,Frontul Plagartlöf, PAG, H

CUM TRĂIESC OAM ENII i O m a re în tr e c e r e S IN m E 9 * [

I cn premii p esta răspândirea
IN UNIUNEA SOVIETICĂ 1 JUGOSLAVIA SE CO N STRDEŞTE“
ziarului nostru Zer* la ora 11 iw., a a vu t loc în sala D a l l e s solem nitatea

§1 CUM ESTE VIATA IN AMERICA in v ed erea sp r ijin irii vierului, Orga»

I nizaţiile J u d e ţe n e s*au lu a t la în trecere
in a u g u ra m exp o ziţiei de fo to g ra fii „Jugoslavia se construef t e ” or -
aanizata sub auspiciile M inisterului In fo rm a ţiilo r de Asociaţia Re*
strânSer e a legăturilor de p rie te n ie ou Jugoslavia
hi Uniunea Sovietică pro­
ducţia industrială a cres­
cut in 1947 faţă de 1946 cu
22 ’a sută, iar cea agricolă
tic, Ia capitolul cheltuelilor,
s’a prevăzut suma de 387
miliarde 900 milioane Ru­
ble pentru înzestrarea eco­
la sută din bugetul general.
In Uniunea Sovietică s’au
desfiinţat cartelele, viaţa
„
I in tre e le , după c u m urm ează a
tare an ajuns să înghită 28 1 Jud eţu l T ecuci

„
„
F ălciu
T uto va
Ialom iţa
cu ju d eţu l Buzău
n
„
„
H
„
„ 1
B răila
R. Sărat
V laşca
C,áM HJ
Această solemnitate a fost
onorată cu prezenţa Excelen­
ţei Sale Ion Niculi, membru al
va fascismului, subliniind uri­
aşul efort depus de întreaga
populaţie, şi în special de ti­
ve şi poporului român, felul
în care au fost create condi*
cu 32 la sută.
Bugetul Uniunii Sovieti­
ce s’a încheiat cu un spor
de încasări de peste 24 mi­
nomiei naţionale ca noul
fabrici, uzine, căi ferate, u-
zine electrice, stăvilare, re­
ţele de irigaţie şi altele,
s’a ieftenit în asa măsură
încât puterea de cumpărare
a salariaţilor a crescut cu
2—3 ori. In Statele Unite,
„
„
ţ
C onstanţa „
Som oş
la şi
,,
„
„
„ „„
Ilfov
Năsăud
B otoşani
Prezidiului Republicei Popu­
lare Române, a d-lui Traian
Săvulescu, ministrul Agricul­
turii şr Domeniilor şi. preşe­
neret, în cadrul muncii de re­
construcţie a ţării şi de înfăp­
tuire în Jugoslavia a societăţii
socialiste- Aceste tablouri, a
tiuni mal bune de viaţă în
Jugoslavia şi România şi cu­
noaşterea experienţelor para.
lele de muncă şi reconstruc­
ţie, nu pot duce decât spre Ó
liarde Ruble.
In marea Uniune So­
vietică, numai 12,5 la sută
dm încasările statului pro-
ceeace înseamnă noui spo­
ruri şi îmbunătăţiri ale pro­
ducţiei.
Uniunea Sovietică păşe­
guvernul s’a văznt nevoit
să pornească o campanie I
sub^ lozinca „Mâncaţi mai
puţin“, far <n Anglia, pri­
„
„
„
„

1,
Dorohoi
R ădăuţi
T eleorm an
A rgeş
M ehedinţi H „
„
,y
„
„
„
„„
Vaslui
Câm pulung
D âm boviţa
M uscel
ÍSorj
dinte ad-interim al Consiliului
de Miniştri, a d-nei Dr. Fio-
rica Bagdasar. ministrul Sănă­
tăţii, preşedinta ABJUG-ului,
a d-lor Stanciu Stoian, minis*
spus d-sa, referindu-se la ex­
poziţie, vor servi ca un per­
manent imbold pentru tinere­
tul român care a pornit şi el,
desvoltare armonioasă a am­
belor popoare spre un viitor
comun, prosper şi strălucit.
Prin aceasta s© va asigur»
V!” din impozite directe, şte înainte pe drumul con­ acum. la reconstrucţia ţării. o viaţă fericita tuturor oame­
:'v n««MftMa43 ff’llval a

„
în timp ce în ţările ca­ mul ministru Attlee a tre­ II nUIHUHiMf" şi 11 wrvii| trul Cultelor şi ad-interim la
strucţiei paşnice, fără a se Informaţii, C. Daicovici, subse­ nilor muncii d.n Jugoslavia
pitaliste, toată greutatea lăsa oprită, dar şi fără a-şi
buit să ceară poporului I „ Tr. Mare
cretar de Stat la Ministerul
DISCURSUL şi România, contribuindu-se

apasă asupra dărilor plătite
de muncitori, intelectuali şi
mici întreprinzători.
Ţările capitaliste, în frun­
te cu Statele Unite ale A-
mericeî, se zbat în cele mai
mari greutăţi financiare.
Infloritoarea stare finan­
ciară a îngăduit guvernului
sovietic să prevadă 118 mi­
liarde Ruble pentru nevoile
sociale şi culturale ale ce­
tăţenilor. In bugetul sovie­
slăbi veghea faţă de urze­
lile aţâţătorilor la război.
Ea îşi reduce cu 300 mili­
oane ’Ruble fondurile desti­
nate forţelor armate, în
timp ce cbeltuelile pentru
scopuri sociale şi culturale
ating o treime din bugetul
U R .S.S.
Statele Unite nu dan din
bugetul lor pentru învăţă­
mânt decât 1 Ia sută, în
schimb cheltuelile lor mili­
să-şi strângă cureaua.
De o parte, în tabăra răz­
boinicilor, vedem aţâţări,
nelinişte, sărăcie şi asupri­
re. De cealaltă parte, în
ţara orânduirii socialiste, a-
sistăm la munca vrednică a
întregului popor, la înflori­
rea vieţii economice a ţării,
Ia îmbunătăţirea stării ma­
teriale a oamenilor, la ridi­
carea lor culturală.
v . D. c.
„
Tr. Mică „ „ B raşov D-LUI AMBASADOR la întărirea păcii, pentru care
Industriei şi Comerţului, Mi­
I „ Alba
„
hail Florescu, şi Ştefan Tita, GOLUBOV! CI luptă milioane de oameni ai
„ B acău „ B ala secretari generali. forelor democratice din lume
Luând cuvântul, d. amba­ în frunte cu Uniunea Sovie­
I N eam ţ n n ® ^ " n9 Din partea corpului diplo­ sador R. Golubovici a arătat
I n Rom an n n R ădăuţi matic au luat parte d-nii:: S. tică.
că expoziţia oglindeşte numai
„ Oit ,« n Arad L Kavtaradze, ambasadorul parţial sforţările pe cari le ★
I „ V âlcea „ » B ihor Uniune! Sovietice în România fac astăzi popoarele iugosla­ Ultimul a luat cuvântul
I „ Prahova „ „ T im iş -T o - cu doamna, Radonja, Golubo- ve, sub conducerea Mareşa­ d-na dr. Florica Bagdasar, mi­
rontal
n
vici, ambasadorul Republicei lului Tito, pentru realizarea nistrul Sănătăţii, şi preşedinte
Federative Populare Jugosla­
1 „ Satii-M are „ „ Caraş Planului Cincinal, pentru al Asociaţiei Române pentru
I „ S ălaj „ H unedoara we, Dimităr Ganev, ambasado­ realizarea unei vieţi mai Strângerea Legăturilor de pri­
rul Bulgariei cu doamna, pre­
„ M aram ureş „ „ S ev erin bune. etenie cu Jugoslavia, care a
în tr ec er ea a în c e p u t la I F eb ru arie Ş* cum şi d-nii: A. Lizikov. se­ arătat că până acum munca
cretar al Ambasadei Sovietice, Cel care vizitează cu aten­
I ţin e nână ia I Mai 1948. ţie expoziţia, va constata că era considerată în general ca
Duşan Iovanovici, ataşat de un lucru chinuitor, dar că atât
I Ziarul a sta b ilit u rm ătoarele prem ii ambasadă şl Smiljan Pecjak. ea înfăţişează un aspect al
1 pentru o rg a n iza ţiile ca re pe baza în tre- in Jugoslavia, cât şi la noi te

Desvoltarea culturii ataşat de presă pe lângă Am­ sforţărilor şi al luptei popoa­

I corei, vor ocuna P rim ele locuri. relor jugoslave, pentru rea­ tară, unde poporul a învins,
basada Jugoslaviei.
I Premiul I — Un microfon cu 8 difuzoare» Luând cuvântul, d. Mihail lizarea socialismului. munca începe să fie conside­
Premiul II — Una njaşină de scria. Florescu, secretarul general al ' D-sa a încheiat arăta.id ci rată drept ceva înălţător, pen-
Mimisteralui Informaţiilor, a această cunoaş tere reci pro i rii că ea este făcută nu în fo­
I Premiul III •— Una bicicletă- *
viermilor de mătase prin R.E.A.Z.I.M. 1 Menţiuni: %» O bibliotecă de 150 volum e..
i » 2. n r> 120 a
scos în evidenţă lupta eroică a
popoarelor jugoslave împotri-
a drumurilor specifice în de
voltarea popoarelor iugosla­
ul unui singur individ, d In
losul colectivităţii.

Activitatea Filaturii din Lugoj şi a centrelor sericicole din Banat * 3- » »100 „

Extinderea acţiunii in Oltenia
P rin tre în să rcin ă rile p e care le are B .E . A, Z. I . M.-ul e ste şi
'aceea de a încuraja şi sp rijin i sericicultura, adică creşterea vier-
I ” 5 ** ” «O
La atrib uirea p rem iilo r se v a ţin e sea-
I m ă d e num ărul a b o n a m en telo r raportat
*
REFORM A A G R A R Ă
m ilor de m ătase, o cu p a ţie uşoară dar fo a rte folositoare p en tru să-
te n i.
Astfel pentru desvoltarea hrănirea viermilor de mătase. fate: gogoşi dp mătase de cea
I la num ărul p o p u la ţiei săteşti_şi le a c é la i
I num ărului de m em b ri în scrişi în „Fron»
I fui P lu g a rilor”. _ _ DIN ROMÂNIA 31 UNGARIA
sericiculturii R-E.A-Z.I.M,-ul Pentru a se face noui plan­ mai buna calitate, pe care ei
Conferinţa d-lui Vasile VaSda, membru supleant al Biroului Politic al P.M.R.
are în cuprinsul judeţelor Ti­ taţii şi deci spre a se întinde capătă preţur bune din partea
miş, Arad, Caraş şi Severin, tot mai mult creşterea vier­ R'E.A.Z.i.M.-ului; De asemeni
20 centre prin care se dă toată milor de mătase, RE.AZ.LM.- după cum am arătat, la Fila­
Pnmsie m a p ite de Stat la laş l a cadrul conferinţelor orga­ D-sa a făcut u n istoric ol e- Abia după U nirea Ardealului
cu restul ţării, moşierimea spe­
Îndrumarea şi lot sprijinul ul are pepiniera de duzi dela tura de mătase îşi găsesc între­ In oraşul Iaşi vor lua fiin- Ele vor achiziţiona câte\ nizate de Asociaţia Româno- venimentelor sociale din Ardeal,
riată de lupta şi revendicările ţă­
Cuvenit crescătorilor de viermi Recag jud. Timiş-TorontaL buinţare un însemnat număr ţă în, curând, primele maga- localuri mari din centrul < Maghiarfi (AROMI a vorbit în începând cu secolul XV. când
iobagii români şi maghiari s’au rănimii, a făcut o reformă agra­
de mătase. Specialiştii dela centrele se­ de braţe de lucru, în mare zime de Stat. raşului. sala Dalles, <L Vasile Vaida,
răsculat sub conducerea lui B u­ ră, care nu a reuşit să facă alt­
Prin aceste centre se tiistri- ricicole dau crescătorilor ioate parte locuitori ai satelor din Deocamdată au fost proec- Vestea înfiinţării cel< membru supleant al Biroului
Politic al P.M.R. despre ,,Refor­ dai Nagy Antal şi până la revo­ ceva decât să amăgească maswel*
bue crescătorilor în mod gra­ îndrumările necesare pentruca jurul Lugojului. täte două- »»laşul” pentru ^ouă magazine a produs ma agrară din România şi Un­ luţia din 1848 care a însemnat, ţărăneşti.
tuit sămânţa de viermi de mă­ recoltele de gogoşi să fie cât desfacerea prodigelor texti ^ satisfacţie în rânduri; garia”, de fapt, apogeul acestor lupte. A devărata reform ă agrară a
tase şi li se c’ă la timp hârtie mai mari şi firul de mătase de E X T IN D E R E A AC­ le si »»Ciocanul pentru des- , - . , . . . . Conferenţiarul a scos în evi­ In acest simbolic an, Nicolae Băl- fos‘ '’făptuită, abia după al doi.
perforată, adică hârtie găurită cât mai bună calitate. Ţ IU N II SE R IC IC O L E facerea materialelor fieroase populaţiei oraşului şi jud< dentă lupta comună a ţăranilor cescu şi Eftimie Murgu, la Ro­ Ies boi mondial, atât to Ro-
după mărimea pe care o au Tot prin aceste centre cres­ 1
« »• -î j .1_•__ fiilnî Ta«î. români şi maghiari, pentru re­ mâni, Alex. Petőfi şi M, Taucsics m; -ât şi în Ungaria, când
viermii în timpul creşterii lor. cătorii obţin venituri frumoase Creşterea viermilor de mă­ vendicările sociale şi politice, la Unguri, s’au străduit să reali­ re\ ările ţărăneşti au fost
De asemeni personalul acestor în schimbul gogoşilor de mă­ tase fiind o cultură de care pentru cucerirea pământului, în­ zeze obţinerea de drepturi egale, rea j cu sprijinul exclusiv ol
centre se îngrijeşte de planta­ tase. Ei mai primesc fire de se pot ocupa toţi locuitorii sa­ lăturarea iobăgkd ei a exploa­ pentru toate naţionalităţile con­ clase, muncitoare.
ţiile de duzi necesare pentru bumbac pentru nevoile casnice- telor noastre, R.E.A-Z-I.M.-ul a tării. locuitoare. '
hotărît să mărească numărul
Filatura de m ătase din lugoj centrelor prin care se dă în­
drumarea şi sprijinul necesar
Valorificarea recoltelor de Acum Filatura din Lugoj unei culturi raţionale.
gogoşi Se face prin industria­ prelucrează recolta sericicolă Astfel penti>* noua campanie
lizare la Filatura de mătase pe a anului trecut- La sfârşitul de lucru, RE.A.Z.I:M:-ul va
care R.E.A-Z.l.M:-ul o are la campaniei de lucru Filatura înfiinţa servicii de această
Au fost numiţi controlori
T E O D O R V . C AM - crieri ale cofetăriilor din, Fă­
Lugoj, în inima acestui ţinut va avea în felul acesta o can­ specialitate în judeţele Mehe­
în care sericicultura e mai des- titate de 7500 kilograme fire, dinţi, Dolj, Roman aţi şi Te­
voltată decât în oricare altă din care se va căpăta 80.000 leorman, urmlrindu-se ca pe
T
c
O
e a
AFÄ, X e b i i - T t d -
t
” ceasta este sin­ metri ţesă uri de mătase na­ viitor această ramură de pro­ Am primit scrisoarea dumi-
găraş sau acele cronologii ale
cititorilor oraşului.
Te rugăm să poposeşti din
lumea lui Claudius împărat, a
r e z id e n ţi d e p la să
ii r . „tură de mătase turală.
jüt,.uriii á din ţara noastră- Ea Iată deci ce mare însemnă­ ducţie să fie cât mai mult ex­ tale, iar cele ce ne scrii, ne-au lui Atila şi a lui Octavian Au­ Tablă, cue, Oer şi alte mărfuri confiscate dela negustorii speculanţi alsatefor
are 120 b^zinete pentru tra­ tate are o fabrică a Statului tinsă. Astfel locuitorii, mai ales bucurat• Rândurile dumitale, gust şi din lumea cofetăriilor
nu ne putem opri de a nu le făgărăşene lumi pe care le eu- Am arătat cu alt prilej ne­ surprins un autocamion care autocamionul, care făcea a-
gerea firului din gogoşi, la a- pentru valorificarea produse­ femeile şi copiii, vor putea publica pentru a fi citite de treeri, te-am ruga să poposeşti cesitatea unei intensificări a transporta 2-700 kgr. cartofi, cest transport ilegaL
cestea lucrând 250 muncitori, lor satelor noastre. Mulţumită pretutindeni să se ocupe cu
toţi cei ce vor să devină co­ în lumea ţărănimii făgărăşene. controlului economic la sate, aduşi dela Braşov.
în majoritate femei. Având o acestei Filaturi şi centrelor această cultură, de mare folos respondenţi ai ziarului nostru. unde speculanţii jecmănesc Activitatea rezidenţilor de
mare putere de lucru, într’o sericicole, locuitorii din regi­ deşi cere sforţări mici. Fiecare „Prieteni redactori, Să ne scrii ce face această Cartofii erau'ai lui Andrei
singură zi roate să se tragă une se pot ocupa de creşterea gospodărie îşi va pute»' mări lume, ce năzuinţi are ea şi fără milă pe micii producători Chircu din Braşov. Acest spe­ plasă este foarte folositoare.
„■Citind zilnic ziarul „Fron­ care-s bucuriile sau durerile agricoli. culant spera să vândă cartofii Ei apără pe plugari de jaful
fi/ul la 230 kilograme de 2°* viermilor de mătase în mod câştigul şi in acelaşi timp în­ tul Plugarilor” pe core, am Iată că Ministerul Industriei negustorilor necinstiţi ti
goşi, din care se capătă 60 kgr. metodic, astfel ca muaţa lor să treaga producţie de mătase a grijă a mi-l cumpăra dela fac­ ei. cu suprapreţ şi să realizeze un
fire de mătase naturală. dea cele mai frumoase rezul- ţării noastre va creşte. în ioc de datele acelea a- şi Comei fulul a hotărât să pu­ câştig bun, jefuind populaţia. stârpesc specula.
torul poştal, cu durere în su­ supra cofetăriilor sau a vieţii nă câte un controlor economic Curăţînd, încetul cu înce­
flet văd că multe comune din antice a Făgăraşului, scrie-ne pe lângă fiecare plasă. Aceşti Negustorul s’a înşelat amar­ tul ţara de speculanţi» el
alte judeţe, mai ales din jude­ vieaţa de azi, cea plină de a- controlori se numesc rezidenţi nic. Prins, el a fost arestat şi sprijină redresarea economi«

„VOM MUNCI Şl VOM LUPTA, ţul Ialomiţa, au corespondenţii

lor care se întrec în a descrie
cât mai frumos munca de re­
construcţie a sătenilor,
,,Plugarii din comuna Zebil,
vântul refacerii.
Scrie-ne- Noi aşteptăm lu­
cruri bune şi frumoase luate
de-adreptul din satele Făgăra­
şului.
de plasă. Ei urmăresc toate
încercările de speculă şi dau
în judecată pe vinovaţi.
De câtva timp, rezidenţii de
plasă au început să activeze
va avea să dea socoteală în
fata judecăţii
Totodată a fost confiscat şi
că a ţării şi întăresc Repo»
bljca noastră Populară.
P . S te r ia n

SÄ’NTÄRIM REPUBLICA“ judeţul Tulcoa, fac multe •lu­

crări de folos obştesc, şi îm­
bunătăţesc drumurile, se cons­
truiesc poduri şi multe fapte
G OCTAVIAN

C ă tu n u l V enchB
pe teren.
Din primele rapoarte sosite
la Direcţia Generală a Con­
trolului Economic, se văd roa­
Acesta e gândul tineretului vlăscean, pornit la munca de refacere a tarii frumoase se petrec în satul
nostru care, cred că le aş putea din jud. Târnava Mare dele acestei activităţi.
Tineretul Muncitoresc şl Sătesc din judeţul Vlaşca, con­ toiu. Târnăcoapele lovesc descrie şi trimite pentru pu­ Controlorul rezident Con-
stantinescu Tiberiu l;a prins
ştient de marile sarcini care’i stau astăzi în faţă, cu m ult entu­ cu greutate în pământ, fax* blicare”'.
ziasm a pornit la refacerea judeţului.
Întâi a fost auzită chemarea Uniunii Tineretului Muncito­ lopeţile fac din ce în ce Răspunsul nostru este: Scrie la inancă voluntari eu mâţa’n sac pe negustorul ♦ Direcţiunea Generală C- D. Profesor Stanciu Stoian,
resc vlăscean. Şi imediat, s’a şi format brigada „Giurg’u No. I”, ca nivelul şoselei să se ri­ frate plugar, scrie cât mai Plugarii din Cătunul Venchi, Bratu Dimitriu, din satul Sibi-
F. R. anunţă că circulaţia tre­ ministrul Cultelor, a primit vi­
alcătuită din tineri muncitori şi plugari dornici de a-şi dărui dice. mult şi cât mai frumos despre au trecut la realizări demne ciul de Jos comuna Panatău, nurilor se face normal în toată zita P. S, Frederic Müller, Fr
Întreaga lor putere de muncă Republicii noastre Populara frumoasele înfăptuiri săvârşite de laudă. judeţul Buzău. ţara. piscopul Bisericii Evanghelic«
Un singur gând î! înflă­ de consătenii dumitale şi chiar Drumul care leagă şoseaua Chiaburul speculant dosise ♦ Banca Naţională a acor­ din Republica Populară Ro­
Refacerea şoselei Slobozia-Halii cărează pe toţi aceşti vred­ de cei din satele vecine.
nici brigadieri: să termine
Sighişoara-Tr. Mureş şi Co­ dat Institutului Naţional al
1.408 kgr. de cue, 103 foi de mână-
Noi îţi vom publica tot ceace muna Seleuşul Mare era stri­ Cooperaţiei un credit de 15
tablă galvanizată şi 86 kgr. fer Cu această ocazie P. S. Sa
Prima grije a arestei bri­ ca să care pământ. Nici bri­ şoseaua cât mai curând şi va fi bun de publicat si suntem cat balot. El nădăjduia să vândămilioane lei pentru colectarea
găzi a fost aceea de a refa­ gadierii şi nici sătenii nu mai temeinic, pentru a pu­ încredinţaţi că ne vei scrie nu­ înţelegerea şi hotărîrea plu­ a asigurat pe Excelenţa Ca, d.
aceste mărfuri cu suprapreţ,seminţelor de in şi cânepă ne­ minsitru al Cultelor, de între­
ce şoseaua judeţeană dintre se gândesc Ia plată: ei toţi tea pleca şî’n alte sate. mai lucruri bune. garilor din Cătunul Venchi, — cesare însămânţărilor.
la târgul negru, îmbogăţindu-
Slobozia şi Main pe o lun­ sunt conştienţi că muncesc va face ca în scurt timp por­ gul devotament al credincioşi­
Astfel devine judeţul no­ E V S E B IV LÄCA- se astfel pe spinarea plugari­ ♦ Personalul din depourile lor Cultului Evanghelic diD
gime de 4 km. în folosul lor, obştesc şi iată stru un şantier de muncă T V Ş - A r d e a 1 ţiunea aceasta de drum — ca­ lor. C. F, R. împreună cu meca­ ţară, faţă de Republica Popu­
Şi In ziua de 29 Ianuarie de ce vin, pe zi ce trece, tot folositoare. Gospodăria ob- re deserveşte interesele lor să nicii si fbehiştii de pe locomo­ lară Română-
brigada a plecat spre locul mai mulţi şi se alătură bri­ ştei noastre ne-o vom face „Braşovul: perla ţării”, Fă­ fie pus în stare de folosire. Socoteala lui a fost însă de­
Pe o distanţă de 3 km. s’a a- tive, au realizat importante re­
jucată de vigilenta controlo­ P- S. Sa înţelege să secon­
de muncă, condusă de prie­ gadierilor. găraş: Cetatea lui Radu Ne­ duceri de combustibil. Astfel deze regimul democrat al Re­
tot mai bine, pentru ca ju­ gru", „.Timişoara: oraşul lu­ dus petriş (120 care), s’au să­ rului. Acest chiabur pungaş
tenul Gh. Frâncu, tânăr e- va primi o pedeapsă dreaptă la Regionala Brăila s’a reali­ publicii Române, în toate stră­
rou al muncii dela fabrica Cete, cete, brigadierii re­ deţul nostru să stea prin­ minii şi al culturii” şi multe pat pe această distanţă şanţuri
pară şoseaua, după un tre judeţele fruntaşe ale alte titluri. Aceste titluri sunt şi s’au reparat toate podeţele. pentru fapta sa necinstită. zat o economie de 22 la sută, daniile şi înfăptuirile galaş
„Danubiana”. la Regionala Craiova 14 la pentru binele poporului.
plan chibzuit de mdncă, Republicii noastre Popu­ ale unei serii întregi de re- Plugarii din Cătunul Venchi, CHIABURUL ION DU-
Tinerii brigadieri por­
fiind ajutaţi de sătenii din lare. portagii, intitulate: »»Să ne cu­ au dat prin munca lor exem­ MITR1U DIN COMUNA sută, la Regionala Timişoara,
8 la sută.
^ Planul REAZIM-ului pen­
neau să dărâme zidul pe noaştem Ardealul”, plu viu, celor alte cătune şi co­ PATARLAGELE NU tru producerea de seminţe a
care l-au înălţat duşmanii comunele învecinate. între­ GH. CIOCHIE ♦ In Jugoslavia s’au deschis
corespondent Ne pare rău dan cele ce ne mune vecine. fost întocmit pe timp de 4 ani
poporului între plugarii sa­ cerile între cete, sunt în înşirui dumneata în reporta- I. IONIŢA VA MAI SPECULĂ P E 8 şcoli cooperatiste. Cursurile Pe etape, programul prevede
telor şi muncitorii oraşe­ giile de mai sus, sunt cu totul corespondent PLUGARI durează 2 ani, pregătind spe­ că yor fi însămânţate în pri­
lor ! nepotrivite pentru ziarul nos- cialişti pentru conducerea coo­ mul an 2500 ha., din care, î»
In comun» Pătârl» 2 ele. tot
Când au ajuns în comuna
Slobozia, sătenii, — tineri
şi bătrâni, — femei şi copii
Tineri săteni in cm« Psrişorui, tm*
Dumneata scrii, de pildă în
Făgăraş: Cetatea lui Radu-Ne-
ŞC nnuM Mărţişorul Artei:: din judeţul Buzău, a fost perativelor săteşti,
♦ Peste câteva zile va fi
descoperit un alt chiabur ne­ fixat preţul cărnii de miel.
cinstit. Este vorba de negus­ Tăierile de miei vor fi libere,
al doilea an se va putea aco­
peri o suprafaţă de 25 mii ha.
In al treilea an vor fi însă­
le-au ieşit înainte cu bucu­
rie pentru a-i ajuta să re­
pare şoseaua, până atunci
jud. Bria îşi refac salul gru” : „două din cele mai re­
numite cofetării din Ardeal
„Embacher” şi „Chiba” ş t nu e
torul Ion Dumitriu. Acesta a organele judeţene trebuind a
dosit şi el 264,5 kgr. cuie de veghea să nu se facă abuzuri
mânţate 250 mii ha., iar te «I
patrulea an 2 milioane 20Ö
iii comuna Perişorul, jude­ apei ce se adună pe şosea călător care făcând halta ia diferite mărimi. care să producă descreşterea mii ha, cu sămânţă selecţio­
numai noroi prin care nu Nici el nu va mai putea şeptelului. nată în a treia înmulţire.
se putea trece. ţul Brăila, Tineretul Sătesc astfel că băltoacele care dă­ Făgăraş în drum dela sau spre
a pornit la muncă construc­ deau satului o înfăţişare nu — Sibiu, să nu coboare şi sa specula pe plugari. A fost
„Vom munci şi vom lup­ tocmai frumoasă, vor dispa­ nu cumpere faimoasele prăji­ trimis în judecată pentru
ta, să’ntărim Republica”, tivă- Din îndemnul prieteniu- re- turi şi „bombe” specialităţile crimă de sabotaj şi va sta
ţâşneşte din piepturile ti­ lui Ion Mangiure -şi Ionel vreme îndelungată la închi­
Bii-dur, amândoi din organi­ La această frumoasă mun­ lui Embacher .mai ales”.
nerilor brigadieri... Iată lo­ Spune drept prietene Br.es- soare. ca să se înveţe minte.
zinca ce îmbărbătează în zaţia Tineretului Sătesc al a* că a contribuit şi prietenul laşu, ţi-a dat cofetarul cu Pri­
nupică pe tipării vţăşeepj. oastei comune, toţi tinerii primar Ion Pisică, care a cina niscaiva prăjituri e* iar Sanseit de Urdu AU FO ST CONFISCA­
T E 2.700 6CGR, CAR­
■Citiţi şi răspândiţi
din sat an construit m dat materialul tyabifipeies ţăitalo? itfc* Sindueatelo' d e Ar-'- T O F I f | AUTOCAMIO­

]„Frontui Plugarilor I
,
Ţ Ă R A N II ST A U nai lung de peri» 6 metri» construirii podeţului- Sa iăsfcs gluma. Domneam Gift Scrsítori şi
ALĂTURI O Ş M U iL gub şoşea. p ş acari canal 'lânerii din Perişorul, au eşti om luminat şi cpedam o? NUL CARE LE TRA N S­
din PO RTA
C IT U R I construit din scânduri bătute hotărât să facă şi alte fapte ai fost sau mai ©şti gaseter. „Ounpairia r o n d u l u i ! :
S ’au apucat de lucru. Ţâ­ una lângă alta, se va face frumoase de acest soiu, pen­ Ne-ai putea trimite lucruri Controlorul rezident Balgiu
ţânii veniseră cu căruţele de-acum înainte scurgerea tru ridicarea satului lor» mult mai bune decât acele des­ C r e a ţ i e i ”,
Alexandru din plasa MLzil, a