€

«C U V A M T Ü t »

= = 1.8 U r a d "= L a ffira d = =

Curierul judiciar Bursa INFORMAŢIUNI Vizitaţi Grădina Cişmigiu
B u le tin c o m u n ic a t fie D . p r o f. E m . P a n a ite s c u j D iv e r s e
N E R E G U L IL E D E L A M I­ pe motiv că localul unde va func­ BANCA M. R E I F F & C o.
'
( P ă d u r i c e a o r a ş u l u i 803 l â n g ă g a r a )
f o s t d e p u ta t, n e tr im e f e , Din greşală s’a omis a se trece
N IS T E R U L D E IN ST R U C ­ ţiona fabrica nu corespunde cerin­ 3n le g ă tu r ă c u c e le s c r is e printre conferinţele cercului de stu
Ţ I E PU B L IC A ţelor legilor de salubritate. Apoi d.
D. judecător de instrucţie Codin Goldenberg a făcut apel la consiliul
S o c . in c o m . G a le r iile B8an>
d u z ie i, 9 . T e le f o n 14/89. d e df. B o g d a n -D u ic ă în Cu­ dii sociale creştine «Solidaritatea»
ce se vor ţine vara aceasta la Mă­
grătar specia? — Vinuri alasa,
Ştefănescu, dela cabinetul 3, a con­ sanitar superior, care i-a fost res­
tinuat eri cercetările cu privire la pins. Ultimul refugiu i-a fost la
Paris 17,7«.
Zurich 14214. . ~
XI
vântul a su p r a d-lu i C. S f e ­
r e! u n I n te r e s a n t a r tic o l în
c a r e e x p lic ă îm p r e ju r ă r ile
năstirea Ngamtului, cele două lecţii
de închidere ce d. prof. dr. St. Bog
• C r c h s s t r â c l s s i f © ----- ■
aceste nereguli.
Au fost ascultaţi antreprenorii
contenciosul administrativ al înal­
tei curţi de casaţie care, judecând
L eul Londra 1035.
New York 48
’ ‘ în c a r e a tr e b u it să p ă r ă ­
s e a s c ă p a r tid u l ţă r ă n e s c ,
dan va face despre: Misionarismul
bisericii ortodoxe române. Aceasta
clădirei şcoalei normale din Predeal eri recursul făcut de Iosif Golden­ ■-S}__
to c m a i d in c a u z a in tr ă r e i în ziua de 22 August 1926.
câţiva maeştrii şi d. Petre Glitenu, berg, l-a respins. In străinătate: Francul francez în a c e l p a r tid a d-Iui C.
fostul director al învăţământului D. V. Bârâncu, procuror la trib. oscilează în jurul cursului de 180 S ter e . I T e â tp u î
primar spre a se constata dacă su­ Prahova a fost transferat, deşi avea
mele ce s’au întrebuinţat la clădi­ stabilitatea — căci avea aproape 5
iar cel belgian In jurul cursului
de 188. Lireta se prezintă puţin a-
V om p u b lic a a c e s t a r tic o l
in n u m ă r u l d e m â in e .
Astăzi Joi 8 Iulie
Premiera Revistei
s fa b ltim e n ! m o d e r ;
rea acestei şcoli au mers la reala ani de serviciu — la trib. Teleor­ meliorată la 142,12^ faţă de 144,87.
S t a b i l i m e n t e l e d e b ă i ş i e i l e l e s o c ie ta te a ^ Tefecs**
lor densti naţie. man, în urma anchetei făcută de B ise ric e şti Este dar s’a isprăvit r§hiol»Salf î n t r e c a r i wiSeie «Sgierarsta» ş i « P a p u ş ic a »
fostul procuror general d. Stârcea. La noi:Devizele se menţin susţi­ de Mircea Rădulescn şi Alfred Moşoiu t r e c â n d în a l t ă p r o p r i e t a t e , s u n t a m e n a j a t e m o«
D E L A CONTENCIOSUL împotriva decretului regal de Cancelaria Sf. Sinod a intervenit m a r e m ontare, m a r e f a s t
A D M IN IS T R A T IV nute, fără a marca urcări impor­ d e m . V iz ita to r ii r ă s e s e în a c e s t s e z o n , v ile le î n z e s t r a
transferare, d. Y. Bârâscu a făcut la ministerul cultelor ca, printr’o Marc balet mari surprize
D. G. Georgescu, comerciant în cerere la contenciosul administra­ tante1 Doar francul francez a scă Numere excentrice t e csa a p ă p o t a b ilă la to a f o efiajeS e şi gm ío m S â 1 ecgoisff
lege specială, să se înfiinţeze o fa­ Far m o b ilie r u l c a m e r e lo r c o m p le c ta t sasi r e n o v a t.
Constanţa a făcut recurs împotriva tiv conform nouei legi, cererea fiind zut pre seară în urma scăderi « cultate de teologie pe lângă Univer­ B iletele la Casa Teatruiul
deciziei Ministerului de industrie introdusă la Curtea de apel şi re­ din nou a survenit în cursul lui lo ■ MII III C a b in e le eîe b ă i «raa c ă z i n o u s . S ’asa sn-fEEntat si ca«
sitatea din Iaşi, b in e d e lu v , a s e m e n e a © s a l ă s p e c ia lă p e n t r u t r a t a ­
prin care s’a validat alegerea con- partizată la s. I. Zilele trecute s’a Londra. Cum art, 56 din legea învăţămân­ O delegaţie a funcţionarilor gre­
silului camerelor d ecomerţ şi in­ judecat această cerere şi eri curtea m e n t e g in e c o lo g ic e d«l tir . B. D o n a d ă c o n s a ilta tii la
Francul francez 5.70. tului secundar şi superior prevede vişti dela Banca Generală şi anu­ v ila « P a p u ş ic a » .
dustrie din Constanta făcută la 1 s’a pronunţat respingând-o. o facultate de teologie la Iaşi, nu me, domnii: Gh. Nieulescu, I. Torna
Noembrie 1925 şi a fost ales d. St. Francul belgian 5,50. S ’a î n f i i n ţ a t u n CasEreo p e n t r u d i s t r a c ţ i i şi c o n ­
Francul elveţian 42.25. va mai fi nevoe de o lege specială, C. I. Munteanu, J. Rădulescu, Gh,
Boroş ca preşedinte al acestui con­ PR O C E SU L R E B E L IU N E I Lira sterlină 1060. ci rămâne numai ca ea să fie tre­ A. Ionescu, Strijek, D. Ioneseu ne c e rte , _ . ;ţ
siliu. Recurentul a cerut a se decla­ D E L A T A T A R -R U N A R S t a b i l i m e n t u l f u n c ţ i o n e a z ă s u b d ir e c ţ ia p r o p r i e ­
Lira italiană 7,40. cută în bugetul anului viitor. roagă să arătăm că articolul referi
ra ilegală măsura validărei ca lo­ Eri urma să continue la s. II a tor la greva funcţionarilor Băn- t a r e i : D -n a d r . I r i n a C r e tu la c a r e _se f a c a n q a j a « (
rind în dispoziţiile art. 11, 14 şi 15.| înaltei curţi dezbaterile în recursul Dolarul 217-218. -" m a n t e l e d e c a m e r e la T e k á r g h ic l, j u d . C o n s ta n ţa .
Coroana cehă 6,46. U n iv e r sita r e cei Generale a Ţărei Româneşti,
din legea camerelor de comerţ şi in celor condamnaţi cu privire la re apărut în numărul nostru de ieri S e z o n u l 15 M as—i O c to m b r ie . ,
Schilüngul austriac 3o,75.
dustrie. înalta curte de Casaţie s. beliunea dela Tatar-Bunar. Senatul universtar din Cernăuţi n’a fost dat de domniile lor, cari
III a respins recursul. Din cauză că d. consiler St. Ur
D. Iosef Goldenberg din str. Cos- lăţeanu, care făcea din complectul
tache Marinescu a cerut autoriza­ dela precednta înfăţişare, a lipsit
ţie dela serviciul santa'r al Primă­ fiind rănit într’un accident de au­
BURSA DIN PARIS
Bucureşti 17,69-
Londra 181,75.
a rideat pe d. prof. agregat I. Lun- formează delegaţia funcţionarilor
guleseu la rangul de profesor defi­ grevişti, cari nu l’au semnat şi nici
nitiv pentru dreptul roman. nu l’aii redactat.
înfiinţarea imul institut
riei de a deschide o fabrică de ape tomobil, dezbaterile s’au amânat la
gazoase. Cererea i-a fost respinsă 15 Iulie.
New York 37,36.
Berlin 885,
Adunarea generală a Cercului
studenţiilor vâlceni, are loc la R.-
Vineri 9 Iulie, orele 11 jum. di­
mineaţa se va oficia la Biserica
naţional român pentru amenajarea şl fo­
Zurich 725.
Amsterdam 1484,50.
Vâleea, în saloanele prefecturii ju­
deţului, în ziua de 20 Iulie a. c. la
Albă din Calea Victoriei un paras­
tas cu prilejul împlinirei a patru
losirea Isvoarelor de energie (!. P. E.)
Bruxelles 95.25.
Cum au fost jefuite Serbarea de fine de an ora 10 dimineaţa. ani dela moartea lui Duiliu Zamfi- Un număr de peste 45 persoane,. rul Uzinelor din Sibiu, I. Buruiană!,
BURSA DIN ZURINCH La ordinea zilei: depunerea ra­ reseu. oameni de ştiintă şi tecknicieni, re-1directorul general al Energiei, C.
l o c u i n ţ e l e directori- a şcoalelor industriale portului comisiei de verificare; a- prezentanţi ai maréi industrii, ai Orgliidan directorul general al soc.
Bucureşti 2.42. Dr. Stela Paraschivescu, medic producătorilor de petrol, de căr­ Reşiţa, C. P. Mircea director U. G.
l o r închisorii Văcă­ din Bucureşti Amsterdam 207,35.
legerea noului comitet, şi discuta­
rea diverselor chestiuni şi modifi­ şef, consultaţii de copii spit. Brân- buni, de gaz, precum şi ai tuturor I. R., V. Alimănişteanu administra­
reşti New York 5.16,37^4
Londra 25-12
carea statutului. covenesc specializată la Paris şi cercurilor interesate la producerea torul delegat al soe. Creditul Mi­
In ziua de 4 Iulie a .c. a avut loc Berlin, dă consultaţii pentru de co­ şi distribuirea energiei în ţară, s’au nier, I. S. Gheorghiu sub dir. al soc
Am pubiieat în numărul de eri în Arenele Romane din Parcul Ca­ Paris 13.85. M ilita r e pii între orele I—6 str. Italiană, 4. întrunit Luni 28 Iunie a. e. în loca­ de gaz şi electricitate, C, Budeanu
al «Cuvântului» ştirea care părea rol I, distribuirea premiilor elevilor Milano 17,70. TeTlefon 7/58. lul societăţii «Electrica» punând directorul soc. «Electrica», M. Voi'
de domeniul farleziei că locuinţele merituoşi dela şcoala industrială Praga 15,3014 La hotel Splendid, au descins pe
ziua de 5 c., căpitanii de cavalerie ———xxoxx------ bazele unui «Institut national ro­ neseu director Electrica Câmpina,
directorului închisorii, grefierului No. 11 Ghencea de către d. Alex. P. Budapesta 72,30. MINISTERUL JUSTIŢIEI mân pentru amenajarea şi folosi­ I. Bujoiu directorul general al soc.
şi a contabilului, aflate în însăşi Ionescu, directorul şcoalei. sârbi, Eduard de Bona Bomitch,
Belgrad 9,141/4 Mihailo De Misiei şi Milan Desso- Direcţiunea Judiciară rea isvoarelor de energie» (I. R. E.). Lupeni, C. Motaş directorul general
curtea închisoarei, au fost prădate După aceea a urrriat serbarea şcoa Viena 73.
de către unul din puşcăriaşii, care lelor industriale din Capitală sub viei cari vin din Belgrad. D-l Torna Petraehe, domiciliat în Institutul urmăreşte să studieze al soe. Naţionale de Gaz Metan, T.
îşi tăcea osânda. BURSA ACŢIUNILOR Snnt veniţi ca ataşati pe lângă Bucureşti, a făcut cerere acestui şi să încurajeze studiile în legătură Aprihăneanu asistent la Şcoala Po-
patronagiul d-lui Trancu-Iaşi, Mi­ comisia, de delimitare a frontierei minister, de a fi autorizat să schim eu amenajarea isvoarelor de ener­ litechnică, urmând ca ulterior Con­
îndrăzneala hoţului întrece tot nistrul Muncii şi al d-lui M. Ma- a fost cam neglijată azi, s’an fă­
ieiace imaginaţia poate să inveteze noilescu ,sub-secretar de Stat la Mi cut puţine operaţii Ia cursuri e- româno-jugoslave. be numele său patronimic de Pe- gie şi să examineze mijloacele cele siliul să poată fi complectat prin
iar curajul şi originalitatea, cu care nisterul de finanţe. gale sau puţin scăzute fată de cele trache în acela de Ioneseu spre a mai potrivite pentru folosirea aces­ cooptare.
şi-a ascuns sau şi-a desfăcut lucru­ Serbarea a vut o reuşită admira­ din ajun. Doar Astra Română s’a Ş c o la r e se numi Torna Ionescu. tor isvoare în modul cel mai ratio Totodată au fost proclamaţi câ
rile furate, drept să vă spun, ar bilă, datorită muncii încordate a urcat cu aproape 200 de puncte. nai din punct de vedere al econo­ membri de onoare ai Institutului,
D. G. Tăntu a fost numit direc­ D. medie subloeot. Constantin I. miei naţionale. următoarele personalităţi: J
putea fi chiar demne de admirat. d-lui Cristea Stănescu, profesor de Astra Română 7000—-7100. tor la şcoala primară de băeti din Popescu domiciliat în Bucureşti a
Puşcăriaşul fiind luat de scurt, á muzică şi gimnasteiă la şcolile In­ Steaua Română 2850 D-nii prof. dr. Hurmuzescu, directo
oraşul Olteniţa. făcut cerere acestui minister de a Pentru îndeplinirea scopului ur­ rul institutului Electroteehnie al
mărturisit, că a intrat do sease ori dustriale din Capitală şi eu bine­ Corrordia I860. i autorizat să schimbe numele său mărit, institutul va întreprinde stu Universitaţei din Bucureşti, mem­
dearându! în casele sus pomeniţi­ voitorul concurs al d-lor P. Drago- Credit Minier optate 2480. Liceul «Unirea» din Focşani a or­ patronimic de Popescu în acela de dii, organiza conferinţe şi congrese, bru corespondent al Academiei Ro­
lor, fără să fie observat, cu toate mirescu şi Alex. P. Ionescu, direc­ I. R- I). P. optate 1250. ganizat, pentru luna August, o ex- Teodoreanu, spre a se numi Con­ va aduna, clasa şi publica material mâne; prof. ing. Vasileseu Karpen.
că prin faţa locuinţelor trece atâ­ Generala Petroliferă 370. cursiune în Franţa la care vor par­ de documentaţie, privitor la chestiu directorul şcoalei Politeclmice, ir.t-m
ţia: paznici funcţionari, soldaţi, tori de şcoli industriale precum şi ticipa absolvenţii din anul acesta şi stantin Teodoreanu.
Rom. Petroliferă 325. nile menţionate, şi va stabili legă­ bru al Academiei Române; prof. L.
puşcăriaşi ete. Intre numeroasele al d-lui Mihail R. Cordeanu, pro­ Petrol Block 530. mai multi profesori. D. Ion Darolozy domiciliat în turi cu organizaţiile similare din Mrazec directorul Institutului Geolo
lucruri furate sunt şi câţiva metri fesor. Mica 350. I Excursia va fi condusă de d. pro Cluj a făcut cerere acestui minis­ străinătate.
de mătase, din care îndrăsnetul hoţ La această serbare au luat parte Reşiţa 415. fesor C. Leoneseu.w gic, membri al Academiei Române;
ter de a fi autorizat să schimbe nu­ Adunarea de constituire a desern ing. Inspector general E. Radu, pre
a croit câteva «zeci de cravate» pe d-nii Trancu-Iaşi. ministrul muncii, Rurale 5% 40*4. mele sări patronimic de Darloczy în nat ca membri ai primului Consi­ şedinţele consiliului superior al E-
cari apoi le-a vândut «colegilor»’ Banca Rom ânească pni 600. D. Em. Paladint? fost confirmat, acela de Dorian, spre a se numi liu de Administraţie pe d-nii: Con­ nergiei; ing. inspector general N,
din închisoare. Ministrul plenipotenţar al Suediei, Banca Naţională pui 4900 comp. v prin decret regâl, ea director la loan Dorian. stantin D. Buşilă, Profesor la Şcoa­ P. Ştefăneseu, preşedintele consiliu
Cu o rară dibăcie, hoţul prăda în dr. Gheorghian, Inginer Stavri Cu- ------ xxoxx—----- şcoala normală din oraşul Buzău.
tre orele 5 şi 6 după amiază. Şi să nescu, directorul general al învăţă­ D. Nicolache I. Constantin, domi­ la Politehnică, Al. F. Bădescn direc lui Superior al Apelor: şi E. Mic-
torul general S. TT. B. T. Ficşines- lescu, preşedinte al Curţii de Casa­
se mai spună că nu suntem bine mântului muncitoresc, Tissescu, D-nii N. Lungulescu şi G. Mo- ciliat în corn. Burdujeni (Botoşani) cu, directorul
păziţi! «Bieţilor» puşcăriaşi nu le Wolf, inginer Condeescu şi corpul Abonamente !a „Cuvântul“ dreanu au fost numiţi revizori şco­ a făcut cerere acestui minister de lumbia», Sigmund general al soc. «Co­ ţie, preşedintele consiliului superior
Dachler, directo- al Minelor.
era deajuns lanţurile dela picioare lari, primul în jud. Tulcea, iar al a fi autorizat să schimbe numele
şi mâini, le mai trebuia şi cravată, didactic al şcolilor industriale. |&ln an 6 0 0 le i doilea la Năsăud. său patronimic de Constantin în a-
devine posibil, să nu ne moi sur­ Intr’o atmosferă foarte plăcută lu n i 150 » cela de Constantinescu spre a se
prindă că moda e respectată până serbarea a luat sfârşit la ora 8 *Ş a s e lu n i 3 0 0 > Au fost numiţi subrevizori şco­ numi Nicolae Constantinescu.
si ic puşcărie seara. ’ I n s S r e ín a ia ts d u b lu . lari de control d-nii: Grigorescu în
jud. Ismail, N. Ciovică în jud. Dolj, D. Leon Feldman, domiciliat în
I. Bădilă în jud. Ilfov, G. Balinca şi Bucureşti a făcut cerere acestui mi
I. Dârvăceanu în jud. Mehedinţi. nister de a fi autorizat să schimbe

Mişcare în armată numele său patronimic de «Feld­

Pe ziua de 1 Iulie 1926, se fac ur­
mătoarele mutări de ofiţeri supe­
rior şi inferior, în interesul servi­
ciului, după cerere şi ca măsură dis
cinlinară :
IN INTERESUL SERVICIULUI
Infanteria
Coloneii
Dumitrescu Constantin dela re­
gimentul 12 infanterie, ca coman­
dant al cercului de recrutare Can-
temir.
Savu Corneliu, comandantul ba­
talionului 9 vânători munte, ca co­
mandant al grupului 6 vânători
munte.
Locotencnţi-coloneli
Cojocarii Vasile dela cei-cul de re
cruţare Chişinău-oraş, la comen-
duirea pietii Chişinău.
Manoliu Gheorghe dela comanda­
mentul diviziei VII, ca comandant
al batalionului 12 vânători munte.
Marinescu Constantin dela atelie
ral de reparatiuni al corpului vână
toriîor de munte, în regimentul 8
infanterie.
Teodoreseu Gheorghe, comandan­
tul batalionului 12 vânători munte,
la cercul de recrutare Chişinău-
oraş.
Maiori
Kieselewscy Alexandru din regi­
mentul 16 infanterie, la cercul de
recrutare Chişinău-oraş.
Vasiliu loan din regimentul 16 in
fanterie, la brigada de vânători.
CAVALERIA
Coloneii
Androneseu Gheorghe, comandan
tul reg. 8 roşiori, ca comandant al
regimentului 10 călăraşi.
Antonescu Constantin, comandan
tul regimentului 11 călăraşi, ca şef
de stat-major al inspectoratului ca
valeriei.
Corvin Alexandru, şef de stat-
major al inspectoratului cavaleriei,
la marele stat-major.
Herescu Marius dela dispoziţia
corpului I armată, ca comandant
al eercuriîui de recrutare Beiuş.
Izescu Alexandru, comandantul
regimentului 10 călăraşi, ca coman
riant provizoriu al brigádéi 4 ro­
şiori.
Afircdescu Gheorghe, comandan­
Mutări
tul cercului de recrutare Cantemir,
ca comandant al regimentului 8
roşiori.
Viişoreanu loan, comandant pro­
vizoriu al brigádéi 4 roşiori, ca co­
mandant provizoriu al brigádéi 1
roşiori.
Locotenent-cd1onel
Băltăceanu Grigore dela şcoala
superioară de răsboi în regimentul
10 călăraşi.
Maiori
Boteanu Scipione dela şcoala spe
eială şi centrul de instrucţie al ca­
valeriei în regimentul 5 roşiori.
Dănescu loan dela. comandamen­
tul corpului III armată în M. R.,
cabinetul ministrului.
ARTILERIA r nători la cercul de recrutare Timi­
Colonel
Alexandrescu Gheorghe, coman­
dantul şcolii militare de artilerie,
ea comandant al regimentului 2 o-
buziere munte.
Locotenent-colonel
Carlaonţ loan dela şcoala specială
de artilerie, ca comandant provi­
zoriu al regimentului 38 obuziere.
Maiori
Georgescu Nicolae dela piroteh-
nia armatei în regimentul 27 obu­
ziere.
Nicolopol Ştefan dela liceul mili­
tar Iaşi, la şcoala pregătitoare de
ofiţeri de rezervă de artilerie.
Orleanu Petre dela atelierul de re
paratiuni al corpului II armată, în
divizionul 4 tunuri munte.
TRUPE SPECIALE
Locotenent-colonel
Bora Gheorghe, directorul arsena
lului trupelor tehnice, la dispoziţia
ministerului de război.
Maior
Hague Corneliu din regimentul 4
pionieri, la arsenalul trupelor teh­
nice.
DUPĂ CERERE INFANTERIA
Coloneii
Alexiu T. Constantin dela comen
duirea pieţei Balş, la tabăra regio­
nală Işalniţa.
Lujanschi Gheorghe din regimen
tul 34 infanterie, la dispoziţia co­
mandamentului corpului III ar­
mată.
Locotenenţi-coloneli
Popeea Gheorghe din regimeintul
14 iniif., la depozitul central de mu­
niţii.
Riscutia Moise dela cerc. de rec.
Orăştie, la cercul de rec. Arad.
Paţa Gheorghe dela comandamen
tul diviziei IX, în batalionul 9 vâ­
nători de munte.
CAVALERIA
Maiori
Boerescu Andrei din regimentul
34 infanterie, în regimentul 1 vână
tori «Regele Ferdinand».
Dobrieeanu Mihail dela liceul mi
litar «D. A. Sturdza», în regimen­
tul 1 infanterie.
Găucă loan din regimentul 1 vâ­
şoara.
Ioanoviei Niculae din regimentul
33 infanterie la brigada 10 infan
terie.H *t
Tomescu Gheorghe dela cercul de
recrutare Ialomiţa la cercul de re­
crutare Gorj.
Maior
Teodoreseu Victor dela cercul de
recrutare Argeş, la cercul de recru­
tare Radu Negru.
ARTILERIA
Coloneii
Mehedinţi Dumitru dela comanda
mentül teritorial al corpului II ar­
mată, în ministerul de răsboi direc
tia 11 tehnică.
Tenescu Florea, comandantul re­
gimentului 38 obuziere, ea subşef
de stat major al inspectoratului
general armată.
Locotenent- colonel
Porumbaru Vasile, dela coman­
damentul diviziei 15, la comanda­
mentul corpului III armată.
Maiori
Covrig Gheorghe, din regimentul
5 artilerie grea, la depozitul de mu
niţii al aeronauticei.
Iordăchescu Romulus din regi­
mentul de instrucţie al centrului de
instrucţie al artileriei, în regimen­
tul 36 obuziere.
Grigorescu Mihail din regimentul
27 obuziere, la arsenalul aeronautic.
Nasta Andrei dela şcoala specială
a artileriei la şcoala specială a ar
tiloriei.
Ministerul instructiunei a hotă­ man» în acela de «Feldea» spre a
rât să acorde gradaţia militară şi se numi Leon Feldea.
membrilor corpului didactic dela
Pagubele cauzate semănăturilor
Situaţia timpului (i a semănăturilor,' JUD. CARAŞ. In zilele de 30 Iunie şl
şcoalele de meserii, cari în 1916 în­ D. Benzon (prin botez Dumitru) precum, şi pagubele suferite din cauza 3 Iulie au căzut ploi torentialo provo­
deplineau condiţiile legei pentru a Reznic, domiciliat în Bucureşti, a ploilor, după ultimile rapoarte telegra­ când inundaţii şi producând mari stri­
fice sosite la direcţia statisticei agricole căciuni semănăturilor de porumb; lâ­
fi titulari. făcut cerere acestui minister de a dela consilieratelor agricole judeţene in­
nurile cosite au fost luate de apela
fi autorizat să schimbe numele său tre 25 Iunie—6 Iulie 1926. Caraşul şi Nera. Ploile continuă cu în­
Cercul Stundenţese Bacăuan aduce la patronimic de Reznic în acela de
I. VECHIUL REGAT treruperi.
cunoştinţa cetăţenilor din oraşul şi ju­ Mavrogheanu, spre a se numi Ben­ JUD. ODORHEIU. La 28 Iunie o
deţul Bacău că începând dela 15 Iulie zon (prin botez Dumitru) Mavro­ JUD. ARGEŞ. In noaptea do 30 Iunie ploaie torenţială a căzut asupra jud.*
a. c. va deschide un eurs preparator şi 1 Iulie a căzut ploaie torenţială în cauzând paguba parţiale la porumb şi
gratuit do admitere în clasa I-a şi V-a gheanu. tot judeţul. Torentii şi apele ieşind din fânete în proporţie de 50% pe o supra­
secundară. Cursurile se vor preda nu Ministerul publică aceasta, conf. inatea lor, au împotmolit cu prundiş şi faţă de 400 Jugăre în eoni. Ghibeş, Mar
mai celor lipsiţi de mijloace. înscrieri­ arh 9 din legea asupra numelui, nisip circa 300 ha.’ semănături cari sunt tinus, Rareş, Sânpaul şi Peteni.
le se fac până la acea dată la Librăria spre ştiinţa acelora cari ar voi să definitiv pierdute.
JUD. SEVERIN. Din cauza ploilor
Românască V. Ioneseu Bacău str. Ba­ JUD. BUZĂU. La 27 şi 28 Iunie a prea mari căzute în judeţ, semănăturile
cău Piatra No. 23. facă opoziţiune în termenul prevă­ pluoat bine, însă partial; semănăturile
şi fânefelo de pe Valea Timişului şi
COMITETUL zut de alin. II al zisului articol. se prezintă bine. Bega au fost inundate şi distruse; sunt
JUD. COVURLUI. La 25 Iunie o ru­
complect inundate deasemenea semănă­
pere de nori a căzut asupra com. Sivita turile de Pe teritoriul com. Cavaranc
cauzând mari inundaţii. A căzut dea- Sacul. Tineova, Jena, Idioara şi Cri-’
semenea ploie torenţială amestecată cn ciova.
putină grindină în com. Frumuşiţa şi
1
Folteşti, cauzând stricăciuni de 5% la
JUD. TARNAVA MICA. In zilele de
semănături. 26 şi 27 Iunie a căzut ploaie torenţială
în întreaga plasă a Blajului, inundând
JUD. DOLJ. In noaptea de 30 Iunie toate semănăturile şi islazurile la şes;
spre 1 Iulie pârâul Eruga revărsându-se pagubele cauzate sunt serioase
Linia Orşova-Băile Herculane a iost a inundat în com. Galicia Mare şi Vâr-
top parte din casele agricultorilor, pre­
JUD. TIMIŞ TORONTAL. ’ Ultimile
ploi căzute, au cauzat pagube mari în
redeschisă cum şi semănăturile.
JUD. GORJ. In urma ploilor toren­
special păioaselor şi fâneţelor din regiu­
nea Gătaia, Denta, Lipova şi Recaşnl
ţiale căzute la 29 şi 30 Iunie apele s’au Mare; tot din cauza ploilor parte din
In cursul zilei de eri situaţia la căi­ Trenurile de călători circulă prin revărsat cauzând pagube la peste 2000
le ferate se prezenta astfel: transbordare. ha. la pbrumb şi fâneţe.
porumburi au rămas neprăşite.
Direcţiunea de exploatare Arad
Direcţiunea de exploatare Piteşti
Cu începere de alaltăeri linia Petro­
JUD. MEHEDINŢI. ín tot judeţul Me III. BASARABIA
Pe liniile Pafa - Roşiori, Roşiori-Tra- hedinti a plouat dela 29 Iunie până la
ian şi Roşiori - Plosca trenurile de că­ şani — Lnpeni, care fusese inundată în 1 Iulie; cantitatea de apă căzută fiind JUD. CETATEA ALBA La 25 Iunie a
urma revărsării Jiului, a fost deschisă căzut o ploaie torenţială în. reg. Volin-
lători fac transbordară. mare, s’au produs în diferite puncte ale
Sunt întrerupte pentru trafieu] de atât pentru traficul de călători, cât şi judeţului inundaţii, împotmoliri şi căde tireşti, cauzând pagube însemnate semă
marfă liniile Costeşti - T. Măgurele şi pentru cel de marfă. rea păioaselor. năturilor. La 26 Iunie a plouat bine în
Zimnieea - Roşiori. Direcţiunea de exploatare Buzău JUD. MUSCEL. In ziua de 1 Iulie, din raza oraşului Cetatea Albă. La 2 Iulie
Continuă a fi închisă, pentru traficul a căzut ploaie torenţială în reg. Taru-
Direcţiunea de exploatare Timisoara cauza ploilor apele Argeşului şi Doam­
Se face transbordare la trenurile de de marfă, linia Buzău - Mărăsoşti, în- nei s’au revărsat pe teritoriul corn. Mă- tin cauzând pagube serioase ia semă­
călători pe linia Berzovia - Oravita, în tre R. Sărat şi Focşani. răeineni inundând semănăturile şi câte nături.
tre staţiunile Berzavia şi Salcia. Trenurile de călători fac transborda JUD. ISMAIL. La 2 şl 3 Iulie a
re la podul de peste Chilcov.
va case aflate în apropiere de albia râu
plouat torenţial în tot judeţul.
Linia Lugoş - Ilia este întreruptă pen riior. Tot din cauza ploilor căzute în
tru înti-egul trafic. noaptea de 30 Iunie şiil Iulie, pârâul CONCLUZII
Apele revărsate au distrus linia şi te- Lucrările pentru consolidarea dintre Văleni şi Brăneşti revărsându-se,
lasamentul între staţiunile Făget-Ră- a inundat 20 case în partea de gud-Est In general, după ştirile sosite pânS
provizorie a podului de beton de astăzi dela Serviciile exterioare în ce
chita şi Haldea - Lăsata.
peste Milcov, care a avut de sufe­ a com. Goleşti; victime omeneşti ira
priveşte mersul timpului, starea vege­
DESCHIDEREA LINIEI ORŞOVA sunt, — podul C. F. R. de pe pârâul
rit de pe urma ultimelor inunda- menţionat este acoperit de apă. taţiei, căderea ploilor, a grindinei, pre­
BĂILE HERCULANE
ţiuni, sunt pe terminate. cum şi în ce priveşte stricăciunile cau­
JUD. NEAMŢ. La 23 Iunie a căzut
zate în diferitele párti alo tării; jnd.
Cu începere de eri 7 Iulie s’a reluat Serviciul special al mişcării ploaie cu grindină pe teritoriul com.
circulatiunea trenurilor de călători în­ Şerbeşti. cauzând pagube de 20—30% la Covurlui, Buzău, Brăila, Dolj. Mehe­
tre Orşova şi Băile Herculane, redeschi- din direcţiunea generală a căilor dinţi, geverin, Romanati. Putna, Boto­
semănături şi zarzavaturi.
şani semănăturilor, se poate trage în­
zându-se astfel liuia de mare trafic Bu­ ferate, ne informează că cel mai JUD. RÂMNICUL SARAT. La 1
cureşti - Criova — Timişoara. târziu până Luni 12 Iulie, circula Iulie a căzut ploaie mare în tot jud. cheierea că: intemperiile atmosferice
până acum au cauzat unele stricăciuni
Odată cu restabilirea acestei linii, tre
ţiunea trenurilor, între R-Sărat timpul mentinându-se ploios. A început
nul simplon orient expres a început să seceratul orzului şi grâului cari vor semănăturilor din diferitele părţi ale
circule pe ruta lui normală, adică prin şi Focşani se va face fără trans­ suferi dacă ploile nu vor înceta. furii, fără a căpăta un caracter general
T. Severin — Timişoara. bordare. Viile snnt atacate de mană încercând şi că: estimaţiunile de până astăzi, re­
Deasemeni au fost îndrumate pe a- Peste partea deteriorată a po­ pagube de circa 80%. partizând aceste stricăciuni la întreaga
ceiaşi cale şi trenurile din şi pentru suprafaţă a însemăntâriior din Româ­
dului dela Costeşti s’a aşezat un JUD. TELEORMAN. Ploile generale
Timişoara cari nu circulau în ultimul ce cad în fiecare zi, împiedecă seceratul nia şi cuprinzând şi scăderi’c cauzate
timp, do cât până la locul întreruperii tăbliei- metalic, de tip militar, ca­ grâului, provocând pagube. recoltei de diferite boli criptogamice
liniei din ambele direcţiuni. re va putea asigura, din câte sun JUD. TULCEA. La 2 Iulie a căzut (mălură, tăciune, mană, rugină, etc.)
Toate trenurile vor trece pilotate la tem informaţi, o cireulaţiune nor­ ploaie torenţială în judeţul Tulcea cari au atacat, culturile Pe unele locuri
punctele neconsolidate. din cauza excesului de umiditate, aces­
mală timp de cel puţin 10 ani. cauzând stricăciuni semănăturilor şi
Pentru moment traficul de marfă a grădinilor de zarzavat; torentii de apă te stricăciuni nu pot depăşi în nici un
rămas tot sistat. Se speră că dela aceiaşi dată au ruinat şi case. într’un caz proporţia de circa 214—2
se vor relua pe ruta directă şi JTJD. VALCEA. Dela 27 Iunie până asupra tuturor recoltelor.
Direcţiunea de exploatare Cluj transporturile de marfă din şi la 2 Iulie au căzut ploi aproape con­ Cercetări complimentare sunt în eurs
Linia îngustă Tg. Mureş — Praid, în- pentru Moldova, cari în prezent tinui în tot judeţul; apelo râurilor şi de efectuare şi concentrare, urmând a
tre staţiunile Bomieni şi Rcmefca Să­ ale Oltului venind mari, au inundat complecta situaţia prezentă cn ştiinţe­
I sească este închisă pentru traficul de se expediază pe ruta ocolitoare,
marfă. i prin Brăila
semănăturile de pe albiile lor cauzând
Pagube,
le ce se vor mai primi.
---- —xxoxx------