Observatorul militar

www.mapn.ro

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

www.presamil.ro

 ANUL XXVII NR. 47 (1.485) – 28 NOIEMBRIE – 4 DECEMBRIE 2018  24 PAGINI  1,20 LEI 
MAPN.RO EDITOR:
FONDAT LA 23 IULIE 1859
OBSERVATORULMILITAR MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

100 de ani
de la Marea Unire

Foto: Samoilă Mârza

Supliment Observatorul militar

Noile uniforme
de oraș
și serviciu I-XII

INTERVIU CU PRE{EDINTELE ACADEMIEI ROM@NE, IOAN-AUREL POP PAGINILE 7-10

2 Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

GARNIZOANA ROMÂNIA EVENIMENT

Vizită
uÎntâlnire aniversară. În perioada 22-25 noiembrie, Totodată, şeful Apărării din
Asociaţia Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Re- Armata Republicii Bulgaria a
tragere, împreună cu Academia Forţelor Terestre Nicolae înmânat ministrului apără-
Bălcescu, a organizat o întâlnire omagială cu prilejul îm- rii naționale scrisoarea de

M
plinirii a 65 de ani de la debutul învăţământului de chimie inistrul apărării
militară în garnizoana Sibiu. În toamna anului 1953, Şcoala naționale, Gabriel Leş,
de Ofiţeri de Apărare Antichimică din Făgăraş s-a desfiinţat, şi şeful Statului Major
efectivul de elevi fiind mutat la Sibiu, în Cazarma Cibin, la 25 al Apărării, general Nicolae-Ionel
noiembrie, formând Secţia Chimie în cadrul Şcolii Militare Ciucă, au avut miercuri, 21
Tehnică de Artilerie şi Chimie. noiembrie, la sediul MApN, o
Prima promoţie de ofiţeri de chimie cu durata de şcola- întrevedere cu şeful Apărării
rizare de 3 ani a fost în anul 1955. Responsabil cu depănarea din Armata Republicii Bulgaria,
intenție privind afilierea de
forțe la Comandamentul Bri-
găzii Multinaționale Sud-Est
(HQ MNBDE-SE) şi la Coman-
damentul Multinațional de
Divizie Sud-Est (HQ MND-SE).
Vizita şefului Apărării din
Armata Bulgariei, la invitația

Foto: Valentin Ciobîrcă

amintirilor a fost colonelul (ret) Ernest Balog, absolvent al general Andrei Botsev, aflat în şefului SMAp, constituie atât
primei promoţii de ofiţeri de chimie militară. vizită oficială în România. un prilej de consolidare a
Preşedintele ACChMRR, general de brigadă (ret) ing. În cadrul întâlnirii, oficialii relațiilor româno-bulgare,
Cristian Gheorghiu, şi prorectorul AFT, colonel conf. univ. au abordat aspecte privitoare cât şi de valorizare adecvată
dr. Daniel-Sorin Constantin, au mulţumit celor prezenți la stadiul cooperării între Arma- a relațiilor cu un stat vecin
pentru participarea la manifestările organizate în săptămâ- tele Bulgariei şi României, pro- şi partener în cadrul Alianței
na premergătoare sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Cu iectele comune în contextul co- Nord-Atlantice. ultimul an, la o serie de activități 18, exercițiul naval bilateral
acest prilej, Academia Tehnică Militară, unităţile de apărare operării militare internaționale, În domeniul apărării, între comune de instruire, precum româno-bulgar Poseidon şi
CBRN – Baza de Instrucţie Muscel, Batalionul 202 General precum şi problemele de secu- România şi Bulgaria există o exercițiile multinaționale în- exercițiul comun de antrena-
Gheorghe Teleman, Batalionul 72 Negru Vodă, precum ritate ale regiunii Mării Negre şi relație foarte strânsă de coopera- trunite Spring Storm 18 şi Sea ment al forțelor aeriene Blue
şi Batalionul 49 Argeş au prezentat mesaje de felicitare. ale Europei de Sud-Est. re, ambele armate participând, în Shield 18, exercițiul anual Breeze Bridge 2018. n
(Colonel (ret) Ştefan Diaconu)
uCooperare. Marți, 20 noiembrie, militarii Regimentu-
lui 50 Rachete Antiaeriene Andrei Mureşianu au desfăşurat,

Reuniune festivă
rea procurorilor civili şi militari, remarcat contribuția determi-
în cooperare cu militari ai Inspectoratului pentru Situaţii procurorul militar-şef al Secției nantă a justiției, a magistraților
de Urgenţă Avram Iancu din Cluj, un exerciţiu tactic de Parchetelor Militare a prezentat români, judecători şi procurori,
intervenţie şi colaborare în cazul producerii unui incendiu mesajele dedicate Centenaru- la succesul realizării acestei uni-
în interiorul cazărmii. lui Marii Uniri ale procurorului ficări – în plan judiciar, legislativ

R
ecent, la Alba Iulia, s-au
desfăşurat două eveni-
mente dedicate Cente-
narului Marii Uniri. Primul, cu
tema Centenarul Marii Uniri – O
istorie a justiției moderne, de la
unitatea națională la diversita-
tea europeană, s-a desfăşurat
sub egida Consiliului Superior
al Magistraturii. Au participat
preşedintele, vicepreşedintele
şi membri ai CSM, preşedinții
curților de apel, procurorii
generali ai parchetelor de pe
lângă curțile de apel şi din
Scenariul exerciţiului a presupus intervenţia forţelor şi PÎCCJ. Din cadrul Secției Par-
mijloacelor proprii de apărare împotriva incendiilor, pentru chetelor Militare au participat
localizarea şi limitarea extinderii incendiului izbucnit, şi generalul-maior magistrat
solicitarea sprijinului ISU Cluj, pentru stingerea incendiului, Gheorghe Cosneanu şi ge-
evacuarea victimelor şi acordarea primului ajutor. neralul-locotenent magistrat
Scopul exerciţiului a constat în perfecţionarea cu- Alexandru Ion. La reuniune
noştinţelor şi abilităţilor necesare coordonării unei astfel au fost invitați judecători din
de situaţii, îmbunătăţirea modalităţilor de colaborare cu cadrul CEDO, Ayse Isil Karakas
forţele şi mijloacele din compunerea ISU Cluj, verificarea
şi evaluarea procedurilor şi planurilor de cooperare şi de
(Turcia), Iuliana Antoanella
Motoc (România) şi magistrați
din Republica Moldova – Ange-
la Mutuzoc, preşedinta Consi-
liului Superior al Procurorilor, şi
Iuliana Nani, procuror în cadrul
Procuraturii Generale.
În cadrul celui de-al doilea
eveniment, Reuniunea Festivă a
Ministerului Public cu participa-
general al Republicii Moldova
şi ale altor foşti magistrați,
care, în prezent, îşi desfăşoară
activitatea în alte state ale
lumii (Franța, Australia, Africa
de Sud). În luările de cuvânt
s-a arătat faptul că, după rea-
lizarea Marii Uniri, a urmat o
perioadă dificilă, dar necesară
pentru unificarea juridică. S-a
şi al regimului profesiilor. Din
perspectiva creării noii vieți
juridice a României Mari, pro-
cesul cu cea mai mare greutate
l-a constituit cel al unificării
legislative. Pentru Basarabia,
această unificare a avut loc în
anul 1928, pentru Bucovina, în
anul 1938 şi, abia în anul 1943,
pentru Transilvania. În cadrul
demersului concret de unifi-
care, rolul principal i-a revenit
magistratului, cel care a trebuit
să interpreteze norma potrivit
literei, dar şi spiritului său. S-a
reiterat speranța că justiția
românească, independentă
şi imparțială va contribui la
consolidarea democrației, sta-
tului de drept şi a drepturilor
omului, precum şi la integrarea
deplină a României în Uniunea
Europeană. n

Pregătiri pentru Parada militară

intervenţie proprii. (Căpitan Marius Liuțe)
u Activitate caritabilă. Sâmbătă, 24 noiembrie,
Spitalul Militar Doctor Victor Popescu din Timişoara a con-
tinuat activitățile caritabile ale caravanei medicale Uniți

A
sub Tricolor, prin sănătate în satul Lalaşinț, județul Arad, a
proximativ 4.000 de militari şi Croația, Estonia, Franța, Germania, Grecia, ceremonii militare şi religioase de depune-
cărui comunitate a fost greu încercată de inundații, în luna
specialişti din Ministerul Apărării Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, re de coroane de flori, întâlniri cu militari
iulie a acestui an.
Naţionale, Ministerul Afacerilor Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de veterani şi veterani de război, defilări şi
O echipă medicală, formată din aproximativ 50 de
Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, expoziții de tehnică militară de luptă şi ar-
medici, asistenți medicali şi voluntari au oferit localnicilor
Administrația Națională a Penitenciarelor, Turcia şi Ucraina. mament, în unele garnizoane în care sunt
consultații gratuite în următoarele specialităţi medicale:
cu peste 200 de mijloace tehnice şi circa 50 Tot în Bucureşti va avea loc sâmbătă, dislocate mari unităţi şi unităţi militare.
cardiologie, ORL, dermatologie, ortopedie, medicina de fa-
de aeronave, şi militari din mai multe ţări 1 decembrie, începând cu ora 8.00, o ce- Cu această ocazie, Drapelul naţional
milie, neurologie, pneumologie, oftalmologie şi psihologie.
aliate sau partenere vor participa sâmbătă, remonie militară şi religioasă de depuneri va fi arborat în toate instituţiile militare
1 decembrie, începând cu ora 10.00, la de coroane şi jerbe de flori la Mormântul din ţară, iar la bordul navelor maritime
Parada militară organizată cu ocazia Zilei Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz.
Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Cu acelaşi prilej, reprezentanţi ai Militarii aflaţi în misiune în teatrele de
Triumf din Bucureşti. Armatei României vor participa, la solici- operaţii vor desfăşura, de asemenea,
Cei aproximativ 500 de militarii străini tarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la ceremonii militare şi activităţi specifice
vor fi din Albania, Bulgaria, Canada, Cehia, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de Zilei Naţionale. n
Foto: Constantin Oprican

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uBucurești. Elevii şi cadrele

De asemenea, echipa medicală mobilă a oferit militare din colegiile naționale
consultații gratuite la domiciliu şi persoanelor imobilizate militare se pregătesc să
la pat din localitățile învecinate sau celor care nu au avut defileze pe sub Arcul de
posibilitatea de a se deplasa la sediul caravanei. Triumf, de Ziua Națională
Foto: căpitan Roxana Davidovits

Tot cu aceeaşi ocazie, Centrul de Primiri Urgențe din a României. În fotografie,

cadrul instituției a prezentat exerciții demonstrative de elevii Colegiului Național
acordare a primului ajutor. Militar Ștefan cel Mare, din
Caravana medicală Uniţi sub Tricolor, prin sănătate Câmpulung Moldovenesc,
este un proiect aprobat de Ministerul Apărării Naţionale şi repetă de zor, pe terenul
susținut de Direcția Medicală, ce se derulează pe întreaga de instrucție din Ghencea,
durată a anului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. (Loco- mişcările de defilare,
tenent Andra Podgoreanu) înfruntând vitregia vremii.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018 Observatorul militar 3

Întrevedere Inaugurare
M L
inistrul apărării naționale, uni, 26 noiembrie, a avut loc ceremonia de inaugurare
Gabriel Leș, s-a întâlnit luni, a Cimitirului eroilor români de la Apșeronsk, ținutul
26 noiembrie, la sediul MApN, Krasnodar, Federația Rusă, cea de-a doua necropolă de răz-
cu ministrul federal al apărării din boi de pe teritoriul acestui stat dedicată militarilor români
Republica Austria, Mario Kunasek, care care au căzut în luptă în sângeroasele bătălii de pe Frontul
a efectuat o vizită oficială în România. de Est, din cel de Al Doilea Război Mondial.
Discuțiile s-au concentrat pe Cimitirul eroilor români de la Apșeronsk a fost realizat
evoluțiile și progresele realizate de în baza unui contract semnat între Oficiul Național pentru
Austria în perioada în care a deținut Cultul Eroilor, din România, și Asociaţia Voennîe Memorialî,
președinția Consiliului Uniunii Europe- din Federația Rusă, cele două instituții împuternicite cu
ne, precum și pe priorităţile României pe aplicarea aspectelor tehnice ale Acordului dintre Guvernul
durata deţinerii președinţiei Consiliului României și Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic

Foto: Valentin Ciobîrcă

Uniunii Europene, în domeniul apărării. al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei
Ministrul Leș a evidențiat faptul că Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României,
România este pregătită să își asume ratificat prin Legea nr. 413/2006.
responsabilitățile care decurg din Contractul prevede și reînhumarea, în acest an, a 88 eroi
această calitate, demersurile aflându-se români căzuţi în campanie, înhumaţi iniţial în localitățile
în graficul stabilit. n Dolgojdanovskoe, Gostagaevskaia, Iurovka, Keslerovo, Se-
verskaia, Slaviansk-na-Kubani și Taman.
Activitatea susținută de reconstrucţie, restaurare sau

Ședință
numele Ministerului Apărării al Repu-
blicii Moldova, au semnat  Declarația
de Intenție privind crearea unui cadru
de instruire intensificată în perspectiva
înființării unei unităţi mixte între Armata
un impact pozitiv asupra creșterii amenajare a unor morminte și opere comemorative de răz-
interoperabilității dintre cele două boi ale eroilor români se înscrie în preocupările permanente
armate. ale statului român în domeniul perpetuării respectului pentru
Pe parcursul discuțiilor, ministrul cei care au murit în războaie pentru țară. n
Leș a reafirmat susținerea oferită de

M
inistrul apărării naționale,
Gabriel Leș, a participat joi, 22
noiembrie, la Ședința comună
a Guvernelor României și Republicii
Moldova, care a avut loc la București.
În marja evenimentului, miniștrii
Gabriel Leș, în numele Ministerului
Apărării Naționale, și Eugen Sturza, în
României și Armata Naţională a Republicii
Moldova.
Documentul certifică angajamentul
ambelor părți pentru consolidarea coope-
rării bilaterale pe palierul instruirii forțelor.
Ministrul apărării naționale a sub-
liniat, cu această ocazie, importanța
acordată acestei inițiative, care va avea
Ministerul Apărării Naționale pentru
continuarea acordării de sprijin în pro-
cesul de modernizare a capacităților
de apărare ale armatei naționale a
Republicii Moldova. De asemenea, au
fost făcute referiri și la cooperarea bi-
laterală în domeniul apărării – stadiul
actual și posibilitățile de dezvoltare. n
GARNIZOANA ROMÂNIA
uMisiuni umanitare. Un echipaj medical al Bazei 71
Aeriană din Câmpia Turzii a efectuat un transport medical
asistat, între Câmpia Turzii – Sibiu – Târgu-Mureș – Bacău, cu
o ambulanță rutieră, pentru a prelua o pacientă repatriată
din Germania. Aceasta este mama unui camarad, personal
civil contractual, angajat al Bazei 95 Aeriană din Bacău și a

Proiect destinat
fost preluată de la Aeroportul Internațional Sibiu, în noaptea
de 18 noiembrie, transportată la Spitalul Militar de Urgență
din localitate, unde o echipă medicală coordonată de co-

Sistemului Național de Securitate

mandantul spitalului, colonel medic Doru Moga, i-a făcut o
evaluare generală, urmând apoi să fie transportată, în cursul
nopții, în condiții de iarnă, cu ambulanța Forțelor Aeriene,
până la Bacău.

M
inistrul apărării naționale, Gabriel
Leș, a avut miercuri, 21 noiembrie,
la sediul MApN, o întâlnire cu
președintele Agenției Spațiale Române
(ROSA), Marius-Ioan Piso, și cu o delegație
de experți tehnici ai Agenției Spațiale
Europene (ESA).
Experții ESA s-au aflat în România
pentru a asigura suportul tehnic Agenției
Spațiale Române, instituție care participă
la realizarea studiului-concept pentru fun-
damentarea proiectului sistemului satelitar
de telecomunicații care va servi nevoile Sis-
temului Național de Securitate al României,
program care va fi coordonat de MApN.
Ministrul apărării naționale, Gabriel
Leș, a mulțumit președintelui ROSA pentru
bunele relații dintre cele două instituții,
întărite prin semnarea unui protocol de
colaborare, și experților europeni pentru
sprijinul acordat ROSA în vederea imple-
mentării acestui proiect important pentru
instituțiile de stat cu atribuții în domeniul
securității naționale.
Dezvoltarea acestui satelit de
telecomunicații este necesară pentru că va
putea asigura comunicațiile și schimbul de
informații în cazul unor calamități naturale,
dezastre și intervenții în situații de urgență,
atunci când nu există posibilitatea folosirii
celorlalte mijloace de comunicații terestre.
În acest sens, se impune deținerea propriu-
lui sistem satelitar național, capabilitate
care va crește reacția autorităților civile și
va optimiza întregul proces de intervenție.
În prezent, România închiriază și utili-
zează anual, din mediul extern, un număr
în continuă creștere de fluxuri satelitare
pentru structurile dislocate în zonele de
interes, pentru executarea misiunilor în
teatrele de operații, pentru participarea
la exerciții și angajamente naționale și
internaționale, toate aceste linii impli-
când costuri financiare foarte mari atât
pentru Armata României, cât și pentru
instituții de stat cu atribuții în domeniul
securității naționale. Astfel, Ministerul
Apărării Naţionale, în perioada 2009-2018,
a cheltuit aproximativ 7.500.000 de euro
pentru închirierea și asigurarea serviciilor
de comunicaţii satelitare.
România devine în acest fel un
potențial furnizor de servicii satelitare în
zona Balcanilor și la frontiera de sud-est a
NATO și deschide noi arii de dezvoltare a
industriei aero-spațiale la nivel național.
În procesul de fundamentare a proiec-
tului au fost parcurși deja o serie de pași. Ul-
terior, va fi derulată procedura de achiziție,
vor fi parcurse etapele de lansare, testare,
acceptanță, operaționalizare și exploatare
a sistemului,toate acestea având ca termen
de realizare a primei etape primul trimestru
al anului 2022.
Programul are în vedere implicarea
cât mai consistentă a industriei naționale,
prin posibilitatea de a produce în țară
componente ale sistemului satelitar, pre-
cum și prin utilizarea unor modalități de
cooperare industrială.
România, alături de alte 192 de state,
este membră a ITU (Uniunea Internațională
a Telecomunicațiilor), organism ce asi-
gură, printre altele, atribuirea la nivel
mondial a spectrului radio și a orbitelor
spațiale pentru activitatea sectorului de
radiocomunicații. Astfel, România bene-
ficiază de o poziție orbital geostaționară
pentru servicii de difuzare de programe
audiovizuale prin satelit, inclusiv pentru
liniile de modulație prin care se transmit
programele către satelit, și o poziție or-
bitală pentru servicii de radiocomunicații
fixe, prin satelit. n
Misiunea a fost executată de un echipaj format din loco-
tenent-colonelul medic Marius Buiu, sergentul Mihai Bogdan
Stavilă, caporalul asistent medical Mihai Pilțu și soldatul Mircea
Oltean. Pe drumul de întoarcere, după ce au lăsat pacientul
la Bacău, la aproape 24 de ore de la începutul misiunii, au
întâmpinat o nouă provocare. Au acordat primul ajutor pasa-
gerilor din trei mașini implicate într-un accident, în apropiere
de Toplița, iar o victimă a fost stabilizată și transportată cu
ambulanța la Spitalul Municipal Toplița.
De asemenea, echipa medicală a intervenit și o a treia
oară, în cazul unui alt accident, în localitatea Sânpaul, județul
Mureș. Au acordat primul ajutor răniților și au efectuat triajul
pacienților. (Maistru militar clasa a III-a Adela Oltean)
lO aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene române,
configurată pentru misiuni medicale, a efectuat duminică, 25
noiembrie, o misiune umanitară pe ruta Otopeni – Baia Mare
și retur, pentru transportul, în regim de urgență, a echipelor
medicale desemnate pentru o intervenție de prelevare de
organe umane.
Aeronava a fost operată de un echipaj format din locote-
nent-comandorul Romeo Gârz, căpitanul Daniel Motoroiu și
maiștrii militari Dragoș Chiper și Gabriel Stancu.
La bordul aeronavei s-au îmbarcat două echipe medicale
(una pentru prelevare ficat, formată din dr. Vasile Lungu,
dr. Gheorghe Potlog, asistent medical Rodica Dinu Vișa și
ambulanțier Marian Stoian, și a doua pentru prelevare cord,
formată din dr. Șerban Alexandru Brădișteanu, dr. Roxana
Carmen Geană, asistent medical Cristina Condrache și
ambulanțier Alexandru Dimaci), aparținând Institutului Clinic
de Oncologie Fundeni și Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.

Ceremonii comemorative
lO aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene române,
configurată pentru misiuni medicale, a efectuat, în dimineața
zilei de marți, 27 noiembrie, o misiune umanitară pe ruta
Otopeni-Satu Mare și retur, pentru transportul, în regim de

L
uni, 26 noiembrie, au fost organizate în unitățile urgență, a unui copil în vârstă de 3 ani și 11 luni, care a suferit
militare din țară și din teatrele de operații cere- arsuri în urma unui accident casnic.
monii de comemorare în memoria plutonierului Misiunea s-a efectuat ca urmare a aprobării ministrului
Alexandru Orosz, mecanic conductor la Complexul apărării naționale, Gabriel Leș, și la solicitarea secretarului de
antiaerian Gepard, din cadrul Batalionului 3 Apărare stat și șef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din
Antiaeriană Potaissa, care și-a pierdut viața vineri, 23 Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.
noiembrie, în gara din Alba Iulia. Copilul – care a fost însoțit de mama sa și a primit îngrijiri
Militarul, care debarca tehnica militară ce urmea- medicale, în timpul zborului, de la un echipaj SMURD și o echi-
ză să participe la ceremonia militară de 1 Decembrie pă medicală a Forțelor Aeriene – a fost internat la Spitalul clinic
de urgență pentru copii Grigore Alexandrescu, din București.
Foto: Valentin Ciobîrcă

de la Alba Iulia, s-a electrocutat la rețeaua de înaltă

tensiune a căii ferate, în timp ce efectua manevre pe Aeronava a fost operată de un echipaj format din căpi-
tehnica aflată pe platforma feroviară. tan-comandorul Ovidiu Dragomir, locotenent-comandorul
Plutonierul Orosz avea 33 de ani, era necăsătorit Alexandra Crămar și maistrul militar Ovidiu Lupu, iar echipa
și avea un copil. Era angajat în MApN din anul 2007, medicală a fost formată din maiorul dr. Daniel Nică și pluto-
cu o misiune în Afganistan. n nierul-major asistent medical Dumitru Miu.
4 Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

EVENIMENT

Seminar și maraton
dedicate Centenarului Marii Uniri
M
arţi, 20 noiembrie, în Aula
Universităţii 1 Decembrie
2018, a avut loc seminarul
Centenarul Marii Uniri, organizat
de Universitatea Naţională de
Apărare Carol I şi Colegiul Naţio-
nal de Apărare, în parteneriat cu
gazdele evenimentului şi Colegiul
Naţional Militar Mihai Viteazul.
Din partea catedrei de istorie
din Universitatea 1 Decembrie 2018,
conf. univ dr. Valer Moga a prezen-
tat prelegerea 1918-1938. România
– de la unire la unificare: cultura,
instituţiile, economia. A fost proiectat
filmul Unirea cea Mare, producţie a
Studioului Cinematografic al Arma-
tei României. Au susținut prezentări
profesorul Dan Anca, de la Colegiul
Naţional Militar Mihai Viteazul şi pro-
fesorul Aurel Soare, directorul-ad-
junct al Colegiului Naţional Militar
Dimitrie Cantemir din Breaza.
Sâmbătă, 24 noiembrie,
locțiitorul comandantului Diviziei
4 Infanterie Gemina, general de
brigadă Nicolae Tonu, a dat startul
Maratonului Unirii – 100 de ani, 100
de km, care a avut loc între Cluj-
Napoca şi Alba Iulia. Prima grupă
de concurenți – din cei aproxima-
tiv 120 de sportivi profesionişti
şi amatori – a pornit pe primul
tronson al maratonului. Itinerarul
de alergare a fost împărțit în patru
tronsoane, de câte 25 km, pe
fiecare dintre acestea fiind înscrişi
sportivi aparținând Ministerului
Apărării Naționale, altor ministere
şi instituții, concursul fiind deschis
tuturor persoanelor interesate să
marcheze Centenarul Marii Uniri
prin sport.
Zece elevi ai Colegiului Național
Militar Mihai Viteazul (Andrei Adam,
Radu Alexandru, Andrei Popescu,
Mihai Moldovan, Alexandru Șimon,
Alexandru Apetrei, Cosmin Mun-
tean, Angel Coman, Bogdan Bora şi
Viorel Fleşer) s-au înscris la maraton
şi au alergat, alături de alți volun-
tari sportivi, pe tronsonul galben,
Aiud-Alba Iulia. Elevul fruntaş Viorel
Fleşer s-a clasat pe prima treaptă
a podiumului, alergând pe traseul
Tureni-Stejăriş.
La linia de sosire, amplasată în
Cetate, la Sala Unirii 1 Decembrie
1918, cei 120 de maratonişti şi
cutezători au fost aşteptați nu doar
de prieteni, colegi şi cetățeni ai
oraşului, ci şi de şeful Statului Major
al Apărării, general Nicolae-Ionel
Ciucă, şi de şeful Statului Major al
Forțelor Terestre, general-maior
Ovidiu-Liviu Uifăleanu. La un veac
de când la Alba Iulia s-a semnat actul
final al constituirii României Mari, noi,
militarii de azi, vă salutăm cu respect

Foto: Laurențiu Turoi

și vă transmitem îndemnul de a
rămâne alături de Armata României
pentru a duce mai departe, împreu-
nă, conștiința și identitatea neamului
românesc, a declarat şeful Statului
Major al Apărării.
În cadrul unei ceremonii organi-
zate la Colegiul Național Militar Mihai
Viteazul, generalul Nicolae-Ionel
Ciucă a semnat în Cartea Centenar, o
antologie de semnături realizată de
Consiliul Judeţean Alba în partene-
riat cu Muzeul Naţional al Unirii din
Alba Iulia. Ideea proiectului a pornit
de la Cartea de Aur a Serbărilor Unirii,
una dintre cele mai importante piese
aflate în patrimoniul Muzeului Naţio-
nal al Unirii din Alba Iulia. n

Maratonul Unirii continuă BUZĂU

Maistru militar principal 2 Infanterie Getica din Buzău, din fața Prefecturii Galaţi, iar
Iulian Cadulencu a participanților la Maratonul punctul de final va fi stabilit în
Unirii în prezența oficialităților localitatea Alba Iulia, cu ocazia

M
iercuri, 21 noiembrie,
a avut loc plecarea,
de la sediul Diviziei
BRAŞOV
municipiului.
Punctul de plecare pentru
maraton a fost la 17 noiembrie
desfăşurării ceremoniei militare
de sărbătorire a 100 de ani de la
Marea Unire.
Fruntaşul Alexandru Vlasie,
din Batalionul 300 Infanterie
Sfântul Andrei, şi plutonierul-ma-
jor Cristian Onofrei, din Inspec-
toratul de Jandarmi Judeţean
Dunărea de Jos, Galaţi, aleargă
timp de două săptămâni, pe un
traseu care va însuma aproxima-
tiv 500 de km. În spirit de solida-
ritate, 30 de militari, polițişti şi
jandarmi din Buzău i-au însoțit
în alergare pe cei doi până la Maratonul Unirii este un pro- a pătruns în Ardeal şi a înaintat
ieşirea din municipiu. iect iniţiat de Jandarmeria Galaţi, pentru eliberarea pământului
Următorul punct obligatoriu în parteneriat cu Batalionul 300 românesc aduce un omagiu
de trecere a fost atins luni, 26 Infanterie Mecanizată Sfântul tuturor ofiţerilor, subofiţerilor
noiembrie, la sediul comanda- Andrei şi finanţat de Ministerul şi soldaţilor români care s-au
mentului Brigăzii 2 Vânători Culturii şi Identităţii Naţionale. jertfit pentru idealul secular,
de Munte Sarmizegetusa din Refacerea traseului prin care Unirea tuturor provinciilor
Braşov. Regimentul 11 Dorobanţi Siret româneşti. n
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
LINIA ÎNTÂI
Șoimii
din umbră
Stau mereu în umbră, cu ochii ațintiți
pe numeroase monitoare și cu
atenția încordată. Trei tineri ofițeri,
din cadrul Batalionului 812 Potecția
Forței Șoimii Carpaților, îndeplinesc
atribuțiile funcției de battle captain.
Căpitan Andreea Bîrzu acțiunilor patrulelor pentru a fi în
Foto: plutonier-adjutant măsură să răspundem oportun
Radu Bungărdean eventualelor amenințări din aria
de operații, în scopul de a preveni
B
și limita atacurile asupra acestora
attle captain? Da. Principala și asupra Bazei Militare Aeriene
responsabilitate a celui Kandahar.
care încadrează această Locotenentul Gabriel Vlad,
funcție este explicată de locote- unul dintre cei trei căpitani de
nentul cu un nume predestinat, luptă din batalion, și-a început
Octavian Neștiut: Monitorizarea cariera militară la 14 ani, atunci
când a fost admis la Colegiul
Național Militar Dimitrie Cantemir
din Breaza. Atunci, vedeam în cari-
era militară cea mai bună opțiune
pentru viitorul meu. Acum, după
12 ani de la primul contact cu me-
diul cazon am aceeași convingere,
mărturisește locotenentul.
El este la prima misiune într-un
teatru de operații. Pentru un
militar, cu atât mai mult pentru
un ofițer, participarea la o misiune
într-un teatru de operații, precum
cel din Afganistan, reprezintă un
alt mod de desăvârșire a carierei,
altul decât urmarea cursurilor de
carieră sau participarea la exerciții
naționale și internaționale, spune
Locotenent Octavian Neștiut Gabriel. Acestea sunt argumen-
Observatorul militar
tele care l-au determinat pe
locotenentul Vlad să participe la
Misiunea Resolute Support.
Ultimul, dar nu cel din urmă
battle captain, este căpitanul
Constantin Dîrvariu. A ales să îm-
Căpitan Constantin Dîrvariu
brace uniforma militară datorită
tatălui său, care a fost subofițer
în armată și modelul după care
Constantin s-a ghidat în viață.
Este la a doua misiune în teatrul
de operații din Afganistan. Prima
dată, a luat contact cu pământul
afgan în anul 2011, fiind coman-
dant de pluton în Batalionul 2
Infanterie Călugăreni. Dacă la pri-
ma misiune eram cel care raporta
din teren, am dorit ca în această
misiune să fiu la celălalt capăt,
acolo unde se primește raportul
transmis de aceia care execută mi-
siuni în aria de operații, locul unde
se centralizează toate informațiile,
pentru a le putea acorda sprijinul
necesar atunci când situația o im-
pune, spune căpitanul Dîrvariu.
Locul invocat de Constantin
Dîrvariu este JDOC, Joint Defense
Operations Center. Aici, militarii
români și americani lucrează
cot la cot pentru planificarea și
conducerea tuturor misiunilor pe
care cei din cadrul companiilor le
execută în aria de responsabilita-
te a batalionului. Indiferent dacă
vorbesc limba română, engleză
sau bulgară, indiferent dacă se
află la prima sau la a cincea mi-
siune într-un teatru de operații,
acest fapt nu îi împiedică pe mili-
tarii care își desfășoară activitatea
în JDOC să lucreze cu profesiona-
lism. Nu e loc de rutină.
Pentru Constantin, posibili-
tatea de a lucra în acest mediu
multinațional este o experiență de
neuitat. Deși vorbim limbi diferite,
suntem ca o familie. Cooperarea
care se realizează în această fami-
lie ne ajută să asigurăm sprijinul
necesar pentru patrulele care
execută misiuni în afara bazei.
Locotenentul Octavian
Neștiut a îmbrăcat prima dată
uniforma militară în urmă cu opt
ani, în calitate de student al Aca-
demiei Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu” din Sibiu. A ales acest
drum, deoarece a considerat că i
se potrivește cel mai bine, armata
fiind locul unde a apreciat că
va avea parte de experiențe pe
care nu le-ar fi putut avea în alte
domenii.
Cu primul grad de ofițer, a
primit și răspunderea conducerii
unui pluton de vânători de mun-
te, la o unitate militară din Curtea
de Argeș. După trei ani petrecuți
5
alături de vânătorii de munte, s-a
mutat la Batalionul 812 Infan-
terie Bistrița, unde este și acum
ofițer de stat major. La opt ani de
când a luat decizia de a urma o
carieră militară, îl găsim în unul
dintre cele mai fierbinți locuri de
pe glob – teatrul de operații din
Afganistan – unde are parte de
experiențe unice.
Locotenent Gabriel Vlad
Pentru un tânăr ofițer, misiu-
nea are un renume. Este locul unde
te perfecționezi, unde îți lărgești
orizonturile și înveți noi moduri
de a profesa, în special datorită
faptului că lucrăm foarte mult cu
partenerii din cadrul NATO, spune
Octavian, motivând decizia de a
participa la această misiune. Pu-
tem să preluăm multe lucruri de la
militarii americani cu care lucrăm
zi de zi. Sunt un model de urmat în
multe privințe. Cooperarea cu ei e
foarte facilă, sunt experimentați,
buni profesioniști și, nu în ultimul
rând, sunt deschiși la discuții și
la modalități noi de a aborda și
rezolva diferite situații cu care ne
confruntăm.
Atât militarii din cadrul Batali-
onului 812 Protecția Forței Șoimii
Carpaților, precum și militarii
străini cu care aceștia lucrează
zi de zi au ceva de învățat de la
acești tineri ofițeri, din modul
lor profesionist de a-și îndeplini
sarcinile primite, din dorința lor
de a deveni mai buni, de a se
desăvârși ca militari. n
6 Observatorul militar
INSTRUCŢIE
Beneficiile instrucției continue
Pentru militarii Batalionului 81
LAROM Maior Gheorghe Şonţu,
sfârșitul de an nu înseamnă, implicit,
și sfârșitul perioadei de instrucție.
Activitățile zilnice de pregătire,
verificare, de admitere la tragere,
executate pe terenul de instrucție,
dar și evaluări scrise sau
practice contribuie la îndeplinirea
obiectivelor stabilite.
Locotenent Andreea Motoc
andreea.motoc@presamil.ro
Foto: plutonier-adjutant principal
Eugen Mihai
Î
n 2019, Batalionul 81 LAROM
va primi tehnică de artilerie nou
achiziționată. Comandantul
batalionului, locotenent-colonel
Gelu Perju, este optimist: fiecare
Locotenent-colonel Gelu Perju,
comandantul Batalionului LAROM  membre NATO și exercițiul tactic cu
Maior Gheorghe Şonţu
Provocările te stimulează și te ajută
să progresezi. Avem nevoie de acest
lucru. Exploatarea tehnicii noi va fi o
provocare. Cu atât mai mult cu cât, pe
29 noiembrie, împlinim 17 ani de la
înființarea unității, fapt ce ne motivează
să continuăm să ne dovedim profesio-
nalismul în poligoanele de instrucție.
exercițiu la care au participat
militarii batalionului a dus nivelul
lor de instruire la etapa următoare.
Anul acesta, au avut două activități
majore pe linia instrucției: un
Am absolvit un liceu civil, în Botoșani, întâmplarea a
făcut că a venit un maior – nici măcar nu știam gradele
atunci – și ne-a făcut o scurtă prezentare. Aveam ceva
planuri de viitor, dar nu neapărat militare, voiam să
devin profesor de matematică. Am ales cariera militară
și îmi doresc să ocup funcții în comanda marilor unități.
exercițiu multinațional în poligonul
de antrenament din Germania –
Dynamic Front 18, alături de aproxi-
mativ 2.000 de participanți din state
trageri de luptă din poligonul
Smârdan, la sfârșit de septembrie,
care reprezintă finalizarea eta-
pelor pe care le parcurg până la
desfășurarea exercițiilor cu muniție
reală. În ceea ce privește tehnica
nouă, personalul va trebui să
parcurgă o perioadă de pregătire, fie-
care pe specializarea sa. O parte se va
desfășura în Statele Unite ale Americii,
o parte aici, cu instructori asigurați
de partea americană. S-au stabilit
cursurile, pe diferite perioade de timp,
iar această pregătire se va desfășura
în paralel cu primirea tehnicii, după
un grafic convenit.
Căpitanul Ionuț Gherman este
șeful compartimentului planificare
operații și instrucție și, de șase luni,
împuternicit șef al operațiilor și
instrucției la Batalionul 81 LAROM.
Căpitan Ionuț Gherman
Funcția presupune planificarea
tuturor activităților batalionului,
verificarea executării acestor mi-
siuni la timp, conducerea nemij-
locită a lor, precum și activitățile
administrative ale unității. Pentru a
participa la o aplicație sunt necesare
activități de instrucție pe parcursul
întregului an, începând din ianuarie,
când au loc etape de nivel mai mic
(grupă, piesă), apoi cu etapa secție,
baterie astfel încât, atunci când
ieșim în poligoane, să fi parcurs
toate etapele de instrucție la nivelul
respectiv. Gherman a avut ocazia,
în doi ani de când se află în unitate,
să-i cunoască pe oameni destul
de bine. E un personal bine instruit,
sunt toți profesioniști și cu dorință de
muncă, așa că ne putem desfășura
activitățile în cele mai bune condiții.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
Maistrul militar Florin Alexandru
Oltianu a absolvit, de doar două
luni, Școala militară de maiștri
militari și subofițeri a Forțelor
Terestre Basarab I Pitești. Sunt
încadrat la stația de încărcat
acumulatori, pentru toată brigada,
dar îmi desfășor activitatea și la S6,
unde am foarte multe de învățat
pe specialitatea mea. Urmează
să primim tehnică nouă, tehnică
de comunicații și informatică, și
Maistru militar clasa a V-a
Florin Alexandru Oltianu
îmi doresc să urmez cursuri de
perfecționare. A participat, deja, la
un exercițiul LFX unde, spune el,
s-a descurcat foarte bine, pentru
că îi place foarte mult ceea ce
face. Port cu multă mândrie unifor-
ma militară și, chiar dacă unii spun
că este entuziasmul de început, îmi
place foarte mult ceea ce fac.
Plutonier Ionuț Stan
Plutonierul Ionuț Stan este șef
post cercetare al bateriei asigurare
date opto-electronice din cadrul
Batalionului 84 Asigurare Date
Mărăști de peste zece ani și își
dorește să rămână aici și pe viitor.
Noi asigurăm cu date și corectăm fo-
cul tragerii artileriei pentru batalioa-
nele de lansatoare. Practic, suntem
ochii din linia întâi ai batalioanelor
LAROM. Fără noi, ei nu ar putea
să tragă. Cu o tehnică de ultimă
generație, utilizează telemetre
laser, care fac parte din sistemul
Argus, cu ajutorul căruia determină
coordonatele țintelor instantaneu,
pot transmite imagini video și date
în timp real, care ajung în pozițiile
de lansare ale batalioanelor LA-
ROM. Pentru exerciții și misiuni ne
pregătim în terenurile de instrucție
din afara unității, unde ieșim cu
posturi de observare mobile ale arti-
leriei, săptămânal. Într-o zi anume,
mergem și executăm exerciții ca și
cum am trage real, începând de la
recunoașterea pozițiilor de obser-
vare până la executarea focului.
Din 2002, când a intrat în armată
ca soldat gradat profesionist, a
participat la nenumărate exerciții
în poligoanele Cincu și Smârdan.
Școala de subofițeri m-a pregătit
profesional, a fost un efort intens
care mi-a deschis drumul în carieră.
Plutonier-major Costel Greble
Costel Greble este subofițer
de stat major în S3, din cadrul
Batalionului 81 LAROM. Întocmesc
documente, tot ce ține de planifi-
carea instrucției. Luna trecută, am
participat la LFX, activitate care se
execută în poligon. În rest, plani-
ficăm instrucția zilnică, conform
graficelor, plus diferite exerciții de
evaluare. Subofițerul recunoaște
că, fără oameni pregătiți și
determinați, nu poți ajunge la
rezultatele așteptate. Sunt fluctuații
de personal, avem colegi noi, care
sunt aici în pregătire, avem și in-
structori noi. Nevoie de oameni este
în permanență, mai ales de tineri, ei
vin cu o altă viziune. n
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
Supliment Observatorul militar
Noile uniforme
de oraș și serviciu
Prezentarea oficială a propunerilor
privind noile uniforme de oraș
și serviciu a avut loc marți,
27 noiembrie, în Sala de Marmură a
Palatului Cercului Militar Național.
La eveniment au participat ministrul
apărării naționale, Gabriel Leș,
șeful Statului Major al Apărării,
general Nicolae Ciucă, secretarul de
stat Nicolae Nasta, atașați militari,
șefii structurilor centrale din MApN,
reprezentanți ai instituțiilor din
sistemul de apărare, ordine publică
și siguranță națională.
Supliment Observatorul militar
Supliment realizat de
Irina-Mihaela Nedelcu
irina.nedelcu@presamil.ro
Foto: Mircea Maieru
F
estivitatea a început cu
intonarea Imnului național și
cu un scurt program prezentat
de Drill Team-ul Brigăzii 30 Gardă
Mihai Viteazul. Apoi, pe ritmurile
interpretate de muzica militară
a brigăzii, a început prezentarea
propunerilor de noi modele pentru
uniformele militare. Acestea au fost
create pro bono de Alexandru
Ciucu. Designerul ne-a declarat că
își dorește ca militarii Armatei
României să le poarte cu mândrie,
pentru că sunt gândite, studiate și
create să îi pună în valoare din primul
moment în care sunt observate, sunt fă-
cute să fie comode, rezistente și practice.
Noul design a fost creat doar
pentru Forțele Terestre și Forțele
Aeriene, Forțele Navale păstrându-și
actuala uniformă, cu un specific
aparte, comun multor armate ale
lumii. Elaborarea modelelor a por-
nit de la tradiția vestimentară a ar-
matei române și a fost finalizată cu
influențe ale uniformelor din cele
mai importante armate partenere
I
Foto: Eugen Mihai
NATO. Elementele moderne, pre-
luate și reinterpretate din armatele
culoarea propusă este bej, iar
pentru Forțele Aeriene, albastru
partenere, vizează forma rotunjită închis. Țesătura este un amestec de
a buzunarelor și culoarea unifor- 40% lână merinos cu 60% cordu-
melor franceze, forma și mărimea ră. Aceasta din urmă este o fibră
chipiului englezesc, conceptul sintetică, de înaltă tehnologie, creată
pantalonului în contrast cu vestonul, pentru a oferi o rezistență mai mare
tipic armatei germane moderne,
croiala cambrată specifică italienilor
la acțiunea factorilor mecanici –
frecare, rupere – și a celor de natură
și stilul pălăriei militarilor femei din
armata americană. Toate aceste
chimică – stabilitate superioară a
culorii la expunere solară sau la
elemente au servit ca inspirație, ca contactul cu diverși detergenți sau
punct de plecare. Alexandru Ciucu a
creat un model de uniformă complet
compuși chimici.
După prezentarea oficială a
restilizată și armonizată într-un stil
propriu, care îi conferă un aer origi-
propunerilor de uniforme,
ministrul Leș le-a mulțumit celor
nal, elegant și integru. Prin croială
și prin materialul utilizat, propunerile
care s-au implicat în realizarea
proiectului, iar generalul Ciucă i-a
privind noua uniformă au urmărit să acordat designerului Alexandru
îmbunătățească toate caracteristicile
referitoare la aspect, durabilitate și
Ciucu Emblema de Onoare a
Statului Major al Apărării.
confort, ne-a precizat generalul de
brigadă Constantin Negrea, șeful
Anul viitor va urma testarea
operațională a uniformelor, pe
Direcției Logistice din Statul
Major al Apărării. Astfel, au fost
eșantioane de personal militar
reprezentative pentru categoriile
aduse mai multe elemente de de forțe implicate, apoi se va lua
noutate, unul fiind acela că gradele
nu mai sunt diferențiate cromatic
decizia finală privind aspectul
și materialul ce va fi folosit. Se
în funcție de armă. Ele au
un fond maro închis pentru Forțele
intenționează ca trecerea efectivă
la echiparea Armatei României cu
Terestre și bleu pentru Forțele
Aeriene. Pentru Forțele Terestre,
noi uniforme de oraș și de serviciu
să înceapă în anul 2020. n
II
Istoricul ținutei actuale
pentru oraș și serviciu
Ținuta de oraș și serviciu, așa cum o
înțelegem noi astăzi, a apărut în anul 1930,
odată cu reforma generală a uniformelor ar-
matei, când au fost introduse noi elemente.
Ținuta pentru trupele terestre este kaki.
Emil Boboescu
Muzeul Militar Național „Ferdinand I”
P
rimul element de noutate
era constituit din șapca
kaki. Aceasta era „de format
englezesc”, compusă din cozoroc,
bandă și calotă, la fel ca și șapca de
astăzi. Subbărbia era însă din piele
de lac. În partea din față se aplica o
„pajură”, denumită astăzi emble-
mă, în mijlocul căreia se broda, în
fir de aur, o garnitură formată din
două ramuri de stejar împreunate
în partea de jos, și având deasupra
coroana regală. În interiorul celor
două ramuri era brodat semnul
distinctiv al armei. Ofițerii generali și
coloneii admiși definitiv la comandă
de brigadă aveau însemnul specific,
denumit „soarele de general”, adică
o cunună de raze argintii cu o stea
aurie în mijloc. Pe cozoroc, se purtau
două rânduri de frunze de stejar,
pentru generali și coloneii admiși
definitiv la comandă de brigadă, și
un rând, pentru ofițerii superiori.
Ofițerii inferiori aveau cozorocul
simplu. Subofițerii vor primi același
model de șapcă din anul 1933, dar
Supliment Observatorul militar
fără banda de culoare distinctivă,
doar cu bandă kaki cu margine de
culoare distinctivă și cu emblema
brodată în mătase tot de culoare
distinctivă.
Din punct de vedere al coifurii,
se mai introduce bereta kaki pentru
trupele de munte sau de infante-
rie ușoară și bereta neagră pentru
trupele de tancuri și mecanizate.
Aceasta avea dimensiuni apreciabile
față de cele de astăzi, iar în frunte,
deasupra ochiului stâng, se purta
semnul de armă, cornul cu cetină
sau tancul FT-17, pe un oval în
culoarea armei, verde sau gri.
Al doilea element de noutate
era constituit din vestonul cu reveruri.
Acesta, în anul 1930 fusese introdus
pentru unele arme, iar din 1932
este generalizat pentru toți ofițerii,
iar din 1933 este introdus și pentru
subofițeri. De culoare kaki, aceasta
era deschis la gât, cu revere scurte, și
încheiat la un rând de patru nasturi
de alamă cu semnul armei. Pe piept
erau plasate două buzunare apa-
rente, cu burduf, încheiate printr-o
clapă prinsă într-un nasture. În talie,
se mai regăsesc două asemenea
buzunare dar fără burduf. Pe umerii
vestonului se așezau epoleți de for-
mă dreptunghiulară, având colțurile
puțin rotunjite, cu partea de la guler
fixată printr-un nasture iar partea
dinspre umăr fixată printr-un șiret.
În ținuta de campanie, acest epolet
era înlocuit cu unul din postav fond,
cusut în umăr și prins în nasture, așa
cum se poartă astăzi. Pe umăr se mai
aflau un jgheab de prindere pentru
epoleții de ceremonie cu franjuri și
stele. Tot la această ținută, nasturii
de alamă se înlocuiau prin nasturi
brunați sau de piele. Pe partea
superioară a gulerului se montau
petlițele săgeată, proprii întregii
armate, pe care se puteau pune
diverse însemne. Fiecare armă sau
specialitate avea o culoare specifică
purtată la petlițe, paspoale sau ban-
da șepcii, la care se puteau adăuga
diverse însemne pentru diferențiere
între specialități. De exemplu,
vânătorii purtau cornul verde pe
petlița verde iar vânătorii de munte
aveau în plus și cetina caracteristică
între ramurile cornului. Ofițerii
generali sau coloneii acceptați la
comandă definitivă de brigadă
purtau petlițe roșii cu broderie cu
ramură de stejar. Manșetele vesto-
nului erau în colț, cu doi nasturi mici
de uniformă în lateral.
Acest veston se purta cu cămașă
cu guler răsfrânt, fix sau mobil, de
culoare albă și cu cravată neagră.
La exerciții, serviciu și în ținuta de
campanie, gulerul, cravata și cămașa
erau de culoare kaki.
Pantalonii erau de două tipuri,
de gheată și de cizmă. Cei de
gheată erau drepți, iar cei de cizmă
erau bufanți. Cei de cizmă se
purtau la campanie și cu bocanci
cu moletiere de postav sau jambie-
re de piele. Ambele perechi aveau
vipușcă în culoarea armei sau
specialității. Vânătorii de munte
purtau pantaloni golf cu jambiere
de piele și bocanci specifici.
Pe post de încălțăminte se pur-
tau cizme de piele neagră, bocanci
de piele neagră sau maro, ghete
sau pantofi de piele neagră. Cei care
făceau parte din trupele călări aveau
dreptul de pinteni, prinși cu curele.
Mantaua era kaki, închisă la
două rânduri a câte șase nasturi, pu-
tând fi purtată cu revere sau închisă
complet. Pe umeri se așezau aceiași
epoleți ca la veston iar pe guler
aceleași petlițe. În partea din spate
se află două bride cu două capace
ce se prind în doi nasturi, formând
martingala.
Peste veston se purta centură cu
diagonală de piele maro, inspirată
după modelul englezesc. Pe aceasta
se putea fixa fie sabia, fie baioneta
specială de ofițeri și subofițeri, de
altfel un pumnal. În timpul servi-
ciului comandat sau de campanie
se purta tocul de pistol pe partea
stângă a cataramei, la încheietura
diagonalei cu centura.
Mănușile purtate la această
ținută erau de piele maro roșcat.
Pe pieptul stâng se purtau bare-
tele de decorații sau în locul acesto-
ra, o singură decorație națională, cea
mai înaltă pe care o avea respectivul
ofițer sau subofițer. Pe burduful bu-
zunarului stâng se purtau insignele
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
regimentare sau batalionare. Pe
pieptul drept se purtau insignele de
stat-major sau de academie militară.
Î
ncepând cu anul 1948, uniforme-
le românești ale ofițerilor tereștri
sau de aviație au suferit o schim-
bare de proporții, ce poate fi consi-
derată chiar o involuție a sistemului
uniformologic românesc. Această
involuție a însemnat o preluare, de
multe ori fără discernământ, a unei
serii întregi de elemente de uni-
formă de inspirație sovietică, ceea
ce contravenea evoluției organice
a uniformei românești de până la
acel moment. Primul model poate fi
definit ca unul de tranziție, între cel
vechi românesc și cel de tip sovietic.
Forțele Aeriene își pierd ținuta și
gradele specifice, devenind doar o
altă armă ce poartă uniforma kaki a
forțelor terestre, cu aceleași grade.
Al doilea aspect ține de elemen-
tele componente ale uniformei.
Șapca acum are forma celei sovie-
tice, denumită în epocă tip bulgar,
cu calota mai scurtă și îndesată iar
cozorocul de mai mici dimensiuni.
Însemnul din coifură este un cerc
care este împărțit în trei cartiere
colorate precum tricolorul văzut
vertical cu literele RPR pe fiecare
culoare în parte, cercul fiind plasat
pe un soare tronconic. De notat
faptul că însemnul tactic pe tehnica
de luptă este același cerc tricolor
cu literele RPR, înlocuind cocarda
tricoloră, cu roșul la exterior, galbe-
nul la mijloc și albastrul la centru,
purtată la coifurile armatei începând
cu 1859. Pentru ofițerii generali
nu se mai folosesc nici soarele, nici
șirul dublu de lauri pe cozoroc,
fiind doar un singur șir, cu un șnur
auriu în plus la subbărbie. Boneta
are formă similară cu cea rusească,
dar cu o curbură ușoară de clape și
paspol de culoare distinctivă. Ofițerii
naviganți de aviație poartă acum o
elice înaripată pe calotă, deasupra
însemnului republican. Toată aviația
poartă culoare bleu-ciel ca și culoare
de armă, indiferent de specialitate.
Vestonul este închis la gât,
încheiat la un rând de cinci nas-
turi aparenți, cu patru buzunare
îngropate, cu clape încheiate,
iarăși la fel pentru toate gradele și
armele, involuând de la vestonul cu
revere introdus în 1930. Pe guler se
aplică petlițele care nu mai au forma
săgeată, de tradiție pentru armata
română, ci aceea de paralelogram,
doar ofițerii generali purtând pe
acestea o ramură de laur. Culorile de
arme și specialități sunt și ele simpli-
ficate la maximum. Epoleții pentru
ofițeri sunt aplicați și au stele, cu un
galon subțire auriu pentru ofițerii
inferiori, un galon lat pentru cei
superiori și o ramură de lauri pentru
generali. Tot acum se introduc
semne de armă pentru toate
armele și specialitățile.
Pantalonii și toate celelalte ele-
mente se simplifică și ele, ajungând
să fie similare cu cele ale trupei.
În anul 1950, însemnul de șapcă,
ca și însemnul tactic al întregii arma-
te, devine steluța roșie cu un cerc
galben-albastru în centru, pe cel al-
bastru aflându-se literele RPR. La doi
ani după această normă, uniformele
ajung să fie o copie aproape fidelă a
celor sovietice.
Șapca are acum cozorocul
simplu la Forțele Terestre, având
doar suitaș la subbărbie pentru
ofițerii superiori și șnur galben
pentru generali, tot pentru ei steaua
roșie fiind plasată pe un soare
circular. Vestonul este încheiat tot
la un rând de nasturi are doar două
clape acoladate pe piept. Petlițele
se modifică la generali, având acum
doar un șnur brodat auriu pe trei
laturi aproape de margini. Gradele
ofițerilor sunt reprezentate identic
cu cele ale Armatei Roșii, prin stele
puse la epoleți cu galon de culoare
galbenă, pentru combatanți și albă
pentru necombatanți, cu o dungă
longitudinală de paspol pentru
ofițerii inferiori, două pentru ofițerii
superiori și un galon galben cu bro-
derie în zig-zag, pentru generali.
Pentru Forțele Aeriene, șapca
păstrează un rând de lauri subțiri
pe cozoroc pentru ofițeri superiori
și generali, steaua fiind plasată
într-o cunună de lauri. Însemnul
de navigant prezent pe calotă se
modifică și el, fiind acum o stea
înaripată. Vestonul este acum un
veston încheiat la două rânduri a
trei nasturi, cu revere. Însemnele
de specialitate ale aviației, purtate
pe partea dreaptă a pieptului, au
toate în centru steaua roșie.
Pentru ambele categorii de
forțe, mantaua nu mai este kaki,
ci gri, un element de tradiție iarăși
sovietic.
În 1957, se revine la vestonul
cu revere kaki, la un singur rând de
patru nasturi și patru buzunare cu
burduf, iar pe guler se pun petlițe
săgeată ca înainte. Pentru generali
se adoptă petlițe săgeată care
au pe ele o broderie de 7 frunze
de stejar. Mai este de menționat
și faptul că epoleții se subțiază.
Mantaua putea fi purtată și ea des-
chisă la gât. În rest însemnele de
inspirație sovietică rămân în uz.
Următorul regulament este dat
în anul 1968, însumând regle-
mentările inițiate din 1964. Astfel,
steaua roșie de la șapcă este înlo-
cuită cu o emblemă ce are stema
republicii pe un soare ovaloid ce
este înconjurat de două cununi de
frunze de stejar. Pentru generali, se
folosesc trei cununi. La vestonul ge-
neralilor, în loc de petlițe săgeată
se poartă frunzele de stejar cu trei
lobi, luate din ținuta de ceremonie
bleu-marin, reglementată tot cu
această ocazie. Începând din 1976,
aceeași situație se petrece și la
ofițeri, fiind înlocuită petlița săgea-
tă cu cea cu frunză de stejar în doi
lobi. Tot atunci, ofițerii superiori re-
încep să poarte o cunună de lauri
pe cozoroc, iar generalii, două.
În 1977, este reintrodusă
ținuta albastră de aviație, însă tot
cu epoleți cu stele, iar din 1980,
se poartă și galoane la mâneci, în
concordanță cu numărul de stele.
Însemnul de navigant dispare
și el, fiind introdus ca aripi în
însemnul de șapcă cu stemă. In-
signele de aviație revin la modelul
vulturului, dar cu stema republicii
socialiste în centru. n
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018 Supliment Observatorul militar III

GENERALI

V estonul pentru
generalii din
Forțele Terestre
are vipușcă maro
închis pe cant,
rever și guler, în
jurul buzunarelor
și al capacelor
acestora.
Pentru generalii
din Forțele
Aeriene, vipușca
este bleu pe cant
și pe guler și
asortată
în jurul
buzunarelor
și al capacelor
acestora.
IV Supliment Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

P antalonul/fusta
are vipușcă
laterală și lampas,
în contrast.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018 Supliment Observatorul militar V

OFIȚERI

V estonul are croiala

ușor cambrată, cu
două șlițuri la spate,
pentru un confort
sporit la așezarea
pe scaun, cu vipușcă
maro închis pe cant,
pe rever, în jurul
buzunarelor și al
capacelor. Se încheie
la patru nasturi meta-
lici cu însemnele
aferente fiecărei
categorii de forțe.
Are patru buzunare
exterioare, cu burduf
în formă de pungă, cu

P antalonul este
fără falduri, ușor
conic și fără manșetă.
capac ce se închide cu
nasture metalic.

Are patru buzunare,

două în cant și două
la spate, cu vipușcă
laterală maro închis,
pentru Forțele
Terestre, și cu dungă
cusută la un milimetru.

C ămașa bluză
este albă,
din bumbac cu
poliester, are
gulerc lasic,
F usta are
croiala
conică, cu
nasturiî n închidere
contrast,două pe lateral.
buzunare Are vipușcă
exterioare cu laterală de
capac și vipușcă culoare maro
maro închis. închis.
Lungimea Lungimea
recomandată recomandată
este peste curea. este cu
Pantaloniiș i două-trei
fusta de serviciu degete
auc uloarea deasupra
maro închis. genunchiului.
VI Supliment Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

B luzonul
poate fi
purtatla
P entru ofițerii
bărbați, are
guler tunică
serviciu înalt, se
sau în oraș, închide pe
nula cant cu fermoar
festivități mărginit de
sau paspoal.
ceremonialuri. Are patru
buzunare
exterioare
cu refileți și
fermoar, două
orizontale
la piept și două
oblice în talie.
Lungimea

P entru
ofițerii
femei,
recomandată
este până în
talie, acoperind
bluzo- cureaua.
nul are
guler tip
cămașă și
se încheie
în capse.

S curta de iarnă
se poate purta
cu guler îmblănit
sau fără. Pentru
ofițerii din Forțele
Terestre, gulerul
îmblănit este de
culoare maro, iar
pentru colonei și
generali, este
de caracul, de
culoare gri.
Scurta se închide
la patru nas-
turi ascunși de
sublaist, are două
buzunare
exterioare,
cordon cu
cataramă, un
singur șliț la
spate și este
matlasată. Are
vipușcă maro
închis pe cant,
pe petlițele
manșetelor și pe
guler. Lungimea
recomandată
este la jumătatea
pulpei.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018 Supliment Observatorul militar VII

P arpalacul este
matlasat,
cu glugă, are
P ardesiul are
croială ușor
cambrată,
guler cămașă și se clasică, șliț la
închide la patru spate, două
nasturi ascunși buzunare
de sublaist. Are exterioare și se
două buzunare închide la patru
exterioare oblice, nasturi ascunși
cordon cu de sublaist.
cataramă, Are vipușcă
vipușcă pe cant, pe cant, maro
pe petlițele închis pentru
manșetelor și Forțele
pe guler, maro Terestre și bleu
închis pentru pentru Forțele
Forțele Terestre Aeriene,
și bleu pentru și asortată
Forțele Aeriene. pe guler.
VIII Supliment Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

P entru Forțele
Aeriene,
bluzonul,
pardesiul și
scurta de iarnă
au aceleași
caracteristici
ca la Forțele
Terestre,
culoarea fiind
albastru închis,
cu vipușcă bleu
și asortată
pe guler.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018 Supliment Observatorul militar IX

Ș apca are ca-

lota rotundă,
de dimensiuni
P ălăria se poartă
de toate cadrele
militare femei. Are
mai reduse, dar culoarea bleu la
cu o înclinație Forțele Aeriene și
mai accentuată, maro închis la Forțele
față de modelul Terestre și este
vechi. Frunzele bordată cu o
de stejar de pe panglică asortată.
cozoroc sunt
brodate.

V estonul
pentru
ofițerii din
Forțele
Aeriene are
vipușca bleu,
pe cant și pe
revere,ș i
asortată,
în jurul
buzunarelor
și al capacelor.
Pe mânecă
sunt atașate
însemnele
specifice de
grad,d e
culoare aurie.
X Supliment Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

SUBOFIȚERI
L a subofițerii din
Forțele Terestre,
vestonul este de
culoare bej, are
croiala ușor cambrată,
cu două șlițuri la
spate, pentru un
confort sporit la
așezarea pe scaun,
are vipușcă bej pe
cant, pe guler, în jurul
buzunarelor și al
capacelor. Se
încheie la patru
nasturi metalici, are
patru buzunare
exterioare, cu burduf
în formă de pungă,
cu capac ce se închide
cu nasture metalic.

C ravata are forma

clasică și este de
culoare maro închis.

C ămașa este de
culoare albă,
amestec de bumbac
cu poliester, are guler
clasic, nasturi
în contrast, două
buzunare exterioare,
fără vipușcă.

P antalonul
este fără
falduri, ușor
conic, fără
manșetă
cuvi pușcă
laterală
asortatăș i
cud ungă
cusută la un
milimetru.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018 Supliment Observatorul militar XI

MAIȘTRI MILITARI

M aiștrii militari
de aviație au
vestonul de culoare
albastru închis, cu
vipușcă de aceeași
culoare pe cant,
pe guler, în jurul
buzunarelor și al
capacelor. Pe mânecă
sunt atașate însemnele
specifice de grad, de
culoare argintie.
Se încheie la patru
nasturi metalici,
are patru
buzunare exterioare,
cu burduf în formă
de pungă, cu capac
ce se închide
cu nasture metalic.
C ravata este
din poliester
de culoare
albastru închis.
XII Supliment Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

SOLDAȚI/GRADAȚI PROFESIONIȘTI
C ămașa
are
guler
clasic,
nasturi în
contrast
și două
buzunare
exterioare
fără
vipușcă.

U niforma

P
de oraș
antalonul este
pentru
fără falduri,
soldați se
ușor conic și fără
compune
manșetă, vipușcă
din veston,
laterală asortată,
pantalon,
dungă cusută la un
cămașă,
milimetru și patru
cravată,
buzunare, două
pantofi
în cant și două la
și bonetă.
spate.

B oneta
are
vipușcă
de jur
împrejur
pe partea
răsfrântă.

V estonul este
la un singur
rând, se încheie
la patru
nasturi, are
patru
buzunare
interioare cu
capace
exterioare și câte
patru nasturi F usta are
croiala
conică, cu
metalici pe
fiecare manșetă. închidere
Croiala este laterală
ușor cambrată și vipușcă
și are vipușcă laterală
asortată pe cant, asortată.
pe guler și în
jurul capacelor.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
INTERVIU
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române:
Cine pune în discuție
ideea apartenenței
noastre la Uniunea
Europeană, la Europa,
acela nu vrea binele
acestui popor!
Domnule președinte, vă
mulțumesc foarte mult
pentru faptul că ne-ați primit
acum, în ajunul Centenaru-
lui; parcă se strâng lucrurile,
și emoția, și evenimentele.
Timpul, care acum 100 de ani
nu mai avea răbdare, pare să
fie și azi la fel. Ce ne puteți
spune?
Eu, ca istoric, vă pot spune că
anumite procese istorice, întâm-
plări aveau o anumită durată.
Fernand Braudel vorbea de dura-
ta lungă în istorie pentru analize,
dar câteodată nu numai istoricul
trebuie să-și ia o perspectivă, ci
viața însăși, iar în acest moment,
chiar dacă s-au accelerat toate
fenomenele, procesele și faptele
în ultima vreme și trecem foarte
repede de la una la alta, abia ne
obișnuim cu o invenție tehni-
că, vina alta care o copleșește
și timpul istoric parcă are alte
dimensiuni. La 100 de ani, nu
știu dacă ne dăm seama exact,
noi, contemporanii, de măreția
acelui moment, despre ce au
reușit să facă acei oameni. Nu ne
dăm seama și pentru că nu avem
destule cunoștințe și viața asta e
formată din cunoștințe și nu ne
dăm seama și dintr-un alt motiv:
în timpul regimului comunist,
cumva, s-a supralicitat istoria
noastră care era prezentată drept
glorioasă și mai există oameni
care au prins acea perioadă,
pentru că nu au trecut decât trei
decenii și mulți sunt reticenți la
ideea permanenței noastre pe
acest pământ, la ideea unei anu-
mite continuități și au impresia
că suntem un popor nou, care
s-a creat rapid și care a creat un
stat târziu. Stat care este unul
foarte tânăr și neexperimentat. Se
poate întâmpla ca statul național
modern să fie, într-adevăr, mai
puțin închegat, pentru că la fel
s-a întâmplat și în Germania, și în
Italia, și în țări cu tradiții mai mari,
dar statul, ca idee, la noi, vine din
perioada Imperiului Roman. Dacă
luăm cuvinte din limba română
care se referă la instituțiile statu-
lui și la stat, foarte multe dintre
ele, majoritatea, sunt de origine
latină. Înseamnă că o structurare
politică, legată de ordine, discipli-
nă, împărțirea dreptății, organi-
zarea bisericii, organizarea școlii
și a instruirii, toate astea s-au
petrecut de-a lungul vremurilor.
Și nu pe 100 de ani, ci pe 1.000 și
ceva de ani, pentru că numele de
Țară Românească, deși unii nu vor
să creadă, are o vechime impre-
sionantă. Primele țări românești
sunt pomenite în surse acum mai
bine de 1.000 de ani, la Dunăre și
la Carpați, deopotrivă la nord și la
sud de Dunăre. Pentru că poporul
român, fiind cel mai numeros
popor din sud-estul Europei, s-a
format și pe cea mai largă arie din
sud-estul Europei. Iar noțiunea de
Țară Românească este sinonimă
cu cea de România. Așa cum
Deutschland este sinonimă cu
cea de Germania. Prin urmare,
trebuie să ne gândim la un proces
îndelungat, la un fel de lucrare a
poporului român asupra lui însuși,
cum ar fi zis Nicolae Bălcescu, ca
să putem înțelege ce moment ex-
traordinar s-a întâmplat în 1918,
când românii și-au făurit un stat
național unitar, România întregită.
Și asta în pofida tuturor greutăților
și a faptului că nici măcar în 1918,
pe la jumătatea anului, era greu
de imaginat că se va împlini unita-
tea completă.
Cum i-am putea ajuta pe cei
ce ne citesc să aibă o cultură
a înțelegerii acestor lucruri,
pentru că, dacă îmi permiteți
analogia cu hrana trupească,
noi acum vorbim de o hrană
sufletească; așa cum în par-
tea fiziologică a omului, ris-
căm, dacă nu urmăm etape
naturale, să creăm o indiges-
Observatorul militar
tie sau să rămânem flămânzi
și aici este cam același lucru.
Din păcate, școala nu ne
învață să facem lucrul ăsta,
în multe cazuri Rusia nu are
niciun interes ca noi să fim
pe picioarele noastre, cum
n-avea nici în 1918, atunci
când bolșevicii săpau în
conștiința ostașului român,
cum am putea să dăm acel
bun-simț pe care l-a avut
țăranul român, ostaș la acea
oră, țăran care nu și-a de-
gradat ofițerul, care a rămas
alături de preot, alături de
rege... Acum ne-am pierdut
niște repere și foarte puțini
ne ajută să le recuperăm.
Cred că ar fi marele câștig
al Centenarului revenirea la
aceste repere.
Cred că marea problemă cu
care ne confruntăm este că nu
mai facem fiecare ceea ce știm
mai bine să facem. Noi trebuie să
ne canalizăm spre o specialitate.
Asta se vede de acum 2.000 de
ani, că nu putem să facem toți
de toate. Și atunci, dacă fiecare
avem o specialitate, ar fi foarte
bine să ne ținem de ea. Or, noi,
astăzi, ce facem? Într-o țară liberă
– și ne-am luptat să ne cucerim
libertatea! –, ne pronunțăm toți
pe mijloacele de difuzare în masă,
în legătură cu de toate și mai
vrem să ne și creadă lumea. Cei
care ne urmăresc simt de îndată
unde e vorba de sinceritate și
unde de prefăcătorie. Și, prin
urmare, este mai firesc, atunci
când vorbim despre un lucru sau
despre altul, să recunoaștem că
vorbim ca specialiști sau expri-
măm o părere de om obișnuit. Și
istoria e o specialitate. Trecutul
nu se lasă dezvelit dintr-o dată,
așa cum te-ai uita la un peisaj și
îți place sau nu-ți place. Trecutul
este dincolo de plăcut și neplă-
cut. El e un domeniu de viață care
trebuie studiat cu armele speci-
alistului și trebuie relevat. Or, o
anumită neîncredere în legătură
cu momentul acela sublim de
la 1918 vine și din incultură, din
necunoaștere. Educația în România
ar trebui să prevadă un lucru
fundamental: cunoașterea vieții
trecute nu înseamnă o referință
la un trecut mort, ci înseamnă
cunoașterea vieții așa cum s-a de-
rulat ea altădată. Experiența asta
de viață e de o bogăție inepuiza-
bilă. Dacă neglijăm experiența de
viață a unei comunități, condam-
năm acea comunitate, inițial la
stagnare și pe urmă la regres. E
ca și cum un om nu și-ar cultiva
amintirile sau nu și-ar cultiva me-
moria ori nu și-ar folosi memoria.
Un om fără memorie devine un
caz care trebuie tratat din punct
de vedere medical. Un popor care
refuză să-și cunoască destinul
trecut este un popor condamnat,
este un popor marginalizat. Iar
noi, refuzând să ne cunoaștem
trecutul, ne refuzăm prezentul.
Oare noi refuzăm sau cei
care ar trebui să-l prezin-
te tinerilor nu o fac? Și în
momentul când ați devenit
președinte al Academiei
Române a pornit un val de
speranță, care este la fel
de puternic și acum, că ați
putea face ceva, că ați putea
ajuta cu onorabilitatea
instituției ieșirea din turnul
de fildeș a specialiștilor și
intrarea în agora. Pentru
că foarte multe pârghii ale
statului nu funcționează și
în momente când suntem
puși în fața unor eveni-
mente neprevăzute, poate
anormale de multe ori,
șansa de a avea specialiști,
de a avea personalități a
căror voce nu poate fi pusă
la îndoială ar putea pansa
niște răni. Credeți în formula
asta, poate una de extremă
7
urgență, dar cred că suntem
într-o situație de extremă
urgență?
Eu cred în formula asta, dar
dacă publicul pentru care cobori în
agoră, în forum, în piața publică să
vorbești nu este pregătit, te lovești
ca de un zid. Noi trebuie să-i pre-
gătim pe tineri pentru viață.
Cine să o facă?
Sistemul de învățământ din
România.
Nu o prea face.
Ar trebui să o facă, firește, mai
întâi familia, până la șapte ani.
Valorile fundamentale pe care eu
le-am învățat despre viața asta,
de la bună-cuviință, bun-simț,
formule de adresare în public,
respect, politețe până la rugă-
ciunile de seară către Dumnezeu
care ne dă de toate dacă suntem
buni, toate astea se învață în
familie. Familia, astăzi, este foarte
grăbită; tineri care-și întemeiază
familii își fac cariere întâi și după
aceea, dacă le ajută Dumnezeu
să aibă copii, bine, dacă nu,
nu. Copiii cresc în felul lor, iar
dacă au bunici sunt norocoși.
Intră la școală, iar în sistemul
de învățământ, printr-un șir de
erori pe care nu pot să le enumăr
acum, nu se mai face școală or-
ganizată și serioasă. Iar pentru ca
un public să recepteze un mesaj
trebuie să fie pregătit. Dacă un
fizician vrea să le explice oameni-
lor cum s-au construit piramidele
Egiptului, ca să nu creadă că au
venit extratereștrii să le facă, așa
cum vehiculează unii, și vrea să
folosească termeni simpli, le va
spune: pârghia, planul înclinat,
scripetele au servit la... Acest
specialist se poate trezi cu o sur-
priză foarte mare. Unii nu înțeleg
nici ce sunt mecanismele simple.
Pentru că nu vă imaginați, cred, că
fizica se învață mai bine în școală
decât se învață istoria! Măcar fizica
8 Observatorul militar Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018

a rămas cu altă programă, însă au ajuns în fruntea țării. Exemple tot, astăzi. Partidele politice, așa teva interviuri excepționale, telectuali, dacă nu suntem atenți.
istoriei, geografiei li se dă câte o de acest fel sunt periculoase. Ele cum s-au afirmat ele în secolul al într-un context larg cultural Dumneavoastră, alții, oameni de
oră pe săptămână. Sigur, vina este subminează educația. Îndemnul XIX-lea și la începutul secolului al știu că ați avut semne de cultură de la televiziunea națională
a noastră, nu am bătut cu pumnul fundamental din familie este că XX-lea, unele de dreapta, altele de întrebare, nu asupra direcției și de la televiziunile celelalte
în masă, decidenții trebuiau să știe instruirea ne face oameni, ne dă stânga, altele de centru și așa mai europene, mă îndoiesc că încercați, dar pentru asta ar trebui
că școala, așa cum a gândit-o Spiru calitatea aceea fundamentală de departe, sunt și ele perimate în asta ați vrut să spuneți, dar o încurajare și din partea puterii
Haret, nu trebuia să rămână ca pe gânditori și, prin gândire, putem multe țări. au fost înregistrate cu totul de decizie, a factorului politic, din
vremea lui, dar anumite funda- lua decizii. Calculatoarele ar trebui altfel – și aici voi rosti din nou cultură să zicem.
mente ale ei trebuiau preluate de să ne ajute să luăm decizii. Unii își Vorbește cineva de doctrină? un cuvânt complicat, dar pe Noi schimbăm șefii de instituții la
atunci, pentru că acei oameni au închipuie că vor lua ele decizii, dar Mai există această idee? care cred că e bine să-l rostim, șase luni, la trei luni; așa ceva nu se
dat legi ale învățământului care în momentul când vor lua ele de- Nu, și asta, firește, nu este vina pentru că doar așa putem poate. Noi am putea avea o conti-
au fost valabile, nu o jumătate cizii, umanitatea e terminată. Noi noastră, pentru că vedem că-i un găsi antidot: Sputnik! V-a in- nuitate în funcționare dacă am fi
de an, un an, doi ani, ci au rămas le-am creat ca instrumente; dacă proces general european. Se ridică terpretat cuvintele, v-a folosit obișnuiți cu instituții care au măcar
valabile zeci de ani și și-au dat această digitalizare ne transformă oameni noi, care n-au făcut poli- autoritatea morală pentru a trei, patru sute de ani, cu instituții
măsura valorii. pe noi în instrumente, atunci am tică înainte și încep să guverneze. se hrăni într-o zonă de intoxi- stabile. Și atunci am putea spune
muncit de pomană. Vedeți mesajul Rezultatele nu sunt excepționale. cări; cum putem lupta cu că nu contează șeful, el e, cel mult,
Ne poate trezi Centenarul? lui Umberto Eco, care a spus ce această zonă bine pregătită, doar primul dintre egali, dar noi
S-ar putea să fie momentul de am reușit în ultimii ani noi – nu se Este nevoie de personalități, care are cu totul alte interese, nu avem acest lucru. Și dacă, la
încercare a revenirii? referă la români și la România –, de oameni a căror voce nu în niciun caz românești? educație și la cercetare, miniștrii se
Da, Centenarul ne poate trezi, am reușit să creăm câteva legiuni poate fi pusă la îndoială Da, acesta este un domeniu schimbă câte trei pe an, la cultură
dacă reușim să comunicăm cum tre- de imbecili. Cuvântul imbecil, la și cred că dumneavoastră surprinzător pentru destul de în 25 de ani am schimbat 30 de
buie cu poporul nostru, care așteaptă origine, înseamnă analfabet, ne- sunteți una din aceste voci. multă lume, pentru că este relativ miniștri, oriunde te uiți, cum să
aproape minuni. Dar răul făcut nu se cunoscător, slab de minte. Pentru Este foarte greu. Una sau două nou, toți acești fabricatori de fake meargă țara asta bine dacă mereu
lasă doborât atât de ușor. că dacă lăsăm lucrurile în felul voci nu pot face acest lucru. E ne- news, trolii și alții sunt specializați, o luăm de la capăt, ca Sisif? Luăm
acesta, vom ajunge să avem un voie de un efort al intelectualității știu exact cum să lucreze, știu cum desaga și ne suim spre vârf și ne
Ce le spun părinții copiilor, public care, dacă suntem destul de de bună-credință din această țară. să întoarcă lucrurile. Eu am colegi aruncăm iar la vale și o luăm de la
atunci când le explică, firesc, elocvenți, să recepteze orice, să nu Intelectualitatea reprezintă o masă de foarte bună-credință. Intelec- capăt...
că trebuie să ia note mari la mai distingă minciuna de adevăr, de oameni, nu un grup de 10-15, tuali de o savoare, de o puritate
școală, dar ei văd că unii, care binele de rău, frumosul de urât și intelectualitatea are periodice de excepțională, care, speriați de Să revenim la marcarea
sunt la limita repetenției, așa mai departe. specialitate, dar și de cultură, care toate aceste lucruri, după ce li s-au Centenarului și vă propun să
ajung milionari sau iau decizii se adresează publicului larg; inte- interpretat cuvintele de două, trei plecăm de la cele două repere
pentru noi, ceilalți? Suntem la limita acestei lectualitatea are edituri, are posibi- ori sau li s-au scos din context fra- care au ținut în picioare
Trebuie schimbat complet situații. Ce ieșire din impas litatea de a scrie cărți; are posibi- ze, nu mai doresc să dea interviuri. România în momentul în care
discursul nostru. Noi am avut, în am putea găsi? Pentru că, litatea de a scrie cărți electronice, vârtejul bolșevic era extrem
ultima vreme, din păcate – și, iată, într-adevăr, România, la 28 de a le pune pe mijloacele de Dar câștigă Sputnik-ul. de puternic în aproape toată
a rodit negativ –, șefi de guverne de ani, în momentul Cen- difuzare în masă, unde percutarea E adevărat, dar dezorientarea Europa: Armata și Biserica.
și mai ales de stat, care s-au dus tenarului, are un semn de este excepțională. Abia le-au emis asta nu  putem să o spulberăm Dacă armata, prin intrarea în
la deschiderea anului școlar sau întrebare absolut halucinant și ajunge la mii de receptori. Dar într-o clipită. Dacă nu reușim să NATO, a fost chiar în avangar-
universitar și le-au spus elevilor și asupra direcției europene. E trebuie să fie de bună-credință. facem o strategie, să ne punem la da direcției noastre europene
studenților că școala este impor- de negândit așa ceva. un loc toți oamenii de bine, cu o și occidentale, biserica, o
tantă, dar nu prea. Pentru că ei Vedeți că democrația clasi- Exact, pentru că există și pe- floare nu se face primăvară. instituție care se bucură, sla-
nu au fost primii la învățătură și ei că e pusă în discuție cam peste ricolul manipulării. Ați dat câ- vă Domnului, de o încredere
O lucrare a unor istorici – de încă puternică a populației,
ce nu, scoasă de Academie este sub un tir concentrat
– plecând de la ideea manipu- al acestei manipulări și n-o
lărilor încă din antichitate, ce să mă feresc să spun, există
interesantă ar fi! o încercare constantă și pu-
Absolut. La Academia Română, ternică de atragere a Bise-
Institutul de științe politice Ion I.C. ricii Ortodoxe spre Biserica
Brătianu, care are și un centru de Rusă. Acea încercare pe care o
comunicare, LARICS, un laborator cunoașteți mai bine ca mine,
care se străduiește să răspundă sunt convins, a fost făcută în
și acestor manipulări de care ați Basarabia, în momentul în
vorbit... care ei au trebuit împăcați
cu pravoslavnica biserică
Aici cred că și noi, presa, ar rusă. Ce putem face pentru
trebui să venim mai mult în ca această biserică ortodoxă,
întâmpinare și să promovăm cu o tradiție excepțională, să
ce faceți, pentru că sunt lu- rămână în cadrul spiritual pur
cruri minunate pe care lumea, românesc?
cu siguranță, nu le știe. Au fost presiuni încă de când
În această instituție, în fiecare Moscova s-a proclamat a treia
zi, în aula noastră sau în aula veci- Romă, în secolul al XVI-lea, și noi
nă a bibliotecii sau într-un institut am reușit să ținem drept acest
din apropiere se desfășoară eve- steag al bisericii noastre naționale.
nimente admirabile. De exemplu, Nu se va întâmpla. Dar apropo de
astăzi, îl comemorăm pe Emil armată și de biserică, sigur că ele
Racoviță. A fost un intelectual care sunt cumva aproape între ultimele
s-a dăruit sufletește țării și care, bastioane ale încrederii acestui
deși avea o carieră internațională popor. Dacă s-a distrus încrede-
extraordinară, a venit la Cluj, rea în Guvern, în Parlament, în
după Primul Război Mondial, să președinte, ca să profite cei care
pună umărul la cea mai modernă pescuiesc în ape tulburi, rămânând
universitate a României, care s-a câteva instituții, una, două, trei,
reînființat pe baze românești, patru, și academia este între ele,
acum 100 de ani, pentru că avea o între instituțiile în care oamenii au
tradiție aproape medievală. Victor încredere, pentru că numai dacă
Babeș, la fel. În această instituție, ne uităm la valorile care au trecut
sărbătorim oameni care au purtat pe aici și ne cutremurăm de bucu-
Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea – CRIV

pe umerii lor responsabilitatea față rie. Biserica se află, într-adevăr, sub

de țară. Credeți-mă, nu reflectă tir, cum ați spus, pentru că biserica
aproape nimeni aceste subiecte. a reușit să mai păstreze și să mai
Iar cei care o fac sunt marginalizați, cultive acele valori să le ducă mai
pentru că, uneori, se calculează departe. Sigur, ca organizare, că
ratingul... Sigur că ratingul nu are aici lumea confundă credința
cum să fie mare dacă noi i-am noastră în Dumnezeu în formă
obișnuit pe oameni cu întâmplări răsăriteană cu Biserica, care este o
teribile de la incendii și până la instituție. Nu trebuie confundate,
violuri și alte nenorociri de genul ele nu pot exista una fără alta.
acesta, în loc să le cultivăm gustul Credința se manifestă în exterior
și pentru expoziții, și pentru creații prin organizarea credinței, iar or-
artistice și pentru poezie. Ceea ce ganizarea credinței o face Biserica.
a făcut farmecul vieții intelectua- Biserica, instituție lumească și nu
le odinioară începe să dispară și ca mireasă a lui Dumnezeu, pentru
creăm și intelectuali fake, falși in- că eu nu discut aici în postură de
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
teolog, eu discut în postură de
mirean, de laic, ea, ca instituție
omenească, este supusă greșelii.
Pentru că oamenii o conduc și
oamenii sunt păcătoși și greșiți.
Dar de aici și până la a arunca
blamul împotriva acestei instituții
de coeziune națională, care a știut,
în momentele cele mai dificile ale
acestui popor, să-i țină pe români
cu speranța în viața asta pămân-
tească, ticăloasă și păcătoasă, care
este o umbră, și cu speranța în
viața de dincolo, care este viața
veșnică, distanța e mare. Orice om
are nevoie de asemenea alinări
sufletești. Poporul român prin asta
a dăinuit.
Întrebat fiind în legătură cu
catedrala aceasta extraordinară
și care sunt convins că va rămâ-
ne peste veacuri, ca o creație a
acestui neam, că n-au făcut-o alții,
noi am făcut-o, eu am spus că nu
este bine să contrapunem spitalele
și școlile catedralei, pentru că
acestea sunt două lucruri diferite
și poporul român are nevoie și de
spitale și de școli, acută nevoie,
dar are nevoie și de biserici, iar
ca un simbol al unității noastre,
catedrala, care ne poate vindeca
sufletește atunci când suferim, dar
și trupește, uneori, catedrala nu e
un simbol pe care l-am inventat
noi, generația de acum, ci unul
care a fost în mintea românilor
importanți din această țară, îndată
după cucerirea Independenței de
stat. România s-a proclamat regat
în 1881 și ideea acestei catedrale
este veche și n-am dus-o la înde-
plinire. Reușim acum.
Vă dau un alt exemplu:
Academia Română, prin Bog-
dan Petriceicu Hasdeu, a pornit
marele dicționar tezaur al limbii
române și vă amintiți că învățam
la școală că el a ajuns până la lite- un accident al istoriei. Noi trebuie
ra B, la cuvântul bătrân. Poporului
acestuia i-au trebui mai mult de
100 de ani ca să termine. Dar,
cu puțini ani în urmă, Academia
Română a lansat, într-o primă
ediție, în 34 de volume, unul din
cele mai mari dicționare pe care o
limbă de pe acest pământ le are.
Și acum s-a scos ediția a doua, de
curând,  în 19 volume impecabile,
care arată bogăția și frumusețea
acestei limbi. Noi probabil că nu
suntem ca nemții, să facem un
proiect astăzi, mâine să-l punem
în practică și când am zis că ter-
menul vine, să-l dăm. Dar tocmai
pentru că suntem mediteraneeni
și suntem latini, dacă am avut un
proiect de demult și îl ducem la
îndeplinire, nu trebuie să fim atât
de hipercritici și să ne nimicim
noi pe noi când sunt destui alții
care au grijă să ne prezinte drept
codașii, neputincioșii Europei,
prin urmare spitalele și școlile ne
trebuie așa cum ne trebuie aerul,
dar eu n-am convingerea că dacă
nu se făcea catedrala făceam mai
multe spitale și școli.
Revin la această intoxicare
estică, pentru că cineva se
joacă cu noi...
Amestecul vecinului de la răsă- să fii cu aură imperială și sunt
rit în viața noastră e vechi și puter- diferențe. Deci, au o gândire de
nic. Și, ca istoric, repet și eu ce au popor care a fost creștinat la o
spus alți istorici: de regulă, când
Rusia a fost în perioadă de glorie,
nouă ne-a mers foarte rău, iar când lor, Boris, a fost botezat de Bizanț
Rusia a ajuns în criză noi am reușit cu numele Mihail. Ungurii au avut creștinat prin voința unui condu-
să devenim un pic mai puternici
pentru că s-a creat un echilibru.
Rusia are o concepție diferită față
de alte puteri europene, concepția au fost creștinați la Kiev, pentru că rica bulgară, în sud, sau biserica
de vecinătate apropiată, care
înseamnă o fâșie lată de aproape
Observatorul militar 9
300 km în care ei ar vrea să aibă un
cordon sanitar. Prin schimbările
care s-au petrecut în Europa, după
căderea regimurilor comuniste,
lucrul acesta n-a mai fost posibil. Și
țările care au scăpat de după Cor-
tina de Fier s-au străduit toate să
ajungă spre Occident și integrarea
noastră europeană și euroatlantică
a fost o altă realizare epocală a
acestui popor.
Este extraordinar că spuneți
asta pentru că știți, vi s-a
reproșat că sunteți anti-eu-
ropean și e bine să rostim
lucrurile acestea.
Eu vreau să spun un lucru
foarte clar, pe care l-am spus
de mai multe ori. Acest popor e
răsăritean din punct de vedere al
unor noțiuni de civilizație, că din
punct de vedere geografic suntem
la jumătatea Europei, dacă luăm
distanța de la Munții Urali până în
Portugalia. Dar suntem răsăriteni
pentru că am nimerit în partea
aceasta de Europă, însă fiind
unicul moștenitor al latinității occi-
dentale suntem un popor occiden-
tal în sufletul nostru. Ne numim
români de la latinescul romanos,
avem o origine care vine și de la
Roma, dacă nu în mare parte de
la Roma. Avem o limbă care sună
latinește, într-o manieră foarte fru-
moasă, și ne-am creștinat în formă
latină, pentru că toți termenii care
exprimă esența creștinismului, de
la Dumnezeu până la biserică, și de
la cruce până la altar, toți vin din
limba latină. Prin urmare, poporul
acesta este un popor occidental.
Faptul că accidentele istoriei ne-au
împins, câteodată, spre sud-est și
spre Balcani, unde erau islamicii,
sau spre răsărit, unde erau slavii,
faptul acesta, după părerea mea, e
să fim orientați cu privirea spre
Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea – CRIV
Occident, de unde vine civilizația
de cel mai înalt profil care a cucerit
toată lumea. Dacă vă uitați la țările
lumii care sunt tigrii de astăzi, nu
numai asiatici, până în Australia
și Noua Zeelandă, China chiar,
toate aplică, cel puțin din punct
de vedere economic, modelul
concurențial individualist inven-
tat în Occident. Că acest model
a obosit astăzi, pot fi de acord.
Dar cine pune în discuție ideea
apartenenței noastre la Uniunea
Europeană, la Europa, acela nu
vrea binele acestui popor. Pe de
altă parte, faptul că unii dintre noi
mai criticăm că Europa scârțâie,
asta ține de realismul nostru. Eu
aș vrea să văd Europa funcționând nă, toate Rusiile – că țarul nu se este și vechimea acestor cuvinte. cultivăm ideea echilibrului și a
țais, cum se spunea pe vremuri. chema al Rusiei, ci al Rusiilor, că-s Mărturii de episcopi creștini pe dialogului.
mai multe – au rădăcina la Kiev. Și, acest teritoriu avem încă din seco-
Domnule președinte, cu câte tot așa, croații, sârbii. Doar două- lele IV și V. Deci, pământul acesta Apropo de echilibru, cum am
sute de ani înainte am fost trei popoare nu au o dată precisă n-a fost o linie de separație între putea, domnule președinte,
noi creștini înainte de ruși, a creștinării lor. În afară de români, cele două Europe, ci mereu a fost o să readucem normalitatea
care ar încerca să ne spună că mai sunt grecii și albanezii. Ce fel punte de legătură, iar vecinii de la în ideea de patriotism și
spre Moscova ar trebui să se de popoare sunt astea? Popoare răsărit nu pot înțelege că noi avem naționalism echilibrat, nu
îndrepte ortodoxia? care n-au venit din altă parte de această vocație europeană, dar și exagerat, nu extremist, într-o
Gândirea lor este a unui popor curând. Popoarele grec, român vocație de echilibru, de dialog, și societate în care iată, cei ce
imperial, ca să nu zic imperialist, și albanez sunt urmașele unor am vrea ca Europa să meargă bine. privesc spre zona de reformă
pentru că imperialismul înseamnă grupuri etnice care s-au stabilit Un papă slav deștept, care-i și consideră exagerat patriotis-
să domini printr-un imperiu alte pe aceste teritorii cam cu 2.000 sanctificat, Ioan Paul al II-lea, a vor- mul? Cum putem să readu-
popoare, iar imperial înseamnă de ani înainte de Hristos. Și noi bit de doi plămâni ai Europei, chiar cem în școală această bucurie
suntem, în plus, urmașii romanilor, la București, când a numit țara de a fi patrioți, echilibrați, așa
pentru că peste traco-daci au venit noastră „Icoana Maicii Domnului”. cum sunt americanii, așa cum
romanii și au impus modelul lor de Era slav, sigur, era catolic, dar el sunt cetățenii marilor țări
dată precisă. Poporul bulgar a fost viață. Aceste popoare nu au o dată înțelegea bine lumea răsăriteană. europene?
creștinat în 864-865, când hanul precisă a creștinării lor. Pentru Prin simple exemple istorice.
că sunt singurele care nu s-au …prima țară ortodoxă în care a Pentru asta trebuie să insistăm noi,
pășit a fost România, nu Rusia… cei care cunoaștem mai bine lucru-
un duce păgân, Vajk, care a fost cător, cu de-a sila. Aceste popoare Papa știa ca România este o rile, și să continuăm să predicăm în
botezat Ștefan, în anul 1000. Rușii, s-au creștinat treptat, pe parcursul țară de dialog, în care, în ciuda agora, cum ați zis, aceste adevă-
cu câțiva ani înainte, în 986-987, secolelor și, când s-a format bise- unor derapaje pe care le-am avut ruri. Când a apărut, după Primul
și noi în trecut, extremismele au Război Mondial, marea criză a
Rusia cealaltă nu era atunci. Rusia, rusească, în răsărit, noi eram de fost în general înlăturate, date conștiințelor, ieșirea din criză unii
ca fundament, ca origini, e kievea- secole întregi creștini. Și dovadă la o parte, pentru că am vrut să au înțeles s-o facă prin dictatură
10
de stânga, roșie, bolșevică, și au
ajuns nu doar până la Budapesta,
ci și în Bavaria, la München, vrând
să proclame Bavaria republică
sovietică, deci în Europa, iar alții
prin dictaturi de dreapta, de
extremă dreapta. Chiar dacă Hitler
s-a intitulat național-socialist,
toată lumea știe că accentul lui
era mai mult decât naționalist, era
rasist, xenofob și șovin. Deci, între
dictatura de dreapta a lui Hitler
și dictatura de stânga a lui Stalin
foarte mari deosebiri nu sunt, ca
dovadă că cei doi s-au înfrățit la
23 august 1939, când au încheiat
Pactul Ribbentrop-Molotov, ca să
domine Europa. Firește, planul lui
Hitler și al lui Stalin era ca mariajul
să dureze atât cât trebuie, pentru
ca după aceea să se despartă și să
își urmeze fiecare propriul drum.
Prin urmare, astăzi, când noi
vorbim de globalizare și am vrea
să vedem o Europă unită trebuie
să fim foarte atenți, pentru că
internaționalismul proletar – pe
care părinții noștri l-au trăit în anii
’50, plus obsedantul deceniu din
literatură, care apare la Marin Preda,
la Zaharia Stancu, la Augustin Bu-
zura – ne-a pus în fața alternativei
de a uita propriile origini. Atunci,
până și cuvântul român, când erau
comisari sovietici, care ne dictau
ce să facem, era aproape prohibit.
Voievozii noștri cei mari, de la
Ștefan cel Mare până la Alexandru
Noi avem această
vocație europeană,
dar și vocație de
echilibru, de dia-
log, și am vrea ca
Europa să meargă
bine. Un papă slav
deștept, care-i și
sanctificat, Ioan
Paul al II-lea, a
vorbit de doi plă-
mâni ai Europei,
chiar la București,
când a numit țara
noastră „Icoana
Maicii Domnului”.
Era slav, sigur,
era catolic, dar
el înțelegea bine
lumea răsăriteană.
Ioan Cuza, trebuiau obturați. Un
profesor de istorie din Cluj, prin
1953-54, a făcut elogiul lui Cuza
și le-a spus elevilor că va veni
o vreme când 24 ianuarie se va
sărbători. Și a făcut închisoare
pentru asta.
După aceea, a venit la noi o
perioadă când am încercat să
echilibrăm lucrurile. Încercăm,
dar noi cu echilibrul prelungit,
din păcate, nu stăm bine și am
picat în extrema cealaltă. Acum
s-a profitat de treaba asta, după
căderea comunismului, și am
crezut că putem plonja într-o
Europă și o planetă a binefacerii
universale în care popoarele să se
șteargă, limbile să se diminueze și
să vorbim cu toții aceeași limbă,
să ne simțim bine, ca cetățeni ai
universului. Ideea nu e nouă. Au
avut-o și alții.
Dar dacă citim atent, Uni-
unea Europeană ne spune
foarte clar – unitate în
diversitate.
Tocmai. Și eu pentru asta
pledez. Iar faptul că s-a produs
Brexitul este o nenorocire, după
părerea mea. Europa a pierdut.
Să-i convingi pe oamenii de acolo
că nu le este bine în Europa este o
prostie. Faptul că olandezii, într-o
țară-model a democrației, au și
ei acum o direcție exclusivistă de
dreapta, care este contra străini-
lor, faptul că, în Franța, partidul lui
Chiar dacă Hitler s-a intitulat național-socialist, toată lumea știe că accentul lui
era mai mult decât naționalist, era rasist, xenofob și șovin. Deci, între dictatura
de dreapta a lui Hitler și dictatura de stânga a lui Stalin foarte mari deosebiri
nu sunt, ca dovadă că cei doi s-au înfrățit la 23 august 1939, când au încheiat
Pactul Ribbentrop-Molotov, ca să domine Europa.
Marine Le Pen a reușit să câștige
atâtea voturi, faptul că nici în
Italia nu mai au încredere oamenii
în forțele politice tradiționale și
a ajuns un partid, Cinque Stelle,
cu un actor în frunte, să câștige
încredere, faptul că în Polonia și în
Ungaria se iau măsuri de închi-
dere în sine, oferind un mesaj
negativ față de Europa, ceea ce e
rău pentru noi toți – faptele aces-
tea ce trebuie să ne arate? Nu că
Europa nu e bună și nu trebuie să
facem Uniunea Europeană, ci că
națiunea trebuie respectată.
Ne-am putea găsi toți româ-
nii de bună-credință într-o
punte a Centenarului? Ar pu-
tea Academia să fie o punte?
Academia este obligată, prin
statutul ei de instituție româneas-
că, asumat încă de la înființare,
să fie o instituție de consacrare,
de cercetare, dar și un factor de
echilibru în societate. S-a spus,
de la început, că în Academia
Română au intrat cei mai buni
specialiști din diferite domenii,
dar au intrat înțelepții neamului.
Și acești înțelepți au misiunea de
a disemina spiritul de seriozita-
te, de demnitate, de onoare, ca
să-i meargă bine țării. Academia
Română s-a înființat pentru limba
română, pentru literatura româ-
nă, pentru istoria și etnografia
românească, inițial, ca acestea să
fie fundamentele bunului mers
al națiunii, ca să-și poată construi
edificiul politic, că la 1866 abia
se uniseră Muntenia și Moldova.
Încă nici Dobrogea nu era la noi.
Deci, Academia are, prin natu-
ra ei, obligația de a interveni.
Academia Română nu este o
instituție politică, nu participă la
exercitarea puterii politice și nu
exprimă sprijin pentru o grupare
politică sau alta, pentru un partid
sau altul. Academia are o singură
politică: cea a națiunii române,
pe care trebuie să o țină la un loc,
indiferent unde ar fi ea.
La asta mă refeream, la acest
vaccin, antibiotic de care ar
avea nevoie.
Aveți dreptate. Și prin
publicațiile ei, prin prezența
pe care o are. Deocamdată, nu
știm însă să ne facem prea bine
cunoscuți, pentru că în lumea
contemporană sunt foarte im-
portante cunoștințele. Dacă n-ai
Observatorul militar
cunoștințe, ești pierzător, nu ai o
bază de memorie, dar mai impor-
tantă decât cunoștințele este co-
municarea. Or, noi încă nu știm să
comunicăm, pentru că ne-a luat
valul modernizărilor prea rapid și
acum, nu numai cu digitalizarea,
nu am prins încă ritmul potrivit.
În curtea Academiei este un
panou publicitar unde fiecare
eveniment este popularizat. Nu
ajunge, că nu trece toată lumea
pe Calea Victoriei ca să vadă. Dar
ne străduim ca Academia să fie
prezentă. Trebuie să fie prezentă
prin exemplul ei, în primul rând,
prin oamenii aceștia impecabili,
în ciuda unor derapaje din trecut,
când Academia a trebuit să facă
rabat puterii politice, pentru că
altfel riscam să fim desființați și
atunci s-au făcut erori, în timpul
regimului comunist. Dar Aca-
demia a rămas această oază de
speranță și echilibru pe care sper
ca toți membrii ei să o ducă mai
departe. Numai împreună putem.
Președintele, vicepreședinții, Bi-
roul sunt primii care duc mesajul
colegilor lor. Iar încrederea în
Academie, e adevărat, poate să
creeze un dialog.
Centenarul cred că ne poate
da această generozitate,
această putere de a depăși
unele lucruri.
Cu câteva condiții, între
care eu nu încetez să repet: în
afară de dorința de adevăr, de
înverșunarea de a face dreptate,
trebuie, din când în când, să fa-
cem câte o pauză și să ne gândim
la iubire și bunătate, pentru că
omul, dincolo de ceea ce predică
biserica, e o ființă care, dacă lasă
deoparte iubirea și bunătatea,
se dezumanizează. Cei care au
ajuns dictatorii lumii și au produs
atâtea rele au fost oameni care
au lăsat deoparte iubirea și bu-
nătatea față de aproape și de aici
se ajunge la rasism, la xenofobie.
Cine îmi spune mie că dacă îmi
iubesc poporul trebuie să urăsc
alte popoare? Iubirea față de
propriul popor trebuie să ne facă
mai generoși în dragostea față
de celelalte popoare și atunci am
înțelege mai bine și mesajul bi-
sericii. Biserica vine cu asemenea
mesaj și trebuie să îl receptăm.
Poporul român are o mare șansă.
În ansamblul lui, are încrede-
re. Cei care vor să disemineze
ideea că nu e destulă încredere
au scopurile lor și intelectualii
treji trebuie să aibă grijă să mai
atragă atenția, câteodată, unde
s-a ajuns și de ce nu e bine să
credem tot ce ni se spune.
La finalul lui 2018, închidem
taraba cu Centenarul, pri-
măriile și-au închis bugetele,
se strâng tarabele cu mici și
bannere și plecăm acasă?
Nu. Centenarul nostru este
un nume de sărbătoare foarte
frumoasă care, din păcate, din
cauza repetiției, s-a cam tocit.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
Centenarul nostru e-n fiecare
clipă, în fiecare an și mesajul meu
e următorul (l-am mai spus, dar
nu contează, repetiția e mama
învățăturii): țara asta, pe care am
făcut-o noi cu greu, pe parcursul
sutelor de ani, și am crezut că am
desăvârșit-o în 1918 și aproape
că o desăvârșiserăm, dacă nu era
Al Doilea Război Mondial, să o
luăm așa cum e, frumoasă, ca o
casă, un edificiu. Iar un edificiu
nu este de ajuns să îl faci, trebuie
să îl îngrijești, să-l primenești, să-l
ocrotești. Noi de ce am făcut casa
asta? Ca să ne simțim ocrotiți,
organizați ca popor, ca națiune
și să putem participa la dialo-
gul internațional și la concertul
națiunilor. Și atunci casa trebuie
mereu primenită și, firește, iubită,
ca să poți face toate aceste lucruri.
De aceea, iubirea de țară tre-
buie să fie necondiționată. Uitați-
vă la Declarația de unire a Bucovi-
nei cu România, că ne apropiem
de 28 noiembrie și Academia va
marca, la Suceava, zilele acestea,
Centenarul Unirii Bucovinei, și
să vedeți cât de frumos curge
cuvântul acelor oameni înțelepți
care spun că după 144 de ani de
stăpânire străină, după ce ne-au
îndepărtat de vatra noastră, ne-au
ocupat gropnițele domnești, mor-
mântul lui Ștefan cel Mare, venim
înaintea țării ca în fața unei icoane
și ne închinăm. Și n-au cerut
nimic, decât unirea cu România.
Acei oameni au arătat că au pus
iubirea în față. Țara are nevoie
de iubire, pentru că țara suntem
noi toți și, ca subiect colectiv, eu
nu pot să urăsc nici poporul, nici
națiunea, nici țara. Pot să urăsc un
om, o persoană, chiar o persona-
litate, o instituție, să le critic, dar
țara trebuie să rămână deasupra,
pentru că marile popoare ale
Poporul acesta este un popor occidental. Faptul că accidentele istoriei ne-au
împins, câteodată, spre sud-est și spre Balcani, unde erau islamicii, sau spre
răsărit, unde erau slavii, faptul acesta, după părerea mea, e un accident al
istoriei. Noi trebuie să fim orientați cu privirea spre Occident, de unde vine
civilizația de cel mai înalt profil care a cucerit toată lumea.
acestei lumi, care și-au dat măsura
și care au ajuns să devină modele
pentru noi, au fost popoare care
n-au pus alt interes deasupra lor,
decât interesul țării. Acum, având
însă interesul să trăim într-un
concert al națiunilor, trebuie să ne
gândim și la felul cum aceste țări
trăiesc împreună în Europa.
Le putem spune, în încheie-
re, celor ce poate și-au luat
doctorate prin plagiat, care
ocupă posturi halucinant de
înalte, nemeritat, că acest
Centenar nu se încheie acum,
la finalul lui 2018, că 2019,
2020, uitându-ne în urmă cu
100 de ani, au fost ani fun-
damentali pentru făurirea
României Mari?
În fiecare an avem motive să
sărbătorim România. În 1919,
abia am apucat să ne revenim și
țara nu era așezată. Am reușit să
oprim pecinginea comunistă la
Budapesta prin campania militară
pe care o uităm uneori. Pentru ro-
mâni, războiul a început în 1914,
pentru acea jumătate de români
Eu nu-i îndemn
pe români să fie
festiviști și să facă
ceremonii în fiecare
clipă, pentru că
ceremoniile, ca să
fie receptate, trebuie
să fie rare și demn,
dar îi îndemn să se
gândească în fiecare
clipă la această
țară, indiferent de
aniversare și an.
care trăia în Rusia, în Austro-Un-
garia, că ei au participat la război
de la început, și s-a terminat în
1919, după ce am fost convinși,
fără să știm noi ce va urma, că s-a
terminat cu această Republică
Ungară a sfaturilor sau Republică
Sovietică, ce nu avea ce să caute
în centrul Europei.
În 1919, s-a înființat cea mai
mare universitate a României de
astăzi, Universitatea din Cluj, pe
care un moldovean care a ars ca
o flacără pe altarul științei și al
națiunii, Vasile Pârvan, fondatorul
arheologiei moderne, a numit-o
Universitatea Națională a Daciei
Superioare.
În 1920, vine încheierea păcii,
terminarea momentului păcii.
În România se petreceau lucruri
admirabile, așteptam să vedem
cum se termină totul. S-a semnat
pacea de la Trianon care a fost,
în fond, și un rezultat al gândirii
politice românești. Pacea de la
Trianon ne recunoaște drepturile
noastre istorice, nu ni le acordă,
cum zic unii, că ni le-am acordat
noi înainte. Le recunoaște ca
legitime, ceea ce este extrem
de frumos, ne putem mândri cu
argumentele pe care le-am adus
acolo. Noi am adus argumente
moderne, alții au adus argumen-
te care țineau de trecut și de
dreptul forței. Pe urmă, vine anul
1921, cu reforma agrară. 1922 cu
încoronarea de la Alba Iulia, 1923
cu Constituția, toate se leagă de
Unire, toate se leagă de desti-
nul nostru. Prin urmare, eu nu-i
îndemn pe români să fie festiviști
și să facă ceremonii în fiecare
clipă, pentru că ceremoniile, ca să
fie receptate, trebuie să fie rare și
demne, dar îi îndemn să se gân-
dească în fiecare clipă la această
țară, indiferent de aniversare și an,
pentru că fără gândul nostru bun,
dublat de muncă bună, țara nu
poate rezista. Ea, ca să reziste ca
un edificiu frumos, trebuie să fie
mereu în grija noastră. n
Interviu realizat de
Gabriel Basarabescu
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
IMPACT
FUNCŢII SCOASE
LA CONCURS
UM 01297 Brăila, din MApN,
scoate la concurs un post vacant
de medic şef, grad profesional
specialist medicină de familie,
funcţie prevăzută cu grad mi-
litar, cu drept de liberă practi-
că, normă întreagă. Candidaţii
declaraţi câştigători în urma
concursului vor fi chemaţi/re-
chemaţi în activitate, în corpul
ofiţerilor şi vor dobândi calitatea
de cadru militar în activitate,
cu drepturile şi obligaţiile care
decurg din aceasta. Condiţiile
generale şi specifice pentru
selecţionarea candidaţilor în
vederea chemării/rechemării
în activitate, în corpul ofiţerilor,
sunt cele prevăzute la art. 1 şi
art. 2 din Anexa 1 la Ordinul
ministrului apărării naţionale
nr. M 70/2016, cu modificările şi
completările ulterioare, publi-
cat în Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 421/2016. Candidaţii vor
depune la sediul UM 01297
Brăila, cu sediul în loc. Brăila,
str. Carantina nr. 4, dosarul de
înscriere la concurs, care va cu-
prinde documentele prevăzute
la art. 3 din Anexa 2 la Ordinul
ministrului apărării naţionale
nr. M 70/2016, cu modificările şi
completările ulterioare, publicat
în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
421/2016. Înscrierea la concurs
se face la sediul UM 01297 Brăila,
în termen de 15 zile calendaris-
tice de la apariţia acestui anunţ
şi postarea lui la sediul unităţii
la punctul de relaţii cu publicul.
Selecţia dosarelor de concurs
se realizează în termen de 5 zile
lucrătoare de la data expirării
termenului de înscriere la selec-
ţie, perioadă în care candidaţii
ale căror dosare sunt incom-
plete, le pot completa. Probele
eliminatorii de aptitudini şi
concursul se organizează în
perioada cuprinsă între 31 şi 90
de zile de la publicare. Informaţii
suplimentare privind condiţiile
generale şi specifice pentru
ocuparea postului, conţinutul
dosarului de înscriere, locul,
data şi ora desfăşurării probelor
eliminatorii de aptitudini, bare-
mele de promovare a acestora,
tematica, precum şi data con-
cursului se pot obţine la sediul
UM 01297 Brăila, str. Carantina
nr. 4, loc. Brăila, şi pe site-ul
forter.ro. Persoană de contact:
Silviu Ion, tel. 0239/61.93.42 sau
0239/61.93.40.
UM 02042 Brăila, din MApN,
scoate la concurs următorul
post vacant de medic şef, grad
profesional specialist medicină
art. 6 alin. 2 lit. d) din Anexa 1
la Ordinul Ministerului Sănătăţii
nr. 869/2015, cu modificările şi
completările ulterioare. Tema-
tica de concurs este cea pentru
examenul de rezidenţiat 2017,
domeniul Medicină, conform
site-ului oficial al Ministerului
Sănătăţii – concurs naţional de
rezidenţiat şi este afişată la se-
diul unităţii 02042 Brăila. Actele
prevăzute a fi depuse în copie se
prezintă însoţite de documente-
le originale pentru a fi certificate
pentru conformitate cu origi-
nalul de către compartimentul
resurse umane al UM 02042
Brăila, iar documentele tipizate
se asigură candidaţilor prin
grija structurii care organizează
selecţia. Înscrierea la concurs se
face la sediul UM 02042 Brăila, în
termen de 15 zile calendaristice
de la apariţia acestui anunţ şi
postarea lui la sediul unităţii la
punctul de control. Selecţia do-
sarelor de concurs se realizează
în termen de 5 zile lucrătoare
de la data expirării termenului
de înscriere la selecţie, perioa-
dă în care candidaţii ale căror
dosare sunt incomplete, le pot
completa. Probele eliminatorii
de aptitudini şi concursul se
organizează în perioada cu-
prinsă între 31 şi 90 de zile de
la publicare în Viaţa Medicală.
Informaţii suplimentare privind
condiţiile generale şi specifice
pentru ocuparea postului, con-
ţinutul dosarului de înscriere,
locul, data şi ora desfăşurării
probelor eliminatorii de apti-
tudini, baremele de promovare
a acestora, tematica, precum şi
data concursului se pot obţine
la sediul UM 02042 Brăila, Portul
Militar Brăila. Persoană de con-
tact: locotenent-colonel Monica
Arif, tel. 0239/65.28.41, int. 163.
Spitalul Universitar de Urgență
Militar Central Doctor Carol Da-
vila Bucureşti scoate la concurs,
în conformitate cu prevederile
OMS nr. 869/2015, cu modifi-
cările şi completările ulterioare
şi ale Ordinului ministrului apă-
rării naționale nr. M 70/2016
cu modificările şi completările
ulterioare, următoarele posturi:
• un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitate neurochirurgie, în Ca-
binetul neurochirurgie din Am-
bulatoriul integrat, funcție de
ofițer, grad locotenent-colonel
• un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea gastroenterologie,
în Cabinetul gastroenterolo-
gie din Ambulatoriul integrat,
funcție de ofițer, grad locote-
nent-colonel.
• un post cu normă întreagă de
farmacist, în Biroul achiziții me-
Observatorul militar
M 70/2016 pentru aprobarea
Condițiilor şi a Metodologiei
privind chemarea/rechemarea
în activitate, în corpul ofițerilor,
în vederea ocupării posturilor de
medic, medic dentist, farmacist,
biolog, biochimist şi chimist, în
unitățile şi structurile sanitare
din rețeaua MApN, cu modi-
ficările ulterioare, publicat în
Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 421/2016. Dosarul
de înscriere la concurs va cu-
prinde documentele prevăzute
la art. 3 din Anexa 2 la Ordinul
ministrului apărării naţionale
nr. M 70/2016, cu modificările
şi completările ulterioare. Taxa
de înscriere la concurs este de
150 de lei şi se achită la casieria
spitalului. Tematica de con-
curs se poate accesa pe site-ul
www.ms.ro, pe site-ul Spitalului
Universitar de Urgență Militar
Central Doctor Carol Davila
Bucureşti (www.scumc.ro) şi la
avizierul unității. Înscrierile la
selecții se fac la sediul Spitalului
Universitar de Urgență Mili-
tar Central Doctor Carol Davila
Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu
nr. 88, sector 1, în termen de 15
zile calendaristice de la apariţia
acestui anunţ în Viața Medicală,
iar preselecția şi concursul se vor
organiza şi desfăşura în perioada
cuprinsă între 31 şi 90 de zile de
la publicarea în Viața Medicală.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la Biroul personal militar,
Pavilion Comandament, etaj 1,
camera 12, tel. 021/319.30.51 -
60, int. 506.
UM 02574 Bucureşti organi-
zează concurs de încadrare, pe
durată nedeterminată, a unui
post de personal civil contrac-
tual, medic dentist, în cabinetul
de medicină dentară al Centrului
de cazare-tranzit şi reprezentare
al MApN. Înscrierile la concurs se
fac la sediul UM 02574 Bucureşti,
localizat în str. Drumul Taberei
nr.7B, sector 6, Bucureşti, în
termen de 15 zile calendaristice
de la 23.11.2018, data publicării
prezentului anunț în săptămâ-
nalul Viața Medicală. În cazul
în care ultima zi de înscriere
coincide cu o zi nelucrătoare,
candidații vor putea depune
dosarele de înscriere inclusiv în
prima zi lucrătoare după expira-
rea celor 15. Concursul urmează
a se desfăşura într-o perioada
cuprinsă între 31 şi 90 de zile
calendaristice de la publicarea
anunțului.
Tematica şi bibliografia pentru
concurs vor fi afişate la sediul
UM 02574 Bucureşti, situat în
str. Drumul Taberei nr.7B, sec-
tor 6, Bucureşti şi pe site-ul
MApN, http://smap.mapn.ro/
cli, iar detaliile organizatorice
Liceal Ștefan cel Mare sunt ală-
turi şi transmitem condoleanțe
familiei celui care a fost profe-
sorul nostru HRIMIUC TEODOR,
înmormântat joi, 22 noiembrie,
la Câmpulung-Moldovenesc.
Suntem profund îndurerați
în aceste momente triste,
când vorbim despre încetarea
prematură din viață a das-
călului nostru, după o boală
necruțătoare şi o suferință ne-
meritată. De el şi de anii noştri
de liceu eram legați cu atâtea
şi atâtea amintiri frumoase.
Cu o carieră impresionantă,
dacă ne gândim că în cadrul
Colegiului, profesorul Hrimiuc
a parcurs toate treptele pro-
fesionale, pensionându-se de
numai câțiva ani din funcția
de director adjunct. A obținut
performanțe de excepție cu
elevii din toate promoțiile la
olimpiadele şcolare, grație
stilului lui de lucru direct şi
eficient, pe care ni l-a imprimat
şi nouă. Dumnezeu să-l ierte şi
să-l odihnească în pace!
Colonel (r) Iulian Rotaru
Ne este greu să găsim cuvintele
potrivite în aceste momente
triste sufletului nostru.  Un mi-
litar profesionist, un prieten
adevărat, un om bun s-a stins
din viață! Gândurile militarilor
Detaşamentului de Apărare An-
tiaeriană Black Bats, din Polonia,
sunt alături de familia plutonieru-
lui Alexandru Orosz. Dumnezeu
să îl odihnească în pace!
La 22 noiembrie, s-a stins din
viaţă, la Spitalul Universitar din
Bucureşti, MIHALCEA NICOLAE,
fost sportiv în cadrul secţiei hi-
pice a Clubului Sportiv al Arma-
tei Steaua. De-a lungul carierei
sale, Mihalcea Nicolae a parti-
cipat la campionate naţionale,
mondiale şi la Jocurile Olimpice,
obţinând 27 de medalii în cari-
era sa. Născut la 20 noiembrie
1922, în comuna Zărneşti, ju-
deţul Buzău, a fost primul copil
dintre cei patru fraţi. Prin multă
muncă şi seriozitate, a reuşit să
aibă o carieră militară de succes,
intrând în armată ca şi copil
de trupă şi ajungând până la
gradul de colonel. A participat
la cel de-Al Doilea Război Mon-
dial, devenind ulterior veteran
de război. A fost un model de
perseverenţă pentru genera-
ţiile următoare, mulţi nepoţi
urmându-i exemplul şi având
cariere de succes în medicină,
inginerie şi sport.
A plecat dintre noi şi fostul
fotbalist HĂLMĂGEANU BUJOR.
Născut pe 14 februarie 1941, la
Timişoara, Hălmăgeanu Bujor
a petrecut 12 ani ca jucător la
Conducerea Clubului Spor-
tiv al Armatei Steaua şi întregul
colectiv de sportivi, antrenori şi
tehnicieni sunt alături de famili-
ile îndurerate în aceste clipe de
grea încercare. Dumnezeu să îi
odihnească!
Consiliul Director al ADMRRR
Al. I. Cuza anunță cu regret
trecerea la cele veşnice, la
26 noiembrie, a colonelului
medic BĂLĂEȚ CONSTANTIN,
membru şi fost vicepreşedinte
al Asociației noastre. Odată cu
sincerele noastre condoleanțe,
asigurăm familia că va rămâne
permanent în memoria noas-
tră, colonelul medic Bălăeț
Constantin intrând definitiv în
Galeria camarazilor ADMRRR
Al. I. Cuza, galerie a celor care
au slujit cu devotament patria
şi armata, sub drapelul tricolor.
Dumnezeu să-l odihnească
în pace!
Cu profund regret, membrii
filialei Sector 5 a ANCMRR Ale-
xandru Ioan Cuza îşi exprimă,
în aceste clipe de mare tristețe,
trecerea la cele veşnice, în seara
zilei de 26 noiembrie, a camara-
dului nostru, colonel (r) dr. prof.
univ. BĂLĂEȚ CONSTANTIN,
inițiatorul Centrului de Plasma-
fereză din țară, director general
al Clinicii Lilmed. De-a lungul
vieții sale, s-a dovedit un pro-
fesor de excepție, cu rezultate
remarcabile în plan profesional
şi didactic, un scriitor şi eseist
talentat, dar mai presus de
toate un om minunat, deosebit
de generos, care lasă acum în
urmă, pentru toți cei care l-au
cunoscut şi apreciat, amintirile
unei vieți frumoase şi împlinite.
Suntem alături de familia greu
încercată căreia îi transmitem
sincere condoleanțe. Dumnezeu
să îl odihnească în pace!
Doamna KREISS MARIA, pri-
etenă apropiată a Ligii Navale
Române (LNR) a plecat de cu-
rând dintre noi. Filiala Bucureşti
a LNR regretă dispariția sa şi
roagă familia să primească sin-
cerele condoleanțe din partea
membrilor filialei. Dumnezeu să
o aibă în pază!
 Colegii promoției Decembrie
1950 aduc un pios omagiu celui
care a fost colonel (r) ILIE GRIGORE,
din prima promoție de ofițeri
autotunuri ai armei blindate.
Cu devotament față de instituția
armatei şi armei tancuri, a impus
respect şi a fost un model de
conduită pentru toți cei ce l-au
cunoscut. Dumnezeu să îl odih-
nească în pace şi în lumina Sa!
11
TRUSTUL DE PRES~
AL MINISTERULUI
AP~R~RII
NA}IONALE
DIRECTOR
Comandor Alexandru Leaua
REDACTOR-{EF
Colonel Florin {perlea
tel. 021/322.66.34,
e-mail: florin.sperlea@presamil.ro
 REDACTOR-{EF ADJUNCT
Colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87, int. 113.
 SECRETAR GENERAL
DE REDAC}IE
Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87, int. 110.
{EF STUDIO MULTIMEDIA
Maior Dan Constantin Mireanu
 REDACTORI
Maior Constantin Pi[tea,
maior Bogdan Oproiu,
locotenent Marius Mocanu,
locotenent Andreea Motoc,
plutonier-adjutant Lucian Irimia,
plutonier Alina Cri[an,
sergent-major Cristian Lenga,
sergent-major Adrian Olteanu
sergent Marius Lupu
Irina-Mihaela Nedelcu
FOTOREPORTAJ
Plutonier-adjutant principal
Eugen Mihai, Petric` Mihalache
TEHNOREDACTARE
COMPUTERIZAT~
Maria-Ioana Gal,
plutonier-major C`t`lin Ovreiu
CORECTUR~
Oprina Melcioiu
DIFUZARE
Plutonier-adjutant principal
Rodica Dinc`,
Costel B`lan, Anelia Pricop
tel. 021/322.82.87
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii,
nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382
Tel./fax 021/322.83.88
ABONAMENTE
tel. 021.322.82.87
Cont:RO56TREZ
70320360150XXXXX
Taxele po[tale – achitate conform

de familie, cu drept de liberă
practică, funcţie de ofiţer. Can-
didaţii declaraţi Admis în urma
concursului vor fi chemaţi/
rechemaţi în activitate, în corpul
ofiţerilor şi vor dobândi calitatea
de cadru militar în activitate,
cu drepturile şi obligaţiile care
decurg din aceasta. Condiţii
generale şi specifice pentru
selecţionarea candidaților în
vederea chemării/rechemării
în activitate, în corpul ofiţerilor
sunt cele prevăzute la art. 1 şi
art. 2 din Anexa 1 la Ordinul
ministrului apărării naţionale
nr. M 70/2016, cu modificările şi
completările ulterioare, publicat
în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
421/2016. Candidaţii vor de-
pune la sediul UM 02042 Brăila
dosarul de înscriere la concurs,
care va cuprinde documentele
prevăzute la art. 3 din Anexa 2 la
Ordinul ministrului apărării naţi-
onale nr. M 70/2016, cu modifi-
cările şi completările ulterioare,
publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 421/2016, completat
cu documentele prevăzute la
dicamente, materiale sanitare
şi reactivi/Secția achiziții pro-
duse farmaceutice şi aparatură
medicală/Serviciul achiziții din
Spitalul Universitar de Urgență
Militar Central Doctor Carol Da-
vila Bucureşti, funcție de ofițer,
gradul maior.
Persoana ce va fi declarată Admis
în urma desfăşurării concursului
va fi chemată/rechemată în
activitate ca ofiţer, cu gradul
maxim de maior, şi va dobândi
calitatea de cadru militar în
activitate, cu drepturile şi obli-
gaţiile care decurg din aceasta,
în conformitate cu prevederile
Legii nr 80/1995 privind statutul
cadrelor militare, cu modificările
şi completările ulterioare şi ale
Ordinului ministrului apărării
naționale nr. M 7030/2012, cu
modificările şi completările
ulterioare. Condiţiile generale
şi specifice pentru selecţio-
narea candidaţilor în vederea
chemării/rechemării în activi-
tate, în corpul ofiţerilor, sunt
prevăzute în Anexa 1 la Ordinul
ministrului apărării naţionale nr.
necesare vor fi afişate la sediul
UM 02574 Bucureşti, localizat în
str. Drumul Taberei nr.7B, sector
6, Bucureşti. Relații suplimen-
tare, detalii despre condițiile
generale şi specifice pentru
ocuparea postului, precum şi
informații despre actele ne-
cesare se pot obține la sediul
UM 02574 Bucureşti, sau la tel.
021/315.54.85, int. 2922.
ANIVERSĂRI
Cu prilejul aniversării Cente-
nar 100 de la Marea Unire de la
1 Decembrie 1918, Comitetul
şi Biroul Permanent al Filialei
ANCMRR – Sector 6 transmit
tuturor membrilor săi felicitări,
sărbători cu pace şi înțelegere,
urări de sănătate, fericire, bucu-
rii, împlinirea tuturor dorințelor
şi La mulți ani!
DECESE
Absolvenții promoției 1980
a Colegiului Național Militar
Steaua, echipă alături de care
a câştigat un titlu de campi-
on național şi şase Cupe ale
României, iar după retragerea
din cariera de fotbalist, a reve-
nit, în 1991, pentru a-şi antrena
echipa de suflet. Hălmăgeanu
Bujor a pus umărul la calificarea
echipei naționale de fotbal a
României la Campionatul Mon-
dial din Mexic 1970, ulterior, din
varii motive, nefiind selecționat
pentru turneul final.
Campionul mondial la lup-
te greco-romane, NEGRIȘAN
ȘTEFAN, a fost ajuns din urmă
de destin. Născut în localitatea
Pecineaga, din județul Constanța,
la 17 octombrie 1953, Negrişan
Ștefan avea un palmares foarte
bogat, fiind multiplu medaliat la
competiţiile naţionale şi internaţi-
onale. Apogeul carierei sale a fost
prezenţa la Jocurile Olimpice de
la Los Angeles, din 1984, atunci
când deciziile arbitrilor l-au pri-
vat de finala olimpică.  În anul
1985 a câştigat medalia de aur la
Campionatul Mondial de Seniori
desfăşurat în Norvegia.
COMEMORĂRI
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.
Tiparul executat la
GRUPUL DE PRES~ ROM@N
La 22 noiembrie, s-au împlinit
5 ani presăraţi cu amintiri dragi, www.presamil.ro
multe lacrimi şi durere în sufle- w
tele noastre de când un suflet tpa@presamil.ro
minunat şi plin de dragoste, de w
respect şi bunătate, cel ce a fost observatorul.
generalul-maior (r) POPA IOAN, militar@presamil.ro
un ofițer de excepție, un soţ, w
tată, socru şi bunic minunat. www.facebook.com/
Anii au trecut, dar păstrăm vie OBSERVATORULMILITAR
în inimile noastre amintirea chi-
pului său drag şi blând, iubirea şi Responsabil de num`r:
dăruirea cu care ne-a înconjurat. Maior Bogdan Oproiu
Pentru tăria cu care a trecut
peste greutăți şi pentru modul ISSN1223-3641. |nchiderea
în care s-a luptat să se realizeze 0614 edi]iei – mar]i,
profesional, a fost respectat, C.1599/2018 ora 12.00
iubit şi stimat de toți cei care
© Ministerul Apărării Naţionale
l-au cunoscut şi va rămâne o „Reproducerea de scurte extrase este
amintire luminoasă şi memoria permisă în condiţiile prevăzute de art. 33
noastră. Dumnezeu să-i dea din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
autor şi drepturile conexe.”
odihnă veşnică şi îl rugăm să-l
odihnească cu drepții sufletul
lui curat în lumina Împărăției
Cerurilor. Adâncă recunoştinţă
celor care îi vor păstra o clipă de
aducere aminte.
Pensionari militari din Beiuș
12
CENTENAR
Centenarul Zborului Marii Uniri
Marți, 20 noiembrie, în Piața Tricolorului
din Bacău, pe Câmpia Libertății de la
Blaj și pe cerul țării, românii au celebrat
Centenarul Zborului Marii Uniri.
Plutonier-adjutant Lucian Irimia
lucian.irimia@presamil.ro
A
cum 100 de ani, la 23 no-
iembrie 1918, locotenentul
Vasile Niculescu și căpitanul
Victor Precup zburau peste Carpați
cu un avion Farman pentru a duce
documente deosebit de impor-
tante reprezentanților transilvă-
neni. Peste timp, a fost considerat
Zborul Marii Uniri. Românii, în
pragul aniversării Centenarului,
i-au onorat așa cum se cuvine pe
înaintașii ce au contribuit la marele
act al poporului român.
Activitățile au debutat marți
dimineață, în Piața Tricolorului din
Bacău, unde militarii din garni-
zoană, împreună cu autoritățile
publice locale, au organizat o
ceremonie militară și religioasă
Observatorul militar
în care au fost rememorate acele
clipe unice ale Zborului Unirii. Un
moment special a fost înmâna-
rea piloților Bazei 95 Aeriene a
mesajelor de unire adresate fraților
de peste munți de reprezentanții
autorităților locale din Bacău.
Piața Tricolorului a fost plină de
băcăuani ce au acordat onorul
cuvenit înaintașilor. Activitățile au
continuat cu alocuțiuni și înmâna-
rea titlului de cetățean de onoare
pilotului aviator Vasile Nicolescu,
primit de nepoata acestuia, Mallet
Astrid. Activitățile au continuat cu
un simpozion închinat eroismului
celor doi militari ce au făcut posibil
Zborul Unirii. Baza 95 Aeriană a
fost implicată direct în organizarea
acestui eveniment.
Nr. 47 / 28 noiembrie – 4 decembrie 2018
A fost o zi plină de activități și
cu o încărcătură istorică deosebită
pentru noi. Am evocat măreția aces-
tui zbor, semnificația acestor 100 de
ani. Un public numeros a fost alături
de noi. Piața Tricolorului a fost
plină de oameni de diferite vârste.
Apogeul a fost zborul unui elicop-
ter IAR-330 Puma ce a împrăștiat
manifeste peste mulțime, identice cu
cele de acum 100 de ani, a declarat
comandantul Bazei 95 Aeriană,
comandor Leonard Baraboi.
La fel ca acum 100 de ani, zbo-
rul a început de pe aerodrom. De
această dată, au decolat cinci avioa-
ne IAR-99 Șoim de la Baza 95 Aeria-
nă și un C-130 Hercules ce aparține
Bazei 90 Transport Aerian. Echipaje-
le au fost compuse din comandorii
Foto: Lucian Irimia
Foto: căpitan-comandor Florin Olariu
Adrian Crișan, Virgil Iftode, Bogdan
Colțănel, căpitan-comandorii Florin
Olariu, Ciprian Hălănduț, Emanuel
Cucu, căpitan Adrian Munteanu și
locotenenții Diana Zamfir, Cristian
Benedic, Gabriel Doina. În aeronava
de transport au fost căpitan-coman-
dorul Emil Băjinaru, locotenentul
Marius Voicu, căpitan-comandorul
Marcel Petrov și maiștrii militari
Ionel Mureșan, Ștefan Paraschiv și
Marius Obedenaru. A fost un zbor
executat în condiții grele, aproape
ca cel de acum 100 de ani. A fost un
traiect peste munții Carpați, peste
Câmpia Libertății de la Blaj, peste
Alba Iulia și s-a aterizat la Baza 71
Aeriană de la Câmpia Turzii.
Au fost condiții de zbor aproape
ca acum 100 de ani, cu zăpadă de
10-15 centimetri la Bacău, cu plafon
jos, la 300-400 de metri, dar care s-au
îmbunătățit după ce am trecut munții.
Câmpia de la Blaj arăta foarte bine,
Alba Iulia la fel. Nu sunt cuvinte să
exprim ce am simțit și mă bucur că am
făcut parte din această echipă, a spus
căpitan-comandorul Florin Olariu.
Este o deosebită onoare să parti-
cip la eveniment mai ales că sunt la
început de carieră. Pentru mine, a fost
extraordinar, o misiune îndeplinită cu
succes. Au fost emoții la început, dar
după aceea, în aer, am făcut și noi
o unire acolo sus, am zburat strâns
în formație. Am tras puțin cu coada
ochiului jos, spre Câmpia Libertății și
sper că românii s-au bucurat de ceea
ce au văzut, a afirmat locotenentul
Gabriel Doina.
Pe Câmpia Libertății de la
Blaj, survolul avioanelor Forțelor
Aeriene române a fost aplaudat cu
mare bucurie de românii aflați la
sărbătoarea Zborului Marii Uniri. Un
copil l-a întâmpinat pe reprezen-
tantul Forțelor Aeriene române, la
fel ca acum 100 de ani. Au fost citite
mesajele fraților de peste munți.
Apoi, a fost organizat un spectacol
folcloric, s-au susținut alocuțiuni
unde s-a prezentat însemnătatea
acestui zbor memorabil. Activitățile
au continuat la Palatul Cultural de la
Blaj, unde s-a susținut un recital de
cameră, a fost vernisată o expoziție și
s-a dezvelit o placă memorială. n