Proiect finanţat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Nr. 13 (14.528) JOI, 22 MARTIE 2018

(Apare de la 15.02.1941) Ziarul românilor din Ucraina www.zorilebucovinei.com Preț contractual

OPRIŞENI – VATRĂ Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a avut o TEODOR MELEŞCANU

întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în România
ROMÂNEASCĂ: Comunitățile de români de
600 DE ANI DE ISTORIE pretutindeni, atât cele istorice
cât și cele din diaspora, sunt
o prioritate pentru Ministerul
„Aicea graiul românesc / Răsună dulce-n orice casă…/ Aici e satul Oprişeni pentru Românii de Pretutin-
/Cu Lanul, Reidul şi Dumbrava, /Iar renumiţii lui săteni /Îi cântă numele şi deni (MpRP).
slava” („Imnul Oprişenilor”), versuri şi muzică de Pintilei Bileţchi-Agreculese. În acest sens, ministrul Na-
Or, Oprişenii, vatră românească, meleag încărcat de istorie milenară, străjuit talia-Elena Intotero, a avut două
de veşnicia gloriei Voievodului Ştefan cel Mare prin bustul înălţat prin vrerea întrevederi de curtoazie cu E.S.
şi generozitatea altui vrednic oprişenean Ilie Bezuşco, înseamnă istorie, tra- Stella Ronner-Grubacic, amba-
diţie şi obiceiuri străvechi populare, moştenite din moşi-strămoşi. Pitoreasca sador al Regatului Ţărilor de
localitate se numără printre cele mai vechi vetre româneşti din nordul istoric Jos în România și respectiv, cu
al Bucovinei. E. S. Oleksandr Bankov, amba-
sador al Ucrainei în România.
În cadrul primei întâlniri, discuțiile au
fost un bun prilej pentru reconfirmarea
angajamentului ambelor părți în vederea
consolidării relației bilaterale România –
Regatul Țărilor de Jos. Totodată, a fost
discutată oportunitatea unui schimb de
bune practici cu privire la campaniile de
informare a cetățenilor români pe care
MpRP urmează să le deruleze în perioada
următoare. E. S. Stella Ronner-Grubacic,
ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în Ro-
A SEMNAT O DECLARAŢIE COMUNĂ DE SPRIJIN PENTRU
mânia, și-a manifestat
INTEGRITATEA TERITORIALĂ A UCRAINEI
Ar trebui şi Ucraina să zitate medalii militarilor ruşi
întreaga disponibilitate
în acest sens.
ia exemplu de la România...
Ministrul de Externe al Ro-
care au participat la această
operaţiune de ocupare", se
În cursul întreve- mâniei, Teodor Meleşcanu, arată în declaraţie.
derii cu E. S. Oleksan- a semnat, alături de omo- "Au urmat politici repre-
dr Bankov, ambasador logii săi din Danemarca, sive de anvergură, care au
al Ucrainei în Româ- Estonia, Letonia, Lituania, condus la încălcări masive ale
nia, ministrul român Polonia, Suedia şi Ucraina, drepturilor omului, precum
a subliniat importanța o declaraţie în care reafirmă arestări din motive politice,
acordată de Guvernul sprijinul pentru integritatea închiderea de publicaţii şi
României comunităților teritorială a Ucrainei şi po- măsură ilegale: de la disloca- şcoli, alături de câteva cazuri
istorice românești, pre- ziţia de nerecunoaştere a rea de trupe ruse de elită, în de crime şi dispariţii. Comu-
cum și perspectivele de anexării ilegale a Crimeei de uniforme fără însemne oficia- nităţile tătarilor indigeni din
dezvoltare a relațiilor către Federaţia Rusă, anunţă le, până la organizarea sumară Crimeea şi etnicii ucraineni,
bilaterale dintre cele două state în planul MAE printr-o postare pe Fa- - prin încălcarea legislaţiei dintre care mulţi s-au opus
susținerii şi respectării drepturilor etnicilor cebook, informează B1 TV. ucrainene şi a dreptului inter- anexării ilegale, au fost vi-
români din vecinătatea țării. În context, "În urmă cu 4 ani, pe 18 naţional - a unui referendum zaţi în mod special. Zeci de
a subliniat importanța preluării integra- martie 2014, Rusia a definiti- nelegitim. Preşedintele Putin a persoane au fost inculpate
le a recomandărilor formulate în Opinia vat ocuparea ilegală a Crimeii, susţinut iniţial că acele trupe sub acuzaţii false, precum
Comisiei de la Veneția privind amenda- parte a teritoriului suveran nu aveau nimic în comun cu condamnarea şocantă la 20 de
rea Legii-cadru a Educației si consultarea al Ucrainei pe care Rusia îl Rusia, dar apoi a recunoscut ani de închisoare a lui Oleh
efectivă și consistenta a reprezentanților recunoscuse ca atare prin mai că el însuşi a ordonat întrea- Sentsov, un regizor ucrai-
minorităților naționale cu ocazia adoptării multe tratate internaţionale. ga operaţiune de anexare la nean", potrivit declaraţiei.
de acte normative si politici publice care le Anexarea rusă a însemnat sfârşitul lunii februarie 2014.
vizează drepturile. o serie de acţiuni în aceeaşi Ulterior a acordat cu genero- Continuare în pag.2

Astăzi, în localul Şcolii Medii din acest frumos sat, Oprişeni, raionul Hliboca, a avut loc
o sărbătoare de suflet ce a pus începutul serbării în decursul întregului an a celei de-a 600
aniversări de la prima atestare documentară a localităţii, amintită la 17 martie 1408 într-un
”MOLDOVIȚA-CERNĂUȚI,
hrisov al domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.
UN PAS SPRE
INTERCULTURALITATE”
Acest proiect
educațional transfron-
talier, desfășurat de Li-
ceul Tehnologic ”Vasile
Cocea” din Moldovița,
în parteneriat cu Școala
de Cultură Generală de
Gradele I, II, nr. 13
Manifestarea a început printr-un minut de reculegere în memoria scriitorului şi istoricului din Cernăuţi, a debutat
Dumitru Covalciuc, a altor oprişăneni vestiţi, a celor căzuţi pe frontul din estul Ucrainei, în săptămâna curentă cu
memoria cărora, preotul Vasile Pauliuc, parohul Bisericii „Naşterea Maicii Domnului”, a înălţat prima vizită a liceenilor
o rugăciune. din România în oraşul adolescenţei lui Eminescu.
Organizată de colectivul pedagogic, îndeosebi prin osârdia directorului Nicolae Bodnariuc, La eveniment au fost prezenţi dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la
primăria localităţii, în frunte cu primarul Nicolae Popovici, sărbătoarea, moderată de profesoara Cernăuți, şeful Direcției Orășenești de Învățământ Cernăuți, Serhii Martyniuk, și adjunctul
de română Valentina Plantus, i-a avut oaspeţi onorifici pe dna Eleonora Moldovan, Consulul său, Olena Kuzmina.
General al României la Cernăuţi, Grigore Timiş, deputat al poporului din Ucraina, Ion Muntean, Delegația Liceului Tehnologic ”Vasile Cocea” din loc. Moldovița, formată din cadre
preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, originar din Oprişeni, Petro Panciuk, preşedintele didactice și elevi, a fost condusă de prof. Diana Priscorneac.
În baza acordului semnat între Liceul Tehnologic ”Vasile Cocea” din loc. Moldovița și
Școala cu predare în limba română nr. 13 din Cernăuți, director Eugenia Facas, în perioada
2018-2020 vor fi organizate acțiuni și proiecte educaționale în România și Ucraina.
Şcoala nr.13, îmbrăcată în strai de sărbătoare, românaşii de aici împreună cu pedagogii
şi-au primit cu braţele deschise dragii oaspeţi din Moldoviţa, la fel de emoţionaţi şi dornici de viitor, elevii şi dascălii lor au vizitat cele mai importante obiective turistice din nordul
de a se cunoaşte. Primirea călduroasă şi ospitalieră i-a făcut pe oaspeţi să se simtă Acasă. istoric al Bucovinei.
Sperăm că şi prietenia dintre elevii români din Ţară şi din Cernăuţi va fi durabilă. Diana TOMA
În cele două zile s-au legat prietenii, s-au depănat amintiri, s-au făcut proiecte şi planuri

Consiliului Raional Hliboca, Vitalie Colomieţ, locţiitor al şefului ARS Hliboca, Vasile Bâcu,
preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, Ilie Popescu, preşedintele Societăţii Regionale „Golgo-
ta”, juristul Liviu Rusu, Ion Toronciuc, locţiitor al decanului Facultăţii Juridice a Universităţii
Cernăuţene, Vasile Nimigean, ofiţer în rezervă, Viorel Crauciuc, medic, toţi născuţi în Oprişeni,
prof. dr. Vasile Adăscăliţei, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului
Herţa”, colegii săi Ionel Musca şi Dumitru Petraru, care au adresat cuvinte de felicitare, dăruind
gazdelor cadouri, cărţi, suvenire.
E MULT MAI BINE FĂRĂ PRESĂ, DE ACEEA
TREBUIE NIMICITĂ
Se pare statului ucrainean, celor
de la conducere, nu le convine presa
liberă, care uneori mai scrie adevă-
rul. De altfel, "Укрпошта" n-ar
majora cu aproape încă 50 % tarifele
la difuzarea ziarelor şi revistelor, în
timp ce le-a majorat cu peste 30% la
începutul anului curent. În deosebi,
această scumpire se va răsfrânge
negativ asupra presei libere, nefi-
nanţate de stat.
Şi aceasta are loc în timp ce Ucrai-
na e permanent „atacată” în masă de „propagan-
da duşmanului”, de „spioni ruşi” şi nu numai,
iar populaţia are nevoie de informaţie obiectivă
pentru a afla adevărul ce se întâmplă în ţară,
de ce nu se sfârşeşte războiul în Donbas etc.
Serviciul de presă al ministerului infras-
tructurii a anunţat preţuri noi la primirea şi
difuzarea presei ce vor fi majorate aproape cu
49%, în două etape – cu 24,7% din cea de-a
doua jumătate a anului în curs, cu încă 19,2%
de la 1 ianuarie 2019, motivând că în prezent
furnizarea acestor servicii poştale e în pagu-
bă. Pentru ca ziarele şi revistele să ajungă la
abonaţi sunt antrenaţi 31 mii de factori poş-
tali, aproape 3 mii de maşini, iar cheltuielile
nu acoperă veniturile, pe care compania le
obţine pentru servicii, motivează "Укрпошта",
accentuând că majorarea tarifelor va da posi-
bilitate să îmbunătăţească prestarea serviciilor,
în deosebi, transportarea presei periodice la
abonaţi, să procure 8300 de computere, 279
de noi automobile.
De altfel, întreprinderea comunală, mono-
polistul "Укрпошта", în comun cu Uniunea
Naţională a Jurnaliştilor din Ucraina, cu Mi-
nisterul infrastructurii examinează mecanismul
de acordare a unor condiţii speciale de abonare
a presei ucrainene pentru locuitorii regiunilor
Doneţk şi Lugansk. Ce-i drept, vorbind despre
PROMOVAREA ATRACTIVITĂŢII BUCOVINEI
ÎNTREGITE – IMPERATIV AL TIMPULUI
prin activitatea-i de decenii în de regretatul publicist şi scriitor întremeze sănătatea în multe obiec-
domeniul dezvoltării turismului în Mircea Motrici şi continuată de tive turistice - pensiuni şi complexe,
T. Nicolae Bucovina de Sud, prin relaţiile trai- actualul fondator şi de redactorul- baze de agrement, hoteluri, restau-
Continuare în pag.6 nice de-a lungul anilor cu colegi şi şef - ing. ec. Victor Raescu, unul rante ce oferă condiţii de cazare şi
prieteni cernăuţeni, care-l stimează din susţinătorii fideli ai lui Ioan preparate culinare naturale locale
Săptămâna curentă, timp de motiv valorificarea prin turism
şi-i cunosc caracterul mereu vesel,
cuvântu-i potrivit la locul potrivit,
Iţco, ambii dedaţi cu trup şi suflet
cauzei promovării informaţionale
pentru posibilităţi materiale diverse,
însă întotdeauna proprietarii vin în
trei zile, în regiunea Cernăuţi şi în a moştenirii naturale, culturale disciplina-i proverbială şi îl respec- a turismului activ prin organizarea întâmpinarea dorinţei oaspeţilor
municipiul de reşedinţă s-a aflat şi istorice a Bucovinei Întregite tă pentru faptul că întotdeauna se unor excursuri la mănăstirile din pentru ale crea o odihnă plăcută,
în vizită un grup condus de pro- ce are o semnificaţie specială în ţine de cuvânt. E o axiomă şi faptul Bucovina, astfel având posibilitatea astfel formându-le dorinţa de a
fesorul Ioan Iţco din Câmpulung Anul Centenarului Unirii. că prietenul nostru comun de câţiva să redescoperiţi Bucovina drept o se reîntoarce pe aceste locuri de
Moldovenesc, fondatorul revistei Inimosul profesor Ioan Iţco, ani buni a lăsat grijile turismului în zonă binecuvântată de Dumnezeu, atracţie vizibilă turistică.
„Dulce Bucovină” ce apare sub cunoscut multor conducători ai seama fiicei sale, iar el s-a dedicat locul ideal pentru cei ce doresc
lozinca „Bucovina fără frontiere asociaţiilor naţional-culturale din cauzei fondării şi finanţării revistei să scape de forfota oraşului, să se T. NICOLAE
şi vecinii săi”, având drept lait- nordul Bucovinei de zeci de ani „Dulce Bucovină”, denumire dată relaxeze într-un cadru natural, să-şi Continuare în pag.6
zz ŞTIRI DIN REGIUNE
CERNĂUŢIUL E
INCENDIU IMENS LA PIAŢA
ASUGURAT CU VACCINE
ÎMPOTRIVA RUJEOLEI
KALYNIVSKA DIN CERNĂUŢI
„pagubele”suportate, "Укрпошта", renunţă să La Piaţa Kalynivska au ars covoarele! Flăcările şi fumul negru au acoperit
facă publice cifrele ce demonstrează preţul de După cum anunţă Direcţia Orăşeneas- cerul, iar fierbinţeala, în pofida temperaturii scăzute de minus 10 grade de ger, se
cost al furnizării presei la abonaţi, informează că de Ocrotire a Sănătăţii, municipiul simţea de la zeci de metri. În lupta cu focul au fost antrenate peste 20 de maşini şi
„Сегодня”. Cernăuţi e asigurat 100% cu vaccine 70 de lucrători ai Serviciului de pompieri, care, timp de câteva ore, au stins incendiul,
Dar ce a dat majorarea din ianuarie a tari- împotriva rujeolei (cori). Primul caz de 100% cu vaccine împotriva rujeolei. apărut lunea precedentă, 19 martie, la 13.30. în sectorul nr.5 , de covoare, al pieţei
felor? În pofida faptului că ziariştii muncesc cu îmbolnăvire de această maladie a avut loc Astfel, 2996 de vaccine au fost repartizate Kalynivska ce s-a extins pe o suprafaţă de peste 1000 de metri pătraţi, cu greu reuşind să-l
salarii minime, iar redacţia plăteşte bani mari în septembrie 2017, iar până la 12 martie pentru Policlinica municipală pentru copii de localizeze din cauza vântului şi accesului dificil spre epicentrul incendiului. Conform ser-
pentru tipărirea (din ianuarie curent cu peste 2018 în oraş au fost înregistrate 205 cazuri pe Bulevardul Independenţei, nr.109; 100 de viciului de presă al
30% s-a majorat preţul la serviciile tipografice) de îmbolnăvire de rujeolă, 117 dintre care vaccine – pentru Policlinica orăşenească nr.3, poliţiei municipa-
şi transportarea publicaţiei, preţul serviciilor copii până la 18 ani şi 88 de maturi. str. Південно-Кільцева, 14; 200 de vaccine – le, flăcările s-au
prestate de "Укрпошта", doar difuzarea zi- Din septembrie 2017 până la 12 martie pentru Policlinica de la Roşa, Oріхівська, 3; 300 extins rapid, în 4
arelor la abonaţi, a ajuns la 50% din venitul curent îmbolnăviri de rujeolă au fost înre- de vaccine – pentru Policlinica din Sadagura, minute, mistuind
total al redacţiei de la realizarea ziarelor, poşta gistrate în 23 de şcoli din municipiu şi 21 În scopul prevenirii noilor îmbolnăviri de 50 de containere.
strigă în gura mare că suportă pierderi, deşi de aşezăminte preşcolare, în Universitatea rujeolă, respectiva direcţie municipală invită Pierderile sunt co-
ia jumătate din banii de la abonare şi vânzare Cernăuţeană, Universitatea Bucovineană de pentru a înfăptui vaccinarea împotriva rujeolei losale, covoarele
a presei scrise. Spre regret, serviciile poştale Medicină etc. copii care nu au fost vaccinaţi ori au încălcat şi containerele în-
lasă de dorit, necunoscând nici o îmbunătăţire, Direcţia ocrotirii Sănătăţii a Consiliului calendarul profilaxiei de vaccinare. ghiţite de flăcări
mai ales în ultimul timp. Cu atât mai mult că Orăşenesc Cernăuţi a anunţat că e asigurată sunt estimate la
sporirea preţului la servicii nu e orientat la câteva zeci de mi-
majorarea salariilor factorilor poştali, numărul lioane de grivne.
cărora s-a redus cu o treime în ultimii trei ani, TRECEM LA ORA DE VARĂ Din fericire, vic-
ci la salarizarea şefilor. În noaptea de sâmbătă, 24, spre duminică, 25 martie, time nu sunt.
Având în vedere că redacţiile plătesc poş- Ucraina trece la ora de vară – la ora 3.00 de noapte acele Primarul Cer-
tei 50% din venit, scumpirea cu încă aproape ceasornicului se vor da cu o oră înainte. Adică vom dormi cu năuţiului Oleksii
49% a serviciilor poştale, se va extinde negativ o oră mai puţin. Psihologii susţin că adaptarea durează cel mult Kaspruk, sosind la
asupra ziarului, reducând veniturile lui la 0. 2 săptămâni şi nu prezintă pericol sănătăţii omului. Doar cei faţa locului, a informat apoi că incendiul a apărut în consecinţa neglijenţei umane,
În consecinţă multe publicaţii nu vor putea care au probleme cardiovasculare vor trebui să doarmă mai mult. încălcării tehnicii securităţii, în timpul sudării în unul din containere. Nu e pentru
apărea, falimentând. Diana TOMA prima dată în anul curent, când la Piaţa Kalynivska au loc incendii.
Felicia NICHITA-TOMA Felicia TOMA
2 JOI, 22 MARTIE 2018

zz POVEŞTI ADEVĂRATE HOROSCOP

TEODOR MELEŞCANU
CÂND DUMNEZEU TE ARE DRAG... A SEMNAT O DECLARAŢIE COMUNĂ DE SPRIJIN PENTRU
INTEGRITATEA TERITORIALĂ A UCRAINEI
BERBECUL. În săptă-
mâna curentă veţi putea
alege cu ce să vă ocupaţi şi
SUFLET DE COPIL ORFAN iar copiii numai 200 grame. „Văd Potrivit sursei citate, Rusia faţă de integritatea teritori- declaraţie. cum să faceţi faţă tuturor
Nu mai avea rost să păstreze taina. Soţii Ion şi şi azi cum ni se împărţea dintr-o susţine că "anexarea" repre- ală a Ucrainei. Împreună cu "Ocuparea ilegală a Cri- greutăţilor ce pot apărea.
Margalina Gudima i-au povestit copilei lor că au pâine mare de trei kilograme, tare zintă "o nouă realitate în te- mulţi alţi parteneri, printre meii creşte riscurile de secu- În raporturile personale străduiţi-vă
luat-o de suflet când avea un anişor şi că unchiul ca piatra, încât cele 200 de grame ren", iar a spune că Peninsula care Statele Unite, Canada şi ritate în regiunea Mării Negre, să găsiţi scopuri comune şi astfel
Ilie din Ceahor îi este tată drept. Astfel, Eleonora a erau în două cu gheaţă. Acum Crimeea este parte integrantă Norvegia, Uniunea Europeană dar repercusiunile sale depă- împreună veţi putea obţine mai mult
aflat că mama ei a murit degrabă după ce a născut-o nimeni nu duce dorul pâinii, mă- a Ucrainei conform dreptului a implementat o politică de şesc cu mult această regiune. decât de unul singur. Nu rataţi această
şi că mai are o soră şi un frate. Într-o iarnă geroasă, nâncă fiecare cât doreşte”, oftează internaţional este privit de nerecunoaştere şi regimuri Alături de agresiunea rusă în ocazie şi fiţi mai insistenţi în obţinerea
Saveta, mama ei adevărată, se întorcea pe jos de la Eleonora cu gândul la morţii din Rusia ca un act de separatism, de sancţiuni, vizând persoane desfăşurare din Donbas, ea în- celor dorite.
spital cu un copilaş mort în braţe. De la acel drum i baracă, din iarna lui 1945. pedepsit prin lege. fizice şi entităţi juridice care calcă şi ordinea de securitate TAURUL. Orientaţi-
s-a tras o boală grea, starea sănătăţii agravându-i-se Mama şi fiica, unicele deporta- "Pretenţiile Rusiei în au promovat anexarea ilega- din Europa, un set de reguli şi vă la problemele curente,
după naşterea Eleonorei. Margalina, sora ei de la Valea te din Valea Cosminului, se ţineau privinţa Crimeii nu au fost lă. Construcţia podului peste principii care au stat la baza cu atât mai mult că va tre-
Cosminului, neavând copii, l-a rugat pe cumnatul de cele trei fete din Strileţki Kut, şi recunoscute de niciun alt ac- strâmtoarea Kerci va fi privită stabilităţii şi securităţii Euro- bui să vă ocupaţi activ de
Ilie să-i dea mezina. Bărbatul rămas văduvoi cu trei de Veronica Popovici din Molodia, tor internaţional. Încălcările în acelaşi registru. UE a inter- pei de la încheierea Războiului ele. Sunt posibile conflicte
copii, unul mai mic decât altul (Ana de şase ani şi toate rămase orfane după moartea dreptului internaţional şi mi- zis, de asemenea, schimburile Rece. Ceea ce s-a întâmplat mici în familie, însă până la urmă totul
Aurel de patru ani), n-a avut altă ieşire. Doar n-o măicuţelor lor. După doi ani, în litarizarea continuă a Crimeii comerciale şi investiţiile, ală- în Crimeea nu priveşte doar se va termina cu bine, căci le veţi face
lăsa pe mâini străine, putea fi liniştit pentru viitorul 1947, aceeaşi nenorocire a lovit-o au fost larg condamnate de turi de restricţii în domeniul Ucraina, ne priveşte pe noi faţă cu succes. Va trebui să fiţi atenţi
fiicei, întreţinute de neamurile înstărite, într-o casă şi pe Eleonora. Într-un fel a avut comunitatea internaţională. turismului şi călătoriilor. Mai toţi. Din acest motiv nu vom în toate, fiindcă e vorba de perspective
de buni gospodari. noroc că mamă-sa a murit în luna Adunarea Generală a ONU mult, UE nu recunoaşte ale- uita şi nu vom abandona financiare în viaţa dumneavoastră.
Într-adevăr, până la vârsta de 7-8 ani Eleonora n-a cunoscut iunie. Deşi nu după ritualul creştinesc, însă tot atunci a fost redată a adoptat o serie de rezoluţii gerile organizate de Rusia Crimeea", se mai arată în GEMENII. Va fi o pe-
greutăţile vieţii. Atâta doar că n-a reuşit să meargă la timpul potrivit pământului. Numai o singură noapte Eleonora a stat cu mama moartă care reafirmă angajamentul în Crimeea", se mai arată în declaraţie. rioadă importantă din acest
la şcoală. Până la începerea războiului era prea mică, iar odată cu în pat, plângând-o şi veghind-o fără de lumânare. an. Dacă veţi simţi nece-
viaţa paşnică au năpăstuit-o nebănuite nevoi. Firul vieţii rupându-i-se la numai 43 de ani, Margalina n-a avut sitatea unor schimbări, nu
parte nici de sicriu, nici de cruce la căpătâi. După un timp, fetiţa a zz SUBIECTE SENSIBILE pierdeţi timpul în zadar, ci
VIN NENOROCIRILE DE UNDE NU LE văzut la altă femeie catrinţa cu care era încinsă mamă-sa când au apucaţi-vă vârtos de muncă. În acest
AŞTEPŢI luat-o s-o îngroape. Auzise şi de la alţi copii că aşa-numiţii gropari
dezbrăcau morţii şi le vindeau hainele. De fapt, îngroparea răposaţilor
VOM DEVENI STRUŢO-CĂMILE? caz un nou impuls vă va ajuta să lucraţi
mai cu spor şi cu mai multă tragere de
Iarna lui 1945 s-a arătat geroasă, cu mari troiene şi vifore dinspre se făcea de mântuială, lăsându-se neacoperite o mână sau un picior De obicei, definiţia Acest cuvânt, „struţo-cămila”, ce (porecla) respectivă este inimă, căci numai atunci rezultatele vor
pădurea Cosminului. Dar nu ştia atunci sărmana copilă că există din care trăgeau animalele sălbatice. dată oamenilor care fac ne vine de la cărturarul şi domni- alianţe absurde, amestecă fi pe măsura aşteptărilor dumneavoas-
geruri mult mai înfiorătoare. Din cauză că tata Ion se împotrivea să „Morţii noştri erau aruncaţi mai rău decât câinii. O fată a vrut lucruri absolut nepo- torul Dimitrie Cantemir, nu-l vom trivite. Dacă ne referim tră şi vă vor aduce bucurii.
intre în colhoz cu tot ce avea mai bun în gospodărie, poate şi din alte s-o conducă pe maică-sa la mormânt. Ne-a povestit pe urmă că la condiţia noastră de găsi în nici un dicţionar al limbii minoritate naţională în RACUL. E un timp în-
motive neştiute ei, Eleonora cu mama Margalina au fost deportate oamenii care trebuiau s-o îngroape au lăsat mortul şi au intrat în Ucraina, ne încadrăm în române. În schimb, întotdeauna pielea exoticei creaturi a cărcat şi complicat ce tre-
în nordul îngheţat al imperiului stalinist sovietic. Zădarnic se ruga pădure. Crezând că au mers cu nevoile lor, copila i-a aşteptat ore în lui Cantemir în măsura au existat (vedem şi astăzi în jurul în care preluăm proverbiala buie folosit cu efect maxim.
femeia la călăii ce-au năvălit în casă, bocind ca la mort, s-o lase în şir, dar degeaba. Ei nu s-au mai întors, mânioşi, pe semne, că n-au răbdare de la cămilă şi nostru) modele de oameni ce însu- năravul de a ascunde capul Aveţi mai multe şanse să
pace pe copilă, că-i străină, nu-i din familia lor. Bărbaţii înarmaţi avut chip să scoată de pe răposată ultimele zdrenţe”, rememorează în nisip de la struţ. Drept mează calităţile unei struţo-cămile că unii îşi bagă capul în reveniţi la planuri mai vechi şi să în-
nici nu vroiau să audă. Ca să le sperie mai Eleonora teribilele episoade ale copilă- nisip nu doar de fri- în sensul atribuit de înţeleptul Di- că în faţa primejdiei, ci suşiţi unele activităţi mai dificile. Stră-
tare, au scos un porc din coteţ şi l-au ucis riei arestate. şi în speranţa că astfel mitrie Cantemir. Încă nu suntem pot scăpa basma curată. În duiţi-vă să fiţi activi, să nu vă pripiţi,
cu un foc de armă. „Strigau întruna „Mai După moartea mamei sale, împreu- timpul de faţă pentru cu toţii, dar nici nu avem mult noi nu există pericol mai deoarece astfel puteţi da greş. Acţionaţi
repede, mai repede!”, nelăsând să luăm nă cu mai mulţi copii ce-şi pierduseră mare decât degradarea până vom corespunde exact acestui fiinţei naţionale, începând cu răbdare şi precizie pentru a obţine
multe lucruri cu noi. În tren am văzut că părinţii, vreo 14 la număr, a fost dusă cu scoaterea limbii ma- cuvânt ciudat. terne din învăţământ. rezultatul dorit de dumneavoastră.
alţii aveau saci cu făină, legături de haine, la o şcoală-internat din regiunea Ar- Timp de aproape opt decenii, din 1940 până LEUL. Cu toate că
iar mama a luat cât a încăput într-o traistă”, hanghelsk, staţia Konevska. Acolo a acum, imunitatea ne-a scăzut la zero, nu mai suntem atât de curajoşi, atât de tari în credinţă, munciţi în sudoarea frunţii,
îşi aminteşte Eleonora, convinsă şi acum că, nimerit în condiţii mai omeneşti decât ca generaţia tânără din iarna şi primăvara lui 1941, care a înfruntat gloanţele ocupanţilor acordaţi mai multă atenţie
chiar de i s-ar fi permis să rămână acasă, ea în baracă, de rău de bine, orfanilor li se sovietici la Lunca şi Fântâna Albă. Pierdem, iar cei care ar putea să le apere cedează de bună copiilor şi intereselor perso-
tot nu s-ar fi despărţit de mamă-sa. dădeau haine şi hrană. Eleonora numai voie, ultimele redute ale limbii materne. Am mai scris că inima îmi creştea de bucurie când nale, partenerului de viaţă,
Nu-şi aminteşte cum se numea locul o singură dată a fost ţinută fără de mân- întâlneam pe străzile din centrul Cernăuţiului tineri părinţi cu copii de mână, şi-i auzeam care necesită măcar un pic de atenţie
unde au fost coborâte din trenul marfar, care, fiind astfel pedepsită pentru că nu vorbind româneşte. Nu mai trebuia să-i întreb la care şcoală merg copiii lor, căci ştiam că-i şi înţelegere. În această săptămână veţi
după un drum lung şi chinuitor de câteva învăţase cum se cuvine lecţia. Regimul şcoala noastră, cea cu numărul 29. avea mult de lucru, însă primiţi cu în-
săptămâni. Împrejur erau numai păduri... era de cazarmă, dar orfanii se obişnuiau ţelegere faptul că revin unele probleme
Trăiau într-o baracă lungă, crede că de cu greutăţile. Făceau mături din crengi, mai vechi nerezolvate pe care va trebui
vreo 500 de metri după cât aveau de alergat umblând cu ele pe la casele oamenilor să le soluţionaţi.
copiii de la o fereastră la alta. În coridorul pentru a le schimba pe ceapă verde. FECIOARA. E posibil
de la intrare „se odihneau” unul peste altul morţii în aşteptarea pri- Maria TOACĂ să apară unele probleme,
măverii pentru a fi duşi la groapă. Pământul era atât de îngheţat că (Va urma) dar în această perioadă le
nici cu buldozerul nu se putea săpa gropile. Oamenii mureau de frig În imagini: astfel se găteau de veţi clarifica şi rezolva pe
şi de foame. Cei care lucrau primeau câte 250 grame de pâine pe zi, sărbători românii din Ceahor măsura posibilităţilor dum-
neavoastră. Va trebui să
fiţi precauţi în toate, căci e vorba de

DESPRE SATUL LEHĂCENI, perspective financiare. Orientaţi-vă la

treburile curente, cu atât mai mult că

ÎNFIRIPAT PE MOŞIA BOIANULUI va trebui să vă ocupaţi activ de ele.

Însă nu uitaţi şi de odihnă.
Centru). Foarte puțini din cei deportați și BALANŢA. E o peri-
arestați s-au întors acasă. Apele Prutului au oadă favorabilă în cariera
SĂ FIM STĂPÂNI dus la vale sângele și lacrimile celor împușcați dumneavoastră. Însă unele
PE SOARTA NOASTRĂ la Lunca, dornici de a trece pe teritoriul aşteptări deocamdată pot
În 1929 director la Lehăceni era Constan- liber al României. Sute de români pașnici să nu se justifice, dar de
tin Chelbea, originar din comuna Mahala, au fost măcelăriți la Fântâna Albă, aceasta lucru nu veţi duce lipsă.
un pedagog iscusit, care compunea versuri numindu-se ”eliberare”. Decurgerea obişnuită a lucrurilor poate
și le altoia copiilor dragostea pentru poezie. E prea dureros pentru noi, românii Acum, aducându-mi nepoţica la lecţiile de pregătire, la acelaşi aşezământ ce şi-a cucerit fi împiedicată de careva obstacole. Veţi
De la el a rămas înscris în albumul boin- băștinași de pe aceste meleaguri, să ne prestigiosul titlu de gimnaziu, aproape că nu mai aud vorbind româneşte printre părinţi. În avea posibilitatea să faceţi noi cunoş-
cenilor: ”Luptând cu valurile mării,/ Sau amintim de toate nenorocirile. Ne-au ultimul timp, unii ucraineni îşi descoperă rădăcini româneşti sau, pur şi simplu, din nu ştiu tinţe, care în viitor vă pot fi de mare
ridicându-ne în nori,/ Să fim stăpâni pe împărțit neamul în români și moldoveni, ce plăcere, îşi aduc copiii la şcoala cu statut de predare în limba română. S-ar părea că e folos şi substanţial ajutor.
soarta noastră/ Și pururea învingători!” au șters de pe fața pământului sate întregi, un fenomen îmbucurător, dacă nu ne-am gândi şi la români care renunţă la materna lor, SCORPIONUL. În pe-
(s. Boian-Lehăceni, 4.12 1929, C. Chelbea). au dispărut fără de urmă familii de oameni alegând şcolile cu predarea în limba ucraineană. Bunăoară, eu nu mă bucur de fel când aflu rioada respectivă va trebui
Am selectat și câteva înscrieri de-ale elevilor: cinstiți. Au despărțit de comuna Boian Le- despre români, mai ales din localităţi rurale, care îşi poartă copiii peste două-trei sate la să fiţi mai atenţi şi mai
”Hai, copii de-același sânge,/ Hai cu toți hăcenii și cotul Hotinului, cum se numea şcoli ucrainene sau insistă să fie deschise asemenea clase în satele lor. De aceea ar trebui să stăruitori, să acordaţi mai
într-o unire,/ Libertate acum sau moarte/ mai demult Boianivca de astăzi. S-a făcut ne pună în gardă faptul când cineva renunţă la instruirea în limba sa maternă. Am stat de multă atenţie unor lucruri
Să căutăm, să dobândim./ Pas, Români, totul ca să ne dezbine, să ne distrugă ca vorbă cu câteva mame şi o bunică din Ridkivţi care şi-au înscris copiii pentru viitoarea clasă pentru care altora nu le
lumea ne vede...// Pentru-a Patriei iubire,/ popor băștinaș. Din păcate, prea târziu întâia la gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi. Mama Stela (cu soţ ucrainean) vrea ajunge răbdare. Să nu uitaţi însă de
Pentru-a mamei dezrobire/ Viața noastră ne amintim de proverbul ”De-ar ști omul ca fetiţa „să nu-şi piardă limba română”. O ucraineancă, originară din Chelmenţi, căsătorită interesele dumneavoastră de bază, căci
să jertfim!” (Boian-Lehăceni, la 6 decembrie ce-ar păți, dinainte s-ar păzi”. Dacă am fi la Ostriţa, a decis să-şi dea fetiţa la această şcoală „ca să înveţe româna şi pentru că e mai urmează o perioadă de cotitură în viaţa
1929, Maria Juc, cl. VI); ”Noi prin vremi știut ce ne așteaptă... aproape de casă decât şcoala din Ostriţa”. Bunica din Ridkivţi, în familia căreia nimeni nu dumneavoastră – e posibilă să apară
ce ne-nconjoară,/ Altă armă n-am avut/ Astăzi trăim în Ucraina. Statul acesta, vorbeşte româna, o aduce pe Solomia la şcoala românească din Cernăuţi pentru că „şi aici se multe elemente noi şi trebuie să faceţi
Numai dragostea de țară/ Ce strămoșii același destin și o istorie comună. Ce bine era care tinde să fie unul de tip european, încalcă învaţă în ucraineană...”. Mama Valentina, originară din Ivano-Frankivsk, cu nume de familie ordine în toate.
ne-o lăsară/ Și pe Sfântul Domn de scut” dacă s-ar fi păstrat și albumul boincenilor legile, mai ales cele ce se referă la drepturile neaoş românesc, Zmeu, (după soţ), a recunoscut că nici soţul nu ştie româneşte, dar speră SĂGETĂTORUL. Vă
(Mihai Șuhani). din Canada! minorităților naționale. Ca o firavă frunză în că băieţelul va deprinde repede limba şi nu va întâmpina dificultăţi. aflaţi în preajma unor
E imposibil să redau într-un singur articol În continuare voi trece peste zece ani, bătaia furtunii s-a pomenit limba română Un caz aparte prezintă Arcadie şi Daniela Agafiţă, părinţii preşcolarului Valentin. Ambii evenimente importante,
tot conținutul acestui album, completat de oprindu-mă la cele mai dramatice momente în Ucraina. Până acum, nici un regim de sunt români, dar băieţelul lor abia acum, la lecţiile de pregătire, învaţă limba maternă. Daniela însă acum va trebui să
elevi și învățătorii lor. O să menționez doar din viața românilor din nordul Bucovinei. ocupație nu s-a comportat atât de drastic a absolvit şcoala ucraineană din Ceahor, unde au trecut cu traiul părinţii ei din Mihoreni. acordaţi atenţia cuvenită
numele elevilor, care și-au materializat în Anul 1940 a fost fatal pentru noi. Rușii au cu băștinașii români. Acum vrea să recupereze greşeala de a nu-l fi învăţat din leagăn pe fiu limba maternă a tuturor treburilor şi familiei. Vă puteţi
cuvinte frumos așternute sentimentele dra- ocupat Basarabia, Ținutul Herței și nordul E anul Unirii, e timpul să punem umăr ambilor părinţi şi bunici. ocupa cu mici reparaţii. Pentru zilele
gostei de Patrie. Poate la Lehăceni (Priprutie) Bucovinei. Cică, ne-au eliberat! Poate pentru la umăr pentru și să ne apărăm drepturile N-am stat de vorbă cu toţi acei părinţi care nici ei, nici copiii lor nu cunosc româna. Însă libere puteţi planifica călătorii şi dis-
trăiesc urmașii acestor minunați copii, care cei care i-au așteptat și-i cinstesc și astăzi la constituționale. Să nu uităm că valorile cei cu care am conversat mi-au spus că sunt la curent cu statutul şcolii, dar şi cu art. 7 al tracţii ce vă vor ridica dispoziţia şi vă
învățau la școală în anul 1929: Maria Toma, monumentul ”ostașului sovietic eliberator”, naționale nu cunosc frontiere, rezistând legii învăţământului. Oricum, toţi susţin că vor ca odraslele lor să înveţe limba română. Atât vor aduce bucurii, satisfacţii sufleteşti
Parascheva Toma, Eudochia Cuciurean, Mi- într-adevăr a fost eliberare. Pentru români, tuturor timpurilor și regimurilor. Scriind doar că există o diferenţă între a învăţa o limbă şi a fi instruit în acea limbă. Doar majoritatea şi clipe de neuitat.
însă, a fost o eliberare acestea, aș vrea să-i întreb pe consătenii părinţilor îşi dau copiii la această şcoală ca să fie instruiţi în limba română şi educaţi în spiritul CAPRICORNUL.
a satelor de fruntea mei din Lehăceni cu cine au de gând să se tradiţiilor naţionale. În mod normal, limba română trebuie învăţată la lecţiile de română, iar Aptitudinile dumnea-
gospodarilor și de unească?! Îndrăznesc să-i îndemn la rațiune ucraineana la orele de ucraineană. Când se amestecă una peste alta, aplicându-se un ciudat voastră se pot dezvălui
intelectuali, deportați trează, să-i rog să se gândească bine cu cine bilingvism, apar struţo-cămilele. într-un aspect neaştep-
în Siberia, mânați la se vor uni. Doar urmașii noștri ne vor judeca Nu credem că Ucraina va prospera cu struţo-cămile. Iar interesul pentru limba română tat. Va trebui să luaţi
Onega, omorâți în după fapte. Am intrat în Postul Mare, se ar trebui să fie luat în vedere de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă din regiune şi să se hotărâri nestandard sau
închisori. Țăranilor li apropie Sfintele Paști, Învierea Mântuitorului introducă ore de română în şcolile ucrainene, măcar în satele cu populaţie românească, să acţionaţi într-un mod nou. Nu uitaţi
s-au luat uneltele de aducându-ne speranța la învierea neamului aşa cum sunt Colincăuţi, Cotileu, Valea Cosminului, Molodia, Ceahor ş.a.? să manifestaţi grijă faţă de cei apropiaţi,
muncă și pământul, au nostru oropsit. în primul rând, de copii, căci ei sunt
fost arestați primarii Eleonora BIZOVI, Maria TOACĂ nădejdea şi viitorul dumneavoastră, nă-
hai Șuhani... Toți, după numele de familie, – Dumitru Botă de la Hliniță, Ion Mariuțac corespondentă netitulară În imagine: Copiii din această clasă românească din Cernăuţi, înfiri- dejdea şi marea speranţă la bătrâneţe,
adăugau ”Boian-Lehăceni”. Acest fapt este din centrul Boianului, Gheorghe Vaipan din În imagini: din albumul pată în 1990, au ajuns oameni prosperi în Ucraina şi Occident, datori- care vă bat la uşă.
foarte important, căci mărturisește unitatea Lehăceni (în acele timpuri fiecare cot avea pri- boincenilor tă instruirii în limba maternă, limba noastră cea română! VĂRSĂTORUL. Acţi-
acestor două localități, dovedind că au avut marul lor, care se subordona primarului din onaţi fără grabă, deoarece
dacă va trebui să adoptaţi
GENERAȚIA MARII UNIRI - PERSONALITĂȚI, DEMNITARI ȘI MARTIRI lucrările care au ca subiect generația
Marii Uniri, contribuția lor la rea-
· Eseurile vor fi redactate în
limba română, acceptate numai
decizii importante, unii
parteneri vă pot duce de
lizarea statului modern, precum și în format Word sau PDF și trebuie nas. O veste neaşteptată vă va ajuta să
POSU a iniţiat în urmă cu 3 ani un fiecare provincie sau regiune istorică la · Tudor Călin Zarojanu, scriitor viziunea autorilor despre cum va arăta să aibă intre 5 pagini (minimum) și procedaţi corect. În zilele libere găsiţi
concurs de eseuri, în parteneriat cu desăvârșirea României Mari, precum şi jurnalist România următorilor 100 de ani; 40 pagini (maximum); Pentru textul un mod pentru a vă odihni activ în
FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ şi și viziunea tinerilor studenți, maste- Premii acordate: · Vor fi luate în considerare nu- folosit în compunerea eseului sugestia sânul naturii ori puteţi pleca într-o
FUNDAŢIA HANNS SEIDEL. ranzi și doctoranzi la felul cum va · Premiul I – 3000 RON mai lucrări originale, care nu au noastră ar fi Times New Roman 12;, mică călătorie cu familia. Nu uitaţi însă
În anul în care se împlinesc 100 de arăta România ca națiune în următorii · Premiul II – 1200 RON mai fost publicate sau prezentate în iar pentru notele de subsol sugestia şi de sănătatea dumneavoastră.
ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, 100 de ani. · Premiul III – 800 RON cadrul altor proiecte, conferinţe sau noastră ar fi Times New Roman 10. PEŞTII. În această
subiectul ediției a III-a a concursului Concursul se adresează studen- Termene limită şi etapele con- concursuri; Data limită de trimitere a eseului săptămână, principalul
de eseuri nu putea să nu fie legat de ţilor, masteranzilor şi doctoranzilor cursului · Vor fi luate în considerare nu- este 15 octombrie 2018. Eseurile vor în viaţa dumneavoastră
importanța acestui act istoric. din sistemul universitar românesc, · 15 martie 2018: lansarea con- mai lucările cu autor unic, fiecare fi trimise împreună cu adeverinţa de va fi dragostea şi banii.
FUNDAŢIA CORNELIU COPO- Consultându-ne cu partenerii din Basarabia (Republica Moldova) cursului participant putând concura cu un student (sau orice alt document care Totuşi, e mai bine să vă
SU, înca de la înfiinţare din anul 1996 noștri și cu membri ai juriului am și Bucovina (Ucraina), precum și din · 15 octombrie 2018: termenul singur eseu; atestă statutul de student) la adresa concentraţi atenţia asupra
şi-a propus să sprijine şi să organize- stabilit ca titlul concursului din anul sistemul universitar din întreaga lume. limită pentru trimiterea eseurilor · Nu vor fi luate în considerare de e-mail fundatiacoposu@gmail.com. chestiunilor materiale. Va trebui să
ze o serie de acţiuni având ca scop acesta să fie: Juriul va fi format din: · 1-5 noiembrie 2018: juriul de- lucrările bazate pe plagiat sau copy- E-mail-ul va conţine numele şi pre- faceţi ordine în ceea ce priveşte sursele
educarea, pregătirea și perfecționarea GENERAȚIA MARII UNIRI - · Ana Blandiana, scriitor, preşe- semnat va anunţa câştigătorii paste și care nu au cel puțin 5(cinci) numele participantului, data naşterii, de venituri şi să discutaţi planurile de
cunoștințelor culturale, tehnice, PERSONALITĂȚI, DEMNITARI ȘI dinte al juriului · 10 noiembrie 2018: Gala de cărți în bibliografie; universitatea şi facultatea la care este viitor cu partenerii şi cu prietenii. Nu
științifice, politice, manageriale ale MARTIRI · Doina Alexandru, jurnalist premiere a câștigătorilor - Ateneul · Nu vor fi luate în considerare înscris şi oraşul în care locuieşte rataţi însă această ocazie.
tineretului, promovarea valorilor şi a Concursul își propune să scoată · Dan Pavel, profesor de ştiinţe Român lucrările care vor avea 25% citate participantul.
principiilor creştin-democrate. în evidență rolul și importanța pe politice Criterii de eligibilitate: din cărți. Fiecărui autor i se va confirma
FUNDAŢIA CORNELIU CO- care le-au avut personalitățile din · Ioana Boca, istoric · Vor fi luate în considerare numai Condiţii de redactare: primirea eseului.
 JOI, 22 MARTIE 2018
TV T E L E S Ă P TĂ M Â N A
Luni, 26 martie
TVU-1
6.00, 09.50, 15.20, 21.50 6.00, 16.35 Desene animate.
Paraolimpiada XII.
11.35, 13.35, 16.25 Telereportaj.
13.10 Radio. Ziua.
13.55 Prima pagină.
15.00, 18.05, 21.00 Noutăţi.
15.20, 15.35 Desene animate.
16.50 Istoria desecretizată.
17.50, 1.10 Noutăţi de pretutindeni.
18.20, 21.30 Tema zilei.
18.35, 1.40 Noutăţi din cultură.
19.00 Emisiune cu M. Şciur.
19.40 La treabă.
20.15 Război şi pace.
21.30 Tema zilei.
22.05 S/d.
23.00 T/s „Imperiul”.
CANALUL “1+1”
6.30, 8.10, 9.10 Dejunul cu “1+1”.
7.00, 12.00, 16.45, 19.30 TSN.
9.30 Patru nunţi 3.
12.35, 14.00, 15.25 Schimb de soţii 4.
17.10 T/s “Mama”.
20.30 „Materiale secrete”.
21.00 T/s.
22.00 Banii.
23.15, 00.20 Vocea țării 8.
1.35 F/a.
INTER
5.55 Desene animate.
6.10, 22.35 “Au anchetat...” cu L.
Kanevski.
7.00, 12.00, 17.40 Noutăţi.
7.10, 9.20 Dimineaţa cu “Inter”.
10.25 F.a „Cei trei mușchetari”.
16.05 Aşteaptă-mă.
18.00, 19.00, 4.00 Îl priveşte pe
fiecare.
20.00, 2.35, 5.15 Amănunte.
20.40 T/s.
0.25 F.a.
2.10 Probe materiale.
TV „CERNĂUŢI”
06. 50 ,08.55, 13.00, 18.15, 23.50
«Să-i ştii pe-ai noştri!».
07.00, 09.00, 15.20, 21.00
Cinematograful «Micuţul».
07.20, 09.50, 14.55, 17.45, 19.35
«Parada planetelor».
07.30, 19.00, 21.30 Reporter de
Cernăuţi.
08.15 «Serviciul de salvare 101».
08.30, 21.25 „Afișa”.
08.35 „Frontiera țării”.
09.15, 18.20 „O singură țară”.
10.00, 19.45 «Strada Sviatkova, 1».
11.30 «Ora strălucită de la M2».
13.15 F/a „Marele gol”.
16.00„Maratonul vedetelor”.
16.30 „Concert”.
17.40 „Europa”.
22.00 F/a „Lovitura”.
ICTV
08.45,12.45, 15.45, 21.05 Fapte.
09.15, 19.20 Noutăţi neobişnuite.
10.10 „Antizombi”.
11.05 „Frontul secret”.
12.35, 13.15, 15.35, 16.20 F/a
„Sherlok Holmes”.
20.20 „Mai mult ca adevărul”.
21.30 T/s „Mentalistul”.
22.35 „Libertatea cuvântului”.
00.45 F/a.
STB
05.25, 18.00 T/s „Când suntem acasă”.
07.10, 08.15 «Totul va fi gustos!».
09.15 F/a „Mimino”.
11.10 F/a.
13.05 „Lupta extrasenșilor 18”.
17.30, 22.00 „Știri”.
19.50, 22.40 „Investighează
extrasenșii”.
23.40 „Unul pentru toți”.
BUCOVINA.
7.00, 7.35, 8.05, 8.35 “Bună
dimineaţa, Bucovina!”.
7.30, 13.30, 17.00, 19.00, 20.30 7.00, 7.35, 8.05, 8.35 “Bună dimineaţa,
Noutăţi.
9.00 T/s “Roxolana”.
9.50 Călătorii TV.
10.00, 21.00 Pauză în transmisiune.
13.40, 19.30 Tema zilei.
14.10 Muzică folk.
15.50 Amurguri. Destine.
16.00 Punctul de atingere.
16.30 Universitatea publică.
17 .15 Documentar.
17.45 Viaţa, aşa cum este ea...
18.00 Studioul de seară (în limba
română).
20.00 Lumea verde.
22.00 Program distractiv.
0.05 Farmacia verde.
1.40 Răsună muzica.
„Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni”, (www.mprp.gov.ro)
“Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială
a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni”.
Marţi, 27 martie
TVU-1.
6.30, 15.00, 18.05, 21.00 Noutăţi.
6.35, 8.05, 9.05 Buna dimineaţa,
Ucraina!
9.40, 11.00, 22.05 Documentare.
10.35, 16.25 Telereporter.
13.10, 14.30 Radio. Ziua.
13.55 Discuţie dificilă.
15.20 Desene animate.
17.00 Lumina.
17.50, 1.10 Noutăţi de pretutindeni.
18.20, 21.30 Tema zilei.
18.35, 1.40 Noutăţi din cultură.
19.00 Primul în sat.
19.25 Sindromul...
20.25 Banii noştri.
21.30 Tema zilei.
23.00 T/s „Imperiul”.
CANALUL “1+1”
6.30, 8.10, 9.10 Dejunul cu “1+1”.
7.00, 16.45, 19.30, 5.15 TSN.
9.30, 10.50, 12.20 Patru nunţi 3.
12.30, 14.05 Schimb de soţia 12 .
15.45, 21.00, 22.00 T/s.
17.10 T/s “Mama”.
20.30, 04.40 „Materiale secrete”.
22.00 Frumusețea.
23.25 F/a „O altă lume”.
INTER
5.55 Desene animate.
6.10, 22.35 “Au anchetat...” cu L.
Kanevski.
7.00, 17.40 Noutăţi.
7.10, 9.20 Dimineaţa cu “Inter”.
10.15, 12.25, 20.40 T/s.
12.50 F/a „Mâna de diamant”.
14.50, 15.50, 16.45 3.05 Probe
materiale.
18.00, 19.00 Îl priveşte pe fiecare.
20.00 Amănunte.
0.25 F.a.
TV „CERNĂUŢI”
06. 50 ,08.50, 13.00, 17.50, 23.50
«Să-i ştii pe-ai noştri!».
07.00, 15.05, 21.00 Cinematograful
«Micuţul».
07.20, 09.50, 14.55, 17.45, 19.35
«Parada planetelor».
07.30, 19.00, 21.30 Reporter de
Cernăuţi.
07.55, 08.55, 13.05, 15.55, 19.25,
21.55 Timpul.
08.00, 21.25 „Afișa”.
08.05, 17.00 «Călătorii interesante».
08.30 „Frontiera de vest”.
09.00, 16.00 „Dreptul la succes”.
10.00, 19.45 «Strada Sviatkova, 1».
11.30 «Ora strălucită de la M2».
13.15 F/a „Lovitura”.
17.25, 20.30 „GTlobal 3000”.
18.00 Serviciul de căutare a copiilor.
18.15 „O singură șară”.
18.40 „Frontiera țării”.
22.00 F/a „Îngerul”.
ICTV
07.45,12.45, 15.45, 18.45 ,21.05 Fapte.
09.15, 19.20 Noutăţi neobişnuite.
10.10 „Mai mult ca adevărul”.
11.05 „Antizombi”.
11.15, 17.40, 21.30 T/s „Mentalistul”.
12.10, 13.20 F/a.
15.05, 16.25 T/s „Nikonov și Ko”.
22.35 „La trei”.
23.30 F/a.
01.45 T/s „NCIS-L.A.”.
23. STB
06.10, 18.00 T/s „Când suntem acasă”.
08.30 «Totul va fi gustos!».
09.35 „MasterȘef 5”.
13.25 „Casă pe casă”.
15.25 „Istorii mistice 6”.
17.30, 22.00 „Știri”.
19.50 „Talk show”.
22.40 „Despre sex”.
00.40 „Unul pentru toți”.
BUCOVINA
Bucovina!”.
7.30, 13.30, 19.00, 20.30 Noutăţi.
9.00 T/s “Roxolana”.
10.00, 21.00 Pauză în transmisiune.
13.40, 19.30 Tema zilei.
14.10 Muzică folk.
15.10 Amurguri. Destine.
16.00 Punctul de atingere.
16.30 Universitatea publică.
17.15 La treabă.
17.45 Noutăţi (în limba română).
18.00 Adevăruri veşnice (în limba
română).
18.30 Accente.
3
TVR-1
LUNI, 26 MARTIE
6.30, 8.00, 9.00 1 Matinal.
9.45, 11.45, 12.30 Teleshopping.
10.00, 11.00 Perfect imperfect.
12.00 Tribuna partidelor parlamentare.
Miercuri, 28 martie Joi, 29 martie Vineri, 30 martie Sâmbătă, 31 martie Duminică, 1 aprilie 13.00 Aici, acum.
TVU-1. TVU-1 TVU-1 TVU-1 TVU-1 14.00, 16.00, 17.00, 20.00, 24.00,
3.20 Telejurnal.
14.55, 0.25, 4.10 Vorbeşte corect!
6.00, 16.35 Desene animate. 6.00 Desene animate. 6.00, 15.15 Desene animate. 6.00, 09.35 Desene animate. 6.00 Desene animate. 15.00, 16.05 Maghiara de pe unu.
6.30, 7.00, 15.00, 18.05, 21.00 Noutăţi. 6.30, 18.05, 21.00, 1.55 Noutăţi. 6.30, 15.00, 18.05, 21.00 Noutăţi. 6.30, 15.00, 18.05, 21.00 Noutăţi. 6.30, 15.00, 18.05, 21.00 Noutăţi. 17.30 Întrebări şi răspunderi.
6.35, 8.05, 9.05 Buna dimineaţa, Ucraina! 6.35, 8.05, 9.05 Buna dimineaţa, Ucraina! 6.35, 8.05, 9.05 Buna dimineaţa, Ucraina! 6.35, 8.05, 9.05 Buna dimineaţa, 6.35, 8.05, 9.05 Buna dimineaţa, 18.30, 4.15 Pulsul zilei.
9.40, 11.00, 19.00, 22.05 S/d. 9.40, 11.00, 19.00, 22.05 S/d. 9.40, 19.25, 22.05 Documentare. Ucraina! Ucraina! 19.55, 22.55 Starea zilei.
17.50, 1.10 Noutăţi de pretutindeni. 10.35, 13.35, 16.25 Telereporter. 13.10, 14.30 Radio. Ziua. 10.05 Cine e stăpân în casă. 09.30 F/a „Familia sfântă”. 21.00, 1.00, 2.20 România 9.
18.20, 21.30 Tema zilei. 13.10, 14.30 Radio. Ziua. 13.55 Scheme. 10.45, 13.50, 15.35 Telereporter. 11.20, 14.05, 15.50 Telereporter. 22.30, 23.00 Starea naţiei.
18.35, 1.40 Noutăţi din cultură. 16.50 Casa ta. 16.35 Muzică folk. 11.05, 14.15, 15.50 S/d. 11.40, 12.40, 15.25, 16.10, 23.10 23.30, 2.25 Documentar.
19.00, 19.15 F/d. 17.50 Știri. 18.20, 21.30 Tema zilei. 12.00 F/a „Familia sfântă”. Documentare. 0.30 Adevăruri despre trecut.
20.25 Discuţie dificilă. 19.00 F/d. 19.00 Casa ta. 19.00 Concert. 19.55 T/s „Imperiul”. 2.25 Pro Patria.
22.00 Jocurile Olimpice. Paraolimpiada. 20.25 Scheme. 20.25 Prima pagină. 20.00 Istoria. 23.30 Mândria lumii.
23.00 T/s „Imperiul”. 21.30 Tema zilei. 21.50 Jocurile Olimpice. Paraolimpiada. 22.00 F/a. MARŢI, 27 MARTIE
22.00 Jocurile Olimpice. Paraolimpiada. 23.00 T/s „Imperiul”. CANALUL “1+1” 6.30, 8.00, 9.00 1 Matinal.
CANALUL “1+1” 23.00 T/s „Imperiul”. CANALUL “1+1” 9.45, 11.45, 12.30 Teleshopping.
CANALUL “1+1” 6.10 TSN. 10.00, 11.00 Perfect imperfect.
6.30, 8.10, 9.10 Dejunul cu “1+1”. CANALUL “1+1” 6.00, 19.30 TSN. 7.05 Senzaţii ucrainene. 12.00 Tribuna partidelor parlamentare.
7.00, 16.45, 19.30, 5.35 TSN. 6.30, 8.10, 9.10 Dejunul cu “1+1”. 6.45 Banii. 8.00 Dejunul în week-end. 13.00 Aici, acum.
9.30 Patru nunţi 3. 6.30, 8.10, 9.10 Dejunul cu “1+1”. 7.00, 16.45, 19.30, 5.35 TSN. 8.00 Dejunul în week-end. 9.00 Loto. 14.00, 16.00, 17.00, 20.00, 24.00,
12.45, 14.05, 15.25 Schimb de soţia 12. 7.00, 16.45, 19.30 TSN. 9.30 Patru nunţi 3. 9.45 Inspectorul. Oraşul. 9.40 Desene animate. 3.20 Telejurnal.
17.10 T/s “Mama”. 9.30 Patru nunţi 3. 12.45, 14.05, 15.25 Schimb de soţia 4. 11.20, 23.15 Viața mondenă. 9.50 Comicul. Copii. 14.55, 0.25, 4.40 Vorbeşte corect!
20.30 „Materiale secrete”. 12.45, 14.05, 15.25, 22.00 Schimb de 17.10 T/s “Mama”. 12.25 Vocea țării 8. 10.50, 12.10 Lumea văzută şi nevăzută. 15.00, 16.05 Maghiara de pe unu.
21.00 T/s. soţia 12. 20.15 Liga umorului. 16.30, 21.15 Kievul de seară. 13.25 F/a „Suvenir din Odesa”. 17.30 Europa mea.
23.40 F.a. 17.10 T/s “Mama”. 22.20 Jocurile. 18.30, 05.30 Comicul. 17.10 Liga umorului. 18.30, 4.15 Pulsul zilei.
5.00 Desene animate. 20.30 „Materiale secrete”. 23.20 Comicul. 20.15 Senzații ucrainene. 19.30, 5.00 TSN. Săptămâna. 19.55, 22.00 Starea zilei.
21.00 T/s. 01.15 Kievul de seară. 00.15 Kievul de seară. 21.00 Vocea ţării 8. 21.00, 1.00 România 9.
23.1”.INTER. 23.00 Dreptul la putere. 00.10 Jocurile. 23.30, 2.25 Documentar.
00.45 F/a „Duplex”. INTER INTER 01.10 F/a. 0.30 Creativ.
5.45 Desene animate. 2.55 În grădina Danei.
6.10, 22.30 “Au anchetat...” cu L. INTER 5.55 Desene animate. 6.55 Desene animate. INTER
Kanevski. 6.10, 22.00 “Au anchetat...” cu L. 7.30 Aşteaptă-mă. MIERCURI 28 MARTIE
7.00, 12.00, 17.40 Noutăţi. 5.55 Desene animate. Kanevski. 9.00, 14.20 L. Gurcenko. 5.30, 20.00, 2.25 Amănunte. 6.30, 8.00, 9.00 1 Matinal.
7.10, 9.20 Dimineaţa cu “Inter”. 6.10, 22.35 “Au anchetat...” cu L. Kanevski. 7.00, 12.00, 17.40 Noutăţi. 10.00 F.a 6.10 F/a. 9.45, 11.45, 12.30 Teleshopping.
10.05, 12.25, 20.40 T/s. 7.00, 12.00, 17.40 Noutăţi. 7.10, 9.20 Dimineaţa cu “Inter”. 11.30 F.a. „Gară pentru doi”. 8.00 Un proiect reuşit. 10.00, 11.00 Perfect imperfect.
13.00 F/a. 7.10, 9.20 Dimineaţa cu “Inter”. 10.15, 12.25 T/s. 15.55 F.a 9.00 Să gătim împreună. 12.00 Tribuna partidelor parlamentare.
14.50, 15.50, 16.45, 3.15 Probe 10.15, 12.25, 20.40 T/s. 12.50 F/a. 18.00, 20.30 T/s. 10.00, 11.00 Capul şi Pajura. 13.00 Aici, acum.
materiale. 12.30 F/a. 14.50, 15.50, 16.45, 3.15 Probe 20.00 Amănunte. 12.10 F.a „Pik-Pik”. 14.00, 16.00, 17.00, 20.00, 24.00,
18.00, 19.00, 4.00 Îl priveşte pe fiecare. 14.50, 15.50, 16.45, 3.15 Probe materiale. 00.30 F.a. 14.00 F/a. „Avarul”. 3.00 Telejurnal.
20.00, 2.10, 5.15 Amănunte. materiale. 18.00 Îl priveşte pe fiecare. 5.00 Top-show. 16.20 F.a „Perepețiile lui Șurik”. 14.55, 0.25, 4.10 Vorbeşte corect!
0.25 F.a „Dansează”. 18.00, 19.00, 4.00 Îl priveşte pe fiecare. 20.00, 3.15 Amănuntele săptămânii. 18.00 Cel mai, cel mai... 15.00, 16.05 Convieţuiri.
2.50 Scepticul. 20.00, 2.10, 5.15 Amănunte. 23.50 F/a. TV „CERNĂUŢI” 20.25 T/s. 17.25 Live sală.
4.45 Top-show. 0.25 F.a. 02.10 F/a. 00.50 F.a.„Numele”. 17.30 Handbal.
2.50 Scepticul. 05.05 Top-show. 06. 50 ,07.45,12.45, 14.30, 20.45 «Să-i 19.00, 4.10 Pulsul zilei.
TV „CERNĂUŢI” 4.45 Top-show. ştii pe-ai noştri!». TV „CERNĂUŢI” 19.55, 23.00 Starea zilei.
TV „CERNĂUŢI” 07.00 Timpul. 21.00, 1.00 România 9.
06. 50 ,08.50, 13.00,17.50, 23.50 «Să-i TV „CERNĂUŢI” 07.05 ,08.35, 14.45 Cinematograful 06. 50 ,08.05,12.50,14.30, 20.50 22.30 Starea naţiei.
ştii pe-ai noştri!». 06. 50 ,08.50, 13.00,17.50, 23.50 «Să-i «Micuţul». «Să-i ştii pe-ai noştri!». 23.00, 2.25 Documentar.
07.00, 15.05, 21.00 Cinematograful «Micuţul». 06. 50 ,08.50, 13.00,17.50, 23.50 «Să-i ştii ştii pe-ai noştri!». 07.50, 09.50,11.45, 17.10, 19.05 07.00 Timpul. 0.30, 2.25 Zona@.
07.20, 09.50, 14.55, 16.50 , 19.35 «Parada pe-ai noştri!». 07.00, 15.05, 21.00 Cinematograful «Micuţul». «Parada planetelor». 07.05, 11.55 „Hand Made”.
planetelor». 07.00, 15.35, 21.00 Cinematograful «Micuţul». 07.20, 09.50, 14.55, 16.50,19.35 Parada 08.00, 18.00, 00.00 Reporter de Cernăuţi. 07.30, 17.00 Cinematograful JOI 29 MARTIE
07.30, 19.00, 21.30 Reporter de Cernăuţi. 07.10, 15.50, 19.30 „Expertul vostru”. planetelor». 08.30 „Afișa”. «Micuţul». 6.30, 8.00, 9.00 1 Matinal.
08.00, 21.25 „Afișa”. 07.20, 09.50, 14.55, 16.50,19.35 Parada 07.30, 19.00, 21.30 Reporter de Cernăuţi. 08.35, 16.30 „Livadă. Grădină. Florărie”. 08.10, 09.45,12.45, 16.50,19.00 9.45, 11.45, 12.30 Teleshopping.
08.05, 17.00 „Bussines”. planetelor». 08.00, 19.30, 21.25 „Afișa”. 10.00, 19.15 «Strada Sviatkova, 1». «Parada planetelor». 10.00, 11.00 Perfect imperfect.
08.30 „Frontiera țării”. 07.30, 19.00, 21.30 Reporter de Cernăuţi. 08.05 „Control civil”. 10.50, 20.10 „Serpantina muzicală”. 08.20 «O singură țară». 12.00 Parlamentul României.
09.00, 16.00 „Dreptul la succes”. 08.00,19.30, 21.25 „Afișa”. 08.30, 18.00 „Casa ta”. 12.00 „Frumoasele”. 09.00 Reporter de Cernăuţi. 13.00 Aici, acum.
10.00, 19.45 «Strada Sviatkova, 1». 08.05, 22.55 „O singură țară”. 09.00, 16.00 „Dreptul la succes”. 12.25, 18.45 «Frontiera de vest». 10.00, 19.10 «Strada Sviatkova, 1». 14.00, 16.00, 17.00, 23.30 Telejurnal.
11.30 «Ora strălucită de la M2». 08.35, 18.00 „Casa ta”. 10.00, 19.45 «Strada Sviatkova, 1». 13.00 «Ora strălucită de la M2». 11.30 Casa ta. 14.55, 0.55, 4.10 Vorbeşte corect!
13.15 F/a „Îngerul”. 09.00, 16.00 „Dreptul la succes”. 11.30 «Ora strălucită de la M2». 14.45 „Maratonul vedetelor”. 11.55 „Hand Made”. 15.00, 16.05 Akzente.
17.00, 18.00 «O singură țară». 10.00, 19.45 «Strada Sviatkova, 1». 13.15 F/a „Visul”. 15.30 „Hand Made”. 13.00 «Ora strălucită de la M2». 17.30 Lozul cel mare.
17.25 „Euromax”. 11.30 «Ora strălucită de la M2». 17.00 «Călătorii interesante». 16.00 „Azi-mâine”. 14.45 „Frumoasele”. 18.00, 0.30, 4.10 Banii tăi.
18.00 „Căutarea copiilor”. 13.15„Maratonul vedetelor”. 17.25 „Casa ta”. 16.30 „Euromax”. 16.00 F/a „Sezonul albinelor”. 18.35, 4.15 Pulsul zilei.
18.30 „Global 3000”. 13.40 Concert. 18.40 «Frontiera țării. 17.20, 23.00 „O singură țară”. 18.20 «Frontiera de vest». 19.55, 22.55 Starea zilei.
22.00 F/a „Visul”. 15.05 „FriedsClub”. 22.00 F/a „Gangsterii”. 21.00 F/a „Sezonul albinelor”. 18.20 Serviciul salvării 21.00, 1.00 România 9.
16.25, 17.00 «Călătorii interesante». 00.00 „Azi-mâine”. 21.00 F/a „Ura”. 22.30, 23.00 Starea naţiei.
ICTV 17.25, 20.30 „Azi-mâine”. ICTV 22.30 F/a „Buncherul”. 23.30, 2.25 Documentar.
22.00 Răspuns direct. ICTV
07.45,12.45,15.45, 18.45, 21.05 Fapte. 05.50 „Mai mult ca adevărul!”. ICTV VINERI, 30 MARTIE
09.15, 19.20 Noutăţi neobişnuite. ICTV 07.45,12.45, 15.45,18.45,21.05 Fapte. 07.40 „Eu știu!”. 6.30, 8.00, 9.00 1 Matinal.
11.15, 17.40, 21.30 T/s „Mentalistul”. 09.15, 19.20 Noutăţi neobişnuite. 09.35 „Disel Show”. 05.35 „Insaider”. 9.45, 11.45, 12.30 Teleshopping.
12.10, 13.20 F/a. 07.45,12.45,15.45, 18.45 ,21.05 Fapte. 10.10 „Insaider”. 10.50, 11.45 „Serviciul”. 07.25 T/s „Codul luiCostantin”. 10.00, 11.00 Perfect imperfect.
14.55, 16.15 T/s „Nikonov și Ko”. 09.15, 19.20 Noutăţi neobişnuite. 11.10, 17.35 T/s „Mentalistul”. 13.00 „La trei”. 09.20 T/s „Secția 44”. 12.00 Parlamentul României.
20.15 „Frontul secret”. 10.10 „Frontul secret”. 12.15, 13.15 F/a „Robocop”. 16.20 F/a „Robocop”. 12.15, 13.00 „La trei”. 13.00 Aici, acum.
22.35„La trei”. 11.10, 17.40, 21.30 T/s „Mentalistul”. 14.15 „La trei”. 19.15 Noutăţi neobişnuite. 13.35, 16.15 F/a „Godzila”. 14.00, 16.00, 17.00, 20.00, 23.30,
23.45 F/a „Romeo trebuie să moară”. 12.10, 13.15 F/a „Romeo trebuie să 15.10, 16.25T/s „Nikonov și Ko”. 20.05, 22.35 F/a „Godzila”. 20.35 F/a. 3.05 Telejurnal.
01.45 T/s „NCIS-L.A.”. moară”. 20.20 „Antizombi”. 01.05 T/s „NCIS-L.A.”. 23.10 F/a „Eu, Frankenshtain”. 14.55, 21.55 Vorbeşte corect!
15.05, 16.25 T/s „Nikonov și Ko”. 21.25, 22.50 „Disel Show”. 00.55 T/s „NCIS-L.A.”. 15.00 Fără etichetă.
2.STB 20.20 „Insaider”. 23.50 F/a. STB 16.05 Euro polis.
22.30 „La trei”. 01.50 F/a. STB 17.30, 3.45 Cooltura.
06.50, 15.30 «Totul va fi gustos!». 23.40 F/a. 06.00„Caraoke”. 18.00 Lumea azi.
08.30 «Totul va fi gustos!». STB 06.55 „Casă pe casă”. 07.05, 13.55 T/s „Când suntem acasă”. 18.35, 4.10 Pulsul zilei.
09.25, 20.00, 22.40 „MasterȘef 7”. STB 09.00 „Totul va fi gustos!”. 09.00 «Totul va fi gustos !». 21.00 Chipurile României.
12.45 „Casă pe casă”. 06.00, 18.00, 00.25 T/s „Când suntem 10.05, 22.30 T/s „Când suntem acasă”. 09.55 „Caraoke”. 22.00 Documentar.
15.25 „Istorii mistice 6”. 06.55, 18.00 T/s „Când suntem acasă”. acasă”. 10.45 „MasterȘef 7”. 10.55 ”Comoara”. 23.30 Anchetele comisarului Antonescu.
17.30, 22.00 „Știri”. 08.10 «Totul va fi gustos!». 06.45, 07.45 «Adevărul meu». 14.05 „Burlacul 8”. 15.05 „Nevastă pentru tata”. 0.30 Dosar România.
18.00 T/s „Când suntem acasă”. 09.10 „MasterȘef 7”. 08.35 F/a „Mamă fără voie”. 17.00 F/a „Fetele”. 19.00, 20.00, 22.10 „Investighează
00.15 „Unul pentru toți”. 12.25 „Casă pe casă”. 11.10 F/a. 19.00„Comoara”. extrasenșii”. SÂMBĂTĂ, 31 MARTIE
15.25 „Istorii mistice 6”. 17.30, 22.00 „Știri”. 22.30„Talk show”. 21.00 „Unul pentru toți”. 6.30 Lumea azi.
BUCOVINA 17.30, 22.00 „Știri”. 19.50, 22.40, 23.35 „Burlacul 7”. 00.25 ”Despre sex”. 23.00 F/a. 7.00, 10.00, 22.00, 0.10 Documentare.
19.50, 22.40 ”Talk show”. 8.30 Banii tăi.
7.00, 7.35, 8.05, 8.35 “Bună dimineaţa, 00.00 „Unul pentru toți”. BUCOVINA BUCOVINA BUCOVINA. 9.00 Creativ.
Bucovina!”. 9.30 M.A.I. aproape de tine.
7.30, 13.30, 19.00, 20.30 Noutăţi. BUCOVINA 7.00, 7.35, 8.05, 8.35 “Bună dimineaţa, 7.00 Vreau să fiu. 7.00 Vreau să fiu. 10.00 “povestea celor cinci purceluşi”.
9.00 T/s “Roxolana”. Bucovina!”. 7.40 Emisiune distractivă. 7.40 Cine e stăpân în casă? 11.00 Starea naţiei.
10.00, 21.00 Pauză în transmisiune. 7.00, 7.35, 8.05, 18.00 “Bună dimineaţa, 7.30, 8.00, 8.30, 13.30, 19.00, 20.30 7.50 Divertisment. 8.20 Cum adică? 12.00, 2.20 Vreau să fiu sănătos!
13.40, 19.30 Tema zilei. Bucovina!”. Noutăţi. 8.00 Bună dimineaţa, Bucovina! 9.00 Bună dimineaţa, Bucovina! 13.00 Chipurile României.
14.10 Muzică folk. 7.30, 8.00, 8.30, 13.30, 19.00, 20.30 9.00 T/s “Roxolana”. 9.45 Istorii de artă. 9.45 Istorii de artă. 13.50 Vorbeşte corect!
15.10 Amurguri. Destine. Noutăţi. 10.00, 21.00 Pauză în transmisiune. 10.00, 21.00 Pauză în transmisiune. 10.00, 21.00 Pauză în transmisiune. 14.00, 20.00, 3.10 Telejurnal.
16.00 Punctul de atingere. 9.00 T/s “Roxolana”. 13.40, 19.30 Tema zilei. 13.40, 17.30, 19.30 Tema zilei. 13.40, 17.30 Tema zilei. 14.30 Adevăruri despre trecut.
16.30 Universitatea publică. 10.00, 21.00 Pauză în transmisiune. 14.10 Muzică folk. 14.10 T/s “Roxolana”. 14.10 T/s “Roxolana”. 15.00 Ora regelui.
17.15 Banii noştri. 13.40, 19.30 Tema zilei. 15.10 Amurguri. Destine. 17.00 Accente. 15.50 Muzică folk. 16.10 Nicolae Mureşan,
17.45 Moment poetic. 14.10 Muzică folk. 16.00 Punctul de atingere. 17.30 Paleta. 16.35 Lumină. 40 de ani de activitate.
18.00 Istorii adevărate. 15.10 Amurguri. Destine. 16.30 Universitatea publică. 18.00 Podiumul vieţii ei. 18.00 Emisiune distractivă. 18.00 Exclusiv în România.
18.30 Off line. 16.00 Punctul de atingere. 17.15 Scheme. 20.00 Istoria desecretizată. 19.00 Vestiarul. 18.50 Teleenciclopedia.
20.00 Accente. 16.30 Universitatea publică. 17.40 Emisiune distractivă. 20.30 Fără dreptul la uitare. 19.30 Documentar. 19.45, 2.20 Eusuntromânia.
20.25 Anul nou cu studioul “Dance-City”. 17.15 Discuţie dificilă. 17.50 Divertisment. 20.30 Temerarii. 20.00 Istoria desecretizată. 21.00 Dosar România.
22.30 Tema zilei. 17.45 Noutăţi în limba română. 18.00 Ţara talentelor. 1.00 Seara de Crăciun. 20.45 Călătorii TV. 23.00 Profesioniştii.
22.50, 4.30 Călătorii TV. 18.30 Paleta. 18.30 Lumea verde. 2.40 Atracţie pământeană. 22.30 Ucraina colindă.
0.05 Farmacia verde. 20.00 Adevăruri veşnice (în limba română). 20.00 Off line. 5.00 Concert. 0.30 Ritmul afacerilor. DUMINICĂ, 1 APRILIE
2.10 Lumea verde. 20.30 Poveste despre Caterina. 5.40 Intrare în biserică. 21.00 Emisiune distractivă. 6.30 Teleenciclopedia.
2.40 Cum adică? 23.50 Călătorii TV. 2.15 Concert. 7.30 Oameni ca noi.
3.00 Frumuseţea în detalii. 8.10, 4.15 Universul credinţei.
3.40 Istorii adevărate. 9.30, 3.30 Pro Patria.
5.30 Memorie. 10.00 În grădina Danei.
10.35, 12.00 Viaţa satului.
11.50 Minutul de agricultură.
13.00 Tezaur folcloric.
14.00, 20.00, 2.45 Telejurnal.
14.30 Ultima ediţie.
15.30 Politică şi delicateţuri.
16.30 Documentar.
17.30 Istoria cu Virgil.
17.45 Lozul cel mare.
18.25 Live sală.
18.30 Handbal.
21.10 Nicolae Mureşan, 40 de ani de
carieră artistică.
23.00, 3.25 Garantat %.
24.00 Politică şi delicateţuri.
4 JOI, 22 MARTIE 2018

TVR-2 TVM
zz NOUTĂŢI SALARIILE PEDAGOGILOR VOR FI MAJORATE
LUNI, 26 MARTIE 7.00. Documentar. 8.00. Euro- LUNI, 26 MARTIE 6.05 Rapsodia satului. 6.55-9.00, 1.00 Bună
PROSPERITATE MINISTRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI A OBŢINUT UN AJUTOR MATERIAL DE 40 MII DE
maxx. 8.30. Azi despre mâine. 9.00., 17.40. T/s “Regele dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00
ECONOMICĂ – PREŢ GRIVNE îndrăgostit”. 10.10. Ferma. 11.00. Gala umorului. 12.00. ȘTIRI (rus). 9.40 Europa în concert. Milow (Belgia). 10.25 Abra-
NOU LA APĂ, IAR DIN Doar să gustaţi. 13.00., 19.00., 4.00. Telejurnal. 13.40. ziv. 10.45 Documentar. „Shift – viața în era digitală”. 11.00 Bună
În decembrie 2017, Lilia Grynevici, minis- Teleshopping. 14.00., 23.45. Se zice că... 15.00. Cultura seara! Talk-show. 12.00, 2.45 Evantai folcloric. 13.15, 19.40, 3.45
APRILIE ŞI LA GAZE trul ucrainean, reformatoarea învăţământului, minorităţilor. 18.50. E vremea ta! 20.00. Destine ca-n Pur și simplu. 13.30, 18.05, 4.40 Cine vine la noi? Divertisment.
De la 1 martie curent, tarifele la apro- a primit un salariu de 76.600 mii de grivne, filme. 21.00. D-ale lu-Mitică. 22.10. T/s. “CSI: Crime şi 14.20, 22.10 Serial. “SCLAVA CEA ALBĂ”. 15.15 Desene animate.
vizionarea centralizată cu apă pentru locui- în deosebi, un ajutor material de 40 mii de investigaţii”. 0.45. F.a. “Muşchetarul”. 2.30. Femei de 10, „Cartea Cărților”. 15.45 Cultura azi. 16.30 Magazin FIFA. 17.15
torii sectorului privat şi persoanele juridice, grivne. bărbaţi de 10. 3.30. Sănătate cu de toate. 4.50. 5 minute Serial. “VOCEA LIBERTĂȚII”. 19.00 MESAGER. 19.55 Vector
vor spori până la 13, 944 de grivne pentru Şi dacă în 2017 demnitarul n-a reuşit să- de istorie. 5.00. Gala umorului. European. 20.25 Focus Europa. 21.20 Săptămâna sportivă. 23.25
un metru cubi, pentru locatarii blocurilor şi pună în aplicare toate proiectele inovatoare, MARŢI, 27 MARTIE 7.00., 11.50. Documentare. „Mărțișor 2018”.
cu multe etaje - 15,012 grivne pentru un chiar şi cele ce se referă la remunerarea dască- 8.00. Mic dejun cu un campion. 9.00., 17.40. T/s “Regele MARȚI, 27 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55-9.00, 1.30
metru cubi. lilor, în anul curent, după cum a informat Lilia îndrăgostit”. 10.10., 16.40., 2.30. Femei de 10, bărbaţi de Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,
Grynevici, adaosul minim la salariile lucrătorilor 10. 11.00. Destine ca-n filme. 12.00. Doar să gustaţi. 13.00., 22.00 ȘTIRI (rus). 9.40, 17.15 Serial. “VOCEA LIBERTĂȚII”. 10.30
PÂINEA CEA DE TOATE din învăţământ vor spori de la 20 până la 30%. 19.00., 4.00. Telejurnal. 13.40. Teleshopping. 14.00., 23.45. Vector European. 11.00 Rapsodia satului. 11.45 Tezaur. 12.00 O
În deosebi, cel puţin de la 20% vor obţine învăţătorii claselor primare, unde procesul de Se zice că... 14.50. Cultura minorităţilor. 18.50. E vremea seară în familie. 13.15, 19.40, 3.45 Pur și simplu. 13.30, 18.05, 4.40
ZILELE SE SCUMPEŞTE instruire se va înfăptui conform noilor standarde ale şcolii ucrainene, şi profesorii de limba ta! 20.10., 0.35. F.a. “Până când moartea ne va despărţi”. Cine vine la noi? Divertisment. 14.20, 22.10 Serial. “SCLAVA CEA
APROAPE ZILNIC şi literatura ucraineană din şcolile cu limba de predare a minorităţilor naţionale. Iar de la 1 21.50., 2.20. 5 minute de istorie. 22.10. T/s “CSI: Crime ALBĂ”. 15.15 La noi în sat. 15.55, 0.55 Săptămâna sportivă. 16.30
septembrie va fi majorat salariul tuturor pedagogilor şi investigaţii”. 0.35. Filmul de artă. 2.20., 4.50. 5 minute Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55 Moldova în direct.
Cu trei ani în urmă, conducerea Vă amintim că de la 1 ianuarie 2018 salariul mediu al pedagogilor e de 7600 de grivne. de istorie. 3.30. MotorVlog. 5.00. D-ale lu-Mitică. 21.20 Dialog social. 23.25 Drumul spre Rusia 2018. Magazin sportiv.
Ucrainei a promis din 2017 prosperitate Ce-i drept, odată cu majorarea salariilor vor spori şi preţurile la produse şi mărfuri, tarifele, MIERCURI, 28 MARTIE 7.00., 11.50. Documenta- 23.50 Prin muzică în Europa.
economică, că vom avea un trai decent,
cu salarii şi pensii ca în ţările dezvoltate. curentul, gazele etc, şi, desigur, inflaţia în Ucraina, după cum de regulă se întâmplă. re. 8.00., 1.00. D-ale lu-Mitică. 9.00., 17.40. T/s “Regele MIERCURI, 28 MARTIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Documen-
Guvernul ucrainean promite din nou îndrăgostit”. 10.10., 16.40., 2.30. Femei de 10, bărbaţi de tar. „Kino”. 6.55-9.00, 1.00 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00,
că în anul curent preţurile la produsele
alimentare se vor majora nu mai mult ORAŞELE-FANTOMĂ DIN CHINA 10. 11.00. Cap Compas. 11.30. Natură şi aventură. 12.00.
Doar să gustaţi. 12.30. Pofticioşi, la cratiţă! 13.00., 19.00.,
21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.40, 17.15 Serial. “VO-
CEA LIBERTĂȚII”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 2.45 Moldova
decât cu 7%. Însă producătorii sunt de
altă părere – în 2018 preţul produselor 4.05. Telejurnal. 13.40. Teleshopping. 14.00., 23.45. Se în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Focus Europa. 13.15, 19.40, 3.45
de panificaţie se vor majora cu 25%, scrie Dezvoltarea accelerată a economiei chineze din ultimii ani a avut şi o serie de conse- zice că... 15.00. Cultura minorităţilor. 18.50. E vremea Pur și simplu. 13.30, 18.05, 4.40 Cine vine la noi? Divertisment.
„KP în Ucraina”. De altfel, ele, precum cinţe nefaste. Ţara a putut să construiască mult mai rapid decât a evoluat cererea, acest ta! 20.10., 1.40. F.a. “Caleaşca de aur”. 22.10. T/s “CSI: 14.20, 22.10 Serial. “SCLAVA CEA ALBĂ”. 15.10, 0.10 Cuvintele
şi medicamentele, legumele, fructele şi lucru dând naştere la aproximativ 50 de oraşe-fantomă. Crime şi investigaţii”. 0.45. F.a. “Până când moartea ne va Credinței. 16.00 Fii tânăr! 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55 „Butonul
alte produse, se scumpesc aproape zilnic. Ordos părea, în urmă cu câţiva ani, că va fi unul dintre cele mai înfloritoare oraşe din despărţi”. 2.20. Poate nu ştiai. 3.30. Plimbaţi şi mâncaţi. roșu”. Talk-show politic. 21.20 Dincolo de cifre. 23.25 ARC muzical
China. Cu 15 ani în urmă, un boom economic datorat mineritului a făcut ca guvernul chinez 4.50. 5 minute de istorie. istoric. Max Fișman.
să pompeze sume imense de bani în zonă, în speranţa că municipiul va fi un nou centru JOI, 29 MARTIE 7.00., 11.50. Documentare. 8.00. JOI, 29 MARTIE 6.40 Tezaur. 6.55-9.00, 1.00 Bună dimineața!
cultural, economic şi politic al Chinei. Gala umorului. 9.00., 17.40. T/s “Regele îndrăgostit”. 7.00, 7.30, 8.00, 13.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.40,
Autorităţile au construit un nou 10.10., 16.40., 2.30. Femei de 10, bărbaţi de 10. 11.00. 17.15 Serial. “VOCEA LIBERTĂȚII”. 10.30, 5.30 Dincolo de cifre.
mega-cartier, Kangbashi, în care ar fi Pescar hoinar. 11.30. Plimbaţi şi mâncaţi. 12.00. Pofticioşi 11.00, 2.45 „Butonul roșu”. 12.00 Magazin FIFA. 13.15, 19.40, 3.45
urmat să locuiască nu mai puţin de un la cratiţă! 13.00., 19.00., 2.10., 4.00. Telejurnal. 13.40. Pur și simplu. 13.30, 18.05, 4.40 Cine vine la noi? Divertisment.
milion de oameni. Kangbashi se remarca Teleshopping. 14.00., 23.45. Se zice că... 15.00. Cultura 14.20, 22.10 Serial. “SCLAVA CEA ALBĂ”. 15.10 Documentar.
prin arhitectură conceptuală, turnuri re- minorităţilor. 18.50. E vremea ta! 20.10. F.a. “Servicii „Shift – viața în era digitală”. 15.25 Documentar. “La drum!”. 15.50
zidenţiale impresionante, stadioane şi săli complete pentru Sara”. 21.50. Poate nu ştiai. 22.10. T/s Erudit-cafe. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55
de spectacole ultra-moderne. Cu toate “CSI: Crime şi investigaţii”. 3.50., 4.50. 5 minute de is- Moldova în direct. 21.20 Fii tânăr! 23.25 Cultura azi.
acestea, cei un milion de locuitori nu au torie. 21.55. Poate nu ştiai. 0.55. F.a. “Caleaşca de aur”. VINERI, 30 MARTIE 6.05 Sub același cer. 6.40 Profil de savant.
apărut. Kangbashi a avut, în momentul 3.30. Cap Compas. 6.55-9.00, 1.00 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI.
de vârf din 2010, o populaţie de circa VINERI, 30 MARTIE 7.00., 11.50. Documentare. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.40, 17.15 Serial. “PIELE SĂLBA-
20.000 de persoane, iar Ordos are astăzi 8.00. Memorialul Durerii. 9.00., 17.40. T/s “Regele în- TICĂ”. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00, 2.45 Moldova în
Dacă continuă astfel, pensionarii cu o populaţie de aproximativ 100.000 de drăgostit”. 10.10., 16.40. Femei de 10, bărbaţi de 10. direct. 12.00 Documentar. “Proiecte de viitor”. 12.30 ARC muzical
pensii minime pot rămânea fără pâinea locuitori. Oraşul pare a fi o utopie eşuată, plină de peisaje post-apocaliptice. 11.00. Duelul pianelor. 13.00., 19.00., 3.35. Telejurnal. istoric. David Fedov. 13.15, 19.40, 3.50 Pur și simplu. 13.30, 18.05,
cea de toate zilele, căci nu vor avea pe ce Chinezii au vrut să construiască la Yujiapu un echivalent chinezesc al Manhattan-ului 13.40. Teleshopping. 14.00. Cultura minorităţilor. 15.40., 4.40 Cine vine la noi? Divertisment. 14.20, 22.10 Serial. “SCLAVA
o cumpăra. din New York sau al City-ului londonez, care să găzduiască cel mai mare centru financiar din 1.10. Ieri. Azi. Mâine. 18.50. E vremea ta! 20.00. Gala CEA ALBĂ”. 15.10 Documentar. “World Stories”. 15.30 Docu-
Cu un sfert pâinea se va scumpi din lume. Planurile lor nu s-au materializat, iar lucrările au fost întrerupte în 2010. În prezent, umorului. 21.10., 3.00. F.a. “New York Melody”. 23.10. mentar. “Check-in”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 19.00, 4.00
cauza sporirii preţului la pâinea exportată, complexul impresionant format din 47 de zgârie-nori şi hoteluri este complet pustiu. F.a. “Arn, cavalerul templier”. O.50. 5 minute de istorie. MESAGER. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.20
spun specialiştii Asociaţiei fermierilor şi Nici oraşele de succes, precum Shanghai-ul, nu duc lipsă de clădiri şi cartiere fantomă. 4.40. Pescar hoinar. Educație pentru carieră. 21.40 „Împărțit la doi”. 23.25 Art-club (rus).
proprietarilor de pământ. Astfel, preţul SÂMBĂTĂ, 31 MARTIE 7.00., 16.00. Documentar. SÂMBĂTĂ, 31 MARTIE 6.05 Documentar. “Global 3000”.
pâinii se va majora cu 26 % şi se va scumpi 8.00. Desene animate. 9.00., 5.10. T/s. “Cireşarii”. 9.50., 7.00 Drumul spre Rusia 2018. Magazin sportiv. 7.30 Documentar.
în fiecare două luni. Reprezentanţii ramurii 10.50. Poate nu ştiai. 10.00., 4.00. Mic dejun cu un “Global 3000”. 8.00, 2.00 Bună dimineața de week-end! 10.00 Ma-
respective aderă la ideea că sunt nevoiţi să COLABORAREA CU FMI A ADUS UCRAINEI DOAR campion. 11.00. D-ale lu-Mitică. 12.00. Euromaxx. 12.30. gazinul copiilor. 10.30 Desene animate. „Cartea Cărților”. 11.00
sporească preţurile, deoarece creşte salariul Gala umorului. 13.30., 23.40. Motor Vlog. 14.00., 5.00. Casa mea. 11.30 Documentar. “O doză de sănătate”. 12.00 Ani-
minim, sporesc preţurile la agenţii energe-
DATORII ÎN 2018 UCRAINA TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ Memorialul Durerii. 15.30., 3.00. Cap Compas. 15.30. versări. Iurie Matei. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Ion Druță. „Păsările
tici, transport. DATORII DE 130 MLRD DE GRIVNE Plimbaţi şi mâncaţi. 16.00. Handbal. 17.30., 18.50. E tinereții noastre”. Spectacol. 15.50 Prin muzică în Europa. 17.00,
vremea ta. 18.00. F.a. “Fata samurai”. 19.00. Telejurnal. 23.15 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Portrete în timp.
Această teză aparţine deputatului poporului Viktor BONDAR şi constituie un cerc în- 20.10. F.a. “Dirty Dancing”. 22.10., 2.00. F.a. “Onoare şi De Ziua Mondială a Teatrului. 18.15 La noi în sat. 19.00, 3.55
DE-ABIA DACĂ SE DĂ ÎN chis pentru Ucraina, fiindcă reformele nu sunt înfăptuite, iar creşterea volumului global respect”. 23.45. MotorVlog. 0.30. F.a “Servicii complete MESAGER. 19.40 “Zapovednik”. Jurnal satiric. 19.55, 5.00 O seară
EXPLOATARE CÂTE O al producţiei e condiţionat de scoaterea capitalului peste hotare. pentru Sara”. 2.10. F.a. “Onoare şi respect”. în familie. 21.35 „Mărțișor 2018”. Formația „Mirage” (Letonia). 0.00
Aici apare întrebarea firească: sub a cui muzică dansează Ucraina şi guvernul ei? Cine DUMINICĂ, 1 APRILIE 7.00. Documentare. 8.00. Aniversări. Valeriu Cazacu.
ŞCOALĂ ne impune voinţa sa?, - se întreabă ”Главред”. Ceea ce se observă în prezent înseamnă în- Desene animate. 9.00., 5.05. Ferma. 10.00., 4.30. Pescar DUMINICĂ, 1 APRILIE 6.05 Documentar. “Made in Germany”.
Site-ul iniţiativei guvernamentale deplinirea cerinţelor FMI şi ele n-au nimic cu dezvoltarea economiei Ucrainei, cu susţinerea hoinar. 10.30. Natură şi aventură. 11.00. Handbal. 12.30. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00, 2.05 Bună dimineața de week-end!
„Decentralizarea” a anunţat că în anii industriei, cu perspectivele sferelor ei, cu crearea locurilor de muncă. Mai mult, îndeplinirea Teleplay. Sănătate cu de toate. 13.10. F.a. “Sosesc păsările 10.00 Ring Star. 11.00, 4.50 Erudit-cafe. 11.40 Abraziv. 12.00 Știință
2014-2017 în Ucraina au fost construite cerinţelor respective a cauzat introducerea unor pseudoreforme (în particular, a ocrotirii călătoare”. 14.55. Poate nu ştiai. 15.00. Duelul pianelor. și inovare. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15
60 de şcoli noi. sănătăţii, învăţământului) ce creează doar probleme ucrainenilor şi nu rezolvă nimic. 17.00., 3.30. D-ale lu-Mitică. 18.00. T/s “Fata samurai”. „O demivorbă” cu Ilona Spătaru. 13.45 Chișinău de ieri și de azi.
Cel mai mare număr dintre ele revin „ La începutul acestui an eram de acum datori creditorilor străini 85% din volumul 18.50. E vremea ta! 19.00., 3.30. Telejurnal. 20.10., 0.30. 14.00 Rapsodia satului. 14.45 Tezaur. 15.00 Profil de savant. 15.15
anului 2017, când au fost înălţate 25 insti- producţiei globale, iar la sfârşitul lui 2018 Ucraina urmează să plătească 130 miliarde de F.a. “Cantemir”. 22.10., 3.45. Filmul de artă. 0.10. F.a Documentar. “O doză de sănătate”. 15.40 Constantin Moscovici.
tuţii de învăţământ. În prezent, cu părere de grivne doar pentru datoriile din perioada precedentă. În acelaşi timp, FMI pune conducerii “Sosesc păsările călătoare”. 2.20. Teleplay. „Alături de preteni”. Spectacol muzical. 17.00, 23.00 ȘTIRI (rus).
rău, în majoritatea regiunilor de-abia dacă condiţii – să vândă pământul, să înfăptuiască reforma medicală, să transforme organele 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 19.00, 4.00 MESAGER
s-a dat în exploatare câte o şcoală. de drept, să introducă moratoriul la exportarea lemnului ce a fost anulat, să scumpească STOP-CADRU. 19.55 Festivalul-concurs „Crizantema de Argint”.
gazele, electricitatea ş.a.m.d. Aceasta duce la faptul că populaţia sărăceşte şi nu poate Gala laureaților. 21.20 “Zapovednik”. Jurnal satiric.
nimic schimba în ţară, cu excepţie că Ucraina adună datorii pentru viitoarele generaţii”, a
concluzionat deputatul.
Felicia NICHITA-TOMA
Zilele de primire la redacție - marți și miercuri orele 11-16
Tu eşti o lume ce se duce
◊ VERSURI NOI Copiii mei, trâind în alte locuri Şi eşti lumina care vine, Sosi-va primăvara Cu dinți albi-străluciți
Să nu uitaţi de locul părintesc, Tu eşti trecutul şi prezentul, La timpul ei mereu Pe alocuri murdari de noroi. Eminescu le petrece
Aici pădurea freamătă mai dulce, Şi aşteptata zi de mâine. Şi ea ne-a fi comoara – Cu privirea luminând...
VENIŢI LA CASA Aici izvoarele de dragoste vorbesc. Un dar de la Dumnezeu. Iarna ne-nghite de vii,
MAMEI Tu eşti o noapte care plânge Ne mestecă cu ninsoare ION COJOCARU
Copiii mei, împrăştiaţi prin lume, Aici câmpia mult e mai frumoasă Şi eşti un răsărit de soare, PRIMĂVARA A SOSIT Şi străzile sunt pustii, Ianuarie 2018
Veniţi la casa care v-a crescut, Şi cerul mai albastru e cu mult, Tu eşti o unică poveste Şi lumea cu-ncetul dispare...
De-atâţea ani privesc în depărtare, Copiii mei, veniţi la casa noastră, Şi eşti un suflet ce te doare. Prima zi de primăvară DE LA INIMĂ,
De-atâta vreme nu v-am mai văzut. La casa mamei care v-a crescut. E la noi cu bine, Se bucură iarna de noi, VĂ SCRIU...
Tu eşti amurgul cu luceferi, Pune flori la inimioară – Şi râde satisfăcută...
Copiii mei, porniţi în largul zării, MARIE Esenţa aştrilor cereşti, Voie bună vine. — Lăsați-o să ningă, râzând, Aşa-mi vine câte-o dată
Mi-e dor de voi şi vă aştept mereu, Tu eşti credinţa noastră mare Căci viața şi-aşa este scurtă... Gânduri grele, dor nebun...
Tăcerea grea mă doare ca o rană Tu eşti un val din valul mării Şi veşnicia vieţii eşti. După-o iarnă grea şi lungă Mă-ngrozeşte, mă-ntristează
Pătrunsă în adâncul sufletului meu. Şi freamăt eşti în codrul verde, Soseşte şi iarna scumpă, Peste oraşul meu galben Tot ce văd şi tot ce aud,
Tu eşti o frunză ce se naşte Petru GRIOR, or. Cernăuţi Norii deşi în grabă-alungă, Ninsoare albastră se cerne... Ura astăzi se măreşte
Copiii mei, v-aţi despărţit de mine Şi eşti o rază ce se pierde. Viaţa nouă se-nvioară. — Lăsați-o să ningă, să râdă, În universul omenirii
Şi singură mă ştiu pe-acest pământ, SFÂRŞIT DE IARNĂ Cât încă e mai la putere... Trăim, Doamne, apocalipsa
Iar viaţa mea se-apropie de clipa Tu eşti un cântec de iubire Totul se schimbă pe glie, Şi nu ştim ce va fi mâine.
Aducerii aminte de cei ce nu mai sânt. Ştiut de moşi-strămoşii mei, Se duce iarna la popas, Flori vin să răsară, Vor veni alte timpuri, oricum, Omul de Dumnezeu creat
Tu eşti un murmur de izvoare Căci timpul ei îi vine,, Scump izvor cu apă vie Vor curge şuvoaie la vale, Se distruge cu-a sa mână
Şi taina florilor de tei. Dar aspre urme ne-au rămas, Face murmur iară. Va ieşi multă lume în drum, Nu mai ştie de păcat,
Simţim aceasta bine. Şi va fi primăvară cu soare! Numai ura azi îl mână!
Păsări multe, vrăbioare, februarie 2018 ***
zz CONDOLEANŢE Avem zăpadă multă Zboară cu plăcere, Gândurile ni-s fermecate,
Putem şti oare când se opresc secundele, iar durerile prind Şi gerul se-nteţeşte, Vin şi cele călătoare – Dorinţele neastâmpărate,
viaţă printre lacrimile sufletului? Cu o pierdere irecuperabilă, Iar primăvara scumpă Timpul aşa cere.
EMINESCU N-are pace nici măsură,
cu o durere sfâşietoare i-a îngheţat sufletul această friguroasă Deabea de se iveşte. ŞI LEGEA EDUCAȚIEI Inima şi-a lumii gură...
primăvară dragei noastre prietene, profesoarei şi artistei Victoria Luna-i gata să înceapă DIN UCRAINA Banii-i orbeşte vederea,
Costinean din s. Ropcea, raionul Storojineţ, – la 8 Martie s-a Se luptă prin zăpadă Lucrul scump cu bine, Importantă-i doar averea.
scuturat pe veci din pomul existenţei pământeşti floarea vieţii Cu frigul piept la piept, N-are timp nici pentru-oleacă, Vreme trece, vreme vine... Unii se vor dumnezei –
scumpei sale mame Reghina SUHOVEŢCHI. Izbândă vrea să vadă Mersul drept îl ţine. Peste timpuri, peste legi, Să se-nchine toţi la ei.
E o tristeţe şi o durere insuportabilă, când te desparţi pe Pe drumul său cel drept. Veşnic Steaua de lumină Nu se tem de judecată
veci de fiinţa scumpă care ţi-a dat viaţă, te-a crescut, dăruindu-ţi Întâi martie se duce, Va pătrunde norii reci. Care-i va ajunge-odată.
bunătate şi iubire. Buna şi iubita mamă a fost un suflet blând şi Dar iarna-i stă în cale, Râde inimioara, ***
bun ca pâinea cea caldă, evlavios şi generos. Dumnezeu i-a dăruit Încearcă s-o oprească, Sus luceşte-un soare dulce, Peste noi — o nouă Lege Dumnezeu, mare putere
ani bogaţi, să se bucure de realizările fiicei, nepoţilor. S-a stins Cu mofturi de-ale sale Vine primăvara. Ca un nour greu atârnă, Totu-n mâna Ta se cere
din viaţă la o vârstă venerabilă. A plecat în lumea celor drepţi, lăsând un gol imens ce O încurcă să sosească. Nour negru, nour rece — Lumina zilei, apa, pământul,
muşcă cu durere şi amar în sufletele celor dragi. Eugenia BALAN-CIOCOBOC, Peste limba cea română!.. Viaţa noastră şi Cuvântul,
Cu un gând pios ne alăturăm şi noi, colectivul ziarului „Zorile Bucovinei”, durerii Deci timpul nu aşteaptă s. Tereblecea, raionul Hliboca Vrednici, răi, cinstiţi ori hoţi,
prietenei noastre, exprimându-i sincere condoleanţe, aprinzând o lumânare înlăcrimată Şi iarna va pleca Vreme vine, vreme trece, Doamne, ne iubeşte pe toţi?
în amintirea regretatei sale mame. Pe calea sa cea dreaptă, IARNA 2018 Norii trec, se duc, plutind...
Fie-i ţărâna uşoară, Dumnezeu să-i păzească somnul de veci în Grădina veşnic La noi pe veci n-a sta. Gheorghina PASCAL,
înfloritoare a Raiului! La Cernăuți ninge trist s. Ropcea, raionul Storojineţ
Şi zăpada râde de noi

“ZORILE BUCOVINEI” – Ziarul apare joi în limba română Telefoanele redacţiei: CONTUL DE DECONTĂRI: Articolele publicate în “Zorile Bucovinei” nu reflectă Tirajul
săptămânal
ziar al minorităţii naţionale româneşti Redactor-şef: Р/р 26004300434488,
neapărat punctul de vedere al redacţiei. Responsabilitatea
pentru veridicitatea datelor şi faptelor o poartă autorul. Redacţia
5.583
din Ucraina Код ЕДРПОУ 02476304
îşi rezervă dreptul de a reduce textele şi a le da o formă definitivă.
Nicolae TOMA 097-89-77-586 в АТ “Ощадбанк”, Manuscrisele nu se restituie. La scrisorile cititorilor se răspunde
FONDATOR: Întreprinderea colectivă prin intermediul ziarului. Responsabilă
Adresa noastră: МФО 356334.
de ediţie:
”Redacţia ziarului minorităţii naţionale româneşti
58000 or. Cernăuţi, str. O. Kobyleanska,5, ЧЦ Nr. 52 Indice 91236.
din Ucraina ”Zorile Bucovinei“. Certificatul înregistrării de stat: Seria KV nr. 8603 Felicia NICHITA
etajul III. „Conţinutul acestui ziar nu reprezin- Culesul şi paginarea computerizate la redacţie.
ЗАСНОВНИК: Колективне підприємство 095 -06-45-607 tă poziţia oficială a Ministerului Imprimare ofset. Coli de tipar 3. Corector:
”Редакція газети румунської національної
меншини України “Зоріле Буковіней”
zorilebucovinei@gmail.com pentru Românii de Pretutindeni”. Віддруковано ПП Ключук
м. Чернівці, вул. Заводська 37В.
Aurica CARAUȘU
(www.mprp.gov.ro)
 JOI, 22 MARTIE 2018 5
O PIERDERE GREA PENTRU SUFLETUL ROMÂNESC AL HORECEI zz DESTINE
SAGA UNUI ROMÂN DESCHIABURIT,
Sâmbăta trecută, pe la apus de soare,
Horecea a fost cuprinsă nu numai de răceala
adulmece aromele liliacului, să se odihnească
la umbra viguroşilor tei ce străjuiesc draga lui
Voronca n-a lăsat să se stingă focul limbii
române. Atunci, la acea sărbătoare, directorul
AJUNS ÎN „RAIUL” BOLŞEVIC
vijeliei neaşteptate în luna lui Mărţişor, ci şi şcoală, căreia i-a consacrat întreaga viaţă cu aflat de 16 ani la odihna binemeritată, dar ULTIMA DORINŢĂ
de vestea tristă că a încetat să bată inima lui nedorită şi neprimită de inima sa, Rămasă singură, fără sprijinul soţului, la o vârstă foarte tânără de 35 de ani, cu 4 copii mici, Ana Macreniuc din
Viorel VORONCA. Răspândită de dangătul şi-a adunat dividendele capitalului Crasna nu şi-a cruţat tinereţea şi nici puterile, a muncit ca o albină ca să-şi vadă odraslele fericite, să aibă ce îmbrăca, ce
clopotelor sfântului lăcaş al horecenilor investit de-a lungul deceniilor în mânca şi unde locui, să le dea în rând cu lumea. Iar când şi-a văzut copiii mari, s-a apucat să-i însoare. Ca orice mamă
(Biserica Înălţarea Domnului), părerea de instruirea şi buna creştere a zeci grijulie, i-a găsit şi fiului Dumitru o mireasă. Or, ca mulţi dintre părinţi, nu s-a gândit la consecinţele căsătoriei impuse,
rău a pătruns repede în casele şi sufletele de promoţii. Numai patru ani, la fiind sigură că doar cu fata aleasă de ea va fi fericit. Astfel se amăgesc părinţii şi doar cu scurgerea timpului înţeleg că
românilor din această suburbie a Cernă- începutul destinului de pedagog, a eforturile depuse sunt zădarnice, nu le-a adus copiilor nici fericire, nici linişte, nici bunăstare, că totul e trecător şi când
uţiului, unde, deşi în ultimul timp lumea lucrat la Şcoala Medie din Voloca, speranţele se sfărâmă nimic nu mai are însemnătate.
e foarte amestecată, conaţionalii noştri îşi dovedind în acel scurt episod să lase
zic pe nume, se salută cu ”Buna ziua”, sunt urme de neuitat. „Mama mi-a găsit mireasă Amărât, i-am zis atunci
înrudiţi prin sânge şi tradiţiile generaţiilor ”Toţi eram îndrăgostiţi de ma- după placul ei, o fiică de-a unei mamei: „Vezi ce-ai făcut şi
trecute, prin cămăşile ornate, cătrinţele cu tematică, rămâneam după lecţii verişoare, cu care, după legea ce „fericit” sunt, m-ai făcut
cingători tricolore, pieptarele şi cojoacele sau veneam seara la şcoală ca să creştinească, nici nu aveam de râs în întreg satul”. De
albe, păstrate în lăzile bunicilor. rezolvăm probleme cu tânărul nostru voie să mă însor, fiindcă eram ciudă, m-am dus la altă fată,
Deţinător al unui nume emblematic învăţător”, a evocat la omagierea di- rude. Nici eu n-o doream de care tot nu-i plăcea mamei,
pentru Horecea, Viorel Voronca a fost şi rectorului, fostul său elev din Voloca, soţie, nici ea, fiindcă avea un fiindcă nu era din neam mare,
va rămâne exponentul generaţiilor care distinsul profesor de limba română, iubit care se afla în închisoare „de sus”. M-am căsătorit cu ea
au purtat duhul românesc al suburbiei, Nicolae Mintencu, Învăţător Emerit şi îl aştepta, dar o vrea mama. împotriva voinţei mamei. Am
el, aidoma unui părinte, având grijă de buna tot ce-a avut mai bun în suflet. Dar i-a dăruit al Ucrainei, cântându-i duios: ”Viaţă, viaţă, După nuntă, mi-a spus că un trăit cu soţia în pace şi bună
rânduială şi respectarea omeniei ce a domnit Dumnezeu fericirea de a-şi sărbători, la 18 mai floare scumpă, bună eşti, dar tare scurtă”. an de zile nu se va culca cu înţelegere. Am reconstruit din
de veacuri pe acest pământ. N-a ajuns până 2015, jubileul octogenar în familia mare a micii Maria TOACĂ mine, fiindcă astfel i-a şoptit talpă casa, grajdul, am con-
la ziua sa de naştere din luna lui Florar ca să şcoli nr. 13 – vatra în care directorul Viorel (Continuare în pag. 6) un glas de sus. Căuta tot tim- struit o bucătărie de vară, am rât măcar acum, la bătrâneţe, scris cândva şi un vers despre
pul teie de curmeie până m-a crescut şi educat cinci copii. să fim împreună. I-am cerut tristeţile şi durerile bătrâneții:
făcut să-mi părăsesc casa şi Fiica Magdalena a studiat la mâna, dar mi-a spus că nunta CU DURERE VOI
S-a ajuns până într-atât, încât Are doi fii – cel mai mare, să mă duc la ea. Dar şi acolo Şcoala Pedagogică din Lipcani, ei acum e în cimitir. A refuzat
Grigore mi-a spus să nu merg NAŢIONALIŞTII UCRAINENI NU Gheorghe, a absolvit cu medalie n-am fost mult împreună. Nu Republica Moldova, a făcut să-mi dea şi numărul de tele-
MURI, MOARTEA
la el la cămin că are probleme DORESC SĂ VORBIM ÎN LIMBA de aur Universitatea de Medicină ştiu ce s-au sfătuit cu maică-sa, practica în Cutuzov, acolo s-a fon. Probabil nici n-am meritat SINGUR M-A
din cauză că vorbesc în română. din Cernăuţi, mezinul, Vasile, a căci, într-o zi, soacra mi-a zis şi căsătorit. Fiii Costică şi Ion altceva. Nici nu înţeleg cum GĂSI
Pe timpul Austro-Ungariei şi NOASTRĂ MATERNĂ – ROMÂNA studiat la Şcoala de medicină din au învăţat şoferia, iar am mai putut spera, după ce Nu ştiu, Doamne, ce-am greşit,
României, actualul centru raional Cernăuţi, tehnician stomatolog. În fiica Victoria e bucătar- am trădat-o în tinereţe, când Aşa rău m-ai pedepsit.
Hliboca, locuit de reprezentanţi ai elevii ca o adevărată prezent până ce e fără serviciu, căci şef la un restaurant din am ascultat de sfatul mamei Au venit anii mei grei,
mai multor naţionalităţi – români, mamă. Copiii o iu- în Ucraina sunt mulţi specialişti Storojineţ. Mezina, Ana, să mă căsătoresc cu alta. Aşa Ca să fiu bătut de-ai mei.
ucraineni, ruşi, evrei, polonezi etc., beau mult, fiindcă cu diplome care nu au unde lucra. s-a căsătorit, în prezent, că nu i-am îndeplinit ultima
se numea Adâncata. Până în 1986 nu-i diviza, pentru ea Pregătesc cadre fără să fie angajate împreună cu soţul, lu- dorinţă regretatei soţii. La alta M-oi ruga pe la icoane,
aici funcţionau două şcoli – una toţi erau egali, indife- în câmpul muncii. Plăteşti mulţi crează în Italia. nu m-am mai dus, căci nu-mi M-oi ruga la Tine, Doamne,
medie cu limba ucraineană de rent de naţionalitate. bani să ai diplomă în buzunar, dar Am trăit împreună stă inima. Am iubit-o pe ea Blestemat fie acei copii smin-
predare şi alta incompletă, de 8 E încă în viaţă, are n-ai unde lucra. Medicii pensionari cu soţia, care în 2013 toată viaţa. Eu port vina, nu tiţi
clase, cu limba „moldovenească” vreo 96 de ani. nu-şi pot permite luxul de a se m-a părăsit pentru tot- altcineva, căci n-am insistat Ce-şi bat joc de-ai lor părinţi.
de predare. Prin anii 1976-1977, pe Am rugat-o ca pe pensiona, fiindcă pensia e mică deauna, o viaţă frumoa- să mă căsătoresc cu ea, dar
când fiul Grigore urma să meargă o soră să-l ajute pe şi nu au din ce trăi. Vrei nu vrei, să. Se simţea foarte rău, eram atunci foarte tânăr şi Am făcut mult bine-n viaţă,
în clasa I-a, şcoala „Moldoveneas- fiu, fiindcă noi, pă- dacă doreşti să vieţuieşti, trebuie să să-mi iau straiele şi să plec era grav bolnavă. Înţelegea că nu-i ieşeam mamei din cuvânt. Nimănui rău n-am făcut,
că” s-a desfiinţat. Lucram pe atunci rinţii, Vasile şi Domnica, suntem cumentele şi am găsit o profesoară munceşti. Lucrezi până cazi. Mulţi acasă. Apoi am aflat că i s-a nu e pe mult, de aceea tot De cinci ani trăiesc singur, Tot cu zâmbet blând pe faţă,
medic-biochimist, şef de laborator români. Învăţătoarea a fost pentru ucraineană din Cernăuţi care l-a nici nu ajung să primească pensia, întors mirele din închisoare. timpul îmi spunea să nu stau copiii sunt departe, nu am cu De când mama m-a născut.
la Hliboca, iar soţia Domnica – la el şi, de altfel, pentru toţi elevii, mai pregătit la chimie, obiectul de mor din cauza vieţii grele. Totul S-au căsătorit şi au plecat în singur după ce ea nu va mai cine vorbi, cu cine mă sfătui,
Combinatul de Panificaţie din cen- o mamă bună, un dascăl excelent bază. Fiindcă la primul examen n-a în ţară se scumpeşte, iar omul nu Rusia, în ţinutul Primorsk. fi, să-mi caut pereche, căci îmi stau singur între patru pereţi Dar probabil scris mi-a fost
trul raional. Fiica Dorina, născută şi îndrumătoare excepţională în obţinut nota „5”, ci „4”, a trebuit este preţuit, chiar dacă a muncit Acolo s-au angajat la lucru, va fi greu fără ea. Avea per- şi mă mănâncă singurătatea. Ca să lupt tot fără rost.
în 1965, n-a dorit să locuiască cu ale cărţii. Feciorul cât a învăţat la să susţină toate examenele, astfel mult. Mulţi pleacă la lucru peste li s-a dat şi o casă, să aibă fectă dreptate, căci am rămas Am citit în „Zorile Bucovinei” Cu durere voi muri,
noi la Hliboca, ci a rămas să înveţe şcoală am avut numai bucurii din devenind student. hotare ca să-şi asigure familiile. unde locui, însă fericirea nu singur cuc, copiii au familiile despre Porfir Sanduleac din Moartea singur m-a găsi.
la şcoala din Oprişeni, rămânând partea lui, absolvind şcoala cu me- A primit cămin, iar la început Noi, băştinaşii, români şi ucrai- le-a fost de lungă durată, căci şi grijile lor. Mălineştii Noua Suliţei, pe
cu părinţii soţiei, buneii Grigore dalie de argint. Era foarte capabil, i-a fost foarte greu, apoi s-a aco- neni, trăim în pace şi înţelegere, i-a decedat soţul. Am aflat că, Toată viaţa am fost me- care copiii l-au dus la casa Felicia
şi Maria, cu străbunica Zenovia. considerat „sfânt” în clasă, de dobă modat. În vacanţa de vară a plecat însă sunt unii, aşa-zişii naţiona- în scurt timp, s-a măritat cu reu cu gândul la prima mea de bătrâni, unde a şi murit. NICHITA-TOMA
Pe Grigore l-am dat la grădi- de carte ce era. Toate obiectele le cu studenţi la muncă tocmai într-o lişti ucraineni care nu doresc să un ofiţer rus şi a uitat drumul dragoste, la fata dragă, pe Nu o dată mă gândesc ce mă Foto din arhiva lui
niţa unde erau mulţi copii. Acasă iubea şi fiecare profesor se mân- tabără în Tiumeni, Rusia. Când vorbim în limba noastră maternă spre casa părintească. N-a fost care mi-am visat-o de soţie şi aşteaptă şi pe mine. Mă rog lui Dumitru
vorbeam în română, iar la grădiniţă drea cu el. Unul îmi propunea îl vizitam la Ivano-Frankivsk şi – româna. Anume aceştia, cu nici la moartea mamei sale, de care m-a despărţit mama. Dumnezeu să mor pe picioare, MACRENIUC
fiul vorbea în ucraineană. Fiindcă să-l dau la matematică la Kiev, vorbeam cu el în limba mamei, problema limbii, au făcut discordie nici a fratelui, să-i petreacă în Ştiam că e şi ea văduvă, căci să nu zac la pat, căci nu mai
şcoala „moldovenească” a fost în- alţii la geografie, fizică, istorie. eram întrebat de ce nu vorbesc în Ucraina – războiul din Donbas. ultimul lor drum. îi decedase soţul şi am hotă- are cine să mă îngrijească. Am
chisă, nu am avut altă ieşire din Am dorit să studieze la Institutul în ucraineană. S-a ajuns până Mulţi dintre ei se transformă din
situaţie, decât să-l dau la Şcoala de Medicină din Cernăuţi, însă într-atât, încât Grigore mi-a spus ucraineni în români, îşi fac paşa-
ucraineană nr.1, pe care o frecven- atunci, în 1988, când fiul a absolvit să nu merg la el la cămin că are poarte, cetăţenie română, deoarece zz VOIE BUNĂ LA CEI MICI
tau mai mulţi copii ai românilor, şcoala, în centrul nostru regional probleme din cauză că vorbesc în văd că în România viaţa devine mai MOTĂNELUL Iar acolo ce păcat! – MUZICANTUL
care erau porecliţi „ţigani”, cu nu exista facultate de stomatologie, română. Era atunci foarte greu, pe bună. Or, şi ei ca lupul – părul îşi O albină l-a înţepat.
toate că feciorul cunoştea bine unde Grigore dorea să-şi continue vremea lui Gorbacev, dar a absolvit schimbă, iar năravul – ba. NĂZBĂTÂIOS I-a băgat acul sub piele Într-o zi ghitara mea
ucraineana de la grădiniţă. studiile, iar cea mai aproape era facultatea şi a fost repartizat la Po- Noi avem un motănel, Şi nu poate de durere. Prinse singură a cânta.
Erau patru clase de-a I-a, iar la Ivano-Frankivsk, unde urma să liclinica stomatologică pentru copii Vasile PIŢUL, Tot năzbâtii face el – Eu mă uit la ea în cui –
învăţătoarea Evdokia Trofymovna studieze totul în ucraineană şi era din Cernăuţi, apoi a lucrat la cea s. Oprişeni, Jucându-se pe sub pat, RAŢA Muzicantul nu-i şi nu-i.
din clasele primare era o doamnă mare concurs. Eram descurajat, regională – terapeut-stomatolog, raionul Hliboca Capu-n cizmă şi-a băgat,
foarte bună ce se comporta cu însă Grigore a insistat. Am dat do- după care s-a transferat în sat. Neputând nicicum să iasă, S-a pornit raţa la piaţă Muzicant cine era?
Ducea-n cap cizma prin casă. După boabe şi verdeaţă. Musculiţa ce zbura.
Iat-o colo într-o clipă, Şi care aşa, din zbor,
ÎMI CAUT RUDELE DIN CORCEŞTI SUPĂRĂCIOSUL Cu coşul sub o aripă. Strunele-atingea uşor.
Zinaida SMOCHINĂ-ROTA-
Din păcate, după cel de al 2-lea na în regim de trafic internaţional Trece usul pe cărare, Multe bunuri mai erau RU,
război mondial, familia mea nu a Sunt Marin Bodale, originar din Bucovina (Vicov) şi locu- cu specific rutier și pietonal deschis Supărat, nevoie mare, Şi de toate-i trebuiau, s. Costiceni, raionul Noua
mai putut ţine legătura cu rudele iesc în Iaşi de aproximativ 20 de ani. Doresc să-mi cunosc 24/24 ore, ca locuitorii rămași de o Că se duse la prisacă, Dar bani nu-i ajungeau, Suliţă
pe linie paternă, în consecinţa rudele pe linie paternă din Corceşti, nordul Bucovinei. parte și de alta a sârmei ghimpate Miere să guste oleacă. Căci pensie nu primea.
instalării în inima Bucovinei a sâr- să își poata vedea mai des rudele
mei ghimpate, pusă de regimul barbar sovietic și să ajungă la mormintele bunicilor pentru a
pentru a despărţi fraţii, astfel au fost separate aprinde o lumânare.
şi cele două localităţi - satele Vicov şi Corceşti. Doar în cazul familiei mele pentru a ajunge zz CRIMINALITATE UN SPION RUS ȘI FIICA SA AU FOST
Cunosc doar că străbunicul patern Grigore la rudele și mormintele bunicilor noștri din ŞI-A VIOLAT NEPOATA OTRĂVIȚI
Cic din Corceşti, fostul bezirkul (judeţul/distric- Corcești trebuie să ocolim graniţa prin vama Un bărbat, în vârstă de 51 de ani, originar
tul) Storojineţ, Ducatul Bucovinei, actualmente Siret și să parcurgem 100 km dus-întors în plus. din s. Ceahor, raionul Hliboca, a fost arestat şi
raionul Hliboca (fostul Adâncata), regiunea Vă asigur că românii din Ţară nu v-au uitat privat de libertate pe un termen de 2 ani pentru Agent dublu Sergei Skripal, în vârstă de 66 de ani, și fiica sa, Iulia,
Cernăuţi, născut în jurul anilor 1875-1878 şi şi urmărim știrile dumneavoastră din nordul violarea nepoatei sale de 8 ani. de 33 de ani, au fost otrăviți cu o substanță toxică într-un restaurant
decedat între anii 1904-1906 (după alte surse Bucovinei cu mult interes. Sperăm că într-o Bărbatul, fiind în stare de ebrietate şi dorind din Marea Britanie, pe care l-au mai frecventat în acea zi în jur de
de informații ar fi murit destul de tânăr pe buna zi sârma ghimpată din inima Bucovinei să-şi potolească dorinţele sexuale, a decis să se 500 de persoane.
linia frontului, în primul război mondial), a va dispărea! Pe această cale vă rog transmiteți folosească de naivitatea copilului, care nu-şi dădea Cei doi au fost găsiți la ora 4.15 pm, pe o bancă dintr-un centru
fost căsătorit cu Ecaterina Chifan a lui Cozma călduroase salutări tuturor românilor din re- seama ce se întâmplă, violând-o. Mai mult ca atât, comercial, la câteva sute de metri, în stare catatonică. Au fost transportați
(căsătorită Cic) din comuna Vicovu de Jos, giunea Cernăuți. aflându-se în deplină conştiinţă, bărbatul a continuat la spital în stare critică. Detectivul care i-a găsit și i-a ajutat este și el în
bezirkul (judeţul) Rădăuţi, Ducatul Bucovinei. Cu alese mulțumiri, să-şi violeze nepoata din vara anului 2016 până în stare gravă, pentru că a intrat în contact cu ei.
In urma mariajului au avut 2 fete: Paraschiva Marin Bodale, ianuarie 2017. În consecinţă, fetiţa a suferit traume Toate uniformele purtate de personalul restaurantului au fost arse, iar
Cic (bunica mea paternă), născută la 17.11.1902 ceşti, numele familiei Cic este inexistent, am MEDICAL PHYSICS CENTER IAȘI moral-psihologice şi a fost nevoită să se trateze un masa la care au stat spionul și fiica lui a fost distrusă. Specialiștii spun
în Corceşti şi decedată la 04.04.1987 în Vicovu doar informații că actualmente satul Corceşti Blvd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.10 timp îndelungat la psiholog. însă că riscul contaminării populației rămâne foarte scăzut.
de Sus - Bivolărie, şi Olimpiada Cic, născută ar fi locuit de majoritatea populației vorbitoare Galeriile IASSIORUM, Bl.B2-C1,
în 1900 în Corceşti şi decedată în Vicovu de de ucraineană! Mezanin
Jos. Ambele fete au rămas orfane la o vârstă Aş vrea să iau legătura cu un român de bună 700063-Iași, România VIOLATOR PRINS DUPĂ 25 DE ANI păstrat în arhiva instituţiei mai bine de 20 de ani, datorită
fragedă şi au fost crescute credință din nordul Bucovinei Tel:(+4)0755966154, Fax: (+4)0332780128 DE LA COMITEREA CRIMEI acestora, violatorul a fost prins. Din păcate, victima lui, o
de bunica lor maternă (stră- care să mă ajute să obțin câte- E-mail: mbodale@fizicamedicala.ro femeie de 36 de ani, s-a stins din viaţă în anul 2015 şi nu a
străbunica mea paternă) din va fotografii după registrele de În fotografii: 1) bunica împreună cu bunicul Un bărbat, în vârstă de 58 de ani din SUA, care a violat reuşit să-şi vadă în ochi violatorul. Femeia a suferit traume
Vicovu de Jos. stare civilă ale satului Corceşti şi cei 3 copii (tatăl meu încă nu era născut), în o femeie într-un parc în urmă cu 25 de ani și credea că a majore în urma violului, devenind alcoolică şi foarte violentă.
Nu ştiu dacă mai exista pană la primul război mondial, rândul din spate, de la ștânga la dreapta: bunica scăpat de închisoare, a fost arestat, înjunghiind un câine al Mai mult decât atât, ea a fost internată în două clinici de
familia Cic în Corceşti şi de la Primăria comunei Corceşti Paraschiva Cic (căsătorită Bodale) şi unchiul poliției. După ce poliția a luat probele ADN, au descoperit psihiatrie. Criminalul a fost condamnat la 10 ani şi şase
doresc să aflu dacă mai sunt sau la Arhivele Statului din Arcadie Bodale, iar în rândul din faţă, de la că se potriveau cu cele pe care deja le aveau în evidență de luni de închisoare.
descendenți ai familiei mele Cernăuţi. stânga la dreapta: mătuşele Ştefania Bodale la un viol ce a avut loc în 1993. T. ANAID
în Nordul Bucovinei. Proba- Doresc, în primul rând, (căsătorită Burciu), Floarea Bodale (căsătorită Poliţiştii au prelevat probe de la faţa locului şi le-au
bil, au fost toți deportați în să-mi cunosc rudele din nor- Buzan) şi bunicul Gavril Bodale, Bivolărie -
Siberia sau uciși în masa- dul Bucovinei (dacă mai există Vicovu de Sus, 1942;
crul de la Fântâna Albă, în descendenți!) şi eventual să fi- 2) în rândul din spate, de la stânga la ÎN STOROJINEŢ, ÎN ZĂPADĂ, A FOST
1941. E posibil ca numele nalizez arborele genealogic al dreapta: tata Mihai Bodale, mătuşa Floarea DESCOPERIT TRUPUL FOSTULUI DEPUTAT
urmașilor familiei Cic să fi familiei şi pe linie paternă. Bodale (căsătorită Buzan), unchiul Arcadie
fost ucrainizate cu variante Ași aprecia ca autorităţile Bodale, iar în rândul din faţă este bunica mea La 18 martie, în satul Davideni, în zăpadă, pe strada Gagarin, a fost desco-
Cik, Chik, etc. din România și Ucraina să re- Paraschiva Cic (căsătorită Bodale), 15 August perit trupul unui bărbat în etate, profesor la şcoală, fost deputat în consiliul
Pe Internet nu prea gă- deschidă punctul de trecere a 1960, la hramul Mănăstirii Putna, Adormirea sătesc. Ultima dată pensionarul a fost văzut în baia din localitate, după care a
sesc date despre satul Cor- frontierei Vicovu de Sus – Cras- Maicii Domnului. plecat, însă acasă aşa şi n-a ajuns. În întuneric, probabil, a căzut şi şi-a rănit faţa,
rămânând să zacă în zăpadă. Conform organelor de drept, bărbatul, în vârstă de 71
zz ORIZONTURI ŞTIINŢIFICE de ani, suferea de inimă şi a decedat în consecinţa unui infarct.
Pictorul italian Leonardo da Vinci avea a fost prima care a descoperit că pe Lună Acesta era cultivat doar ca hrană pentru porci. Felicia T.
ŞTIAŢI CĂ...?
Numele Roma vine de la etruscul „ruma”
o forţă fizică atât de mare, încât îndoia pot-
coave în palme.
***
există apă, exact cum este şi pe Terra.

Acum 160 de ani, în Irlanda, din pânza

– ţâţă (lupoaica alăptându-i pe Romulus şi
Remus). Iar denumirea „Italia” provine de la
„vitelia”, „vitulus” – viţel.
***
Semnele de punctuaţie au fost inventate
de scribii care trudeau în Biblioteca din Ale-
xandria, în timp ce studiau „Iliada” lui Homer.
***
Tatăl marelui filozof german Immanuel
Kant era scoţian, ocupându-se cu confecţio-
narea şeilor pentru cai.
***
În 1981 a avut loc zborul primului cos-
monaut român, Dumitru Prunariu, în cadrul
unei misiuni iniţiate de URSS; el a petrecut în
spaţiul cosmic 7 zile, 20 ore şi 42 de minute,
alături de rusul Leonid Popov.
***
Primul exerciţiu care utiliza inducţia ma-
tematică a apărut în anul 1575, demonstrând
că suma primelor N numere naturale impare
este egală cu N la puterea a doua.
***
Misiunea spaţială indiană Chandrayaan-1
***
Papilele gustative ale unui fluture se află
în picioare, de aceea el testează şi consumă
împletită de un păianjen se confecţionau nişte nectarul florilor cu picioarele.
mănuşi de damă atât de subţiri, încât încăpeau ***
într-o coajă de nucă. Daltonismul se moşteneşte, dar numai pe
*** linie maternă.
În anul 1972 este lansată sonda americană ***
Pioneer 10, care va deveni, la 13 iunie 1983, Ouăle conţin aproape toate vitaminele,
primul obiect realizat de om, ce a ieşit din singura care lipseşte este vitamina C.
sistemul solar. ***
*** Inhalarea unui bob de mazăre este foarte
Cartoful a fost interzis în Franţa timp de periculoasă. Acesta poate încolţi în plămân.
24 de ani (din 1748 până în 1772), pentru că Selectate de Octavian
se credea că poate cauza lepră şi alte boli. VORONCA, or. Cernăuţi
zz CONDOLEANŢE
Cu profundă tristeţe şi
mare durere în suflet ne-am
despărţit de cel care ne-a
fost stâlpul familiei – soţ şi
tată grijuliu, bunic şi străbu-
nic iubitor, frate bun, dragul
nostru Viorel VORONCA,
decedat la 17 martie a.c. O
să ne lipsească mereu vorba
sa înţeleaptă, entuziasmul
tineresc, energia cu care ne
însufleţea la fapte frumoase.
Ne rugăm la Dumnezeu
să-i ierte greşelile cele cu
voie şi fără de voie, şi să-l
odihnească în Împărăţia Sa.
Îţi vom ţine aprins focul în
candela memoriei, dormi
liniştit, scump părinte şi
bunel!
Familia îndoliată: so-
ţia Zinaida, fiica Ludmi-
la, ginerele Nicolae, fiul
Dumitru şi nora Svetlana,
surorile Florica şi Viorica,
cei cinci nepoţi şi doi
strănepoţi.
6 JOI, 22 MARTIE 2018

PROFESORI ŞI ELEVI DIN MOLDOVIŢA -

LA CONSULATUL ROMÂNIEI
LA CERNĂUŢI
PROMOVAREA ATRACTIVITĂŢII
BUCOVINEI ÎNTREGITE –
IMPERATIV AL TIMPULUI
De aceea, de astă dată gru-
pul, condus de Ioan Iţco, a vi-
zitat mănăstirea Bănceni, unde
au fost întâmpinaţi de părin-
tele Pavel, primăria comunei
Mahala,condusă de primarul
Elena Nandriş, mănăstirea Ana
din Vaşkivţi, raionul Vijniţa,
Institutul de economie a co-
merţului din Cernăuţi al Uni-
versităţii Naţionale din Kiev
(prorector Vasyl Kifeak), iar în
ultima zi au avut o întâlnire
la sediul misiunii diplomatice
române la Cernăuţi, moderată
de dl consul Edmond Neagoe,
care le-a transmis oaspeţilor
felicitări din partea conducerii
Consulatului, în frunte cu Ex-
celenţa Sa, doamna Eleonora
Moldovan, Consulul General al
României la Cernăuţi. Anume
aici, la îndemnul lui Ioan Iţco,
oaspeţii, înţelegând importanţa
promovării informaţionale în
nordul Bucovinei a zonelor şi
regiunilor de baştină, la discu-
ţii au participat activ domnii
Corneliu Derscariu şi soţia sa
Daniela, pentru care pensiu-
Delegația Liceului Tehnologic ”Vasile Cocea” din loc.
Moldovița, formată din cadre didactice și elevi, condu-
să de prof. Diana Priscorneac, au vizitat şi Consulatul
General al României la Cernăuți.
Conducerea misiunii consulare, doamna Consul General
Eleonora Moldovan și adjunctul său, domnul ministru con-
silier Ionel Ivan, au prezentat oaspeților considerații privind
relațiile româno-ucrainene, rolul comunităților din zona de
frontieră româno-ucraineană, respectiv aportul comunității
românești din Ucraina și comunității ucrainene din România
în promovarea valorilor de bună vecinătate între popoarele
noastre, român și ucrainean.
Diana TOMA
nea „Casa Dana”, situată formării unor manageri şi ghizi
în satul Vârfu Dealului
din comuna Pârteştii de
care ar cunoaşte limbile română
şi ucraineană, fapt ce ar simpli-
Jos, a devenit un business fica activitatea informativ-pro-
de familie, preotul Vasile moţională, ar crea posibilităţi
Florescu şi soţia Valeria, poe- reale pentru formarea unor
tul Vasile Cristea din Munici- materiale bilingve româno-
piul Suceava, profesorul Mihai ucrainene privind promovarea
Grădinaru din Vultureşti în potenţialului turistic din am-
apropierea municipiului Fălti- bele zone şi crearea în scopul
ceni, - judeţul Suceava, familia sporirii atractivităţii turistice a
Bucovinei Întregite.
În decursul aflării în
ţinutul nostru şi în mu-
nicipiul Cernăuţi oaspeţii
din Ţară au fost însoţiţi de
bloger-ul Nicolae Hauca, ar-
hivistul Dragoş Olaru, Nico-
lae Toma, redactorul-şef al
ziarului „Zorile Bucovinei”,
preşedintele Societăţii Jur-
naliştilor Români Indepen-
denţi din regiunea Cernăuţi,
Ion Broască, preşedintele
Societăţii Medicale „Isidor
Tokes – fraţii Attila şi Barna Bodea” din regiunea Cernăuţi”,,
– Pensiunea „Cabana Lostriţa” Lilia Govornean, preşedintele
din comuna Stinceni, - judeţul Asociaţiei cadrelor didactice
Mureş, Vasile Stan, proprietarul de etnie română din Ucrai-
pensiunii „La Struţi”, situată la na, Anatolii Gujuc, manager
periferia oraşului Târgu Neamţ, în turism la Compania privată
Milucă Zabulic, Hotelul „Casca- „Complexul Turistic Ceremuş”.
da” – judeţul Neamţ, cu toţii
referindu-se şi la necesitatea NICOLAE TOMA
OPRIŞENI – VATRĂ ROMÂNEASCĂ:
600 DE ANI DE ISTORIE
Prezentă cu un preţios dar, „un Eminescu simbolic”, sta-
tuetă, pentru a înfrumuseţa cabinetul de limba română, şi un
album al lui Nicolae Titulescu, cel mai vestit diplomat român,
pentru a-i cunoaşte opera, în ce formă şi-a promovat valorile
neamului, Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul
General al României la Cernăuţi, a adresat un mesaj de felicitare
din partea Guvernului Român, specificând: „Mesajul nostru de
felicitare e un semn de apreciere pentru cei care luptă pentru
păstrarea frumuseţii tradiţiilor. Sunteţi o comunitate model,
ştiţi să sărbătoriţi evenimentele istorice, să vă cunoaşteţi neamul,
să vă rugaţi pentru înaintaşii dumneavoastră. Mă bucur că în
felul acesta vă perpetuaţi valorile. Să vă apăraţi aceste valori sfinte
pe care le-aţi moştenit şi le promovaţi pentru tânăra generaţie”.
Felicitând conducerea şcolii şi satului, deputatul Grigore Timiş
a dăruit şcolii un televizor, menţionând că va acorda un ajutor
substanţial şi aşezământului preşcolar din localitate.
Fiu al baştinei, dl Ion Muntean, conducătorul organului reprezen-
tativ ţinutal, a înmânat diplome de onoare şi ceasuri personele dnilor
Nicolae Bodnariuc
şi Nicolae Popovici,
promiţându-le con-
sătenilor susţinere
şi de-acum înainte.
Dnii Nicolae
Popovici şi Nico-
lae Bodnariuc le-au
mulţumit pentru
prezenţă, înmânân-
du-le diplome de
onoare oaspeţilor şi consătenilor vestiţi, în particular lui Gheorghe
Bezuşco, participant la războiul din Donbas, Ilie Bezuşco, Leon Nimi-
gean, Vasile Piţu, Mircea Semcu, Vasile Bileţchi, Vasile Nicoară ş. a.
Pe parcursul sărbătorii a avut loc un excepţional spectacol
artistic, susţinut de artişti amatori din localitate şi elevi ai şcolii -
Orchestra de instrumente populare „Mugurel”, conducător artistic
Maftei Nimigean, membrii Ansamblurilor folclorice „Datina” con-
duşi de Roza-Maria Pahon, „Tălăncuţa” , îndrumaţi de profesoara
Veronica Velicico, au cântat, dansat, recitat poezii.
Astfel, sărbătoarea satului Oprişeni şi-a luat startul şi se va în-
cheia în a doua zi de hramul bisericii locale, la 22 septembrie curent.

T. NICOLAE
zz DIN LUME
A PLOUAT CU AUR ŞI DIAMANTE ÎN SIBERIA PRIMARUL LENEŞ A
FOST PEDEPSIT zz MATERIALE NEREDACTATE
A "plouat" cu aur și diamante într-o localitate din Siberia, după ce, din cauza
unei defecțiuni la trapa calei, un avion rusesc a pierdut o bună parte din prețioasa
încărcătură în timpul decolării. Co-
ŞEZĂTOARE ÎN CASA MARE A CIE CUPCA
moara care a fost apoi recuperată, Este o tradiție stabilită de ani de
valorează milioane de dolari. zile la școala din Cupca ca profesorii
Prețioasa comoară s-a împrăștiat pe ce trec atestația la diferite categorii să
o distanță de 26 de kilometri, atât pe susțină lecții sau măsuri extrașcolare.
pistă, cât și în împrejurimi. Din ferici- Astfel, prima lecție a fost susținută în
re, nimeni de la sol nu a fost lovit de clasa 3-ea, fiind o lecție de citire, iar
lingouri, iar avionul a aterizat în scurt tema Primăverii a fost bine primită în
timp după ce s-a constatat pierderea încărcăturii ce valorează nu mai puțin de 368 acest anotimp al renașterii. Metodele
de milioane de dolari. clasice, dar și cele moderne au fost
îmbinate cu succes de harnica lor
ALERGICĂ LA APĂ În multe ţări, singurul mod prin care învățătoare, doamna Rodica Țugui. La
poţi pedepsi politicienii şi autorităţile pu- lecție selevii au citit, au declamat, au
O fetiță de un an și jumătate din Statele Unite blice pentru că nu-şi îndeplinesc datoria completat fișe, au scris în caiete și la
suferă de una dintre cele mai cumplite alergii. Ori cum trebuie este să nu-i votezi la urmă- tablă, au răspuns la întrebări, au avut
de câte ori pielea ei intră în contact cu apa, se irită, toarele alegeri. Însă în Bolivia există un alt la dispoziție și ecranul multimedia cu
face bășicuțe și urticarie. Chiar și propriile lacrimi mod de pedepsire a acestora, numit „dreptate imagini ale primăverii, mărțișoarelor,
îi afectează pielea. socială”. Aşa că locuitorii dintr-un orăşel din ghioceii, cu versuri și expresii pe tema
Părinții ei încearcă din răsputeri să o ferească nordul Boliviei au făcut uz de dreptul lor de dată.
de orice sursă de apă, dar când vine momentul a face dreptate socială, răzbunându-se pe A doua lecție a fost o lecție de elevii au rezolvat probleme, exerciții, în șezătoare dedicată vieții și operei sfăto-
băiței, totul e un chin pentru copil. Cea mai mare primar, care venise să inaugureze un pod. literatura ucraineană în clasa 5-ea. Tema scris și oral, la tablă și în caiete. Profesoa- sului bunic din Humulești, Ion Creangă,
problemă este că și simpla ingerare a apei o afectea- Legându-l pe acesta de picioare, oamenii au ei fiind de asemenea foarte actuală - ra de matematică Lidia Olar a folosit de au prezentat elevii clasei a 3-ea sub con-
ză. Ea nu poate bea apa simplă, ca orice persoană. râs de el timp de o oră, fiindcă până acum natura în poeziile lui Taras Șevcenko. asemenea atât mijloace tehnice moderne, ducerea învățătoarei lor Rodica Țugui.
Singurele medicamente care o ajută sunt anti- nu şi-a respectat nici o promisiune electorală, Profesoara Mariana Alerguș a folosit cele cât și clasice. Pe ecranul multimedia au Sala de festivități a fost transformată
histaminicele, dar a luat deja foarte multe și începe după doi ani de mandat. mai felurite metode clasice și moderne. fost prezentate imagini nu numai din într-o casă mare împodobită cu scorțare,
să devină imună la ele. ANAID Pe ecranul multimedia au fost prezen- domeniul matematicii, dar s-a făcut o perne brodate, cusături. Iar de pe pere-
tele frumos împodobit ne privea pe
toți Ion Creangă dintr-o fotografie
frumoasă. Elevii l-au prezentat pe
zz NOUTĂŢI DIN UCRAINA VOM STA CU MORTUL ÎN Nică, pe lelea Smaranda, pe eroii
SALARIILE ÎN UCRAINA SUNT MAI MICI ÎN CASĂ?! personajelor din Amintiri, pe câțiva
Am scris în numărul precedent că de la dintre eroii poveștilor lui Creangă.
COMPARAŢIE CU CELE DIN MOLDOVA 15 martie a.c., în Ucraina intră în vigoare Un mare ajutor la pregătirea acestei
Specialiştii din domeniul economic, calculând o modificare legislativă, potrivit căreia oa- șezători au acordat părinții, bunicile,
salariul minim și cel mediu în diferite ţări, au ajuns menii decedaţi vor putea fi înmormântaţi care au copt și gogoși pentru toți cei
la concluzia că în Republica Moldova salariile sunt doar după decizia instanței de judecată. prezenți în sală.
mai mari. Mai mult ca atât, experţii consideră că Deoarece ase- Membri comisiei de atestare,
peste 35 de ani Ucraina va deveni mult mai săracă, menea instanţe dar și toți cei ce au asistat, au dat
în timp ce oligarhii monopolizează economia ţării. sunt foarte aglo- o înaltă apreciere bunei pregătiri a
Până jumătate din componența Radei Supreme merate, rudele lecțiilor, cât și a șezătorii prezen-
sunt oligarhi și legile adoptate de ei sunt în interesele defunctului ris- tate. Le mulțiumim profesorilor,
lor, nu putem vorbi de o dezvoltare economică şi că să stea în casă tate și desene animate și versuri, care legătură cu alte obiecte, dându-i aces- elevilor, părinților, tuturor celor ce au
creştere a nivelului de viaţă în Ucraina. câteva zile cu au fost comentate de elevi. Clasa a fost tu-i obiect o nuanță literară, artistică, participat și au susținut atât lecțiile, dar
mortul, pentru a frumos împodobită cu portretele, cărțile, romantică. și șezătoarea. Le dorim succese mari
intra în posesia aplicațiile dedicate Cobzarului ucrainean. Toate cele trei profesoare au folosit tuturor.
INTERZICEREA VINDERII avizului pentru Cea de-a treia lecție a fost o această legătură a obiectului dat cu alte
CĂRNII DE VITĂ ŞI PORC permisiunea de lecție de algebră în clasa 9-a A, la care obiecte, cu actalitatea, cu ziua de azi. O Eleonora Schipor, profesoară
De la un extrem, la altul, ca să trăim mai bine. De la 1 ianuarie 2020, în a-l înmormânta.
Ucraina poate fi interzisă vânzarea cărnii de vită şi de porc, animale crescute Conform legii nu este vreun termen special
de țăranii de la sate prin muncă grea. Asemenea proiect de lege a fost înregistrat
în Rada Supremă.
pentru efectuarea expertizei medico-legale.
La sfârşitul săptămânii precedente, Rada
O PIERDERE GREA PENTRU SUFLETUL ROMÂNESC AL HORECEI
Carnea va putea fi vândută numai de către întreprinderi specializate cu certificat Supremă a Ucrainei urma să voteze anularea Mult mai multe şi extra- fiinţă filiala din Horecea
de realizare a producţiei, aleşii poporului motivând necesitatea adoptării respectivului respectivei legi, însă aşa şi nu s-au „găsit” ordinare amintiri, garnisite cu a Societăţii „Mihai Emi-
proiect prin „evitarea răspândirii bolilor periculoase”. De altfel, după cum înţelege voturi. E puţin probabil să se găsească şi mărturisiri de iubire, aveau să-i nescu” (printre primele
şi prostul, scopul adevărat al proiectului nu are nimic comun cu motivele reale ale pe viitor, fiindcă ritualul respectiv e foarte dezvăluie horecenii din toate în regiune), şi Societatea
intenţiilor înalţilor funcţionari, ci, mai degrabă, iarăşi aceeaşi corupţie. În caz că costisitor şi a devenit o parte componentă a generaţiile, crescute la şcoala lui „Golgota”, condusă de
legea va fi adoptată, ţăranii vor fi nevoiţi să-şi vândă vitele la aceste întreprinderi, corupţiei în Ucraina. Viorel Voronca. În acea mare zi, dr. doc. Ilie Popescu,
obţinând un venit mult mai mic, iar întreprinderile aceloraşi oligarhi ce adoptă legile, fostul director, numit neoficial şi se bucura de susţinerea
vor prospera. Inovaţia nu se referă la carnea de iepuri, de pasăre şi nutri. staroste al Horecei, avea să adune inimosului Viorel Vo-
mulţumirile cu carul. Or, rămâ- ronca. Românii veneau
nând lângă neamul său văduvit la şcoala gospodărită de
BANCNOTELE DE 1, 2, 5 ȘI 10 GRIVNE VOR FI de propria glie, unde băştinaşii nu dumnealui din prourul de gaz în suburbie şi în şcoală. Destinul lui Viorel Voronca
ÎNLOCUITE CU MONEDE aveau voie să construiască barem tinereţii (abia trecuse de 20 de A avut grijă să lase în fruntea s-a implantat adânc în destinul
De la 27 aprilie a.c., banca Națională a Ucrainei pune în circulație monede un coteţ pentru găini, răzbătăto- ani când a preluat directoratul) colectivului pedagogic continua- Horecei, împletind cununile ce-i
metalice de 1 și 2 grivne, cele de 5 și 10 urmând să fie puse în circulație în 2019 și rul Viorel Voronca le-a fost un nu doar cu copiii de mână, ci şi tori de nădejde, oameni devotaţi acoperă mormântul din vechiul
2020, aceasta va permite statului să economisească aproximativ 1 miliard de grivne. bun sfătuitor. La şcoala sa a luat cu probleme de trai, cu durerile comunităţii şi valorilor naţionale, cimitir, unde şi-au găsit veşnicia
Yakiv Smoliy, preşedintele Băncii Naţionale a Ucrainei, a relatat la o conferinţă din suflet. Cu vocaţia-i de pa- aşa ca profesorul de matematică părinţii şi străbunii. Pământul l-a
recentă de presă că monedele metalice vor circula în paralel cu bancnotele de hârtie de sionat matematician, cu firea-i Gheorghe Mihoreanu, cum este primit înveşmântat în odăjdii dal-
aceeași valoare nominală. părtinitoare la necazul străin, actuala directoare Eugenia Facas. be, curat cum i-a fost şi sufletul.
directorul rezolva cele mai Una din pasiunile cele mai Maria TOACĂ
SE VA INTERZICE înregistrat un nou proiect legislativ, lege va fi adoptat, organele de drept vor complicate probleme. Umbla ardente, care a unit în jurul său În Imagini: Viorel Voronca,
TRANSMITEREA conform căruia, persoanelor care au putea să reţină şi să transporte la frontieră cu binişorul pe lângă edilii pe mulţi bărbaţi din Horecea la moment aniversar, cu soţia
DREPTULUI DE A automobile cu numere de înmatricu- respectivele vehicule pentru care posesorii oraşului ca să obţină benefi- şi i-a mărit cohorta prietenilor, Zinaida şi fostul elev Nicolae
CONDUCE MAŞINA lare străine li se interzice transmiterea vor trebui să plătească nu doar impozitul cii pentru şcoală şi slobozire era pescuitul. Născut pe malul Mintencu pag.5; clipe festive
dreptului de a conduce maşina altor cuvenit, ci şi amenzi de sute de euro. la o viaţă mai liberă pentru Prutului nici nu se putea să nu-şi la ŞMI nr.13; cu prietenii
persoane. băştinaşi. Astfel, a trăit din petreacă zilele de odihnă cu un- pescari în lunca Prutului
În Rada Supremă a Ucrainei a fost De asemenea, dacă acest proiect de Diana TOMA plin bucuria aducerii conductei diţa în mână în împărăţia naturii.