246 înţelepciune carnală $1 spirituali 247

iad, şi astfel nu te vei simţi niciodată liniştit. în felul acesta, cutare om înţelepciunea carnală înţelepciunea spirituală
care are o mare influenţă în biserică nu te va putea niciodată suferi.
Corpul tău este slab; nu-1 obosi. El nu Atît corpul tău, cît fi iplrltul Iftu îi
La urma urmei, predicarea directă nu este un mod de a-i cîştiga pe oa­
poate să suporte munca grea, ostenea- aparţin lui Dumnezeu; nu tc da înapoi
meni, căci îi enervează de la bun început. în schimb, ar trebui să-i la şi efortul. Ca urmare, cruţă-te. de la glorificarea lui Dumnezeu cu ele:
atragi după tine puţin cîte puţin, purtîndu-te cu blîndeţe - cel puţin la „Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ: glo-
început. Căci această generaţie nu este în stare să suporte o asemenea rificaţi-L de aceea pe Dumnezeu în
corpul vostru" (l.Cor.6:20). Paul a
invăţătură aşa cum o predici tu".
spus: „Am fost în osteneală şi privaţiu­
Dar tu ascultă şi urmează regulile înţelepciunii care este de sus: ni, am trecut prin multe nopţi nedor­
„Înţelepciunea acestei lumi este nebunie înaintea lui Dumnezeu" mite, în foame şi sete, adesea fără hra­
(,l.Cor.3:19). Ceea ce este la mare respect printre oameni nu e nimic în nă, în frig şi lipsă de îmbrăcămin­
t e " (2.Cor.ll:27). Dar Dumnezeu „dă
ochii lui Dumnezeu. înţelepciunea care vine de sus ne spune că trebu­ putere celui obosit, iar celui căruia îi
ie să ne negăm pe noi înşine (Mt.l6:24; Lc.l4:26). Noi nu avem voie să lipseşte putere El i-o dă din plin" (Is.
căutăm onoare, reputaţie, aprobare sau alte asemenea ispitiri pămân­ 40:29). Tu ai experimentat lucrul aces­
teşti, înţelepciunea cerească ne zice că oamenii n-au decît să ne spună ta.
cum vor, noi trebuie totuşi să facem aşa cum îi spune Dumnezeu lui
Lucrează cu silinţă ca să ai o vorbire Cristos te-a trimis „să predici Evan-
Isaia: „Strigă tare, nu te da înapoi! Ridică-ţi vocea ca o goarnă şi fă fluentă şi elocventă; un stil frumos ghelia, nu cu iscusinţa vorbirii" (l.Cor.
cunoscut poporului Meu nelegiuirea lui, şi casei lui Iacob păcatele lor" place oamenilor instruiţi. Fără el, ei 1:17). Nu predica „cu superioritatea
(ls.58:l). înţelepciunea divină spune: Nu sunt chemaţi „mulţi înţelepţi nu vor da nimic pe predica ta. vorbirii sau a înţelepciunii' (l.Cor. 2:
1). Mesajul şi predica ta să nu fie „cu
potrivit cărnii, nu mulţi puternici, nu mulţi nobili" (l.Cor.l:26). „Dar
cuvintele înduplecătoare ale înţelep­
Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să facă de ruşine pe ce­ ciunii" (v.4).
le înţelepte, şi Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să facă de
ruşine lucrurile care sunt tari, şi lucrurile de jos ale lumii şi cele dis­ încearcă să fii liniştit şi calm în pre­ „Strigă tare, nu te da înapoi! Ridică-ţi
dica ta. Nu ataca păcatele speciale ale vocea ca o goarnă şi fă cunoscut popo­
preţuite, Dumnezeu a ales lucrurile care nu sunt ca să zădărnicească
ţării sau ale persoanelor cărora le pre­ rului Meu nelegiuirea lui, şi casei lui
pe cele care sunt" (v.27,28). „Dar voi să le vorbiţi cuvintele Mele, fie dici. Iacob păcatele lor" (Is.58:l). „Mai bună
că vor asculta, fie că nu, căci sunt nişte răzvrătiţi" (Ez.2:7). înţelep­ este mustrarea pe faţă decît o dragoste
ciunea lui Dumnezeu îţi va arăta reguli contrare celor ale înţelepciu­ prefăcută" (Prov.27:5). „Dă-ţi silinţa
nii carnale. Iată deci ce spune înţelepciunea carnală şi ce spune înţe­ să te înfăţişezi pe tine însuţi aprobat
de Dumnezeu... mînuind cu precizie
lepciunea care vine de sus: Cuvîntul adevărului" (2.Tim.2:15).

Dacă nu eşti delicat şi iscusit, ascultă­
torii tăi se vor supăra pe tine şi îţi vor
crea necazuri. Şi ce prostie ar fi să
vorbeşti cu îndrăzneală unei generaţii
ca aceasta, care este aşa de prost dis­
pusă şi de lipsită de bunăvoinţă!
„Cel care mustră un om va găsi mai
tîrziu mai multă favoare decît cel care
linguşeşte cu limba" (Prov.28:23). Eu
am făcut această experienţă. „Iată,
ţi-am făcut faţa ca de piatră înaintea
lor... Nu te teme de ei şi nu te speria de
ei, căci sunt o casă răzvrătită" (Ez.
3:8,9). Experienţa confirmă şi lucrul
acesta.
248 Ciad sarea îşi pierde gustul
Este periculos să vorbeşti deschis şi să
intri în amănunte: S-ar putea să fie
mai riscant decît îti dai tu seama.
Vei fi văzut ca un nebun, ca un mon­
stru; vei fi numit unul care insultă şi
rosteşte invective, şi astfel îţi vei pier­
de reputaţia şi prestigiul. Tu ai nevoie
să le păstrezi pe acestea. Oamenii te
vor urî şi nu te vor putea suferi; de ce
să te expui singur unor asemenea lu­
cruri?
In special cei mari vor fi jigniţi dacă
nu le vorbeşti cu amabilitate şi nu-i
măguleşti. Iar dacă cei înţelepţi şi pu­
ternici se uită la tine de sus, cum vei
avea vreun respect de tine însuţi?
Oamenii noştri tocmai au ieşit de sub
ierarhia opresivă a unei biserici de
stat, şi nu le place să li se arate anu­
mite păcate sau să li se deschidă răni
vechi. Ei nu pot suporta anumite în­
văţături. Cu cît vor fi învăţăturile
mai uşor de primit, cu atît mai bine
pentru ei. Lasă deoparte lucrurile neg-
„Cel care se comportă într-un mod in­
tegru umblă în siguranţă" (Prov.10:
9). „Cine umblă ireproşabil va fi scă­
pat" (Prov.28:18).
„Dacă socoteşte vreunul dintre voi că
este înţelept... să devină nebun ca să
fie înţelept" (l.Cor.3:18).
„Am ajuns ca un spectacol pentru lu­
me... Noi suntem nebuni de dragul lui
Cristos" (4:9,10). „Un sclav nu este
mai mare ca stăpînul lui. Dacă M-au
persecutat pe Mine, şi pe voi vă vor
persecuta" (Io.l5:20). Cui îi pasă de
ceea ce spun oamenii despre tine? La
urma urmei, mulţi au spus despre Ie-
sus: „Are un demon şi este ţicnit"
(Io.l0:20). El a spus: „Dacă doreşte ci­
neva să vină după Mine, să se nege pe
sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze"
(Mt.l6:24). „Dacă vă urăşte lumea,
ştiţi că M-a urît înainte de a vă urî pe
voi", spune Domnul nostru (Io. 15:18).
„Să nu iau partea nimănui, nici să lin­
guşesc pe cineva. Căci nu ştiu cum să
linguşesc; altfel, Făcătorul meu mă va
lua imediat" (Iov 32:21,22). „A crezut
în El vreunul dintre conducători sau
dintre farisei?" (Io.7:48). „Nu mulţi
înţelepţi potrivit cărnii, nu mulţi pu­
ternici, nu mulţi nobili" sunt che­
maţi (l.Cor.l:26). „Vreau să vorbesc
înaintea regilor despre mărturiile Ta­
le, şi nu-mi va fi ruşine" (Ps.ll9:46).
„Dacă arătaţi părtinire, comiteţi un
păcat" (Iac.2:*9).
„Voi să le vorbiţi cuvintele Mele, fie
că vor asculta, fie că nu, căci sunt niş­
te răzvrătiţi" (Ez.2:7). „Ori de cîte ori
auziţi un cuvînt din gura Mea, averti-
zaţi-i din partea Mea. Cînd spun celor
nelegiuiţi: ,Precis veţi muri'; şi voi nu-
1 avertizaţi şi nu-i vorbiţi pe faţă ca
să-1 avertizaţi pe cel nelegiuit de calea
înţelepciune carnală şi spirituală
ative. Asemenea învăţături pot să le
facă rău. Ele n-aduc nimic bun.
Dacă predici asemenea lucruri, pru-
denţa cere ca să vorbeşti despre ele cu
mare grijă. Dacă conştiinţa îţi spune
că trebuie să vorbeşti, fă-o mai pe as-
cuns, ca să nu-i jigneşti prea tare pe
oameni. Lucrul acesta este adevărat
mai ales pentru nişte oameni tineri în
credinţă. Caută ocazii bune ca să le
spui nişte adevăruri mai neplăcute şi
atenuează-le cît poţi mai mult; doar
nu doreşti să-i îndepărtezi pe tinerii
credincioşi!
Fii deosebit de prietenos cu cei care au
cea mai mare influenţă asupra biseri-
cii - cel puţin pînă ai un post bun şi
sigur, precum şi un salariu convenabil,
Altfel, o să-ţi fie greu să găseşti un
post, căci bisericile se vor teme de tine
şi nu te vor chema. Şi atunci din ce o
să trăieşti? De aceea, o predică sinceră
şi francă poate să fie păgubitoare pen-
tru traiul tău. O abordare mult mai is-
cusită ţi-ar putea oferi mult mai multe
ocazii de a te face cunoscut.
249
lui nelegiuită, pentru ca să trăiască,
omul acela nelegiuit va m u r i în nele­
giuirea lui, dar voi cere sîngele lui din
mîna voastră" (3:17,18). „Ceea ce-mi
spune Domnul, aceea voi vorbi"
(l.Re.22:14).
„Strigaţi tare, nu vă daţi înapoi" (Is.
58:1). „Blestemat să fie cel care face în
mod înşelător lucrarea Domnului"
(Ier.48:10). „Noi am renunţat la lucru-
rile ascunse ale necinstei, neumblînd
cu viclenie, nici mînuind înşelător
Cuvîntul lui Dumnezeu; dar, prin
arătarea adevărului, ne recomandăm
pe noi înşine oricărei conştiinţe ome-
neşti înaintea lui Dumnezeu"
(2.Cor.4:2, sublinierea mea). Petru,
predicînd necredincioşilor în prima
predică din epoca creştină, a spus
evreilor: „Voi L-aţi pironit [pe acest
Om] pe o cruce prin mîinile oameni­
lor fără Dumnezeu şi L-aţi dat la
moarte" (Fap.2:23). „Noi trebuie să
lucrăm... cît timp este zi; vine noaptea
cînd nimeni nu mai poate să lu­
creze" (Io.9:4).
„Nu este bine să fiţi părtinitori, şi un
om poate păcătui şi pentru o bucată
de pîine" (Prov.28:21). „Să se facă vo-
ia Domnului!" (Fap.21:14,15). Dumne-
zeu „v-a hotărît vremuri stabilite şi
graniţele locuirii [voastre]"
(Fap.l7:26). „Planul Meu va fi în­
tocmit, şi Eu î m i voi împlini toată
buna Mea plăcere" (Is.46:10). „Dum-
nezeu face un cămin pentru cei ce
sunt singuri... numai cei răzvrătiţi vor
locui într-o ţară aridă" (Ps.68:6). „Un
om fidel va fi plin de binecuvîntări,
dar cel care se grăbeşte să se îm­
bogăţească nu va merge nepedepsit"
(Prov.28:20). „Teama de om aduce un
lat, dar cine se încrede în Domnul va
fi'înălţat" (Prov.29:25).
250 Cind sarea Îşi pierde gustul înţelepciune carnală si spirituală 251

ANIII'1, vezi cum înţelepciunea carnală - deşi vorbeşte convingător tău, căci Eu sunt Dumnezeul tău. Eu te voi întări, te voi ajuta, te spri-
ţi iijmK'iil bine chibzuit - este complet opusă înţelepciunii care este de jinesc cu mîna dreaptă a dreptăţii Mele. Iată, vor fi făcuţi de ruşine şi
HUH (uf. lac.3:15-18). Ea promite mari avantaje celor care o urmează, dezonoraţi toţi cei care s-au mîniat pe voi; vor fi nimiciţi şi vor pieri
dur promisiunile ei nu sunt totdeauna ţinute. Ea ameninţă cu mari cei care luptă împotriva voastră" (Is.41:10,ll).
nenorociri pe cei care o sfidează, dar nici ameninţările ei nu se împli­
nesc totdeauna. Ea face din ţînţar armăsar, şi din armăsar ţînţar. De
aceea, tu respinge înţelepciunea lumii, căci ea este nebunie înaintea
lui Dumnezeu.
Diplomaţia carnală ne-ar face să ne temem de cei care pot ucide
doar corpul - şi nici chiar asta nu mai prea pot face în aceste zile. în­
ţelepciunea lumească ne-ar face să aruncăm de la noi adevărata teamă
de Dumnezeu. Dar nu uita lucrul acesta şi foloseşte-1 ca să te întăreşti:
„Teama de om aduce un laţ, dar cel care se încrede în Domnul va fi
înălţat" (Prov.29:25). Nu căuta niciodată profit temporar riseîndu-ţi
sufletul, ci „aşteaptă pe Domnul şi mergi pe calea Lui, şi El te va
înălţa ca să moşteneşti ţara; cînd cei nelegiuiţi vor fi exterminaţi, tu
vei privi lucrul acesta" (Ps.37:34). Căci calea Lui este cea mai sigură
cale, deşi înţelepciunea carnală poate spune altceva şi numi calea Lui
drept nebunie. Mai presus de toate, să nu uităm că „nebunia lui Dum­
nezeu este mai înţeleaptă decît oamenii, şi slăbiciunea lui Dumnezeu
mai puternică decît oamenii" (l.Cor.l:25).
„Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să facă de ruşine
pe cele înţelepte, şi Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să fa­
că de ruşine lucrurile care sunt puternice" (v.27). „Credinţa voastră să
nu se bazeze pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumne­
zeu" (2:5).
„Cuvîntul despre cruce este o nebunie pentru cei care sunt pe calea
pierzării, dar pentru noi care suntem salvaţi este puterea lui Dumne­
zeu. Căci este scris: ,Eu voi distruge înţelepciunea celor înţelepţi şi voi
da la o parte iscusinţa celor iscusiţi'. Unde este înţeleptul? Unde este
învăţatul? Unde este argumentatorul acestei epoci? N-a făcut Dumne­
zeu nebună înţelepciunea lumii? Căci întrucît în înţelepciunea lui
Dumnezeu lumea prin înţelepciunea ei n-a ajuns să-L cunoască pe
Dumnezeu, lui Dumnezeu I-a plăcut să-i salveze prin nebunia mesa­
jului predicat pe cei ce cred" (l.Cor.l:18-21, sublinierea mea).
„Nu te teme, căci sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare în jurul