6

noiembrie
decembrie
2004
 Gândirea militarã româneascã
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
EDITOR PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
STATUL MAJOR GENERAL A MARELUI STAT MAJOR
AL Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
ARMATEI ROM@NIEI Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de “Rom`nia
Militarq”, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
CONSILIUL EDITORIAL instruc]iunea lor.
PRE{EDINTE Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
de toate armele, afla]i \n activitate
general-maiorr d
dr.. Mihail
M l ORZEA}~
O de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
MEMBRI [i cari intereseazq armata.
Carol - Regele Rom#niei
general-locotenentt dr. d .SSorinn IIOAN Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
general-locotenentt Gheorghe
G e CATRINA
C
contraamirall dr. d . Gheorghe
G e MARIN
M
Premiile na]ionale ale revistei
general-maiorr dr.
d .N Neculaii B~HN~REANU
B
general-maiorr dr. d .CCristeaa DUMITRU
D G=ndirea militar\ rom=neasc\
generall de
de bbrigad`` Valeriu
V u NICU}
N
generall ddee bbrigad`` Mircea
M a SAVU S
colonell dr.
d . Costinel
C lP
PETRACHE

COLEGIUL DE REDAC}IE
Redactor-[ef “General de divizie “General de brigad` “Mare[al
{tefan F`lcoianu” Constantin H#rjeu” Alexandru Averescu”
colonel dr. Costinel PETRACHE
cpetrache@mapn.ro
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr@ yahoo.com
Redactor “General
Eugenia-Mihaela CALOT~ “Locotenent-colonel
de corp de armat`
Mircea Tomescu”
emmacalota@ yahoo.com Ion Sichitiu”

Tehnoredactor Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii

Adelaida-Mihaela DANDE{ la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
militare na]ionale
ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732 Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
Tel./fax: (401) 410.66.63 po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
http://gmr.mapn.ro afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
publica]iilor”. Cititorii din str`in`tate se pot abona
Revista G#ndirea militar` rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie, fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
august, octombrie [i decembrie. Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
ISSN 145-0460 abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
6
noiembrie
decembrie

al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii \n contul R034 TREZ7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin. Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
1
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

2
 Cuprins Contents
Editorial Editorial
Democra]ia, religia globaliz`rii 7 Democracy, the religion of globalization
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
Argumente pentru o transformare strategic` 11 The arguments for a strategic transformation
General de brigad` BG Ph D Teodor FRUNZETI
dr. Teodor FRUNZETI

Noul concept strategic de securitate [i ap`rare 18 New strategic concept for our country’s
a ]`rii ~ idei doctrinare security and defense ~ doctrinare ideas
General de brigad` Petru BEJINARIU BG Petru BEJINARIU

Determin`rile logistice ale r`zboiului bazat 29 Logistic determinations of the war based
pe re]ea on network
Colonel dr. Benone ANDRONIC COL Ph D Benone ANDRONIC

Metode de utilizare a simul`rii decizionale 37 Methods of using decision simulation

\n organiza]iile militare ~ proiec]ii teoretice in military organization ~ theoretic projections
Locotenent-colonel Nelu PETRE LTC Nelu PETRE

Institu]ia parlamentar` [i suveranitatea 41 Parliamentary institutions and national

na]ional` sovereignity
Constantin MONAC Constantin MONAC

Opinii • Argumente Opinions • Arguments

Certitudini • Perspective Certitudes • Perspectives
Opinii privind reforma în domeniul resursei 48 Opinions regarding the reform in human
umane (II) resource’s domain (II)
General-maior dr. Mihail ORZEA}~ MG Ph D Mihail ORZEA}~
3
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Planificarea [i desf`[urarea opera]iilor 56 Planning and development of collective
de ap`rare colectiv` pentru ap`rarea defense operations for Romania’s defense
Rom#niei MG Ioan CIUPEI
General-maior Ioan CIUPEI

Posibile forme de conflict cu implica]ii 62 Possible forms of conflict with involvements

asupra logisticii on logistic
General de brigad` BG Ph D Eng Emanoil CIOCOTEA
dr. ing. Emanoil CIOCOTEA

Gestionarea crizelor în domeniul ordinii 69 Crises management in public order domain

publice BG Ph D Lucian PAHON}U
General de brigad` dr. Lucian PAHON}U LTC Cristian POPESCU
Locotenent-colonel Cristian POPESCU

Empatie [i dinamic` \n comunicarea 73 Emphaty and dynamics in communication

audio-vizual` militar` through military media
Colonel dr. ing. Nicolae ROTARU COL Ph D Eng Nicolae ROTARU

Modelarea comportamentului ~ opera]ii 78 The moulding of behavior ~ operations

\n domeniul cognitiv in cognitive domain

Realitatea NATO NATO Reality

Noua structur` de comand` a NATO 85 NATO’s new command structure
Locotenent-colonel LTC Cr`i[or-Constantin IONI}~
Cr`i[or-Constantin IONI}~

Transformarea NATO ~ spectrul conceptelor 90 NATO’s transformation ~ the spectrum

strategice of strategic concepts
Colonel Tudorel NEGRESCU COL Tudorel NEGRESCU
Comandor Marian DU{MANU CDR Marian DU{MANU

Opera]iile psihologice \n Bosnia-Her]egovina, 99 PsychologicaloperationsinBosnia-Her]egovina,

Kosovo, Afganistan [i Irak Kosovo, Afganistan and Irak

Cooperarea civili-militari \n timpul 114 Civil-Military Co-operation during

opera]iunilor umanitare (II) Humanitarian Operations (II)
Dr. Myriame BOLLEN Ph D Myriame BOLLEN

123 Seminar: “Civil-Military Co-operation

Seminar: “Cooperarea civili-militari \n situa]ii
de urgen]e civile [i \n opera]ii \mpotriva in civil emergency situations and operations
terorismului” against terrorism”
Cristopher J. HOLSHEK Cristopher J. HOLSHEK
4

Securitate interna]ional`
Terorismul nuclear (I)
Dr. Stan PETRESCU
Combaterea terorismului pe mare ~ opera-
]iunea “Active Endeavour”
C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
Analiz` juridic`
Cadrul juridic privind participarea for]elor
armate rom#ne la misiuni \n afara teritoriului
statului rom#n (II)
Dr. Teodor BODOA{C~
Colonel Ioan ROMAN
Dezbateri GMR
“Comanda [i controlul opera]ional
\n gestionarea situa]iilor de criz`”.
Invita]i: colonelul dr. Marian BUCIUMAN,
comandantul Centrului Opera]ional
de Conducere Militar` din Statul Major
General, colonelul Marian DUMITRESCU,
[eful Serviciului Supraveghere [i Avertizare,
[i c`pitanul-comandor Mihai {TIR,
ofi]er \n Serviciul Survoluri [i Rela]ii
[i Reglement`ri Aeronautice, din aceea[i
structur`
Dialoguri GMR
Interviu cu generalul de brigad`
Mircea SAVU, [eful Direc]iei Doctrin`
[i Instruc]ie
Fundamente na]ionale
Conferin]ele [efilor Marelui Stat Major
\n aplicarea prevederilor conven]iilor militare
ale |n]elegerii Balcanice. 1934-1937
Locotenent-colonel Dorin CHIRCA
Cuprins
International security
128 Nuclear terrorism (I)
Ph D Stan PETRESCU
141 Sea terrorism control ~ the Operation
“Active Endeavour”
CPT CDR Mihai-Viorel ZANFIR
Juridical analysis
144 Juridical environment regarding the par-
ticipation of Romanian Armed Forces
to missions outside Romanian state’s
borders (II)
Ph D Teodor BODOA{C~
COL Ioan ROMAN
GMR Debates
150 “Operational Command and Control
in crisis management”.
Guests: COL Ph D Marian BUCIUMAN,
commander of the Cooperational Center
of Military Affairs of General Staff,
COL Marian DUMITRESCU, chief
of Surveillance and Warning Service,
and CPT CDR Mihai {TIR, officer Flights,
Air Relations and Regulations Service,
within the same structure
GMR Dialogues
168 Interview with BG Mircea SAVU, chief
of Training and Doctrine Directorate
National foundations
175 Conferences of General Staff’s superiors
in the request of military conventions
foresights of Balkan Agreement. 1934-1937
LTC Dorin CHIRCA
5
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
180 “Military Romania” – Restitutions: “The Army
“Rom#nia Militar`” – Restituiri: “Armata
– [coala na]iunei” (II) – school of the nation” (II)

Univers publicistic militar183 Military publicistic

universe
Trecutul la timpul prezent The past in now days
Sun Tz\ [i Clausewitz: “Despre atac 188 Sun Tz\ and Clausewitz: “About offensive
[i ap`rare” and defence”

Evenimente editoriale 191 Editorial events

Coresponden]` GMR 196 GMR Mail

Rezumate \n limba 198 Abstracts

englez`

6
 Democra]ia, Democracy,
religia the religion
globaliz`rii of globalization
Preocupat st`ruitor [i dramatic
de soarta Lumii ce va s` vin`,
André Malraux, \ntr-o tulbur`toare
reg`sire \ntru Adev`r, \[i esen-
]ializa testamentar nelini[tea
existen]ial`: Secolul XXI va fi religios
sau nu va fi deloc. F`r` \ndoial`,
intuind incapacitatea omului acristic
de a-[i reprima pornirea spre tragedii
s#ngeroase [i atrocit`]i inimaginabile,
dar [i deznod`m#ntul posibil fatal
al acestora, Malraux vede salvarea
firavei noastre existen]e \n evangheli-
zarea global` a spiritului [i rec#[ti-
garea des`v#r[irii dint#i. Bine\n]eles,
nu aplic#nd presiuni sau politici
reduc]ioniste, ci desz`g`zuind larg
libert`]i creatoare; nu ignor#nd
diferen]ele reg`sirii \n Dumnezeu,
ci cultiv#ndu-le deopotriv` \n afirmarea
armonioas` a condi]iei umane;
nu limit#nd orizonturile culturale
ale patriotismului identitar,
ci descuraj#nd oportun exacerb`rile
[i \nchiderile na]ionaliste. Altfel spus,
tr`ind exponen]ial, \n afirmarea
sa social`, o religie a tuturor
religiilor: a cre[tinismului ~ \n]elegere
revelat` a \nt#lnirii cu Dumnezeu
Constantly and dramatically
concerned with the destiny
of the future World, in a troublesome
search for the Truth, André Malraux
was asserting, as a will, the essential
existential anxiety: the 21st century
will be a religious one or not at all.
There is no doubt that by inferring
the incapacity of the non-religious
man to repress his driving towards
bloody tragedies and unthinkable
atrocities, but also their possible
fatal ending, Malraux envisages
the salvation of our fragile existence
in the global evangelizing of the spirit
and in the regaining of the primordial
perfection. Certainly, this cannot be
done by exerting pressures or re-
strictive policies but by setting free
creative liberty; not by ignoring
the different ways in finding God but
by cultivating them for the harmo-
nious assertion of the human
condition; not by limiting the cul-
tural horizons of the identity
patriotism, but by discouraging,
in a timely manner, nationalist
exacerbations and limitations.
In other words, while evolving
within the social assertion, we need
7
 G#ndirea militar` rom#neasc`
prin credin]a \n Iisus [i \n Biseric`;
a islamismului ~ crez \n natura
Dumnezeului Unic, creator deopotriv`
al Cerului [i al P`m#ntului;
a budismului ~ propov`duitor
al compasiunii, bun`t`]ii, iubirii
[i armoniei pentru toate fiin]ele vii;
a hinduismului ~ asumare a p`cii
l`untrice [i, prin aceasta, a p`cii Lumii
prin autopurificare, altruism, iubire
[i \n]elegere ne\ngr`dit` fa]` de semeni;
a iudaismului ~ starea intrinsec`
a religiei [i credin]ei cre[tine.
Unitatea acestora, din perspec-
tiva indivizibil` a lini[tii planetare,
este posibil` doar \n contextul
coexisten]ei lor democratice, \n temeiul
indisolubil al Creatorului Unic.
Iat` de ce, ritmul alert al globali-
z`rii, alert [i, pe alocuri, imprevizibil,
alert peste puterea de a-i \n]elege
\ntotdeauna la timp mecanismele,
desf`[urarea [i finalitatea proiectat`
sau pe cea posibil`, consacr` demo-
cra]ia, din perspectiva condi]iei
asumate, drept starea [i expresia
ecumenic` a unit`]ii sociale la scar`
global`. Democra]ia este sau, cel pu]in,
pare a fi ecumenismul aplicat
al credin]elor [i rosturilor sociale.
Este sau pare a fi religia globaliz`rii.
Globalizarea, proces, de altfel, inevi-
tabil, genereaz` re]ineri, pe alocuri
chiar o anumit` team`, aceste atitu-
dini pornind fie din ne\n]elegerea
neadaptat` a procesului ca atare,
fie din erorile provocate de sfidarea
involuntar` a unor sensibilit`]i
nemanifeste, fie din ignorarea gr`bit`
[i facil` a unor realit`]i neevoluate
istoric, fie din normele simple
ale transform`rii aplicate brutal
8
~ 6/2004
a religion of all religions: Christianity
~ revealed understanding in finding
God through faith in Jesus
and the Church; Islamism ~ belief
in the nature of the unique God,
creator of Heaven and Earth;
Buddhism ~ preacher of compassion,
kindness, love and harmony for all
living creatures; Hinduism ~ projector
of the inner peace, thus, of the world’s
peace, through self purification,
selflessness, love and endless
understanding for everyone; Judaism
~ intrinsic status of the Christian
religion and faith.
The unity of all these religions,
from the undivided perspective
of the planetary peace can be
accomplished only in the context
of their democratic co-existence
on the background of a unique
Creator. That is why, the alert pace
of globalization, swift and sometimes
unpredictable, a too fast process
for always understanding in time
its phases, development, planned
or possible ends, acknowledges
the condition assumed as status
and ecumenical expression of social
unity, at a global scale. Democracy
is, or at least, seems to be the applied
ecumenism of beliefs and social
order. It is, or it seems to be the reli-
gion of globalization. Globalization,
a process, which is anyway inevitable,
generates a holding back attitude
and sometimes even a certain state
of fear, which comes from the un-
adapted misunderstanding of the pro-
cess, as such, from the errors brought
about by the unintentional defiance
of hidden delicate points, from the fast
and easy ignoring of historically un-
developed realities, from the simple

realit`]ii complexe … Dep`[irea acestor
atitudini anorganice este posibil`,
credem acest lucru, prin izb`virea
democratic` de constr#ngerile
aleatorii, prin identificarea cauzal`
a provoc`rilor majore ale secolului,
dar [i a posibilelor lor consecin]e,
prin dezvoltarea individual` a g#ndirii
globale, afirmat` \n realitatea vital`.
Pentru c`, \n ultim` instan]`, globa-
lizare \nseamn` s` g#nde[ti global
ac]ion#nd local. |n toat` aceast`
ecua]ie a transform`rii Lumii,
o ecua]ie extrem de complex`,
c`reia nu-i cunoa[tem cu adev`rat
niciodat` necunoscutele, cheia
o reprezint` democra]ia aplicat`,
ea \ns`[i un model de simplitate
didactic` a procedeelor opera]ionale
de organizare social`, fapt care
\i creeaz` \ns` vulnerabilit`]i intrin-
seci, dar [i adiacente.
Tehnologia democratic` a transfor-
m`rii globale [i-a dezvoltat, preco-
nizat sau din necesit`]i neprev`zute,
propriul sistem de valori cu deter-
minare principial`: inseparabilitatea
evolu]iilor pozitive; sinteza construc-
tiv` a diferen]elor specifice;
solidaritatea \n]elegerilor profunde
ale evolu]iei sociale; orientarea
pe valorile indispensabile devenirii;
pre\nt#mpinarea a[tept`rii negative;
descurajarea conving`toare a into-
leran]elor colective; cultivarea
consensual` a op]iunilor progra-
matice; aplicarea complementar`
a politicii strategiilor deduse.
Pe de alt` parte, morfologia
prefacerilor globale, ale c`ror
sensibilit`]i nu pot fi niciodat`
cuprinse \n totalitate \n logica rece
Editorial
rules of transformation, brutally
applied to the complex reality …
The overcoming of these non-or-
ganic attitudes is possible, we believe
it, by democratic liberation from
aleatory constraints, by identifying
the causes and the possible conse-
quences of the major changes
of the century, through the individual
development of global thinking,
asserted within the vital reality.
Because, in the end, globalization
means thinking globally and acting
locally. In all this world transforma-
tion equation, an extremely complex
one, where the “x” elements are never
really known, the key of the problem
is represented by the applied de-
mocracy, that is in itself a model
of didactic simplicity for the opera-
tional procedures in the social or-
ganization, which creates intrinsic
but also contiguous vulnerabilities.
The democratic technology
of the global transformation has
developed a planned or non-planned
system of values, having a substan-
tiation of principle: a unique positive
evolution; a constructive synthesis
of the specific contrasts; the solidarity
of profound understanding of social
evolution; orientation towards
the indispensable values of the be-
coming; the pre-emption of negative
expectations; the convincing dis-
couragement of collective intolerance;
the consensual cultivation of pro-
grammatic options; the complemen-
tary implementation of the policy
of deducted strategies. But from
another viewpoint, the morphology
of the global changes, whose delicate
points cannot be totally included
within the cold logic of the capital
9
 G#ndirea militar` rom#neasc`
a proiectelor cardinale, reclam`,
\n situa]ii de avarie a st`rii demo-
cratice, aplicarea necondi]ionat`
a recursului la norm`; prezen]a
[i ac]iunea pozitiv` a institu]iilor
create [i adoptate s` apere demo-
cra]ia; asanarea nepricipitat` a ten-
din]elor involutive; aplicarea
destinderii drept contrapondere
constr#ngerilor impersonale ale cir-
cumstan]elor ierarhice. Eviden]ele
contradictorii ale dezvolt`rii sociale,
con]in#nd experien]e, inevitabilit`]i,
\mpliniri [i e[ecuri, au consacrat
democra]ia drept statutul social
asigurator al libert`]ii umane.
Iat` de ce, pe cale de consecin]`,
democratizarea societ`]ii globale
reprezint`, de departe, provocarea
vital` a st`rii umane \n secolul XXI,
pentru toate secolele de-acum \ncolo.
|n satul global, democra]ia, exercitat`
mai cu seam` ca expresie a voin]elor
locale, cu inevitabila extindere
regional`, reprezint` condi]ia stabi-
lit`]ii constructive \n care adversi-
t`]ile ideatice pot constitui materie
intuitiv` pentru filozofia \n]elegerii
globale. Bun`oar`, s` g#ndim
global, s` ac]ion`m local, regional.
Pentru c`, \n ecua]ia general` a globa-
liz`rii, nu putem s` nu ]inem seama
de faptul c` Europei \i este greu
f`r` Europa, Americii \i este greu
f`r` America, Africii \i este greu
f`r` Africa, Asiei \i este greu
f`r` Asia…, dar fiec`reia dintre ele
\i este greu f`r` toate celelalte.
10
~ 6/2004
projects, requires, in case of de-
mocracy malfunction, the uncondi-
tioned enforcement of the rules;
the presence and the positive action
of the created and invested institutions
for democracy defense; step by step
sanitation of regressive trends;
the enforcement of the political
relaxation, as a counterpart for imper-
sonal constraints of the hierarchical
circumstances. The contradictory
evidence of the social development,
which includes experience,
un-avoidable situations, success
and failure, has acknowledged
democracy as the ensuring social sta-
tus of human freedom. That is why,
the in-progress democratization
of the global society represents, by
far, the vital challenge for humanity,
in the 21st century, and further,
for the centuries to come. In the glo-
bal village, democracy, imple-
mented, especially as an expression
of the local will, with the unavoid-
able regional enlargement, represents
the condition for constructive sta-
bility, where contradictions in ideas
can be intuitive material for the phi-
losophy of global understanding.
For example, let’s think globally
and act at a local, regional level.
Because, within the general equation
of the globalization, we cannot ignore
the fact that Europe is not able to live
without Europe, America is not able
to live without America, Africa is not
able to live without Africa, Asia is not
able to live without Asia … and each
and everyone is not able to live with-
out all the others.
Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
 ARGUMENTE
PENTRU O TRANSFORMARE STRATEGIC|
General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI

N
ecesitatea elabor`rii [i implement`rii unei noi viziuni strategice privind angajarea
for]ei militare în diferite conflicte sau în opera]ii de stabilitate este de necontestat.
Armatele moderne se confrunt` cu o gam` de provoc`ri asimetrice care determin`
schimb`ri doctrinare semnificative pentru a putea fi contracarate oportun [i eficient.
|n perioada de dup` 1991 s-a impus caracterul integrat,
Caracterul integrat intercategorii de for]e, al ac]iunilor militare. |n aceast` perioad`
al ac]iunii militare a fost lansat cadrul conceptual denumit “sistem de sisteme”, ce define[te
r`zboiul drept o competi]ie mortal` în care câ[tig` partea care în]elege mai bine spa]iul de lupt`
[i care transfer` mai rapid aceast` cunoa[tere elementelor lupt`toare proprii, pentru a aplica
for]a necesar` cu rapiditate [i precizie la distan]e mari. Cheia succesului consta \n utilizarea
puterii de lupt` în interac]iunea func]ional` [i \n sinergia diferitelor sisteme de armament
[i structuri militare. Acest “sistem al sistemelor” nu f`cea nici un fel de referire la rolul
categoriilor de for]e, la responsabilit`]i [i cerin]ele opera]ionale, stabilind îns` o baz`
de discu]ii mult mai avansat` decât pân` atunci.
Ulterior, cerin]ele opera]ionale au fost definite astfel încât s` contribuie la îmbun`t`]irea
capacit`]ii de a în]elege complexitatea luptei, de a comunica [i de a aplica puterea prin utilizarea
violen]ei armate, cu vitez`, precizie, acurate]e [i efecte majore la distan]e mari.

Elaborarea planurilor de modernizare a for]elor armate

Necesitatea unei viziuni
pe baza unor viziuni strategice (de exemplu, Joint Vision 2010
pe termen mediu [i lung [i 2020 în Armata SUA sau Viziunea Strategic` 2010
în Armata noastr`), corelat` cu implementarea Sistemului de Planificare, Programare
[i Finan]are (PPBS) au fost evolu]ii pozitive, cu un rol important în planificarea ap`r`rii,
asigurând resursele necesare punerii în practic` a rezultatelor a ceea ce este considerat
motorul conducerii strategice, adic` ale prognozei.
|n prezent, exist` o stare de fapt a c`rei analiz` duce la concluzia c` ritmul schimb`rilor,
respectiv al transform`rilor pe care le implic` noua revolu]ie în afacerile militare s-a accelerat
în ultimii câ]iva ani, în special dup` atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
O schimbare important` a survenit în sfera
Continuitatea transform\rii conceptual`. Dac` în urm` cu zece ani erau acceptate,
ca necesit`]i, optimizarea tehnologiei [i reducerea numeric` a for]elor armate, nu se amintea
nimic în schimb despre modific`rile structurale [i noile concepte opera]ionale. Ast`zi, premisele
11
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
oric`rei analize au în vedere faptul c` o cre[tere a eficacit`]ii organiza]iei militare nu este posibil`
f`r` schimb`ri semnificative în domeniul organiza]ional [i în cel al conceptelor opera]ionale.
În urm` cu zece ani se afirma c` precizia [i acurate]ea sistemelor de armament perfec]ionate,
cunoa[terea mai bun` a spa]iului de lupt`, comunica]iile optimizate vor reduce pierderile
proprii [i vor îmbun`t`]i capacitatea de integrare a ac]iunilor structurilor militare apar]inând
unor categorii de for]e diferite, vor schimba rela]iile interna]ionale [i vor crea noi posibilit`]i
de ac]iune comun`, politico-militare.
Ast`zi, planificatorii militari subliniaz` reducerea pierderilor proprii în ac]iunile militare
drept un succes real, a[a cum s-a demonstrat în opera]iile “Enduring Freedom” [i “Freedom
for Iraqi” din Afganistan, respectiv Irak. Dificult`]ile de comunicare dintre For]ele Navale,
cele Terestre [i cele Aeriene sunt deja de domeniul trecutului, recentele opera]ii din Afganistan
[i Irak demonstrând c` opera]iile întrunite sunt mult mai eficace. Efectul la nivel politico-militar
nu este îns` suficient de clar, iar pe o perioad` previzibil` nu este de a[teptat ca Rusia
s` solicite aderarea la NATO [i nici ca for]ele militare ale Alian]ei s` utilizeze baze militare
pe teritoriul acestei ]`ri. În plus, con]inutul conceptului de descurajare a fost modificat,
datorit` preciziei, vitezei, razei de ac]iune [i eficacit`]ii noilor tehnologii militare în curs
de aplicare [i implementare.
De[i cu rezultate inegale [i cu un ritm lent de implementare, schimb`rile organiza]ionale
constituie ast`zi o realitate incontestabil`. For]ele expedi]ionare sunt foarte diferite ca structur`
de cele din urm` cu dou`zeci de ani, de exemplu.
For]ele Navale ale armatelor moderne combin` componentele aeriene, ale navelor
de suprafa]` [i ale for]ei de submarine într-o manier` mult mai flexibil` decât la începutul
anilor nou`zeci [i pot, în sfâr[it, comunica în mod direct cu For]ele Terestre [i cu cele Aeriene
ale propriilor contingente na]ionale. La rândul lor, For]ele Terestre se transform`,
iar existen]a cu caracter permanent a unor for]e întrunite, intercategorii, a devenit deja o realitate
în multe armate.
For]ele armate opereaz` acum în mod diferit. Un nou concept opera]ional aero-terestru
este în curs de elaborare [i implementare dup` conflictele din Afganistan [i Irak. For]ele Terestre
declan[eaz` în mod curent opera]ii de pe platforme navale, iar conceptele bazate pe epuizarea
adversarului au fost abandonate în favorarea celor bazate pe r`zboi în centre de re]ele.
În prezent, se manifest` o accelerare a schimb`rilor
Un nou con]inut al revolu]iei pe care le presupune actuala revolu]ie în afacerile
în afacerile militare militare, impus` de nevoia de a optimiza securitatea
na]ional` a statelor, în contextul unei instabilit`]i interna]ionale accentuate. Pe de alt` parte,
este evident c` noile riscuri, amenin]`ri [i pericole la adresa securit`]ii statelor, pe de o parte,
[i la adresa stabilit`]ii [i a actualei ordini interna]ionale, pe de alt` parte, sunt total diferite
de cele pentru contracararea c`rora au fost proiectate [i structurate majoritatea for]elor
armate ale statelor dezvoltate.
În mare m`sur`, adversarii acestora, actori nonstate, ca [i state ce aspir` la statutul
de puteri regionale sau state cu aspira]ii de puteri de ni[`, au renun]at, din punct de vedere
economic, la competi]ia cu ]`rile dezvoltate în domenii ale tehnologiilor militare în care
nu vor putea niciodat` s` devin` competitivi, p`r`sind o competi]ie ce urm`rea realizarea
prin simetrie a puterii militare dorite. Renun]ând la simetrie, ace[ti actori din arena interna]ional`
î[i construiesc for]e militare [i paramilitare care s`-i fac` ap]i s` lupte într-un mod asimetric.
12
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Ei valorific` disfunc]ionalit`]ile diferitelor componente ale sistemelor militare moderne
ce ac]ioneaz` întrunit, contracareaz` cantitatea prin agilitate [i vitez` sporit` de reac]ie,
î[i disemineaz` for]ele în rândul popula]iei civile, de unde lovesc prin surprindere,
a[a cum se întâmpl` în Irak, din ce în ce mai frecvent dup` sfâr[itul – declarat de pre[edintele
Bush – al opera]iilor militare de amploare desf`[urate de armata SUA pentru înl`turarea
regimului lui Saddam Hussein. De asemenea, aceste for]e, de multe ori rudimentar dotate,
dar fanatizate, exploateaz` într-un mod adecvat zone cu teren dificil, unde for]ele militare
moderne nu-[i pot valorifica avantajele tehnologice sau unde cantitatea mare de for]e
poate deveni o vulnerabilitate [i nu un avantaj.
În prezent, are loc un proces de transfer de cuno[tin]e [i de tehnologie, în special
în cadrul NATO, de la ]`rile care au declan[at mai devreme procesul de înnoire tehnologic`
spre cele care l-au început mai târziu, c`utându-se, astfel, s` nu se creeze sincope [i incompa-
tibilit`]i din perspectiva capacit`]ii de interoperabilitate a armatelor respective.
Spre deosebire de era revolu]iei industriale, în perioada actual`, cuno[tin]ele referitoare
la conducerea r`zboiului [i a luptei prin utilizarea tehnologiei spa]iale pot fi împ`rt`[ite
cu u[urin]` alia]ilor. În plus, o parte a capabilit`]ilor militare sunt ast`zi bazate pe informa]ii
[i sisteme de telecomunica]ii ce provin din sfera comercial`. Astfel, transform`rile necesare
vor fi mai u[or de împ`rt`[it [i de implementat în organiza]iile militare ale alia]ilor, contribuind,
astfel, la înt`rirea [i nu la sl`birea Alian]ei.
Efectul superiorit`]ii militare depinde mai pu]in de sursa din care provine aceasta,
cât, mai ales, de modul în care este valorificat în practica militar`.
În m`sura în care descurajeaz` agresiunea [i ac]iunile ostile, superioritatea militar`
reprezint` o asigurare pentru trupele proprii. For]ele militare agile, care au capacitatea
ridicat` de desf`[urare în teatre de opera]ii îndep`rtate, care angajeaz` în timp scurt
[i în mod decisiv adversarii [i apoi î[i retrag f`r` pierderi for]ele din teatrul respectiv,
de]inând un control total asupra ac]iunilor desf`[urate în acesta [i men]inând ini]iativa,
constituie o certificare a acestei asigur`ri.
For]ele armate masive, care nu sunt adaptate structural [i tehnologic unei misiuni
specifice [i care depind în mare m`sur` de bazele logistice puse la dispozi]ie de diferite
]`ri-gazd`, iar din punct de vedere doctrinar r`mân ancorate în conceptele r`zboiului
de anihilare sau de epuizare a for]elor, pot provoca neîncredere nu numai în rândul observatorilor,
dar chiar [i în rândul alia]ilor. Ar fi fost Rusia, Tadjikistan, Uzbekistan sau Pakistan atât de cooperante
cu for]ele americane din Afganistan pe timpul opera]iei “Enduring Freedom” dac` aceasta
ar fi presupus o prezen]` mai masiv` [i pe termen lung a trupelor americane pe teritoriul lor ?
Probabil c` nu.

Competi]ie bazat\ Deoarece eficacitatea relativ` este o func]ie a structurilor

militare care se bazeaz` pe antagonismul dintre beligeran]i,
pe noi valori [i standarde
strategia competi]iei pe care se axeaz` ace[tia vizeaz`
men]inerea pozi]iei dominante de c`tre organiza]iile militare mai avansate pe calea tranzi]iei,
respectiv recuperarea sau reducerea decalajului de c`tre cele r`mase mai în urm`.
Armatele mai pu]in avansate pe calea transform`rii nu trebuie în mod neap`rat s` urmeze
aceia[i pa[i pe care i-au f`cut ]`rile mai avansate în acest domeniu, spre a ajunge la capabilit`]ile
specifice erei informa]ionale.
13
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Spre deosebire de investi]iile în capacit`]ile industriale, care au solu]ionat producerea
de tancuri, nave [i aeronave, ce erau considerate valorile cele mai importante ale tehnicii
militare în timpul erei industriale, multe standarde ale erei postindustriale (sau informa]ionale)
pot fi aplicate cu succes, f`r` investi]ii suplimentare.
Aceast` situa]ie genereaz` dou` consecin]e cu efecte strategice. O prim` consecin]`
este faptul c` state sau grup`ri de state c`rora le lipse[te puterea militar`, capacitatea
organizatoric` sau resursele unor puteri de nivel global sau regional pot avea, totu[i, acces
rapid [i facil la sisteme de armament cu mare putere letal` [i de distrugere, chiar de distrugere
în mas`.
A doua consecin]` este c` ritmul transform`rilor din armatele moderne trebuie accelerat,
spre a men]ine avantajele opera]ionale de care aceste armate se bucur` în prezent în rela]iile
cu celelalte institu]ii similare atât din zona de interes a statelor c`rora le apar]in, cât [i din întreaga
lume, în general.
Accelerarea revolu]iei în afacerile militare este
Noi schimb\ri structurale nu atât o problem` de tehnologie nou`, cât, mai cu seam`,
o problem` de schimb`ri organizatorice, structurale [i opera]ionale, spre a exploata la maximum
inova]iile tehnologice de avangard` ale timpului. Exist` îns`, din motive financiare, pericolul
ca experimentarea acestora s` aib` loc la niveluri mai reduse decât cele necesare spre a asigura
o valorificare maxim`.
Multe procese de experimentare caut` c`i de modificare a unor produse sau procedee
deja existente. În viitor, eforturile vor fi extinse [i asupra abord`rilor organizatorice [i structurale
diferite de cele din prezent.
În timp de pace, structurile militare apar]inând unor categorii de for]e diferite manifest`
re]inere în a se instrui în comun, într-un mediu întrunit, ceea ce le afecteaz` capacitatea
de ac]iune în comun.
În general, liderii [i structurile militare apar]inând unei anumite categorii de for]e nu sunt
con[tiente de abord`rile tehnologice [i opera]ionale noi din celelalte categorii de for]e,
aceasta reducând eficacitatea tuturor structurilor implicate în opera]ii militare, mai ales
pe timpul celor de mare intensitate. Armatele moderne nu trebuie s` întreprind` nici un fel
de opera]ie dac` for]ele destinate [i statele majore care le conduc nu au un caracter întrunit
real. Practic` obi[nuit`, comun` în armatele moderne a devenit constituirea de comandamente
întrunite, de regul` de nivel corp sau similar, [i rotirea corespunz`toare a comandan]ilor
acestora între categoriile de for]e participante, precum [i antrenarea în mod întrunit
a for]elor puse la dispozi]ia acestora, în condi]ii cât mai apropiate de cele reale, dintr-o situa]ie
de criz` sau conflict.
Un rol deosebit de important în armonizarea
Sistem eficient de planificare, capacit`]ii tehnologice cu doctrina de utilizare
programare [i finan]are [i de preg`tire a for]elor îl are sistemul de planificare,
programare [i finan]are ce func]ioneaz` în NATO de mai mult de cincisprezece ani,
iar în ]ara noastr` din anul 2000 [i care prevede alocarea resurselor financiare pe baz`
de programe, iar nu pe articole bugetare, a[a cum se f`cea anterior. Acest procedeu asigur`
eficientizarea maxim` a planific`rii ap`r`rii, în general, a utiliz`rii banului public, în special,
[i angajarea diverselor programe de înzestrare strict în conformitate cu cerin]ele opera]ionale
14
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
elaborate de diver[i beneficiari, cu aplicabilitate mai ales în comand`, control, informa]ii,
comunica]ii, computere, tehnologie satelitar` [i senzori. Aceste domenii, care asigur`
domina]ia în spectru complet, sunt singurele care în prezent [i într-un viitor previzibil
pot asigura o orientare pozitiv` [i pot preveni ob]inerea unei pozi]ii avantajoase de c`tre
adversari, chiar temporar, pentru o perioad` mai scurt`.
Carl von Clausewitz nota, în urm` cu mai mult
Reducerea incertitudinii de o sut` [aptezeci [i cinci de ani, c` “r`zboiul este domeniul
incertitudinii, trei sferturi din factorii pe care se bazeaz` ac]iunile în r`zboi sunt înv`lui]i
în cea]a unei incertitudini mai mici sau mai mari”1. Pân` la o anumit` limit`, incertitudinea
ar putea fi considerat` o func]ie [i o caracteristic` a mediului în care trebuie s` func]ioneze
at#t sistemul de comand` [i control, cât [i cel de cercetare. A[a cum demonstreaz` istoria
artei militare, incertitudinea nu poate fi eliminat` de pe câmpul de lupt`, dar nivelul ei poate
fi redus. Ca permanen]` a r`zboiului, incertitudinea î[i are izvorul în: lipsa de date [i informa]ii
despre inamic, despre inten]iile sale; necunoa[terea planific`rii în timp [i \n spa]iu a ac]iunilor
inamicului sau chiar a existen]ei unui plan de atac corespunz`tor; eficacitatea unor echipamente
sau chiar existen]a unor noi sisteme de armament; dezvoltarea unei noi forme de r`zboi,
revolu]ionare.
Mul]i speciali[ti sus]in c` incertitudinea, ca func]ie a asimetriei, s-a amplificat o dat`
cu r`spândirea noilor tehnologii [i cu juxtapunerea scopurilor [i a obiectivelor antagoniste,
nu numai între state, ci [i, de asemenea, între actorii nonstatali. Cu certitudine, exist` dovezi
c` poten]ialul pentru opera]ii asimetrice cre[te direct propor]ional cu num`rul de conflicte
poten]iale [i combina]iile posibile de for]e oponente, cu mijloacele tehnice la îndemâna
acestora, precum [i cu valorile morale [i culturale diferite ale celor implica]i în confrunt`ri.
Liderii for]elor ce se opun cu mijloace militare democra]iilor occidentale în]eleg foarte bine
c` angajarea într-un r`zboi conven]ional înseamn` pur [i simplu sinucidere. De aceea, pe m`sur`
ce poten]ialul pentru o abordare asimetric` spore[te, tot a[a se întâmpl` [i cu nivelul
de incertitudine, respectiv cu nivelul de surprindere strategic`, operativ` [i tactic`.
Din acest punct de vedere, asimetria nu este nimic mai mult decât aducerea nivelului
de incertitudine [i, implicit, al surprinderii în ac]iunile militare pân` la pragul care implic`
noi c`i [i modalit`]i, noi mijloace [i noi scopuri [i finalit`]i. Din perspectiva doctrinei, r`spunsul
fa]` de o provocare asimetric`, fie c` e vorba doar de inova]ii tactice, fie de o abordare strategic`
cu totul surprinz`toare, trebuie s` fie acela[i. Realitatea trebuie în]eleas` [i admis ascendentul
creat ca urmare a ini]iativei adversarului, ceea ce d` flexibilitatea de a ini]ia schimbarea
[i de a genera un r`spuns eficace în plan ac]ional, ac]iunea fiind, în ultim` instan]`, factorul
cel mai important. De aceea, doctrina are tocmai rolul de a facilita g`sirea r`spunsului
adecvat, ca modalitate de ac]iune în timp [i \n spa]iu.
A face fa]` cu succes factorului neprev`zut,
Doctrine ale gândirii creative adic` la ceea ce Clausewitz numea “cea]a [i fric]iunea
r`zboiului”, necesit` ajust`ri rapide la orice situa]ie. Dac` doctrina utilizat` în preg`tirea
for]elor este restrictiv`, ea devine irelevant`. Mai r`u chiar, poate induce, la nivelul categoriilor
de for]e, mentalitatea c` ceea ce nu este prev`zut în regulamente [i manuale nu se poate

1
Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Bucure[ti, Editura Militar`, 1982, cartea II, capitolul 6.

15
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
întâmpla [i deci nu tebuie luat în considerare, indiferent de ce se întâmpl` în realitatea
de zi cu zi. A[a cum a demonstrat experien]a conflictelor de dup` Primul R`zboi Mondial,
doctrina trebuie s` promoveze o filozofie a ini]iativei [i a gândirii creative, pentru a putea,
astfel, contracara neprev`zutul. Cu cât un oponent este mai asimetric ca modalitate de manifestare,
cu atât mai important` este ini]iativa – la toate nivelurile – pentru combaterea acestuia.
Instruirea trupelor trebuie s` vin` în completarea unor concep]ii ale opera]iilor
care pun accentul pe neprev`zut [i contracararea sa. Pe timpul instruirii, comandan]ii, trupele
[i statele majore trebuie pu[i în situa]ii cât mai pu]in familiare [i for]a]i, astfel, s` gândeasc`
creativ.
Desigur, în cadrul doctrinelor nu poate fi prev`zut ceea ce este de neprev`zut,
dar ele trebuie s` mearg` dincolo de simplele banalit`]i [i s` ofere cadrul educa]ional general
[i instrumentele necesare pentru a în]elege [i a duce cu succes opera]iile planificate, de o natur`
tot mai asimetric`. A face ca trupele [i comandamentele s` posede instrumentele conceptuale
necesare este o func]ie a instruirii, educa]iei [i studiului individual desf`[urat de fiecare militar.
Aplicarea acestor instrumente în practica militar` curent` este o func]ie a comenzii [i a controlului
exercitat de comandan]ii de pe toate treptele ierarhice [i, pân` la urm`, o func]ie a leadership-ului.
O lec]ie a trecutului pe care doctrina ce se elaboreaz`
Adaptarea la asimetrie pentru viitorul previzibil trebuie s` o valorifice se refer`
la procesul de adaptare la asimetrie în ducerea ac]iunilor militare. Exemple de asimetrie
[i adaptare la aceasta pot fi g`site în istoria artei militare universale [i române[ti. De exemplu,
r`zboiul de insurgen]` [i opera]iile antiinsurgen]` sau utilizarea armei nucleare la sfâr[itul
celui de-Al Doilea R`zboi Mondial pot fi considerate modele clasice, din acest punct de vedere.
Rezult`, astfel, c` o doctrin` eficace într-o perioad` caracterizat` de o asimetrie marcant`
a ac]iunilor militare trebuie s` aib` urm`toarele caracteristici:
• s` se bazeze pe concep]ii care s` aib` în vedere mai mult decât r`zboiul conven]ional
de mare intensitate; pentru toate capabilit`]ile militare trebuie gândite mijloacele
asimetrice de contracarare pe care le-ar putea utiliza competitorii sau adversarii,
iar pentru orice capabilitate scoas` din dotare trebuie stabilite modalit`]ile [i mijloacele
care o vor înlocui sau suplini;
• s` fie previzionist`, în a[a fel încât pe termen scurt, mediu [i lung s` se poat` în]elege
care va fi fizionomia ac]iunilor militare;
• s` impun` creativitatea [i s` asigure preg`tirea pentru a face fa]` cu eficacitate
unui inamic de tip asimetric, cu mare capacitate de adaptare; pentru a proceda
în acest fel, este necesar s` fie identificate rapid disfunc]ionalit`]ile pe timpul opera]iilor
de tipuri [i fizionomii diferite, iar apoi s` fie stabilite cele mai potrivite remedii
organizatorice, doctrinare [i ac]ionale, concomitent sau succesiv la toate nivelurile
ierarhice necesare;
• s` porneasc` de la realitatea c` ac]iunile militare au de cele mai multe ori consecin]e
indirecte sau colaterale neinten]ionate. Ocaziile de a se produce asemenea efecte
neinten]ionate sporesc, pe m`sur` ce incertitudinea [i, uneori, [i asimetria cresc.
Armatele moderne [i în special cea a SUA sunt “cele mai” simetrice for]e militare,
din punctul de vedere al capabilit`]ilor [i al lipsei de echivalent al acestora în alte armate;
doctrina trebuie s` valorifice tocmai aceste capabilit`]i f`r` corespondent [i s` asigure
utilizarea lor într-un mod asimetric;
16
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
• s` includ` un sistem capabil de a evalua rapid tehnicile, tacticile [i procedeele curente,
utilizate împotriva celor mai noi amenin]`ri, diferite [i insidioase, de a identifica elementele
de disfunc]ionalitate [i de a g`si solu]ii pentru remedierea acestora, precum [i de a impune
noi tactici, tehnici [i procedee, atunci când este necesar. Acest lucru se realizeaz`
cel mai rapid prin intermediul lec]iilor înv`]ate din practic`, din experien]a acumulat`,
într-o form` organizatoric` adecvat`2.

Singur, sistemul doctrinar flexibil [i adaptabil

Cre[terea puterii de lupt\ nu este suficient pentru a asigura un r`spuns adecvat
în situa]ia unor ac]iuni militare asimetrice din partea unor adversari hot`râ]i. Este necesar`,
în plus, existen]a unor for]e cu mare putere de lupt` [i deplasabile în timp scurt fie pe teritoriul
statelor respective, fie pe un teatru de ac]iuni militare aflat la mare distan]`.
NATO a luat decizia de a-[i constitui o For]` de R`spuns, înc` la Summitul de la Praga,
din noiembrie 2002. Paisprezece ]`ri membre ale Alian]ei au alocat unele dintre cele mai bune
unit`]i For]ei de R`spuns a NATO. Prototipul acesteia, cu un total de 9 500 de militari,
cu mult peste inten]ia ini]ial`, ce prevedea între 2 500 [i 6 000, a fost prezentat la reuniunea
neoficial` a mini[trilor ap`r`rii ai ]`rilor membre, ce a avut loc la Colorado Springs, în SUA,
\ntre 8 [i 9 octombrie 2003. “Crearea acestei for]e care reune[te capabilit`]i na]ionale
deosebite este una din cele mai importante schimb`ri ce a avut loc în NATO de la semnarea
Tratatului de la Washington, cu mai mult de 50 de ani în urm`”, aprecia generalul
James Jones 3, comandantul suprem al For]elor Aliate din Europa, la inaugurarea
acestor for]e [i care este r`spunz`tor de standardele, certificarea for]elor [i exerci]iile
planificate pentru For]a de R`spuns.
Eficientizarea ac]ional` a structurilor militare este, deci, în centrul aten]iei teoreticienilor
[i practicienilor militari.
Armata noastr`, ca for]` militar` a unei ]`ri membr` a NATO, acord` toat` aten]ia în]elegerii
evolu]iei fenomenului militar contemporan, fapt pentru care s-a elaborat o gam` \ntreag`
de manuale [i reglement`ri bazate pe noile concepte doctrinare ce modeleaz` fizionomia
[i caracteristicile ac]iunilor militare at#t în prezent, cât [i în viitorul previzibil, spre a le în]elege
[i folosi cu eficien]` în procesul de instruire [i utilizare a for]elor.

2
Clinton J. Ancker III, Michael D. Burke, Doctrine for Assymmetric Warfare, in Military Review,
July-August 2003, p. 24.
3
Nicholas Fiorenza, First NATO Response Force is Larger Than Expected, Defense News,
20 octombrie 2003, p. 8.

17
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

NOUL CONCEPT STRATEGIC

DE SECURITATE {I AP|RARE A }|RII
~ idei doctrinare ~
General de brigad` Petru BEJINARIU

C
orespunz`tor concep]iei, ac]iunilor [i m`surilor în domeniul securit`]ii
na]ionale cuprinse în Strategia de securitate na]ional` pe care Parlamentul
României a aprobat-o în decembrie 2001, transpuse în practic` în ultimii ani,
îndeosebi dup` Summitul Alian]ei Nord-Atlantice de la Praga, “realizarea condi]iilor
pentru integrarea în NATO [i în Uniunea European`”1 a reprezentat un interes na]ional
necesar edific`rii unei Românii moderne, cele dou` organiza]ii fiind apreciate ca singurele
în m`sur` s` garanteze ]`rii un statut de independen]` [i suveranitate [i s`-i permit`
o dezvoltare economic`, politic` [i social` similar` ]`rilor democratice.
Obiectivul prioritar al politicii de securitate na]ional` în ace[ti ani l-a constituit “p`strarea
independen]ei, suveranit`]ii, unit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a statului român, în condi]iile
specifice ader`rii la NATO [i integr`rii ]`rii în Uniunea European`” 2.
Integrarea european` [i euroatlantic` a reprezentat, în ultimul deceniu al secolului XX
[i în primii ani ai secolului XXI, o aspira]ie na]ional` [i un interes fundamental al României.
Strategiile de securitate adoptate de Parlament în anii 1999 [i 2001 marcheaz` o continuitate
în afirmarea [i realizarea acestor obiective. Integrarea ca membr` cu drepturi depline
în Alian]a Nord-Atlantic` [i perspectiva real` de aderare a ]`rii, începând cu anul 2007,
la Uniunea European` genereaz` un nou context pentru politica na]ional` de securitate [i ap`rare.
Integrarea în NATO a schimbat în mod esen]ial pozi]ia geopolitic` [i geostrategic`
a României. Prin includerea în spa]iul euroatlantic de securitate [i democra]ie, ]ara noastr`
a devenit parte a sistemului comun de ap`rare al Alian]ei, care îi garanteaz` securitatea.
Concomitent, participând al`turi de alia]i la ap`rarea spa]iului Alian]ei, garan]iile Tratatului
Atlanticului de Nord ofer` României condi]ii optime de dezvoltare economic` [i social`
durabil`, al`turi de statele aliate.
Mediul de securitate din Europa [i din jurul continentului nostru sufer` multiple
schimb`ri. Evolu]ia procesului de integrare european` [i euroatlantic`, aflat în curs
de derulare, are o influen]` pozitiv`, dar, în acela[i timp, îndeosebi dup` tragicele evenimente

1
Strategia de securitate na]ional` a României, 2001.
2
Ibidem.

18
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
din septembrie 2001 din SUA, [i pe continentul european au ap`rut noi provoc`ri, amenin]`ri
[i atacuri directe la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii.
O dat` cu aderarea la Uniunea European`, ]ara noastr` se al`tur` consistent intereselor
[i structurilor europene de securitate. Dinamica schimb`rilor din mediul interna]ional
de securitate, accederea în NATO [i perspectiva integr`rii în Uniunea European`, evolu]iile
]`rii în plan intern determin` reevaluarea [i actualizarea Strategiei de securitate na]ional`
a României, adoptat` de c`tre Parlament la 18 decembrie 2001.
Cadrul legal în vigoare3 stabile[te c` Strategia de securitate na]ional` a României,
ca document de baz` care fundamenteaz` planificarea ap`r`rii la nivel na]ional, se prezint`
Parlamentului de c`tre pre[edintele României în termen de cel mult trei luni de la \nvestitur`
pentru a fi dezb`tut` [i adoptat` prin hot`rârea celui mai înalt forum legislativ al ]`rii.
Având în vedere acest fapt, este de presupus c` România va avea o nou` Strategie na]ional`
de securitate [i ap`rare4 cel mai târziu în primul semestru al anului 2005. Este cert c`, în condi]iile
realiz`rii de c`tre România a obiectivului de integrare în Alian]`, conform noului s`u statut,
se impune redefinirea concep]iei generale de securitate na]ional`, revederea [i actualizarea
strategiei în vigoare. Acest demers este determinat de schimbarea identit`]ii strategice
a României, de reconfirmarea locului [i a rolului ]`rii noastre de aliat tradi]ional al occidentului
democratic. Noua strategie va trebui s` cuprind` elementele de esen]` ale Conceptului
strategic [i ale celorlalte documente politico-militare ale Alian]ei [i s` afirme ferm c` România
nu mai este singur` în fa]a unui pericol, c`, prin integrarea în NATO, î[i realizeaz` securitatea
ca partener al unui sistem colectiv de securitate.
Ca membr` a Alian]ei Nord-Atlantice, ]ara noastr` se bazeaz` pe for]a alia]ilor
în ap`rarea suveranit`]ii teritoriului [i a intereselor sale na]ionale, particip` la efortul colectiv
de ap`rare [i î[i îndepline[te angajamentele militare asumate prin ratificarea Tratatului
Atlanticului de Nord5.
Având în vedere faptul c` România beneficiaz` de garan]iile de securitate ale alia]ilor,
precum [i perspectiva integr`rii în Uniunea European`, apreciez c` se impune ca titlul
noii strategii s` includ` sintagma “Strategie na]ional` de securitate [i ap`rare”, care ar putea
s` aib` ca o posibil` deviz`: “Ap`rarea valorilor democratice împreun` cu alia]ii din NATO, integrare
în Uniunea European`, dezvoltare economic` [i social` durabil`, prosperitate [i identitate”.
Sistemul securit`]ii na]ionale, definit de actuala strategie ca fiind “ansamblul mijloacelor,
reglement`rilor [i institu]iilor statului care au rolul de a realiza, proteja [i afirma interesele
fundamentale ale României”, este integrat, începând cu acest an, sistemului de securitate
transatlantic`. În consecin]`, con]inutul Rezolu]iei 469, adoptat` de Camera Reprezenta]ilor
a SUA, privind securitatea transatlantic` [i înt`rirea NATO, va trebui s` î[i g`seasc` în noua
strategie acelea[i solu]ii de aplicabilitate ca [i pentru celelalte state membre ale Alian]ei.

3
Ordonan]a Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea ap`r`rii na]ionale a României, aprobat`
[i modificat` prin Legea nr. 63/2000, Monitorul oficial al României, partea I, nr. 185, din 28.04.2000, Art. 4.
4
Constitu]ia României, Monitorul oficial nr. 767, din 31.10.2003, capitolul V, Art.119: “Consiliul Suprem
de Ap`rare a }`rii organizeaz` [i coordoneaz` unitar activit`]ile care privesc ap`rarea ]`rii [i securitatea
na]ional`, participarea la men]inerea [i restabilirea p`cii”.
5
Legea nr. 22/01.03.2004 pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington
la 4 aprilie 1949, Monitorul oficial nr. 185/03.03.2004.

19
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Acest fapt, dar [i rezultatele analiz`rii con]inutului strategiei de securitate a Poloniei6 (statul
cu care ]ara noastr` ar trebui s` se compare în spa]iul estic al Alian]ei), adoptat` dup` primirea
în NATO, eviden]iaz` concluzia c` un nou proiect al Strategiei na]ionale de securitate
[i ap`rare a României, mai cuprinz`tor decât cel în vigoare, ar trebui s` ofere solu]ii
doctrinare cel pu]in urm`toarelor cinci probleme:
Elementele generale ale politicii de securitate ale României, unde s` fie eviden]iate
interesele [i obiectivele statului român, în acord cu cele ale Alian]ei Nord-Atlantice, dar [i cu cele
cuprinse în Strategia de securitate a Uniunii Europene [i modalit`]ile de afirmare la nivelul
celor dou` organiza]ii.
Analiza evolu]iei mediului interna]ional de securitate, care s` reflecte noile provoc`ri
ale secolului XXI, riscurile la adresa securit`]ii ]`rii, vulnerabilit`]ile interne [i modalit`]ile
prin care România particip` al`turi de alia]i la asigurarea securit`]ii spa]iului euroatlantic.
O asemenea analiz` trebuie s` includ` datele [i informa]iile relevante pentru ]ara noastr`,
rezultate dup` participarea la Summitul NATO de la Istanbul.
Conceptele, ideile doctrinare [i liniile generale de pozi]ie ale politicii de securitate
a României în rela]iile cu organiza]iile [i structurile de securitate, ap`rare [i cooperare
globale [i regionale: NATO, Uniunea European`, Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare
în Europa, ONU, structurile de cooperare regional`, statele vecine [i alte state.
Obiectivele componentelor sistemului de securitate al României: Armata, serviciile
de informa]ii (Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul Rom#n de Informa]ii, structurile
de informa]ii ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Ministerului Administra]iei [i Internelor,
Ministerul Justi]iei), securitatea intern`, siguran]a [i ordinea public` (Serviciul de Protec]ie
[i Paz`, Poli]ie, Jandarmerie), precum [i cele ale sistemului na]ional de prevenire [i combatere
a terorismului, ale sistemului na]ional de ac]iune în situa]ii de criz`, calamit`]i naturale
[i dezastre (Administra]ie, Protec]ie civil`, Pompieri), ale structurilor de lupt` împotriva
crimei organizate, traficului de droguri [i de fiin]e umane, ale sistemului de protec]ie
a informa]iilor [i a infrastructurii telecomunica]iilor (Serviciul de Telecomunica]ii Speciale)
[i ale sistemului de control al armamentelor [i exporturilor strategice.
Direc]iile de ac]iune pentru Administra]ie, Justi]ie, Finan]e, Economie, Infrastructur`,
Protec]ia mediului, S`n`tate [i Educa]ie, ca fundamente [i resurse pentru securitatea României.
Scopul general al noii strategii trebuie s` fie, [i în viitor, afirmarea, protejarea, promovarea
[i, la nevoie, ap`rarea, împreun` cu alia]ii din NATO, dar [i cu celelalte state democratice
din Europa, a intereselor na]ionale de securitate necesare edific`rii unei Românii democratice,
stabile politic, prospere economic [i social, în m`sur` s` participe activ la via]a interna]ional`.
Ca argumente pentru necesitatea revederii [i actualiz`rii strategiei în vigoare [i a realiz`rii
scopului men]ionat stau idei doctrinare obligatorii a fi cuprinse în con]inutul noii strategii
na]ionale de securitate [i ap`rare, dintre care enumer`m:
• România, ]ar` membr` a NATO, nu consider` nici un stat drept poten]ial inamic,
dar, în protejarea intereselor sale na]ionale, î[i rezerv` dreptul ca, împreun` cu alia]ii,

6
Strategia na]ional` de securitate a Republicii Polone (traducere neoficial`), 22 iulie 2003, cuprinde
urm`toarele capitole: Noi provoc`ri; Considera]ii generale ale politicii de securitate [i ap`rare; Sarcinile
serviciilor de stat; Alian]a Nord-Atlantic`; Uniunea European`; Na]iunile Unite [i alte institu]ii interna]ionale,
controlul armelor; Aspecte regionale ale politicii de securitate; For]ele armate; Informa]iile; Aspecte interne
de securitate (poli]ie, gr`niceri etc.); Fundamentul economic al securit`]ii statului (finan]e, economie,
infrastructur`, mediul înconjur`tor, educa]ie civic`).

20
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
s` întrebuin]eze, ca solu]ie de ultim` instan]`, elementele sale de putere [i capacit`]ile
de ap`rare.
• În situa]ia în care statul român va fi nevoit s` desf`[oare ac]iuni militare pentru ap`rarea
intereselor sale [i ale alia]ilor, acestea vor avea un caracter preponderent defensiv-activ.
În acest scop, România î[i va armoniza eforturile interne cu cele ale Alian]ei Nord-Atlantice.
• Ca membr` a NATO, România particip` la ap`rarea colectiv` prev`zut` de Art. 5
al Tratatului de la Washington, potrivit c`ruia for]ele multina]ionale ale Alian]ei trebuie
s` fie capabile s` descurajeze orice agresiune poten]ial` împotriva ei, s` opreasc`
înaintarea oric`rui agresor, cât mai departe posibil, în cazul unui atac, [i s` asigure
independen]a politic` [i integritatea teritorial` a statelor membre.
• Statul român î[i orienteaz` eforturile organizatorice, umane [i financiare pentru realizarea
capabilit`]ilor necesare ap`r`rii teritoriului na]ional împreun` cu alia]ii [i a celor de care
are nevoie pentru a-[i îndeplini rolul în Alian]` [i de a participa activ la sporirea eficacit`]ii
militare a NATO [i a libert`]ii sale de ac]iune.
• România contribuie la ap`rarea colectiv` corespunz`tor poten]ialului s`u, realizând
o balan]` c#t mai echitabil` între responsabilit`]i [i beneficii în cadrul Alian]ei.
Statul român va preg`ti for]e [i capabilit`]i în m`sur` s` fie integrate eforturilor
NATO în domeniile luptei împotriva terorismului [i ap`r`rii împotriva armelor nucleare,
biologice [i chimice.
• România se al`tur` efortului colectiv al Alian]ei de reac]ie coerent` la toate situa]iile
de urgen]` posibile [i la desf`[urarea opera]iilor de r`spuns la criz`.
• România, ca stat membru al NATO, va participa la: planificarea colectiv` a for]elor;
finan]area [i planificarea opera]ional` comun`; constituirea forma]iunilor multina]ionale;
stabilirea aranjamentelor de comand` [i stat major; sistemul integrat de ap`rare
aerian`; sta]ionarea [i desf`[urarea for]elor române[ti în afara teritoriului na]ional;
sta]ionarea [i desf`[urarea for]elor Alian]ei pe teritoriul na]ional; cooperarea în domeniul
infrastructurii, armamentelor [i logisticii; standarde [i procedee comune pentru echi-
pamente, instruire [i logistic`; doctrine [i exerci]ii întrunite [i multina]ionale.
• În func]ie de cerin]ele NATO, România va participa la: finan]area multina]ional`,
inclusiv la bugetul militar al Alian]ei; programul de investi]ii de securitate NATO;
achizi]ionarea [i montarea, pe teritoriul na]ional, a unor instala]ii [i elemente de infrastructur`
necesare for]elor aliate.
De asemenea, în fundamentarea noului concept strategic de securitate [i ap`rare a ]`rii,
consider c` trebuie avute în vedere, prezentate [i afirmate urm`toarele idei importante:
Strategia de securitate se bazeaz` pe realitatea intern` [i interna]ional` actual`
[i ]ine cont de interesele comune ale cet`]enilor [i de poten]ialul societ`]ii române[ti.
Obiectivele strategiei se realizeaz` prin mijloace politice, diplomatice, economice,
sociale, militare etc., în cooperare cu NATO [i cu Uniunea European`.
Strategia are în centrul aten]iei cet`]eanul, interesele [i drepturile sale fundamentale.
Statul român urm`re[te, prin strategie, s` realizeze concordan]a dintre obiectivele
dezvolt`rii sale democratice [i cele ale stabilit`]ii [i securit`]ii europene [i euroatlantice.
Prezen]a activ` în NATO [i integrarea în Uniunea European` reprezint` obiective
prioritare pentru afirmarea intereselor ]`rii în lume.
România trebuie s`-[i înt`reasc` statutul de furnizor de securitate [i stabilitate
în Europa de Sud-Est [i s` devin` un aliat implicat în extinderea ariei de stabilitate
[i securitate la regiunile din vecin`tatea Alian]ei.
21
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Noua strategie trebuie s` ofere politici [i idei pe care România s` le promoveze
cu regularitate în cadrul Alian]ei, în scopul asigur`rii unei particip`ri de substan]` [i de nivel
la dialogul interaliat, care s` corespund` construirii profilului strategic, locului [i rolului
politic pe care [i-l va asuma în cadrul Tratatului.
În acest scop, rolul politic al României ar putea fi definit, în cadrul strategiei,
prin urm`toarele coordonate ferme: aliat direct interesat de men]inerea coeziunii interne
[i sporirea relevan]ei NATO în plan interna]ional; promotoare a consolid`rii rela]iei transatlantice,
România va confirma comunitatea obiectivelor fundamentale de o parte [i de alta a Atlanticului;
România a demonstrat c` are capacitatea [i î[i poate asuma în plan politic un rol de mediator
[i de facilitator al consensului; ]ara noastr` a fost interesat` nu doar s` se integreze
cât mai repede în NATO, ci s` fie un stat membru respectat care, înc` de la început, s` aib`
ini]iative [i s` ofere idei [i concepte în slujba consolid`rii noului rol al Alian]ei, definit la Praga;
contribuitor cu expertiz` în probleme regionale, România dore[te s`-[i valorifice, în continuare,
experien]a privind gestionarea problematicii complexe a Europei de Sud-Est, îndeosebi
privind Balcanii de Vest; România va încerca s` valorifice rolul ce-i revine în dezvoltarea
rela]iilor dintre NATO [i statele din Caucaz [i Asia Central`, pornind de la bunele rela]ii
de cooperare cu statele din aceste regiuni; România are rela]ii tradi]ionale [i interese specifice
cu/fa]` de toate statele partenere ale Alian]ei; \n cadrul NATO, ]ara noastr` va oferi expertiz`
[i va sus]ine pozi]ii argumentate pe tema rela]iilor dintre Alian]` [i statele membre
ale Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (NATO-Rusia, NATO-Ucraina) sau ale Dialogului
Mediteranean; România va împ`rt`[i din experien]a sa statelor din regiune angajate
în procesele de reforme democratice [i va propune solu]ii de optimizare a programelor
de cooperare [i asisten]` pentru acestea.
Strategia na]ional` de securitate [i ap`rare trebuie s` aib` în vedere faptul c` România
s-a integrat în NATO, în condi]iile în care Alian]a se afl` în plin proces de transformare,
proces ale c`rui coordonate au fost trasate prin deciziile Summitului de la Praga. Aceste decizii
sunt menite s` echipeze Alian]a cu instrumentele opera]ionale necesare pentru a fi capabil`
s`-[i îndeplineasc` obiectivele politice: eficientizarea structurii de comand`; crearea
For]ei de R`spuns a NATO; aprobarea angajamentelor în domeniul capabilit`]ilor; înt`rirea
conceptului militar pentru ap`rare împotriva terorismului [i a m`surilor adiacente acestuia;
implementarea a cinci ini]iative de ap`rare împotriva armelor nucleare, chimice [i biologice;
înt`rirea capacit`]ilor de ap`rare împotriva unui atac cibernetic; ini]ierea unui studiu
de fezabilitate privind ap`rarea NATO antirachet`.
Toate acestea au fost evaluate [i reorientate corespunz`tor la Summitul de la Istanbul,
la care s-au ad`ugat [i alte probleme referitoare la extindere, la rela]iile NATO – Uniunea
European`, cele de parteneriat (Ucraina, Rusia), implicarea NATO în Balcani, Afganistan
[i, dup` caz, în Irak [i \n Orientul Mijlociu. Rezultatele Summitului pot s`-[i g`seasc` locul
în cadrul conceptelor [i ideilor doctrinare ale strategiei.

Riscuri poten]iale ;n declan[area unor confrunt\ri armate

În lipsa dialogului, conflictele tind s` dobândeasc` un caracter interna]ional, antrenând
utilizarea for]ei militare [i creând pericole la adresa securit`]ii statelor, cu consecin]e în plan
regional [i global. Toate statele participante la edificarea securit`]ii europene s-au angajat
s` adopte m`suri pentru înt`rirea cooper`rii, cre[terea stabilit`]ii [i reducerea posibilit`]ii
22
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
izbucnirii unui conflict armat. Mediul de securitate ofer`, pe termen scurt, ocazia favorabil`
de preg`tire [i pentru alte ]`ri în vederea integr`rii în Alian]a Nord-Atlantic`.
România [i-a demonstrat clar dorin]a [i fermitatea de a se integra în Alian]a Nord-Atlantic`
[i a reu[it atingerea acestui obiectiv major. Punerea în practic` a voin]ei de integrare a fost,
în mod constant, unul dintre obiectivele sale strategice. România a valorificat aceast` oportunitate.
}ara noastr` nu consider` nici un stat ca poten]ial inamic. În prezent, exist` o instabilitate
regional` care poate determina accentuarea riscurilor pe termen mediu [i lung. Spiritul de deschidere,
de parteneriat [i cooperare în Europa contribuie la înt`rirea tendin]ei de stabilitate.
Armata României joac` un rol activ în dezvoltarea cooper`rii cu armatele altor state,
pentru a sus]ine înt`rirea încrederii [i stabilit`]ii regionale [i globale. Actualul mediu de securitate
permite realizarea reformei armatei noastre în cadrul unor limite de risc acceptabile.
Într-un mediu de securitate contradictoriu, complex, dinamic [i incert, condi]iile econo-
mico-financiare existente în România [i în alte state din regiune reprezint` o surs` poten]ial`
de instabilitate. Aceasta ar putea întârzia efectele pozitive ale evolu]iei în plan regional
[i ar accentua tendin]ele negative.
În acest context, armata noastr` trebuie s` fie preg`tit` s` r`spund` provoc`rilor
începutului de secol XXI, care se manifest` cu prec`dere în spa]iul de interes strategic militar
al României. Acest spa]iu este variabil în func]ie de evolu]ia mediului de securitate, de interesele
na]ionale [i este determinat atât de existen]a surselor active sau poten]iale de generare
a unor crize critice, a c`ror rezolvare oblig` la folosirea for]ei armate, cât [i de prezen]a
oportunit`]ilor care trebuie atrase în sprijinul promov`rii obiectivelor militare na]ionale.
România este situat` la interferen]a a patru evolu]ii strategice dezvoltate
în spa]iile: central-european – viitor pol de prosperitate regional`; sud-est european
– generator de instabilitate; al Comunit`]ii Statelor Independente – aflat în criz` de identitate
[i cel al M`rii Negre, care constituie atât zona de importan]` strategic` pentru flancul sudic
al NATO, cât [i spa]iul de tranzit pentru sursele energetice din Asia Central`.
În prezent, riscul izbucnirii unei confrunt`ri majore r`mâne redus. Totu[i, exist` riscuri
regionale [i locale, nonmilitare [i militare, dificil de prev`zut [i apreciat, care ar putea evolua
în amenin]`ri. Acestea pot fi clasificate în: riscuri regionale, riscuri asimetrice, riscuri transna]ionale
[i în evenimente neprev`zute.
Riscurile regionale sunt generate [i se con- de lupta clasic`, vizând atacarea punctelor
cretizeaz` în: dezechilibre strategice în poten- vulnerabile ale societ`]ii civile, dar care pot afecta
]ialele militare din spa]iul de interes strategic direct sau indirect [i for]ele armate: expansiunea
al României; prezen]a unor tensiuni [i conflicte re]elelor [i activit`]ilor teroriste; proliferarea
militare care se pot extinde; prelungirea unor [i diseminarea necontrolat` a tehnologiilor
dificult`]i economico-sociale care afecteaz` [i materialelor nucleare, a mijloacelor de distru-
direct poten]ialul militar [i care erodeaz` auto- gere în mas`, a armamentelor [i a altor mijloace
ritatea institu]iilor na]ionale de conducere letale neconven]ionale; r`zboiul informa]ional;
ale statului; posibilitatea apari]iei unor dis- izolarea României în societatea global`, bazat`
func]ionalit`]i în sistemele financiare, infor- pe informa]ie, prin: lipsa infrastructurii specifice;
matice, energetice, de comunica]ii [i teleco- întreruperea fluxului esen]ial de informa]ii; propa-
munica]ii ale statelor, precum [i rivalit`]ile garea unei imagini deformate privind societatea
politico-militare dintre acestea. democratic` româneasc`, privind modul
Riscurile asimetrice cuprind acele stra- de respectare de c`tre România a tratatelor
tegii sau ac]iuni deliberat îndreptate împotriva sau acordurilor interna]ionale; limitarea accesului
statului român, care folosesc procedee diferite la resursele strategice; degradarea mediului;
23
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
existen]a, în proximitatea frontierelor na]ionale, evenimente recente eviden]iaz` consecin]ele
a unor obiective cu un grad ridicat de risc. nefaste ale fluxurilor masive de refugia]i.
Riscurile transna]ionale dep`[esc grani]ele Evenimentele neprev`zute se refer` la riscurile
dintre state. Unele dintre acestea pot fi generate plasate în domeniul incertitudinii [i sunt bazate
de grupuri care promoveaz` separatismul pe factorii obiectivi [i subiectivi. Rela]iile interna-
sau extremismul, altele î[i au originea în disputele ]ionale bune, existente în prezent, s-ar putea
interetnice, în rivalit`]ile religioase [i înc`lcarea schimba sau deteriora. Totodat`, trebuie avut
drepturilor omului. Crima organizat`, traficul în vedere faptul c` regiunea noastr` nu este
ilegal de droguri, de arme [i de materiale stra- ferit` de dezastre naturale: inunda]ii, secet`
tegice reprezint` alte riscuri noi. De asemenea, [i cutremure.
Este extrem de important s` evalu`m consecin]ele riscurilor la adresa securit`]ii
na]ionale, în planul ap`r`rii. Neidentificate, nedefinite [i necontracarate oportun, aceste riscuri
pot avea consecin]e care se vor manifesta izolat sau, mult mai probabil, cumulat. Dintre acestea,
trebuie men]ionate: pierderea credibilit`]ii României ca ]ar` angajat` ferm c`tre integrarea
european`; dezorganizarea sistemelor de conducere [i de execu]ie (politic, economico-financiar
[i militar) la nivel na]ional sau în anumite zone de opera]ii, ducând la scoaterea total`
sau par]ial` a ]`rii din circuitul informa]ional regional [i mondial; e[ecul procesului de reform`;
sc`derea nivelului de trai al popula]iei sub limita suportabil` [i diminuarea poten]ialului
biologic al resursei umane; sc`derea moralului popula]iei [i a încrederii în factorii de condu-
cere; tulbur`ri interne, cu efect direct asupra stabilit`]ii democratice a României; diminuarea
capacit`]ii combative a for]elor armate [i compromiterea credibilit`]ii armatei ca for]`
de prevenire, descurajare [i de z`d`rnicire a unei eventuale agresiuni; limitarea, în timp
[i \n spa]iu, a capacit`]ii de ripost` a for]elor armate în situa]ii de criz` [i de r`zboi; [tirbirea
independen]ei [i suveranit`]ii na]ionale, cu efecte directe asupra men]inerii unit`]ii
[i integrit`]ii teritoriale a statului român.
Pentru diminuarea efectelor riscurilor previzibile [i imprevizibile sunt necesare m`suri
ferme [i oportune. Amânarea lor va accentua [i va cumula valoarea [i amplitudinea riscurilor
[i va m`ri costul ac]iunilor viitoare. Pentru a r`spunde adecvat la întreaga gam` de riscuri,
trebuie s` dispunem la timp de for]ele necesare, cu un înalt nivel al capacit`]ii ac]ionare.
Prin structura, dotarea [i preg`tirea sa, Armata României nu este \nc` preg`tit` pentru a contracara
riscurile de ordin economico-social [i are capacit`]i limitate pentru contracararea riscurilor
asimetrice [i transna]ionale. Pe baza deciziei autorit`]ii na]ionale de comand`, armata
va coopera cu celelalte elemente ale sistemului ap`r`rii na]ionale, specializate în combaterea
acestor riscuri.

O nou\ abordare a riscurilor [i amenin]\rilor

generate de provoc\rile începutului de secol
O dat` cu accederea în NATO, ]ara noastr` este parte a spa]iului euroatlantic de securitate.
Lista comun` a NATO, cu factorii de risc [i vulnerabilit`]ile la adresa Alian]ei este lista
(sau una dintre ele) pe care trebuie s` [i-o asume [i România. Riscurile, vulnerabilit`]ile
[i pericolele la adresa spa]iului de securitate euroatlantic, identificate de comunitatea
statelor democratice, sunt [i riscuri, vulnerabilit`]i [i pericole pentru teritoriul statului român
[i cet`]enii s`i.
O analiz` succint` a evolu]iilor actuale din mediul geopolitic [i geostrategic interna]ional,
\n postura de stat membru al NATO, duce, inevitabil, la o reevaluare a factorilor de risc
[i a vulnerabilit`]ilor la adresa securit`]ii României.
24
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Securitatea [i stabilitatea ]`rii sunt indisolubil legate de securitatea [i stabilitatea regional`
[i global`, iar factorii decizionali trebuie s` r`spund` oportun [i adecvat noilor provoc`ri
ale secolului XXI, marcat de profunde transform`ri ale mediului de securitate. Lumea devine
tot mai complex` [i interdependent`, iar globalizarea se afirm` tot mai mult ca un proces
necesar [i ireversibil, cu efecte pozitive, dar [i negative asupra dezvolt`rii statelor
[i a societ`]ii umane, în ansamblul s`u: “Lumea, aflat` în plin proces de globalizare [i integrare,
ne oblig` s` lu`m cuno[tin]` de un fapt: acela c` trebuie s` înv`]`m c` nu putem s` tr`im
f`r` cei de lâng` noi. Depindem tot mai mult unii de al]ii, avem nevoie de solidarit`]i
împ`rt`[ite pentru a reu[i ceea ce ne-am propus” 7.
În ultimul deceniu, îndeosebi dup` 11 septembrie 2001, securitatea la nivel global
s-a transformat dramatic. În timp ce vechile amenin]`ri s-au diminuat sau au disp`rut treptat,
provoc`ri noi [i terifiante le iau locul. Ele sunt generate de tensiunile [i instabilitatea provocate
de inciden]a terorismului interna]ional [i de proliferarea armelor de distrugere în mas`,
de amploarea re]elelor de crim` organizat` transna]ional`, de traficul ilegal de droguri,
de bunuri [i de fiin]e umane, precum [i de politicile imprevizibile ale “statelor e[uate”
[i ale celor cu regimuri autoritariste. Acestea, în mare m`sur`, exacerbeaz` riscul terorismului
interna]ional [i r`spândirea armelor de distrugere în mas`.
Noile provoc`ri la adresa securit`]ii interna]ionale sunt generate de rezultatele proceselor
de globalizare [i fragmentare, care se adaug` unor focare de tensiune tradi]ionale ce se men]in
în unele regiuni ale lumii. Acestea sunt asociate cu frustrarea [i nemul]umirea public`,
cu deficien]ele capacit`]ilor de reglementare ale statelor [i organiza]iilor interna]ionale
pentru reducerea decalajelor de dezvoltare [i a standardelor de via]` dintre ]`rile bogate
[i s`race. Regresul economic, s`r`cia, degradarea mediului înconjur`tor, epidemiile de boli
letale, migr`rile necontrolate [i tensiunile etnice tind s` erodeze în continuare stabilitatea
sistemului interna]ional. Unele state construiesc [i dezvolt` societatea informa]ional`
[i tind spre afirmarea germenilor societ`]ii cunoa[terii, altele au intrat într-o etap`
postindustrial` de dezvoltare, dar, cele mai multe se afl` într-o perioad` de tranzi]ie politic`
[i economic` spre modernizare.
În acela[i timp, în anumite regiuni s-au accentuat decalajele în dezvoltarea statelor
[i a crescut num`rul “statelor [i societ`]ilor fragile” [i, implicit, inabilitatea [i capacitatea
acestora de a controla evolu]iile de pe teritoriile na]ionale proprii.
Începutul de secol marcheaz` transform`ri profunde, aflate într-o rela]ie de propor]io-
nalitate direct` cu preocup`rile comunit`]ii interna]ionale în prevenirea conflictelor, \n mana-
gementul [i solu]ionarea crizelor [i extinderea geografic` a procesului de democratizare.
S-a pus în eviden]` faptul c`, dup` 11 septembrie 2001, abordarea securit`]ii prin prisma
strict` a factorului militar nu mai este suficient` [i posibil`. În deschiderea reuniunii Consiliului
Nord-Atlantic de la Praga, lordul George Robertson a sintetizat amenin]`rile actuale
astfel: “Un coctail de amenin]`ri pune în prezent în pericol societ`]ile noastre libere. Terori[tii
[i sus]in`torii acestora, statele problem` pe teritoriul c`rora se dezvolt` aceste elemente
[i proliferarea armelor de nimicire în mas` reprezint` o real` amenin]are la adresa
tuturor celor care se afl` într-o lume liber`”.

7
Ion Iliescu, “Integrare [i globalizare. Viziunea româneasc`”, Bucure[ti, Editura Presa Na]ional`,
2003, p. 7.

25
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Succesul ac]iunilor [i stabilitatea sunt rezultatele afirm`rii unor noi tipuri de solidaritate
[i cooperare interna]ional`. Mediul european de securitate a evoluat în ultimii ani [i, în pofida
diverselor provoc`ri [i amenin]`ri la adresa stabilit`]ii sale, cursul schimb`rii este unul pozitiv.
“Europa a f`cut aceast` op]iune fundamental`, iar eu consider – arat` pre[edintele României
– c` este singura viabil`: ea a ales calea extinderii [i adâncirii marilor procese de integrare.
În acest context, realizarea securit`]ii democratice devine o parte a procesului de construc]ie
european`, una dintre condi]iile fundamentale pentru reu[ita eforturilor de a asigura compati-
bilitatea politic`, economic` [i social`, capabil` s` recreeze unitatea de fond a Europei”8.
Riscurile apari]iei unei confrunt`ri militare majore pe continentul european s-au diminuat
semnificativ. Cu toate c` persist` fenomene de instabilitate a unor state, principalele procese
generatoare de securitate în plan continental sunt l`rgirea NATO [i a Uniunii Europene.
La acestea se adaug` dezvoltarea formelor de cooperare subregional`, precum [i tendin]ele
de dezvoltare a unor sisteme de management al crizelor prin coordonarea organiza]iilor
(ONU, NATO, UE, OSCE) cu responsabilit`]i în domeniu.
Cu toate c` procesul de normalizare a situa]iei din Balcanii Occidentali are înc` un poten]ial
de risc, amenin]area cu un conflict este destul de slab`. Conflictele [i tensiunile din Caucaz
necesit` înc` o solu]ionare pa[nic` [i de durat`. Obstacolele care pot ap`rea, din când în când,
în via]a politic`, social` [i etnic` a unor ]`ri europene nu trebuie s` aib` un impact major
asupra sistemului de securitate euroatlantic, care este în m`sur` s` gestioneze apari]ia
unor derapaje.
România, ca membr` a comunit`]ii euroatlantice, se confrunt` direct cu aceste provoc`ri.
Schimb`rile din mediul nostru de securitate constau, în principal, în mutarea accentului
de pe riscurile clasice, care descresc în importan]`, pe riscurile neconven]ionale, care pot pune
în pericol securitatea cet`]enilor, capacit`]ile [i institu]iile menite s` asigure o guvernare
eficient` a statului român. Aceste tipuri de riscuri [i amenin]`ri trebuie s` fie tratate [i moni-
torizate cu prioritate.
Chiar dac` România, ca stat membru al NATO, asigur` garan]ii solide de securitate
[i dezvolt` rela]ii cu vecinii în spirit de prietenie, monitorizarea situa]iei în vederea depist`rii
oric`rui semn de resurgen]` a riscurilor clasice conven]ionale trebuie s` r`mân` în aten]ie.
Componenta de baz` a politicii de securitate a ]`rii noastre trebuie s` o reprezinte
promovarea m`surilor necesare contracar`rii riscurilor de natur` neconven]ional`,
al`turi de alia]i [i celelalte state democratice.
La cea de-a 40-a Conferin]` Interna]ional` privind Politica de Securitate, desf`[urat`
la München, în prim`vara anului 2004, Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer,
aprecia: “ … comunitatea transatlantic` a realizat c` noi nu avem timp de pierdut, exist`
prea multe amenin]`ri la orizont …”.
Asigurarea securit`]ii na]ionale trebuie s` se bazeze pe o abordare integratoare a mediului
intern [i extern, având în vedere faptul c` disocierea între evolu]iile celor dou` medii
s-a accentuat treptat, în contextul ac]iunii conjugate [i al întrep`trunderii unor procese
generatoare de riscuri [i vulnerabilit`]i la adresa atât a securit`]ii euroatlantice,
cât [i a securit`]ii interne a statului român.

8
Idem, p. 69.

26
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
O posibil` reevaluare a factorilor de risc la adresa securit`]ii [i ap`r`rii ]`rii ar putea fi
înscris` în urm`toarele coordonate:
• cre[terea pericolului terorist, proliferarea armelor de distrugere în mas`, a tehnologiilor
[i materialelor nucleare, a armamentelor [i mijloacelor letale neconven]ionale;
• expansiunea crimei organizate transna]ionale, a traficului ilegal de bunuri [i persoane,
droguri, armamente [i muni]ii, tehnologii sensibile, materiale radioactive [i strategice;
• posibile evolu]ii negative în plan subregional în domeniul democratiz`rii, al respect`rii drepturilor
omului [i al dezvolt`rii economice, ce ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare;
• decalajele în asigurarea securit`]ii [i stabilit`]ii statelor din mediul strategic [i spa]iul
de interes pentru România;
• cre[terea fluxului de emigran]i din ]`rile subdezvoltate sau în curs de dezvoltare;
• ac]iuni care pot afecta statul român [i promovarea valorilor democra]iei, prin incitarea
la intoleran]`, separatism, xenofobie sau extremism;
• limitarea accesului statului român la unele resurse vitale pentru realizarea intereselor na]ionale;
• ac]iuni individuale sau colective de accesare ilegal` a sistemelor informa]ionale, de dezinfor-
mare [i manipulare a informa]iilor;
• ac]iuni ce pot atenta la siguran]a sistemelor de transport intern [i interna]ional;
• riscuri generate de producerea unor dezastre ecologice în regiune, precum [i de efectele
poten]iale ale unor procese naturale la nivel global.
Statele [i societ`]ile se confrunt`, în prezent, cu un fenomen de globalizare a riscurilor.
{eful Statului Major General aprecia c` “na]iunile, chiar [i când este vorba de marile puteri,
nu pot contracara singure amenin]`rile transna]ionale pe care le prezint` terorismul, proliferarea
armelor de nimicire în mas` sau efectele destabilizatoare ale statelor intrate în colaps”9.
Principalele riscuri la adresa securit`]ii ]`rii [i a comunit`]ii de state democratice
î[i g`sesc originea la intersec]ia triadei terorism – proliferarea armelor de distrugere
în mas` – regimuri nedemocratice sau instabile.
Dintre acestea, terorismul interna]ional organizat se manifest` într-o form` acut`
f`r` precedent, cu efecte multiple asupra securit`]ii statelor [i a stabilit`]ii interna]ionale.
România trebuie s`-[i reafirme disponibilitatea de a participa, în continuare, al`turi de comunitatea
interna]ional`, la lupta împotriva terorismului interna]ional [i s` dispun`, în permanen]`,
constituirea mijloacelor adecvate pentru combaterea acestuia. Referindu-se la acest flagel,
pre[edintele României afirma c` “… în prevenirea [i combaterea terorismului, ca [i a celorlalte
manifest`ri transfrontaliere, statele democratice au un rol esen]ial. De aceea cheia ac]iunii
eficiente în lupta antiterorist` este responsabilizarea statelor democratice, înt`rirea
instrumentelor lor institu]ionale de aplicare [i impunere a legii, concomitent cu angrenarea
lor în cooperarea interna]ional` pe toate coordonatele ac]iunii de prevenire [i combatere
a terorismului: politice, economice, sociale, informa]ionale [i militare”10.
Concomitent cu prevenirea sau contracararea punctual` a interven]iei posibililor factori
de risc enun]a]i, statul român trebuie s` fie preocupat s`-[i diminueze vulnerabilit`]ile
[i pericolele interne, care se manifest` în diferite domenii [i care, în anumite circumstan]e,
pot avea un impact major asupra securit`]ii sale.
St`rile de lucruri, procesele sau fenomenele din via]a intern`, care diminueaz`
capacitatea de reac]ie la riscurile existente sau poten]iale sau care favorizeaz` apari]ia
[i dezvoltarea acestora, sunt, în principal, urm`toarele:
men]inerea unor dificult`]i de natur` economic`, financiar` [i social`, generate de procesul
îndelungat de tranzi]ie structural` intern`;

9
Revista Gândirea militar` româneasc`, nr. 2, martie-aprilie 2004, p. 11.
10
Revista “Securitate [i cooperare”, nr. 1 (7), februarie 2003, p. 4.

27
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
\ntârzieri în reforma justi]iei [i a administra]iei publice [i în cooperarea institu]iilor angajate
în lupta împotriva corup]iei, cu efecte negative asupra coeziunii [i solidarit`]ii sociale;
amplificarea fenomenelor de criminalitate economico-financiar` [i fiscal`, care men]in
la un nivel critic economia subteran`, cu efecte negative asupra dezvolt`rii economice
[i a calit`]ii vie]ii cet`]enilor;
cre[terea în amploare a criminalit`]ii [i eficien]a sc`zut` a ac]iunilor împotriva manifest`rilor
de atentat la ordinea public` [i siguran]a cet`]eanului, cu efecte asupra asigur`rii st`rii
generale de normalitate [i de lini[te a popula]iei;
men]inerea fenomenelor de contraband`, migra]ie clandestin` [i trafic de persoane,
în contextul insuficientei securiz`ri a frontierelor ]`rii;
escaladarea traficului [i consumul ilicit de droguri [i de substan]e stupefiante;
func]ionarea unor obiective [i dezvoltarea unor activit`]i economice care nu respect` integral
normele de mediu la nivelul cerin]elor europene;
posibilitatea producerii unor catastrofe naturale, dezastre ecologice [i procese de degradare
a mediului înconjur`tor;
discrepan]ele între regiunile ]`rii, care adâncesc s`r`cia [i men]in [omajul la o rat` ridicat`;
posibilitatea producerii unor eventuale atacuri care s` întrerup` sistemele informatice
ale institu]iilor guvernamentale [i ale unor segmente din sectorul privat, cu impact
asupra sistemului de securitate al statului;
men]inerea unui nivel sc`zut de încredere a cet`]enilor în institu]iile statului, ca urmare a ineficien]ei
[i birocra]iei func]ionarilor publici, cu efecte negative asupra coeziunii sociale [i civice;
continuarea fenomenului de emigrare a speciali[tilor din diferite domenii de vârf
ale [tiin]ei [i tehnicii, care afecteaz` poten]ialul de dezvoltare a societ`]ii române[ti.
România trebuie s` gestioneze vulnerabilit`]ile [i pericolele interne identificate
care, în anumite circumstan]e, pot contribui la cre[terea impactului acestor surse de risc
asupra securit`]ii ]`rii. Perpetuarea [i conjugarea unor vulnerabilit`]i existente în domeniile
economic, financiar, social [i economic pot afecta pe termen mediu [i lung securitatea
României, generând efecte interdependente, difuze, multidirec]ionale, fapt ce impune
stabilirea de modalit`]i de prevenire [i ac]iune adecvate [i flexibile. Neglijarea, amplificarea
ori acumularea necontrolat` a acestor vulnerabilit`]i poate crea instabilitate [i poate duce
la transformarea lor în riscuri la adresa securit`]ii [i ap`r`rii ]`rii.
Reunirea energiilor societ`]ii, accelerarea [i finalizarea proceselor interne de reform`,
canalizarea resurselor în direc]ia construirii unei economii performante, capabile s` elimine
starea de incertitudine [i de insecuritate la nivel social, men]inerea ritmului anual de cre[tere
economic` din ultimii ani, îmbun`t`]irea mediului de afaceri, atragerea unui num`r însemnat
de investi]ii str`ine [i racordarea adecvat` la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice
[i comerciale ale Europei [i ale lumii, toate acestea sunt m`suri prioritare pentru statul
român, care duc la asigurarea prosperit`]ii cet`]enilor, consolideaz` democra]ia [i asigur`
un nivel corespunz`tor st`rii de securitate intern` a ]`rii.
Responsabilitatea esen]ial` a statului este de a gestiona cu autoritate riscurile [i vulnera-
bilit`]ile, îndeosebi pe cele de natur` strict intern`, care influen]eaz` pozi]ionarea româneasc`
în mediul de securitate euroatlantic, astfel încât, pe de o parte, România, ca stat membru
al NATO, s` constituie un furnizor important de securitate regional` [i interna]ional`
[i, pe de alt` parte, s` transforme îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare economic` [i social`
sus]inut` [i durabil` într-o resurs` considerabil` pentru securitatea [i ap`rarea ]`rii.

28
 DETERMINqRILE LOGISTICE
ALE RQZBOIULUI BAZAT PE RE}EA
Colonel dr. Benone ANDRONIC

R
`zboiul bazat pe re]ea revolu]ioneaz` întregul concept strategic, întreaga
filozofie a r`zboiului [i se axeaz` pe înalta tehnologie [i tehnologia informa]iei.
R`zboiul societ`]ii informa]ionale “leag` ansamblul p`r]ilor disparate
ale câmpului de lupt` [i spore[te totalitatea for]elor prin asigurarea superiorit`]ii situa]ionale
de con[tiin]` [i cuno[tin]`”1 . Acest nou tip de r`zboi a fost deja experimentat, s-au înregistrat
progrese mari, dar sunt înc` multe de f`cut, în special în domeniul logistic.
Printre caracteristicile r`zboiului bazat pe re]ea a[ putea enumera: durata minim`
a ciclului de transformare a datelor în informa]ii; circula]ia informa]iei în timp cvasireal;
determinismul dinamic [i complex al sistemelor de lupt` [i logistice; modelarea fluxurilor
logistice utilizând ecua]ii neliniare din teoria haosului; extragerea mijloacelor [i a modelelor
din economia performant`; proliferarea sistemelor de arme inteligente, a sistemelor de informa]ii
[i comunica]ii bazate pe re]ele; utilizarea, din ce în ce mai intens, a produselor economiei
de pia]`2 ca instrumente ale r`zboiului.
R`zboiul bazat pe re]ea î[i va extrage esen]a din schimb`rile fundamentale ale societ`]ii
informa]ionale contemporane dominate de evolu]ia [tiin]elor economice, a tehnologiei
informa]iei, a proceselor [i procedeelor din afaceri.
O aten]ie deosebit` trebuie s` se acorde unui element care va cunoa[te o dezvoltare
rapid` – în viitorul nu tocmai îndep`rtat – în domeniul aprovizion`rilor directe. Este vorba
de a[a-numitul comer] electronic – folosirea re]elelor de computere pentru conducerea
tranzac]iilor privind achizi]ionarea bunurilor materiale. Prima verig` a acestui sistem
ar trebuie s` fie un program privind schimbul electronic de date, ceea ce în limba englez`
se define[te prin “electronic data interchange” – EDI.
“Electronic data interchange” reprezint`, în fapt, un schimb reciproc de date privind facili-
t`]ile de afaceri, cu un format standard, realizat prin intermediul re]elelor de computere.
Re]eaua electronic` pentru schimbul reciproc de date poate actualiza automat nivelul
stocurilor, poate eviden]ia bunurile materiale disponibilizate, poate expedia facturile la clien]i,
poate efectua pl`]ile pentru materialele [i echipamentele aprovizionate [i, de asemenea,
poate furniza informa]ii privind expedierile (distribu]iile) bunurilor materiale.

1
Francis Pisani, Une nouvelle doctrine americaine. Guerre en reseaux contre un ennemi diffus,
Le monde diplomatique, juin, 2002, pp. 12-13.
2
R`zboiul bazat pe re]ea [i viitorul strategiei militare, Bucure[ti, Centrul de Studii Strategice de Ap`rare
[i Securitate, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, 2004, p. 7.

29
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Utilizarea sistemelor electronice în realizarea logisticii trupelor asigur` o serie de avantaje
care se refer`, în special, la promptitudinea lans`rii [i execut`rii comenzilor, la scurtarea
timpului de reac]ie în situa]ii de criz`, la posibilitatea reducerii nivelurilor stocurilor
la unele categorii de materiale [i, nu în ultimul rând, la realizarea de economii nu doar
în for]a de munc`, ci [i în mijloace financiare.
Toate aceste facilit`]i duc la sc`derea timpului necesar pentru stabilirea [i executarea
planurilor de aprovizionare [i, deci, la diminuarea posibilit`]ilor unui adversar de a ac]iona
asupra sistemului logistic.
Procesul de achizi]ii va avea [i în viitor un rol major în asigurarea tuturor categoriilor
de bunuri materiale necesare armatei. Achizi]iile vor trebui s` r`spund` cu prioritate cerin]elor
impuse în economia de pia]`: mai rapid, mai ieftin, servicii mai responsabile [i de calitate
superioar`. Logistica de produc]ie are rol industrial [i se ocup` cu tipizarea, standardizarea,
interoperabilitatea, contractarea, asigurarea calit`]ii, procurarea pieselor de schimb,
analiza fiabilit`]ii, stabilirea caracteristicilor tehnico-tactice (performan]elor) [i a procedeelor
de produc]ie (fabrica]ie), cu experiment`ri, test`ri, omolog`ri etc.3.
Pe plan interna]ional se manifest` trei tendin]e, care vor influen]a rezultatele procesului
de achizi]ii. Prima se refer` la dezvoltarea tehnologiei cu dubl` utilizare – atât militar`,
cât [i civil`. Aceasta va simplifica întrucâtva achizi]iile, pentru c` o serie de bunuri vor fi disponibile
în cantit`]i suficiente [i la mai mul]i furnizori.
A doua se refer` la faptul c` orientarea spre achizi]ionarea bunurilor pentru stocarea
de lung` durat` va continua paralel cu achizi]ionarea bunurilor pentru consumul curent.
De[i o serie de bunuri vor fi men]inute în stocarea de lung` durat`, se manifest`, totu[i,
o tendin]` de reducere a nivelului stocurilor [i inventarelor [i de cre[tere a încrederii
în sistemul de livrare “în timp real” a bunurilor materiale necesare sus]inerii for]elor.
Este de presupus c` reducerea nivelului stocurilor va afecta într-o oarecare m`sur`
sus]inerea for]elor, dar acest lucru va putea fi compensat printr-o politic` inteligent`
[i flexibil` de achizi]ii, context \n care este necesar s` se aib` în vedere identificarea
din timp a poten]ialilor furnizori prin testarea periodic` a pie]ei [i, eventual, oferirea
unor facilit`]i pentru furnizorii tradi]ionali, care s`-i stimuleze în încheierea unor contracte
avantajoase pentru ambele p`r]i.
În mod evident, pe m`sur` ce stocurile de r`zboi se reduc, aprovizionarea [i distribu]iile
devin tot mai importante.
Consider c`, o dat` cu reducerea nivelurilor stocurilor, logisticienii vor fi nevoi]i s` fac` fa]`
dilemei de a realiza sus]inerea for]elor opera]ionale având la dispozi]ie un volum mai mic
de materiale. În acest caz, este de presupus c` se va opta pentru ra]ionalizarea utiliz`rii
resurselor. Aceasta înseamn` c` va fi necesar s` se utilizeze cât mai pu]in din stocurile
existente asupra unit`]ilor logistice, ceea ce s-ar putea realiza, în primul rând, prin cre[terea
calit`]ii, a performan]elor tehnicii de lupt`.
Iat` de ce sus]inerea for]elor va trebui s` satisfac` cerin]ele opera]ionale ale câmpului
de lupt`, s` ajute la exploatarea succesului opera]ional [i la realizarea unei eficien]e [i economii
maxime. Toate acestea vor rezulta din coordonarea eficace a elementelor logistice [i integrarea

Benone Andronic, Eugen Siteanu, Logistica de produc]ie, Bucure[ti, Editura Universit`]ii Na]ionale
3

de Ap`rare, 2004, p. 121.

30
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
efortului logistic în efortul opera]ional. Apare, astfel, un nou tip de logistic`, cea de tip
opera]ional, integrat` în spa]iul luptei [i, deci, în conceptul opera]ional. Comandantul
trebuie s` conteze deplin pe faptul c` for]ele din subordine sunt capabile s`-[i asigure
(singure sau cu sprijinul e[alonului superior) gama întreag` de echipamente, tehnic`
[i materiale necesare ob]inerii succesului.
La fel ca [i în cazul achizi]iilor, apreciez c` viitorul sistem de distribu]ii va fi caracterizat
de trei tendin]e principale. Prima (probabil, cea mai important`) const` \n cre[terea
utiliz`rii civililor în procesul de distribu]ie [i aprovizionare. Aceasta este consecin]a
cre[terii încrederii în posibilit`]ile agen]ilor economici de a transporta [i a livra o serie
de echipamente [i materiale [i de a asigura activit`]i de prest`ri servicii în folosul unit`]ilor
militare. Tendin]a spre utilizarea civililor în procesul de distribu]ii ar putea însemna transferul
unor responsabilit`]i \n ceea ce prive[te distribu]iile logistice pe plan local c`tre unele organisme
ale autorit`]ii publice civile sau chiar c`tre sectorul privat. De[i o astfel de solu]ie pare separatorie,
la o analiz` mai atent` se poate constata c`, apelând la ceea ce se nume[te “specializarea
rolurilor”, cre[te, de fapt, gradul de integralitate a logisticii în teatru.
A doua tendin]` relev` simplificarea procesului de distribu]ie, evitându-se cât mai mult
posibil verigile intermediare. În acest mod, o serie de materiale [i echipamente ajung direct
de la produc`tor la utilizator, realizându-se economii însemnate, atât în ceea ce prive[te
mijloacele de transport, cât [i fondurile aflate la dispozi]ie. Aceast` simplificare a procesului
de distribu]ii implic` descentralizarea, pân` la un anumit nivel, a responsabilit`]ilor [i cre[terea
r`spunderii unit`]ilor logistice privind furnizarea suportului logistic necesar trupelor.
A treia tendin]`, evident` în special în opera]iunile altele decât r`zboiul, pune \n eviden]`
cre[terea încrederii în sprijinul na]iunii gazd`.
Dorin]a de a nu dispersa inutil pre]ioasele [i, uneori, limitatele mijloace de transport
pentru deplasarea materialelor consumabile spre [i în interiorul teatrului de opera]ii va determina
necesitatea utiliz`rii cu prec`dere a surselor de aprovizionare existente în zon`. Un exemplu
concret, în acest sens, ar putea fi r`zboiul din Golf, când toate produsele petroliere necesare
coali]iei multina]ionale au fost asigurate de ]ara gazd` (Arabia Saudit`), alia]ii fiind, astfel,
scuti]i de un efort financiar [i material uria[.
R`zboiul bazat pe re]ea trebuie s` aib` [i un suport logistic pe m`sur`. Nimeni
nu se mai îndoie[te azi de necesitatea suficien]ei resurselor [i a accesului la acestea, resurse
ce vor fi furnizate de o tot mai accentuat` competi]ie economic`.
R`zboiul bazat pe re]ea l`rge[te spa]iul [i comprim` timpul4. Dac` suntem de acord
c`, de regul`, spa]iul opera]ional cuprinde: zona ac]iunilor militare, spa]iul politic care trebuie
ap`rat (protejat) [i spa]iul logistic care le une[te, consider c` devine evident faptul c`, atunci
când spa]iul opera]ional coincide cu cel politic, statele (alian]ele, coali]iile) devin vulnerabile
la atacuri armate, deoarece încorporeaz` zone în care alte state (alian]e, coali]ii) pot urm`ri
scopuri politice, întrebuin]ând mijloace militare. Pentru neutralizarea vulnerabilit`]ilor se recurge
la for]e aflate la niveluri de preg`tire pentru lupt` ridicate [i dispuse, pe cât posibil, cât mai înaintat
în spa]iul opera]ional. În perioada confrunt`rii militare bipolare, aceast` op]iune s-a numit
“ap`rarea înaintat`”. Situa]ia are implica]ii temporale deosebite, deoarece, atunci când timpul
logistic, adic` timpul necesar preg`tirii [i asigur`rii sprijinului logistic al ac]iunilor militare,
4
R`zboiul bazat pe re]ea [i viitorul strategiei militare, lucr. cit., p. 13.

31
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
este limitat, se impune men]inerea cât mai înaintat` ori pe aliniamente cât mai avantajoase
a unor for]e logistice [i resurse permanente suficiente.
Chiar [i la nivelul unui stat mijlociu, precum ]ara noastr`, este dificil` realizarea
unui spa]iu opera]ional omogen. Ca urmare, for]ele vor trebui dispuse pe teritoriul na]ional,
urm`rindu-se acoperirea unor direc]ii [i zone care a priori se consider` a fi zone expuse
ale Alian]ei. De aceea, consider`m c`, pentru a desf`[ura cu succes un r`zboi de coali]ie,
în condi]iile limit`rilor impuse de tratatele interna]ionale [i ale dificult`]ilor provocate
de insuficien]a resurselor economice [i financiare, este necesar` compensarea, în timp
de pace, a insuficien]elor combative cu forme de asigurare strategic` adecvate conform
cerin]elor NATO. Acestea sunt costisitoare, dar nu constituie nerespect`ri ale acordurilor
[i tratatelor încheiate, în schimb, asigur` evitarea unui atac prin surprindere, preg`tirea
[i desf`[urarea ap`r`rii înaintate a Alian]ei.
Continuând dezvoltarea rela]iei dintre spa]iu [i timp, se poate constata c`, în actualul
mediu strategic continental, reducerea posibilit`]ii izbucnirii unui conflict militar major
a afectat aceast` rela]ie [i a impus delimitarea spa]iului politic de cel opera]ional. Cu alte cuvinte,
zonele care prezint` interes politic pentru centrele de putere global` [i europene nu mai sunt
în totalitate ap`rate (protejate) militar. Ca urmare, strategia “ap`r`rii înaintate” a fost
înlocuit` cu cea a “prezen]ei înaintate”, practicat` atât de Alian]a Nord-Atlantic`, cât [i de c`tre
conducerea politico-militar` rus` atât cât aceasta are acces în spa]iul ex-sovietic. Faptul ca atare
presupune l`rgirea spa]iului logistic, întrucât cerin]ele fa]` de realizarea leg`turii între spa]iile
politic [i opera]ional sunt mai mari. De aceea, pentru efecte credibile în spa]iul opera]ional,
ac]iunile militare vor avea caracter expedi]ionar prin \ns`[i natura lor (spa]iul logistic mai mare),
cu participarea unor for]e în care numai anumite elemente (în mod necesar cele logistice)
vor fi men]inute în stare de preg`tire ridicat` [i vor fi desf`[urate permanent. Practica militar`
mondial` [i logica preg`tirii [i desf`[ur`rii ac]iunilor militare demonstreaz` c` nu vor putea
lipsi dintre aceste elemente cele destinate cercet`rii, r`zboiului electronic, ap`r`rii antiaeriene
[i logisticii, adic` cele care sunt considerate a fi forme de asigurare strategic`, dar care,
în realitate, se transform` în planuri distincte ale ac]iunii militare.
Acestui tip de ac]iuni expedi]ionare este necesar s` îi r`spund` [i sistemul na]ional
de ap`rare, mai ales în cazul unei agresiuni militare împotriva Alian]ei Nord-Atlantice.
De aici se poate deduce cât de important` va fi neutralizarea logisticii unei asemenea
ac]iuni, care va fi cu atât mai vulnerabil`, cu cât spa]iul va fi mai mare.
Aceast` abordare impune concluzia c` r`zboiul bazat pe re]ea va dep`[i sfera militar`
[i va deveni din ce în ce mai mult o confruntare de poten]iale informa]ionale [i economice,
realitate opera]ional` care, între altele, va necesita o arhitectur` comun` a for]elor, gândite
în sensul interoperativit`]ii, deoarece sistemele separate pe arme [i servicii nu mai dau
rezultate. Viitorul va aduce, cu siguran]`, schimb`ri substan]iale în strategia constituirii,
structur`rii [i preg`tirii for]elor, în sensul integralit`]ii acestora în câmpul de lupt`.
Constituirea, structura [i preg`tirea for]elor va impune, treptat, un sistem modular,
dinamic, în re]ea, a urm`toarelor structuri: cele care alc`tuiesc grila senzorilor; cele decizionale
(comandan]i, state majore etc.) [i cele de execu]ie (de lovire, logistice, cibernetice etc.)5.

5
Idem, p. 15.

32
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Structurile senzoriale sunt importante pentru logistic`, deoarece permit culegerea
datelor necesare despre for]ele de logistic` ale adversarului [i realizarea fluxului informa]ional
logistic care s` faciliteze gestionarea [i optimizarea utiliz`rii resurselor.
Structura decizional` în sistemul logistic este dat` de modul în care este structurat
“Compartimentul logistic” al for]ei proiectate, maniera de integrare a acestuia în comandamentul
de tip întrunit [i maniera de utilizare a informa]iilor de stare [i dinamice în luarea deciziei.
Dac` datele [i informa]iile sunt disponibile în re]ea, decizia logic` este totdeauna dirijat`,
având destinatari bine preciza]i.
Rapiditatea, fluxul informa]ional [i posibilitatea neîngr`dit` de a avea în orice moment
date despre starea sistemului logistic impun exigen]e noi pentru coordonarea exercit`rii
comenzii for]elor logistice subordonate, generarea fluxului informa]ional logistic în timp
real, planificarea activit`]ilor complementare pentru protec]ia for]elor logistice, crearea condi]iilor
pentru autosincronizarea ac]iunii structurilor logistice subordonate [i, nu în ultimul rând,
gestionarea rela]iilor cu sistemele logistice civile.
Punctul vulnerabil al logisticii în re]ea este structura de execu]ie compus` din unit`]i
[i mari unit`]i logistice ce vor trebui s` ac]ioneze integrate for]elor lupt`toare.
Structura senzorial` [i cea decizional` trebuie s` ofere structurilor de execu]ie un timp
mai mare pentru a-[i planifica ac]iunile [i libertatea sporit` în conceperea modalit`]ilor
de îndeplinire a acestora.
Structurile de execu]ie logistic` ar trebui s` fie de tip modular, flexibile, capabile s` intervin`
în timp real în sprijinul logistic al for]elor lupt`toare.
Modularitatea logistic` cere ca sprijinul logistic al for]elor lupt`toare s` fie astfel conceput,
încât s` duc` la optimizarea mijloacelor [i a resurselor ce trebuie strict adaptate nevoilor for]elor
lupt`toare în câmpul ac]iunilor de lupt`.
Organizarea modular` permite satisfacerea rapid` a unor nevoi extrem de diferite, generate
de varietatea situa]iilor din câmpul ac]iunilor de lupt` [i de înscrierea în timpul de sprijin
logistic necesar. Doar modularitatea poate satisface nevoile de sprijin logistic, indiferent de timp
[i de spa]iu, aceasta presupun#nd speciali[ti pe linie de logistic` [i mijloace de sus]inere adecvate
nevoilor for]elor lupt`toare din câmpul ac]iunilor de lupt`, sub raportul înt`ririi temporare.
Modularitatea resurselor necesare trupelor trebuie în]eleas` ca o adaptare a acestora
la condi]iile de angajare a trupelor, ceea ce presupune ca, în câmpul ac]iunilor de lupt`, s` nu fie
amplasate decât resursele strict necesare, cu influen]e directe asupra dimension`rii stocurilor.
Organizarea unui modul logistic [i definirea mijloacelor ce vor intra în componen]a
acestuia, pentru a r`spunde nevoilor unui modul de lupt` în câmpul ac]iunilor militare,
nu poate fi proiectat` f`r` anticiparea resurselor [i a serviciilor suport, necesare sus]inerii
ac]iunii de lupt` în timpul [i la locul cerut de acesta. Mai mult decât o reac]ie concret`,
anticiparea logistic` cere planificarea unor resurse [i servicii suport, intuind efortul [i necesit`]ile
modulului de lupt` pentru îndeplinirea misiunii încredin]ate. Altfel spus, logistica trebuie s` amplifice
posibilitatea modulului de lupt` de a ac]iona oportun, în sensul prevederii cerin]elor de sprijin
logistic. Acest fapt cere ca planificarea logistic` a ac]iunilor de lupt` s` fie prezent` înc` din faza
de concep]ie a acestora, pentru a putea anticipa nevoile de sprijin logistic.
Organizarea structurilor de execu]ie în sistem modular constituie un avantaj prin faptul
c`, prin “desprinderea” unei p`r]i din întreg, sistemul poate s` opereze în continuare f`r` perturb`ri
majore. Astfel, dac`, într-o anumit` situa]ie, o parte a structurii logistice va fi obligat` s` lucreze
33
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
în condi]ii de izolare, aceasta î[i va putea desf`[ura atribu]iile în condi]ii cât mai bune,
f`r` a influen]a în mod decisiv func]ionarea sistemului în întregul s`u. Flexibilitatea structural`
va trebui s` constituie o caracteristic` a viitoarelor structuri logistice.
În procesul anticip`rii se va avea în vedere dezvoltarea capacit`]ii de selec]ie a acelor
ac]iuni ce presupun apari]ia unor nevoi complexe de sprijin logistic [i modul în care se va face
fa]` acestuia. Pentru aceste nevoi, sistemul de sprijin logistic va trebui s` fie capabil s`-[i concentreze
efortul pe acele ac]iuni care presupun o adaptare a deciziilor logisticienilor pe m`sura derul`rii
rapide a etapelor ac]iunii militare, recunoscute sub denumirea “deciziilor din mers”.
Pornind de la aceast` teorie, cunoscut` de speciali[tii în domeniu, desprindem o concluzie
extrem de important` pentru orice ac]iune de tip militar, cu atât mai mult pentru imensul ansamblu
de ac]iuni pe care le presupune ap`rarea na]ional`, evident, \n formula ei colectiv`: orice opera]ie
militar` este, înainte de toate, o opera]ie logistic`. Orice ac]iune subsumat` r`zboiului bazat
pe re]ea are neap`rat nevoie de un suport logistic în re]ea, deci de o logistic` în re]ea. Acest lucru
pare, azi, un truism. Nu este îns` a[a. Aceast` caracteristic` s-a ob]inut cu timpul, ca urmare
a marilor muta]ii produse în suportul logistic al ac]iunii militare, în complicarea [i sofisticarea
lui. De unde rezult` c` logistica nu este un apendice al ac]iunii militare, nici o simpl` “asigurare”,
în sensul tradi]ional; ea este un element vital al ac]iunii, este o baz` pe care se sprijin` întreaga
ac]iune militar` în r`zboiul bazat pe re]ea.
De multe ori, la aplica]ii [i exerci]iile de stat major, lucrurile (mai exact, percep]iile)
se inverseaz`, logistica fiind tratat` adesea ca o simpl` m`sur` de asigurare. {i chiar dac`,
în realitate, lucrurile nu stau tocmai a[a (în fond, [i la aplica]ii, exist` consumuri, disloc`ri,
transporturi, aprovizion`ri), percep]ia este mult deformat`. Aplica]ia este doar un joc, dar logistica
trebuie s` r`spund` realit`]ii. Este, deci, real`. Logistica nu se mimeaz`. Este drept,
ea nu se rezolv` la aplica]ii, în întregime. {i acolo exist` o parte real` a sistemului logistic
[i o parte care se joac`. Dar, de multe ori, se are în vedere numai partea care se joac`, restul
fiind lucruri fire[ti, adic` neobservabile. De aceea, este nevoie s` facem apel la marile campanii,
la marile b`t`lii, analizând nu doar rezultatele b`t`liilor, ci, înainte de toate, suportul lor material.
Pentru c`, se [tie, acolo unde nu exist` mijloace, dar exist` moral, prin glorie [i eroism, se ob]in
doar pierderi enorme [i militari mor]i [i r`ni]i, iar o astfel de “epoc`” a apus.
Într-adev`r, exist` o tendin]`, mai ales în rândul marilor puteri tehnologice ale lumii,
de deta[are fa]` de condi]iile impuse de infrastructurile materiale [i teritoriale existente
[i de mutare a efortului de aprovizionare în spa]iul aerian. Acest lucru nu este îns` posibil
decât în situa]ia de]inerii suprema]iei aeriene [i informa]ionale, mai ales în r`zboiul
dispropor]ionat. Acest` modalitate de efectuare a sprijinului logistic este temporar`, fluid`
[i extrem de costisitoare.
Sistemul în re]ea are posibilitatea s` “vad`” (optic, electronic, prin termoviziune,
prin microunde etc.) în orice moment, ziua [i noaptea, toate mi[c`rile inamicului, starea for]elor
proprii, modul de constituire a liniilor de sprijin logistic etc., s` le transmit` deopotriv` complet
sau selectiv, în timp real [i chiar cu anticipa]ie, structurilor proprii, astfel încât, indiferent
ce ar face, inamicul s` nu poat` sc`pa ac]iunilor [i loviturilor elementelor de execu]ie terestre,
navale, aeriene [i chiar cosmice ale acestui sistem6. Aceast` caracteristic` a noului tip
de r`zboi impune o mai mare flexibilitate.
6
Ibidem, p. 21.

34
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Flexibilitatea logisticii presupune ca func]ia logistic` a structurilor lupt`toare s` se sprijine
pe principii de utilizare [i pe modalit`]i de ac]iune flexibile [i adaptate fiec`rei situa]ii. În consecin]`,
se impune eliminarea existen]ei unor scheme rigide de constituire a liniilor de sprijin logistic
în teren. Ele pot exista doar ca elemente orientative.
Dac` în r`zboiul bazat pe re]ea “se vede tot”, dispersarea for]elor de logistic`
pare s` nu mai aib` sens. De aici rezult` c` marile unit`]i, unit`]ile, subunit`]ile [i forma]iunile
de logistic` pot fi dispuse mai aproape de trupe, pentru a fi mai greu lovite de inamic.
Recurgerea, în cadrul flexibilit`]ii logistice, la externalizarea unor servicii suport
trebuie s` r`spund` imperativelor de disponibilitate, suple]e, reactivitate [i reversibilitate
[i s` nu îngreuneze în nici un fel îndeplinirea misiunilor încredin]ate trupelor în spa]iul ac]iunilor
de lupt`. Gândit` în acest sens, flexibilitatea va impune ca suportul logistic, din compunerea
unit`]ilor sau a marilor unit`]i, precum [i cel furnizat de e[alonul superior s` fie la fel de dinamic,
flexibil, mobil [i prompt ca [i unitatea sau marea unitate pe care le sprijin`.
Lipsa flexibilit`]ii logisticii constituie vulnerabilitatea major` în r`zboiul bazat pe re]ea.
Experien]a american` este semnificativ` în acest sens. Structurile inadecvate ale logisticii
în cea de-al doilea r`zboi din Irak au dus la încetinirea ritmului ofensivei [i, la un moment dat,
chiar la oprirea acesteia. Progresiei rapide a trupelor nu i-au putut face fa]` structurile inadecvate
[i neintegrate ale sprijinului logistic. Ritmul de înaintare a diviziilor a dep`[it cu mult capacitatea
drumurilor de a asigura un flux adecvat de transporturi. Totodat`, consumul mare de muni]ii,
carburan]i-lubrifian]i [i materiale tehnice a devenit tot mai mare [i nu a mai putut fi asigurat
de un sistem logistic ce nu fusese conceput \n termenii r`zboiului bazat pe re]ea.
În timp de pace, eficacitatea opera]ional` a for]elor depinde, într-o mare m`sur`, de un înalt
standard al mentenan]ei echipamentului [i materialului. Acest standard se proiecteaz`
[i se preg`te[te ini]ial în cadrul logisticii de produc]ie. În situa]ii de criz` sau conflict, o organizare
eficient` a mentenan]ei, alc`tuit` din facilit`]ile de între]inere [i repara]ii civile [i militare
aflate la dispozi]ie, este o component` esen]ial` a capacit`]ii opera]ionale a for]elor.
Apreciez c`, în viitor, în domeniul mentenan]ei se vor manifesta dou` tendin]e de baz`.
Prima se refer` la o tehnicizare maxim` a acestei activit`]i [i se manifest` prin proiectarea
[i testarea tehnologiilor pentru evaluarea distrugerilor în lupt` [i proiectarea instrumentelor
[i a materialelor necesare execut`rii rapide [i eficace a repara]iilor. Aceast` tendin]` va duce
la cre[terea specializ`rii unit`]ilor [i a personalului de mentenan]`, precum [i la necesitatea
ridic`rii preg`tirii profesionale a speciali[tilor din acest domeniu.
A doua ar putea releva cre[terea implic`rii întreprinderilor din sectorul civil în asigurarea
mentenan]ei unit`]ilor militare, în special în timp de pace. O dat` cu dezvoltarea tehnologiei
cu dubl` utilizare pentru proiectarea [i producerea unor noi echipamente [i categorii de tehnic`
se va constata [i cre[terea ponderii agen]ilor economici în procesul de între]inere [i repara]ii.
Aceste tendin]e vor determina o reducere a nivelului stocurilor necesare execut`rii mentenan]ei
[i o scurtare semnificativ` a timpului de imobilizare a tehnicii.
Logistica trebuie s` se adapteze ea îns`[i la astfel de situa]ii, întrucât capacitatea de sustenabi-
litate a unei opera]ii în teatru este esen]ial`. Pentru aceasta, sistemul logistic ar trebui s` fie
organizat în re]ea, integrat structurii de for]e [i conectat tot timpul la resurse7.

7
Ibidem, p. 29.

35
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Organizarea în re]ea a unui sistem logistic este extrem de dificil` [i nu poate fi realizat`
în mod eficient decât pe teritoriul na]ional sau în spa]iul controlat [i gestionat de for]ele
proprii. F`r` a se exclude [i o astfel de posibilitate, se pare c` integrarea sistemului logistic
atât în sine, cât [i în cadrul structurii de for]e reprezint` o solu]ie care ar simplifica planificarea
opera]iei [i chiar a r`zboiului, întrucât, se [tie, orice planificare eficient` trebuie s` porneasc`
de la resurse.
Nu trebuie îns` s` se a[tepte neap`rat realizarea unor noi mijloace de transport [i de acces
la resurse pentru a se crea un sistem logistic compatibil cu cerin]ele planific`rii în cazul
r`zboiului bazat pe re]ea. Structurile logistice existente, dotate cu mijloacele de comunicare
specifice acestui tip de r`zboi, pot fi adaptate noului concept.
Sistemul logistic integrat trebuie s` aib` capacitatea de a se adapta noilor exigen]e
de autosustenabilitate a for]elor în teatru, dar posibilit`]ile, mai ales cele de transport logistic,
sunt înc` limitate.
A[a cum am mai ar`tat, în planificarea ac]iunilor orice opera]ie militar` este, înainte de toate,
o opera]ie logistic`.
În logistica în re]ea, planificarea sprijinului logistic trebuie s` treac` de la o planificare
static-proiectiv` la o planificare de tip dinamic-adaptabil`, devenit` posibil` datorit` cunoa[terii
permanente a situa]iei logistice [i nevoilor de sprijin logistic al trupelor. “Atunci când sarcinile
tranzi]iei sunt în exces, politica resurselor trebuie s` fie schimbat`. Re]eaua sau re]elele,
punând în corela]ie direct` toate elementele câmpului de lupt`, de la informa]ie la decizie,
lovire [i autosincronizare, disfunc]ionalit`]ile nu pot s` apar` decât atunci când unele
dintre structurile de ac]iune, de reac]ie sau de asigurare nu sunt adaptate sau adaptabile
noilor condi]ii sau când planificarea este f`cut` secven]ial [i rigid”8. Esen]ial` este aici politica
resurselor. Nu se poate trece la o planificare dinamic`, adaptabil` dac` resursele sunt pu]ine,
iar accesul la ele este greu, vulnerabil sau chiar imposibil.
Un alt aspect al planific`rii dinamic-adaptabile este interoperabilitatea logisticii.
Aceasta cere ca structurile organelor de conducere ale logisticii, sistemul informatic
al acesteia, muni]iile, produsele [i materialele s` fie interoperabile at#t la toate nivelurile
categoriilor de for]e ale Armatei, cât [i cu cele ale armatelor din Alian]`.
La începutul secolului XXI, “cheia” sistemului logistic va fi rapida [i eficienta procesare
a unei mari cantit`]i de date [i informa]ii, care va da posibilitatea logisticienilor s` desf`[oare
cu succes func]iile de achizi]ie, aprovizionare, distribu]ie [i sus]inere a for]elor [i mentenan]a.
Tendin]a spre reducerea stocurilor [i cre[terea încrederii în sistemul de aprovizionare
în timp real impun o transmiterea rapid` [i la timp a unor informa]ii clare, a[a c` orice
întrerupere a leg`turilor de procesare a informa]iilor, printr-un atac direct sau prin r`zboi
informa]ional, poate fi catastrofal`. Aceast` întrerupere nu trebuie neap`rat s` fie de lung`
durat` pentru a fi eficient`, mai ales dac` este sincronizat` cu alte ac]iuni ale inamicului
pe câmpul de lupt`. Ea presupune ca [i procedeele de angajare ale logisticii s` fie comune.
Iat` de ce procesul de standardizare a logisticii cap`t` o importan]` primordial` în procesul
de interoperabilitate a armatei na]ionale în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice.
R`zboiul bazat pe re]ea va fi un alt tip de r`zboi decât cele cunoscute pân` acum,
iar logistica în re]ea îi va fi specific`. A[adar, consider`m c` se impune fundamentarea
cât mai neînt#rziat` a logisticii în re]ea.

8
Ibidem.

36
 METODE DE UTILIZARE
A SIMUL~RII DECIZIONALE
|N ORGANIZA}IILE MILITARE
~ proiec]ii teoretice ~
Locotenent-colonel Nelu PETRE

O
rganiza]iile trebuie s` r`spund`, ast`zi mai mult ca oric#nd, unor solicit`ri
[i presiuni extrem de puternice generate de criza de resurse naturale, de noile
amenin]`ri la securitatea sistemelor, de turbulen]ele din mediul global.
În c`utare de solu]ii a fost exprimat` concep]ia potrivit c`reia economia româneasc`
trebuie s` treac` de la o economie bazat` preponderent pe resurse naturale la una bazat`
preponderent pe resurse umane.
Schimb`rile care se produc în modul de organizare [i de func]ionare al organiza]iilor,
precum [i cre[terea num`rului de op]iuni în favoarea aptitudinilor multidisciplinare eviden]iaz`
importan]a cre[terii flexibilit`]ii resurselor umane.
Viitorul model al organiza]iilor, care trebuie s` permit` afirmarea individului în deplin`
libertate [i s` r`spund` unor nevoi superioare ale omului, precum cea de a munci [i de a-[i pune
în valoare capacit`]ile manageriale, constituie, de asemenea, un obiectiv important al procesului
de optimizare.
Pe fondul interac]iunilor existente între sisteme [i între elementele acestora, identificarea
unor modalit`]i de optimizare a utiliz`rii resurselor umane în sistemele complexe este un lucru
cu at#t mai important, cu c#t schimb`rile care se produc în domeniul resurselor umane,
ca subsistem organiza]ional, pot afecta echilibrul [i func]iile organiza]iei.
Este limpede c` omenirea, ca sistem de civiliza]ie, trebuie, pe de o parte, s`-[i reconsidere
atitudinea fa]` de categoriile de resurse existente, iar pe de alt` parte, s` caute s` identifice
noi resurse.
În contextul acestor preocup`ri, consider c` optimizarea utiliz`rii resurselor umane
în sistemele complexe este o tem` care r`spunde intereselor organiza]iilor, deoarece ofer`
o solu]ie la criza de resurse cu care ne confrunt`m.
Care sunt modalit`]ile concrete, universal valabile, prin care optimizarea poate fi realizat`
este dificil de precizat, tocmai ca urmare a prezen]ei unor factori precum schimbarea continu`
a realit`]ilor economice, organiza]ionale, sociale, politice sau de alt` natur`; dinamica proceselor
[i a sistemelor; schimb`rile permanente în domeniul infrastructurii [i apari]ia altor tehnologii;
interesul pentru domeniul în care procesul se desf`[oar`; valorile [i dinamica acestora.
|n acest context, consider ca principale argumente în favoarea utiliz`rii resurselor
umane \n sistem militar: criza de resurse [i energie cu care se confrunt` omenirea, caracterul
37
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
dinamic, alert de evolu]ie al sistemelor, succesele ob]inute în domeniul tehnologiei
informa]iei; necesitatea ca resursele umane s` fie mult mai flexibile; cre[terea num`rului
de op]iuni în favoarea aptitudinilor multidisciplinare; orientarea conducerii de vârf
c`tre crearea de echipe operative, colective, par]ial dependente, care s` func]ioneze în interiorul
structurii ierarhice; cre[terea rolului managementului de proiect [i a importan]ei strategiilor.

Aspecte privind stadiul actual

al cercet`rilor în domeniul resurselor umane
În primul rând, problematica de baz` a managementului resurselor umane cuprinde,
la momentul actual, urm`toarele domenii: recrutarea, selec]ia, angajarea; motivarea,
salarizarea; calificarea [i perfec]ionarea profesional`; promovarea personalului; stabilirea
necesarului de personal; strategia [i politicile de personal; asigurarea unor bune condi]ii
de munc`; drepturi [i obliga]ii, disciplina muncii.
Autori \n domeniu, precum Petre Burloiu, aduc în aten]ie noi elemente cu referire
la folosirea for]ei de munc` în activitatea profesional`, cum ar fi: “Omul – figur` central`
a managementului resurselor umane” [i “Organizarea ergonomic` a muncii”. La rându-i,
Maria Moldovan-Scholz prezint` unele aspecte referitoare la capacitatea de munc`; solicit`rile
aparatelor cardiovascular [i respirator sau ale organelor de sim] în timpul muncii etc.
Dup` cum se poate observa, din aceast` problematic` aproape c` lipsesc preocup`rile
referitoare la optimizarea [i fundamentarea deciziilor în domeniul resurselor umane.
Totu[i, la momentul actual, în managementul resurselor umane exist` preocuparea
de a se asigura crearea unui cadru decizional etic, deoarece comportamentul etic,
ca [i cel neetic afecteaz` semnificativ fiecare decizie, determinând modul general de ac]iune
al managerilor [i al firmei.
În al doilea rând, managementul resurselor umane este recunoscut ca un factor decizional
de succes, iar utilizarea eficient` a resurselor umane, al`turi de celelalte categorii de resurse
se consider` a fi o condi]ie de baz` pentru atingerea obiectivelor de securitate.
Factorul uman este privit ca una dintre cele mai importante investi]ii, capitalul uman
devenind, astfel, o resurs` strategic` (potrivit aprecierilor Mariei Moldovan-Scholz).
În al treilea rând, ca în orice domeniu, [i în domeniul resurselor umane se opereaz`
cu date [i informa]ii, ele devenind tot mai importante pentru firmele antrenate în competi]ia
pentru pia]`. Pentru gestionarea lor se folosesc sisteme informatice integrate ce presupun,
de regul`, utilizarea unui calculator de talie mare sau a unui microcalculator integrat
într-o re]ea de terminale sau microcalculatoare. Din punctul de vedere al arhitecturii logice,
sistemul poate fi structurat în mai multe subsisteme destinate s` între]in` [i s` exploateze
în comun baza de date a resurselor umane.
În al patrulea rând, [i în domeniul managementului resurselor umane se manifest`
anumite tendin]e de schimbare îndeosebi în ceea ce prive[te num`rul [i calitatea resurselor,
rolul [i capacit`]ile managerilor, tipul de specializ`ri necesare, atitudinile [i aptitudinile
solicitate, cooperarea organiza]ional`, responsabilitatea în munc` etc. Toate acestea vor genera,
evident, noi abord`ri conceptuale [i demersuri manageriale.

Ce presupune realizarea procesului de optimizare ?

Pornind de la îns`[i semnifica]ia cuvântului optimizare – alegerea [i aplicarea
celei mai bune solu]ii, se poate deduce cu u[urin]` c` optimizarea presupune, în primul rând,
perfec]ionarea sistemului decizional.
38
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Caracterul determinant al rela]iei dintre optimizare [i decizie constituie ra]ionamentul
pentru identificarea c`ilor [i a modalit`]ilor prin care se poate realiza perfec]ionarea
sistemului decizional. Alte elemente ce pot contribui la realizarea procesului de optimizare
se refer` la existen]a unor strategii [i politici de personal adecvate, ca [i la utilizarea
mijloacelor moderne ale tehnologiei informa]iei.

Necesitatea perfec]ion`rii sistemului decizional

Ca baz` a optimiz`rii utiliz`rii resurselor umane în sistemele complexe, necesitatea
perfec]ion`rii sistemului decizional rezult`, stringent, din:
• tendin]a oric`rui sistem social ierarhizat de a se adapta permanent influen]ei
unor factori perturbatori care se opun sau care îngreuneaz` realizarea obiectivelor
prestabilite; aceast` adaptare, aceast` autoreglare a func]ion`rii sistemului se realizeaz`
prin intermediul activit`]ii manageriale care, în esen]`, reprezint` o înl`n]uire de decizii
independente;
• caracterul determinant al rela]iilor [i leg`turilor existente între utilizarea eficient`
a resurselor [i procesul decizional;
• cre[terea importan]ei capitalului uman, care necesit` mijloace [i metode moderne
de gestionare a datelor [i de adoptare a deciziilor;
• caracterul dinamic al interac]iunilor existente între sisteme [i elementele acestora;
• tendin]a de adoptare [i utilizare de c`tre companii a teoriei sistemelor flexibile,
care permit reconfigur`ri ale structurilor [i infrastructurilor în func]ie de cerin]ele
pie]ei; pentru asigurarea eficien]ei [i durabilit`]ii func]ion`rii sistemelor [i organiza]iilor,
procesele decizionale trebuie s` fie astfel derulate, încât s` asigure maximum de garan]ie
în ceea ce prive[te alegerea variantelor decizionale optime [i protejarea resurselor;
• importan]a deosebit` a proceselor decizionale în ansamblul proceselor de management,
ceea ce impune o permanent` preocupare pentru perfec]ionarea acestora,
pentru înt`rirea capacit`]ii organiza]iei de a adopta decizii de calitate care s` duc`
la eficien]` [i la o competitivitate adecvat`;
• necesitatea rezolv`rii unor probleme care, de cele mai multe ori, impun operarea
unor schimb`ri în sistemul decizional al organiza]iei;
• cerin]a atragerii personalului în procesul decizional, condi]ie a realiz`rii proceselor
de schimbare organiza]ional`;
• dezvoltarea continu` a tehnologiei informa]iei;
• interac]iunile existente între sistemele de asistare a deciziei din domeniul resurselor
umane [i sistemele de asistare a deciziei din domeniile financiar, aprovizionare,
marketing, produc]ie etc.;
• tendin]a de integrare a sistemelor informatice de asistare a deciziei (SIAD) în cadrul
sistemelor “Enterprise Ressource Planning” (ERP), sisteme care acoper` toate domeniile
de activitate din cadrul unui sistem, de la nivelul opera]ional la cel decizional.
Pornind de la aceste considerente, orice demers de optimizare a utiliz`rii resurselor
umane în sistemele complexe trebuie s` înceap` cu identificarea c`ilor [i a modalit`]ilor
de perfec]ionare a sistemului decizional.

Modalit`]i de perfec]ionare a sistemului decizional

Perfec]ionarea sistemului decizional al unei organiza]ii presupune, potrivit speciali[tilor,
parcurgerea anumitor etape. Printre acestea se num`r` [i analiza modului de fundamentare
a deciziilor, ce are ca obiectiv identificarea metodelor potrivite pentru alegerea variantei optime.
39
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Denumite generic “Metode de fundamentare a deciziilor”, acestea au un rol \nsemnat
în procesul decizional, deoarece cu ajutorul lor factorii de decizie pot stabili varianta optim`.
Dintre metodele de fundamentare a deciziilor prezentate în literatura de specialitate,
simularea decizional` poate fi utilizat` cu succes [i în domeniul resurselor umane.
Realizarea procesului de simulare decizional`, ca modalitate de perfec]ionare a sistemului
decizional [i, prin aceasta, de realizare a optimiz`rii utiliz`rii resurselor umane în sistemele
complexe, presupune c#teva etape, [i anume: stabilirea procesului care se dore[te a fi simulat;
parcurgerea fazelor specifice procesului de simulare decizional`; consumarea rezultatelor
procesului de simulare decizional`; stabilirea condi]iilor de aplicare a rezultatelor procesului
de simulare.
Un proces de simulare decizional`, cu referire la domeniul resurselor umane, include
parcurgerea urm`toarelor etape: definirea problemei; colectarea, analiza, interpretarea
[i prelucrarea preliminar` a datelor de simulare; evaluarea performan]elor modelului
[i testarea parametrilor; construirea algoritmului simul`rii prin schema logic` detaliat`;
scrierea programului de simulare [i validarea modelului.
|n \ncheierea acestei lapidare prezent`ri, voi releva c#teva dintre elementele ce eviden]iaz`
importan]a utiliz`rii simul`rii decizionale pentru optimizarea folosirii resurselor umane
în sistemul militar, ca metod` de fundamentare a deciziilor în domeniul resurselor umane.
Am s` refer la faptul c` aceast` metod` permite anticiparea evolu]iei sistemului [i a elementelor
sale astfel încât s` se poat` efectua corec]iile necesare de la nivelul posturilor de execu]ie
de baz` pân` la cel al posturilor de conducere. De asemenea, faciliteaz` activitatea
de prognoz` a sarcinilor [i priorit`]ilor managerilor [i operatorilor din domeniul resurselor
umane în acord cu dinamica schimb`rilor organiza]ionale [i a celor de mediu, posibilitatea
de a genera un cod în procesul de realizare a simul`rii, asigur#nd [i reducerea substan]ial`
a costurilor [i a timpului pentru implementarea noilor prelucr`ri [i evaluarea comportamentului
sistemului în condi]ii de variante decizionale. Nu \n ultimul r#nd, trebuie men]ionat faptul
c` spore[te eficacitatea carierei atât din perspectiv` individual`, cât [i organiza]ional`,
asigurând îndeplinirea unor criterii precum atitudinea fa]` de carier` [i identitatea acesteia.
Prin asigurarea evolu]iei \n carier` a individului, în cadrul aceleia[i organiza]ii, se realizeaz`
armonizarea aspira]iilor acestuia cu cerin]ele sistemului, iar reducerea disfunc]ionalit`]ilor
generate de integrarea profesional` va facilita procesul de evaluare a poten]ialului [i a capacit`]ii
de dezvoltare a unei persoane. De altfel, simularea decizional` poate constitui un mijloc
eficient de plasare cantitativ` [i calitativ` a resurselor în cadrul unui sistem militar.

40
INSTITU}IA PARLAMENTARQ
{I
SUVERANITATEA NA}IONALQ
Constantin MONAC

S
uveranitatea reprezint` acea calitate a puterii unui stat în temeiul c`reia are voca]ie
de a decide în numele poporului s`u, f`r` nici o imixtiune, în toate treburile
interne [i externe, cu respectarea suveranit`]ii celorlalte state, precum [i a principiilor
[i celorlalte norme generale admise ale dreptului interna]ional. Rezult` c` suveranitatea
implic` interac]iunea a dou` componente esen]iale inseparabile ce se condi]ioneaz`
reciproc: suprema]ia puterii de stat [i independen]a acestei puteri1.
Altfel spus, suveranitatea este “interioar`” [i “exterioar`” sau, în fine, se poate vorbi
despre “suveranitatea în stat” [i “suveranitatea statului”. Suprema]ia puterii sau “suveranitatea
în stat” exprim` dreptul puterii de stat de a decide, f`r` nici un fel de îngr`dire din partea
altor “puteri sociale”, în toate problemele ce ]in de guvernarea statal`. Independen]a puterii
exprim` plenitudinea [i necondi]ionarea acelora[i prerogative pe plan extern2.
Teoriile juridice [i politice moderne “recunosc unei singure autorit`]i – poporul – calitatea
de titular absolut al puterii (suveranit`]ii). Toate celelalte institu]ii sau autorit`]i, puteri publice,
primesc exerci]iul puterii sau ale unor func]ii ale puterii numai prin de Legea]iune …”3.
Deci, suveranitatea na]ional` ce apar]ine poporului [i se manifest` ca tr`s`tur` definitorie
a puterii de stat se realizeaz` numai într-un cadru temeinic organizat de conducere a societ`]ii.
Acest cadru organizat este statul ca fenomen social institu]ional, ca mod de organizare
[i de manifestare a puterii publice pe care o exercit` prin “de Legea]iune” de la popor.
Consider`m aceast` subliniere foarte important`, ea fiind stipulat` cu claritate în Art. 2 alin.(1)
al Constitu]iei României: “(1) Suveranitatea na]ional` apar]ine poporului român, care o exercit`
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice [i corecte,
precum [i prin referendum”.
Legea noastr` fundamental` face, în acest caz, [i o precizare de esen]` democra]iei
constitu]ionale ce vizeaz` constituirea organelor reprezentative prin alegeri libere, periodice

1
În literatura juridic` se subliniaz` faptul c` definirea con]inutului suveranit`]ii prin suprema]ie [i independen]`
nu înseamn` divizarea suveranit`]ii în p`r]i distincte, de sine st`t`toare, deoarece o asemenea împ`r]ire
ar avea un caracter artificial fa]` de caracterul unic [i indivizibil al suveranit`]ii. A se vedea Ioan Muraru,
“Drept constitu]ional [i institu]ii politice”, Bucure[ti, Editura ACTAMI, 1997, p. 141.
2
A se vedea Ion Deleanu, Constitu]ia României – comentat` [i adnotat`, Bucure[ti, Regia Autonom`
Monitorul oficial, 1992, pp. 10-11.
3
Ioan Muraru, Simina T`n`sescu, Drept constitu]ional [i institu]ii politice, edi]ia a IX-a rev`zut`
[i completat`, Bucure[ti, Editura “Lumina Lex”, 2001, p. 447.

41
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
[i corecte. F`r` astfel de alegeri, organele reprezentative nu ar mai fi ale poporului, ci, dimpotriv`,
suprapuse lui. “Într-o societate democratic`, statul întotdeauna iese din urne”4.
În alineatul (2) din acela[i articol, Legea noastr` fundamental` stipuleaz`: (2)“Nici un grup
[i nici o persoan` nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Aceast` precizare
este în strâns` leg`tur` cu Articolul 3 din Declara]ia francez` a drepturilor omului
[i cet`]eanului din 1789, care precizeaz`: “Principiul oric`rei suveranit`]i rezid` în mod
esen]ial în na]iune. Nici un corp, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu eman`
în mod expres de la aceasta”.
Problema care se pune este prin ce mecanisme [i procedee trebuie instituite autorit`]ile
politice astfel încât ele s` “emane în mod expres” de la na]iune [i s` reprezinte voin]a
membrilor s`i ? Acestea nu pot fi decât organismele de suveranitate na]ional` cl`dite
de-a lungul evolu]iei societ`]ii. Aceste organisme exercit` puterea în limitele competen]elor
ce le sunt atribuite, iar rela]ia de putere devine acum, prin dispozi]ii constitu]ionale, o rela]ie
bine definit`.
În temeiul prevederilor constitu]ionale, organismele de suveranitate na]ional`,
alese, ale poporului român sunt Parlamentul bicameral – Senatul [i Camera Deputa]ilor
[i pre[edintele României.
În cadrul organismelor amintite, Parlamentul ocup` locul central, iar for]a sistemului
parlamentar const` în principiul suveranit`]ii na]ionale, în ideea c` Parlamentul reprezint`
poporul, iar parlamentarii sunt de “Legea]ii s`i”, care nu pot, “de Legea”, în nici un caz,
prerogativele lor unor func]ionari ai statului. Principiul cunoscut înc` din dreptul roman
– “de Legeata potestas non de Legeatur” se opune transmiterii oric`ror prerogative
parlamentare c`tre alte institu]ii, de unde [i fundamentul drepturilor [i prerogativelor
parlamentarilor, independen]a de care ei se bucur` pentru înf`ptuirea mandatului lor.
În aceast` ordine de idei, în mod inspirat, sublinia, la timpul s`u, filozoful [i omul politic
irlandez Edmund Burke (1729-1797): “Parlamentul nu este un congres de ambasadori
care exprim` interese diferite [i ostile, pe care fiecare urm`re[te s` le p`streze … Parlamentul
este adunarea deliberativ` a unei singure na]iuni, având un singur interes, ca un întreg …”5.
Revigorarea ideii democratice [i e[ecul formelor de guvernare totalitar` au demonstrat,
f`r` putin]` de t`gad`, valoarea Parlamentului ca institu]ie a statului de drept, for]a
[i viabilitatea acestuia, ca exponent [i garant al suveranit`]ii na]ionale. Parlamentele constituie,
ast`zi, în lume, cele mai largi forumuri democratice de reprezentare na]ional`, de dezbatere,
laboratoare eficiente de elaborare a legilor, factori de r`spundere ai vie]ii publice, elemente
de contrapondere fa]` de orice tentative de a diminua drepturile democratice.
Evoluând, în mod firesc, o dat` cu transform`rile survenite în via]a politic`, importan]a
Parlamentului, de reprezentant al suveranit`]ii poporului, s-a impus cu cea mai mare vigoare,
parlamentele hot`rând asupra problemelor de fond ale ]`rilor, asupra sor]ii guvernelor,
asupra utilit`]ii unor m`suri politice, formulând întreb`ri, deseori incomode, la adresa

4
A se vedea Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constitu]iei României.
Explica]ii [i comentarii, Bucure[ti, Editura Rosetti, 2003, p. 8.
5
Cf. Robert Andrews, The Concise Columbia Dictionary of Quatations, citat de Victor Duculescu,
Constan]a C`linoiu, Georgeta Duculescu, Tratat de teorie [i practic` parlamentar`, vol. I, Bucure[ti,
Editura “Lumina Lex”, 2001, p. 39.

42
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Executivului, f`r` a mai vorbi de faptul c`, în unele sisteme politice (regimuri parlamentare),
parlamentele pot desemna [i pot demite pe însu[i [eful statului.
Evolu]ia istoriei [i a vie]ii politice [i juridice române[ti atest` c` poporul român a fost
[i r`mâne un popor european, cu voin]a integrat` în istoria Europei. Din spiritualitatea noastr`
nu au disp`rut niciodat` tradi]iile democrat-parlamentare, constitu]ionale, înr`d`cinate
[i experimentate de-a lungul istoriei noastre na]ionale moderne.
C`utând permanent forme [i principii juridice care s` corespund` activit`]ii [i vie]ii
lor parlamentare, propriei spiritualit`]i, dar în pas cu evolu]iile acestora la nivelul ]`rilor europene
avansate, românii au devenit – dup` expresia lui Mihail Kog`lniceanu – o na]iune respectat`,
preocupat` permanent de suveranitatea sa na]ional`, iar în constela]ia statelor Europei –
o “na]ie care î[i are con[tiin]a drepturilor sale [i curajul de a le ap`ra”. De aici [i marea înclina]ie
a românilor spre via]a [i cultura juridic`, spre un parlamentarism modern, bicameral.
Aceste preocup`ri au fost manifestate înc` de la începutul epocii moderne [i concretizate
sub forma elabor`rii [i aplic`rii unor legiuiri care s` dea via]` celor mai importante [i perene
valori [i tradi]ii, ce au influen]at [i au determinat continuitatea poporului nostru [i întreaga
lui evolu]ie în spa]iul european.
Ca acte de importan]` deosebit` pentru suveranitatea na]ional`, sub cupola
Parlamentului României s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declara]iei de independen]` a ]`rii,
s-au ratificat, în 1920, actele de unire ale provinciilor istorice române[ti cu ]ara [.a.
Dup` anul 1989, prin revenirea ]`rii la tradi]iile sale parlamentare, la bicameralism,
institu]ia Parlamentului în România a cunoscut, neîndoielnic, o serioas` revitalizare,
o schimbare de substan]` a con]inutului s`u [i, bineîn]eles, un loc [i un rol foarte bine
definite în noul cadru constitu]ional al separa]iei puterilor în statul român de drept.
Potrivit Constitu]iei, Art. 61 alin.(1) – “Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului român [i unica autoritate legiuitoare a ]`rii”.
Totodat`, în urma eforturilor parlamentare de modernizare a legisla]iei, Constitu]ia actual`
a României6, numit` [i “constitu]ie european`”, se caracterizeaz` printr-o real` modernitate
[i din perspectiva încorpor`rii unor principii [i norme ce reu[esc s` caracterizeze [i s` defineasc`
elementele fundamentale caracteristice ale statului român. Între acestea, “suveranitatea”
ocup` un loc important, fapt pentru care, în Art. 1 alin.(1) al Legii noastre fundamentale,
se stipuleaz`: “România este stat na]ional, suveran [i independent, unitar [i indivizibil”.
Ca organism de suveranitate na]ional`, potrivit prevederilor Constitu]iei [i legisla]iei
electorale, Parlamentul, prin Camerele sale (Senatul României [i Camera Deputa]ilor),
este ales pentru un mandat de 4 ani prin vot universal, egal, direct, secret [i liber exprimat.
În baza normelor legale de reprezentare, num`rul senatorilor este mai mic decât cel al deputa]ilor
(140 fa]` de 345, în actuala legislatur`)7. De asemenea, Constitu]ia stabile[te limita minim`
de vârst` pentru candida]ii la func]iile de senatori – 33 de ani, fa]` de 23 de ani, pentru deputa]i.
Chiar dac` atribu]iile [i prerogativele celor dou` Camere sunt considerate identice, apreciem
c` aceast` diferen]iere d` o conota]ie în plus locului [i rolului Senatului în realizarea
suveranit`]ii na]ionale a României.

6
Constitu]ia României, Bucure[ti, 2003, elaborat` în baza modific`rii [i complet`rii Constitu]iei
din 1991 prin Legea de revizuire a Constitu]iei României nr. 429/2003, aprobat` prin Referendum na]ional
[i publicat` în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003.
7
Este vorba de legislatura 2000-2004.

43
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Organizarea [i func]ionarea intern` a fiec`rei Camere parlamentare sunt stabilite
prin regulamente proprii, ceea ce consacr` autonomia fiec`ruia dintre Corpurile legiuitoare
[i a acestora fa]` de alte autorit`]i ale puterii statale. Regulamentele Senatului [i ale Camerei
Deputa]ilor, dând curs prevederilor constitu]ionale, sunt documente cu valoare normativ`
pentru toate aspectele ce privesc organizarea, func]ionarea, activitatea curent` a acestor
foruri legislative, precum [i întreaga activitate a senatorilor [i deputa]ilor de reprezentan]i
ai poporului în exercitarea suveranit`]ii na]ionale8.
Parlamentul, ca organism de suveranitate na]ional`, î[i exercit` mandatul s`u, în acest sens,
prin func]iile pe care le îndepline[te, astfel:
Func]ia legislativ` – împuternicirea pe care o are în votarea legilor. De[i Constitu]ia
\i confer` Parlamentului calitatea exclusiv` [i unic` de autoritate legiuitoare, aceasta colaboreaz`
direct cu puterea executiv` [i chiar cu cet`]enii în exercitarea func]iei legislative.
Legiuitorul constituant nu a rezervat Parlamentului un domeniu anume al legii,
singura precizare în leg`tur` cu sfera de cuprindere a legii fiind Art. 73, care stabile[te
cele trei categorii de legi ce pot fi adoptate de Parlament: legi constitu]ionale, legi organice
[i legi ordinare.
Activitatea legislativ` în sine este un act important de suveranitate na]ional`.
Parlamentul este produs al alegerilor libere [i competitive, structur` reprezentativ`
fundamental` [i expresie a voin]ei na]ionale, c`ruia cet`]enii îi încredin]eaz`, pentru
o perioad` limitat` [i în condi]ii strict definite, dreptul de a exercita suveranitatea na]ional`,
care include, desigur, [i legiferarea în numele lor [i în folosul binelui public.
Apreciem necesar de subliniat faptul c` [i ierarhia legislativ` d` o conota]ie semnificativ`
manifest`rii suveranit`]ii na]ionale [i implic`, totodat`, aceea[i ierarhie a realiz`rii actului
de suveranitate na]ional`. În acest caz, elaborarea Constitu]iei este actul suprem de suveranitate,
act superior elabor`rii unei legi ordinare.
Constitu]ia României din 2003, prin Art. 75 – “Sesizarea Camerelor”, realizeaz` o adev`rat`
reform` pentru optimizarea procesului decizional în activitatea legislativ`. Chiar în concep]ia
constitu]ional` a egalit`]ii Camerelor, în sens func]ional, acestea sunt diferen]iate, pe de o parte,
în Camer` decizional` [i, pe de alt` parte, în Camer` de reflec]ie. Ca urmare, Senatul
are competen]a de Camer` decizional` pentru ratificarea tratatelor [i a altor acorduri interna-
]ionale, ca [i pentru m`surile legislative ce rezult` din aplicarea acestora, precum [i în domeniul
legilor organice care privesc organizarea [i func]ionarea statului. Din aceste competen]e
majore atribuite Senatului rezult`, desigur, o implicare superioar` a acestei Camere
în exercitarea suveranit`]ii na]ionale.
Func]ia de control parlamentar este func]ia ce se exercit` de c`tre Camerele
legiuitoare în virtutea voca]iei lor, ca autorit`]i publice legitimate electoral, de exercitare
a unui control general, în numele [i ca reprezentant suprem al poporului român,
asupra întregii activit`]i statale, prin modalit`]ile deja cunoscute. În acest caz, nu putem

8
A se vedea Regulamentul Senatului, aprobat prin Hot`rârea Senatului nr. 16/1993. Dup` modific`rile
ulterioare, a fost republicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001.
Modificat, din nou, prin Hot`rârea Senatului nr. 20/2003, publicat` în Monitorul oficial al României,
Partea I, nr. 834 din 24 noiembrie 2003, Regulamentul Camerei Deputa]ilor, aprobat prin Hot`rârea Camerei
Deputa]ilor nr. 8/1994. Dup` modific`rile ulterioare a fost publicat în Monitorul oficial al României,
Partea I, nr. 696 din 27 decembrie 2000. Modificat din nou prin Hot`rârea Camerei Deputa]ilor nr. 5/2001,
publicat` în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 21 din 15 ianuarie 2001.

44
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
aprecia altfel decât c` exercitarea acestei func]ii de c`tre Parlamentul României este un act
de deplin` suveranitate na]ional`.
Func]ia de desemnare prin \nvestire, alegere sau numire a unor autorit`]i
publice: acordarea votului de încredere Guvernului, alegerea Consiliului Superior
al Magistraturii, numirea membrilor Cur]ii de Conturi, numirea directorilor serviciilor de informa]ii,
numirea Avocatului Poporului etc. Aceste numiri se fac în [edin]e comune ale Camerelor,
potrivit unui regulament9 adoptat cu votul majorit`]ii senatorilor [i al deputa]ilor, [i reprezint`
un act major de implicare a Parlamentului în realizarea suveranit`]ii na]ionale.
Func]ia de informare const` în culegerea, selectarea [i prelucrarea de informa]ii,
date, documente necesare înf`ptuirii prerogativelor constitu]ionale ale Camerelor.
Începând cu peti]iile adresate de c`tre cet`]eni, cu solicitarea unor informa]ii, cu întreb`rile
sau interpel`rile adresate unor membri ai Guvernului [i continuând cu activitatea comisiilor
de anchet`, cu rapoartele prezentate Parlamentului de c`tre Avocatul Poporului, Curtea
de Conturi, serviciile de informa]ii, toate acestea constituie modalit`]i de informare
de o real` utilitate pentru ca Parlamentul s`-[i exercite prerogativa de suveranitate na]ional`.
}inând cont de componenta extern` a suveranit`]ii na]ionale, apreciem c` putem reflecta
mai mult asupra dezbaterilor din literatura de specialitate cu privire la o a[a-numit` func]ie
a Parlamentului – “de determinare a cadrului general al politicii externe”10 sau “de conducere
în politica extern`”11. {i, mai mult decât atât, noile prevederi constitu]ionale cu privire la rolul
decizional al Senatului în ceea ce prive[te ratificarea acordurilor, tratatelor [i conven]iilor
interna]ionale ne îndrept`]esc s` sus]inem existen]a, într-o mai mare m`sur`, pentru aceast`
Camer` a unei func]ii de politic` extern`, chiar dac` aceast` func]ie este îndeplinit`
printr-o strâns` conlucrare cu Executivul. {i acest fapt îl apreciem ca fiind o component`
important` a suveranit`]ii na]ionale.
Consider`m, totodat`, c`, în aceste noi condi]ii, este necesar` sporirea rolului diploma]iei
parlamentare a Parlamentului prin intensificarea bine direc]ionat` a activit`]ii de rela]ii externe,
atât bilaterale, cât [i în cadrul organismelor interna]ionale. Aceasta se impune cu atât mai mult
în perioada în care ne afl`m, în plin proces de aderare la organismele europene [i euroatlantice,
când componenta extern` a suveranit`]ii na]ionale cunoa[te o anumit` “modelare”.
În actuala etap` de necesitate [i oportunitate istoric`, pentru întregirea [i consolidarea
marii forma]ii a statelor europene, Parlamentul României nu poate fi decât foarte bine implicat
în acest “proces de modelare”, proces care, înainte de toate, a impus o ampl` ac]iune de adapt`ri
[i revizuiri constitu]ionale atât pentru statele membre ale Uniunii Europene, c#t [i, mai ales,
pentru cele candidate.
F`când apel la dreptul european comunitar [i la elemente de drept comparat, observ`m
o evolu]ie permanent` a componentei juridice a integr`rii, aceasta în strâns` rela]ie

9
A se vedea Regulamentul {edin]elor comune ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului, aprobat
prin Hot`rârea Parlamentului României nr. 4 din 3 martie 1992, publicat în Monitorul oficial al României,
Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992.
10
Ion Deleanu, Drept constitu]ional [i institu]ii politice, vol. II, Ia[i, Editura Funda]ia “Chemarea”,
1992, p. 170.
11
Profesorul Ioan Muraru prezint` aceast` func]ie având în vedere atribu]iile Parlamentului
privind: ratificarea [i denun]area tratatelor interna]ionale, declararea st`rii de r`zboi, suspendarea
sau încetarea ostilit`]ilor militare (Art. 65 din Constitu]ie). A se vedea Ioan Muraru, Drept constitu]ional
[i institu]ii politice, Bucure[ti, Editura ACTAMI, 1997, p. 371.

45
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
cu dimensiunile ei economice [i politice. Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în 1993,
a constituit un moment istoric în atât de mediatizata confruntare dintre dreptul na]ional
[i construc]ia european`. Ca o consecin]` a Tratatului, în majoritatea statelor membre ale UE
au fost amendate anumite prevederi constitu]ionale sau chiar au fost introduse dispozi]ii
noi privind suveranitatea [i drepturile politice.
Consider`m, astfel, necesar [i important de precizat faptul c` integrarea european`
implic`, în acest domeniu, anumite adapt`ri în organizarea intern` [i în func]ionarea puterilor
publice, dar f`r` a pune în discu]ie echilibrele institu]ionale [i rela]iile între puterile publice
consacrate de constitu]iile ]`rilor membre.
Dintre statele membre ale UE care, în urma semn`rii Tratatului de la Maastricht,
au optat pentru introducerea în Legea fundamental` a “unei clauze generale de autorizare”12,
nominaliz`m Olanda, Belgia, Germania, Grecia.
În ceea ce prive[te statele care urmeaz` s` devin` membre cu drepturi depline în UE,
un exemplu elocvent este Republica Ceh`, care a adoptat Legea constitu]ional` nr. 395/2001,
prin care este revizuit` Constitu]ia din 1993 [i care introduce noi prevederi privind transferul
de puteri c`tre organiza]iile interna]ionale, noi rela]ii \ntre Parlamentul [i Guvernul na]ional,
între acestea [i Uniunea European` etc.
Ini]ierea [i desf`[urarea negocierilor de aderare a României la Uniunea European`,
în cadrul c`rora Parlamentul, ca institu]ie fundamental` a statului [i ca organism de suveranitate
na]ional`, a fost permanent implicat, a reprezentat, de-a lungul ultimei perioade, de peste
un deceniu, nu doar o recunoa[tere a progreselor economice [i politice înregistrate în ]ara
noastr`, dar [i importante ac]iuni de reevaluare [i reconsiderare ale sistemului juridic din România,
în scopul realiz`rii unei depline compatibilit`]i cu principiile construc]iei europene.
În acest sens, prin noua Constitu]ie a României, adoptat` în anul 2003, s-a inclus un nou
Titlu (VI) – Integrarea euroatlantic` care, prin Art. 148, stipuleaz`: “(1) Aderarea României
la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transfer`rii unor atribu]ii c`tre institu]iile
comunitare, precum [i al exercit`rii, în comun cu celelalte state membre, a competen]elor
prev`zute în aceste tratate, se face prin lege adoptat` în [edin]a comun` a Camerei
Deputa]ilor [i Senatului, cu o majoritate de dou` treimi din num`rul deputa]ilor [i senatorilor.
(2) Ca urmare a ader`rii, prevederile tratatelor, respectarea prevederilor actului de aderare …
(4) Parlamentul, pre[edintele României, constitutive ale Uniunii Europene, precum [i celelalte
reglement`ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa]` de deciziile contrare
din legile interne, cu Guvernul [i autoritatea judec`toreasc`, garanteaz` aducerea la îndeplinire
a obliga]iilor rezultate din actul ader`rii …”.

12
Constitu]ia Olandei prevede, la Art. 92: “Puterile legislative, executive [i judiciare pot fi conferite unor organi-
za]ii interna]ionale prin ori în urma unui tratat …” . Articolul 33 din Constitu]ia Belgiei stipuleaz`: “Toate puterile
eman` de la na]iune. Aceast` putere este exercitat` în maniera stabilit` prin Constitu]ie”, iar la Art. 34 se comple-
teaz`: “Exerci]iul unor puteri determinate poate fi atribuit prin tratat ori prin lege unor institu]ii publice
interna]ionale”. În Constitu]ia Germaniei, la Art. 24 alin.(1) se men]ioneaz` în mod expres: “Federa]ia
poate, prin lege, s` transfere puteri suverane c`tre organiza]iile interna]ionale”. Constitu]ia Greciei dispune
la Art. 1: “(2) Suveranitatea popular` este fundamentul guvern`rii. (3) Toate puterile eman` de la popor
[i exist` pentru popor [i na]iune; ele vor fi exercitate dup` cum este prev`zut prin Constitu]ie”, iar Art. 28
alin.(2) prevede c` “Prerogativele prev`zute de Constitu]ie pot fi, prin tratat ori în]elegere, exercitate de agen]ii
ale organiza]iilor interna]ionale, atunci când aceasta serve[te unui interes na]ional important [i promoveaz`
cooperarea cu alte state. O majoritate de trei cincimi din num`rul total al membrilor Parlamentului va fi
necesar` pentru a vota legea de ratificare a tratatului ori a în]elegerii”. Referin]ele la Constitu]iile statelor
men]ionate au fost ob]inute prin accesarea siteului Uniunii Interparlamentare (http:www.ipu.org.).

46
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Apreciem acest text ca având o importan]` major`, care d` substan]`, noi sensuri
[i semnifica]ii Legii noastre fundamentale revizuite, dar, mai ales, conceptului de suveranitate
na]ional` [i exercit`rii acesteia de c`tre Institu]ia Parlamentar`.
Con]inutul ader`rii presupune at#t transferul unor atribute, cum ar fi pentru Curtea
de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene, pentru Parlamentul European etc., cât [i exercitarea
în comun a unor competen]e cu statele componente, ceea ce consider`m c` nu afecteaz`
suveranitatea ]`rii, ci, dimpotriv`, asigur` realizarea ei la un nivel superior, european,
în folosul tuturor [i al fiec`ruia în parte.
Aceasta presupune o implicare major` a Institu]iei Parlamentare, prin activitatea
ambelor Camere, întrucât, sub aspectul competen]ei, intereseaz` specializarea func]ional`
a ambelor Camere, cu majoritatea calificat` de dou` treimi, reflectându-se, astfel, voin]a
majoritar` a corpului electoral, aceasta constituindu-se, totodat`, [i într-un act suprem
de suveranitate na]ional`. {i, mai mult decât atât, în acest demers se impune o strâns`
colaborare între toate institu]iile fundamentale ale statului – Parlament, pre[edinte, Guvern,
dar [i garan]ii din partea acestora.
Interesant` este opinia profesorului Victor Duculescu cu referire la textul Articolului 148
din Constitu]ie: “Este de remarcat c` acest text nu vorbe[te de «un transfer de suveranitate»,
suveranitatea na]ional` apar]inând poporului [i exercitându-se prin organul s`u reprezentativ
suprem – Parlamentul, ci numai de «exercitarea în comun» a unor competen]e, ceea ce concord`
cu practica majorit`]ii statelor membre UE [i cu opiniile Comisiei de la Vene]ia” 13.
În temeiul celor relatate, apreciem c`, în noile condi]ii ale ader`rii la Uniunea European`,
suveranitatea ]`rii se poate realiza la un nivel superior, european. În acest context,
Parlamentul [i, în mod deosebit, Senatul, în calitate de Camer` decizional` pe domeniu,
au un rol esen]ial în preluarea dreptului comunitar [i, în special, în transpunerea directivelor.
Cu privire la prevederile actelor constitutive ale Uniunii Europene, acestea ofer` un cadru
politic-institu]ional [i competen]e m`rite pentru parlamentele na]ionale de a fi informate
[i, de fapt, pentru a dobândi atribu]ii de control asupra activit`]ii comunitare desf`[urate de guvernele
lor, f`cându-se, adesea, referire la “rolul parlamentelor na]ionale în arhitectura european`”14.
Acest fapt a fost stipulat clar [i în Constitu]ia României, care, la Art. 148 alin.(5), prevede
c`: “Guvernul transmite celor dou` Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter
obligatoriu înainte ca acestea s` fie supuse aprob`rii institu]iilor Uniunii Europene”.
Iat` înc` o dovad` clar` a unor garan]ii de exercitare a suveranit`]ii na]ionale de c`tre Parlamentul ]`rii.
În ceea ce prive[te actele de importan]` major` pentru suveranitatea na]ional` a României,
petrecute sub cupola Parlamentului României, în perioada de dup` constituirea noului Parlament
bicameral, din 1990, apreciem c` cele mai semnificative sunt: adoptarea Constitu]iilor din 1991
[i 2003; Declara]ia Senatului României privind integrarea ]`rii în structurile politice, strategice
[i economice euroatlantice, din 15 iunie 1995; Mesajul pre[edintelui României [i Hot`rârea
Parlamentului de aprobare a Strategiei de securitate na]ional`, din 18 decembrie 2001;
Mesajul Parlamentului nr. 1, din 10 aprilie 2002, privind aderarea României la NATO;
Declara]ia Parlamentului nr. 2, din 25 noiembrie 2002, cu privire la invitarea României de a începe
negocierile de aderare la NATO; Legea nr. 22, din 1 martie 2004, pentru aderarea României
la Tratatul Atlanticului de Nord.

13
Victor Duculescu, Perspectivele Uniunii Europene: Delegare de “competen]e” sau delegare de “suveranitate”,
în Revista Român` de Drept Comunitar, nr. 1/2003, septembrie-octombrie, Bucure[ti, p. 60.
14
A se vedea, printre altele, Declara]ia nr. 23 asupra viitorului Uniunii Europene, anex` a Tratatului
de la Pisa.

47
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

OPINII PRIVIND REFORMA

ÎN DOMENIUL RESURSEI UMANE (II)*
General-maior dr. Mihail ORZEA}~

A
cceptarea transform`rii continue ca principiu care guverneaz` reforma
în cadrul NATO presupune s` tr`im [i s` ac]ion`m în prezent [i s` gândim
la viitor, elaborând prognoze [i preg`tindu-ne pentru întâlnirea cu provoc`rile
(riscurile, amenin]`rile [i surprizele) sale. Continua transformare nu înseamn` construirea
pe “nisipuri mi[c`toare” sau existen]a cu teama permanent` de necunoscut, ci înl`turarea
rutinei, a imobilismului [i automul]umirii din activitatea noastr` cotidian`.
Resursa uman` este prioritatea num`rul unu a reformei, deoarece aceasta este
atât “creierul”, cât [i “motorul” transform`rii. Reducerea ritmului reformei în domeniul
resursei umane poate periclita îndeplinirea obiectivelor în toate celelalte domenii
ale reformei.
“Cuvintele cheie” pentru ob]inerea succesului în transformarea mentalit`]ii
sunt: performan]`, competen]`, responsabilitate, ini]iativ`, motivare [i lucru
în echip`.

Integrarea în NATO cere timp

Decizia summitului Consiliului Nord-Atlantic de la Praga, din noiembrie 2002,
de a conferi României statutul de invitat, a[teptat` înc` din 1997, a constituit un motiv
de satisfac]ie [i speran]`, schimbat în bucurie deplin` în aprilie 2004, când drapelul ]`rii
noastre a fost în`l]at la sediul NATO din Bruxelles, al`turi de celelalte drapele ale statelor
membre ale Alian]ei, consfin]ind, astfel, statutul de membru al acesteia.
Calitatea de membru al NATO incumb` avantajele apartenen]ei la cea mai puternic`
alian]` politico-militar` din istoria omenirii, dar [i responsabilitatea de a contribui la înt`rirea
acesteia prin îndeplinirea obiectivelor “de a proteja libertatea [i securitatea membrilor
s`i, prin mijloace politice [i militare, în conformitate cu principiile Cartei Na]iunilor Unite”1.
Drumul parcurs din 1994 [i pân` în prezent, în calitatea de membru al Programului
“Parteneriat pentru Pace”, ne-a permis s` cunoa[tem mai bine Alian]a Nord-Atlantic`

* Partea \nt#i a acestui material a fost prezentat` \n nr. 1/2004 al revistei G#ndirea militar` rom#neasc`
– “Opinii privind dimensiunea uman` a reformei \n Armata Rom#niei. Transformarea mentalit`]ii [i atitudinii”,
pp. 20-24.
1
x x x – “Conceptul strategic al Alian]ei Nord-Atlantice, adoptat de [efii de stat [i de guvern participan]i
la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic din Roma, 7-8 nov. 1991”, publicat în “România-NATO, cronologie
1989-2004”, Bucure[ti, Editura Militar`, 2004, p. 449.

48
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
[i s` ne elabor`m obiectivele [i programele în conformitate cu obiectivul strategic
de integrare în structurile euroatlantice prin “optimizarea capacit`]ii de ap`rare na]ional`,
în conformitate cu standardele NATO”2.
Lec]iile înv`]ate din deciziile anterioare de extindere a Alian]ei, colectate [i procesate
de SHAPE, relev` c` “integrarea noilor membri, care au fost admi[i în 1999 [i 2004,
va fi un proces care va dura cel pu]in 10 ani”3.
Aceast` perioad` este necesar` pentru: armonizarea conceptual` (legi, regulamente,
instruc]iuni, dispozi]iuni, adoptarea standardelor NATO etc.); realizarea interoperabilit`]ii
depline în plan ac]ional [i structural; îndeplinirea cerin]elor referitoare la compatibilitatea
tehnic` [i a celor care privesc standardele de performan]` pentru infrastructur`.
Depinde de noi, în primul rând, dac` intervalul de timp necesar integr`rii va fi cel estimat
de SHAPE sau unul mai redus.

Reforma în domeniul resursei umane este esentialã

,
Amplul proces de transformare a for]elor armate este condus [i executat de oameni
[i, de aceea, reforma în domeniul resursei umane trebuie s` fie prioritar`.
Pân` acum, pa[ii parcur[i în acest domeniu ne îndrept`]esc s` apreciem c` suntem
pe drumul cel bun, dar se poate ob]ine mai mult prin accelerarea procesului de adaptare
a mentalit`]ii personalului la cerin]ele unei armate NATO. În acest sens, racordarea mental`
la coordonatele transform`rii, în care este cuprins` întreaga Alian]`, impune renun]area
la: rutin`, [ablonism, voluntarism, supraevaluare, tutelare, teama de asumare a r`spunderii
[i improviza]ii.
În acela[i timp, adoptarea de c`tre NATO a transform`rii continue, ca principiu c`l`uzitor
al reformei, ne oblig` s` punem permanent în drepturile lor: competen]a, curajul, responsa-
bilitatea, spiritul de echip`, lupta pentru ob]inerea performan]ei [i a eficien]ei
în tot ceea ce facem.

Trebuie sã ne eliberãm de teamã

Procesul de reform` va decurge mult mai rapid [i rezultatele vor fi mai bune atunci
când va disp`rea teama care înc` mai exist` la unii dintre noi.
De regul`, teama apare din cauza necunoa[terii. Un om neinformat sau insuficient
informat este nesigur [i are complexe de inferioritate.
În cadrul procesului de reform` teama poate s` apar` fiindc` fiecare dintre noi î[i pune
întreb`ri (Ce mai este [i aceast` transformare continu` ?; Când se va termina reforma ?;
De ce trebuie s` înv`]`m mereu alte lec]ii, nu am trecut de etapa lec]iilor ?; De ce trebuie
s` m` mut la fiecare patru ani într-o alt` func]ie dac` sunt foarte bun pe func]ia pe care
o îndeplinesc ?; De ce trebuie s` trec în rezerv` dac` am fost foarte bun pe func]ia pe care
am fost încadrat ? …), dar nu pentru toate avem r`spunsuri care s` ne satisfac`.

x x x – Strategia de securitate na]ional` a României, Bucure[ti, Editura Militar`, 2001, p. 10.

2

x x x – Raport al Comandamentului Aliat pentru Opera]ii – Lec]ii înv`]ate din procesul de extindere,
3

SHAPE, 2004, p. 1.

49
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Teama, la rândul ei, na[te rezisten]a la schimbare [i – implicit – o eficien]` mai redus`
a procesului de transformare. Ca urmare, eliberarea de team` (de ce ne-ar putea aduce
viitorul, de incertitudinea privind locul de munc`, de nesiguran]a privind perspectiva
în carier` etc.) trebuie s` fie un obiectiv comun atât pentru cei care conduc procesul,
cât [i pentru cei care sunt parte a acestuia pe post de executan]i. Eliberarea de team`
este necesar`, pentru c` teama nu este un sfetnic bun, c`ci “adesea, teama de un r`u
ne conduce la unul [i mai r`u”4.
Eliberarea de team` se poate realiza printr-un dialog deschis [i permanent
între autorii concep]iilor, ai viziunilor [i programelor strategice [i cei care trebuie s` le pun`
în aplicare. În acest fel se realizeaz` nu doar o informare reciproc`, ci [i o dezbatere
asupra unui viitor comun, care trebuie s` conduc` la îmbun`t`]irea prognozelor, a planurilor
[i programelor [i – cel mai important – la transformarea celor de la e[aloanele de execu]ie
din “obiect” al planurilor [i programelor în parte activ` a acestora. Cu alte cuvinte, personalul
trebuie s` î[i însu[easc` obiectivele, dar [i s` contribuie la reformularea lor – în sensul
adapt`rii la posibilit`]ile existente. Cunoscând perspectiva pe termen lung, mediu [i scurt,
fiecare va putea s` î[i adapteze propriul plan [i program în func]ie de cele ale structurii
din care face parte. De asemenea, cu aceast` ocazie se pot armoniza interesele personale
cu cele ale institu]iei, iar atitudinea ostil` sau de rezisten]` pasiv`, ori de expectativ`,
a personalului din sfera execu]iei se poate transforma în una de participare activ` [i eficient`
la îndeplinirea unui obiectiv pe care personalul îl va considera, în egal` m`sur`, al s`u,
nu doar al conducerii.

Trebuie sã eliminãm rutina din activitatea noastrã

Un pas important în adaptarea mentalit`]ii la cerin]ele viitorului îl constituie renun]area
la [abloane, la “solu]ia catedrei” [i la rutina cotidian`, exprimat` destul de plastic de unii
dintre colegii no[tri prin reac]ii de genul: “Am lucrat 20 ani în acest fel [i acum, când mai am
câ]iva ani pân` la pensie, trebuie s` m` schimb ! De ce ?” sau “De când sunt pe acest post
au venit [i au plecat mai mul]i [efi. Am zis ca ei [i am f`cut ce am [tiut eu. De ce m-a[ schimba
tocmai acum ?”.
Standardizarea [i tipizarea nu trebuie confundate cu rutina, care ne trage înapoi.
Ele au rolul de a oferi puncte comune de referin]` pentru un sistem care trebuie s` func]ioneze
eficient, prin utilizarea unui limbaj profesional cunoscut de to]i [i a acelora[i proceduri
de operare. Pe de alt` parte, standardele, formularele tipizate [i procedeele de operare
se adapteaz` [i ele permanent la misiunile [i func]iunile structurilor militare, în raport
cu cerin]ele câmpului de lupt`, ale locului [i rolului organismului militar în societate [i în cadrul
sistemelor interna]ionale de securitate.
În esen]`, personalul militar [i civil trebuie s` fie preg`tit s` se adapteze la schimb`ri
[i s` le fac` fa]` cu brio atât în medii ostile, cât [i în cele caracterizate de un grad ridicat
de incertitudine, în care orice dezvoltare este posibil`. Oamenii care nu se pot acomoda

4
I. Berg – Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Bucure[ti, Editura SAECULUM I.O,
Editura VESTALA , 1998, p. 325.
50
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
cu situa]ii des schimb`toare, care nu mai dau randament când sunt sco[i din “f`ga[ele rutinei”
sau din “tiparele” cu care sunt obi[nui]i, se elimin` singuri din sistem, nu sunt elimina]i
de cei care conduc procesul de reform`. Paleta atât de divers` a situa]iilor cu care se pot confrunta
atât militarii, cât [i salaria]ii civili care lucreaz` în domeniul ap`r`rii, în timp de pace, în situa]ii
de criz`, în caz de r`zboi sau pe timpul particip`rii la opera]ii multina]ionale de sprijin al p`cii,
opera]ii de stabilitate, opera]ii umanitare etc., exclude [ablonul, rutina [i “drumurile b`t`torite”.
Din aceast` cauz` este necesar s` înv`]`m permanent (din experien]a proprie, din cea a alia]ilor
[i partenerilor), c`ci “solu]ia catedrei” este valabil` doar pentru un anumit tip de situa]ie.
Adaptarea permanent` la situa]ii des schimb`toare impune ca, psihologic [i profesional,
s` putem face aceste modific`ri în atitudinile [i ac]iunile noastre. În acest sens, lupt`torii
[i nu numai ei, tot personalul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, trebuie s` dea dovad`
de flexibilitate [i capacitate de adaptare.
A[adar, trebuie s` ne propunem [i s` reu[im s` fim flexibili f`r` a renun]a la fermitate
[i la obiectivele pe care ni le-am propus (cu excep]ia situa]iilor în care modificarea obiectivului
este solu]ia optim` pentru a-l pune de acord cu capabilit`]ile pe care le avem la dispozi]ie).

Trebuie sã punem accent pe performantã

, ,si competentã
,
Transformarea continu` ar trebui s` genereze dorin]` de autodep`[ire, de m`rire
a angajamentului [i randamentului în tot ceea ce întreprindem, de stimulare a creativit`]ii
[i a particip`rii la efortul de îndeplinire a obiectivelor institu]iei în care ne desf`[ur`m activitatea.
Energia noastr` creatoare nu trebuie consumat` în scopul “men]inerii scaunului”.
În locul p`guboasei solu]ii de a c`uta cu înfrigurare modalit`]i de p`strare a pozi]iei pe care
suntem încadra]i ar trebui s` accept`m, ca regul` de conduit`, lupta permanent` cu noi
în[ine [i provocarea de a înfrânge, în fiecare zi, teama de nou, de schimbare [i de e[ec.
E[ecul trebuie luat în calcul ca posibilitate, pentru a elimina surprinderea, dar întreaga
noastr` energie trebuie canalizat` spre acele ac]iuni, planuri [i programe care conduc
la ob]inerea succesului.
Succesele nu trebuie s` induc` sentimentul de invincibilitate, c`ci “errare
humanum est” [i un insucces poate deveni o dram` dac` nu suntem bine preg`ti]i psihologic
pentru a-i face fa]`. În mod normal, insuccesul trebuie s` fie o lec]ie util` pentru succesele
viitoare. Astfel spus, insuccesul este o stare temporar` de anormalitate, starea de normalitate
fiind cea în care construim succesele.
A gândi pozitiv nu trebuie s` fie doar un principiu însu[it, ci este imperios necesar
s` ne intre în deprinderile cotidiene, s` devin` un mod de a fi, care s` fie parte a mentalit`]ii
de înving`tor – atât de necesar` oric`rei fiin]e umane [i cu atât mai mult lupt`torilor.
În mod normal trebuie s` avem m`sur` în toate, c`ci succesele nu trebuie s` determine
sl`birea contactului cu realitatea. Se [tie c` este greu s` ajungi campion, dar este [i mai greu
s` p`strezi pozi]ia de campion. De asemenea, succesele trebuie s` stimuleze, nu s` induc`
reducerea ritmului activit`]ii, generând a[a-numita atitudine de “culcare pe laurii victoriei”.
Fiecare dintre noi ar trebui s` nu uite dou` “lec]ii obligatorii” în procesul de transformare
a mentalit`]ii: “performan]a cere sacrificii” [i “lupta care urmeaz` este întodeauna
mai important` decât cea care a fost câ[tigat`”.
51
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Aceste “lec]ii” ar trebui s` constituie puncte de plecare în stimularea personalului
s` lupte pentru performan]` [i competen]`. În acest domeniu, motivarea are un rol deosebit,
iar teoriile cele mai cunoscute sunt: “teoria nevoilor [a lui Abraham Maslow, n.a.], teoria
a[tept`rilor [a lui Victor Vroom, n.a.], teoriile interac]ioniste [ale lui Lewin [i Nuttin, n.a.]
[i teoria echit`]ii”5 .
Pentru exemplificare, prezint esen]a teoriei lui Maslow, completat` de Frederick Herzberg:
Motivarea ar trebui s` fie stimulat`
atât de factori extrinseci (institu]ie,
societate etc.), cât [i intrinseci (senti-
mentele fiec`ruia dintre noi) pentru
Nevoi ca rezultatul s` fie cel scontat.
de De multe ori, se utilizeaz` recompensele
realizare (prime în bani, decora]ii, medalii,
Nevoi Factori diplome sau avans`ri în grad [i \n func]ie)
de stim` motori pentru motivarea personalului,
dar cele mai durabile mijloace
Nevoi sociale de motivare sunt cele bazate pe valori
Factori ca onoare, loialitate [i patriotism,
Nevoi
de securitate de igien` având ca fundament climatul
de munc` adecvat.
Nevoi fiziologice Sentimentul onoarei [i cel al inte-
grit`]ii morale fac parte, sau nu,
Piramida lui Maslow Teoria lui Herzberg din zestrea nativ` a fiec`ruia dintre noi,
Figura 1: Teoria lui Maslow, completat` de Herzberg6 p r i n i n t e r m e d i u l t r ` s ` t u r i l o r
de caracter. Societatea, prin educa]ie, ne transmite sistemul de referin]` la care trebuie
s` ne raport`m pentru a în]elege, într-un mod similar, aceste calit`]i ale oamenilor.
Loialitatea se formeaz` printr-un sistem biunivoc de rela]ii, realizat între individ
[i structura unde este încadrat, c`ci acest sentiment reprezint` “încrederea pe care
o întreprindere [organiza]ie, unitate militar` etc., n.a.] [tie s` o trezeasc` în sufletul
angaja]ilor, clien]ilor [i ac]ionarilor s`i, încredere care-i conduce pe ace[tia la ac]iuni
pozitive fa]` de întreprindere (valorizarea întreprinderii, refuzul de a o p`r`si, ata[amentul
fa]` de produsele acesteia, ap`rarea întreprinderii, a personalului [i a produselor sale
în orice circumstan]` etc.)”7.
Climatul de munc` este, sau nu, propice desf`[ur`rii unei activit`]i orientate
spre performan]`, în m`sura în care nu este stresant. “Conform unei reguli sociale bine cunoscute,
suntem destin[i fa]` de persoane din acela[i mediu, fa]` de oameni pe care îi apreciem
[i de care nu ne îndoim”8.

5
x x x – Comportamentul organiza]ional [i gestiunea resurselor umane, Bucure[ti, Editura Academiei
de Studii Economice, 2002, p. 259.
6
Idem, p. 261.
7
Alex. Mucchielli, Arta de a influen]a, Ia[i, Editura Polirom, 2002, p. 101.
8
Idem, p. 93.

52
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Loialitatea [i climatul de munc` ar trebui s` fie, în acela[i timp, obiectiv [i parte
a “culturii organiza]ionale”, care trebuie s` fie creat`, acceptat` de membrii structurii
organiza]ionale (institu]iei, unit`]ii militare etc.), respectat` [i îmbun`t`]it` continuu,
astfel încât s` constituie fundamentul cadrului rela]ional între angaja]i. Climatul de munc`
[i “cultura organiza]ional`” ar trebui s` stimuleze afirmarea tuturor celor merituo[i,
concomitent cu sentimentul mândriei de a apar]ine structurii respective [i al imboldului
de a contribui la dezvoltarea renumelui acesteia.
Una dintre accep]iunile performan]ei este “m`sura în care un membru al organiza]iei
contribuie la realiz`rile obiectivelor organiza]iei”9. În realizarea performan]ei, un rol important
revine motiva]iei, dar, pe lâng` aceasta, mai sunt [i al]i factori foarte importan]i, dintre care
enum`r doar: aptitudinile [i abilit`]ile pentru activitatea (pozi]ia, postul) pe care trebuie
s` o desf`[oare (este încadrat`) o persoan`, cantitatea [i calitatea efortului depus
în exercitarea atribu]iilor de serviciu [i concentrarea acestui efort pe obiectivul principal.
Performan]a este indisolubil legat` de competen]`, definit` ca “o caracteristic`
a unei persoane sau a unui colectiv de a dispune de cuno[tin]e [i deprinderile necesare
realiz`rii sarcinilor legate de un anumit domeniu de activitate profesional`”10. Altfel spus,
cineva este competent când rezolv` problemele cu care se confrunt`, în domeniul s`u
de activitate, [i nu creeaz` probleme pe care s` le rezolve altcineva. De asemenea, omul
competent î[i asum` responsabilit`]i [i nu caut` “umbrela [efului” pentru a-[i masca teama
de responsabilitate, poate lucra independent, are ini]iativ` [i refuz` tutelarea. În general,
un om competent este o autoritate în domeniul s`u de activitate, respectat de colegii
de serviciu pentru ceea ce [tie [i ceea ce face, constituind un exemplu demn de urmat.
Este important de men]ionat c`, în era informa]iei în care tr`im, singura constant`
pare s` fie … schimbarea, c`ci, “totul curge”11. Din acest motiv, performan]a [i competen]a
se pot men]ine numai prin eforturi permanente de informare (cunoa[tere), de dezvoltare
a deprinderilor [i de a prospecta viitorul pentru a sesiza, la timp, nevoia de schimbare
[i sensul acesteia.
Combina]ia optim` pentru ob]inerea performan]ei [i a competen]ei se realizeaz`
atunci când o persoan` î[i desf`[oar` sarcinile de serviciu cu pl`cere, fiindc` aptitudinile
[i abilit`]ile sale sunt concordante cu cerin]ele postului pe care este încadrat`.
Întrebat care este secretul succesului s`u, un scriitor a r`spuns: “1% inspira]ie [i 99%
transpira]ie”. Din aceast` perspectiv`, performan]a se poate ob]ine pe baza unor calit`]i
native, dar cu mult` munc`, perseveren]`, responsabilitate [i sacrificii.

Fiecare trebuie sã îsi

, asume responsabilitãtile
, ce îi revin
Unul dintre cele mai mari succese în schimbarea mentalit`]ii se va ob]ine atunci când
fiecare dintre noi va “vedea” responsabilit`]ile postului pe care este încadrat ca principal
obiectiv al activit`]ii sale, iar, ca rezultat al muncii, va primi drepturile cuvenite.

9
x x x – Comportamentul organiza]ional [i gestiunea resurselor umane, lucr. cit., p. 265.
10
Zamfir, C. [i Vl`sceanu, L. (coord.), Dic]ionar de sociologie, Bucure[ti, Editura BABEL, 1993, p. 120.
11
Heraclit din Efes – Despre natur`, citat în Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, lucr. cit., p. 337.

53
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Dac` nu vom reu[i s` elimin`m din activitatea noastr` “logica” lui “merge [i a[a”,
respectiv lucrul în “hei rup” [i “utilizarea” improviza]iei în locul ac]iunii rezultate ca urmare
a unei necesit`]i [i a unui plan, fundamentat pe capabilit`]i [i vizând o perspectiv` armonizat`
cu resursele disponibile (umane, materiale, financiare etc.) [i subordonat` obiectivului
strategic, nu vom fi performan]i cu adev`rat.
Se spune c` “norocul îi ajut` pe cei puternici” 12, dar, în zilele noastre, informa]ia
[i cunoa[terea înseamn` putere. Nu mai putem s` facem proz` f`r` s` [tim13 [i s` fim
performan]i !
În mod normal, fiecare î[i construie[te succesul, dar, în domeniul ap`r`rii na]ionale
[i în cele mai multe activit`]i umane, este foarte important lucrul în echip` [i, de aceea,
fiecare om conteaz`. De asemenea, fiecare dintre noi trebuie s` [tie c` “securitatea
na]ional` a unei ]`ri este atât de puternic` pe cât de puternici sunt oamenii care vegheaz`
la asigurarea ei”14.
Asumarea responsabilit`]ii presupune o foarte bun` cunoa[tere de sine, din punctul
de vedere al poten]ialului (calit`]i native [i dobândite) [i al capacit`]ii de transformare
a acestuia în fapte care s` dea celor din jur încrederea c` o sarcin` (misiune) trasat` (ordonat`)
va fi îndeplinit` conform a[tept`rilor. Responsabilitate înseamn` [i constan]`, perseveren]`
în tot ceea ce facem. Desigur c` trebuie s` ne concentr`m pe obiective importante,
dar [i a[a-numitele “treburi m`runte” au importan]a lor în func]ionarea normal` a unei structuri
militare. În locul amân`rii rezolv`rii unei probleme, care este considerat` minor` sau mai pu]in
important`, se impune delegarea de autoritate c`tre cel care o poate rezolva la timp,
pentru a nu crea disfunc]ii, fiindc`, într-un plan bine întocmit, orice activitate neîndeplinit`
sau amânat` poate genera neîndeplinirea altora.
Una dintre cele mai mari probleme în domeniul mentalit`]ii este cea atitudinal`,
concretizat` în expresia “las’ c` o facem alt` dat` !” (adic`, la o dat` neprecizat`, care poate
s` însemne [i la sfântu’ a[teapt` !). Aceast` expresie reflect` o anumit` deta[are
fa]` de consecin]ele unei decizii, fiindc` acestea nu sunt evaluate înainte de decizie,
ci, de cele mai multe ori, atunci când consecin]ele au produs efecte care impun ac]iuni
(de fapt, reac]ii) imediate. De cele mai multe ori, situa]ii de acest gen sunt produse
de oameni care au un nivel modest al responsabilit`]ii, sunt obi[nui]i s` fie “\mpin[i
de la spate” pentru a întreprinde ceva sau cer aprobarea forurilor superioare pentru a lua
decizii, care le sunt în competen]`, fiindc` se tem s` nu gre[easc`.
Dup` cum se [tie, orice decizie comport` un risc. Din acest motiv, un om responsabil
analizeaz` situa]ia [i î[i asum` riscurile poten]iale dup` ce [i-a luat m`suri, pentru ca acestea
s` aib` o probabilitate de producere cât mai redus`.
Responsabilitatea este, de asemenea, indiscutabil legat` de lucrul în echip`,
de la constituirea ei, reparti]ia sarcinilor fiec`rui membru al acesteia, ce condi]ii de lucru

12
Teren]iu – Comedia Formio, versul 32, în Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, lucr. cit., p. 137.
13
Molière – Comedia Burghezul gentilom, actul II, scena 6, în Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate
celebre, lucr. cit., p. 128.
14
William Cohen, Annual Report to the President and the Congress, 1999, citat \n Human Resources
Strategy, office of the Under Secretary of Defense for Aquisition, Tehnology and Logistics, Washington
D.C., 2002 – moto la cuvântul introductiv.

54
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
a creat echipei pentru a îndeplini obiectivele fixate, cât de mult s-a implicat el însu[i
pentru a ob]ine succesul scontat etc.
S-au scris tomuri întregi despre responsabilitate, dar cel mai important este ca toate
cuno[tin]ele despre aceast` calitate uman` s` produc` efecte, adic` s` se transforme
în mod de via]` ! Unii sceptici cred c` ne trebuie cel pu]in o genera]ie pentru a elimina
anumite “tare” mo[tenite de la perioada anterioar` anului 1989. Eu sunt de acord c` este
nevoie de timp pentru a modifica mentalitatea în conformitate cu cerin]ele prezentului
[i – mai ales – ale perspectivei, dar nu cred c` timpul rezolv` totul. Cheia succesului
este voin]a de schimbare, asociat` cu perseveren]a [i fermitatea în atingerea scopului
– reducerea toleran]ei fa]` de tarele morale. Permanenta autoevaluare a fiec`ruia dintre noi
[i evaluarea “la sânge” a resursei umane, care s` nu permit` confuzia între poten]ial
[i capabilit`]i, între dorin]` [i posibilit`]ile reale, între competen]a declarat` [i cea probat`
trebuie s` constituie linia de conduit` în eliminarea supraevalu`rii. În acest fel se va accentua
caracterul realist al estim`rii poten]ialului uman [i se pot fundamenta planuri [i programe
pe termen lung, având garan]ia c` se vor îndeplini.
Atitudinea îng`duitoare pentru cei care comit abateri [i au performan]e modeste,
dublat` de practica biciuirii “calului care trage” nu constituie stimulente pentru oamenii
competen]i, care “duc greul”.
Transformarea continu`, care va deveni fundamentul reformei în Armat` [i al tuturor
proiectelor de perspectiv` în domeniul securit`]ii na]ionale, impune atragerea [i men]inerea
oamenilor valoro[i, care vor [i pot fi performan]i, care [tiu s` lucreze în echip`,
[tiu s` aprecieze un climat de munc` stimulativ [i pentru care onoarea de a fi angajat
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale conteaz` !

55
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

PLANIFICAREA {I DESF|{URAREA
OPERA}IILOR DE AP|RARE COLECTIV|
PENTRU AP|RAREA ROM+NIEI
General-maior Ioan CIUPEI

P
lanificarea militar` modern` se aliniaz`, \n general, standardelor Statelor Unite
ale Americii [i ale NATO. De aceea, \n spiritul modelului planific`rii occidentale,
ea trebuie s` includ`: planificarea for]ei, aceasta constituind baza planific`rii
ap`r`rii; planificarea pentru armamente; planificarea pentru consultare-comand`-control;
planificarea urgen]elor civile; planificarea logistic` [i a resurselor; planificarea NBC.
|n prezent, se \ntrebuin]eaz` trei tipuri de baz` de planificare strategic`: • cea fundamentat`
pe amenin]`rile din mediul de securitate (cadrul fix); • cea fundamentat` pe capabilit`]ile
militare proprii (cadrul flexibil); • cea bazat` pe contracararea riscurilor din mediul
de securitate [i a vulnerabilit`]ilor proprii (cadrul flexibil extins).
Ne vom opri asupra celui de-al treilea model, bazat pe analiza riscurilor [i a vulnerabilit`]ilor
din mediul de securitate, pentru c` acesta este utilizat, \n general, de SUA [i de armatele
celorlalte ]`ri membre ale NATO. A fost nevoie de aceast` reorientare a fundament`rii
planific`rii strategice [i, implicit, a reg#ndirii structurii de for]e, deoarece nu numai statele
pot deveni agresori, ci, din ce \n ce mai mult, entit`]ile nonstatale. Spre deosebire de state,
grup`rile teroriste [i crima organizat` au un caracter transfrontalier, multe dintre ele ac]ion#nd
la nivel global, f`r` a ]ine cont de reguli, de constr#ngeri de natur` etic` sau moral`
[i de drept interna]ional. Acest nou model de planificare strategic` nu caut` s` identifice
inamici, ci fenomene care pot genera destabilizarea ordinii interna]ionale sau care, necontracarate,
pot pune \n pericol stabilitatea [i securitatea unor state, zone sau regiuni.
Promovarea securit`]ii prin cooperare este ast`zi pus` \n umbr` de fenomene negative,
precum proliferarea mijloacelor de distrugere \n mas`, a terorismului interna]ional
[i a crimei organizate, de exacerbarea extremismului etnic [i religios [i a intoleran]ei.
Aceste fenomene provoac` tensiuni intra- [i interstatale [i m`resc riscul degener`rii
unor dispute \n conflicte armate.
Riscurile [i vulnerabilit`]ile din mediul de securitate sunt identificate [i specificate
\n strategii de diverse nuan]e de c`tre anali[tii [i planificatorii militari. Ele se reg`sesc
\n documentele oficiale, \n viziunile strategice pe termen lung, \n strategiile de securitate
na]ional` [i \n strategiile [i doctrinele militare. }ara noastr` a \ntocmit acest set de documente
politico-militare care stau la baza elabor`rii planific`rii strategice, respectiv: Carta Alb`
56
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
a securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale a Guvernului; Viziunea Strategic` 2010 – Armata Rom#niei;
evaluarea strategic` pe termen scurt a mediului de securitate; planul capacit`]ilor strategice
\ntrunite; directiva de planificare a ap`r`rii; dispozi]iunea de planificare strategic`; doctrina
ac]iunilor \ntrunite ale For]elor Armatei; doctrina pentru planificarea opera]iilor \ntrunite
ale For]elor Armatei; doctrina pentru opera]iile \ntrunite multina]ionale; doctrinele
categoriilor de for]e armate; manualele [i regulamentele de \ntrebuin]are \n opera]ii
[i \n lupt` a diferitelor structuri militare.
Adoptarea Sistemului de planificare strategic` fundamentat pe analiza riscurilor din mediul
de securitate [i a vulnerabilit`]ilor interne, implicit a unei structuri de for]e proiectate
pe aceast` baz`, de[i este de dat` relativ recent`, prezint` mai multe avantaje, relevant
fiind faptul c` asigur` un cadru flexibil [i o mai mare libertate de g#ndire a planificatorilor
militari, precum [i c` scenariile construite \n cadrul planific`rii strategice acoper` integral
gama riscurilor identificate, prev`z#ndu-se m`surile necesare de contracarare.
Acest sistem de planificare strategic` asigur`, \n opinia noastr`, un echilibru corespunz`tor
\ntre toate tipurile principale de misiuni: de ap`rare na]ional`; opera]ii de r`spuns la crize;
opera]ii \n sprijinul p`cii; de ap`rare colectiv` \n cadrul NATO.
Ca efect, structura de for]e proiectat` pentru aceste misiuni, \n general, [i pentru ap`rare
colectiv` sub egida Alian]ei Nord-Atlantice, \n special, va fi redus`, supl`, mult mai flexibil`,
modular`, manevrier`, \nzestrat` [i instruit` conform standardelor NATO.
Capacitatea de a proiecta cu rapiditate for]ele contribuie \n mod semnificativ
at#t la prevenirea, descurajarea sau oprirea beligeran]ilor poten]iali, c#t [i a conflictului
\nsu[i. Factorii de care se ]ine cont \n planificarea ac]iunilor militare, \n aceste circumstan]e,
[i care, de fapt, asigur` \ndeplinirea scopurilor ac]iunilor sunt: interoperabilitatea, amploarea
[i regulile de angajare.
|n planificarea [i desf`[urarea opera]iilor de ap`rare colectiv` pentru ap`rarea Rom#niei,
consider`m c` orice structur` militar` care contribuie la o for]` multina]ional` trebuie s` fie
\n m`sur` s` duc` ac]iuni militare \mpreun` cu partenerii de Alian]`. Preg`tirea conceptual`
a interoperabilit`]ii este, deci, o obliga]ie \n elaborarea oric`rui tip de doctrin`, ce va permite
realizarea celui mai ridicat nivel posibil de standardizare cu alia]ii.
Din perspectiva enun]at`, pentru a se putea asigura interoperabilitatea, apreciem
c` se cer a fi avute \n aten]ie dou` aspecte: \n primul r#nd, orice comandant trebuie
s` ia \n considerare diferen]ele fundamentale \n abordarea doctrinei de comandament
de c`tre armatele altor ]`ri [i s` se preg`teasc` pentru a da sau a primi explica]ii
am`nun]ite [i a direc]iona procesul de luare a deciziei; \n al doilea r#nd, fric]iunea pe care
o presupune existen]a [i func]ionarea unui lan] de comand` multina]ional ar impune
constituirea structurilor multina]ionale numai de la e[alonul brigad` \n sus, de[i, uneori,
considerentele politice pot recomanda [i alte solu]ii.
Apreciem c` ac]iunile militare multina]ionale pentru ap`rarea colectiv` duc la extinderea
amplorii [i complexit`]ii opera]iilor poten]iale. Comandan]ii for]elor [i planificatorii ac]iunilor
trebuie s` ia \n calcul [i, \n acela[i timp, s` se preg`teasc` pentru a participa la campanii
[i opera]ii de o amploare mai mare dec#t cea pe care for]ele armate na]ionale ar putea
s` le desf`[oare pe cont propriu.
57
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
De[i for]ele multina]ionale trebuie s` utilizeze reguli de angajare armonizate, diferen]ele
existente \n domeniul legisla]iei interne pot produce anumite individualiz`ri [i varia]ii
\n interpretare. Este important ca acestea s` fie \n]elese \n mod clar, chiar de la \nceputul
ac]iunilor.
Date fiind nivelurile generale reduse ale for]elor [i resursele limitate, capacitatea
de a conlucra pentru \ndeplinirea misiunilor Alian]ei va fi de importan]` vital`. Aranjamentele
de ap`rare colectiv` ale NATO \n care, pentru ap`rarea colectiv` a Rom#niei, structura
militar` integrat` joac` un rol cheie, sunt esen]iale \n aceast` privin]`. Diferitele aspecte
ale planific`rii defensive a NATO trebuie coordonate \n mod eficace, la toate nivelurile,
pentru a asigura preg`tirea for]elor [i a structurilor de sprijin, \n vederea \ndeplinirii \ntregului
spectru al rolurilor acestora.
Opin`m c`, pentru planificarea opera]iilor de ap`rare colectiv`, schimbul de informa]ii
\ntre Armata Rom#n` [i alia]i, pe de o parte, [i \ntre toate armatele NATO care particip`
la ap`rarea colectiv` a ]`rii noastre, pe de alt` parte, contribuie la asigurarea disponibilit`]ii
capacit`]ilor necesare pentru succesul opera]iilor.
Planificarea ap`r`rii na]ionale a Rom#niei “… este atributul exclusiv [i inalienabil
al autorit`]ilor publice na]ionale stabilite prin Constitu]ia Rom#niei”1. Pentru aceasta
trebuie \nsu[ite fundamentele strategice ale Alian]ei, prev`zute \n “Conceptul Strategic
al NATO” din anul 1999, completate cu “Angajamentul privind Capabilit`]ile”, adoptat
la Summitul de la Praga, din anul 2002.
Conform Articolului V al Tratatului de la Washington, for]ele militare multina]ionale
ale Alian]ei trebuie s` realizeze descurajarea oric`rei agresiuni poten]iale \mpotriva ei,
s` opreasc` agresorul c#t mai departe posibil \n cazul unui atac [i s` asigure independen]a
politic` [i integritatea teritorial` a statelor membre, deci, implicit, [i a Rom#niei.
|n acest context, angajamentele pe care le vom lua fa]` de alia]i se vor baza pe capabilit`]ile
cerute de Alian]`, pe planificarea for]elor care s` participe eficient la opera]ii \ntrunite
multina]ionale, iar planificarea ap`r`rii \mpreun` cu NATO presupune contribu]ia cu for]e
la gruparea multina]ional` la care suntem parte, precum [i la opera]ii sub conducerea Alian]ei.
|n calitate de ]ar` membr` a NATO, Rom#nia trebuie s` adopte procesul de planificare
a ap`r`rii specific Alian]ei. Planificarea opera]iilor \ntrunite multina]ionale pentru ap`rarea
colectiv` a Rom#niei va cuprinde: planificarea gener`rii for]ei; planificarea disloc`rii;
planificarea \ntrebuin]`rii; planificarea sprijinului; planificarea redisloc`rii.
Conform prevederilor Tratatului de la Washington privind ap`rarea colectiv`,
consider`m c` atribu]iile [i competen]ele relativ la planificarea, angajarea for]elor
[i conducerea opera]iilor de ap`rare colectiv` a ]`rilor membre ale NATO, deci [i a Rom#niei,
revin \n exclusivitate Alian]ei.
Structurile implicate \n procesul de planificare a ap`r`rii colective a Rom#niei (figura 1)
sunt ierarhizate “… corespunz`tor nivelurilor de responsabilitate, astfel: Sistemul Strategiei
de Securitate (SSS), Sistemul Planific`rii Strategice (SPS), Sistemul de Planificare, Programare,
Bugetare [i Evaluare (SPPBE), Sistemul de Planificare a Opera]iei |ntrunite (SPO|)”2.

1
Doctrina pentru planificarea opera]iilor \ntrunite, Bucure[ti, 2003, p. 9.
2
Idem, p. 10.

58
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Planificarea ap`r`rii colective a Rom#niei
Nivel de responsabilitate Sisteme de planificare

Strategic
Parlament
Pre[edinte
Consiliul Nord-Atlantic Guvern
Comitetul militar Consiliul Suprem Sistemul Strategiei
de Ap`rare de securitate
a }`rii
Ministerul Consiliul
Ap`r`rii de Planificare
Na]ionale a Ap`r`rii
{eful Statului Major General
Departamente Sistemul de planificare,
programare, bugetare
SHAPE Comandamentul Militar Strategic [i evaluare
Sistemul
Statul Major General (J1 - J7) planific`rii
Comandamentul Opera]ional |ntrunit (C.A.) strategice
Operativ Sistemul
Comandamentul Comandamentul Comandamentul de planificare
Cdm. Reg.
For]elor Opera]ional Opera]ional a opera]iei
NATO
Terestre Aerian Principal Naval \ntrunite
Comandamentul Comandamentul Centrul Structuri
Logistic Transmisiunilor de Coordonare
care sprijin`
|ntrunit a Mi[c`rii

Adaptare dup` Doctrina pentru planificarea opera]iilor \ntrunite, SMG/PF-5, Bucure[ti, 2003, p. 11.
Figura 1: Planificarea ap`r`rii colective a Rom#niei

La nivel strategic, \n consens cu NATO, autorit`]ile publice abilitate constitu]ional

(Parlamentul, pre[edintele Rom#niei, Guvernul Rom#niei, Consiliul Suprem de Ap`rare
a }`rii [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale), precum [i [eful Statului Major General/comandantul
Comandamentului Militar Strategic, \mpreun` cu [efii statelor majore ale categoriilor
de for]e ale Armatei [i comandan]ii comandamentelor opera]ionale (COP|, COAP, CON)
r`spund de planificarea strategic`, \n scopul angaj`rii for]elor armate pentru \ndeplinirea
obiectivului fundamental al ap`r`rii na]ionale prin ap`rare colectiv`, \n context aliat.
Scopul procesului de planificare opera]ional` NATO este de a preg`ti Alian]a pentru
viitoarele posibile crize, prin elaborarea – din timp [i \mpreun` cu statele majore na]ionale
aliate – a unor planuri de ap`rare permanent` [i de contingen]`, precum [i prin asigurarea
eficient` [i \n timp util a planurilor de opera]ii, ca r`spuns la o stare de criz` existent`
sau la una \n curs de apari]ie.
Planul de contingen]`, aprobat de c`tre Comitetul Militar, este destinat s` contracareze
o posibil` criz`. Planul pentru ap`rarea permanent` este desemnat s` contracareze
un risc de securitate poten]ial, este redactat ca un plan de opera]ii finalizat, \n m`sur`
s` fie executat, cu comanda for]elor alocat` [i autoritatea de execu]ie delegat` la nivel
de comand` corespunz`tor. Acest document este asumat de Comitetul Militar [i aprobat
de c`tre Consiliul Nord-Atlantic. Planul pentru opera]ii se elaboreaz` sub Directiva
Consiliului Nord-Atlantic, este asumat de Comitetul Militar [i aprobat de c`tre Consiliu.
59
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Procesul elabor`rii planurilor de opera]ii poate fi abordat
CONOPS – Concep]ia opera]iei \n paralel pentru toate categoriile de planuri (figura 2).
COP – Plan opera]ional de contingen]`
DPC – Comitetul pentru Planificarea
|n cadrul Sistemului de Planificare Opera]ional`
Ap`r`rii exist` o diviziune clar` a r`spunderilor \n ini]ierea,
ERRF – For]a European` de Reac]ie dezvoltarea, aprobarea, executarea sau anularea planurilor
Rapid` de opera]ii. Aceste r`spunderi sunt \mp`r]ite, \n func]ie
HNS – Sprijinul Na]iunii Gazd` de situa]ie, \ntre Consiliul Nord-Atlantic, Comitetul
IPM – M`suri de precau]ie ini]ial`
MC – Comitetul Militar pentru Planificarea Ap`r`rii, Comitetul Militar, Comanda-
MRO – Op]iuni Militare de R`spuns mentele Strategice [i comandan]ii din structurile militare
NAC – Consiliul Nord-Atlantic de comand` ale NATO.
NMA – Autorit`]ile Militare NATO Ca r`spuns la o stare actual` de criz` sau la o criz`
NRF – For]a de R`spuns a NATO
\n curs de dezvoltare, autorit`]ile NATO \ntreprind
OPLAN – Plan de opera]ii
PCG – Grupul de Coordonare Politic` o estimare politico-militar`, pentru a identifica o gam`
PME – Procesul de estimare de op]iuni politice [i militare poten]iale, care s` permit`
politico-militar` solu]ionarea crizei. Acest proces \ncepe, \n mod normal,
ROE – Reguli de angajare cu considerarea, spre exemplu, a unei m`suri de precau]ie
SC (SCTOR) – Comandamentele
Strategice
ini]ial`, care poate deveni o op]iune poten]ial` militar`
SDP – Plan de ap`rare permanent` de r`spuns. Op]iunile identificate vor fi apoi analizate
SHAPE – Comandamentul Suprem de Consiliul Militar [i Consiliul Nord-Atlantic pentru a furniza
NATO al For]elor Aliate din Europa orient`rile necesare comandamentului strategic corespun-
SOFA – Acordul privind Statutul
z`tor [i statului s`u major. Dup` ce Consiliul Nord-Atlantic
For]elor Aliate
SUPLAN – Planul de sprijin \[i exprim` acordul pentru calea de urmat, Autorit`]ile
Militare NATO pot fi direc]ionate s` continue planificarea
opera]ional` detaliat`, care poate duce la elaborarea unui plan de opera]ii.
Planificarea opera]iilor \ntrunite multina]ionale pentru ap`rarea colectiv` reprezint`
un proces complex ce se desf`[oar` \n baza unui document de ini]iere, denumit “Orientarea
de planificare a comandantului”, av#nd ca element central definirea clar` a misiunii.
Procesul de elaborare a tuturor categoriilor de planuri de opera]ii urm`re[te, \n principiu,
o procedur` similar` \n dou` etape: prima con]ine procesul de estimare militar`,
a doua implic` elaborarea planului (COP/SDP/OPLAN) [i, atunci c#nd este necesar,
a unui plan de campanie, av#nd la baz` concep]ia aprobat` (CONOPS).
Pentru a executa planul de opera]ii sunt necesare activarea [i desf`[urarea for]elor
solicitate. Activarea for]ei revine \n sarcina comandamentului strategic corespunz`tor
[i este ini]iat printr-o Directiv` de Activare a For]ei de c`tre Consiliul Nord-Atlantic.
Decizia la nivel na]ional privind angajarea [i \ntrebuin]area for]elor armate este politic`
[i se adopt` de c`tre pre[edintele Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, cu aprobarea
prealabil` sau ulterioar` a Parlamentului, \n func]ie de situa]ie. Angajarea For]elor Armate
pentru ap`rarea na]ional` se va face selectiv [i gradual, pe m`sura contur`rii pericolului
[i pe etape ale amplific`rii conflictului armat.
De asemenea, prin procedeele de planificare na]ional`, un rol important \l au acordurile
privind sprijinul na]iunii gazd`, care sunt elaborate \n scopul facilit`rii opera]iilor \ntrunite
multina]ionale pentru ap`rarea colectiv` a Rom#niei.
Apreciem c`, la nivel na]ional, coordonarea acestor procedee de planificare este realizat`
de organismele de coali]ie, iar la nivelul teatrului de ac]iuni militare [i al zonei de opera]ii,
60
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Responsabil/autoritate
Planificare
Eveniment Planificare anticipat` Comentarii
de r`spuns
COP SDP OPLAN
1. Poate angaja o cerin]` pentru OPLAN.
Estimare
Nu se aplic` Nu se aplic` NAC1,2 2. I se poate cere s` \ntreprind` anumite analize preg`titoare
politico-militar`
privind planificarea opera]iunilor pentru MRO selectat.
NAC/DPC
NAC Ini]ierea
Ini]ierea planific`rii MC sau Directiva 3. Trebuie s` furnizeze obiectivele [i o definire politic`
Directivei
de ini]iere clar` a misiunii.
4. Identific` cursurile militare de ac]iune [i selecteaz`
Estimarea militar`4 SC SC SC
op]iunile pentru elaborarea CONOPS.
Elaborarea CONOPS SC SC SC -
Aprobarea CONOPS MC NAC/DPC5 NAC5 5. Asumat` de MC \nainte de aprobarea de c`tre NAC sau DPC.
Comanda NAC Directiva
6. Activarea for]ei se poate face \nainte de aprobarea OPLAN
Activarea for]elor Nu se aplic` for]elor se aplic` de activare
permanent a for]elor [i ar fi ideal s` coincid` cu aprobarea CONOPS.
7. Identificarea amenin]`rilor/riscurilor [i reducerea timpului
Elaborarea planului SC7 SC SC
de avertizare.
Aprobarea planului MC NAC/DPC8 NAC8 8. Asumat de MC \nainte de aprobarea de c`tre NAC sau DPC.
Comandantul NAC Directiva 9. Dac` o criz` prev`zut` evolueaz` \ntr-o o criz` armat`, COP
Execu]ia planului Nu se aplic`9
militar de execu]ie va fi dezvoltat \ntr-un OPLAN.
Ini]ierea analizei/ 10. Schimb`rile de situa]ie survenite \ntre aprobarea OPLAN
revizuirea planului
MC/SC NAC/DPC/SC NAC/SC10
[i execu]ie pot solicita o revizuire.
Aprobarea planului
MC NAC/DPC NAC -
de revizuit
Anularea planului MC NAC/DPC11 NAC 11. Amendament la TOR/SC.
Adaptare dup` revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3/2002, p. 42.
Figura 2: Procesul elabor`rii planurilor de opera]ii
de c`tre comandan]ii comandamentelor din teatru sau ai altor comandamente \ntrunite
subordonate, respectiv de c`tre cei care sunt responsabili cu problemele de planificare a opera]iei.
|n sprijinul Alian]ei se vor crea, la nivel strategic, structuri ierarhice de organisme
bilaterale sau multilaterale pentru stabilirea obiectivelor [i a strategiei, pentru coordonarea
conducerii strategice, planificarea [i executarea opera]iilor multina]ionale de ap`rare colectiv`.
Planificarea opera]iei \ntrunite pentru ap`rarea colectiv` a Rom#niei este integrat`
cu planificarea Alian]ei, la nivelul teatrului de ac]iuni militare sau al zonei de opera]ii, de c`tre
comandantul teatrului de ac]iuni militare sau comandantul comandamentului zonal.
|n cadrul teatrului de ac]iuni militare, NATO va stabili un comandant [i o na]iune
conduc`toare, aceasta fiind cea care asigur` majoritatea for]elor [i a mijloacelor.
Reprezentan]ii acesteia, \n cadrul lan]ului de comand`, r`spund de elaborarea planurilor
de opera]ii [i coordoneaz` planificarea de alian]` cu planificarea opera]iei \ntrunite
multina]ionale de ap`rare colectiv`.
|n unele situa]ii de criz`, \n func]ie de gravitatea acestora, conducerea Alian]ei
poate aprecia ca reprezentan]ii desemna]i ai na]iunii conduc`toare, \mpreun` cu for]ele
armate ale altor na]iuni aliate, s` proceseze \ntregul sistem de planificare [i desf`[urare
a opera]iilor de ap`rare colectiv`.
Ca o concluzie, apreciem c` procesul de planificare a opera]iilor \n context aliat impune
urm`toarele direc]ii: \ntocmirea planurilor opera]ionale deliberate [i de execu]ie
privind \ntrebuin]area \n ac]iuni militare a For]elor Armate; integrarea real` \n sistemul
na]ional de planificare [i \n cel al NATO, prin cooperarea cu structurile similare ale Alian]ei;
asigurarea planific`rii optime pentru for]ele dislocabile (destinate ap`r`rii colective)
[i cele din teritoriu; reac]ia rapid` \n cazul unei agresiuni militare, precum [i capacitatea
de respingere a acesteia cu for]ele proprii [i, ulterior, cu for]ele aliate.

61
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

POSIBILE FORME DE CONFLICT

CU IMPLICA}II ASUPRA LOGISTICII
General de brigad` dr. ing. Emanoil CIOCOTEA

R
enun]area la caracterul na]ional al r`zboiului, adoptarea de motiva]ii ideologice
[i imprimarea unei finalit`]i economice acestuia reprezint` cea mai consistent`
provocare a secolului XXI.
“R`zboaiele mici”1, care pot avea loc în prima jum`tate a secolului în care tocmai am intrat,
trebuie s` fie considerate proscrise [i la fel de neatractive ca [i r`zboiul dintre state,
din ultima parte a secolului XX. Modificarea naturii r`zboiului, de la tipul de r`zboi
între state, din secolul trecut, la r`zboaiele civile [i r`zboaiele motivate etnic, religios
[i economic este o realitate.
Un studiu atent al tuturor formelor de conflict duce la concluzia c` numai un sfert
din num`rul total al r`zboaielor de dup` 1945 au fost r`zboaie interstatale2.
În cele mai multe p`r]i ale lumii s-a demonstrat tendin]a de “dezna]ionalizare
[i economicizare” a r`zboaielor3. Dezvolt`rile economice, politice [i societale cauzeaz`
conflicte militare în multe p`r]i ale lumii – [i din motivul men]ionatei “nesimultaneit`]i”
a dezvolt`rii. Statele [i “actorii substatali” vor s`-[i asigure, pentru ei [i “clientela” lor, satisfacerea
necesit`]ilor de ordin material [i nematerial [i, astfel, ei nu mai sunt interesa]i de pace.
De aici, întrebarea dac` na]ionalizarea monopolului for]ei [i, o dat` cu aceasta, a legii
interna]ionale, ca act normativ pentru pace, a înregistrat vreun progres. R`zboaiele interstatale,
globale [i regionale sunt prevenite de c`tre statele puternice, mai ales de c`tre comunitatea
transatlantic`, dac` acestea constituie o amenin]are la adresa intereselor lor na]ionale.
Iat` pentru ce actorii statali [i cei substatali folosesc, de aceast` dat`, noi forme de violen]`
caracterizabile ca r`zboaie “mici”, “asimetrice” sau “neconven]ionale”. Dezvoltarea în aceast`
direc]ie este sus]inut` atât de progresele [tiin]ifice [i tehnologice, cât [i de vulnerabilitatea

1
Christopher Daase, Micile r`zboaie – marile motiva]ii (Kleine Kriege - Große Wirkung), 1999.
2
AKUF – Bilan]ul r`zboaielor: Aspecte ale r`zboaielor din toat` lumea (AKUF-Kriegsbilanz,
Das weltweite Kiegsgescheen), 1945-1997 – Tendin]e statistice (Statistische Trends), la adresa
www.sozialwiss.uni-hamburg_de/pw/Akuf/kriege47-97_text.htm.
3
Herfried Münkler, R`zboiul [i politica la începutul secolului al 21lea (Krieg und Politik am Beginn
des 21. Jahrhunderts), în Konrad Paul Liessmann (editor): Tat`l tuturor (Der Vater aller Dinge), 2001,
p. 16 [.c.l.

62
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
crescând` a societ`]ilor moderne industrializate, mai ales din cauz` c` ambele tendin]e
con]in eficacitatea unei “strategii asimetrice”4.
Deosebirea clasic` dintre securitatea intern` [i cea extern` [i chiar r`zboiul [i pacea
sunt subminate de aceste tendin]e. R`zboiul va obtura dezvoltarea civiliza]iei, provoc#nd
mizerie [i s`r`cie, prin înfometare, îmboln`viri, regres cultural. Îns`, tot a[a se va întâmpla
[i dac` r`zboiul are ca motiva]ie economia. O atare dezvoltare face inutil` orice asisten]`
economic`. În cazul societ`]ilor industrializate [i postindustrializate, r`zboiul nu le poate
aduce mai multe resurse. Acestea risc` mai mult decât ar câ[tiga, din cauza existen]ei
unor rela]ii complexe în interiorul lor [i între state.
Puterea militar`, \n cazul acestor state, este utilizat` pentru a împiedica recurgerea
la for]a militar` [i pentru a sus]ine monopolul statului asupra for]ei.
Condi]iile prealabile pentru dezvoltarea economic` [i social` sunt renun]area la utilizarea
for]ei în rela]iile interstatale [i împiedicarea utiliz`rii for]ei de c`tre al]i actori din interiorul
statului, în afar` de statul însu[i5.
Statele trebuie s` utilizeze, în continuare, vechi [i noi instrumente pentru a preveni
atât r`zboiul interstatal la nivel global [i regional, c#t [i conflictul neconven]ional în care
sunt implica]i actori statali [i nonstatali. Cu alte cuvinte, în caz contrar, ordinea mondial`
multipolar`, cooperarea just` [i global` [i democratizarea, inclusiv drepturile omului,
nu ar avea nici o [ans`.

4
Termenul “neconven]ional” nu este acela[i cu “asimetric.” Asimetric semnific` utilizarea unor mijloace
mici pentru ob]inerea unor efecte mai mari. De exemplu, guvernul SUA ar putea fi paralizat de o grupare
de 50 de oameni bine antrena]i, Clark L. Sdtaten, Asymmetric Warfare: Strategia asimetric`. Evolu]ia
[i involu]ia terorismului, o provocare iminent` pentru for]ele de urgen]` [i securitate na]ional` (Evolution
and involution of the Terrorism: the standing challenge for emmergency and national security forces),
la adresa www.D-n-net/FCS_Folder/asymmetric_warfare_staten.htm. “În prezent, un asemenea atac
ar putea realmente provoca un efect cu mult dispropor]ionat fa]` de resursele utilizate în acest scop”.
Qiao Liang, Wang Xiansui, Strategia f`r` restric]ii (Unrestricted Warfare), 1999, p. 48 [.c.l. Autorii citeaz`
urm`toarele categorii de r`zboaie neconven]ionale: r`zboiul comercial; r`zboiul financiar; r`zboiul noii terori,
în contrast cu r`zboiul tradi]ional de teroare; r`zboiul ecologic; strategia psihologic`; strategia r`pirilor;
strategia mijloacelor de informare în mas` (mass-media); strategia drogurilor; strategia re]elelor; strategia
tehnologic`; strategia fabrica]iei; strategia resurselor; strategia ajutorului economic; strategia cultural`;
strategia Legii interna]ionale. La pagina 186, ei arat`: “Asimetria, în principiu, const` dintr-un conglomerat
semnificativ de standarde, conform unei ideologii ce dep`[e[te orice limit` a ra]ionalului. Pentru aceasta,
ca punct de interes esen]ial este disolu]ia ra]ionamentului uman, în opozi]ie cu echilibrul simetriei ra]ionale (….).
Dintre toate regulile, aceasta este singura care \i încurajeaz` pe oameni s` încalce orice reglement`ri
considerate ca valori comportamentale, astfel încât înc`lc`rile însele s` fie reguli”.
5
Ernst-Otto Czempel, Puterea umbrel` – politica extern` în secolul 21 (Kluge Macht– Außenpolitik
für das 21. Jahrhunderts), 1999, p. 38 [.c.l.: “Discu]ia purtat` între exper]ii pe probleme de rela]ii interna]ionale,
în special din SUA, au dus la concluzia c` democra]iile nu au folosit ca argument r`zboiul de c`tre
una împotriva alteia” (“Die Diskussion in der Wissenschaft von den internationale Beziehungen, die seit
Jahrzenten vor allem in den USA geführt wird, hat das unbestreitbare resultat erbracht, dass Demokratien
untereinander noch nie Krieg geführt haben”).

63
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Va continua, cu certitudine, tendin]a din ultimii cincizeci de ani – un declin al num`rului
de r`zboaie interstatale [i o cre[tere a num`rului de “r`zboaie mici” (75% din totalul r`zboaielor
de dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial)6.
Nici un stat sau grup de state nu va fi capabil, în urm`torii treizeci de ani, s` stârneasc`
un conflict contra alian]ei transatlantice. Adversarii posibili nu dispun de poten]ialul
necesar economic, societal, [tiin]ific [i tehnologic pentru a provoca “transatlantia”.
Orice încercare risc` din start condi]ia falimentului. China a tras aceste înv`]`minte
din dizolvarea Uniunii Sovietice7.
|n acest sens, Organiza]ia Na]iunilor Unite trebuie s` joace un rol din ce în ce mai activ
în solu]ionarea problemelor globale [i regionale de pe mapamond. S` nu uit`m c` Organiza]ia
Tratatului Atlanticului de Nord trebuie s` fie, la r#ndu-i, un factor activ, de descurajare
a conflictelor interstatale [i intrastatale, sub egida ONU.
Va trebui ca statele membre ale NATO s` continue cooperarea pentru prevenirea,
înc` din faza ini]ial`, a unei curse asimetrice a înarm`rilor [i s` de]in` capacitatea
de a preveni sau, dac` este cazul, de a opri eventualele r`zboaie interstatale regionale,
mai cu seam` în cazul în care acestea devin o amenin]are la adresa p`cii [i securit`]ii
interna]ionale (Articolul 39 din Carta ONU).
Dac` state importante, precum China, Rusia [i India, ar dezvolta, organic, rela]iile
cu comunitatea transatlantic`, ar putea fi evitat pericolul unui conflict pentru dobândirea
hegemoniei, iar sarcina de a ordona lumea ar putea fi împ`r]it` de-a lungul unor linii regionale.
“Micile r`zboaie” au efecte devastatoare asupra statelor [i regiunilor în care se produc.
Ele distrug economiile de pace, nu numai prin transferarea de fonduri masive necesare
ducerii r`zboiului, ci [i prin sleirea acestora8.
În lumea contemporan` exist` anarhi[tii9, care se organizeaz` în bande înarmate,
tr`ind de pe urma r`zboiului. Cu cât dureaz` mai mult r`zboiul, cu atât mai mult este distrus`
via]a politic`, economic` [i cultural` a unei societ`]i. Infractorii, de regul` afla]i la marginea
societ`]ii, reu[esc s` p`trund` în centrul acesteia. Se \nt#mpl` ca ace[ti oameni rareori
s` doreasc` sfâr[itul r`zboiului, fiindc` ar fi iar`[i marginaliza]i [i [i-ar pierde preocu-
p`rile profitabile. R`zboiul devine o form` de trai, iar societatea – câmpul lor de lupt`.
La dou`zeci de ani de la izbucnirea r`zboiului va exista o genera]ie ce nu va [ti nimic altceva
decât r`zboiul. O atare societate nu î[i poate afla din nou calea spre o comunitate organizat`
sau spre o form` civil` de organizare.

6
AKUF – Bilan]ul r`zboaielor; o oglind` mondial` a r`zboaielor. 1945-1997. Tendin]e statistice
(Kriegsbilanz; Das Weltweite Kriegsgeschehen. 1945-1997. Statistische Trends); la adresa
www.sozialwiss.uni-amburg.de//pw/Akuf/kriege47-97_text.htm.
7
Qiao Lang [i Wang Xiangsui, O strategie f`r` restric]ii (Unrestricted Warfare), 1999.
8
François Jean, Jean – Cristophe Rufin (editori), Economia r`zboaielor de târgove]i (Ökonomie
der Bürgerkriege), 1999.
9
Warlords.

64
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Un asemenea mod de via]` \i va aduce majorit`]ii popula]iei doar s`r`cie, foamete,
mizerie [i moarte. Societatea va înregistra un regres considerabil în dezvoltare, “ocazia” revenirii
la normal produc#ndu-se atunci când motivele declan[`rii \nfrunt`rii s-au epuizat.
“Micile r`zboaie” sunt distructive nu numai în cadrul unei regiuni, c`ci anarhi[tii
[i clien]ii acestora ac]ioneaz` adesea la nivel interna]ional. Familiile lor locuiesc în alte ]`ri,
ei transfer` acolo bog`]iile [i nu sunt interesa]i s` dezvolte ]ara sau regiunea în care
ei ac]ioneaz`. De asemenea, ei încearc` s` controleze infrac]ionalitatea organizat` din ]`rile
dezvoltate, ac]ionând spre globalizarea poten]ial`, ce ar putea fi utilizat` în folosul infractorilor
organiza]i [i al terori[tilor, datorit` abilit`]ii acestora de a utiliza for]a.
A[a cum ei au distrus via]a economic` din ]`rile lor de origine, tot a[a vor amenin]a
cu r`spândirea infrac]iunilor interna]ionale [i a afacerilor cu droguri în statele industrializate.
Ace[ti actori nonstatali formeaz` alian]e destul de slabe, dar coopereaz` cu anarhi[tii
[i profit` de ocârmuirile “slabe”. Iat` cum actorii din “micile r`zboaie” primejduiesc
nu numai dezvoltarea din ]`rile lor [i din regiunile acestora, ci constituie [i o amenin]are
la adresa securit`]ii statelor dezvoltate, precum [i a securit`]ii interna]ionale.
Dac` ne referim la consecin]ele asupra politicii de securitate, la nivel global, acestea
sunt iminente. În aceast` idee, postul`m urm`toarele teze:
Teza A: Riscurile la adresa securit`]ii sunt interdependente ~ Admitem
c` acestea constituie atât cauza, cât [i efectul, prin raportarea unui risc la altul, în rela]ionare
biunivoc`, adic` se consolideaz` sau se sl`besc reciproc. Înmul]irea popula]iei poate influen]a
pozitiv cre[terea economic` a unei ]`ri, care, în schimb, poate înregistra o sl`bire în ritmul
de cre[tere.
Înmul]irea popula]iei are un impact negativ asupra ecologiei [i provoac` migra]ia acesteia,
urmat` de un conflict generat de accesul la resursele naturale. Toate modelele de prevestire
a crizelor, prin indicatorii de dezvoltare astfel postula]i, sunt doar în parte valabile. Pentru moment,
ele sunt doar ipoteze neverificate privind procesele de interac]iune, întrucât previziunile
sunt nesigure.
Teza B: Pragul dintre r`zboi [i pace este fluid ~ Pentru o economie de pace
stabil`, esen]ial` este separarea dintre condi]iile de r`zboi [i cele de pace [i, deci, separarea
dintre utilizarea for]ei [i rela]iile de afaceri. Dihotomia tradi]ional` dintre termenii
securitate intern` [i securitate extern` este confundat`, adesea, cu tendin]a r`zboiului
de a nu mai fi pur na]ional [i cu motiva]ii economice.
Uneori, este dificil s` se stabileasc` dac` o c`dere a unui sistem informa]ional
este din cauza unei defec]iuni tehnice sau a unui atac. Evenimentele de la 11 septembrie
ne determin` s` ne punem întrebarea dac`, la un moment dat, starea în care se afl` o ]ar`
poate fi numit` “de pace” atunci când au loc atacuri teroriste la care statul r`spunde cu for]a
militar` organizat` pentru ap`rare. Realitatea sumbr` e c` statele pot fi direct supuse
unor atacuri neconven]ionale, asimetrice.
Teza C: M`surile de precau]ie, din motive de securitate, nu mai constituie
o sarcin` doar pentru statele singure ~ Acest fapt este deja cunoscut în domeniul

65
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
securit`]ii externe, dar, de data aceasta, a atins un nou nivel. Nici un stat nu poate fi în stare
s` rezolve, cu îndemânare, problemele ordinii mondiale.
Cu to]ii avem nevoie de solu]ii interna]ionale, multina]ionale [i transna]ionale,
pentru ca, prin cooperare politic`, economic` [i societal` între statele lumii, s` poat` fi
prevenite conflictele.
În domeniul securit`]ii interne, în care se manifest` o nou` dezvoltare, deosebirile na]ionale,
precum diferitele legisla]ii [i standarde în domeniile protec]iei datelor, procedee poli]iene[ti,
supravegherea [i urm`rirea pentru infrac]iuni fac dificil` lupta împotriva infrac]ionalit`]ii
mondiale organizate [i a terori[tilor. Cooperarea [i munca în comun a poli]i[tilor, militarilor
[i structurilor informative vor fi deosebit de importante.
Teza D: M`surile de precau]ie trebuie luate la nivel interministerial ~ |ntrucât
securitatea unei anumite entit`]i societale poate fi amenin]at` prin dezvolt`ri de natur`
politic`, economic` [i social`, aceasta nu mai poate fi considerat` ca sarcina unui singur
minister; este nevoie de o abordare integral` atât la nivel na]ional, cât [i interna]ional.
În prezent, ministerele independente [i institu]iile de nivel na]ional [i interna]ional
sunt responsabile pentru men]inerea securit`]ii. Ele sunt în competi]ie pentru fonduri
[i personal, dar au nevoie de sprijin reciproc, în caz de urgen]`.
Dac` se dore[te maximizarea eficacit`]ii, în ciuda resurselor limitate, trebuie s` se introduc`
un lan] de comand` [i de planificare în comun, achizi]ii de materiale [i preg`tirea pentru ac]iune.
Teza E: Cre[te vulnerabilitatea din ]`rile postindustrializate în fa]a atacurilor
asimetrice ~ Complexitatea [i interdependen]a în activit`]ile de aprovizionare a popula]iei
din statele moderne vor genera un înalt nivel de eficien]` a organiz`rii acestora.
Totu[i, cea mai mic` întrerupere într-o infrastructur` esen]ial` poate avea consecin]e
dezastruoase. Este foarte important ca în ]`rile industrializate postmoderne s` func]ioneze,
f`r` erori, comunica]iile computerizate [i structura informativ` (mai ales în domenii
sensibile precum energia, apa, administra]ia public`, transporturile, industria,
comer]ul, b`ncile, companiile de asigurare, poli]ia, alte servicii de securitate [i urgen]`,
precum [i conducerea militar`).
Sunt dificil de detectat preg`tirile pentru asemenea atacuri [i, chiar când sunt efectuate,
informa]iile prin avertizare timpurie nu pot parveni la momentul oportun [i nici nu sunt
utilizate în avantajul ap`r`torului. Se pot produce multe erori, doar cu pu]in efort,
chiar [i de c`tre persoane singure (de exemplu, un tehnician), care se pot interfera
în infrastructuri de importan]` vital`10.
Teza F: Politica de securitate va deveni o lucrare complex` ~ Sunt posibile
o multitudine de scenarii în leg`tur` cu politica de securitate. Aceasta trebuie s` aib` efect
asupra procesului dezvolt`rii civilizatoare cu consecin]e benefice asupra viitorului.

10
Structurile administrative ale Statelor Unite ale Americii pot fi deteriorate de un grup de mai pu]in
de 50 de persoane. Clark L. Staten, Strategia asimetric`, evolu]ia [i devolu]ia terorismului. Provocarea
care va veni pentru for]ele de urgen]` [i securitate na]ional`, la: www.D-n-i.net /FCS_ Folder/asymmetric
warfare_staten.htm.

66
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Politica de securitate const` nu numai în avertizarea clasic` privind pericolele,
prin utilizarea de mijloace diplomatice [i/sau militare, dar [i o aten]ionare asupra pericolelor
survenite din escaladarea crizelor locale [i regionale. Aceasta va deveni o lucrare complex`,
încorporând aproape toate domeniile politicii.
În concluzie, ordonarea lumii [i interven]ia militar` sunt sarcini pe care nu le poate
efectua un singur stat, doar structurile comune interna]ionale [i interministeriale na]ionale
vor fi capabile s` le execute.
Militarii din statele civilizate vor trebui s` coopereze pentru a contribui la stabilizarea
unei ordini mondiale dinamice [i cuprinz`toare.
Aceasta semnific`, pe de o parte, faptul c` ei sunt capabili s` men]in` o ordine mondial`
care va permite dezvoltarea civiliza]iei [i, pe de alt` parte, c` pot interveni împotriva
oric`ror încerc`ri de a rezolva contradic]iile prin mijloace de for]` (dac` primejduiesc
securitatea interna]ional`).
Num`rul de actori utilizatori ai for]ei organizate [i utilizatori par]iali de tehnologie
modern` va cre[te pe scar` larg`, începând cu infrac]ionalitatea organizat`, grupurile
interna]ionale de afaceri ilicite cu droguri, lupt`tori de gheril`, terori[ti interna]ionali, atacurile
la adresa cooper`rii industriale [i terminând cu mercenarii. Acest fapt va duce la dezvoltarea
unor noi forme de strategii.
Noile forme de conflict sunt strâns legate [i direct influen]ate de exploatarea ultimelor
inova]ii tehnologice, ceea ce faciliteaz` angajarea unor grupuri \nsemnate de oameni
în r`zboaiele conven]ionale.
În prezent, asist`m la derularea unor r`zboaie asimetrice, denumite [i “micile r`zboaie”,
care se manifest`, adesea, latent [i se afl` în zona cenu[ie dintre r`zboi [i pace. În aceast`
zon` neclar`11 activeaz` anarhi[tii, actori nonstatali, care, utilizând violen]a în mediile civile,
urm`resc provocarea inamicului “]int`”, pentru ca acesta s` reac]ioneze violent, f`r` a face
deosebirea \ntre combatan]i [i necombatan]i.
Pierderile civile sunt instrumentate de propagand`, ca mijloace de legitimare a utiliz`rii
for]ei de c`tre una dintre p`r]i [i, simultan, de nelegitimare a celeilalte p`r]i12.
O alt` form` alternativ` de conflict, utilizat` în prezent, este r`zboiul informa-
]ional, informa]iile put#nd fi accesate peste tot în lume. Prin acest tip de conflict, statul
[i institu]iile sale, ca entit`]i societale, sunt discreditate, încurajându-se anarhia [i anomia,
iar luptele între grupuri create pe baz` de interese economice îmbrac` forme regulate
ale conflictului militar.
Alte exemple de forme de conflict actuale sunt r`zboaiele de gheril` [i eroismul militant,
din care “intifada”, uzul unor anumite elemente din infrac]iunea organizat` [i migra]ia
controlat`. E posibil ca, în viitor, s` se dezvolte alte forme de conflict.

Twilight zone.
11

Comportamentul p`r]ilor în conflictul din Kosovo a fost plin de exemple de manipulare prin intermediul
12

mass-media.

67
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Din cauza cre[terii vitezei dezvolt`rii progreselor tehnologice asist`m la o nou` form`
de conflict: r`zboaiele tehnologice. Acestea sunt duse prin utilizarea unui întreg spectru
de tehnologii de ultim` or` combinate cu mijloace moderne.
Masacrele din Ruanda au fost comise prin utilizarea de mijloace agricole. Pe de alt` parte,
utilizarea virusului de computer “I love you” a demonstrat vulnerabilitatea structurilor
de informatic` [i comunica]ii.
Scrisori con]inând spori de antrax terorizeaz` popula]ia din multe state [i duc,
pân` la urm`, la cre[terea unui latent \nc` sentiment al primejdiei. Aceste forme de atac
nu au nici un semnal prevestitor, iar lupta împotriva lor cu mijloace militare este posibil`,
dar numai într-o m`sur` limitat`.
Cu excep]ia statelor mari, nici un stat nu va avea la dispozi]ie toate tehnologiile militare
moderne, din cauz` c` acestea cost` enorm, iar informa]iile necesare pot fi dobândite
doar de acele state care au institu]ii dezvoltate de cercet`ri.
Totu[i, mijloacele moderne de înalt` tehnologie13 , dup` relativ pu]in timp de la dezvoltarea
acestora, pot c`dea în mâinile unor state mici bogate [i ale unor actori nonstatali.
Utilizarea Internetului este un mijloc de diseminare a know-how-ului, orice putând fi g`sit
acolo, de la modul de fabricare a unei bombe atomice pân` la re]ete de arme biologice.
Actorii nonstatali au avantajul de a fi în stare s` utilizeze rapid tehnologia disponibil`.
Aceasta va necesita modernizarea for]elor militare [i de securitate intern`, ceea ce ar putea
duce la o curs` a înarm`rilor prin utilizarea calitativ` a unor mijloace.
Armatele viitorului vor trebui, totu[i, s` fie foarte rapide [i flexibile, gata de reac]ie
fa]` de formele de amenin]are, aflate în rapid` transformare. Adic`, s`-[i redefineasc`
percep]ia deosebirii dintre securitatea intern` [i cea extern`. Ap`rarea teritoriului na]ional,
în sensul clasic al sintagmei, va fi mai pu]in important`, pe când ap`rarea na]ional` va îmbr`ca
forma salvgard`rii bun`st`rii popula]iei [i a infrastructurilor esen]iale.

13
“Modern high-tech”.

68
 GESTIONAREA CRIZELOR
ÎN DOMENIUL ORDINII PUBLICE
General de brigad` dr. Lucian PAHON}U
Locotenent-colonel Cristian POPESCU

P
ân` în prezent, nu s-a reu[it o defini]ie unanim acceptat` pe plan interna]ional
a no]iunii de criz`. În sens larg, prin criz` poate fi definit` o situa]ie na]ional`
sau interna]ional` în contextul c`reia se creeaz` o amenin]are la adresa
valorilor, intereselor sau a obiectivelor prioritare ale p`r]ilor implicate, prin urmare o stare
de anormalitate, o stare de excep]ie.
În dic]ionarele române[ti, conceptul de criz` semnific` manifestarea unor dificult`]i
(economice, politice, sociale etc.); perioad` tensionant`, de tulburare, de încerc`ri
care se manifest` în societate; lips` acut` de m`rfuri, de timp, de for]` de munc`.
În Dic]ionarul explicativ al limbii române, no]iunea de criz` este definit` ca o “manifestare
ascu]it` a unor neconcordan]e sau contradic]ii (economice, politice, sociale etc.); perioad`
de tensiune, de tulburare, de încerc`ri (adesea decisive) în care se manifest` acut neconcor-
dan]a sau contradic]iile”. Acest fenomen apare destul de des, cu frecven]` aproape regulat`,
în realit`]ile na]iunii, în via]a interna]ional` [i î[i are, nu de pu]ine ori, originile în istorie,
dar poate ap`rea [i ca urmare a evolu]iei sinuoase a societ`]ii [i a vie]ii interna]ionale
la un moment dat.
În contextul strategic actual, na]iunile nu mai sunt preocupate de pericolul unei agresiuni
de amploare, ci, mai degrab`, de tensiunile [i antagonismele generate de conflictele
[i disputele etnice, de terorism, de crima organizat`, de proliferarea armamentelor,
de migrarea neautorizat` [i de disputele economice.
Gestionarea crizei poate fi în]eleas` ca un proces ce implic` organizare, planuri
[i m`suri menite s` aduc` sub control situa]ia, s` opreasc` evolu]ia negativ` a acesteia
[i s` proiecteze o solu]ie acceptabil`, principalul scop reprezentându-l g`sirea c`ilor
de men]inere a societ`]ii într-o stare de normalitate.
Prin urmare, pentru a ajunge la o defini]ie utilizat` a no]iunii de criz` trebuie s` se aib`
în vedere, mai întâi, o bun` în]elegere a contextului în care se poate produce criza, ca atare.
Tipologic, crizele pot fi clasificate dup`: domeniul de manifestare – economice, politice, diplomatice,
sociale, militare; zona de manifestare – interne [i interna]ionale; durat` – de scurt` durat`,
de lung` durat`; gradul de prevedere – previzibile [i imprevizibile; combinate.
În deceniile VI-IX ale secolului al XX-lea, criza era apreciat` ca fiind spa]iul foarte îngust
dintre pace [i r`zboi. Ast`zi, se porne[te de la faptul c`, tocmai ca urmare a multitudinii
cauzelor crizelor [i a formelor de apari]ie a celor mai recente crize, forurile politice,
69
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
organismele interna]ionale [i na]ionale au mai mult timp la dispozi]ie pentru a recunoa[te
[i a combate crizele.
Astfel, mai întâi apar tensiunile sociale, atunci când interesele sociale, etnice, economice,
politice, religioase [i diplomatice difer` între state [i în cadrul lor se lovesc de structuri,
care nu sunt tocmai indicate pentru a duce la o aplanare general` acceptat` de c`tre p`r]i.
Speciali[tii apreciaz` c` etapele de evolu]ie ale crizei sunt: starea de pace; starea
de diferend; confruntarea; conflictul armat; detensionarea situa]iei; noua stabilitate.
Prin situa]ie de criz` în]elegem [i înr`ut`]irea unei situa]ii politice (na]ionale/interna]ionale)
care nu mai poate fi reglementat` din punctul de vedere al sistemului intern [i, de aceea,
necesit` un spectru larg de interven]ii.
Pornind de la definirea situa]iei de criz` ca fiind, în termenii cei mai uzuali, ceea ce se întâmpl`
înainte ca situa]ia s` devin` o criz` major`, criza poate fi acceptat` ca fiind fie o situa]ie
na]ional` sau interna]ional` caracterizat` prin existen]a unei amenin]`ri la adresa obiectivelor
sau a intereselor [i ale valorilor prioritare ale p`r]ilor implicate, fie o serie de evenimente
derulate rapid, care sporesc în mod substan]ial impactul for]elor destabilizatoare
asupra sistemului interna]ional general sau a oric`ruia dintre sistemele sale [i m`resc
posibilitatea izbucnirii violen]elor în sistem.
Din aceast` perspectiv`, no]iunea de criz` reprezint` un fenomen de încordare,
schimb`ri în raportul de for]e, moment critic care intervine în evolu]ia vie]ii interna]ionale
a raporturilor dintre state, a unui sistem, regim sau guvern. Asemenea momente,
fie c` este vorba de via]a intern` a unui stat sau de cea interna]ional`, se caracterizeaz`
prin ascu]irea contradic]iilor, prin apari]ia unor fenomene de încordare, prin schimb`ri
în raportul de for]e.
Apreciem c` cele mai periculoase situa]ii de criz` de natur` s` provoace tulbur`ri
grave ale ordinii publice ar putea fi urm`toarele: ac]iunile separatiste; ac]iunile terorist-diver-
sioniste; sabotajele; bloc`rile unor obiective civile sau militare, a c`ilor de transport terestru,
naval, feroviar [i a comunica]iilor de importan]` strategic`, a sistemului energetic na]ional;
ac]iunile de destabilizare a ordinii de drept.
De asemenea, au ap`rut situa]ii de risc poten]ial menite s` tulbure ordinea public`,
ceea ce ar putea degenera în tulbur`ri grave, cu atingere a siguran]ei statului. Enumer`m,
în continuare, câteva dintre acestea.
Regl`rile de conturi între taberele mafiote, av#ndu-i ca exponen]i \ndeosebi
pe cei care percep tax` de protec]ie, valuti[tii, pe cei care angajeaz` în conflict [i alte persoane
f`r` ocupa]ie, pentru care confruntarea cu for]ele de ordine este o simpl` distrac]ie.
Angajarea copiilor în asemenea conflicte îngreuneaz` activitatea for]elor de ordine.
Nemul]umirea în mas` a cet`]enilor fa]` de starea de nesiguran]` care domin` societatea,
neasigurarea protec]iei fizice a cet`]enilor [i a propriet`]ii private, combinat` cu cre[terea
[omajului – toate acestea pot duce la o stare general` de nemul]umire [i la o stare de tensiune
local`, urmat` de o criz` de amploare.
Încercarea unor lideri sindicali de a manipula opinia public` prin intoxicarea
cu informa]ii de natur` s` incite la violen]`; o imens` campanie de denigrare a unor lideri
sindicali care nu pot fi manipula]i politic, având ca scop înl`turarea [i înlocuirea lor din func]iile
de conducere.
70
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Trecerea în [omaj a unui mare num`r de muncitori din principalele centre industriale,
f`r` a se asigura programe de recalificare [i posibilit`]i de absorbire în jude] a unei p`r]i
din for]a de munc` disponibilizat`.
Ac]iuni revendicative [i de protest cu motiv religios, cauzate de nerecunoa[terea
unor culte sau a unor secte.
St`ri tensionate între popula]ia majoritar` [i rromi, ca urmare a distrugerilor culturilor
agricole, a furturilor de produse agricole, a furturilor din autovehicule [i locuin]e.
Condi]iile de criz` cuprind starea de asediu [i starea de urgen]` sau orice alt eveniment
excep]ional, cu caracter nonmilitar, prin care sunt amenin]ate: ordinea constitu]ional`,
suveranitatea, independen]a, unitatea [i indivizibilitatea statului român, caracterul s`u
democratic, legalitatea, echilibrul [i stabilitatea social-democratic` [i politic` a ]`rii, via]a
[i s`n`tatea popula]iei, valorile materiale [i culturale importante, mediul înconjur`tor,
interesele sau obiectivele statului, precum [i îndeplinirea obliga]iilor interna]ionale ale ]`rii,
pentru a c`ror înl`turare sunt necesare ac]iuni, m`suri [i resurse suplimentare din partea
statului, precum [i asigurarea unui management unitar al for]elor [i al mijloacelor implicate
în restabilirea st`rii de normalitate.
Legisla]ia în vigoare [i speciali[tii în materie identific` starea de asediu [i starea de urgen]`
ca m`suri excep]ionale. Astfel, Ordonan]a de Urgen]` nr. 1 din 21 ianuarie 1999
privind regimul st`rii de asediu [i regimul st`rii de urgen]` define[te cele dou` no]iuni
ca fiind m`suri excep]ionale care se instituie în cazuri determinate de apari]ia unor pericole
grave la adresa ap`r`rii ]`rii [i a siguran]ei na]ionale sau a democra]iei constitu]ionale
ori pentru prevenirea, limitarea [i înl`turarea urm`rilor unor dezastre.
Starea de asediu reprezint` ansamblul de m`suri cu caracter politic, militar, economic
[i social care se instituie în anumite zone sau pe întregul teritoriu al ]`rii în scopul cre[terii
capacit`]ii de ap`rare a ]`rii, în situa]ia iminen]ei unei ac]iuni sau inac]iuni îndreptate împotriva
suveranit`]ii, independen]ei, unit`]ii statului sau a integrit`]ii teritoriale.
Starea de urgen]` reprezint` ansamblul de m`suri cu caracter politic, economic, social
[i de ordine public` instituit, în întreaga ]ar` sau în anumite zone ori în unele unit`]i
administrativ-teritoriale, în urm`toarele situa]ii:
• existen]a unor amenin]`ri la adresa siguran]ei na]ionale sau a democra]iei consti-
tu]ionale, ceea ce determin` ap`rarea institu]iilor statului de drept [i men]inerea
sau restabilirea st`rii de legalitate;
• iminen]a producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce trebuie s` presupun`
prevenirea, limitarea [i înl`turarea efectelor acestora.
Pe durata st`rii de asediu [i a st`rii de urgen]`, propor]ional cu gravitatea situa]iei
ce a determinat instituirea acestora [i numai dac` este necesar, poate fi restrâns, cu acordul
ministrului Justi]iei, exerci]iul unor drepturi sau libert`]i fundamentale înscrise în Constitu]ie.
Starea de asediu se poate institui pe o perioad` de cel mult 60 de zile, iar starea de urgen]`
pe o perioad` de cel mult 30 de zile.
Constitu]ia României, modificat` [i completat` prin Legea de revizuire a Constitu]iei
României nr. 429/2003, prevede, în Titlul III, Capitolul 2, Art. 93 – “M`suri excep]ionale”,
faptul c` pre[edintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen]`
în întreaga ]ar`, în unele unit`]i administrativ-teritoriale, [i solicit` Parlamentului încuviin]area
71
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
m`surii adoptate în cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Dac` Parlamentul nu se afl`
în sesiune, el se convoac` de drept, în cel mult 48 de ore de la instituirea st`rii de asediu
sau a st`rii de urgen]`, [i func]ioneaz` pe toat` durata acestora.
Pentru gestionarea unei crize, principalele activit`]i care se pot desf`[ura
constau \n:
• identificarea elementelor generatoare de criz`, precum [i a tendin]elor acestora,
activitate ce se deruleaz` pe timpul st`rilor de pace [i de diferend;
• aplicarea deciziilor luate, întreprindere ce implic` stabilirea explicit` a obiectivelor
na]ionale/interna]ionale, elaborarea [i adoptarea strategiilor/op]iunilor alternative
de ac]iune, stabilirea variantei optime, evaluarea rezultatelor [i revizuirea scopurilor
fixate;
• dezangajarea, care presupune elaborarea unui program pentru aplicarea
unor m`suri specifice de detensionare a situa]iei, evaluarea riscurilor [i elaborarea
unor planuri de ac]iune de rezerv`, în situa]ia în care lucrurile nu evolueaz`
în direc]ia dorit`;
• restabilirea p`cii, referitoare la organizarea discu]iilor [i a ac]iunilor destinate
s` asigure men]inerea stabilit`]ii postcriz`;
• monitorizarea situa]iei, care include culegerea de informa]ii, procesarea acestora
[i, pe baza lor, ob]inerea unei imagini generale asupra situa]iei pe timpul tuturor
st`rilor de criz`.
Gestionarea crizei poate fi în]eleas`, astfel, ca un proces care implic` organizare,
planuri [i m`suri menite s` aduc` sub control criza, s` opreasc` evolu]ia acesteia
[i s` proiecteze o situa]ie acceptabil`.

72
 EMPATIE {I DINAMIC~
ÎN COMUNICAREA
AUDIO-VIZUAL~ MILITAR~
Colonel dr. ing. Nicolae ROTARU

U zul mijloacelor de comunicare a creat noi forme de ac]iune [i interac]iune

în mediul militar. Telegrafi[tii sau “celeci[tii” din armat`, care reprezentau
osatura sistemului de transmisiuni, cele dou` macrostructuri ale acestuia
– radio [i fir, aproape au disp`rut. Evolu]ia [i utilizarea tehnicii comunica]ionale a “ucis”
profesii tradi]ionale (chiar tradi]iile [i simbolistica acestora), înlocuindu-le cu realit`]i determinate
de globalizarea informa]ional`. Totodat`, op]iunea euroatlantic` a generat, \n mod firesc,
renun]area la tradi]ia mijloacelor compatibile cu fostele politici geostrategice.
A[a cum orice sistem comunica]ional asigur` “vizibilitatea mediat` a puterii”, comunica]iile
militare intermediaz` vizualizarea leadership-ului specific preg`tit pentru managementul
crizelor ce reclam` prezen]a structurilor de ap`rare, siguran]` na]ional` [i ordine public`.
Prin noua “simbolistic`” de stocare/reproducere [i prin dispari]ia elementelor
de diferen]iere spa]io-temporale, comunicarea (cu valoare de mas`, dar nu interpretat`
în sens cantitativ) impune noi evalu`ri. Se pare c` mediul audio-vizual ([i, mai ales, televizual !)
este propice manipul`rii, a[a încât consumatorii de spectacol [i senza]ie devin foarte u[or
influen]abili prin produsele industriei mass-media. De altfel, apari]ia imaginii (desen, pictur`,
fotografie) înseamn` prima form` de “negare” a lumii, de înlocuire a realit`]ii cu alt` realitate.
Pa[ii care au urmat, prin butaforia scenei [i albumele foto în s`lile de cinematograf
sau expozi]ii de art` plastic`, în fa]a micului ecran sau a display-ului PC-ului, conectat
la Internet, au confirmat valen]ele “criminale” ale vizualului, virtutea de a promova [i de a impune
înlocuitori, o realitate virtual`.
În privin]a interac]iunii create prin mijloacele de comunicare, John B. Thompson1 propune
trei tipuri: “interac]iunea fa]` în fa]`” (cu context de coprezen]`), “interac]iunea mediat`”
[i “cvasiinterac]iunea mediat`” (determinat` de rela]iile cu mass-media: c`r]i, ziare, radio etc.).
Ierarhizarea corespunde [i interac]iunilor din mediul militar, iar exemplific`rile autorului
relativ la clocotul c`derii comunismului (inclusiv “telerevolu]ia de la Bucure[ti via Timi[oara”)
sunt gr`itoare.
Suprema]ia vizualului în manipularea comunica]ional` este evident`, oamenii fiind tenta]i
“s`-[i cread` ochilor”. Aceasta este posibil` (instantaneu [i ubicuu) datorit` prolifer`rii
domeniului electronic, inclusiv a interconexiunilor prin satelit. Practic, în era multimedia
nu mai putem vorbi de telegraf, cabluri, agen]ii de [tiri, radiorelee, ci de noi modele ale difuz`rii
1
John B. Thompson, Media [i modernitatea, Bucure[ti, Editura Antet, f. a., pp. 83-84.

73
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
globale a comunic`rii [i a informa]iei, precum: conglomeratele transna]ionale de comunicare,
impactul tehnologiilor intersat [i digitale, fluxurile asimetrice [i varia]iile de acces, care, pe pia]a
global` au fost, mai mult sau mai pu]in, determinate (accelerate) din ra]iuni militare.
“Nevoile organiza]iilor militare – scrie Thompson relativ la evolu]ia sistemului intersat –
[i ale marilor organiza]ii comerciale au jucat întotdeauna un rol important [i multe corpora]ii
multina]ionale folosesc extins comunicarea prin satelit”2.
“Logodna” dintre ac]iune [i sensibilitate, înf`ptuit` de televiziune, a determinat o “revolu]ie
copernican`” a sensibilit`]ii, poten]at` de simultaneitatea transmiterii imaginii [i a sunetului: “Lumea
sau imaginea sa se constituiau în func]ie de timpul de deplasare, scrie R. Berger. Ast`zi,
noi tr`im, mai ales prin televiziune, în simultaneitate [i cvasisimultaneitate. Informa]ia
este transmis` direct în creier (...). Transmi]ându-se f`r` încetare, mesajele nici nu mai pretind
c` ar reproduce realitatea; ele au devenit îns`[i realitatea ...”, a[a încât “Televiziunea opereaz`
acel tur de for]` nemaiv`zut de a face adev`rul s` coincid` imaginarului [i realului în clipa
prezent` a percep]iei”3. Pe acest “câ[tig” s-au bazat transmisiile live ale evenimentelor
din decembrie 1989 sau “furtunile” [i “decapit`rile” belicoase ce au bântuit în Golf [i \n Balcani,
la grani]a dintre milenii.
Impactul globaliz`rii comunic`rii [i extensiei acesteia în mediul militar readuce
în prim-plan teoria “imperialismului cultural”, formulat` de Schiller, care sus]ine c` “perioada
de dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial a fost caracterizat` de cre[terea domina]iei
Statelor Unite în arena interna]ional`”4. A[adar, nimic inedit [i de ultim` or` în comunicarea
global` care deritualizeaz`, depersonalizeaz` [i delocalizeaz`, apropo de tradi]ii, simboluri
[i teritorii na]ionale. Dezr`d`cinarea este surmontat` de inventarea altor tradi]ii (artificiale,
conjuncturale, importate) vehiculate prin mass-media, dar care, mai mult sau mai pu]in, mai devreme
sau mai târziu, se transform` în focare de conflict creatoare de “ofert`” pentru interven]ii militare.
În condi]iile în care “dreptul la informa]ie [i exprimare este considerat ast`zi de calibrul
dreptului la existen]`”, iar “prin mass-media s-a creat un biotop al comunic`rii, poten]ând
rela]iile reciproce dintre indivizii [i colectivit`]ile umane interesate de aceea[i informa]ie”5,
mijloacele de informare în mas` pun ordine sau creeaz` dezordine, haos informa]ional
exploatat de for]ele beligene, inclusiv de managerii violen]ei licite.
Sunt \nc` actuale aser]iunile din “vestitul” Raport al lui Sean McBride: “F`r` a nega valoarea
implicit` sau explicit` a cuno[tin]elor acumulate pe aceast` cale, nu este, totu[i, de prisos
s` subliniem caracterul haotic al prezent`rii informa]iilor cu valoare conjunctural`, de moment,
superficial` sau de senza]ie, sporind zgomotul în detrimentul adev`ratului mesaj”6.
Iar dac` ne vom referi la mult vehiculatul câ[tig al libert`]ii presei (devenit`,
dup` decembrie 1989, [i în România, adev`rat` “putere” în stat), trebuie s` observ`m
c` “suveranit`]ii” mass-media îi corespunde o “suzeranitate” a mijloacelor comunica]ionale
din mediul militar. “Consensul puterii politice [i al presei – observ` V. Botez – poate fi social
necesar în perioade istorice de mare tensiune [i angajare a voin]ei, precum r`zboaiele [i revolu]iile”7.

2
Idem, p. 155.
3
René Berger, Mass-media la r`spântie (În Secolul XX, nr. 3-4-5/1983, Bucure[ti, pp. 85-90).
4
John B. Thompson, op.cit., p. 159.
5
Victor Botez, Comunicare [i valoare în pres`, Bucure[ti, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 94.
6
Sean McBride, Mai multe voci, o singur` lume, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`&Enciclopedic`, 1982, p. 37.
7
Victor Botez, op. cit., p. 98.

74
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Violen]a, alimentat` de partea cea mai poten]ial nociv` a mass-media – televiziunea,
atunci când nu transmite r`zboaie în direct, practic` divertismentul sângeros, dur, punitiv,
instigator, “justi]iar”, tinde s` devin` modus-vivendi uman. De fapt, \ntr-o [i dintr-o anume
perspectiv` ontologic`, “oamenii tr`iesc prin ur`”, nici un animal (uciga[ pentru a se hr`ni
[i selector natural prin eliminarea exemplarelor slabe) nefiind mai violent ca omul,
care este singurul ce “ucide din pl`cere”8.
Televiziunea, cum spunea Cazeneuve, face s` precump`neasc` “senzorialul
asupra ra]ionalului [i incon[tientul asupra con[tientului”9. De aici (de la privilegierea v`zului)
pân` la drama “mistific`rii” (adic` manipularea mul]imilor, dac` nu vom uita sintagma
lui McLuhan – “medium-ul este mesajul”), nu mai este decât un pas, care nu poate s` nu fie f`cut,
fiindc` [i dac` vom alege refuzul, prin pasul înapoi (delimitarea) al majorit`]ii, va p`rea
c`, totu[i, l-am f`cut.
C#t prive[te violen]a major` [i (bine) organizat` care este r`zboiul, dac` acesta “a fost
ini]ial un conflict la marginea comunit`]ilor, dar mai apoi a ajuns s` defineasc` structura
intern` a societ`]ilor însele prin constante preparative militare în numele securit`]ii na]ionale”,
acesta nu poate avea loc f`r` informa]ie, care “este translatoarea universal` a comunic`rii
[i, prin aceasta, propune un nou stadiu al culturii umane”10, o reprocesare a acesteia în situarea
con]inutului s`u în peisajul mediatic. Relativ la ceea ce propune televiziunea în materie de violen]`,
Abraham Moles consider` c` “mijloacele de comunicare de mas` sunt vehicule ale probabi-
lismului, incertitudinii [i haosului, care ne livreaz` zi de zi unei culturi mozaicate, rezultând
dintr-un conglomerat aleatoriu de elemente disparate”11.
Modelele mediatice – agenda-setting (teoria agend`rii), Schweigenspirale (teoria “spiralei
t`cerii”) [i cunoa[terea diferen]ial` (teoria pr`pastiei cognitive), de care vorbesc Van Cuilenburg
[i colaboratorii12 – prezint` interes [i din punctul de vedere al comunic`rii/influen]`rii militare.
{tiut fiind, de pild`, c` publicul d` importan]` subiectelor care se bucur` de aten]ie mediatic`,
strategii militari [i politici pot agendá (mediatic [i public) astfel de subiecte în mod “tezist”.
Acest model este eficient în campanii electorale, dar [i în campanii duse în teatre de opera]ii militare.
În privin]a “spiralei t`cerii”, plec`m de la ideea c` opinia public`, pe care vor s-o manipuleze
militar-mediatic politicienii, dar care, la rându-i, poate induce efecte în rândul militarilor,
oblig` individul la re]inere, la a nu-[i divulga opiniile. T`cerile individuale sunt determinate
de opinia majorit`]ii. Iar dac` oferta de comunicare/influen]are este un mass-medium
audio-vizual, posibilitatea “spargerii t`cerii” privitorului/ascult`torului este mai mare ca \n cazul
ofertei scrise. În fine, “pr`pastia cognitiv`” trebuie analizat` în func]ie de un anume “behaviorism
mediatic” [i, mai ales, de gradul de disponibilitate spre informare a publicului receptor. De altfel,
planificatorii influen]elor caut` acea median` a cunoa[terii/comportamentului/atitudinii
dintre receptorii “autocunosc`tori (know-it-alls) [i complet ignoran]i (know-nothings)”,
cum face olandezul Van Cuilenburg13, în care evolueaz` a[a-zisa “cre[tere diferen]ial`
a cunoa[terii”, realizat` prin mass-media.

8
Ko Hsuan, Tao: poarta de aur. Comentat` de Osho, vol. 2, Bucure[ti, Editura RAM, 1999, pp. 10-27.
9
Jean Cazeneuve, Sociologie de la radio- télévision, Paris, Presses Universitaires de France, 1974, p. 39.
10
Dona Tudor, Manipularea opiniei publice în conflicte armate, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, pp. 49-51.
11
Apud Dona Tudor, op. cit., p. 55.
12
J.J. van Cuilenburg&al]ii, {tiin]a comunic`rii, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2000, p. 261.
13
J.J. van Cuilenburg, op. cit., p. 267.

75
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
A[adar, o cercetare atent` a traiectului comunic`rii/influen]`rii în mediul militar, prin prisma
tripletei modelelor mediatice, eviden]iaz` sistemul de influen]e specifice [i solu]iile pentru “planificarea
efectelor”, inclusiv a celor secundare, în cadrul condi]ion`rilor sociale date.
Pentru mediul militar românesc, mass-mediumul numit televiziune are un suport
de “universalitate” inedit [i remanent. Armata a ridicat cota de audien]` a televiziunii “gestionând”,
practic, “telerevolu]ia” anticeau[ist`, feed-back-ul fiind de natur` s` modifice strategiile comu-
nica]ionale [i de lupt` ale acestei structuri sociale. Dup` momentul decembrie ‘89, t`v`lugul
reformelor democratice s-a dovedit rapid [i eficace. S-a trecut, [i la noi, de la “paleoteleviziune”
la “neoteleviziune”, cum spunea Umberto Eco, au ap`rut canalele private, s-au înmul]it
timpul de emisie, grilele de program [i num`rul de canale ale televiziunii publice, s-a extins
aria de acoperire, s-a înregistrat un boom al “consumului-evaziune”, au ap`rut subculturi reactive
[i resurecte ale tinerilor, cu accente de violen]`, erotism, sexualitate, obscen, au ap`rut
noile metode de exprimare (talk-show-ul, serialul, telenovela, foiletonul, jocurile [i concursurile,
live-ul, camera ascuns`), informa]ia fiind subminat` de imaginar. Autorul amintit opteaz`
pentru o distribu]ie triangular` a informa]iei, fic]iunii [i divertismentului în pondere egal`
(o treime) atât în “televiziunea oferit`”, cât [i în cea “receptat`”.
Chiar dac` televiziunea tinde s` produc` mai mult spectacol (divertisment) decât cultur`
(informa]ie) ducând la elaborarea unei infrastructuri bazate pe primatul imaginii [i al clipei,
ea [i-a câ[tigat suprema]ia informa]ional` în situa]ii de criz`, r`zboaiele din Golf fiind o dovad`
incontestabil` în acest sens.
Efervescen]a planetar` [i crizele degenerate în conflicte militare nu numai c` au satisf`cut
op]iunile pertinentului analist român, dar au [i resuscitat domeniul informativ în detrimentul
fic]iunii [i în completarea (rectificarea) loisirului. Când spunem informativ, ne gândim,
desigur, [i la partea de influen]are, manipulare, intoxicare sau dezinformare ca efecte
planificate sau întâmpl`toare asupra domeniului public, în care sunt plasa]i receptorii activi
sau pasivi ai “pie]ei media” în care (loial sau … abuziv, gratuit ori … tenden]ios) oferta militar`
alimenteaz` concuren]a, destabilizând, de cele mai multe ori, prin nelini[te, dezechilibru,
încordare, panic`, debusolare, apatie etc., adic` st`ri existen]iale necesare [i suficiente
pentru o manipulare eficient`.
Interpretând filozofic v`zul [i, mai ales, “realitatea virtual`”, americanul M. Heim define[te
raportul dintre perechea gnoseologic` percep]ie/apercep]ie, f`când o jonc]iune senzorial`
între real [i ipotetic, vorbind de categoria telev`z (ca rafinare subtil` a v`zului) asociat`
cu teleprezen]a (ca sum` a cyberrealit`]ilor, adic` cyberspa]iul). Rezult` c` telev`zul are rol
poten]ator, prin el omul comunicând cel mai bine cu el însu[i [i cu lumea sa (virtual reality),
care nu reprezint`, ci tele-prezint` universul informa]ional în care sinele este, de fapt,
un cybercorp cufundat ori doar plutind în lumea televizual`14.
Pentru “institu]iile specializate în a comunica informa]ii, imagini [i valori referitoare
la noi în[ine, la comunit`]ile în care tr`im, la societatea noastr`”, cum define[te W. Kornblum15
mass-media, care î[i asum`, în situa]ii de criz`, rolul de “busol` a interac]iunii sociale”,
televiziunea reprezint` mecanismul acestui “sistem de naviga]ie” în lumea informa]iilor.
14
Apud Michael Heim, Crossroads in Virtual Reality. În volumul “Understanding Images. Finding Meaning
in Digital Imagery”, New York, Peace University, p. 276.
15
William Kornblum, Carolyn D.Smith, Sociology in a Changing World, Halt, Reinhardt and Winston,
Inc.N.Y., pp. 515-517.

76
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Este nevoie deci, în demersurile manageriale, de realizarea unei noi discipline interioare
pentru crearea de intercomunic`ri pozitive, în condi]iile în care “gigantul timid [i rece”,
cum definea televiziunea canadianul McLuhan, nu mai are nici un impediment în a transmite
în direct revolu]ii (vezi Bucure[ti 1989), r`zboaie (vezi “Furtuna în De[ert”), alte evenimente
fierbin]i, dup` o “logic` a imploziei”, care face din “videocomunicare” o dep`nare filmic`,
“un parcurs cinetic, cinematic, cinematografic”16, în care, ca vehicul comunica]ional, realul
[i imaginarul se afl` în “egal` imposibilitate” [i în care produc]ia de imagine manipuleaz`
la vedere atitudinile, f`r` a fi nevoie de un mare efort spre a vedea cel pu]in trei aspecte
(tendin]e) ale acestui tip de comunicare/manipulare informa]ional`: pozitiv (pentru conlucrare),
negativ (de confruntare) [i de grani]` (pseudocomunicare).
Se pare c` video-comunicarea s-a situat pe un loc de unde nu mai poate fi detronat`
de nici o alt` component` a mass-media. Un specialist al comunic`rii de mas` [i al depist`rii
înrâuririlor politice în mediul socio-comunica]ional observa c` “Vizualizarea politicii
prin televiziune este apreciat` ca o schimbare echivalent` cu aceea determinat` de introducerea
tiparului”, c`ci “politica devine spectacol, în sensul teatral al termenului”17. La fel stau lucrurile
[i cu domeniul fa]etei violente a politicului, adic` domeniul militar, al gestiunii mediului licit
de violen]`, al managementului situa]iilor de criz`. Privitor la aderen]a la public, la satisfacerea
nevoii de informare a acestuia, trebuie observat c` domeniul militar este mai atractiv,
mai interesant prin cantitatea [i “senza]ionalitatea” informa]iilor furnizate “la cald”, deci propice
pentru crearea de legitimitate prin credibil .
Situându-[i subiec]ii între evaziune [i participare, televiziunea, ca furnizoare de divertisment
[i informare, este cel mai eficace mijloc de manipulare mediatic`, în condi]iile în care, cel pu]in
la noi, sondajele demonstreaz` c`, pentru a cump`ra un ziar, cet`]enii de rând sunt mai rezerva]i,
preferând s` achite abonamentul radio-tv pentru a avea acces la oferta gata prelucrat`,
u[or de “\ngurgitat” chiar [i simultan cu alte trebuin]e. În deja amintita “spiral` a t`cerii” se creeaz`
profiluri empatice, “procesatori de imagine” care accept` realit`]i noi, care se modeleaz`
statutelor propuse de grila de program, care se moduleaz` acelei realit`]i [i, de ce nu, import`
empatie comunica]ional` altor telespectatori. Pe aceste realit`]i psiho-comportamentale
mizeaz` managerii sistemului comunica]ional, furnizori de dinamic` din domeniul pace,
criz`, r`zboi, iar în loc de orice alt` demonstra]ie invoc r`zboiul declan[at în martie 2003
care, pe tronsonul video-comunica]ional, a înregistrat cea mai mare audien]` la nivel planetar,
chiar [i în condi]iile în care principalul furnizor de fapte de pres`, canalul CNN, a fost,
la un moment dat, \ndep`rtat din ]ara ce oferea infodivertismentul tragic, aproape
apocaliptic, într-un teritoriu cu simboluri istorice str`vechi, ce amintesc de b`trânul Sumer,
dar [i de miticul Babilon, de legendarul Ur [i nemuritorul Ninive, ca [i de str`vechiul
centru al islamismului, ora[ul Bagdad, areal devenit o pepinier` a terorismului mondial
[i un focar al pericolelor imprevizibile.

16
Jean Baudrillard, La vie est un travelling (În revista “Sciences et avenir”, Hors-Série,
nr. 104/decembrie 1995, p. 117).
17
Ioan Dr`gan, Paradigme ale comunic`rii de mas`, Bucure[ti, Editura {ansa, 1996, p. 111.

77
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

MODELAREA COMPORTAMENTULUI
~ OPERA}II ÎN DOMENIUL COGNITIV ~

C
heia conceptului lucrativ al opera]iilor bazate pe re]ea1, precum [i a “pl`]ii”
indirecte pe care sper`m s-o ob]inem de la r`zboiul bazat pe re]ea este un proces
cognitiv. Defini]ia opera]iei bazate pe efect propune existen]a unor ac]iuni
care dimensioneaz` “comportamentul prietenilor, neutrilor sau pe cel al adversarilor”.
Aceast` leg`tur` cauz`-efect a fost, cu siguran]`, reflectat` în exemplele Midway [i Trafalgar,
dar, pentru a face din concept un instrument folositor, trebuie s` în]elegem c` s-a produs
un r`spuns [i, mai ales, de ce a fost produs efectul. F`r` aceast` leg`tur` nu putem reproduce
ac]iunile necesare pentru a schimba, cu succes, comportamentul sau s`-i d`m conceptului
o utilizare credibil`. Pentru a aborda “de ce”-ul stimulului [i r`spunsului, trebuie s` în]elegem
c#teva dintre procesele cognitive implicate în observarea [i r`spunsul la stimuli.
Astfel, ciclul conceptului OODA (observare– orientare–decizie–ac]iune) al colonelului
John Boyd reduce procesul cognitiv la o stenogram` tactic` a observ`rii, orient`rii,
deciziei [i ac]iunii. În acest context, putem intui, de exemplu, c`, ac]ionând mai rapid
decât adversarul nostru, avem un avantaj. Desigur, în contextul de “unul contra unul”,
într-o lupt` aerian` din care colonelul Boyd a derivat, la început, ciclul OODA, procesul
mental implicat pare destul de clar [i de direct. Pilotul avionului de vân`toare observ`,
mai întâi, prezen]a sau ac]iunea adversarului, se orienteaz` cum s` ac]ioneze, decide
cursul ac]iunii [i îl execut`. Pilotul advers observ`, în mod similar, ac]iunea sau reac]ia acestuia,
se orienteaz` asupra modului în care s`-l abordeze, alege cursul ac]iunii [i ac]ioneaz`.
Victoria, logic, va fi a pilotului care reac]ioneaz` mai repede. Similar, ciclul OODA la nivel
tactic poate fi presupus pentru orice, de la lupta submarinului la o confruntare terestr`.
Totu[i, ciclul OODA las` f`r` r`spuns unele întreb`ri importante. De exemplu: La ce ritm
al opera]iei ne a[tept`m s`-l strivim pe adversar [i de ce ar fi a[a ? Cum putem s`-l [oc`m
pe adversar, s`-i inducem disperarea sau s`-i învingem voin]a ?
Conceptul general al ciclului OODA sau al ciclului de elaborare a deciziei are valoare
atunci când este aplicat interac]iunilor la nivel operativ sau mai sus, precum în b`t`lia
de la Midway2. Totu[i, este evident, atât în exemplul Midway, cât [i în cel de la Trafalgar3,
c` aceste interac]iuni la nivel operativ sunt mult mai ample decât o lupt` “unul la unul”
sau o lupt` aer-aer [i c` aceast` complexitate cre[te [i mai mult la niveluri superioare.

1
Traducere [i adaptare – Doina ZUGR~VESCU, dup` Eduard A. Smith Jr., “What Are Effects-Based
Operations ?”, cap. 4.
Consultant de specialitate – colonel Ionel HORNEA
2
|n revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 4/2004, pp. 78-82.
3
|n revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5/2004, pp. 76-83.

78
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Mai mult, oricât de decisive au fost Midway [i Trafalgar la nivel operativ, ele n-au adus
sfâr[itul r`zboiului. A trebuit s` treac` înc` trei ani dup` Midway pân` când Japonia a fost
învins`, iar r`zboaiele napoleoniene au durat înc` 10 ani dup` Trafalgar. Ambele b`t`lii
au fost doar un factor într-o serie complex` de factori care au determinat natura procesului
de decizie la nivelurile militare strategic [i geostrategic.
Dimensiunea strategic` militar` [i cea geostrategic` militar` ale celor dou` exemple
indic` necesitatea de a considera ac]iunile în termenii impactului pluralit`]ii nivelurilor,
al pluralit`]ii zonelor care cuprind prieteni [i neutri, precum [i adversari. În definitiv,
acest cadru larg este contextul în care orice b`t`lie trebuie s` se încadreze cel mai bine,
dar aceast` contextualizare necesar` prezint` înc` un set de probleme diferite de ac]iunile
militare tactice pe care suntem obi[nui]i s` le lu`m în considerare. Nu numai c` aceast` diferen]iere
a dimensiunilor la nivelurile superioare interac]ioneaz` pe întreaga scar` de timp,
începând cu ciclul tactic al OODA, dar ele ne oblig` s` consider`m c` natura [i ritmul
ac]iunilor [i reac]iilor sunt, cel pu]in, la fel de importante ca [i viteza lor. Ele ne oblig`,
de asemenea, s` gândim nu numai în termenii comport`rii personale a unui pilot de vân`toare
în lupt`, cât, mai ales, în termenii unei complexit`]i crescute, a comport`rii institu]ionalizate
sau organiza]ionale. De fapt, cu cât ne dep`rt`m mai mult de nivelul tactic al OODA,
cu atât mai mult suntem obliga]i s` vedem ce trebuie s` însemne “opera]iile în domeniul cognitiv”.
Procesul cognitiv prin care oamenii percep [i decid este în centrul dimensiunii umane
a r`zboiului. El este locul final al efectelor neliniare pe care sper`m s` le ob]inem de la opera]iile
bazate pe re]ea [i de la cele bazate pe efecte. Capacitatea noastr` de a în]elege acest proces
este baza atât pentru speran]a de scurtare prealabil` a luptei prin convingerea unui adversar
s` cedeze, cât [i pentru a-l amenin]a prin modul \n care am putut crea efecte f`r` a lupta.
În final [i, probabil, cel mai important pentru mediul nostru strategic actual este “terenul
de lupt`” pentru conflictele asimetrice, la pace, criz` [i r`zboi.

Domeniile conflictului
Activitatea Grupului de Lucru pentru Superioritatea în Informa]ii al Armatei SUA,
din perioada 1999-2000, sponsorizat de c`tre Biroul Secretarului de Stat pentru Ap`rare (C3I)
[i a Grupului de lucru din martie 2001, pentru “realizarea sensului”, condus de Departamentul
Ap`r`rii pentru Programe de Cercetare în domeniul Comand` [i Control (CCRP) [i Subcomitetul
Tehnic pentru Cercetare, Comand` [i Control al Institutului american pentru Aeronautic`
[i Astronautic` (AIAA) au stabilit pentru ciclul OODA pa[ii urm`tori.
Ace[tia au descris procesul de elaborare a deciziei în termenii Domeniul natural
a trei domenii diferite: domeniul natural, domeniul informa]ional Domeniul
[i domeniul cognitiv (figura 1). informa]ional
S-a considerat c` toate opera]iile militare se produc în aceste
Domeniul cognitiv
trei domenii. Ac]iunile militare concrete (în domeniul fizic) au avut
loc, au fost detectate [i raportate autorit`]ii superioare (domeniul Figura 1: Domeniile
informa]ional) [i hot`rârile despre cum s` se r`spund` au fost conflictului
elaborate de c`tre comandan]i la diferite niveluri (domeniul cognitiv).
În grupurile de lucru, totu[i, s-a recunoscut c` domeniile s-au extins mult peste grani]ele
opera]iilor militare la toate ac]iunile pe care un stat, guvern sau un actor nonstatal
79
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
ca, de pild`, o organiza]ie terorist`, ar fi putut s` le întreprind`. Prin extensie, domeniile
pot fi considerate a subsuma toate procesele implicate în opera]iile militare bazate pe efecte
[i, prin extensie, toate acele procese pe care opera]iile bazate pe re]ea trebuie s` le subsumeze
pentru a avea valoare. Cele trei domenii ofer` un cadru general pentru a se urm`ri
ce se petrece în procesul stimul – r`spuns în interiorul gândiri [i al organiza]iilor umane
[i cum ac]iunile fizice dintr-un domeniu trebuie traduse în efecte psihologice [i, apoi,
într-un set de decizii într-un alt domeniu. În]elegerea acestui proces este important`,
deoarece cu el putem începe s` în]elegem cum percep oamenii [i organiza]iile stimulii
[i ac]iunile [i de ce r`spund sau reac]ioneaz` în sensul în care o fac [i, astfel, cum ar trebui
s` model`m comportamentul.
Procesul de cunoa[tere prin care oamenii percep [i decid se afl` în centrul dimensiunii
umane a r`zboiului. Este spa]iul final al efectelor neliniare pe care sper`m s`-l ob]inem
atât de la r`zboiul bazat pe re]ea, cât [i de la opera]iile bazate pe efecte. Capacitatea noastr`
de a în]elege acest proces reprezint` baza atât pentru orice speran]` pentru scurtarea
luptei prin convingerea oric`rui adversar s` cedeze, cât [i pentru a stabili cum am putea
crea efectele f`r` lupt`. În final, [i probabil cel mai important, pentru mediul nostru strategic
actual este teatrul de opera]ii pentru conflicte asimetrice la pace, criz` [i r`zboi.
Dup` cum sugereaz` numele, domeniul fizic con]ine
Domeniul natural toate ac]iunile fizice sau stimulii care devin agen]i pentru efectele
fizice sau psihologice pe care urm`rim s` le cre`m (figura 2).
Ac]iunile fizice pot include o for]`
Domeniul cognitiv militar` care se afl`, pur [i simplu, la timpul

Domeniul
potrivit, în locul potrivit pentru a avea
informa]ional un impact. O astfel de for]` devine un obiect
Obiective/evenimente de observat [i raportat/urm`rit, ca [i în cazul
Domeniul natural în care cercetarea japonez` raporta despre
Domeniul natural Ac]iuni concrete
portavionul Yorktown \n timpul b`t`liei
Figura 2: Opera]iile \n mediul fizic de la Midway. Ele pot lua, asemenea atacului
american cu torpile asupra flotei japoneze, aspectul unui eveniment care a fost observat
[i care a afectat deciziile urm`toare.
Oricum, nu trebuie s` limit`m considera]iile doar la for]ele armate [i la opera]iile militare.
Dac` privim dimensiunile strategico-militare [i geostrategice ale b`t`liilor de la Midway
[i Trafalgar, devine clar c` aceste ac]iuni navale au fost nu numai parte a unui amplu efort
militar, dar [i c` efortul militar a fost parte a unui întreg efort na]ional.
Astfel, ac]iunile fizice pe care trebuie s` le avem în vedere nu sunt numai cele ale for]elor
militare, dar [i cele care se pot produce [i în alte zone ale puterii na]ionale [i pot fi nu doar
de natur` politic` [i economic`, ci [i de natur` militar`. Dac` translat`m aceasta în contextul
celor trei domenii, atunci ac]iunile în domeniul fizic pot fi de natur` politic`, economic`
[i/sau militar` [i toate trebuie considerate ca fiind obiecte sau evenimente în maniera
prezentat` în figura 2. Cu siguran]`, ele pot afecta procesul adversarului de luare a deciziei
sau, în contextul deliber`rilor grupului de lucru, pot schimba modul în care oponen]ii în]eleg
sau dau sens situa]iilor aflate în derulare. La cel`lalt cap`t al ciclului ac]iune-reac]iune, domeniul
natural cuprinde, de asemenea, efectele naturale create de ac]iunile noastre. Acestea sunt
80
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
de dou` feluri: efecte directe sau impactul fizic real al unei ac]iuni [i efecte fizice derivate
sau indirecte, care decurg din cele directe. Toate aceste efecte succesive sunt naturale
[i î[i au sursa în mediul natural. Pentru a în]elege cum aceste obiective, evenimente
[i efecte naturale modeleaz` deciziile, trebuie s` trecem dincolo de domeniul natural,
în domeniile cognitiv [i informativ.
Este domeniul care include toate mijloacele prin care
Domeniul informa]iei devenim con[tien]i de obiectele, evenimentele sau de o situa]ie,
în totalitate. În termeni tactici, acest domeniu con]ine elementele esen]iale, în primul rând
ale monitoriz`rii spa]iului de lupt` [i, apoi, ale managementului ac]iunilor, a[a încât
s` ne asigur`m realizarea obiectivelor noastre militare. Domeniul informa]iei include
to]i senzorii care monitorizeaz` ac]iunile fizice [i care colec]ioneaz` date. El include, de asemenea,
toate mijloacele de colectare [i de contextualizare a datelor, astfel încât datele s` realizeze un flux
de informa]ii, precum [i toate mijloacele pentru transmiterea, prezentarea [i diseminarea
acestor informa]ii. În esen]`, informa]ia este mijlocul
Domeniul cognitiv
prin care un stimul este recunoscut [i transmis
unui om sau unei organiza]ii (figura 3). Informa]ii/date \n context
De[i acest proces de strângere [i raportare Domeniul
Date/reprezent`ri informa]ional
tinde, pentru a crea o cunoa[tere distribuit`,
s` devin` obiectivul cel mai important al aten]iei Obiective/evenimente Domeniul natural
noastre în opera]iile bazate pe re]ea, acesta este
doar jum`tate din ceea ce se petrece în domeniul Figura 3: Opera]ii \n domeniul informa]iei
informa]iei.
Domeniul include, de asemenea, toate mijloacele de exprimare a deciziilor, planurilor
[i ordinelor care transpun un r`spuns cognitiv în ac]iuni concrete. Acest domeniu este elementul
central al eforturilor de aplicare a noilor tehnologii informa]ionale, pentru a lega elemente
disparate ale domeniului informa]ional [i, prin aceasta, permite opera]ii bazate pe re]ea
mult mai rapide, mai flexibile [i mai precise.

Un sistem Exist` o anume opozi]ie fa]` de acest proces de colectare

[i transmitere a acestor date [i informa]ii [i “cunoa[terea” pe care
de supraveghere
acestea o produc. Pentru a ilustra c` noi suntem prizonierii propriilor
noastre sim]uri, Platon folose[te exemplul unui om obligat s` r`mân`, de la na[tere,
într-o pe[ter`, neput#nd vedea lumea “real`”, ci numai umbre ale acesteia, pe pere]ii scorburii.
Similar, în observarea ac]iunilor concrete care vor direc]iona deciziile, noi suntem prizonierii
nu numai ai propriilor noastre sim]uri, dar [i ai senzorilor [i surselor de informa]ii
utilizate [i ai deciziilor de folosire a acestora. Ne putem gândi la aceste resurse [i decizii
ca [i cum ar defini natura sistemelor de supraveghere sau a sistemelor de senzori.
Fiecare senzor, precum propriile noastre sim]uri, vede numai o parte din ceea ce se petrece
la un anumit moment.
Orice senzor individual poate fi limitat la o zon` geografic` specific` sau la un anumit
mediu fizic, la fel cum un satelit de supraveghere poate vedea numai o anumit` zon`
de pe P`mânt, care se afl` în aria sa de observare sau numai cea care se afl` pe linia
de semnal. La fel de bine, senzorul poate monitoriza numai un set specific al fenomenelor
naturale, cum ar fi o anumit` parte din spectrul de frecven]e general. Succesul sau e[ecul
81
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
unui sistem de supraveghere nu se articuleaz` pe un singur senzor atotcuprinz`tor,
ci pe modul în care ace[tia interac]ioneaz` în re]ea cu ceilal]i, pentru a oferi informa]iile
necesare, tot a[a cum v`zul, auzul, pip`itul, gustul [i mirosul contribuie la constituirea
unei imagini în mintea uman`. |ntr-adev`r, echilibrarea [i legarea în re]ea a senzorilor
este unul dintre principiile de esen]` ale opera]iilor bazate pe re]ea, în care fiecare senzor
contribuie, în parte, la un tot.
Cu alte cuvinte, capabilitatea sistemului de supraveghere, în ansamblu, este o func]ie
a capabilit`]ilor tuturor senzorilor inclu[i în acest sistem. Astfel, probabilitatea de detectare
a unui obiect sau eveniment particular la un anumit moment poate depinde de deciziile
luate cu privire la ceea ce trebuie s` detecteze un sistem de supraveghere, ce tip de senzori
sunt necesari pentru o asemenea detec]ie, unde s` fie amplasa]i, cum se raporteaz`
[i la cine. Aceasta este locul unde facem suprapunerea dintre domeniul informativ,
\n care ac]iunile sunt observate [i raportate, [i cel cognitiv, în care sunt luate deciziile.
În centrul domeniului cognitiv al deciziilor privind natura
Natura cunoa[terii [i organizarea sistemului de supraveghere ne confrunt`m
cu trei întreb`ri: Ce încerc`m s` facem ?; De ce tip [i nivel de cunoa[tere avem nevoie
pentru a o realiza ? [i Ce informa]ii sunt necesare pentru a realiza aceast` cunoa[tere ?
R`spunsurile la aceste întreb`ri determin` modul de echilibrare a diferi]ilor senzori
[i surse în cadrul sistemului complex de supraveghere, astfel încât s` realiz`m un nivel
adecvat de cunoa[tere. Cerin]ele noastre de superioritate se rotesc, probabil, în jurul
asigur`rii unui nivel definit de date [i informa]ii despre mediul de securitate. În mediul
de lupt` tactic, aceste date [i informa]ii pot include, probabil, dispunerea, activit`]ile
[i capabilit`]ile for]elor proprii [i pe cele ale alia]ilor sau ale partenerilor de coali]ie (albastre),
ale adversarilor sau ale poten]ialilor adversari (ro[ii) sau ale altor juc`tori importan]i
(albii – figura 4). Mai departe, vom c`uta s` situ`m ace[ti observatori într-un mediu
care s` se poat` extinde pentru a include factori precum terenul, apele teritoriale etc.
[i ceea ce [tim despre fiecare actor.
For]ele For]ele Chiar [i pentru o ]ar` bogat` ca SUA,
albastre Distribu]ia superiorit`]ii ro[ii
Domeniul resursele ce vor fi destinate cerin]elor privind
&angajamente

Oportunit`]i [i riscuri
cognitiv observarea nu vor fi nelimitate. Astfel, deciziile
Misiuni

Mediu

pe care le lu`m cu privire la cunoa[terea

Timp [i spa]iu
For]ele situa]iei ce trebuie creat` vor include,
Informa]ii/date \n context
albe
Domeniul întotdeauna, crearea unui echilibru între datele
informa]ional strânse [i resursele de informa]ii aflate la dispo-
Date/reprezent`ri
zi]ie, pe de-o parte, [i gradul de incertitudine
Obiective/evenimente Domeniul (sau poate de ignoran]`) pe care suntem
natural
dispu[i s`-l accept`m, pe de alt` parte.
Figura 4: Opera]ii \n domeniul informa]iei Impactul unor asemenea decizii este vast.
Misiunile pe care ni le putem asuma, tacticile [i strategia pe care le putem sus]ine [i mediile
de amenin]are în care putem opera vor fi determinate de cunoa[terea pe care o cre`m.
Pilotul de vân`toare, în acest ciclu al conceptului OODA, va fi capabil s` observe numai în m`sura
în care senzorii s`i sau un alt input extern îi dau posibilitatea s` o fac`. Aceste constrângeri
determinate de senzori vor fi luate în calcul în planificare. O grupare de gheril` sau o organiza]ie
82
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
terorist`, de exemplu, s-ar putea s` nu fie în m`sur` s` planifice doar pe baza unor date
complete, în timp real, furnizate de c`tre sateli]i. Dar, ele ar putea face fa]` acestei constrângeri
redefinindu-[i strategia [i modul de operare, prin luarea în calcul a gradului de posibil`
cunoa[tere, datorit` datelor [i informa]iilor pe care le pot ob]ine. Aceast` cunoa[tere
a situa]iei are, de asemenea, dimensiuni spa]iale [i temporale.
În realizarea unui sistem complex de supraveghere avem nevoie s` facem un bilan]
între m`rimea spa]iului fizic [i geografic, care presupune monitorizarea [i oportunitatea
raport`rii posibile. Cu un num`r limitat de senzori, deoarece spa]iul geografic se m`re[te,
cu cât senzorii vor fi mai dispersa]i, cu atât mai frecvente vor fi golurile în acoperire
[i cu atât va fi mai redus` probabilitatea de detec]ie. De re]inut c`, în fiecare dintre cazurile
men]ionate, cunoa[terea produs` de senzori este dimensionat` de modul în care riscurile
[i oportunit`]ile unei anumite strategii sau opera]ii sunt cânt`rite. Altfel spus, caracterul
domeniului informa]ional [i natura a ceea ce se poate sau nu observa sunt irevocabil
legate de procesele de elaborare a deciziei în domeniul cognitiv.

|n discutarea domeniului informa]ional, ne-am concentrat

Informa]ia asupra exemplific`rii unor fenomene fizice de pe câmpul de lupt`,
din surs\ uman\ utilizând senzori ce pot fi de natur` mecanic` sau electronic`.
Oricât de buni sunt sau pot deveni, ace[ti senzori au dou` limit`ri majore: ei se concentreaz`,
în mare parte, pe latura nemijlocit` [i clar militar` a spa]iului de lupt` care reprezint` imaginea
tactic` necesar` la nivelul opera]ional. Aceasta înseamn` c` sistemul monitorizeaz`
[i raporteaz` doar o por]iune relativ redus` din totalul datelor disponibile despre obiecte
[i deci numai într-un singur sector al domeniului natural. Pe de alt` parte, ei ignor`,
în mare parte, ceea ce ar putea fi denumit` informa]ia din surs` uman`, panoplia datelor
despre obiectele [i evenimentele derivate din surse umane. Aceast` definire mai larg`
a informa]iilor din surse umane se extinde asupra întregii game de informa]ii [i date
din surse umane în mare m`sur`, aproape în acela[i mod ca [i o distinc]ie dintre datele
primare de la senzori care sunt cola]ionate pentru a crea datele [i cele analizate
pentru a crea informa]ii. Oricum, aceasta reprezint` o nou` problem` [i o provocare
pentru domeniul informa]iei [i cel cognitiv. Informa]ia ob]inut` din surse umane este,
prin natura sa, incert` [i, într-un anumit grad, ambigu`. Nu numai c` sim]urile umane
[i memoria sunt mai supuse gre[elii decât senzorii mecanici sau electronici, dar [i rapoartele
pot fi, în mod deliberat, realizate pentru a în[ela (dezinforma) sau pot fi neclare din cauza
a ceea ce vrea s` vad` raportorul sau a gradului de în]elegere a ceea ce se observ`
(informa]ie gre[it`).
La nivel tactic, datele din surse umane ar putea fi ceea ce un localnic poate spune
unei patrule de men]inere a p`cii despre activitatea trecut` sau probabil` a gherilelor
dintr-o anumit` zon`. La nivelul operativ [i la cel strategic ale conflictului, acestea pot fi
informa]ii conven]ionale din surse umane, schimburi de informa]ii, contacte cu organiza]iile
nonguvernamentale sau surse deschise.
La nivel geostrategic, acestea s-ar putea s` fie o parte din largul flux de informa]ii,
nu numai din surse militare sau de informa]ii, dar [i din surse de culegere [i de informare
83
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
guvernamentale, în ansamblu. De exemplu, datele pot fi extrase [i de la alte agen]ii
guvernamentale, organiza]ii interna]ionale, alia]i, neutri, persoane private [i media,
toate acestea dobândind o importan]` crescând` în mediul de securitate de dup` 11 septembrie.
Altfel spus, informa]ia dobândit` din surse umane este mult mai greu de manipulat
decât cea de la senzori. Ea nu se preteaz` la fel de bine la automatizare [i nu ofer`
o perspectiv` de conexiune senzor – arm`, care atinge o rat` înalt` de vitez` prin “scoaterea
omului din ciclu”. În sens contrar, posibilitatea ca datele ob]inute din surse umane
s` fie traduse în informa]ii [i de a extinde cunoa[terea informa]ional` depinde de capacitatea
de a plasa omul în sistem/bucl`. La fel cum crearea [i organizarea unui asemenea
sistem complex de senzori necesit` un proces de luare a deciziei considerabil, tot a[a
necesit` [i mânuirea [i analiza datelor [i a informa]iilor provenite din surse umane.
Valorificarea informa]iilor din surs` uman`, utile comandan]ilor [i pilo]ilor, implic` un proces
cognitiv din partea unui analist. Acesta poate fi un analist de informa]ii stereotipice
sau un expert creat ad-hoc. De asemenea, poate fi un soldat dintr-o patrul` \ntr-o opera]ie
de men]inere a p`cii care este [i trebuie s` fie un expert în zona sa de patrulare. |n aceast`
situa]ie, el trebuie s` evalueze [i s` se ocupe de toate tipurile de informa]ii, continuu
[i nemijlocit, ceea ce implic` o dimensiune diferit` în domeniul cognitiv fa]` de cea a elabor`rii
deciziei, bazat`, în principal, pe informa]iile primite de la senzori, servind la evaluarea
acelor informa]ii care trebuie s` fie sau nu crezute.

84
 NOUA STRUCTUR|
DE COMAND| A NATO
Locotenent-colonel Cr`i[or-Constantin IONI}~

R
estructurarea for]elor NATO, pentru a face fa]` riscurilor [i pericolelor viitoare,
a impus reconfigurarea structurilor militare de comand` care vor conduce
aceste for]e în lupt`. Un fapt demn de semnalat, dup` summiturile de la Praga
[i Istanbul, este acela c`, dac` în cadrul structurii de comand` politico-militar` nu exist`
schimb`ri structurale prea importante, în cea militar`, la toate e[aloanele, schimb`rile sunt
decisive. De fapt, aceasta este a doua mare schimbare, dup` destructurarea Tratatului
de la Var[ovia. Astfel, dup` Summitul de la Madrid, din 1997, structurile militare de comand`
ale Alian]ei s-au redus de la 64 la 20, c`p`tând un pronun]at caracter regional1.
La întâlnirea lor anual` de la 12 iunie 2003, mini[trii ap`r`rii statelor membre au aprobat,
în unanimitate, noua configura]ie a structurii militare a Alian]ei. Aceasta este liniar`,
mai eficient` [i mult mai capabil` s` conduc` toate tipurile de misiuni viitoare ale Alian]ei2.
Dar, mai bine Autorit`]ile na]ionale
s` relev`m integral
Reprezentan]i Reprezentan]i
proiec]ia condu- permanen]i militari la NATO
cerii politico-mili- (Ambasadori la NATO) (NMRs)
tare a Alian]ei
CONSILIUL Summit la nivel
Nord-Atlantice NORD-ATLANTIC ministerial
(figura 1). Astfel, Comanda (NAC) Comitetul de Planificare
Comandam e n t u l politico-militar` a Ap`r`rii (NPD)
a NATO Grupul de Planificare
suprem, cel politic, Nuclear` (NPG)
cu sediul la Bruxelles, SECRETAR COMITETUL
Belgia, este repre- GENERAL MILITAR
zentat de Consiliul (MC)
COMITETE Statul Major
Nord-Atlantic SUBORDONATE Interna]ional (IMS) Statul Major Militar
Interna]ional (IMS)
(NAC), care este
principala autoritate
COMANDAMENT
decizional` a Alian]ei Comanda
COMANDAMENT ALIAT
ALIAT
[i care este condus militar` a NATO PENTRU OPERA}II PENTRU
TRANSFORMARE
de un secretar general. (ACO) (ACT)
Din ianuarie 2004, Figura 1: Structurile de conducere politico-militar` ale NATO
1
*** NATO Handbook, 2002.
2
*** www.nato.int.

85
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Secretar general este fostul ministru de externe danez, Jaap de Hoop Scheffer.
Urm`torul nivel, care, de asemenea, este autorizat s` ia anumite decizii, dar numai în domenii
specifice, este reprezentat de Comitetul de Planificare a Ap`r`rii (DPC), responsabil
pentru luarea deciziilor legate de structura militar` integrat` a NATO, precum [i de Grupul
de Planificare Nuclear` (NPG), care se ocup` de politicile speciale asociate cu for]ele
nucleare. Ultimul element politico-militar îl reprezint`, de fapt, cel de natur` pur militar`
– Comitetul Militar (MC), organiza]ia care consiliaz` structura politic` asupra modului
de întrebuin]are a for]elor militare. Acesta este condus de generalul german Harald Kujat.
La nivel militar strategic, NATO dispune de un comandament cu responsabilit`]i
opera]ionale – Comandamentul Aliat pentru Opera]ii (ACO), comandat de Comandantul
Suprem Aliat pentru Europa (SACEUR). ACO, situat în ora[ul belgian Casteau, lâng` Mons,
coordoneaz` toate opera]iile Alian]ei, îndeplinind acelea[i func]ii pe care le de]ineau fostele
Comandamente Aliate pentru Europa (ACE) [i pentru Atlantic (ACLANT). În prezent,
sunt 18 na]iuni implicate în structura de comand` la SHAPE, iar împreun` cu Celula
de Parteneriat (PCC) [i reprezentan]ii na]iunilor implicate în opera]iile din Balcani
(IFOR/SFOR [i KFOR) num`rul participan]ilor se ridic` la 48.
SACEUR continu` s` aib` o dubl` responsabilitate, fiind, în acela[i timp, [i Comandantul
Comandamentului american pentru Europa (COMUSEUR). Prima sarcin` a SACEUR
o reprezint` men]inerea p`cii, securit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a membrilor Alian]ei.
În cazul unui atac, SACEUR r`spunde de luarea tuturor m`surilor militare necesare men]inerii
sau restaur`rii securit`]ii Alian]ei. De asemenea, face recomand`ri autorit`]ilor
politico-militare ale NATO privind orice activitate militar` care intr` în responsabilitatea sa.
Nivelul situat imediat sub SHAPE, cel operativ, are un pronun]at caracter func]ional
([i nu regional) [i a fost redus sim]itor (figura 2). Acesta const` \n dou` Comandamente
Aliate* ale For]ei |ntrunite (AJFC HQs), unul situat la Brunssum (Olanda), cel`lalt la Napoli
(Italia), capabile s` conduc` opera]ii fie din loca]ia lor, fie prin crearea câte unui Comandament
terestru temporar deplasabil Joint [i Multina]ional (CJTF), fie dintr-un Comandament
Aliat |ntrunit robust, dar mult mai restr#ns (AJHQ), situat lâng` Lisabona (Portugalia),
care poate crea un CJTF maritim.
Atât AJFC HQ de la Brunssum, cât [i cel de la Napoli au în subordine Comandamente
Aliate ale Componentelor For]ei |ntrunite (AJFCCs), considerate a fi la nivel tactic [i care asigur`
for]ele lupt`toare specifice fiec`rei categorii (terestre, aeriene [i navale). Astfel, pentru AJFC
Brunssum va fi un Comandament Aliat al Componentei Terestre (ACC-LAND HQ), situat
în Heidelberg (Germania), un Comandament Aliat al Componentei Navale (ACC-NAV HQ),
la Northwood (Marea Britanie), [i un Comandament Aliat al Componentei Aeriene
(ACC-AIR HQ), la Ramstein (Germania), ultimul având în subordine [i dou` Centre fixe
Opera]ionale de Conducere a Avia]iei în Lupt` (CAOCs) [i unul deplasabil, situate la Uedem
(Germania) [i Finderup (Danemarca). AJFC Naples va avea Comandamentul Aliat
al Componentei Terestre la Madrid (Spania), cel al Componentei Navale la Napoli (Italia),
iar cel al Componentei Aeriene la Izmir (Turcia), cu dou` CAOCs [i unul deplasabil,
situate la Poggio Renatico (Italia) [i Larissa (Grecia). Pentru antrenarea [i preg`tirea
celor dou` CAOC deplasabile, NATO va men]ine o structur` aerian` redus` la Baza
Aerian` de la Torrejon (Spania).

* Termenul “allied” a fost ordonat de c`tre SACEUR, la toate comandamentele NATO, \ncep#nd cu luna
noiembrie 2004.

86
 Realitatea NATO

CAOC
ACC - Nav
HQ

AJFC HQ ACC - Air

xxxx xxxx
HQ
BRUNSSUM
ACC - Land
HQ
AJFC HQ
xxxx
2 CAOC
NAPOLI (1 Deplasabil) 2 CAOCs
(1 Deplasabil)
TORREJON
AIR BASE

CAOC

ACC - Air
HQ

JOINT HQ xxxx
LISABONA ACC - Land
HQ

ACC - Nav
HQ

Figura 2: Comandamente NATO în subordinea ACO

Dup` ce am analizat misiunile [i componen]a ACO, este timpul s` ne întoarcem

la cel de-al doilea comandament militar strategic al NATO – Comandamentul Aliat
pentru Transformare (ACT), condus de c`tre comandantul suprem aliat pentru transformare
(SACT). Acestui comandament îi revine ca principal` sarcin` conducerea întregului proces
de transformare în cadrul Alian]ei, pornind de la interoperabilitate, intercategorii de for]e,
experiment`ri, educa]ie p#n` la dezvoltarea noilor concepte doctrinare.
La 19 iunie 2003, fostul Comandament Aliat pentru Atlantic (ACLANT), situat în Norfolk,
Virginia (Statele Unite), s-a transformat în ACT, devenind un comandament cu totul nou,
cu o misiune complet nou`. SACT va continua s` îndeplineasc` dou` func]ii, printre care
[i pe cea de comandant al for]elor joint americane. Pentru a \ntre]ine cooperarea
transatlantic`, SACT va men]ine la SHAPE o puternic` reprezentan]`, care va asigura leg`tura
permanent` dintre cerin]ele opera]ionale [i cele doctrinare.
ACT include (figura 3) deja existentul Centrul de R`zboi Joint (JWC) din Norvegia,
un nou Centru de Preg`tire a For]elor Joint (JFTC) în Polonia, precum [i Centrul de Analiz`
[i Lec]ii Înv`]ate Joint (JALLC) din Portugalia. Pe lîng` acestea, ACT supervizeaz` activitatea
Centrului de Cercet`ri Subacvatice (URC) din La Spezia (Italia). De asemenea, ACT
este în leg`tur` direct` cu [colile [i agen]iile Alian]ei (Colegiul NATO de la Roma, Italia,
{coala NATO de la Oberammergau, Germania [i {coala NATO de Comunica]ii din Italia),
precum [i cu Comandamentul Joint american. Se întrevede [i posibilitatea asocierii
87
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
cu Centrul de Preg`tire în Opera]ii
Maritime de Interdic]ie (NMIOTC)
JWC
din Grecia. În plus, o serie de Centre URC
de Excelen]`, na]ionale sau multina-
]ionale, specializate în anumite faze xxxx JFTC
ale transform`rii, vor sprijini activi- ACT
JALLC NMIOTC
tatea ACT.
|n încheiere, a[ dori s` recapitulez
în ce constau, de fapt, schimb`rile care
au avut sau au loc, în prezent, în cadrul
structurilor de comand` NATO
(figura 4), precum [i termenii Figura 3: Componentele ACT
când se preconizeaz` s` se încheie aceste schimb`ri. În primul rând, noua structur`
de comand` implic` urm`toarele modific`ri:
• la nivelul strategic, s-au redus cele dou` comandamente opera]ionale strategice
(ACE [i ACLANT) la unul – ACO, dar s-a creat un nou tip de comandament
strategic – ACT;
HQ ACT HQ ACO
Norfolk, SUA Mons, BE

AJFC HQ North AJHQ (West) AJFC HQ South

Brunssum, OL Lisabona, PL Napoli, IT

ACC - Land ACC - Air HQ ACC - Air HQ ACC - Nav HQ

ACC - Nav HQ ACC - Land
HQ Ramstein, GE Izmir, TU Napoli, IT
Northwood, HQ
Heidelberg,
UK Madrid, SP
GE
CAOC CAOC
Uedem, GE Poggio R. IT

DCAOC DCAOC
Uedem, GE Poggio R. IT

CAOC CAOC
Finderup, DA Larissa, GR

Figura 4: Structura de ansamblu a conducerii militare

• sub acest nivel, cele 5 comandamente opera]ionale regionale existente (AFNORTH,
AFSOUTH, EASTLANT, WESTLANT [i SOUTHLANT) au fost reduse la doar 2 Coman-
damente Aliate ale For]ei |ntrunite [i un Comandament Aliat |ntrunit mai redus,
iar cele 13 comandamente opera]ionale, subordonate acestora (NORTH, NORTHEAST,
CENT, AIRNORTH, NAVNORTH, SOUTHEAST, SOUTHCENT, SOUTH,
SOUTHWEST, AIRSOUTH, NAVSOUTH, STRIKFLTLANT [i SUBACLANT),
sunt pe cale de a fi reduse la 6;
88
 Realitatea NATO
• aceasta înseamn` o reducere total` de la 20 de comandamente, cât num`r`
în prezent NATO, la 11;
• mai mult, cele 10 CAOC existente se vor reduce la 6 (4 fixe [i 2 deplasabile).
Aceste modific`ri se desf`[oar` gradat, necesitând lungi discu]ii [i nenum`rate aprob`ri
atât de la structurile politico-militare ale Alian]ei, cât [i de la statele membre. Pân` în prezent
s-au luat m`surile corespunz`toare pentru: 19 iunie 2003 – transformarea ACLANT în ACT;
18 iulie 2003 – Conceptul decizional de implementare a schimb`rilor în NATO, elaborat
de cele dou` comandamente strategice, prezentat conducerii politico-militare; 8 august 2003
– Comitetul Militar a aprobat organizarea noii structuri de comand`; septembrie 2003
– transformarea ACE în ACO; noiembrie 2003 – stabilirea func]iilor cheie [i a na]iunilor
membre care s` le ocupe, aprobat` de Comitetul Militar; 15 decembrie 2003 – stabilirea
organigramei ini]iale pentru fiecare comandament, în parte; 15 martie 2004 – discutarea,
în cadrul Comitetului Militar, [i aprobarea organigramei ini]iale a comandamentelor,
precum [i negocierea posturilor cu fiecare ]ar` membr`, în parte; 30 septembrie 2004
– realizarea organigramei finale a comandamentelor, aprobat` de c`tre Comitetul Militar,
precum [i finalizarea activ`rii/dezactiv`rii comandamentelor; 31 octombrie 2004 – NAC
a aprobat organigrama final` a comandamentelor; 1 noiembrie 2004 – trimiterea oamenilor
la posturi, de c`tre fiecare na]iune membr`. Pân` la sfâr[itul anului 2006, toate posturile
devenite disponibile vor fi ocupate de ]`rile membre3.

3
*** NATO after Prague, prezentare a Comandamentului Subregional Joint de la Izmir,
Turcia, la 04.11.2003, cu ocazia c`l`toriei de studii a Cursului AJOSOC.

89
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

TRANSFORMAREA NATO
~ spectrul conceptelor strategice ~
Colonel Tudorel NEGRESCU
Comandor Marian DU{MANU

L
a începutul lunii noiembrie s-au desf`[urat la Calgary, \n Canada, Reuniunea
NATO a Grupului Exper]ilor Na]ionali pentru Dezvoltarea [i Experimentarea
Conceptelor [i Conferin]a NATO privind Dezvoltarea [i Experimentarea
Conceptelor. La reuniune au participat reprezentan]i de rang înalt, militari [i civili, din 19 state
membre ale NATO, iar la conferin]`, 230 de delega]i, din 23 de ]`ri (19 – membre ale NATO;
dou`, PfP – Suedia [i Finlanda [i dou` din zona Asia-Pacific – Singapore [i Australia),
incluzând [i un num`r important de reprezentan]i ai unor companii din industrie.
Pentru prima dat`, la aceste activit`]i a fost invitat` [i reprezentat` [i România.
Evenimentul are o importan]` deosebit`, ]inând cont c` NATO s-a angajat recent
într-un profund proces de transformare vizând realizarea eficien]ei opera]ionale care s` îi asigure
garan]ia îndeplinirii misiunilor în viitor. Dup` dezmembrarea blocului comunist [i a Pactului
de la Var[ovia, dup` c`utarea propriei identit`]i [i proba ineficien]ei (în Iugoslavia), NATO
a în]eles c` trebuie s` dep`[easc` o anume inflexibilitate organizatoric`, dup` cum este imperios
necesar` dezvoltarea interoperabilit`]ii for]elor [i a experien]ei opera]ionale care s` îi certifice
eficien]a. Înfiin]area Allied Command Transformation, unul dintre cele dou` principale
comandamente NATO, are ca ra]iune realizarea a[a-numitului “management în viitor”
al organiza]iei, ceea ce va elimina pericolul de a se mai ajunge vreodat` în situa]ia pe care
Alian]a a traversat-o dup` \ncheierea “r`zboiului rece”.
Reuniunea [i conferin]a de la Calgary reprezint` forumul na]iunilor NATO pentru aceast`
transformare, o transformare care nu se poate produce decât dac` [i armatele na]ionale
se transform` în acela[i sens.
La aceast` dat`, pentru ofi]erii Armatei României, coordonatele transform`rii NATO
[i, în cadrul acesteia, ale transform`rii proprii nu sunt înc` suficient de clare, în consecin]`,
nici noi, autorii acestui articol, nu ne vom permite s` d`m explica]ii sau s` facem aprecieri
privind aspectele reie[ite pe timpul reuniunii [i al conferin]ei. Consider`m c` este un gest
de respect pentru cititori s` red`m cât mai exact cu putin]` ce s-a discutat, l`sându-v`
pe dumneavoastr` s` în]elege]i ce a fost, recunoscând de la început c` nici noi nu suntem
mai preg`ti]i în acest domeniu.

Reuniunea NATO a Grupului Exper]ilor Na]ionali

pentru Dezvoltarea [i Experimentarea Conceptelor
(NAG/CD&E)
Activitatea a fost condus` de pre[edintele acestui grup, contraamiralul Gerry Mauer,
asistent adjunct al [efului Statului Major al Direc]iei Experiment`ri, Exerci]ii [i Evaluare
din cadrul Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT), care, la deschiderea lucr`rilor,
90
 Realitatea NATO
a subliniat: “Allied Command Transformation folose[te procesul de dezvoltare [i experimentare
a conceptelor pentru a facilita [i a poten]a dezvoltarea capabilit`]ilor viitoare ale NATO (…).
Vrem s` cre`m o cultur` inovatoare, întrucât oamenii a[teapt` cu interes viitorul,
iar noi nu trebuie doar s` reac]ion`m la schimb`ri, ci s` promov`m [i s` încuraj`m
schimbarea. CD&E este o ac]iune foarte important`, pentru c` reprezint` motorul
transform`rii NATO. (...) ACT face tot posibilul ca aceasta s` devin` cât mai relevant`
pentru direc]ia în care se îndreapt` NATO”.
Din tematica [i con]inutul expunerilor ce s-au f`cut at#t de c`tre reprezentan]ii NATO,
c#t [i de c`tre cei na]ionali, pe durata reuniunii au rezultat suficiente informa]i pentru a ne crea
o imagine general`, edificatoare asupra derul`rii procesului CD&E la nivelul NATO [i, în mod
particular, al fiec`rui stat membru, la acest moment. V` prezent`m, în continuare,
aceste informa]ii, \n forma lor esen]ial`, compactate pe teme de interes, astfel:
Cu privire la stadiul actual privind constituirea ACT: s-a abordat cadrul de lucru
pentru transformare al NATO, cu cele trei obiective ale transform`rii ~ realizarea
superiorit`]ii decizionale; realizarea efectelor coerente; realizarea desf`[ur`rii [i sus]inerii
întrunite [i cele [apte domenii-obiective ale transform`rii ~ superioritatea informa]iilor;
capacitatea NATO pentru lucrul în re]ea; angajarea eficient`; CIMIC intensificat; manevra
întrunit`; opera]iile expedi]ionare [i logistica integrat`, precum [i organizarea [i activitatea
echipelor pentru proiectele integrate, scopul [i importan]a “Viziunii Strategice” a Alian]ei
[i modul de lucru pentru dezvoltarea conceptelor.
Cu privire la activitatea echipei de analiz` a procesului CD&E: s-au prezentat
fundamentele procesului de transformare, de dezvoltare a conceptelor [i de experimentare,
procesul de dezvoltare a conceptelor, managementul actual al CD&E [i viitorul acestuia.
Cu privire la “Planul NATO de experimentare”: s-a ilustrat modul de organizare
[i de desf`[urare a activit`]ii pentru identificarea conceptelor (ce trebuie dezvoltate
[i experimentate pe baza viziunii strategice) [i a cerin]elor [i liniilor directoare strategice
[i s-a ar`tat c` doar prin experimentare se pot realiza transformarea [i progresul necesare
[i mult a[teptate.
|n ceea ce prive[te pozi]ia adoptat` de c`tre reprezentan]ii diferitelor state membre,
succint, situa]ia este urm`toarea:
SUA ~ Prezentarea generalului-maior John R. Wood, Directorul Direc]iei Experiment`ri
Întrunite/J.9/USJFCOM, a atins, în principal, urm`toarele puncte: misiunile USJFCOM;
atributele unei transform`ri la nivelul for]elor întrunite americane [i modul de abordare
din punctul de vedere al operatorului; misiunile J.9/USJFCOM; domeniile de nivel întrunit,
pe care se concentreaz` experiment`rile; ce concepte au fost realizate în 2003 [i 2004
[i tematica acestora; momentul, scopul [i natura în care alte ]`ri se pot al`tura în activitatea
desf`[urat` de J.9/USJFCOM.
Belgia ~ “|n armata belgian`, problematica CD&E nu este cunoscut` deloc (...); încerc`m
s` în]elegem ce se întâmpl` la ACT, în domeniul transform`rii [i s` ne adapt`m (...);
conceptul capabilit`]ilor viitoare ne preocup` \n mod deosebit; (...) am realizat un document
conceptual care se adreseaz`, în principal, departamentului de achizi]ii cu tehnic` [i echipamente
militare; (...) în cadrul NATO, informa]iile privind acest domeniu nu circul` corespunz`tor”.
Fran]a ~ “Exist` interes [i preocupare, urmând s` se realizeze un centru CD&E încadrat
cu aproximativ 45 de persoane”.
91
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Germania ~ “Avem preocup`ri [i realiz`ri importante în domeniul transform`rii
[i al CD&E (...). Consiliul [efului Statului Major al For]elor Armate Germane (Bundeswehr
– BW) a decis implicarea în acest domeniu (...); în cadrul BW exist` un Grup de Coordonare
a Transform`rii condus de [eful Direc]iei Planificare, din care fac parte to]ii [efii structurilor
centrale din ministerul ap`r`rii (...); în 2004, a luat fiin]` Centrul pentru Transformare
din BW, structurat pe trei domenii: Dezvoltarea în BW, CD&E, Cercetare Opera]ional`
– Modelare [i Simulare”.
Grecia ~ “For]ele Armate vor fi reorganizate (...); se are în vedere [i crearea unei structuri
(“departament”) cu responsabilit`]i în domeniul CD&E (...); dorim s` cooper`m cu Germania
[i Norvegia în acest domeniu”.
Ungaria ~ “Din cauza situa]iei financiare, priorit`]ile [i obiectivele noastre se ajusteaz`
[i se schimb` continuu (...); în cadrul J.5 se va crea o structur` care se va ocupa de domeniul
CD&E; (...) avem mai multe proiecte care se adreseaz` domeniului CD&E”.
Italia ~ “|n armata noastr` au loc transform`ri [i reduceri semnificative de efective
(cu 1/3) ale armatei (...); carabinierii devin a 4-a categorie de for]e ale armatei (...);
s-a renun]at la serviciul militar obligatoriu (...); [efii categoriilor de for]e ale armatei
nu vor mai avea fonduri bugetare alocate pentru a gestiona finan]area diverselor proiecte
sau programe, aceasta urmând s` se fac` direct de c`tre [eful Statului Major General;
(...) [efii categoriilor de for]e ale armatei vor fi r`spunz`tori doar pentru instruc]ie [i preg`tirea
operativ` a unit`]ilor; (...) domeniul CD&E este nou pentru italieni; (...) principalul
efort trebuie s` fie acordat schimb`rii mentalit`]ilor [i în]elegerii noului concept”.
Norvegia ~ “|n 2005, se va pune un accent deosebit pe domeniul CD&E (...), instruirea
prin simulare va cre[te ca importan]` [i pondere; (...) Joint Warfare Center este o capacitate
foarte valoroas`”.
Polonia ~ “Domeniul CD&E reprezint` o noutate foarte sensibil` în cadrul Armatei
Poloniei (like a hot potato); (...) nu exist` o sinergie corespunz`toare între structurile Armatei;
(...) se sper` ca NAG [i procesul CD&E s` determine un progres [i în Armata Poloniei (...);
în Polonia se dore[te transformare, nu [i revolu]ie; (...) este un moment ideal pentru introducerea
procesului CD&E în Strategic Planning Review 2007-2012”.
Portugalia ~ “Domeniul CD&E nu este o noutate, dar fiecare categorie de for]e ale armatei
ac]ioneaz` independent de celelalte, neexistând o coordonare [i o integrare la nivelul
Statului Major General; (...) în ultimii 2-3 ani, în domeniul transform`rii s-au realizat
progrese, cele mai mari fiind în cadrul for]elor navale [i al celor aeriene; (...) costurile
necesare pentru transformare [i CD&E sunt foarte mari [i nu s-a investit cât ar fi trebuit”.
Slovacia ~ “Domeniul CD&E [i transformarea sunt înc` la început”.
Spania ~ “Transformarea [i domeniul CD&E sunt studiate [i analizate cu mult` aten]ie;
(...) ACT este o garan]ie c` NATO va atinge progresele [i rezultatele a[teptate în domeniul
transform`rii, atât la nivel Alian]`, cât [i în cadrul ]`rilor membre”.
Turcia ~ “Ne intereseaz` activitatea ACT în domeniul transform`rii [i al CD&E;
(...) am realizat un nou concept de opera]ii întrunite pe care îl [i aplic`m; (...) se are în vedere
organizarea a dou` centre de excelen]`, unul la Centrul de Preg`tire PfP din Ankara,
iar al doilea în cadrul Centrului Întrunit de Simulare [i Experimentare din Istanbul”.
Canada ~ “Sprijinim din plin procesul de transformare al Alian]ei [i activitatea ACT
în domeniul CD&E; (...) la nivel na]ional, suntem preocupa]i pentru trecerea de la stadiul
92
 Realitatea NATO
de concept la realizarea capabilit`]ilor; (...) a fost deschis nu nou Centru de Simulare
[i Experimentare al For]elor Terestre, la Kingston, Ontario, cu o suprafa]` de 6 000 mp (...);
în august 2004, am desf`[urat un Joint Atlantic Littoral ISR1 Experiment, la care au fost
folosite UAV-uri, prilej cu care s-a desf`[urat prima demonstra]ie privind conceptul Advanced
Collaborative Autonomous Robot System; investi]iile bugetare în domeniu, în perioada
2000-2004, au fost semnificative (...); în 2005, va fi pus în aplicare un nou Concept Strategic
Opera]ional (...); particip`m la experiment`ri reale în cadrul opera]iilor din Afganistan
[i Marea Arabiei (...); pentru 2006 este planificat` inaugurarea unui nou Centru de Experimentare
al For]elor Canadiene, care va include [i Centrul de Lupt` Aerian`”.
Din interven]iile reprezentan]ilor na]ionali [i ale pre[edintelui NAG/CD&E
pe parcursul reuniunii au mai rezultat [i alte informa]ii, idei, opinii, lu`ri de pozi]ie importante
care întregesc tabloul acestei activit`]i, ajutându-ne s` în]elegem mai bine ce se întâmpl`
în acest domeniu considerat vital pentru NATO [i membrii s`i [i la care trebuie s` ne contact`m
[i noi f`r` întârziere. Le red`m \n continuare, la fel de succint:
• activitatea ACT în domeniul CD&E a fost • simularea, modelarea [i experimentarea
preluat` de la SACLANT, fiind singura misiune/sarcin` sunt elemente foarte importante ale transfor-
care nu a suportat modific`ri majore; m`rii; nu este clar definit raportul dintre CD&E
• potrivit “Viziunii Strategice: Provocarea Militar`”, [i ACT: “Care este unealta cu care se face transfor-
document finalizat de cele dou` comandamente marea Alian]ei – procesul CD&E sau ACT ?”
supreme ale NATO [i publicat în septembrie 2004, (reprezentantul Germaniei);
CD&E este ”motorul transform`rii”; • “CD&E Process” (a 3-a variant`, proiect),
• CD&E trebuie s` reprezinte un nou mod prin care se dore[te reglementarea activit`]ii
de “abordare cultural`/mental`” a producerii [i experi- în domeniul CD&E, este, în general, un document
ment`rii conceptelor [i inova]iilor în domeniul militar, abstract [i greu de în]eles, precum [i inconsecvent
prin dep`[irea barierelor culturale de în]elegere în folosirea termenilor; defini]iile date pentru
a fenomenului militar [i a aspectelor privind securitatea;
“Experimentation” [i “Concept Development” nu sunt
• din cauza decalajului conceptual, organiza-
suficient de elaborate, iar ierarhia conceptelor
]ional [i financiar care exist` în domeniul CD&E
nu este bine prezentat`; timpul pentru studierea
între ]`ri precum SUA, Marea Britanie, Canada,
[i analizarea documentelor a fost insuficient,
Germania, Fran]a, Norvegia [i celelalte state membre
acestea fiind transmise cu întârziere reprezentan]ilor
ale NATO, trebuie g`site solu]ii pentru atragerea,
na]ionali (reprezentantul Canadei);
încurajarea [i sprijinirea acestora din urm` s` participe
mai activ la acest proces; • prevederile NAG/CD&E privind nivelul na]ional
• este recomandabil s` se ini]ieze un nou proces de reprezentare la reuniuni (“general cu una
de planificare a for]elor, mai eficient, având în vedere sau dou` stele sau civili cu nivel echivalent”)
c` situa]ia actual` las` mult de dorit, întrucât “comandantul nu se justific`, singura condi]ionare trebuie s` fie
for]elor NATO nu are for]ele necesare, la timp, pentru ca aceste persoane s` lucreze în domeniul transfor-
teatrele de opera]ii ...” (reprezentantul Portugaliei); m`rii [i al CD&E.

Conferin]a NATO privind Dezvoltarea

[i Experimentarea Conceptelor
Tema “Transformarea aplicat\: Concepte pentru capabilit\]i”
Cea de-a 4-a “Conferin]` CD&E” a fost organizat` [i sponsorizat` de c`tre ACT
[i Comandamentul For]elor Întrunite al SUA (USJFCOM), prin Direc]ia Experiment`ri
Întrunite, primind [i un puternic sprijin din partea For]elor Armate Canadiene.

1
ISR – Information System Requirements – Cerin]e Informa]ionale de Sistem.

93
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Lucr`rile Conferin]ei au fost deschise de generalul-maior Duglas Dempster ~ directorul
general al Planific`rii Strategice/Statul Major al Ap`r`rii – Canada, c`ruia i-a urmat
generalul-locotenent M. Maisonneuve, [eful Statului Major al ACT, care a men]ionat,
în cuvântul s`u, c` a[teapt` ca aceast` conferin]` s`-i ofere posibilitatea s` pun` în practic`
tot mai multe idei valoroase venite de la participan]i. A precizat c` amiralul Edmund P. Geambastiani,
care îndepline[te atât func]ia de comandant al ACT (SACT), cât [i pe cea de comandant
al USJFCOM, nu ia parte la reuniune, deoarece este în California, unde discut` cu reprezentan]ii
companiilor din industrie asupra importan]ei inova]iilor tehnice [i conceptuale pentru transformarea
Alian]ei, dar c` se va adresa participan]ilor la Conferin]` printr-un mesaj video. El a ad`ugat
c` “CD&E reprezint` motorul transform`rii în viitor al Alian]ei” [i c` priorit`]ile ACT
sunt neschimbate: îmbun`t`]irea capabilit`]ilor militare ale Alian]ei; preg`tirea for]elor
actuale pentru a face fa]` provoc`rilor cu care se confrunt` în opera]iile NATO în desf`[urare;
constituirea NRF care va reprezenta motorul pentru o bun` parte a transform`rii pe care
NATO o va realiza în anii urm`tori; continuarea colabor`rii ACT cu ACO [i comandan]ii
NRF pentru a se ob]ine sprijinul necesar pentru implementarea capabilit`]ilor schi]ate;
men]inerea angaj`rii ACT în lucrul cu toate na]iunile pentru preg`tirea împreun` a dezvolt`rii
capabilit`]ilor militare.
{eful Statului Major al ACT a continuat, precizând c` transformarea necesit` o privire
în viitor, folosind procesul CD&E drept vehicul pentru a dezvolta [i a testa conceptele noi,
dar [i pentru a recomanda noi capabilit`]i sau pentru a îmbun`t`]i capabilit`]ile actuale.
Schimb`rile necesare vizeaz` nu numai structura [i procesualitatea, ci [i mentalitatea liderilor
militari. L-a citat pe amiralul (r.) Forbes, fostul loc]iitor al SACT, care obi[nuia s` spun`
c` “transformarea dintre urechi” este la fel de necesar` ca [i transformarea capabilit`]ilor.
Pe termen scurt, cel pu]in în cadrul ACT, se va continua transformarea Alian]ei prin NRF,
urm`rindu-se îmbun`t`]irea activit`]ii de coordonare pentru o mai bun` integrare. Din experien]a
SUA, capabilitatea creat` printr-un înalt grad de integrare se multiplic`, nu se adaug`,
iar din experien]a opera]iei multina]ionale [i întrunite din Afganistan a rezultat c` ac]iunile
întrunite [i integrate la nivel interagen]ii au sporit capabilit`]ile de zece ori, iar cele complet
integrate (cu prietenii [i alia]ii) au mai adus o contribu]ie de înc` zece ori mai mare.
În mesajul video, amiralul E. P. Geambastiani a nominalizat [i a salutat statele participante
pentru prima dat` la Conferin]`, subliniind c` aceasta reprezint` “un exemplu concret
privind modul cum sunt transforma]i partenerii no[tri [i cum lucr`m împreun`”.
Consider`m c` din mesajul s`u trebuie re]inute urm`toarele idei:
“Conferin]a este o provocare privind schimbarea în mediul complex al Alian]ei,
iar participan]ii trebuie s` se concentreze pe atingerea unei finalit`]i comune –transformarea
conceptelor în capabilit`]i”.
“(...) procesul CD&E trebuie s` se concentreze pe realizarea de produse concrete
de transformare. Ideile bune sunt importante, dar ele nu vor realiza nimic
dac` nu vom putea s` le convertim cu rapiditate în capabilit`]i. Nu ne putem permite
s` fim ineficien]i în procesul de producere a conceptelor care s` asigure crearea
capabilit`]ilor necesare operatorului de nivel întrunit”;
“(…) va trebui parcurs un drum lung pentru a educa liderii politici [i militari
asupra importan]ei experiment`rii [i dezvolt`rii conceptelor”.
“Viziunea Strategic`”, realizat` [i aprobat` în septembrie 2004 de c`tre comandan]ii
celor dou` comandamente strategice ale Alian]ei, a fost adus` la cuno[tin]a [efilor
94
 Realitatea NATO
ap`r`rii ai statelor membre ale NATO. Se constat` c` exist` un sprijin larg în leg`tur`
cu ideile emise în acest document, privind nevoia existen]ei unei viziuni militare
pe termen lung, care s` prezinte modul de desf`[urare a viitoarelor opera]ii [i s` arate
direc]ia pentru transformarea for]elor, a conceptelor [i a capabilit`]ilor.
Privind succesul în viitor, Viziunea proiecteaz` • “realizarea unei for]e întrunite
[i integrate cu adev`rat [i a unui proces decizional performant, toate rezultate din aplicarea
vitezei, preciziei, cuno[tin]elor [i capacit`]ii letale, strâns unite prin capacit`]i de colaborare
în re]ea (Network Collaboration Capabilities). (...) Este evident` nevoia abord`rii opera]iilor
pornindu-se de la efecte – Effects Based Approached Operations. (...) Opera]iile viitoare
vor fi mult mai complexe [i multidimensionale, ceea ce duce la ideea c` r`spunsul Alian]ei
la toate aceste provoc`ri va trebui s` fie abordat dintr-o perspectiv` preponderent holistic`,
cu o coordonare a aspectelor politice, militare, civile, precum [i economice.
• Trebuie s` se dezvolte concepte care s` stabileasc` rolul elementului militar în cadrul
parteneriatului cu alte organiza]ii, în ceea ce prive[te prevenirea conflictelor,
managementul crizelor, men]inerea p`cii [i impunerea p`cii.
• Structura de comand` [i cea a for]ei Alian]ei trebuie s` fie proiectat` [i s` aib` valen]e
expedi]ionare, s` fie pe deplin capabil` pentru desf`[urarea unui num`r mai mare
de opera]ii de mai mic` amploare, dar pentru o perioad` îndelungat` [i la distan]e
strategice.
• Sarcina participan]ilor la conferin]` este aceea de a dezvolta principii conceptuale
[i prototipuri experimentale care s` asigure o for]` NATO [i de coali]ie, bazat`
pe efecte [i integrat` în mod coerent.
În continuare, pe parcursul celor dou` zile, Conferin]a CD&E s-a desf`[urat în plen, diminea]a,
[i pe câte patru sesiuni, cu tematici diferite – dup`-amiaza. Daylon Maxwell, consilier special
al [efului Agen]iei SUA pentru Dezvoltare Interna]ional` \n Domeniul Managementului
Crizelor, a prezentat un material intitulat “Rupând barierele în planificarea opera]ional`”.
Informarea nu a reprezentat pozi]ia oficial` a Guvernului SUA, dar, trecând în revist`
conflictele care au avut loc în ultimele decenii, a sus]inut ideea c` rezolvarea acestora a fost
posibil` doar în condi]iile implic`rii [i particip`rii active a societ`]ii civile (IOs; NGOs; etc.),
iar atitudinea popula]iei locale din ]ara gazd` a fost determinant` pentru succesul misiunii.
S-a sus]inut, de asemenea, ideea implic`rii societ`]ii civile [i \n planificarea ini]ial` a opera]iilor
militare, nu numai la elaborarea planurilor [i \n rezolvarea situa]iei postconflict, aceast` idee
reprezentând, de altfel, o provocare a viitorului: “Pot civilii participa la planificarea
opera]iilor al`turi de miliari ?” – întrebare la care r`spunsul este greu de dat. S-a subliniat
importan]a opera]iilor informa]ionale, a diploma]iei publice, a rela]iilor cu mass-media,
cu popula]ia civil`, în general, cu institu]iile [i organiza]iile civile, cu cele interna]ionale,
elemente foarte importante, care trebuie s` fac` parte din planul întrunit [i integrat de opera]ii.
Munca unei astfel de echipe este foarte eficient` atât în procesul de planificare al opera]iilor,
cât [i în cel al reconstruc]iei pentru a câ[tiga pacea, în planificarea bugetar` comun`,
a mobiliz`rii resurselor [i a men]inerii balan]ei economice, precum [i a asigur`rii implement`rii
reformelor politice democratice.
Sub genericul “Constante [i schimb`ri în lupta armat` a secolului XXI: Ce se schimb`
în desf`[urarea [i contextul luptei armate [i cauzele reexamin`rii opera]iilor militare”
s-au prezentat mai multe materiale cuprinzând idei [i observa]ii care, consider`m, merit`
s` le acord`m aten]ie.
95
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Astfel, profesorul Torsten Bjökman, de la Colegiul Na]ional de Ap`rare din Suedia,
a amintit, printre altele, urm`toarele: în ]ara sa, percep]ia general` a popula]iei este c` tr`im
într-o lume sigur`, chiar dac` Suedia este angajat` [i particip` la numeroase misiuni de men]inere
a p`cii; politicienii consider` terorismul o problem` de competen]a poli]iei [i, de aceea,
s-ar putea ca, la un moment dat, s` se considere [i c` for]ele armate trebuie s` se subordoneze,
pe acest tronson opera]ional, poli]iei; dup` c`derea [i dezmembrarea URSS, for]ele armate
au fost reduse dramatic [i înc` se mai reduc; (...) bugetul destinat armatei se reduce [i el,
de la an la an, în timp ce cererea pentru participarea la misiuni/opera]ii ONU de men]inere
a p`cii cre[te continuu (...); deciziile privind finan]area particip`rii la opera]ii ONU, ca, de altfel,
reforma [i reducerea continu` a armatei apar]in guvernelor, treaba militarilor este aceea
de a g`si solu]ii eficiente de preg`tire a for]elor [i de îndeplinire a misiunilor; (...) reducerea
la nesfâr[it a armatelor nu este solu]ia cea mai bun`, iar transformarea ar putea reprezenta
o alternativ` mai bun`; dac` avem superioritatea informa]ional` [i tehnic` [i descoperim
c` adversarii sunt superiori din punct de vedere numeric, cum rezolv`m problema ?;
(...) poate doctrina r`zboiului digital rezolva aceast` problem` ? (...); cum gânde[te un inamic
con[tient de superioritatea tehnic` a adversarului s`u ?; va ac]iona în mod clasic, obi[nuit ?
(...) sau va opta pentru procedee extreme ? (...); opinia, atitudinea sau comportamentul
popula]iei din zona conflictului sunt foarte greu de identificat sau anticipat (...), oricât de dota]i
tehnic am fi; înalta tehnologie este util` în ob]inerea informa]iilor, în localizarea inamicului,
dar inten]iile acestuia sunt foarte greu de identificat/stabilit (...); referitor la noile opera]ii
care sunt în aten]ia Alian]ei, potrivit noii “Viziuni Strategice”, dând exemplul conflictelor
din Cecenia [i Irak, a spus: la început, adversarii sunt numi]i “terori[ti”, apoi devin “insurgen]i”,
dup` care devin “for]e regulate” (...); Robin Read, colonel \n rezerv`, analist la US Airpower
Research Institute, a prezentat materialul cu tema “Lupta armat` în secolul XXI”. În material
s-a f`cut o pledoarie în favoarea ac]iunilor militare purtate de coali]ii de state, a dezvolt`rii
[i implement`rii conceptului opera]iilor bazate pe efecte, a abord`rii cu flexibilitate a luptei
armate în contextul complex al situa]iei interna]ionale, a analiz`rii temeinice, de c`tre
planificatori, a contextului social, cultural, politic [i militar în care va avea loc opera]ia, înainte
de a se decide pentru care dintre efecte s` se opteze (respingere, h`r]uire, neutralizare,
izolare, dezmembrare etc.), precum [i a instrumentului care va fi folosit.
Amiralul (r.) Forbes, fostul loc]iitor al SACT, a prezentat un material din care am re]inut
urm`toarele aspecte: tr`im un moment crucial în istoria Alian]ei prin extinderea ariei de interes
a acesteia de la zona european` la cea global`; ne afl`m într-o er` în care se accelereaz` haosul
[i este necesar s` ne adapt`m rapid [i s` fim mult mai agili; for]a/puterea Americii va continua
s` r`mân` global`; bugetul SUA pentru ap`rare este de aproximativ 400 bilioane $,
dublu fa]` de cel al celorlalte state membre ale Alian]ei, luate împreun`; deciziile luate
la summiturile de la Praga [i Istanbul sunt acum puse în practic`, chiar dac` economia SUA
[i a Canadei trec printr-o perioad` mai grea; necesitatea transform`rii NATO este evident`,
având în vedere mediul interna]ional complex, aflat în continu` schimbare; cu cinci ani
în urm`, CD&E nu era în]eles suficient nici chiar în SUA, dar, în prezent, el î[i demonstreaz`
din plin utilitatea; exist` suspiciunea gre[it` c` CD&E este doar în interesul SUA; trebuie
s` se depun` un efort sporit pentru a justifica, în fa]a [efilor, a factorilor de conducere politic`
[i militar`, necesitatea [i avantajele procesului CD&E; “Viziunea Strategic`” este un document
96
 Realitatea NATO
deosebit de valoros [i important pentru Alian]`; el trebuie studiat la toate nivelurile [i trase
concluziile necesare pentru implementarea sa; trebuie depuse eforturi din partea tuturor
pentru a-i face pe politicieni s` în]eleag` “Viziunea Strategic`” [i pentru a sprijini implementarea
acesteia; eu cred în viitorul Alian]ei, dar este nevoie de continuarea schimb`rii pentru a-[i spori
eficien]a; dac` procesul CD&E e[ueaz`, atunci [i NATO va e[ua; Joint Warfare Center
(din Norvegia) are un poten]ial extraordinar atât pentru Alian]`, cât [i la nivelul statelor
membre, ca atare, nu este necesar ca fiecare ]ar` membr` s`-[i creeze propriul centru
în acest domeniu; programul CD&E al SUA arat` foarte atr`g`tor, Suedia [i Finlanda
au, de asemenea, rezultate foarte bune (...); ar mai trebui s` ac]ionam de a[a manier`
încât CD&E s` nu apar` prea americanizat.
Întrebat fiind de c`tre reprezentantul Fran]ei de ce nu ne concentr`m eforturile
asupra preg`tirii NRF pentru prevenirea conflictelor, pentru misiuni de management al crizelor
[i postconflict, aspecte militare asupra c`rora [efii no[tri au convenit deja, amiralului Forbes
a r`spuns: “Nu v` contrazic, componenta NRF este destinat` [i preg`tit` [i pentru astfel
de situa]ii, pe care le poate rezolva excelent, dar s-ar putea s` e[u`m dac` nu ne preg`tim
[i pentru alte misiuni cu alte capabilit`]i (…). Misiunea din Afganistan nu este una
de postconflict [i va fi de durat` (...), având nevoie de noi capabilit`]i. Nevoile pentru opera]iile
de stabilitate sunt reale (...) [i va trebui s` men]inem un echilibru între necesarul de capabilit`]i
pentru a r`spunde la misiuni de prevenire a conflictelor, management al crizelor [i postconflict,
dar [i la alte tipuri de misiuni. Acum, se pare c` dans`m pe muchie de cu]it”.
Consisten]a teoretic` a reuniunii este pus` \n eviden]` [i de faptul c`, \n continuare,
sub tema “Ce capabilit`]i au rezultat din procesele na]ionale CD&E [i cum sunt folosite
în teren aceste capabilit`]i”, au fost prezentate urm`toarele materiale: “Shaping the 3rd
Generation SAF” – locotenentul-colonel Lai Chung Han, din cadrul Direc]iei de Sisteme
ale Viitorului/Ministerul Ap`r`rii din Singapore; “UAVs and the Integrated ISR Architecture;
Networking for Future Surveillance” – c`pitanul Kevin D.W. Laing, comandantul Centrului
de Experimentare al For]elor Canadiene; “Capabilities Emerging from UK Concept
Development&War Fighting Experimentation Processes” – dr. Nigel Paling, din cadrul
Direc]iei Analize, Experimentare [i Simulare/Ministerul Ap`r`rii al Marii Britanii; ”Joint
Fires Initiative (JFI)” – locotenentul-colonel Mark Werth, din cadrul J9/USJFCOM; “The Defense
Threat Reduction Agency: reducing the threat of weapons of mass destruction – Focus
on Homeland Security/Defense Initiatives” – Walter Zimmers, din cadrul US Defense Threat
Reduction Agency.
În încheiere, prezent`m c#teva dintre propriile concluzii privind analiza dezbaterilor
[i a materialelor expuse \n cadrul Reuniunii NAG/CD&E, astfel:
la activit`]ile reuniunii NAG/CD&E au participat, Canada, Marea Britanie, Germania, Fran]a [i Norvegia
în principal, [efii structurilor centrale care r`spund [i celelalte state membre ale NATO;
de planificarea strategic` la nivelul statului major nu toate ]`rile au resurse/posibilit`]i
general sau al ministerului ap`r`rii din statele membre pentru a atinge un nivel ridicat în domeniul CD&E
[i, de aceea, este necesar` o colaborare între statele
ale NATO;
membre pentru a le sprijini pe cele cu posibilit`]i
CD&E reprezint` motorul transform`rii limitate;
Alian]ei, ocupând un loc major în preocup`rile documentele care reglementeaz` activitatea
[i activitatea ACT; NAG/CD&E a procesului CD&E nu sunt înc` suficient
exist` un decalaj semnificativ în domeniul de clare, permi]ând interpret`ri eronate, ceea ce afecteaz`
CD&E [i al transform`rii între state precum SUA, eficien]a activit`]ilor;

97
 G#ndirea militar` rom#neasc`
este nevoie ca [i în Armata României
s` se înfiin]eze o structur`/centru care s` aib`
ca domeniu principal de activitate dezvoltarea
conceptelor [i experimentarea, precum [i transfor-
marea sistemului militar pentru a face fa]` cerin]elor
viitorului;
lucr`rile conferin]ei au fost stimulate [i ampli-
ficate de apari]ia documentului “Viziunea Strategic`”
[i s-au bazat, în principal, pe materialele prezentate
de c`tre reprezentan]ii statelor membre ale Alian]ei,
care sunt mai avansate în domeniul CD&E;
s-a pus accentul pe necesitatea depunerii
unor eforturi mai mari pentru informarea, sensibili-
zarea [i chiar educarea factorilor politici [i militari
de decizie pentru a în]elege [i a sprijini mai eficient
procesul CD&E [i de transformare a Alian]ei;
de succesul [i rezultatele procesului CD&E
depind transformarea [i evolu]ia NATO;
se dore[te antrenarea tuturor statelor la dezvol-
tarea acestor concepte prin participarea, în m`sura
posibilit`]ilor, la procesul de transformare a Alian]ei,
care este strâns legat de reu[ita dezvolt`rii [i desf`-
[ur`rii procesului CD&E;
pentru trecerea de la stadiul postactiv
la cel proactiv în cadrul Alian]ei, este necesar`
o schimbare major` de mentalitate în privin]a
abord`rii luptei armate;
98
~ 6/2004
evolu]ia [i rezultatele procesului CD&E
sunt direct influen]ate de capacitatea/abilitatea
de a genera o nou` cultur` în abordarea [i în]ele-
gerea fenomenului militar;
se pune un accent tot mai mare pe perfec]ionarea
planific`rii opera]ionale pentru formarea de for]e
de coali]ie (nu neap`rat la nivel de Alian]`), atr`gând
inclusiv membri din afara Alian]ei;
experimentarea conceptelor trebuie s` fie
practicat` atât pe timpul exerci]iilor, cât [i al opera]iilor
curente ale NATO (de exemplu, Afganistan, Irak);
planificarea opera]iilor trebuie s` aib` în vedere
nu numai elementele de putere militar`, ci s` fac`
apel sau s` ]in` seama [i de celelalte elemente
de putere din domeniile social, politic, diplomatic,
economic, cultural, religios etc., care pot influen]a
efectele unei opera]ii;
\n privin]a NNEC, acesta este un element
esen]ial [i holistic, cu multiple implica]ii de luat
în calcul, desemnând nu atât re]eaua în plan fizic,
cât, mai ales, conlucrarea interagen]ii, organizarea
[i cuno[tin]ele, informa]iile [i procesul decizional,
efectele proceselor [i ac]iunilor;
pe fondul unei schimb`ri/reduceri de personal
militar pe plan mondial, este acceptat` ideea conform
c`reia transformarea ar putea reprezenta o alternativ`
mai bun` pentru a face fa]` eficient amenin]`rilor
la adresa securit`]ii.
 ` ]ate
”
t”
? OPERA}IILE
a
nv u `]
c
î
]ii sa \n
v PSIHOLOGICE
“L
e
ii
de \n Bosnia-Her]egovina,
]
“l ec Kosovo, Afganistan [i Irak

Întrucât este evident c` strategia
[i, cu atât mai pu]in, strategii nu de]in
solu]ii perfecte, algoritmi universali,
a c`ror aplicare s` garanteze succesul
ireversibil al unei campanii militare,
capitalizarea experien]ei celor care
au îndeplinit misiuni în diferite teatre
de opera]ii reprezint` un deziderat
fie [i numai datorit` faptului
c` experentia docet !
Ca aceast` eventualitate poten]ial`
s` devin` real`, cu at#t mai mult
în plan practic, “lec]iile înv`]ate”
trebuie s` r`mân` permanent în aten]ia
noastr` ca “lec]ii de înv`]at”. Motiv
pentru care [i suger`m ca, în traducerea
glosarelor de terminologie militar`
NATO, ca [i în documentele întocmite
de c`tre structurile cu atribu]ii
în domeniul rafin`rii prevederilor
doctrinare în baza experien]ei acumulate
în câmpul tactic, sintagmei “lessons
learned” s` îi corespund` sintagma
“lec]ii de înv`]at”, de[i, din punct
de vedere gramatical, traducerea
nu este \ntocmai. Consider`m aceasta
pentru simplul fapt c` nu putem vorbi
de “lec]ii înv`]ate” atât timp cât acestea
nu sunt luate în considerare, într-un mod
realist [i pragmatic, pentru poten]area
procesului de readaptare a structurilor
existente, ca [i a preg`tirii personalului
care le încadreaz`.
Pe deplin con[tien]i de validitatea
aser]iunii conform c`reia riscurile
[i amenin]`rile asimetrice necesit`
r`spunsuri asimetrice, se impune
s` g`sim modalit`]i optime de inte-
grare a opera]iilor psihologice, element
* NATO PSYOPS Doctrine (AJP 3.7), 2004.
C
onform NATO PSYOPS Doctrine*,
opera]iile psihologice în sprijinul p`cii
reprezint` activit`]i psihologice planificate
[i desf`[urate ca parte a opera]iilor în sprijinul p`cii,
în scopul dezvolt`rii unei atmosfere [i a unei dorin]e
de cooperare în rândul p`r]ilor aflate în conflict [i a popula]iei
civile din zona de opera]ii, contribuind, astfel, la protec]ia
for]elor proprii [i la facilitarea îndeplinirii mandatului
for]ei multina]ionale. Prin urmare, cel pu]in la nivel teoretic,
acolo unde exist` opera]ii în sprijinul p`cii, ar trebui s` existe
[i opera]ii psihologice.
Bosnia-Her]egovina
(1995-2004)
Dup` semnarea, la 14 decembrie 1995, a Acordului
de Pace de la Dayton, care punea cap`t unui r`zboi
de patru ani în Bosnia-Her]egovina, ONU a mandatat
NATO s` înceap` o misiune de supraveghere [i imple-
mentare a acordului de încetare a focului între beligeran]i.
|ncepea, astfel, la 20 decembrie 1995, misiunea For]ei
Multina]ionale de Implementare (IFOR), care urma
s` se transforme, exact peste un an, în For]a Multina-
]ional` de Stabilizare (SFOR). Istoria SFOR se încheie
în 2004, când Uniunea European` [i-a asumat integral
responsabilitatea opera]iei de stabilizare, cu un nou nume
– EUFOR.
Misiunea Ca parte a ordinului de opera]ii,
Comandamentul IFOR urma s` desf`[oare o “campanie
de informare” constând în coordonarea [i sincronizarea
activit`]ilor de gestionare a informa]iilor din interiorul
structurii de comand` destinate opiniei publice. Campania

99
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
pivotal al managementului percep]iei de informare avea ca elemente ac]ionale trei compo-
[i vector principal al opera]iilor infor- nente: rela]iile publice, opera]iile psihologice (PSYOPS)
ma]ionale, în contextul opera]iilor mili-
[i rela]iile civil-militare (CIMIC). Rolul acestei campanii
tare propriu-zise, în general, [i al ope-
ra]iilor speciale, în particular. era sus]inerea îndeplinirii mandatului IFOR, care consta
Acest studiu este rezultatul efortului în implementarea acordului de încetare a focului
interogativ, analitic [i sintetic, întreprins între fo[tii beligeran]i, respectarea zonelor de separare,
de c`tre locotenentul-colonel asigurarea transferului de teritorii între entit`]i, colectarea
Eugen LUNGU, locotenentul-co-
armelor [i a muni]iei aflate în posesia p`r]ilor, monitori-
mandor Mircea PRIBEK, maiorii
Valentin VASILE [i Viorel MIH~IL~, zarea opera]iilor de deminare, sprijinul organiza]iilor inter-
din Sec]ia Opera]ii Psihologice/Direc]ia na]ionale [i nonguvernamentale în ac]iunile lor umanitare.
Opera]ii a Statului Major General,
[i c`pitanul Iulian ALISTAR, Organizarea Structura proiectat` s` transpun`
din Compartimentul Opera]ii Informa- în practic` aceast` campanie de informare a fost denumit`,
]ionale al Statului Major al For]elor la început, For]a Multina]ional` Întrunit` de Campanie
Terestre. Ideile [i argumentele pre- Informa]ional` a IFOR (Combined Joint IFOR Information
zentate sunt sus]inute de experien]a
Campaign Task Force – CJIICTF). Începând cu SFOR
pe care autorii au acumulat-o parti-
cipând nemijlocit, pe diferite func]ii,(20 decembrie 1996), denumirea i s-a schimbat în For]a
la îndeplinirea unor misiuni în cadrul Multina]ional` Întrunit` de Campanie Informa]ional`
Elementelor de sprijin opera]ii psi- (CJICTF). Aceast` structur` a fost plasat` în lan]ul
hologice, la nivel de comandament de comand` al IFOR/SFOR sub supervizarea [efului
principal, divizie sau brigad`, structurii de opera]ii (CJ 3). În timpul IFOR, aceast`
în Bosnia-Her]egovina, provincia structur` a constat, în principal, \n for]e [i mijloace
Kosovo, \n Afganistan [i Irak. americane, înt`rite cu elemente de suport din Germania,
Sper`m c` publicarea acestei colec]ii
Marea Britanie [i Fran]a. Concep]ia fundamental`
de “lec]ii de înv`]at” va r`spunde
necesit`]ii de a asigura o r`spândire care a stat la baza cre`rii acestei stucturi viza realizarea
cât mai mare a concluziilor [i înv`]`- unei comenzi [i planific`ri centralizate la nivelul Comanda-
mintelor confrunt`rii structurilor mentului IFOR/SFOR [i o execu]ie descentralizat`
de opera]ii psihologice, constituite la nivelul structurilor subordonate, de la nivel divizie
cu personal al armatelor ]`rilor membrepân` la nivel batalion.
ale Alian]ei Nord-Atlantice, cu probleme La nivel opera]ional, CJICTF avea trei elemente: structura
reale, în teatre de opera]ii mai mult de comand` de la nivelul comandamentul principal
sau mai pu]in fierbin]i.
al IFOR/SFOR, având ca sarcini principale planificarea
Redac]ia
[i realizarea campaniilor de opera]ii psihologice; o for]`
de opera]ii psihologice (Psychological Operations Task Force – POTF), localizat` în Sarajevo,
menit` s` proiecteze, s` realizeze [i s` disemineze produsele în tot teatrul de opera]ii;
de asemenea, aceast` structur` era responsabil` cu gestionarea a cinci sta]ii radio; un element
de sprijin (localizat ini]ial la Zagreb, dar care, dup` câteva luni de la începerea opera]iei,
urma s` se mute la Sarajevo), care edita s`pt`mânalul Herald of Progress.
La nivel tactic, elemente de sprijin opera]ii psihologice (PSYOPS Support Element –PSE),
responsabile cu diseminarea produselor, au fost create la nivelul diviziilor, brig`zilor
[i batalioanelor. În IFOR, majoritatea for]elor [i mijloacelor PSYOPS atât la nivel operativ,
cât [i tactic apar]ineau SUA.
O dat` cu tranzi]ia de la IFOR la SFOR se produc muta]ii importante [i în domeniul
PSYOPS. Astfel, contribu]ia SUA s-a redus semnificativ, crescând ponderea altor na]iuni
(Marea Britanie, Germania, Fran]a, Spania, Olanda, Italia). Atât comandamentul, cât [i Centrul
100
 Realitatea NATO
de Realizare a Produselor au devenit multina]ionale. Marea Britanie [i Fran]a au numit
ofi]eri de leg`tur` între diviziile lor [i comandamentul CJITF. De asemenea, se creeaz`
un element de sprijin PSYOPS de nivel brigad` (BPSE), aflat în subordinea direct`
a comandamentului [i compus din trei echipe tactice (TPT).
PSE-urile americane care ac]ionau în IFOR, în compunerea celor trei divizii, vor r`mâne
în SFOR numai în zona de opera]ii a Diviziei Multina]ionale de Nord (MND N), unde SUA
îndeplineau rolul de na]iune conduc`toare. În Divizia Multina]ional` de Sud-Vest
(MND SW), Marea Britanie, na]iunea conduc`toare, pune un accent din ce în ce mai mare
pe realizarea unei campanii psihologice la nivel tactic, concepând [i realizând produse
relevante pentru zona ei de opera]ii. În Divizia Multina]ional` de Sud-Est (MND SE),
Fran]a [i Germania încep s` acorde importan]` din ce în ce mai mare PSYOPS-ului
de nivel tactic în zona lor de opera]ii.
De la începutul misiunii IFOR/SFOR [i pân` în prezent au existat numeroase modific`ri
(atât de natur` obiectiv`, c#t [i subiectiv`) în domeniul concep]iei de planificare [i realizare
a campaniilor PSYOPS, organiz`rii [i structurii for]elor [i mijloacelor PSYOPS, subordon`rii
acestora etc. Din perspectiva aplic`rii “lec]iilor înv`]ate”, în scopul îmbun`t`]irii activit`]ii
structurilor de opera]ii psihologice ale Armatei României, consider`m c` este cu mult
mai relevant` prezentarea unor neajunsuri manifestate în domeniile esen]iale pentru succesul
opera]iilor psihologice în Bosnia-Her]egovina.

Neîncrederea în PSYOPS Sensibilitatea exagerat`, împins` pân` la limita

neîncrederii, de care au dat dovad` unele na]iuni privind opera]iile psihologice s-a repercutat
negativ asupra desf`[ur`rii unei campanii de opera]ii psihologice unitare [i eficiente,
mai ales la începutul misiunii din Bosnia-Her]egovina. De[i, la data începerii misiunii,
în concep]ia NATO existau termenii de “campanie de opera]ii psihologice” [i “For]` Multina]ional`
Întrunit` de Opera]ii Psihologice”, acestea nu au putut fi utilizate ca atare. Planificatorii
de la Comandamentul Suprem al For]elor Aliate din Europa au fost nevoi]i s` redenumeasc`
aceast` campanie ca fiind de “informare” (un termen mult mai neutru, f`r` conota]ii
“periculoase”), de team` c` membrii Consiliului Nord-Atlantic nu vor aproba nici un document
ce va con]ine sintagma “opera]ii psihologice”.
Diferitele politici na]ionale referitoare
Situa]ia “delicat`” a comenzii
la PSYOPS au complicat situa]ia comenzii
[i controlului în PSYOPS [i controlului. Din decembrie 1995
pân` în octombrie 1997, personalul PSYOPS american, cel mai numeros în CJIITF, s-a aflat
sub comand` [i control na]ionale, invocându-se o directiv` de securitate na]ional` a SUA.
Aceast` situa]ie a cauzat probleme majore în desf`[urarea opera]iilor curente, ducând la lipsa
coordon`rii eforturilor dintre comandament [i divizii, la imposibilitatea unei utiliz`ri flexibile
a echipelor tactice. Subordonarea na]ional` american` a for]elor PSYOPS a însemnat,
dup` cum era firesc, [i subordonare logistic`. Astfel, majoritatea for]elor [i mijloacelor
PSYOPS au fost direc]ionate spre divizia american`, ceea ce a creat nemul]umiri în rândul
europenilor, care au condi]ionat o eventual` participare mai consistent` în misiune
de subordonarea, de c`tre NATO, a PSYOPS-ului. Dup` îndelungi tergivers`ri, acest lucru
s-a realizat în octombrie 1997, SUA acceptând transferul de autoritate al for]elor [i mijloacelor
PSYOPS sub comanda SACEUR.
101
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Dup` doi ani de relativ` lini[te a ap`rut o nou` problem`, cea a rela]iei dintre structura
de opera]ii informa]ionale (INFO OPS) [i PSYOPS. Dup` ce relativ noua doctrin` NATO
privind opera]iile informa]ionale (MC422) a fost transpus` în practic` în timpul unor exerci]ii
NATO/PfP, liderii militari NATO au considerat c` este timpul ca aceasta s` fie aplicat`
[i într-o misiune real` de men]inere a p`cii. De[i rela]ia dintre INFO OPS [i PSYOPS
trebuia s` fie una de cooperare, în ianuarie 2000, PSYOPS-ul a fost plasat sub comanda
[i controlul INFO OPS. Ca rezultat al numeroaselor nemul]umiri exprimate de reprezentan]ii
mai multor na]iuni privind aceast` stare de fapt, în iulie 2000 se ia decizia de a integra
cele dou` structuri în “Information Campaign Branch” (ICB). Acela[i lucru se va întâmpla
[i în KFOR. Nemul]umite de “experimentul ICB”, mai multe na]iuni decid s` î[i diminueze
contribu]ia în PSYOPS atât în SFOR, cât [i în KFOR, ceea ce va duce la neîncadrarea posturilor
aferente PSYOPS în procentaj de aproape 70%. Dup` mai multe discu]ii, în iulie 2001,
în SFOR, PSYOPS se rupe de ICB, intrând în subordinea direct` a adjunctului pentru opera]ii
a [efului de stat major. Nu acela[i lucru se întâmpl` îns` în KFOR.
Atât în cadrul IFOR, cât [i în SFOR
Planificarea [i desf`[urarea au existat tensiuni între comandamentul
opera]iilor psihologice For]ei [i diviziile multina]ionale, generate
de incapacitatea de a se realiza un raport echilibrat între PSYOPS-ul de nivel operativ
cu cel tactic. Planul opera]iilor psihologice al IFOR/SFOR punea accentul pe necesitatea
realiz`rii unei campanii unificate [i coordonate în tot teatrul de opera]ii. Unitatea efortului
era foarte important`, mai ales în ceea ce îi privea pe sârbii bosniaci, care manifestau o susceptibilitate
mai mare la mesajele care le erau adresate.
În cadrul IFOR, când diviziile nu aveau for]e [i mijloace PSYOPS proprii suficiente,
CJIITF-ul, fiind o structur` de nivel operativ, a încercat s` desf`[oare campanii cu un grad
mare de generalitate, care s` acopere cerin]ele întregului teatru de opera]ii. De multe ori,
diviziile multina]ionale au considerat c` produsele nu sunt adecvate pentru ceea ce se întâmpla
în zona lor de opera]ii sau c`, din cauza unor deficien]e în diseminarea lor, ajungeau
mult prea târziu la destinatari pentru a se mai conta pe eficien]a lor. Aceste st`ri de fapt,
coroborate cu sentimentul favoriz`rii de c`tre comandament a diviziei americane, au dus
la decizia diviziilor de a-[i realiza propriile campanii de opera]ii psihologice, adecvate
la ceea ce se întâmpla în zona lor de opera]ii. De[i acest lucru a avut [i urm`ri benefice,
deseori au existat incompabilit`]i între mesajele adresate, spre exemplu, sârbilor bosniaci
situa]i în zona de opera]ii a unor divizii diferite, ba chiar mai mult, în zonele de opera]ii
a unor batalioane diferite în cadrul aceleia[i divizii !
De[i s-a stabilit, înc` din vara lui ‘96, c` nici un comandant de divizie nu are dreptul la veto
privind un produs creat de comandament, au existat suspiciuni c`, uneori, acest lucru
s-a întâmplat, ceea ce a dus la tensiuni suplimentare.
Avându-se în vedere faptul c` în Bosnia-Her]e-
Desf`[urarea govina mass-media locale erau sub controlul
unei campanii multimedia unor anumite fac]iuni politice [i/sau militare,
servindu-le drept instrumente primordiale de propagand`, la începutul misiunii IFOR/SFOR
campania multimedia a NATO s-a bazat îndeosebi pe propriile mijloace media.
102
 Realitatea NATO
Decizia desf`[ur`rii unei campanii multimedia în Bosnia-Her]egovina a fost,
f`r` doar [i poate, una realist` [i corect`. Popula]ia local`, dup` câ]iva ani de r`zboi,
avea o “foame” mare de informa]ie. De acest lucru erau con[tien]i [i liderii locali, care au în]eles
rapid puterea foarte mare a mass-media. Ca urmare, relativ frecvent ap`reau noi ziare,
precum [i posturi locale de radio sau de televiziune. Mijloacele de care dispunea IFOR
erau, la acea dat`, limitate [i, ce era mai important, erau v`zute de popula]ia local`
ca fiind “str`ine”, încercând nu atât s` informeze, cât, mai ales, s` dezinformeze.
A[a c`, la început, competi]ia dintre IFOR [i mass-media locale a fost inegal`, cu avantaj
net pentru ultimii. Abia dup` trecerea unui an de la începutul misiunii, SFOR a con[tientizat
c` ar fi mult mai eficient` utilizarea mass-media locale pentru diseminarea mesajelor proprii.
Astfel, s-a început publicarea unor inserturi în cele mai cunoscute cotidiene locale,
iar casetele audio [i video se trimiteau la posturile de radio/televiziune locale.
Cea mai mare problem` a acestei campanii multimedia a fost îns` cea a stabilirii
priorit`]ilor. Din motive care au ]inut atât de costuri, cât [i de inexisten]a unor speciali[ti
califica]i, campania PSYOPS a IFOR/SFOR s-a bazat, în primul rând, pe tip`rituri, apoi pe radio
[i televiziune. {i aceast` stare de fapt s-a men]inut mult` vreme, cu toate c` existau informa]ii
conform c`rora, în topul preferin]elor popula]iei locale, pe primul loc era televiziunea,
pe locul doi, posturile de radio [i abia pe trei presa scris`.

Una dintre precondi]iile fundamentale

Insuficienta cunoa[tere ale succesului oric`rei campanii de opera]ii
a grupurilor ]int` psihologice – [i cu atât mai mult a uneia desf`[urate
în contextul unei opera]ii în sprijinul p`cii – o reprezint` adaptarea mesajului la caracteristicile
grupurilor ]int`. De[i afirma]ia este un truism pentru speciali[tii din domeniul opera]iilor
psihologice, la începutul misiunii din Bosnia-Her]egovina, ca [i în cazul misiunii din Kosovo,
a fost foarte greu s` se g`seasc` speciali[ti (sociologi, psihologi, etnologi etc.) cu un grad
ridicat de expertiz` privind caracteristicile socio-culturale [i psihologice ale popula]iei
din zon`. De asemenea, mai ales în 1996, au fost ob]inute foarte pu]ine date despre grupurile
]int`, deoarece, la acea dat`, USIA (Agen]ia de Informa]ii a Statelor Unite), singura organiza]ie
care efectua sondaje de opinie în Bosnia-Her]egovina, manifesta reticen]` în a pune
la dispozi]ia IFOR, în timp util, datele ob]inute. În SFOR, situa]ia s-a mai îmbun`t`]it datorit`
realiz`rii unor sondaje [i a unor focus-grupuri proprii, precum [i pretest`rii tuturor produselor
înaintea disemin`rii acestora. Totu[i, s-au creat unele produse “occidentalizate”
sau “americanizate”, care prezentau diverse personalit`]i ale culturii, istoriei sau politicii
vest-europene ori americane – Lincoln, Roosevelt, Clemenceau, Clausewitz etc.,
dar care nu au avut “priz`” la popula]ia local`.
Deseori, procesul de aprobare a produselor a constituit
Procesul de aprobare un adev`rat “c`lcâi al lui Ahile” în cazul opera]iilor
a produselor psihologice desf`[urate în Bosnia-Her]egovina.
La începutul misiunii, natura dual` a comenzii [i controlului pe linie PSYOPS a complicat
procedura de aprobare a produselor. Acestea erau concepute [i realizate de c`tre CJIITF
pe baza obiectivelor [i temelor aprobate de Consiliul Nord-Atlantic (NAC), urmând a fi aprobate
de comandantul For]ei sau de [eful de stat major. În practic`, îns`, lucrurile nu au stat a[a.
De exemplu, germanii, care realizau revista lunar` “Mirko”, adresat` adolescen]ilor, trimiteau
103
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
fiecare proiect al revistei în Germania, unde suporta o “revizuire final`”. Abia dup` ce se întorcea
de acolo, era trimis spre aprobare. Motiva]ia acestui lucru era existen]a unei precau]ii maxime
din partea Germaniei fa]` de modul \n care acest produs va fi perceput de popula]ia local`.
De asemenea, toate produsele create de americani urmau atât linia de comand` NATO,
cât [i pe cea na]ional`, acest lucru creând nu atât probleme legate de durata procesului
de aprobare, cât, mai ales, un conflict de autoritate într-un mediu în care unicitatea lan]ului
de comand` trebuia s` fie liter` de lege.
Probleme suplimentare au ap`rut la sfâr[itul anului 1996, o dat` cu subordonarea
SFOR LANDCENT-ului. Acest comandament NATO a modificat radical procesul de aprobare
a produselor. Num`rul structurilor/persoanelor implicate în lan]ul de aprobare a crescut,
incluzând [eful centrului opera]ional întrunit (JOC), consilierul politic [i pe cel juridic
al comandantului SFOR, [eful structurii de informa]ii (CJ2), [eful biroului de rela]ii publice
(PIO). Abia dup` ce persoanele desemnate f`ceau comentarii referitoare la un anume produs,
acesta era trimis, spre aprobarea final`, comandantului/[efului de stat major. Acest lucru a dus
atât la cre[terea semnificativ` a duratei procesului de aprobare, cât [i la apari]ia unor tensiuni
între diversele structuri implicate. De asemenea, ca un efect indirect, a dus [i la limitarea
capacit`]ii de r`spuns a comandamentului la cererile de produs din partea diviziilor.
De[i, o dat` cu trecerea anilor, procesul de aprobare a suferit diverse modific`ri,
concep]ia de ansamblu privind existen]a mai multor autorit`]i de aprobare/revizuire
a produselor s-a men]inut.
O misiune în sprijinul p`cii presupune un efort
Dificultatea cooper`rii politico-militar [i socio-economic în care sunt implica]i
o mul]ime de actori – NATO, UN, OSCE, UE, Crucea Ro[ie Interna]ional`, sute de organiza]ii
nonguvernamentale [i umanitare. Pentru succesul opera]iilor psihologice, una dintre provoc`rile
majore a fost ([i mai este) cooperarea cu organiza]iile men]ionate, mai ales c` una dintre misiunile
sale, stabilit` expres prin ordinul de opera]ii, a fost tocmai sprijinirea acestora.
O condi]ie de baz` a unei cooper`ri eficiente a fost realizarea unui sistem [i a unor pârghii
de comunicare eficient` [i transparent` cu aceste organiza]ii. Dup` cum este [i firesc,
într-un mediu atât de complex, adiacent unei misiuni în sprijinul p`cii, acest lucru
este extrem de dificil de realizat [i necesit` un timp îndelungat. Din p`cate, în Bosnia-Her]egovina,
cooperarea dintre IFOR/SFOR [i organiza]iile interna]ionale [i umanitare a l`sat mult de dorit.
Cauzele au fost multiple – stereotipuri organiza]ionale generate de divergen]a dintre mediul
militar [i cel civil, insuficienta cunoa[tere a domeniilor de activitate a celuilalt, orgolii
[i prejudec`]i na]ionale, constrângeri politice, disfunc]ionalit`]i în repartizarea sarcinilor
adiacente unor activit`]i, focalizarea pe sarcinile interne [i nu pe cele de cooperare,
insuficien]a/lipsa planific`rii pe termen lung etc. Oricum, departe de a fi perfect`,
aceast` cooperare a f`cut, totu[i, posibile mari realiz`ri în multiple domenii (organizarea
[i desf`[urarea alegerilor locale [i generale, întoarcerea unui mare num`r de refugia]i,
refacerea economic`, repunerea în func]iune a institu]iilor civile etc.), care au dus
la stabilizarea [i normalizarea situa]iei din Bosnia-Her]egovina.
Opera]iile psihologice înseamn`, în esen]`, un proces
Evaluarea eficien]ei de concepere, realizare [i difuzare a unor mesaje
opera]iilor psihologice prin care se urm`re[te realizarea unor modific`ri
atitudinale [i comportamentale în rândul grupurilor ]int`. Când vorbim de atitudini
104
 Realitatea NATO
[i comportamente, avem de-a face cu structuri psihologice complexe, în contextul
c`rora rela]ia cauz`-efect nu este univoc` – nu se poate spune c` una [i aceea[i cauz`
va duce totdeauna la unul [i acela[i efect. F`r` îndoial`, psihologia a încercat [i, în bun` m`sur`,
a reu[it s` contribuie la progresele privind teoriile schimb`rilor atitudinale, prin numeroase
cercet`ri [i experimente care au avut loc în condi]ii de laborator, cu controlul riguros
al variabilelor independente [i dependente. Opera]iile psihologice nu sunt îns` [i nici nu pot
fi experimente de laborator, pân` în prezent neputând fi identificat` o solu]ie perfect`,
universal aplicabil` pentru schimbarea atitudinii grupurilor ]int`. Prin urmare, în contextul
atât de complex al unei opera]ii în sprijinul p`cii nu se poate spune cu exactitate c` o modificare
atitudinal` este rezultatul unei anumite campanii de opera]ii psihologice sau al altor factori,
externi sau conjuncturali. Cel mai adesea, este [i una [i alta.
De[i în opera]iile psihologice a devenit un lucru comun s` se lucreze cu termeni
ca “fi[` de analiz` a grupurilor ]int`”, “pretestare”, “posttestare”, “indicatori de impact”,
“vulnerabilitate”, “susceptibilitate” etc., c`rora, cel pu]in la nivel teoretic, s-a reu[it
s` li se confere un grad ridicat de standardizare, misiunea din Bosnia a demonstrat,
înc` o dat`, c`, de la teorie la practic`, este o cale lung`. De multe ori, din cauza lipsei
personalului calificat, procesul de analiz` a grupurilor ]int` a avut de suferit din punctul
de vedere al calit`]ii sale. Fi[ele de analiz` ale grupurilor ]int` au prezentat destule lacune
ca urmare a inexisten]ei unei baze de date pertinente, pretestarea sau posttestarea
desf`[ur#ndu-se dificil, din cauza fie a lipsei de timp, fie a speciali[tilor sau a dificult`]ii de a g`si
subiec]i reprezentativi pentru diverse campanii/produse.
Apoi, schimb`rile atitudinale, cel pu]in cele referitoare la reprezentan]ii unui alt grup
etnic, nu se produc spectaculos, peste noapte, ci necesit` un timp îndelungat, ani chiar.
Structurile de opera]ii psihologice nu sunt decât structuri de sprijin care ac]ioneaz`
prin mijloace proprii pentru realizarea obiectivelor misiunii. Dac` o opera]ie în sprijinul p`cii
este bine preg`tit` din toate punctele de vedere (politic, juridic, militar), [ansele ca opera]iile
psihologice s` fie, într-adev`r, un multiplicator de for]` cresc. Dincolo de neajunsurile inerente
unui domeniu atât de complex, opera]iile psihologice desf`[urate în Bosnia-Her]egovina
nu au f`cut decât s` confirme necesitatea trat`rii cu aten]ie de c`tre factorii de decizie
politico-militari a viitorului acestui domeniu indispensabil pentru succesul, în perioada
contemporan`, a oric`rui tip de misiuni militare, nu doar a celor de men]inere a p`cii.

Kosovo
Misiunea, organizarea [i structurile de opera]ii psihologice care ac]ioneaz` în sprijinul
îndeplinirii mandatului KFOR sunt similare celor utilizate în SFOR. Problemele ap`rute
sunt, de asemenea, similare, îns` au fost identificate [i aspecte particulare, determinate
de specificitatea situa]iei din Kosovo, de lipsa unui acord final asupra viitorului statut
al acestei provincii.
Dup` cum se [tie, opera]iile în sprijinul p`cii
Condi]ion`ri politice sunt îndeplinite de militari [i conduse de politicieni.
Factorul politic este determinant în astfel de misiuni [i acest lucru s-a repercutat
asupra misiunii KFOR poate mai mult decât asupra oric`rei misiuni anterioare în sprijinul
p`cii. Rezolu]ia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care a autorizat misiunea,
105
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
a fost interpretat` în diferite feluri (uneori total opuse !) de c`tre p`r]ile implicate.
Din ra]iuni care au ]inut îndeosebi de nehot`r#rea factorului politic, dar [i de m`surile
de protec]ie ale for]elor proprii, mesajul KFOR [i, implicit, al PSYOPS-ului, nu a fost suficient
de clar, preferându-se o abordare “soft” a diferitelor aspecte mai delicate (demilitarizarea
UCK-ului, campaniile repetate în sprijinul confisc`rii armamentelor [i muni]iilor, sprijinirea
opera]iilor de arestare a unor criminali de r`zboi de etnie albanez`, violen]a de natur`
politic` etc.) Acest lucru a afectat atât credibilitatea opera]iilor psihologice desf`[urate
în Kosovo, cât, mai ales, eficien]a acestora.
Pân` la un anumit punct, este de în]eles c` opera]iile
Poten]ialul psihologice, fiind un domeniu relativ nou, nu este
opera]iilor psihologice cunoscut îndeajuns pentru a fi apreciat [i valorificat
la întregul s`u poten]ial sau, dimpotriv`, pentru a nu fi implicat în alt fel de ac]iuni.
F`r` doar [i poate, opera]iile psihologice pl`tesc tributul mo[tenirii trecutului din perioada
“r`zboiului rece”, atunci când aveau nu doar o alt` denumire, dar [i alte misiuni.
Dup` încheierea “r`zboiului rece”, misiunile [i capabilit`]ile opera]iilor s-au modificat,
astfel încât aceast` structur` s` devin` într-adev`r un multiplicator de for]`, dar [i un factor
de reducere a violen]ei. Din p`cate, mentalit`]ile nu se schimb` la fel de repede ca structurile,
tehnica sau procedurile de lucru.
În baza “tradi]iilor” începute cu SFOR, opera]iile psihologice au fost, adesea, confundate
[i în KFOR cu rela]iile publice sau cu intelligence-ul, primind misiuni improprii, cum a fost,
spre exemplu, cea care a vizat sprijinirea KPC (Kosovo Protection Corps, structur`
de protec]ie civil` înfiin]at` prin transformarea fostei Armate de Eliberare a Kosovo – UCK)
în crearea imaginii sale.
O caracteristic` important` a majorit`]ii opera]iilor
M`surile de protec]ie militare actuale o reprezint` faptul c` în era mass-media
a for]elor versus s-a inversat raportul protec]ia for]elor/eficien]a misiunii.
eficien]a misiunii În condi]iile actuale, în care presa transform`
fiecare victim` a unei opera]ii militare într-un subiect de senza]ie, comandan]ii au drept
misiune prioritar` evitarea/limitarea num`rului de pierderi umane. În KFOR, acest imperativ
a ac]ionat [i în domeniul PSYOPS, unde majoritatea produselor realizate au fost de tip “soft”
[i nu “hard”, considerându-se nu atât posibilul lor efect asupra grupurilor ]int`, ci efectul
indirect asupra securit`]ii militarilor prezen]i \n misiune.
Dat fiind faptul c` elementul de sprijin opera]ii
Necesitatea realiz`rii
psihologice este una dintre structurile de baz`
unei structuri de opera]ii în gestionarea imaginii unei for]e multina]ionale
psihologice puternice de men]inere a p`cii, este vital ca acesta s` înceap`
s` ac]ioneze chiar înainte de desf`[urarea trupelor în teatrul de opera]ii. Acest lucru
fiind, practic, imposibil, din constrângeri de natur` practic`, s-ar impune atunci ca m`car s` existe
o structur` PSYOPS consistent` \nc` din primele zile ale misiunii. Din p`cate, acest lucru
nu s-a întâmplat nici în Kosovo, dup` cum nu s-a întâmplat nici în Bosnia-Her]egovina.
Reluctan]a na]iunilor contributoare sau insuficien]a for]elor [i a mijloacelor necesare a f`cut
ca, la începutul misiunii KFOR, s` existe o structur` foarte slab` de PSYOPS (sub 10 persoane !).
Abia dup` o jum`tate de an, elementul de sprijin opera]ii psihologice al comandamentului KFOR
a început s` se înt`reasc`, atingând o capacitate de ac]iune destul de apropiat` de cea optim`.
106
 Realitatea NATO
Atât la nivelul comandamentului principal al For]ei,
Insuficien]a cât [i la nivelul brig`zilor multina]ionale, în decursul
personalului instruit celor peste patru ani de la începutul misiunii s-a constatat
o lips` acut` a personalului care s` de]in` cuno[tin]ele [i deprinderile necesare s` lucreze
în acest domeniu sensibil, în care sunt indispensabile competen]e de stat major,
lingvistice [i tehnice. Multe na]iuni au trimis s` încadreze func]iile din PSYOPS persoane
care aveau experien]` în domenii adiacente sau care nu aveau experien]` deloc,
ceea ce a avut o consecin]` negativ` asupra eficien]ei misiunii.
Dintre celelalte dificult`]i cu care s-a confruntat PSYOPS-ul în Kosovo, de altfel, semnalate
[i în partea referitoare la Bosnia-Her]egovina, men]ion`m: insuficien]a expertizei regionale
[i a unor date psiho-socio-culturale pertinente despre grupurile ]int`; dificultatea conlucr`rii
PSYOPS-ului cu organiza]iile interna]ionale [i nonguvernamentale; persisten]a rela]iei
ambigue între PSYOPS [i INFO OPS; inegalitatea competi]iei cu mass-media civile,
care erau favorizate de faptul c` sunt locale, comerciale [i libere s` publice/s` transmit`
orice informa]ie de interes; existen]a unui proces de aprobare a produselor, prea lung
[i adesea schimb`tor în diferite contingente.

Afganistan
Dup` dislocarea în Afganistan, la Kandahar, a Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”,
întrucât acesta avea încadrat un singur ofi]er cu atribu]ii, prin cumul, în domeniul opera]iilor
psihologice, nu [i o echip` tactic` de opera]ii psihologice (Tactical PSYOPS Team – TPT),
divizia aeropurtat` american`, în compunea c`reia se afla [i batalionul românesc, a dispus
ca o echip` tactic` de opera]ii psihologice (TPT 923) a elementului de sprijin opera]ii
psihologice al diviziei s` ac]ioneze în sprijinul unit`]ii noastre pe timpul efectu`rii
unor patrul`ri “show of presence”, precum [i s` prezinte modul de ac]iune a TPT pe timpul
vizitelor unor reprezentan]i ai Statului Major General.
Din discu]iile avute cu [eful elementului de sprijin opera]ii psihologice al diviziei
aeropurtate americane a rezultat c`, în concep]ia american`, pentru îndeplinirea în bune
condi]ii a misiunilor unui batalion, într-o opera]ie de tipul celei din Afganistan, este necesar`
[i o TPT. Modul de organizare [i de utilizare a capabilit`]ilor de opera]ii psihologice determin`
luarea în considerare a unor aspecte, ca “lec]ii înv`]ate” în procesul de dezvoltare
a interoperabilit`]ii unit`]ilor/subunit`]ilor Armatei României care particip` la misiuni
multina]ionale conduse de c`tre Alian]a Nord-Atlantic`.

Misiunile echipei tactice Echipa tactic` de opera]ii psihologice

ac]ioneaz` pentru elementul de sprijin opera]ii
de opera]ii psihologice
psihologice al diviziei (Division PSYOPS Support
\n sprijinul batalionului Element – DPSE), al brig`zii (Brigade PSYOPS
Support Element – BPSE) sau, în mod direct, în sprijinul batalionului c`ruia îi este alocat`.
În situa]ia în care este alocat` în sprijin unui batalion, [eful echipei tactice de opera]ii
psihologice este recunoscut drept consilier al [efului compartimentului opera]ii (S3)
al batalionului pentru gestionarea tutoror aspectelor ce ]in de integrarea opera]iilor
psihologice în ansamblul opera]iilor desf`[urate de batalion.
Echipa tactic` de opera]ii psihologice înso]e[te patrulele batalionului [i efectueaz`
opera]iile de diseminare a temelor [i mesajelor aprobate de c`tre [eful elementului
107
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
de sprijin opera]ii psihologice al diviziei/brig`zii. În anumite circumstan]e, [eful TPT este autorizat
s` modifice temele [i mesajele pe care trebuie s` le disemineze în scopul de a le adapta
cât mai bine situa]iilor particulare cu care se confrunt`, cu condi]ia s` nu contravin` liniilor
directoare ordonate de e[alonul superior. Cei trei-patru membri ai TPT trebuie s` cunoasc`
[i s` respecte regulile comunic`rii directe, fa]` în fa]` (face-to-face) cu membrii grupurilor
]int`. Interven]ia lor se poate dovedi esen]ial` pentru medierea [i rezolvarea nonviolent`
a unor incidente/neîn]elegeri între militarii subunit`]ilor batalionului [i popula]ia local`.
În plus fa]` de misiunile de diseminare cu ajutorul sta]iilor de amplificare, TPT poate
desf`[ura [i alte tipuri de opera]ii psihologice, prin diseminarea materialelor tip`rite,
prin comunicare direct` cu membrii grupurilor ]int`, în scopul culegerii de informa]ii relevante
pentru succesul misiunii în sprijinul c`reia ac]ioneaz`, dar [i pentru evaluarea eficacit`]ii
opera]iilor psihologice proprii, aliate [i ostile. Totodat`, echipa tactic` de opera]ii psihologice
are misiunea de a culege informa]ii despre membrii grupurilor ]int` în scopul ajust`rii programelor
de opera]ii psihologice planificate [i desf`[urate de e[aloanele superioare – DPSE/BPSE.

Compunerea [i misiunile În baza planului opera]iilor psihologice,

elementul de sprijin opera]ii psihologice
elementului de sprijin
de nivel brigad` (BPSE) se compune
opera]ii psihologice al brig`zii din 3-4 ofi]eri/subofi]eri cu preg`tire
în domeniu, afla]i pe func]ii de stat-major [i din 3-5 echipe tactice de opera]ii psihologice,
a câte 3-4 militari fiecare. BPSE analizeaz` ordinul de opera]ii al diviziei [i anexa opera]ii
psihologice pentru a determina care sunt sarcinile specifice opera]iilor psihologice
pentru a le include în anexa opera]ii psihologice a ordinului de lupt` al brig`zii. La nivel
de brigad`, anexa opera]ii psihologice se refer`, în mod special, la obiectivele de îndeplinit
ale opera]iilor psihologice [i la felul în care îndeplinirea acestora sprijin` realizarea schemei
manevrei. BPSE recomand` p`strarea TPT-urilor sub controlul brig`zii sau propune
ca acestea s` fie date în sprijin batalioanelor din subordine. Personalul BPSE supervi-
zeaz` activitatea TPT-urilor date în sprijin batalioanelor brig`zii, monitorizeaz`
activit`]ile desf`[urate de acestea [i le asigur`, în caz de necesitate, asisten]` de specialitate.
BPSE nu are capabilit`]i proprii de concep]ie [i realizare a produselor PSYOPS.
Aceasta determin` ca, la nivelul BPSE, s` se urm`reasc` integrarea planific`rii opera]iilor
psihologice în procesul de planificare a opera]iilor brig`zii astfel încât s` se acorde un sprijin
optim comandan]ilor unit`]ilor/subunit`]ilor din subordine.
În cazul în care personalul BPSE sau cel al TPT-urilor consider` c` sunt necesare
realizarea [i difuzarea unui anumit produs, se solicit`, prin intermediul DPSE, realizarea
acestuia de c`tre elementul de sprijin opera]ii psihologice al For]ei angajate în teatru
(PSYOPS Task Force – POTF).

Compunerea [i misiunile Elementul de sprijin opera]ii psiho-

logice al diviziei (DPSE) se compune
elementului de sprijin
din 7-9 militari, cu responsabilit`]i în plani-
opera]ii psihologice al diviziei ficarea [i coordonarea opera]iilor psiho-
logice pentru a sprijini îndeplinirea misiunilor diviziei. În acest scop, personalul DPSE
î[i coordoneaz` activit`]ile, în special în ceea ce prive[te conceperea [i realizarea produselor
PSYOPS, cu activit`]ile POTF. DPSE dispune de capacit`]i limitate de realizare a produselor
PSYOPS [i, în func]ie de planul opera]iilor psihologice al diviziei, poate p`stra controlul
108
 Realitatea NATO
asupra câtorva TPT-uri echipate cu sta]ii de amplificare. Acestea vor fi utilizate pentru a îndeplini
misiuni specifice de opera]ii psihologice sub controlul diviziei, pentru misiuni de sprijin
general sau vor fi p`strate ca rezerv` disponibil` pentru interven]ii. Întrucât comandantul
diviziei nu are, de regul`, împuternicirea de a aproba produsele PSYOPS realizate de DPSE,
acestea sunt înaintate pentru aprobare la POTF.

Irak
Al doilea conflict din Irak a adus, în afar` de elemente inedite în domeniul artei militare,
[i consacrarea definitiv` a necesit`]ii existen]ei unei consistente implic`ri a opera]iilor
informa]ionale, respectiv opera]iilor psihologice în sprijinul îndeplinirii misiunilor unit`]ilor
combatante.
Dac` ne referim la num`rul manifestelor folosite în cele dou` conflicte din zona Golfului
Persic (cel din 1991 [i cel din 2003), iat` care sunt, strict cantitativ, diferen]ele: în 1991,
for]ele aliate au folosit 29 de milioane de manifeste, iar în 2003, structurile de opera]ii
psihologice americane [i britanice au diseminat 50 de milioane de manifeste. Mai sunt îns`
de luat în calcul num`rul impresionant de ore de emisie realizate de c`tre posturile de radio
ale alia]ilor sau de c`tre cele sponsorizate de ace[tia: Voice of the Gulf, Information Radio,
The Future, Two Rivers Radio, Radio Tikrit.
Analiza opera]iilor psihologice desf`[urate de for]ele aliate relev` c` acestea au început
s` creasc` în intensitate din luna octombrie 2002. Aceast` intensificare a opera]iilor psihologice
era considerat` drept o continuare a eforturilor desf`[urate în sprijinul opera]iei de monitorizare
a zonelor de interdic]ie terestr` [i aerian` impuse Irakului în 1991. La acea dat`, structurile
de opera]ii psihologice au fost angajate în sprijinul opera]iilor Desert Schield, Desert Storm
(între 30 decembrie 1990 [i 28 februarie 1991 au fost diseminate 29 de milioane de manifeste),
Provide Comfort (început` la 05 aprilie 1991 în sprijinul opera]iei de acordare a asisten]ei
umanitare popula]iei kurde din nordul Irakului [i sud-estul Turciei).
În perioada 28 octombrie 2002-14 martie 2003, peste 12,5 milioane de manifeste
au fost utilizate în Irak, cu un vârf de diseminare la 31 ianuarie 2003, când în patru loca]ii
diferite din sudul Irakului au fost folosite 1,2 milioane de manifeste.
Un rol important în economia planific`rii [i desf`[ur`rii campaniilor de opera]ii
psihologice în ultima campanie din Irak a revenit [i celui mai puternic mijloc tehnic de care
dispune Pentagonul în domeniul opera]iilor psihologice, [i anume avionului EC 130E
Commando Solo. Acesta este o aeronav` de tip cargo, modificat`, echipat` cu un studio
mobil audio/video, cu transmi]`toare multidirec]ionale [i antene, putând fi realimentat`
în aer. Acesta poate transmite, în direct sau înregistrat, în gamele UM, US, UUS (FM),
în spectrul TV [i în banda comunica]iilor militare. Echipamentele de la bord sunt folosite
[i pentru bruiajul sta]iilor de radio [i televiziune inamice. Cu acest echipament, structurile
de opera]ii psihologice au capacitatea s` transmit` simultan în opt lungimi de und` diferite.
Aceast` aeronav` a fost utilizat` pe întreaga durat` a conflictului atât ca post de radio mobil
(aerian), cât [i pentru a retransmite emisiunile unor posturi de radio [i televiziune, dar a executat
[i misiuni de diseminare a manifestelor.
În primul r`zboi din Golf, grupurile ]int` vizate de opera]iile psihologice au fost liderii
politici irakieni, comandan]ii irakieni, militarii irakieni, principalele categorii etnice [i religioase,
o aten]ie deosebit` fiind acordat` popula]iei kurde. În acest caz, obiectivul principal
109
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
al opera]iilor psihologice a fost acela de a convinge militarii irakieni s` nu mai lupte,
s` se predea [i s` se retrag` din Kuwait.
În 2003, grupurile ]int` selectate de structurile de opera]ii psihologice au inclus liderii
politici irakieni, comandan]ii irakieni, militarii irakieni, principalele categorii etnice [i religioase
– popula]ia civil` irakian`, popula]ia kurd` (din Irak), popula]ia [iit` (din Irak), popula]ia
din ]`rile vecine Irakului, care locuie[te în zona de grani]`. Obiectivele principale au fost,
de aceast` dat`, modificate fa]` de prima interven]ie, urm`rind: convingerea militarilor
irakieni s` nu mai lupte [i s` se predea (cu accentul pe încetarea rezisten]ei armate
[i nu pe predare/dezertare); ruperea coeziunii dintre conducerea politico-militar` [i armat`,
dintre conducerea politic` [i popula]ia civil`; încurajarea organiz`rii unei revolte populare
pentru înl`turarea regimului lui Saddam Hussein; promovarea imaginii alia]ilor ca o for]` eliberatoare
a poporului irakian asuprit de c`tre dictatura lui Saddam Hussein; promovarea imaginii for]ei
de interven]ie drept cea mai puternic` for]` armat` de pe planet`; promovarea legitimit`]ii
interven]iei interna]ionale; promovarea for]elor aliate ca singura surs` credibil` de informa]ii.
|n ceea ce prive[te particularit`]ile opera]iei Iraqi Freedom, din perspectiva planific`rii
[i desf`[ur`rii opera]iilor psihologice putem re]ine urm`toarele “lec]ii înv`]ate”:
Aceste echipe, compuse din 3-4 militari, dotate
Reconsiderarea rolului
cu sta]ii de amplificare amplasate pe ma[ini blindate
echipelor tactice u[oare, ac]ioneaz` la nivel tactic pentru a comunica
de opera]ii psihologice direct cu membrii grupurilor ]int`, pe timpul opera]iilor
militare propriu-zise solicitându-le acestora s` evite orice interferen]` cu ac]iunile militare
ale trupelor aliate. Pe parcursul ultimei campanii din Irak, principala provocare a constat
în derularea programelor de opera]ii psihologice într-un ritm rapid, corespunz`tor vitezei
de înaintare a trupelor aliate. Echipele tactice de opera]ii psihologice au înso]it unit`]ile
combatante c`rora le-au fost alocate în sprijin, îndeplinind misiuni în folosul acestora
– activit`]i de culegere de informa]ii, diseminarea produselor PSYOPS preg`tite anterior
[i comunicarea direct` cu popula]ia din zona de opera]ii.
Realizarea modific`rilor comportamentale
Încurajarea modific`rilor dezirabile a fost considerat` ca fiind în raport
comportamentale decisive direct cu satisfacerea nevoilor bazale ale militarilor
[i popula]iei civile irakiene (securitate, hran`, ap`), în prima etap`, urmând ca, în perioada
post-Saddam, acest efort s` fie continuat prin deplasarea accentului asupra promov`rii
valorilor general umane, dar [i specifice societ`]ii irakiene, proces orientat spre reconstruc]ia
unui stat irakian democratic, liber [i prosper.
Opera]iile psihologice au fost integrate
Realizarea efectului sinergic în continuumul opera]ional, efectul sinergic
promovat de c`tre noile doctrine americane fiind atins. Ca multiplicator de for]` [i factor
de reducere a violen]ei, opera]iile psihologice au contribuit nemijlocit la preg`tirea popula]iei
civile [i a militarilor irakieni pentru a accepta ca inevitabil` intrarea for]elor aliate pe teritoriul
]`rii lor, având ca unic scop înl`turarea lui Saddam Hussein, exponentul unui regim totalitar
inuman. Mediul atitudinal favorabil for]elor aliate a fost atins, de[i nu s-a reu[it trecerea
pragului de rezisten]` pasiv` care ar fi dus la o revolt` de propor]ii a popula]iei irakiene
împotriva regimului lui Saddam Hussein.
110
 Realitatea NATO
Spre deosebire de r`zboaiele, conflictele,
Repozi]ionarea interven]iile anterioare, structurile de opera]ii
opera]iilor psihologice psihologice [i-au asumat public responsabilit`]ile
în rela]ia cu mass-media care le revin, au promovat transparen]a activit`]ilor
desf`[urate [i s-au plasat “în lumina reflectoarelor”. Transparen]a men]ionat` are ca obiect
recunoa[terea implic`rii în sprijinirea opera]iilor militare propriu-zise, nu [i prezentarea
planurilor [i a procedeele utilizate în scopul îndeplinirii misiunilor ordonate.

Utilizarea intensiv` Întreaga campanie a fost precedat` [i sus]inut`,

pe toat` durata desf`[ur`rii, de c`tre studiourile
a studiourilor amplasate
de radio [i de televiziune amplasate pe aeronava
pe Commando Solo EC 130E Commando Solo. În condi]iile disemin`rii
a milioane de manifeste [i \n urma para[ut`rii câtorva zeci de mii de receptoare radio,
destinate unei popula]ii cu un grad de instruire destul de ridicat, se apreciaz` c` mesajele
transmise de planificatorii opera]iilor psihologice au contribuit în mod semnificativ la succesul
întregii opera]ii militare din Irak.

Folosirea limitat` Din cauza restric]iilor extrem de severe aplicate

a Internetului opera]iilor psihologice, folosirea Internetului ca mijloc
de diseminare PSYOPS s-a limitat la transmiterea de mesaje electronice. Cu toate acestea,
folosirea, fie [i limitat`, a Internetului în scopul desemin`rii mesajelor PSYOPS demonstreaz`
conving`tor capacitatea opera]iilor psihologice de a include în propria panoplie diferitele
mijloace de comunicare definitorii pentru societatea multimedia contemporan`.
Campania militar` Iraqi Freedom continu` [i în 2004, caracterul misiunii transformându-se
corespunz`tor cerin]elor unei misiuni de consolidare a p`cii – peace consolidation, ceea ce determin`
modific`ri atât de ordin teoretic-conceptual, cât [i practic în concep]ia, planificarea [i desf`[urarea
opera]iilor psihologice în teatrul de opera]ii. Structurile PSYOPS ac]ioneaz` acum pe întreg
teritoriul Irakului [i devin principalul instrument în efortul de a în]elege, într-un mod cât mai corect,
caracteristicile societ`]ii irakiene. Misiunile PSYOPS se diversific`, efectele sunt mult mai vizibile,
iar acurate]ea [i profesionismul planificatorilor PSYOPS se impun ca o condi]ie sine qua non
a succesului acestora, cu atât mai mult cu cât Irakul î[i men]ine pozi]ia de cea mai monitorizat`
]ar` de pe glob.
În colapsul de putere generat de înl`turarea regimului lui Saddam, caracterizat
prin disolu]ia principalelor institu]ii administrative ale statului, este instaurat` Coalition
Provisional Authority – CPA. Acest organism, subordonat Washingtonului, [i condus de c`tre
administratorul civil Paul Bremer, are ca obiectiv administrarea politico-militar` provizorie
a Irakului în vederea cre`rii condi]iilor de securitate necesare constituirii noilor institu]ii
ale statului [i demar`rii procesului de reconstruc]ie. For]ele Coali]iei Multina]ionale,
subordonate intereselor strategice, ac]ioneaz` în baza unei împ`r]iri regionale a Irakului,
asfel: zona Bagdad, cu provinciile de nord, revine controlului SUA, zona Centru-Sud,
reprezentând cinci provincii, constituie aria de responsbilitate a divizei multina]ionale
aflate sub conducere polonez`, iar regiunea Basra [i sudul Irakului intr` în aria de responsa-
bilitate a diviziei multina]ionale aflate sub conducerea Marii Britanii.
Misiunile PSYOPS cap`t` o mai mare consisten]`, structurile PSYOPS încep s` aib`
un caracter multina]ional [i se reg`sesc la toate e[aloanele, începând de la nivel corp
111
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
de armat` (CPSE – Corp Psychological Suport Element) pân` la nivel batalion, unde întâlnim,
date în sprijin, echipe tactice de opera]ii psihologice (Tactical Psychological Team). La nivel
strategic, CJPOTF (Combined Joint Psychological Operations Task Force) asigur` realizarea
programelor cu acoperire radio [i TV pe întreg teritoriul irakian, precum [i monitorizarea
multimedia din ]`rile limitrofe. Coordonarea activit`]ilor la nivel operativ [i tactic are loc
sub autoritatea CPSE, la Bagdad, cu participarea Biroului de Comunicare Strategic`, structur`
din subordinea CPA. Misiunile PSYOPS în perioada postconflict, complexe [i dificil de îndeplinit
din perspectiva diferen]elor de mentalitate, vizeaz` explicarea prezen]ei [i a rolului For]elor
Coali]ei în Irak (dup` înl`turarea regimului dictatorial), stimularea cooper`rii dintre societatea
civil` [i for]ele Coali]iei (în condi]iile în care opera]iile militare provoac`, în continuare,
victime [i distrugeri în sectorul civil), promovarea legitimit`]ii noilor for]e de securitate
irakiene (cu atât mai mult atunci când liderii religio[i boicoteaz` acest proces [i propun
structuri paralele de securitate), stimularea con[tientiz`rii, de c`tre popula]ia irakian`,
a necesit`]ii [i utilit`]ii instaur`rii unui nou sistem de guvernare, a unui regim democratic.
Aceste obiective constituie tot atâtea provoc`ri pentru speciali[tii PSYOPS care î[i desf`-
[oar` activitatea în teatrul de opera]ii din Irak.
Dincolo de orice realiz`ri sau succese, putem, în cadrul unui bilan] provizoriu, s` eviden]iem
unele concluzii, a[a cum reies ele din experien]a conducerii [i desf`[ur`rii opera]iilor
psihologice într-un teatru de opera]ii, în perioada postconflict:
Un ordin religios (fatwa) nu are nici o grani]` în lumea islamic`
Nu de pu]ine ori, ac]iunile sau simpla retoric` agresiv` a unor lideri religio[i din Iran,
Pakistan sau Liban au influen]at cursul ac]iunilor [i evenimentele din Irak. La nivelul popula]iei
generale s-au eviden]iat în mod curent schimb`ri ale atitudinilor în raport cu prezen]a
For]elor Coali]iei din Irak, ca urmare a ecourilor ideilor promovate de diferite autorit`]i
religioase din lumea islamic` [i nu în mod necesar din spa]iul Irakului.
Propaganda ostil` a fost urmat` în mod invariabil de atacuri reale
În mod curent, atacurile reale din teren erau prefigurate de apari]ia de mesaje ostile
(manifeste, postere, prelucr`ri video, discursuri publice etc.). Rolul acestor mesaje nu era
de a avertiza For]ele Coali]ei asupra iminen]ei atacurilor reale, aceast` strategie de ac]iune
vizând mai degrab` popula]ia general`, respectiv nevoia de a justifica atacurile, de a incita la
violen]`, de a g`si suporteri, simpatizan]i, noi adep]i. În cele mai multe cazuri, efectul urm`rit
a fost realizat – inducerea sentimentului unei particip`ri tacite [i complice din partea popula]iei
generale.
Sentimentul religios [i emo]iile înlocuiesc logica.
Patternurile gândirii islamice sunt expresia istoriei [i a religiei locului
Rolul statului [i al pre[edintelui sunt de ordin administrativ [i ambele institu]ii ocup`
un loc simbolic în con[tiin]a popula]iei generale f`r` a se constitui îns` ca vectori
de mobilizare a maselor. Istoria Irakului se contureaz` în raport cu diferitele personalit`]i
ale credin]ei islamice, iar popula]ia accept` ceea ce liderii religio[i accept`.
Segmentul demografic ~ principal autor
al ac]iunilor violente: b`rba]ii între 18 [i 35 de ani
Acest segment demografic, martor a r`zboiului dintre Irak [i Iran (1980-1989),
supravie]uitor al primului [i al celui de-al doilea r`zboi din Golf (1990-1991, respectiv 2003),
112
 Realitatea NATO
precum [i a aproximativ 9 ani de sanc]iuni impuse de ONU între cele dou` conflicte, a ajuns
prin a dezvolta o mentalitate de supravie]uitor – înving`tor. Aceast` mentalitate confirm`
u[urin]a cu care ei se arunc` în lupt` împotriva celei mai înzestrate armate din lume,
precum [i capacitatea lor extraordinar` de rezisten]` [i adaptare. Mesajele PSYOPS destinate
unei asemenea audien]e sunt dificil de elaborat [i, mult mai important, trebuie permanent
adaptate în func]ie de evolu]ia situa]iei, demonstrate, argumentate [i exemplificate.
Diferen]a de mentalitate duce la perceperea deformat` a realit`]ii
Analizele executate de diferitele structuri militare, precum [i de c`tre media interna]ionale
asupra diverselor fenomene sau evenimente erau în mod vizibil contrazise de realitatea
imediat`. În mod constant, analizele cu privire la societatea civil` irakian` erau tributare
culturii occidentale. În acest contex, opera]iile psihologice [i-au consolidat statutul
[i au c`p`tat un plus de autoritate, prin acurate]ea inform`rilor fiind cel mai aproape
de perceperea corect` a realit`]ilor lumii islamice.
A fost eviden]iat rolul compartimentelor de analiz` ]int`, care, pe lâng` necesitatea
unei dot`ri tehnice performante, trebuie s` reg`seasc` [i un personal cu o anumit` experien]`
de contact cu realit`]ile lumii islamice.
For]ele Coali]iei sunt percepute în principal
din perspectiva proiectelor realizate de CIMIC
De[i au fost numeroase proiecte de tip CIMIC înglobând sume considerabile,
acestea nu au fost corespunz`tor promovate în fa]a popula]iei generale. Promovarea acestor
programe ar trebui s` constituie o prioritate atât a structurilor CIMIC, cât [i a celor PSYOPS
care, împreun`, trebuie s` g`seasc` o solu]ie optim` la nivelul unor strategii de cooperare
pe programe.
Toate aceste observa]ii [i multe altele, legate de impactul opera]iilor cu trupe
asupra popula]ei locale, se transpun în practic` în noua strategie de desf`[urare a campaniilor
de opera]ii informa]ionale (INFOOPS) în Irak, în cadrul c`rora structurilor de opera]ii
psihologice le revine un rol fundamental.
*
Nu \n cele din urm`, cu titlu de concluzie, evident, dintr-o perspectiv` ce a[teapt`
[i p`rerile dumneavoastr`, apreciem c`, \n scopul consolid`rii capabilit`]ilor de care dispun
structurile de opera]ii psihologice, avem nevoie de for]e – instruite prin cursuri,
perfec]ionare, prin evitarea migr`rii personalului calificat spre alte domenii,
înfiin]area/înt`rirea unor structuri de profil [i mijloace; centrarea pe televiziune [i pe Internet,
telefonia mobil`, pe achizi]ionarea de tehnic` performant`.
De asemenea, opin`m c` se impun cu stringen]` \mbun`t`]irea procedurilor standard
de operare [i mediatizarea intern` a acestora în cadrul Armatei României, în conformitate
cu documentele NATO, luând în considerare posibilitatea ca fiecare batalion angajat
într-o opera]ie în sprijinul p`cii s` aib` în compunere [i o echip` tactic` de opera]ii psihologice.

113
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Civil-Military Co-operation
during Humanitarian
Operations: Pushing their
loves over the borderline (II)
Ph D Myriame BOLLEN
Professor – Netherlands Royal Military
Academy
4. Problems in civil-military
co-operation*
The use of military assets to assist
in the humanitarian sphere is designed
to supplement, rather than supplant the work
of traditional humanitarian agencies. From
a functional standpoint, military assets
can make four major kinds of contributions.
Firstly, the military can work to foster
a protective framework of overall stability
within which civilian populations are protected
and humanitarian activities are carried out.
Secondly, the military can support the
humanitarian organisations with logistics,
personnel, engineering, and security.
Thirdly, the military can carry out relief
activities on their own initiative. These
activities are referred to as civic action1.
* We present the second part of this material,
sustained as a part of the Seminar “Civil-Military
Co-operation in operations against terrorism
and civil emergency situations”, which took place
in 06-10.09.2004.
1
Minear L. and Guillot P., Soldiers to the Rescue:
Humanitarian Lessons from Rwanda, Thomas J. Watson,
Institute for International Studies, Brown University,
1996.
114
~ 6/2004
Cooperarea civili-militari
în timpul opera]iunilor
umanitare: dragostea lor,
dincolo de grani]e (II)
Dr. Myriame BOLLEN
Profesor la Academia Militar` Regal`
din Olanda
4. Problemele ap`rute \n cadrul
cooper`rii civili-militari*
Utilizarea for]elor militare de sprijin
umanitar se impune mai degrab` pentru a supli-
menta decât pentru a înlocui munca agen]iilor
umanitare tradi]ionale. Din perspectiv`
func]ional`, for]ele militare pot oferi
patru tipuri de contribu]ii. Prima const`
\n faptul c` militarii pot crea un cadru
de protec]ie a stabilit`]ii globale în care
popula]iile civile sunt protejate [i în care
activit`]ile umanitare sunt duse la bun sfâr[it.
A doua contribu]ie este aceea c` militarii
pot ajuta organiza]iile umanitare cu transportul
[i aprovizionarea produselor, cu personal,
cu tehnic`, oferindu-le un mediu de securitate.
În al treilea r#nd, militarii pot îndeplini
activit`]i de ajutorare din proprie ini]iativ`.
Aceste activit`]i sunt numite activit`]i civice1.
* Prezent`m partea a doua a acestui material,
sus]inut \n cadrul Seminarului “Cooperarea
civili-militari \n opera]iile \mpotriva terorismului
[i \n situa]ii de urgen]e civile”, care a avut loc \n perioada
06-10.09.2004.
1
Minear L. [i Guillot P., Soldiers to the Rescue: Lec]ii
umanitare din Ruanda, Institutul pentru Studii
Interna]ionale Thomas J. Watson, Universitatea
Brown, 1996.

During the authors field-research in Albania
representatives of international aid organisations
argued Nato’s Albania Force was engaged
in yet another kind of contribution namely,
the organisation and co-ordination
of humanitarian activities. In other words: they
were regarded to be managing the crisis2.
Military contributions with regard to civic
action and crisis management may cause
problems to the civil-military alliances. Based
on interviews, the author conducted with
civilian actors. Firstly, it appears that most
civilian aid organisations are convinced
of the military’s lack of humanitarian
expertise. Although the military may command
the necessary resources, this does not mean
they know how to use these resources
appropriately3. Furthermore, any military
initiatives on account of civic action or crisis
management will be experienced as a potential
threat to civilian organisations4. Whenever
the military involve themselves in civic action
and crisis management, their involvement
will evoke high levels of uncertainty and distrust.
As a consequence, civilian actors will limit
2
Bollen M.T.I.B., Working Apart Together,
Haveka, Alblasserdam, 2002.
3
International Medical Corps, Tirana 1999: “Certainly,
the military have the hardware, the equipment.
However, they have no knowledge of setting up camps
for refugees. They don’t know about the community,
community needs nor about refugees’ needs. They build
great long lines of tents that prohibit any community
spirit at all.” (interview conducted by author).
4
WFP, Tirana, 1999: “During this crisis there
has been no clear line between support and policy-making
by the military. The historical roles between WFP,
UNHCR and the Albanian Government were not observed.
For instance, UNHCR and the Government are responsible
for the registration of refugees; AFOR isn’t. WFP is
involved throughout the process. Here everything
was unclear because instead of just keeping
themselves to the support function, the military
put themselves into the policy-making function also”.
(interview conducted by author).
Realitatea NATO
În timpul cercet`rilor de teren pe care
le-am efectuat în Albania, reprezentan]ii
organiza]iilor interna]ionale de ajutor
au argumentat faptul c` for]ele NATO au fost
angajate [i în alt fel de contribu]ii, [i anume
în organizarea [i coordonarea activit`]ilor
umanitare. Cu alte cuvinte, erau interesa]i
[i de supravegherea crizelor2.
Contribu]ia militar` la ac]iunea civic`
[i la managementul crizelor poate cauza pro-
bleme alian]elor civil-militare. Bazându-se
pe interviuri, autorul a observat actorii civili,
construind urm`toarele concluzii. În primul
rând, se pare c` majoritatea organiza]iilor
de sprijin civile sunt convinse de faptul c` militarii
nu au experien]` umanitar`. Chiar dac` militarii
pot comanda resursele necesare, acest lucru
nu înseamn` c` ei [tiu s` foloseasc` \n mod
corespunz`tor aceste resurse3. Mai mult
decât atât, ini]iativele militarilor, ]inând seama
de ac]iunile civice sau de managementul
crizelor, vor fi receptate ca fiind poten]iale
amenin]`ri la adresa organiza]iilor civile4.
În momentul în care militarii se vor implica
în ac]iuni civice [i în managementul crizelor,
aceast` implicare va trezi un grad mare
2
Bollen M.T.I.B., Lucrând separat împreun`,
Haveka, Alblasserdam, 2002.
3
International Medical Corps, Tirana 1999: “Cu sigu-
ran]`, militarii dispun de hardware, de echipament.
Oricum, nu au cuno[tin]e despre cum se întinde o tab`r`
pentru refugia]i. Ei nu [tiu nimic despre comunitate,
despre nevoia comunit`]ii sau despre nevoile refugia]ilor.
Ei doar construiesc linii lungi [i mari de corturi
care interzic orice spirit de comunitate”. (Interviu
realizat de c`tre autor).
4
WFP, Tirana, 1999: “În timpul acestei crize,
nu a fost o linie clar` între sprijinul [i politica militarilor.
Diferen]a istoric` dintre WFP, UNHCR [i guvernul
albanez nu a fost observat`. Bun`oar`, UNHCR
[i guvernul sunt responsabile pentru înregistrarea
refugia]ilor; AFOR nu este. WFP este implicat în acest
proces. Aici, totul a fost neclar din cauza faptului
c`, în loc s` se ocupe doar de func]ia de ajutor,
militarii s-au implicat [i în func]ia politic`”. (Interviu
realizat de c`tre autor).
115
 G#ndirea militar` rom#neasc`
interaction with the military as much as possible
and chances for the development of civil-military
co-operation will be slim.
Secondly, civilian aid organisations
distrust the military motives to participate
in humanitarian operations. On the one hand
they fear that their goals may become
secondary to the achievement of military-
political motives. On the other hand, they
suspect the military’s involvement to stem
from a need for a new raison d’être in the
post-Cold War era. As a result, civilian actors
are divided among themselves regarding
the appropriateness of collaborating with
the military during humanitarian operations.
The third problem that inhibits civil-military
co-operation stems from the fact that such
relations are temporary. The need for
co-operation is flexible and may vary according
to the different stages of the operation.
As the humanitarian operation continues,
the specific demands for support change
and usually the number of civilian
aid-organisations increases. Both changes
in demand and support affect the civilian
parties’ dependence on additional military
resources. The need for civil-military
co-operation seems to be highly demand-
driven. This means that if and when
the military are not able to timely adapt
to the changing context, from a civilian point
of view, civil-military alliances cease to be
of use. (Always presuming of course,
the security situation does not deteriorate).
As mentioned before, contextual shifts, such
as these, may cause serious management
problems to commanders. In these situations
military resources may be directed towards
civic action. However, by performing
these actions the military enter upon
a domain that traditionally belongs to civilian
aid organisations and run the risk to be
regarded as competitors.
116
~ 6/2004
de incertitudine [i de neîncredere. Drept conse-
cin]`, actorii civili î[i vor limita interac]iunile
cu cei militari pe cât de mult posibil, iar [ansele
dezvolt`rii cooper`rii civili-militari vor fi limitate.
În al doilea rând, organiza]iile civile de ajutor
sunt sceptice în ceea ce prive[te motivele
militarilor de a participa la ac]iunile umanitare.
Pe de o parte, ei se tem de faptul c` scopurile
lor pot deveni secundare \n atingerea
obiectivelor politico-militare, iar pe de alt` parte,
ei cred c` aceast` implicare a for]elor militare
este f`cut` dintr-o nou` ra]iune de a fi, specific`
perioadei post-“r`zboi rece”. Ca urmare,
p`rerile civililor în leg`tur` cu oportunitatea
colabor`rii cu militarii în timpul opera]iunilor
umanitare sunt divizate.
A treia problem` care \ngreuneaz`
cooperarea dintre civili [i militari deriv`
din faptul c` acest gen de rela]ii sunt temporare.
Dar, nevoia de cooperare este una flexibil`
[i poate varia în func]ie de diferitele stadii
ale opera]iunii. Pe m`sur` ce opera]iunea
umanitar` continu`, cerin]ele de ajutor
specifice se schimb` [i, de obicei, num`rul
organiza]iilor de ajutor civile cre[te. Ambele
schimb`ri în domeniul cererii [i al sprijinului
afecteaz` dependen]a p`r]ii civile de resursele
militare adi]ionale. Cu toate acestea, \n anumite
circumstan]e, nevoia de cooperare dintre civili
[i militari pare a fi inutil`. Din punctul
de vedere al civililor, acest lucru înseamn`
c`, dac` sau în momentul în care militarii nu sunt
în stare s` se adapteze la timp contextului
aflat \n continu` schimbare, alian]ele lucrative
dintre civili [i militari sunt inutile.
Presupunând faptul c` situa]ia de securitate
nu se deterioreaz`, resursele militare pot fi
direc]ionate c`tre ac]iuni civice. Cu toate
acestea, prin îndeplinirea acestor ac]iuni,
militarii intr` într-un domeniu care, în mod
normal, apar]ine organiza]iilor de ajutor
civile [i, în acest fel, risc` s` fie considera]i
competitori.

Fourthly, civil-military co-operation
is inhibited under the circumstances
when both sets of parties suspect each
other of opportunistic behaviour concerning
the use of resources and the purposes
to co-operate. For instance, civilian actors
may resist co-operating when they suspect
the military will use their information
for gathering intelligence.
Lastly, civil-military co-operation is impeded
when exogenous political and strategic
motives do not match the endogenous levels
of interdependency, domain consensus
and trust in the alliance. If strategic motives
for civil-military co-operation are communicated
insufficiently top-down by civilian and military
executives, civilian and military actors
in the field may gather that they are forced
to co-operate. They will be strengthened
in their conviction when it becomes more
difficult to withdraw from the alliance from
their own free will. Moreover, in both sets
of organisations, at strategic levels, little
effort has been put into institutionalising civil-
military co-operation. Because of this, it may
be hard for civilian and military actors
at the operational level to accept their
inherent conflicts of interest and differences
of opinion as legitimate. Finally, because
relations in civil-military alliances usually
are between unfamiliar partners, confidence
in partner co-operation cannot be expected
to be sufficiently high from the onset.
On its turn, this lack of confidence may
lead to the polarisation of civil-military
relations: mutual problems are not solved
and differences of opinion or different
operational cultures will not be accepted.
As a result, civil-military co-operation
will be minimised or else bogs down
in conflict.
Realitatea NATO
În al patrulea rând, cooperarea
civili-militari este paralizat` în cazul în care
p`r]ile se suspecteaz` una pe cealalt`
de comportament oportunist în ceea ce
prive[te folosirea resurselor [i scopul
acestei cooper`ri. De pild`, actorii civili
se pot împotrivi acestei cooper`ri în cazul
în care îi suspecteaz` pe cei militari c` vor folosi
informa]iile \n scop informativ.
În cele din urm`, cooperarea civili-militari
nu se desf`[oar` normal în momentul
în care motivele politice [i strategice exogene
nu se potrivesc nivelurilor endogene de interde-
penden]`, consens în domeniu [i încredere
în alian]`. Dac` motivele strategice pentru
cooperarea civili-militari nu sunt comunicate
clar de c`tre executivul civil [i de cel militar,
actorii civili [i cei militari din teritoriu pot avea
impresia c` sunt obliga]i s` coopereze.
|n acest sens, convingerile lor vor fi înt`rite
în momentul în care le va fi foarte dificil
s` se retrag` de bun`voie din cadrul alian]ei.
Mai mult decât atât, la niveluri strategice,
ambele p`r]i ale organiza]iei au depus foarte
pu]in efort în vederea institu]ionaliz`rii
cooper`rii civili-militari. Din cauza acestui
fapt, la nivel opera]ional, actorilor civili [i celor
militari le va fi foarte greu s` accepte inerentele
conflicte de interese [i diferen]ele de opinie
ca fiind justificate. În cele din urm`, din cauza
faptului c` rela]iile din cadrul organiza]iilor
civil-militare sunt realizate între parteneri
care nu se cunosc îndeajuns de bine, încrederea
în cooperarea partenerilor nu poate fi foarte
mare înc` de la început. La rândul ei, aceast`
lips` de încredere poate duce la polarizarea
rela]iilor civil-militare: problemele mutuale
nu sunt rezolvate, iar diferen]ele de opinie
sau diferitele culturi opera]ionale nu vor fi
acceptate. Ca rezultat, unele dintre cooper`rile
civili-militari vor fi minimizate, altele vor ajunge
la conflict.
117
 G#ndirea militar` rom#neasc`
5. Suggestions to improve
civil-military co-operation
Demand-driven civil-military
co-operation
During humanitarian operations, civil-military
alliances are essentially demand-driven.
This means that the duration of the alliance
is conditional on the demand for help. It is
a characteristic of demand-driven alliances
that its partners collectively agree upon
the results of the alliance. For civil-military
alliances to be effective there should be a fit
between the military support and the demand
for help.
Recommendation 1
By continuously monitoring the demand
for help together with their civilian
counterparts, the military can gain insight
into the needs for civil-military cooperation.
Recommendation 2
The military can enhance their effectiveness
as a partner in the alliance by improving their
potential to adapt their resources, structures,
goals and mind-sets to the demand for help.
The military role
in civil-military cooperation
Civil-military co-operation and confidence
in partner co-operation do not occur naturally.
Shared goals and interdependencies
are temporary only. Moreover, both sets
of parties also have to pursue their own
organisational interests, thereby increasing
the risk of opportunistic behaviour.
Therefore, civil-military relations are
the kind of relations in which both trust
and distrust will be present simultaneously.
During all stages of the operation,
by a supporting and facilitating attitude
the military will advance the development
of confidence in their co-operative behaviour.
118
~ 6/2004
5. Sugestii pentru îmbun`t`]irea
cooper`rii civili-militari
Cooperarea civili-militari
\n func]ie de cerin]e
În timpul opera]iunilor umanitare,
alian]ele civili-militari sunt conduse \n func]ie
de cerin]e. Acest lucru înseamn` c` tr`inicia
acestor alian]e este condi]ionat` de cererea
de ajutor. O caracteristic` a alian]elor conduse
\n func]ie de cerin]e este c` partenerii acestora
iau decizii comune \n analiza rezultatelor.
Pentru ca alian]ele civili-militari s` fie trainice
trebuie s` existe o leg`tur` între sprijinul
militar [i cererea de ajutor.
Recomandarea 1
Printr-o continu` monitorizare, împreun`
cu partenerii lor civili, a cererii de ajutor, mili-
tarii î[i pot da seama de nevoile cooper`rii
dintre civili [i militari.
Recomandarea 2
Militarii î[i pot spori eficacitatea ca parteneri
ai alian]ei prin perfec]ionarea poten]ialului
de adaptare a resurselor, structurilor
[i scopurilor, în func]ie de cererile de ajutor.
Rolul for]elor militare
în cadrul cooper`rii civili-militari
Cooperarea civili-militari [i încrederea
în cooperarea partenerilor nu apar \n mod
natural. Scopurile comune [i interdependen]a
sunt doar temporare. Mai mult decât atât,
ambele p`r]i trebuie s` îndeplineasc`,
de asemenea, [i propriile interese organiza-
]ionale [i, din aceast` cauz`, cre[te riscul apari]iei
comportamentului oportunist. Astfel, rela]iile
civili-militari sunt acele rela]ii în care atât încre-
derea, cât [i neîncrederea se declan[eaz`
simultan. |n timpul tuturor etapelor opera]iunii,
printr-o atitudine de sprijin [i de încurajare,
militarii vor face ca partenerii lor civili s` capete
încredere în puterea lor de cooperare.

Recommendation 3
By adhering to a facilitating and supporting
attitude the military will contribute
to the development of trust.
If the military take initiatives concerning
relief activities or concerning the organisation
and management of the crisis without
consulting civilian actors, these actors
will be distrustful towards the military motives.
For this reason, civilian actors often prove
to be reluctant to join military-led CIMIC
centres. Instead, the military might add
their Cimic-officers to civilian-led centres
for the co-ordination of the humanitarian
operation. Civil-military collaboration will
then be promoted because of the following
reasons:
• adding militaries to civilian-led centres
for co-ordination and management
reduces suspicions civilian actors
may harbour against the military trying
to take over;
• as opposed to military Cimic-centres,
civilian-led structures will be open
to access to any civilian actors;
• intensive communication and information
exchange on a day to day basis within
civilian-led structures improves
the insight into the demand for relief
and in the kind of military assistance
that is required;
• by using the military as a linking-pin
between the co-ordinating and operational
levels, both the pace and the effectiveness
of the civil-military cooperation in the field
are stimulated.
Recommendation 4
During humanitarian operations,
adding the militaries to civilian-led centres
for co-ordination will promote civil-military
co-operation.
Realitatea NATO
Recomandarea 3
Prin adoptarea unei atitudini pozitive
fa]` de încurajare [i ajutor, militarii vor contribui
la dezvoltarea încrederii.
Dac` militarii vor lua ini]iativele activit`]ilor
de ajutorare a organiza]iilor sau a manage-
mentului crizelor f`r` s`-[i consulte partenerii
civili, ace[tia din urm` vor fi neîncrez`tori
în leg`tur` cu motivele acestora. Din aceast`
cauz`, deseori, civilii nu sunt de acord
s` lucreze în centrele CIMIC conduse
de militari. În schimb, militarii pot s`-[i trimit`
ofi]erii CIMIC în centrele conduse de civili
pentru a coordona opera]iunile umanitare.
Colaborarea dintre civili [i militari va fi astfel
promovat` din urm`toarele motive:
• trimiterea ofi]erilor în centrele
conduse de civili pentru coordonare
[i management reduce suspiciunile
conform c`rora civilii pot complota
împotriva încerc`rii militarilor de a prelua
controlul;
• contrar centrelor CIMIC militare, struc-
turile conduse de civili vor fi deschise
accesului oric`rui civil;
• comunicarea intens` [i schimbul de infor-
ma]ii zilnice în cadrul structurilor conduse
de civili îmbun`t`]e[te cunoa[terea
în domeniul cererilor pentru ajutor
[i în domeniul asisten]ei militare
necesare;
• prin utilizarea for]elor militare ca punct
de leg`tur` între coordonare [i nivelurile
opera]ionale, atât evolu]ia, cât [i eficaci-
tatea cooper`rii civili-militari în teatru
sunt stimulate.
Recomandarea 4
În timpul opera]iunilor umanitare,
prin deta[area militarilor în centrele conduse
de civili pentru a coordona activit`]ile
se va îmbun`t`]i cooperarea civili-militari.
119
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Communication and information
exchange in civil-military cooperation
Intensive communication and information
exchanges are necessary for trust formation
between unfamiliar partners. This insight
has caused an increase in formal structures
in the field, such as military-led centres
for CIMIC and their US pendant Centres
for Civil-Military Co-operation. At the civilian
side there have emerged parallel structures
such as Humanitarian Information Centres,
Humanitarian Operations Centres and On-Site
Operations and Co-ordination Centres.
This abundance of formal structures
has created confusion and uncertainty,
instead of the much coveted clarity and trust.
Recommendation 5
Formal structures for communication
and exchange of information that are freely
accessible to all sets of partners will foster
civil-military cooperation.
To be able to act adequately on the demands
for help, formal structures have to operate
at a local level, “outside the wire” away from
military headquarters. Moreover, the informal
settings in which civil-military relations
take place are important to the alliance.
By working shoulder to shoulder on a daily
basis the interaction between both sets
of partners develops in natural way.
On the basis of open and informal contacts
situational normality may develop.
In relationships that are characterised
by this form of trust, the partners will indeed
depend on one another. Moreover, they
will be able to accept criticism regarding
their behaviour and they will be positively
inclined to taking risks. Besides, openness
promotes the transparency of civil-military
relations, thereby reducing the risks
of opportunistic behaviour by one of the parties
involved.
120
~ 6/2004
Comunicarea [i schimbul de informa]ii
în cadul cooper`rii civili-militari
Comunicarea intens` [i schimbul de infor-
ma]ii sunt necesare pentru dezvoltarea
încrederii între partenerii care nu se cunosc
îndeajuns de bine. Aceast` bun` cunoa[tere
a dus la înmul]irea num`rului de structuri
formale în teatru, cum ar fi centrele CIMIC
conduse de militari [i centrele pentru coope-
rarea civili-militari din Statele Unite. |n partea
civil` s-au creat structuri paralele, cum ar fi
centrele de informa]ii umanitare, centrele
de opera]iuni umanitare [i cele de opera]iuni
pe teren [i centrele de coordonare. Num`rul
mare al acestor structuri formale a creat
confuzie [i incertitudine în loc de mult râvnitele
transparen]` [i încredere.
Recomandarea 5
Structurile formale pentru comunicare
[i schimb de informa]ii accesibile oric`rui tip
de parteneri vor favoriza cooperarea dintre civili
[i militari.
Pentru a putea fi capabile s` ac]ioneze
adecvat, în func]ie de cererile de ajutor,
structurile formale trebuie s` opereze
la nivel local, “în afara firului”, departe
de cartierele militare. Mai mult, cadrul informal
în care se desf`[oar` rela]iile dintre civili
[i militari sunt importante pentru alian]`.
Prin munca um`r la um`r, zilnic, interac]iunea
dintre parteneri se îmbun`t`]e[te în mod
natural. Pe bazele contactelor deschise
[i informale, normalitatea situa]ional`
se poate îmbun`t`]i. În rela]iile caracterizate
de aceast` form` de încredere, partenerii
vor ajunge s` depind` efectiv unul de cel`lalt.
Ei vor accepta [i criticile în leg`tur` cu compor-
tamentul lor [i vor fi gata s`-[i asume riscurile.
Pe de o parte, aceast` “deschidere” promo-
veaz` transparen]a rela]iilor civili-militari,
prin reducerea riscurilor comportamentului
inoportun al uneia dintre p`r]ile implicate.

Recommendation 6
Open and informal contacts between
civilians and their military partners
are necessary for trust formation.
Recommendation 7
In their training and education the military
have to learn what behaviour and skills
contribute to trust formation in order
to co-operate with civilian actors.
Conflicts of interest
during humanitarian operations
As is the case with regard to civil-military
co-operation, also, collaboration among
the different sets of civilian actors themselves
does not run smoothly. The interfaces
between different sets of civilian actors,
such as NGOs, UN-aid organisations
and the authorities of host-countries
are characterised by discontinuities that add
to their conflictuous nature. Because they
position themselves to a large extent
on the same markets and they draw upon
the same financial donors, relations between
civilian aid organisations will be competitive.
Co-ordination and information exchange
often run stiffly. To complicate matters even
more, in comparison to the international aid
organisations, the authorities of host-countries
often adhere to different motives and interests
with regard to the military support.
The instrument of actor analysis can be used
as a means to map out the various interests,
resources and supporters. In this way,
the military achieve insight into the demands
for help and into the goals and motives
of their potential partners. Actor analysis
enables the military to understand the sources
of discontinuities and the various positions
of authority. Besides, on the basis of actor
analysis, the military may anticipate changes
in interdependencies and their effects
on the civil-military alliances. Moreover,
actor analysis increases the participants’
Realitatea NATO
Recomandarea 6
Contactele deschise [i cele informale
între partenerii civili [i cei militari sunt necesare
pentru formarea încrederii.
Recomandarea 7
În procesul de antrenament [i în cel
de educare militarii trebuie s` înve]e în ce mod
contribuie comportamentul [i priceperea
la formarea încrederii pentru a putea coopera
cu actorii civili.
Conflictele de interese
din timpul opera]iunilor umanitare
De asemenea, ca [i în cazul cooper`rii
civili-militari, colaborarea între diferi]i parteneri
civili nu se desf`[oar` normal. Discrepan]ele
dintre diferi]ii parteneri civili, cum ar fi organi-
za]iile nonguvernamentale, organiza]iile
de ajutor ale Na]iunilor Unite [i autorit`]ile
]`rii gazd`, sunt caracterizate de discontinuit`]i
care duc, în cele din urm`, la situa]ii de conflict.
Din cauza faptului c` se ocup` de acelea[i
cereri [i sunt finan]a]i de aceia[i sponsori,
rela]iile dintre organiza]iile civile de ajutor
vor fi unele de competi]ie. Coordonarea
[i schimbul de informa]ii sunt deseori în`bu[ite.
Pentru a complica lucrurile, cum se întâmpl`
[i în cazul organiza]iilor interna]ionale
de ajutor, autorit`]ile ]`rilor gazd` încurajeaz`,
de obicei, diferitele motive [i interese
ale militarilor. Instrumentul de analiz`
al actorilor poate fi folosit ca mijloc de anticipare
a diferitelor interese, resurse [i sus]in`tori.
În acest mod, militarii pot c`p`ta experien]`
în domeniul cererilor de ajutor, al scopurilor
[i motivelor poten]ialilor parteneri. Analiza
actorilor d` militarilor posibilitatea s` detecteze
sursele acestor discontinuit`]i [i diferitele
pozi]ii ale autorit`]ilor. Pe lâng` acest lucru,
pe bazele acestor analize, militarii pot anticipa
schimb`rile din cadrul procesului de interde-
penden]` [i efectele acestora asupra alian]elor
dintre civili [i militari. Mai mult decât atât,
în urma acestor analize partenerii sunt mult
121
 G#ndirea militar` rom#neasc`
awareness of their interdependencies, core-
competencies and of their expectations
concerning co-operation.
Interactions at an operational level
may also influence actors at a strategic level
and institutions beyond the interface situation
itself. The military and their civilian partners
should co-operate in making the actor analysis.
This path leads to a collective evaluation
of the co-operation processes and may
enhance the capacity for interorganisational
learning.
Recommendation 8
In view of the importance of both successful
civil-military co-operation and the increase
of the capacity for collective learning, during
all collective operations the instrument
of actor analysis should be used to provide
feedback to both the civilian and military
partners.
* *
Humanitarian operations take place
in a fluid context, causing changing demands
and needs for civil-military co-operation.
Therefore, civil-military co-operation
may always be limited to certain areas
under specific circumstances. The same
can be said about the established levels
of trust and confidence in these temporary
alliances. Communication and information
exchange between the parties involved before,
during and after the operation may increase
the awareness of these dynamics, enabling
both civilians and the military to cope
with the consequences of the temporary
nature of their relationships.
122
~ 6/2004
mai con[tien]i de interdependen]ele dintre ei,
de esen]a competen]elor [i de a[tept`rile
lor de la aceast` cooperare.
Interac]iunile la nivel opera]ional pot,
de asemenea, influen]a, la nivel strategic,
actorii [i institu]iile, dincolo de situa]ia
de interdependen]`. Militarii [i partenerii
lor civili ar trebui s` lucreze împreun`
la întocmirea analizei actorilor. Acest lucru
va duce la o evaluare colectiv` a proceselor
de cooperare [i poate dezvolta capacitatea
de în]elegere interorganiza]ional`.
Recomandarea 8
Având în vedere atât importan]a succesului
cooper`rii civili-militari, cât [i sporirea capa-
cit`]ii de înv`]are colectiv`, pe parcursul
tuturor opera]iunilor colective, instrumentul
pentru analiza actorilor ar trebui folosit
pentru a realiza o conexiune între partenerii
civili [i cei militari.
Opera]iunile umanitare se desf`[oar`
într-un context fluid, ceea ce face ca aceast`
cooperare dintre civili [i militari s` se bazeze
pe cereri [i nevoi schimb`toare. În acest sens,
cooperarea civili-militari poate fi limitat`
în anumite zone, în circumstan]e specifice.
Acela[i lucru poate fi spus [i despre stabilirea
nivelurilor de încredere [i siguran]` în cadrul
acestor alian]e temporare. Comunicarea
[i schimbul de informa]ii între p`r]ile implicate
înaintea, în timpul [i dup` opera]iune
pot duce la o îmbun`t`]ire a acestor mi[c`ri,
permi]ându-le atât civililor, cât [i militarilor
s` fac` fa]` consecin]elor naturii temporare
a rela]iilor dintre ei.
Traducere [i adaptare
@ Eugenia-Mihaela CALOT~
SEMINAR
“Civil-Military Co-operation
in Civil Emergency Situations
and Operations Against
Terrorism”*
Christopher J. HOLSHEK
A major step in the development
of Romania’s ability to defeat asymmetric
and terrorist threats as well as contribute
to the Alliance to do likewise took
place from 6 to 10 September 2004, when
more than 50 Romanian officers,
and civilians met in Bucharest to discuss
“CIMIC in antiterrorism operations
and in emergency situations”. Program,
financial and administrative support
for the week-long seminar was provided
by the U.S. Office of Defense Cooperation.
The Romanian Ministry of National Defense
* Am primit de peste Ocean, de la Christopher J. Holshek,
locotenent-colonel \n rezerv` \n Armata SUA,
eviden]ierea domniei sale asupra unei reuniuni
desf`[urate \n organizarea Statului Major General
– Seminarul “Cooperarea civili-militari \n situa]ii
de urgen]` civile [i \n opera]ii \mpotriva teroris-
mului” (06-10.09.a.c.). Cu regretul c`, primindu-l
dup` \ncheierea edi]iei – num`rul 5 al revistei,
\l public`m cu o anumit` \nt#rziere, remarc#nd stilul
concis al autorului, acurate]ea relev`rii ideatice,
pertinen]a concluziilor. |l edit`m \ntocmai, mani-
fest#ndu-ne interesul pentru dezvoltarea colabor`rii
noastre mediatice.
Redac]ia
“Cooperarea civili-militari
în situatii
, de urgente , civile
,si în operatii
,
împotriva terorismului”*
Un pas important în dezvoltarea abilit`]ii
României de a înfrânge amenin]`rile
asimetrice [i pe cele teroriste, precum [i cola-
borarea cu Alian]a a fost f`cut în perioada
6-10 septembrie 2004, când peste 50 de ofi]eri
[i civili români s-au întâlnit la Bucure[ti
pentru a discuta “Rolul CIMIC în opera-
]iunile antiteroriste [i în situa]ii de urgen]`”.
Programul de sprijin administrativ [i financiar,
pe toat` perioada seminarului, a fost orga-
nizat de c`tre Biroul de Cooperare
pentru Ap`rare al Statelor Unite ale Americii.
Direc]ia Planificare Strategic`, din cadrul
* We received over the Ocean, from Christopher J. Holshek,
lieutenant-colonel in US Army’s reserve, his commendation
over one reunion developed under General Staff’s
organization – Seminar on “Civil-Military Co-operation
in Civil Emergency Situations and Operations Against
Terrorism” (06-10.09. this year). Regretfully, we received
it after we had concluded our edition – 5th number
of our magazine, this is the reason why we publish
it so late. We remark author’s brief style, the accuracy
of his ideative remarks, the pertinence of his
conclusions. We publish it word by word and we
show our interest for the development of our
mediated collaboration.
Editorial Staff
123
 G#ndirea militar` rom#neasc`
(MoND) General Staff J5 was the host
government sponsor, facilitated by Col.
Florentin Udrea from the J5 CIMIC office.
The US Naval Postgraduate School’s
Center for Civil-Military Relations provided
a Mobile Education Team (MET), led
by Lt. Col. Christopher Holshek, USA,
and also included Dr. Myriame Bollen
from the Netherlands, Col. Ivar Viddal
from Norway, and Maj. Joe Howard
from Canada.
Objectives of this highly successful
seminar included:
Identifying doctrinal, force develop-
ment and training changes in order
to improve RO-CIMIC capability to support
antiterrorism and emergency or crisis
response operations in national, regional
and multinational settings.
Identifying major lessons of applica-
bility to RO-CIMIC program objectives
from recent CIMIC operations in Afghanistan
and Iraq as well as regional European CIMIC
exercises and operations.
Identifying trends and developments
in NATO CIMIC and international civilian
organization (IOs, GOs, NGOs and PVOs)
in emergency or crisis response operations
with relevance to RO-CIMIC program
objectives.
One of the reasons for success was
the range of participants, which facilitated
discussion of CIMIC from joint, interagency,
and civil-military perspectives. The briefings
provided by land, air and naval force CIMIC
officers indicated a well developing concept
of joint CIMIC and service contribution
in Romania. In addition to Romanian CIMIC
personnel from all three branches, there was
representation from the General Staff J3
(Operations) and J4 (Logistics), the Romanian
Intelligence Service (SRI), and other offices
124
~ 6/2004
Statului Major General al Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale al României, a fost gazda
sponsorului guvernamental, reprezentat`
de c`tre colonelul Florentin Udrea, de la Biroul
CIMIC – J5. Centrul {colii Navale Postuni-
versitare pentru Rela]iile Civili-Militari
al SUA a preg`tit o echip` de educa]ie mobil`
(MET) condus` de locotenentul-colonel
Christopher Holshek din SUA. Au fost prezen]i,
de asemenea, [i doamna dr. Myriame Bollen
din Olanda, colonelul Ivar Viddal din Norvegia
[i maiorul Joe Howard din Canada.
Obiectivele acestui seminar de mare
succes au fost:
Identificarea doctrinelor, a evolu]iei
for]elor [i a schimburilor de antrenament
pentru îmbun`t`]irea capabilit`]ii RO-CIMIC
de a sprijini antiterorismul [i opera]iunile
de urgen]` [i de r`spuns la situa]iile de criz`
în ac]iuni na]ionale, regionale [i multina]ionale.
Identificarea principalelor metode
de aplicabilitate asupra obiectivelor progra-
mului RO-CIMIC a opera]iunilor recente
CIMIC din Afganistan [i Irak, precum [i în ope-
ra]iunile [i exerci]iile CIMIC desf`[urate
în Europa.
Identificarea tendin]elor [i a evolu]iei,
în cadrul NATO, a CIMIC [i a organiza]iilor
civile interna]ionale (IOs, GOs, NGOs
[i PVOs) în opera]iuni de urgen]` [i în cele
de r`spuns la situa]iile de criz`, în raport
cu obiectivele programului RO-CIMIC.
Un factor relevant al acestui seminar
l-au reprezentat participan]ii, care au promovat
discu]iile despre CIMIC din perspective
joint, de mijlocire [i din cele civil-militare.
Briefingurile sus]inute de c`tre ofi]erii
CIMIC ai for]elor terestre, aeriene [i navale
au eviden]iat faptul c` în România a evoluat
conceptul joint al CIMIC [i cel de colaborare
în câmpul muncii. Cu excep]ia personalului
român al CIMIC din cadrul celor trei ramuri
ale acestuia au mai participat reprezenta]i
ai Direc]iilor J3 (Opera]ii) [i J4 (Logistic`)
din Statul Major General, cei ai Serviciului
Român de Informa]ii, precum [i al]i ofi]eri
ai Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Trebuie
s` remarc`m prezen]a a doi ofi]eri ai RO-CIMIC

of the MoND, among them legal officers.
Of note was the presence of two RO-CIMIC
officers with recent operational experience
in Afghanistan and Iraq (Maj. Daniel Didulescu
and Lt. Cristian Raducu, respectively),
whose insights and contributions were
of great value in underscoring the observa-
tions on CIMIC in those two areas. Their
pioneering experiences in those actions
and key observations and recommendations
would be of great operational value for other
Romanian military personnel to follow.
Non-Romanian participants included a
representative from UNHCR and CIMIC
officers from Moldova and Latvia. The Ro-
manian General Staff clearly viewed this
course as significant. The J5, Brig. Gen.
Valeriu Nicu], began the seminar with a highly
informative presentation on Romanian
military strategy objectives with reference
to CIMIC and antiterrorism, which helped
focus the discussion on the objectives
of the course. Later on in the week,
the Romanian Civil Protection Command
gave an excellent presentation on the very
impressive interagency civilian disaster
response capability in Romania and the like-
wise impressive “Dacia 2003” exercise
involving both EU and NATO partner
agencies and organizations.
Deliverables were a CD-Rom and hard
copies of presentations and background
materials and an after-action review
document including recommendations
for ways ahead for RO-CIMIC operational
doctrine and future education and training
activities.
Among the major lessons for CIMIC
and antiterrorism identified at the seminar:
• CIMIC is an essential element of success
in all military operations within the full spectrum
between peace and war. CIMIC is planned
and performed not just by CIMIC forces
Realitatea NATO
care au participat recent în opera]iunile
din Afganistan [i Irak (maiorul Daniel Didulescu
[i locotenentul Cristian R`ducu), a c`ror pre-
g`tire [i contribu]ie sunt extrem de importante
pentru îmbun`t`]irea observa]iilor asupra CIMIC
în aceste dou` zone. Experien]a lor de pionierat
în cadrul acestor ac]iuni, observa]iile cheie
[i recomand`rile acestora vor avea o valoare
opera]ional` mare [i vor servi drept ghid
pentru al]i militari români.
Printre participan]i s-au num`rat [i repre-
zentan]ii UNHCR [i CIMIC din Moldova
[i Lituania. Statul Major General român
a apreciat acest curs ca fiind unul foarte
important. Direc]ia J5, prin intermediul
generalului de brigad` Valeriu Nicu],
a deschis acest seminar printr-o impresionant`
prezentare de informare asupra obiectivelor
strategiilor militare, cu referire la CIMIC
[i antiterorism, discurs ce a contribuit
la focalizarea discu]iilor asupra obiectivelor
cursului. Spre sfâr[itul perioadei desf`[ur`rii
seminarului, Comandamentul Român
de Protec]ie Civil` a sus]inut o reprezentare
mai mult dec#t apreciabil` despre impre-
sionanta capabilitate de r`spuns la dezastre
a civililor din România [i, de asemenea,
impresionantul exerci]iu “Dacia 2003”,
la care au participat agen]iile [i organiza]iile
partenere atât ale NATO, cât [i ale UE.
Au fost distribuite CD-uri [i copii
ale prezent`rii, materiale de preg`tire,
precum [i un document de analiz` a ac]iunilor
ce au avut loc în cadrul acestui seminar,
document în care sunt incluse recomand`rile
anterioare elabor`rii doctrinei opera-
]ionale RO-CIMIC, ale viitoarei educa]ii,
precum [i ale activit`]ilor de antrenament.
Printre principalele obiective ale CIMIC
[i ale opera]iunilor antiteroriste eviden]iate
la seminar sunt:
• CIMIC reprezint` principalul element
de succes din cadrul tuturor opera]iunilor
militare din întreg spectrul, în timp de r`zboi
[i pace. CIMIC nu este proiectat [i nu se bazeaz`
doar pe for]a personalului ei, ci pe întreg perso-
nalul militar, în func]ie de responsabilit`]ile
125
 G#ndirea militar` rom#neasc`
or personnel, but by all military personnel,
as appropriate, as a function of their military
duties and responsibilities. All commanders
and staff at all levels should understand
how to employ CIMIC. Lastly, CIMIC itself
needs to be prepared to operation in permis-
sive, semi-permissive and, if necessary,
hostile environments.
• CIMIC’s role in operations, as much
as possible, should be in facilitating rather
than executing functions that should be done
by either competent international or local
civilian agencies. CIMIC should emphasize
“civilianization” and “localization” in order to
leverage the military “end state”.
• The battlespace in antiterrorism
operations is predominantly psychological
rather than physical (e.g., key terrain, etc.).
Therefore, the role of CIMIC in such
operational environments becomes central
to achieving desired operational effects,
because CIMIC helps to minimize popular
support for insurgencies and terrorism
while gaining credibility and legitimacy
for friendly policies and operations
– an essential center of gravity. In addition,
and for the same reasons, CIMIC and infor-
mation operations need to be better
synchronized.
• Essential CIMIC skills include: cultural
awareness, military staff coordination
and command decision-making support,
flexibility and problem-solving, negotiation
and mediation, and information manage-
ment. These items of skill development
must be included in future RO-CIMIC
training events. While these skills may be
learned or improved through training
and education, it is equally important to select
personnel for RO-CIMIC with the right
kind of intellectual, interpersonal and character
attributes. Quality is more important
than quantity.
As a result of previous seminars
and training events, and the efforts
126
~ 6/2004
[i misiunile ei militare. To]i comandan]ii
[i toate cadrele de la toate nivelurile trebuie
s` în]eleag` cum func]ioneaz` CIMIC-ul.
În cele din urm`, însu[i CIMIC-ul trebuie
preg`tit pentru opera]iuni în medii permise,
semipermise [i, dac` este necesar, chiar ostile.
• În cadrul opera]iunilor, atât cât este posibil,
rolul CIMIC este mai mult de încurajare
decât de executare, iar îndeplinirea acestui
rol trebuie realizat` atât de c`tre agen]iile
interna]ionale competente, cât [i de cele civile
locale. CIMIC trebuie s` scoat` în eviden]`
“civilizarea” [i “localizarea”, pentru a putea deveni
punctul de sprijin al “end state-ului” militar.
• Spa]iul de lupt` al opera]iunilor antite-
roriste este predominant psihologic, nu fizic
(de exemplu: terenul cheie). De aceea, rolul
CIMIC în asemenea medii opera]ionale
devine esen]ial pentru îndeplinirea efectelor
opera]ionale dorite, deoarece CIMIC ajut`
la sc`derea implic`rii popula]iei în revolte
[i ac]iuni teroriste, iar politicile [i opera]iunile
bazate pe prietenie câ[tig` credibilitate
[i legitimitate – un centru de gravitate
esen]ial. Pe lâng` acest lucru [i din acelea[i
motive, CIMIC [i opera]iunile de informare
trebuie s` fie mult mai bine sincronizate.
• Abilit`]ile esen]iale ale CIMIC sunt: pre-
g`tirea cultural`, coordonarea personalului
militar [i sprijinul în procesul de luare a deci-
ziilor, flexibilitatea [i rezolvarea problemelor,
negocierea [i medierea, precum [i manage-
mentul informa]iilor. Aceste elemente
ale dezvolt`rii abilit`]ilor trebuie incluse
în viitoarele antrenamente ale RO-CIMIC.
În timp ce aceste abilit`]i trebuie înv`]ate
sau îmbun`t`]ite prin antrenament [i preg`-
tire, este la fel de important s` select`m per-
sonal pentru RO-CIMIC cu atribute intelectuale,
interpersonale [i de caracter asem`n`toare.
Calitatea este mai important` dec#t cantitatea.
Ca urmare a seminariilor anterioare
[i a [edin]elor de antrenament, precum [i a efor-
tului unor cadre militare [i civile devotate
din cadrul Guvernului României, Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale [i a RO-CIMIC, politica
 Realitatea NATO
of a number of dedicated military and civilian RO-CIMIC, doctrina recent`, conceptele
personnel in the Romanian Government, opera]ionale [i organizarea sunt bine ini]iate,
MoND and in RO-CIMIC, RO-CIMIC policy, în special datorit` faptului c` managementul
emerging doctrine, operational concepts, României în caz de dezastru [i capabilit`]ile
and organization are well underway, de r`spuns imediat au crescut. Pentru a folosi
especially as Romanian interagency în avantaj propriu acest progres, este esen]ial`
disaster management and emergency o mai bun` educare [i informare public`
response capabilities grow. To capitalize asupra CIMIC [i asupra eviden]ierii capabi-
on this progress, more robust public education lit`]ilor României în caz de dezastru în cercurile
and information on CIMIC and Romanian politice, militare [i publice.
interagency disaster relief capabilities România este, în special, foarte bine plasat`
in Romanian political, interagency, military [i poate oferi capabilit`]i semnificative
and general public circles is essential. CIMIC-ului, dar [i Alian]ei – for]e de r`spuns
Romania is particularly well-placed la dezastre [i deja a demonstrat c` este capabil`
to contribute a significant CIMIC and disaster s` fac` acest lucru pe toat` perioada desf`-
response capability to the Alliance, [ur`rii exerci]iului “Dacia 2003”, precum [i prin
desf`[ur`rile de for]e din Afganistan [i Irak.
and has already proven it through exercises
CIMIC este înc` foarte vizibil` [i viabil`
such as “Dacia 2003” and deployments
din perspectiv` politic` atât pentru noile ]`ri
to Afghanistan and Iraq. CIMIC is a highly
membre ale NATO, cât [i pentru cele parte-
visible yet politically viable and cost-effec-
nere, pentru a contribui la mult necesara capa-
tive means for new and emerging NATO
citate militar` a Alian]ei. Evenimentele ca acest
countries to contribute a much-needed mili- seminar reprezint` calea principal` pentru
tary capacity to the Alliance. Events such a construi aceast` capabilitate. Acest seminar,
as this seminar as are a major way to build în special, a îmbun`t`]it în]elegerea de c`tre
that capacity. This seminar in particular RO-CIMIC [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
went far to improve RO-CIMIC and MoND a CIMIC [i a r`zboiului împotriva terorismului.
understanding of CIMIC with relation to the Ministerul Ap`r`rii Na]ionale trebuie s` îmbun`-
war on terrorism. The MoND would do t`]easc` viziunea CIMIC [i cea a capabilit`]ilor
well to improve the visibility of both [i activit`]ilor de r`spuns la dezastre pentru
CIMIC and disaster response capabilities a putea crea un program mai mare de sprijin
and activities in order to engender greater în rândul conducerii politice [i s` publice
program support among the political multe dintre aceste programe, foarte
leadership and public large of these highly valoroase de altfel. Acest lucru va îmbun`t`]i,
value-added programs. It would also improve de asemenea, [i încrederea public` în aceste
public confidence in these capabilities capabilit`]i pentru a contracara poten]ialele
to counter potential threats to Romanian amenin]`ri la adresa securit`]ii României,
security, which in and of itself contributes la care ea îns`[i contribuie, pentru a lupta
to deterrence against such threats. împotriva unor asemenea amenin]`ri.
Christopher J. Holshek a fost [eful Echipei de Înv`]`mânt Mobil al Seminarului [i a participat
la evenimentele de antrenament anterioare implicate în dezvoltarea doctrinei opera]ionale a RO-CIMIC,
la antrenamentul ini]ial al RO-CIMIC, precum [i al primului grup (RO) CIMIC. Locotenent-colonel
în rezerv` al Armatei SUA, a condus de curând primul Batalion al Afacerilor Civile al Armatei SUA
desf`[urate în sprijinul opera]iunii Iraqi Freedom [i este, de asemenea, singurul care lucreaz` cu For]ele
Terestre [i cele Navale ale SUA, precum [i cu for]ele Marii Britanii din zon`. A desf`[urat, de dou` ori,
în prealabil, Batalionul de Afaceri Civile în Balcani [i, de asemenea, a lucrat ca civil în dou` misiuni
ale Na]iunilor Unite în zon`. P`rerile exprimate în aceast` lucrare \i apar]in în totalitate.
Versiunea \n limba rom#n`
@ Eugenia-Mihaela CALOT~
127
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

TERORISMUL NUCLEAR (I)

Dr. Stan PETRESCU

Amenin]\ri [i provoc\ri
la începutul mileniului III
Natura pericolelor [i amenin]`rilor a suferit rapide [i serioase schimb`ri, ceea ce a provocat,
implicit, modific`ri de substan]` în politicile de ap`rare ale tuturor statelor lumii, entit`]ile
lor militare [i de informa]ii cunoscând întreaga gam` de remodel`ri, de la perfec]ion`ri
[i ajust`ri în plan organizatoric, ac]ional [i de înzestrare pân` la destructur`ri cu consecin]e
dureroase.
Riscul apari]iei unor conflicte de natur` militar` în Europa [i în lume s-a redus în bun`
m`sur`. În schimb, la nivelul rela]iilor interna]ionale au loc anumite diferende între state,
grup`ri, organisme, popoare etc., care duc la apari]ia unor noi surse de instabilitate [i criz`,
la serioase amenin]`ri. Acestea sunt fie de natur` etnic` [i religioas`, fie sunt generate
de economii neperformante [i de corup]ie, de dezvoltarea fenomenelor teroriste [i a crimei
organizate, a traficului de persoane, de armament [i materiale radioactive. Ac]iunile acestora
pot afecta grav, regional sau global, securitatea comunit`]ii planetare.
În peisajul complex, fluid [i dinamic al acestui mediu de securitate se întrev`d o serie
de schimb`ri, st`ri de nelini[te [i de nesiguran]`, grupate pe cinci mari teme majore,
care vor defini, cel pu]in pe termen mediu, natura amenin]`rilor, pericolelor [i provoc`rilor.
Mai întâi, trebuie ar`tat c` actualul mediu global de securitate se deosebe[te cu mult
fa]` de cel caracteristic perioadei “r`zboiului rece”, datorit` faptului c` pericolul unui r`zboi
generalizat s-a diminuat, cu toate c`, într-o oarecare m`sur`, continu` s` se amplifice riscurile
de natur` nonmilitar` la adresa p`cii mondiale. Mediul strategic actual con]ine actori statali
de securitate destul de puternici, Statele Unite ale Americii, de departe, r`mânând, cel pu]in
pe termen mediu, liderul mondial sau, dup` cum afirma Samuel Huntington, “superputerea
solitar`” a lumii1.
În al doilea rând, actuala Rusie nu mai reprezint` un adversar militar de temut,
deoarece aceasta se afl` într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii
[i, printr-un efort comun, \mpreun` cu statele aspirante la o democra]ie real`, duc o politic`
de contracarare a oric`ror amenin]`ri la pacea lumii, ceea ce înseamn` c` Statele Unite
ale Americii se vor confrunta cu o serie de pericole, dar de mic` intensitate.
În al treilea rând, terorismul r`mâne amenin]area cea mai important`, în special
atunci când în ac]iunile acestuia sunt folosite arme de distrugere în mas`. Amenin]area nuclear`
strategic` la adresa lumii libere se va men]ine pe o perioad` nedeterminat`. Actuala Rusie
î[i reconsider` capacitatea strategic` nuclear` concomitent cu dezvoltarea unor for]e

1
La Superpuissance solitaire, La Revue internationale et stratégique, 34, été 1999.

128
 Securitate interna]ional`
strategice puternice. China î[i modernizeaz` [i \[i extinde for]a de descurajare strategic`.
India [i Pakistanul î[i perfec]ioneaz` arsenalul lor nuclear, în timp ce Coreea de Nord
[i Iranul s-au dotat cu rachete nucleare cu raz` medie [i lung` de ac]iune, furnizând un coeficient,
deloc de neglijat, de insecuritate la adresa comunit`]ii interna]ionale.
În al patrulea rând, se men]ine la un nivel ridicat amenin]area reprezentat` de armele
de distrugere în mas` regionale, în special în Orientul Mijlociu. Aceast` proliferare zonal`
are capacitatea de a schimba fundamental echilibrul de for]e în teatrul de ac]iuni militare,
caracterul [i natura r`zboiului, fapt ce poate aduce atingere derul`rii planurilor americane
[i ale Alian]ei Nord-Atlantice întocmite pentru situa]ii neprev`zute.
{i, în sfâr[it, recrudescen]a înarm`rii for]elor militare regionale, f`r` îndoial`
numeroase, reprezint` o amenin]are serioas` la adresa echilibrului securit`]ii transatlantice.
Actori regionali puternici, precum China [i Rusia, la vârf, dar [i Iranul, India, Pakistanul,
Coreea de Nord î[i modernizeaz` [i \[i echipeaz` for]ele militare, reprezentând, astfel,
reale amenin]`ri într-un viitor nu prea îndep`rtat.
Apari]ia unui model de amenin]are [i schimb`rile produse în îns`[i natura r`zboiului
stau la baza tuturor tendin]elor [i evolu]iilor mediului de securitate global [i regional,
dar, în special, au un impact deosebit asupra misiunilor, strategiei, organiz`rii, planific`rii
opera]iunilor [i desf`[ur`rii for]elor militare.
Potrivit opiniilor unor anali[ti americani în domeniu, Statele Unite ale Americii vor r`mâne,
foarte probabil, puterea mondial` dominant` din punct de vedere politico-militar.
Aceast` concluzie se bazeaz` pe faptul c` economia Statelor Unite ale Americii realizeaz`
în continuare o cincime din produc]ia lumii, c` SUA cheltuiesc de aproximativ cinci ori
mai mult pentru ap`rare decât orice alt` ]ar`, se afl` în alian]e puternice cu state puternic
dezvoltate economic [i militar, conduc sau se reg`sesc la egalitate cu lideri mondiali,
în marea majoritate a tehnologiilor de vârf, civile [i militare, aloc` anual, aproape,
jum`tate din ceea ce lumea industrial` avansat` cheltuie[te pe toate tipurile de cercetare
[i dezvoltare. Cel pu]in, pe termen mediu, nici un alt stat sau coali]ie ori grup de state
nu dispune de capacit`]i politico-militare care s` pun` în pericol pozi]ia sa de lider al lumii.
Posibilii adversari poten]iali recunosc deocamdat` superioritatea militar` american`
[i, dintr-o serie de motive, nu-[i vor putea îmbun`t`]i semnificativ capacitatea militar`
într-atât încât s` reprezinte o provocare conven]ional` direct`. Politica american` pe termen
mediu [i lung const` în men]inerea unei capacit`]i militare astfel proiectat`, încât s` fie
capabil` s` descurajeze orice agresiune regional`, precum [i în posibilitatea form`rii
unor alian]e [i coali]ii credibile [i de lung` durat`. Apreciem c` noua Uniune European`,
potrivit prevederilor sale constitu]ionale, se va defini, în curând, ca un posibil centru important
de putere în plan interna]ional, care s` contribuie la construc]ia unui echilibru în ceea ce prive[te
mediul global de securitate.

Este terorismul nuclear

ultima form\ de terorism ?
Prin dimensiunile [i formele sale de manifestare, terorismul a devenit una dintre amenin]`rile,
într-adev`r, teribile, din ce \n ce mai active [i mai violente, la adresa comunit`]ii interna]ionale.
Dincolo de formele sale specifice, practicate \n timp de pace (violen]a \n scopuri personale
sau de grup ori în numele unei comunit`]i), terorismul apare, îndeosebi, \n conflictele
129
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
armate, mai ales \n statele destructurate (ca \n fosta URSS, Somalia, Afganistan sau Irak),
deseori transform#ndu-se \n acte de banditism colectiv, cu efecte catastrofale pentru restul
popula]iilor civile. Oricum, opinia public` interna]ional`, ca [i dreptul interna]ional, resping
terorismul, tocmai din cauza consecin]elor sale tragice, nu numai asupra colabor`rii pa[nice
interna]ionale, ci [i asupra persoanelor nevinovate, care îi cad victime, din ce în ce mai des.
Evolu]ia direct` a ac]iunii teroriste2, pu]in predictibil` cu mai mult timp în urm`, de la risc
ipotetic la stare concret` de conflict, are loc în condi]ii specfice, astfel: indicii de evolu]ie,
de trecere de la o stare la alta a acestui factor, care s` proiecteze complexitatea [i gravitatea
atacului terorist sunt greu de identificat; planificarea [i preg`tirea ac]iunii, pe cât de diabolic`,
pe atât de complex`, se face în timp îndelungat, probabil de c`tre un num`r limitat
de persoane [i din locuri diferite, dar cu implicarea unui num`r mai mare de executan]i
[i a unui puternic sprijin logistic [i financiar; modalit`]ile de ac]iune sunt complet noi,
ca amploare, loc [i moment; se aleg ]inte uria[e, ca lovirea simbolurilor puterii economice,
militare [i politice ale societ`]ilor vizate, ceea ce se poate interpreta ca o lovitur` moral`
dintre cele mai puternice; ca urmare, surprinderea realizat` de atacatori este maxim`;
de[i societatea, statul ]int`, demonstreaz` un grad ridicat de preg`tire [i organizare
a lichid`rii urm`rilor unei asemenea catastrofe, capacitatea de prevenire [i contracarare
a desf`[ur`rii acestui gen de ac]iuni r`mâne insuficient`; confiden]ialitatea [i conspirativitatea
de care dau dovad` actorii implica]i în actul terorist sunt bine p`strate, st`pânite [i instrumentate,
fapt ce a permis construc]ia unor concep]ii simple, suple [i eficiente, probabil aproape perfecte,
din moment ce surprinderea este maxim` [i cuprinde întreaga omenire; atacul se execut`
f`r` perioad` de negocieri [i se revendic`, de obicei, mai târziu; evenimentele sunt transmise
în direct, prin televiziune, în întreaga lume, efectele psihologice fiind, astfel, maximizate,
teroarea atingând cote inimaginabile atât în zona atacului propriu-zis, cât [i la nivel global.
Analizele efectuate ulterior atacului de la 11 septembrie 2001 au dus la concluzia
c` fenomenul terorist cunoa[te evolu]ii f`r` precedent [i c`, prin aceste evenimente,
potrivit p`rerii unor speciali[ti în domeniu, s-a trecut de la faza de ac]iune terorist`
la cea de opera]ie terorist`, cu obiective majore, înc` în curs de dezlegare. Unii politicieni
[i speciali[ti sunt de p`rere c` ac]iunile teroriste de amploare marcheaz` începerea real`
a mileniului trei. În ciuda cinismului ei, observa]ia este suficient de adev`rat`.
Atacurile teroriste din Statele Unite ale Americii, de la 11 septembrie 2001, [i urm`toarele,
provocate în diferite zone ale lumii, relev` faptul c` fenomenul nu mai are conota]ii strict
politice sau religioase, ci a c`p`tat amploare [i complexitate, mult mai mari, practic,
s-a globalizat, declan[ând, în acest fel, conflictul între societatea democratic` deschis`,
vulnerabil`, u[or penetrabil` [i tipul de societate închis`, unde ac]iunile acesteia sunt declan[ate
în ascuns, din umbr`, conspirat [i clandestin, în acest context fiind de a[teptat ca [i alte
organiza]ii teroriste s` adopte acest model de ac]iune sau s`-l perfec]ioneze, atacul terorist
devenind tot mai distructiv, f`r` limite morale, umane ori tehnologice. Se poate prevedea
faptul c` fenomenul terorist va evolua spre ac]iuni prin surprindere, [i m` gândesc,

2
Ac]iunea terorist` reprezint` un ansamblu de ac]iuni armate de natur` [i amploare diferite executate
pe baz` de plan, în principalele domenii ale vie]ii sociale, în scopul de a executa o anumit` constrângere
prin violen]`, de a crea o anumit` intimidare sau descurajare, care s` for]eze statul s` ac]ioneze politico-militar
într-un anumit mod.

130
 Securitate interna]ional`
în primul rând, la surprinderea politic` asupra unor obiective punctuale, vitale, de mare valoare
moral`, cultural` sau economic`, cu efecte importante în planul manipul`rii psihologice
ori pentru destabilizarea social`, ac]ionând, de regul`, din interior spre exterior, folosind infra-
structura victimei ori a altor state din zon`, în toate mediile de confruntare (terestru, aerian,
naval, cosmic ori informa]ional). Terorismul înseamn` întrebuin]area, f`r` limite [i f`r` scrupule,
a violen]ei duse la paroxism sau a amenin]`rii cu violen]a, pentru a induce teama sau o stare
de fric`, intimidând guvernele, societ`]ile, comunit`]ile, grupurile [i persoanele cu scopul
declarat de a atinge ]eluri politice, religioase sau ideologice, cu alte cuvinte, de a impune
conduita dorit`. Prin aceste metode, f`r` îndoial` barbare, terori[tii \ncearc` s` r`spândeasc`
“teroarea cea mai feroce pentru a-i îndep`rta pe str`ini din teritoriile lor etnice [i religioase”.
Metoda comun` adoptat` este aceea unui cod de gestionare a sechestr`rilor în scopul
transform`rii acestora într-o arm` politic`, tot atât de terifiant` pentru opinia public` din
lumea civilizat` occidental` cum a fost pr`bu[irea celor dou` turnuri gemene din World
Trade Center. În plus, metoda este rentabil`, efortul f`cut pentru r`pirea unui str`in fiind
minim, în timp ce impactul mediatic este foarte mare. {ocul [i groaza sunt scopurile
urm`rite de terori[ti. Expunerea capetelor t`iate pe paturi sau pe podea, r`spândirea
imaginilor acestora pe video [i în fotografii accesibile tuturor prin intermediul Internetului
urm`resc crearea unor imagini terifiante, cu scopul declarat de a determina ]inta s` r`spund`
conduitei impuse de terori[ti, adic` ob]inerea “succesului maxim”.
Prin dimensiunile [i formele sale de manifestare, terorismul nuclear a devenit una
dintre ac]iunile violente catastrofice, paroxistice, inimaginabile pentru mintea uman`,
din ce \n ce mai active [i mai amenin]`toare la adresa comunit`]ii umane. |n opinia noastr`,
terorismul nuclear a devenit ultima form` de terorism la adresa comunit`]ii interna]ionale.

Forme, mijloace [i procedee de manifestare

Lumea contemporan` trebuie s` fac` fa]` unor riscuri [i amenin]`ri nespecifice
[i extrem de periculoase, cum ar fi: proliferarea [i diseminarea necontrolat` a tehnologiilor
[i materialelor NBC, a mijloacelor de distrugere în mas`, a armamentelor [i a altor mijloace
letale neconven]ionale; expansiunea re]elelor [i activit`]ilor teroriste, a crimei organizate
transna]ionale (criminalitate economico-financiar`, trafic transfrontalier ilegal de persoane,
droguri, materiale radioactive [i strategice, de armament [i muni]ie etc.); deteriorarea
mediului ambiant, prin nerespectarea normelor ecologice, precum [i existen]a unor obiective
cu grad ridicat de risc3.
Terorismul cu arme de distrugere în mas` NBC (ADMNBC) reprezint` suma actelor
de violen]` comise de c`tre un grup (grupuri) sau o organiza]ie ce utilizeaz` nemijlocit,
ca m`sur` de intimidare [i for]`, armele cu poten]ial de distrugere în mas` nucleare, biologice
[i chimice (materiale, substan]e NBC) pentru a crea o stare de insecuritate sau pentru a impune
condi]ii de natur` politic` pân` la a schimba peisajul politic al unui stat sau al mai multor state.
Terorismul nuclear reprezint` arma celor care nu posed` o putere militar` conven]ional`,
fiind considerat un fenomen interna]ional, de departe cel mai periculos.

3
Colonel dr. Nicolae Popescu, “Ac]iuni de reac]ie [i managementul acestora în situa]ii de amenin]are
[i întrebuin]are a ADMNBC de c`tre organiza]iile teroriste”, revista G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2/2004, p. 71.

131
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Terorismul ADMNBC îmbrac` diverse forme de manifestare, cum ar fi: utilizarea
materialelor radioactive sau a explozivilor nucleari de c`tre organiza]ii nestatale; dispozitive
explozive artizanale; surse de contaminare radioactiv` [i de iradiere radioactiv`.
Pentru realizarea obiectivelor atacurilor nucleare teroriste sunt întrebuin]ate diverse
mijloace [i procedee. Se folosesc arme nucleare miniaturizate (cu raz` limitat` de ac]iune),
fabricate clandestin, cu componente sustrase sau deturnate. Arma nuclear` artizanal`
este denumit`, într-un limbaj neadecvat, “arma nuclear` a s`racului”. Un alt procedeu
const` în bombardarea cu arme clasice a unor obiective nucleare (bombe artizanale,
dinamitare). Extrem de perfid` este ac]iunea care const` în “eliberarea” surselor nucleare
în zona ]intei [i contaminarea acesteia sau accidentele provocate la centralele nuclearo-electrice,
uzinele de combustibili nucleari [i izotopi radioactivi, institutele de cercet`ri de profil,
în zonele de extrac]ie a minereurilor radioactive, precum [i pe traseele folosite
pentru transportul materialelor radioactive. Nu în ultimul rând, contaminarea radioactiv`
a apei potabile (din re]ele sau surse naturale), a aerului din sistemele de condi]ionare ventilare
ori alte spa]ii închise, a unor produse alimentare sau a altor medii.
Traficul ilegal de tehnologii [i echipamente nucleare reprezint` o amenin]are major`,
deoarece duce la cre[terea gradului de incertitudine în controlul tehnologiilor [i al stocurilor
de muni]ie nuclear`. Achizi]ionarea ilegal` de c`tre organiza]ii neguvernamentale [i teroriste
de materiale radioactive, explozibili de mare putere [i mari cantit`]i de plumb constituie
procedeul ilegal prin care terori[tii intr` în posesia componentelor ce alc`tuiesc arma terorii
de care au “stringent`” nevoie.
Exodul speciali[tilor c`tre ]`rile [i locurile de interes unde “se pune la cale” construc]ia
armelor nucleare [i chimice artizanele constituie o amenin]are la fel de serioas` ca [i comer]ul
ilegal cu tehnologii [i componente nucleare.
Proliferarea armelor nucleare, biologice [i chimice continu` în întreaga lume,
în special în ]`rile mici [i mijlocii, în ciuda eforturilor sus]inute de control al acestora.
Experien]e efectuate cu armele nucleare au constituit principalul motiv pentru cercetarea
[i realizarea unor noi arme care folosesc acest tip de energie. |n SUA, majoritatea testelor
au fost dedicate dezvolt`rii capetelor de lupt` pentru noi vectori purt`tori. Speciali[tii militari
americani au sus]inut c` testele nucleare sunt necesare pentru dezvoltarea unei noi genera]ii
de arme nucleare de calibru foarte mic, argumentând necesitatea descuraj`rii întrebuin]`rii
armelor chimice [i biologice de c`tre ]`rile lumii a treia sau pentru distrugerea unor bunc`re
(vezi Coreea de Nord sau Irak). Au ap`rut îns` explozivii conven]ionali care echipeaz`
purt`tori inteligen]i (Cruise) sau explozivi combustibil-aer, cu efecte distructive comparabile
cu o “microarm` nuclear`”, ceea ce contrazice sugestia speciali[tilor.
Atât Statele Unite ale Americii, cât [i Rusia au efectuat în trecut a[a-zisele “experien]e
nucleare pa[nice – PNE”4, dar au g`sit ca problematice efectele siguran]ei, contaminarea
[i costurile foarte mari. China argumenteaz` c` “experimentele pa[nice” sunt o modalitate
de utilizare pa[nic` a energiei nucleare, beneficii care ar trebui asigurate statelor nenucleare
de c`tre puterile nucleare. India, Algeria [i Iran [i-au exprimat, de asemenea, interesul
pentru asemenea “experimente în scopuri pa[nice”. Exceptând SUA [i Fran]a, în ultimii ani,

4
PNE – Peaceful Nuclear Explosions.

132
 Securitate interna]ional`
celelalte puteri nucleare au efectuat testele mai mult pentru a informa lumea cu privire
la capacitatea lor nuclear`.
Pân` în prezent, puterile nucleare au efectuat, în total, 2 053 de teste nucleare,
astfel: SUA – 1 030 (în Nevada, Pacific – Rungelop, Bikini, Maesgall); Uniunea Sovietic`
(Rusia) – 715 (în Semipalatinsk, Novaia Zemlia); Marea Britanie – 45 (în Australia, Pacific,
Nevada); China – 43 (Tibet, Pacific); Fran]a – 210 (6/1997; Pacific, Fangataufa); India – 4
(3/1998); Pakistan – 6 (2/1998).
Negocierea “Tratatului de interzicere total` a experien]elor nucleare –The Comprehensive
Test Ban Treaty – CTBT” a început la 25 ianuarie 1994, ca urmare a adopt`rii, \n unanimitate
de voturi, de c`tre 156 de ]`ri participante, a unei rezolu]ii în Adunarea General` a ONU
din decembrie 1993. Scopul principal al Tratatului consta \n interzicerea posibilit`]ii de a produce
arme nucleare pentru cei care nu le-au fabricat înc` [i asigurarea neprolifer`rii lor.
|n ultimele dou` decenii, puterile nucleare – Statele Unite ale Americii, Federa]ia Rus`,
Marea Britanie, Fran]a s-au angajat într-un vast program de modernizare [i de dezvoltare
a armamentului nuclear. Se acord` prioritate moderniz`rii sistemului rachetelor balistice
intercontinentale cu baza la sol [i pe submarine, perfec]ion`rii bombardierelor strategice
[i construirii altor avioane (de exemplu, SUA – B-1B, supersonic cu geometrie variabil`;
F117 STEALT, “invizibil”, B-2).
Trebuie men]ionat faptul c` Acordurile SALT-I [i SALT-II5 au pus accentul numai pe num`rul
armelor nucleare, neglijând limitarea aspectelor calitative, ceea ce a dus la escaladarea
înarm`rilor nucleare atât prin cre[terea cantitativ` a acestora, cât, mai ales, prin perfec]ionarea
[i modernizarea lor. Aceste acorduri nu au prevenit fabricarea rachetelor cu mai multe
focoase nucleare (MIRV), ci au contribuit la ob]inerea unei precizii tot mai mari a rachetelor
balistice intercontinentale – ICBM, precum [i la dezvoltarea programelor “defensive” ASAT
(antisatelit) [i SDI (Ini]iativa de Ap`rare Strategic` sau, cum i s-a mai spus, “r`zboiul stelelor”).
Tratatul START II/03.01.19936 prevede eliminarea total` a rachetelor ICBM grele
[i a rachetelor cu focoase multiple; reducerea for]elor strategice nucleare globale
la 1/3 din cele actuale; prevederile START I r`mân în vigoare, START II intr#nd în vigoare
când prevederile START I vor fi îndeplinite. Reducerile de armamente nucleare se fac
în dou` etape: prima cuprinde un interval de 7 ani, de la intrarea în vigoare pân` în 2000,
cea de-a doua etap` cuprinde un interval pân` în 2003. Tratatul mai con]ine [i clauze
privind eliminarea focoaselor nucleare sau reducerea lor (focoase MRV [i MIRV), a rachetelor
balistice intercontinentale, a rachetelor lansate de pe submarine nucleare – SLBM
[i a bombardierelor strategice.
Puterea focoaselor nucleare a crescut continuu: în anul 1952, era de aproximativ
10 MT, în 1954 – 15 MT, în 1961 – 60 MT. |n ceea ce prive[te rachetele nucleare lansate
de pe rampe – ICBM, prev`zute cu focoase multiple, acestora li s-a sporit precizia,
ceea ce le confer` un avantaj în distrugerea unor obiective de importan]` strategic`.
S-a ac]ionat pentru reducerea vulnerabilit`]ii rachetelor ICBM, cu baza la sol, prin înlocuirea

5
La 26 mai 1972 s-a semnat la Moscova, între pre[edin]ii Nixon [i Brejnev, Tratatul de Limitare
a Armelor Strategice (SALT) [i a Sistemului de Rachete Antibalistice (ABM).
6
S-a semnat la Moscova, între pre[edin]ii Bush [i El]\n.

133
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
silozurilor fixe cu sisteme mobile (de exemplu, rachetele MX – americane) [i realizarea
unor rachete balistice intercontinentale, de dimensiuni mai mici, lansate de la sol.
Realizarea rachetelor MIRV7 a multiplicat capacitatea de a lovi, cu un singur mijloc
de acest fel, cel pu]in dou` sau mai multe obiective ale adversarului. Aceste rachete pot modifica
rezultatul în favoarea p`r]ii care ar ataca prima, reprezentând un pas foarte periculos
pe calea cursei înarm`rilor nucleare (calitative). |n ceea ce prive[te SLBM-urile8, s-a ac]ionat
pentru sporirea preciziei acestora, ceea ce le permite s` fie utilizate pentru distrugerea
obiectivelor blindate, motiv pentru care [i aceste mijloace pot fi puse pe acela[i plan
cu cele la care s-ar recurge pentru prima lovitur`.
De asemenea, se ac]ioneaz` în prezent pentru “miniaturizarea” focoaselor
nucleare: proiectile nucleare de 1 Kt echivalent TNT; capete de lupt` de 1 Kt echivalent TNT.
La începutul anilor ‘80 s-a realizat o arm` nuclear` tactic` de mic calibru, la explozia
c`reia, între efectele distructive, predomin` radia]ia penetrant`. A fost numit` “bomba
cu neutroni”. Se folose[te cu artileria [i rachetele (Lance). I s-a mai spus “arma nuclear`
curat`”, întrucât distruge numai for]a vie.
Actualele arsenale nucleare, acumulate ca urmare a prolifer`rii utiliz`rii energiei nucleare
în scopuri nimicitoare, distructive, a desf`[ur`rii cursei aberante a înarm`rilor, cu prioritate
a celor nucleare, reprezint` ast`zi cea mai grav` amenin]are la adresa umanit`]ii, cea mai crunt`
realitate a contemporaneit`]ii, întrebuin]area lor, într-un eventual r`zboi, fiind de natur`
s` pericliteze existen]a vie]ii pe planeta noastr`.
La 6 august 1945, arma nuclear` [i-a probat “pe viu” efectele distructive masive la Hiroshima,
apoi, ca lumea s` fie “convins`” de debutul holocaustului nuclear, “experien]a” a fost repetat`
în timp scurt, la numai trei zile (9 august), cu o bomb` nuclear` [i mai puternic`, la Nagasaki.
Consecin]ele devastatoare ale primelor explozii nucleare ar fi trebuit s` fie suficiente
spre a demonstra tuturor statelor necesitatea încet`rii fabric`rii noii arme, a elimin`rii ei
din arsenalele militare, ca arm` de nimicire în mas` cu putere de distrugere de neimaginat.
În contradic]ie cu aceast` necesitate, s-a ajuns, ast`zi, la uria[e acumul`ri cantitative,
la perfec]ionarea calitativ` a armelor nucleare [i a mijloacelor de transport la ]int`, la cre[terea
puterii lor distructive, m`surat` nu în câteva zeci de kilotone, ca la Hiroshima [i Nagasaki,
ci în sute de megatone.
Dup` unele estim`ri, în lume ar exista între 19 600 [i 20 400 de înc`rc`turi nucleare
cu destina]ie strategic` [i între 40 000 [i 50 000 de înc`rc`turi cu raz` medie [i mai scurt`
de ac]iune. |nsumate, acestea ar duce la un total de 59 600-70 400 de înc`rc`turi nucleare,
cu o putere total` de peste 27 000 de megatone.
Tot din calcule aproximative rezult` c` puterea exploziv` total` a înc`rc`turilor nucleare
existente ast`zi în lume ar echivala cu de 6 000 de ori puterea explozivului utilizat
în tot cursul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. Un singur submarin cu propulsie nuclear`
din clasa “TRIDENT”, având la bord un total de 85 Mt, ar putea provoca distrugeri
de 25 ori mai mari decât cele înregistrate în cel de-Al Doilea R`zboi Mondial.

7
Rachetele MIRV pot avea pân` la 10 focoase nucleare.
8
Submarine nucleare strategice care transport` între 16 [i 24 de rachete nucleare.

134
 Securitate interna]ional`
Cronologia înarm`rilor nucleare, la nivelul celor dou` mari puteri nucleare – SUA
[i Federa]ia Rus`, se prezint` astfel: prima bomb` atomic` a fost realizat` de SUA în 1945,
iar de URSS în 1949; bombardierul cu raz` de ac]iune intercontinental` – de SUA în 1948,
iar de URSS în 1955; bomba termonuclear` – de SUA în 1952, iar de URSS în 1953; racheta
balistic` intercontinental` (ICBM) de URSS în 1957, iar de SUA în 1958; racheta balistic`
lansat` de pe submarine (SLBM) – de SUA în 1960, de URSS în 1968; racheta cu focoase
multiple (MRV) – de SUA în 1966, iar de URSS în 1968; racheta antibalistic` (ABM) – de URSS
în 1968, de SUA în 1972; racheta cu focoase multiple ghidate independent (MIRV) – de SUA
în 1970, de URSS în 19759.
|n ajunul dezintegr`rii sale, la momentul tentativei de puci din luna august 1991, URSS
dispunea de cele mai importante arsenale strategice ofensive de pe planet`: 1 398 de rachete
balistice intercontinentale (dintre care 321 pe instala]ii mobile); 162 de bombardiere
strategice (dintre care 99 echipate cu rachete de croazier` ac]ion#nd în aer); 62 de submarine
nucleare purt`toare a 940 de rachete balistice. |n total, URSS num`r` 2 500 de vehicule
strategice echipate cu 10 271 de ogive nucleare10.

Proliferarea armelor nucleare

|n contextul general al prolifer`rii nucleare, vorbim despre proliferare vertical`
[i proliferare orizontal`. Proliferarea vertical` se define[te ca o cre[tere substan]ial`,
cantitativ` sau calitativ`, a arsenalului nuclear al statelor, care, oficial, dispun de arme nucleare.
{i ne referim aici la SUA, Federa]ia Rus`, Marea Britanie, Fran]a, China, India, Pakistan,
dar [i la Israel, Coreea de Nord, Africa de Sud etc., ]`ri care deja posed` arme nucleare,
ori la cele care inten]ioneaz` s` intre în posesia acestei arme, referindu-ne la Libia, la Irakul
din perioada lui Saddam Hussein, la Algeria, Arabia Saudit`, Brazilia. 
Proliferarea orizontal`, într-un sens mai restrâns, reprezint` r`spândirea armelor nucleare
între alte state. Aceast` defini]ie “clasic`” se aplic` acelor state care au angajat semnificative
resurse pentru crearea unui arsenal cu destina]ie militar`. Dar, prin proliferare orizontal`
se poate în]elege transferul materialelor radioactive sau al explozivilor nucleari în mâinile
organiza]iilor nonstatale, cum ar fi organiza]ii teroriste sau criminale, precum [i grup`ri
extremiste specializate în sabotaje, [antaj, farse sau în orice alte scopuri destabilizatoare
ori distructive. Proliferarea orizontal` nuclear` în cadrul organiza]iilor nestatale creeaz`
premisele apari]ei terorismului nuclear. Dup` încetarea “r`zboiului rece”, amenin]area
unui r`zboi la scar` mare, între superputeri, s-a diminuat, proliferarea nuclear` în toate
formele sale devenind una dintre amenin]`rile majore, dac` nu amenin]area dominant`
pentru securitatea global`.
Terorismul interna]ional se afl` în plin` evolu]ie, dispune de un num`r impresionant
de participan]i [i simpatizan]i, î[i desf`[oar` ac]iunile conform unor scenarii minu]ios
elaborate [i urm`re[te, prin ac]iunile sale, realizarea unui impact la ]int` devastator,
“armaghedonic”. Aceast` constatare dramatic` ne pune în situa]ia, deloc comod`, de a emite

9
Al. Bolintineanu, Victor Duculescu, Gabriela Manafu, “R`zboiul nuclear prin accident”, Bucure[ti,
Editura Militar`, 1989, p. 101.
10
Aleksandr [i Boris Putko, “T`cerea atomic`”, Bucure[ti, Editura Nemira, 1994, pp. 34-39; 75.

135
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
ipoteze cu privire la natura acestui fenomen [i de a estima care sunt op]iunile noastre
în vederea contracar`rii [i anihil`rii acestor ac]iuni, extrem de amenin]`toare, cu consecin]e
catastrofice.
În primul rând, trebuie relevate, f`r` erori, posibilele evolu]ii [i întreaga structur`
a participan]ilor – persoane, grupuri etnice, organiza]ii teroriste cu larg` r`spândire, leg`turile
acestora cu centrele lor de decizie, dar, mai ales, sursele de finan]are, în contextul terorismului
interna]ional [i, apoi, natura [i impactul scenariilor tipice sau atipice. În final, trebuie g`sit
r`spunsul la întrebarea posibilelor m`suri de contracarare [i op]iunile în cazul amenin]`rii
cauzate de terorismul nuclear.
Terorismul nuclear este în]eles ca utilizarea materialelor radioactive sau a explozivilor
nucleari de c`tre indivizi sau grupuri în scopul inducerii megafricii sau megaterorii,
ca o amenin]are, sut` la sut`, credibil`.
În contrast cu cazul “clasic” de proliferare, comunitatea interna]ional` nu aplic`
un efort coordonat, ca r`spuns la o crim` nuclear` violent` produs` de un grup nonstatal.
Pân` acum n-a fost înregistrat` nici o amenin]are semnificativ` de terorism nuclear.
Consecin]ele terorismului nuclear, de[i, în general, este considerat eveniment “cu risc
major – probabilitate mic`”, ar fi destul de grave ca s` nu re]in` aten]ia. În acest sens,
este necesar de men]ionat c`, în februarie 1998, un comitet ad-hoc al ONU, cuprinzând
185 de state membre, a desf`[urat o sesiune de dou` s`pt`mâni pentru a formula o conven]ie
în scopul reglement`rilor de combatere a terorismului nuclear.
În ceea ce prive[te evolu]ia [i unele tendin]e de proliferare a terorismului nuclear
putem eviden]ia o serie de noi caracteristici: cruzime f`r` limite, modernizarea dot`rii materiale
[i crearea unor procedee de ac]iune sofisticate, abilit`]i noi [i competen]e deosebite
în lan]ul de comand` [i execu]ie, organizare la scar` interna]ional`, abandonarea tabuurilor
[i credin]a fanatic` asupra faptului c` utilizarea armelor de distrugere în mas` reprezint`
maximum dorit. 
Terori[tii recurg la violen]`, în principal, în scopul atragerii aten]iei [i pentru a-[i dovedi
cruzimea, mai sofistica]i ca mijloace [i competen]i opera]ional prin forme [i metode noi.
În plus, la formele tradi]ionale de terorism interna]ional, organizat ca mijloace de lupt`
politic`, a ap`rut o nou` amenin]are extern` prin folosirea de c`tre secta AUM (20.03.1995),
în metroul din Tokyo, a agentului chimic SARIN, al c`rui scop a fost crearea unei dezordini
inimaginabile, a fricii, a terorii [i a haosului.
Acest act, de un fanatism f`r` seam`n, acest terorism de natur` chimic` a simbolizat
abandonarea “tabuurilor etnice”, constituind un precedent, deja asimilat. Unii observatori
cred c` ac]iunea sectei a fost o abatere, improbabil s` se mai repete, pe când al]ii au considerat-o
ca o schimbare fundamental` între formele de amenin]are.
Ca tendin]`, posibila întrebuin]are a materialelor radioactive [i a explozivilor nucleari
este destabilizatoare. Achizi]ionarea [i mânuirea substan]elor radioactive sunt costisitoare
[i dificile [i, de aceea, pot fi gestionate numai (în exclusivitate) de grupuri bine organizate,
care dispun de resurse financiare necesare execut`rii de analize [i expertize tehnice
specifice. Pentru punerea în oper` a acestor expertize, organiza]iile politice tradi]ionale,
cu orientare terorist`, au nevoie de sponzori puternici, ace[tia nefiind altcineva decât grupuri
etnice sau state teroriste. Un impediment îl constituie ob]inerea de combustibil nuclear fisionabil.
136
 Securitate interna]ional`
De[i nu exist` ra]iune pentru întrebuin]area, de c`tre terori[ti, a armei nucleare
artizanale, ei o au permanent în calcul, deoarece, în toate cazurile concepute, impactul este
devastator. Între scopurile urm`rite de terorismul nuclear [i mijloacele întrebuin]ate exist`
întotdeauna o asimetrie, care scoate în eviden]` caracterul acestui tip de ac]iune.
Cu privire la eviden]erea naturii [i a impactului terorismului nuclear exist`, în principal,
dou` c`i, care trebuie men]ionate: utilizarea materialelor, fisionabile (plutoniu 239 sau uraniu
235) pentru realizarea unui dispozitiv nuclear artizanal improvizat [i utilizarea materialelor
radioactive pentru a produce contaminare radioactiv` sau iradiere (terorism radioactiv).
În cazul “dispozitivului nuclear artizanal” s-ar putea men]iona faptul c` acesta apar]ine
categoriei “risc major – probabilitate mic`”.
|n ultimii ani, cazul “dispozitivului nuclear artizanal” a fost mult dezb`tut în literatura
de specialitate. Exper]ii sunt unanim de acord c` un grup mic de fizicieni, constructori,
chimi[ti, metalurgi[ti [i speciali[ti în explozivi poate fi în stare s` realizeze un dispozitiv
nuclear cu o putere echivalent` de una sau mai multe kilotone trinitrotoluen. Principiile de construc]ie
[i func]ionare a armelor nucleare sunt cuno[tin]e zilnice, comune [i u[or de consultat
în literatura [tiin]ific`. Greutatea const` în existen]a locului de construc]ie (asamblare),
care trebuie s` aib` o utilare specific`, sofisticat` [i foarte scump`, care, de altfel, este sub controlul
interna]ional al Agen]iei Interna]ionalepentru Energie Atomic` (AIEA). Dar, principala
dificultate a unui asemenea proiect ar fi procurarea (achizi]ia) cantitativ` de material
(combustibil) fisionabil suficient pentru un asemenea dispozitiv – cel pu]in 20 kg Pu-239
sau 50 kg U-235 (uraniu îmbog`]it).
|n pofida tuturor cazurilor cunoscute de comer] ilicit, în ultimii ani, speciali[tii apreciaz`
c` o diversiune nedescoperit` de acest fel – o cantitate a[a mare de material fisionabil
comercializat` – este foarte pu]in probabil`, ba chiar imposibil` pentru o organiza]ie nonstatal`.
O alt` cale de acces, de altminteri, comod` pentru terori[ti, o poate constitui furtul
unui “cap de lupt`”, de exemplu, capul de lupt` al unei rachete tactice dezafectate sau chiar
din “parcul de rachete” din fosta Uniune Sovietic`. Dar, astfel de arme sunt construite
pentru condi]ii extreme, tehnice [i de securitate, care ar permite ca acestea s` fie nesocotite
(înc`lcate) numai de un specialist cu cuno[tin]e specifice [i particularizate despre “arme”.
Un asemenea specialist, \n opinia noastr`, poate fi cump`rat cu mult` u[urin]`. Mai sunt
[i alte aspecte, cum ar fi “ra]iunea” utiliz`rii [i “finalitatea” ac]iunii, care mic[oreaz`
probabilitatea de manifestare a terorismului nuclear. Totu[i, dac` o organiza]ie terorist`,
contrar tuturor a[tept`rilor, a reu[it s` realizeze (s` ob]in`) proiectul unui dispozitiv artizanal,
toate scenariile ar duce la distrugeri inimaginabile [i la posibile consecin]e existen]iale.
Chiar [i în cazul unei deton`ri incomplete, contaminarea radioactiv` va r`mâne în vecin`tatea
“locului destina]iei”, probabil un ora[ mare, f`cându-l nelocuibil pentru foarte mult timp.
Cel mai nefericit [i recent exemplu îl constituie accidentul nuclear de la Cernobâl,
din Ucraina (26 aprilie 1986). Acest ora[ mort [i p`r`sit este contaminat radioactiv
pentru sute de ani. {i ast`zi, ca urmare a efectelor lui catastrofice, acest accident nuclear
îngoze[te lumea civilizat`. A[adar, natura [i impactul terorismului radiologic pot fi u[or
de estimat [i, mai ales, de cânt`rit. Aceast` form` de terorism este la îndemân`, ieftin`,
pentru c` materialele radioactive se comercializeaz` pe pia]a neagr` . Terorismul radioactiv
este mult mai u[or de \ntreprins [i, de aceea, probabilitatea ca acesta s` se produc`
este mult mai mare.
137
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
De[eurile radioactive sau alte substan]e radioactive, ca plutoniu, cobalt, cesiu, stron]iu,
radiu, osmiu, seleniu, scandiu, atunci când sunt amestecate cu explozivi conven]ionali,
pot deveni o “arm` de distrugere în mas`”, în medii urbane aglomerate, cu efecte inimaginabile.
S` consider`m urm`torul scenariu: un camion înc`rcat cu câteva tone de ANFO,
un exploziv cu utilizare comun`, amestecat cu ulei comestibil, îmbun`t`]it cu câteva kilograme
de mixtur` de plutoniu, cesiu [i de[euri radioactive, aflat aproape de un ora[ mare,
într-un parc de rezervoare ce depoziteaz` produse petroliere, este detonat de la distan]`.
Incendiul rezultat antreneaz` particulele radioactive la sute de metri în`l]ime [i produce
o contaminare radioactiv` pe direc]ia de deplasare a maselor de aer, care se poate extinde
peste întreaga suprafa]` a ora[ului. Consecin]ele sunt paroxistice. O alt` arm` care s` produc`
asemenea distrugeri de vie]i omene[ti nu s-a inventat înc`.
Sunt îns` multe întreb`ri r`mase f`r` r`spuns privind extinderea [i realele pericole
ale unei asemenea depuneri radioactive, dar acest act, cu siguran]`, ar crea neprev`zute
[ocuri psihologice [i economice, în ultim` instan]`. De fapt, consecin]ele vor depinde,
în primul rând, de percep]ia dezastrului de c`tre popula]ie [i, apoi, de existen]a real`
a unei amenin]`ri asupra s`n`t`]ii personale.
În noiembrie 1995, în parcul Izmailovski din Moscova au fost g`site patru containere
în care exist` Cs-137. Ac]iunea a fost atribuit` terori[tilor ceceni. Acest act ar putea însemna,
pe de o parte, un avertisment din partea terori[tilor ceceni, potrivit c`ruia autorit`]ile ruse[ti
ar trebui s` trag` înv`]`mintele necesare [i, pe de alt` parte, faptul c` autorit`]ile de care
am amintit nu au un control absolut asupra materialelor radioactive. Dar, palma cea mai grea
au primit-o serviciile de informa]ii ruse, care, vizavi de cazul prezentat, nu dispun de un control
informativ eficient pe întreg teritoriul de responsabilitate informativ`.
Pe acest exemplu se poate emite cu u[urin]` o remarc`, [i anume aceea c` explozivii
conven]ionali de mare putere sau agen]ii biologici, chimici [i radioactivi ar fi mai u[or
de achizi]ionat/produs [i mai ieftini. Probabil, o alegere mai bun` pentru terori[ti
nici c` se poate. În schimb, producerea dispozitivelor fisionabile se apreciaz` la sute
de milioane de dolari, în timp ce 1 kg de toxin` botulinic` valoreaz` 500$. Dintr-un singur gram
se poate extrage 1 000 000 de doze mortale, aceast` toxin` fiind de15 000 ori mai puternic`
decât 1 g de VX [i de 100 000 ori mai puternic` decât 1 g de SARIN.
În leg`tur` cu op]iunile de procurare a acestor materiale, terori[tii sunt aceia
care hot`r`sc când, unde [i ce trebuie s` fac` sau s` nu fac`. Dac` m`surile de contracarare
a ac]iunilor teroriste vin prea târziu, aproape c` nu mai este nimic de f`cut [i suntem obliga]i
s` înfrunt`m “neantul”. Prin urmare, este necesar ca toate autorit`]ile statale, institu]iile
[i organiza]iile interna]ionale s` coopereze, s` colaboreze [i s` conlucreze la construc]ia
unei conduite sigure de prevenire [i de combatere a ac]iunilor terorismului interna]ional,
a comer]ul ilicit [i a contrabandei cu materiale radioactive. Trebuie în`sprite m`surile
privind siguran]a [i gestiunea acestor materiale, precum [i a echipamentelor tehnice
de profil. {i, nu în ultimul r#nd, este extrem de important s` se identifice toate acele priorit`]i
legate de gestionarea urgen]elor nucleare, de informarea, educarea [i preg`tirea personalului
implicat în astfel de activit`]i.
Vorbind despre terorism [i despre terorismul nuclear, în particular, nu trebuie uitat
c` toate alegerile [i op]iunile privind unde, când [i ce s` fac` sunt în mâinile terori[tilor.
138
 Securitate interna]ional`
În cel mai bun caz, acesta poate fi un [antaj, legat de un ultimatum care î]i poate l`sa timp
pentru m`suri de combatere sau de protejare, dar, mai probabil, timp pentru evacuare.
Terori[tii ac]ioneaz`, de regul`, f`r` avertizare. Stau m`rturie atacurile teroriste de la Tokio
[i Oklahoma.
Op]iunile credibile, în cazul unui sabotaj nuclear sau atac nuclear, sunt limitate.
Prevenirea pe termen lung, coordonat` la nivel interna]ional, poate fi, cel pu]in deocamdat`,
numai o cale de tratare a amenin]`rii. Cooperarea în domeniul tehnic trebuie extins`
în cadrul organiza]iilor interna]ionale, regionale existente (de exemplu, SUA au unit`]i
special antrenate s` ac]ioneze în cazul urgen]elor nucleare [i al ac]iunilor teroriste).
Echipa de c`utare (cercetare) în caz de urgen]` nuclear` are aparatur` special` pentru identi-
ficarea (descoperirea) surselor necunoscute de radia]ii, dezamorsarea armelor nucleare,
decontaminarea suprafe]elor. Echipa se poate deplasa rapid peste tot în lume, acolo unde
este nevoie. Guvernele trebuie s` fie preg`tite [i antrenate s` r`spund` la astfel de situa]ii
extreme prin institu]ii de specialitate, cum ar fi Comisia Central` pentru Accident Nuclear
[i C`deri de Obiecte Cosmice – CANCOC.
Strategiile de informare ale popula]iei [i rela]ionarea cu “media” trebuie s` fie minu]ios
elaborate, iar gestionarea [i m`surile de urgen]` prev`zute din timp. Necunoa[terea riscurilor
[i a efectelor iradierii poate duce la r`spândirea dezordinii publice, la fric`, neîncredere
[i probleme grave de s`n`tate, consecin]e ale evenimentului nuclear, deoarece radioacti-
vitatea este o problem` emo]ional` [i de mare confuzie pentru popula]ie. În aceast` situa]ie,
trebuie intensificat` educa]ia (instruirea) popula]iei civile privind modul de în]elegere
a pericolului iradierii.
Contrabanda [i pia]a neagr` a materialelor nucleare au suferit o cre[tere dramatic`
dup` 1991. Aceste materiale provin, în special, din fosta URSS. Calmarea acestei cre[teri
se face sim]it` dup` 1994, apoi se observ` o tendin]` descresc`toare. Aceast` tendin]`
se datoreaz` faptului c`, pe pia]`, exist` vânz`torii nespecializa]i [i cu preg`tire medie,
iar ace[tia din urm` nu au cui s` vând`, întrucât lipsesc cump`r`torii, deocamdat`.
|n prezent, se constat` pu]ine incidente cu materiale utilizabile pentru arme [i, caz fericit,
inexisten]a pe pia]a ilicit` a materialelor fisionabile. Concomitent a crescut controlul AIEA
asupra eviden]elor materiale nucleare [i cooperarea interna]ional`. Dar, îngrijorarea persist`,
deoarece exist` “partea nev`zut` a aisbergului”. Exist` suficiente dovezi despre cre[terea
cantit`]ilor de materiale utilizabile pentru producerea armelor nucleare, de la micrograme
la kilograme.
Mohammed ElBaradei, directorul Agen]iei Interna]ionale pentru Energie Atomic`,
avertizeaz` asupra faptului c` procurarea de materiale radioactive de c`tre grup`rile teroriste
din întreaga lume este doar “o chestiune de timp”, transmite BBC. ElBaradei a declarat,
în cadrul unei conferin]e de pres`, sus]inut` în Statele Unite, c`, în prezent, exist` un pericol
iminent ca resursele de uraniu si plutoniu s` ajung` “pe mâini gre[ite”, în condi]iile în care
puterile nucleare ale lumii sunt preg`tite s` recurg` la concesii în interesul securit`]ii la nivel
global. “Ne afl`m într-o curs` în care principalul oponent este factorul timp [i, de aceea,
nu ne putem permite s` nu o câ[tig`m”, a spus directorul AIEA (AMN)11.

11
“Gardianul”, nr. 629 din 24 iunie 2004.

139
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Prima afirma]ie despre cre[terea dramatic`, începând cu 1991, este un adev`r spus
numai pe jum`tate. De fapt, traficul ilicit cu materiale nucleare [i alte surse radioactive
a început dup` dispari]ia Uniunii Sovietice. Anterior, ca o consecin]` a m`surilor
de securitate intern`, de control al r`spândirii în Uniunca Sovietic`, stimulentele pentru ho]ii
de materiale nucleare erau, practic, inexistente. Facem precizarea c` discut`m despre materiale
[i substan]e radioactive [i nu despre echipamente nucleare sau orice altceva, pentru care
pia]a neagr` exist` de mult` vreme, [i nu numai în Rusia, ci peste tot în lume (vezi cazurile
Iran [i Irak).
Unele transferuri de tehnologie s-au f`cut în ascuns, departe de ochii opiniei publice
interna]ionale. Num`rul cazurilor de contraband` este impresionant: 1990 – 4 cazuri;
1992 – 158; 1993 – 244; 1994 – mai multe sute.
Aproape toate na]iunile de]in`toare de mari stocuri de arme nucleare [i materiale
radioactive au tr`it experien]a cre[terii f`r` precedent a crimei organizate [i a r`spândirii
corup]iei. |n leg`tur` cu provenien]a acestor substan]e radioactive, general vorbind,
ele provin din ]`rile CSI, în special din Rusia, de la industria nuclear`, de la institutele de cercet`ri
nucleare [i de la instala]iile utilizate \n medicina nuclear`, dar, din fericire, nu din complexul
militar nuclear, care înc` este p`zit.
În Buletinul Cercet`torilor Atomi[ti din 1997 era subliniat: “cea mai mare problem`
a contrabandi[tilor a fost g`sirea (descoperirea) cump`r`torilor, care, în realitate, erau poli]i[ti
sau jurnali[ti”.
Este interesant [i reconfortant s` afli c`, numai în parte, în foarte pu]ine incidente
au fost implicate materiale utilizabile pentru arme – plutoniu [i uraniu îmbog`]it – de puritate
[i compozi]ie care, în mod natural, nu se folosesc în armele nucleare. Aceste materiale
ar trebui s` aib` un grad mai mare de puritate pentru scopul deton`rii, al producerii reac]iei
în lan] cu eliberarea energiei distructive.
*
Partea a doua a materialului, pe care o vom prezenta \n num`rul 1/2005 al revistei,
va releva factorii ce favorizeaz` ac]ional terorismul nuclear, cadrul normativ [i m`surile
de combatere a opera]iunilor teroriste.

140
 COMBATEREA TERORISMULUI PE MARE
~ operatiunea
, “Active Endeavour” ~
C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR

P
rosperitatea na]iunilor depinde, \ntr-o m`sur` semnificativ`, [i de comer]ul
interna]ional, comer] care se dezvolt` numai pe timp de pace. Dup` cum
aprecia istoricul american Alfred Thayer Mahan, “statele care ob]in
majoritatea bunurilor de care au nevoie, de pe urma comer]ului, se vor teme s`-l continue
[i s`-l dezvolte pe timp de r`zboi, iar pentru c` schimburile comerciale se dezvolt` pe timp
de pace [i scad pe timp de r`zboi, este clar c` pacea va fi interesul major al acestor state
apropiate m`rilor”1.
Mai mult de 80% din m`rfuri sunt transportate
pe mare ~ “transportul unor mari cantit`]i de m`rfuri
[i la mare distan]` este mult mai u[or [i mai ieftin
pe mare decât pe uscat”2. Marea, “cea mai important`
cale de circula]ie dat` de natur`”3, este îns` [i aria
în care statele membre ale NATO sunt cel mai vulnerabile
atât ca urmare a întinderii acesteia, cât [i a slabei protec]ii
pe care for]ele navale ale Alian]ei o pot oferi navelor
de comer] ale statelor membre. Aceast` vulnerabilitate Aeronave NATO \n patrulare maritim`
este cu at#t mai mare în Marea Mediteran`, tocmai datorit` traficului comercial din aceast` zon`.
Aproape 65% din totalul de ]i]ei [i gaze naturale care se consum` anual în vestul Europei
sose[te pe c`ile maritime ale Mediteranei. Importante conducte de petrol fac leg`tura
între Libia [i Italia [i între Maroc [i Spania.
Ca atare, NATO a ajuns la concluzia c`, în aceast` zon`, trebuie desf`[urate for]ele
navale pentru a putea asigura securitatea naviga]iei, pe de o parte, [i stabilitatea în zon`,
pe de alt` parte.
Opera]iunea “Active Endeavour” – dovad` a felului în care NATO s-a angajat în sprijinirea
Statelor Unite ale Americi, ca r`spuns imediat la atacul terorist de la 11 septembrie 2001 –
este, de asemenea, [i o important` contribu]ie a Alian]ei la efortul de men]inere a p`cii,

1
“(…) those who are deriving the largest good from commerce, will be most anxious to continue
and develop it, and, as commerce thrives by peace and suffers by war, it follows that peace is the superior
interest of those countries which approach by the sea”, A.T. Mahan, The Problem of Asia, Little, Brown and Co.,
1900; pp. 41-42.
2
Ibidem, p. 125.
3
A.T. Mahan, Naval Strategy, Sampson, Low, Marston and Co., 1911, p. 139.

141
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
stabilit`]ii [i securit`]ii tuturor statelor membre, precum [i ale statelor riverane
M`rii Mediterane.
În apele interna]ionale ale M`rii Mediterane, activitatea principal` a For]elor Navale
Aliate din Sudul Europei (NAVSOUTH) este de a asigura prezen]a militar`, supravegherea
naval` [i controlul navelor suspecte, escorta anumitor nave prin Strâmtoarea Gibraltar,
precum [i dezvoltarea rela]iilor în cadrul Dialogului Mediteranean.
Gruparea a fost activat` la 26 octombrie 2001, la Napoli, Italia, [i a fost prima dat`
când o grupare NATO a fost desf`[urat` în baza Articolului 5 al Tratatului. În mod normal,
la grupare contribuie cu nave Germania, Grecia, Italia, Olanda, Spania, Turcia, Marea Britanie
[i Statele Unite, gruparea fiind asigurat` cu un avion AWACS (Airborne Warning and Control
Systems) al Statelor Unite. Celelalte state membre au participat la grupare ocazional.
În martie 2003, opera]iunea a fost extins` incluzând [i escorta anumitor nave comerciale
prin Strâmtoarea Gibraltar. Aceast` ac]iune a fost decis` pentru a preveni desf`[urarea
altor atacuri teroriste, cum au fost cele asupra “USS COLE”, în octombrie 2000, în Yemen,
sau asupra tancului petrolier francez “LIMBURG”, în 2002. Strâmtoarea Gibraltar este
considerat` un punct vulnerabil, deoarece este relativ îngust` [i aproximativ 3 000 de nave
o traverseaz` zilnic, iar “o nav` terorist` ar fi ca un ac \ntr-o c`pi]` cu fân”4.
Pân` la sfâr[itul lunii martie 2004, când opera-
]iunea a fost extins` în toat` Marea Mediteran`,
peste 42 000 de nave au fost monitorizate, iar aproximativ
420 au fost escortate.
În aprilie 2004, o dat` cu primirea noilor membri
în NATO, grani]a de est a Alian]ei s-a extins [i în Marea
Neagr`, mare care va deveni în scurt timp o important`
Controlul unei nave comerciale cale de comunica]ie [i o nou` rut` de transport al petrolului,
de c`tre un distrug`tor din gruparea NATO dar, o dat` cu cre[terea traficului maritim [i construirea
noilor conducte de transport al petrolului [i gazelor naturale, vor cre[te [i riscurile
[i amenin]`rile în zon`.
Ar fi simplu s` ne gândim c` o extindere a opera]iunii “Active Endeavour” [i în Marea Neagr`
nu ar fi un efort prea mare pentru NATO. Desigur, efortul militar al Alian]ei nu ar fi mare,
dar Marea Neagr` are o particularitate: se afl` sub jurisdic]ia Conven]iei de la Montreaux,
conven]ie care stipuleaz`, la Articolul 18, punctul 1, alineatul d), c`: “în cazul când una
sau mai multe Puteri neriverane ale M`rii Negre ar dori s` trimit` în apele ei, \ntr-un scop
umanitar, for]e navale, aceste for]e, al c`ror total nu va putea dep`[i în nici o împrejurare
8 000 de tone, vor fi admise s` intre în Marea Neagr`”, iar la punctul 2: “Oricare ar fi scopul
prezen]ei lor în Marea Neagr`, vasele de r`zboi ale Puterilor neriverane nu vor putea
s` r`mân` în apele ei mai mult de dou`zeci [i una de zile”5.
Ca atare, apreciez c`, pentru a îndeplini aceast` misiune în Marea Neagr`, for]ele
navale ale celor trei state membre riverane vor trebui s` î[i asume r`spunderea constituirii
grup`rii navale care s` desf`[oare ac]iunile opera]iunii “Active Endeavour” în aceast` zon`.
4
Contribu]ia For]elor Navale ale NATO la securitatea maritim`, viceamiral Ferdinando Sanfelice di Monteforte
– comandant al For]elor Navale ale NATO din sudul Europei [i comandant al opera]iunii “Active Endeavour”.
Prezentarea a avut loc la “The Royal United Services Institute”, din Londra, la 30 iunie 2003.
5
Conven]ia de la Montreaux, din 20.07 1936, publicat` în Bro[ura din 01.01 2001 privind regimul
strâmtorilor M`rii Negre.

142
 Securitate interna]ional`
Achizi]ionarea celor dou` fregate “tip 22”, din Marea Britanie, face parte dintr-un program
ce vizeaz` înt`rirea capacit`]ii For]elor Navale ale României de a r`spunde noilor misiuni
ce decurg din statutul de stat membru al NATO.
Construc]ia HMS London (Regele Ferdinand) a început în anul 1983, a fost lansat`
la ap` în 1984 [i a intrat în serviciul Royal Navy în iunie 1987, iar HMS Coventry (Regina Maria)
a fost construit` între anii 1984 [i 1986 [i a intrat în serviciu în octombrie 1988.
De[i cele dou` fregate mai aveau resurs` de lupt`, ele au fost, totu[i, retrase din serviciu,
de c`tre Royal Navy, în urma apari]iei unui nou concept strategic de ap`rare a Marii Britanii,
adoptat în 1998.
Fregatele au câte patru motoare Rolls Royce, ce pot propulsa nava cu o vitez` maxim`
de 28 de noduri. Viteza de croazier` este de 18 noduri [i dispun de punte heliport.
Pe timpul când serveau în Royal Navy, armamentul
acestora era compus din sisteme de lansare vertical`
a rachetelor nav`-aer Sea Wolf (se pot lansa 72 de rachete),
patru tunuri Oerlikon de calibru 30 mm, dou` sisteme
triple de rachete antisubmarin Exocet, dou` lansatoare
NATO Seagnat [i DLF3 Decoy [i un elicopter
Lynx MK8. Sistemele de naviga]ie erau asigurate
de radare tip 1007, radare de supraveghere electronic`
tip 967 [i 968, dou` radare de urm`rire 911 Sea Wolf, Fregata “tip 22”
un sistem de supraveghere electronic` UAT [i un sonar tip 2050.
Opera]ionalizarea celor dou` nave pentru For]ele Navale ale României se va desf`[ura
în dou` etape. Astfel, \n prima etap` (pân` în iunie 2005) se va proceda la regenerarea
[i modernizarea platformelor [i a sistemelor de lupt` existente [i se va asigura
suportul logistic ini]ial al navelor, prima nav` urmând s` ajung` în ]ar` în decembrie 2004,
iar cea de-a doua în iunie 2005.
|n etapa a doua a programului (2008-2009), se va putea îmbun`t`]i suportul particip`rii
la ac]iunile multina]ionale prin cre[terea capabilit`]ilor celor dou` nave.
Dup` 2009, navele vor avea capabilit`]i sporite de ap`rare antiaerian` [i r`zboi electronic,
sistem de comand` modern, sistem de rachete antinav`, sistem integrat de comunica]ii
[i gestionare a mesajelor, fiind în m`sur` s` execute misiuni complexe de conducere
a unei grup`ri de for]e, în func]ie de misiunile ce vor fi stabilite pentru aceste nave.
Prezen]a celor dou` fregate în compunerea For]elor Navale ale României, al`turi de fregata
“M`r`[e[ti” (care a fost construit` la începutul anilor ‘80), precum [i facilit`]ile existente
pe litoralul Marii Negre pot oferi României un rol aparte în ansamblul teatrului de opera]iuni
navale ale NATO, în bazinul M`rii Negre, dar, mai ales, în perspectiva marilor jocuri
geopolitice din zona M`rii Caspice.

143
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

CADRUL JURIDIC PRIVIND PARTICIPAREA

FORTELOR
, ARMATE ROMÂNE
LA MISIUNI ÎN AFARA TERITORIULUI STATULUI ROMÂN (II)
Dr. Teodor BODOA{C~
Colonel Ioan ROMAN

Încadrarea cu personal a unitãtilor

, ,si subunitãtilor
,
care participã la misiuni în afara teritoriului statului român
Capitolul IV din Legea nr. 42/2004 privind participarea for]elor armate la misiuni
în afara teritoriului statului român1 instituie unele norme juridice speciale în leg`tur`
cu selec]ionarea, încadrarea unit`]ilor [i a subunit`]ilor, precum [i cu o serie de drepturi
ale personalului care particip` la astfel de misiuni2. Ne vom opri, succint, asupra unor aspecte
juridice rezultate din interpretarea normelor juridice destinate activit`]ii de încadrare
cu personal a unit`]ilor [i subunit`]ilor participante.
Deci, în temeiul Art. 14 alin. 1 din Lege, încadrarea unit`]ilor [i a subunit`]ilor
care urmeaz` a fi puse la dispozi]ie pentru misiunile prev`zute de Art. 2 lit. a)-d)3, se realizeaz`,
de regul`, cu personal profesionalizat.
Fa]` de lipsa de distinc]ie a textului, la asemenea misiuni pot participa dou` categorii
de personal profesionalizat, adic` personal militar [i personal civil. De fapt, aceast` împrejurare
rezult` f`r` echivoc din prevederile Art. 15 [i 16 din Lege.

1
Legea nr. 42/2004 a fost publicat` în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 242/2004.
Brevitatis causa, pentru evitarea repet`rilor [i u[urin]a exprim`rilor, în continuare, în cuprinsul studiului
de fa]`, referirile la Legea nr. 42/2004 se vor face, de regul`, cu ajutorul termenului Lege. Facem precizarea
c`, în num`rul 5/2004 al revistei Gândirea militar` româneasc`, a fost publicat` partea I a acestui studiu,
în care au fost analizate unele aspecte juridice generale, planificarea [i trimiterea trupelor în misiune.
2
Potrivit Art. 27 din Lege, dispozi]iile acesteia se aplic` în mod corespunz`tor [i celorlalte institu]ii
din sistemul de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` (s.n.). Sesiz`m, [i în acest context, neconstitu]ionala
referire a legiuitorului la siguran]a na]ional`. |ntr-adev`r, dup` revizuirea Constitu]iei, acest concept
nu mai este de actualitate, deoarece a fost înlocuit, în textele Constitu]iei, cu acela de securitate na]ional`.
A se vedea, spre exemplu: Art. 27 alin. 2 lit.c, Art. 53 alin. 1 [i Art. 119 din Constitu]ie. Pentru unele detalii,
a se vedea: T. Bodoa[c` [i I. Roman, Cadrul juridic privind participarea for]elor armate române la misiuni
în afara teritoriului statului român (I), în Gândirea militar` româneasc`, nr. 5/2004, pp. 114-119.
3
Este vorba despre urm`toarele categorii de misiuni: misiuni de ap`rare colectiv`, misiuni în sprijinul
p`cii, misiuni de asisten]` umanitar` [i misiuni de tip coali]ie. În al]i termeni, dispozi]iile Art. 14 [i urm.
din Lege nu sunt incidente în cazul particip`rii for]elor armate la exerci]ii comune, misiuni individuale
[i ceremoniale, adic` la misiunile prev`zute de Art. 2 lit. e)-g) din Lege.

144
 Analiz` juridic`
În leg`tur` cu personalul militar, cu care pot fi încadrate unit`]ile ori subunit`]ile
participante, se impun a fi f`cute mai multe preciz`ri.
În primul rând, fundamentul juridic al particip`rii militarilor la misiuni în afara teritoriului
de stat îl constituie dispozi]iile Art. 118 ipoteza a II-a din Constitu]ie, potrivit c`rora,
în condi]iile legii [i ale tratatelor interna]ionale la care România este parte, Armata contribuie
la ap`rarea colectiv` în sistemele de alian]` militar` [i particip` la ac]iuni privind men]inerea
sau restabilirea p`cii. De asemenea, pentru militari, suportul juridic al particip`rii la astfel
de misiuni îl reprezint` [i cerin]ele jur`mântului militar4.
În al doilea rând, persoanele respective trebuie s` fie, ca regul` general`, în activitate,
adic` s` aib` acordat, dup` caz, grad de ofi]er, maistru militar sau de subofi]er, în raport
cu preg`tirea lor militar` [i de specialitate, în condi]iile prev`zute de lege, [i s` ocupe
o func]ie militar`5, respectiv s` aib`, dup` caz, grad de soldat sau de gradat [i s` fie angajat
pe baz` de contract. Aceast` condi]ie se deduce din interpretarea implicit` a dispozi]iilor
Art. 15 alin. 2 din Lege, conform c`rora, în cazul în care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
nu dispune de personal militar specializat, poate selec]iona rezervi[ti voluntari (s.n.).
Deci, per a contrario, dac` Ministerul Ap`r`rii Na]ionale dispune de suficient personal
militar specializat în activitate, nu poate selec]iona pentru astfel de misiuni rezervi[ti.
În al treilea rând, strict legal, numai rezervi[tii pot fi voluntari. Pe cale de consecin]`,
militarii în activitate pot fi trimi[i în astfel de misiuni indiferent dac` [i-au exprimat
sau nu acordul. În practic` îns`, principiul voluntariatului se aplic` în cazul tuturor categoriilor
de persoane participante. De fapt, raporturile juridice ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
cu militarii profesionaliza]i, fiind de natur` contractual`, în condi]iile legii, orice militar
poate pune cap`t unilateral acestor raporturi [i, pe cale de consecin]`, poate determina
neparticiparea la aceste misiuni.
În al patrulea rând, folosirea la aceste misiuni a militarilor în termen sau a militarilor
cu termen redus se poate face numai cu titlu de excep]ie. Facem precizarea c` sunt asimila]i
militarilor în termen studen]ii [i elevii institu]iilor militare de înv`]`mânt superior, respectiv
ai [colilor militare pentru formarea, dup` caz, a ofi]erilor, a mai[trilor militari sau a subofi]erilor6.
|n al]i termeni, [i folosirea elevilor ori a studen]ilor militari la misiunile prev`zute de Art. 2
lit. a)-d) din Lege se poate face numai în mod excep]ional.
În al cincilea rând, ra]iunea încadr`rii unit`]ilor ori a subuni]`]ilor respective, ca regul`
general`, numai cu personal militar profesionalizat rezid`, în opinia noastr`, în complexitatea
misiunilor [i a riscurilor semnificative ce le implic` participarea la acest gen de misiuni, aspecte,
care, pentru a fi surmontate cu succes, presupun o preg`tire militar` general` [i de specialitate
integral`, de înalt nivel profesional al participan]ilor. |n cazul militarilor în termen, a celor
cu termen redus sau a studen]ilor ori a elevilor institu]iilor militare de înv`]`mânt, o solu]ie

4
A se vedea: Art. 54 alin. 2 din Constitu]ie [i Art. 8 din Legea nr. 46/1996 privind preg`tirea popula]iei
pentru ap`rare.
5
A se vedea: Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 80/l995 privind statutul cadrelor militare (publicat`
în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, modificat` [i completat` prin Ordonan]a
de Urgen]` a Guvernului nr. 90/2001 ).
6
A se vedea: Art. 35 din Legea nr. 46/l996 privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare
(publicat` în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 120 din 11 iunie 1996 ). Pentru unele detalii,
a se vedea: T. Bodoa[c`, I. Roman [i C.M. Dr`ghici, Drept opera]ional pentru militari, Editura Neptun,
2002, p. 77 [i urm.

145
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
contrar` ar fi nejudicioas`, deoarece ace[tia, aflându-se în cursul procesului de formare
profesional`, în mod obiectiv, preg`tirea lor militar` este înc` lacunar`.
Art. 15 alin. 1 din Lege instituie [i regula conform c`reia for]ele armate particip`
la misiuni în afara teritoriului statului român cu personal militar, iar, la nevoie, [i cu personal
civil propriu (s.n.). Textul nu poate fi interpretat, în sensul c`, de regul`, la aceste misiuni
particip` personal militar [i, prin excep]ie, va participa [i personal civil. Dac` s-ar admite
o asemenea interpretare, s-ar ajunge la inacceptabila concluzie, potrivit c`reia, în situa]ii
de excep]ie, diferite func]ii militare, din cadrul unit`]ilor ori subunit`]ilor participante,
ar putea fi încadrate cu personal civil propriu. De fapt, norma în cauz` permite ca, pentru nevoile
concrete ale fiec`rei misiuni [i, oricum, în conformitate cu hot`rârea Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii, dat`, în temeiul Art. 119 din Constitu]ie [i Art. 4 din Lege, pân` la 30 iunie
a fiec`rui an, s` se includ` în organica unit`]ilor ori subunit`]ilor participante [i func]ii ce pot
fi încadrate cu personal civil propriu. Oricum, norma evocat` d` prioritate particip`rii militarilor
la aceste misiuni, deoarece înse[i misiunile, ca atare, fiind esen]ialmente militare, reclam`
o asemenea participare.
Cu referire la personalul civil, trebuie f`cute, de asemenea, unele preciz`ri particulare.
În primul rând, temeiul de drept al particip`rii la asemenea misiuni a personalului civil
îl constituie, în opinia noastr`, acordul de voin]` dintre fiecare persoan`, în parte,
[i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, acord concretizat într-un act adi]ional la contractul
individual de munc`. F`r` echivoc sunt, în acest sens, [i dispozi]iile Art. 17 alin. 4
din Codul muncii7. Astfel, în temeiul acestui text, orice modificare a unuia dintre elementele
contractului individual de munc` în timpul execut`rii acestuia impune încheierea unui act
adi]ional la contract, în termen de 15 zile de la data încuno[tiin]`rii în scris a salariatului.
Mai mult, fiindc` activitatea se desf`[oar` în str`in`tate, vor fi incidente [i dispozi]iile Art. 18
din Codul muncii. Pe cale de consecin]`, angajatorul are obliga]ia de a comunica salariatului,
în timp util, informa]ii cu privire la urm`toarele aspecte: durata perioadei de munc`
ce urmeaz` s` fie prestat` în str`in`tate; moneda în care vor fi pl`tite drepturile salariale,
precum [i modalit`]ile de plat`; presta]iile în bani [i/sau în natur` aferente desf`[ur`rii
activit`]ii în str`in`tate; condi]iile de clim`; reglement`rile principale din legisla]ia muncii
din acea ]ar`; obiceiurile locului a c`ror nerespectare i-ar pune în pericol via]a, libertatea
sau siguran]a personal`.
În al doilea rând, persoanele în cauz` trebuie s` aib`, la data selec]ion`rii, calitatea
de angajate ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, conform Codului muncii. Aceast` condi]ie
rezult`, indubitabil, din împrejurarea c`, în textul Art. 15 alin. 1 din Lege, sintagmei personal
civil i se ata[eaz` apelativul propriu. Mai mult, condi]ia, ca atare, rezult` implicit [i din con]inutul
alineatului 2 al Art. 15 din Lege, care permite Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, atunci când
nu dispune de personal specializat în domenii specifice, necesar particip`rii la aceste misiuni,
s` selec]ioneze salaria]i civili, ce vor fi încadra]i [i pl`ti]i conform statelor de organizare.
Altfel spus, dac` Ministerul Ap`r`rii Na]ionale dispune de suficient personal civil specializat
în domenii specifice, nu va angaja al]i salaria]i civili, ci îi va folosi pe cei care au deja calitatea
de salaria]i civili.
În al treilea rând, [i pentru aceste persoane se pune condi]ia s` fie profesionalizate,
adic` s` aib` preg`tirea profesional` corespunz`toare func]iilor pe care sunt încadrate.
7
Codul muncii sau Legea nr. 53/2002 a fost adoptat de Parlamentul României în data de 9 decembrie 2002
[i a fost publicat în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 72 din data de 5 februarie 2003. Codul muncii
a intrat în vigoare la data de 1 martie 2003, conform Art. 298 alin.1.

146
 Analiz` juridic`
Concluzia este evident`, deoarece, dup` cum s-a mai precizat, Art. 14 alin. 1 din Lege se refer`,
f`r` distinc]ie, la personalul profesionalizat, sintagm` care include, neîndoielnic, [i personalul civil.
În al patrulea rând, pentru salaria]ii civili angaja]i în temeiul Art. 15 alin. 2 din Lege
nu se mai pune condi]ia voluntariatului, a[a cum se cere pentru rezervi[ti. Solu]ia este fireasc`,
deoarece angajarea civililor se face în baza contractului individual de munc`, acesta repre-
zent#nd acordul de voin]` dintre salariat [i angajator, în temeiul c`ruia primul se oblig` s` presteze
munca pentru [i sub autoritatea secundului, în schimbul unei remunera]ii numit` salariu8.
Prin excep]ie, în temeiul Art. 24 alin. 2 din Lege, pentru executarea unor servicii necesare
se pot angaja, pe baz` de contract, persoane din zona de dislocare, cu plata unor sume negociate,
cu respectarea legisla]iei na]ionale [i a reglement`rilor locale.
Chiar dac` textul citat se refer` la persoane f`r` s` fac` distinc]ie, acestea pot fi
numai persoane civile. Se impune aceast` concluzie, fiindc`, dup` cum am subliniat, militarii
care particip` la aceste misiuni, indiferent c` sunt în activitate sau în rezerv`, trebuie s` apar]in`
de for]ele armate române, împrejurare care, esen]ialmente, presupune c` cei în cauz` sunt
cet`]eni români9. Mai mult, în text se vorbe[te despre angajare, opera]iune care, evident,
este specific` civililor, militarilor fiindu-le proprie încorporarea10.
Serviciile necesare, despre care se aminte[te în text, sunt activit`]i conexe misiunilor
militare prev`zute de Art. 2 lit. a)-d) din Lege. Se încadreaz` în acestea, spre exemplu,
activit`]ile de aprovizionare sau cele pentru repararea ori între]inerea echipamentului
[i, în genere, cele din domeniul logisticii.
Facem precizarea c`, în temeiul Art. 15 alin. 3 din Lege, pe durata preg`tirii [i desf`[ur`rii
misiunilor, contractele individuale de munc` sau raporturile de serviciu ale personalului
participant, provenit din rezervi[ti voluntari ori din civili specializa]i în domenii specifice,
se suspend`. Deci, ne afl`m în prezen]a unui caz de suspendare de drept a contractului
individual de munc`, dintre cele ce se încadreaz` în ipoteza generic` prev`zut` de Art. 50
lit. i din Codul muncii11.

Unele drepturi speciale acordate personalului participant

la misiuni în afara teritoriului statului român
Art. 16-18 din Lege instituie unele drepturi speciale pentru personalul participant la misiunile
prev`zute de Art. 2 lit. a)-d) [i f. Înainte de a evoca drepturile, ca atare, se impun câteva preciz`ri
de ordin general. Astfel, beneficiaz` de drepturile respective, al`turi de personalul care particip`
la misiunile prev`zute de Art. 2 lit. a)-d), [i personalul care particip` la misiunile prev`zute
de lit. f, adic` la misiuni individuale.
8
A se vedea: Art. 10 [i urm. din Codul muncii. De fapt, a[a cum am evocat, dup` modificarea
[i completarea Legii nr. 80/1995 prin Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 90/2001, raporturile
juridice dintre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, pe de o parte, [i cadrele militare în activitate, militarii
angaja]i pe baz` de contract, elevii [i studen]ii militari, pe de alt` parte, sunt exclusiv contractuale.
Pentru unele detalii, a se vedea: T. Bodoa[c`, Contractul cu armata, în hebdomadarul Observatorul Militar,
nr. 34 (609) din 28 august-3 septembrie 2001, p. 7.
9
A se vedea: Art. 55 din Constitu]ie [i Art. 3 din Legea nr. 46/l996 privind preg`tirea popula]iei
pentru ap`rare.
10
A se vedea: Art. 55 alin. 3 din Constitu]ie.
11
Art. 50 din Codul muncii, dup` ce, la lit. a-h, enumer` opt cazuri concrete de suspendare de drept
a contractului individual de munc`, la lit. i prevede c` acesta se poate suspenda [i în alte cazuri prev`zute
de lege. Pentru alte detalii legale privind suspendarea contractului individual de munc`, a se vedea: Art. 49- 54
din Codul Muncii.

147
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
În al doilea rând, personalul care particip` la misiunile prev`zute de Art. 2 lit. e [i g,
adic` la exerci]ii comune [i la ceremoniale, beneficiaz` de drepturile personalului român
trimis în str`in`tate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, potrivit legii.
Aceast` regul` este stipulat` expres de Art. 16 alin. 2 din Lege.
În al treilea rând, textele legale, care instituie aceste drepturi, se aplic`, deopotriv`,
personalului militar [i personalului civil. {i aceast` împrejurare este prev`zut` expressis
verbis de Art. 16 alin. 1 din Lege.
În al patrulea rând, fa]` de con]inutul drepturilor în cauz`, este exclus` posibilitatea
ca de acestea s` poat` beneficia [i persoanele din zona de dislocare, angajate pentru executarea
unor servicii necesare. De fapt, în temeiul Art. 23 alin. 2 din Lege, aceste persoane beneficiaz`
doar de plata unor sume negociate.
Legea, în Art. 16 alin.1, prevede trei drepturi speciale pentru personalul militar [i civil
participant la misiunile prev`zute la Art. 2 lit. a)-d) [i lit. f, [i anume: • un concediu de odihn`
suplimentar, de 2,5 zile pentru fiecare lun` de prezen]` în zona de opera]ii, acordat
[i efectuat în conformitate cu normele stabilite de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale (lit.a)12.
Consider`m inoportun` solu]ia legiuitorului de a stabili dreptul la concediu de odihn`
suplimentar în raport cu timpul în care persoanele respective se afl` în zona de opera]ii.
|n opinia noastr`, mai ra]ional ar fi fost dac` s-ar fi luat ca referin]` timpul în care persoanele
se g`sesc în zona de dislocare sau de opera]ii. Este evident c` pot exista situa]ii în care zona
de opera]ii nu coincide cu zona de dislocare, motiv pentru care, strict juridic, se pune problema
ca timpul petrecut în zona de dislocare s` nu fie luat în calcul, împrejurare de natur` s`-i discri-
mineze pe cei în cauz`. Ira]ional` ni se pare [i solu]ia legiuitorului de a stabili cuantumul
concediului suplimentar, pentru fiecare lun` de prezen]` în zona de opera]ii, la 2,5 zile.
Altfel spus, s-ar fi impus stabilirea unui cuantum pe zile întregi [i, nicidecum, pe frac]iuni de zile.
|n sfâr[it, inadecvat` ni se pare [i omisiunea legiuitorului de a preciza dac` acest concediu
suplimentar este pe zile calendaristice sau pe zile lucr`toare, deoarece, dup` cum este
cunoscut, concediul de odihn` al militarilor se calculeaz` pe zile calendaristice, iar concediul
personalului civil pe zile lucr`toare; • drepturi salariale asigurate de Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale, conform reglement`rilor în vigoare (lit. b)13. De la aceast` regul` este instituit`
[i o excep]ie. Este vorba despre participan]ii la misiuni de ap`rare colectiv` [i la cele de tip
coali]ie, stabilite prin ordin al ministrului Ap`r`rii Na]ionale, care beneficiaz` de un spor
de campanie de 100% , dup` caz, din solda lunar` ori salariul de baz`; • decontarea cheltuielilor
de transport, pentru o c`l`torie în ]ar` [i retur, de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
la fiecare 6 luni de misiune (lit. c).

12
Pentru dreptul la concediu de odihn` [i alte concedii ale salaria]ilor, respectiv ale cadrelor militare,
a se vedea: Art. 139-148 din Codul muncii; Art. 14 [i urm. din Legea nr. 80/l995 (Statutul cadrelor
militare); Hot`rârea Guvernului nr. 442/1992 privind concediul de odihn` al ofi]erilor, mai[trilor militari
[i al subofi]erilor în activitate din for]ele armate (publicat` în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 207
din 25 august 1992).
13
A se vedea: Art. 9 din Legea nr. 80/1995; Art. 1 [i urm. din Legea nr.138/1999 privind salarizarea
[i alte drepturi ale personalului militar din institu]iile publice de ap`rare na]ional`, ordine public` [i siguran]`
na]ional`, precum [i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu]ii (publicat`
în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999); Anexa nr. 8 la Legea nr. 138/1999
stabile[te drepturile b`ne[ti ale personalului din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Administra]iei
[i Internelor, Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Protec]ie [i Paz`,
Serviciul de Telecomunica]ii Speciale [i din Ministerul Justi]iei, care desf`[oar` misiuni în str`in`tate.

148
 Analiz` juridic`
Art. 18 alin. 1 din Lege prevede c` personalul participant la misiuni în afara teritoriului
statului român are dreptul la desp`gubiri pentru cazuri de invaliditate sau de deces, în condi]iile
[i cuantumurile stabilite de legisla]ia român`14, iar în alin. 2 se stipuleaz` c`, în caz de deces,
desp`gubirile se acord` celor îndrept`]i]i, potrivit legii. Cei îndrept`]i]i sunt, în temeiul Art. 36
din Legea nr. 138/1999, so]ia sau so]ul supravie]uitor ori copiii, iar în lipsa acestora, p`rin]ii
cadrului militar. Pentru identitate de ra]iune [i pentru a nu-i discrimina pe salaria]ii civili,
în lipsa unui text legal expres, care s`-i priveasc` pe ei, dispozi]iile Art. 18 alin. 2 din Legea
nr. 138/1999 vor fi incidente [i în cazul decesului salariatului civil.
Trebuie s` remarc`m lipsa de distinc]ie a legiuitorului în leg`tur` cu misiunile la care
au participat persoanele invalide sau care au decedat. Pe cale de consecin]`, dispozi]iile Art. 18
sunt incidente în cazul particip`rii la oricare dintre misiunile prev`zute de Art. 2.
În sfâr[it, potrivit Art. 17, pentru merite deosebite, acte de curaj, eroism [i devotament,
personalului participant i se pot conferi decora]ii, conform legisla]iei în vigoare. |n opinia
noastr`, acest text, în ceea ce-i prive[te pe ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri, este inutil,
deoarece dubleaz` nejustificat dispozi]iile Art. 32 alin. 1 din Legea nr. 80/199515. De fapt,
fa]` de Art. 32 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, Art. 17 din Lege schimb` ordinea unor termeni
sau expresii, f`r` s` modifice îns` con]inutul juridic al normei respective. Pentru evitarea
acestui paralelism, s-ar fi impus folosirea unei norme de trimitere la dispozi]iile corespunz`toare
din Legea nr. 80/1995, opera]iune impus`, de fapt, pentru astfel de situa]ii, de Art. 15 alin. 1
din Legea nr. 24/200416.

14
Pentru detalii legale în acest sens, a se vedea: Art. 21 din Legea nr. 80/1995; Art. 1-4 din Legea
nr. 70/1997 privind acordarea desp`gubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse grada]ilor
[i solda]ilor din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale ca urmare a unor misiuni în cadrul for]elor interna]ionale
destinate men]inerii p`cii ori constituite în scopuri umanitare (publicat` în “Monitorul oficial al României”,
partea I, nr. 77 din 29 aprilie 1997).
Potrivit Art. 32 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, pentru acte de eroism, curaj [i devotament în executarea
unor misiuni, precum [i pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofi]erilor, mai[trilor
militari [i subofi]erilor li se pot conferi decora]ii [i titluri de onoare.
16
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic` legislativ` pentru elaborarea actelor normative a fost
publicat` în “Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 139 din 31 martie 2000 [i republicat` în nr. 777
din 25 august 2004.

149
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

ri
te COMANDA
a
b R {I CONTROLUL
z
e GM
D OPERA}IONAL
~N GESTIONAREA
SITUA}IILOR DE CRIZ|
Invita]ii redac]iei: colonelul dr. Marian BUCIUMAN, comandantul Centrului Opera]ional
de Conducere Militar` din Statul Major General, colonelul Marian DUMITRESCU, [eful
Serviciului Supraveghere [i Avertizare, [i c`pitanul-comandor Mihai {TIR, ofi]er \n Serviciul
Survoluri [i Rela]ii [i Reglement`ri Aeronautice, din aceea[i structur`

Colonelul Costinel PETRACHE: Acceptarea temei pe care vrem

s` o dezvolt`m \n dezbaterea noastr` impune, firesc, pentru \nceput,
\ntrebarea: Ce este COCMIL-ul ? V` rog ca, \n abord`rile la care recurge]i,
pornind de la limpezirea conceptului de comand` [i control opera]ional,
s` releva]i determin`rile \nfiin]`rii acestei structuri, rolul ei institu]ional,
arhitectura organiza]ional` [i, eventual, similitudinile cu entit`]i militare
proiectate [i sus]inute din acelea[i ra]iuni [i considerente.
Colonelul Marian DUMITRESCU: COCMIL-ul are o istorie relativ scurt`. În 1997,
printr-un ordin al [efului Statului Major General, a luat fiin]` Centrul Opera]ional
pentru Situa]ii de Criz` (COpSIC), subordonat direct [efului Statului Major General
[i coordonat, la acea vreme, de c`tre primul-adjunct al acestuia. Acesta se dorea a fi structura
specializat` a Statului Major General, destinat` gestion`rii aspectelor militare ale situa]iilor
de criz` [i reprezenta principalul instrument prin care se asigura cunoa[terea, analiza,
evaluarea, monitorizarea [i raportarea situa]iilor [i a evenimentelor din spa]iul de interes
strategic al României, coordonarea [i controlul opera]ional al for]elor [i mijloacelor care intervin
în situa]ii de criz`, precum [i promovarea deciziilor [i a m`surilor ordonate de c`tre factorii
de decizie din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Pe fondul unor conjuncturi nefavorabile,
generate de procesul de restructurare a Armatei, ideea de a avea o structur` opera]ional`
specializat`, care s` fie permanent în linia \nt#i a luptei cu crizele [i cu tot ceea ce este legat
de acestea, a pierdut teren în favoarea altor principii de restructurare a Statului Major
General. În felul acesta, arhitectura structurii noastre a cunoscut, în anul 2000,
unele modific`ri structurale prin “adoptarea” unor compartimente care nu-[i mai reg`seau locul
150
 Dezbateri GMR
în noua configura]ie a Statului Major General, la acea vreme.
Ne amintim c`, pentru început, acest fapt a creat unele dificult`]i
în acoperirea nevoilor de gestionare a situa]iilor de criz` datorate
nevoii de a integra responsabilit`]ile prin prisma unor noi atribu]ii
generale ale Centrului Opera]ional pentru Situa]ii de Criz`.
Anul 2001 reprezint`, \n fond, anul rena[terii acestei structuri,
specializate în gestionarea crizelor, [i nu numai. Sub denumirea
de Centrul Opera]ional de Conducere Militar` (COCMIL),
având, de data aceasta, o structur` care s` acopere toate nevoile
de informare, de analiz` a riscurilor [i amenin]`rilor, precum [i prognoza
pe termen scurt a evolu]iei acestor situa]ii poten]iale de criz`,
[i-a dovedit din plin utilitatea prin reac]ia imediat`, profesionist` fa]` de ceea ce avea s` devin`
“evenimentul anului”, la 11 septembrie 2001. F`r` a avea elaborate procedeele de lucru,
ce trebuia s` fie gata în luna noiembrie a acelui an, aceast` structur` a fost capabil` s` produc`
sinteze laborioase [i credibile ale informa]iilor provenite din surse extrem de variate,
precum [i formularea de propuneri concrete privind ridicarea capacit`]ii de lupt` a Armatei.
Revenind la sursele de informa]ii, în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale exist` numeroase structuri
care au ca sarcini culegerea sau producerea acestor informa]ii, îns` acest lucru nu este
suficient f`r` a avea capacitatea de a filtra [i a analiza aceste informa]ii [i a propune sau a aplica,
potrivit unor procedee, m`suri concrete de \n[tiin]are, avertizare sau coordonare a unor ac]iuni
prev`zute în planurile existente. Imagina]i-v` o situa]ie generat` de un eveniment grav,
cu urm`ri deosebit de complexe, la o or` târzie din noapte, într-o zi de s`rb`toare na]ional`.
Nevoia de asigurare a celerit`]ii actului decizional presupune ca personalul ce încadreaz`
punctul de comand` operativ s` dispun` de acele capacit`]i-p#rghii de analiz` [i de transmitere
de date [i infoma]ii care s` vin` în sprijinul deciziei. Vizavi de scenariul expus, expresiile
de genul “v` rog s` ordona]i” sau “v` raportez c`, … a[a cum ordona]i …” ori “v` prezint
spre informare” pun factorul decizional în dificultatea de a lua cea mai bun` hot`râre,
iar absen]a colaboratorilor apropia]i pune factorul decizional în postura de a lua decizii
gre[ite. Evenimentele din decembrie ’89 sunt edificatoare \n acest sens.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Revenind la misiunea sa general`, COCMIL
reprezint` structura opera]ional` specializat`, de nivel strategic, prin care Statul Major
General conduce realizarea ansamblului de m`suri de asigurare strategic` [i monitorizeaz`,
în permanen]`, evolu]ia situa]iei politico-militare din spa]iul ORGANIZATION CHART
de interes al României, în scopul sesiz`rii apari]iei factorilor
COMMANDER
de risc [i al contracar`rii surprinderii, prin executarea
avertiz`rii [i în[tiin]`rii oportune a sistemului militar, DEPUTY LEGAL
precum [i prin propunerea primelor m`suri de prevenire, ADVISOR
EARLY WARNING
limitare [i solu]ionare a situa]iilor de criz`. Pentru îndeplinirea & SURVEILLANCE
acestei misiuni, structura este organizat` [i func]ioneaz`
OPERATIONAL
în st`ri opera]ionale, 24 de ore din 24, pe întreaga perioad` CONTROL
a anului. Referitor la structur`, aceasta cuprinde o compo- & ASSESSMENT
nent` de supraveghere [i avertizare, o component`
de control opera]ional [i evaluare situa]ii [i o component` TECHNICAL
SUPPORT OFFICE
de sprijin, prin care sunt acoperite problemele care concur`
la func]ionalitatea acestei structuri. Modular, organizarea ADMINISTRATION
OFFICE
se prezint` potrivit schemei al`turate.
151
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: |n ceea ce prive[te
similitudinile cu structuri din alte armate destinate acelora[i
scopuri, prin natura activit`]ilor de rela]ii militare interna]ionale,
am participat, în ultimii ani, la numeroase activit`]i bilaterale
cu structuri mai mult sau mai pu]in similare. Nu este momentul
s` intru în detalii, îns` un fapt este cert – acest tip de structur`
exist` ca entitate în subordinea [efilor statelor majore generale,
cum ar fi cele din Grecia sau Germania, sau a mini[trilor ap`r`rii,
cum este cazul Cehiei ori al Poloniei. S` oper`m, totu[i, cu un exemplu,
\nc` destul de “cald”. La 25 octombrie, anul acesta, a intrat
\n func]iune Comandamentul Operativ Mixt (COM) al Ministerului
bulgar al Ap`r`rii. Statul de organizare al Comandamentului a fost completat aproape
\n \ntregime, r`m#n#nd ne\ncadrate dou` func]ii de ofi]er [i nou` de civili. Personalul a fost
selec]ionat din toate categoriile de for]e armate, din diferite garnizoane ale ]`rii, celor din provincie
asigur#ndu-li-se locuin]e \nchiriate \ntr-un c`min aflat la 4 km de Sofia.
COM este integrat operativ \n structura Statului Major General, constituind elementul
militar al Sistemului Na]ional de Gestionare a Crizelor. |n cadrul Comandamentului
este inclus [i Centrul Na]ional de Conducere Militar`. COM are urm`toarele responsa-
bilit`]i: conducerea operativ` a contingentelor militare bulgare care \ndeplinesc misiuni
\n afara grani]ei; planificarea nemijlocit` [i conducerea opera]iilor curente; organizarea
[i gestionarea crizelor; conducerea [i organizarea for]elor [i a mijloacelor pentru rezolvarea
crizelor; aducerea for]elor armate la un grad ridicat de preg`tire pentru lupt`.
Revenind la COCMIL, se cuvine precizarea c` atribu]iile [i responsabilit`]ile stabilite
ini]ial au fost completate cu o serie de noi responsabilit`]i, dintre care cele cu referire la activit`]ile
interne [i interna]ionale de protocol, în care Regimentul 30 Gard` [i Protocol are o contribu]ie
esen]ial` – de punct de contact al Statului Major General [i al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
în rela]ia cu structuri publice centrale, na]ionale [i interna]ionale, în ultima perioad` fiind pu[i
în situa]ia de a fi [i punct de contact al Statului Major General sau al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
cu persoane fizice sau juridice ori cu presa în situa]ii deosebite [i, nu în ultimul r#nd,
în[tiin]area [i alarmarea, la ordin, a personalului Statului Major General în situa]ii deosebite.

Colonelul Costinel PETRACHE: Nu am l`murit, nu am limpezit,

dup` cum v` rugasem, conceptul de comand` [i control opera]ional.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Nu am evitat r`spunsul, dar consider c` trebuie
s` \i acord`m, \ntru l`murire, o aten]ie special`, lucru cu care sper s` fie de acord [i colegii
mei. Este [tiut faptul c` organizarea joac` un rol crucial \n opera]iile multina]ionale,
determin#nd modul \n care for]ele componente interac]ioneaz` [i coopereaz` cu ceilal]i
participan]i la ac]iunile militare.
Primul pas, un pas critic, \n organizarea for]ei multina]ionale \l constituie stabilirea
instrumentelor de comand`, control, coordonare [i cooperare. |n acest sens, organizarea
trebuie s` reflecte consensul dintre parteneri \n ceea ce prive[te conducerea opera]iilor.
Dar, s` l`murim cadrul secven]ial \n care oper`m. Termenii “comand`” [i “control”
sunt relativ apropia]i ca sens [i sunt folosi]i adesea \mpreun`; totu[i, ei nu sunt sinonimi.
Comanda [i controlul reprezint` rela]ii verticale \ntre structurile ierarhice, \n timp ce cooperarea
152
 Dezbateri GMR
[i coordonarea sunt rela]ii \ntre elemente situate la acelea[i niveluri.
Comanda reprezint` autoritatea \nvestit` \ntr-un comandant
militar \n vederea direc]ion`rii, coordon`rii [i controlului for]elor
militare. Prin autoritatea \nvestit`, comandantul transmite
subordona]ilor voin]a [i inten]iile sale. Comanda poate presupune
reorganizarea for]elor existente \n ceea ce prive[te structura
[i misiunile pe timp de r`zboi sau \n scopuri opera]ionale la pace.
De cealalt` parte, controlul este autoritatea exercitat` de c`tre
un comandant asupra unei p`r]i a activit`]ilor structurilor
subordonate sau a altor structuri care nu sunt \n mod normal
sub comanda sa, aceast` autoritate presupun#nd responsa-
bilitatea pentru implementarea ordinelor [i a directivelor elaborate,
cu precizarea c` \ntreaga autoritate sau o parte din ea poate fi transferat`, respectiv delegat`.
Cooperarea reprezint` rela]ia care exist` \ntre doi sau mai mul]i comandan]i, rela]ie
ce armonizeaz` managementul, controlul sau sus]inerea for]elor subordonate \n scopul
ac]iunii \n echip`. Cooperarea este principiul care permite for]elor, diferite din anumite
perspective, s` lucreze \mpreun`. {i, \n sf#r[it, coordonarea este interac]iunea detaliat`
dintre elemente ale for]ei pentru asigurarea unui efort conjugat c#t mai intens posibil.
Acesta implic`, de regul`, centre de coordonare [i schimbul de informa]ii detaliate
\ntre elementele for]ei. Vreau s` mai spun c` aceste rela]ii sunt definite \n scopul perfect`rii
unui lan] de comand`-control care s`-i permit` comandantului for]ei multina]ionale,
statului s`u major [i subordona]ilor s` planifice, s` organizeze [i s` conduc`, \ntr-un mod
c#t mai eficient cu putin]`, opera]iile.
Colonelul Marian DUMITRESCU: |n]elegerea termenilor, odat` l`murit`,
este important de subliniat cadrul principial care confer` comenzii [i controlului virtu]ile
opera]ionalit`]ii. Astfel, putem aprecia c` unitatea de comand` este realizat` prin delegarea
autorit`]ii pentru organizarea [i coordonarea ac]iunii tuturor for]elor [i mijloacelor militare
unui singur comandant. Organizarea for]ei multina]ionale sus]ine manifestarea autorit`]ii
\n cadrul rela]iilor de comand`. Eventualele constr#ngeri vor viza cu prec`dere folosirea
for]elor [i a mijloacelor na]ionale. Uneori, unitatea de comand` poate fi \ngr`dit` de activit`]ile
militare ale altor autorit`]i, care se manifest` \n aria de responsabilitate a comandantului.
Cu toate acestea, \ntr-o opera]ie multina]ional`, unitatea de comand` r`m#ne intangibil`.
De asemenea, fapt arhicunoscut, opera]iile de succes pot fi conduse doar dac` eforturile
sunt unite [i vizeaz` obiective tangibile. Mai mult, structura de comand` trebuie s` asigure
cel mai eficient mod de folosire a capabilit`]ilor partenerilor \ntr-o opera]ie multina]ional`.
Este [tiut, componentele na]ionale de comand` pot fi stabilite o dat` cu organizarea for]ei
\ntrunite na]ionale, concomitent cu subordonarea acesteia for]ei multina]ionale. C#nd for]ele
pentru opera]iuni speciale se al`tur` for]ei multina]ionale, de regul`, acestea opereaz`
sub o comand` separat`. O structur` de leg`tur` eficient` [i func]ional` \ntre lan]urile
de comand` na]ional` reprezint` elementul esen]ial al structurii de comand` a unei for]e
multina]ionale. Pe de alt` parte, trebuie s` lu`m permanent \n considera]ie faptul c` structura
unui C2 este, \n mod normal, ierarhic`. Atunci c#nd este necesar, ordinele [i directivele
c`tre comandantul imediat subordonat pot include \ns`rcin`ri directe ale elementelor for]ei
sale. A[ mai sublinia faptul c`, \n orice situa]ie, comanda [i controlul trebuie s` fie continue
153
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
pe \ntreaga durat` a opera]iei sau campaniei. Pentru a se \nt#mpla \ntocmai, comandantul
trebuie s` prevad` succesiunea la comand` [i loca]ia comandamentului de rezerv`.

C`pitanul-comandor Mihai {TIR: |n toat` aceast` ecua]ie

opera]ional` a comenzii [i controlului, un rol semnificativ revine
responsabilit`]ii comenzii [i libert`]ii de ac]iune. Vede]i, chiar dac`
responsabilitatea unui comandant pentru \ndeplinirea misiunii
sale este indivizibil`, delegarea de autoritate poate fi, uneori,
necesar` [i de dorit. Comandan]ii de la toate nivelurile trebuie
s`-[i exprime clar inten]iile, s`-[i desemneze obiectivele [i s` identifice
resursele [i autoritatea necesare pentru ca subordona]ii s` \ndepli-
neasc` ordinele. A[adar, comandan]ii genereaz` libertatea
de ac]iune a subordona]ilor \n cadrul oferit de inten]iile sale,
astfel \nc#t ace[tia s` poat` reac]iona rapid pentru dezvoltarea
[i exploatarea tuturor oportunit`]ilor. O delegare optim` de autoritate presupune, esen]ial,
at#t viziunea clar` a comandantului asupra \ntregii situa]ii \n aria sa de opera]ii [i \ncrederea
\n abilit`]ile subordona]ilor, c#t [i \n]elegerea complet` [i cu acurate]e a inten]iilor superiorilor.
Pe acest fond intervine, cu caracter eminamente necesar, \n]elegerea func]ional` a gradelor
de autoritate opera]ional`. Comandan]ii [i subordona]ii trebuie s` \n]eleag` \ntreaga autoritate
din cadrul rela]iei de comand`. Deoarece rela]iile C2 sunt fundamentale pentru formarea
unei for]e efective, este crucial ca [i comandan]ii s` stabileasc` o definire comun` a termenilor
de comand` [i control \nc` din primele faze ale opera]iei. Pentru facilitarea acestui proces
este binevenit` precizarea gradelor de autoritate opera]ional`, la care am s` m` refer, succint,
\n continuare. Astfel, comanda complet` (Full Command) reprezint` autoritatea militar`
[i responsabilitatea unui ofi]er superior de a formula ordine pentru subordona]i.
Acoper` toate aspectele opera]ionale [i administrative [i exist` [i opereaz` doar la nivel
na]ional. Aceasta \nseamn` c` nici un comandant dintr-o coali]ie sau alian]` nu va avea
comanda complet` asupra for]elor repartizate. Na]iunile vor stabili criteriile, metodele
[i extensia oric`rei deleg`ri de autoritate a comandan]ilor na]ionali. |n acest sens, este posibil
ca factorii considera]i s` includ` obiectivele politice, misiunea militar`, dimensiunea for]ei
propuse, capabilit`]ile for]ei, avantajele, riscurile [i costurile implicate, durata estimat`
[i concep]ia privind regulile de angajare. |n ceea ce prive[te comanda opera]ional` (Operational
Command – OPCOM), aceasta \i ofer` comandantului autoritatea de a-[i asuma misiunile,
de a disloca [i a angaja for]ele sau obiectivele comandan]ilor subordona]i, precum [i de a retrage
sau a delega controlul opera]ional [i/sau tactic, dac` este necesar. |n acest caz, se impun
unele l`muriri, absolut necesare. Astfel, OPCOM nu include responsabilitatea privind logistica
opera]iei, care trebuie clar specificat` \ntr-o opera]ie multina]ional`. OPCOM poate fi folosit`
pentru a delimita for]ele repartizate unui comandant. Un comandant \ns`rcinat
printr-un OPCOM nu poate re\nvesti sau delega aceast` autoritate f`r` o aprobare special`.
|n timp ce OPCOM \i permite comandantului s` angajeze separat componentele, acestuia
nu-i este permis s` fragmenteze organizarea de baz` a for]ei, redirec]ion#nd-o spre alte
obiective. |n cazul \n care comandan]ilor le sunt repartizate for]e pentru o misiune integral`,
\n care au nevoie de libertate de angajare cu sau chiar f`r` constr#ngeri, acestora li se acord`
comanda opera]ional`.
154
 Dezbateri GMR
Pe cel`lalt palier al abord`rii, controlul opera]ional (Operational Control – OPCON)
este subordonat OPCOM [i reprezint` autoritatea delegat` unui comandant pentru desf`[urarea
opera]iilor militare curente \n cadrul misiunilor repartizate. Aceste misiuni sunt, de obicei,
limitate prin scop, timp [i loc de desf`[urare, implic` dislocarea unit`]ilor [i retragerea
sau asumarea comenzii tactice (Tactical Command – TACOM) sau a controlului tactic (Tactical
Control – TACON) al unit`]ilor implicate. OPCON nu include autoritatea componentelor
separate ale unit`]ilor implicate, angajarea independent` a unit`]ii sau a unei p`r]i din aceasta
pentru obiective \n afara misiunii generale [i fragmentarea organiz`rii de baz` a for]ei.
De asemenea, OPCON nu include responsabilit`]i privind administra]ia sau logistica,
acestea fiind specificate clar \n organizarea unei opera]ii multina]ionale. Pentru unit`]ile
plasate sub controlul opera]ional, comandan]ii au abilitatea angaj`rii imediate a acestora,
f`r` aprobarea expres` a e[alonului superior. Comandantul c`ruia i s-a acordat OPCON
al unei unit`]i nu trebuie s` dep`[easc` limitele controlului opera]ional f`r` aprobarea autorit`]ii
superioare. |n cazul \n care comandantul a primit o misiune sau sarcin` strict delimitat`
ori dac` for]elor sale li s-au stabilit limit`ri, acestui comandant trebuie s` i se acorde controlul
opera]ional. Acum, c#teva cuvinte despre transferul controlului opera]ional (Change
of OPCON – CHOP), acesta reprezent#nd data [i ora (GMT) la care responsabilitatea
privind controlul opera]ional asupra unei for]e (unit`]i) trece de la o autoritate la alta.
Modul de execu]ie al CHOP trebuie s` apar` explicit \n ordinul de opera]ii, aceasta
realiz#ndu-se \n func]ie de timp, pozi]ie sau dep`[irea diferitelor aliniamente.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Au fost amintite dou` concepte cu care
se opereaz` frecvent \n contextul problemei analizate – comanda tactic` [i controlul tactic,
\n leg`tur` cu care vreau s` fac unele preciz`ri. Comanda tactic` (TACOM) este autoritatea
delegat` unui comandant de a atribui sarcini for]elor subordonate \n vederea \ndeplinirii misiunii
primite de la e[alonul superior. Este o no]iune apropiat` ca scop comenzii opera]ionale,
\ns` include [i autoritatea de a delega sau de a retrage controlul tactic. Ofi]erul desemnat
s`-[i asume comanda for]ei poart` numele de “ofi]er de comand` tactic`” (the Officer in Tactical
Command – OTC). Controlul tactic (TACON) reprezint` controlul [i direc]ionarea
nemijlocit`, uzual` [i detaliat` a mi[c`rilor [i manevrelor necesare \ndeplinirii misiunilor
sau sarcinilor repartizate. Controlul tactic este, de regul`, dat de OPCOM, OPCON sau TACOM
unui comandant subordonat, pentru o perioad` limitat`, \n vederea \ndeplinirii unei misiuni
sau a unei sarcini specifice. Un comandant care de]ine controlul tactic al unei unit`]i
este responsabil pentru metodele [i ordinele folosite \n exercitarea acestuia.

Colonelul Costinel PETRACHE: Am re]inut c`, esen]ial, rolul COCMIL-ului

const` \n capacitarea specific` a reac]iilor conducerii militare strategice \n situa]ii
de criz`. Cum este reglementat la nivel na]ional managementul situa]iilor de criz` ?
Colonelul Marian DUMITRESCU: Într-o abordare anterioar` a acestui subiect,
prin anul 2002, dac` nu m` în[el, am încercat s` promov`m imaginea Centrului Opera]ional
de Conducere Militar` [i s` “limpezim”, cum spunea]i dumneavoastr`, conceptul de “comand`
[i control” [i prin prisma responsabilit`]ilor acestei structuri. Spuneam atunci c`, la fiecare
încercare de abordare a acestui subiect, \mi revine în memorie acea secven]` de film inspirat
din criza avionului de pasageri sud-coreean doborât de c`tre avia]ia sovietic` în anii ‘80
deasupra Insulei Sahalin. Între timp, accidentele de acest fel au mai avut loc [i, nu numai atât,
155
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
s-au diversificat ca form`, amploare [i frecven]`. Am în vedere
criza “New York-ului”, din 11 septembrie 2001, crizele afgan`
[i irakian`, atentatele din Rusia ori Spania etc. Toate aceste
fonomene, s` le denumim situa]ii de criz`, pentru c` asta [i sunt,
au avut ca surse de manifestare o serie de riscuri [i amenin]`ri
de ordin asimetric care au “beneficiat”, uneori, de o gestionare
defectuoas`.
În România, gestionarea situa]iilor de criz` s-a abordat
în mod neunitar, prin unele ini]iative unilaterale. Cu p`rere
de r`u trebuie s` spunem c` gestionarea situa]iilor de criz`
nu este punctul forte al unor colegi de dialog care au statut
de speciali[ti în domeniu [i menirea s` g`seasc` solu]ii pentru acest subiect. Am avut surpriza
s` cunosc speciali[ti [i exper]i în domeniu, care confund` unele situa]ii specifice de criz`,
cum ar fi situa]iile de urgen]` civil`, cu criza, în ansamblul s`u. Mai mult decât atât, am receptat
chiar [i unele “concep]ii” noi, precum c` situa]iile de urgen]` pot genera situa]ii de criz`,
în general, f`r` a face trimitere la tipologia acesteia. Cu toate c`, la nivel european (NATO
[i UE), gestionarea crizelor se reg`se[te abordat` în mod detaliat în unele concepte [i manuale,
cum ar fi cel al NCRS (NATO Crisis Response System), unde chiar [i situa]iile de urgen]`
civil` sunt men]ionate ca parte distinct` a acestui concept.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Revenind la esen]a întreb`rii, COCMIL
are atribu]ii bine stabilite privind gestionarea situa]iilor de criz` înc` din faza de sesizare
[i analiz` a evolu]iei factorilor de risc [i a amenin]`rilor. De asemenea, COCMIL particip`,
din 1997, la preg`tirea [i desf`[urarea exerci]iilor de gestionare a crizelor tip CMX
sub comand` NATO [i CME sub “bagheta” Uniunii Europene. A[a cum am men]ionat,
în ]ara noastr` problema este abordat` secven]ial [i neunitar, iar, în absen]a unei legisla]ii
corespunz`toare care s` gestioneze o criz` complex`, am fost nevoi]i, de fiecare dat`,
s` “invent`m” structuri care s` fac` fa]` scenariilor complexe ale exerci]iilor. Acest fapt a dus
la nevoia de a ini]a o serie de consult`ri cu colegii de la Ministerul Afacerilor Externe
[i Ministerul Administra]iei [i Internelor pentru elaborarea unui act normativ integrator
care s` satisfac` cerin]ele acestui domeniu. În acest moment, demersul se afl` într-o faz`
avansat` [i sper`m ca, pân` la mijlocul anului viitor, acest act normativ s` fie gata. În ceea ce
ne prive[te, pentru noi, cei din COCMIL, criza [i tot ceea ce este legat de aceasta nu mai au
secrete. Credem în capacitatea noastr`, a exper]ilor români, de a pune pe masa Parlamentului
un proiect de lege integrator care s` rezolve problema gestion`rii crizelor, eliminând acele solu]ii
caracterizate prin “copierea” [i adaptarea unor acte normative apar]inând altor ]`ri.
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: Referitor la reglementarea la nivel na]ional
a managementului situa]iilor de criz`, trebuie precizat c`, \n prezent, \n Rom#nia,
sunt doar reglement`ri care vizeaz`, par]ial, aspecte referitoare la situa]iile de urgen]`
civil`, precum [i aspecte relative la prevenirea [i combaterea terorismului. A[adar, e clar
c` legisla]ia existent` este insuficient`; aceasta nu acoper` \ntreaga problematic` a domeniului
“criz`”, iar la nivel na]ional nu opereaz` o strategie de ac]iune unitar` care s` se adreseze
\ntregului spectru de tipuri de crize. Contextul ca atare impune, cu caracterul necesit`]ii
imperioase, realizarea unui cadru legislativ [i institu]ional unitar, care s` integreze, sistemic,
156
 Dezbateri GMR
structurile cu atribu]ii \n domeniul managementului crizelor [i s` asigure gestionarea,
\n mod coerent [i flexibil, a tuturor situa]iilor de criz`.

Colonelul Costinel PETRACHE: Care ar putea fi solu]ia dep`[irii

unui astfel de impas institu]ional ?
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Solu]ia, deja prefigurat` de c`tre colegii
mei, ar putea p`rea, cel pu]in \n perspectiv` proiec]ional`, simpl`: constituirea unui sistem
na]ional integrat de gestionare a crizelor, care, prin responsabilit`]ile conferite, s` r`spund`
cerin]elor specifice preg`tirii [i gestion`rii propriilor structuri [i a popula]iei, precum [i exigen]elor
planific`rii, organiz`rii [i conducerii procesului de prevenire [i de r`spuns la crize at#t pe teritoriul
na]ional, c#t [i \n contextul particip`rii la gestionarea crizelor pe plan interna]ional. |n ceea ce
prive[te arhitectura acestuia, \n principiu, organizarea sa general` ar trebui s` cuprind`,
cu rol subsistemic, organisme de conducere, de execu]ie, structuri informa]ionale de avertizare
timpurie, precum [i de comunica]ii [i informatic`. Am putea intra [i \n detalii, dar nu este
problema noastr`, aici [i acum.

Colonelul Costinel PETRACHE: Vorbim despre “criz`”, “gestionarea

situa]iilor de criz`”, “sisteme integrate de gestionare a crizelor”. S` proced`m,
spre l`murirea acestor concepte, la explicarea lor detaliat`.

Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: “Crizei”, “situa]iei

de criz`”, \n sensul temei dezbaterii noastre, i se pot da mai multe
defini]ii, acestea \nscriindu-se \ns` \n coordonate conceptuale
care nu pot fi eludate fundamental. De aceea, recurg#nd la o posibil`
formulare, putem afirma c` “situa]ia de criz`” ar putea fi definit`
drept evenimentul cu voca]ie excep]ional` produs la nivel na]ional
sau interna]ional, care constituie o amenin]are real` a ordinii
constitu]ionale, a suveranit`]ii, independen]ei, unit`]ii [i indivizi-
bilit`]ii unui stat, o amenin]are a caracterului s`u democratic,
cu determin`ri distructive asupra st`rii de legalitate, asupra echili-
brului [i stabilit`]ii sociale, economice [i politice. De asemenea,
prin urm`rile sale posibile, “criza” ca atare poate produce deterior`ri majore \n via]a
[i s`n`tatea popula]iei, a valorilor materiale [i culturale, a mediului \nconjur`tor, a intereselor
manifeste ale statului, dup` cum poate obtura semnificativ \ndeplinirea obliga]iilor
interna]ionale angajate la nivel statal. |ncercarea de definire la care am recurs contureaz`,
\n ultim` instan]`, domeniile majore \n care consecin]ele imediate ale crizei sunt inevitabile.
Iat` de ce “situa]ia de criz`” trebuie ]inut` sub control, trebuie gestionat` constructiv,
sens \n care este necesar` existen]a exersat` a unui ansamblu de m`suri, procedee
[i activit`]i specifice, la care factorii de decizie s` poat` apela oportun [i eficient.
Esen]ial, trebuie admis faptul c` gestionarea oric`rei crize presupune identificarea
f`r` eroare a surselor poten]iale de criz`, monitorizarea ne\ncetat` a situa]iei, elaborarea
variantelor de ac]iuni [i angajarea opera]ional` a acestora, precum [i, acesta-i obiectivul
ultim, restabilirea situa]iei normale.
157
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Colonelul Marian DUMITRESCU: Extinz#nd r`spunsul la aceast` problem`,
consider c` sunt importante principiile pe care ar trebui s` se \ntemeieze at#t de complexa
activitate de gestionare a crizelor. |n acest sens, doresc s` prezint, succint, un pachet
de astfel de principii, f`r` preten]ia de a-l considera integral, ci, dimpotriv`, deschis [i altor
dezvolt`ri. A[adar, am \n vedere urm`toarele valori de ordin principial: gestionarea crizelor
reprezint` o chestiune a interesului na]ional; cunoa[terea anticipat` [i prevenirea situa]iilor
de criz`; prioritatea necondi]ionat` a protec]iei [i a salv`rii vie]ii oamenilor; respectarea
drepturilor fundamentale ale omului [i recurgerea la restr#ngerea exerci]iului acestora
numai \n situa]ii excep]ionale [i \n condi]iile legii; responsabilizarea riguros definit` a autorit`]ilor
administra]iei publice \n gestionarea situa]iilor de criz`; separarea, \n procesul gestion`rii
crizei, a actului de decizie de cel de execu]ie; delimitarea activit`]ilor de gestionare a situa]iilor
de criz` de activit`]ile curente; nevoia de interoperabilitate, la nivel na]ional [i interna]ional,
cu structuri [i organiza]ii care exercit` responsabilit`]i \n domeniul gestion`rii situa]iilor
de criz`; transparen]a m`surilor adoptate pentru gestionarea crizelor [i a consecin]elor
acestora; autonomia func]ional` a sistemelor/subsistemelor componente.
Repet, “pachetul” prezentat nu este \nchis, oric#nd anumite situa]ii f`c#nd posibil`
impunerea [i a altor valori de natur` principial`, \n sensul enun]at.
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: Punea]i \n discu]ie [i sintagma “sisteme integrate
de gestionare a crizelor”. De ce aceast` formulare, trebuie s` spunem, larg uzitat`
\n construc]iile de acest gen ? Pentru c` ea reflect` sau, m` rog, ar trebui s` reflecte o stare
de fapt: gestionarea crizelor – tot mai complexe, mai ample, cu determin`ri [i consecin]e
imprevizibile [i tot mai diversificate, nu poate fi eficient` dec#t \n situa]ia \n care aceasta
se afl` \n responsabilitatea unui ansamblu integrat [i flexibil de structuri civile [i militare
care, utiliz#nd procedee [i mecanisme specifice, poate “acoperi” \ntreaga gam` de amenin]`ri
[i riscuri, precum [i tipologia crizelor aferente acestora. Deci, \n responsabilitatea unui “sistem
integrat de gestionarea a crizelor”, structur` na]ional` inevitabil necesar`.
Pentru a-i releva caracterul inevitabil necesar, m` rezum la exprimarea cerin]elor
c`rora un astfel de sistem trebuie s` le r`spund`. Bun`oar`, am \n vedere faptul c` un astfel
de sistem trebuie: s` r`spund` eficient [i oportun \ntregului spectru de manifestare a crizelor
la nivel na]ional; s` permit` participarea la gestionarea situa]iilor de criz` regionale sau interna]ionale
sub autoritatea Alian]ei Nord-Atlantice sau a altor organiza]ii interna]ionale; s` asigure
controlul politic indispensabil aplic`rii m`surilor de r`spuns la criz`; s` optimizeze interac]iunea
dintre structurile civile [i cele militare angajate cu responsabilit`]i \n acest domeniu;
s` asigure interoperabilitatea cu Sistemul NATO de R`spuns la Crize [i compatibilitatea
cu principiile [i procedeele existente la nivelul Alian]ei; s` sprijine, \n limita resurselor
disponibile, ]`rile nemembre ale NATO, potrivit acordurilor existente \n acest sens;
s` asigure avertizarea oportun` a factorilor de decizie privind poten]iale riscuri [i amenin]`ri
din mediul de securitate intern [i interna]ional.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Consider c` ar mai trebui precizat faptul
c` gestionarea situa]iilor de criz` se realizeaz` \n concordan]` cu tipul, intensitatea [i amploarea
situa]iei de criz`, prin aplicarea unor pachete de m`suri, cu un grad ridicat de interdependen]`,
natura acestora configur#nd: • m`suri preventive, ce cuprind op]iuni generale de ac]iune,
a c`ror aplicare se decide la nivel politic \nalt, de regul`, \n stadiile incipiente de evolu]ie
158
 Dezbateri GMR
a unei situa]ii de criz`; • m`suri de r`spuns la criz`, ce vizeaz` ac]iuni predefinite, planificate
\n detaliu, din timp [i disponibile imediat, pentru a fi implementate \n vederea \mbun`t`]irii
gradului de operativitate a Sistemului Na]ional Integrat, ini]ierii procesului de activare
a for]elor [i mijloacelor, a cre[terii gradului de protec]ie a acestora; • m`suri de contracarare
a surprinderii, relevate de ac]iuni defensive militare [i civile care trebuie executate cu rapiditate,
pentru siguran]a for]elor na]ionale [i ale Alian]ei, popula]iei [i/sau obiective strategice
at#t militare, c#t [i civile, \n cazul unui atac prin surprindere ori \n cazul unui atac iminent
cu avertizare limitat`; m`suri de contraagresiune, care cuprind ac]iuni desemnate
pentru implementarea planurilor corespunz`toare pentru ap`rarea teritoriului na]ional,
\n cazul unei agresiuni directe \mpotriva Rom#niei, precum [i pentru participarea, \n cadrul
Alian]ei Nord-Atlantice, la opera]ii tip Art. 5 din Tratatul de la Washington; • m`suri
de instituire a st`rilor de alert`, acestea referindu-se la ac]iuni care pot fi adoptate \n func]ie
de amploarea [i intensitatea unei amenin]`ri sau crize.

Colonelul Costinel PETRACHE: Revolu]ia \n afacerile militare

a determinat, \n termenii unei anumite urgen]e, implementarea, \n suprastructura
unor armate, cu extindere la nivel na]ional, a conceptului de “r`zboi bazat
pe re]ea”, ac]ional conceptul fiind gestionat de c`tre Centrul Na]ional de Comand`
Militar` – National Military Command Center (NMCC). V` rog s` prefigura]i,
la nivel principial, rolul NMCC \n ansamblul ap`r`rii colective organizate
la nivelul unui stat, evoc#nd atribu]iile probabile ale acestuia at#t \n timp de pace,
c#t [i \n situa]ii de criz` [i postcriz`.

Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Pentru a veni

în sprijinul tuturor categoriilor de cititori ai revistei, recurgem
la anumite clarific`ri, la anumite delimit`ri. Centrul Na]ional
de Comand` Militar` reprezint` elementul principal de imple-
mentare a conceptului de r`zboi bazat pe re]ea, concept adoptat
deja de for]ele armate ale SUA [i preluat la diferite niveluri
de unele state membre ale NATO, inclusiv de România,
care a elaborat conceptul de Centru Na]ional de Conducere
Militar` – CENCOMIL, reg`sit în Strategia Militar` a României.
Unele ]`ri care au aderat recent la NATO, cum ar fi Bulgaria
[i Slovacia, au ini]iat demersuri pentru implementarea la nivel
na]ional a acestui concept, cu sprijinul unuia dintre cele mai importante
concerne industriale specializate ale SUA, Northrop Grumman, [i, dup` cum s-a subliniat,
cel al armatei bulgare este deja opera]ional.
Ca necesitate, ideea de înfiin]are a CENCOMIL a ap`rut în urma studiilor asupra sistemelor
C4ISR în câteva ]`ri central- [i est-europene de c`tre US Air Force Electronic System Center,
Hanscom AFB [i MITRE Corporation. De asemenea, o necesitate comun` a ]`rilor implicate
în studiu a ap`rut din analiza nevoilor sistemului C4ISR [i a planurilor de modernizare
în derulare. Analizele au eviden]iat aceea[i problem` în cadrul sistemelor militare supuse
studiului, [i anume cea legat` de planificarea introducerii colect`rii centralizate a informa]iilor
[i a sistemelor de procesare a acestor informa]ii în sprijinul conducerii for]elor militare
159
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
în situa]ii de criz`. Deoarece aceste sisteme au fost planificate independent, pentru diferitele
categorii de for]e, au existat pu]ine lucruri comune în concep]ia sau arhitectura lor.
Prin urmare, posibilitatea schimbului de informa]ii între na]iunile dintr-o zon` de criz`
[i colaborarea pentru gestionarea crizei, cel mai probabil, va fi limitat`.
Pentru a r`spunde nevoii de gestionare centralizat` a crizei [i în spiritul Ini]iativei
Regionale a Spa]iului Aerian, care a avut ca rezultat apari]ia Programului Air Sovereignty
Operations Center (ASOC), US Air Force Electronic System Center a dezvoltat un concept
\n scopul implement`rii unui NMCC pentru gestionarea crizelor. Prin acest NMCC se urm`re[te
sprijinul atât al autorit`]ilor na]ionale civile, cât [i al celor militare în situa]ii de criz`
[i, deoarece diferitele sisteme na]ionale vor fi construite pe o arhitectur` comun`, va sprijini,
de asemenea, colaborarea regional` pentru a r`spunde situa]iilor de criz` regionale.
Pe baza acestei aprecieri, guvernul SUA a introdus oficial noua ini]iativ` la conferin]a
multina]ional` de la Sofia, \n iunie 1999. Conform notei de prezentare la conferin]`,
Senior
National Civilian Air Land Naval NMCC
NMCC Coalition Military/Civilian
Agencies MoD Forces Regional
Regional HQs
Forces Forces Authorities
WAN
WAN

Large Screen Display Nat'l CNN

CNN
News Demarc.
Panel Radio
Access Regional PIMS
Situation Unit Senior

Viewing Screen
Officer Operations LAN/WAN Terminal
PABX Officer Server & WS

Server
Area Operations
Switches
Center
Projector Ops
NMCC Deputy Printer/ Support
Staff Nat’l
Nat’l
Administrator Administrator Fax/ News
News
Routers Scanner

Copier
Wiring
NMCC Closet
Briefing
Room CNN

Printer/Fax
Army Maritime Air Force/ Crisis Action
Air Defense Officer
Viewing Screen

Crisis Action Team Room

MoD Civil CAT Team CAT Team CAT Team

Liaison Liaison Member Member Member
Printer Copier
Nat’l
Nat’l
News
News
(National)
Operational Functions
v Primary functions include:
• Situation/crisis • Notification
monitoring • Planning
• Situation/crisis • Execution
assessment • After – action
• Information distribution reporting/analysis
• Report generation v Other functions
• Database management supported:
• Coordination • Operator training
• Test and Exercises

160
 Dezbateri GMR
NMCC va furniza autorit`]ilor de comand` na]ionale facilit`]i moderne de comand`
[i control în sprijinul lu`rii deciziei în cazul unei crize militare sau civile. În plus, NMCC va fi
construit într-o arhitectur` tehnic` [i o platform` opera]ional` – NACSP (NATO Common
Standard Profile), JTA (Joint Technical Architecture), COE (Common Operating Environment)
compatibil` cu NATO, iar SUA vor furniza interfe]e care s` fie compatibile cu sistemele
de comand` [i control comparabile ale NATO [i SUA.
Dac` e s` analiz`m Centrul Na]ional de Conducere Militar`, a c`rui posibil` configurare
o prezent`m al`turat, dup` rolul [i locul în sistemul na]ional de ap`rare, acesta este o structur`
de integrare a datelor, de procesare a informa]iilor [i de comand` [i control pentru a sprijini
structurile de decizie militar` na]ionale în luarea hot`rârilor pentru coordonarea activit`]ilor
de gestionare a crizelor. Conceptual, sistemul reprezint` interfa]a între comandamentele
categoriilor de for]e ale armatei, comandamentele opera]ionale, sursele de informa]ii na]ionale
civile [i militare [i agen]iile [i organiza]iile civile na]ionale implicate în gestionarea crizelor.
Cu toate c` Centrul Na]ional de Conducere Militar` este parte a unui întreg mecanism
na]ional de r`spuns la criz`, datorit` dot`rilor [i calific`rii personalului, acesta poate fi folosit
[i pentru a sprijini coordonarea regional` în situa]ia unor crize asimetrice transfrontaliere
care ar putea afecta simultan mai multe ]`ri vecine.

Colonelul Marian DUMITRESCU: Ca posibilit`]i

de func]ionare ale Centrului Na]ional Militar de Comand`
se are în vedere un set de caracteristici comune tuturor na]iunilor,
astfel încât s`-i fie conferit un grad ridicat de interoperabilitate
[i un set de func]ii suplimentare, caracteristice cerin]elor opera-
]ionale specifice for]elor armate ale ]`rii ori ale sistemului
de securitate na]ional`. |n acest sens, principalele sarcini
ale Centrului Na]ional Militar de Comand` ar putea fi: colectarea
[i corelarea informa]iilor despre scopul [i natura crizei,
acestea incluz#nd informa]iile despre situa]ie, situa]ia for]elor
[i a resurselor; procesarea automatizat` a informa]iilor primite
din surse diferite pentru realizarea unei imagini complete a situa]iei în sprijinul lu`rii
deciziei la cel mai înalt nivel na]ional; coordonarea activit`]ilor de r`spuns la criz` cu alte
organiza]ii na]ionale implicate în procesul de gestionare a crizelor; colaborarea cu partenerii
regionali sau de coali]ie, în cazul în care criza transcede frontierele na]ionale.
Referindu-ne la ultima parte a întreb`rii dumneavoastr`, în leg`tur` cu rolul NMCC
în diferite ipostaze ale unei crize, re]inem aten]ia cu câteva elemente de con]inut, pe care
le apreciem ca importante. V` propun s` le abord`m pe rând, eu dorind s` m` rezum
la responsabilit`]ile specifice st`rii de pace. A[adar, pe timp de pace, când nu au fost identificate
crize sau poten]iale crize, încadrarea turelor operative fiind minim` [i în mod normal
numai la Centrul de Ac]iuni Curente, sunt îndeplinite atribu]ii privind monitorizarea,
evaluarea [i informarea structurilor asupra situa]iei. S` le trat`m pe r#nd: • monitorizarea
situa]iei – personalul Centrului Na]ional de Conducere Militar` va actualiza permanent
informa]iile despre situa]ie, folosind, în principal, sursele publice de informare ([tirile
[i vremea), agen]iile na]ionale [i sursele militare. Aceste informa]ii vor cuprinde probleme
referitoare la: prognoza vremii [i modul \n care aceasta ar putea influen]a desf`[urarea
161
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
activit`]ilor militare; evenimentele actuale în ]ar` [i în regiune (activit`]ile, problemele
[i tendin]ele politice, sociale [i economice); rapoarte ale categoriilor de for]e [i ale altor agen]ii
[i organiza]ii militare [i civile, referitoare la activit`]ile planificate [i starea resurselor;
actualiz`ri ale datelor shimbate la nivel na]ional [i interna]ional, cum ar fi sursele
de informa]ii (echipament, personal etc.), planuri întrunite (planuri care implic` mai mult
decât o agen]ie, organiza]ie sau na]iune); actualiz`ri ale informa]iilor relevante (planuri
[i politici na]ionale, date topografice, cum ar fi grani]e politice actualizate, zone de responsa-
bilitate, informa]ii despre inunda]ii, rute de evacuare, infrastructuri de comunica]ii
[i transporturi, densitatea popula]iei, facilit`]i fixe de sprijin, cum ar fi ad`posturi poten]iale,
spitale, unit`]i de poli]ie [i pompieri etc.); • evaluarea situa]iei: CENCOMIL va evalua
informa]iile disponibile pentru a determina posibilitatea apari]iei unei crize. Acesta va folosi
posibilit`]ile sistemului informa]ional geografic (GIS) al Centrului Na]ional Militar de Comand`
pentru a viziona o situa]ie consolidat` ar`tat` de imaginea opera]ional` comun`,
care contope[te datele despre situa]ie de la for]ele aeriene, terestre [i navale cu informa]iile
topografice. Personalul Centrului Na]ional Militar de Comand` va folosi leg`turile de la imaginea
opera]ional` comun`, ca [i rapoartele generate din bazele de date, pentru a analiza
informa]iile, cum ar fi starea resurselor [i dac` sunt disponibile; • informarea structurilor
asupra situa]iei: Centrul Na]ional de Conducere Militar` va furniza comandamentelor
categoriilor de for]e [i agen]iilor na]ionale rapoarte despre starea zilnic`. Aceasta va fi executat`
prin folosirea posibilit`]ilor Centrului Na]ional Militar de Comand` de generare a rapoartelor
grafice [i text [i transmiterea acestora prin voce, comunica]ii informatice, tip`rite sau briefinguri.
Teleconferin]ele video (VTC) vor fi folosite pentru a trimite aceste informa]ii c`tre anumite
facilit`]i. În plus, în afara atribu]iunilor zilnice, CENCOMIL poate participa la exerci]ii.
Centrului Na]ional de Conducere Militar` i se poate cere s` participe la exerci]ii na]ionale,
regionale sau ale Coali]iei. În acest caz, va gestiona atât informa]iile reale, cât [i pe cele
de exerci]iu.

C`pitanul-comandor Mihai {TIR: Am s` m` refer,

continu#nd \n aceea[i idee, la posibilele responsabilit`]i
ale NMCC pe timpul amplific`rii situa]iei, când, \n principal,
sunt identifica]i indici de producere ai unei crize sau c#nd criza
s-a declan[at, personalul fiind completat pe timpul escalad`rii
situa]iei. În aceast` etap`, se procedeaz` la monitorizarea
situa]iei, la angajarea cooper`rii [i a procedeelor de \n[tiin]are,
precum [i la raportarea st`rii. |n ceea ce prive[te monitorizarea
situa]iei, Centrul Na]ional de Conducere Militar` va continua
s` actualizeze informa]iile despre situa]ie folosind surse de informare
militare, na]ionale [i publice. Pe timpul amplific`rii situa]iei,
personalul Centrului Na]ional Militar de Comand` se va concentra pe culegerea oportun`
a informa]iilor despre situa]ie. Aceste informa]ii, \n principal, vor cuprinde date privind situa]ia
meteo la zi [i prognoza (avertiz`ri despre inunda]ii sau ploi pe arii extinse etc.) [i modul
\n care aceasta va influen]a desf`[urarea activit`]ilor militare; principalele evenimente din ]ar`
[i din regiune; activit`]i planificate, rapoarte [i actualiz`ri ale situa]iei stocurilor; avertiz`ri
specifice de la categoriile de for]e [i alte agen]ii sau organiza]ii militare sau civile; actualiz`ri
162
 Dezbateri GMR
privind schimbul de informa]ii. Cu privire la evaluarea situa]iei: personalul Centrului Na]ional
Militar de Comand` va determina natura [i posibilitatea existen]ei unei poten]iale crize folosind
urm`toarele instrumente: sistemul de informa]ii geografic, pentru sprijinul imaginii
opera]ionale comune (COP); leg`turile de la COP [i baza de date (inform`ri, rapoarte etc.),
context \n care personalul Centrului Na]ional Militar de Comand` va identifica eventualele
constrângeri majore (vreme rea, posibile c`deri ale comunica]iilor, ale infrastructurii
de transport al energiei electrice, consecin]e politice etc.); specificarea instrumentelor
de automatizare ce vor fi folosite pentru a accesa planurile [i procedeele Centrului Na]ional
Militar de Comand`, precum [i planurile de urgen]` [i cursurile ac]iunilor pe care personalul
le va urma pe timpul escalad`rii situa]iei, pentru a gestiona criza.
Relativ la cooperare, pe m`sura amplific`rii situa]iei de criz`, personalul Centrului Na]ional
Militar de Comand` începe conlucrarea cu statele majore ale categoriilor de for]e [i cu alte
agen]ii [i organiza]ii na]ionale, pentru a solicita, a culege [i a furniza informa]ii. De asemenea,
va coopera cu alte na]iuni din regiune dac` situa]ia ar putea avea impact asupra zonelor
din afara grani]elor na]ionale. Informa]iile vor cuprinde date topografice, date cu privire
la starea resurselor, planuri opera]ionale etc., folosind mecanismele pentru monitorizare,
identificate în paragraful anterior. Videoconferin]ele vor fi folosite pentru schimbul de informa]ii,
în timp real, între diferite facilit`]i. Conducerea Centrului Na]ional Militar de Comand`
va în[tiin]a autorit`]ile superioare despre o poten]ial` criz` sau despre criza ca atare,
în mod normal prin telefon. Conducerea superioar` va declara oficial criza. Apoi, personalul
Centrului Na]ional Militar de Comand` va trimite rapoarte de stare statelor majore
ale categoriilor de for]e [i agen]iilor na]ionale. Rapoartele vor fi transmise prin telefon,
prin mijloace de transmitere a datelor, text scris sau briefing. Pentru anumite facilit`]i
se va folosi VTC-ul.
Foarte importante sunt opera]iunile pe timpul crizei, ce se vor desf`[ura imediat ce criza
a fost declarat` oficial, pân` când sprijinul specific Ministerului Ap`r`rii pentru gestionarea
crizei se încheie. Prioritar` \n aceast` etap` este constituirea unei (unor) Echipe de Ac]iune
la Criz` (CAT) – ca r`spuns la declararea oficial` a unei crize, Centrul Na]ional Militar
de Comand` urm#nd a fi completat corespunz`tor. Personalul de completare din perioada
anterioar` (amplificarea situa]iei) va sprijini Centrul de Opera]ii sau Echipa de Ac]iune
la Criz`. Vor fi folosite toate facilit`]ile Centrului Na]ional Militar de Comand`. Acesta va avea,
de asemenea, acces la informa]ii na]ionale gestionate de alte agen]ii. Folosind informa]iile
despre starea resurselor, personalul Centrului Na]ional Militar de Comand` va evalua capabilitatea
na]ional` de continuare a r`spunsului la criz`, de exemplu: de câte resurse (for]e terestre,
aeriene, navale [i resurse civile) este nevoie pentru a se r`spunde la criz`, dac` acestea
sunt dispuse acolo unde trebuie s` ac]ioneze sau trebuie redislocate, dac` au resurse
opera]ionale [i disponibile pentru sprijinul gestion`rii crizei etc. Personalul Centrului Na]ional
Militar de Comand` va stabili rela]iile de comand` cu statele majore ale categoriilor de for]e,
bazându-se pe natura crizei (de exemplu, o criz` la Marea Neagr` va necesita implicarea
for]elor navale). Acesta va folosi mijloacele de automatizare pentru a accesa planurile
[i procedeele Centrului Na]ional Militar de Comand`, precum [i planurile de urgen]`
[i cursurile ac]iunilor pe care personalul le va urma pe timpul escalad`rii situa]iei,
163
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
pentru a gestiona criza. |n acela[i timp, vor revedea aplicabilitatea planurilor [i cursul ac]iunilor
existente [i vor propune ad`ug`ri sau modific`ri Ministerului Ap`r`rii Na]ionale/Statului
Major General. Relativ la execu]ie, personalul Centrului Na]ional Militar de Comand`
va distribui deciziile opera]ionale luate de Ministerul Ap`r`rii/Statul Major General,
apoi va monitoriza \ndeplinirea deciziilor [i rezultatele dispunerii [i folosirii for]elor.
Prin cooperarea cu diferite agen]ii [i organiza]ii, Centrul Na]ional Militar de Comand`
va identifica disfunc]ii sau probleme [i va propune, spre aprobare, Ministerului Ap`r`rii/Statului
Major General, cursuri ale ac]iunilor.
Rolul cooper`rii este indiscutabil, fondul de informa]ii necesare fiind, \n principal, acela[i.
}in s` subliniez c` instrumentele de colaborare vor fi folosite [i pentru transmiterea, în timp
real, a modific`rilor la informa]ii sau documenta]ie. Raportarea st`rii \nchide ciclul opera]ional
al acestei st`ri.
Colonelul Marian DUMITRESCU: S` nu c`dem \n gre[eala de a considera
c` opera]iunile postcriz` sunt mai pu]in importante. Acestea se desf`[oar` imediat ce sprijinul
specific Ministerului Ap`r`rii a încetat. Încadrarea se reduce la nivelul minim de supraveghere.
Opera]iile postcriz` se desf`[oar` simultan cu opera]iile pe timp de pace [i cuprind
raportul/analiza dup` ac]iune, context \n care personalul Centrului Na]ional Militar
de Comand` va procesa datele [i va analiza opera]iunile desf`[urate pentru a identifica
înv`]`minte [i a sprijini viitoarele planuri [i opera]ii. Folosind bazele de date [i mijloacele
de automatizare, acesta va redacta rapoarte dup` ac]iune [i va modifica planurile existente
pe baza înv`]`mintelor. Personalul Centrului Na]ional Militar de Comand` va folosi înv`]`mintele
pentru coordonarea [i schimbarea documentelor de planificare întrunite cu ale altor organiza]ii,
agen]ii [i na]iuni (dac` este cazul) care au participat la efortul de management al crizei.
Aceasta va fi f`cut` prin întâlniri, videoconferin]e, schimb de e-mail [i/sau instrumente
de colaborare. La \ncetare, personalul Centrului Na]ional Militar de Comand` va anun]a
structurile militare [i agen]iile na]ionale despre încetarea sprijinului militar, iar mass-media
va fi anun]at` pentru informarea publicului despre aceste ac]iuni. Centrul Na]ional Militar
de Comand` va coopera, dac` este nevoie, cu partenerii regionali/de coali]ie, pentru încetarea
sprijinului managementului crizei.

Colonelul Costinel PETRACHE: S` revenim la COCMIL. Cum conlucreaz`

cu structurile opera]ionale din Armata Rom#niei ?
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: |n general, bine, dac` avem în vedere c` acestea
sunt într-o dinamic` permanent`. Dar, trebuie spus c` absen]a unor procedee standard
de operare creeaz` unele dificult`]i de comunicare. Cu toate acestea, am reu[it s` dep`[im
aceste situa]ii, iar în momentul de fa]` se g`se[te în faz` de aprobare o dispozi]iune
prin care încerc`m s` rezolv`m gestionarea mai bun` a informa]iilor în Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale [i în rela]ia cu partenerii de dialog din afara acestuia. De asemenea, suntem
în faz` avansat` cu elaborarea procedeelor standard de operare la nivelul structurilor
COCMIL, prin care sper`m s` rezolv`m toate problemele cu referire la operativitate
[i asigurarea celerit`]ii actului decizional.
164
 Dezbateri GMR
|n ceea ce prive[te conlucrarea ca atare cu structurile opera]ionale, aceasta este angajat`
pe obiective. Bun`oar`, \n vederea scurt`rii timpului de reac]ie [i de luare a m`surilor
corespunz`toare pentru coordonarea ac]iunilor [i corelarea eforturilor comune de gestionare
a unor situa]ii, comandan]ilor [i [efilor tuturor structurilor militare le revine responsabilitatea
raport`rii/inform`rii tuturor aspectelor care, prin evolu]ia lor, pot genera producerea
unor evenimente sau pot crea disfunc]ionalit`]i semnificative \n desf`[urarea activit`]ilor
curente \n Armata Rom#niei.
Mai mult dec#t at#t, de[i nu exist` o obligativitate formal` clar a[ezat`, pentru asigurarea
operativit`]ii decizionale, comandan]ii/[efii structurilor militare au obliga]ia de a declan[a,
\n situa]ii speciale, procedura de raportare/informare c`tre Centrul Opera]ional de Conducere
Militar` concomitent cu executarea procedeelor \n vigoare. De mare importan]` \n toat`
aceast` rela]ionare sunt optimizarea [i eficientizarea fluxului informa]ional-decizional,
care determin` informarea oportun` a factorilor de decizie din structurile centrale
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale despre iminen]a producerii sau despre producerea
unor situa]ii ce pot genera evenimente deosebite (grave) sau surse poten]iale generatoare
de crize. Or, Centrul Opera]ional de Conducere Militar` reprezint` structura opera]ional`
specializat` care asigur` centralizarea, analizarea, sintetizarea [i informarea oportun`
a factorilor de decizie din structurile centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
precum [i coordonarea ansamblului de m`suri care se pun \n aplicare \n func]ie de situa]ia
produs` \n Armata Rom#niei, pentru asigurarea operativit`]ii [i reducerea timpului de analiz`
[i reac]ie conlucr#nd cu unit`]ile din toate celelalte structuri, acestora, la r#ndul lor, revenindu-le
obliga]ia de a ini]ia, atunci c#nd se impune, [i de a men]ine fluxul informa]ional-decizional
[i, implicit, o imagine real` a mediului de ac]iune al Armatei Rom#niei.

Colonelul Costinel PETRACHE: Plec#nd de la realit`]ile concrete

pe care dumneavoastr` le cunoa[te]i foarte bine, v` rog s` definim, din perspectiv`
func]ional` (rol, responsabilit`]i), structural` [i a pozi]iei sistemice, un posibil
NMCC autohton.

Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: |ng`dui]i-mi s` r`spund eu la aceast` problem`.

De fapt, s` extind interven]ia pe aceast` tem`, produs` ceva mai \nainte. P`i, structura
cea mai apropiat` de NMCC, din punct de vedere organizatoric [i func]ional, existent`
\n Armata Rom#niei, o constituie, f`r` \ndoial`, COCMIL. Aceast` structur`, care func]ioneaz`
\n actuala configura]ie de trei ani, \ndepline[te curent majoritatea atribu]iilor specifice
unui NMCC, av#nd \n compunere tura operativ` \n Punctul de Conducere (Centrul
de Ac]iuni Curente), sal` de conferin]e pentru cazuri de urgen]`, precum [i diferite structuri
care execut` sprijinul turei operative \n timp de pace, iar \n cazul unor situa]ii de criz`
sau de urgen]` constituie un grup de informare, evaluare [i prognoz`, care execut` serviciu
pemanent \n ture \n scopul gestion`rii cu eficien]` maxim` a fluxului de informa]ii deja m`rit
\n astfel de situa]ii. Dar, drumul p#n` la ceea ce am putea spune c` este un veritabil NMCC
autohton nu este nici pe departe at#t de lung [i, oricum, de nestr`b`tut.
165
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Practic, acest lucru ar putea \nsemna pasul spre CENCOMIL. Adaug, la ceea ce sus]ineam
\ntr-una din interven]iile anterioare, c#teva particularit`]i conceptuale, dar [i structurale
ale unui posibil “NMCC autohton”. A[adar, configurarea sistemului ca atare trebuie proiectat`
astfel \nc#t s` \ndeplineasc` cerin]ele opera]ionale indispensabile exercit`rii comenzii
[i controlului for]elor prin crearea unei re]ele locale virtuale [i segmentarea acesteia
\n vederea m`ririi securit`]ii [i a performan]elor. Softul folosit permite procesarea simultan`
a imaginii aeriene, inclusiv ASOC, a imaginii complete maritime de suprafa]` [i submarine,
precum [i a imaginii comprehensive terestre, folosind semnele conven]ionale standardizate.
|n acest fel, sistemul va permite flexibilitatea operatorului de a selecta ce fel de date pot fi
vizionate pe ecranul imaginii opera]ionale comune \n conformitate cu cerin]ele situa]iei
operative. Tehnic, un astfel de sistem ar putea include dou` servere, 30 de sta]ii de lucru
[i trei ecrane mari cu plasm` (diagonala 50 inch), imprimante [i scanere cu 114 limbi
\ncorporate, capabile s` scaneze h`r]i care pot fi ulterior integrate \n sistemele de referin]`
geografice pentru afi[are pe ecrane. De asemenea, echipamentul de videoteleconferin]`,
compatibil cu European Phase Alternative Line (PAL) [i North-American National Television
System Committee (NTSC), poate fi inclus \n sistem.
Softul folosit, operabil sub Windows, s-a dovedit ca fiind de \nalt` performan]`
opera]ional` \n recentele opera]ii “Enduring Freedom” [i “Iraqi Freedom”, demonstr#nd
c` sistemul este interoperabil, u[or de folosit [i modernizabil. Acesta este compatibil
cu ambele sisteme, US Joint Technical Arhitecture [i NATO C3 Technical Arhitecture,
definit de ADP 34, prezent#nd avantajul de a permite schimbul de informa]ii [i producerea
de documente \n Word, Excel [i PowerPoint. De asemenea, softul permite completarea
unui jurnal care poate fi vizionat at#t pe sta]iile de lucru, c#t [i pe unul dintre ecranele mari
de afi[are. Interfa]a Asterix, cu care este \nzestrat, permite procesarea, corelarea [i afi[area
datelor ASOC \n imaginea opera]ional` comun`.
Vreau s` subliniez faptul c` arhitectura de comand` [i control a fost dovedit` [i validat`
\n sute de comandamente din toat` lumea. Serverul gestioneaz` transmiterea de date
[i comunica]iile [i coreleaz` imaginea opera]ional` comun` pe care o asigur` sta]iilor
de lucru. Acesta poate lucra [i pentru concentrarea de date primite de la sta]iile de lucru,
care pot \ndeplini simultan ambele func]iuni: client al serverului [i poart` de intrare a datelor.
Datele lor pot fi schimbate \n mai multe forme, inclusiv \n mesaje, sistem binar, radar [i alte
sisteme de senzori, cum ar fi GPS.

Colonelul Costinel PETRACHE: Pe altitudinea dezvolt`rii, st`rile de criz`

par, de fapt [i sunt, inevitabile. |ntr-o dialectic` a tuturor facerilor [i desfacerilor
Lumii, contradic]iile consfin]esc, neb`nuit de dramatic uneori, sensul [i necesitatea
transform`rii, dar [i etapele care vertebralizeaz` proiectele cardinale ale devenirii.
|n acest proces, a c`rui complexitate ne este dat s` o p`trundem, cel mai adesea
p#n` \n straturile superficiale ale tendin]elor [i impulsurilor esen]iale ale rosturilor
[i a[tept`rilor noastre strategice, “socialul” este, de departe, nu numai arealul
cel mai sensibil al st`rilor de criz`, ci [i cel mai expus tragicului, tragicului
166
 Dezbateri GMR
\n formele sale absolute. Pentru c`, nu-i a[a ?, nu de pu]ine ori, \n “social”
– socialul geopolitic, socialul geostrategic, st`rile de criz` proiecteaz`
deznod`minte fatale, fatalul asumat nu numai \n condi]ia sa eroic`, izb`vitoare,
ci [i \n sensul s`u ireversibil distructiv. De aici, \ntr-un timp \n care ne sunt
la \ndem#n` instrumente [i tehnici de uluitoare autodep`[ire, dar [i de u[or
posibil` autodistrugere, gestiunea anatomic` [i fiziologic` a st`rilor de criz`
devine o problem` aflat` \n c#mpul vitalit`]ii nedegenerante.
Solu]ia o reprezint` “umanizarea” crizelor, obturarea degener`rii acestora
\n haos sau \n aventuri geostrategice, deconcentrarea hazardului din perspectivele
a[tept`rilor dezirabile [i, nu \n ultimul r#nd, opera]ionalizarea interdependen]ei
globale a responsabilit`]ilor privind gestionarea st`rilor de criz`.
|n ceea ce prive[te tema supus` dezbaterii noastre, \mi \ng`dui aprecierea
c` am reu[it s` relev`m mecanismele institu]ionale [i unele formule
organiza]ionale oportune \n gestionarea pragmatic` a st`rilor de criz`.
Tratamentul partinic aplicat argumentelor de salvgardare este de \n]eles,
at#t timp, \ns`, c#t nu se las` sedus [i absorbit de simptomul zbaterilor sterile
al identit`]ilor incerte. Pentru c`, necesar [i inevitabil, eficien]a opera]ional`
nu accept` complicit`]i [i nici nu se las` distras` de ac]iunea seduc`toare
a factorului statistic sau decorativ.

167
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

“Componenta doctrinar\
a integr\rii
pune `n valoare
poten]ialul opera]ional
al culturii militare”

Interviu cu generalul de brigad` Mircea SAVU

~ {eful Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie ~

Desfiin]area Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie

S-a n`scut la 1 decembrie 1956,
\n comuna clujean` Aluni[.
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri
Activi de Tancuri (1978), Academia
de |nalte Studii Militare (1989), Colegiul
de R`zboi al Armatei SUA, din Carlisle,
Pennsylvania (2000) [i Universitatea
Na]ional` de Ap`rare din China
(2003).
A \ndeplinit func]iile de coman-
dant de pluton \ntr-un regiment meca-
nizat din Some[eni; comandant
de companie la acela[i regiment
(1982-1986); [eful preg`tirii de lupt`
la un regiment de tancuri; [eful
Biroului Instruc]ie \n cadrul statului
major al Armatei a 4-a; [ef al Biroului
Rela]ii Publice [i Programe Militare
Interna]ionale \n acela[i stat major
(1991-1995); comandantul Deta[a-
mentului rom#n de leg`tur`, depla-
s#ndu-se, \mpreun` cu Spitalul 50
de Campanie, \n Somalia, la Mogaddisho,
unde a participat la opera]iunea
UNOSOM II (1995); ofi]er principal
cu opera]iile \n cadrul opera]iunii
UNAVEM III (1996), ulterior desf`-
[ur#ndu-[i activitatea \n Cartierul
168
\n anul 2001, dup` numai patru ani
de existen]`, a creat o anume nedumerire
care, \n fapt, a alimentat [i a \ntre]inut
opinia inutilit`]ii ca atare a structurii.
Re\nfiin]area acesteia ne \ndrept`]e[te
s` admitem c` a fost o eroare. Care sunt,
domnule general, imperativele ce au sus-
]inut re\nfiin]area Direc]iei Doctrin`
[i Instruc]ie ? {i, mai mult, c`ror orizon-
turi de a[teptare trebuie s` r`spund`
institu]ia pe care o conduce]i ?
M`sura luat` în 2001 a fost, dac` nu o eroare,
un act neinspirat, cu siguran]`. Ea s-a produs pe fondul
unui cumul de cauze existente la acea dat` [i cred
c` este bine s` le prezent`m pentru a nu se mai ajunge
la acea situa]ie.
A[a cum se [tie, dup` revolu]ie, în armata noastr`
s-a declan[at un amplu proces de schimbare, mai precis,
de redefinire func]ional` a structurilor sistemului,
de restructurare [i de reducere a personalului.
În acest context, Marele Stat Major s-a transformat,
dup` modelul consacrat \n Alian]a la care ne preg`team
s` ader`m, în Statul Major General, organizat pe “J”-uri,
 Dialoguri “GMR”
regional din Saurimo (noiembrie 1997);incluzând [i J7 – Direc]ia Doctrin` [i Instruc]ie. La nivelul
comandant al brig`zii de tancuri Statului Major General, acestui moment i-au urmat,
din T#rgu Mure[ (2000); comandant
al brig`zii mecanizate din Bistri]a
succesiv, mai multe reorganiz`ri [i reduceri de efective.
(2003). În 2001, sub presiunea nu foarte clar deslu[it` a încadr`rii
La 15 februarie 2004 a fost numitîn graficul reducerilor de efective [i func]ii, s-a hot`rât
[eful Direc]iei Doctrin` [i Instruc]iedesfiin]area Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie. La vremea
din Statul Major General.
respectiv`, hot`rârea a fost motivat`, printre altele,
A urmat Cursul de Securitate
european` NATO la Oberammergau de faptul c` Statul Major General, fiind organizat pe “J”-uri,
trebuie s` fie o structur` eminamente opera]ional`,
(1995), Cursul de management la Univer-
sitatea Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca iar la J7, ca structur` presupus administrativ`, trebuie
[i Cursul de stat major pentru opera]ii
s` se renun]e structural. În realitate îns`, Statul Major
multina]ionale de la Oberammergau
(1998). A ob]inut masteratul \n studiiGeneral a fost [i va r`mâne o structur` administrativ`,
strategice, acordat de c`tre Colegiul dar nu \n sensul clasic – cel al organiz`rii sociale,
de R`zboi al Armatei SUA. ci una cu resurse opera]ionale, active, regenerative
A fost decorat cu Medalia de Merit
pe dimensiunile \n]elegerilor strategice, context \n care
a Na]iunilor Unite “|n Serviciul P`cii”
J7 trebuie s` îndeplineasc` func]ii speciale ale sistemului.
pentru activitatea desf`[urat` \n cadrul
opera]iunii UNOSOM II [i cu Medalia Luarea hot`rârii despre care vorbim a fost facilitat`
[i de faptul c`, în perioada respectiv`, [eful acestei structuri
pentru “Servicii Deosebite” a Na]iunilor
Unite pentru opera]iunea UNAVEM III. s-a mutat pe alt` func]ie.
Vorbe[te limba englez`.
“Imperativele care au sus]inut reînfiin]area Direc]iei
Este c`s`torit [i are un copil.
Doctrin` [i Instruc]ie”, repet exprimarea dumneavoastr`
pentru a-i da [i mai mult` for]`, sunt legate de revenirea, \n ultim` instan]`, la o stare
de inevitabil` normalitate at#t func]ional`, c#t [i structural`. Mai plastic oarecum,
a[ spune c` un organism nu putea tr`i normal în condi]iile în care un organ vital
îi este afectat. Consider c` atât domeniul doctrinelor, cât [i cel al instruirii sunt, într-adev`r,
vitale pentru organismul militar, doctrinele, manualele [i actele normative specifice
reprezent#nd suprastructura opera]ional` a institu]iei militare na]ionale. F`r` ele totul ar fi
amatorism, poart` deschis` mimetismului [i facilitismului. Instruc]ia, la rândul s`u, a fost
[i este considerat`, de adev`ra]ii comandan]i, cea mai important` activitate a armatei
pe timp de pace. “Cu cât mai mult` sudoare pe câmpul de instruc]ie, cu atât mai pu]in
sânge pe câmpul de lupt`”, spunea Napoleon. Dac` aceast` activitate nu este gândit` [i orientat`
corect, dac` nu se construie[te sistemul care s` îi dea func]ionalitate [i eficien]`, nu putem
nici m`car spera s` avem for]e capabile s` î[i îndeplineasc` misiunile.
Revenind spre \ntrebarea dumneavoastr`, orizonturile care ne responsabilizeaz`
programatic menirea institu]ional` configureaz` necesitatea aplic`rii unui management
performant instruc]iei [i \nv`]`m#ntului militar; exercitarea conducerii conceptuale unitare
a procesului de elaborare a actelor normative, a doctrinelor [i a manualelor militare necesare
Armatei Rom#niei [i unei strategii conving`toare de dezvoltare a educa]iei fizice [i sportului,
evident, \n organismul militar.
Acestea sunt, fundamental, orizonturile care ne definesc a[tept`rile, la care,
pentru a ajunge, trebuie s` [tim clar ce resurse avem, iar dac` acestea nu r`spund proiectelor
asumate, trebuie s` le cre`m.
169
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Dup` aderarea de jure a Rom#niei la NATO, Armata Rom#niei s-a angajat
\n continuarea alert`, profund` [i multilateral` a integr`rii, proces
complex asupra c`ruia exist` o viziune integratoare. Ce presupune,
din perspectiva responsabilit`]ilor majore ale Direc]iei Doctrin`
[i Instruc]ie, integrarea specific` \n Alian]a Nord-Atlantic` ? Ce m`suri
a]i adoptat \n acest sens ?
Procesul de integrare în NATO este unul foarte lung [i complex, mai ales în condi]iile
în care [i NATO se afl` într-o profund` transformare, deci integrarea este o ]int` mi[c`toare.
|n domeniul instruirii putem spune c` suntem, în acela[i timp, noroco[i ~ pentru c` instruirea
a fost considerat` responsabilitate na]ional`, ea desf`[ur#ndu-se sub exigen]ele specifice
fiec`rei categorii de for]e ale Armatei, dar [i, oarecum, nenoroco[i, pentru c`, neexistând
un sistem [i standarde de instruire NATO, nu avem la ce raporta demersul nostru instructiv.
Ceea ce ne d`, totu[i, speran]e, este faptul c` procesul de transformare a NATO cuprinde
[i ac]iunea de realizare a unui sistem de instruire propriu Alian]ei [i, în consecin]`,
putem continua reforma [tiind unde trebuie s` ajungem.
Au fost aplicate modific`ri [i complet`ri ale regulamentelor militare generale
[i ale altor acte normative specifice, în vederea armoniz`rii prevederilor acestora
cu cele ale NATO. În continuare, avem în aten]ie coordonarea actualiz`rii con]inuturilor
doctrinelor, a manualelor [i a altor publica]ii militare, în concordan]` cu responsabilit`]ile
specifice, pentru a contribui astfel la realizarea unui grad sporit de interoperabilitate
conform procedeelor NATO.
Esen]ializ#nd preocup`rile angajate pe dimensiunea integr`rii, acestea relev` adaptarea
organic` a doctrinelor elaborate \n consens cu documentele similare existente \n celelalte
documente ale Alian]ei; “ajustarea” con]inuturilor regulamentelor, manualelor [i instruc]iunilor
militare elaborate, conform documentelor specifice similare proprii celorlalte armate din NATO
[i, nu \n ultimul r#nd, ini]ierea unor programe de cooperare [i de colaborare pe linie de doctrine,
manuale [i regulamente militare cu structuri din celelalte armate ale Alian]ei, care, evident,
au acelea[i responsabilit`]i organiza]ionale. Tot acest proces, tot acest demers relev`
faptul c`, \ntr-adev`r, componenta doctrinar` a integr`rii pune \n valoare poten]ialul
opera]ional al culturii militare.

V` rog, domnule general, s` releva]i determin`rile teoretice

ale cadrului conceptual doctrinar pe care l-a]i proiectat [i care
se afl` \n procesul concretiz`rii.
În domeniul doctrinelor, adaptarea noilor capacit`]i militare pentru r`zboiul modern
impune implementarea unui sistem de norme, procedee, reguli [i standarde derivate
din experien]a [i ac]iunile militare desf`[urate sub conducerea NATO. Sistemul conceptual
actual, de[i ne ofer` premisa pentru o abordare comun` cu cel al Alian]ei, urmeaz` a fi adaptat
[i perfec]ionat pentru toate categoriile de for]e ale Armatei, în scopul desf`[ur`rii de opera]ii
[i ac]iuni de lupt` rapide [i eficiente într-un cadru întrunit [i multina]ional.
Am avut permanent în aten]ie ca noile concepte opera]ionale prev`zute în doctrinele
militare s` orienteze spre formarea mentalit`]ii de înving`tor a lupt`torilor, care trebuie
170
 Dialoguri “GMR”
s` se adapteze rapid condi]iilor reale ale situa]iilor operative, s` ac]ioneze independent,
în cadrul structurilor na]ionale sau multina]ionale, pe teritoriul ]`rii sau în afara acestuia,
în func]ie de specificul [i particularit`]ile misiunilor primite [i \n \ndeplinirea c`rora
suntem angaja]i.
Vreau s` subliniez c`, din perspectiv` conceptual`, demersul doctrinar \n care suntem
angaja]i se \ntemeiaz` pe acumul`rile teroetice realizate \n procesul transform`rii
Armatei, care sunt semnificative [i au consisten]` \n planul devenirii strategice a institu]iei
militare na]ionale.

Componentele fundamentale ale responsabilit`]ilor dumneavoastr`

institu]ionale sunt, dup` cum \ns`[i denumirea Direc]iei ne-o arat`,
doctrina [i instruc]ia. V` rog, domnule general, s` releva]i, folosind
drept repere sistemul conceptual de la care a]i plecat [i pe cel prefigurat,
transform`rile \n plan doctrinar, determinante \n realizarea
compatibilit`]ii doctrinare cu armatele Alian]ei.
Trebuie subliniat faptul c` aplicarea noilor concepte doctrinare va modifica,
în mod semnificativ, structura [i func]ionalitatea organismului militar atât în ansamblul
s`u, cât [i la nivelul componentelor acestuia, va asigura eficientizarea conducerii [i sinergia
ac]iunii militare, precum [i optimizarea capacit`]ilor Armatei României.
Efortul de implementare a noilor documente va fi de lung` durat` [i va constitui
un proces continuu. În acest sens, vom p`stra o colaborare permanent` cu Agen]ia american`
CUBIC, ne vom consulta cu ofi]erii cu responsabilit`]i similare din celelalte armate NATO
[i cu speciali[ti în domeniu din cadrul institu]iilor militare de înv`]`mânt, vom fructifica
experien]a dobândit` pe timpul vizitelor de documentare [i a schimburilor de experien]`
efectuate at#t în ]ar`, c#t [i \n str`in`tate.
Transform`rile de substan]` în cadrul Armatei României se reg`sesc în ceea ce noi numim
procesul de “standardizare-interoperabilitate” cu structurile militare ale statelor membre
ale NATO. În acest sens vom gestiona cu rigurozitate ca procesul de adaptare [i de actualizare
a actelor normative specifice elaborate în Armata României s` fie raportat permanent
la documentele similare NATO, care pot constitui veritabile standarde în domeniu.
F`r` \ndoial`, acesta este un proces complex, care necesit` un mare volum de investi]ii,
în special de natur` financiar`. Dificultatea sa se amplific` atunci când nu se realizeaz`
satisfacerea unei cerin]e logice [i obiective, aceea de compatibilitate deplin` între obiectivele
pe care ni le propunem [i resursele necesare, în situa]ia în care, la capitolul resurse, ad`ug`m
ca element de prim` m`rime o concep]ie constructiv-pragmatic` în modul de a gândi
[i de a ac]iona. Aceasta înseamn` investi]ie [i efort în schimbarea de mentalitate [i în realizarea
“interoperabilit`]ii intelectuale” cu Alian]a.
Remarcile anterioare sunt f`cute în contextul în care, în urm` cu 3-4 ani, Armata României
nu dispunea de un cadru institu]ionalizat modern de reglement`ri normative, compatibil
cu cel al Alian]ei, procesul de elaborare a doctrinelor, manualelor [i regulamentelor militare
nu era coordonat [i supervizat de c`tre o structur` specializat`, iar prima doctrin` “joint”
era înc` în faza de proiect.
171
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
În momentul de fa]` au fost elaborate 16 din cele 17 publica]ii de tip “joint” planificate
la nivelul Statului Major General, iar la nivelul statelor majore ale categoriilor de for]e
ale Armatei [i al celorlalte structuri ini]iatoare, procesul de elaborare a documentelor
specifice esta finalizat în propor]ie de peste 85%.

|n ceea ce prive[te instruc]ia, \mi \ng`dui s` apreciez c` provocarea

major` o reprezint` iminenta profesionalizare integral` a organismului
militar. Care sunt preocup`rile privind configurarea unui sistem
de instruire adecvat unui astfel de deziderat, sens \n care v` rog
s` defini]i con]inutul schimb`rii [i a[tept`rile prefigurate.
Profesionalizarea nu înseamn` doar renun]area la serviciul militar obligatoriu
[i trecerea la voluntariat, a[a cum spun unii. Îmi permit s` afirm c` nici noi, ofi]erii, subofi]erii
[i mai[trii militari, care avem aceast` profesie, nu suntem profesioni[ti în adev`ratul sens
al cuvântului. De la a avea o anumit` profesie [i pân` la a fi profesionalist este cale lung`.
Este, dac` accepta]i, diferen]a dintre cel care are o diplom`, dar nu ob]ine performan]`
în domeniul pentru care a primit diploma, [i cel care sus]ine, organic, dezvoltarea, mersul
înainte al organismului din care face parte. La urma urmei, trebuie s` \n]elegem c`, \n mod
normal, diploma \]i d` doar dreptul s` ajungi \n fa]a unei “por]i” pe care \ns` nu o poate
[i deschide. “Poarta” o deschide, numai dac` este capabil, posesorul ei, altfel “poarta”
r`m#ne \nchis`. În perioada comunist` ne-am obi[nuit s` umplem aceast` diferen]`
cu multe [i sonore cuvinte. Cred c` nu \i este nim`nui nefamiliar` at#t de nociva angajare
lozincard`: “Suntem gata oricând s` îndeplinim, la cel mai înalt nivel, misiunile …”.
F`r` a diminua rolul complementar al altor structuri, trebuie s` precizez c` la profe-
sionalism se ajunge, în primul rând, prin instruire [i educare, dou` dintre domeniile noastre
de baz`. F`r` a juca, de dragul complezen]ei, rolul unei autocritici de parad`, ci, dimpotriv`,
pentru a ne releva, f`r` urm` de echivoc, responsabilit`]ile identitare organiza]ional,
afirm c` purt`m r`spunderea esen]ial` pentru starea profesionalismului \n Armat`;
\n consecin]`, r`spundem institu]ional pentru acesta. De aici, din Direc]ia Doctrin`
[i Instruc]ie, trebuie s` înceap` profesionalizarea real` a personalului, aici trebuie s` stabilim
arhitectura unui sistem foarte eficient de instruire, s` construim programele [i s` le imple-
ment`m. Sistemul de instruire la care fac referire este deja stabilit prin “Doctrina instruirii
For]elor Armate”, intrat` \n vigoare acum aproape doi ani. Acest document pune bazele
realiz`rii reformei \n domeniul instruirii, reform` care \nseamn` organizarea [i desf`[urarea
acestei activit`]i conform principiilor [i conceptelor specifice armatelor moderne, armatelor
din NATO. În ceea ce prive[te programele de instruire, am finalizat “Ghidul pentru elaborarea
Programelor de Instruc]ie pentru Misiuni”, document care, prin implementare, va aduce
claritate [i eficien]` în acest domeniu, ceea ce înseamn` un pas semnificativ spre starea
de profesionalism. |n plan imediat, am \n vedere anul 2005, vom continua standardizarea
instruc]iei individuale, incluz#nd [i reg#ndirea instruc]iei recru]ilor. |n ceea ce prive[te
\nv`]`m#ntul militar, vom argumenta necesitatea gestion`rii lui curriculare de c`tre Statul Major
General, evident, prin J7, al`turi de instruc]ie, apoi \l vom cuprinde \n politicile [i planurile
noastre de dezvoltare. A[tept`rile noastre sunt mari, dar suntem, \n acela[i timp, con[tien]i
c` reforma nu se va putea realiza prea repede. Avem de \nfruntat mentalit`]i [i convingeri
172
 Dialoguri “GMR”
contraproductive, cunoa[terea insuficient` a realiz`rilor de v#rf \n domeniu,
precum [i insuficien]a resurselor necesare schimb`rii.

Una dintre responsabilit`]ile importante ale Direc]iei con]ine r`spunderea

pentru \nv`]`m#ntul militar. |n ce const`, concret, aceast` respon-
sabilitate  ? Tot \n spa]iul aceste problematici, v` rog s` releva]i
[i conceptele moderne de instruire care vertebralizeaz` materializarea
acestei responsabilit`]i.
Vreau s` v` spun, mai întâi, c` întrebarea dumneavoastr` a atins un domeniu
foarte controversat [i disputat la nivelul structurilor centrale ale Armatei noastre. Sub diferite
aspecte [i \n grade diferite de responsabilitate, r`spunderea pentru starea [i condi]ia
înv`]`mântului militar le revine Direc]iei Management Resurse Umane, Direc]iei Personal,
Organizare [i Mobilizare [i, în sfâr[it, [i Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie. Noi consider`m
înv`]`mântul militar o form` de baz` a instruirii, al`turi de instruc]ie [i practicarea atribu]iilor
func]iei (acumularea de experien]`). Ca atare, pentru noi, \nv`]`mântul este unul dintre
cei trei piloni pe care se sprijin` arhitectura sistemului de instruire [i a[a l-am tratat
[i în “Doctrina instruirii For]elor Armate”. Cei care lucreaz` \n sfera activit`]ii de personal
îl consider` o problem` de management al resurselor umane. Nu a[ putea s` v` explic
în ce fel anume. Indiferent cine are dreptate, din aceast` disput` nu se câ[tig`, ci se pierde.
Pentru a în]elege mai bine situa]ia înv`]`mântului nostru militar, revin la noua orientare
NATO privind crearea unui sistem de instruire la nivelul Alian]ei. Printre altele, aceasta
urmeaz` s` cuprind` centrele de excelen]`, aflate în diverse state membre ale NATO,
[colile NATO [i sistemul ADL (Advanced Distributed Learning). Noi trebuie s` ne ocup`m
locul cuvenit în acest sistem, o sarcin` nu prea u[oar`, având în vedere competi]ia creat`
[i for]a unor competitori. Cred c` înv`]`mântul nostru pleac` dintr-o pozi]ie care nu îl avantajeaz`.
Este r`mas în urm`, deoarece se bazeaz` înc` pe memorare [i nu pe dezvoltarea gândirii
creatoare a individului. El nu produce oameni de ac]iune, eficien]i sau, cum îi numeam
mai devreme, profesioni[ti. Pe de alt` parte, marea revolu]ie, pe care o reprezint` ADL
în înv`]`mântul din ]`rile dezvoltate, la noi nici nu s-a declan[at. Dup` cum se vede,
avem foarte multe de f`cut [i asta doar cu un birou de trei ofi]eri.

Care sunt, domnule general, principalele proiecte [i programe

\n care este angajat` Direc]ia [i care este stadiul elabor`rii sau al imple-
ment`rii acestora ?
A[a cum spuneam, “Ghidul pentru elaborarea programelor de instruc]ie pentru misiune”
este gata. El va intra în vigoare la 3 ianuarie 2005. Pentru implementarea sa, sarcini
foarte dificile le revin statelor majore ale categoriilor de for]e ale Armatei [i [colilor de aplica]ie,
apoi, desigur, comandan]ilor structurilor militare care se vor instrui conform acestor
programe. Despre efecte concrete asupra nivelului de instruire cred c` vom putea vorbi
începând cu anul 2006. Acest document va permite [i aplicarea eficient` a conceptului
METL (Mission Essential Task List) sau, mai simplu spus, instruirea pentru misiunea
173
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
primit`. În perioada urm`toare trebuie, a[adar, s` preg`tim personalul s` planifice,
s` desf`[oare [i s` evalueze instruc]ia pe baza acestui concept.
O alt` preocupare important` este elaborarea “Concep]iei privind instruirea solda]ilor
[i a grada]ilor profesioni[ti” [i “preg`tirea terenului” pentru implementarea acesteia.
În acela[i context trebuie s` mai lucr`m [i pentru standardizarea instruc]iei individului.
Pentru înv`]`mântul militar trebuie s` avem gata, în luna februarie 2005, “Concep]ia
privind implementarea înv`]`mântului distribuit avansat” [i s` optimiz`m func]ional
modelul absolventului.
Am l`sat la final drept cea mai important` activitate, revizuirea, pân` în aprilie 2005,
a “Doctrinei instruirii For]elor Armate”. Aceast` ac]iune vine dup` doi ani de aplicare
[i de verificare a realismului acestei doctrine, dup` o în]elegere mai bun` a sistemelor
de instruire vestice [i o pozi]ie mai clar` a NATO în domeniul instruirii.
Direc]ia este angajat`, conform competen]elor, în reeditarea reevalu`rii unora dintre actele
normative specifice, a doctrinelor [i manualelor militare, în scopul armoniz`rii acestora
cu con]inutul publica]iilor similare utilizate în NATO [i contribuie, în domeniul specific,
la ratificarea unor publica]ii NATO [i la implementarea unor prevederi ale acestora,
acolo unde este cazul, în con]inuturile publica]iilor militare autohtone.
În vederea unei bune coordon`ri [i desf`[ur`ri a activit`]ilor de elaborare [i de adaptare
a documentelor elaborate, s-a întocmit “Planul cu acte normative, doctrine [i manuale militare
al Statului Major General pe anul 2005”, care continu`, prin con]inutul s`u, atât eforturile
depuse în scopul ridic`rii gradului de interoperabilitate în acest domeniu, cât [i preocuparea
permanent` pe care am manifestat-o asupra calit`]ii de ansamblu a documentelor elaborate.

Personal, domnule general, ce proiecte v` definesc a[tept`rile ?

Proiecte ? C#nd provoc`rile \]i bat la u[`, trebuie s` le ie[i \n \nt#mpinare [i s` le r`spunzi
prin solu]ii pe care realit`]ile imediate nu numai c` nu trebuie s` le contrazic` major,
dar, mai ales, nu trebuie s` le infirme. Tocmai de aceea, determina]i de necesitatea
unei formule institu]ionale performante, ne propunem, \n mod prioritar, restructurarea,
optimizarea [i eficientizarea arhitecturii organiza]ionale a Direc]iei [i stabilirea unei rela]ii
nemijlocite cu structurile similare din categoriile de for]e ale Armatei [i din unit`]ile operative.
Apoi, [i asta destul de cur#nd, vom crea un website al J7, care s` ne ajute la fluidizarea
informa]iilor, \n special a celor cu rezonan]` \n procesul “lec]iilor \nv`]ate”.
|n ceea ce m` prive[te, proiectele sunt la fel de p`m#ntene: m` voi angaja \n perfec]ionarea
preg`tirii profesionale prin doctorat, sper#nd c`, \ntru “reunificarea familiei”, voi dob#ndi
o locuin]` decent` \n Bucure[ti. A[adar – a[tept`ri p`m#ntene, proiecte “lume[ti”, \ntr-o lume
\n continu` schimbare [i, totu[i, aceea[i !

A consemnat colonelul Costinel PETRACHE

24 noiembrie 2004

174
 CONFERIN}ELE {EFILOR MARELUI STAT MAJOR
|N APLICAREA PREVEDERILOR
CONVEN}IILOR MILITARE ALE |N}ELEGERII BALCANICE
1934 ~ 1937
Locotenent-colonel Dorin CHIRCA

O
dat` f`urit` unitatea na]ional` statal`, România avea interese de securitate
atât în Europa de Est [i Central`, cât [i \n Balcani. Regiunea sud-est european`
se afla în aten]ia imediat` a conducerii de la Bucure[ti, deoarece evolu]iile
politico-militare din cuprinsul ei puteau afecta direct România, ]ar` ce de]inea o întins`
frontier` de-a lungul Dun`rii, în nordul Peninsulei [i care controla atât gurile fluviului,
cât [i o por]iune însemnat` a litoralului de vest al M`rii Negre.
De altfel, interesele României atât în sud-estul [i centrul Europei, cât [i în Peninsula
Balcanic`, dar [i ale celorlalte state mici [i mijlocii din zon` se vor acutiza de la jum`tatea
deceniului al patrulea al secolului XX, o dat` cu ascensiunea for]elor de extrem` dreapt`
la cârma unor state cu v`dite inten]ii revizioniste.
Preocuparea pentru problemele balcanice se justific` nu numai prin motive de natur`
militar` – de ap`rare a frontierei sudice a statului reîntregit, ci [i prin interese economice,
majoritatea schimburilor române[ti de bunuri cu exteriorul efectuându-se prin strâmtori
sau pe ruta Ni[ - Salonic. Desigur, la baza leg`turilor dintre România [i statele balcanice se aflau
[i bogate tradi]ii de prietenie [i colaborare, precum [i numeroase afinit`]i culturale.
{i dup` Primul R`zboi Mondial, Peninsula Balcanic`, în mare m`sur`, continua s` de]in`
un loc însemnat în strategia marilor puteri, realitate pe care România nu o putea ignora.
Dintre statele ce emiseser` odinioar` preten]ii de dominare a Europei de Sud-Est, Italia
î[i men]ine [i dup` 1918 politica de hegemonie în regiune. Ambi]iile sale de luare sub control
a Balcanilor veneau îns` în contradic]ie cu cele ale Fran]ei [i ale Marii Britanii, puteri
care garantaser` la Versailles noua ordine politic` în Peninsul`. Acestor puteri avea s` li se al`ture,
în calitate de competitor la dominarea regiunii, [i cel de-al treilea Reich, ce va ac]iona
pân` în 1940 preponderent pe canale economice.
|n ceea ce prive[te URSS, influen]a sa în Balcani, în perioada interbelic`, a fost,
în general, mult mai redus` decât cea a vechiului imperiu rus, dar aceasta nu înseamn`
c` guvernul de la Moscova nu se interesa de evenimentele din regiune.
Con[tient de importan]a men]inerii stabilit`]ii în sud-estul Europei, pentru propria
sa securitate, [i de necesitatea unirii eforturilor ]`rilor din Balcani în direc]ia ap`r`rii în comun
175
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
a independen]ei lor fa]` de marile puteri, guvernul român a ini]iat intense demersuri diplomatice
în scopul cre`rii unei alian]e regionale – de felul Micii |n]elegeri – în vastul spa]iu dintre Dun`re,
Adriatic` [i Mediteran`.
|n consecin]`, la 9 februarie 1934, la Atena, mini[trii de Externe ai României, Greciei,
Turciei [i Iugoslaviei semnau Pactul |n]elegerii Balcanice1.
Trebuie remarcat faptul c` exist` o evident` diferen]` între Uniunea Balcanic`,
a[a cum o gândeau delega]iile participante la sesiunile Conferin]ei Balcanice, [i |n]elegerea
Balcanic`, a[a cum s-a realizat.
Aceasta era, practic, o alian]` politic` [i militar` cu un caracter pur defensiv, al c`rei
obiectiv îl reprezenta ap`rarea statu-quo-ului balcanic rezultat în baza Tratatului de la Neuilly
[i a Tratatului de la Lausanne. |ntrucât reunea doar patru din cele [ase state balcanice,
|n]elegerea Balcanic` era perceput` “ca un instrument prin care un grup de state balcanice
]ineau sub supraveghere alte state balcanice care urmau s` se sustrag` obliga]iilor asumate
prin tratat” 2.
Cu toate c` pactul r`mânea deschis ader`rii tuturor statelor din zon`, în condi]iile
prev`zute în document era imposibil` aderarea Bulgariei, care era un stat revizionist,
respectiv a Albaniei, care nu dispunea de libertatea deciziei în domeniul politicii externe.
Alian]a Balcanic` a îndeplinit un rol important în strategia româneasc` de coalizare
a popoarelor din centrul [i sud-estul continentului în lupta împotriva fascismului
[i revizionismului. A[adar, pentru România participarea la aceast` grupare a avut
un în]eles mai larg decât acela al nevoii de înt`rire a propriilor frontiere de stat.
Alian]a Balcanic` [i Mica Antant` au fost forme superioare de organizare a rezisten]ei
împotriva fascismului [i revizionismului în Europa Central` [i de Est3.
Caracterul defensiv al tratatului încheiat în februarie 1934 reiese din principalele
sale prevederi: “Astfel, România, Turcia, Iugoslavia [i Grecia – se men]ioneaz` \n Articolul 1
al Pactului – î[i garanteaz` mutual securitatea tuturor frontierelor balcanice”4. P`r]ile semnatare
ale Pactului se angajau s` se consulte reciproc asupra m`surilor de luat fa]` de eventualit`]ile
ce ar putea afecta interesele lor [i s` nu întreprind` nici o ac]iune politic` f`r` avizul mutual
prealabil al fiec`rei p`r]i contractante5. Faptul c` acest tratat nu urm`rea scopuri agresive
rezult` mai ales din Protocolul-Anex` – parte a Pactului, care, în Articolul 2, stipula: “Pactul
de |n]elegere Balcanic` nu este îndreptat împotriva nici unei puteri. Scopul s`u este de a garanta
securitatea frontierelor balcanice împotriva oric`rei agresiuni din partea unui stat balcanic”6.
Men]ionarea “ordinii teritoriale actualmente stabilit` în Balcani este definitiv` pentru înaltele
p`r]i contractante”7, se specific` în continuare în Articolul 8 al Protocolului-Anex`. |n acest context,
1
Vezi Pactul |n]elegerii Balcanice cu Protocolul-Anex`, semnat la Atena, la 9 februarie 1934,
de N. Titulescu, D. Maximos, Tevfik Rustu [i B. Jeftic în Arhivele Militare ale Afacerilor Externe (AMAE),
fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 39; textul Pactului se mai g`se[te publicat [i în Nicolae Titulescu,
Documente diplomatice, Bucure[ti, Editura Politic`, 1967, pp. 542-545. O copie a documentului se p`streaz`
[i în Arhivele Militare Rom#ne (AMR), [eful Marelui Stat Major (M.St.M.), fond 332, dosar nr. 29, vol. I,
f. 114-129.
2
Alexandru O[ca, România [i |n]elegerea Balcanic`, tez` de doctorat, Universitatea din Craiova, 2001.
3
Comandor dr. Jipa Rotaru, Interconexiuni militare în Peninsula Balcanic` (1934-1937), în colec]ia
“Revista de Istorie Militar`”, Bucure[ti, 1998, p. 73.
4
AMR, M.St.M., fond 5418 ( S-3 ), dosar nr. 1608; f. 154, nota nr. 1650/III, Alian]a Militar` în cadrul
|n]elegerii Balcanice.
5
Ibidem.
6
AMR, doc. cit.; vezi [i în fond 5418, dosar nr. 1381, f. 1.
7
Ibidem.

176
 Fundamente na]ionale
Pactul avea în vedere aplicarea unor m`suri de ap`rare [i, în situa]ia \n care un membru
al |n]elegerii Balcanice ar fi fost victima unei agresiuni din partea unui stat nebalcanic, caz
în care “dac` un stat balcanic nu se al`tur` la aceast` agresiune fie simultan, fie ulterior,
Pactul de |n]elegere Balcanic` î[i va produce deplinele sale efecte fa]` de acest stat balcanic”8.
Se deduce c` scopul final al în]elegerii realizate îl constituie riposta colectiv` [i energic` în cazul
unui atac din zona balcanic` asupra vreunuia dintre statele contractante [i, ca atare, Pactul Balcanic
se va încadra în seria instrumentelor politice [i militare antirevizioniste din Europa, într-o perioad`
când amenin]area la adresa p`cii [i a statu-quo-ului în zon` devenise acut`.
Materializarea Pactului Balcanic în domeniul militar, respectiv punerea bazelor unei colabor`ri
eficiente, capabile s` asigure suportul militar adecvat al alian]ei politice încheiate, a devenit
preocuparea prioritar` a statelor membre. Prin Protocolul-Anex` se stabilea ca, în termen de 6 luni,
s` se înceap` negocieri în vederea “încheierii unei Conven]iuni apropiate scopurilor urm`rite
prin Pactul de |n]elegere Balcanic`”9, deci [i al unei conven]ii militare adecvate. Dar, din cauza
unor divergen]e provocate de o serie de factori printre care situa]ia geografic` specific`,
regimul politic, alian]ele politice [i militare anterior semnate de unele dintre statele membre
ale |n]elegerii Balcanice, negocierile în scopul încheierii conven]iei militare s-au prelungit timp
de trei ani10.
Important este faptul c` toate întrunirile ce au urmat atât la nivelul Consiliului Permanent,
cât [i la nivelul altor organe, vizitele reciproce întreprinse de personalit`]i diplomatice ale celor
patru state au avut în centrul preocup`rilor problemele conven]iei militare destinat` s` asigure
suportul material al alian]ei nou constituite. |n acest sens, în scopul garant`rii frontierelor
balcanice ale statelor lor, pân` la semnarea conven]iilor militare, mini[trii de Externe
ai Iugoslaviei, Turciei, Greciei [i României au încheiat, la 15 mai 1934, un proces-verbal menit
s` reconfirme faptul c` membrii Antantei Balcanice î[i garantau neutralitatea binevoitoare
fa]` de partenerul c`zut victim` unei agresiuni neprovocate11. Acest document reprezint`
punctul de pornire al ac]iunii comune pentru clarificarea pozi]iei fiec`rei p`r]i în leg`tur`
cu colaborarea militar`. Cu tot caracterul s`u pur politic, actul semnat acum are o importan]`
aparte pentru configura]ia ulterioar` a alian]ei militare balcanice. El venea s` înt`reasc`
hot`rârea Turciei, Iugoslaviei [i României de a încheia conven]ii militare care “se puteau realiza
imediat, putând fi bilaterale sau multilaterale”12.
Totodat`, în mai 1934, mini[trii de Externe ai celor trei ]`ri au luat act de declara]ia f`cut`
de guvernul elen în fa]a corpurilor legiuitoare cu ocazia ratific`rii Pactului |n]elegerii Balcanice
la 2 aprilie 1934, în sensul c` scopul acesteia este “numai garantarea frontierelor balcanice
împotriva oric`rei agresiuni venind din partea unuia dintre statele balcanice”13, consemnare
ce exprim` clar rezerva guvernului grec de a se angaja, fa]` de celelalte state semnatare,
într-un eventual conflict cu Italia sau cu o alt` mare putere. |n situa]ia dat`, c`utând, totu[i, modalit`]i
de înt`rire a securit`]ii reciproce, România [i Turcia au perfectat la Geneva, la 5 iunie 1934,
o conven]ie politic` secret` prin care se obligau s`-[i acorde ajutor militar în urm`toarele
condi]ii: 1) dac` unul dintre statele semnatare devenea, în orice împrejur`ri, obiectul unei agresiuni
8
Ibidem.
9
Ibidem, Art. 4 din Protocolul-Anex`.
10
Vezi locotenent Mihai E. Ionescu, Preliminariile încheierii conven]iilor militare balcanice (1934-1936),
în “File din istoria militar` a poporului român”, vol. I, 1973, pp. 143-152. Referiri [i la Eliza Campus
în |n]elegerea Balcanic`, Bucure[ti, Editura Academiei Române, 1972, fila 247.
11
Ibidem.
12
Eliza Campus, op. cit., p. 141.
13
AMAE, fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 47, f. 103.

177
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
din partea unui stat balcanic ac]ionând singur sau împreun` cu un alt stat balcanic sau nebalcanic
sau 2) când vreuna dintre cele dou` ]`ri devenea obiectul unei ac]iuni de r`zboi din partea
oric`rui alt stat14. |n epoc`, semnarea acestei conven]ii era socotit` drept “un mare progres”
pentru asigurarea ap`r`rii ]`rii. Speciali[tii militari din Marele Stat Major român, apreciind
c`, prin aceasta, se rezolvau aspecte importante ale “problemului militar român extern”15,
precum anihilarea rapid` a unei ac]iuni agresive venite din Balcani în eventualitatea
unei complica]ii la celelalte frontiere ale statului [i asigurarea securit`]ii traficului
prin strâmtorile Bosfor [i Dardanele, principala leg`tur` a ]`rii cu exteriorul.
Conven]ia politico-militar` bilateral` româno-turc` reprezenta, totodat`, un prim pas
spre înf`ptuirea unei alian]e militare generale a |n]elegerii Balcanice, un acord de asisten]`
mutual` încheindu-se între Turcia [i Iugoslavia în acela[i an16. Modalit`]ile de fixare concret`
a formelor colabor`rii militare între România [i Turcia erau “de competen]a marilor state
majore”, dup` cum sublinia Nicolae Titulescu. |n acest sens, cu prilejul Conferin]ei Balcanice
de la Bucure[ti, din luna mai 1935, mini[trii de Externe ai României [i Turciei au convenit
ca “marile state majore respective s` procedeze la stabilirea clauzelor unei conven]ii militare
pentru asigurarea colabor`rii celor dou` armate, iar pentru ini]ierea studiilor preg`titoare
Marele Stat Major român s` trimit` la Ankara o delega]ie pentru a lua un prim contact
cu Marele Stat Major turc”17.
|n consecin]`, în vederea realiz`rii unei conven]ii de cooperare militar`, au început
discu]ii la Ankara, la 3 iunie 1935. Delega]ia militar` român` a fost alc`tuit` din colonelul
Gheorghe Rozin, [eful Sec]iei Opera]ii din Marele Stat Major [i maiorul Constantin Lupescu18.
Programul de lucru al întâlnirii a cuprins studierea am`nun]it` a conven]iei politice bilaterale
din iunie 1934, un schimb reciproc de informa]ii în leg`tur` cu eventualul agresor în Balcani,
precum [i studierea “problemelor tehnice” ce decurgeau din conven]ie [i modul \n care
puteau fi solu]ionate acestea. Chiar de la prima [edin]`, delega]ia turc` a prezentat Conven]ia
secret` dintre Iugoslavia [i Turcia, identic` cu cea româno-turc`, cerând ca lucr`rile întâlnirii
exper]ilor militari s` ]in` cont de documentul respectiv [i, în limita intereselor celor dou` armate,
s` se ajung` la un punct de vedere asem`n`tor19.
|ntr-o prim` faz`, dezbaterile au fost orientate prin consens spre g`sirea unor solu]ii adecvate
pentru scoaterea din conflict, în cazul unei agresiuni a inamicului comun probabil – Bulgaria,
în timpul cel mai scurt. |n acest scop, delega]ia turc` propunea ca aceast` ac]iune s` fie întreprins`
de o for]` militar` aliat` alc`tuit` din 30 de divizii, fiecare participant furnizând un num`r egal de divizii20.
Delega]ia român` nu a împ`rt`[it acest punct de vedere, argumentând c`, în concep]ia
României, în ansamblul situa]iei ei strategice, pericolul principal r`mânea la frontiera ei vestic`,
venind dinspre Europa Central`, [i c`, inclusiv în cazul unui conflict în Balcani, era de a[teptat
un act agresiv din vest asupra teritoriului românesc. |n atare împrejur`ri, România trebuia
s`-[i îndrepte efortul [i for]ele principale împotriva inamicului mai puternic, adic` spre vest.
{eful delega]iei militare române a propus ca, în principiu, rezolvarea favorabil` a eventualului
conflict în Balcani s` revin` ca sarcin` în primul rând Turciei. Delega]ia turc` nu a fost de acord

14
AMR, fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 1608, f. 154.
15
Ibidem, f. 155-156.
16
Ibidem.
17
Ibidem, dosar nr. 1449, f. 14.
18
Ibidem, fond 5418 (S.3), dosar nr. 1608, f. 156.
19
Ibidem, dosar nr. 1449, f. 89.
20
Ibidem, f. 75.

178
 Fundamente na]ionale
cuaceasta,ea ar`tându-se, la rândul ei, mai mult preocupat` de spa]iul de interven]ie mediteranean,
unde acest stat era direct amenin]at de preten]iile hegemoniste ale Italiei fasciste21.
Analiza atent` a situa]iei militare generale a Turciei [i României, în contextul interna]ional
al anului 1935, a facilitat dep`[irea divergen]elor existente între cele dou` p`r]i. S-a convenit,
în cele din urm`, ca delega]iile s`-[i formuleze separat punctele de vedere [i s` le remit`
spre aprofundare echipelor de speciali[ti, urmând ca un acord asupra problemelor importante
ale colabor`rilor militare s` se realizeze ulterior, în cadrul unei întruniri militare tripartite,
la care s` fie invitat` [i Iugoslavia. Pân` la convocarea unei consf`tuiri în trei, delega]iile militare
româno-turce au ajuns la un acord provizoriu asupra urm`toarelor chestiuni: valoarea
[i importan]a strategic` a Bulgariei ca inamic comun probabil; necesitatea ca lucr`rile pentru
stabilirea unei conven]ii militare s` ia forma definitiv` numai la o întrunire în trei; st`pânirea
(remilitarizarea) strâmtorilor ca domeniu esen]ial pentru m`rirea aportului Turciei [i altele22.
|n privin]a for]elor de ap`rare, pornindu-se de la diferendele manifestate, s-a convenit
ca acestea s` se determine pentru fiecare aliat potrivit fiec`rei ipoteze în parte, dat fiind c` România
[i Iugoslavia trebuia s` întrebuin]eze majoritatea for]elor lor ini]iale pentru rezolvarea problemelor
puse în cadrul Micii |n]elegeri.
|n perioada urm`toare a schimbului de vederi dintre delega]iile lor militare, Marele Stat
Major român, turc [i iugoslav au elaborat, fiecare, câte un proiect de conven]ie militar`.
Se p`rea c` realizarea unei colabor`ri militare eficace a |n]elegerii Balcanice fusese pornit`
pe o cale bun`. Din informa]iile primite pe diferite canale de la Ankara, rezult` îns` c` Turcia
privea cu mari rezerve ac]iunea ini]iat`, deoarece “atât România, cât [i Iugoslavia, angajate
prea mult în cadrul Micii |n]elegeri, nu vor dispune de o suficient` libertate de ac]iune
pentru a putea interveni la nevoie cu for]ele necesare în situa]iile de r`zboi ce pot interveni
în Balcani”23. Se contura, astfel, inten]ia Turciei de a prezenta la reuniunea tripartit`
dou` propuneri: prima – care s` ]in` seama de angajarea României [i Iugoslaviei
în cadrul Micii |n]elegeri [i a doua, care tindea s` modifice statutul militar al Micii |n]elegeri.
|n privin]a primei propuneri, Turcia preconiza s`-[i men]in` o libertate de ac]iune ne[tirbit`.
Majoritatea for]elor sale erau destinate altei regiuni decât Balcanii. Aici ea urma s` îndrepte
un efectiv redus de trupe. |n eventualitatea c` Iugoslavia [i România ar fi fost angajate
pe alte teatre de r`zboi, Turcia oferea în spa]iul balcanic maximum de for]e aflate la dispozi]ie.
A doua propunere pornea de la opinia împ`rt`[it` de forurile responsabile din Ankara
potrivit c`reia Mica |n]elegere constituie un punct nevralgic în cooperarea militar` interbalcanic`.
|ntr-o asemenea variant`, Frontul de Vest urma s` devin` secundar pentru România [i Iugoslavia,
varianta fiind, practic, inacceptabil` pentru guvernele de la Bucure[ti [i Belgrad.
Marele Stat Major român preconiza o armonizare a angajamentelor ce decurgeau
pentru Iugoslavia [i România din conven]ia militar` a Micii |n]elegeri cu obliga]iile comune
ce urmau s` fie asumate prin conven]ia militar` cu Turcia, întrucât, în cazul unui conflict general,
Ungaria r`mânea obiectivul asupra c`ruia România [i Iugoslavia trebuia s` concentreze
mai întâi eforturile lor, f`r` a fi, totu[i, neglijate aspectele colabor`rii cu guvernul din Ankara,
în scopul ap`r`rii stabilit`]ii [i p`cii în Balcani24.
21
Ibidem, dosar nr. 1450, f. 5. |n virtutea conven]iei turco-iugoslave, semnat` la Geneva, la 6 iunie 1934,
urmau s` se întâlneasc`, la Ankara, delega]iile militare ale celor dou` state. Acestea s-au întâlnit la 8 august 1934.
Cu acest prilej, conduc`torul delega]iei iugoslave a expus omologului s`u turc punctul de vedere iugoslav,
potrivit c`ruia “orice discu]iune în doi este inutil`” [i preciz`ri privitoare la încheierea conven]iei militare
proiectate nu pot fi f`cute decât în trei (Iugoslavia, România, Turcia). |n consecin]`, delega]ia iugoslav` a propus
ca delega]iile celor trei state majore s` se \nt#lneasc` [i numai cu aceast` ocazie s` se treac` la discu]ii concrete.
22
Ibidem, dosar nr. 1608, f. 157.
23
Ibidem, dosar nr. 1450, f. 1.
24
Ibidem.
179
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -

ARMATA
~ {COALA NA}IUNEI ~ (II)
“Cunoscincele de orice natur` nu se pot dob#ndi de c#t prin \ntrebuin]area unei bune
metode de \nv`]`m#nt.
Aflarea acestei metode e lucru cu at#t mai delicat \n ce prive[te instruc]iunea recrutului,
cu c#t pe l#ng` predarea unui \nv`]`m#nt practic real, suntem chema]i a cultiva inima,
a educa \n vederea datoriilor sale de o[tean pe cel incult, lipsit \n genere de orice principiu
de bun` crescere [i de \ngrijire moral`.
(…) Condi]iunea este ca mintea soldatului s` fie \n stare de a’[i \nsu[i regulele \n mod
strict [i precis fiindc` pe acestea se \ntemeiaz` \ndeplinirea tuturor datoriilor de soldat. (…)
Misiunea instructorului cere maturitate, tact, mult` reflec]iune [i, mai ales, mult` st`ruin]`
[i inim`. O asemenea misiune nu poate fi reservat` dec#t oficerilor, cari sunt datori a se privi
ca singurii instruitori ai recru]ilor, servindu-se de suboficeri ca de ni[te agen]i pu[i sub controlul
lor imediat [i sever, control ce are s` se exercite asupra tuturor detaliilor serviciului,
pentru c` fiecare parte a programului zilnic ofer` comandan]ilor de companii [i plutoane,
care [tiu s` observe, s` cugete [i s` vroiasc`, prilejul de a’[i educa trupa.
(…) Pe m`sur` ce recrutul se deprinde cu via]a militar`, pe m`sur` ce se na[te \n el
\ncrederea, resultat al \ngrijirilor ce vede c` i se dau, pe m`sur` ce [efii prin superioritatea
sentimentelor lor morale, dob#ndesc din ce \n ce mai mult respectul s`u, cerin]ele devin
din ce \n ce mai precise.(…) Pe l#ng` \ndemn`rile [i sfaturile ce se dau t#n`rului soldat
\n scurtele convorbiri, \ntr’un limbagiu clar [i precis, principii asupra c`rora cea mai mare
parte din ei vor cugeta, se adaug` exigen]ele instructorului \n timpul exerci]iilor de \ml`diere
[i mi[c`rilor elementare din [coala de soldat: posi]ia, salutul, \ntoarcerile. (…) <|n educa]iunea
sistematic` a infanteristului, a afirmat principele Kraft de Hohenlohe, \n \ngrijirile ce se dau
fiec`rui soldat \n parte, \ngrijiri care dup` ce el nu mai e recrut, se \ntind la instruc]ia
de tragere [i la exerci]iile la c#mp, \n toate acesta se afl` una din causele principale
ale str`lucitelor succese ce s’au dob#ndit de armata german` \n cel din urm` al s`u r`sboiu>.
180
 Fundamente na]ionale
Istoria, nume cu nume, S` observ`m deci bine c`, prin \ngrijirile
minu]ioase ce oficerul le va da recrutului din punctul
a g#ndirii militare de vedere al educa]iunei sale fisice, intelectuale
rom#ne[ti (XIV)* [i morale, el va dob#ndi respectul, \ncrederea
1942 [i adeseori afec]iunea sa. Atunci recrutul va deveni
Locotenent Mihail St. CIOROIU repede soldat, iar c`pitanii vor putea s` fie \ncredin]a]i
Locotenent N. ALEXIANU c` sunt \n stare s` execute cu companiile lor toate
Colonel Al. CULICI ordinele care le vor primi, \n toate \mprejur`rile”.

i
C`pitan Petre MILCULESCU “Rom#nia Militar`”, nr. 65, iulie 1896,
Locotenent Gion D. IONESCU vol. II, “Prima educa]iune a recrutului”,
maior M.G. Ghica, pp. 242-249.

ri
Locotenent-colonel Marcel OLTEANU
C`pitan Constantin GHEORGHIU *
Maior C. AMZ~RESCU “… Enumer`m – schi]at – elementele reale
C`pitan Gh. EVULESCU
prin care se poate \ndruma educa]iunea.
Locotenent-colonel I. ILIESCU-Z~NOAG~

u
Familia. – Pilda p`rin]ilor. Pe l#ng` cele mo[tenite,
Locotenent Ion CUP{A
din na[tere, copiii sunt opera celor v`zute [i celor
C`pitan medic C. S~NDULESCU

t
primite dela p`rin]i, \n desvoltarea [i cre[terea lor,
Maior An. Tomi]a R~Z~{UL
\n intimitate cu p`rin]ii, \n familie.

i
Locotenent-colonel Cezar MARINESCU
Colonel C. DR~G~NESCU (…) |ndemnuri practice. Cele v`zute cu proprii
ochi sunt cele mai reale lec]ii de educa]ie.

ts
C`pitan Emil PREDOIU
C`pitan Ion MAILAT Biserica. – Preo]ii s` fie oameni de ac]iune; agen]i
C`pitan Marin IONESCU ai progresului [i culturei poporului; trebue s` se amestece
Locotenent-colonel Sever SL~TINESCU \n toate mi[c`rile culturale: asisten]` public`, filantropie,
C`pitan Nicolae TRANDAFIR leg`tura cu armata, societatea, familia, [coala – unde

e
C`pitan Constantin N. BODEA trebue s` se manifeste.
Locotenent D. BORDEIANU {coala. – Pilda profesorilor. – Exactitate.
Ing. Cezar CRISTEA Con[tin]iozitate. |ndeamn` la ordin [i disciplin`.
Sublocotenent (r.) Emil B~ICOIANU La orice prilej, fac leg`tura cu celelalte cursuri (…).

R
C`pitan G. CIOCEA Armata. R`sboae – Produsul total al energiilor
Maior Ioan SASSU contribue la victorie. Trebuesc sistematizate din timp
C`pitan Heinrich RÖSSLER de pace [i exercitate toate energiile: b`rba]i, femei
General de corp de armat` [i tinerime.
Gh. AVRAMESCU Manevre, aplica]ii, exerci]ii speciale. – Dup`
C`pitan M.St. CIOROIU directivele marelui stat major al armatei [i dup`
C`pitan dr. I. OLTEANU
instruc]iunile comandamentelor respective.
Locotenent-colonel Andrei BALA{
Muzica, [ez`tori. – Trebuesc introduse,
Locotenent Traian MUTA{CU
prin regulamentare, fiind folositoare. Teatru, lecturi,
Colonel I. DIMULESCU
cinema, conferin]e, cor, dan]uri, gimnastic`, sporturi.
Colonel I.N. EFTIMIU
Locotenent {t. TONCHIEVICI
Concursuri anuale de trageri [i sporturi – cu premii –
Maior {tefan MINEA
pe subunit`]i, [i unit`]i, apoi pe comandamente
Locotenent Ion CUP{A de divizii, corp de armat` [i armat`.
Maior medic dr. I. POPESCU-SIBIU Recompense. – Ar`tate \n legile [i regulamentele
Maior militare – care urmeaz` a fi aplicate judicios, dela
Eduard DRAGOMIRESCU-BUZNE individ, la individ, [i cu folos pentru bunul mers
Locotenent Alex. VASILOVICI general al serviciului \n armat`, f`r` p`rtinire.
Activitatea extramilitar`. – Ofi]erul, ca [i preotul,
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
ca [i profesorul, s` se \nt#lneasc` cu cet`]enii de frunte
un secol [i jum`tate de trud` c`ut`toare, au dat identitate [i s`-[i dea m#na ca \mpreun` – \n afara serviciilor
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile
revistei “Rom#nia Militar`”. lor profesionale – s` contribue la opera comun`
de educa]iunea cet`]eneasc` a na]iunei – din punct
181
 G#ndirea militar` rom#neasc`
1943
Colonel Ion GHEORGHE
Maior An. Tomi]a R~Z~{UL
Maior C. AMZ~RESCU
Sublocotenent Al. COSTEANU
Prof. C. R~DULESCU-MOTRU
Colonel C. DR~G~NESCU
i
General de corp de armat` adjutant
G. ATHANASESCU
ri
General Gr. COSTANDACHE
Locotenent-comandor Gh. MOCANU
Locotenent-colonel C. {TEF~NESCU
Comandor av. Al. SAHINI
Colonel M. MIH~ILESCU
u
C`pitan Gr. MASTACAN
t
General Ion ANASTASIU
C`pitan Victor B~DESCU
i
Locotenent-comandor
Eugen S~VULESCU
ts
C`pitan av. Nicolae GRIGORE
Locotenent Constantin CIOCAN
Colonel Alex. BUDI{
Locotenent-colonel V. DANACU
e
1944
Colonel Constantin DR~G~NESCU
Colonel Al. BUDI{
R
C`pitan N.N. TRANDAFIR
Locotenent Ion I. OD~}EANU
C`pitan Ioan PAJUR~
C`pitan Vintil` TEODORESCU
Locotenent-colonel
Constantin MIH~ILESCU
C`pitan dr. ing. Liciniu I. CIPLEA
Prof. Const. R~DULESCU-MOTRU
Locotenent-colonel
D.D. STOICULESCU
C`pitan Mihail St. CIOROIU
1946
Colonel P. CARAMITRU
General esc. av. Al. D. SAHINI
Maior (r.) Ioan PAJUR~
Maior I.S. PANAITESCU
Locotenent-colonel N. NICULESCU
Colonel Const. IONESCU
General C. DRAGU
Maior Vasile GOR~NESCU
182
~ 6/2004
de vedere fizic [i moral – ca s` produc`, la momentul
dat, maximum de energie pentru dob#ndirea victoriei
noastre asupra du[manilor neamului nostru.
Societatea. – Contactul, mediul. – Elemente
care \nr#uresc, \n raport direct, asupra individului,
\n special \n materie de educa]iune. Tendin]a fiec`ruia
s` frecventeze contactul [i mediul cel mai bun”.
“Rom#nia Militar`”, nr. 2, februarie 1921,
“Problema educa]iunei”, colonel
N. Negreanu, pp. 206-211.
*
“(…) |nainte de a fi militari suntem cet`]eni
[i \n aceast` calitate, ini]iative ce urm`rim \mbrac`
un caracter de ini]iativ` particular`, care trebue privit`
[i \mbr`]i[at` cu simpatie. De altmintrelea, nu portul
unei uniforme influen]eaz` raporturile dintre cet`]eni,
ci principiul na]iunei armate, ree[it din concep]ia
r`zboiului modern (…).
Este clar deci c` armata activ` reprezint` numai
nucleul, s#mburele, \n jurul c`ruia se va grupa la mobi-
lizare to]i cet`]enii constitui]i \n marea armat` de m#ine.
Acest principiu, pe care se bazeaz` siguran]a noastr`,
oblig` pe to]i deopotriv`, militar sau civil, s` ne d`m
m#na, [i \ntr’un av#nt de patriotism s` conlucr`m
pentru consolidarea noastr` na]ional`.
Totala lips` de organizare a educa]iei noastre
fizice [i morale a contribuit la imensa jertf` a tineretului
nostru \n r`zboiu, jertf` care ar fi putut fi mult mic[orat`.
Tot \n aceast` grav` lacun` social`, g`sim explica-
]iunea celui mai mare procent de mortalitate,
din Europa, a copiilor no[tri [i un tot a[a de mare procent
de tineri cu defecte fizice, improprii serviciului militar.
Aceste grave constat`ri au o repercu]iune
a[a de dezastruoas` asupra viitorului ]`rei, \nc#t
semnalul de alarm` trebue tras cu toat` puterea
de to]i acei ce simt rom#ne[te.
(…) Armata \[i face o sacr` datorie, aduc#nd
o raz` de lumin`, de curaj [i \mb`rb`tare, \n scopul
de a pune \n ac]iune energiile latente.
Deprim`rei (…) armata \i opune optimismul ei
robust [i creator, acest izvor de energie, care va restabili
\ncrederea \n viitor, infuz#nd ]`rei o via]` nou`
de desvoltare fizic` [i moral`”.
“Rom#nia Militar`”, anul LXX, nr. 3,
martie 1933, “Contribu]iuni la educa]ia
fizic` [i moral` a tineretului, \n vederea
instruc]iei preregimentare”, general F.A.B.,
pp. 80-101.
Documentare [i selec]ie texte
@ Alina UNGHEANU
 UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Sistemul de tragere
de pe mare • Manage-
mentul informa]iilor
prin digitizare • Echi-
parea soldatului
de infanterie de mâine
• Expozi]ia aviatic`
interna]ional`
de la Farnborough
• Utilizarea comuni-
ca]iilor prin radio
pentru infanteria marin`
• Nout`]i privind rada-
rele navale • R`zboiul
centrat pe re]ea: revolu]ie sau capriciu trec`tor
• C`i [i mijloace de evitare a coliziunii între avioane
cu [i f`r` pilot • Sisteme electronice aeriene
de identificare a for]elor proprii [i inamice
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 293,
septembrie 2004
Ac]iune umanitar` în Ciad: mobilizarea solda]ilor
francezi • Mont-Blanc: laboratorul sporturilor extreme
• Soldat de proximitate în cadrul programului
“Vigipirate” • Un program în sprijinul p`cii: dezarmare,
demobilizare, reinser]ie • Materiale de r`zboi
de închiriat • Radioul – primul “media” în r`zboi
• Aceste progrese militare care ne schimb` via]a
de zi cu zi • Corpul European preia comanda For]ei
Interna]ionale de Asisten]` privind securitatea
din Afganistan • Lille: un nou stat-major multina]ional
• Înv`]`mântul în domeniul ap`r`rii (Dosar) • Un [antier
pentru viitoarea rachet` strategic` M 51 • Muni]ii
inteligente • Statutul prizonierilor de r`zboi trebuie
s` evolueze ? • Descurajarea: înainte, în timpul
[i dup` epoca nuclear`
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 9, septembrie 2004
Noul sistem elve]ian de comand` [i supraveghere
a spa]iului aerian FLORAKO • Avia]ia militar`
elve]ian` preia serviciul de transport aerian
al Confedera]iei • Ap`rarea antiaerian` cu tunuri
de calibru mijlociu în opera]iunile de securitate
complementare • Avioane militare de transport
pentru Elve]ia • Avia]ia militar` – autoritatea
cu competen]e în domeniul instruc]iei de zbor
atât pentru pilo]ii civili, cât [i pentru cei militari
• Noul curs al serviciului de informa]ii strategice
• Este Elve]ia suficient de preg`tit` s` fac` fa]`
pericolelor terorismului interna]ional ? • Programul
elve]ian de înzestrare pentru 2004 – piatra de temelie
a moderniz`rii for]elor armate
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 10, octombrie 2004
Prezentarea Bazei Logistice a Armatei Elve]iene
(LBA) • Planificarea [i conducerea logistic` • Viitorul
logisticii abia a început • Managementul logistic
integrat • Proiectul “Aprovizionarea cu alimente XXI”
• Schimb`ri de paradigm` în procesul de reducere
a stocurilor de materiale ale armatei – component`
a proiectului “Armata XXI” • Logistica – m`sura
tuturor lucrurilor în protec]ia eficient` a plantelor
împotriva d`un`torilor • Personalul de comand`
are nevoie de “feedback”
Ejercito, Spania, nr. 761, septembrie 2004
Securitatea global` în secolul 21. Analiz` multifacto-
rial` • Libertatea [i factorii militari. Cauzele posibilelor
tensiuni din lumea de •• Al V-lea curs de avansare
la gradul de general de brigad`. Fazele specifice
183
 G#ndirea militar` rom#neasc`
trupelor terestre. Documentar • Procesul de transfor-
mare a NATO. Ce r`mâne de f`cut • Infanteria
marin` [i for]ele terestre • Dreptul de acces la ob]inerea
copiilor documentelor administrative care con]in
informa]ii clasificate
Ejercito, Spania, nr. 762, octombrie 2004
Noua doctrin` militar` a Statelor Unite în Irak
• Opera]iunile în adâncime, opera]iunile de proxi-
mitate [i opera]iunile din spatele frontului • Cooperarea
franco-spaniol` în lupta împotriva terorismului grup`rii
basce ETA • Isabela de Castilla – regina catolic`.
Documentar • Campania antarctic` 2003-2004
• Rachetele antitanc din genera]ia a 4-a. Modalit`]i
de utilizare cu maximum de eficien]` a elicopterului
de lupt` • Iconografia militar` în muzeele din Madrid
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 9,
septembrie 2004
Reglement`rile actuale privind abilit`]ile de control
ale Acordului de interzicere a armelor nucleare
• Terorismul [i r`zboaiele “privatizate” • Agen]ia
European` de Ap`rare • Bunele rela]ii dintre UE
[i Rusia sunt indispensabile pentru Estonia
• Transformarea Comandamentului Aliat al NATO
(ACT) – motorul schimb`rii • Necesitatea aprofund`rii
dezbaterilor privind serviciul militar obligatoriu
• Azerbaidjanul – membru cu [anse de dezvoltare
al PfP la Marea Caspic` • Concep]ia armatei germane
în domeniul planific`rii tehnicii de lupt` [i înzestr`rii
• Infanteristul viitorului • Cre[terea importan]ei
protec]iei antimin` • Terorismul (Dosar)
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 10,
octombrie 2004
Noi modalit`]i de planificare [i conducere a opera-
]iunilor militare în misiunile de pace • Nici o decizie
privind Kosovo nu se va lua f`r` acceptul ]`rilor
învecinate • Kosovo, dup` cinci ani de la sosirea
trupelor KFOR • Interesele de securitate ale Germaniei
• “Ne consider`m o punte între economie [i politic`”.
Interviu cu noul pre[edinte al Academiei Federale
Germane pentru politica de securitate, Rudolf Adam
• Bugetul de ap`rare al SUA pentru anul 2005
• Structura central` a for]elor întrunite – un organism
mai eficient [i orientat spre viitor, care are drept
obiectiv transformarea armatei germane
• EUROFIGHTER – stadiul implement`rii,
instruc]ia de zbor, preg`tirea tehnic` [i logistic`
• Rachetele aer-aer cu raz` scurt` de ac]iune
IRIS-T – cea mai nou` tehnologie/capacitate pentru
EUROFIGHTER • Divizia de Opera]iuni Speciale
(DSO) a armatei germane • Transportul aerian
al trupelor de uscat • Cele mai moderne sisteme
184
~ 6/2004
de simulare pentru instruc]ia pilo]ilor de elicoptere
din armata german` • Securitatea tehnologiilor
informatice în sistemul IT al armatei
Foreign Affairs, SUA, vol. 83, nr. 5,
septembrie-octombrie 2004
Criza petrolului venezuelean. Cum s` asigur`m
energia Americii • Subestimarea terorismului
– marea gre[eal` a Departamentului de Stat • NATO
[i viitorul alian]elor • Frontul neglijat al securit`]ii
interne • Ce merge r`u în Irak • De ce exceleaz`
democra]iile • Cum s` contracar`m armele de distru-
gere în mas` • Visurile Turciei de primire în UE
• Revolu]ia t`cut` a Indoneziei • Costurile pe care
le implic` statutul de superputere • Pr`bu[ire
economic` în Anzi (Peru, Ecuador, Bolivia)
Géopolitique, Fran]a, nr. 86, aprilie-iunie 2004
Rusia, Europa [i Fran]a • Ultima Europ`
• Între stabilitate [i modernizare • Politica
extern` a Rusiei: obsesia pragmatismului
• De la Marele Ducat al Moscovei la imperiu
• Rusia – Europa: între disensiune [i asociere
• Mizele spa]iului cosmic în rela]iile dintre Europa
[i Rusia • Mize strategice • Dinamism chinez
[i dependen]` petrolier` • Caucaz: marele joc
al celui de-al treilea mileniu • Idei juste, idei false
• Fran]a – China: vremea incoeren]elor • Viitor [i memorie
• R`d`cinile hegemoniei americane • Punctul
cald • Sfidarea strategic` a noului guvern indian
Jane’s International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, septembrie 2004
For]ele armate evalueaz` capacitatea de localizare
a mijloacelor adverse de artilerie • Baze maritime
plutitoare capabile s` lanseze [i s` sprijine for]e
expedi]ionare amfibii pentru preg`tirea opera]iunilor
terestre • Mijloace aeropurtate de explorare
a spa]iului de lupt` [i de furnizare a informa]iilor
• Industria de ap`rare din Africa de Sud prive[te
dincolo de produc]ia de serie • Vehiculele aeriene
f`r` pilot lansate de la bordul navelor maritime
se apropie de capacitatea opera]ional`
Jane’s International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, octombrie 2004
Realismul instruc]iei de lupt` [i realit`]ile vie]ii • R`zboi
litoral dirijat prin telecomand` • Progrese privind
proiectarea [i capacit`]ile vehiculelor aeriene f`r` pilot
• Noi standarde de proiectare [i construc]ie
pentru fregata european` multimisiuni FREMM
Military Review, SUA, vol. 34, nr. 3, mai-iunie 2004
În spatele liniilor aliate: necesitatea de a avea ofi]eri
de stat-major pentru for]ele de opera]iuni speciale

întrunite • R`zboi neconven]ional: insurec]ia
din Filipine, 1899 • Opera]iuni de informa]ii în Irak
• Redefinirea rolului ofi]erului care î[i desf`[oar`
serviciul în str`in`tate • Opera]iunea “Enduring
Freedom” din Filipine: ce ar spune Sun Tz\ ?
• Preg`tirea liderilor irakieni pentru procesul
de edificare na]ional` • Perspectiv` istoric`
privind stabilizarea personalului în unit`]ile armatei
americane de uscat • Transformarea armatei
de uscat: condi]ia uman` a soldatului • S` acord`m
prioritate oamenilor [i unit`]ilor înaintea dezvolt`rii
tehnologiei • Comitetul na]ional pentru sprijinirea
angajatorilor de c`tre garda na]ional` [i rezerva
armatei de uscat a SUA • Legea drepturilor angaj`rii
[i reangaj`rii în serviciile americane în uniform`
• Ap`rarea intern`: garda statului Pennsylvania,
1941-1953
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 8, 2004
Schimbare de regim la Washington, DC ? • America,
NATO [i globalizarea • Ap`rare antiaerian` integrat`
independent` • Apari]ia autocamioanelor de lupt` ?
• Polonia [i NATO • For]ele armate poloneze
[i calitatea de membru al NATO – procesul schimb`rii
• Evaluarea moderniz`rii ap`r`rii Poloniei • Polonia
[i cooperarea interna]ional` în domeniul ap`r`rii
• Industria de ap`rare polonez` [i integrarea european`
• Progresele programului polonez privind realizarea
vehiculelor blindate modulare • Noua genera]ie
de rachete ruse[ti sol-aer • Ultimul val al reducerilor
bugetare britanice în domeniul ap`r`rii. (In)Capacit`]i
viitoare • Grupul industrial elve]ian RUAG • For]ele
armate elve]iene [i cooperarea în domeniul
securit`]ii • “24 de ore pe zi, 365 de zile pe an”. Interviu
cu comandantul for]elor aeriene elve]iene • Politica
elve]ian` de ap`rare • Echipament de geniu
pentru opera]iuni expedi]ionare • Turcia anuleaz`
proiecte majore în curs de desf`[urare
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 9, 2004
Compania finlandez` Patria – un furnizor european
important de vehicule militare • Procesul reformei
for]elor de autoap`rare japoneze. Interviu cu ministrul
de stat pentru ap`rarea Japoniei • Radioul personal
pentru soldatul secolului 21 • Simpozionul privind
protec]ia împotriva armelor chimice [i biologice
de la Gothenburg din 2-6 iunie 2004 • Evolu]ia proiec-
t`rii armelor antitanc teleghidate sovietice/ruse
• Corpora]ia Rosoboronexport a industriei de ap`rare
ruse • Pakistanul [i r`zboiul împotriva terorismului
• For]a na]ional` de ap`rare a Africii de Sud pentru
secolul 21 • Îmblânzirea monstrului: urm`toarea
revolu]ie a informaticii
Univers publicistic militar
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 5, septembrie-octombrie 2004
Disputa cu privire la echilibru [i hegemonie în cadrul
UE • For]ele armate indoneziene în curs de transfor-
mare • Aprovizionarea cu ap` a trupelor imperiale
austro-ungare între anii 1914-1918. Apa – resurs`
vital` atât în trecut, cât [i în prezent • “ … în mâinile
du[manului”. Serviciul pentru prizonieri al armatei
germane în perioada 1939-1945 • Încotro se îndreapt`
Libia ? • Hezbollah-ul libanez între orientarea “na]ional`”
[i ambi]ia mondial`. Considera]ii cu privire la posibila
strategie a mi[c`rii [iite în prim`vara lui 2004 • O nou`
ordine mondial` ? Dezbateri cu privire la politica
de sta]ionare a SUA • Evaluarea situa]iei din zona
frontierei afgano-pakistaneze • Schimbarea imaginii
amenin]`rii – o provocare pentru industria euro-
pean` de ap`rare • Politica de ap`rare a Austriei
• Summitul NATO de la Istanbul
Mai exist` Occident ?
Traiectoria unei no]iuni
• Cosmopoli]i postde-
mocratici: al doilea val
al interna]ionalismului
liberal • Democra]ia
umanitar` [i tenta]ia
postpolitic` • Strania
moarte a marxismului
european • Regimul
politic instituit
în Germania de tinerii
rebeli din anul 1968
• Cealalt` leg`tur`
transatlantic`: hispano-
sfera • Patru surprize în demografia global` • Drumul
c`tre imperiul global: logica politicii externe a SUA
dup` 11 septembrie 2001 • Viziuni competitive
privind for]ele armate ale SUA
La revue internationale et stratégique, Fran]a,
nr. 55, toamna 2004
Uniunea pentru o mi[care popular` [i rela]iile
interna]ionale • Washington [i Hollywood: arma
letal` ? • Actori partizani în politica extern`: temeliile
politice germane • Legea privind interzicerea purt`rii
v`lului v`zut` din Orientul Mijlociu • Cercetarea
ca miz` a competi]iei interna]ionale (Dosar): pozi]ia
Europei [i a Fran]ei privind cercetarea [i dezvoltarea;
o politic` privind cercetarea în criz` ? cazul Fran]ei;
diasporele cunoa[terii: atu inedit al competitivit`]ii
]`rilor din sud; cercetarea în domeniul ap`r`rii: mize
[i perspective; decalajul tehnologic între SUA
[i Europa, între mit [i realitate • Proiectul reactorului
termonuclear experimental interna]ional: miza
185
 G#ndirea militar` rom#neasc`
unei ample colabor`ri interna]ionale • Inova]ie
[i brevet: compara]ie transatlantic`
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 9,
septembrie 2004
Noua structur` a For]elor Aeriene Elve]iene
• Achizi]ionarea de noi avioane de lupt` … cu ]ârâita ?
• 1912-1913 – Revista militar` elve]ian` se angajeaz`
pentru înfiin]area unei avia]ii militare elve]iene !
• Proiectul unui dirijabil militar elve]ian
• 4 septembrie 1911: primul zbor militar elve]ian
• Ap`rarea spa]iului aerian elve]ian, 1939-1945
• Scurt` istorie a primelor avioane de lupt` • Sistemul
aerian de stingere a incendiilor ASP-500 • “Spitfire”
împotriva “BF-109”. Prima confruntare pe cerul
elve]ian • Ap`rarea sol-aer î[i reface calculele
• Patrimoniul aeronautic elve]ian, o arheologie
aeronautic` de construit • Tehnologia aerospa]ial`
elve]ian` în perspectiv` • Elicopterul militar
în c`utarea unei doctrine, 1945-2005
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 10,
octombrie 2004
Reflec]ii privind ap`rarea în Elve]ia • Mai modest,
“atomul militarizat” intr` în ecua]ia strategic`
interna]ional` • Terorismul islamic amenin]`
[i Elve]ia ? • Exist`, oare, o cale de a opri hipertero-
rismul ? • Armata în serviciul politicii externe
• Dreptul opera]iilor sau dreptul opera]ional
în cadrul armatei elve]iene • Vehicule blindate
pe ro]i • Scurt` istorie a avioanelor de lupt`
• Programul “Subzisten]` XXI”
Rivista aeronautica, Italia, nr. 4, iulie-august 2004
Tribunalul interna]ional pentru Ruanda • Tribunalele
“ad-hoc” • Fenomenul migra]iei • Noul front
al opera]iunii “Enduring Freedom” • Summitul NATO
de la Istanbul. Misiuni, cooperare, capacit`]i • For]ele
aeriene irakiene î[i reiau zborul • Controlul manage-
mentului în aeronautica militar` • Salonul aero-
spa]ial Farnborough 2004
Apa – aurul lichid
al mileniului trei
• Evenimentele
din ultimii 50 de ani
– baza în]elegerii
actualului echilibru
geostrategic • Dincolo
de for]` [i de violen]`.
Clarificarea semni-
fica]iei reale a con-
ceptelor de “for]`”
[i “violen]`” • Arta
de a negocia
186
~ 6/2004
• Confruntarea informa]iilor în r`zboiul centrat pe re]ea
• Soldatul sinergic • Învingerea stresului • Companiile
militare pirate • Pre]ul libert`]ii. R`zboiul italian
de eliberare na]ional` (1943-1945), relatat
de un martor al acelor vremuri
Signal, SUA, vol.59, nr. 1, septembrie 2004
Edificarea unui pod comercial transatlantic • Polonia
îmbin` modernizarea for]elor armate cu îndeplinirea
obliga]iilor privind securitatea • O divizie de atac
aerian din armata de uscat a SUA face un pas important
în procesul de transformare • Transmisioni[ti multi-
lateral preg`ti]i vor asigura unit`]ilor operative capa-
cit`]i organice de comunica]ii • Armata de uscat
perfec]ioneaz` asigurarea logistic` pe câmpul de lupt`
în cooperare cu industria • Noi programe care ofer`
unit`]ilor de lupt` o mai mare interoperabilitate
[i o mai bun` informare • Planoare robot îndeplinesc
misiuni de supraveghere în zone de men]inere
a p`cii • Dispozitiv portabil de naviga]ie pentru
infanterie care ofer` capacitatea de calcul exact
al traseului misiunii • Tehnologie scandinav`
pentru integrarea sistemelor tradi]ionale în noua
genera]ie de sisteme de comand` [i control • Ap`rarea
antiaerian` turc` se orienteaz` c`tre export • Agen]ia
de comunica]ii a Casei Albe p`streaz` leg`turi continue
între administra]ia preziden]ial` [i for]ele armate
Signal, SUA, vol. 59, nr. 2, octombrie 2004
Serviciile de informa]ii ale armatei americane de uscat
aplic` înv`]`mintele r`zboiului din Irak • Tehnologia
bazat` pe server permite integrarea mai multor re]ele
într-o singur` arhitectur` • Tehnologie prototip
de management [i transmitere a informa]iilor
la îndemâna solda]ilor • “Statutul unic” al serviciilor
de informa]ii genereaz` noi provoc`ri Comanda-
mentului nordic al SUA • Re]ea pe Internet pentru
monitorizarea amenin]`rilor la adresa personalului,
facilit`]ilor, resurselor [i instala]iilor militare
• Folosirea simul`rii în modelarea [i instruc]ia
ap`r`rii moderne • Instruc]ia centrat` pe tehnologie
umple un gol • Exerci]iu pentru îmbun`t`]irea
capacit`]ii de instruc]ie a for]elor întrunite la nivel
na]ional • Serviciile de informa]ii î[i accelereaz`
activitatea • Interoperabilitatea dep`[e[te tehnologia
Survival, Marea Britanie, vol. 46, nr. 3, toamna 2004
Limitele serviciilor de informa]ii: înv`]`mintele
situa]iei din Irak • Occidentul dezmembrat • Un Irak
suveran ? • Când este drept s` lup]i • ONU dup` Irak
• Multilateralism tactic: convingerea Americii
s` revin` în cadrul ONU • India [i America în secolul 21
• Colaborarea interna]ional` [i avionul de lupt`
pentru opera]iuni întrunite

Terre magazine, Fran]a, nr. 157, septembrie 2004
Coeren]a [i optimizarea resurselor • Evolu]ia armatei
de uscat pe calea profesionaliz`rii • Reactivitate
[i transparen]` • A 60-a aniversare a debarc`rii aliate
din 6 iunie 1944 • Aeromobilitate. (Dosar) •
Opera]iunea “Licorne” în Coasta de Filde[ • C`[tile
albastre franceze în Coasta de Filde[ • Exerci]iul
“Sébastopol” al trupelor de geniu • Celula de inter-
ven]ie [i de sprijin psihologic a armatei de uscat
franceze • Centrul de simulare opera]ional`
• Avangarda debarc`rii din Provence.
Terre magazine, Fran]a, nr. 158, octombrie 2004
Re]eaua de telecomunica]ii [i informatic` – adaptat`
vremii sale • Opera]iunea Pamir 8 (Afganistan)
• Bilan] 2004 (Dosar) • Opera]iunea Troglodyte
(Deminare [i distrugerea muni]iilor din labirinturile
folosite de talibani) • Deta[amentul francez
de instruc]ie opera]ional` pentru formarea ofi]erilor
afgani • Tr`g`tori de elit` – o specialitate evolutiv`
• Brigada franco-german` ca for]` de reac]ie rapid`
a Eurocorps • Exerci]iul Skreo (Bretagne) • Medalii
ob]inute de militarii francezi la jocurile olimpice
de la Atena
Protec]ia antimin`
pentru vehiculele
militare • Tancuri
împotriva presei ?
Moartea mai multor
jurnali[ti în urma
tirurilor americane
asupra hotelului
Palestina din Bagdad,
la 8 aprilie 2003
• For]ele aeriene
slovene [i aderarea
la NATO în 2004
• Substratul conflictului
din Orientul Mijlociu. Prezentare cronologic` (Part. 2)
• “Conceptul de capacit`]i opera]ionale”, evaluarea
Univers publicistic militar
[i feedback-ul – mai mult decât ni[te simple
cuvinte-cheie. Articol în limba englez` • Paza
obiectivelor în cadrul for]elor aeriene • Ofi]erul
îns`rcinat cu psihologia zborului. Preg`tirea în cadrul
for]elor aeriene germane • Înv`]area limbilor str`ine
de c`tre militari • Ce pot face [i de ce au nevoie geni[tii
în opera]iunile de interven]ie în caz de catastrofe
• Cooperarea dintre militari [i organismele civile
în domeniul transmisiunilor în opera]iunile de inter-
ven]ie în caz de catastrofe • Cariera în for]ele armate
slovene • Centrul de evaluare 2003 al Academiei
Militare Austriece • Lec]ii tactice reie[ite din opera-
]iunea “Iraqi Freedom” • Aplica]ia la nivel de mare
unitate “JOINT REPULSE 02” • Atac din ciberspa]iu
(Part. 3)
Voennaya mysl’ , Rusia, nr. 8, august 2004
Procesul de globalizare [i influen]a lui asupra acti-
vit`]ii politico-militare a statelor • Particularit`]ile
folosirii trupelor de rachete [i de artilerie în conflictele
armate • Securitatea energetic` [i problemele
asigur`rii cu carburan]i a for]elor armate • Rolul
transmisiunilor în reorganizarea sistemului de transport
• Înzestrarea tehnic` a trupelor de transporturi
militare: actualitate [i perspective • Modernizarea
sistemului de transmisiuni al serviciilor for]elor
armate ale Federa]iei Ruse • Tendin]e de moder-
nizare a ]inutei militarilor [i a normelor de asigurare
a echipamentului • Cre[terea eficien]ei asigur`rii
logistice • Organizarea aliment`rii militarilor
pe baz` de contract • Spa]iul informa]ional militar
unic: probleme privind constituirea • Eficien]a
avia]iei în r`zboaiele locale • Lovirea cu foc
a inamicului: teorie [i practic` • Conceptul strategic
NATO: principalele aspecte politico-militare
• Consumul de droguri în armata polonez`
• 60 de ani de la victoria în Marele R`zboi pentru
Ap`rarea Patriei • 100 de ani de la na[terea
lui N.G. Kuzne]ov • Tehnologii informatice
moderne folosite în modelarea misiunilor spa]iale
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU,
Biblioteca Militar` Na]ional`
187
 G#ndirea militar` rom#neasc`
“Despre atac
[i ap`rare ”
Sun Tzî
• “Atunci c#nd se face uz de for]a armat`,
comandantul de c`petenie prime[te mai
\nt#i ordinele suveranului. |[i adun` trupele
[i mobilizeaz` popula]ia. El face din armat`
un tot omogen [i armonios [i o instaleaz`
\n tab`r`”.
• “Nimic nu este mai greu ca arta
manevrei. Greu, \n aceast` privin]`,
este s` faci dintr-o cale \ntortocheat` drumul
cel mai direct [i s` schimbi ne[ansa \n avantaj.
|nainteaz`, deci, pe c`i ocolite [i distrage
aten]ia inamicului momindu-l. Datorit`
acestui procedeu se poate ca, plecat dup`
el, s` ajungi \naintea lui. Cine este \n stare
s` ac]ioneze \n acest fel \n]elege strategia
directului [i indirectului. C`ci [i avantajul
[i primejdia sunt inerente manevrei.
Cel ce lanseaz` \ntreaga armat`
\n urm`rirea unui avantaj nu-l va ob]ine.
Dac` p`r`se[te tab`ra cu scopul de a ob]ine
Sun Tz\, “Arta r`zboiului”, Bucure[ti, Editura
Militar`, 1976, pp. 53-56.
188
~ 6/2004
Clausewitz
• “Dac` n-ar exista dec#t o form`
a r`zboiului, anume atacarea adversarului,
a[adar n-ar exista ap`rare sau, cu alte
cuvinte, atacul nu s-ar deosebi de ap`rare
dec#t prin motivul pozitiv, pe care atacul
\l are [i de care ap`rarea este lipsit`,
dar lupta ar fi mereu una [i aceea[i, atunci,
\n aceast` lupt`, fiecare avantaj al unuia
ar fi, totodat`, un dezavantaj la fel de mare
al celuilalt [i ar exista polaritate”.
• “Ac]iunea militar` se descompune
\n dou` forme, atac [i ap`rare, care sunt
foarte diferite [i de for]` inegal`. Polaritatea
se afl` a[adar \n sursa lor comun`
de referin]`, adic` \n deznod`m#nt,
dar nu \n atac [i ap`rare \nse[i. Dac` unul
din \nal]ii comandan]i vrea s` \nt#rzie
deznod`m#ntul, cel`lalt trebuie s` vrea
s`-l ob]in` mai cur#nd, dar bine\n]eles
numai la aceea[i form` a luptei. Dac` A
are interesul s`-l atace pe adversarul s`u
Carl von Clausewitz, “Despre r`zboi”, Bucure[ti,
Editura Militar`, 1965, pp. 63-64.

prin lupt` avantajul, materialul va fi
pierdut”.
• “Un inamic surprins este pe jum`tate
\nvins; nu e acela[i lucru dac` el are timp
s` se dezmeticeasc`; \n acest din urm` caz,
el poate g`si posibilit`]i s`-]i scape [i resurse
pentru a te nimici”.
• “|n campanie, fi]i iu]i ca v#ntul;
c#nd \nainta]i pe etape mici, fi]i maiestuo[i
ca p`durea; \n incursiuni [i raiduri de prad`,
fi]i asemenea focului; la oprire, fi]i neclinti]i
ca mun]ii. De nep`truns ca norii, deplasa]i-v`
ca fulgerul”.
• “Atunci c#nd pr`da]i o regiune, reparti-
za]i-v` for]ele. Atunci c#nd cuceri]i un teritoriu,
\mp`r]i]i profiturile”.
• “Cel care cunoa[te arta \naint`rii directe
[i indirecte va fi biruitor. Aceasta este arta
manevrei”.
• “Cartea administr`rii militare
spune: “|ntruc#t glasul omenesc nu se aude
\n timpul luptei, se folosesc tobe [i gonguri.
|ntruc#t trupele nu se pot vedea cu claritate
\n timpul luptei, se folosesc drapele
[i stindarde”. Gongurile [i tobele, drapelele
[i stindardele se folosesc pentru a concentra
aten]ia trupelor. C#nd trupele pot fi unite
\n acest mod, nici viteazul nu poate
s` \nainteze singur, nici la[ul nu poate
s` dea \napoi. Aceasta este arta de a conduce
o armat`”.
• “Dis-de-diminea]`, te sim]i plin
de ardoare; \n cursul zilei, zelul scade,
iar seara g#ndurile se \ntorc c`tre cas`.
Speciali[tii \n arta militar` evit` inamicul
atunci c#nd acesta este \nfl`c`rat; \l atac`
\n momentul c#nd s-a mole[it [i c#nd solda]ii
s`i resimt dorul de cas`. Iat` ce se nume[te
a st`p#ni factorul “moral”.
• “Ei a[teapt`, \n perfect` ordine,
un inamic dezordonat, a[teapt` \n lini[te
Univers publicistic militar
nu acum, ci cu patru s`pt`m#ni mai t#rziu,
atunci B are interesul s` fie atacat de el
nu cu patru s`pt`m#ni mai t#rziu, ci acum.
Aceasta este contradic]ia nemijlocit`;
din aceasta nu rezult` \ns` c` B ar avea
interesul s`-l atace acum, imediat, pe A,
ceea ce este, evident, ceva cu totul diferit”.
• “Dac` forma ap`r`rii este mai puternic`
dec#t cea a atacului (…) se pune \ntrebarea
dac` avantajul am#n`rii deznod`m#ntului
este pentru unul din adversari la fel de mare
ca avantajul ap`r`rii pentru cel`lalt;
dac` nu este a[a, acest avantaj nici nu-l poate
compensa pe primul prin intermediul pola-
rit`]ii [i nici ac]iona astfel asupra continu`rii
ac]iunii militare. Vedem deci c` for]a dinami-
zatoare pe care o are polaritatea intereselor
se poate pierde \n diferen]a de for]` dintre atac
[i ap`rare [i prin aceasta poate deveni
inoperant`”.
• “Dac` cel pentru care prezentul
este favorabil este prea slab pentru a putea
renun]a la avantajul ap`r`rii, el trebuie
s` accepte s` se \ndrepte spre un viitor
mai pu]in favorabil; c`ci poate fi totu[i
mai bine s` se bat` defensiv \n acel viitor
defavorabil dec#t s` se bat` acum ofensiv
sau s` \ncheie pacea. Deoarece, dup` convin-
gerea noastr`, superioritatea ap`r`rii
(bine \n]elese) este foarte mare [i mult
mai mare dec#t se g#nde[te la prima vedere,
aceasta explic` o foarte mare parte
a perioadelor de oprire, care se \nt#mpl`
\n r`zboi, f`r` s` fim obliga]i s` conchidem
de aici la o contradic]ie intern`. Cu c#t sunt
mai slabe motivele de ac]iune, cu at#t mai
multe din ele vor fi \nghi]ie [i neutralizate
de aceast` diferen]` dintre atac [i ap`rare,
cu at#t mai frecvent se va opri deci ac]iunea
militar`, dup` cum ne \nva]` [i experien]a”.
• “Fiecare \nalt comandant \[i cunoa[te
bine numai propria situa]ie, iar pe cea
a adversarului numai dup` informa]ii
189
 G#ndirea militar` rom#neasc`
un inamic g`l`gios. Iat` ce se cheam`
a st`p#ni factorul “spirit”.
• “Ei a[teapt` aproape de c#mpul
de b`t`lie un inamic care vine de departe,
a[teapt` \n repaus un inamic epuizat,
a[teapt` cu trupele s`tule trupe fl`m#nde.
Iat` ce se nume[te a fi st`p#n pe factorul
“condi]ii materiale”.
• “Ei nu atac` inamicul care \nainteaz`
cu stindardele bine r#nduite, nici pe cele
ale c`rui forma]ii sunt aliniate \ntr-o ordine
impresionant`. Iat` ce se cheam` a fi st`p#n
pe factorul “ocazie favorabil`”.
• “Arta de a comanda const`, deci,
\n a nu \nfrunta inamicul atunci c#nd el
ocup` pozi]ii ridicate [i \n a nu i te opune
atunci c#nd e ad`postit dup` coline.
Dac` simuleaz` fuga, s` nu porne[ti
\n urm`rirea lui.
Nu ataca trupele lui de elit`.
Nu te arunca lacom \n capcanele
care \]i sunt \ntinse.
Nu t`ia calea unui inamic care se \ntoarce
la vetrele sale.
Unui inamic \mpresurat s` i se lase o ie[ire.
Nu \mpinge la disperare un inamic
h`ituit.
Iat` cum trebuie conduse trupele \n r`zboi”.
• “Atunci c#nd un rege dominator atac`
un stat puternic, el pune inamicul \n imposi-
bilitate de a se concentra. El se impune
fa]` de inamic [i \i \mpiedic` pe alia]ii
acestuia s` i se al`ture”.
190
~ 6/2004
nesigure; se poate deci \n[ela \n judecata
sa asupra ei [i poate crede, \n urma acestor
erori, c` ini]iativa apar]ine adversarului,
c#nd de fapt ea \i revine lui. Aceast` lips`
de cunoa[tere ar putea duce \ns`, \ntr-adev`r,
tot at#t de frecvent la o ac]iune inoportun`,
ca [i la o \ntrerupere inoportun` [i n-ar contribui,
a[adar, \n sine, mai mult la t`r`g`narea
dec#t la accelerarea ac]iunii militare;
dar ea va trebui considerat` \ntotdeauna
drept una din cauzele naturale ce o pot opri,
f`r` contradic]ie intern`. Dac` \ns` se ]ine
seama de faptul c` \ntotodeauna e[ti mai cur#nd
\nclinat [i determinat s` supraapreciezi
for]a adversarului dec#t s` o subapreciezi,
pentru c` a[a este natura uman`, va trebui,
de asemenea, recunoscut c` cunoa[terea
imperfect` a cazului trebuie s` contribuie
\n general mai mult la oprirea ac]iunii
militare [i la modelarea principiului ei”.
• “Posibilitatea unei opriri introduce
o nou` moderare a ac]iunii militare,
dilu#nd-o, a[a zic#nd, cu timpul, fr#n#nd
pericolul \n progresiunea sa [i sporind
mijloacele pentru restabilirea unui echilibru
pierdut. Cu c#t sunt mai mari tensiunile
din care a rezultat r`zboiul, cu c#t este
deci mai mare energia lui, cu at#t vor fi
mai scurte perioadele acestea de oprire;
cu c#t principiul r`zboiului va fi mai slab,
cu at#t ele vor fi mai lungi. C`ci motivele
mai puternice sporesc for]a voin]ei, iar aceasta
este, dup` cum [tim, de fiecare dat` un factor,
un produs al for]elor”.
Selec]ie [i construc]ie tematic`
@ Alina UNGHEANU
 & EVENIMENTE
EDITORIALE
Cu trei ani \n urm`, men]ionam, prin apari]ia
celui de-al doilea volum al Tratatului de {tiin]` Militar`,
“coagularea unei opere fundamentale a devenirii militare
na]ionale”. |ntr-o continuare, a[ zice necesar` [i oportun`,
acest al treilea volum al Tratatului de {tiin]` Militar`,
ap`rut, sub egida Statului Major General [i a Sec]iei
de {tiin]` Militar` din Academia Oamenilor de {tiin]`,
la Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, reprezint`
chintesen]a unor abord`ri de factur` conceptual` exprimate
prin spiritul [i condeiul unor personalit`]i ale g#ndirii militare
rom#ne[ti, ast`zi, cu at#t mai mult, r`spunz#nd exigen]elor
transform`rii parcurse de c`tre institu]ia militar`.
“Noua” NATO, cea de la Istanbul, \nseamn`, \n fapt,
[i schimbarea Rom#niei, a Armatei sale, \nseamn` provoc`ri,
dar [i adapt`ri, \nnoiri [i, nu \n ultimul r#nd, priorit`]i.
Despre doctrin` [i tactic`, despre capabilit`]i [i standarde \n lupta modern`, [i pentru faptul
c` “modelarea structurii Armatei Rom#niei a trecut printr-un proces de clarific`ri conceptuale,
de identificare a obiectivelor [i misiunilor, \n func]ie de evolu]iile din mediul de securitate,
de noua fizionomie a conflictelor militare, de \nv`]`mintele ultimelor r`zboaie”.
O incursiune, a[adar, spre cunoa[terea locului, a rolului [i misiunilor For]elor Terestre
– “componenta de baz` a Armatei”; definirea, nivelurile [i tipurile opera]iilor aeriene; ac]iunile
For]elor Navale \n opera]ii de r`zboi; comanda, controlul [i sistemele C4; procedeele
de ac]iune \n lupt` ale avia]iei de v#n`toare [i conceptul de “suprema]ie aerian`” – “din lec]iile
istoriei s-au n`scut avioanele destinate cuceririi suprema]iei aeriene, care au confirmat,
\n majoritatea situa]iilor, speran]ele pe care constructorii [i pilo]ii [i le-au pus \n ele”;
misiuni ale unit`]ilor de para[uti[ti [i modul de \ntrebuin]are \n lupt`; cercetarea,
supravegherea [i prelucrarea datelor; componentele sustenabilit`]ii; destina]ia [i misiunile
infanteriei marine; standardizarea opera]ional` – “instrumentul-cheie \n atingerea
interoperabilit`]ii”; formele ac]iunii de lupt` \n r`zboiul electronic; activarea [i integrarea
avia]iei civile; direc]ii de perfec]ionare a armei geniu; cerin]ele [i componentele logisticii;
concepte ac]ionale specifice jandarmeriei; principiile ac]iunilor for]elor care execut` misiuni
de paz` a obiectivelor; dispunerea subunit`]ilor de decontaminare echipament.
191
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Un “argument pentru o transformare strategic`”
– lucrarea Concepte strategice [i operative
de actualitate, coordonat` de c`tre generalul
dr. Eugen B~D~LAN [i ap`rut`, sub auspiciile
Statului Major al For]elor Terestre [i ale Sec]iei de {tiin]`
Militar` a Academiei Oamenilor de {tiin]`, la Centrul
Tehnic-Editorial al Armatei. Un argument, spun autorii,
\ntru necesitatea abord`rii [i deslu[irii noilor concepte
strategice privind angajarea for]ei militare \n diferite
conflicte sau \n opera]ii de stabilitate, asupra c`rora
ne vom opri succint: revolu]ia \n afacerile militare
– tipul [i fizionomia categoriilor de for]e ale armatei,
organizarea/structura for]elor, concepte, doctrine,
strategii, procedee specifice, adecvate actualelor arme
[i sisteme de arme – “revolu]ia \n afacerile militare este o schimbare major` \n natura
luptelor armate, adus` de aplicarea inovativ` a tehnologiei, care, combinat` cu schimb`ri
dramatice \n doctrina militar` [i conceptele opera]ionale, influen]eaz` decisiv caracterul
[i executarea opera]iilor”; domina]ia \n spectru complet – cu referire la abilitatea for]elor
armate ale SUA care opereaz`, singure sau \mpreun` cu alia]ii, la \nfr#ngerea oric`rui adversar
[i la controlul oric`rei situa]ii din spectrul opera]iilor militare; esen]a acestui concept cuprinde
manevra dominant`, executarea focului [i desf`[urarea ac]iunilor militare, protec]ia complet`
a for]elor [i sus]inerea logistic` permanent`, oportun` [i \n volum complet; r`zboiul
bazat pe re]ea [i mutarea accentului de pe puterea for]ei pe puterea informa]iei, de pe distrugerea
fizic` a adversarului pe neutralizarea inten]iilor sale ostile, constituind, de altfel, pentru armatele
statelor membre ale NATO, singura modalitate de realizare a interoperabilit`]ii \n cadrul
Alian]ei; r`zboiul paralel sau … redescoperindu-l pe Clausewitz [i organizarea teoretic`
general` a inamicului, cu cele cinci componente fundamentale, reprezentate sub forma
unor inele concentrice: “for]ele armate combatante, masa de oameni care nu sunt combatan]i
direc]i, infrastructura de transport, lucrurile esen]iale, necesare ducerii luptei, mecanismul
de conducere [i de control al \ntregului sistem”; \n r`zboiul paralel se utilizeaz` puterea
aerian` pentru atacul simultan al tuturor punctelor decisive din fiecare inel [i al punctului
decisiv al \ntregului sistem – distrugerea este starea final`; opera]ii bazate pe efecte,
conform c`rora succesul unui conflict armat poate fi evaluat prin prisma rezultatelor
[i nu a distrugerilor, acestea nefiind un scop \n sine, ci doar un mijloc c`tre un final strategic;
opera]ii decisive rapide [i ob]inerea unei victorii \n timp scurt prin anihilarea sistematic`
a abilit`]ilor de a lupta ale adversarului, utiliz#ndu-se opera]iile bazate pe efecte;
domina]ia \n plan decizional – o \ncercare de exploatare a transform`rilor care se petrec
\n r#ndul for]elor americane, \n scopul cre`rii unei strategii de transformare [i a unui Joint
Capstone Concept; r`zboiul informa]ional – “un instrument al descuraj`rii strategice
at#t \n plan global, c#t [i \n diferite teatre de opera]ii”, o ac]iune de “negare, exploatare
[i distorsionare sau distrugere a informa]iilor [i a mijloacelor de comand`, control
[i de procesare ale inamicului, protej#ndu-le pe cele proprii”; r`zboiul informal – nerecunoscut
192
 Evenimente editoriale
oficial, dar, care, totu[i, exist`, manifestat prin “atitudini, ac]iuni [i activit`]i de natur`
s` men]in` [i s` arate opiniei publice interne [i interna]ionale situa]ia instabil` din ]ara
sau zona respectiv`”.

Apreciat drept “un c#[tig pentru sociologia militar`

[i studiile de securitate din Rom#nia”, volumul Securitatea
interna]ional` [i for]ele armate, coordonat de c`tre
cercet`torii Jean Callaghan [i Franz Kernic, vine
s` aprofundeze informa]iile despre organiza]iile militare
[i rela]iile civili-militari, despre principalele direc]ii \n studiile
relativ la for]ele armate [i societate dup` cel de-Al Doilea
R`zboi Mondial, “psihologia social`” a soldatului cu prec`dere
asupra motiva]iei solda]ilor \n lupt` [i reintegrarea solda]ilor
\n societate dup` \ncheierea unui conflict armat, prin profilul
carierei militare: “Dac` armata este privit` ca un tip
special de birocra]ie statal`, trebuie bine delimitat statutul
legal al soldatului de carier` ca func]ionar public, chiar dac`
activitatea desf`[urat` de acesta prezint` caracteristici
similare muncii administrative prestate de un func]ionar civil (…). Principalele tr`s`turi
ale unui cadru superior de conducere din armat` nu sunt de ordin administrativ
sau managerial, ci de conducere, un concept mult mai comprehensiv”.
|n partea a doua a lucr`rii sunt abordate tendin]ele recente \n sociologia militar`
[i rela]iile dintre civili [i militari, recte \n ]`ri ale Europei, ale Americii Latine, \n Rusia
[i \n statele baltice, acestea din urm` manifest#ndu-[i inten]ia de “a se \ntoarce \n Europa”.
Partea a treia este o trecere \n revist` a principalelor aspecte ale studiului contemporan
asupra for]elor armate [i a societ`]ii. |nt#lnim, astfel, soldatul profesionist, “analiz`m”, \mpreun`
cu autorul, tranzi]ia “dinspre institu]ie c`tre ocupa]ie”, din perspectiva militarului american
v`zut ca un actor pasiv, un ins care doar se adapteaz` provoc`rilor generate de schimbarea
de tip institu]ie versus ocupa]ie, c`ut`m r`spunsuri la \ntreb`ri referitoare la gen [i armat`,
mai mult sau mai pu]in l`murindu-ne argumentele biologice, care \ncearc` s` explice
lumea social`.
Despre stilul militar de conducere, [i anume dezvoltarea liderului – un aspect c#t se poate
de important, mi se pare, relativ la influen]a pe care un lider militar o exercit` asupra
subordona]ilor, precum [i la contribu]ia lor la formarea experien]ei de grup \n condi]ii de stres
\ndeosebi. Cred c` orice structur` militar` \[i pune astfel de \ntreb`ri – nu \ntotodeauna
destul de clar exprimate sau … rezolvate, cu at#t mai mult cu c#t un lider [i, implicit, stilul
s`u de conducere, pot aduce eficien]a [i un moral pozitiv \n r#ndul subordona]ilor: “Bine\n]eles,
consecin]ele nu sunt \ntotdeauna acelea[i; uneori, au de suferit doar indivizii, nu [i organiza]ia.
Totodat`, pot interveni for]e care se opun schimb`rii. De aceea, nu po]i anticipa dac` o anumit`
schimbare va avea un efect pozitiv sau unul negativ”.
Lucrarea a ap`rut la editura bucure[tean` TRITONIC, o editur` aflat` tot mai aproape
de preocup`rile esen]iale ale construc]iei militare.
193
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Aceea[i editur` – TRITONIC, ne ofer` spre lectur`
[i delectare, a[ \ndr`zni, “povestea” Cercului Militar
Na]ional, o monografie pornit` din “ini]iativa [i la st`ruin]a”,
a[a cum men]ionam cu ceva timp \n urm`, a aceluia[i
“neobosit [i pasionat estet” – colonelul Iancu Anton,
directorul Cercului Militar Na]ional: Cercul Militar
Na]ional. Istoria unui palat.
Lucrarea, o istorie a locurilor [i oamenilor de atunci
[i de acum, minu]ios descrise de autor – colonelul
dr. Petre OTU, ne ofer` imaginea uneia dintre capodo-
perele patrimoniului militar [i na]ional – Cercul Militar
Na]ional, cu at#t mai mult cu c#t anul acesta i-a fost
conferit, de c`tre pre[edintele Rom#niei, Ordinul
“Meritul Cultural” \n grad de Comandor.
“De la idee la proiect” a fost un drum sinuos, cu e[ecuri [i \mpliniri, la 15 decembrie 1876
\nfiin]#ndu-se, sub patronajul domnitorului Carol I, Cercul Militar al ofi]erilor din garnizoana
Bucure[ti – “un stabiliment public de \ntrunire, care s` procure ofi]erilor, pe l#ng`
un divertisment lesnicios, un izvor de cuno[tin]e de tot felul”. La 18 martie 1896,
prin |nalt Decret, regele Carol a promulgat legea prin care cercurile militare din Bucure[ti,
Ia[i, Craiova [i Gala]i au fost recunoscute ca “persoane juridice, ca institu]iuni de interes
general al armatei”.
“De la proiect la edificiu”, drumul a c`p`tat amploarea [i fizionomia muncii lui Sisif,
cuprinz#nd aproape trei decenii [i jum`tate de eforturi, zbateri, am#n`ri [i speran]e.
Lucr`rile au demarat abia \n anul 1911, at#t din cauza problemelor financiare [i tehnice ivite,
c#t [i ca urmare a numeroaselor dispute dintre unii membri ai Comitetului de direc]ie
[i arhitectul-proiectant.
|n timpul Primului R`zboi Mondial, cl`direa Cercului Militar a fost folosit` de c`tre
trupele germane pentru anumite necesit`]i de paz` [i siguran]`. Inaugurarea oficial` a avut
loc la 4 februarie 1923, \n prezen]a regelui Ferdinand, care [i-a \ncheiat cuv#ntarea
cu speran]a c` Cercul Militar va deveni “un templu al adev`ratei camaraderii, un loc
de repaus dup` munca zilnic`, un loc de recrea]ie unde s` se poat` g`si [i hran` intelectual`
\n comunitatea camarazilor din toate garnizoanele, c`ci nu numai garnizoana din Bucure[ti
trebuie s` se bucure de acest palat, ci toat` Armata Rom#n`”. Cotidianul Universul aprecia
c`: “Unul dintre cele mai frumoase palate ce \mpodobesc Capitala e, f`r` \ndoial`, Cercul
Militar. To]i streinii, \n special ofi]erii francezi, au spus c` Fran]a nu se poate \nc` m#ndri
cu un asemenea palat pentru militari, \n felul acestuia de la noi”.
Important centru de protocol, de conferin]e [i de dezbateri al Armatei [i al ]`rii,
Palatul Cercului Militar Na]ional a fost [i gazda a numeroase activit`]i dedicate procesului
de preg`tire a admiterii Rom#niei \n NATO – reuniunea mini[trilor ap`r`rii din sud-estul
Europei, \ntrunirile Comitetului Director Politico-Militar al For]ei Interna]ionale de Pace
\n sud-estul Europei, ale Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Mini[trilor
Ap`r`rii din sud-estul Europei.
194
 Evenimente editoriale
Permite]i-mi s` \nchei aceast` rubric` [i acest an,
desigur, cu semnalarea numerelor 2-3 ale Buletinului
Arhivelor Militare Rom#ne – “Document”,
publica]ie la c#rma c`reia se afl` c`pitanul
dr. Florin {PERLEA, acest prolific condeier \ntru spiritul
militar rom#nesc. Consemn`m, conving`tor [i inspirat,
debutul tran[ant al acestuia ca redactor-[ef.
Editorialul, semnat de c`tre contraamiralul
de flotil` dr. Eugen Laurian, directorul adjunct
al Statului Major General, este dedicat \mplinirii
a 145 de ani de la \nfiin]area Statului Major General
– aceast` “structur` perfect ancorat` \n realit`]ile
\n continu` schimbare ale vremurilor pe care le tr`im,
atent` la muta]iile semnificative suferite \n modul
de g#ndire [i ducere a r`zboiului \n pragul secolului al XXI-lea”.
Neuit#nd o clip` c` ne afl`m sub semnul Anului lui {tefan cel Mare, putem reg`si
pagini despre contextul politic interna]ional din timpul domnitorului {tefan, despre sistemul
defensiv al Moldovei, dar [i despre politica lui {tefan cel Mare de ap`rare a credin]ei ortodoxe
[i, \n general, a cre[tinismului, \n afara Moldovei, \ndeosebi la Muntele Athos. De asemenea,
putem cunoa[te opiniile franceze relativ la unirea Basarabiei cu Rom#nia sau reflec]iile
asupra Armatei Rom#ne “sub lupa consilierilor sovietici – 1948”. Sub semn`tura maiorului
Doru Ungureanu – pagini consacrate “Rom#niei Militare”, de la apari]ie (15 februarie 1864)
p#n` \n 1921.
V` invit, la acest sf#r[it de an, s` r`sfoi]i pagini de istorie rom#neasc` [i universal`,
documente inedite, analizate [i comentate, dar [i informa]ii despre diverse site-uri
specializate rom#ne[ti [i str`ine, reviste on-line sau muzee virtuale, “Cartea de alt`dat`”
sau “Revista revistelor”.
V` doresc s` ave]i un an m`car la fel de bun [i de bogat ca cel care se \ncheie !
{i s` nu uita]i: cu fiecare clip` care trece, Timpul \[i ia r`mas bun de la noi ! La mul]i ani !

Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU

195
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

2004
CERTITUDINEA
ELITEI MILITARE
NA}IONALE
|N FOR}A STATORNIC~
A CUV@NTULUI SCRIS

Spuneam, cu un an \n urm`, despre anul 2003 c`, pentru Armata Rom#niei, a fost
un veritabil an NATO. Dar, despre 2004, c#nd Rom#nia a devenit membr` a Alian]ei
Nord-Atlantice, ce afirma]ie poate sus]ine \ndeplinirea institu]iei militare na]ionale de a fi
al`turi, \n construc]ia democratic` a secolului XXI, de armatele consacrate ale Lumii ?
S` spunem, nu etal#nd o modestie abstract`, ci, mai degrab`, \n]elepciunea indispensabil`
trudei creatoare, c` 2004 a fost un an al normalit`]ii sub\n]elese, dar necesare, al normalit`]ii
care poate fi \nt#rziat`, dar nu evitat`. A fost – iat`, \nc` mai este p#n` la intrarea
\n trecut a lui decembrie – anul \n care transformarea Armatei a fost ridicat` la puterea
dezvolt`rii durabile. Semn c` provoc`rilor viitorului – \n]eles din perspectiva responsa-
bilit`]ilor tutelare ale devenirii na]ionale – \i r`spundem provoc#nd, inspirat [i loial,
prezentul, cel despre care, uneori, se uit` c` doar el se afl` \n puterea noastr` edificatoare,
c`, etern [i ireversibil, prezentul este temeiul a[tept`rilor noastre dezirabile.
|n contextul acestor relevan]e istorice, ale c`rei semnifica]ii scap` uneori celor ce le f`uresc,
G#ndirea militar` rom#neasc` s-a racordat intens, substan]ial [i predictiv la dimensiunea
\n]elegerii verticale a rosturilor noastre fundamentale.
Este – esen]ial, incontestabil [i nepartinic – meritul tuturor celor care s-au d`ruit
cuv#ntului scris prin sudoarea, nesomnul [i priceperea \mplinirii lor intelectuale.
|n ordinea intr`rii \n alfabetul rostirii noastre eterne, ace[tia sunt:
1. Colonel Constantin AB~L~ESEI 14. Locotenent-colonel Ilie B~LAN
2. Locotenent-comandor Titi-Iulian AGAFI}EI 15. Colonel dr. Virgil B~L~CEANU
3. Locotenent-colonel Dorin ALEXANDRESCU 16. General-locotenent dr. Viorel B@RLOIU
4. C`pitan Iulian ALISTAR 17. Locotenent-colonel Valentin BECHERU
5. Comandor (r.) Dumitru AMARIEI 18. General de brigad` Petru BEJINARIU
6. Colonel ing. Alexandru ANDREI 19. Academician Dan BERINDEI
7. Colonel dr. Benone ANDRONIC 20. Dr. Teodor BODOA{C~
8. C`t`lin ANDRONIC 21. Colonel Vasile BOGDAN
9. Maior Mihai ANTON 22. Dr. Myriame BOLLEN
10. Iulia ANTONIAN 23. C`pitan-comandor dr. Vasile BUCINSCHI
11. General-maior Petre BARANG~ 24. Colonel dr. Marian BUCIUMAN
12. General dr. Eugen B~D~LAN 25. General-locotenent Gheorghe CATRINA
13. General-maior Neculai B~HN~REANU 26. General de corp de armat` dr. Tudor CEARAPIN

196

27. Locotenent-colonel Dorin CHIRCA
28. Maior dr. Gheorghe CIASCAI
29. General de brigad` (r.) dr. Nicolae CIOBANU
30. General de brigad` Alexandru CIOCAN
31. Colonel ing. Georgel CIOCOIU
32. General de brigad` dr. ing. Emanoil CIOCOTEA
33. General-maior Ioan CIUPEI
34. Diana-Larisa C|NDEA
35. C`pitan ing. Vasile CONSTANTIN
36. Colonel dr. Ion CO{CODARU
37. Adriana CR~CIUNESCU
38. Maior ing. Daniel DIDULESCU
39. Dr. Constantin DINULESCU
40. General de brigad` Corneliu DOBRI}OIU
41. Comandor dr. ing. Alexandru DRAGALINA
42. Maior Nelu DR~GAN
43. Colonel Marian DUMITRESCU
44. General-maior dr. Cristea DUMITRU
45. Comandor Marian DU{MANU
46. Sorin ENCU}ESCU
47. C`pitan ing. Grigore F~RCA{
48. Colonel Bujorel FLOREA
49. General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
50. Cristopher J. HOLSHEK
51. Colonel Ionel HORNEA
52. General-locotenent dr. Sorin IOAN
53. General de brigad` Mihail E. IONESCU
54. Locotenent-colonel Constantin-Cr`i[or IONI}~
55. Gheorghe IVAN
56. Colonel Dumitru LUNGU
57. Locotenent-colonel Eugen LUNGU
58. Ing. {erban LUNGU
59. General-locotenent dr. Ion MAGDALENA
60. Dr. George MAIOR
61. Contraamiral dr. Gheorghe MARIN
62. Dr. ing. Gheorghe MATACHE
63. Mihaela MATEI
64. General-maior dr. ing. Sergiu MEDAR
65. Locotenent-colonel Noru MIHAI
66. Colonel ing. Constantin MIHAI-CHIRIAC
67. Maior Viorel MIH~IL~
68. Constantin MONAC
69. General dr. Mircea MURE{AN
70. Colonel Tudorel NEGRESCU
71. General de brigad`
dr. Gheorghe NICOLAESCU
72. Maior dr. Traian NICULA
73. General de brigad` Valeriu NICU}
74. General-maior dr. Mihail ORZEA}~
75. General de brigad` dr. Lucian PAHON}U
76. General-maior dr. Mihai PALAGHIA
V` mul]umim cu cordialitate, certitudine [i \ncredere !
Coresponden]` GMR
77. General-maior dr. Cornel PARANIAC
78. General-maior (r.) dr. Vasile PAUL
79. Delia PETRACHE
80. Locotenent-colonel Nelu PETRE
81. Dr. Stan PETRESCU
82. Comandor Gheorghe PETRIA
83. Colonel Dorel PIETR~REANU
84. General de brigad` dr. ec. Traian PIGUI
85. C`pitan ing. Dan POM|RLEANU
86. General de brigad` Gavril` POP
87. Prof. Alexandrina POPA
88. Locotenent-colonel ing. Marian POPA
89. C`pitan ing. Valentin POPA
90. Locotenent-colonel dr. Cristian POPESCU
91. General (r.) dr. Mihail POPESCU
92. General de brigad` dr. Nicolae POPESCU
93. C`pitan ing. Liviu PORUMB
94. Locotenent-comandor Mircea PRIBEK
95. Colonel Constantin R~ILEANU
96. Comandor dr. Florian R@PAN
97. Dr. Ioan ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucure[ti
98. Colonel Ioan ROMAN
99. Maior Marius-Victor RO{CA
100. General-locotenent Gheorghe ROTARU
101. Colonel dr. ing. Nicolae ROTARU
102. Viceamiral (r.) Corneliu RUDENCU
103. Constantin RUSU
104. Comandor Marian SANDU
105. Colonel dr. ing. Ion SAVU
106. General de brigad` Mircea SAVU
107. Colonel dr. Vasile SOARE
108. General de flotil` aerian` Ion-Aurel STANCIU
109. Locotenent-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI
110. Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU
111. Colonel Gabriel STROIL~
112. Locotenent-colonel Marius {ERBESZKI
113. C`pitan ing. Daniel {TEFAN
114. Colonel Mihail {TEFAN-NICOLIN
115. C`pitan-comandor Mihai {TIR
116. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
117. Prea Fericitul P`rinte TEOCTIST,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom#ne
118. Locotenent-colonel Gheorghi]` TEODORESCU
119. Bogdan-Aurel TELEANU
120. Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE
121. Colonel Florentin UDREA
122. Maior Valentin VASILE
123. Ilona VOICU
124. C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
125. Doina ZUGR~VESCU
Redac]ia
197
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

ABSTRACTS

Democracy, the religion of globalization

• COL Costinel PETRACHE
The evangelizing of the spirit • The alert pace of globalization • Democracy – the religion of globalization
• Globalization means thinking globally and acting locally • The democratic technology of the global
transformation • The morphology of the global changes • The condition for constructive stability

The arguments for a strategic transformation

• BG Ph D Teodor FRUNZETI
The join character of the military action • The necessity of a medium and long term vision
• Transformation’s “continuity” • Revolution’s new content in military affairs • Competition based
on new values and standards • Structural changes • The necessity of one efficient planning, programming
and financing system

New strategic concept for our country’s security and defense ~ doctrinaire ideas
• BG Petru BEJINARIU
European and euro-atlantic integration – national endeavor and fundamental interest • Romania – a part
of the defense common system of the Alliance • The interests and the objectives of the Romanian State
• Analyze of the evolution of international security environment • Elements of Romania’s security system

Logistic determinations of the war based on network

• COL Ph D Benone ANDRONIC
Information’s spreading in quasi-real time • Dynamic determinism of fight systems • The moulding
of logistic waves • Chaos theory • Proliferation of intelligent weapon systems • Market economy – a war
instrument • Electronic trade and data exchange • The organization of one logistic modulus

Methods of using decision simulation in military organizations ~ theoretic projections

• LTC Nelu PETRE
Romanian economy – from natural resources to human resources • The crises of resources and energy
to which humanity is confronting • The role of operative teams as a part of the structures • The development
of strategies and project management’s significance • The actual stage of the researches in human resources domain

Parliamentary institutions and national sovereignity

• Constantin MONAC
State’s power right to decide • The value of parliament as an institution of the state • Forms and juridical
principles • The legislative function – constitutional laws, organic laws and ordinary laws • Parliamentary
control and informational role • Negotiations for Romania’s adhesion to UE • The external element of
national sovereignty

Opinions regarding the reform in human resource’s domain (II)

• MG Ph D Mihail ORZEA}~
The transformation continues – stave off the routine, the attitude and self-complacency • Beyond
fear – a permanent and opened dialog • Between flexibility and the capacity to adapt • To think positively

198
 Abstracts
– a part of mentality • “Compulsory lessons” on the way to performance • Maslow’s Pyramid completed
by Herzberg’s theory

Planning and development of collective defense operations for Romania’s defense

• MG Ioan CIUPEI
Security situation’s threatenings • Own military capabilities • Risk’s counterattacking in security situation
• The acceptance of strategic planning system • Interoperability conceptual awareness • Harmonized
rules of employment • The process of operations plan elaboration

Possible forms of conflict with involvements on logistic

• BG Ph D Eng Emanoil CIOCOTEA
New forms of violence – “small”, “asymmetrical” or “unconventional” wars • The war – a way of living ?
• Security’s risks – between cause and effect • Security’s policy – the effect over the society • Civil losses,
as a propaganda instrument • Guerilla wars – a form of contemporary conflict

Crises management in public order domain

• BG Ph D Lucian PAHON}U
• LTC Cristian POPESCU
Conflicts and ethnic disputes • Crises typology • Crises evolution stages – peace condition; disagreement
condition; confrontation; armed conflict; the slackening of the situation • Activities in crises management
– element’s detection; enforcement of the decisions; disengagement; peace establishment; monitoring
the situation

Emphaty and dynamics in communication through military media

• COL Ph D Eng Nicolae ROTARU
Television – a proper environment for manipulation ? • Appearance of the image initial from of “denial”
of the world • “Marriage” between action and sensitivity • Communication in military environment • War
– well organized violence ? • Means of mass-media – vehicles of chaos ? • “Spiral of silence” theory

The moulding of behavior ~ operations in cognitive domain

Observation, orientation, decision and action • Midway and Trafalgar – military strategic dimension
• The process of taking the decision • Physical actions – psychological effects • Monitoring the battle
space • The appliance of new informational technologies • The capability of surveillance system

NATO’s new command structure

• LTC Cr`i[or-Constantin IONI}~
Rearrangement of the military command structures • North-Atlantic Council – the main decision
authority of the Alliance • Defense Planning Committee – decisions on NATO’s military integrated
structure • Nuclear Planning Team – special policies • Military Committee – the usage of military forces

NATO’s transformation ~ the spectrum of strategic concepts

• COL Tudorel NEGRESCU
• CDR Marian DU{MANU
Operational efficiency • The constitution of Allied Headquarters for Transformation • NATO’s plan
for experimentation • A new concept of combined operations • The Experimentation Center of Canadian
Forces • Conceptual, organizational and financial difference • Simulation, modeling experimentation

Psychological operations in Bosnia-Her]egovina, Kosovo, Afganistan and Irak

Bosnia and Herzegovina: mission and organization • Planning conception and the fulfillment of one PSYOPS
campaign • Deployment of one multimedia campaign • Message’s adaptation to target’s characteristics
• Kosovo – political conditionings • Afghanistan – the support element for psychological operations

199
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
Civil-Military Co-operation during Humanitarian Operations (II)
• Ph D Myriame BOLLEN
Problems in civil-military co-operation • The humanitarian organisations • The civic action and crisis
management • A new raison d’etre • The endogenous levels of interdependency • The confidence
in partner co-operation • Suggestions to improve civil-military co-operation

Seminar: “Civil-Military Co-operation in civil emergency situations and operations against

terrorism”
• Cristopher J. HOLSHEK
Identifying doctrinal, force development and training changes • The major lessons of applicability
to RO-CIMIC program objectives • The trends and developments in NATO CIMIC and international
civilian organisation • CIMIC – an essential element of succes in all military operations

Nuclear terrorism (I)

• Ph D Stan PETRESCU
Threats and challenges at the beginning of the millennium • Zonal proliferation of mass destruction
weapons • The new UE – possible power center on international plan • From hypothetical risk
to the concrete state of conflict • Sequestrations – a political weapon • Forms and proceedings of demonstration
of the nuclear terrorism

Sea terrorism control ~ the Operation “Active Endeavour”

• CPT CDR Mihai-Viorel ZANFIR
Naval Forces for the security of navigation • Naval observation and the examination of doubtful ships
• Gibraltar Gorge – a vulnerable point • Black Sea – an important way of communication and oil’s shipment
• The reinforcement of Romanian Naval Forces capability

Juridical environment regarding the participation of Romanian Armed Forces to mission

outside Romanian state’s borders
• Ph D Teodor BODOA{C~
• COL Ioan ROMAN
Collective defence in alliance systems • Actions regarding the maintaining and the establishment
of the peace • The requests to be sworn into the army • The principle of voluntariate • The willing agreement
between the person who emply and the employee • “Necessary services” – conected actions military
missions • The rights of the Romanian personnel driven abroad

Conferences of General Staff’s superiors in the request of military conventions foresights

of Balkan Agreement ~ 1934-1937
• LTC Dorel CHIRCA
The role of Balkan Peninsula in the strategy of greatest powers • Diplomatic approaches of Romanian
Government • 9th February 1934 – Balkan Agreement Treaty • Materialization of Balkan Treaty
in military domain • “The small convention” – “a sore point” in inter-balkan military cooperation

Versiunea \n limba englez`

@ Eugenia-Mihaela CALOT~

200
201
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004

2005 Zilele
sqrbqtorilor
militare

202
GMR
Imagine preluat` de pe CD-ul “60 de icoane cu Na[terea Domnului”, Patriarhia Rom#n`

Anul 2005 !
La trecerea, \n S`rb`tori, peste pragul nins al Noului An,
redac]ia revistei G#ndirea militar` rom#neasc` V` mul]ume[te
Dumneavoastr`, Cititori [i Colaboratori, pentru rodnicia
lucr`rii noastre dimpreun` [i, pre]uindu-V` cu venera]ie,
V` dorim din toat` inima ca Dumnezeu s` V` dea putere
[i \n]elepciune spre \mplinirea izb#nzilor dorite, prosperitate
prin biruin]` [i credin]`, judecat` dreapt` [i sete de adev`r,
chibzuin]` [i luminare, s`n`tate [i lini[te, iubirea semenilor
Dumneavoastr` [tiu]i [i ne[tiu]i.

La mul]i ani !
Concep]ia grafic` editorial` ~ colonel Costinel PETRACHE
http://gmr.mapn.ro