FISIOGRAFIE

CURS ELEMENTAR
DE

ST_DIUL

TRODUCERE I
Redactat

48

80

iguri,

1-ia

DE

SABBA STEFANESCU
.

Licentiat in Seiintele naturale de la Facultatea de Sciinte din Paris

Aprobat de Ministeul Cultelor

al

iunei Publice

BUCURESCI

grafic SOCEC & TECLU

96, Strada Berzi, 96

1884

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

al

In urma exarninrei fcut de

o comi-

siune, manuscriptul de Fisiografie' elaborat de

D-1 Sabba Stefnescu, gsindu-se apt pentru a
figura intre crtile didactice, Ministerul, aulind
pe Consiliul permanent al Instructiunei, aprob
acest manuscript ca carte didacticA, pentru elevii
I-ia secundara.
i elevele
No. 3748.

1884,

Monitorul oficial No. 15, p. 257;

www.dacoromanica.ro

17.

1884.

Imitatia
plagiarea
vor fi
considerate ca violare de proprietate.
Tte exemplarele carY nu vor purta semngtura m
vor fi considerate ca contrafkute.

www.dacoromanica.ro

PREFAT
Redactand acest curs, 'ml am propus
fac s fie complect, scurt, precis,
i
trivit inteligentelor elevilor pentru cari e destinat.
Am
s resolv cestiunile in putine
cuvinte,
cu desvarire explicatiunile
lungi pi mrginindu-m a expune, pentru
ce
cestiune, numal resumatul explicatiunilor ce se
vor face de profesor; aia
am respectat rolul
importanta profesorulm in
Am dat re-cari
lang
unele cestiuni, cu scop de a veni in ajutor elevilor, cari, impiedecati de re

inprejiurari,

nu vor putea s asiste la tte pleregerile.

Afar de cestiunile prevllute in program,
am mal adogat pi cate-va noi, din cari, unele
neaprat trebuincise
altele impuse de planul
cursului.

D-1

Terminand, fac urmtrele mentium:

La intocmirea planulul am consultat
Stefan C. Michailescu, profesor de Sciintele
www.dacoromanica.ro

naturale la Gimnasiul Lazar,

'mi am apropriat multe din ideile d-sale.
Din autorii de cari m'am servit, am luat
o parte din figuri.
Dintre figurile originare, o parte sunt desenate, dupe indicatiunile mele, de d-1 Petre Ionescu, profesor de Desen
Caligrafie la Scla
de Comert.
AU TORUL

www.dacoromanica.ro

Materie. - Materie se numesce tot ce este sau

exista. Materia este nemrginita; pentru et se
pretutindinea.

omul
multe alte

- Omul este materie. Ca

este format din
numite :

picire, piept, ochi,

etc.
Creierul

un cordon,

in cap (Fig.
in

ira

nas, limbt, creier,

1)

se continua cu
numit mciduva

Nasul, urechile, limba,

stau de a dreptul
in
cu creierul, prin fire numite nerd, iar manile, picirele, spinarea
pielea ce'le
tot prin
cu maduva spinarei.
nervi, stau
Dintre tte
cinci
anume:
.
limba, ochii, urechile
pielea 'i sunt de mare
pentru
vestind creierul de inprejiurarile in care
se gasesc
el cunoscinte folositre vietei.
se gasesce
Or! de cate or! una din aceste

in vre o inprejiurare, se

una sau mai

multe cunoscinte. Exemplu: atingnd cu mana o bude

se dettiptt in
cunoscinta CO e
de zahr,
tare
rece; punnd pe
o
se
in el cunoscinta et e dulce; etc.

www.dacoromanica.ro

Fig. 1. A, ereierul
C, naduva spin&rel;
2, 3, 4, 5, nervil

spi-

nrel ; 7, 8, 9,

www.dacoromanica.ro

Cunoscintele ce se deltdpth in
prin rnijlocul
uneia din aceste
sunt
totul deosebite de cele
in el prin
ce se
:
celor alte.
prin
alt-fel sunt cunosciintele ce se
in
inijlocul ochilor
alt-fel cele ce se
limbel , urechilor,
prin

in el
pielel.

Prin rnijlocul acestor cinci

in
se
categoriI de cunoscinte. La fie care din ele
la tte corespund
corespunde cate un
ornul

de a

limbel

ce are
se numesc
prin mijlocul ochilor, urechilor,
pielel, cunoscinte despre rein ce

se petrece inprejurul lui.

Cele cind simturi ale omulul sunt:
al mirosului, al gustuluz
derd, al

ve-

al tac-

tuba sau
Cu simturile, ornul descopere calitatile materiel
schimbrile ce sufere in fiinta sau positiunea
Cu fie care
in parte, descopere numal unele
unele schimbrI ale materiel,
cu tte
preuna,
descopere tte
tte schimbarile

la care este supus.

Constitutiunea materiel. - Materia se crede

este

din

de mid,

in cat

omul,

simturile lui, nu e in stare

le cunsc4. Acestor
Orticele s'a dat nurnele de atom.
de re
este
Forma atomilor se crede
ce, sfera este forma cea mai
fel; cci de ar
nu sunt totT de
fi,
materia ar avea
www.dacoromanica.ro

Materia are
dupe felul atomilor ce o formateria fiepentru
atomii ce
ruluT sont diferiti de aceia ce
materia aerulul,
calittile fierului sunt deosebite de ale aerului.
Molecule. se crede
sunt asociati
in grupe, asemenea mici,
s'a dat numele de molecule.

Forma rnoleculelor este

nu este
ci poliedrica.

de a atomilor;

atomil, nu sunt lipite unele cu

Molecule le, ca
nisce locuri, cam ca
altele ci printre ele se
ele
de mari, numite spapuri intermoleculare.
crede

Spatiurile intermoleculare nu sunt gle ci se

sunt pline cu o materie, mult mai subtire

de cat aerul,

Der.

Materie eimplA
compus. materia are
moleculele formate dintr'un singur fel de atomi, se
numesce
sau elementard, iar
le are formate din dou sau mai multe feluri, se numesce
compusa.

Coeziune. -

nurnesce coeziune puterea care

tine moleculele apropiate unele de altele.
mare sau cu atat mai
Coeziunea este cu atat
mai cu anecu cat moleculele se pot
sau mai cu inlesnire. Asia: coeziunea
pentru c, mai cu aneeste mai mare de cat a
voie se despart moleculele fierului de cat ale apel.

Corpuri. - 0 parte din materie, mare sau mic,

fie de hartie, un bob de nisip,
se nurnesce corp.

o cas, un orn, etc. sunt corpuri; pentru c,

fie care este o parte din materia
o

www.dacoromanica.ro

11

Corpurl simple si
- Din
tul de vedere al felulul de materie din care sunt formate, corpurile se impart
simple
compuse.

Se numesc corpuri simple tte acelea ce sunt

formate din materie simpl. Exemplu: oxygenul,
drogenul, azotul, cdrbunele, fierul, cuprul, plumbul, au.
rul, argintul etc.

Se numesc corpuri compuse tte acelea ce sunt

formate din materie compus. Exemplu : apa, aerul,
acidul carbonic, rugina, creta, etc.
solide,
gazcise. - Din punctul de vedere al coeziunei, corpurile se impart in
solide, licicle
gazse.

Se numesc corpuri solide tte acelea ce au o

coeziune mare. Exemplu: pietrile, lemnele etc. Pentru

st le desfacem moleculele sau s rupem o parte

din ele, trebue s
o putere mare.
Se numesc corpuri licide tte acelea ce au o coeziune atat de
unele
in cat rnoleculele
altele. Exemplu : apa, vinul, alcoolul, untul de
o parte din
lemn, mercurul, etc. Pentru ca
ele,
o putere
Se numesc corpuri gazse tte acelea ce nu au
ca

coeziune. Exemplu : aerul, vaporil, fumul, hydrogenul

unele peste altele
s
etc. Moleculele
unele de altele necontenit. Alia: fumul is&

cu cat se

din
strans in form de
in aer, cu atat se

Observare. - Corpurile
fluide sau curgatdre.
numesc
Corpurile solide au o

licide

gazse se

hotratd; ele
vasul in care sunt
forma cand se
puse. Corpurile fluide nu au o form hotrata ; ele
schimba forma cand se schimba vasul in care sunt
form,
puse. Exemplu: o
apa
castron,
pahar
sau
este pusa
www.dacoromanica.ro

12

ia forma interiorului paharuluI, cand este pusa in pahar

pe a interiorului castronului, cand este puss
castron.
- Din punctul
Corpurl
descrierei
sau
al
naturel,
al
de vedere

corpurile se impart

ceresci.

Se numesc corpuri pamantesci acelea carI fac

tot ce tine
parte din materia ce
de el. Exen-iplu: pietrele, lemnele, apa, aerul, animalele. etc.

Se numesc corpuri ceresci acelea cari nu fac

pamantul,
din ceia
parte din materia ce
tte
ce tine de el. Exemplu: Srele, Luna, Stelele
cate sunt pe cer.

Univers sau Natur. - Pamantul, corpurile

cu locurile ce le desparte
cu tot
ce este cunoscut sau necunoscut, se numesce Univers
ceresci

sau
Spatiu. - Spatiu se numesce locul nemrginit

tte corpurile din

in care sunt

Volum. -

Volum se numesce locul ce

corp In spatiu. Exemplu: volumul

un
al une!

pamantul, casa,
case, al unm orn, este ldcul ce
omul in spatiu.
corp se numesce cantiMass. - Massa
tatea de materie din care e format.
felul

Observare. - Volumul
desimea moleculelor

massa

corp atarna de la

corpurl, pot sa alba acel4u volum fara sa

aceiasi massa fara s
invers, pot sa
aceiasi massa
aiba acelasiu volum. Exemplu: Din du bucatT, una de lemn
mariner, cea de fier e mal
alta de fier, de aceiasi forma
bucati, una
grea, adeca are o massa mai mare din
de

un
mal grele

alta de fier de aceiasi greutate, cea de lemn are

mare. Causa este ca, moleculele fierulul sunt
dese de

ale lemnului.

www.dacoromanica.ro

13

Proprietate. - Se numesce proprietate a

corp o calitate re care a lui. Exemplu: zaharul este

alb, tare
dulce; adeca, are calitatea sau proprietatea
de a alb, tare dulce.
Proprietati generale
particulare.
rile au du feluri de
generale
particulare.

Se numesc proprietati generale acelea prin care

corpurile se
unele cu altele,
particulare acelea prin care se deosibesc unele de altele.

Ca exemplu de proprietti generale sunt:

tinderea

impenetrabilitatea.

Ori ce corp are intindere; pentru

erupt un
in spatiu. Exemplu: banca, tabla, creta, etc. au
intindere; pentru
un
in portiunea de
spatiu mrginita de
clasei.
Corpurile sunt impenetrabile sau nu se pot
trunde; pentru
nu pot
ocupe de-o-data acelap

spatiu. Exemplu: du

de-o-data
du locuri in portiunea din spatiu marginit de

clasei; ele nu pot

intre una 'ntr'alta, pentru

ca de-o-data s ocupe un singur

Ca exemplu de proprietati particulare sunt:

leabilitatea, ductilitatea, tenacitatea
elasticitatea.
Un corp se zice
se intinde in foi
cand e
cu ciocanul sau e silit
printre du corpuri tari.
fire
se intinde
Un corp se zice ductil
subtiri, cand e silit
din ce in co
prin
mai
facute in o plac de otel sau de alt ceva.

Dintre tte corpurile, aurul este cel mai ductil

cel mai maleabil
www.dacoromanica.ro

14

Un corp se zice tenace

fiind in
de fir
nu se rupe, cand e tras in lungime.
sau de
Dintre tte corpurile,
este cel mai tenace.
Un corp se zice elastic dact
forma,
asupra lui
cand o putere re care
de a mai lucra.
o recapt, cand puterea
Exemplu : o bucatt de gum-elastic este
; pentru et, daca e
putin de
se lungesce,
e
in libertate se scurtz
ajunge la forma
ce avusese mai innainte. Tot asemenea: o nuia este
; pentru
et, dact este
putin se

vie, dar duct e

se

Fenomen. -

Se numesce fenomen o schimbare,

de ori ce fel, in fiinta sau in positiunea materiel.

Exemplu: topirea ghetei, arderea lemnelor, curgerea

se
apelor, etc. stint fenomene; pentru et, cand
topesce, cand lemnele ard se produce o schimbare in
iar cand apele curg se produce o
fiinta
bare in positiunea
fenomen
- Fenomenele
Fenomen
feluri: fisice
sunt de
schimbarea ce sufere materia este trecatre
mai ales
prin
schimbare,
i se mtresce
greutatea, fenomenul se numesce
i se
etc.
Exemplu:
apel, topirea
se mai
pentru
apa
sunt
mai
sau
volumul, ghta topindu-se
volumul, dar
mai
se mai strange sau
tot-deauna, un kilogreutatea nu li se
gram de apt inghetand,
un kilogram de
un kilogram
topindu-se,
un kilogram de
de apt.

www.dacoromanica.ro

15

schimbarea ce sufere materia nu este treatales dart prin acsn schimbare, i se mAresce
greutatea, fenomenul se numesce
chtimie. Exernplu: arderea lemnelor, ruginirea fierului,
etc. sunt fenomene chimice ; pentru c,
arVnd
greutatea,
ruginind
greutatea.
Causele fenomenelor. - Ori ce fenomen are o
care '1 produce.
ghta se topesce la

tire mai
sau i se

cEdura, prin urmare, este causa fenomenuluI topirea ghetei.

date fenomenelor. - Dupe causele cart
le produc, fenomenele se numesc: calorifice, optice,
electrice, magnetice, etc.,

dupe cum sunt produse de

de electricitate, de magnetism, etc.

cMdur, de

dau ea parerea ca:

Observare. -

materiall se misca neincetat

ca, miscandu-se intr'un

sau late'
mai
sau mal incet, lucrza necontenit
asupra
ti se produce sau caldura, sau electricitate, sau
sau maI multe din
lumina, sau magnetism, sau de-o-data
causele fenomenelor.
Adevrata causa a tutulor fenomenelor, asia dar, este
atomilor.

VI
- CMdura este causa fenomenelor

ca-

lorifice.

Sorginte de

- Se numesce sorginte de

locul unde se produce

de unde pitch

Exemplu: Srele, focul, etc.

asupra corpurilor. dura dilat corpurile ;

volumul.

le face s

mai

aldura transform corpurile; aden, le face

trc dintr'o stare intealta.
00.

www.dacoromanica.ro

16

Dilatatiunea corpurilor solide. - Dilatatiunea

corpurilor solide prin
se dovedesce prin
trea experienta:
ghiulea de fier (Fig. 2),
de un fir, trece cu re care

Lire, cand e rece, printr'un

de metal san de lemn; dupe ce
se
nu mai trece.
sta
a marit volumul.

cide.

corpurilor li-

BilataVunea corpurilor
prin
se dovedesce

prin urmatrea
Fig. 2.

mercurul

Se

umple cu mercur un balon de

gatu lung
subtire (Fig. 8), ast-fel
se ridice pe gat,
la re care

ca,

Se pune dedesuptul balonului o lampa

de spirt aprins. Peste cat-va timp se vede

mercurul se
din ce
ce, in gatul balonulul; ceia ce
resce volumul.

corpurilor gaz6se. - Pen-

tru a proba dilata-pnea corpurilor gazse

prin
se face urmatrea xperienta:
Se ia un balon de
lung (Fig. 4)
Fig.
lumina subtire ca un fir de par.
lonul flind
aer, se
in el o
de
mercur, care se
in jos, pe
la un
unde se opresce,
chide ast-fel in balon

Fig. 4.

de spirt aprins
mercur se
aerul

se

un volum re care de
aer. Se pune dedesubtul balonulul o
picatura de

pe
;
ceia ce
maresce volumul.

www.dacoromanica.ro

17

Explicare. - Dilatatiunea corpurilor prin calclur se

sa se mice mal repede
din care causa, moleculele se
deprtdza unele de altele
volumul corpulul se mal

plica ast-fel: cMdura silesce

sa se departeze
de

maresce.

Temperatura. - Prin temperatura unui corp

telegem

a cldurei in massa

de

- Pe dilatatiunea corpurilor prin

constructiunea termometrelor.

este

Termometre. - Se
termometru ori ce instrument cu care se
sr temperatura corpurilor.
Termometre ou heide. - Sunt multe

feluri de termometre, dar cele

intrebuintate sunt termometrele cu licide.

- Un termometru cu
licid (Fig. 5) se compune din un tub de
cu lumina substicl cu pretii
tire ca un fir de pr.
Tubul este

a un cptiu

reservoriu,
are o umfltur,
,
in
un licid. Este
verticale, pe o tiblita de lemn sau de
metal.

Pe tub sau pe

sunt trase

nisce liniute, egal deprtate intro ele

numerotate. Liniutele acestea formz
scarct de gradapiune.

DeOrtarea intro du liniute se nucu un

rnesce grad. Gradele se
sus, la drpta
mic zero, pus, ceva
tifrel care rep resint numrul
[20,815.]
www.dacoromanica.ro

Fig. 5.
Termometru.

18

0.
cu
este
Una din
De la acsta plecand, in sus sau jos, se socotesc
gradele. Grade le din sus de zero sunt grade de

din jos, grade de frig.

cele
cu ,
cildurt se
se scrie
cinci grade de
5; cinci grade de frig se scrie
+ niel -, ci se
La zero grade nu se pune
Grade le de

de frig cu -.

eerie simplu 0.
La 0 se topesce ghta sau

apa

apa; la +

produce vapori.

Manipulatiune. - I. Ca s constatam tempe'1 punem in contact cu reservoriul

ratura
'1
cat-va tinip.
termometrulul
licidul din
cald de
corpul
este
Daci
liciduluI, care se dilat, se
servoriu,
in sus pini cand capt temperatura corpului
atunci se opresce.
licidul din
Daci corpul este mai rece de
licidului, care se conservoriu , absrbe din
cand
tempese cobr
jos

atund se opresce.
ratura
in
Num6rul cu care este numerotata
s'a oprit licidul , arati temperatura
dreptul
corpului.

Cand corpul este tot aiia de

de rece ca

sau tot alia

licidul din reservoriu, licidul

nu
prin urmare
nu absrbe cilduri
pierde
pe
II. Ca si cunscem
de cildurt al apei
dintr'o baie,
in ea reservoriul termometrului.
se opresce
scris la liniuta in dreptul
temperatura apel.
licidul,

Termometre
mercuru
mesc termometre cu mercur acelea

alcool. - Se nu-

reservoriul
www.dacoromanica.ro

19

se afla mercur,
termometre co alcool acelea in
servoriul carora se alit alcool.
Termometrul
mercur este
mai des intrebuintat, pentru
mercurul inplinesce conditiunile
urmatre:
1. Pte si fie curat
priu urmare si se dilate
regulat;
2. Cand se pune in contact
un corp, pierde
sau
repede
de la el; alia
capt
lesne temperatura lui
prin urmare se dilati repede.
Friguri mai mari de - 39 nu pte s arate,
mercurul
La asemenea geruri se
termometrul cu alcool.

pentru

Termometrele : Celsius Raumur. Termometrul Celsius termometrul

mur (Fig. 6), nurnite alia dupe numele

inventatorilor
,
se deosibesc numai
prin scara de gradatiune.
Gradele lui Raumur sunt mai marl
de cat ale lui Celsius.
: 5 C
4 R,
prin urmare 100 C. = 80R; ast-fel
dupe Raumur, temperatura la care

apa este
80.
Termometrul Celsius se mal
mesce

termometru centigrad.

Observare. - Mana omulul

cuesce termometrul, in tte

rile unde nu se

cere

ca temperatura

corpurilor s fie esact cunoscuta.

Cand punem mana pe un corp,
rem
este cald sau rece, dupe
sau
simtim
Un corp ca si ni se par cald, trebue
aib un grad de
mare Fig. 6.
de cat
corpului nostru,
ca si ni se

www.dacoromanica.ro

Termo-

20

park rece, trebue

Corpul omulul

un grad

de

mai

are 37 de

pune mana pe un corp cu un grad de

mai mare de

mana va absorbi o parte

din
acelui corp i noi vom simti
din
vom pune
un corp
un grad
de
mai mic de cat 37, atund corpul va absorbi
noi vom simti
o parte din
Cu
putem deosebi corpurile
de cele
calde; putem deosebi chiar un corp cald de un altul
mai cald. Deosibirea
o putem face,
pentru
corpurile a
temperatura s
cuprms
0
70; pentru ca, corpurile cu temperaturi mal
de
ne
durere
de 70 sau mai
pe ele.
punem
ajutorul
nu putem
De alt mintrelaa,
37,

mod neesact deosibirea intro

temperatura a dua sau
multe corpuri, chiar
cuprins intro 0 Ii 70.
va
cunsce de

II

oorpurilor. -

Corpurile se

sau
dintr'o stare intr'alta,
se
inprejiurarile in care se
Exemple: apa

la frig se transforma in
adec trece din stare
apa la
se transform
in stare
aburi,
trece din stare
in stare gazs.
Transformarea unui corp
deosebite,
dupe starea in care se afl, dupe aceia in care trece
dupe inprejiurarile in care se face trecerea.
:
avem
pentru transformarea corpurilor solide in
; pentru transformarea corpurilor
topirea gi
www.dacoromanica.ro

21

licide in gazse, vaporisapunea; pentru transformarea

corpurilor gazse in licide, conclensaliunea
pentru
transformarea celor licide in solide, solidificaliunea.

Topire. - Topire se numesce trecerea unui corp

din stare solida In stare
prin influenta
Un corp cand se topesce, absrbe
Acest
adevr se probza prin urmtrele experiente:
in
o bucat de
obdu lucruri: 1, ghta se topesce 2, simtim

I.

din ce In ce mai mare.

Explicare. - Gh6ta se topesce; pentru c. absrbe cMdur din corpul nostru. Corpul nostru perlnd din caldura
simtim

II.

amestecAm

dau lucruri:
Explicare. -

1,

cu

obser-

ghta se topesce

2, apa se

Apa se rcesce; pentru c, pierde din

cM-

dura eL CMdura pierduta de apa topesce

pentru
Tte corpurile au trebuint de
tte au trebuint de acese topsa; nu
se topesc
grad de Oldur. Unele, cum e
in
sau in gurA; altele, cum e
cand le
lumbul,
ce'ra, se topesc la flaara
de lemne; argintul,
torul, se topesc la
carbunele,
frte mari
aurul, se topesc la
mari ce
cele
la
varul, nu se topesc
ca

au putut produce menii.

Explicare. - Topirea corpurilor se esplica ast-fel: caldura
s se deprteze unii
repede
silesce atomil s se mitre
de altil; din care class, coeziunea devine silt de mica, in cat
moleculele alunec unele peste altele.

unui corp din stare

torul u
alt
'

nurnesce
in stare licid,

www.dacoromanica.ro

trecerea
aju-

22

Dact
pahar
apt
nem o
de
constatam
lucruri:
1, zahrul, peste cat-va timp, nu se mai vede
2,
apa se indulcesce.
Explicare. - Zaharul nu se
vede; pentru c, moleculele luI se departza unele de altele
se imprastie printre
moleculele apel.

Cnd gustam apa, ni se pare dulce; pentru ca,

o parte
moleculele
haruhu.
moleculele ape; ajung pe limba

disolvator.
Corp solubil
Un corp care se
disolv intr un licid, se zice solubil in acel licid.
Exemplu:
este
in apt.
Un licid in care se disolv
corp solid, se
zice disolvator al metal corp. Exemplu: apa este
solvator
zahtrulul.
Observare. - Sunt
ajutt sau
disolutiunea.
Exemplu:
apa
piedect
caldt
mai
repede
cea rece.
mai mult zahtr de
Explicare. - Pe lng apa, mal este si caldura absorbita
de ea, care servesce sa desparta
imprastie moleculele
zaharului.

Vaporisatiune. - Se numesce vaporisat'une trecerea unui corp din stare

stare gazs.
Un corp licid, cand se transforma
absrbe
se
prin urmtrele experiente:

apt
du lucrurl: 1, mana se

aer,
2, sim-

Explicare.
se usuca; pentru ca, apa se transforma
vapori cari se raspndesc in aer.
Simtim rcla; pentru ca, mna pierde o parte din caldura ei, pe care o absrbe apa, cnd se transforma in vapori.

www.dacoromanica.ro

23

termometru
in aer, observrim
lumercurul se mai
2, bumbacul
reservoriul

Baca

cu bumbac ud
cruri ; 1,

se usuca.
Explicare.

Bumbacul se usuc;

apa sau licidul

cu care era udat, se transforma in vapori.

Mercurul se cobr; pentru ca, pierde o parte din
dura lui, pe care o absrbe apa sau licidul,
se transforma
in vapori.

Numiri date vaporisatiunet

Dupe modul cum

vaporii, vaporisatiunea
numele de evaporqiune sau de erbere.
Vaporisatiunea ia numirea de evaporapune a unci
se

cand vaporii nu
de 'cat la suprafata licide fierbere, atunci
dului,
vaporil se formzt
licidulul.
in tte
Evaporatiune. - Se numesce
transformarea unui licid in vapori ; vaporii formandu-se
numai la suprafata licidului, jar licidul
liniscit
sau
prin o causa ce nu
de a dreptul de
e curgerea apelor sau micarea
din causa vOnturilor.

Tte apele de pe
se
d'ir nu
cantitate in ori ce
produc vapori in
Printre inprejurrile
inpiedica sau
evaporatiunea sunt:
- Cu
Temperatura
inconjurrttor va mai cald sau mai rece, cu atat
evaporaVunea se va face mai repede sau mai incet.
le formate de ploi se usun mai
Exemplu: vara
tmna.
repede de
Explicare. - Pentru ca baltile sa se usuce, trebue ca apa

se evaporeze.
din ele
Pentru ca apa se evaporeze, trebue
Caldura se absrbe din aer.

www.dacoromanica.ro

absrb

24
canDaca aerul va mai cald, se va evapora o
daca va
rece.
titate de
intr'un timp mat scurt de
Pentru
vara aerul e mai cald de
tmna, de aceia
de
in timpul
baltile se
mai repede in timpui

tmnel.

- Cu cat

Umiditatea

ae-

va fi maT umed sau mai uscat, cu

rul
atat evaporatiunea se va face mai incet sau mai re.

pede. Exemplu: inteo zi senin rufele ude se usua

curand de cat
zi
formati din ape se ingrmadesc

Explicare. in aer.
Cu

se ingramaclesc,

atat

forma-

rea altora.
In zilelo senine
gsesc in aer mal
de
in zilele norse; apa din rufe
sa se evaporeze mai
inlesnire in timpul
5i prin urmare rufele pot sa se usuce
mal

- Cu cat
Reinnoirea
inconjiurUor se innoiesce mai repede sau mai
cet, cu atat evaporatiunea este mai mare sau mai
Exemplu : cand bate vntul, pmantul se usun
mai repede de cat cand nu bate.
mat mult
Explicare. - Vntul sand bate, tarasce
din aer
'I duce
parte.
inconjiurator descarcandu-se de vapor!, pte
se incarce
Apa din pamnt,
nimic nu se opune la primirea
vaporilor,
neincetat 0i ast-fel inputinandu-se,
se

altora. Apa

nu bate,
putini

prin urmare

din aer se opun

venirea

nu se

se usuca

anevoie.

X
Fierbere.
unui licid in

Se numesce fierbere transformarea

formndu-se in tte

www.dacoromanica.ro

25

tile
licidul
causa ce atarna de a

pus in

mif;care prin o

de

cand fierberea

se face in aer.
Tte
fierb, clad se pun la
dar,
pentru ca sa firba, nu au tte
grad de
Acest adever se pte invedera prin
urmatrea experienta: Se pune la foc
vase de
fel, unul cu spirt
altul cu apa
se introduce in fie care cate un termometru. Peste cat-va
;

tiinp, spirtul incope sa

din el
arata 790; mai in
apa, dar tormometrul di ea arata
100. Acsta insemnza ca,
aflandu-se apa
spirtu, apa ca
are trebuinta de un grad mat mare de calde cat spirtu.
Un licid,
se afla in
; cand
tot-deauna la
grad de
inprejiurarile
dura la care fierbe.

se schimb

de cal-

intar4ie
Printre inprejiurarile cari grabesc
pentru ori ce licid, sunt:
ineonjiurtor -- Cu cat aerul
Desimea
fierinconjiurator va fi mai des sau mai rar, cu
Exemplu:
berea incepe mai curand sau mai
la un grad mal
muntilor
apa in
in
mic de caldura de cat pp campil.
Saint
la
85;
Blanc, apa
100.
pe camph, la
thard, fierbe la + 92
fierbe. absrbe caldera.
- Apa
lucruri:
CMdura absorbita este intrebuintata sa
2, sa invinga greutatea ae10, sa b transforme in
suprafata el, pentru ca vaporil sa pta
rulm care apasa
55 afar.
in cmpil,
rar de
rnuntilor
In
apa are trebue mal lesne de invins ; de
greutatea
de mal putina caldurd pentru ca sa
muntiaerul find mai des de cdt in

www.dacoromanica.ro

26

greutatea
e mai greu de invins; de aceia, apa are
buinta de mai multa caldura pentru ca
in general,
ne vom ridica mal
aerul
e
rar si
apa fierbe la o temperatura mal mia.

Materia

- Cu

sunt

se

sau mai trqiu

sau mai arievoie

cu cat

incepe mai
sau mai
curand intr'un vas de

materia din
mai
mai lesne
ea, cu
fierberea
Exemplu: apa fierbe
de cat
vas

de
Explicare. - in apropiere de foc, sau de caldura este
retele vasului. Daca
vasulul va format din un fel
de materie care respinge caldura sau care primind'o nu o da
apel, atunci apa
de undo absorbi caldura, nu fierbe.
primesce
caldura mal anevoie de
arama; de aceia, apa
vas de
se incalzesce
mai
de
inteun vas de arama.

Grosimea

vor fi mai
berea va incepe mai

din du
de ap

vas
sau

- Cu

cat
subtiri, cu
mat curand. Exemplu:
cu
aceia va fierbe mai

de

puse la
va avea

mai subtiri.

Explicare. - Pentru ca fierberea sa

trebue mal
sa se incalOsca
vasulu si apol apa.
Daca paretil sunt
se
mal anevoie
urmare apa ce contin fierbe mal taNiu,
daca pareth sunt
subtiri, se incalgesc mal lesne
prin urmare apa ce contin
mal

XI
Condensatiune. - Se numesce condensapune
trecerea unui corp din stare
in stare
www.dacoromanica.ro

27

este o
rilor

care produce condensarea

se
prin urmAtrea
Aducem intr'o camer,

un pahar rece
uscat.
din aerul din camera,
ce dau de
pahar, se condensza
'1 acopere cu un strat
de
sau de ap.

ce gaz cand se

Vaporli

Facem ca aburii,

trca printr'un tub rece.

1,

pierd

prin urmntrea

se

din

ies dintr'un cazan cu apa,

lucruri se

vaporil se condenszA

se

2,

pentru c,
tubulul se
ce tree prin el,
vaporii pieNnd
din caldura se transforma in apa.
Daca paretil tubulul nu sunt reel, vaporil
prin el
fara s se condenseze.
Explicare. -

srbe caldura de la

condensatiune se

tea.

- Se numesce distilaOune o operatiune prin care se

apa, sau alte licide, de diar tine in disolntiune, sau cu
ferite substante
ar amestecate.
operatiune se numesce
Apa
prin
apa distilata.

- Aparatul care servesce la

tiune se numesce alambic (Fig. 7)
1,

0 cMdare A, -

hi

se compune din

care se pune apa sau

licidul ce trebue s se distileze - acoperita cu

capac B;
B', care plc din partea de
2, 0
sus a capaculuI;
0
in spiral E E', care are
D la locul unde se inbuc cu va B';
o
www.dacoromanica.ro

28

Un rcitor sau
C C', in care e

rece

D E E';

Fig. 7. - .Alambic.

Un vas H, in care se
distilat;
6, Un tub F F', care
de la partea inferia putinel, se ridict, drept in sus, pe
ea
se termint cu o
;
5,

7,

Un tub G, care

de la partea supe-

a putinei, se
drept
jos,
ea.
E strambat putin la extremitatea
pentru ca apa
ce va trece prin el
vasul I.
Aparatul
ast-fel :
Dedesuptul
se pune foc. Licidul din
dare, absorbind ctldurt,
fiind
se
in capac
trec
in
B',
in
D
pentru
ca

last

D E E' bind red, le

absrbe chldura,

apt sau alt

condensandu-se,

vasul H.
Observatie.
Apa din rcitor trebue
www.dacoromanica.ro
care curge

29

se schimbe necontenit, pentru ca

E E' st
tot-deauna
duct se
nu
pot
prin
se condenseze. Premenirea
se
face cu ajutorul tuburilor F F' G.
Prin
F F' se
rece. Apa
rece
grea de cat cea
cade la fundul
sus apa
care se scurge,
prin tubul G, in vasul I.
Alambicul pte
aib
alte forme. Se
obicinuesce ca tva din
In
pentru ca avnd o lungime mare,
nu pt
tree repedi s se condeuseze
rece

XII
- Se numesce

solidificare trecerea

corp din stare

Un corp
in stare
pirda
pentru ca
se solidifice, trebue
:
se probz prin urmatrea
apa dintr'un vas punem un termometru
constatam temperatura. Fie de exemplu 20.
vasul la frig
apa incepe
se
observam ca, temperatura 'scade, incetul
ajunge la 0
.

se

'

Temperatura la care se

corpurile, nu
este
pentru tte. Uncle, cum e ghta, se solidila ; altele, cum e mercurul, se
la - ;
cositorul, la temperatura de + 230 ; aurul, la 1200.
general,' un corp se solidifica la temperatura la care
se topesce.
inpiedec solidficarea
Printre
sunt :
www.dacoromanica.ro

30

Micsorimea vaselor.

la -

nu

Apa in tuburi caphare

inprejiurare e de mare
pentru et,
plantele de degeratur in timpul iernei.
Miecarea

licidului. - 0 micare repede a

lici-

de a se solidifica. Exemplu: cursu-

'1

rile de ape torentiale nu

frte anevoie in timpul iernei,
mai lesne de cat cele de rau.

de
sau
apele de lac,

Explicare. - Apa ca
trebue ca moleculele et
re sera ordine. La apele curgtre, moleculele
se
regulat; de
alunecnd unele peste altele, nu pot
se

mai anevoie.

aceia,

Cristale. - Se numesc cristale tte acele corau o forma regulan geometrica

purl, cari in
in nauntru au moleculele
regulat.
Forme le cristalelor. - Forme le cu
se precristalele, sunt forme geometrice regulate, terdrepte
fete plane, cum este cubul,
minate cu
moleculele sunt
ast-fel in cat
prisma, etc.,
fire moleculare; firele moleunele langa altele
altele formzh lame moleculare,
culare unele
lamele moleculare unele peste altele
cristalul.
se

multe cristale.
Ca exemple sunt:
sesc

burile de sare de
catarie; prismele de
cuart, etc.
Fig.

- Cristal

form de

Fig. 9.-Cristal in
de
exagonal, Se
alma

cristali-

satiune mijlocul prin

care producem cristale.

Sunt
mijlce inlesnicise prin care putem
produce cristale: disolupunea
topirea.
www.dacoromanica.ro

31

Exemplu prin
disolve in apa dintr'un

Punem sare
apa
pe fundul

evaporeze in

se

se
se

vasului in forme de cuburl.

Exemplu prin topire. - Punem pucist inteun

,

se

o topim
se
apol
in forme de prisme

in linisce,

de cristale. - Cristalele in momentul

altele, prin fete sau
se unesc unele
frte complicate (Fig. 10
prin
sunt
11). Ca exemplu de asemenea
iarna
ce se
pe gmurile

tate.
de pe

Explicare. cnd in-

cristalisz, iar
cristalele
se
unesc Intro ele In diferite
si dau Fig. 10.

nascere la
de

cristale.

de

Fig. 11.-Ggrupe

cristale.

arborl, etc.

Substante cristalisabile

amorfe. -

timpul cand se
cristalisabile acelea
cristalisza. Exemplu: sarea de bucftArie,
pucisa, etc.
Se numesc
amorfe acelea earl
cftndu-se, nu arata nici o
de ciistalisatiune. Exemsticla, etc.
Formele regulate ce au sticlele de
alte
sunt date de
nu sunt cristale.
:

XIII
Lumina.- Lumina este causa fenomenelor
Sorginte de
- Se numesce sorginte de
www.dacoromanica.ro

se

produce

de unde

lumina.
:

srele, stelele, focul, etc.

luminate. - Tte corpurile cate trimit ochiler omului

proprie, se
luminse,
tte cate le trimit
numesc
mina
care o primesc de la un corp luminos, se
numesc corpert luminate. Exemplu : srele, stelele, focul, lampa, etc., sunt corpuni luminse;
luna,
luminate.
banca, cartea, etc., sunt

transluoide. acelea prin cari trece

lumina ce cade
ele,
corpuri
acelea prin care trece numai o parte.
Exemplu: geamurile, sticlele, apa sunt corpuri transparenti; hartia subtire e un corp translucid.
Sq numesc

sau aprpe

lea
lemnele,

opace aceopace. - Se numesc

nu pte trece de
lumina. Exemplu:

pietrile, etc.

- Prin propagarea luminei

de la
modul cum lumina se

Propagarea
se

unde se produce.
in tte directiunile. - LuLumina se
in tte directiunile se pretest prin
mina se
cat de multe persne in
urmatrea observatie:
cu ochil
fata
ce positiune s'ar
care din ele o vede; ceia ce insemnzt
lampe,
lumina ajunge la ochil tutufor.
Lumina se
linie
Lumina
linie drpt
se
prin urmse
trele observatiunI:
I. Cand privim flacara
(Fig. 12)
punem degetul in dreptul ochiulul, constatam oh,
cara nu se mal vede, atund cand degetul va esact
; adeca, cand ochiul, degetul
intre.
vor fi in o linie
www.dacoromanica.ro

33

II. Cand ne aflm inteo

lumina prin o
portiune

din

intunecatt in care
vedem et, in o
de

o multime de particele de pulbere.

spatiu luminat are directiunea unel

portiune de
drepte.

Fig. 12.

de

Se numesce

de

de la un

directiunea ce urmz lumina ca

la altul.

Fascicul de lumin. - Se numesce fascicul de

multe raze.
lumina o asociatiune de
Se deosibesc trei feluri de fascicule: paralde,
vergente

convergente.

Fasciculele paralele sunt formate din un

ajunge
de raze paralele. Exemplu: lumina
la
in fascicule paralele.
Fasciculele divergente sunt formate din un
tte dintr'un punct, se
de raze, cari
departandu-se unele de altele. Exemplu: lumina

a lampel, a

se raspandesce in fascicule di-

vergente.

Fasciculele convergente sunt formate din un

de raze, car! plecand din diferite puncte, se apropie
punct. Exemplu:
unele de altele se
[20,315.J

www.dacoromanica.ro

cand
printr'o lapt,
razele de
la spatele el un fascicul convergent.
ExperieatS.
Dart
tinem in fata
o lupa,
la
se
spatele ei un
punctluminos,

unde

alia de mare
Fig. 13. - L, lupa ; S, razele

iasca

focar

pte

in
se

F, focar.

Acest punct se numesce

alte
razele
locul unde se

car! au trecut prin

Umbr. - Se numesce
ce se afl la spatele
parte.
Determinarea
mina geometricesce,
in linie
iatt

intunecat

corp opac, luminat dintr'o

- Umbra se pte deter-

smt

lumina se

raze spre un
De la un punct luminos A,
corp opac B. Din aceste raze unele cad pe corp
prin
ch este opac nu pot
ca,
de la spatele corpulu, din dreptul acestor raze, nu
este lurninat.
Dintre razele
cad pe corp, sunt
tangente cu suprafata
directiunea acestora
marginile

intunecat de la

corpuluI; adeca, marginile umbra.

www.dacoromanica.ro

47

XVIII
Distribuirea
distribuirea sau rspandirea
corpurilor, facem urmAtrea

- Pentru a cunsce

pe suprafata
care ne servim de un cilindru de metal C B (Fig. 25), sustinut
de o varg de
la un
de lemn.
Pe suprafata
sunt

at&rnate
multe endule,
formate fie care
de
din o
de un
soc
fir de

Firele pendulelor ptau In

directiune vertiiar sferulele

tau lipite de cilindru.

In ac6st
stare

pen-

dulele, dace

dedesuptul
o sfesau un alt corp
B, cilindru de metal; V,
de
o- Fig. 25.
electrisat,
c, f, d, g, b,
; A, sfera
sferulele se
iau directiune oblio.
de cilindru
Milcarea pendulelor
cilindrul s'a
electrizat prin influenta sfereT ; dar aci avem de obser:
vat treT

www.dacoromanica.ro

48

I. Dintre tte pendulele este unul (d), al carui

fir nu s'a micat de
a
steroid a
iced lipit de cilindru. Acsta
cd, nu
cilinclruluf s'a electrisat, ci
o regiune

care nu e de

electrisata.

regiune se numesce linia

; este
rain la jurnatatea cilindrului, dar mai aprpe de
tremitatea
de corpul electrisat de cat de cea
II. Sferulele celor alte pendule, nu sunt tte de
o potrivd departate de cilindru, ci unele sunt
tate mai mult
altele mai putin.
Acsta
supra
cilinclruluf
este
de o potriva, ci acolo unde sferulele sunt
mult departate, s'a electrisat mat mult,
acolo
sferulele sunt mal putin departate, s'a electrisat
putin.
III. Pendulele de la extremittile cilindrului (b, c)
sunt cele mai mult departate.
Acsta
la extremitdp
ale cilindrului.

electricitatea este

mult de cat In cele alte

Explicare. - Electrisarea cilindrulul

miscarea pendulelor se explica ast-fel :
La inceputul experientei cilindrul
pendulele ereau in
stare neutra. Cnd am pus de desuptul cilindrulm sfera incarcata
un fel
electricitate, de exemplu
electricitate

positiva, electricitatile cilindrului s'au desfcut; cea negativa

a trecut in extremitatea inferira,
cea positiva, in cea
superira.

Cilindrul electrisndu-se, s'au electrisat pen dulele , nu

insa tte
acelasiu fel, ci cele de la jumtata inferira
tr'un fel cele de la jumatatea
intr'alt fel; cci daca
apropiem un baston de
electrisat, de sferulele pendule
de la parcea inferira le respinge, ceia ce insemnz a ca
sunt incarcate cu ectricitate negativa, iar daca '1 apropiem
de cele de la partea superira le atrage, .cela ce insemnza ca
incarcate cu electricitate positiva.

www.dacoromanica.ro

49

atingem

getul extremitatea
a cilindrulul (Fig. 26), de
de-o-dat6, pendulele de la partea superir cad in jos,
cele

la partea inferir

depArtz
mult.

Ac6sta
semnz c, electricitatea din par-

tea superir a
cilindruluI, trece

prin deget

prin corpul nosin

pendulele,
avnd de ce
respinse, cad.

Peste putin
pendulele de

partea superise
din

Acsta
elec-

Fig. 26. -

tricitatea din jumtatea inferird a cilindrulul trece

se

jumdtatea superir
prin urmare, tot cilindrul
cu electricitate negativd.
Observare. - Dach sfera

fost incrcat

electriei,

tate negativ, experienta ar mers tot in

ordine, darcilindrul s'ar
electricitate positiv.

Sehinteie
- Se numesce schinteie declumina ce se produce in stratul de aer ce desparte du
electrice, cand
tree

la unul la altul.
[20,316.3

www.dacoromanica.ro

50

Experientit. - Baca apropiem, din ce in ce mai

mult, sfera electrich de extremitatea inferir a cilinelectricitatea ei
electricitatea
drulul, atragerea
cilindrului devine

ce

ce

mare

cand

electritul de aer ce le desparte este destul de

una
spre
alta,
producend
sgomot
citatile

lumina.

XIX
Electricitate
- Electricitate atmosaerul.
feria se numesce electricitatea cu care e
Istorie. - Electricitatea atmosferic a fost descola 1752 de catre Dalibard
Franclin care a
:

un srneu pe un timp furtunos. Smeul

sfra era de
un varf de metal
ne0. La extremitatea sfrei a legat o chei
de cheie
a legat o alta
de
Cu sfra de
a legat smeul de un arbore.
Pe cata vreme aerul fusese uscat, orI de cate
ori apropia degetul de cheie, nu se producea nimic;
intamplandu-se
o plie
pentru ca fra
de
udandu-se, devenea
conducatre de
electricitate, se producea
electrice.
A
era prevNut

Explicare. - Aerul fiind incrcat cu electricitate, a

trisat prin influent smeul sfra; a atras electricitatea de
deosebit, care s'a scurs prin vrful de metal a respins in
in cheie
cea de
fel.
producea sdhintel; penApropiind degetul de
tru c, mai
se electrisa prin infiuenta
apol electricitatea
a
tnind una ctre alta,.se
aer.

www.dacoromanica.ro

21

Observatie. au ajuns

diferiti

facute mai
de
stabilsa urm6trele :

1. Cand timpul este senin, aerul e

cu

este
cu atat mai
este mai liniscit
maT uscat.
2. Electricitatea este mal
in
superire ale
cresce cu
ne rldiam
sus.
3.
cu electriciIn general, e
tate negativA.
atmosferice. - Causele
produc electricitatea atmosferia sunt multe, dar cea
mat principaM pare a fi evaporatiunea.
Dintre tte apele cari se evaporz4, acelea produc
electricitate, cari sunt mai turburi.
Moleculele apelor pentru ca
se
de
lele substantelor cu
sunt amestecate, se
frecarea este o causa produdtra de electricitate.
Magnetism. - Magnetism se numesce causa
electricitate positiv
cu

nomenelor magnetice.

- Se numesc
proprietatea de a atrage

corpurile cari au

de fer

de alte

metale.

Substante magnetice. - Se numesc substage

magnetice tte acelea cari se pot atrage de

- Se numesc

naturah aceia
se grtsesc de-a-gata
tun. Ca exemplu este para
numin oxid
de fier magnetic.

Se numesc

aceia pe cari 'I

omul.
Magnetil artificiali se fac din otel cMit.

Otelul este fier unit cu putin drbune. Pentru ca

tare
asvarlim
vas cu.
magnetis&m, '1 fredm cu
ap rece. Pentru
magnet. Dupe frecare el capt pstrz malt timp,
proprietatia de a atrage
de fier de alte metale,
www.dacoromanica.ro

52

artificiall
de cat

cat de mart

sunt mult
omul pte

fact ori

ce forrnA.

- sunt

le dea

Forma magnetilor.
au

Mag-

diferite:
au forma unor drugY

sau a

In patru

unor lame
tari se fac in formt de

mai

(Fig. 27).

xx
27. - Magnet in form

Rugint. - Se
gina materia care se

suprafata metalelor, cand sunt

Msate in aer.
Un metal se zice ruginit, cand este acoperit cu
rugin.

Un metal ca et ruginsca, trebue

anumite inprejiurari. Exemplu:

se afle in

Fierul In aer uscat nu ruginesce, dar ruginesce

lasa mult timp, se
duct

repede in aer umed

preface tot in

Plumbul ruginesce
aer uscat rece.
Mercurul nu ruginesce in aer rece ; dar pus

tr'un cuptor cu aer cald, se acopere cu un strat

de

Aurul nu ruginesce nici-o-data.

Prin urmare, unele metale ruginesc la temperadar

aer umed; altele ruginesc la
tura
temperatura ordinar
In aer uscat; altele
In aer uscat dar la o temperaturt innalt
altele
nu
nici-o-data.
www.dacoromanica.ro

Causa ruginirel se pte dovedi

Causa

prin urm6,trea experientn.:

Luam 100 grame de mercur, '1 punem
coptor
bine. Obserylm
vas
atunci c, pe suprafata mercurului apar pete
de

din ce in ce. Pe msur ce

se

petele se

msur mercurul scade

mult timp, continuand s'l incKm,

'1

se transforrna tot in
Cantarind spot rugina forman, gsim 108 grame;
mare de cat a mercurulul intro-

adec, o greutate
dus in coptor.

c, mercurul cand
in rugin, absrbe ceva din aer

Acsta

trans-

greutatea.
Ca s dovedim ce absrbe din aer, facem
:

'1

un tub de
A (Fig. 28),
la
deschis la o extremitate
inchis la cea alt
orisontal pe un picior.

Fig.

fundul

punem 108 grame de

de mercur. L'astupam la gur cu un

plun, prevNut in mijloc cu un
prin care
troducem extremitatea unui alt
tire,

de du orI,

jos

www.dacoromanica.ro

de

de sticll,
oblic
a

54

in sus
vertical
cufundam
tremitatea liber
vas cu
D.
Amandu extremittile
tub sunt deschise
fac ca tubul A
cornunice cu un vas E,
cu

numit eprubetd, care se pune cu gura in jos deasupra

libere a tubului C.
Dupe ce am
ast-fel aparatul,
cu
o
tubul A, in locul
se
rugina
in
trei
, rugina incepe
pard ;
in indoitura B a
sd se
mercur
in eprubetd incepe apa sd se cobre

un gaz sd se adune.
Cand tt rugina a disparut experienta sa
mercurul adunat in
Atunci desfacern aparatul.
cantarindul
gsim
numal
indoitura
100 grame;
adec, cu 8 grame mai putin de cat greutatea ruginei
introdusa

tub.

Diferinta de 8 grame pretuesce gazul adunat in

eprubeta.
Gazul acesta este estras din aer
prin urmare
exist
el. Este numit oxygen
vom introduce
o
in el, arde cu o
mult
stralucitre de cat in aer; ceia ce
trepne
mdresce arderea.

IstOrie. - Oxygenul a fost descoperit in August

1774 de Priestley in Englitera, iar numele de oxygen

i l'a dat Lovoisier, care in

1777 a determinat

compositiunea aerului,
urmatrea
Experienta
Lavoisier. - A pus
bade
(Fig. 29), care coqinea un volum de aer
cunoscut, o cantitate de mercur cantarit.
balorml 12
in continut, mercurul s'a
transformat in
mrinduli greutatea, iar aerul
a micliorat volumul.

www.dacoromanica.ro

55

a estras oxygen,
in balon
un gaz deosebit de oxygen; pentru

Fig. 29. - Aparatul pentru experienta

u gatu

Lavoisier. A, balon de sticla

C, clopot de sticla pus deasupra capatulul desa, b, vas cu mercur.

indoit de

chis al

introducea in el o luminare aprinsd, se stingea.

se
Gazul acesta mt intretine
vidta,
introduce In el o pasdre, sau un animal re care,

mre. Din causa acsta i s'a dat numele de Azot.

Compositia

- Dupe multe

experiente

s'a dovedit

aerul este compus ast-fel:

I. 100 volume de aer sunt compuse din 20,8 de
oxygen si 79,2 de azot.
Exemplu: 100 metri cubici de aer sunt
din
de oxygen
79m.c.,200 de azot.
II. 100
greutate, de aer sunt compuse
din 23 de oxygen
77 de azot.

Exemplu: 100 grame de aer sunt compuse din

23 gr. de oxigen
77 gr. de azot.
vorbirea ordinara se zice, in mod
Observare. esact, c aerul este compus din 4 parti de azot o parte do
oxygen.

www.dacoromanica.ro

56

Gombinatiune. - Se numesce
unirea a du sau mai multe corpuri simple, pentru ca
formeze un corp compus. Exemplu : oxygenul
mercurul sunt corpuri simple, cari unindu-se sau
nandu-se, prin influenta aldureT,
rugina de
mercur, care e un corp compus.
- Se numesc
corpurile compuse,

cari provin din combinarea oxygenului cu metalele.

Exemplu : rugina de mercur este un oxid do mercur;

rugina de fier este un oxid de fier.

Descompositiune. - Se numesce descompositiune
dosunirea sau desfacerea unul corp compus in corpuri
mai simple. Exemplu : oxidul de mercur, sub influenta
crildureT, se descompune in oxygen
mercur.

Carbunele este un corp simplu,

frte raspandit in
acum nu a putut
fie topit.
In
in starea cea mai curata,
mantul ; in stare mai putin
grafitul, din
care se fac creine si amestecat
diferite substante
de pdmant.
piatra sau
la constituirea
Ia parte
crescerea
fiintPlor vegetale

Acid carbonic. - Acidul carbonic este un corp

gazos, care provine din combinarea oxygenuluI cu
bundle.

El se
tot4 auna, cand cdrbunele arde in
oxygen sau in aer.
inteun vas cu oxygen introdu:
aprins, arde cu
o
de carbune
lucire

dispare.

www.dacoromanica.ro

57

Introduc6nd
de var limpede
o substant alb,

sul, se

de var.
Carbunele dispare; pentru
se combina cu
oxygenul formz acid carbonic.
Luminarea se stinge; pentru
acidul carbonic nu in.
tretine arderea.
So
de var; pentru
acidul carbonic se
combini en varul ce se
in apa de var.
Observare.
Cu apa de var putern descoperi
acidul carbonic, or! uncle se va afla.
Acidul carbonic se
in atmosfera ; pentru
Explicare. -

daca punem un vas cu apt de var pe acoperiiul

case, peste cot-va timp se
pe deasupra apel
de pitr de var. In aer
o
se
Osesce mult ma! putin acid carbonic de
oxygen

si azot. Dupe cercenrile fkute, s'a gAsit

la 0,0003-0,0006.
in corpul
Acidul carbonic se
pentru
sufla prin o
(Fig. 30)
dart
extremitatea cufundapahar cu
de var limpede, apa se

turban
iarW

se

formza

de var.
Acidul carbonic

tor. Un
este
aer
animal pus
arcat cu acid carbonic,
In camerile in
sunr multi meni,

molt
pte

produca

de cap

de

aceia este trebuincios,

Fig. 30.

cat de des, tiand utile

ca aerul s se
ferestrele deschise.

www.dacoromanica.ro

de

58

XXII
urned

Compositiunea ape!. - Se scie

fierul in aer
adeca, se combina cu oxygenul
foroxid de fier.

Se mai scie
ajutorul

ruginirea se face mai repede cu

Ast-fel Sind, putem afla compositiunea

cnd urmatrea experiena:
Luam o
de
deschis la
punem in ea bucatele de fier, late
capetele (Fig. 31)

Fig. 31. - Aparatul pentru aflarea coinpositiunel apel.

apot
cart ard inprejiurul ei
cam inclinats.

Captaiul
un astupuiu

cuptor, unde sunt

o

positiune

de sus al

'1 astupam cu
extremitasub-tire,
in jos. Extremitub o introducem in
pe un
de fier
de

pluta, prin care

tea
tub de
tatea
a
sticle cu
un picior
de fier.
Captaiul cel
jos al

asemenea '1 astu-

un astupuli de pluta, prin care

www.dacoromanica.ro

59

un tub subtire de
Tubul acesta este indoit de
ori; o
in jos
oblic
a
in sus vertical. Extremitatea libera o cufundam
in apa
vas
deasupra ei punem o
apa.

Aparatul
dedesubtul sticlei

aprindem o
in cuptor.
Peste cat-va timp se vede
apa in
se
in locul ei se strange un gaz.
Cand eprubeta s'a
luam lampa de desuptul

sticlel

ast-fel

apoi dub lucruri:

de fier s'au ruginit; ceia ce

au absorbit oxygen.
II. Gazul din
nu e oxygen ; pentru
introducem in el o luminare aprins sau un chibrit aprins, ia foc si arde cu o
Acegaz i s'a dat numele de hydrogen.
incheiere. fierul s'a ruginit, se
apa contine oxygen
in
s'a
lege
:
apa este un
adunat numai hydrogen, conchidem
I.

carp compus din

gen pi hydrogen.

simple pi combinate, oxy-

Explicare. - Experienta merge ast-fel :

apa
o preface in vapori.
Lampa
dau
Vaporil voind sa iese afara, tree prin tiva de puca
incalcjite, descompun vaporil,
cari
peste buctile de
sau rugina,
oxid de
se combina cu oxygenul
trece innainte intra in eprubet.
hyclrogenul
apa, se
hydrogenul e mai usior de
in sus la fundul eprubeteI, unde adunndu-se din ce in ce
asupra apel o silesce s se cobre.
mult,
de
Dupe multe cercetri s'a gsit : 100
de
hyapa, in greutate, sunt compuse din 11,11
drogen si 88,89 de oxygen.
Exemplu : 100 grame de apa, sunt compuse din

de hydrogen

88gr.89 de oxygen.

www.dacoromanica.ro

60

XXIII
Sistem planetar. - Se numesce sistem planetar
sau slalom solar o

de corpuri ceresci, in

cul carora se
Srele.
acest sistem

patru categorii de corpurI:

cometii.

le,

Sdrele este corpul cel mai mare din sistemul

planetar; este
la tte lumin

mijlocul celor alte

caldura.

trirnite

sunt corpuri ceresci cari se mir

jurul Srelui
prirnesc de la el lumin
Se cunosc mai multl
dar mai
sunt
: Mercur, Venus, Terra sau Pmantul, Marte, Joe,
Saturn, Uranus
Neptun ; Sind
ast-fel dupe
departitrile
de la Sre.
Sate
sunt corpuri ceresci
se
jurul planetilor, dar
primesc asemenea lumina
caldura de-a-dreptul de la Sre. Ef sunt mai
de
cat planetil inprejurul carora se
Dintre
8
Mercur
Venus nu au sateliti, iar toti cal
au
are unu,
Luna ; Marte,
; Joe, patru ;
Saturn,
;
Uranus,
patru
Neptun, unu.
sunt corpuri ceresci cari se
jurul Srelui, dar
nu se pot vedea de cat nurnai
se afla in apropierea lui.
vorbirea ordinara, cometii se numesc stele eu

Studiul
este un corp
ceresc, care face parte din sisternul planetar ; pentru
lumina

planet; pentru
luna ca satelit.

se

de

sre.

inprejurul

www.dacoromanica.ro

Este un
are

planetar.
www.dacoromanica.ro

cipale din

62

Forma
se credea

in secolul al

e ca o

de tte prtile cu un Ocean

mare, inconjiurat
margine.

In anal 1519 un
Magellan plecand de
cstele Portugalief
mergnd tot spre apus, a dat de
cstele de
ale Americef; a ocolit capul Horn

plutind pe oceanul Pacific, a ajuns la insulele Filiacestor insule.

a murit
de
Sebastian del Cano locotenentul su, continuand drumul cu -corabia Victorie, a trecut pe la capul
Sperante
1522 s'a
in Ispania. Caltoria
pine,

1124

Acst clatorie a schimbat credinta

a
dovedit du lucruri :
se
pe
au margini;

2. Pmantul e rotund.
ar fi nemarginite
corabia
lui Magellan, mergnd tot
ar fi ca o
nainte
fi
directiune, nu s'ar
de unde a plecat.
Observare. -A dua caltorie inprejiurul
fost fcut de englezul Drake, cu corabia
nut 1056

a ti-

asupra

a pamantului s'a dovedit prin obfacute unele pe apt, altele pe uscat,

altele

Forma

pe uscat.
I
pe apt.
un observator
(Fig. 33) s'ar afla in marginea unei
ar privi o
corabie cand
de la
ar observa
cu cat
pe

- 1.

corabia
pare
se
a
dispare

sau pe

.mrel, cu atat se

dupe cat-va timp, partea de jos

nu se mal vede de
catartul.

atunci observatorul s'ar urca

ce s'ar afla pe
www.dacoromanica.ro

an turn
ar

63

stand acolo cat-va

cat corabia

vedea din nou corabia

timp, ar vedea acelap lucru;

a observatorulul; A P, Al Pl,
plan

troce

a dua a
P2, intkul, al
al treilea
tangent la suprafata

A, Ai, A2,

Fig. 33.

ochil

nu

atat partea de jos

a ei pare
se
dispare din nou
nu se
vede de cat catartul.
Pentru ca s se
aceste lucruri, trebue
ca suprafata
s
ar plan, cum corabia
Duct suprafata
are in tot
ac3i4 parte afart din apt, ar trebui
dispar
catartul,
e mai subtire
apoi partea de jos a ei,
e mal grs.
2.

un observator ar sta pe

(Fig. 34), privind srele spre sr, ar vedea

srele se cobr din ce
ce
mult
cand
apune.

dupe ce a apus, observatorul s'ar sui

l'ar vedea din nou
alteptand.
pe o
acolo, l'ar vedea apunnd pentru a dua
www.dacoromanica.ro

64

ca suprafata

observatie
marginit,

este

34. - Curbtura
positiune a'observatorulul; P, Al Pl,
prin ochil observatorulul, tangent la

plant

ar

ne-

le; A, Ai,
a dua
51 al doilea plan care trace

S,

marginit, observatorul nu ar ma! vedea srele

s'ar sui

Incheiere. -

se

tte au suprafata

I.

are

pe
,

este rotund.

uscat. - Pe cer se afl o st

ste'ua polard.

observatori A
B
la un
pri(Fig.
35)
positiunea
acestei
stele.
vase
Unul din ei A
spre Sud,
col alt B
mane
Observatorul A vede
spre
Sud
atat stua se cobr
merge tot
inte, ajunge un moment,
stua dispare de-o-data.

Observatorul B vede
stua st
positiune; prin urmare, coborarea stele! pentru observatorul A provine din causa
lui
ci suprafata uscatuluT, in directiunea Nord-SuO, este
www.dacoromanica.ro

65

Dach suprafata uscatului ar

stua ar

plan

dach

dis-

causa
ob-

ar

A,

trebui,
se mic-

oreze din ce
In ce

incetul

nu se mai vaEa dispare

de-o-data, din
.

cur-

batura suprauscatului
opresce lumina
mai ala
observatoru2. TreY ob-

servatorl M, P

- Curbtura
uscatului
N-S; 01, orisontul celor doul
obeervatorului A cnd este

N,

la un

(Fig.

36), privesc

timpul
cand rasare
cand apune.

Unul din
M
spre
Est; un altul

uscatului
directiunea
orieontul color trei observatorl; 01
orisontul observatorului N; 02 02, orisontul
S, S,

00,

M.

www.dacoromanica.ro

66

cel d'al treilea P

in
spre Vest,
Observatorul M, vede et, eu cat merge spre Est
atat
le rsare apune mai de timpuriu.
Observatorul N vede
cat merge spre Vest
atat Sre le rasare
apune mai talu.
Aceste fapte
uscatul are suprafata
in direqiunea Est-Vest,
acst
directiune suprafata
ar
Sre le,
unde s'ar gsi, ar
tru
observatori, ori
ar apune in
timp.
III.
po apt
uscat. - Cand un
observator se gasesce In un punct al
se uit de
mantului, pe apt sau pe uscat
N

prejur, 'i se pare ca cerul se rzm pe

el se afl tocmai
centrul circumferintei, care
marginea cerulul. Toti
in cltoriile ce
s dea
au facut In tte directiunile, nu a putut
de
margine
se apropie de
; ceia ce
ar fi trebuit,
pmantul ar fi ca o mast.

XXIV

Orisont.

se
- Orisont, pentru un observator,
desparte cerul

cercul de vedere care pare

de uscat, cand observatorul e pe uscat sau cerul de

apt, cand observatorul e pe mare.
t-deauna centrul acestul
Orisontul este mai mare sau mai
dupe poobservatorului; asia, un observator care e
de cat un
vale, are orisontul
care e
unel
iar un
In
servator
pe o campie are orisontul
de
cat
unui munte.
in
Cand observatorul este in punctul S, (Fig. 37)
Observatorul

orisontul lui e representat prin cercul a, a, a. Cand

e representat
este
in punctul G, orisontul
www.dacoromanica.ro

67

prin cercul G', e, o, iar cnd e

presentat
cercul

in K, 'i, este re-

a
37.

Sfericitatea
Pmntul are
de sfer.
Forma sferic a pementulul se probz prin observatiunea ce se face asupra schimbarei orisontuluT
:

Cnd un observator

locul de obser-

vatie,

timp
orisontul.
ce punct inst s'ar afla, pe ape sau pe uscat, el va
avea
tot-deauna un orisont cu margine circular;
ceia ce
are form de sferA,

pentru
din

numal sfera se aran cu conturul circular

ce parte ar

Observare. - Dupe cercenrile fkute s'a doveregulat, ci este putin

dit c, pmntul nu e o

opuse, numite
ceva

polare

partea din mijloc, numin regiunea

terestre. interiorul
mantului
un punct trel feluri de linil :
centru, raz6, diametru
www.dacoromanica.ro

68

este un punct

ce linie, care ar
in interiorul lux, ast-fel et,
ar uni du puncte opuse ale
este
prin el
egale.
Baza. - Raza pmantulul se numesce ori ce
drptA,
et este
in interiorul luI

trece prin el

(Fig. 38), ast-fel ca,

al suprafetei.

centrul cu

punct

Fig. 88.

are o lungime de peste

Raza
metri.

Diametrn. - Diametrul
se numesce
ori ce linie drptn, inchipuita et este
In interiorul lui (Fig. 38), ast-fel ca, treckd prin
du puncte ale
Diametrul pamantulul are o lungime peste
12000000 metri.
- Se numesce
a
(Fig. 38),
diametrul inprejiurul
se invartesce.

II. Pe suprafata
puncte
tropice,

feluri de
polare

consideram du
:

poli, ecuator, paralele,

meridiane.

www.dacoromanica.ro

69

se numesc punctele
Pon.
axa lui, prelungita, strpunge suprafata.
Sunt doul
unul
spre rnz-npte,
polul
Sud (Fig 39).
altul spre

sip
39.

- Ecuator se numesce o linie

Inchi-

pe suprafata
(Fig. 39),
ast-fel c, planul ei trece prin centru, este perpendicular pe ax
in du
sau hemisfere: hemisfera de Nord, in care se afl polul
Nord
hemisfera de Sud, in care se afl polul Sud.
Paralele. - Se numesc paralele nisce
(Fig. 40),
puite
sunt trase
suprafata
ast-fel
pla:nul
este paralel
planul ecuatorulul.
Paralelele sunt
atat mai mari,
sunt
sunt
apropiate de ecuator cu
mal
mal aprpe de
www.dacoromanica.ro
puit

este

- Tropice se

paralele

sunt trase pe suprafata

inchipuite

(Fig. 39), de o parte

alta a

ecuatorulul,

de
la

parte din distanta

coprins

intro

ecuator

poll.
Tropicul din hemisfera

de Nord se numesce tropi-

cul de Nord sau tropicul

cel din
Cancerului,
Fig. 40. - Paralele; N, polul
Nord; S,

misfera de Sud, tropicul de

Sud sau tropicul

Sud.

- Cercuri polare se numes

sunt trase
suprafata
tulul (Fig. 39), in apropierea polilor, cam la a
paralele inchipuite

distanta
ecuator.
intre
Cercul polar din hernisfera de Nord se numesce
cercul polar de Nord sau cercul polar Arctic, iar cel
din hemisfera de Sud, cercul polar de Sod sau cercul
polar Antarctic.

parte

Meridiane. - Meridiane se numesc niece

trase pe suprafata pmantuluI
-nchipuite
(Fig. 41), ast-fel
planul
trece prin poli
imparte pmantul in du
sau
:
hemisfera de Orient

despre rsrit
de Occident cea des-

pre apus.

Fig. 41. - Meridiane ; E E, Ecuator; N, polul Nord; S, polul Sud.

Tte meridianele
egale au o lungime putin
mal mare de 40000000

de metri.
www.dacoromanica.ro

71

Meridianul care trece prin Paris, se numesce prim

meridian.
Observare.
ce punct de pe suprafata
este
pe un meridian
un paralel.

Positiunea

loo pe suprafata

Pentru ca at cunscem positiunea anal

suprafata
trebue
cunscem meridianul
paralelul.
Meridianul
paralelul anal
cand scim care este longitudinea

se cunosc
latitudinea

Longitudine. - Longitudine a
de primul meridian
mesce deprtarea
tesce sau
ecuator sau pe paralele.

se nuse soco-

Longitudinea este de du
orientald
occidentald. Tte locurile din hemisfera de Orient au
longitudine orientaln, iar tte cele din hemisfera de
Occident au longitudine occidental.
Lungitudinea se
de la primul -meridian
spre drpta sau spre
este
intro
0

180.

Latitudine. - Latitudine a

se numesce
deprtarea
de ecuator
socotesce sau
primeridian sau
un meridian re
Latitudinea este de
boreald

trald. Tte locurile din hemisfera de Nord au latitudine boreal,

iar tte ceie din hemisfera de Sud au

latitudine austral.
Latitudinea se
de la ecuator spre
este cuprinsa Intro 0
90.
Probleme. - I. Cunoscnd longitudinea
latitudinea
se determine positiunea
suprafata
www.dacoromanica.ro

72

Exemplu : Un
60

latitudine

A are longitudine
; care este positiunea

pe suprafata
Deslegarea problemer. - Longitudinea loculut

hemisfera de Orient,
find orientala, locul se
la drpta
meridian;
find
locul se
pe meridianul ce trece
gitudinea este
pe ecuator cu 60 (Fig. 42).
prin divisiunea
Latitudi-

f-

nea

boreala,
se

in

hemisfera de
Nord,

deasupraecuaE

apoi,

fiind
latitudinea este 30,
se afla pe
paratelul ce

trece prin

yisiunea inFig. 42. -E E, Ecuator; N S, Prim meridian; P

Paris; A, un punct care are 600 longitudine oriental&
latitudine boreal.

Locul aflandu-se de-o-data

pe

primul meridian cu 30.

pe meridianul oe

trece prin divisiunea 60 a ecuatorului

pe paralelul ce trece prin divisiunea 30 a priniuluY meridian,
se va afla in punctul
acest meridian
paralel
se intelnesc.

pe suprafata
latituse determine longitudinea

II. Cunoscnd positiunea

dinea lui.
Exemplu : Un
Sud
la stanga
latitudinea
dinea

A este

in hemisfera de
meridian ; care este longitu-

www.dacoromanica.ro

73

Deslegarea

Fiind
local este
meridian, longitudinea lui este
scim cat pretuesce, ducem prin

la stanga
occidental

ca

el un meridian. Ne uitm apol la divisiunea unde

acest meridian intalnesce ecuatorul
gradele ce
sim
acolo,
aran longitudinea (Fig. 43).

et
locul este
hemis-

fera de Sud,
latitudinea lui
este
ca

scim

cat pretuesce, E
ducem prin el
un paralel. Ne
opal la

divisiunea

unde paralelul
meridian
gradele ce

Fig. 43.

N 5, Primul meridian;
600

longitudine occi-

latitudine

gsim scrise
acolo, 'I

E,

Paris; A, un punct care are

latitudinea.

Punctul A din figur are longitudine

30.
latitudine
Observare
Tte
pe primul
meridian nu au longitudine.
Tte locurile
pe ecuator nu au latitudine.
Punctul
primul meridian se taie
ecuatorul, nu are nici longitudine nici latitudine.

60

XXVI
Pmantul
trel
deosebite de studiat:
uscatul, apa
aerul.
www.dacoromanica.ro

74

nurnesce uscat partea din suprafata

care nu este acoperita de apele oceanelor
sau ale mMilor.
dar
Uscatul
2/5 din suprafata
egale in cele du hemisfere, de Nord
nu
de Sud,
in hemisfera de Nord (Fig. 44) se
in cea de Sud (Fig. 45).
aprpe de trei ori mai mult de

Fig 44.

Fig. 45.

homisfera de Nord
aprpe de
in cea de Sud nu se
de cat,
cel mult,
la 56 latitudine australa.
In poll se
uscaturi, ne studiate lust, acope-

rite de gh.O.

Continente. - Continent se numesce o mare

intindere de uscat.
continente:
Tot uscatul se grupn in du
continentul
de
Est,
continentul de Vest
ele prin snarl intinderi de ap.
Continentul de Vest este format din America de
America de Sud.
Nord

Continentul de Est este format din Europa, Africa, Asia

Australia care e legata de Asia prinde insule.
tr'un
Fie-care din aceste continente este
in
prin cate o scobitura
de ape.
Europa cu
www.dacoromanica.ro

75

Asia sunt despdrtite de Africa

Australia,

o scobi-

care trece prin

de o
de
tur
trea Gibraltar, printre capul Bon
Sicilia,

ca-

nalul de Suez, marea

stramtrea Babel-Mandeb,
pe la sudul Industanului,
strdmtrea de Malaca,
marea
merge
cstele de Est ale Japonie.
America de Nord e desprtit de cea de Sud prin
o crestturd, ocupat de golful Mexiculu
marea
tilelor
istmul de Panama s'ar
precum s'a

istmul de Suez, atund pmantul ar fi

cc
un brdu de apA, neintrerupt.
Regularitatea marginilor continentelor.
Marginile continentelor sunt in general indreptate, sau in
directiunea N E, sau in directiunea S V, sau in directiunea N V
aceste
se intalnesc
se taie
ele, continentele sunt terminate in

Ast-fel: csta de Est a Americel de Nord (Fig. 46)

--

Fig. 46. - Conturul Continentelor

www.dacoromanica.ro

76

in prelungirea ei, spre Nord,

directiunea N E
se

csta de Est a Groenlandei,

prelungirea
csta de Est a Iucatanului.
spre Sud, se
Cstele de Est ale Americel de Sud,

directiuni, una N V, de la
Galinas
St.-Roc
alta S V, de la capul St.-Roc
.pul Horn.
Cstele de Vest ale Americei

du
la capul
la cain general,

directiunea N V.
Cstele de Vest ale Europei Africei sunt paracele de Est ale
de Est ale .Americei
lele cu
Asiel
Australiei, cu cele de Vest ale Americei
capurile unora
golfurile altora.

Cstele de Est ale Asiei sunt paralele

cstele
de Vest ale Europa
Relieful
- Suprafata uscatului este
neregulata; pentru
cufundaturi.
Ridicaturile
numirl
muntl.
Cufundaturile se numesc

platouri,

Mare parte din

sunt ocupate de ape foralbino raurilor, fluviilor, lacurilor etc.
Observare.
apele nu au neregularipe
se obicinuesce ca adancimile

ridicaturilor,
din vecinatate.

fata

se socotsca de la supra-

Se numesce

a unul punct, departarea lui, in sus sau

jos, de la suprafata mrei.

in sus se insemnz cu ,
in jos
:
a muntelui Everest,
din

mare
Caspice,

Himalaia, este

+ 8900m. - acsta e cea mai

de pe continente, fundul
1000m. - acsta e cea mai mare adancime

de pe continente.
www.dacoromanica.ro

77

Intre
8900 m.
coprinse tte

9900m., se

1000m.,

tte adancimile de pe

continente.

In

medio. generalt a
jos, de la suprafata

numesce

uscatului, in sus sau

medie, se prePentru ca
se afle
supune
suprafata uscatului este nivelata,
supraastupate ridicaturile domolite,
fata
fie plant.
din Europa
S'a calculat
tte
s'ar umplea, ori ce
s'ar
tte
punct de
suprafata
ar avea
Pentru cele alte
ale lumel s'a calculat
383; a Afri.
urmtre: suprafata Asiel,

col,

+ 500"; a Americei de Nord,

+ 249"; a Ame-

ricel de Sud,

este

medie a

uscatuluI

300m-.

Suprafata

are

medie

XXVII

date ridieturilor
sau campie se numesce o parte din suprafata uscatuluT,
care sau
nu se
neregularisau
se
sunt
de mid
cat suprafata pte
fie considerata ca
esurile sunt
sau la o
sau la o
adancime de la suprafata
Unele
de la marginea
mijlocul continentului, - alia este campia de Nord a Germaniei; altele sunt
mijwww.dacoromanica.ro

78

locul continentelor

se

de

mar!, - asia sunt

Ungariel.
pistons'. - Platou sau podisiu se numesce un
la o innltime mai mare de
Cel mal
India,
este platoul Tibetului,
de sus
China, la o
aprpe de
Platoul
are o innaltime de 700m.

1000m..

Terate. -- Se 'numesc terate nisce

sunt
varful
treptele

la

deosebite,

munte. Ele se

un
In positiune cu

aplecata.

- Se numesc

sau

de pe suprafata uscatului cari au o

de cel mult 200 metre.
Colinele se
sau singure,
una

sau mai multe la un

in acest cas,

sunt
unele dupe altele
sunt atelate unele
altele
de

se

grupe.

cele

Au o intindere mare
a apelor curgatre.
sunt de
formd de

linia de
Dupe
de

forma
formd de

sunt format! din

d'ai doilea, din
altele
d'ai treilea, din o
care se desfac
multe ramurt
tece ;

sunt de patru

Dupe

mar!.
sunt aceia car! au o
de
El au

midi, de

au

de

au

unele dupe
mare

de

cu

de la 700m.
ascutite.

www.dacoromanica.ro

de la
varfuri

79

au
de la 1400m. -2000m..
nu traesc arbori ci numai erburi
au
de la 2000m in sus.

varfurile

sunt acoperite

Varfurile

in tot-deauna

val.-

date

Se numesc

cufundaturile sau scobiturile de

ce desparte

continente,
apropiate.

sunt
intro munti,
Parte din
platouri
apelor
Dupe directiune,
sunt de du
longitransversale.
tudinale
cari au directiune
ol longitudinale sunt
lungimea muntilor ; de acest fel e valea
Prutulul
a Siretului in Romania.
VII transversale sunt acelea cari au directiune
perpendicular%
lungimea
de acest
e
valea
in Romania.
- Formarea
Formarea
este datoin cele mal multe casuri, puterei ce au apele

de a rupe
pe
de a
transporta
rupte
parte.
Basinurl. - Se numesce basin o vale
in
fundul
via
se verse tte apele ce curg pe
Basinurile sunt mai marl sau

Un basin este mai mare de cat altul, cand

mai mare de cat ai celui alt.
lui au o
este mai mare de cat al
Exemplu: basinul
Un basin mare pte

coprinp allele mai

Exemplu : basinul Dunrei cuprinde basinurile : Oltului,

Jiului, Siretului etc.

www.dacoromanica.ro

80

Observare. - Continentele sunt dispuse ast-fel

basinuri. Fundul aceformz
a cinci
stor basinuri este necontenit ocupat de apa.

XXVIII
Apa. - Apa
un
globului pmantesc
acopere 5/5 din suprafata lui.
date apelor. - Se numesce ocean apa
in fundul unuia din cele
formate de continente. Sunt
oceane :
oceanul
de Nord, oceanul inghetat de Sud,
oceanul Indian, oceanul Atlantic ti oceanul Pacific.
In basinurile oceanelor sunt
alte basifundul
este asemenea ocupat
mal
de ap.
- Se numesce mare apa coprinst
o
portiune mic, din fundul unuia din cele cinci basicu oceanele

sunt nisce parti

ale bor.

mrilor
oeeanelor.
Adancimile
mrilor
oceanelor sunt deosebite; ceia ce
ca
pe continente, sunt
CO, pe fundurile

s'au
in oceanul Atlantic,
au
c,
partea de Nord,
Islanda
Terra
nova, adancimea oceanului
de la
c in directiunea insulelor Bermude ajunge pn la
Msurtorile

In golful Mexicului sunt adanciml de la 1200m.

1700

www.dacoromanica.ro

81

Adancimea oceanulul
Iocoharna este de 6000,
de

Honolulu

in partea de Sud, numal

Observare. - Cele mai marl adancimi sunt

vecintatea celor mai
munti. In dreptul muntilor
sunt cele mai marl adncimi in oceanul
Indian ;
dreptul muntilor
sunt cele mai
partea de Nord a oceanului
dreptul muntilor Allegany sunt cele
cirai in partea de Nord a oceanului Atlantic ; in dreptul
muntelui Blanc sunt cele

snarl adncimi

diterana.

Adncimea medie. - Adncimea medie a funoceanelor

mrilor este de 2000m..

- Se numesc
miqcarea unor
re carl

din apa oceanelor sau a marilor,

botrte.

Curentii sunt
din o mica parte a apei
pot st transde la suprafata mrilor sau oceanelor.
la
frte marl. Alia, sa
porte diferite
observat
de lemn,
smnte luate
de la cstele Americel tropicale, au fost duse de cudepuse pe cstele occidentale ale Mandel, ScoNorvegiei.
Angliel
apele
or oceanelor

sunt curenti marini,

dar cel mai bine studiat este curentul golfului, - Gulfstream.
Gulfstream. - Acest curent este o
a
curentului Ecuatorial.
Curentul Ecuatorial
de la cstele de Vest
ale Africei; curge spre Vest
se isbesc de cstele
Brasiliel
se desparte
du ramuri : una
a curge spre Sud pe
cstele Brasiliel, iar cea
prin
in golful Mexicului, de unde
cstele Statelor Unite
trea Floridel, curge
[23,815.]
6
www.dacoromanica.ro

82

sub numele de Gulfstream

taie oceanul
du-se spre N. E.
drumul su se desparte in du
ramuri una curge spre S. E.
cea alta spre
N. E.

Ramura de S. E, se unesce cu curentul Ecuato-

rial
ast-fel o
de a$ de 4000000
km. p., acoperitt cu plante marine numite Surgassum.
din suprafata oceanului i s'a

dat numirea de marea Sargassului.

Ramura de N. E, trece printre Britania mare
Islanda spre cstele
Apa Gulfstreamului este mult mai
de
apa
Adancimea lui e de
iar largimea de
Oceanul dedesuptul lui are o adancime de
alia
Gulfstreamul pte fi privit ca un rau,
care curge la suprafata oceanului.
Iutla cu care curge, cand iese din golful Mexieste de
pe

Causele

- Causele cari produc cu-

rentii sunt numerse, dar

insemnat este
taia
;
s'a observat
directiunea curentilor
oceanicl este
ca
a celor
ternice
neintrerupte
Formarea Gulfstreamulul este datoran vnturiAlizee.

de la N. E, mai tare sau

Vnturile Alizee
mai incet dar in continua, pun in micare apele interVest
tropicale ale oceanului Atlantic; le imping
ast-fel dau nascere curentulul Ecuatorial, din care
provine Gulfstreamul.
Efectele
- Curentii
curde apt cald, induloesc clima cstelor

pe unde curg.
S'a calculat c, Gulfstreamul cara, in fie-care zi
ocean, atata
ar trebui, pentru ca
se
munti. de fier alia de
in cat
www.dacoromanica.ro

83

din ei un fluviu de

topit, mai mare de cat fluviul

Missisipi.

XXIX
Ape continentale. numesc ape continentale acelea cari sunt risipite pe continente acopr
o parte din suprafata
le continentale sunt de
feluri :

du

Ape
Lacuri

- Apele

se

interire.

Lacurile sunt formate, in general, din

unele cornunic

ele

cu oceanul,

dulce
allele

sunt singuratice.
Cea mai mare intindere de
dulce este grupa
celor cinci lacuri din America de Nord;. lacul Superior, Michigarn, Huron, Erie
Ontario.

Suprafata tutulor este

Apa trecnd din lacul Erie
Ontario, cade
de la o
de 49m.
formza renumita CasNiagara.
interire sunt nisce intinderi
de
cu!oceanele,
ntre ele,
nu
strati,
cu alte
Ast-fel sunt : marea Caspict, marea
de Aral
marea
Basinul
Caspice are o intindere cat a Europei
centrale
coprinde
basinul mrei de Aral.
Fundul mirk Caspice este la
dedesuptul
oceanului, iar suprafata ei este
24m.
Negre.
jos de cat suprafata
Mama
este coprins basinul Mediteranei.

Fundul ei are o adancime de 412m.,

suprafata
ei se
cu
mai jos
cat suprafata
Mediterane.

www.dacoromanica.ro

84

lea

tru

Ape
- Se numesc ape curg6tre acecurg pe suprafata Continentelor. Ele curg, pen-

alunec din locuri

ajung ast-fel
fundul unui basin,

adung.
Dupe locul
numiri de Fluvil
Finvii se

putin
se

se vars, apele curg6tre iau

Continentale.

se
tte apele curg6tre
ocean sau
o mare. Cele
sunt : Amazonul, Missisipi
Nilul.
Continentale se numesc tte apele
tre carI se vars
din mrile interire. Cele
mai insemnate
Continentale sunt : Volga, Uralul,
Amu-Daria (Oxus), Sir-Daria
Iordanul.

vars

tru

Observare. - Suprafata apelor este

pennu presint
cufundturi.

Suprafata Continentelor este neregulat ; pentru

c presint
Neregularittile de pe suprafata Continentelor
sunt alia de mid fat cu mrimea pmntului, In cat
abia pot
cu bobitele de
cja
acsta se dovedesce prin calculul urmtor :
Fie, in numr rotund, 9000
muntein numr rotund, 12000000mEverest,
lungimea diametrului
.

am putea s facem o sfer care st aibt

diametrul de

lungime, pe suprafata ei tre-

bue, pentru ca s represent6m muntele Everest, st

facem o ridictur de 9000..
numerile acestea cu
innltimea
Everest
lungimea diametruluI globului pmantesc.
cu 1000
Avem:

Avem :

sau
anntesc.

muntelui Everest
lungimea diametrulul
pwww.dacoromanica.ro

85

Prin urmare, dac am represinta globul

prin o sfera
diametrul de
snprafata
mare
de
continent, precum
mare adancime a fundului oceanelor, va
trebui
fie representat prin o
sau o
de
alia
pe de o parte, neregularide pe continente abia se pot asemna cu bobitele de pe cja oulul,
pre de alta, apele de pe
globul p6mantesc se pot
cu un strat de vopsea cu grosimea cel mult de
dat pa
din
suprafata lui.

Aer. - Se numesce

materia gazs care

acopere suprafata uscatului

a apelor.
Aerul nu are moleculele de-o-potriv de dese in

cu atat
tte prtile lui le are cu atat mai
aprpe,
dese, cu cat se afl mal departe, sau
de la suprafata uscatului sau a apelor.
Atmosfer. - Atmosfen, sau sfer de aer, se
numesce inveliiul general ce aerul
pmantesc.

- Prin
distanta, socotit in linie drpt,
de la suprafata apelor pn la local
aerul.
Directiunea acestel
trebue si fie aceia pe
care o are corpul
cand st in picire.
atmosferei s'a gsit ci este de 370, km.
dar se consider
este numal de
de
in sus de
este
frte rar.
Greutatea
Aerul este greu; pentru.
din care este compus sunt
www.dacoromanica.ro
mosferei se

86

S'a socotit
un litru de aer cntdresce
prin urmare, un metru cubic de aer cantdresce de
mie de ori mai mult, adecd.

Daca am cunsce volumul

dintr'o camera,
am putea afla greutatea
valrea volumului
greutatea
metru cub:
Exemplu: volumul aerului cuprins inteo
de
este 5X4X4
de
de
greutatea aerului este
Observare. - Aerul
este greu,
sunt
de el.
asupra tutulor corpurilor,
aerului asupra corpurilor se pte proba
:
prin urmdtrea

Se umple un pahar cu
i se

ras

(Fig. 47),

pune peste

apol se ia

de hartie.
de
cu

smd
se rstrn, pte
ca
tinut cu gura in jos,
Fig. 47.

curgh.

Acst

aerul

cu o greutate
sus, asupra
mare de cat aceia cu care
asupra ei apa, de sus in jos.
Greutatea
puterea cu care aerul apas asupra corpurilor, se numesce presiune atmosfericd.
S'a gasit
presiunea atrnosferica pe o suprade
este de
; pe una de
este
de
pe una de
de
de vapori de
Noe. - Norii sunt
cari plutesc
atmosferd.
Vaporii din atmosferd provin din evaporarea apede pe suprafata
Pe
vreme el sunt putini
aerul este cald,
nu se v6d, dar
se
aerul se

apas, de jos
cu o

cesce, auf6r o

condensatiune
atunci se vd.
www.dacoromanica.ro

87

Constitntinnea norilor. - Asupra constitutiunei

norilor s'a dat
1. Una mai veche, admite c, norii sunt
din
mid de apt, cari plutesc in aer, din causa
din causa aerulul cu care sunt
umplute.
2.
de a dua,
nu6, admite
noril
sunt formati din
de apt frte mid, cari pluaer
precum plutesc particelele mid

de pulbere.
Tyndall, un
pulbere dn apt.

englez, considera noril ca o

norilor. - Noril se
fer; une

in atmos-

alte ori dispar.

daca
vaporil
in
cand ajung in o
se condensza
un

se formz
un curent de aer cald se
de apt ce contine, nu se

regiune rece. Acolo

nor,
e sustinut de curentul de aer cald ce se

vreme curentul exist, norul de la capul

Cnd
curentul incetz, norul din
causa
cade in jos
daca ajunge in o regiune
din
norul dispare.
cald, vaporil se
Pe

lui se

Vnturile asemenea pot

mute de la un
la altul.

rnisce noril

st'l

Formele norilor. - Noril pot

aib forme
deosebite dar s'a
patru (Fig. 48), cu cari se
mai des:
1.
formd de bucle, - Cirrus. Sunt albi,
mid
de sus ale atmosferei. El
in
sunt
in
paralele
au forma unor bucle
de pr.
la care se
este de 15000m.sunt
din mid ace de
in regiunile unde plutesc ei, este ger.

www.dacoromanica.ro

88

forma de
- Cumulus. Sunt
ca nisce turnurI
pe o temelie
orisontala. Sunt
jos de cat Cirrus.
2.

se

eu

Fig. 48. de nor!. Clrras e insemnat eu trel paserl; Cumulus,

Stratus, eu una; Nimbus, cu patru.

3.

in forma de strate, - Stratus. Sunt

orisontale
aprpe de orisont.
4.

paralele.

sunt

de ple, - Nimbus. Sunt in forma

de o colre cenqe inchisa ; se

de

din
ivirea
prevestesce plia. Ei se
de bucle cu a norilor in
talnirea norilor in
de

Representarea
- Cand voiesce cine-va,
timp re care, se
represinte starea cerulul
de numerile: 0, 1, 2, 3, 4,. 5, 6, 7, 8, 9 10.
Pact cerul e senin, albastru,
'1 Insemcu 0,
e noros de tot, '1
www.dacoromanica.ro

89
Cu cele

alte numere

dupe cum va

acoperit, mal mult

cerul, cand
putin,

de

aprpe de supraCta.
e un nor
fata
Ea provine din condensarea vaporilor,
In prtile de jos ale atmosfereI.

XXXI
norilor. -

Norii se
cu enegativa,
locul unde se

lectricitate

ferei,

de sus ale atmosNoril cari se formn in

ca
atmosfera, electricitate positiva, iar

aceia cari se

cta
ca

Noril pot

In

electricitate negativa.
ei
se influenteze

purile de pe

de jos, ail,
corpu-

dea nascere la schintei

electrice, numite fulger

trsnet.
numesce fulger schinteia electrica
Fulgen
ce se produce Intre doui
Cand doui
electricitati
sunt destul de apropiaV, electricittile
tind
se
combine
descarcandu-se, se Intalnesc In stratul de
aer care 'I desparte, unde produc fulgerul.
Lumina fulgerului trece
clip!, dar lungimea
lui ajunge une ori
la
Forma fulgerulul este sau o linie drpt sau o

linie

Tunet sau bubuit. -

Se

numesce tunet sau

bubuit sgomotul ce insotesce fulgerul.

Tunetul se produce o
cu fulgerul dar se
aude dupe trecerea fulgeruluI; causa este
lumina
ajunge la ochl, mult mal
de a ajunge sunetul
la urechi.

www.dacoromanica.ro

90

Lumina
300000

sunetul,

o distanto de
de 340 metri.

- Cu ajuto-

Calcularea

rul

ceasornic putem al

departarea la

care s'a produs fulgerul de

:
in
mentul cand am vllut fulgerul, ne ultam la ceasornic
timpul ce
momentul cand
tunetul, ne
a
la ceasornic
timpul ce
Facem diferinta dintre timpurile insemnate ,
calculata
secunde
o
cu 340. Produsul
va
departarea,
in metri, dintre
fulger.
Exemplu : la 5

se vede
;
la 5
se aude tunetul.
Diferinta este 4, 8. pe care
cu 340
1360m., departarea la care s'a produs fulgerul.
Trsnet.

17 8.
21

- Se numesce

sclainteia elec-

un nor
sau
trict ce se produce
un nor
obiectele de pe suprafata
Cand un nor
cu electricitate se afl
aproplere de
asupra pmantulul
asupra obiectelor de pe suprafata
;
le separ
, atrage pe cea de fel deosebit cu a
respinge pe cea de

fel.

deosebite se
Cele du
combinandu-se in stratul de aer care le desparte, produc trsnetul.
electricitatea se
la varfuri,
corpurile cele
insults, cum: BisericT, arborl, varfuri
expuse trsnetului; de
de mun, etc. sunt
aceia, este bine ca, in timpurile furtunse
nu se
cineva
vecinatatea bor.
Trdsnetul pte sO causeze nenorociri
pagube
frte insemnate. Animale pot
fie omorate
pot
fie nimicite cu desvar0re.
www.dacoromanica.ro

Paratrsnete. - Se numesc paratrdsnete aparatele c,ari se

trasnet.
Cel

pentru

edificilor de

paratrasnet a fost inventat de Franelectricitatilor la

este basat pe

clin

varfuri.

Paratrasnetul

Franc lin se

compune:
1.
o vergea de fier (Fig.
49) conica, terminata cu
ascutit de aram poleit.
o franghie de
2.

de fier legat de basa

prin
un
metalic
numit conductor.
Yergua se infige in
ce voim
In
positiune vertical , lar
liber al conductoruluY, se
cu
sau inteo
care se pune ap.

Observare. - Este Orte

sitor ca captaiul liber al conductofie pus in comUnicatiune
cu o masa bun conductre de electricitate, care s
o mare
dere

de aceia se introduce
apa se

cu ap;

pe sub pamant prin canalele de scurgere

ast-fel
mare.
o
Este asemenea bine ca con- M
ductorul
aib o
mare
pentru aceia se
de extremitatea lub
de
de fier,
sucite
forma de cilindru (Fig. 50).
Se pretinde
un paratrasnet Fig. 49. www.dacoromanica.ro

92

nu apart de cat obiectele car' sunt coprinse in o

cumferinta, a areia rant ar fi de du ori mal mare
de cat lungimea
vergelel; de acepe
se pun mal

multe paratrasnete, unite intro

ele prin fire de

fier.

Tot prin fire

de fier se

conductorul
de metal

ale edificiului;
pentru et electricitatea ce
desvolta
prin
rilor,

ar
ele,

se duct

la vrful

Este rar ca
un edificiu, care
are un paratrsParatriisnete

un

net

bine,

s fie trsnit.

- Functionarea
se

ast-fel :

Cand un nor trece pe de asupra edificiului, prin

'I desface
respinge pe cea de
fel cu a
atrage pe cea de fel deosebit.
cele
Acsta caut s se
la
Innalte mai ascutite ale edificiului
paratrAsnetului este partea

bind ci vergua
ascutit,

se strange la varful eI.

www.dacoromanica.ro

93

Yarful vergelel

fiind subtire, electricitatea

nu pte st se
ci
scurge pe
ce vine
combinandu-se cu electricitatea norului,
face st
stare neutr.
Baca este npte, se vede la
un
de
luminse, provenind din scurgerea elecCand se

ca descarcarea

st

se

trsnetul cade pe verg, se duce

conductor

de pericol.

Curcubeu. - Curcubeul este un spectru solar,

care provine din dispersiunea razelor
in
conditiuni, prin
de plie. Are
pectul
bande
de arc,
cu
ca

in sus

violetul In jos.

Pentru ca
se formeze curcubeul, trebue ca
putin
de asupra orisontuluT
numai diminta
spre
din care
se
se conat aib in fata lui un nor care

Srele

denseze in

de plie.

curcubeul, trePentru ca un observator

bue ca et se afle intre
nor ti anume, cu spatele
Sre ti cu fata
nor.
du curcubee. In aseCate
se
menea cas eel de asupra e mai putin luminos
ordine
cu ale celtil de
lui sunt
violetul in sus.
supt ; adect, roliul in jos
causa

Frte rar ti cu greu se vd

curcubee ; din
cel de al treilea e frte putin luminos.

XXXII
P161e. - Se numesce plie picaturile de
cad din atmosfera, cand cerul e noros.
www.dacoromanica.ro

94

Plia provine din condensarea norilor.

vreme
de apt ce
se unesc
aunt
plutesc in
; cand
cad
causa greuIntro se condensza in
pe
pliei are mare
asupra climei
unel localitatt
potrivita a
Pentru
de la
pliet
menii s'au
ocupat
afle,
cantitate de apt cade
un
timp re care pe suprafata pamantulul
pentru
acsta au inventat Pluviometrul.

Pluviometru. - Pluviometrul este un aparat,

care servesce pentru a afla cantitatea de ple ce cade,
localitate re care, inteun timp
El este
:
compus (Fig. 511 din
receptor
un
colector.

Receptorul e un cilindru de
metal, format din du
iniurupate una
alta. El se
o.
,

intr'un
chis, cum ar

sau
se pte de deso curte larg6. sau o

campie.

Colectorul este o palnie de sti-

sau de metal, a
Fig. 51.

- Plaviometru

in-

marin cilindru, dar ast-fel

gurei al
lipite de

fata din n6.untru a

Dedesuptul palnie se pune un pahar de
sau un vas curat.
Plia care cade
cilindru,
in palnie

gi se

scurge
pahar.
In tte diminetele, Merge observatorul de
sr
apa ce gasesce
in pahar.
Acst operatiune o face in tot timpul cat

www.dacoromanica.ro

.95

propune se afle cantitatea de plie ce a

St presupunem un an.
La
tte
de apt
insemnate
socotesce,
la ce
s'ar
apa aceia,
ar push
un cilindru de
grosime cu receptorul.
InnAltimea ce va gasi, va grosimea unul strat
de aph, ce a ctdut in timpul anulul, in localitatea unde
a Strut observatiile.
ar
at
apel
cilindru ar
de
ar insemna
plia ce a
acea localitate, in timp de un an,
nu s'ar
evaporat
nu ar
intrat
ar format deasupra acelei
un lac
adanc de

se numesce aceia,
care cade atata plie
trebue ca st formeze pe
suprafata
pe care cade,
nu s'ar evapora
dart nu ar intra in
un strat gros
de

- aderea

Distribuirea ploilor dupe

ploilor In o localitate re care,

de
positiunea
ei
suprafata
de la directiunea

turilor.
vecinhtatea
aerul e mai rece

plia cade
se condensza

cu inlesnire.
Vnturile cari vin de la mare, sunt
umiditate,
et aduc vaporil ce se

cu

de la

o localitate vor bate

cat
mult vnturile de mare, cu atat va chdea plie mai
prafata

Distribuirea ploilor pe
cad ploile cele mai
Srelul e tare
cald,

in

din

zona

cure* de aer

cu umiditate.

www.dacoromanica.ro

95

la epoce hotarate, nu-

nu cad de

Ploile

mite seznele ploilor. Egiptul de sus, Sahara, detertul

marginea
din AGobi din Asia centrali
merica de Sud, au plaits cele mai
In zonele temperate, ploile nu au epoce hotarate

dupe intervale de timp

ci cad in tot timpul

sau

mai
dupe

mart. Zile le ploise

dupe epoce.

se

Man. - Se numesce
picaturile de
ce cad din atmosfert, in zilele calde, cand cerul

senin.

Mana se
Aerul

ast-fel :
cald,

nu se pot aduna ca

de

din

se intarnajunga de
ca urcandu-se in sus,
in
cad
o regiune rece, se condensza
de a forma
Mana cade vara,
zilele caldurse, dar rar. Este
formeze

pl

plantelor.

picaturile de apt ce
- Se numesce
se depun pe plante
pe obiecte nptea, cand cerul
e senin.
Rua

din condensarea vaporilor ce se

in stratul de aer vecin de suprafata

gsesc
se

ast-fel:

ta timpul zilelor senine de vari, suprafata

obiectele de
ea, se
mntului, plantele
din umezla
se
vapori, cari se
desc in aerul din prejur.
,pierVnd din cildura ce primisera
Nptea
.

in timpul
se
Aerul din prejurul
se ricesce asemenea
racindn-se, vaporil cari pluteau in el se condensza
se depun
plante,
pa obiecte red
formand piciturl de apt.
www.dacoromanica.ro

97

se depune pe tte obiectele

deosebire,

dar nu se depune pe tte de o

Pe cele ce

curand se depune mai

de
pe cele
ce se
anevoie.
dimineta inteo
se
vede mai
pe
mai
pe scaune,
iar nisipul de pe osele este aprpe uscat ; causa este
erburile se
spot scaunile
in
se

nisipul.

Printre inprejiurarile cari

marea
sunt :

sad

for-

- Daca cerul e noros,

rua nu se

pentru c noril nu

se

acrulul.

chiar fiind npte

plantele

vntul bate tare,

nu se

vntul, pe de o parte,
de pe alta, evaporza rua care s'ar

pentru

din aer, iar

format.

XIII
se
congelatiune.
Congelatiune
in stare
din stare
numesce trecerea
Tte corpurile cand se solidifica,
Apa
face esceptie , pentru
volumul.
mai
devine expansiva;
Expansiunea gheteY se pte proba prin
:
rea

se pune la frig.
Se umple un pabar cu
ghta
apa
Peste cat-va timp se vede
ese afar din pahar.
asupra
Apa inghetand intr'un vas inchis,
face

crape.

Acsta explica pentru ce se sparg vasele, in care

s'a lsat
www.dacoromanica.ro

98

Din causa
apa

e mai
de
maY putin de cat

o bucat6. de

volum egal de
Exemplu: o bucan de ght de 916 grame,
acelap
intr'un vas, ca un kilogram de apa.
Ghta
mal
de cat
, plutesce
(Figura

deasupra cam cu a zecea

cam cu
parte, in apele de rauri
a nua parte, in apele de mare sau
sarate.

Observare. - in

52.

in apa.

acm

plu-

cand

se topesce, se
gropite
forma unor
cu
foi (Fig. 53).
Ghetarl.
numesc ghetari nisce masse marl de gbt, cari
se
regiunile polare
in
tilor
cum sunt Alpit

Fig. - 53. Figuri observate in

cnd se topesce.

www.dacoromanica.ro

99

Ghetarii se formz din

deauna varful muntilor
ca
nisce
ceia ce a
de

cari acop6r totse cobr cure

li le dea numirea

de

www.dacoromanica.ro

Curgerea ghetarilor se face

de cot

a raurilor.

Blanc din Alpt numit marea

Ghetarul
(Fig. 54), are 20 k.m. lungime
4
lrgime
abia
cu
75m. pe an.
Capul
ghetar, la plele muntelut
tonascere Ronulut
pesce
In regiunile polare,
sun t frte
;
acopr
se cobr
la mare.
Se numesc ghetie
de ght
Ghetie.
ce plutesc pe apele curgare, pe lacuri
pe mrl.
de

In mrile polare, ghetele sunt frte numerse

provin, sau din ruperea ghetarilor, sau din ruperea
ghetei ce ce
pe marginea
apelor sttt6re. - Pentru ca
cunscem modul
o
a doctorului
facem urmtrea
sau
,
pentru care, ne servim de un vas
Hope
du
(Fig. 55), prin
cu
termometre centigrade,

unul la partea superir

tul la cea inferir.
Mijlocul
din
gem
fel,

'1

cu

Aparatul Sind dispus asttermometrele

ce

1. Termometrul inferior
la
4, in timp
scade
Fig. 55. - Aparatul pentru ex- ce cel superior
neperienta
schimbat.
el, mai
20. Termometru superior scade
la + 4
la 00, pe cnd cel inferior nu se mal

3.

suprafata apel

termometrul superior a
www.dacoromanica.ro

la 0,

101

la inijlorul

Explicare. - Apa

se

causa ghetei.
gea
rea calda, cade la
termometrul inferior scade
la

ia apa calda de la fund

tot

superior.

apa calda,

si atunci

rarinduse mai
la fund

de

superior sa scadit

mat rece
scade

40,

ridic in sus
la + 40,
la partea
90,

face

se si vede

mai uter-

supra-

fata ape! o poighit

apelor

la

supra-

merge catre

fata

inghetarea apelor curgtre. - S'a dovedit

s'a pretins chiar,
inghede
la
fund.
tgarea raurilor incepe
Explicare. - Formatiunea ghetei pe fund se exfund

ast-fel :

apa rece de la
Din causa curgeref, raul
face ast-fel ca
apa colda de la fund
temperatura.
tta apa
mai curand de
Apa de la fund
este mai liniscita
pentru
se
cea de
corpuri reel.
in contact cu pietri, nisip
este cea mai
Ast-fel dar, apa din mijlosul
;

raul
tot, apa din
ace de

va
inghete
cea din
va
Brum se numesce stratul subtire de
senine
ce se depune in
pe plante, pe acoperi:giurile caselor

rse pe
pe alte
Bruma este

care

momentul cand

Pentru sa
peratura
mai

ratura la care

de

trebue ca temse formeze

obiectelor pe care se depune
tempemai mica de
apa.

www.dacoromanica.ro

10-2

Bruma cade in lunile de

este

de

plantelor.

XXXIV

Chid sau
chiciura stratul de ace de

care se deputie

alte o-

in timpul

ziklor

se

fie

de chila devine

gros

se frang.
su datoresce

se

Formarea
au picaturelele

do a sta

jos de 0,
f6rte repede, cand

care se

un corp

stratul subtire
in

pe
se
timp geros
cand
pe

de iarna,
de
cand
dupa

po

lui.

un lung

e rece. Plia

a caror temperatura e mai

strat de
le acopere
subtire
lin
care va cu atilt
subtire
pitia va tino mai putin.
plia e mica, se
ca tte picatuhle

du
ou

se

in
de la inceput si mai in
ridicandu-se, nu numai
nu se

dar

eu

se prefac

tempuratura

format se
numal cate-va ore.
numesce
fulgil albi de
cari cad din
in timpurile frigursc.

www.dacoromanica.ro

103

sunt
din ace de
in mod simetric, inprejiurul maul
punct. EI au forme frte deosebite (Fig. 56), dar
Fulgil de
regulat

Fig. 56. -

de deosebite ar
o stea

fi,

de fulgi de zapad.

tte se redue la una singura:

cornierl.

Numarul formelor, observate

scums, este
aprpe 1000.
Formarea zpeclei. - Zapada provine , ca
plia, din
de plie.

Cand ace0

se

red,
forme de ace,
in

relele de
du-se intre ele
Zapada se formza
in
de sus ale
atmosferoi, dar
pe
se topesce,
din causa
aerulul prin care trece.
Zapada e de zeta
de cat apa;
www.dacoromanica.ro

104

asia

de
un strat de
un strat de plie cam de
e alba,

e inchis

printre fulgi,

grosime,

lustru, din causa aerului ce

hind
aerul e
e rea conducatre.

tor de
proprietate o face
folse agriculturef,
pentru semnturile de tmna, hind
pastrzt
dura
a corpulul.
Distribuirea

cum o

pe

- Pe

ori ce

timp, se gasesce
zona
cea temperata, se
pe
cum: Himalaia, Anzil, Alpil,
varful muntilor
Scandinavii, etc.
zonele glaciale se
pe tte
chiar pe locurile ce sunt
marginea
perpetue. - Se numesc
perpetue,
acelea din
nu se
nicl-o-dat;
ast-fel sunt
de pe varfurile muntilor
cum: Alpil, Himalaia, etc.
In
nu sunt
perpetue, dar se pte
ca, peste zapada dintr'un an s
numal atunci,
din anul
acsta s'ar
and, dupe o
in care sa
pe
urmeze o
rece.
Grinding. - S numesce
sau
de
ce cad din atmosfera,
timpurile
calde
furtunse.

Nu se scie bine cum se

grinina
dar se scie
se
totals un
care se
prin depunerea de strate
concentrice (Fig. 57).
grindinel se face repede
este
de fulgere; cea ce insemnza
electricitatea
parte la formarea
La inceput cad bbele cele mai
marl si apol, din ce in ce, cele mai midi.
www.dacoromanica.ro

.105

Bbele de grindint au
sunt de mArimea alunelor sau
rnArimea ulor

deosebite: unele
nucilor, jar altele de

Suprafata
ci scrobon-

pentru at, apa

cnd

cristali-

capetele

talelor, esind unele

naintea altora, fac ca

suprafata bbel
neregulat.

Grin dina cade

vara,
pranz.

Fig. 57. - Bob de

timpul zilelor c'aldurse

mal adese

dupe

sau mal
dupe mrimea bbelor, dupe multimea
dupe lungirnea timpulul
e un fel de
care
are bbele
reduse aprpe
la
Se formz cnd aerul e neliniscit.
Cade
cu
pe la
tmnel
pe
C4derea

causz pagube, mal

la inceputul

aderea

nu a

de

fulgere.

xxxv
- Se numesce vent

miscarea unei

a aerulul, cu re-care
in o
honrt.
Numele vanturilor. - In general, vnturile
;
numele punctelor orisontulul de
se
zice vnt de: S, E, V, NE, SE, NV, SV, etc.
nturile curl
des
au re care inwww.dacoromanica.ro

106

semnatate, au
In care

date de locuitorii din

sunt in
:

v8nturilor. - Prin iutla

vnt se
timp de o

ce strabate

lungimea

sunt de multe

Vnturile,

feluri, dar mai Insemnate sunt

1

;
au
potrivite;

30

4.
5.
6.

1m.

2.9m.

12m.

frte tari;

furtune ;
uragane ;
Anemometre.

m.

27m.

36m.vnturilor se
nisce instrumente numite Anemometre.
Un Anemometru e un fel de
care, dupe

numrul invartiturilor ce le face, in timp de o

iutla vntului,
dupe sensul in care
directiunea vntului.
Direetiunea vdntulut. - Directiunea' unui
prin
cu cda
punctul
se
de uncle
vntul si
varful
acela undo
se

merge.
Causele

vntuiler.
vnturile sunt multe, dar cea mai
deosebirea de temperatura a aerului
ale atmosferei.

cari procluc
este :
diferit3 incur;

Cand in o parte a atmosferei, aerul e cald in

parte apropiata este rece, se produce un curent
.sau un
inferior, de la aerul rece
raid
un curent sau un
superior, de la cel cald
tre
rece.
Formarea acestor
se
prin exporienta lui Franclin
www.dacoromanica.ro

107

Se deschide

pune,

unei camere

pe pragul de jos aprpe de pragul de sus cate o

aprinsa. Se
apoi
de jos, se incovie
interiorul
iar aceia
a luminrei de sus,
exterior.
pragul de jos,
in
pe
prarece de afar
ias
prin
de sus, aerul cald din
urmare
unul rece inferior
altul
caM superior.
Tot ast-fel se petrec lucrurile
in atmosfera,
pe

dar cu putere mult mai mare.

regulate
neregulate. - Se numesc
regulate acelea cari bat in
directiune,
sau dupe intreruperi regulate.
sau in
nturile regulate sunt de du feluri: constante
perioclice.

anturY constante.

le constante sunt

acelea
bat
continua,
exemplu sunt vnturile Alizee.

Vkturile

sunt

ele de

directiune. Ca
feluri : infe-

V6nturile Alizee inferire, bat in tot timpul

anului, de la N E,
Ecuator,
hemisfera de Nord
de la S E,
Ecuator, in hemisfera de Sud.

Ynturile Alizee superire, bat

tot timpul

anului,
directiune contrarie cu cele inferire. Ele se
numesc
vnturi contra
Alizeele inferire intalnindu-se pe Ecuator,, se
transforma inteun Alizeu de E, care bate in continua,
vecinatatea Ecuatorulut

periodice. - Se numesc

sau al
alt timp al anuluI sau al zilei, bat in o directiune contrarie.
dice acelea

bat

un timp al
in

in o directiune

www.dacoromanica.ro

108
Cele
se numesc
periodice anuale,
periodice zilnice.
cele d'al doilea,
Mussonil sunt vnturi periodice anu-

bat regulat in o jumatate a anului, de la

ale,

oceanul Indian

ntre platoul central al

Asiei

cea-

jumatate, de la platoul central al Asiei

oceanul Indian.
platou, din
Mussonul care bate de la ocean
in Octombre, se numesce Musson de
prinrdeard ,
cel care bate de la platou
ocean, din Octombre pn in prilie, se nurnesce Musson de
Brizele. - Brizele sunt vnturi periodice zilnice,
cari bat pe marginea
regulat, ziva de la mare
spre uscat nptea de la uscat spre mare.
Aprilie

Briza care bate de la mare spre uscat,

tim-

pul zilei, se numesce Briza de ziud sau Briza de mare,

timpul
amia care bate de la uscat spre mare,
noptei, se numesce Briza de npte sau Briza de uscat.
Causa
periodice. - Mussonii
zele provin din causa
ce are uscatul de a
se
Ziva

de a se rci
curand de cat apa.
in tot timpu de var, uscatul
mai cald

de cat marea
aerul de asupra lui,
mult
cat cel de asupra
se uliurza

se
sus.
Ridicandu-se
sus, aerul rece de pe mare vine
locul
curge pe dedesupt, producend vntul

de la mare spre uscat.

Aerul cald de pe uscat curge el
mare,
dar pentru
curge prin prtile de sus ale atmosferei, nu se simte.
Nptea
in tot timpul de iarn, marea
mai cald de cat uscatul, lucrurile se
;
aerul
de deasupra

pe uscat, se

mal mult de cat cel de

In sus.
www.dacoromanica.ro
se

109

in sus, aerul rece de pe uscat vine

curge pe dedesupt, producnd

ia

de

la uscat spre mare.

Aerul cald de pe mare curge
el ctre uscat,
de sus
atmosfedar pentru et curge prin
nu se simte.

neregulate. -

Se numesc

palate acelea cari bat dupe

nturile din

nere-

neregulate.

sunt neregulate. Ele bat

: N, N E, N V, S, S E, S V, etc. Cele
mai insemnate sunt: vntul de N E
cel de S V.
ntul. de N E se numesce Criedt. El
de
pe
Ural, strabate
intra
Moldova
se lotted prin valea
din

Muntenia.
Bate

tte lunile de peste an, dar mai cu

de tarot
de primivara.
sunt reel, cum sunt
Cand
nile de tmna, de
de primavara,
e
rece, iar
sunt calde, cum sunt
lunile de vara,
lunile de

e cald.
Vntul de S V se
de
Auetru.. El
pe marea Mediterana, trece peste Italia de Sud, peste
marea AdriaticA, peste ramura de apus a Balcanilor
ajunge in Romania.
Este
cald de
Crivatu. Bate in tte lunile

anului, dar mai cu

de

de

de

Srele. - Srele este un corp ceresc; este cen-

trul sistemului planetar

mal mare din tte

care '1 compune.

www.dacoromanica.ro

110

Importanta
- Pentru
are mare
Tte
vii, animalele
plantele cari sunt podba suprafetel Pmantului, datoIn mare parte, existenta
Srela
Este cunoscut cl, plantele pentru ca
se
au
de
lumina.
cand este frig,
langeqesc, sunt ca
mrte. Cum vine primavara, frigul se
dura cresce
plantele,
mugurii, produc
verT.
frunzelor se face
ajutorul luminei;
punem In locuri intunecate re cari vase cu
plante,
numal
le sctem la
Srele, prin caldura pe care o trimite Pamantului,
produce
carl asemenea sunt
frte trebuincise plantelor; pentru
se scie,
In
timpurile secetse multe plante se usuca.
Existenta plantelor este dar legat de existenta
Srelul. Baca Srele nu ar
exista,
plante nu
ar
nu ar mai fi plante, oile, caprele,
o multim de animale
se nutresc cu
cu
evaporza apele

fructe sau cu
nu ar putea trai.
animalele cari se nutresc cu plante nu ar
ce
cu carne nu ar
mai
atuncl
exista
In
omul , care se nutresce cu
plante
animale; care intrebuintza ca
minte productiunile animalelor plantelor; acest rege
el nu ar putea
existe.
Forma
- Cand
e senina, Srele
de tare In
nu ne putem uita la el;
ochil nu pot
sufere lumina ce cade pe
sau de
'1 privim printr'o
ca un disc luminos cu o
o colre
ni se
In general circulara.

www.dacoromanica.ro

111

Msurarea mrime
- Se scie
un
corp ni se
mai mare sau
dupe distanta
cu cat un corp este mai
care '1 desparte de noi
departe
mai aprpe de
mal
sau mai mare.

atat ni se pare

care ni se
un corp care este
departe de noi, se numesce
nu
este
mrime a luI. Exemplu: un orn, cand
de 1.,50. Plecand de
este
are o
langa noi, cu cat se
cu atat ni se
mat
tot departandu-se ajunge un moment
cand ni se pare innalt numal de
care ni se
omul, cand s'a
acsta de
aparenta a lui
de noi, se numesce
cea
este
si nu este cea
Srele fiind departe de noi, se
trebue
fie malt mai mare de cat '1 vedem pe cer.
au dovedit
,
Srele e de
1300000 de ori mai mare de cat Pamantul; aden,
pentru ca
facem un corp de
Srelul,
bue
lipim, cel putin, 1300000 de corpurI de mirimea

de la
tre Sre

la

s'a

este, in

Distanta dinrotund,

150000000
o idee mai
Pentru ca s ne
s'au
cornparatiunile
acst
care ar umbla 60
1. Un
ajunge, mergnd in linie drpt, de la
6850 de

despre

pe zi, ar
la Sre,

0 locomotiv care ar merge ziva

nptea,
cu o
far s se
de 60
pe
ar
la Sre,
ajunge de la
285 de
3.
in
s'ar produce un sgomot, care
auqi de pe
se
340m. pa
www.dacoromanica.ro
2.

112

de cand
ar ajunge la Pamant dupe 14
s'a produs.
4. Lumina care strabate pe
300000 k.m.,
in
18
ajunge, de la Sre la
eomparata ou a
comparat cu Srele, este atat de

atat de departe de el in cat,

Sre le ar
sentat
o sfera
raza de 36 milimetri

repre-

tate (0m.,365) (Fig. 58), atund

repre-

ar

Fig. 58. - Mkimea

sentat prin o sfera mica, aprpe cat un punct,

departe de cea mare eu 8 metri
1 decimetru
(8m.,1).

Pete solare. - Pe la inceputul secoluluI al XVII-lea,

dupe ce s'a inventat ochianele, s'a descoperit

prafata
nu este limpede, atia precum se vede
prin sticle negre, ci este
www.dacoromanica.ro

113

Pete le de pe Sre sunt de

negre

luminse.

de intuneI. Pete le negre nu sunt

cate pe tt intinderea
ci la de care se deosibesc
Mu prti: umbra penumbra.
Umbra este partea intunecata ce ocup
cul

Penumbra este partea

ce inconjir umbra. Ea
marginea petei; este
necat de
umbra; este neregulata

pe partea din

Pete le negre se

a Srelut
II. Pete le

ce se vM
mal numesc

sunt nisce dungi strlucitre

Ele se
cu sm ctre marginea
Facule; adec, mid

petelor. - Pete le nu smlt

fixe ci

positiunea. Unele apar, altele dispar.

cate-o-data, dar rar, ca petele
dispar
suprafata
limpede.
forma

Se

tte

Observare. - Nu se scie exact, nid care este

constitutiunea

cum

din ce

se

forma petele.
Lumina
- De la Sre
care se rspandesce in tte directiunile

la

te corpurile din sistemul planetar.

nmantul, din causa
a
nu primesce
chiar du
dintr'un rnilion
(0,000002) din lumina
aldura ce
le.
Acestel mid cantitat1 de lumin cMdur se datorz existenta tutulor vietuitrelor de pe Pmant.

Planetii se impart in

su-

periorY.
[20,316.]

www.dacoromanica.ro

114

inferiori sunt aceia cari se

mai
superiori aceia
mai departe.

prpe de Sre de cat

cari se

- Planetii infe-

Deseriorea

riori sunt: Mercur

Venus.

- Mercur este de du-zeci de ori mai

de cat Pamantul.
este aprpe de Sre, se vede frte rar.
Shed
pe el e de
ori mai mare
de cat pe

Venus. - Venus este putin mai

de cat

Pamantul.
Este albi
stralucirea
este asia
se vede adese ori chiar
de mare in
zilel. In popor este cunoscuta
numele de
Se vede sra spre apus sau diminta spre
lumina pe ea e aprpe de du ori mai

mare de cat pe
Deserierea planetilor superiori.
Planetii superiori
sunt :
Jupiter, Saturn, Uranus

Neptun.

Marte. t e este de
ori

de cat Pamantul.
Se vede cu
ocMI liberi si are
colre

Observat
ochiane prepe supra-

pete. Uncle
Fig.

din
Marte.

au colre

www.dacoromanica.ro

(Fig. 59)

115

sunt continente, iar altele au colre

se crede cl sunt
Catre poli petele sunt albe
se pretinde
de
; din causa cl, se
sau se
dupe cum
vecinatatea else
este in
sau
van.
Jupiter. - Este cel
mare dintre
Este de 1230 de ori
mare de cat Pamantul,
Este alb, putin
frte stralucitor,
lucirea
'I este mai
de cat a
suprafata lui
Observat cu ochiane, se vede
el.
bande albe, paralele
(Fig. 60) bande negre

se crede

verque

Se mai vede

nisce pete
negre

neregu-

late,
apar
dispar in cate-va
ore.

lumina pe el este
de 25 de ori mal

de cat pe

Saturn. Este al doilea

net mare, dupe

Jupiter. Este de

Fig. 60. -

lui Jupiter.

865 de ori mai mare de cat Pmantul. ESte alb

cenuO.
suprafata lui
Observat cu ochiane, se vede
pe a lui Jupiter, bande negre bande
(Fig. 61), ca
albe paralele.

Saturn are
inprejiurul lui,
format din mai multe bande, unele
atingh, un
scure tar. altele luminse; ceia ce '1 face
se deoside tte cele alto
Nu se scie esact care
www.dacoromanica.ro

116

constitutiunea inelulul; se scie

nu e
se crede
bandele sunt aparente
provin din causa

solid niel gazos

f r
incetare, a unor
mid corpuri
lide , inprejiurul

planetulul.
Uranus.

Uranus e de 75
Fig. 61. -

Saturn.

mai mare
de
de
Se vede cu
ca o stea

Lumina

mai

dldura pe suprafata

e de

de cat pe Pmant.

Neptun. - Este de 86

mare de cat

cu
Nu se vede de
Lumina
dldura pe suprafata lui e de 1000 de
de cat pe
or! mai
Gravitatiune. - Precum nu magnet pte
Pmntul
de metale, tot asemenea
trag
sunt in
are putere
atrag tte corpurHe
asvarlita in aer,
pe suprafata
cade
; pentru
este atras.
Se numesce Gravitaliune puterea de atractiune

a
Din causa

corpurile au greutate

un corp
atras cu mai
are o greutate mai mare.
Atractiune Universal& - Precum
are
putere ca
corpurile de pe suprafata lui,
tot asemenea
Srele are puterea ca
tte
corpurile din sistemul planetar. Corpurile din sistemul
Srele
planetar lost au
ele putere ca
adin causa
se atrag
www.dacoromanica.ro

117

tractiuni, pe de o parte nu cad In Sre,

pe de
alta
care positiunea
fata cu cele
alte.

tte corpurile din

de acsta, Srele

sistemul planetar atrag pe alte corpurl ceresci

sunt atrase de ele; alia
intro tte corpurile din Univers se
o putere de atractiune, care face ca
care
din ele
positiunea
cu cele alte.

Se numesce Atraqiune Universald puterea de

atractiune care exist intro tte corpurile din Univers.

XVIII
Repaos. positiune, se zice

- Un corp care
std sau e in stare de

repaos.

Un corp care

se mird sau e

positiunea, se zice

In stare de migcare.

Un corp nu

din starea de repaos

in starea de milcare, niel din starea de milcare

starea de repaos de
numal atunci cand o putere

vine s lucreze asupra

un corp In repaos
ar
tot-deauna In repaos un corp in
ar rmnea tot-deauna in mirare
nid o
nu ar lucra asupra lui.

de rotatiune. - Migcare de rotafiune

se numesce milcarea ce o face un corp in prejiurul
fixe,
trece prin centrul luI.
unei
Linia
inchipuit
trece prin centrul
.

prejiurul
se
se numesce
Miscarea de rotatiune a
a
Srele
au
de rotatiune :
1. Prin observatiunl %cute cu ochiane s'a dovedit
Srele se
de la apus spre
care
timpul
face o
inprejiurul unei axe
www.dacoromanica.ro
corp

118

care de rotatiune
acest timp,
care

este 'de 25 z.

8 0..

care punct din Sre

descrie inprejurul
axe cate o circumferinta.
Punctele car! sunt pe ecuator descriu circumferintele cele mal
cele cari sunt in poli sau
cele ce sunt intro ecuator
axa, se invartesc in
descriu circumferinte din ce in ce mai
cu cat sunt
aprpe de ecuator
din ce in
cu
sunt mai aprpe de

ce

de rotatiune a planetilor inferiori s'a

dovedit
prin observatii cu ochiane.
Venus
face
de rotatiune in 23
Mercur, aprpe in 24
s'a
Miscarea de rotatiune a
vedit cu
greutate prin
rationamente,
nu simt
se
CS

nu vd cum se
: In fie care
ori ce
apune
Srele rasare dimin
In
fie care npte senina, vede
unele stele rasar sra
apun diminta ; prin urmare, ori ce
vede
in prejiurul
corpurile
se
am crede ceia ce ne
ochii, ne am
1.

vede

cand ne
ne

noi ne
ceia ce ne
cu

adesori, cAnd ne

ochl Alia, de exemplu :

vagon care merge repede lin,
pe
cu rnintea ne

la ceva, ni se pare

pe

telegrafulul fug pe dinnaintea

Tot asemenea,
vapor care merge lin pe o
cand ne
curgtre, ni se pare
malurile
arbori! de pe rna-

fug pe dinnaintea
Apo! trebue
bgrn de sm
rim de la N. spre S,
fug de la S. spre
de la V. spre E, fug de la E.
N, iar daca
spre V.
www.dacoromanica.ro

119

In general, cand cu trenu sau cu vaporu

rim in o directiune re care, ni se pare arborii alte
lucruri fug pe dinnaintea
directiune contrarie.
in premenii vd
corpurile ceresci se
jiurul Pamantului, dar sciind
ochii pot
'I
au alergat la rationamente.
2.

Rationamente:

1.

Pe cer sunt nenumrate

corpuri ceresci, departate de

cu distante frte
Fiecare din ele, ca st descrie, inprejiurul
o circumferinta in 24 ore, ar trebui st se
atat de mare,
cat mintea omului nu
o pte inchipui.
invartinduse in
lui descrie in prejiurul
rul unei axe, ori ce punct
acestel axe, in fie care 24 ore, cate o circumferinta.
Cele mai mar! din aceste circumferinte sunt cele ce
descrit punctele de pe ecuator.
se
un punct de
Iutla cu care trebue
pe ecuator, pentru ca in 24 ore
descrie o
inprejiurul axe! Pamantului, este de 427m. pe
pte
;
destul de mare, dar care
chipui. Este dar mult mai simplu, ca Pmantul
se
asupra lui
in 24 ore, de cat ca

atatea
rele
inprejiurul

alte corpuri ceresci,

se

acest timp.
corpurile ceresci se invartesc
De altmintrelea, sau
Pamantului, sau
se invartesce
asupra lui,
vedem acelap lucru.
represenprin o
in punctul al suprafetei
lui presupunem un observator. Acest observator vede
corpurile ceresci cari sunt deasupra orisontului lui.
de la V. spre E, in sense
sul

orisontul observatorului (Fig. 62) se

in acelap sens.
Tte corpurile ceresci cate cad dedesuptul ori-

tte cate se
sontului, apun pentru observator,
dic deasupra, rsar pentru el.
www.dacoromanica.ro

120

Cand obServatorul este in 0, stua A pentru el

stau B rsare ; cand vine in 02, stua B

apune

Fig. 62. - Schimbarea orisontului observatorului

de rotatiune a

de la V spre E,

din, causa

stua C rsare,
cand a venit
apune
stua
C apune
stua A rsare.
observatorul descrie o circurnferint

24 ore, i se pare c Srele

corp ceresc
acest timp, apune rsare cate-o-data ; apol,
c
de la V. spre E, i se pare Srele corpusens contrariu, de la E. spre V.
se
se
2.
ni se pare c Universul
vartesce inprejiurul
comparat cu Srele, e abia ca un
punct, iar comparat cu Universul intreg e aprpe
Nu se pte intelege dar, ce putere pte s aib
www.dacoromanica.ro
el se
rile

121

pentru ce Universul

asupra

se

inprejiurul
Sre le care e mult mal mare ca
tul
Mercur, Venus
cel alti planeti,
care de rotatiune, pentru ce Pamantul ad nu aiba?!

Fiind-a milcarea corpurilor cerescl inprejiuse

frte lesne;
eel altl
au
de rotatiune
este un planet, trebue
el milcare de rotatiune.
IV. Prin observatiuni cu ochiane s'a dovedit
Marte, Jupiter
Saturn, au milcare de rotatiune.
24
37m.; Jupiter in 9
o face
Marte
55m
Saturn in 10
Uranus
Neptun nu li s'a constatat pAn
de rotatiune, dar se crede cd au.
acuma
rul

XXXIX

de translase numesce milcarea pe care o face un corp in

de

prejiurul altuia.
de
inferiori

in prejiurul
s'au dovedit prin observatiuni

chiane.

ma:tul se

superiori se

de trans1atiune a
in prejiurul Sre

o-

Milcarea de translatiune a P6mantului s'a dovedit prin observatiuni rationamente.

Observaliuni:
vM
le
schimba
din timp in timp stua cu care rsare ;
un
timp al anului rsare
o stea, In alt timp al anu-

rsare cu alt.
www.dacoromanica.ro

122

Omenil mai vd cl o st re care

care
sare Srele, se
de el, in
zi, spre V,
aprpe un grad prin urmare,
lunA,
30, iar
360; adecA, cu o
complectL
mai v6d,
in acelap timp al anuSrele rOsare cu
;
ceia ce ar

un an

o
stelele, dupe ce au
se
pe urmele
sunt flue, prin urmare, Srele este
Stelele
de stele
care se
;
el este care se
rnanand
de la V spre E, in
care zi
aprpe un grad,
luna cu 30, lar inteun an
360 ; el este care,
ce a
o
complectA, se
pe urmele lui.
Aceste
au fAcut pe meni
Srele se miacl In prejiurul
in timp
de un an, dar sciind
ochil pot
'I
au alergat la rationamente.
Rationamente: 1
comparat cu Srele,
abia este ca un punct.
corpurile mai
se invartesc
prejurul
; cum se
pte dar ca Srele care e de 1300000 de ori mal mare
de cat
se
inprejiurul lui? !
alt mintrelea, sau
Srele se invartesce in
prejiurul Pmantului sau
se invartesce
vedem acelap lucru cele
imprejiurul
observatiI se
frte lesne, ast-fel :
cate-va stele
SI representAm Srele,
presupunem Srele in S
P,
pe cer.
pe drumul
presentat prin circumferinta cea
In P, un observator de pe el,
uitanduse la Sre '1 vede pe cer, in prelungirea raze
stua A.
ce vine la ochiul lui,

se
63),

in sensul

de la V. spre E, observatorul vede Srele

www.dacoromanica.ro

(Fig.

123

duse in acelap sens

a ajuns in P1,

cand

observatorul vede Sre le, in prelungirea razel ce vine

cu
la ochiul lux,
B.

Fig.

in prejiurul Srelui.

P2, P3,
ajunge
Tot asemenea, cand
le in preP4, P5, P6, P,, P8, observatorul vede

lungirea raze! ce vine la ochiul

allturi cu
F, I, L, M,
R.
a
Cand
o
complect,
ajunge
in
observatorul vede Sre le
stua A.
inprejiurul Sre
E,

an, o
www.dacoromanica.ro

de la
spre
Intr'o

124

intr-o zi, un grad. Din causa acsta,

face

ni se pare
Sre le,
aprpe un grad.
spre E

zi, se

de la V.

superire se invartesc
2, Planetele inferire
Inprejiurul
pmantul, care se
ele, de

nu se
Planetele superire: Jupiter, Saturn, Uranus
Neptun, tte
mar' de cat
parte de Sre de cat el, se Invartesc inprejiurul 56relul;
care e mai
mai aprpe, de ce
s nu se
I
ce

4.

corpurile

se

Inprejiu-

primesc lumina
caldura de la ;
tul primesce lumina
de la Sre, deci trebue
lui.
st se Invartisct inprejiurur

- Din tte aceste

narnente, result CO, Pmantul se irivartesce Inprejiurul

in timp de un an.

Dar de ce nu vedem

de ce nu simtim

carea Pmantului?

Pmantul se
drumul pe, care merge In spatiu, nu intalnesce
Nu simtim

In
o

s'l faca
se sdruncine.
uscatul,
se
din
Nu vedem
apa, atmosfera
cu noi se
de-o-dan
ast-fel tte obiectele pstrzA,
noi
ele,
aceleali positiuni, ca
cum Pmantul ar
pe

XL
Orbite. - Se nurnese
liniile ce descriu
inprejiurul
centrurile planetilor, in
centrurile planetilor, descriu inprejiurul Strelui elipse frte putin alungite
Srele se
unul din focare. Ast-fel find, ori ce planet inteun
www.dacoromanica.ro

.125

fie
timp pte
apropiat de Sre
in alt timp,
departat.
Punctul de pe orbit, eel
apropiat de Sre
se numesce Periheliu, iar
mal departat,
Periheliu
Apheliu se
la extremitatile axel

a elipsei.
Orbita
linia ce descrie centrul
in timp de un an.

- Orbita

Pmantului
mivandu-se inprejiurul S-

nu este in tot
au observat
deprtare de Sre ;
la
In
aprpe
timp al anului, in Decembre, este
mai
departe.
alt timp al anului, in
orbita Pmantulul e o
Acsta probz
ar fi o
;
(Fig. 65),
nu o
timpul

circumferinta,
ce timp al
tul, In
s'ar afla la
de

&re.
Srele ocup unul din focarele elipset

Planul acestel
lipse se numesce

eFig.

- S, Srele ; P,
orbits in

P, Peri-

Observar e. - heliu ; A, Apheliu ; E.P.,

E.T., Echinoxul de
a
iarnS; S.V.,
de
pe o elips nu
Intru nimic, raVonamentele
explicrile date,
;

Mi

S.V., Sols-

cci elipsa este frte putin alungit.

Echinoxiale,
Jul (Fig. 65)..
Cand

numesc Echinoxuri sau puncte

puncte
pe orbita

se afl in unul din aceste puncte

se zice c e la Echinox. Acsta
la 9 Marwww.dacoromanica.ro

126

se zice
e la Echinoxul de
la
9 Septembre, cnd se zice
e la Echinoxul de
- Se numesc
du puncte
(Fig. 65).
qate pe orbita
se
unul din aceste puncte
Cnd
la 10
se zice
e la Solstitiu. Acsta se
la 10
nie, cand se zice cl e la Solstiliul de yard
Decembre, cand se zice
e la Solstiliul de iarnd.
Observare. - Punctele Echinoxiale
Solstitiale
pe orbit se gsesc ast-fel : Ecuatorul Pknntului este
tie,

ast-fel
planul lux,
in raport cu orbita,
prelungit, taie planul orbitel dupe o linie. Cand linia
se numesce
Echiacsta trece
centrul
noxiald, iar punctele unde
orbita sunt
tele Echinoxiale; cand
cade perpendicular pe
care unesce centrul
cu al
sau pe
Solstipald,
linia Echinoxial se numesce
tele
orbita
punctele Solstipale.

- Orbita ,
punctele Echinoxiale

Periheliu
punctele-

Apheliu ,
pe

pe tabM, le construim ast-fel:

I. Descriem o
mare
punem Srele

(Fig. 65);

ducem axa cea

unul din focare. Elipsa

axel apropiat de Sre reprocel depArtat,

sus,
II. De la Periheliu, pe
prin acest punct
prin centrul
vre-o zece grade
represinta
Srelul ducem o linie. Capetele
Peripunctele Solstitiale
anurne : captul de
heliu
Solstifiul de iarnd,
cel de
Apheliu, Solstipul de
orbita.
Periheliu,

ducem o linie perpendiCapetele acestel

reprosint Echinoxurile ei anume : captul dintre Periheliu
pe

Solstitiul de var represint Echinoxul de

www.dacoromanica.ro

127

iar

dintre Apheliu

Solstitiul de iarna,

de

Epocele anulul in care Pamantul trece prin aceste

puncte sunt :
La 9 Martie trece prin Echinoxul de
10
de var.

Apheliu.
Echinoxul de
Solstitiul de iarnA.
Periheliu.

9 Septembre
10 Decembre
1

XLI

suprafata

Zilele

ziul timpul ce trece de la

plea la apunerea Srelul ; adeca, timpul
Se

deasupra orisontului

Srele

observator.

npte timpul ce trece de la apunepn la rsrirea Srelul; adecA, timpul

S-

Se

rea
rele

dedesuptul orisontului

Ziva se schimM cu nptea

schimbare provine din causa

observator.

de rotatiune a

un punct de pe suprafata PAmantului

se
in fie care 24 ore o circumferinta
in prejiurul axel, orisontul
observator din acest
punct, se
neincetat
observatorul vede
alte corpuri
odat in de care 24 ore.
rele

Cere

cate

numesce cere

c e tras pe suprafata
Pmntului,
moment dat, ca
despart
partea neluminat de cea luminan de &re.
In ori ce moment exisn un cerc de iluminatiune,
dar care din causa
de rotatiime, se schimb
www.dacoromanica.ro
o linie

128

ce moment o parte din

prafata Pamantului e luminat
o parte e
au
oath ; o parte din locuitorii
neincetat

ch, in

parte npte.
Inegalitatea zilelor

inteun timp dat al anulul, afara

din epocile Echinoxilor, nu au toti zilele
noptile egale. Sunt
au zilele
mid, iar altii au noptile mai
zilele
mid.
Acsta neegalitate provine din
positiunei
Locuitoril

ce are axa

raport cu planul orbitei.

Axa
are o positiune inclinata cu
66, 32'
planul orbitei
din causa acsta, cel doui
poll, afar din epocile Echinoxilor, nu sunt de o
departatl de
ci unul e
aprpe iar cel alt
mai departe.
e luminat, lar cel
Polul cel mal apropiat de

mai departat, intunecat.

ar sta pe
atunci polul
mai apropiat ar fi tot-deauna luminat,'
cel
tot-deauna intunecat. Dar, hind
se
inprejiurul
find
axa lui
tot-deauna
care din

cu 66,

'

planul

fie

de an luminat o
este o
tate intunecat nu 3xist
un punct de pe supraluminat, sau
fata Pamantului, care
fie
tot-deauna in intunerec.

Sohimbarea posiiune
a
zilelor
- La 9 Martie (Fig. 66, 4, Fig. 67)
axa
are ast-fel de positiune,
cercul de iluminatiune trece prin
taie Ecuatorul
Paralele
cate du
egale.
acst epoch,
sunt amandoui de o potriva
toti lode
au zilele egale cu
Acsta e epoca Echinoxului de

Dupe 9 Martie, Pmantul mivanduse, axa

www.dacoromanica.ro

129

ast-fel de positiuni

polul Sud se deprtz

Nord se apropie de Sre,

cercul de iluminatiune

trece prin poll.

nu

Fig. 66.
noxilor (2,4).

le

epocele Solstitillor (1,3)

ale

timpul acesta,
Nord este luminat are
polul Sud e intunecat are npte

continua,
continua.

(Fig. 66, 1
Fig. 68), axa are astse pte
fel de
Nord este
apropiat de Sre,
polul Sud, cat se pte mai
de departe de
patat. Cercul de
este
in cat atinge Cercurile polare. El taie Ecuatorul
egale,
Paralele in cate
in du

La 10

neegale.

epoch zona
de Nord are
cea de Sud, npte continua.
Locuitorii
noptile.
egale

de pe Ecuator au

zilele

egale cu

Locuitorii de pe Paralele au zilele

nop.tile neanume:
din hemisfera de Nord au zilele
noptile mai mid,
cel din hemisfera de

Sud, zilele maY mici

mai
le
zilele sunt cu
mal
[20,316.]

www.dacoromanica.ro

cu
9

130

sunt
aprpe de Cercurile polare cu atat
mici, cu cat sunt mal aprpe de Ecuator.
lii incep
Dupe 10
lucrurile se

polul Nord se
polul Sud se mai apropie. Cercul de ilula 9 Septembre.
minatiune se apropie de poll,
se
de Sre

La 9 Soptembre

(Fig.

66,

2) axa are ast-fel

cercul de iluminatiune trece

de

taie Ecuatorul

prin poli

Paralele in cate

du

egale.

Fig. 67. -

in epocile Echinoxilor.

sunt
amandoul de o
locuitoril de pe Pamaut au
zilele egale cu noptile.

In

epocA,

de

e epoca

de

Dupe 9 _Septembre, polul Sud se apropie de Sre

www.dacoromanica.ro

131

polul Nord se depArtza. Cercul de iluminatiune

la 10 Decembre.
de poll,

se
.

In tot timpul acesta, polul Sud e luminat

Nord este intunecat

are ziu. continu1,

are npte continuL

La 10 Decembre (Fig. 66,

3
Fig. 68) Cercul de
iluminatiune atinge Cercurile polare gi taie Ecuatorul
Paralele
du
egale,
cate
neegale.

Fig. 68. -

luminat

epoca SolstitiMui de var.

In acsn epon zona

de Sud are
cea de Nord, npte continuL
Locuitoril de pe Ecuator au ziva
cu nptea.
egale
mal

Locuitoril de pe Paralele au noptile

zilele ne:
cel din hemisfera de Sud au zilele

Nord, zilele mai mid

din hemisfera de
iar
mai
marT.
noptile

www.dacoromanica.ro

132
Zile le
noptile sunt
atat
mar',
aprpe de Cercurile polare
cu
locuitoril sunt
sunt mal aprpe de Ecuator.
ma mid, cu
Dupe 10 Decembre,
se
; polul
Sud se
de Sre,
polul Nord se apropie.
Cercul de iluminatiune se apropie de
la 9 Martrece prin eL
tie

XLII
sau Anotimpurf. - Se numesce Sezon
ca
timpul ce 'I trebue
sau de
de la un Echinox la Solstitiul
la un Solstitiu la Echinoxul
:
Primvara Vara,
Sunt 4 Sezne
lama (Fig. 65).
Tmna
sau

este

ca sa

Srele,

ce

de la Echinoxul de primvara la

de

Vara este timpul ce

de la Solstitiul de
Tmna este timpul ce
Echinoxul de

este timpul ce
de la
de

Srele, ca
la Echinoxul de
Srele, ca

la Solstitiul de tarot.
Srele, ca

la Echinoxul de pri-

Seznele sunt neegale

anume : lama e cea
e cea mal mare; Primvara e
putin de cat Vara, dar
mare de cat Tmna.
Tmna e mal mare putin de cat lama.
Tmna cu lama
sunt
micI de cat
Primavara cu Vara.
www.dacoromanica.ro

Lungimile Seznelor sunt urmatreie :

Yara

este de 93, 14,

92., 200,

Tmna

89,

r,

186, 100,33m
16

19,

365,

suprafata
Temperatura
- Cand
Pmantul este la Periheliu, atunci
tul cel mai apropiat de Sre, ar trebui sa avem
dura cea mai mare.
ajunge la Periheliu la 1 Ianuarie, cand
nu
ca nu sunt
dar locuitorii din hemisfera de Nord au gerurile cele mal
Frigul In timpul acesta provine din causele ur:

noptile lungi
1. Zilele sunt scurte
cl,
timpul cat se
Pmantul este scurt.
2. Pmantul are ast fel de positiune,
Srele
nu se
deasupra orisontulul. Razele

oblic pe suprafata
mare de
3. Prnantul se

nu
mai repede de cat

putere
ori

ce alt timp al
Cand Plmantul este la Apheliu, atunci aflandu-se
In punctul cel mai
frigul
mare.

de Sre, ar trebui s avem

ajunge la Apheliu pe la 1
cand
nu numai
nu este frig, dar locUitorii din hemisfera
de Nord au caldurile cele mai mart
timpul acesta provine din causele urCaldura
mtre :

1. Zilele sunt lungi

timpul cat se
2.

se

noWe scurte ;

e scurt.
Srele
Pamantul are ast-fel de positiune
deasupra orisontului. Razele Srelul
www.dacoromanica.ro

134

cagnd perpendicular pe suprafata Pamantului, au putere mare de

se
mai incet de cat in ori
ce alt timp al anului.
Zone. - Se numesce zon o portiune din
fata Pnmantului coprins
paralele.
Din punctul de vedere al temperaturei, suprafata
s'a
zone : zona
In
sau tropicald, zona temperata de Nord
de Sud
zona
de Nord
de Sud (Fig. 39).
Zona
sau tropical& este portiunea din
suprafata Pmantului coprins
Tropice.
Tropicele sunt duse la distanta de aprpe 23
1/2 de o parte
de alta a Ecuatorulul ; pentru c, un
locuitor de pe Ecuator vede Srele la mijlocul zilel,
de asupra capulul sau la Zenit, Tmna Primavara,
iar Vara '1 vede spre Nord, lama spre Sud, departe
de Zenit eel mult cu 23
Razele Srelul cad perpendicular pe acst zon
din
locuitoril ei au caldurile cele
mai mari.
Zona

sau glaciald este portiunea din

Poli
suprafata Hmantului
Cercurile
polare.

Cercurile polare sunt duse la distanta aprpe de

de la poli; pentru c., un locuitor care ar
in poll nu ar vedea nici-o-dat Srele de asupra capului sau la Zenit, ci l'ar vedea ridicanduse
de asupra orisontului
mult
23
23

din
Razele Srelui cad
pe acst zon
causa acsta, locuitoril ei au gerurile cele
mari.

Zona temperata este portiunea din suprata

coprins Intre Tropice
Cercurile polare.
Locuitoril
zone au
gerurI dupe
zne, dar nici-o-data prea
ci de ordinar
vite.
www.dacoromanica.ro

135

XLIII

au Sate

toti
superiori
-are 1, Luna; Marte,
; Uranus,
Neptun, 1.

anume:
2; Jupiter, 4; Saturn,

Luna - Luna este un corp ceresc, Sate lit

al

Importanta Lune. - Luna este

de

cunoscut:
1. Pentru

ceresc cel mai apropiat

de

nu se

2. Pentru

tot-deauna

ace-

lea0 aspect.
3 Pentru pfoducerea fenomenelor numite Eclipse.
- Luna
I. Descriere
cu ochii liberi, se
cu forma unui disc circular cu suprafata
neted
vquta cu ochiane se arata premunti
srat
Muntii Lunei au, aprpe toV,
de
cu craterele fOrte
Unele din cratere au largime,
in diametru, mai mare de
Sunt 20 cratere
cari au largimea, in diametru, de
astazi pe
nu s'a dovedit nici un
vulcan, care
aiM alia de mare largime.
Muntele cel
de pe
este muntele
Dorfel
are 7600m.
de acesta mai
sunt
22 munti,
intrec in
muntele
Blanc, care este cel
munte din Europa.
Petele de pe Luna nu sunt alt ceva de cat umSre

forma

cari
se

Harte lunare

sunt dinteo parte

de

cu positiunea Srelui.
Selenografice.- Hartele lunare

sau selenografice sunt nisce tablouri (Fig. 69),

www.dacoromanica.ro

re-

136

presint suprafata Lunet

represinta pe a

precum hartele geo-

N m el e
muntilor de pe
sunt
prumutate,sau

de la muntiI
de pe Pmnt,

cum sunt:
AlpitApeninit
Caucasul, Car-

patit Hemul,
etc., sau de la
personage

semfiate cum
sunt: Franclin,
Fig.

- Harts

sau

Iuliu Cesar,

Lineu, etc.
Camptle pe harte sunt numite mri ; din causa
ar fi
De
vreme se credea
in
nu exist, dar numirile date s'au
s'a doveclit
Ca exemplu sent
furtunelor, Mama
liniscei, Marea nectaruluT, Lacul visurilor, etc.
Cea
selenograficd a fost Mouth de
astronomul Hevelius, la 1647.
.

Atmosfera Luna - Luna nu are atmosferd ca

din acst caus nu are nid vnturt

Luna nu are nici

pe suprafata ;
ar avea, s'ar evapora ar produce o atmosferd de
vaport
care s'ar produce
plot
Pentru
nu are
aer nici apt, nu pte s
plante
'nimale; prin urmare, Luna este
un corp sterp
nelocuit.
Mrimea
Srele
de

- Luna este
de cat
Pmntul. Dach ni se arat tot alia
www.dacoromanica.ro

137

de mare ca

Sre le, causa este

cat el.
Dupe socotelile facute s'a gsit
Luna e de
49 de ori mai
de cat Pmantul (Fig. 70).
de

de

Fig. 70.

comparath cu a Lunal.

Departarea
Lunei de
este de
de cat deprtarea
Milarea de

micare

de

- Departarea

de

in linie
s'a gsit
cam de 400 de ori mai
lul de

a Luna - Se numesce
ce o face

a Lune!,

inprejiurul

acsta se dovedesce prin urmatrele observatiuni :

1. Ne

clad e spre Y.

pe la 9 ore la

stua din vecinatatea el.

www.dacoromanica.ro

138

Ne

srA, tot la 9 ore

uiam spot a

spre E., cam

13.
cl stua este
deducem
Luna in
timp de 24 ore s'a mint spre E.,
aprpe 13.
Observand positiunea
fat
st,
in serile urmtre, dovedim
in de care 24 ore se
spre E., cam cu 13.
2.
facem
asupra posqiunilor
timp de aprpe o
dovedim
vecinatatea stelei din
27 z. 7
43m., vine
c,
intrce pe urmele
sra intaia; ceia ce
sale
urmare
a
o
complecta
inprejiurul Pmantului.
numele de revoluliune
i se
Acestel
vedem departe de

siderala.

Orbita Lune. ce o descrie centrul

mantulul.
Orbita

el,

eo

numesce orbita
in prejiurul
elips putin

in unul din focare. Planul orbitel

trece prin centrul
este
pe planul
5,
'.

mantul e

XLIV
II. Fasele Lune. - Se numeso fasele Lund
care se presina Luna, in timpul
aspectele diferite
inprejiurul PAmantului.
Dintre tte aspectele ru
se presint Luna,
patru sunt mai
:
Luna plied, Luna
al II-lea Patrar.
Lund
se numesce aspectul
care se presina Luna, cAnd
este luminata.

In timpul

fase, Luna rsare

apune.

www.dacoromanica.ro

Srele

139

care s'ar

se numesce aspectul
presenta Luna, daca s'ar putea vedea,
Lund

timpul

fase, Luna rsare

cu

Sre le.

Parare se numesc aspectele cu

este jumatate luminata

Luna,

tunecata.
I-jul

este atund
eltre
plina;

Luna merge de la

al II-lea Patrar este atuncl,

plin
ziva

se

jumatate

merge de la

nu.

timpul Ptrarulul I-iu, Luna rsare la 12 ore

apune la 12 ore nptea,
in timpul
II-lea,

rsare la 12 ore nptea

apune la 12

ore ziva.
Faselor
- Pentru ca s
plicam fasele Lunel, trebue s
urmatrele lucruri:
1. Luna e
lumina de la
Sre, pe care o
catre
2. In
ce moment, o
a Lund este
orI ce moment, o
a el
de Sre
este
dire Pamant.
3. OrI de cate orI partea Lund
catre
pmnt este luminata, Luna se vede
orI de cate

orI nu este luminat, Luna nu se vede.

4. Linia
e
pe suprafata Ludesparte jumatatea
Pmnt de cea
alt, se numesce Cerc de separapune.
5. Linia inchipuita
e
pe suprafata
de cea
1i desparte jumatatea
se numesce Cerc de iluminatiune.
Representare
- Punctul P (Fig. 71
represinta
Circumferinta mare, din prejiurul
represinta orbita Lunel.
www.dacoromanica.ro

140

Circumferintele micl, de

orbit, represinta Luna

In diferite positiunl.

Circumferintele
aAturate, cari nu
represint aspectele
acele
sau fasele eL

Fig.

71. -

Srele este

sunt pe

a faselor

departe

razele care vin de

la el, sunt paralele

representate prin
S.
Linia dupe care orbita taie
ce
presina Luna,
cercurile de separatiune.
Diametrele cireumferintelor ce represinn Luna,
repreperpendicnlars pe directiunea razelor
sint cercurile de iluminatiune.
www.dacoromanica.ro

141

Clad Luna e
positia 1 (Luna
tea care este
catre
este
tt Cercul de iluminatiune este

de sepa-

ratiune.
Cand Luna e in positia 9 (Luna

jumatatea

este
Cercul de
Cero de separatiune.
iluminatiune
este
Cand Luna e in
patrar) sau 13
(II-lea
jumatatea care este
mast, este
jumltate
Cercul de iluminaVune se
Cercul de
separatiune.
Intre aceste patru aspecte sunt coprinse tte
cele alte.

Luna merge de la
cresce
plin, partea
crescere eau

Luna se zice

e in

curs,

merge de

lar
la

partea
lumint descresce
Luna se zice
e in descrescere sau
decurs.

- Se numesee
Lumina eenuie,

mina slab care lurestul jumLunei

pectul

Fig. 72. -

(Fig. 72), cand Luna se

corn.

as-

XLV
III. Eclipse. - Se numesc Eclipse intunecimile
scurte
trecatre ale Lune
ale Srelut
www.dacoromanica.ro

142

Dupe cum

dou
o

se-

Luna sau Srele, avem

de Eclipse : de

de Sre.
Eclipse de Lung. - Sesame ca
se
fie inplinite
de Luna, trebue

con

1.

aprpe

Luna, Srele

se afle exact sau

o linie

Pmantul

fie

Sre

Pamantul

lu-

minat de S r e dintr'o
parte (Fig. 72), se forla spatele lui un
con de umbr
de penumbra.

un con

Luna mivandu-se

inprejiurul

in aceste conuri
se

Eclipse

totale

partiale. - Eclipsele de
Luna sunt de
felurl:
totale
pargale.
Eclipsa de
se
numesce
atund cand
partea luse
a
iar
pald
cand se

o parte din
sect
partea ei luminata.

Eclipsa
ast-fel:

Luna
conul de

Fig. 73. -

de

73),

www.dacoromanica.ro

mai
(Fig.

din

143

ce lumina,
de umbra.
ce

cand ajunge

marginea conului
in

rnarginea ei despre

de umbra ; lumina i se stinge

este

se

Partea

de cea

prin o linie
ce
partea
cea luminst se micliorza.

Pe
maresce

Luna trece prin mijlocul

se

totald,
ci coal

se
de umbra,

nu trece

aprpe de o
margine a lui, pe deasupra sau pe dedesuptul
atunci numai o parte a
se
Eclipprin unijlocul conului de

sae
din conul de umbra, i se lumarginea de rsrit
treptat,
treptat,
partea care i se intunecase. Luna trece
apol in conul de penumbra, din care, cand incepe
iask
aspectul ce '1 avusese la intrare.
Cand Luna
mai

se

ca Luna

prin

conul de penumbra, atunci nu este Eclips propriu

zis ci numai mic0orare de
Lungimea Eclipselor. - 0
din momentul in care Luna
in care ias din conul
de penumbra, tine mai mult de 4 ore, iar din
in care
in care ias din conul de umnu tine de cat cel mult 2 ore.
Prezicerea Eolipselor. - Eclipsela
prezic, cu
cea mai mare exactitate, de Astronomil moderni, prin
calcule. Astronornii cel vechi, pentru
.nu sciau
calculeze , preziceau Eclipsele prin observatiuni.
au observat
daca intr'un timp al
a fost o
peste 18 ani
11 zile
are
fie.
In acest timp, care se numesce
Chatsau Saros, se petrec 29 Eclipse de
www.dacoromanica.ro

144

XLVI
Eclipse de S6re. - Pentru ca
de Sre, trebue

se

fie irnplinite

con-

1. Sre le, Luna

se afle exact
sau aprpe
o linie
:
2. Luna
fie
Sre
Lima fiind
dintr'o parte de
(Fig.
73
74), se
la spatele ei un con de umbra

im con de penumbra.
o parte din suCand conurile acestea
prafata
o
Eclipsele acestea sunt pe nedrept numite Eclipse
de Sre ; pentru
nu este Srele care se intuneca, ci
fie numite Eclipse de
Pamantul. Cu drept, trebue

Eclipse totale, partiale

de Sre sunt de

- Eclipsele

Eclipsa de Sre se numesce

nu se
vede;
nu se mai vede de
o parte

atunci rand
atunci

Srele

tuna

cand

a lui

nu i se vede mijlocul iar rnarginea i

se

vede in forma unui

atunci
Eclipsele- totale
partiale se
conurile de umbra
penumbra intalnesc
tul (Fig. 74). Locuitorii de pe
vor fi
prinki
conul de penumbra, vor vedea numal o parte
a
vor avea o

Partea Srelui care se vede, e

de
care nu se vede, prin o linie curba.
Eclipsa
se
atunci cand conul
www.dacoromanica.ro

145

Pmantul, iar cel de umbrn,

de

nu. (Fig. 75).

Fig. 74 -

Fig. 75. -

partiala de
T, Terra sau
L, Luna;-S,

T, Terra

de
;

Luna;

In acest caz, locuitorii de pe Pamant,

Sre le.

se vor

afla in prelungirea conului de umbra, vor avea

cci vor vedea o pat n6gr in
(Fig. 76),
in prejiurul ei, marginea
luminos.
form de

Locuitorii copriq in conul de penumbr vor

vea, ca
in cazul Eclipselor totale, Eclips
[20,815.]

www.dacoromanica.ro

10

146

Observare.
Lungimea conului de umbra este
Luna nu se gasesce
in tot-deauna, dar
tot-deauna la a

tot

de

cate
aprpe

ci

mal
alte

ori mai departe,

de umbr
nu pte
numal
cnd Luna
se
mai aprde el.

de

Fig. 76.
Eclipselor

sensed

mina

ochil,

de Sre se

neeputul
unel
Eclipse de Sre.

pentru observarea Eclipsetimpul

lu-

negre.

Eclipsa
observatorul
mai in.
;
In conul do penumbra
apoi In
de
se
partea luminsa
o margine a
prin o
de cea
curba. Pare
ce, iar c
tea intunecata cresce din ce

descresce
cand
forma unul corn

se mai vede de

sub

cerul se
biectele iau o colre
iar cand Steele nu se
cer, se
vede de lac, se face npte, stelele se vd
simte racre, florile se inchid, rdul se
aniialele se culc meni
copriV de frica,
miratiune

curiositate la schimbarea acestor tablouri

rari

Luna a trecut din dreptul Srelui,

www.dacoromanica.ro

147

rele se ivesce, se face

In starea

totul

de

Din causa
din causa milcarei

Lunel inprejitrul
axel lui,
conul de pe-

sau prelungirea lui

numbra se
una dupe alta, diferite
regiuni din suprafata
Aceste
una
dupe alta, vor vedea
cornil de

Lungimea Eclipselor de
Ecuator, tine
mult 4
totala, 8m. jar o
inelark
In regiunile nstre timpurile
sunt mai
de
'la Ecuator.
Cor6n. - Se numesce
Sre,

-0

de
ore'; o Eclips

(Fig.

care se
inprefiurul

timpul E-

tale.

clipselor

Are o innltime
de 500000

Srelui,
din
se vede
urma.rindul in
milcarea lui.

nu

In

perioda
Fig. 77. - Corn.

Chalde-

lass se petrec 41
Eclipse de
perida Chaldeiana se

Observare. - De
multe Eclim de Sre de cat de

tot*

locuitorii din o regiune re care a Pamantului,

in acest timp, mai multe Eclipse de Luna de
de Sre. Causa este
o
de
cand se
produce, pte
de-o-data de locuitoril de
www.dacoromanica.ro

vd,

148

pr suprafata
hemisfer al
de Sre, nu pte
de locuitoriI
pe o

jar o
pe rand

de

parte a suprafeteY

XLVII
sau stelele

mult timp, ca nisce

in Univ,ers,
Un invtat
aceste

au fost
cari rtcesc

z, Newton, a recunoscut cel d'in-

nu ratacesc, ci
din Sistemul planetar se miqeS, ca
Srelul.
Orbitele

sunt, ca

ale

fac parte
inprejiu-

elipse, dar

frte alungite.
ca

ET

tte corpurile din sistemul pla-

netar, lumina de la Sre, dar se crede ca au

mina

proprie.

Constitutiunes Cometilor. - Un Comet, rind se

constituit din
vede cu ochii liberi, este format
un cap
o
du
Capul este partea cea mai
a Cometului
este asemenea format din
:
smbure
o

Smbureie este
cea mai ds
a
Cometula

cea

.Peruca este lumina ce

represinta atmosfera 'Cometulut Este formata din o
transparenta ;
materie
, putin
pentru c, prin ea se pot vedea stelele,
la
spatele
este o band8 putin lumins, care se
Cometului
este formatfi din o matin& la
www.dacoromanica.ro

149

mai
noscut

de

aerul

mai rar,

Unii Cometi au o sin

s'a

care pte

sau

sau

la
de sabie; altii au
mai multe cde,
cari, plecand de la

cap, se intind in

diferite directiuni. Exemplu:

Cometul de la
1744 avea
cde

Cometul

lui Donati (Fig.

Fig. 78. - Cometul lui Donati din 1885.

78) din 1858 trei,

una mare
du mai
Exista
Cometi cari
au cd
unii cari nu au nid peruc.
Aspectul Cometilor. - Cand un Comet se
paparte de Sre (Fig. 79), nu se pte vedes de cat cu

Fig. 79.

Aspeethi

or.

www.dacoromanica.ro

150

format
inconjiurat de o

aro

numai din un sambure in

sau atmosferA.
Cand
se apropie de Sre, se lungesce

cda

incepe
se
Cand

vede
ochii liberi, cda e forcenmai
la spatele lui, iar .samburele
ci se apropie de marginAa Cometulul, care privele.
Cand Cometul se departza
se
cda incepe

de &re, lucrurile

cand departe

se apropie de centru,
dispare, samburele se

tuna.
in du

Sre, cda

in centru

periodici

form

sunt
neperioclici.

I. Se numesc Cometi periodid aceia carora

stronomil le a calculat timpul in care fac o milcare
inprejurul Srelui.

de

Se

zece

periodicY.

mai prin-

sunt :
Halley
face revolutiunea in aprpe
S'a vazut in 1456, 1531, 1607, 1682, 1759,
1835
se va vedea, in anul 1910.
Biela
face revolutiunea in 61/2
prin urmatorul fapt:
anY. Acest Comet este
dais in 1846
1839 s'a
in 1826, 1832
mid, fie
in
s'a
o peruct. Cand s'a mai vlut
cu cate un sambure
erau cu totul desparin 1852
1859,
dol
Cometul

761/2

unul de altul

de atunci nu s'a mai

face revo1utiune

31/2

El nu are

face revolutiunea
numesce

Cometul

aprpe

Acesta este Cometul care

cel
scut timp de aceia se

www.dacoromanica.ro

151

se numesc acea crora nu

II.

sa calculat timpul In care fac o micare de

tiune inprejiurul Sre
Observare. - Nmnirul Cometilor pare
nit.
acuma se cunosc 800
necontenit se descopr

noi.

Cometi1or asupra
timpurile trecute,
erau
ca
titori,
vre
schimbari
in viata omenirei
ca
putere asupra
Tte credintele, nebazate pe calcula
sunt rele.
studiat Cometii, au recunoscut
de
sunt mai marl de cat Srele
unii dintre
dar materia din care sunt form
dint frte subtire
frte
nu pot st
nici o schimbare,
omenirel nid productiunilor

este un corp mic, are putere de atractiune

Cometilor on

asupra

flint

Cometii

sunt atr4

mai mare de alte corpuri din Univers,

cu eL
ca, Pmantul nu se pte
cand vre un Comet s'ar intalni cu
In casul
Pamantul, nimenea nu scie ce are
se intample.
au dat numai nisce pareri, asupra
urrnrilor ce ar resulta, din intalnire Cometilor cu
cu

Unii cred
s'ar produce
de mare
durt in cat s'ar topi o parte din cja Ptmantului

tte fiintele vietuitre ar muri ;

materia gazs a Cometilor s'ar
cred
greu
aer
vietuitre s'ar
pte
ar muri ;
cred c nu ar nici un pericol,
pentru
nid pentru
vii care '1 locuesc. Materia
Cometului nu s'ar
in aer, ci numal s'ar
www.dacoromanica.ro

152

cu

ar face, ar fi ca acela ce
tren in micare, cand '1 ar

ce

ar face o Randurica
in sbor ;
Altil cred

ciocnirea ar fi
de mare, in cat
s'ar schimba axa
apele ar
din albiile
s'ar produce un diluviu general.

Stele. - Stelele sunt corpuri ceresci luminse

de puncte licaritre.
se vd, nptea pe cer,
Lumina Stelelor. - Lumina stelelor este licMse deosebesc, 011
prin
tre sau tremuratre
ochii liberi, de planetl, a

e liniscit.

Numrul Stelelor. - Sunk stele cari se vd cu

dar sunt

stele cari nu se pot vedea de

cat cu ochiane.
se pot vedea cu ochil liberi,
Numrul stelelor,
cu
este cam de 5000; numrul acelora cari s'au
ochianele cele mai bune, este cam de
trece peste 40,00000.
nurnrul total al

- Tte stelele, vclute

Stele de diferite
ochiane, se arat ca nisce puncte luminse
ochii liberi, se
dar vdbute
cam de
de cat altele.
unele mai
provine din causa
Acst deosebire de
lurninei

Dupe stralucire, stelele s'au

in 16 ordine

de
;
al
Ordinul I, coprinde 20 stele; al II-lea,
110; al VI-lea,
425; al
190; al
3200; etc.
ordin
In general, numrul stelelor coprinse
ori mai mic, de cat numrul
re care este cam de
cam
inferior
stelglor coprinse in ordinul
www.dacoromanica.ro

153

de trel ori

mare, de cat numdrul celor coprinse

ordinul

superior.

Stele le coprinse in aceste 6 ordine se vd cu ochil

liberi,
cele coprinse in cele alte, nu se vd de cat
cu ochiane.

Stelele sunt

de cat Sre le, dar pentru

sunt mult mai departe de Pamant de cat el, se

par mai mid. Daca Sre le ar fi
la depArtarea
la care sunt stelele, s'ar vedea mic ca
o std.
lar. - Se numesce
polard (Fig. 80),
o

st

de a treia

mArime,

in

vecinMatea

Nord, departe de el
cam cu
DepArtarea a-

stele de

mant este alia de

mare,
cat s'a socotit et lumina, ca

Fig. 80.

de la ea la

31 an!.

stua
de a
tea, spre miz-npte se vede pe cer

- Sra
o

nipde 7

stele, numita
mare (Fig. 80).
trapez
colturile
Patru din stele
o linie
cele alte
represintA 2-tele
represintA oitea carului.
cam
mijloc
mintea o
clucem
prin rtele din
mintea,
o
prelunghn
in sus,
tot
linie
distanta dintre ele, intalnim Stua
de 5
cam
de 7 stele nuEa face parte din o alta

mitt

positie

mare.

www.dacoromanica.ro

cu

GR
pagina

rAndul

100

112

Papua
126

in

se

de

Ronulul

dupe

se adaoge

ul

epocha
linie,
tiilor.

16

c'nd prin cenirul

Srelui,perpondicu
lar pe
caro u

neee
Julie

127

127
133
133

n. (stil non)
s. n.

26

Julio

s. n

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro