DIN TOAT 7ARILE, V TiVA t lu Interlorul ziarfihod :

- Aclul e rcure tri flroeul unu! V. Kortonov - Primil ps iT nou. Cuv2ntar Tul Mö Tzë.2u Ta Tftì
ITup de Spioul sahotori din indus-
si liii Euvern american - Din ziaruL chiderea sesiunii ComitetuUi national
tria potrolifera (pug. 2-a). _P,uudu. (paz. 5-a). al CoosiiuIui cooaultutiv oliliI

c;anluìa Organ al Comitetulul Central al P.MR.

y)
M. Argialeenon
m

Piidavietd
u

lu)
- Peotru lmbnnl.
I

Petre
t

Gheonghe
tpz L
Njdly(pg5)
75

lnuinte.previctoriiiointre!
a 4-a sestune a Cornitetulu, national
a t I Zd Id
popuiar al Chnei lpa. 6-u).
1A10 1006otiPvu
6aportul preonolat de Kirn la Son
la conferinta corpulur ofllerior supe-
iala de eri pl ulala de ant a cafe- al Consiliului conuulgut,o outinc nona- nun ai Armatsi Populare Coreene
AHUL_XXU Nr. 2579 Iarti IO Februari. 1953 6 PAGINI - 20 SANt nisliIon(Pa. 4-al. loup. 6-a). (pap. 6-a).

Poporul chinez
drumul unor victorii märee In Intâmpinarea ,,Zilei Cefei'iefilor"
pe
Peninnta nainnana a Uniunli Sovin tire ron-
atitue )ann) mmii, ,Srareua läoznnte rash Decernarea Steagurilor Roii de productie A!gerc3 dlegailor la consfáturc-a p tara
p000ru lui chi nrzsnn500ivirtor i). SubO-
ni)ud uniata ioonmnatatr a insutinii neto-
rOtate aeuporientejsovjetjrn tuvara-
unor ulitäti C. F. R. fruntae a ceferitilor
tu) Moo mn-du raspan ----- noi noti Inebre nAntie nl slltlmplane runolsu romea rea dr CRAIDVO dola nurenpondentol nonleul. mirra rane o snmoua tolcoubea apnrntoa
a ujnna tàn ou tnatä ninaenitatea dota Unnu- In nsdrai nenplcltslsiv-r opgaolsatn IO te'
fleo SovieticA. Noi irho o Sot,, di.n. no numploorea ..ZCrI Ceterttlllor. S aulles-a 20-a anlvOrcaen a enoipelor lapse dela In 1100 do 6 Februarle. la stalla C FR.' lavnrhuie. Oto.
tuoura leona/la a nodivar i lo oudrui CO- GrIot R -i Clamsa pl la 11001011 do loonotortle Gen- Apoi. udo'sanea muorltil nefertO!
mro so loa llprefllnre Steagoniir RpIi I -
t avaaoocu i rn traut' elE eadonOr t alu din alalia C.E.O -Cralovaoalm co multI
de pra400tie unitalLur nrulllum P 00gb- In Cod-ui autunurhor 00m au 011a 15m m acoTo . :0e din taone cmojnoothln tu ra- s. ut' cilia ca delegall peo rororo',äIClma
00cr. - ala scolI 001cl, et tI-au lilaS sol angolo- aral rampa wo toss sIeh on:egop moteo ra tuca a munvilurutur 00000lutl pl rel mua
PsnCI nraattnarsie Ob)mlte SI olliloul melme In monca AnnOtI. m000inuell. inh ¿OflOfIlUIna joo ari amaoc tortue se- bunt dlucten nl. PrSssi-e eel 6 deIsnall amtl
senne I I I 19 2 small O i raus t ten I isagln li p fun jluoal't IO po I t en dol tu I C F R Cro oor dRap V°° O is
,hd 55en1
pornols Iniregotut ser t000ltr ansportiirihor C.F.R. vota M ares'aa sunalat ca pana dOlballo in nptrts arelo rl aurunolsio n McneIl'. ocupe a ados o pralluaoi ruolO-
jjpatnnii P0O14 n r ti au nrasannarrl - tui SOnno 4
lIn r011e ferons ca-Il todoplinouapu calore ta atoo de 1V Fe houarle dota clod mue- serle de problema imçio.tantn aie stoIci. bullo lo raduserea prureuului achnologlu
ataO jo )otauomnni3On muori) dio d0000b)tb ulm
da a
Chine Pu-vms u pMoa de 1055000 paroI anual. poIsrillol stalin clIorli din Iraun000 alIsar vampera ,.ZIua Ma.I do puda. as zumisst scarna malerIn-
1510011 I n nr
di rulnamsanan SI 400ruonpuneen a gausnito-
Im o fut
CFR Fluo I T Ial I I I Dopo I i Chlor pl lun s el dogsoeanra nanot Il L0 nno5rn es-n ll
0t loo ,m ronditolo In raro dr) dr ,rman.
Pa i o on,a
5an)aona a c_F_u. valu Mace au prlmil siragill 0050 plaalltlrate on 10 la ruta ci na ceenumbese OrurO OuaIs-nIe punIra tmiluo,ttullona IcaCo. Soup Ci-loura. ocas-. Nrgi-ea 001gm-c.
Pt )td mO
lost
d j t rr o) rorartre mbA a realinuetlor
ea din utt)mii aol o eunoti-
rro mal erra tool- tue torta) ra Ir ou toot ob)ioate iorunsul
dr pen400tie Ihn Forera sngluoaioI oesasl norat000l 15 la asina dio tutalul tue nVrt-m000 ti SI rancira rldiccarea orniviltlil noloo.
C_F_R. Biiruopent ft CIel. loo de marrI fI 00101 unIera ptaa. rIm-Itt' Ilvulu t lupI aunnio rl 1015051 traIl. Ortollo
dIa pr. 01 shIll.
l-a,itelmlil C.F.fl,-Cslura an fseoI0sleS5
, souul a l 155m
troOá dr statemut rupito)tnt mo,,- onorO apir p r aeeodrs Otoord oonorut 111154 Raro lee II foe auneosorru cetapnondu Innnpoaoi m1Vmlm-N aemfltem m t enlitev mIllo
h .
m t) I) Suo j t d h mt polo ounninelnnon nr ca Frant,alo t 510U05' f Gil galum- nte pi-ou tust Ii m000itontl ola -apr onus naotrea rannoitatil lo sioli000ro aorooalu. stahaoullaiul Manu VssI'L il
otra Carpet.
Drzlànlutnd teho doua eateotive au pomlt Il mal ho fIel C FO. Floostt-Trtal. )Ag002rel). o stallel C.F.R., nealuPul I°OaIOCOI Du' alhiL
t t t h IOPCh od li )amàtato marsala or
.,entrar
rauadvot dranomrot tor iotrua
cnnotr nruofllOuii apto po-
a onnsiuoo tm itntoa pa soica lui por or no-
terao si urus GALATI del aromI p oodeoti i! nonteli). aile Ooaltu', s flout o sorte te pnsuneR
;Lo
os) mpt m op Ist
Pentru o cât mat buná foloslre a vagoanelor eellt Ott FsbrorIela Alel; lmt
Luonátt 000aiuoit -. O I Osorno t Ra- volt atoan dr talen amono iturlhne on'eri011. In simule brroanrl Po rare n ronduoe, Ca
riO Politic a) tovun Ouo)ui Cm En-lai nu Licol Oodoiiel,z . turi sourire panIni In- mEenrá la nnaltsarna. lo aceanna pertoada. L sacras t a000s (aCuleo au I ootouo antut Io otoalou 2h01 Celnr:OlIlur' su dopO-
._;boia toan tabtoul matrj al notti roi mAndo otto dopalnlrea tI deputirna mrrlsliar te plrr. a uoot errnumlt de 5348 nogooalo-oro. lo Pesto 20 de mllorilori, Ei uolor hit denprc loamu ssianol pu lutto Fr1100 SiIncu 0%..
,<e o-o lthurrnlo manoir puporutnio.-a . surtir oobuor
. munoilOrlt sI cullniulnrlj din uoltlltlo Soc- li i t R. I Igl aiircnoolrroier t ive liii de muorI din , cone te lotriis Im unneralta lilternipolnaufleltm
. -.ubCQO d acrnr a Pattidutui CaLoso ist
nsj repodo Vloliiliit do rxpineuture C. F. 0.-Bupu- - alultem, deovllulod to acetal limp l arnfor iptlt deIs A lehrerIn Cialult au ales
oi zsi. a tovarasalai Mao Toe-duo a erri, peotnu I
molt lotlnsotna .ZIuu Ceter%tll-' pli col 510r In bandI turO maopurt. oeferlttlt sorte de li pnuriournmate ulula atrI. M lS-Canil mar dc 50 dotogall care nor partI-
. .... ii trotto lo tiirauOa )an)uriln rohiol nialiote nao alice eco In muorI. El (010mm 00 ChOrra 50 multI. dnuoenonea. al roalloeoe n rem rllurul MuOio Nlculae de olIda. a 1001111 cipo ta cunataloirpa po turo apeferlsttlnr,
00.,IIOIP. a marri tunen elm domo- ChinO. A)atu mriodele noolntice In perlouda 20 luolia- 00mb de pesIe 2200 vagoaue-ore. dolore problem a000n,l millur dolore hico- FrInGe amollo se aLa louacuoulcMha.
ardu. -ne gimul dictatueil domorratiri rreaoá. ri au lo Cumul lunli moula coMpAttI dIn roollamu lceae nnnlloltt la unII maSCot nov05 Pnpa loo. lmntaptl tu roduutlo Rs-
polli tote. jOiiU mai .3 atti 5) paru tuoi, nouer te-au n rIe-5 Fobresarie rolertIcele alollihoo de
a amIlO aervi I ti nod I Sore i do pl la CFR l I 0IC
tnmtstdo)a pr I So O O I me, Imp' p-n gt rol t V1 I
ro letrepetOclOrilo enpodltnom On murlurt. Ruclirsoil si-au 4005011 piaoul cm le re- pos ru obilnerna de seannoaturt ra dIferIla Ceturipill dIo Oalall all otras dele-
ari, tapia ar- oil InVItI sa ltrputeasout planaI On mart- vesiva co - 3,5a%. Innutleltlt de suc- SOnCO 4« maderiaM pl Ilolellno dc lurre, gutcor oars pInars a roonluluim .6 ea-
Opoteiva rare. m I dentaa f emut1 t alt Coal t d pl
Iraos) oem arifliuflht am oriralir a osi Ial - ala pum t ne 10% Gel mai n Ile 5 I pm hIl t pana O Im I h et I t 5

......1,1LIIUI.
i
au liti ìptijit
eadirole lu otInduirra sucil- aratd toourmnu t Cio Er
,.

Ii
t ,.,Iiu a (bluet.
forje motrice io natea
ma t t
umleorivul de
t t no Il saudlu i I t Santera roo eso i t pe I p mt I i en O L TO
Ruera ai Pullet CF 0 luce tu 01001ra Zihel Cotorllthlor' nut fI PIglio Vasihr, mopunaahllul brIguait
lt 'aa-
sano re I m
la numat 4 sulL
t 4 t aol i
Ji-u cnnli auoon m)rt proton), ertoema neunten epate de math
I. FIoul, cam a cusslclbull to rea mal mule col nurrruu Io monCa.
h

p- ,fa - astees Ohajiolia tueuueia ta

tnrpationate fi de mao
,,liista tO - a mt drsavârsitd io io. °niotiento
I .1
jocut nl enonsca ropa
toi ni at
OSASSE STALIN del nroeerpicOcir 0101 00 Medalla f Canon , into de cren Ream-
ZIlele trecule. moarriluelt, rIo 000rgoln, lofai IlumlIrencu
I.. ti 011101. Io satut ut tliirauu incepul
000001 lO lotiorie
. ...

11101 0. pela e unasl,s ,

a ial distmsa. Oricinlo
coo prestiste de rândurile puponu ai uhu
bara leudalismalu) ten sa tnoeal-polulirt. a
lt da aroma ce iiitrroaliouu)á a 6.0.
.
Primul tren condds de femet
.
rel su
nontrul.
tngi-erii driaslalloTi'
OOOIatiII
Cunalaanirrerr.
staTicI.

munrilrrl Il trhntetenl
ma lesomniiic atte ace pro teuiuresutina. OePutiOriousosau dol! CONSTANTA tanIa roiOsjmOd uotulncr- rendus do aremnla hrlgn,l0 a foal tntimpt-
Jata si umenirti apto! rl oeâoduiora leu- boeroul po caer imperi trot. le rearm sant do 2 Feb01 arIcaren ti sigI de o dehegalts a femellnr dIo eon -ruotmil oritorl nl Schub Innlraneau toot r. rebollo t oreocupo vc oeleritllt lia
daif este liuhidata pr uil Irritoelu pIt un rete tmpohnioa Chioei. la CatanIa. I-OVIn O Oria ulicureftt. pri- falcad C.F.n.-Cuoulan'p. LoSad suvto tubal 1511111 na arm-alt oc ariosa remataba TInS-TrIal. ruga edo-ia I lu arate.
nortioee t. Are astac 001tlturlilotane lias smosse. drpaetr de o
nul Iran peenanul doaroll de n brIgada 9m mondo brtgashl, loo. Voirutraru bien- P drapt stelogult 100mal tu roo- l, i-arduI lop. lac ronaluluire.
i!l,!:IIip ita nuotaI prilteu Chiita, ou na- dti000. 5 Oil 010es in
fnioa.jur.-) ariane g IO mIl mIl I
de fera I ea arueRa b ir di far -Rapse. ills p p im re ruolI la ri tat m6hnila eels SII - p petra I
te aneflr,
,
dar
c'rata
5
iilI Pi -rItta Dopoanehe
pg j m
ai
n prinire 51101e, rnferlulele \'otuulnnro NICO- maetill talo de partid tI talo de lisIo! hull Il mol O 000tu ti m inrI' ori l tebnl-
p u -°° a st oI
ltjo_ raro te mn. Foololache Nloulloa ti loulou demuccat-p000tar. Care acm-dl PInol dl 000ndar lia lice. Friotre nootila co oril al munrltorllor ti Irtirlciroil ir re'
Ifi earutal rhiora a tratti . i' Pent ruonerlortea ebotuj dretfoto)t de
be nr M I duo rare M M I t n I d p t lumi t Il pmih Its te I I t' i, 0Dioil
1m
loll dl ji T ml T I j t I O pit t
aurenabilesapa produiji aiodas teto la st el Io c onora a ovot eenu)to)e deoonleuoos.e. 051h l i
te a luo parte optIC la monco deooatoleulee utemislul Cer000joucu 510015e, nlahano- tiiniolle marejele aaeclnl ale chlclualalal
-
¡Reset In totrraaa lita dar t 000roue pet-. dram - a nous tiivarOsul Cia Eo-)ai Potremo Elena Il Citmoenpa Msrla.
°
t1
d p tI t P t b La aouirea In gara Cooalauls, nrneiil a auclalismlilul lo lunsn euliro. vistai Nulu Ortautan. dr doua Cet dmntlos In 4 sol.
t9 r
preleden)). O out rlltipacre tirer a neo- IPOilO tirtliornese tolOnesa toi mai molt
entrai eueomia d rnlatraee aeruopa- dinter T rursu t )aptr)ue. tar neietrota dr acme
o000arrl edItora si roeoraitsojil.
I
sorbita t. in 1052, ra a dut 60%
Iloirra na produiSe iii diistniald a jarO. lbaceIte poulpe trePe, in lime pe io
dm ttm m)t HotàrTrlle seslunhi QonsIlIuIiI F. M. T. D. Pregatir pentru iasãmôntsr
I

I d d) lb d lit
I Ill itipituieii cuate dc nauboi. morulal troprloe scade, la întovátã5irea cgtico!a
I,. ... .ibhje)om
II.I!i, 1 a (ost
scotnadirliile nt ronron agnavnsof'
Drei ininloli or Iront. imorrialinlu) ame-
Al 111-lea Congres Mondial al Tineretulul din Codina
i i Iba hhlOei,
i .1 a 0000ra1at
riCaVi. r areoàdtnnào houaI r orroae Clues
oesooalá do pnolulcni maoimale. notuol po i al 1V-lea Festival MondIal al Tineretului t Studentlior ORASIJL STALIN dala curenpurndes-
Ial nontrut. toot dIa tu'sOOu, dopa re la-
il In-
t still nipiS no
vor avea bc Intre 25 lulie i 16 August 1953 Ia Bucuret1 macoh laraoil urmunC tori ln_ -or 5i
iuulràslm o demut ru mal bins de t70,
Oulolielud de cordurere 01 Snt000ralleil
rla55. ._ sou s tabi)tteo tatti lrajrsti dr lognepeenl - CETERA ilgl: roiricolo .0 MaclIe' duo CodIna. empluma
MCfltste, rajah urato OrirtrOie si solida- araflSmire noretialuil)emrcratdrlsocldcattitea liOtloo°adOo1011icodetaOO. S latin a lent dia lInao n suple demlauri
Tijilo nIne num enoaoe e oajionalitä Ii caen venlunea CunullIulol F.M.T.D. fl-a In- Cm-gres Macdial al T!nernlulal ti surrt- laie rl 0000lngenl poilitro eau milgionne. na
losiem In marea ChinI. obriat I uvraol' -n la O Februarle. sTe nteeralur to tapIa pm-sra paco i pua- oprhlino Atraicr.e duoumenls ole Ccngm- punira vena urgaolsa eeamunc' .1 In co'
In vadrul 50010Ml de lophtdnm. CenaI- u-a dmptoollr loe u u.ul dota Vlona II ou tuca tul co lo ata man a iniov000clIllOr In vednra000liner0
ROfiaänile ubjinote dr popoest rhioee .
11 poInta 000100 t,uduoeOrua ulala a pro
ta noaf raodijuile 000teac000tnai - ro pia- Ibid a butant cunan mitote ad primeanuo - eapurtol Clantolet de mulde h 00cl encolle bogalr, In armo arnutul laps,
la F.M TrI. inca io or gantc.n Iii dr tI- - olegerea ConaIllalal F.M.T.D. ff a grm-u ii 01 punnaool ncom0n r.

nasi-lite ale
dorata.
ro
Chine).
Ia°
Sa adaugam la a-
Impel 01 d j pl d 13 lIai p
rara AuReA. ReIgla, BIrmanIa iodla, Is-
Ire Comi I d I

C,siilaI ne ndoeneara urganinailllne

n
A
i
d
u I PFh
t st °' s ? ti i
I aeanllmusa _llori lanlovorailli au cipos ps
cele 240 ha. Irren a- 'aleado or alo tm-mod
ç-i i'aiieseratn Is olcimiote ale nubsolulai NIcaragua. Ill otiIlate la FMTD.. lurorur negroisulil-
e s
aula de cara du gunol de gr%d. PapIllEs
1,1to;4:: ApolConaIltul. to nusnnle a 75.0110.0010 ananmatule au 5v-00 araaspnrlate In speplsi
!! attitnje bogalui neo aOOsc ate si llera- nll 'nsaRuI
,!,Ir rood arum. Paoàisd io ualoarr a-
- loe-ns fi t dm01 151 dIa PR do jo i o.
Ii m°1 olnottlorLOp 51 05egd1 m ae° leuo I? 1IsO pr Colo 40 05, 0m-C uno Il cahilcale ca la-
.,!p bogäj)i ale Chiilei. nlaoul empiraI amtl. tinomlur. Surá dsoaohlm de0000 1519501 PO unitatru de arilunn n upla Iseolol pare ganrtloarlavatarl.
Connlltul a ales vtootnrntedllnll ai Fe- Iltive el rellgioaae, de rana, de nailmoalltatr
d
lapa otu dis panut dn sedeen politic, ci
n' mdl dncabtnl ratundtair a TM erotulo i Democrat sau de 00110111e emlaaa, levltunda-t as ta
po Selepin U.R.S.S.) 01 Ladialuc Lia pants souci la pmgot Irr000lu t On ai ill-lea
pontru tndCpe,naooa nailnoula pl Foutra att
vIllar mal bus
o nape atrope lina tot010nollltt ens-
Ooldnll alituell po leranul unmoa palot
all' I t rima CalvI em I
amstn t ueooebit dr imeontante atou tu na prooioe innO di oslïbiuiuOe
de oorn )Cuhoaluvavlal. tIMon )AnglIa) ti Namnet
lean) au tens atrIl moral urlolFedn papel.
Cuoglos MondIal al T.00ruuul.
Cuonlili' F.M.T.D. recum0040 al re nr- iiI Il j I IV-le
de I tIi'ea C o
F 11v I M di I
t
M O' °iTl '
I
-
II aral Is auraIt dIn causa flmpalul
Mutua. El 10Mar50 dl5 hin tinpul prlol'
bis Dupurajo ichiioes presea tra durrrr a to pace - anpostovapaso I Mao Tse-don Cuealtiul F.M.TD, a Rdnptst tu con' gantueur coolcrlolu l congco,ne nallolaie. al Ti m'ebbI I Stulle 110 vor t lb I o_c. Intro aingaoa al dos taasuarin, au Saut
. DIsoajal riarioaj. Peinripalele ei dar atAlo time oit hneenialtasnal aolenioao nImItale msolujii asupla tula101 cbuoula- mglunale ei lpuaa'e ato tinemlulul, plenum tu mod elm-tic la IntOi4i-ea onlICIlt l s
nial impoetant esanuitsiaa lost sah)i- oasaenoun ta i aareer le saie arogarfe fi ollur dinrutale, Pt Inteunlet In CadraI orgonlsallitar de tIne- 5nelegortl tpolprncu a Iluomlulal cam na- amIe su ha.
' CtjVfetanea tovarmnu)ui M aoneioieioei Oie ti la el anoisa a deesiindeee Fioând hilatniul ranlonil. Juoquen Dr- rot ie macina dlacularll pnnhlomeTsr legate calculo m puco. paro arum au tonI repuenle t41 pia-
i4 gun. 123 grapo el allole Comllelul de
de resT Ele nuot : in teositi canoa lapIn aagresiao ii, outra ha lârirea poporalai ole, neuronal goVernI al F.M.T.IO.. a rublI-sIe oragastrna Coogreauhul Mundial al TI-
One tenta Im ootrivaagnesiun ii amori- ch lisca PeSan 5f r cronicI aaeea apici im- nat marra Imourtanla u hotárirtlor adop nemtulai. In V-dooms ahegarll doingahilur 000dm- epeaver Itirat lolodalVamanucil5
. II lrntm slat ueaeea Cunen. osant- ernanaca tun ulalaaeec all... Nat santera cale de Cunslhlu po Olrurauu u slrOogerll la Cunaren Il tu vederea olabillell magda- PRAGA 9 )Agerpt-nnl. CETERA ttnnan llapare sensoodlosco in parie polleo a sa
amIci eaprelenle in manca de gaia al faptum... pInI rind iinperialinnsai 000duritur tiormIulul din touts Ortie In SaloP ilelsgattlor. mlle:
liotiala a Uoiaeii S uvirtiu000neeiCanvarella lita la pesien tite saie, lupIa perlru pace II 0001ro doeplartlr 'unionen Cunnittolot Fnstnrailel Mon- cr511 non doca oust In huno stare dz taso
r -,ocIleos Connici rus T 0). a adoptan o ramio-
saIn. J apoces punln sl-a enp0ma trnnlln- Ile Io care apmha rOdaran Apalu Cunire- dIRle a Tinererotui Demurral. rum Il-a
..u!l_ I erotra lirhidaees biemeatinmtitui. pIni sind pounatete
.
phiana ti uoreeao
- ,5u9m tishid aacesle tipsoei - asrusvur 06lire oictnria finali. tlontite de au- gerra ca pregalirnu rl doallcuraeen onlut aulul pupoamine peniiu apsra..rea parlI rl Inoi5eiat Iuorurhn 'a O Felsruu,0e. a balade Fnnlru a nlnhime o emohtt Im-pali, on-
iIIIiC
!stp Tze-duo e nosfeus fha pi a-riIons I t'io tOpipi 0000ra)ui chinos a500na do al iii-Ion Cuogros MuerdIsi Rl TIne. Monalul adrenal do m-mat Congrna g- ocnsn- ra rel Ito al 5V-tea FeRIssI Mnodtat at mllelal drrunduoeeeaIlu' ,ocOrOoIeil a luat
a a lieti noastre na f lsasirueao te hoardeloe aoiniodaoistr ieaemale si apri- rotulul li o reluI te al iV-ea FeatIral Ira eniur rinpI nao p0l0 ¿ I. Ttnreetatot 55 Sladeslltoe postes pace r
ì !UI al Tiasrreiolut:i Studen5lnr pol- mosan pen iluua lutovacnplreaaasiboasl-
r,1 alati d esauceo sisieniat costeo de- mue dr Catre imporialishui amonipaoi. ra- Evprtnond Cobla a 75.000 000 de nr- Pninfrnlonainbtloo ta aRcare ttt VIre 2 garsto lntmaga vantlaate de aamiuia pee-
laetiSt0P anses a doasalt acasina- viiijr le tovanátuhai Mau Toe-dan ceban d5lUilOPitli58ß deluolFedoratia
55linal malt, inteigile tmeerialism a-sa i 001moeanauer tiomeut solemn dut rontrtbulle o tinorotulol dnmuzral la lupia Olul chroma toRte organtoallile de l-ulula prnlra campanIa dr pdmucaro,
lai
b
rapo n Id I ou O bol t lIne i ru us I ponolam I do I p 0 em 01 lilI pI rutIlAse 1 Fed ro Toiodaia, curaltelul de cm-dacerealuat
on pras ra na a e ni or nere ou .
s:u_asn bf fa t C ne t° I pare Ioocnulaa So Aoolol si Sn Me' MondIali a Tlaoresulul Oemocrus. pa toll mIsuri pentraan oViluosroaleminlue
A4 j
Meije Summe dobandite páoà osllat de
I

Coosilislai ponooltatiu nolitio eora- nl I

lnilhI B0 I dol C5 ma I pupososi Po nra epa lj nate timm cara I amo pin precu ra ti pentra t 0000vaooa paterll lue dr
loe asoosi nràodall la iveatd Im)acces-
chinez au doendi tsueeeuon matez itt-tea Congres Mosdtat at Ti oereta lot. Conollial Foltamliet Moedlale e TIsera- tI printente tntra pnpuaon si norm gernlna Ile.
stains5
lar ea° a noria lei de stat drmornat-Oo pu-uan da a ariasri Chine.
pneutatna ni Congrenul la dlncuta uouoloareln 0h55- talai Demuorot rOmpra nrgaoin.ujtiIe do It- usi vIllar mat ban, ra so pnogàle000ä ao Mmmbrlt InIOl000iIrlI agriouhe ,,6 Mor-
df dd t p I e nbc?d po p 1 I I 51001 u errar po toil Iirerll Il loaM tinoralr vaIr 110 las 1-edema Festivaluiat. tie poleaa it Suai Rail mol
se nat Oanra In 0000na tui, eratiildi ni lid aeeanrtourta ti o rogimulai demoCrat-
treat, pregatlolle p0cc baca moanha tnoamooiucl-
t5tt tuoi aoil dee000rat-000u- popular. h'ictonuile onporoluiuhtoennuot loe de prlmacar i dm-a ap SI tust sprullotit
la mat Irmeinlo de raspe OCmi 10101es a-allo
ri lab rood almea paPi dahai000tiiiiistsfleoetn ola insatteliton li un ruieroiuin-

.
fu Varita ai Mao Tsr-dan, bale lun' drmo ta luoti proteo toute popuanele Asini
ll. Pateta toca Ir Chillri. inri ioeobile de imprnialismal american
Procesul unui grup de spioni si sabotori al slalahul popalar alunaI. tIpp brunIt
munrltnd InlovOrlolIl au hotolil sa sal-
it
lei]
loner Coolitelulai
000naltatto a
oajiooul
soblinial po
al Coeei-
oatrreeo-
ni onglee, d arrape tevâtând din osee-
riontanev ulaliri rhinern. lupti poctro a se
elibera si a-ni lion n viali iodrpeodoatä.
din industria petrolifera tice Ou legame n supeadulo dr 40 ha., cm
raInetai evepatia al slatalul popular rolo-
lai nu l-a sprilluit la iota-minou piaculul
ls - Chor ne ca en-l(uar I io ciula Chi-
Pelefenir 5i alianja pa macpa PuniraI romln salata ra b acune into- Lest 9 Frheuarte, a Screpul la TrIbu- Atarsanto Mulsnascs CuOIstaanIIn Pm-ema Iladu Penen FelPe 000rgoneo. Cora Na- o ecaltar a ii la pmuararra diR aimp a
fIie
Suvtntica speijinal I Illeso pelanenire le victonli ale poonrnlai phioea 00 nslul dIa Fhoralt pera esalanu I grup de Croar, Fintoiaalu RO5llO, Alenandrtnt Ale-
loi-ail SI rabolorl dIo ladaslela mm-aloi soadru, FoltuC 0mm-ge, Faluspu Culatas-
mine, Munulr Oomup, Fred Lmaaluolot VV.
Fartochmldi, Grigum 001ra. Csntaaalln
aomlolniur 00rpm-re.
re.nG]-
Sas)etio II acoeda noonoc upsEt co- dun de pantidal romunlst. lo Inanle ou jooiruillera. Ills. CaIlla Cuaslanslln. Clup0100a ssitlai. Cl000ta. MIlol Pu-10mo. 1111001 Volohln,
ColOt101al ramIal de partid are datonla
at shines. ,S ascese i efluasire - a I ovaninO I blau Toe-dun. Ca 0 prnoeiile Comolotul du ludecuta ai Trlhuoaililal MOVIe Aural bolaruma lun. uliVi ttetos Tralaa Cucatu ti atayor Cohn. au dPa o alenile mal mam pmgallrtloe
51%
f000rpsal Cia En-lai - na poi fi nahe viclorui. P000eal nonlea stir ra tie- Mlltlar Trplurlai Rupuoroll, r-axe Iodera Aiesalsdromu Eugou. Ligaoe GhOm-ghO, e purnui diminolu. dopo idesflnlonnea peutra campaula do prtmular a. El traban
te de afatneul sinuer. a eaintnresatuane 0- issOp00001 olida cramai maloi de- areal propos. 5515 format din I gesrrrl Funta Domivru lurdanospu Stalag. Con- apue.ahl:ar, pmtlerul a dad ClIMe arliilul de 00 cuollulesa co tm-I Oraupunde i-eu telai
f1ess din partes so aeiinoastre aliate mmnatP000lae in R. P. Chi nIales to an mutue do ladIllo uCesandru Felm'co,
at î 500CC Ortgore. Stime Alnuandru. Opritan OCulare loloomo dr Pr-uvuraiuru MIlIlart Sn Cora pranItelal enerutlo al aiutamI
- ilitanea Suviefipt, Aoam. uaod R. P aourt i oselno at la iolànirea uoiasolai Itont plopedinle ir. major Ludovle FerIno t1 It. POrVine, Merolu Traira, hava F. Scan. Terltorlult Ruromell,
in ronlinuope sa is-moat la I5teenIgRSO- popalar calmal Sl duro la ludoplinlra sans
Emil Cumlpoaru. Frccocur mlllIar e-ar 15, Fetrllor Fe5lO uobiva Analal, titn'plsO'
fl.
Tb--
- -, -Ia
a Pinit intnn occupa da alit de im- mundial al pOdI lo I raittearlea ta se alli mai01 do lusniTe Conutauttn C-aranda
o doavaitipil sale eauonmiCe. en- Llnianea Sontetlui fi -maorie Stalin.
ins m-0101110e sa auf I CIII'IaIOdIIIO !
inili loas aloi aulsaullIm.
ApEas-sa inne .raaltaaata de B500aIIit .
0111m peloteO peegillena oaauanaolni mrIi
sRia do pplttsivaslo -

www.dacoromanica.ro
 .
Pug. 2
£- . --- _s4__-fl .- flflS CA!TEIA ¿

0
Actul de acuzre In procesul unul grup de spioni
si sabotori din industria petroliferà fi acordate (e vorba de amântrlle de Çorat
din cele pnimite de mine
it. mjr de Jutt! CARANDA Tn scopul organizarli une! rete!e de de pre.ed!nte al Al-P.R., vea legatura st vndà nIste pachete r care i le trIni-
seso i sA ducA banli rezuitati din váizare cerute de soc. Astre-RomAflá societatea
J',IinisteruiUi pentrU P.N.L. le-am predat d 1
CONSFANTIN pruror miittar ajustor plonaJ. lmperla1ttmm englezi au numlt 1nc permanenta Cu Comitetul de coordonare, st táràscu in dout rânduni :
din Procuratura Militara Ter:or1a1à Buca- dn Sepemhre 1944 ca admlnstrator untc ortee hotarire a socictât,Ji fUnd luata de In str. Logofatul Udrlte nr. 13, unde sA-i Minder i Petrelulut nfl) la adâr.cimi lama ar.ului 194G, dupa ale
resti. vâ:ând actele alAturate Intöcmite de al soc. Astra Romàná po FrItz Gartner. comun acord eu acest comitet. Inmneze unni anume Miu, lucru po care execute totul lucran de foraiobIigaliIe Ic- oarà In pr!mávara anuiui 194 1a dou
organee de prtmà cerctare contra acu- La rândul sau, acesta Insarcineaza pe In ce privete contrtbutla ecuzatulul Leizerovtci Smil 1-a i Meut. Leizerovici mal mid, sat!sfitcând astfel limp obtinfind mânat aceti ban! la locuinta
- gale de lucru i in aeela lucránile ce se ir,.
zakor:
1. - CHRISTODULO ATANASIE
Ii,gther, lost director generaj al socle-
- Capa Constantln sa lnformeze pe colone- Fotescu Constantin la actiunea de spionaJ $mtl recunoate et Miu este unul i ace-
lui Forster. fui sectel economice a M!-
s.unlI BrtanIce St lost Inginer la Astro-Ro-
zC'2Sta dcciará
Pc linie de sp!onaJ, reluI meu era de
1a eu acuzatul Ctupagea Mihai.
Aciunea de apionaj a acuzo',ilor s'a Im-
date care vor (I utilizate la
vor executa cAnd va veni o legisiatie favo- stu".
Bucure5t!, Sti Poioná nr. 19,
In continuare. actul de
2.-
tatit petrolifere Romno-AmerIcana
MATASARU CONSTANTIN
1ngner de mne, fost moier, lost direc-
- máná. pe it. col. Masterson. foist functionar
supertor la Unirea t pe lt. col. GalpIn. fest
furiclonar la Steaua Romana, membri at luj
a da rapoarte
direc(!unil
statistice
generale a
lunare
societatil,
l
In
anuale
speá
pletit eu ct!unea 1er de sabotai.
In t!mp ce poporul no'ztru munettor mun-
V. C. Georgescu l, dupa plecarea sa, cee eu avant pentru refacerea economIci
rabilA",
Legislatla favorahiit ateptatt de trus- pe lang (apiole de spionaj ! 5abo'
turtle amercano-engleze. era cOn din 1937, site de ficcare acuzat In Parie
do do cele arätate mai sus, aetul
tr general al socletatil petrolfere Stcau Msltinti MilItare Brtantce. desore toata lu! Christodulo Atanas!e, care erau trirnise natlonae. imperialit1i i ageuii Ion, acu- legea caonalA de felul ceel impuse mai adaugá, intro altele
3. POPESCU CEZAR - hglner.
Rom.ná ectivltatea soc. Mtra-Româna ! sá le fur- prin la b!rou! lui Standard Oil din AmrIea tat!i d asitazi, Ini ura lar faä de poporu] imperla1i.ti! englezI In Egipt. Christodulo Atanasie ae1oct
Legala Amenicaná. Aceste rapoarte
n!zeze toate datele In Iecätur cu indiistra conhineau experìi(ille efectuate de ratiná- rornn i de reallzàrtie lui, puncau la ca.le Societatea , Româno-Amertcna" exc- 2 milIardo ii, pantru a fi transfoa
lost dirûtor general al Socletatil Dstrl- ptroltferá. precum i sà le dra Informati! s.abotarea productie! ! dcsorganizarea eco- cute Cu i mat mult zel dtreCtI\'&e de sa- medallt de aur t a fi remi,
butta. fost preedI.n'te al Asoclatlel Indu-
de Petrol din Romänla (A.1.P.R.).
de splonaJ privind alte sectoare economce. ria Teleajen, destinate pentru consumul ricei!et .t!onale i crearea de nemuitu-
financiare. militare. polItIce. Intern i cxpedi(iile pentru export, impar- mIrI In sitnul populaiei.
botaj aie Comltetuhd de coordenare.
Asapra consecintelor acestor aot!unl cil- Alexndrinl, mtntstrul
acea vreflle.
de tjti
lost membru In cccsl11u1 de admlnlstraIo In urina ordinulut primit. Cnpa Con- tite pe capitole l produse. Rapoartele tri- Iat cum arata acuzattil Chnistodulo Ata- mnale oe splonaj i sabotai, acuzatu-i Mätäsaru Constantin a
4. -
al socetätll Astra-Românà
PLESOIANU ROMEO mgi-
rer, fc'st secretar general al Mlnisterusiul
- stantin a predat acestora date privitoare mise priveau atât activitatea soc. Româno- nasie acopurtle crimtnae po care le ur-
la : prcxluctte, foraje. prelucrari de titel l Americana cât l intreaga activitate teh- marea acntura de spionaj 1 sabotai arne-
aite Informa.tIt având tmporta't,a de stat, nicit. comerciaá i starea de spirit a mun- ricaro-englozt
Chrlstodnio Atanasio aratA cA ele ali lest:
restritngerea product!ei unor industril. res-
tritn.gerea traflcului po caba feratt i O-
nor, unul dIn efti handel
sabotorl, despre tonte aCi!untle de spji
t sabotai puse In aplIcare j
I!

Mineor l Petrolulul, lost comisar ai gu- sltuatIa ftnanclarä a societätit. sivatia cftor!Ior din intrcaga IndustrIe de petrol ' .Scopurfle urmär!te de conducerea so- 50e, precun i noaprovizk'naree popu.iatlei
ernuluI in Oflclu.l de LlvMrl al Petrc,- avansurilor pr-imIte dela B.N.R. i alte din România", ctetä(ilcr petrolifere eu capital anglo-ame- cu petrol lampant.
Sxietatea Steaua Românt practIca lea- Popescu Cezar a transmis,
Numitul E. Boaden a recrutat In ser- rican erau ca sa provoace in teritoriul tá-
5_ -
¿ulul (O.L.P.)
ALEXANDRINI ALEXANDRU
banc!. situatia unor materiale. date despre
consumul intern. situatia tnterven(ile- f.- v!ciul de spionaj american pe Gheorghe ru o m!corare a produetlel l nemultumi- semenea ecoeai Jiletodit de sabotaJ esa
cum reztitä din declaratta acuzatului Ma-
color patru societitti an1er!canJ'tea
Iii douA Mduri, lui Alexandrt,
6. -
avccat, fot mntstru de Fina
PALIUC GEORGE
lost efu1 servtciuul geolog
geog,
al soc.
- cute de aoc1etàti pentru ellberarea tune- Polizu MicunetI I po Romanescu MIha!, rea populattel, printr'o aprovizlonare nein-
lionarilor cJe origina germana i alte date care avea o funct!e 1mportamta b
de splonaJ. noastre armate. Deameni ! acuzat1 din
destulatit de petrol",
lar acuzatul C-czar Popescu prec!zeazt
titsaru, care a adaugat
,,Dacä se dädea po nea,teptate dc un
dalll do cur.
Pleoianu Romeo a tranrpi
Boaden, In 1947, date ÑeCret
,
strat de titel neprevázut. sonda se oprea le't
7. -
Astra-RomAná;
FOTESCU CONSTANTIN lost - In aceastä perlo'da a rost trimis In tara. acest preces au transmis informatluni eu Motivul ce a determinat o astlel de ne-
ca menibru al Misluni! Militare amer!- caracter militar, imper!alIt!]or americano- (lune din partea soc!etil(l!or anglo-amen. pana se luau mitsurile cerute de Impreju-
rAri in legaturit cu planul general de sa-
Cu comertul exterior al tArli noa°'
Alexandrin! Alexandru a
I

dircctor al soc. Romäno-Amerlcana. fost

preedinte al conslilulul de admlnitraUe
el OLP.;
r'cana, R. P. Bolton -
cane, fstul director al soc. Româno-Ame- englezi. Asttel. Morolu Tratan a comuni- cane a lost instaurarea regtmului politic
director pentru cat lui Bente Aurei date privind: dela G Martie 1945, vàzând in aceasta o
Eurota i Orlentui Apropiat al grupuiu! lecul i unitatea undo a fiticut concent-a- Ingrädlre a exploatânli din partea br a re-
botare a produc(iei".
O alta metodà era aceca de a sabota in-
actiuntle de sabotaj ale celar pat
tàt;l americane i engleze, acord
aansuri peste hotà.rLnile Guvej1
8. CAPSA CONSTANTIN lost ef Standard-Oil cu scopul de a organiza In rea, manevrele efectuate de unitate, mutA- surselor petrolifere românetl. Scopul ace- vest!t!lIe petrolIfere. Trustul , Standard mân.
1 serviciului ,,personau1ui" la soc. Asra- tara noastrâ spionajui In favoarea irnpe- rLe d!vizci, specificänd iocai1tá1e, mo-a- stor actiunl a lost compromiterea acestui Oil of New Jersey' ' a hotàrlt st Impied!ce Paliuc George a suspenda
Romãnä;
9_ CIUPAGEA MIHAI -
fost ef al
sctieI ,,formalitäti' a soc. Astra-Rominä
rlaIttlor american!.
Actiunea de sabotaj pe unta socletati-
1er petrolifero americano-engleze a luat
lui, dLsc!pItha. hran.a, cazarea 1 educatla regim prin reducerea progresiva a produc-
tailor. (tel de petrol, care insemna o slàb!re a pu-
Dupit nationalizare, cercurile imperia- tenti Industriale a tarit i a acth!tt(li unor
orlon investIti! In industria petrolifera din
Romitnia.
In apl!carea acestei unii saboteare, soc.
de prospeciuni geolog!ee, potrtvjt
rir.or Comitetulu! de COOrdOnro
Fotescu Constantln, alätuni ie
10.BENTE AURELtehlcIan, fust o forma ma1 aotiv organtzatá odatà Cu liste americane l engleze sau folosit de importante !nstltu(!i de stat eu caracter e- Astra-Romitnà retinea. cu scopul de a Petre, a patronat actiunea dc
administrator al diroctiel tehnlce a soc. venlrea In tarà a lu! Otto Stern. reprezen- acuzatii Cap?a CøflSthflt!n I Bente Au- conom!c, ,,Prin aceste actiuni .- doclart sabota aprovizionarea antierelor, comen- daune provocate
Astra-Român
11. SOLACOLU ION - avocat, fot
tantul trustului engiez . . Royal Dutch rei, care au organhzat o retea de apto- In concluzi! acuiatul Popescu
Shell", care a prlmlt misiunea din partea naJ Cu elemente recrutate din personalul rea determlnarea unei schinibitri a regimu-
- se urmit- zile urgente de utilaje i mateiiaIe,
Aouzaii stvâreau un Indoit sabotai ca
statului romän c
urmare a d!rectiveior trasate O.Lp
prin ace'ea et lipacau industria potrotifert tetul de coordonare ; a Instràinat dIfert
-
12. ZIVIl -
director general al soc. Steaua RomânA;
HEINZ
lost funcionar supenor al soc. Astra-Ro-
tehniclan,
lu! August Kessler, presedlntele trustului
Detterdlng. i din partes ser-v'le!Uor de
de conducere
intrepninderl
al fostelor
,,Royal Dutch Shell" l auccesor al lui cano-engleze, afl.at! in posturl In diferite
petrolIfere de
socetät!
stat.
amen- lui politic"
Actiunile de splonaJ i sabotaj erau In-
dr-opiate In special In Industria petrolifert,
de materia.lele necesare I in acela timp sume de bani, cuvenite statulul ror ¿
sileau uzinele produettoare de utilaje i cAtre soc!etàtile petrolifere
Capa Constantin, in activitates
Au lost transmise informa(iI de splonaJ materiale st-si constitue stocuri mari po
mâná;
-
13. ALEXANDRESCU EUGEN
servicul Centralel
Inginer chimi't .,fc .;t is
spionaJ americane ! engieze, sá coordo-
Industria petrolifera din Românla, precum petrol si activltatea socletittiil Petrel-Ex-
dupA modelul organlzär!i de cätre imperia-
neze ectivitatea de sptonaJ ! sabotaj In prlvind producl!a. s!tuatla exportulu! de lietI! aznericano-englez1 a ap!onaJului, dl-
i sabotajulul In industria mcta-
perloade mndelungate, Imp1odcând astlel minait (te ßiOnaJ, a rCcrutat ca spIc
redresarea produciei Industriei metalur- s'a foloslt de Ziwi HeInz, Ligner Gh.
port, date asupra executàrii planului de versiuni! ghe, Clupagea Miliat, Saya Ion N.
Petrolifere Muntenta
14.
tabiI foot
LIGNER GHEORGHE con--
e! a departamentulul flnarclar
! din alte sootoare.
Otto Stern a lost, tna!ntea celui de al stat In sectorul petrolulul, precum .i infor-
doilea ràzboi mondial. director al &oc. ma!l Cu earacter militar. InformatI!ie erau dernaecat
1urgcä cu ajutorul grupului Popp-Bujoiu,
i pedepsit de Justltia noastrá
g ice.
Mar'teru] Ion Brittleanti aratit In decla- man Osca,i-, fot! salar i ai
roUa sa ea soc. Astra-Roniânt nu a ridi- americane i engleze.
transmIse de cätre Capa Constant!n prin popui.art. Pentru real!zarea aceetor actiIrn ie
ai soc. Romano-Americana
15.
16.
POSTA DUMITRU contabli;
IORDANESCU STEFAN
Astra Romana.
,,Otto Stern
Popescu
- dolará acuzatul Cezar curierul LgatIel Americane la Londra lu! Acuzatul Màttsaru Constantin declara.:
,La ed!nta de Infiintare a Comitetulut
era consderat înalnte de ritz- Gartner. având concursul unzthlm al Con- la care ara luat parte i eu, Otto Stern
cat dola Reia ntitatue de materiale ne- sp!enaJ,
cesare prc.duCie1, po care le avea co'-
mandate.
Capa Constantin a fcst f
Cu mar! sume de ban i.
functionar, fct Li serviciul Centralel Pe- bot ca unul care de fapt conducea politica sulatulut Britanic din Bucuret!, repro- ne-a arätat cit trebue sA sabotàm pr!n toate Acuzatit Mätäsaru Constaritin i Cezar Ciupagea Mihal t-a trimis lui Ga'tr

rr
17.
d
-
Lrolifere Muntenia;
COSTESCU GRIGORE Ingi-
mine. fost moier, fost in serviclul
- de petrol a società(ilor petrolifere stritina zentat de Selwyn, consul. Inglessys, vIce- mijloacele produella i et acesta este roiul
din RomAnia. El avea re!a(tI directe eu consul, Miinro Faure, ataat oficial al
toti oamenhi politici Importanti al regt- trolulul, ! Slomnlcky, fest Ing!ner geo.og
Comltetulul de coordonare",
Lkasemen! Christodulo Atanasie, succo-
Popescu au recunescut folosirca acastel pnin lnterrnediu! consulatului cagIer dl-
forme de sabotai. ferite informatiuni de spionaj din sa
SabotaJul lmpenialitilor americano-en- petrollfer, luate dela Bente Aurei.
soc. RomânOE Americana. fost legionar i multi! burghezo-mo!eresc i avea rela(i! la Astra Românit, consulat care s'a trans- sorul spionuui RicA Georgescu fugit din glezi i ai agenUor Jor s'a manifestat ! Bente Aurei a transmis informati! de
membru al P.N.T.-Manlu; Intinse In ceeace se cherna ,,soctetatca format intro oflelnit de spianai. pria deturnanea oreditedor acordate Indus- sptonai din industria petrolifera, pre
18. STROE ALEXANDRU lune- bucureteanà" de atunci. In ceeace pri- Jatit cum tranmitea mnformat!ile acuza- tara. declará:
Raporturile d!ntre soc, , ,Româno-Ame- tniel petrolifere de cAtre stat. i Informat!i Cu caracter militar. In
tonar. fost in serviciu1 soc. Astra-Ro- veste reluarea icgáturi!or eu oameni! po- tul Cap5a agentulu! Intelligence ServIce- ricana" I celelalte întreprinder! petrol!- Cu priv!re l.a accste deturnitni de fon- carca acostar informatiI s'a folosit de Opri.
niâná, lost ef de serviclu la Petrel-Ex- 1111cl ai vechlului regim, am avut chiar eu alui. Musnro Fatire. dur!, acuzatul Màtäsaru aratA cit : ele an N!colae. Costescu Grigore, Morotu
ocazia de a verifica aceastit ac(Iune. cänd ,,Cu Munro Faure mit vedeam regulat lene eu capital strAIn : ,,Astra-Românà",
s'au fitcut din lnhtiat!':a Comitetulul de Tratan, Stroe Alexandru.
port;
19. -
OPRISAN N.ICOLAE Lnglner
de mine, fost in servlclul soc. Astra-Ro-
,Steaua Românt', ,,Unirea', au lost dife-
In 1946 ein lost rugat de Gartner sit-I inviI Luni seam, dupA ora 8, pentrucä Mar(I rite, intre ele existând rela(ii de condu-
pe Otto Stern la o masit la care sit invit pleca cur'erul Lega(IeI Britan!ce la Lon- renta, Aceastá sltuatie s'a schimbat in
ceordonare a celor 4 oc!ctä(i eu capital Solacolu Ion a participat la actiune
americano-englez, In concordan(à cu pIa- criminale ale Comitetului de coordonar i
mânä, fct in srvIciu1 Centrale! Pet;oll- i pe ministrul de flnan(e Alcxandrinl. Am dra. lntâlnlrile avand loe pe diferite nul general de sp!onaj ! sabotai conceput a dat mnrormatit de s-plonaj, etc.
aflat ca el a fost primit în audlená 1 de sträzi : os Jianu, sos. Hisseteff, Parcul 1945, cand direetlunhle generale ale acec-
fere Muntenia;
20. MEROIU TRAIAN -
contabil.
fo&t in serviciul Centracl Petrollfeie Mun-
fostul rege Mihal". National dela Sosea i, In ultimul lImp, zatie
Otto Stern a constitult In Mal 1945 un la el acasit, cand luam masa împreunä". proprietare
ton lntrepninderi s'au grupat într'o organi-
inspirata ! influentata de grupuri
aie intrepninderilor ! de re-
de cátre acest comitet 51 PUS in praeteá
tul, Moriatti ! Bass!",
Ziwl Heinz a furn!zat scrvtclulu! de ,i-
5! la Steaua Romänt de cittre subsemna- onaj englez informatlunl pnivind industra
de petrol dupa natlonalizare.
tAnla;
21. -
SAVA P. lOAN -
func1onar.
lost In servicu1 soc. Astra-Romànä l al
Comitet de coordonare denumit .,Mana-
gement Committee', care aven ca sarcina
sa coordoneze zbctiunea de spionaJ ! sa- spus
Capa
In
cA,
Cc'nstantin
dtsci'tlile
dat fund
mal
avute
sltua(ia
declarit
cii
din
Berku
(ara,
ml-a
englezil
prezentan(cle
tanti
diplomatico ale Mari! Bn-
i Statelor Unite, camuflati in acest
Management Committee", Comitetul a
O altA cale (io sabalare de cittro sorio- In 1947, dupt stahilizare, Ziwi Heinz i-a
tatuo Cu capital anienicano-englez a másu- dat apro pästrare lu! Berku Bardan 40
r!or guvernulut era producerea de arti- monezi aur elveian, 690 franci elveIen
Centrale! Petrolifere Muntes!a botai In lara noasträ. Comitetul era alcit- au nevole acum mat mutt ca oricând avut rolul de a sabota Interesele s! telurtle COlO care le esigurau prolituri maxImale, 35 lire sterlIne, etc.
.2. PETR1OR PETRE, lost dIrec- tuit din ce! patru director! general! a! ce- cunoascá situafla Industrie! petrolifere, guvernulut român Instaurat la 6 Martie In daune produselor da primit necesitate. Alexandrescu Eugen a lost recrutat In
tor al 0L.P.-uiul, fost ef al servlculul br potru marl socletat! pebrolifere eu ea- Aceasta in mod special pentru a apitra 1945, prin Impledlearea unei nedresärt la (deciaralia aeuzaitului MAtasaru), servic!ul de spionaj, procurAnd acestua
,,comercial export" al soc. Credttul Mn1er; pital americano'englez. precum i din de- interesele ! a nivelul normal al producIet din Ro- Acuiatii au In.treprtns l un vast sabotaj informati! asupra livritrilor produselor pe-
23. GOBJILA ANATOL Iiginer lega!l misitinilor militare americane §i resele statulul romAn In industria de po- mAnta". financiar, având ca scop provocaren i a- troltfore, e'e.
chlmist, foit subdirector tehnic al OLP.
24. KISIELEVSCHI ION, Ingi-
flr chimlst, fest director ai departamen-
- eng'ieze.
La edInteie Comitetulut dc coordonare
participau urmittoril sptoni ! saboter!
trol. Ataamentul fa(à de conducerea en-
gleza i sperrin(a cit ea va ven! In Indu-
stria de petrol l cA, pria actisitatea mea,
In urma actiunli de sabotai, productia
de petrol a setzut incepând din anul 1945.
la mai mult de Jumatate fata de produc-
gravaren inflatie! i sahotarea mitsurilor Ligner Gheorghe a prorunat seridu-
precorilzate de catre partid i guvern lui da splonaj informatiuni prtvind sItua-
pantru redrosarea economict i stabillza- tie f!nanciarà a Ceniralci Petrolifere Mue-
tulul .,vânzàri" al soc. Unirea, lost mcm- Gartner, Fitzgerd. Müller, Racota i o ajut la rea!Izarea acestul scop, m'au de- tia normait. Deasemenca, la Astra-Rornâ- rea monotart din lara aioastrt. tonta, Pentru servicitle aduse, a prtialt
bru In consl!ul d admnistratle al Payne dMa Asti-a Itomân1 ; V. C. C-cor- terminat sit desfàor aceastit activ!tate". nil au scàzut la mai mult de Jurnatate i Acest sabotai a lost practica,t pe mal dola Capa Constant!n suma de 130000
OL.P.-uu1 gescu (Rica), Chrlstodulo Atanasle, Um. Acuzatul Rente Aurei. fund incadrat lucrár!le de forai. mutte citi. Una din aceste cal era exporta- lei. Incinte de plecarea din tart a lui W'an
Constatam urmätoar&e: beck l Tratan Nitescu dela Româno-Ame- dupa nationailzare mntr'un post de condu- Cercurile conducittoare ale S.U.A. i rea pria componsaile e unen produse po- Oli, lost director la Astra-Rcmânà. a d-t
Incu1paiI din boxà, sploni sahotori
1 ricana, Matitsaru Coristantin, Solacolu, cere al Centralei PetrolIfere Muntenia, a Anglie! au urmitnit st Introduct i la noi trol!fere, In urni incheier-il urior contracte acestula deasemeni !nformat4i financIare
n sujba srv1c1l1or americane I engine Morlatti, Ewans, Atkins t Slomnicky dela folosit acest post pentru a transmite o o legisla!e colon!alä In materie petroli- fIctive cu seopul coeArii h strâiniätate a pentru a le transmite la Londra, etc.
de spionaJ, au actionat in uu1 din prin- ,,Ste.aua Romnà" Boaden, Murray i serie de documente secrete pr!vind dez-
,
lent de tipul cele! din Egipt, unen sume disponibile necedate Bancii Posta Dumitru, la propiinerea lui Ltg'
cipalelo ctoare aie economie! tarli. W1tlson dola Unirca ; Munro Faure dela voltarea Industriel de petrol din tara noas- In declaratia sa, relatând o discutle pe Nationale a Romnlel, Aceste sume ernu ner Gheorghe a ecceptat st furnlzeze infor-
tndustria potroliferá. Misiunea Engieza din Romänta, col. \VI1- tnt ; transmiterea o fitcea prin Interme- care a avut-o Cu unealta tmpertalitilor, folosite de soc:eta(ile amenicano-esigieze math In domeniul financIar, privind Cee-
Imporma1tt1l americani i englezi au kox dela Misiunea Americana din Roma- dtul acuzatulul Ciupagea Mthai, care puna Ing. Dim!triu dola Asina-RomAnA, acuzatul penaru mâravee ion actiun! de sp!cnaj tonta Muntenle.
jfuIt zeci de aol avutul Romàni'1. PIec- na t M. Pigot. corespondentà u Londra, având concursul PleoIanu Romeo declart in favo.ai-ea imper!alltIlor americano-en- lordäneseu stefan a propus i transmis
zând aceastá posibtl5tate, dupa Instaurarea ed!ntele Comitetulul se tineau fie la Lega!ei Br!tanice. In luna Februarte 1949 ,,La discu(!a avutt eu ing. Dhnitr!u, a- gez!, pentru coruperea cozlor de topor lui Ligner Gh. informatil pnivind situatia
puteril populare, htene imporlailste au Misiunea Britanicit, fie la Colonelul WI!- ei a transmis schema de organizare a cesta a ven!t cu oblee(iun! atât de marl in- Cu ajutorul canora erganizau reteaua de financiart a Centraei Petrolifere Munte-
initiat l organhïat ad,iun! de spionaJ, sa- kox acasä, fie la sediul soc. Astra-Ro- Centraei Petrolifere Muntenla Cu tonte dc- cât ar fi modificat esential caraeterul legii spionaj l sabotai 1.-i tara noasträ, nia.
boLaJ i diversiu.ne impotriva statulul
demc.rat-pop u ar român Impotriva ecaio-
mei naticinale a patrici noastre 1 a cuc-
mânit.
Procescie verbale ale ed!ntelor
clara acuzatul Cap.a
- partamentele. dlre'cttlle i servicttle, art-
de- tând, pentru ficcare persoanä din conduce-
er-au sense la se- i-e, origIna soc!alt.
petrolulul si arätând textul legt! miniere
apitrut in Eipt, lege ce fusese cert lnspi-
ratA de englezi, mi-a spus cit aceasta este
Sabotoril cumparau materialele la ne- Costescu Grigore a lost recrutaI de
gru", dei aveau posib1,li.tai de a le a- Bente Aurei, Cáru!a l-a furnixat inforTha1i
chizitiona la preturi oficiale. privind productia de tttei i gaze dIn indu'
rii-ilor dernocratice aie poporulul.
a12
Patru marl socetàt,l petrotfere. tlliae
trusturilor american&'cngléze. erau
oretariatul soc. Astra Romn de catre o
funet!onara englezit deJa soc. Un4rea
Mary Wischer
- Bente Aurei aratit In modal urmttor
mottvele activitàtil sale criminale de splo-
irmpàr!ite celor into- naj ! sabotai
!
legea in baza cärela ar putea luera 1 In
RomAnia"
Guvernul laburist brltanic. la Conf e-
Ion BrAI'oanu aratA In declaratta sa, stria petroliferä. In afart de legaturile CU
dând eXempte de cumpäràni la ,,nagru" Cape Constantln, mai intret!nea legätuni
:u crediteie luate dela stat, et acestea eu o organIzaie teroristit dIn Româflia i
pànä la natlonalizare stapáne ae industriel resati de cätre un fest ofiter englez, se- Cauzele care m'au fitcut sit desfàor rinta de Pa.ce din anul 1946, a propus prin ayean scopul vàdit de a provoca l mári a predat acestein informatli de sp'onai.
noastre petrolifere. Aceste socletál erau cretar al Com!tetuui de coordonare In aceastit activ!tate au fost In primul rând anexa tratatultii de pace. revenlrea la le- inflatia. Stroe Alexandru, la propunerca lit
Astra-Romnà (flilala trustulul .. Royal srvicIu! soc- Astra Românit. reprezentant ataarnentuI meu lotit de vechea conducere gea m!nelor din anul 1937. lege care da- Actiwille de spionaJ i sabotaJ lni4iate Bente Aiim-el. a procuraI Informatiuni refe-
Dutch Shell"). Unirea (flilala soc. engieze acOperit al Intelligence Service-alui i a societá(lI Astra-Românt, apol influen(a duse pesibilitatea trusturilor americano- de cAtre cereunile imporialiste americane rltcvu-e la exportul do produse petrOl!-
Phoenix'). Steaua Romárlá (in care era care facea legatura Intre societätile potro- propagandei litcutt prin posturile anglo- engleze sA jefulaset In voie petrolul tarli ! engieze ! puse in procticil de grupui Oprlan Nicolae, la propunerea lu! BTC
lnteresat grupul englez ,,Brmtish Star") lIbre l autor!tàti!e britanice la not, colo- americane i speranta cit vechea condu- noastre. de sploni i sabotorl Cbnistcxlulo, Mataseru te Aurei, a furn!zat informat!i de spIOflUi
i Hománo-Americ.ina (filiala trustulul ame- nelai Payne. In timpul razboiului. acesta cere a societä(ii Astra-Românt va reven!, Acuzatul Capa Constantln a declarat c l cellalti acuzati si-au gà.sit sprijlnul to- pr!vind productla fora'jului i execUtat
reai , Standard Ol of New-Jersey"). a kxst ef al po1i!el militare in Palestina pnin schimbarea acestul regim". a intrat in legiltura Cu .efi1 national-ta-it- tal din partea xprezentaiLer burgheziei planulut de stat la ,,Petrol!fera Munt8
Dupá ce massele populare. conduse de ! Siria. Acuatiil Capa Constantin, dupt ce a n5t! in vederea mod!flcän!i ufer articole româineti. Merolu Tratan a furnizet. la prOPUflemi-
partid, au Inceput lupta pentru Izgonirea La edin(ele comltctulul care coordona dat informati! Legatte! Engleze din ordi- din legea minelor, In scepu! intensifictr! Actiunea de sabotare a mtsurilor care liii Honte Aurei, informatli CU car
Jefuitorlor i trecerea bogàllor àrii in act!vltatea de splonai l sabotai tnpotriva nul lui Gartner, a lost chemat de Berku, Jefuiri petrolulul romänesc de ciltre trus- urmärnau re(1resarea economici tari! noa- litar.
mâlnle poporulul, reprezentanll trusturl- patr!et noastre au luat parte mal târziu ! care l-a cerut st furnizeze m-a! departe tunic impenial!ste. Stre era dusi de fostul mnistru liberal Saya Ion, l.n propunerea lut Capa Co!P
1er Imperlallste. cu ajutorul exponeni1or delegati ai Iega!ilor e.nglezä l amer!- informatil servlc!ulul de spionaj englez. In vederea intensifcari! aetlunil de spIe- Atexandru Alexandrini. Stantin, a transmis informatiunt a5UP
moerimil l burgheziel române, au trecut cana Acuzatul Capa a dat informati! lui Berku. Acuzatul Alexandru Alexandrini ara- portuut de fortà dintre comUfl!ti
Functionarli superiori ai sor. Astra Ro- Dupt fuga acestula din tara. Capa a luat naj ! sabotai, Comltetul de coordonare el
la sabotarea Pe toate cäile a masurlor d 03or patru soletài petrolifere eu capital ta ca: dIn Intreprindera Ufld 15
a
redresare a economlel nalonaIe, la ac- mânhi, fugii din tara ca : Garther. Berku, legatura cu Slomnicky, cetittean englez,
Bischov. dola Steaua Românâ. ea Morlatt! director la Sc'cietatea Petrolifera Steaua amerlcano-englez, a fixat un pian de ac- ,,Politica P.N.L. a fast de a se opune clal-democrati
lucrat, asupra membrillor cemitetul'ui de
%iufll care urmreau scâderea produclel, tiuni criminale. prin toate mijloacele unel întärlrl a eco- treprLndre l despre slàhic!unhle RCe'°"
dezorganizarea economlel nationale, cu ! Slomnlcky, erau agenI directi ai Into- Romitnä 1, dupA ce ! acesta a pitrasit nomI! tarli i in aeela. limp de a intäri
Scopul de a impiedlca popalrea econo- lligence Service-ulu!. tara, a luat legätirt dlrectá eu Munro In executarea acestui plan throse, a- A iriformat pa MUller, dlreCt la AS
lagarui burghez!ei, indiferent de na(iona- tra-RomAnA, despre acliunile SIndlCaled
mica a tarli noastre i de a restaura capi-
talsmul.
Tru5turlle mmperlaliste au trimls In tara
de acuzatui Cezar Popescu
dart
-
Scopul actiunhi de p!onaJ este arittat Faune. Acuzatul Capan Constantln In de-
care de- clarat!a sa aratt Ct. dupA ce a dat dnforma-
tim din ordinul lui Gartner, administrator
cuza4Il 1 stàpânh! ion americani i englezi
au lobait clifenite metode Astfel
Soclettt!!e petrolifere eu capital amen-
litatea acestei burghezii, fie ea amerAcant dcsfäurat o actiune de submIfla
sau engleza". catulu! petrolit!lor, pentru care a prie
Acuzatul Alexidru Alexandnini prin avantagi! materiale dela conduce1 eng'
noastrá pentru organtzarea unei vaste ac- ,,Este evident cit prin aceastit act!vitate unlc al Soc Astro-RomanA, colonelalut cano-engiez au mic.orat programele de
Forster. colcrnelulul Galpin, toti din Mitsiu- prsit!une i exPlorare, InpIedicând toate actiunie sae a pus in practica acest zA a Astrei-Române.
:uni de spionaj i sabotai po conducátol de spionaj economic s! polItic, in dome- nea M!litarit Bnitantca. a mal prodak infer- creterea productici de tltei Ele au foret sabotaj. El declarA A furnizat lui Cepa Constantin inl0"
fostelor societati petrolIfere : Romano-Ame- niul produc(lcl petrolifere i in legatura In anul 1946 mult mai putin decât In eri- ,Pe tárâin financiar, subsemnatul am matiund de spionci pnivind ctI'itatMue,
rcana, Astra Rcmiâná. Steaua Románà I Cu petrolul, se urmärea pe de o parte in- matit de sptonaj, paria la stah!1Izarea dIn aplicat aceastà polit!cà ca minlstnu de n- prodl;ctle
Unirea. De data aceasta insá. el imhrácau formarea organizatä a strainátä(ii despre 1947, ! lust Campbell, ata-at comercial caro an din penioeda celui de n'i doilea nan(e prin repartizarea sarcinlior finan- nia. Pentruainforrnatlunile
Centrale! Petrolifere
br!tanic, i lui Inglessys v iceconsul. räzbol moniial. traflSm de 'iei
liina de membri ai mlslunhlor mifltare situatia economica i politIca din Româ- Acuzattil Clupagea Mihal ritâ Faptele i prob&e dovedese cà patronli ciare aie statulul asupra masselor, folosind mea dela Capa Consta,ntifl suma
americane l britanice. nia, lar po de alta, oh(lnerea de dispozi- sectetatilor petrolifere amerIcane i en- ca m!jloc !nfia(ia, tar prin infla(ie ferind 5000 lunar.
Cu concursul fostulul rege Mihal. al re- (tuft din partea centralelor din strálná- In pnimAvara anulu! 1949, Intâlnln- burghezia de Impozite prea grele",
du-má cu Ing. A. Ben(e. I-am spus c n- gleze spriitneau direct, Cu petrol. ma!na Petrior Petre a rtdtcat, cu
preenantl1or partldeor istorice. al gru- tate, In apitcarea planulul general de sa- tretin corespondená eu cet fug!(i la dn rázboi hltlenistt, tar indatt dupt izgo- Acuzntul Aexendrtni a &prtjtnit direct
päril Tàtäráscu, precum l al trädtori1or bothj a Industriel de petrol anglo-amen- Londra". nirea din Remania a hoardelor httleriste aciunite de spionaJ i sabotaj ae condu- Ministerujui de Flnane. suma
de lei, färit a restitul ulterior arestt 5U,
i splonior artati mai sus, acetta au or- cone care trebu!a sa duca la diflculta(i Jar mal departe de cAtre glooasa Airrnatt Soviet!cä j do- cittorllor 6OCietàJìor potroifero amen-
Gobjiit Anatol a crezt soc!etätiior
ganizat o retea de spionaj 1 sabotai. crescânde pentru regimul democrat din bonirea dictaturlI fascIste de câtre forele cano-engleze. a
Reprezentantli trusturilor. con.stitultl In Românta ,,Atàt pnimul cât I eel de al dollea lot De exerniplu, In luna Martle 1946 acu- Itfere americano-engleze peslhi11tat
de intormatli le-am predat in pilcuri des- populare patriottee, conduse de Partldul eeea'
bandä impreunä cu trdätoril poporulul In ce prlvete mr'dalltatea de desfâu- zatul Alexandrini a acordat color patru Ifleasa de comlsioane duble, pentrU
nostru, exponeni al burgheziel l mosh- rare a activitatit de splonaj, acuzatui
-
rlm& in frunte eu foctul rege Mihal, Ma- Christodulo Atanasie
flu. N1cu1escu-Buzet!, C. Vloianu, B. spI1ne urmà'oareie
-
In declaralla sa
chise vice-consulului britanic Inglessys,
care dupa ee le-a citit, m'a asigurat ca in-
forma(11e vor f! trimise la Londra pr4n eu-
Cornunist, cand popoz-ul roman Intona ar-
mele impotniva armatei germano-hltlerlste
i ii mobilize efortunile pentru a sustine
frontul de ninilcire a hidret fasciste, con-
societati petrolifere, fArá aprobarea Con- %raro
slliulu! de MinItni, 210 miltarde lei eu adus
titlu de avaria asupra majonanli viitoare de
produse.
Rislelevschi Ion a sustiflut acti tde
la Indepl!nire intocmai
Stlrbel. Sever Bocu. Tátáráscu. Alexan- ,.Astfel am continuat a trimite raportul rlerul Legatei. Cu ocazia celui de al do!- proturi. Tot In primävara anului 1946 vedere al soc!etttikr
lea lot de informalli, Inilessvs mt-a atras ducätorli secietatilor petrolifere america- astfei mar! daufl statului
drini I alti!. in ura 1er fata de poporul saptamanal de act!v!tate al societä(ll, eu- no-engeze faceau sabotaJ in industrIa pe- acuzatui Aexandnini aprobit A.I.PR.-uluj cauzând
român 1 de cucertrile sale democratice. au prinzând date tehnice asupra produciei aten(Ia et s'ar putea sit flu urmárit c'e au- un aA-ana nelegal de 50 mlllerde lei. In continuare, actul de acuzare sta
toritä(i i ml-a spus st fiu balie prudent". troliferà, càutãnd st loveascä In efor-tul de
atentat la viata i iibertatea poporulul nos- propril s! a Intregil Industrii de petrol, Acuzatul Capì Constantin celecta toa- razboi enti-hltierist PrIa aceste mäsurt elIca l!beralá de trimiterea in Judecatit In stare
tru i a patrel. având ca scon s fefii- precum ¶1 descr!erea striI de spirit a te informatille po care le prirrea i le Acu7-atul Palluc declart: durnani ai poporulut, pnin acuzatul A'e- retinänd In sarcina invmnuittior,
1'Cà dn no-J. impreun cu lmprlatll muncitonllor din industria de petrol, ra- preda lut Munro Faune, lui Jng1esys, con- In ce pnivete obiigalunIle de foraj xandrini, a contrlbult la agravap, tnfl- roleCrmà de Inaitt trtdare S! cnimt
strälnl. bogl1le tarli noastre i truda po- port ce se expedla societatti Standard Oil tiei i la ureaj-'ea preurIlor mitrfurllor de
porulu!. El nu s'au dat mnlaturl dela nclo prin posta aerfana a Mlsiun!! Militare ! a sululu! bnitanic Seiwin i functionarulul ale socictittil Astra Românä Pe eonces:u- lang consum. p'ot penIt-u Chnistodulo AtanaSte, M
¡nanevra. orlct ar ft fost ea de marava, Lega(ieI Americane". consular britaote Mathews. nile partieu!are din Moldova, s'a hottrlt Activitatea trädäteere a repoezentanti. Comutantln, Pollue orge, S0i9"'pleO
dela nido aclune oricàt ar ft fest ea de In perloada anulu! 1948, arhiva secretä Tot! aceti sploni primeau subventi! lu- sl se amâne indeplinirea acestor obliga- br burghezici romane din grupare libe- lanu Crima de maltA trädare pentru -
cr1mlnaá. a SOC. Româno-Amr!cana a fost transpor- flare dela centraa de sptonaJ din Loidra, hunt, plittindu-se sumele respective pen- naht era aprijlnitit prin bate Horneo, Fotéscu Ceastantlfl. Be1te Au
Imediat dupà eliherarea tarit noestre de tata la Legatia Amertcanit dIn BucureIi. care trnsniitea sume de beni pr!n Munro tru amAnarea br; aceste terenurl nu erau de trustunie arnericano..g:eze, mljc*ace:e Constantin Ciupagea Mihat,
cAtre gooasa Armatà Sovietic. care a Arhiva cont!ea rapoarte saptamânale ! Faune i priíxi Inglessys acuzatului Capa, liptte de Interes, deoarece eea mal mare Jata ce recunoate In aceasta rol, Ziwi HeInz. Alexandrescu
cre.at condIti! favorahle rästurnärlt d!cta- anu.'ile In legaturit Cu activitatea industrie! care la rândul sAu le transrnttea dtferltilor parte a Ion prezenta lndca(iI de titel. Det acuzatu! Alexandru Afexandnini: dIrecti fler Gheorghe Posta
turi! fascIste de catre forele populare-pa- de petrol din RomanIa, pr-ecum l rapoarte spiont In subordine. socletatea a avut de plerdut prin aceca cit ,,Soe!etä(lle petrolifere Stefan, Costescu Grigore, StrOe Aya I
trlotice. conduse de Partidul Comunlst Ci date geologice dIn regiunie petroli- o altit metoda de finon4re a acthrnll a trebt'it st plateaeit imiortante sume de
ban!, aceasti! hotänmre s'a lirat In scorul hunáoln(a pr!n sprijintrea ni eâtigasera Oprian Nicoae, Merolu Tralan.
Român in pericxda In care dvlzIl ro fore. de sptonaJ. era urmttoarea : anumiti indi-
de a nu se tuera", berai, înmlnûnthi-mi pr-In Partldulu! Li- i Petrtor Petre.
dl. Cezar Po-
mânesti liintau alaturi de eroicele forte ar- Acuzatul PleoIanu Romeo a transmIs vizi, ca."e citpateu dIn strátnâtate pchete resets, prcedlntn!e A.J.pR eca. Comptcitate la crimt de Inaitt
mate ai Untunli Sovittce impotrva hoar- In luna Itlanle 1946 luI Boaden. rcprezcn- eu dtfenite ohIcte, prImeii dtspozi1i sil D3a3emeni Paltuc conftrmit o adrest a c'alti (cocoseln.n) clintre care 500 F00 m- pentru : Pone'u'u Gozar, AIX
delor h!tlerlste. lar massee populare mttfl- tantul soc. Unirea, dt secrete In lega- le vitndä .l contrava1oare ion st o predea dcprtimeotu1ui gcoogtc al &xletati! tambrle 1946, lar in primilvara in Oc- Xandru, GobjUa Art.atol, loe
ceau Cu ean praltru a sprijini frontul, re- turá eu tratatele de comer Inchelate de unuia dntro sp'ci. Astra-Ilomit-nit. h care se spure 1947, 3GO. Mcdalllle ramas anulut Jflfrr.ciunl la legea devIZClomn P
chin!! tmperiaI!t1 urzeall planurile br cri %ara noastra u alte state. Astfel, nirnttul Letzenoviet $rn!l a pr!- ,,Departmentui geologic avtzeari In
iinae Ixnpotrlva poporulul román. Acuzatul Popescu Cezar, In caltatea sa nut dspoz1tli dea glncrele säu dn Parie Martie 1í47 cA dacà aceste aniAnärj mj vor

www.dacoromanica.ro
 -- - -
-__
SCANTETA -_
Pracesul unul grup de sploni

din industria petrollierá

I sabotorl
Insemnrí Pilda vietul
. s. S

iui Petre Gheorghe

Penfru o teme!ricä pregätire ra P.C.U.S., seminanli ee desfà- Petr Gheorghe s'a nAscut In 1907, anul unei mârave provocAn poliUste. Luni
oarä ahia la 3 sáptmânl odatá. Teme vlforoaselor ràscoaie äränetI mecate th de zile a fcst torturat acest croie flu ai
JeoIogjcàavoarelorcadre de o asemenea tnsemnàtate ca ..P.C.U.S sange de stäpàn!rea hrior. De mc e cu- clasel muncitoare de cAtre cAlaiI S:gura-
In sala de judecatá de scriitori
In lupa pentru refacerea economici na-
Gnaie" l ,,P.C.U.S. In lupta pentnu In-
noscut mizeria ces mal orâncená, I numai sei. ian apol de cet a-1 Gestapoulul. i to-
infrângând nenumärate greutáI a Izbutlt tuI. dunianul nu a reuit sa-1 Ingenunche.
$TI (dea tr1m111 notr1 speca1). o:lfe
amcicazio-engeze 800 meclaUt de dustrtalizarea socIalIstA a taril' sunt dIs- sA Wfl1C7. 4 clase de liccu. Nopt dearân Insufleit de cur'aJul Si sptr!tul de sa-
a thcpUt h 1ocafltae aur p care le-a pretht lui GheQrghe Tä CUtate laolaltA In cadrul unul singur se- du! cltea pe ascuns operele cIaIc11or mar- crificlu ce i le dädeau contIina cauzel
;rt dim", nde od11e de spiorit täräscu. l Part!dul nostru acordà o lmens ¶flCTfl mtnar de 2 ore. xts-len1xiIsmu.lu1. cartt aie scniitorilc,r drepte pentru ca-e lipta. el a demascat
proce' g.'-'jdutra rioasträ petro1Ifera. C i-a unit pe acu. nAtate munch Ideologice. studlulul mar-
In nceast ac- xlsm-lenlnlsmulul, Nu este de mirare cA In acete c- progres1ti. Astlel a Ine1es cA numal prin la proces. din boxa acuza4ilor. chlpul hldos
Eatt Vale a Prehovel, In sch. !urie ? Ura anmaflcà pe care clasele ex- considerând CA mar- dItii pregtIree studenI'or este neeore- iuptA revoluthoeiarà se poate pune capat ai fasclsmulul. al tradaonilor de patr!e i a
nu departe de lti1
,_oufere procesul. mil si mil da oamenl:or alungate dela putere o poartá d oameni al niuncil.
tuat ploataIoar Ideoogic a part1duu1, a mascr Punzàtoare, fart care s'a oglindlt l in vIeIi de suferne 1 ah n_at '_a ,«
LS

muncI a savantilor. seni- nlveuj scázut al rpunsuriior date de mlzerte a clasel rnun- tere in lume In stare
.
statulul iemocrat
lnginerl muncec popular.j',j0 dearte 1ntre.nute cte tonilor 1
artitIìor notr1 este o chezte cAtre o mare parte dintre studI in ca- citoare. a unul popor sA tnfrA'igá hotAìírea
tehnlclefll l

l ur flerhinite patriotism pen- postunile de radio 1rnperIal[t ta reintr- a suecesulul tn t()ate domenUle. o conch-
i

drul recentulul coocvlu dn luna lanuarle. Intreg, 1.moblt I ex comuntttlor, a tutu-

PrCdUCI!a de ptroi cerea vremurhlor pentru totdeauna apue. Ie hoän1toare a inalitànhl sre socialism. Studentli n'au kt suflctent Indrumati poitat. La 17 ant, ror celo' oe-t iube'c
i-25
m.rt flCCOfltflIt patria. de a iupta
t"rti R asigura traducera In Dar in Repuhlca Popular RomAnä p- O mare räspundere In educarea marxl.ct sA studle7.e 1 sä-I tnsucA tezaurul .le Petre Gheorghe a or-
pAnA In uit!rna cltpt a
e .jumLnosuluh cuvânt al pa't1duui de mântu] frge sub ptcloarele dumahlor po- lefflnhstä a vhhtoarelor noastre cadre de invàätur! cuprinse In noue lucrare a to.va- gan.zat. Impreuna cu
märee ae cinch- porulul. agcnj1or critici lhtenarh ti r1ne $colll ruiuI StalIn ..Problemee ecociomtce at un grup che tineni vieti! pentru Infrân-
f1owhnI prevederLe iit. Alturl iie kitregul Planurhie lot Josnce spionlior 1mper1aitt. scrhltorl .MIhahl saismuluI In U.R.S.S." i In Dumer.
l

revout1oarI. câteva gerea fasc!smulul,

fltU sau sfârâniat In fata de literaturá I crhtldi Ilterará
.ju:u1 mutcltOnhl, tehnknjt foreh Eminescu". de pe lâng Uniunea ScrUto- tele Congresuiui al XIX-lea a! P.C.U.S. cercuri marxIste. lar penru ellberarea pa-
.. t
träink!ot puterI
l
popu1are In fata trlet cotrop!te.
din Industria petroI!fr mt vlgi1ej organeinn de stat SI a poporulut. rtkr din R. P. R. Fata de situaIa existentà In ce pniveste dupA seurt tlmp a In-
ortur!le thr1rIi scumpel noas- Acum, reprezintä eu tou
'

Trehue spus ¶ns câ la coaia .Mlhahl studlul marx!sm-lenln!smulul, conducerea ceput sA activeze In In faIa band!tilor
u thoti
Josntc. Màtaarij ti ascund.e capul In Emineseu" care I-au condamnat
Ici Popuare, c.auzei pci 1 desh sau tcut oarecari pro- cotIi (director toy. M. Alden) manifestA cadnul organIzaIeI re
a marte. el 51-a ex-
tre1 sücialismulul. mâlnt. Cezan Popescu th tenge broboanele grese faâ de &nll preccdenl situatla o atitudine lipsItA de extgenà, de ImpA- vo!utlonare a popu-
latiel bulgare din Do- primat Ircrederea In
°°etut màt efort creator a tncreLt S de sudr de pe frune, Alexandrnj cli- tn domenlul pregä1rh1 po11tIcoIdeo1og1Ce care eu Upsurie. victoria Untunli So-
deacUn111eZUl tcàtoasa hend pet des. nerv. a studenthlor I al organtznih studlulul Räspunderea pnincipatä pentni s1tuafta brogea (DRO.) oere,
I e
1Ufl.ä
5abotorl unelte vândute ale Pe deasupra boxe! acuzailor plutete marxlsm-len!nismulul se pn'ezhnt Incá CU deia coa.la ..Mthahl Emincu" o poarth sub coriducerea Par vietice, de'a care
lOflL i
de pej1alI.mtU01 americani englezi. ccxo- umbra .,dhplomahlor'sphonl amer:cno-en- tntul nesatisfäcàtor. i.,a aceastá coal se Untune..a Scritto.ilor din R.P.R., care are tidulul Comunist Ro- bate popoarle In-
la-n:utte de h1tlertti
i

renurt in posturi de conducere gl3z1 care au organizat t condus nemijio- manifestA puternce tendtne de supenfi- Sarcina de a conduce Indrurne Intrea 1 mAn, lupta pentru
I petrolifere cu eaItal ct Intreaga cttvItate cr1mtnal chalhtate I de formal!sm In pniveste or- ectivitate a coU1. Uniunea Scrlltonlior nu apararea intereselor a'cpau eliberarea.
0engie7. lt4 acum ¶n boxa acu- br. In cursul citIrli actulul dea acuzati-
ociettil?r
acuzare, ganlzarea suchIuhiI. precum o atItudne sa preuit de fetul In care se desfä-
1
acestet populatli Acum 10 a'I, In
zorll zile! de 8 Fe-
CCtl trdàtor1. .phoi1 51 sabo- revin thereu numele ..dtp!omatului" amen- hlpslt de ex1genä faä de calitatea lee- oarä munca de pregät're marxlst-ienlntstA Crunt asuprite de re
l'oc pe a studenIor, n'a exerettat un Control asu- gimul burghezo-mo- hruarte. Petre Gheo'-
enti platith ai stpânUor de teiil can Boiton sau cele ale ofiterilor superiori tiUor. !eresc. In anul 192P ghe a fost adus In
flOSt!. lmpenla1tii americano- de pe iâng M1sunea engleza, Forster. eatedra de marxIsm-leninism a co-- pra activttätii catedrei I nu I-a dak aiuto-
gi glezh. care flu se 1X4 resemna la gAndul lii unele leetti se predau la un nivel scA-
Masterson Gal.ptn, fosti vtafi al trustur- nul necesar pentru Indreptarea situatiel. a intrat In rândunile fata putonului de
pterdUt pentru totdeauna put1fla de br imper1alis In tara noastrá, fuctlonani zut, .lCChl1e sunt rurrte de v1aA, de prac- dovedtnd In czul de fatA o atitudine de Uniunhi Ttncretulul executle. RefuzAnd
cA au averi un1e din sudoarea t sân superiori la societätlle Româno-AmerleanA. thea COflSU1iCthl sociaflste Ii tara noastrA. Subaprec!ere a insernnätàtIl munctl Ideoo- Comunlst. unde avea eu Indârjire sA se
a poponulul. Zdrol)hl sub povara eri-
dUfl
Asra Româna, Steaua RomAnA, Unirea - ML d6 pildA, Iflro lecle Cu tema: gtee a Inarmáril viltoarelor noastre ca1re sA ducA o muncä pina de avuit i a!ne- I, 1cat ja el a strgat na!ne d-a
gehe asculà rechlzFtorlul de socetátj In Care ,.românet1" erau numal ..P.C.U.S. lupta pentru industrializarea tfl d scrIttori cu tementce cunstine mar- gaIe. a fi rápus de gloanee uclgr!lor : ,,AfarA
meor Ion. ecuzahI elstá a tarli" a fost pur 1 slmIìU XIst-Ieniniste. DIn anul 1930, când captA tnaltul titlu Cu ocupanUl fascLti din (arA I Träi.asrä
dare In judecatA Cu capu.l plecat, eu priv!-petnoul Jefult sI munca v!äguitâ a munch-
sä problema Insutrh1 aiplicArti de Este de dont ca Unlunea Scriitorilor de membru de partid, Petre Gheorghe 1I RomAnia ilberà i inÓepedentà I Tra-
Uflhl eu faa &chhzmios1tA de torhlor. AcetI sabotorh in strate de diplo- 1

rile piendute
nerVoase, alI ai-i calmuJ resemnat mati au fost trlmt dupA ràzhoi din nou Ct1'O patldul nctru a InvatAtunil leninIst- sA acorde atentia cuveottá acestel pro- Inchina vlata tntrgA, zi eu zi, lutei pen- lascA Partldul Comunist din Român-la
tcuni ultima carte. In larà ea ..spec1ati" In Jefutrea poxru- staliniste In dornenlul indust.riaIizärii so- bierne. tru el1berar ciasel muncitoare. Deven!rd Astfel a träit. a luptat l a munIt co-
al jcätoruIUi care a pierdut
nlmtl ai unelt!- liii. ca .,ecperi" in arta spionajulul. k B. claliste. Cu sprijinul Unlunhl ScriItonilor, la redactor al z1aulul ,.Tânàrul BalevIc" ei muniatul Pet'e Gheorghe.
tandA de nOmemlet In dornenlul organizàrli studlulul cate- Scoala de literatura i cnittcá IIterarä
o
torflor d nl7.bOi amercaslO-enge7;l, - pIII
Botcci fot director genra.I ai socletathl desfàoará o muncA neoboetta In vederea Numa! ciasa muncitoare l prtidul aceS-
socotealà peru faptele lc,r cnmI- om5.no-AmerknA I d!rectorul pentru dra ar deasemenea o serie de mari lip- ,.Mhaii Eminescu" trebue luate urgente educarli patniotice I Intenaionaflste a ti-
Eurpa Orlentul apropat al lut Stan- suri 1 defcIente. InvAtlmnul este lAsat masuni pentru organlzarea temelnlcà a neretulul. Nu exiatá sarcinä de pertd p tela au putut creste a.semenea eroi. care
sA
'e In fa.a poporulul de ca Se tern i
Sà se desfâoare, In mare mäsurä, sPon- stud!ului marxin-!eninLsmuiu1, pentru Im- ei-au )ertfit (Ara ovAIre vlata pe'- ru
pe care Il uräsc cu inverunane. dard-OU, a venit tn tara ca mexnbru al care sA n'o Indepllneasca eu entuziasm I
i
1ne sunt acuzatil ? Eh sunt f:xti ex- mislunhi mlli.tare ainerkane pentru a or- tan, ,.dela sine", fAnA o temelnicA Indru- bunátàire.a caiitátii 1eciIor i semInari!- devotament nep'-ecupeit, hiruind o'-ice eliberarea ce!or ce munceac, pntru fri-
ganhza re4eaua de eponaJ american. Ma- mare a studentior, (ArA control. Asttel, br. pentru tnsuIrea profundA de cätre greutP4l, Infruntând nectin-tit schtngtulri!2 circa i 1ndependena patrtel. Azi, poporul
ptoaat0 sângerOl al ocn"n1lor munch. rele financiar otto stern. rost mnatnte de se ohl5nueSte a se Ine un singur seminar studenti a cunotineor de bazA In do- l inchisorile. muncltor, elberat din Jurul rohiel ea-
,amen1 de casA $1 slugi ale reprezentan- dc 2 ore pentru câte 3 caito1e din Isto- menlul marxisrn-Icntnismului, pitailste, Il fáurete vlata lumiyioesA
-.-.'
t¶orru,"-' .....
nesAiC' bogAhtle árit.
in,np"iI!s!A
---'----.-
ii ifiiit räzhol director enera Atra Rín,n5
--.------.---.---------.--..------.
a fist trimis In tana
i

noasti-A de August
I_n anti 1932-1934. Petre Ghecirghe e
pentru care a luptat i a plerit neu!tul
tAcot parte din C.C. al U.T.C., activnd h
In caltate de directont generalI al so- Hessler. succesorul uI Detterdng t pre- Petre Gheorghe, n lu-pta apnigä 1-mipo-
BucuretI i epot In Dohrogea. In aceastA
etti'or petrolfere Româno-AmericanA, edlntele trutuluI Royal Dutch Shell, PE URMEI.E MATERLALELOB PUBLICATE 1N ,SCANTEIAN perioada a lost arestat i condaninat de
triva dumanulul, PUde vieti! aceatul erou
Steaua RomAnA, Distr!butia, f!lia!e aie pentru acelea.t seopurt cr!mlnale. Eh or- câteva o:-i, char dupa fiecare tn-temniro
l martir al proletarlatulul Infläcáreazä
truStUrIor Impeni.ahiste amenicano-ecigleze ganizaii activitatea de sabotai i cte spio- ieea dlii InchIsare niai dârz, mam hotarmt
azi lnlmiie oameni!or munch In lupta
Stafl&UdOul i Royal Dutch Shell A. na), prin mâinile ion treceau toate infor- intensificäm munca cultural-educativä la sate !" de lu-ptA impotrive asupritorilor poporulut
ChnlßtOdUiO, Ccastaxtiii Matàsaru, I. Sola- maIt1e secrete, onomce, politice, mill- muncitor. pentru victoria soclalismulul In patria
COIl, Cezar Popescu si compllcil br au tare care era-u tranmlse In strätnätate de a-rticolul de fond intitulat ..SA loten- tocmesc planurl amänunlite, prlvFnd pro- In 1941, când RomAnia a fost tAntA nstrA, oteete poporul muneltor In lupa
organlzat O mAravA actiune de sptonai Chrlstoduo, MAtasaru, Cezar POPOSCU.
sabotai !n sectorul petro'ifer, ua dn cele
1
Capia, ceior mai rai dumanl ai ln&-pen- sificàm munca cultural-educatIvA la sate In blemeie ce trehuesc urmärite rezolvate In crimlnalul räzbol antLsovietic, Petre pentru apararea päcil, Impotriva aátàton1-
,,Sctn: In reglunea respectivA. Gheorghe A fost din flou anestat datonitA 1er lmpor1a1ti la un neu àzboi.
....1 imnrtn4e boAtii ale economici noa-
.ï;. au luct mânà In mânä eu
dentel poporului no-stru
am'ericazìl.
Lmoeniallstll
Lela t-r. ou ci -(.i.jj i-'entru Imbunatatirea controlulul mun-
pentru Aezàminteie Cuiturale a ft eri- cli lnstituiilor culturale, a fest complec-
o serte de fosti conducàtorl al socletáilor Istorla nu tartA, poporul nu iutA. Cu 20
petroltfere. fugli din tara l reintori apol de ant In urmA. in zilele vtoroase aie ticat pentru ltpsuniie avute In ultimul timp tat grupul de Inspectoni generali, repon-
drp 23 August, cu functia oflclal4 de lui Februarie 1933, nu de-perte de sala
trlhunalulul unde este Judecath acum
in IfldrU!fl15 i control-ui niunc1l Institu- tizndu-I-se fiecärul Inspector general un
t0r culturale. numär mic de regluni in compara1e eu .R3adele adunärilor obtesti
menibri ai mislunilor dipiomatk'e amen- In raspunsul adresat ziarulut nostru, anul trecut, fapt ce va duce la o Indru- BRAILA (dela corespondentul nostru). pi-lu de producle a11mentar prin orga-
cane 51 englcae st Cu functla neofictalä de banda de sp!onl i aabotori. petronli ame- conducerea Comitetului pentru Aezàmin- mare ma! temeinicà a muncfl culturale. la toate cooperativele dio nizarea und gospodär!i anexe pe langA
JasemenI. acttvitll Cornitetulul vor relonulcurând,
agenti al serviciulul secret american sau rican! I englezi ai socletátilor RomAno- r
Intelligence Servtce-ulul. AmericanA l Steaua RomAnA porunceau tele Culturale Ii Insuete critica ce I BrAlla sau tinut adunan ohtett cooperativA. In acela timp s'au lnut mat
ai
Penru a frâna d-ezv&area Inregil eco- SA se tragä in carne vie. sâ fIe tm.pucati s'a fäcut, aratând cA a luat màsiini pentru urmârl amänunjt pe teren feiul In care In care s'a anali7.at felul cum sunt apro- multe adt'riArl eu tàra.lii munc1onI, tn
nAmll nationae. banda de slugi e trusturi- muncitonil care se nidicaserä -Ia lu-pta im- Jus planifIcare a deplasärilor, dând prie- sunt aplicate Indrumàrile eu pnivire la vlz1onat ta-ranil muncitoni eu m.ríuri in- care s'e discutat Pe lang prohema achizi-
1.r amerheaflo-engleze a urmârlt sub forma potriva Inrobi-toni-tor tril, pentru paIne,
lntensiflcarea mundi culturale In penloada dustrkJe, cum activeazA consillile dc coi- titlor, màsunie de luat pentnu Indeplini-
nitate regiunilor Cu caracter egnicol. Acti- de iarnä, InclrumArl care au lost tnimlse ducere ale cooperativelor In vederea In- -e i depä1rca panuIul. Sau luat dea-
unul comitet de coordonare Manage- pace t liberiate. pentru o vlaA fárä curbe vitiI care se dcplaseazà pe terco Ii ù'i- din limp sectiilor culturale.
ment.Commttee, sA provoace mico- de sacrlficl-u, fArà crize. ccnaJ i mlzerie. tsiÎicnll achizi1Lr de produ agri- semenea masurile organizatorce necesa-e
rarea produc1e! noastre de petrol prin Atàzi, poporu-i nostru este un por li- cole.. etc. in magazinele cooperativel sa Ile a-
reducerea activItàltI de forai i explorare, ber, pentru prima oará tàpân pe viaa 1 Adunanea obteascA a membrilor coope- plicata metoda sovieticA Horovkin, de
pria neutilarea schelelor cu cele nece.sare, pe soarta sa. pe bogAiile patriet 51 pe Sanatoriul de noapte al Combinatului rativet din comuna Racov!a, de exemplu, bunä deservire a ccnsumatortior.
pnin sabotarea sistemt1cä a tuturor mAsu- viltorul fertelt pe care 1-1 construete sub a constitult un prlle) de edâncä analizà a La chemarea consi.11ului de conducere
nilor guvernulul eu privire la tmhun«tti- condticerca parttdulul. Nl-mc, nich o crimA
-u mArávie nu pot opri mersui ina!nte
Gb Gheorghiu-Dej" munch cooperativel. Numerol tarant mun-
cuori, dupa ce au aràtat pärile hune
i a sadariattor acestel cooperatIve, in
toat cooperativeie din raian a po"Tlt 1.1-
rea situa!el In petrol. N'a fast t1càlouIe HUNEDOAR.A (dela corespondentul In sanatorlu masa se servet de S ori activiita-tea cooperativel, au scos la trece-vea pntru indeplinlrea plenului de
dela care handitli sA se fi dat Inläturl In -oemenilor munch care t!u CA a&tàzi
veilerea att.ngerlt scopurtlor lar Josnlce. escu!rea vigtlenei este o Ina,ltà I-nda-torire nostrii). pe zi. Pentnii asigurarea unor conditil cAt ivealä i au cnit1cnt cu curai lipsunle In achiziii I desfacere a màrfurilor indus-
la limp ce poporul muncitor, Infruntând patniotica i lupta pentru Itchidarea atitu- Pe una din stràzile oraului Hunedoara mai hune de aprov'izionare, conduce-rea domeniul organlzänil achiz1lUor de pro- triale i cAt mai hune cond-tiunI.
Cu härbAtle greutät,ile i lipsurile nenu- dintlor de ,.gurâ eascä" po Care Il Inte-
S aflA o clädire impunätoare, pe Kran- sanatorlul-ul a arne'naiat crescátorii de duse agricole. atitudinee nexrmisà falA Rezultate.e dohnd1te In cursuj lunli
mrate, nu-SI crul.a efortunile In lupta melazA duznanul undl-tinte sle ticAloase. tlspiciul cAnela scr'e : .,Sanatoriui de porci 1 pärl. de colsiima,torl a uno'-a dl.ntre saJanIa!i lanuarie dovedeac efeotul mohilizator al
penru a reface eCOnC)flla distrusà de Procesul care se Judeca acusn este un nou
noapte al Comblnatulul Siderurgte .,Gh. Pentru continua ImhunAtAire a condl- cxperativei i greeLe fuie In apro- tntrenii l roadele bund organizáni a
rAzhot, pentru a stvill Inflatla i sabotatul eec al uneltirilor Imperiallste Ifnpotrlva Gheorghlu-Dcj". tillor de viatà ale acelora care-SI petrec viziOflarea Cu mánfuri Industriale, care munch. In aceastâ penloedà. cooperatia
capltalit, AlexandrIn!, din gruparea libe- tarli noastre. Planunile bandtl.or dIn Sanatoniul are IncApenl marl l lumi- câtva timp la sanatoriul de noapte, se vor ereu uneori aduse eu Intârzlere. dLn comuna Racova sl-a Indeplinit si-
ral TâtArAscu, având functia de mlnistru boxA i a mal marilor br de peste ocean noase, salA de lecturA, sa-là de mese executa numeroase lucrAn, printre care In urma acestei adunan, membnil con- deäit planul de achizitil, äran1i murt-
al finantelor, Incuraja 1nfla!a l urcarea zac strivite sub nenumàratele sonde not
1
stIlului de coriducere al cooperative! din citoni din comunA vaoriftcând. printre al-
numeroase dormltoare. Peste tot domnete amenajarca unu! pare In pr-cajma sanato- comuna Racovla au porni-t hotârtti la tele, 3200 ouA, 85 kg. lAnA, 62 kg. pasan
Dreur!lor cu scopul inflAmAnzinil poporu- care se !natä astâzi apre soare. O curáenie desâvâritA. DupA 8 ore de riului. l alte insemnate cantltA1 de produse.
hil. El a acordat societAtilor petrolifere Faptee orimtlo al grupuilui de sa- reorganizarea munch In vederea lichh
ango-amerIcane dtn cadrul lui Manage- botan t pli au stârn!-t o urieA Indig- muncA. alci vin SA se odihneascA, sà-i re- Sanatoniui de noapte al Combinatulul dArli lipsurllor. Astfel, transportul mAr- Asemenea reaitzári eu obtinut I co-p&
rnit Cii-rnit-tce stma de 250.000 roi- nane In ràndur!le muncttortlor petrot!, facA fortele, nurncro$l stahanovitl, frun- Siderwglc ,.Gh. Gheorghiu-Dej" este IncA furhior industriale de!a haza de aprovi- rativele din cornunele Scoraru Nou, Go.
liarde lei, lArA aprobarea guvernului, In ale tuturor oìrnen1or c.!nstiti. mir un 6!n tal In producle, muncitorl l tehn!cienl o dovadA a gniJii deehlte a partidulul l zionare la magazinele cooperativei a fost peni I Cazasu, ralonul Brâfla numArân-
contul... vhltoarelor sporlri de preunl. In gun glas, plIn de IndreptäiitA rn-tile, ei mat bine organizat pentru a se evita go-
cer : cea mal a-rA .pedeapsá bandet de dela Combinatul Siderurgic ,,Gheorghe guvernulul pentru sânätatea oamenilor lurlie de aprovlzlonare, au fast lua-te duse h prezent pnintre ratoanee fruntae
schtmhul ,.hunelvointe" arâtate. Alexan-
d;tni z prirnlj dIn partea S4YcIetätilor pe sabotorl spoai iniper!alitl. Gheonghlu-DeJ". muncil. I másuni pentru dezvoltarea sectorulul ro po reglune la achizIiI,

desfa.urat la Intámplare. Conducätorilace- triistuni fäceau ceneri exagera'e de make- ExistA tcte eondllile pentru thdep!.ini-
stor antiere i I-nt-repnlnderi nu sau pA- niale eace a dus la crearea de stuni rea c-u succes a màretulul pian de con-
.. Importante de materiale, In timp ce alte strucit preväzut pentru anul 1953. In
truns de necesita-tea creànli condillilor teh-

Pen1ru îliìbundtiìtirea niuncii

'J '-, O
aitiere sufercau de lipsa Ion. Repartitihle fala conducâtorilar din economie. a mun-
nico-organl7.atonice In vederea hunei desfà-
se fäeeau mai Ie pe haza nevoilor ime- cltortlor, tehnicienalor
urri a lucru-lui, au negllJat problema Ju- inginerllor con-
std repartizärl a hrate.lor de muncä. diate i nu In stnânsA concordantA eu structori stA sancina de a fobs! lntreaga

L constructii
11.1.
Volumul construc'çIhlor InfAptulte de luptat Cu toatA hotArirea pentru a da In
Btatul nostra democrat-popular spore5te funetiune la termen
.O

târziere. O serie de
-
prolecte ea, de pI]dä,
Un aspect al deftclenteior In organiza- mci-sul Indeplinirll planulul. Studierca eau- capacItate de organizare a antierelor, de
re.a lucranlior pe uncle antiere Ii coflstl- zelor stagnärtl lucrului pa aniereie d!n a descoperi I folosh din plin rezervele In-
tue lipsa de coordonare care a exIstt Valca Jiului aratA ct anul trecut sau terne In domeniul mecanizar-iI t
Intre ectivitatea tntrepnindenllor de con- pierdut aproximativ 20 de zile de muncä zäril, de a introduce un regim sever de
strtietil q1 e
fti âpe iIctare,
R intrenrindrIor de In- dotorhtS lincei i-hp mt'ri1' ('lI7t r! pca- p-nrniti
nuniforrnäarepa-tjitiorG-reujä.
I In hune condiiuni proiectu! de dezvoltare e fabricii ,,Electro- ederea creànl1 de'calaiului necesar bund tile In aprovlzlonarea unor antiere s'nu terea rnecanIzärii pnlnci-palelor operatI!,
tii.t ntir'1' d ¿'nnf-ni'..
a de an, Intn'un ritm rapid. lntreaga lucrnile de construoil. DlrecIiiIe generale ceramica"-Turda, intocmlte de D. P, E, T. desfäurärI a tivitätli Intreprindenilor datorat in mare másurà i felului nesatts- pe fotosirea eu tndràznealä a metodelor
tnA este un vast ant!er al munch panice. care tuteleazä aceste organIzahI de cons- au fost predate antiereior Incomplecte i de thstalai!, cAt l In penioada de execu- fcàor In care uneie Intreprindeni meta- industrIale de construct!!. pe extinderea
ruct Ive tructii nu au exercitat un control perme- in rate, lar uneoni Cu gneell i ltpsuni. tie. Din cauza Intârzlenli In realizarea lurgIce pnintre care .,Armàtura"-CluJ, lnovatlilor a metodeor stahanovitiior
Patruj de sarcinile de mare rAspun- nent pe tenen l nu au tnut o strânsä le- Deasemenea, uncle institute de proleetare lucrârilor de construotil, thtrepninderlle ,.Industrk Sârniei"-CAmpia Turzil. ,Pro- i fruntaIlor In prod-uctie scifIcc sec-
dei-o care revin In lupta pentru realiza- gatunA cu institutele de protectare atât In nu au tinhit scarna la Intocmirea proiecte- de Instatathi eu iuerat In pnimu-I semestru gresul"-BrAIla, etc. ei-au Indeplinit sand- torulul construetli. O coUtura Importantä
rea Planulul clricinal, muncitori! tehni- peninada de pregätire cât i In perioada de Ion de sanclnile planului tehnic pnivind in- al anuui sub capaclta-tea -br de -producie. nIle de livrare. L!psunhle care au existat trehue fAcutA in monca institutelor de pro-
clenhi inginenli din organIiaIiie de con- desfàurare a lucrärtlor, pentru a descoperl troducerea metodeior de Industrializare a pentru C n ultlmul tnlrnestru sA nu mai In aprovizionarea eu materiale a antle- iectare a construetlilor,
precum i de prevederile PtA faee fi'tA nitxnului cerut de cAtre In- relor sau datorat i defectuoasei organi-
st."uctiI au realizat anul trecut un volum la t.mp rämânerea In unnA I a lue màsuni- conetnuctihlor, In faa organizaUlor de Constructii stA
de iurä de construct,i4 eu 36% mai mare le cuvenite pentru IndcplLnirca planului de S.T. A.S -urlIor. In numeroase cazuni, unii trepninderle de constructil. zärl a transportunilon. de a asigura utilizarea compiectä
deat 1951, Prin munca entuziastA a ze- catre ficcare trust i Intreprindere In proIectanI au adoptat solutii excesiv de tonitá lIiisurL!or care ai existat In a capacltatil de productle, pnin .pästrarea
cl:or de mli de constructor! au intrat In parte.
[Ufletiufle no!e fabniel de ciment ,Cimen- de ct al Constructhl-
trtmise au
Unii
dat
conducâtorl
scumpe, fArà a urmánl prin proiectare conducAtori de trusturi i Intrepninderl
o mare llpsA, care S'a manifestat i reducerea -pretulul dovadá che o
de antiere
grava nepäsare
I chiar
fatA
-
organizarea lucränilor l folosirii nesatis- In tot timptsl anului a unul rltm sustinut
fàCátOere a capacltatli de prod-uctie a or- de cnnstructii, de a Indep!inl sarcina de
tui PAcii" 51 ,,Congresul al XIX-le-a".
.
anul tjieeut domeniul constructiilor. a br. A.a, de exempiu. proiectele de ing-ruinen i folosirea din pito a par-
g1iZatiL10r de constructti, nivelul de Cre.- reducere pLnIfcatä a preului de cct.
brica de a 5-a aniversare a R.P.R. fast cA uncle trusturi nu ei-au realizat pia- Intreprinderlior de constructii din cadrul culut de utilaJe. Cazurl deadreptul de ne- tere a producttvitätii munch nu a cores- Obiectivul principal al mntregii activitAti
(shnica ..Encal Maurtctu" fahrca .9 Mai", nul de punere In functiune a construclii- trustului 9 GluJ au prevázut folos!rea In ingaduit sau intamplat In aceastä privintá pUllS introducerli metodelor de industria- organizaillor de constructhl trebue
Sta1a (le soi-tare GalatI. prum i nume- br ceeace constitue obtectivul principal. inane parte a cadrelor monolite, In loe de P° an-tiereIe trustului 2 con.structIi (di- lizare i gradu-lui de mecanizare a lucräri- fie punerea in functIune la termen a con-
roase alte unitati lndutriale. Au fost term-i- pentnucá prin intrarea In functiune, Inves- elemente prefabricate. Proiectul blocurilor ICton tos'. RAducanu). In luna Octombnie. br de construc%hi. La aceasta se adauga i structhilor.
nate i date in folosizitA numeroase blocurl titille respectie devin productive. Pre- de luinte muncitoreti eu subsol. parser de pildä, betonlerele de 250 litri au feet liP6a de spirit gospodaresc de pe o serie Gnija pentru Imbunatätirea Conditillor
de locuine muncttoreti, precum un oeuparea principala a unon trustuni Onaul ca. de 51 2 claie dela Hunedoara i Petroani, folte, efeetiv, din 12.674 ore cat au de antiere. Multi conducatoni de Intre- de tra! i a protectlel munch po a-ntIe:e
fl'Iare numar de constriicll soclalcuitunale. exemplu. trustul 5 Construc'tti Intxmit de I. P, C. nu a corespuns cu Stet po antiere numal 3.077 ore. adicä rrinderi I de antlere din cadrul trus.turi- trehue sA stea in cen-trul preocupärilor or-
In aceta perioadä, organizaUlle de Stalin (direotor toY. Bennat) l trustul 9- prevederlle S.T.A.S.-urIlor. Trehue spus, 24.2. Sc pte oere vorhl dpre o or '3, 4 i 6 constructll nu eu controlat In gane!o de conducere ale trustuni-:or, In-
con.struCtil au fâcut pai mainte pe Itnia C!uJ, (director toY. Antal) a fast adesea deasemenea, cA I-n tlmpui executillor una' htlflA organizare pe antierele trustu- mod permanent folosirea resurselor häneti, treprinderilor i antlerelor. $antierele de
ifliustrializärii Iucràri-on po antiere i a'eea de a consuma fondunile prevázute cuinte lucrar! ca, de exemplu, cvartalul de lo- Constructii. (d!rtor toy. Stroc) au ingadtiit xilsipa de materiale, pnoasta br constnuctii treh'je sA devIna adevàrate
lchdi1 treptate a caraeterului sezonier In pian. tArA a se concentra asupra punen! dela fabrica dtn oraul Vucan, grupul social unde betonierele au ft fokite, Intro gospodarire. s'au impäcat cu cee mai gro- scoli de call-flcare a cadr&or, prin atrage-
al In functiune la termen a constructiilor, ,,Victonla Social!smuiut'- perioada de tre! luni de ziie, nurnai In SOlfle Incalcari ale discipitnel ftnanclare. rea Indeehi a tlneretulut l femeior.
CtruCti1lor. Prin grija partidu-lul i
guve1 antIerelc au fest tnzestrate prin reaiizarea volumului fiztc al lucrä- Turda a.ltele. din cauza unon greeii de
i
conoeptie i de solutii tehice, instituteh proporle de 28% ? Defictente pe anth& 'l'(te ace.ste hipsurl au contnihuit la scum- col! de ridicare a nlvelulul lar pott!c i
coetulut construc%iilor. Consti-uctorti cultural.
Cj noi mhJ'loge mecanizate dl-n rlior. de prolectare au lniervenit cu o serie de rete trustului i au existat i In foloslrea pirea
Râmânerea In urinA In realizarea sarei- benzhlor transportoare. Aeeste utllaie de au rAinas In urmä fata de munc!-tonii i teh- Comtctele regionale. ralonale i orAe-
'Rtte PopularA -
1niunea SovieticA i din ániIe de demo'-
precum 51 Cu utilaje nilor
ah'ica de tanara noastrá industrIe con- datorete deasemenea i
unele trustunl se modifican. L fel. datoritâ unor- cercetâri
de plan de càtre activitàtii na- geotehnice superficiale au existat o serie mare randarnent au fast folosite efectiv nicienhi din ceelalte sectoane ale industriel neti de partid trehue sa cunoascâ bine
numai 25-30% din numArul de ore la In ceeace privete reducerea pretulul de situatia de pe antiere, sA ptrunda mersul
str de mainI. S'a extins folostrea tlsfacAtoare a unan institute de prolectare. de liuri i In anptasamentuI unan con- care au stat pe ant!ere. Intr'o mAsurA Cost. lucraniior de constructii, sä descopere si
e.oeaior prefabricate, a cofraiclor gli- La aceasta a contnihuit i faptul cA o mare structil. Toate ac'este gree!i se datoreso ntfäcätre au kt folosite i mtJIoe- Statul nostru, care Infáptuete un vast s. a)ute la inläturarea deficientelor care
1te i a altar metode tnaintate, care gra- perte din-ire beneficIan nu au tinut o le- In mare mäsurä munch birra-tiee. rupte cele de transport pe aitiere. program de const.ructii. nu poate s se frâneazá huna desfä,urare a muncIE. este
bes0 nlul construettet, aduc insemnate gAtuna strânsA cu institutele de proiectare de teren a unor pnotectani, slabel coaho- Folostrea nerationala a utilajeier a fast ITnpaCO cu asemenea lipsuni. Ficcare in- necesar sâ se treacá Ia imbunatätirea i
la tlinp antlere1or pro- rari Intre l.nstituteie de proiectare i In-
determinata In mu-ito cazuri de organiza- giner prolectant, ficcare conducator de intänlrca activitatli organlzaiiloe de par-
oaomlI de materiale i ridicà calitatea pentru a tnimIte tehnice. Lucrul trepninderile execut,ante.
lUcraj.lior de contrjcihi. lectele i docitmentatlile Neindepithirea planulul de cAtre uncle unor a defeetuoaA a lucráritor, de tendina trust. intreprindere i antier de construe- tld de pe santiere, care surit ehemate sA
Cu t'Date ca In ccl do al doilea al eIn- acesta s'a näsfrânt In modprovocänd dAunátonasupra
intàn- trusturi de construch! se datorete dease- coflduCatori de a aduce pe .antiere tu. ficcare muncitor. ichnician l ingtner stea in fruntea luptel pentru 'mdep!intrea
CIr,'ul1 planul pnlvind Mlnisterul Cons- organizärii ,antierelon, menea llp&unilor care au exiatat In pregA- utilaJele mainte de termenul pianiflcat. constructor U-chue sA lupte eu toatá hola- pianulul. OrganlzaIjle de bazA au sareina
t'!ior i IncJustr,el Materia'elor de Con-de zierl In executarea lucrariior de construc- fana a Lne seama de desfA.rarea lucrä- rU-ea pitru lichidanea li-psurt-lor i de!!- sA spniJ!ne comltetele de Intreprtndere l
ti!. Una din ll.psurile principale In acest tinca lucnärIlor i organIzaren mund! pe niior. De aceasta stare de lucrurt raspun- Cienteor. sA puna in-teresele statului mal de antier in organizar i conucerea
ruci a fost realIzat In proportle domeniu a fast aceea cA predarea protec- antiere. In lac de a colabora strAna cu in- presus de onice. intrecenhi sociaiiste a Constructorilor, par-
in acl'!tatea de construcill au deseoni cu stitutele de prolectAri vederea orga- zatare este t conducerea lntreprindeni!
exi's't; o serie de flpsunl. IndârAtul indici- telor catre .antiere s'a fäcut In
St. U.C., care nu s'a interesat tndea- Desigur CA de tndepiiiirea plartului de ghie principala in lu-pta pen'tru rea.lizarea
ai und mund bune In asam- mari Intárzieni fatA de data prograrnata nizarii din timp a lucrärtlor. unii con- proape de ndul in care utilajele lntre- ráspund conducAtoril trustu- pLanulul. Trebue dusä o lup:a hotán1tá
b: a pen'tru Ineeperea lucrArllor. Prolectele de ducAtori de $ant!ere din cadrul trustului pninderhi sunt folosite re aNtiere. rilon, Intrepnindenilor i antIerelor de pentru Intarirea disciplinel in m-uncä pe
S'a ascuns acttvitatea defectuoa.S 6 Craiova alteie au ateptat ca pro-
trusuni i lntreprinderl de construe- constructit pen-tru uncle cvartate de io-
i
U01.
Nefolosirea din plin a ma[nilor i uil- construchi. Nu mai putin adcvára este i tiere, pentru ridIcarea vlgi-iene revo-
w., Ca de pldA trustunie 1. 2. 6 I 7 Cons- cuinte muncitoreSti din Valca JIuiui, de leetele cte organizare sa fie executa-te de lajelor s'a iatorat i defectiunilor care au faptu-I ca comiteteie raonaje i oraeneti lutionare a construotonitor, impotrlva oni
tru'ti, lfltrepnjnderea 19 instalatil I altele, pi-IdA, au kxst t.nImIse de l.P,C antIereIor institutele de proicetare. Deasemenea, o
exIsta-t In a.proviztonarea repart!tia de partid au ohltgaia de a s preocupa cArel incercani de a fra.n.a bunul mers al
re nu a-au indeplinit sarcinlie de plan. abia SPY-c sfânitu1 seniestru!ui I, miAr- serle de prolecte intocmite de i.P.C. ru matertalelor. nn cauza primiri! In etape de executarea in bune condi'iuni a con-
i
lucrárilor,
..n aeastä cauzá. o serie de construct!! ziind activitatea acestor antiere cu 2-3 concursul trusturilor ca, de exemplu. Muncitoril, tehnlclenil si inginerli de
au f. terminate sau intrarea ion in func- lunI. La fel unele prolecte executate de prolectul de organIzare al santlerelor a documeniatittor, trusturtle i intreprin- struethiior. tid, ca de
Uneie eomtete raionaie de par-
piidá, coniitetele ralonale Pe- P antierele de constructii trehue sä-t
dent:e nu el-au putut In-tocm! In mod lust
tUfle a Intâ-iat. Orga-nele de conducere IPROIL i I'PROCH!M precum i lucíA- trustuii 7 construct!!, nu au corespuns planunile de apnovtztoflare. Cenertle de tro5aIi si Moineti sau preoeupat In prea Sporeasca efortunile pen-tru a da patrie!
nile de alImentare eu apA a difenitelor in- eu desfAurarea procesului tehnologlc. De- eastá problema, nu COnstructil mai multe. de buna calitate 1
M,flisterului Constructillor I Indus- staletli Industriale l cons.tnuCtii socIal- aca, mun pe rntterele apartinand materiale ale unor trusturl I intreprindeni mtcA masura de
fest tri- ace,tor tnistu-ni, ca dea!tfel i pe ceIea ensu adesea neprecise. aproximative, fará au exercitat un cottrol permaner asupra cAt mal eftLne
. _i
ra in n' aeria!elor dc Censtructii au tote- culturale lntocmlte de LP.C'S au
Lh
nepermis câlcarea de cAtre ace-
uiise antiere1or CLI m multe lun! In- din cadrul u,stu-1,lr I 1 4 constructii ba a tine seama de nevolle producie1. Utiele desfarárli muncij pe antlere ,,
ARGHIRESCU
a ccithej de piane au

L www.dacoromanica.ro
 pag. 4 áCANTEIA I7r. 2373

Viaita de eri si viata de azi C den Stiip

Luptele r7uncitorc5ti din perioada crizei
economice 1929 1933, ca ,si luptele pe care
comun4tii le-au organizat in anii linnet' tori,
au demonstrat cá parrdul c o m u n i s t este
apárútorul intereselor de zi cu zi ale clasei
muncitoare, orb anizatorul luptei muncitorilor
pentru o viatd niai but, împotriva exploatárii
burghezo-moieregi înrobirii economice a
farli de cdtre mondiali in frunte
cu cci americani englezi".
O scene drs intàlr.ità in Romania burghezo-mosiereascä : la ordinele guvernului CH. G hi C?!;G II I U-D EJ
reactionar, jandarmil si pnlltistll rraltrateazà in chip bestial pe muncitorii care Bucuria munch' libere... Harnicli ceferfsti isi exprima hoterirea de a da viatä indem-
indrazneau se-s1 cearä drepturile. nului in.tläcärat al partidulul pentru indeplinirca cincinalului in patru aah.

Greva IucrA#criior Salari .le de mizerie pe care le primeau munci- In cursul anulul 1952 s'au cheltuit pentru pro- Pentru indeplínirea cincinalului in 4 dal
dala ai::elereis e. f. r. asks torii in 1929, scad la jumatate in 1933, in timp ce lteetle muncii in atelierele C.F.R. din tara aproape
6 milioane lei. Aceasta suma a fost folosità pentru a Chemarea cohctiv;tluí Complewlc! Gr:vi;; Itosde`
impozitele sunt morite. Se 1ntetesc amenzile ; asuprl-
Gticri;í.íi $e stollen rea $I exploatarea patronalä devin mai c.ancene, mat asigura muncitortlor ceferisti echipament de proteine An!;atamenlcit sx atiste ak colorKvutui RrttneitüriiOr, teirnieienTor, in ner¡ior si fu cl¡ona,;lc;
ncmiloase ca ortcand. *i conditi' mai hune de lucra. ditr Cn^tplexul (irivita Rode in cínstea celui de ai Xix-tea Conares
UV. 1 Gst i.Se }ecYlSltd at on atrtthi. e n s (sb ltgvlcj sl .t , u.rt.tl Let!
Dtl4elrt3or átr. Ate 41,0iiaaa ea., .stoss aa cassia alalaCfa!!m e Din 1929 pana in 1933, numarul muncitortlor Partidul si guvernul au o grifa deosebite fata al Partcid,u.l,u»t
. -Y
W.cadN aaY meta ta stagers. tt¡oatmit 10 aatrbrs a*tcati irciiate'
..
st
,: w Aotiarat ei ae svr P+rito atalt8ar MaaA $omeri, ramasi muritori de foame, se märeste de de conditale de trat ale ceferistilor. Muncttorii d n s

Masi. *sat c1a%2 aa II sa .or ma- i a: sagtear 11ar9ma emit li eN transporturi:e pe cales ferata au primit pane la star- A.nuu dtâYOLorCö C!n:.R.4 a trC»snorPtrr;o, g l>>r, nf!rrrrQ ;;,,n,
tatsce rcmtsta.fa9k sa dasSim traaeua . esktats iw,lmCairala. cincl ori. :

Y,.
In August 1933 Scanteta" Ilegala scrta : Daca situ] anulul 1952 un numar de 9418 locuinte, care 'ConSfAtuirea mecanicilor cincisutiSt;
GR.E1'.3. 1311.310ai31'li.PlTr'i'A LA adapostesc aproape 14.000 persoane.
rceru comparem salartile dela C.F.R de scum, cu cece din Un numar de 2853 studenti au frecventat In --.. latreerea M PraR:tnat
Ditt Patc.tai se ri cà saatc- 1926. ele au scazut cu 75% ; o ptesà care in 1926 anul 1952 Institutul de Transportur1, lar 2304 el ^v1 I liaqiaa41`
citorii cNrtlttl t4 ac.la sat aiaaa- era p:atitä cu 8 lei se preteste cu 2 lei. In ultimele Y'.-;;ipentru titlui de eel mal bun mecautc de locornotiv'
rat q grCtr* -41enteastratttvia. au urmat cursurEe celor 10 scoli meda tehnice de ..M,ra.ul. ..,. }arYA ^ -..a:e w. .v._.3.G.fac...,.n
ri trei luni au fost amcediati mai de muncitori *i func- W

transporturi.
tionari fare a prïmi niciun ajutor". glorioasei Muncitorii si teht4icirnii ceferisti luptä cu avánt
Grevaa ceferz ilor dela Gati Bugetul pe 1931, care se ridica la circa 38 mi-
Atelierele C.F.R. au primit in cursul anulul 1951
aproar 6000 muncitori, tar In anul 1952 peste 8000 ri pentru îndepiinirea cincinalului în 4 ani
liarde lei, prevedea o economie la salar!ile functio- de noi muncitorii In cadrai transporturilor pe catea
fiemeri de grevi cisle ferite narilor de 3 milaarde 426 milioane lei. adica aproape
10 %. Este prima curbä de sacrlficiu" stabilità
feratä In cursul anula! 1952 au lntrat In producile
peste 12 000 femei. .,;''^ f w , ..Y
fsoadete aptcrri rn¢toCetor scnet,re
,,.,,y, .. 9 Ya. Y's» . 1 e-.: ,..,
M fu%f,1 fDr ivasa'
,
RI a v.b:te..a s 4,6.4 ei eX íp,
,. Legea pentru reducerea lefurilor salartatilor pub;tc: di-,
Muncitorii din Atelierele C.F.R. din tara au la
£

din n A radeal
1lHm e. 9.u.Lt.

si infitn,area unui impozit pe lefurile acestea stab :alte d;spozitie 19 c:uburs, 50 biblioteci cu un numen total Creste nutiiairitl trcnartlor marscutlzate
prin contract ". In 1932 controloril strains dela Banca de 60.000 cärti, precum si 20 terenuri sportive. .;z
CLL'J, t. atI
*tut ioc act nStttltsa !e WA ea Inman' 4W16. ,, L Y á Io .. .5,Ñ
tatate i#t;aairs a waaCitorïlor arta 9e as rttiat 7s ecin» Nationale trimisi de bancherii din Apus cer guvernu- Ingrijtrea sanitarà a oamenilor muniii din tra.ns-
:fais harsoa. rubar. atxst;ota
EI tì aa umiak ta *aia fOnálem-
lui se concedaeze 30% din salariati pentru a putea porturl este asigurata prin 16 spitale cu capacitate íaY..r.cY Nit H, h.y.Mi.w. YBSg1tW.ili .»1.V'+'M YNIeiYSY'+lAe+_ ArQr,.V4.,,1..6
S"ae opornt iß acL!,t ataeal iY dis
iambi cs/eritt9ett Eia sis. ,zrrsrgrt economist 200.000.000 lei salarci. In Septembrie 1932 de 2.400 paturi, .3 policlinici. 194 circumscriptti

o
t Sae mash eawaroasa CaritaipiriY Cal arastyati au last truá pa- guvernul anunta o noua reducere a salarcilur *i pen - medicale $1 94 pasturi de prim- ajutor. Aslgur.am transportul pain;a pop°rulei munc+tot
se .tarea daa0mrettt5si & arias *scale care tica cr,tittirf. sailor publice, o noua .. curbe de sacrificiu" car in Oc- La complexul ,.Gravita Rosie" din Bucuresti a .,... . t.
tar* *s *maw aslervto!rk Oa sai-
t_ Ia1 icarIrïtt .. tombrie 1932 sunt pensionati 20 000 muncitori si functioneazä un sanatoriu de noapte modem cu o -y....o..:.,..._
functionarl. In 1933 intervine a treta curbà de sacri capacitate de 43 paturi. Alci, muncitorii suferinzl pri- Arintui intrrcrrü sriaiìsae la Atetìerele C. r. R.-'`ürnli m
f is i u ". mese o ingrijire speciale. Pe longa acest sanatoriu
itor In timp ce sadarüle functfonarilor se reduceau.
cet 23 ministri aveau fiecare cote 4 secretar! generali
de noapte functioneaza o cantina dietetica spectala.
Sanatorii asemanatoare sunt in curs de ainenajare *I
1933... Grevele se tin tant pe intreg cuprinsul terII... Eroicli muncitori *i 10 refi de cabinet. :n alte importante centre ceferiste. Oameni liberi in tara libera, muncitoril ceferisti lucreazä astezi en
ceferisti se ridica la luptà, sub conducerea partidulul, pentru o viata eforturi inzecite pentru inflorirea patriei subite, pentru construirea
mal buna, pentru a pune stavilä fascismulul. socialismului.

Vremuri apuse Acura douázeci ele aiti Tráim zile luminoase Urmaaii lui Vasile Roaitá
In curtea Atellerelor Gravita Roste,
Ce viata hiestematà am trait pe vre Se vor implini in curànd douezed de vandut trusturilor americane, franceze $1 De multe ori se Intamplà sä punem fata tare, etc. Sanatoriul de noapte, amenajat
mea capltallstilor" 1st aminteste sudorul ant dea erotcele lupte ale ceferistilor. eng:eze, e gäsit de cuvc!nta sa ne apl'.oe in fata viata grea si ch'.nuitä pe care o in incinta complexului nostru, ande tova acolo unde, cu 20 de ani in urma, a curs
ceferast Dumitru Buiculescu. Pe timpu' :n aceste zile, ffecaruia dintre noi et de càteva ori curbe de sacrcficiu. Lucram duceam noi, ceferisti!, sub blestematul re- rasii suferinzl se bucura de supraveghere sàngeie lu.ptatorilor ceferisti, se ridica
regimulut burghezo- mosieresc, trei ant arc :are am lucrat la Griv'.ta in 1933, n1 se zilnic cate 12 -14 ore si cu ceeace càsti- gim burghezo- musieresc, cu viata libera, med!calä permanente *i de un regim ali- clädirea uzinec electrice. Din aceaste
facut numac corvoPda prin atelier st ah'.a in .leapänä prin mante intàmpleriie petrecute gam nu puteam compara mai nimic din ce in ce mai luminoasä, pe care o mentar special, este o marturie graitoare clädire, la 16 Februarie 1933, tanerul
el patrulea am Inceput so pun mane. din atunci. In acelas timp, banli economisitl" prin träim astezt. a faptului cà in tara noastrei omul este ucenic Vasile Roaitä a tras sirena vestind
cànd In cànd, pe brener. Pe atunci dupa ce in anul 1921 am fntrat ea ucen'c la lecmänirea noasträ neomeneasca se scur- sucotit ccl mal pretios capital. inceputul greve!, dupa care a Out strá-
In trecut, In conditale complftei exploa- puns de baionete. Figura luminoase a erou-
muncitoril varstnicc plecau din ateriere Atelierele Grlvita. Alci am dus o v'.atä de geau in sacia faro fund ai lui Rockefeller. tära capitaliste, cefer!*tii flämanzi si gol Din ranch]] ceferistilor, din ràndul ce-
ucenicc! mal trebuaau so romana ceasur! cà!ne. Zile dearàndul muncetlm pana la i)etterding, precum si in eei ai capctalis- lora care au infruntat cu dàrzenie balo- lui utecist traeste astäzi in mintea sa Mime
erau nevoiti sa munceasca pentru un sa- fiecarui muncitor si mai ales a calor, tanert
Intregi pentru diferite corvezi. Pe vremea istovire, indurànd betel fera numar si Cu tilor din tara, Auschnit. Malaxa si ceilalti, lariu de mizerie pana la istovire. netele si gloantele regimului burghezo - dela complexul Atelierelor Grivita Ro¢ie.
cap`.tal!stllor ucenicia" dura patru ant. ceeace cástigam nu lzbuteam se-mi astàm- In cap cu regele. Comunistii arätau mun- ...lad ! Asa au senas Intro noapte In- mosteresc, áu fost radicate acurn cadre cu Viaja libera st fericitä pentru care a luptat
dar stagiul mal era prelungit cu anca do! par nlciodatà foamea. Dupa ce am devenit cltorilor ca Lntre pregatirile rezholulut tunecoasä muncitorii dela fterorte pe usa munei de raspundere in aparatul de stat, Roaita o treesc astezi din plan acesti tanert.
an!, chipurile, pentru practica". Ieere'or calificat. speram se am aslgurite antisovicet`.c *i ofensiva guvernului sl tea atelierului. Niel vorbe nu era ]n acele in aparatul economic, etc. In alegerile
Ei se stràduesc sä fie In primele rànduri
Chiniiltà era. in trecut, vitata tlnerilor o hucatä de pàine. Dar m'am inselat patronalä pornite impotriva ceferistilor vremi de mecanizarea lucrulut, de protec- pentru Marea Adunare Nationale, cefe- ale celor care -si Inchina eforturile impll-
ceferisti I Cu hainele numac petece, ne. amarnic. Salarial meu in loc se sporeascà este cea mai stransä legatura. tta muncii, de concedi' de odihne sau de risti ca mecantc' cinctsutist Tone $tefan nirci sl depäsirii sarcinilor cincinalului.
mancati, roheau din zori pana seara tar se micsora din ce in ce Venisera anii Partidul Comun'st Roman a Inceput sa si Vasile Popescu au Post alesi deputati. Din rändul tlnerilor dela Grivita Roste
zit], in atelierele inghetate, färä geamurf. gref de crizä si patron!' hropàretf vo!au pregeteascä pe ceferisti pentru marea masuri pentru ridicarea nivelului nostru s'ari ridicat in ultimai ani numerosi strun-
prin care viscolul sl vantul circulau in sa scape de urmarile ei dezastruoase, in- luptä ce aves so se desfesoare. $1 tato cd profesional $1 cultural. Pentru noi, ceferistii, este o cinste deose- gari, cazangii, Iäcàtusi, care in munca lar
vele, sau afara in batata pioi1, incovofati tetind exploatarea. Intro zi, prin anul !a 28 lanuarle 1933. le Atelierele Gri- Odatä cu eliberarea tari' noastre de ca- bita faptul ce tovaresul Tone Stefan a de zi Cu zi obten insemnate suocese in pro-
ord.] greutatea pleselor grele. De scoli. In 1928, cand la pieta salariuluf n'am luat vita are lec o iesfre demonstrative, lar tre vitezele osti ale lui Stalin, lupta po- lost ales In Prezidiul Marti Aduneri Na- ductie.
ternate sau de alte posibilità l de a -tl In- niciun leu din pricina nenumoratelor re la 31Ianuarie *f la 2 Februarie, peste tionale. Sute si sute de ceferisti poarta Fotografiile mul'ora dintre e1 se aflà le
se$i o meser!e nict vorba nu putea fi pe tinert am simtit ca nu mai pot indura 7.000 de munoltori fac greva. Muncttorii porulut muncitor, condus de partid, a re- lec de cinste pe panourile de onoare din
wane[. De volai sa ajungi muncltor call tratu.l acesta do lad st m'am dus se ma ceferasti au cerut atunci incetarea reduce - cut sa apuna pentru totdeauna aceste titiul de cinste de stahanovist sl fruntas in setti!. Pe aceste panourl sont inscrise
plàng directorulus. Drept räspuns, el rit salericlor si marirea lar cu 20 %, In- vremi hlestemate. Azi, in locul atelieru- productie ; numerosi tovarosi dintre noi
ficat, tura!" meseria, inghiteai bätei m'a dat afara din hfrou si a doua zt m'a nume de tineri cunoscute In intreaga In-
cetarea concedier!lor forcate, etc. lui Inghesuit 41 intunecat, imbàcsit de au fost distinsi cu decorati[, medadii, etc. treprindere cum sunt cele ale stahanovi5-
$1 cnJuràturc cat era ziva de mare. mutat .,disciplinar" la DcPHwl din Ploestf. Governo! Maniu- Vaida, In fata hotàrirli fum 51 funingine, se inaltà o hala spa- su-
Program] de revendicart al ceferisti- Traiul de alci nu se deosehea cu nimic Toate acestea nu erau de conceput In tului turnator Alexandru Boaangiu, ale si
de cel din Capitala. De ,bine" ce era 51 solidaritàtil muncitortlor, a font nevoit tioase si bine iluminatà, expresie a teh- trecut, dupa cum azi nu pot fi concepute dorilor Gheorghe Merin si Ion Anghea
lor dela Grivita prezentat Administratiei am reusit ca in numai doua hail de zile se aprobe o parte din cererl. Dar asta nu multi altil.
C.F.R la 28 lanuarle 1933 program se me imbolnavesc de pneumonie si am a durat decal càteva zile fiindco reven- nicit noi. In sectille noastre, ande au lost de niciun ora al munii din tärile capi- Onice muncitor din secta III -a Su-
care prevedea, printre altele. cererea de a plecat so ma tratez in Bucuresti. La dicärlle cocerete ne-au fost smulse hote$te instalate macarale electrice, muncitoril taliste. dore Vagoane itl va vorbl cu man-
Atunci, conduci de comunisti, am deciarat nu se mal opintesc carand zest si zeri de Pentru viata noasträ luminoasä, pe care drie de brigada utemiste stahanovistà.
se plan salari! ucenicilor, pentru timpul cat Grivita nu exista asistenta medicala si greva din 16 Februarie, greva care a in- Faptul cà aceaste brigada a prima un nu
sunt la Koala, reprtmirea la lucra a munci- neavànd bani m am indatorat pànä ser!s una din pag!ni :e glorioose in istoria kilograrne ; numeroase macinl moderne ne-o fàurim sub conducerea partidulul In
peste cap ca sa pot plat' tratamentul fiume cu tovarasul Gh. Gheorghiu -Dej, ne mete eroului Vasile Roaita constitue
tortlor dupa intoarcerea din armata, etc la un doctor particular si sa aduc acasà miscarli muncitorestl din tara no_rsträ. marturle a ajutorulul multilateral, de puternic indemn pentru membri' el deIn
Au trecut de atunci douäzeci de ant. nepretuit, al Uniunil Sovietica fac vom inzeci eforturile in productie, lup- a munti cu tot mai mult avant cin-
arata cat se poate de convingàtor ltpsa de o hucot'.cà de pâme pàrintilor care erau he- lupia pentru realizarea sarclnilor
drepturt a tineretu'ui ceferst. Potin le paso trant si suroril mele snca mice. Tovarasii Astazi, in tare noastre libero care, cu ajo monca noasträ tot mal rodnicà st mat tànd pentru indeplinirea si depáslrea pla- °
mei de munco tretau si ei la fel. Nevestele torul Uniunis Sovietice, a färamat cato usoare. nuluf pe 1953 anul hotäritor pentru cinalului in 4 ani Brigada a obtinut
capltalistilor de conditile grele in care Plan'
deparare de norma de 80% fata desudará,
munceau tinerti, de mczeria neagra in care onora dintre ei ajunsesera sa vanda lucruri sele roble' Imperialiste, not, muncitoril, Noua, ceferistilor, ca $1 celorlalti oa- realizarea cincinalului in 4 ani pentru lar datorita aplicoril metcdea de
din casa pentru a aline foamea copcilor. suntem hoteriti se obtinem noi rietorli in ment al munch', statu] democrat - popular ne
erau nevoiti so trä!ascà. Dacä acestia ce-
reau condita[ mai omenestl de munca, vä- Eu inse n'am avut ce vinde. 'apta pentru inflorirea 51 intärirea patrie! creeaza condltii de trat si culture din ce
apararea paci! *i vletil noi pe care o
faurim.
initiata de Marin Gheorghe, response''.1
brigazii, a realizat o economie de
800 lei la electrozi. Tinerii stahanovilti
P
tafii administrattel raspundeau : Nu va Cu toate ca stia bine situattfe munci- drag'. in ce mat hune. Spore5te numarul locuin- ION MARDALE ceilaitt
Tataru Anghel, Vasile Rii U si mic50-
cnnvine, n'avett decal sä va luati tàlposlta toralor, corora le ajunsese cutitul la os, NICOLAE STOENESCU telor muncitorestc, al bibllotecilor st clu- matstru fierar membri al brigazii au contrihuit la vago
La poarta asteaptä sute ca voli care n'au guvernul de atunci al Romàniel, guvern montator, complexul Gravita Rosie" burilor, el dispensarelor, punctelor sani- complexul Grivita Rosie" rarea timpului de imobilizare a
nelor. coai s
nili macar cat avetl vol. Atka vremi atàta Atelierele au devenit astazi o dia
va dam I ". in care cresi noi Si noi cadre la'
Seara, tarzlu. dupe o munii tstnvl- rándul tlncretului. Numerosi tineri
toare de cote 10-12 ore povesteste nata diferite menerai, urmand cuor
vedeal rile seo;!! profesionale *i ale ,col
maistrul Constantin Ecovoiu de calificare la lociil de produci'
zeri de ucenicf Wand kilometri intregt In Koala profesionala invata peste 500inso-
dealungul lintei ferale, door, doar, vor elevi, ca -re zc de zi se sträduesc sä-*l
pentru a
gasi Ceva vreascuri *l corbunl pentru a seascä tot mai multe cunctinte cazangu
Incalzi magazine In care dormeau. Sala- putea deveni bune montatori,
mi de mizerie pe care il primeam nu ne strungari, faerari, forjar!, turnätorc, etc.
Printre elevai fruntasl la invatet'ure V
aiungea decal pentru pàine si cea[ asta in productie se alla tanärul Gragore
era màncarea noastra de fiecare zi ".
t*r ,.ïtr ri >r*r.....,Y_.....
Gheorghe, al càrui tata lucreazä de
ti

Multe are de povestit despre anti de
ucenicae si sudorul Lupu Pompiliu
a,Griv!ta Rnsíe ".
Intorcandu -ma din armati poves-
teste el aproape dot ant de zile am ha-
tu' la poarta Atellerelor Gravita pana m'au
primit din nou la lucra. Si aceatta nu
pentru mutt timp. Dupa vreo *ase luna
n1'au concediat din nou "...
Asemeni tlnerilor ceferisti dela Gravita,
lntregul tineret al tarli ducea aceea$i vlatä
ch!nuita, ]ipslta de ortce bucurii, In tim-
pul regimulut de exploatare burghezo -mo-
çieresc.
'
de ani ca electrician la Depoul Bucure
Trial, Gheorghe I. Purcea,
[tela cului de locomotiva Ion Purcea, stanano
vist cincisutist dela Depoul Bucb tráÁ
ffr7r1z` Triaj, Victor Ungureanu, fiul unui alati
cazanglu dela Grivita Roste, si multi unat
1,1t< _ Dupe ce sirena a vestit sfars
zile de muna. numerasi tineri
in
rlte
bÉ':..,
b s.ww
. f
dreapto spre club. Alci el cites° d anw
»a . $> cart' tehnice si do literatura, discuta
aa^ses .;.,.%_,..,3tr..r-.àt
'sa4%;,
mite prcpuneri de inovatii. jceca
asculte radio, vizioneaze filme sao
tipa la activitatea echipelor arttstaCe dat
%. ,,,.,°°" Gravita Rosie, care od!nioare inti^a
clases muncitoare eroi a càror aman ;
Muncltorii ceferlgtl protestand In 1933 impotriva curbelor de ?acriflclu Impuse Regimul de democratic populate asigura ceferistilor condltii tot mai bone de va ramane vesnic In inimile 5Care
de regimul burghezo-mosieresc la ordinul imperiali$tilor din Apus, munca $1 stela. Iata càteva blocurl din cartierul Steaua" locuste de ceferisti, oamenllor munii, creste astezt
nere de constructora ai socialtsmulul.

www.dacoromanica.ro

iv. 25"
La a 75-a aniversare
a lui Zdenek Nejedly
Lava sarbatoreste a 75- aoanlivfratersare a
jea d AAutdoer
rR. Ceh dlovace.
IDieI 30 de volume, Nejedly a creat
Cr begata 51 multilaterale, cuprinzand
l a tstoriaa, filosofia, crítica muzi-
Nëscut in 1878. Zdenek Nejedly desfa-
dealungul anilor o rodnica activitate
promoverei $t dezvoltarli cul-
W'tar mul
ú niversitaar
Lrifmndial 1 el este lprofesor
J
hot olaborator stltntlf c. la viaa ul anului
1 titlul común : Pentru republica popu-
000 ec mil tale pu nise de combattv'itateial
In lucrarile sale
ca tstoric. apropiindtt
marxist leninista. In aceasta
deconcepita
Zdenek Nejedly duce In lucrarile
rioadä orienta-ea
7resete paamuzielläcephe, rupandu -se
ide8proape de evidentierea personalitatii
lui Smetana. Una
din aceasta
!pere cele maid deh
lruedrarile
pse este Aceasta cantarti ante hostia
Istorialucrare
a fost cor-
fi; Cehla ". doni; mari vo-
lectata In anti urmatori Cu
fume intitolate ,. Inceputul cántecului hu-
,Istoria cánteculut husit In epoca
&lt" Si
muzicIIoeste totodataaoilexpunereia
torta
o husismulut, miscare condusa de
r'' ¡orm ntatorul Jan Hus, catre sfarsitul seco-
lulut 14 $1 inceputul secolului 15 $i care,
unet ..ereztt" religioase, expri-
sub forma
ma revendicalthle sociale ale ce
P orà en'lopapa-
se rima !opta pentru rezolvarea na-
matteU exprima
nationale ale cehtlor. Zdenek
zutntelor
NeJedly priveete arta in stránse legatura
cola aCelasetimpsZden klNejedly
epode
demllttand lpentrurcontinta eatitradiitit-
rara,
lar progresaste ale culturit cebe. In aceasta
dir'ectle puhlicä o serie de lucrari despre
creatla sertitorflor ceh! Alois Irasek
autorul une! 'storie (iterare a poporului
ceh sl BoJena Nemtova.
Dupla 1917 Zdenek Nejedly desfa$oara
o lnsemnate activitate politica. In acest
rästlmp el (strie BerdJth Smetana", mo-
nografie in patru volume, sl alte lucrari
lstorlce de se-ame, precum el monumen-
tala Istorte generale a muzicil" care eu-
prinde aproape 8 volume din opera sa.
In afara de aceasta editeaze pertodtcul
htlunar Var" In care publica o serte de lntate a popoarelor Republic!! Cehoslovace,
orticole inchinate tánarulut Stat Sovfetic, ca pe un luptator de frunce pe frontul
aparärll lui Internationaliste Impotriva a- ideologie, pentru biruinta democratici si
tacurilor criminale ale imperialistilor. Lu- e pacü.
Turneul international de §ah al R. P. R.
Dumintee dupe amiaza s'au desfe$urat
partidele cuprinse in runda 10 -a a Tur-
neulul international de rah al R.P.R., tar
eri dupe amiaza s'au decis partidele in-
trerupte in cursul rundelor precedente.
Una dintre cele mai Interesante particle
din cadrul rundet a 10 -a a fost aacea dintre
marele maestru V. Smislov et reprezentan-
tul tari! noastre, St. Szabo. In cursul jo-
culo!, $t, Szabo a respins hotarit Incerce-
rile de etac ale lui Smislov et a obtinut
spot o pozitte egale. De comun acord, cei
dot eahi$ti au convente asupra remtzei la
mutarea 21. Partida dintre maestril G.
Barcza $1 B. Spaskt s'a desfasurat tot
timpul intro nota de egelitate. Cet dol
Jucatorl au Inchelat partida remiza.
Cu acelas rezultat s'a incheiat si partida
dintre I. Boleslayski et campionul Belgic!,
A. O'Relly, care in fata Joculu! ingenios
al marelut maestro sovietic s'a aparat cu
muter! unlce, indelung studiate. Dupe un
Joe plan de combatívitate, V. Clocáltea et-a
Great un oarecare avántaJ In partida eu
maestral suedez G. Stoltz. In continuare,
campioaul R. P. R. e sesizat o gresale a
partenerulul sau, de care profitand eta
asigurat o pozitte hotarttoare pentru vie -
torte. Negasind posibilitatea de a ech!I1-
bre partida, G. Stoltz s'a recunoscut ìnvins.
Partida T. Petrosian O. Trofanescu
a fost intrerupte h cursul rundet e zecca.
Le reluare, marele maestru sovietic st -a
valorificat avantaJul creat, rcueind sa oír
Una victoria la mutarea 57. Partida A.
ai noului guvern american
Mesajul Cu prtvire la starea Unload"
edresat Congresulut de catre noul prese-
dinte al S.U.A. si , primul discurs pro-
gram rostit de noul secretar de stat al
B.U.A, precum si calatoria acestufa in
Europa occidentals
nu au putut sa nu
a.rage atentia
op!nlei puhlice mondiale.
AceStta Bunt doar primp past at nonio! gu-
v'ern
guvernul partidului republican
at cërut leader!, dupe cum se etie, nu au cane au prezentat cotropirea insulet chi - continuarea st extinderea rezbotulul i se
Post zgerciti In Campania electoral In e neze Taiwan drept neutralizarea" et, ele opune votnta popoarelor 'ubftottre de pace tut Clan Cat -$i el retnstaurarea regimulut
race
promisiunl ca vor duce o politics de o asazisa ,deneutralizare" a acestei de a mentine $i consolida pacea. Partea acestula In China Hoterirea presedintelut
Pace in primtil rand vor pune capet insule. Adevaratul sens al acestei. cu ter - coreeane ei chineza e deolarat nu odata ca S.U.A. a fost criticata de multi membri al
eoiel ca d n
Luend cunoStinte de aceste documente lue multi reprezentanti oftclali a1 S.U.A. tiunilor militare in conformitate cu proiec- conservatori.
ale nouiut guvern al S U A., ohservatoril
diPlomatic1
nu au putut se nu aJunga
Pncluzia ca tezele programatice expuse
!n ele se afla intr'o vedita contradictte cu declarat fare inconjur ça gomindantetii porului chinez de a epara cauza pacai, to- Dupa cur a anuntat agenzia americanä
' omislunlle electorate ale leaderilor parti- S.0 A. pentru hombardarea cailor ferate varäsul Mao Tze -dun a declarat la cea de Associated Press, un reprezentant al am-
dului
lul s1republican : to local incetarit rezbotu-
stabtliri' pacíi se fagadueste exttn- ale
1ea räzhotului. Fireste ca rasunetul neralul Bradley. a fecut declaratfi la o
eeestor documente, dupe cum recunoaete conferinta de prese tinuta la Washington, rtalismul american nu va renunta la cere- Orient, ei 1 -a exprimat ingrijorarea" In
,.New York Times ", a fost nefavo- asupra felulul in care bandele lui Clan rile sale erogante sl neintemeiate el le legatura
h;iet
"Pe plan international ". Un alt ztar Cai -$i vor organize ,.incursiunt sau atacurl
america ,Daily Mirror', caracteriz n
ctia cercurilor ofíciale din dtfertte tart aJutorului pe care Statele Unite il vor continuarea luptei impreuna cu poporul co- ted Press, dovedeete noul vial de nelinlete
zorc i$
1nesaJul prezidenttal, a sorts: Anglia acorda pentru aceste actiunf.
entate lar India este infrfcoo.attá".
at mare alarma arate ziarul
Lost
provcr-ate de declaratia lui Eisen - Extremul Orient.
nuwe cu prlvire la lnsule Taiwan, care,
t+einvleIt relatar! :or ziarulut Daily Mirror ". mes" comunica din Deihl ce, dupa parerea vom continua lupta".
primejdfa extinderil razboiulul ".
guver- S.0çaA. va duce la extinderea rezbolului" S.U.A. de e (ohs! handele gomindaniste Urea bandelor lut Clan Cal -sl, precum $i
tul C ag esiunea armattasinnCoreea.
Taiwan el
lortn sA) care apart ned
Sub protectfa flote! a 7 -a tici
Cane, in ínsula Taiwan s'a cutbarit anunte ça in Japonia mesaJul lui Eisenho- a imptedica incetarea vársärlt de sange In toate masurtle pentru a accelera refaceren
luí Cian Ca1-$1. Truman el Acheson wer
batida
fa t ac.est act agres!v prin discursuri mant".
despre
insole!
Taiwa. z Din mesa) lot lie Eisen- telui
refiere cä In victor Statele Unite nu
Qtr
rnsule!
I ca vor continua ocuparea de (apt a vernului
Taiwan, dar totodate vor folost mer!. Senatorul Morse (din partea statului tícll de extindere a razbotului in Asia. In treg de attrae de predone" asupra tal-
banda
gomladaníste pentru organlzarea de Oregon) a declarat ça mesurile anuntate In ultímele zee au recut doclaratil corespun- 1or vest-europene. Potrivlt relatarilor pre
SCANTEIA Paq. 5
Decernarea Steagului Rosu Sesiunea stííntíficá a Instítutului de suinte
juridice al Academíeí de $tíinte a U.R.S.S.
In memoria
lui Ernst Thälmann
de brigada U. T. M.
f runtasá pe Capitala MOSCOVA 8 ( Agerpres). TASS tire a trecerii la cotnunism ", de A. E. Pa- mite BERLIN 9 (Agerpres).
:
TASS trans,
trarne et articolele lui Zdenek Nejedly în industria usoará Intre 4 et 7 Februarie a avut loe sesiu- serstnik ; Dreptul international In sluJba La 7 Februarie a avut lot la Henigs-
despre Marea Revolutte Socialista din nea stiíntifica a Instítutulut de etiinte Ju- pecfi ", de E. A. Korovin.
Octombrie el despre Uniunea Sovietica au wusterhausen (R. D. Germana) o sedntä
Duminica dimineata, a avut loc in sala ridice al Academtef de $tifnte a U.R.S.S. Participant' la sesiune au ascultat eu solemna de doliu a Comitetulul Central al
aparat reedítate 'n 1949 sub tit:ul gene- Filimon Sarbu" o consfe`.utre a brtge- Consacrata opere! lui I. V. Stalin ,.Probre- mare atentie euv'antarea academicianulut Partidulul Socialist Unit din Germania,
ral : Lupia pentru noua Rusle". zilor utemiste din industria usoara, pentru mele economice ale socialismului In A. I. Visinski, care s'a ocupat in mod ame - cansacrata memories lui Ernst Thälmann.
Dupa intemeierea Partidulul Comun!st decernarea Steagulu! Rosu de brigada U.R.S.S.", cuv-ántarif rostlte de I V. Stalin nuntlt de insemnatatea istortce pe care o Acum 20 de ani, la 7 Fehruarie 1933,
Cehoslovac Nejedly miltteaza cu entu- U.T.M. truntase pe Capitala. la Congresul al XIX -lea al partldulu! $1 ho- are lucrarea luí I. V. Stalin ,.Proh:emele act a avut loo o sednta plenara a Cotni-
ziasm pentru indepl'.nirea programulal tarlrilor Congresulut al XIX -lea al P.C.U.S. economice ale soctaltsmulut in U.R.S. S." tetului Central al Partidulul Cemunist din
La consfetuire au luat parte reprezen-
partidului, luptand pentru crearea rep,l- tanti a' C.C. al U.T.M. at Ministerului Participant!! la sesfune au ascultat $t au 51 cuvantarea lui I. V Stalin la Congresul Germania, aflat In ilegalitate, la care
fetcih populare, pentru dezvoltarea culturit Industriel Usoare, al Comitetulul orasenesc al XIX -lea al partidului, pentru dezvolta- Ernst Thälmann a luat cuvántul pentru
poporu:ui. Lucrarte $1 articola :e In ca-e discutai urmatoarele rapoarte : Rolul Sta -
P.M.R. Bucurestt, at Sindica`.ului munc!- tulu' Sovtette el al Justitiei In apltcarea le- rea ettintei si in special a ettintelor jurl- ultima care.
critica repuhlica burgheza el in care lupta torilor din Industrta Usoara, al Constltu- gfi economice fundamentale a socialismulul dice. $edinta solemne. de doliu a fast des -
pentru victoria clasei muncttoare au fast lui sindical regional Bucurestl, director! descoperita de I. V. Stalin ", de G. I. Fed- Academlclanul VI$inskt a anallzat temed - chisa de Wilhelm Pieck, presedintele Co-
editate en 1948 -49 in patru volume. sub de intreprindert, secretar! at organizat111or kin ; ,. Prohlemele Juridice ale propr'.etatil
nic situatia $tllntei juridice, a supus une! mitetului Central al Partidulul Socialist
lara". de partid. presedtntl al comttetelor de in- socialiste de stat In lucrarea lui I. V. Stalin critict severe greeelile el ltpsuri:e din dl- Unit din Germania. La propunerea sa, asi-
In Marne 1939 Zdenek NeJedly pleaca
trepprindere, secretar! at organizattilor Problemele economice ale soctalism:l- feritele ramurt ale dreptului 51 a subliniat stenta a círstit memoria lui Thälmann
U.T.M., inginert, tehnicfenl, ma1$trt, re- lut in U.R.S S. ". de A. V. Karas ; ..For- sarcint:e prímordta :e ale Jurtstilor sovietici rídtcándu -se in pictoare. Walter Ulbricht,
In U.R.S.S., far in luna Mai a aceluiael an cum st numerosi activistl at Lrnfuníi T'- mete Juridice ale ridtcaril treptate a pro - asa cum decurg ele din geniale lucrare a secretarul general al Comitetulul Central
devine titularul catedrel de istotie ceha neretului Muncitor.
el slovaca la Facuitatea de Istorte a Univer- prietetii colhoznice la afvelul proprtetat!1 tut I. V. Stalin , Prohlemele economice al Partidulul Socialist Unit din Germanie,
sitatü , Lomonosov" din Moscova, filnd In cadrul aceste! consfätuirf, tov. An- intregulul popo r . de I. V. Pavlov ; .Pro- ale socialismulut In U.R.S.S." a prezentat raportul , Lupta lui Ernst
toaneta Alexovlcf, responsabíla brigeztf blemele legislatte' soviettce a muncit in lu- Participentlf la sesiune ail adoptat cu Thälmann impotriva rezbolului et fascia -
numit el membri! al Academia' de $tifnte stahanoviste U.T.M. dela uzinele textile mina indicatillor lut I. V. Stalin despre nestavilit entuziasm n scrlsoare de salut muluf ".
a U.R.S.S. Cáteva din studti :e el artico- 7 Noembrie", a prezentat un referat asu- condítjile preliminare principale de prega-
adresata lui I. V. Stalin. . La sednta au !oat deasemenea cuvântul
lele sale scr!se in aneaste epoca au fast pra muncit desfasurate de brigada sa, dela Franz Dahlen, Hermann Maters ei Max
publicate in 1948 sub denum :rea Artico- infftntare $1 pana In prezent. Opitz.
lele din Moscova". A urmat apoi referatul tov. Vladimir
Dupa ei!bererea patriei sale de catre Wilhelm Pieck, care a luat ultimul eu-
Drujenco, secretar al comitetulu! U.T.M. v'antul, a cerut muncitorilor din Germania
Armata Sovietica, Zdenek Nejedly se in-
toarce in R. Cehoslovaca unde devine Mi-
dela Industria Bumbacului A. asupra ac-
tivitattl hrigezilor U.T.M. dela aceasta in-
Acordul încheiat cu R. P. Chinezá oceldentala ei din Berlin sá trace Invata-
minte din infrángerea sufer:ta de clasa
ntstru al Invatamántulul, Stiintelor $t Ar-
te :or $1 Presedinte al Acedemle! de Stente
treprindere
La discutlf au luat cuvantul numerost
a salvat economia Ceylonului muncitoare germane In 1933 $i, urmánd
porunctle lut Ernst Thälmann. sa fau-
$i Arte Cehe. Dupa 1945. publica alte tlneri, care au aratat cum muncesc 51 ce DELHI 8 ( Agerpres). CHINA NOUA tumit! de tranzaottile cu R. P. Chineze. reasce unitatea de actlune a muncitorllor
Importante lucrari istorice ca : , Istorte metode folosesc pentru ridicarea produc- transmite: Peste 200 de negustort de cauctuc au ce- comunistt, social- democratt, membri al
U.R.S.S.", ih care subliniaza semnificatia ttet si product!vitate muncif, pentru tm-
rut guvernului din Ceylon se. fie Inregis- Unfunit crestin- democrate st a ce:or fera
mondiale a crearti U.R.S.S. $1 arata in- hunatatdrea continua a calitatil produselor, Presa din Ceylon relateaze cä acordul de partid.
semnatatea victoriel Uniuntt Sovietice in In vederea obtinerti de noi sl importante comercial centre Ceylon et R, P. Chinezä trat! ca furnizort de caucluc. Ztarul e
Maree Razboi de Aparare a Patrias. economll. a solutionat problema Ilpsel acute de all - Times of Ceylon" subliniaza ca legaturtle
Istoria poporulut ceh ", volumul I. tra -
duse arpoe el in Ifmba ruse. Cea mat re-
Biroul Comitetulul oresenese U. T. M.
Bucure$ti impreuna cu consillul sindical mente In Ceylon. Insola a $i prima 61.035 comerctale cu Republica Populara Chi - Un important succes
centa dintre lucrarile sale Despre rolul regional, ana:lzánd munca desfasurata de tone de orez din R. P. Chineza. Acest neze, care dlspune de posihilitati uriaee, al fortelor democratice
istorlel eche"
,Comunietii
se Inehele cu erticolul
mostenítorit tradit'i:or
brigazile U.T.M. din industria u$oare pe acord a Inleturat deasemenea pericolul
anul 1952 si pe luna fanuarie 1953, au prabuslrü industriel de caue!uc a Ceylonu-
Bunt extrem de avantaJoase pentru Ceylon
carula I1 ajuta sa Invinga dificultatile prin
din Franta
Inette ale poporulul ceh ". In tonte luera- hotarit ca steagul de brigada frunta$e pe Boutemy, ministrul colaborationist
rile sale istortce, Zdenek Nejedly steel- Capitala, sa fie decernat brigezti stahano- lut el a salvat 300.000 de muncitori de care trece In momentul de fate, contri-
viste U.T.M. dela uzinele textile 7 Noem- somajul ce -i amentnta. hutnd totodata la interirea Intelegerli cen- a fost silt sà -si dea demisia
niaze rolul masse :or, al poporulul, cape
creeaza nu numal valorile materiale, cl si brie", conclusa de utemista Antoencta Ale- tre cele doue tart.
Negustoril de cauciuo aunt poarte mul- PARIS 9 (Agerpres).
cele spirituale ale unel tari. XOv:c1, Agentia France Presse anunta cä mt-
Astazi, Zdenek Nejedly ta parte active In inchelerea consfatutrll tov. Gh. Smo- nistrul sanetatit, Boutemy, a fost salit sa -si
la vieta politica, culturale at ettintifica a leanu, membru In Biroul C.C. al U.T.M., tnainteze demisia. Prin inleturarea luJ
tari!. Aleturi de poporul -frate cehos:ovac, prim secretar al Comitetulul ora$enesc Dulles a cerut lui Adenauer trupe germane Boutemy din govern, fortele democratice
de luptatorfi pentru cauza progresulut et U.T.M. Bucure$tt, a aratat sarcinile care din Franca au obtinut un important succes.
a culturit din Intreaga lume oamenti stau in fata brlgazflor U.T.M. din indus- pentru Coreea Tamp de mai multe säptamani, opiinta
entree' et arte! dbn R.P.R., poporul nostril tria u$oare, in lupta pentru Indeplinírea publ'vca democrats franceza a dus o cam-
muncltor tsi exprima inalata preture fatti planulut cincinal in patru anl. BONN 9 (Agerpres). A. D. N. trans- pregeteasca cat mal repede trupe pentru pante energica impotriva aoestui ministru-
de opera sl lupta lui Zdenek NeJedly sl il frontul coreean. co'.aborattonist, care In timpul ocupa-
O-- mite :
(lei hltleriste, ce prefect al lui Petain to
särhatoresc calduros ca pe unul di itre ces Convorbtrile dintre secretarul de stat In acest stop urmeaze sa fie ,.prege- departamental Loire, s'a facut vinovat de
mai de seama reprezentanti ai culturit Ina- al S.U.A. sl politicienli dete Bonn s'ai tite" in primul rand unttatl federale de
Concerte date cu concursul 1nhe'at In noaptea de 6 Februarie cu o greniceri. Antic'.pand aceasta mesura, asasinarea luptetorflor din rezisteete.
Prin puternicul for protest, fortele de-
reprezentantilor artel ultima intrevedere intre Dulles, Adenauer Blank, ministrul de razboi dela Bonn, a
el 011enhauer. el lnceput nod reoruteri pentru aceste uni mocrate el patrtotice, In frunte eu Partidul
muzicale bulgare Prin participarea sa la tratativele cu tati. Dulles a subliniat ce a sosit mome°i- Comunist Froncez, au zadernicit Incercarea
primului mintstru, René Mayer. de a -1
Dulles, preedintele partidulu! social -de- tul ca contingentele v-estgermame sa for -
Orchestra Filarmonica de Stat den Ca- mocrat, 011enhauer, a aratat ça Intre el meze nucleul armate! europene, contin- menthe In guvern pe acest tradator al
pitala a prezentat Sambeta si Duminica, sl Adenauer, pe de o perte, sl Intre Ade- gente de cana ,depinde In mare mesura Frantei,
in sala Ateneu -rut R.P.R., doua concerte
extraordinare cu concursul reprezentan-
nauer si Dulles, pe de alta paste, nu existe puterea el de lupta".
divergente de pareri mai importante. Dul-
tiler artel muzicale bulgare, care se afla Dulles a dat deasemenea sugestll" lui
les a cerut ratificarea tratate :or militariste Adenauer
Tolus
ajun
M. Radulescu Intrerupta in
n'a mal fast continuata Luni, deoa- in tara noastra. dele Bonn si Parts in termen de 75 de folosite persoanele asupra modulus In care trehue in parlatnentul suedez s'a cerut
r*ce reprezentantul tarit noastre recunos- Concertele au tosi dirijate de Ruslan rile. In caz contrar, el a anuntat ce repu - nia occidentals si stramutate din Germa-
in special liner!! re- respectarea politicii
cánd pozitie must superioara a partene- Raicev, director artistic st prim diriJor al blice dela Bonn nu va mai primi nictun fugiati" care nu gesesc de lucru pe teri- de neutralitate
rulut sail, a cedat. E. Reicher s'a aparat Filarmonlctl de Stat din Plovdiv. dolar din Statele Unite.
cu energie in partida eu marele maestru Printre lucrarile executate In prima Potrivit cercurilor guvernamentele dela toriul Republic!! federale el a carer sl-
STOCHHOLM 8 (Agerpres). TASS
maghiar L. Szabo, dar dupe un timp cam parte a concertulu! se numera ,.Co :icertino Bonn, In cursul tratativesor centre Dulles tuatie, Inrautatindu -se necontenit, va duce
Poporul suedez considera construirea de
pionul R. P. Ungare a obtinut un avantaJ pentru vloare sl orchestra" de compozi- $t reprezentantii guvernului federal hote- la creeterea criminalitatil sí a primejdiei
haze militare americane In Norvegia ei
datorlta caruta si -a insult victoria. torul bulgar contemporan P. Hadgtev, lu- rirea Germanlei occidentale de a trimite de turburarl ". Danemarca ca o amentntare la adresa O-
Campionul R. P. Polone, B. Sliwa a crare prezentate In prime audttie. In tn- contingente pentru interirea trupelor in- Parasind orasul Bonn, Dulles a decla-
terventioniste din Coreea a jucat un rol rat ca Eisenhower ar primi cu placere
ct' et independentet nationale a tarli sale.
reuelt se caetige partida cu maestrul en- terpretarea valoroase a tanarulul violonist Aceasta parere se oglíndeete In cuvante-
glez H. Gosombek, tar campionul R. Ceho- Bolan Lecev, laureat al Premlulul Dimi- important. Secretarul de stat al S.U.A. v-izita lui Adenauer la Washington dupa rile rosate In R'.ksdagul suedez de o serie
slovace, M. Filter, a obtinut victoria In trov, aceasta lucrare muzicala s'a bucurat a recomandat" lut Adenauer ça autort- ce vor fl fast ratificate tratatele dela Bona de deputati social democrat(, care au cerut
partida cu campionul Norvegiel, O, Barda. de un frumos succes. tatile vestgerma--ie sa solutioneze" si sa si Paris, strida respectare a politici' de neutrali -
Partidele intrerupte in runda 9-e s'au Cu multa caldura a Post aplaudat tenorul tate.
Inchelat cu urmatoarele rezultate : Golom- Gheorghi Belev, artist emertt, laureat al Social- democratul G. Brant!ng a decla-
bek Reicher 1 : 0, Spaskt St. Szabo Premiuluf Dimitrov, prim- sollst al Opere! rat ca situate generale din Nord s'a In-
1 : 0, Clocaldea Salter 1: 0, Milev de Stat din Sofia, care a inderpretat ari! Acte de banditism ale ocupantilor americani In Italia rautatit ca urmare a faptului cä Danemarca
Trotanescu 1 : 0. din operale Tosca" sl Palate" el doua sl Norvegia eu fast incluse In pactul At-
late clasamentul dupe desfesurarea ce- cántece bulgare de Pancio Vladigherov. trans- cerut cu impertlnenta explicate asupra 1n- lantic". Evenimentele din ultímele Cáteva
lor 10 runde : L. Szabo 71/, puncte, Pe- ROMA 9 ( Agerpres). TASS luni, a declarat el, au Justificat cele mai
La o Inalte tinuta artistica, Raina Mi- mite : cidentului petrecut. Stuca despre incident
trostan, Boleslawski, Tolus 7 puncte, hailova, sumbre temeri ale noastre cu privíre la
Smislov, Spaskt 61/, puncte, Barcza, St Premiuluiartista a poporului, laureata a Toate ziarele din Roma publica stiri a provocat indignarea profunda a locuito- Norvegta $i Danemarca.
Szabo, Ctocáltea 6 puncte, O'Kelly, Barda de Stat dinDimitrov, prim- solistâ a Opere!
Sofia, a prezentat apoi tn pri- despre attele de banditism et violenta se- rilor orasului. Consulti] general al S.U.A.
et comandantul escadre! militare care sta - Deputatul social- democrat Sandler eta
51/, punete, Fflip, Sliwe 5 puncte, Milev, me euditte cinci lledurf pentru soprana si vársite In ultímete luni de catre soldate exprimat temerea cá polltica Statelor.
Golombek 4 puncte, Stoltz, Salter 31/, orchestra, de marele el marinarti americani In toate ora$ele tioneazâ in portut Palermo. au fast ne- Unite In Extremul orient va duce la ex-
puncte, Radulescu 2 puncte, Trotanescu maninov. compozitor rus Rach- Italic! onde se afla baze el state malore voit! sa prezinte scuze presedintelul adu-
narti regionale a S!cilie'. tinderea razholulut. Suedia, e subliniat el,
11 /, punete, Reicher 1 punct. americane. trehue sá fie aleturi de acole tari care nu
Astazi si moine participant!! la Turneul Cu o deosehfte maestrie a fast interpre- La Palermo, un marinar american In In orasul Siracusa un marinar american doresc extinderea razbotului din Coreea si
international de eah al R.P.R. au zile de tata, In inchelerea concertuluí, Simfonla n stare de ebrtetate a patruns cu forte In insista pentru inchelerea unul armistitiu
stare de ebrietate a petruns cu torta In
odihne, tar in cursul dupa amiezii de Jot VI -a (Patetica) de Cea!kovski.
se va desfesure runda 11 -a.
TOMA POPA
candidat maestru,
Concertul solilor artel bulgare a fast
primlt cu viu !teeres $t aplaudat cu cal-
dura de un numeras public,
palatul unde se afle adunar-ea regionale a
Sicillel sl a acostat doua dactilografe.
Pompterul de garde l -a dat afara. Ceva
mai tarziu, la palat s'a prezentat un ofiter
pe socia acestula.
Ztarele democrate subliniaza ca aceste
actiunt bandlteeti crceaza in Sicilia atmos-
1
casa unui muncltor el a Incercat sa violeze bazat pe conditii echttabile ".
PE SCURT
antrenor de rah ( Agerpres) din politia militara americana, care a fera de adevarata ocupatie militará".
La 8 Februarie, muncitortl din cartterul
Neuköln din Beriinul occidental au zadarnicit
Cinerea unut meeting al .,partldulut german"
zatoare : Comitetul englez pentru apararea sei, Dulles a Meat sá se Inteleaga cá de fascist. 600 de muncltori din Neuköln s'au
Melt ; Comitetul districtual al sindicatului eel Inainte Congresul S.U.A. va alata do- adunat In fata cladlrii In care urma sa alb&
Prímíí pai unit al constructorilor de ma$inl dtn Man-
chester; Comitetul national al organ'zattel
Miscarea partizanilor paci! fosti com-
batant"; muncitor!i dintr'o serie de in+re-
pentru asazisa ajutorare" a tartlor lac meetingul $1 au cerut interziceres acestufa.
vest-europene numai In cazul tend aceste Senatul din Berlinut occidental a fost nevolt
tart vor ratifica tratatele dela Bonn et sa lnterzica
Paris, In termene care convin Washingto-
acest meeting fascist.
Numeroase localltati de pe Iltoralul Bel -
gtei continua sa fie acoperite de ape. Situatta-
prinderl din Londra ; comitatul Kent el din nulut. este ingrtJoratoare pe portlunea ferttla de
multe alte regiunl ale Angliel. Zilele tre - Acest ton ultfmat!v a provocat pretu- uscat situata sub ntvelul marii. In Fiandra de
cute s'a prezentat in parlament o delegate tindenl o profunda indignare. Ztare.e en- Vest gt in reglunea oragului Anvers, unde se
care, in nume :e a 50.000 de docherl din gleze de toate nuantele condamna inregistreaza o noua cre$tere a nivelului ape!.
Londra, Liverpool et Manchester. a or- discunsurile piine de truffe, arogante" 41 Revista Washington United Mineworkers
testai pe 'Aiwa membri! parlamentului im- palav'regeala iresponsahfla" ale secreta Journal ", organ al sindicatului unit al mineri-
ce priveete trupele gomindaniste cunt rulul de stat al S.U.A. indignarea opi- lor, anunta ca. in perioada 1943 - 1952, In mt-
periculoase ". Pozitia preeed!nteluI, a
potriva actiuni:or amertcane.rata de China. nele americane s'au pre ius 509.075 de acci-
Miscarea de protest impotriva notor neel publíce din Europa occidentale e dente de munca, in urma carora au muret
V. goIUONOV declarat senatorul democrat Hill (din par - planuri ale agresor!lor, care creste In An- exprimat -o ciar ztarul francez Libera- 9.500 de persoane tar- 499.574 de persoane au
tea statulul Alabama) poate duce la extin- glia, let gaseete oglindire et In randurtle tion" : A sosit timpul sá spunem ,nil" Post range. Anul tre.:ut s au lnregistrat de pe
derea rezboiulul din Coreea. Ztarul New partidului laburist. Nu In.tamplator eu- politice nebuneeti e State,or Unite in urma accidentelor In mine 546 de morti sl
York Post" a callficat actiunile in ce pri- noscutul lahurist Aneurin Bevan a decla- Asia si Africa. Nu evem ce perde In aproximativ 36.800 de ranilt.
incurslunl armate Impotriva Republic!' veete lnsula Taiwan drept not (apte de- afare de lenturile atlanttce ; vom castiga Revista strie ca In urma inspectlllor efec-
Populace Chtneze. rat la un meeting de massa din Birken- tuate anti] trecut, au lost descoperite 60.783
mente". heed ca englezii au vor sa fie atrasi in- independenta nattonala s1 pacen".
Dace cercurile guvernante amer! - Orientarli millardar'.lor americani spre Presa americana serie co amaraciune de cazurt de rerespectare de cetre patroni a
tr'un al treilea razboi mondial pentru rea - regulilor securitatlr munch in mine.
lizarea planurl:or demente et Jalnice ale cá Dulles a reuett nume! intr'o masura Ziarul Japonez .,Saht" scree ca. numal In
neinsemnata" ,.sa convinga" pe altatli institutttle particulare din Tokio care se ocupa
incearca sá prezinte noul act agresiv drept
occidentali de necesitatea reallzaril pla- cu cotectar-ea sangelut. s'au Inregistrat circa.
nurilor Washíngtonulul. Ztarul New 20 000 de studenti care agi vând sangele pentru
a avea astfel posibliftatea de a -si continua
teciune fie zis. deneutrallzarf" il dezva- este gata sa puna capat imediat opera - partamentului englez, atát laburisti cat 51
York Herald Tribune" recunoaete ca
Dulles ..nu e fast In stare sa inleture prtn- stud tile.
In Iegaturâ eu amertcanlzarea ar-marei
Asa. de pilda, presedintele comislel pentru tul acordului de armistitiu asupra cerula Chiar sl cercurile guvernante engleze cipelele contradictü dintre S.U.A. si An- turce$ti ziarul Ent Sabah ". anunta ca minis -
la afacerile externe a senatuluf, \Vtley. a s'a et cazut de acord. au socotit ca este mat bine sa se desoli - glia In problema po'.Wt!cfn fate de China ". terul de razboi al Turciet a pr-opus ca nflterll
nand glas hotaririi nestramutate a po- darizeze de actiunea guvernului S.U.A. Relatfb'.e angloamericane, arata cores armate! turcesri sa poarte uniforma militar&
pondentul londonez al zfarului New York americana Toate semnele distinctive se modi-
vor folosi avtoanele puse la dispozitfe de World Telegram and Sun ", de molt n'au rica dupa mndelul american
4 -a sesiune a Comitetulu) National al basadei eng:eze din Washington 1 -a vi-
Chine! La 2 Februarie, presedintele aConsillulut fast atat de incordate. Englezit. pe care
zitat pe Allison, subsecretar de stat al deobicet cu greu poti sa -1 scot! din sarite,
gruputut unit al sefílor de stat major, ge- Consultativ Politic Popular : SPECTACOLELE DZ AZI
Vrerm pece, dar atáta timp cat impe- S.U.A. pentru problemele Extremului aunt In prezent a:armatt eu adevârat ".
Ztarul englez Sunday Pictorial" suhli- TEATRE : Opera de Stat : Rusalka : National
I. L. Caragiale" (sala Studio) : Martin Rogers
cis urmarile grave ce le poste nieze ca prime!e acte a :e nouluí guvern descopera America: National I. L. Caragiale"
planul sail de ext!ndere a agresiunli, unica avea ordinul preeedintelui privltoe la Tai- american au dot na$tere une! crine In re- (sala Comedia) : Fericirea Murata : Municipal t
asupra partit continentale" e Chine' s1 a hotarire a poporului chinez trebue sa fie wan. Aceesta Interventie, arata Associa- latiile dintre Anglia si Statele Unite, au PAdurea ; Teatrul de Opereta : VAnt de Ilber-
tate: Armatei (B -dul General Magheru): Jucatorh
agravat perteolul unui nou razboi. Are - de carti si CAsatoria ; Armatei (Catea 13 Sep -
ree-an. Aceasta nu inseamna ca ne place In randurile aliatilor americanilor In Eu- tánd ca noua" politica a S.U.A. a provo- tembrie): Ion Voda cet Cumplir Tineretului :
ça
Nu
un
este
pas
de
spre
mirare ça
extinderea
noua hotertre
razbotului
a
In
razbotul, Noi vrem sä incetim imedlat ropa to legatura cu ortentarea politici!
Washingtonulut a Post primita pretutindenl razboiul
vate sa fie
$1 sa lásam problemele nerezol- externe americane..."
reglementate ulterior. imperia- Comentatortt de peste hotare subliniaza
cat o neliniste deosehite in tarile occi-
dentale, ziarul .Sunday Dispatch" serie
ca tntreaga desfasurare a evenímentelhr
conftrmá dec:aratille conducatorilor Parti-
Sinziana si Pepelea ; Muncitoresc C.F.R. (sala
Gluiest() Vol tra( mereu (Iulius Fucik) : Tea -
trul Evreesc de Stat : Hase di tesoime : Tan
darice : Tardarlca in tara z5pezii.
lismul american prefers ansa sii nu proce- legatura dlrecla care exista Intre hoterI- dulul Comunfst a! Untunii Sovietice cu rabilii
CINEMATOGRAFE : Patria, Bucuresti ; Mize.
(seria 1 -a) Republica, Lumina, 23 Au-
rea preeedintelut S.U.A. In problema Ta1- :
Corespondentul zlarulul ,New York Ti- deze in acest fel. E) bine, In cazul acesta wanuluf el calatoria lui Dulles s! Stassen gust, Alexandru Popov, Libertalii, Volga : Tr't-
privire la inevitahllitatea ascutirii contra coul galben
; I. C. Frimu, Gh. Doja : Pr-ea multá
dictiilor dintre S.U.A. $1 Anglia, precum mince strich Elena Pavel, Miorita : Azilul do
raspandlta In India. hotarirea presedintelui Nu este oare !impede ca In aceste con - in Europa occidentals. Daca In Extremul
Orient se desfaeoara pe scara large prega- ei centre S.U.A. si cele:alte tar' capita- noapte ; Victoria : Fericirea Murata ; t Mai :
ditiuni intentia cercurilor guvernante ale tnsula fara nume : Alexandru Sabia : Prima-
liste. var-a : Mosilor : Profesor-ul de dans : N. B9I-
aceasta hotarire a confirmat ,.cele Reactia In tarile Europei st Asie! la
mai sumbre temer!" ale oamenilor poli- pentru organtzarea onor acte de agrestune ademilitarletilor japonezi pentru organizarea
noi acte de agrestune impotriva Chi- hotarlrea presedintelut S.U.A. cu privtre
cescu : Puterea tea mare ; Donce 5imo: Mante:
Cultural : O noapte furtunoasä, Vizita. Lantul
impotriva Chine! urmareete unicul scop de siabiciunilor, Arendagnl roman Rahova : Des
indtent. Corespondentli din Tokio net, h Europa dlplomatta américana 1a la tnsula Taiwan. precum Si la cererile cu coperitorul tatnelnr sbnrului : Vasile Roaita :
caracter de ultimatum alle lui Dunes feti Dona lumi ; Flacara : Fa-a cu paru) carunt ; 7
Comae, tie e larga proportele
este conslderat ça un stmptom alar- militare in Extrema! Orient ? operatiunilor de tarlle vest- europene, a provocat o noie Noembrie : Fetflele vieneze : Arta: Primul
armatel revansarde vestgermane, destinata
snectacol ; Olga Bancic : Cuceriorii aerulul ;
Ziarul francez ,Le Populaire" eventurílor militare impotriva popoarelor agravare a dívergentelor in sanul blocd- Popular : Atiger Navoi (lie Pintilie : Cadavrul
arata ce Infaptutrea ordínulul presedin- O asemenea orientare nu poate se nu europene iubitoa "e de pace, lut anglo-amerlcan. Aceasta este conse - vin : Unfree: Puterea ces mare : Tudor Vla-
via avea ça armare largirea teatro- provoace proteste hotarite din partea ace -
lui operatiunilor militare in Asia ".
Presa americane nu a ascuns scopul vi-
lora care find spre mentineree Ore. Se zite! lui Dulles In Europa. Astfel, ztarul
cinta inevitabtla a politicti de extndere a
egrestunft, politica dosa de v'arfurtle eon -
dimirescu : Metode miciurinlste de selectie. Po-
vestea unlit grim Maegtrir dansului uzbek. In-
uecerile internationale de cicltsm Timpuri Nol
Chiar 51 in S.U.A., noua actiune a gu- luem de pilda Anglia. Act se deseteoara Nell Street Journal" s'a laudat ca ducatoare din S.U.A. si care contrazice
(Bulevard): Ursuletul M1ga. Tehnotogia untcA,
american a provocat sertoase te- o larga miscare de protest impotriva poll - Dulles a adus In valiza ea tin arsenal in- interesele vitale ale lntregli omenirt. Calaretul din Kuban. Bolnavui tnchtpuit : Tim -
purl Noi (Grtvua) : Atecul caravane! ; Constan-
tin David; Dragoste st ura ; 8 Mai : Oameni
(Din ziarul PRAVDA" nr. 40 (11.608).
curaJoSL
www.dacoromanica.ro
 Pat. 6
Cuvántarea luí Mao Tze -dun
la inchíderea lesion'' Comitetului national al Consiliului consultativ
politic popular al Chinei
PEHIN 9 (Agerpres). China
La 7 Februare a avut loc $edinta de
Noua
lnchídere a celai de a 4-a seslunl a Coml-
tetului national al Consc:tu:ui consultativ
polit'c popular.
La sedinta a tost adoptata o rezolutle
care aproba in intregtme raportul politic
prezentat de Clu En-lat.
La sedinta a fost adoptata o rezolutle
care aproba raportul lui Cen Su-tun, vice-
presedinte al Comltetulut national a1 Can-
stitulu' consultativ politic popular, cu art-
vire la activitatea b:roulut Comitetulut na-
tional. Ses'unea a imputernicit biroul sa
troeapa pregätir1 in vederea convocarli
celai de a doua sesiuni plenare a Consillu-
lut consultativ politic popular al Ch1;rc1
al a hotarit sä lárgeascä b'.roul Contacta-
lui permanent al Consilinittl cons,ra,ctiv
politic popular, comp:ectandu-1 cu 23 de
noi membri
La sedinta a tost adoptata deasemenea
o rezolutle care sprijina cu hotárire reven-
d:cärtle exouse in doctmentete Conaresu-
lui Popoarelor pentru Apäraree Pacil.
..Cea de a patra ses:une a Comitetulut
national al Constliului consultativ poltt!c
popular, se spane in rezofutte. anroha in
unanim:tate ra?ortul lui Go MoJo, serai-
adjunct ai delegatiei chineze, cu privtre
la Congresal Popoare:or pentru Apararea
Pact! 51 la suocesele acestut Congres.
Participant!! la sedtnta au trims o tete-
grama de salut voluntartlor chinez' In care
PEHIN 9 ( Agerpres). China Noua
transmite raportul asupra Congresulul Po-
poare:or pentru Apararea Pacit prezentat
de Go Mo-Jo, presedintele Comitetulul chi -
nez pentru apararea päcifi, la sesiunea a
4 -a a Comitetului national al Conslilulul
consultativ politic popular al Chine'.
Go Mo -jo a subliniat cl Coneresul Po-
poarelor pentru Apararea Pácit, care a
avut toc recent la Viena, a fost un stimu-
lent deosebit de putern:c pentru lupta co-
muni a tuturor popoarelor pentru mentine-
rea pacai. Principala sartina a miscaril
pentru pace. a spus Go Mo -jo. consta in
antrenarea masselor larga ale popoarelor
lub:toare de pace la lupia pentru pace. Cu
cat baza acestei miscari va fi mal larga,
cu adat milltar'Stii din lagarul agresly vor
fl mai Izo :ata. cu atàt mai sigur vor putea
f1 zadarniclte planurile lor de declanaare dent haze miliare, cauta sa -al procure carne
a unti nou räzhoi mondial. In aceasta lu- de tun, spr[jinä forte:e reactlunti, reprima
m:na Congresul a constituir o mare victo- popoare:e 1mpun brocada $t embargoul. in
ria. räzboiul din Coreea, Imperiali$tii americani
Larglrea hazel miscärt' pentru pace sia folosesc in mod filas arma bacterfologica
gasit o vie expresie in demonstrana pentru sl ch!micä de exterminare in massa. Te-
pace organtzata de locuitorii Viene'. La a- mandu -se ca succesul tratativelor de armts-
ceasta demonstratte au participat munca ttnu ar putea duce la destinderea incordi -
tort, tarant, studenti, gospodine. teneri, co- ri1 internationale, el au torp(lat In fel s1
pia tnvalizi, reprezentanti al cercurilor In- chip tratativele de armistitiu, pentru a ex-
dustrlale st comerciale, parint' cri copi[, tinde actualul räzbot. Pentru no(, aceste
mame cu prunct in órate. Manifestanti in- màrsave actant! agreslve stint ahs- lut
tr'o cet:oana nesfarsttä In piafa I. V. Stalin, ciare. Agresorti impertinenti irisa nu
in fata clädtrfi parlamentulul, ei au salutat recunosc cá comit acte de agrestune
cu caldura pe sol!' piel din toate tärlle
cu cuvantul pace ". scandat In dirai-Re
INAINTE, SPRE vICTORII $I MAI MARETE!
Raportul lui Ciu En-lai la cea de a 4-a sesiune a Comitetului national
al Consiliului consultativ politic popular al Chinei
CnnlPnuare. Inceputul In .,ScAnfera" A'r. 2578
2. Inceperea tnfaptutrli primulul plan
cinctnal at constructief nationale.
In 1953 primal an al primulul plan
cincinel industria st agricultura noas-
tra 1st vor mari considerabil productia to
comparane cu 1952. Bazandu -se pe pro
ductia pianificata din 1952 $i pe planul
pre:lminar al anu:ui 1953 al luand pro
duct :a din 1952 drept 100, productta ce-
lor mai importante tipuri de produce in-
dustriale st agricole ve atinge in 1953
urmätorul nivel : fontä 114 %, bare de
o;el 123 %, carbune 100 %, energie
electr'.ca 127 %, petrol 142 %. cupru
139 %, plumb 149 %, zinc 154 %,
macini unelte 134 %, soda caustica
131 °s, cament 117%, material lemmis
138 %, fire de humbac 109M,,. resaturt
de bumbac 116 %, hartte 106 %. za
bar 123%, cereale 109 %. bumbac
brut 116.% si ceal 116 %.
Para:el cu crestenea industrie! al agrf-
cu : turit se prevede marirea alooatil or pen-
tru nevo) sociale ai culturale precum $1
pentru invätamant, care vor intrece Cu
55.86% atocatiile din 1952 ; Investitile
in transporturi Si comunlcatll vor creste
cu 64.97 %, tar investitile pentru lucrari
'de (rigare cu 12.8 %. Aceste cifre arata
cs constructia noastra nationala plantfi-
cata se desfásoara chiar dela inceput in co-
porti' vaste $i cá sarcin!le care stau in fata
mastri sunt grandloase $i glorloase, dar,
tu acelas limp, legate de multe greutdt[.
Deaceea, in acest an, cea mat Impor -
tanta si princípala sarcina este mohtlfzarea
cassai muncitoare $1 a intregii populata a
tarit pentru concentrarea eforturt :or for
spre hiruirea greutatilor $1 spre !adepli-
n:rea at depasirea planului de construette
pe 1953 Pentru a indepllni aceasta sar-
tina complexa st grea trehue sa obtinem
o inalta intensitate si precizie a mundi
In toate sectoare:e acestei constructia.
Trehue sa garantam vantIurile statulul
$1 sa asiguram ca planurile noastre de
constructie economica, planuri :e in dome -
ntul apararti nationale. precum $1 in do-
mental dezvoltartl sociale st culturale sa
nu fie stänjenite de vreo llpsä de maloace.
Trehue sa realizam o economie striera
át sa luptäm impotriva rtsipei in toate de-
partamentele at mai ales in acelea care se
ocupa cu problemele productlet. in con -
form :tate cu nevoi:e $1 posíbilítatile noes -
tre trebue sä folostm in intregime borate
farte:a de prod uct`.e ne d escope r I te. sa re-
ducem pretul de cost, sa imhunatatim ca-
litatea 51 sa märlm cantitatea producttef.
Trehue sa íntarim comertul. transportai -lie
$I comunicatiile, sa Imbunätanm condu-
cerea st administrat :a. sä acceleram circu-
lana märfurt:or industriale al agricole st
sclttmhul de marfuri intra oras st sat pen-
tru a satisface nevo] :e poporului. pentru
a stahfliza pretir :le marfurilor, pentru e
grabt dezvo:tarea industriel $i a agrtctil-
turit. Trehue sä unim pe tori Industriasti
$1 comerciantit ale caror Intreprinderi fo-
losese tntereselor nationale a¡ bune:stari a
poporul. rt St sa le dam posibil[tatea de a -st
manifesta fnitietiva sub conducerea eco-
REDACTIA al ADMINISTRATIA : Bucureeti Plata Scanted ". Tel. 7 60.10 el 7.60.40. Teperul : Combinatul poltgrafic ..CASA SCANTEII - Abonamentsr (ndlvtdual lunar let 5; eolective pentru muneitorf, 'gran!
SCANTEIA
A 5 -a aniversare
a Armatei Populäre Coreene
fägaduesc sa sprijlne lupta for ero:ca panä gata sa luptäm impotriva lut, sa luptäm bim de.spre organele guvernamentale cen-
la victoria finala. panä cand imperialismul american va re-
Inainte de incheferea aedintet a luat eu- nunta la pretentiilecoreean sale, pana cand
tra:e. Chiar alci, multe dfntre cadrele de
conducere din multe sectti se Itmiteaza Conferirea títlului de maresal
vantai presed!ntele Mao Tze -dun. Cuvánta- popoarele chinez si
rea lut Mao Tze -dun a fost Intrerupta in victoria finalä.
vor obtine tnca la a se inchide in (nstitutiile lor st a
transmite In seras hotariri $I directive. Ei al R. P. D. Coreene lui Kim Ir Sen
In al doilea rand, sa Invätam dela sunt preocupan numal sa pregateasca $1 sa prtleju] celai de a 5-a anlversari a Arma
repetate rànduri de ap:auze furtunoase. El predea lucrarile ; nu se da atentle lega- PHENIAN 8 ( Agerpres). TASS trans-
a aprobat rapoartele. discut1Ile $i rezolu- Untunea Sovietica. Vrem sa infaptuim o
tarit cu activista de rand pentru a lamuri mIte :
Populare Corecne. Decretul scoate etei
tille adoptate la sesiune, a felicltat pe par - mareatä constructie nationalä. Munca ce
ne asteapta este grea si experienta non - sltuatiile st a controla mersul lucrarilor. Postal de radio Phenian a anuntat la 7 dentä remarcabilele fapte de arme aje '
ticipant'1 la sesiune pentru terminarea cu stra este lnsuficienta. Deaceea trehue sa Deaceea, metodele !or de conducere II Februarie ca, printr un decret al Prezidiu- Kim Ir Sen in lupta natlonala de elibe T''
succes a lucrárilor st a sablin:et trat depunem eforturi pentru a ne tnsusi c c- lut Adunarti Populare Supreme a Repu- antiJaponeza S1 in crearea, intärirea re
Izoleaza in permanen;a de masse sl li rupe voltarea Armate, Populare Coma".S' dez,
sarcini itnedlate care stau In fata poporu- pertenta inaintatä a Uniuni' Sovietice. de realitate. bilait Popolare Democrate Coreene, s'a sub strälucita sa comanda, a dat Inarlica;7
lui chinez : Fie ça suntem sau nu membri ai partidtilut Ca un rezultat al acestei situatll, in cc nferit tillai de maresal al Repu -
, In primal rand. intensificarca tapie' de comunist, fie cá suntem cadre vecht sai munca -toastra se 1vesc numeroase proble- bacii Populare Democrate Coreene lut Kim lovit art ni.micitoare In razbotrd patr,y.'i
rezistenta impotriva agrestunii amercane noi, ingtnert sau tehnictent, intelectuale, me serioase. Daca vrem sa infaptuim ma- Ir Sen, comandantul suprem al Armatei de e]iberare dus de poporul coreean [rnao
si pentru ajutorarea Coreei. Aceastä lupta muncitori sau tarant not tosi trehue sa reata noastra constructie nationala, tre- Populare Coreene. in decret se arata cä triva tntervent'onistLor americano-enxlè
trehue intensificata, deoarece imperialismul Invatam cu toeta sinceritatea dela Uniunea bue sa invingem hirocratismul si sa ttnem acest tttlu a Post conferii lut Kim Ir Sen cu pentru ]lbertatea sl'ndependenta Coreel,zt'
american insista asupra ratinera prizonie- Sovietica. Noi trebue sa studiem nu nu- o stransa legatura cu masse:e. Toate ca-
rtlor de räzhoi chinez[ st coreeni, rupe tra- mal teoria lui Marx, Engels, Lenin st draie conducatoare de trate categorftle din
tativele de armistitiu $i tinde in mod nesó- Stalin, ci st stitnta si tehnica inaintatä a
butt sä exanda rázboiul agresiv din Core- Unlunfi Sov'.etice. Pentru a ne cladl tara,
Guvernul Central si din guverne:e lo^al,
tralala sä f!e permanent printre acttv1$ti1
Conferirea titlului de vice-marepl
ea. Vrem pace, dar atàta amp cat imperia- noi trehue sa cream o misture larga, as:
lismul american nu va renunta la cererile stars nationaló, pentru a invata deva Untu-
de rani pentru a controla muna. Daca
vom lnvinge htrocrat:smul organelor con- al R. P. D. Coreene lut Toi En Gen
sale arogante si neintemeate si la planta nea Sovietica, ducátoare si cadrelor conducatoare vor fi PHENIAN 8 (Agerpres). TASS meritale lut Tot En Gen in lntarlrea
sau de extindere a agrestunii, unica hota- desigur invinse st manifestäri atàt de data A
In al treilea rand, trehue sa luptäm im- Cu prllejul celai de a 5-a aniversärt a tel Populare Coreene. Datorita pr'cepeñ1
rire a poporulut chinez trehue sa fie con - potriva hlrocratismulul in organele noastre
tinuarea luptei impreunä cu poporul co- de conducere $i in randur[:e activistilor
natoare ce se observa plant-e acttvlstif d Armatei Populare Coreene, Prezidlul Adu- sale de a comanda. se spune in decret,
rand, ca metodele de comanda st inca:- nad! Populare Supreme a Republicli Popu- En Gen a repurtat u Toi
reean. Aceasta nu inseamna ca ne place de conducere de toste categorftle. In pr'- carea legl.:or st dtsciplinei. Daca vom lare Democrate Coreene a conferit tftlul de p ate In razhoiul drept,
In lupte'e
p ,t patriotic de cif
räzboiul. Nol vrem sa incetam Imedtat raz - zent, intr'un mare numär de organizatit
ch'da aceste ]tpsuri, constructia planifl- vice-maresal al Republtci! Populare Demo- barare, dus de poporul coreean tmpotr¡v
botul st sa lasam prohleme:e nerezolvate si prt:atre activistii de rand se observa cata a tarli noastre va fi cu siguranta in- Interventionlst!.or americano englezi
sa fie reglementate ulterior. crate Coreene lui Tot En Gen, ministrul
simptome destul de grave de folosire a cu tunata de succes, sistemul nostru de- aparär[1 nationale. In decret se subliniaza reca. Coa.
imperialismul american prefers insä metodel de comandi, de incälcare a legl- mocrat-popular se va dezvolta cu slgu-
sa nu procedeze in acest fel. E[ bine. lor si disciplinai. Aparina st cre$terea ranta sl, mai mult, lntrtgile imperial'smu-
In cazul acesta vom continua ]opta. Ori- acestui fenomen este indisoluhil legata de
cati ant ar intentiona imperialismul ame- birocrat'smul organelor conducätoare sl lul vor safari cu siguranta un e$ec,'ar noi Ordinul comandantului suprem al Armatei
vom obt'ne cu siguranta victoria finalá".
rican sá continue räzboiul, not suntem din ràndul cadrelor conducätoare. Sa vor- Populare Coreene
China Noua gorii de trupe. In cursul rázbolulvi
Raportul lui Go Mo -jo mite acte de agrestune sau ca s'ar pregati patii din China si cei din alte tari ale
PHENIAN 9 ( Agerpres).
transmite :
Cu prllejul celel de a 5 -a anlversarl a
Armate! Populare Coreene, postal de radio
mates noastra popularä s'a cala ai mai mua et.
si si -a tnsusit o bogata experienta de lupta
Ostarli nostri au invatat sa folosearca
pricepere armele for pentru nimicirea ducu
limbi. Aceastä massa de oameni pani de in- Phenian a transmis ordinal comandantu-
sufletire s'a adtrnat pentru a proclama tri- In acest scop ai cá et nu acnoneazä decat Miei. In aceasta ordine de Idei, a spus lut suprem ad Armatei Populare Coreene, manului, si -au insustt In intreglme tehn(ca
umful vieni asupra distrugerlior st morti'. pentru a se apara. Agresoril imper[al:sti raportorul merita o deosebita atentle de- Kim Ir Sen. de luptä, luptä cu succes In condltille stat
Este neindoie:nic ca convocarea Congre- americani au indrazneala sa numeasca ,.lu- claratiile si propunerile delegatilor indien! in marele räzboi de eltberare a patrie', de variate ale räzbolului modern. Comari.
sulut Popoarelor pentru Apararea Päcii a me liberà" reg'unile aflate sub controlul privitoare la incetarea foculut In Coreea. se spune in ordtn, Armata Popularä Co- danni nostri au devenit adevirati maestri
larg!t si mai mult, pe scarä mondialä, baza, lor, precum Sc regiunile in care comit a- Delegati] indien' au adoptat aceeasl poz.l- reeana dá dovada de erolam, vitejle st air In comandarea trupelor ".
si asa larga. a miacärlt pentru pace. gresluni, st sá faca zarva cfespre primej- tie ca si not. cerand incetarea imediata a negane patrioticä fari seaman si demon- in eluda infrangerilor militare serloase,
Realizórile Congresului sunt Importante clia une¡ agreslunl Ympotrlva lumtt libere faculu! in Coreea, repatrierea tuturor pri- streazä invtnciblla ei potere militarti Ar- urmare a puternicelor lovituri primate dals'
$1 pentru demascarea propagande' minci- din partea comtmismulu!". EI calomn:aza zon ter flor de rázbol in con form!tate cu mata noastra Popolari Coreeaná este ani- Armata Popularä Coreeanä sl voluntary
noase a atatätortIor la räzhoi. Blocul agre- China calificand-o drept agresoare" in Conventia dela Geneva, constituirea unti mata da un puternic patriotism a1 ptrunsä chtnez', agresorit americani nu renunta la
sty al imperia:lstIlor, in primal rand tmpe- Coreea. Prin falsuri st inselaclunl e1 in- Comisti Internationale pentru reglementa- de spirltul lnternationalismului. Sub con- planurile for agresive st, rupànd tratati
rfalnst11 americani, incearca sä cucereasea cearcä sa Induca in eroare popoare:e di i rea pasnica a razbotuiui coreean st retra- ducenti C.C. al Partidulu! Muncil din vele de armistitiu, pli.nufesc o noua sven-
domtnatia mondiala pentru a obtine profi- Intreaga lume sperand si inlesneascä des- gerea tuturor trupelor sträine din Coreea. Coreea st a guvernulut popular al repu tura militará pentru extinderea razboiului
turi maximale. EI desfäsoarä cu febrilitate fisurarea polittct' de räzbot st agresiune. Este ciar ci rezolutia indiana, care a fost bl'c11 ea slujeste cu devotament patria si In Coreea st In Extrema! Orient. Dace
politica lor agresiva razboinica st continua Din aceasta cauza, o importanti sarcina a adoptata In mod ¡legal de Organizatia Na- poporul. In räzboiul pentru eliberarea pa- aventura a Interventionistilor americani
agreslunea in Asta. Et impon tratate $1 m:scärifi noastre pentru pace este demasca- ttuni:or Unite, in urma masinat[unllor Sta triei, Armata Popularä Coreeanä, caläuzin- va safari Insä o infrangere rusinoasa.
aliante militare inroh!toare. Incalcä suve- rea necontenttä a fondulul real al propa- telor Unite, nu este aprobati de poporul du -se dupa stltnta mllltará sovietica ¡nain-
ranitatea diferitelor tari ai se amestecä in gandei miselestl a atatatorilor la razhoi. Indian.
In inchelere, Go Mo -Jo a declarat : Con
tata st dupa experienta ln lupta a eroicel tru Noi dispunem de tot ce ne trehue pen.
nimicirea definitiva a dusmanului s1 il
trehurile ]or interne. EI creeaza pretutin- O träsäturä distinctiva a Congresulul au Armate Sovietice, a crescut numeric 51 s'a vom nimicl cu siguranta
const'tulto protestele energice ímpotriva gresul Popoarelor pentru Apararea Pact', imbunatänt din punct de vedere calitativ,
poaticii de razbof a Statelor Unite. Fatar- care s'a incheiat cu succes, are o mare s'a intirlt si mat mu',t transformandu -se in- I {im it Sena scafai ca ero1c11 volun
nicta atatatori:or la rázbol a fost odatä lnsemnatate lstoricä. El a constitua expre- tr'o armata regulata moderna, inzestrata tari chinez' dati un ajutor pain de abnega
mai mull demascata. sia vointei comune de pace a popoarelor cu tehntca militará cea mai noua. Conco- the poporului coreean in lupta sa dreaptl,
Este neindoelnfc, a declarat in conta din intreaga lume si a protestului for 1m- mitant cu trnitätile de Infanterie ale ar- ca toate popoarele tirhitoare de pace din
nuare Go Mo-jo, ca rezultatul principal al potriva agrestunii. matei noastre populare cresc rapid aviat'a, lume sprijina cauza dreaptä a Coreea care
Congresului este lntocmirea programului Noua ne revine raspunderea pentru arttleraa, unitätile de tancuri si alte cate- lupta.
comun at actualel miscarl pentru pace. adoptarea masurilor nacesare InfaptuirlI
Acest program se reflecta In mod limpede tuturor rezolutillor adoptate la Congres.
In apeltrl Congresulul Popoarelor pentru Aceasta va ft In fo:osul tuturor popoarelor
Apararea Päcit.
Go Mo-Jo a suhlinlat tmportanta rezolu-
din lume. inclusivi al poporulut nostru.
Victoria definitiva a miacärli democra- Raportul prezentat de Kim Ir Sen
tlei Congresulut privltoare la interzicerea tice pentru pace va fi aslgurata data
armcl bacteriolog'ce. El a relevat dease- ne vom uni cu prletenli nostri din Intreaga
menea cä Congresul a contrihult la stahl- lume $1 daca vom munti cu perseverenta
la conferinta corpului ofiterilor superiori
sau ca se pregätesc in acest scop.
Dimpotriva, el susttn ca alti! ar co- llrea unei pr'etenti trainice Intre partlzantl In numele patii. ai Armatei Populare Coreene
PHENIAN 8 (Agerpres). TASS reean si a sublin!at cat aceste atrocitati,
transmite :
Toate ztarele cot-eene au publlcat ra-
portul prezentat de Him Ir Sen, coman-
departe de a frange moralul poporulut co-
reean si al armate] sale, au !nairit hots -
nrea for de a dobandl victoria, au unit
dantul suprem al Armatei Populare Co-
reene la conferinta corpului ofiterilor su-
popoarele Asie' pentru a da o riposta azre-
sorilor, au starnit Indignarea Sf ura mrs-
selor popolare din intreaga lume fata de
periori ai armate' populace. In raportul
sau intitulat Sa intérim armata popu- actiun :le agresorilor americani, au aratat
limpede adevarata rata a imperiallsmulul
lari ", Him Ir Sen a fácut o analiza a
nom!ca a statuluf si In conformitate c'1 rafoane, reforma agrara a fost Infäptutta general. nu ve avea dreptul sa exercfte desfasuráril räzbolulut, o caracterizare american prädalnic. Lupta poporulut co-
planai national unie. Trehue si studiem al toate paturile populatiel sent unite. Prin funotlunile st sa se bucare de Imputerni- amanuntitä a armatet agreslve americane, reean, a declarat el, se hucura de spri-
serlos experienta inalntada a Unlunil So- urmare s'au treat toate conditöle pant'n eirile Adunarli reprezentantilor populari precum sl o caracterizare a Armatei Popu- Jinul moral al tuturor popoarelor tuba
vietice, si popularizäm apl¡carea exper:en- convocarea Adunärii reprezentantilor pe intreaga China. h ceeace prlveste ro- toare de pace care lupta pentru lntarirea
lare Coreene, care luptä impotriva agrest-
tel inaintate, sa organlzäm Introcerea par popular' pe Intreaga China $1 a adunärilor tai pe care aceasta sesiune il va avea in unii americane. Him Ir Sen a aratat care pacll $i impotriva primeJdiei unul nou
trioticä ai campan`.a pentru economit pe locale ale reprezentantilor popular' de victor, presedintele Mao Tze-dun l -a
rázhol mondial.
sent hazele succeselor armatei populare
cea mai larga baza si sa ridicam treptat Cuate gradele pe haza dreptului de vot expus dupa cum urmeaza in cuvantarea räzboiul de eliherare ai a formulai o Spatele frontului nastro, a spas Kim Ir
nivelul de trai al muncitorilor ai tiranflor universal, in conformitate cu art'colul 14 rost'tä la inchiderea cerei de a doua se- serie de sarcini menate sà Intareasca ar- Sen, a carol tráinicte este unul din fac-
pian cresterea volumulul producile' indus- al Programului general. In ultimai tret slunl din 1950 e Cornttetulut Consiliului mata populará aparätoarea cuceririlor toril permanenti care hotaräsc soarta raz-
triale $1 agricole. ant $' chiar mai mult, numärul delegatilor Consultativ Politic Popular al Chine' : democratice ale poporului coreean. bolulul, s'a intär'.t considerabil In cursul
Trehue sa facem ca tot! oamenli mtncil care au luat parte la lucrarle conferin- ,In momentul de fata tara noastra pä-
Sublinlind la inceputul raportulul sai räzhoiului. Spatele frontulol nostru con-
sa inte:eagä ca avem in fata problema telor locale a:e reprezentantilor popular] seste ferm mainte pria räzbol, pain noile urtala importantä pe care a avut -o anul tinua sä astgare armate' ostasi cu o malta
no! st sarcin' not, ca vom putea sa hirulm a fost in intreaga China de peste reforme democratice, $1 dupa ce vom
dtficultänle, sa ne indeplinim sarc :file, 13 637.000. Numarul ce:or ales! direct fi creat o economie sl o cultura nationala trecut in räzboiul pentru onoarea, liber - consttintä politicä, sporeste productfa de
sa stäpànim munca $i sa facem mal punne sau indirect de pipor a crescut treptat. tnfloritoare, dupa ce se vor ft copt toate tatea st !ndependenta patr'.et, Him Ir Sen arme si mun't'i. Deaceea not putem da
greseli numat daca vom lupta eu hotar:re in maJoritatea rafoenelor numirul for a de- conditole si dupa ce Intreaga tara va a- a aratat cá acesta a fost totodata anal in lovituri grele inamtcului. Rtriicarea nlve-
impotriva infumurarii si nepäsarit, daca Osa 80% din numärul total al delegan - proba acest lucro in mersul nostra care imperialistii americani au respins la lului moral - politic al ostasilor Armatel
Panmunjon propunerile rezonahtle si echt- Populare Coreene este inseparabile de cre-
vom invata cu sargutnta, daca ne vom in- lor. In intreaga China, T9 provfncii, 85 nestavilit Mainte, vom intra intr'o noua $cerea generala a consttintei poliilce a
drepta greselile st vom inlatura lipsurile. de orase, 436 de Judete si cea mai mare ea. a socialismulul... labile ale partii chino - coreene la tratati-
Pe arena internatloialä, pentru a In vele pentru incetarea foculut In Coreea 51 masselor muncitoare. Tosi soldati' $1 Jfi-
Trehue sa intär:m discipline de stat, si parte din cele 280.000 de plasl $i -au ales teril inteleg limpede caractertil drept al
luptäm imputriva birocratismulut $1 a mea in mod corespunzator organele putera rapiat scopul nostru maret, trebue sa ne au intrerupt aceste tratative care cores-
todelor administrative ttpslte dò contlnut, populace, in conferinte populare ale re- unim cat mat strans cu Untunea Sovietica, pund nu Humai interesetor vitale ale po- rizhoiulul sl al telurilor sale. Moralul
sa pedepsim pe cet ce Incaica legea s1 prezentantilor tuturor paturlior populanel. cu diferitele tari de democratte populará porulut coreean, ci st ale poporulul ame- une] armate are o urlala lnsemnatate iI
sa preintàmpinam toate cazurile de saho- lati o dovade concludenta a faptulut ca at cu toate tortele tubitoere de pace 51 rican. Deaceea, a spus Him Ir Sen, ne räzhoi.
taj s: diverstune din partea elementelor iltroducerea imediata a dreptului de vol democrate din lumea intreaga. in aceasta afläm in fata unes noi etape prelungite Vorhand despre cresterea tehn!cit de
lupta a Armatei Populare a R.P.D. eta
duamänoase. Suntem convins' ca sub con - universal corespunde pe deantregul si- direcne nu trehue manifestata nlci tea a razboiului
avene, Him Ir Sen a spur ca toate ..armale
ducerea Justa a presedintelui Mao Tze -dun hatlei reale st dezvo:tartl democrancl mai mica nehotarire sou soratalä. Invátätura marxist- leninista despre raz - noas
Si a Part:du :ut Comunist Chinez, eu aJu- noestre populare si nevotlor urgente a:a La not ln tara trehue sa unira diferi- boaiele drepte st nedrepte, a spus Him ir sont fabrics ?e in general in uzinele Arma-
torul ina'ntatei tehnicl sovietice st al spy- poporulul intregil tart. Este pentru prima tele ,attonalitáti, diferitele clase demo- Sen, arata limpede cá armata noastra tre. Toate categorftle de trope ale
cialistl:or sovietici, muncitorli, taran![ st para ca Introducem dreptul de vot univer- catie, diferitele partide st grupuri demo- populara duce un räzhoi drept, un räzho' tei Populare Coreene sun? aprovizionate de
tntelectuaiii din China, capaba:l si harn:ct, sal, tar pregattrile pentru aceasta necesita crate. organizatiile popolare st toate ere pentru lihertatea $I 'ndependenta patrie! car suficiente cantität( det material
rizbol inch
vor sta tara indoiala sa-51 manifeste pe d- tin tamp oarecare. Totusl, t(nand seama de mente :e patriot:ce, democrate, si sa con - noastre. Constifnta acestui fapt da arma - räzhoi pentru ducerea until -1hr
plcn (nitiativa sl spirftul inventivi s1 sa nivelul crescànd al constantei, de unitatea solidant marrie front unie revolucionar, tel noastre o mare putere in lupta Tmpo- langat. Trehue sa multumim mint :toi armala
indepl°neascä toate sarclai :e si planurile poporulut nostru in intreaga tara $' de ex- care a fost creat si care st -a cucerit o [riva tnvazte' agresorilor americani, i1 nostri care aprovizloneazä cu arme
concrete
3.
perienta lui In ceeace priveste convocarea mare autoritate. Salutám pe calcine con-
Pentru a Tntart st mal mult ca- conferintelor locale ale reprezentann'or tribue la cauza intarlrit frontu:ul unie re-
insufló credinta nestrámutató In victoria noasträ.
[inala. A crescut considerahil mecanizareaani(
e
pacitetea noastra de rezistenta impotriva popular' de toate gradele, tinand totodata volutionar ; Indiferent cine ar fi el Analizand mersul razholulul, Him Ir mate]. Raportand la ficcare osta$, in de
agresiunil americane st pentru a asorda seama de faptul cá adoptarea sistemulul are dreptate. Luptam impotriva ortcut a- Sen a declarat cl Armata Populara Co- 1952 mecanizarea armate[ a crescut !n
aiutor Coreei, pentru a indeplini cu succes a:egerilor directe Incepe cu adunärile repre- duce prejudicil cauzel tatar-ail acestnl reeana a devenit o pu:erntca forts milt- tre] ori In comparane cu anal 1951. co-
piano1 de stat de constructie trehue sa zentantilor populart, care reprezinta orga- front revolutio:tar unie, el nu are tara care provoaca grole infrangere agre - per'oada razho[ulu' a sporit numärul
mobilizam poporul intreg'1 tari, in confor- nele de Jos ale partera de stat. nu este nece- dreptate", sorilor. ConStiinta Justetel razbolului pa- mandantilor nostra $i a cresco: màest rum
mltate cu hotarirea Guvernulul Central sar un interval lung entre alegerea repre- Aceastä direttiva a presedintelul Mao triotic de eliherare constitue un tzvor for in luptä. Dispunem de un mare CO rn
Popular. sisa ne pregatim act¡v In vederea zentantilor St convocar-ea adunärtlor repre- Tze -don arata ça frontal unie popular da- nesecat de eroism pentru tot' soldattl a' de comandanti in rezervä, care pot
elegerllor pentru Adunarea reprezentan- zentantilor populari din judete $1 pri- mocrat, care a ados o mare contrihutte la caltera Armatei Populare Coreene. pretta randurile ofitert :or Armatei PoP
tilor populart pe Intreaga Chini $1 pentru vincit (sau munic:palititi). Este necesar cauza revdutcet, trehue sa se dezvo :te st Vorhand despre armata agresiva ameri- lare Coreene. In anal 1952, 45% dins1Pal. l.
adunarile locale ale reprezentantilor popu- numal sa existe timp sufficient pentru si se Intäreasci si in victor. cana. H:m Ir Sen a dezveluit caracterul mandanti' Armatei Populare Coreene
lari de tesate gradele, si luam parte la pregätirea si desfàsurara sattsfacatoare a Data fand aceasta noua situane. tre- ei prärfalnfc $i a demascat -o ça pe o ar- idicat calif:carea la cursuri si in 5011 mçe
aceste Megera sl sa °btinent o democratie munch e:ectorale In sate $1 In ratoanete hue sa ne pregatim pentru a introduce 'riarmati cu
mata de slluitort, talhart st asasini care litage, Comandanti surit pe baza cet
mai cfes,5varsita pentru a da eel mai larg oräsene$tl. Convocarea ulterloara a Adra modificärile corespunzätoare $1 necesare, tuptä pentru o cauza nedreapta. pentru mai nost!nte teoretica tnsu$tte
carnp liber initiative' utile a tntregll popa - nirfii reprezentantl:or popular' pe intreaga atat in Programul general cat si in Sta- profiturtle caco hreparete e mtliardarilor recente experience In lupte A spata'
latii in eforturtle el comune. China va ft efoctuata pe aceste haze. tutu' orgaiizatoric al Coast :lulul Consul- din Wall Street. considerabil maestria ofitertlor de
Stim eu toni ci, in conformitate cu pre- fard greutate. tait,/ Politie Popolar al Chinel. Sub con maor ",
In curànd va Incepe in tntreaga tara ducerea clasel muncitoare $1 a Partidu- Kim Ir Sen a vorbtt despre monstruoa- Poporul nostru, e spur Him Ir SIT!S
vederi e Programulul general si ale leghi sele crime pe care armata agresorilor
cu privtre la organizarea Guvernulut Cen- Campania e:ectoralä. Trehue sa populari- lui Comunist Chinez, toit acei care fac americani le savarseste pe pamantul co-
tncheiere, se bizue pa armata noasträ
tral Popular, forma orgaalzatortca provt- Mal larg in ràndurlle poporulul ur!asa parte din acest front unie trehue sa in- este convins de victoria ei.
zor:e pe care am folosit -o in ulttrrtit tre' tnsemnatate a hotárirll Guvernulut Cen- teleagä st in vlctor intreaga lor raspun-
ani sau chiar mal mua sesiunea pe- tral Popular st sa mobilizam poporul in dere, sa faci o deosebtre nets mire prie -
nara a Consiliului Consultativi Pondc vederea une' participial constiente sl se- se ten St dusman, intre drept st nedrept, sä
Popular al Chine'. care exerclta functtu- rtoase la aceste alegert, pentru ca el sa u-teascä in efortul comun de construire sedin>la solemnä dela Phenian
nile st imputernic'ri e Adunärtl reprezarr- paata alege pe aces despre care crede a noului stat democrat Sl de inatntare spre PHENTAN 9 ( Agerpres).
tanti or popolari pe intreaga China st ale ca ar fi putrivit st necesar sa -I reprezlnte socialism. TASS ßaportul
asupra colei dea 5 a ardvg l
Tovarasi t In tata noastra stan tre' sar- La 7 Februarie a avut loe la Phenlan o a Armatei Populare a toll prezentl
conferintelor locale ale reprezentantilor tu- In organele pater(' cíe stat aI la rezolvarea
turor paturilor populanel de tonte gradele problemelor generale si locale. Dupa co :T- clai importante st glorioase. Suntem ferm sedinta solemná consacrata cela' de a 5,a sari
de vice- mare$alul Tot En Gen, mirica
aniversari a Armate' Populare Coreene. A-
$1 care st -a asuman treptat functiunile $t vocarea Adttnärti reprezentannlor popu- convinsi cá vom putea desavärsl victorios
sistenta a intampinat cu ovatti preltingtte epórerii rationale al R.P.D. Coreenecuves
1mputernicirile adunärilor locale ale repre- lar' pe intreaga China, Constilua Consul- aceste tre] sarcini mari si urgente. Expe- aparitia In preztdiu a maresalulut Kim Ir Asistenta a lntampinat calderos
zentt nt':òr popular' a avut ca stop sa tativ Poetic Popular al Chine' va con- riente trecutulut dovedeste cä sub conclu - Sen, a lui film Du Bon, Pak lien En, Pak tarea rostita de reprezentantul eroicelor
deschlda calea spre convocarea Aduneril tinua si existe ca o organizarle a frontu- cerea presedtntelui Mao Tze -dur si a chinez Parti-
Den At Sl a altor frunta$1 al Parttdului taaamente
reprezentantilor popolari pe intreaga China lui unie democrat popular al Chine!, In duit!! Comunist Chinez, poporul Munctl t guv ?rnului R. P. D. Coreene, vallende ah5 azan!versetam
$1 a adunarllor locale ale reprezen- co-iformlate eu prevederi e Programulul potate obole succese mari st sträluctte. .
precum si a ambasadorilor U.R.S.S. st I1.P. Armatei Populare Coreene. reprezejuiuf
tantilor popular!, care trehue sa fie alese general. intrucat fnsii s'a hotarit convo- toate Oameni de toste nÁtionalitänle si din
piturile sociale din tara! Unii -va Chineze. tul Armatei Populare a remis mareSa
pe baza dreptului de vot universal. carea Adunirii reprezentann:or popular) he de salut.
in prezent. daca prtvim tara in ansam- pe Intreaga China, rezulta c coa de a sllui mai stràns, ridicati ai mai sus steagul In mtJlocul onor aplatize furtunoase 51
Infra) atmosfera de mare entu'1a`m
Mao TZa -dur si psitt cu incredere
v
blu, operatiunile militare pe continent au doua sesiune plenarä a Consiliului Con - deplina prelungite, in prezidiul de onoare au Post participant(( tele 5z
fost demult terminate complet si, daca fa- sultativ Politic Popular al Chinai, in inainte spre victorll si mal ma- la sedinta au adoptai
atea! generalissimul I. V. Stalin, maresalul me de salut catre
cent ahstractfe de un oumar restrans de conformitate eu prevederlle Programulul ree sl mal stralucite Kim Ir Sen ai preaedintele I. V. Stalin, Kim Ir
1
Mao Tze -dun. $1 Mao Tze -dun.
intelectuan lei
www.dacoromanica.ro