PATRI A 24 Septemvrie n a

Altă lovitură Banatului Expulzarea

lucrătorilor streini
Dela sparatia acelui
până a$Dz!, deşi Cons liul de admi­
memoriu şi “

nistraţie a fost oficial îndrumat de di­

ÄAGASINUL I
Eugen
rectoratul gineral al Instrucţiei publice
— Cum p r â ^ d e şte C. F. R. gospodăria bănăţenilor — din Ciuj sâ reintre cel puţin în legali­

JKissir
Revista „RusräVschcr Lloyd“ a luce |

ăm, scriem, rugăm diferiţii miniştri şi1 urmăreşte şi mai departe. Pe cdăs din Ardeal.
prefecţi, inima a c stor satrapi rămânăî din Lugoj ti scoboafă la G ;taia,|
I
Liberalii continua opera de distru­- iasă sângele î i obraz de răcaz I un intwwiev interesat, luat cu dl dr. tate, el continuă s3 tiăiască şi să lu
gere a teritoriilor «lipite. Inzadar ape-- faptul că direcţiunea C, F. R. 1Bianu inspectorul general al S’guranţei ‘creze în afsrä de lege, graţie îndrăsnelii
fírS perirche a directorului Casa învă­
i ţătorilor, dl Andrem Pora, care prin
mSsuri voliice şi prin provocări siste
rece ţi stearpă Jn faţa nrzeriilor cres­■ ţine coşcioaba d'n gară 4 ore, s| Dsa spune despre expulzsrea lucră M matice mă atacă în însuşi existe iţa
cânde din Bănat. îi suie şi oeboară din non la j lorilor streini următoarele: i mea,
1
Dela Jidovin (Betzovîa) în jos, cer-- dovin (Berzovia) ca să i pue ia | »Expulzări de fapt s’au întâmplat şi ;1 materials şi morală.
mi Oravitei cu vre o 40 comune, Săs- oerca'e încă alte două trei c aiuri, de au două csuze. Unul este că lucră- '
cior ou 39 sate, plasa Moldova, între cei din Timişoars plecaţi îi dă terii s’au amestecat, în acţiunile politice;
In
acestui
faţa
agent
uncltirîor incalificabile ale
provocator, înainte de e Strada Memorandului 111
(FOSTA UNIO)
guî teritoriu din C ăuş Severin înspres numai ia J dovin pe oâFva das din iară şi prin aceasta expu'zarca lor j ’ chema In faţa justiţiei pe ceice îşi bat
joc nu mimai de preceptele cvangeiice şi
frontiera sârbească este rupt din co­- unde se istâlnesc cu fraţ i de stifed a fost o necesitate pentru siguranţă 1
municaţia mare a tirei. Prin s.himba- toţi plouaţi ori asudaţi, lugojeni. Statului. Am constat:t că da muîtaorî •soziale, ci şi de legile şi dispoziţiile Sta­ C e l m a i b i
de cele mai elementare l?gi morale ş m asortat! 1
rea orarului dela C. F. R. aceste ţ nu Şi aici în gara dela Jidovin se iu făcut aer st lucru din ignoranţă, au '
turi s’au desfăcut de Timişoara, deI trec apoi scene drani3tioe. Satui fi fost însă cazuri când lucrătorii au fost;'tului, vreau să ş iu dacă cvoastră Va
Preturile ce e mai - Jj
Mag<azin Lugoj, de centrele comsrciîle şi admi­ departe de statie mulţ mea sştea agenţi trimişi din streinătate. Au mai' identificaţi cu a.tivitaHia de până acum
nistrative ale Bănatului şi prin aceasta s-b bolta cerului. Vara sub razi fost pe urmii cazuri, când lucrătorii, 1a Consiliului de administraţie al Casei
şi de Bucureşti şi Cluj. înainte aveam fierbinţi a soarelui. Am văzut ra l streini au avut o ţinută care a întrecut învăţătorilor şi cu puterea directorului
red u se!

modede un tren ce pleca dela Timişoara h 2 indivizi stinşi grav de insolsţie. Erii hiar pe aceea a extremiştilor dala noi soesteia sau nu ?
şi 30, iar dela Lugoj la 1 şi 30 şi aravenă lamentabilă ce se svârco periclitând astfel producţia.
parcurgând dealuDgul Caraş Severin, şt sa sbătea în căldura tropioală a fac
Pentru orientarea dvoastră. ţin şă’Vă
cunoscut cS dl V. Ghidionescu,
Firă să afirm că azi se poşte evita 5dânduşi Sf*ma de situaţia în care a
ŞTOFE §
pentru I(
ajupg 'a 1« Orav'ţs, punctul extrem din nilor da Iulie şi August, lat acum ; orice conflict între pslron şi lucrător, ţ Velours de Laine
Sudul şi Occidental ţţrei, — seara la ploile dese de tocmiă. Ploile, cest constat că pentru apărarea intereselor , fost pus prin purtarea incalificabilă a
8 şi 30. Bine sau rău această comuni • bat prin traiste ţăranului şi prin i muncitoreşti sunt destule căi legale. Consiliului de adnrn'straţia şi-a dat
înc^ din Iunie a. c. dimisîa din acel Con-
Peau de marmodt
I caţie unică totuş te duoea ou ohin cu ş ra muncitorului ce şi a cumpărat D-gile noastre au un spirit atât ds con­ ;siliu. I Peau de Laine fl
dame, | ; vai aoolo. kg. de ţueăr ori făină din ows.: ciliant în ce priveşte supravagherea I In aşteptarea precizării atitudinei
După orarul cel nou trebue să pleci ploile acestea ţi-se în:ă 6 r,?ază t,; bl o muncii şi arbit-ejal legal faţă da orga-ţ dvoastră, Vă rog să primiţi ss’gursrea
dela Timişoara cu 2 ora şi jumătate sinistre, ruseşti, cu copii mici ţipâil nizgţiile muncitoreşti recunoscute întru-! deos b'tei mele stime şi consideraţii.
mai nainte, iar dela Lugoj ou 4 ore v Rărind, cu femeile palide, desp| rât nu este lipsă de nici o cale ascunsă.!
Cluj, 22 Septemvrie 1922.
Pluclie „Lutru“
Gabordine prima
mai de vreme, ca să ajungi tot atunci rate. Aceste scene barbare denie j- In urma faptului că la noi plăţile | Marocain de Lână
Cluj,Str.Reg. seara în Craviţa Ia 8 şi 30. O zi fu­ strează până la evidenţă domnia usţ]?muncitoreşti sunt mult mai înalte iar | Dr Oiislfor Ghibu
Jerse de Lână.

I
rat? pa drumuri s> prin stăţii, pe o pătoare a acestor guvernanţi liberuli protecţiunea muncitorilor dia partea profesor universitar,
distanţă abia de 80 km. Semaez că trenuri înspre Rrş : Statului atât de europeană nivelul de] membru coresp. al Academiei
Obişnuiţi cu vremurile grele în cari trec mai multe pe zi, peste J dovin j trai ai lucrătorilor dein noi din ţa ră ; Române.
MĂTĂSURI
Ferdinand 5, sarea uimitoare a şefilor din frun ea nele luxuoase şi goale In cari câte ij nătete.
oficiilor diferite, bunii bănăţeni s’sr minislriî, şef, director ori genera! ii
împsca şi cu o călătorie de felul acesta f; eacă muliumit şi linişti- b rbişonu-
I
trăim, dedaţi cu neprioeoerea şt nepă­ iar publicul să uită a milă în vggo] este superior al muncitorilor din strei- 1
Í
C h e stiu n e a o rie n ta lă Charmandt
OFERĂ: bans bericnă. ] »Banatul e tiumos, bănăţenii s íi! Un comunicat al guvernului român Charmeuse
Creare e revoltător şi free ca să-ţi'■mulţumiţi“. Atitudinea războinică a Angliei pare Latin de chine |
— g bmmbmmmmmmbmhmwma «tmmammKmimHmKmKBm — ■— n — — «iii — na— — — ™
Ş to fă s c o ţia n ă , Este de neînţeles prin urmare dacă dinea
a îi temperată dm zi în zi, prin atitu­
! stric pacifică proclamată de
Crepe de Chine
120 cm. lată 65 tel S E P O A T E ? chisr aceşti lucrători streini intervin pen­ Franţa, adoptată de Italia şi de ţările Crépe Latin
tru schimbarea stărilor din ţară. Micei .Antante, — în ce priveşte}
metrul Ei vor trebui să se supună lot u ţoa­; mijloacele de-a asigura libertate» Strâm- 1 Crépe Marocain
— Rttfu Cosmin — profesor univers far — le legilor şi situaţiei noastre pentru cs\ lortior şi echilibrul in Balcani. Crepe Georgette
Ş t o f ă g a b o r d in i ţ să poată pet ece liber la ţară.
Avem înainta» noastră un afiş im­ j| »marele discurs patriotic". Dl Nicu Tál Cea mai mare pa-te a expulzărilor Ar glia nu era aplicată să participe la
\ De unde până înainte cu trei zile
Pouges toate colorile i
LO an. la'ä S0 iei
met- ui voltător coxţnut:
I I
primat la tipoprefia „L br?.ri«-nouä“ din ] nisescu — scrie de ocazie, nu ne mirări \ este Cauzat! din vina întreprinderilor. o conferenţi a Orientului pentru apia-;
R-ghiu, de urmütoiul stupefiant şi re­ de oarece a mai nenorocit câteva or®şiiSituaţia lucrătorilor streini nu o aran­ narea pacifică a chestiunei greco turce I Poulard cu desen.
din Ardeal cu recitarea pseudsooemeloţjează şi astfel ne fac greutăţi sdmi- î gi as gararea libertăţii Strâm orilor, ar-
»Anunţftm pa toţi cetăţenii din sale şi cu „discursuri“ d -şiichiaie. Ni! nisfrmtive. Îgumeniând că In faţa înaintării irupe- Stofe englezeşti p en -1
* IS

Ş to fă I Rrghin ş! j ir că Joi în 14 Septemvrie

I Ar fi de dorit ca la toste tsstreprin-;
1922 ora l l/t p. m. dl ptefesor de ne m'răm de ţ;gănescuî obioeiu a atâ;, denie chcstiuniie muncitoreşti să fie'I tratative, ei ttebue opuse foiţe mili­
I lor lui Kemai Paşa numai e timp de

p. coiîaBi, 140 c m .|
115 tei metrul
univers laie R id a Cosmin, poet, scrii-, tor
Ifiguri ce se întitulează #mari scrii ­
j luate în mână de către funcţionari inta- tare, — acum se dă ca sigură ţinerea
tor gt mare orator, va ţinea în sala tori şi artişti“, de-a veni in Ardea! 1 genţi răspunzători ceri să ia toate mSi- unei conterenţ* balcanice cu participa­
cea » are a hotelului orfişănesc din să şi _vânture [aici deşertăciunea ş,] şurile pentru regularitatea declaraţiilor rea Angiiéi, Franţei, Italiei, Japoniei,
Reghin un mare discurs patriotic. în­ tagonieî.neputinţa, crezându-ns locuitori ai Fa 1
;şi prezentărilor. întreprinderile indus- f Greciei, României, Jugoslaviei şi Tur-
tra costume $1Pal- I
tssn e băi băteşti 1
Şiofă velour 1 vii« m pe toţi cetăţenii » lua partéi*
Dar ne mirSm de cei ce-1 trimit ps ştriale să aibă jurisconsulţi cari să re­ ţ ciei.
S c ris o a re d e s c h is ă încălţăminte 11
(
Numele noului profesor de univer- zolve chestiunile cu deplină pricepere. S Mica Antantă a adoptat punctul de
I L

pin . ca ton 140 cm. 1 siîata e tipărit eu litere cât pumnul, a- scribul Nicu Tănăsescu în astfel d<s? In s’ârşit mat natez spune dl dr Bianu *vedere francez. Guvernul nostru a dat
2i5 lei metrul | sernecea şi , un mare discurs patriotic*. misiuni, ;i de autorităţile care-1 lasă' că
Noi nu ne mirăm de cutezanţa şi să iese în pubfic sub titiu fals de ,pro-j
P. Dră
icopt
S, S.viî'ă
I nimeni. I
Roman
Orâzri
dsla noiCîorogariu,
Mari;
_____ _ diui dr
epls-
nu se expulzează
Teodor ' un comunicat despre atitudinea Româ­ cele mai noi 11
1 Mihaiî, preşsdirttsîe Comlsîunfi da niei în faţa problemei orientale. El e de
neruşi narea minusculul scrib ce-şi zice
jîa d lî Coatnm, dwţi-1 vln/íiWö * «
fesor ds universitate“, şi sâ ne facă de:
I s & A ao F P A » l'o' * H i  ' f i f e Ena h a lo n escu , fo s t c e ia g a î te h ­
\4UJUi«»viUl ttU^'iîUOt
Victoria lui Kemai Paj» Va pune in
• forme o|
Tânăsesou, de-a încerca să se declara produc ţiile Cosminilor. discuţi»; toată chestiunea StrâmtonlOr
pro esor universitar, dar ne mirăm de nic fie iln g â s e c re ta ria tu l g e n e ra l
O siegură explioare ar fi cu putirţf, al Insfrutţiunei publice d:n Cluj11şi a echilibrului din Balcani.
autorităţile din Regh n că i-au putut dar chiar aceasta e o devidâ ds ires- ! Romania, în această privinţă are
permite să sa folosească de un titlu ponsab litate a celor ce operează cu ... Prea Sfmţite Părinte, Die Preşedinte două interese bine definite): 1) nevoi»
f,i!ş pentru a avea mai mure riisunet Cosaiini. Anume, ia Reghin, scribul
TănSsescu ln mmrela lui discurs patrio Aveţi, de
şi Die Profesori
ca Lbettatea şi internaţionalizarea să
s’gnr, cunoştinţă că onor. fie asigurate şi 2) nevoia ca pacea sâ Informaţluni n u n
tic n’a făcut altceva, decât să baijo o-, Minister al Instrucţiei publice V’a numit,! tie menţinută in Balcani, fiindcă in­
Stofă vînăt- I (• M i c a p u b l i c i t a t e • ) rească pe fruntarii vieţii politice a Ar­ ! la 1921, dekgaţî ai săi în Consiliul de contestabil o nouă eonii jgraţ une balos — Ministrul de externe sârb,
I dealului, pe conducătorii partidului na- 1administraţie at Casei învăţătorilor din moa poate avea repercusiunile cele mai Nincici, cate se afă în Paris şi mini­
n atenţiunea dlor industriaşi şi ţional. Cluj, dimpreună cu dl V. Ghidionescu, grave şi pune în discuţiune toate tra­ strul României Autonescu iau parte la
închisă, pen­ I comercianţi! iF»raválli d e In- La adunare, se înţelege, n’au mers -profesor
tatea
la Univers'latea ds sici. Cali­ tatele pe cari se bazează situaţia convorbirile între Poincaré şi lordul
acessta invoucă în sin«, bineînţeks,
chiribf situate pe una din siră- decât slujbaşii Statului, ca semn că i răspunderea pentru actele acelui Con- europeană Creiata prin războiul mon­ Înţelegere, deoareoe Anglia doreşte re­
Curzon. Se orede, că se va stabili o

tru internate j zile cele mai irecventate şi cu cea discursul patriotic era comandat.
Iniţiatorii şi administraţi» care a per- 1; siliu.
j dial.
: mai intensivă circulaţie în Cluj mis lui Tânăsesou Nicu să vorbtas ăi! Dvastră cunoaşteţi, de sigur, activi­ României trebue să se inspire de ne­ ou oeihlţi aliaţi.
Aşa fiind, bine înţeles că polilica zolvarea chestiunei orientale de acord
; (Str. Regele Ferdinand) la colţul în rumele profesorului universitar, a tatea scestui Consiliu şi dacă nu de cesitatea salvgardării «castor îndoite — Atrag sm atenţiunea cetitoarelor
străzii, aprope de ceutru pe timp reuşit să ne iacă de râs In feţa sr.şilo-, altundeva, cei puţin din memoriul tipâ- interese. Fireşte că România nu poate noastre asupra Cursului pentru învă­
’ rit pe care 1-arn prezentat eu Maiestăţii
de 4 — 6 ani de zile. — A se lua, şi să aducă o nouă umilire asupra’ Ssle Regelui şi din care mi am luat însă urmări realizarea lor decât de ţarea ţesutului de covoaie persiane de
contact cu proprietarul cafenelei slujbaşilor români, siliţi să i £scul ie pe voie a Vă Înmâna şi Dvoastră câte un comun acord cu marii ei aliaţi, în­ sub direcţia doamnei Veturia O. Ghibu.
falsul profesor universitar. Martori ocu- sufleţită de cele mai paşnice senti­ Este cel dintâi curs de acest fel care
„Dacia“ IO SiF SZÍNEI’AR 1032 a-3 Isri ne spun, că ssş i ac coteau, îşi fă­ exemplar. In acel memoriu am arătat, mente. se ţine de o Româncă şi pentru Ro­
* V V .
ceau semne şi se nvrw In limba lo r: printre altele, cu o serie de dovezi, sta­
. . .
mânce. Răspândirea gustului pentru
alon pentru pălării şi haine .E s ist möglich? Ein Universiiäts- rea de an*rhie şi de bolşevism inaugu­
Mare a so r ti-| S ae dame. nudele de Paris’^ ro fe e o f ?“
Şi Viena. Piaţa M. Viteazul
1NO. ‘d 0 . 1027 4 -6
Ints
mânească
că Îs Dumn-zen
toate-s cu
şi
putinţă
ÎQ
I
ţara ro­
rată de a.'cl Consiliu de administraţie,
care calo fără nici un scrupul şi fă rí
nici o rubine, orice lege care stă în
Aliaţii iau măsuri
admirabilele covoare orientale printre
Românii noştri dela oraşe este de si­
gur, tot atât de necesară ca şi răspân­
Frankfurt. — Se svoneşte ca o mare direa gustului pentru literatura, pictura,
calea nesăturaiei fapte de putere a parte a trupelor franoeze şi engleze muzica bunii din Apus.
ment în stofă-1 e Caută pentru imediata A d u n area unor membrii ai lui şi care merge cu, de pe Rin au primit ordin să plece la Cursul începe It 1 Oct. a. c. Infor­

yelour pentru I S angajare la o fabrică de

sâpun din vechiul Regat un
m aestru săpunar care Delegaţii
po-
d e la M e r iş o r
partidului naţkmal din co­
necuviinţa până k ultimele limite ale Ddidaaelle. Au fost retrase mai cu maţii la „Arta Naţională" Cluj, str. N.
c ie mai deşănţate barbarii. seamă trupele coloniale franceze.
Bălcescu 21.
— Profesoară de planţprlmeşte
elevii. Adresa Opriş Caiea Reg.
1011 4—5

paltoane, în ca-1 ! sedă o practica îndelungata, pu- munele circumscripţiei Petro icni jude­
I tându se angaja cu conducerea ţul Hunedoarei, întruniţi la 16 Septem­
i technica a îabneei. — Salariu bun, 1brie 1922 oarele 2 d. a î i crinm u
„Cercul Analelor“ în Ardeal şi Banat Ferdinand 47.
— C e l e m a i I m m o a s
99g 2—3
a b iju ­

tifele pentru I cumscripţ ei pe preotul Isidor Satoru,

? începând cu ziele de 15—20 Sept. j »Confereneia“ — să fie vizitată
j locuinţă la fabrică. — Ofertă ama- j Merişor au ales ca preşedinte al cir- ■a. c. are să sosească în câteva oraşe ' bită plăcere. Din »universitatea Anale­ n ic e s e află la clasorn icârla l o a n
| nunţita, indicânuu-se in ea şi refe- j;vicepreşedinte pe dl preot loan Butnar jde’a noi: Cluj, Sibiu, Braşov, Tuni-, lor“ din Paris s’au ngscut mai apoi nad S. Nr.
cu deose­ t e r i i şi c e l e m a l b o n e c e a s o r ­
f*uţiii C l u j , C alea H egele Ferdî-
1186 49-65
[paltoan e Ş ij • rinţele. — Adresa la administraţia! jdin BârbSţenii de sus şi notar pe di Uşoara, Oradea mare, Arad, dna Eva Ca- ramificaţii similare, nu numai in în­
| ziarului sub „fabrică săpun“. Stănilă Tosdsr din Merişor. jribol născută Vacăresou, din Bucureşti. treaga Franţa, ci fi în streinitate. Aşa
— Curse de au tom obile.
T o d ea u n a m a i eftin e ca
jstofă-m ătasăî 1 iU i 8 2 — 3 [ Preşedintele ales des.hzând şedinţa j;Dsa es c sora dşoarei E ena Văcărescu am avut ş. noi, Iacă înainte de răz­
din Paris. Dna Cáriból este încredin­ boi, in Bucureşti,
n pensionul din str. Regală nr. Iprin a arăta scopul chemării delegaţilor ţată din paitaa redacţiei revistei »Les bit Intre alţii dnii: lorga, Dssescu, F ord. C alea Regele F erdi­
o filială unde au vor­ ia a lţii. T elefon 999. P e rry

[pentru costu-1 I !cerut de preşedintele partidului m ţo -

5 se serveşte vipt bun de casă nei dr Inliu Maniu, roagă dv legaţii cir- Annales* (Analele) să înfiinţeze în di­ Densuşianu. regrecatulPompliuEliadi|e(c.
atât intern cât şi extern. ic 4ts A-a cumscripţei că să aleagă delegaţi pen­ feri e centre româneşti cercuri de ale
ânăr bucureştean, de fa­ tru congresul din Alba-iulia. Anaelor.
Acum a promt M. Sa Regina prezi­
denţia de onoare pentrn România, o
n a n d 99.
— De vânzarfi una iapă ameri­
1042 1 - 8

Imuri ş i haine | T milie bund, inteligent, cult s’aPentru ajungerea scopului co n g resu l Revista aceasta apare în Paris din distincţie a »universităţii“,
ivit o discuţe între delegaţi c. rân- 1882 Fondată din partea celebrului reşte tn destul importanţa ei. Dşoar» 80.000 Lei, Cluj Str. Gen. Paeîaş
şi muncitor cauta ocupţie du-se dedaraţie verbală pentru cei ce se critic Francîsc Sarcey, a trecut — la E.ena Văoăiescu este prezident» fon- Nr. 31 la Stefan Toth. 1041 1—3
I onor«bnă. Oferte c.u aratarca vor alege ca să ia parte sub ori şi ce moartea acestuia — în grija diui uatoa-e şi se va îngriji, cu dna Bris-
care lămu­ cană de curse 5 ani, prima clasa

tondiî»ufUiOi şi salariului ia împrejură-i la congres. S’au ales doi Adolphe Brisson, preşedintele Soc. son, să se trimilă din când in câad — A ngajăm d actilo­
l ziar sab „Hanne“. 10171-1 delegaţi şi patru supleanţi. critic lor francezi, şi a soţiei dssle, dna conterenţ.ari de seamă. Prezident a efec­ grafă perrectâ în scri­
S’a făcut apoi propunerea, cara s’a Ivonne S.rcey, fiica lui Fr. 8 ., şi dsa tiva este dna Éva Cáriból.
I u n t de vân d u t 4 0 şi primiţ cu aclamaţie, ca să se trlmitt scriitoare de talent. S’a obţinut autorizaţia ca unele din su l lim bei român©. Cluj,
8
* ju g â re de ală tu ra diui Iultu Maniu următoarea declaraţie: Mulţumită conducerii a ajuns revista cotriertnţeie franceze să fie traduse sau I. R aţiu A. Biroul „Pal­
11004 3 52
I ^ J fa n â ţ clasa prim a Adunarea partidului naţional coc stă­ a ie a s a u a a din publicaţiile franceza adaptate in româneşte, ca şi aceia cari la s.“
nu ştiu încă franţuzeşte, să poată să
2 -2
I cu luate ediiicne economice la o tătoare din deleg* ţii comunelor circum- cele mai răspândite în lumea întreagă. — Seminarul d e drept Or E. Oedu
iei Petroşeni, judeţul Hunedoarei In 1906 a fondat revista o »universi­ sa bucure de o confenţâ franceză plină
tekfara i^t^rurSsan 1 distanţă üe 7 klm. de Sighişoaia s;rip intruniţi la Merişor în 16 Septembrie tate* pentru numeroşii ei cititori de spirit şi de bun simţ. Cluj, Piaţa Cuza-Vodâ 11. 5-100
I Totasemenea o pâdurâ de 24 jugâre 1922 Vă doreşte sănătate, tărie sufle­ Conferenţiarii cei mai de seamă din Publkul românesc este rugat să dea — Aîbert Fogarasy, aurler, lu­
I şi un păşunat de 9 jugâre. Con- tească şi trudească pentru a putea Franţa (m nstri, profesori universitari, toată atenţia acestei întreprinderi, să crează şl bronzeşte rame pentrn interio-
4 7 9 I diţdle se pot vedea în biroul ad- purta steagul p artidului naţional până savarţ1, art şti, poeţi) au contribuit şi sprijineaseâ cercurile analelor. Dna Cá­ ral bisericel, aureşte biserici în stil a r'
;I riból locueşte In Bucureşti: Calea Vic­
jj vocaţial Dr. Filipescu & Dr Gábos la triumf. Declară că aderează la contr b-e cu seria conferenţelor — toriei 58. Avis oraşelor, care ar mai listic, şi primeşte orice lacrări de acest
I - - y ^ activitatea conducerii partidului ne­ publicale mai apoi in întregime într’o soia. Str. Mârâşeştî (Krizbay) 3».
I din Sighişoara. 1031 2 -2
c o n d i ţ i o n a t ' C o r . publicaţie specială (paralelă cu »Analele“) adera la formarea de »cercuri“. 1415-59
___________________________________________________ ' " * ' * • | _ iM.jjiiurji.iT- » in iiiiiiiiiiiii - * ~ * u * n * * .,-

Í p m ilP rip fn p rira n e iw + o + o la r t n m l r î l i i i ' T m e tr i amestecate Lei 500C— 4 m etri fag sau stejar despicate Lei 650.—
U L Illlic Uc IUL llalJojJU l Ic tll l a U.U11Í1L111U . 1Q0 kg. fag sau stejar despicat taiate Lei 40.—100 kg. amestecote , 34 —