Gândirea

militarã
româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei

1
ianuarie
februarie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
 Gândirea militarã româneascã
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
EDITOR PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
STATUL MAJOR GENERAL A MARELUI STAT MAJOR
AL Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
ARMATEI ROM@NIEI Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de “Rom`nia
Militarq”, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
CONSILIUL EDITORIAL instruc]iunea lor.
PRE{EDINTE Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
de toate armele, afla]i \n activitate
general-maiorr d
dr.. Mihail
M l ORZEA}~
O de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
MEMBRI [i cari intereseazq armata.
Carol - Regele Rom#niei
general-locotenentt dr.
d . Sorin
S n IOAN
I Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
general-locotenentt Gheorghe
G e CATRINA
C
contraamirall dr.
d . Gheorghe
G e MARIN
M
Premiile na]ionale ale revistei
general-maiorr Neculai
N B~HN~REANU
general-maiorr dr.
d . Cristea
C a DUMITRU
D G=ndirea militar\ rom=neasc\
generall de
de brigad`
b ` Valeriu
V u NICU}
N
general-maiorr Mircea
M a SAVU
S
colonell dr.
d . Costinel
C lP
PETRACHE

COLEGIUL DE REDAC}IE
Redactor-[ef “General de divizie “General de brigad` “Mare[al
{tefan F`lcoianu” Constantin H#rjeu” Alexandru Averescu”
colonel dr. Costinel PETRACHE
cpetrache@mapn.ro
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr@ yahoo.com
Redactor “General
Eugenia-Mihaela CALOT~ “Locotenent-colonel
de corp de armat`
Mircea Tomescu”
emmacalota@ yahoo.com Ion Sichitiu”

Tehnoredactor Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii

Adelaida-Mihaela DANDE{ la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
militare na]ionale
ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732 Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
Tel./fax: (401) 410.66.63 Gândirea po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
http://gmr.mapn.ro militarã afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
româneascã publica]iilor”. Cititorii din str`in`tate se pot abona
Revista G#ndirea militar` rom#neasc` Revist` de teorie [i [tiin]` militar`

prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

editat` de Statul Major General al Ar
Armatei
matei Rom#niei

apare \n lunile februarie, aprilie, iunie, fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
august, octombrie [i decembrie. Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
ISSN 145-0460 1
ianuarie
februarie
2005
abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
~ serie nou`, anul XVI ~

al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii \n contul RO 34 TREZ 7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin. Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
 Gândirea
militarã
omâneascã
româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei

1
ianuarie
februarie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~

1
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

2
 Cuprins Contents
Editorial Editorial
Asimetria ~ condi]ia \nfrunt`rii 7 Asymmetry ~ confronting’s condition
Colonel dr. Costinel PETRACHE COL Ph D Costinel PETRACHE

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
Dezvoltarea durabil` 13 The durable development
General dr. Eugen B~D~LAN Gen Ph D Eugen B~D~LAN

Concep]ia NATO privind superioritatea 20 NATO conception regarding the informational

informa]ional` [i capabilit`]ile bazate pe re]ea superiority and the capabilities based
General-maior dr. Cristea DUMITRU on network
MG Ph D Cristea DUMITRU

Tehnologia informa]iei în managementul 29 The technology of information in career’s

carierei (I) management (I)
Locotenent-colonel Noru MIHAI LTC Noru MIHAI

Elemente conceptuale [i ac]ionale privind 35 Conceptual and factional elements regarding

preg`tirea [i desf`[urarea opera]iilor the preparation and the development
de stabilitate [i \n sprijinul p`cii of the stability operations and peace
General-maior Ioan CIUPEI support operations
MG Ioan CIUPEI

Modele de analiz` decizional` [i consecin]ele 43 Models of decisional analysis and the

adopt`rii lor \n procesul managerial militar consequence of their adoption in military
Locotenent George F. VOICU management process
LT George F. VOICU

Campania de informare strategic` 48 The campaign of strategical information

Locotenent-colonel dr. Ioan DEAC LTC Ph D Ioan DEAC
3
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

Opinii • Argumente Opinions • Arguments

Certitudini • Perspective Certitudes • Perspectives
Reforma \n domeniul resursei umane (III). 58 The reform within the human resources
Educarea educatorilor domain (III). Education of educators
General-maior dr. Mihail ORZEA}~ MG Ph D Mihail ORZEA}~

Tendin]e majore \n afirmarea global` 63 Major tendences in global affirmation

Constantin RUSU Constantin RUSU

Opera]iile militare sub semnul fr`m#nt`rilor 71 Military operations under the sign of Mars
zeului Marte god unrests
Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~ COL (r.) Ph D Lucian ST~NCIL~

Realitatea NATO NATO Reality

Opera]ii de r`spuns la criz` 76 Crise response operations
Locotenent-colonel LTC Cr`i[or-Constantin IONI}~
Cr`i[or-Constantin IONI}~

Realizarea sprijinului logistic \n NATO 80 The accomplishment of logistic support

General de brigad` in NATO
dr. ing. Emanoil CIOCOTEA BG Ph D Eng. Emanoil CIOCOTEA

Opera]iunea “TELIC” 86 “TELIC” operation

C`pitan-comandor Mihai {TIR CPT CDR Mihai {TIR

NATO Response Force ~ \ntre aspira]ii 96 NATO Response Force ~ between

[i realit`]i endeavour and realities
Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN LT CDR Ph D Ioan CR~CIUN

Abord`ri strategice Strategical approaches

Reflec]ii strategice: Cultura strategic` 101 Strategic reflections: Strategical culture
~ actualitate, perenitate, continuitate, ~ actuality, perenniality, continuity,
universalitate universality
General de brigad` BG (r.) Ph D Gheorghe V~DUVA
(r.) dr. Gheorghe V~DUVA
4

Pulsul strategic: China ~ repere
geopolitice [i geostrategice
Alexandra SARCINSCHI
Securitate interna]ional`
Terorismul nuclear (II)
Dr. Stan PETRESCU
Pozi]ia marilor puteri \n dinamica intereselor
de securitate
General de brigad` Petru BEJINARIU
Managementul riscului \n bazinul M`rii
Negre
Ing. Corneliu BALT~
Rolul Parlamentului României în promovarea
[i materializarea securit`]ii na]ionale
Constantin MONAC
Dialoguri GMR
Interviu cu generalul-maior dr. Petru MIHU}, 151 Interview with MG Ph D Petru MIHU},
prim-adjunct al comandantului Jandarmeriei
Rom#ne
Dezbateri GMR
“Politica de ap`rare [i securitate
na]ional` în ecua]ia integr`rii
euroatlantice”. Invita]i: Mihaela MATEI,
[eful Direc]iei Afaceri Strategice,
c`pitanul C`t`lin BEBIA [i consilierii
Gabriela TRANCIUC, Drago[ ILINCA
[i Elena FRUNZETI, din cadrul aceleia[i
Direc]ii
Cuprins
113 Strategic pulse: China ~ geopolitical
and geostrategical reference points
Alexandra SARCINSCHI
International security
120 Nuclear terrorism (II)
Ph D Stan PETRESCU
126 The position of the greatest powers
in security interests dymanic
BG Petru BEJINARIU
131 Risks management in Black Sea basin
Eng. Corneliu BALT~
137 The role of the Romanian Parliament
in promoting and materializing the national
security
Constantin MONAC
GMR Dialogues
commandant’s prime-deputy of Romanian
Police Force
GMR Debates
159 “Defence and national security poli-
tics in the ecuation of euroatlantic
integration”. Guests: Mihaela MATEI,
chef of Strategical Affairs Directorate,
CPT C`t`lin BEBIA and the advisers
Gabriela TRANCIUC, Drago[ ILINCA
and Elena FRUNZETI within the framework
of the same Directorate
5
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

Fundamente na]ionale National foundations

“Rom#nia Militar`” – Restituiri: Educa]ia 180 “Military Romania” – Restitutions: Soul’s
sufletului sau “nervii [i r`zboiul” (I) education or “the nerves and the war” (I)

Univers publicistic militar 183 Military publicistic

universe

Trecutul la timpul prezent The past in now days

Neagoe Basarab [i Nicolae B`lcescu: 188 Neagoe Basarab and Nicolae B`lcescu:
“Datoria de a fi soldat ~ pilde [i \nv`]`minte” “The duty of being of soldier ~ models
and education”

Evenimente editoriale 191 Editorial events

Rezumate \n limba 196 Abstracts

englez`

6
 Asimetria, The Asymmetry,
condi]ia confronting’s
\nfrunt`rii condition
David [i Goliat. Reprezent`ri
mitice fundamentale ale devenirii
umane. Victoria lui David asupra
giganticului Goliat, form` [i conse-
cin]` ale asimetriei extreme, a con-
ferit lui David calitatea de precursor
tipologic al Christului, înving`torul
biblic al Satanei. Evenimentul con-
sacr`, în mod obiectiv, legea nescris`
a oric`rei înfrunt`ri. Intrând în tema
st`rii militare, constat`m c` per-
spectiva înfrunt`rilor violente
dintre oameni, din momentul în care
acestea s-au desf`[urat pe suport
armat, consacr` asimetria drept
nu numai caracteristica organic`
a luptei armate, dar [i o condi]ie
cu caracter obiectiv a acesteia,
finalitatea oric`rui r`zboi asociind
deopotriv` înving`tori [i învin[i.
Pentru c`, fapt de notorietate,
în logica oric`rei înfrunt`ri,
atacatorul mizeaz` pe efectul
asimetriei, pozitive în acest caz,
sens în care de]ine superioritatea
în spa]iul [i în ecua]ia general`
a înfrunt`rii. Implicit, rezult` c` fina-
litatea oric`rui r`zboi este conse-
cin]a manifest` a asimetriei, aplicat`
David and Goliath. Foundamental
mythical description of human
evolution. David’s victory over
the gigantic Goliath, a form and
a consequence of the excessive
asymmetry, conferend to David
the quality of typological forerunner
of Christ, the biblical vanquisher
of Satan. The event is devoting,
in an objective way, the unwritten
law of any confrountation. Speaking
about the theme of military condition,
we find out that the perspective
of violent confrontations between
people, from the moment in which
they were developed on armed
support, devotes the asymmetry
for not only the organical characteristic
of armed fight, but also for a condition
with an objective character, and any
war’s purpose has been linking both
winners and loosers. Because, a fact
of notoriety, in the logique of any
confrountation, the assailant is relying
on asymmetry’s effect, positive
in that case, a sense in which it holds
superiority in confrountation’s
space and general equation. Implicitly,
is resulting the fact that the finality
of any war is the manifest consequence
7
 G#ndirea militar` rom#neasc`
în toate componentele fizionomice
ale luptei armate. Ale luptei armate
propriu-zise, dar [i ale componen-
telor sale cu rol determinant: înzes-
trarea, instruirea, factorul moral,
educa]ia [i mentalitatea, relevan]a
substan]ei culturale, complemen-
tarit`]ile de orice natur` etc. – iat`,
elemente care, angajate contrar,
pun în valoare imposibilitatea,
chiar [i teoretic`, a simetriei.
Aceasta întrucât, între for]e absolut
egale, înfruntarea armat` nu are sens
[i nici nu ar fi posibil`, tocmai
pentru faptul c` starea egalit`]ii
absolute între for]e adverse
este irealizabil`.
Diacronic, evolu]ia asimetriei
specifice luptei armate î[i atribuie
stadial con]inutul epocii care o guver-
neaz`, primind caracteristica
acesteia: primar`, preconven]ional`,
conven]ional`, nonconven]ional`,
postmodern`. În vremea premodern`,
asimetria configura r`zboaie de durat`,
între]inute de campanii epuizante,
victoriile fiind, cel mai adesea,
consecin]a fireasc` a superiorit`]ii
cople[itoare. În epoca modern`,
proprii fiindu-i r`zboaiele conven-
]ionale [i nonconven]ionale, asimetria
armat` se dezvolt` atât în form`,
cât [i în con]inut; în form` – lupta
de partizani, lupta de gheril`,
ciocniri armate predefinite, r`zboiul
civil, rebeliunea, insurec]ia, tero-
rismul strategic; în con]inut, dezvol-
tarea consistând în evolu]ia con-
ceptelor fundamentale care definesc
realitatea r`zboiului, dar [i r`zboiul
8
~ 1/2005
of the asymmetry, applied in every
physiognomical components
of the armed fight. To the proper
armed fight, but also to its componets
with a decisive role: the endowment,
the instruction, the moral factor,
the education and mentality, the
relevance of the cultural substance,
any kind of complementarities,
so on and so forth – here there
are the elements which, contrary
engaged, are emphasizing the
imposibility, even the theoretical
one, of the asymmetry. That is
because, between absolutely equal
forces, the armed confrountation
does not make any sense and, it could
not even be possible, precisely because
of the fact that the condition of the
absolute equality between opposite
forces is impossible.
Diachronicaly, the evolution of the
asymmetry, specific to the armed
fight, stagely claims the epoque’s
content to which is ruling, receiving
its characteristic: primary,
pre-conventional, conventional,
unconventional, post modern.
In pre-modern times, the asymmetry
configured long wars, supported
by the exhausting campaigns,
and the victories, most of the times,
were the natural consequence
of the overwhelming superiority.
In the modern epoque, being suitable
conventional and unconventional
wars, the armed asymmetry has been
developing both in shape and content;
in shape – partisan fight, guerilla
fight, pre-definited armed conflicts,
civil war, rebellion, insurrection,
strategical terrorism; in content, the
development consists in foundamental

ca realitate social`, ca acumulare
ireductibil` de intensit`]i rivale.
Asimetria, atât în faza formulat`,
cât [i în cea aplicat`, se înte-
meiaz` pe contrastrategii, fiecare
dintre acestea fiind proiectat`
sub imperativul superiorit`]ii.
Clasicul, obositorul [i, nu de pu]ine
ori, în[el`torul raport de for]e
era doar expresia pur aritmetic`
a asimetriei fizice – concrete, cuanti-
ficabile, produse în laboratoarele
retrase ale analizelor opera]ionale,
unde erau tratate doar elementele
primare, ireductibile ale r`zboiului.
Asta nu înseamn` c` asimetria
este lipsit` de puncte de referin]`,
de posibilitatea de a fi evaluat`.
Dimpotriv`. Pe acest fond, “r`zboiul
rece”, desf`[urat într-o ira]ional`
curs` spre simetrie, atât în plan
conven]ional, cât [i neconven]ional,
a configurat, în spectrul împ`r]irii
bipolare a Lumii, cea mai pericu-
loas` acumulare asimetric` armat`
din câte a cunoscut istoria.
În spectrul postmodern, asime-
tria r`zboiului, asimetria înfrunt`-
rilor armate a transformat totul
într-un spectacol: camerele de luat
vederi urm`resc neutre bomba,
de la lansare pâna la îmbr`]i[area
mortal` a ]intei; telejurnali[tii
sunt mai mereu în linia întâi,
ba, uneori, chiar între fronturi; sce-
nariile sunt respectate cu scrupulozi-
tate, chiar [i atunci când realitatea
le invalideaz` retoric; promovarea
mediatic` – prin for]e, provocare,
instrumente, amploare, determin`ri,
Editorial
concept’s evolution which are defining
the reality of the war, but also the war
as a social reality, as a irreducible
accumulation of rival intensities.
The asymmentry, both in the formuled
and applied stage, is founded
on counterstrategies, each of them
being projected under the imperative
of superiority. The clasical, the
tiresome and, not for a few times,
the delusive ratio of forces was only
the pure arithmetical expression
of physical asymmetry – conctrete,
quantificable, produced in the retired
laboratories of the operational
analyses, where there had been
treated only the primary, and the
irreducible elements of the war.
This thing does not mean that
the asymmetry is deprived of reference
points, of the posibility to be evaluated.
On the contrary. On that background,
“the cold war”, developed in an
irrational course towards the
asymmetry, both in conventional
and unconventional plan, configured,
in the spectrum of bipolar division
of the World, the most dangerous
armed asymmetrical accumulation
as far as history experienced before.
In the postmodern spectrum,
war’s asymmetry, the asymmetry
of the armed confrountations
has transformed everything into
a show: video cameras are neutraly
following the bomb from its releasing,
until its deadly embrace of the target;
TV reporters are frequently present
in the first line and, sometimes,
even between fronts; the scenaries
are scrupulously respected, even when
they have been retorically invaded
by the reality; mediatic promotion
9
 G#ndirea militar` rom#neasc`
nu cunoa[te egal, dep`[indu-se
pe sine; regia este fabuloas`, imper-
sonal` [i exact` – exclude a priori
inutilit`]ile, creeaz` complicit`]i
legitimatoare, pune în/pe rol excentri-
cit`]i savuroase, d` str`lucire
vertical` neverosimilului, exclude
violen]a, dar [i alternativele capi-
tul`rii condi]ionate; cuget`rile
sunt interzise, analizele obligatorii,
replicile lapidare; personajele [i actorii
dau probe de scen` între oglinzi
paralele; fic]iunea este interzis`,
de[i, în cele din urm`, totul îmbrac`
vestimenta]ia glacial` a unei fic]iuni
str`lucitoare. În r`zboaiele postmo-
derne, asimetria d` nota unui univers
cotradictoriu, bulversat de înfrunta-
rea, tr`it` în accese ilogice, dintre ine-
galit`]i majore, o înfruntare în care
instinctul de conservare, alterat
de discrepan]e risipitoare, este anulat
cu brutalitate, o înfruntare ce î[i con-
sum` indiferent` energia, ipote-
zele [i actorii. Aproape c` asist`m
la un r`zboi impersonal, un r`zboi
în care asimetriile majore con-
fer` omului un rol decorativ
sau, mai degrab`, unul situat
între o realitate barbar` [i trans-
realitatea sideral`, între idealul
asumat [i utopia realizat`. Asimetria
spontan` – determinare a geniului
[i inspira]iei marilor coman-
dan]i, specific` evolu]iei militare
pân` la Al Doilea R`zboi Mondial,
este istorie. Ast`zi, rigorile arogante
ale verticalit`]ii [i scrupulozitatea
extravagant` a planific`rii plaseaz`
starea asimetric` a r`zboaielor
10
~ 1/2005
– by forces, challenge, instruments,
ampleness, determinations, is matchless,
transgressing its competences;
the direction is fabulouse, impersonal
and exact – a priori excluding
the inutilities, creating legitimate
complicity, putting in/on role enjoyable
eccentricities, giving a vertical
glimour to the improbable, excluding
the violence, but also the alteranatives
of the conditional surrender;
the reflections are interdicted, analyses
are compulsory and the repliques
are terse; the characters and the actors
are putting on stage tests between
parallel mirrors; the fiction is
forbidden, although, finally,
everything is going to wrappe
the glacial clothes of one glimour
fiction. In the post modern wars,
the asymmetry has been giving
the lead to a contradictory universe,
bowled by the confrountation, lived
in illogical acceses, between major
inegalities, a confrountation in which
the instinct of self-preservation, altered
by the prodigal discrepances, has been
brutally cancelled, a confrountation
which has unaffectedly consumed
its energy, ipotheses and actors.
Almost that we are assisting to an
impersonal war, a war in which
the major asymmetries conferes
to human an ornamental role or,
rather, one situated between
a barbarian reality and a sidereal
transreality, between the assumed
ideal and the realized Utopia.
The spontaneous asymmetry
– determination of the genius
and the inspiration of the greater
commanders, specific to the military
evolution until the Second World

în paradigme beligene imuabile,
inflexibile, inuman de exacte.
Este motivul pentru care, în tra-
ducere matematic`, putem aprecia
c` r`zboaiele sunt suma algebric`
a dispropor]iilor care se manifest`
în preg`tirea, sus]inerea [i duce-
rea luptei, dispropor]ionalitatea
configurându-se drept caracte-
ristica, dar [i condi]ia interioar`
a oric`rei înfrunt`ri cu caracter
armat, [i nu numai. Este evident,
a[adar, c` finalitatea r`zboiului con-
sist` în natura [i consisten]a dispro-
por]iilor aplicate: tehnologice, cultu-
rale, informa]ionale, organiza]ionale,
structurale etc. Din aceast` perspec-
tiv`, asimetria ni se înf`]i[eaz`
ca sistem, unul configurat de unitatea
tuturor factorilor, materiali [i ima-
teriali, angaja]i în lupta armat`,
în permanenta lor devenire, în necon-
tenita lor mi[care. Un sistem între ele-
mentele c`ruia nu sunt incompatibi-
lit`]i principiale, ci adversit`]i cauzale.
Un sistem în care sunt evidente pro-
pozi]ii aplicate, precum: asimetria
tehnologic` impersonalizeaz`
r`zboiul; accentuarea asimetriei gno-
seologice nu a relansat competi]ia
dezvolt`rilor utile, ci a compromis-o;
\ntr-un r`zboi, capacitarea manifest`
a asimetriilor majore poate avea con-
secin]e seismice, devastatoare;
în înfrunt`rile armate postmoderne,
asimetria, ca form` de sfidare
demonstrativ` a mor]ii, î[i con-
struie[te nu numai propria-i legi-
timitate, ci [i argumentul declan[`rii
puterii dominante; r`zboiul reflect`
Editorial
War, is history. Today, the arogant
strictness of verticality and the
extravagant scrupulousness of
planning is placing war’s asymmetrical
condition into belligen, unalterable,
inflexible and inhumanely exact
paradigms. This is the reason why,
in mathematical translation, we can
appreciate that wars are the algebrical
sum of the disproportions which
are manifested in battle’s preparation,
sustaining and waging, that
disproportionality is configured
as the characteristic, but also as the
internal condition of any armed
confrountation, and not only that.
Is obviously, therefore, that war’s
finality consists in the nature
and the consistence of the applied
disproportions: technological, cultural,
informational, organizational, structural
and so on and so forth. From this
perspective, the asymmetry is given
to us as a system, configured
by the unity of all factors, material
and immaterial, engaged in the armed
struggle, in their continuos becoming,
in their never-ending movement.
A system in which its elements
are not main incompatibilities,
but causal adversities. A system
in which the applied phrases are
obvious, such as: technological
asymmetry impersonalise the war;
gnoseological asymmetry’s emphasizing
did not raised the bid the competition
of utile developments, but compromised
it; in a war, the manifest capacity
of major asymmetry could have
seismical, devastating consequences;
in postmodern armed confrountations,
the asymmetry, as a form of
demonstrative provocation of death,
is building not only its own legitimacy,
11
 G#ndirea militar` rom#neasc`
unitatea asimetric` a înfrunt`rii,
caracterul unitar al acesteia; în r`zboi,
asimetria este între]inut` de rela]ii
spa]iale oponen]iale între totalitatea
factorilor beligeran]i, nefiind îns`
lipsit` de proiecte [i semnifica]ii etice;
dezvoltarea [i polarizarea tehnolo-
gic` accentueaz` caracterul asimetric
al r`zboaielor. A[adar, realizând
c`, în fond, asimetria este un raport
între p`r]i, instabil [i ascuns, bazat
pe ipoteze jucate decisiv, putem admite
c` asimetria este starea normal`
a oric`rei înfrunt`ri armate, a oric`rui
r`zboi. Între]inut` organic de predi-
catele fundamentale ale r`zboiului,
asimetria beligen` este relevat`
fundamental de legile [i princi-
piile luptei armate care, \n cele
din urm`, sunt reflectarea concen-
trat` a neomogenit`]ii structurale
a sistemelor lupt`toare; a dis-
propor]ionalit`]ii inevitabile
dintre elementele aflate în lupt`;
a neregularit`]ii spa]iale [i ac]ionale
a for]elor angajate în înfruntare;
a interac]iunilor proprii fiec`rei for]e,
aflate într-o dinamic` imprevizibil`,
în datele ei esen]iale. Sunt, bun`oar`,
tocmai expresia de maxim` esen]iali-
tate a asimetriei specifice r`zboiului
[i nu un refugiu pentru \n]elegerea
steril` a acestuia.
Colonel dr. Costinel PETRACHE
12
~ 1/2005
but also the argument of releasing
the dominant power; the war is reflecting
the asymmetrical unit of confrountation,
its unitary character; in war time,
the asymmetry is maintained by oponential
spatial relationships between the whole
beligerant factors, and is not deprived
of ethical meanings; technological
development and polarity is emphasizing
war’s asymmetrical character.
Therefore, realizing that, in fact,
the asymmetry is a report between
parties, instable and hidden, based
on ipotheses decisively played,
we could admit that the asymmetry
is a normal condition of each armed
confrountations, of each war.
Organicaly mantained by the war’s
foundamental predicates, the belligen
asymmetry is foundamentally revealed
by the armed struggle’s laws
and principles which, finally, are the
concentrated reflection of the structural
un-homogeneousness of the fight systems;
by the inevitable disproportion
between the elements implied in fight;
of spatial and actional irregularity of
the forces engaged in the confrountation;
of the interactions adequated to each
force, being in an unpredictable
dynamic, in its essential dates. There
are, for instance, exactly the expression
of maximal essentiality of the asymmetry
specific to war and not a shelter for
its sterile understanding.
Translated by Eugenia-Mihaela CALOT~
DEZVOLTAREA
DURABILÃ
General dr. Eugen B~D~LAN

S
chimbarea abrupt` de sistem, provocat` de revolu]ia din decembrie ‘89,
a determinat, necesar [i irevocabil, transformarea istoric` a institu]iei
militare na]ionale. Provoc`rilor spontane, înc` difuze, mai cu seam`
cele venite din spa]iul neclar al geopoliticii [i geostrategiei bipolare, organismul
militar rom#nesc trebuia s` le r`spund` cump`nit, inspirat, neîn[el`tor,
temeinic. Institu]ia militar`, tr`ind acut sentimentul responsabilit`]ii securit`]ii
[i ap`r`rii ]`rii, trebuia s` r`spund` provoc`rilor imediate [i s`-[i proiecteze
perspectiva. Nu numai c` atunci, în atât de instabilul an 1990, nu puteau fi deslu[ite
cu claritate etapele necesare transform`rii organismului militar românesc
[i nu se putea trasa cu claritate o anumit` “foaie de parcurs” a transform`rii,
presiunea învolburat` din mediul de securitate adiacent României obturând
întrucâtva vizibilitatea spre orizonturi de a[teptare [i praguri de speran]`
cert formulate [i realizabile. Dou` aspecte, îns`, au amprentat starea de spirit
a O[tirii: dorin]a ca “durerile” schimb`rii s` fie suportabile [i nevoia de transformare
larg în]eleas`. S-a întâmplat întocmai, acestea devenind caracteristicile stabile
ale consistentului proces de reforme aplicate st`ruitor construc]iei militare
na]ionale. A[adar, ne-am angajat în amplul [i, nu gre[im dac` afirm`m acest
lucru, cel mai profund proces de transformare a institu]iei militare na]ionale
de la întemeierea ei modern`, la 12 noiembrie 1859. Afirmam c` nu [tiam
ce etape vom str`bate, dup` cum nu [tiam nici timpul în care trebuie s` desf`[ur`m
angajamente capitale. Am [tiut, îns`, de fiecare dat` dup` ce î[i consuma
obiectivele [i în]elegerea, etapa pe care am încheiat-o [i, cu o anume certitudine,
etapa care inevitabiliza continuarea procesului transformator. Analizându-le
retrospectiv con]inutul [i determin`rile, putem aprecia, în raport cu provoc`rile
specifice perioadei personificate, c` fiec`rei etape îi este proprie, mai mult
sau mai pu]in sistematizat`, condi]ia decisivit`]ii. Acest fapt ne-a îng`duit definirea
[i caracterizarea esen]ial` a etapelor care au marcat transformarea institu]iei
militare na]ionale. În acest sens, putem aprecia c` perioada 1990-1993
confirm` etapa clarific`rilor structurale [i conceptuale [i a apari]iei
preceptelor filozofice ale transform`rii organismului militar,
13
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
fiindu-i proprii ample muta]ii inter- [i intrastructurale, cu consecin]e provizorii
pe palierele definirii organiza]ionale, fapt explicabil atât prin lipsa unor proiecte
clare privind viitorul dezirabil al institu]iei militare na]ionale, cât [i prin lipsa
de experien]` [i de consiliere specific`. I-a urmat etapa 1994-1996
care, ne îng`duim aceast` apreciere, a reprezentat perioada în care consisten]ele
procesului de transformare au demonstrat rigurozitatea specific` proiectelor
de anvergur`, claritate, optimism echilibrat, orizonturi de a[teptare conturate
în certitudini [i posibil. Definind-o, putem aprecia c` este etapa declan[`rii
concentr`rii efortului opera]ional pe realizarea interoperabilit`]ii
structurale [i procedurale cu armatele statelor membre ale NATO.
Perioada 1997-1999, extrem de bogat` în muta]ii structurale semnificative,
în care, esen]ial, a fost vizat` asigurarea unei capacit`]i defensive credibile,
poate fi definit` drept etapa afirm`rii neechivoce, doctrinar [i ac]ional,
a op]iunii privind aderarea la Alian]a Nord-Atlantic`. În sfâr[it,
anul 2000 reprezint` începutul altei etape, o etap` care, definit`
major, const` în esen]ializarea procesului de restructurare
[i de modernizare a for]elor armate, de opera]ionalizare credibil`
a capabilit`]ilor destinate unei posibile ac]iuni de ap`rare colectiv`
[i de accentuare elaborat` a procesului de integrare specific`
în structurile Alian]ei Nord-Atlantice. Etapa [i-a consumat, în opinia
noastr`, rostul [i obiectivele o dat` cu accederea de jure în NATO. În mod
firesc, transformarea, ca atribut al sistemelor perfectibile – organismul militar
fiind una dintre megaorganiza]iile cel mai mult supus` schimb`rii, ca sens
al dezvolt`rii –, continu`. Evident, aceast` transformare continu` se manifest`
în alte condi]ii geopolitice [i geostrategice, în func]ie de particularit`]ile
evolu]iilor specifice revolu]iei în afacerile militare [i, nu în ultimul rând,
de corela]iile manifeste dintre acestea. Din aceast` perspectiv`, realiz`rile
validate ale perioadei 1990-2004, dar [i provoc`rile strategice ale secolului XXI
constituie deopotriv` temeiul, condi]ia [i legitimitatea declan[`rii dezvolt`rii
durabile a Armatei României.
Cei 15 ani de transformare profund` a institu]iei militare na]ionale
au constituit, fie sub presiunea precipitat` a unor factori externi, fie în deschiderea
unor oportunit`]i care nu puteau fi ratate, dar în primul rând sub presiunea
intern` a nevoii de reconstruc]ie detaliat` a organismului militar românesc,
o sintez` a transform`rilor cantitative [i a celor de natur` calitativ`, în func]ie
de condi]iile interne [i externe accentul transform`rii deplasându-se
într-o parte sau alta a procesului. Transform`rile produse succesiv în structura
de for]e a Armatei României, începând chiar cu prima parte a anului 1990,
configureaz`, iat`, un organism militar na]ional radical schimbat fa]` de sistemul
de referin]` predecembrist, nu numai sub aspectul dezvolt`rii efectivelor,
ci, fapt important, în [i din perspectiva alc`tuirii sale interne. În temeiul
[i în logica celor afirmate, o perspectiv` asupra celor 15 ani denot`
14
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
c`, în primele dou` treimi ale procesului, transform`rile au dovedit un semnificativ
caracter cantitativ, în ultima parte a perioadei procesul cunoscând intensit`]i
calitative rezonabile.
Iat` de ce, tentativa de a gândi strategia dezvolt`rii durabile a institu]iei
militare na]ionale, cu o cuprindere a orizonturilor primului sfert de secol XXI,
este deopotriv` inevitabil` [i acut necesar`. Este o continuare fireasc`
a procesului de dezvoltare istoric` a organismului militar, dar în care
schimb`rile vor avea un pronun]at caracter calitativ, nu unul liniar [i unilateral,
nici nu ar fi posibil a[a ceva, ci unul în care s` reg`sim, în planuri mereu
superioare, sinteza constructiv` dintre tradi]ie [i inova]ie, dintre modernitate
[i postmodernitate.
Asumarea acestui orizont de timp [i definire istoric` – 2025, reprezint`,
mai întâi de toate, o obliga]ie, o obliga]ie irepetabil` [i irevocabil`,
c`reia trebuie s` îi r`spundem prin construc]ia unor obiective care, în esen]iali-
tatea lor, s` transcead`, practic, întregul secol XXI [i care s` reclame imperativ,
dar [i s` asigure condi]ia autodezvolt`rii.
Dezvoltarea în continuare a institu]iei militare na]ionale, pe temeiuri
durabile, op]iune inevitabil` [i ireversibil`, nu va mai fi în mod precump`nitor
rezultatul unor înfrunt`ri arbitrare [i, mai mult sau mai pu]in, limitate de împrejur`ri,
ci, va fi, în propor]ie decisiv`, rezultatul propriilor noastre în]elegeri, deziderate
[i ac]iuni. O dezvoltare care s` ne îng`duie solu]ionarea angajant` a obliga]iilor
asumate de c`tre Armata României, în calitatea sa de membr` a NATO,
plecându-se de la nevoia de a consolida rolul ]`rii noastre de actor credibil,
conving`tor, cu accent ac]ional mai cu seam` în spa]iul geopolitic [i geostrategic
în care î[i joac` interesele. În acest sens, îmi îng`dui aprecierea c` institu]iei
militare na]ionale îi revine responsabilitatea creatoare de a furniza Alian]ei
solu]iile specifice necesare proiectelor [i ipotezelor subsumate angajamentelor
de ap`rare colectiv` atât în spa]iul geostrategic nemijlocit înglobant,
cât [i în cel proxim acestuia. Tocmai de aceea, este necesar s` oferim,
în cuno[tin]` de cauz`, oportun [i credibil, solu]ii specifice de promovare
eficient` a intereselor României.
Un domeniu important [i, în aceea[i m`sur`, relevant în perspectiva
istoriei imediate, dar [i a celei pentru care lucr`m, îl reprezint` preg`tirea
[i participarea României la manifestarea militar` a UE, sens în care, esen]ial,
avem în vedere urm`toarele presupozi]ii principiale: identitatea militar`
a UE este complementar` celei a NATO; contribu]iilor deja existente,
pe dimensiunea de securitate [i ap`rare, în dezvoltarea for]elor [i a capabi-
lit`]ilor militare ale UE, trebuie s` le ad`ug`m, o dat` cu semnarea
Tratatului de aderare în acest an, [i propriile noastre contribu]ii conceptuale;
definirea, în toate perspectivele [i sub toate aspectele, a rolului militar
al României atât în UE, cât [i în NATO; esen]ializarea particip`rii în grupurile
comune de lucru NATO-UE.
15
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
În organica angaj`rilor cardinale, dezvoltarea durabil` nu poate fi
decât un produs al creativit`]ii, al libert`]ii de a construi, al dorin]ei de a în]elege
[i al hot`rârii de a face. Pentru aceasta, oamenii trebuie elibera]i necondi]ionat
din cutia de valori ciclice în care sunt încorseta]i. Tradi]ia, ca argument
al continuit`]ii în construc]ia istoric` a Armatei României, dar [i ca suport
al legitimit`]ii [i al curajului de a dezvolta, este indispensabil`. Tradi]ionalismul,
îns`, manifestat prin supralicitarea unor aspecte ale tradi]iei noastre militare,
în]elese ca valori în sine, f`r` aplicarea unui tratament critic adecvat [i f`r` raportarea
la valorile specifice dominante, este, f`r` îndoial`, mai mult decât contraproductiv.
În filozofia dezvolt`rii durabile a Armatei României, procesul
de continuare alert`, sistemic` [i sistematic` a informatiz`rii organismului
militar este vital. Fundamental, domeniile avute în aten]ie sunt: conducerea
ac]iunilor militare, managementul logistic, managementul resurselor umane
[i conducerea curent`. Încercând o detaliere a problemelor, de fapt a domeniilor
relevate, atât doar cât s` configur`m substan]a preocup`rilor inevitabile
pe direc]iile enun]ate, perfec]ionarea performant`, competitiv` a actului
de conducere devine o problem` acut`. Conducere nu în sine, ci conducere
ca proces care asigur` organiza]iilor complexe – organiza]iile militare sunt,
de departe, organiza]iile cele mai complexe –, vitalitatea opera]ional`
chiar [i în situa]ii aparent f`r` de ie[ire. În regândirea continu` a optimiz`rii
conducerii, este mai mult decât necesar s` lu`m în seam` faptul c`, în mod
cert mai mult decât alte organiza]ii, organiza]iile militare alc`tuiesc sisteme
deschise, deschise deopotriv` spre sine, dar [i spre mediul extern, bun`oar`
fiind sensibile la influen]ele manifeste, dar [i la cele poten]iale care se exercit`
asupra lor. Vedem bine, mai cu seam` în teatrele de opera]ii, conducerea
organiza]iilor militare este semnificativ influen]at` de mediul în care
acestea ac]ioneaz`, realitate ce impune cunoa[terea ac]ional` a acestuia,
analizarea continu` a rela]iilor dintre posibil-imposibil [i evitabil-inevitabil
[i, nu în ultimul rând, atât cât este cu putin]`, transformarea realit`]ii
adverse într-una aliat`. De asemenea, în proiectarea unei conduceri eficiente
pe fiecare palier ac]ional, este necesar s` identific`m [i s` evalu`m influen]ele
posibile din mediul extern, s` definim grani]ele institu]ionale ale organiza]iei,
dar [i pe cele eventuale în dinamica ac]iunilor în care este angajat`, presiunile
externe imediate, dar [i pe cele ulterioare, s` cre`m condi]ii pentru cre[terea
capacit`]ii de absorb]ie [i de prelucrare a informa]iilor, s` definim propriet`]ile
structurale de m`rime [i form` cu determin`ri neechivoce asupra organi-
za]iilor militare, s` stabilim criterii clare de identificare a rolului [i contribu]iei
conducerii în eficien]a general` a organiza]iei, dup` cum este foarte important
s` contur`m strategii încrez`toare de adaptare pozitiv` la solicitare [i la stres.
S` nu uit`m importan]a conducerii curente, care, nu de pu]ine ori, este cuprins`
de rutin`, birocra]ie [i stagnare conceptual`. Conducerea curent`, prin însumarea
nearitmetic` a tuturor rela]iilor ierarhice, constituie, de fapt, componenta
16
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
sangvinic` a oric`rui sistem. {i înc` ceva: în conducere, centralizarea este
cu certitudine eficient` atât timp cât execu]ia este descentralizat`, pe fiecare
palier organiza]ional func]ionând, de fapt coexistând, atât procesul de conducere,
cât [i cel de execu]ie. În perspectiva celor afirmate consist` necesitatea
remodel`rii structurilor de comand` [i control, aceasta neînsemnând
c` vom recurge la interven]ii cosmetice, ci, dimpotriv`, la reconstruc]ii de fond
care s` stimuleze eficien]a opera]ional` a institu]iei militare na]ionale,
actul de conducere [i de control impunând [i, în acela[i timp, relevând disciplina
dezvolt`rii durabile.
O dimensiune esen]ial` a dezvolt`rii durabile consist` în modernizarea
managementului resurselor umane, deziderat care, în dezvoltarea sa, pleac`
de la dou` precepte organiza]ionale cu caracter axiomatic: individul este resursa
cea mai valoroas` a organiza]iei [i managementul organiza]iilor este, la modul
reprezentativ, procesul prin care organiza]ia este determinat` s` realizeze
scopurile pentru care a fost creat`. În plan imediat trebuie s` asigur`m gestiunea
calificat` a eviden]ei, pe categorii de for]e, a tuturor militarilor, pe tot parcursul
carierei militare, de la intrarea în organismul militar [i pân` la ie[ire; s` realiz`m
reprezentarea propor]ional` a categoriilor de for]e în organiza]iile centrale;
s` gestion`m evolu]ia în carier`, urm`rind, cu caracter principial, dezvoltarea
acesteia pân` la gradul de maior a ofi]erilor de arm` [i de specialit`]i confirmate
la absolvire [i de la gradul de locotenent-colonel la cel de general în domeniul
în care s-au specializat; s` aplic`m, în practica trecerii dintr-un domeniu
de activitate într-altul, regula specializ`rii în problemele specifice noului domeniu;
s` rezolv`m problemele atât de complexe ale managementului carierei
individuale; s` fim în m`sur` s` opera]ionaliz`m, f`r` experimente obositoare
[i costisitoare în social, sistemul de recrutare, încorporare, selec]ie [i instruire
de baz` pentru militarii absorbi]i în organismul militar prin procedura
voluntariatului [i, nu în ultimul rând, opera]ionalizarea larg`, la toate nivelurile
care ne îng`duie o astfel de formul`, a tandemului de lideri ofi]eri-subofi]eri.
Remodelarea înv`]`mântului militar constituie o preocupare primordial`.
Contradic]ia între ceea ce trebuie s` fie produsul înv`]`mântului militar
românesc [i ceea ce [tim noi ast`zi a alunecat, este evident` aceast` constatare,
în formele tacite ale unui antagonism t`cut, complice atât cu teama de a p`[i
în necunoscutul imediat, cât [i cu, trebuie s` o spunem, o anume stare
de automul]umire [i, de aici, de inevitabil` stagnare. Trebuie s` privim educa]ia
drept centrul de rezisten]`, de stabilitate al construc]iei militare na]ionale
în acest secol, dar [i de orientare [i propulsare a dezvolt`rii organismului
militar românesc în consens major cu interesul na]ional. Principiul educa]ie
versus resurse este p`gubitor pe termen lung, dar [i în plan imediat. Investi]iile
programatice în educa]ie, inclusiv sau, poate, mai degrab`, în educa]ia
cu specific militar, au un grad înalt de eficien]` istoric`.
17
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
O component` major` a dezvolt`rii durabile a organismului nostru
militar o reprezint` filozofia [i institu]ia controlului civil asupra armatei.
Afirmând în filozofia statusului s`u social valori care sus]in o puternic` etic`
profesional`, o neîndoielnic` responsabilitate social`, exprimat` prin subordonare
loial` tocmai pentru a legitima autoritatea civil`, precum [i o raportare deschis`
a competen]ei profesionale la standarde specifice performante, institu]ia militar`
î[i dovede[te f`r` echivoc disponibilitatea fa]` de controlul civil [i, lucru
foarte important, eficien]a în asigurarea opera]ional` a misiunilor sale
fa]` de societate, misiuni consfin]ite constitu]ional. Loialitatea indiscutabil`
[i necondi]ionat` a Armatei fa]` de societate [i fa]` de autoritatea constitu]ional`
a controlului civil asupra Armatei rezid` fundamental în faptul c` prin controlul
civil asupra institu]iei militare în]elegem s` se urm`reasc` maximalizarea
profesionalismului militar [i “militarizarea armatei”, [i nicidecum “demilitari-
zarea” sa, prin aceasta armata consfin]ind c` este unul dintre instrumentele
de putere ale statului. Noi, militarii, ne supunem f`r` rezerve întregului corp
de valori sociale, conduit` care determin`, în îndeplinirea rostului constitu]ional
al armatei, acordarea autonomiei func]ionale [i a unei statornice încrederi
sociale în exercitarea prerogativelor [i a misiunilor sale.
În for]a [i altitudinea unei organiza]ii militare, rolul liderului este esen]ial.
Liderii trebuie s` fie eficien]i [i morali. Membrii structurilor militare trebuie
s` vad` în proprii lideri atât interesele lor, cât [i pe cele ale organiza]iei.
Fiecare dintre noi trebuie s` se întrebe când a f`cut ultima dat` un lucru
pentru prima oar` [i, mai cu seam`, când a reu[it s` fac` ceea ce a crezut
c` nu poate face. Sunt, de departe, de preferat [i, oricum mai eficiente,
competen]ele manifeste angajate pe oricare dintre treptele organiz`rii ierarhice,
decât diletantismul înve[mântat în straiele fals str`lucitoare ale circumstan]elor.
În acela[i timp, dezvoltarea durabil` înseamn` s` acord`m o aten]ie
analitic` maxim` compozi]iei conceptelor de anvergur`, astfel încât acestea
s` reziste imixtiunilor de culise ale jocurilor dictate de oportunit`]i pasagere
[i s` în]elegem c`, odat` asumate, pân` la epuizarea lor epistemic`, devin un fel
de lege a realit`]ii care le-a determinat; s` în]elegem c` doctrinele [i filozofiile
elaborate în spectrul strategic al dezvolt`rii militare na]ionale sunt doar instrumente
utilizate în atingerea obiectivelor asumate, bun`oar` caracterul lor pretins
imuabil fiind doar un pretext labil al spiritelor [i existen]elor lejere; s` identific`m,
s` stabilim [i s` opera]ionaliz`m, ca suport al dep`[irii st`rilor de incertitudine
[i regres, corela]ii neîndoielnice între logica fenomenelor subscrise, profunzimea
angajamentului gnoseologic, percep]ia psihologic` manifest` [i predispozi]ia
pentru unitatea organic` a institu]iei militare na]ionale; s` în]elegem pe termen
lung evolu]ia fenomenului militar, dar [i a climatului geopolitic [i geostrategic
în care România î[i promoveaz` interesele; s` fim, în ultim` instan]`,
parte contributiv` creatoare a revolu]iei în afacerile militare [i nu doar beneficiari
întârzia]i ai acesteia [i s` con[tientiz`m faptul c` dezvoltarea durabil`
18
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
nu este posibil` f`r` diluarea tensiunii dintre progresul tehnologic [i capacitatea
real` de a ni-l asuma. În acest sens, fondurile alocate ap`r`rii, consumate
chibzuit, pragmatic [i eficient, dau, deopotriv`, m`sura puterii militare a statului
[i a aten]iei acordate institu]iei militare.
Dezvoltarea comunic`rii, prin optimizarea transferului de în]elesuri
[i abandonarea îngreun`rii inutile a mesajelor, constituie un obiectiv
asupra c`ruia aten]ia noastr` trebuie îndreptat` permanent.
Preocup`rile, de fapt inten]iile de pân` acum, privind construc]ia durabil`
a institu]iei militare na]ionale configureaz` tr`s`turile dezvolt`rii durabile,
acestea relevând: caracterul deschis al procesului; caracterul remodelator
al paradigmelor edificatoare; func]ia generativ` a sistemului; caracterul
continuu al dezvolt`rii; sensibilitatea percep]iei geostrategice; stabilitatea
conceptelor fundamentale [i centrarea pe acestea; ridicarea institu]ional`
a dezvolt`rii durabile a Armatei României la rangul de component` a interesului
na]ional; personalitatea na]ional` a dezvolt`rii durabile a institu]iei militare na]ionale.
Proiectarea strategiei dezvolt`rii durabile a organismului militar
românesc ne determin` s` întreprindem, succesiv, urm`toarea desf`[urare
de opera]ii fundamentale: identificarea paradigmei dezirabile în care vrem
s` se reg`seasc` Armata României în orizontul primului p`trar de veac
al secolului XXI; conturarea clar` a unei analogii concludente între modelul
pe care ni-l propunem [i alte modele militare reprezentative pentru acela[i orizont
de timp [i devenire institu]ional`; formularea, în baza ipotezelor determinate
prin analogie, a condi]iilor de aplicare a procedeelor, regulilor, principiilor
[i ecua]iilor organiza]ionale de transformare a Armatei României de la starea
2004-2007 la modelul organiza]ional dezirabil pentru anul 2025;
construirea, în temeiul opera]iilor anterioare, a modelului unui sistem militar
apt s` r`spund` conving`tor provoc`rilor majore ale secolului XXI; aplicarea,
prin cercetare, de corec]ii periodice modelului prefigurat, verificarea experimental`
sau logic` a acestuia [i înregistrarea curent` a rezultatelor virtuale prin raportarea
modelului la structura existent`, la structura activ`.
Încercând, în loc de concluzie, o definire a dezvolt`rii durabile
a Armatei României, putem considera c` este procesul care afirm` orientarea
fundamental` a construc]iei militare na]ionale în secolul XXI,
în consens organic cu prezervarea valorilor [i intereselor României,
relevând stabilitate în concepte, coeren]` în principii, credibilitate
în responsabilit`]i, independen]` în educa]ie, performan]` în cultur`,
consecven]` în scop.

19
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

CONCEP}IA NATO
PRIVIND SUPERIORITATEA INFORMA}IONAL|
{I CAPABILIT|}ILE BAZATE PE RE}EA
General-maior dr. Cristea DUMITRU

D
ocumentul1, a c`rui identitate este men]ionat` \n titlu, are o importan]`
definitorie \n ceea ce prive[te realizarea superiorit`]ii informa]ionale [i a capabi-
lit`]ilor bazate pe re]ea. Este motivul pentru care ne-am oprit asupra con]inutului
acestuia, proced#nd la prezentarea sa analitic`, relev#ndu-i detaliat virtu]ile, caracterul
organiza]ional [i a[tept`rile. Din perspectiva enun]at`, scopul programatic al documentului
vizeaz`: stabilirea unei \n]elegeri comune a ariei de cuprindere a beneficiilor [i implica]iilor
capabilit`]ilor bazate pe re]ea – NATO Network Enabled Capability – NNEC; asigurarea
unei abord`ri interimare c#t mai apropiate de realitate [i posibilit`]i asupra viziunii
[i concep]iei NNEC, finalizarea concep]iei fiind prev`zut` pentru sf#r[itul acestui an;
identificarea unui traseu opera]ional pentru livrarea NNEC [i, pe fondul unor ini]iative
pe termen scurt, construirea cadrului strategic al NNEC.
NNEC este consecin]a nemijlocit` a Viziunii Strategice BI-SC: Provocarea Militar`,
care r`spunde provoc`rilor fundamentale ale acestui secol: tot mai accentuata insecuritate
interna]ional` [i era informa]ional`. Este arhicunoscut faptul c` rapida evolu]ie a tehnologiei
informa]ionale creeaz` dezvolt`ri semnificative \n abilitatea oamenilor de a accesa
informa]iile, dar organiza]iile, mai cu seam` cele care descifreaz` corect sensurile dezvolt`rii,
sunt cele care vor valida transform`rile revolu]ionare din domeniul tehnologiei informa]ionale.
Prin similitudine, o for]` bazat` pe re]ea, echipat` [i instruit` adecvat, va fi apt` s` produc`
o schimbare “la pas” a capabilit`]ilor opera]ionale, facilit#nd \n mod real o abordare
bazat` pe efecte a opera]iilor viitoare. Este argumentul pentru care \n Viziunea Strategic`
BI-SC: Military Challenge, NNEC reprezint` domeniul principal de transformare a NATO,
oferind capabilit`]i-cheie \n \ndeplinirea obiectivelor Alian]ei Nord-Atlantice. Se pleac`
de la premisa cu caracter axiomatic c` puterea superiorit`]ii informa]ionale, valorificat`
prin NNEC, reprezint` elementul decisiv de multiplicare a for]ei \n finalizarea aspira]iei
primordiale a NATO – for]e mobile, flexibile, capabile s` ac]ioneze \ntr-un spectru
larg de opera]ii. S` insist`m, f`r` a ne pierde \n detalii, asupra determin`rilor acestei concep]ii,
raport#nd NNEC la condi]ia c`reia \i asigur` integralitatea – Viziunea Strategic`
BI-SC: Military Challenge.

NNEC Foundation Document, Information Superiority&NATO Network Enabled Capability. Integrated

1

Project Team, NATO, 1 December 2004.

20
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Mediul strategic interna]ional este profund influen]at de procesul alert al globaliz`rii
[i de con]inutul accelerat al erei informa]ionale, aceste presiuni paralele furniz#nd Alian]ei
at#t provoc`ri, c#t [i oportunit`]i. Globalizarea produce transform`ri semnificative \n mediul
social, politic [i de securitate, provoc#nd capacitatea NATO de a r`spunde eficient [i flexibil
la \ntreaga gam` de pericole [i amenin]`ri. Lec]ia \nv`]at` din catastrofa din 11 septembrie 2001
eviden]iaz` faptul c` un pericol major, \n cre[terea asimetric`, necesit` o nou` abordare
a detect`rii [i identific`rii, a opririi inamicului, precum [i a mecanismelor de r`spuns
[i a celor de prevenire. Din aceast` perspectiv`, dac` globalizarea [i pericolele pe care
le presupune proiecteaz` provoc`ri semnificative pentru NATO, la multe niveluri,
era informa]ional`, care o acompaniaz`, determin` at#t pericole, c#t [i oportunit`]i, evidente
fiind: alterarea distribu]iei puterii, cre[terea complexit`]ii opera]ionale, identificarea facil`
a distan]elor [i a reperelor geografice mai pu]in importante, comprimarea timpului
de reac]ie. Modernizarea rapid` a tehnologiei informa]ionale determin`, a[a cum spuneam,
cre[teri impresionante \n capacitatea oamenilor de a accesa informa]iile, disponibilitatea
spre informa]ii autorizate, relevante, cuplat` cu sc`derea semnificativ` a timpului necesar
accesului la informa]ii, revolu]ion#nd sectoare importante, cruciale, ale societ`]ii. Reiter`m
cerin]ele esen]iale ale Viziunii Strategice BI-SC: Military Challenge cu privire la for]ele
opera]ionale: s` fie capabile s` ac]ioneze \n \ntregul spectru al conflictului, s` poat` fi rapid
desf`[urate [i posibil de sus]inut, indiferent de durata sau de tempo-ul opera]iilor. Superioare
tehnologic, av#nd sprijinul unui sistem logistic integrat, fiind capabile s` ac]ioneze
\ntr-un mediu beligerant bazat pe re]ea, aceste for]e trebuie s` prezinte garan]ia organiz`rii
specifice rapide, s` fie complet interoperabile cu alte for]e militare [i, \n acela[i timp, capabile
s` interac]ioneze cu autorit`]ile civile, organiza]iile nonguvernamentale [i alte agen]ii
din zona comun` de opera]ii. Succesul, \ntr-un asemenea context, necesit`, \n mod evident,
o for]` superior instruit` [i educat`, care s` posede o gam` larg` de abilit`]i specifice.
|n ceea ce prive[te capabilit`]ile necesare succesului, acestea includ: perfec]ionarea serviciilor
de informa]ii, partajarea corect` a informa]iilor, precum [i dezvoltarea capacit`]ii predictive
[i a celei de reac]ie; for]e desf`[urabile, cu efective \n cre[tere, flexibile, capabile s` treac`
rapid de la starea de pace la cea de r`zboi; perfec]ionarea capacit`]ii for]elor de a coordona
[i de a coopera, la toate nivelurile, cu autorit`]i altele dec#t cele militare; capacitatea
for]elor de a conduce opera]ii altele dec#t r`zboiul, inclusiv opera]ii postconflict. Este permanent
avut \n vedere faptul c` angaj`rile militare opera]ionale viitoare vor fi centrate pe o abordare
bazat` pe efecte, la toate nivelurile de comand`. Dar, pentru a conduce \n mod unitar
opera]ii bazate pe efecte sunt necesare for]e [i capabilit`]i care s` \ntruneasc` \ndeplinirea
a trei scopuri cu caracter transforma]ional: superioritatea deciziei, coeren]a efectelor [i \ntrunirea
eforturilor de sus]inere [i a desf`[ur`rii \ntrunite.
S` revenim la NNEC, implic#ndu-ne \n l`murirea st`rii lui conceptuale. Definindu-l,
putem aprecia c` NNEC cuprinde elementele implicate \n conectarea colectorilor, “effectors”
[i a elementelor decizionale pentru a permite dezvoltarea unei capabilit`]i opera]ionale
bazat` pe efecte, capabilit`]i centrate pe conceptul de r`zboi bazat pe re]ea. Aceast` filozofie
va implica sus]inerea [i desf`[urarea \ntrunit` a for]elor care sunt capabile s` transforme,
oportun [i operativ, informa]iile superioare \n capacitate de lupt` crescut` [i \n eficacitate
sporit` a misiunilor prin superioritatea deciziei, consacr#nd efecte opera]ionale coerente,
21
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
precise, flexibile [i rapide. Cu privire la dimensiunea informa]ional` a NNEC,
trebuie precizat faptul c` aceasta cuprinde toate aspectele managementului informa]iilor.
|n acest sens, opereaz` necesitatea intrinsec` a unei anume filozofii referitoare la partajarea
informa]iilor, atributele dimensiunii informa]ionale incluz#nd: culegerea operativ` a informa]iilor
[i punerea acestora la dispozi]ia celor care trebuie s` le cunoasc`; concep]ia de publicare
a informa]iilor pentru un acces ulterior printr-un set central de servicii; interpretarea
[i transferarea informa]iilor \n formate comune de date; claritatea propriet`]ii asupra infor-
ma]iilor; prezentarea [i concatenarea informa]iilor; subscrierea la comunit`]ile informa]ionale;
capacitatea de a extrage informa]ii corecte la momentul oportun; securitatea/asigurarea
informa]iilor; informa]ii clare [i cunoa[terea politicilor de management. Dimensiunea
configurat` de starea ca atare a re]elei creeaz` mediul pentru partajarea informa]iilor
[i este definit` de urm`toarele caracteristici: reprezint` o re]ea a re]elelor, care se extinde
la agen]ii nonguvernamentale, na]ionale [i interna]ionale; scalabilitate; l`]ime de band`
lejer` pentru a satisface nevoile NATO \n tot spectrul opera]ional; \ntrune[te o bun` capacitate
de desf`[urare, de reconfigurare rapid` [i de sprijin prin avertizare oportun` \n afara
zonei de opera]ii; securitate [i fiabilitate. Colectorii sunt surse de date, numeroase
[i foarte variate, care converg spre asumatorul deciziei. |n ceea ce prive[te luarea deciziilor,
procesul ca atare se \ntemeiaz` pe \nsumarea tuturor evalu`rilor, predic]iilor, simul`rilor,
capabilit`]ilor manifeste [i a celor de planificare, fiind centrat \n jurul oamenilor. Pe acest
fond, NNEC asigur` “interfe]ele” [i “serviciile” pentru a \ngloba informa]iile de la colectori,
spre a le uni, filtra [i prezenta \ntr-o form` utilizabil` \n procesul lu`rii [i transmiterii deciziei.
|n sf#r[it, “effectors” sunt mecanismele disponibile pentru realizarea rezultatelor planificate,
sens \n care sunt utilizate toate instrumentele puterii: militare, economice, politice [i civile.
Relativ la impactul NNEC, con]inutul acestuia este relevat de domeniile afectate
[i de natura rela]iei, dup` cum urmeaz`: \n domeniul politic – colaborarea guvern-guvern,
consultarea [i luarea deciziilor politice comune; diverse informa]ii de nivel superior; detalii
specifice relevante; re]ea multina]ional`, fix`, predominant public`; \n domeniul
strategic: coordonarea cu alte na]iuni [i NGO pe probleme militare; informa]ii focalizate,
cu nivel ridicat de granularitate, sensibile la surse [i la unitatea de timp; re]ea multina]ional`,
fix`, predominant privat`; \n domeniul opera]ional: planificarea, comanda [i conducerea;
informa]ii detaliate, specifice, sensibile, oferite \n timp oportun; re]ea controlat` NATO,
fix` sau desf`[urabil`, cu limite de band`; \n domeniul tactic: “effectors”, senzori, comandan]ii
for]elor; informa]ii directe, specifice, sensibile \n raport cu timpul; re]ea controlat` NATO,
mobil` [i desf`[urabil`, cu limit`ri semnificative de band`.
Natura implica]iilor NNEC, pentru Alian]`, este, de asemenea, extrem de complex`,
beneficiile reale pe care NNEC urmeaz` s` le pun` la dispozi]ie fiind determinate de natura
muta]iilor produse \n domeniile pe care le afecteaz`: oameni, tehnologie, informa]ii, securitate,
procese economice/de afaceri [i organiza]ii. S` ne oprim, succint, asupra fiec`ruia dintre acestea.
Implica]iile asupra oamenilor, am în vedere întregul personal apar]in`tor Alian]ei,
sunt, în mod real, semnificative. În acest sens, opereaz`, cu caracter de urgen]`, necesitatea
preg`tirii [i instruirii personalului, la toate nivelurile, pentru a ob]ine un sprijin activ, solid,
în asumarea [i implementarea filozofiei NNEC. Pe fondul acestei preocup`ri, o aten]ie
22
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
suplimentar` este acordat` identific`rii implica]iilor pe care filozofia NNEC le are asupra procesului
extrem de complex [i de diversificat de instruire a personalului, precum [i a competen]elor
[i a deprinderilor necesare – inclusiv schimbarea strategiei manageriale, a exploat`rii
mediului oferit de NNEC. Implica]iile cu caracter tehnologic sunt, de asemenea, extrem
de complexe. Poten]ialul vast [i investi]iile în Internet gr`besc necesitatea partaj`rii rapide
a informa]iilor. Din aceast` perspectiv`, tehnologia web [i standardele industriale pe care
aceasta le impune sunt cheia dezvolt`rii unei infrastructuri în cadrul NATO, cu consecin]e
reflexe în partajarea dezirabil` a informa]iilor. Formalizarea [i acceptarea standardelor
este important`, permi]ând instalarea de senzori [i platforme ca factori utili în transferul
informa]iilor. Infrastructura C3 a NATO, abilitat` opera]ional [i tehnic, va furniza un set
de servicii comune, care se va constitui într-un sprijin adecvat în partajarea [i transferul
informa]iilor. Iat` de ce, programele pe rol, dar [i cele aflate în proiect, trebuie supuse ajust`rilor
specifice, pentru a ne asigura c` sunt preg`tite spre a-[i juca rolul în re]ea. Pe de alt` parte,
una dintre problemele cheie ale NNEC const` în con[tientizarea, de c`tre toate na]iunile
apar]in`toare NATO, a importan]ei [i beneficiilor aduse Alian]ei de partajarea [i utilizarea
corect` a informa]iilor. Pe acest fond, într-o abordare pragmatic`, se admite c`, într-un caz
sau altul, exist` posibilitatea nepartaj`rii integrale a informa]iilor, aceasta constituind
o problem` critic` în construc]ia NNEC, sens în care se impune perfec]ionarea politicilor
de partajare a informa]iilor. Este necesar`, de asemenea, identificarea constrângerilor
asupra informa]iilor [i dep`[irea acestora prin solu]ii coerente, cu un înalt grad de credibilitate
[i, dac` este necesar, chiar prin compromisuri. În ceea ce prive[te securitatea/siguran]a
informa]iilor, problemele subsumate acestei filozofii nu sunt mai pu]in importante.
Securitatea informa]iilor dintr-o re]ea, oricare ar fi aceasta, este vital` în contextul în care na]iunile
Alian]ei consimt s` procedeze la schimbul total de informa]ii. Iat` de ce, pentru a dezvolta
[i pentru a opera]ionaliza eficient interac]iunile dintre membrii Alian]ei, dar [i între acestea
[i parteneri externi, trebuie realizate mecanismele, procesele [i procedeele necesare asigur`rii
unui grad înalt de siguran]` în compartimentarea [i rularea dinamic` a informa]iilor. Cadrul procesual
economic [i mediul de afaceri vor fi influen]ate prin implementarea filozofiei NNEC.
Cu siguran]`, NNEC va facilita major dezvoltarea unor procedee de munc` superioare
la toate nivelurile, impunând în mod necesar o colaborare larg` cu agen]ii situate în afara
grani]elor tradi]ionale ale organiza]iei militare. Cu certitudine, vor ap`rea noi procese-business
pentru a structura noi practici de lucru [i pentru a facilita exploatarea la maximum a oportu-
nit`]ilor pe care le ofer`. În perspectiv` organiza]ional`, efectele implement`rii filozofiei NNEC
sunt majore. Noile procedee [i moduri de lucru vor duce, inevitabil, la noi construc]ii
organiza]ionale pentru structurile for]elor de comand`, structuri a c`ror dezvoltare se va produce
în paralel [i în armonie cu schimb`rile din infrastructur`, informa]ii [i doctrinele opera]ionale.

Aspira]iile NATO
NNEC ofer` poten]ialul de a exploata, prin capabilit`]ile programate, coordonate [i distribuite
na]iunilor Alian]ei, practic, întreaga palet` a economiilor acestora. Totu[i, chiar în contextul
unei astfel de oportunit`]i, aspira]iile Alian]ei au de înfruntat, printre inevitabilele provoc`ri
majore cu privire la tema analizat`, [i rolul relativ al NATO [i al na]iunilor componente.
23
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Perceperea acestei realit`]i încurajeaz` decizia unei consult`ri apropiate a na]iunilor,
proces care s` configureze modul în care urmeaz` a fi furnizate cel mai bine capabilit`]ile NNEC,
existând posibilitatea opt`rii fie prin programe na]ionale, fie prin investi]ii comune gestionate
de c`tre Alian]`. Trebuie subliniat faptul c`, în procesul elabor`rii documentului, al proiectului
propriu-zis, s-a admis ideea c` în determinarea aspira]iilor NATO este necesar` constituirea
unei metode de cuantificare a perfec]ion`rii opera]ionale a sistemului NNEC. Pentru aceasta,
s-au delimitat fazele fundamentale ale procesului de transformare, utilizându-se deziderate
func]ionale-cheie, astfel:
Y Compatibilitatea – ca cerin]` ce impune analiza [i revizuirea capabilit`]ilor curente,
precum [i a celor aflate în dezvoltare, pentru a confirma alinierea acestora cu strategia NNEC
sau cu starea evolutiv` a programelor aflate în desf`[urare. Aceast` faz` necesit` o colaborare
permanent` cu [i între na]iunile Alian]ei angajate în dezvoltarea NNEC, spre a preveni
divergen]ele [i, eventual, omisiunile.
Y Coordonarea – exprimat` ca cerin]` [i faz` care, în înf`ptuirea ei, bazându-se pe doctrinele,
organiza]iile, procesele [i echipamentele actuale, identific` îmbun`t`]irile capabilit`]ilor
opera]ionale care pot fi f`cute pe termen scurt. Aceast` faz` este caracterizat` de schimb`ri
organiza]ionale relativ minore [i de perfec]ionarea în timp scurt a unor echipamente,
cum ar fi cele destinate înlocuirii leg`turilor vocale. Se vor dezvolta modele de evaluare
[i de arhitectur` care s` faciliteze procesul, dar [i dezvoltarea lui ulterioar`.
Y Integrarea – se apreciaz` c` perfec]ion`rile pe termen mediu produse în capabi-
litatea opera]ional` vor fi generate de schimb`rile implementate în doctrinele actuale,
în procese, instruire [i echipamente [i c` vor fi validate de antrenamente [i experi-
mente adecvate, ca parte a ciclului de dezvoltare. Aceast` faz` este caracterizat`
de schimb`ri organiza]ionale semnificative [i de integrarea sistemelor tehnice, context
în care standardele NNEC vor determina proiectarea noilor pachete de capabilit`]i [i propuneri
de for]e.
Y Coeren]a – este faza în care se apreciaz` c` avantajul maxim va fi ob]inut prin exploatarea
optim` a informa]iilor oferite de noua doctrin`, de organiza]iile, procesele [i echipamentele
opera]ionalizate la standarde NNEC, de c`tre personalul adecvat selectat, educat [i instruit.
Îi este proprie crearea dinamic` a unor grupuri pe misiuni facilitate de munca în colaborare.
Coeren]a, ca efect al dezvolt`rilor acumulate în stadiile anterioare, se focalizeaz` asupra modalit`]ii
celei mai adecvate pentru atin-
gerea rezultatelor dorite, implicând Level of Aspiration NATO’s Level of Aspiration over Time
o cooperare strâns` cu organi-
za]iile din afara sistemului militar. Coherence NFR
Sugestiv` în relevarea cre[terii
Integration Operational
aspira]iilor NATO în timp,
Strategic
pe domenii [i faze de realizare, Coordination
este diagrama al`turat`, care repre- Political
zint` obiectivul de a realiza De-confliction
rapid un înalt nivel de coeren]`
pe n t r u N R F . A c e a s t ` f o r ] ` 2010 2020 Time

24
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
este catalizatorul [i punctul central pentru avansarea rapid` a capabilit`]ii în domeniul tactic,
dar necesit` s` fie sprijinit` de schimb`ri adecvate în domeniile politic [i strategic.

Beneficiile NNEC
Se pleac` de la premisa c` natura expedi]ionar` a viitoarelor opera]ii ale NATO
este în cre[tere. Implicit, for]ele necesare acestor opera]ii trebuie s` fie rapid adaptabile
unui spectru cât mai larg de misiuni, rapid desf`[urabile, mizându-se, ini]ial, exclusiv
pe sus]inerea proprie. Or, NNEC faciliteaz` substan]ial îndeplinirea acestor cerin]e,
oferind un flux rapid, coerent [i curat de informa]ii, care determin` nemijlocit un tempo
ridicat al opera]iilor. Dar, trecerea integral` la opera]iile bazate pe re]ea produce [i alte avantaje,
mai semnificative fiind: utilizarea mai eficient` a for]elor larg dispersate geografic [i facilitarea
revenirii la baze, constrângerile geografice fiind minimizate prin abilitatea de a transfera
rapid informa]iile; o organiza]ie militar` care ac]ioneaz` potrivit filozofiei r`zboiului bazat
pe re]ea poate masa efecte f`r` a masa for]e, fapt ce reduce riscul de a oferi inamicului
]inte atractive, de mare valoare strategic`; permite na]iunilor Alian]ei s` ofere capabilit`]i
speciale, s` identifice energiile [i reducerile de scal` prin valorificarea interoperabilit`]ii
într-un mediu “plug&play”; facilitarea ob]inerii unor structuri de for]e [i de conducere
extrem de mobile, flexibile [i cu o vitez` de reac]ie apreciabil`. Toate aceste beneficii,
[i nu numai, vor permite Alian]ei s` reac]ioneze adecvat [i eficient la orice pericol care ar viza
pe oricare dintre membrii s`i, evaluând în termeni de maxim` operativitate pericolul iminent.

Implementarea NNEC
În ceea ce prive[te implementarea produsului, se apreciaz` c` acest lucru este posibil
în condi]iile identific`rii clare a principalelor activit`]i ce trebuie îndeplinite, acestea vizând
facilit`]ile fundamentale în livrarea NNEC [i realizarea cadrului strategic, menit s` dea
coeren]` [i coeziune atât activit`]ilor curente, cât [i celor aflate în impas critic.
Referitor la problema facilit`]ilor-cheie, fundamentale, chestiunea central` consist`
în investi]iile destinate reducerii riscului. Programul NNEC este complex [i cu aspira]ii înalte.
Este evident, complexitatea programului ofer` provoc`ri în multe domenii, fapt ce impune
adoptarea unor m`suri adecvate, m`suri care s` consacre nu numai mecanismele fundamentale
ale implement`rii, ci [i un management eficient al programelor, relevante în acest sens
fiind: stabilirea de acorduri guvernamentale clare care s` defineasc` parametrii, rolurile
[i responsabilit`]ile în stabilirea orient`rii strategic cu privire la NNEC, precum [i autoritatea
executiv` abilitat` în dirijarea programelor curente [i a celor planificate de c`tre NATO;
constituirea unei structuri singulare de management care s` coordoneze toate activit`]ile
subsumate NNEC, inclusiv planurile curente [i pe cele planificate din fonduri comune;
integrarea programului NNEC în procesul de management al capabilit`]ilor NATO; angajarea
unui program educa]ional adecvat, pentru a dezvolta o în]elegere comun` a filozofiei NNEC,
avându-se în vedere faptul c` aceasta determin` schimb`ri culturale; ini]ierea unui demers
pentru a evalua impactul organiza]ional al NNEC; utilizarea NRF ca argument catalizator
pentru schimbare.
S` ne oprim, succint, asupra fiec`reia dintre m`surile evocate. A[adar, stabilirea
unei structuri singulare, coerente, cu responsabilitate exclusiv` pentru NNEC, este inevitabil`
25
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
în timp imediat. Se apreciaz` c` aceasta ar constitui elementul [i cadrul declan[ator al colabor`rii
na]ionale, permi]ând evaluarea oportun` a priorit`]ilor, a sarcinilor [i a aloc`rii resurselor.
Claritatea organiza]ional` a structurii, responsabilit`]ile [i rolurile atribuite sunt esen]iale
în a realiza ambi]iile NATO referitoare la NNEC, complexitatea, impactul [i implicarea
unor programe multina]ionale necesitând acorduri guvernamentale la cel mai înalt nivel.
În acest sens, se consider` c` sistemul de acorduri guvernamentale trebuie s` se conformeze
urm`toarelor valori cu caracter principial: capacitatea de a lua decizii strategice va influen]a
puternic toate capabilit`]ile legate de NNEC [i de programele asociate; ofer` oportunitatea
de a influen]a [i de a oferi orient`ri programelor NNEC na]ionale; constituie autoritatea
de a analiza structurile NATO, la toate nivelurile de comand`; esen]ializeaz` capacitatea
de a lua decizii de execu]ie, asociate programelor curente [i celor planificate. În ceea ce prive[te
managementul capabilit`]ilor, NNEC are capacitatea de a furniza multe provoc`ri
pentru acest proces. Se consider` c` una dintre dificult`]ile majore const` în nevoia de adaptare
rapid` la regulile financiare, de aprobare [i promovare curente. Cu siguran]`, cadrul strategic
va recomanda noi [i modificate pachete de capabilit`]i [i propuneri de for]e, precum [i o strategie
coerent` de achizi]ionare menit` s` promoveze NNEC. Revenind la problema educa]iei,
opereaz` presupozi]ia cu caracter axiomatic c` întregul poten]ial al NNEC va fi materializat
numai în m`sura în care beneficiarii îi vor în]elege pe deplin oferta, numai în m`sura în care
beneficiile [i virtu]ile opera]ionale ale NNEC vor fi larg [i profund în]elese. Pentru ca acest lucru
s` se întâmple, educa]ia specific` trebuie orientat` preferen]ial spre dou` domenii: con[tientizarea
general` privind avantajele reale ale filozofiei NNEC [i însu[irea integral` a acesteia
[i realizarea unui program integrat de instruire militar` na]ional` care eviden]iaz` importan]a
partaj`rii informa]iilor [i dezvolt` o cultur` centrat` pe informa]ii. În acest sens, na]iunile
Alian]ei vor fi încurajate s` introduc` instruirea NNEC în cursurile de comand` [i stat-major.
Analiza curent` a st`rii organiza]ionale este imperioas`. Pe m`sur` ce poten]ialul NNEC
este valorificat [i sunt aplicate noi modalit`]i de lucru, necesitatea ca structurile for]elor
[i cele de conducere s` evolueze, s` se transforme devine tot mai evident`. Evolu]ia ca atare
a st`rii organiza]ionale poate fi accelerat` prin în]elegerea impactului NNEC asupra proceselor
opera]ionale [i prin sprijinirea concret` a organiza]iilor s` se restructureze spre a ob]ine
avantaje maxime din aplicarea noilor modalit`]i de lucru. Analiza organiza]ional` [i recoman-
d`rile formulate cu ]inte precise spre schimb`ri structurale vor determina constituirea
unor structuri de for]e mobile, flexibile, capabile de reac]ie rapid`, precum [i dezvoltarea
cadrului general de asumare [i angajare a r`zboiului bazat pe re]ea.
O problem` care capteaz` preocup`ri majore este investi]ia critic`. Se pleac`
de la premisa c` exist` un num`r anume de domenii curente, dar separate, care sunt intrinsec
critice pentru solu]ia NNEC. Aceste domenii, care se vor dezvolta concomitent cu arhitectura
global` a NNEC, includ: politica pentru asigurarea [i managementul informa]iilor; rezolvarea
problemelor politice legate de partajarea multina]ional` a informa]iilor [i conectarea
la re]elele na]ionale secrete sau la cele ale Alian]ei; dezvoltarea unor standarde de metadate
[i formate de date comune; realizarea unui dispozitiv de integrare, testare, validare [i certificare
pentru NRF, interfa]at în mod adecvat cu dispozitivele na]ionale; necesit`]ile critice
de capabilitate care vor fi dezvoltate [i amplasate cu prioritate în teren. În sfâr[it, s` eviden]iem
rolul NRF de catalizator al schimb`rii provocate de filozofia NNEC.
26
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
NRF va fi utilizat` pentru amplasarea timpurie în teren a capabilit`]ilor rezultate
din noile concep]ii afirmate în aria de cuprindere a NNEC, aceasta determinând trei beneficii
majore: satisfacerea oportun` a nevoilor opera]ionale ale NNEC; na]iunile, prin angajarea
NRF, vor fi implicate în testarea solu]iilor NNEC, înc` din stadiile timpurii ale programului;
concep]iile vor fi testate la cel mai înalt nivel al stresului opera]ional, prin opera]ii reale
[i prin programul de antrenament extensiv, specific NRF. Din aceast` perspectiv`,
printr-o concep]ie de dezvoltare atent monitorizat` [i prin programul de experimentare
aplicat, NRF va fi utilizat`, practic, ca prototip pentru NNEC.
O aten]ie special` este acordat` cadrului strategic de implementare [i afirmare
a NNEC, care, în principal, va con]ine informa]ii referitoare la: concep]ia [i viziunea final`
în ceea ce prive[te NNEC; elementele economice pentru NNEC; arhitectura sistemului,
opera]ional` [i recomandat`; schimb`rile recomandate pentru pachetele de capabilit`]i
[i la propunerile de for]e, cele existente, dar [i cele necesare; traseul opera]ionaliz`rii
NNEC; un plan detaliat referitor la urm`toarea faz` de dezvoltare a NNEC. Un demers
extrem de important în acest context const` în stabilirea orient`rii de baz` în sistemele
legate de NNEC, fapt ce presupune identificarea unor aspecte care implic` interoperabilitatea
sistemelor, identificarea poten]ialului de dezvoltare viitoare, cunoa[terea implica]iilor
[i a impactului determinate de transformarea capabilit`]ilor sau a programelor de implementare.
În acest sens, definirea unui mediu viitor pentru afirmarea NNEC necesit` o abordare
arhitectural` laborios structurat`, care, trebuie s` men]ion`m acest lucru, pe fondul implic`rii
poten]iale a tuturor na]iunilor membre, devine din ce în ce mai critic` [i complex`.
O condi]ie de prim rang a reu[itei const` în coeren]a arhitecturii sistemului, atribut
care va releva corela]ia dintre: efecte; structura opera]ional`, rela]iile [i informa]iile
pe care le ofer` efectele produse; caracteristicile sistemului [i interdependen]ele care se manifest`
în sprijinul construc]iei opera]ionale; cerin]ele tehnice care determin` implementarea
solu]iei. Dou` activit`]i, cu ac]iune complementar`, sunt definitorii în dezvoltarea
acestei concep]ii arhitecturale: realizarea studiului de fezabilitate multina]ional referitor
la capabilit`]ile [i concep]iile arhitecturale generale angajate de NNEC, cu accent particular
pe misiunile operative fundamentale [i pe arhitectura sistemelor asociate [i efectuarea
unei analize de larg` cuprindere a misiunii, în scopul identific`rii gamei opera]ionale
complete a angaj`rii responsabilit`]ilor NATO.
Un rol important în metamorfoza opera]ional` a NNEC \i revine concep]iei de dezvoltare
[i experimentare – CD&E. Aceasta consist` în dezvoltarea unei ierarhii structurate
de concep]ii care se extinde pe întregul spectru de misiuni viitoare ale Alian]ei. Noua abordare
a opera]iilor bazate pe efecte duce la în]elegerea profund` a ariei de cuprindere a NNEC
[i, în consecin]`, creeaz` noi provoc`ri în domeniul informa]iilor. Implicit, concep]ia [i viziunea
NNEC se dezvolt` în strâns` leg`tur` cu aceste idei de transformare cu caracter eminamente
revolu]ionar. CD&E, care integreaz` eforturile na]ionale de construc]ie [i implementare a NNEC,
cu accentul pus pe modul în care sunt utilizate operativ solu]iile, va fi esen]ial` în întreaga
dezvoltare a NNEC. De asemenea, trebuie men]ionat faptul c` NNEC se bucur` de o aten]ie
special` din partea Programului [tiin]ific de munc` al NATO – SPOW, deoarece, inevitabil,
multe dintre solu]ii decurg din progresele înregistrate de sistemele informatice. De fapt, SPOW
este instrumentul de investigare [i de influen]are a noilor solu]ii tehnologice, fiind utilizat
pentru a aborda multe dintre componentele sensibile, dificile ale provoc`rii pe care o repre-
zint` NNEC, dezvoltând, în mod particular, solu]ii în domeniile interoperabilit`]ii, transferului
27
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
de informa]ii, ap`r`rii cibernetice [i asigur`rii informa]ionale. Rezult` c`, în toat` aceast` oper`,
antrenarea industriei este esen]ial`, aceasta influen]ând dimensiunea tehnologic` a NNEC.
Tendin]ele manifeste în dezvoltarea tehnologiei [i a standardelor de interoperabilitate
în domeniul informaticii vor constitui cheia de reducere a riscului solu]iilor NNEC [i de maxim`
valorificare a poten]ialului tehnologic. De altfel, o multitudine de ini]iative sponsorizate de industrie
sunt deja utilizate în dezvoltarea solu]iilor NNEC.
*
Se apreciaz` c` viziunea NNEC are implica]ii profunde pentru Alian]` [i necesit` o aten]ie
deosebit` din partea celor mai înalte niveluri ale NATO, precum [i din partea guvernelor
na]ionale. De asemenea, fiind vital` în realizarea NNEC, este important ca industria
s` fie implicat` înc` din fazele ini]iale ale construc]iei. În acela[i timp, se consider`
c` realizarea NNEC nu este, totu[i, simpl`, impunând schimb`ri extinse în multe domenii,
prioritare fiind: schimbarea cultural` în managementul resurselor [i partaj`rii informa]iilor;
dezvoltarea unor întreprinderi specifice pentru a sprijini procesul de business; provocarea
de schimb`ri la nivel organiza]ional pentru a valorifica integral poten]ialul noilor tehnologii;
modernizarea actualelor procese de achizi]ie [i procurare; reprofilarea programelor
existente [i ini]ierea unor programe de investi]ii complementare capabilit`]ilor na]ionale.
Dar, provocarea imediat` este cea a coordon`rii [i a ra]ionaliz`rii multelor [i relativ disparatelor
ini]iative aplicate sub gestiunea NNEC, aflate acum în lucru atât în organismele NATO,
cât [i \n ]`rile aliate. Realizarea unui plan coerent [i centralizat pentru livrarea NNEC necesit`
o coordonare puternic` [i lipsit` de ambiguit`]i. Se apreciaz` c`, în prezent, este esen]ial`
stabilirea unor acorduri guvernamentale clare, referitoare la NNEC, precum [i definirea
rolurilor [i a responsabilit`]ilor.

28
 TEHNOLOGIA INFORMATIEI
,
ÎN MANAGEMENTUL CARIEREI (I)
Locotenent-colonel Noru MIHAI

D
ezvoltarea alert` a tehnologiei informa]iei a dus la apari]ia unor terminologii
revelatoare pentru impactul pe care aceasta o are asupra societ`]ii, în ansamblul
s`u, [i a proceselor, în particular: societate informa]ional` (information
society), revolu]ia în tehnologiile de vârf (high-tech revolution), revolu]ia cunoa[terii
(knowledge revolution), tehnologiile informatice [i de comunicare (TIC) etc.
Conceptul de societate informa]ional` este ast`zi unanim acceptat [i prezentat, în general,
sub patru aspecte fundamentale:
Y Informa]ia este o resurs` atât pentru organiza]ii, cât [i pentru individ.
Y Informa]ia st` la baza dezvolt`rii unor ramuri economice noi.
Y Informa]ia poate fi utilizat` în comun, f`r` a se consuma.
Y Dezvoltarea TIC revolu]ioneaz` activit`]i fundamentale ale societ`]ii umane,
precum: afacerile, înv`]`mântul, guvernarea, managementul organiza]iei.
Societatea informa]ional` se bazeaz` pe solu]ii de sisteme integrate, servicii [i platforme
hardware [i baze de date avansate, interconectate în tehnologie Internet. Societatea
informa]ional` este societatea bazat` pe Internet, iar globalizarea este un rezultat al acestuia.
Globalizarea se manifest` în domeniul TIC tocmai prin punerea în comun a acestei
resurse neconsumabile – informa]ia. Tot mai multe organiza]ii î[i manifest` interesul
pentru solu]ii [i servicii integrate, e-Business sau e-Consulting, e-Support sau outsourcing.
Toate acestea sunt valabile [i în domeniul militar, chiar dac`, uneori, avem impresia
c` armata, un domeniu în general de vârf, dar destul de închis [i conservator prin ierarhizare
[i reglement`ri, va parcurge anumite etape f`r` a fi atins` de impactul revolu]iei informa]ionale
[i al globaliz`rii.
Chiar dac`, în domeniul militar, nu se pune problema trecerii peste limita asigur`rii
confiden]ialit`]ii informa]iilor, globalizarea se va manifesta în interiorul organiza]iei
prin solu]iile informatice care prind contur acum [i care se vor concretiza în viitor.
Dac`, în cazul institu]iilor [i al organiza]iilor mici (de pân` la câteva sute de lucr`tori),
se va pune problema în general a completitudinii aplica]iilor (solu]ii la cheie), în cazul domeniului
militar, ca [i în cazul organiza]iilor mari, se va avea în vedere, cu prec`dere, asigurarea flexibilit`]ii
proiectelor. {i aceasta, pentru a putea face fa]` complexit`]ii proceselor [i pentru a îndeplini
cerin]ele specifice care decurg din acestea. Arhitecturile sistemelor au evoluat de la aplica]ii
locale la dezvoltarea re]elelor care asigur` convergen]a tehnologiilor informa]iei
[i a comunica]iilor iar, mai nou, la folosirea schemei “Internet computing”, generând un semnal
în sistem constând în: centralizarea resurselor informa]ionale (baze de date sau metadate,
29
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
depozite de date, aplica]ii), utilizarea browsere-lor de pe unit`]i locale, pentru a putea accesa
resursele informa]ionale, mobilitate [i conectivitate.
În acest sens, se observ` [i o concentrare mai mare a institu]iei spre îndeplinirea
sarcinilor specifice, cresc#nd rolul furnizorilor de servicii [i solu]ii informatice în realizarea
aplica]iilor [i a infrastructurii. Exist` dou` op]iuni principale în acest sens: externalizarea/outsourcing,
care implic` fazele ciclului de via]` ale unui sistem informatic (proiectare, implementare,
între]inere, dezvoltare) [i g`zduirea/hosting, care implic` p`strarea [i exploatarea curent`
a sistemului [i a informa]iilor procesate. Sigur c`, dac`, în zona companiilor, se ajunge
pân` la a încredin]a furnizorului inclusiv sarcina de exploatare a aplica]iilor [i de p`strare
a datelor, în domeniul militar nu se va pune problema la fel. Dar, orientarea spre centralizare
[i globalizare exist`.
Outsourcing-ul ar putea fi opera]ionalizat în armat` pân` la proiectarea, dezvoltarea
[i implementarea în comun, cu furnizorul, a unor solu]ii TIC, timp în care se face [i transferul
de cuno[tin]e, se cap`t` acele informa]ii indispensabile [i se preg`tesc oameni care s` asigure
func]ionarea, în condi]ii reale, a sistemelor. De asemenea, el se manifest` în exploatarea
în comun a unor resurse comune, canale de comunica]ie sau servicii care, \n felul acesta,
devin mai accesibile [i eficiente pentru sectorul militar, reducând, astfel, efortul bugetar.
Hosting-ul este prezent în zona Internetului, companiile provider asigurând [i g`zduirea
site-urilor publice ale diferitelor structuri militare. Unul dintre domeniile de mare interes
din armat`, inclusiv din Armata noastr`, la acest moment îl constituie managementul
resurselor umane [i al carierei, domeniu în care TIC au un poten]ial imens de manifestare.
Am prezentat în unele abord`ri ceea ce s-a realizat [i ce se dore[te a se realiza în acest
domeniu, sistemele existente [i cele proiectate a se realiza. Deoarece, în cele mai multe
cazuri, se consider` c` un sistem informatic pentru resurse umane se refer` doar la gestiunea
personalului, respectiv a informa]iilor referitoare la persoane, trebuie spus c`, în managementul
personalului [i al carierei, rolul TIC nu se opre[te aici. Sigur c` acest mod de manifestare
al TIC în domeniul managementului personalului [i al consilierii carierei este dependent
de dezvoltarea tehnologic` în domeniul informaticii (calculatoare cu resurse de stocare
a datelor [i vitez` de reg`sire a acestora, sisteme multimedia, dezvoltarea re]elelor
[i a canalelor de comunica]ie).
În general, în domeniul consilierii carierei se folosesc programe care s` sprijine
atât managerul, cât [i persoana în informare [i \n luarea unei decizii. Câteva tipuri
de asemenea programe se refer` la:
• eviden]a [i reg`sirea informa]iei despre o persoan` sau un post;
• punerea în coresponden]`, de c`utare [i alegere a celei mai bune solu]ii în repartizarea
unei resurse umane pe un post, acel “om potrivit la locul potrivit”;
• informarea privind diferite elemente care trebuie aduse la cuno[tin]a indivizilor: posturi
libere, descrierea acestora [i a cerin]elor de post, posibilit`]i de [colarizare-instruire,
criterii de selec]ie a personalului;
• autoevaluarea [i realizarea unui profil personal prin m`surarea unor aptitudini, teste
de personalitate;
• sprijinirea lu`rii deciziilor [i previzionarea carierei, propunând [i c`i sau variante
de urmat [i, \n sf#r[it, programe de simulare.
30
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Prin introducerea concep]iei privind managementul carierei militare trebuie avute
în vedere [i folosite toate aceste tipuri de aplica]ii, pentru a face mai eficient` [i transparent`
aceast` activitate. Se poate pune întrebarea: Dac` sunt atât de multe aplica]ii, atunci
mai este nevoie de managerul de carier` ?
Managerul de carier` va folosi toate aceste tipuri de aplica]ii tocmai pentru a lua decizii
mai bune, în condi]ii de eficien]` [i operativitate, el având de urm`rit [i de consiliat un num`r
\ntre 300 [i 500 de oameni.
Consilierea carierei se va manifesta nu numai pentru cei care, la un moment dat,
trebuie asigna]i unui post, ci [i pentru cei care urmeaz` sau doresc s` promoveze,
s`-[i perfec]ioneze preg`tirea, s`-[i continue sau s`-[i încheie contractul cu institu]ia militar`.
Argumentele care stau la baza utiliz`rii TIC în managementul carierei militare sunt de natur`
economic`, social` [i conceptual`, principalele argumente const#nd \n:
§ reducerea num`rului de persoane care va lucra în structurile de personal de la diferite
e[aloane [i \n transferul de competen]e c`tre managerii de carier`, cu consecin]e
\n sc`derea costurilor sociale ale consilierii [i orient`rii;
§ existen]a unor concep]ii [i reglement`ri bine conturate, care vor genera m`suri
corespunz`toare din partea managerilor de carier` [i a celor consilia]i, dar [i analize
mai clare, realizate pe informa]ii coerente [i fundamentate;
§ nevoia de transparen]`, de informare în regimul concuren]ial pentru ocuparea
posturilor sau a promov`rii, impar]ialitate, precizie, stabilitatea r`spunsurilor date
pentru acelea[i cereri.
Beneficiile aduse de utilizarea TIC în managementul carierei militare sunt numeroase,
\n general, relevante fiind:
º capacitatea managerului de a gestiona informa]ii diverse despre persoanele consiliate
[i de a previziona desf`[urarea carierei acestora;
º cre[terea capacit`]ii de stocare a datelor [i de reg`sire imediat`, de actualizare
într-un singur loc a acestor informa]ii, actualiz`ri care vor fi accesibile imediat
tuturor celor cu atribu]ii în domeniu;
º sporirea gradului de autonomie a celor consilia]i [i de informare a acestora cu privire
la criteriile de selec]ie, cerin]ele posturilor sau ale drumului în carier`, de instruire
[i specializare etc.;
º contactarea direct` a surselor de informare [i posibilitatea oferirii experien]ei
în situa]ii repetabile;
º sporirea gradului de realism al situa]iilor [i de reducere a gradului de incertitudine
prin simul`ri ale drumului în carier`;
º asigurarea unei flexibilit`]i lejere în modul de prezentare a datelor [i de stabilire
a criteriilor de selectare a informa]iilor.
Ca orice sistem, nici acesta nu va fi un sistem perfect. Utilizarea TIC aduce beneficii,
dar trebuie spus c` are [i unele dezavantaje. Avem \n vedere faptul c`:
Y administrarea [i asigurarea func]ion`rii permanente a echipamentelor sistemului
informatic solicit` informaticieni bine preg`ti]i, iar din partea celor care actualizeaz` datele
în sistem se solicit` precizie [i oportunitate;
Y programele nu sunt întotdeauna compatibile cu cererile sau a[tept`rile managerilor
sau ale celor consilia]i. Trebuie avut în vedere c` proiectarea [i dezvoltarea unui sistem
31
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
informatic care s` asiste managementul carierei militare se desf`[oar` în spiral`; astfel,
dezvoltarea sistemului va începe cu elementele de baz` [i oferirea solu]iilor, care vor fi
adaptate [i perfec]ionate [i la care se vor ad`uga permanent alte func]ii, în acela[i timp
cu reluarea [i perfec]ionarea procedeelor anterioare, toate aceste etape desf`[ur#ndu-se
simultan cu un supliment de aport bugetar de fiecare dat`;
Y permanent, canalele de comunica]ie trebuie s` fie sigure [i stabile. Având în vedere
c` este vorba de informa]ii cu privire la structurile [i personalul militar, este necesar`
protejarea canalelor de comunica]ie; de asemenea, asigurarea func]ion`rii continue a canalelor
de comunica]ie [i a site-urilor de informare constituie un element critic;
Y exist` o sensibilitate redus` a programelor de consiliere la diferen]ele individuale
ale celor consilia]i. Analiza se va face pe un fond de date asem`n`tor pentru to]i, f`r` a se avea
în vedere aspecte particulare sau nevoi de ordin personal.
Preocup`rile pentru integrarea treptat` a sistemelor TIC în actul consilierii carierei
militare sunt de actualitate [i trebuie s` aib` în vedere toate tipurile de aplica]ii [i sisteme
men]ionate. Acestea nu sunt înc` sistematice, din cauza lipsei unei concep]ii clar conturate
în acest domeniu, a lipsei de formare [i de expertiz` în domeniu, de mijloace tehnice,
precum [i a posibilit`]ilor de conectare la Intranetul militar sau la Internet [i a realiz`rii aplica]iilor.
Procesul de introducere a utiliz`rii sistemelor TIC în consilierea carierei trebuie sincronizat
[i cu activitatea de ini]iere atât a managerilor, cât [i a celor consilia]i în utilizarea acestor surse
de informare [i de orientare profesional`.
Deoarece managementul carierei militare este un proces relativ nou pentru institu]ia
noastr` militar`, având în vedere principiile care vor fi aplicate [i modul de operare în cadrul
s`u, putem face unele analogii cu societatea civil`, unde astfel de sisteme func]ioneaz`
[i dispun de aportul TIC. Desigur, m` voi referi doar la acele func]iuni care au cores-
pondent în domeniul militar.
În procesul de introducere a TIC în domeniul managementului carierei militare
trebuie pornit de la unele modele standard de sisteme [i servicii de orientare [i de consiliere.
Acestea ar putea fi, conform “International Journal for Education and Vocational Guidance”:
º modelul în cadrul c`ruia persoana necesit` sprijin înainte [i dup` utilizarea sistemului;
º modelul integrat, când sistemul este utilizat în cadrul unei alte interven]ii de orientare,
consiliere, permi]ând consilierului [i persoanei consiliate s`-l utilizeze împreun`;
º modelul progresiv, când utilizarea sistemului este precedat` sau urmat` de alte tipuri
de interven]ii (convorbirea, interviul, prezentarea în fa]a unei comisii).
Pornind de la accesul în sistemul militar [i pân` la momentul încheierii contractului,
respectiv a stagiului militar, fiecare persoan` ar trebui s` aib` posibilitatea de a accesa
informa]ii, bineîn]eles, nesecrete, privind organiza]ia în care dore[te s` p`trund`, pozi]iile
[i cerin]ele acestora, criteriile de selec]ie, restric]iile sistemului [.a.m.d., toate acestea
pe baza sistemelor TIC.
Pentru perioada de recrutare-selec]ie este important ca persoanele s` se poat` documenta
în ceea ce prive[te armele [i specialit`]ile militare în care se face instruirea, cerin]ele psihologice,
cele de instruire [i capacitate func]ional` pe care trebuie s` le îndeplineasc`, institu]iile
abilitate s` asigure instruirea pentru acele sectoare ale domeniului militar. În aceast` etap`,
paginile web de furnizare a informa]iilor sunt foarte importante [i constituie un element
32
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
important al modului în care se face publicitate [i se asigur` stârnirea interesului pentru intrarea
în sistem.
În perioada de instruire, personalul trebuie informat asupra posibilit`]ilor de repartizare
pe posturi libere. Poate c`, din aceast` etap`, intr` oarecum în scen` [i managerul de carier`,
care, pe baza calit`]ilor recunoscute ale individului, poate deja s`-l consilieze în primul pas
în carier`. Bazele de date privind posturile, cerin]ele acestora, criteriile de selec]ie
pentru accederea la post, misiuni urm`toare de pe acea pozi]ie sunt tot at#tea informa]ii
ce vor fi accesate de manager [i/sau individ prin sistemele TIC.
|n perioada activit`]ii în armat`, individul va fi interesat de posturi libere, de cre[terea
nivelului de instruire [i de criteriile de promovare. Aceste informa]ii trebuie s` stea
la dispozi]ia sa, dar [i a managerului, care va trebui s` beneficieze de: mijloace de colectare
a informa]iilor despre persoanele care fac obiectul analizei la un moment dat, localizarea
indivizilor în structura militar`, criterii [i priorit`]i de organizare a indivizilor în ierarhii,
proiectarea carierei individului pe baza cerin]elor Ghidului carierei militare [i a cerin]elor
exprimate de acesta etc. Aceast` perioad` constituie, de fapt, miezul problemei manage-
mentului carierei [i solicit` cele mai multe resurse ale sistemelor TIC. Sistemul de eviden]`
informatizat` cap`t` un rol major în aceast` etap`, neomi]#nd faptul c` el trebuie alimentat
permanent cu date, înc`rcare care trebuie început` înc` din fazele anterioare – recrutare,
selec]ie, trainning.
Se uit` c`, de fapt, colectarea datelor este o activitate mare consumatoare de resurse
[i are un caracter permanent. Am prezentat în demersurile editoriale anterioare faptul
c` am introdus în exploatare dou` sisteme informatice (RMS3 [i MRU-1) care asigur`
atât gestiunea structurilor [i a posturilor, cât [i colectarea datelor de personal din teritoriu
pentru persoanele aflate în fazele de recrutare-încorporare, serviciu activ [i în rezerv`.
Aceste sisteme, de[i nu asigur` un grad de performan]` ridicat [i nu sunt realizate în tehnologii
deosebite, au, totu[i, importan]a lor tocmai prin faptul c` au impus un anumit standard
în eviden]a informatizat` [i permit centralizarea datelor într-un singur format.
La momentul intr`rii în func]iune a Sistemului Informatic pentru Managementul Resurselor
Umane (SIMRU), toate aceste date din cele dou` sisteme existente [i între]inute la zi
vor fi transferate imediat în noile baze de date. Se va reduce, astfel, cu mult perioada
de opera]ionalizare a noului sistem [i, totodat`, efortul de culegere sau de procesare a datelor.
Bazele de date, paginile web, programele de evaluare [i simulare a traiectoriei carierei
sunt instrumente informatice care vor fi foarte solicitate de managerul de carier`.
Dac` Internetul ofer` posibilit`]i deosebite în via]a civil` în domeniul consilierii în carier`,
în domeniul militar, Intranetul va constitui sau ar trebui s` constituie pentru viitor o cale
des utilizat` atât de c`tre managerii de carier`, cât [i de c`tre cei consilia]i. Intranetul va oferi
posibilitatea comunic`rii interactive dintre cei doi parteneri, precum [i accesul la informa]ii.
Managerul de carier` va trebui s` [tie s` foloseasc` aceste mijloace de comunicare
[i de diseminare a informa]iilor [i, \n acela[i timp, s` fie con[tient c` Intranetul va reprezenta
numai resursa, un instrument deci, [i nu un înlocuitor al activit`]ii sale.
În Intranet vor putea fi accesate pagini web con]inând informa]ii necesare personalului
militar privind posturi pentru care se organizeaz` concursuri, criteriile de selec]ie, programe
de autoevaluare psihologic`, lingvistic` sau de alt` natur`, adrese Intranet sau Internet
33
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
necesare. Aceste pagini vor fi între]inute prin grija managerilor de carier` care vor trebui
s` prezinte în fiecare etap` noile reglement`ri sau posibilit`]i pentru informarea celor interesa]i.
Motoarele de c`utare [i bazele de date vor fi accesibile pe Intranet tuturor celor interesa]i,
a[a cum, acum, anumite informa]ii se reg`sesc în publica]ii sau \n buletinele informative.
Anumite reglement`ri în domeniul managementului carierei vor putea fi accesibile
sub forma unei aplica]ii de tip “LEXMIL”, în care se vor reg`si ordinele, instruc]iunile
[i regulamentele aflate în vigoare. Jurnalele electronice vor asigura accesul la informa]ii
privind posturile libere, cerin]ele posturilor, concursurile organizate sau cele care urmeaz`
a se organiza [i cerin]ele acestora.
Simul`rile computerizate vor asigura managerilor de carier` testarea solu]iilor proiectate
pentru diferite situa]ii [i supervizarea deciziilor.
Serviciul de chat poate fi un mod operativ de comunicare cu managerii de carier`
[i g`sirea de solu]ii prin consilierea direct`. Software-ul destinat autoaprecierii poate consta
din pagini web cu chestionare pe diferite probleme, care constituie baz` de selec]ie
pentru manageri, \n diferite situa]ii.
Putem conchide c` sistemele TIC vor asista managerii în procesul de decizie
privind consilierea carierei militare, iar aceast` activitate va c`p`ta, datorit` acestor sisteme,
câteva caracteristici deosebite, astfel: va fi interactiv` [i integrat`, bazat` pe resursele
informa]ionale ale lumii reale, colaborativ` [i orientat` spre tehnologiile media.
Practic, întreaga activitate de management al carierei va avea ca suport informa]ional
sistemele de tehnologia informa]iei [i comunic`rii.

Referin]e bibliografice
• International Journal for Education and Vocational Guidance, vol. 2, 2002.
• Dr`g`nescu, M., Societatea informa]ional` [i a cunoa[terii. Vectorii societ`]ii cunoa[terii, \n De la societatea
informa]ional` la societatea cunoa[terii, Bucure[ti, Editura Tehnic`, 2003.
• Costake, N., Trei scenarii pentru societatea informa]ional` în România, \n “Relansarea cre[terii
economice în România”, Simpozion [tiin]ific na]ional, Bucure[ti, Editura Economic`, 2000.
• {tefan Cojanu [i colaboratorii, Studiul “Cu privire la tendin]ele dezvolt`rii domeniului tehnologiei
informa]iei”, 2002, www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st.

34
 ELEMENTE CONCEPTUALE SI , ACTIONALE
,
PRIVIND PREGÃTIREA SI
, DESFÃSURAREA
,
OPERATIILOR
, DE STABILITATE ,SI ÎN SPRIJINUL PÃCII
General-maior Ioan CIUPEI

D
ificult`]ile [i complexitatea opera]iilor întrunite multina]ionale sunt generate
de faptul c` ele se organizeaz` [i se desf`[oar` într-un mediu interna]ional
supus ingerin]elor [i schimb`rilor imprevizibile de natur` politic` ce sunt generate
la nivelul factorilor de decizie apar]inând organiza]iilor interna]ionale ce au ini]iat opera]ia.
Acest lucru determin` planificatorii s` adopte o metod` de planificare de maxim` flexibilitate
[i adaptabilitate, dispus` permanent revizuirii [i ad`ugirii de elemente noi la m`surile
[i misiunile prev`zute ini]ial pentru îndeplinirea obiectivelor strategice sau opera]ionale.
Implicarea tot mai mare a Alian]ei Nord-Atlantice în opera]ii non-Articol V, de r`spuns
la crize, a determinat adoptarea unor procedee de planificare specifice, care trebuie
cunoscute [i aplicate de c`tre statele ce-[i afirm` disponibilitatea de participare la acest gen
de opera]ii.
Stabilirea aranjamentelor multina]ionale de comand` [i control (figura 1) pentru preg`tirea
[i desf`[urarea opera]iilor condi]ioneaz` utilizarea [i sprijinirea for]elor dislocate în zona
de opera]ii. |n conducerea [i executarea opera]iilor întrunite multina]ionale se aplic`

NATO NA}IUNEA MINISTERUL Comandamentul permanent

ONU/OSCE CONDUC~TOARE AP~R~RII NA}IUNII al na]iunii conduc`toare
CONDUC~TOARE al For]elor |ntrunite
ALTE NA}IUNI
Legenda Comandament Celula de coordonare na]ional`
Comanda al contingentului na]ional a na]iunii conduc`toare
Comanda
na]ional` Statul Major Statul Major
Coordonare al contingentului na]ional al na]iunii conduc`toare

Centrul logistic
Componenta Componenta Componenta
\ntrunit
naval` terestr` aerian` multina]ional

Subunit`]i Subunit`]i Subunit`]i Subunitate Subunitate

Subunit`]i Subunit`]i Subunit`]i
navale navale terestre aerien` de sprijin
terestre aeriene de sprijin
multina]ionale ale no]iunii ale no]iunii a no]iunii a no]iunii
multina]ionale multina]ionale
conduc`toare conduc`toare multina]ionale conduc`toare conduc`toare
Dup` Doctrina pentru Opera]iile |ntrunite Multina]ionale, Bucure[ti, 2001, p. 129.

Figura 1: Model ilustrativ al aranjamentelor de comand` [i control multina]ionale

35
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
urm`toarele principii: unitatea de comand`; continuitaitea comenzii; structura de comand`
clar` [i bine definit`; integrarea comenzii; descentralizarea; cooperarea [i în]elegerea reciproc`.
Unitatea de comand`. Conducerea opera]iilor [i trebuie s` fie ierarhic`. Potrivit situa]iei concrete
militare multina]ionale este rezultatul deciziilor [i ori de c#te ori este necesar, conducerea [i ordinele
colective luate de c`tre guvernele suverane \n cadrul c`tre comandan]ii subordona]i vor include [i misiuni
coali]iei sau alian]ei. Baza deciziilor o reprezint` pentru anumite elemente ale for]elor, care sunt subiect
scopurile [i interesele comune. Unitatea de comand` al unor limit`ri impuse prin ordine suplimentare.
asigur` coeziunea necesar` planific`rii, organiz`rii Integrarea comenzii. Structura de comand`
[i execut`rii opera]iilor. Unitatea de comand` trebuie s` asigure ac]iunea concertat` a capacit`]ilor
se realizeaz` prin \nvestirea cu autoritatea necesar` militare ale categoriilor de for]e ale unei singure
a unui singur comandant, pentru a conduce [i a coordona sau a mai multor na]iuni, astfel încât s` se realizeze
ac]iunile for]elor [i mijloacelor. Rela]iile de comand` decisiv [i eficient obiectivele opera]ionale vizate
prin care aceast` autoritate se realizeaz` sunt deter- de comandantul for]elor întrunite.
minate, \n principal, de componen]a For]ei |ntrunite. Descentralizarea. Responsabilitatea unui coman-
Pentru asigurarea unit`]ii de comand`, comandantul dant al For]ei |ntrunite Multina]ionale pentru înde-
For]ei |ntrunite va de]ine controlul opera]ional plinirea misiunii este indivizibil`. Descentralizarea
asupra tuturor for]elor în cadrul zonei de opera]ii. implic` posibilitatea deleg`rii de autoritate c`tre sub-
Continuitatea comenzii. Unitatea de comand` ordona]i. Comandan]ii subordona]i [i cei delega]i
va fi înt`rit` prin asigurarea continuit`]ii comenzii cu autoritate trebuie s` raporteze inten]iile lor,
pe durata opera]iilor întrunite multina]ionale. obiectivele urm`rite [i s` asigure for]elor subordonate
Autoritatea de comand` ierarhic superioar`, pe baza condi]iile necesare pentru îndeplinirea misiunilor.
consult`rii cu comandantul For]ei |ntrunite Cooperarea [i în]elegerea reciproc` asigur`
Multina]ionale, trebuie s` stabileasc` o succesiune fundamentul încrederii, având la baz` aplicarea
a transmiterii comenzii. comun` a doctrinei întrunite. Familiarizarea cu pro-
Structur` de comand` clar` [i bine definit`. cedeele standard de operare se realizeaz` prin exerci]ii
Structura sistemului de comand` [i control este întrunite multina]ionale.
Având în vedere dificult`]ile deosebite de realizare a unit`]ii de efort în opera]iile
multina]ionale, pe timpul preg`tirii [i desf`[ur`rii acestora se au în vedere urm`torii factori
specifici: scopurile [i obiectivele alian]ei (coali]iei); doctrinele militare [i preg`tirea for]ei;
tehnica de lupt`; diferen]ele culturale; limbajul; lucrul în echip` [i încrederea.
Gradul de standardizare [i interoperabilitate asigur` eficien]a cooper`rii [i a în]elegerii
reciproce a ac]iunii întrunite multina]ionale.
Referitor la conceptul de opera]ii întrunite multina]ionale (Multinational Combined
Joint Operations), în cadrul NATO, acestea sunt opera]ii la care particip` for]e adunate
din dou` sau mai multe ]`ri [i cel pu]in dou` categorii de for]e armate.
Conceptul de opera]ie aliat` \ntrunit` (Allied Joint Operation) se refer` la tipul
de opera]ii la care particip` for]e apar]inând numai ]`rilor membre ale NATO.
La opera]iile întrunite multina]ionale pot participa urm`toarele tipuri de for]e
armate: • for]ele comandate (Command Forces), care se afl` înc` din timp de pace
sub comand` opera]ional` (Operational Command) sau sub control opera]ional (Operational
Control) NATO; • for]e subordonate operativ (Assigned Forces), prev`zute pentru ac]iuni
sub controlul NATO; • for]e care sunt prev`zute pentru ac]iuni viitoare sub comand`
NATO (Earmarked Forces), destinate s` înt`reasc` for]ele angajate ini]ial.
Pentru desf`[urarea acestor opera]ii, NATO utilizeaz` diferite modele pentru organizarea
unit`]ilor multina]ionale. Conceptul de for]` \ntrunit` multina]ional` (Combined Joint
Task Force – CJTF, figura 2), specific` nivelului operativ, reprezint` o adaptare a structurilor
Alian]ei Nord-Atlantice la evolu]ia mediului de securitate european.
36
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
COMANDAMENTUL Aceasta asigur` ges-
FOR}EI |NTRUNITE MULTINA}IONALE tionarea, de c`tre NATO,
Componenta Componenta Componenta For]e Componenta
a noilor provoc`ri la adresa
terestr` aerian` naval` speciale logistic` stabilit`]ii [i securit`]ii
Componenta [i ofer` posibilitatea ]`rilor
de desant maritim din afara Alian]ei de a parti-
Componenta Comanda cipa la acest proces.
Comandantul componentei terestre a For]elor |ntrunite
Terestr`
Aerian` Comandantul componentei aeriene a For]elor |ntrunite
Conceptul are în vedere
Naval` Comandantul componentei navale a For]elor |ntrunite realizarea urm`toarelor
For]e speciale Comandantul componentei For]elor Speciale a For]elor |ntrunite
Desant maritim Comandantul componentei de desant maritim a For]elor |ntrunite
obiective:
Logistic` Comandantul componentei logistice a For]elor |ntrunite Y NATO trebuie s` aib`
Dup` Doctrina pentru Opera]ii |ntrunite Multina]ionale, Bucure[ti, 2001, p. 128. capacitatea de a ac]iona
Figura 2: Componentele unei for]e \ntrunite multina]ionale [i în afara teritoriului Alian]ei
[i de a disloca în timp scurt for]e multina]ionale întrunite, necesare gestion`rii situa]iilor
de criz` ap`rute;
Y necesitatea cre`rii unei structuri de comand` modulare, care s` asigure participarea
statelor nemembre NATO la opera]ii multina]ionale;
Y stabilirea unui cadru comun pentru utilizarea unor facilit`]i NATO de c`tre UE.
For]a |ntrunit` Multina]ional` are m`rime [i compunere variabile, alc`tuite
din structuri apar]inând mai multor categorii de for]e ale armatei, din diferite ]`ri participante,
organizat` pentru opera]ii de stabilitate [i de sprijin [i necesit` conducere multina]ional`,
care s` înglobeze toate categoriile de for]e, prin intermediul unui comandament.
Opera]iile întrunite multina]ionale, care se desf`[oar` sub conducerea NATO,
sunt coordonate de c`tre comandantul comandamentului NATO, desemnat s` genereze
comandamentul CJTF. Acesta are responsabilitatea de a numi comandantul For]ei |ntrunite
Multina]ionale, de a elabora Directiva de misiune [i de a coordona desf`[urarea opera]iei
ini]iate prin mandatul ONU/OSCE.
Opera]iile întrunite multina]ionale, conduse nemijlocit de ONU/OSCE, sunt coordonate
de c`tre [eful misiunii, care este reprezentantul special al conduc`torului organiza]iei
de securitate ce autorizeaz` misiunea.
Comandantul contingentului na]ional este desemnat de c`tre autorit`]ile na]ionale
abilitate [i are rolul de a coordona for]ele na]ionale destinate particip`rii la opera]ia
întrunit` multina]ional`. Acesta prezint` comandantului For]ei |ntrunite Multina]ionale
recomand`rile conducerii na]ionale, informeaz` autorit`]ile na]ionale asupra modului
de îndeplinire a misiunilor de c`tre contingentul na]ional, precum [i despre cerin]ele impuse
de evolu]ia opera]iilor.
Transferul de autoritate este modalitatea prin care se asigur` eficien]a opera]iilor
întrunite desf`[urate de o for]` întrunit` multina]ional`, cu respectarea suveranit`]ii
statale a na]iunilor care o compun, precum [i a principiilor [i regulilor de drept interna]ional.
Transferul de autoritate se face pe baza documentelor oficiale care preced participarea
for]elor na]ionale în cadrul unei for]e \ntrunite multina]ionale.
Transferul de autoritate se materializeaz` pe m`sur` ce for]ele ajung în teatrul
de opera]ii la timpul stabilit de c`tre comandantul for]ei. Comandantul contingentului,
care pune la dispozi]ie for]ele, transfer` controlul opera]ional al acestora c`tre comandantul
37
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
For]ei |ntrunite Multina]ionale. Transferul de autoritate se materializeaz` într-un document
în care se reglementeaz` rela]iile de comand` \ntre For]a |ntrunit` Multina]ional`
[i contingentele na]ionale.
Ca urmare a transferului de autoritate, unit`]ile intr` sub comanda comandantului
for]elor alian]ei sau coali]iei, iar comandantul for]elor na]ionale men]ine atributele
netransferabile ale comenzii depline a propriilor for]e, l`sând doar comanda operativ`
la dispozi]ia conducerii militare a alian]ei (coali]iei).
Procesul de ini]iere [i desf`[urare a unei opera]ii multina]ionale destinate rezolv`rii
unei situa]ii de criz` are ca fundament juridic Carta ONU.
|n conformitate cu prevederile Capitolului VIII din Cart`, organiza]ia mondial` poate
abilita organiza]iile regionale s` monitorizeze [i s` conduc` for]ele \ntrunite multina]ionale,
sub mandatul s`u, \n zonele unde î[i exercit` autoritatea.
OSCE, organiza]ie european` regional` de securitate, din care fac parte ]`rile europene
plus SUA [i Canada, poate s`-[i asume responsabilitatea ini]ierii [i conducerii unei opera]ii
multina]ionale sub mandat ONU.
Conceptul Strategic al Alian]ei consacr` hot`rârea de participare cu for]e la mana-
gementul crizelor Comandantul poate conduce Coordonarea de c`tre
“\n afara zonei de res- faze independent ori \mpreun` statul major
cu statul major este continu` \n sus [i \n jos
ponsabilitate” a NATO,
PRIMIREA MISIUNII
la solicitarea ONU
v emiterea \ndrum`rii ini]iale a comandantului
sau a OSCE. Ordin de avertizare
Planificarea (preliminar)
[i luarea deciziilor ANALIZA MISIUNII
în opera]iile întrunite v aprobarea misiunii rev`zute;
v stabilirea inten]iei comandantului;
multina]ionale v emiterea dispozi]iei comandantului;
(figurile 3 [i 4) v aprobarea cererilor de informa]ii critice
ale comandantului.
reprezint` un proces Ordin de avertizare
(preliminar)
complex, ce se desf`-
[oar` în baza unui do- ELABORAREA CURSURILOR AC}IUNILOR
cument de ini]iere, ANALIZA CURSURILOR AC}IUNILOR
(Joc de r`zboi)
denumit Orientarea
de planificare a coman- ESTIMAREA COMPARAREA CURSURILOR AC}IUNILOR ALE ESTIM~RI
STATULUI
COMAN-
dantului, având ca ele- DANTULUI APROBAREA CURSULUI OPTIM AL AC}IUNILOR MAJOR
(proces continuu)
ment central definirea (proces continuu) v aprobarea cursului ac]iunii;
v definitivarea inten]iei comandantului;
clar` a misiunii. v precizarea caracterului antrenamentului/
Opera]iile repeti]iei;
v precizarea tipului de ordin.
întrunite multina- Ordin de avertizare
]ionale comport` (preliminar)

o serie de particularit`]i ELABORAREA ORDINELOR

v aprobarea ordinului |n orice moment
privind formele, proce- pe timpul execu]iei
[i evalu`rii, situa]ia
deele [i tehnicile v Responsabili- REPETI}IE poate cere
tatea coman-
de ac]iune folosite, dantului EXECU}IE {I EVALUARE
re\nceperea
procesului
care difer` fa]` de cele Dup` Doctrina pentru Opera]ii |ntrunite Multina]ionale, Bucure[ti, 2001, p. 159.
utilizate în ac]iunile Figura 3: Procesul elabor`rii deciziei militare

38
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
DATE DE INTRARE DATE DE IE{IRE de lupt` clasice. De[i legile
• Misiune primit` de la coman- u |ndrumarea (orientarea) [i principiile luptei armate
damentul e[alonului superior PRIMIREA ini]ial` a comandantului
sau dedus` de c`tre coman- MISIUNII • Ordinul de avertizare nr. 1 r`mân, în principiu, acelea[i,
dant (statul major) (ini]ial)
au loc o serie de muta]ii
• Datele ini]iale de cercetare
• Ordinul/planul e[alonului
superior pentru preg`tirea ANALIZA a c#mpului de lupt` de ordin conceptual
ini]ial` a c#mpului de lupt` MISIUNII
u Misiunea rev`zut`
u Inten]ia comandantului
[i procedural, care angre-
• Estim`rile statului major
• Date certe [i presupuneri u |ndrumarea comandantului neaz` alte modalit`]i
• Ordinul de avertizare nr. 2
• Misiunea rev`zut` • Produsele statului major de întrebuin]are [i mani-
• Orientarea comandantului • Activitatea de stabilire
• Inten]ia comandantului a c#mpului de lupt` festare a acestora.
• Aprecierile [i rezultatele acti-
vit`]ii statului major
• Deplasarea preliminar` De regul`, opera]iile
• Cursurile ac]iunilor inamicului ELABORAREA • Expuneri [i schi]e întrunite multina]ionale
• Cursul ac]iunii inamicului; CURSURILOR
• Expuneri [i scheme despre AC}IUNILOR (de stabilitate) se desf`-
cursul ac]iunii
• Cursul ac]iunii elaborat [oar` \n sprijinul p`cii
de c`tre statul major [i pentru rezolvarea
• Rezultatele jocului de r`zboi
• Rezultatele jocului de r`zboi ANALIZA
• Organizarea pentru misiune unor situa]ii conflictuale
• Criteriile stabilite CURSURILOR • Misiunea unit`]ilor subordo-
AC}IUNILOR nate
[i de criz`, iar tehnicile
• Cerin]ele [i informa]ii critice [i procedeele folosite
ale comandantului
sunt puternic influen]ate
COMPARAREA • Matricea deciziei
CURSURILOR de deciziile politice.
AC}IUNILOR Termenii de referin]`
• Matricea deciziei APROBAREA
u Aprobarea cursului ac]iunii
u Definitivarea inten]iei coman-
care se folosesc pe timpul
CURSURILOR dantului particip`rii la opera]iile
AC}IUNILOR u Precizarea tipului de ordin
u Precizarea tipului de repeti]ie întrunite multina]ionale
• Cursul de ac]iune aprobat
u Lista obiectivelor favorabile
de mare interes
sunt stabili]i de c`tre
ELABORAREA
u Plan de opera]ii/Ordin ONU sau organismul
ORDINELOR de opera]ii care subordoneaz` For]a
NOTA 1: u denot` responsabilitatea comandantului
NOTA 2: • la baza \ntregului proces stau estim`rile continue ale comandantului [i ale statului major |ntrunit` Multina]ional`,
Dup` Doctrina pentru Opera]ii |ntrunite Multina]ionale, Bucure[ti, 2001, p. 160. în scopul desf`[ur`rii
Figura 4: Date de intrare [i ie[ire \n cadrul statului major ac]iunilor în conformitate
cu prevederile stabilite în mandat [i cu situa]ia concret`. Comandantul For]ei |ntrunite
Multina]ionale trebuie s` asigure întocmirea unor procedee de operare standard, care s` con]in`
suficiente detalii pentru suplinirea minusurilor [i, eventual, a ambiguit`]ilor termenilor de referin]`.
Documentele de baz` în opera]iile întrunite multina]ionale asigur` autoritatea legal`
[i definesc parametrii opera]iilor. Acestea sunt: mandatul; Acordul privind statutul for]elor
(SOFA); Regulile de angajare (ROE).
Dup` cum subliniam, opera]iile întrunite multina]ionale sunt ac]iuni militare la care particip`
dou` sau mai multe state, cu for]e militare de m`rimi diferite, apar]inând mai multor categorii
de for]e ale armatei, aflate sub control politic [i comand` unic`. Nu exist` îns` o singur`
doctrin` pentru ac]iunea multina]ional` [i fiecare alian]` sau coali]ie elaboreaz` propriile
protocoale, memorandumuri [i planuri de opera]ii.
|n cadrul NATO se poate desemna, \n mod excep]ional, o na]iune conduc`toare,
când to]i membrii Alian]ei plaseaz` for]ele sub controlul unei singure ]`ri, prin transfer
de autoritate, sau se constituie un comandament cu stat major întrunit, care are în subordine
atât unit`]i multina]ionale, cât [i na]ionale.
39
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
|n cadrul unei coali]ii, ac]iunea multina]ional` are loc în afara leg`turilor stabilite
prin Alian]`, de regul`, pentru situa]ii unice, într-un domeniu specific, strict determinat,
de interes comun. Se poate stabili o na]iune conduc`toare, de regul` na]iunea care asigur`
cea mai mare parte a for]elor [i mijloacelor, precum [i baza sprijinului logistic [i informa]ional.
Dat fiind faptul c` securitatea colectiv` este un scop strategic al NATO, planificarea
pentru opera]ii multina]ionale va fi realizat` \n cadrul planific`rii de Alian]`.
Obiectivele, strategiile securit`]ii colective [i planurile de opera]ii multina]ionale
sunt elaborate în conformitate cu procedeele individuale de tratat sau de alian]`. Planificarea
deliberat` a opera]iilor întrunite multina]ionale este realizat` de c`tre structuri na]ionale,
potrivit doctrinei [i procedeelor agreate la nivelul Alian]ei. |n general, mare parte din informa]iile
[i orient`rile asigurate pentru opera]iile multina]ionale de Alian]` sunt conceptual aplicabile
[i ac]iunilor multina]ionale de coali]ie.
|n cadrul fiec`rui teatru de ac]iuni militare, în cazul unei alian]e sau coali]ii, de regul`,
se stabile[te un comandant [i o na]iune conduc`toare, aceasta fiind cea care asigur` majoritatea
for]elor [i mijloacelor. Reprezentan]ii acesteia, \n cadrul lan]ului de comand`, r`spund
de elaborarea planurilor de opera]ii [i coordoneaz` planificarea de alian]` sau coali]ie
cu planificarea opera]iei întrunite multina]ionale.
Privind preg`tirea [i desf`[urarea opera]iilor multina]ionale de stabilitate [i de sprijin,
apreciem c` problema principal` o constituie sincronizarea elementelor capacit`]ii de ac]iune
[i realizarea unit`]ii de comand` [i de efort, pentru exploatarea la maximum a posibilit`]ilor
grup`rii multina]ionale.
Opera]iile de stabilitate se desf`[oar` dup` principii specifice, cu respectarea, în func]ie
de situa]ie, a principiilor caracteristice luptei armate.
Principiile specifice ale opera]iilor de stabilitate constau \n:
• definirea clar` a obiectivului, care presupune • perseveren]a, ce presupune preg`tirea
integrarea tuturor opera]iilor pentru realizarea scopului pentru aplicarea [i folosirea constant`, pentru un timp
strategic; îndelungat, a for]elor, în func]ie de misiunea primit`
• unitatea de efort în opera]iile de stabilitate, [i de evolu]iile politico-militare din zon`;
care impune, ca [i în lupta armat`, realizarea • utilizarea for]ei \n mod selectiv, aceasta const#nd
direc]ion`rii ac]iunilor tuturor for]elor [i a mijloacelor \n utilizarea for]ei \n concordan]` cu obiectivul urm`rit
c`tre realizarea scopului comun; [i cu situa]ia concret`, având în vedere misiunea
• siguran]a opera]iilor, realizat` pe baza [i limit`rile politice [i legale impuse;
dreptului la autoap`rare împotriva ac]iunilor ostile; • ac]iunea decisiv` pentru prevenirea escalad`rii,
• restric]ionarea, care reprezint` riposta armat` const#nd în urm`rirea energic` a obiectivelor propuse
aplicat` cu pruden]` [i care vizeaz` realizarea [i, la nevoie, \n aplicarea hot`rât` a for]ei;
unui echilibru între desf`[urarea în siguran]` a ope- • în]elegerea poten]ialului pentru consecin]e
ra]iilor de stabilitate [i obiectivul politic propus; nedorite ale ac]iunilor individuale ale unit`]ilor mici
• legitimitatea, care deriv` din percep]ia – un principiu determinat de natura volatil` [i înc`rc`tura
conform c`reia este îndrept`]it` prezen]a for]ei politic` a majorit`]ii opera]iilor de stabilitate [i de sprijin;
[i a opera]iilor executate de c`tre aceasta, având auto- • etalarea capacit`]ii de a folosi for]a, \ntr-o manier`
ritatea de a folosi mijloacele adecvate pentru realizarea neamenin]`toare, const#nd în demonstrarea puterii
scopurilor stabilite prin conven]ii recunoscute de lupt` [i a hot`rârii de a o folosi la nevoie, \n a[a fel
de c`tre p`r]ile contractante; încât s` nu provoace o reac]ie nedorit`.
|n plus, în opera]iile de sprijin se urm`resc: asigurarea sprijinului fundamental
unui num`r cât mai mare de oameni; stabilirea periodic` a eficacit`]ii opera]iei; transferul
execu]iei c`tre institu]iile civile, imediat ce este posibil.
Privind sistemul logistic în cadrul opera]iilor de stabilitate, acesta se bazeaz`
pe principiul c` statele membre, participante la o anumit` opera]ie sub mandat ONU [i condus`
40
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
nemijlocit de aceasta, î[i asigur`, cu mijloacele proprii, sprijinul logistic necesar pentru o perioad`
prestabilit` de 60 pân` la 120 de zile. Aceast` perioad` trebuie s` asigure posibilitatea
dispunerii în teren [i a opera]ionaliz`rii organelor logistice proprii ale ONU. Dup` încheierea
perioadei de autosus]inere logistic`, ONU asigur` continuitatea sprijinului logistic al for]elor
participante la opera]ie pe baza sistemului “na]iunii conduc`toare”.
Din “lec]iile înv`]ate” în Afganistan a rezultat c` problema coordon`rii sistemului logistic
este atât de important` [i, în acela[i timp, atât de dificil de realizat într-un cadru multina]ional,
încât s-a ajuns, de cele mai multe ori, la solu]ia transfer`rii responsabilit`]ii logistice
asupra unei singure na]iuni, solu]ie adoptat` [i de c`tre NATO, cu unele excep]ii.
|n privin]a doctrinei logistice, a gradului de mobilitate a sistemului logistic [i a nivelului
de operabilitate logistic`, a nivelurilor na]ionale ce pot fi opera]ionalizate, exist` mari diferen]e.
Na]iunile puternice, cu reale posibilit`]i, sprijin`, din punct de vedere logistic, celelalte
state spre a men]ine coeziunea for]elor armate multina]ionale, în interesul general al tuturor
statelor implicate.
Armata României particip` la opera]iile multina]ionale de stabilitate [i de sprijin,
în conformitate cu legisla]ia interna]ional` referitoare la folosirea for]elor armate [i cu obliga]iile
asumate de România pentru realizarea p`cii [i securit`]ii interna]ionale, precum [i cu legisla]ia
intern` privind folosirea for]elor armate în opera]ii de ap`rare [i men]inere a ordinii constitu-
]ionale, de interven]ie în situa]ii de urgen]` civil` [i de sprijin al autorit`]ilor publice.
|n acest sens, etapele preg`tirii [i particip`rii Armatei României, cu for]e [i mijloace,
la opera]ii de stabilitate/în sprijinul p`cii, în structuri multina]ionale, constau \n:
º primirea solicit`rilor din partea organismelor º aducerea for]elor [i mijloacelor aprobate
interna]ionale (ONU, OSCE, NATO); s` participe la misiune la nivelul de operativitate
º analiza oportunit`]ii particip`rii la misiune; solicitat de organismele interna]ionale;
º identificarea for]elor [i mijloacelor º organizarea [i executarea recunoa[terilor
care corespund cerin]elor opera]ionale ale misiunii; în viitorul teatru de opera]ii;
º ini]ierea demersurilor pentru ob]inerea º realizarea transferului de autoritate;
aprob`rilor Parlamentului României de participare º îndeplinirea misiunilor în concordan]`
la misiune [i ale Guvernului pentru finan]area acesteia; cu mandatul [i regulile de angajare specifice;
º notificarea, c`tre organismele interna]ionale, º asigurarea resurselor umane, materiale
a acceptului particip`rii, precum [i a for]elor [i mij- [i financiare pentru sus]inerea particip`rii la misiune,
loacelor angajate; pe întreaga durat` a mandatului încredin]at;
º negocierea particip`rii în cadrul contingen- º repatrierea for]elor [i mijloacelor;
telor altor state, încheierea memorandumurilor º sintetizarea concluziilor, sub forma “lec]iilor
de în]elegere [i a acordurilor tehnice; înv`]ate”.
Privind comanda [i controlul for]elor na]ionale pe timpul particip`rii la opera]iile
de stabilitate, în sprijinul p`cii [i la misiuni de pace sub egida ONU [i OSCE, România p`streaz`
autoritatea na]ional` asupra for]elor [i mijloacelor proprii, putând hot`rî, în func]ie de evolu]ia
situa]iei în teatrele de opera]ii, men]inerea, suplinirea sau retragerea acestora.
Pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin memorandumurile [i acordurile
încheiate, se execut` transferul de autoritate c`tre structurile de conducere ale organismelor
interna]ionale, mandatate s` conduc` opera]iile \ntr-o anumit` zon`: “Transferul
de autoritate const` \n cedarea temporar` a controlului opera]ional al contingentelor
na]ionale c`tre comandantul comandamentului for]ei de pace [i se execut` la intrarea
în teatrul de opera]ii”1.

1
Strategia \ntrebuin]`rii for]elor [i mijloacelor Armatei României \n opera]ii \n sprijinul p`cii, 2002-2004, p. 16.

41
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Cu toate acestea, consider`m c` executarea misiunilor în afara zonei de responsabilitate
[i modificarea regulilor de angajare, definite ini]ial, trebuie s` fie aprobate de c`tre autoritatea na]ional`.
Militarii români pot fi angaja]i în opera]ii de stabilitate pe teritoriul na]ional sau \n afara
acestuia, pe timp de pace, \n situa]ii de criz`, r`zboi sau postconflict.
Apreciem c` opera]iile de stabilitate trebuie s` fie integrate \n mod e[alonat în planurile
de opera]ii strategice [i politice ale statului român sau ale statului pe teritoriul c`ruia se desf`[oar`.
|n urma particip`rii unor unit`]i [i deta[amente constituite din Armata Român` la opera]ii
multina]ionale, \n afara teritoriului na]ional, rezult` c` opera]iile de stabilitate, de regul`,
sunt de lung` durat` [i presupun o serie de schimb`ri ale planului de opera]ie pe timpul
desf`[ur`rii acestora. Situa]iile des schimb`toare impun decizii rapide, luate de multe ori
f`r` parcurgerea tuturor etapelor procesului de preg`tire a opera]iei. Din “lec]iile înv`]ate”
în teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan a reie[it, uneori, c` rezolv`rile imediate
ale unor situa]ii ap`rute la nivel tactic pot modifica deciziile la nivel operativ sau chiar strategic.
De asemenea, datorit` eterogenit`]ii for]elor participante, militare [i civile, [i a importan]ei
ac]iunilor acestora, conducerea este de o complexitate aparte, iar ac]iunile unor unit`]i,
relativ mici, pot avea impact strategic. Cu toate acestea, caracterul eterogen al structurii
for]elor participante (unit`]i militare apar]inând mai multor na]iuni, cele de poli]ie, pompieri
sau organiza]iile civile na]ionale [i interna]ionale, agen]iile guvernamentale [.a.) nu trebuie
s` afecteze în nici un fel concentrarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
|n procesul preg`tirii [i desf`[ur`rii opera]iilor de stabilitate se hot`r`sc obiective
bine delimitate în timp [i \n spa]iu, unele dintre acestea fiind specifice, iar altele putând avea
final deschis. Comandan]ii sunt nevoi]i s` adapteze permanent obiectivele opera]iei în curs
de desf`[urare cu modific`rile survenite pe plan politic.
|ntregul efort pentru atingerea obiectivului final stabilit este coordonat pe baza planului
de opera]ie, av#ndu-se în vedere sincronizarea efectelor în timp [i \n spa]iu.
Eventualele neclarit`]i în stabilirea [i în]elegerea obiectivelor politice trebuie s` fie înl`turate
prin solicitarea ordinelor scrise de la e[alonul superior.
Cunoa[terea în profunzime [i aplicarea cu rigurozitate a regulilor de drept interna]ional
[i a legilor ]`rii reprezint` un factor determinant al succesului oric`rei opera]ii. |n situa]ia
în care opera]iile de stabilitate care exclud folosirea for]ei (pentru care mandatul politic
nu prevede impunerea, prin for]`, a obiectivului urm`rit) degenereaz` în lupt` armat`, unit`]ile
militare rup lupta (la ordin) [i se concentreaz` în raioanele de dislocare ordonate.
Pe timpul r`zboiului, unele for]e pot desf`[ura opera]ii de stabilitate, iar în perioada
postconflict, o cantitate de for]e [i mijloace participante la lupta armat` poate fi destinat`
s` treac`, la ordin, la opera]ii de stabilitate.
Opera]iile de stabilitate [i în sprijinul p`cii sunt caracterizate, în principal, prin: demasificarea
for]elor militare; concentrarea for]elor în punctele decisive; opera]iile vor fi întrunite [i prioritar
multina]ionale; reac]ie rapid` [i descurajant`; capacitate sporit` de manevr` la toate e[aloanele.
Putem aprecia c` elementele conceptuale [i ac]ionale privind preg`tirea [i desf`[urarea
opera]iilor multina]ionale de stabilitate [i de sprijin sunt specifice [i au un nivel evident
de particularitate, rezultat din contextul geopolitic [i geostrategic care le genereaz`.
Problema principal` a preg`tirii [i desf`[ur`rii opera]iilor multina]ionale de stabilitate
trebuie s` o constituie sincronizarea elementelor capacit`]ii de ac]iune [i realizarea unit`]ii
de comand` [i de efort pentru exploatarea la maximum a posibilit`]ilor grup`rii multina]ionale.

42
 MODELE DE ANALIZ| DECIZIONAL|
{I CONSECIN}ELE ADOPT|RII LOR
:N PROCESUL MANAGERIAL MILITAR
Locotenent George F. VOICU

O
rganiza]ia militar`, \n temeiul scopurilor pentru care a fost creat`, vitale
pentru existen]a oric`rei na]iuni, necesit` o gestionare special` a devenirii
ei. |n condi]iile subordon`rii unei forme organizatorice superioare, statul,
care \i \ntre]ine, prin fluxuri de resurse [i comenzi politice, existen]a, procesul de conducere
interior organiza]iei militare cap`t`, la r#ndul s`u, o dimensiune dialectic`, ale c`rei consecin]e
pentru fiin]area sistemului militar pot fi, mai mult sau mai pu]in, anticipate [i controlate.
Momentele de redefinire a valorilor [i normelor specifice organiza]iei aduc un plus
de nesiguran]` \n gestionare, mai ales pentru acei factori decizionali care percep
aceste redimension`ri axiologice ca pe o pierdere a unei identit`]i asumate anterior.
Disonan]a cognitiv` devine [i mai accentuat` atunci c#nd identitatea ini]ial` este valorizat`
\n continuare superior celei \n curs de cristalizare.
|n acest context axiologic, procesul de management \[i pierde o parte din logica sa interioar`,
logic` emanat` dintr-o identitate organiza]ional` \n schimbare. Destructurarea [i restructu-
rarea procesului de conducere presupun competen]e sporite \n interogarea evolu]iei
sistemului militar. Miza acestor transform`ri r`m#ne \n continuare de importan]` na]ional`.

Modele de analiz\ decizional\

Teoretic, momentul analizei decizionale cuprinde o etap` de informare, urmat`
de o a doua, ce incumb` o procesare, dup` algoritmi bine structura]i, a materialului
informativ acumulat [i se termin` cu elaborarea unor produse – deciziile. |ns`, modalit`]ile
\n care aceste trei etape sunt finalizate [i consecin]ele practice pe care le pot avea
pentru procesul de conducere, \n ansamblul s`u, sunt direct influen]ate de orizontul
informa]ional \n care sunt plasa]i deciden]ii [i de paradigma epistemic` la care deciden]ii
au acces.
Identific`m patru modele de analiz` decizional` ce coreleaz` cu patru paradigme
epistemice1 de investigare a socialului, a oamenilor [i a organiz`rilor pe care ace[tia le genereaz`.

1
Pentru o analiz` a paradigmelor epistemice, vezi L. Culda, “Dimensiunea epistemologic` a interog`rii
existen]ei sociale a oamenilor”, Bucure[ti, Editura Licorna, 2000.

43
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Acest tip de analiz` produce explica]ii sus]inute de derularea
Modelul
efectiv` a succesiunilor de evenimente. |n analiza unui eveni-
determinist-cauzal ment A2, decidentul presupune c`, dac` acesta precede
evenimentul B, evenimentul A este (poate fi) cauza evenimentului B. Expresia “dac` A (anterior
lui B), atunci B” este paradigmatic` pentru acest model de analiz` decizional`. Specific
acestui model este faptul c` majoritatea informa]iilor de procesat sunt relativ primare,
\n mare parte fiind furnizate de analizatorii vizuali, care recepteaz` imaginile spa]io-tempo-
rale ca succesiuni [i, prin generaliz`ri pripite, de obicei inductive, interpreteaz` unele succe-
siuni ca rela]ii cauzale, de determinare. Se ajunge, astfel, ca, \n demersul analitic, s` se caute
rela]ii legice, regularit`]i ce guverneaz` domeniul de studiu.
Modelul determinist de analiz` produce analize pur descriptive, care nu pot oferi suficiente
instrumente de diagnosticare a unor realit`]i complexe ce guverneaz` ast`zi rela]iile
structurale interne [i externe sistemului militar rom#nesc, a c`ror dinamic`, \n evolu]ie,
nu poate fi interpretat` \n aceast` manier`. Nu se poate pentru c`, \n majoritatea cazurilor,
evenimentele studiate sunt decupate din contextul lor social [i organiza]ional, iar ontologia
lor nu intereseaz` dec#t \n m`sura \n care poate furniza informa]ii care sunt interpretate
[i asimilate ca determin`ri, legi de evolu]ie sau cauze. Faptul c` nu intereseaz` condi]iile
“subiective” care au dus la producerea evenimentului face ca toate celelalte informa]ii,
interpretate ca av#nd relevan]` pentru analiz`, s` fie transformate \n date, independente
unele de altele, care sunt puse apoi \ntr-o ecua]ie interpretativ`, a c`rei logic` operatorie
respect` modelul de explicare determinist-cauzal prezentat.
Dezvoltarea procedeelor de cercetare [i a epistemologiei, \n general, a determinat
o nuan]are a acestui demers determinist-cauzal, ajung#ndu-se s` se pronun]e [i asupra condi]iilor
\n care “legile func]ioneaz`” sau asupra situa]iilor c#nd acestea “nu func]ioneaz`”.

Specific acestui model este faptul c` prezint`

Modelul interac]ionist trei niveluri de interpretare [i analiz` a evenimentelor,
diferen]ierea lor fiind f`cut` de gradul de focalizare cu care schema de interpretare
se centreaz` pe analiza interac]iunilor dintre aceste evenimente. Plec#nd de la premisa
c` “interac]iunile sunt prilejuite, de regul`, de presiuni exercitate de anumite necesit`]i,
\n m`sura \n care satisfacerea lor presupune conlucr`ri \ntre oameni \n modalit`]i
care decurg din posibilit`]ile lor de procesare a informa]iilor, posibilit`]i ce se particulari-
zeaz` \n func]ie de contextul social \n care au loc”3, conchidem c` au o pronun]at` func]iona-
litate sinergic` ce poate fi exploatat` cu eficien]` maxim` de c`tre deciden]ii militari.
Analiza lor presupune studierea diferen]elor \n manifest`rile participan]ilor la procesele
ce \ntre]in fiin]area sistemului militar, a sincronizarilor [i a nevoilor de corelare care \ndeplinesc
condi]ii de suficien]` \n raport cu necesit`]ile, ce exercit` presiuni pentru a fi satisf`cute;
incumb`, de asemenea, analiza acelor consecin]e derivate ce apar ca “efecte de agregare”
sau “efecte perverse”4, care pot fi favorabile cooper`rii oamenilor din sistem, relu`rii

2
Avem \n vedere accep]iunea probabilistic` a conceptului.
3
L. Culda, op. cit., p. 253.
4
Raymond Boudon, “Efecte perverse [i ordine social`”, Bucure[ti, Editura Eurosong&Book, 1998.

44
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
ciclurilor de satisfacere a necesit`]ilor prin interac]iuni sau negative, astfel \nc#t
s` descurajeze interac]iunile.
Asadar, primul nivel de diagnosticare al modelului de analiz` decizional` interac]ionist
trateaz` evenimentele \ncep#nd cu o serie de st`ri anterioare, care le-au favorizat, mai mult
sau mai pu]in, emergen]a. Se presupune c` ac]iunile participan]ilor la evolu]ia sistemului
militar, \n derularea lor, sunt autonome, neexist#nd \n prealabil o \n]elegere de coordonare.
Elementele motiva]ionale, ce legitimeaz` aceste ac]iuni, sunt considerate ca fiind date,
ca variabile independente care joac` un rol esen]ial \n schema explicativ`, dar nu sunt
considerate ca trebuind s` fie [i ele analizate. De asemenea, este valorizat pentru scopuri
analitice [i contextul social [i institu]ional, presupus aprioric dat.
Al doilea nivel al modelului se diferen]iaz` de primul prin faptul c` elementele
motiva]ionale ale actorilor nu sunt considerate de la sine \n]elese, ci c` necesit` explica]ii.
Cu alte cuvinte, nu au statut de variabile independente. |n consecin]`, evenimentele
determinate de ac]iunile subiec]ilor sunt nuan]ate \n plus, prin faptul c` intereseaz` acum
[i propriet`]ile evenimentelor anterioare, a c`ror compunere sunt.
Al treilea nivel de diagnosticare are, \n plus, \n vedere [i contextul de contract care
favorizeaz` sau nu apari]ia evenimentelor. Pentru acest nivel, subiec]ii execut` roluri militare
stipulate prin angajamente multilaterale (de exemplu: contractul de angajare, fi[ele posturilor,
regulamente militare etc.), astfel \nc#t ei sunt constr#n[i s` ]in` cont de efectele ac]iunilor
lor asupra celorlal]i participan]i la contract. Comportamentele sunt diagnosticate ca fiind dotate
cu o proprietate de inten]ionalitate [i, prin urmare, ca av#nd statut de ac]iuni. Deosebirea
fa]` de cele dou` abord`ri anterioare const` \n faptul c` anumite elemente ale acestor ac]iuni
(structurarea sistemului motiva]ional, alegerea strategiilor de \ndeplinire a obiectivelor,
performan]a cu care aceste obiective sunt atinse etc.) sunt determinate de elemente anterioare
ac]iunilor respective. Din acest punct de vedere, fiecare ac]iune presupune st`p#nirea
anumitor tehnici (de comunicare, de conducere, tehnici corporale etc.) sau a unor seturi
de cuno[tin]e a c`ror dob#ndire este obligatoriu anterioar` ac]iunii.
Utiliz#nd modelul interac]ionist de analiz` decizional`, procesul de management
capat` caracteristici pluridimensionale, av#ndu-se \n vedere complexit`]ile pe care trebuie
s` le gestioneze.

|n cadrul acestui tip de analiz` decizional`, decidentul militar

Modelul sistemic nu-[i propune s` mai caute regularit`]i (legi) ale domeniului
de analiz`, ci \ncearc` s` elaboreze modele ale obiectelor de studiu, considerate organiz`ri
de complexit`]i variabile, propun#ndu-[i s` realizeze o analiz` unitar` a acestora, a ceea ce
le este specific.
|n consecin]`, el \[i centreaz` demersul analitic pe modalit`]ile de cristalizare a structurilor
organiza]iei militare (analize structurale)5, a func]iilor pe care aceasta le are de \ndeplinit (analize
func]ionale)6, precum [i pe modalit`]ile de reglare ce introduc corec]ii \n sistemul sau sub-
sistemele militare (analize cibernetice)7. Pe baza acestor trei tipuri de analize se diagnosticheaz`

5
L. Culda, op. cit., p. 161.
6
Ibidem.
7
Ibidem.

45
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
evolu]ia structurii subsistemului avut \n responsabilitate (pluton, companie, batalion etc.),
a subsistemului sau a sistemului militar, \n ansamblul s`u.
Analiza sistemic` este specializat` pe identificarea structurilor, a rela]iilor func]ionale
sau disfunc]ionale, a st`rilor posibile, a mecanismelor de reglare [i pe efectuarea de simul`ri
prin care se proiecteaz` strategii de conservare a domeniilor de referin]`. De asemenea,
ea face referiri la re]elele de statusuri [i roluri specifice sistemului militar, la capacit`]ile lor
de a asigura func]ionalitatea [i coeren]a acestuia, la capacitatea cadrelor militare de a-[i asuma
roluri, de a atribui roluri celor cu care intr` \n rela]ii, \n conformitate cu solicit`rile obiectivate
prin reglement`rile ce concretizeaz` re]elele de statusuri [i rolurile distribuite pentru fiecare
status. Analiza sistemic` mai are \n vedere explicarea semnifica]iilor conceptelor de “input”
[i “output” pentru fiecare subsistem [i modalit`]ile \n care acestea sunt condi]ionate
de “feed-back”. Explicitarea acestor semnifica]ii este \n corela]ie direct` cu specializarea
subsistemelor militare, cu identitatea lor \n raport cu alte subsisteme pe care le subordoneaz`
sau c`rora se subordoneaz`.
Modelul analitic de tip sistemic este \n m`sur` s` ofere diagnoze cu finalit`]i explicative,
critice sau constructive, prin care s` fie posibil` identificarea aspectelor disfunc]ionale,
a eventualelor deregl`ri, a riscurilor ce se pot produce la dezvoltarea unor anumite
evolu]ii interne sau externe organiza]iei militare, identificarea surselor acestor evolu]ii,
precum [i a modalit`]ilor pertinente de formulare a posibilit`]ilor de interven]ie \n sistem,
astfel \nc#t s` fie posibile introduceri de corec]ii ce pot maximiza performan]ele [i minimiza
riscurile organiza]ionale.

Plec#nd de la premisa c` existen]a oric`ror forme

Modelul de structurare social`, generic denumite organiz`ri, prezint`
procesual-organic 8
propriet`]ile unor procesualit`]i prin faptul c` ontologiile
lor sunt \ntre]inute de procese informa]ional-energetice specifice, modelul procesual-organic
de analiz` decizional` sus]ine revizuirea fundamentelor epistemice ale celorlalte trei modele
de analiz` prezentate. Bun`oar`, modelul opereaz` diferen]ieri \ntre conceptul de “complexi-
tate social`” [i cel de “procesualitate social`”. Sfera semantic` a primului face referire
doar la “acele organiz`ri care nu au posibilitatea s`-[i adapteze prin reconstruire procesorii
de informa]ie sub presiunea modific`rilor din mediul \nglobant [i, ca urmare, r`m#n
mereu acelea[i c#t timp diferite presiuni exterioare lor nu induc deregl`ri, iar c#nd
astfel de deregl`ri se produc, ele induc doar procese dezorganizante”9. |n cazul celui de-al doilea
concept se au \n vedere “acele organiz`ri care, ca urmare a propriet`]ilor procesorilor
lor de informa]ii, se pot reproduce \n modalit`]i care le transform` posibilit`]ile de func]ionare
[i de reproducere \n modalit`]i nealeatoare, \ntru men]inerea [i ameliorarea posibilit`]ilor
lor func]ionale”10.
Consecin]ele epistemologice ale unor astfel de aser]iuni axiomatice \l determin`
pe decident s`-[i centreze analiza, precedent` momentului decizional, pe aspecte care s` dezv`luie
cum este posibil` procesualitatea, \n spe]`, cum este posibil` evolu]ia ei nealeatoare.
8
Pentru o familiarizare cu conceptele modelului procesual-organic de investigare a socialului,
vezi rubrica “Dic]ionar” a site-ului www. procesualitatea.ro/invatam/index.php.
9
L. Culda, op. cit., pp. 204-205.
10
Idem, p. 205.

46
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Interpretarea ontologiei organiza]iei militare drept o procesualitate ce satisface necesit`]i
de securitate social` determina reconfigur`ri analitice care trebuie s` interogheze [i s` investi-
gheze propriet`]ile procesorilor de informa]ii ale organiza]iei, la toate nivelurile lor de complexitate
(bio-interpretori sau/[i socio-interpretori), la modalit`]ile \n care sunt proiectate interac]iunile
lor, la consecin]ele organiza]ionale ce sunt generate de aceste interac]iuni, ele trebuind s` satisfac`
necesit`]ile ontice de securitate social`, \n forma lor particular`, de descurajare militar`.
|n aceea[i m`sur`, analiza trebuie s` identifice poten]ialul constructiv al proceselor interpre-
tative [i cognitive elaborate [i asimilate la nivel organiza]ional, s` identifice discontinuit`]ile
acestor procese [i s` introduc` eventuale corec]ii cu finalit`]i func]ionale.
Analizele elaborate \n orizontul procesual-organic de interpretare trebuie s`-i ofere
decidentului op]iuni pertinente \ntru organizare, \ntru limitarea disfunc]ionalit`]ilor la nivelul
procesorilor de informa]ie [i, implicit, la nivelul produselor informa]ionale generate de ace[tia.
Demersul analitic procesual-organic subordoneaz` la un nivel superior scheme de interpretare
determinist-cauzale, interac]ioniste [i sistemice, oferind o perspectiv` unitar`, coerent`,
sintetic` [i sincretic` asupra ontologiei organiza]iei militare. |n acest fel putem ob]ine rezultate
relevante despre necesit`]ile de fiin]are a organiza]iei, de transformare creatoare [i sincron`
cu restructur`rile la nivelul necesit`]ilor de securitate na]ional` [i interna]ional`.

Am \ncercat, \n aceast` succint` prezentare, s` relev`m c#teva considerente

despre nivelurile de complexitate la care se pot situa demersurile analitice ce sus]in procesul
managerial militar. Am abordat acest subiect av#nd \n permanen]` \n vedere faptul
c` organiza]ia militar`, fiind supus` unor transform`ri doctrinare cu implica]ii structurale,
este tot timpul gestionat` [i monitorizat` prin produse ale proceselor de conducere (ordine,
dispozi]iuni, rapoarte etc.), a c`ror emergen]` este legitimat` de necesitatea adopt`rii
politicilor de integrare euroatlantic`, \n virtutea c`rora este orientat \ntregul demers
managerial militar de ast`zi. |n consecin]`, etapa de analiz` a unor procese ce au loc
\n sistemul militar, pentru a genera consecin]e benefice \n contul activit`]ilor de conducere,
\n general, poate fi abordat` cu maxim` aten]ie, fundamentat` pe argumente [tiin]ifice,
fiind vital` pentru diagnoza organiza]ional` [i pentru posibilit`]ile de gestionare.
|n func]ie de nivelul de complexitate al problematicii vizate a fi reformulat`, analiza
decizional` poate fi plasat` \ntr-o paradigm` epistemic` ce asigur` o investigare [i posibilit`]i
de interven]ie adecvate la acea complexitate. Analiza satisface, \n acest mod, necesit`]i
de eficien]`, de abordare global` [i, \n acela[i timp, unitar` a problematicii, astfel \nc#t
procesul de management, prin produsele sale, s` satisfac`, la r#ndul s`u, condi]ii de suficien]`
intern` (realism, coordonare \n implementare cu alte procese ce gestioneaz` evolu]ii
paralele sau care includ evolu]ia procesului de conducere pe cale de a fi lansat etc.).
O analiz` decizional` adecvat` poate determina o proiectare de solu]ii care nu poate fi
acuzat`, mai t#rziu, de consecin]e contradictorii [i impredictibile at#t pentru proiectan]i,
c#t [i pentru cadrele militare cu func]ii de execu]ie.

47
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

CAMPANIA DE INFORMARE
STRATEGIC|
Locotenent-colonel dr. Ioan DEAC

C
onflictele [i opera]iile militare din ultima perioad` [i, mai ales, cele de dup` 1991
(primul r`zboi din Golful Persic) au fost marcate de un interes major
din partea opiniei publice fa]` de opera]iile militare. În acest context,
nevoia de informa]ii publice a crescut foarte mult, ceea ce a provocat [i necesitatea de a controla
[i de a gestiona producerea, difuzarea [i receptarea informa]iilor de interes public.
Campania de informare strategic` nu reprezint` în mod necesar un concept derivat
dintr-o doctrin` operativ` sau care este acoperit de o astfel de abordare doctrinar`,
ci, reprezint`, mai degrab`, concluzia observ`rii [i analizei modului în care s-au desf`[urat
procesele de gestionare a comunic`rii [i inform`rii publice pe timpul preg`tirii [i ducerii
opera]iilor militare, precum [i în perioada postconflict.
Campania de informare strategic` poate fi definit` ca reprezentând totalitatea ac]iunilor
[i activit`]ilor de comunicare [i informare care se întreprind în sfera spa]iului public
de c`tre actori interesa]i, în vederea influen]`rii opiniei publice [i a factorilor de decizie
cu privire la pozi]iile [i atitudinile pe care le manifest` fa]` de ac]iunile [i for]ele militare
în perioada preconflictului, pe timpul conflictului [i în perioada postconflict.
În ciuda sugestiei pe care o poart` numele acestui concept, ac]iunile [i activit`]ile
din cadrul campaniei de informare sunt mai mult sau mai pu]in coordonate, având în vedere
c` participarea este, totu[i, divers` [i c` scopurile urm`rite de fiecare actor în parte sunt,
la r#ndu-le, diferite. Elementul comun al ac]iunii acestor actori r`mâne faptul c` ei opereaz`
cu informa]ii publice [i \n sfera spa]iului public.

Componentele campaniei
de informare strategic\
Campania de informare strategic` presupune rela]ionarea dintre trei mari categorii
de componente: actorii, vectorii [i ]intele comunic`rii [i inform`rii publice. Din categoria
actorilor fac parte autorit`]ile guvernamentale, institu]iile [i organiza]iile cu voca]ie na]ional`
implicate în aceast` campanie, precum [i toate celelalte voci [i surse interesate [i participante
la procesele de comunicare [i informare. Vectorii comunic`rii sunt reprezenta]i de totalitatea
mijloacelor mediatice [i a institu]iilor de pres`, a tuturor institu]iilor [i organiza]iilor publice
care asigur` interfa]a între actorii campaniei de informare strategic` [i ]intele acestora.
}intele proceselor de comunicare [i informare strategic` sunt reprezentate de categoriile
48
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
de public, a[a cum sunt structurate [i vizate de c`tre actori, [i de c`tre factorii de decizie,
care pot fi persoane, foruri deliberative sau chiar opinia public`, în întregul ei. Dac` se face
referire la întregul reprezentat de opinia public`, cele mai largi categorii ce pot fi identi-
ficate \n context sunt: opinia public` proprie, cea a adversarului [i opinia public`
interna]ional`.

Componentele La cel mai înalt nivel al campaniei de informare strategic`

guvernamentale opereaz` actorii guvernamentali, politici [i administrativi.
publice Guvernul [i Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii sunt instan]ele
supreme care traseaz` liniile directoare ale acestui domeniu,
aprobând, dac` este cazul, strategia comunic`rii [i inform`rii publice elaborat` de c`tre
ministerele [i autorit`]ile cu atribu]ii în acest sens. Punctele de vedere [i atitudinile
adoptate de aceste structuri exprim` în acela[i timp [i pozi]iile pe care le sus]in în cadrul
organismelor interna]ionale din care statul face parte sau al c`rui membru este – ONU,
NATO, UE, OSCE.
Între ministerele [i institu]iile publice implicate în desf`[urarea campaniei se pot
reg`si: ministerele Administra]iei, al Internelor, al Inform`rii Publice, Serviciile de Informa]ii
Interne, Externe [i de Protec]ie Civil`. O pozi]ie cu totul distinct` îi revine Ministerului
de Externe, care, prin activitatea diplomatic` pe care o desf`[oar`, contribuie esen]ial
la schimbul de informa]ii cu caracter [i valoare strategic` între state.
Mijloacele pe care le folosesc aceste surse de informare sunt canalele [i tehnicile
administrative de comunicare, cele de informare, cele diplomatice [i cele mediatice.
}intele vizate de comunicatorii guvernamentali sunt forurile deliberative (na]ionale,
colective [i/sau regionale, interna]ionale), factorii de decizie (persoane cu func]ii
de conducere politic`, administrativ` sau militar`) [i opinia public` (intern` [i interna]ional`).

Componentele Componentele militare parti-cipante la campania de informare

strategic` sunt structurile de rela]ii publice (PR), structurile
militare
de cooperare civili–militari (CIMIC), structurile de ac]iuni psihologice
(PSYOPS), structurile de în[elare militar` (MD), structurile de securitate a ac]iunilor
(OPSEC), structurile de r`zboi electronic (EW) [i diferite mijloace de lovire (ML).
Mijloacele pe care le au la dispozi]ie aceste structuri pentru a-[i îndeplini misiunile
sunt cele specifice fiec`rei structuri în parte, c`rora li se adaug` canalele [i tehnicile
de comunicare mediatice.
}intele componentelor militare ale campaniei de informare strategic` sunt foruri
deliberative, factori de decizie, diferite categorii de public. Modul determinant în care sunt vizate
aceste ]inte va fi abordat în corelare cu misiunile [i rolurile ce le sunt destinate.

Al]i actori În campania de informare strategic` pot ap`rea, în roluri episodice

sau secundare, [i al]i actori. O prim` categorie este reprezentat` de diferite
persoane cu vizibilitate [i credibilitate public` ridicate, de diferi]i formatori de opinie
sau persoane cu influen]` major` în comunit`]ile de care apar]in. Pentru a-[i face cunoscute
49
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
pozi]iile [i atitudinile, aceast` categorie de actori folose[te, de cele mai multe ori, canalele
[i tehnicile de comunicare mediatice, dar [i canale [i tehnici de comunicare direct`,
interpersonale [i de grup. Ac]iunea lor vizeaz` influen]area altor persoane sau a factorilor
de decizie, orientarea opiniei publice [i consolidarea tendin]elor acestora.
O alt` categorie de posibili actori în campania de comunicare strategic` o repre-
zint` jurnali[tii de la institu]iile mediatice, care se implic` în procesele de comunicare
[i de orientare a opiniei publice ca urmare a unor angajamente morale [i de responsabilitate
civic` puse în leg`tur` cu asigurarea dreptului la informare al publicului [i cu tipul sau gradul
de responsabilitatea civic` pe care o asum` jurnali[tii sau institu]iile mediatice în cauz`.
Consecin]ele implic`rii unor astfel de actori în campania de informare strategic` sunt majore,
deoarece capacitatea lor de influen]are [i de modificare a op]iunilor [i orient`rilor opiniei
publice este major`. Nu de pu]ine ori, aceste institu]ii mediatice sunt cooptate ca parteneri
în campania de informare strategic` organizat` [i desf`[urat` de c`tre autorit`]ile guvernamentale.
În func]ie de natura intereselor puse în joc, de modul de desf`[urare al evenimentelor
sau de consecin]ele pe care le provoac` ac]iunile for]elor aflate în confruntare de o parte
sau de alta, poate fi semnalat` apari]ia unei a treia categorii de actori, [i anume: organiza]iile
[i asocia]iile nonguvernamentale. Aceste grupuri de persoane ac]ioneaz` de o manier`
legal`, reprezentând interese majore ale diferitelor categorii de public [i ale opiniei publice,
în general. Implicarea lor în campania de informare este perceput` ca legitim` [i necesar`
de c`tre categoriile de public, mai ales pentru faptul c` interven]ia lor este legat`,
cel mai adesea, de apari]ia unor consecin]e de ordin social, generalizate la nivelul opiniei
publice. Mijloacele la care recurg ace[ti actori sunt cele mediatice – pentru influen]area
opiniilor [i atitudinilor publicului –, dar [i cele de persuasiune [i influen]are nemijlocit`,
adresate factorilor de decizie – persoane [i foruri deliberative.

Fazele [i misiunile
campaniei de informare strategic\
În condi]iile în care actorii implica]i în campania de informare strategic` apar]in unor categorii
de for]e diferite, dintre care doar una este controlabil` de c`tre ini]iatori, celelalte fiind greu
de controlat, caracterizate de voluntarism [i ini]iativ` comunicativ` proprie, în condi]iile
în care informa]iile, indiferent de caracterul [i impactul lor, sunt transformate în marf`
de c`tre actorii mediatici, care î[i asigur` astfel cre[terile de profit [i de prestigiu, în condi]iile
în care opinia public` este tot mai eterogen`, prezentând structur`ri [i orient`ri dintre cele
mai nea[teptate [i mai variate, este greu de conceput o strategie unitar` pentru producerea,
difuzarea [i receptarea informa]iilor de interes public. Cu toate acestea, modul de desf`[urare
a conflictelor recente a l`sat s` se întrevad`, pe termen lung, o anumit` coordonare a proceselor
de informare, mai ales între componentele guvernamentale [i cele militare implicate
în campanie. De aceea, în cele ce urmeaz` ne vom referi doar la misiunile acelor structuri
care pot fi controlate de c`tre ini]iatori [i, în mod special, la misiunile pe care le îndeplinesc
componentele militare ale campaniei de informare strategic`.
Campania de informare strategic` permite distingerea a trei faze: faza premerg`toare
conflictului, faza de desf`[urare a conflictului, faza postconflict. Pentru fiecare dintre aceste faze
50
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
pot fi identificate particularit`]i în ceea ce prive[te predominan]a categoriilor de actori
implica]i [i ac]iunile acestora.
Faza premerg`toare conflictului
Faza inform`rii [i comunic`rii poate fi caracterizat` ca fiind o faz`
politice [i diplomatice politico-diplomatic`. În aceast` perioad`
sunt activi actorii politici [i diplomatici, structurile puterii politice [i guvernamentale
ale statului, ambasadele [i consulatele diplomatice. Misiunea principal` a actorilor implica]i
vizeaz` informarea [i con[tientizarea opiniei publice adverse [i a celei interna]ionale
cu privire la pozi]iile, atitudinile, argumentele [i inten]iile proprii fa]` de problema
în conflict [i preg`tirea opiniei publice proprii în vederea ob]inerii unui sprijin major
pentru eventuala declan[are a ac]iunilor militare [i trecerea la a doua faz` a campaniei.
Scopul proceselor de informare [i comunicare specifice acestor faze const` în dezamorsarea
conflictului [i \n rezolvarea lui pe cale nebeligerant`.
Componentele militare ale campaniei de informare strategic` sunt mai pu]in prezente
în aceast` faz`, ele participând, doar în m`sura în care interven]ia lor se înscrie în profilul
general de ac]iune specific fazei, la atingerea unor scopuri politico-diplomatice. Sunt avute
aici în vedere canalele [i tehnicile de informare [i comunicare specifice diploma]iei militare
[i rela]iilor pe linia ata[a]ilor [i a leg`turilor de cooperare militar` stabilite între state
[i armate partenere în cadrul NATO sau în afara acestei alian]e, în acorduri regionale
sau bilaterale. În aceasta faz` a campaniei este foarte posibil s` fie implicate [i structurile
de rela]ii publice, structurile de cooperare civili-militari, structurile de informa]ii militare
[i chiar cele de ac]iuni psihologice.
Sunt situa]ii în care anumite componente militare ale campaniei de informare strategic`
ac]ioneaz` înc` din faza premerg`toare conflictului, preg`tindu-[i, de fapt misiunile ce urmeaz`
s` le îndeplineasc` în faza de conflict. De exemplu, în perioada premerg`toare declan[`rii
r`zboiului din prim`vara anului 2003 din Irak, începând chiar din vara anului 2002, în Kirkuk,
unul dintre marile ora[e din zona de nord a Bagdadului, ocupat` în majoritate de musulmani
sunni]i, a func]ionat un post de radio independent, care, prin calitatea programelor radiofonice
[i prin echidistan]a demersurilor jurnalistice pe care le întreprindea, a câ[tigat fidelitatea
multor ascult`tori din zon`. |n ziua în care for]ele aliate americano-britanice au intrat în Irak,
politica editorial` a postului respectiv s-a transformat subit, devenind un post pro-alian]`
[i anti Saddam Hussein. Ulterior, respectivul post de radio a intrat în componen]a Iraqi
Media Network, în organizarea, finan]area [i subordonarea armatei americane, dovedindu-se
c` respectivul post de radio fusese, de fapt, de la bun început un element al planului de ac]iuni
psihologice al for]elor aliate.
Oricare ar fi natura particip`rii structurilor militare, modalit`]ile [i orientarea general`
sunt date de conducerea politico-strategic` [i a campaniei, ac]iunile acestor structuri
subordonându-se intereselor specifice acestei faze. Pentru orientarea unor factori de decizie
importan]i, în aceast` faz` a campaniei pot fi implica]i [i actori din categoria persoanelor
cu capacitate mare de influen]are: lideri de opinie, persoane publice cu înalte cote
de vizibilitate [i de credibilitate. Ac]iunea lor va fi sprijinit` de canalele politice [i diplomatice,
de canalele guvernamentale.
Din proprie ini]iativ`, în aceast` faz` este posibil` activarea factorilor de influen]are
mediatic` a opiniei publice. Implicarea acestora poate deveni dezirabil` din momentul
în care discre]ia asupra controversei [i a posibilului conflict de interese între p`r]i
51
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
nu mai este reciproc` [i nu mai reprezint` o atitudine ce poate produce avantaje. Actorii
reprezenta]i de organiza]ii nonguvernamentale, de asocia]ii publice sunt mai pu]in activi
în aceast` faz`, deoarece, cel mai adesea, interesele în jurul c`rora se concentreaz` activitatea
lor nu sunt înc` afectate de posibilitatea conflictului dintre p`r]i.
În confruntarea comunicativ` din faza comunic`rii politice [i diplomatice, fiecare parte
va folosi în egal` m`sur` argumente [i informa]ii care s`-i confere cât mai mult sprijin public
[i cât mai mult` credibilitate. Informa]iile cu care se opereaz` în aceast` faz` pot fi caracterizate
ca fiind verificabile [i veridice.
Pe timpul declan[`rii [i desf`[ur`rii
Faza inform`rii [i comunic`rii conflictului, componentele politice
pe timpul conflictului [i guvernamentale r`mân în continuare
actorii principali ai campaniei. Misiunile acestor structuri vizeaz` men]inerea sprijinului
[i încrederii opiniei publice proprii [i a celei interna]ionale cu privire la juste]ea pozi]iei
adoptate [i a ac]iunilor angajate. În acela[i timp, se urm`re[te dezorganizarea opiniei publice
adverse, sc`derea cotei de încredere pe care publicul advers o manifest` fa]a de conducerea
politico-militar` proprie. Structurile de conducere politico-militare vor urm`ri coordonarea
strategic`, la nivel na]ional [i colectiv (NATO), a con]inutului mesajelor [i a ideilor fundamentale,
de principiu, ce se transmit c`tre opinia public`, precum [i evitarea eventualelor coliziuni
[i/sau contradic]ii dintre planurile de ac]iune de informare [i comunicare ale diferitelor
componente ale sistemului na]ional de securitate [i ap`rare.
Scopurile generale ale acestei faze sunt câ[tigarea [i men]inerea sprijinului din partea
opiniei publice proprii; dezvoltarea [i men]inerea coeziunii for]elor proprii; influen]area
persoanelor [i a factorilor de decizie civili [i/sau militari; afectarea [i diminuarea sprijinului
acordat de opinia public` p`r]ii adverse; blocarea [i întreruperea canalelor [i a mijloacelor
de informare [i comunicare ale p`r]ii adverse.
În vederea realiz`rii misiunilor specifice acestei faze se vor activa canalele [i mijloacele
specifice fiec`rei componente, în parte, vor fi folosite intens canalele [i mijlocele mediatice,
mai ales cele care se angajeaz` din proprie ini]iativ` în sensul urmat de conducerea campaniei
de informare strategic`, iar pentru îndeplinirea obiectivelor vor fi folosite mijloacele [i for]ele
structurilor din componentele sistemului de securitate [i ap`rare na]ional`. Con]inuturile
informative cu care se va opera în aceast` faz` vor prezenta o anumit` diversitate,
datorat` inten]iilor în care sunt folosite [i procedeelor c`rora le sunt asociate. Unele dintre ele
vor fi credibile [i verificabile, altele vor fi credibile, dar neverificabile, iar unele pot fi
chiar incredibile [i neverificabile.
Structurile ale c`ror activitate [i misiuni vor fi analizate în continuare sunt cele ce ]in
de componenta de ap`rare na]ional`, respectiv, cele specifice armatei: rela]ii publice,
cooperare civili–militari, ac]iuni psihologice, în[elare militar`, securitatea ac]iunilor, r`zboi
electronic, mijloace de lovire.
Y Rela]ii publice Structurile de rela]ii publice vor ac]iona pe întreaga
Rela]iile publice constituie o func]ie distinct` perioad` a campaniei, având un rol foarte important
a comunic`rii organiza]ionale, care are drept scop în faza de desf`[urare a conflictului. Acest rol const`
asigurarea dreptului la informare al persoanelor în asigurarea unui flux constant [i divers de infor-
[i al opiniei publice, asigurarea vizibilit`]ii publice ma]ii credibile [i verificabile, distribuite prin inter-
a organiza]iei [i asigurarea sprijinului public pentru mediul canalelor mediatice (atât cele proprii,
îndeplinirea misiunilor organiza]iei. cât [i cele publice), c`tre întreaga opinie public`

52
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
(proprie, interna]ional`, advers`), indiferent
de orientarea [i pozi]iile acestora.
Informarea public` prin canalele [i tehnicile
specifice de rela]ii publice trebuie s` fie oportun`,
corect` [i eficient`, s` fie guvernat` de principiul
asigur`rii în]elegerii [i sprijinirii ac]iunilor for]elor
proprii. Aceast` activitate se organizeaz` la toate
e[aloanele, fiind o responsabilitate a comandan]ilor,
de la nivel strategic pân` la nivel tactic. Ra]iunile
care fundamenteaz` activitatea de informare [i comu-
nicare a rela]iilor publice sunt urm`toarele: • sprijinul
public na]ional l`rge[te [i consolideaz` libertatea
de ac]iune a for]elor armate; • în]elegerea principiilor
de angajare politico-militar` na]ionale [i colective
contribuie la constituirea [i sus]inerea unor for]e
viabile [i credibile; • sprijinul interna]ional contribuie
la men]inerea coeziunii for]elor aliate sau multina-
]ionale; • imaginea favorabil` [i sus]inerea public`
a ac]iunilor militare de c`tre opinia public` intern`
[i a alia]ilor contribuie la cre[terea resurselor alocate
efortului militar.
Pentru îndeplinirea acestor misiuni, structu-
rile de rela]ii publice pun în practic` tehnicile
specifice: comunicate de pres`, declara]ii de pres`,
[edin]e de informare, conferin]e de pres`, interviuri,
vizite de documentare ale jurnali[tilor etc. Structurile
de rela]ii publice sunt preocupate de elaborarea stra-
tegiilor de comunicare, de rezolvarea eventualelor
crize de comunicare, de evaluarea imaginii publice
a armatei [i de asigurarea transmiterii mesajelor
principale c`tre opinia public`, inclusiv prin realizarea
[i difuzarea de produse mediatice informative proprii.
Y Cooperare civili-militari
Cooperarea civili-militari desemneaz`
misiunea asumat` de structuri special destinate
de reconstruc]ie administrativ` a comunit`]ilor sociale
care au de suferit de pe urma confrunt`rilor armate
dintre for]ele combatante sau de pe urma confrunt`rilor
locale între forma]iuni de lupt` paramilitare.
Structurile CIMIC ac]ioneaz`, într-o prim` faz`,
în perioada de amorsare a conflictului militar,
atunci când, din cauza preg`tirilor de r`zboi, apar
situa]ii în care grupuri de popula]ie se refugiaz`
din zonele de tensiune sau se constituie tabere
de refugia]i sau au loc ac]iuni de interpunere
între tabere [i grupuri paramilitare pentru limitarea
efectelor tensiunilor antagoniste (etnice, religioase,
rasiale etc.). Informarea popula]iei [i a structurilor
administra]iei locale în astfel de situa]ii contribuie
în mod decisiv la reu[ita ac]iunilor structurilor CIMIC.
O a doua faz` în care ac]ioneaz` structurile CIMIC
este cea a perioadei de postconflict, când ac]iunea
specific` acestor for]e const` în sprijinirea
sau refacerea administra]iei locale [i acordarea
de asisten]` popula]iei civile din zonele în care infra-
structura social` [i de comunica]ii a fost avariat`
sau distrus`, unde serviciile sociale administrative
de interes public trebuie puse în func]iune, ca urmare
a confrunt`rilor militare.
În aceast` perioad` de reconstruc]ie social`
[i administrativ`, este esen]ial` transmiterea
de informa]ii c`tre popula]ia local` despre misiunile,
obiectivele, inten]iile [i ac]iunile imediate ale for]elor
armate, în scopul implement`rii programelor
de asisten]`. Tehnicile de informare sunt specifice
comunic`rii interpersonale, dar [i celei ale comunic`rii
mediatice. O tehnic` de comunicare deosebit
de important` în activitatea CIMIC o reprezint`
negocierile.
Informa]iile cu care se opereaz` de c`tre struc-
turile CIMIC sunt veridice [i verificabile, scopul
transmiterii lor fiind acela de a influen]a atitudinile
popula]iei din zon` [i de a contribui la formarea
unei imagini favorabile for]elor proprii în rândul opiniei
publice adverse [i a opiniei publice interna]ionale.
Y Ac]iuni psihologice
Ac]iunile psihologice reprezint` procesele
de influen]are controlate, dirijate [i desf`[urate
de c`tre structuri specializate în scopul influen]`rii
[i schimb`rii atitudinilor [i pozi]iilor opiniei publice
adverse fa]` de trupele proprii.
}inta ac]iunilor psihologice este reprezentat`
întotdeauna de opinia public` a adversarului
[i de opinia public` interna]ional`. Prin desf`[urarea
de ac]iuni psihologice se urm`re[te modificarea
percep]iilor, atitudinilor, emo]iilor, credin]elor
[i comportamentelor unor grupuri [i categorii
]int` din opinia public`, astfel încât modificarea acestora
s` reprezinte un sprijin al ac]iunilor de lupt` ale for]elor
proprii. Asupra publicului propriu nu se desf`[oar`
ac]iuni de influen]are psihologic`.
Structurile de rela]ii publice ac]ioneaz`
în perioadele de preg`tire a opera]iunilor, în zonele
în care indicatorii de opinie arat` o posibilitate
a schimb`rii atitudinilor [i în care aceast` schimbare
este necesar` pentru ob]inerea succesului ac]iunilor
militare. Informa]iile cu care opereaz` structurile
de ac]iuni psihologice sunt par]ial veridice [i par]ial
verificabile sau doar aparent veridice [i aparent
verificabile. Combinând informa]ii cu caracteristici
diferite, se creeaz` premisele favorabile influen]`rii,
în sensul urm`rit, a opiniilor [i atitudinilor categoriilor
de public ]int`. Pentru a proteja inten]ionalitatea
inoculat` acestor combin`ri informative, ac]iunile
53
 G#ndirea militar` rom#neasc`
de influen]are psihologic` se bazeaz`, în difuzarea
lor, pe canalele [i mijloacele de comunicare proprii,
deoarece doar pe acestea le pot controla în totalitate.
Y În[elare militar`
În[elarea militar` desemneaz` ansamblul
de ac]iuni informative al c`ror scop este inducerea
în eroare, în mod deliberat, a factorilor de decizie
ai p`r]ii adverse (persoane cu autoritate de decizie
sau foruri deliberative) cu privire la capacit`]ile militare,
inten]iile [i modurile de ac]iune viitoare ale for]elor
proprii. Ac]iunile de în[elare militar` trebuie s` îi deter-
mine pe comandan]ii adversari s` execute ac]iuni
care favorizeaz` planurile proprii de ac]iune.
Structurile de în[elare militar` ac]ioneaz`
în toate fazele opera]iilor militare. Pentru a-[i atinge
obiectivele, structurile de în[elare militar` difuzeaz`,
sub acoperire, diferite mesaje, al c`ror con]inut
aparent poate fi verificat [i care sunt elaborate
astfel încât s` fie credibile. Ele folosesc canale
[i mijloace publice de comunicare, dar tehnicile
la care recurg sunt confiden]iale, neputând fi veri-
ficate. Informa]iile difuzate de structurile de în[elare
militar` sunt insidioase, foarte precis orientate,
astfel încât s` creeze publicului ]int`, care poate fi
uneori doar o persoan`, impresia c` acele con]i-
nuturi informative sunt foarte importante [i demne
de luat în seam` pentru planificarea ac]iunilor
sau pentru elaborarea deciziilor.
Obiectivele ac]iunilor de în[elare militar`
sunt: § determinarea comandan]ilor for]elor adverse
s` foloseasc` for]e (inclusiv servicii de informa]ii)
în moduri avantajoase for]elor proprii; § determinarea
adversarului s`-[i dezv`luie t`ria, dispunerea
[i inten]iile viitoare; § suprasaturarea mijloacelor
[i a capacit`]ilor adversarului de a analiza informa]iile
în vederea provoc`rii blocajelor de analiz` [i apari]iilor
confuziilor de interpretare; § condi]ionarea coman-
dan]ilor adver[i la anumite reac]ii atitudinale
[i de decizie; § determinarea comandan]ilor for]elor
adverse s` foloseasc` puterea de lupt` prin ac]iuni
inutile sau neoportune.
Ac]iunile structurilor de în[elare militar`
presupun o coordonare foarte atent` cu a celor
de rela]ii publice sau cu cele de influen]are psiho-
logic`, pentru a nu crea situa]ii de deconspirare
a inten]iilor prin contradic]iile care ar putea ap`rea
în sus]inerea sau informarea cu referire la anumite
aspecte. Ceea ce nu înseamn`, totu[i, c` aceste
1
Legea 182/2002 privind protec]ia informa]iilor clasificate.
2
PIC-1 Norme privind protec]ia informa]iilor clasificate în Armata României, pp. 20-21.
3
Ibidem, pp. 49–50.
54
~ 1/2005
structuri lucreaz` în folosul celor de în[elare militar`,
ci doar c` se urm`re[te o coordonare a mesajelor
lor [i a momentelor de difuzare a acestora astfel încât
s` nu se contrazic`.
Y Securitatea ac]iunilor
Procedeele de asigurare a securit`]ii ac]iunilor
se realizeaz` inclusiv prin m`suri de protec]ie a infor-
ma]iilor. În acest sens sunt stabilite prin lege1 nivelurile
de clasificare a informa]iilor care trebuie protejate,
iar Normele PIC-1 reglementeaz` în mod precis moda-
lit`]ile de aplicare în armat` a regulilor de protejare
a informa]iilor. În acest document2 sunt prev`zute
regulile de protec]ie a informa]iilor militare în activitatea
de informare public`. Potrivit acestora, este reafirmat
[i consacrat principiul accesului liber [i neîngr`dit
al persoanelor la informa]iile de interes public
din domeniul ap`r`rii na]ionale.
M`surile de protec]ie a informa]iilor se aplic`
în situa]iile în care se urm`re[te prevenirea divulg`rii
unor informa]ii clasificate cu ocazia unor activit`]i
de interes public desf`[urate de personalul armatei
în ]ar` sau în str`in`tate, în mod autonom sau în coope-
rare cu armatele din alian]` sau din afara acesteia.
Participarea contingentelor militare române[ti
la desf`[urarea unor ac]iuni în teatrele militare
este, f`r` îndoial`, o activitate care prezint` interes
public, dar care presupune [i protec]ia informa]iilor
clasificate care apar în acest context.
Responsabilitatea pentru protec]ia informa]iilor
pe timpul inform`rii publice revine comandan]ilor
[i ofi]erilor de rela]ii publice, iar verificarea [i avizarea
informa]iilor de interes public reprezint` atribu]ii
ale structurilor de securitate a informa]iilor.
Aceste structuri avizeaz` toate informa]iile
care au drept surs` contingentele aflate în opera]ii
[i care urmeaz` s` fie tip`rite, multiplicate, difuzate,
transmise pe diverse canale de comunicare [i consi-
liaz` comandan]ii [i ofi]erii de rela]ii publice în domeniul
protec]iei informa]iilor.
Pentru a preveni supraevaluarea sau sub-
evaluarea caracterului clasificat al informa]iilor,
Normele PIC-2 stabilesc documentele [i informa]iile
care fac obiectul clasific`rii [i pentru ce perioade,
inclusiv a celor folosite pe timpul opera]iilor.
Cunoa[terea acestor norme de c`tre persoanele abili-
tate s` comunice contribuie la asigurarea securit`]ii
opera]iilor.
De asemenea, pe timpul ducerii ac]iunilor
de lupt`3, structurile de protec]ie a informa]iilor
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
se ocup` [i de aplicarea m`surilor de protec]ie fizic` }intele specifice ac]iunilor r`zboiului electronic
a informa]iilor clasificate, prin crearea de zone asigurate sunt reprezentate de emi]`toarele de televiziune,
[i controlate în care se opereaz` cu informa]ii clasi- emi]`toarele de radio, leg`turile satelitare, de telefonie
ficate. În aceste zone, accesul persoanelor este limitat radio sau chiar leg`turile de Internet. Informa]iile
sau interzis. Din categoria persoanelor care nu au acces transmise pe aceste canale nu mai ajung la receptori,
în aceste zone fac parte [i jurnali[tii, chiar dac` ace[tia întrerupându-se, astfel, procesul de comunicare.
sunt acredita]i pe lâng` comandamentul sau contin- Y Mijloace de lovire
gentul respectiv. Mijloacele de lovire desemneaz` categoriile
de armamente [i mijloace de foc care sunt folosite
Y R`zboi electronic
pentru avarierea [i distrugerea fizic` a infrastruc-
R`zboiul electronic desemneaz` ac]iunile
turilor de comunica]ii – instala]ii, mijloace, centre
de neutralizare [i blocare a canalelor de comunicare
de comunicare – ale adversarului.
radioelectronic` ale inamicului [i de protejare }intele sunt reprezentate de antenele de emisie
[i asigurare a func]ion`rii propriilor canale. Ac]iunile de televiziune, radio, radiocomunica]ii sau telefonie
de r`zboi electronic vizeaz`, a[adar, purt`toarele radio, de imobilele care ad`postesc institu]ii de pres`
con]inuturilor informative, nu informa]iile înse[i. sau centre de comunicare.
Neutralizând [i blocând spectrul de frecven]e Lovirea acestor ]inte se poate face cu mijloace
al mijloacelor de comunicare ale adversarului, de foc de artilerie, de avia]ie, de rachete sau cu mijloace
se blocheaz`, de fapt, accesul la con]inuturile infor- explozive. În urma avarierii sau distrugerii infrastruc-
mative pe care acesta le transmite folosind aceste turii de comunica]ii, se anuleaz`, de fapt, emi]`torii
canale radioelectronice. din procesul de comunicare.
Consider c` o reprezentare grafic` a rela]iei
dintre aceste structuri cu categoriile de public ML EW
]int` [i cu tipul de informa]ii cu care opereaz`
poate fi extrem de sugestiv` pentru a în]elege
conjugarea efortului specific componentelor militare MD OPSEC
ale campaniei de informare strategic` în faza
inform`rii [i comunic`rii pe timpul opera]iilor.
CIMIC PSYOPS
Faza inform`rii
[i a comunic`rii postconflict
PR
În faza postconflict, ac]iunile de comunicare
sunt orientate spre informarea categoriilor de public
Public Public Public
despre urm`rile conflictului [i eforturile pe care propriu interna]ional advers
le fac structurile militare pentru ca via]a social`
s` revin` la normalitate [i pentru ca persoanele care au avut de suferit de pe urma conflictului
s` fie ajutate s` dep`[easc` dificult`]ile pe care le înfrunt`.
În aceast` faz` sunt active structurile de rela]ii publice, care continu` s` fac` informarea
public` în formele [i prin procedeele specifice, [i structurile de cooperare civili-militari,
care particip` la refacerea infrastructurilor sociale [i administrative din zonele afectate
de r`zboi sau ajut` la repatrierea [i restabilirea popula]iei în zonele care au fost p`r`site
la începutul conflictului.
Informa]iile despre eforturile de reconstruc]ie [i restabilire a vie]ii sociale au menirea
de a semnala revenirea la normalitate [i de a contribui la cre[terea încrederii în dezvoltarea
procesului de pace. În aceast` faz`, componentele guvernamentale î[i reiau func]iile [i procesele
specifice de comunicare [i informare public`.
55
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
În perioada postconflict din Bosnia-Her]egovina [i din Kosovo, pe fondul distrugerii
infrastructurii de comunica]ii [i în condi]iile inexisten]ei tehnicii specifice, structurile PSYOPS
au asigurat, totu[i, func]ionarea unor institu]ii de pres`, precum publica]ii s`pt`mânale,
emisiuni de radio sau de televiziune.

Opera]ia mass-media
Opera]ia mass-media desemneaz` un concept nestatuat înc` pe deplin din punct de vedere
opera]ional [i doctrinar. Prin raportare la campania de informare strategic`, se consider`4
c` opera]ia mediatic` este complementar` opera]iei informa]ionale [i c` împreun` desemneaz`
cele dou` tipuri de opera]ii ale campaniei.
Opera]ia informa]ional` reprezint` efortul planificat [i desf`[urat de c`tre structurile
care opereaz` cu informa]ii în scopul modific`rii, influen]`rii [i orient`rii opiniei publice
adverse [i a factorilor de decizie ai for]elor adversarului, pentru sprijinirea realiz`rii obiectivelor
proprii. Ea este desf`[urat` de structurile de cooperare civili-militari, de ac]iuni psihologice,
de în[elare militar`, de securitate a opera]iilor, de mijloacele de r`zboi electronic [i de mijloacele
de lovire. Pe timpul campaniei informa]ionale se urm`re[te afectarea informa]iilor celeilalte
p`r]i, a proceselor în care sunt gestionate date informative, a sistemelor [i a infrastructurii
de comunica]ii, concomitent cu protejarea informa]iilor [i a infrastructurii proprii
de comunica]ii.
Potrivit aceleia[i considera]ii, opera]ia mass-media constituie activitatea desf`[urat`,
în scopul asigur`rii inform`rii publice, \n mod corect, eficient [i oportun, de c`tre structurile
de rela]ii publice pentru promovarea în]elegerii ac]iunilor militare, a ob]inerii sprijinului
public [i a men]inerii unei imagini publice favorabile în opinia public`, prin intermediul
mijloacelor mediatice.
Potrivit celor relatate, în cadrul opera]iei mass-media ar ac]iona doar structurile de rela]ii
publice, îns`, a[a cum am ar`tat, în toate ac]iunile desf`[urate în scopul comunic`rii [i inform`rii,
chiar [i în cele ce apar]in opera]iei informa]ionale, canalele [i mijloacele mediatice sunt implicate
prin faptul c` unele structuri, cum ar fi cele de CIMIC, de PSYOPS sau cele de în[elare militar`
recurg, frecvent [i în mod consistent, la serviciile institu]iilor mediatice.
Prin urmare, corect ar fi ca toate structurile care recurg la serviciile [i la tehnicile specifice
canalelor mediatice s` fie considerate drept actori ai opera]iei mass-media. În acela[i timp,
nu trebuie pierdut din vedere caracterul de independen]` pe care \l prezint` vectorii mediatici
în raport cu structurile militare. Aceast` independen]` induce o anumit` nesiguran]`
[i inconsisten]` a ac]iunii de planificare a opera]iei mass-media, deoarece planificatorii
ar opera cu mijloace [i resurse pe care nu le controleaz`. E drept, pot fi planificate [i prev`zute
în strategiile de ac]iune, f`r` a accepta riscurile de indisponibilitate, mijloacele mediatice
proprii, dar ele sunt inutile atunci când este vorba de a asigura acoperirea informativ` a opiniei
publice. Prin urmare, neavând la dispozi]ie mijlocele [i vectorii mediatici pe care se mizeaz`
în cadrul opera]iei mass-media, chiar dac` sunt mai multe structuri militare care recurg
la serviciile [i la performan]ele institu]iilor de pres` publice sau private, planificarea acestora
în scopul îndeplinirii propriilor obiective este incert`. Iar dac` este incert`, cu greu se mai poate
vorbi despre o planificare opera]ional`, deoarece aceasta pretinde cu necesitate mijloace

4
Stamate, Sorin, Opera]iile mass-media [i opera]iile informa]ionale, revista Infocom, sept. 2002, pp. 61-65.

56
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
la dispozi]ie care s` poat` fi angajate în diferite ac]iuni. Cât` vreme mijloacele publice
de pres` î[i p`streaz` independen]a [i autonomia, nu se poate vorbi despre o planificare
a lor în scopuri opera]ionale.
Pe de alt` parte, structurile militare care opereaz` cu informa]ii publice în spa]iul
public [i având drept ]inte diferite categorii ale opiniei publice au nevoie de credibilitatea
[i de încrederea de care se bucur` acestea în rândul opiniei publice pentru a-[i difuza mesajele
[i pentru ca aceste mesaje s` fie acceptate. Or, institu]iile mediatice nu se bucur` de credibilitate
[i încredere din partea opiniei publice decât dac` dovedesc independen]` [i echidistan]`
în raport cu orice structur` care administreaz` puterea politic`, administrativ` sau militar`.
Prin urmare, acele institu]ii mediatice despre care se [tie c` sunt în serviciul unor autorit`]i
politice, administrative sau militare au pu]ine [anse de a fi creditate [i de a se bucura
de încrederea opiniei publice.
A[adar, ar fi în deserviciul componentelor militare ale campaniei de informare strategic`
s`-[i subordoneze anumite mijloace de pres` pe care s` le foloseasc` în planificarea
opera]ional`. Iar planificarea pe care o fac structurile care folosesc vectorii mediatici în activitatea
lor se va rezuma la planificare ac]ional`, nu la planificarea opera]ional`. În concluzie, sunt plani-
ficabile ac]iunile [i inten]iile proprii prin care se urm`re[te atingerea unor obiective prin inter-
mediul mijloacelor mediatice, planificare pe care o face fiecare structur` în parte, în func]ie
de obiectivele sale, coordonându-[i mesajele [i ac]iunile cu celelalte structuri active
în diferitele faze ale campaniei informative. Pentru structurile de rela]ii publice,
aceast` activitate de planificare ac]ional` se reg`se[te în planificarea inform`rii [i a rela]iilor
publice pe timpul opera]iilor.

Bibliografie selectiv`
Deac, Ioan, Tehnici de rela]ii publice, Bucure[ti, Editura Academiei de |nalte Studii Militare, 2003.
*** – Joint–Pub 3-61: Doctrina rela]iilor publice în opera]ii întrunite, traducere Ioan Deac, Bucure[ti,
Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, 2003.
*** – Doctrina ac]iunilor întrunite ale for]elor armate, Bucure[ti, 2001.
*** – Doctrina pentru opera]iile întrunite multina]ionale, Bucure[ti, Editura Militar`, 2001.
*** – F.T.–1 Doctrina opera]iilor for]elor terestre, Bucure[ti, Editura Militar`, 1996.
*** – A.N.–2 Regulamentul general pentru conducerea ac]iunilor militare, Bucure[ti, Editura Militar`, 1998.
*** – Manualul pentru organizarea de stat major [i opera]ii întrunite ale for]elor armate (proiect),
Bucure[ti, 2002.
*** – Ghid de preg`tire [i ac]iune pentru personalul care particip` la opera]ii militare de stabilitate
(proiect), Bucure[ti, 2003.
*** – SMO–50027 Standard militar opera]ional – ordine de opera]ii [i anexe, Bucure[ti, 2001.
*** – R.P.–1 Instruc]iuni privind activitatea de rela]ii publice în armat`, Bucure[ti, Editura Militar`, 2002.
*** – R.P. – 1.1 Instruc]iuni privind comunicarea în situa]ii de criz` mediatic`, Bucure[ti,
Editura Militar`, 2001.
*** – Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa]iile de interes public.

57
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

REFORMA ÎN DOMENIUL
RESURSEI UMANE (III)
~ educarea educatorilor ~
General-maior dr. Mihail ORZEA}~

• Transformarea continu` nu este

Trebuie sã adâncim cunoasterea
,
sinonim` cu reforma, deoarece o in- Principiile reform`rii Armatei Rom#niei, \n cadrul
clude, dar nu este o nou` mod`. amplului proces de transformare a \ntregii societ`]i
• Personalul militar [i civil [i a Alian]ei Nord-Atlantice, au fost identificate
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
[i au produs deja efecte. Cu toate acestea, pornind
constituie cea mai important` resurs`
care poate fi utilizat` \n procesul de la principiul potrivit c`ruia transformarea este continu`,
de transformare a Armatei. se impune reevaluarea at#t a conceptelor [i concep]iilor,
• Educatorii (instructorii, [efii, c#t [i a modului de transpunere a acestora \n practic`.
comandan]ii) sunt adev`ra]i “vectori Stricto sensu, principiul ne oblig` la evaluarea
ai transform`rii” [i, de aceea, trebuie
permanent` [i la actualizarea corespunz`toare a domeniilor
s` fie foarte bine preg`ti]i pentru
gestionarea procesului – \n limitele
conceptual, structural [i func]ional-ac]ional.
competen]elor lor. Dup` cum se [tie, domeniile sunt interdependente,
• Deoarece procesul de transfor- dar au [i o independen]` relativ` unul fa]` de cel`lalt.
Ca urmare a acestui fapt, dinamica de evolu]ie a domeniilor
mare a Armatei este continuu, [i celelalte
procese subsumate trebuie s` se desf`-reformei este diferit`. Astfel, domeniul conceptual
[oare dup` acela[i principiu.
are nevoie de perioade de timp ceva mai mari p#n` c#nd
• Transformarea continu` ar trebui
se produc schimb`ri semnificative care, la r#ndul lor,
definit` ca “stabilitate \n … mi[care”.
antreneaz` armonizarea corespunz`toare cu domeniile
structural [i func]ional-ac]ional. Din aceast` perspectiv`, sintagma “actualizare permanent`”,
\n domeniul conceptual, trebuie \n]eleas` ca o “punere la zi” a domeniului, pe m`sur`
ce apar schimb`ri notabile, care impun corec]ii. De altfel, [i \n practic` este contraproductiv
s` se refac` toate actele normative ... “în permanen]`”. Ar fi o munc` de Sisif [i, probabil,
nu ar ajuta pe nimeni, deoarece perioada de aplicabilitate a unor acte normative ar putea
s` nu fie suficient` pentru întocmirea planurilor [i a programelor de implementare a prevederilor
concep]iilor [i a actelor normative. Pe de alt` parte, înlocuirea no]iunii de reform` cu cea
de transformare continu` nu este o mod` [i nici o simpl` schimbare de denumire.
Transformarea este un proces cu o amplitudine mai mare decât reforma, iar asocierea
caracteristicii de continuitate are menirea de a orienta procesul c`tre viitor, în scopul
fundament`rii tuturor deciziilor pe programe [i tendin]e de evolu]ie ale mediului de securitate
regional [i global. În acest fel se urm`re[te s` se evite sau, cel pu]in, s` se diminueze
58
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
efectele distructive ale contradic]iilor între realitatea existent` [i cea care se desprinde
din analiza tendin]elor de evolu]ie ale mediului de securitate. A[ vrea s` men]ionez
c` apari]ia unor concepte noi [i a unor modific`ri importante \n domeniul teoriei militare
se realizeaz` dup` o perioad` de timp ceva mai mare, a c`rei \ntindere depinde de ritmul
evolu]iei [tiin]ei [i tehnicii, al cunoa[terii, \n general.
Dintotdeauna, [tiin]a a avut un rol important \n evolu]ia umanit`]ii, iar unii dintre semenii
no[tri, care au avut curajul s` \mping` limitele cunoa[terii spre alte orizonturi, au pl`tit cu via]a
aceast` \ndr`zneal`. |n prezent, cunoa[terea [i informa]ia sunt multiplicatori de putere,
iar oamenii, structurile [i na]iunile care nu vor \n]elege la timp acest adev`r [i nu vor lua
m`surile corespunz`toare nu vor avea nici o [ans` \n competi]ia declan[at` de era informa]iei
[i a globaliz`rii. Calea care permite evitarea intr`rii \ntr-un “con de umbr`” sau de reducere
a competitivit`]ii la nivel de individ, structur` (colectivitate), societate etc. este preg`tirea
adecvat` a resursei umane, respectiv a celor care fundamenteaz` deciziile, a celor care iau
decizii [i a celor care implementeaz` decizii.
|n scopul realiz`rii unei \n]elegeri profunde a aspectelor practice ale abord`rii teoretice
prezentate, ar fi util s` evalu`m impactul unei decizii – pu]in probabil` – de a investi în sisteme
de arm` cu care s-a purtat primul r`zboi din Golf (1991). Aceast` decizie ar duce
la irosirea de resurse materiale, financiare [i de timp, deoarece sistemele moderne
de armament se uzeaz` moral \n aproximativ 5 ani. O evaluare a situa]iei dup` acest criteriu
– timpul mediu de perimare a unui sistem de armament – ne arat` c` intervalul de 5 ani
este uneori insuficient pentru parcurgerea tuturor etapelor necesare: negocierea contractului
dintre furnizor [i beneficiar pentru un produs nou; lansarea în fabrica]ie a produsului;
recep]ionarea [i transportul la beneficiar; preg`tirea infrastructurii necesare [i a personalului
(lupt`tor [i cel de deservire).
Din cele expuse p#n` aici se poate desprinde concluzia c` solu]ia optim` este
s` investim în viitor, nu în trecut. Poate c`
mai potrivit ar fi s` spun c` trebuie s` investim B
V2
în viitor, având în vedere “lec]iile înv`]ate”, c`ci un om
de[tept înva]` din experien]a altora, \n timp ce unul V2
B1
neinstruit nu \nva]` nici din experien]a B 2

proprie. O ilustrare schematic` a modului V V2

1
recomandat de ac]iune pentru cre[terea
V1
vitezei procesului transform`rii se poate V1
vedea în figura 1.
S` consider`m c` punctul B consti- A
tuie un moment de vârf al evolu]iei într-un V = viteza
1 de evolu]ie a domeniului C2 din stadiul A spre B;
V = viteza de evolu]ie a domeniului C2 din stadiul B spre B
domeniu de activitate – de exemplu, sistemele
2 1
[i B ; 2

de comand`-control (C2), iar punctul A AB = \n traiectoria parcurs` de domeniul C2 din stadiul A

stadiul B;
reprezint` nivelul la care se afl` sistemele AB = traiectoria domeniului C2 din stadiul A \n stadiul B,
pe alt` direc]ie care permite reducerea mai accentuat`
de comand`-control din dotarea Armatei a decalajului;
noastre. De asemenea, curba AB constituie AB = \n traiectoria parcurs` de domeniul C2 din stadiul A
2
stadiul prognozat – B – \n timpul de parcurgere
2

traiectoria parcurs` de sistemele de comand`- a stadiului intermediar BB , cu viteza V .

2 2

control de la nivelul (stadiul) A la B. Figura 1: Metode de reducere a decalajelor

59
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Solu]ia optim`, în acest caz, este calea AB2, deoarece:
§ parcurgerea traiectoriei curbe AB înseamn` s` investim în sisteme perimate sau pe cale
de a fi uzate moral pân` la ajungerea la nivelul B, timp în care domeniul evolueaz` [i apare
un alt nivel de dezvoltare – B2;
§ parcurgerea traiectoriei AB – pe coarda curbei AB este o solu]ie mai bun` decât evolu]ia
pe curba AB, dar nu este optim`, deoarece domeniul evolueaz` [i atinge nivelul B1.
Acest model de decizie este unul apropiat de cel ideal, deoarece, în practic`, trebuie
s` lu`m în calcul atât resursele disponibile, cât [i priorit`]ile, precum [i alte condi]ion`ri.
Important este îns` ca fiecare dintre noi, pe nivelul s`u de competen]`, s` fie bine informat
despre modul de evaluare a situa]iei [i despre tendin]ele de evolu]ie ale acesteia [i s` î[i stabi-
leasc` sistemul de criterii, dup` care alege solu]ia optim`.
|n urm` cu câteva genera]ii se spunea c` o hot`râre proast` este preferabil` situa]iei
în care nu se ia nici o hot`râre. În prezent, aceast` percep]ie trebuie modificat`, deoarece
o hot`râre proast` poate “înc`rca nota de plat`” a uneia sau chiar a câtorva genera]ii.
Pentru a evita asemenea situa]ii, trebuie s` con[tientiz`m, fiecare dintre noi, c` transformarea
continu` este un proces care se desf`[oar` în condi]ii de eficien]` [i realism. Orice decizie
care se bazeaz` pe voluntarism [i nu este fundamentat` pe capabilit`]i realist comensurate
va avea efecte negative importante.
De asemenea, ar trebui s` mai [tim c` transformarea continu` nu \nseamn` existen]a
pe nisipuri mi[c`toare [i nu trebuie asociat` cu instabilitatea, nesiguran]a [i teama.
Transformarea continu` ar trebui s` ne stimuleze s` ne extindem limitele cunoa[terii
[i s` ne autodep`[im, devenind performan]i printr-o munc` asidu`, desf`[urat` \n echip`,
c`ci lupta integrat` este, prin excelen]`, o activitate de echip`.
Aceast` abordare nu este complet nou`, dar este timpul s` fie spus` tran[ant [i, mai ales,
s` produc` efectele scontate: organismul militar [i societatea au nevoie de oameni
care s` rezolve probleme, nu de oameni care s` creeze probleme. În acest spirit,
este important s` men]ionez c` adâncirea cunoa[terii înseamn`, în opinia mea [i în spiritul
transform`rii continue, mai mult decât a [ti (a acumula informa]ii), înseamn` [i a avea
deprinderile necesare aplic`rii cuno[tin]elor (a [ti ce s` folosim din zestrea de cuno[tin]e
pe care o avem, dar [i când s` le folosim [i cum, pentru a fi eficien]i [i competen]i).
Nevoia de adâncire a cunoa[terii este imperioas` pentru a atinge cel pu]in urm`toarele
obiective:
Y identificarea unor noi c`i de tranzi]ie, de la stadiul de dezvoltare (organizare, instruire,
înzestrare [i reabilitare a infrastructurii) la care ne afl`m c`tre stadiul cel mai înalt existent
în prezent sau chiar c`tre unul prognozat a fi cel mai înalt \n momentul finaliz`rii programului;
Y armonizarea conceptual` [i ac]ional` între TO}I participan]ii la procesul de transformare,
pentru a putea construi unitatea de concep]ie [i ac]iune;
Y perfec]ionarea mecanismelor de evaluare a costurilor [i resurselor necesare
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;
Y îmbun`t`]irea algoritmilor de evaluare [i ierarhizare a priorit`]ilor, în raport
cu resursele disponibile, cu obiectivele [i direc]iile de ac]iune stabilite de structurile
de decizie;
60
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Y perfec]ionarea mecanismelor de evaluare a resurselor necesare [i corelarea acestora
cu obiectivele pentru a men]ine viabilitatea planurilor [i a programelor de implementare
a strategiilor de îndeplinire a obiectivelor;
Y intensificarea [i îmbun`t`]irea dialogului între decident (generator al viziunii
[i obiectivelor strategice) [i executan]i (cei care implementeaz` planurile [i programele
de atingere a obiectivelor) pentru a fluidiza fluxul informa]ional, îmbun`t`]ind, în acest mod,
eficien]a general` a procesului de transformare prin: cre[terea încrederii reciproce;
reducerea rezisten]ei la schimbare; atragerea executan]ilor pentru a participa la procesul
deliberativ [i chiar la cel decizional.

Educarea educatorilor
Preg`tirea adecvat` a resursei umane va include, ca o prioritate, educarea educatorilor.
Conceptul se aplic` \n NATO [i este aplicat [i \n Armata noastr`. Trebuie \ns` luat
\n considerare faptul c` no]iunea de educator include nu doar personalul \ncadrat pe func]ii
didactice. |n categoria educatorilor trebuie incluse at#t cadrele didactice, c#t [i [efii
[i comandan]ii de pe toate treptele ierarhice. Fiecare dintre cei men]iona]i are responsa-
bilit`]i \n cadrul procesului de transformare, deci, implicit, \n selec]ia, preg`tirea [i utilizarea
ulterioar` a resursei umane. Din aceste considerente, apreciez c` cei men]iona]i
sunt cei mai importan]i vectori ai transform`rii.
Selec]ia [i preg`tirea (educa]ia [i instruirea) trebuie s` se desf`[oare permanent,
la fel ca [i transformarea.
Selec]ia resursei umane, \n general, [i a educatorilor, \n special, trebuie s` identifice
oameni care:
º au imagina]ie creatoare;
º au curaj (pentru a-[i \nvinge frica de necunoscut, pentru a-[i asuma r`spunderi
[i riscuri, pentru a-[i sus]ine punctul de vedere chiar [i atunci c#nd este diferit
de cel al [efilor);
º sunt adep]ii \nv`]`rii permanente [i nu consider` c` “\ntoarcerea \n banc`”
este o pedeaps`, ci o [ans` de a-[i l`rgi orizontul cunoa[terii;
º nu se tem de competi]ie, ci, dimpotriv`, o stimuleaz`;
º apreciaz` [i promoveaz` exemplul personal (“f` ca mine !”) at#t ca valoare
de simbol, c#t [i ca fapt de via]` care trebuie s` intre \n cotidian;
º apreciaz` schimbarea locului de munc` [i o consider` o [ans`: de a explora
alte orizonturi (umane, de cunoa[tere etc.); de a intra \n competi]ie cu al]i oameni;
de a-[i proba valoarea [i competen]a; de a se face cunoscut [i de a \nv`]a de la al]ii;
º se bucur` atunci c#nd “elevul” [i-a dep`[it “profesorul”, c`ci acesta este sensul
progresului [i cred \n menirea lor de formatori [i [lefuitori de talente;
º [tiu c` autoritatea [i competen]a se c#[tig` [i nu se … dau, cu ocazia numirii
pe func]ie.
61
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
|n acela[i timp, selec]ia ar trebui s` elimine oamenii care:
• se tem de necunoscut [i nu vor s` \[i asume responsabilit`]i;
• se tem de schimbare, c`ci aceasta le-ar impune s` \[i modifice tabieturile, s` renun]e
la rutin` [i la [abloane;
• \[i lingu[esc [efii [i \[i terorizeaz` subordona]ii;
• impun sau sunt adep]ii exemplelor declarative \n detrimentul celor factuale;
• \[i cheltuiesc cea mai mare parte a timpului de lucru pentru “a-[i p`stra scaunul”
[i nu pentru a se preg`ti [i a-[i perfec]iona deprinderile cerute de fi[a postului.
Selec]ia [i preg`tirea trebuie s` fie continue [i s` se completeze reciproc. Dac` selec]ia
identific` oameni cu poten]ial de dezvoltare, preg`tirea (educa]ia [i instruc]ia) trebuie
s` confirme (infirme) existen]a poten]ialului respectiv [i s` “\narmeze” personalul
cu cuno[tin]e [i deprinderi care s`-i permit` transformarea poten]ialului \n capabilit`]i.
|n timpul procesului de educa]ie [i instruc]ie va continua selec]ia prin eliminarea
celor care nu au \ndeplinit obiectivele stabilite prin programele pe care le-au parcurs.
|n func]ie de situa]iile concrete ale personalului participant la programele de educa]ie
[i instruc]ie, eliminarea poate s` \nsemne mutarea pe o func]ie similar` (pe orizontal`),
retrogradarea sau ie[irea din sistem. Solu]ia elimin`rii este impus` de nevoia de a-i stimula
pe cei performan]i [i de a implementa conceptul piramidei func]iilor.
Rolul educatorilor \n procesul transform`rii continue a resursei umane este comparabil
cu acela al [lefuitorilor de diamante. De ei depinde dac` diamantele umane \[i vor etala
adev`rata lor valoare !

62
 TENDIN}E MAJORE
~N AFIRMAREA GLOBAL|
Constantin RUSU

E
coul mondial al evenimentelor de la 11 septembrie 2001 i-a determinat
pe mul]i oameni s` î[i dea seama c` sfâr[itul confrunt`rii Est – Vest nu a însemnat
[i sfâr[itul istoriei1.
Marea deziluzie legat` de falsul sentiment de securitate, conform c`ruia r`zboiul
poate s` aib` loc oriunde altundeva, dar nu în cadrul lumii civilizate, a generat o nou` percep]ie
a acestuia. S-a instaurat, tot mai mult, teama c`, întrucât facem cu to]ii parte din lumea
real`, putem oricând deveni victime ale violen]ei armate, într-un mod de negândit
pân` în zilele noastre.
Cu toate acestea, înc` mai continu` s` fie dezb`tu]i termeni precum “r`zboi” [i “securitate”.
R`zboiul [i-a modificat caracterul. {i mi[carea pacifist` se afl` în curs de transformare2.
În secolul XX, aceasta a fost îndreptat` împotriva militarilor [i a strategiei de r`zboi
conform c`reia se utilizau armatele de mas`.
Acum, când for]ele armate devin tot mai suple, mai reduse ca m`rime, dar eficiente
prin organizarea unor unit`]i [i mari unit`]i tot mai bine instruite [i mai modern înzestrate,
pentru pacifi[ti devine limpede c` multe dintre scopurile societ`]ii civile pot fi atinse
numai într-un cadru protejat de militari.
În secolul XXI, politica de dezvoltare [i protec]ia militar` a acesteia pot exista
prin simbioz`. “Formarea for]elor armate pentru viitor” nu mai apar]ine discu]iei … la modul
academic, ci chiar face parte din preocup`rile generale actuale.
În abordarea tematicii pe care o propunem aten]iei, am dori, mai întâi, s` postul`m
urm`toarea tez`: pentru omenirea civilizat`, prop`[irea din secolul XXI const` nu în ap`rarea
împotriva riscurilor [i a pericolelor la adresa ei, ci în dezvoltarea unei noi ordini mondiale
[i în adaptarea compatibil` la noile forme de ducere a r`zboiului [i de combatere a infrac]io-
nalit`]ii organizate3.

1
Francis S. Fukuyama, Sfâr[itul istoriei, 1992.
2
Eduard Eppler, Nici r`zboi, nici pace (Weder Krieg noch Frieden), în Der Spiegel, nr. 41 /2001,
pp. 56-59 (“Wo der Krieg durch privatisierte Gewwalt verdrängt und ersetzt wird, kann Pazifismus
nicht mehr Antimilitarismus sein”). Traducerea autorului: “Dac` r`zboiul este înlocuit de violen]a privat`,
pacifismul nu mai poate fi considerat antimilitarism” (“Where war is replaced by private violence pacifism
can no longer be antimilitarism”).
3
“Organized crime”.

63
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
În prezent, asist`m la tendin]e tot mai accentuate de dezvoltare a unei noi ordini mondiale,
instituit` de c`tre statele interesate în dezvoltarea economic` [i social` pe baz` de diviziuni
ale atribu]iilor [i obliga]iilor societale.
Scopul unei atare întreprinderi este de a oferi o [ans` tuturor oamenilor, de a diminua
s`r`cia, foametea, epidemiile, violen]a [i r`zboiul. Aceasta înseamn` o trecere atent`
în revist` a tuturor formelor de rezolvare a conflictelor, inclusiv prin utilizarea for]ei,
dar, mai ales, prin “economisirea” [i “renun]area la caracterul na]ional”4 al monopolului
asupra for]ei militare. Mai înseamn` [i dezvoltarea tuturor posibilit`]ilor de reglementare
a conflictului, inclusiv prin gestionarea unor conflicte cu caracter preventiv.
Procesul de civilizare a societ`]ii umane continu`, iar tendin]ele acestuia au relevan]`
pentru politica de securitate din lumea contemporan`. Tr`im într-o lume în care dezvoltarea
nu se face simultan. Dintre exponen]ii rasei umane, o parte este înc` format` din vân`tori
[i culeg`tori, al]ii tr`iesc \nc` în societatea agricol`, în timp ce al]ii au atins un relevant nivel
industrial de dezvoltare sau chiar tr`iesc în societ`]i postindustriale.
Însu[i acest “proces de civilizare”5 se manifest` în toate culturile, în diverse stadii
de evolu]ie. În scopul satisfacerii necesit`]ilor popula]iei mondiale, mereu în cre[tere,
de ordin material [i nematerial, componentele economic`, politic` [i social` cunosc
o dezvoltare calitativ` diferit`.
Pe fondul acestor realit`]i se afl` con[tientizarea c` necesit`]ile nu pot fi satisf`cute
decât dac` grupuri de oameni [i de societ`]i coopereaz` în derularea diferitelor activit`]i,
în moduri din ce în ce mai complexe. Renumitul sociolog Norbert Elias a afirmat c` procesul
de civilizare al întregii societ`]i umane const` în dezvoltarea paralel` a “(...) planurilor
[i ac]iunilor, a impulsurilor emo]ionale [i ra]ionale ale oamenilor, care se interac]ioneaz`
în multe moduri. Interac]iunea planurilor [i ac]iunilor umane poate aduce modific`ri
pe care nimeni nu le-a planificat sau gândit. Interdependen]a uman` este motiva]ia
pentru o anumit` ordine, o ordine care e mai puternic` decât voin]a [i ra]iunea
oric`rui singur individ”6.
Referindu-ne la “na]iunile moderne industrializate” vrem s` se în]eleag` c` dezvoltarea
[tiin]ific` [i economic`, prosperitatea popula]iilor [i democra]ia sunt permanent în interac]iune
reciproc` [i c`, doar printr-o cooperare institu]ionalizat`, vor fi create condi]iile necesare
securit`]ii [i stabilit`]ii actualului sistem de state la nivel mondial.
Securitatea [i stabilitatea sunt ele însele condi]ii prealabile pentru prosperitatea
economic` [i dezvoltarea actual` a lumii.

4
Herfried Münkler, Interven]ia militar` – mijloc de protec]ie a drepturilor omului ? (Militärische
Interventionen – Mittel zum Schutz der Menschenrechte ?). Prelegere sus]inut` la Societatea Clausewitz,
Conducerea r`zboiului de coali]ie (Koalitionkriegführung), 05.05.2001.
5
Norbert Elias, Despre procesul de civilizare (Über den Prozes der Zivilisation), volumul 2,
Spre lansarea unei teorii a civiliz`rii (Zum Entwurf einer Theorie der Zivilisation), 1976, p. 312 [.c.l.
6
Ibidem, p. 314 (“Pläne und Handlungen, emotionale und rationale Regungen der einzelnen Menschen
die beständig freundlich oder feindlich ineinander greifen. Pläne und Handlungen und Gestaltungen
herbeiführen, die kein einzelner Mensch geplant oder geschaffen hat. Aus ihr, der Interdependenz
der Menschen ergibt sich eine Ordnung von ganz spezifischer Art, eine Ordnung, die zwingender
und stärker ist, als Wille und Vernunft der einzelnen Menschen, die sie bilden”).

64
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Kenneth Boulding descrie un model, pe faze, al sistemului interna]ional,
conform c`ruia multe state au atins faza de “apogeu” \n procesul dezvolt`rii lor istorice,
ca garan]ie a unui înalt grad de integrare. Gradul men]ionat de integrare, totu[i, nu poate fi
constatat doar prin simpla examinare a leg`turilor economice, culturale [i institu]ionale7
ale statelor moderne.
}`rile puternic industrializate nu pot s` î[i solu]ioneze conflictele doar prin for]a armelor,
lucru din ce \n ce mai pu]in probabil, întrucât sunt în situa]ia “pierd eu, dar pierzi [i tu”,
datorit` gradului lor ridicat de interdependen]`8.
Cu privire la tendin]ele de evolu]ie ale structurilor armate contemporane, nu putem
neglija abordarea unei scurte retrospective în domeniu.
Dezvoltarea for]elor armate corespunde tendin]elor dezvolt`rii civiliza]iei9. Aceast` tez`
a fost demonstrat` pe timpul tranzi]iei de la societatea agrar` la cea industrializat`.
În decursul secolului al XVIII-lea, Anglia [i Fran]a au suferit aceast` transformare,
urmate de Germania, la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când au fost create armatele
de mas`, destinate luptelor de distrugere total` a inamicului. Pe aceast` linie s-a mers
[i în prima jum`tate a secolului XX, când, din cauza dezvolt`rii industriale a statelor
[i a mecaniz`rii armatelor, principalele obiective ale atacurilor armate au constat \n aprovi-
zionarea cu materii prime [i \n baza industrial` din statele inamice.
Începând cu anii ’60 ai secolului trecut, societ`]ile industriale s-au transformat în societ`]i
informatice. În fruntea acestei schimb`ri se afl` SUA, urmate de Japonia, Europa [i “Tigrii”

7
Prin analogie cu faza sistemelor fizice dependente de parametrii unui stat, modelul cercet`torului
american al p`cii, Boulding, diferen]iaz` patru faze marcate de parametri “agrega]i” – “poten]ialul
de amenin]are” [i “nivelul de integrare”: 1). Când poten]ialul de amenin]are este ridicat, iar nivelul
de integrare este coborât – cum a fost cazul în faza incipient` a istoriei [i cum e cazul, ast`zi, în p`r]i
din Africa Central` [i Occidental`, unde r`zboiul este norma (r`zboi stabil). 2). Pe m`sur` ce gradul
de integrare cre[te, iar poten]ialul de amenin]are subzist`, urmeaz` faza de “r`zboi instabil”, în care
r`zboiul, întrerupt de încet`ri ale focului [i de perioade de pace, este v`zut ca o norm`. A[a a fost cazul
în Orientul Mijlociu, pân` la începutul deceniului ‘90. 3). Poate urma faza de “pace instabil`”, situa]ia
dominant` a sistemului interna]ional din Europa secolului al XVI-lea pân` la mijlocul secolului al XIX-lea.
Aceast` faz` e caracterizat` prin pace ca norm`, cu r`zboiul constituind o form` acceptat` de rezolvare
a situa]iilor conflictuale, situa]ie întâlnit` în multe locuri din lumea contemporan`. 4). Nivelurile [i mai inten-
sificate de integrare fac din ce în ce mai mult imposibile solu]ion`rile diferendelor prin conflicte similare
r`zboaielor; chiar [i a[a, înc` mai pot exista amenin]`ri, începând cu faza de “pace stabil`”, în cadrul c`reia
r`zboiul nu mai este o form` legitim` de solu]ionare a conflictului, ci e înlocuit` de formele institu]ionalizate
ale arbitrajului. Aceast` faz` a fost atins` de sistemele statale din America de Nord [i din Scandinavia
cu aproape 150 de ani în urm`, iar în zona transatlantic` [i în Europa Occidental` cu aproape 40 de ani în urm`.
În apropierea acestora exist` cea de-a cincea faz`, “a indiferen]ei”, care va deveni irelevant` din cauza
posibilit`]ilor de manifestare a unei intercondi]ion`ri la scar` imens`. (Kenneth Boulding, Cercet`ri pentru
pace, “A Science Journal”, Anglia, num`rul din 4 octombrie 1969, pp. 53-58). Cercet`torul nu a considerat
implicit faza a patra, din modelul s`u, ca fiind sfâr[itul istoriei. În primul rând, pentru c` dinamica mediului
de securitate politic contemporan impune metode active pentru dobândirea unui grad ridicat de integrare.
În al doilea rând, retragerile din acorduri interna]ionale corespund unei reduceri a gradului de integrare,
ceea ce face o revenire la faza de “pace instabil`” sau chiar la un posibil “r`zboi stabil” (a se vedea Africa).
8
S. Heinrich Buch, Reiner Huber, Roland Kaestner, Jensits de ESVP, Reflec]ii asupra unei strategii
transatlantice (Anmerkungen zu einer Trans-atlantische Strategie), republicat`.
9
Alvin Toffler, Heidi Toffler, Supravie]uirea în secolul al XXI-lea (Überleben im 21. Jahrhudert), 1994,
p. 34 [.c.l.

65
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
din Asia. În prezent, asist`m la o faz` tranzitorie a dezvolt`rii civiliza]iei umane, cu tendin]e
importante în scopul asigur`rii securit`]ii la nivel global. |n continuare sunt prezentate
[i caracterizate, pe scurt, opt astfel de tendin]e, cele mai semnificative, de altfel:
1. Spre o dezvoltare politic` multipolar`10
Vechea ordine bipolar` a fost modificat` prin cotitura decisiv`, de la începutul ultimului
deceniu al secolului trecut, spre o ordine mondial`, în care singura superputere sunt SUA,
concomitent cu afirmarea tot mai pregnant` a puterilor regionale (de exemplu, China, UE,
India [i Rusia).
Aceast` situa]ie a influen]at toate sferele atitudinale la scar` planetar`, deoarece, la nivelul
men]ionat, ierarhia actorilor nu va mai depinde doar de puterea militar`, ci [i de poten]ialul
economic [i tehnologic, precum [i de competitivitatea sistemic`, ducând la noi forme
de cooperare interna]ional` [i de adoptare a deciziilor. Astfel, UE, China, India [i Rusia
vor fi în stare s` joace un rol important în viitoarea ordine mondial`.
2. Actorii nonstatali vor influen]a ordinea geopolitic`
Prin actori nonstatali în]elegem atât organiza]iile neguvernamentale (ONG), inclusiv
structurile de corpora]ii transna]ionale (TNCs), cât [i grupurile de persoane, grup`rile
teroriste, inclusiv cele care ]in de infrac]ionalitatea organizat`11 [i cele organizate pe criterii
etnice [i religioase.
Proliferarea actorilor nonstatali compenseaz` lipsa de vigoare a statului, ca mod
de organizare societal`, [i este posibil ca aceast` dezvoltare s` pun` sub semnul întreb`rii
viabilitatea monopolului de]inut de c`tre stat, ca organism societal, asupra puterii. Vor ap`rea
tot mai multe organiza]ii în state f`r` un guvern func]ional (“state e[uate”), care, în devenirea
lor, pot destabiliza ordinea statului respectiv sau chiar climatul regional.
Totu[i, expansiunea fragment`rii structurale a societ`]ii înc` nu este suficient
de puternic` pentru a stopa tendin]a spre multipolaritate, ca efect de prop`[ire a unipolarit`]ii.
Pentru a face fa]` riscurilor [i provoc`rilor secolului XXI, în mediile social, economic
[i politic trebuie s` existe acei actori care s` î[i asume împreun` sarcini [i care s` depind`
unul de altul, pentru a le îndeplini. Toate acestea vor duce la o nou` ordine mondial`,
cu caracter multipolar. Marele pericol la adresa acestei tendin]e rezid` în e[ecul marilor
puteri de a conlucra12.
3. Spre globalizarea13 dezvolt`rii economice
În domeniul economiei interna]ionale continu` întrep`trunderea transna]ional`
a sistemelor, a pie]elor [i a societ`]ilor. La începutul secolului XXI, umanitatea a dobândit

10
Dirk Messner, Franz Nuscheller, Structuri [i tendin]e ale politicii mondiale (Strukturen und Trends
der Weltpolitik), în Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends 2000, (2000), p. 371 [.c.l.
11
“Organized crime”.
12
Paul Kennedy, Preocup`ri globale la începutul secolului al XXI-lea (Globale Herausforderungen
am Beginn des 21. Jahrhunderts), în Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends, 2000, (2000),
p. 11 [.c.l.
13
Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends, 2000, (2000), capitolul despre Economia mondial`
(Weltwirtschaft), pp. 169-245.

66
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
tehnologiile de transport [i comunica]ii necesare unei economii globale – ceea ce va consolida
tendin]ele din procesul globaliz`rii.
Nu mai exist` economii na]ionale izolate, iar economia global` se afl` în formare.
Cre[te puterea economic` a cooper`rii multina]ionale, aceasta influen]#nd procesele politice.
Exist`, totu[i, paralel cu instituirea globaliz`rii economice, [i efecte negative;
unul dintre acestea este agravarea dihotomiei dintre boga]i [i s`raci, în interiorul ]`rilor
[i între ]`ri; un altul este pierderea coeziunii sociale; un al treilea este marginalizarea
celor ce pierd din jocul globaliz`rii atât în interiorul statelor, cât [i la nivel interna]ional,
regional sau global.
4. Democratizarea14 accesului la informa]ii
Globalizarea informa]iilor [i difuzarea ideologiilor prin intermediul acestora ne determin`
s` presupunem c`, în cursul procesului de democratizare, lumea va deveni mai deschis`
[i mai \mplinit` economice[te. Dup` sfâr[itul confrunt`rii Est – Vest, democra]ia este v`zut`
drept cea mai promi]`toare form` a organiz`rii societale. Un studiu sistematic privind puterea
economic` a societ`]ilor demonstreaz` c` economiile dezvoltate au ca form` a organiz`rii
lor societale democra]ia.
Dac` ]`rile cu economii în curs de dezvoltare vor s` participe la cre[terea economic`
global`, atunci va fi necesar ca acestea s` î[i organizeze entit`]ile proprii în manier` liberal`
[i democratic`.
5. Inegalit`]i în dezvoltarea demografic`15
Popula]ia lumii se dezvolt` în mod inegal. În timp ce popula]ia ]`rilor aflate în curs
de dezvoltare, inclusiv China, va cre[te, ]`rile industrializate vor înregistra o c`dere
în ritmurile de cre[tere. Germania [i Japonia, în special, sufer` la acest capitol. În aceste ]`ri,
popula]ia îmb`trâne[te, în timp ce, în ]`rile în curs de dezvoltare, cre[te procentul
celor de pân` la 25 de ani.
În a[ez`rile urbane locuiesc mai mul]i oameni ca niciodat`, ceea ce, inevitabil, va duce
la crearea de megametropole. Pentru anul 2020 se estimeaz` c` procentul popula]iei
ce locuie[te în ora[e va ajunge la 60% din popula]ia unei ]`ri, iar un sfert din aceste ora[e
va avea peste un milion de locuitori.
Aceste dezvolt`ri sunt relevante pentru rolul geopolitic al statelor dens populate.
Ele vor determina migra]ii masive [i destabilizarea societ`]ilor din statele s`race, cu presiuni
migratorii asupra Nordului bogat, ceea ce va duce la o discrepan]` tot mai mare în domeniul
educa]iei [i al s`n`t`]ii din interiorul societ`]ilor [i dintre acestea, precum [i la o agravare
a diferen]ierilor dintre Nordul bogat [i Sudul s`rac.

14
Birgitte Hamm, Drepturile omului [i democra]ia (Menschenrechte und Demokratie), în Stiftung
Entwicklung und Frieden, Globale Trends, 2000, (2000), capitolul despre Economia mondial`
(Weltwirtschaft), p. 439 [.c.l.
15
Franz Nuschleer, Înmul]irea popula]iei [i migra]ia (Bevölkerung und Migration), în Stiftung Entwicklung
und Frieden, Globale Trends, 2000, (2000), p. 101 [.c.l.; Herwig Birg, Implica]ii demografice. Diminuarea
cre[terii popula]iei în Germania [i Europa (Die Demokratische Zeitenwende. Der Bevölkerungrtückgang
in Deutschland und Europa), 2001.

67
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

6. Intensificarea exploat`rii resurselor naturale cu impact asupra mediului înconjur`tor16

Pentru a dobândi resurse esen]iale, precum hran`, teren arabil, ap` potabil` [i acces
la diverse forme de energie, se manifest` o acerb` competi]ie, comparativ cu evolu]iile
de pân` în prezent, între tot mai multe forme de organizare societal`; deci, între tot mai mul]i
oameni. Va cre[te produc]ia de alimente, dar vor avea loc conflicte în ceea ce prive[te distribuirea
acestora, din cauza degrad`rii tot mai mari a calit`]ii terenului arabil, mai ales în zonele
în care ritmul de cre[tere al popula]iei este ridicat.
În urm`torii 15 ani, 50% din popula]ia lumii va locui în zone în care apa va fi insuficient`.
În viitor, utilizarea a numai 80% din apa disponibil`, a[a cum este în prezent, nu va fi îndeajuns.
Ca urmare, vor izbucni conflicte din cauza distribuirii apei, mai ales în Orientul Mijlociu.
În urm`torii 20 de ani, cre[terea economic`, constant`, [i cre[terea popula]iei
vor duce la cerin]e crescute, cu cel pu]in 50%, de energie. Carburan]ii fosili vor r`mâne
cea mai important` surs` de energie (separat de noi descoperiri posibile sau de cre[terea
eficien]ei unor forme de energie alternativ`).
Regiunea Golfului va r`mâne cel mai semnificativ factor de produc]ie de pe pia]a
energiei. Alte pie]e, precum Rusia [i zona M`rii Caspice \[i vor spori importan]a geostrategic`.
Cre[terea popula]iei, dezvoltarea economiei [i urbanizarea rapid` vor cauza [i mai multe
probleme ecologice. Fenomenele ecologice nu mai cunosc nici o limit` [i nici nu mai sunt
de interes pur na]ional – ele devin probleme la nivel transna]ional [i global.
7. Accelerarea dezvolt`rii [tiin]ifice [i tehnologice17
Cunoa[terea [i formele gestion`rii sale se dezvolt` rapid, ea devenind accesibil`
[i utilizabil` cel pu]in în ]`rile industrializate. Cre[te tot mai mult viteza cu care au loc inova]iile
[i dezvoltarea de noi tehnologii. Era informatic` semnific` o societate în care cunoa[terea
devine un factor de produc]ie. Dezvolt`rile tehnologice se men]in dinamice [i provoac`
schimb`ri radicale. Por]iunea de timp dintre inven]ie [i aplicarea progreselor [tiin]ifice
[i tehnologice scade constant – tehnologiile esen]iale joac` un rol important în aceste direc]ii,
mai ales tehnologia informa]iilor [i cea a comunica]iilor. Domeniile biotehnologiei, fizicii
materialului, a nanotehnologiei [i a [tiin]ei spa]iului cosmic vor avea o importan]` egal`.
Toate acestea vor avea repercusiuni importante pentru militari: vor fi aplicate mai repede
cuno[tin]ele [i inova]iile, tehnologia va fi dep`[it` cât de curând, iar cea mai mare parte
a tuturor bunurilor militare se va utiliza în mod dual, ceea ce face ca eforturile depuse în scopul
neprolifer`rii s` devin` inutile.
Armele de distrugere în mas` [i componentele chimice [i biologice ale acestora vor fi u[or
accesibile [i pentru terori[ti. To]i actorii din mediul societal vor avea acces la cunoa[tere
[i la tehnologii.

16
Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends, 2000, (2000), Sec]iunea Ecologie mondial`
(Weltökologie), pp. 273-345.
17
Hans Kleinsteuber, Barbara Thomaß, Comunicare, medii, societ`]i [tiin]ifice (Hommunikation, Medien,
Wissensgeselschaft), în Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends, 2000, p. 141 [.c.l.; (Institutul
–Fraunhofer pentru analiza tendin]elor în domeniul [tiin]elor naturii [i tehnologiei, eviden]e din domeniul
tehnicii militare, 2000; Jörg Meyer-Stamer, Tehnologie [i dezvoltare (Technologie und Entwicklung),
în Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends, 2000 (2001), p. 289 [.c.l.

68
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
8. Modific`ri ale mentalit`]ii 18

Globalizarea încorporeaz` nu numai factorii economici, ci [i pe cei culturali. Schimbul

de culturi între societ`]i este mai intens ca niciodat` [i, de data aceasta, datorit` mijloacelor
de comunicare în mas`, au loc schimb`ri rapide de mentalitate.
Din cauz` c`, în prezent, ca premis` ideologic` fundamental` este stabilit` rela]ia
dintre capitalism [i ra]ionalism19, valori primordiale precum drepturile omului [i p`strarea
mediului înconjur`tor sunt [i mai mult generalizate, chiar [i în acele societ`]i în care asemenea
valori înc` nu sunt pe deplin clarificate. Aceasta face din globalizarea mentalit`]ii “vârful
de lance” al progresului [i civiliza]iei. Dincolo de culturile locale [i na]ionale se formeaz`
o cultur` mondial`, chiar dac` doar în stadiu de embrion, o cultur` ce nu este antagonic`
celorlalte culturi na]ionale [i regionale [i nici nu le dizolv`.
Ca urmare a faptului c`, în ]`rile în curs de dezvoltare, perspectivele economice
sunt vagi, popula]ia cresc#nd, aceasta î[i va adapta religiile tradi]ionale [i \[i va consolida
for]ele radicale. Dezvoltarea [tiin]ei [i tehnologiei are poten]ialul de a seculariza popoarele,
oferindu-le mult mai u[or acces la cunoa[tere. Nu e sigur dac` aceast` tendin]` va reu[i
împotriva islamismului, hinduismului [i budismului.

Noua paradigm\ politic\: ordinea mondial\ cooperatist\

Globalizarea este numele dat actualei tendin]e economice majore. Tot mai multe state
sunt încorporate în tranzac]iile economice [i financiare ale ]`rilor dezvoltate, ale corpora]iilor
transna]ionale (TNCs) [i ale organiza]iilor interna]ionale (IOs), iar prin aceasta, într-o ordine
economic` global`20.
Societ`]ile informatizate postindustrializate, în care informatica [i cunoa[terea
constituie factori de produc]ie21 (aparte de factorii clasici, precum capitalul, for]a de munc`
[i p`mântul), vor fi cel mai bine plasate pentru a gestiona poten]ialul de conflict din proximele
decenii (popula]ia va cre[te [i vor ap`rea probleme legate de neajunsuri în domeniile energiei
[i alimenta]iei, epidemii [i modific`ri climatice).
Nici un stat sau organiza]ie interna]ional` nu are capacitatea de a face fa]`, în prezent,
unor atare provoc`ri. Pu]ine din cele aproximativ 200 de state ale lumii actuale (statele
din zona transatlantic`, precum [i Japonia, Australia, Noua Zeeland`, Rusia, China [i India)
vor fi capabile s` înrâureasc` dezvoltarea civilizatoare în proximul deceniu.

18
Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends 2000 (2001), Capitolul despre Mentalit`]i pe plan
mondial (Weltkultren), pp. 135-199.
19
Max Weber, Economia [i societatea (Wirtschaft und Geselschaft), 1980, capitolul despre Categoriile
de baz` ale economiei (Grundkategorien des Wirtschaftens), p. 31 [.c.l. [i capitolul despre Orânduirea
ra]ional` de stat (Die rationale Staatsanstalt), p. 815 [.c.l.
20
Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends 2000 (2000) p. 169 [.c.l.
21
Stiftung Entwicklung und Frieden, Globale Trends 2000 (2001), capitolul despre Societ`]ile [tiin]ifice
[i comer]ul (Wissensgeselschaft und kommerz), p. 141; Alvin Toffler, Mi[carea puterii (Machtbeben),
1990, capitolul despre Cunoa[terea: Lumea simbolului (Wissen: Welt der Symbole), p. 87 [.c.l.

69
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Vor fi în stare, oare, acele state, ce vor putea folosi resursele proprii (mijloacele
de produc]ie) pentru a face fa]` unor riscuri poten]iale, s` continue procesul de civilizare,
f`r` s` coopereze ? Dac` nu reu[esc, vor trebui s` utilizeze o mare parte a resurselor
lor într-o confruntare, ceea ce va determina cre[terea num`rului conflictelor existente,
care, la rândul lor, vor necesita utilizarea a tot mai multe resurse.
O ordine mondial` multipolar` cooperatist` este cea mai bun` cale de a solu]iona
problemele în viitorul apropiat [i ar deveni, a[adar, paradigma politic` a urm`toarelor decenii.
Dar, exist` pu]ine provoc`ri la confruntare [i la un posibil conflict pentru dobândirea
hegemoniei.
Politica de securitate trebuie în]eleas` ca sarcin` creatoare la nivel global. Statele
cele mai dezvoltate au r`spunderea de a consolida procesul de civilizare. Nici un singur stat,
nici m`car SUA22, nu va fi în stare s` fac` aceasta. Uniunea European`, SUA [i celelalte ]`ri
industrializate (Rusia, China [i India) trebuie s` participe la procesul de globalizare pentru
a în`bu[i conflictele [i a dezvolta economiile în alte regiuni.
Luate la un loc, aceste state ar fi îndeajuns de puternice pentru a asigura gestionarea
conflictelor pe cale nonviolent`, putând chiar interveni acolo unde securitatea interna-
]ional` este pus` în pericol. Pentru aceasta, Europa trebuie s`-[i asume un rol global
adecvat: al`turi de Statele Unite ale Americii. Uniunea European` trebuie s`-[i dezvolte
instrumente politice de securitate23, care o vor abilita s` duc` o abordare de dezvoltare
politic`, economic` [i societal`, de prevenire a conflictelor militare [i de gestionare a situa]iilor
de conflict civil.

Zbigniew Brezinski, Unica putere mondial` (Die einzige Weltmacht), 2000.

22

Dirk Messner, Puterea mondial` cooperatist`. Viitorul Uniunii Europene în politica Occidentului
23

(Kooperative weltmacht. Die Zukunft der Europäische Union in der Westpolitik), în IPG, nr. 1/2001,
p. 26 [.c.l.

70
 OPERA}IILE MILITARE
SUB SEMNUL FR~MÂNT~RILOR
ZEULUI MARTE
Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~

R
ealiz`rile [i progresele pe care le-a înregistrat omenirea de-a lungul existen]ei
sale în plan politic, economic, tehnologic, în general în toate domeniile vie]ii
sociale, au motivat permanent [i preocup`rile speciali[tilor în domeniul
cercet`rii fenomenului militar, ale c`rui coordonate esen]iale se reg`sesc în rela]ia pace-r`zboi.
Cele dou` st`ri fundamentale ale rela]iilor dintre state, grupuri de state sau chiar în interiorul
aceluia[i stat vor fi analizate [i în viitor de [tiin]a militar` sub toate aspectele, mai ales c` în via]a
interna]ional` î[i g`se[te loc tot mai frecvent ideea de impunere a p`cii prin utilizarea for]ei
armate fie ca element descurajator, fie ca modalitate unic` de realizare a scopurilor
predominant politice.
S-ar p`rea c` intrarea în veacul XXI \nseamn` salvarea multora dintre semeni de la inani]ie,
înseamn` anihilarea ravagiilor polu`rii, prin crearea unor tehnologii mai curate, în care
diversitatea de culturi [i popoare poate participa la conturarea viitorului [i în care molima
r`zboiului poate fi z`d`rnicit`. Cu toate acestea, se pare c` ne repezim, dup` cum afirma
Alvin Toffler, spre un ev întunecat de ur` tribal`, pustiire planetar` [i r`zboaie, întrucât
multe dintre armele noastre intelectuale de f`urire a p`cii sunt dep`[ite. De aceea, atât timp
cât confrunt`rile armate exist`, ele continu` s` fie studiate în toat` complexitatea lor,
atât luate ca întreg, cât [i secven]ial, latur` cu latur`, proces cu proces.
Spectaculoasa evolu]ie a societ`]ii omene[ti, prefigurat` o dat` cu intrarea în era tehnologiei
informa]ionale, modific` în mod fundamental percep]iile noastre despre confruntarea armat`
[i rolul acesteia în declan[area, desf`[urarea [i deznod`mântul conflictelor militare.
Determin`rile la care ne referim, f`r` a pune sub semnul întreb`rii rolul opera]iilor
militare, nuan]eaz` comportamentul p`r]ilor implicate în conflict prin aducerea, într-o mai mare
m`sur`, în prim-planul aten]iei, a complementarit`]ii ac]iunilor de lupt` cu ac]iuni care încearc`
s` evite, pe cât posibil, v`rsarea de sânge. Metaforic, putem spune, a[adar, c` zeul Marte
se fr`mânt`. El [i-a f`urit noi mijloace de confruntare, dar “îngrozit” de efectul lor, caut`
[i noi modalit`]i de exprimare a conflictualit`]ii, care s` implice mai pu]in` violen]`.
{i a g`sit ! Acestea sunt opera]iile de stabilitate, care se adaug` celor preexistente
– opera]iile care presupun lupta armat` [i opera]iile premerg`toare sau consecutive
confrunt`rii armate (opera]ii intermediare). Dac` despre lupta armat` se [tie demult
c` reprezint` angajarea violent` a for]elor, cu utilizarea armamentului [i a tehnicii militare,
pentru impunerea voin]ei proprii asupra inamicului prin producerea de pierderi umane
71
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
[i materiale, nimicirea sau capturarea acestuia , iar opera]iile intermediare cuprind m`suri,
1

activit`]i [i ac]iuni premerg`toare sau consecutive, prin care unit`]ile sunt aduse în starea
din care s` poat` desf`[ura opera]ia urm`toare sau s` înceteze misiunea2, opera]iile
de stabilitate [i de sprijin sunt o apari]ie de dat` mai recent` în arta militar`. De aceea,
în cele ce urmeaz` ne vom opri asupra acestora.
Apari]ia opera]iilor de stabilitate [i de sprijin în tabloul general al ac]iunilor militare
a fost determinat` de faptul c`, ast`zi, pe lâng` func]ia principal` pe care armatele au avut-o
înc` din Antichitate [i pân` în urm` cu aproximativ dou` decenii – aceea de a duce [i de a câ[tiga
confruntarea armat`, s-a ad`ugat [i o alta, anume aceea de a asigura men]inerea p`cii
[i a stabilit`]ii regionale [i globale [i de a descuraja r`zboiul, prin executarea unor opera]ii
de stabilitate.
Opera]iile de stabilitate [i de sprijin cuprind o gam` larg` de ac]iuni ce urm`resc îndeplinirea
unor scopuri variate care includ: prevenirea r`zboiului, promovarea sau, dup` caz, reinstaurarea
p`cii, reducerea tensiunii dintre state sub nivelul conflictului armat [i rezolvarea crizelor
interna]ionale, sprijinirea autorit`]ilor civile în rezolvarea situa]iilor de criz` intern`, p`strarea
(restabilirea) ordinii constitu]ionale [i acordarea ajutorului umanitar.
Îndeplinirea acestor obiective prin utilizarea instrumentului militar presupune folosirea
for]elor armate [i a logisticii adecvate pentru executarea unor misiuni diverse.
Acest tip de ac]iuni militare se execut` în conformitate cu legisla]ia interna]ional`
referitoare la folosirea for]elor armate [i cu obliga]iile asumate pentru realizarea p`cii
[i securit`]ii interna]ionale, precum [i cu legisla]ia intern` privind folosirea for]elor armate
în opera]ii de ap`rare [i men]inere a ordinii constitu]ionale, de interven]ie în situa]ii
de urgen]` civil` [i de sprijin al autorit`]ilor publice. Ele pot include elemente atât ale opera]iilor
de lupt`, cât [i ale celor ce nu presupun lupta, desf`[urate în timp de pace, criz`,
precum [i în situa]ii de r`zboi [i au scopul de a modela mediul de securitate, de a îmbun`t`]i
în]elegerea reciproc` cu alte ]`ri, de a spori gradul de interoperabilitate cu partenerii
din alian]` sau cu poten]ialii parteneri de coali]ie.
Alte opera]ii de stabilitate pot fi generate de apari]ia unor crize sau amenin]`ri
[i au fizionomia unor ac]iuni de r`spuns. Amenin]area se poate manifesta în interior
sau poate viza un partener, în ambele cazuri ac]ionându-se printr-o reac]ie rapid`,
de preîntâmpinare, realizându-se, în acela[i timp, descurajarea for]ei care amenin]`
stabilitatea intern` sau extern`. Totodat`, opera]iile de stabilitate [i sprijin au [i scopul
de a preveni agravarea situa]iei [i apari]ia nevoii de a desf`[ura for]e mult mai importante,
uneori prezen]a for]elor destinate în acest scop fiind suficient` pentru respectarea în]elegerii
postconflict sau pentru prevenirea degener`rii crizei în r`zboi.
Opera]iile de stabilitate [i de sprijin se execut`, cel mai adesea, într-un mediu dinamic,
acestea având, de regul`, o desf`[urare neliniar`, executându-se în raioane de opera]ii
exterioare teritoriului na]ional [i necesitând dislocarea unor for]e.
Chiar dac` nu presupun deloc violen]` sau desf`[urarea ac]iunilor, aceste opera]ii
au un grad redus de violen]` (în orice caz, mai redus decât în opera]iile de lupt` armat`),

1
Doctrina opera]iilor For]elor Terestre, Bucure[ti, 2004, Art. 0149.
2
Ibidem, Art. 0151.

72
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
totu[i, stabilirea ac]iunilor miltare necesare pentru îndeplinirea scopurilor politice poate fi
uneori mai dificil` decât în situa]iile în care sunt necesare opera]iile de lupt` armat`
clasice (ofensive [i defensive). De asemenea, finalitatea ac]iunilor militare poate fi
la fel de dificil de anticipat. Misiunea for]ei se poate schimba dac` situa]ia devine
mai mult sau mai pu]in stabil`. Astfel, o misiune poate consta într-un briefing cu for]ele
na]iunii gazd`, într-un schimb de experien]` între militari, dar poate fi [i dificil`,
de executare a opera]iilor de lupt` pentru îndeplinirea unei misiuni de impunere a p`cii.
Totodat`, pentru c` starea nonconflictual` realizat` la un moment dat poate fi amenin]at`
din mai multe motive, iar un inamic poate fi greu de definit [i de izolat, complexitatea
misiunii se poate schimba rapid.
O caracteristic` important` a opera]iilor de stabilitate [i de sprijin este aceea c` for]ele
repartizate sau de care dispune un comandant pot include structuri netradi]ionale,
cum ar fi unit`]ile de poli]ie ale na]iunii gazd`, interpre]i [i muncitori angaja]i cu contract,
precum [i for]e multina]ionale. |n astfel de situa]ii, succesul misiunii este influen]at
de nivelul de integrare [i de coeziune al for]ei.
Dimensiunea temporal` difer` [i ea substan]ial fa]` de opera]iile militare obi[nuite,
în sensul c` obiectivele unei opera]ii de stabilitate este posibil s` nu se poat` realiza
într-un timp scurt, ci într-un interval mai lung. Succesul lor cere, adeseori, perseveren]`
[i angajare pe termen lung, îndeplinirea misiunii durând uneori ani, chiar dac` opera]iile
zilnice pot necesita reac]ii rapide, de mic` amploare, la condi]iile schimb`toare.
Rela]ia cu popula]ia civil` din zon` [i cu administra]ia local` este [i ea un factor deosebit
de important, pentru c` popula]ia civil`, guvernul na]iunii gazd`, organiza]iile neguverna-
mentale [i organiza]iile interna]ionale pot influen]a mult realizarea stabilit`]ii. Asemenea opera]ii
sunt complexe [i solicit` îndeosebi unit`]ile [i subunit`]ile, adic` structuri militare de nivel
inferior. În acest scop, comandan]ii de subunit`]i trebuie s`-[i dezvolte deprinderi de lucru
interpersonale, cum ar fi cunoa[terea culturii, a tehnicilor de negociere, a unor expresii
de baz`, p`strându-[i, în acela[i timp, deprinderile de lupt`. Solda]ii, subunit`]ile [i organele
de conducere de la toate e[aloanele trebuie s` dea dovad` de flexibilitate [i adaptabilitate,
pentru c`, adeseori, opera]iile de stabilitate [i de sprijin necesit` lideri cu abilit`]i fizice [i mentale
deosebite, pentru a trece cu u[urin]` de la opera]ii nonviolente la opera]ii de lupt` [i invers.
Opera]iile de stabilitate [i de sprijin ajut` la restabilirea legii [i a ordinii în zonele
de conflict, dar simpla prezen]` a for]elor armate nu garanteaz` întotdeauna stabilitatea,
uneori fiind necesare opera]ii ofensive sau de ap`rare pentru înfrângerea unui inamic
care se opune stabiliz`rii situa]iei. De aceea, abilitatea for]elor armate de a gestiona o criz`
este direct legat` de modul \n care este perceput` capacitatea lor de a ataca [i de a se ap`ra,
dup` necesit`]i.
În func]ie de momentul angaj`rii, for]ele destinate pot executa opera]ii de stabilitate
înaintea declan[`rii ostilit`]ilor, în situa]ii de criz`, pe timpul ostilit`]ilor [i dup` ostilit`]i.
Înaintea ostilit`]ilor, opera]iile de stabilitate sunt concentrate asupra descuraj`rii sau prevenirii
conflictului, în situa]ii de criz` pot solu]iona un conflict poten]ial sau pot preveni escala-
darea, iar pe timpul ostilit`]ilor, ele pot ajuta la împiedicarea generaliz`rii conflictului,
pot acorda asisten]` [i pot încuraja partenerii. Dup` ostilit`]i, prin ele se poate asigura
un mediu de securitate care permite autorit`]ilor civile s` preia controlul. |n func]ie de scop
[i de for]ele angajate, opera]iile de stabilitate pot fi: opera]ii pentru pace; ap`rarea intern`
73
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
cu sprijin extern; asisten]` în probleme de securitate; asisten]` umanitar` [i civic`; sprijinul
insurgen]ilor; sprijinul opera]iilor antidrog; combaterea terorismului; opera]ii de evacuare
a necombatan]ilor; controlul armamentelor; demonstra]ia de for]`.
În mod normal, scopurile [i obiectivele opera]iilor militare de stabilitate [i de sprijin
sunt opuse scopurilor [i obiectivelor r`zboiului, ele urm`rind tocmai solu]ionarea situa]iilor
de criz` f`r` a se mai ajunge la r`zboi, evitându-se, astfel, pierderile de vie]i omene[ti, distrugerea
de bunuri [i suferin]ele popula]iei ori reducându-le la un nivel considerat rezonabil.
Scopurile lor sunt sugerate chiar de denumirea tipologic` a acestora, iar finalit`]ile
[i succesul lor depind în mod hot`râtor de for]a comandamentelor lor politice. Ca urmare,
în func]ie de perspectiva în timp pentru care sunt stabilite, scopurile specifice opera]iilor
de stabilitate pot fi pe termen lung, pe termen mediu [i pe termen scurt sau par]iale.
Scopurile pe termen lung vizeaz` obiective [i finalit`]i pentru o lung` perspectiv`,
ce nu pot fi îndeplinite imediat, cu privire la: promovarea p`cii; prevenirea conflictelor;
promovarea [i salvgardarea drepturilor omului; realizarea unui climat de securitate viabil
[i stabil; prezervarea accesului liber la resursele esen]iale; securizarea unor regiuni (zone)
cu ridicat poten]ial de conflict.
Scopurile pe termen mediu vizeaz` facilita]i de etap` [i au în vedere: sprijinirea organiza]iilor
mondiale sau regionale în asigurarea securit`]ii; promovarea [i sprijinirea intereselor na]ionale
vitale; sprijinirea statelor na]ionale în promovarea valorilor democratice; izolarea unor surse
de risc (trafic de droguri, terorism, intoleran]`, fundamentalism religios); sprijin pentru autorit`]ile
civile, sprijin pentru na]iuni prietene, asumat prin tratate.
Scopurile pe termen scurt sau par]iale vizeaz` finalit`]i imediate pentru: prevenirea
[i stoparea unui conflict; impunerea unui acord de pace; sprijinul umanitar; protec]ia
cona]ionalilor afla]i în mediu ostil; sprijinul în vederea reconstruc]iei structurilor statale [i a ordinii
constitu]ionale; prevenirea destructur`rii unui stat; lichidarea urm`rilor unor dezastre etc.
Obiectivele deriv` din scopurile care fundamenteaz` teleologic aceste opera]ii [i reprezint`
o sum` de obiective politice, militare [i de alt` natur`, pentru realizarea unor finalit`]i
corespunz`toare scopurilor propuse. Ele trebuie s` fie bine delimitate în timp [i \n spa]iu,
unele dintre acestea având o finalitate precis`, iar altele putând avea final deschis, dând posibilitatea
remodel`rii lor sub aspect teleologic, instrumental [i ac]ional. Dac` opera]ia se organizeaz`
potrivit normelor dreptului interna]ional [i Cartei ONU, stabilirea acestor obiective
se realizeaz` de c`tre factorii politici abilita]i printr-un mandat emis de c`tre Consiliul
de Securitate al ONU.
În func]ie de scopurile urm`rite [i de for]ele participante, opera]iile de stabilitate [i de sprijin
au un caracter multina]ional [i strategic. Aspectul lor multina]ional are o determinare ce ]ine
de politica recent` în domeniul p`cii [i securit`]ii în lume, care a devenit una dintre preocup`rile
primordiale ale organiza]iilor politice [i politico-militare regionale [i mondiale.
Dac` în doctrina de origine motiva]ia caracterului multina]ional este subliniat`
ca o m`sur` de credibilitate fa]` de alia]i sau ca o modalitate prin care se realizeaz` prezen]a
înaintat` necesar` înt`ririi stabilit`]ii regionale [i o capacitate deosebit` de a r`spunde rapid
la o situa]ie de criz`, atât unilateral, cât [i, în mod deosebit, ca parte a unui efort multina]ional,
în ultima decad` a secolului trecut motiva]ia s-a schimbat. Astfel, interven]ia pentru prevenirea
sau stingerea unor conflicte specifice perioadei pe care o traverseaz` lumea contemporan`
a pus în eviden]`, cu tot mai mult` pregnan]`, necesitatea [i eficien]a unor tipuri de opera]ii
74
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
(de sprijin al p`cii, umanitare, salvare-evacuare, situa]ii de criz` intern`) incluse în largul
concept al opera]iilor de stabilitate, ini]iate, concepute, conduse [i desf`[urate cu o larg`
participare multina]ional`, sub egida Consiliului de Securitate al ONU sau a organismelor
regionale (OSCE, OSA, UE sau NATO) [i sub protec]ia juridic` a legilor de drept interna]ional.
Pe de alt` parte, multina]ionalitatea acestui tip de opera]ii are în subsidiar dorin]a
unui num`r cât mai mare de state de a contribui la realizarea unui nou climat de securitate,
a unei noi arhitecturi de securitate colectiv` pe plan regional [i mondial. Având în vedere
costurile uria[e pe care le presupun interven]iile într-o zon` de conflict [i diversitatea
opera]iilor militare de stabilitate (urgen]e civile, combaterea terorismului, a traficului
de droguri [i a recrudescen]elor datorate fundamentalismului religios), împ`r]irea acestor costuri
printr-o participare multina]ional`, în conjunc]ie cu organiza]iile umanitare interna]ionale,
guvernamentale [i/sau neguvernamentale, private sau religioase, reprezint` o solu]ie
mult mai viabil` [i mai eficient`.
Nu în ultimul rând, caracterul multina]ional al opera]iilor ajut` la crearea unui climat
de încredere între state, la alinierea unor interese de grup c`tre o direc]ie benefic`,
realizându-se, astfel, mult doritul climat de destindere în rela]iile interna]ionale, propice
realiz`rii securit`]ii globale în folosul na]iunilor. Totodat`, caracterul multina]ional
al opera]iilor, prin instrumentele juridice existente pe plan interna]ional, asigur` conjugarea
obiectivelor politice care guverneaz` opera]iile cu aspectele militare nonviolente [i cu eforturile
componentelor civile (tot mai numeroase în acest gen de opera]ii), spre finalit`]i durabile
[i pacifiste.
În afar` de caracterul preponderent multina]ional, opera]iile de stabilitate au [i o valoare
strategic`, dat` nu neap`rat de valoarea numeric` a for]elor, de nivelul la care se desf`[oar`
sau de amploarea lor, ci de o serie de elemente [i tr`s`turi esen]iale care le confer`
acest aspect. Astfel, chiar în cazul unor opera]ii a c`ror ini]iere este un act unilateral
al unui stat (de exemplu: lovituri punitive, raiduri sau demonstra]ii de for]`), actul în sine
este determinat de necesitatea îndeplinirii unor obiective de securitate na]ional`, caracterul
opera]iilor devenind în mod obiectiv de nivel strategic. |n acest caz, opera]iile militare
de stabilitate contribuie la îndeplinirea obiectivelor de securitate na]ional` prin sprijinul
acordat ac]iunilor de descurajare a unor poten]iali agresori, precum [i prin op]iunile
de r`spuns la situa]ii de criz`. Ele sunt adesea pretabile descuraj`rii pe timp de pace
a unor poten]iali agresori [i împiedic`rii lor de a folosi violen]a pentru îndeplinirea
propriilor obiective.
Prin desf`[urarea unor astfel de opera]ii se induce în gândirea unui poten]ial agresor
convingerea c` exist` o voin]` [i o capacitate de r`spuns credibile, care pot transforma
orice ac]iune agresiv` într-un insucces, iar consecin]ele negative vor anihila orice succes
ipotetic pe care acesta sconteaz`.

75
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

OPERA}II
DE R|SPUNS LA CRIZ|
Locotenent-colonel Cr`i[or-Constantin IONI}~

R
ezultat al transform`rilor ce au avut [i continu` s` aib` loc în cadrul
Alian]ei, dup` destr`marea lag`rului comunist [i sfâr[itul “r`zboiului rece”,
iat`, un alt concept aflat pe masa politicienilor [i a teoreticienilor militari
din NATO – cel relativ la opera]ii non-Articol V sau de r`spuns la criz` (NA5CRO).
Tratatul de la Washington, din 1949, cuprinde dou` articole care au avut un rol esen]ial
în statuarea procesului de management al crizelor în NATO, [i anume Articolul IV, cu privire
la “procedura de consultare a p`r]ilor atunci când se consider` o amenin]are la integritatea
teritorial`, independen]a politic` sau securitatea oric`ruia dintre statelor membre”,
[i Articolul V, prin care “un atac armat împotriva unui stat membru trebuia considerat
un atac împotriva întregii Alian]e [i fiecare na]iune avea datoria s` sprijine statul
atacat prin acele ac]iuni pe care le consider` necesare, inclusiv cu folosirea for]ei armate”1.
Ultimul este cunoscut drept Articolul V – ap`rarea colectiv`. Mai pu]in vreo referire
la managementul crizelor.
La summitul de la Roma, din 1991, o dat` cu considerarea sc`derii riscului apari]iei
unui conflict regional sau mondial, s-a afirmat [i o cre[tere alarmant` a crizelor de mai mic`
intensitate, care se puteau declan[a [i evolua rapid [i care necesitau un r`spuns imediat,
pentru a nu degenera. Cu toate acestea, ele aveau o intensitate redus`. Astfel c` noul
concept strategic cuprindea, pe lâng` ap`rarea colectiv`, trei noi subconcepte, [i anume
cele privind cooperarea [i dialogul, prevenirea conflictelor [i managementul crizelor.
La Oslo, în iunie 1992, Alian]a [i-a declarat disponibilitatea de a-[i oferi sprijinul pentru
desf`[urarea opera]iilor de men]inere a p`cii (peacekeeping), sub egida OSCE. Mai târziu,
în luna decembrie a aceluia[i an, NATO [i-a oferit acela[i sprijin [i la ONU. Sprijinul a fost
reafirmat [i la 10 ianuarie 1994, la Bruxelles, de c`tre [efii de state [i de guverne ale statelor
membre. Dar tot nu se discuta despre opera]ii militare în sprijinul managementului crizelor !
Abia în aprilie 1999, la summitul de la Washington, politicienii NATO au aprobat
desf`[urarea unor opera]ii de mic` intensitate, care s` sprijine managementul
crizelor: “Alian]a trebuie s` stea preg`tit` permanent, în func]ie de situa]ie [i prin consens,
în conformitate cu Articolul VII al Tratatului de la Washington, pentru a contribui
la prevenirea eficient` a conflictului [i s` se angajeze efectiv în managementul crizelor,
prin opera]ii de r`spuns la criz`”2. Totodat`, la acela[i summit, s-au pus bazele unor noi
1
NATO Handbook, 2002.
2
Idem.

76
 Realitatea NATO
Articolul V non-Articol V tipuri de opera]ii (figura 1), ce vor fi
ap`rarea colectiv` r`spuns la crize executate de for]ele NATO, [i anume
“P`r]ile sunt de acord c` un atac P`strarea p`cii, prevenirea
a r m a t \ m p o t r i v a u n e i a r`zboiului, cre[terea securit`]ii
opera]ii non-Articol V sau de r`spuns
sau mai multora dintre ele [i stabilit`]ii la crize.
\n Europa sau America de Nord
trebuie s` fie considerat Ce sunt opera]iile de r`spuns la crize ?
ca un atac \mpotriva tuturor (...).”
Defini]ia exact` a fost dat` în documentul
Zona de responsabilitate |n`untrul/\n afara zonei politico-militar al NATO care gestioneaz`
a NATO (AOR) de responsabilitate a NATO procesul de management al crizelor.

Figura 1: Prevederile Articolului V Acest document descrie NA5CRO drept

[i ale non-Articolului V “opera]ii multifunc]ionale (figura 2),
care cuprind activit`]i politice, militare [i civile, ini]iate [i executate în conformitate
cu legile interna]ionale, inclusiv Dreptul Interna]ional Umanitar, pentru a contribui,
astfel, la prevenirea conflictului sau la rezolvarea lui, precum [i managementul acestuia
în conformitate cu obiectivele Alian]ei”3. Opera]iile trebuie autorizate de c`tre Consiliul
Nord-Atlantic (NAC) [i pot sau nu s` fie executate sub egida ONU sau a OSCE.
NA5CRO pot cuprinde, “|ntreaga gam` de opera]ii” R`zboi
dup` cum putem observa Opera]ii de r`spuns la crize
[i \n figura 2, de la opera]ii HA PSO ?
de mic` amploare (de sprijin
al autorit`]ilor civile) pân` la ope- Ajutor umanitar: Opera]ii \n sprijinul p`cii: Ce ar putea fi aici ?
ra]ii militare complexe (de lupt`). • sprijinul agen]iilor civile • prevenirea crizelor • impunerea sanc]iunilor
• sprijinul activit`]iilor • refacerea p`cii • participarea
Care va fi îns` linia desp`r]itoare la dezastre • men]inerea p`cii la embargouri
dintre criz` [i r`zboi ? Cum •• opera]ii umanitare
c`utare-salvare
• impunerea p`cii
• construirea p`cii
• opera]ii militare
de lupt`
va fi definit` ? Greu de r`spuns • evacuarea necomba-
tan]ilor
acum, dar [tim c` se lucreaz`,
în cadrul comandamen- Figura 2: Opera]ii de r`spuns la crize
telor strategice [i operative, spre l`murirea acestor aspecte.
S` \ncerc`m o analiz` a celor 20 de opera]ii în care NATO a fost implicat` pân` în prezent.
Paisprezece dintre ele au fost executate sub egida ONU [i au avut ca zon` de desf`[urare
Balcanii. În iulie 1992, în cadrul opera]iei “SHARP GUARD”, NATO a asigurat asisten]`
impunerii embargoului ONU în Balcani. Era imediat dup` summitul de la Oslo.
Aceast` opera]ie a fost extins` în aprilie 1993, în cadrul opera]iunii “DENY FLIGHT”,
prin impunerea unei zone de interdic]ie aeriene deasupra Bosniei-Her]egovina.
Atunci când lucrurile au început s` ia o întors`tur` negativ` pentru UNPROFOPR,
la mijlocul anului 1995, NATO a trasat planurile pentru opera]iunea “DELIBERATE FORCE”,
menit` s` extrag` for]ele ONU, dac` aceasta ar fi necesar`. Dup` semnarea Acordului
de Pace de la Dayton, în decembrie 1995, NATO a înlocuit for]ele ONU în misiunea lor
din Bosnia-Her]egovina (opera]ia “IMPLEMENTATION FORCE”/IFOR). Dup` numai un an,

3
MC 327/2.

77
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
în decembrie 1996, IFOR a fost transformat` în SFOR (opera]ia “STABILISATION FORCE”),
opera]ie care a fost predat`, \n decembrie 2004, Uniunii Europene.
Dup` separarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FRIM), pentru a preîntâmpina
o nou` situa]ie, ca în Bosnia-Her]egovina, NATO a autorizat opera]ia “EXTRACTION
FORCE” (1998), iar în 1999, dup` evenimentele din Kosovo, NATO a executat
dou` opera]ii pentru refacerea st`rii de normalitate \n Serbia [i Muntenegru: opera]iunile
“ALBANIA FORCE”/AFOR [i “KOSOVO FORCE”/KFOR, care, de asemenea, continu`
[i în prezent.
Am afirmat c` numai 14 din cele 20 de opera]ii de mic` intensitate (CRO) au avut
o recunoa[tere interna]ional`, fiind autorizate de ONU. A executat NATO celelalte 6 misiuni
sub egida OSCE ? R`spunsul este nu. Pân` în prezent, OSCE nu a solicitat niciodat` sprijinul
Alian]ei Nord-Atlantice. Trei dintre aceste [ase misiuni au fost executate la cererea
unui stat suveran, [i anume FRIM. Este vorba despre opera]iile “ESSENTIAL HARVEST”
(august 2001), “AMBER FOX” (octombrie 2001) [i “ALLIED HARMONY” (februarie 2003),
ultima executat` în sprijinul opera]iei “CONCORDIA”, condus` de c`tre Uniunea European`.
Mai r`mân, iat`, trei misiuni, autorizate doar de c`tre Consiliul Nord-Atlantic,
f`r` a avea alt` acoperire legislativ` interna]ional`. Printre acestea se num`r` [i opera]ia
“ALLIED FORCE”, executat`, între 24 martie [i 20 iunie 1999, pe teritoriul Serbiei [i Kosovo.
Este vorba despre campania aerian` desf`[urat` împotriva fostei Iugoslavii pentru a opri
violen]ele din Kosovo. Consiliul Nord-Alantic (prin consensul celor 16 state membre)
a hot`rât s` intervin` f`r` o clar` autorizare a ONU, pentru a for]a Belgradul s` respecte
cererile comunit`]ii interna]ionale [i s` înceteze genocidul uman. În prezent, aceast` opera]ie
continu` s` incite aceea[i aten]ie [i cantitate de for]e implicate.
|n anul 2003, simultan cu continuarea opera]iilor din Balcani (conduse de Comandamentul
Aliat de Sud – AFSOUTH), NAC a decis s` sprijine ONU în cadrul opera]iei “INTERNATIONAL
STABILISATION AND ASSISTANCE FORCE”/ISAF, în Afganistan, prin desemnarea
unei for]e de valoare brigad` multina]ional`, care s` asigure asisten]` [i condi]ii de securitate
autorit`]ii de transfer afgane în Kabul. Aceasta este prima opera]ie NA5CRO, caracterizat`
drept o opera]ie de construire a p`cii, desf`[urat` în afara zonei de responsabilitate
a NATO, în care sunt implicate elemente diplomatice, civile [i militare pentru a solu]iona
cauzele acestui conflict [i pentru a rezolva cerin]ele pe termen lung ale popula]iei.
În perioada martie-mai 2003, SACEUR a autorizat opera]ia “DISPLAY DETERRENCE”,
la solicitarea unui alt stat suveran – Turcia, pentru a asigura ap`rarea acesteia pe timpul
celui de-al doilea r`zboi din Golf [i pentru a demonstra solidaritatea Alian]ei. Opera]ia a fost
considerat` ca fiind desf`[urat` în baza Articolului IV [i a constat în desf`[urarea unor for]e
aeriene [i antiaeriene pe teritoriul Turciei (2 avioane E3-A AWACS apar]inând NATO,
3 baterii daneze [i 2 baterii americane de rachete PATRIOT, sprijinite de elemente germane).
Ambele opera]ii, cea din Afganistan [i cea din Turcia, au fost executate sub comanda
Comandamentului Aliat de Nord – AFNORTH. Opera]iunea ISAF continu` [i în prezent.
Mai mult, la summitul de la Istanbul, Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer,
a declarat, cu toat` convingerea, c` ISAF este opera]ia cea mai important` a Alian]ei,
78
 Realitatea NATO
în perioada imediat urm`toare viz#ndu-se redimensionarea acesteia pentru a sprijini alegerile
electorale, refacerea Afganistanului [i preg`tirea trupelor de securitate afgane. De fapt,
aceast` redimensionare a [i început, prin sporirea num`rului de militari din zon`.
Iat` deci c` NA5CRO sunt considerate a fi opera]ii de mai mic` intensitate,
care nu vor atinge niciodat` amploarea unor conflicte majore, regionale sau mondiale
[i care sunt executate de for]e NATO, în cooperare cu cele partenere sau ale unor ]`ri
care doresc s` participe (NNTCN), dar sub conducerea nemijlocit` a unui comanda-
ment NATO (permanent sau, în viitor, CJTF) [i care pot sau nu s` aib` recunoa[tere
interna]ional`, aflându-se sub egida ONU sau a OSCE.
În anii ‘80, acest gen de opera]ii erau denumite “opera]ii de mic` intensitate” (LIC).
Începând cu 1990, ele au fost denumite “opera]ii militare altele decât r`zboiul” (MOOTW),
iar dup` summitul de la Washington (1999) au devenit NA5CRO.
Destul de recent, dup` evenimentele din 11 septembrie 2001 [i dup` cre[terea
importan]ei contraterorismului ca opera]ie militar`, SUA au lansat o nou` denumire a acestor
opera]ii, [i anume “opera]ii de stabilitate”. Chiar dac` denumesc acela[i tip de opera]ii,
fiecare nou` denumire a însemnat o cre[tere a importan]ei pe care o ocup` aceste opera]ii
în arena interna]ional`, precum [i o schimbare a zonei de opera]ii în care se desf`[oar`,
c`p`tând, astfel, o recunoa[tere interna]ional`.

79
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

REALIZAREA SPRIJINULUI
LOGISTIC ÎN NATO
General de brigad` dr. ing. Emanoil CIOCOTEA

P
entru a satisface cerin]ele unui mediu de securitate în continu` evolu]ie
[i în scopul unei mai bune preg`tiri a for]elor pentru executarea opera]iilor
expedi]ionare, în ultimii ani, Alian]a Nord-Atlantic` a întreprins demersuri
de adaptare a structurilor sale de comandament [i de for]e.

Aspecte doctrinare [i principiale

Conducerea Alian]ei a decis c` for]ele sale trebuie s` aib` o mobilitate sporit`,
pentru a r`spunde cu promptitudine maxim` ori de câte ori este nevoie de acestea,
s` desf`[oare [i s` sus]in` opera]ii la distan]` [i de durat` [i s`-[i ating` obiectivele fixate.
Motiva]ia acestor transform`ri în cadrul Alian]ei const` \n faptul c` for]ele NATO
trebuie s` se adapteze continuu noilor provoc`ri, sens \n care ]`rile membre ale Alian]ei
trebuie s` aib` structuri [i for]e preg`tite pentru a fi desf`[urate [i sus]inute logistic,
în stare s` r`spund` amenin]`rilor ce pot ap`rea.
Trecerea la opera]ii cu caracter expedi]ionar are implica]ii semnificative pentru politica
[i modul concret de realizare a logisticii \n NATO, în special, prin extinderea zonei opera]iilor
pentru for]ele Alian]ei.
Transformarea misiunilor pe care NATO le îndepline[te, centrate acum, \n principal,
pe lupta \mpotriva terorismului, înt`re[te necesitatea existen]ei unei for]e militare de reac]ie
rapid`, capabil` s` ac]ioneze dincolo de teritoriul NATO.
Desf`[urarea de for]e în locuri în care Sprijinul Na]iunii Gazd` (HNS) este nesemni-
ficativ sau lipse[te, la distan]e mai mari decât cele stabilite ca fiind necesare sau care opereaz`
de-a lungul unor linii de comunica]ie extinse [i, probabil, limitate, impune un accent deosebit
pe unit`]i de sprijin logistic cu mobilitate mare, integrate organic structurilor lupt`toare,
Incertitudinea privind locul opera]iilor [i componen]a for]elor de dislocat genereaz`
adev`rate provoc`ri legate de preg`tirea acestora din punct de vedere logistic. Opera]iile
cu o durat` mai mare implic` probleme legate de capacitatea de sus]inere, inclusiv
în ceea ce prive[te elementele necesare sprijinirii [i men]inerii for]elor logistice.
Pentru a reduce ponderea activit`]ilor logistice [i costul sus]inerii opera]iei, NATO
încurajeaz` participarea cât mai multor na]iuni la sus]inerea logistic`, atunci când
aceasta duce la men]inerea sau intensificarea eficien]ei ac]iunilor militare. Structurile
[i modalit`]ile de participare multina]ional` la o for]` dislocat` într-un teatru de opera]ii
oarecare vor fi înso]ite de capacit`]i logistice multina]ionale eficiente [i corespunz`toare.
80
 Realitatea NATO
Principiile [i politicile privind logistica NATO, pe care le vom prezenta în continuare,
se aplic` la pace, în situa]ii de criz` [i de conflict [i se refer` la exerci]ii [i opera]ii conform
Articolului V al Tratatului Atlanticului de Nord, precum [i la opera]iile de reac]ie la situa]iile
de criz` (CRO), ce nu ]in de prevederile Articolului V. Acestea se aplic` [i opera]iilor
din cadrul Conceptului de For]` Special` Combinat` Întrunit` (CJTF) [i opera]iilor conduse
de Alian]`, la care particip` [i ]`ri nemembre NATO, asigur#nd suficient` flexibilitate pentru
cooperarea strâns` cu alte organiza]ii de relevan]`, conform cerin]elor1.
Principiile logistice sunt aplicate în dezvoltarea politicilor [i doctrinelor specifice
domeniilor func]ionale ale logisticii, inclusiv sprijinul medical2, mi[carea [i transportul.
Exist` un element de suprapunere esen]ial` în cadrul acestor principii, asigurându-se
un fundament necesar cuprinz`tor [i unic pentru sus]inerea logistic`, sigur, eficient
[i coerent pentru orice misiune posibil` a NATO.

X Principiile de baz\
Pentru organizarea [i func]ionarea logisticii în cadrul NATO sunt promovate [i respectate
urm`toarele principii:
• Responsabilitatea colectiv` ~ autorit`]ile na]ionale [i NATO poart` în colectiv r`spunderea
pentru sus]inerea logistic` a opera]iilor multina]ionale NATO. Aceast` responsabilitate
colectiv` încurajeaz` na]iunile [i NATO s` coopereze în sprijinul for]ei [i s` utilizeze capacit`]ile
[i resursele logistice, în scopul sus]inerii efective [i eficiente a for]elor. Prin standardizare,
cooperare [i participare multina]ional` se pun bazele utiliz`rii flexibile [i eficiente a sus]inerii
logistice, astfel contribuind la succesul opera]iilor.
• Autoritatea ~ exist` o interdependen]` esen]ial` între responsabilitate [i autoritate.
Responsabilitatea încredin]at` oric`rui comandant NATO trebuie înso]it` de delegarea
de autoritate de c`tre na]iuni [i NATO, permi]ând o desc`rcare adecvat` de responsabilit`]i.
Comandantului NATO al e[alonului respectiv trebuie s` i se acorde suficient` autoritate
asupra resurselor logistice necesare, pentru a-i da posibilitatea de a primi, a utiliza, a sus]ine
[i a transfera de pe un front pe altul for]ele ce i-au fost încredin]ate de c`tre na]iuni, în modul
cel mai eficace. Acela[i principiu se va aplica [i în cazul unui comandant ne-NATO al for]elor
multina]ionale, care particip` la o opera]ie condus` de NATO.
• Primordialitatea cerin]elor opera]ionale ~ toate eforturile logistice, atât din sectorul
militar, cât [i din cel civil, vor fi concentrate pentru satisfacerea cerin]elor opera]ionale
necesare garant`rii succesului misiunii.
• Cooperarea între na]iuni [i NATO este esen]ial`. Cooperarea în cadrul întregului
spectru al logisticii, inclusiv între sectorul civil [i cel militar din ]`rile participante [i între acestea,
va contribui cel mai bine la utilizarea optim` a resurselor limitate. În cazul opera]iilor
de reac]ie la situa]iile de criz`, cooperarea trebuie extins` [i cu ]`rile nemembre NATO
[i cu alte organiza]ii cu relevan]`, dup` caz.
• Coordonarea ~ sus]inerea logistic` trebuie coordonat` între na]iuni [i între NATO
[i na]iuni, la toate nivelurile. De asemenea, aceasta trebuie efectuat` [i în cazul particip`rii,
dup` caz, a ]`rilor nemembre NATO [i a altor organiza]ii cu relevan]`. Instrumentele facilit`rii

1
MC 319/2, Principiile [i politicile NATO în domeniul logistic, 2004.
2
Germania nu consider` sprijinul medical ca fiind o func]ie logistic`.

81
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
coordon`rii [i cooper`rii în domeniul logistic sunt acordurile de principiu [i permanente.
De regul`, NATO poart` r`spunderea coordon`rii.
• Asigurarea cert` ~ na]iunile [i NATO, individual sau în colectiv, trebuie s` ia m`suri
de asigurare a resurselor logistice pentru sus]inerea for]elor alocate Alian]ei în timp de pace,
în situa]ii de criz` [i pe durata conflictului.
• Suficien]a ~ sus]inerea logistic` trebuie s` fie disponibil` în cantitatea [i la calitatea
suficiente, la scurt timp dup` în[tiin]area de ac]iune, la momentul [i în locul unde sunt necesare,
în cadrul tuturor misiunilor pe care Alian]a le poate primi, în func]ie de întreaga durat`
a acestora. Suficien]a trebuie s` existe inclusiv pentru orice opera]ie condus` de NATO,
neîntrerupt [i pe toat` durata misiunii.
• Eficien]a ~ resursele logistice trebuie s` fie utilizate cât mai eficient [i economic
posibil. Pentru optimizarea aprovizion`rii, inclusiv a utiliz`rii eficace a resurselor, necesit`]ile
trebuie identificate din timp.
• Flexibilitatea ~ pentru a atinge obiectivul misiunii, sus]inerea logistic` trebuie s` fie
energic`, adaptabil` [i corespunz`toare. Planificarea adecvat` trebuie s` aib` în vedere
circumstan]ele pretabile la modific`ri, astfel punându-se accentul pe flexibilitate.
• Vizibilitate [i transparen]` ~ pentru o sus]inere logistic` eficace, sunt esen]iale
vizibilitatea [i transparen]a3 resurselor logistice. În scopul stabilirii priorit`]ilor \n mi[carea
mijloacelor încredin]ate înspre [i în interiorul zonei de opera]ii \ntrunite (JOA), ceea ce
le va permite, la nevoie, redirec]ionarea acestora, în conformitate cu acordurile dintre coman-
dantul NATO [i Elementele de Sprijin Na]ional (NSEs) [i pentru a utiliza efectiv mijloacele
logistice în cadrul respectivei zone, comandan]ii NATO pretind un schimb de informa]ii4
prompt [i exact între na]iunile participante [i NATO.
• Previziunea ~ planificarea logistic` la toate nivelurile trebuie s` ia in considerare
cursul ac]iunilor viitoare [i prognoza privind cerin]ele pe linie de personal, medical, sprijin
logistic, materiale [i echipament. Scopul const` \n asigurarea la timp [i în cantit`]ile optime
a necesarului opera]ional, f`r` constrîngerile determinate de excesul sau lipsa unora dintre acestea.
Planificatorii de logistic` trebuie s` fie tot timpul implica]i în procesul planific`rii opera]ionale
[i s` în]eleag` inten]iile comandantului.
• Simplitatea ~ de[i suportul logistic al for]elor multina]ionale [i întrunite este detaliat
[i complex, planul de sprijin logistic trebuie s` r`mân` simplu. Acesta trebuie s` fie
nu numai u[or de în]eles, dar [i u[or de pus în practic`. Folosirea standardelor opera]ionale
cunoscute [i a STANAG-urilor acoper` nevoile din domeniile cele mai uzuale ale logisticii
[i va minimiza efortul de planificare [i va simplifica opera]ia.

3
Cu privire la inspec]ia [i controlul preliminar (“certificare”), forma]iunile franceze, destinate a face
parte din NRF (For]a NATO de Reac]ie), sau For]ele de Stare Opera]ional` Ridicat` (High readiness)
sunt supuse procesului normal al certific`rii. De regul`, între ACO (Comandamentul Interalia]i
pentru Opera]ii) [i [eful Statului Major General al Fran]ei sunt stabilite “acorduri tehnice” privind condi]iile
de încredin]are c`tre NATO a acestor unit`]i. Cu excep]ia existen]ei unor în]elegeri cu caracter special,
nu este acceptat` o autoritate superioar`.
4
În privin]a logisticii sau a resurselor, Fran]a va raporta situa]ia unit`]ilor prin lan]ul multina]ional
de comand` sau când execut` sprijinul general multina]ional, de exemplu, Na]iune Logistic` Lider – LLN
sau Na]iune cu Rol de Specialist (RSN). Elementele de Sus]inere Na]ional` (NSEs) nu vor executa
raport`ri, cu excep]ia când au fost stabilite aranjamente specifice.

82
 Realitatea NATO
X Politicile de realizare a sprijinului logistic
Pentru asigurarea la timp [i \n mod continuu, sus]inerea logistic` va fi executat`
prin generarea unui echilibru între asigurarea din timp de pace, sta]ionarea mijloacelor
logistice [i a consumabilelor din timp de conflict, ]inând seama de capacitatea de reapro-
vizionare [i de ranforsare.
Privind responsabilitatea ~ na]iunile poart`, în ultim` instan]`, r`spunderea pentru înzestra-
rea for]elor [i pentru asigurarea, în mod individual sau prin acorduri de cooperare, de resurse
logistice necesare sus]inerii for]elor pe care le aloc` pentru ac]iunile NATO în timp de pace,
criz` sau conflict.
Na]iunile poart` r`spunderea adopt`rii de m`suri pentru ca unit`]ile [i forma]iunile alocate
la NATO s` fie corespunz`tor sus]inute de c`tre o structur` logistic` eficace [i eficient`,
de dimensiuni adecvate misiunii.
Na]iunile î[i men]in controlul asupra resurselor proprii pân` când acestea sunt
încredin]ate NATO prin mecanismele aprobate privind transferul de autoritate (ToA).
Comandantul NATO î[i asum` controlul asupra resurselor asigurate în comun,
conform ordinelor, [i r`spunde de sus]inerea logistic` a for]elor comandate.
Comandantul NATO, în cadrul zonei sale de responsabilitate, r`spunde de stabilirea
cerin]elor logistice pentru toate fazele unei opera]ii [i de coordonarea planific`rii logistice
[i a sprijinului. Comandantul NATO poart` r`spunderea privind elaborarea [i promulgarea
unui plan de sus]inere logistic`, în sprijinul planului de opera]ii. Acest plan trebuie s` con]in`
structurile [i procedeele necesare reducerii competi]iei dintre na]iuni [i comandamentele
NATO (NATO HQs) pentru utilizarea de resurse, aflate în cantit`]i insuficiente.
Comandantul NATO trebuie s` ia m`suri pentru ca structura logistic` [i acordurile
adecvate de comand` [i control (C2) s` fie stabilite [i capabile s` sprijine opera]ia.
Comandantul NATO coordoneaz` activit`]ile de sus]inere cu na]iunile contribuitoare
[i cu na]iunea gazd` [i î[i men]ine r`spunderea coordon`rii efortului logistic total,
chiar [i când na]iunile participante se bazeaz` doar pe logistica na]ional`.
Na]iunile [i autorit`]ile NATO poart` r`spunderea colectiv` pentru asigurarea accesului
comandantului NATO la informa]iile logistice necesare.
Privind autoritatea ~ pentru a stabili o structur` de sprijin, menit` s` satisfac` cerin]ele
opera]ionale ale for]elor implicate în diferite opera]ii, comandan]ii NATO pretind o autoritate
clar definit`. Structurile de comand` logistic` trebuie s`-i acorde comandantului NATO
de la e[alonul respectiv autoritatea de a sus]ine for]a utilizând resursele logistice din zona
de opera]ii \ntrunite, cu concursul anticipat al na]iunilor.
Comandantul NATO î[i asum` comanda [i controlul resurselor logistice finan]ate,
inclusiv controlul opera]ional al unit`]ilor logistice multina]ionale integrate (MILUs) [i al altor
mijloace logistice încredin]ate, conform ordinelor.
Comandantul NATO este autorizat s` stabileasc` cerin]ele de HNS, în scopul prioritiz`rii
fluxului de furnizare HNS [i a resurselor locale, a ini]ierii planific`rii [i a negocierilor
privind HNS. De asemenea, comandantul are autoritatea de a încheia, pentru comanda-
mentele NATO multina]ionale [i alte entit`]i finan]ate în comun, acorduri privind HNS.
Comandantul NATO are autoritatea de a stabili cerin]ele de mi[care [i transport (M&T)
[i de a ini]ia, prioritiza, coordona [i armoniza mi[c`rile în sprijinul misiunilor NATO.
83
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Privind planificarea logistic` ~ planificarea trebuie s` identifice diferitele capacit`]i
logistice ce trebuie s` fie achizi]ionate de c`tre na]iuni [i NATO, pentru a sus]ine nivelul
de ambi]ie (LOA) al NATO, inclus în Directiva Ministerial` de Planificare a Ap`r`rii.
Aceste capacit`]i logistice pot fi utilizate de c`tre comandan]ii NATO, ca parte a procesului
de planificare opera]ional`, conform practicii într-o anumit` opera]ie condus` de c`tre NATO.
Planificarea logistic` face parte din planificarea ap`r`rii5 prin intermediul procesului
de planificare a for]ei [i al procesului de planificare [i revizuire a parteneriatului (PARP).
La acest nivel, comandamentele strategice, prin consultarea na]iunilor, determin` ce capacit`]i
logistice civile [i militare sunt necesare la dislocarea, sus]inerea [i replierea for]elor Alian]ei.
Conceptele, structurile [i procedeele logistice rezultate trebuie s` fie comensurate cu for]ele
respective [i cu op]iunile de utilizare a acestora.
Comandamentele strategice trebuie s` asigure includerea din timp [i exact` a cerin]elor
de for]e [i capacit`]i logistice în procesul planific`rii for]ei, astfel încât na]iunile, inclusiv
cele implicate în PARP, s` poat` aproba dobândirea [i furnizarea acelor capacit`]i
c`tre NATO, în scopul utiliz`rii lor în opera]iile conduse de c`tre Alian]`. Pe timpul procesului
planific`rii opera]ionale, se vor stabili autoritatea, responsabilitatea [i finan]area în leg`tur`
cu acordurile logistice multina]ionale.
Comandamentele strategice, prin consultarea na]iunilor, î[i asum` r`spunderea dezvolt`rii
cerin]elor de stocuri, pe care, pentru a le sprijini în planificarea de principiu a stocurilor
pe termen lung, ca parte a procesului lor de planificare a ap`r`rii, le transmit acestora
ca directiv` de planificare a stocurilor la nivel de dublu-comandament strategic (Bi-SC SPG).
Bi-SC SPG va fi armonizat cu procesul planific`rii for]ei din NATO [i va asigura o îndrumare
adecvat` în leg`tur` cu toate clasele de materiale. Totu[i, când nu poate fi dat` o asemenea
îndrumare, se vor aplica factorii planific`rii la nivel na]ional.
Planificarea opera]ional` logistic` impune ca structurile de sus]inere logistic` s` fie
comensurate cu for]ele desemnate [i cu misiunile acestora.
Pentru a realiza nivelul dorit de uz multina]ional, planificarea logistic` na]ional` [i NATO
trebuie armonizate înc` din faza ini]ial` a procesului planific`rii opera]ionale.
Privind comanda [i controlul (C2) în domeniul logistic ~ sus]inerea logistic` a for]elor
NATO trebuie s` fie cât mai eficient`. Prin urmare, na]iunile trebuie s` le asigure coman-
dan]ilor NATO autoritatea de comand` [i control (C2) în domeniul logistic [i capacitatea pe care
ei o solicit` pentru a-[i exercita responsabilit`]ile în toate fazele unei opera]ii, inclusiv
coordonarea activit`]ilor logistice, punerea acestora pe priorit`]i [i armonizarea lor, împreun`
cu controlul opera]ional (OPCON), asupra unit`]ilor logistice care sunt dislocate în zona
\ntrunit` de opera]ii (JOA), precum MILUs [i alte unit`]i de sprijin logistic, identificate
[i asigurate de ]`ri prin procesul de generare a for]ei. Mijloacele apar]inând lan]ului
de sprijin na]ional, din care fac parte unit`]ile care execut` misiuni de na]iune lider logistic
(LLN) [i na]iune specialist` pe rol logistic (LRSN), r`mân, în mod normal, sub comand`
na]ional`, cu excep]ia situa]iilor c#nd se prev`d dispozi]ii specifice în mesajul de transfer
al autorit`]ii (ToA) sau a unui acord special legat de finan]are.

5
Fran]a nu ia parte la procesul de planificare a ap`r`rii al NATO.

84
 Realitatea NATO
Privind cooperarea în domeniul logistic ~ cooperarea în domeniul logistic trebuie
considerat` ca mijlocul cel mai eficient de satisfacere a cerin]elor de resurse logistice.
Printre m`surile ce intensific` eficien]a general` a sus]inerii logistice se num`r` o serie
întreag` de op]iuni de sprijin multina]ional, contracte industriale, leasing, achizi]ii comune
sau multina]ionale, antepozi]ionarea, punerea la un loc [i utilizarea împreun` cu alte na]iuni
[i acorduri de achizi]ii prin cooperare [i managementul anumitor stocuri logistice.
Privind redistribu]ia resurselor logistice ~ na]iunile sunt împuternicite s` fac` primele apel
la resursele logistice necesare for]elor lor. Totu[i, în circumstan]e extraordinare,
comandantul NATO poate dispune redistribu]ia resurselor logistice na]ionale pentru a face
fa]` unor deficien]e neanticipate. Redistribu]ia nu este menit` s` redreseze neajunsurile
din stocurile na]ionale.
Resursele logistice sunt mijloace constând din echipamente tehnice, personal, materiale
[i servicii. Mijloacele logistice sunt subsumate resurselor logistice, fiind materiale militare,
piese de schimb, stocuri [i consumabile. Personalul este limitat la cei din structurile
logistice formate [i vor fi redistribui]i ca serviciu. Toate acestea ar putea fi avute în vedere,
pentru redistribu]ie, de c`tre comandantul NATO, dac` este esen]ial pentru îndeplinirea
misiunii dintr-o opera]ie.
Resursele logistice de]inute de c`tre unit`]i în cadrul controlului opera]ional (OPCON)
multina]ional sunt supuse redistribu]iei, în cadrul limitelor men]ionate, prin mesajul
de transfer al autorit`]ii. Resursele din cadrul elementului de sprijin na]ional sau orice alte
resurse logistice declarate a nu fi puse la dispozi]ie de c`tre na]iuni nu fac obiectul
redistribu]iei. Totu[i, aceasta nu exclude solicitarea asisten]ei unui comandant al unui contingent
na]ional, de c`tre comandantul NATO, dac` acesta consider` necesar.

De[i to]i comandan]ii NATO au responsabilit`]i [i autoriza]ii privind activit`]ile logistice,

totu[i, comandan]ilor de for]e întrunite, comandan]ilor de componente aeriene, terestre
[i maritime, precum [i comandan]ilor unit`]ilor multina]ionale alocate le este limitat` autoriza]ia
de redistribu]ie a resurselor logistice, cu toate c` to]i au delega]ii conform descrierilor
din acordurile privind transferul de autoritate. Autoritatea de a redistribui acordat`
unui comandant NATO intr` în vigoare, în general, o dat` cu transferul de autoritate.
Dac` timpul permite, înainte de a efectua redistribu]ia sau cât mai curând posibil
dup` aceea, comandantul NATO va anun]a autorit`]ile na]ionale afectate [i comandan]ii NATO
respectivi despre ac]iunea sau ac]iunile de redistribu]ie. Când constat` c` se impune redistribu]ia,
comandantul NATO le va ordona comandan]ilor subordona]i, ai subunit`]ilor (elementelor)
na]ionale, s` efectueze transferul de resurse logistice. De îndat` ce situa]ia opera]ional`
permite, resursele logistice transferate sub autoritatea sa vor fi înlocuite de c`tre na]iunile
ce le-au primit sau, dac` na]iunile furnizoare sunt de acord, rambursate.

85
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

OPERA}IUNEA “TELIC”
C`pitan-comandor Mihai {TIR

O
pera]iunea “TELIC” reprezint` numele de cod sub care Ministerul Ap`r`rii
al Marii Britanii a anun]at, înc` de la sfâr[itul anului 2002, c` sunt preg`tite
[i conduse ac]iunile contingentului militar britanic în Irak.
Cuvântul “telic” este de origine greac` [i înseamn` “scop exprimat”. Termenul a fost
astfel selectat, încât s` nu duc` la conexiuni cu natura opera]iunilor viitoare. O accep]iune
aproape unanim` îns` în ceea ce prive[te numele atribuit contribu]iei Marii Britanii la coali]ia
multina]ional` a constituit-o abrevierea expresiei “Tell Everyone Leave Is Cancelled”,
sugerând caracterul de fermitate al demersului britanic în Irak. Aceast` opera]iune militar`
s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari desf`[ur`ri de for]e britanice de la cel de-Al Doilea
R`zboi Mondial [i pân` la acea dat` [i a presupus dislocarea unor substan]iale for]e terestre
[i maritime, precum [i mobilizarea unui num`r semnificativ de rezervi[ti.
Opera]iunea “TELIC” s-a desf`[urat în contextul men]inerii unor angajamente anterioare
ale Marii Britanii, cum ar fi cele din Balcani, Sierra Leone, Afganistan sau Irlanda de Nord.
În acela[i timp, THE ROYAL AIR FORCE participa la misiunile de interdic]ie aerian`
în zonele de excludere din nordul [i sudul Irakului, iar THE ROYAL NAVY î[i men]inuse
prezen]a în zon` în scopul asigur`rii respect`rii sanc]iunilor impuse acestei ]`ri de c`tre
ONU, înc` din anul 1991.
Procesul de planificare al particip`rii militare britanice în Irak a fost declan[at, conform
afirma]iilor mare[alului Brian Burridge, comandantul contingentului na]ional al Marii Britanii,
în iunie sau iulie 2002, când britanicii au fost invita]i de c`tre Statele Unite s` participe
la efortul de înl`turare a regimului ba’athist al lui Saddam Hussein din Irak. De fapt,
Departamentul de Stat al Statelor Unite a solicitat implicarea în conflictul din Irak a unui num`r
larg de state abia în luna noiembrie 2002.

Structura for]ei expedi]ionare

[i organizarea conducerii
Marea Britanie a constituit [i a dislocat, cu aceast` ocazie, cea mai important` for]`
expedi]ionar` de dup` r`zboiul din Golf, din 1991, for]` reprezentând 46 150 de oameni
(aproximativ 30% din totalul for]elor dislocabile britanice), dintr-un efectiv de 467 100 de parti-
cipan]i la coali]ia multina]ional`. Dintre ace[tia, circa 32 000 de militari au fost deplasa]i,
la începutul anului 2003, în Kuwait.
Contingentul a avut, pe categorii de for]e armate, um`toarea structur`: for]e
terestre: 28 000 de militari; for]e navale: 9 050 de militari; for]e aeriene: 8 100 militari. O mie
de militari au încadrat comandamentele na]ionale locate în Qatar sau în alte pozi]ii din zon`.
86
 Realitatea NATO
În plus, opera]ia a beneficiat de sprijinul, în Marea Britanie FOR}E TERESTRE
sau în str`in`tate, al unui personal numeros din toate PARTICIPANTE
categoriile de for]e ale armatei, din via]a civil` sau din rândul Componenta terestr` a contin-
colaboratorilor contractuali. gentului a cuprins un num`r
de 28 000 de militari. Principalele
For]a expedi]ionar` britanic` a inclus: 19 nave de r`zboi unit`]i dislocate, integral sau par]ial,
[i 14 nave de asigurare, 15 000 de vehicule de diferite tipuri, au fost:
115 avioane [i 100 de elicoptere. Toate acestea nu reflect` Divizia 1 Bl.
• Comandamentul D.1
îns` întreaga contribu]ie britanic` în Irak.
[i R. Trs. al D.
Cel mai important aspect r`mâne propor]ia în care • Subunit`]ile de cercetare
Marea Britanie a contribuit la realizarea for]ei combative “The Queen’s Dragoon Guards”
terestre, adic` aproximativ o treime din num`rul total • R. 28 Ge.
• B. 1 I/R “The Duke of Wellington”
de tancuri de lupt` puse la dispozi]ia comandantului • 1 regiment de logistic` general`
componentei terestre al for]ei multina]ionale întrunite. • 2 regimente de sprijin logistic
For]ele britanice au fost dislocate în zona Golfului Persic nemijlocit
în trei etape, astfel: pe 7 ianuarie, for]ele navale; pe 20 ianuarie, • B. 2 Ge.
• 1 regiment de asigurare
for]ele terestre; pe 6 februarie, for]ele aeriene. Toate unit`]ile medical` nemijlocit`
au fost gata de lupt`, în teatrul de opera]ii, la 19 martie 2003. • 5 regimente de asigurare
For]a terestr` dislocat` a reprezentat aproximativ medical` general`
• 1 regiment de poli]ie militar`
un sfert din efectivul THE ROYAL ARMY, adic` un num`r
• alte subunit`]i:
de 28 000 de militari. Aceast` for]` a fost constituit` ini]ial º R. 33 Dispozitive Explozive
din Divizia 1 Bl., Brigada 7 Bl. (“{obolanii de[ertului”), º R. 30 Trs. (comunica]ii stra-
Brigada 16 Aslt.Aer. [i Brigada 102 Log., structurate potrivit tegice)
º R. 32 Art. (avioane f`r` pilot
casetei al`turate.
Phoenix).
THE ROYAL NAVY a deplasat în teatru aproximativ Brigada 7 Bl.
11 000 de oameni, aici num`rându-se [i for]ele de pu[ca[i marini • Comandamentul [i Cp.Trs.
din Brig`zile 3, 40 [i 42 Comando. Astfel, Grupul Operativ • subunit`]i de tancuri
Challenger 2 (Royal Scots
Naval 2003, care a beneficiat din plin de experien]a câ[tigat` Dragoon Guards)
[i de lec]iile înv`]ate în urma exerc]iului “SAIF SAREEA • R. 2 Tc. (retras la 30.04.2003)
II”, desf`[urat în toamna anului 2001 în Oman, a fost înt`rit • B. 1 I.Mo. (The Black Watch)
prin furnizarea de capabilit`]i de ac]iune pe mare [i amfibiu. • B. 1 I.Mo./The Royal Regiment
of Fusiliers
În final, grupul a inclus portavionul HMS ARK ROYAL, • R. 3 Art. (rachete autopropulsate
portelicopterul HMS OCEAN, distrug`toare, fregate, nave AS90)
vân`toare de mine, o flot` de submarine, precum [i navele • R. 32 Ge.Bl.
• alte subunit`]i:
de deservire aferente.
º Queen’s Royal Lancers
Personalul THE ROYAL NAVY deplasat în teatrul (tancuri Challenger 2)
de opera]ii [i-a îndeplinit atribu]iunile permanente de serviciu, º B. 1 I.Mo. (The Irish Guards)
dar [i pe cele specifice disloc`rilor pe termen lung. În plus, º B. 1 I. (retras la 30.04.2003)
º R. 26 Art. (retras la 30.04.2003)
a executat misiuni de lupt` de deminare în zona Golfului. º R. 38 Ge. (retras la 30.04.2003).
Contingentul naval britanic constituit pentru Opera]ia Brigada 16 Aslt.Aer.
“TELIC” a reprezentat circa 24% din totalul for]elor apar]inând • Comandamentul [i Cp.Trs.
• B 1/the Royal Irish Regiment
THE ROYAL NAVY.
(retras la 30.04.2003)
Prezen]a anterioar` în Golf a THE ROYAL AIR FORCE, • B. 1 P[t.
care deja, la sfâr[itul anului 2002, executa misiuni de patrulare • B. 3 P[t.

87
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
în zonele de excludere aerian` instituite prin Rezolu]ia 688 • R. 7 Art. (105 mm)
a Consiliului de Securitate al ONU, a fost sporit` • R. 23 Ge.
• 1 regiment cavalerie (o companie
la peste 100 de avioane de lupt`, deservite de aproximativ de cercetare)
8 000 de oameni. • R. 3 El. (elicoptere Lynx [i Gazelle)
For]a aerian` a inclus avioane JAGUAR [i TORNADO • B. 7 Aslt.Aer.
pentru misiuni de recunoa[tere, avioane de alimentare • R. 13 Log.Aslt.Aer.
• R. 16 Me. (suport medical
în aer VC-10 [i TRISTAR, avioane TORNADO F3, pentru nemijlocit)
ap`rarea aerian`, [i avioane de atac la sol TORNADO GR4 • Cp. 156 Asist.Rel.
[i HARRIER GR7. De asemenea, for]a întrunit` din Golf Brigada 102 Log.
• Comandamentul
a THE ROYAL AIR FORCE a inclus [i 27 de elicoptere
• R. 2 Trs.
PUMA [i CHINOOK. • R. 36 Ge.
Toate acestea au reprezentat aproximativ 30% din capa- • Spitalul de campanie nr. 33
citatea opera]ional` total` a THE ROYAL AIR FORCE. (retras la 11.04.2003)
• Spitalul de campanie nr. 34
For]a dislocat` în Golf a fost subordonat` unui coman- • Spitalul de campanie nr. 202
dament de nivel C.A. Comandantul opera]iei a fost numit (voluntari)
mare[alul de for]e aeriene Brian Burridge, iar genera- • R. 4 sprijin medical general
lul-maior Peter Wall ca [ef de stat major. Comandamentul • B. 3 Asig.Th.
• R. 6 Aproviz.
general a fost locat la sediul CENTCOM din Quatar. • R. 7 Tp.
Cele trei categorii de for]e au fost subordonate fiecare unui co- • R. 17 servicii portuare [i maritime
mandament de nivel divizie. • R. 23 Pontonieri
• R. 24 Log.
La for]ele terestre, Divizia 1 Bl. britanic` a fost comandat`
• R. 5 Log.
de generalul-maior Robin Brins [i a inclus 3 brig`zi: Brigada • echipe speciali[ti Ge.
16 Aerpt., Brigada 7 Mc. [i Brigada 102 Log. • unit`]i deservire aerodrom/
Comandant al for]elor marinei regale a fost numit amiralul Bg. 12 Ge.
• elemente din R. 11 Disp.Expl.
David Snelson, care [i-a locat comandamentul în Quatar.
Nava amiral a fost portavionul HMS ARK ROYAL, nav` aflat`
FOR}E NAVALE
sub comanda comandorului Jamie Miller.
PARTICIPANTE
For]ele aeriene regale au fost comandate de vicemare- For]a Naval` Opera]ional` a inclus:
[alul Glenn Torpy. • HMS ARK ROYAL – portavion
Percep]ia general` în ceea ce prive[te conducerea (retras la 11.04.2003)
• HMS OCEAN – portelicopter
[i controlul opera]iunilor militare din Golf a fost una de con- (retras la 30.04.2003)
siderabil` eficien]` [i înalt profesionalism. Dincolo îns` • HMS LIVERPOOL,
de devotamentul [i profesionalismul indiscutabil al coman- HMS EDINBURGH, MS YORK
dan]ilor [i statelor lor majore, o analiz` obiectiv` postopera- – distrug`toare tip 42 (toate
retrase la 30.04.2003)
]ional` reliefeaz` [i o serie de disfunc]ionalit`]i, în special • HMS MARLBOROUGH – fregat`
în ceea ce prive[te comanda [i controlul tactic. Problemele tip 23 (retras` la 11.04.2003)
se pare c` s-au manifestat cu prec`dere în trei sectoare: • la nivelul • HMS RICHMOND – fregat` tip 23
• HMS GRIMSBY, HMS LEDBURY
mecanismului prin care planul de campanie al Opera]iei – nave vân`toare de mine
“TELIC” a fost transpus în misiuni [i ordine de nivel tactic • RFA ARGUS – nav` de antre-
(cu impact major asupra lan]ului de comand`); • legat nament avia]ie (retras`
la 11.04.2003)
de dezvoltarea conjunctural`, din punct de vedere dimensional,
• RFA Sir TRISTRAM,
a comandamentelor organizate (cu efecte negative asupra ope- RFA Sir GALAHAD – nave
rativit`]ii transmiterii ordinelor); • în ceea ce prive[te tendin]a de suport logistic

88
 Realitatea NATO
comandamentelor de a-[i concentra aten]ia asupra elabor`rii • RFA Sir PERCIVALE – nav`
de planuri alternative (în detrimentul conducerii subordo- de suport logistic (retras`
la 30.04.2003)
na]ilor). • Flota de submarine.
În concluzie, Opera]ia “TELIC” a eviden]iat o tendin]` Alte 14 nave din THE ROYAL NAVY
de supradimensionare a comandamentelor, acestea tinzând [i THE ROYAL FLEET AUXILIARY
au fost implicate în ac]iunile militare
s` aib` nejustificat de multe structuri componente, structuri extinse, cum ar fi cazul navei
care au fost încadrate, de regul`, cu personal cu grade HMS CATHAM, care a fost desti-
superioare. Comandamentele de acest gen sunt, în general, nat` implement`rii sanc]iunilor
ONU, sau al perechii adi]ionale
mai concentrate asupra procesului de planificare în detri-
de nave vân`toare de mine HMS
mentul celui de elaborare oportun` a ordinelor [i al inform`rii BROCKLESBY [i HMS BLYTH.
operative a subordona]ilor. For]a amfibie a inclus:
• Comandamentul Bg.3 Comando
Ca direc]ii de ac]iune pentru remedierea unor astfel
(retras în mai)
de deficien]e ar putea fi luate în considerare: reducerea • Comandoul 40 pu[ca[i marini
amplorii dezvolt`rii cantitative a comandamentelor; • Comandoul 42 pu[ca[i marini
cercetarea teoretic` a dimension`rii structurilor de comand`; • Grupul aerian de elicoptere
ambarcat pe HMS ARK ROYAL
optimizarea procedeelor de lucru de comandament, cu redu- [i HMS OCEAN.
cerea activit`]ilor de planificare dispensabile [i intensificarea
celor de informare, intern` [i extern`; schimbarea accentului FOR}E AERIENE
PARTICIPANTE
actual al preg`tirii, cu concentrarea eforturilor pe execu]ie
Componenta aerian` a contingen-
(în particular, pe luarea deciziilor în condi]ii de lips` de timp tului britanic1 a num`rat aproximativ
sau de informa]ii) [i mai pu]in pe planificare. 100 de avioane [i 27 de elicoptere,
Toate acestea ar putea duce spre o redefinire a obiecti- deservite de 8 000 de oameni.
Tipurile de platforme aeriene
velor preg`tirii [i spre o schimbare de fond în ceea ce prive[te implicate au inclus:
mecanismul integr`rii sarcinilor, cu incontestabile implica]ii • SENTRY AEW1 – aeronav`
asupra proceselor de instruire a personalului. de comand` [i control
• TORNADO GR4 – avion de atac
la sol [i recunoa[tere
Gestionarea aloc`rii for]elor • JAGUAR GR3 – avion de atac
[i mijloacele de lupt` implicate la sol [i recunoa[tere
• HARRIER GR7 – avion de atac
Opera]iunile militare împotriva Irakului au fost declan[ate la sol
în diminea]a zilei de 20 martie 2003. Basra a c`zut la 6 aprilie, • TORNADO F3 – avion de ap`rare
aerian`
iar Bagdadul trei zile mai târziu. For]ele britanice au primit,
• VC-10 – avion de alimentare în aer
ini]ial, misiunea s` ocupe patru provincii din sudul Irakului • TRISTAR – avion de alimentare
[i au realizat aceasta în 18 zile (figura de la pagina 90). în aer
For]a de lovire care a p`truns în interiorul Irakului • HERCULES – avion de transport
• CHINOOK – elicopter de transport
a de]inut un total de 120 de tancuri tip Challenger 2, • PUMA – elicopter de transport
o component` aerian` de peste 100 de avioane [i a totalizat u[or [i sprijin
33 000 de militari, dintre care 3 000 au apar]inut grupului • diferite tipuri de armament
aer-aer [i aer-sol.
întrunit de suport logistic.

1
În teatru au operat, în total, aproximativ 100 de elicoptere, cea mai mare parte dintre ele îns` din organica
for]elor terestre (din cadrul R 3 El./Bg.16 Aslt.Aer.).

89
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Ulterior, datorit` evolu]iei evenimentelor,
acestor trupe li s-au repartizat misiuni de paz`
a unor cl`diri de importan]` deosebit`,
misiuni de deservire a unor puncte de control
[i de distribuire a ajutoarelor pentru popula]ia
civil`.
Transferul caracterului ac]iunilor
de la misiuni de lupt` efective la cele de imple-
mentare a p`cii s-a dovedit a fi provocarea
major` pentru for]ele coali]iei, deci [i pentru
cele britanice. Angajarea trupelor [i a echipa-
mentelor cele mai potrivite pentru noile misiuni
postconflict a fost complicat` mult de dete-
riorarea st`rii de securitate din Irak, imediat
dup` încetarea oficial` a ostilit`]ilor. Totu[i, având suportul oferit de o vast` experien]`
acumulat` în diferite alte misiuni în sprijinul p`cii, Comandamentul Permanent Întrunit
de la Northwood, de lâng` Londra, a dezvoltat în timp scurt planurile necesare control`rii
teritoriului irakian pe o perioad` lung`, incluzând ac]iuni specifice (cu batalioane indepen-
dente de infanterie, cu exper]i în afaceri cu caracter civil etc).
Datorit` perpetu`rii climatului de instabilitate din Irak, guvernul britanic a cerut
Comandamentului Permanent Întrunit, înc` de la jum`tatea anului 2003, planificarea
men]inerii în teatru a unei for]e terestre substan]iale, cel pu]in pân` în anul 2007. Ca principiu
de baz` al planific`rii a fost stabilit` rota]ia comandamentelor, a unit`]ilor de for]e terestre
(pân` la nivel brigad`), a elementelor de suport logistic, precum [i a for]elor aeriene [i navale
la un interval de timp de [ase luni.
Preg`tirea [i implementarea în teatru a primelor trupe noi a purtat numele de cod
“Opera]ia TELIC 2” [i a fost suficient de ampl` din punct de vedere temporal pentru ca noii
combatan]i s`-[i poat` forma deprinderile specifice necesare oper`rii eficiente în teatrul
de opera]ii din Irak.
La 11 iulie 2003, Divizia 1 Bl. a predat Diviziei 3 Mc. controlul asupra sud-estului
Irakului. Pe lâng` comanda trupelor britanice, Divizia 3 Mc. a de]inut [i comanda operativ`
[i tactic` a for]elor italiene, olandeze, daneze, cehe, norvegiene [i neo-zeelandeze din zon`,
care i-au fost subordonate direct.
De fapt, cea mai mare parte a for]elor britanice a fost schimbat` dup` terminarea
ostilit`]ilor. Astfel, Brigada 3 Comando din Divizia 1 Bl. a fost retras` în primele zile ale lunii
mai 2003, iar Brigada 16 Aerpt. a p`r`sit Irakul în ultima parte a aceleia[i luni, cu excep]ia
câtorva batalioane de infanterie.
Brigada 7 Bl. a r`mas în dispozitiv pân` când a fost înlocuit` de Brigada 19 Mc.,
o dat` cu înlocuirea Diviziei 1 de c`tre Divizia 3, iar Brigada 102 Log. a fost înlocuit`
cu Brigada 101 Log. în ultima parte a lunii mai 2003.
Cele mai multe aeronave apar]inând THE ROYAL AIR FORCE au p`r`sit zona
în prima parte a lunii mai 2003, cu excep]ia câtorva subunit`]i destinate patrul`rii
deasupra Irakului [i sprijinului for]elor terestre. For]ele navale britanice au fost, de asemenea,

90
 Realitatea NATO
retrase, în zon` r`mânând doar dou` nave de suprafa]`: un tanc de alimentare [i o nav`
de repara]ii, pân` la începutul lunii iulie 2003.
Urm`toarea rota]ie a for]elor terestre a avut loc în noiembrie 2003 (“Opera]ia TELIC 3”),
cu Brigada 19 Mc. înlocuit` cu Brigada 20 Bl., aceasta din urm` fiind, la r#ndu-i, înlocuit`
în scurt timp de c`tre Brigada 1 Mc. În aprilie 2004, Brigada 20 Bl. a preluat responsabilit`]ile
Brig`zii 1 Mc.
În ceea ce prive[te mijloacele de lupt` folosite, Opera]ia “TELIC” a implicat, a[adar,
un num`r de 120 de tancuri grele Challenger 2. Au mai fost dislocate cu for]ele terestre
150 de vehicule de lupt` de infanterie Warrior, 32 de arunc`toare autopropulsate AS-90
de 155 mm [i 36 de mortiere de 155 mm. Concomitent, dar mai ales ulterior, o dat` cu rotirea
for]elor, au fost deplasate vehicule de recunoa[tere [i alte mijloace [i materiale necesare
func]ion`rii optime a unei for]e mecanizate [i blindate moderne (avioane de cercetare f`r` pilot,
autotorisme blindate de teren etc.).
Opera]ia a implicat, de asemenea, o flot` maritim` de 33 de nave diverse. În fine,
peste 100 de avioane, respectiv 100 de elicoptere de diferite tipuri au ac]ionat în Irak.
Dup` cucerirea, în aprilie 2003, a Aeroportului Interna]ional din Basra de c`tre for]ele terestre
sprijinite de tancurile Challenger 2, THE ROYAL AIR FORCE a fost nevoit` s`-[i reorienteze
opera]iunile în regiune. Astfel, s-a renun]at, treptat, la campania aerian` intens` pentru sprijinul
for]elor terestre, efortul principal revenind transportului aerian.

Concluzii legate
de ac]iunile de transport strategic
Preg`tirile britanice pentru dislocare au cunoscut intensitatea maxim` la sfâr[itul
anului 2002 [i în primele s`pt`mâni ale anului 2003.
F`când o compara]ie cu dislocarea for]elor pentru r`zboiul din Golf, din 1991, lucrurile
par s` se fi desf`[urat, acum, mult mai rapid, cea mai înceat` deplasare însumând
doar 10 s`pt`mâni pentru transportul din loca]ia de baz`, din Marea Britanie, pân` în teatrul
de opera]ii (ultima nav` de transport a ajuns în Kuwait la data de 17 martie 2003, cu 48 de ore
înainte de declan[area ostilit`]ilor).
Dislocarea for]ei s-a f`cut la 3 400 km de ]ar`, prin aproximativ 73 de misiuni navale
[i 1 200 de misiuni aeriene. Un num`r de 64 de nave specializate militare, civile [i din flota
auxiliar` 2 au efectuat transportul pe mare a 95% din echipamentul militar britanic,
THE ROYAL NAVY consumând resurse importante pentru a asigura protec]ia lor pe timpul
deplas`rii.
Transportul maritim a beneficiat [i de folosirea navelor “ROLL-ON/ROLL-OF”3 (recent
au fost introduse în serviciu patru noi asemenea nave), care au transportat 15 000 de tdwt4
de echipament (11% din cererea total`).

2
Flota auxiliar` cuprinde navele cu alt` destina]ie decât cea de lupt` (transport, sprijin logistc etc.)
care se afl` la dispozi]ia For]elor Marinei Militare, subordonate organic sau aflate sub procedur` contractual`
cu Ministerul Ap`r`rii britanic.
3
Nave cu facilit`]i de înc`rcare-desc`rcare speciale.
4
Unitate de m`sur` specifice transporturilor maritime.

91
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Transportul aerian a atins un maximum de 254 de tone pe zi, aeronavele C-17 reu[ind
deplasarea, împreun` cu celelate aparate implicate, a peste 50% din personal [i din volumul
de marf` necesar a fi transportat pe calea aerului.
Tabelul al`turat5 argu- Muni]ie Containere Timp
Personal Vehicule (tone) pentru nave de deplasare
mentez` faptul c` Marea
Britanie a deplasat în teatru 1990-1991 34 000 14 700 47 700 7 181 22 s`pt`m#ni
2003 32 000 15 000 15 000 6 804 10 s`pt`m#ni
o for]` expedi]ionar` similar`
cantitativ, în ceea ce prive[te personalul [i materialele (altele decât muni]iile), cu cea dislocat`
pentru r`zboiul din Golf, din 1991. Aceast` dislocare îns` s-a realizat într-un timp de dou` ori
mai scurt.
Analizând datele men]ionate se poate afirma c` misiunea de proiec]ie în teatru a for]ei
a reprezentat o important` reu[it` din punct de vedere tehnic.
Concluziile desprinse din opera]iunile de transport aerian [i maritim relev`:
Y Num`rul disponibil de aeronave de transport nu a constituit un factor limitativ
al ac]iunilor, o serie de restric]ii fiind impuse de posibilitatea de a asigura aterizarea
unui num`r mare de avioane în teatru. Totu[i, se poate aprecia c` a fost g`sit` combina]ia
optim` între capacitatea de transport [i viteza efectu`rii acestuia.
Y Modific`rile tactice de ultim` or` în desf`[urarea opera]iunilor au generat importante
provoc`ri din punctul de vedere al asigur`rii logistice.
Y Dificult`]ile ap`rute în derularea misiunilor de transport aerian [i maritim
au fost accentuate [i de volumul [i calitatea infrastructurii de transport a na]iunii gazd`
(adic` a Kuwait-ului).
Planul ini]ial de atacare a Irakului (abandonat în a doua jum`tate a lunii decembrie 2002)
prevedea intrarea prin nord, prin Turcia. Ulterior, s-a luat decizia intr`rii în Irak prin sud,
prin peninsula Al Faw [i, astfel, necesitatea efectu`rii transporturilor prin Canalul de Suez
[i peste Peninsula Arabic` ([i nu prin Turcia) a sporit considerabil timpii de deplasare.
Totodat`, obligativitatea constituirii bazelor logistice în Kuwait a reprezentat o constrângere
major` din cauza congestion`rii specifice acestei ]`ri, care de]ine doar dou` porturi maritime
[i un singur aeroport.
Trebuie s` re]inem [i dificult`]ile generate de gestionarea facilit`]ilor portuare
kuwaitiene concomitent [i în paralel cu uria[ul volum de m`rfuri manipulat tot acolo
de c`tre armata american`, care opera relativ acela[i gen de misiuni, în exact acelea[i locuri
[i în acela[i timp6.
De[i aeronavele de transport C-17, în aer, [i noile nave RO-RO, pe mare, au constituit
un suport logistic excelent, volumul de materiale în rulaj a cerut suplimentarea capacit`]ii
de transport. Astfel, Ministerul Ap`r`rii a contabilizat un aport de 49% în ceea ce prive[te
transportul aerian comercial civil (doar pentru materiale [i echipament) [i de 88% în ceea ce
prive[te pe cel comercial civil pe mare (din nou doar pentru materiale [i echipament).

5
House of Commons, Comitee of Public Accounts, Ministry of Defence, 39th Report of Session 2003-2004,
p. 7.
6
Comittee of Public Accounts, Evidence Session 21 January 2004, Ministry of Defence: Operation
TELIC – United Kingdom Military Operations in Iraq, Q 147.

92
 Realitatea NATO
Pre]urile pl`tite de c`tre guvernul britanic companiilor comerciale civile pentru aceste
servicii de transport au fost, în cea mai mare parte a anului 2003, cele normale de pe pia]a
de specialitate. Totu[i, pia]a serviciilor de transport a crescut pe timpul derul`rii Opera]iei
“TELIC”, acest fapt reprezentând un punct sensibil în ceea ce prive[te negocierile contractuale
viitoare dintre autorit`]i [i operatorii de transport civili.
Ministerul Ap`r`rii a contabilizat pentru Opera]ia “TELIC” urm`toarele costuri totale
de transport7: transport maritim – 70 de milioane lire sterline; transport aerian – 53,5 milioane
lire sterline.
Agen]ia de Transport a Ministerului Ap`r`rii britanic a contractat transporturi maritime
comerciale în cinci tran[e. Primele trei tran[e, contractate pân` la 31 decembrie 2003,
pot fi apreciate ca oferte foarte bune pentru armat`, ultimele dou` îns`, din anul 2004,
fiind puternic influen]ate de cre[terea pre]urilor de pe pia]`.
Practica ultimilor ani a eviden]iat un declin al poten]ialului de transport maritim
al armatei Marii Britanii [i dup` experien]a Opera]iei “TELIC” s-a desprins concluzia
c` se impune îmbun`t`]irea calitativ` [i cantitativ` a capacit`]ilor de transport maritim
militare pentru opera]iunile viitoare.
În ceea ce prive[te transportul aerian, acesta a fost executat cu prec`dere cu aeronave
C-17 GLOBEMASTER III datorit` dimensiunilor generoase ale fuselajului [i a capacit`]ii
aparatului de a se reface pentru misiunea viitoare. Un C-17 poate înc`rca o dat`, în condi]ii
de campanie, 50-60 de tone de marf`, ceea ce înseamn` foarte mult fa]` de cele maximum
10 tone pe care le încarc` un C-130. Cu toate acestea, pe timpul desf`[ur`rii Opera]iei “TELIC”,
Ministerul Ap`r`rii a fost nevoit s` utilizeze aeronave AN-1248 datorit` dimensiunilor prea mari
ale înc`rc`turilor necesar a fi deplasate. AN-124 este o aeronav` capabil` s` transporte
marfa în containere ISO de 20 de picioare (6 metri), care sunt foarte eficiente (exist` anumite
articole specifice care se preteaz` a fi transportate numai în acest gen de containere).
A existat, totodat`, o problem` major` legat` de înc`rcarea aeronavelor AN-124.
Problema a fost rezolvat` prin colaborarea cu trei companii de specialitate, îns` una dintre acestea
a efectuat majoritatea opera]iunilor de înc`rcare. În final, Marea Britanie [i-a însu[it procedeele
de înc`rcare în aeronavele AN-124, acest lucru optimizând colaborarea cu Statele Unite
în ceea ce prive[te utilizarea facilit`]ilor aeroportuare. Au fost utilizate serviciile unei flote
de 18 aeronave AN-124, îns` nu toate au fost permanent opera]ionale.
De asemenea, putem aprecia c`, de[i Ministerul Ap`r`rii a organizat o capacitate
suficient` de transport aerian, o mai bun` colaborare cu structurile specializate americane
ar fi putut u[ura eforturile britanice.
Ministerul Ap`r`rii britanic a avut la dispozi]ie, în medie, patru aeronave C-17 [i [ase nave
de transport RO-RO. Posibilitatea colabor`rii cu firmele civile a asigurat perspectiva inten-
sific`rii ritmului [i sporirii capacit`]ii de transport în func]ie de eventualele cereri suplimentare.
Nu a existat o limit` în ceea ce prive[te num`rul de ore de zbor alocate mijloacelor
proprii de transport aerian, fiind, totu[i, stabilit` ca medie de calcul cifra de 3 000 de ore de zbor
pe an pentru întreaga flot` de patru avioane C-17. Acest nivel a fost atins prematur din cauza
folosirii flotei [i în opera]iunile din Afganistan, planificatorii eviden]iind curând importante

7
Ministry of Defence, Operation in Iraq – First Reflections (July 2003), Q 1030.
8
Închiriate de la compania aerian` civil` DNEPR din Ucraina.

93
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
costuri de exploatare suplimentare. În concluzie, contractul de transport aerian greu de pe pia]a
civil` de specialitate s-a dovedit a fi o op]iune de valoare strategic` [i, în acela[i timp, un aranjament
financiar avantajos.

Conexarea unor capacit`]i române[ti

la efortul britanic
Consemnând succesul ob]inut de aeronavele C-17 în Opera]ia “TELIC”, se poate aprecia
c` acest tip de aeronav` de transport va fi men]inut în serviciu pân` la expirarea resursei.
Referitor la viitorul avia]iei de transport, autorit`]ile britanice au anun]at deja avionul A 400 N
ca aeronav` selectat` pentru viitoarea flot` britanic` de specialitate, urmând ca 180 de aparate
s` fie achizi]ionate. Data de intrare în serviciu aprobat` pentru acest program este decembrie 2009,
îns` estim`rile speciali[tilor indic` luna martie 20119.
Ministerul Ap`r`rii britanic recunoa[te c` întârzierea ar putea agrava capacitatea
Marii Britanii de a efectua misiuni de transport aerian strategic, tactic sau de for]e speciale,
speciali[tii militari lucrând deja la rezolvarea acestor sincope tehnice.
România, ini]ial ca partener [i ulterior ca ]ar` membr` a NATO, a sprijinit efortul militar
britanic în Irak înc` de la declan[area Opera]iei “TELIC”, prin punerea la dispozi]ia flotei
de transport britanice a spa]iului aerian na]ional, a facilit`]ilor na]ionale de trafic aerian
[i a celor aeroportuare de la Otopeni [i Mihail Kog`lniceanu.
Avia]ia de transport a Marii Britanii a utilizat frecvent aceste oportunit`]i, executând
numeroase survoluri prin spa]iul aerian românesc, precum [i ateriz`ri pentru refacerea
capacit`]ii de zbor [i tranzit de m`rfuri, în special pe aeroportul Otopeni.
În cazul în care greutatea total` a aeronavelor C-17 a dep`[it capacitatea de sus]inere
a pistelor sau a c`ilor de rulaj, autorit`]ile române competente au f`cut operativ propuneri
p`r]ii britanice de folosire a unor facilit`]i aeroportuare alternative.

For]ele Aeriene Române s-ar fi putut conexa, la cererea p`r]ii britanice, la graficul
de transport al flotei de avioane C-17 prin intermediul aeronavei C-130 Hercules, disponibil`
la Baza 90 Av.Tp. Otopeni.
Acest demers comun ar fi fost posibil în intervalele de timp în care aeronava respectiv`
n-ar fi fost utilizat` de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale în folosul trupelor proprii dislocate
în Afganistan, Bosnia-Her]egovina sau Irak.
În continuare sunt prezentate argumentele referitoare la capacitatea aeronavei
române[ti C-130 Hercules de a se al`tura efortului flotei aeriene de transport britanice
[i efectele de ordin tactic, tehnic [i financiar generate de o astfel de ini]iativ`.
Date ini]iale:
• aeronave britanice de transport: 4 C-17 • distan]a medie de transport într-o misiune
GLOBEMASTER III; (C-17, C-130): 3 400 km;
• aeronave române[ti de transport: 1 C-130 • capacitatea medie de înc`rcare la o misiune
HERCULES; C-17: 40 t;

National Audit Office, Ministry of Defence: Major Projects Report 2003 (HC 195 Session, 23.01.2004),
9

pp. 45-50.

94
 Realitatea NATO
• capacitatea medie de înc`rcare la o misiune • timp de desc`rcare [i de refacere a capacit`]ii
C-130: 10 t;
de zbor C-130: 6 ore;
• timp mediu de executare a unei misiuni
C-17: 4 ore (cu zbor direct, vcroazier` = 850 km/h); • intensitatea misiunilor britanice de trans-
• timp mediu de executare a unei misiuni port: 2 ie[iri avion C-17/zi  (un zbor dus – un zbor
C-130: 8 ore (cu escal` de alimentare, vcroazier` =
întors în 24 de ore);
550 km/h);
• timp de desc`rcare [i de refacere a capacit`]ii • intensitatea misiunilor române[ti de trans-
de zbor C-17: 4 ore; port: 1 ie[ire avion C-130/zi.

Concluzii
Având în vedere datele tehnico-tactice prezentate, în condi]iile conex`rii unei aeronave
militare de transport C-130 române[ti la flotila britanic` de transport10 compus` din patru
aparate C-17, componenta de transport aerian a Opera]iunii “TELIC” ar fi putut cunoa[te
o serie de modific`ri, cum ar fi:
º sporirea capacit`]ii zilnice de transport a flotilei cu aproximativ 6%;
º reducerea timpului total de derulare a activit`]ii de transport a flotilei mixte cu 1,5-2 zile pe lun`
fa]` de graficul de transport exclusiv britanic (volumul lunar de marf` de transportat va fi operat integral
în aproximativ 28 de zile);
º decongestionarea aeronavelor C-17 de misiunile de transport personal [i realocarea lor pentru transportul
de m`rfuri, în special a celor voluminoase sau de greutate mare;
º reducerea costurilor totale de operare ale flotei britanice cu circa 6.7% pe lun`, în condi]iile unei utiliz`ri
la intensitate maxim` a aeronavelor;
º cre[terea nivelului de securitate a derul`rii componentei de transport aerian a Opera]iunii “TELIC”
prin exploatarea aeronavelor într-un mediu de operare cu grad ridicat de siguran]`, cum este cel oferit de spa]iul
aerian românesc.
A[adar, For]ele Aeriene Române pot prelua o parte dintre misiunile de transport
aerian din cadrul Opera]iunii “TELIC”, generând, astfel, o anumit` relaxare a efortului
britanic. Câteva avantaje care decurg de aici au fost, succint, prezentate, îns`, cu siguran]`,
c` pot fi luate în considerare [i o serie de dezavantaje, cum ar fi: uzura accentuat` a aeronavei
române[ti prin folosirea ei intensiv`; reducerea capacit`]ii For]elor Aeriene Române de a deservi
forma]iunile române[ti desf`[urate în diferite teatre de opera]ii din lume.
Rezult` c`, \n chiar condi]iile în care costurile generate de o asemenea ini]iativ`
ar fi suportate de partea britanic`, deci indicatorul costuri este ignorat complet, apreciem
mai just` op]iunea folosirii cu pruden]` a resursei de zbor a aeronavei C-130 Hercules
române[ti [i orientarea întrebuin]`rii acesteia pentru nevoile interne ale Armatei Române.

Bibliografie selectiv`
• Manualul de exploatare al aeronavei C-130.
• http://www.google.com-operation telic.

10
Conform Graficului zilnic de transport, comun celor 5 aeronave.

95
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

NATO RESPONSE FORCE

~ între aspira]ii [i realit`]i ~
Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN

P
ropunerea Secretarului de stat american al Ap`r`rii, Donald Rumsfeld,
lansat` la întrunirea mini[trilor Ap`r`rii din ]`rile membre ale NATO
în septembrie 2002 cu referire la for]a de r`spuns rapid dislocabil` a Alian]ei
a fost apreciat` în mod remarcabil.
F`r` prea multe rezerve fa]` de colegii din Alian]`, Donald Rumsfeld a propus înfiin]area
unei for]e NATO robuste, capabil` de mult mai mult decât de descurajare. Aceast` for]`,
denumit` For]a de R`spuns a NATO (NRF), nu se dore[te a fi doar un instrument de for]`,
ci [i catalizatorul transform`rii for]elor [i al promov`rii conceptelor c`tre secolul XXI.
Mul]i anali[ti consider` c` propunerea american` f`cut` cu câteva s`pt`mâni
înainte de summitul de la Praga a avut menirea, pe de o parte, de a diminua impactul deciziei
de l`rgire a NATO, pe de alt` parte, de a oferi posibilitatea alia]ilor de a dezvolta o for]`
de lupt` credibil` [i capabil`.
Dincolo de aceste considerente s-au n`scut o serie de întreb`ri, referitoare la cum va ar`ta
o astfel de structur`, ce misiuni va putea ea îndeplini, cum ar trebui s` fie structurat sistemul
de comand`/control specific NRF [i, mai ales, cum va func]iona o asemenea structur`.
Într-o viziune optimist` [i … banal`, NRF poate fi asem`nat` cu o scobitoare înfipt`
într-o m`slin`, destinat` s` mic[oreze temerile la adresa izola]ionismului american (bazat
pe deciziile SUA de a exclude implicarea NATO în opera]iuni gen Enduring Freedom)
[i reprezentând o leg`tur` tangibil` între SUA, NATO [i chiar UE.
Oricine recunoa[te c` alia]ii europeni trebuie s`-[i intensifice contribu]ia militar` NATO
comparativ cu cea american`.
Conceptul NRF poate oferi o modalitate concret` de reorientare practic` a vechilor
prevederi Defence Capabilities Initiative (DCI), servind drept catalizator pentru eforturile
de transformare a structurilor militare ale NATO. În general, NRF este descris` ca o for]`
militar` puternic`, av#nd componente terestr`, maritim`, aerian` [i elemente de comand`
specifice, capabil` de autosus]inere pe o perioad` de pân` la 30 de zile. NRF va con]ine o brigad`
de arme întrunite incluzând infanteria u[oar` [i mecanizat`, for]e aeriene combinate apte
s` îndeplineasc` o gam` larg` de ac]iuni ofensive [i defensive, inclusiv ac]iuni de logistic`
aerian` [i for]e maritime care vor avea în compunere grupul unui portavion de lupt`, nave
de suprafa]`, submarine, avia]ie maritim`, precum [i for]e amfibii.
Este important de re]inut [i faptul c` aceste for]e vor avea propriile structuri de tip
joint pentru “intelligence”, planificarea misiunilor, de comand` [i control. Aceast` for]` joint
combinat`, bine echipat` [i antrenat`, va reprezenta, pentru NATO, o structur` capabil`
96
 Realitatea NATO
pentru un r`spuns adecvat la crize, în general, [i, în special, celor la care implicarea UE
este insuficient`.
Sfâr[itul “r`zboiului rece” – un nou început
Reputa]ia de 50 de ani a NATO este puternic influen]at` de structurile de securitate
[i de politicile contemporane. Ra]iunea de a fi a NATO a fost fundamental revizuit`
o dat` cu sfâr[itul “r`zboiului rece”, când, formal, s-a recunoscut faptul c` amenin]area
tradi]ional` la adresa Alian]ei a luat sfâr[it.
Astfel, s-a trecut de conceptul ap`r`rii static/active, adoptat la început, c`tre conceptul
strategic, care promoveaz` misiunile de securitate în afara zonelor tradi]ionale NATO
[i, totodat`, importan]a promov`rii noilor capabilit`]i care s` fac` fa]` noilor amenin]`ri.
Mai mult decât atât, opera]iile NATO din Afganistan [i Balcani au înt`rit convingerea
c` relevan]a militar` a Alian]ei nu const` doar în posibilit`]ile crescute de organizare a for]elor
pentru ap`rarea propriului teritoriu, ci [i în abilitatea de a ac]iona pentru stabilizarea
situa]iei din diferite zone din afara spa]iului tradi]ional, acolo unde exist` pericolul izbucnirii
unor crize sau chiar conflicte. Haosul politic, economic [i social este perceput ca noul
inamic al membrilor NATO.
Aceast` schimbare a mediului necesit` noi abord`ri: o informare mult mai clar`, o generare
a for]elor mult mai rapid`, capacitate sporit` de proiec]ie a puterii, sisteme de armament
adecvate [i, probabil, cea mai sensibil` provocare, aceea a adapt`rii noilor mecanisme de comand`
[i control, care s` reuneasc` toate aceste noi abord`ri într-o nou` concep]ie unitar` [i func]ional`.

De la Defense Capabilities Initiative

la Prague Commitment Capability
Conceptul NRF trebuie în]eles în contextul e[ecului de înl`turare a efectelor decalajului
tehnologic militar dintre SUA [i ]`rile europene prin intermediul Defense Capabilities Initiative.
DCI a fost lansat` în septembrie 1999 în cadrul summitului NATO de la Washington
[i a avut drept scop nu doar crearea cadrului care s` asigure interoperabilitatea alia]ilor,
ci [i stimularea acestora pentru îmbun`t`]irea sau modernizarea capabilit`]ilor lor militare,
cu care s` poat` face fa]` noilor amenin]`ri.
DCI a avut la baz` experien]a NATO din ac]iunile desf`[urate în Kosovo, ocazie
cu care s-a constatat c` doar câteva ]`ri aliate sunt capabile s` participe la opera]iuni aeriene
al`turi de SUA. Europa se afl` în urma SUA în ceea ce prive[te capabilit`]ile militare.
DCI prezint` o modalitate concret` de acoperire a acestui dezechilibru, bazat` pe efortul
statelor europene în domeniul achizi]iilor de armament [i tehnic` de lupt` [i constituirea
unor bugete de ap`rare adecvate, astfel:
• modalitate [i capacitate de dislocare ~ abilitatea de a disloca for]ele rapid, acolo unde
este nevoie, inclusiv în zone aflate în afara teritoriului Alian]ei;
• sus]inere ~ abilitatea de a men]ine [i a aproviziona for]ele departe de bazele proprii
[i a asigura disponibilitatea acestora pentru opera]ii de lung` durat`;
• angajament efectiv ~ abilitatea de a angaja un adversar în toate tipurile de opera]ii,
de la mare la mic` intensitate;
• protec]ia for]elor ~ abilitatea de a proteja for]ele [i infrastructura împotriva amenin]`rilor
prezente [i de viitor;
• comunica]ii interoperabile ~ compatibilitatea sistemelor de comand`, control,
informa]ii ale ]`rilor aliate, pentru a avea posibilitatea lucrului împreun`.
97
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Din p`cate, apetitul politic european l-a dep`[it pe cel financiar [i, de aceea, progresul
în sensul propus de DCI a fost unul sc`zut, principalul motiv fiind acela c` bugetele ap`r`rii
ale majorit`]ii statelor europene s-au mic[orat în anii ce au urmat lans`rii DCI.
În perioada premerg`toare summitului de la Praga, a devenit foarte clar c` DCI nu a adus
schimb`rile a[teptate. Eforturile de ultim moment au fost, totu[i, îndreptate spre a minimiza
percep]ia unui e[ec total al DCI [i, mai ales, c`tre revitalizarea eforturilor de îmbun`t`]ire
a capabilit`]ilor Alian]ei.
Astfel, DCI a fost retras` f`r` prea multe comentarii, în locul acesteia fiind promovat`
Prague Commitment Capability. Schimbarea denumirii a avut trei motive generale: Praga
trebuia s` marcheze un nou început; îndreptarea aten]iei c`tre capabilit`]ile specifice;
sublinierea angajamentului fa]` de Alian]`.
NRF a devenit, astfel, catalizatorul transform`rii capabilit`]ilor Alian]ei [i a fost larg
dezb`tut de [efii de stat. Na]iunile membre ale NATO vor contribui cu structuri proprii
la NRF, iar aceste unit`]i vor deveni priorit`]i în cadrul reformelor adoptate de c`tre statele
membre ale NATO în domeniul ap`r`rii. O dat` ce aceste unit`]i vor fi preg`tite, ele vor intra
în compunerea NRF, iar apoi vor împ`rt`[i din propria experien]` [i altor structuri na]ionale,
în final contribuind la îmbog`]irea culturii militare a Alian]ei.

NRF [i posibilele ei misiuni

Atât discursul UE, cât [i al NATO a fost puternic concentrat pe conceptul capabilit`]ii
militare. Înainte de a pune capabilit`]ile în fa]a misiunilor, este necesar s` se r`spund`
la întrebarea “Ce îns`rcin`ri probabile va primi NRF ?”.
Pe de o parte, este important` existen]a unei for]e conven]ionale moderne, capabil`
s` desf`[oare ac]iuni în comun cu unit`]ile SUA la un înalt nivel de interoperabilitate.
Echiparea avioanelor de lupt` cu sistemul de comunica]ii Link-16 [i muni]ie ghidat`
de înalt` precizie (Precision – guided munition – PGM), achizi]ionarea capacit`]ilor strategice
de sprijin sau modernizarea unit`]ilor logistice existente la nivelul standardelor cerute
de Prague Commitment Capability [i European Security Defense Policy vor face posibil`
transpunerea conceptului NRF în realitate.
Pe de alt` parte, existen]a For]ei de R`spuns a NATO, capabil` s` fac` fa]` provoc`rilor
viitoare, este extrem de folositoare SUA. Spre exemplu, crearea unor mijloace aeriene NATO
sau de ap`rare a CBRN nu va face posibil` doar mic[orarea efortului SUA în anumite zone,
ci va demonstra realismul Alian]ei în confruntarea cu noile amenin]`ri.
NRF va putea fi angajat` într-o gam` de misiuni, începând cu demonstra]ia de for]`
[i pân` la opera]iile militare efective de tip joint. De asemenea, opera]iile de r`spuns la crize,
cum ar fi cele de evacuare a necombatan]ilor, cele de asisten]` umanitar` sau de interven]ie
la dezastre, vor face parte din gama de misiuni NRF. Asupra includerii în cadrul misiunilor NRF
a unor aspecte privind ap`rarea antirachet` sau managementul consecin]elor (inclusiv r`spunsul
la un atac cu arme de nimicire în mas`) se poart` înc` discu]ii aprinse. De asemenea,
problema folosirii NRF în ac]iuni de tip “pre-emptive” este înc` un aspect sensibil în cadrul
discu]iilor dintre alia]i.

Structura NRF
Pozi]ia geopolitic` [i strategic` a SUA le-a conferit acestora, de-a lungul vremii, o bogat`
experien]` în domeniul r`zboiului expedi]ionar, al promov`rii sistemului rota]ional [i al imple-
ment`rii capacit`]ii de lupt` graduale.
98
 Realitatea NATO
Din p`cate, aceast` experien]` nu poate fi folosit` integral în cadrul NATO pentru dezvoltarea
conceptului NRF. Opiniile diferite referitoare la misiunile [i structura NRF reprezint` elementele
principale ale discu]iilor dintre alia]i. Implica]iile de ordin na]ional privind recrutarea [i antrenarea
trupelor, misiunile [i structura acestora [i, foarte important, bugetul alocat sectorului militar
de c`tre fiecare dintre statele aliate fac inoportune multe dintre propunerile SUA.
Structura NRF, spre exemplu, poate fi îmbun`t`]it` în timp fa]` de propunerea ini]ial`
a SUA. Acest lucru nu trebuie îns` s` creeze confuzii, inducând ideea existen]ei mai multor
tipuri de NRF sau a unui tip diferit de NRF pentru fiecare rota]ie a for]elor.
NRF nu trebuie s` fie doar rezultatul unei conferin]e desf`[urate pe timpul câtorva zile,
cu participarea ]`rilor contribuitoare, deoarece, dincolo de acest lucru, trebuie s` se afle poten]ialul
militar necesar punerii în practic` a deciziilor unei astfel de conferin]e. }`rile membre ale NATO
trebuie s` dispun` de suficiente for]e [i de sistemul de conducere al acestora preg`tit
pentru a ac]iona, cu o parte din ele, în cadrul NRF, cu o alt` parte s` execute antrenamente
specifice pentru asigurarea primei rota]ii [i o alta în refacere.
Plecând de la ideea c` fiecare rota]ie implic` aproximativ 20 000 de oameni, pachetul
complet de for]e se ridic` la circa 60 000 de oameni. }inând cont de toate greut`]ile pe care
le genereaz` crearea unui astfel de poten]ial militar este de a[teptat ca multe dintre statele
membre ale NATO s` nu poat` contribui efectiv la crearea NRF.
Componenta aerian` a NRF trebuie s` asigure dislocarea rapid` a propriilor capabilit`]i
militare necesare desf`[ur`rii opera]iilor joint combinate [i conducerea opera]iilor aeriene,
folosind sistemele de lovire aerian` aer-aer [i aer-sol avansate. Sistemul de comand` [i control
trebuie s` fie în m`sur` s` gestioneze zilnic câteva sute de ie[iri ale aeronavelor [i s` asigure
executarea func]iunilor ap`r`rii antiaeriene, recunoa[terii aeriene, sprijinului aerian apropiat,
interdic]iei aeriene, asigurarea sprijinului tactic, descoperirea [i urm`rirea ]intelor,
precum [i c`ut`rile [i salvarea. În plus, componenta aerian` trebuie s` dispun` de facilit`]i
de reaprovizionare în aer, precum [i de capacit`]ile strategice necesare disloc`rii, sus]inerii
[i retragerii for]elor participante la NRF.
Componenta terestr` a NRF va trebui s` fie de nivel brigad`, având în compunere
toate elementele de sprijin care s`-i permit` executarea, în orice condi]ii, a întregii game
de misiuni specifice. Aceast` component` trebuie s` fie una echilibrat`, având structuri
mecanizate, blindate u[oare [i de ap`rare antiaerian` a trupelor [i s` fie în m`sur` s` execute
atât ac]iunile de lupt` specifice, cât [i sprijinul de lupt` [i logistica acestora.
NATO define[te ca for]e combatante doar infanteria [i blindatele, iar în categoria sprijinului
de lupt` [i logistic` include ap`rarea antiaerian`, artileria, componentele aeriene de geniu,
for]ele speciale [i de poli]ie militar`, precum [i forma]iunile de ap`rare NBC, logistic`,
sprijin medical, opera]ii psihologice, CIMIC [i rela]ii publice. Reorientarea membrilor NATO
c`tre construc]ia for]elor terestre care s` aib` caracteristicile prezentate, la care s` se adauge
o capacitate sporit` de dislocare în teatrele de ac]iune, va constitui un pas important
c`tre realizarea cu succes a componentei terestre a NRF.
Componenta naval` a NRF, aparent cu cel mai înalt grad de interoperabilitate, sufer`,
în prezent, din cauza unui înalt decalaj dintre capabilit`]ile existente [i cele planificate.
Componenta naval` a NRF va include grupul de lupt` al unui portavion cu toate structurile
sale specifice de lupt` la suprafa]` [i sub ap`, grupul amfibiu, grupul de lupt` contra minelor
[i grupul de nave auxiliare. Componenta naval` astfel constituit` trebuie s` fie în m`sur`
99
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
s` execute întreaga gam` de misiuni specifice: interdic]ie maritim`, ap`rarea antiaerian`,
opera]ii amfibii, asigurarea libert`]ii de naviga]ie, lupt` antisubmarin, lupta contra minelor,
precum [i misiuni strategice de sus]inere a for]elor în teatrele de opera]ii. Existen]a for]elor
navale permanente ale NATO din Atlantic [i Mediteran` va ajuta realizarea componentei
navale a NRF.
Probabil c` principala controvers` referitoare la NRF va fi aceea dac` într-adev`r ea va fi
o unitate închegat` sau va func]iona ca o structur` cu trei componente independente.
NATO dore[te crearea unei structuri unitare compuse din trei pachete de for]e care s` se roteasc`
la un interval de 4 luni, având, în acest fel, permanent, o structur` militar` de tip NRF.
Aceasta este solu]ia ideal` care, din nefericire, este [i cea mai costisitoare.

Comanda [i controlul NRF

Alia]ii NATO au acceptat aproape unanim modelul CJTF pentru comand` [i control,
ca fiind cel mai adecvat pentru NRF. Modelul CJTF implementat de SUA înc` din 1994
a evoluat atât în sensul cre`rii unui comandament
Joint Force Command HQ
CJTF fix, cu posibilit`]i de redislocare, cât [i în sensul (permanent; nedislocabil)
cre`rii unui comandament CJTF permanent, ambarcat.
Combined Joint Task Force HQ
Acest model este, din acest punct de vedere,
(nepermanent; dislocabil \n 30 de zile)
cel mai potrivit [i pentru NRF. Configurarea structurilor
de comand` pentru NRF este prezentat` al`turat. NRF Command Element
(permanent; 5 zile)
Pentru realizarea strict` a acestor limite de timp
este necesar` o foarte bun` coordonare politico-militar` a r`spunsului la crize.

*
|ntrebarea dac` aceast` structur` NRF va func]iona este una retoric`. Pentru NATO,
una dintre principalele provoc`ri ale perioadei post-“r`zboi rece” a fost aceea a revizuirii
propriei structuri, capabilit`]i [i a propriului sistem de luare a deciziilor pentru a r`spunde
nevoilor de securitate ale ]`rilor membre. Mecanismele promovate în trecut s-au dovedit
ineficiente pentru perioada actual`, de aceea aceste ini]iative s-au dovedit a fi binevenite.
În domeniul capabilit`]ilor, e[ecul Defence Capabilities Initiative a f`cut ca speran]ele
alia]ilor s` se îndrepte acum c`tre NRF ca spre o ultim` [ans` de transformare în acest sens.
Succesul sau e[ecul ei va fi determinat de voin]a na]iunilor aliate care vor contribui
nu doar la implementarea teoretic` a conceptului, ci [i la transformarea lui în realitate.

100
 ] i i
CULTURA
)
SA
and °
Isl 60
s (U

an

°
30
Oce
ian
eut

ific
and

Al
Isl

Pac
el
ang
Wr

s
and

rth
Isl
an 180°

ril

No
Ku
c

0°
and
s
and

Isl
Oce

all
Isl

rsh
an

Ma
eri
tic
Sib

ati
Arc
w

rib
n
Ne

Ki
pa

ia
Ja

nes
cro
rea
Ko

Mi
of
N.

rea

s
and
0°

tes
Ko
ya
ml12

Isl
Sta
S.
e

d
a Ze

ate

on
der
nay

i
lom

Fij
Fe
ver

So
an
Se

iw

a
STRATEGICÃ
ine
lia

Ta

°
SA
es

30
Gu
go

pin

(U

w
on

ilip

am

a Ne
M

Ph

Gu

ia
pu

on
fl

Pa

led
a

Ca
in
ia

w
ss

Ne
os a)
Ch

urm

m
tna
°

Ru
60

(B

Vie
ya

La
ar

ia
ml

anm

od
nd
a Ze

u.
an

and

) mb
La

Bh

My
zst

ei
vay

ail

diaCa
ef

un
rgy

.
ng
Jos

Th

nd
pal

Br
No

sta

Ba
Ky

ala
s (In
Ne

ia
nz

n
ista
kh

Ze
Fra

ys
and
za

jik

w
ala

Ne
Isl
n

Ta
Ka

ista

sia
an
)
or.

n
bek

dam

ne
sta
(N

a
n
sta

di
Uz

ani

do
An
ard

ore
eni

In
an

gh

In

lia
alb

tan

gap
rkm

Af
Sv

kis
Oce

Sin
an

stra
nk
Tu

Pa
d

aij

La
an

erb
tic 0°

lan Lit Latvi ia

Sri
nl

Au
ton

Az
nia ia
hu a
Fi

Ar Georg

n
Es

Be ania

Ira
us
Arc

lar

va

me
Al Ma go Roma Mo ne
)

ay
or.

en

ldo
rai
rw
(N

ed

. . Uk

ia E.

an

°
yen

) No

n. Sw

60
q
nia

abA.
d

it

Om
ria
Ira

tar
wa
ria
Ma

Cr v. Hu Slovak

ey

ArU.

ves

e
ael b. Sy

a
e
Qa
en.

Po

lga

Ku

ani
rk
Jan

ldi
(D

Gr ia Bu
m

sm
dan
o. ng

Tu
ban c. .

Ma
do
De

Cz any

Ta
Is.

itz Auech.

Isr Le

Jor
s. Yu
ng

s.
roe

rm

p.
Ki

i
Slo

Cy

ud

en
Ge
Fa

e
Be th.

Bo
d

eec
ite
.)

Sa
Ne

m
en

Un

Ye
l.
(D

ly
Sw

t
Ita

yp

uti

an
a
°

tre
d
60

ibo
Eg
nce
an

Eri

Oce
Dj
Fra
nl

a
nd

ali
lan
ee
and

ia
ela

Ire

nis

m
Gr

ia
Isl

n
Ic

So
Tu

op
n
by
ere

dia
da

hi
esm

Li

Su
ain

Et

es

r In
Ell

Sp

ell

ic
ych
wi Ta Bu nya

Se
an

ad

ia i
gal

ria

Ke

nz rund

r
da

ca
rtu

Ch
Oce

ge

s
ge
Po

as
an

tiu
and

co

e
Al

R.

qu

ag
Ni

uri
Ug

an
.) oroc
Isl

A.

bi

ad

Ma
lan

tic

n C.

am
or.
ffin

M
0°

nd

s (Sp M

da
a (M
ou

an
12

Ba

oz
an
wf

M
har

ali

ire Be so

roo
Atl

Rw
Ne

Fa

ia
and

Sa

me
ger
of

nin

e)
ire

ala
na
Isl

rn

Ca

anc
and

Ni
an

rki
rth

Za
ste

e
y

ia

t (Fr
bw
Bu
Isl

nar

We

actualitate ~perenitate
an
Oce

a
No

n
Ca

bi

oze
and

ba
rit

bo

0°
ine Togo
Ivo

s Cr
Isl

au

nd
nci Ga

Za
la

18
Zi
D’
ia

M
tic

Île
go

ila
tor

te

pe
Eq ana
a

An

az
Vic

Cô
ine
al
Arc

and

ricLe Sw
a-B ia neg

Gh
. Gu
Gu

a
Pri

o
s Isl

an
ine mb Se

ng

o
&

tsw

th
a
nk

Co
eri
au

me

aso
on
Ba

iss

Lib

ia
Bo
Le

o To

0°
ib
Gu Ga

rra

15
m
Sa

h Af
e

Sie
Th

Na

ut

g
So
a

0°
ad

12
ica
Can

c
er

bli
pu

.)

an
nic
Am

as

a (Fr
Re

o
ham

mi

bag
yan and s

Oce
do
an

ian
Do
e Ba

To
rba
nic
A.

Gu
of

mi

Ba
S.

S)
Th

Fre e
nch

°
am
Do

(U

tic
U.

90
tes

Gu ad

rin
Su a
o

nid
Ric

an
Tri
Sta

Atl
ert

te
Pu
ited

iti
ba

ela
Ha

uth
Cu

a)
zu

tin
.

°
Ho lize Jam
Un

60
ne

gen
°

So

a)
60

Ve

tin

Ar
s
ura

zil

gen

a
by
a
agu
nd

tic
Be

Ar
a

ed
bi

Bra
car

im
by
m
ico

, cla
Ni

ed
lo

im

tarc
ex

Co
a

UK
nam
Sa mala

, cla
M

°
r

by

30
do

a
Pa

UK
Ric
ate
lva

An
m.
Gu

(ad
by
sta

ia
r

ay
do
Co
El

m.
an

ia
liv

gu

org
) (ad
ua

Bo
Oce

ra

Ge
Ec

ru

nas
ua
Pa
Pe

uth
lvi
or)

ug

So
Ma
uad

Ur
ific

0°

continuitate ~universalitate
las
s (Ec

s (Is
Pac

and

and
a
s Isl

in

Isl
nt
rth

ago

and
ge
lap

s
lkl
Ar
No

Ga

Fa

nd
°
30

Isla
ile
Ch

a
n
aiia
°
30

Haw
°
an

60
Oce
A.
S.

ific
U.

Pac

°
90

tr
uth
So
r.)
(F
sia

0°
ne
0°

12
ly
Po
ch
en
Fr

0°
15
°
30

°
60

s General de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

C
ultura strategic`, la o prim` vedere, ar trebui s` se bazeze pe un sistem de valori
închis sau semiînchis, întrucât filozofia [i fizionomia valorii cer acest lucru.
Valorile sunt acumul`ri [i nu se schimb` dup` cum bat vânturile sau dup` cum
evolueaz` conjuncturile, realit`]ile [i interesele. Nu este îns` a[a. Cultura strategic`
nu se reduce la asimilarea unui sistem de valori strategice, nu este doar un dic]ionar de valori
strategice, nu este un depozit de patrimoniu, de[i patrimoniul strategic face automat parte
din cultura strategic` a unei na]iuni [i, implicit, din cultura strategic` universal`. Cultura strategic`
este un sistem activ, deschis [i perfectibil de valori strategice, adic` de patrimoniu strategic,
combinat cu un sistem de experien]e [i realit`]i, de exigen]e [i cerin]e prezente [i viitoare,
cu un sistem de proiectare a efectului de valoare în dinamica ac]iunii [i cu un sistem
de evaluare [i prognozare a ac]iunii militare pentru punerea în oper` a unei decizii politice.
Cu alte cuvinte, cultura strategic` este dependent` de cultura politic`, de cea economic`
[i de cea social` [i se prezint` ca un sistem de sisteme, deci ca un metasistem, cu func]ii
complexe în teoria strategic`, în arta strategic` [i în practica strategic`. Cultura strategic`
nu se subordoneaz`, da capo al fine, culturii politice [i nici nu este, în întregul ei, doar un instru-
ment al acesteia. Ontologia culturii strategice se prezint`, deopotriv`, ca fiind interdisciplinar`,
dependent`, deci, de alte culturi, inclusiv de cultura politic`, de cultura economic`, de cultura
informa]ional` sau de cultura [tiin]ific` etc., dar [i specific`, adic` rezultat` din intercon-
di]ionarea celor trei mari componente ale strategiei: teoria strategic`, arta strategic`
[i practica strategic`.
Cultura strategic` nu înseamn` îns` neap`rat ac]iune [i dinamic` strategic`. Dar, ac]iunea
[i dinamica strategic` sunt foarte s`race, chiar haotice, dac` nu se bazeaz` pe o cultur`
strategic` substan]ial` [i temeinic`.
Toate [colile strategice din lume au creat culturi strategice pe m`sur`. {i chiar dac`,
în practica strategic`, mai exact în modalit`]ile de preg`tire [i desf`[urare a r`zboaielor
nu se invoc` toat` ziua no]iunea sau conceptul de “cultur` strategic`“, noi [tim cu to]ii
c` nimic nu poate sta sub semnul calit`]ii [i al duratei în ceea ce prive[te teoria, arta [i practica
r`zboiului f`r` o cultur` strategic` remarcabil`. Cu alte cuvinte, calitatea r`zboiului depinde,
în cea mai mare m`sur`, de calitatea culturii strategice care îl sus]ine [i îl între]ine. F`r` o cultur`
101
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
strategic`, r`zboiul este o înc`ierare barbar`, haotic` [i vulgar`, f`r` sens, f`r` logic`,
f`r` m`sur`. Exist` mari centre ale culturii strategice care au produs marile [coli de strategie.
La rândul lor, aceste culturi strategice s-au generat [i regenerat din aceste mari [coli
de strategie. Unele fac parte din panoplia strategic` european`, altele din cea american`
sau din cea asiatic`. Într-un fel, s-ar putea spune c` fiecare civiliza]ie î[i are cultura ei strategic`,
pentru c` î[i are valorile ei strategice, toate la un loc întrunindu-se, întregindu-se [i chiar inte-
grându-se în marea cultur` strategic` a planetei noastre. Ea este un bun al tuturor [i un rezultat
al efortului tuturor.

Cultura strategic` În Statele Unite, conceptul de cultur` strategic`

a ap`rut prin anii ‘70, din dorin]a de a se sc`pa de un etno-
american` centrism american politic [i strategic. Ea este definit`
ca un ansamblu de practici tradi]ionale [i obiceiuri de gândire care, într-o societate localizat`
geografic, guverneaz` organizarea [i folosirea for]ei militare în serviciul obiectivelor politice1.
De unde rezult` c` for]a militar` nu poate fi folosit` oricum, ci potrivit unor reguli bine stabilite.
Cultura strategic` american` este determinat` de [ase factori importan]i: voca]ia geopolitic`;
rela]iile interna]ionale (alia]ii, inamicii, modul de func]ionare a sistemului interna]ional);
ideologia [i cultura politic`; istoria militar`; rela]iile între civili [i militari; armamentul
[i tehnologia militar`.
Cultura strategic`, în viziunea americanilor, rezult` din oportunit`]i, resurse [i modul
în care sunt gerate [i gestionate, precum [i din lec]iile pe care o societate le selec]ioneaz`
[i le re]ine din propria sa istorie. În mare m`sur`, societ`]ile sunt prizoniere ale trecutului,
adic` memoriei istoriei. Cultura strategic` nu se reduce îns` la acest prizonierat, nu este
[i nu poate fi un prizonierat. Totu[i, în societatea omeneasc`, f`r` istorie, deci f`r` memorie,
nimic nu poate avea valoare.
Momentele importante din istoria Americii dovedesc cu prisosin]` rolul [i locul culturii
istorice în cadrul culturii strategice. Începuturile civiliza]iei americane s-au bazat pe victoriile
na]iunii înarmate. Mai întâi, în r`zboiul cu indienii, apoi, în r`zboaiele de stabilizare a spa]iului
american. În aceste condi]ii, în care na]iunea înarmat` î[i spune cuvântul, se p`rea c` profe-
sioni[tii nu î[i au locul în institu]ia militar`. Îns`, în martie 1802, pre[edintele Jefferson
semneaz` decretul de înfiin]are a Academiei Militare de la West Point. Pentru c` na]iunea
înarmat` trebuia, totu[i, condus`.
În secolul al XIX-lea, americanii duc, succesiv, r`zboaiele cu indienii, cu spaniolii [i mexicanii.
Teritoriile americane se extind, de[i nu acesta era scopul r`zboiului. America îns`[i
era un produs al expansiunii civiliza]iei europene. Dar cel mai sângeros conflict
din Statele Unite îl reprezint` r`zboiul de secesiune. Nordi[tii [i sudi[tii sunt condu[i,
în acest r`zboi, de ofi]eri care provin din aceea[i [coal`. Se formase deja o cultur` strategic`.
Dup` aceste experien]e sângeroase, americanii trec în extrema cealalt`, devenind
cei mai ata[a]i oameni fa]` de starea de pace. De unde [i interven]ia lor tardiv` (dar, totu[i,
decisiv`) în cele dou` r`zboaie mondiale.
Americanii au crezut, cred [i acum, în dreptul fiec`rui popor la pace [i securitate.
Ideea de securitate colectiv`, ca [i cea a unei indispensabile protec]ii a ordinii interna]ionale,

1
http://www.dachary.org/obses/culture.html.

102
 Abord`ri strategice
este o idee tipic american`. De aici, o anumit` deschidere în diploma]ia interna]ional`,
în contradic]ie cu secretomania diplomatic` de tradi]ie european`. Viziunea american`
asupra rela]iilor interna]ionale, realist` în pragmatismul ei, sufer`, totu[i, de un anumit utopism
în ceea ce prive[te esen]a ei. De unde [i conceptul American way of life. Modul de via]`
american are o mul]ime de particularit`]i [i este unic în felul s`u. De[i el pune în oper`
cel mai democratic sistem de rela]ii politice [i sociale, modul de via]` american este influen]at
masiv [i de cultura strategic`. Mai exact, de un anumit tip de cultur` strategic`,
specific americanilor.
Spre exemplu, în 1991, în cadrul unei c`l`torii de documentare pe care am avut [ansa
s` o efectuez în Statele Unite, am remarcat, între multe altele, grija deosebit` pe care o acordau
americanii sistemului educa]ional, care, la ora aceea, punea cele mai multe [i mai complexe
probleme, [i reconsider`rii istoriei, îndeosebi a istoriei militare. Peste tot, în baze militare,
în institu]ii de înv`]`mânt etc., func]ionau structuri editoriale care se ocupau cu editarea
unor studii [i lucr`ri importante privind evaluarea [i reevaluarea marilor b`t`lii desf`[urate
pe teritoriul american. Fiecare american trebuia s` afle [i s` [tie, potrivit conceptului educa]ional
din acel timp, c` m`re]ia [i puterea Statelor Unite, valorile democratice [i respectul legii
s-au n`scut din sacrificii [i prin sacrificii. Un vechi absolvent al Academiei Militare
de la West Point, Henry Halleck, spunea c` poporul american este pacifist [i consider`
r`zboiul nu doar inutil, ci [i imoral. Înainte de r`zboiul de secesiune, pentru un american,
r`zboiul nu era o continuare a politicii prin mijloace militare, ca la Clausewitz, ci un sfâr[it
al politicii, o abera]ie s`vâr[it` de militari. De aceea, americanii aveau o adev`rat` aversiune
fa]` de armatele permanente [i fa]` de militarii profesioni[ti. Ei credeau, la vremea aceea,
c` mili]iile sunt suficiente pentru ap`rarea ]`rii. Ei au acceptat cu greu (abia în 1948),
dar numai pentru doi ani, conscrip]ia în timp de pace, pe care au reînnoit-o, ulterior,
în fiecare an, pân` în 1972. Conceptul strategic fundamental al acelor vremuri era,
pentru americani, r`zboiul drept, adic` r`zboiul defensiv, care trebuia desf`[urat dup` principii
legale [i morale universal valabile. Numai acel r`zboi de ap`rare colectiv` bazat pe interesele
legitime ale comunit`]ii interna]ionale este acceptat [i justificat.
Începând cu anul 1945, americanii dau dovad` de mai mult pragmatism. Hans Morgenthau
[i George Kannan subliniaz` c` statele, fiind animate de voin]a de putere, se afl` într-o rivalitate
permanent`. Morgenthau încearc` s` combat` refuzul american de a dezvolta o politic`
bazat` pe echilibrul for]elor [i de a r`mâne în spa]iul unei utopii politice mondiale. El subliniaz`
patru aspecte ale acestei mentalit`]i americane: o gândire complet dep`[it` de noile realit`]i
sociale; interpret`ri nerealiste, demonice ale realit`]ii, f`r` nici o nuan]` între bine [i r`u;
refuz de a vedea adev`ratele amenin]`ri [i refugiul într-un verbalism iluzoriu; încredere
oarb` în maleabilitatea f`r` limite a realit`]ii.
{coala realist` al lui Morgenthau dezvolt` mai departe aceste idei [i aduce [i unele
argumente, între care se afl` [i urm`toarele: nu exist` nimic care s` fie absolut în politica
interna]ional`; refuzul ideologiilor politice; revenirea la echilibrul for]elor; neîncrederea
în convingerea americanilor în drumul spre progres; în]elegerea lumii bazat` pe istorie.
Tr`s`turile distincte ale culturii strategice americane sunt, în esen]a lor, pragmatice
[i promoveaz` obiective precise, tran[ante, f`r` echivoc, cum ar fi: nimicirea inamicului,
ofensiva opera]ional`, dar [i atri]ia (uzura), descurajarea, amenin]area [i distrugerea
mutual` asigurat`.
103
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Nimicirea inamicului. Strategii americani au c`utat totdeauna abordarea direct`
a inamicului. De îndat` ce este definit centrul de greutate ale acestuia, el trebuie atacat direct
[i masiv, f`r` nici o subtilitate. Americanii prefer` strategia direct`. Strategia indirect`
apar]ine s`racilor, celor slabi. Aceast` strategie direct` este exprimat`, în perioada de început
a erei nucleare, în doctrina represaliilor masive. Dup` ce au ap`rut [i alte for]e nucleare,
unii strategi au elaborat teoria r`zboiului limitat. În momentul de fa]`, americanii vorbesc
de r`zboiul de diferite intensit`]i (joas`, medie [i înalt`), de r`zboiul terorist [i de r`zboiul
împotriva terorismului.
Ofensiva opera]ional`. Americanii nu acord`, practic, nici o aten]ie ap`r`rii tactice.
Atacul de la Beirut, din 23 octombrie 1983, asupra infanteriei marine, soldat cu 241 de mor]i,
i-a surprins pe americani. Ace[tia nu au luat nici cea mai mic` m`sur` de siguran]` [i de ap`rare
apropiat`. Ei erau preocupa]i de ofensiv`. În timpul “r`zboiului rece”, acest concept
s-a concretizat în b`t`lia aero-terestr` [i, pe teatrul european, în conceptul FOFA
(Follow-Forces Attack), care permitea interceptarea e[aloanelor doi [i trei ale blindatelor
sovietice. Era o ac]iune ofensiv` a ap`r`rii, de fapt, o veritabil` ofensiv` contra ofensivei.
Jomini, Mahan [i Douhet i-au influen]at pe americani în elaborarea unui alt concept
fundamental al culturii strategice americane, cel referitor la proiec]ia puterii. Regulamentul
FM-105 enun]` acest concept, elaborat de Gaspar Weinberger, pe atunci secretar de stat
la departamentul Ap`r`rii.
Conceptul de proiec]ie a for]ei [i cel al b`t`liei aeroterestre au fost aplicate cu succes
în r`zboaiele din Irak din ianuarie 1991 [i martie 2003.
Atri]ia. Americanii consider` c` inamicul trebuie distrus prin foc [i prin superioritate
tehnologic`. Doctrina inamicului, manevra lui, sistemele lui, modalit`]ile lui de a ac]iona
în r`zboi nu au aproape nici o importan]`. Inamicul trebuie lovit masiv, prezervând via]a
solda]ilor t`i. Generalul Ulise Grant este la originea acestui concept de pierderi minime,
devenit, în zilele noastre, pierderi zero. Totu[i, în timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial,
Eisenhower sus]inea atri]ia, adic` p`trunderea controlat`, cu distrugerea treptat` a rezisten]ei
inamicului, în timp de generalul Patton era adeptul p`trunderilor rapide în dispozitivul
german, întrucât dorea s` ajung` la Berlin înaintea sovieticilor. Americanii, de[i au totdeauna
o atitudine ofensiv` clar` [i distinct`, nu au renun]at la conceptul de uzur` a for]elor adverse.
Ei au elaborat, în timpul “r`zboiului rece”, o strategie sugerat` de geopoliticianul
Nicolas Spykman, care a dat rezultate foarte bune: strategia îndiguirii. Aceast` strategie
pune în oper`, desigur, în manier` american`, conceptul de atri]ie. Acest concept a fost,
de asemenea, aplicat [i împotriva armatei lui Saddam Hussein în toat` perioada
dintre ianuarie 1991 [i martie 2003.
Descurajarea, amenin]area [i distrugerea mutual` asigurat`, permise de arma nuclear`,
au diminuat cumva rolul strategiei opera]ionale, concentrându-se asupra a trei chestiuni
principale: cel mai bun mijloc de descurajare; conceperea [i declan[area unui tip de r`zboi
care s` asigure realizarea rapid` a scopurilor politice; stabilitatea strategic`.
La un moment dat, Statele Unite aveau o strategie de amenin]are foarte bine conturat`,
dar nu [i una de întrebuin]are. Robert Mac-Namara schimb` aceast` mentalitate. El aduce
la departamentul Ap`r`rii experien]a din economia american`. Începe un proces de cuantificare,
de gestiune a tehnologiilor [i de rela]ii pe orizontal`, pe criterii de eficien]` [i de performan]`.
104
 Abord`ri strategice
Cu alte cuvinte, în cultura strategic` militar` american` p`trund experien]ele, experimentele
[i performan]ele din cultura strategic` economic` american`. Totul depinde de-acum de politica
bugetar` [i de înalta tehnologie. A[a se va na[te, ulterior, [i conceptul Network Centric Warfare.
De altfel, însu[i Jefferson, atunci când a semnat decretul de înfiin]are a Academiei Militare
de la West Point, nu s-a gândit doar la formarea unor militari profesioni[ti, ci [i la faptul
c` diploma]ii acestei institu]ii puteau s` contribuie la dezvoltarea interioar` a ]`rii.
De atunci s`l`[luie[te un anumit spirit [i o anumit` practic` în toate institu]iile militare
de înv`]`mânt americane. Exist`, în fiecare institu]ie de înv`]`mânt, dou` tipuri de programe
distincte: preg`tirea academic`, în esen]a ei, o preg`tire [tiin]ific` folositoare societ`]ii,
[i preg`tirea militar`. De[i au atins performan]e deosebite în domeniul armatei profesioniste,
americanii nu au renun]at niciodat` la spiritul lor pragmatic de preg`tire a militarilor
pentru a gestiona, în primul rând, resursele. Deosebirea între ofi]erii americani [i cei germani,
în timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, era aceea c` americanii se preocupau mai ales
de resurse, pe când nem]ii se concentrau asupra luptei.
Desigur, între timp, lucrurile s-au schimbat mult. Cultura strategic` american`
s-a dezvoltat într-un ritm uimitor [i într-o manier` constructiv`, anticipativ`. Nu exist`
aproape nimic în strategia militar`, component` a strategiei na]ionale de securitate,
care s` nu se reg`seasc`, într-o form` sau alta, [i în cultura strategic` american`. O cultur`
strategic` modern`, bazat` pe eficien]`, înalt` tehnologie, tehnologia informa]iei,
care profileaz`, la început de mileniu, un nou tip de r`zboi: r`zboiul dus de parteneri
[i parteneriate împotriva r`ului din lume, pentru asigurarea p`cii [i stabilit`]ii.
În felul acesta, voca]ia american` de asigurare a p`cii [i de catalogare a r`zboiului
ca fiind imoral se men]ine, c`p`tând o nou` dimensiune.
Primatul informa]iei [i al tehnologiei a devenit, în viziunea american`, indiscutabil.
Generalul Gordon Sullivan [i locotenentul-colonel James M. Dubik consider` c` exist`
urm`toarele tendin]e în dezvoltarea tehnologiei, care sunt valabile pentru toate domeniile: cre[terea
puterii de distrugere; sporirea volumului [i a preciziei focului; cre[terea gradului de integrare
tehnologic`; cre[terea rolului unit`]ilor mici; consolidarea invizibilit`]ii [i detectabilit`]ii2.
În acest sens, o echip` de la Science Applications International Corporation (SAIC)3
a propus o tipologie a domeniilor de beligeran]`, determinat` de aceste noi coordonate
ale impactului RMA asupra confrunt`rii. Aceasta presupune: lovituri de precizie la mare distan]`;
r`zboi informa]ional; manevr` dominant`; r`zboi spa]ial.
În felul acesta, confruntarea direct`, la contact, cedeaz` locul uneia mai complexe,
multidimensionale, în diversitate tehnologic`. Apare astfel conceptul de r`zboi noncontact,
bazat pe superioritate tehnologic` [i, deci, strategic`. Se apreciaz` c`, în 2020, ar putea fi lovite
în jur de 500 de obiective, chiar în primele minute ale campaniei, adic` de 5 000 de ori mai multe
decât în timpul r`zboiului din Golf, din 19914. Rachetele de croazier`, bombele ghidate
prin laser [i prin GPS, sistemele AWACS au introdus elemente cu totul noi în filozofia

2
Gordon R. Sullivan et James M. Dubik, Land Warfare in the 21st Century, Strategic Studies Institute.
3
The Battlefield of the Future – 21st Century Warfare Issues, Air University (http://www.cdsar.af.mil/
battle.bftoc.html).
4
Idem, chap. 3, p. 8, Jeffrey McKitrick, James Blackwell, Fred Littlepage, Georges Kraus,
Richard Blanchfield et Dale Hill.

105
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
[i în fizionomia beligeran]ei. În 1996, generalul John Shalikashvili public` un document
intitulat Joint Vision 2010 (JV 2010), prin care subliniaz` c`, în revolu]ionarea modalit`]ilor
de ducere a r`zboiului, conteaz` tehnologia, dar [i calitatea comandamentului, a personalului,
a structurilor organiza]ionale [i a conceptelor opera]ionale. Marile tendin]e ale evolu]iei
tehnologiei, dup` opinia fostului [ef al Statului Major Întrunit al For]elor Armate americane,
sunt urm`toarele: precizia lovirii la distan]` cu toat` gama de vectori; un evantai de efecte,
de la neutralizare la distrugerea ]intelor protejate; tehnologii care s` asigure invizibilitatea
[i o bun` mascare a for]elor proprii; sisteme de informa]ii [i de integrare a sistemelor
(sisteme de sisteme).
Generalul american arat` c` JV 2010 se sprijin` pe patru noi concepte opera]ionale: manevra
dominant`; angajarea de precizie; protec]ia integral` [i logistica în re]ea.
Manevra dominant` vizeaz` modalitatea de a identifica, alege [i categorisi obiectivele,
de a stabili centrele gravita]ionale ale dispozitivului inamic [i de a le lovi foarte precis,
de câte ori este nevoie, combinarea ac]iunilor informa]ionale (de r`zboi informa]ional)
cu cele spa]iale, aeriene, navale [i terestre, transportul rapid al for]elor [i mai ales al mijloacelor
necesare, alegerea tipului de ac]iuni care se preteaz` cel mai bine lovirii simultane a punctelor
sensibile ale inamicului [i ob]inerii succesului planificat. Dup` cum se vede, este vorba
de o atitudine activ`, ofensiv` sut` la sut`, deci de cucerirea ab initio [i men]inerea permanent`
a ini]iativei strategice.
Acest concept al manevrei dominante este valabil [i în cazul r`zboiului
împotriva terorismului, declan[at dup` 11 septembrie 2001. Deocamdat`, nu s-au g`sit
îns` [i cele mai potrivite modalit`]i de fi aplicat cu succes în distrugerea complet` a re]elelor
[i organiza]iilor teroriste. Dar, exist` o temeinic` preocupare în acest sens, inclusiv
prin introducerea unor strategii care se refer` la folosirea unor elemente ale r`zboiul bazat
pe re]ea în conflictele de joas` intensitate.
Celelalte concepte – angajarea precis`, protec]ia integral` [i logistica în re]ea –
sunt complementare manevrei dominante, asigurându-i consisten]` [i eficien]`.
Logistica trebuie s` fie adaptabil` situa]iilor, flexibil` [i precis`, iar protec]ia s` asigure
punerea în aplicare a conceptului “pierderi zero” (minime) [i siguran]a ac]iunii pentru toate
for]ele [i nu doar pentru unele.
Lucrarea lui Shalikashvili, prin ideile cheie pe care le promova în anul 1996, deschidea
un nou orizont nu numai teoriei militare, ci [i practicii, adic` gândirii [i culturii strategice.
Ideile lui au fost preluate, continuate [i transformate în capacit`]i de ac]iune [i de reac]ie
pentru for]ele interarme. The Concept for Future Joint Operations (CFJO) dezvolt` conceptele
din JV 2010 [i le d` o finalitate practic`. Conceptul pentru viitoarele opera]ii \ntrunite
(integrate, articulate) impune schimb`ri majore în [ase domenii critice: personal; leadership;
doctrin`; educa]ie [i formare (preg`tire); organizare; material.
Pornind de aici, au fost elaborate conceptele Army Vision 2010 [i Army After Next,
care se desf`[oar` pe 30 de ani, adic` pân` în anul 2025. Cercetarea care se deruleaz`
în aceste coordonate vizeaz` îndeosebi patru domenii: geopolitica; arta militar`; teoria uman`
[i organiza]ional`; tehnologia.
Rezultatele au început deja s` fie vizibile prin punerea în aplicare a unor imperative
opera]ionale privind proiectarea for]elor, opera]iile decisive, modelarea câmpului de lupt`,
protejarea [i sus]inerea for]elor etc.
106
 Abord`ri strategice
Mult` vreme s-a considerat c` americanii nu au o gândire strategic` [i, deci, nici o cultur`
strategic` [i c` nu pun mare pre] pe a[a ceva. Ei n-au avut, un timp, nici un organism de stat
care s` se ocupe de strategie. De aceasta se ocupau structurile private (Think-tanks), de tipul
lui Rand Corporation. Era numai o aparen]`, desigur. Aceste structuri private de cercetare
au lucrat împreun` cu Pentagonul [i cu alte structuri [i au realizat lucruri cu totul deosebite.
Inclusiv programul HAARP (High-Frequency Active Auroral Research Program) este un produs
al cooper`rii dintre For]ele Aeriene, For]ele Navale [i numeroase alte structuri care se ocup`
de cercetarea undelor de înalt` frecven]` [i de influen]a lor asupra ionosferei. Americanii
nu numai c` nu ignor` strategia, dar o [i dezvolt` într-un ritm [i într-un sens nemaicunoscute
pân` acum.

Cultura strategic` european` este una dintre

Cultura strategic`
cele mai complexe [i mai complete. Patrimoniul strategic
european` militar al Europei este impresionant atât în dimensiunea
lui teoretic` [i în cea practic-aplicativ`, cât [i în cea artistic`. Cele mai consistente [coli
strategice – în sensul teoriei strategiei – s-au aflat [i se afl` înc` în Europa. Ele încep cu arta
militar` a grecilor, ating culmea antichit`]ii cu arta militar` roman`, ajung la apogeul epocii
moderne cu r`zboaiele napoleoniene [i e[ueaz` lamentabil cu strategia “r`zboiului-fulger”
declan[at de Hitler. De[i hitlerismul a devenit istorie, iar europenii s-au împ`r]it,
pân` în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, în dou` tabere – de o parte, Europa de Vest,
în echip` cu Statele Unite ale Americii, [i, de cealalt` parte, Europa de Est dominat` [i dirijat`
de Uniunea Sovietic` –, conceptele introduse [i verificate de cel de-Al Doilea R`zboi Mondial
(ac]iunea rapid`, ac]iunea aeropurtat`, lovitura nuclear`, ac]iunea în adâncime etc.)
nu au disp`rut, ci, dimpotriv`, au constituit o baz` de plecare pentru modernizarea [tiin]ei,
practicii [i artei strategice [i a culturii militare a tuturor popoarelor [i armatelor lor.
E drept, introducerea armei nucleare a fracturat cumva continuitatea culturii strategice,
întrucât se p`rea c` o astfel de arm` f`cea inutil` orice strategie, dar nu a reu[it s` deculturalizeze
strategia. Conceptele care au urmat, generate îndeosebi de atitudinea activ`-ofensiv`
american`, au readus [i în spa]iul european respectul strategiei. Europa [i-a adus în sfâr[it
aminte c`, în marile ei biblioteci, se afl` Jomini, Moltke, Joffre, Clausewitz [i atâ]ia al]i mari
gânditori pe t`râmurile strategiei [i a operat cumva o întoarcere la izvoare. Zecile de mii
de pagini de strategie care s-au scris dup` Al Doilea R`zboi Mondial nu sunt doar o comentare
sau o reamintire târzie a opera]iilor strategice care au jalonat cea mai sângeroas` confruntare
planetar`, ci [i o re-gândire strategic` a r`zboiului prezentului [i viitorului, în func]ie de noile
condi]ii politice, sociale, tehnologice, informa]ionale.
Dezvoltarea capacit`]ii de proiec]ie a armatelor, miniaturizarea armei nucleare
[i dezvoltarea mijloacelor nucleare tactice, apari]ia sistemelor de arme de mare precizie,
dezvoltarea portavioanelor [i a submarinelor nucleare, apari]ia sistemelor de cercetare
cu senzori în spa]iul cosmic [i în cel cyberinforma]ional au mutat centrul de greutate
al culturii strategice în Statele Unite, dar au influen]at masiv [i cultura strategic` a Europei.
Europenii [i-au adus aminte c`, imediat dup` r`zboi, au preconizat o armat` european`
[i, revenind asupra conceptului, au elaborat o politic` european` de securitate [i ap`rare (PESA),
care reprezint` cel de al treilea pilon al Uniunii Europene [i, pe acest suport, au fundamentat
o strategie de securitate [i au constituit deja For]a de Reac]ie Rapid` European`, complementar`
NATO [i For]ei de R`spuns a NATO.
107
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Europenii au realizat multe lucruri importante, dar înc` nu s-au dezmeticit pe deplin
din uimirea, tragedia [i ru[inea celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. Noile realit`]i – sfâr[itul
“r`zboiului rece”, extinderea NATO [i a UE, dezvoltarea f`r` precedent a tehnologiei
[i îndeosebi a tehnologiei informa]iei, globalizarea [i dezvoltarea re]elelor Internet –,
ca [i noile provoc`ri – terorismul, na]ionalismul exacerbat, migra]ia, traficul de droguri
[i de persoane, crima organizat`, catastrofele naturale succesive etc. – au readus Europa
în prim-planul culturii strategice universale. Deja UE dispune de un document – Strategia
european` de securitate5 – [i de o concep]ie clar` privind dezvoltarea [i punerea în oper`
a politicii coerente [i substan]iale de securitate [i ap`rare. Fran]a, Germania [i Marea Britanie
constituie, ca întotdeauna (dar, de data aceasta, împreun`), un fel de troic` a culturii strategie
europene, prin universalism, tradi]ii geopolitice, concepte de descurajare, grij` deosebit`
pentru controlul armamentelor, dimensiune maritim`, aeroterestr`, aerospa]ial` [i cyberspa-
]ial`. Or, aceste lucruri se cer bine cunoscute, întrucât, pe intersec]ia lor, se fundamenteaz`
viitorul artei militare.

Suportul militar În ultimele decenii, Federa]ia Rus` a creat [i [i-a per-

actual al culturii fec]ionat unele sisteme de arme, îndeosebi în domeniul
strategice ruse[ti avia]iei, al armelor cosmice [i armamentului strategic.
Racheta Topol-M6 (SS-X27, în terminologie NATO)
se afl` deja la a cincea genera]ie. La cosmodromul din Plese]k, din regiunea Arhanghelsk,
a fost lansat` cu succes, la 24 decembrie 2004, ora 12.39, ora Moscovei, o astfel de rachet`
de pe o ramp` mobil` de ultim` concep]ie. Programul Topol-M a fost lansat în 1997. Pân` la aceast`
or` au fost echipate cu astfel de rachete patru regimente, fiecare regiment având în dotare
6-10 instala]ii. Trupele de Rachete Strategice sunt dotate cu rachete Topol-M în silozuri,
dar, în perspectiv`, vor beneficia [i de cea de a doua variant`, pe ma[ini.
Trupele de Rachete Strategice reprezint` acel vârf de lance, în strategia de securitate
ruseasc`, prin care se men]in conceptele de descurajare [i de ripost`. Rusia a renun]at
par]ial la presiunea strategic`, în folosul parteneriatelor strategice. Ea se afl` într-o etap`
foarte interesant` în care se pune în oper` un fel de strategie generativ` (reforma armatei,
modernizarea mijloacelor strategice, crearea unor noi sisteme de arme, plantarea
unor senzori în spa]iul cosmic [i în cel cyberinforma]ional etc.). Deschiderea Rusiei
spre dialog [i comunicare în domeniul armamentelor [i sistemelor de arme are cel pu]in
trei dimensiuni de valoare strategic`:
Y crearea de sisteme performante pentru pia]` (sistemele S-300 [i chiar S-400),
o gam` foarte larg` de blindate, de avioane [i echipamente de tot felul;
Y modernizarea treptat` a dot`rii for]elor armate, începând cu trupele strategice
[i continuând cu for]ele speciale [i îndeosebi cu trupele aeropurtate;

5
Une Europe sûre dans un monde meilleur. Stratégie européenne de sécurité, L’Institut d’Etudes
de Sécurité de l’Union Européenne, http://www.iss-eu.org.
6
Racheta Topol-M are o lungime de 22,7 m (cu ogiva), un diametru de 1,95 m [i o greutate de 47,2 tone
la lansare. Dispune de o înc`rc`tur` de lupt` de 1,2 tone [i are o b`taie de peste 10 000 km. Cele trei motoare
îi asigur` o vitez` mult mai mare decât cea a modelelor precedente, iar zecile de motoare auxiliare
[i numeroasele sisteme de control îi asigur` o traiectorie imprevizibil` pentru inamic.

108
 Abord`ri strategice
Y proiectarea, realizarea [i experimentarea, în secret, a unor sisteme de arme
cu totul noi, care s` r`spund` [i s` corespund` conceptului de r`zboi al viitorului,
a[a cum este el în]eles de o mare putere nuclear`.
Toate aceste dimensiuni se reg`sesc, în mod subtil, [i în politica extern` a Rusiei,
îndeosebi în cea a parteneriatelor strategice. Unul dintre exemple este cel referitor
la propunerea pe care Rusia a f`cut-o în mod repetat UE de a realiza un sistem comun
antirachet`. A[adar, cultura strategic` ruseasc`, una dintre cele mai vechi din lume,
mult` vreme bazat` pe cultura manevrei [i a loviturilor masive, pe suprafe]e imense,
se subtilizeaz` [i se concentreaz` pe mijloace strategice [i cosmice.
Exist` îns` [i o alt` dimensiune a culturii strategice a Rusiei, impus` de noile amenin]`ri
asimetrice [i care se dore[te a fi un suport pentru fundamentarea r`zboiului împotriva tero-
rismului. Aceasta devine o cultur` de alian]` strategic`, mai exact, o cultur` de parteneriat
strategic. Aceast` dimensiune a culturii strategice a Rusiei, care pare conjunctural`
[i stratagemic`, va rezerva multe surprize.
Rusia s-a hot`rât s` participe la opera]iile antiteroriste ale NATO Active Endeavour
în Mediterana. În acest scop, ea va deta[a periodic una sau dou` nave de r`zboi [i o nav`
auxiliar` din Flota rus` a M`rii Negre pentru a participa la opera]ii navale. În 2005, perioada
de participare va fi de trei luni, în anii urm`tori aceasta putând fi modificat`, în func]ie de
situa]ie [i de condi]iile concrete. Aceast` participare, în opinia Rusiei, va contribui la integrarea
]`rii în comunitatea european`. Ac]iunea Flotei ruse[ti a M`rii Negre împreun` cu For]ele
Navale ale NATO în Mediterana demonstreaz` unitatea de voin]` a celor dou` p`r]i în lupta
împotriva terorismului. Aceast` cooperare în lupta împotriva terorismului a fost hot`rât`
în vara anului 2004, la Istanbul, la nivelul mini[trilor de externe, într-o sesiune a Consiliului
NATO-Rusia. Opera]ia NATO Active Endeavour se desf`[oar` în Mediterana, începând
cu ultimele luni ale anului 2001, dup` atentatele teroriste împotriva Statelor Unite.
Scopul acesteia este de a împiedica transportul maritim de arme de distrugere în mas`
[i al altor materiale interzise, care ar putea s` cad` în mâinile terori[tilor.
De asemenea, Rusia î[i propune s` deschid` trei centre de combatere a terorismului
ruso-georgiene, pornind de la bazele militare existente în aceast` ]ar`. Ini]iativa aceasta
ar putea constitui îns` [i un r`spuns indirect, dar prompt, la solicitarea exprimat` de Colin Powel
ca Rusia s` ob]in` acordul ]`rii-gazd` (este vorba de Georgia) pentru r`mânerea bazelor
militare ruse[ti pe teritoriul acesteia. Desigur, aceste centre antiteroriste, în viziunea Rusiei,
nu trebuie s` semene sub nici o form` cu bazele militare, ci s` reprezinte o form` cu totul nou`
de cooperare în domeniul militar, care s` corespund` intereselor ruse[ti [i georgiene.
În anii trecu]i, Rusia a redeschis [i modernizat o baz` militar` la Novorosiisk.
Se inten]ioneaz` s` se propun` Georgiei crearea urm`toarelor structuri:
• un centru antiterorism de informare [i analiz` sub conducerea Grupului de trupe
ruse[ti din Transcaucazia, situat la Tbilisi;
• un centru de formare a speciali[tilor în lupta antiterorist`, folosindu-se infrastruc-
turile maritime [i de transport ale Bazei 12 militare ruse de la Batumi;
• un centru de formare a speciali[tilor din trupele frontaliere [i din cele pentru situa]ii
de urgen]`, pe suportul Bazei 62 militare ruse de la Akhalkalaki.
109
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Este îns` o problem` foarte delicat` care, \n opinia ministrului de externe rus,
trebuie discutat` foarte serios cu georgienii.

Cultura strategic` Asia a reprezentat totdeauna o mare provocare

în ceea ce prive[te arta militar`. Aici au ap`rut
asiatic` Arta r`zboiului a lui Sun Tzî [i Arthashastra indianului
Kotyila [i tot aici a str`lucit cel mai mare imperiu militar al tuturor timpurilor, cel mongol.
Gingis-Han a impus contemporanilor r`zboiul de mi[care, China a dezvoltat strategia indirect`
[i cultura strategic` a stratagemelor, în timp ce coridorul islamic a creat acea falie strategic`
cu care ne confrunt`m [i azi. Islamismul, mai ales datorit` laturii sale fundamentaliste,
este perceput ca un barbarism al sfâr[itului secolului al XX-lea [i începutul secolului al XXI-lea,
dar influen]a lui asupra culturii strategice asiatice ([i nu numai) este cât se poate de substan]ial`.
Japonia rena[te, China se afl` în topul marilor puteri nucleare strategice, Coreea de Nord
dispune de mijloace nucleare, Rusia, deopotriv` ]ar` european` [i asiatic`, deci eurasiatic`,
a experimentat recent racheta strategic` Topol M, cea mai rapid` rachet` din lume, iar parte-
neriatele strategice din aceast` parte a Terrei reconfigureaz` substan]ial raporturile militare
din zon`. Cultura strategic` se constituie într-un suport serios al doctrinelor [i strategiilor
militare asiatice, iar viitorul ne poate rezerva multe surprize.

Cultura strategic` În concep]ia chinez` asupra r`zboiului, se men]ine

preceptul lui Sun Tzî, [i anume acela de a ob]ine
sinic` victoria f`r` lupt`. Este vorba de o victorie politic`.
Chinezii inverseaz` conceptul clausewitzian asupra r`zboiului. Pentru ei nu r`zboiul
este continuarea prin mijloace militare a politicii, ci, invers, politica este o continuare
a r`zboiului, mai exact, modul cel mai eficient de ducere a r`zboiului prin mijloace nonviolente,
deci politice. Potrivit acestei concep]ii, r`zboiul este permanent, pentru c` permanent`
este [i confruntarea (economic`, politic` etc.), iar b`t`lia armat` trebuie evitat`,
pentru c` ea nu construie[te, ci distruge. Acesta este primul fundament al strategiei
militare chineze. {i el vine de la anticul, dar atât de actualul Sun Tzî.
Chinezii au promovat o doctrin` strict defensiv` sau autodefensiv`. China nu se teme
de r`zboi, de[i este afectat` de unele realit`]i în ceea ce prive[te resurec]ia militar`
a Japoniei. Aceast` temere ]ine de resentimentele create de istorie [i de cel de-Al Doilea
R`zboi Mondial, este îns` mai mult sentimental`, întrucât, la ora actual`, între China
[i Japonia exist` rela]ii foarte bune (cele mai mari investi]ii str`ine în China sunt f`cute
de japonezi). Prioritatea strategic` chinez` vizeaz` dezvoltarea economiei. Chinezii folosesc
[i aici preceptele strategiei indirecte configurate de Sun Tzî. Dezvoltarea economic`,
progresul tehnologic [i tehnologia informa]iei sunt singurele în m`sur` s` asigure o capacitate
defensiv` credibil` acestui mare centru de civiliza]ie [i cultur`.
Obiectivul strategic al Chinei este, deci, dezvoltarea economic` impetuoas`, accesul
la resurse [i la pie]e. R`zboiul popular, care presupune atragerea inamicului în vastul teritoriu
chinez [i nimicirea lui printr-un sistem de capcane, ambuscade, mine [i tot felul de stratageme,
nu mai este de actualitate. China î[i propune s` previn` sau s` limiteze un conflict frontalier.
Totu[i, dup` r`zboiul din Golf din 1991 [i mai ales dup` cel din 2003, China î[i propune
s` fie în m`sur` s` rezolve, [i prin mijloace militare, un conflict local, apelând la înalta tehnologie.
110
 Abord`ri strategice
Practic, priorit`]ile Chinei în ceea ce prive[te conceptul de securitate [i ap`rare, esen]`
a culturii strategice actuale, s-au concentrat asupra înaltei tehnologii [i tehnologiei informa]iei.
China [i Taiwanul sunt cei mai mari produc`tori de componente pentru calculatoare.
De[i, în Cartea Alb` a ap`r`rii sunt exprimate cu claritate doar dou` interese na]ionale
prioritare ale Chinei – pacea [i prosperitatea în regiunile limitrofe, respectiv, dezvoltarea
[i stabilitatea Chinei –, ea nu a renun]at niciodat` la Taiwan [i nu consider` aceast` problem`
rezolvat`. De aceea, pozi]ia ei fa]` de amplasarea sistemelor antirachet` americane în Japonia
[i în Taiwan a fost categoric`. Mijloacele de baz` prin care China î[i propune s` realizeze
obiectivul aducerii Taiwanului acas` sunt îns` cele politice. Dup` atitudinea popula]iei
din Taiwan la recentele alegeri, se pare c` o astfel de atitudine este acceptat`.
În acela[i timp îns` China î[i dezvolt` capacit`]ile de proiec]ie a for]ei, îndeosebi pe mare,
capacit`]ile logistice [i pe cele nucleare. Obiectivul este acela de a îndep`rta cât mai mult
de teritoriul na]ional o posibil` zon` de conflict. Totu[i, din 1980, China pune accentul
pe dezvoltarea mijloacelor nucleare cu b`taie scurt`, întrucât este interesat` de protec]ia
[i ap`rarea zonelor apropiate, nu de cele foarte îndep`rtate, de unde rezult` c`, în materie
de ac]iune militar`, China nu-[i dore[te o voca]ie mondial`, de[i o are.

Cultura strategic` A[adar, cultura strategic` este un sistem

\n sistemul preg`tirii de acumul`ri în timp. Ea ]ine, în esen]a ei, de strategia
for]elor, mai exact de modalitatea de preg`tire
Armatei Rom#ne a for]ei, fiind, în acela[i timp, o component`
a ceea ce am putea numi antropologie militar`.
Cultura strategic`, la noi, oscileaz` mereu între o cultur` de împrumut [i o cultur`
autohton`. De fapt, nu exist` nic`ieri (nici chiar la americani) o cultur` strategic` autohton`
pur`. Totdeauna cultura strategic` este rezultatul unor acumul`ri, al unor concep]ii, experien]e
[i mentalit`]i, dar [i al unor transferuri. Este, adic`, o cultur` de sintez`. Ea nu se constituie
doar într-un fond aperceptiv sau într-un suport justificativ al unor decizii politice sau militare,
ci reprezint` un edificiu cu o arhitectur` complex`, în care se îmbin` [i se combin`,
în anumite propor]ii, toate stilurile. De aceea, rezultatul cel mai direct al culturii strategice
îl reprezint` arta strategic`.
{coala româneasc` de strategie, reprezentat` îndeosebi de Universitatea Na]ional`
de Ap`rare, în dimensiunea [tiin]ific`, de Statul Major General [i de statele majore
ale categoriilor de for]e, în dimensiunea practic-aplicativ`, deci, opera]ional`, iar în dimensiunea
artistic` de ilu[trii comandan]i din timpul campaniilor militare la care au participat, cunoa[te,
ca mai tot ce s-a petrecut [i se petrece în România, o arhitectur` stufoas`, cu influen]e
vest-europene, îndeosebi franceze, britanice [i germane, dar [i cu numeroase [i interesante
personaliz`ri autohtone.
Din p`cate, înc` [i azi, se mai men]in [i se exprim` acele convingeri [i opinii
potrivit c`rora nu ar exista o [coal` strategic` româneasc`, ci doar adapt`ri – adesea,
nereu[ite – ale marilor [coli de strategie ale continentului european (francez`, englez`,
britanic`, german` [i rus`).
Exist`, desigur, o parte comun`, universal`, a strategiei – teoria strategiei –, care însumeaz`
principii, reguli, norme, dinamici. Aceasta ]ine de [tiin]a r`zboiului [i nu variaz` esen]ial
111
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
de la o [coal` strategic` la alta. Celelalte componente ale strategiei – practica strategic`
[i arta strategic` – se individualizeaz`, se personalizeaz`. Dac` practica strategic` româneasc`
se limiteaz`, în general, la r`zboaiele purtate de Armata Român` [i, recent, la lec]iile înv`]ate
din ac]iunile desf`[urate în diferite teatre de opera]ii, la care se adaug` [i cele existente
în patrimoniul Alian]ei Nord-Atlantice [i în cel al alia]ilor, arta strategic` ]ine de voca]ia
comandan]ilor [i a statelor majore, a sistemului de înv`]`mânt [i a capacit`]ii creative
a tuturor celor care transmit [i aplic`, în preg`tirea for]ei, concepte strategice.
{coala româneasc` de strategie nu a beneficiat nici de experien]a [i nici de r`gazul necesar
pentru a participa activ [i masiv la fundamentarea teoretic` a strategiei militare universale.
În schimb, calit`]ile deosebite ale Statului Major General, ale profesorilor din înv`]`mântul
militar strategic, ale comandan]ilor de la e[aloanele mari, ale celor care au scris [i s-au preocupat
de strategie au generat o art` strategic` remarcabil`. Aceast` art` strategic` este urmarea
fireasc` [i consecin]a direct` a culturii strategice române[ti, pe care o consider`m
nu o copiere nereu[it` a altora, ci o cultur` de sintez` european` [i, în viitor, euroatlantic`.
De aceea, credem c` înv`]`mântul militar românesc de pe toate treptele ([i nu numai
cel superior) trebuie s` se accentueze explicit [i sistematic pe formarea culturii strategice.
Vremurile de azi, noile tipuri de r`zboaie pentru care ne preg`tim, calitatea noastr`
de membr` a NATO [i de viitoare membr` a Uniunii Europene [i, mai ales, interesele na]ionale
ne oblig` s` acord`m o aten]ie cu totul special` form`rii [i dezvolt`rii, la militarii profesioni[ti,
dar [i la popula]ie, unei culturi strategice substan]iale moderne. Este un proces îndelungat,
care se deruleaz` de-a lungul întregii cariere [i nu permite hiaturi sau neglijarea unor aspecte
teoretice, pragmatice sau opera]ionale, pe motiv c`, pentru o ]ar` ca a noastr`, o “c`ciul`”
strategic` este prea mare. Chiar dac` strategia ]ine de spa]ii mari [i de for]e numeroase,
o ]ar` [i armata sa, dac` vor s` existe sub semnul duratei, trebuie s`-[i formeze o cultur`
strategic` proprie, inclusiv în situa]ia când dominant` devine strategia de alian]`.

112
 l
CHINA
)
SA
and °
Isl 60
s (U
an

°
Oce

30
ian
u
ific

eut
and

Al
Isl
Pac

el
ang
Wr
rth

s
and
Isl
No

0°

ril
18

Ku
an

0°
and
s
Oce

and

Isl
Isl

all
an
tic

rsh
eri

Ma
Sib
ls
Arc

ati
Ne

rib
n
pa

Ki
Ja

ia
nes
rea

cro
Ko

Mi
N.

rea
0°

of

s
and
ya

Ko

tes
ml12

d Sta

Isl
S.
a Ze

ate
nay

on
der

lom
ver

i
Fij
Fe
Se

an

So
iw

a
lia

Ta

ine
)
SA
es

°
go

Gu

30
pin

(U
on

w
ilip

am

a Ne
M

Ph

Gu

ia
pu

on
a

Pa

led
in

Ca
Ch

ia

w
a)

Ne
urm
°

m
ss
60

tna
ya

(B

os

Vie
ml

Ru

La
ar
nd

ia
a Ze

u
anm

od
La

an

u.

and

) mb
Bh
zst
vay

My
ef

ei
ail

diaCa
Jos

rgy

ala Brun
.
n
No

ng
pal

Th
sta

Ky

nd
nz

Ba
Ne

s (In
n

ia
Fra

ala
kh

ista

ys

Ze
and
za

jik
n

w
Ka

Ta

Isl
ista

Ne
)
or.

sia
an
bek

n
(N

sta

dam
n

ne
a
sta
Uz
ard

ani

di

REPERE
an

do
An
eni
lia

In

ore
alb

gh

tan

In
rkm
Oce

Af

gap
Sv

kis
an

a
Tu
stra

Sin
nk
d

Pa
aij
an
0°

tic

La
erb
lan Lithu tvi ia
nl

Au

Sri
La ton

nia ia
Az
a
Fi

Ar Georg

n
Es

Arc
Be ania

Ira
us
lar

va
Al Ma go Roma Mo ne
)

me
ay
or.

en

p
nia ldo
rai
(N

rw

ed

. . Uk
yen

ia E.
) No

an
n. Sw

abA.
it

°
Ma

ria
Ira

Om
ria
Cr v. Hu Slovak

wa

tar

60
ey

ArU.
en.

ael b. Sy

ves
Po

lga

Qa
Jan

Ku
rk

a
(D

ldi

ani
Gr ia Bu
o. ng

dan
Tu
ban c. .
do

Ma
Is.

De

Cz any

sm
itz Auech.

Isr Le
ng

s. Yu

Jor
roe

Ta
Slo s.
rm
d Ki

p.

i
Fa

Cy
l. Ge

ud
Be th.

e
Bo

en
eec
.)

ite

Ne

Sa
en

m
Un

Ye
d (D

Sw

ly

t
Ita
°

yp

uti
a
60

an
tre
an

nce

Eg

ibo
Eri

ic
nl

ce
Fra

Dj
nd

d
ee

lan

a
and

nO
ali
ela

ia
Gr

Ire
Isl

nis

m
Ic

ia
a
Tu
ere

So
by

op

dia
da
esm

Li

hi
ain

Su
Ell

Et

In
Sp

es
ell
ych
wi Ta Bu nya

an Se
gal

ria

ad

Ke

ia i

Oce
nz rund
rtu

r
ge

Ch

ire da anda

ca
r
and

Po

ge
co

Al

s
as
e

tiu
R.
Isl

tic
Ni

qu
.) oroc

an Ug

ag
d

an

uri
lan

A.

bi
ffin

ad

Ma
0°

)
or.
nd

C.

am
s (Sp M

M
12

an
Ba

a (M
ou

Atl
oz
wf

n
har

ali
Ne

so

M
roo

Rw
and

Fa
Sa

ia
M
of

me

rth
ger
nin

an
na

ala
y Isl
and

rn

e)
Ca
Ni
rki

ire Be
ste

anc
Za

Oce
Isl

ia

No
e
nar

Bu
We

bw

t (Fr
an
and

Ca

a
n

bi
rit

ba
bo

oze
tic
Isl

ine Togo
Ivo

m
au

m
Ga
ia

s Cr

0°
nd
Za
la
D’
tor

Zi
M

18
go

Arc
ila

Île
Vic

GEOPOLITICE
te

pe
a
and

Eq ana
Cô

An
al

ine

az
nci
a-B ia neg
s Isl

Gh
. Gu
Gu

ricLe Sw

g
Pri

a
o
ine mb Se

an
ng
nk

o
&
a

tsw

th
Ba

Co
au

eri
e

me
on

aso
iss

Lib

ia
Le

Bo
o To
Gu Ga

ib
rra

0°
Sa

m
e
Th

Sie

h Af

15
Na

ut
So

a
ad ica

0°
Can

12
er
c
bli

Am
pu

.)
as

an
nic

a (Fr
Re
ham

o
mi

te
bag
yan and s

of Oce
an

do

ian
Do
A.

e Ba

nic

To
rba

Gu
S.

tes
mi

Ba
Th

S)

tic
U.

Fre e
nch
Do

am
o (U

Gu ad

°
rin
Su a
nid

90
Sta
Ric

an
Tri

Atl
o
ert

ited
Pu
ba

iti

ela
Ha
Cu

Un uth
zu
.

a)
Ho lize Jam
°

So
ne

tin
60

°
gen

60

zil
Ve

a)
s

tin
ura

Ar
a

gen
agu
nd

by
Be

Bra
Ar
bi

ed
car

a
m
ico

im
by
Ni

tic
lo

, cla
ed
ex

Co
a

im
nam
Sa mala

UK
M

, cla
r

tarc
do

a
Pa

°
Ric

by
ate
lva

30
UK
Gu

m.
sta

by
r

(ad

an
ia
Co
El

do

ay

An
liv

m.

ia
ua

gu

Oce
) (ad

org
Bo
Ec

ra
ru

Ge
y

nas
Pa

ua
Pe
or)

uth

ific
lvi
ug
uad

So
Ma
Ur
s (Ec

0°
las

Pac
s (Is
and

a {I
and

rth
s Isl

a
in

Isl
ago

nt

No
and
ge
lap

Ar

lkl
s

Ga
land

Fa

°
ile

30
n Is

Ch
aiia
°
30

Haw

an
°
60

Oce

tr
A.
S.

ific
U.

Pac
°
90

uth
So
r.)
(F
sia
0°

0°
ne

12
ly
Po

GEOSTRATEGICE
ch
en
Fr

0°
15

s
°
30

°
60

Alexandra SARCINSCHI

P
utem afirma c` primii ani ai secolului XXI au fost [i sunt domina]i, în plan conceptual,
de lupta împotriva terorismului, a c`rei localizare fizic` este în Orientul Mijlociu
[i \n cel Apropiat. Cu toate acestea, nu putem exclude celelalte zone sau regiuni
asiatice din analizele geopolitice [i geostrategice ale continentului. Astfel, Asia de Est
este o regiune care, în ansamblu, a îmbr`]i[at democra]ia, dar numai în dimensiunea
sa economic`, deoarece tranzi]ia c`tre o societate deschis`, pluralist`, modern` întârzie.
Totu[i, dac` stabilitatea este scopul principal al statelor din regiune, se poate afirma
c` acesta a fost atins în mare parte, chiar dac` nu exist` indicatori ai finaliz`rii transform`rii.
Pentru regiune, provocarea const` în asigurarea constan]ei schimb`rii. O modalitate
de adresare la aceast` provocare este gestionarea schimb`rii pe dou` niveluri: interna]ional
[i na]ional. Un exemplu pentru primul nivel este procesul de transformare ini]iat de SUA
c`tre China, de[i nu este înc` evident cum [i de când a început [i nici dac` va fi finalizat.
Al doilea nivel vizeaz` schimb`rile intervenite în interiorul unui stat, iar situa]ia este mult
mai clar` aici: schimbarea se petrece rapid în unele ]`ri sau mai încet în altele, dar nu constituie
un pericol semnificativ pentru regiune [i, în plus, gestionarea proceselor reprezint`
o responsabilitate a statelor individuale, nu a întregii regiuni. Finalizarea tranzi]iei Asiei de Est
ar putea avea implica]ii uria[e atât în plan regional, cât [i interna]ional, îns`, pentru a putea
verifica aceast` ipotez`, este necesar` analiza succint` a celor mai importante ]`ri din regiune.
Ne vom opri asupra Chinei, care, în ultimii ani, a surprins comunitatea interna]ional`
prin evolu]ia sa rapid`.

O privire de ansamblu
Conform CIA – The World Factbook 20041, secole întregi, China a reprezentat o civiliza]ie
de frunte, dep`[ind restul lumii în domeniul artei [i al [tiin]ei. La sfâr[itul secolului XIX
[i începutul secolului XX, China a fost pus` în pericol de nelini[ti civile, de foamete, înfrângeri
militare [i ocupa]ie str`in`. Dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, comuni[tii, sub conducerea
1
http://www.cia.gov.

113
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
lui Mao Zedong, au instaurat o dictatur` care, în timp ce asigura suveranitatea Chinei,
a impus un control strict asupra vie]ii cotidiene [i a costat via]a a milioane de oameni.
Dup` 1978, succesorul s`u, Deng Xiaoping, a introdus gradual reformele orientate
spre pia]` [i spre procesul decizional descentralizat. Pân` în anul 2000, produc]ia s-a dublat,
de[i controlul politic a r`mas intens, în timp ce controlul economic a fost relaxat.
În cifre, conform aceleia[i surse, China num`r` aproximativ 1 298 847 624 de locuitori
(estimare f`cut` la 1 iulie 2004) pe o suprafa]` de 9 596 960 km2. Resursele naturale
ale acestei zone constau în: c`rbune, minereu de fier, petrol, gaze naturale, mercur, cositor,
mangan, molibden, vanadiu, magnetit`, aluminiu, plumb, zinc, uraniu [i are, probabil,
cel mai mare poten]ial hidroelectric din lume. Un aspect negativ al folosirii acestei uria[e
suprafe]e de teren (p`mânt: 9 326 410 km2 [i ape: 270 550 km2) este c` numai 13,31%
este arabil, iar 1,2% poate sus]ine recolte permanente.
În ceea ce prive[te sistemul politic, China este un stat comunist, împ`r]it în 23 de provincii
(oficialii chinezi consider` ca Taiwanul este cea de-a 23-a provincie), 5 regiuni autonome
[i 4 municipii. Executivul cuprinde: pre[edintele (Hu Jintao, ales de c`tre Congresul Na]ional
Popular la 15 martie 2003), vicepre[edintele (Zeng Qinghong, ales la aceea[i dat` de c`tre
acela[i organism), prim-ministrul, patru viceprim-mini[tri [i Consiliul de Stat, numit de c`tre
Congresul Na]ional Popular. Legislativul este reprezentat de Congresul Na]ional Popular
unicameral, format din 2 985 de membri. Puterea judec`toreasc` se afl` în mâinile Cur]ii
Supreme Populare (judec`torii sunt numi]i de c`tre acela[i Congres Na]ional Popular),
ale cur]ilor locale populare [i ale cur]ilor speciale populare (în domeniile militar, maritim
[i transporturi feroviare).
Via]a politic` chinez` nu aduce în prim-plan decât Partidul Comunist Chinez, celelalte mici
grup`ri politice fiind sub controlul strict al acestuia, [i Partidul Democrat Chinez, ce pare a fi
poten]ialul rival al partidului de guvern`mânt. Cu toate acestea, Partidul Comunist Chinez
trece printr-o criz` de identitate, cauzat` de abandonarea tradi]iilor ideologice [i de încercarea
de a-[i legitima statutul prin cre[terea economic` înregistrat` în ora[e, concomitent
cu asumarea rolului de reprezentant al intereselor maselor [i al identit`]ii na]ionale chineze.
Hu Jintao [i noua sa echip` au o abordare mult mai populist` a guvern`rii, chiar dac` este evident
c` partidul nu va renun]a la monopolul puterii. Din aceste motive, ruptura dintre econo-
mia pluralist` în plin` dezvoltare [i guvernarea unui singur partid va cre[te în viitor,
rezultatul fiind contestarea puterii de c`tre cei care au legitimat-o (]`ranii [i muncitorii).
Totu[i, pân` în prezent, tensiunile dintre fac]iunile Partidului nu au dus la confrunt`ri violente,
ele fiind unite, paradoxal, de teama adâncirii instabilit`]ii politice2.
China face parte dintr-o multitudine de organiza]ii interna]ionale, dintre care cele mai impor-
tante sunt: ASEAN (partener de dialog), G-77, ONU (este membru permanent al Consiliului
de Securitate), Organiza]ia Mondial` a Comer]ului etc.

Economia
Din punct de vedere economic, în ultimii ani, China a înregistrat o cre[tere spectaculoas`
(în anul 2004, cre[terea real` a produsului intern brut a fost de 9,1%, iar rata infla]iei a fost
de -1,2%). Cifrele arat` c` popula]ia care tr`ie[te sub limita de subzisten]` reprezint`

2
Vezi Strategic Assessment 2003-2004, Jaffe Center for Strategic Studies, http://www.tau.ac.il/jcss.

114
 Abord`ri strategice
10% din popula]ia total` (estimare \n anul 2001), for]a de munc` num`r` 744 de milioane
de oameni, iar [omajul are o rat` de 10% în zonele urbane (mult mai crescut în mediul rural).
Toate acestea au la baz` un buget de 6 449 miliarde $ (estimare \n 2004)3. Deschiderea
economic` a Chinei a fost ini]iat` în anii ‘80 [i, la rându-i, a determinat modificarea geopoliticii
interne [i reîntoarcerea la dimensiunea maritim`4. Ie[irea din criza perioadei maoiste a fost
posibil` datorit` reinstal`rii sectorului capitalist în cadrul domeniului maritim al ]`rii,
de la frontiera cu Rusia la cea cu Vietnamul. Conform lui Aymeric Chauprade5, aceast` dezvoltare
economic` impulsionat` de stat [i de întreprinderile str`ine (japoneze, americane, australiene,
coreene, europene [i taiwaneze) a contribuit la modificarea echilibrului intern al Chinei,
atr`gând spre regiunile litorale zeci de milioane de chinezi. Totu[i, exist` [i aspecte negative
ale dezvolt`rii: a fost adâncit` pr`pastia dintre o Chin` a cre[terii [i una intern` subdezvoltat`,
ridicând, totodat`, [i problema controlului exercitat de c`tre un stat r`mas comunist
[i aceea a regiunilor în care rena[te un puternic regionalism. Dezvoltarea f`r` precedent
a ]inuturilor litorale chineze a readus în aten]ie problema echilibrului for]elor centrifuge
[i centripete din istoria Chinei. Pân` în prezent, statul a reu[it s` controleze curentele
regionaliste prea puternice [i tendin]ele centrifuge ale periferiei sale prin mai mul]i factori,
printre care se num`r` [i resuscitarea foarte puternic` a na]ionalismului chinez
atât în interiorul ]`rii, cât [i în exteriorul ei, ce coincide cu ini]ierea, în anii ‘90, a unui nou ciclu
geopolitic (destr`marea Uniunii Sovietice; apari]ia statelor succesoare ca noi vecini ai Chinei
– Kazahstan, Kârgâstan [i Tadjikistan, care formeaz` o zon`-tampon între Moscova [i Beijing;
apropierea diplomatic` dintre Rusia [i China, concomitent cu un nou antagonism
între China [i SUA [i între China [i Japonia).
În ciuda problemelor cauzate de SARS (afectarea foarte grav` a tuturor ramurilor industriei),
se prevede o cre[tere anual` a economiei cu peste 7%. Cu toate acestea, cre[terea continu`
a PIB-ului mascheaz` faptul c` [omajul va cre[te în cursul anului 2005. Exist` patru sectoare
care absorb for]a de munc` – turismul, avia]ia civil`, divertismentul [i comer]ul cu am`nuntul,
dar, [i aici, num`rul angaj`rilor va sc`dea în urm`torii doi ani. Toate acestea prevestesc
o cre[tere a [omajului în mediul urban, cu importante consecin]e negative asupra stabilit`]ii
sociale. Concluzia este c` ratele surprinz`toare de cre[tere nu se traduc automat în cre[terea
num`rului de locuri de munc`.
În ansamblu, cre[terea [omajului, lipsa unei re]ele eficiente de securitate social`,
dezvoltarea neuniform`, discrepan]ele veniturilor, migra]ia intern` [i alte probleme se combin`,
rezultatul fiind o situa]ie periculoas` pe pia]a muncii. Mai mult, dezvoltarea neregulat`
a contribuit la degradarea mediului, lipsa apei potabile, la desp`durire, practici abuzive
în domeniul ocup`rii for]ei de munc` [i corup]ie la cele mai înalte niveluri. Guvernul a recunoscut
c` aceste probleme constituie provoc`ri grave la adresa stabilit`]ii socio-economice,
îns` m`surile luate s-au dovedit a fi inconsistente.
În ceea ce prive[te rolul Chinei în comer]ul global, aspect adesea neglijat în analize,
în 2003, l-a dep`[it pe cel de-al treilea mare importator al lumii – Japonia – [i a devenit
cel de-al patrulea exportator mondial. În perioada 1993-2001, importurile ]`rii au crescut
de la 104 miliarde la 413 miliarde $, iar de când China s-a al`turat Organiza]iei Mondiale

3
Cifrele sunt preluate din The World Factbook 2004, CIA, http://www.cia.gov.
4
Chauprade, Aymeric [i Thual, Francois, Dic]ionar de geopolitic`, Bucure[ti, Editura Corint, 2003.
5
Idem.

115
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
a Comer]ului (\n 2001), cifra importurilor a crescut cu 70%6. Mai mult, în prezent, China
este al doilea mare consumator [i importator de petrol din lume [i se prognozeaz` c` cererea
va cre[te anual, în urm`torii 10 ani, cu 4%. Cu toate acestea, pentru a-[i folosi în totalitate
puterea comercial`, China trebuie s` adopte un sistem de comer] interna]ional deschis,
care s` poat` valorifica volumul crescând al exporturilor [i, mai ales, s` poat` furniza
produc`torilor, prin importuri, nu numai materiile prime necesare industriei interne,
ci [i echipamentele pe care chinezii nu le pot produce la costuri competitive (electronice,
medicale, componente aviatice etc.).

Ap\rarea, securitatea [i rela]iile externe

În ceea ce prive[te puterea militar` a Chinei, modernizarea for]elor armate constituie
rezultatul cre[terii, din ultimii ani, a productivit`]ii industriei de ap`rare. Reforma industriei
de ap`rare început` în anii ‘90, spre deosebire de cea anterioar`, este substan]ial` [i a influen]at
pozitiv calitatea output-ului acestei ramuri. Îmbun`t`]irile au fost graduale [i incrementale
[i se a[teapt` continuarea acestei tendin]e, presupunând c` va fi men]inut` cre[terea economic`.
Firmele chineze de armament produc o gam` de armament modern, care, dup` cum progno-
zeaz` speciali[tii în domeniul securit`]ii, în scurt timp, va putea fi folosit într-un posibil conflict
cu Taiwanul sau în men]inerea prezen]ei militare a Chinei în Asia. În prezent, industria
de ap`rare chinez` cuprinde 11 întreprinderi de stat, precum: Corpora]ia Grupului Na]ional
Nuclear Chinez, Corpora]ia Grupului pentru {tiin]` [i Tehnologie Aerospa]ial`, Corpora]ia
Grupului Industriei de Construc]ii Navale, Corpora]ia Grupului pentru Tehnologie
Electronic` etc.7. Aceste firme nu sunt controlate de Armata Chinez`, ci sunt entit`]i civile
ce activeaz` sub autoritatea Consiliului de Stat [i a Comisiei de Stat pentru {tiin]`, Tehnologie
[i Industrie pentru Ap`rarea Na]ional`.
În martie 2003, bugetul Armatei Populare de Eliberare (APE) a fost m`rit cu 9,9%,
ajungând la aproape 22,4 miliarde $. Acesta reprezint` cea mai mic` cre[tere din ultimii
zece ani, reflectând decizia guvernului de a redirec]iona fondurile bugetare pentru a îmbun`t`]i
nivelul de trai al celor mai s`raci cet`]eni. Totu[i, bugetul de ap`rare al Chinei include
[i costurile cercet`rii în domeniul armamentelor [i cheltuielile pentru achizi]ii. În realitate,
bugetul ap`r`rii este de aproximativ 60 miliarde de dolari, iar APE are fondurile necesare
continu`rii programului, pe termen lung, de modernizare a for]elor. China desf`[oar`,
în prezent, un program de achizi]ii de sisteme avansate din Rusia, în timp ce lucreaz`
în sensul îmbun`t`]irii calit`]ii produselor [i a programelor proprii. În ansamblu, programele
de achizi]ii sunt destinate sporirii performan]elor rachetelor [i capacit`]ilor aeriene [i navale,
ce permit Chinei proiec]ia puterii la distan]e mari.
De asemenea, China acord` mare aten]ie [i r`zboiului informa]ional [i are în vedere
o viitoare restructurare a APE, în sensul transform`rii sale într-o for]` mai mic` [i mai flexibil`.
Probabil c` aceste transform`ri vizeaz` continuarea desf`[ur`rii de capacit`]i militare avansate
în Taiwan. Pentagonul a estimat recent c` APE a desf`[urat pân` acum 450 de rachete balistice
cu raz` scurt` de ac]iune în proximitatea Taiwanului, num`rul lor crescând cu 75/an.

6
Hufbauer, Gary Clyde [i Yee Wong, China Bashing 2004, în “International Economics Policy
Briefs”, sept. 2004, versiunea on-line.
7
Medeiros, Evan, Analyzing China’s Defense Industries and the Implications for Chinese Military
Modernization, RAND Corporation, 2004.

116
 Abord`ri strategice
În aceste condi]ii, SUA se tem c` superioritatea calitativ` a Taiwanului, în condi]iile unei moder-
niz`ri încete a for]elor, va fi anulat` de continua expansiune a capacit`]ilor militare ale Chinei.
De aceea, SUA inten]ioneaz` s` îmbun`t`]easc` atât sistemul taiwanez de comand`, control,
supraveghere [i recunoa[tere, cât [i ap`rarea antiaerian`. Dac` balan]a calit`]ii se va înclina
spre China în urm`torii ani, va cre[te [i presiunea cercurilor politice [i militare chineze
asupra Taiwanului.
În ceea ce prive[te rela]iile interna]ionale, rela]ia cu Taiwanul, prezentat` succint
în paragraful anterior, constituie un element important. În ultimul deceniu, Taiwanul,
prin reafirmarea unit`]ii sale teritoriale, a creat noi tensiuni în rela]iile cu China. Schimbarea
a intervenit dup` 1990 [i a avut primele r`d`cini în politicile interne taiwaneze. Performan]a
economic` impresionant` a Taiwanului [i integrarea sa în sistemul de comer] interna]ional
au devenit sursa mândriei na]ionale [i au influen]at pozitiv perceperea statutului acestei ]`ri
în lume. Schimbarea a fost v`zut` ca un afront la adresa constrângerilor impuse de China
[i de comunitatea interna]ional`. Drept consecin]`, mul]i taiwanezi au acuzat China c` a impus
aceast` “c`ma[` de for]`” interna]ional`. De asemenea, amenin]`rile militare ale Chinei (1995)
au înt`rit identitatea taiwanez` [i au sl`bit sprijinul pentru revenirea teritoriilor la China.
În prezent, ideea c` Taiwanul este deja o ]ar` independent` [i suveran` nu mai constituie
un curent radical, ci viziunea majorit`]ii popula]iei. Din aceste motive, liderii chinezi sunt profund
preocupa]i de tendin]ele din evolu]ia politicilor interne taiwaneze [i de rela]iile militare
dintre Taiwan [i SUA. China trebuie s` fie preg`tit` pentru confruntarea cu o situa]ie în care
Taiwanul î[i va declara independen]a de facto, pe baza recunoa[terii interna]ionale a faptului
c` aceast` independen]` nu constituie o amenin]are la adresa securit`]ii regiunii.
De[i competi]ia înarm`rii înc` se mai desf`[oar`, China [i-a modificat, în sensul moder`rii,
tonul în dezbaterile cu Taiwanul. Anali[tii sunt de p`rere c` Republica Popular` Chinez`
continu` s` spere c` integrarea economic` a Taiwanului cu continentul va conduce insula
spre o op]iune unic` – realizarea unei uniuni politice – [i, din acest motiv, a propus un acord
de liber schimb, similar celui semnat în iunie 2003 cu Hong Kong-ul, prin care cheam`
ambele p`r]i la cooperare în probleme economice.
China mai este implicat` [i în alte dispute complexe asupra Insulelor Spratly cu Malaysia,
Filipine, Vietnam [i, posibil, Brunei, pentru rezolvarea c`rora, în noiembrie 2002, a semnat
“Declara]ia referitoare la comportamentul p`r]ilor în sudul M`rii Chinei”, un mecanism
pentru eliminarea tensiunilor, lipsit de un cadru legal în ceea ce prive[te “codul de comportament”.
Alte dispute [i tensiuni se înregistreaz` în urm`toarele zone:
• grani]a militarizat` cu India (au fost organizate peste 13 runde de mese de lucru
pentru rezolvarea acestei dispute);
• dispute asupra grani]ei cu Tadjikistanul;
• dispute aflate în curs de rezolvare asupra grani]ei cu Kazahstanul;
• imigra]ia ilegal` din Coreea de Nord;
• demarcarea grani]elor maritime [i a zonelor comune de pescuit cu Vietnamul;
• ocuparea, de c`tre China, a Insulelor Paracel, ce sunt revendicate de Vietnam
[i Taiwan etc.8.
De asemenea, deosebit de importante sunt rela]iile Chinei cu India. Cre[terea economic`
[i liberalizarea din China au influen]at semnificativ India, lec]iile rezultate din modernizarea
8
CIA, The World Factbook 2003, http://www.cia.gov.

117
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Chinei fiind aplicate [i în ]ara vecin`. China [i India au, în prezent, strategii similare
de contracarare a provoc`rilor specifice. Ambele ]`ri se confrunt` cu uria[e diferen]e
în nivelurile venitului, probleme etnice [i separatism, în timp ce statul este concentrat
pe modernizarea [i dezvoltarea economiei. De exemplu, volumul schimburilor chinezo-indiene
a crescut de la 300 milioane $/an la 5 miliarde $/an, iar volumul estimat pentru 2004-2005
este de aproximativ 7 miliarde $, cu o cre[tere de 3 miliarde $ pentru perioada 2005-2006.
Aceste schimb`ri indic` cre[terea economic` din India, dar [i sporirea interdependen]elor
dintre cele dou` economii.
Din punctul de vedere al domeniului securit`]ii, cele dou` ]`ri s-au confruntat, în 1962,
cu un r`zboi de grani]`, ce a deteriorat rela]iile chinezo-indiene din urm`torii ani. Mai mult,
testele nucleare indiene din 1998 au fost interpretate de c`tre China drept o manevr`
ostil`, situa]ia luând amploare când ministrul indian al Ap`r`rii a declarat c` principala
amenin]are la adresa securit`]ii Indiei este China9. Rela]iile s-au îmbun`t`]it o dat` cu decizia
Indiei de a accepta formal c` Tibetul este o parte a Chinei. Aceast` nou` abordare pozitiv`
a rela]iilor s-a manifestat mai ales în domeniul exerci]iilor militare bilaterale (noiembrie 2003).
Ambele ]`ri s-au implicat într-un exerci]iu naval de c`utare [i salvare de-a lungul coastei
Shanghaiului, ce a avut ca rezultat principal cre[terea nivelului de încredere între cele dou` armate.
În dialogul cu SUA, China intr` într-o nou` perioad` a rela]iilor nucleare strategice,
complet diferite de cele din trecut. Pe m`sur` ce China î[i modernizeaz` arsenalul nuclear,
ea va realiza o capacitate de descurajare mult mai solid` [i mai credibil`, îns` SUA î[i vor accentua
ap`rarea strategic`, descurajarea conven]ional` strategic` [i preemp]ia, monitorizând
în permanen]` evolu]ia Chinei. Aceast` perioad` nesigur` de tranzi]ie este deja marcat` de suspiciuni
cauzate de lipsa de transparen]`, ceea ce ar putea duce la r`cirea rela]iilor sino-americane.
Pentru a evita consecin]ele negative [i a realiza o mai mare stabilitate în dinamica rela]iilor
nucleare dintre aceste dou` puteri mondiale, este nevoie de eliminarea tensiunilor, stabilirea
clar` a scopurilor [i aplicarea unor m`suri ferme de siguran]`10. În absen]a unor astfel de discu]ii
oficiale între cele dou` p`r]i, Centrul pentru Studii Strategice [i Interna]ionale din Washington,
pe de o parte, [i Funda]ia pentru Studii Interna]ionale Strategice de la Beijing [i Departamentul
pentru Controlul Armamentelor al Ministerului Chinez de Externe, pe de alt` parte, au ini]iat
un proiect ce urm`re[te îmbun`t`]irea rela]iilor din domeniul nuclear dintre SUA [i China.
Proiectul include: vizite reciproce la nivel înalt, briefing-uri [i consulta]ii cu speciali[ti din ambele
]`ri, activit`]i comune de cercetare [i publica]ii. Principalul scop este ca, în viitor, SUA [i China
s` reia discu]iile strategice [i s` înceap` un dialog mult mai serios [i realist, pentru a putea
men]ine o rela]ie stabil` în eventualitatea construirii sistemelor de ap`rare antirachet`.
În ultimii ani, China a promovat un nou concept de securitate (NCS) ce afirm` angaja-
mentul Chinei de a promova mai eficient pacea [i prosperitatea în noua ordine mondial`.
NCS constituie un instrument pentru contracararea, de c`tre China, a a[a-perceputului
control american [i pentru afirmarea rolului de conduc`tor regional responsabil [i pacifist
al Chinei. NCS are în vedere:
• securitatea prin cooperare;
• o în]elegere mai larg` a conceptului de securitate, ce include [i amenin]`rile din afara
conflictului militar tradi]ional stat vs. stat;

Lal, Rollie, China’s Economic and Political Impact on South Asia, RAND Corporation, 2003.
9

The Center for Strategic and International Studies, The Evolving US-China Strategic Nuclear Dynamic,
10

Washington, 2004.

118
 Abord`ri strategice
• cooperarea pentru securitate, al c`rei scop const` în promovarea încrederii între state,
nu categorisirea acestora în poten]iali adversari sau prieteni;
• dialogul multilateral;
• m`surile de construire a încrederii;
• controlul armamentului [i neproliferarea;
• interac]iunea economic` extins`, ca politic` ce reduce tensiunile sociale interne;
• denun]area folosirii [i a amenin]`rii cu folosirea for]ei pentru a stopa disputele
politice;
• rela]iile, bazate pe egalitate [i respect, dintre ]`rile puternice [i cele slabe11.
NCS reafirm` neinterferarea în problemele altor ]`ri, ceea ce sugereaz` o continuare
a vechiului conflict între SUA [i China asupra unor aspecte, precum: asisten]a acordat`
de c`tre SUA Taiwanului sau plângerile depuse de Departamentul American de Stat
[i alte organiza]ii [i indivizi din SUA asupra nerespect`rii drepturilor omului în China.
China ar putea folosi principiul “beneficiului mutual” în rela]iile economice, ca baz`
pentru contracararea reclama]iilor referitoare la violarea obliga]iilor chineze ce reies din rolul
de membru al Organiza]iei Mondiale a Comer]ului.
Obiec]iile Chinei vizavi de extinderea spre est a NATO [i prezen]a american` în Asia
de Est (inclusiv parteneriatele de securitate cu Japonia, Australia [i Coreea) reprezint`
o problem` c`reia oficialii chinezi îi acord` din ce în ce mai mult` importan]`. Australia,
de exemplu, consider` China ca fiind un foarte important partener de comer], în timp
ce nemul]umirile acesteia din urm` legate de parteneriatul americano-australian ar putea
determina Beijingul s` se foloseasc` de evolu]ia sa economic` pentru a cere diminuarea
cooper`rii cu Washingtonul. În mod asem`n`tor, Japonia [i Coreea de Sud se pot confrunta,
în viitor, cu presiuni din partea Chinei pentru evacuarea bazelor militare americane.
NCS furnizeaz`, pe de o parte, un cadru pentru sprijinirea activit`]ilor americane cu care
China este de acord (schimburile bilaterale [i lupta împotriva terorismului), iar pe de alt` parte,
denun]` ac]iunile SUA ce sunt contrare politicilor chineze (a[a-numitul “hegemonism
american” [i alian]ele din regiunea Asia-Pacific). Conceptul este destul de flexibil
pentru a rezista fluctua]iilor din rela]iile americano-chineze. Ca urmare a rela]iilor relativ
bune dintre cele dou` state, Beijingul poate g`si modalit`]i pa[nice de aplicare a noului
concept de securitate. Dac` NCS poate fi considerat un semn al inten]iilor militare ale Chinei,
administra]ia central` pare a crede c`, în prezent, poate atinge un grad ridicat de securitate
[i prosperitate f`r` a afecta interesele na]ionale ale vecinilor s`i. Speciali[tii estimeaz`
c`, totu[i, China î[i va folosi influen]a pentru a submina pozi]ia de lider pe care o de]in SUA.
În timp ce NCS reflect` încrederea Chinei în sine [i în]elegerea normelor interna]ionale,
el este mai bine perceput drept o ajustare tactic` decât o schimbare major` în gândirea
strategic` chinez`.
Ca o concluzie, putem aprecia c` asist`m la o confruntare a Chinei cu dificult`]i majore,
asociate cu procesul de restructurare economic`. Statul, la rândul s`u, este amenin]at
de tensiunile socio-economice ce pot pune sub semnul întreb`rii capacitatea de conducere
a partidului unic. Este evident c` modalitatea de gestionare a dinamicii interne va afecta
[i comportamentul interna]ional al Chinei. Premisele transform`rii socio-economice au un impact
major asupra rela]iilor de putere [i asupra securit`]ii [i stabilit`]ii Asiei.
11
Roy, Denny, China’s Pitch for a Multipolar World. The New Security Concept, în “Asia-Pacific Security
Studies”, Asia-Pacific Center for Security Studies, vol. 2, nr. 1/2003.

119
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

TERORISMUL NUCLEAR(II)
Dr. Stan PETRESCU

P
otrivit opiniei unor anali[ti \n domeniu, se spune c` dipolaritatea a fost vârsta
de aur a prolifer`rii nucleare clasice (Israel, India, Pakistan, Africa de Sud,
Coreea de Nord [i, cu o anumit` doz` de îndoial`, Irak). Multipolaritatea,
afirm` aceia[i anali[ti, ar putea fi considerat` “perioada de aur” a terorismului nuclear.
Ce facem în cazul unei posibile pierderi a controlului asupra materialelor, tehnologiilor,
documenta]iilor [i constructorilor de arme nucleare, în statele fostei Uniuni Sovietice ?
Este \ntrebarea la care vom r`spunde \n continuarea discursului nostru.
În zilele noastre, Agen]ia Interna]ional` de Energie Atomic` (AIEA) posed` o baz` de date
opera]ional` privind traficul ilicit cu materiale nucleare [i alte surse radioactive [i poate asigura
ajutor [i asisten]` de prevenire, detec]ie, ac]iune, preg`tire [i schimb de informa]ii
între statele membre. O baz` de date similar` au [i SUA.
Sub auspiciile ONU, cooperarea interna]ional` s-a îmbun`t`]it, implicând agen]ii
interguvernamentale, cum este Organiza]ia Mondial` a V`milor, Interpolul, Europolul,
Organiza]ia Interna]ional` a Avia]iei [i Marinei Civile, Organiza]ia Interna]ional`
a Transporturilor Rutiere, Euratom, Minatom etc. Cu toate acestea, sunt înc` unele aspecte
care provoac` îngrijorare.
Unul dintre ele care, din p`cate, î]i d` o senza]ie de disconfort [i un sentiment
de incertitudine este acela c` num`rul cazurilor de contraband` nedescoperite
este mai mare decât al celor [tiute. Bine cunoscuta povestire a p`r]ii nev`zute a aisbergului.
Cel de-al doilea se refer` la tendin]a de cre[tere a cantit`]ilor de materiale radioactive
utilizate pentru arme. În anul l992, cantit`]i de micrograme de Pu de la surse de ionizare,
în 1994 – 5,6 g de Pu-239 la Tengen-Germania, apoi 560 g de mixtur` de Pu/U la München,
con]inând mai mult de 400 g Pu [i, în sfâr[it, cea mai mare, aproape 2,72 kg (88%) Uraniu
îmbog`]it, combustibil de la un reactor naval din Praga.
Dar, a[a cum am subliniat, dup` 1994 nu s-au mai înregistrat multe cazuri care s` merite
a fi cunoscute [i publicate.
Poli]i[tii din Inspectoratul de Poli]ie Mehedin]i au prins în flagrant doi bra[oveni
care aveau asupra lor 3 kg de material radioactiv. Cei doi au venit pân` la Drobeta-Turnu Severin
cu trenul. Uraniul, preg`tit sub form` de pastile, urma s` fie vândut unui cet`]ean str`in
în schimbul a 45 000 DM, chiar dac` valoarea de pia]` era cu mult mai mare. Întâlnirea urma
s` aib` loc pe drumul dintre Drobeta-Turnu Severin [i Vama Por]ile de Fier I1.

1
Allison GT, Cote Jr. OR, Falkenwrath RA, Miller SE, Avoiding nuclear anarchy, Cambridge, MA: Center
for Science and International Affairs, Harvard University, 1996; Turkish police detain suspects selling uranium,
Reuters, 6 Nov 2001; Allison GT, Could worse be yet to come ?, Economist, 1 Nov 2001; British Medical
Journal – edi]ia \n limba rom#n`, nr. 3, volumul 9, 2002; Cotidianul din 28 decembrie 1999.

120
 Securitate interna]ional`
O alt` situa]ie se refer` la cre[terea exponen]ial` a transferului de informa]ii [i tehnologii,
ca urmare a fenomenului crescut de globalizare a economiei [i informaticii, transfer care duce
la cre[terea enorm` a pericolului men]ionat.
Bipolaritatea a fost, într-adev`r, “perioada de aur” a prolifer`rii nucleare, clasice, statul
fiind acela care conducea [i gestiona procesul de proliferare nuclear`. O dat` ce acest
control exigent al superputerilor ar fi pierdut, exist` riscul poten]ial ca terorismul nuclear
s` aib` suficiente resurse spre a prolifera. Aceast` situa]ie ilustreaz` rezultatul primejdios
cauzat de pierderea controlului asupra materialelor nucleare, a tehnologiilor sensibile,
a documenta]iilor armelor nucleare din Rusia [i din statele fostei Uniuni Sovietice.
În acest sens, George Bush senior, vicepre[edinte al SUA, sublinia participan]ilor
la Colocviul Interna]ional despre proliferarea nuclear` de la Geneva, din anul 1985,
c` trebuie s` “extindem în]elegerea spre a cuprinde [i pericolul terorismului; cel mai primejdios
fiind, cu siguran]`, terorismul nuclear”.
Teroarea care a cuprins America, la 11 septembrie 2001, reprezinta o sfidare a \ntregii
lumi civilizate [i, de aceea, reac]ia nu r`m#ne numai a victimei actului de agresiune respectiv,
ci a intregii omeniri, care trebuie s` se coalizeze \n eradicarea acestui flagel. Nu poate fi vorba
nici de o “cruciada” \mpotriva islamismului fundamentalist [i nici de o “r`zbunare” specific`
liderilor gin]ilor, unde legea talionului era omniprezent` în “tran[area” diferendelor conduc`torilor
de triburi, ci doar de o unire a eforturilor tuturor statelor ce compun comunitatea interna]ional`
\n stoparea violen]ei [i a terorii f`r` limite. Ceea ce este extrem de grav este faptul c` s-a ajuns
s` se vorbeasc` despre “opera]iuni” teroriste. Aceast` form` de terorism, organizat`
dup` reguli militare, se refer` la faptul c` nu mai este vorba de ini]iative individuale
ori ale unor grup`ri teroriste mici, ci de preg`tirea operativ` detaliat` a ac]iunilor teroriste,
dup` un scenariu de r`zboi, dinainte stabilit, a unei asocia]ii criminale organizate, care dispune
atât de informa]ii [i de sprijin politic din partea unor state totalitare, cât [i de importante
resurse umane, logistice [i financiare. Consecin]ele opera]iunilor teroriste sunt extrem
de grave atât prin intensitatea [i efectele atacurilor, cât [i prin prezumtiva arie geografic`
de desf`[urare, fanatismul [i cruzimea terori[tilor fiind un factor ce a alarmat, pân` la isterizare,
întreaga lume civilizat`. Este [i motivul care, \n planul reac]iei antiteroriste, nu mai este
o ac]iune a ]intei-victim` împotriva unei infrac]iuni interna]ionale, definit` în trecut
ca fiind infrac]iune de “drept comun”, ci o ac]iune de securitate colectiv`, îndreptat`
împotriva uneia dintre infrac]iunile intern]ionale, dintre cele mai periculoase, care pun
sub semnul îndoielii existen]a [i progresul societ`]ii mondiale.

Cadru normativ [i m\suri de combatere

Dreptul interna]ional [i, mai nou, dreptul r`zboiului au f`cut progrese importante privind
calificarea opera]iunilor teroriste ca fiind ilicite, ceea ce nu putuser` preciza nici Conven]iile
de la Londra privind definirea agresiunii, nici Rezolu]ia nr. 3314/ 1974 în aceea[i materie.
Cealalt` fa]` a monedei este aceea c` opera]iunile teroriste individuale [i de grup nu pot fi
decât legitime, la fel ca orice ac]iune de legitim` ap`rare individual` sau colectiv`
împotriva unui act de agresiune desf`[urat \n virtutea Art. 51 al Cartei ONU [i, mai mult,
autorizat de Consiliul de Securitate, ca unic organism de decizie în problemele militare
ale p`cii [i securit`]ii interna]ionale.
Ac]iunea antiterorist` are tr`s`turi specifice, care o deosebesc esen]ial de ac]iunile
de r`zboi: adversarul este greu de identificat, re]elele sale ac]ionând în mod conspirat,
121
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
dup` regulile activit`]ilor informativ-operative2, de unde [i aprecierea corect` f`cut`
despre statele-gazd` ale organiza]iilor teroriste ca fiind considerate ]inte militare,
ceea ce d` dreptul cooali]iei antiteroriste s` le trateze nu ca pe un agresor de r#nd,
ci ca pe unul extrem de periculos, cu care nu se negociaz`, pentru c` sfideaz` întreaga
comunitate interna]ional` în dispre]ul tuturor legilor p`cii [i r`zboiului.
Spre deosebire de r`zboiul clasic, unde exist` un “casus belli”, \n care starea de beligeran]`
este precedat` de declara]ia de r`zboi [i încetarea acesteia de armisti]iul general ori \ncheierea
tratatului de pace, în desf`[urarea opera]iunilor militare antiteroriste nu puteam întrebuin]a
decât avertismente de \ncetare a atentatelor, iar lupta va fi dus` pân` la lichidarea ac]iunilor
teroriste. Într-o confruntare asimetric`, de tip terorist, nu poate exista posibilitatea de negociere.
În eradicarea terorismului, coali]ia antiterorist` trebuie s` manifeste maximum de pruden]`
[i s` ia toate precau]iile necesare pentru limitarea oric`rui fel de pierderi. Toate acestea
demonstreaz` de ce rela]iile intern]ionale [i dreptul interna]ional sunt atât de diferite
dup` 11 septembrie 2001.
Lupta împotriva ac]iunilor teroriste ADMNBC este permanent`, orice pauz` de lupt`
fiind, \n opinia noastr`, o gre[eal` imens`. Dup` atacul de la 11 septembrie 2001,
comunitatea interna]ional` a ales calea efortului comun de contracarare a ac]iunilor teroriste,
de avertizare a popula]iei [i de în`sprire a controalelor la frontiere.
Terorismul nuclear reprezint` o amenin]are în cre[tere, care reclam` cooperarea tuturor
statelor, dup` cum au declarat responsabili americani [i europeni, în cadrul celei de-a doua
reuniuni anuale pentru securitate a OSCE, care s-a desf`[urat între 23 [i 24 iunie 2004
la Viena. Amiralul James Loy, secretarul american adjunct pentru securitate intern`,
ar`ta c`, “în ultimii ani, am asistat la prea multe incidente în care materialele radioactive
sunt comercializate f`r` un control oficial normal. De aceea, suntem \ngrijora]i de probabilitatea
unui atac cu arme de distrugere \n mas`”. Gijs De Vries, responsabilul Uniunii Europene
pentru combaterea terorismului, sublinia în cadrul aceleia[i reuniuni: “Opinia general`
este c`, la ora actual`, atacurile conven]ionale sunt mai probabile dec#t cele cu arme
de distrugere în mas`, dar trebuie s` ne preg`tim [i pentru o asemenea eventualitate”.
Cei doi responsabili au recomandat introducerea de urgen]` a pa[apoartelor biometrice,
care utilizeaz` sistemele de recunoa[tere a irisului [i a amprentelor digitale3.
Este necesar s` subliniem contribu]ia României la intensificarea luptei contra acestui
fenomen, extrem de amenin]`tor. Astfel, în perioada 3-5 februarie 2003, la Poiana Bra[ov,
s-a desf`[urat Seminarul interna]ional “Înt`rirea garan]iilor nucleare [i Protocoalele Adi]ionale”,
organizat de Agen]ia pentru Energie Atomic` de la Viena [i de Guvernul României
prin Comisia Na]ional` pentru Controlul Activit`]ilor Nucleare, seminar la care au participat
aproximativ 50 de reprezentan]i din 12 ]`ri, inclusiv România, [i observatori din patru ]`ri,
printre care [i SUA. S-a apreciat, la acest Seminar c` o prioritate absolut` a Agen]iei Interna]ionale
pentru Energie Atomic` de la Viena, în contextul în care terorismul international cap`t`

2
Activitate informativ` operativ` – un proces organizat continuu [i sistematic, executat, de regul`,
în secret, pentru a se c`uta, culege, ob]ine, verifica, evalua, analiza, sintetiza [i valorifica informa]iile
necesare construirii de decizii (directive), estim`rilor de avertizare [i formul`rii unor amenin]`ri
privind siguran]a [i ordinea public`, ap`rarea [i securitatea na]ional`.
3
|n ziarul Gardianul nr. 631/2004.

122
 Securitate interna]ional`
noi dimensiuni, iar terorismul nuclear devine o posibilitate real`, o reprezint` înt`rirea
garan]iilor nucleare [i a Protocolului Adi]ional.
Protocolul Adi]ional este o extensie a Acordului de garan]ii nucleare aflat sub Tratatul
de neproliferare, care, în România, a fost semnat \n 1999, ratificat în anul 2000 [i implementat
începând cu ianuarie 2001. Scopul acestui seminar a fost acela de a discuta despre modul
în care ]`rile participante implementeaz` Protocolul Adi]ional, pentru a controla toate activit`]ile
din ciclul combustibilului nuclear.
În desf`[urarea ac]iunilor antiteroriste, un rol extrem de important le revine comunit`]ilor
informative 4 na]ionale [i interna]ionale, care, în fa]a unui pericol comun – terorismul
de orice natur`, trebuie s` colaboreze [i s` conlucreze într-un climat de încredere total`,
operându-se cu date [i informa]ii de interes na]ional, regional [i global. Structurile de informa]ii
na]ionale [i, mai ales, cele interna]ionale sunt subsecvente ac]iunilor politico-diplomatice,
dar sunt singurele în m`sur`, printr-o activitate informativ` eficient`, s` releve, s` identifice
[i s` cunoasc` toate scenariile ac]iunilor grupurilor [i organiza]iilor teroriste NBC.
Ac]iunile informative5 ale comunit`]ii de informa]ii trebuie s` fie ofensive, constante,
consecvente [i neiert`toare.
Noua Strategie de securitate na]ional` a Statelor Unite, din septembrie 2002, scoate
în eviden]` faptul c` “un imperativ principal al strategiei îl reprezint` cre[terea rolului
comunit`]ii de informa]ii americane, în vederea culegerii de informa]ii despre sursele
de finan]are ale grup`rilor teroriste, modul de recrutare [i de operare”.
În plan ac]ional, doar for]ele speciale, în cadrul unor opera]ii speciale antiteroriste,
de anvergur` interna]ional`, sunt în m`sur` s` contracareze [i s` lichideze terorismul,
în oricare dintre ipostazele sale [i s` fac` fa]` [i altor situa]ii, cum ar fi: conflictele sau crizele
locale, regionale; formarea intempestiv`, în anumite zone, a unor centre de putere militar`
care ar crea pericole evidente pentru echilibrul strategic din spa]iul respectiv; izbucnirea
unor ac]iuni care afecteaz` direct sau mijlocit interesele comunit`]ii interna]ionale
sau ale unui grup de state; crearea unor împrejur`ri de nerespectare de c`tre un stat
sau de c`tre o comunitate a acordurilor [i tratatelor interna]ionale care ar pune în pericol
pacea; acte teroriste grave, conflicte, calamit`]i sau dezastre care au produs victime omene[ti
[i au pus comunit`]i întregi în situa]ia de a avea nevoie de protec]ie (inclusiv armat`) [i de ajutor.
Dintr-o alt` perspectiv`, putem vorbi de situa]ii caracteristice perioadei de pace – instabilitate
intern`, activarea unor grup`ri antina]ionale, tendin]e secesioniste, calamit`]i, catastrofe,
ac]iuni teroriste etc.; cele rezultate din degradarea echilibrului zonal [i a rela]iilor
interna]ionale, cu coresponden]e [i pe plan intern – ac]iuni armate ale unor grupuri etnice,
ac]iuni teroriste, ac]iuni de diversiune etc.; cele caracteristice perioadei premerg`toare
r`zboiului – tensiuni interne, activarea grup`rilor teroriste, atacuri la frontier`, atacuri
asupra unor obiective de importan]` politic` [i strategic`, ac]iuni de diversiune etc.; cele specifice
r`zboiului de ap`rare, situa]ii specifice perioadei postbelice.

4
Comunitate informativ` – totalitatea structurilor de stat care de]in monopolul asupra serviciilor
de informa]ii [i opera]iuni speciale.
5
Ac]iunea informativ` este cadrul organizatoric în care se realizeaz`, planificat, sistematic, ofensiv
[i în secret, sarcinile de cunoa[tere, documentare, control [i prevenire oportun` a amenin]`rilor la adresa
siguran]ei na]ionale (militare), în condi]iile respect`rii legilor [i a reglement`rilor activit`]ii de informa]ii.

123
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Rezolvarea în mod operativ a acestor situa]ii impune adoptarea, de c`tre decidentul
politico-militar, autorizat de coali]ia interna]ional`, a unei strategii de ac]iune rapid`,
cu întregul poten]ial prev`zut în astfel de cazuri, cu dirijarea efortului principal pe diada
structuri de informa]ii – for]e speciale.
Din perspectiva utilit`]ii opera]ionale, deja conturate, putem aprecia c` for]ele speciale
reprezint` componenta militar` specializat`, la îndemâna coali]iei interna]ionale, cu un înalt
nivel de mobilitate [i de operativitate, capabil` s` ac]ioneze/reac]ioneze rapid cu mare for]`
de lovire, oportun [i prin surprindere, în zonele de risc maxim, în orice situa]ie.
For]ele speciale sunt menite s` aib` capacitatea opera]ional` permanent` pentru îndeplinirea
misiunilor (opera]ii speciale) specifice, în orice zon` de risc maxim, [i se adapteaz` rapid
la situa]ia concret` în care acestea sunt angajate. Organizarea acestor for]e reflect`
acea structur` care s`-i permit` exprimarea tuturor competen]elor sale opera]ionale
pentru a fi apte s` îndeplineasc` scopurile pentru care sunt create, respectându-se condi]iile
privind dimensionarea, capacitatea sa operativ`, s` fac` fa]` “strategiilor rapide”, ac]iunilor
r`zboaielor informa]ionale, s` aib` componente în m`sur` s` contracareze ac]iunile
noilor tipuri de r`zboi asimetric.
Dispozitivele ac]ionale sunt flexibile, non[ablon [i se vor realiza în func]ie de misiunea
primit` [i situa]ia geostrategic`. Un astfel de dispozitiv poate avea module de angajare
nemijlocit` [i unul sau mai multe module de sprijin [i manevr`. Strategia ac]iunilor acestor for]e
vizeaz` un complex de ac]iuni diversificate, posibil a fi desf`[urate pe întregul spa]iu strategic.
Astfel de ac]iuni pot fi de diversiune, aeriene, terestre, navale, aeroterestre, aeronavale,
antiteroriste [i antidiversioniste, de salvare-evacuare, combinate, integrate etc.
Cooperarea for]elor speciale cu structurile de informa]ii este determinant` [i, totodat`,
determinat` de necesitatea sprijinirii oportune [i eficiente a capacit`]ii de ripost`
a acestor for]e, cu informa]ii operativ-strategice, verificate, verificabile, oportune [i precise.
Fiind mari consumatoare de informa]ii operativ-strategice, acestea ac]ioneaz`, de regul`,
independent [i sub o singur` autoritate.
For]ele speciale ac]ioneaz` în secret, în zone sensibile [i de importan]` strategic`,
iar accesul la informa]ii privind desf`[urarea misiunilor este strict limitat. For]ele speciale
ac]ioneaz` numai cu autorizarea unei autorit`]i politice de coali]ie, desemnat` [i recunoscut`
de c`tre comunitatea [i organiza]iile interna]ionale.
Iat` deci c`, în împrejur`ri de excep]ie, care reclam` întrebuin]area for]elor speciale,
decizia politic` este obligatorie. Ac]iunile se desf`[oar` [i se realizeaz` printr-o discre]ie absolut`
pe durata preg`tirii ac]iunilor [i ducerii acestora, prin folosirea unor procedee [i metode de lupt`
cât mai variate, prin m`suri de legendare [i dezinformare. Secretul misiunii, economia for]elor,
concentrarea eforturilor [i direc]ionarea capacit`]ii combative a for]ei în momente critice,
pe centrul de greutate sau pe obiective punctuale, reprezint` chintesen]a desf`[ur`rii
ac]iunilor for]elor speciale.
Viitorul anumitor tipuri de conflicte nu poate fi str`in de un num`r de factori incer]i,
ca [i de anumite tendin]e care se manifest` ast`zi. De pild`, tendin]a de instabilitate câ[tig`
teren, ca urmare a l`rgirii plajei riscurilor [i amenin]`rilor de tot felul, dar, în mod special,
al amenin]`rilor de natur` nuclear`, chimic` [i biologic`, astfel ca posibilitatea de a recurge
la mijloace de întrebuin]are a unor for]e speciale în opera]ii speciale s` se accentueze.
124
 Securitate interna]ional`
Diada informa]ii – for]e speciale, completat` cu o diploma]ie abil` [i ofensiv`, reprezint`,
la momentul prezent, solu]ia concret` [i eficace de combatere a ac]iunilor teroriste, în orice
punct al globului. Nu se pot contracara ac]iunile terorismului nuclear cu tancuri, avioane
[i submarine nucleare, ci, mai degrab`, cu for]e de “intelligence” [i for]e speciale, singurele
capabile s` decripteze orice scenariu diabolic terorist [i s` despresoare orice ascunzi[
[i vizuin` teroriste, pentru ca, apoi, terori[tii s` fie captura]i [i da]i pe mâna justi]iei interna]ionale
spre a fi judeca]i [i condamna]i. Orice alte paliative sau m`suri artificiale vremelnice
nu înseamn` altceva decât o simpl` butaforie.
Comunit`]ii informative române[ti, în noul context al securit`]ii globale, îi revine
una dintre cele mai importante datorii de împlinit, [i anume aceea prin care s` concentreze
“focul” ac]iunilor informative în direc]ia contracar`rii [i lichid`rii oric`rui fel de ac]iune
terorist` [i, în mod special, împotriva celei de natur` NBC.
Pentru men]inerea unui mediu stabil de securitate este necesar ca guvernele,
împreun` cu diploma]iile [i serviciile lor de informa]ii, s` conlucreze strâns, în scopul
reducerii acelor factori de risc ce ar afecta securitatea interna]ional`.
În condi]iile în care o ac]iune terorist` nuclear` devine tot mai previzibil`, liderii lumii
care primesc informa]ii de acest tip au datoria de a le analiza în toat` profunzimea lor,
\ncerc#nd pe c#t posibil eliminarea oric`rui orgoliu, ignoran]` sau patimi în formularea
actului decizional. Dac` liderii lumii sunt dispu[i [i preg`ti]i s` acorde aten]ie sporit`
unor asemenea informa]ii, înseamn` c` cel mai mare pas f`cut în sensul cunoa[terii adev`ratelor
dimensiuni ale riscului [i amenin]`rii e ca [i f`cut. Guvernele tuturor statelor lumii ce doresc
pace, abordând un astfel de mecanism, î[i pot identifica interesele cu unele aspecte
ale securit`]ii interna]ionale dac` aceasta este alimentat` cu sprijin informativ din partea
serviciilor na]ionale de informa]ii.

Bibliografie selectiv`
• General de divizie (r.) Gheorghe AR~D~VOAICE, general de divizie (r.) Dumitru ILIESCU, maior
L. D. NI}~, Terorism, antiterorism, contraterorism, Editura Antet, 1997.
• Ion BODUNESCU, Dan-Romeo BODUNESCU, Rela]ii interna]ionale, problematici [i priorita]i
pentru mileniul III, Editura Tipoalex, 2000.
• Victor DUCULESCU, Diploma]ia secret`, Bucure[ti, Editura European`, 1992.
• Stan PETRESCU, Arta [i puterea informa]iei, Bucure[ti, Editura Militar`, 2003.
• Revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 2/2004.
• Hebdomadarul “Observatorul Militar”, nr. 40 [i 41, octombrie 2001.

125
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

POZI}IA MARILOR PUTERI

ÎN DINAMICA INTERESELOR
DE SECURITATE
General de brigad` Petru BEJINARIU

S
tatele au jucat, \n decursul istoriei, roluri diferite, în func]ie de o serie de factori
de putere economic` [i militar`, de m`rimea teritoriilor, de num`rul popula]iei.
Au existat imperii cl`dite pe cuceriri teritoriale sau prin unirea, voit` sau for]at`,
a mai multor state sau entit`]i statale într-o confedera]ie sau federa]ie, îns` via]a acestor imperii
a fost relativ scurt`. S` ne amintim c`, dup` Primul R`zboi Mondial, trei imperii s-au pr`bu[it
– austro-ungar, ]arist [i otoman, iar în zorii secolului 21 imperiul sovietic s-a destr`mat.
De[i marile puteri au avut întotdeauna un rol important în via]a interna]ional`,
deoarece dispuneau de dou` c`i de ac]iune – pa[nice [i violente, zelul lor a fost temperat
de-abia dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, când în Carta ONU a fost proclamat principiul
egalit`]ii suverane a tuturor statelor. În toat` perioada postbelic`, pe care conven]ional
o plas`m între 1945 [i începutul secolului 21, marile puteri au continuat s` joace un rol
important, în calitate de membri permanen]i ai Consiliului de Securitate sau de (super)
puteri nucleare, dar puterea lor a fost îngr`dit`, cel pu]in din punct de vedere juridic1.
Fondatorii Cartei Na]iunilor Unite au f`cut din respectarea suveranit`]ii na]ionale,
a neinterven]iei în treburile interne [i din nefolosirea for]ei [i amenin]`rii cu for]a pilonul
p`cii [i al securit`]ii interna]ionale.
Valoarea interdic]iei de a recurge la for]` [i de a respecta celelalte principii enun]ate
în Cart` a fost confirmat` prin decizii cruciale în dezvoltarea dreptului interna]ional.
Aceasta se poate exemplifica prin Rezolu]ia nr. 2131 (1965) a Adun`rii Generale cu privire
la inadmisibilitatea interven]iei în treburile interne a statelor [i prin Rezolu]ia 2625 (XXV)
din 1970 (Declara]ia asupra principiilor dreptului interna]ional referitoare la rela]iile prietene[ti
[i cooperarea dintre state) – un fel de post scriptum la Carta ce stabile[te bazele rela]iilor
interna]ionale în urma decoloniz`rii. Egalitatea suveran` a statelor a fost evident`
în faptul c` toate formele de cooperare interna]ional` erau bazate pe regula un stat – un vot,
iar în unele cazuri pe regula consensului.

1
Principiile suveranit`]ii [i al neamestecului în treburile interne le îngr`deau puterea de ac]iune
discre]ionar`.

126
 Securitate interna]ional`
Aceste reguli au stat la baza marilor congrese [i conferin]e interna]ionale care au dezvoltat
materii importante, precum dreptul diplomatic (1961) [i consular (1963), dreptul m`rii
(1958, 1960 [i 1982), dreptul tratatelor (1969) [.a.
Realit`]ile începutului de secol 21, constând în necesitatea luptei contra noilor sfid`ri
la scar` planetar`, una fiind combaterea terorismului, au adus în prim-plan dezbaterea
pe marginea interesului na]ional [i a interesului global, implicit a rolului statelor în via]a
interna]ional`.
În mod evident, dreptul interna]ional clasic, a[a cum se reflect` el în Carta ONU,
consolidat de instrumente ulterioare Cartei, d` întâietate suveranit`]ii na]ionale
[i neamestecului în treburile interne fa]` de protec]ia drepturilor omului, consacrat`
în Declara]ia din 10 decembrie 1948, considerat` ca fiind inseparabil` Cartei.
Sub presiunea dramaticelor evenimente interna]ionale, practica interna]ional`
a evoluat în sensul conferirii calit`]ii de norm` imperativ` protec]iei drepturilor omului,
fapt ce a trecut pe plan secundar respectarea suveranit`]ii [i neamestecului în treburile
interne. Statele nu mai pot invoca imunitatea dreptului interna]ional pentru actele comise
în interiorul lor. Principiul neinterven]iei în treburile interne nu mai este o pav`z`, deoarece
respectarea drepturilor omului, de pild`, a înregistrat o evolu]ie care îng`duie comunit`]ii
interna]ionale s` ac]ioneze asupra unor aspecte ale organiz`rii interne, mai ales în raport
cu unele discrimin`ri. “Astfel de situa]ii – spunea Yves Sandos – reflect` necesitatea
unei comunit`]i interna]ionale sudate [i ridic` probleme: aceea a controlului comunit`]ii
interna]ionale asupra <<legitimit`]ii democratice>> a guvernelor [i aceea a reac]iei
comunit`]ii interna]ionale fa]` de punctele slabe care pun în pericol func]iunea sa global`”.
În acest sens a evoluat [i globalizarea rela]iilor interna]ionale. Astfel c`, în cadrul ecua]iei
interes na]ional – interes global, câ[tig` teren interesul global. Acest fapt a dus [i la redefinirea
rolului statelor în via]a interna]ional`. În sistemul Cartei ONU, toate problemele mari
[i mici trebuiau solu]ionate în comun de c`tre to]i membrii comunit`]ii interna]ionale.
Acum se încearc` s` se atribuie un rol major rezolv`rii problemelor mondiale, ale statelor
puternice [i în acest sens evolueaz` [i practica interna]ional`.
O dat` cu dispari]ia unuia dintre cele dou` centre de putere, adic` a celui estic,
dup` încetarea “r`zboiului rece”, edificarea unei noi ordini mondiale pornea de la o alt`
realitate. Statele Unite ale Americii r`m`seser` singura superputere, adic` erau singurul
stat atât cu interese globale, c#t [i cu mijloace economice, politice, diplomatice, [tiin]ifice,
culturale [i militare pentru a-[i asigura protec]ia intereselor la nivel planetar. Statele Unite
ale Americii sunt o putere global` cu interese globale, care se conduc dup` urm`toarele
principii strategice:
• Leadership-ul american (dac` America nu conduce, nimeni nu conduce).
• Men]inerea de rela]ii cu cele mai puternice state din lume (în scopul urm`ririi
obiectivelor într-un mediu mai favorabil).
• Construirea unor structuri de cooperare globale [i regionale.
• Promovarea democra]iei [i a drepturilor omului.
Desigur, în perioada post-“r`zboi rece” existau, dar exist` [i acum, [i alte centre
de putere: Uniunea European`, Rusia, China, Japonia, ]`rile arabe, India. Rusia (r`mâne
127
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
o mare putere, mai ales militar`, dar [i cu o pozi]ie strategic` ce-i confer` rolul de actor
de anvergur` în orice aranjament de joc de interese [i de putere), succesoare a URSS,
este membr` permanent` a Consiliului de Securitate; China, de asemenea, este membr`
permanent` a Consiliului de Securitate, dispune de arme nucleare [i prezint` ritmuri
de cre[tere economic` dintre cele mai înalte.
În Europa, Fran]a, Germania, Marea Britanie, Italia au valen]e [i preten]ii de actori
importan]i pe scena securit`]ii mondiale. Aspir`, de asemenea, la rangul de puteri regionale
India, Pakistanul, Indonezia, Nigeria, Egiptul, Brazilia, Argentina [i Mexicul. Toate aceste aspirante
la ranguri de puteri mondiale sau regionale exprim` deocamdat` poten]ialit`]i ale unei evolu]ii
spre o lume multipolar`. “În fapt, apreciaz` prof. Constantin Vlad, ordinea mondial` în formare
se grefeaz` pe o asimetrie ampl` [i profund` în raporturile de for]e existente în lume.
Aceast` asimetrie decurge din unicitatea pozi]iei de putere a Statelor Unite ale Americii
pe plan mondial”2.
Ca atare, Statele Unite ale Americii nu au contrapondere în via]a interna]ional`.
Aceast` pozi]ie de putere a SUA în lume nu are precedent în istorie. De-a lungul timpului,
pacea [i stabilitatea au fost asigurate printr-un echilibru între puterile existente.
Atunci când acest echilibru s-a rupt, restabilirea a avut loc prin readaptarea alian]elor
sau, de cele mai multe ori, prin r`zboi. Ast`zi exist` un dezechilibru major în raporturile
de putere pe plan mondial. Pentru a remedia acest dezechilibru trebuie creat` o putere
juridic` între to]i factorii de putere [i, mai ales, trebuie recunoscut rolul ce revine marilor puteri
pentru a face fa]` variatelor sfid`ri ale lumii contemporane, dar [i r`spunderea care revine
fiec`rui stat, fie el mare sau mic, pentru destinele omenirii. |n acest sens, juristul elve]ian
Max Hubert spunea: “Responsabilitatea este corolarul necesar al dreptului. Toate drepturile
de ordin interna]ional au drept consecin]` o responsabilitate interna]ional`”3.
Pe fondul dorin]ei de afirmare a noi state [i grup`ri de state ca poli de putere pe plan
interna]ional, gradul de interdependen]` [i de interac]iune economic` dintre acestea a crescut
tot mai evident, iar fenomenul de globalizare a devenit o caracteristic` a dezvolt`rii [i securit`]ii.
În aceste condi]ii, evolu]ia mediului de securitate [i a institu]iilor de securitate colectiv`
este marcat` de câteva aspecte esen]iale care reliefeaz` tendin]ele de dezvoltare [i afirmare
a noilor factori determinan]i ai mediului de securitate global [i regional. Astfel, Rusia î[i revendic`
[i \[i reafirm` vehement rolul de putere global`, ]`rile asiatice se implic` tot mai mult în via]a
politic` mondial`, reprezentând o platform` de securitate poten]ial problematic`, iar statele
arabe solicit` un rol tot mai mare în solu]ionarea crizei [i men]inerea p`cii în Orientul Mijlociu.
Toate acestea pe fondul unui r`zboi ie[it din tiparele clasice împotriva terorismului care solicit`
for]e, mijloace [i tactici total neconven]ionale, într-un cadru permanent asimetric.
Interdependen]a [i interac]iunea economic` a statelor lumii impun o coordonare concertat`
[i concentrat` a eforturilor pentru securitate, fiind necesar ca instrumentele de aplicare
[i de realizare a acesteia s` fie gestionate de c`tre organisme [i institu]ii de securitate
colectiv`, recunoscute [i abilitate interna]ional, prin atribute [i func]ii clar definite.

2
Constantin Vlad, Spre o nou` ordine interna]ional` în era globaliz`rii, în vol. “Dreptul interna]ional
umanitar la începutul secolului XXI”, p. 39.
3
Max Huber, Recueil des sentences arbitrales, Nations Unies, vol. II, p. 641.

128
 Securitate interna]ional`
Amplificarea solidarit`]ii dintre statele lumii, sus]inut` [i favorizat` de existen]a
[i activitatea institu]iilor de securitate colectiv`, genereaz` consecin]e, pozitive [i negative,
resim]ite atât de ansamblul securit`]ii, cât [i de elementele sale constitutive, fie ele statale,
institu]ionale sau colectivit`]i [i grupuri sociale diverse.
Guvernele [i organiza]iile interna]ionale con[tientizeaz` tot mai mult faptul c` men]inerea
p`cii regionale [i mondiale, prevenirea [i men]inerea sub control a conflictelor [i crizelor,
ca [i solu]ionarea unor probleme umanitare majore nu mai sunt posibile decât prin implicarea
[i cre[terea contribu]iei tuturor actorilor de securitate, inclusiv a celor mai pu]in cunoscu]i
(recunoscu]i) [i dezvolta]i.
Totu[i, evenimentele din ultimul deceniu care au generat noi st`ri agresive [i, uneori,
conflicte militare deschise, interven]iile recente ale celei mai temute organiza]ii teroriste
în desf`[urarea alegerilor parlamentare din Spania [i a celor preziden]iale din Statele Unite
ale Americii demonstreaz` în mod clar c` forma [i dimensiunile securit`]ii globale vor fi greu
de anticipat.
Eforturile [i concuren]a acerb` în ob]inerea unei pozi]ii avantajoase în actualul sistem
interna]ional pot determina apari]ia unor crize. Sub impactul consecin]elor globaliz`rii
[i, mai ales, al disputelor pentru putere [i influen]` în ierarhia mondial`, este posibil ca echilibrul
securit`]ii actuale s` se deterioreze [i s` capete o alt` fizionomie, care poate genera divergen]e
[i crize de natur` economic`, etnic`, religioas` sau na]ional`. Unele state, insuficient preg`tite
sau sprijinite, neperformante economic, risc` s`-[i piard` rolul [i chiar identitatea în marea
concuren]` mondial`. În procesul rea[ez`rii noilor actori de pe scena interna]ional` pot ap`rea
clivaje statale sau regionale.
Pentru analiza situa]iei securit`]ii globale, în scopul în]elegerii aprofundate a tendin]elor
politico-militare la nivel general, cu rol important în definirea viitoarei arhitecturi de securitate
[i a rolului crescând al structurilor de securitate colectiv`, se poate apela cu succes la oglinda
conflictelor [i crizelor de la sfâr[itul mileniului doi [i începutul celui de-al treilea.
Încheierea “r`zboiului rece” a l`sat mo[tenire pe agenda interna]ional` câteva puncte
fundamentale – descompunerea Republicii Federative a Iugoslaviei, problemele Irakului
[i ale Orientului Mijlociu, Africa, unde doar o parte a teritoriului este în afara pericolului
armelor nucleare, Caucazul [i Asia Central`, unde predomin` interesele locale, dar [i ambi]iile
interna]ionale generate de existen]a bog`]iilor naturale din zon`, tensiunile economice
[i militare din Asia, care continu` s` aib` ca rezultat erup]ii de violen]`, dotarea Indiei
cu arme nucleare în contracararea amenin]`rilor unor state vecine.
Cât despre spa]iul european, anali[tii consider` c` acesta este departe de a fi considerat
sigur pe de-a-ntregul, chiar dac` situa]ia din fosta Iugoslavie a fost par]ial solu]ionat`.
|n ciuda dialogului politic [i a diploma]iei preventive, a implic`rii organismelor de securitate
[i a structurilor guvernamentale în detensionarea st`rilor conflictuale, se men]in tensiunile
generate mai ales de problemele minorit`]ilor, ale mediului, ale terorismului [i ale crimei
organizate, precum [i cele specifice competi]iei pentru accesul [i controlul resurselor
[i ale pie]elor de desfacere.
Iat` de ce, pe fondul unor vulnerabilit`]i ale sistemelor de securitate [i al situa]iilor
neclarificate, conflictele locale se pot propaga la nivelul întregii zone, destabilizând situa]ia
economic`, social`, politic` [i afectând mediul strategic de securitate.
129
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Un alt factor demn de luat în calcul este [i faptul c`, în prezent, ]`rile europene se afl`
în trei ipostaze diferite – integrate în Alian]a Nord-Atlantic`, membre ale Uniunii Europene
[i neintegrate în nici o structur`. Aceast` realitate reprezint` ea îns`[i un factor de instabilitate,
în special prin ]`rile neintegrate, din cauza condi]iilor din aceste zone, favorabile prolifer`rii
riscurilor actuale, iar pe de alt` parte, prin m`rirea decalajelor economice [i sociale
dintre acestea [i celelalte ]`ri integrate.
Zona Balcanilor de Vest continu` s` fie un spa]iu cu un poten]ial conflictual ridicat.
Un exemplu în acest sens este actul criminal s`v#r[it asupra primului-ministru al noului stat
Serbia-Muntenegru, ale c`rui consecin]e confirm` realitatea c` intoleran]a [i ac]iunile
revendicative specifice acestei p`r]i a Europei nu vor disp`rea în scurt timp.
În ceea ce prive[te Uniunea European`, în contextul cre[terii contribu]iei ei în domeniul
securit`]ii globale, se impune consolidarea institu]iilor proprii pentru a dispune de o politic`
bine definit`, coerent`.
Din p`cate, a[a cum apreciaz` exper]ii în domeniul politicii externe, Uniunea European`
este uneori confuz`, poate, în mare parte, din cauza faptului c` în interiorul s`u sunt prea multe
voci care î[i revendic` dreptul de a propune ini]iative unilaterale sau de a reprezenta Europa.
În ultima perioad` se remarc` op]iuni diferite privind rolul Europei pe plan interna]ional.
Interven]ia militar` în Irak a readus în actualitate elemente care pun în contradic]ie leg`turile
transatlantice. Dinamica evenimentelor politico-militare eviden]iaz` c` securitatea [i ap`rarea
dep`[esc sfera de responsabilitate a unei singure ]`ri, determinând o implicare mai mare
a statelor democratice [i a organiza]iilor interna]ionale.
Extinderea [i amplificarea amenin]`rilor asimetrice pe fondul consolid`rii proceselor
de integrare euroatlantice determin` nu numai strategii [i capacit`]i comune, ci [i o nou` direc]ie
în abordarea lor.
Deciziile politice din noiembrie [i decembrie 2002 de la Praga, respectiv Copenhaga,
consolidate la Istanbul în 2004, precum [i intensificarea eforturilor ]`rilor democratice
în vederea men]inerii p`cii [i securit`]ii mondiale, înt`resc mediul de securitate actual.
În plus, evolu]ia încurajatoare a rela]iilor NATO [i UE cu Federa]ia Rus` [i Ucraina,
precum [i amplificarea Dialogului Mediteranean stimuleaz` procesul cooper`rii [i conlucr`rii.
Institu]ionalizarea unor organisme [i elaborarea unor norme [i reguli comune
con[tientizeaz` faptul c` unitatea genereaz` putere, iar integrarea politic` [i economic`
duce c`tre o adev`rat` comunitate de securitate.
|n acest context cre[te rolul celor dou` institu]ii integratoare – Uniunea European`
[i NATO în asigurarea stabilit`]ii regionale [i globale. Sunt relevante, în acest sens,
prevederile declara]iei adoptate în urma summitului NATO de la Praga: “Transformarea
[i adaptarea NATO nu trebuie percepute ca amenin]`ri de nici o ]ar` sau organiza]ie,
ci, mai degrab`, ca o demonstra]ie a hot`rârii de a proteja popula]ia, teritoriul [i for]ele
proprii de orice atac armat”.

130
 MANAGEMENTUL RISCULUI
ÎN BAZINUL MÃRII NEGRE
Ing. Corneliu BALT~

O evaluare politico-strategic`, fie [i concis`, a Zonei Extinse a M`rii Negre ne duce

la concluzia c` elaborarea unor posibile ini]iative ale României pe tematica stabilit`]ii
[i securit`]ii în regiunea M`rii Negre are loc într-un mediu interna]ional care a suferit schimb`ri
esen]iale, mai ales în ultimul deceniu. Aceste schimb`ri impun o nou` abordare a problematicii
securit`]ii regionale, ]inând seama de cel pu]in dou` elemente definitorii: propulsarea
M`rii Negre în contextul unei conjuncturi interna]ionale cu evolu]ie rapid` în prim-planul
preocup`rilor strategice de interes global [i redefinirea spa]iului strategic al M`rii Negre
prin racordarea sa fireasc` la o regiune mai larg` (Asia Central` [i Orientul Mijlociu),
care tinde s` capete o nou` dinamic` prin transform`ri politice [i economice de amploare.
Prezentarea muta]iilor petrecute în regiune în ultimii ani, relevate succint \n continuare,
d` m`sura efortului necesar pentru punerea la punct a unor orient`ri politice fin nuan]ate,
pragmatice [i, în acela[i timp, principiale, în concordan]` cu interesele României pe termen
mediu [i lung.
Sfâr[itul “r`zboiului rece” a dus la extinderea rapid` într-un spa]iu geografic vast,
de[i în ritmuri [i cu performan]e diferite, a valorilor democra]iei pluraliste [i ale economiei
de pia]`, precum [i a institu]iilor menite s` dea via]` acestor valori. Factorul ideologic
în formele sale clasice a încetat s` mai fie mobilul confrunt`rilor de natur` strategic`.
Se revine la climatul intereselor de stat (sau ale unor grup`ri de state) promovate prin diferitele
instrumente ale puterii: politice, economice, financiare, tehnologice [i, nu în ultimul rând,
militare. Sistemul interna]ional de norme de drept [i institu]ii multilaterale cl`dit în urma
celui de-Al Doilea R`zboi Mondial s-a adaptat par]ial la noile realit`]i politice [i de putere,
fiind tot mai des înlocuit de formule ad-hoc a c`ror legitimitate abia urmeaz` s` fie consacrat`.
Extinderea NATO prin includerea României [i a Bulgariei plaseaz` ]`rile riverane
M`rii Negre într-o pozi]ie de paritate numeric` (trei la trei). Mai mult, implicarea nemijlocit`,
dar nu neap`rat explicit`, a NATO în Afganistan [i în Irak semnific` o deplasare considerabil`
spre est a sferei de opera]iuni a Alian]ei. Planurile de redislocare a bazelor SUA din Europa
de Vest constituie confirmarea acestei tendin]e. Succesul, înc` nu pe deplin con[tientizat,
al Parteneriatului pentru Pace sub egida NATO a avut un impact profund în întreaga regiune,
declan[ând un proces de reforme a for]elor armate [i a agen]iilor de siguran]` intern`.
Ca rezultat, s-a realizat consolidarea controlului politic civil, reformularea doctrinelor de ap`rare
[i însu[irea unor noi deprinderi de conlucrare interna]ional`, ceea ce nu-i deloc pu]in.
L`rgirea Uniunii Europene introduce un nou factor de natur` strategic` în regiune
prin includerea, în perspectiva actualului deceniu, a trei state riverane ale M`rii Negre în zona
de prosperitate a pie]ei unice [i în viitoarele aranjamente privind politica extern`, de securitate
[i ap`rare comun`. Recenta aprobare, de c`tre UE, a cadrului conceptual al rela]iilor

131
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
cu ]`rile vecine din Est, vizând, într-o prim` etap`, Federa]ia Rus`, Ucraina [i Republica Moldova
(]`ri participante la OCEMN), reprezint` un indiciu clar al interesului european crescând
fa]` de regiunea M`rii Negre, ca punte fireasc` spre sursele de energie vitale pentru Europa,
Asia Central` [i Orientul Mijlociu.
Preluarea, de c`tre Uniunea European`, a principalei responsabilit`]i în Balcani
prin Procesul de Stabilizare [i Asociere, deschizând perspectiva concret` a includerii statelor
din zon` prin procedeele de l`rgire, confer` o dimensiune nou` eforturilor de cristalizare
a politicii externe comune a UE, cu o substan]ial` component` de securitate subregional`.
Experien]a pozitiv` a acestui proces poate avea o relevan]` direct` [i poate sluji drept
model, cu adapt`rile de rigoare, în alte arii problematice, cum ar fi Caucazul de Sud.
Noul statut de parteneriat al Federa]iei Ruse [i, par]ial, al Ucrainei în rela]iile cu NATO,
UE [i SUA faciliteaz` abord`ri mai constructive într-un cadru multilateral al problemelor
ce au inciden]e directe asupra securit`]ii regionale, cum ar fi: combaterea amenin]`rilor
asimetrice sau neconven]ionale, anumite aspecte ale reformei organismului militar sau siguran]a
energetic`. În aceea[i schem` conjunctural` se angajeaz` [i posibilitatea real` a modific`rii,
prin l`rgirea cadrului de reglementare, a “conflictelor înghe]ate” din zon`, precum [i a celor
din Abhazia, Transnistria [i Nagorno-Karabah. De[i redus` ca pondere la statutul unei puteri
regionale, Federa]ia Rus` continu` s` joace un rol semnificativ în zon` atât prin exercitarea
unei influen]e directe, cât [i prin poten]ialul s`u de ac]iune în domeniul geopoliticii energiei.
Emergen]a Ucrainei, Georgiei [i a altor state rezultate din destr`marea fostei URSS, ca actori
statali, capabili s` articuleze [i s` promoveze interese proprii, reprezint`, de asemenea,
un element nou în configura]ia strategic` a regiunii.
Atmosfera politic` mai favorabil` în raporturile dintre Grecia [i Turcia reprezint`
deja un factor dinamizator al colabor`rii regionale [i este de natur` s` contribuie decisiv
la o solu]ionare rezonabil` a problemei Ciprului în leg`tur` cu accederea la Uniunea European`.
Persist` îns` unele incertitudini în leg`tur` cu men]inerea rolului strategic atribuit
pân` acum Turciei, în condi]iile în care SUA î[i opera]ionalizeaz` [i alte op]iuni.
Consecin]ele geopolitice [i strategice ale schimb`rii de regim din Irak vor fi, cu siguran]`,
profunde [i de durat`, cu ramifica]ii substan]iale [i în zona M`rii Negre. De[i specula]iile
asupra reconfigur`rii strategice regionale sunt înc` premature, dou` elemente sunt certe
[i trebuie luate în calcul în orice situa]ie. Primul indic` faptul c` prezen]a militar` [i politic`
a SUA [i a altor alia]i în Irak [i \n zona învecinat` va fi de durat`, iar al doilea element plaseaz`
opera]iunea irakian` ca fiind doar începutul unui proces de stabilizare prin redesenarea
politic` a unui spa]iu de securitate extins cuprinzând zonele Golfului, Asiei Centrale,
Levantului [i, cel pu]in, por]iunea de sud a bazinului M`rii Negre.
C`utarea unui nou echilibru în rela]iile transatlantice va continua s` fie, cel pu]in
pe termen scurt [i mediu, o preocupare constant` atât din partea Uniunii Europene,
cât [i din partea SUA. Calendarul l`rgirii UE [i agendele politice diferite ale principalilor
actori europeni vor face ca procesul de coagulare a politicii externe, de ap`rare [i securitate
comune [i, în consecin]`, de rea[ezare pe baze mai stabile [i predilecte a parteneriatului
transatlantic s` se prelungeasc`, probabil, pân` în anul 2007, cu toate c`, pe plan pur formal,
sunt posibile anumite progrese. Ritmul [i rezultatele calitative ale procesului de normalizare
în modernitate a situa]iei din Irak, cu urm`ri considerabile în sfera de interes vital a geopoliticii
energiei, vor influen]a efortul de clarificare politic` [i de articulare a coeziunii la nivel
european. În func]ie de evolu]ii, este de prev`zut ca regiunea extins` a M`rii Negre s` devin`
o prioritate a politicii europene.
132
 Securitate interna]ional`
Poten]ialul economic al Zonei Extinse a M`rii Negre este conturat, în prezent, la nivelul
semnifica]iei ca zon` de tranzit în circuitul economic dintre UE (l`rgit`) [i statele est-europene
învecinate [i ca racord necesar spre sursele, în special energetice, [i pie]ele în ascensiune
din Asia Central` [i Orientul Mijlociu. Structurile de colaborare subregionale existente
(OCEMN, formule trilaterale etc.) nu au dus înc` la articularea unor proiecte eficiente,
dar pot constitui vehicule utile pentru promovarea unor abord`ri multilaterale pe plan
economic, ca fundament al unor aranjamente viitoare de securitate prin cooperare.
Pe plan strict militar, situa]ia din bazinul M`rii Negre se caracterizeaz` printr-o relativ`
stabilitate. Importan]a strategic` a for]elor navale tinde s` se modifice în urma atenu`rii
rolului tradi]ional de ap`rare teritorial`, dobândind func]iile principale de combatere,
prin cooperare, a riscurilor asimetrice [i de proiec]ia for]ei în afara Zonei Extinse a M`rii Negre.
Poten]area previzibil` a colabor`rii multilaterale în bazinul Dun`rii ca magistral`
navigabil` transeuropean` poate contribui substan]ial la punerea în valoare a c`ilor de transport
maritime [i fluviale în întreaga zon` a M`rii Negre, inclusiv racordarea la bazinul M`rii Caspice
prin sistemul Volga-Don.

Gestionarea unor eventuale

situa]ii de criz` în zona Marea Neagr`–Caucaz
Evolu]ia rela]iei strategice Est-Vest [i deschiderea economic` promovat` de l`rgirea
Uniunii Europene [i a NATO impun clarificarea unui concept pentru grani]a de est a UE,
ca zon` de complementaritate cu statele neincluse deocamdat` în proiectul integr`rii.
Nominaliz`m statele din vecin`tatea direct`: Rusia, Belarus, Ucraina, Republica Moldova,
respectiv pe cele din vecin`tatea indirect`: Georgia, Armenia, Azerbaidjan, statele din Asia
Central`.
Obiectivele consolid`rii zonei de complementaritate estic` a viitoarei UE [i a spa]iului
euroatlantic ar putea fi: • consolidarea în continuare a strategiei de cooperare regional`
pe intervalul 2001-2006, care include toat` aria de est pân` în Asia Central`; • stabilirea
de strategii tip UE pentru Republica Moldova, Armenia [i Azerbaidjan; • constituirea
[i consolidarea re]elelor de infrastructur`, prin revigorarea programelor UE în domeniile
telecomunica]ii [i informatizare, transport (TRACECA), energie (INOGATE); • consolidarea
proiectelor regionale prin cuplarea proiectelor conexe PfP; • asimilarea celor mai bune
practici de cooperare transfrontalier` [i subregional`, experimentat` deja cu sprijinul Pactului
de Stabilitate; • sus]inerea unui program regional de protec]ie a mediului [i de dezvoltare
durabil` în regiunea circumscris` M`rii Negre; • extinderea zonelor cu oportunit`]i
de îmbun`t`]ire a cooper`rii spre Armenia, cu Georgia [i Azerbaidjan, [i spre Turcia
[i Israel, prin conexiunea Caucaz, dinspre Georgia.
Statele care vor deveni membre ale UE [i ale NATO trebuie s` î[i asume înc` de acum,
deopotriv` cu statele membre [i cu statele din spa]iul estic complementar, proiectele [i direc]iile
de ac]iune stabilite prin acordurile de parteneriat, inclusiv pe cele din cadrul strategiilor UE
cu Ucraina [i Federa]ia Rus`. Definirea unei strategii similare a UE pentru cooperarea
cu Georgia este un prim suport concret, care poate fi dedicat înt`ririi statalit`]ii [i stabilit`]ii
acestei republici.
Din perspectiva iminentului statut al României ca membr` deopotriv` a UE [i a NATO,
pozi]ia sa geostrategic` [i rela]iile deschise de cooperare cu ]`rile din aceast` regiune
duc la stabilirea unei strategii care include ca priorit`]i imediate: sprijinirea proceselor
133
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
de consolidare a bunei guvern`ri; sprijinirea dezvolt`rii de administra]ii eficiente în domeniul
frontierelor; eliminarea barierelor comerciale [i consolidarea rela]iilor intraregionale
de comer] liber; abordarea problemelor legate de minorit`]i [i de dispute teritoriale,
pe baza angajamentelor na]ionale asumate.
Consider`m necesar` concertarea efortului interna]ional pentru a concretiza o ofert`
politic` [i economic` pentru statele din zona Marea Neagr`-Caucaz sub forma unui Pact
Regional de Stabilizare [i Dezvoltare. O astfel de ini]iativ` poate întregi în perspectiv`
o linie de experien]` complementar`, de succes, cu mecanisme similare Pactului de Stabilitate
pentru Europa de Sud-Est sau inspirate de acesta, inclusiv pe modelul proiectului
româno-austriac, deja omologat, al cooper`rii dun`rene. Structura neinstitu]ionalizat`,
flexibil`, ca [i orientarea pe un set de priorit`]i fezabile pe termen scurt [i mediu, pot duce
la coagularea identit`]ii de stabilitate [i securitate democratic` de care are nevoie aria
Marea Neagr`-Caucaz.
Dezvoltarea comer]ului va reprezenta, în continuare, un factor primordial de convergen]`
integratoare. Obiectivele urm`rite sunt accelerarea preg`tirii pentru statutul de economie
de pia]` func]ional`, încurajarea zonelor de liber schimb, clarificarea statutului coridoarelor
energetice est-vest [i cre[terea securit`]ii acestor trasee energetice. Sectorul privat reprezint`
principala constituent` care sprijin` evolu]ia acestor state în direc]ia european`.
Consolidarea institu]iilor democratice [i buna guvernare alc`tuiesc un pilon esen]ial
al zonei de complementaritate european` est-vest. Ac]iunea în acest domeniu vizeaz`
asisten]a de consolidare a proceselor electorale, a cadrului legal [i juridic, a capacit`]ilor
[i autorit`]ii administrative.
Obiectivul înt`ririi sistemelor de administrare a frontierelor este parte a europeniz`rii
rela]iei strategice est-vest. Împreun` cu dezvoltarea cooper`rii între comunit`]ile locale
din zonele de grani]`, apropierea abord`rilor practice pe acest domeniu serve[te intereselor
vitale ale tuturor categoriilor de parteneri, atât celor ale UE, legate de emigra]ia ilegal`,
de candidaturile la UE ale statelor din actualul val , cât [i obiectivelor de securitate ale statelor
din aria r`s`ritean` a M`rii Negre [i Caucazului.
Ziua de 11 septembrie 2001 a amplificat dramatic importan]a strategic` a zonei
M`rii Negre-Caucaz. }`rile din regiune nu pot fi l`sate singure în confruntarea cu amenin]`ri
la adresa securit`]ii acestora. În aria BSC se impun a fi consolidate obiective clare de securitate,
dup` cum urmeaz`: realizarea unei coali]ii strategice a statelor BSC, pentru contracararea
noilor amenin]`ri, începând cu terorismul; identificarea de solu]ii regionale pentru anihilarea
sursei crimei organizate, ac]iuni armate necontrolate [i poten]iale surse de activit`]i teroriste;
încurajarea dialogului de securitate între institu]iile guvernamentale [i actorii neguvernamentali
din ]`rile din aria BSC; extinderea schimbului de informa]ii [i a cooper`rii informative
în domeniul ap`r`rii; sprijinirea dezvolt`rii unui sistem regional de protec]ie a liniilor
de comunica]ii, precum [i a coridoarelor strategice de tranzit energetic în aria BSC;
intensificarea cooper`rii în domeniile managementului crizelor, r`spunsului la situa]iile
de urgen]` civile [i al aspectelor de protec]ie a mediului; îmbun`t`]irea rela]iilor civili-militar
[i dezvoltarea mecanismelor de control democratic al for]elor armate.
Sunt identificate [i prezentate, astfel, patru direc]ii de ac]iune, care redau o nou` dinamic`
asigur`rii securit`]ii ]`rilor din aria M`rii Negre-Caucaz, [i anume:
Y Restructurarea for]elor militare, înt`rirea controlului civil asupra for]elor armate,
cooperarea cu sectorul neguvernamental din domeniul securit`]ii [i atragerea
134
 Securitate interna]ional`
acestuia în formularea politicilor de securitate [i proiecte prioritare, cum ar fi consoli-
darea rolului strategic al liniei de transport la Marea Neagr`, între Constan]a
[i Batumi, pentru tranzitul de echipament c`tre Georgia [i demararea unui proiect
caucazian în domeniul demin`rii (cu accent special pe Georgia [i Armenia).
Y Consolidarea [i completarea m`surilor de cre[tere a încrederii specifice acestei zone,
inclusiv prin formule de cooperare militar` regional` (la Marea Neagr`). Proiecte
prioritare identificate ar fi: agregarea unei mase critice politice prin contribu]ia
direct` la valorile euroatlantice a Turciei, Greciei, României, Israelului [i Georgiei,
sus]inute de SUA; transferul de expertiz` în cooperare regional` între zona de sud-est
[i zona M`rii Negre-Caucaz; evaluarea posibilei integr`ri a proiectelor de cooperare
pe tematica din BLACKSEAFOR; ini]ierea dialogului pe teme de securitate între ]`rile
situate pe culoarul Marea Neagr`-Marea Baltic`.
Y Combaterea amenin]`rilor asimetrice prin înt`rirea capacit`]ilor de reac]ie [i cuplarea
acestora la obiectivele de securitate comun` din spa]iul euroatlantic. Proiecte
prioritare ar putea fi: promovarea centrului SECI în regiunea Marea Neagr`-Caucaz,
cu extensie asupra controlului la frontiere, opera]iuni comune ale v`milor, patrulare
maritim` în echipe mixte multina]ionale, securizarea coridoarelor energetice,
urgen]e civile etc.; sus]inerea ini]iativei Georgiei privind crearea unui centru
antiterorism la Tbilisi, la care s` contribuie [i ora[ul Bucure[ti; cooperare regional`
pentru combaterea terorismului [i a criminalit`]ii transfrontaliere în regiunea
M`rii Negre-Caucaz-Asia Central`; acord de cooperare pentru combaterea sp`l`rii
banilor [i a fraudelor fiscale.
Y Asigurarea complementarit`]ii cu ini]iativele de securitate ale UE, în primul rând
fa]` de amenin]`rile conexe: imigra]ie ilegal`, trafic de carne vie, crim` organizat`.
Proiecte prioritare: elaborarea unei conven]ii pentru evaluarea riscurilor, amenin]`rilor
neconven]ionale [i a m`surilor de contracarare; promovarea unui centru model
pentru zona BSC \n scopul stimul`rii [i urm`ririi proiectelor dedicate de partenerii
occidentali pentru ]`rile din Est.
Interesul României asupra a ceea ce se întâmpl` cu Transnistria, canalul Bâstroe [i situa]ia
din Insula {erpilor, considerate surse de instabilitate la nivel regional, este justificat.
Situa]ia prezent` la Kiev cre[te gradul de instabilitate al zonei, deja ridicat prin ac]iunile
Ucrainei din Delta Dun`rii [i Insula {erpilor sau de Republica Moldova [i zona M`rii Negre,
teme care au constituit subiecte importante în cadrul sesiunii de comunic`ri organizat`
de c`tre Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate din cadrul Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale.
Speciali[tii militari au început s` acorde o importan]` deosebit` amenin]`rilor
[i provoc`rilor la adresa securit`]ii în zona Balcanilor [i \n Bazinul M`rii Negre, considerate
a fi în cre[tere. Num`rul ]`rilor aliate a crescut de la unu la trei, lungimea litoralului spa]iului
euroatlantic a crescut cu 14%, posibilitatea folosirii unuia dintre cele mai mari porturi maritime
comerciale din Europa – Constan]a reprezint` câteva dintre rezultatele de ordin cantitativ
ale extinderii Alian]ei Nord-Atlantice, la care pot fi ad`ugate un num`r însemnat de efective,
tehnic` de lupt`, precum [i baze aeriene [i navale pe care for]ele NATO le pot folosi
în opera]iile pe care le desf`[oar`. În ciuda efectelor pozitive pe care le are extinderea
Alian]ei, se poate identifica o u[oar` “crispare” în rela]iile cu celelalte ]`ri din bazinul
M`rii Negre. În prezent, în afara celor trei ]`ri membre ale NATO – Bulgaria, România
135
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
[i Turcia, în regiune exist` o singur` ]ar` membr` a PfP – Georgia [i dou` ]`ri
care au aranjamente de cooperare speciale cu NATO – Rusia [i Ucraina, ceea ce nu reprezint`
un factor de natur` s` faciliteze dezvoltarea cooper`rii. De[i, la o prima vedere, bazinul
M`rii Negre este o zon` mult mai stabil` [i mai sigur` decât în trecut [i f`r` a contesta
progresele importante f`cute în domeniul securit`]ii [i stabilit`]ii regionale, exist` o serie
de factori care, dac` nu sunt analiza]i [i controla]i, pot provoca conflicte acute între statele
riverane sau între diferite comunit`]i, ce vor genera dezechilibre majore în regiune.
Se consider` c` aspectele de ordin economic reprezint` o surs` de instabilitate
în regiunea Platoului continental al M`rii Negre. Acesta este bogat în resurse naturale,
îndeosebi \n hidrocarburi [i pe[te [i este oarecum neuniform, acesta fiind foarte întins
în nord-est [i vest [i redus în sud [i est. Animozit`]ile create de aceast` reparti]ie diferen]iat`
a resurselor sunt accentuate de inexisten]a anumitor acorduri bilaterale între ]`rile riverane,
care s` reglementeze cu claritate delimitarea platoului continental [i a zonelor economice
exclusive. În acest context se înscriu demersurile, exagerate [i uneori ilare, ale Ucrainei
de a demonstra c` pe Insula {erpilor exist` activitate social` normal`, ceea ce ar conferi
dreptul insulei la platou continental [i zona economic` exclusiv`, evident, în detrimentul
României. Invocând acelea[i argumente de ordin economic [i contrar Tratatului
privind regimul frontierei de stat încheiat cu România, Ucraina a executat lucr`rile
de amenajare pentru naviga]ie a canalului Bâstroe [i a bra]ului Chilia, cu implica]ii nefaste
asupra ecosistemului Deltei Dun`rii. Aceasta demonstreaz` un alt aspect caracteristic zonei,
cu implica]ii în instabilitatea regional`, [i anume protec]ia sau, mai corect spus, lipsa
de protec]ie a mediului înconjur`tor, care are ca principal` form` de manifestare exploatarea
f`r` discern`mânt a resurselor naturale, pe fondul lipsei sau al neaplic`rii legisla]iei în domeniu.
Poate cea mai importanta “miz`” economic` ce afecteaz` regiunea o constituie z`c`mintele
de hidrocarburi din Marea Caspic`. Se estimeaz` c` din Marea Caspic` se va extrage 25% din canti-
tatea total` de petrol ob]inut de ]`rile nemembre OPEC, iar datorit` proximit`]ii sale,
Marea Neagr` devine deosebit de important`, fiind considerat` o rut` posibil` pentru transportul
petrolului [i al gazelor naturale. Existen]a unor companii petroliere, în majoritatea lor
din vest, la limita de est a M`rii Negre este un indiciu al interesului pe care Vestul îl acord`
accesului la Marea Caspic`, prin Marea Neagr`. Este evident c` ceea ce se întâmpl`
în regiunea M`rii Negre [i în vecin`tate afecteaz` interesele Vestului.
Posibilitatea transferului de petrol [i de gaze naturale din zonele de extrac]ie
c`tre cele industrializate din Europa determin` speran]e [i certitudini pentru cre[tere
economic` [i prosperitate în regiune, precum [i convingerea c` cel care va asigura trecerea
conductelor pe teritoriul s`u î[i va spori influen]a nu numai în regiune, dar [i pe plan global.
Acest aspect are implica]ii deosebite asupra stabilit`]ii în regiune. Rivalitatea generat`
de controlul resurselor energetice din bazinul M`rii Caspice, itinerarele magistralelor
de transport peste sau împrejurul M`rii Negre, interac]iunea cu numeroasele conflicte
în Caucazul de Sud, precum [i implicarea interna]ional` în aceste conflicte confer` regiunii
nu numai un interes deosebit, dar [i un poten]ial ridicat de instabilitate regional` [i global`.
Se poate considera c` terorismul, crima organizat`, imigrarea ilegal` [i corup]ia sunt fenomene
care cu greu pot fi abordate separat [i care, în aceast` regiune, îndeosebi ca urmare a amplorii
formelor de manifestare [i a efectelor asupra societ`]ii, constituie surse majore de instabilitate.
Având ramifica]ii în toate domeniile vie]ii sociale, acestea duc la paralizarea dezvolt`rii normale
a societ`]ii, precum [i la transmiterea acestor mentalit`]i [i comportamente genera]iilor viitoare.

136
 ROLUL PARLAMENTULUI ROMÂNIEI
ÎN PROMOVAREA SI, MATERIALIZAREA
SECURITÃTII
, NATIONALE
,
Constantin MONAC

E
venimentele de la sfâr[itul anului 1989, ce au marcat pr`bu[irea regimurilor
comuniste [i c`derea “cortinei de fier”, urmate de evolu]ii rapide [i, de multe ori
surpriz`, ale situa]iei politico-strategice în centrul [i estul Europei, au generat
un proces de ampl` redefinire a raporturilor interna]ionale cu implica]ii directe, profunde
asupra securit`]ii statale (na]ionale).

Conceptul de “securitate nationalã”.

,
Strategia securitãtii
, nationale
,
În prezent, statele sunt din ce în ce mai preocupate de securitatea lor na]ional`.
}`rile cu democra]ii avansate, precum [i ]`rile foste membre ale Tratatului de la Var[ovia,
unele state rezultate din fosta URSS sau din fosta Iugoslavie, v`zându-se într-un “vid
de securitate”, au adoptat, la nivelul parlamentului, al pre[edin]iei republicii ori la alte niveluri
de conducere statal`, documente programatice privind securitatea na]ional`. Ultimul document
al SUA privind concep]ia de securitate na]ional` a fost adoptat în prim`vara anului 1997.
Germania, Fran]a [i Marea Britanie au adoptat, în 1994, a[a-numitele “C`r]i Albe”
care, spre deosebire de cele de dinainte de 1989, se refer` la o problematic` mult mai larg`
decât cea a ap`r`rii militare. Securitatea na]ional` a devenit, astfel, principala obliga]ie
a fiec`rui stat. Al`turi de suveranitate, decurgând din suveranitate [i subsumându-se acesteia,
securitatea na]ional` este, totodat`, valoare na]ional` suprem` în cadrul unui stat.
Din definirea, de c`tre diverse state, a conceptului, rezult` un numitor comun, [i anume
c` securitatea na]ional` are ca finalitate ap`rarea [i promovarea unor interese [i valori
[i, în acest sens, trebuie create acele condi]ii interne [i externe favorabile pentru a putea
reduce la minimum riscurile, pericolele [i amenin]`rile la adresa lor.
În literatura de specialitate din ]ara noastr`, securitatea na]ional` este prezentat`
ca fiind rezultatul ac]iunii permanente [i concrete, executate în timp de pace, într-o concep]ie
unitar`, în domeniul politic, diplomatic, economic, militar [i în alte sectoare, pe plan extern
[i intern, prin care un stat, în raport cu alte state sau comunit`]i de state [i cu propria
na]iune, î[i creeaz` [i \[i men]ine starea optim` de exercitare neîngr`dit` (la ad`post
de poten]ialele pericole) a independen]ei [i suveranit`]ii na]ionale, a integrit`]ii teritoriale,
a ordinii constitu]ionale [i de afirmare a sistemului propriu de valori. Sintetic, securitatea na]ional`
137
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
se poate defini ca o stare de fapt pe care fiecare na]iune tinde s` [i-o ating`, s` [i-o asigure
prin dimensiunile din domeniile ap`r`rii na]ionale, siguran]ei, ordinii [i lini[tii publice, dar la care
concur` o multitudine de factori ce ac]ioneaz`, practic, în toate domeniile societale. Ca atare,
securitatea este un proces vast, complex, continuu, o combina]ie între na]ional [i interna]ional,
între trecut, prezent [i viitor.
Securitatea na]ional` este, totodat`, un concept integrator, ea subsumeaz` [i înglobeaz`,
la rându-i, alte concepte de mare valoare na]ional`: ap`rarea, ordinea public` [i siguran]a.
Prezentarea, chiar [i succint`, a acestor coordonate ale securit`]ii na]ionale r`spunde
întreb`rii: De ce Parlamentul României consider` securitatea ca prioritate na]ional` ?
Este foarte limpede faptul c` institu]ia fundamental` a statului – Parlamentul – nu-[i poate
îndeplini rolul în societate, acela de exponent al suveranit`]ii na]ionale, nu poate elabora
cele mai bune legi, nu poate realiza ap`rarea ]`rii, nu poate edifica o anumit` ordine de drept,
o real` democra]ie constitu]ional` [i nu este în m`sur` s` garanteze drepturile [i libert`]ile
cet`]ene[ti fundamentale decât într-un cadru de deplin` securitate na]ional`.
Securitatea na]ional` se realizeaz` prin cunoa[terea, prevenirea [i înl`turarea amenin]`rilor
interne [i externe ce pot aduce atingere valorilor democratice, fundamentale ale statului
de drept, în deplin` conformitate cu legile statului în vigoare, cu obliga]iile asumate de c`tre
stat prin conven]iile [i tratatele interna]ionale referitoare la drepturile omului la care este parte
iar, în toate acestea, Institu]ia Parlamentar` are o implicare major`.
Realizarea [i men]inerea unui mediu de securitate presupun, necondi]ionat, elaborarea
[i aplicarea unor strategii de securitate din partea tuturor celor implica]i, în cadrul c`rora
strategiile militare au un loc bine definit. Strategia securit`]ii na]ionale1 este definit` ca arta
[i [tiin]a dezvolt`rii [i a folosirii resurselor politice, economice, diplomatice, psihologice,
informa]ionale, sociale [i militare, pe timp de pace [i de r`zboi, pentru sus]inerea la maximum
a politicilor na]ionale, iar în caz de r`zboi, pentru amplificarea condi]iilor posibile [i favorabile
ob]inerii victoriei.
La nivel de stat, înf`ptuirea acestui deziderat a implicat elaborarea documentului
programatic Strategia de securitate na]ional` – ca act fundamental al unei na]ii, derivat
din Constitu]ie [i, totodat`, o consecin]` direct` a obliga]iilor constitu]ionale, document
aprobat, dup` cum cunoa[tem, de c`tre Parlamentul ]`rii, la 18 decembrie 2001.
Prin implicarea [i efortul Camerelor Parlamentului în [edin]` comun`, Strategia
de securitate na]ional` este, pentru acest domeniu de importan]` major` pentru ]ar`, expresia
politic` [i de reglementare cea mai înalt` a statului român, instrumentul de fundamentare
[i orientare a ac]iunilor din întreg sistemul componentelor securit`]ii na]ionale [i, totodat`,
rezultatul unui act important de suveranitate na]ional`.
Elaborat`, a[adar, în strict` conformitate cu prevederile constitu]ionale [i ale legii
în materie, precum [i cu nevoile concrete curente [i de perspectiv` ale României în domeniu,
prezenta Strategie de securitate asigur`, în mod necesar, continuitatea conferit` de bogata
activitate legislativ` anterioar` [i de abordarea succesiv`, de c`tre documentele similare
precedente, a problematicii securit`]ii na]ionale a statului român. S-a valorificat, astfel, experien]a

1
A se vedea colonel Constantin Monac, Considera]ii privind securitatea na]ional` din perspectiva
evolu]iei unor riscuri, pericole, amenin]`ri [i posibile agresiuni la adresa României, în Anuarul Institutului
pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`, 1998, Bucure[ti, Editura Militar`, p. 40.

138
 Securitate interna]ional`
din ultimii ani, asigurându-se, totodat`, [i coeren]a necesar` cu documentele specifice
adoptate anterior, cu complexitatea [i diversitatea aspectelor care au c`p`tat relevan]`
în domeniul pe care-l analiz`m [i în cadrul c`rora lupta împotriva terorismului, mai ales
dup` 11 septembrie 2001, a c`p`tat o dimensiune major`. Desigur, strategia de securitate
are conota]ii deosebite în ceea ce prive[te [i perspectiva asupra derul`rii programelor
pentru integrarea României în Alian]a Nord-Atlantic` [i în Uniunea European`.
Abordarea mai larg`, printr-o temeinic` analiz` [i dezbatere parlamentar`, a problematicii
securit`]ii na]ionale a devenit posibil` în condi]iile actuale [i prin identificarea unor noi resurse
interne de securitate, care au rezultat din corelarea mai atent` [i punerea în valoare
a tuturor dimensiunilor – politic`, economic`, financiar`, militar`, diplomatic`, civic`, social`,
ecologic` etc. – ale st`rii de securitate.
Prin urmare, pe lâng` elementele de continuitate [i cele oarecum tradi]ionale
ale domeniului, caracteristica noii Strategii de securitate na]ional` const` în faptul c` România
nu mai abordeaz` modelul propriu de securitate printr-o viziune strict tehnicist` a problematicii
securit`]ii, cu un con]inut schematizat, care s` includ` o organizare rigid` [i o atitudine
ermetic`, strict` a institu]iilor [i competen]elor în acest domeniu. Se eviden]iaz` faptul
c` r`spunderea fundamental` pentru securitatea ]`rii o poart` Parlamentul, pre[edintele,
Guvernul, celelalte institu]ii ale statului – potrivit prerogativelor constitu]ionale ale fiec`reia.
Dar, complexitatea aspectelor ce influen]eaz` acest domeniu impune ca, în sistemul
securit`]ii na]ionale – care reprezint` instrumentul prin care se opera]ioneaz` Strategia
de securitate – s` fie atrase structuri civice, neguvernamentale, academice [i comerciale,
care de]in tehnologii [i informa]ii conexe cu securitatea na]ional` [i care pot contribui
la formarea [i echilibrul mediului intern – economic, social, civil [i militar. Iar acest fapt
impune, desigur, o implicare major` [i profund` a Institu]iei Parlamentare.

Implicarea structurilor parlamentare

în realizarea securitãtii
, nationale
,
Biroul permanent Birourile permanente reprezint` organismele de conducere
ale celor dou` Corpuri legislative – Senatul [i Camera Deputa]ilor. Din ele fac parte pre[edintele
Camerei respective, ales pe întreaga durat` a legislaturii, [i un num`r de vicepre[edin]i,
secretari [i chestori stabili]i prin Regulamentul de func]ionare al Camerei respective,
ace[tia fiind ale[i la începutul fiec`rei sesiuni2.
Ca organ intern de lucru ales, Biroul permanent reprezint` toate for]ele politice ce fac parte
din aceast` Camer`, reprezentate în mod propor]ional, în func]ie de num`rul mandatelor
de parlamentar ob]inute [i validate.
Privind temeiul juridic al constituirii Birourilor permanente, trebuie precizat faptul c`,
în Art. 64 alin.(2) din Constitu]ie, se stipuleaz`: “Fiecare Camer` î[i alege un Birou
permanent (…)”, legea fundamental` stabilind [i principalele reguli în acest domeniu3.

2
Regulamentul Senatului – Art. 22 alin.(2) prevede, pentru aceast` Camer`, 4 vicepre[edin]i, 4 secretari
[i 2 chestori.
3
A se vedea Constitu]ia României, Bucure[ti, 2003, Art. 64 alin.(2).

139
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Biroul permanent, ca organ de conducere, are multiple [i complexe atribu]ii, de maxim`
importan]` pentru buna func]ionare a Camerei [i pentru exercitarea puterii legislative în stat.
Pe domeniul securit`]ii na]ionale, Biroul permanent prime[te, prin Secretariatul general,
proiectele de legi [i propunerile legislative pe acest segment, sesizeaz` Comisia pentru Ap`rare,
Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional` [i, dup` caz, alte comisii permanente cu implicare
de specialitate, în vederea întocmirii rapoartelor [i a avizelor necesare derul`rii procedeelor
parlamentare, precizând, totodat`, termene de lucru. Ulterior, dup` întocmirea rapoartelor
[i avizelor, tot Biroul permanent înscrie proiectele [i propunerile respective pe ordinea de zi
a [edin]elor în plen ale Camerei.
De asemenea, pe segmentul securit`]ii na]ionale, anumite probleme de deosebit`
importan]` se dezbat în cadrul Birourilor permanente ale celor dou` Camere ale Parlamentului,
în [edin]a comun` a acestora [i, apoi, se înscriu pe ordinea de zi a [edin]elor comune
ale Camerelor, care, numai în aceast` formul`, pot s` decid` asupra4: declar`rii st`rii
de urgen]`, a st`rii de asediu, a mobiliz`rii par]iale sau generale, a st`rii de r`zboi de c`tre
pre[edintele României; con]inutului rapoartelor Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii;
numirii, la propunerea pre[edintelui României, a directorilor serviciilor de informa]ii
[i a exercit`rii controlului activit`]ii asupra acestor servicii; suspend`rii sau încet`rii
ostilit`]ilor militare; solicit`rilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sau ale Ministerului
Administra]iei [i Internelor privind scoaterea în afara grani]elor na]ionale a unor efective
militare pentru participarea la exerci]ii [i ac]iuni comune în cadrul NATO sau la opera]ii
de men]inere a p`cii sub egida ONU.
Tot Birourile permanente în [edin]` comun` sunt acelea care organizeaz` rela]iile
parlamentare externe ale Comisiilor cu atribu]ii pe domeniul securit`]ii na]ionale, stabilind
inclusiv componen]a nominal` a delega]iilor.
De asemenea, Biroul permanent aprob`, la propunerea Secretarului general, Regulamentul
privind accesul, paza, ordinea [i securitatea în localul Camerei5, coordoneaz` [i aprob`
activitatea pe linia protec]iei informa]iilor clasificate etc.

Grupurile parlamentare Ioan Muraru [i Mihai Constantinescu, în lucrarea “Drept

parlamentar românesc”, consider` grupurile parlamentare ca fiind “structuri organizatorice”
întemeiate pe “afinit`]i politice”: “Rezultând din reunirea voluntar` a parlamentarilor,
crearea grupurilor parlamentare constituie o facultate, nu o obliga]ie, dar, având în vedere
rolul politic [i cel regulamentar al grupului, parlamentarul ce nu apar]ine nici unui grup,
prin însu[i acest fapt, este, de regul`, marginalizat”6.
Într-un raport prezentat în cadrul Asocia]iei Secretarilor Generali ai Parlamentelor,
Louis Madureira, analizând r`spunsurile la un chestionar transmis tuturor Parlamentelor
membre ale Uniunii Interparlamentare, releva faptul c` nu exist` o defini]ie unanim
acceptat` a grupurilor parlamentare, aceast` problem` constituind obiectul unor reflec]ii
[i al unor controverse7.

4
Ibidem, Art. 65 alin.(2).
5
A se vedea Regulamentul privind accesul, ordinea, securitatea [i serviciul de permanen]` în Senat,
aprobat prin Hot`rârea Biroului permanent al Senatului nr. 4 din 20 februarie 2002.
6
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc, Bucure[ti, Editura ACTAMI, 1999, p. 111.
7
Louis Medureira, Les statut des groupes parlementairs. Rapport a le Réunion des Sécrétaires généraux
des parlements, Bucure[ti, 1995, p. 7.
140
 Securitate interna]ional`
Grupurile politice sunt prezente în via]a parlamentar`, dar exist` deosebiri de la un sistem
constitu]ional la altul. Astfel, în unele ]`ri, precum Bahamas, Iordania, Monaco, Mauru,
Tunisia, existen]a partidelor politice nu este oficial recunoscut` în Parlament. În alte ]`ri,
grupurile parlamentare sunt considerate organisme politice (Spania, Portugalia), în timp
ce în ]`ri precum Fran]a, Italia, Germania, Belgia, ele constituie organisme parlamentare,
iar o serie de ]`ri le atribuie caracter mixt, recunoscându-le calitatea lor de a fi în acela[i timp
organisme politice [i organisme parlamentare (Canada, Grecia, Elve]ia, Norvegia, Islanda, Slovenia)8.
Nici natura juridic` a grupurilor parlamentare nu este suficient de clar`, deoarece,
în unele ]`ri, ele sunt considerate asocia]ii de drept public (Spania, Elve]ia, Polonia, Canada,
Senegal [i Grecia), în timp ce în altele sunt estimate a fi asocia]ii de drept privat (Fran]a,
Macedonia, Olanda, Noua Zeeland` etc.). Brazilia [i Marea Britanie nu recunosc personalitatea
juridic` a grupurilor parlamentare9.
Grupurile parlamentare, independent de situa]ie, dispun de propria lor autonomie de orga-
nizare [i func]ionare. În cele mai multe state, ele beneficiaz` de aloca]ii [i de condi]ii logistice.
Cu referire la func]iile [i prerogativele grupurilor parlamentare, trebuie specificat
c`, în unele state, ele au dreptul de a prezenta propuneri legislative (Germania, Spania,
Irlanda, Portugalia, Mali, Senegal, Elve]ia). În schimb, în Fran]a [i Marea Britanie, grupurile
parlamentare nu au posibilitatea de a prezenta propuneri legislative, ci numai parlamentarii
care fac parte din acestea, în mod individual.
Majoritatea parlamentelor recunosc deputa]ilor [i senatorilor dreptul de a adresa întreb`ri
[i interpel`ri, de a participa la mo]iuni de cenzur`, punând în discu]ie responsabilitatea
politic` a unor guverne. În Portugalia, Art. 183 al Constitu]iei recunoa[te grupului parlamentar
dreptul de a prezenta mo]iuni, solicitând demiterea guvernului. Acela[i drept este prev`zut
[i în Slovenia, cu condi]ia ca mo]iunea s` întruneasc` semn`turile a 10 deputa]i membri
ai grupului. Alte parlamente sunt mai reticente în ceea ce prive[te dreptul grupurilor
parlamentare de a pune în discu]ie responsabilitatea politic` a guvernului10.
În Germania, grupurile parlamentare se bucur` nu numai de dreptul de ini]iativ` legislativ`,
dar [i de acela de a propune modific`ri constitu]ionale.
Este de notat, de asemenea, c`, în majoritatea statelor, participarea la un anumit grup
parlamentar este voluntar`, existând pentru deputa]ii sau senatorii în cauz` posibilitatea
de a se retrage ulterior din grup [i de a deveni parlamentari independen]i.
În temeiul Art. 64 alin.(3) din Constitu]ia României, “Deputa]ii [i senatorii se pot organiza
în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiec`rei Camere”. Spre exemplu, Regulamentul
Senatului prevede c` pot face parte din grupurile parlamentare senatorii care au fost ale[i
pe listele aceluia[i partid sau ale aceleia[i forma]iuni politice, iar pentru constituirea unui grup
parlamentar, la Senat, este necesar un num`r de cel pu]in [apte senatori. Senatorii ale[i
pe listele aceluia[i partid sau ale aceleia[i forma]iuni politice nu pot constitui decât un singur
grup parlamentar11.

8
A se vedea Victor Duculescu, Constan]a C`linoiu, Georgeta Duculescu, Tratat de teorie [i practic`
parlamentar`, vol. I, Bucure[ti, Editura “Lumina Lex”, 2001, p. 226.
9
Ibidem.
10
Ibidem, p. 227.
11
A se vedea Regulamentul Senatului, Art.15-21.

141
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Regulamentele Camerelor con]in, totodat`, prevederi detaliate legate de rolul grupurilor
parlamentare în alegerea Biroului permanent, stabilirea componen]ei comisiilor parlamentare,
modificarea acestora, dreptul grupurilor parlamentare de a prezenta amendamente, rolul
grupurilor parlamentare în cadrul procedurii de urgen]`, prerogativele acestora la stabilirea
ordinii de zi a [edin]elor [.a.12.
În grupurile parlamentare se stabile[te pozi]ia, punctul comun de vedere al parlamentarilor
care \l compun cu privire la o problem` sau alta, pus` în dezbaterea plenului Camerei.
De regul`, acesta este un punct de vedere cu con]inut politic [i decurge din pozi]ia partidului
din care fac parte parlamentarii respectivi. Aici se stabile[te adesea, anterior, votul pe care
[i-l vor exprima în plenul Camerei. Nu de pu]ine ori, pe timpul dezbaterilor în plenul Senatului
sau al Camerei Deputa]ilor, membrii unui grup parlamentar solicit` suspendarea dezbaterilor
pentru retragerea grupului în vederea consult`rii [i a stabilirii pozi]iei acestuia cu privire
la votul ce urmeaz`.
În ceea ce prive[te legiferarea, în general, dar [i cea referitoare la securitatea na]ional`,
aceasta poate fi mult influen]at` de pozi]ia unui grup parlamentar în problema supus`
procedeelor legislative. Pozi]ia unui partid în problemele securit`]ii na]ionale se materializeaz`
în legisla]ia corespunz`toare prin grupul parlamentar care asigur` reprezentativitatea
forma]iunii respective în Parlament.
Adesea, controlul parlamentar în domeniul institu]iilor securit`]ii na]ionale, m`surile
întreprinse în acest segment social, deciziile importante ale Parlamentului rezultate din prevederile
constitu]ionale cu privire la ap`rarea, ordinea public` [i siguran]a na]ional` pot fi ini]iative
[i pot reprezenta chiar decizii preliminare ale grupurilor parlamentare. Desigur, toate acestea
depind de reprezentativitatea grupului parlamentar respectiv în cadrul fiec`rei Camere
a Parlamentului. Dac` reprezentarea este majoritar`, atunci [i influen]a este hot`râtoare.
Îns`, ca rezultat al pluralismului politic, în Parlamentul României se identific` majoritatea
parlamentar` (care sus]ine guvernul) [i opozi]ia sau minoritatea parlamentar`. Aceast` schem`
parlamentar` oblig` toate tendin]ele parlamentare [i partidele politice s` se alinieze
pe dou` “fronturi”. În mod firesc, majoritatea are un rol deosebit, deseori decisiv în func]ia
deliberativ` a parlamentului. Un sistem democratic [i elastic permite îns` reflectarea
în deciziile parlamentare [i a celorlalte tendin]e care nu sunt majoritare, dar care pot avea
o asemenea perspectiv`. De aceea, opozi]ia, care poate fi majoritatea de mâine, ocup` un loc
oficial în cadrul institu]iilor politice [i deci [i a parlamentului.
În ceea ce prive[te dezbaterile [i acordarea votului pe probleme din domeniul ap`r`rii,
ordinii publice [i siguran]ei na]ionale, în Parlamentul României am asistat, adesea, la situa]ii
de “consens na]ional”, în care atât majoritatea parlamentar`, cât [i opozi]ia au avut puncte
de vedere comune. Printre altele, ca exemplu edificator în acest sens este adoptarea,
în anul 2004, a Legii pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord.
Consider`m acest fapt ca având o conota]ie deosebit`, aceea de suprema]ie a interesului
na]ional [i de unitate deplin` în fa]a acestei suprema]ii.

Comisiile parlamentare Comisiile parlamentare13 sunt organe de lucru constituite

pentru preg`tirea activit`]ii de legiferare, precum [i pentru realizarea func]iei de control
parlamentar.
12
Ibidem.
13
A se vedea Regulamentul Senatului, Art. 34-51.

142
 Securitate interna]ional`
Dup` cum subliniaz` autorii francezi Pierre Avril [i Jean Gicquel, comisiile parlamentare
reprezint` “forma]iuni interioare” ale parlamentelor. Ele “informeaz`, raporteaz` [i propun,
pentru a ajuta decizia, dar aceasta apar]ine Adun`rii”14. Ele ocup`, desigur, un loc
foarte important în activitatea tuturor parlamentelor din lume.
Într-o monografie consacrat` Senatului francez se aduc urm`toarele preciz`ri: Comisia
parlamentar` se prezint` ca un organism de lucru, specializat în studiul anumitor probleme
generale (fiscalitate, transport, probleme externe, ap`rare, ordine public`, siguran]` na]ional`,
probleme sociale, probleme culturale etc.) sau speciale15.
Spre deosebire de grupul parlamentar, care reune[te în cadrul Camerei parlamentari
cu acelea[i afinit`]i politice, comisia este, înainte de toate, o institu]ie cu caracter tehnic: une[te
parlamentari pe principiul specialit`]ii pe domeniul respectiv, ceea ce î[i g`se[te justificarea
în necesitatea de a încredin]a unui organ specializat studierea tuturor problemelor, în special
de ordin legislativ, dar [i de alt` natur`, înainte de examinarea lor în plen16.
În ceea ce prive[te natura comisiilor parlamentare, în literatura român` de specialitate
exist` mai multe opinii. Profesorul Ioan Muraru [i conferen]iarul Simina T`n`sescu le prezint`
ca fiind “organisme interne de lucru”, estimând c` ele au un rol deosebit în preg`tirea
lucr`rilor, precum [i în “exercitarea func]iilor parlamentare, cu deosebire a celor legislative
[i a celor de control”17.
Profesorul Ion Deleanu, în lucrarea Institu]ii [i proceduri constitu]ionale, consider`
c` natura juridic` a comisiilor ar fi aceea de “organe de stat”, bazându-se, în aceast` apreciere,
pe luarea în considerare a atribu]iilor ce le revin comisiilor, “desemnând tocmai sfera
de autoritate sau de competen]` a unui organ de stat”18.
Pe de alt` parte, profesorul Cristian Ionescu19 exprim` p`rerea c` nu s-ar putea admite
opinia potrivit c`reia comisiile parlamentare ar fi “organe de stat”, deoarece chiar Regulamentele
celor dou` Camere le definesc ca fiind “organe de lucru” ale acestora.
Chiar dac` ne aliniem la aceast` ultim` opinie, indiferent de natura comisiilor permanente,
consider`m foarte important rolul lor în activitatea de legiferare, \n controlul parlamentar,
dar [i în realizarea celorlalte func]ii parlamentare.
În acest context este important de subliniat [i faptul c`, în temeiul Hot`rârii Senatului
nr. 5 din 17 ianuarie 200120, a crescut mult rolul [i importan]a comisiilor permanente
în desf`[urarea procedurii legislative, ele preluând o parte însemnat` din prerogativele
care, pân` atunci, apar]ineau plenului Senatului21.
Senatul [i Camera Deputa]ilor î[i constituie, la începutul fiec`rei legislaturi [i, dup` caz,
pe parcurs, comisii permanente, comisii de anchet` sau alte comisii speciale, precum [i comisii
comune ale ambelor Camere. Comisiile sunt alese, în principal, pe întreaga durat` a mandatului

14
Pièrre Avril, Jean Gicquel, Droit parlementaire, 2é édition, Paris, Montchrestien, 1996, p. 87.
15
Victor Duculescu [.a., op.cit., p. 202.
16
Ibidem.
17
Ioan Muraru, Simina T`n`sescu, op.cit., p. 477.
18
Ion Deleanu, Institu]ii [i proceduri constitu]ionale, Arad, Editura SERVOSAT, 1998, p. 257.
19
Cristina Ionescu, Tratat de drept constitu]ional contemporan, Bucure[ti, Editura ALLBECK, 2003, p. 643.
20
Hot`rârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001 a fost publicat` în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001. În temeiul acesteia a fost modificat [i Regulamentul Senatului.
21
A se vedea Regulamentul Senatului, Art. 55-66.

143
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
unei Camere. În temeiul prevederilor Regulamentelor Camerelor, în fiecare din acestea
func]ioneaz` în prezent câte 15 comisii permanente, dintre care câte una cu competen]`
nemijlocit` pe domeniul securit`]ii na]ionale.
Dar, tot în domeniul securit`]ii na]ionale î[i desf`[oar` activitatea [i dou` comisii
ale Senatului [i Camerei Deputa]ilor, ce exercit` control asupra principalelor servicii de informa]ii.
Deci, în ceea ce prive[te controlul parlamentar exercitat de c`tre fiecare Camer` asupra domeniului
securit`]ii na]ionale, acesta se realizeaz` de c`tre toate cele trei comisii parlamentare.
În acest cadru, al controlului exercitat de c`tre comisiile parlamentare, consider`m
important de eviden]iat, pe lâng` alte modalit`]i, activitatea comisiilor în teren, în cadrul
institu]iilor pe care le controleaz` [i, în mod deosebit, la e[aloanele inferioare: unit`]i, subunit`]i,
forma]iuni, puncte de lucru, pichete, uzine cu produc]ie special`. Contactul direct cu oamenii,
discu]iile purtate cu ace[tia, cunoa[terea direct` a condi]iilor lor de munc` [i de via]`,
a problemelor cu care se confrunt`, toate acestea apreciem c` pot fi de un real folos
pentru calitatea deciziilor parlamentare.
Este, totodat`, foarte important de subliniat faptul c`, în îndeplinirea sarcinilor Comisiilor
la care ne referim, o contribu]ie dintre cele mai semnificative o are activitatea desf`[urat`
de staff-ul acestora, format din consilieri [i exper]i, buni cunosc`tori ai domeniului de preocupare
al Comisiei respective. Calitatea rapoartelor, a avizelor, a amendamentelor la proiectele de lege,
oportunitatea adopt`rii legilor, un control parlamentar eficient [i util depind, în multe privin]e,
de preg`tirea de specialitate [i de experien]a în activitate a staff-ului tehnic. O dubl` preg`tire
de specialitate – pe domeniul securit`]ii na]ionale [i juridic este absolut necesar` în acest caz.
Y Comisia pentru Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional` este comisia
permanent` de specialitate, foarte important`, în primul rând, datorit` rolului pe care
\l îndepline[te [i atribu]iilor pe care le are în procesul legislativ \n domeniul securit`]ii
na]ionale, domeniu special, de însemn`tate deosebit`, legiferat, de regul`, în norme ierarhic
superioare, din categoria celor constitu]ionale [i organice.
Dar, în procesul de legiferare privind domeniul ap`r`rii, ordinii publice [i siguran]ei
na]ionale sunt implicate [i alte Comisii permanente ale fiec`rei Camere, care pot fi, adesea,
coraportoare sau solicitate s` dea avize, ca, de pild`: Comisia pentru Buget, Finan]e [i B`nci,
pentru acte normative care privesc bugetul institu]iilor din domeniul securit`]ii na]ionale;
Comisia pentru Munc` [i Protec]ie Social`, pentru legisla]ia privind condi]iile de munc`
[i pensii; Comisia pentru |nv`]`mânt [i {tiin]`, pentru aspecte privind institu]iile militare
de înv`]`mânt etc.
Comisia pentru Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`, potrivit sarcinilor
care îi revin, este chemat` s` dezbat`, s` întocmeasc` rapoarte asupra proiectelor de lege
sau a propunerilor legislative cu care este sesizat` în fond sau s` întocmeasc` avize, în situa]iile
în care comisia în cauz` este chemat` s` elaboreze nu un raport, ci un aviz, ce va fi transmis
comisiei sesizate în fond, care va ]ine seama de acesta la elaborarea materialului final.
În unele cazuri, [i pe acest domeniu Comisia de specialitate poate fi solicitat` de plenul
Camerei s` rediscute unele proiecte de lege sau propuneri legislative ori numai anumite
articole din cuprinsul acestora.
Comisia pentru Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional` desf`[oar` o activitate
complex`, rezultat` implicit din importan]a [i sfera larg` de manifestare a domeniului.
144
 Securitate interna]ional`
Segmentul securit`]ii na]ionale se reg`se[te aproape în toate sectoarele de activitate social`
[i este coordonat de un sistem institu]ional larg, ce cuprinde: organele supreme ale puterii
în stat – Parlament, pre[edintele Republicii, Guvern; Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii –
ca autoritate administrativ` autonom` cu rol coordonator al securit`]ii na]ionale; Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale; Ministerul Administra]iei [i Internelor; autorit`]ile administra]iei
specializate în domeniul siguran]ei na]ionale (Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul
de Informa]ii Externe, Serviciul de Protec]ie [i Paz`, Serviciul de Telecomunica]ii Speciale);
structurile interne de informa]ii departamentale (ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
Ministerului Administra]iei [i Internelor, Ministerului Justi]iei).
Regulamentele Camerelor [i cele ale Comisiilor pentru Ap`rare, Ordine Public`
[i Siguran]` Na]ional` prev`d c` [edin]ele acestor Comisii nu sunt publice, dar, în mod
excep]ional, Comisiile pot hot`rî invitarea la dezbateri a reprezentan]ilor presei, ca [i condi]iile
în care lucr`rile pot fi transmise la radio sau la televiziune.
Mini[trii [i [efii structurilor de securitate na]ional` au întotdeauna acces la lucr`rile
comisiilor, prezen]a lor fiind obligatorie dac` li se solicit` expres acest lucru.
În interesul desf`[ur`rii lucr`rilor Comisiei pot fi invita]i s` participe la dezbateri speciali[ti
ori reprezentan]i ai autorit`]ilor publice sau alte persoane a c`ror prezen]` este necesar`.
În cele ce urmeaz` prezent`m atribu]iile [i competen]ele Comisiei pentru Ap`rare,
Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional` a Senatului României, atribu]ii ce sunt stipulate
în Regulamentul de organizare [i func]ionare a acesteia22: “Art. 8. (1) Comisia pentru Ap`rare,
Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional` este comisia permanent` de specialitate a Senatului
abilitat` s` examineze proiectele de legi sau propunerile legislative [i s` hot`rasc`
asupra avizelor sau rapoartelor care urmeaz` a fi supuse dezbaterii Senatului. (2) Comisia
realizeaz` controlul parlamentar asupra institu]iilor apar]inând sistemului ap`r`rii
na]ionale [i ordinii publice. (3) Comisia poate efectua sau participa la analize, audieri
[i activit`]i de documentare referitoare la problematica specific` sistemului na]ional
de ap`rare, a celui de ordine public` [i siguran]` na]ional`. (4) Comisia poate efectua,
la sesizarea Biroului permanent al Senatului sau din proprie ini]iativ`, anchete parlamentare
referitoare la unele aspecte negative semnalate în activitatea autorit`]ilor publice. (5) Comisia
dezbate [i hot`r`[te asupra altor probleme transmise de Biroul permanent al Senatului
sau asupra c`rora s-a sesizat din proprie ini]iativ`”.
Regulamentul [edin]elor comune ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului prevede
posibilitatea desf`[ur`rii unor [edin]e comune ale comisiilor permanente, cu întocmirea
unui raport comun care se transmite Biroului permanent al fiec`rei Camere23.
Date fiind importan]a [i specificul componentei de siguran]` na]ional`, pentru securitatea
na]ional` a României, în domeniul parlamentar s-a apreciat ca necesar` constituirea unor comisii
parlamentare comune a celor dou` Camere – una permanent` [i una special`: Comisia
comun` permanent` a Camerei Deputa]ilor [i Senatului pentru exercitarea controlului
parlamentar asupra activit`]ii Serviciului Român de Informa]ii [i Comisia special` a Camerei

22
A se vedea Regulamentul de organizare [i func]ionare a Comisiei pentru Ap`rare, Ordine Public`
[i Siguran]` Na]ional`, Senatul României, Bucure[ti, februarie 2001.
23
A se vedea Regulamentul [edin]elor comune ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului, Art. 9-17.

145
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Deputa]ilor [i Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit`]ii
Serviciului de Informa]ii Externe.
Y Comisia comun` permanent` a Camerei Deputa]ilor [i Senatului pentru exercitarea
controlului parlamentar asupra activit`]ii Serviciului Român de Informa]ii este organizat`
[i func]ioneaz` în baza Hot`rârii Parlamentului României nr. 30 din 23 iunie 199324, hot`râre
adoptat` în temeiul prevederilor Constitu]iei României, Legii nr. 51/1991 privind siguran]a
na]ional` a României [i ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea [i func]ionarea Serviciului
Român de Informa]ii.
Comisia este alc`tuit` din 9 membri, ale[i pe durata unei legislaturi, în [edin]a comun`
a celor dou` Camere, la propunerea Birourilor permanente ale acestora, prin consultarea
liderilor grupurilor parlamentare, cu votul majorit`]ii deputa]ilor [i senatorilor. Membrii
acestei comisii nu pot face parte, în acela[i timp, din alte comisii parlamentare [i nici din Guvern.
Dup` alegere, dat` fiind importan]a activit`]ii lor, membrii comisiei depun jur`mânt
în fa]a celor dou` Camere.
Comisia exercit` controlul concret [i permanent asupra activit`]ii Serviciului Român
de Informa]ii [i are urm`toarele atribu]ii25:
• verific` dac`, în exercitarea atribu]iilor Român de Informa]ii, în leg`tur` cu care prezint`
ce revin Serviciului Român de Informa]ii în domeniul un raport în fa]a celor dou` Camere ale Parlamentului;
siguran]ei na]ionale, sunt respectate prevederile • examineaz` rapoartele prezentate Parlamentului,
Constitu]iei [i ale celorlalte acte normative; potrivit legii, de c`tre directorul Serviciului Român
• examineaz` cazurile în care s-au semnalat de Informa]ii [i întocme[te un raport propriu asupra
înc`lc`ri ale prevederilor constitu]ionale [i ale altor acestora, pe care îl înainteaz` Birourilor permanente
dispozi]ii legale în activitatea Serviciului Român ale celor dou` Camere;
de Informa]ii [i se pronun]` asupra m`surilor • examineaz` proiectele de buget pentru Serviciul
ce se impun pentru restabilirea legalit`]ii; Român de Informa]ii [i prezint` comisiilor parlamen-
• analizeaz` [i cerceteaz`, la cererea oric`reia tare de specialitate observa]iile [i propunerile sale
dintre Comisiile permanente pentru Ap`rare, Ordine cu privire la aloca]iile bugetare;
Public` [i Siguran]` Na]ional` ale celor dou` Camere, • controleaz` modul de utilizare a fondurilor
sesiz`rile cet`]enilor care se consider` leza]i în drepturile b`ne[ti destinate din bugetul de stat, precum [i consti-
[i libert`]ile lor, prin mijloacele de ob]inere a infor- tuirea [i folosirea mijloacelor extrabugetare pentru
ma]iilor privind siguran]a na]ional`; examineaz` Serviciul Român de Informa]ii;
[i solu]ioneaz` celelalte plângeri [i sesiz`ri ce-i sunt • verific` modul de respectare a dispozi]iilor
adresate în leg`tur` cu înc`lcarea legii de c`tre legale privind func]ionarea regiei autonome, a societ`]ilor
Serviciul Român de Informa]ii; comerciale de produc]ie, a institu]iilor sanitare
• audiaz` persoana propus` de pre[edintele [i a asocia]iilor cu caracter cultural-sportiv din cadrul
României pentru func]ia de director al Serviciului Serviciului Român de Informa]ii.
Conform prevederilor Hot`rârii privind organizarea [i func]ionarea sa, Comisia,
în exercitarea atribu]iilor sale de control, poate solicita Serviciului Român de Informa]ii: rapoarte,
inform`ri [i explica]ii scrise, documente, date [i informa]ii; Comisia poate audia persoane
în leg`tur` cu problemele analizate26.

Hot`rârea Parlamentului României nr. 30 din 23 iunie 1993 privind organizarea [i func]ionarea Comisiei
24

permanente a Camerei Deputa]ilor [i Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit`]ii
Serviciului Român de Informa]ii, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 23 iunie 1993.
25
În temeiul Art. 64 alin.(4) [i al Art. 65 alin.(2) lit.h) din Constitu]ia României, al Art. 8 alin.(3)
din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional` a României [i al Art. 1 alin.(2)-(4) din Legea nr. 14/1992
privind organizarea [i func]ionarea Serviciului Român de Informa]ii.
26
A se vedea Hot`rârea Parlamentului României nr. 30 din 23 iunie 1993, Art. 5.
146
 Securitate interna]ional`
Pe de alt` parte, Serviciul Român de Informa]ii este obligat s` pun` la dispozi]ia Comisiei,
în timp util, rapoartele, inform`rile, explica]iile, documentele, datele [i informa]iile solicitate
[i s` permit` audierea persoanelor indicate de Comisie. Este important de subliniat faptul
c` exist` [i excep]ii în acest sens, excep]ii care au în vedere, potrivit hot`rârii: “ac]iunile
informative aflate în curs de executare, alte activit`]i operative pentru siguran]a na]ional`,
apreciate ca atare de Comisie, la recomandarea Biroului executiv al Consiliului director
al Serviciului Român de Informa]ii, precum [i mijloacele [i metodele concrete folosite
în munca de informa]ii, în m`sura în care nu contravin Constitu]iei [i legilor în vigoare”27.
Anual, în [edin]a comun` a celor dou` Camere, Comisia prezint` un raport referitor
la activitatea desf`[urat`, iar la cererea Birourilor permanente ale celor dou` Camere
sau atunci când consider` necesar, Comisia întocme[te [i prezint` acestora rapoarte
cu privire la constat`rile [i concluziile exercit`rii atribu]iilor ce îi revin.
Hot`rârea Parlamentului nr. 30/1993 stabile[te, totodat`, procedura de lucru a Comisiei
[i precizeaz` faptul c` “lucr`rile [i actele Comisiei fac parte din categoria informa]iilor
clasificate “secret de stat”, cu excep]ia concluziilor cuprinse în rapoartele Comisiei, care sunt
autorizate de a fi f`cute publice de c`tre Birourile permanente ale celor dou` Camere”28.
Comisia poate s` invite, la [edin]ele sale, pre[edin]ii Birourilor permanente ale celor
dou` Camere, pre[edin]ii Comisiilor pentru Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`,
precum [i membri ai Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii.
În exercitarea atribu]iilor care îi sunt conferite, Comisia adopt` decizii cu votul majorit`]ii
membrilor s`i.
Y Comisia special` a Camerei Deputa]ilor [i Senatului pentru exercitarea controlului
parlamentar asupra activit`]ii Serviciului de Informa]ii Externe este constituit`, organizat`
[i func]ioneaz` în baza Hot`rârii Parlamentului României nr. 44 din 27 octombrie 199829.
Comisia este alc`tuit` din 5 membri, ale[i pe durata unei legislaturi, în [edin]a comun`
a celor dou` Camere, la propunerea Birourilor permanente ale acestora, prin consultarea
liderilor grupurilor parlamentare, cu votul majorit`]ii deputa]ilor [i senatorilor.
În ceea ce prive[te atribu]iile, potrivit Hot`rârii Parlamentului nr. 44, Comisia30:
• analizeaz` [i verific` respectarea Constitu]iei • analizeaz` modul de fundamentare a bugetului
[i a legilor României de c`tre Serviciul de Informa]ii Serviciului de Informa]ii Externe [i verific` execu]ia
Externe; acestuia pe baza controalelor efectuate de organele
• verific` dac` ordinele, instruc]iunile [i alte competente;
• examineaz` cazurile în care în activitatea
acte cu caracter normativ, emise de c`tre conducerea
Serviciului de Informa]ii Externe s-au semnalat
Serviciului de Informa]ii Externe, sunt în conformitate
înc`lc`ri ale prevederilor constitu]ionale [i ale altor
cu Constitu]ia [i cu legile României, cu hot`rârile dispozi]ii legale [i se pronun]` asupra m`surilor
Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii [i cu hot`rârile ce se impun pentru restabilirea legalit`]ii;
Guvernului date în vederea aplic`rii deciziilor • analizeaz`, verific` [i solu]ioneaz` sesiz`rile
Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii; cet`]enilor care se consider` leza]i în drepturile

27
Ibidem, Art. 7 alin.(2).
28
Ibidem.
29
Hot`rârea Parlamentului României nr. 44 din 27 octombrie 1998 privind organizarea [i func]ionarea
Comisiei speciale a Camerei Deputa]ilor [i Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului
de Informa]ii Externe, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 5 noiembrie 1998.
30
A se vedea Hot`rârea Parlamentului României nr. 44 din 27 octombrie 1998, Art. 6.

147
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
[i libert`]ile lor, prin mijloacele de ob]inere a informa]iilor pentru identificarea, analizarea, ]inerea sub control
privind siguran]a na]ional` [i ap`rarea intereselor [i eliminarea riscurilor la adresa siguran]ei na]ionale;
României, de c`tre Serviciul de Informa]ii Externe; • verific` modul de colaborare [i gradul de interope-
examineaz` [i solu]ioneaz` celelalte plângeri [i sesiz`ri rabilitate dintre Serviciul de Informa]ii Externe [i celelalte
care îi sunt adresate în leg`tur` cu înc`lcarea legii institu]ii cu atribu]ii în domeniul siguran]ei na]ionale;
de c`tre Serviciul de Informa]ii Externe; • verific` modul de cooperare cu institu]ii
• verific` criteriile de selec]ionare [i promovare similare str`ine;
a cadrelor Serviciului de Informa]ii Externe; • avizeaz` proiectele de lege care au leg`tur`
• verific` modul de promovare a intereselor cu activitatea Serviciului de Informa]ii Externe;
României [i felul în care activit`]ile Serviciului • îndepline[te orice alte atribu]ii stabilite
de Informa]ii Externe sunt orientate, în principal, prin hot`râri ale Parlamentului României.
Consider`m important de subliniat faptul c`, în temeiul prevederilor Art. 65 alin.(2)
lit.h) din Constitu]ia României, Parlamentul î[i desf`[oar` lucr`rile în [edin]a comun`
a celor dou` Camere pentru: “… h) numirea, la propunerea pre[edintelui României,
a directorilor serviciilor de informa]ii…”. Acest text constitu]ional este nou introdus,
prin revizuirea Constitu]iei din 1991, [i prevedea numirea de c`tre Parlament doar a directorului
Serviciului Român de Informa]ii31.
În baza noii prevederi constitu]ionale, este limpede faptul c` se m`resc prerogativele
de control parlamentar asupra activit`]ii Serviciului de Informa]ii Externe, iar pentru Comisie
apare înc` o atribu]ie foarte important`, [i anume aceea de audiere a persoanei propuse de c`tre
pre[edintele României pentru func]ia de director al Serviciului de Informa]ii Externe [i pre-
zentarea, în leg`tur` cu aceasta, a unui raport în fa]a celor dou` Camere ale Parlamentului.
În exercitarea atribu]iilor care îi revin, Comisia solicit` Serviciului de Informa]ii Externe,
prin intermediul directorului acestuia, documente, date [i informa]ii [i poate audia persoane
în leg`tur` cu problemele analizate32.
Serviciul de Informa]ii Externe este obligat s` r`spund` în timp util solicit`rilor comisiei
[i s` permit` audierea persoanelor indicate de aceasta, cu acordul prealabil al directorului
Serviciului de Informa]ii Externe33.
Sunt exceptate de la prevederile Art. 7 [i 8: “documentele, datele [i informa]iile
în leg`tur` cu ac]iunile informative privind siguran]a na]ional`, aflate în curs sau care urmeaz`
a fi executate, apreciate ca atare de c`tre comisie, la recomandarea Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii, precum [i informa]iile care pot duce la deconspirarea calit`]ii reale
a cadrelor operative, la identificarea surselor de informare, a metodelor [i mijloacelor
de munc` concrete folosite în activitatea de informa]ii, în m`sura în care acestea nu contravin
Constitu]iei [i legisla]iei în vigoare”.
La cererea Birourilor permanente ale celor dou` Camere sau ori de câte ori consider`
necesar, Comisia întocme[te [i prezint` acestora rapoarte cu privire la constat`rile
[i la concluziile exercit`rii atribu]iilor care îi revin.
Hot`rârea Parlamentului nr. 44/1998 mai prevede [i o serie de reglement`ri de detaliu
privind func]ionarea Comisiei34. Astfel, se dispune c` solicitarea datelor [i informa]iilor
necesare Comisiei, precum [i orice alt demers în rela]iile acesteia cu Serviciul de Informa]ii

În temeiul prevederilor Legii nr. 1/1998 privind organizarea [i func]ionarea Serviciului de Informa]ii
31

Externe, directorul Serviciului de Informa]ii Externe era numit de c`tre pre[edintele României.
32
A se vedea Hot`rârea Parlamentului României nr. 44 din 27 octombrie 1998, Art. 7.
33
Ibidem, Art. 8.
34
Ibidem, Art. 11.

148
 Securitate interna]ional`
Externe se realizeaz` de c`tre Comisie prin intermediul pre[edintelui s`u. În exercitarea
atribu]iilor sale, Comisia poate folosi exper]i din cadrul Serviciului de Informa]ii Externe,
desemna]i de directorul acestuia.
Comisia poate invita la [edin]ele sale pre[edin]ii Birourilor permanente ale celor dou` Camere,
pre[edin]ii Comisiilor pentru Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`, membri
ai Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, precum [i alte persoane.
În exercitarea atribu]iilor ce îi sunt conferite, Comisia adopt` decizii cu votul majorit`]ii
membrilor s`i. Lucr`rile [i actele Comisiei fac parte din categoria informa]iilor clasificate
“secrete de stat”, dac` sunt considerate de lege ca atare, cu excep]ia concluziilor cuprinse
în rapoartele acesteia, care sunt autorizate s` fie f`cute publice de c`tre Birourile permanente
ale celor dou` Camere.
Membrii Comisiei au obliga]ia s` respecte reglement`rile legale privind protec]ia
informa]iilor clasificate în leg`tur` cu toate documentele, datele [i informa]iile despre care
iau cuno[tin]` în exercitarea atribu]iilor care le revin, asigurând deplina protejare a acestora,
conform legilor în vigoare.
Y Comisiile de anchet`
Ancheta parlamentar` reprezint` unul dintre mijloacele prin care se exercit` controlul
parlamentar cu implica]ii [i obiective majore, directe sau indirecte, privind securitatea
na]ional`. Ea se poate înf`ptui fie sub forma unor comisii de anchet`35, care sunt alese
de plenul Senatului sau al Camerei Deputa]ilor, ori de c`tre cele dou` Camere în [edin]`
comun` sau prin intermediul oric`rei comisii permanente36 care are dreptul de a dispune,
cu încuviin]area plenului Camerei, o anchet` “în limitele competen]elor sale materiale,
privitoare la activitatea desf`[urat` de un ministru sau de alt` autoritate public`” 37.
Comisiile de anchet` pot invita [i audia38 “orice persoan` care poate avea cuno[tin]`
despre o fapt` sau o împrejurare de natur` s` serveasc` la aflarea adev`rului în cauz`,
care formeaz` obiectul activit`]ii comisiei”, inclusiv persoanele oficiale, cu excep]ia pre[edintelui
României, a pre[edin]ilor celor dou` Camere ale Parlamentului, a Avocatului Poporului,
a membrilor Cur]ii Constitu]ionale [i ai Cur]ii de Conturi, a judec`torilor Înaltei Cur]i
de Casa]ie [i Justi]ie [i a procurorului general.
Persoanele invitate pentru audiere vor trebui în[tiin]ate despre aceasta cu cel pu]in
cinci zile înainte, iar cheltuielile de deplasare [i, eventual, de cazare se vor suporta
din bugetul Senatului.
Profesorii Ioan Muraru [i Mihai Constantinescu subliniaz` c` “Specificul procedurii
de anchet` îl constituie îndeosebi statutul juridic al celor audia]i – ce este similar martorilor –,
precum [i obligativitatea general` a autorit`]ilor publice de a sprijini activitatea comisiei

35
A se vedea Regulamentul Senatului, Art. 48-49.
36
Victor Duculescu [.a., op.cit., p. 248 men]ioneaz` Hot`rârea Parlamentului României nr. 53
din 17 decembrie 1998 privind Raportul Comisiei pentru Politic` Economic`, Reform` [i Privatizare
a Camerei Deputa]ilor [i al Comisiei Economice a Senatului cu privire la ancheta desf`[urat` la Fondul
Propriet`]ii Private (Monitorul Oficial nr. 505 din 29 decembrie 1998); Hot`rârea Senatului nr. 10
din 10 iunie 1999 privind ini]ierea unei anchete (analize) de c`tre Comisia pentru Buget, Finan]e [i B`nci
a Senatului asupra oportunit`]ii aloc`rii unor fonduri de la bugetul de stat pentru Banca Român` de Comer]
Exterior – BANCOREX S.A. (Monitorul Oficial nr. 266 din 10 iunie 1999).
37
A se vedea Regulamentul Senatului, Art. 69.
38
A se vedea Victor Duculescu [.a., op.cit., pp. 222-223.

149
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
prin prezentarea informa]iilor [i a documentelor necesare. Potrivit principiului separa]iei
puterilor, comisia de anchet` nu se poate substitui competen]ei unui organ de jurisdic]ie,
nici Ministerului Public [i nici instan]elor judec`tore[ti. Ea trebuie numai s` culeag`
informa]iile necesare potrivit mandatului acordat [i s` prezinte un raport cuprinzând
prelucrarea acestor informa]ii care, prin dezbaterea sa în Camer`, este adus la cuno[tin]a
opiniei publice”39.
Înfiin]area unor comisii de anchet` se poate face fie de c`tre ambele Camere, fie de c`tre
una dintre acestea.
Dintre comisiile de anchet` parlamentar` înfiin]ate de cele dou` Camere men]ion`m
Comisia parlamentar` de anchet` privind actele de corup]ie, Comisia de anchet` asupra atribuirii
de locuin]e pentru parlamentari, membri ai Guvernului [i pentru persoane din aparatul
Parlamentului, Guvernului [i Pre[edin]iei, în perioada 1990-1994; Comisia parlamentar`
de anchet` privind evaluarea situa]iei Societ`]ii Române de Televiziune; Comisia parlamentar`
de anchet` privind desf`[urarea procesului de privatizare a societ`]ilor comerciale de c`tre
Fondul Propriet`]ii de Stat în anul 1997 etc.
Dintre comisiile înfiin]ate la nivelul Senatului putem men]iona: Comisia de anchet`
privind cercetarea evenimentelor din decembrie 1989; Comisia de anchet` privind activitatea
Ministerului Culturii în perioada decembrie 1996-octombrie 1999; Comisia de anchet`
asupra activit`]ii Fondului Propriet`]ii de Stat; Comisia de anchet` privind cercetarea
condi]iilor în care a fost privatizat “Romtelecom” [i a consecin]elor acestei privatiz`ri în plan
economic [i al siguran]ei na]ionale40.
Comisiei de anchet` i se încredin]eaz` un mandat prin hot`rârea parlamentar`
ce a dispus înfiin]area sa, mandat în care se precizeaz` obiectivele concrete ale acesteia.
În baza celor prezentate, se eviden]iaz` c#teva concluzii: § comisiile de anchet` sunt implicate
de cele mai multe ori direct, dar [i indirect, în cercetarea [i solu]ionarea unor probleme
ce ]in de securitatea [i siguran]a na]ional`; § fiecare Camer`, prin plenul s`u, prin Biroul
permanent, prin comisiile permanente sau alte organisme, poate ini]ia [i decide, atunci când
situa]ia o impune, înfiin]area acestor comisii de anchet`; § de cele mai multe ori, aceste comisii
coopteaz` în aparatul lor de lucru exper]i, speciali[ti de înalt` clas` profesional` [i probitate
moral`, capabili s` solu]ioneze problema respectiv`; § în urma anchetelor performante,
organele abilitate ale statului se autosesizeaz` sau pot fi sesizate asupra unor probleme
grave ce afecteaz` securitatea na]ional` a României.
*
Dup` cum am observat, activitatea complex`, cu multiple [i profunde semnifica]ii
na]ionale [i interna]ionale, a Parlamentului României privind promovarea [i materializarea
securit`]ii na]ionale se desf`[oar` în acel cadru strict delimitat, unanim recunoscut, al îndeplinirii
func]iilor acestei Camere legiuitoare. Apreciem, astfel, c`, în fiecare dintre func]iile îndeplinite
de c`tre Parlament, se reg`se[te componenta de securitate na]ional`.
În acest context, în etapa de integrare a României în Uniunea European` [i, în mod
deosebit, de dezvoltare [i consolidare a apartenen]ei Rom#niei la Tratatul Atlanticului de Nord,
func]ia legislativ` a Parlamentului are o importan]` major` [i este supus` unei necesit`]i
obiective de adaptare la solicit`rile legislative în aceast` direc]ie.

39
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc, Bucure[ti, Editura ACTAMI, 1999, p. 292.
40
Victor Duculescu [.a., op.cit., p. 223.

150
 “Jandarmeria
Rom=n\ se identific\,
la modul real,
cu propriile sale
deziderate
institu]ionale”
Interviu cu generalul-maior dr. Petru MIHU}
~ Prim-adjunct al comandantului Jandarmeriei Rom#ne ~

X Domnule general, realiz`m acest interviu

S-a n`scut la 17 noiembrie 1954,
\n comuna Coldau, jude]ul Bistri]a
N`s`ud.
A absolvit liceul din Beclean,
Bistri]a N`s`ud (1973), {coala
Militar` de Ofi]eri Activi a Ministerului
de Interne (1976), Facultatea de Drept
a Universit`]ii Babe[ Bolyai (1980),
Academia Militar` – Facultatea
de Politic` Militar` (1983), Colegiul
Superior de Stat Major din Academia
de |nalte Studii Militare, specializare
\n “Conducere strategic`” (1999),
Colegiul Na]ional de Ap`rare (2001).
A \ndeplinit func]ii pe linie
de comand` [i stat major (1976-1981),
ofi]er specialist \n Statul Major
al Comandamentului Na]ional
al Jandarmeriei (1983-1990), coman-
dant de unit`]i de jandarmi
(1990-1995), [ef de stat major
la Brigada de jandarmi (1995-1997),
comandant de Brigad` [i de Comanda-
ment Teritorial de Jandarmi (1997-2001).
Actualmente este prim-adjunct al coman-
dantului [i [eful Statului Major
al Jandarmeriei Rom#ne.
la pu]in timp dup` adoptarea unei noi
Legi privind organizarea [i func]ionarea
Jandarmeriei Rom#ne. Este, astfel,
\nlocuit` legea care v-a diriguit menirea
timp de mai bine de [ase ani. Aceast`
muta]ie legislativ`, \ntr-un interval,
totu[i, destul de scurt, determin`
urm`toarele \ntreb`ri, la care v` rog
s` r`spunde]i: “Care sunt ne\mplinirile legii
abrogate ?” [i, implicit, “Cum rezolv` noua
lege impedimentele celeilalte ?”. Altfel spus,
care sunt virtu]ile noii legi ?
X Este greu s` nu vorbim despre ne\mpliniri
\ntr-o perioad` de tranzi]ie prelungit`, dar aceast` situa]ie,
cum, desigur, cunoa[te]i, nu este specific` institu]iei
noastre. Prevederile vechii legi, \n special cele referitoare
la atribu]ii, nu mai reflectau \n mod real amploarea
[i complexitatea misiunilor pe care structurile Jandarmeriei
Rom#ne erau chemate s` le \ndeplineasc`.
Revenind strict la con]inutul \ntreb`rii dumneavoastr`,
a[ dori s` precizez c` [ase ani \ntr-o perioad` de schimb`ri,
adapt`ri, configur`ri [i reevalu`ri efervescente pot reprezenta
151
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
A urmat Cursul Postuniversitar
un interval scurt sau unul prea lung, depinde din care unghi
de specializare \n Drept Interna]ional
prive[ti problema – cel a timpului sau cel al evolu]iei.
Public la Facultatea de Drept a Universi-
Fiecare dintre aceste proiecte legislative a corespuns
t`]ii Bucure[ti (1989), Cursul Postuniver-
[i corespunde etapei pe care a gestionat-o, devenind,
sitar de specializare \n Drept Penal
la un moment dat, a[ spune \n mod firesc, anacronic`
\n cadrul aceleia[i institu]ii (1992),
\n raport cu realitatea la ale c`rei provoc`ri a r`spuns.
licen]iat \n “Arme |ntrunite” la Academia
de |nalte Studii Militare (1994), stagiu
A[a se va \nt#mpla, cu siguran]`, \ntr-o anumit` vreme
de preg`tire la Direc]ia General`
[i cu actuala lege.
a Jandarmeriei Na]ionale din Fran]a
(1996). |n astfel de condi]ii, o nou` proiec]ie legislativ`
nu are ca scop rezolvarea unor impedimente, cum nici
Din anul 2002 este doctor \n {tiin]e
Militare. despre cea veche nu putem spune c` a avut lipsuri.
Este autor [i coautor a numeroase Fiecare act normativ a avut, pentru data apari]iei
lucr`ri [tiin]ifice publicate \n reviste
sale, o ac]iune de pionierat, de adaptare, de reevaluare
de specialitate, expuse \n cadrul unor
comunic`ri sau simpozioane interne[i, nu \n ultimul r#nd, de consolidare institu]ional`,
pentru ca Jandarmeria Rom#n` s` redevin` acolo unde
[i interna]ionale, ca [i al lucr`rii
\i este locul [i menirea, \n slujba cet`]eanului, pentru a asigura
“Fundamente ale opera]iei ofensive”.
Teza de doctorat, cu tema “Urm`rirea
un climat de siguran]` social` at#t de necesar` dezvolt`rii
inamicului \n r`zboiul de ap`rare
tinerei noastre democra]ii.
a ]`rii [i pe timpul restabilirii ordinii
constitu]ionale”, a fost publicat` A[adar, dac` \mi permite]i s` concluzionez, v` pot
confirma cu convingere c` aceast` nou` lege are, esen]ial,
anul trecut, constituind un real studiu
o singur` virtute, aceea de a continua [i de a fundamenta
de art` militar` [i doctrin` a ordinii
publice. ceea ce am declan[at prin aplicarea primei apari]ii
Vorbe[te limba francez`.
legislative, care definea [i delimita Jandarmeria Rom#n`
Este c`s`torit [i are un copil.
– crearea unei institu]ii moderne, compatibil` cu modelele
comunitare, menit` s` asigure stabilitate social` [i siguran]a cet`]enilor.

X V` propun [i v` rog s` fi]i de acord s` continu`m dialogul pe fondul

responsabilit`]ilor esen]iale ale Jandarmeriei Rom#ne, cum \ntocmai
sunt acestea prefigurate de statuarea legislativ` a rostului dumneavoastr`
na]ional.
X De acord, mai cu seam` c`, \n momentul de fa]`, Jandarmeria Rom#n` se identific`,
la modul real, cu propriile sale deziderate institu]ionale.

X |n legea care a \ntemeiat organizarea istoric` a Jandarmeriei

se precizeaz` c` “acest corp de jandarmi este menit pentru ]inerea lini[tii
[i a siguran]ei locuitorilor \ntregului principat, pentru \mplinirea slujbei municipale,
\n capitala Ia[i [i toate celelalte t#rguri …”. Ce este, domnule general,
Jandarmeria Rom#n` ast`zi ?
X Consider c` cea mai relevant` [i, oricum, cea mai la ad`post de interpret`ri
contraproductive este \ns`[i formularea din primul Articol al noii legi, \n care se spune
foarte clar c`, citez din memorie (sper ca reproducerea s` fie exact`), “Jandarmeria Rom#n`
este institu]ia specializat` a statului, cu statut militar, component` a Ministerului
Administra]iei [i Internelor, care exercit`, \n condi]iile legii, atribu]iile ce-i revin cu privire
152
 Dialoguri “GMR”
la ap`rarea ordinii [i a lini[tii publice, a drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale cet`]enilor,
a propriet`]ii publice [i private, prevenirea [i descoperirea infrac]iunilor [i a altor \nc`lc`ri
ale legilor \n vigoare, precum [i la protec]ia institu]iilor fundamentale ale statului [i combaterea
actelor de terorism”. Practic, dar, evident, la scara timpurilor de ast`zi, avem acela[i rol
ca la \nceputurile noastre institu]ionale: “]inerea lini[tii [i a siguran]ei locuitorilor”
\ntregii Rom#nii. De asemenea, tot pe fondul definirii responsabilit`]ilor sale fundamentale,
trebuie subliniat faptul c`, prin atribu]ii, organizare, preg`tire [i dispunere teritorial`,
Jandarmeria Rom#n contribuie, \n mod specific, la garantarea suveranit`]ii, independen]ei,
autorit`]ii, unit`]ii [i securit`]ii statului, precum [i a democra]iei constitu]ionale pe \ntreg
teritoriul ]`rii, nu numai \n timp de pace, ci [i \n situa]ii de criz`. Este bine s` se [tie c` noi,
ca institu]ie na]ional`, ne desf`[ur`m activitatea \n interesul exclusiv al cet`]enilor, al comunit`]ii,
\n sprijinul constitu]ional al institu]iilor statului, \n temeiul [i \n spiritul exclusiv al legii.
Profilul institu]ional al Jandarmeriei Rom#ne ar fi, cu siguran]`, incomplet dac` nu am men]iona
faptul c`, \n \ndeplinirea responsabilit`]ilor ce ne revin, conlucr`m cu celelalte componente
ale Ministerului Administra]iei [i Internelor, cu structuri ale sistemului de ap`rare [i securitate
na]ional`, colabor#nd proactiv cu organiza]ii, institu]ii [i autorit`]i ale administra]iei publice
centrale [i locale, cu organiza]ii nonguvernamentale, cu alte persoane juridice, dup` cum
colabor`m conving`tor [i cu persoane fizice. |nchei relev#nd faptul c` particip`m la ac]iunile
organizate \n cadrul Asocia]iei For]elor de Poli]ie [i Jandarmerie Europene [i Mediteraneene
cu Statut Militar, la ac]iuni organizate de c`tre organismele similare ale altor state,
dup` cum suntem angaja]i \n misiuni de men]inere a p`cii, \n contextul angajamentelor
interna]ionale asumate de c`tre Rom#nia.

X Structural, istoria consemneaz` astfel prima organizare a Corpului

de jandarmi: un regiment de jandarmi compus din 14 companii,
una destinat` poli]iei ie[ene, celelalte celor 13 ]inuturi ale Principatului.
Cum stau lucrurile ast`zi din perspectiva organiz`rii [i a conducerii ?
X |n prezent, Jandarmeria Rom#n` este organizat` pe principii militare, ca sistem unitar
de for]e, mijloace [i concep]ie, sistem aflat \n consens spa]ial cu organizarea administrativ-teritorial`
a ]`rii. Structura pe vertical` are urm`toarea configura]ie: Inspectoratul General al Jandarmeriei
este actualul Comandament; Direc]ia General` de Jandarmi a Municipiului Bucure[ti; Brigada
Special` de Interven]ie a Jandarmeriei [i grup`rile mobile de jandarmi; inspectoratele
de jandarmi jude]ene; unit`]i [i subunit`]i specializate destinate \ndeplinirii atribu]iilor
specifice Jandarmeriei Rom#ne, inclusiv cele de sprijin logistic [i medical. De asemenea,
gestion`m activitatea institu]iilor militare de \nv`]`m#nt destinate form`rii, specializ`rii
[i preg`tirii continue a personalului. Doresc s` men]ionez c` organizarea prezentat`, evident,
\n forma ei cea mai simpl`, nu este imuabil`, nu este pietrificat` \n modele cu forme eterne.
Dimpotriv`, \n func]ie de dinamica atribu]iilor, a responsabilit`]ilor [i a misiunilor pe care
le primim, la propunerea Inspectoratului General al Jandarmeriei, ministrul Administra]iei
[i Internelor poate decide \nfiin]area, desfiin]area, dislocarea [i redislocarea unor unit`]i,
p#n` la e[alonul brigad` exclusiv, aceasta produc#ndu-se \ns` \n limita posturilor aprobate
[i a fondurilor bugetare alocate. |n ceea ce prive[te componenta organiza]ional` a conducerii,
aceasta este exercitat` de c`tre Inspectoratul General, care este unitatea central`
153
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
a Jandarmeriei Rom#ne, cu personalitate juridic` [i competen]` teritorial` general`,
acestuia revenindu-i responsabilit`]i specifice planific`rii, organiz`rii, conducerii, coordon`rii
[i exercit`rii controlului asupra activit`]ii structurilor din subordine, asigur#nd, totodat`,
cooperarea [i colaborarea cu oricare dintre institu]iile situate \n afara cadrului [i rostului
s`u organiza]ional. |n continuare opereaz` principiile specifice activit`]ii de conducere,
motiv pentru care nu am s` detaliez r`spunsul la particularit`]ile fiec`rui nivel structural.
O men]iune, totu[i, am s` fac la adresa Brig`zii Speciale de Interven]ie a Jandarmeriei,
structur` subordonat` nemijlocit Inspectoratului General. Aceast` mare unitate de elit`
a Jandarmeriei Rom#ne este destinat` operativ execut`rii misiunilor de asigurare [i de restabilire
a ordinii publice, asigur`rii protec]iei institu]iilor fundamentale ale statului [i neutraliz`rii
eficiente a amenin]`rilor grave la adresa acestora, cu precizarea c` Brigada poate ac]iona
independent sau \n cooperare cu alte structuri poten]ial utile \n \ndeplinirea obiectivelor
[i a misiunilor sale, pe \ntreg teritoriul na]ional. {i \nc` un lucru, care mi se pare mai mult
dec#t important: \n func]ie de situa]ia operativ` aflat` pe rol [i \n condi]iile explicite ale legii,
unit`]ile [i subunit`]ile de jandarmi pot ac]iona, cu aprobarea prealabil` a ministrului
de resort, [i la ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei, [i \n alte zone dec#t cele
care au, de drept, competen]` teritorial`.

X Relativ la responsabilit`]i, \n legea de \nceput a existen]ei dumneavoastr`

institu]ionale se men]iona c` “o privire necontenit` [i \nfr#n`toare sunt cele
de c`petenie \ndatoriri ale slujbei sale”. Care sunt, a[adar, domnule general,
“\ndatoririle de c`petenie” ale Jandarmeriei Rom#ne ast`zi ?
X Decurg#nd din misiunile pe care este \ndrituit` constitu]ional s` le primeasc`
[i s` le \ndeplineasc`, atribu]iunile Jandarmeriei Rom#ne se \ntind, a[ zice destul de firesc,
pe un c#mp destul de larg al domeniilor securit`]ii [i siguran]ei na]ionale. De aici, poate,
[i complexitatea lor, o complexitate special`, o complexitate ale c`rei determin`ri
sunt mereu altele, multe dintre acestea adesea neprev`zute. Practic, misiunile generale,
dar [i cele speciale, ale Jandarmeriei sunt indisolubil legate de problemele reale ale vie]ii
sociale, \n sensul indispensabil al construc]iei, fiind major determinate de natura, for]a [i virulen]a
factorilor destabilizatori, dar [i de descurajarea proactiv` a acestora. |ntr-o prezentare succint`,
orientat` exclusiv spre responsabilit`]ile sale fundamentale, fondul atribu]ional al Jandarmeriei
Rom#ne vizeaz`: ap`rarea vie]ii, integrit`]ii corporale [i libert`]ii persoanei, a propriet`]ii
publice [i private, precum [i a intereselor legitime ale cet`]enilor, ale comunit`]ii [i ale statului;
asigurarea ordinii publice cu ocazia desf`[ur`rii mitingurilor, a mar[urilor, demonstra]iilor,
procesiunilor, a ac]iunilor de pichetare, a celor promo]ionale [i comerciale, a manifest`rilor
cultural-artistice, sportive [i religioase, practic, a tuturor activit`]ilor care se desf`[oar`
\n spa]iul public [i care presupun aglomer`ri de persoane; restabilirea ordinii publice, indiferent
de ac]iunile [i faptele care i-au determinat deteriorarea; executarea de misiuni de urm`rire
[i de prindere a evada]ilor, a dezertorilor [i a altor persoane despre care exist` indicii clare,
temeinice c` inten]ioneaz` s` s`v#r[easc` sau au s`v#r[it infrac]iuni ori care se sustrag
m`surii arest`rii preventive sau execut`rii pedepselor privative de libertate; asigurarea
pazei sau protec]iei transportului unor valori importante al armelor, muni]iilor [i materialelor
154
 Dialoguri “GMR”
explozive, al stupefiantelor, materialelor toxice sau radioactive ori al altor substan]e
periculoase definite ca atare prin lege; asigurarea ordinii [i protec]iei zonelor \n care s-a produs
sau exist` pericolul iminent al producerii unor evenimente grave ce ar pune \n pericol via]a
sau integritatea fizic` a cet`]enilor. De asemenea, \n baza unor planuri de cooperare, aprobate
de c`tre ministrul de resort, execut`m misiuni de asigurare [i de restabilire a ordinii publice
\n punctele de control sau de trecere a frontierei de stat; de men]inere a ordinii publice
prin prevenirea [i descoperirea infrac]iunilor \n sta]iunile montane, pe litoral sau \n Delt`,
precum [i misiuni de asigurare a ordinii publice \n timpul vizitelor oficiale sau al activit`]ilor
la care particip` demnitari de seam`, rom#ni sau str`ini. Totodat`, este necesar` precizarea
c` particip`m la supravegherea, controlul [i asigurarea protec]iei [i a conserv`rii fondului
cinegetic [i piscicol natural, a fondului silvic [i de protec]ie a mediului, desf`[ur#nd, dup` caz,
ac]iuni de prevenire, combatere sau contracarare.
Vreau s` mai amintesc faptul c` avem responsabilit`]i, primind [i misiuni \n consecin]`,
de interven]ie antiterorist` la obiectivele aflate \n responsabilitatea Jandarmeriei, dup` cum
particip`m la misiuni \n afara teritoriului na]ional, cele mai importante fiind desf`[urate \n cadrul
ac]iunilor de prevenire a conflictelor [i de gestionare a situa]iilor de criz`. Acestea sunt misiuni
specifice st`rii de normalitate, \n condi]iile st`rii de urgen]` gradul de dificultate \n \ndeplinire
cresc#nd corespunz`tor, pentru ca, \n cazul st`rii de asediu, la mobilizare sau la r`zboi,
misiunile s` poarte amprenta corespunz`toare condi]iilor impuse de realit`]ile men]ionate.
|n acest ultim sens, misiunile primite confirm` statutul militar conferit Jandarmeriei, principalele
misiuni const#nd \n: descoperirea, capturarea sau neutralizarea inamicului desantat sau debarcat
pe teritoriul na]ional, \n locurile de dispunere a unit`]ilor sau a subunit`]ilor de jandarmi;
participarea la ap`rarea unor localit`]i [i la ac]iunile de \nl`turare a efectelor loviturilor executate
de c`tre inamic din aer, cu mijloace de nimicire \n mas`, incendiare sau clasice; descoperirea,
capturarea sau neutralizarea elementelor paramilitare care ac]ioneaz` pe teritoriul na]ional;
angajarea de ac]iuni de evacuare a popula]iei, de escortare a prizonierilor de r`zboi etc.
Este important s` amintesc [i faptul c`, pe durata st`rii de r`zboi, Jandarmeria Rom#n`
se subordoneaz` opera]ional autorit`]ii militare na]ionale la nivel strategic. Vede]i, fie [i numai
dup` o succint` trecere \n revist`, putem afirma c` prin responsabilit`]ile majore ale Jandarmeriei
respir` nevoia de lini[te [i construc]ie a \ntregii societ`]i rom#ne[ti.

X Dintotdeauna, selec]ion`rii [i preg`tirii personalului i-a fost acordat`

o aten]ie special`, “fiindc` Jandarmeria, \n toate straturile, sunt privi]i ca un corp
din cele mai alese”, cum se men]ioneaz` \n legea de \nceput a institu]iei.
Cum stau lucrurile ast`zi, din perspectiva a ceea ce numim personalul
Jandarmeriei Rom#ne ?
X De[i par pu]ini, raporta]i la scara istoriei, \n ceea ce prive[te personalul Jandarmeriei
Rom#ne, cei cincisprezece ani ai revenirii la construc]ia democratic` a societ`]ii rom#ne[ti
au produs muta]ii fundamentale. Muta]ii \n structur`, dar, foarte important, muta]ii
\n mentalitate, \n responsabilit`]i, \n dezideratele institu]ionale [i, nu \n ultimul r#nd,
\n atitudine [i \n condi]ia profesional`. De[i nu agreez \n mod special statisticile, nu evit
situa]iile c#nd relevan]ele sunt cel mai bine edificate prin cifre. |n acest sens, amintesc
155
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
doar faptul c` peste 92% din personalul Jandarmeriei este preg`tit [i \ncadrat dup` 1989;
nivelul de preg`tire se situeaz` la standarde onorante, dar [i conving`toare, peste 96% din ofi]eri
av#nd studii superioare cu diplom` de licen]`, iar media de v#rst` este relativ t#n`r`, situ#ndu-se
pe pragul v#rstei de 34 de ani.
Spuneam de structur`, ei bine, ne dorim ca, \ncep#nd cu anul 2007, Jandarmeria Rom#n`
s` dispun` de un corp de personal integral profesionalizat, fapt ce va conferi st`rii [i menirii
noastre institu]ionale valen]ele conving`toare ale rolului s`u social. Cred c` este important
s` amintim, vorbind despre personalul Jandarmeriei, de fapt despre noi, care sunt valorile
care ne principializeaz` activitatea, meseria, chiar via]a. Pentru c`, \n ultim` instan]`,
trebuie s` admitem c` nu putem s` construim plec#nd de la interese [i circumstan]e \ndoielnice,
ci doar de la principii [i valori pe care viitorul, imediat sau strategic, s` nu le invalideze
organic. Bun`oar`, construim [i ne \ntemeiem \ndeplinirea responsabilit`]ilor institu]ionale
pe: legalitate conving`toare; impar]ialitate angajant`; transparen]` rela]ional`;
eficien]` pozitiv`; orientarea neechivoc` [i credibil` c`tre cet`]ean; stabilitate \n exercitarea
responsabilit`]ilor publice; adaptabilitate situa]ional` [i continuitate opera]ional`
[i, nu \n ultimul r#nd, fire[te, pe respectarea cu sfin]enie a drepturilor [i libert`]ilor
creatoare ale omului.

X O chestiune sensibil`, mai cu seam` din perspectiva constr#ngerilor

[i a presiunilor bugetare, o reprezint` asigurarea material`.
Care sunt, pe dimensiunea evocat`, responsabilit`]ile Inspectoratului
General ?
X Precizez faptul c` Jandarmeria Rom#n` are \n \nzestrare armament, tehnic`, muni]ie,
echipament, aparatur` specific` [i mijloace de transport adecvate \ndeplinirii misiunilor
\ndrituite de lege, destinate a asigura eficient autoap`rarea [i protec]ia personalului,
dar [i \ndeplinirea obiectivelor ac]ionale subsumate activit`]ii [i menirii curente. Avem propriile
structuri care au ca obiect al activit`]ii aprovizionarea cu materiale, transporturile logistice,
asigurarea tehnic`, medical`, sanitar-veterinar`, financiar`, precum [i structuri care r`spund
de cazarea efectivelor [i de ad`postirea animalelor. Pe fondul acestor nevoi majore, indispensabile,
Inspectoratul este abilitat s` stabileasc` normele de \ntrebuin]are, \ntre]inere [i reparare
a tehnicii de care dispunem, dar are \n competen]` [i aprobarea documenta]iei tehnico-econo-
mice referitoare la lucr`rile proprii de investi]ii, gestion#nd [i executarea acestora.

X A]i amintit, \ntr-unul din r`spunsurile anterioare, despre faptul

c` Jandarmeria Rom#n` este membr` a Asocia]iei For]elor de Poli]ie
[i Jandarmerie Europene [i Mediteraneene cu Statut Militar.
Ce presupune aceast` apartenen]` organiza]ional` [i care este natura
implic`rii ?
X A[ dori, dac` \mi permite]i, s` punctez, pentru cititorii dumneavoastr`, principalele
repere ale constituirii [i evolu]iei “Asocia]iei For]elor de Poli]ie [i Jandarmerie Europene
[i Mediteraneene cu Statut Militar” – FIEP.
156
 Dialoguri “GMR”
FIEP a luat fiin]` \n anul 1994, \n urma unui acord semnat la Madrid \ntre Arma Carabinierilor
Italieni, Jandarmeria Na]ional` Francez` [i, bine\n]eles, Garda Civil` Spaniol`, la care
a aderat imediat Garda Na]ional` Republican` Portughez`.
FIEP reprezint` acronimul ini]ialelor celor patru ]`ri fondatoare [i este o organiza]ie
bazat` pe elementele comune ]`rilor fondatoare, precum pozi]ia geografic`, apartenen]a
la aceea[i sfer` cultural` [i la acela[i tip de civiliza]ie, sistemul organizatoric [i metodele
asem`n`toare de preg`tire [i de executare a misiunilor circumscrise unor obiective comune,
\ntr-un cuv#nt – compatibilitatea.
Ulterior, \n 1998, la aceast` asocia]ie s-au al`turat Jandarmeria din Turcia, Jandarmeria
Regal` Marocan` [i Jandarmeria Regal` Olandez`.
Jandarmeria Rom#n`, cea mai nou` component` a FIEP, este membru cu drepturi
depline din octombrie 2002, dup` o perioad` de un an, \n care a avut statut de membru
observator, timp \n care a trebuit s`-[i probeze capacitatea de adaptare la spiritul asocia]iei,
fapt demonstrat pe deplin prin rezultatele ob]inute \n misiunile interne [i interna]ionale
la care a participat [i prin voin]a de reformare a propriilor structuri.
Scopul FIEP este acela de a facilita rela]ii \ntre institu]iile statelor membre, de a promova
cooperarea \n domeniile de competen]`, de a \nt`ri solidaritatea reciproc` [i de a pune
\n valoare experien]a [i modele institu]ionale.
Domeniile pentru care se desf`[oar` schimburi de exeperien]` sunt: instruirea
[i recrutarea personalului, organizarea serviciului [i \ndeplinirea misiunilor, tehnologiile
noi [i logistica, precum [i afacerile europene. Aceste domenii constituie anual obiectivul
de lucru al unor comisii de specialitate, formate din exper]i ai fiec`rei institu]ii, organizate
prin rota]ie, de c`tre fiecare membru.
|n afar` de calitatea de organizator, Jandarmeria Rom#n` particip` activ \n cadrul a trei
dintre comisii, la cea de-a patra – afaceri europene – av#nd doar calitatea de observator, Rom#nia
nefiind \nc` membr` a UE. Aceast` pozi]ie constituie, totu[i, un avantaj \n ceea ce prive[te
cunoa[terea problemelor existente la nivel comunitar \n acel domeniu.
|n \ncheiere, pentru a sublinia importan]a apartenen]ei la aceast` asocia]ie, doresc s` v` aduc
la cuno[tin]` faptul c` un concept ce a fost propus Consiliului Europei, \n septembrie 2004,
acela de For]` de Jandarmerie European`, a fost elaborat \n cadrul FIEP \n toamna aceluia[i an.
De asemenea, au fost angajate demersurile pentru ca acestei organiza]ii s` i se recunoasc`,
\n viitor, statutul de organ consultativ pe l#ng` Consiliul Europei.

X Folosind metoda compara]iilor institu]ionale, v` rog s` evalua]i statutul

organiza]ional, profesional [i ac]ional al Jandarmeriei Rom#ne
\n raport cu institu]iile similare din alte ]`ri.
X Glumind, a[ putea s` v` spun c` am r`spuns acestei teme la \ntrebarea anterioar`,
dar, revenind la tonul serios, putem aprecia primirea cu drepturi depline a Jandarmeriei
Rom#ne \n FIEP ca pe o recunoa[tere a compatibilit`]ii statutului organiza]ional, profesional
[i ac]ional al institu]iei noastre cu cele similare de la nivel european.
Din punct de vedere organiza]ional, institu]ia noastr` este compatibil` cu cele similare
la nivel european. Similitudinea este caracterizat` de principiile militare pe care se bazeaz`
organizarea [i sistemul rela]ional.
157
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
De asemenea, un alt principiu, caracteristic institu]iilor comunitare similare,
este cel al dispunerii teritoriale, excep]ie f`c#nd doar Jandarmeria Regal` Olandez`,
ale c`rei atribu]ii principale se rezum` la misiuni la frontier`.
Problema profesionaliz`rii reprezint` dezideratul pe care Jandarmeria Rom#n`
[i-a propus s`-l \ndeplineasc` \n cel mai scurt timp, dar, a[a cum subliniam pe parcursul
interviului, componenta bugetar` este cea care \nc` nu ne permite s` \ncadr`m institu]ia
numai cu profesioni[ti.
De altfel, dac` excludem Jandarmeria din Turcia, ]ar` care nu este membr` a UE,
la nivel comunitar, nu mai exist` institu]ii similare care s`-[i \ndeplineasc` misiunile
cu militari \n termen.
Referitor la domeniile de competen]`, Jandarmeria Rom#n` are atribu]ii, ca [i institu]iile
similare din Fran]a, Italia, Spania [i Portugalia, ce acoper` palierul ordinii [i siguran]ei publice,
protec]iei institu]ionale, prevenirea [i combaterea ac]iunilor teroriste, precum [i participarea
la ac]iuni de protec]ie civil` a persoanelor [i a bunurilor, dar nu este competent` \n domeniul
fiscal, al regimului frontierei sau al competen]ei de urm`rire penal` din cadrul anchetelor
judiciare, asemenea institu]iilor enumerate.
Compatibilitatea la nivel ac]ional \ns` se armonizeaz` \n cadrul subunit`]ilor participante
la misiuni interna]ionale de gestionare a situa]iilor postcriz`. Exemplul concludent
este cel al subunit`]ii de jandarmi din Kosovo, care a primit toate elogiile [i recompensele
posibile de la reprezentan]ii ONU pentru modul de integrare \n teatrul de opera]ii [i pentru
\ndeplinirea misiunilor \ncredin]ate.
Pentru a eviden]ia tendin]a [i evolu]ia institu]iei noastre, doresc, \n final, s` subliniez
c`, \n prezent, se afl` \n derulare un program PHARE, iar de la jum`tatea anului
va fi continuat cu un altul, \n cadrul c`rora modernizarea structurilor [i a practicilor
Jandarmeriei Rom#ne, \n vederea definitiv`rii ultimelor am`nunte \n ceea ce prive[te
compatibilizarea, reprezint` un obiectiv prioritar.

A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE

23 decembrie 2004

158
 ri
te POLITICA DE AP|RARE
a R
b
z M {I SECURITATE NA}IONAL|
e
D G ÎN ECUA}IA INTEGR|RII
EUROATLANTICE
Invita]ii redac]iei: Mihaela MATEI, [eful Direc]iei Afaceri Strategice, c`pitanul C`t`lin BEBIA
[i consilierii Gabriela TRANCIUC, Drago[ ILINCA [i Elena FRUNZETI, din cadrul aceleia[i Direc]ii

Colonelul Costinel PETRACHE: Titulatura Direc]iei dumneavoastr`

a creat, m`rturisesc, o anumit` surprindere, mai cu seam`
în planurile mijlocite ale afirm`rii institu]ionale. Este motivul
pentru care, dup` ce l`muri]i “de ce afaceri strategice ?” [i nu altfel,
v` rog s` realiza]i o introducere cât mai conving`toare în “afacerile
strategice” pe care le gestiona]i.
Mihaela MATEI: Consolidez ceea ce spunea]i dumneavoastr`, preciz#nd c` titulatura
“Direc]ia Afaceri Strategice” (DAS) reflect` rolul asumat de aceast` structur`
în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i în Departamentul pentru Integrarea Euroatlantic`
[i Politica de Ap`rare, în cadrul c`ruia func]ioneaz`. De asemenea, trebuie s` subliniez
c`, institu]ional, crearea acestei Direc]ii a devenit necesar` în condi]iile în care în Minister
exista un deficit în domeniul analizei [i evalu`rii politicii de ap`rare [i securitate,
precum [i în adaptarea acesteia la evolu]iile mediului de securitate, la obiectivele de aderare
a României la NATO [i de integrare în UE. Afirm, totodat`, c` \nfiin]area DAS nu reprezint`
un demers singular, ci rezultatul unor transform`ri graduale în cadrul Ministerului
[i al Departamentului, care au generat modific`ri structurale atât la nivelul politicii de ap`rare,
cât [i în plan institu]ional. DAS a fost creat` pe bazele fostului Serviciu Politici de Ap`rare
[i Securitate. Printr-o coinciden]` temporal` “planificat`”, DAS a început s` func]ioneze
cu pu]in timp înainte de aderarea României la NATO, fiind, în fapt, un vector de adaptare
a politicilor [i strategiilor în domeniul ap`r`rii la noul statut de aliat al ]`rii noastre.
Modelul de structurare a DAS s-a realizat prin adaptarea fostului Serviciu la modelele similare
de structuri existente în statele membre ale NATO (Direc]ia de Afaceri Strategice din Fran]a,
Policy Directorate din Marea Britanie etc.).
În virtutea continuit`]ii activit`]ii sale, de[i Direc]ia este tân`r` ([i la propriu, [i la figurat,
media de vârst` în cadrul Direc]iei fiind mai mic` de 35 de ani), structura a preluat
[i a dezvoltat specificul activit`]ii fostului Serviciu pentru Politici de Ap`rare [i de Securitate.

159
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
De aceea, adaptarea politicii de ap`rare la schimb`rile de sistem [i la cele ale securit`]ii
na]ionale [i interna]ionale este dublat` de o continuitate real` la nivel de expertiz`,
continuitate accentuat` de consolidarea rolului func]ionarilor publici în dezvoltarea direc]iilor
de ac]iune ale României pe linia reformei [i a diploma]iei ap`r`rii.

Gabriela TRANCIUC: F`r` preten]ia de a fi exhaustiv`,

de fapt, nici nu \mi propun acest lucru, cartea de vizit` a Direc]iei
Afaceri Strategice trebuie s` con]in` în mod explicit direc]iile
generale de ac]iune [i obiectivele de activitate ale structurii
la care, enun]iativ, am s` m` refer \n continuare. Astfel,
unul dintre principalele domenii de expertiz` îl reprezint`
politica de ap`rare [i de planificare a ap`r`rii.
Politica de ap`rare elaborat` la nivelul Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale se încadreaz` în obiectivele politicii de securitate
na]ionale [i se bazeaz` pe interesele de securitate regionale
[i globale ale ]`rii noastre. Pe acest fond, Direc]ia Afaceri
Strategice asigur` abordarea integrat` a planific`rii politicii de ap`rare [i conectarea/adaptarea
acestora la dezvolt`rile interna]ionale în domeniul cooper`rii, la riscurile actuale de securitate,
la obliga]iile noastre de aliat [i de viitor membru al UE. Din aceast` perspectiv`, Direc]ia
de]ine un rol coordonator în configurarea aspectelor politico-militare ale particip`rii României
la opera]iuni militare, contribuind la sus]inerea politic` [i public` a particip`rii României
în misiuni interna]ionale în Balcani, Afganistan sau Irak.
Pe aceea[i dimensiune, Direc]ia Afaceri Strategice are responsabilit`]i semnificative
în elaborarea analizelor [i a propunerilor pentru dezvoltarea rolului [i misiunilor for]elor
armate, pe linia integr`rii cu eforturile [i obiectivele NATO. În acest domeniu, DAS coopereaz`
[i se interrela]ioneaz` cu direc]iile de profil din Ministerul Afacerilor Externe [i cu Misiunea
României la NATO. Un demers similar se desf`[oar` [i pe linia definirii politicilor de participare
la componenta de securitate [i de ap`rare a Uniunii Europene, unde cooperarea cu Ministerul
Afacerilor Externe, Misiunea României [i Reprezentan]a Militar` a crescut în mod relevant
în ultimii ani.
De asemenea, DAS coopereaz` cu alte institu]ii cu responsabilit`]i în domeniu,
în vederea integr`rii [i articul`rii elementelor relevante de ap`rare într-un cadru armonizat,
reprezentativ pentru interesele [i obiectivele na]ionale de ap`rare. Planificarea securit`]ii
na]ionale nu se poate realiza exclusiv în cadrul Ministerului Ap`r`rii, realitate ce presupune
consolidarea cooper`rii cu alte ministere [i institu]ii ale statului (Ministerul Afacerilor
Externe, Ministerul Administra]iei [i Internelor, serviciile de informa]ii etc). La nivelul
Ministerului Ap`r`rii, Direc]ia Afaceri Strategice a elaborat [i a coordonat propunerile
pentru Strategia de Securitate a României [i Carta Alb` a Securit`]ii [i Ap`r`rii Na]ionale
a Guvernului României [i a dezvoltat propuneri pentru Strategia Militar` a României
[i Directiva de Planificare a Ap`r`rii, documente care, practic, fundamenteaz` evolu]ia
reformei militare în ansamblul s`u.
Analizarea [i evaluarea mediului de securitate reprezint` un alt domeniu
de competen]` al Direc]iei, în cadrul Departamentului. Dezvoltarea unor analize aprofundate
asupra evolu]iilor interna]ionale constituie baza definirii unor scenarii [i alternative de ac]iune
160
 Dezbateri GMR
pentru ]ara noastr` [i, de aceea, Sec]ia de Analiz` din cadrul Direc]iei contribuie în mod
determinant la definirea propunerilor de pozi]ii [i ac]iuni ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
în plan interna]ional. Anul trecut, DAS a realizat o prim` evaluare politico-strategic`
de ansamblu a mediului interna]ional de securitate care a format baza unor importante
strategii de ac]iune în domeniul ap`r`rii (în rela]iile cu alia]ii, cu Uniunea European`,
în diferite regiuni apropiate – Balcani, zona M`rii Negre, Orientul Mijlociu). Vom încerca
s` continu`m acest demers prin elaborarea anual` a unui astfel de document, care s` constituie
o baz` de pornire \n definirea unor planuri pe termen mediu [i lung în cadrul politicii
[i diploma]iei ap`r`rii.

Elena FRUNZETI: În plus, Direc]ia Afaceri Strategice

coopereaz` cu numeroase institu]ii, atât guvernamentale,
cât [i neguvernamentale, în realizarea unor activit`]i comune
pe teme de securitate [i ap`rare (conferin]e, mese rotunde,
inform`ri c`tre Parlamentul României).
Dezvoltarea componentei de diploma]ie public` a politicii
de ap`rare, dintre care preg`tirea mesajelor pentru seminarii
na]ionale [i interna]ionale, conferin]e de pres`, interviuri sunt
activit`]i centrale [i constituie, în prezent, obiectul de activitate
al unui compartiment specializat al Direc]iei Afaceri Strategice.
Am încercat s` prezent`m o imagine extins` a Direc]iei
spre care dorim s` ne îndrept`m [i, mai mult, s` demonstr`m c` schimb`rile structurale
pe care le-am parcurs dep`[esc cadrul clasic conceptual de construc]ie a unei structuri
tradi]ionale. DAS reprezint` un model de reform` de structur` [i, sper`m, [i de performan]`,
care a presupus nu numai muta]ii în plan material, prin transformarea Serviciului Politici
de Ap`rare [i Securitate, ci [i la nivel calitativ, prin promovarea spiritului de echip`, a capacit`]ii
de reac]ie rapid` [i a unui nou management al structurii, care s` r`spund` cerin]elor calit`]ii
de stat membru al NATO. De asemenea, [i, prin aceasta, \mi \nchei interven]ia, DAS reprezint`
o parte [i un rezultat al transform`rilor profunde din interiorul organismului militar [i sper`m
s` putem contribui cu o nou` energie la impulsionarea reformei [i la conturarea unei noi
identit`]i politico-strategice a României ca stat membru al Alian]ei Nord-Atlantice.

Colonel Costinel PETRACHE: V` rog s` configura]i, nu numai

din perspectiv` conceptual`, principalele priorit`]i din domeniul
politicii de ap`rare na]ional`.
Mihaela MATEI: În plan conceptual, nu putem vorbi despre o dezvoltare a politicii
de ap`rare de sine st`t`toare. Ea face parte, a[a cum este firesc, din politica de securitate
a statului. Armata a fost [i r`mâne unul dintre instrumentele de putere ale unui stat,
dar nu unul ca oricare altul, ci unul prin care sunt asigurate protejarea [i promovarea intereselor
de securitate [i, mai ales dup` aderarea la NATO, a valorilor democratice ale comunit`]ii
transatlantice. Când ne dorim ca România s`-[i dezvolte un profil regional sau global relevant,
f`r` îndoial` c` trebuie s` dovedim c` suntem capabili de proiectarea eficient` a unor interese
convergente la aceste niveluri. Iar factorul militar este unul dintre ace[ti vectori, al`turi de factori
161
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
de impact geostrategic, factori sociali, diploma]ie sau capacitate
economic`. Bineîn]eles c` exist` întotdeauna o “competi]ie”
intern` în alocarea resurselor statului pentru întreaga gam`
de probleme cu care se confrunt` acesta, dar nu trebuie sc`pat
din vedere c` alocarea de fonduri pentru ap`rare nu trebuie v`zut`
ca o cheltuial` a fondurilor publice, ci reprezint` o investi]ie
cu efecte în multiple planuri, inclusiv social sau economic.
Din aceast` perspectiv`, la nivel de priorit`]i, a[ dori s` enum`r
câteva dintre cele mai importante. Bun`oar`, am \n vedere,
\n primul rând, integrarea deplin` în structurile de securitate
euroatlantice [i europene [i sus]inerea, prin eforturile na]ionale,
a unui rol puternic [i global al NATO [i a unor rela]ii transatlantice solide ca baz` a securit`]ii
mondiale; \n al doilea rând, sus]inerea unui profil regional activ al României, prin care
s` export`m securitate în regiunile de interes major pentru noi, de la spa]iul fostei Iugoslavii
la frontiera estic` a NATO [i UE, respectiv zona M`rii Negre [i a Caucazului, dar [i cea sudic`
– Mediterana [i Orientul Mijlociu; \n al treilea rând, dezvoltarea unor noi concepte [i direc]ii
de ac]iune în modernizarea for]elor armate, de la profesionalizarea complet` a sistemului
militar la noi sisteme de promovare [i de selec]ie a personalului de carier`, la noi concepte
opera]ionale precum cele referitoare la r`zboiul bazat pe re]ea sau la ap`rarea antirachet`;
\n al patrulea rând, este prioritar` dezvoltarea unei mai bune coordon`ri interinstitu]ionale
atât pe proiectele de diploma]ie a ap`r`rii, de sprijin [i asisten]` pentru state, cât [i pe dezvoltarea
rolului for]elor armate în combaterea riscurilor asimetrice la adresa securit`]ii na]ionale
[i aliate. Vede]i, este limpede c` deplina integrare în structurile politice, de securitate
[i economice europene [i euroatlantice a reprezentat [i înc` reprezint` o prioritate na]ional`.
Faptul c` procesul de aderare la NATO a fost un succes nu înseamn` c` acesta s-a sfâr[it,
în momentul accederii în Alian]`. Am dovedit c` suntem capabili s` contribuim în mod
semnificativ la securitatea spa]iului euroatlantic [i acest lucru ne-a fost recunoscut
prin invita]ia de aderare la NATO, dar rolul României în cadrul Alian]ei este înc` în dezvoltare.
Ambi]iile noastre nu se limiteaz` la participarea pasiv` la procesele care au loc în NATO,
ci dorim s` contribuim activ la acestea, s` fim creativi [i s` promov`m ini]iative benefice
pentru organiza]ie [i pentru securitatea spa]iului euroatlantic, cu alte cuvinte s` fim
un partener de încredere pentru ceilal]i alia]i ai no[tri.
Totodat`, dezvolt`rile care au loc la nivel aliat trebuie sincronizate cu dezvolt`rile
în plan intern. Profilul strategic pe care \l dorim trebuie sus]inut de structuri na]ionale
militare adecvate, în pas cu cerin]ele de membr` a NATO. Aceasta genereaz` o prioritate
complementar` celor anterioare, care se transpune prin transformarea organismului
militar într-unul flexibil, modern, adaptabil mediului de securitate [i sustenabil financiar.
Pa[i importan]i au fost deja parcur[i în aceast` direc]ie, iar ei trebuie continua]i.
Indiferent de obiectivul cantitativ pe care îl avem, este clar c` nu-l putem atinge
decât în condi]iile unei armate bazate pe militari profesioni[ti.
Drago[ ILINCA: A[ dori s` dezvolt una dintre priorit`]ile relevate anterior. Este vorba
despre rolul pe care România dore[te s`-l joace pe plan interna]ional, în primul rând în cadrul
comunit`]ii euroatlantice, dar [i în planul securit`]ii regionale.
162
 Dezbateri GMR
Integrarea deplin` în structurile NATO, precum [i inte-
grarea în UE începând cu anul 2007 sunt, f`r` îndoial`, priorit`]ile
esen]iale pe termen mediu. Începând cu martie 2004, în baza
negocierilor de aderare purtate în 2003, particip`m la toate
mecanismele decizionale ale NATO. România a în]eles c` simpla
a[ezare la masa marilor decizii în spa]iul euroatlantic nu este
suficient` [i c` securitatea colectiv` se bazeaz` pe efortul
tuturor alia]ilor [i pe contribu]iile militare individuale ale fiec`ruia
dintre ace[tia. Faptul c` suntem un aliat de încredere, un stat
cu o ofert` major` de for]e la NATO a fost reflectat [i în calendarul
evenimentelor externe din 2004. În iunie am luat parte, pentru
prima dat` ca membri cu drepturi depline, la un summit al NATO. În octombrie am g`zduit,
la Poiana Bra[ov, Reuniunea informal` a mini[trilor Ap`r`rii din statele membre ale NATO.
Am primit, astfel, un semnal extrem de puternic cu privire la importan]a care ni se acord`
[i la faptul c` reprezent`m o voce important` în comunitatea euroatlantic`. Dar, ceea ce este
mai important, este faptul c`, acum, avem oportunitatea de a aduce în mod real o contribu]ie
la securitatea euroatlantic` prin prisma intereselor noastre de securitate. Pân` la Summitul
de la Istanbul, NATO se implica în spa]iul M`rii Negre mai mult prin prisma parteneriatelor
[i a formelor de cooperare individualizate cu diferite state din regiune. Noi am ad`ugat
acestor factori [i dimensiunea regional` de securitate, transformând Marea Neagr`
într-o zon` de importan]` strategic` pentru securitatea euroatlantic`.
Cu prilejul Consiliului European din 16-17 decembrie, s-a confirmat c` România
va deveni membr` a UE începând cu 1 ianuarie 2007. A[ dori s` subliniez c` România
deja contribuie la procesele care au loc în Uniune pe dimensiunea de securitate [i ap`rare,
atât în dezvoltarea for]elor [i capabilit`]ilor UE, cât [i în cadrul opera]iunii din Bosnia-Her]egovina.
Semnarea Tratatului de aderare, în acest an, ne va permite s` particip`m [i la dezbaterile
conceptuale care au loc pentru dezvoltarea dimensiunii de securitate [i ap`rare a UE
[i s` contribuim la aceasta într-un mod similar celei pe care o dezvolt`m în prezent
în cadrul NATO.
C`pitanul C`t`lin BEBIA: Colegul meu a amintit de prioritatea pe care o avem
în ceea ce prive[te continuarea reformei organismului militar [i transformarea acestuia.
Ei bine, nu spun o noutate afirm#nd c` reforma [i restructurarea Armatei au un istoric
îndelungat, care, la un moment dat, va trebui s` aib` un a[a-zis sfâr[it pentru a putea decela
între aceste procese [i transformarea care are loc, practic, în mod continuu. În prezent,
aceste procese se desf`[oar` simultan, având în vedere c` ne restructur`m for]ele
pentru a ne putea încadra în parametrii unei armate moderne, interoperabile cu NATO
[i ne transform`m capacit`]ile militare pentru a r`spunde cerin]elor noului mediu de securitate
[i noilor riscuri neconven]ionale. Ne-am stabilit un obiectiv maxim de 75 000 de militari
[i 15 000 de civili care vor forma Armata României în anul 2007, iar acest obiectiv va fi atins
concomitent cu dezvoltarea unor capabilit`]i care s` contribuie în mod semnificativ
la consolidarea rolului militar al României în cadrul organiza]iilor din care face parte.
Concret, Armata va fi complet profesionalizat`, iar structura de for]e pe care o vom dezvolta
va fi flexibil`, interoperabil`, dotat` cu sisteme moderne de armament [i tehnic`,
163
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
care vor permite sus]inerea [i dislocarea unui nivel de o divizie
în teatre de opera]ii din afara grani]elor statului. Acestea sunt
[i cerin]e ale NATO, dar [i necesit`]i care deriv` din evolu]iile
care au loc în tipologia riscurilor la adresa securit`]ii na]ionale
[i a modalit`]ilor de contracarare a acestora. De asemenea,
este fundamental faptul c`, pentru prima dat` dup` 1989,
Armata are un set de misiuni care r`spund priorit`]ilor actuale
ale societ`]ii române[ti. Vorbim aici de contribu]ia Armatei
la asigurarea securit`]ii României pe timp de pace, la ap`rarea
României [i a alia]ilor s`i, la promovarea stabilit`]ii regionale
[i globale (inclusiv prin utilizarea diploma]iei ap`r`rii) [i la sprijinirea
institu]iilor statului [i a autorit`]ilor locale în caz de urgen]e civile. Dup` cum observa]i,
ac]iunile pe care Armata le-a desf`[urat în ultimii ani se circumscriu acestor misiuni. Mai mult,
din 2005, România se va angaja, pentru prima oar`, în singura misiune de ap`rare colectiv`
a NATO, respectiv în Opera]iunea Active Endeavour din Marea Mediteran`.
În ultima perioad`, un rol din ce în ce mai important a revenit componentei de diploma]ie
a ap`r`rii. S` nu uit`m c` în teatrele de opera]ii militarii no[tri s-au confruntat cu situa]ii noi,
trebuind s` joace [i un rol mediator între p`r]ile aflate în conflict [i al]i actori prezen]i
în teatru. Aceasta ar fi, s`-i spunem, diploma]ie militar` opera]ionalizat`. Dar, la un nivel insti-
tu]ional, de cooperare militar` interna]ional`, diploma]ia cap`t` noi valen]e, care se circumscriu
politicilor de ansamblu ale României fa]` de partenerii de cooperare.
Nu în ultimul rând, Armata a fost [i va r`mâne una dintre institu]iile statului care ofer`
un sprijin important pentru celelalte institu]ii ale statului sau autorit`]ile administra]iei locale,
în cazuri de urgen]e civile. Armata de]ine un set de capabilit`]i militare dintre care, foarte u[or,
unele pot fi puse la dispozi]ia celor care sunt în drept s` le solicite [i au nevoie de ele.
Pe aceste misiuni a devenit evident c` nu mai putem vorbi de for]e na]ionale [i for]e
alocate NATO ca fiind complet separate [i separabile: ap`rarea na]ional` este parte a ap`r`rii
colective a NATO, iar for]ele române[ti, cele mai bine instruite [i opera]ionalizate
pentru a putea ap`ra ]ara noastr` – nucleul dur al capacit`]ilor Armatei, dac` vre]i – sunt acele
for]e alocate, de fapt, Alian]ei.
Practic, un obiectiv ambi]ios pe termen lung ar fi preluarea modelului britanic, în care
toate for]ele active ale Armatei României sunt alocate [i pot fi dislocate în misiuni NATO.
O asemenea abordare va presupune o reform` de substan]` a structurii de for]e, definirea
clar` a capacit`]ilor de sprijin [i a celor logistice, dezvoltarea unei noi concep]ii, neechivoce,
privind for]ele de rezerv`, un accent crescut pe participarea la proiectele multina]ionale
în domeniul capabilit`]ilor atât la NATO, cât [i la Uniunea European`. În acest context,
transformarea for]elor armate presupune o analiz` aprofundat` a implica]iilor noilor tipuri
de opera]iuni ale Alian]ei (solicit`ri privind reac]ia rapid` [i participarea la For]a de R`spuns
a NATO, opera]iuni de stabilizare postconflict cu un grad ridicat de risc, opera]iuni de prevenire
[i combatere a terorismului), implica]ii care reflect` necesitatea dezvolt`rii unor priorit`]i
na]ionale în domeniu. Modul în care for]ele aliate vor putea ac]iona împreun` în misiuni
complexe va defini, practic, obiectivele de transformare ale Armatei României: deja la NATO
se dezbat proiecte legate de r`zboiul bazat pe re]ea, ap`rarea antirachet`, reac]ia imediat`
164
 Dezbateri GMR
în caz de necesitate [i dislocarea rapid` a for]elor oriunde în lume este nevoie, accentul crescut
pe reforma cooper`rii în domeniul informa]iilor militare etc.

Colonelul Costinel PETRACHE: Un reper important în job-ul

opera]ional al Direc]iei este reprezentat de analiza [i evaluarea politicii
de securitate [i ap`rare na]ional`. Care este, “la cald”, starea politicii
de ap`rare [i securitate na]ional` ?

Mihaela MATEI: În diagnosticarea [i prognozarea st`rii

de securitate [i ap`rare ne baz`m pe aplicarea unei metodologii
complexe care cuprinde un num`r de domenii fundamentale
de ac]iune. Unul dintre principalele domenii este planificarea
politicii de ap`rare, care se concretizeaz` prin dezvoltarea
propunerilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru Strategia
de securitate a României, pentru Carta Alb` a Securit`]ii
[i Ap`r`rii Na]ionale a Guvernului; prin dezvoltarea elemen-
telor de viziune de ansamblu pentru Strategia Militar` a României
[i alte elemente de planificare a evolu]iilor în domeniul reformei
Armatei României.
Un alt palier de ac]iune este analiza strategic`. Având în vedere evolu]iile destul de rapide,
inconstante [i impredictibile în diferite regiuni de instabilitate – spa]iul est-european,
cel al CSI [i evolu]iile din teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan, este nevoie s` avem
o structur` care, în cooperare [i pe baza elementelor pe care le dezvolt` Direc]ia General`
de Informa]ii a Armatei [i Statul Major General, s` ofere consiliere pentru factorii de decizie
în ceea ce prive[te modul în care aceste evolu]ii se reflect` în politica de ap`rare [i cum ar trebui
trasformat` aceasta, precum [i palierele care trebuie accentuate în rela]iile cu alia]ii
[i cu partenerii no[tri. Aceast` analiz` reprezint`, practic, fundamentul politicii de ap`rare,
baza de la care pornim în a construi propuneri [i evalu`ri pentru luarea unor decizii.
O alt` dimensiune, esen]ial`, se refer` la diploma]ia ap`r`rii. M` refer atât la oferirea
de asisten]`, de sprijin pentru armatele statelor partenere, cât [i la un cadru mult mai larg,
încorporând [i o component` de diploma]ie public`: promovarea intereselor Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale [i a politicii de ap`rare a României în plan interna]ional, dezvoltarea comunic`rii
cu societatea civil`, cu organiza]iile interna]ionale, guvernamentale [i neguvernamentale,
formularea mesajelor publice comunicate în diferite contexte. Diploma]ia ap`r`rii constituie
un adev`rat factor de promovare a intereselor noastre de securitate, component` a politicii
externe a României.

Gabriela TRANCIUC: |ntr-adev`r, politica de ap`rare [i securitate na]ional`

nu poate fi separat`, în concep]ia noastr`, de eforturile sus]inute de dezvoltare, împreun`
cu Ministerul Afacerilor Externe, a profilului strategic al României în NATO – ce dorim
noi s` promov`m, ca stat aliat, [i cum vedem viitorul nostru, ca membru al Alian]ei.
În prezent, se deruleaz` o serie de dezbateri la nivelul Alian]ei pentru dezvoltarea elementelor
de sus]inere a implic`rii NATO pe vecin`tatea estic`. Sus]inerea programelor de parteneriat
165
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
[i asisten]` pentru alte state din Caucaz [i din Asia Central` va promova securitatea
[i stabilitatea prin asigurarea unor m`suri de cre[tere a încrederii, de reform` [i demo-
cratizare în regiune.
Interesul nostru de conturare a unui rol strategic în Alian]` const`, fundamental,
\n dezvoltarea unei dimensiuni puternice [i în vecin`tatea sudic` a NATO, respectiv în zona
Mediteranei [i a Orientului Mijlociu. Practic, ca urmare a deciziilor de la Istanbul pe acest
palier, România va participa, pentru prima oar`, la opera]iunea NATO din Marea Mediteran`
de combatere a terorismului.
De asemenea, unul dintre obiectivele principale este s` proiect`m securitatea pe care
ne-o ofer` NATO în afara Alian]ei prin definirea contribu]iei proprii, fie în plan bilateral,
fie în cadrul NATO, la programele dezvoltate de asisten]`, de cooperare, de reform`
institu]ional`, fundamental` pentru aceste state. Iar în acest domeniu, Armata are un rol
esen]ial, având în vedere c` reforma militar` este esen]ial` într-un stat confruntat cu riscuri
[i amenin]`ri directe de securitate, cu fenomene secesioniste, cu terorism [i proliferarea
grupurilor teroriste din Asia Central`.

Elena FRUNZETI: Problema suspus` aten]iei ne permite

[i o alt` perspectiv`. Politica de ap`rare a unui stat membru
al NATO porne[te de la fundamentele politice ale ap`r`rii
na]ionale la începutul secolului 21: “Care va fi rolul for]elor
armate în viitor”, “Care sunt priorit`]ile reformei interne”
[i “Cum va trebui gestionat` aceast` problematic` în viitor”.
În proiec]ia obiectivelor Departamentului în plan extern,
gradual, ne vom îndrepta spre compatibilizarea cu sistemul
existent în statele membre ale NATO [i ale UE, unde structurile
responsabile în domeniul politicii de ap`rare [i al afacerilor
strategice au responsabilit`]i similare în domeniul planific`rii
politice, discursului, analizei [i asisten]ei în luarea deciziilor. Extinderea acestor conexiuni
va avea o importan]` major` în preg`tirea agendei politico-militare [i a cadrului conceptual
de dezvoltare a pozi]iilor na]ionale în format multina]ional. Astfel, conceptul “deteritorializ`rii”
se aplic` nu numai la nivelul misiunilor, ci [i la nivelul conceptelor [i al cooper`rii în formularea
agendei politico-militare, prin consultare cu statele aliate.
Politica de ap`rare se dezvolt` într-un mediu în schimbare rapid` [i generator
de incertitudini atât în plan intern, cât [i interna]ional. Adaptarea politicii de ap`rare
trebuie s` porneasc` de la premisa transform`rii conceptului de securitate, care îmbin`
dimensiunea militar` clasic`, de for]` – hard security, cu dimensiunea diplomatic` – soft
security. În acest context, ne vom concentra pe evaluarea politicilor de cooperare
[i a demersurilor diploma]iei ap`r`rii cu scopul contur`rii unei viziuni de perspectiv`
care s` ghideze activit`]ile de rela]ii militare interna]ionale.
Mai mult, ne îndrept`m spre definirea rolului României în cadrul Alian]ei, a propunerilor
de politici [i strategii fa]` de state, regiuni, procese importante pentru România în coordonare
cu dezvolt`rile politice la nivelul altor institu]ii guvernamentale.
166
 Dezbateri GMR
Colonelul Costinel PETRACHE: Este mai mult decât evident faptul
c`, în ceea ce prive[te afirmarea politicii de ap`rare a României,
o dat` cu admiterea în Alian]` se poate vorbi despre trecerea
într-o alt` etap`. V` rog s` defini]i aceast` etap` [i s`-i releva]i
con]inutul, subliniindu-i tr`s`turile [i perspectivele.
Mihaela MATEI: Invita]ia de aderare la Alian]a Nord-Atlantic` a reprezentat
pentru România un nou început de drum, prin necesitatea intensific`rii unor procese
[i reforme interne [i a asum`rii unor responsabilit`]i la nivel politic, militar [i diplomatic,
pornind de la premisele unui rol important al României în plan regional [i global. În plus,
aderarea la o Alian]` aflat` în plin proces de transformare subliniaz` importan]a adapt`rii
rapide [i eficiente a politicii de ap`rare la evolu]iile organiza]iei, precum [i a necesit`]ii
de a aduce o valoare ad`ugat` Alian]ei.
O dat` cu aderarea la NATO, politica de ap`rare a României a dobândit o nou` configura]ie,
în primul rând, prin necesitatea unei abord`ri integrate, în interiorul sistemului militar,
a principalelor transform`ri prin care trece acesta [i coordonarea demersurilor diplomatice
cu cele de reform`. În al doilea rând, adaptarea politicii de ap`rare trebuie s` fie în concordan]`
cu noul statut al României de membr` a NATO [i s` contribuie direct la procesele de transformare
[i de parteneriat ale Alian]ei.
Elena FRUNZETI: A[ dori s` accentuez câteva aspecte referitoare la rolul
[i demersurile concrete ale DAS în planificarea politicii de ap`rare din perspectiva calit`]ii
României de membru al NATO.
Dac`, pân` acum, elementele centrale din planificarea ap`r`rii erau obiectivele
de parteneriat [i îndeplinirea criteriilor [i a sarcinilor delimitate de Planul Na]ional de Aderare,
ca stat membru al NATO, România î[i va coordona [i planifica politicile în func]ie de cerin]ele
politice, strategice [i opera]ionale ale Alian]ei. Pe fondul acestor determin`ri, Direc]ia
de Afaceri Strategice traseaz` liniile directoare ale particip`rii României la transformarea
Alian]ei, pe dimensiunea noilor parteneriate [i pentru consolidarea capabilit`]ilor de reac]ie
ale NATO.
DAS coordoneaz`, în prezent, participarea [i mandatul politic pentru o serie de comitete
[i grupuri de lucru ale NATO. Astfel, în cooperare cu Direc]ia NATO din Ministerul Afacerilor
Externe [i în consultare cu alte structuri din Ministerul Ap`r`rii propune pozi]ii [i abord`ri
pe linie politico-militar` pentru participarea la Consiliul Nord-Atlantic, Grupul de Coordonare
Politic` (pe linia politicii externe gestionate de c`tre Ministerul Afacerilor Externe), dezvolt`
propuneri [i analize pentru Comitetul NATO-Ucraina [i Consiliul NATO-Rusia, Dialogul
Mediteranean, elaboreaz` evalu`ri pe transformarea Parteneriatului pentru Pace [i pe aspectele
conceptuale ale definirii noilor misiuni [i sarcini ale Alian]ei. Directorul DAS particip`
la reuniunile informale ale directorilor pe politici de ap`rare din statele membre ale NATO.
Aceste demersuri presupun o coordonare strict` [i precis` cu diferite institu]ii [i structuri
guvernamentale [i un efort substan]ial de analiz` [i dezvoltare a unor direc]ii de ac]iune
specifice. Reuniunile unor comitete sau grupuri de lucru sunt, practic, s`pt`mânale, ceea ce
presupune [i o monitorizare a pozi]iilor altor state [i a deciziilor luate pentru amendarea
[i definirea abord`rilor proprii.
167
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Gabriela TRANCIUC: Nu în ultimul rând, a[ dori s` punctez
orient`rile majore ale politicii de ap`rare dup` aderarea la NATO,
structurate pe trei paliere: contribu]ia României la procesul
decizional al Alian]ei; participarea la transformarea NATO,
la nivel strategic [i militar; contribu]ia la conturarea unei viitoare
agende de securitate a Alian]ei, cu accent pe identificarea
unor noi parteneri [i regiuni de interes.
Integrarea în NATO presupune includerea României
într-un club politic [i într-un sistem de valori colective, iar parti-
ciparea la procesul decizional al Alian]ei \i confer` României
un nou statut în planul rela]iilor interna]ionale, ceea ce va reprezenta
[i un atu în preg`tirea pentru viitoarea integrare în Uniunea European`.
Contribu]ia noastr` la securitatea euroatlantic` poate fi analizat` dintr-o dubl` perspectiv`,
respectiv prin continuarea [i adâncirea unor politici [i procese deja existente [i prin introducerea
unor elemente suplimentare la nivel politic [i militar. Astfel, r`mânem un factor de stabilizare
pentru zonele proxime – Balcanii, care, în prezent, se afl` într-un proces de redefinire
institu]ional`, cu dezvoltarea rolului Uniunii Europene [i evaluarea unor noi tipuri de ac]iuni
la nivelul Alian]ei.
România va putea sprijini consolidarea NATO, prin participarea activ` la procesul
de adaptare a strategiilor [i structurilor aliate [i prin participarea în cadrul comandamentelor
aliate. Inten]ia noastr` este de a-i furniza Alian]ei acele politici, m`suri [i capacit`]i
care s`-i permit` extinderea ariei de implicare de la continentul european spre alte regiuni
– demers deja definit prin opera]iunea NATO din Afganistan [i, dup` summitul de la Istanbul,
prin misiunea NATO din Irak pentru instruirea for]elor de securitate irakiene.
De aceea, bineîn]eles, rolul nostru strategic nu se va limita la spa]iul adiacent, din punct
de vedere geografic, ]`rii noastre. Consider`m c`, în prezent, Marea Neagr` [i Caucazul
reprezint` poten]iale zone exportatoare de instabilitate. Dac` anumite forme de cooperare
în sud-estul Europei [i-au dovedit viabilitatea [i succesul real, ne putem deja gândi
la un export al modelelor existente spre alte regiuni (Asia Central`). O asemenea politic`
va veni în întâmpinarea eforturilor NATO de contracarare a noilor riscuri de securitate,
respectiv terorismul [i proliferarea armelor de distrugere în mas`.
Apreciem c` un rol important în acest domeniu va reveni [i Parteneriatului
pentru Pace (PfP) [i Consiliului Euroatlantic al Parteneriatului (EAPC), ambele aflate
într-un proces major de adaptare la schimb`rile mediului de securitate actual. România va continua
s` contribuie la redefinirea cadrului conceptual al EAPC [i PfP, prin propunerea unor solu]ii
de extindere a cooper`rii [i de optimizare a programelor de asisten]` pentru statele partenere.
Vreau s` subliniez faptul c` angajamentele României nu reprezint` simple exerci]ii retorice,
ci se bazeaz` pe dezvoltarea capacit`]ilor militare puse la dispozi]ia Alian]ei. Chiar înainte
de aderarea efectiv`, România era deja parte la aceast` transformare [i participa la noile
ini]iative aliate privind capacit`]ile, for]a de r`spuns, combaterea terorismului [i a prolifer`rii
armelor de distrugere în mas`. Noul statut, de membr` a Alian]ei, nu poate decât s` consolideze
contribu]ia României în acest sens. De asemenea, România î[i va dezvolta poten]ialul
[i capacitatea de a participa activ atât la nivelul opera]iunilor [i misiunilor, cât [i în planul
ini]iativelor [i al evolu]iilor conceptuale. În acest scop, reforma Armatei Române va continua
168
 Dezbateri GMR
în acela[i ritm [i în perioada postaderare, astfel încât România va putea pune la dispozi]ia
Alian]ei for]e expedi]ionare, interoperabile [i capabile s` se autosus]in`. Vom acorda
o aten]ie sporit` dezvolt`rii capacit`]ilor de transport [i a celor de infrastructur`,
pentru c` rolul militar al ]`rii noastre nu se va limita la contribu]ia cu militari în opera]iuni
aliate, ci va fi dezvoltat [i pe linia utiliz`rii teritoriului na]ional, ca baz` de proiec]ie a for]elor
aliate spre zone, poate, îndep`rtate de continentul european.
Ca stat membru într-o Alian]`, care, la rândul ei, î[i asum` o nou` dimensiune de securitate
[i ap`rare, trebuie s` ne preg`tim pentru asumarea unor noi roluri [i responsabilit`]i
[i pentru a aduce o contribu]ie substan]ial` la securitatea euroatlantic`. Toate aceste strategii
postaderare nu vor trebui s` promoveze o retoric` f`r` fond, ci o dezvoltare palpabil`
a capabilit`]ilor politice [i militare pentru conturarea profilului României ca stat aliat.

Colonelul Costinel PETRACHE: Prin îns`[i natura responsa-

bilit`]ilor sale, Direc]ia Afaceri Strategice este, trebuie s` fie,
foarte sensibil` la schimb`rile produse în mediul de securitate
interna]ional. Nu v` întreb cum se manifest` metodologic aceast`
“sensibilitate”, îns`, v` rog s` releva]i, prin câteva exemple, adaptarea
cursiv` a politicii noastre de ap`rare la transform`rile produse
în straturile geopolitice [i geostrategice cu vizibilitate direct`
asupra României.
Gabriela TRANCIUC: Într-adev`r, a[a cum am mai men]ionat, Direc]ia Afaceri Strategice
are atribu]ii în analizarea [i evaluarea mediului de securitate. Evaluarea politico-strategic`
de ansamblu a mediului interna]ional de securitate realizat` anul trecut de DAS, proces
care, de altfel, va fi continuat, constituie o baz` pentru elaborarea de studii privind riscurile
la adresa securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, tendin]ele în evolu]ia strategiilor [i politicilor statelor
din spa]iul de interes al României [i al organiza]iilor interna]ionale, transform`rile geopolitice
[i geostrategice interna]ionale cu impact asupra politicii de ap`rare a României.
Evolu]iile în mediul de securitate interna]ional au marcat fundamentele politice
[i conceptuale ale ap`r`rii na]ionale la începutul secolului XXI, cu accent at#t pe rolul for]elor
armate în viitor, c#t [i pe reforma intern`.
În cadrul reformei militare, am con[tientizat faptul c` sunt necesare transform`ri
intrinseci ale for]elor armate ale României, respectiv muta]ia dinspre ap`rarea teritorial`
fix`, rigid` pozi]ional, înspre ac]iuni disipate, rapide, multidirec]ionale. Delimitarea rolului
[i a misiunilor structurilor de for]` în gestionarea complexului de securitate trebuie s` urmeze
perspectivei asupra transform`rii riscurilor la adresa securit`]ii. Provoc`rilor transna]ionale,
asimetrice sau celor generate de instabilitatea de joas` intensitate nu le mai corespund
structuri fixe, îngr`dite sau înghe]ate în formatul clasic armat` – for]e interne, ci capacit`]i
flexibile [i de reac]ie rapid`, capabile s` coopereze la diferite niveluri pe geometrii
variabile de interven]ie. O asemenea evaluare are implica]ii asupra restabilirii priorit`]ilor
în configurarea for]elor proprii [i extinderea preg`tirii militarilor la dimensiunea opera]iunilor
altele decât r`zboiul: multina]ionalitate, ac]iuni integrate la nivelul celor trei categorii
de for]e, ac]iuni independente la nivel de unit`]i de capacitate mic`, dezvoltarea capacit`]ilor
de cooperare cu popula]ia civil`, a celor de PSYOPS etc.
169
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Mihaela MATEI: Necesitatea reform`rii sistemelor militare clasice a devenit o prioritate
atât în Europa Central` [i de Est, cât [i în statele Europei Occidentale. Dac`, în acestea
din urm`, organismul militar s-a orientat spre adaptarea la noile riscuri la adresa securit`]ii,
la noile tehnologii [i la efectele globaliz`rii, reforma for]elor armate din Europa Central`
[i de Est a fost orientat` spre modificarea în profunzime a conceptelor de securitate, a structurii
[i organiz`rii armatei, a valorilor institu]iei militare, pentru recuperarea unui decalaj profund
cu efecte semnificative asupra capacit`]ii de ac]iune a statului în mediul interna]ional.
Ca un exemplu, cre[terea corpului de profesioni[ti în cadrul Armatei României presupune
o schimbare structural` la nivelul sistemului: cariere de lungimi variabile, reconstituirea
unor elite ale armatei, atât la nivelul ofi]erilor, cât [i al subofi]erilor, preg`tirea pentru integrarea
lor în comandamentele multina]ionale ale NATO, dar, mai ales, o schimbare profund`
la nivelul mentalit`]ilor – care cere timp [i investi]ii importante în educa]ie.
Noi concepte de desf`[urare a for]elor, misiuni de prevenire [i de gestionare a crizelor
modeleaz`, în prezent, viitoarea structur` de for]e. Scopul reformei for]elor armate, traiectoria
acestui proces au fost clar definite, concentrate pe dezvoltarea a patru obiective ale politicii
de ap`rare: preg`tirea pentru aderarea la structurile militare euroatlantice [i europene;
finalizarea reformei militare; consolidarea controlului civil [i democratic asupra for]elor
armate; sporirea contribu]iei la stabilitatea regional`.
Pentru a r`spunde acestor obiective, structura de for]e a Armatei României a fost
planificat` astfel încât s` asigure pe trei paliere distincte o contribu]ie credibil` la ap`rarea
teritoriului na]ional, la opera]iunile în sprijinul p`cii, prevenirea [i gestionarea crizelor
[i pentru ap`rarea colectiv`. Structura for]elor care vizeaz` crearea [i sus]inerea unei armate
moderne, flexibile reflect` modelul adoptat de c`tre statele membre ale NATO (focalizat
pe misiuni specifice), precum [i o distribuire a personalului militar dup` modelul occidental
de tip piramidal.

Elena FRUNZETI: Ultimii doi ani au conturat [i au pus

în practic` dou` dimensiuni ale politicii de ap`rare [i, implicit,
a rolului for]elor armate: diploma]ie [i reform` – respectiv dez-
voltarea unui sistem de parteneriate [i ini]iative, preg`tirea
integr`rii în NATO –, precum [i modelarea unor capacit`]i
de ap`rare adecvate evolu]iilor riscurilor la adresa securit`]ii
na]ionale. Managementul integrat al resurselor va permite
o evaluare periodic` a acestor capacit`]i [i aranjamente de cooperare
pentru a asigura diminuarea riscurilor [i gestionarea situa]iilor
de criz` în mod eficient. Stabilitatea în Europa implic` o abordare
preventiv` pe termen lung, în cadrul c`reia sistemele militare
au un rol important. Asigurarea securit`]ii na]ionale implic`, în mod direct, participarea
la men]inerea stabilit`]ii regionale [i integrarea în Alian]a Nord-Atlantic`, ca garant nu doar
al securit`]ii frontierelor statelor membre, ci [i al democra]iei [i securit`]ii continentale.
O politic` de ap`rare pentru un nou mileniu trebuie s` coreleze [i s` rezulte din combina]ia
dimensiunii militare clasice (realiste), de for]` [i a dimensiunii diplomatice a ap`r`rii
(constructiviste). Esen]a sa se poate reduce la principiul c` o armat` de securitate [i ap`rare
nu este o armat` destinat` exclusiv r`zboiului, ci un vehicul de cre[tere a încrederii [i securit`]ii
[i de ac]iune preventiv` pentru consolidarea p`cii în plan regional [i global.
170
 Dezbateri GMR
Colonelul Costinel PETRACHE: Cum asigura]i rolul integrator
al planific`rii politicilor de ap`rare [i conectarea adaptativ` a acestora
la cerin]a contextelor la care se aplic` ?

Mihaela MATEI: Direc]ia Afaceri Strategice joac` un rol

deosebit de important în fluxul informa]ional [i decizional din cadrul
Ministerului. Desigur c` nu discut`m aici despre toate deciziile
care se iau de c`tre cei în drept, ci vorbim de aspectele care implic`
nivelul conceptual al politicii de ap`rare, în ansamblul ei.
Planificarea ap`r`rii în România nu este un atribut exclusiv
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Ap`rarea na]ional` este compo-
nent` a securit`]ii na]ionale, deci [i politica de ap`rare a României
este component` a politicii de securitate a statului. De aceea,
înc` din fazele de elaborare a direc]iilor de ac]iune [i a obiectivelor
politicii de securitate, noi, ca minister, trebuie s` contribuim
la dezvoltarea acestora. Practic, este vorba de Strategia de Securitate Na]ional` a României
[i Carta Alb` a Securit`]ii [i Ap`r`rii Na]ionale a Guvernului. Primul este un document
care, conform actualelor reglement`ri, este elaborat de c`tre pre[edintele statului [i ofer`
o perspectiv` de ansamblu asupra securit`]ii na]ionale. În ceea ce prive[te Carta Alb`
a Securit`]ii [i Ap`r`rii Na]ionale, acesta reprezint` un document esen]ial al sistemului
de planificare a ap`r`rii na]ionale, având obiectivul de a defini strategiile sectoriale în domeniul
securit`]ii [i ap`r`rii pe baza prevederilor primelor dou` documente men]ionate, Strategia
de Securitate Na]ional` [i Programul de Guvernare. Ca institu]ie responsabil` cu implementarea
politicii de ap`rare, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale contribuie în mod substan]ial la elaborarea
acestor documente fundamentale de planificare prin formularea de strategii, elaborarea
[i integrarea propunerilor venite din partea structurilor centrale [i subordonate, vizând planurile
[i priorit`]ile pe termen mediu [i lung în domeniul ap`r`rii na]ionale. Ca structur` coordonatoare
a acestui proces, Direc]ia Afaceri Strategice are rolul, pe de o parte, de a integra, la nivelul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, aceste propuneri în urma unui proces de analiz` a oportunit`]ilor
politice interne [i interna]ionale [i, pe de alt` parte, de a asigura integrarea politicii de ap`rare
în politica de securitate a României pe baza cooper`rii cu alte ministere [i a documentelor
de planificare la nivel na]ional.
Gabriela TRANCIUC: Plecând de la cele exprimate, a[ dori s` subliniez faptul
c`, dincolo de acest rol, pe care Direc]ia Afaceri Strategice îl are în abordarea interinsti-
tu]ional` a politicii de ap`rare [i de securitate, unul dintre aspectele majore al activit`]ii DAS
îl reprezint` rolul intrainstitu]ional în elaborarea documentelor de planificare specifice
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Este vorba despre Strategia Militar` a României [i Directiva
de Planificare a Ap`r`rii. Primul document stabile[te obiectivele politicii de ap`rare
în conformitate cu prevederile Strategiei de Securitate Na]ional` [i ale Cartei Albe a Securit`]ii
[i Ap`r`rii Na]ionale, evalueaz` consecin]ele riscurilor [i amenin]`rilor la adresa securit`]ii
na]ionale [i define[te misiunile for]elor armate. Directiva de Planificare a Ap`r`rii
face leg`tura între cerin]ele militare [i resursele disponibile, stabilind o serie de obiective
pentru programele în derulare în baza unei evalu`ri a mediului de securitate. Rolul relevant
171
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
al Direc]iei Afaceri Strategice în dezvoltarea acestor documente, împreun` cu Direc]ia
Planificare Integrat` a Ap`r`rii [i cu Direc]ia Planificare Strategic` din Statul Major General,
permite realizarea unei viziuni de ansamblu asupra obiectivelor politicii de ap`rare [i asigurarea
unui cadru unitar care s` le integreze [i s` le conecteze la cerin]ele contextului de securitate
în func]ie de evolu]ia acestora.
C`pitanul C`t`lin BEBIA: Ar trebui ad`ugat,
la cele spuse pân` la acest moment, c`, în urma ader`rii
cu drepturi depline a României la NATO, a fost necesar`
corelarea politicii de ap`rare a României cu noul statut
de membru al NATO, plecând de la analiza atent` a ultimelor
evolu]ii pe aceast` linie din cadrul Alian]ei [i conectarea
la procesul de planificare colectiv` a ap`r`rii, conform proce-
deelor NATO. În acest sens, elaborarea, de c`tre Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale, a Chestionarului privind Planificarea
Ap`r`rii (DPQ) [i demararea implement`rii Obiectivelor
privind For]ele (Force Goals) a permis o l`rgire a viziunii
asupra planific`rii ap`r`rii [i conectarea la o serie de procese cu relevan]` în ceea ce prive[te
evolu]ia sectorului de securitate la nivelul NATO. Implicarea direct` a Direc]iei Afaceri
Strategice în acest proces a oferit tocmai acele concepte necesare conect`rii [i adapt`rii
politicii de ap`rare a României la aceste ultime evolu]ii.

Colonelul Costinel PETRACHE: V` rog s` releva]i, evident,

din perspectiva prerogativelor organiza]ionale, atât modul în care
sus]ine]i [i dezvolta]i aspectele politice [i strategice ale transform`rii,
cât [i maniera în care realiza]i coordonarea demersurilor diplomatice
cu cele de reform`. {i în acest caz exemplific`rile pot fi mai mult
decât conving`toare.
Mihaela MATEI: Interrela]ionarea celor trei vectori de dezvoltare a politicii de ap`rare
– reforma, managementul institu]ional [i componenta de diploma]ie – au generat necesitatea
configur`rii unei abord`ri integrate, în interiorul sistemului militar, a principalelor transform`ri
prin care trece acesta [i coordonarea demersurilor diplomatice cu cele de reform`.
Rolul Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare devine
cu atât mai important cu cât va trebui s` gestioneze aspecte ale politicii de ap`rare a României
ca stat membru al NATO [i s` contribuie direct la procesele de transformare [i de parteneriat
ale Alian]ei.
Summitul NATO de la Praga, din 2002, a configurat, practic, procesul de transformare
al Alian]ei, definind un nou profil, relevat de For]a de R`spuns a NATO [i de noile capabilit`]i
ale Alian]ei. Pe acest drum lung, deschis de Praga, procesul de transformare a mecanismelor
de cooperare în cadrul Alian]ei a primit la Istanbul o nou` dezvoltare. Summitul a constituit
un jalon important, iar România a avut un rol de sprijin solid pentru transformarea modului
de generare a for]elor în Alian]`: eficientizarea ac]iunilor acesteia în teatrele de opera]ii;
transformarea planific`rii – atât a ap`r`rii, în general, cât [i a opera]iilor; cre[terea capacit`]ii
de utilizare a for]elor alocate de na]iuni în Alian]`.
172
 Dezbateri GMR
Unul dintre cele mai semnificative obiective de planificare a ap`r`rii, în perioada
de dup` summitul NATO de la Istanbul, este sus]inerea cre[terii contribu]iei militare
la NATO, a angajamentului de a atinge gradual, pân` în 2012 – cu un prim termen în 2009,
o contribu]ie care s` confere particip`rii noastre o pozi]ie într-adev`r relevant`. O astfel
de angajare solid` ne va consacra ca aliat credibil, respectat [i, astfel, ne vom putea promova
interesele [i obiectivele pornind de la aceste premise strategice.

Gabriela TRANCIUC: Aderarea la NATO presupune,

în primul rând, un proces de rea[ezare conceptual` a principalelor
priorit`]i în domeniul politicii de ap`rare, dublat de o evaluare
a modalit`]ilor institu]ionale de realizare a acestora [i de conturare
a unor noi dimensiuni de ac]iune la nivel politico-militar.
Din aceast` perspectiv`, Departamentul pentru Integrare
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare este cel care va dezvolta
aspectele politice [i strategice ale transform`rii de sistem pe
care o parcurge sistemul militar [i va contribui la definirea
unor noi politici [i diploma]ii ale ap`r`rii.
Pe aceast` dimensiune, un factor esen]ial, ce va schimba
managementul [i mentalitatea în Armata României, va fi profesionalizarea for]elor. O armat`
profesionist` presupune un alt tip de management al militarului, al cadrelor profesioniste,
beneficiare ale unui model eficient de carier`, în care aten]ia prioritar` ar trebui focalizat`
pe construirea calit`]ii profesionale [i umane [i atragerea în sistem a acelor tineri care pot
asigura o valoare ad`ugat`. Va fi îns` un proces destul de dificil.
În leg`tur` cu coordonarea despre care vorbea]i, a demersurilor diplomatice cu cele
de reform`, trebuie s` preciz`m c` unul dintre obiectivele noastre principale este s` proiect`m
securitatea pe care ne-o ofer` NATO în afara Alian]ei, prin definirea contribu]iei proprii,
în plan bilateral [i în cadrul NATO, la programele dezvoltate de asisten]` [i de cooperare
cu statele partenere. În acest sens, experien]a dobândit` de-a lungul celor 10 ani de participare
la Parteneriatul pentru Pace în realizarea procesului de reform` a sectorului de securitate
va fi împ`rt`[it` altor state candidate la PfP [i la NATO. Cooper`m, în acest scop, cu Ministerul
Afacerilor Externe, pentru a pune în practic` asemenea ini]iative, prin realizarea de activit`]i
bi- [i multilaterale în format regional, prin care s` prezent`m partenerilor no[tri modul
în care reforma a fost derulat` în institu]ia militar` româneasc` [i cum, în continuare,
ne transform`m în cadrul NATO. Deci ac]iunile diplomatice, în special cele îndreptate
spre sprijinirea vecinilor din Balcanii de Vest, pot foarte bine [i trebuie corelate cu succesele
înregistrate în restructurarea organismului militar [i împ`rt`[irea din experien]a proprie
a ]`rii noastre în reforma for]elor armate.

Elena FRUNZETI: Dup` cum am mai precizat, Departamentul pentru Integrare

Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare men]ine rela]ii cu numeroase institu]ii (ONG-uri, institute
de cercetare, institu]ii de înv`]`mânt superior etc). Având în vedere transform`rile \n spectrul
securit`]ii, trecerea la noi tipuri de diploma]ie [i dezvoltarea de noi roluri pentru Armata României,
realizarea unor activit`]i comune (conferin]e, mese rotunde, r`spunsuri pentru puncte
de vedere) cu institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale din cadrul societ`]ii civile, reprezint`
unul dintre elementele centrale ale activit`]ii noastre în cadrul Ministerului.
173
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Dezvoltarea componentei de diploma]ie public` are un rol important în implementarea
politicii de ap`rare. Preg`tirea mesajelor pentru seminarii na]ionale [i interna]ionale,
conferin]e de pres`, interviuri sunt activit`]i centrale [i constituie, în prezent, de asemenea,
obiectul de activitate a unui compartiment specializat al Departamentului, care va coopera
în mod direct [i va veni în sprijinul activit`]ii Departamentului pentru Rela]ii cu Parlamentul,
Armonizare Legislativ` [i Rela]ii Publice, care coordoneaz` asemenea activit`]i. Pe aceast`
dimensiune se va avea în vedere [i armonizarea cu eforturile Alian]ei de promovare a imaginii
activit`]ii [i a misiunilor derulate de NATO pe plan interna]ional.

Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt elementele ce coaguleaz`

[i definesc politicile de participare la componenta de securitate
[i ap`rare a UE ? În fond, care este aceast` politic` ?

Mihaela MATEI: A[ dori s` încep prin a aduce ni[te preciz`ri

suplimentare fa]` de întrebarea dumneavoastr`. Vreau s` subliniez
faptul c` nu este vorba de un set special de politici vizând parti-
ciparea la componenta de securitate [i ap`rare a UE. Acest demers
se constituie ca parte a procesului de integrare european`,
fiind, prin urmare, abordat în consonan]` cu principiile [i obiectivele
strategice ale României în rela]ia cu Uniunea European`.
Bineîn]eles, exist` un set de particularit`]i pe care orice politic`
sectorial` european` le de]ine (cum este [i cazul Politicii Europene
de Securitate [i Ap`rare) [i, prin urmare, fac necesar` adoptarea
unei strategii de abordare adaptat`.
Dup` cum [ti]i, România a sus]inut, înc` din fazele ini]iale, dezvoltarea componentei
de securitate [i ap`rare la nivelul Uniunii Europene, care, în opinia noastr`, trebuie s` se dezvolte
în mod complementar [i în sus]inerea demersurilor de securitate ale altor organiza]ii inter-
na]ionale, în special NATO. Subsumat acesteia, consider`m c` rela]ia transatlantic` r`mâne
fundamentul securit`]ii europene. Securitatea [i eficien]a angajamentului comun al SUA
[i UE îndreptate împotriva amenin]`rilor contemporane depind, într-o m`sur` esen]ial`,
de consisten]a [i echilibrul parteneriatului transatlantic.
Pe aceste coordonate se plaseaz` contribu]ia noastr` în domeniul procesului de dezvoltare
a componentei de ap`rare la nivelul UE, practic, oferta de for]e pus` la dispozi]ia Uniunii
fiind armonizat` cu angajamentele asumate în cadrul NATO. De asemenea, am sus]inut
interesul pentru o implicare anticipativ` în cadrul dezvolt`rilor politicii de securitate [i ap`rare
europene, într-o manier` similar` procesului de integrare în NATO.
În acela[i timp, a[ dori s` subliniez faptul c` exist` precedentele [i, în egal` m`sur`,
elementele de sus]inere ale unei cooper`ri extinse NATO-UE în domeniul securit`]ii
[i ap`r`rii. A[ men]iona aici Acordurile “Berlin+”, semnate în decembrie 2002, respectiv,
ianuarie 2003. Prin intermediul acestora s-au deschis posibilit`]ile cooper`rii practice
în teatre de opera]ii, precum [i modalit`]ile de acces ale UE la mijloacele [i capabilit`]ile
Alian]ei. Nu în ultimul rând, implementarea unei agende consolidate de cooperare în plan
institu]ional beneficiaz` de un cadru reciproc agreat, care permite dezvoltarea exhaustiv`
a rela]iei dintre cele dou` organiza]ii. Elementele de coordonare, atât în plan decizional,
174
 Dezbateri GMR
cât [i la nivelul mecanismelor de lucru – reuniuni comune ale Consiliului Nord-Atlantic
[i Comitetul Politic [i de Securitate (NAC-CPS), Comitetele Militare [i Grupul de lucru NATO-UE
pentru Capabilit`]i, pot genera un poten]ial semnificativ de cooperare pe aceast` dimensiune.
În acest sens, inten]ion`m s` particip`m la noile dezvolt`ri pe aceast` dimensiune,
prin conectarea la proiectele de dezvoltare a capacit`]ilor de reac]ie rapid` ale UE (Grupurile
de Lupt` UE). În aceia[i parametri suntem interesa]i în cre[terea vizibilit`]ii particip`rii
noastre în procesul de dezvoltare a capabilit`]ilor de ap`rare europene, prin intermediul
Planului European de Ac]iune pentru Capabilit`]i (ECAP), în mod complementar angajamentelor
asumate în cadrul NATO prin Angajamentele de la Praga privind Capabilit`]ile (PCC).
A[ dori s` men]ionez aici semnarea scrisorii de inten]ie privind participarea la dezvoltarea
capabilit`]ilor europene în domeniul transportului strategic aerian, domeniu armonizat
cu demersurile NATO pe aceast` dimensiune. Sper`m ca, în scurt timp, România s` participe
la ini]iativa similar` derulat` de UE în domeniul transportului strategic maritim.
Nu a[ dori s` închei f`r` a men]iona contribu]ia efectiv` a României în cadrul opera]iunilor
derulate de UE. România a participat la dou` opera]iuni ale UE în Balcani (Macedonia – Proxima
[i misiunea de poli]ie civil` din Bosnia-Her]egovina). În prezent, suntem angaja]i în cadrul
opera]iunii militare UE din Bosnia-Her]egovina (ALTHEA), contribu]ia noastr` fiind una impor-
tant` atât prin num`rul efectivelor, cât [i prin tipul de capacit`]i puse la dispozi]ie
(e.g. elicoptere de sprijin).

Drago[ ILINCA: F`r` îndoial`, decizia Uniunii Europene

privind ini]ierea procedeelor de aderare, astfel ca, la orizontul
anului 2007, s` devenim membri UE va genera oportunit`]i
semnificative în ceea ce prive[te viitorul profil strategic
al României, inclusiv pe dimensiunea de securitate [i ap`rare.
Recentele evolu]ii înregistrate la nivelul UE atest` realitatea
unei Europe diferite, mult mai angajate în asumarea unui rol
major în gestionarea situa]iei de securitate. Din aceast` perspectiv`,
în prezent se încearc` definirea unei Europe a Ap`r`rii, în plan
normativ, prin Tratat [i, în plan politic, prin Strategia de Securitate
a UE, care vizeaz`, finalmente, utilizarea întregului instrumentar
comunitar în conturarea unui nou profil strategic al Uniunii Europene.
În ace[ti parametri, dimensiunea de ap`rare se va contura mult mai pronun]at
ca pân` acum, beneficiind de elemente de sus]inere institu]ional`, precum: viitorul ministru
de externe, formulele de cooperare structurat` în domeniul ap`r`rii, principiile de ap`rare
colectiv` [i clauza de solidaritate, înfiin]area, recent, a Agen]iei Europene de Ap`rare
[i dezvoltarea industriei de ap`rare europene. România este interesat` s` participe la toate
aceste dezvolt`ri. A[ spune chiar c` este o oportunitate major` de conectare la un proces
incipient. Mai mult, România a demonstrat pân` acum c` poate contribui semnificativ
în sus]inerea eforturilor de securitate ale organiza]iilor interna]ionale. Din aceast` perspectiv`,
consider`m c` integrarea european` deschide oportunitatea conect`rii la fluxurile
de transformare [i de adaptare a complexelor mecanisme institu]ionale europene.
Experien]a noastr` [i, în egal` m`sur`, expertiza pot reprezenta contribu]ii de ni[`
la dezvoltarea profilului de securitate regional` al Uniunii Europene.
175
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Gabriela TRANCIUC: Dep`[ind cadrele adapt`rii institu]ionale a Uniunii Europene
la noul context de securitate, inclusiv din perspectiva procesului de extindere, a[ dori
s` men]ionez proiec]ia noastr` fa]` de modul în care UE ar trebui s` se pozi]ioneze
fa]` de aceste provoc`ri. Angajarea complex` presupune definirea acelor parametri de ac]iune
ai UE care s` asigure o strategie gradual` de r`spuns la crize, pornind de la monitorizare,
diploma]ie [i prevenire, mergând la implicare civil` [i pân` la r`spuns militar, în cazul
unor conflicte. Pe aceast` dimensiune consider`m absolut necesar` existen]a unui document
de tipul unei Carte Albe a UE, care s` propun` o ierarhizare a mecanismelor de ac]iune
[i s` dezvolte priorit`]ile [i rolurile strategice ale Uniunii. Principiul angaj`rii complexe [i combinate
are o relevan]` special` în prezent, din cel pu]in dou` puncte de vedere: în primul rând,
amenin]`rile actuale presupun abordarea extins` a surselor de criz` [i instabilitate, respectiv
absen]a democra]iei în unele regiuni, fenomenele de instabilitate conexe unor frontiere nesigure,
prolifer`rii WMD [i ale emergen]ei unor noi centre de ac]iune pentru terorismul interna]ional.
UE de]ine o gam` larg` de mijloace care pot fi integrate într-un scenariu propriu de ac]iune
în complementaritate cu eforturile NATO, putând s` genereze dezvoltarea propriilor respon-
sabilit`]i sub forma unei “ni[e” în securitatea mondial`. În acest sens, definirea unor parteneriate
de substan]` trebuie s` reprezinte op]iunea natural` pentru promovarea unui profil strategic
al UE. Sub aceste auspicii, UE poate deveni umbrela de sus]inere [i legitimare în generarea
unor vecin`t`]i stabile [i sigure. Din aceast` perspectiv`, Uniunea poate [i trebuie s` joace
un rol important în securizarea dimensiunii estice. Men]inerea unui climat de instabilitate,
prin remanen]a a[a-numitelor “conflicte înghe]ate”, precum Georgia [i Moldova, reprezint`
atât provoc`ri, cât [i oportunit`]i de dezvoltare a rolului Uniunii Europene.
De asemenea, un subiect care nu a fost înc` abordat la nivelul Uniunii este angajamentul
în regiunea extins` a M`rii Negre, cu mozaicul s`u de probleme [i, implicit, poten]ialele consecin]e
de securitate. În acest sens, a[ dori s` reiterez dificult`]ile majore cu care ne-am confruntat
în vecin`tatea estic`: permanentizarea unor entit`]i separatiste [i atacuri armate în Georgia,
tragedia de la Beslan, probleme ecologice generate de comportamentul unilateralist
al autorit`]ilor ucrainene, problema [colilor în Transnistria [i, recent, evenimentele asociate
procesului electoral din Ucraina. Toate aceste evolu]ii nu sunt rezultate ale hazardului,
ele survenind ca urmare a unei acumul`ri de evenimente pe fondul acutiz`rii problemelor
de securitate din aceast` zon` [i, nu în ultimul rând, al absen]ei unei implic`ri de substan]`
a comunit`]ii interna]ionale. Toate acestea ne îndeamn` s` credem c` exist` un poten]ial
major neexplorat pe dimensiunea estic`, poten]ial care consider`m c` trebuie valorificat
printr-o abordare consolidat` a Uniunii Europene.

Colonelul Costinel PETRACHE: Am re]inut, tot din panoplia

responsabilit`]ilor dumneavoastr` opera]ionale, c` proiecta]i aspectele
politico-militare ale particip`rii României la opera]iuni militare
interna]ionale. În acest sens, ce a]i avut în vedere în perspectiva
particip`rii la teatrele din Afganistan [i Irak ?
C`pitanul C`t`lin BEBIA: Prin aderarea la NATO, România a dobândit
cele mai solide garan]ii de securitate din istoria sa, în cadrul unei alian]e democratice,
la al c`rei proces decizional ia parte pe deplin. Dincolo de obliga]iile fundamentale ca membru
176
 Dezbateri GMR
al NATO, România trebuie s` contribuie la realizarea priorit`]ilor
Alian]ei, a obiectivelor [i misiunilor sale. Acest proces ofer`
oportunit`]i [i instrumente pentru ca România s` promoveze
pe agenda aliat` preocup`rile sale de securitate na]ional`
[i s` participe la conturarea politicii NATO în diferite domenii
de interes.
În acest context ar trebui privit` [i participarea noastr`
în Irak [i Afganistan, unde dorim s` sprijinim eforturile comunit`]ii
interna]ionale de stabilizare [i reconstruc]ie prin intermediul
misiunilor executate de cei aproximativ 800 de militari participan]i
la opera]iunea din Irak [i cei aproximativ 500 de militari români
participan]i la lupta împotriva terorismului, condus` de SUA, în cadrul Opera]iei Enduring
Freedom, precum [i la procesul de stabilizare [i reconstruc]ie a Afganistanului, în misiunea ISAF.
Caracteristicile mediului actual de securitate au scos în eviden]` terorismul, proliferarea
armelor de distrugere în mas` [i a vectorilor de transport la ]int` ca principali factori de risc
la adresa nu numai a României, ci a întregii comunit`]i interna]ionale. La acestea se adaug`
riscurile majore reprezentate de traficul de arme, stupefiante [i a produselor cu dubl` întrebuin]are,
crima organizat`, migra]ia ilegal`. Din aceast` perspectiv`, ziua de 11 septembrie 2001
reprezint` [i debutul unei noi gândiri asupra rolului for]elor armate [i, implicit, asupra moda-
lit`]ilor conjugate de contracarare a noilor riscuri la adresa securit`]ii. România, ca parte
a coali]iei interna]ionale de combatere a terorismului, va continua s` fie solidar` cu ac]iunile
SUA, inclusiv în ceea ce prive[te continuarea [i extinderea luptei împotriva terorismului.
România s-a declarat parte a coali]iei de lupt` împotriva terorismului, demonstrând c` a sta
al`turi de SUA [i NATO reprezint`, pentru ]ara noastr`, nu numai formularea unei retorici
politice, ci [i asumarea unor riscuri concrete, mergând pân` la pierderile suferite de ]ara
noastr` în Afganistan. Aceast` abordare reflect` o adaptare rapid` a politicii na]ionale
de ap`rare [i de securitate [i, ca o consecin]` direct`, definirea unui rol propriu al României
în misiunile de combatere a terorismului.

Mihaela MATEI: Aducând în discu]ie lupta împotriva terorismului, merit` men]ionat

faptul c`, în cadrul particip`rii la aceste misiuni de stabilizare [i reconstruc]ie, ne-am stabilit
[i o serie de obiective bine delimitate, concrete, în virtutea c`rora ac]iunea militar` ar trebui
focalizat` pentru ob]inerea de rezultate de reconstruc]ie. În acest scop, componen]a trupelor
cu care suntem prezen]i în teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan are în vedere [i necesitatea
consolid`rii schimbului de informa]ii militare pentru cre[terea eficien]ei ac]iunilor militare.
Astfel, avem elemente consistente de Humint în For]a Multina]ional` din Irak [i în misiunea
NATO ISAF din Afganistan. Prin participarea cu UAV-uri în Irak contribuim, iat`, în mod
semnificativ, la culegerea de informa]ii utile coordon`rii ac]iunilor for]ei multina]ionale.
Un alt aspect de interes prioritar pentru noi [i una dintre ra]iunile men]inerii prezen]ei
militare în Afganistan o reprezint` posibilitatea prelu`rii graduale, de c`tre NATO, a tuturor
activit`]ilor militare [i de reconstruc]ie din regiune. Acest proces a început deja, semnalul
politic cel mai puternic fiind dat de deciziile summitului de la Istanbul, din vara anului trecut.
177
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
Mai mult, în actuala situa]ie a activit`]ii în teatru a misiunii NATO [i a Opera]iunii Enduring
Freedom, sprijinim, pe termen mediu [i scurt, convergen]a celor dou` misiuni. În aceast` perspectiv`,
de preluare de c`tre Alian]` a activit`]ii de reconstruc]ie, care, în prezent, asigur`, printr-o acoperire
geografic` destul de bun`, refacerea principalelor elemente de infrastructur` esen]ial`
din nordul ]`rii, noi ne-am definit deja o prezen]` distinct` în refacerea ]`rii, prin participarea
la Provincial Reconstruction Teams (PRT) [i avem în vedere posibilitatea dezvolt`rii
[i a altor tipuri de participare.
Pe termen lung, consider`m c` implicarea interna]ional` în Afganistan trebuie s` aib`
în vedere furnizarea de sprijin autorit`]ilor locale, pentru dezvoltarea unor procese complexe
de normalizare, care s` includ` [i o serie de mecanisme de combatere a traficului de droguri.
Luând în calcul caracterul cuprinz`tor al acestor demersuri [i obiective, este necesar` angajarea
unor eforturi de larg` participare interna]ional`; din acest tablou nu putem exclude,
sub nici o form`, prezen]a Uniunii Europene. Dac` ]inem cont [i de faptul c` proiectele
ce se deruleaz` în prezent în Afganistan [i care vor duce la stabilizarea [i dezvoltarea
capacit`]ii de autoguvernare democratic` a unui stat care, practic, acum face primii pa[i
pe calea construirii institu]ionale na]ionale necesit` investirea unor fonduri semnificative,
prezen]a UE al`turi de al]i actori activi, precum NATO [i SUA, devine din ce în ce mai necesar`.

Elena FRUNZETI: Nu putem epuiza tematica luptei împotriva terorismului

f`r` a discuta despre participarea noastr` la stabilizarea Irakului, stat care, iat`, reprezint`,
actualmente, teatrul de manifestare a mi[c`rilor insurgente [i teroriste din zon`. În ciuda
violen]elor tot mai sângeroase [i soldate cu victime atât de partea participan]ilor la For]a
Multina]ional`, cât [i de partea popula]iei irakiene, consider`m c` au fost f`cu]i o serie
de pa[i decisivi în stabilizarea situa]iei de securitate. Misiunea NATO de instruire a for]elor
irakiene, care a început s` func]ioneze înc` din luna august 2004, aduce o contribu]ie
esen]ial` la construirea abilit`]ilor for]elor de securitate, absolut necesare pentru asigurarea
securit`]ii în timpul alegerilor parlamentare din ianuarie 2005.
Pe fondul experien]ei dobândite în preg`tirea Armatei Na]ionale afgane prin participarea
la Echipele Mobile de Instruire [i la programul ANA Training, România s-a angajat s` contribuie
la instruirea armatei irakiene. În acest domeniu, militarii români ai batalionului de infanterie
dislocat în Irak, din cadrul For]ei Multina]ionale, au fost [i sunt în continuare angrena]i
în instruirea militarilor G`rzii Na]ionale irakiene, iar, prin intermediul NATO, vom ac]iona
pe dou` paliere: preg`tirea militarilor irakieni în ]ar`, în institu]iile de înv`]`mânt militare
na]ionale, [i instruirea în Irak.
Succesul alegerilor preziden]iale din Afganistan a transmis un semnal clar comunit`]ii
interna]ionale: realizarea unui proces electoral cu o participare cât mai larg` a comunit`]ilor
confesionale [i etnice de pe întreg teritoriul irakian constituie primul pas spre o reconstruc]ie
na]ional` sustenabil`. ONU angajeaz`, în acest sens, o misiune de monitorizare [i preg`tire
a alegerilor, menit` s` acopere lipsa de capacit`]i na]ionale irakiene în domeniu. Implicarea
noastr` în bunul mers al procesului electoral este oarecum indirect`, dar nu mai pu]in
necesar`. O companie de infanterie va pleca în Irak \n prima parte a anului pentru a asigura
securitatea personalului ONU [i pentru a executa misiuni specifice la solicitarea Organiza]iei.
178
 Dezbateri GMR
Iat` cum implicarea militar` româneasc` în Irak [i Afganistan vizeaz` stabilizarea acestor
state, contribu]ia la procesele de reconstruc]ie a infrastructurii critice, de importan]` strategic`,
[i la eforturile de construc]ie institu]ional`, a capacit`]ii administrative, prin aceste demersuri
contribuind, practic, la combaterea mult mai eficient` a terorismului.

Colonelul Costinel PETRACHE: |n ultimele veacuri [i, poate,

chiar mai ad#nc \n starea legal` a istoriei noastre, rosturile
fundamentale ale a[ez`rii ca Neam [i ca }ar` s-au cam produs
pe la \nceput de secol. |n pornirea acestui veac, lucrurile, tr`ite
\n at#t de net`g`duita certitudine a faptelor, par a nu sta altfel.
Dimpotriv`, mai aplicat parc` dec#t \n alte deschideri de veac [i de er`,
\n temeiurile ei indisolubile, se pare c` realitatea rom#neasc` devenind`
a acestui secol se joac` acum, \n deschiderea sa, acum c#nd
\nc` mai sim]im \n spate suflarea stins` a veacului din urm`.
|n diversitatea restr#ns` \n condi]ion`ri severe, Rom#nia, resping#nd
rolul pantomimic al apoteozelor uzate, a g`sit \n integrarea
euroatlantic` cheia prop`[irii istorice \n veacul XXI. Nu prin convertire
sau reconvertire, ci prin reg`sirea [i reaprinderea integral` a identit`]ii
sale fire[ti, naturale; nu prin tr`dare, ci prin aplicarea deschis`
a credin]elor ei ireductibile; nu prin abuzul necontrolat de tragice
iluzii, ci prin relegitimarea adev`rului despre noi \n raport cu Lumea;
nu prin extirparea f`r` discern`m#nt a at#tor poveri, ci prin reangajarea
Rom#niei profunde \n linia \nt#i a statorniciei. Esen]ial, paradigma
integr`rii euroatlantice impune necondi]ionat fundamentarea nodal`
a dezvolt`rii durabile, concept a c`rui lucrare \ncepe acum, pe pragul
veacului. Acum, c#nd \ns`[i institu]ia militar` na]ional`, \n]eleg#nd
c` rostul, tr`inicia, credibilitatea [i puterea sa \n secolul XXI se a[eaz`
acum la \nceputul veacului, s-a angajat conving`tor \n strategia
dezvolt`rii durabile.

179
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005

“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -

EDUCA}IA SUFLETULUI
SAU “NERVII {I R~ZBOIUL”(I)
“Privit \n cadrul metafizic, acel mit, pentru anumi]i logicieni, r`zboiul, luat \n concep]ia
cea mai larg` a cuv#ntului, are un aspect concret al vie]ii. Feluritele fluctua]ii ale fiin]ei
omene[ti [i chiar ale for]elor cosmice formeaz` un fel de dinamism r`zboinic, un fel
de conflict permanent.
(…) R`zboiul … eman` de la voin]a omeneasc`. Cauzele care \l provoac` creeaz`
o stare de spirit caracteristic` la oamenii conduc`tori ai Statelor, precum [i la popoarele
care \l primesc. Se formeaz` un sentiment mi[c`tor, nestabil, care se caracterizeaz`
\n durat`, \n manifest`rile individuale, colective, concrete ale vie]ii. (…) Tolstoi ne arat`,
cu mult` dreptate, c` simte mare nevoie a se mic[ora “r`nile mor]ii spirituale”.
“Rom#nia Militar`”, nr. 1, anul LXXVII, ianuarie 1940, “Omul
\n fa]a r`zboiului [i a p`cei”, general Gr. Constandache,
pp. 70-73.
*
“R`zboiul de m#ine, cum a fost [i cel din 1914-1918, nu va fi, \n ultim` analiz`,
– precum cred mul]i – r`zboiul technic, ci va fi al preg`tirei suflete[ti [i intelectuale,
singurele puteri capabile de a pune la dispozi]iunea lupt`torilor toate mijloacele technice
[i materiale necesare victoriei.
Nu din technic` va e[i sufletul de care avem nevoe la r`zboi, ci din sufletul cald
[i pornit spre sacrificiul poporului, se va da via]` technicei.
{tiin]a pus` \n serviciul technicei [i am#ndou` ne\nfr#nate de suflet [i de realitate,
pot merge at#t de departe \nc#t la un moment dat s` ajung` ca ele \ns`[i s` striveasc`
toat` realitatea [i s` piard` orice contact cu posibilitatea, pe c#nd, metoda invers`,
de leg`tur` \ntre realitate [i ideal, nu poate s` duc` la asemenea desnod`m#nte fatale.
A[a dar, nu \n]eleg c` puterea sufleteasc` singur` poate s` lupte contra mijloacelor
technice [i [tiin]ifice de ast`zi, dar fiindc` s’a \nt#mplat de c#teva ori \n istoria omenirei
180
 Fundamente na]ionale
s` se dea \ncredere des`v#r[it` numai for]elor
Istoria, nume cu nume,
acestora din urm`, am socotit necesar s` ar`t
a g#ndirii militare valoarea [i rolul principal al celor dint#i.
rom#ne[ti (XV)* Puterea sufleteasc` poate \nlocui pentru c#tva
timp lipsurile technice, pe c#nd technica singur`
1948
nu poate compensa, nici o clip`, lipsa sufleteasc`.
Locotenent-colonel N. IONI}~ Pe l#ng` miile de exemple din istoria omenirii, stau
Colonel I.S. BAZ fa]` \n fa]`, patru exemple mai recente ca s` justifice
General N. CAMBREA rolul puterii suflete[ti \n r`zboi:

i
Colonel V. FOMIN La 1870, dup` dezastrul de la Sedan, poporul
Maior Radu CRISTODORESCU francez, lipsit de comandan]i [i de unit`]i speciale,

ri
Colonel Ion CIUC~ s’a grupat \n jurul oamenilor de bine ai Fran]ei, a consti-
Colonel V. ROMAN tuit guvernul ap`r`rii na]ionale, [i a rezistat trei luni
General N. CAMBREA armatelor \nving`toare germane cre\ndu-le adesea
Maestru (r.) S. T~TARU situa]iuni grele din care au sc`pat ca prin minune.
La 1918 poporul german n’a fost capabil

u
Maior Const. I. {ERBU
de asemenea sacrificii cu toate c` armata nu-i era
Maior Gh. C. MATEESCU
sdrobit`, iar teritoriul nu suferise nimic pe tot timpul

t
Colonel I. FOC{ENEANU r`zboiului. Cauza sufleteasc` a francezilor \n r`zboiul
Colonel A. MICLESCU

i
din 1870 atinsese maximum ei de desvoltare \n ziua
Maior I. CUP{A c`derii Sedanului, pe c#nd cauza sufleteasc`

ts
General-maior C. VERDE{ a germanilor \n r`zboiul din 1914-1918, \ncepuse
Colonel O. R~U}~ a sc`dea \nc` din 1916 [i a atins minimum de sc`dere
General-locotenent C. POPESCU \n iulie 1918, c#nd au v`zut c` domina]iunea lumei
Colonel I. POPESCU prin technic` [i organizare nu este posibil`.
Colonel V. CRI{AN Alte dou` exemple se g`sesc \n marea revolu]ia

e
General-maior M. HAUPT a francezilor din 1792-1798 [i cea ruseasc`
Colonel R. TOESCU din 1917-1924.
Poporul francez dup` oarecare r`t`cire na]ional`
General-maior R. COSTESCU
a revolu]iei din 1792, v`z#ndu-[i ]ara amenin]at`,
Colonel Gh. P~TRA{CU a format unit`]i de lupt`tori pentru paza patriei

R
General-maior I. TECLU [i astfel a dat pe Valmy, pe c#nd poporul rus, \n 1917
Locotenent-colonel S. MINEA [i anii urm`tori, uit` fruntariile, uit` Patria [i preface
Maior V. ROMANESCU Rusia \ntr’un laborator de experien]e utopice sociale,
Maior I. GIUMALE expune poporul la foamete [i boale, ca s` \ncline
dup` [apte ani c`tre ceea ce ar fi putut s` fac`
1949 de la \nceput, adic`: ap`rarea patriei \n afar`
Colonel I. FOC{ENEANU [i cur`]irea moralo-social` \n`untru.
General-locotenent Al. GAVRILESCU Pe ce sentimente s` se \ntemeieze idealul nostru
General-maior M. HAUPT [i puterea de sacrificii pentru ap`rarea patriei, r`m#ne
Colonel I. B~L~NESCU s` ne-o spun` psihologii [i s` o \n]eleag` bine
organizatorii.
Colonel I. POPESCU
Eu cred c` \ntre aceste sentimente ar fi m#ndria
Maior C. VASILIU-R~{CANU
latinismului nostru, m#ndria originei din care ne tragem
General-locotenent P. BORIL~ ca popor, [i aceea a trecutului nostru plin de jertfe,
General-locotenent C. POPESCU de iubire, de frumos [i de adev`r”.
General-locotenent E. STANCIU “Rom#nia Militar`”, nr. 6, anul LVI, iunie 1924,
General-locotenent P. ALEXIU “De la una la alta – rolul puterii suflete[ti
Locotenent-colonel A. ZAHARIA \n r`zboiu”, general I. Manolescu, pp. 80-81.
*
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` c`ut`toare, au dat identitate
“R`zboiul, \n genere, predominat de armamentul
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile ucig`tor, influen]eaz` ad#nc spiritul lupt`torului
revistei “Rom#nia Militar`”.
pe front. Unul dintre numeroasele cazuri care apar

181
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Maior V. CRISTESCU
Colonel Gh. P~TRA{CU
Locotenent-colonel G. FILOTEANU
Locotenent-colonel D. DUGA
Colonel V. DUMITRESCU
Locotenent-colonel D. ATHANASIU
Locotenent-colonel B. NICOLAU
i
Locotenent-colonel N. C~LIN
Maior A. NEGUR~
ri
Maior Gh. VASILESCU
Maior E. FLORESCU
General-locotenent C. VERDE{
General-locotenent N. CAMBREA
Colonel V. DUMITRESCU
u
Locotenent-colonel V. R@PEANU
t
Colonel C. VERNESCU
Locotenent-colonel
i
N. BASSARABESCU
Colonel V. CRI{AN
ts
Comandor I. CRISTESCU
Colonel M. St. MAIORESCU
Colonel G. PETROVICI
Maior V. ROMANESCU
e
Locotenent-colonel C. TABARCEA
Colonel C. CERNESCU
Locotenent-colonel A. NI}~
Maior A. RAPI}EANU
R
Colonel E. POPOVICI
Locotenent-colonel V. MORARU
Maior M. ANGHEL
General-maior V. ROMAN
Locotenent-colonel ing. I. BAIA
Locotenent-colonel C. POPESCU
Locotenent-colonel M. MATCA{
Locotenent-colonel N. CRISTESCU
Locotenent-colonel P. ST~NESCU
Locotenent-colonel V. POPESCU
Maior A. BOUREANU
Locotenent-colonel N. TUDORIC~
Locotenent-colonel A. DOBRESCU
Maior C. R~DULESCU
Maior E. P~NOIU
Locotenent-colonel P. DR~GAN
Maior G. MIH~ILESCU
General-maior M. FLORESCU
C`pitan M. LEP~DATU
Locotenent-colonel A. TOMESCU
Locotenent-colonel C. R~ZU{
182
~ 1/2005
\n v#ltorile r`zboiului este [i acela cunoscut sub numirea
de “isterie”. Isteria, pitiatismul sau tulbur`rile nervoase
func]ionale, c`rora nu le corespunde nici o baz` organic`,
precum [i simul`rile au preocupat pe medici \n toate
timpurile. Dac`, \n practica medical` civil`, aceste
turbur`ri atrag mai pu]in aten]ia, \n mediul militar,
din contr`, isteria [i simul`rile se impun medicului
militar ca probleme serioase de rezolvat aproape
\n orice moment. Medicul militar nu uit` niciodat`
\ntreb`rile pe care trebuie s` [i le pun` \n nenum`rate
r#nduri. (…) Isteria, de la grecescul “uter”, era considerat
de c`tre Hippocrat drept apanajul femeilor tinere (…),
mai t#rziu \ns` s’a v`zut c` aceast` maladie se g`se[te
din bel[ug [i la b`rba]i. Babinski, marele neurolog
francez, a \nlocuit termenul de isterie, din cauza reputa]iei
lui peiorative, cu cel de pitiatism, de la cuvintele grece[ti
“convingere” [i “vindecabil”, stabilind astfel adev`rata
defini]ie a acestei nevroze. Dup` Babinski, isteria
sau pitiatismul este o maladie care se poate produce
prin sugestie [i se poate vindeca prin convingere
sau contra-sugestie. Dar, turbur`rile isterice nu se produc
la orice individ. Pentru ca ele s` se produc`, e nevoie
de un teren constitu]ional special morbid, reprezentat,
din punct de vedere psihic, printr-o hiperemotivitate
constitu]ional` cu mare labilitate \n modalit`]ile
ei de manifestare [i o oarecare sc`dere a facult`]ilor
psihice superioare: voin]`, judecat`, ra]ionament, critic`,
auto-critic`. Emo]ia joac` un rol foarte important
\n desl`n]uirea accidentelor isterice. Cea mai bun`
dovad` o constituie condi]iile de r`zboiu.
(…) La militari, conflictul interior provine din lupta
dintre eul moral sau sentimentul datoriei [i eul
individual sau instinctul de ap`rare. (…) |n armat`,
din cauza condi]iilor speciale de via]`, bazate pe disci-
plin` riguroas` [i sentimente de abnega]ie, cari trebuie
s` duc`, \n timp de r`zboiu, p#n` la jertfirea persoanei
proprii, turbur`rile nervoase func]ionale [i simul`rile
sunt de o frecven]` de multe ori impresionant`.
(…) Pe timpul marilor eforturi de pe front, istericii
[i simulan]ii se \nmul]eau subit [i frecven]a lor numeric`
se men]inea pe tot timpul efortului [i \nc` mult timp
pe urm` … Erau zile \n care intrau \n Serviciul de Boli
Nervoase aproape to]i at#]ia pitiatici [i simulan]i,
c#t [i r`ni]i \n serviciile de chirurgie. (…) A[a-zisele
turbur`ri de echilibru veneau din prima linie, unde
suferiser` [ocurile emotive prin acoperirea cu p`m#nt
\n urma exploziilor de obuze”.
“Rom#nia Militar`”, nr. 11-12, anul LXXIX,
noiembrie-decembrie 1942 1924, “Nervii [i r`zboiul”,
medic c`pitan dr. I. Olteanu, pp. 97-101.
Documentare [i selec]ie texte
@ Alina UNGHEANU
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Transformarea for]elor
armate ale SUA pentru
r`zboiul împotriva tero-
rismului • Grupul EADS
– furnizorul principal
pentru armata german`
• Transformarea armatei
de uscat a SUA • Ap`rarea
împotriva rachetelor
balistice azi • Sistemele
de ap`rare ale SUA
împotriva rachetelor
balistice • Folosirea ofensiv` a scuturilor împotriva
rachetelor balistice • Impactul ap`r`rii antirachet`
în Asia • Noi roluri pentru submarine • Sistem
întrunit de lupt` aerian` f`r` pilot – dezvoltarea unei
noi capacit`]i de r`zboi • NEURON – vehicul aerian
european de lupt` f`r` pilot • Compania Patria –
un nou furnizor important de vehicule militare
• Expozi]ia interna]ional` de tehnic` de ap`rare
Defendory International 2004 • DASSAULT
– un nou produc`tor european important de avioane
Armada International, SUA, nr. 6, 2004
Sisteme de autoprotec]ie pentru avioane • Cre[terea
interesului pentru corvete [i fregate • Modernizarea
navelor de escort` • Asigurarea securit`]ii la ambasada
american` din Londra • Noul model al vehiculului
aerian f`r` pilot construit de compania sud-african` Denel
• Expozi]ia industriei de ap`rare Defendory 2004,
Atena • Vehicule blindate pentru r`zboiul asimetric
• Avioane cistern` de realimentare în zbor
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 295,
noiembrie 2004
Reporteri de r`zboi. Informa]ia în pericol • Raid
comando al trupelor de rezerv` • Negociator în grupul
de interven]ie al Jandarmeriei na]ionale franceze
• Petrolul – paradoxuri [i idei preconcepute
• Motiva]iile europene ale poporului turc nu dateaz`
de ieri • Supravie]uirea – o stare de spirit. Sfaturi
practice pentru supravie]uire • Secretariatul general
al ap`r`rii na]ionale • Angajamentele militare
interna]ionale ale Italiei • Avia]ia u[oar` a armatei
de uscat franceze • Jocuri de r`zboi video. Dosar
• Securitatea expatria]ilor • Mistral [i Tonnerre
– nave de proiec]ie [i comandament • Militarul
are voca]ia sacrificiului ?
Army AL&T, SUA, septembrie-octombrie 2004
Identificarea pozi]iei for]elor proprii [i a celor aliate
se extinde în cadrul armatei de uscat • Sistem
de comand` la nivel de brigad` [i de unitate destinat
desf`[ur`rii [i situ`rii for]elor proprii • Proiect
managerial pentru realizarea re]elei de informa]ii
în Irak • Armata digital` în faza de testare • Sistemul
de sprijin în lupt` furnizeaz` informa]ii logistice
operative pentru comandan]ii de pe câmpul de lupt`
• Managementul ciclului de via]` al tehnicii de lupt`
perfec]ioneaz` sus]inerea logistic` în viitor
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 11, noiembrie 2004
Lichidarea accelerat` a ap`r`rii elve]iene ? • Privire
de ansamblu asupra “genera]iilor” de opera]iuni
de men]inere a p`cii • Cercetarea de artilerie [i loca-
183
 G#ndirea militar` rom#neasc`
lizarea obiectivelor • Sprijinul logistic în conceptul
“Armata XXI” • Securitatea prin cooperare
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 12, decembrie 2004
Un stat major de criz` în locul Departamentului
de Securitate. Cine îi coordoneaz` pe coordonatori ?
• Preg`tirea militar` de comand` – o [ans`
de schimbare de paradigm` • Domeniile de conflict
versus arta r`zboiului (în limba englez`) • Conflictul
dintre Grecia [i Turcia [i r`d`cinile sale istorice
Défense nationale, Fran]a, nr. 11, noiembrie 2004
Echilibrul lumii, Europa [i ap`rarea • Bugetul ap`r`rii
na]ionale franceze pentru anul 2005. Perspectivele
industriei navale • Cooperarea militar` franco-german`
• Promisiunea reprezentat` de Corpul European
• Spre un nou r`zboi în Caucaz ? • Terorismul cecen
• Tropismele Rusiei c`tre Asia Central` • E[ecul
Marelui Orient Mijlociu • Privire asupra crizei
din Darfour • Examen critic al m`surilor preventive
privind armamentul u[or din Africa • Ce tip de armat`
corespunde democra]iei în Africa ? • Revizuirea
sau “normalizarea” statutului militarilor din Fran]a ?
Défense nationale, Fran]a, nr. 12, decembrie 2004
Spionaj economic [i activitate de informa]ii
• De la activitatea de informa]ii la spionajul economic
• Spionajul economic [i Institutul de Înalte Studii
privind Ap`rarea Na]ional` (din Fran]a) • Întreprinderile
franceze [i spionajul economic • Spionajul eco-
nomic: trecerea la ac]iune • Puncte comune, caracte-
ristici, instrumente • Serviciile franceze de infor-
ma]ii: originile unei culturi negative • Activitatea
de informa]ii: o problem` de luat în serios • Exerci]iul
Batrens 2004, efectuat de Brigada de informa]ii
a armatei franceze de uscat • Sensibilizarea tinerilor
\n privin]a ap`r`rii economice •Consiliului Strategic
al Tehnologiilor de Informa]ii • Crearea unei delega]ii
generale privind spionajul economic în cadrul
Ministerului Economiei, Finan]elor [i Industriei
din Fran]a • |nv`]`mintele strategice ale unei victorii
surprinz`toare • Paradoxul lui Tocqueville
• Reglement`ri strategice occidentale: ce Alian]`
dorim ? Dincolo de proiectul Constitu]iei
Europene: pentru o comunitate de ap`rare • Turcia
\n Uniunea European`: avantaje [i inconveniente
• Cum va ar`ta puterea maritim` în secolul 21 ?
• Plenara Partidului Comunist Chinez din septembrie
[i plecarea lui Jiang Zemin
Ejercito, Spania, nr. 764, noiembrie 2004
Islamul [i democra]ia • Considera]ii cu privire
la componenta moral` în armat` • Seminarul
184
~ 1/2005
de doctrin` DOCEX-04. Documentar • Infanteria
spaniol` [i vehiculul de lupt` “Pizarro” avanseaz`
împreun` • Sprijinul acordat de for]ele armate
opera]iunilor umanitare • Experien]a militar` sovietic`
în Afganistan. 1982-1989 (Part. 2) • Armele de foc
individuale în secolul 16. Sistemele de aprindere
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 11,
noiembrie 2004
O decizie dificil` pentru Uniunea European`
• NATO [i ambi]iile Fran]ei • Europa [i America
în politica interna]ional` • Progresele m`runte
(dar constante) înregistrate în procesul de pace
din Bosnia-Her]egovina • Procesul de transformare
a Biroului Federal pentru Tehnica de Ap`rare
[i Înzestrare [i compartimentele sale tehnice [i eco-
nomice • Atenuarea consecin]elor politice ale reducerii
for]elor armate ale SUA • “Cel mai important obiectiv
al politicii noastre de securitate a fost atins”. Interviu
cu ministrul leton al Ap`r`rii, Atis Slakteris • Cerin]ele
logisticii armatei germane în opera]iuni în 2010
• Putem da sens opera]iunilor externe numai
printr-o clar` concep]ie politic` • Logistica IT
– o nou` contribu]ie la satisfacerea cerin]elor
clien]ilor • Sistemul de informatizare a actului
de comand` HEROS-2/1 destinat conducerii asistate
de calculator a opera]iunilor statelor majore
ale trupelor terestre • Problema nuclear` în rela]iile
franco-germane
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 12,
decembrie 2004
Considera]ii cu privire la conceptul de risc • Problema
Kashmir-ului trebuie solu]ionat` pe cale pa[nic`
• Sunt necesare noi strategii pentru Afganistan ?
• Compatibilitatea dintre familie [i serviciul în cadrul
for]elor armate • Statul major al for]elor armate
– un stat major în schimbare • For]ele terestre
în procesul de transformare • Interviu cu pre[edintele
EADS – sisteme de rachete, Werner Kaltenegger
• Plecarea lui Sharon din Gaza creeaz` un vid
alarmant • Despre legarea în re]ea în vederea opera-
]iunilor centrate pe re]ea • Parteneriatul cu industria
• Utilizarea mai eficient` în comun a tehnologiilor
europene din domeniul marinei militare • Grupul
industrial DIEHL – orientat spre clien]i [i spre viitor
• R`zboiul cenu[iu. Globalizarea terorismului
[i a criminalit`]ii organizate. Simpozionul serviciilor
federale de informa]ii de la Berlin • Armata german`
pe drumul drept • OHB-System AG – o întreprindere
german` pentru tehnologii spa]iale

Foreign Affairs, SUA, vol. 83, nr. 6,
noiembrie-decembrie 2004
Pierde America avantajul ? Inova]ia într-o lume
globalizat` • Vremea “cump`r`turilor” la Teheran.
Iranul [i modelul Chinei • Sursele legitimit`]ii
americane • Putin [i reprezentan]ii oligarhiei ruse
• Viitorul Palestinei • Terorismul se duce [i pe mare
• Solu]ii de ie[ire din limit`rile energetice • Absen]a
]`rilor cu venituri medii în procesul globaliz`rii
• “Noi, popoarele Europei …” • NATO [i Constitu]ia
European`
Géopolitique, Fran]a, nr. 87, iulie-septembrie 2004
Creierul: molecule de milioane de ani • Inginerie
genetic` [i industrie farmaceutic` • Omul nemuritor
• P`rerile unui jurist privind tratarea “bioetic`”
a artificiilor biotehnologice • Sisteme multi-
agen]i: adev`ratele noi c`l`uze inteligente
• De la prometeism la progresism: eugenismul
ca revelator • De la visele magiei la delirele
[tiin]ei: obsesiile Occidentului • Fran]a, na]iune-cadru
în ap`rarea european` • Convergen]a bio-info-nano-
tehnologiilor în miezul societ`]ii secolului 21
• Insignifian]` lingvistic` [i mondialism • Angajamentul
SUA în Asia de Sud • Furtuni deasupra Golfului
Persic
Jane’s International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, noiembrie 2004
Primordialitatea func]iei fa]` de form` în proiectarea
capacit`]ii vehiculelor utilitare u[oare • Noile port-
avioane din Europa • Utilizatorii militari folosesc
serviciile sateli]ilor comerciali pentru comunica]ii
• Compania israelian` Soltam Systems ofer`
sisteme de artilerie modulare autotransportate
de calibru 155 mm ca solu]ie de sprijin al focului
Jane’s International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, decembrie 2004
Înc`rc`turile explozive amplific` efectele armei
de infanterie în r`zboiul urban • For]ele armate
navale din întreaga lume dezvolt` metode noi de ap`rare
împotriva atacurilor simetrice [i asimetrice din ce
în ce mai schimb`toare [i apropiate • Carabina tip
Beowulf AR determin` cre[terea puterii de foc
• Dimensiunea redus` a bombelor. Consecin]e
importante pentru for]a aerian` • Compania italian`
Aermacchi inten]ioneaz` s` introduc` noul avion
M-346 în elita avioanelor pentru instruc]ie european`
Univers publicistic militar
Uniunea European`
dup` extindere. Conse-
cin]ele pentru Politica
European` Extern`
[i de Securitate Comun`
[i pentru Politica Euro-
pean` de Securitate
[i Ap`rare • Europenii
atlantici. Noii membri
ai UE, între orientarea
atlantic` [i integrarea
european` • Speran]e
mari, a[tept`ri reduse. Securitatea comun` a Europei
în opinia public` • Pe drumul spre Europa. Conven]ia
European` 1952-1953 • Pozi]ii londoneze. Primii pa[i
spre structura european` de securitate • Polonia
în Irak. Solidaritatea Var[oviei cu SUA • Actuala
strategie militar` a SUA. Deosebita aten]ie acordat`
componentei nuclear-strategice • Idealism [i impro-
viza]ie. Genera]ia fondatoare a armatei germane
reflectat` de cercetarea istorico-militar` • Incident
în Golful Tonkin. August 1964: Congresul american
voteaz` în favoarea r`zboiului împotriva Vietnamului
de Nord • Unit`]i paramilitare în timpul Republicii
de la Weimar • Ideea de militar-cet`]ean. Modelul
istoric al cet`]eanului în uniform`
International Security, SUA, vol. 29, nr. 1,
vara 2004
Infla]ia amenin]`rii [i e[ecul pie]ei de idei. P`c`leala
r`zboiului din Irak • Pericole profesionale. De ce
profesiile militare reu[esc sau e[ueaz` • Pacifism
sau lips` de r`spundere. Testarea teoriilor politicii
japoneze privind securitatea • Cunoa[terea ca putere.
{tiin]a, suprema]ia militar` [i securitatea SUA
• Complexitatea societ`]ii [i reducerea avantajelor
în domeniul securit`]ii
Military Review, SUA, vol. 84, nr.5,
septembrie-octombrie 2004
Context întrunit la centrele de instruc]ie • În]elegerea
r`zboiului din a patra genera]ie • Legea r`zboiului
[i civilii pe câmpul de lupt`: submin`m noi protec]ia
civil` ? • Analiza deciziilor privind scuturile umane
• Dimensiunea umanitar` [i vulnerabilitatea centrelor
civile în caz de r`zboi • Monitorizarea for]elor
proprii. Un aspect de identificare în lupt` • Înv`]`minte
din r`zboiul de gheril` • R`zboiul edific`rii na]ionale
• Amenin]area terorist` în zona de frontier`
dintre trei state: mit sau realitate ? • Opera]iuni
de informa]ii tactice în Kosovo • Aplica]ii militare
185
 G#ndirea militar` rom#neasc`
ale psihologiei îmbun`t`]irii performan]ei
• Conduc`tori f`r` defecte: nu exist` a doua [ans` ?
• Tehnica militar`, armata [i gândirea strategic`
• M`rirea capacit`]ii formative a ofi]erilor • De la unul
la trei sute [aizeci de grade: evaluarea liderilor
• For]ele armate elve]iene [i provoc`rile secolului 21
• R`zboiul în teren muntos: necesitatea instruc]iei
specializate • Strategie pentru Peninsula
Coreea: dep`[irea crizei nucleare
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 11, 2004
Noua conducere militar` a Chinei • Avia]ia Chinei.
Perspectiv` militar` [i industrial` • Un nou pre[edinte
pentru Indonezia. Implica]ii strategice [i de securitate
• Evolu]ii asiatice în domeniul militar • Cursa
înarm`rilor navale în Asia • Avia]ia militar` austriac`
• Conturarea câmpului de lupt` digital. Perspectiv`
european` • Tehnologia informa]iilor pentru lupt`
[i sprijinul în lupt` • Viitoarele sisteme pentru echi-
parea soldatului. Dosar • Forumul EADS 2004
cu privire la tehnologia avioanelor militare • Sisteme
de protec]ie chimic`, biologic`, radiologic`
• Noi tehnologii de recunoa[tere a agen]ilor nucleari,
biologici [i chimici împotriva amenin]`rilor viitoare
• Bioterorism: pericole [i contram`suri poten]iale
• Protec]ia nuclear`, biologic` [i chimic`
în Marea Britanie • Conceptele desf`[ur`rii rapide
• India revigoreaz` programul autohton al sistemului
aeropurtat de alarm` timpurie [i de control • Compania
scandinav` de muni]ie NAMMO: gata s` fac` fa]`
pie]ei schimb`toare a ap`r`rii
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 12, 2004
“Regatul urmeaz` o politic` de ap`rare [i respect`
toate în]elegerile”. Interviu cu [eful statului major
al for]elor armate saudite • Echipament de geniu
pentru opera]iuni expedi]ionare • Trecere în revist`
a situa]iei globale a SUA • Tehnologii moderne
de instruire simulat` pentru trupele de tancuri
• Sisteme militare de vizualizare pentru avia]ie
• Instruc]ie virtual` pentru convoaiele de lupt`
• Instruc]ie antiterorist` • Înarmarea viitoarelor
tancuri principale de lupt` • Expozi]ie de ap`rare
Defendory 2004, Atena • Programul franco-italian
pentru o nou` familie de fregate multimisiuni
• Asocia]ia pentru conven]ii [i expozi]ii a armatei
americane de uscat, AUSA, 2004. Accentul pe înv`-
]`mintele trase
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 6, noiembrie-decembrie 2004
Politica austriac` de ap`rare pentru securitatea
european` • Transformarea armatei germane
186
~ 1/2005
• Un du-te vino între spad` [i pan`. Preg`tirea ofi]erilor
germani între formarea umanist` [i cea de speciali-
tate (între 1806-2003) • Dezastrul rus în Orientul
Îndep`rtat. R`zboiul ruso-japonez 1904-1905
• Înv`]`minte neînsu[ite. R`zboiul ruso-japonez
ca exemplificare a unui conflict analizat superficial
• Apa – o cheie spre pace • Contribu]ia marinei
germane la ap`rarea antiaerian` integrat`
Clausewitz [i r`zboiul
asimetric • Agen]ia
NAMSA (NATO
Maintenance and Supply
Agency – Agen]ia NATO
pentru Aprovizionare
[i Între]inere) – un spri-
jin atlantic financiar
eficient • Sindromul
[antajului energetic
• {coala de R`zboi
se adapteaz` evolu]iei
actuale • Noul avânt
al echita]iei militare • În c`utarea unui “mediu
operativ sintetic” • Uniunea continental` între mit,
idee [i realitate
Signal, SUA, vol. 59, nr. 3, noiembrie 2004
Tehnologiile cu evolu]ie rapid` schimb` rolul tactic
tradi]ional al avia]iei militare • Tranzi]ia comuni-
ca]iilor irakiene, de la tactic la practic • Sistemul
de comunica]ii Bowman este gata pentru desf`[urare
în opera]iuni curente • Display vizual pentru echi-
pajele vehiculelor blindate • Comunica]ii laser
[i radio într-un singur sistem • Echipament centrat
pe re]ea pentru subunit`]i de infanterie în Bundeswehr
• Extinderea conceptului radio cu soft definit
pentru sistem multimisiuni • Sistem de urm`rire
a traficului aerian, de înalt` rezolu]ie a imaginii,
pentru for]ele americane din Peninsula Coreea
• China urm`re[te s` dezvolte r`zboiul antisubmarin
• Modelarea fiabilit`]ii în sistemele mari bazate
pe noduri
Signal, SUA, vol. 59, nr. 4, decembrie 2004
Ritm accelerat de schimbare pentru marina militar`
a SUA • Cerin]ele FORCEnet dinamizeaz` conducerea
marinei militare • Intranetul marinei militare/infan-
teriei marine a SUA dep`[e[te provoc`rile • Cheia
transform`rii transmisiunilor standard • Echipamentul
integrat FORCEnet m`re[te raza de ac]iune în lupt`
• Cercetarea pune bazele transform`rii în armat`
• Oamenii de [tiin]` construiesc microdispozitive
cu manevrare magnetic` • Proiectarea vehiculelor

submarine f`r` pilot • Comutare cu viteza luminii
• Planificatorul misiunii aeropurtate pune în valoare
capacit`]ile r`zboiului centrat pe re]ea • Antenele
din plastic modeleaz` noile limite ale materialelor
flexibile • Exper]ii examineaz` provoc`rile ce pot
afecta continuitatea afacerii • NATO [i industria
au nevoie de parteneriate pentru aplicarea transform`rii
Situa]ia for]elor franceze
angajate în misiuni externe
(OPEX), interne (OPINT)
[i de scurt` durat` (MCD)
• Rezultatele sondajului
realizat printre cititori
privind profilul [i tema-
tica revistei • Ac]iuni
civil-militare în Afganistan
• For]ele franceze
desf`[urate în Ciad
• La ora Europei. Politica
de Securitate [i Ap`rare a Uniunii Europene (Dosar)
• Opera]iunea “Dorca” în Ciad • A 40-a edi]ie
a exerci]iului franco-german “Colibri” • Stagiul anual
de formare militar` ini]ial` a rezervelor • Portretul
unui rezervist francez aflat în misiune în Afganistan
• Controlul obligatoriu al valorii [i aptitudinii fizice
individuale • Arta camuflajului
Terre magazine, Fran]a, nr. 160,
decembrie 2004-ianuarie 2005
For]a de pace “Licorne” (Coasta de Filde[) în doliu
• Noul site al armatei franceze de uscat • Comandantul
francez al for]ei de pace din Kosovo • Analiz`
a situa]iei din Kosovo • Asigurarea logistic` a for]elor
franceze din Kosovo • Exerci]iul “Gorgones 2004”
al for]elor speciale (franceze, italiene, spaniole
[i iordaniene) • Exerci]iul aeronaval “EOLO”
• Centrul de antrenament pentru ac]iuni în zona
urban` (CENZUB) • Centrul de antrenament pentru
trupele de comando • Exerci]iul logistic “Antares”
• Grupul medico-chirurgical din Kosovo
Truppendienst, Austria, nr. 6 (280),
noiembrie-decembrie 2004
Amenin]`rile teroriste împotriva naviga]iei
prin strâmtoarea Gibraltar • Contingentul austriac
Univers publicistic militar
AUCON SFOR ca misiune nou` • Exerci]iul “Schutz
(protec]ie) 04” • Coarda, chinga [i siguran]a
împotriva c`derii, în armata austriac` • Tr`g`torii
de elit`. Selec]ie, instruc]ie, opera]iuni, armament
[i aparatur` (Part. 2) • Echiparea [i armamentul
for]elor armate slovene • Starea de ame]eal`
– manifest`ri diverse, cauze multiple • Transmisiunile
[i opera]iunile de informa]ii pe în`l]imile Golan
(Part. 2)
Voennaya mysl’, Rusia, nr. 9, septembrie 2004
Perfec]ionarea operativit`]ii trupelor • Elaborarea
catalogului muni]iilor trupelor de rachete [i artilerie
• Evaluarea eficacit`]ii amenaj`rii genistice
a pozi]iilor de ap`rare • Particularit`]ile preg`tirii
profesionale a speciali[tilor în c`utarea [i salvarea
navelor • Cultivarea creativit`]ii cursan]ilor
din institu]iile militare • Câteva direc]ii de reorga-
nizare a complexului experimental al Ministerului
Ap`r`rii din Federa]ia Rus` • Ideologia militar`: pro-
bleme de formare • Aspecte sociale privind reorgani-
zarea serviciului militar în condi]iile democratiz`rii
societ`]ii ruse • Înc` o dat` despre suficien]a for]elor
[i mijloacelor pentru asigurarea securit`]ii militare
a ]`rii • Necesitatea dezvolt`rii gândirii operative
a ofi]erilor • Despre fric` [i despre serviciul militar
• Formarea con[tiin]ei de ap`rare a popula]iei
• Preg`tirea formatorilor pentru institu]iile de înv`]`-
mânt militar din Rusia: istorie [i contemporaneitate
• Generalisimii lumii (sau înc` o dat` despre ierarhi-
zarea comandan]ilor de o[ti) • Atestarea institu]iilor
de înv`]`mânt militar: experien]`, probleme, înv`]`minte
World Policy Journal, SUA, vol. 21, nr. 3,
toamna 2004
Islamul politic: imagine [i realitate • Închisorile
[i “educarea” terori[tilor • Paradoxul saudit
• Înv`]`mintele uitate de la Helsinki. Drepturile
omului [i rela]iile dintre SUA [i Coreea de Nord
• Mecanismul migra]iei perpetue [i puterea politic`
• Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare
exprimate în Declara]ia mileniului de la Monterrey
• Problema independen]ei mijloacelor de informare
• S`n`tatea public` global` este un atu pentru statul
na]iune • Deschiderea unei ferestre în Kashmir.
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul Militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
Biblioteca Militar` Na]ional`
187
 G#ndirea militar` rom#neasc`
TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT
Datoria de a fi soldat
~ pilde [i înv`]`minte
Neagoe Basarab Nicolae B`lcescu
•“C#nd v` ve]i afla \n lupte, se cuvine s` ie[i]i
pe c#mp, la loc curat, [i acolo mai \nt#i \n t`cere
s` cugeta]i. {i astfel, \ntr-un glas, s` \n`l]a]i,
dup` cuviin]`, rug`ciune lui Dumnezeu, [i s` [ti]i
c` Dumnezeu este d`t`tor de bine tuturor,
[i s` ridica]i sus m#inile c`tre Dumnezeu
[i s` spune]i astfel: “Pe tine unul Dumnezeu te [tim
[i pe tine \mp`rat te cunoa[tem, pe tine ajutor
te m`rturisim, de la tine am primit cele de trebuin]`,
cu tine am \nvins pe vr`jma[ii cei puternici,
de la tine cunoa[tem harul \nceputurilor de bine,
\n tine n`d`jduim [i \n veacul ce va s` vie,
]ie to]i ]i-am fost robi, rug`mu-ne s` p`ze[ti
pe \mp`ratul nostru \ntru mul]i ani biruitor”.
Astfel puse lege s` ]in` cetele ost`[e[ti ziua purt`toare
de lumin` a duminicii [i astfel s`-[i \ndrepte glasurile
[i cuvintele \n rug`ciuni c`tre Dumnezeu”.
•“Dac` vor veni asupra voastr` vr`jma[ii
vo[tri [i ve]i vedea c` sunt mai puternici dec#t voi,
iar sfetnicii vo[tri v` vor \ndemna s` merge]i
\mpotriva lor f`r’de vreme, sau v` vor speria
ca s` ie[i]i afar` din ]ara voastr` \n pribegie,
pe ace[ti sf`tuitori ai vo[tri s` nu-i crede]i.
Pentru ce ? Pentru c` nu v` sunt cu prietenie.
|nv`]`turile lui Neagoe Basarab c`tre fiul s`u,
Theodosie, Bucure[ti, Editura Roza V#nturilor, 1996,
pp. 227-411.
188
~ 1/2005
~
• “Rom#nii, de la \ntemeierea principatului
lor, au sim]it trebuin]a ce are un stat de o armat`
permanent`, armat` care s` fie gata a respinge
pe vr`jma[, din orice parte s-ar ivi. Ei pricepu
\nc` [i aceasta, c` o asemenea armat` nu se poate
privi dec#t ca o avangard` a norodului [i c` toat`
baza sistemei militare trebuie a sta \ntr-o bun`
\ntocmire de o numeroas` rezerv` na]ional`;
pentru aceea au organizat ei de la \nceput armata,
mili]ia [i ridicarea gloatelor, \nc#t la d#n[ii
tot rom#nul se n`[tea cu datoria de a fi soldat
[i de a ap`ra statul la vreme de nevoie [i c#nd
vr`jma[ul c`lca p`m#ntul rom#nesc, toat` ]ara
trebuia s` fie \n arme”.
• “Disciplina la moldoveni era foarte stra[nic`.
Duelul \ntre osta[i era aspru pedepsit. C#nd un ofi]er
murea, atunci caii lui se \mbr`cau cu postav negru
[i deasupra puneau hainele lui cele mai de pre]
[i \naintea trupului duceau o suli]` \n v#rful
c`reia se sp#nzura o sabie cu m`nunchiul \n jos,
[i de am#ndou` p`r]ile mergeau osta[i \nz`ua]i
(cu cuirase) [i \ncoifa]i”.
• “De[i nu ar putea cineva \nvinov`]i aceast`
o[tire (n.r. – 1844) \n privin]a m#nuirii armelor
Nicolae B`lcescu, Puterea armat` [i arta militar`
la rom#ni, Bucure[ti, Editura Militar`, 1990.

C`ci [i eu \nsumi am \ncercat pribegia, de aceea
v` m`rturisesc, fra]ii mei, pentru c` este hran`
cu nevoie, [i de to]i oamenii e[ti dos`dit, p#n`
[i cei care sunt mici [i r`i. {i al doilea, nu se cade,
pentru c` este numelui ru[ine. C`ci mai bun`
este moartea cu cinste, dec#t s` ave]i numele
cu ru[ine. Nu fi]i ca pas`rea aceea care se cheam`
cuc, care \[i d` ou`le ei altor p`s`ri, ca s`-i scoat`
puii, ci fi]i ca [oimul [i v` p`zi]i cuibul vostru”.
•“{oimul are alt` pild`. El are inim` viteaz`
[i [i-o p`ze[te \ntru sine [i peste multe st`p#ne[te,
[i nu se teme de nimeni [i v#neaz` \n toat` vremea.
{i iat`, v#nase o pas`re oarecare pentru m#ncare
sie[i [i zbura cu ea \n v`zduh. {i iat`, s-a ivit
de undeva o alt` pas`re, care zbura dup` d#nsul,
c`ci era mai aprig` [i mai puternic` f`r` seam`n,
numit` vultur, [i \ncepu a goni [oimul \n v`zduh,
c` s`-i ia v#natul... Iar [oimul, v`z#ndu-l, \[i zise
\n inima lui: “Eu nu m` tem de acest vultur,
pentru c` sunt st`p#n peste multe, [i v`d c` este
mare [i tare, [i puternic [i r`u, iar inima lui [tiu
c` este de nimica, dar este rea. {i nu m` tem de el,
nici \l bag \n seam`, c`ci de-a[ vrea, a[ da din aripi
[i m-a[ \n`l]a sus tocmai p#n` la ceruri [i m-a[ repezi
asupr`-i cu furie [i l-a[ sf#[ia cu ghearele, c`ci [tiu
cine este. Ci numai m` sup`r` m`rimea lui
cea mult` [i astfel nu m` voi bate cu d#nsul,
pentru c` este tare [i puternic, ci mai bine
m` voi pleca pu]in [i-i voi da din v#natul acesta
s` m`n#nce [i voi fi \n pace. {i, chiar dac`
nu m` voi s`tura cu ce-mi va r`m#ne din v#nat,
nu voi muri, ci voi tr`i p#n` ce iar`[i voi v#na
ceva pentru hrana mea, c#nd \mi va trebui”.
{i-i d`du din v#nat [i fu \n pace”.
•“{i voi sunte]i ca [i [oimul: st`p#ni]i peste
multe [i \n m#inile voastre este v#natul, adic`
avu]ia. Iar dac` ve]i vedea pe unele din neamurile
cele puternice \ndrept#ndu-[i o[tile asupra voastr`,
nu le sta]i \mpotriv`, s` v` bate]i cu d#n[ii
\ntr-acel ceas, ci pleca]i-v` pu]in [i da]i-le din ghearele
voastre din v#nat, adic` din avu]ie, s` m`n#nce,
ca s` se lase de voi, precum [i vulturul a l`sat
pe [oim”.
• “S`-]i or#nduie[ti toate armele [i s`-]i \mb`r-
b`tezi gloata, pe fiecare unde \i este r#ndul,
[i s` \ntocme[ti pe fiecare dup` cum este r#nduiala.
|ns` mai mult dec#t toate, s` te rogi Domnului
Univers publicistic militar
[i a evolu]iilor, dar este \nc` primitoare de multe
\mbun`t`]iri. A[a, instruc]ia ofi]erilor ce e ne\ngrijit`,
duhul ost`[esc ce-i lipse[te cer o mai mare
luare-aminte a c#rmuirii. |ntocmirea unei foi
ost`[e[ti, care s` se dea \n m#na ofi]erilor,
iar mai cu seam` \ntocmirea unei [coli ost`[e[ti
speciale, \n care s` se formeze at#t ofi]erii
pentru cele trei arme, c#t [i un corp de ingineri,
sunt de neap`rat` trebuin]`. Aceast` [coal` ar costa
pu]in fa]` de minunatele foloase ce ar aduce”.
• “Lucra]i numai spre a v` \nt`ri bra]ele [i inima
[i a v` \mb`rb`ta \n credin]` [i spre jertfire;
sprijini]i inimile slabe [i \ndoioase, propov`-
duindu-le adev`rul care lumineaz` [i d` putere;
\nsufle]i]i iubirea ]`rii [i \nvia]i sentimentul
na]ional [i ura tiraniei, p`trunde]i-v` de sfin]enia
vie]ii sociale [i de datoria ce Dumnezeu ne impune
ca s` tr`im, s` muncim, s` suferim [i s` ne jertfim
pentru binele omenirii. Nu v` desp`r]i]i de sufe-
rin]`, c`ci suferin]a, [ti]i, e condi]ia esen]ial`
a dezvolt`rii morale”.
• “Se poate, oare, na[te ceva \n lume f`r` jertfe
[i dureri ? Eroul va c`dea \ntr-adev`r supt aceast`
grea sarcin`. El va ad`uga un nume glorios
mai mult la [irul martirilor unit`]ii na]ionale,
dar silin]ele lui, s#ngele s`u v`rsat, p#n` [i gre[alele
lui vor lumina calea genera]iilor viitoare, [i o zi
va veni, c#t de t#rziu, c#nd ursitele glorioase ce el
a visat pentru na]ie se vor \mplini”.
• “Mihai-vod`, trec#nd \n fruntea o[tilor, le vorbi
pu]in, cu cuvinte scurte [i energice, astfel cum trebuia
unor osta[i doritori de a se bate. Purt#nd \n dreapta
[i \n st#nga trupul, ochii [i bra]ele sale, domnul,
mai mult prin gesturi expresive dec#t prin cuvinte,
\ndemna pe ai s`i, zic#ndu-le: “Aicea ([i ar`ta
tab`ra sa), aicea este dreptatea, aicea pricina
cea bun`, tocmelile, leg`turile [i giur`mintele
de pace, \mp`ratul [i Dumnezeu. Gr`bi]i dar,
c`ci cu biruin]a v` a[teapt` o slav` mare [i o bogat`
prad`. Iar du[manul, ce are oar` pe seam`-i,
f`r` numai credin]a c`lcat` \n picioare [i giur`-
m#ntul batgiocoritor, lipsa de orice b`rb`]ie,
vicleniile, cursele, sfaturile o]`r#toare cu turcii
[i nelegiuirea unor leg`turi vinovate ? Supt un cap
chemat la cele sfinte, soldatul e p#ng`rit; supt
o purpur` sf#nt` e un piept nevrednic [i r`zvr`tit
c`tre cer. De la unii ca ace[tia ce mai e de a[teptat ?
f`r` numai aceea ce ei ne arat`: inimi \ndoite,
189
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Dumnezeu ca \ntocmirea ta s` fie de la d#nsul.
Asemenea, s`-]i ridici mintea sus c`tre cer,
ca s`-]i fie Dumnezeu \n ajutor. Iar tu \nsu]i
[i cu oamenii t`i s` mergi drept, fa]` \n fa]`
spre vr`jma[ii t`i, f`r` nici o fric`, oric#t de mul]i
ar fi. {i s` nu te temi deloc de d#n[ii, chiar dac`
sunt mul]i, pentru c` o[teanul viteaz nu se \nfrico[eaz`
de mul]imea oamenilor. Precum un leu risipe[te
o mul]ime de cerbi [i un lup omoar` o mul]ime
de turme de oi [i o piatr` de tun risipe[te [i \nv`l-
m`[e[te multe cete de oameni, nu dup` cum
este piatra mic`, ci dup` cum zboar` cu str`[nicie,
de aceea risipe[te mul]ime de cete de oameni,
asemenea [i o[teanul iute [i viteaz nu se \nfrico[eaz`
de mul]imea oamenilor. Pentru c` omului bun
to]i \i sunt \ntr-ajutor, iar omului fricos to]i oamenii
\i sunt du[mani, chiar [i de-ai lui est gonit [i oc`r#t”.
• “C#nd vei porni \mpotriva du[manilor,
mai \nt#i s` or#nduie[ti [i s` tocme[ti o straj`,
dup` obicei, [i dup` aceasta, oastea cea mare.
{i s` nu fie departe o straj` de cealalt`, ci s` se vad`
[i s` se [tie ce fac [i ce lucreaz`, pentru c`, dac`
se va \nt#mpla ceva str`jii celei dint#i, ea s` se dea
\napoi la a doua straj`, iar dac` vor vedea
am#ndou` str`jile c` vor fi \nfr#nte, atunci to]i
s` se uneasc` cu o[tile la un loc; nu cumva
s` se \ndep`rteze una de alta, ca s` nu se tulbure
[i s` se \nfrico[eze, pentru c` straja dint#i este
inima a toat` oastea cea mare, [i a doua straj`
de asemenea. C`ci, dac` vede oastea cea mare
c` str`jile sunt \nvinse, ei vor c`dea \ntr-o mare
spaim` [i singuri se vor da pierii din pricina
fricii”.
• “Str`jile sunt \nceputul [i sf#r[itul o[tilor
[i capul lor. Iar dac` vor vedea o[tile c` str`jile
sunt nebiruite, ci sunt cu izb#nd`, altfel ve]i birui
\ntru totul pe vr`jma[ii vo[tri. Dar s` nu ave]i
\n fa]a o[tilor h`r]uitori, adic` de cei ce lupt` singuri,
pentru c` sunt \n de[ert [i nu folosesc la nimic,
ci ace[tia \nfrico[eaz` [i o[tile. Ci to]i s`-[i ating`
coapsa unul de altul, cu o[tile \ntr-un singur tot”.
190
~ 1/2005
tremurul trupului lor, blesteme femee[ti [i,
prin urmare, fuga mai \nainte de a se bate”.
• “Mihai \[i iubea osta[ii [i cea dint#i a lui \ngrijire
era pentru d#n[ii. Totdeauna \n mijlocul lor,
f`c#ndu-le necurmat c`utare, cercet#nd trebuin]ele
lor, ar`t#ndu-le familiaritatea unui camarad,
c#nd vorbindu-le cu puterea [i m`rimea unui domn,
c#nd cu dragostea unui p`rinte, el fermeca [i r`pea
mintea [i inimile osta[ilor. Vitejii din toate p`r]ile
[i din toate na]iile alergau cu entuziasm supt steagul
unui erou care le f`g`duia biruin]i sl`vite,
c`ci ei [tiau bine c` el \[i ]ine f`g`duiala [i \nfocarea
lor era a[a de mare c#t [i \ncrederea lor”.
• “Spre a-[i trage dragostea poporului Moldovei,
Mihai ert` birul [i \l adus` a f`g`dui c`, c#t` vreme
se va p`stra aceast` ertare, cu mijloacele lor
vor ap`ra ]ara de tot felul de du[mani. El oprise
as`minea prin stra[nic` porunc` jaful \n ora[e
[i sate, hot`r#nd a fi os#ndi]i la b`tae to]i osta[ii
rom#ni cari o vor c`lca”.
• “Acel veac nu ar`tase \nc` \n Europa o asemenea
armie [i un asemenea general. |n toate p`r]ile
se zicea c` Mihai a coprins Ardealul \n 11 zile
[i Moldova numai \n 8. To]i du[manii s`i
se \ngrozir`. Ei se \ncredin]ar` c` singuri
nu pot face nimic \mpotriv`-i, ci numai coali-
z#ndu-se to]i \mpreun`”.
• “Mihai g#nde[te c` \mprejurarea cere
neap`rat o fapt` eroic` spre a descuraja pe turci
[i a ridica moralul o[tirii sale. El hot`r`[te atunci
a se jertfi ca [i alt` dat` [i a cump`ra biruin]a
cu primejdia vie]ii sale. Ridic#nd ochii c`tre cer,
m`rinimosul prin] chem` \n ajutoru-i protec]ia
m#ntuitoare a dumnezeului armatelor, smulge
o secure ost`[easc` de la un soldat, se arunc`
\n coloana ce-l amenin]a mai aproape, doboar`
pe to]i cei ce se ispitesc a i se \mpotrivi, ajunge
pe Caraiman-pa[a, \i zboar` capul, ia steagul
cel sf#nt, izbe[te [i pe alte capete vr`jma[e
[i, lupt#ndu-se voinice[te, se \ntoarce la ai s`i,
plin de trofee [i f`r` a fi r`nit. Aceast` fapt` eroic`
\nfioar` pe turci, iar pe cre[tini \i \mb`rb`teaz`
din nou”.
Selec]ie [i construc]ie tematic`
@ Alina UNGHEANU
 & EVENIMENTE
EDITORIALE
|nceput de an, \nceput de drum. Ca de fiecare dat`, ne g#ndim s` p`[im
cu dreptul \n tot ceea ce vom \ntreprinde. M`car \n g#nd … Dac` nu concretiz`m,
nu este neap`rat vina noastr` ! A[a spunem mai mereu. {i, cu toate acestea,
mergem mai departe, ne vedem de drum, aidoma personajului lui Marin Preda
– continu`m s` tr`im [i s` avem parte de multe bucurii simple, cum ar fi faptul
uimitor de a merge pe jos, de a sim]i seara un fel de uitare de sine [i de a ne p`r`si
lumii somnului [i, mai ales, de a ne surprinde c` mai putem s` r#dem
[i chiar s` iubim. Unii spun c` asta \nseamn` a supravie]ui … Ai \ncheiat
un an, \ncepi altul. Ca [i cum nu ]ie ]i s-au \nt#mplat toate. Dar via]a
\[i urmeaz` cursul. V` doresc un \nceput de an prosper [i un an plin
de vitalitate [i frumuse]e ! S` nu uita]i c` orice lucru are frumuse]ea lui …
{i cred c`, astfel, [i numai astfel, acest “global village”, \n care ne ducem existen]a,
ne va oferi prietenia, lini[tea [i siguran]a de care avem cu to]ii nevoie.
Lectur` pl`cut` !

La acest \nceput de an, Editura Universit`]ii Na]ionale

de Ap`rare, sub semn`tura autorilor Dorel DUMITRA{
[i Ion GIURC~, proiecteaz` “o nou` arhitectur` de securitate”,
altfel spus, o “reconstruc]ie a sistemului de securitate na]ional`
[i colectiv`”, \n lucrarea Alian]ele [i coali]iile politico-mili-
tare – garant al securit`]ii statelor membre, rezultat
al unui studiu meticulos asupra problematicii securit`]ii
[i ap`r`rii na]ionale, \n contextul ader`rii Rom#niei la NATO.
Ce este conceptul de “securitate” ? Ce este “securitatea
na]ional`” [i care sunt criteriile de analiz` \n cadrul teoriei
securit`]ii ? Cum se \nf`ptuia “securitatea european`” \n Rom#nia
anilor ‘70 pentru “realizarea de noi m`suri care s` dea garan]ia
deplinei securit`]i fiec`rei na]iuni europene” [i ce presupunea securitatea interna]ional`
din perioada “r`zboiului rece”. Momentul ianuarie 1994, Bruxelles, [i noua ini]iativ`
\n sprijinul stabilit`]ii [i securit`]ii europene – programul Parteneriatului pentru Pace;
summitul de la Madrid (iulie 1997) [i crearea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic – “un pas
important \n direc]ia configur`rii unei noi h`r]i europene de securitate … care acoper` o arie
extins` de ]`ri din America de Nord, Europa [i p#n` \n spa]iul ex-soveietic”; summitul
de la Washington [i adoptarea noului concept strategic, plec#nd de la constatarea apari]iei
191
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
“unor riscuri complexe noi la adresa p`cii [i stabilit`]ii euroatlantice, riscuri legate
de politicile de opresiune, de conflictele etnice, de marasmul economic, de colapsul ordinii
politice [i de proliferarea armelor de distrugere \n mas`”. Nu mai pu]in despre alian]ele
[i coali]iile politico-militare ale Rom#niei: \n perioada interbelic` – alian]a politic` [i militar`
rom#no-polon` [i divergen]a de interese dintre cele dou` ]`ri, sens \n care, \n preajma
declan[`rii celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, Marele Stat Major aprecia c` “un \nv`]`m#nt
sigur al evenimentelor din ultimul timp este c` valoarea alian]elor [i angajamentelor
politico-militare din timp de pace este foarte relativ`”; importan]a Pactului |n]elegerii Balcanice
\n garantarea securit`]ii frontierelor balcanice \mpotriva oric`rei agresiuni din partea unui stat
balcanic; Rom#nia \n coali]ia Na]iunilor Unite; triada conceptual` a summitului de la Praga –
“noi capabilit`]i – noi alia]i – noi rela]ii” [i capacitatea ]`rii noastre de a participa la angajarea
[i sus]inerea securit`]ii, al`turi de membrii Alian]ei Nord-Atlantice.
Lucrarea este \nso]it` de 18 anexe, acestea configur#nd, succint: tipologia alian]elor
politico-militare; cronologie privind alian]ele [i coali]iile politico-militare ale Rom#niei; situa]ia
Rom#niei \n alian]ele [i coali]iile politico-militare (1859-2004); coali]ii militare antifranceze;
definirea unor acte juridice asimilate tratatelor; conven]ia politic` rom#no-rus`; conven]ia
de alian]` defensiv` rom#no-polon`; conven]ia militar` rom#no-cehoslovac`; Pactul de organizare
a Micii |n]elegeri; Pactul |n]elegerii Balcanice; structura militar` a NATO; structura organelor
de conducere politic` [i militar` ale Tratatului de la Var[ovia.

Cuvinte rostite sau nerostite \nc`. Despre evenimentele

din decembrie 1989, a[a cum men]ionam \ntr-o alt` recenzie,
s-a scris [i se va mai scrie. Cine [tie, poate, \ntr-o zi, mersul
sinuos al vremii se va opri pentru o clip` [i va aduna spusele
[i nespusele, d#ndu-le un alt rost, ne[tiut …
O pleiad` de m`rturii ale participan]ilor Comandamentului
Marinei Militare la “acele momente tulburi”, c#nd, “exprim#ndu-[i
adeziunea la ]elurile revolu]iei rom#ne, Comandamentul Marinei
Militare, condus de contraamiralul Constantin Iordache,
\[i asum`, \ncep#nd din dup`-amiaza zilei de 22 decembrie 1989,
\ntreaga responsabilitate pentru ap`rarea litoralului”.
Cincizeci [i [ase de amintiri, tr`ite [i percepute diferit,
“captate” sub pana viceamiralului (r.) Constantin IORDACHE.
R#nduri devenite g#nduri despre ac]iunile navelor Marinei
Militare, astfel: “ (…) 24 de vedete blindate fluviale, cu un puternic armament de artilerie,
constituiau un element de garan]ie c` peste fluviu nu se trece”; “(…) la mare, am avut
ca obiectiv important ap`rarea porturilor [i a platformelor petroliere marine”; “cu ochii
a]inti]i pe plan[etele situa]iei aeriene [i navale [i cu urechile la difuzoarele care transmiteau
cele mai neobi[nuite informa]ii de pe mare, din aer [i de pe uscat, \ncercam s` \n]elegem
fenomenul [i s` ac]ion`m c#t mai logic”; “(…) au fost foarte multe nop]i albe c#nd
eu [i subordona]ii mei cred c` am ac]ionat corect, de[i la \nceput am fost timora]i de situa]ia
192
 Evenimente editoriale
care se crease”; “(…) a[a a \nceput co[marul …”; “Patrularea continu` pe fluviu a supus
echipajele la eforturi deosebite, dar to]i [i-au f`cut datoria cu abnega]ie. Este meritul
comandan]ilor de nave care, prezen]i permanent pe puntea de comand`, au insuflat curaj
[i hot`r#re tuturor militarilor de la bord”; “Aducerea \ntregii artilerii de coast` \n stare
de operativitate a fost alt` sarcin` major` a noastr` [i p#n` la 23 decembrie cele patru baterii,
care \nsumau 32 de tunuri de calibru 130 mm, erau gata de trecere”.
Ar putea p`rea un “jurnal de bord”. A[a [i este, dar un jurnal personal, al fiec`ruia
dintre membrii echipajului. C`ci, fiecare a v`zut [i a tr`it \n felul s`u ! {i a povestit
din propriul suflet.
Ac]iunile navelor Marinei Militare \n revolu]ia din decembrie 1989 – pagini
din acele momente fierbin]i [i neiert`toare, a[a precum, de fapt, este [i via]a. Pagini pentru
memoria acestui neam, pentru a scrie \nc` o dat` Istoria, c`ci “adev`ra]ii eroi, adev`ra]ii
\nving`tori au fost cei care au reu[it s` r`m#n` anonimi …”. Lucrarea a ap`rut la editura
const`n]ean` Ex Ponto, sub egida Uniunii Na]ionale a Cadrelor Militare \n Rezerv`
[i \n Retragere [i a Organiza]iei Jude]ene Constan]a “Contraamiral Horia Macellariu”.

“Prob#nd \nalta valoare a {colii Istorice rom#ne[ti

actuale”, Bogdan-Alexandru HALIC, colaborator prolific
al revistei noastre, ne propune, spre delectare [i cunoa[tere,
o incursiune \n }ara Rom#neasc` a secolelor XIV-XVI,
explor#nd realitatea izvoarelor istorice, [i nu doar at#t, autorul
nuan]#ndu-le, prin propriile-i puncte de vedere.
Pace [i r`zboi \n }ara Rom#neasc` \n secolele
XIV-XVI sau istoria rom#nilor prin prisma rela]iei pace – r`zboi,
“o analiz` a modalit`]ilor de reac]ie la provoc`rile mediului
politic al epocii”, nicidecum “o reconstituire a r`zboaielor,
a campaniilor [i b`t`liilor purtate de rom#nii sud-carpatici”
\n acele vremuri. Un demers [tiin]ific ale c`rui coordonate
sunt exprimate printr-un amalgam ingenios de informa]ii
din domenii ca sociologia, psihologia, etnologia [i, nu \n ultimul
r#nd, imagologia. Spun aceasta, \ntruc#t lucrarea con]ine [i creionarea a doi principi
reprezentativi pentru perioada descris` – Vlad }epe[ [i Mihai Viteazul.
Despre teritoriul }`rii Rom#ne[ti \ntre anii 1343 [i 1417, respectiv 1417-1601, popula]ia,
a[ez`rile omene[ti [i factorii de mediu; economia }`rii Rom#ne[ti – agro-pastoral`, exploatarea
resurselor naturale, me[te[ugurile, schimbul de m`rfuri, pie]ele de desfacere [i c`ile
de comunica]ie; “prima manifestare cunoscut` a politicii vamale [i comerciale a }`rii Rom#ne[ti”;
ierarhia de status [i apari]ia demnit`]ilor de curte; impactul factorilor de mediu asupra mentalului
colectiv – perceperea spa]iului [i a timpului; despre \ncerc`rile statalit`]ii rom#ne[ti sud-carpatice
de construire a propriei paradigme de securitate [i dimensiunile acesteia: recunoa[terea
suveranit`]ii na]ionale [i a integrit`]ii teritoriale, modalitatea de structurare a sistemului
institu]ional, asigurarea veniturilor statului [i reglarea structurii economiei acestuia, existen]a
unei for]e militare la dispozi]ia autorit`]ii centrale, apt` s` reac]ioneze eficient \mpotriva amenin]`rilor
193
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2005
at#t externe, c#t [i interne, dimensiunea identitar`, [i aceasta la nivelul confesiunii, al comunit`]ii
de drept [i al tradi]iei. Despre forme ale p`cii [i ale r`zboiului \n }ara Rom#neasc`, imaginea
monarhului \n tradi]ia cre[tin` [i bizantin`, despre diploma]ie \n contextul raportului
Respublica Christiana [i pax islamica, despre r`zboi [i imagine, despre ac]iunile
imagologice, autorul recurg#nd la o interesant` [i punctual` analiz` a \ntreprinderilor
imagologice ale lui Mihai Viteazul pe timpul preg`tirii campaniilor din toamna anului 1599
[i prim`vara lui 1600.
Ap`rut` la editura bucure[tean` Comunicare.ro, lucrarea este [i un veritabil studiu
asupra rela]iei societate – armat`, armat` – r`zboi, o “contribu]ie novatoare, care nu va putea fi
ignorat` de nici un cercet`tor serios al istoriei militare a poporului rom#n”.

Ora[ul de la poalele T#mpei ne fascineaz` de-acolo,

de departe, a[a cum ne-a obi[nuit, cu zboru-i ne\ntrerupt
peste “cetatea educativ`”, aduc#ndu-ne, iat`, un strop
din noutatea acelor meleaguri, din munca perseverent`
a truditorilor publica]iei Academiei For]elor Aeriene
“Henri Coand`”.
|ntr-un context \n care “to]i suntem egali, dar to]i suntem
diferi]i”, nici nu se putea altfel – [coala, prin educa]ie,
prin oamenii care ne \ndrum` [i ne \nva]`, trebuie s` conserve
[i s` promoveze tot ceea ce \nseamn` valoare. Cu at#t mai mult,
cu c#t “la valleur n’attend pas le nombre des années”.
S` r`sfoim num`rul 2 al acestei publica]ii: “Analiza fiabi-
lit`]ii sistemelor electroenergetice de la bordul avioanelor,
prin aplicarea algebrei boolene”; “Aplica]ii ale materialelor supraconductoare”; “Aspecte
tehnologice ale procesului de trimerizare cu laser”; “Asupra determin`rii parametrilor
statistici de siguran]` ai asambl`rii filetate, solicitat` de o for]` axial` centric` [i un moment
de torsiune”; “Modelarea variatoarelor de curent alternativ PWM”; “Unele aspecte
privind dezvoltarea unor resolvere pentru aplica]ii aero-spa]iale”; “Analiza comparativ`
a metodelor de acces multiplu utilizate \n comunica]ii”; “Asupra pozi]ion`rii echipamen-
telor de precizie”; “Materiale magnetice. Direc]ii de cercetare”; “Necesitatea stabiliz`rii
pozi]iei orizontale a aparatelor de artilerie antiaerian`”; “Considera]ii generale privind mode-
larea comunic`rii”; “Automatizarea, cibernetizarea [i robotizarea proceselor tehnologice”;
“Arta de a preda”; “Loialitatea – punct de plecare \n ob]inerea performan]elor deosebite”;
“Reading for Meaning”; “Different Teaching and Learning Methods, a Historical Perspective”;
“Societatea \n mi[care. O perspectiv` asupra contemporaneit`]ii”; “Despre \ncetarea
dreptului de proprietate comun` \n dev`lm`[ie”; “Repere bra[ovene \n evolu]ia industriei
aeronautice rom#ne[ti”.
|i dorim Revistei Academiei For]elor Aeriene zbor lin [i maiestuos \ntru “a fi
tu \nsu]i” [i “a fi cu ceilal]i” !
194
 Evenimente editoriale
“De cerul de albastru, de pas`rea de-argint,/De vuiet
de m`tase [i leag`n de suspante,/De drumul printre stele,
de pa[i prin spice coapte,/De toate dor \mi este, mi-e dor
nem`rginit”. Cred c` aceasta ar fi descrierea cea mai potrivit`
– o descriere liric`, desigur, dincolo de asperit`]i [i hazard,
a para[utistului militar.
Cuvintele apar]in redactorului-[ef al Buletinului
Trupelor de Para[uti[ti, editat de c`tre {coala de Aplica]ie
pentru Para[uti[ti “General-maior Grigore Ba[tan” de la Buz`u,
institu]ie de \nv`]`m#nt c`reia \i revine misiunea “de realizare,
prin metodele [i procedeele \nv`]`m#ntului militar, a unei
noi strategii pentru familiarizarea cu procesul de comand`
[i control, decizional, \n concordan]` cu standardele NATO”.
Dintre numerele trimise redac]iei, am ales edi]ia omagial`
dedicat` \mplinirii a 60 de ani de la participarea para[uti[tilor la luptele pentru ap`rarea
Capitalei. Ca un “arc peste timp”, cei 60 de ani de istorie \nseamn` fapte de arme, eroism
[i sacrificiu. Dar [i recuno[tin]` pentru jertfa celor de atunci: “(…) Plutonul cu misiuni
speciale [i plutonul din Compania a 9-a au intrat \n ac]iune … Ac]iunea a constat ini]ial
din p`trunderi \ndr`zne]e urmate de asalturi scurte efectuate de echipe de [oc asupra rezis-
ten]elor inamice de pe aerodromul [i din hangarele B`neasa, c`ut#ndu-se a le distruge
sau a le captura …”.
La 23 august 2004, la Aeroportul Bucure[ti-B`neasa, \n memoria celor 19 eroi para[uti[ti
c`zu]i la datorie, prin grija {colii de Aplica]ie pentru Para[uti[ti “General-maior Grigore Ba[tan”,
a avut loc ceremonia de dezvelire a unei pl`ci comemorative \ntru amintirea [i recuno[tin]a
celor 19 eroi para[uti[ti. Totodat`, Drapelului de Lupt` al Batalionului 60 Para[uti[ti
“B`neasa-Otopeni”, prin Decret Preziden]ial, i-a fost conferit Ordinul Na]ional “Serviciul
Credincios” \n gradul de Cavaler.
Mul]umim Colectivului redac]ional, \ndeosebi redactorului-[ef al revistei – colonelul
Mircea T`nase, pentru amabilitatea de a ne fi trimis numerele din anul trecut ale publica]iei,
asigur#ndu-i de toat` pre]uirea noastr` [i de dorin]a de a continua aceast` colaborare.

Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU

195
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Abstracts
Asymmetry – confronting’s condition
In any confrountation there are both a winner
and a looser. The mithical transposed in today
and tomorrow conferes to the clenching between
David and Goliath the legitimacy… more than
logical: “between absolutely equal forces, armed
confrountation does not make any sense and could
not be even possible”. Asymmetry’s characteristic
in armed struggle represents exactly the entire aplication
of its components. A sine qua non condition, we could
say, retrospectively, revealed to us, succesively,
by history: in pre-modernism period, the asymmetry
was synonime with the “overwhelming superiority”;
in modernism period, it adequated its means
and aims and it modified its shape and content;
the “illogical ride through asymmetry” named “cold
war” metamorphosed, such as Kafka’s character,
in one of “the most dangerous armed asymmetrical
accumulations” of all times. The postmodernism,
does not deny its definition, added some colour
to asymmetry, namely spectacle: “almost that
we are eyewitnesses of an impersonal war, a war
in which the major asymmetries conferes to human
an ornamental role”.
The durable development
The events from December ‘89 led, in an irreversible
and imperative way, to foundamental changes within
the national military institution. The unalterable
characteristics of the discharge process within
the army folded on the desideratum – more than
necessary – of change and transformation’s exigibility.
The period between ‘90 and ‘93 contured “structural
and conceptual solutions” of the military institution’s
transformation. The ample projects obtained
“certainty and possible” once with the releasing
of the accomplishing process of “structural
and procedural interoperabilities with the armies
of the NATO member states”. The affirmation
of the option of adhering to the North-Atlantic
Alliance found its exprimation in fixing as an objective
of assuring a “credible defensive capacity”, fact
that happened between ‘97 and ‘99. The year 2000
represented “discharge’s esentialization
196
~ 1/2005
and the modernization of the armed forces”
in the context of credible operationalization
of the “capabilities meant to a certain possible
collective defence action”.
NATO conception regarding
the informational superiority
and the capabilities based on network
The informational technology, being in an alert
rhythm of development and globalization, offers
us the ability to use these informations, to decipher
their senses, ratifying, in this way, the revolutional
moutations within the domain. Projecting us into
the military environment, a force based on network,
equiped and adequately trained, will be able
to produce changes of the operational capabilities,
making easier the approching based on effects
of the future operations. This is what is proving
us also the BI-SC Strategical Vision: Military
Provocation, in which the capabilities based
on network constitues the main transformation
domain of NATO. In order to allow the development
of one operational capability based on effects,
we need collectors, effectors and decisional
elements. Only in that way we could speack about
the combined sustaining and development
of the forces capable of transforming, oportune
and operatively, superior informations into increased
and efficient fight capacity. And these capabilities
will influence people, technology, informations,
security, economical proceses, affairs and organizations.
The technology of information
in career’s management (I)
The first part of that material introduce us in a detailed
presentation of the concept of informational society,
seen from an angle of four statements: the information
constitues a resource both for the person and for
the organization; the information is the base
of the development of one of the economical brances;
the information could be commonly used,
and the development of informatic technologies
and communication could influence the main activities
of the society, such as affairs, education, organization’s

management. Within a military organization,
the globalization could be manifested through
a chapter of informatic solutions, especially by
the assurance of one flexibility to the projects,
the informational resources centralization,
mobility, connectivity and browser’s utilization
off local units. In that way, the role of the services
and informatic solution supplier in accomplishing
the applications and the infrastructure will
considerably increase.
Conceptual and factional elements
regarding the preparation
and the development of the stability
operations and peace support operations
The effective engagement of North-Atlantic Alliance
into crises response operations generated
the acquisition and the application of some specific
planning procedures. With the purpose of
accomplishing the planning, of organizing
and executing the operations, the command unity
has to assure leading and coordinating’s cohesion
of forces and action means. The responsibility
of one multinational combined force commander,
in order to fulfill the mission, is indivisible.
The specific factors of realizing the effort unity
in multinational operations are manifested through
the objectives of the alliance/coalition, military
doctrines and force’s preparation, fight technique,
cultural differences, language, team work and trust.
Into multinational combined operations could
participate commanded forces, operatively subor-
dinated forces and forces stipulated for actions
under NATO’s command. In the context of the new
challenges against state’s stability and security,
the Alliance must have the capacity of acting also
outside the borders of its territory and of disbanding,
quickly, the multinational combined forces.
Models of decisional analysis
and the consequence of their adoption
in military management process
The notification and the procession of the informative
material, followed by decision’s elaboration, represents
the stages of one decisional analysis. The author
is resorting to four that kind of models: the
determinist-causal model – which produces only
“pure descriptive” analysis, which are deficient
as a support for some complex realities diagnosing,
which are the basis of internal and external structures
of Romanian military system; the interaction model,
which has three levels of interpretation and analysis
Abstracts
of the events, is studying participant’s manifest
discriminations against the processes of the military
system; the systemically model, through which
the military part tries to elaborate models for the studied
elements, for the purpose of accomplishing those
unitary analysis, and the procedural-organically model,
through which the elaborated analyses must
offer solutions for the organization, for limiting
the dysfunctionalities to the level of information
processors and to the level of informational products
generated by those.
The campaign of strategical information
A campaign of strategical information is the
quintessence of observation and analysis processes
of the way in which the communication and public
information’s management were deployed both
in the time of the preparation and development
of the military operations and in postconflict period.
The aim of that campaign consists in public opinion
and the decision factor’s influence regarding
the “positions and the attitudes manifested by
the military forces in the pre-conflict period, during
the conflict and in the post-conflict period”. A campaign
of strategical information is centered on the connection
between three elements: actors – vectors – own
public opinion, adversary’s opinion and international
opinion. In such a information campaign, the military
elements are the structures of public relations,
the ones of civil-military co-operation, phychological
actions, the ones of military cheatting, action’s
security, electronic war and different means
of striking.
The reform within the human resources
domain (III). Education of educators
The ancients said that “the change, in all things,
is good”. It would be a non-sense to speack about
change other than thinking about the evolution,
about the transformation, for exemple, about
the reform within human resource’s domain. I mean
– “stability in movement”. Non-sense or not, when
we are speacking about the transformation we are
speacking about something that is continuos.
So much more relevant and more important will be
the re-evaluation of the concepts and conceptions,
but also to the way of its transposing into practice,
not omitting, of course, “the lessons learned”
and trying to invest into future, not into past !
For this we need people – in the real meaning –
which to resolve the appeared problems, we need
perfecting mechanisms in order to evaluate the costs
197
 G#ndirea militar` rom#neasc`
and the resources that are necessary to fulfill
the assumed objectives, we need an efficient
and constructive dialog between the people that are
deciding something and the ones that are executing
what others decided. We need a “education of
the educators”, in the meaning of choosing some
capable people, dependant of permanent learning,
which are not afraid of the competition and of what
the change could bring. In other words, we need
“diamant’s polishers”, the only ones that are capable
of giving or not a value to these precious stones !
Major tendences in global affirmation
Norbert Elias, the sociologist, affirmed that the process
of world’s civilization must take into consideration
the plans, the actions and people’s emotional
and rational stimulus, the last ones determining
“changes that nobody planned or thought”. In that
research, the author uses a short retrospection
of the evolution tendences of armies structures.
Thereby, during the 18th and 19th Centuries, England,
France and Germany, passing from agrarian
to industrial, suffered mutations regarding
the development of the armed forces by creating
mass armies destined to enemy’s total distruction
fights. The ‘60s transformed the industrial society
into informatic society and, presently, we are
eyewitnesses of the development tendences
of human civilization, such as: multipolar politic,
the influencial role of the non-statal actors, economical
development’s globalization, the democratization
of the acces to informations, innegalities into
the demographical development (see China),
the intensification of human resources exploiltation
with impact on the environment.
Military operations under the sign
of Mars god unrests
In the international life, we are present to a conspicuous
use of armed force, as a peace messenger – illogical
or not, it is used both as a descouraging element
and as the only way of fulfilling the political aims.
It seems that the god Mars, terrified by the event’s
turn, has been searching solutions to express
the conflicts. And one of that solutions could be
represented by the stability and support operations
– in other words, the descouragement of one eventual
war. From the aims of that kind of operations we could
mention war’s preventing, promotion or, depending
on the case, peace re-establishment, the straighten
pressure between states, international crises solvation,
civil authorities support in the case of some internal
crise situations, keeping and re-establishment
198
~ 1/2005
of constitutional order, landing humanitarian aid.
Other stability operations could be generated
by the appearance of some crises and threatens,
having the appearings of some response actions.
Crise response operations
The Washington Treaty, from 1949, included two
article of major importance in grounding the crises
management process: the Article IV, regarding
the putting on parties heads together in the moment
of one possible threatening against “the teritorial
integrity, political independence or the security
of each of the member states” and the Article V,
related to the collective defence, in the context: “an
armed attack against one of the member states must
be considered as an attack against the whole
Alliance”. To the Rome summit, from 1991, it was
elaborated a new strategical concept which included,
next to the collective defence, the co-operation
and the dialog, conflict’s prevention, the particularizing
of crise management. In 1999, at Washington,
as a part of the summit, it was approved the development
of some small intensity operations, according to the
Treaty’ s Article VII, as well as the substantiation
of new tipes of operations, the ones of crise response.
NATO has been envolved, untill now, into 20
operations – 14 under the care of ONU, 3 at FRIM’s
request and 3 authorised by the North-Atlantic Council.
The accomplishment
of logistic support in NATO
Like any domain, also the logistic had to fold itself
on the new requests and transformations
of the Alliance’s headquarter and forces structures
– increased mobility, to be fully deployable
and capable of sustaining operations in distance
and in time. The logistic has the main role in that
continuous metamorphose, operations implying
problems regarding the sustained capability
in the operation theatre. In order to develop
the policies and the doctrines specific to logistic’s
functional domains must be promoted, applied
and respected some principles, such as collective
responsibility, the authority of NATO’s commander,
co-operation between nations and NATO, co-ordination
to all levels, including the case of the countries that
are not members of the Alliance, logistic resources
assurance in order to sustain the forces that are
assigned to NATO, efficient use of the resouces, quick
and exact information exchange, the simplity of the
logistic support plan for its timely and continuous
assurance.

“TELIC” operation
“Tell Everyone Leave Is Cancelled”, in British meaning,
or, passing to the Greek term “telic”, the conotation
is undoubtable: since the end of the year 2002,
British Defence Ministry anounced that the actions
of British military contingent had been prepared
for Irak. Time was about to proove the fact that this
military operation would be one of the biggest British
force deployment since the Second World War.
The operation implyed the dispersal of 28 000 military
from land forces, 19 warships and 14 insurance ships,
15 000 different kinds of vehicles, 115 aircrafts
and 100 helicopters. Military operations against Irak
were initiated in 20th of March 2003. Romania supported
the British effort by placing British transport navy
at disposal of national air space, of national facilities
of air traffic and Otopeni and Mihail Kog`lniceanu
airports.
NATO Response Force
~ between endeavour and realities
Defence Capabilities Initiative (1999) became concrete
through the concept of NATO Response Force
– a hearty military force, with land, naval and air
components and specific command elements,
capable of self-sustainind on a 30 days period.
These forces will have their own joint structures
for intelligence, mission’s planning, command
and control. The strategical concept of the Alliance
promotes the security missions outside NATO’s
traditional areas and the importance of the new
capabilities which has to cope with possible threatens.
In this way, the NRF’s air component part will have
to assure a quick dispersal of own military capabilities
necessary to the deployment of joint operations
and to the leading of air operations, using advanced
air fight systems air-air and air-land, the land
component part will have to be of a brigade level,
capable, in any conditions, to fulfill the whole
specific missions and NRF’s naval component part
will include the fight group of one aircraft carrier,
with all fight’s specific structures for surface
and underwatter, the amphibian group, fight group
against sea mines and the supply ship group.
Strategical culture ~ actuality,
perenniality, continuity, universality
War’s quality depends, to a greatest extent, by
the quality of the strategical culture which sustain it.
That is why, we have spoken about a “barbarian,
chaotical, vulgare, non sense, withought any logic
scuffle”. Each civilization has its own strategical
Abstracts
culture – a summit of values, combined with
experiences and realities, with present and future
requests, with evaluations and forecasts of the
military action. For the Americans, that kind of culture
is the result, on one side, of opportunities and resources
management, and on the other side, of the lessons
learned, remembered by the history. The end of the
“cold war”, NATO and EU expansion, the impulsive
development of information technology, internet’s
globalization have “awaken” Europe, bringing it back
in the foreground of the universal strategical
cultures. Russia have chosen a culture of strategical
alliance, and participated to the antiterrorist
operations from the Mediterran. China has developed
the strategical culture of the strategems, in its
conception of war, maintaining the precept
of Sun Tz\: to obtain the victory withought fight.
Romanian strategical culture – between “neologisms”
and native essence ?!
China ~ geopolitical
and geostrategical reference points
That change, like a paradox, seen as a constant,
constitues the main concerning for the Eastern
region of Asia, which “become acquainted with”
democracy, from an economical perspective. In this
context, China, a communist country, divided into
23 provinces, succeded to come out from under the
cupola of communism because of the reinstatement
of capitalism sector in the naval domain of the country,
from the border to Russia to the one with the Vietnam,
especially because of the state and foreign enterprise’s
impulse. It changed, substantial and efficient, China’s
internal equilibrum. With all these, the abyss between
an increased China and an internal underdeveloped
one has intensified, parallel with the existence
of a controll exercised by a communist state.
In the military domain, the modernization of the armed
forces represents the increasing of productivity
within the defence industry, its reform, begun
in the ‘90s, proving its reliability and positively
influencing the quality of that branch. Chinese
armament firms are producing modern equipments,
which, eventualy, could be used in a conflict
with Taiwan or in maintaining China’s military
presence in Asia.
Nuclear terrorism (II)
In 1985, George Bush seigneur underlined,
at the International Coloquium about the nuclear
proliferation, sustained in Geneve, the necessity
of understanding “ in order to comprise also
the danger of terrorism, the most dangerous being,
199
 G#ndirea militar` rom#neasc`
certainly, the nuclear terrorism”. The attempts from
11th September transformed that scourge in veritable
terrorist “operations”, organized according to the
military rules. The antiterrorist actions have specific
features, that means that are different from the war
actions – difficult identification of the adversary,
in the conditions of actioning in a conspiring
way; using only those warnings of stopping
the attempts; fight can last until the liquidation
of the terrorist actions. United States National
Security Strategy, from September 2002, has
emphasized the fact that “a main imperative
of the strategy represents the increasing role
of the American information’s community, regarding
the information collect about the resources of financing
the terrorist groupings, the way of recrouting
and operations”.
The position of the greatest powers
in security interests dymanic
Observing the national souveraignity and the one
of the un-intervention into internal dealings always
constitued the peace pillar and, implicitly, the pillar
of the international security. The interdiction to resort
to force and to respect the principles stipulated
in the United Nations Cart has been confirmed “through
crucial decisions in developing the international
right”. Fight against terrorism brings in the foreground
of political life the role of each state, that contributes,
implicitly, to the power states problems re-definning.
In the equation national interest – global interest,
the last will come off victorious, fact that will lead
to a comonly solvation of the whole existent differences.
With all these, there is a major imbalance within
the power plans on the global level. The solution
could be the creation of one juridical power between
all power factors, recognizing, in that way, on one
hand, the role of the greatest powers in the multitude
of contemporary world’s defiance, and on the other
hand, the responsibility of each state – big or small –
for humanities destinies.
Risks management in Black Sea basin
The problem of national security tends to require
another approaching, once with the re-defining
200
~ 1/2005
of Black Sea’s strategical space, as a result
of its passing on a primordial plan in the domain
of the global interest strategy. NATO’s expansion,
with the insertion of Romania and Bulgaria,
is placing Black Sea’s riverside countries in a position
of numerical parity (three to three), reformulating,
in that way, defence doctrines and international
collaboration habits. The recent approval, by the EU,
of the conceptual framework of the relations
with the adjacent countries from East – Russian
Confederation, Ukraine, Republic of Moldavia –
represents a sign of the increased European
interest for the Black Sea region, as a “natural bridge”
towards vital energy sources for Europe, Central
Asia and Middle Orient. Not the least, the economical
potential of the Black Sea’s Extend Area is presently
contured as a transit zone towards the power
resources and markets which are in ascension
in Central Asia and Middle Orient.
The role of the Romanian Parliament
in promoting and materializing
the national security
In one state’s frameworks, national security
represents, close to souveraignity, the supreme
value. National security’s objective lies in defencing
and promoting of some interests and values to which
has to be created that internal and external
conditions favourable for reducing to the maximum
the risks, dangers and threatens against state’s
security. The accomplishment and the mantaining
of one security environment implies the elaboration
and the aplication of some security strategies
from all the ones that are involved. In that sense,
the national security strategy is defined as “the art
and the science of developing and using political,
economical, diplomatical, phychological, informational,
social and military resources, in peace and in war
time”. The standing bureau is the internal work
organ and represents all the political forces members
of the Parliament. Parlamentary groups have at their
disposal their own organization and functioning
authonomy, and the work committee have the mission
to prepare the activity of legislation and to realize
the parliamentary control function.
@ Alina UNGHEANU
Versiunea \n limba englez`
@ Eugenia-Mihaela CALOT~
 F`uritorii
Revistei Rom#nia Militar`
~ 15 februarie 1864 ~

Generalul Constantin Barozzi Maiorul G. Sl`niceanu

C`pitanul E. Arion Colonelul E. Boteanu Colonelul C. Bor`nescu

Generalul Eusta]iu Pencovici Generalul G. Anghelescu

Concep]ia grafic` editorial` ~ colonel Costinel PETRACHE

http://gmr.mapn.ro