EVENIMENT LUMEA DE AZI PREMIER~

RESPECT FILOZOFIA ÎN SERVICIUL

{I LUI SUN TZU PROFESIEI
RECUNO{TIN}~ {I VIZIUNEA DE
VETERANILOR LUI MOHAMMED JURNALIST
DE R~ZBOI ALI JINNAH MILITAR
Pagina 4 Pagina 14 Pagina 24

Observatorul militar
www.mapn.ro

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER  ANUL XXIV NR. 17 (1.303) 6 – 12 MAI 2015  24 PAGINI  1,20 LEI 
www.presamil.ro

MAPN.RO EDITOR:
FONDAT LA 23 IULIE 1859
OBSERVATORULMILITAR MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

INSTRUC}IE

TINERI {I DORNICI
DE AFIRMARE
Pagina 8

INSTRUC}IE
PE
FREGATA
REGELE
sociaţia Militarilor Veterani şi Veteranilor cu
A
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

Dizabilităţi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie,

Izvorâtorul de Mir organizează concertul umanitar
Suflet de erou 2, în scopul de a strânge fonduri pentru

FERDINAND construirea primului centru de recuperare şi refacere a

militarilor răniţi în teatrele de operaţii. Evenimentul va
avea loc vineri, 8 mai, în Bucureşti, la Casa de Cultură
a Studenţilor (CCS) din Calea Plevnei, nr. 61.
Paginile 12-13 Cei care doresc să-i sprijine pe răniţi în realizarea
obiectivului lor pot cumpăra bilete direct de la sediul
CCS sau, prin telefon, la numerele 0723 340 580
(Mariana Dinu) şi 0727 392 097 (Mirela Celmare). 

15 MAI – ZIUA POLI}IEI MILITARE 15 MAI – ZIUA TRUPELOR DE AP~RARE CBRN

2 Observatorul militar
www.presamil.ro AGENDA S~PT~M@NII
uAniversare. Militarii Batalionului 20 Infanterie Dolj din
Craiova, supranumiţi Scorpionii negri, au sărbătorit joi, 30 aprilie,
împlinirea a 20 de ani de existenţă. La eveniment a participat
locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al Statului Major General,
general-maior Cristinel Cernea, locţiitorul comandantului Diviziei
1 Infanterie Dacica, general de brigadă Dorinel Duican, oficialităţi
locale, cadre militare în rezervă şi retragere, foşti comandanţi, precum
şi personal civil care a lucrat în această unitate.
De-a lungul anilor, Scorpionii negri au participat la patru misiuni
internaţionale, trei în Afganistan şi una în Irak. În cadrul ceremoniei
de joi a fost dezvelită o placă comemorativă în memoria subloco-
tenentului (pm.) Claudiu Constantin Vulpoiu, căzut la datorie în
Afganistan, în 2014. (C~PITAN TEODORA MAZERE)
uMisiune umanitară. Miercuri, 29 aprilie, o aeronavă C-27J
Spartan, aparţinând Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, a executat
o misiune umanitară pentru transportul a zece militari ucraineni
răniţi. Cele zece persoane au fost transportate la Spitalul Universitar
de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila din Bucureşti.
uOmul anului 2014 în Forţele Navale. Ajuns la cea de-a V-a
ediţie, concursul Omul anului în Forţele Navale a cunoscut o dez-
voltare semnificativă pe parcursul timpului. Peste 80 de concurenţi
s-au înscris în competiţie anul acesta, la cele douăsprezece secţiuni,
iar câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul unei festivităţi de premiere
care va avea loc sâmbătă, 9 mai, începând cu ora 18.00, la Constan-
ţa. Evenimentul este produs în colaborare cu Televiziunea Română
şi va fi difuzat, în direct, pe canalul TVR 1. (LOCOTENENT-COLONEL
CORNELIU PAVEL)
uInstrucţie în Cheile Râşnoavei. În perioada 4-15 mai, un
detaşament de 150 de militari din cadrul Batalionului 22 Vânători de
Munte Cireşoaia participă, în poligonul Cheile Râşnoavei, la modulul
de instruire Platinum Lynx 15-4, din cadrul Exerciţiului multinaţional
Black Sea Rotational Force – 15.1. Pe timpul exerciţiilor în teren,
vânătorii de munte români se vor instrui în comun cu militari din
cadrul Corpului de Infanterie Marină al Statelor Unite ale Americii
din Europa şi din compunerea forţelor Marinei Regale a Marii Britanii.
Activităţile de instruire urmăresc realizarea schimbului de experienţă
în vederea îndeplinirii obiectivelor de interoperabilitate în domeniul
instrucţiei alpine. (LOCOTENENT-COLONEL MARCEL ARAM~)
uReuniune. În perioada 28-30 aprilie, la Biblioteca Judeţeană
Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea a avut loc a X-a reuniune a
Comitetului director al Centrului de Excelenţă NATO pentru EOD,
din Slovacia. La deschiderea lucrărilor a participat şeful Instrucţiei
şi Doctrinei din SMFT, general de brigadă Dorin Ioniţă. Delegaţia
străină a fost condusă de colonelul slovac Lubomir Mrvan, director
al Centrului. Pe timpul reuniunii, au fost dezbătute probleme lega-
te de buget şi programul pentru anul 2016, aspecte privind buna
funcţionare a Centrului, precum şi proiectele cu privire la sprijinul
naţiunilor sponsor.
România este printre primele cinci state aliate care participă activ
în cadrul Centrului de Excelenţă NATO pentru EOD, ceea ce ne-a
oferit prilejul de a demonstra hotărârea spre acţiune şi colaborare
proactivă. (MAIOR FLORENTIN DUMAN)
uCompetiţie internaţională. În perioada 27 aprilie – 1 mai, lotul
de nataţie al Academiei Navale Mircea cel Batrân, condus de coman-
dorul prof. univ. dr. Virgil Ene-Voiculescu, a participat la cea de-a
XVIII-a ediţie a Campionatului Internaţional Nautic de la Tuzla, Turcia.
Lotul academiei navale, format din studenţii George Ungureanu,
Radu Fronescu, Ilie Popescu, Valentin Terente, Robert Badiu şi Florin
Hodorogea, s-a clasat pe locul al VI-lea dintre 12 ţări participante şi a
obţinut două medalii de bronz la individual, prin studenţii Ilie Popescu
(Nataţie - 200 m mixt) şi Valentin Terente (Seamenship). La finalul
competiţiei, comandorul prof. univ. dr. Virgil Ene-Voiculescu a primit
Cupa FAIRPLAY 2015 pentru lotul României.
uPerformanţe literare la Câmpulung Moldovenesc. Membrii
cenaclului literar George Florin Cozma, din Colegiul Naţional
Militar Ştefan cel Mare de la Câmpulung Moldovenesc, şi-au împli-
nit menirea şi anul acesta, de slujitori ai condeiului şi ai crezului
propriu. În cadrul etapei judeţene a concursului de creaţie literară
Tinere Condeie, elevele Adina Vaman (profesor îndrumător Mioara
Cîmpan) şi caporal Cristina Popovici (profesor îndrumător Maria
Romaga) au obţinut titlul de laureat şi calificarea la etapa naţională.
De asemenea, în aceeaşi competiţie, eleva sergent-major Alexandra
Comisarschi (profesor îndrumător Maria Romaga) a obţinut locul
I, elevul Alexandru Tofan (profesor îndrumător Otilia Straton) a
urcat pe treapta a III-a a podiumului, iar eleva Mădălina Crăciun
(profesor îndrumător Mioara Cîmpan) a fost distinsă cu menţiune.
(LILIANA JORA) n
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
ALBATROSUL 2015
Î n perioada 20-29 aprilie, în Tabăra de
Instrucţie şi Poligonul de Trageri Sol-
Aer de la Capu Midia, artileriştii din Forţele
Aeriene au susţinut examenul anual privind
nivelul de pregătire teoretică şi practică, în
cadrul exerciţiului cu trageri de luptă cu
muniţie reală Albatrosul 2015.
Exerciţiul a urmărit perfecţionarea
FOTO: ADRIAN SULT~NOIU
capacităţii de conducere a batalioanelor
de artilerie antiaeriană, creşterea nive-
lului de instruire a forţelor participante
pentru pregătirea şi ducerea acţiunilor de
luptă, precum şi antrenarea în executarea
tragerilor reale. n
O NOU~ PROMO}IE DE OFI}ERI
C~PITAN BOGDAN OPROIU
F or]a din spatele categoriilor de for]e, Logistica, [i-a s`rb`torit ziua la 30 apri-
lie, la 154 de ani distan]` de momentul înfiin]`rii sale oficiale ca specialitate
militar`, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
J oi, 30 aprilie, la Şcoala de Aplicaţie pentru Lo-
gistică General Constantin Zaharia, a avut loc
absolvirea unei noi promoţii de ofiţeri în activitate
succes în activitatea de mare răspundere pe care o vor
desfăşura la unităţi şi i-a îndemnat să se pregătească
continuu pentru a fi în pas cu noile reglementări în
pe filieră indirectă în specialităţile justiţie militară, domeniu.
protecţia mediului, a muncii, supraveghere tehnică şi
metrologie, promoţie care a primit denumirea onorifică
Regele Ferdinand 150.
După oficierea serviciului religios, comandantul
Şcolii de Aplicaţie pentru Logistică, colonel Miluţă
Orheanu, a rostit un discurs în care a amintit con-
textul aniversar în care are loc festivitatea şi anume
sărbătorirea Zilei Logisticii militare şi a Zilei veteranilor
de război-29 aprilie. Voi cei 16 tineri care azi aţi devenit
ofiţeri ai armatei române aveţi datoria să învăţaţi din
lecţia de patriotism predată de veteranii de război pe
câmpurile de bătălie, i-a îndemnat comandantul, sub-
liniind faptul că după perioada de pregătire din această
instituţie militară de învăţâmânt vor da proba de foc
şi de măiestrie în specialitatea în care s-au instruit în
unităţile în care sunt repartizaţi. Colonelul Orheanu a
felicitat absolvenţii pentru munca desfăşurată şi rezul- După înmânarea brevetelor de absolvenţi de loc-
tatele obţinute şi le-a urat succes în activitatea viitoare ţiitorul comandantului Comandamentului Logistic
la unităţi. Totodată, a mulţumit întregului personal Întrunit, colonel ing. Ion Stoica, întregul efectiv al şcolii,
didactic pentru contribuţia adusă la pregătirea acestei personal didactic şi cursanţi, a defilat prin faţa tribunei
promoţii. pe acordurile Muzicii Reprezentative a Armatei.
În mesajul transmis promoţiei Regele Ferdinand 150, La ceremonie au participat cadre militare active şi
comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, gene- în rezervă din arma logistică, părinţi, rude şi colegi ai
„
ral-locotenent Cătălin Zisu, le-a urat absolvenţilor mult absolvenţilor. n
DIXI !
Libertatea presei, fie c` e simbolizat` de stiloul, camera sau microfonul
reporterului, este sub asediu. Împreun`, trebuie s` facem toate eforturile
pentru a asigura libertatea presei, libertatea de expresie [i s` reiter`m
promisiunea noastr` de a lupta pentru democra]ie [i libertate.
DEAN THOMPSON
ÎNS~RCINATUL CU AFACERI
AL MISIUNII DIPLOMATICE A SUA LA BUCURE{TI
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
uBUCURE{TI. Cu prilejul Zilei Ve-
teranilor, Asocia]ia Invictus România a
organizat miercuri, 29 aprilie, Maratonul
Veteranilor. Evenimentul a avut loc cu
sprijinul Asocia]iei Camarazii. La curs`
au participat 20 de voluntari militari,
membri ai asocia]iei, împreun` cu tot
atâ]ia invita]i civili, care au alergat pe
dou` coloane, purtând în mijloc drapelul
României, cu o lungime de 50 de metri.
Scopul evenimentului a fost strângerea
de fonduri pentru a trimite cel pu]in un
lupt`tor r`nit în Afganistan sau Irak la
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
urm`toarea edi]ie a Jocurilor Paralimpi-
ce Invictus. Pe ultima por]iune a mara-
tonului, au intrat în forma]ie [i sportivi
cunoscu]i, printre care Alina Dumitru [i
Viorel Lucaci. n
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU
 Observatorul militar
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR EVENIMENT www.presamil.ro 3

COMANDANTUL
COMANDAMENTULUI ALIAT
ÎNTRUNIT DE LA NAPOLI,
ÎN ROMÂNIA

M inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i [efului

Statului Major General, general-locotenent Nicolae
Ciuc`, s-au �nt�lnit �ar]i, � �ai, la se�iul M�pN, cu co�an-
�antul Co�an�a�entului �liat Întrunit �e la Napoli, a�iral
Mark Ferguson.

În cadrul întrevederii, cei trei oficiali
au discutat subiecte referitoare la modul
de implementare a obiectivelor stabilite cu
ocazia Summitului NATO din Ţara Galilor,
în special Planul de acţiune pentru creşterea
capacităţii operaţionale a Alianţei, stadiul
operaţionalizării Unităţii pentru Integrarea
Forţelor NATO şi a Comandamentului
Multinaţional de Divizie Sud-Est.
De asemenea, au fost abordate măsurile
de asigurare în cadrul Alianţei Nord-Atlan-
tice, evoluţia situaţiei de securitate din zona
extinsă a Mării Negre, precum şi participa-
rea Armatei României la misiunea Resolute
Support, în Afganistan.
Cu acest prilej, ministrul apărării naţio-
nale, Mircea Duşa, a reafirmat că baza militară
de la Deveselu constituie o capabilitate
defensivă a statelor NATO, subliniind că
România este o oază de stabilitate în zonă.
Am apreciat susţinerea Comandamentului de
la Napoli când s-a pus problema înfiinţării în
România a unui Comandament multinaţional
de divizie, a mai adăugat ministrul Duşa.
Comandantul Comandamentului Aliat
Întrunit de la Napoli, amiral Mark Ferguson,
a declarat, la rândul său, că s-a discutat despre
dislocarea, luna viitoare, a 1.000 de militari
din comandament în poligonul de la Cincu.
Va fi prima dată când un comandament
de forţe întrunite va fi dislocat în România.
Aproximativ 1.000 de oameni, din 21 de state,
vor participa la exerciţiul care va reprezenta
o măsură de asigurare importantă pentru
Alianţă şi, de asemenea, o parte a Planului
de acţiune al NATO. Această dislocare va
testa capabilitatea operaţională completă a
personalului meu, prin schimbarea comenzii
şi controlului între Comandamentul de la
Napoli şi elementele ce vor fi dislocate la Cincu,
a precizat amiralul Ferguson.
Totodată, comandantul Comandamen-
tului Aliat Întrunit de la Napoli a apreciat
eforturile României în transformarea şi
adaptarea Alianţei.
Comandantul Comandamentului Aliat
Întrunit de la Napoli efectuează o vizită
oficială în România, în zilele de 5 şi 6 mai,
la invitaţia şefului Statului Major General,
general-locotenent Nicolae Ciucă. n

EXERCI}IU ROMÂNO-PORTUGHEZ MONED~ ANIVERSAR~

Î M
n perioada 4 mai - 30 iunie, Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu, de la Câmpia Turzii, inisterul �p`r`rii Na]ionale a achizi]ionat pri�ele
găzduieşte exerciţiul româno-portughez Falcon Defence 2015. serii ale �one�ei �e colec]ie 70 �e ani �e la
Aproximativ 150 de militari români, piloţi şi personal tehnic, cu aeronave MiG-21 �ncheierea celui �e �l Doilea R`zboi Mon�ial.
LanceR, aparţinând Bazei 71 Aeriană, şi 180 de militari portughezi, cu patru aeronave F-16 şi Moneda a fost lansată de Banca Naţională
tehnica de deservire aferentă, participă la acest exerciţiu. a României, la 29 aprilie, cu ocazia Zilei
Participanţii la activitate îşi propun antrenarea în comun, într-o concepţie unitară, pentru Veteranilor de Război, şi prezintă un ofiţer
îndeplinirea cerinţelor specifice de interoperabilitate ale Alianţei Nord-Atlantice şi asigurarea român, din timpul celui de Al Doilea Război
stabilităţii şi securităţii regionale, în actualul climat de securitate din flancul estic al NATO. n Mondial, care ţine în braţe un copil, simbolizând
bucuria victoriei. Reversul redă o compoziţie
care ilustrează distrugerile provocate de cel de
Al Doilea Război Mondial.
În semn de apreciere şi recunoştinţă
pentru întreaga sa activitate, ministrul apărării
naţionale, Mircea Duşa, a oferit una dintre aceste
monede preşedintelui Asociaţiei Naţionale a
Veteranilor de Război, general (ret.) Marin
Dragnea, şi una Majestăţii Sale Regelui Mihai,
în cadrul dineului oferit de Alteţele Lor Regale
Principesa Moştenitoare şi Principele Radu.
Dineul a fost oferit în numele Majestăţii Sale
Regale, cu ocazia împlinirii celor 70 de ani de la
încheierea celui de Al Doilea Război Mondial.
La această activitate au fost invitaţi peste 60 de
veterani împreună cu familiile lor. n

NEAMUL ESTE ETERN MILITARI R~NI}I

PRIN CULTUL EROILOR! ÎN AFGANISTAN

P
LOCOTENENT NARCIS R~DUCU

lutonierul-major Marius Sorin Diaconeasa şi caporalii

J oi, 30 aprilie, Palatul Cercului Militar Na]ional a g`z�uit Conferin]a Na]ional`
Extraor�inar` a �socia]iei Na]ionale Cultul Eroilor Regina Maria.
La eveniment, desfăşurat sub deviza Neamul este
etern prin cultul eroilor!, au fost prezenţi directorul
Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, colonel dr.
Ionel Talpău, delegaţii ale filialelor judeţene şi filialei
municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai Bisericii
Ortodoxe Române, ai unor asociaţii şi fundaţii din
Bucureşti.
După o succintă analiză a activităţii din anul
precedent, preşedintele asociaţiei, generalul-maior
(r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, a prezentat prin-
cipalele priorităţi pentru anul curent: continuarea
demersurilor pentru realizarea Monumentului Marii
Uniri la Alba Iulia, obţinerea de către toate filialele a
statutului de personalitate juridică, întărirea legăturii
cu armata, biserica şi şcoala, creşterea numărului de
cercuri Cultul Eroilor, dar şi o mai bună comunicare
pe verticală şi orizontală, diversificarea demersurilor
pentru atragerea de fonduri şi mijloace financiare.
În cadrul dezbaterilor a fost adoptat statutul
ANCE Regina Maria, ediţia 2015. De asemenea, a
fost aprobată noua componenţă a Biroului Executiv
Central şi a Consiliului Director prin completarea
locurilor rămase vacante. Conferinţa a hotărât ca două
filiale judeţene să funcţioneze în alte localităţi decât
municipiile reşedinţă de judeţ.
Printre numeroasele propuneri făcute de membrii
filialelor teritoriale s-a numărat şi aceea prin care se
cerea ca veteranii de război să fie numiţi eroi în viaţă.
Pentru activitatea deosebită desfăşurată în funcţia de
preşedinte al Filialei judeţene Mureş, colonel (r) ing.
Ioan Judea a fost distins cu Diploma de Excelenţă a
ANCE Regina Maria. n
clasa a III-a Valentin Ciolan-Uţă, Dan Cornel Crăciun şi
Cristian Stoica au fost răniţi, joi, 30 aprilie, în Afganistan,
în urma exploziei unei maşini-capcană. Militarii români acţionau în
cadrul misiunii Resolute Support şi se aflau într-o patrulare terestră, la
aproximativ opt kilometri sud-est de Baza militară de la Kandahar. În
urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor la faţa locului şi
au fost transportaţi la spitalul din Kandahar.
Plutonierul-major Marius Sorin Diaconeasa are 36 de ani şi este la a
patra misiune în Afganistan, caporalul clasa a III-a Valentin Ciolan-Uţă
are 28 de ani şi este la prima misiune în teatrul de operaţii, iar caporalii
clasa a III-a Dan Cornel Crăciun, 27 de ani, şi Cristian Stoica, 38 de
ani, sunt la a doua experienţă pe tărâm afgan.
Starea de sănătate a militarilor răniţi evoluează în mod favorabil, toţi
patru fiind în afara oricărui pericol. Pentru doi dintre aceştia, caporalii
clasa a III-a Valentin Ciolan-Uţă şi Dan Cornel Crăciun, medicii militari
din Afganistan au decis, sâmbătă, 2 mai, transferul către Spitalul Militar
din Landstuhl, Germania, pentru investigaţii suplimentare.
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale este alături de familiile
militarilor şi urmăreşte cu atenţie evoluţia stării de sănătate a răniţilor. n
4 Observatorul militar
www.presamil.ro
RESPECT {I RECUNO{TIN}~ VETERANILOR DE R~ZBOI
M iercuri, 29 aprilie, în toate
garnizoanele din ]ar` s-a
s`rb`torit Ziua Veteranilor de
R`zboi. La 70 de ani de la înche-
ierea celui de Al Doilea R`zboi
Mondial, Guvernul României a
declarat anul 2015 drept Anul
Veteranilor de R`zboi. Astfel,
manifest`rile dedicate acestei
anivers`ri se înscriu într-o serie
mai larg`, început` cu câteva
s`pt`mâni în urm`.
Î
n Capitală, activităţile organizate
de Ministerul Apărării Naţionale,
împreună cu Ministerul Afacerilor
Interne şi Asociaţia Naţională a Vetera-
nilor de Război au început de dimineaţă
cu o ceremonie militară şi religioasă de
depuneri de coroane şi jerbe de flori în
memoria celor căzuţi la datorie în cel de
Al Doilea Război Mondial, la Monumen-
tul Eroilor Patriei.
BUCURE{TI
La sfârşitul ceremoniei, veteranilor
prezenţi le-a fost înmânat drapelul, lung
de 50 de metri, purtat într-un maraton
prin Bucureşti de militarii voluntari din
grupul Invinctus România, alături de spor-
tivi de la CSA Steaua Bucureşti. De la ora
10.30, la Palatul Cercului Militar Naţional,
a avut loc Adunarea Solemnă a veterani-
lor, răniţilor, invalizilor şi urmaşilor celor
decedaţi ca urmare a participării la cel de
Al Doilea Război Mondial şi vernisajul
expoziţiei cu echipamente ale militarilor
români combatanţi în a doua conflagraţie
mondială. La eveniment au participat
viceprim-ministrul pentru securitate
naţională, ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea, ministrul apărării naţiona-
le, Mircea Duşa, consilierul pentru securi-
tate naţională al preşedintelui României,
generalul-locotenent (r) Ion Oprişor şi
preşedintele Asociaţiei Naţionale a Vete-
ranilor de Război, general de armată (ret)
Marin Dragnea.
Ministerul Apărării Naţionale şi Mi-
nisterul Afacerilor Interne au propus o iniţi-
ativă, care va fi adoptată chiar astăzi prin
ordonanţă de urgenţă a guvernului, prin
care rentele dumneavoastră să fie majora-
te. Este o măsură reparatorie, firească, pe
care o luăm cu toată dragostea şi respectul
pe care vi le purtăm, a anunţat, în cadrul
adunării, Mircea Duşa.
Consider că niciun efort nu e prea mare,
nicio măsură care să vină în ajutorul dum-
neavoastră nu poate fi ignorată sau amâ-
nată. Dincolo de vorbele frumoase, care au
şi ele menirea lor, aceea de a vă mângâia
sufletele greu încercate, dumneavoastră
EVENIMENT
aveţi nevoie de sprijin concret, pe care vă
asigur că nu vom ezita să vi-l asigurăm.
FOTO: VALENTIN CIOB|RC~
Astăzi, toţi cei 20.000 de veterani de război
au fost avansaţi în gradul următor, şi-a
încheiat alocuţiunea ministrul apărării
T
naţionale.
ot miercuri, 30 de cadre militare
şi soldaţi şi gradaţi profesionişti
din Comandamentul comuni-
caţiilor şi informaticii şi unităţile militare
subordonate au participat la campania de
donare de sânge pe bază de voluntariat.
În încheierea manifestaţiilor din Bu-
cureşti, Muzica Reprezentativă a Minis-
terului Apărării Naţionale a susţinut un
concert în Parcul Tineretului, iar Muzica
Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul, un
spectacol în Parcul Alexandru Ioan Cuza.
BRA{OV
În Bistriţa, la sediul comandamentului
Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore
Bălan, a avut loc o ceremonie militară la
care au participat prefectul judeţului
Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean, preşe-
dintele Consiliului Judeţean, Emil Radu
Moldovan, vicepreşedintele Filialei Jude-
ţene a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor
de Război, colonel (r) Vasile Măgeruşan,
şi numeroşi veterani de război. Cu ocazia
acestui eveniment, au fost rostite alocuţi-
uni şi a fost depusă o coroană de flori la
statuia generalului erou Grigore Bălan.
Militarii garnizoanei Buzău, în colabo-
rare cu Asociaţia Naţională a Veteranilor
de Război şi autorităţile administraţiei
publice locale, au cinstit şi omagiat ostaşii
ţării printr-o ceremonie la Monumentul
Eroilor Neamului. Militari din Batalionul
47 Comunicaţii şi Informatică au prezen-
ORADEA
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
BUCURE{TI
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
tat un exerciţiu de îndemânare şi mânuire
a armei, iar ceremonia s-a încheiat cu
defilarea gărzii de onoare din Buzău.
La activitate au participat comandantul
Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior
Petrică-Lucian Foca, reprezentanţi ai au-
torităţilor locale, elevi, veterani de război,
cadre militare în activitate, în rezervă şi
în retragere.
Î
n Oradea, la Cimitirul Municipal
Rulikowski, a avut loc o slujbă de
pomenire a eroilor, urmată de
alocuţiuni ale personalităţilor prezente la
eveniment, depunerii de coroane şi jerbe
de flori la Monumentul eroilor români
căzuţi în Al Doilea Război Mondial.
În Râmnicu Vâlcea, la Statuia Indepen-
denţei din centrul municipiului s-a desfă-
şurat o ceremonie militară şi religioasă de
depuneri de coroane şi jerbe de flori.
La Sibiu, activităţile dedicate Zilei
Veteranilor de Război au început la 23
aprilie, la Cercul Militar Sibiu, cu o adu-
nare solemnă la care au luat parte preşe-
dintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan
Cindrea, prefectul judeţului Sibiu, Ovidiu
Siterli, comandantul garnizoanei Sibiu, ge-
neral de brigadă prof. univ. dr. ing. Ghiţă
Bârsan, veterani de război, cadre militare
active şi în rezervă. În cadrul manifestă-
rilor, mai multe zeci de veterani de război
au primit Diplome de excelenţă. Activităţi-
le s-au încheiat cu ceremonia desfăşurată
la Cimitirul Veteranilor de Război, din
pădurea Dumbrava. n
LA REALIZAREA ACESTUI ARTICOL AU CONTRIBUIT:
COLONEL (RET) VICTOR NEGHIN~,
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN,
LOCOTENENT-COLONEL TONI ENE, MAIOR
CONSTANTIN DUD~U, MAIOR FLORENTIN
DUMAN, LOCOTENENT NARCIS R~DUCU
{I PLUTONIER ALINA CRI{AN
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
INSTRUC}IE Observatorul militar 5
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

LOGISTIC~ ÎN RITMUL
VÂN~TORILOR
DE MUNTE
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

S
tructurile de logistic` din armata ro­
mân` au un specific diferit fa]` de unit`­
]ile lupt`toare, îns` importan]a lor este incon­
testabil`. Reu[ita pe câmpul de lupt` depinde
în foarte mare m`sur` de ac]iunile celor care,
din spatele frontului, asigur` sprijinul comba­
tan]ilor prin aprovizionarea cu resurse. O
astfel de unitate este [i Batalionul 317 Sprijin Logistic Voievodul
ofiţerul. Obiectivul meu principal Militară de Maiştri Militari şi
Gelu, din Zal`u, care a împlinit, la 1 mai, zece ani de existen]`. La a fost de a crea spiritul unei echipe Subofiţeri Basarab I, din Piteşti.
ceremonia aniversar`, care a avut loc joi, 30 aprilie, au participat de profesionişti. Am reuşit într-un Pentru el, munca alături de colegi
ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i [eful Statului Major al timp relativ scurt să aduc un este plină de satisfacţii şi este de
For]elor Aeriene, general­maior Laurian Anastasof. suflu nou unităţii, să implic şi să părere că provocările care apar în
responsabilizez fiecare militar din fiecare zi îl fac să vină cu drag la

O
subordine conform competenţelor serviciu.
dată ajuns în capitala Încă de la început am realizat Muzica militară a Diviziei
Sălajului, după un că militarii din acest batalion pe care le au, pentru a obţine
4 Infanterie Gemina vestea

drum de unsprezece
ore, de la Bucureşti până la
Zalău, părea că timpul se
scurgea mult mai lent. Parcă şi
oamenii se grăbeau mai încet,
dar ospitalitatea ardelenilor nu
s-a lăsat mult aşteptată. I-am
Sublocotenent
Ionu] D`r`ban
întâlnit pe militarii Batalionului
317 Sprijin Logistic Voievodul
Gelu în plină pregătire pentru
sărbătorirea celor zece ani
de la înfiinţarea unităţii lor.
Fiecare îşi cunoştea foarte bine
sarcinile, însă încărcătura unui
astfel de eveniment, la care
urma să participe ministrul
apărării naţionale, Mircea Duşa,
dădea naştere emoţiilor.
În scurt timp, am ajuns să
discut cu sălăjenii ca şi cum
ne-am fi cunoscut de o viaţă.
Sublocotenentul Ionuţ Dărăban
s-a alăturat logisticienilor din
Zalău în urmă cu doi ani, după
absolvirea Academiei Forţelor
Terestre Nicolae Bălcescu,
din Sibiu. Chiar dacă este
automobilist, cel mai tânăr
ofiţer din unitate îşi desfăşoară
activitatea la biroul de resurse
umane. Când am ajuns aici
L
sunt foarte uniţi şi că mica lor randamentul maxim.
a Zalău, activitatea sosirea invitaţilor la ceremonia
comunitate s-a transformat
invictuşilor este foarte dedicată aniversării. Alături
într-o familie, cu relaţii bazate pe
apreciată şi sprijinită de batalionul din Zalău au
respect şi camaraderie. Ulterior,
la nivel local. Logisticienii fost şi militarii din Batalionul
plutonier-major Daniel Magdaş,
au participat la evenimentele 316 Asigurare Date Guruslău,
care este şi liderul echipei Zalău,
naţionale Ştafeta veteranilor şi din Şimleu Silvaniei, care
din asociaţia Invictus România,
Stele pentru veterani, alergând, au împlinit, de asemenea,
ne-a explicat că meritul pentru zece ani de la înfiinţare.
braţ la braţ, cu vânătorul
transformarea colegialităţii în Ministrul apărării naţionale,
prietenie îi aparţine, în foarte Mircea Duşa, a fost însoţit
mare măsură, comandantului de şeful Statului Major al
unităţii, locotenent-colonel Forţelor Aeriene, general-
Nicolae Oros. Ne sprijină în maior Laurian Anastasof şi
tot ceea ce facem şi este prezent de comandantul marii unităţi
la toate activităţile noastre Locotenent-colonel clujene, general de brigadă
Nicolae Oros Ioan Manci.
nu numai cu munca, dar şi cu În cadrul festivităţii,
sufletul, a mărturisit subofiţerul. Drapelele de luptă ale
Deşi este cavaler al florii unităţilor sărbătorite au fost
de colţ, locotenent-colonelul decorate cu Emblema de Onoare
Oros comandă batalionul a Statului Major General, iar cel
sălăjan de o perioadă scurtă de al batalionului gazdă a primit şi
timp. Din prima zi în care am Emblema de Onoare a Statului
preluat frâiele unităţii, le-am Major al Forţelor Terestre.
Plutonier-major
spus subordonaţilor că vom lucra Florin Dârjan La finalul ceremoniei,
precum vânătorii de munte, având ministrul Mircea Duşa a
un cap de coardă şi doi secunzi. În de munte de la comanda declarat că militarii celor
aceeaşi idee, fiecare dintre militarii Batalionului 317 Sprijin două batalioane sărbătorite au
batalionului vor putea deveni Logistic Voievodul Gelu. contribuit la creşterea capacităţii
oricând secunzi, fiind pregătiţi Plutonierul-major Florin
Plutonier-major
pentru această sarcină, a explicat Dârjan este comandant de
Daniel Magda[ pluton şi instructor sportiv
în cadrul unităţii sălăjene şi
se mândreşte cu faptul că la
competiţiile sportive organizate
la nivelul eşalonului superior,
Regimentul 69 Artilerie Mixtă
Silvania, colegii săi au ocupat
primele poziţii. Mai mult decât
atât, câţiva dintre aceştia au
fost selecţionaţi în lotul marii
unităţi din care fac parte şi s-au
întors cu rezultate foarte bune.
Un lucru remarcabil pentru o
unitate de logistică,
în care prioritatea este deţinută Caporal Daniel Pintea
de asigurarea, în orice condiţii, operaţionale a armatei române,
a bazei materiale pentru prin profesionalismul şi

nu ştiam ce presupune munca
într-un astfel de domeniu,
pentru că am făcut pregătirea
de specialitate pentru arma
auto. Am avut norocul să lucrez
cu oameni care aveau o bogată
experienţă şi m-au ajutat să
învăţ, cât mai repede, ce aveam
de făcut, a spus sublocotenentul.
C
ducerea luptei.
omandanţii ne sunt
mai întâi colegi
şi apoi şefi, crede
caporalul Daniel Pintea, şofer
la compania întâi. Lucrează
de cinci ani în batalionul din
Echipa Invictus Zal`u, Zalău şi îşi doreşte ca anul
compus` din logisticieni s`l`jeni. următor să devină elev la Şcoala
devotamentul de care au dat
dovadă.
Activitatea s-a încheiat
cu defilarea logisticienilor şi
artileriştilor sălăjeni. Această
familie de oameni simpli,
devotaţi şi uniţi, care sunt gata
oricând să facă faţă oricăror
provocări, împreună. n
 Observatorul militar
6 www.presamil.ro SUBOFI}ERI
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Î n zilele de 23 [i 24 apri-
lie, la Academia For-
]elor Aeriene Henri Coand`,
din Bra[ov, s-a desf`[urat
convocarea consilierilor co-
mandan]ilor din structurile
Statului Major al For]elor
Aeriene (SMFA).

D
esfăşurată sub
mottoul Integritate,
Devotament, Tena-
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

citate, obiectivele principale ale

activităţii au fost de a găsi soluţii
viabile pentru creşterea eficienţei
şi standardizarea activităţilor
desfăşurate de consilierii co-
mandanţilor, întărirea autorităţii
personalului care încadrează
aceste funcţii, respectarea va-
lorilor militare, a standardelor
de instruire, conduită, ordine şi

CONSTRUIM PENTRU VIITOR

disciplină la nivelul structurii.
Nu au fost ocolite nici probleme-
le cu care se confruntă maiştrii

militari, subofiţerii, soldaţii şi
gradaţii profesionişti.
Gazdă perfectă a activită-
ţii, Academia Forţelor Aeriene
Henri Coandă a pus la dispoziţia
participanţilor tot ceea ce a fost
necesar, astfel încât reuniunea
să se desfăşoare în cele mai bune
condiţii. Convocarea a fost des-
chisă de comandantul instituţiei
de învăţământ militar, general de
flotilă aeriană prof. univ. dr.
Vasile Bucinschi, care a vorbit
despre rolul şi importanţa
maiştrilor militari şi subofiţerilor
din Forţele Aeriene.
Şeful Statului Major al
Forţelor Aeriene, general-maior
I
PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
nvitaţi la convocare au direcţiile de acţiune privitoare la litară în rândurile personalului
lucian.irimia@presamil.ro
fost consilierul şefului activitatea consilierilor coman- din aria de responsabilitate.
Statului Major General, danţilor din SMFA şi stabilirea Comandantul Centrului de
plutonier-adjutant principal elementelor principale pentru Instruire pentru Forţele Aerie- urmat pentru militarii din aria de
Florea Sas, consilierul şefului desfăşurarea concursului Cel mai ne, comandor Marius-Adrian responsabilitate, cei ce întregesc
Statului Major al Forţelor bun dintre cei buni în acest an. Nicoară, a prezentat programele şi valorizează echipele din care
Navale, maistru militar principal Participanţii la convocare şi-au de pregătire, rolul instructorilor fac parte. Toate aceste trăsături
Irinel Dima, şi consilierul co- prezentat propriile realizări din maiştri militari şi subofiţeri, pre- presupun însă dedicare, efort sus-
,,
Proiectele noastre trebuie s` aib` o privire de ansamblu
cum şi noile tendinţe în instruirea
personalului din aria de responsa-
ţinut şi subordonarea interesului
personal celui al instituţiei, ca o
garanţie a reuşitei. Probabil că nu
a întregului sistem, nu s` fie doar punctuale. Este nevoie bilitate a consilierilor comandan-
ţilor, stadiul atins şi forma finală a va fi facil, dar cu sprijinul coman-
de o viziune comun`, de comunicare [i, nu în ultimul rând, danţilor noştri, prin comunicare şi
Manualului maistrului militar şi
de munc`, de responsabilitate [i mult` implicare. Este subofiţerului din Forţele Aeriene. cooperare eficiente şi permanente,
necesar s` fim atât lâng` comandan]ii no[tri, cât [i în mij- Consilierii comandanţilor bazate pe respectul faţă de profesie
locul militarilor. Form`m o echip`, a consilierilor coman- din celelalte categorii de forţe au şi valorile ei atât pe orizontală, cât
dan]ilor. Ea trebuie s` fie eficient`, dinamic`, cu baze vorbit despre principalele direcţii şi pe verticală, vom reuşi în ceea ce

Laurian Anastasof, a precizat
consilierilor comandanţilor direc-
ţiile de acţiune şi rolul corpurilor
de personal din aria de respon-
sabilitate, legate de procesele de
transformare derulate la nivelul
Forţelor Aeriene, şi a indicat
obiectivele în acest domeniu.
De asemenea, conducerea SMFA
i-a informat pe participanţi cu
privire la preocupările şi reali-
zările structurii, fiind prezentate
diferite analize şi rezultate ale
activităţilor curente.
clare în instruc]ie, ordine [i disciplin` militar`.
PLUTONIER-ADJUTANT DANIEL-NARCIS SÎMPETRU,
CONSILIERUL {EFULUI STATULUI MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE
mandantului Diviziei 4 Infante- anul trecut, plusurile şi minusu-
rie Gemina, plutonier-adjutant rile activităţilor desfăşurate, toate
principal Cătălin Florin Raţă. privite cu realism şi cu o vădită
Agenda reuniunii a cuprins dorinţă de îmbunătăţire. S-a dis-
discutarea proiectelor/progra- cutat şi urmează să se înainteze
melor de instruire care pot fi factorilor de decizie propuneri
promovate, analiza posibilităţi- viabile argumentate privind
lor de realizare a unor activităţi inclusiv modificarea denumirii
comune cu celelalte categorii funcţiei şi creşterea gradului de
de forţe sau parteneri NATO, instruire, ordine şi disciplină mi-
din activitatea lor, posibilităţile
de cooperare pentru creşterea
nivelului de pregătire şi disciplină
a militarilor şi diferite programe/
proiecte aflate în derulare.
Consilierii comandanţilor
au o direcţie importantă, pe care
trebuie să şi-o asume cu respon-
sabilitate, devotament şi perse-
verenţă, a declarat consilierul
şefului Statului Major General,
plutonier-adjutant principal
Florea Sas. Ei sunt, mai presus
de orice, modelul profesional de
P
ne-am propus.
roiectele îi privesc,
în special, pe tineri.
Sistemul militar începe
să devină din ce în ce mai dinamic,
iar cei ce vin din spate trebuie să
aibă acel confort legal şi disciplinar,
astfel încât să ştie care este calea de
dezvoltare a carierei personale mai
apropiate personalităţii lor, dar în
concordanţă cu standardele sis-
temului. Toate iniţiativele trebuie
să aibă o bază solidă în argumen-
tare şi realism. n
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Stelu]a
de la Sarmis
Caporalul clasa a III-a
Steluţa-Mihaela Olteanu face
parte din plutonul de poliţie
militară al Companiei 1 din
Batalionul 300 Sprijin Sarmis.
A intrat în sistemul militar în
septembrie 2008, la 18 ani. Îmi
plăcea haina militară, dar tata
a fost cel care mi-a insuflat
dorinţa de a o îmbrăca, explică
aceasta. Lui i-a plăcut armata
şi şi-a dorit un băiat care să
poată să-i urmeze visul. A
avut, însă, doar o fată, un
copil care nu s-a lăsat până nu
i-a împlinit dorinţa. Astfel,
după ce a terminat liceul
economic, Steluţa s-a oprit în
primul centru de recrutări, a
spus că îşi doreşte să intre în
sistemul militar, iar de acolo
au trimis-o la selecţia pentru
soldaţi şi gradaţi profesionişti
(sgp).
A început formarea ca
infanterist, specialitatea
poliţie militară, la Caracal,
timp de patru luni. Am
susţinut proba psihologică,
cea sportivă (traseu utilitar-
aplicativ şi 2.000 m) şi aşa am
intrat la curs. După modulul de
instrucţie, în care am bătut pas
de defilare până mi-am tocit
bocancii, am fost repartizată
pe specialitate. Aici a învăţat
cum se însoţeşte o coloană
oficială, oprirea şi dirijarea
circulaţiei în deplasarea
pentru trageri şi multe
altele. Odată cu accederea
în armată, Steluţa a făcut şi
primul pas ca studentă, la
Facultatea de administraţie
publică, în cadrul SNSPA.
Părinţii m-au susţinut doar
moral. A fost o ambiţie de-a
mea, să-mi plătesc singură
studiile. Am strâns cureaua
şi am reuşit. După absolvirea
cursului de la Caracal, a fost
încadrată la Batalionul 500
Sprijin, subordonat Statului
Major al Forţelor Terestre,
unde a stat puţin peste un an.
Acolo făceam pază, lucram în
schimburi şi nu reuşeam să
mai ajung la facultate. Pentru
că nu mai făceam faţă, m-am
mutat la Batalionul 300 Sprijin
Sarmis. Între timp, a absolvit
şi un master, la UNAp,
în Securitate şi Apărare
Naţională.
Imediat după ce a terminat
facultatea, în 2011, a încercat
să urmeze cursul de formare
ofiţeri, filiera indirectă, dar
CARIERE |N UNIFORM~
INSTRUC}IE F~R~ FARDURI
L a baza ierarhiei militare se afl` solda]ii [i gra-
da]ii profesioni[ti. Pentru ace[ti tineri, de aici
începe cariera în uniform`, prind contur speran]ele
de viitor, se scriu pove[tile de via]`. Cu primul pas, cu
primul ordin, cu primul grad militar.
din anumite motive nu a
putut.Voi încerca şi, până la
urmă, voi reuşi să ajung acolo
unde mi-am propus. Nu sunt
genul care să renunţe, sunt
militar. Dacă este nevoie, o să
mă fac întâi subofiţer şi apoi
ofiţer, fiindcă vreau să fructific
tot ceea ce am învăţat.
A prins repede gustul vieţii
cazone, chiar dacă a avut şi
momente în care simţea că nu
mai poate continua. Din afară
pare frumos, dar este greu
să lucrezi între bărbaţi, să le
demonstrezi ceea ce poţi, să-i
faci să prindă încredere în tine
şi să considere că faci parte
din acel colectiv, să te accepte
ca pe un camarad, povesteşte
Steluţa.
Primul moment dificil
pentru ea a fost la curs, când a
simţit că s-a rupt de copilărie.
A trebuit să se familiarizeze
cu un program strict, cu faptul
că nu aveau voie să iasă din
Caporal clasa a III-a
Stelu]a-Mihaela Olteanu
unitate, că nu poate merge
în fiecare weekend acasă şi
că trebuie să execute fiecare
ordin fără să comenteze. Asta
a fost partea grea, la început.
Eram, până la urmă, un copil,
cea mai mică din promoţie.
Nu am vrut însă niciodată
să renunţ. Nici când făceam
serviciul de pază, la Batalionul
500. Deşi, pentru mine, a fost
groaznic să alerg între facultate
şi ture de serviciu. De felul
meu sunt destul de puternică
şi, dacă îmi doresc ceva, sunt
consecventă şi lupt să obţin
acel lucru. Nu aştept niciodată
să pice din cer.
Cea mai bună mişcare
de până acum, din cariera ei
de militar, a fost mutarea la
Batalionul 300 Sprijin. Aici
a găsit înţelegere, susţinere,
oameni de care s-a ataşat
imediat şi chiar un model
– comandantul unităţii,
locotenent-colonelul Mihai
Sorin. Am avut norocul să
găsesc un comandant care îşi
susţine oamenii. Am făcut şi
eu greşeli şi am fost pedepsită
pentru asta, de fiecare dată.
Dar, în momentele dificile, ne-a
susţinut pe fiecare dintre noi
şi ne-a ajutat să ne depăşim
limitele. Ştie să mobilizeze
oamenii şi să-i determine să fie
eficienţi. Ca mod de atingere
a unui scop, pentru mine, este
un model. Vede valoarea din
fiecare subordonat al lui.
Chiar dacă îşi doreşte să
ajungă ofiţer, Steluţa nu are
de gând să se arunce cu capul
înainte pe acest drum. După
cinci ani în batalion, se simte
acasă. Aşa că, important este
ca drumul ei, indiferent pe
unde o va purta, să o ducă
tot aici. Am crescut în
curtea aceasta. Dacă
ar trebui să plec pentru
grad în altă parte, tot
aici m-aş întoarce,
oricând, cu sufletul
deschis. Iubesc oamenii
din unitate şi nu mă
pot desprinde.
Un tandem
de curs` lung`
Tot din Compania
1 a Batalionului 300
Sprijin fac parte şi
caporalii clasa a III-a
Eliza-Elena Săpunaru
şi verişoara ei, Ioana
Pîrvu, al căror drum
în viaţă pare să fie
strâns legat. S-au
înţeles, înainte să intre
în sistemul militar, că dacă
una nu reuşeşte să promoveze
admiterea, să renunţe şi
cealaltă, iar apoi, să aleagă
doar unităţile care aveau locuri
libere pentru amândouă. Şi iată
că, după şapte ani, au reuşit să
rămână tot împreună. Atât pe
partea civilă, amândouă fiind
absolvente ale Universităţii
Titu Maiorescu, cât şi pe cea
militară: aceeaşi companie,
acelaşi pluton, acelaşi birou.
Au mers împreună la
concursul de admitere de la
Breaza, pe care l-au promovat
şi au început cursul de formare
sgp, la Caracal, în martie 2008.
Perioada de formare nu a
fost uşoară. Prima săptămână
părea că nu se mai termină,
mai lungă a fost, parcă, decât
tot restul cursului. Trezitul
Observatorul militar
de dimineaţă, înviorarea care
nu lipsea nici în weekend,
masa de dimineaţă, peste
care săreau acasă, dar fără
de care nu rezistau stilului
Caporal clasa a III-a
Eliza-Elena S`punaru
de lucru de aici, şi marşurile
de 40 de kilometri sunt doar
câteva aspecte care le-au
pus probleme fetelor. Odată
acomodate cu programul
şi stilul vieţii de cazarmă,
timpul a trecut mai uşor.
Să vii de la mama de acasă,
unde nu ai treabă cu nimic,
în armată, unde ai planificat
fiecare minut, nu
a fost uşor. Noi am
avut şi avantajul
de a fi împreună,
nu ne-am rupt
complet de familie
ca celelalte fete,
povesteşte Eliza.
În promoţia lor au
fost 700 de băieţi şi
34 de fete. Dintre
acestea, niciuna
nu a abandonat.
În schimb,
dintre băieţi au
mai renunţat pe
parcurs. Trebuia
să demonstrăm că
suntem puternice,
explică Ioana. Din
păcate, sunt încă
unii bărbaţi care Caporal clasa a III-a
cred că femeile Ioana Pîrvu
nu au ce căuta în
armată şi câţiva dintre ei
o spun şi cu voce tare. Noi
am avut colegi de acest gen.
Oricum, glumele la adresa
fetelor militar ne-au dat tăria
necesară de a nu renunţa
niciuna. Am avut ambiţia să
le demonstrăm că se înşală
şi satisfacţia de a vedea
renunţări din rândurile lor,
ale celor puternici.
Prima repartiţie, după
curs, a fost la Regimentul
30 Gardă Mihai Viteazul.
Au făcut parte din echipa
de drill-team a unităţii. Tot
amândouă. După un an,
dorul de părinţi le-a adus mai anume în acele momente, ca
aproape de casă, în Piteşti, la
Batalionul 49 Apărare CBRN
7
www.presamil.ro
PLUTONIER ALINA CRI{AN
Argeş. Doi ani au stat cuminţi
aici, apoi, în 2011, s-au mutat
la Batalionul 300.
La regiment a fost cel
mai greu, dar, în
acelaşi timp, şi
foarte frumos,
spun fetele. S-au
plimbat prin toată
ţara şi chiar peste
graniţă, cu echipa
de drill-team. Cel
mai frumos moment
a fost misiunea din
Budapesta, din 2008,
o comemorare la
care am participat
ca gardă de onoare,
povesteşte Eliza.
Acolo l-am cunoscut
pe cel care ne-a
devenit apoi un
foarte bun prieten:
Ovidiu Purdea-Someş,
cântăreţul de muzică
populară.
Ceea ce făceau la
regiment, însă, nu avea nici o
legătură cu ceea ce învăţaseră
în şcoală. Dacă la Caracal
ştiam de pm-uri, pa-uri şi
marşuri, la regiment ni s-a pus
în braţe carabina. Poate şi din
cauza asta ni s-a părut greu.
Iar la Piteşti am fost servant
pe maşina de decontaminare.
Iarăşi, cu totul altceva decât
învăţasem şi la Caracal şi la
regiment, îşi aminteşte Ioana.
Au avut momente în care
antrenamentele le-au copleşit,
dar şi momente în care s-au
simţit mândre că fac parte din
armată. Asta simt întotdeauna
la evenimentele importante,
când se intonează imnul,
militarii sunt aranjaţi până la
ultimul fir de păr şi totul este
pus la punct, spune Eliza. Cred
că numai cei care lucrează în
sistem pot înţelege cu adevărat
la ce ne referim, completează
Ioana. Te simţi într-un fel
parte din ceva cu adevărat
important. n
 Observatorul militar
8 www.presamil.ro INSTRUC}IE
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

TINERI {I DORNICI
DE AFIRMARE
LOCOTENENT NARCIS RADUCU

RBuze[ti
ecent, Batalionul Instruc]ie Comunica]ii [i Informatic` Fra]ii
din Craiova [i-a deschis por]ile pentru o nou` serie de
tineri care viseaz` la cariera militar`. Împin[i de dorin]a de a-[i sluji ]ara
sau de siguran]a pe care o ofer` armata, ei privesc cu optimism viitorul
ce li se deschide înaintea ochilor.
,, Mi-am ales, la reparti]ie, s` fac parte
din Batalionul Instruc]ie Comuni-
ca]ii [i Informatic` Fra]ii Buze[ti,
deoarece mi-a pl`cut foarte mult
atmosfera pe care am g`sit-o când
am venit în stagiu. Atunci m-am
ata[at de colectiv. Îmi place activi-
,, Sunt lucruri pe care le-am ,, Am decis s` vin în armat` pentru
tatea pe care o desf`[or aici [i con- înv`]at de la fiecare serie în c` îmi place s` lucrez în echip`
sider c` este foarte important rolul parte. Noi am încercat s` ve- [i consider c` aici este locul
pe care îl am în via]a celor care trec dem care au fost neajunsurile unde pot s` m` matu-rizez. Când
pragul batalionului. Vreau s` for- sau micile sincope, pentru ca eram în liceu, cadre militare de la
mez caractere puternice, atât ca în seria urm`toare s` le putem Biroul informare-recrutare Br`ila
lupt`tori, cât [i ca speciali[ti. {i, mai presus de toate, îmi înl`tura. Avem un proces con- ne-au prezentat avantajele pe
doresc s` educ noua genera]ie de militari, chiar dac` [i tinuu de perfec]ionare, pentru care le-am avea dac` am urma
eu sunt la început de drum. Nu consider c` asta ar fi o cariera militar`. Atunci m-am de-
c` nimeni nu este perfect de la
piedic`. Sunt la al treilea ciclu de instruc]ie. cis c` asta a[ vrea s` fac.
bun început [i totul este per-
La prima serie, eram foarte ner`bd`tor [i deopotriv` en-
tuziasmat. Voiam s` îi înv`] ceea ce [tiu [i, totodat`, s` fectibil pân` la urm`.
MAIOR IONU} DANIEL {ERBAN, {EF BIROU PERSONAL
m` perfec]ionez ca [i instructor. În activitatea pe care o
desf`[or m` bazez foarte mult pe subofi]erii din subor-
dine, de la care am înv`]at anumite lucruri neîntâlnite în ,, Niciodat` nu este târziu
academie. s`-]i urmezi visurile. Mai
SUBLOCOTENENT DANIEL CONSTANTIN RISTEA, COMANDANT PLUTON
bine acum decât s` re-
,, Am ales cariera militar` din mai
gret c` nu am încercat
nicicând. Chiar dac` am
multe motive, îns`, cel mai impor-
39 de ani, m` bucur c`
tant ar fi faptul c` eu nu am fost
de acord în sinea mea cu renun- sunt aici. Armata este,
]area la stagiul militar obligato- pân` la urm`, o provocare Arma comunica]ii [i informa-tic`
riu, deoarece în armat` se înva]` pentru mine, atât pentru mi se potrive[te cel mai bine, [i
respectul [i disciplina. Mi-am c` am o anumit` vârst`, asta pentru c` mi se pare mai
dorit s` scap de vechile mele cât [i prin prisma lucrurilor pe care le înv`]. u[oar` decât infanteria sau ar-
obiceiuri, s` pot s` o iau de la Am un b`ie]el de [apte ani, care suport` cam tileria. Pentru mine, ca fat`, acest
zero [i s` înv`] lucruri noi, iar greu plecarea mea de acas`, dar s-a obi[nuit aspect conteaz` foarte mult. Pot
aici este locul perfect unde pot spune c` a fost chiar decisiv în
pentru c` am g`sit în]elegere [i am putut s`
face aceste lucruri. merg s` îl v`d. op]iunea mea.
În primele zile, cele de acomodare, am luat contact cu SOLDAT MIRELA DINC~, BAL{ SOLDAT M~D~LINA POPA,
BR~ILA
mediul militar, am v`zut care sunt restric]iile [i cerin-

]ele, iar acum sunt convins c` voi face fa]`. Pân` la
urm`, acesta este drumul pe care vreau s` îl urmez. dotare, ordinele superiorilor şi
programul strict, în care instru-
SOLDAT IULIAN IORDACHE, CONSTAN}A
irea individuală şi de speciali-
tate au un loc aparte.
Primele zile de militărie
sunt cele mai dificile, tocmai de
aceea conducerea unităţii a luat
toate măsurile ca acomodarea
să se producă treptat. Astfel, în
prima săptămână a modulului
instruirii individuale, deplasa-
rea în poligonul de instrucţie
s-a făcut cu camioanele. În a
doua săptămână, tinerii militari
vor profita de acest tip de
transport doar pe drumul către
poligon, întoarcerea în cazarmă
urmând să se facă în marş. Tot
în primele zile petrecute în ca-
zarmă, recruţii au avut înlesniri
la utilizarea telefoanelor mobile,
pentru ca mai apoi, acest lucru
să fie posibil doar la sfârşitul
săptămânii de pregătire.
,,
Consider c` o carier` militar`
poate pune orice om pe picioare,
indiferent de vârst`, de caracter sau
de comportament. Te lini[te[te [i
î]i ofer` ordinea de care ai nevoie
într-o societate haotic`. {tiam de
la fratele meu, care este ofi]er, ce
o s` m` a[tepte din momentul în
care voi îmbr`ca uniforma militar`.
Ca în orice activitate, la început este
pu]in mai greu, dar cu mult` con[tiin]` [i tragere de inim`
putem trece peste aceste dificult`]i.
În momentul în care se arboreaz` Drapelul simt c` îmi
bate inima cu alt` intensitate [i asta m` motiveaz` s`
dau ce am mai bun pentru ]ar`. Unii beau cafea pentru
a se trezi [i a putea începe o zi de lucru. Eu am înlocuit
acest obicei cu Imnul na]ional, pe care îl ascult la rapor-
tul [i inspec]ia de diminea]`.
SOLDAT IOAN LUCIAN TOMESCU, CRASNA, GORJ
e alta, iar perspectivele pe care Suntem convinşi că, după cele

D
oar 18 săptămâni de
instruire îi despart
pe cei peste o sută
de tineri de la Craiova de con-
firmarea în armă şi repartizarea
în prima funcţie. O perioadă de
timp nu tocmai uşoară, în care
trebuie să se obişnuiască cu
rigorile vieţii cazone, începând
cu trezitul la ora şase, făcutul
sectoarelor, greutatea bocan-
cilor sau a armamentului din
Desigur, faptul că tinerii
au venit în armată din proprie
iniţiativă şi că nu mai sunt, pre-
cum odinioară, aduşi cu arcanul
constituie punctul forte al unei
formări de calitate. Motivaţia
le au în cariera militară îi ajută
să se autodepăşească continuu,
să-şi atingă limite nebănuite,
să se redescopere profitând de
ajutorul unor instructori deose-
biţi, care au experienţa a zeci de
generaţii de transmisionişti.
patru luni de pregătire intensă,
noua generaţie călită la Bata-
lionul Instrucţie Comunicaţii
şi Informatică Fraţii Buzeşti va
ajunge la unităţile militare cu
bagajele pline de cunoştinţe, gata
să le pună în aplicare. n
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
TIMP LIBER Observatorul militar 9
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

B~L}~TE{TI, LOC DE RECUPERARE {I ODIHN~

S anatoriul de Balneofizioterapie [i Recuperare
Medical` Dr. Dimitrie Cantemir din B`l]`te[ti,
jude]ul Neam], ofer` condi]ii de cazare, mas`, tra­
HOTEL TOPOLI}A

tament balnear, recuperare [i are încheiat contract

de furnizare de servicii medicale pentru recuperare/
reabilitare a s`n`t`]ii, acordate în cadrul sistemului
de asigur`ri sociale de s`n`tate, cu CASAOPSNAJ. Sa­
natoriul, aflat în administrarea Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale [i în subordinea Comandamentului Logis­
tic |ntrunit, asigur` servicii medicale balneofiziote­
rapeutice [i de recuperare medical`, prin proceduri
de hidrokinetoterapie în bazin, kinetoterapie la sal`,
saun` finlandez`, electroterapie [i câmpuri electro­
magnetice, laserterapie, acupunctur` [i electroacu­
punctur`, aerosoli [i proceduri de balnea]ie extern`
(ap` mineral` clorurosodic` [i n`mol de sediment).

Tratamente atrofii, hipotrofii, contracturi,

[i cabinete
În cadrul sanatoriului
pot fi tratate: l afecţiuni ale
aparatului locomotor: reumatism
degenerativ şi inflamatoriu
cronic (spondilită anchilozantă,
artropatie psoriazică), afecţiuni
disco-radiculare (lombosciatică,
discopatii lombare, recuperare
post hernii de disc operate),
artroze (coxartroză, gonartroză,
artrozele mâinilor, artroze
proximale tip Bouchard,
artroze distale tip Heberden,
toate stările preartrozice cu
diverse localizări), sechele
post-traumatice (musculare:
retracturi; vasculo-trofice:
tromboflebite, algoneuro-
distrofii, limfedem; articulare:
redori, anchiloze; leziuni de
nervi periferici); l afecţiuni
ginecologice în stări hipo-
reactive: procese metroanexiale,
insuficienţe funcţionale minore
neuroendocrine, sterilitate,
deviaţii şi deplasări uterine,
dischinezii hipotone, laxitate
poliradiculopatii sechelare,
sindrom „coada de cal”;
l afecţiuni ale sistemului nervos
P lanificarea pentru tratament/recuperare se face di-
rect la sanatoriu, pe baza cererii scrise adresat`
comandantului, locotenent-colonel Florin Ichimoae. Detalii
ligamentară, frigiditate; central: sindrom hemiplegic,
sindrom paraplegic; l afecţiuni referitoare la con]inutul cererii, precum [i la cuantumul
l afecţiuni ginecologice în stări
cronice ale aparatului respirator: contravalorii serviciilor care intr` în responsabilitatea pa-
hiper-reactive: tulburări de
bronşite, astm; l afecţiuni cientului se pot ob]ine telefonic, la numerele 0233.244.018
pubertate şi menopauză, stări
de convalescenţă, metroanexite asociate: boli vasculare, [i 0233.244.077, sau de pe site-ul unit`]ii medicale http://
cronice; l afecţiuni neurologice dermatologice, profesionale, www.statiuneabaltatesti.org.ro.
periferice: paralizii, polinevrite, endocrine, respiratorii cronice, La sosirea în sanatoriu pentru internare, pacien]ii vor
ginecologice cronice, digestive prezenta: biletul de trimitere de la medicul de familie sau

S
cronice şi nevroze; l surmenaj
anatoriul din B`l]`te[ti este dispus în centrul comu- fizic şi intelectual, stări de
nei cu acela[i nume, aflat` în Depresiunea Neam],
convalescenţă, anemii, rahitism,
situat` la 33 km nord de municipiul Piatra Neam] [i la 12 km debilitate, astenie, tulburări de
sud de ora[ul T#rgu Neam], pe drumul na]ional 15C, care face somn şi de creştere, enuresis
leg`tura între cele dou` localit`]i. Sta]iunea dispune de 500 nocturn, afecţiuni ale căilor
locuri pe serie de cazare, în patru hoteluri – Topoli]a, B`l]`- respiratorii.
te[ti, Ozana [i Narcisa –, cu parter [i trei-patru etaje, ca- Complexul de tratament
tegoria I (dou` stele). Camerele sunt cu dou` paturi, baie pro- balnear şi de recuperare
este compus din: l cabinete
prie, ap` cald`, cablu TV, radio [i telefon. Masa este asigu-
de electrofizioterapie:
rat` în regim de pensiune în dou` s`li cu mese, o braserie curenţi diadinamici, curenţi
[i un bar. Meniul este variat [i include zilnic trei mese. Se interferenţiali, ultrasunete,
preg`tesc, de asemenea, [i meniuri de regim pentru afec- nemectrodyn, magnetodiaflux,
]iunile: diabet, boli cardiovasculare, ale stomacului, de ficat aerosoli, laser-terapie, duş
[i ale c`ilor biliare. subacval, băi galvanice
medicul specialist, care este valabil 30 de zile de la data
emiterii; cardul de s`n`tate activat sau adeverin]a de asigu-
rat eliberat` de casa de asigur`ri de s`n`tate, valabil` trei
luni; alte documente care atest` starea de s`n`tate pen-
tru informarea medicului la examenul clinic la internare în
sanatoriu (radiografii, analize).
cuatrocelulare, aerodyn; 10 pers/procedură;
l cabinete băi cloruro-sodice; l sală kinetoterapie, capacitate
l împachetări cu nămol; 10 pers/procedură.
l băi de plante; l parafină; Unitatea are în structură
l masaj; l bazin cabinet de gardă pentru
hidrokinetoterapie de 85 metri acordarea primului ajutor în caz
cubi, capacitate de 25 pers/ de urgenţă medico-chirurgicală
procedură; l saună, capacitate şi punct farmaceutic.
PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

Obiective turistice aflate
în apropierea sanatoriului
Piatra Neamţ, oraşul reşedinţă a judeţului,
cu importante monumente istorice şi culturale:
Muzeul de Ştiinţe Naturale, Casa memorială
Calistrat Hogaş, Fondul documentar Gh. T.
Kirileanu, Cetatea dacică Bâtca Doamnei,
Curtea Domnească, Biserica şi Turnul cu
ceas ctitorite de Ştefan cel Mare (1498-1499),
Rezervaţia paleontologică Cozla- Pietricica-
Cernegura, monumentele naturii Căldările
uriaşilor.
Târgu Neamţ: Cetatea Neamţ, Muzeul de
istorie, Casa Ion Creangă, Casa Veronica Micle,
Şcoala Domnească. În imediata vecinătate a
oraşului se află stabilimentul balnear al Staţiunii
Oglinzi şi, la 10 km, colecţia de artă populară
Nicolae Popa, din satul Tărpeşti.
Mânăstirea Horaiţa, ctitorită în jurul
anului 1725 şi refăcută la 1867, aşezată în
mijlocul unei întinse zone forestiere de lângă
satele Negreşti şi Poiana, ce se află la vest de
şoseaua naţională DN15C, în comuna Dobreni,
pe drumul modernizat DJ 156 A. În apropiere,
se află Schitul Horăicioara. Biserica mare de
la Horaiţa constituie o notă aparte în evoluţia
arhitecturii moldoveneşti, posedă mai multe
obiecte de valoare, argintărie din secolul trecut,
icoane, printre care icoana făcătoare de minuni
a Maicii Domnului, pictată în sec. al XIX-lea, şi
numeroase cărţi.
Mânăstirea Bistriţa, ridicată la 1402,
principală ctitorie şi necropolă a domnitorului
Alexandru cel Bun, este construită din piatră. În
1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre
ctitorii de la Bistriţa, ridicând o impunătoare
clopotniţă cu paraclis.
Mânăstirea Pângăraţi, ridicată ca biserică
din lemn în timpul domniei lui Ştefan cel Mare,
a devenit mânăstire după 1560, sub domnitorul
Alexandru Lăpuşneanu.
Bicaz cu muzeul de istorie, Hidrocentrala
Stejarul şi Portul Lacului Izvorul Muntelui. În
împrejurimi se pot vizita: Colecţia de etnografie
şi creaţie populară şi peştera Toşorog, din
comuna Bicazu Ardelean, Rezervaţiile
Cheile Bicazului, Lacu Roşu.
Mânăstirea Văratic, fondată în 1785 de
maica Olimpiada, pe locul unei ctitorii din lemn
a lui Ieremia Movilă, dispune de colecţii de
artă veche: broderii cu caracter religios, icoane,
manuscrise, cărţi din sec. XVIII-XIX şi mărturii
despre oamenii de cultură ce au trecut pe
aici – M. Eminescu, Al. Vlahuţă, C. Hogaş, M.
Sadoveanu, Ionel Teodoreanu.
Mân`stirea V`ratic –
locul de veci al Veronic`i Micle.
Mânăstirea Agapia din Vale, înălţată
la 1644, a fost pictată, în 1860, de Nicolae
Grigorescu. Se poate admira o interesantă
colecţie de artă veche. Aici au creat Bogdan
Petriceico Haşdeu şi fiica sa Iulia, I.L. Caragiale,
Al. Vlahuţă, G. Coşbuc. În zonă se află şi
biserica Agapia din Deal, edificiu din sec. XIV,
restaurată de către domnitorii Petru Rareş,
Petru Şchiopu şi Duca Vodă.
Mânăstirea Neamţ, principal complex
arhitectonic medieval de cult din Moldova, a
fost în repetate rânduri prădată şi incendiată,
dar s-a afirmat întotdeauna ca centru
reprezentativ al monahismului românesc.
Mânăstirea Secu, înălţată de vornicul
Nicolae Ureche la 1602, este situată la
aproximativ 22 km de oraşul Târgu
Neamţ, pe valea pârâului Secu, şi are o
colecţie bogată de artă veche.
Mânăstirea Sihăstria, aşezământ din
jurul anilor 1650, dispune de o biserică
nouă, ridicată la 1734. Este situată la 16
km de Târgu Neamţ şi 63 km de
Piatra Neamţ.
Durău, staţiune climaterică şi de
practicare a sporturilor de iarnă, are ca
principal obiectiv turistic Schitul Durău,
pictat între anii 1935-1937 de Nicolae
Tonitza. n
10 Observatorul militar
www.presamil.ro S~N~TATE Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

BIOREZONAN}A, TERAPIE ALTERNATIV~ ELENA DAVID

elena.david@presamil.ro

E xist` o variant` simpl`, neinvaziv`,

dar [i foarte eficace în a afla starea
general` de s`n`tate a organismului, o cale
de investigare eficient` în stabilirea unui
diagnostic [i, ce este mai important pentru
pacient, care stabile[te cauza afec]iunii.
Biorezonan]a Bicom-Optima este una din
metodele moderne de stabilire a statusului
de s`n`tate.
Pentru detaliile de pe acest palier, am
vorbit cu Florica Munteanu, managerul unei
firme germane inclus` în Societatea interna-
]ional` a medicilor care utilizeaz` ca proce-
dur` medical` biorezonan]a.
Vorbind despre terapii alternative, ce este de fapt
biorezonanţa?
Biorezonanţa Bicom-Optima este o modalitate de
diagnosticare şi terapie ce aparţine de medicina
complementară. Timpul în care bolile se tratau numai
cu medicamente a trecut. Biorezonanţa are toate atuurile
de a deveni medicina viitorului. Întrucât identifică boala
înainte ca aceasta să se manifeste în câmpul fizic şi pentru
că aduce economie de timp şi bani, metoda a câştigat
teren uriaş în ultimii ani. În condiţiile în care sistemele de
sănătate din întreaga lume se confruntă cu probleme uri-
aşe de costuri – biorezonanţa este terapia alternativă cea
mai creditată. În Elveţia, tratamentul prin biorezonanţă
este plătit de casa de asigurări de sănătate. În Germania se
practică pe scară largă, la fel ca şi în Austria, Rusia, Israel,
Noua Zeelandă, Canada, Franţa, Italia. China este cel
mai mare utilizator de biorezonanţă, fiind şi cel mai mare
importator al acestei tehnologii.
Sursa oricărei boli se află în dezechilibrul energetic. Acolo
se manifestă mai întâi disfuncţia, înainte de a se soma-
tiza în corpul fizic. Ei bine, din acel câmp energetic şi
informaţional se culeg datele referitoare la starea fiecărui diferite formaţiuni benigne sau maligne de pe un organ, telor Quantice, deci este practic o continuare a terapiei
organ în parte. Informaţia este prelucrată în scopul de a se dar şi cauzele bolii şi blocajele energetice aflate în spatele începută de noi în centru. Mesundra este un imunomode-
obţine o fişă completă a profilului de sănătate al pacien- acestora. Concret, tratamentele cu biorezonanţa Bicom- lator celular, are la bază o reţetă ayurvedică de mii de ani.
tului, apoi se aplică programul anume destinat problemei Optima se pot aplica în toate afecţiunile dacă organul în Bicorsan sau biocortizonul natural reprezintă o alternativă
cu care ne confruntăm. Între pacient şi aparat circulă suferinţă mai are celule sănătoase. la cortizonul de sinteză, Neuros Klerol – pentru dereglări
informaţia energetică. Cei care ne solicită ajutorul sunt în neurodegenerative, Mesucur, utilizat pentru dureri articu-
general pacienţi cronici, care caută o alternativă la proble- Cum decurge o şedinţă de terapie? lare, este un produs care reface lichidul sinovial, căderea
ma lor de sănătate. Suntem conectaţi cu Institutul Regu- părului şi refacerea unghiilor. Toate sunt produse germa-
Med din München. Aparatele Bicom-Optima sunt aparate O şedinţă începe, desigur, cu un Quantum energetic ne, de mare calitate, experimentate pe celula umană.
moderne de mare precizie. În spatele acestei terapii stă care durează aproximativ patru minute, unde prin-
o muncă de cercetare imensă. Sunt singurele aparate de tr-o scanare a organismului primim un buletin de analiză Un caz special pe care vi-l amintiţi?
biorezonanţă din lume care îmbină terapiile alternative ce prezintă nişte indicatori: metalele grele din organism,
chineze cu tehnica vestului. De altfel, medicina tradiţio- lipsa de oxigenare a creierului, vâscozitatea sângelui, Eu îmi amintesc mereu de aproape toate cazurile,
nală chineză este cea care a consacrat teoria meridianelor funcţia vezicii biliare, a ficatului, densitatea osoasă, după multe se şi repetă cu alte personaje. Un caz deosebit
energetice ca sistem de comunicaţie prin care circulă care urmează diagnosticarea energetică, aproximativ 45- este legat de un medic dermatolog care, după o viroză
50 de minute. Pacientul împreună cu medicul care face pe un fond de stres psihic, a căzut şi nu a mai putut să se
investigaţia urmăresc pe un ecran fiecare organ care intră ridice. Se întâmpla la 29 ianuarie 2011. După o staţio-
în diagnosticare. La final, desigur, se fac recomandări nare de şase săptămâni într-un spital din Germania, la
pentru terapie. În general, se recomandă patru-şase şedin- München, pacientul a fost externat într-un cărucior, cu
ţe de terapie în funcţie de problemele fiecăruia. În primul paralizie parţială, de la mijloc în jos. A început trata-
rând, dispare durerea din organul afectat, se detoxifică mentele cu biorezonanţă – Bicom-Optima, iar în luna
organismul şi se curăţă meridianele energetice. Ca efect septembrie a aceluiaşi an a început să meargă singur, cu
imediat, se reinstalează echilibrul general, lucru posibil un baston. Până a căzut zăpada, umbla deja fără nici o
prin reorganizarea haosului informaţional din corpul susţinere. Astăzi, pacientul conduce maşina, călătoreşte
afectat de boală. fără nici un impediment, este un excelent sportiv. Un alt
caz, de care îmi amintesc mereu, este al unei fete de 19
Ce afecţiuni reacţionează pozitiv la terapia dum- ani care a fost diagnosticată în Italia cu metale grele în
neavoastră? organism (aluminiu). Când a ajuns la noi, a adus-o tatăl
Se tratează atât problemele de sănătate acute, cât şi ei în braţe. Desigur, am făcut diagnosticarea energetică
cele cronice. Nu există interdicţie pentru acest gen de şi am început tratamentele de curăţare a informaţiei de
tratamente. Cazuistica noastră numără succese în tratarea metale grele, cât şi a blocajelor energetice. Ne confrun-
Florica Munteanu unor afecţiuni precum alergii, astm, tulburări de somn şi tam şi cu o constipaţie severă, iar coordonarea muscula-
insomnii cronice, probleme endocrine, imunitate, infecţii, ră şi nervoasă practic nu mai funcţiona. Am făcut un set
energia universală, teorie aflată la baza medicinei cuantice intoleranţa la gluten şi la alte substanţe. De asemenea, am de proceduri (şase), iar de la o şedinţă la alta pacienta
moderne. Ştiinţa contemporană nu a făcut altceva decât înregistrat rezultate pozitive în tratamentul bolilor diges- noastră devenea tot mai activă şi mai prezentă. Acum
să o confirme! Iar tratamentul cu biorezonanţă de aici îşi tive, stomatitelor, căderii părului, hipertensiunii, infecţiei vine la o şedinţă de întreţinere la şase-opt săptămâni, pe
trage rădăcinile. cu helicobacter pylori, hirsutismului, drenarea limfei, de- picioarele ei, iar deplasarea s-a îmbunătăţit foarte mult.
Personal, am activat în domeniu peste 22 ani în Ger- presiilor, problemelor endocrine etc. Practic, orice boală Desigur, pot povesti multe: paciente propuse pentru
mania, iar de şapte ani suntem şi în România, doar în se pretează la tratamentul cu biorezonanţă, întrucât sursa operaţie de noduli tiroidieni sau fibrom uterin, la care,
Bucureşti. patologiilor se află în dezechilibrul energetic, el fiind cel după câteva şedinţe, chisturile, respectiv nodulii au
tratat înainte de toate! Suntem mulţumiţi de faptul că pu- intrat în regres, până la dispariţie. Nu doresc să creez
Ce dereglări trataţi? Ce factori le provoacă? tem oferi pacienţilor noştri o rezolvare şi pentru adicţiile iluzia că putem rezolva orice problemă de sănătate,
de care omul modern nu poate scăpa şi mă refer aici, în vreau numai să subliniez faptul că, atâta timp cât orga-
Biorezonanţa Bicom-Optima depistează starea principal, la adicţia de tutun şi alcool. nul în suferinţă mai are celule viabile, noi ne conectăm
energetică a organismului şi a fiecărui organ în parte şi susţinem aceste celule în activitate pentru a putea
până la nivel celular, capacitatea de răspuns a acestora la Oferiţi pacienţilor şi nişte suplimente nutriţionale. elimina celulele bolnave. Restul, adică autovindecarea
diferite boli, dereglările hormonale, metabolice ale prosta- Despre ce este vorba? vine din corp dacă organismul, respectiv organul bolnav,
tei, alergiile, nivelul de toxicitate a organismului, durerile Suplimentele nutriţionale pe care le recomandăm este repus pe circuitul lui biologic. Natura ştie ce face,
reumatice, migrenele, disfuncţiile aparatului urinar, pacienţilor noştri sunt create pe tehnologia punc- dar trebuie emisă informaţia corectă. n
 Observatorul militar
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR V~ INTERESEAZ~! www.presamil.ro 11

NOUT~}I LEGISLATIVE
b) cei decoraţi cu Ordinul Steaua României
cu spade şi panglică de Virtute Militară sau cu
Ordinul Steaua României cu spade, Ordinul
PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU
Virtutea Aeronautică cu spade, Ordinul Coroana
irina.nedelcu@presamil.ro
României cu spade şi panglica de Virtute Mili-
tară sau Ordinul Coroana României cu spade,

Î n a doua parte a lunii aprilie, au fost adoptate mai multe acte Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea
Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă,
normative referitoare la cadrele militare în activitate, în rezerv` Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia
[i în retragere, precum [i la veteranii de r`zboi. Prezent`m, în pagina Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu
de fa]`, trei dintre acestea. spade, Medalia Bărbaţie şi Credinţă cu spade,

P
rin Legea nr. 82/2015 a fost
modificat art. 35 alin. (2) din
Legea nr. 384 din 10 octombrie
2006 privind statutul soldaţilor şi
gradaţilor profesionişti, cu modificările şi
completările ulterioare. Noul act normativ
a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea
Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea
tare active, îndepărtate abuziv din armată, Meritul Sanitar, precum şi Medalia Virtutea
persoanele care au fost trecute în rezervă sau Ostăşească, numai dacă aceasta a fost conferită
direct în retragere, indiferent de gradul avut pentru fapte de arme săvârşite pe câmpurile de
în momentul respectiv, pentru unul dintre luptă ale primului sau celui de Al Doilea Război
următoarele motive: a) convingerile moral- Mondial ori pentru servicii deosebite aduse
politice şi religioase ale cadrului militar ori armatei în timp de război, în conformitate cu
apartenenţa politică a soţiei sau a rudelor prevederile art. 1: împroprietărirea cu 500 mp

I nr. 264 din 21 aprilie 2015.
Conform noilor prevederi, limita
maximă de vârstă până la care soldaţii
sau gradaţii profesionişti pot fi menţinuţi
în activitate se stabileşte prin ordin al
ministrului apărării naţionale, dar nu poate
depăşi 55 de ani.
acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv;
b) statutul social rezultat din ocupaţia soţiei
cadrului militar sau a rudelor acestora, până
la gradul al IV-lea inclusiv; c) starea materi-
ală a cadrului militar, a soţiei sau a rudelor
acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv;
d) existenţa în străinătate a unor rude ale
L
pentru loc de casă în municipiul, oraşul sau
a 29 aprilie, data când s-a sărbă-
comuna în care domiciliază sau, dacă acest
torit Ziua Veteranilor de Război,
lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil în
Guvernul a decis majorarea rentelor
extravilan; o rentă lunară echivalentă cu 1,3
lunare acordate veteranilor de război printr-o
ordonanţă de urgenţă, publicată în Monitorul solde de grad ale unui sublocotenent.
Oficial, Partea I nr. 299 din 30 aprilie 2015. No- Veteranii de război care, din cauza defici-
ile prevederi, aprobate prin OUG nr. 9/2015, tului de teren în localităţile unde domiciliază

Î
n Monitorul Oficial, Partea I
nr. 263 din 20 aprilie 2015, a
fost publicată Legea nr. 80/2015
pentru modificarea art. 4 alin. (2) din
Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile
morale şi materiale pentru fostele cadre
militare active, îndepărtate abuziv din
armată în perioada 23 august 1944-31
decembrie 1961.
Potrivit noilor prevederi, fostelor cadre
militare active, îndepărtate abuziv din ar-
mată sau din comandamentele şi unităţile
de grăniceri, prevăzute la art. 3 alin. (1), (2)
şi alin. (3) lit. e) – în ceea ce îi priveşte pe
cei care au făcut disidenţă politică şi/sau au
suferit condamnări din motive politice –, li
se acordă o îndemnizaţie reparatorie lunară
egală cu câştigul salarial mediu brut utilizat
la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat, aferent anului pentru care
se face plata, începând cu luna următoare
obţinerii calităţii de cadru militar activ,
îndepărtat abuziv din armată.
La art. 3 alin. (1) din Legea nr. 226/2011
se prevede că sunt considerate cadre mili-
cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până
la gradul al IV-lea inclusiv; e) deţinerea de
către rudele cadrului militar sau ale soţiei
acestuia, până la gradul al IV-lea inclu-
siv, a unor funcţii importante la nivel de
demnitar, înainte de instaurarea regimului
comunist; f) existenţa unor rude ale cadrului
militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul
al IV-lea inclusiv, care au fost condamnate
sau arestate; g) efectuarea de studii sau
specializări, de către cadrul militar, în alte
ţări decât Uniunea Sovietică; h) refuzul de
a se înscrie în Partidul Comunist Român; i)
atitudini sau manifestări considerate ostile
regimului comunist; j) considerente etnice.
La art. 3 alin. (2) din Legea nr. 226/2011
este prevăzut că sunt considerate cadre
militare active, îndepărtate abuziv din ar-
mată, şi persoanele care au solicitat trecerea
în cadrul disponibil al armatei, dar nu au
beneficiat de despăgubirile prevăzute de
Legea nr. 433/1946 pentru crearea cadrului
disponibil al Armatei. La alin. (3) lit. e), din
articolul menţionat mai sus, sunt prevăzute
cadrele militare care au îndeplinit funcţii
politice în armată.
modifică art. 13, 14 şi alin. (1) al art. 15 din
Legea nr. 44/1994, precum şi art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 49/1991 şi vor intra în vigoare
începând cu 1 iulie 2015.
Veteranii de război, cărora le-au fost acor-
date ordine şi medalii pentru faptele de arme
săvârşite pe câmpul de luptă, beneficiază de
următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin
alte legi de împroprietărire de la data decorării
până în prezent şi dovedesc cu acte legale drep-
tul solicitat: a) cei decoraţi cu Ordinul Mihai
Viteazul sau Ordinul Virtutea Aeronautică cu
spade, clasa Cavaler: împroprietărirea cu un lot
de 5 ha teren agricol, din rezerva creată conform
Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, în
localitatea de domiciliu sau un loc de casă de 500
mp în municipiul, oraşul sau comuna în care
domiciliază decoratul; cei decoraţi cu Ordinul
Mihai Viteazul, de o rentă lunară echivalentă cu
1,75 solde de bază ale unui sublocotenent, solda
de bază fiind compusă din solda de grad şi solda
de funcţie la minim; cei decoraţi cu Ordinul
Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler, de
o rentă lunară echivalentă cu 1,75 solde de grad
ale unui sublocotenent;
sau în alte localităţi, nu au putut fi împropri-
etăriţi conform legii vor fi despăgubiţi cu o
sumă ce reprezintă contravaloarea terenului
la care erau îndreptăţiţi conform legii.
Veteranii de război care nu sunt decoraţi
cu ordine, medalii sau cruci de război men-
ţionate mai sus, dar cărora le-a fost conferită
Medalia Crucea comemorativă a celui de-al
doilea război mondial, 1941-1945 beneficiază
de o rentă lunară echivalentă cu 90% din
solda de grad a unui sublocotenent.
Veteranii de război pot beneficia de
avansări onorifice în grad, de regulă, cu oca-
zia Zilei de 9 Mai – Ziua Victoriei, potrivit
propunerilor ce se fac de către asociaţiile ve-
teranilor de război, cu respectarea criteriilor
stabilite de Ministerul Apărării Naţionale sau
de Ministerul Afacerilor Interne, după caz.
Invalizii, precum şi veteranii de război
primesc, pe lângă indemnizaţiile menţionate
la art. 1 din Legea nr. 49/1991, şi un spor
de câte 20 de lei lunar pentru primul an de
participare la război, indiferent de durata
participării, la care se adaugă câte 5 lei pen-
tru fiecare lună de participare la război ce
depăşeşte un an calendaristic. n

T inerii care doresc

s` devin` mai[tri
militari sau subofi]eri în
activitate trebuie s` înde-
plineasc`, cumulativ, atât
criteriile generale, cât [i
cele specifice, prev`zute
\n instruc]iunile aprobate
prin Ordinul ministrului
ap`r`rii na]ionale nr. 30
din 2012. Criteriile generale
se refer` la cet`]enie, situa-
]ie medical`, incompatibi-
lit`]i. Pe cele specifice le
prezent`m în rândurile de
mai jos.
Filiera direct`
Formarea maiştrilor militari:
să aibă vârsta de cel mult 28 de ani
împliniţi în anul organizării concur-
sului de admitere; să fie absolvenţi
ai învăţământului liceal, militar sau
civil, cu diplomă de bacalaureat, iar
în cazul în care sunt elevi în ultimul
an, să facă dovada promovării exa-
menului de bacalaureat până la data
concursului de admitere.
Formarea subofiţerilor: să fie
soldat/gradat profesionist; să aibă
vârsta de cel mult 35 de ani împli-
niţi în anul organizării concursului
de admitere; să fie absolvenţi ai
învăţământului liceal, cu diplomă
de bacalaureat, iar în cazul în care
CRITERII SPECIFICE DE RECRUTARE A CANDIDA}ILOR
PENTRU FORMAREA CADRELOR MILITARE
sunt elevi în ultimul an, să facă
dovada promovării examenului de
bacalaureat până la data concursului
de admitere; să aibă cel puţin trei ani
vechime în serviciu ca soldat/gradat
profesionist, calculată de la data finali-
zării programului de instruire şi până
la data începerii cursului de formare
pe filiera directă a subofiţerilor în acti-
vitate; să aibă în aprecierea de serviciu
din ultimii trei ani calificativul cel puţin
Foarte bun. În funcţie de nevoile de
încadrare cu subofiţeri în activitate,
la armele sau serviciile şi specialităţile
militare pentru care nu sunt posibili-
tăţi de recrutare din rândul soldaţilor/
gradaţilor profesionişti, candidaţii
pot proveni şi din rândul civililor din
cadrul şi din afara MApN, absolvenţi
de învăţământ liceal, militar sau civil,
cu diplomă de bacalaureat şi care au
vârsta de 35 de ani, împliniţi în anul
organizării concursului de admitere.
Filiera indirect` pentru
formarea
subofi]erilor în activitate
Candidaţi din rândul soldaţilor şi
gradaţilor profesionişti în activitate:
să aibă cel mult vârsta de 45 de ani
împliniţi la data acordării gradului;
să fie absolvenţi ai învăţământului
liceal cu diplomă de bacalaureat, iar
în cazul în care este elev în ultimul
an, să facă dovada promovării exa-
menului de bacalaureat până la data
concursului de admitere; să aibă
studii/competenţe profesionale co-
respunzătoare armelor sau serviciilor
şi specialităţilor militare pentru care
se organizează cursul de formare,
conform reglementărilor în vigoare;
pentru serviciul medical – să fie ab-
solvenţi ai învăţământului liceal sau
postliceal de specialitate, cu certificat/
diplomă de absolvire a instituţiei de
învăţământ sanitar, şi să deţină certifi-
cat de membru al Ordinului Asisten-
ţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România;
pentru serviciul muzici militare – să
fie absolvenţi ai învăţământului liceal
de profil; să aibă cel puţin trei ani
vechime în serviciu ca soldat/gradat
profesionist, calculată de la data
finalizării programului de instruire
şi până la data începerii cursului de
formare pe filiera indirectă a subofi-
ţerilor în activitate; să fie confirmaţi
în arma sau serviciul militar pentru
care se organizează concursul de ad-
mitere la cursul de formare pe filiera
indirectă a subofiţerilor în activitate
(fac excepţie de la aceste prevederi
candidaţii pentru armele auto, geniu
şi tancuri, care trebuie să posede
permis de conducere categoriile B
şi C, precum şi cei pentru serviciul
muzici militare); să aibă în aprecierea
de serviciu din ultimul an calificativul
cel puţin Foarte Bun.
Candidaţi din rândul subofi-
ţerilor în rezervă: să aibă vârsta de
cel mult 40 de ani împliniţi în anul
desfăşurării concursului de admitere
la cursul de formare; să fie absolvenţi
ai învăţământului liceal cu diplomă
de bacalaureat sau să facă dovada pro-
movării examenului de bacalaureat
până la data concursului de admitere;
să aibă studii/competenţe profesio-
nale, corespunzătoare armelor sau
serviciilor şi specialităţilor militare
pentru care se organizează cursul de
formare; pentru serviciul medical –
să fie absolvenţi ai învăţământului
liceal sau postliceal de specialitate, cu
certificat de absolvire/de competenţă
profesională pentru specialitatea de
asistent medical generalist; pentru
serviciul muzici militare – să fie ab-
solvenţi ai învăţământului liceal de
profil; să posede permis de conducere
auto categoriile B şi C – numai pen-
tru candidaţii care optează pentru
armele auto, geniu şi tancuri.
Candidaţi din rândul ci-
vililor din cadrul şi din afara
MApN: să aibă vârsta de cel mult
40 de ani împliniţi în anul desfă-
şurării concursului de admitere
la cursul de formare; să fie ab-
solvenţi ai învăţământului liceal
cu diplomă de bacalaureat, iar în
cazul în care este elev în ultimul
an, să facă dovada promovării
examenului de bacalaureat până
la data concursului de admitere;
pentru serviciul medical – să
fie absolvenţi ai învăţământului
liceal sau postliceal de speciali-
tate, cu certificat de absolvire/de
competenţă profesională pentru
specialitatea de asistent medical
generalist; pentru serviciul mu-
zici militare – să fie absolvenţi ai
învăţământului liceal de profil;
să aibă studii/competenţe profe-
sionale corespunzătoare armelor
sau serviciilor şi specialităţilor
militare pentru care se organi-
zează cursul de formare, conform
reglementărilor în vigoare; să
posede permis de conducere auto
categoriile B şi C – numai pentru
candidaţii care optează pentru
armele auto, geniu şi tancuri. n
 Observatorul militar
12 www.presamil.ro FOTOREP

INSTRUC}IE PE FREGATA
REGELE FERDINAND PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
lucian.irimia@presamil.ro
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

F regata Regele Ferdinand ,

una din navele emblemati-
ce ale For]elor Navale române, a
câ[tigat un binemeritat renume
în urma numeroaselor misiuni
\ndeplinite. Secretul const` \n
preg`tirea echipajului [i posibi-
lit`]ile tehnice ale navei.

A m fost alături de echipajul Fregatei

221 într-o zi de instrucţie. I-am găsit
pe marinarii militari implicaţi, responsabili
şi devotaţi, cu dragoste pentru meseria lor
specifică şi cu dorinţa de a duce mai departe
spiritul navei, călit în misiunile, de cele mai
multe ori unicat, ale Forţelor Navale române.
Pregătirea marinarilor militari de pe Scotocire în c`utare de lucruri sau substan]e interzise.
această navă se desfăşoară la cheu sau pe
mare. În prima situaţie, instrucţia vizează
vitalitatea fregatei, prin exerciţii de luptă în
cele trei medii (aer, suprafaţă, submarin),
prin apuntarea şi decolarea elicopterului,
precum şi prin pregătirea la simulatoare. Pe
mare, acestea se reiau, cu excepţia ultimei
părţi, pentru că realitatea dură a mării este
cea mai bună instrucţie. Acolo, indiferent
de capriciile vremii, se vede marinarul cu
adevărat pregătit. Examenul real este la întâl-
nirea cu marea, iar pentru acesta se pregătesc
marinarii tot timpul.
Am avut prilejul de a-i vedea pe marina-
rii Regelui Ferdinand în timpul a două exer-
ciţii: cel de vitalitate, prin care se urmărea
stingerea unui incendiu şi acoperirea unor
găuri de apă, şi altul de boarding, activitate
de inspecţie a unei nave comerciale de o
echipă special pregătită în acest sens.
Suntem la un nivel intermediar cu
pregătirea, a declarat comandantul fregatei,
comandor Marinică Mustăţea. Creştem cu Ne apropiem de puntea de comand`!
fiecare etapă pe care o parcurgem şi sper ca,
după participarea în curând la un exerciţiu
multinaţional în Bulgaria, echipajul şi nava Echipa de boarding înain
să obţină un calificativ superior şi astfel să
suspect`.
creştem ca valoare. n

Perchezi]ionarea unui membru suspect al

echipajului vasului controlat. Intervine echipa dotat` cu co

Hot`r#re [i determinare!
PORTAJ Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 13

|ncepe o nou` zi de instruc]ie.

Exerci]iul se desf`[oar` conform procedurilor

[i sub supravegherea drastic` a instructorilor.
nteaz` precaut, atent` la orice mi[care
Se încearc` stingerea focului cu extinctorul.

ostume ignifuge [i aparate de respirat. Se ac]ioneaz` în for]` [i cu toate mijloacele pentru stingerea incendiului.
 Observatorul militar
14 www.presamil.ro LUMEA DE AZI Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

P rofitând de situa]ia existent` în Europa, datorat` crizei Islamabad asigură adâncimea strategică într-o relaţie specială cu Pakistanul. Is-
în cazul unei confruntări cu India, dar şi lambadul este poarta Chinei spre Ori-
ucrainene, Beijingul î[i consolideaz` pozi]ia în Asia de Sud
pentru faptul că serviciul de informaţii ISI entul Mijlociu şi Africa, unde interesul
[i în Oceanul Indian. Puterea sa economic` [i militar`, în cre[tere, al Pakistanului avea/are o influenţă asupra Beijingului se extinde rapid. Dezvoltarea
i-a determinat pe americani s`-[i îndrepte aten]ia spre Asia pentru liderilor talibani. Washingtonul a sprijinit portului Gwadar, la Golful Persic, face din
a-[i îndeplini obliga]iile fa]` de alia]ii tradi]ionali, Coreea de Sud cu echipamente militare armata pakista- acesta o bază logistică, dar şi militară pen-
[i Japonia, în condi]iile în care China caut` s` se extind` în Marea neză, dar şi cu o asistenţă de 1,5 miliarde tru chinezi, completând şiragul de perle
de dolari pe cinci ani (Actul Kerry-Lu- (bazele economice şi militare ale Chinei
Chinei de Sud [i de Est, dar [i de-a lungul ]`rmului Oceanului Indi-
gar-Berman), în timp ce actualul şef al la Oceanul Indian). Investiţiile Beijingului
an. Stabilitatea în Asia de Sud depinde, în primul rând, de stabili- armatei, generalul Ashraf Pervez Kayani, se vor concentra puternic pe Coridorul
tatea Pakistanului, o condi]ie care, ast`zi, nu este îndeplinit`. a fost tratat la Casa Albă drept preşedin- economic China – Pakistan, o combinaţie
tele de facto al Pakistanului (preşedintele de proiecte de transport şi energie, şi pe
în exerciţiu fiind Asif Ali Zardari). În dezvoltarea unei rute de acces direct la
Un triunghi dificil de atunci al Pakistanului, Yahya Khan, a evoluţia relaţiei americano-pakistaneze au portul de la Oceanul Indian, proiecte în
participat alături de reprezentanţii Româ- apărut şi momente delicate, care au scăzut care chinezii intenţionează să investeas-
În ciuda pachetului important de aju- niei la deschiderea relaţiei dintre Beijing popularitatea americanilor în Pakistan, că 46 de miliarde de dolari. Beijingul a
tor economic şi militar, SUA nu au reuşit şi Washington, în timpul Administraţiei precum evenimentele provocate de Ray- recunoscut importanţa geoeconomică şi
să livreze Pakistanului ceea ce au promis, Nixon. În 2008, preşedintele Asif Ali mond Davis (contractor CIA), prinderea strategică a relaţiei cu Islamabadul şi, de
în primul rând datorită ambiguităţii Zardari a început, pas cu pas, să curteze lui Osama Bin Laden, acţiune care nu aceea, proiectele pe care le vizează vor
guvernului de la Islamabad şi a faptului că China, propunând crearea Noului Drum a fost devoalată guvernului pakistanez funcţiona ca porţi economice în Pakistan
regiuni, precum Fata, sunt numai teoretic al Mătăsii şi stabilind, astfel, o nouă relaţie sau atacurile cu drone soldate cu pagube pentru dezvoltarea şi urbanizarea indus-
sub controlul administraţiei centrale (regi- cu China. Când fostul preşedinte al SUA, colaterale. Decizia de retragere a trupelor triei naţionale. Mega şoseaua din Corido-
unea Khyber Pakhtunkhwa este, conform George W. Bush, a declarat că Pakistanul americane din Afganistan lasă în urmă o rul economic va lega oraşele chineze de
Constituţiei, sub autoritatea directă a pre- este aliatul major non-NATO al SUA, paletă importantă de îngrijorări pentru la graniţa de vest de principalele porturi
şedintelui, fiind condusă de un guvernator Islamabadul s-a aşteptat la mai mult ajutor guvernul de la Islamabad. Gwadar şi Karachi. China va obţine, în
după Regulamentul Crimelor la Frontieră acest fel, acces la strâmtoarea Malacca
din 1901/Frontier Crimes Regulation), pentru a ajunge de aici, pe mare, în Africa
dar, în fapt, triburile care le locuiesc sunt şi Orientul Mijlociu. Coridorul va oferi
Beijingului ruta cea mai scurtă către zone
cele care impun legea. Zona este locul
unde cele mai multe grupări teroriste îşi
au sediul. La rândul ei, China s-a înscris
FILOZOFIA LUI SUN TZU unde foarte multe companii şi organizaţii
angajează muncitori chinezi, iar interesul
pe un traseu al promisiunilor, similar
celui american, care ar face din Pakistan {I VIZIUNEA Chinei în exploatarea resurselor este vital.
Capitalul pe care China plănuieşte să îl
transfere Pakistanului este de două ori
LUI MOHAMMED ALI JINNAH
şi regiunea înconjurătoare o zonă stabilă
şi prosperă. Va reuşi, oare, Beijingul în mai mare decât totalul tuturor investiţii-
demersul său? Se poate ca filozofia lui Sun lor străine directe pe care Pakistanul le-a
Tzu să se cupleze cu viziunea fondatorului primit din 2008 şi cu siguranţă mult mai
Pakistanului, Mohammed Ali Jinnah, fără GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
mult decât tot sprijinul primit vreodată de
a irita India? la Statele Unite, cel mai mare suporter al
Vizita preşedintelui Xi Jinping la Isla- Pakistanului din 2002.
mabad şi promisiunea acestuia de a investi
45 de miliarde de dolari în Noul Drum al Rela]ia
Mătăsii, care va străbate Pakistanul, aduce financiar şi datorită participării active Coridorul economic SUA-Pakistan-China
în prim-plan o nouă realitate geopolitică la războiul antiterorist, dar aşteptările China – Pakistan
şi economică menită să împingă Beijingul nu au fost îndeplinite. După 11 septem- Subminează relaţia chino-pakistaneză
în inima Asiei de Sud-Est. Pe cele două brie 2001, generalul Pervez Musharraf a Ca urmare a acestor evenimente, dar şi raporturile cu SUA? Unii analişti susţin
ţări le uneşte rivalitatea faţă de India. participat alături de americani la distru- a faptului că India este un adversar pentru ca Washingtonul să se aproprie mai mult
China şi Pakistanul au o relaţie extrem gerea cartierului general al organizaţiei Beijing şi Islamabad, administraţia chineză de New Delhi pentru a compensa relaţiile
de bună, din anii ’70, când preşedintele al-Qaida din Afganistan, ţară care pentru şi-a evaluat cu mare atenţie participarea sino-pakistaneze. Situaţia este destul de
complicată, iar influenţa asupra sudului
Asiei este extrem de importantă în ecuaţia
Portul Gwadar, punct-cheie al Coridorului economic China–Pakistan. controlului Oceanului Indian. Părintele
Pakistanului, Mohamed Ali Jinnah, a avut
viziunea unei naţiuni în care Islamul, demo-
craţia şi modernitatea se vor îmbina şi vor
convieţui în armonie. Rolul jucat de armata
pakistaneză a fost extrem de important,
fiind un exemplu de soliditate şi unitate
într-o ţară fragmentată. Există însă o breşă
tot mai mare între generalii veterani – unii
dintre ei formaţi în SUA sau Marea Brita-
nie, dedicaţi rolului lor de arbitri – şi tânăra
generaţie de ofiţeri, puternic influenţată de
Islamul radical. Sosirea chinezilor măreşte
această breşă prin aducerea de tehnologie
militară şi echipamente de producţie chine-
ză (China livrează marinei militare pakista-
neze opt submarine şi transferă tehnologie
pentru avioanele stealth pakistaneze), dar şi
prin preluarea militarilor tineri în şcolile de
la Beijing pentru instruire. Planul Marshall
pentru Asia, cu o denumire deloc pe placul
liderilor chinezi, şi care reuneşte măsuri
diplomatice, economice, financiare (pro-
movarea monedei chineze Rembi) progra-
me culturale şi relaţii militare este în plină
desfăşurare. Integrarea Chinei în Euro-Asia
se bazează pe integrarea economică şi mai
puţin pe influenţa politică. Este numai în-
ceputul creşterii puterii chineze în Asia. Ce
va face preşedintele Vladimir Putin cu un
aliat din ce în ce mai important, cum este
China, în cazul în care interesele Federaţiei
Ruse sunt similare cu cele ale Beijingului în
Asia de Sud? În mod sigur se va îndrepta
spre Iran şi India, cu care are deja relaţii în
domeniul militar. n
 Observatorul militar
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR LUMEA DE AZI www.presamil.ro 15
STRATEGIA CIBERNETIC~
A PENTAGONULUI ARMAMENT GERMAN PENTRU LITUANIA
S ecretarul american al Ap`r`rii, Ashton Carter, (foto) a dez-
v`luit recent o nou` strategie a Departamentului Ap`r`rii care
vizeaz`, pentru prima dat`, utilizarea armelor cibernetice pentru a
Lituania a început negocierile cu Germa-
nia pentru achiziţionarea unui număr nespe-
cificat de sisteme de artilerie autopropulsate
descuraja atacurile inamice asupra re]elelor de calculatoare, con- Panzerhaubitze 2000, conform UPI. Intenţiile
form unei [tiri publicate de cotidianul american Washington Post. Lituaniei au fost dezvăluite de ministrul li-
tuanian al Apărării, Juozas Olekas, în urma
C arter a prezentat această nouă viziune asupra domeniului cibernetic cu ocazia
unui discurs susţinut în faţa studenţilor de la Universitatea Stanford din Cali-
fornia, ca parte a unui amplu efort concertat al administraţiei Barack Obama de a fi mai
unei întâlniri pe care a avut-o cu ministrul
german al apărării, Ursula von der Leyen. De
asemenea, Olekas a mai spus că Lituania este
transparentă în legătură cu utilizarea mijloacelor ofensive în spaţiul cibernetic. Docu- interesată şi de achiziţia unor vehicule de luptă
mentul cuprinde prevederi care solicită Pentagonului să îşi dezvolte capacitatea de a des- ale infanteriei de la un producător german.
făşura operaţii cibernetice cu scopul declarat de a afecta reţelele de comandă şi control, Toate aceste măsuri sunt generate de criza din Ucraina şi de teama că Rusia ar putea ame-
infrastructura militară şi sistemele de armamente ale inamicului. ninţa securitatea micii ţări baltice. Lituania nu are forţe aeriene şi depinde de forţele aliate pentru
Noua strategie este diferită de primul document de acest fel, care a fost elaborat în asigurarea securităţii spaţiului său aerian. Olekas a mai declarat că situaţia din Ucraina nu a
2011 şi se baza în principal pe măsuri şi acţiuni de apărare împotriva atacurilor ciber- schimbat numai esenţa ordinii şi securităţii anterioare, ci a dat un nou impuls relaţiilor bilaterale
netice. Obiectivele incluse în strategie vizează dezvoltarea de opţiuni pentru a controla cu Germania în domeniul apărării. n
escaladarea conflictelor, constituirea şi pregătirea forţei cibernetice de la comandamentul
american specializat în acest domeniu (US Cyber Command), precum şi apărarea împo-
triva unor atacuri masive distructive. Din punctul de vedere al apărării, se are în vedere RE}ELE ALE PENTAGONULUI, PENETRATE
consolidarea reţelelor de calculatoare pentru a rezista atacurilor sau pentru a fi capabile
Hackerii ruşi au reuşit să acceseze o
să îşi revină rapid în urma acestui gen de agresiune.
reţea neclasificată de computere a Penta-
Pentru a linişti îngrijorările privind utilizarea acestor mijloace, oficialii militari susţin
gonului la începutul acestui an, conform
că Pentagonul va utiliza armele cibernetice numai atunci când va primi ordin de la
celor declarate de secretarul american al
preşedinte şi numai ca răspuns la atacuri care se ridică la nivelul unui conflict armat sau
apărării, Ashton Carter, cu ocazia unui
care pot avea consecinţe grave, cum ar fi pierderile de vieţi omeneşti sau colapsul eco-
discurs susţinut la Universitatea Stanford
nomic. Chiar în cazul unor ostilităţi, aceste arme vor fi utilizate în conformitate cu legile
din California. El a spus că penetrarea a
conflictului armat, care impun o reacţie proporţională şi evitarea afectării civililor.
fost rapid detectată cu ajutorul unui sistem
special de senzori, iar o echipă specială de
reacţie a reuşit să identifice autorii în 24 de
ore şi să îi scoată din reţea.
În martie, şeful Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA, Michael Rogers, a declarat, cu
ocazia unei audieri în faţa unei comisii a Congresului SUA, că Rusia a devenit mult mai
activă şi mai vizibilă în spaţiul cibernetic în ultima perioadă n

GARDIENII GALACTICI
Ministerul rus al Apărării a înfiinţat o
forţă de monitorizare aerospaţială a cărei
misiune este de a asigura securitatea vehi-
culelor spaţiale, staţiei spaţiale internaţionale
şi de a impune respectarea reglementărilor
internaţionale privind activitatea spaţială.
Această structură militară, denumită de
Fundamental, oficialii americani susţin că strategia este un efort de integrare a ar- presa rusă patrula spaţială, îşi va derula
melor şi capacităţilor cibernetice în planificarea militară, aşa cum sunt integrate armele misiunile în cooperare cu forţe similare,
convenţionale, dar şi în utilizarea acestora cu precizie. În anul 2012, preşedintele ameri- în curs de dezvoltare din alte state, inclusiv
can, Barack Obama, a cerut Pentagonului să se pregătească pentru a face faţă unui atac SUA, China şi Germania.
cibernetic major, iar Departamentul Apărării a început să-şi înfiinţeze forţele cibernetice. ONU a salutat iniţiativa rusă, menţionând că ar putea fi una care să conducă la un acord
Strategia cibernetică mai prevede şi o colaborare strânsă cu aliaţii. Specialiştii au salutat internaţional în acest domeniu. Patrula spaţială rusă va utiliza reţeaua de sateliţi şi de staţii te-
iniţiativa Pentagonului şi au remarcat că apărarea împotriva atacurilor cibernetice funcţi- restre pentru a-i monitoriza pe cei care încalcă reglementările internaţionale, în special pe cele
onează, având în vedere că nu au existat încă atacuri cu efecte semnificative asupra SUA. n referitoare la traficul spaţial. Forţa va desfăşura, de asemenea, misiuni spaţiale de trei luni pe
PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
Staţia Spaţială Internaţională, dar şi patrule orbitale zilnice.
Patrula va utiliza navetele spaţiale modernizate de tip Soiuz pentru zborurile de observa-
MODIFIC~RI ALE ţie sau chiar pentru colectarea de resturi spaţiale, conform oficialilor ruşi. Ministerul rus al
Apărării intenţionează să desfăşoare şi misiuni în spaţiul îndepărtat, care este adesea utilizat

CHELTUIELILOR DE AP~RARE
pentru activităţi ilegale.n

DECIZIE FINAL~
C heltuielile militare au sporit semnificativ în China [i Rusia
în anul 2014, dar [i statele din Europa de Est [i-au m`rit
bugetele pentru ap`rare, în principal datorit` crizei din Ucraina,
Un fost angajat al companiei private
de securitate Blackwater a fost condamnat
conform unui studiu al SIPRI (Stockholm International Peace la închisoare pe viaţă, iar alţi trei au primit
sentinţe de 30 de ani de închisoare cu exe-
Research Institute), dat publicit`]ii recent. cutare pentru uciderea a 14 civili în anul

S UA rămân cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, deşi au consumat cu aproxi-
mativ 6% mai puţin în 2014 faţă de anul anterior, în timp ce China, Rusia şi Arabia
Saudită au crescut acest gen de cheltuieli în 2014, faţă de 2013. Sumele alocate pentru
apărare de China, anul trecut, sunt estimate la peste 200 de miliarde de euro, în creştere
cu peste 9% faţă de anul anterior.
Conflictul din Ucraina a determinat această ţară să îşi sporească bugetul pentru apă-
rare cu peste 20%, în 2014, ajungând la o valoare de patru miliarde de dolari, în timp ce
cheltuielile de apărare ale Rusiei au crescut cu peste 8%, însumând 84,5 miliarde de dolari.
Guvernul rus intenţionează o creştere şi mai mare pentru 2015 şi anume de 15%, dar această
sporire depinde şi de situaţia economică a ţării. În această perioadă, bugetele pentru apărare
în statele din vestul Europei şi în SUA au scăzut. Creşterea de 17% înregistrată de Arabia
Saudită la nivelul cheltuielilor pentru apărare este cea mai mare dintre cele consemnate
de statele din top 15, după valoarea sumelor alocate apărării. Şi în Africa, cheltuielile de
apărare au crescut cu aproximativ 6%, având ca ţări fruntaşe Algeria şi Angola.
În ansamblu, cheltuielile globale pentru apărare rămân aproximativ la acelaşi nivel,
dar se înregistrează creşteri în statele din anumite regiuni, fapt care reflectă deteriorarea
situaţiei de securitate în aceste zone. Cheltuielile militare globale în 2014 s-au ridicat la
1,8 trilioane de dolari, în scădere cu doar 0,4% faţă de 2013. n
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
2007 în Bagdad, conform AFP. Cei patru
escortau un convoi diplomatic şi au deschis
focul asupra civililor, într-o piaţă din capitala
irakiană, cu tot armamentul din dotare. Pe
lângă cei decedaţi, atacul a produs şi rănirea
a altor 17 persoane. Acest incident a adâncit sentimentele antiamericane ale populaţiei irakiene.
Ca urmare a acestui incident, guvernul irakian a refuzat să mai prelungească licenţa de func-
ţionare în Irak pentru această companie, care a pierdut în 2009 contractul cu Departamentul
de Stat american pentru protecţia personalului diplomatic, în valoare de un miliard de dolari.
Blackwater Security Company (BSC), o companie privată de securitate înfiinţată în 1997, a
fost ideea unui fost ofiţer CIA, Jamie Smith. Fondatorul a fost Erik Prince, un fost membru al
Navy Seals. Aceasta s-a numărat printre firmele private de securitate utilizate în Afganistan şi a
fost una dintre cele 60 de astfel de companii angajate în războiul din Irak. BSC a primit prima
misiune în Irak, în 2003, pentru asigurarea securităţii oficialului Paul Bremer. Apoi, în 2004, a
semnat, indirect, un contract pentru Departamentul de Stat american prin care a fost autorizată
să trimită în Irak 482 de oameni. În 2006, a primit un nou contract care îi permitea dislocarea a
peste 1.000 de oameni în Irak şi includea, între responsabilităţi, asigurarea securităţii ambasadei
SUA din această ţară.
Între anii 2005 şi 2007, membrii acestei companii au fost implicaţi în 195 de incidente armate, în
163 dintre ele ei fiind cei care au deschis focul. După anul 2009, compania a fost rebotezată şi vândută,
iar în prezent operează sub numele de Academi ca furnizor de servicii de securitate şi instruire.n
 Observatorul militar
16 www.presamil.ro
Î i place s` spun` c` s-a n`scut cu sânge ro[-al-
bastru. A iubit de la bun început CSA Steaua
Bucure[ti sau clubul de lâng` inim`, a[a cum l-a numit
din vremea în care îi era pre[edinte. Este vorba des-
pre împ`timitul de handbal, generalul de brigad` (r)
Lauren]iu Ro[u, care a dat curs invita]iei în redac]ia
noastr`, la 22 aprilie, exact ziua în care s-au împlinit
38 de ani de la câ[tigarea, pentru a doua oar` în istoria
handbalului românesc, a Cupei Campionilor Europeni.
M
ii şi mii de ore de
sport. Nenumărate
plonjoane făcute
pe bitum, pe zgură, afară, fie că
era vară sau iarnă. Pe zăpadă!
Făceam o pregătire fizică excepţi-
onală. Care ne-a ajutat fantastic
în campionate. Zburdam! Ca
să ajungi la titlurile acestea, de
campion al Europei, mondial sau
olimpic, înseamnă muncă, enorm
de multă muncă. Ceea ce, în ziua
de astăzi, tineretul nostru nu prea
mai înţelege. Asta îi spuneam
şi nepotului meu, care este în
echipa de polo şi a început să aibă
meciuri: Dacă vrei să ai succes,
trebuie să munceşti şi să iubeşti
ceea ce faci. Nu se poate altfel, îşi
aminteşte povăţuitor generalul (r)
Laurenţiu Roşu. A făcut parte din
generaţia celor mai buni hand-
balişti români, a anilor 1970-
1980, în care echipa stelistă s-a
menţinut campioană naţională
mai bine de zece ani consecutiv.
Era compusă din nume mari ale
acestui sport: Ştefan Birtalan cu
Gavril Kicsid, centru erau Radu
Voinea şi Cristian Gaţu, extreme
erau Cornel Tudosie, Victor Nea-
gu, Cezar Drăgăniţă, portari erau
Ştefan Orban cu Nicu Munteanu,
iar pivoţi, Stockel Werner şi cu
mine, ne spune generalul Roşu.
Iar, înaintea noastră, generaţia lui
Cornel Oţelea, care a fost cel mai
mare handbalist român. Steaua a
L
avut nişte jucători fantastici!
a 1 mai, Laurenţiu Roşu
a împlinit 65 de ani
de viaţă. Când m-am
născut, mi-a povestit mama că
era o zi frumoasă, însorită, şi era
manifestaţie pe străzi; se sărbăto-
rea 1 Mai. Din fragedă copilărie
a iubit mişcarea. S-a născut în
Călăraşi, însă grădiniţa şi şcolile
le-a urmat la Braşov. De ace-
ea se şi consideră un ardelean
get-beget. A copilărit în cartie-
rul Bartolomeu din Braşov, cu
pădurea aproape. Mă căţăram,
iarna aveam o baltă pe care pati-
nam... Aveam o unitate militară
de vânători de munte lângă noi
şi schiurile de lemn pe care nu le
mai foloseau militarii le luam noi,
copiii, şi le legam de picioare. Aşa
am învăţat, singur, să schiez. Deci,
mi-a plăcut mişcarea, ne mai
spune generalul de brigadă (r)
Laurenţiu Roşu. La vârsta de 10
ani, în clasa a cincea fiind, a fost
selecţionat obligatoriu în corul
şcolii. Îşi aminteşte cu zâmbetul
pe buze: Fără să am vreun pic de
voce am fost selecţionat la cor. Şi
am început să cântăm. Profesorul:
Stai, opreşte! Cântă doar cei din
stânga. Şi ne-a luat la rând, până
a ajuns la mine. Când m-a găsit,
mi-a spus: Gata! Să nu te mai
văd pe aici, că-mi strici corul. Cu
mare bucurie m-am dus direct la
doamna profesoară de educaţie fi-
zică. Şi marele meu noroc a fost că
făcuse handbal de performanţă. A
observat că mi se potriveşte acest
sport şi m-a selecţionat pentru
handbal. Acesta a fost începutul.
În clasa a cincea. Mama l-a pus să
înveţe să cânte ba la acordeon, ba
la pian. Tatăl său, însă, şi el ofiţer
de carieră – şeful Comenduirii
garnizoanei Braşov – a înţeles că
alta este menirea sa şi l-a lăsat
să urmeze cursurile Liceului cu
General de brigad` (r)
Lauren]iu Ro[u
program de educaţie fizică şi
sport nr. 2 din Braşov. Amintirile
vin de-a valma, cu teribile emoţii:
Şi tare ar fi vrut tata să mă vadă
general, dar, din păcate, s-a stins
mai devreme. O clipă de linişte
şi revenim în perioada liceului.
Antrenor le-a fost Loţi Covaci.
Trei ani consecutivi au câştigat
Cupa Liceelor la handbal. Atunci,
atât de tânăr fiind, îşi imagina că
va ajunge, oare, atât de departe
în handbal? Da, – a răspuns
prompt – pentru că antrenorul, să
ştiţi, ne insufla acest lucru: să fim
cei mai buni. Eu am jucat pivot
în echipă. Rămâneam după ore
şi făceam câte 100 de plonjoane.
Când pe stânga, când pe dreapta,
când întoarcere... Am avut parte
de multă şi bună pregătire, dar şi
de rezultate.
A contat faptul că a făcut un
joc de echipă. Atuul acesta i-a
folosit cel mai mult când a fost
comandant al CSA Steaua Bucu-
reşti: După atâţia ani de handbal
în echipa CSA Steaua Bucureşti, să
fiu numit la conducerea clubului a
fost o onoare care nu are margini.
A fost cea mai importantă funcţie
pe care am avut-o în armată
(2000-2004). Cu toate că am fost
şi decanul Facultăţii Militare de
Educaţie Fizică şi Sport General
Virgil Bădulescu – reînfiinţată
după Revoluţie şi desfiinţată din
nou odată cu reducerea efectivelor
militare, necesară la intrarea în
NATO. Apoi am fost şeful Direc-
ţiei Educaţie Fizică şi Sport din
Ministerul Apărării Naţionale şi
reprezentant în Consiliul Interna-
ţional al Sportului Militar de la
Bruxelles. Cu echipa de handbal
REPERE
HANDBALUL…
DE LÂNG~ INIM~
are în palmares două titluri de
campioni universitari mondiali
(în 1972, în Suedia şi în 1975, la
Bucureşti). Iar, în 1977, cu echipa
CSA Steaua Bucureşti, cea mai
mare performanţă este câştigarea
Cupei Campionilor Europeni:
În 1977, era o vineri seară, la
Sindelfingen, Germania, când
CSA Steaua Bucureşti învingea
pe TSKA Moscova cu scorul de
21-20, la pauză 14-9. Era la scurt
timp după cutremur. Conducerea
de partid nici nu voia să ne mai
trimită la acest meci. La insis-
tenţele lui Ion Coman, un mare
iubitor al handbalului şi fotbalu-
lui, am reuşit să facem acest meci
şi să aducem cupa în ţară. Această
performanţă a echipei steliste
de handbal a mai fost săvârşită
o dată, în 1968, când alte nume
mari ale acestui sport făceau
parte din echipă. Dintre acestea,
Cornel Oţelea a continuat să an-
Meci interna]ional de handbal \n Berna:
Elve]ia-Rom#nia 15:24 (7:9)
treneze echipa. Despre meciurile
internaţionale de handbal ale
echipei armatei, generalul (r)
Roşu îşi aminteşte: Eram iubiţi şi uitaţi, sportul este singura materie
aplaudaţi extrem de mult oriunde
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
mergeam. Jucam un handbal atât
de spectaculos, încât eram ceruţi
în turneele de peste hotare. Nemţii
ne plăteau să jucăm. Sigur, banii
ajungeau la partid, nu la noi, dar
ne bucuram să jucăm. Numele
României a fost făcut cunoscut cel
H
mai bine de sportivi.
andbalistul Lauren-
ţiu Roşu este, acum,
general de brigadă
în rezervă. Nu a trecut, însă, şi
sportul în rezervă. Este directo-
rul tehnic al clubului sportiv al
Universităţii Europei de Sud-Est
Lumina şi ţine inclusiv orele
de sport cu studenţii. O viaţă
întreagă dedicată sportului. Care
îşi cere şi tributul. Vă spun cinstit,
am nişte dureri de genunchi,
acum, şi de coate... Cât am dat
cu mine de pământ, pe vremuri,
se vede astăzi, la bătrâneţe, ne
mai spune. Dar nu poate lăsa
sportul deoparte definitiv. Mai
joacă tenis de câmp şi la orele cu
studenţii nu ezită să joace volei
sau baschet alături de ei: Nu
pe care o faceţi doar pentru voi, le
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
C~PITAN CORNELIA MIH~IL~
cornelia.mihaila@presamil.ro
spun studenţilor. Pentru un corp
frumos şi minte sănătoasă! De
fapt, pentru fiecare dintre noi are
un cuvânt de încurajare pentru
a face mişcare. Mai cu seamă
pentru copii: Este foarte impor-
tant pentru părinţi să înţeleagă
că, dându-şi copilul la un sport îi
face un bine enorm. Nu mai stă
toată ziua în casă cu tableta, cu
telefonul, cu calculatorul. O pro-
blemă mare a tineretului din ziua
de azi este pierderea timpului. Nu
mai spun de baruri, de droguri, de
fumat... Prin mişcare îşi dezvoltă
spiritul de echipă şi rezistenţa la
efort. Conştientizează mai bine
ca oricine că, făcând sport, copiii
se dezvoltă foarte frumos şi din
punct de vedere fizic, dar şi
sufletesc. Şi sunt disciplinaţi şi or-
donaţi. Eu vă spun despre nepotul
meu cel mare. Când a plecat pen-
tru prima dată în cantonament,
avea vreo şapte anişori, spre opt, şi
ţin minte că s-a întors fără o mare
parte din bagaj... Acum, însă,
este ordonat. Îşi face singur patul,
fără să-l roage cineva. Generalul
de brigadă (r) Laurenţiu Roşu
are doi fii. La rândul lor, au făcut
sport de performanţă. Au jucat
volei, nu a jucat niciunul handbal.
Şi am priceput şi eu că părintele
trebuie să înţeleagă că degeaba
vrea să-l facă pianist sau pictor
dacă cel mic are alt talent. Dacă
fiului meu i-a plăcut voleiul, l-am
lăsat la volei. Şi iată că fiul meu
cel mic este antrenor la echipa de
tineret a clubului Steaua, iar cel
mare a terminat ASE-ul şi preferă
mediul afacerilor. Un gând pentru
militari nici nu putea fi altul
decât legat de activitatea fizică.
Cuvintele au fost găsite puţin
mai greu: Nici nu ştiu ce să le mai
spun eu, pentru că, în armată,
pregătirea fizică este esenţială şi
se face cu responsabilitate. Dar
le zic să transmită şi copiilor lor
dragostea pentru mişcare. Şi Clu-
bului Sportiv al Armatei Steaua
Bucureşti îi doresc să găsească
puterea să aducă cei mai buni
sportivi şi să ţină steagul sus, ca
până acum. n
 Observatorul militar
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR TEHNICA SECOLULUI XXI www.presamil.ro 17

SEMINAR PE TEME DE CERCETARE

ÎN DOMENIUL SPA}IAL
GENERAL DE BRIGAD~ CONSTANTIN POPESCU

A gen]ia Spa]ial` Român`

(ROSA) a organizat, la
data de 27 aprilie, seminarul cu
tema Provoc`ri [i oportunit`]i
pentru cercetare [i inovare în
domeniul spa]ial.

L
a acest eveniment au participat
cadre didactice, studenţi şi doc-
toranzi ai Universităţii Naţionale
de Apărare Carol I, ai Academiei Forţelor
Aeriene Henri Coandă, din Braşov, ai
Academiei Tehnice Militare, ai Universi-
tăţii Transilvania din Braşov, specialişti şi
cercetători din cadrul Agenţiei de Cerce-
tare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare,
conducerea Direcţiei Topografice Militare
împreună cu specialişti din această insti-
tuţie a Ministerului Apărării Naţionale,
reprezentanţi ai patronatului din industria
de apărare (PATROMIL) şi ai patronatului
din industria aeronautică din România
(OPIAR).
Directorul general al Agenţiei Spaţiale
Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, a des-
chis lucrările seminarului cu o prezentare
a activităţii ROSA, a elementelor Guver-
nanţei în domeniul spaţial în România,
a Programului de Cercetare, Dezvoltare
şi Inovare pentru Tehnologie Spaţială şi
Cercetare Avansată (STAR), a celorlal- Participan]i la seminarul Agen]iei Spa]iale Rom#ne.
te programe de cercetare în domeniul
spaţial şi de securitate la care ţara noastră
este angajată. Au fost prezentate aspec- de cercetare, industriale şi academice din În acest context, s-a evidenţiat faptul că rea în domeniul securităţii, prezentarea
te privind activitatea Agenţiei Spaţiale România în scopul participării la activi- Agenţia Spaţială Română facilitează acce- Grupului de lucru interinstituţional
Europene (ESA), precum şi oportunităţile tăţile Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), sul la Programele şi Iniţiativele Agenţiei pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare în
de participare în cadrul programelor ESA inclusiv activităţile de precalificare şi Spaţiale Europene (ESA) în scopul promo- domeniul securităţii, s-au făcut referiri
pe care organizaţiile CDI şi industriale din adaptare la cerinţele ESA, aşa cum au fost vării propunerilor cercetătorilor români la faptul că sistemele spaţiale, în comple-
România le au în desfăşurare începând cu prevăzute prin Legea nr. 262/2011 privind la activităţi şi proiecte ESA. Totodată, s-a xitatea lor, fac parte din viaţa de zi cu zi
anul 2011, an în care România a devenit aderarea României la Convenţia ESA. menţionat faptul că ROSA organizează şi sunt considerate infrastructuri critice a
cel de-al 19-lea stat membru al Agenţiei Acest program a demarat în luna mai 2012 zile de informare cu privire la iniţiative şi căror dezactivare sau distrugere ar afecta

Spaţiale Europene.
În continuare, specialiştii Agenţiei
Spaţiale Române au prezentat programele
europene de radionavigaţie prin satelit
(Galileo/EGNOS) atât din perspectiva
C
şi se va finaliza în luna decembrie 2019.
ercetătorii şi specialiştii din
cadrul Centrelor de Compe-
tenţă în Tehnologii Spaţiale
(CCTS), entităţi constituite în cadrul
competiţiile pentru proiecte ale Agenţiei
Spaţiale Europene (ESA), cursuri privind
managementul proiectelor şi standardele
utilizate de ESA, derulează proiecte pentru
educaţie şi outreach dedicate activităţilor
grav atât activităţile militare, cât şi pe cele
civile. A rezultat faptul că Cyber securita-
tea sistemelor spaţiale se referă la lupta cu
ameninţările cibernetice şi la asigurarea
securităţii şi disponibilităţii tehnologiilor

stadiului actual al acestora, cât şi din cea
a dezvoltărilor ulterioare sau a serviciilor
oferite. Astfel, având în vedere tematica
workshop-ului organizat, au fost prezenta-
te posibilele domenii în care sistemele de
radionavigaţie prin satelit au aplicabilitate.
Un punct important îl constituie Serviciul
Public Reglementat (PRS) al programului
Galileo, serviciu de navigaţie criptat ce
va oferi o rezistenţă sporită la interferen-
ţe involuntare, jamming, spoofing şi va
asigura continuitate utilizatorilor autori-
Programului STAR, au prezentat gama de
activităţi de cercetare pe care o desfăşoară
sub coordonarea ROSA pentru atragerea
în colectivele de cercetare din domeniul
spaţial a cadrelor didactice, studenţilor,
cercetătorilor şi specialiştilor, incluzând
şi reprezentanţii din instituţiile militare
de învăţământ, cercetătorii şi specialiştii
din structurile specializate ale Ministeru-
lui Apărării Naţionale cu preocupări în
domeniul spaţial. Centrele de Competenţă
în Tehnologii Spaţiale angrenate în efortul
spaţiale şi i-a asigurat pe cei prezenţi la
seminar că, în măsura în care vor fi solici-
tări, ROSA va asigura cadrul unor viitoare
întâlniri bilaterale cu reprezentanţii ESA,
precum şi cu alţi posibili parteneri în
cadrul programelor spaţiale europene.
Conform atribuţiilor sale legale,
reprezentanţii ROSA au asigurat că vor
promova interesele cercetătorilor mili-
tari din domeniul aerospaţial, a cadrelor
didactice şi studenţilor din instituţiile
militare de învăţământ în relaţia cu ESA şi
S
spaţiale.
paţiul şi obiectele din spaţiu, pe
lângă beneficiile aduse mediului
social, natural şi biologic terestru,
pot genera ameninţări, ca urmare a feno-
menelor asociate erupţiilor solare extreme,
a corpurilor naturale ce pot intersecta
orbita Pământului sau a infrastructurii
spaţiale nefuncţionale, care poate intra în
contact cu sateliţi operaţionali sau poate
produce deşeuri periculoase care să ajungă
la sol şi să producă pagube materiale sau

zaţi în situaţia în care alte servicii nu sunt
disponibile.
Printre posibilii utilizatori ai Serviciu-
lui Public Reglementat - PRS se numără
Poliţia, Paza de coastă, Poliţia de fron-
tieră sau Ministerul Apărării Naţionale.
Totodată, serviciul PRS poate fi utilizat în
monitorizarea infrastructurilor critice, a
transportului guvernamental sau a mărfu-
rilor periculoase, precum şi în multe alte
domenii în care continuitatea serviciilor
naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare
sunt constituite în cadrul Institutului
Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru
Fizica Plasmei, Laserilor şi Radiaţiei - IN-
FLPR, Universităţii Politehnica Bucureşti
- Centrul de Cercetare pentru Informaţii
Spaţiale (CEOSpaceTech), Institutului
Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru
Optoelectronică - INOE 2000, Institutului
pentru Ştiinţe Spaţiale - ISS, Institutului
Naţional pentru Cercetări Aerospaţiale
Elie Carafoli - INCAS SA, precum şi a
D
alţi contractorii externi.
e asemenea, va fi posibilă
participarea acestora la
apelurile H 2020, precum şi
pentru promovarea propunerilor specia-
liştilor militari la elaborarea Programelor
de lucru ale priorităţilor strategice spaţiu,
cercetării în domeniul securităţii în Co-
mitetul de Program specific. S-a analizat
cu acest prilej posibilitatea promovării şi
dezvoltării de parteneriate prin Reţeaua
Naţională şi Europeană a Punctelor de
umane. În acest context, în cadrul simpo-
zionului s-a prezentat şi susţinut necesi-
tatea cunoaşterii situaţiei spaţiale (Space
Situational Awareness - SSA) şi s-au făcut
referiri la preocupările şi realizările naţio-
nale în privinţa conştientizării şi prevenirii
ameninţărilor din spaţiu.
La finalul dezbaterilor s-a evidenţiat
dorinţa participanţilor, cadre didactice şi
studenţi din instituţiile militare de învă-
ţământ, specialişti şi cercetători militari,
pe de o parte şi cercetători şi specialişti ai

U
este esenţială.
n alt punct pe agenda eveni-
mentului a fost prezentarea
Programului de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare pentru Tehnologie
Spaţială şi Cercetare Avansată (STAR),
coordonat de ROSA, program care îşi pro-
pune creşterea competitivităţii entităţilor
Institutului Naţional de Cercetări Marine
Grigore Antipa.
Un moment important al seminarului
l-a constituit prezentarea modalităţilor de
finanţare a activităţilor de cercetare şi ino-
vare în domeniul spaţial, a instrumentelor
disponibile la nivel naţional şi european.
Contact, asigurarea finanţării proiectelor
în sprijinul creşterii competitivităţii prin
participarea la programele ESA şi a con-
ducerii programului STAR.
Având în vedere participarea repre-
zentanţilor armatei la seminarul ROSA
s-a insistat pe aspectele privind cerceta-
Agenţiei Spaţiale Române şi ai Centrelor
de Competenţă în Tehnologii Spaţiale, pe
de altă parte, de a continua consultările
privind colaborarea în cadrul programelor
de cercetare-inovare naţionale şi europene
la care România a aderat prin intermediul
Agenţiei Spaţiale Române. n
18 Observatorul militar
www.presamil.ro CULTUR~ Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

FRICA C~PITAN
MIRCEA PETALA
PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

{I TRAGEREA
DEZORDONAT~
A ltă expresiune a fricii pe câmpul
de luptă este tragerea dezordona-
tă a focurilor, această „supapă de siguran-
ţă” a fricii, cum a numit-o Ardant du Pick.
Într-adevăr, lucrul este constatat de
toţi cei care au observat această exprimare
a fricii prin trageri nenumărate şi nejusti-
ficate. Se pare că, tulburat de frică, omul
simte nevoia zgomotului făcut de el, aşa
cum românul, trecând pe înnoptate prin
păduri singuratice, simte nevoia să fluiere
CERCUL MILITAR NA}IONAL
EXPOZIŢII
Sala Foaier. UT PICTURA POESIS
Î ntre 27 aprilie şi 10 mai, la sala
Foaier a Cercului Militar Naţional,
are loc deja tradiţionala expoziţie de grafică şi pictură
(ilustraţie de carte) a lui Alex Ivanov, intitulată Poeme
fortificate, evenimentul fiind sprijinit de Biblioteca
Militară Naţională şi Societatea Scriitorilor Militari.
Acest nou act estetic marca Alex Ivanov este
fundamentat pe principiul diversităţii, atât în ceea
ce priveşte subiectele abordate, cât şi din punctul de
vedere al tehnicilor compoziţionale. Astfel, putem
întâlni personaje situate la limită, în rame vechi sau
mai noi, poeţi, mucenici sau paracliseri exteriori-
zând acel deosebit fior dramatic atât de caracteristic
autorului. Peisajele din expoziţie au valoarea unor
instantanee ce surprind stări adânc poetizate, incitân-
du-ne la evaziuni imaginative. Spre a particulariza,
în această accepţiune, trebuie să menţionăm unul
dintre tuşantele tablouri: Sfert de mlaştină. Observăm
un accentuat plus de culoare în cazul lucrărilor ani-
mate de păsări sau peşti, ceea ce denotă o atitudine
Frica în r`zboi,
Ia[i,1937,
pag. 81, 84
şi să chiuiască. E un fel de auto-încurajare,
care însă este, în ceea ce priveşte focurile,
foarte dăunătoare şi care trebuie cunos-
cută şi stăvilită. (...)
Omul, în atac sau în apărare, este
totdeauna grăbit să tragă. Cantitatea de
muniţii trasă este de foarte multe ori
reprezentarea intensităţii emoţiei. Efica-
citatea tragerii nu este însă în raport cu
această cantitate, ci cu gradul de calm, de
disciplină al trupei. n
spirituală căreia nu-i lipseşte încrederea în forţa
ascensională a elementului artistic. Impresionează
şi lucrările grafice prezentate aici, una dintre ele,
intitulată Tarot cu icoane, în fond ilustraţia pentru
coperta cărţii poetului Liviu Vişan, comprimând
estetizant într-un tablou o mai mult decât sugestivă
pluralitate simbolistică. Expoziţia propune şi un soi
dalinian de floare carnivoră, ce posedă volute supra-
reale din zodia amplelor ieşiri în afara lumii. În alte
lucrări, folosirea cernelii conferă acuarelei un special
aer misterios, fapt deductibil şi din intitularea unui
exponat: Rugăciuni uitate în cerneală. Dacă trecem
în revistă toate titlurile, ne vom delecta cu formulări
poetice de cea mai bună calitate, care potenţează
efectul plastic: Noapte în călimară, Resturi de rugă-
ciune, Zbor în azilul de păsări, Peşti dezlegaţi, Pădure
tăiată la cuţit sau Pasărea ciob. Trebuie spus că autorul
foarte reuşitei expoziţii, Alex Ivanov, a publicat mai
multe volume de versuri, ceea ce ilustrează perenele
corespondenţe dintre arte, relaţie mereu deschisă
întru Spirit. (OCTAVIAN MIHALCEA)
Galeria Artelor. Expoziţia retrospectivă Lumină,
culoare şi echilibru - 80 de ani de la naşterea pictorului
Vasile Grigore, realizată de Muzeul de Artă Vasile
Grigore - pictor şi colecţionar şi deschisă în perioada
27 aprilie-14 mai. Expoziţia reuneşte lucrări ale
maestrului Vasile Grigore (1935-2012) din colecţia
muzeului şi din colecţii particulare.
Sala Rondă. Expoziţie de pictură a artistei
plastice Claudia Frânculescu, deschisă în perioada
27 aprilie-10 mai.
Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele
11.00-19.00. Intrarea este liberă.
Informaţii la telefon 021.313.86.80 int.136,
www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n
D
in protest vine puterea celor fără de putere, spune Ionel Nicu Sava,
autorul volumului Mobilizare şi protest, argumentând apariţia cărţii
cu nevoia de a cunoaşte mişcările de mase şi analizând punctul din
care revendicările şi nemulţumirile unei populaţii au schimbat cursul istoriei şi
guvernarea naţiunii căreia îi aparţin.
Pornind de la revolta oamenilor, autorul parcurge paşi pentru înţelegerea
acestui fenomen prin prezentarea mişcărilor sociale ca inovaţie a revoluţiilor
industriale de-a lungul istoriei, a proceselor de democratizare şi generalizare a
mişcărilor sociale pentru că, spune Ionel Nicu Sava, ţările se modernizează cu
poporul lor cu tot sau nu se modernizează deloc.
Lucrarea este structurată pe capitole ce înglobează problematica surselor
mişcărilor sociale, dimensiunea lor simbolistică, identitatea acţiunilor colective
şi modul de organizare, politica şi dinamica mişcărilor de protest şi ce reprezintă
ele în evoluţia unei societăţi.
Cândva, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, oamenii au început istorica creaţie
a unui fenomen. Au început să creeze mişcările sociale. Ionel Nicu Sava mai spune că
acestea au avut, dintotdeauna, funcţia inovatoare de schimbare socială, în special
pe cea guvernamentală. În zilele noastre, masele sunt cele care hotărăsc politica de
zi cu zi, existând doar o linie subţire şi permeabilă între politica instituţionalizată
şi neinstituţionalizată.
CÂND {I CUM
AU SCHIMBAT OAMENII
VREMURILE
IONEL NICU SAVA
Mobilizare [i protest -
Introducere în sociologia mi[c`rilor sociale.
Editura Universit`]ii Lucian Blaga,
Sibiu, 2013
Revoluţia Franceză, mişcarea feministă, loviturile de stat, toate sunt analizate
prin ceea ce reprezintă societatea în ziua de azi. Feminismul, se spune în Mobilizare
şi protest, nu a devenit un partid sau un grup de interese, însă a avut un impact
important modificând codul politic, etic şi cultural prin egalizarea şanselor la
educaţie şi a accesului pe piaţa muncii şi inserarea unei noi identităţi în spaţiul
public. În România, prima formă de mişcare culturală a fost Junimea. Mişcările
sociale trebuie să pornească din spatele mulţimii, iar în ţara noastră, junimiştii au
reuşit să marcheze viaţa socială şi politică a acelor timpuri, devenind subiect de
studiu pentru evoluţia societăţii româneşti. Ionel Nicu Sava subliniază că dacă
protestul nu se vede, procesul se simte sau se trăieşte.
Volumul se încheie cu câteva studii de caz ale mişcărilor ce au avut loc în
Columbia, Mexic, Bolivia şi Argentina, ţări în care s-au diferenţiat doar două
pături sociale, una a celor înstăriţi şi alta a clasei muncitoare, obligată să trăiască
sub limita socială.
Oamenilor care au schimbat istoria şi evoluţia unei societăţi ar trebui să le fie
datori toţi cei care beneficiază de avantajele unui stat modern. De aceea, aşa cum
scrie în postfaţa lucrării James M. Jasper, profesor la City University of New York,
este o datorie să prezinţi cauzele acţiunilor populare şi adevărul ce se ascunde în
spatele oricărei mişcări de mase, pentru că ei (protestatarii) vor juca şi trebuie să
joace un rol în viitorul României. n

AURELIA N~STASE
aurelianastase@yahoo.fr Limba român` este patria mea.
NICHITA ST~NESCU

Î n argoul studenţilor, cei care îşi petrec anii de pre-

gătire universitară mai mult pe holurile facultăţii
decât la seminare, la cursuri sau în biblioteci sunt
consideraţi „holişti” (Florica Dumitrescu, Alexandru
Ciolan, Coman Lupu, „Dicţionar de cuvinte recente”, edi-
ţia a III-a, Logos, Bucureşti, 2013 / DCR III): „mă înhăi-
tasem cu câţiva boemi de meserie, foşti «holişti» de la li-
tere, […] peripatetizasem împreună, inclusiv pe holurile
fostei gazete” (C. Stănescu, „Interbelicul…”, în „Cultura”,
nr. 110, 21 feb. 2008).
a le descompune în elementele componente (crisco.uni-
caen.fr).
În franceză, cuvântul este rezultatul preluării din en-
gleză a termenului „holism”, inventat de biologul sud-afri-
can Jan Christiaan Smuts, care a adaptat vocabula greacă
„όλος”, cu înţelesul „întreg”, şi a scris lucrarea „Holism and
Evolution” despre tendinţa naturii de a alcătui ansambluri
orii, al unei concepţii care îşi tratează obiectul ca pe un
ansamblu, un întreg, un tot (crisco.unicaen.fr). După alţi
lexicografi, acesta denumeşte „teoria entităţilor în ansam-
blul lor, nu ca o sumă de părţi componente” (DCR III).
Semnificaţia adjectivului s-a extins. Pe lângă legătu-
ra cu teoria menţionată, include, prin lărgirea sensului,
caracteristica tratării sistematice a unui obiect, a unui do-
meniu sau, mai vag, pe aceea a unei gândiri, a unei descri-
eri sau înfăţişări cuprinzătoare.
În sfera medicinei, adjectivul este utilizat intens şi

„Holismul”, cuvânt preluat din limba franceză, denu-
meşte însă „concepţia care susţine ireductibilitatea între-
gului la suma părţilor, în sensul că anumite caracteristici
ale acestuia nu pot fi explicate în termenii proprietăţilor
şi relaţiilor componentelor” („Dicţionarul explicativ al
limbii române”, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Acade-
mia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al.
Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti,
2012).
În franceză, „holisme”, denumirea „doctrinei care
consideră fenomenele ca totalităţi” (cnrtl.fr/lexicogra-
phie), este sinonim cu „globalisme”, substantiv referitor
la capacitatea de a concepe global operaţii complexe, fără
HOLISTIC (I)
superioare însumării părţilor componente. „Holismul”
desemnează teoria în conformitate cu care universul şi în-
deosebi natura sunt privite ca ansambluri în interacţiune
care înseamnă mai mult decât suma simplă a particulelor
lor elementare (merriam-webster.com/dictionary).
Utilizat mai frecvent decât substantivul „holism” este
adjectivul derivat „holistic”, referitor la atributul unei te-
cam oriunde, întâi ca atribut general al domeniului, apoi
pentru a caracteriza şi diagnosticul, şi tratamentul, atât
examinarea, cât şi vindecarea: „medicina holistică e de
părere că trebuie tratate cauzele, şi nu simptomele” (re-
vistaplafar.ro); „stabilirea unui diagnostic holistic corect,
bazat pentru un tratament eficient” (clinicaqi.ro); „niciun
aspect al unei persoane (minte, corp, spirit sau emoţii) nu
este trecut cu vederea atunci când se caută un tratament
holistic” (viatasanatoasa.com); „masaj de vindecare holis-
tic” (edenspa.ro) „consultaţi un medic homeopat, pentru
a beneficia de o examinare holistică” (forum.romedic.ro);
„înţelegeau şi aplicau terapii holistice, îngrijeau sufletul
odată cu trupul” (echilibrulnaturii.ro). n

Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR ARMA CONDEIULUI
E DE BINE!
economică dintre ţările est-euro-
pene), că ne plângem mereu de tot
ceea ce ne înconjoară, majoritatea
tinerilor de vârsta lui împărtăşin-
du-i, invariabil, două din dorinţele
lor fundamentale: să plece în Marea
Britanie şi să plece oriunde altun-
Observatorul militar
www.presamil.ro 19
,,
PE LOC, REPAUS!
Esen]a socialului?! În via]a
aprecierile, nu puţine, ale partene-
rilor de Alianţă nu trebuie consem- sa, un om se întâlne[te cu
nată în acest fel? Este ceea ce facem mul]i str`ini. Cu cei mai mul]i
săptămânal. E drept, presa, la noi, dintre ei, dac` nu cu to]i, ar tre-
se hrăneşte adesea din mondenităţi bui s` se despart` prieteni. GENERAL- MAIOR (R) DR.
penibile, din mizerii şi neîmpliniri MARICEL D. POPA
(nu că n-ar exista!), din sudălmi

COLONEL FLORIN {PERLEA
florin.sperlea@presamil.ro
D
deva văd cu ochii. Şi încheie tână- împrăştiate generos în stânga şi acă ai bani şi timp înseamnă că ai resursele strict necesare
rul brazilian: „În timp ce românii dreapta, ideea „cuvintelor tari” din care stau la baza lumii contemporane. Celelalte lucruri sunt
visează să plece, eu visez că mă voi polemicile de odinioară fiind cu accesorii. • Cerul este mereu acolo, chiar dacă uneori vezi

U
reîntoarce cândva”… totul caducă. Rareori răzbat printre soarele, iar alteori vezi doar norii. • O greşeală de tipar din Biblie poate
n tânăr student brazili-
Adevărul este că jumătăţile toate acestea valori autentice, opere, costa mult mai mult decât greşelile de tipar ale tuturor celorlalte cărţi ale
an, ajuns nu se ştie cum
unui pahar pot fi diferite, una goală, modele profesionale. lumii. • Pentru cei care-l au, norocul e o aripă. Pentru cei care nu-l au, e
pe plaiurile româneşti,
alta plină, dar depinde cum priveşti În ceea ce mă priveşte, am consi- o piatră de moară. • Unul din marile ghinioane ale naturii umane constă
s-a hotărât să-şi descrie experienţa
acest lucru. Ne-am obişnuit să derat că poveştile de viaţă ale celor în în faptul că mulţi dintre marii săi nebuni sunt tare simpatici. • Tinereţea
valahă în propoziţii scurte, dar pli-
cârcotim chiar şi atunci când unele uniformă sunt importante, mai ales este anotimpul în care te bucuri de zefir, ignorând crivăţul. La bătrâneţe,
ne de miez. Eu, unul, sunt fascinat
lucruri bune care ni se întâmplă ale acelora care aleg să-şi facă datoria lucrurile stau cu totul altfel. • Marile idei nu sunt cele obişnuite, uşor şi
de felul în care ne văd alţii şi, poate
sunt semne ale instaurării unei nor- înfruntând greutăţile, opreliştile, câr- general acceptate, ci acelea pentru impunerea şi supravieţuirea cărora
de aceea, din toate scrierile lui Ior-
malităţi după care tânjeam. Scriam, cotelile altora, visând cu ochii deschişi trebuie să lupţi. • Democraţia nu se construieşte şi nu se consolidează doar
ga, m-am ataşat cel mai mult de vo- pe baza dreptăţii pe care o au cei care deţin puterea. • Giganţii sunt revelaţi
cândva, că a ne numi propria ţară, la atingerea unui ţel profesional prin
lumele în care marele istoric sinteti-

,,
în silă şi dispreţ, „Românica” (la muncă cinstită şi dăruire. M-am ca atare, atunci când sunt priviţi din toate unghiurile. Piticii, în schimb,
zează experienţele călătorilor străini pot părea nişte giganţi doar când sunt priviţi din anumite unghiuri.
pe meleagurile noastre, în diferite • Un om care nu crede în sine nu poate pretinde nimănui, niciodată, ca să
secole, cu admirabile zugrăviri ale Noi avem impresia c` [tim cum suntem, dar creadă în el. Nici nu poate fi convingător, de altfel. • Orice angajat într-un
peisajelor, aşezărilor şi localnicilor, reu[im, oare, s` ne privim întotdeauna corect sistem birocratic, pe măsură ce începe să capete mai multă experienţă, cu
cu obişnuinţele şi moravurile lor. atât mai mult va folosi-o în interesul său. • Moartea are o părere proastă
Noi avem impresia că ştim cum
în oglind`?
despre viaţă. N-o suportă. • Cu sinceritate, vă rog: vă aduceţi aminte de
suntem, dar reuşim, oare, să ne pri- vreo prietenie faimoasă – ca efuziune, admiraţie şi respect reciproc,
vim întotdeauna corect în oglindă care se adaugă varianta imbecilă „la regăsit cu convingerile mele într-o rezultate sau efecte – între două femei?! • Oamenii au curajul ca să facă
sau, mai ales, în oglinda care ne Românica”!) este nu doar o lipsă de zicere a lui Justin Capră, atunci când numai ceea ce ştiu şi cred că pot face. Dar pentru a face mai mult, mai
spune cine suntem cu adevărat? respect (căci ţara, în sine, nu are ni- l-am intervievat, marele inventator repede, mai creativ şi mai eficient, ei au nevoie de un manager bun. • Pe
Tânărul Fernando Castilho cio vină!), ci mai degrabă o variantă mărturisindu-mi că a socotit mult bune, brainstormingul e pe ducă. Dragii mei contemporani, trebuie să-l
Cintra constata, cu umor, că sun- laşă a convingerii generalizate că nu mai important să facă ceva într-o înlocuim cu altceva. Nu trebuie să aşteptăm şi să credem că răsfirând sau
tem preocupaţi de lucruri nesem- se poate schimba nimic, că suntem ţară în care i se spunea mereu că nu cernând firele de nisip, vom găsi, de fiecare dată, în mod sigur, şi perle.
nificative (cu referire la obiceiul prizonierii unui destin implacabil, se poate face nimic. E trist şi greu să • Există o diferenţă categorică între şeful este cel care ştie totul cel mai bine
ţărănesc al descălţării oaspeţilor la în vecinătatea tristă a acelui conve- trăieşti, într-adevăr, cu convingerea şi cel care ştie cel mai bine totul este şeful. • Fiecare sfârşit îşi are propriul său
intrarea în casă, dar deloc riguroşi nabil „las’ că merge ş-aşa”. cioraniană că aici e spaţiul ratării. început. • Nu există o concurenţă sau o dispută între metalele preţioase.
când vine vorba de fumatul nociv Recent, un tânăr ofiţer mă Şi nici nu vreau. Dar nici nu aş De aceea, se spune, de exemplu, că meseria este brăţară de aur, iar gâtul
în spaţii închise!), că beneficiem de întreba dacă un titlu precum „Misi- putea. Pentru că din primul an în este pâlnie de argint. • Şi inimile au un alfa şi o omega ale lor: mamele şi
avantaje pe care nu suntem capabili une îndeplinită!”, în „Observatorul care am păşit pragul acestei redacţii gloanţele. Pe de o parte, mamele – pentru că, dându-le viaţă, prin grija
să le apreciem (un sistem de sănă- militar”, nu e prea elogios, sugerând am întâlnit oameni minunaţi despre lor încep să bată şi, pe de altă parte, gloanţele – care sunt făcute cu scopul,
tate mai bun ca în ţara lui, o rată cumva o contrafacere a realităţii. ale căror realizări şi împliniri am ales declarat sau nu, de a opri inimile. • Că te duc unii cu preşul, n-ar fi cine
a criminalităţii mai mică decât în Dar oare îndeplinirea unei misiuni să scriu. Şi nu regret nicio clipă alege- ştie ce... Dar mai ţin şi gunoiul ascuns sub el. • Poţi să fii un om realizat,
Norvegia şi cea mai mare creştere în condiţii foarte bune, însoţită de rea mea! n să ai multe şi valoroase bunuri, să fii sănătos, să ai bucurii... Dar dacă nu
ai recunoaşterea celor din jur, stima şi consideraţia lor, înseamnă că nu ai
tocmai lucrurile care să-i facă pe aceştia să spună că eşti un om mare, de-
osebit. • Oamenii care cred că este un mare progres detaşarea, distanţarea
BURSA LUI PACQUIAO lor de carte, de bibliotecă, se îndepărtează de esenţa cunoaşterii profunde,
reale. Şi ei sunt navigatori pe oceanele de date şi informaţii ale realităţii, dar
o fac din inerţie, lipsindu-le busola. • Oamenii au soarta cărţilor dintr-o
tilor nu e bine să pierzi vremea. Dacă-i prinzi ocupaţi, bibliotecă: unele sunt apreciate în timp real, la data apariţiei lor, alte cărţi
s-ar putea să-i enervezi şi să te refuze tocmai pentru că sunt apreciate mult mai târziu, când sunt descoperite ca atare, aşa cum
îi scoţi din Starea Zen. Însă Ninel nu era ocupat. Îl şi ve- sunt şi unele cărţi care nu vor fi apreciate niciodată, peste ele aşternându-
deam, relaxat, privind finala Campionatului Mondial se uitarea... • Esenţa socialului?! În viaţa sa, un om se întâlneşte cu mulţi
de Snooker, lângă un pahar de ceva tare. M-a ascultat străini. Cu cei mai mulţi dintre ei, dacă nu cu toţi, ar trebui să se despartă
calm şi la fel de calm m-a refuzat. „Pentru o garnitură, prieteni. • Ţinea puterea cu ambele mâini, iar cu cealaltă ţinea ştampila.
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA nu vin! Cât să vă cer pentru o garnitură?!” Surprins, am • Mergi cu încredere la medic. Dacă nu a sosit încă acea clipă, scapi. • Un
constantin.pistea@presamil.ro avansat o sumă, mai mare decât mă gândisem înaintea vultur poate fi imitat de alte păsări. Dar până la momentul când acestea
refuzului. Fără succes. Ninel, imperturbabil. Şi-atunci, încearcă să-i imite zborul. n
Ţ eava a început să curgă exact în dimineaţa
în care Mayweather l-a învins pe Pacquiao.
„Meciul secolului”, i-au spus cei care şi-au dorit să
m-am gândit la prietenul meu de nădejde, Google, şi
la batalionul de instalatori care aşteaptă cu baionetele
montate ordinul de trecere la ofensivă. Însă, până să
crească vâlva în jurul înfruntării. M-am trezit târziu şi caut alt număr de telefon, am citit despre „meciul se-
n-am pierdut nimic, deşi n-am văzut meciul. Victorie colului”. 120 de milioane de dolari a primit Pacquiao,
la puncte, după o tatonare jenantă. „Cel mai mare blat chiar dacă a fost declarat învins. Câte garnituri intră în

al secolului”, a criticat un fost fotbalist care citea cândva
„Idiotul”. Dar mai contează dacă a fost aranjament? Nu,
nu şi pentru mine, locatar al unui vechi bloc comunist,
supravieţuitor al cutremurelor şi al săpăturilor pentru
nemuritoarele magistrale. Nu mai contează, tocmai
pentru că ţeava respectivă a început să curgă exact în
dimineaţa acelei controversate victorii.
Picăturile n-aveau nicio vină. Profitând de şubre-
zenia unei garnituri învechite, se scurgeau, când mai
lin, când mai abrupt, dinspre bazin către vas şi apoi
către gresie. Erau doar victimele forţei gravitaţionale.
Ca militarii unei companii desfăşurate pentru luptă,
se împrăştiau pe dealuri şi se strecurau prin văgăuni,
înfruntând inamici imprevizibili, pentru a se reuni
ulterior într-un raion mai liniştit. Am oprit războiul,
blocând alimentarea cu apă a bazinului şi am coborât
la parter, unde văzusem lipit, deasupra uşii liftului,
un abţibild cu numărul de telefon al unui instalator.
„Ninel, 074...”.
Nu suport amânările. Cu cât împingi o problemă,
cu atât ea te macină mai tare. L-am sunat din faţa
liftului, iar Ninel a răspuns prompt. I-am relatat fără
ocolişuri problema, convins că în compania specialiş-
,,
DESEN REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
{i-atunci, m-am gândit la priete-
nul meu de n`dejde, Google, [i
la batalionul de instalatori care
a[teapt` cu baionetele montate
ordinul de trecere la ofensiv`.
suma asta? Un munte cam cât Everestul, ridicat numai
din garnituri, la baza căruia stau eu şi problema mea
minoră. Am înţeles cât de nesemnificativă era istoria
mea şi mi-am spus că mai bine o las aşa, măcar o zi.
Norocul meu. După o noapte, problema se rezolvase
singură. Ca prin minune, când am redeschis circuitul,
am constatat că picăturile se retrăseseră. De fericire,
am vrut să-l sun pe Ninel, dar, ca orice plămadă a
Domnului, am şi eu vanităţile mele. Să-i fi spus că
suma propusă de mine pentru înlocuirea garniturii
depăşea diurna unui militar la o misiune în ţară? Nu
cred că ar fi contat. El se raporta, probabil, la bursa
lui Pacquiao. n
 Observatorul militar
20 www.presamil.ro IMPACT Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

M
uzeul
 Pentru anul [colar 2015-2016, înscrierile copiilor în gr`dini]ele [i în cre[a din cadrul Militar
Complexului Pre[colar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac în perioada 14.04-8.05.2015,
Naţio-
la sediul celor dou` gr`dini]e. Condi]iile de înscriere se afl` afi[ate la sediile gr`dini]elor:
nal Regele Ferdinand I
Gr`dini]a [i cre[a Cob`lcescu – Strada general Constantin Cristescu nr. 5, sector 1, tel.
găzduieşte, în zilele
021/313 11 74, persoan` de contact Nicoleta Pavel; Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr.
137B, sector 6, tel. 021/319 60 09. Rela]ii suplimentare la telefon: 021/ 313 11 74 [i 021/ 319 de 9 şi 10 mai 2015
60 09, între orele 8.00-16.00. tradiţionala manifes-
tare Zilele Muzeului
Militar Naţional, tema
aleasă pentru acest an
fiind Ostaşul – Istorie,
Tradiţie, Spirit de corp.
Cu acest prilej,
instituţia vă propune
un program interesant,
variat şi interactiv care
se adresează publicului
larg. În cele două zile,
în intervalul orar 10°°-
14°°, în curtea interi-
oară a muzeului se vor
desfăşura demonstraţii
şi prezentări organiza-
te de asociaţiile şi gru-
purile de reconstituire
istorică având drept
subiect diferite aspecte
ale istoriei militare
româneşti şi străine.

SPITALUL MILITAR DE URGEN}~ SIBIU SE MODERNIZEAZ~

S pitalul Militar de Urgenţă Dr. Alexandru
Augustin Sibiu trece printr-un amplu pro-
ces de modernizare şi consolidare. Lucrările au
COLONEL (R) VICTOR NEGHIN~

obiectiv final îmbunătăţirea calităţii actului medical, a

început încă din primăvara anului 2014. Actuala
clădire, în care instituţia îşi desfăşoară activita-
tea din anul 1859, este o fostă şcoală de cadeţi,
adaptată şi transformată prin amenajări succesive
pentru a permite funcţionarea ca spital.
Lucrările de modernizare sunt cele mai ample
desfăşurate în ultimii ani. Se va realiza consolidarea
structurală a clădirii principale, odată cu lucrări de
compartimentare şi modernizare a saloanelor şi spaţiilor
administrative. De asemenea, se va instala un lift care să
deservească spitalul, obiectiv de strictă necesitate în con-
diţiile creşterii adresabilităţii şi a complexităţii cazurilor
tratate. Toate lucrările vor respecta normele moderne de
acreditare a unităţilor sanitare cu paturi şi vor avea drept
declarat comandantul Spitalului Militar de Urgenţă,
colonel medic dr. Ioan-Vasile Barb.
Reprezentanţii spitalului speră că lucrările de con-
solidare a clădirii şi de instalare a liftului se vor finaliza
până la sfârşitul anului. În această perioadă, activitatea
medicală se desfăşoară cu oarecare dificultate, datorită
imposibilităţii relocării spaţiilor de îngrijire. Întreg
personalul spitalului va continua să asigure asistenţa
medicală în cele mai bune condiţii. Sperăm ca discon-
fortul creat pacienţilor noştri să fie de scurtă durată şi
să se reflecte în îmbunătăţirea condiţiilor şi a creşterii
standardelor de tratament, a spus responsabilul cu
activitatea de informare şi relaţii publice, locotenent-
colonel  medic dr. Ioan-Adrian Popenţiu. n

LICITA}IE
 Ministerul Apărării Naţiona-
le, prin Unitatea Militară 02545
Bucureşti, organizează licitaţie
publică, cu strigare, în vede-
rea închirierii unei suprafeţe
construite, de 3 mp, în vederea
amplasării a 3 distribuitoare
automate de băuturi răcoritoare,
sandwich-uri şi snacks, situate
în imobilele aflate la adresa din
şos. Panduri nr. 68-72, sector 5,
Bucureşti.
Licitaţia are loc în ziua de
22.05.2015, ora 10.00, la sediul
UM 02545 Bucureşti din şos.
Panduri nr. 68-72, sector 5, Bu-
cureşti. În caz de neadjudecare,
licitaţia se repetă în ziua de
2.06.2015, ora 10.00, la aceeaşi
adresă.
Condiţiile privind par-
ticiparea şi adjudecarea sunt
cuprinse în caietul de sarcini,
care se achiziţionează de la se-
diul UM 02545 Bucureşti, în-
cepând cu ziua de 13.05.2015,
contra sumei de 5 lei, care se
depune la casieria unităţii.
Ofertele, împreună cu cele-
lalte documente, se depun la
registratura unităţii militare
indicată în anunţul publicitar,
până la 21.05.2015, ora 14.00.
Garanţia de participare se ex-
primă în lei şi se constituie prin
scrisoare de garanţie bancară,
care se prezintă în original, sau
prin depunere în numerar, la
casieria unităţii militare, până
la data şi ora depunerii ofertei.
Informaţii suplimentare se
obţin la sediul unităţii militare
sau la telefon 021/319.48.80/
int. 337 sau 167.
ANIVERS~RI
 Filiala ANCMRR Decebal Mehe-
dinţi  urează membrilor săi care, în
luna  mai, sărbătoresc ziua de naştere
multă sănătate, viaţă lungă şi fericire
alături de familie şi cei dragi,  după
cumurmează:coloneii(r)Constantin
Broscăreanu,  Filip-Gabriel Gaidarof,
Gheorghe Drăgoi, locotenenţii-colo-
nei(r)DorinCostache,AvramMihai,
Mircea Stoica, Gheorghe  Sfinţescu,
maiorul (r) Dinică Vasiluţă,  pluto-
nierul-adjutant şef (r) Ion Voin, Ana
Curea. La mulţi şi fericiţi ani, stimaţi
camarazi!
 Biroul Permanent al Filialei
Judeţene Mihai Viteazul Dolj a
ANCMRR, prieten statornic al cole-
gilor săi de toate armele, urează celor
care, în această lună a lui Florar, îm-
plinesc frumoase vârste viaţă lungă şi
liniştită alături de cei dragi, după cum
urmează: coloneii/comandorii (r)
Andrei Octavian, Marinel Florescu,
Marian Ion, George Lungu, Cristian
Muscalagiu, Gheorghe Nichita,
Ecaterina Oreviceanu, Titu Scarlat,
Virgil Tomescu, Vasile Teodorescu,
locotenenţi-coloneii (r) Ion Canciu,
Otto Călugăru, Nicolae Dogaru,
Iosif Iacob, Marius Mohora,
Marinică Popa, Gheorghe Pall,
Dănuţ Purdeanu, Grigore Ştirbu,
Ion Tivic, Ion Tănăsie, Ovidiu
Văduva, Costel Coman; maiorii (r)
Marian Cuculici, Marius Cioroianu,
Vasile Gavrilescu, Petre Mitoiu,
Pavel Orbulescu, Florin Piticu,
Ion Tomescu, căpitanii (r)
Ion Diaconescu, Iosif Panait, Ştefan
Militaru, plutonierii-adjutanţi/
maiştrii militari principali (r) Petrea
Agapi, Valeriu Boangiu, Ion Bojan,
Ilie Băluţă, Titu Bărăgan, Victor
Bărbulescu, Lucian Coandă, Vasile
Dolea, Constantin Dincă, Alexandru
Ghiţă, Dumitru Ionele, Constantin
Lucan, Ştefan Neamţu, Dumitru
Nae, Sever Negrea, Iovan Petcu,
Aurelia Predoi, Florin Răduţ, Toma
Sîrbu, Dumitru Sanda, Dan Şandru,
Ion Tecuci, Gigi Tărăbuţă, Marian
Vasilcoiu, Petre Vasile, Constantin
Zaharia, Ionel Asmarandei, Florea
Roşu, Mimi Georgescu. La mulţi ani,
camarazi!
PROMO}II
 Absolvenţii Şcolii Militare de
Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu,
specialităţile infanterie, intendenţă
şi finanţe, precum şi cei ai Şcolii
Militare de Ofiţeri de Artilerie, pro-
moţia 1960, sunt rugaţi să participe
la întâlnirea care marchează 55 de
ani de la terminarea cursurilor.
Activitatea se va desfăşura în zilele
de 28, 29 şi 30 august, la Academia
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu,
din Sibiu. Persoane de contact:
general (r) Gheorghe Popa, telefon
0746 821 704, general de brigadă (r)
Porfir Nicolae Buşilă, telefon 0731
188 413, coloneii (r) Dumitru Mo-
canu, telefon 0771 419 913 şi 031
410 62 78, Soare Nedelcu, telefon
0721 117 328 şi 021 413 39 58.
 Întâlnirea promoţiei 1975 a Şcolii
Militare de Ofiţeri Activi Nicolae  Băl-
cescu, din Sibiu, arma infanterie
(infanterie, cercetare şi vânători de
munte), la 40 de ani de la absolvire,
va avea loc la sediul Academiei
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu,
din Sibiu, în perioada 11-13.09.2015.
Persoană de contact: colonel (r)
Alexandru Baboş, tel. 0722 345
908, e-mail: alexandrubabos@ya-
hoo.com, cont pentru RON: RO-
79INGB0000999903723610.
Promoţia 1980 a Liceului Mi-
litar Ştefan cel Mare organizează,
în perioada 4-6 septembrie, în
garnizoana Câmpulung Moldo-
venesc, revederea la 35 de ani de la
absolvire. Confirmarea participării
şi plata contribuţiei băneşti stabilite
se vor face prin coordonatorul
desemnat, Dan Dănilă, tel.0743
154 663, CNP 1610303330011,
care a deschis în acest scop la CEC
BANK Câmpulung Moldovenesc,
pe numele său, contul nr. RO24CE-
CESV0208RON1099432.
Promoţia 1980 a Liceului Militar
Dimitrie Cantemir Breaza organizează
sărbătorirea a 35 de ani de la absolvire,
în zilele de 27 şi 28 iunie, în incinta
liceului. Persoane de contact: colonel
(r) Ion Marinescu (Duţă), tel. 0744
426 984, colonel (r) Costi Vasile, tel.
0722 661 274, colonel (r) Nicolae
Stoica, tel. 0741 065262, colonel (r)
Ion Zavate, tel. 0722 484 163.
Promoţia 1985 a Liceului Militar
Ştefan cel Mare organizează, în zilele
de 1 şi 2 august 2015, întâlnirea de
30 de ani de la absolvire. Prezentarea
participanţilor: 31 iulie. Confirmare
de participare: 18 mai. CONT:
RO71BPOS34102976359ROL01.
Persoane de contact: Valerică
Vrăjescu, 0745 355 274, Teodor
Tempescu, 0722 791 430.
 Promoţia 1985 a Şcolii Militare
de ofiţeri activi de artilerie şi rachete
AA şi radiolocaţie Leontin Sălăjan
organizează întâlnirea de 30 de ani
la Braşov, la sediul instituţiei, în
perioada 7-9.08.2015. Puncte de
contact: George Enache, tel. 0724
099 937, Valentin Ioniţă, tel. 0732 531
653, Florin Dinu, tel. 0749 100 673, şi
Facebook - Braşov 1985.
 Promoţia 1985 a Şcolii militare
de ofiţeri activi, arma transmisiuni,
organizează la 8.08.2015 sărbăto-
rirea a 30 de ani de la absolvirea
şcolii. Mulţumiri respectuoase
conducerii instituţiei pentru sprijin.
Invităm cu multă plăcere pe colegii
noştri, împreună cu soţiile, pentru
a ne împărtăşi amintirile şi a întări
prietenia care ne leagă. Pentru
informaţii cu privire la program
accesaţi: http:\\transmisiuni1985.
blogspot.ro. Comitetul de iniţiativă
este format din: locotenent-colonel
(r) Lucian Stănescu, tel. 0756 816
600 şi locotenent-colonel Gheorghe
Filigean, tel. 0771 589 752.
 Promoţia 1990 de maiştri militari
a Şcolii militare de ofiţeri activi de
artilerie Ioan Vodă, Sibiu, specialitatea
muniţii, organizează, în perioada 7-9
august 2015, revederea de 25 ani de
la absolvire, în judeţul Maramureş.
Persoane de contact: maistru militar
principal Albu Marcel, tel. 0744 707
377, maistru militar principal Petrică
Bontaş, tel. 0745 178 875. Cont BRD:
RO41BRDE330SV09774153300,
titular Bontaş Petrică.
DECESE
 A plecat dintre noi, mult prea
devreme, mentorul multor gene-
raţii de cantemirişti – DOMNUL
PROFESOR CĂTUNĂ VIOREL,
un exemplu de profesionalism.
Timp de peste un sfert de secol,
regretatul PROFESOR i-a ajutat
pe mulţi dintre elevii săi să ajungă
la performanţe notabile, într-un
domeniu atât de vast ca acela al
sportului. Cei care l-au cunoscut
au avut onoarea oferită de destin de
a trăi în apropierea unui OM de
excepţie, a unei personalităţi de o
imensă valoare morală, spirituală
şi profesională. Toate aceste cali-
tăţi l-au înscris pentru totdeauna
în Galeria Făuritorilor de seamă
ai spiritului cantemirist. OM cu
deosebită nobleţe sufletească,
iubit şi stimat de cei din jur, soţ
şi părinte iubitor, a urcat la Cer.
Cadrele militare, profesorii şi
elevii Colegiului Naţional Militar
Dimitrie Cantemir aduc un ultim
omagiu distinsului profesor Că-
tună Viorel. În faţa acestei triste
despărţiri, exprimăm sincere
condoleanţe familiei şi un gând
de mângâiere şi alinare. Dumne-
zeu să-l odihnească în pace!
 Cu profund regret, personalul
din Corpul de control şi inspecţie
îşi exprimă compasiunea şi este
alături de familia colonelului
Gheorghe Ştefan în aceste clipe
de mare tristeţe, pricinuite de
trecerea la cele veşnice a mamei
sale, GHEORGHE ŞTEFANIA.
Transmitem condoleanţe familiei
îndoliate. Dumnezeu să o odih-
nească în pace!
 Cu adâncă durere în suflet şi
nespusă tristeţe aducem un ultim
omagiu celui care a fost colonel (r)
doctor STĂNCULESCU TEO-
DOR, medic stomatolog, fost şef
al Serviciului de Stomatologie al
Policlinicii Ministerului Apărării
Naţionale, care a trecut în eterni-
tate pe 1 mai. Suntem alături de
Adina şi Radu, fii defunctului,
precum şi de nepoţii care-l plâng
pe bunicul, cărora le transmitem
sincere condoleanţe. Dumnezeu
să-l odihnească în pace!
GHEORGHE ŞI FLORENTINA CREŢU

Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR CALEIDOSCOP
UN CAREU MINAT
COLONEL NICOLAE LAUREN}IU POPA
ORIZONTAL: 1) Mină – Accelerator de
bilă. 2) Trag cu urechea – Mine în război.
3) Mine. 4) A bate pe cineva – Îţi face o lipitură.
5) Mină – Mine. 6) Acum sunt... amici! – A
realiza o mină... surpriză – Demis! 7) Un
soi tratat cu apă – A ajunge ofiţer. 8) Mod de
trecere la cursuri – Afectat de mine. 9) A doua
generaţie pentru mine – Roade din pom.
10) Indicatoare pentru mine (le am la mînă!).
VERTICAL: 1) Mină antiinfanterie (abr) -
Mină. 2) Mină – Lucrător în subteran. 3)Car-
te fără valoare – Nume pentru mine. 4) N-are
nici un Dumnezeu – Întreg. 5) Obligaţii legale
– Sunet de trompetă. 6) Câmpuri pentru mine
– Obţinut pe bună dreptate. 7) Cuşme! – A cere
să se repete. 8) Fire – În plus. 9) Incursiune mi-
litară – Cuvânt la repetiţie. 10) Mină – Mine. n
Dezlegare la careul EXPLOZII din Observatorul militar nr. 16/2015:
PIROTEHNIC,TROTIL, APA, UC, REST,
P, EPAVA, CURS, XE, UDA, REA, P, O, ARCAS, LAVA, SO,
PC, OL, BU, PAIE, DETUNATURA, AMORSE, RAS.
FOTO: MIRCEA TUF~REANU
COGITO
’’
Ferici]i sunt numai aceia care au respins s`-[i fac` cu tragere de inim` datoria
[i care sunt mereu înseta]i de mul]umirea datoriilor împlinite.
IOAN SLAVICI
Berbec (21 martie-20 aprilie): Vă bucuraţi de o perioadă
ÎN LUMINA relaxantă, cu surprize din partea familiei. Sunteţi puşi în
situaţia de a face unele schimbări pe termen lung, dar care vă
ASTRELOR vor ajuta pe viitor.
Taur (21 aprilie-20 mai): Intraţi în panică uşor dacă aveţi
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~ un termen-limită de îndeplinit. Cereţi sprijinul prietenilor
irina.spilca@presamil.ro pentru a împrumuta o sumă de bani. Oscilaţi în luarea unei
decizii pe termen lung privitoare la relaţia de cuplu.
Balan]`, al doilea Gemeni (21 mai-21 iunie): Iniţiaţi tot felul de activităţi la
care vă invitaţi prietenii. Simţiţi nevoia să vă detaşaţi de grijile
decan (3-13 care v-au apăsat în ultima vreme. Veţi găsi un numitor comun
octombrie): Nativul într-o problemă care a iscat discuţii cu un coleg de serviciu.
decanului al doilea Rac (22 iunie-22 iulie): Rupeţi tăcerea în privinţa situaţiei
braveaz` în multe critice care vă apasă de mai multă vreme la serviciu. Vă
momente pentru a-[i bucuraţi de linişte spre finalul săptămânii, după ce veţi pune la
punct aspectele care ţin de viaţa de cuplu.
ascunde timiditatea. Leu (23 iulie-22 august): Strângeţi bani pentru a vă
Este u[or pesimist cumpăra un imobil şi în acest sens munciţi din greu. Familia
[i introvertit, contrar nu vă susţine în acest demers şi vă simţiţi dat deoparte. Pe plan
aparen]elor. Are profesional, primiţi mai multe sarcini care vă pot stimula.
tendin]a de a fi Fecioară (23 august-22 septembrie): Buna dumneavoastră
dispoziţie vă ajută să le ridicaţi moralul colegilor de la
extremist [i îi plac serviciu şi să-i motivaţi atunci când e necesar să finalizeze o
jocurile pe calculator. sarcină dificilă. Evaluaţi cu grijă ultimele evenimente care au
avut loc în relaţia cu persoana iubită.
Observatorul militar
www.presamil.ro 21
CRIPTOGRAFIE COLONEL (R) TEODOR AMZOI
RECOMPENSE (2,6,4,1,5,2,6)
Dezlegare la criptografia DISTRAC}IE (2,8,3,4,4,2,4)
din Observatorul militar nr. 16/2015:
Au petrecut din zori pân` la apus.
{TIA}I C~...
… Banca Naţională a României (BNR) s-a înfiinţat acum 135 de ani, la 17 aprilie 1880?
… La 18 aprilie 1951 a fost înfiinţată Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelu-
lui, primul pas către viitoarea Uniune Europeană?
… Oficiul Român de Invenţii şi Mărci a fost al treilea din Europa, în ordinea crono-
logică a înfiinţării?
… Congresul american a hotărât, pe 22 aprilie
1864, ca pe toate monedele americane să fie scris dic-
tonul Credem în Dumnezeu (In God we trust)?
… Şcoala de Război de pe Dealul Cotrocenilor a
fost a şasea înfiinţată, imediat după şcoli de prestigiu
precum cele din Paris, Berlin sau Torino?
… La 20 aprilie 1453 a avut loc ultima bătălie
navală din istoria Imperiului Bizantin, în care trei galere genoveze şi-au croit drum spre
Golful Cornul de Aur prin uriaşa blocadă otomană?
… Celebrul pilot german Manfred Von Richthofen – Baronul Roşu –, as al aviaţiei
de vânătoare în Primul Război Mondial, a fost ucis la 21 aprilie 1918 într-o confruntare
aviatică?
… La 22 aprilie 1500, navigatorul portughez Pedro Alvares Cabral a descoperit Brazilia?
… O analiză din 2014 arată că peste 11% din populaţia globului se află în stare de
război? n ILARION BARBU
REFACEREA FLOREI INTESTINALE
E chilibrul florei intestinale este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului
digestiv şi a celui imunitar. Câteva categorii de alimente constituie aliaţi
preţioşi în acest proces.
Probioticele sunt bacterii vii, care întăresc sistemul imunitar şi ajută digestia.
Pe de altă parte, ele sunt substanţe aflate în compoziţia legumelor şi a fructelor, aşa-
numitele fibre care hrănesc şi încurajează bacteriile benefice din intestin.
Termenul probiotic a fost introdus în anii ’60, prin contrast cu antibioticele
(care distrug şi bacteriile bune şi pe cele rele). Probioticele se găsesc în iaurturile şi
în lactatele fermentate precum sana, kefir, lapte bătut şi în zeama de varză acră sau în
drojdia de bere crudă.
Din categoria prebioticelor fac parte celuloza, inulina, pectina ş.a.m.d. Celuloza
se află din abundenţă în cereale şi leguminoase (fasole, mazăre, linte), inulina în
anghinare, sparanghel, banane sau rădăcină de cicoare,
iar pectina reprezintă fibra solubilă din fructele bune
pentru gem (măr, gutuie).
Să avem grijă ce mâncăm! Pentru a ne menţine şi
reface flora intestinală, să includem în dietă următoa-
rele: lactate fermentate, fructe şi legume de sezon, ali-
mente bogate în fitonutrienţi benefici (usturoi, ceapă,
citrice, roşii, varză, conopidă, broccoli, sfeclă roşie, fructe de pădure); condimente
şi ierburi aromatice: scorţişoară, ghimbir, mentă, nucşoară (foto), care ajută la eva-
cuarea gazelor intestinale, la reglarea glicemiei şi favorizează o digestie optimă, orez
brun, ciocolată neagră, seminţe de in, fulgi de ovăz, ulei de măsline, cereale integrale,
care uşurează tranzitul şi evită balonarea n
COLONEL (RET) INGINER PETRE G. NICOLAE
Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Cochetaţi cu
ideea de a vă perfecţiona într-un domeniu artistic şi
faceţi demersuri în acest sens. Cunoaşteţi persoane noi care vă
impresionează şi cu care legaţi prietenii. Negociaţi la sânge un
contract care vă poate aduce satisfacţii majore.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Strângeţi bani
pentru a face o achiziţie importantă, dar şi să oferiţi
persoanei iubite o surpriză. Trebuie să fiţi pregătit să rezistaţi
unui ritm alert, deoarece se vor intercala mai multe activităţi.
Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Lămuriţi câteva
lucruri care ţin de administrarea unor bunuri. De aseme-
nea, vă grăbiţi să încheiaţi înţelegerea cu un prieten în legătură
cu un parteneriat.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Perioada imediat
următoare se anunţă cu schimbări radicale şi cu decizii
luate la cald. În relaţia sentimentală sunteţi prins în vârtejul
unor dispute mai vechi.
Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Aparent, ceea ce faceţi
nu dă impresia că aţi avea şi rezultate. Sunteţi dispus să aveţi
răbdare pentru a rezolva o problemă ce ţine de aspectul casei în
care locuiţi. Aveţi parte şi de schimbări pe plan relaţional.
Peşti (19 februarie-20 martie): Lucraţi cu spor şi termi-
naţi mai multe proiecte în urma cărora câştigaţi bani fru-
moşi. Sprijinul persoanei iubite în privinţa unor sarcini pe care
le aveţi de îndeplinit este foarte important. n
22 Observatorul militar
www.presamil.ro FINANCIAR Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

NOI PERSPECTIVE PREMII PENTRU

PENTRU PIA}A PLATA CU CARDUL
DE CAPITAL
ROMÂNEASC~
În perioada 1 mai-31 decembrie 2015,
posesorii de carduri MasterCard [i
Maestro, care fac pl`]i la comercian]i de pe
teritoriul României, vor fi recompensa]i

M iercuri, 29 aprilie, pia]a local` de capi-

tal a marcat un nou moment important
pentru cre[terea vizibilit`]ii pe scena interna-
cu premii în valoare total` de 1,7 mili-
oane lei.

]ional`, odat` cu listarea Fondului Propri-

etatea (FP) pe Bursa de la Londra. C ampania Cere bonul fiscal! Plăteşte cu cardul
MasterCard sau Maestro! Noi te premiem!,
derulată de MasterCard şi Asociaţia Naţională pentru

F ondul Proprietatea (FP), un fond închis din România

şi unul dintre cele mai mari de acest tip din lume,
a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei
de la Londra cu ajutorul certificatelor globale de depozit
(GDR), având ca suport acţiuni emise de societate. Fiecare
GDR înglobează 50 de acţiuni Fondul Proprietatea, numă-
rul GDR-urilor fiind limitat la o treime din capitalul FP,
respectiv 4,06 miliarde de titluri. Fondul Proprietatea deţi-
ne un portofoliu de valori mobiliare cu active de peste 2,9
miliarde de euro şi este listat pe Bursa de Valori Bucureşti
(BVB) din ianuarie 2011. Fondul a fost creat iniţial în 2005,
pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprie-
tăţi au fost confiscate în timpul regimului comunist şi care
nu mai puteau face obiectul unor restituiri în natură. În
urma unei licitaţii internaţionale, Franklin Templeton Inves-
tment Management Limited a fost numit, în luna septem-
brie 2010, administrator unic şi societate de administrare a
investiţiilor Fondului Proprietatea.
Potrivit unui comunicat al Executivului, listarea Fon-
dului Proprietatea pe Bursa de la Londra vine să poten-
ţeze efortul autorităţilor române de dezvoltare a pieţei de
capital locale prin creşterea vizibilităţii României la nivelul
marilor investitori instituţionali. În acest context, Guvernul
îşi reafirmă angajamentul de a continua privatizarea socie-
tăţilor rămase în portofoliul statului prin intermediul pieţei
de capital, respectiv creşterea free-float-ului (proporţia
din capitalul social al unei companii disponibilă pentru a
fi tranzacţionată în mod public la bursă) pentru societăţile
deja listate şi în care statul deţine o poziţie de acţionar mi-
noritar. În perioada 2015-2016, programul de listări se va
face atât prin oferte publice iniţiale (IPO), cât şi prin ma-
jorări ale cotelor de free-float. Analiza portofoliului actual
al statului a relevat existenţa a trei categorii de societăţi
naţionale care pot contribui la creşterea lichidităţii şi a vo-
lumelor de tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti
(BVB): societăţi deţinute majoritar de stat şi neprivatizate
(Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturi Bucureşti,
Salrom); companii privatizate, în care statul are deţineri
minoritare, dar nelistate (Telekom, Enel, E.ON); societăţi
cu participarea statului, minoritară sau majoritară, şi deja
listate, în cazul cărora poate fi majorată cota de free-float
(Romgaz, Nuclearelectrica, Petrom). În comunicatul Guver-
nului se mai arată că, potrivit celor mai recente estimări,
listarea societăţilor prioritare la care statul deţine partici-
paţii minoritare ar putea suplimenta veniturile bugetare cu
peste un miliard de euro, în timp ce listarea companiilor
prioritare la care statul are şi îşi păstrează participaţia ma-
joritară ar putea aduce acelor companii finanţări de peste
2,2 miliarde de euro necesare retehnologizării, eficientizării
activităţii şi atingerii obiectivelor strategice. n
Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor
şi Strategiilor din România – InfoCons, îşi propune,
pe de o parte, să crească gradul de conştientizare în
rândul consumatorilor asupra faptului că bonul fiscal
înseamnă fiscalizare, produse sigure şi posibilitatea
de a face o sesizare eficientă, iar pe de altă parte, să-i
convingă pe români să folosească mai des cardul la
cumpărături, în condiţiile în care ponderea plăţilor
cu cardul în ţara noastră (din totalul plăţilor) este de
numai 4,4%, în timp ce media UE este de peste trei
ori mai mare.
Astfel, până la sfârşitul anului, toate plăţile
realizate la comercianţi pe teritoriul României cu
cardurile MasterCard şi Maestro vor fi înscrise
automat la extragerile organizate. Mai mult, fiecare
tranzacţie cu carduri contactless va intra cu şanse
duble în tragerea la sorţi. Lunar vor fi acordate 300 de
premii de câte 500 de lei, precum şi 10 premii de câte
5.000 lei (premiile sunt în valoare netă, taxele fiind
acoperite). În plus, vor avea loc două extrageri cu trei
premii a câte 15.000 de lei, iar de Crăciun va avea loc 
o extragere specială, în cadrul căreia vor fi acordate
şase premii în valoare de câte 15.000 lei. Valoarea
totală a premiilor oferite în cadrul campaniei este de
1,7 milioane de lei. Potrivit organizatorilor, prima
extragere lunară va avea loc la 16 iunie. n

PAGIN~ REALIZAT~ DE COLONEL GHEORGHE VI{AN

DEPRECIERE MAJOR~ PENTRU Radar economic miliarde de lei de populaţie.

În acelaşi timp, credite-
le în valută totalizau
DOLARUL AMERICAN uBani pentru metrou. Conform unui co-
municat al Guvernului, Ministerul Transpor-
118,196 miliarde de lei
(în scădere cu 1,8% faţă
turilor va primi 188,525 milioane de lei, din de februarie), din care
Dolarul american s-a depreciat brusc pe pie]ele valutare, s`pt`mâna sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie a 55,059 miliarde de lei
trecut`, dup` publicarea datelor referitoare la economia Statelor Unite ale certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, împrumuturi contractate
Americii, în primul trimestru al acestui an. pentru finanţarea, în 2015, a două proiecte de de firme şi 61,011 miliarde de lei de populaţie.
uImpozite nedeclarate de peste un mili-
Potrivit Depar- ard de euro, în primele trei luni din 2015. În
tamentului pentru urma controalelor efectuate la 16.087 de firme
Comerţ din SUA, considerate cu risc fiscal mare, inspectorii fis-
cea mai mare eco- cali din cadrul Agenţiei Naţionale de Adminis-
nomie mondială a trare Fiscală (ANAF) au identificat, în primul
înregistrat o creşte- trimestru al acestui an, impozite nedeclarate
re de numai 0,2%, de peste un miliard de euro, arată ANAF. În
afectată fiind de primele trei luni din 2015, obligaţiile fiscale de
reducerea investi- plată stabilite suplimentar s-au cifrat la circa
ţiilor companiilor 4,6 miliarde lei, iar valoarea prejudiciilor afe-
şi a exporturilor, în rente sesizărilor penale transmise instituţiilor
urma scăderii co- competente ale statului în vederea continuării
investiţii:  Magistrala IV – Metrou – proiect
taţiilor petrolului şi cercetărilor a fost de circa 2,6 miliarde lei, în
pentru care se alocă 150 de milioane de lei; Le-
aprecierii dolarului. creştere cu aproximativ 140%, respectiv cu
Pe pieţele externe, gătura reţelei de metrou cu Aeroportul Interna-
ţional Henri Coandă-Otopeni – proiect pentru 63,5% faţă de perioada similară a anului trecut.
în ritm săptămânal,
care se alocă 38,525 milioane de lei. În acest uStudiu. Potrivit unui studiu recent al
paritatea euro/dolar
s-a apreciat cu 3%, sens, Executivul a aprobat, săptămâna trecută, Eurostat, 859.000 de români, adică 10%
depăşind nivelul de un proiect de lege care completează OUG din populaţia aptă de muncă, lucrează cu
1,11, în timp ce la 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţi- fracţiune de normă, informează Repre-
Bucureşti, moneda onal şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul zentanţa Comisiei Europene în România.
americană a pierdut Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certi- Dintre aceştia, 238.000 (27%) nu sunt mul-
în faţa leului 2,68%, ficatele de emisii de gaze cu efect de seră atri- ţumiţi de formula lor actuală de angajare,
ajungând, joi, 30 buite României la nivelul Uniunii Europene.  dorindu-şi să petreacă mai mult timp la
aprilie, la cea mai uRestanţele la credite, în scădere. Valoa- locul de muncă. Acest procent depăşeşte
scăzută cotaţie din rea totală a creditelor restante în lei ale popu- media europeană care, în 2014, a fost de 22%.
ultimele două luni. laţiei şi firmelor, înregistrată în martie 2015, uEconomia Spaniei a avansat pentru al
Leul s-a întărit şi în se ridică la 10,073 miliarde de lei, cu circa 3% şaptelea trimestru consecutiv. Primele trei
raport cu francul el- mai mică decât în luna anterioară, în timp ce luni ale acestui an au adus pentru economia
veţian şi lira sterlină, restanţele la creditele în valută cumulau 14,558 Spaniei o creştere de 0,9%, cel mai rapid ritm
BNR afişând, în ul- miliarde lei (echivalent), în scădere cu 2,2%, de după 2007, pe fondul relansării cheltuie-
tima zi de tranzacţi- se arată într-un raport publicat de Banca Na- lilor de consum, potrivit datelor Institutului
onare a lunii aprilie, ţională a României (BNR). Totalul creditelor Naţional de Statistică de la Madrid, citate de
cursuri de 4,2025 în lei era, în martie, de 94,77 miliarde de lei Bloomberg. Avansul trimestrial, al şaptelea
lei şi 6,1047 lei, în (în urcare cu 2,6% faţă de luna precedentă), consecutiv, face ca estimările actuale de creş-
scădere cu 1,47% şi, din care 51,314 miliarde de lei erau sume tere ale PIB-ului Spaniei, în 2015, să fie de
respectiv, 0,68%. n contractate de agenţii economici şi 41,52 2,9%, peste ritmul de 2% prognozat iniţial. n
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR SPORT Observatorul militar
www.presamil.ro 23

DUMBRAV~, SPRE A IV-A CUP~ MONDIAL~

R ugbi[tii steli[ti [i-au luat revan[a în fa]a celor de la RCM Timi[oara modernă. Trebuie amintit aici şi faptul
Sarancens, dup` ce în primul meci al actualei edi]ii a Superligii CEC că acest jucător de bază a fost
crescut la CSA Steaua Bucu-
Bank, timi[orenii se impuseser` pe muchie de cu]it, la o diferen]` de doar
reşti, singurul club de altfel
dou` puncte (30-28). Evolu]ia magistral` a uverturii steliste, în victoria, sub culorile căruia a luptat în
cu 31-18, din ultima etap`, în fa]a b`n`]enilor, ne-a f`cut s` îi acord`m lui întreaga sa carieră.
D`nu] Dumbrav` un spa]iu amplu de prezentare. Rugbistul nostru a avut
un procentaj impecabil de
Decarul nostru a avut un rol hotărâtor rugby-ului românesc. Să nu uităm şi faza 100% la tenta- tivele de
în obţinerea acestui succes. El a valorificat de la eseul lui Dascălu, plecată de la şutul ţintă şi şi-a luat, astfel, o
în puncte şapte lovituri de pedeapsă, a peste perdeaua de apărare a oaspeţilor. strălucită revanşă în faţa
transformat eseul lui Dascălu şi a închis Dumbravă a avut o execuţie perfectă, prin Timişoarei, după
tabela cu un dropgol. Nu se poate spune lovitura sa nepermiţând adversarilor să ce, în meciul tur,
că Dumbravă a bătut de unul singur intervină, dar, în acelaşi timp, lăsându-i a ratat două lovituri
Timişoara, pentru că toată echipa a spaţiu de manevră lui Dascălu, care a de pedeapsă în ultimul
muncit pentru realizarea penalităţilor pe recuperat şi a marcat la centru. Troacarul minut. Una singură dacă
care el le-a concretizat în puncte. stelist a făcut o partidă aproape de ar fi fost valorificată, Steaua
Luciditatea lui la postul-cheie de perfecţiune, de la exerciţiul defensiv până învingea şi pe malul Begăi...
uvertură, pasele, cu mâinile şi picioarele, la conducerea şarjelor de atac. Placheur
Ultima fază a jocului a
placajele decise, ne-au obligat însă să foarte bun, Dumbravă nu trădează anii
demonstrat veleităţile tehnice ale lui
îl credităm pe Dumbravă ca fiind unul care au trecut peste el, practicând un
din cei mai în formă jucători stelişti şi ai joc tipic pentru o uvertură completă şi Dumbravă, care a marcat printr-un
procedeu pe cale de dispariţie în rugby-
ul românesc, dropgolul. Armă tactică
pretenţioasă, dropgolul a fost ridicat la
rang de artă de francezi. De altfel, în Top
14 nu există rundă la care să nu asistăm la
o astfel de reuşită. În rugby-ul românesc,
stelistul a rămas printre ultimii mohicani
ai loviturii de picior căzute, reuşita sa cu
Timişoara fiind doar a doua a Superligii.
De-a lungul carierei, Dumbravă
şi-a trecut în palmares dropgoluri
spectaculoase, de la distanţe variind între
20 şi 50 de metri. De neuitat rămâne
tot un dropgol cu Timişoara, într-o
semifinală de Cupa României, la Braşov.
Deşi, la un moment dat, mijlocaşul
la deschidere dorea să renunţe la cariera
de jucător activ, pentru a se dedica
antrenoratului, el a avut un come-back
spectaculos atât la Steaua, cât şi la echipa
naţională. Foarte bun apărător, tenace şi
lucid în acelaşi timp, el a reocupat postul-
cheie de decar între stejari, în returul
Campionatului European.
Forma şi determinarea îl recomandă
indubitabil pentru prezenţa în lotul
naţional, la Cupa Mondială din toamnă.
Ar fi a patra prezenţă pentru Dănuţ
Dumbravă la cea mai importantă
competiţie
planetară, după
două meciuri la
turneul final din
2003, trei în 2007
şi unul în 2011.
Încununarea unei cariere
excepţionale ar fi, fără discuţie,
selecţionarea pentru Cupa Mondială din
Anglia. La cerise sur le gateau (cireaşa
de pe tort), cum spun francezii, ar fi ca
Dumbravă al nostru să marcheze din
dropgol şi la un meci oficial de Cupă
Mondială. Ar fi o recunoaştere superbă,
la zenit de carieră, dar şi o dovadă că
eforturile de peste ani ale lui Dumitru
Alexandru, Nichitean, Bucos sau Durbac
(nume care vin primele în minte), de
a cizela tehnica atât de complicată a
dropgolului, încă mai dă roade.
Felicitări Dănuţ Dumbravă
şi mult succes! n
CRISTIAN FRISK

MEDALII PENTRU ROMÂNIA fost răsplătit şi echipajul de canoe

C ea mai mare bucurie
a lor este ca, la fina-
lul competi]iilor, s` r`sune
imnul României. Lupt` cu
o putere greu de imaginat
pentru fiecare victorie, pen-
tru fiecare medalie. Ei sunt
sportivii no[tri – steli[tii care
ne bucur` cu rezultatele lor la
cele mai importante concur-
suri interna]ionale.
Lupt`torii steli[ti –
campioni mondiali
la Kempo
O disciplină relativ nouă în
România aduce ţării noastre
recunoaştere internaţională, prin
rezultatele obţinute de sportivii
stelişti. La Campionatele Mondiale
individuale de kempo, desfăşurate
săptămâna trecută în Antalya,
Turcia, patru luptători stelişti au
cucerit cu adevărat podiumul.
Cristina Mihaela Stancu a devenit
campioană mondială la fullkempo,
iar la stilurile semikempo şi kata a
obţinut medalii de argint. Colega
ei, Mihaela Sârbu, a cucerit titlul
mondial la semikempo. Aceeaşi
stelistă a obţinut şi două medalii de
argint la fullkempo şi submission.
Nici băieţii nu s-au lăsat mai pre-
jos. Liviu Ionescu, la fullkempo, a
câştigat medalia de aur şi titlul pus
în joc, iar la knockdown a urcat
pe a doua treaptă a podiumului.
El a mai obţinut şi o medalie de
bronz la submission. De aseme-
nea, Alexandru Petropavlovski a
câştigat titlul de campion mondial
la semikempo, iar la fullkempo şi
knockdown a cucerit încă două
medalii de bronz.
Aur pentru
Andreea Chi]u
Judoka stelistă a câştigat finala
Grand Prix-ului de la Zagreb, la
categoria -52 kg, după ce s-a impus
în faţa rusoaicei Iulia Rizhova cu
un waza-ari. Revenită pe tatami
după mai bine de două luni de
pauză, cauzată de o accidentare,
Andreea Chiţu a fost de neoprit,
având un parcurs excepţional la
competiţia din Croaţia. Sportiva
noastră le-a învins succesiv, prin
ippon, pe unguroaica Barbara
Maros, italianca Odette Giuffrida şi
pe Distria Krasniqi (Kosovo).
Medalia de aur cucerită la
Grand Prix-ul de la Zagreb i-a
adus stelistei 300 de puncte, care
îi consolidează locul II mondial şi
micşorează distanţa faţă de liderul
Majlinda Kelmendi (Kosovo).
De asemenea, punctajul obţinut
este foarte important în vederea
calificării la Jocurile Olimpice de la
Rio, din 2016.
Aur [i argint
la europenele
de kaiac-canoe
Echipajul românesc de kaiac
dublu pe 1000 metri, cu stelista
Elena Meroniac în componenţă,
a cucerit medalia de aur la
Campionatul European de la
Racice (Cehia). De asemenea,
Elena Meroniac împreună cu
Petronela Borha au cucerit şi titlul
de vicecampioane europene la
kaiac dublu pe 500 m. În cadrul
aceleiaşi competiţii, Florentina
Caminescu a urcat pe podium,
după ce a terminat pe poziţia a
doua proba de kaiac simplu
(1000 m). Cu medalii de argint a
4 (1000 m) alcătuit din steliştii
Leonid Carp, Petre Condrat, Iosif
Chirilă şi Ştefan Strat. Un rezultat
notabil au obţinut surorile Paula şi
Valentina Postaru, care s-au clasat
pe locul patru în finala probei de
kaiac dublu pe 500 m.
Kaiaciştii şi canoiştii stelişti
au revenit în ţară şi îşi continuă
pregătirea pentru competiţia
majoră a anului – Campionatul
Mondial din Italia – programat în
luna august.
Spadasinele steliste,
din nou pe podium
Echipa feminină de spadă
a României, cu stelistele Ana-
Maria Brânză, Simona Gherman
şi Simona Pop în componenţă,
a cucerit medaliile de argint la
concursul de Cupă Mondială
de la Johannesburg, Africa de
Sud. Elevele antrenorilor Dan
Podeanu şi George Epurescu
au cedat greu finala, cu 26-24,
în faţa reprezentativei Chinei.
Până la calificarea în ultimul act
al competiţiei, echipa noastră a
dispus în optimi de Polonia, cu
21-19, de Ucraina în sferturi, cu
23-18, iar în semifinale a învins
Franţa, cu 34-21. n
ROXANA GHIOROAIE
24 Observatorul militar
www.presamil.ro
ÎN SERVICIUL PROFESIEI DE JURNALIST MILITAR
S-A ÎNFIIN}AT ASOCIA}IA PRESA MIL
Î
n baza prevederilor Ordo-
nanţei Guvernului României
nr. 26 din 30 ianuarie 2000,
cu modificarile şi completările
ulterioare, cu privire la asociaţii şi
fundaţii, a luat fiinţă Asociaţia
PRESA MIL, persoană juridică
română, de drept privat, fără scop
patrimonial. Asociaţia are ca scop
consolidarea unei culturi militare
media şi dezvoltarea cadrului orga-
nizatoric necesar pentru desfăşura-
rea unor activităţi şi iniţiative care
promovează şi apără libertatea de
exprimare, deontologia, excelenţa şi
valorile jurnalismului, valorificarea
talentului şi experienţei profesionale
ale persoanelor care au lucrat şi lu-
crează în presa militară şi sprijinirea
activităţilor desfăşurate de redacţiile
militare centrale, cele teritoriale,
precum şi de editurile militare.
Pentru realizarea scopului stabi-
lit, asociaţia îşi propune realizarea
următoarelor obiective principale:
promovarea spiritului de solidaritate
şi a coeziunii de grup; atragerea şi
gestionarea fondurilor necesare
pentru a sprijini diverse activităţi
desfăşurate de membrii asociaţiei,
precum şi de structurile presei mi-
litare centrale şi teritoriale; editarea
de publicaţii, realiza-
rea de produse multi-
media, audio şi video.
Asociaţia a fost
în scrisă în „Regis-
trul asociaţiilor şi
fundaţiilor” de pe
l âng ă Ju d e c ăt or i a
Sectorului 5 sub nr.
2338/302/03.03.2015,
iar la 25 martie 2015
i-a fost eliberat de
Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală
certificatul de înregistrare fiscală.
Asociaţia este constituită din mem-
bri fondatori, membri şi membri
asociaţi. Calitatea de membru al
asociaţiei se dobândeşte, la cerere,
pe baza unei adeziuni scrise privind
acceptarea prevederilor statutului.
La această dată, Asociaţia are
150 de membri, din Bucureşti şi din
provincie, funcţionând ca structură
centrală. Este condusă de un Consi-
liu Director, primul preşedinte fiind
desemnat dintre membrii fondatori
generalul de brigadă (r) dr. Gheor-
ghe Văduva, personalitate marcantă
a presei militare, timp de câteva
decenii.
Pe măsură ce Asociaţia va creş-
te, există posibilitatea deschiderii
de filiale şi în alte garnizoane, prin
hotărâre a Adunării generale, care
este forumul suprem de conducere.
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA
REDACTOR-{EF
Colonel Florin {perlea
tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
PREMIER~
Asociaţia PRESA MIL funcţi-
onează începând cu luna aprilie,
astfel încât în acest an nu contăm
pe venituri spectaculoase,  singurele
surse legale de venit fiind cotizaţiile
membrilor, donaţii, sponsorizări şi
alte venituri. Din această perspec-
tivă, orice sumă ce intră în contul
Asociaţiei este binevenită, astfel
încât adresăm rugămintea ca orice
persoană care consideră util scopul
pentru care ne-am constituit, să
redirecţioneze 2% din impozitul
pe venit către asociaţia noastră.
Reamintim că, potrivit prevederilor
Codului fiscal, contribuabilii pot
redirecţiona 2% din impozitul pe
venit pentru susţinerea entităţilor
nonprofit care se înfiinţează şi func-
ţionează în condiţiile legii. În această
categorie intră atât veniturile din
salarii, cât şi veniturile din alte surse.
Pentru aceasta, până la 26 mai a.c.,
salariaţii pot completa formularul
230 „Cerere privind destinaţia su-
mei reprezentand 2% din impozitul
anual”, iar cei care desfăşoară şi re-
alizează venituri din activităţi inde-
pendente vor completa formularul
200 „Declaraţie privind veniturile
realizate în România”. Formularele
200 şi 230 pot fi descărcate direct de
pe site-ul www.
presamil.ro,
având datele de
identificare ale
asociaţiei deja
completate. Pen-
tru persoanele
din teritoriu,
formularele 230,
respectiv 200, se
trimit la ANAF
din localitatea
de reşedinţă, iar
pentru cele din
Bucureşti se centralizează la sediul
Trustului de presă al MApN, care
le va depune la filialele de sector
ale ANAF.
Codul fiscal al Asociaţiei este
34279237, iar codul IBAN este
RO38BRDE441SV29557694410.
Adresa de corespondenţă a
Aso ciaţiei PRESA MIL este: Str.
Mărgeanului nr.40, Bl.M.100, sc 1, et.
9, ap 33, sector 5, cod poştal 051051,
Bucureşti, iar cea de e-mail este
asociatia.presamil@presamil.ro.
Statutul Asociaţiei PRESA MIL,
formularul de adeziune, precum şi
alte detalii legate de componenţa
primelor organe de conducere  pot
fi consultate în secţiunea dedicată
Asociaţiei PRESA MIL de pe site-ul  leg, care se respectă, care vorbesc
www.presamil.ro. n
COLONEL ION CIONTEA
 REDACTOR-{EF ADJUNCT:
colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120.
 REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:
locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87, int. 108.
 SECRETAR DE REDAC}IE: locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
 REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu,
Silvia Mircea, Elena David.
Responsabil de num`r: sublocotenent Marius Mocanu
P
rofesia de jurnalist
este una dintre cele
mai dificile profesii
de pe mapamond. Nu pentru că
ziariştii ar ridica pietre de moară
sau ar sparge sloiuri de gheaţă la
Polul Nord, ci pentru că ei sunt
un fel de sare a Cuvântului, a
Imaginii şi a Vocii. Ei se citesc,
se văd, se aud, chiar dacă, de cele
mai multe ori, nu-i citeşte, nu-i
vede şi nu-i aude nimeni în mo-
dul personalizat cel mai direct cu
putinţă. Pentru că nu ei contează,
ci produsul muncii lor. Ei sunt
un fel de salahori ai cuvântului
scris care spune ceva, ai imaginii
care semnifică totdeauna ceva şi
ai vorbei care nu zboară, ci rămâ-
ne. Spun toate acestea, întrucât,
după unele date, riscurile acestei
meserii echivalează cu cele ale
profesiei de pilot pe supersoni-
ce. Acolo, sus, cu avioanele lor,
piloţii se consumă în fiecare ceas
cât alţii în zece şi tot cam aşa se
întâmplă şi cu jurnaliştii. Deşi
sunt maeştri ai cuvântului sau
ai imaginii, ei nu inventează,
nu creează, nu trăiesc în spaţiul
ficţiunii, precum romancierii,
nici nu poetizează totdeauna
cuvintele cu care lucrează, ci
folosesc cuvântul, imaginea şi
vocea în spaţiul frust, cel mai real
cu putinţă, acolo unde semenii
lor muncesc, trăiesc, se luptă
pentru viaţă şi, uneori, sfârşesc
fără să ajungă la capăt. Jurnalis-
tul nu este doar scriitorul clipei,
cronicarul monadei, cineastul
faptului direct, vocea timpului
real, ci omul care trăieşte cel mai
direct, cel mai intens şi, uneori,
cel mai dramatic propria lui
scriitură. Jurnalistul nu este un
soldat angajat de o parte sau de
alta a unei baricade, ci o interfaţă,
un translator al faptei în cuvânt
sau în imagine, un slujbaş al
cuvântului şi al imaginii care nu
se abate niciodată (cel puţin, aşa
ar trebui) de la respectul faţă de
D
adevăr.
eşi profesia de
jurnalist pare una
solitară, ea nu poate
fi exercitată decât într-un cadru
solidar, în care jurnaliştii se com-
portă precum soldaţii dintr-o
grupă de infanterie pe câmpul de
luptă sub focul intens al inamicu-
lui, adică umăr lână umăr, gând
lângă gând, viaţă lângă viaţă. De
aceea, organizaţiile profesionale
ale jurnaliştilor sunt mai mult
decât o simplă aşezare la aceeaşi
masă a unor oameni care se înţe-
aceeaşi limbă. Ele sunt forme ale
solidarităţii profesionale, în care
cunoştinţele acumulate, experi-
www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
tpa@presamil.ro observatorul.militar@presamil.ro
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Maria-Ioana Gal, plutonier-major C`t`lin Ovreiu.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,
Petric` Mihalache.
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598­1980.
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
enţa şi arta profesiei se asamblea-
ză pentru a genera nu doar mo-
dele profesionale, ci şi sisteme de
valori profesionale care se cons-
tituie în temelia profesiei şi pe
suportul cărora trăim şi muncim
fiecare. Au trecut deja mulţi ani
de când Tăutu, Bejancu, Tarco,
Iosipescu, Olaru, Antip, Costea
şi atâţia alţii nu mai sunt printre
noi, dar nu există niciun jurnalist
militar care să nu se impresione-
ze de standardele calitative la care
scriau aceşti înaintaşi. Şi chiar
dacă vremurile de azi sunt altfel
construite, valorile acumulate în
mai bine de un secol şi jumătate
de presă militară sunt tulburător
de actuale.
Există, în presa militară din
România, o cultură organizaţi-
onală de excepţie, întrucât cei
care au lucrat în redacţiile presei
scrise, de radio şi televiziune, în
studiourile cinematografice au
realizat uriaşe piramide de valori
profesionale care încă se cer
cunoscute şi folosite în munca de
zi cu zi. Ei, acei jurnalişti, au fost
profesionişti foarte buni, carac-
tere tari şi oameni de excepţie. Şi
aşa a fost mereu în presa militară
românească. Pentru a ajunge aici,
trebuia să fii nu doar foarte bun,
D
ci şi cel mai bun.
upă foarte mult
timp, s-a reuşit să se
realizeze, în sfârşit,
o organizaţie profesională cu
state în regulă a jurnaliştilor
militari din România, Asociaţia
PRESA MIL. Nu încape nicio
îndoială că, dincolo de expre-
sia solidarităţii şi a legăturilor
foarte strânse dintre generaţiile
de jurnalişti militari, există un
sistem de valori care fac posibilă
şi necesară această construcţie.
De aici nu rezultă neapărat că
jurnaliştii mai vechi sunt un fel
de modele pentru cei noi, că, în
acest fel, experienţa acumulată
se transmite celor mai tineri.
Acest lucru se întâmplă, de re-
gulă, în cadrul redacţiilor, prin
sistemul instituţional existent
şi prin cultura organizaţională
constituită de-a lungul genera-
ţiilor. Transmiterea experienţei
nu poate fi privită simplist şi
linear, întrucât nu este aşa.
Cuvântul, imaginea şi vocea
au vocaţiile lor, iar cei care le
slujesc alcătuiesc o breaslă,
au un spirit de corp cu totul
special, sudat prin Cuvânt, şi
trăiesc toată viaţa în siajul lui. În
marea lor majoritate, jurnaliştii
militari care s-au pensionat
şi-au continuat activitatea pe
alte paliere: unii s-au încadrat la
diferite edituri, alţii au devenit
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extra­
ora 16.00
ISSN1223­3641.
145
C.633/2015
Nr. 17 (6 – 12 mai 2015)
membri ai Uniunii Scriitorilor,
ai Uniunii Ziariştilor Profesio-
nişti, câţiva dintre ei au lucrat
în cercetarea ştiinţifică de nivel
strategic, foarte mulţi au publi-
cat numeroase cărţi, au editat
reviste şi au dus mai departe
profesia exersată atâţia ani în
cadrul redacţiilor militare.
Reunirea lor în Asociaţia
PRESA MIL nu este numai o
reîntoarcere la izvoare, pe firul
apei în sus, ci şi o reconstrucţie
a unui dialog, pe multiple palie-
re, în care toţi membrii – cei din
redacţii şi cei care nu mai fac
parte din redacţii – refac un flu-
viu profesional şi etic pe filonul
excepţional al unui patrimoniu
mediatic uriaş. Toate dialo-
gurile purtate până acum s-au
dovedit a fi nu doar interesante,
ci şi benefice pentru presa mili-
tară, pentru instituţia militară,
pentru noi toţi. Epoca în care
ne aflăm este una de construcţie
într-un mediu predominant
insecuritar, în care fiecare voce
experimentată contează. Ni-
ciunul dintre jurnaliştii militari
de ieri şi de azi nu a uitat nicio
clipă redacţia în care a lucrat,
învăţăturile acumulate,
experienţa şi valorile. Reuniţi în
Asociaţia PRESA MIL, aceşti
oameni vor aduce, în fiecare
moment, un plus de cogniţie,
un plus de experienţă, un plus
de valoare. Şi, mai ales, vor duce
cu ei, în zonele în care lucrea-
ză, spiritul militar profesionist
actualizat, în care s-au format
preţ de o viaţă. Proiectul
PRESA MIL este amplu şi
generos, iar calitatea dialogului
care deja a reînceput este una pe
măsura respectului pe care noi,
toţi jurnaliştii militari, îl purtăm
R
cuvântului, vorbei şi imaginii.
eunirea în acelaşi
concept profesional
şi moral a generaţii-
lor de jurnalişti care au slujit şi a
celor care slujesc presa milita-
ră, în toate componentele ei,
reprezintă un vector profesional
multiplicat, într-un registru
sinergic şi foarte nuanţat, care
amplifică forţa demersului jur-
nalistic şi calitatea produsului
mediatic, pe acele coordonate
care au făcut totdeauna cinste
acestei profesii şi onoare
Armatei României. n
GENERAL DE BRIGAD~ (RET) DR.
GHEORGHE V~DUVA
PRE{EDINTELE
ASOCIA}IEI PRESA MIL
se este permis` \n condi]iile
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”