P a tin a lC«a DIMINEAŢA Luni 12 D ecem brie I£32

IMIN
A nchetele noastre
LULUft
iarăşi şoselale naţionale tiin Cioc Un oraş bănăţean uitat: Gravita
Şoseaua M.-Ciuc-Gheorgiiieni, complect implacticaijila.- O s t a t i s tic ă d i n C lu j Lipsuri condamnabile, Din programul comisiei interimare.-
Podul dela Mădăraş, stricat... de 6 luni Capitală de jude; fără armală.-Particularităti curioase
GHORGHENI. — Am arătat in
nenumărate rânduri, halul in oare
au ajuns şoselele naţionale din ju­
sică în toată România Mare, mai
dăm un exemplu de neglijenţă, căci
nu ştim cum s’o numim altfel.
Câteva data despre consumaţia cărnii şi standardul ORAVIŢA.— Ca să ajungi în mi­ însemnătatea oraşului la graniţa ţâ ­
cul şi patriarhalul Orăşel, ridicat rei să i se dea Oraviţei şi o garni­
deţul nostru.
îndepărtarea inginerului Komar-
niţki, dela serviciul drumurilor,
Pe şoseaua Gheorgheni-Ciuc, în
comuna Mădăraş, e un pod stricat
complet de aproape 6 luni de zile.
de viaţă a! masselor pentru anumite considerente politi­ zoană regulată. Mai ales că oraşul .
co- administrative la rangul de pune la dispoziţie cazărmile necesa­
capitală a judeţului Caraş, iţi tre- re.
prin mutarea lui în altă parte, nu
poate fi pentru noi o satisfacţie, a-
Pod peste şoseaua naţională.
Trebue să ocoleşti prin sat, să
— DeSa redacţia noastră di n Ardeal — buesc elementare 3 lucruri: răb­
dare, filozofie şi tutun.
Redusă la sediul unei legiuni de
jandarmi şi a unui cerc de recru­
Mai întâiu fără răbdare, nu văd tare, Oraviţa, care are tribunal cu
tâta timp cât şoselele rămân şi mai treci pe uliţi strâmte, pe unde abia Ne-am propus o anchetă asupra acum. 1930 înregistrează scăderea 1910 şi până în 1932, adică în decurs cum ar putea cineva călători, 5 ore două secţii, şcoli secundare, etc., fa­
departe, aşa cum ne-au fost lăsate. cu greutate’ pot trece pe alături 2 consumaţiei din capitala Ardealu- cea mai mare — consumaţia căr­ de 22 de ani, consumul masselor n'a neîntrerupt cu un tren jumătate ce impresia unui oraş oropsit uitat
Deia unire încoace, judeţul Ciuc, vehicule. Astă-vară când Oltul inun­ lui fiindcă cifrele în direcţia aceas­ nii miesorăndu-se cu mai mult de sporit decât cu un procent şi jumă­ mixt, jumătate personal, pe linia şi vitregit.
cu minunate şosele adinioarâ a fost dase una din aceste uliţi, circulaţia ta chiar dacă nu constituie un ba­ 25 la sută. Astfel s’a tăiat mai pu­ tate. care leagă Timişoara de Oraviţa. Sportsman desăvârşit, d. primar
complect neglijat. In tr’un singur an a fost cu desăvârşire întreruptă. rometru orecis în evoluţia crizei e- ţin decât în 1929 cu 207 boi. 1335 Al doilea, cum şi-ar putea tre­ Rusmir nu poate trece cu vederea
şl numai pentrucă trebuia să trea­ Nu e puţin spus: neglijenţă? V. MUNTEANU ce urătul unui peisagiu monoton, peste înfiinţarea asociaţiei de tu ­
că pe aici maşinile care participau E admisibil când ai piatra sub conomice, sunt totuşi preţioase şi vaci. 436 junei. 2326 juninci. 300 vi­
la un concurs al A. C. D. R. s’au mai caracteristice pentru standardul de tei sugaci si 4133 porci. care abia dacă variază ceva în rism „Banatul“ care numără peste
nas şi pădurile gem de lemne, să nu dreptul tunelului dela Surduc ori 300 membri scoţând in relief bogă-
făcut, de ochiil urnii, câteva mici
reparaţii şoselelor, care astăzi nu
poţi ridica un poduleţ în cel mult
două săptămâni?
viată într’un oraş de importanta Dcasemeni. consumaţia cărnii a
Clujului. Cu ajutorul lor poţi afla scăzut si în 1931 mai ales la cali­
Sărbătorirea zilei de 10 dela depăşirea micului canton Mal- ţiiie pitoreşti ale regiunei şi ex-
dan-Agadici, decât filozofând, asu­ plicându-ne necesitatea ince perei u-
mai pot fi reparate.
Este inexplicabil, prin ce miracol
Nu e de mirare atunci că bietul
prefect, sătul de atâtea infractuoa
întrucât se închide, sau se lărgeşte tate. In cursul acelui an s’au tăiat:
cercul vicios ai consumaţiei şi în a- 46 tauri. 3S6 boi, 3388 vaci. 3481
Decembrie la Cluj pra şefilor de gări ce-i auzi conver­ nei întinse propagande pentru ridi­
sând şi astăzi tot in limba lui Ka- carea veche! staţiuni climaterice
celelalte judeţe au izbutit să-şl se intervenţii, să hotărască anti­ celas timp înlesnesc o verificare a lunci, 2867 juninci. 1389 vitei, 4889 CLUJ, 10. — Ziua de 10 Decem­ zinozky, asupra parodiei de restau­ Marila, la nivelul avut odinioară,
menţină şoselele şi să le aprovizio­ democratic zile de cărăuşie pentru brie
optimismului oficial, care din jocul vitei bivoli. 1118 bivoliţe, 2334 oi, fului „Corso“. s’a serbat în sala cinematogra­ rant din gara Berzovia unde nu când se bucura de atenţia întregii
neze în fiecare an cu cantitatea de locuitorii satelor de pe marginea şo­ de hazard al bursei scoate conclu­ 86 capre, 17913 miei. 190 iezi, 25.893 Au luat cuvântul d-nii Octavian găseşti decât cărnaţi din anul tre­ Ungarii.
piatră necesară, in timp ce judeţul selelor, deşi aceşti oameni încărcaţi
nostru de atâţia ani nu a risipit un de angarale, plătesc prestaţia în zia unei reîntoarceri la prosperi­ porci. 560 porci sugaci. Stanca, preşedintele centrului stu­ cut, pâine uscată şi vin acru, cu Despre celelalte într’un reportaglu
singur metru de piatră. Nu va fi a- bani ghiaţă. tate. In ce priveşte tăierile din ultimul denţesc ,Fetru Maior“, studentul preţuri extrem de piperate, sau a- viitor.
vut el oare aceleaşi sume ca şi ce­ Şoselele acestea nu pot fi lăsate Iar pentrucă ancheta noastră să an. ele nu pot fi cunoscute decât Opreanu, preşedintele studenţilor supra obositoarelor manevre ce tu, L BĂNCIULESCU
fie cât mai complectă ar fi trebuit pentru zece luni până la 1 Noem- medicin şti; Bucnariu, preşedintele eşti biet călător care ţi-ai plătit locul,
lelalte judeţe, repartizate, pentru în voia Celui de Sus. obligat să le suporţi, fiindcă di­
întreţinerea acestor şosele ? Ce s’au Luând aceste dispoziţii, prefectul desigur să obţinem date asupra brie. S’au tăiat în acest interval ur­ studenţilor in litere; Paul Szilagy, recţia generală C. F. R. vrea să facă
făcut banii ? Sau poate pentru ju­ de Ciuc întruneşte adeziunea tutu­ tuturor alimentelor de prima nece­ mătoarele animale: 480 boi. 2824 secretarul general al societăţii stu­ economie de combustibil şi conto­
Adunarea Camerei agricole
deţul Ciuc nu s’a afectat niciodată ror. Nici chiar cei siliţi să-şi isto­ sitate. Ne-a fost însă imposibil fi­ vaci. 112 bivoli. 5421 mănzati. 11347 denţilor in drept; prof. Cătuneanu; peşte trenurile de marfă cu cele
nimic pentru motivul că e un judeţ vească vitele cărând gratuit piatră, d-na Bratu şi d. G. Sion. Vorbitorii
indcă la noi lipsesc până şi evaluă­ vitei sugaci, 19151 porci, 92 purcei au arătat însemnătatea zilei, fă­ personale. Insfârşit tutunul este din Satu-Mare
secuesc ? Cel puţin aşa judecă mi­ nu pot protesta. rile aproximative, spre deosebire 19505 miei. absolut indispnsabil pentru alunga­ SATU-MARE. — Camera agricolă
noritarii, care plătesc în fiecare an Ei sunt mulţumiţi că, cel puţin în când şi un bilanţ al rezultatelor rea prin fum a numeroşilor ţânţari a judeţului Satu-Mare a ţinut ieri
prestaţii şi totuşi nu au drumuri. de alte state unde desfacerea sto- Cu toate că aceste cifre nu sunt mişcării studenţeşti.
felul acesta salvează de bine de rău cajului de produse se cunoaşte lu­ complecte totuşi există o indicaţie D. Stanca a declarat apoi şedinţa din partea locului şi pentru că lu­ o şedinţă foarte populată, prezida­
E trist că se dă prilej unei populaţii picioarele vitelor şi roatele carelor.
obişnuite cu ordinea şi cu adminis­ Interesant insă că vreo câţiva nar până în cele mai mici detalii. că in 1932 n’a scăzut consumaţia închisă, dup ăcare s’a format un mina ţigărilor poate la un moment tă de d. senator Dobosi, preşedinte­
traţia competentă să ne judece as­ automobiişti cu prestaţia la zi, şi cu Ne vom mărgini deci să cunoaştem de carne sub nivelul anilor trecuti. impozant cortegiu. Studenţii s’au dat înlocui cu succes lămpile de gaz le Camerei. D-sa a arătat pe scurt
numai ceeace este posibil si anume Orientarea statistică o dă taxele încolonat şi au manifestat pe străzi
cari abia mocnesc ori nu ard de loc. directivele ce urmează a le avea în
pru’ şi să ne atribue intenţii pe care maşinile stricate din cauza drumu­ înfruntând oboseală, chin şi plic­ vii.or Camera, pentru binele agri­
nu le avem. lui imposibil, au hotărit să dea în ju­ consumaţia cărnii. abatorului, cari au rămas aceleaşi, până în piaţa Unirii, la statuia lui tiseală. reuşeşti a debarca în gara cultorilor din acest judeţ.
Dealungul unei şosele de 80—90 decată Casa autonomă, pentru ne- Datele le-am obtinut dela aba­ înregistrându-se chiar o uşoară ur­ Corvin, unde au instalat o placă co­
Km., dela Ditrâu şi până dincolo de indeplnirea obligaţiilor sale. torul oraşului condus de un distins care. memorativă cuprinbând un citat Oraviţa unde al de întâmpinat alte D. dr. Alex. Racoţi, fost prefect
calamităţi şi dezagremente. Spio­ a adus în discuţie legea conversiu­
Tuşnad, unde încep© judeţul Trei- Căci achitarea prestaţiei — spun din d. Iorga.
medic veterinar, d. dr. Tiberiu Dar se poate face în schimb altă Şi aci au luat cuvântul d. prof. narea aproape impertinentă a unor nii agricole. D-sa a propus să se
Scaune, nu se găseşte o singură mo­ ei — presupune pentru noi măcar László. Aici poţi afla mai exact constatare. In general în ultimii Cătuneanu şi doi studenţi. După ter agenţi de provincie cari în goana facă o intervenţie ca această lege
vilă de piatră. drumuri practicabile, dacă nu şosele câte animale s’au tăiat în cursul ani de criză se taie tot mai multe minarea solemnităţii, asistenţa s’a după senzaţional cred a fi descope­ să fie alcătuită in aşa mod ca să
Ca să-şi facă fiecare o ideie de suedeze... anului, pe ce treaptă tie progres animale inferioare din punct de ve­ împrăştian ta. linişte. rit în orice călător un contrabandist corespunde in totul intereselor agri­
starea mizerabilă a acestei şosele, e Socotim că d. ministru al comuni­ — aci graniţa către Jugoslavia este cultorilor.
suficient să spun că, distanţa M. caţiilor, peste capul Casei autono­ se află problema selecţionării ali­ dere calitativ. Asa de pildă în 1921
mentare si cât de anecdotic este s’au tăiat 43 capre iar in 1931 exact foarte apropiată, circa 20 km .— ori D. preot Tămaş Pompiliu se opu­
Ciuc-Gheorgheni aproximativ de 60 me, să ia măsurile cuvenite, cerute
Km., nu poate fi străbătută cu au­
tomobilul decât în cel puţin 3 ore.
de împrejurări şi să caute să nu ne
facă administraţia odioasă în ochii
belşugul colectivităţii. Abatorul din un număr dublu, demonstrând nu­
capitala Ardealului este un mozaic mai acest simplu detaliu unda pe
Sinuciderea unui controlor fi­ cine ştie ce delicvent. Urmează sco- ne de a se discuta această lege în
borârea a 40 de trepte, ca să ajungi şedinţa Camerei înainte de a se
în subsolul gării denumit ad-hoc cunoaşte noul proect.
Şi aşa pretutindeni. ţ minoritarilor, care, vai! sunt atât
de puţin încântaţi de oamenii tri
ai acestor multiple realităţi si în care o parcurge sărăcia. nanciar la Satu-Mare sale de bilete, până la care străbate Se prezintă bugetul Camerei de a-
Nu ştiu ce părere are Casa auto­
meşi de stat să le asigure o bună şi
plus un subiect pentru variate stu­ Apoi scăderea consumaţiei mai SATU MARE. — A produs senza­ odoarea puţinelor cu varză ale d-lui nul 1933 cu un total la venituri de
nomă a drumurilor de slujbaşii pe dii si concluziuni. Pornind dela bi­ are si un alt aspect — problema ţie în localitate sinuciderea contro­ şef de staţie. Iar atunci când ai ie­ 2.737.600 lei, din care cea mai mare
care-i plăteşte aici în Ciuc pentru cinstită administrare. lanţul taxelor, economistul si isto­ fiind identică cu cea a salariilor. lorului financiar N. Rădulescu bine şit afară nu afli decât un autobuz parte se va întrebuinţa la Îmbună­
supravegherea şi întreţinerea dru- In orice caz, ruşinea aceasta să ricul Sombart ar putea susţine că Invocându-se indexul salarizării cunoscut in localitate. hodorogit, unde se îngrămădesc clac tăţirea creşterii animalelor.
murlor şi podurilor. Dacă nu ajunge
TEODOR ANASTASIU intensificarea întreprinderilor cu muncitorilor se poate susţine că el Numitul s’a închis ieri după ma­ peste grămadă numeroşii călători, D. Hie C. Barbul, fost prefect in­
exemplul cu şoseaua, devenită cla­ dobitoace poate întări poziţia Ar­ înregistrează o evoluţie progresivă să în camera sa şi după ce a scris în dispreţul oricărui regulament sistă
poliţienesc de circulaţie — pariem mai multe ca agronomii să se intereseze
dealului capitalist, d. Mihalache si că standarui de viată al masse­ multe scrisori şi-a tras un glonte de că nu s’a dresat incă nici un proces cultorilor. scrisori şi-a tras un gion-
te de revolver in tâmpla dreaptă.
Dragomirescu pasionat să desco­ lor sporeşte succesiv in fiecare e- verbal, deoarece poliţia se plimbă d. Svitzer şiMai intervin în discuţie
ADUNAREA COMITETULUi PALEI NORMALE pere în filozofia contemporană a tavă a desvoltăriî technice. In fond lui.
istoriei eternul fericirii, ar putea însă nu-i decât ceva teoretic, fiind­
Autorităţile
Sinucigaşul
au
a
sosit
lăsat
la faţa
câteva
locu­
rân­
gratis — şi fără teama unui acci­ mere agricole.
dent care ar putea avea urmări gra­
d. Sipos, directorul Ca­
stabili că pruncul de bivoliţă în­ că urmărind puterea de creştere a duri d-lui prim-procuror, In care ve.
DE ÎNVĂŢĂTORI DIN BANAT truchipează această noţiune tainică rentei capitalului, salariile nu nu­ cere să nu i se facă autopsia. De-
iar Gandhi asistând la agonia sfâ­ mai că nu ating _ niciodată nivelul asemenea o scrisoare a fost adre­ 12—18 lei nu mai pomenim nimic
Despre taxele cari variază între
TIMIŞOARA
şietoare a unei vaci căreia i s’a procentual al unei asemenea urcări, sată logodnicei, în care îl cere ier­ fiindcă aşa e „obiceiul”. Conferinţe. — Asociaţia medici­
tăiat cu un cutit o duzină de ar­ dar scad în comparaţie cu evalua­ tare pentru fapta ce o face însă Cui nu-i place „să se care pe jos”. lor germani a aranjat un ciclu de
Dacă distanţa de la gară până in
Constatări, propuneri şi observaţiuni tere sensibile, ar scuipa dispreţui­ rea câştigurilor în ordinea econo­ crede, că îşi va găsi linişte în mor­ oraş nu ar fi 3 kim., mulţi ar asculta conferinţe ştiinţifice la căminul şvă-
tor pe toată stiinta seculară a Eu­ miei de profit. Este exact fenome­ mânt, deoarece l’a obosit lupta ce şi sfatul acesta. besc „Banatia“. Primele conferinţe
TIMIŞOARA. — Joi 8 Decembrie, de idei sau lecţiuni practice pentru ropei. nul care se poate surprinde si la trebue să o ducă în viaţă. vor fi susţinute de d-nii dr. Hoff­
orele 6 seara a avut loc în sala con­ felul cum copiii trebue să circule pe A treia scrisoare a lăsat-o pentru Dar să trecem şi peste inconve­ mann, dr. Escliker şi dr. Röhrich.
Dar să lăsăm aspectele pentru capitolul consumaţiei. Asa de d-1 nientul lipsei mijloacelor de trans­
siliului profesoral adunarea generala străzi, ferindu-se de accidente — administrator financiar I. Cu-
altă dată si să trecem la obiectul exemplu preţul la carne a scăzut cu, cam cu acelaş cuprins. Defunc­ port sau de locomoţiune şi să vedem Szablyar fost câteva luni în servi­
Escrocherii. —Medicinistul Victor
a membrilor comitetului şcoalei nor­ propunere complectată de d. prof.
male de învăţători din Banat şi a Isac relativ la lecţiile de incendiu si­ anchetei noastre. Câte vite s’au tă­ în doi ani de zile cu mai mult de tul scrie despre nenumăratele lui ce metehne mai are acest orăşel ciul ambulatorului de s ta t ; comi-
şcOalei primare de aplicaţie. Aduna­ mulat — şi in sfârşit ca primăria să iat în ultimii ani si ce dovedesc 50 la sută iar în mod normal si pu­ decepţii in viaţă căutând să-şi ju­ de munte care îţi face impresia unei ţând o serie de excrocherii a dispă­
rea a fost prezidată de d. director scadă tarifele la tramvai pentru cifrele în ordinea comparaţiilor? terea de consumaţie ar trebui să stifice actul disperat. scorburi de stejar bătrân, a unei văi rut din localitate. Polţia l-a pus In
dr. A. Popovici având ca secretar de şcoari şi să aranjeze mai des mati­ fie astăzi îndoită. Dar nu este, lungi mărginită de 2 dealuri stân- urmărire.
SPOREŞTE SAU SCADE CON­ coase, pe aiocurea cu oarecare ve­
şedinţe pe d. prof. Chevereşanu, ia», nee la cinematografele comunale cu fiindcă' indiferent în ce măsură scad Binefacere. — D. Mihail Undis
cenzori pe d_nil dr. Contrea şi Pavei filme ştiinţifice. SUMAŢIA ? preturile, cercul vicios al scăderii SIBIU getaţie, iar în fund spre Reşiţa-Ani- direct, fabricei de cărămizi „Bohn“
na umbrită de pădurile şi codrii a-
Disela, consilier financiar al muni­ Adunarea s’a terminat cu îndem­ In 1930 au esit din abator pentru consumaţiei se închide tot mai parţinând bufenilor (vechi colonişti din Jimbolia a îmbrăcat cu ocazia
cipiului. Asistă din partea părinţilor nul d-lui dr. Gropşian, preşedinte de consumul populaţiei următoarele a- mult. Sportive. — Campionatul de foot­ olteni din 1740) şi fraţilor (băşti­ apropiatelor sărbători ale Crăciu­
d-nii dr. Grooşanu, preşedinte de tn_ tribunal, ca pe lângă şcoala normală nimale: 112 tauri. 332 boi. 3942 Nu mai vorbim de repartiţie. Ea ball s’a terminat Duminică 4 De­ naşii, cari muncesc fie la uzinele me­ nului 66 copii săraci. Fapta d-sale
bunal, Spirescu, Despot, Bănciulescu, să ia fiinţă un cerc de studii şi o so­ vaci, 3602 junei, 3816 juninci. 6918 este si mai deficitară iar un exem­ cembrie. talurgice, fie în minele de cărbuni
vorbeşte de la sine.
Costescu şi Hamburger, iar din par­ cietate culturală unde profesori şi vitei. 5326 vitei bivoli, 321 bivoliţe , plu sugestiv că numărul vitelor tă­ In urma rezultatelor ce s’au în­ ce sfredelesc întreg subsolul judeţu­ Recompensă. — Direcţiunea gene­
tea profesorilor d.nii Pop, Perian, părinţi să se întrunească pentru a-şi 2221 oi. 43 capre. 22.566 miei. 27 iate in abatorul Clujului, nu satis­ registrat in sezonul acesta, clasa­ lui, sau, din zori până noapte, do rală a P. T. T., a acordat un pre­
Isac, Topliceanu, Grivu, Surlaşiu, schimba părerile şi astfel să se cu­ iezi. 21.267 porci si 221 porci su­ face nici un sfert din standardul mentul e următorul: boarâ copacii şi sfarmă pietrele, in miu de 4000 lei conductorului poş­
Kiss si preotul Şora. noască mai bine. H. T. V. Leaderui categoriei este tal loan Turcu, ce a păzit şi păs­
In urmă s’a votat bugetul modifi­ gaci. de viată al masselor. il poate fur­ echipa H. T. V. care n ’a pierdut muncile publice la cari sunt che­ tra t in seara accidentului de tren
înainte de a se trece la discutarea Fată de 1929 cifrele din regis­ niza ori care suburbie muncito­ nici un match şi a obţinut 3 victorii maţi.
cat care însumează 6.071.616 lei la ve­
proectului de buget, d. prof. Pop face nituri şi chel tue li aducându-se lau­ trele abatorului sunt enorm de re­ rească din capitala Ardealului. Aici asupra Muncitorilor (4—1), Frater- Târg de munte, astăzi comună de acum 2 luni întreaga corespon­
rezerve asupra constituirii legale a
duse. Dintre anii de criză de până e suficient să amintim că măcelarii nitos (4—0) şi I. M. S. E. Rş (3—1). urbană cu rang de Capitală jude­ poştal şi denţă valorile aflate in vagonul
comitetului,’ explicând punctele ne- de comitetului pentru munca depusă. ţeană, Oraviţa prezintă o sumă de deraiat, dând exemplu de
respectate din regulamentul respec­ din cartierul Iris au vândut în 1931 Cu N. S. E a terminat la egalitate particularităţi curioase. începând de conştiinciozitate şi cinste în ser­
tiv cere lămuriri asupra activitaţu abea un sfert în comparaţie cu sto­ (1—1). Asigurându-şi 7 puncte .i cu la singura uliţă strâm tă şi lungă, viciu.
contabilului, casierului şi cenzorilor,
pentru ca să închee cu propunerea
tipăririi, pe viitor, a bugetului, pen­
ŞEDINŢA CONSILIULUI JU DEŢEAN DIN SATU MARE cul de carne din 1927.
CÂTEVA COMPARAŢII
o echipă bine pusă la punct, H. T. deoarece pasagiile laterale nu se mai
V. e aproape sigur că in primăvară pot chema străzi, oprindu-ne privi­ felicitare s’a făcut în cadrul unei
va fi campion al districtului.
Predarea banilor şi a adresei de
mici solemnităţi de către d. Anto-
N. S. E. Locul al doilea in clasa­ rea frestrele scoase in afară „pentru niu Zaharia, director regional asis­
tru buna lui studiere. In marginea datelor de mai sus se ment e ocupat de echipa N. S. E. ca să privim vecinii”, şi admirând
D. director dr. At. Popovici, preşe­ vutSATU-MARE.— Zilele trecute a a-
loc şedinţa consiliului judeţean,
După ce se stabileşte plata jetoa-
nelor de prezenţă şi spesele de re­ mai pot face şi alte constatări tot Cu două matchuri câştigate asupra între două mogâldete, gata să se te şef, Constantinescu, Băltăţescu,
ta t de d-nii V. Golumbovici dirigin­
dintele comitetului, dă citire proec­ in sala cea mare a prefecturii, şe ­
tului de buget punct cu punct pri_ dinţa a fost prezidată de d. deputat
prezentare pentru consilieri, d. Lu­ atât de interesante. I. M. S. E. R.-ului (6—0) şi Frater- dărâme, impozantul palat al prefec­ Rafail, Găbunea, etc.
cian Bretan, cere d-lui şef al servi­ Dintre oraşele ardelene, Clujul nitos (10—0) şi cu tot atâtea m at­ ture! de judeţ, fost cândva moară Jubileu. — Prelatul catolic Ludo-
mindu-se propunerile referitoare la Alex. Breban. D sa a ţinut obişnuita ciului financiar să-i dea lămuriri consumă cea mai mare cantitate de churi nedecise, H. T. V. (1—1) şi de făină. vig Kaper împlin-nd 70 ani, dintre
unele modificări, augmentări sau di­ cuvântare de deschidere. Palatul face einst« judeţului,
asupra unor sume întrebuinţate de produse' alim entare^si în primul Muncitorii (3—3), echipa din Te­ un minunat parc in faţă cu 3 socluri cari 40 închinaţi bisericei, comu­ are
minuări de sume, la venituri şi chei- A venit apoi in discuţie alcătuirea fostul prefect iorghist. Acesta lămu­ nităţile maghiare şi române au ho­
rézián cu toată forma bună ce o
tueli, precum şi în ceeace priveşte bugetului pe anul 1933. reşte consiliul că sumele au fost în­ rând carne, excepţie făcând numa deţin câţiva jucâitori va trebui să cari îsi aşteaptă — nu ştiu ce monu­ tărât să-l sărbătorească prin tr’un
ferma şcoalei care urmază a se ad­ A venit apoi in discuţie alcătui­ trebuinţate legal. Aradul, Timişoara şi Oradia-Mare. se mulţumească cu locul al doilea. mente, dar este, după părerea noas­
ministra cu începerea anului viitor rea bugetului pe anul 1933. Consiliul votează următoarele In acelaş timp abatorul este o între­ tre, în disproporţie cu simplicitatea banchet Curs de
şi un festival.
şoferi. — D. inginer Şte­
separat. D. Emil Coconeţi, şeful serviciu­ subvenţii: pentru construirea cate­ prindere foarte rentabilă şi din punct celorlalte clădiri din localitate.
Se admite alocarea unei sume pen­ lui, aduce la cunoştinţă consiliului Şi pentru că veni vorba de clădiri, arte şi meseriiprofesor
fan Ardelean la şcoala de
tru cercetaşi, pentru „Tinerimea ro­ ordinul recent al ministerului de
dralei române unite 200.000 Iei, pen de vedere fiscal, el dând capitalei
tru şcoala superioară de comerţ Ardealului cele mai mari venituri.
C aransebeş am reţinut din convorbirea fugitivă public a deschis un curs
de şoferi cu o durată de 3
mână“, amplificarea laboratorului de finanţe, prin care se amână alcătu­ 50.000 lei, pentru şcoala de arte şi Nu se poate face aceeaşi compa­ avută cu primarul oraşului, d. prof. luni pentru toţi doritorii a îmbrăţi­
ştiinţe naturale şi a bibliotecei, în­ irea bugetului până după votarea meserii din Baia Bare 50.000 lei. Şcolare. — In ultima adunare ge­ Ilié Rusmir, ziarist şi preşedinte al şa această meserie.
zestrarea cu instrumente muzicale, nouei legi administrative. Părintele IOAN MEDAN face o raţie cu privire la consumaţia de nerală a comitetului şcolar al li­ societăţii „Astra“, că in primăvara
requisite de desen, cărţi religioase şi D. Coconeţi demonstrează cu cifre comunicare asupra stării deplorabi­ carne fată de străinătate. In Ceho­ ceului „Tr. Doda”, d. dr. Corneanu, anului viitor, comisia interimară însărcinată Statistica şomerilor. — Comisia
mărirea salariilor personalului de că judeţul are de încasat dela con­ le în care se află unele sosele din slovacia deşi preţul acestui aliment preşedintele comitetului, a propus vrea să ridice o casă naţională şi un cu întocmirea tabloului
serviciu. tribuabilii săi circa 24 milioane lei. judeţ. D-sa spune că de când s’a este aproape îndoit, se consumă in­ să se ridice o capelă în localul li­ spital, cari nu mai pot întârzia fiind de şomeri şi-a terminat definitiv
Fac propuneri în senzul celor de Cere să se facă acestora înlesniri şters prestaţia in natură, niciun ţă­ finit mai mult. In regiunile muncito­ ceului, în care se vor ţine ezorta- de absolută nevoe şi interes obştesc. lucrările.
mai sus d-nii Pop, Perian, Contrea, de plată, scăzându-se o cotă din ran nu mai poate fi scos la repara­ reşti din Boemia revine de cap de ţiile şi serviciul divin pentru elevi, Tot dela tânărul şi vrednicul pri­ La Timişoara sunt 2671 şomeri
Isac, Grivu, pr. Şora, Disela, Kiss, suma totală a tuturor acelora care rea şoselelor. Cere să se ia măsuri locuitor 82 chiiograme anual pe când mai ales în timp de iarnă. A duna­ mar, căruia i se datoreşte in bună cari împreună cu membrii de fa­
Topliceanu şi dr. Gropşanu. _ ar achita mái curând restanţele. în această privinţă. rea a aprobat această iniţiativă cu parte ultimele lucrări edilitare şi_ în
D. Bănciulescu în numele părinţi­ Dsasemenea este de părere, să se la Cluj maximum 50. unanimitate. special pavarea şi refacerea străzii milie reprezintă 8071 suflete. Din­
lor cere comitetului să accelereze, facă o amănunţită triare a sume­ CAPITALA JUDEŢULUI Cantitatea anuală este şi mai dis­ — Zilele acestea a avut loc la principale aflăm că s’au făcut in­ tre muncitorii de fabrici, nu sunt
prin parlamentarii profesori, lichida lor restante, scoţându-se din buget Aşa cum am relevat de nenumă­ tanţată apoi fată de Germania. Aici gimnaziul de fete din localitate a- tervenţii pentru amenajarea ciădirii decât 74 iar servitoare fără lucru
rea ordonanţelor neîncasate dela mi­ acelea ce nu se vor putea încasa rate ori in privinţa reşedinţii jude­ revine la cap de locuitor peste o dunarea generală a comitetului şco­ primăriei, reparaţiunea teatrului — 368.
nisterul instrucţiunii, să se intervină niciodată. ţului sunt numeroase controverse sută de kilograme anual, din care lar. D-ra Deac, directoarea şcolii şi cel mai vechiu din România, — înfi­
la primăria municipiului pentru a . Sunt aproape 10 ani de când s’a între consilieri. Astfel o parte din­ mai mult decât jumătate sunt ine prezidenta comitetului, a făcut da­ inţarea unui cinema, deoarece ve­
cordarea unei subvenţii şi să se a- început în oraşul Satu-Mare ridi­
jungă !a o înţelegere cu uzina elec­ carea unui palat administrativ.
tre dânşii sunt ca această capitală zeluri.
să fie la Baia-Mare, alţii ca ea să
rea de seamă asupra bugetului pe chiul imobil a fost achiziţionat de fi­
anul 1933, pe care adunarea l-a a- liala Băncii Naţionale precum şi 13 persoans in c u ră
Natural nu se poate trage din a- probat în întregime. Cu acest pri­ pentru încheerea unui contract cu
trică şi serviciul canalizării pen.ru Cum sumele disponibile in acest
scădrea taxelor. Consilierul finan­ scop, nu au fost suficiente, ideia a
rămână mai departe la Satu Mare.
In jurul acestui subiect au fost ceste cifre o concluzie favorabilă sau lej, d-ra directoare a ţinut să scoa­ uzinele Reşiţa in vederea aprovizio. antirabică
ciar al municipiului, d. Pavel Disela, rămas în părăsire. Zidurile cu fie­ aprinse discuţiuni in consiliul la defavorabilă deoarece în existenta tă în evidenţă desinteresarea mul­ , zină nării cu curent electric, actuala u-
particulară având tariful prea ELE AU CONSUMAT CARNE DE
prezent la adunare, in calitate tot de care an s’au ruinat: care au luat parte d-nii deputat oamenilor, consumul cărnii nu se tor părinţi faţă de şcoală, dovedind
părinte, promite că va soluţiona D. Coconeţi propune, ca în anul Breban, protopop Aurel Dragoş, etc. poate lua ca un criteriu definitiv eco­ chiar cu faptul că în adunare se j' urcat. Insfârşit primarul promite că PORC TURBAT
punctele privitoare la primărie. bugetar- viitor consiliul să afle mij Cor. nomic, ci numai stocul şi mai ales găseşte un număr extrem de mic I se va strădui să obţină un local mai
In continuare
........... ....._ d. Bănciulescu, pro- pentru terminarea
loacele necesare dintre părinţii elevelor. In altă or­ convenabil pentru poşta şi ţelegra- CLUJ, 10. — Ia institutul antira
substanţa alimentelor In general, dine de idei, d-sa afirmă că taxele , ful cari sunt astăzi atât de rău pla- bic „Pasteur“ din Cluj au sosit as
pune ca părinţii să fie convocaţi lu- localului. Consiliul primeşte propu- cari revin de cap de locuitor. şcolare ale elevelor nu vor fi majo­ sate, va reorganiza poliţia de zi şi 13 persoane dela Satu-Mare, care
nar la consfătuiri cu profesorii, să nerea şi însărcinează serviciul tech-
se dea o atenţie mai mare religiei, să nie judeţean cu alcătuirea devizu-
se transforme recreaţiile în schimb lui.
Citiţi „LECTURA“ Cluj are ?ltă undă de cercetare. Din generale.
i
Iar în direcţia aceasta deficitul Ia rate decât cu aprobarea adunării paza de noapte, şi va cere ministe­ consumat carnea unui porc muşca
rului de războiu ca faţă de rolul şi de un câine turbat.

A t e l i e r e l e „ A d e v e r u l, s t r . C o n s t. M iile N o. 7—11. R e d a c t o r r e s p o n s a b i l s N ic o la e M a f e e s e u