Revista-2 2004

Gândirea
militar`
româneasc` Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
We are NATO members
The integration continues
2
martie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
aprilie “Rom#nia Militar`”
2004 ~ serie nou`, anul XV ~
G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
EDITOR
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
CONSILIUL EDITORIAL |NALTUL DECRET REGAL NR. 3663

PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
PRE{EDINTE A MARELUI STAT MAJOR
general-maior dr. Mihail ORZEA}~ Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
MEMBRI Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
general-locotenent dr. Eugen B~D~LAN revistq oficialq sub denumirea de Rom`nia
general-locotenent Gheorghe CATRINA Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
contraamiral dr. Gheorghe MARIN
instruc]iunea lor.
general-maior dr. Sorin IOAN Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
general de brigad` dr. Cristea DUMITRU de toate armele, afla]i \n activitate
general de brigad` Valeriu NICU} de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale [i cari
general de brigad` Mircea SAVU intereseazq armata.
colonel Costinel PETRACHE Carol - Regele Rom#niei
Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
COLEGIUL DE REDAC}IE
Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
Redactor-[ef po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista afl#ndu-se
la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul publica]iilor”.
colonel Costinel PETRACHE Cititorii din strìn`tate se pot abona
cpetrache@mapn.ro
prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,
Redactor-[ef adjunct fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39,
Alina UNGHEANU Pia]a Presei Libere nr. 1, sector 1,
alinagmr@yahoo.com Bucure[ti, Rom#nia. Pentru cititorii
Redactor din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
abonamentele se fac la Centrul
Eugenia-Mihaela CALOT~ Tehnic-Editorial al Armatei
Adelaida-Mihaela DANDE{ (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,
- tehnoredactare computerizat` - nr. 124-126, sector 1, Bucure[ti,
telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05, \n contul 503211906647,
Trezoreria Statului, Sector 1, Bucure[ti. Pentru rela]ii
suplimentare v` pute]i adresaredac]iei.
ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, sector 5 Revista G#ndirea militar` rom#neasc`
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/2154, 2538 apare \n lunile februarie, aprilie, iunie,
Tel./fax: (401) 410.66.63 august, octombrie [i decembrie.
www.gmr.mapn.ro
ISSN 145-0460
COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, f`r` perceperea taxelor aferente,

cu condi]ia indic`rii precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin.
G@NDIREA
MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"
SERIE NOU~ ANUL XV
Nr. 2
martie aprilie
2004
1
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2004
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
Rom#nia ader` la Tratatul Atlanticului 7 Romania joins the North-Atlantic
de Nord Alliance
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE
Rom#nia membr` a NATO 11 Romania a NATO member

General dr. Mihail POPESCU Gen Ph D Mihail POPESCU
Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
Opinii privind relevan]a puterii militare 18 Opinions concerning the military power
în secolul XXI relevance in the 21st Century
General-maior dr. Mihail ORZEA}~ MG Ph D Mihail ORZEA}~
Realizarea unui sistem informatic integrat 33 The achievement of an integrated

de eviden]` a resurselor umane etape informatics system for human resources
[i factori în managementul proiectului stages and factors in projects
Locotenent-colonel Mihai NORU management
LTC Mihai NORU
Strategii de prevenire a delincven]ei 39 Strategies of prevention of juvenile delin-

juvenile în societate [i armat` quency in society and in the armed forces
Colonel Bujorel FLOREA COL Bujorel FLOREA
Geopolitic` Geopolitics
Geostrategie Geostrategy
Securitate interna]ional` International security
Rela]ia SUA Rusia [i echilibrul de putere 49 The USA-Russia relation and the balance
la începutul secolului XXI of power at the beginning of the 21st Century
Diplomat Diana-Larisa CÎNDEA Diplomat Diana-Larisa C|NDEA
3
Determin`ri geopolitice [i geostrategice 54 Geo-political and geo-strategical
în bazinul M`rii Negre [i \n zona adiacent` determinations in the Black Sea region
acestuia and its contigous area
Colonel dr. Ion CO{CODARU COL Ph D Ion CO{CODARU
R`zboiul informa]ional strategic 64 The strategic intelligence war

Colonel Dumitru LUNGU COL Dumitru LUNGU
Ap`rarea NBC NBC Defence

Ac]iuni de reac]ie [i managementul 71 Actions of response and their management
acestora în situa]ii de amenin]are in situations of threats and employment
[i întrebuin]are a ADMNBC de c`tre of ADMNBC by terrorist organizations
organiza]iile teroriste COL Ph D Nicolae POPESCU
Colonel dr. Nicolae POPESCU
Rolul structurilor de ap`rare NBC în admi- 79 The role of NBC defence structures
nistrarea atacurilor teroriste cu arme in the management of terrorist attacks
de distrugere în mas` with mass destruction weapons
Colonel dr. ing. Ion SAVU COL Ph D Eng Ion SAVU
Ap`rarea nuclear`, biologic`, chimic` 82 The nuclear, biological and chemical

[i protec]ia mediului defence and the environment protection
Locotenent-colonel ing. Marian POPA LTC Eng Marian POPA
Prof. Alexandrina POPA Prof. Alexandrina POPA
Instruc]ia \n medii ADMNBC simulate 87 Instruction in simulated ADMNBC

Locotenent-colonel Ilie B~LAN environments
Maior dr. Traian NICULA LTC Ilie B~LAN
MAJ Ph D Traian NICULA
Pulsul strategic Strategic pulse

Georgia pe drumul democra]iei. Provoc`ri 92 Georgia at the way of democracy.
[i amenin]`ri Challenges and threats
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
4
Cuprins
Dialoguri GMR GMR Dialogues
Interviu cu generalul-locotenent dr. 97 An interview with LTG Ph D Eugen B~D~LAN,
Eugen B~D~LAN, [eful Statului Major chief of the Land Forces Staff
al For]elor Terestre
Realitatea NATO NATO Reality

Adev`rul ader`rii ~ \n]elegerea integr`rii110 The truth of adhesion ~ understanding
construc]ii editoriale de afirmare con- the integration editorial build-up
ceptual` [i ac]ional` a priorit`]ilor for the conceptual and actional assertion
postaderare of post-adhesion priorities
Ce este transformarea NATO ? 164 What is NATO transformation ?

Colonel Constantin R~ILEANU COL Constantin R~ILEANU
Noi transform`ri în structura de for]e 168 New tranformations within NATO force
a NATO structure
Locotenent-colonel LTC Crì[or-Constantin IONI}~
Crì[or-Constantin IONI}~
De la Washington la Istanbul, via Praga 172 From Washington to Istanbul, via

documente fundamentale \n procesul Praga fundamental documents in the
de integrare euroatlantic` Euro-Atlantic integration process
Colonel Dorel PIETR~REANU COL Dorel PIETR~REANU
Transformarea militar` concept 182 The military transformation concept and

[i implementare implementation
C`t`lin ANDRONIC C`t`lin ANDRONIC
189 NATO and PfP (XVIII) United Kingdom

NATO [i PfP (XVIII) Regatul Unit al Marii
Britanii [i Irlandei de Nord (I) of Great Britain and Northern Ireland (I)
Fundamente na]ionale National foundations

{tefan cel Mare [i Sf#nt str`lucit 194 Stephan the Great and the Saint brilliant
comandant [i strateg militar commander and military strategist
General de brigad` (r.) BG (ret.) Ph D Nicolae CIOBANU
dr. Nicolae CIOBANU
5
Rom#nia Militar` Restituiri: Despre 199 Military Romania Restitutions: About
libertate [i disciplin` (II) freedom and discipline (II)
Premiile na]ionale 202 Romanian Military

ale revistei G#ndirea Thinking National awards
militar` rom#neasc` of year 2003
pentru anul 2003
Univers publicistic militar 207 Military publicistic

universe
Sun Tz\ [i Clausewitz: Despre tr`s`turile 212 Sun Tz\ and Clausewitz: About
comandantului of commanders traits
215
Referin]e bibliografice Bibliographic references
217
Evenimente editoriale Editorial events
221
Rezumate \n limba Abstracts
englez`
6
Romania
^
ader` Romania joins
la Tratatul the
Atlanticului North-Atlantic
de Nord Alliance
Am folosit, iat`, drept titlu textul I have used, as a tittle, the integral
integral al legii care, practic, consfin- name of the law, that practically con-
]e[te revenirea voit`, necesar` [i, un timp, firms, the willing and necessary come-
clandestin a[teptat` a Rom#niei pe tabla back (which was illegally expected
de valori a devenirii democratice for a while) of Romania, among the demo-
a Lumii. O lege istoric`, o lege cratic values of the word. It is a his-
care esen]ializeaz` un fapt istoric, toric law, one that shows the impor-
cu determin`ri previzibile \n orizonturile tance of a historic happening, being
de a[teptare guvernate de \n]elegerea determined, in a predictable manner,
dezvolt`rii indispensabile. at an extent of knowledge, governed
Consecin]` a diviz`rii ideologice, by the undersatnding of an indispens-
sociale [i politice a Lumii, Rom#nia able development.
Being a consequence of ideological,
a trìt, dup` ultima conflagra]ie mondial`,
social and political divisions in the world,
condi]ia \nregiment`rii \ntr-o alian]`
Romania has experienced, after World
care doar percep]iei avizate i se \nf`]i[a
War II, the forced membership
\n adev`ratul ei rol. Dup` mai bine
in an alliance, which was really
de un deceniu de Parteneriat intens
perceived only by a few. After more
aplicat, ac]iunea [i experien]a politico-mi- than a decade of intensively imple-
litare exercitate \n folosul ap`r`rii mented Partnership, the activity
[i promov`rii complexe a intereselor and the political military expertise,
noastre istorice relev` nedenaturat exerced in the benefit of defence
caracterul Alian]ei Nord-Atlantice, and for the complex promotion of our
dar, tratamentul oponen]ional este ine- historic interests, reveals, in an accu-
vitabil (!), [i rostul TV-ului de odinioar`. rate manner, the character of the
Nu insist`m asupra acestuia din urm`. North-Atlantic Alliance but the opposi-
Ne amintim doar c`, prin consecin]ele tion and the purpose of the former
sale nemijlocite relevante fiind controlul Warsaw Treaty are inevitable.
sever asupra actorilor statali \ngloba]i, I will not insist on that subject
descurajarea brutal` a oric`ror tendin]e however. We can only remember
de emancipare statal` de sub presiunea the fact that, because of its direct
standardelor comuniste de organizare cosequences the severe control over
7
[i construc]ie social` [i promovarea the included state actors, the brutal
imperial` a intereselor statului-centru, discouraging of all tendencies of state
ap`rarea colectiv` esen]ial` \n defi- emancipation, under the pressure
ni]ia oric`rei alian]e, era admis` cu f`]i[` of communist standards for orga-
[i, uneori, explicit` ne\ncredere. nizing and building up a society,
Situa]ia ca atare a determinat statele for promoting in a tyrannical manner
membre Rom#nia este, poate, cazul collective defence essential while
cel mai relevant, s` ia atent \n consi- defining an alliance, was openly
derare [i posibilitatea afl`rii f`r` spri- and sometimes explicity regarded
as not reliable.
jin colectiv \n fa]a vreunei amenin]`ri
Such a situation determined
externe, sens \n care au dezvoltat
the member states Romania is per-
doctrine de ap`rare proprii [i au jucat,
haps the most relevant case to take
cu o anume prioritate, chiar [i ipotezele
into account the possibility of not
amenin]`rilor fr`]e[ti. having a collective support before
Acum, filozofia ap`r`rii colective an outside threat, such a fact leading
pe care, prin adop]ie [i participare, to the development of own defence
ne-o asum`m [i-n care credem, nu anga- doctrines and even, with a certain
jeaz` doar ap`rarea r#nduielilor teri- priority, to the hypothesis of a broth-
toriale na]ionale, ci [i a valorilor demo- erly threat.
cratice consacrate istoric, a libert`]ii Now, the philosophy of collective
[i securit`]ii vitale, a prosperit`]ii defence, which we assume and believe
generale. in, by adoption and participation,
Evenimentele ultimului deceniu does not imply only the defence
de istorie, \n care ciclurile strategice of national territorial order but also
s-au comprimat peste a[tept`ri, consu- democratic values, historically security,
m#ndu-[i alert ipotezele [i actorii, general prosperity.
au confirmat faptul c` strategia The events of the last decade, when
de promovare politic` a ader`rii a fost strategic cycles were unexpectidly
inspirat`, credibil` [i consistent` compressed, consuming very fast,
\n planul argumentelor irevocabile. actors and phases, have confirmed
Acesteia i-a corespuns o \n]elegere the fact that the strategy for the po-
militar` superioar` a realit`]ilor geopo- litical promotion of the adhesion was
litice [i geostrategice, un angajament inspired, credible and consistent,
at the level of irrevokable arguments.
militar opera]ional la standardele
This was complemented with a high
Alian]ei [i, nu \n ultimul r#nd, afirmarea
military understanding of geo-strate-
apreciabil` a unui poten]ial cultural
gic and geo-political reality, a military
militar elocvent.
operational engagement, at NATO
Aderarea Rom#niei proiect poli- standards, and last but not least,
tico-militar fundamental pentru destinul with a consistent assertion of an elo-
na]ional, dar [i cea mai concertat` quent military culture potential.
ac]iune de sus]inere a unui obiectiv Romanias adhesion fundamen-
na]ional strategic, a fost, \n cele din urm`, tal political-military project for the na-
posibil` prin coeren]a angaj`rii; credi- tional destiny, but also the most
bilitatea demersului; identificarea powerful support for a strategic national
corect`, \n logica simpl` a complemen- objective, was in the end possible
tarit`]ii opera]ionale, a resurselor because of the coherence of the engage-
umane, financiare, culturale, materiale ment; the credibility of the demarche;
[i militare indispensabile proiectelor correct identification (following
8
Editorial
globale de dezvoltare democratic` the simple logic of the operational
a Lumii; solidaritatea explicit` complementarity) of human, financial,
a actorilor politici [i consensul na]ional cultural, material and military
neprefabricat; eliminarea mesajelor resources, which are indispensable
[i a discursurilor cu geometrie variabil`; to the global projects of democratic
armonizarea principial` a leg`turilor solidarity of political actors and real
cu comunit`]ile rom#ne[ti situate national consensus; elimination
\n afara grani]elor; afirmarea convin- of messages and dicourses having
g`toare a parametrilor de performan]` a variable geometry; harmonization
of the connection with the Romanian
care \ntre]in compatibilitatea euroatlan-
community outside the country;
tic` a Rom#niei; larga reconciliere
convincing assertion of the perfor-
na]ional` pe axa ultimului secol de istorie
mance paramaters, which sustain
rom#neasc`. Romanias Euro-Atlantic compatibility;
Rom#nia \n NATO, Armata Rom#niei the extended national reconciliation
al`turi de armatele Alian]ei, \ntr-o fra- on the axis of the last century Romanian
ternitate deja dovedit` \n avanposturile history.
luptei \mpotriva terorismului global Romania in NATO, Romanian Armed
o realitate unic`, sfidare adus` \ncre- Forces, togheter with other members
menirii Lumii \n paradigme aruncate Armed Forces, in a brotherhood
for]at \n bra]ele eternit`]ii, o Lume already demonstrated in the outposts
\n care numai Dumnezeu [i conse- of the fight against global terrorism
cin]ele sale inaccesibile nou` sunt a unique reality, defiance to the still-
definitive. ness of the world in paradigms
Apreciind utilitatea disciplinizatoare forcedly thrown in the arms of Eternity,
a instrumentelor de evaluare a preg`- a world where only God and His
tirii noastre pentru aderare, complexul inaccessible consequences are final.
de factori determinan]i a admis Taking into account the useful instru-
cre[terea sensibil`, mai cu seam` ments that can discipline the assessment
\ncep#nd cu 11 septembrie 2001, of our preparation for the adhesion,
a semnifica]iei [i rolului criteriilor the complexity of determinative factors,
tehnice preg`titoare, dar [i a celor allowed a sensitive increase, mostly
de natur` politic` [i strategic`; starting with September 11, 2001,
of the significance and role of the pre-
necesitatea real` ca amenin]`rilor
paring technical criteria, but also
globale s` li se r`spund` global;
of the political and strategic ones;
nevoia consolid`rii democratice
the real need to globaly respond
a Lumii [i evitarea rediviz`rii acesteia,
to the global threats, the need to consoli-
drama \nsingur`rii statale nefiind date democracy worldwide and to avoid
doar o amintire istoric`, ci, mai mult, re-division, the drama of state isola-
o ran` sensibil` pe corpul genera]iei tion being not only historic memories,
care [i-a asumat coerent [i statornic but much more, an open wound
credin]a \n libertatea valorilor on the body of a generation who assumed
fundamentale ale condi]iei umane. coherently and constantly the belief
Admiterea \n Alian]a Nord-Atlantic` in freedom of fundamental values
este, dincolo de cele afirmate, of human condition.
cea mai important` realizare poli- Joining the Alliance is, beyond
tico-militar` a statului rom#n de la fùri- the above assertion, the most impor-
rea Rom#niei integrale, acum aproape tant political-military achievement
un secol. of the Romanian state, since Romanias
9
|n planul ac]iunii interne, credi- creation, as united and independent
bilitatea a fost dovedit`, esen]ial, country, a century ago.
prin exercitarea laborioas` [i compe- At national level, credibility was
tent` a controlului democratic [i civil demonstrated, essentially through
asupra institu]iei militare na]ionale; exerting, in a qualified manner, civil
bugetarea peste limita de supra- control over the national military body;
vie]uire a ap`r`rii; implicarea pozitiv` financing over the survival limit
\n reforma structural` a Armatei; of defence; positive involvment
concentrarea eforturilor de \nzestrare in the structural reform of the Armed
Forces focusing the procurement
a Armatei pe criteriul interopera-
efforts within the Armed Forces,
bilit`]ii; opera]ionalizarea sistemului
taking into account the interoperability
integrat de gestionare a crizelor;
criterion; making operational the inte-
adecvarea flexibil` a cadrului juridic
grated system for crisis management;
la condi]ia institu]ional` a ader`rii flexible adjustment of the legal frame-
[i, nu \n ultimul r#nd, prin asigurarea work, in accordance with the adhe-
la nivel na]ional a protec]iei infor- sion and last but not least through
ma]iilor secrete. ensuring, at national level, protection
{tim ce putem oferi Alian]ei of classified information.
din care facem parte. Prin tradi]ie, We know what we can offer
rost geografic [i capabilit`]i, Armata to the Alliance. Traditionally, geographi-
Rom#niei poate participa la opera]iuni cally and according to capabilities,
angajate \n toate cele trei dimensiuni Romanian Armed Forces can partici-
fizice ale spa]iului de lupt`, la misiuni pate in operations engaged on the 3
sub autoritatea Art. 5 al Cartei, physical dimensions of the battle space,
dar [i non-Art. 5. in art. 5 and non-article 5 missions.
Apusul strategiilor de a[teptare, The time of waiting, probing and imi-
tatonare [i imitare nu este o \nchi- tating strategies has reached an end,
puire. Generarea oportun` de idei and this is not only imagination.
de \nt#mpinare [i de ra]ionamente Timely generation of new ideas
de mare intensitate teoretic`, compatibile and high intensity theories, compatible
\ntreprinderilor [i sistemelor concrete, with concrete systems are, perhaps,
the best solution in order to adjust
este, poate, solu]ia cea mai bun`
constructively to the possibilities.
a adapt`rii constructive la posibil.
Even more, realizing that building
Cu at#t mai mult cu c#t, denot#nd
up a future without vital uncertainties
c` edificarea unui viitor f`r` incerti-
is not possible unless we understand
tudini vitale nu este posibil` dec#t the present, in a comprehensive, detailed
prin \n]elegerea detaliat`, comprehensiv` and inspired manner, we may say that
[i inspirat` a prezentului, Rom#nia Romania had a good start in the 21st
a p`[it cu dreptul \n secolul XXI. century.
Doamne ajut` ! God bless !
@ Colonel Costinel PETRACHE

Translated by Adriana CR~CIUNESCU
10
ROM@NIA MEMBR~ A NATO
General dr. Mihail POPESCU
~ {eful Statului Major General ~
N
a]iunile, chiar [i c#nd este vorba de marile puteri, nu pot contracara
singure amenin]`rile transna]ionale pe care le prezint` terorismul, proli-
ferarea armelor de nimicire \n mas` sau efectele destabilizatoare ale statelor
intrate \n colaps (failed and failing states).
Avantajele securit`]ii colective

|n promovarea intereselor sale na]ionale de securitate, Rom#nia caut` s` colaboreze
cu diferi]i parteneri, pentru a anihila aceste pericole printr-o gam` de m`suri [i ac]iuni
colective. Organiza]ia Na]iunilor Unite va r`m#ne forumul \n care vor fi dezb`tute multe
din aceste activit`]i [i unde vor fi autorizate m`surile de reac]ie necesare. Totu[i, experien]a
unor crize ca cele din Ruanda, Bosnia-Her]egovina, Kosovo [i Irak dovede[te
c`, de[i \mp`rt`[e[te adesea obiective similare, pentru comunitatea interna]ional`
este mult mai dificil s` se pun` de acord asupra mijloacelor de realizare a acestor obiective.
Acest lucru se \nt#mpl` \ndeosebi atunci c#nd este nevoie de o interven]ie \n for]`
[i numai un num`r mic de state dispune de capabilit`]ile militarepe care interven]ia le reclam`.
Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord [i Uniunea European` sunt organiza]iile
cele mai \n m`sur` s` dezvolte r`spunsuri eficiente [i oportune la crizele interna]ionale.
Ambele s-au afirmat ca structuri ce pot coagula \n jurul lor coali]ii la care s` participe [i ]`ri
nemembre. Rela]iile dintre ]`rile participante la coali]ie, la care se adaug` capabilit`]ile
militare ale acestora, asigur` o baz` puternic` pentru a da o replic` \n for]`, facilit#nd
planificarea [i desf`[urarea opera]iilor militare. Ambele organiza]ii lucreaz` \nc` la dezvol-
tarea unei game de capabilit`]i expedi]ionare [i de gestionare a crizelor. Acestea sunt
necesare pentru a r`spunde pe deplin aspira]iilor de securitate declarate [i, \n acela[i timp,
asigur` c` oferta na]iunilor r`m#ne \nc` o provocare important`.
Al`turi de coali]iile institu]ionale \n jurul NATO sau al UE (prin Politica European`
de Securitate [i Ap`rare ESDP), coali]iile ad-hoc de voin]` vor fi, \n continuare, posibile.
Fostul secretar general al NATO, lordul Robertson, sus]inea \ns` c` altor structuri inter-
na]ionale, cum ar fi ONU [i Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa, le lipsesc
compozi]ia, puterea, coeziunea [i viteza de reac]ie unice ale NATO1. A[a cum se apreciaz`
[i \ntr-un document publicat de Ministerul britanic al Ap`r`rii, NATO va r`m#ne piatra
unghiular` a ap`r`rii noastre colective NATO va continua s` fie singurul garant
al ap`r`rii colective occidentale2.
1
Peter van Ham and Richard L. Kugler, Western Unity and Transatlantic Security Challenge,
The Marshall Center Papers, No. 4, Garmish-Partenkirchen, June 2002, p. 4.
11
Strategii Alian]ei sus]in c` NATO trebuie s` devin`, \n continuare, mai flexibil`
institu]ional, politic [i militar pentru a putea s` ofere o for]` puternic` [i eficient`,
\ntr-un mediu de securitate foarte dinamic [i volatil. |n ultimii ani, compozi]ia [i func]iile
NATO s-au schimbat, pentru a reflecta mai bine mediul de securitate post-r`zboi rece.
Alian]a continu` s`-[i dezvolte capabilit`]ile deja dovedite, oferind structuri de comand`
multina]ionale robuste [i, \n acela[i timp, un forum pentru dezvoltarea standardelor comune
de interoperabilitate. Richard L. Kugler are dreptate c#nd afirm` c` NATO este un vehicul
natural, care ajut` la organizarea puterii Europei3, iar datoria noastr`, a Rom#niei,
este s` profit`m din plin de aceast` oportunitate.
|n ultimul deceniu, Alian]a [i-a demonstrat disponibilitatea pentru o mai mare flexibilitate
politic` [i militar`, realiz#nd coali]ii mai largi, pentru desf`[urarea unei game mai mari
de opera]ii, cum au fost cele din Balcani [i, cel mai recent, din Afganistan [i Irak. Summitul
de la Praga, din noiembrie 2002, a \mbr`]i[at acest concept [i a ini]iat, printre altele, Procesul
de transformare, Angajamentul capabilit`]ilor, o structur` de comand` nou`, mai simpl`,
precum [i crearea For]ei de R`spuns NATO (NATO Response Force NRF). Pentru noi,
reuniunea de la Praga a avut o importan]` deosebit`, Rom#nia fiind invitat` s` adere
la Alian]` \mpreun` cu alte [ase state din Europa Central` [i de Est.
Dac` vor fi sprijinite \n mod corespunz`tor de na]iunile membre, ini]iativele de la Praga
vor contribui la dezvoltarea unei Alian]e militare \n m`sur` s` ofere for]e tot mai capabile,
bine preg`tite, apte s` fac` fa]` crizelor [i situa]iilor neprev`zute, pe m`sur` ce acestea apar.
Flexibilitatea [i deschiderea spre schimbare au culminat prin extinderea, \n acest
\nceput de aprilie, la 26 de membri. 2004 va intra \n istorie ca anul \n care Alian]a Nord-Atlantic`
a primit cel mai mare num`r de membri: [apte, printre care [i Rom#nia.
Aprilie, 2004 Rom#nia \n NATO

Trìm un moment istoric, mult a[teptat, care ne aminte[te cuvintele providen]iale
ale lui Mihai Viteazul: Pohta ce-am pohtit. 2004, al`turi de al]i ani \n care s-au petrecut
evenimente cruciale pentru istoria noastr` na]ional`: 106, 1600, 1859, 1877, 1918, 1989,
va r`m#ne \n istorie.
Ne va trebui timp pentru a \n]elege pe deplin importan]a [i semnifica]iile evenimentului
pe care \l trìm. Este \ns` cert c` ne-am integrat \ntr-un sistem de securitate colectiv`
care [i-a dovedit \n timp viabilitatea, eficien]a [i stabilitatea. Nu puteam r`m#ne la periferia
lumii civilizate, nu puteam s` construim o societate modern` f`r` a asimila valorile care o consacr`
[i a le ap`ra \mpreun` cu cei care au tradi]ii \n domeniu. Cum sublinia [i ministrul Ap`r`rii
Na]ionale, Ioan Mircea Pa[cu, prin aderarea la NATO, Romania accede la cea mai puternic`
garan]ie de securitate existent` \n acest moment \n lume.
Ne-am plasat pe o orbit` de securitate occidental`, \n care Rom#nia se bucur`
de acelea[i drepturi, de acelea[i obliga]ii cu Statele Unite, cu Marea Britanie, cu Fran]a,
cu Germania, cu Italia, cu Spania, cu Turcia. {i, doar din aceast` enumerare, incomplet`,
vedem c#t de important este locul pe care \l ocup`, de acum \nainte, ]ara noastr`.
Timp de peste un deceniu, aspira]ia de a deveni membru al Alian]ei Nord-Atlantice
a fost obiectivul strategic na]ional num`rul unu. S` ne bucur`m deci de aceast` izb#nd`.
2
Ministry of Defense, Delivering Security in a Changing World. Supporting Essays, Norwich,
December 2003, p. 1.
3
Peter van Ham and Richard L. Kugler, op. cit., p. 47.
12
Rom#nia ~ NATO
S` ne bucur`m \ns` cu decen]` [i demnitate. S` nu renun]`m la sobrietatea specific` nou`,
celor \n uniform`, dar nici s` nu facem exces de modestie. Pentru c`, afirma]ia con]ine
unanim aprecierea clasei politice active, institu]ia militar` na]ional` a avut un rol decisiv
\n procesul intr`rii Romaniei \n NATO, responsabilitate \ndeplinit` exemplar. Sau, altfel spus,
a[a cum afirmam \n conferin]a de pres` postaderare, noi, militarii, suntem principalii
vinova]i de intrarea Rom#niei \n NATO.
Sunt relevante, \n acest sens, cuvintele pre[edintelui Ion Iliescu, rostite \n Parlament
cu ocazia vot`rii Legii pentru aderarea Rom#niei la Tratatul Atlanticului de Nord: Voi eviden]ia
doar modul exemplar \n care Armata [i-a asumat reformele care i-au permis s`-[i \ndepli-
neasc` noile misiuni [i s` participe la ac]iuni complexe \n afara grani]elor ]`rii.4
Primim cu decen]` [i responsabilitate cuvintele comandantului for]elor armate.
Ele \nt`resc angajamentele noastre opera]ionale [i capacitatea de a ne dovedi c` suntem
alia]i de n`dejde.
Armata Rom#n`, o verig` tare

O alian]` este ca un lan]. Ea nu devine
mai puternic` dac` i se adaug` verigi slabe.
Walter LIPPMANN
Dup` momentul Praga, m-am \nt#lnit de multe ori cu personalit`]i politice [i comandan]i
militari din structurile de comand` ale Alian]ei. To]i, f`r` excep]ie, se a[teapt` ca ]`rile
recent admise s` fie contributori la capabilit`]ile militare ale NATO.
Secretatul general al Alian]ei, Jaap de Hoop Scheffer, anticipa c` integrarea
(celor [apte state) va spori poten]ialul NATO de a asigura securitatea. Acest proces va repre-
zenta un enorm progres spre \ndeplinirea obiectivului pe termen lung al Alian]ei: o Europ`
f`r` diviziuni, f`r` r`zboaie [i f`r` temeri5.
Republicanul american Doug Bereuter a subliniat, la r#ndul sù: Actuala extindere
a cincea din istoria NATO va elimina liniile de demarca]ie create la Yalta [i va permite
extinderea zonei de pace [i de securitate \n regiunea euroatlantic` Contribu]ia acestor
]`ri nu este reprezentat` doar de asisten]a militar` furnizat` \n cadrul opera]iilor NATO
din Afganistan [i Balcani. Am convingerea c` aceste ]`ri vor revigora Alian]a6.
Strategii NATO admit c` este nevoie de timp pentru ca noii membri s` se integreze,
s`-[i dezvolte capabilit`]ile militare necesare [i s` implementeze ini]iativele de la Praga.
Dar ei sus]in c`, dovedind o voin]` puternic`, cei [apte se pot mi[ca mai repede, pun#nd
la dispozi]ie for]e care vor asimila din mers noile concepte [i vor participa la opera]iile Alian]ei.
Nu l-am citat \nt#mpl`tor pe apreciatul ziarist american Walter Lippmann. Am f`cut-o
tocmai pentru a eviden]ia c` Rom#nia este o verig` puternic`, pe care Alian]a poate conta.
Rom#nia este prima ]ar` care a aderat la Parteneriatul pentru Pace. Pentru c` noi
am \n]eles, \nc` de la mijlocul anilor 90, c` trebuie s` ne preg`tim, s` planific`m [i s` oper`m
sub egida unor foruri multina]ionale diferite, pentru a contracara [i rezolva probleme diferite.
Parteneriatul Euro-Atlantic a ac]ionat ca un catalizator al transform`rilor interne [i al cooper`rii
interna]ionale \n domeniul securit`]ii.
4
Diminea]a, 27 februarie 2004, p. 4.
5
Vilnius, 12 martie 2004 (Mediafax).
6
Washington, 16 martie 2004 (Mediafax).
13
A fost o [ans` deosebit` pentru Rom#nia, ca prima ]ar` semnatar`, s` valorifice efectele
cooper`rii [i colabor`rii cu statele membre ale NATO [i cu celelalte ]`ri partenere, \n cadrul
activit`]ilor pe care le-a organizat sau la care a participat. Astfel, \n perioada 1994-2003,
]ara noastr` a participat la peste 2 700 de seminarii, cursuri, conferin]e, ateliere de lucu
[i 170 de exerci]ii NATO/PfP [i \n sprijinul PfP, at#t pe teritoriul na]ional, c#t [i peste hotare.
Aceste activit`]i au prefigurat [i au deschis calea reformei, au impulsionat preg`tirea
Armatei Rom#ne pentru opera]ii \n sprijinul p`cii, opera]ii care au consolidat credibilitatea
]`rii noastre ca furnizor de securitate \n sud-estul Europei.
Marele nostru c#[tig este c`, prin derularea programului individual de Parteneriat,
am ac]ionat al`turi de structuri militare din ]`rile NATO, ne-am antrenat \mpreun`
[i am luat parte la opera]ii conduse de Alian]`, ceea ce a dus la realizarea interoperabilit`]ii
dintre unit`]ile noastre [i for]ele NATO etap` obligatorie \n procesul de preg`tire pentru inte-
grarea \n Alian]`.
Este evident c`, al`turi de reforma institu]iei militare, drumul Rom#niei spre NATO
a fost pavat de participarea contingentelor rom#ne[ti la opera]iile din Bosnia-Her]egovina,
Kosovo, Afganistan [i Irak.
Pe timpul vizitei efectuate la Bucure[ti (sf#r[itul lunii martie, a. c.), comandantul
Comandamentului For]elor Aliate din sudul Europei, amiralul Gregory G. Johnson, a apreciat
conving`tor eforturile [i realiz`rile Rom#niei pentru integrarea \n NATO: a[ dori
s` subliniez c` eficien]a, capacitatea [i maniera \n care au ac]ionat for]ele rom#ne
din Afganistan p#n` \n misiunile din Kosovo reprezint` o imagine a progresului care a fost
\nregistrat la nivelul reformei [i transform`rii Armatei Rom#ne \n drumul sau spre accederea
la structurile Alian]ei. Vorbind despre transformare [i despre deciziile deosebit de dificile
care sunt implicate de aceasta, doresc s` felicit partea rom#n` pentru c`, de[i poate
a[ fi vrut s` fac sugestii [i recomand`ri, practic, nu mai am ce s` adaug \n leg`tur`
cu modul \n care s-a desf`[urat acest proces. A[ putea spune c`, prin ceea ce a realizat
deja, Rom#nia reprezint` un model at#t pentru ]`rile partenere, c#t [i pentru ]`rile
care sunt deja membre ale NATO. A[ putea spune ca at#t conducerea politic`, dar [i conducerea
militar` a Rom#niei au avut acea viziune care a permis Rom#niei s` parcurg` drumul
acolo unde [i-au propus [i s` materializeze ]elurile propuse. Ideea cea mai important`
este aceea de dezvoltare a for]elor care ar putea fi relevante pentru amenin]`rile [i pentru
situa]iile care apar \n secolul XXI, for]e care reprezint` o valoare adaugat` pentru Alian]`.
Un alt aspect ar fi acela al interoperabilit`]ii, \n privin]a c`reia Rom#nia s-a prezentat,
din nou, excelent.
Cuvintele demnitarului american nu mai au nevoie de nici un comentariu, ele confirm`
caracterul just al deciziei Rom#niei de a disloca trupe \n Afganistan, \nc` din anul 2002.
Ne transform`m o dat` cu NATO

Am intrat \ntr-o organiza]ie care se afl`, ea \ns`[i, \n transformare. |ns`, acest proces
nu trebuie s` fie doar bine cunoscut, ci [i urmat. Cu alte cuvinte, trebuie s` asimil`m
\n reforma Armatei Rom#ne tendin]ele de evolu]ie ale Alian]ei.
Procesul de transformare a NATO include [i constituirea unei for]e noi. For]a
de R`spuns NATO (NRF) va fi o structura \ntrunit`, robust`, credibil` [i avansat` din punct
de vedere tehnologic, care va fi men]inut` la o capacitate opera]ional` foarte ridicat`.
NRF ar putea avea mai multe roluri: demonstra]ii de for]`; disloc`ri pentru a ar`ta solidaritatea
fa]` de alia]i sau parteneri [i a descuraja agresiunea; for]` gata de ac]iune pentru opera]ii
14
Rom#nia ~ NATO
\n zona NATO sau \n afara acestei zone; contingent de interven]ie \naintat/ini]ial pentru o for]`
expedi]ionar` de amploare.
Se preconizeaz` ca NRF s` fie o structur` flexibil`, capabil` s` se autosus]in` logistic
[i s` ac]ioneze independent p#n` la 30 de zile.
Termenele pentru punerea pe picioare a NRF sunt ambi]ioase: \n octombrie 2003
a fost stabilit` o capabilitate interim; Capabilitatea Opera]ional` Ini]ial` va fi gata \n octombrie 2004,
iar Capabilitatea Opera]ional` Complet` \n octombrie 2006.
|nc` nu de]inem date foarte exacte \n leg`tur` cu efectivele [i organizarea structurii.
Este \ns` cert c`, \n compunerea NRF, vor intra cele mai capabile, cele mai puternice for]e
ale Alian]ei. Iar noi trebuie s` fim preg`ti]i ca, atunci c#nd vom fi solicita]i, probabil \n 2007
sau chiar mai devreme, s` r`spundem cu o contribu]ie semnificativ`. Ne \ncurajeaz`,
\n acest sens, aprecierile pozitive de care ne-am bucurat \n urma particip`rii unit`]ilor noastre
la opera]ii multina]ionale. Din aceast` perspectiv`, suntem obliga]i s` consolid`m un prestigiu
pe care deja l-am c#[tigat.
Toate na]iunile membre se vor str`dui s`-[i preg`teasc` toate contingentele
\nc#t s` corespund` at#t \n privin]a instruirii, c#t [i a \nzestr`rii standardelor riguroase,
pe baza c`rora se va face evaluarea pentru accederea \n NRF. Astfel, For]a de R`spuns
se va manifesta ca un catalizator, care va \ncuraja [i promova perfec]ionarea capabilit`]ilor
militare generale ale NATO.
Am spus-o \nc` din 2003, [i repet: prin Armata sa, Rom#nia poate contribui conving`tor
la ap`rarea colectiv`, la instaurarea stabilit`]ii [i securit`]ii \n zonele de criza [i de conflict.
Este un atu c`, din grupa de nou admi[i, Rom#nia este singurul stat capabil s` \ndeplineasc`
misiuni \n toate cele trei medii: terestru, aerian [i maritim. Asta \ns` nu \nseamn` c` suntem
\n m`sur` s` \ndeplinim gama \ntreag` de misiuni pentru sus]inerea politicii Alian]ei
Nord-Atlantice. Trebuie s` fim reali[ti, s` recunoa[tem c`, p#n` \n prezent, nici una din unit`]ile
noastre dislocate peste hotare nu a participat la ac]iuni militare independent, ci numai
\mpreun` cu partenerii [i alia]ii no[tri de ast`zi, beneficiind de experien]a [i logistica lor.
Aderarea deplin` la NATO nu \nseamn` \ncetinirea motoarelor, ci, dimpotriv`,
vom ac]iona la fel de responsabil, chiar mai intens, pentru atingerea deplinei interoperabilit`]i
cu armatele aliate. |n acest sens, conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a identificat
13 obiective prioritare, pe care vrem s` le \ndeplinim \n cadrul Calendarului de Reform`
aprobat, dintre care amintesc: implementarea Planului de Restructurare a For]elor Armate;
preg`tirea adecvat` a for]elor [i mijloacelor destinate opera]iilor NATO; conectivitatea
la NATINEADS, \nc` din prima zi a accederii; implementarea, \n procesul de \nv`]`m#nt
[i instruc]ie, a strategiei, doctrinelor, procedurilor [i standardelor NATO; selectarea
[i preg`tirea personalului pentru a \ncadra func]ii \n comandamentele NATO [i \n structurile
de leg`tur`; atingerea standardelor NATO \n cunoa[terea limbii engleze pentru personalul
ce va \ncadra func]ii de comand` la unit`]ile dislocabile; configurarea unor structuri de personal
compatibile cu NATO [i eliminarea func]iilor \n exces.
Dup` atentatele din Spania, din 11 martie, s-a pus foarte serios problema ini]ierii
unor ac]iuni pentru combaterea terorismului at#t la nivel european, c#t [i \n cadrul NATO.
Doar c#teva zile mai t#rziu, Consiliul Atlanticului de Nord a condamnat \n termenii
cei mai energici terorismul, sub toate formele sale. Ambasadorii statelor membre ale NATO
au subliniat, \n declara]ie, c` alia]ii r`m#n uni]i \n fa]a acestor acte criminale [i atroce
[i se vor ar`ta implacabili \n r`spunsul lor fa]` de aceast` amenin]are7.
7
Bruxelles, 17 martie 2004 (Rompres).
15
Cum este bine [tiut, contraterorismul face parte din categoria opera]iilor
speciale, pentru a c`ror planificare [i desf`[urare este nevoie de for]e \nalt specia-
lizate. Trebuie deci ca, \n cadrul reformei, s` intensific`m eforturile pentru selec]ia
[i instruirea, la cele mai ridicate standarde, a lupt`torilor care vor \ncadra aceste structuri.
De asemenea, cred c` este necesar s` form`m deprinderi generale de lupt` antiterorist`
[i la militarii din For]ele Terestre, Aeriene [i Navale.
Reforma atitudinilor
Pentru a ne afirma ca alia]i \n cadrul NATO, trebuie ca, \nainte de a finaliza reforma,
s` proced`m la o transformare mentalo-atitudinal`. Amplu [i profund, procesul necesit`
asumarea [i exercitarea unui pronun]at spirit autocritic, f`r` de care nu este posibil`
o introspec]ie serioas` [i responsabil`.
Consecven]a. Am \n vedere, \n primul r#nd, atitudinea fa]` de deciziile Alian]ei.
Dac`, \n trecut, f`c#nd parte din Tratatul de la Var[ovia al lag`rului socialist, Rom#nia
respingea unele directive venite de la Moscova care, \n mod paradoxal, ne lezau
chiar securitatea na]ional`, \n NATO am dorit subliniez am dorit s` intr`m tocmai
pentru a ne asigura aceast` valoare suprem` care, odat` ob]inut`, ne d` legitimitatea
s` aspir`m [i s` milit`m pentru ca popula]ia ]`rii noastre s` beneficieze de alte valori,
de care at#ta timp a fost frustrat`, ca libertatea, democra]ia, drepturile omului, economia
de pia]`, garantarea propriet`]ii, bun`starea individual` etc. De altfel, aspira]ia c`tre aceste
valori, pe care NATO le ap`r`, le genereaz` [i le garanteaz`, a f`cut ca peste 85 la sut`
din popula]ia Rom#niei s` sprijine aderarea la NATO [i nu teama de o invazie sau de un atac
direct asupra ]`rii noastre.
|ns`, aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord aduce ]`rii noastre nu numai solide
garan]ii de securitate, dar [i noi obliga]ii [i responsabilit`]i.
Acum \mp`rt`[im riscurile, amenin]`rile [i pericolele ce planeaz` asupra alia]ilor no[tri,
de fapt, asupra noastr`, a tuturor. Participarea la opera]iile NATO implic`, iat`, [i sacrificii: \n 2003,
am pierdut primii lupt`tori \n campania interna]ional` \mpotriva terorismului sublocotenen]ii
(p. m.) Iosif Fogora[i [i Mihail Samuil`, care au c`zut la datorie \n Afganistan. |n urma atacurilor
teroriste de la 11 martie 2004, [i-au pierdut via]a 16 cet`]eni rom#ni, ]ara noastr` fiind a doua,
dup` Spania, \n privin]a num`rului de victime.
Ai intrat \n hor`, trebuie s` joci, gl`suie[te un vechi proverb rom#nesc. Pe de alt` parte,
secretarul general al Alian]ei, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut ferm oficialilor europeni
s` vorbeasc` pe o singur` voce atunci c#nd trebuie s` ac]ioneze \n probleme de ap`rare.
De asemenea, la sf#r[itul lunii februarie 2004, secretarul general a declarat c` NATO
\[i rezerv` dreptul de a fi prima care va ac]iona \n caz de criz` interna]ional` de amploare.
Or, pentru a ac]iona eficient, NATO are nevoie de unitate. |n acest context, consider`m
c` sunt deplasate orice atitudini, individuale sau colective, orice ac]iuni care contravin
deciziilor Alian]ei. Apelul secretarului general NATO nu a fost \nt#mpl`tor. El a survenit
la pu]in timp dup` ce un grup de ecologi[ti a protestat \mpotriva amplas`rii pe teritoriul ]`rii
lor a unui radar din sistemul defensiv al Alian]ei. Astfel de reac]ii sunt nefericite, mai ales
c#nd este vorba de o ]ar` admis` \n organiza]ie doar de c#]iva ani.
Participarea cu trupe la opera]iile conduse de NATO \n Bosnia-Her]egovina, Kosovo,
Afganistan, Irak dovede[te conving`tor c` ]ara noastr` [i-a luat \n serios obliga]iile,
\nc` \nainte de a deveni membru de iure al Alian]ei. Atacurile teroriste de la Madrid nu au produs
16
Rom#nia ~ NATO
nici o schimbare de pozi]ie, Rom#nia exprim#ndu-[i, dimpotriv`, hot`r#rea ferm` de a-[i men]ine
trupele \n Irak, de a continua colaborarea \n cadrul coali]iei interna]ionale care ac]ioneaz`
\n aceast` ]ar`.
Aceast` atitudine consecvent` nu putea trece neobservat`. Ambasadorul Marii Britanii
la Bucure[ti, Quinton Quayle, remarca: Apreciez faptul c` \n Irak Rom#nia a r`mas
un prieten foarte constant [i bun pentru coali]ia interna]ional` SUA-Marea Britanie,
[i nu numai, precum [i faptul c`, \n lupta \mpotriva terorismului, Rom#nia a men]inut
o linie ferm`. Apreciez foarte mult pozi]ia Guvernului rom#n \n acest domeniu8.
Noi, ca militari, sus]inem cu toat` convingerea aceast` linie politic`. Dac` ne-am retrage
trupele, ar \nsemna c` ne este fric` [i le-am da terori[tilor impresia c` au c#[tigat r`zboiul.
Fiindc` ne g`sim \ntr-o situa]ie-limit` -- ori noi, ori ei , ne vom continua prezen]a \n coali]ia
antiterorist`, oriunde ni se va cere.
Sper`m c` aceast` consecven]`, recunoscut` ca atare de alia]ii no[tri, va fi sprijinit`
de \ntreaga opinie public` din Rom#nia.
Seriozitate, seriozitate, seriozitate. Este tr`s`tura care trebuie s` ne caracterizeze
\n tot ceea ce facem de acum \nainte: \n instruire, \n selec]ia [i promovarea personalului,
\n reform`, \n tot ceea ce facem \mpreun` cu alia]ii no[tri. Un proverb englez spune: Promite
pu]in [i f` mult !. |n NATO, nu mai merge cu angajamentele formale, ceea ce spui trebuie
s` [i faci. |nainte de 2000, noi am gre[it, angaj#ndu-ne foarte mult [i realiz#nd foarte pu]in.
La preluarea mandatului de [ef al Statului Major General o spun f`r` mali]iozitate ,
din cele 84 de obiective pe care ni le asumasem fa]` de NATO, era \ndeplinit doar un obiectiv
[i jum`tate !!! Dup` trei ani, p#n` la sf#r[itul anului 2003, s-au \ndeplinit 44 de obiective,
care au fost evaluate de c`tre NATO, alte patru urmau s` fie evaluate \n scurt timp.
Experien]a rela]iilor personale cu omologii mei din Alian]` este relevant`. Dec#t s`-mi iau
angajamente f`r` acoperire, am preferat s` spun: nu putem face cutare sau cutare lucru acum,
dar aceasta [i aceasta vor fi f`cute chiar cu riscul de a-mi pierde func]ia. {i, \n acest fel,
dovedind sinceritate [i transparen]`, le-am c#[tigat \ncrederea.
Este necesar ca fiecare dintre noi s` \n]eleag` un imperativ elementar: c` suntem
ceea ce facem, c` [tim ce trebuie s` facem [i facem foarte bine ceea ce trebuie s` facem.
Ca urmare a reformei, au r`mas \n armat` oamenii valoro[i. Mul]i oameni, nu mai pu]in
valoro[i, au \n]eles c` trebuie s` plece pentru a l`sa locul noului [i, de aceea, merit` stima
[i respectul tuturor. Pe altarul interesului na]ional [i-au sacrificat cariera [i pozi]ia \n ierarhia
militar` spun#nd: plec`m, dar voi, cei care r`m#ne]i, vede]i ce face]i !. Nu avem dreptul
s`-i dezam`gim !
Deci, trebuie s` renun]`m definitiv la justific`ri de genul nu exist` p`dure f`r` usc`turi
sau la devize precum merge [i a[a. Superficialitatea [i lucrul de m#ntuial` pot [i trebuie
s` fie \nl`turate pentru totdeauna.
Nu am nici o \ndoial`, am intrat \n NATO cu o identitate proprie [i vom \mbog`]i Alian]a
cu tradi]iile [i valorile noastre. Dar, trebuie s` fim pe deplin con[tien]i, avem [i multe lucruri
de \nv`]at de la alia]ii no[tri. Seriozitatea este unul dintre ele.
8
Diminea]a, 19 martie 2004, p. 5.
17
OPINII PRIVIND RELEVAN}A

PUTERII MILITARE
ÎN SECOLUL XXI
General-maior dr. Mihail ORZEA}~
~ Directorul Statului Major General ~
P
entru o perioad` important`, puterea
Obiectivul acestui articol este unui stat (na]iune) a fost asociat` cu puterea
de a prezenta unele argumente
care s` probeze nevoia de a men]ine militar` a acestuia, deoarece era mijlocul
[i a înt`ri For]ele Armate, ca element cel mai des uzitat de rezolvare a conflictelor sau de deter-
indispensabil al sus]inerii interesului minare a unor subiec]i (actori) ai vie]ii interna]ionale
na]ional în rela]iile interna]ionale. s` accepte punctul de vedere al celui mai puternic
În acest scop, în prima parte
(din punct de vedere militar, fire[te). De asemenea,
voi prezenta con]inutul [i caracte-
risticile conceptului de putere [i modul obi[nuin]a de a utiliza capacit`]ile statului economice,
în care acesta s-a adaptat la continua tehnice, financiare, spirituale [i de alt` natur` pentru
schimbare, principala caracteristic` a-[i dezvolta For]ele Armate, astfel înc#t s`-[i poat` influen]a
a erei informa]ionale, în care trìm. [i chiar surclasa partenerii de rela]ii interna]ionale,
Partea a doua con]ine o evaluare în scopul sus]inerii (impunerii) interesului na]ional,
a mediului interna]ional de securitate
dup` coordonatele: politico-diplomatic`, a determinat perceperea Armatei ca unicul iar, ulterior,
economic`, mediu ambiant [i militar`. ca principal instrument de putere al statului na]ional.
Pe baza concluziilor, desprinse
din evaluarea mediului de securitate,
în partea a treia este evaluat rolul actual
Puterea na]ional\ accep]iunea
[i sunt prognozate posibilit`]ile de evo- curent\ [i posibile evolu]ii
lu]ie a puterii militare în gestionarea
crizelor [i îmbun`t`]irea climatului
ale acesteia
interna]ional de securitate. De[i conexiunea între economie, finan]e, demografie,
capacitate militar` [i abilitatea statelor de a-[i impune
În final sunt expuse unele consi-
dera]ii referitoare la rolul [i loculvoin]a în rela]iile cu alte state a fost identificat`
puterii militare în cadrul balan]ei
înc` din Antichitate, abia în epoca r`zboaielor
de putere, la nivel na]ional [i inter-
na]ional. napoleoniene s-a f`cut o distinc]ie net` între puterea
unui stat [i puterea sa armat`, ca parte a celei dint#i.
Pe m`sur` ce teoria [i practica în domeniu au evoluat, anali[tii politici au ajuns
la concluzia c` puterea este multidimensional` (mai mult dec#t berete verzi [trupe speciale
care, prin extensie, înseamn` For]e Armate n.n.] [i dolari1), dar nu au realizat consensul
în privin]a definirii puterii, deoarece oricine vorbe[te despre ea, dar pu]ini o în]eleg2.
Dintre defini]iile cunoscute ale conceptului de putere am selectat dou`, care, în esen]`,
sunt apropiate, dar exprim` punctul de vedere al analistului politic: Puterea na]ional`
18
Proiec]ii conceptuale Dezvolt`ri teoretice
este suma atributelor care permite statului s`-[i îndeplineasc` obiectivele chiar [i atunci
c#nd acestea sunt în contradic]ie cu obiectivele [i voin]ele altor na]iuni3, respectiv
al analistului militar: Puterea na]ional` este [tiin]a [i arta de a dezvolta [i folosi capabilit`]ile
politice, economice [i psihologice ale unui stat na]ional împreun` cu for]ele sale armate,
în timp de pace [i r`zboi, pentru a îndeplini obiectivele na]ionale.4
Componentele, formele [i caracteristicile puterii

În scopul în]elegerii profunde a conceptului de putere trebuie investigate elementele
care contribuie la alc`tuirea sa (dimensiunile), natura (tipurile) puterii [i caracteristicile
acesteia.
Formele puterii
Înc` mai sunt confuzii în privin]a în]elegerii esen]ei puterii [i a modului acesteia
de manifestare. Cele mai des înt#lnite sunt cele în care puterea este exprimat`
printr-o component` a sa, datorit` unei insuficiente aprofund`ri a conceptului [i a faptului
c` puterea se manifest`, în func]ie de situa]ie, în mod diferit. În aceste situa]ii, un observator
mai pu]in avizat percepe doar componenta care are rolul principal.
Formele sub care este utilizat` puterea în studii, analize, strategii [i planuri sunt puterea
poten]ial` [i puterea real`. Relativ recent a început s` fie utilizat` [i o alt` clasificare,
dup` modul de manifestare (percepere) a acesteia, respectiv: puterea hard [i puterea soft.
Puterea poten]ial` este perceput` ca o sum` a componentelor sale (politic`,
economic`, financiar`, tehnologic`, demografic`, moral`, cultural` etc.) care, la r#ndul lor,
pot fi înt#lnite în lucr`ri de specialitate ca: poten]ial politic, poten]ial economic, poten]ial
financiar, poten]ial tehnologic, poten]ial demografic, poten]ial cultural, poten]ial moral etc.
Puterea real` se ob]ine din cea poten]ial` prin transformarea ei în instrument de influen]are
sau de coerci]ie, utiliz#nd capacit`]ile managerial` [i moral` (voin]a de asumare a deciziilor
[i riscurilor care decurg din acestea) [i infrastructura statului. De regul`, puterea real` este
mai mic` dec#t cea poten]ial`. În practic`, poten]ialul nu poate fi transformat, integral,
în putere real` din cauza insuficientei capacit`]i manageriale ori morale sau ca urmare
a unei infrastructuri mai pu]in dezvoltate. În cazul Indiei un juc`tor geostrategic important
spre exemplu, popula]ia constituie un poten]ial uria[: locul doi în lume, dup` China,
[i, dup` unele previziuni, va fi pe locul înt#i în urm`torii 20 de ani5. Încercarea de transformare
a poten]ialului demografic în putere real`, la aceea[i m`rime, este imposibil` din cauza
calit`]ii popula]iei, exprimat` prin: propor]ia ridicat` de analfabe]i 45%, a unei slabe coeziuni
sociale ca urmare a diversit`]ii etnice (peste 24 de limbi vorbite) [i religioase (hinduism,
islamism [i budism), generatoare de conflicte interetnice [i religioase, precum [i a tendin]elor
separatiste, manifestate de unele state ale uniunii6. Un alt caz este cel al Azerbaidjanului
un pivot geopolitic important, adev`rat bu[on al rezervorului ce con]ine bog`]iile bazinului
M`rii Caspice7, care posed` importante rezerve de petrol [i gaze naturale, dar care
nu poate fi transformat prea cur#nd \n putere economic`, deoarece nu posed` suficiente
mijloace tehnice [i financiare pentru a extrage petrolul [i gazele naturale, la nivelul rezervelor
pe care le are, [i nici infrastructura necesar` transportului acestora la beneficiari.
Puterea hard este constituit` din acele elemente care permit impunerea voin]ei
unui stat asupra altui stat, prin coerci]ie. De regul`, se promoveaz` prin mijloace politice
(sanc]iuni din partea unor organiza]ii interna]ionale, ruperea rela]iilor diplomatice sau reducerea
19
nivelului de reprezentare, excluderea sau neadmiterea din unele organiza]ii interna]ionale etc.),
economice (restric]ionarea accesului unor produse pe pie]ele altui stat [altor state],
interzicerea transferului de tehnologie etc.) [i militare (demonstra]ii de for]`, amenin]area
cu for]a, utilizarea mijloacelor militare). Este tot mai mult dezavuat` în practica interna]ional`,
dar este folosit` destul de des, în special pentru ob]inerea unor rezultate imediate.
De cele mai multe ori, rezultatele pe termen lung sunt diferite de cele ob]inute ini]ial.
Puterea soft este exprimat` sub forma influen]ei [i a atractivit`]ii modelului
de dezvoltare al statului mai puternic pentru statul mai slab. De regul`, se promoveaz`
prin cultur`, cooperare [i procedee imagologice.
Componentele puterii
Analiza separat` a dimensiunilor puterii este util` pentru ad#ncirea cunoa[terii,
dar trebuie men]ionat c` acestea sunt intercondi]ionate pentru a realiza \ntregul [i pentru
a-i permite decidentului politic s` o foloseasc` asemenea unui instrument, în scopul îndeplinirii
obiectivului stabilit.
Din punctul de vedere al structurii interne a puterii, cele mai importante dimensiuni
ale acesteia sunt: politic`, economic`, financiar`, demografic`, cultural`, psihologic`
(moral`) [i militar`.
Este acea component` care stabile[te obiectivul de îndeplinit
Dimensiunea prin utilizarea puterii, aprob` strategia aplic`rii acesteia [i monitorizeaz`
politic` rezultatele pentru ca, la nevoie, s` adapteze strategia, s` modifice
cuantumul resurselor alocate sau s` redimensioneze obiectivul, astfel înc#t s` fie concordant
cu situa]ia ap`rut` în procesul implement`rii strategiei.
În arena interna]ional`, dimensiunea politic` se reflect` în influen]a pe care un actor-stat
o are, în raport cu ceilal]i. Capacitatea de a influen]a (de a-[i impune voin]a) este o consecin]`
a poten]ialului hard [i soft de care dispune un stat, dar depinde [i de calitatea (abilitatea,
carisma [i inventivitatea) reprezentan]ilor sì. În acela[i timp, coeziunea na]iunii, sus]inerea
interesului na]ional de c`tre popula]ie, forma de guvern`m#nt [i credibilitatea conducerii
politice în fa]a opiniei publice interne [i interna]ionale constituie multiplicatori de putere.
În general, regimurile democratice realizeaz` cele mai bune performan]e în acest domeniu,
fiindc` ele reprezint` poporul [i orice încercare de folosire a puterii în alt scop dec#t pentru
promovarea interesului na]ional este prompt sanc]ionat` de popula]ie. Pe de alt` parte, regimurile
totalitare au mai pu]ine [anse de a-[i impune obiectivele, deoarece ele nu au o sus]inere
intern` real`, iar în rela]iile interna]ionale sunt sanc]ionate în diverse moduri (embargo
economic pentru anumite produse [i tehnologii, audien]` redus` în cadrul organismelor
interna]ionale etc.) pentru a reveni la democra]ie.
Poten]ialul economic este constituit din: resurse naturale
Dimensiunea
ale solului [i subsolului, capacit`]i de produc]ie, capacit`]i de stocare
economic`
a produc]iei (volumul rezervelor) [i elementele de infrastructur`
ale ramurilor economiei. Pentru a cunoa[te puterea economic` a statului trebuie s` lu`m
în considerare capacitatea managerial` a acestuia de a utiliza poten]ialul [i de a realiza
produse competitive [i beneficii care s` poat` fi transformate oric#nd sau utilizate ca atare,
în scopul gener`rii altor capabilit`]i [i al îndeplinirii obiectivelor promov`rii interesului na]ional.
Indicatorii cei mai des folosi]i pentru evaluarea performan]elor economice ale unui stat
20
sunt: produsul intern brut (PIB); structura economiei la nivel macro [i ponderea ramurilor
acesteia în constituirea PIB; rata cre[terii economice; volumul total al schimburilor
comerciale; structura importurilor [i a exporturilor [i raportul între export [i import; nivelul
tehnologiei utilizate [i gradul de prelucrare al produselor; productivitatea muncii [i calitatea
infrastructurii etc. Cel mai simplu mod de a face diferen]a între poten]ial economic [i putere
economic` este analiza comparat` a celor dou` forme în statele posesoare de resurse
petroliere din Golful Persic. Astfel, Arabia Saudit` ocup` locul \nt#i în lume la extrac]ia
[i exportul de petrol, dar are o industrie insuficient dezvoltat`, fapt pentru care aceasta este
cotat` cu locul 54 la performan]e economice [i cu locul 50 la performan]e tehnice8.
De asemenea, capacitatea managerial` a conducerii este modest` [i se reflect` în: rata redus`
a PIB, investit` (18,6%), comparat` cu procentul din PIB alocat pentru cheltuieli miltare (13,05%),
la care trebuie adùgate existen]a unei rate ridicate a analfabetismului 25%9, a [omajului
[i polu`rii, precum [i diferen]ele mari între boga]i [i s`raci.
Poten]ialul financiar const` în m`rimea depozitelor în valut`
Dimensiunea
convertibil`, valut` forte, titluri de valoare etc., iar puterea financiar`
financiar`
real` se exprim` prin ponderea poten]ialului în constituirea puterii
de influen]` (impunere a voin]ei) a statului în rela]iile cu ter]i. În mod curent, puterea financiar`
a unui stat se m`soar` prin performan]ele acestuia, care pot fi evaluate folosind urm`torii
indicatori: existen]a sau nu a datoriei externe, m`rimea [i ponderea acesteia în PIB; m`rimea
datoriei publice [i ponderea acesteia în PIB; rata infla]iei (m`rimea [i tendin]ele acesteia);
creditul pe care îl are statul pe pie]ele financiare interna]ionale etc. Cei mai mul]i dintre indicatori
exprim`, în primul r#nd, performan]ele economiei statului [i realismul politicii sale economice
[i abia dup` aceea politica monetar`. Dimensiunile economic` [i financiar` sunt cele mai elocvente
exemple de interdependen]` ale componentelor puterii.
Din punct de vedere poten]ial, dimensiunea demografic`
Dimensiunea este constituit` din totalitatea popula]iei unui stat, iar tendin]ele acesteia
demografic` se m`soar` prin rata natalit`]ii, raportat` la rata mortalit`]ii [i luând
în considerare speran]a de via]`. Puterea demografic` exprim` posibilitatea de utilizare
a poten]ialului, av#nd în vedere distribu]ia popula]iei pe v#rste, sexe, na]ionalit`]i, convingeri
religioase, profesii [i nivel de cultur`. Pentru a evalua puterea demografic` a unui stat
[i a avea o imagine corespunz`toare asupra modului cum aceasta poate fi \ntrebuin]at`
pentru sus]inerea interesului na]ional, de regul`, se conteaz` pe popula]ia activ` (adult`,
av#nd [i practic#nd o profesie). Astfel, unele state din Africa [i America Central` au o popula]ie
numeroas`, o rat` a natalit`]ii ridicat`, dar aproximativ 45% din locuitori au v#rsta mai mic`
de 15 ani. O situa]ie asem`n`toare exist` [i în Iran, Irak, Siria, Egipt10. În aceste condi]ii,
puterea demografic` este considerabil mai mic` decît poten]ialul. Dup` încheierea r`zboiului
rece [i destr`marea URSS a ap`rut un nou mod de a utiliza puterea demografic`: popula]ia
de aceea[i etnie care locuie[te \n alt stat, constituind o minoritate în acel stat, este folosit`
ca mijloc de presiune11.
Poten]ialul geografic al unei ]`ri este constituit din: suprafa]a
Dimensiunea teritoriului (în special suprafa]a arabil`), structura reliefului [i existen]a
geografic` unor facilit`]i pentru realizarea infrastructurii, climatul [i vecinii. De regul`,
poten]ialul geografic este ponderat de celelalte componente ale puterii pentru a deveni
21
putere real`. În general, un stat care are o suprafa]` teritorial` mare este [i un stat
puternic dac` celelalte elemente de poten]ial permit valorificarea suprafe]ei. Astfel, Canada
este a doua ]ar` din lume, dup` suprafa]a teritoriului, dar o mare parte din aceast` suprafa]`
este situat` în apropierea Cercului Polar de Nord [i nu ofer` condi]ii prielnice pentru dezvoltarea
activit`]ilor economice. De asemenea, popula]ia Canadei este de 30,7 milioane de locuitori12,
adic` de dou` ori mai mic` dec#t a Marii Britanii, care are 59,7 milioane, în condi]iile unei supra-
fe]e teritoriale de peste 50 de ori mai mici a acesteia fa]` de Canada [i ale realiz`rii unui PIB
de peste dou` ori mai mare dec#t al Canadei13. Pentru a încheia analiza comparat`, succint`
a celor dou` state vom men]iona doar c` Marea Britanie este o mare putere, iar Canada
nu, dar are poten]ial de mare putere.
Este partea cea mai reprezentativ` a soft-power [i, din punct de vedere
Dimensiunea poten]ial, const` în suma crea]iilor [tiin]ifice, tehnice [i artistice ale unui stat
cultural` (na]iuni). Contribu]ia culturii la puterea real` se exprim` prin: influen]a
pe care o exercit` asupra altor actori interna]ionali (state, na]iuni) datorit` atractivit`]ii;
capacitatea de a c#[tiga competi]ia cu alte culturi [i capacitatea de adaptare la permanenta
schimbare pe care o reclam` era informa]ional`.
Cultura are cel mai durabil efect dintre toate elementele puterii [i, în cadrul noilor
tendin]e de restructurare a rela]iilor interna]ionale, este cel mai recomandat mijloc
de influen]are, deoarece este mai u[or de utilizat [i treze[te mai pu]ine resentimente
dec#t mijloacele hard. O cultur` atractiv` nu înt#mpin` opozi]ie [i, chiar dac` produsele
ei sunt interzise, a[a cum s-a înt#mplat [i se mai înt#mpl` în unele state islamice cu unele produc]ii
culturale ale Occidentului, finalul este acela[i, dar mai îndep`rtat. Planificatorii utiliz`rii
puterii trebuie s` [tie c` dimensiunea ei cultural` nu d` roade imediate, ci în timp.
Este un element preponderent hard al puterii, datorit` asocierii
Dimensiunea sale cu violen]a implicit`, pe care o sugereaz` existen]a armamentului.
militar` Poten]ialul militar este constituit din For]ele Armate, active
[i în rezerv`, ai c`ror principali indicatori sunt: num`rul de persoane încadrate, pe categorii
de for]e armate [i tipuri de unit`]i [i mari unit`]i lupt`toare; num`rul [i calitatea sistemelor
de arm` importante: tancuri, tunuri, avioane, elicoptere, nave de suprafa]` [i submarine;
num`rul [i calitatea sistemelor de comunica]ii [i informatice; diversitatea [i calitatea
elementelor de infrastructur`; m`rimea bugetului destinat ap`r`rii [i reparti]ia acestuia
pe tipuri de cheltuieli (în principal cheltuielile de modernizare [i înzestrare).
Puterea militar` real` este dat` de capacitatea statului de a utiliza poten]ialul,
în conformitate cu cerin]ele formulate de obiectivul politic, [i are ca indicatori: nivelul
de instruire al personalului (exprimat prin capacitatea de a îndeplini misiunile ce-i revin,
la parametrii de eficien]` stabili]i, de la nivel individual p#n` la cel na]ional, la care trebuie
adùgate disciplina [i moralul); timpul de reac]ie la solicit`ri; capabilitatea de proiec]ie
[i sus]inere a for]elor în diferite teatre de opera]ii, inclusiv în afara frontierelor na]ionale;
nivelul de descurajare pe care îl produce; rezultatul analizei comparate între sistemele
de arm` din înzestrarea proprie [i cele care sunt cele mai performante la nivel mondial
sau sunt considerate etalon în calculul rapoartelor de for]e. În cazul coali]iilor, la indicatorii
men]iona]i trebuie adùga]i: gradul de coeziune [i nivelul de interoperabilitate.
Dup` \ncheierea r`zboiului rece, organismul militar a suferit transform`ri importante
din punct de vedere conceptual [i ac]ional. Astfel, \n plan conceptual, accentul se pune pe prevenire,
22
cooperare, influen]are [i descurajare, \n timp ce recurgerea la for]` este ultima ratio.
|n plan ac]ional, preocuparea pentru reducerea pierderilor nenecesare, utilizarea
nedispropor]ionat` a for]ei, respectarea dreptului interna]ional al r`zboiului [i utilizarea
structurilor militare \n opera]ii altele dec#t r`zboiul [i ac]iuni (misiuni) umanitare constituie
unele dintre cele mai importante tr`s`turi care vor permite mutarea centrului de greutate
al dimensiunii militare din zona hard c`tre soft-power.
Mai este utilizat` [i sub numele de voin]` a na]iunii [i constituie
Dimensiunea
un adev`rat multiplicator de putere, deoarece se poate afla la originea
moral`
unor rezultate spectaculoase, dar poate genera [i pierderi incredibile
de prestigiu [i influen]`. Caracterul intangibil al dimensiunii morale a pus în dificultate
pe majoritatea anali[tilor politici care au încercat diferite modalit`]i de cuantificare, niciodat`
acceptate de to]i cei care au preocup`ri în domeniu. Rolul [i importan]a dimensiunii morale
sunt cel mai u[or de perceput în cazuri concrete, cu un grad de dificultate ridicat,
care impun decizii în situa]ii de risc (jocuri non-zero sum). Modul \n care reac]ioneaz`
conducerea actorului interna]ional (decizia pe care o ia [i riscul pe care [i-l asum`), abilitatea
de a convinge opinia public` intern` [i interna]ional` de juste]ea deciziei luate determin`,
în mare m`sur`, rezultatul a[teptat al ac]iunii de întrebuin]are a puterii [i, implicit, caracterul
situa]ional al acesteia la nivel na]ional.
Moralul are o dimensiune relativ`, deoarece se poate evalua numai \n compara]ie
cu cel al unui alt actor interna]ional. Cel mai des, moralul se eviden]iaz` \n confrunt`ri
[i, de aceea, [i referirile cele mai ample la dimensiunea moral` a puterii sunt asociate
cu atitudinea lupt`torilor \n r`zboaie, care se bazeaz` pe priceperea [i profesionalismul
comandantului, experien]a [i curajul trupelor [i spiritul lor patriotic (entuziasm, zelul
fanatic, credin]a [i temperamentul) 14. Sunt numeroase exemplele \n istorie c#nd moralul
a r`sturnat calculul h#rtiei. Unele dintre cele mai spectaculoase [i apropiate de prezent
sunt r`zboaiele arabo-israeliene \n care israelienii, de[i inferiori numeric, au \nvins \ntotdeauna
datorit` unui moral superior sus]inut de o dotare tehnic` [i de un nivel de instruire superioare.
Caracteristicile puterii [i modul de evaluare al acesteia
Analiza unor evenimente istorice a relevat o contradic]ie flagrant` între rezultatul
confrunt`rii între doi actori interna]ionali, de regul` în r`zboaie, [i poten]ialul lor înainte
de începerea luptelor. Acest fapt a pus în eviden]` dificultatea de a cuantifica unele dimensiuni
ale puterii, cum ar fi moralul sau voin]a na]ional`, care a fost întotdeauna hot`r#tor.
Asfel, în r`zboiul dintre Vietnam [i SUA poten]ialul uria[ al americanilor, în raport cu cel
al vietnamezilor, nu a putut fi fructificat din cauza restric]iilor impuse militarilor de c`tre
factorul de conducere politic` american` care, în final, a dus la demoralizarea for]elor
sale lupt`toare [i, asociat` cu cre[terea opozi]iei opiniei publice fa]` de continuarea r`zboiului,
a determinat retragerea acestora f`r` victorie. Evenimentul a fost interpretat ca o înfr#ngere
[i, dup` aproape 30 de ani de la încheierea sa, este înc` în aten]ia speciali[tilor [i a oamenilor
politici. Cu o situa]ie asem`n`toare s-a confruntat URSS în timpul interven]iei din Afganistan.
Exemplele men]ionate ilustreaz`, pe de o parte, importan]a moralului (voin]ei) na]iunii,
dar [i a conducerii de a-[i asuma riscuri. De asemenea, cele dou` lec]ii ale istoriei pun în eviden]`
caracterul situa]ional al puterii.
În scopul realiz`rii unor analize comparate (rapoarte de for]e), al stabilirii unor ierarhii
[i, mai ales, al conceperii celei mai bune strategii de utilizare a puterii au fost realizate modele
23
de determinare a m`rimii acesteia. Unul dintre cele mai cunoscute modele este cel propus
de Cline15, care însumeaz` date de poten]ial teritoriul [i popula]ia sub forma unei mase
critice C, cu elemente de putere real` capacitatea economic` E [i capacitatea
militar` M, iar aceast` sum` o înmul]e[te cu suma dintre scopul strategic S [i voin]a
na]ional` W pentru a ob]ine puterea perceput` Pp.
Pp = (C + E + M) + (S +W)
De[i modelele numerice, g#ndite [i aplicate p#n` în prezent, au st#rnit multe critici,
totu[i, ele au meritul de a oferi un mod de evaluare care poate fi perfec]ionat. Sunt destule
puncte de vedere contradictorii asupra modului de determinare at#t a moralului,
c#t [i a elementelor de poten]ial. Din acest motiv, în literatura de specialitate se opereaz`
[i cu sintagmele de putere subiectiv` (perceput`), respectiv putere real` care, pentru
a elimina orice controverse, se poate evalua dup` efectele pe care le produce.
Puterea este, de asemenea, relativ`, deoarece se determin` în raport cu un etalon
sau un alt actor interna]ional, [i este dinamic`, deoarece m`rimea acesteia se modific`
permanent, în func]ie de evolu]ia componentelor sale.
Încercarea de a evalua ponderea uneia sau a alteia dintre componentele puterii
în cadrul întregului sau de a estima a priori care dintre ele este primordial` ar putea s` fie
util` mai mult pentru exerci]iu, fiindc`, în practic`, este important obiectivul c`ruia
i se subordoneaz` toate.
Caracterizarea mediului
interna]ional de securitate
Majoritatea evalu`rilor mediului de securitate au ca elemente temporale de referin]`
sf#r[itul r`zboiului rece [i atacul terorist asupra SUA de la 11.09.2001 pentru a explica
modific`rile importante în modul de a g#ndi [i a ac]iona at#t al deciden]ilor, c#t [i al celor
care trebuie s` transforme în ac]iune obiectivele, planurile [i programele.
Desprinderea unor concluzii pertinente din analiza mediului de securitate este posibil`
numai dup` investigarea acestuia av#nd ca elemente de referin]` aspectele: politice,
economice, militare [i cele legate de mediul ambiant.
Situa]ia politic`
Încheierea r`zboiului rece a constituit pentru unii anali[ti politici sf#r[itul lumii,
iar pentru al]ii, aruncarea acesteia în haos. Pentru cei mai mul]i dintre oamenii obi[nui]i
a fost un nou imbold dat speran]ei c` acest eveniment va echivala cu începutul unei noi ere
a colabor`rii, în care majoritatea resurselor vor fi folosite pentru dezvoltare, nu pentru
producerea mijloacelor de distrugere.
Izbucnirea r`zboiului în fosta Iugoslavie, ini]ial ca un conflict centru-periferie, c`ruia
i s-au adùgat componente etnico-religioase, a prefigurat începutul manifest`rii tendin]elor
separatiste ale unor popula]ii încorporate, de-a lungul istoriei, cu for]a armelor în componen]a
altor state (URSS, Africa, Asia etc.).
Atacul asupra SUA de la 11.09.2001 a marcat recrudescen]a celui mai virulent
dintre flagelurile cu care se confrunt` omenirea terorismul. Aceste evenimente [i altele,
care au urmat, compun o stare de fapt care poate fi rezumat`, succint, la lupta pentru
o nou` ordine interna]ional`, c`reia îi sunt subsumate: lupta pentru sporirea influen]ei
marilor puteri; lupta împotriva hegemoniei SUA [i lupta pentru recunoa[tere interna]ional`
(identitate na]ional`, independen]`, suveranitate), dus` de statele mici care au fost
încorporate cu for]a în alte structuri statale.
24
Proclamarea necesit`]ii unei noi ordini mondiale nu este nou`, îns` contextul
de dup` încheierea r`zboiului rece a p`rut favorabil unor state cu statut de juc`tori geostrategici
importan]i (Fran]a, China, Rusia) sau care aspir` la acest statut (India, Germania, Iran)
pentru a reafirma principiul potrivit c`ruia statele nu au prieteni, ci interese.
Dezacordul marilor puteri în Consiliul de Securitate al ONU asupra interven]iei militare
în Irak, urmat de constituirea unei Coali]ii de voin]e, conduse de SUA, care a declan[at
r`zboiul f`r` acordul ONU, a generat problema relevan]ei acestei institu]ii interna]ionale
[i a ac]iunilor preventive. În acela[i timp, acest eveniment reflect` nemul]umirea
marilor puteri fa]` de hegemonia SUA [i încercarea de a determina trecerea de la unipolaritate
la multipolaritate.
Existen]a unor focare de conflict în diverse zone ale lumii, în care sunt implicate
marile puteri sau state care aspir` la statutul de lider regional, le-a determinat pe acestea
s` î[i legitimeze ac]iunile prin proclamarea interesului na]ional [i a dreptului de a utiliza
for]a pentru a-l ap`ra. Astfel, Rusia apreciaz`, cu acordul tacit al celorlalte mari puteri16,
c` problema cecen` este una intern`, iar ac]iunile sale sunt îndreptate împotriva terori[tilor.
În acela[i mod, India î[i justific` desf`[urarea de for]e în Kashmir [i unele ac]iuni împotriva
militan]ilor islami[ti. Turcia se raliaz` rapid acestui club al sus]in`torilor ac]iunilor
preventive declar#nd c` î[i rezerv` dreptul de a interveni militar împotriva militan]ilor kurzi
din nordul Irakului, în cazul c#nd ace[tia declar` un stat independent kurd. Israelul anun]`
c` nu va tolera înarmarea Iranului cu arme nucleare [i declar` c` va executa lovituri
asupra facilit`]ilor nucleare iraniene dac` \[i va sim]i securitatea amenin]at`.
Amenin]area cu declan[area unui r`zboi nuclear [i riscul prolifer`rii armelor de distrugere
în mas` s-au redus dup` decizia Libiei de a renun]a la achizi]ionarea [i producerea acestora
[i acceptarea necondi]ionat` a inspec]iilor interna]ionale. Ac]iunea Libiei a fost urmat`
la scurt timp de Iran, care [i-a dat acordul pentru primirea necondi]ionat` a inspectorilor
Agen]iei Interna]ionale pentru Energie Atomic`. De asemenea, reluarea convorbirilor
americano-nord-coreene pe tema armelor nucleare constituie înc` un pas spre detensionarea
situa]iei în Asia. De[i, la 06.01.2004, primul-ministru indian Vajpaee [i pre[edintele pakistanez
Musharraf au anun]at convorbiri pentru rezolvarea rela]iilor conflictuale dintre ele, riscul
escalad`rii r`zboiului, inclusiv prin folosirea armelor nucleare, r`m#ne ridicat.
Pozi]ia fa]` de conceptul de globalizare [i modul de implementare a acestuia
constituie un alt aspect important al mediului de securitate. Cele mai importante direc]ii
de evolu]ie a acestui domeniu sunt reprezentate de curentul integra]ionist al globaliz`rii
[i de cel de negare a acestuia prin lupta pentru independen]`, suveranitate [i autodeterminare.
De asemenea, tendin]elor integra]ioniste, stimulate de globalizare, li se opun cele de fragmentare
dup` criterii etnico-religioase [i cele de regionalizare, gen UE, CSI, OTSC (Organiza]ia
Tratatului de Securitate [i Cooperare).
Situa]ia economic`
Economia mondial` este dominat` de curentul globaliz`rii, c`ruia i se opun adep]ii
regionaliz`rii, militan]ii antiglobalizare [i extremi[tii islami[ti.
În încercarea de a-[i rec#[tiga sferele de influen]` în domeniul economic, Rusia a lansat
mai multe ini]iative de integrare regional`, în care [i-a asociat o parte din statele ex-sovietice
prin Spa]iul Economic Unic (Ucraina, Belerus, Kazahstan), care este o variant` mai specializat`
fa]` de CSI. De asemenea, pentru a contracara hegemonia SUA [i a preveni p`trunderea
25
capitalului occidental în Asia Central`, Rusia [i China [i-au asociat statele din acea zon`
în cadrul Ini]iativei de la Sanhai.
În scopul reducerii influen]ei Rusiei [i a dependen]ei economice de aceasta, unele state
foste sovietice s-au asociat în GUUAM (Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Armenia, Moldova).
O alt` organiza]ie de cooperare regional` este Organiza]ia Economic` de Cooperare
la Marea Neagr` (OCEMN) din care face parte [i Rom#nia.
Sus]in`torii regionaliz`rii apreciaz` c` acest curent nu este îndreptat împotriva globaliz`rii,
ci este o alternativ`, care o completeaz`. În practic`, regionalizarea este un mod de a men]ine
(rec#[tiga) sferele de influen]` [i pie]ele de desfacere (cazul Rusiei prin Spa]iul Economic
Unic, prin care sper` s` nu permit` sau, cel pu]in, s` restr#ng` accesul UE [i al SUA
în statele ex-sovietice, pe care le consider` ca fiind, de drept, în sfera sa de influen]` [i cazul
MERCOSUR, prin care Brazilia [i Argentina încearc` s` men]in` America Latin` în sfera
lor de influen]` exclusiv` [i s` interzic`/reduc` p`trunderea SUA în acest spa]iu economic).
Pe ansamblu, economia mondial` este în progres, dar, la o analiz` mai atent`, constat`m
c` pr`pastia dintre boga]i [i s`raci se ad#nce[te continuu din cauza capacit`]ii manageriale
reduse a conducerilor statelor lumii a treia; a dependen]ei de resurse naturale [i a nediversific`rii
economiilor; a [omajului, criminalit`]ii, corup]iei, traficului de droguri, de persoane [i arme;
a nivelului redus al investi]iilor strìne, ca urmare a neatractivit`]ii statelor subdezvoltate
pentru statele dezvoltate17.
Toate aceste probleme constituie amenin]`ri la stabilitatea regional`, degener#nd,
uneori, în conflict.
Mediul ambiant
Goana dup` profit, insuficienta instruire [i supraveghere a celor care lucreaz` în domenii
cu impact major asupra mediului ambiant, dar [i lipsa de viziune, asociat` cu insuficienta
informare [i preocupare pentru viitor a unor deciden]i în domeniile politic [i economic,
au generat degradarea mediului în care trìm, uneori ireversibil, prin poluarea apei, aerului,
solului [i subsolului. Efectul de ser`, ploile acide, de[ertificarea, dispari]ia unor specii
de animale [i a unor soiuri de plante, înmul]irea cazurilor de malforma]ii congenitale la om,
toate acestea sunt urm`rile polu`rii, care nu cunoa[te grani]e. Accidentul de la Cernob#l
din 1986, poluarea apelor curg`toare care, v`rs#ndu-se în oceanul planetar, afecteaz`, practic,
întreaga planet`, constituie doar c#teva din numeroasele exemple ce impun ac]iuni
de cooperare global`. Încerc`rile de armonizare a pozi]iilor se lovesc, uneori, de interese
pe termen scurt ale unor mari puteri (SUA nu au semnat Protocolul de la Kyoto privind reducerea
polu`rii atmosferei) sau de lipsa de în]elegere [i viziune a unor state care nu sunt dispuse
s` ia în considera]ie nevoile altora ori nu pot s` în]eleag` complexitatea fenomenului.
Abordarea necorespunz`toare a domeniului sau am#narea aplic`rii unor solu]ii
cuprinz`toare poate s` genereze conflicte, a[a cum s-a înt#mplat în anul 1995, între Ruanda
[i Zair, din cauza exploat`rii anarhice a p`durilor, a banditismului [i a polu`rii18.
Datele statistice arat` c` 75% din apa dulce nu este potabil`, din cauza polu`rii, în condi]iile
\n care aproximativ 40% din popula]ia globului sufer` de insuficient` ap` potabil`19.
Amplificarea de[ertific`rii în zona M`rii Aral, datorit` devierii cursurilor fluviilor S#r-Daria
[i Amu-Daria, sau în zona lacului Ciad a determinat migra]ia în mas` a popula]iei [i lupta
pentru supravie]uire. Practic, continuarea degrad`rii mediului ambiant va afecta, în mod dramatic,
resursele pentru o popula]ie în cre[tere [i va constitui o surs` de conflict tot mai des înt#lnit`.
26
Aspecte de ordin militar
Diminuarea rolului puterii militare, în cadrul rela]iilor militare interna]ionale, în primii
ani de dup` încheierea r`zboiului rece, a fost urmat` de o perioad` cu multe conflicte
locale, a c`ror amploare a fost ]inut` sub control de comunitatea interna]ional`.
În prezent, sunt unele semne de îmbun`t`]ire a securit`]ii interna]ionale, din punct
de vedere militar, dar sunt [i multe motive de îngrijorare, concretizate în:
recrudescen]a terorismului; Coreea de Nord) pentru a-[i spori influen]a, în plan
amplificarea riscurilor izbucnirii (extinderii) regional [i chiar mondial (jocuri non-zero sum);
unor conflicte militare locale datorit` recrudescen]ei riscul prolifer`rii armelor de nimicire în mas`,
intoleran]ei etnico-religioase (în Balcani, Caucaz, diminuat dup` recentele atitudini ale Libiei, Iranului
Orientul Mijlociu, Kashmir, Asia Central`), [i Coreei de Nord, continu` s` fie mare, ca urmare
a disputelor teritoriale [i a neîn]elegerilor în împ`r]irea a nesemn`rii Tratatului de neproliferare de c`tre
resurselor (în statele foste sovietice, în Africa India [i Pakistan state nucleare [i a suspiciunilor
[i Orientul Mijlociu);
privind inten]iile de procurare a unor asemenea arme
proliferarea armamentului neconven]ional
de c`tre alte state;
[i a traficului ilegal de arme;
încercarea Federa]iei Ruse de a contracara
declan[area cursei înarm`rilor între statele
aflate în disput` (Armenia-Azerbaidjan, India-Pakistan, extinderea NATO c`tre est prin înfiin]area Organiza]iei
Israel-statele arabe), dar [i la nivel local [i regional Tratatului de Securitate [i Cooperare (Rusia, Belarus,
(în Africa [i Asia Central`); Ucraina [i Kazahstan) [i promovarea ini]iativei ap`r`rii
tendin]a de utilizare a puterii militare aeriene unice pentru statele CSI;
de c`tre unii actori geostrategici importan]i (Rusia, disensiunile dintre SUA [i alia]ii sì europeni,
China, India) [i unii pivo]i geopolitici (Turcia, Iran, în privin]a Ini]iativei Europene de Securitate [i Ap`rare.
Pe ansamblu, situa]ia de securitate, din punct de vedere militar, este mai bun`
prin eliminarea pericolului unei confrunt`ri majore, atât în Europa, cât [i în Extremul Orient,
unde India [i Pakistanul au dovedit un spirit mult mai cooperant dec#t în trecut.
Ini]iativele NATO de înt`rire a cooper`rii cu statele din fostul Tratat de la Var[ovia
prin Parteneriatul pentru Pace, lansarea Dialogului Mediteranean [i a parteneriatelor
strategice cu Rusia [i Ucraina, au contribuit mult la detensionarea situa]iei în plan militar
[i la gestionarea în comun a crizelor provocate de conflictele locale.
Diversificarea surselor [i a focarelor de conflict a determinat dou` tendin]e majore
de evolu]ie a fenomenului militar: pe de o parte, înt`rirea cooper`rii între state [i grupuri
de state pentru reducerea riscurilor [i amenin]`rilor, pe de alt` parte, înt`rirea capacit`]ii
militare pentru ap`rarea independen]ei [i a suveranit`]ii na]ionale împotriva oric`rei agresiuni.
Atacul terorist asupra SUA a dovedit insuficienta adaptare conceptul`, infrastructural`
[i opera]ional` a capabilit`]ilor militare pentru agresiuni neconven]ionale [i, implicit, a tras
un semnal de alarm` asupra intensific`rii procesului de realizare a trecerii de la g#ndirea
preponderent reactiv` la cea proactiv`.
Rolul [i locul puterii militare [i evolu]ia posibil\

a acesteia în cadrul balan]ei de putere
intern\ [i interna]ional\
Îndep`rtarea amenin]`rii cu un conflict militar de amploare, prin renun]area implicit`
la echilibrul terorii care a guvernat lumea în timpul r`zboiului rece, a modificat percep]ia
opiniei publice despre rolul puterii militare. La început, dezbaterea a fost dominat` de întrebarea
cine este inamicul ? [i, pentru c` r`spunsul a întârziat s` apar`, în Occident [i în statele
27
foste socialiste cheltuielile militare s-au redus concomitent cu dimensiunea numeric`
a organismului militar.
Conflictele din fosta Iugoslavie [i cele din fostele state sovietice, recrudescen]a
na]ionalismului, a extremismului religios [i a terorismului au readus în aten]ie necesitatea
unor mijloace militare de combatere. Cel mai puternic îndemn [i voin]a de utilizare a oric`ror
mijloace, inclusiv a puterii militare, pentru a înfrânge terorismul [i a elimina pericolele
înainte de a deveni amenin]`ri vine de la pre[edintele SUA, ]ara care a avut cel mai mult
de suferit de pe urma acestui flagel20.
Op]iunile statelor în privin]a rolului [i a misiunilor puterii militare, pentru a servi
mai bine interesul na]ional, pot fi grupate astfel:
înt`rirea poten]ialului [i a capacit`]ii militare pentru a descuraja inamicul poten]ial
[i a m`ri influen]a [i credibilitatea statului în rela]iile cu ter]i;
utilizarea ac]iunilor militare preventive pentru a impune (proteja) interesul na]ional;
adaptarea conceptual`, structural`, opera]ional` [i infrastructural` a puterii militare
la noile tendin]e de evolu]ie a mediului interna]ional de securitate.
Înt`rirea poten]ialului [i a capacit`]ii militare
Decizia de înt`rire a puterii militare, luat` de multe state, este o urmare a cre[terii
riscurilor [i amenin]`rilor la nivel local [i regional, dar [i a încerc`rii unor state (Iran, India,
China, Turcia) de a deveni lideri regionali [i chiar mondiali [i de a-[i extinde sfera
de influen]` ori de a contracara încercarea altor state de a p`trunde în zonele pe care
ele le consider` sfera lor de influen]` (Federa]ia Rus`, China, India , Turcia).
Cele mai des utilizate cì de înt`rire a puterii militare sunt:
modernizarea echipamentelor existente, dar uzate fizic [i moral;
achizi]ionarea [i producerea, în regie proprie sau în cooperare, a unor echipamente
militare noi, cu performan]e superioare;
adaptarea organismului militar la noile amenin]`ri;
achizi]ionarea armelor de nimicire în mas`.
Înt`rirea puterii militare presupune o cre[tere a cheltuielilor pentru bugetul ap`r`rii
care afecteaz` negativ cre[terea economic` [i nivelul de via]` al popula]iei [i, implicit,
stimuleaz` cursa înarm`rilor la nivel regional (India-Pakistan, Armenia-Azerbaidjan,
India-China, Coreea de Nord-Coreea de Sud, Arabia Saudit`-Iran etc.) m`rind insecuritatea
[i riscul producerii unor r`zboie .
Dorin]a conducerilor unor actori interna]ionali India, Pakistan, Iran, Irak, Libia
de a deveni lideri regionali a fost urmat` de decizia de achizi]ionare [i producere a armelor
de distrugere în mas`. Aceast` m`sur` a fost justificat` prin necesitatea de ap`rare
a suveranit`]ii [i independen]ei împotriva agresiunilor vecinilor (Pakistan, dup` detonarea
înc`rc`turii nucleare de c`tre India, în 1998) sau împotriva agresiunii marilor puteri (Iran,
Libia, Coreea de Nord). În realitate, respectivii actori, evaluând poten]ialul propriei puteri,
au desprins concluzia c` nu au nici o [ans` de a egala sau de a surclasa adversarii poten]iali
[i de a-[i atinge scopul de a deveni lideri regionali; dezvolt#ndu-[i mijloacele militare
conven]ionale, au hot`r#t s` achi]ioneze arme de distrugere în mas`, pentru a le folosi
în scopul enun]at. Reac]ia puternic` [i coordonat` a opiniei publice interna]ionale a determinat
o atitudine mai cooperant` din partea Libiei, Iranului [i Coreei de Nord.
28
Utilizarea ac]iunilor militare preventive
Ac]iunile militare preventive în timp de r`zboi constituie un procedeu de succes
atât în opera]iile ofensive, cât [i în cele de ap`rare. În timp de pace, ac]iunile preventive
au fost folosite, cel mai recent, de Israel, în 1981 (distrugerea reactorului nuclear irakian
de la Tamuz) [i în 1982 (atacarea [i distrugerea unor facilit`]i militare siriene [i palestiniene,
dispuse pe teritoriul Libanului)21. De[i acest gen de ac]iuni este considerat de carta ONU
ca un act de agresiune, SUA au interpretat interven]ia din Irak ca fiind dreptul la autoap`rare,
exercitat nu în propria ]ar`, ci ca parte a ap`r`rii active, înainte ca aceste amenin]`ri
s` devin` realitate22, pe toate fronturile, utilizând toate instrumentele pe care un stat le are
la dispozi]ie23.
Interpretarea dat` de SUA a fost urmat`, mai întâi, de actorii geostrategici, apoi
[i de unii actori care aspir` la acest statut.
Marea Britanie s-a raliat pozi]iei SUA at#t în ac]iuni directe, c#t [i în dezbaterile
teoretice de legitimare a ac]iunilor preventive, al c`ror început este mai vechi24.
Fran]a a introdus conceptul în Doctrina interarme despre ac]iuni preventive
care statueaz`: Ac]iunile preventive se exercit` într-o manier` global`, cu toat` gama
de m`suri, diplomatice, economice, umanitare [i militare ... ca parte a strategiei de influen]`
a statului25.
Federa]ia Rus` a prev`zut posibilitatea folosirii preventive a for]ei în con]inutul noii
sale doctrine militare, aprobate de pre[edintele Putin în octombrie 2003, pentru urm`toarele
situa]ii:
amenin]area direct` a teritoriului Federa]iei Ruse;
interzicerea accesului Federa]iei Ruse c`tre zonele strategice ale lumii, inclusiv
cele considerate de importan]` major` din punct de vedere economic [i financiar;
amenin]area direct` a unuia din statele CSI de c`tre o alt` ]ar` din afara acestei organiza]ii;
amenin]area cet`]enilor de na]ionalitate rus` care locuiesc în statele CSI, în cazul
în care m`surile luate în plan local [i interna]ional nu au efect.
India [i-a declarat ac]iunile din Kashmir ca parte a ap`r`rii na]ionale [i a r`zboiului
împotriva terorismului.
Turcia a f`cut cunoscut lumii interesul sù na]ional de a descuraja formarea unui stat
independent kurd în nordul Irakului, inclusiv prin ac]iuni militare preventive, dac` va fi nevoie.
Israelul a declarat c` va ac]iona împotriva Siriei dac` aceasta nu înceteaz` sponsorizarea
terori[tilor care ac]ioneaz` împotriva Israelului [i împotriva facilit`]ilor nucleare din Iran,
dac` î[i va sim]i amenin]at` securitatea.
Adaptarea puterii militare la evolu]ia mediului de securitate
Provoc`rile mileniului trei, ini]iate prin atacul terorist asupra SUA de la 11.09.2001,
au demonstrat insuficienta preg`tire a puterii militare din punct de vedere conceptual,
structural, infrastructural [i opera]ional pentru a face fa]` unor atacuri nonconven]ionale.
Acest eveniment a produs o modificare atitudinal` a factorilor de decizie [i a oamenilor
de rând care au trebuit s` în]eleag` necesitatea de a-[i defini pozi]ia fa]` de viitor
în termeni proprii, abandonând unele modele (obiceiuri) care i-au servit bine în trecut,
dar care nu mai sunt eficiente26.
În scopul impulsion`rii transform`rii puterii militare, NATO a înfiin]at Comandamentul Aliat
pentru Transformare, iar Departamentul Ap`r`rii din SUA a publicat Directiva pentru Planificarea
29
Transform`rii, în aprilie 2003. În prezentarea acestei directive, secretarul Ap`r`rii,
Donald H. Rumsfeld, a apreciat c` prin aceast` doctrin` se urm`re[te construirea unei culturi
a transform`rii permanente , astfel încât SUA s` fie în permanen]` cu c#]iva pa[i
înaintea orc`rui adversar27.
Adaptarea puterii militare la tendin]ele viitorului presupune, în primul rând, modificarea
conceptelor de \ntrebuin]are a for]elor, bazate, în prezent, pe o atitudine preponderent
reactiv` [i înlocuirea acestora cu concep]ii al c`ror fundament este atitudinea proactiv`.
În acest fel, pe baza analizei situa]iei prezente se va putea intui (prognoza) evolu]ia
[i se vor putea lua ast`zi m`suri, care vor fi valabile în viitor.
Din punct de vedere structural, puterea militar` trebuie s` poat` r`spunde oricând,
prin mijloace adecvate, misiunilor rezultate din obiectivele stabilite de decidentul politic.
Din acest motiv, structurile militare vor trebui s` fie modulare pentru a putea realiza
o grupare de for]e adecvat` fiec`rei misiuni.
Din punctul de vedere al instruirii [i nivelului de reac]ie, personalul trebuie s` poat`
îndeplini orice misiune asumat`, de la r`zboiul clasic [i opera]ii altele dec#t r`zboiul
pân` la opera]iile de stabilitate, în orice teatru de opera]ii.
Infrastructura [i sistemele de arm` trebuie s` fie performante, s` permit` atingerea
unei precizii chirurgicale pentru a reduce pierderile neinten]ionate (colaterale) [i a putea
fi dislocate în orice teatru de opera]ii, inclusiv pe alt continent.
Nevoia de gestionare a crizelor, provocate de dezastrele naturale sau de alte cauze,
[i inexisten]a unor structuri eficiente în acest domeniu au determinat folosirea puterii
militare în cadrul conceptului de management al crizelor, c`ci puterea militar`
este un rù necesar28.
Adâncirea cooper`rii între state, în scopul diminu`rii (elimin`rii) surselor de conflict,
plecând de la principiul c` în rela]iile interna]ionale exist` dependen]` reciproc`,
precum [i opozi]ie, atât în cadrul negocierilor, cât [i atunci când se întrebuin]eaz` for]a29,
a impus asimilarea unor caracteristici soft de c`tre puterea militar`.
În perspectiv`, puterea militar` va trebui s` fac` saltul de la influen]a puterii
la puterea influen]ei, de la distrugerea armatei inamicului30 la determinarea inamicului
s` renun]e la r`zboi, înainte ca acesta s` înceap`31.
Concluzii
Neîn]elegerea caracterului relativ [i situa]ional al puterii, asociat` cu evaluarea incorect`
a condi]iilor în care aceasta este utilizat` pentru sus]inerea interesului na]ional, poate duce
la decizii politice riscante, cu consecin]e negative imediate [i pe termen lung asupra prestigiului
[i credibilit`]ii unui actor interna]ional (stat, na]iune etc.).
Lupta pentru o nou` ordine mondial`, constând în trecerea de la unipolaritate [i globalizare
la multipolaritate [i regionalizare, domin` mediul interna]ional de securitate.
Curentului integr`rii, favorizat de globalizare [i regionalizare, i se opune fragmentarea
etnic` [i religioas` care genereaz` conflicte deschise la nivel local [i regional, impunând
o abordare multidimensional` [i cùtarea unor solu]ii pe termen lung.
Recrudescen]a terorismului, multiplicarea num`rului zonelor cu conflicte latente
(Balcani, Caucaz, Asia Central`, Cornul Africii, Africa Subsaharian` etc.) [i existen]a conflictelor
deschise (Afganistan, Irak, Kashmir, Israel, Cecenia) contribuie la stimularea cursei înarm`rilor
în zonele respective.
30
Utilizarea puterii militare (hard-power) pentru promovarea interesului na]ional
de c`tre deciden]ii politici, în cùtarea unor solu]ii imediate [i pe termen scurt sub presiunea
opiniei publice interne [i interna]ionale, tinde s` revin` în prim-planul vie]ii interna]ionale,
de[i solu]ia soft-power este mai indicat`, de cele mai multe ori, pentru rezolvarea durabil`
a unor conflicte.
Degradarea mediului ambiant [i efectele sale asociate imediate (migra]ia popula]iei)
[i de perspectiv` (reducerea resurselor de prim` necesitate pentru supravie]uirea
oamenilor ap` [i hran`) constituie o nou` surs` de conflicte locale [i regionale.
Absen]a unei cooper`ri regionale [i mondiale eficiente, destinat` s` ofere solu]ii imediate
pentru problemele existente [i s` elimine sau s` reduc` poten]ialul unor conflicte viitoare,
poate s` fie cauza indirect` a unor confrunt`ri armate din ce în ce mai numeroase.
Riscul prolifer`rii armelor de distrugere în mas` a fost diminuat prin atitudinile cooperante
dovedite de Libia, Iran [i chiar de Coreea de Nord, în ultima parte a anului 2003. Nesemnarea
Tratatului de neproliferare de c`tre dou` state posesoare de arme nucleare Pakistanul
[i India [i suspiciunile privind transferul de tehnologie nuclear` pakistanez` c`tre Libia
constituie un avertisment [i îndemn la vigilen]`. Amplificarea riscurilor [i amenin]`rilor
de natur` militar` [i non-militar` [i necesitatea unui r`spuns rapid [i eficient din partea
comunit`]ii interna]ionale impun existen]a unui sistem de avertizare-informare-interven]ie,
al c`rui nucleu ar putea fi puterea militar`.
Noile riscuri [i amenin]`ri la adresa p`cii [i stabilit`]ii regionale [i mondiale impun
men]inerea unui organism militar eficient, care trebuie s` se adapteze permanent la tendin]ele
de schimbare ale mediului interna]ional de securitate, astfel încât s` poat` preveni, înl`tura
sau, cel pu]in, reduce impactul unor ac]iuni neconven]ionale distructive ca: terorismul,
proliferarea armelor de distrugere în mas`, traficul de arme, substan]e periculoase, droguri
[i persoane.
Note bibliografice
1. Nial Fergusan, Think Again Power, \n Foreign Policy, January/February 2003, p. 18.
2. John T. Rourke citându-l pe Joseph Nye, \n International Politics on the World Stage, The Dushing
Publishing Group Inc, Guilford, Connecticut, USA, 1991, p. 223.
3. Ibidem, p. 230.
4. x x x Joint Chiefs of Staff, DoD Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Pub 1-02, citat
de David Jablonsky în National Power, publicat în revista Perameters, Spring 1997, USA, p. 35.
5. Jacquelyn K. Davies, Michael J. Sweeney, Strategic Paradigms 2025 (U.S. Security Planning
for a New Era) National Defense University, Washington DC, USA, 1999, p. 27.
6. x x x The Military Balance 2002-2003, The International Institute for Strategic Studies, Oxford
University, London, UK, 2002, p. 227 [i x x x LAnnée Stratégique 2002 (sous la direction
de Pascal Boniface) Institut de Relations Internationalles et Stratégique, LEtudiant, Paris,
France 2001, p. 518.
7. Zbigniew Brzezinski, Marea tabl` de [ah, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2000, p. 59.
8. A.T. Kearney, Measuring Globalization: Whos Up Whos Down ?, în revista Foreign Policy,
January/February 2003, p. 65.
9. x x x - LAnnée Stratégique 2002, p. 375.
10. Dr. Karl P. Magyar, editor Global Security Concerns, Air University Press, Alabama, USA, 1996, p. 72.
11. În doctrina militar` a Federa]iei Ruse este specificat dreptul Rusiei de a interveni militar dac` popula]ia
de na]ionalitate rus` din fostele republici sovietice este amenin]at`, iar m`surile luate de statul respectiv
sau de comunitatea interna]ional` nu rezolv` problema.
31
12. x x x LAnnée Strategique 2002, p. 277.
13. Ibidem, p. 111.
14. Carl von Clausewitz, On War, Princeton University Press, Priceton, New Jersey, USA, 1976, p. 186.
15. John T. Rourke, op. cit., p. 228.
16. Jefrey T. Huhner, Chechnyas agony The Washington Times, 14.02.2004; www.washingtontimes.com/
commentary.
17. Nathan Gardel, Schimbarea ordinii globale, Editura Antet, Oradea, 1998, p. 21 ( ... ]`rile din Sud
[i-au pierdut calitatea de arbitru între Est [i Vest, [omajul atinge jum`tate din popula]ia lor, iar viitorul
se anun]` din ce în ce mai întunecat ... Dep`[i]i de evenimente, oamenii de la putere sunt tenta]i s` lase
totul balt` [i s` adune porcoi de bog`]ii.).
18. Dr. Karl P. Magyar, op. cit., p. 189.
19. Ibidem, pp. 188-189.
20. G. W. Bush, National Security Strategy of the USA, Washington DC, September 17, 2002, p. 2.
21. Martin von Creveld, Steven L. Canby, Kenneth S. Brower, Air Power Manouver Warfare, Air University
Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, USA, September 1998, p. 44.
22. George Walker Bush, State of the Union, Agen]ia Rador, 21.01.2004, p. 1.
23. x x x National Security Strategy for Combating Terrorism, Washington DC, USA, February 2003, p. 1.
24. Gwyn Prins, Strategy, Force Planning Diplomatic/Military Operations (DMO), The Royal Institute
of International Affairs, 1998, pp. 29 [i 49.
25. x x x Instruction 1100 Doctrine interarmées sur la prévention, Etat Major des Armées, Division
Emploi, 03 Juillet 2002, p. 7/37.
26. Gregory R. Copley, prefa]` la Defense Foreign Affairs Handbook, The International Strategic Studies
Association, Alexandria, Virginia, USA, 2002, p. VII.
27. Donald H. Rumsfeld, Transformation Planning Guidance, Washington DC, April 2003, p. 1.
28. Peter M.E. Volten, New Approaches to Security Studies. Implications for Civil-Military Relations
in Theory and Practice, \n Globalization of Civil-Military Relations: Democratization Reform and Security,
Enciclopedica Publishing House, Bucharest 2002, p. 316.
29. Thomas C. Schelling, The Strategy of Conflict, Harward University, Cambridge, Massachusetts,
London, England, 1999, pp. 4-5.
30. Carl von Clausewitz, op. cit., p. 595.
31. Barry R. Schneider and Lawrence E. Grinters, Editors, Battlefield of the Future, Air University Press,
Maxwell Air Force Base, Alabama, USA, September 1998, p. 44.
32
REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT
DE EVIDEN}Q A RESURSELOR UMANE
- etape [i factori în managementul proiectului -
Locotenent-colonel Mihai NORU
D
espre managementul aplica]iei [i ce rol are în managementul organiza]iei
am vorbit într-un articol anterior*; despre ce înseamn`, de fapt, informatizare
[i care este rolul managerului organiza]iei în sus]inerea unui proiect,
cum se ajunge de la simpla dotare cu calculatoare la introducerea în exploatare a unor aplica]ii
informatice [i apoi la un sistem informatic. Tot atunci vorbeam [i despre lansarea
în 1998-1999 a proiectului de realizare a unui sistem informatic integrat pentru managementul
resurselor umane.
Acum a[ dori s` fac, din punctul meu de vedere, o scurt` prezentare a modului
de abordare a unui asemenea sistem informatic [i, pentru a fi cât mai explicit, m` voi referi
la sistemul informatic pentru managementul resurselor umane.
Analiza porne[te de la noile concepte (o lume diferit`, un altfel de r`zboi, alte misiuni)
privind gestionarea for]elor în cadrul ]`rilor membre ale NATO (figura de mai jos),
în condi]iile modific`rii mediului interna]ional [i a noilor riscuri, precum [i de la evolu]ia
unei persoane în raport cu institu]ia militar`, respectiv trecerea de la concep]ia r`zboi al
întregului popor la ac]iuni în cadrul Alian]ei.
RISCURI RISCURI
Toate acestea duc spre ideea
REGIONALE TRANSNA}IONALE de realizare a unei armate moderne,
redus` numeric, dar cu misiuni
mai numeroase [i cu o rezerv`
de for]e capabil` s` completeze
FACTORI
în scurt timp for]ele active
DE RISC EVENIMENTE
NEA{TEPTATE
la un nivel de preg`tire apropiat.
Prin apartene]a la NATO
[i la acela[i set de valori, România
RISCURI
ASIMETRICE trebuie s`-[i adapteze doctrinele
STRATEGIE [i strategia în consecin]`. Noua con-
cep]ie strategic` a NATO reclam` noi structuri de for]e care \i vor permite Alian]ei s` r`spund`
efectiv la schimb`rile mediului de securitate asigurând for]ele [i capabilit`]ile necesare
potrivite unui spectru de riscuri [i amenin]`ri.
* |n IT: de la managementul aplica]iei la managementul organiza]iei, revista G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 6/2002, pp. 129-134.
33
Sistemul informatic destinat managementului resurselor umane va trebui s` r`spund`
cerin]elor de gestionare a crizelor [i de alocare a resurselor necesare structurii de for]e
proiectate la un moment dat, dar [i de previzionarea necesarului de for]e, în raport cu diferi]i
factori de influen]`, cum ar fi: misiuni, dotare, nivel de preg`tire, performan]e specifice etc.
Etapa Privind figura al`turat`
Recrutare - Perioada de activitate Perioada observ`m principalele etape
încorporare \n armat` de rezervist pe care le parcurge o per-
soan` relativ la raporturile
Institu]ia responsabil` Rechemare
de eviden]a \n activitate, sale cu Armata. Conform
resurselor umane asigurare resurse
umane la mobilizare
legii, datele despre orice
Centrul Unit`]i sau voluntariat Centrul tân`r care împline[te vârsta
Militar
Militar militare de 18 ani sunt înaintate
Document de c`tre Direc]ia de Eviden]`
Fi[a unic` de eviden]`
a Popula]iei centrelor militare
care, pe baza [i a altor date, încep opera]iunea de recrutare [i selec]ie.
Indiferent de traiectoria pe care urmeaz` s` evolueze un tân`r (militar în termen,
militar cu termen redus, elev/student într-o institu]ie militar` de înv`]`mânt), centrul militar
respectiv întocme[te o fi[` care va fi transmis` unit`]ii militare în care activeaz`
la un moment dat persoana. La trecerea în rezerv` (încheierea contractului), docu-
mentul- fi[` de eviden]` este returnat centrului militar, iar persoana este luat` în eviden]`
ca rezervist.
Din aceast` stare o persoan` poate fi repartizat` unei unit`]i militare ca resurs`
la mobilizare, în vederea complet`rii efectivelor necesare, poate, de asemenea, primi alte
sarcini pe timpul declan[`rii mobiliz`rii sau pe timpul ducerii ac]iunilor de lupt` ori poate
reveni în serviciul activ la cerere sau în anumite situa]ii. Trebuie men]ionat c` fi[ele
de eviden]` erau diferite pe categorii de personal (grada]i-solda]i [i cadre).
Am reu[it s` impunem, pân` la urm`, introducerea unui singur tip de fi[` de eviden]`
ca document de intrare în sistem [i p`strare a informa]iilor despre o persoan`. Pentru aceasta
am avut în vedere faptul c` acelea[i categorii de informa]ii sunt necesare pentru orice persoan`,
indiferent de corpul din care face parte, [i, totodat`, este posibil` trecerea unei persoane
dintr-un corp în altul pe perioada/perioadele de activitate, aceast` opera]iune putând fi eviden-
]iat` într-un singur tip de fi[` de eviden]`. {i aici ar fi multe de spus în leg`tur` cu informa]iile
cuprinse în fi[`, dar acesta este obiectul analizei de detaliu [i vom vorbi alt` dat` despre el.
Pe de alt` parte, în condi]iile profesionaliz`rii armatei este necesar a se p`stra o asemenea
eviden]`, deoarece, pe de o parte, o persoan` poate avea mai multe contracte succesive
cu armata [i este bine de [tiut activitatea sa anterioar` (func]ii îndeplinite, arma, specialitatea,
aprecieri etc.), pe de alt` parte, to]i cei care au o anumit` preg`tire militar` dob#ndit`
prin activitatea din armat` vor trebui s` constituie rezerva la mobilizare.
Pentru toate ]`rile, în ultimii 10-15 ani s-a pus problema restructur`rii [i reducerii
for]elor active, dar, în acela[i timp, se asigur` o resurs` de mobilizare cu un înalt nivel
de preg`tire [i capacitate de activare în scurt timp. Este bine cunoscut c` armatele moderne
activeaz` numeroase cadre atât pentru nevoi interne, c#t [i pentru a le trimite în unit`]i
de lupt` pe teatrele de ac]iuni cum sunt Irak, Afganistan, Bosnia.
Tot acest proces de parcurgere de c`tre o persoan` a unei traiectorii în sistemul militar
trebuie marcat ca informa]ie [i este, de fapt, un r`spuns la un alt proces, acela al exprim`rii
34
necesarului de for]e prin generarea statelor de organizare ale structurilor respective.
Având în vedere [i faptul c`, a[a cum am mai spus, sistemul informatic ar trebui s` permit`
[i extrapol`ri [i simul`ri ale necesarului de for]e în raport cu misiunile, dotarea, nivelul
de preg`tire etc., rezult` c`, de fapt, un asemenea sistem ar trebui s` con]in` dou` baze
de date. Cea real`, cuprinzând structurile [i personalul curente [i, pornind de la ea, o baz`
de date viitoare, destinat` unui orizont prestabilit din condi]iile simul`rii, ca obiectiv pentru
un anumit orizont.
Concluzia este c` sistemul informatic al resurselor umane trebuie dezvoltat ca un tot,
cuprinz#nd toate etapele pe care o persoan` le poate parcurge în raport cu institu]ia militar`
(recrutare, selec]ie, instruire, activitate, rezerv`), cu module specifice nivelurilor ierarhice
[i competen]elor acestora. Ce resurse am risipi dac` am încerca s` dezvolt`m sisteme
separate pentru fiecare dintre aceste etape ? Sau ce informa]ii am ob]ine [i cu ce efort dac`,
în fiecare dintre etape, ar trebui reintroduse datele personalului ? {i cum ar comunica
aceste module cu alte sisteme, deoarece sistemul informatic al resurselor umane trebuie
s` asigure interfa]a necesar` culegerii datelor sintetice pentru alte sisteme, la fiecare e[alon,
a[a cum reiese [i din schema prezentat`.
Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare este structura în care aceast` evolu]ie
a unei persoane poate [i este monitorizat` sub diferite forme; tot aici sunt proiectate [i
gestionate structurile militare. Analiza de sistem efectuat` a demonstrat c` acest sistem
trebuie s` asigure introducerea a dou` categorii principale de informa]ii: generarea statelor
de organizare ale structurilor militare acestea determinând necesarul de resurse umane
[i caracteristicile acestora la fiecare nivel [i pentru întregul sistem; introducerea datelor
de eviden]` a persoanei, acestea reprezentând existentul.
Din analiza celor dou` piramide, a necesarului [i a existentului, se poate stabili politica
de personal în raport cu obiectivul propus.
Cum am lucrat pânq acum ?

{i pân` acum au existat
Unit`]i militare
diferite sisteme/aplica]ii Informa]ii despre tineri
informatice (figura al`turat`) la recrutare-\ncorporare Aplica]ii diferite
care au asigurat sau asigur` pentru eviden]a personalului activ
[i a resurselor umane
înc` procesarea informa]iilor [i materiale la pace [i r`zboi
în cauz`, [i anume: sisteme
de eviden]` a prevederilor Ie[ire din eviden]`
de func]ii, generare a statelor Centre militare
de organizare, respectiv
de eviden]` a personalului
activ sau în rezerv`. Acestea
îns` nu au fost niciodat` Aplica]ii diferite pentru eviden]a
tinerilor recruta]i [i \ncorpora]i
integrate. Este bine cunoscut [i a resurselor umane \n rezerv`
c`, la nivelul centrelor militare, a existat un sistem de eviden]`, dar, la nivelul întregii ]`ri,
erau câteva versiuni de aplica]ii, baze de date cu structuri diferite [i nomenclatoare diferite.
Desigur, informa]ia la nivel local [i la tip`rire era asigurat`, dar, în momentul în care doreai
35
s` centralizezi informa]iile în diferite scopuri necesare unor e[aloane sau pentru comunic`ri
pe orizontal`, problema presupunea prelucr`ri succesive, efort [i timp.
Acela[i lucru se poate spune în cazul eviden]ei personalului activ. Aceast` zon` de interes
a fost acoperit` cu aplica]ii dezvoltate la diferite e[aloane, în scopuri proprii, cu pu]ine posibilit`]i
de transmitere a informa]iilor pe vertical` [i orizontal`.
Datorit` acestui mod de lucru, în multe situa]ii, informa]iile despre acelea[i resurse
(despre aceea[i persoan`), la diferite e[aloane, erau actualizate la momente de timp diferit
[i, de aceea, situa]iile de analiz` erau afectate în calitatea lor. Nu spun c` nu exista eviden]`,
dar fac o diferen]` între ceea ce reprezint` sistemele/aplica]iile informatice [i alte moduri
de lucru. De exemplu, pe dischete, între e[aloane, se transmiteau sau se mai transmit
înc` fi[iere tehnoredactate (Word, Excel sau Powerpoint) care au presupus prelucr`ri
ale unor documente sau baze de date, [i mai pu]in bazele de date cu informa]ii primare
din care s` se extrag` situa]iile necesare la orice e[alon.
La nivelul centrelor militare a existat o singur` aplica]ie de eviden]`, dar aceea rula
(lucra) pe acele calculatoare mari din centrele teritoriale de calcul. O dat` cu apari]ia PC-ului
s-a creat posibilitatea ca echipamentul de prelucrare a datelor s` fie chiar acolo unde aceste
date exist` [i unde rezultatele prelucr`rii lor intereseaz` direct.
Programele [i aplica]iile informatice au fost transferate atunci pe PC-uri. Acest fapt
a permis ca, acolo unde au existat programatori avansa]i [i a ap`rut necesitatea unei noi
informa]ii sau noi criterii de evaluare a resurselor, ace[tia s` modifice software-ul [i structura
bazelor de date dup` necesit`]ile locale, rezolvând problema local`. Dar, rezolvarea pro-
blemei locale nu a avut aceea[i solu]ie [i acela[i efect în întregul sistem. În timp, diferen]ele
s-au accentuat, g`sindu-se permanent tot mai multe solu]ii diferite de la loca]ie la loca]ie.
De cele mai multe ori [i nomenclatoarele cu ajutorul c`rora se codificau anumite câmpuri
erau diferite. Problema nomenclatoarelor este o alt` problem` ce trebuie discutat`.
O prim` interven]ie a fost la începutul anului 1999, atunci când am stabilit necesitatea
unei aplica]ii noi, cu o structur` unic` a bazei de date, cu nomenclatoare unice. Pân` la reali-
zarea acesteia am stabilit ca toate situa]iile de ie[ire în domeniul recrutare-încorporare
[i mobilizare s` fie reflectate prin structuri de baze de date, astfel încât la e[aloanele
superioare se transmiteau aceste baze de date, [i nu hârtii. Printr-o simpl` comand` aceste baze
erau centralizate [i raportul respectiv se putea ob]ine pe date centralizate. La acest lucru
a contribuit [i sistemul propriu de po[t` electronic` creat în aceea[i perioad`.
În domeniul eviden]ei personalului activ, fiecare categorie de for]e [i-a dezvoltat propriul
sistem care asigura necesarul de informa]ii local. Chiar dac` am lansat, în toamna 1998,
SIPER, adoptat ca program de înzestrare, acesta a avut o finan]are de scurt` durat` numai
în anii 1999 [i 2000, realiz#ndu-se o aplica]ie la nivelul Direc]iei Management Resurse
Umane, de[i proiectul prevedea toate aspectele [i etapele managementului resurselor umane.
Cum lucrqm acum ?

În cursul anului 2003 am reu[it, la nivelul Direc]iei Organizare, Personal [i Mobilizare,
s` omolog`m [i s` începem implementarea a dou` sisteme informatice (figura de la pagina 37).
Primul are ca domeniu generarea statelor de organizare [i gestionarea structurilor
militare, a posturilor [i a personalului activ încadrat în unit`]ile militare, realizat în colaborare
cu speciali[ti americani din firma CUBIC, denumit [i RMS3.
36
La nivelul Direc]iei, sis-
Informa]ii despre tineri Unit`]i militare temul ruleaz` într-o re]ea
la recrutare-\ncorporare RMS3 local` [i este compus
Sistemul informatic din mai multe module
pentru gestiunea
structurilor militare func]ionale: de adminis-
[i a personalului activ RMS3
trare, de generare a struc-
turilor [i a statelor de orga-
Ie[ire din eviden]`
nizare, de eviden]` per-
Centre militare
sonal activ.
Schimb de informa]ii Nu sus]inem c` este
\n format electronic
privind date un sistem deosebit,
despre persoane
\ntre centrele militare
dar are unele calit`]i
pe care a[ vrea s` le subli-
Centre militare
niez: aplica]ia este por-
Sistemul informatic
pentru gestiunea resurselor umane MRU-1 tabil` [i u[or de exploatat,
din eviden]a centrelor militare
put#nd rula la orice nivel,
Schimb de informa]ii
\n format electronic Alte institu]ii pe calculatoare care au in-
privind date
despre persoane
stalat sistemul de operare
cu alte institu]ii Windows 2000; asigur`
p`strarea eviden]ei nominale la orice nivel, într-o fi[` electronic` de eviden]` con]inând
acelea[i câmpuri cu cea de hârtie [i chiar unele în plus; cuprinde din start prevederile
de func]ii pentru orice structur` militar` (atunci când livr`m aplica]ia unei structuri, aceasta
are deja statul de organizare inclus, completând doar personalul încadrat); orice modificare
de stat este transmis` automat în aplica]ie de c`tre direc]ia noastr` structurii respective;
asigur` o uniformizare a software-ului de eviden]` pe toat` scara ierarhic`; prin sistemul
de rapoarte inclus asigur` folosirea acelora[i date la fiecare nivel [i o standardizare [i tipizare
a formularelor; nu a necesitat investi]ii.
Cel de-al doilea sistem are ca domeniu eviden]a resurselor umane gestionate de centrele
militare în activitatea de recrutare-încorporare [i asigurare cu resurse umane la mobilizare,
realizat cu for]e proprii [i programatori din cadrul Centrului de Consultan]` [i Proiectare
în Informatic` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Prin aceast` aplica]ie de re]ea am urm`rit realizarea unui sistem unic de eviden]`
la nivelul centrelor militare, transmiterea informa]iilor din bazele de date locale la e[aloanele
superioare, standardizarea [i tipizarea unor documente [i rapoarte.
Ce aduce nou sistemul ? o singur` aplica]ie de eviden]` la nivelul centrelor militare,

ceea ce înseamn` posibilit`]i mari de up-date în situa]ia modific`rii legisla]iei din domeniu;
practic, se aplic` un patch realizat la nivel central, valabil pentru toate centrele militare;
codificarea unic` a informa]iei din bazele de date; aducerea informa]iei primare la nivelul
e[aloanelor superioare, permi]ând astfel o baz` mai larg` de analiz` a resurselor aflate la dispo-
zi]ie; eliminarea comunic`rilor pe hârtie privind diferite aspecte ale resursei umane din evi-
den]`, aceste informa]ii fiind acum la fiecare e[alon, pân` la nivelul direc]iei, orice situa]ie
ob]inând-se la e[alonul respectiv; standardizarea [i tipizarea rapoartelor prin sistemul
de rapoarte con]inut de aplica]ie la fiecare e[alon; control asupra informa]iei aplica]ia
37
înregistreaz` cine [i când a adùgat/modificat o înregistrare; comunicare electronic`
pe orizontal` între centrele militare con]inând informa]iile despre persoane cu obliga]ii militare
care se mut` dinrt-un jude] în altul, astfel încât destinatarul nu trebuie s` încarce din nou infor-
ma]iile în sistem; nu a necesitat investi]ii.
În acest fel am gândit s` facem un prim pas în domeniu, cu for]e proprii [i f`r` investi]ii,
s` aducem un plus de informa]ie, s` elimin`m redundan]a [i s` automatiz`m procesele
din zona resurselor umane.
Am reu[it deci s` transform`m eviden]a informatizat` a domeniului dintr-o zon` de aplica]ii
diverse, cu codificare diferit` a informa]iei [i f`r` comunicare între e[aloane, într-o zon`
de transparen]`, pe dou` coordonate: structuri [i personal activ, respectiv resurse umane
din eviden]a centrelor militare. Aceste dou` sisteme cuprind evolu]ia persoanei în domeniul
militar conform analizei prezentate anterior.
Dar nu ne oprim aici. Gândurile noastre se îndreapt`, totu[i, spre un sistem unic, integrat
al resurselor umane în Armata României. Aici trebuie s` vorbim despre anumi]i factori
ce trebuie avu]i în vedere la realizarea unui sistem informatic. Dintre ace[tia a[ putea
enumera: domeniul proiectului, timpul, costul, resursele umane, integrarea, calitatea, riscul,
comunicarea [i aprovizionarea.
Stabilirea domeniului asigur` toate elementele necesare organiz`rii, proiect`rii [i realiz`rii
sistemului, respectiv asigurarea managementului sistemului [i elimin` eventualele activit`]i
inutile. Este foarte important, practic, de la început, s` stabile[ti ce vrei s` faci [i care va fi raza
de ac]iune a proiectului.
Un factor important în realizarea unui sistem informatic îl constituie timpul. Cu cât etapele
se prelungesc se poate ajunge în situa]ia ca rezultatul final s` nu r`spund` obiectivului
propus. În timp, apar noi reglement`ri de care programatorii trebuie s` ]in` sema, fiind obliga]i
s` reia analiza [i corectarea codului surs`. Fixarea etapelor de realizare [i a termenelor
este mai u[oar` dac` se lucreaz` dup` un model tip cascad`, dar dificil` în situa]ia adopt`rii
modelelor de dezvoltare în spiral` sau incremental`.
Aspectul costului de realizare a proiectului nu este deloc de neglijat. Acesta, al`turi
de problema timp, s-a manifestat [i în cursul realiz`rii proiectului SIPER. Exist` metode
de estimare a costului proiectului, dar, trebuie s` recunoa[tem, acesta depinde foarte mult
de al]i factori [i de management.
Informa]iile legate de proiect prin comunicare sunt importante prin aportul lor la dezvoltarea
proiectului [i angajarea personalului în acest proces. Acolo unde conducerea se implic`
[i sunt stabilite responsabilit`]i clare, iar poten]ialii utilizatori particip` deschis la realizare
[i implementare, existând comunicare, succesul proiectului este garantat.
Integrarea presupune dezvoltarea unui plan global al proiectului [i realizarea tuturor
componentelor domeniului de c`tre una sau mai multe echipe, sub conducerea managerului
de proiect. Acesta va trebui s` fie permanent în m`sur` s` identifice [i s` r`spund` riscurilor
care pot ap`rea pe perioada de dezvoltare, s` g`sesc` modalit`]ile de reac]ie corespunz`toare.
În general, managementul calit`]ii trebuie s` fie efectuat de alte persoane decât cele
care s-au ocupat de proiect. Trebuie s` adaug c` managementul unui proiect software
are mai multe tr`s`turi care îl diferen]iaz` de alte proiecte. Software-ul are o anumit` flexibilitate,
un anumit grad de noutate, o anumit` organizare, o anumit` productivitate. De aceea abordarea
unui asemenea proiect solicit` o analiz` [i o desf`[urare sub conducerea direct` a unor factori
de decizie [i a unor speciali[ti din domeniul în care se dore[te aplicat proiectul.
38
STRATEGII DE PREVENIRE
A DELINCVEN}EI JUVENILE
ÎN SOCIETATE {I ARMAT|
Colonel Bujorel FLOREA
|
ntre prevenirea [i administrarea justi]iei1 pare a exista o rela]ie de excludere.
A preveni, adic` a lua m`suri înaintea faptei delincvente, pentru a împiedica
s` se comit`, este cu totul altceva decât a judeca, adic` a decide dup` ce fapta
a avut loc, a constata oficial existen]a ei [i a angaja r`spunderea juridic`.
În pofida acestei rela]ii de excludere, între cele dou` no]iuni exist` multiple leg`turi
de complementaritate.
Pentru speciali[tii în drept penal administrarea
Prevenirea delincven]ei justi]iei include, f`r` doar [i poate, un scop de prevenire,
[i administrarea justi]iei ca efect al descuraj`rii comiterii de noi infrac]iuni atribuit
pedepsei, iar pentru criminologi, politicile de prevenire completeaz` administrarea justi]iei,
dezvoltând solu]ii în domeniile care scap` justi]iei tradi]ionale. Aceast` rela]ie de complemen-
taritate întâmpin` îns`, în practic`, o serie de dificult`]i.
Mai întâi, trebuie s` subliniem faptul c` diversitatea delincven]ei determin` o extrem`
eterogenitate a celor dou` no]iuni. În ceea ce prive[te prevenirea, constat`m c` aceasta
trebuie s` acopere multiple practici, de la politici de prevenire social` la prevenirea
situa]ional`, de la prevenirea tradi]ional orientat` c`tre criminalitate la cea pe care o numim
victimologic`, înglobând diferite modele descrise de Jose Ricco: prevenirea punitiv`,
medico-terapeutic`, social`, mecanic` [i comunitar`2.
F`r` a omite distinc]ia clasic` între prevenirea general` [i cea special` ori modelele
de prevenire prezentate de Philippe Robert sau Elena Larrauri3, inser`m [i deosebirea
dintre prevenirea defensiv` (din teama de excludere) [i cea emancipativ` (din nevoia
[i încrederea de reintegrare).
A[adar, având în vedere eterogenitatea delincven]ei în societate opin`m c` este greu,
dac` nu imposibil de elaborat o strategie general`, la nivel macrosocial, de prevenire
a delincven]ei. În schimb, pot fi concepute strategii de prevenire [i control al diferitelor
categorii de fapte infrac]ionale: corup]ie, evaziune fiscal`, trafic de droguri, prostitu]ie, abuz
sexual asupra copiilor, delincven]a feminin`, abandonul de familie, crima organizat`,
delincven]a juvenil` etc.
Dintre acestea, consider`m c` prezint` interes pentru tema în discu]ie strategiile
de prevenire a delincven]ei juvenile, având în vedere faptul c` adaptarea [i integrarea tinerilor
39
\n mediul militar depind, în mare m`sur`, de modul în care factorii sociali anteriori armatei
[i-au pus amprenta asupra interioriz`rii normelor [i valorilor de comportament.
A doua dificultate a rela]iei dintre administrarea justi]iei [i prevenire deriv` din autonomia
celor dou` no]iuni: autonomia între structura oficial unitar`, stabil` [i centralizat` a sistemelor
de administrare a justi]iei, în principal a sistemului penal, [i structura în mod necesar diversificat`,
evolutiv` [i descentralizat` a politicilor de prevenire4.
Prin urmare, rela]ia dintre administrarea justi]iei [i prevenire trebuie s` ]in` cont
de influen]area reciproc` dintre cele dou` elemente, adic`, pe de o parte, sistemele de drept
trebuie s` se schimbe înglobând politicile de prevenire, iar pe de alt` parte, strategiile
de prevenire trebuie s` respecte principiile de drept [i s` fie supuse anumitor limite.
Cu alte cuvinte, scopul prevenirii nu trebuie cùtat cu orice pre], deoarece prevenirea
nu justific` orice strategie. În definitiv, a viza ca scop suprimarea tuturor faptelor calificate
drept delincvente [i a institui o societate dominat` de o siguran]` absolut`, deci de un conformism
total, ar însemna, probabil, negarea societ`]ii îns`[i, întrucât societatea, prin natura sa,
r`mâne mobil`, imprevizibil`, divers`, periculoas` uneori. O justi]ie preventiv` [i o prevenire
just` iat` cele dou` fe]e indisociabile ale acestei rela]ii de complementaritate.5
Este un adev`r de necontestat

Prevenirea delincven]ei juvenile c` evolu]ia fenomenului delincvent se afl`
preliminar\ stagiului militar într-o strâns` conexiune cu dinamica
întregului ansamblu social, constituind o reflectare a caren]elor [i disfunc]ionalit`]ilor acestuia.
Combaterea delincven]ei nu poate fi realizat` cu eficien]` decât prin redresarea moral`,
politic` [i economic` a societ`]ii, ca premis` esen]ial` pentru a asigura respectarea normelor
de c`tre cet`]eni6. În rândul strategiilor de prevenire a delincven]ei întreprinse la nivel
macrosocial se situeaz` [i cele privind delincven]a juvenil`.
Pentru relevan]a argumentelor, ne vom opri succint numai asupra câtorva strategii
de prevenire din aceast` zon`, pe care le consider`m ca fiind de acut` actualitate
[i mai cu seam` semnificative sub aspectul leg`turii lor cu conduita tinerilor pe timpul
stagiului militar.
Consecven]i ideii c` prevenirea delincven]ei nu reprezint` numai o problem` a sistemului
de justi]ie, ci a întregii societ`]i, vom examina strategiile de prevenire din cele dou` perspective.
Relativ la domeniul administr`rii justi]iei, opin`m c` trebuie avute în vedere urm`toarele
strategii preventive:
Stabilirea unui cadru juridic special pentru minorii care nu r`spund penal, dar care au s`vâr[it
fapte cu caracter infrac]ional, precum [i pentru minorii care r`spund penal. Ne raliem propunerii7
de a se reglementa un sistem judiciar unitar pentru minorii [i tinerii delincven]i: organe de urm`rire
penal`, poli]ie, servicii de proba]iune, instan]e de judecat`, competen]` [i proceduri speciale de judecat`.
Acestea ar conferi m`surilor pe care le vor lua cu privire la soarta tinerilor delincven]i
garan]ia unei proceduri judiciare, respectarea dreptului la ap`rare [i accesul la gradele de jurisdic]ie
prev`zute de lege.
|nfiin]area unor institu]ii specializate pentru protec]ia minorilor [i tinerilor, a c`ror principal`
misiune s` fie sprijinirea justi]iei în plan educativ. Aceste institu]ii ar func]iona în spiritul reglement`rilor
interna]ionale în materia justi]iei pentru minori8, stabilind ca regul` pentru minorii delincven]i
aplicarea unor m`suri în mediu deschis [i numai pe cale de excep]ie aplicarea m`surilor în mediu
închis (penitenciar sau centru de reeducare). Competen]ele acestor institu]ii (întocmirea anchetelor
sociale, sus]inerea intereselor minorilor fa]` de care s-a luat m`sura libert`]ii supravegheate,
40
sprijinirea minorului dup` executarea pedepsei, colaborarea cu alte instan]e sociale, cum ar fi: familia,
[coala, biserica, armata, mass-media) ar fi de natur` s` asigure o protec]ie mai larg` minorilor
[i tinerilor delincven]i [i, implicit, reinser]ia lor social`.
În plus, institu]iile specializate pentru protec]ia minorilor [i a tinerilor ar putea avea un rol
important în aplicarea m`surii educative a libert`]ii sub supraveghere specializat`, prev`zut`
recent de legiuitorul român în proiectul noului Cod Penal (art. 112 Cod Penal).
Diversificarea pedepselor aplicate minorilor, fie în sensul combin`rii unei sanc]iuni
de scurt` durat` în mediu închis cu o m`sur` educativ` în mediu deschis, fie prin înlocuirea sanc]iunii
penale cu o r`spundere extrapenal`. Tradi]ional, a r`spunde pentru o infrac]iune echivaleaz`
cu a fi pedepsit penal, în cele mai multe cazuri, a fi privat de libertate. Acesta ar fi r`spunsul clasic
al sistemelor de justi]ie la problema divers` [i complex` a criminalit`]ii. Diversificarea sanc]iunilor
aplicate minorilor se poate l`rgi, a[adar, atât în interiorul mediului penal, cât, mai cu seam`,
în afara acestuia, în urma cercet`rilor criminologice. R`spunderea extrapenal` poate înlocui
pedeapsa aplicat` minorilor cu condi]ia s` nu se transforme, printr-o utilizare abuziv de frecvent`,
într-un mijloc de constrângere la fel de ap`s`tor ca [i sanc]iunea penal`.
Modificarea competen]ei [i procedurii de stabilire a sanc]iunii. Aceast` strategie presupune
dou` aspecte. Mai întâi, din completul de judecat` pentru minori, al`turi de judec`torul specializat
s` fac` parte [i reprezentan]i ai institu]iei specializate pentru protec]ia minorilor [i tinerilor,
îndeosebi la instan]ele de control judiciar. Ace[tia ar avea o imagine de ansamblu asupra faptelor
s`vâr[ite de minori [i ar imprima un plus de obiectivitate în stabilirea m`surilor ce trebuie luate.
În al doilea rând, credem c`, în cazul infrac]iunilor cu un grad mai redus de pericol social,
pentru care s-ar impune sanc]iuni cu caracter extrapenal, aplicarea acestora s` fie guvernat`
de principiul consensualismului. Un astfel de tip de pedeaps` nu s-ar putea pronun]a f`r` acordul
minorului condamnat, condi]ie esen]ial` de natur` s` asigure producerea efectelor pe t`râmul
activit`]ii de prevenire.
Reglementarea [i reînfiin]area institutelor medical-educative. M`sura s-ar impune cu necesitate,
întrucât institu]iile de executare a pedepselor în mediu închis, de tipul penitenciarelor [i al centrelor
de reeducare, nu sunt în m`sur` s` desf`[oare programe de recuperare pentru minorii cu deficien]e
fizice [i psihice.
Crearea unui sistem informa]ional modern [i eficient în interiorul sistemului de administrare
a justi]iei [i a unor structuri de evaluare [i utilizare a informa]iilor.
În prezent, schimbul de informa]ii [i contactele oarecum limitate dintre diferite institu]ii
ale sistemului judiciar (poli]ie, parchete, instan]e de judecat`, penitenciare, centre de reeducare)
nu ofer` posibilitatea de retroac]iune a sistemului. Retroac]iunea presupune ca informa]iile
privind cazurile de delincven]` în toate fazele parcurse s` circule cu rapiditate, astfel încât
toate institu]iile sistemului s`-[i poat` modifica [i adapta atitudinea [i deciziile în func]ie de consecin]ele
produse, pentru a asigura func]ia de prevenire [i reintegrarea social` a infractorilor.
Mai mult, re]eaua informatic` ar deschide institu]iile sistemului judiciar [i c`tre alte institu]ii
din afara acestuia, spre lumea nonspeciali[tilor, spre societate. Instan]ele sociale pot avea un rol
activ [i responsabil în via]a cet`]ii, opinia acestora putând favoriza o mai mare flexibilitate [i capacitate
de adaptare a justi]iei în sensul realiz`rii func]iei de prevenire a fenomenului delincvent.
În acest sens este salutar` înfiin]area Comitetului Na]ional de Prevenire a Criminalit`]ii9,
organism interministerial, cu rol de elaborare, integrare, corelare [i monitorizare a politicii Guvernului
de prevenire a criminalit`]ii la nivel na]ional. Din p`cate, din compunerea acestui organism
nu face parte [i un reprezentant al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, minister al c`rui rol în prevenirea
criminalit`]ii, cel pu]in în zona sa de responsabilitate, nu mai trebuie argumentat.
O justi]ie cu participare social` va fi în m`sur` s` creeze condi]iile favorabile prevenirii delincven]ei,
inclusiv a celei juvenile, prin formarea [i înt`rirea unei con[tiin]ei sociale în care indivizii împ`rt`[esc
acelea[i valori [i norme, pe care în]eleg s` le respecte.
41
Strategiile de prevenire a delincven]ei juvenile la nivelul societ`]ii au f`cut,
cum am ar`tat, obiectul a numeroase studii de specialitate. Problema de fond este necesitatea
revitaliz`rii unor importante instan]e sociale, al c`ror rol, din p`cate, a sc`zut vizibil
în ultimii ani: familia, [coala, biserica, armata, mass-media, serviciile publice de protec]ie
a copilului, organiza]iile neguvernamentale.
În ceea ce prive[te rolul socializator al familiei, s-ar putea avea în vedere:
identificarea de resurse pentru demararea elaborarea unor programe coerente la nivel
unor programe de sprijinire material` [i financiar` na]ional, de prezentare [i promovare a drepturilor
a familiilor s`race prin macro/microproiecte, minorilor [i pentru în]elegerea responsabilit`]ilor
diferen]iate în func]ie de caracteristicile socio-eco- egale ale ambilor p`rin]i fa]` de educa]ia copiilor
nomice ale zonelor geografice [i ale mediului urban lor. De[i s-a considerat c` cea mai frecvent` cauz`
sau rural în care se afl` familiile respective; a delincven]ei juvenile ar fi provenien]a tinerilor
crearea de centre locale de sprijin, consiliere din familii destructurate, statisticile arat` îns` c` num`rul
[i consultan]` pentru familiile ai c`ror copii au poten]ial delincven]ilor minori proveni]i din familii cu ambii
delincvent; p`rin]i este sensibil mai mare decât al celor proveni]i
implicarea comunit`]ilor locale în identi- din familii destructurate sau incomplete. Aceasta
ficarea locurilor care reprezint` mediu favorizant demonstreaz` c` tulbur`rile de comportament
pentru delincven]a juvenil` [i obligarea familiilor, ale tinerilor sunt cauzate de lipsa educa]iei
inclusiv ale rromilor, de a retrage minorii [i tinerii în familie, [i mai pu]in de lipsa unuia sau chiar
din aceste locuri; a ambilor p`rin]i.
În ansamblul factorilor sociali de prevenire, [coala trebuie s` ocupe un rol fundamental
în socializarea tinerilor sub aspectul transmiterii sistemului de valori recunoscute
[i a normelor de conduit` în societate. {coala are menirea s` preg`teasc` tinerii
pentru rolurile viitoare, s` le formeze capacitatea de adaptare la exigen]ele sociale ale viitorului,
ai c`ror promotori vor fi ei în[i[i.
În acest sens, [coala poate ac]iona pentru:
cunoa[terea personalit`]ii tinerilor prin identi- schimbarea raporturilor dintre dasc`l [i elev
ficarea nevoilor acestora, stabilirea unei colabor`ri dialogul autentic, deschis, eliberat de teama
strânse cu familia [i controlul modului de petrecere autorit`]ii, participarea activ` a elevilor la rezolvarea
a timpului liber a tinerilor, precum [i a locurilor unor situa]ii pot duce la redarea încrederii tinerilor
pe care le frecventeaz`10; în ei în[i[i [i la reconcilierea cu propria imagine;
folosirea cu prioritate a metodelor democratice aplicarea sanc]iunilor s` se fac` astfel încât
în elaborarea [i punerea în practic` a programelor s`-i con[tientizeze pe cei pedepsi]i de gre[eala
comis`; dac` tinerii delincven]i nu sunt convin[i
[i obiectivelor educative; \n acest fel va fi mai u[or
de ra]iunile sanc]iunii [i consider` c` li s-a f`cut
pentru tineri s` accepte [i s` respecte normele
o nedreptate, aceasta nu va duce la îndreptarea
pe care ei în[i[i [i le-au propus, având sentimentul lor, ci, dimpotriv`, va fi un mijloc de stimulare
c` pot ac]iona asupra mediului; a comportamentului negativ;
adaptarea înv`]`mântului la capacit`]ile cooperarea institu]iei [colare cu celelalte
tinerilor pentru a evita atitudinea de respingere autorit`]i ale societ`]ii se asigur` astfel îndeplinirea
a regulilor, provocate de e[ecurile [colare uneia dintre cele mai importante func]ii ale [colii,
[i de zadarnicele repet`ri ale claselor, tinerilor [i anume aceea de a dezv`lui tân`rului sistemul
s` li se fixeze obiective în raport cu aptitudinile social [i de a-i forma o atitudine pozitiv` cu privire
[i aspira]iile lor; la societate.
Considerat` a patra putere în stat, opin`m c` mass-media poate avea un rol pozitiv
în prevenirea criminalit`]ii, în special în rândul tinerilor. Cu toate c` studiile de specialitate
nu ofer` un r`spuns unanim în ceea ce prive[te existen]a leg`turii de cauzalitate
între mesajele mediatizate [i cre[terea violen]ei, totu[i, influen]a mass-media se manifest`
prin urm`toarele mecanisme:
detalierea unor acte agresive de c`tre presa tineri a tehnicilor [i mijloacelor de operare11;
scris` [i audiovizual` duce la cunoa[terea de c`tre desensibilizarea opiniei publice fa]` de actele
42
de delincven]` transmiterea pe canalele de tele- dezinhibi]ia poten]ialilor delincven]i, prin pre-
viziune a unui num`r mare de scene de violen]` zentarea în mass-media a unor fapte delincvente
poate s` determine reducerea sau stingerea atitudinii ca mijloace de satisfacere a unor interese (furturi,
empatice, apari]ia indiferen]ei emo]ionale fa]` tâlh`rii, omoruri), de[i reprobabile [i finalmente
de ceea ce se petrece pe ecran, cu riscul ca aceast` sanc]ionate, în loc s` inhibe, uneori încurajeaz`,
atitudine s` se transpun` în planul realului cotidian12; le ofer` idei poten]ialilor infractori.
Date fiind aceste mecanisme de influen]` a delincven]ei, credem c` mijloacele
de comunicare în mas` pot contribui la activitatea de prevenire prin:
ini]ierea de programe [i campanii anti- sau care explic` ac]iunile violente prin situa]ia
delincven]` juvenil` în presa scris` [i \n cea audio- social` precar`;
vizual` pe diferite teme: furt, droguri, alcool, prostitu]ie, interzicerea difuz`rii filmelor [i a scenelor
proxenetism, infrac]iuni contra persoanei etc.; de violen]` f`r` mesaj etic, în spiritul cerin]elor
interzicerea difuz`rii de articole, clipuri, emisiuni, Consiliului Europei de a se constitui un drept inter-
filme care \i pun pe infractori într-o lumin` pozitiv` na]ional al imaginii.
De asemenea, Biserica, preponderent cea Ortodox` [i cea Catolic`, î[i poate spori
rolul în prevenirea delincven]ei juvenile prin:
elaborarea unor programe speciale de prevenire copiilor maltrata]i de p`rin]i etc.;
a delincven]ei juvenile ale c`ror obiective s` vizeze: pre- dezvoltarea sistemului de asocia]ii religioase
venirea abandonului [colar [i a abandonului de familie, care s` aib` ca obiective: educa]ia moral-religioas`
asisten]a [i resocializarea tinerilor, ac]iuni antidrog, [i juridic` a tinerilor, [colarizarea [i specializarea
sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenelor în diferite profesii, reintegrarea social` [i familial`;
infrac]ionale în rândul tineretului, observarea [i asistarea acordarea de asisten]` social` [i medical`
grupurilor str`zii, consilierea familiilor în vederea pentru tinerii afla]i în situa]ii existen]iale grele etc.;
refacerii [i consolid`rii rela]iilor intrafamiliale, distru- intensificarea colabor`rii cu celelalte institu]ii abilitate
gerea re]elelor de exploatare a minorilor [i protec]ia s` participe la prevenirea delincven]ei juvenile.
Activitatea de prevenire general`

Strategii de prevenire din afara armatei î[i face sim]ite efectele
a delincven]ei în mediul militar [i în interiorul organismului militar. Cu toate
acestea, al`turi de strategiile sociale amintite, în sistemul militar pot fi identificate o serie
de strategii de prevenire a delincven]ei specifice domeniului, care coreleaz`, integreaz`
[i completeaz` strategiile generale de prevenire aplicate la nivelul societ`]ii. Printre acestea,
cele mai importante le consider`m a fi:
Perfec]ionarea cadrului normativ ce reglementeaz` activit`]ile în armat`
Prin excelen]`, în sistemul militar, orice activitate trebuie s`-[i g`seasc` reglementarea
printr-o norm`, regulament, ordin sau instruc]iune.
Pentru ca actele normative s` fie respectate, se impune ca ele s` corespund`
transform`rilor structurale pe care le parcurge organismul militar, s` aib` la baz` temeiuri
constitu]ionale, ra]ionament juridic [i s` ]in` cont de posibilit`]ile reale ale sistemului.
Perfec]ionarea [i armonizarea cadrului normativ nu înseamn` îns` o infuzie de legi,
regulamente sau dispozi]iuni. Volumul prea mare de norme creeaz` confuzii, imposibilitatea
pentru militari de a în]elege ra]iunile juridice, morale [i militare pe care se întemeiaz`
prevederile normative la care trebuie s`-[i raporteze comportamentul. Nu mai pu]in periculos
este [i vidul de legisla]ie sau men]inerea în vigoare a unor acte normative care nu-[i mai au suport
în realitatea concret` din sistem.
Perfec]ionarea actului de comand` [i formarea comandan]ilor militari cu puternice
tr`s`turi de personalitate
Sub aspectul ordinii [i disciplinei, al respect`rii normelor de conduit` în cadrul grupului
militar, actul de comand` are o importan]` capital`. Comandantul este un tip special de conduc`tor
43
care trebuie s` aib` calit`]i deosebite în profilul personalit`]ii, în m`sur` s` ia cele mai bune
decizii [i s` evite transformarea lor în e[ecuri sau catastrofe cu consecin]e negative iremediabile.
Personalitatea comandantului nu este un dat, o crea]ie transcendent`, un privilegiu
elitist, ci o emergen]` cu autodevenire sinuoas` [i modelat` într-o perpetu` activitate social`.
Omul superior e [i el, constata Vasile Pârvan, în aproape unanimitatea cazurilor, tot un meseria[
afundat cu totul în specialitatea sa14. Distinc]ia fundamental` între un ofi]er, ca lider militar,
[i celelalte categorii de profesioni[ti remarca C. R`dulescu-Motru const` în gradul
[i sensul responsabilit`]ii15.
Comandantul militar sufer` o mare influen]` din partea mediului în care î[i desf`[oar`
activitatea: performan]ele sale se conjug` [i se explic` [i prin cele ale subordona]ilor,
ale subunit`]ii aflate sub comanda sa, oricât de original ar fi cineva (), oglinde[te aproape
irepro[abil grupul care l-a format [i care i-a inspirat valorile sale.16
Dar, influen]a mediului nu anuleaz` coeficientul de personalitate al comandantului
militar, înrâurirea sa decisiv` asupra respect`rii normelor de conduit` în microgrupul militar
aflat în subordine.
Tabloul personalit`]ii comandantului militar se afl` într-o continu` dinamic`, apar [i se impun
noi exigen]e. Dac`, într-o anumit` perioad` istoric`, gloria [i respectul comandan]ilor
erau asigurate de calit`]i cum ar fi for]a, curajul [i eroismul, ast`zi, acestea au l`sat loc
echilibrului, inteligen]ei [i organiz`rii riguroase a ac]iunilor.
Cristalizarea unor puternice tr`s`turi de personalitate \n arhitectura interioar`
a comandan]ilor ar avea, f`r` îndoial`, efecte benefice în perimetrul prevenirii înc`lc`rii legilor
[i regulamentelor militare de c`tre subordona]i.
S-ar impune o nou` abordare a sistemului de selec]ie a candida]ilor la profesia militar`,
mai cu seam` \n contextul imediat [i inevitabil al profesionaliz`rii totale a organiza]iile militare.
În cadrul acestei noi abord`ri, pe lâng` inventarele de personalitate, testele de inteligen]`
[i probele situa]ionale, s` se ia în considerare în luarea deciziei de admitere sau de respingere
a candidatului la profesia militar` [i natura motiva]iei acestuia pentru instruc]ie [i educa]ie,
formare [i dezvoltare profesional`.
De asemenea, trebuie ne\ncetat luat \n seam` faptul c`, urmare a proceselor prin care
trece armata [i societatea, în ansamblu, militarul profesionist ac]ioneaz` tot mai mult
sub presiunea stimulilor general-umani [i mai pu]in sub influen]a celor profesionali.
Totu[i, nu putem s` nu ne punem întrebarea dac` în ansamblul valorilor sociale [i individuale
ale cadrelor militare s-au petrecut modific`ri în ceea ce prive[te atitudinea fa]` de munca
profesional`. R`spunsul este afirmativ. Cu toate acestea, nu stimulentele materiale sunt
definitorii, a[a cum ar p`rea la prima vedere. Ele pot avea rol motivant, foarte puternic
numai pentru cariera militar`, dar nu în aceea[i m`sur` pentru munca profesional`
de militar. Motiva]iile militarului profesionist sunt un ata[ament fa]` de propria meserie
[i un sim] al obliga]iei de a-[i utiliza abilitatea în beneficiul societ`]ii18, sus]inea
S.P.Huntington, referindu-se la ofi]erii armatelor occidentale din anii 60. Azi, continu`
Huntington, lucrurile s-au schimbat. Noul corp de cadre pe cale de formare în armata
noastr` nu mai este sensibil la astfel de stimuli. Militarul profesionist ac]ioneaz` tot mai
mult sub presiunea stimulilor care nu au leg`tur` nemijlocit` cu actul sù profesional,
ci doar cu condi]ia sa de om. Motivarea general-uman`, aflat` în competi]ie cu motivarea
profesional`, o în`bu[` pe aceasta din urm`.
44
Motivarea personalului armatei prin considerarea m`surilor de protec]ie social` .
În dinamica procesului de restructurare a armatei, identitatea cadrelor militare sufer`
transform`ri îndeosebi la nivelul identit`]ii profesionale. Nevoia de a trì în condi]ii decente
determin` tendin]e de individualism, care contravin naturii specifice organiza]iei militare
bazate pe valori comunitare. M`surile de protec]ie social` constituie, al`turi de alte strategii,
un important factor de influen]` a disciplinei militare în rândul cadrelor, îndeosebi de adaptare
a noilor comportamente profesionale care s` aib` ca rezultat realizarea de profesioni[ti
pe planul respect`rii normelor [i valorilor militare.
Reconsiderarea actului de educa]ie [i cultur` în armat`. Înainte de toate, atitudinea
pozitiv` [i dezirabil` fa]` de disciplin` este un produs al educa]iei. Max Weber scria
c` o astfel de atitudine nu este în nici un chip produs al naturii , ea poate fi
doar produsul unui larg [i aspru proces de educare.19
Rezultat al educa]iei, comportamentul, în spiritul legilor militare, al cerin]elor disciplinei
militare, exteriorizeaz`, de fapt, o cultur` construit` pe în]elegerea necesit`]ii de a respecta
regulile [i normele de ac]iune specifice armatei.
Actul de educa]ie [i cultur` trebuie fundamentat riguros, astfel ca tot ce se întreprinde
în planul vie]ii spirituale s` fie adecvat îndeplinirii misiunilor concrete ce revin organiza]iei militare.
Parte a actului educativ, asisten]a religioas` î[i poate pune amprenta asupra educa]iei
militarilor, în spiritul respectului pentru legile divine ale cre[tinit`]ii. Restabilirea [i revigorarea
spiritualit`]ii cre[tine vor duce în mod direct la înt`rirea încrederii în valorile eterne ale umanit`]ii
[i, în cele din urm`, la dezvoltarea respectului fa]` de normele legale.
Cultura militar` exteriorizat` în conduit` nu trebuie s` devin` o sum` de cuno[tin]e,
ci un mod de alc`tuire a personalit`]ii, o surs` de ac]iune concret`, de reglare a comporta-
mentului în raport cu exigen]ele vie]ii în armat`, cu cerin]ele respect`rii normelor de disciplin`
militar`. Cultura militar` modern` trebuie s` asigure integrarea valorilor democra]iei
în comportamentul profesional al cadrelor militare. Ea cere realizarea compatibilit`]ilor
între un sistem fundamentat pe ierarhie, ordine, autoritate adic` cel militar [i un sistem
bazat pe negocieri, compromis, pluralism, descentralizare, cum este cel social.
De fapt, caracteristicile profesiei militare moderne presupun [i o con[tiin]` intelectual`
a lumii \n afara celei profesionale. Din aceast` perspectiv`, educa]ia civic` [i cultura politic`
a cadrelor militare asigur` fondul necesar pentru cunoa[terea mediului politic democratic,
atât intern, cât [i interna]ional [i preg`tesc viitorul profesionist militar s` în]eleag` limitele
politicii, în general, [i ale celei militare, în special. În egal` m`sur`, educa]ia civic` asigur`
cel mai bun mediu pentru în]elegerea [i empatia intelectual` între elita militar` [i civil`,
între profesionalismul militar [i nevoile democra]iei. Aser]iunea este sus]inut` cu t`rie
de concluziile studiului americanilor G. Almod [i S. Verba20, care arat` c` o persoan`
mai educat`, cu un standard cultural ridicat, este mult mai probabil s` arate încredere
mediului social [i s` militeze pentru respectarea normelor [i a valorilor acestuia.
Educa]ia [i cultura reconsiderate în linii mari în acest mod pot deveni piloni importan]i
[i în prevenirea delincven]ei în armat`.
Cre[terea rolului psihologului în selec]ia [i cunoa[terea militarilor [i în consilierea
micilor comandan]i
În perspectiva procesului de trecere la armata de profesioni[ti, selec]ionarea
personalului în vederea angaj`rii în armat` are o relevan]` strategic` hot`râtoare pe planul
45
rolurilor profesionale, al nevoilor de credibilitate [i al respect`rii prevederilor legilor
[i regulamentelor militare.
Contextul socio-economic în continu` schimbare determin` reconsiderarea rolului
profesional [i al raporturilor de munc`. Acest fenomen a cuprins [i domeniul militar.
În activitatea de selec]ie a militarilor profesioni[ti, un rol important poate avea psihologul
organiza]iei militare, îndeosebi în realizarea expertizei psihologice [i în sprijinirea comandantului
pentru reparti]ia militarilor pe arme [i specialit`]i militare, în raport cu tr`s`turile aptitudinale
ale acestora [i cu standardele înscrise în psihoprofesiogramele armelor [i ale specialit`]ilor militare.
De asemenea, psihologul, f`r` îndoial`, trebuie s` fac` parte din colectivul de investigare
a evenimentelor grave produse în unit`]i tocmai pentru a desprinde concluzii [tiin]ifice
[i pentru a propune modalit`]i de optimizare a func]ion`rii grupurilor militare.
De realizarea riguros [tiin]ific` a cunoa[terii militarilor depinde valorificarea maximal`
a aptitudinilor [i disponibilit`]ilor ac]ionale ale acestora în procesul de instruc]ie [i, pe aceast`
baz`, posibilitatea prevenirii comportamentelor indezirabile.
Trecerea la armata de profesioni[ti
Dincolo de p`rerile pro [i contra profesionaliz`rii armatei, exprimate în diferite lucr`ri21,
prin analiza unor factori de natur` tehnic`, geostrategic`, politic`, a percep]iei obliga]iei
militare de c`tre societate etc., apreciem c`, din perspectiva înt`ririi disciplinei militare,
armata de profesioni[ti constituie o strategie cu finalitate [i \n prevenirea comportamentelor
delincvente.
Sus]inerile potrivit c`rora armata român` ar îndeplini un rol de integrare social` sunt
discutabile, atâta vreme cât aportul educa]ional al acestei institu]ii asupra militarilor în termen
a fost supradimensionat în mod nejustificat, uneori din ra]iuni ideologice. Oricum, armata
nu are nici o responsabilitate în leg`tur` cu încadrarea în comunitatea civil` a tinerilor dup`
îndeplinirea serviciului militar \nc` obligatoriu. În plus, stresul comportamental al militarilor
în termen determinat de impactul cu tehnica militar` complex` [i cu regulile stricte, riguroase
ale mediului militar ar putea fi evitat prin încadrarea cu profesioni[ti capabili s` fac` fa]`
rigorilor armatei moderne, predispus` s` devin` dominat` exclusiv de ra]ionalitatea
tehnicist` [i administrativ`.
Op]iunea pentru armata pe baz` de voluntariat22 trebuie pus` în rela]ie cu avantaje
materiale [i morale atractive, în scopul de a se înl`tura riscul suprareprezent`rii mediilor
defavorizate al nivelului intelectual sc`zut sau al comportamentului antisocial printre militarii
angaja]i pe baz` de voluntariat.
Mediul în care opereaz` armata de azi misiuni în sprijinul p`cii [i cu caracter umanitar,
în zone de criz`, în condi]ii de s`r`cie [i de urgen]`, sub presiunea mass-media care prezint`
imagini din teatrul de opera]ii [i sub nevoia de a asigura siguran]a familiilor, sub constrângerile
impuse trupelor de condi]iile politice din zona de opera]ii etc. presupune ca angaja]ii voluntar
s` fie preg`ti]i intelectual pentru astfel de misiuni.
Totodat`, o armat` cu militari angaja]i pe baz` de voluntariat ar permite constituirea
subunit`]ilor militare [i dup` criterii psihosociale: nivel de instruire, tip de atitudine
dezvoltat în rela]iile reciproce, interese, stil de via]` etc., precum [i formarea subunit`]ilor
militare ca echipe. S-ar produce, astfel, trecerea de la formula unul lâng` altul la formula
unul împreun` cu altul.
46
Echipele constituite dup` criteriile amintite ar duce la cre[terea coeziunii grupului
militar, la realizarea mai eficient` a proceselor de adaptare [i integrare în mediul militar.
Echipele îndeplinesc func]ii social-emotive cum ar fi: satisfacerea nevoilor de securitate
[i confort, cre[terea responsabilit`]ii [i, în special, exercitarea în mai mare m`sur`
de presiuni asupra individului pentru conformarea la regulile [i normele grupului.
În fine, armata de profesioni[ti constituie mediul adecvat unde s-ar internaliza mai bine
concep]iile [i valorile democratice [i s-ar forma comportamente civice corespunz`toare.
Ar fi înc` o strategie de prevenire a delincven]ei care ar pretinde efort intelectual
[i comportamental personal din partea militarilor profesioni[ti, de adaptare [i opera]ionalizare
a valorilor [i normelor cuprinse în noua deontologie profesional`.
Scriind despre func]ionarii publici, James Madison se întreba: Nu mai exist` virtu]i ?
Dac` este a[a, nici o form` de guvernare nu poate s` ne fac` s` devenim trainici.23
Referin]e bibliografice
1. Mireille Delmas-Marty, Systemes dádministration de la Justice et prevention, în Revue de Droit
Penal et de Criminologie, Soixante-Huitieme année (1988) no2, février 1988, pp. 119-134.
2. Idem, p. 119.
3. Rodica Mihaela St`noiu, O nou` perspectiv` în prevenirea criminalit`]ii, în Tranzi]ia [i criminalitatea,
Editura Oscar Print, Bucure[ti, 1994, pp. 206-207.
4. Mireille Delmas-Marty, op. cit., p. 120.
5. Idem, p. 120.
6. Vasile Dobrinoiu, Considera]ii despre corup]ie, în Lumea în care trìm. Studii [i cercet`ri juridice,
vol. I, Bucure[ti, 1999, p. 108.
7. |n Delincven]a juvenil` (tez` de doctorat), îndrum`tor prof. univ. dr. Rodica Mihaela St`noiu,
autor Emilian St`ni[or, Bucure[ti, 2003, pp. 289-303.
8. Conven]ia asupra drepturilor copilului din 1989; Regulile Minime Standard ale Na]iunilor Unite
în Administrarea Justi]iei Juvenile din 1985 regulile Beijing; Regulile Na]iunilor Unite
pentru Protec]ia Tinerilor Priva]i de Libertate, 1990; Directivele No]iunile Unite pentru Prevenirea
Delincven]ei Juvenile, 1990 principiile de la Ryad.
9. Hot`rârea Guvernului României privind înfiin]area, organizarea [i func]ionarea Comitetului Na]ional
de Prevenire a Criminalit`]ii nr. 763 din 26 iulie 2001, publicat` în Monitorul oficial al României
nr. 490 din 23 august 2001.
10. A se vedea, pe larg, Joffre Dumadzier, Familia [i timpul liber, în Sociologia francez` contemporan`,
p. 613; Ion Gârleanu, Coordonate psihosociale ale delincven]ei juvenile în perioada de tranzi]ie,
Editura Ando-Tours, Timi[oara, 1996, p. 25.
11. I. Radu, P. Ilut, L. Matei, Psihologia social`, Editura EXE SRL, Cluj -Napoca, 1994, p. 284.
12. Idem, p. 284.
13. În România exist` mai multe asocia]ii cre[tin ortodoxe care lupt` pentru prevenirea delincven]ei
juvenile: Asocia]ia Sfântul Andrei, Ia[i; Asocia]ia Sfântul Stelian, Bucure[ti; Asocia]ia
Sfântul Dumitru sub obl`duirea Patriarhiei Stavropoleus; Funda]ia Sfântul Macrino etc.
care au ini]iat ac]iuni cu rezultate remarcabile: acordarea unor ajutoare umanitare, înfiin]area
unor ateliere pe meserii, facilitarea ob]inerii unor locuri de munc`, editarea de reviste pentru minori
(Gazeta str`zii a Asocia]iei Sfântul Andrei), înfiin]area de ateliere de pictur` de icoane pe sticl`,
organizarea de tabere pentru copii etc.
14. Vasile Pârvan, Memoriale, în Scrieri, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1981, p. 458.
15. Constantin R`dulescu-Motru, Sufletul ost`[esc, în Spirit militar modern, nr. 1, 1996, p. 39.
16. Eugeniu Sperantio, Fenomenul social ca proces spiritual de educa]ie, Oradea, 1930, p. 135.
47
17. Într-o anchet` vizând trasarea unui profil ideal al comandantului, cadrele militare chestionate
au inclus, al`turi de tr`s`turile de personalitate importante (competen]`, responsabilitate, inteligen]`,
autoritate, patriotism, demnitate, profesionalism, moralitate, hot`râre, integritate, respect
pentru subordona]i), [i alte criterii, cum ar fi: aspect fizic, rezisten]` la efort, charism`, credin]`
în Dumnezeu, situa]ie material` bun` etc.; a se vedea Marian Predoaica, Comandantul [i calit`]ile
sale, în Spirit militar modern, nr. 2/2002, p. 27.
18. S.P. Huntington, citat de Lucian Culda \n Devenirea oamenilor în procesualitatea social`,
Editura Licorna, 1997, p. 333.
19. Max Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, New York, Charles Chribners Sons,
1958, p. 62.
20. Almond Gabriel [i Verba Sidney, Cultura civic`, Bucure[ti, Editura Du Style, 1996.
21. {erban Iclanzan, Centre dEtudes et Recherches sur lArmée Toulouse, Fran]a, în Spirit militar
modern, nr. 1/1998, pp. 10-11; Augustin Blanu, Profesionalizarea armatei între exigen]e patologice
[i eficien]` formativ`, în Spirit militar modern, nr. 1-2/1995, pp. 19-21; Valentin Poponete, Noi roluri
pentru militarii profesioni[ti, în Spirit militar modern, iunie 2002, pp. 10-12.
22. În prezent exist` câteva state, membre ale NATO, care dispun de armate alc`tuite în întregime
din voluntari: SUA, Marea Britanie, Canada, Luxemburg, Olanda. În ultimii ani, voluntariatul,
ca procedeu de completare a efectivelor armatelor moderne, s-a extins. Belgia, Fran]a, Spania
[i chiar Rusia sunt în plin proces de profesionalizare a for]elor armate.
23. James Madison citat de Hutcheson K. \n The Discipline Crisis, în Armed Forces Journal International,
SUA, vol. 133, nr. 8, martie 1996, p. 42.
48
RELATIA
, SUA RUSIA
,SI ECHILIBRUL DE PUTERE
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
Diplomat Diana-Larisa CÎNDEA
Rela]ia ruso-american` poate constitui, militare din Afganistan [i Irak, a diferendelor

în contextul actual, cheia viitoarelor evolu]ii ap`rute între Uniunea European` [i SUA
din planul rela]iilor interna]ionale la nivel în problematica irakian` [i a pozi]iei statelor
mondial. Rela]ia, care începe s` capete arabe fa]` de aceast` succesiune de eveni-
aspectul unui parteneriat special, joac` mente, precum [i din perspectiva leg`turii
un rol aparte în cadrul strategiei partene- intrinseci dintre evolu]iile politice [i posibilele
riatelor a Statelor Unite ale Americii, menit` fluctua]ii ale atitudinii statelor membre OPEC,
s` contureze linia redefinirii echilibrului o perspectiv` cu totul nou`, de o amploare
mondial al puterii. diferit` de cea care a dominat ultimul deceniu
Conceptul actual de balance of power, al secolului XX.
bazat pe tradi]ionala sa accep]iune evocat`
de Hans J. Morgenthau, conform c`reia Coordonate geopolitice
mijloacele alocate men]inerii echilibrului
|n ansamblul acestei st`ri de fapt,
constau în a permite diferitor elemente
centrul de greutate al situa]iei mondiale
s` î[i urmeze tendin]ele antagonice
pân` la punctul în care tendin]a unuia nu este devine Asia Central` [i zona Orientului
atât de puternic` încât s` dep`[easc` Apropiat, iar interdependen]ele [i necesitatea
tendin]a altui element, dar suficient cooper`rii dintre cele dou` state se inten-
de puternic` s` previn` ca altele sific`, în condi]iile în care fiecare dintre ele
s` o dep`[easc` pe a lor1, are ca punct î[i urm`re[te propriile obiective strategice.
central ideea realist` de adaptare la situa]ia Se pot întrevedea semnele desen`rii
existent` [i nu de a o ignora pentru a se potrivi unei noi geopolitici pe harta regiunii, în logica
unui scenariu preexistent. influen]elor ce se regrupeaz` pe linia
Rela]ia dintre SUA [i Rusia cap`t`, unei continuit`]i teritoriale. Astfel, Rusia,
dup` 11 septembrie, în condi]iile declan[`rii ca o reac]ie la stabilirea bazelor americane
r`zboiului împotriva terorismului, a situa]iei în zon`, a luat o serie de m`suri în direc]ia
delicate din Orientul Mijlociu, a ac]iunilor înt`ririi securit`]ii colective prin atragerea
Morgenthau, Hans J., Politics among Nations. The Struggle for Power, Forth Edition, Alfred A. Knopf,
1
New York, 1968, p. 163.
49
celor [ase de la Shanghai: China, Kazahstan, militare în întreaga lume 2. |n paralel
Kirghistan, Tadjikistan [i Uzbekistan cu exprimarea pozi]iei SUA, Rusia a anun]at,
(plus Rusia). Totodat`, Rusia se bucur` la rândul sù, retragerea bazelor militare
de leg`turi speciale cu Azerbaidjanul, cu care de pe teritoriul Georgiei pe termen mediu.
a reu[it (împreun` cu Kazahstanul, un alt stat Cele dou` mari puteri î[i echilibreaz`
riveran), s` încheie o în]elegere în privin]a influen]a pe teritoriul Georgiei, stat de hotar
delimit`rii platoului submarin al M`rii Caspice al posibilei pun]i americane în zona sa
[i are leg`turi privilegiate cu Iranul. nord-vestic`, [i, totodat`, ]ar` al c`rei teritoriu
La rândul lor, SUA au conturat, respectând va fi traversat de o mare parte a conductelor
aceea[i condi]ie a continuit`]ii teritoriale, de petrol ce vor face leg`tura între Marea
o alt` regiune din care fac parte Afganistanul Caspic` [i Marea Neagr`.
[i Pakistanul. Se traseaz`, în acest mod, limitele
O ]ar` important` în regiune este Iranul. [i coordonatele cooper`rii în punctele comune
Dezvolt`rile care au loc în acest stat repre- de interes. Puterile emergente ce vor intra
zint` cea mai important` verig` pentru evo- în ecua]ia echilibrului de putere din regiune
lu]iile ulterioare în cadrul echilibrului [i vor avea un rol important în situa]ii decisive
de putere în regiune. Iranul are în mod tradi- sunt China [i India.
]ional o rela]ie privilegiat` cu Rusia; cu toate În acest context, parteneriatul SUA - Rusia
acestea, evolu]iile recente din scena politic` cap`t` o deosebit` amploare, în mod particular,
intern` pot avea un efect cu totul aparte prin nevoia celor dou` p`r]i de a colabora
vis-a-vis de linia ce unea regimul de la Teheran în vederea realiz`rii propriilor interese.
de cel de la Moscova. Rusia are o serie de atuuri, atât în plan inter-
O posibil` schimbare a opticii Iranului na]ional (membru permanent al Consiliului
asupra rela]iilor sale cu Statele Unite de Securitate al ONU, membru al G8,
ale Americii (de tipul celei dintre Statele o întindere geografic` impresionant`, putere
Unite [i Libia) ar aduce o schimbare dramatic` militar` nuclear`, resurse energetice
de for]e în spiritul evocatei logici a conti- remarcabile), cât [i regional (rela]iile tradi-
nuit`]ii geografice a influen]elor. S-ar crea, ]ionale cu Iranul [i ]`rile arabe, cunoa[terea
astfel, o punte între Afganistan, Pakistan, aprofundat` a sistemelor din statele foste
Irak [i Georgia. membre ale URSS [i experien]a acumulat`
|n ceea ce prive[te Georgia, dup` schimb`- în zone de conflict precum Afganistanul,
rile din plan intern [i alegerea pre[edintelui cu extensie la informa]ii de]inute în privin]a
Mikhail Saakashvili, SUA au adoptat, în urma re]elelor teroriste ce activeaz` în regiune
convorbirilor din 26 ianuarie a.c., dintre [i la existen]a unei re]ele proprii de culegere
Colin Powell, secretarul de stat american, a datelor de aceast` natur`). Desigur, Rusia
[i Vladimir Putin, pre[edintele Rusiei, pozi]ia are [i o serie de probleme de natur` eco-
sintetizat` în declara]ia secretarului de stat nomic` (de[i economia a crescut cu 6,4%
american: Vrem doar s` avem rela]ii bune în 1999; 10% în 2000; 5% în 2001; 4,3 în 2002,
cu Georgia, ca [i cu celelalte state, [i nu avem respectiv 7,1% în prima jum`tate a anului
inten]ia de a construi baze (). SUA nu au 2003)3, problema cecen`, tehnologia învechit`
ca scop cùtarea unor loca]ii pentru baze în domeniul dot`rii cu armament, probleme
US not to build military bases in Georgia, The Russia Journal - Daily, January 26, 2004.
2
Eugene B Rumer, Celeste A. Wallander, Russia: Power in Weakness ?, The Washington Quarterly,
3
Winter 2003/04, p. 59.
50
Geopolitic` Geostrategie Securitate interna]ional`
de ordin demografic, dificult`]i întâmpinate existen]a unui sistem de echilibru suficient
în procesul de aderare la Organiza]ia Mondial` de flexibil [i adaptabil, în m`sur` s` permit`
a Comer]ului. Cu toate acestea, pozi]ia Rusiei [i ob]inerea influen]ei [i, deci, a beneficiului,
în regiune este remarcabil`, unele dintre pro- este cooperarea economic`. Desigur, rela]ia
bleme constituind un motiv de cointeresare strategic` Rusia-SUA este extrem de complex`
pentru partenerul american, în condi]iile [i are o serie de componente ce exprim`
în care destabilizarea Rusiei reprezint` amploarea sa (militar`, tehnologic`, schimb
pentru SUA o problem` a propriei securit`]i. de informa]ii, [tiin]ifico-cultural`, spa]iul
La rândul lor, Statele Unite, în acest extraatmosferic etc.), dar, în prezent,
moment, sunt marea superputere mondial`, se concentreaz` asupra componentei eco-
care se confrunt` cu dou` categorii de pro- nomice: Rela]iile comerciale dintre Statele
voc`ri. Prima ]ine de rolul sù de mare putere Unite [i Rusia s-au extins [i se vor extinde
dominant` în plan interna]ional [i are ca obiectiv în beneficiul reciproc nu în ultimul rând,
trasarea unei linii prin care s` se stabileasc` sper`m, în domeniul energetic5.
reperele de reconfigurare strategic` a lumii Strategia energetic` american`, expus`
(cùtare care a debutat o dat` cu încheierea în a[a-numitul Cheney Report6, continu`
r`zboiului rece [i a durat mai bine linia celor elaborate în timpul pre[edin]ilor
de un deceniu, momentul 11 septembrie 2001 Clinton, Bush senior, Reagan sau Carter
fiind decisiv pentru realizarea unei turnuri [i are ca punct central rela]ia special`
în acest sens). Cea de-a doua este legat` cu Arabia Saudit`7. |n optica acestei rela]ii,
de solu]ionarea propriilor probleme eco- Riadul nu este numai cel mai mare exportator
nomice [i politice în plan interna]ional, mondial de petrol, dar [i de]in`torul
dar cu impact asupra dezvolt`rii [i evolu]iilor unei p`trimi din rezervele mondiale [i a capa-
politice interne. cit`]ii de superproduc]ie în caz de urgen]`.
Cele dou` categorii de probleme Rela]ia cu Arabia Saudit` a fost cultivat` pân`
sunt interdependente, iar reconsiderarea într-atât, încât SUA au sprijinit, tacit, acordarea
conceptului de echilibru al puterilor, sprijinului financiar pentru stabilirea secre-
prev`zut` în National Security Strategy tariatului unui nou forum interna]ional
of the United States of America4, reprezint` al energiei la Riad8.
o solu]ie lucid` pentru rezolvarea situa]iei |n cadrul noilor evolu]ii din plan inter-
interna]ionale actuale. na]ional, al necesit`]ii men]inerii unui echi-
libru, se tinde c`tre dezvoltarea, în paralel,
~
De la geopolitica a coordonatelor de cooperare ale Statelor Unite
cu Arabia Saudit` [i Rusia, din perspectiva
la geoeconomie energetic`. Cooperarea bilateral` ruso-ame-
|n condi]iile interdependen]elor crescute rican` în domeniul energiei, în general,
din era globaliz`rii, mijlocul care poate asigura [i al petrolului, în particular, a constituit
4
America will implement its strategies by organizing coalitions - as broad as practicable - of states
able and willing to promote a balance of power that favors freedom., The National Security Strategy
of the United States of America, September 2002, p. 28.
5
Powell, Colin, A Strategy of Partnerships, Foreign Affairs, January-February 2004.
6
National Energy Policy, Report of the National Energy Policy Development Group, May 2004.
7
Idem.
8
Barnes, Joe; Jaffe, Amy; Morse, Edward L., The New Geopolitics of Oil, Special Energy Supplement,
The National Interest, Winter 2003/04.
51
punctul primordial al agendei Summitului Partea american` consider`, conform
Bush-Putin din mai 2003, întâlnire ce a culminat recentelor declara]ii ale ambasadorului SUA
prin lansarea dialogului SUA-Rusia în domeniul la Moscova9, c` este posibil` cre[terea
energetic. nivelului de participare al SUA în sectorul
Rusia este cel mai mare produc`tor rus al gazului natural în cursul anului 2004
de gaz [i al doilea produc`tor de petrol [i apreciaz` c` cel mai mare poten]ial
pe plan mondial (cel mai mare exportator îl au proiectele pentru gazul natural lichefiat
de petrol din lume care nu face parte (LNG). Conform acestor declara]ii, cererea
din OPEC), ]ara cheie pentru orice nealiniere de gaz natural lichefiat va cre[te considerabil
a puterilor politice [i economice, ca [i pe pia]a în anii urm`tori, iar Rusia va deveni furnizorul
petrolului [i a gazului natural. principal.
Exporturile Rusiei sunt orientate, |n condi]iile în care exploatarea resurselor
ruse se poate dovedi destul de costisitoare,
în general, spre Europa. Mul]i europeni
dat` fiind loca]ia [i necesitatea transport`rii
consider` c` o combina]ie între capitalul
lor la coridoarele deja existente, precum [i faptul
energetic, tehnologia Europei [i resursele
c` interesele energetice ale Rusiei se extind
Rusiei (inclusiv cele militare) poate crea
[i la zone din exteriorul Europei, în spe]`
un bloc ce de]ine suficient` putere politic`
la regiunea Orientului îndep`rtat [i transpacific`,
[i economic` încât s` poat` rivaliza cu SUA.
implicarea financiar` a SUA devine vital`.
Aceast` interpretare a p`rut a prinde Aceast` tendin]` de extindere explic`
contur în cazul problemei irakiene, preocuparea Moscovei pentru crearea
când dou` dintre cele mai importante puteri unei structuri de energie în zona Asia-Pacific
din cadrul UE, Fran]a [i Germania, au avut [i în întreaga regiune a Asiei de Est prin consti-
o pozi]ie comun` cu Rusia, iar intensitatea tuirea unui sistem de conducte pentru
contactelor trilaterale a crescut foarte mult. transportul petrolului [i al gazului natural,
Prin promovarea unei rela]ii speciale ca [i a tancurilor necesare livr`rii gazului
cu Rusia, SUA contracareaz` aceast` posi- natural lichefiat10 din zonele estice ale Rusiei
bilitate intuind rolul particular pe care statul ce au z`c`minte considerabile de hidrocarburi.
euro-asiatic îl de]ine în arena interna]ional`. Este semnificativ faptul c` se a[teapt`
Totodat`, s-a con[tientizat faptul c` intensi- ca p`trunderea în eco-nomiile din zona
ficarea interdependen]elor prin intermediul Asia-Pacific a unei noi structuri de energie
leg`turilor bilaterale economice constituie s` aib` o influen]` semnificativ` pe pie]ele
singura posibilitate de implicare real` a Rusiei mondiale11.
într-un parteneriat bilateral de durat`, În prezent, zona asiatic` a Rusiei
iar domeniul relevant pentru interesele nu beneficiaz` de capacitate de export,
ambelor state este cel al petrolului [i gazelor iar sistemul de conducte trebuie extins
naturale. astfel încât s` acopere cererea unor economii
9
Alexander Vershbow: 2004 could be turning-point in RussianUS bilateral relations, The Russia
Journal, Daily, February 5, 2004.
10
Spre deosebire de gazul natural, al c`rui transport este dificil [i presupune costuri mari, gazul
natural lichefiat este u[or de transportat [i, din acest motiv, convenabil ca pre]. Intrarea SUA, cel mai mare
utilizator de gaz natural, cu o cerere crescând` a importurilor pe pia]a LNG va avea un impact major asupra
sistemului de furnizare a acestuia.
11
Kohlhaas, Charles, Oil and Gas Will Swing Again, Special Energy Supplement, The National
Interest, Winter 2003/04.
52
emergente precum cele ale Chinei, Japoniei, Rusia, la rândul sù, inten]ioneaz`
Coreei de Sud, precum [i ale altor state s` dezvolte o pozi]ie de principal furnizor
din Asia [i ale SUA. în regiune ca instrument politic [i pentru
Compania privat` rus` Yukos a propus propria dezvoltare economic`. |n ecua]ia
construc]ia unei conducte c`tre China, noului echilibru creat, Rusia se poate constitui
iar British Petrolium are un proiect ce pre- într-un centru de greutate independent,
vede construirea unei conducte pe acela[i indispensabil pentru buna func]ionare
drum12. Companiile ruse de stat au propus a echilibrului de for]e [i care va utiliza
culoare de transport ce ar fi mult mai lungi la maximum toate beneficiile ce decurg
[i cu o capacitate mai mare, având [i un cost din aceast` pozi]ie. Rusia a renun]at
mai ridicat. În timp ce companiile private la duritatea sa tradi]ional` (). Aceasta
se concentreaz` asupra pie]ei chineze, este () o tendin]` nou`, care ilustreaz`
culoarele spre Pacific vor plasa exporturile linia conducerii Rusiei de a nu agrava,
cu mare flexibilitate c`tre întreaga lume, în ce o prive[te, rela]iile cu Statele Unite.
inclusiv c`tre SUA. O astfel de schimbare Aceasta nu trebuie s` devin` un indiciu
fundamental` va servi unor scopuri multiple. c` Rusia renun]` la ap`rarea intereselor
Investi]iile majore ale SUA în Rusia [i achi- sale na]ionale; este vorba numai de cùtarea
zi]ionarea petrolului [i a gazului natural rus unor noi forme [i metode de ap`rare,
poate echilibra cre[terea influen]ei europene. mult mai adecvate condi]iilor actuale14.
Investi]iile \n Rusia asiatic` vor fi favorizate, Apare ca dificil de evaluat, în cadrul
în special, datorit` faptului c` stabilizeaz` rela]iei SUA-Rusia, care dintre p`r]i
accesul resurselor pentru China, restul Asiei este în avantaj. Faptul c` Statele Unite
[i coasta vestic` a SUA13. beneficiaz` de cooperarea Rusiei este
un element de maxim` importan]` pentru
~ realizarea macrostrategiei Administra]iei
Interdependenta , complexa, de la Washington, dar, în acela[i timp,
interesul national
, trebuie men]ionat` importan]a crescând`
a Rusiei, în condi]iile tuturor beneficiilor
si
, echilibrul de putere ce vor rezulta din cooperarea cu SUA.
Prin crearea unei infrastructuri de acest Statul rus, în ciuda deceniului de stagnare,
tip, din punctul de vedere al Statelor Unite, [i-a reluat ascensiunea, marcând doar o etap`
echilibrul se stabile[te nu numai în rela]ia a ciclurilor sale de putere, ale c`ror intervale
cu Europa, ci [i în raport cu statele arabe de ascendent sunt semnificative în timp
exportatoare de petrol [i, prin aceasta, [i care, raportate la perioade istorice majore,
cu lumea islamic`, în general, creându-se relev` continuitate, indiferent de numele
pe un alt palier decât cel teritorial premisele purtat: Imperiul }arist, URSS sau, simplu,
realiz`rii balance of power. Rusia.
12
Idem.
13
Idem.
14
Primakov, Evgheni, Lumea dup` 11 septembrie, Editura Institutului Cultural Român,
Bucure[ti, 2003.
53
DETERMIN|RI GEOPOLITICE
{I GEOSTRATEGICE
ÎN BAZINUL M|RII NEGRE
{I :N ZONA ADIACENT| ACESTUIA
Colonel dr. Ion CO{CODARU
B
azinul M`rii Negre [i zona adiacent` acestuia reprezint` grani]a dintre culturi,
religii, mentalit`]i, ideologii [i sfere de influen]`, pe cât de multiple [i indivi-
dualizate, pe atât de diversificate [i intercondi]ionate. Aici, se reunesc,
pe de o parte, entit`]i statale aflate în diferite stadii ale procesului de tranzi]ie c`tre democra]ie
[i economia de pia]`, având niveluri de dezvoltare extrem de diferen]iate [i cu statute
deosebite fa]` de marile institu]ii euroatlantice integratoare, iar pe de alt` parte, spa]ii
[i regiuni înc` instabile [i nesigure, supuse unor crize [i conflicte aflate în derulare
sau în stare latent`, insuficient solu]ionate, gata oricând s` fie reactivate, capabile s` genereze
noi amenin]`ri [i provoc`ri la adresa securit`]ii regionale [i globale, de]in`toare, în schimb,
de importante resurse energetice [i materiale strategice.
Dispari]ia lumii bipolare a permis afirmarea [i consacrarea unor noi actori statali,
dezvoltarea pe baz` de parteneriat [i încredere a dialogului politic [i a cooper`rii
interna]ionale, concomitent cu extinderea rapid` a valorilor democra]iei pluraliste
[i a economiei de pia]`. În aceste condi]ii, necesitatea respect`rii drepturilor omului
[i asigurarea bun`st`rii [i prosperit`]ii individuale s-au eviden]iat ca cerin]e obligatorii
în demersurile pentru edificarea unei lumi mai sigure [i mai stabile.
Pornind de la aceste premise generatoare de încredere [i speran]`, se constat`
c` sfâr[itul r`zboiului rece nu a adus înc` nici în regiunea M`rii Negre ca, de altfel,
nici în sud-estul Europei pacea, stabilitatea [i prosperitatea atât de sperate [i dorite, ci,
din contr`, a favorizat reactivarea unor conflicte aflate în stare latent`, simultan cu apari]ia
altora, generând noi puncte de tensiune [i insecuritate în întregul areal al Bazinului
M`rii Negre [i în proximitatea acestuia: Georgia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Armenia,
Azerbaidjan etc. Aceste puncte completeaz` panoplia zonelor fierbin]i ale Europei
nesigure reprezentate de Caucaz [i Balcani [i influen]eaz` în mod direct securitatea
[i stabilitatea zonal` [i regional`. O analiz` exhaustiv` a acestor conflicte [i st`ri tensionate
eviden]iaz` faptul c` majoritatea au un background istoric aproape comun, la care se adaug`
faptul c` întreaga zon` se confrunt` [i cu mari probleme de natur` economic`, politic`
54
[i social` izvorâte din procesul tranzi]ional prin care trec ]`rile respective. Func]ionarea
înc` a unor economii neperformante, bazate pe capacit`]i industriale învechite [i ineficiente,
energofage [i poluante, neconsolidarea institu]iilor democratice, precum [i inexisten]a
unor programe de dezvoltare economico-social` viabile au favorizat starea de nesiguran]`
[i instabilitate, au dus la amplificarea re]elelor teroriste, a crimei organizate [i a corup]iei,
factori ce au determinat o atitudine de dezinteres [i neîncredere a Occidentului democratic
fa]` de aceast` zon`.
Evolu]ia pozitiv` a rela]iilor interna]ionale, dezvoltarea cooper`rii economice
[i a dialogului politic pe baze noi atest`, totu[i, c` speran]ele într-un viitor sigur [i prosper
al ]`rilor de la Marea Neagr` nu sunt f`r` acoperire.
Amplificarea competi]iei pentru resursele strategice, cìle de transport [i pie]ele
de desfacere determin` reconsiderarea rolului Bazinului M`rii Negre [i proximit`]ii
acestuia în ecua]ia de securitate european` [i euroatlantic`. Afirmarea [i consacrarea
unor noi actori statali [i non-statali în competi]ia pentru reconfigurarea ierarhiei puterii
mondiale eviden]iaz` atragerea tot mai activ` a Asiei Centrale [i a Orientului Mijlociu,
inclusiv a Bazinului M`rii Nerge ca element de leg`tur` \ntre cele dou` entit`]i geografice,
în jocul intereselor politice [i economice globale. Dispunând de un însemnat poten]ial
politic, economic, militar, cultural, demografic etc., Bazinul M`rii Negre reprezint`
prelungirea bazinului mediteranean c`tre Marea Baltic` [i mai departe, c`tre Asia Central`
[i Orientul Mijlociu, [i capteaz`, f`r` îndoial`, pe lâng` interesele ]`rilor riverane, [i pe cele
ale principalilor actori pretenden]i la topul ierarhiei mondiale (SUA, Rusia, China, Japonia,
India, ]`rile UE).
Propulsarea Bazinului M`rii Negre [i a zonei adiacente acestuia în planul preocup`rilor
strategice reprezint` nu numai o cerin]` a interesului global actual, dar [i o condi]ie
pentru evolu]ia pozitiv` a situa]iei politice, garan]ie a stabilit`]ii [i securit`]ii regionale
[i mondiale.
Premise geopolitice
Procesul de destindere, ini]iat la sfâr[itul deceniului nou` al mileniului trecut, a permis
nu numai dezvoltarea pe multiple planuri a dialogului politic [i a cooper`rii dintre statele
aflate în cele dou` tabere antagoniste ale r`zboiului rece, dar [i apari]ia unor noi forme
de sporire a încrederii [i securit`]ii. Parteneriatul pentru Pace, Cer Deschis, Ini]iativele
de Cooperare regionale [i, nu în ultimul rând, parteneriatele strategice încheiate la nivel
bilateral, toate acestea au contribuit în mod benefic la o apropiere dintre state, la o conlucrare
eficient` [i real`, bazat` pe coordonate inedite, pentru protejarea [i promovarea intereselor
na]ionale în context regional [i global, în condi]iile amplific`rii amenin]`rilor de tip
neconven]ional (terorism, crim` organizat`, proliferarea armelor de distrugere în mas`,
imigra]ie ilegal`, trafic de droguri [i materiale periculoase etc.).
Consecin]` direct` a acestor modific`ri, procesele de extindere a celor dou` mari
organisme integratoare NATO [i UE, completeaz` fizionomia mediului de securitate
la început de mileniu, dând credibilitate eforturilor de edificare a noii arhitecturi de securitate
în condi]iile de stabilitate, încredere [i siguran]` în plan regional.
55
Proiectarea stabilit`]ii [i securit`]ii dincolo de aria tradi]ional` de responsabilitate
a NATO [i a Uniunii Europene este facilitat` [i de condi]iile [i poten]ialul existente
în Bazinul M`rii Negre [i \n zona adiacent`. În acest sens, schimb`rile geopolitice
[i geostrategice din zon` asigur` condi]ii favorabile materializ`rii obiectivelor de securitate
[i, pe baza acestora, ridicarea nivelului de dezvoltare economic` a statelor, condi]ie esen]ial`
în asigurarea bun`st`rii materiale [i sociale a numeroasei popula]ii din regiune.
Extinderea NATO spre estul continentului, prin includerea României [i Bulgariei,
plaseaz` pentru prima dat` cele [ase ]`ri riverane M`rii Negre (Georgia, Rusia, Ucraina, Turcia,
România, Bulgaria) într-o pozi]ie de paritate numeric` 3/3. Prin concretizarea extinderii
din acest an se realizeaz`, pentru prima dat` în istoria acestei zone, un echilibru: vor exista
trei state membre ale NATO (Turcia, România, Bulgaria) [i trei state nemembre, dar având
rela]ii speciale cu Alian]a (Rusia, Ucraina, Georgia). Aceast` stare de fapt eviden]iaz`
necesitatea ca România [i Bulgaria s` devin` mai active în regiune prin promovarea politicii
NATO în zon`. Totodat`, în acest demers, se impune s` se pun` mai bine în valoare rela]iile
de cooperare pe multiple planuri dezvoltate cu celelalte state riverane M`rii Negre.
În aceste condi]ii, Marea Neagr` înceteaz` s` mai fie o mare aflat` exclusiv sub influen]a
]`rilor ex-sovietice, ci devine o mare a cooper`rii [i conlucr`rii pe baze noi, de egalitate,
în care prezen]a Alian]ei Nord-Atlantice nu mai este simbolic`, ci substan]ial`.
Implicarea tot mai mare a NATO în gestionarea situa]iilor de criz` dincolo de aria
de responsabilitate face ca Bazinul M`rii Negre [i zona adiacent` acestuia s` devin`
un avanpost necesar [i util Alian]ei în proiectarea stabilit`]ii [i securit`]ii în întreaga regiune.
În atari condi]ii, acestea devin turnul de control al spa]iului euro-asiatic [i arbitrul Orientului
Mijlociu. Prezen]a NATO în conducerea opera]iilor militare din Afganistan [i, probabil,
[i a celor din Irak, coroborat` cu planurile de dislocare a bazelor militare ale SUA din vestul
Europei c`tre centrul [i sud-estul continentului, atest` deplasarea sferei de opera]ii
ale Alian]ei c`tre est, concomitent cu l`rgirea sferei de interes c`tre Asia Central`
[i Orientul Mijlociu.
L`rgirea aproape simultan` a UE [i a NATO introduce un nou factor de natur` strategic`
în regiune prin includerea, în perspectiva urm`torului deceniu, a trei state riverane
M`rii Negre (Bulgaria, România, Turcia) în zona de prosperitate a pie]ei unice [i în viitoarele
aranjamente privind politica extern` de securitate [i ap`rare comun`.
Dezvoltarea rela]iilor dintre UE, într-o prim` etap`, cu Federa]ia Rus`, Ucraina
[i Republica Moldova eviden]iaz` interesul în cre[tere al acesteia fa]` de regiunea
M`rii Negre, perceput` tot mai evident ca o punte c`tre resursele energetice [i pie]ele
de desfacere din Asia Central` [i Orientul Mijlociu.
În acela[i timp, preluarea de c`tre UE a principalelor responsabilit`]i în Balcani,
prin procesul de stabilizare [i asociere, deschide perspectiva concret` a includerii statelor
din regiune în procesul european de extindere, ceea ce confer` o alt` dimensiune eforturilor
de cristalizare a politicii externe comune a Uniunii Europene, cu o component` substan]ial`
de securitate subregional`, experien]` ce poate servi drept model pentru alte arii sensibile,
cum ar fi Caucazul de Sud.
Noul statut al rela]iilor Federa]iei Ruse cu NATO [i UE, precum [i partene-
riatul strategic cu SUA, la care se adaug` cele dintre Ucraina cu cele dou` institu]ii
56
integratoare [i cu SUA, faciliteaz` abord`ri noi, constructive, într-un cadru multilateral,
ale problemelor ce vizeaz` securitatea regional`, îndeosebi combaterea amenin]`rilor
neconven]ionale, anumite aspecte ale reformei organismului militar sau siguran]a energetic`.
În acest sens, se pot înscrie [i eforturile de solu]ionare a conflictelor înghe]ate din zon`,
precum cele din Abhazia, Transnistria sau Nagorno-Karabah.
Federa]ia Rus` continu` s` joace un rol semnificativ în zon`, atât prin exercitarea
unei influen]e directe, cât [i indirecte, prin unele state formate din destr`marea fostei URSS
ca actori statali capabili s` influen]eze situa]ia din zona M`rii Negre.
Detensionarea par]ial` a rela]iilor politice dintre Grecia [i Turcia [i solu]ionarea rezonabil`
a problemei Ciprului în leg`tur` cu accederea în Uniunea European` reprezint` un factor
benefic [i dinamizator al colabor`rii în regiune. În condi]iile înt`ririi flancului sudic al Alian]ei
Nord-Atlantice, prin accesul României [i Bulgariei în NATO, se realizez` nu numai un echilibru
strategic, dar se întrevede [i o nou` dimensiune a cooper`rii regionale prin rolul pe care
cei doi noi membri îl pot juca în normalizarea rela]iilor dintre Grecia [i Turcia.
Existen]a în zon` a SEEBRIG [i a Ini]iativei de Cooperare Militar` din Sud-Estul Europei
reprezint` un model de cooperare regional`, care poate fi extins [i în alte zone. }`rile NATO
participante la aceast` ini]iativ`, supervizat` de SUA, trebuie s` sprijine în mod efectiv
eforturile Albaniei [i Macedoniei de accedere în structurile militare ale Alian]ei, ceea ce va duce
la o m`rire semnificativ` a ariei de securitate în regiune.
Totodat`, ini]iativa de constituire a BLACKSEAFOR, organism de cooperare naval`
care cuprinde toate cele [ase ]`ri riverane, având ca obiectiv cunoa[terea reciproc` a for]elor
navale din statele participante, în m`sur` s` desf`[oare în comun ac]iuni umanitare,
de cùtare-salvare, împotriva minelor [i a polu`rii, contribuie în mod direct la consolidarea
încrederii [i securit`]ii în Marea Neagr`. În contextul amplific`rii riscurilor asimetrice,
au fost ini]iate [i unele ac]iuni pentru combaterea terorismului [i a crimei organizate în care
s` fie angajate, într-un efort unitar, capacit`]i [i facilit`]i militare [i civile existente atât la nivelul
statele riverane, cât [i la nivelul organismelor europene [i euroatlantice.
Totodat`, în func]ie de evolu]iile din zona Golfului [i de impactul acestora asupra
intereselor UE în leg`tur` cu dosarul energetic, se preconizeaz` posibile alinieri [i coeziuni
la nivel european, ceea ce va duce la o propulsare în prim-planul interesului continental
a Bazinului M`rii Negre [i zonei adiacente acestuia.
În acest context, este previzibil` dezvoltarea colabor`rii multilaterale în bazinul Dun`rii
care poate avea drept consecin]` revitalizarea comunica]iei fluviale [i transformarea acesteia
într-o veritabil` magistral` navigabil` transeuropean` care s` contribuie la valorificarea cìlor
de transport maritime [i fluviale în întreaga zon` a M`rii Negre, inclusiv racordarea
la bazinul M`rii Caspice, prin sistemul Volga-Don.
Dac`, din punct de vedere economic, Bazinul M`rii Negre [i zona adiacent` reprezint`
artera (culoarul) dintre UE [i statele est-europene învecinate [i, totodat`, racordul necesar
spre resursele energetice [i materiale strategice, precum [i spre pie]ele aflate în plin`
dezvoltare [i afirmare din Asia Central` [i Orientul Mijlociu, din punct de vedere militar,
interesul cap`t` noi dimensiuni în contextul amplific`rii [i diversific`rii amenin]`rilor
asimetrice. În condi]iile reconsider`rii for]elor navale ca urmare a diminu`rii rolului acestora
în ap`rarea teritorial` [i dobândirii func]iilor principale de combatere prin cooperare
57
a amenin]`rilor asimetrice (terorism, crim` organizat`, imigra]ie ilegal` etc.) [i de proiec]ie
a for]ei dincolo de zona M`rii Negre, se impune elaborarea unei concep]ii unitare la nivelul
Alian]ei pentru utilizarea cât mai ra]ional` a For]elor Navale ale celor trei statelor membre
ale NATO (Turcia, Bulgaria, România) în Bazinul M`rii Negre.
Amenin]\ri [i provoc\ri la adresa securit\]ii

în Bazinul M\rii Negre [i ;n zona adiacent\ acestuia
Contrar evolu]iilor favorabile destinderii [i colabor`rii interna]ionale, în Bazinul
M`rii Negre [i \n zona adiacent` acestuia continu` s` se manifeste, pe fondul existen]ei
unor vulnerabilit`]i specifice, amenin]`ri [i provoc`ri militare sau nemilitare, care pot pune
în pericol securitatea [i stabilitatea întregii regiuni. În acest sens, apreciem c` principalele
amenin]`ri [i provoc`ri sunt urm`toarele: instabilitatea intern` în numeroase state
constituite dup` destr`marea URSS; competi]ia economic` declan[at` de exploatarea
[i transportul petrolului din Marea Caspic`, aceasta put#nd contribui fie la aplanarea unor
dispute, fie la diversificarea st`rilor tensionale; crima organizat`, inclusiv a comer]ului
cu arme, materiale nucleare [i narcotice; poluarea tot mai accentuat` a Bazinului
M`rii Negre; accentuarea/men]inerea conflictelor etnic-separatiste: încerc`rile
de dezintegrare [i constituire a unor entit`]i statale independente (Transnistria, Abhazia,
Adjaria); cre[terea num`rului de prozeli]i islami[ti, îndeosebi în rândul intelectualilor
[i al tinerilor; exportul de instabilitate: promovarea fundamentalismului islamic [i a intereselor
statelor islamice c`tre sud-estul Europei, prin existen]a unor grupuri etnice compacte
în zonele adiacente (turco-t`tarii din Peninsula Crimeea, g`gùzii din Republica Moldova,
turcii din sud-estul Bulgariei, bosniacii, kosovarii [i albanezii din Peninsula Balcanic`);
interesele [i ac]iunile re]elelor de crim` organizat`; asigurarea surselor de finan]are
pentru grupurile teroriste; men]inerea unui climat de instabilitate; folosirea spa]iului
ca zon` de tranzit a drogurilor de la furnizorii din Asia Central` la consumatorii din Europa;
furnizarea de armament [i facilitarea tranzitului/comer]ului ilegal cu acesta.
Cauzele care duc la aceste amenin]`ri pot fi grupate în func]ie de natura acestora,
astfel:
probleme de natur` economic` [i social`:
decalaje între state ca urmare a crizelor economice repetate, a reformelor,
a liberaliz`rii pre]urilor [i privatiz`rii cu implica]ii politice;
sc`derea standardului de via]` al popula]iei;
nivel ridicat de emigrare ca rezultat al situa]iei conflictuale interne [i externe;
probleme de natur` politic`:
existen]a unui mediu politic sensibil [i instabil, care determin` diminuarea
autorit`]ii statale [i proliferarea unor fenomene specifice crimei organizate;
implicarea unor personalit`]i militare [i politice în activit`]i ilegale;
amplificarea [i generalizarea corup]iei;
probleme de securitate:
persisten]a unor st`ri tensionale latente determinate de mi[c`ri separatiste
sau dispute teritoriale (Transnistria, Georgia, Armenia), cu efecte în stabilitatea
regional`;
58
incapacitatea de securizare eficient` a grani]elor, care permite proliferarea
re]elelor de trafic ilegal;
existen]a unei mari cantit`]i de armament r`mas` de la fosta armat` sovietic`.
Consider`m c` existen]a acestor amenin]`ri [i provoc`ri poate avea o serie de consecin]e
atât pentru Uniunea European` [i NATO, cât [i pentru statele riverane, astfel:
men]inerea insecurit`]ii în zone de interes strategic pentru statele implicate;
proliferarea activit`]ilor specifice crimei organizate (trafic de droguri, armament
[i persoane);
alimentarea unor focare de instabilitate;
afectarea accesului la rezervele de hidrocarburi din bazinul M`rii Caspice [i M`rii Negre;
afectarea punerii în valoare a magistralei de comunica]ie fluvialo-maritim` (Rhin,
Dun`re, Marea Neagr`);
imposibilitatea de a controla re]elele de crim` organizat`, traficul cu armament
din aceast` zon`, coroborat cu cre[terea cererii de droguri din estul Europei
[i din Balcani, va determina o dezvoltare a rutelor ce trec prin sudul Rusiei
[i va favoriza extinderea acestui fenomen asupra întregii zone a M`rii Negre
cu consecin]e [i pentru statele de pe ]`rmul vestic al M`rii Negre.
:nt\rirea securit\]ii [i cooper\rii în Bazinul M\rii Negre,

cerin]e definitorii ale prosperit\]ii
[i stabilit\]ii regionale [i continentale
Evolu]ia rela]iei strategice Est-Vest [i deschiderea economic` promovat` de l`rgirea
Uniunii Europene [i a NATO impun clarificarea unui concept pentru grani]a de est a UE,
ca zon` de complementaritate cu statele neincluse deocamdat` în proiectul integr`rii.
Transformarea regiunii M`rii Negre într-un pol al stabilit`]ii politice [i al cre[terii economice,
cu scopul extinderii climatului de pace [i securitate spre spa]iul balcanic [i mai departe
spre Caucaz [i Asia Central`, se constituie într-o prioritate a activit`]ii viitoare pentru NATO,
Uniunea European`, precum [i pentru SUA.
Cre[terea importan]ei flancului sudic constituie un element care d` Balcanilor
noi valen]e, conturându-se ca o regiune în care Alian]a va desf`[ura ample opera]ii
multina]ionale, iar sursa noilor provoc`ri o constituie fenomenul terorist care ar putea veni
atât din zona sudic` a frontierelor NATO, cât [i pe axa noului flux energetic Asia Central`
Marea Caspic` Caucazul de Sud Marea Neagr`.
Dup` 11 septembrie 2001, concomitent cu declan[area campaniei antiteroriste,
în condi]iile existen]ei unei crize energetice mondiale, Occidentul a redescoperit importan]a
drumului m`t`sii [i a M`rii Negre.
Drumul M`t`sii este ast`zi o re]ea de drumuri moderne [i cì ferate care face leg`tura
între Orient [i Occident, de-a lungul vechilor cì de comunica]ii. Comer]ul nu se mai face
cu m`tase, fiind înlocuit de comer]ul cu petrol [i gaze naturale. Recunoa[terea importan]ei
drumului m`t`sii ca flux geoeconomic [i a M`rii Negre ca entitate geostrategic` [i pivot
strategic este tot mai mult în aten]ia organiza]iilor de securitate interna]ional`: NATO, UE,
OSCE, ONU.
59
Rezervele de petrol din Asia Central` sunt foarte mari: Azerbaidjanul are 75 miliarde
de barili, Kazakhstanul 50 miliarde de barili, iar Rusia, în Marea Caspic`, 5 miliarde de barili
[i ele nu pot fi aduse la principalii consumatori decât pe marile magistrale care urmeaz`
aproximativ drumul m`t`sii.
Pentru securizarea acestui traseu, Marea Neagr` reprezint` pilonul strategic, iar statele
riverane au un rol important în aceast` abordare, devenind unul dintre elementele principale
de stabilitate ale Europei în urm`torii 10-20 de ani. Alian]a Nord-Atlantic`, prin voca]ia
pe care o are, va urm`ri promovarea p`cii [i securit`]ii în regiune, fiind nevoit`, totodat`,
s` contracareze riscurile generate de actele de terorism, de sabotaj [i crim` organizat`,
precum [i de întreruperea fluxului de resurse vitale.
De[i NATO nu a abordat direct strategia regional` de securitate în axa Asia Central`
Caucaz Marea Neagr`, nu putem s` nu înregistr`m tendin]ele noi, amplificarea dialogului
[i dezvoltarea rela]iilor cu Federa]ia Rus`, Ucraina, cu statele din Balcani.
Situa]ia complex` din zona M`rii Negre impune crearea unui cadru de dialog mai larg
decât cel oferit pân` în prezent de Forumul de Cooperare Economic` la Marea Neagr`
(BSEC). Acest forum reprezint` un cadru eficient de cooperare economic` cu ]`rile
din regiune, iar adùgarea dimensiunii de securitate devine o necesitate. Statele riverane
la Marea Neagr` au experien]` în promovarea formulelor multilaterale [i interna]ionale
de cooperare, ceea ce d` Bazinului M`rii Negre caracteristica eforturilor comune de stabilitate,
cu implica]ii profunde în Europa anilor 2010-2020.
Pentru înt`rirea cooper`rii regionale în vederea prevenirii [i combaterii riscurilor
asimetrice [i neconven]ionale (terorism, proliferarea armelor de distrugere în mas`, crima
organizat`, traficul ilegal de armament [i persoane), sunt necesare rela]ii de conlucrare
complexe între America, Europa [i Rusia. Din aceast` perspectiv`, NATO va putea
s`-[i dovedeasc` abilit`]ile [i capacit`]ile prin ac]iunile de ap`rare împotriva atacurilor chimice,
biologice, radiologice [i nucleare (CBRN), asigurarea superiorit`]ii mijloacelor de comunica]ii
necesare e[alonului de comand`, realizarea interoperabilit`]ii, a desf`[ur`rii rapide a for]elor
combatante, precum [i sprijinul acestora.
Pentru noul NATO, cel de dup` Praga, testul capabilit`]ilor va fi modul de solu]ionare
a stabilit`]ii pe axa Marea Neagr` Caucazul de Sud Marea Caspic` Asia Central`,
acolo unde Occidentul a dezvoltat în ultimii ani interese economice, strategice [i de securitate.
Cu ocazia Conferin]ei Gazul din Marea Caspic` strategii pentru dezvoltare, desf`[urat`
în noiembrie 2003 la Bruxelles, s-au analizat rolurile Azerbaidjanului [i Kazakhstanului,
ca principale furnizoare, precum [i cel al Rusiei, Georgiei, Turciei [i al Iranului. În acest context,
s-au luat în discu]ie o serie de solu]ii menite s` duc` la o mai bun` gestionare a problemelor
specifice zonei [i s` confere o mai bun` armonizare a intereselor statelor implicate
în exploatarea [i transportul hidrocarburilor din Marea Caspic`.
Tratatul încheiat între Rusia [i NATO reprezint` o dezvoltare important` a ac]iunilor
comune a colabor`rii în r`zboiul împotriva terorismului, în problema radicalismului islamic,
precum [i împotriva imigra]iei ilegale.
Crearea Organiza]iei Colective de Securitate, anun]at` de pre[edintele Putin, denot`
faptul c` Moscova se simte îndrept`]it` s` constituie un bloc estic, ca r`spuns la l`rgirea
NATO anun]at` la Praga. Se urm`re[te constituirea a trei grupuri regionale de for]e: un grup
60
de vest Rusia [i Belarus, un grup al Caucazului de Sud Rusia [i Armenia [i un grup
al Asiei Centrale Rusia, Kazakhstan, Kyrgystan [i Tajikistan, toate sub comand` rus`.
În prezent, Rusia p`streaz`, de facto, monopolul opera]iilor de men]inere a p`cii în Comunitatea
Statelor Independente, ca o reac]ie la adresa NATO, care particip` la astfel de opera]ii
pe mai multe continente.
În general, statele din aceast` zon` împ`rt`[esc unele valori [i principii democratice
[i au o istorie regional` comun`. Cu toate acestea, ele au adoptat diferite pozi]ii pe scena
interna]ional` unele dintre ele au aspira]ii de puteri regionale, sunt membre în CSI
ori în GUUAM, altele în procesul de negociere a ader`rii la Uniunea European`, aspirante
sau partenere NATO.
Apreciem c` institu]iile [i conven]iile, menite s` reglementeze domeniile specifice
ale cooper`rii pe drumul m`t`sii, sunt esen]iale, dar nu suficiente pentru a ob]ine rezultatele
scontate în aceast` etap`. Statele axei de stabilitate au dorin]a politic` de a colabora,
dar nu au o ac]iune politico-militar` comun`. De aceea, opin`m c`, prin crearea
de noi institu]ii [i lansarea de noi proiecte comune, concrete [i specifice, se poate asigura
dimensiunea politico-militar` a ac]iunii geopolitice [i geostrategice.
Având în vedere perspectiva l`rgirii Uniunii Europene [i posibila includere a Turciei,
precum [i aspira]iile europene în Caucazul de Sud, se prefigureaz` abordarea acestei
probleme într-o viziune strategic` pur constructiv`. Exist` Comunitatea Economic` a Asiei
Centrale [i se preconizeaz` întemeierea unui nou Pact de Stabilitate în Caucaz, asem`n`tor
Pactului de Stabilitate în Balcani. Anali[tii Centrului de Studii de Politic` European` opineaz`
ca fiind necesar` deschiderea unui nou capitol privind rela]iile dintre Uniunea European`
[i Rusia, având la baz` modelul dimensiunii nordice, dar [i poten]ialul Turciei de integrare,
caracterizat prin dinamism economic [i un islam moderat. În acela[i timp, integrarea Turciei
în Uniunea European` deschide noi perspective pentru rela]iile UE la frontierele Eurasiei.
Interesul strategic al Occidentului pe termen lung este limitarea num`rului de regimuri
ostile, instabile sau greu de prezis, ori de situa]ii economice dezastruoase care le fac vulne-
rabile în fa]a extremismului [i terorismului. Acesta presupune implicarea în rezolvarea
problemelor fundamentale de legisla]ie interna]ional`, solu]ionarea problemelor
fundamentale geografice (lipsa apei pe suprafe]e întinse, explozia demografic`, probleme
etnice, religioase, asisten]a economic` [i umanitar` etc.).
Scopul principal al unui asemenea proces îl reprezint` adâncirea [i l`rgirea cooper`rii
politico-militare cu finalitate concret` în lupta împotriva terorismului, a prolifer`rii armelor
de distrugere în mas`, a celorlalte riscuri asimetrice.
Procesul de cooperare aduce în aten]ie problemele privind perspectivele rela]iilor
Europei cu ]`rile din Asia Central`, din Caucazul de Sud, riverane M`rii Caspice [i M`rii
Negre. Astfel, se pot solu]iona, armoniza, adapta [i dezvolta numeroase ini]iative lansate
în diverse domenii ale cooper`rii militare europene: Tratatul For]elor Conven]ionale (CFE),
Parteneriatul pentru Pace al NATO, Cer Deschis, SEEBRIG, BLACKSEAFOR.
Mai nou, Rusia [i NATO [i-au propus s` organizeze aplica]ii militare comune. Acestea se vor
desf`[ura atât pe teritoriul Rusiei, cât [i al unor ]`ri membre ale NATO, cu participarea
for]elor navale [i aeriene.
61
Având în vedere complexitatea [i amploarea acestui proces, participan]ii sunt sau ar trebui
s` fie toate statele apar]inând drumului m`t`sii, la care s` se adauge NATO [i Uniunea
European`. Al]i participan]i state interesate sau organiza]ii interna]ionale pot lua parte
în baza unui statut special la activit`]ile desf`[urate de-a lungul axei de stabilitate. Condi]iile actuale
din cele trei regiuni fac ca declan[area procesului de cooperare politico-militar` în zon`
s` reprezinte o oportunitate unic` pentru comunitatea euroatlantic` în beneficiul statelor
din cele trei regiuni. În aceste condi]ii, obiectivele consolid`rii zonei de complementaritate
estic` a viitoarei UE [i a spa]iului euroatlantic ar putea fi: consolidarea în continuare
a strategiei de cooperare regional` care s` includ` toat` aria de est pân` în Asia Central`;
stabilirea de strategii tip UE pentru Republica Moldova, Armenia [i Azerbaidjan;
constituirea [i consolidarea re]elelor de infrastructur`, prin revigorarea programelor UE
în domeniile telecomunica]ii [i informatizare, transport (TRACECA), energie (INOGATE);
consolidarea proiectelor regionale prin cuplarea proiectelor conexe PfP; asimilarea
practicilor de cooperare transfrontalier` [i subregional`, experimentate deja în cadrul Pactului
de Stabilitate; sus]inerea unui program regional de protec]ie a mediului [i de dezvoltare
durabil` în regiunea circumscris` M`rii Negre; extinderea zonelor cu oportunit`]i
de îmbun`t`]ire a cooper`rii spre Armenia, cu Georgia [i Azerbaidjan, [i spre Turcia
[i Israel, prin conexiunea Caucaz, dinspre Georgia.
Statele care vor deveni membre ale UE [i NATO trebuie s` î[i asume, deopotriv`
cu statele membre [i cu statele din spa]iul estic complementar, proiectele [i direc]iile
de ac]iune stabilite prin acordurile de parteneriat, inclusiv cele din cadrul strategiilor UE
cu Ucraina [i Federa]ia Rus`. Definirea unei strategii similare a UE pentru cooperarea
cu Georgia este un prim suport concret care poate fi dedicat înt`ririi statalit`]ii [i stabilit`]ii
acestei republici.
Consider`m necesar` concertarea efortului interna]ional pentru a concretiza o ofert`
politic` [i economic` pentru statele din zona Marea Neagr` Caucaz sub forma unui Pact
Regional de Stabilizare [i Dezvoltare. O astfel de ini]iativ` poate întregi în perspectiv` o linie
de experien]` complementar` de succes, cu mecanisme similare Pactului de Stabilitate
pentru Europa de Sud-Est sau inspirate de acesta, inclusiv pe modelul proiectului
româno-austriac, deja omologat, al cooper`rii dun`rene. Structura neinstitu]ionalizat`,
flexibil`, ca [i orientarea pe un set de priorit`]i fezabile pe un termen scurt [i mediu
pot duce la coagularea identit`]ii de stabilitate [i securitate democratic` de care are nevoie
aria Marea Neagr` Caucaz.
Dezvoltarea comer]ului va reprezenta în continuare un factor primordial de convergen]`
integratoare. Obiectivele urm`rite sunt accelerarea preg`tirii pentru statutul de economie
de pia]`, încurajarea zonelor de liber schimb, clarificarea statutului coridoarelor energetice
est-vest [i cre[terea securit`]ii în perspectiv` a acestor trasee energetice. Sectorul privat
reprezint` principala constituent` care sprijin` evolu]ia acestor state în direc]ie european`.
Consolidarea institu]iilor democratice [i diseminarea bunei guvern`ri alc`tuiesc
un pilon esen]ial al zonei de complementaritate european` est-vest. Ac]iunea în acest
domeniu vizeaz` asisten]a de consolidare a proceselor electorale, a cadrului legal [i juridic,
a capacit`]ilor [i autorit`]ii administrative.
62
Obiectivul înt`ririi sistemelor de administrare a frontierelor este parte a europeniz`rii
rela]iei strategice est-vest. Împreun` cu dezvoltarea cooper`rii între comunit`]ile locale
din zonele de grani]`, apropierea abord`rilor practice pe acest domeniu serve[te intereselor
vitale ale tuturor categoriilor de parteneri, atât celor ale UE legate de imigra]ia ilegal`,
candidaturilor statelor din actualul val la UE, cât [i obiectivelor de securitate ale statelor
din aria r`s`ritean` a M`rii Negre [i Caucazului.
Evenimentele din 11 septembrie 2001 au eviden]iat periculozitatea extrem` a tero-
rismului, omniprezen]a [i ramifica]iile lui, reliefând, totodat`, importan]a strategic` a zonei
M`rii Negre Caucaz în combaterea acestuia. În acest context, este evident c` ]`rile din regiune
nu pot fi l`sate singure în confruntarea cu amenin]`rile [i provoc`rile de tip asimetric la adresa
securit`]ii lor.
Au fost identificate patru direc]ii de ac]iune menite s` confere o nou` dinamic` asigur`rii
securit`]ii ]`rilor din aria M`rii Negre Caucaz, [i anume:
Restructurarea for]elor militare, înt`rirea controlului civil asupra for]elor armate,
cooperarea cu sectorul neguvernamental din domeniul securit`]ii [i atragerea acestuia
în formularea politicilor de securitate. Proiecte prioritare ar fi consolidarea rolului strategic
al liniei de transport la Marea Neagr`, între Constan]a [i Batumi, pentru tranzitul
de echipament c`tre Georgia [i demararea unui proiect caucazian în domeniul demin`rii
(cu accent special pe Georgia [i Armenia).
Consolidarea [i completarea m`surilor de cre[tere a încrederii specifice acestei zone,
inclusiv prin formule de cooperare militar` regional` (la Marea Neagr`). Proiecte prioritare
ar fi: angrenarea unei mase critice politice prin contribu]ia direct` la valorile euroatlantice
a Turciei, Greciei, României, Israelului [i Georgiei, sus]inute de SUA; transferul de expertiz`
în cooperarea regional` între zona de sud-est [i zona M`rii Negre Caucaz; evaluarea
posibilei integr`ri a proiectelor de cooperare pe tematica din BLACKSEAFOR; ini]ierea
dialogului pe teme de securitate între ]`rile situate pe culoarul Marea Neagr` Marea
Baltic`.
Combaterea amenin]`rilor asimetrice prin înt`rirea capacit`]ilor de reac]ie [i adaptarea
mecanismelor de rezolvare la obiectivele de securitate comune din spa]iul euroatlantic.
Proiecte prioritare ar putea fi: promovarea Centrului SECI în regiunea Marea Neagr` Caucaz
cu extensie asupra controlului la frontiere, opera]iuni comune ale v`milor, patrulare maritim`
în echipe mixte multina]ionale, securizarea coridoarelor energetice, urgen]e civile etc.;
sus]inerea ini]iativei Georgiei privind crearea unui centru antiterorism la Tbilisi, la care
[i Bucure[tiul s` contribuie; cooperare regional` pentru combaterea terorismului
[i a criminalit`]ii transfrontaliere în regiunea M`rii Negre Caucaz Asia Central`;
acord de cooperare pentru combaterea sp`l`rii banilor [i a fraudelor fiscale.
Asigurarea complementarit`]ii cu ini]iativele de securitate ale UE, în primul rând
fa]` de amenin]`rile conexe: imigra]ie ilegal`, trafic de carne vie, crim` organizat` etc.
Proiecte prioritare: elaborarea unei conven]ii pentru evaluarea riscurilor, amenin]`rilor
neconven]ionale [i a m`surilor de contracarare; promovarea unui centru model pentru
zona Marea Neagr` Caucaz pentru stimularea [i urm`rirea proiectelor dedicate de partenerii
occidentali ]`rilor din est.
63
Pe termen scurt [i mediu, Bazinul M`rii Negre [i zona adiacent` acestuia vor r`mâne
un spa]iu activ din punctul de vedere al evenimentelor politice, economice [i chiar militare
care pot afecta securitatea regional` [i global`. Poten]ialul conflictual existent în zon`,
de la conflictele înghe]ate la cele în stare latent` [i cele aflate în derulare, coroborate
cu existen]a unor grup`ri teroriste [i elemente ale crimei organizate, precum [i cu interesul
crescând al unor actori statali [i non-statali fa]` de resursele strategice din Caucaz,
Asia Central` [i Orientul Mijlociu [i de nevoia controlului accesului c`tre acestea, va determina
o concentrare substan]ial` de for]e, mijloace [i, nu în ultimul rând, de importante investi]ii.
În aceste condi]ii, este posibil ca în urm`torii 10-15 ani, Bazinul M`rii Negre [i zona
adiacent` acestuia s` devin` nu numai element de disput`, dar [i cheia securit`]ii regionale
[i continentale.
Focarele de criz`/conflict din proximitatea Bazinului M`rii Negre vor continua
s` preocupe organismele interna]ionale de securitate [i, în mod deosebit, vor impune
interven]ia unor for]e multina]ionale de stabilitate dintre care nu pot lipsi for]ele Alian]ei
Nord-Atlantice.
Noua concep]ie a SUA de modificare a locului de dispunere a bazelor sale militare
din Europa [i de cuprindere în noile planuri a Poloniei, Bulgariei [i României ca locuri
de amplasare a unor baze militare care s` r`spund` mai bine actualelor interese strategice
întrege[te tabloul importan]ei Bazinului M`rii Negre în viitorul apropiat.
Facilit`]ile [i infrastructura existente în proximitatea M`rii Negre în România [i Bulgaria
vor constitui elemente definitorii în elaborarea noii concep]ii de proiectare a for]elor.
Acestea, împreun` cu cele existente în Turcia [i Grecia, vor constitui un real suport
al stabilit`]ii [i securit`]ii în regiune.
Bibliografie selectiv`
*** Vladimir Socor, Security Priorities in the Black Sea-Cas[ian Region, Hravard University, September 2003.
*** George-Cristian Maior, The New Allies and Emerging security dynamics in the Black Sea Area,
Columbia University, martie 2004.
*** Samuel P. Huntington, Black Sea Region. Multiplicity of Challenges in Black Sea 2002 Security
Program.
*** Silviu Jora, For a structured EU Policy to the Black Sea Area in Black Sea 2002 Security Program,
Harvard, John F. Kennedy School.
64
R~ZBOIUL INFORMA}IONAL
STRATEGIC
Colonel Dumitru LUNGU
P
reciz#nd c` teoreticienii de specialitate folosesc sintagma lupt` informa]ional`,
aceasta este considerat` de c`tre strategii ru[i ca reprezent#nd o form`
de confruntare de sine st`t`toare, dar [i un element al oric`rui alt tip de lupt`
(armat`, ideologic`, economic` etc.). Lupta informa]ional` se desf`[oar` permanent,
at#t \n timp de pace, c#t [i \n timp de r`zboi, argumente care determin` decisiv importan]a
[i semnifica]ia elabor`rii teoriei luptei informa]ionale, ce trebuie analizat` ca un sistem
de cuno[tin]e despre caracterul, normele, legit`]ile, principiile, formele [i procedeele
de preg`tire [i de ducere a ei.
Strategia Scopul luptei informa]ionale const`, \n opinia acestora, \n asigurarea

unui nivel propriu suficient de securitate informa]ional` [i a unei diminu`ri
rus` maxime a nivelului securit`]ii informa]ionale a p`r]ii adverse. Realizarea
acestui deziderat este posibil` printr-o serie de misiuni, dintre care cele mai importante
sunt neutralizarea obiectivelor din mediul informa]ional al p`r]ii adverse [i protec]ia
informa]iei proprii.
Scopul [i misiunile luptei informa]ionale \i determin` con]inutul, dar [i structura teoriei
luptei informa]ionale ca sistem de cuno[tin]e despre aceasta. Ca urmare, con]inutul luptei
informa]ionale este determinat de numero[i factori, dintre care pot fi men]iona]i cei politici,
economici, spirituali [i, \n special, cei militari [i informa]ionali.
Deoarece principalele misiuni ale luptei informa]ionale se refer` la neutralizarea
obiectivelor din mediul informa]ional al inamicului [i la protec]ia informa]iei proprii, structura
teoriei luptei informa]ionale trebuie, spun speciali[tii ru[i, s` includ` un pachet de principii
generale, precum [i teoria neutraliz`rii informa]iei [i teoria protec]iei informa]iei (figura
de la pagina 66).
Principalele elemente logice ale con]inutului principiilor generale ale teoriei luptei
informa]ionale sunt: categoriile, normele, regulile [i principiile. Sistemul de categorii ale teoriei
luptei informa]ionale este foarte vast [i reflect` caracteristicile aspectelor esen]iale ale luptei
informa]ionale. Categoriile \ndeplinesc importante func]ii de cunoa[tere. Folosite \n calitate
de instrumente specifice de analiz`, acestea ajut` la sistematizarea, aprofundarea [i dezvol-
tarea cuno[tin]elor [i, ulterior, prin interconex`ri, intercondi]ion`ri [i focaliz`ri pe proble-
matic` se constituie \n scheme logice ale g#ndirii teoretico-militare. Acestea reflect` diferitele
aspecte divergente \n planul informa]ional, \ns`, luate \n totalitate, dau o caracteristic` integratoare
fenomenelor complexe precum r`zboiul, lupta informa]ional`, securitatea informa]ional` etc.
65
Teoria luptei informa]ionale
Teoria neutraliz`rii Teoria protec]iei

Principii generale informa]iei
informa]iei
Obiectul, misiunile Obiectul, misiunile

Delimit`ri conceptuale [i con]inutul teoriei
[i con]inutul teoriei
Aspecte generale Aspecte generale

Direc]ii [i metode Definire, forme [i procedee Obiective [i elemente
de cercetare de neutralizare a informa]iei ale protec]iei informa]iei
a luptei informa]ionale
Factorii principali Factorii principali
care influen]eaz` care influen]eaz`
Tendin]e de dezvoltare con]inutul [i eficien]a
a informatiz`rii [i rolul ei con]inutul [i eficien]a
\n diferite sectoare neutraliz`rii informa]iei protec]iei informa]iei
ale vie]ii societ`]ii Riscurile [i bazele
Teoria construirii
for]elor [i mijloacelor metodologice
Lupta informa]ional`, de neutralizarea informa]iei ale protec]iei informa]iei
locul [i rolul ei
\n cadrul r`zboiului Sistemul de indicatori Sistemul de indicatori
pentru evaluarea eficien]ei pentru evaluarea eficien]ei
Obiectul, tezele, scopurile, \n neutralizarea informa]iei \n protec]ia informa]iei
misiunile [i structura teoriei
luptei informa]ionale Modelul matematic
Modelul matematic general general de protec]ie
Categorii, nume, reguli de neutralizare a informa]iei a informa]iei
[i principii ale luptei
informa]ionale Bazele
Aspecte teoretice de preg`tire tehnico-organizatorice
[i executare a misiunilor [i juridice
de neutralizare a informa]iei ale protec]iei informa]iei
Potrivit speciali[tilor ru[i, legea luptei informa]ionale se \nscrie ca o rela]ie esen]ial`

[i necesar`, repetat` constant [i caracterizat` prin ordonarea structural` [i func]ional`
a tendin]ei de schimbare [i dezvoltare a luptei informa]ionale. Prin legitatea luptei infor-
ma]ionale se \n]elege starea de dependen]` a legii sau a metodologiei de aplicare a ei
fa]` de faptul c` la baza cunoa[terii oric`rui fenomen al luptei informa]ionale stau una
sau mai multe legi.
Sfera informa]ional` este considerat` ca o parte a activit`]ii sociale. Ca atare, \n ea
se reflect`: legile generale ale dialecticii sociale; legit`]ile generale [i articulare ale dezvolt`rii
sociale; legile proprii; legit`]ile r`zboiului [i ale luptei informa]ionale. |n prezent, sociologia
[i politologia militar`, consider` strategii ru[i, \mpreun` cu [tiin]a militar` scot \n eviden]`
un mare num`r de legi obiective ale activit`]ii militare, care sunt juste \n aceea[i m`sur`
at#t pentru r`zboi, ca \ntreg, c#t [i pentru componentele sale (inclusiv pentru lupta informa]ional`).
Acestea sunt, cu prec`dere: legea de stabilire a rolului scopurilor politice ale r`zboiului;
legea interdependen]ei dintre desf`[urarea [i rezultatul r`zboiului (luptei informa]ionale)
[i posibilit`]ile economice, social-politice, tehnico-[tiin]ifice [i militare ale p`r]ilor \n conflict.
66
Particularitatea legilor [i legit`]ilor r`zboiului, precum [i a luptei informa]ionale,
const` \n faptul c`, spre deosebire de legile [i legit`]ile naturii, acestea se manifest` numai
prin intermediul activit`]ii umane, purt#nd amprenta factorului subiectiv.
|n domeniul constituirii for]elor [i mijloacelor de lupt` informa]ional`, ru[ii eviden]iaz`
urm`toarele legit`]i: condi]ionarea dimensiunilor [i a direc]iei constituirii lor de caracterul
situa]iei politico-militare [i economice, precum [i de scopurile politicii militare a statului,
de structura social` [i economic` a participan]ilor la lupta informa]ional`; concordan]a
con]inutului [i a dimensiunilor de constituire a for]elor [i mijioacelor de lupt` informa]ional`
cu caracterul [i particularit`]ile organiz`rii sociale [i de stat; dependen]a dimensiunii
[i a calit`]ii constituirii de posibilit`]ile materiale [i spirituale ale statului (de celelalte structuri
sociale [i economice).
Pe baza cunoa[terii legilor [i legit`]ilor, precum [i a dob#ndirii unei experien]e,
ca urmare a activit`]ii practice, se elaboreaz` principiile luptei informa]ionale, adic` aspectele
fundamentale [tiin]ifice generale, regulile, recomand`rile privind preg`tirea [i ducerea
luptei informa]ionale, conducerea for]elor [i a mijloacelor acesteia.
Unul dintre principiile fundamentale ale luptei informa]ionale \l constituie preg`tirea
multilateral` [i din timp a for]elor [i mijioacelor sale. Acest principiu, decurg#nd din legile
generale ale r`zboiului [i dintr-o serie de legit`]i ale luptei informa]ionale, reflect` dependen]a
cursului [i a rezultatului acesteia de raporturile dintre posibilit`]ile materiale, spirituale
[i de lupt` ale p`r]ilor \n conflict.
Alte principii cu rol fundamental sunt: preg`tirea permanent` a for]elor [i mijloacelor
specializate \n lupta informa]ional` pentru protec]ia informa]iei proprii [i pentru desf`[urarea
ac]iunii distructive asupra mediului informa]ional al p`r]ii adverse; spiritul activ [i fermitatea
ac]iunilor; corelarea \ntrebuin]`rii \n lupt` a tuturor for]elor [i mijloacelor luptei informa-
]ionale; ducerea luptei informa]ionale cu intensitatea necesar` \ndeplinirii misiunilor
primite; manevra concomitent` a fo]elor [i mijloacelor de lupt` informa]ional`; ac]iuni
prin surprindere, \ntrebuin]area unor procedee nea[teptate de inamic \n scopul \ndeplinirii
misiunii; luarea \n considera]ie a factorului spiritual \n scopul \ndeplinirii misiunilor
primite; asigurarea material`, tehnic` [i medical`; men]inerea capacit`]ii de lupt` [i refacerea
operativ` a for]elor [i mijioacelor de r`zboi informa]ional; fermitatea [i continuitatea
conducerii for]elor [i mijloacelor luptei informa]ionale; hot`r#rea \n atingerea scopurilor
fixate, \n \ndeplinirea hot`r#rilor luate [i a misiunilor stabilite.
Principiile men]ionate se realizeaz` prin forme [i procedee concrete de lupt` informa-
]ional`. Totodat`, este important s` se ia \n considera]ie c` ele nu sunt eterne, ci se modernizeaz`
[i se precizeaz` concomitent cu evolu]ia mijioacelor de lupt` informa]ional`. |n \ncheiere,
trebuie men]ionat c` formularea principiilor generale ale teoriei luptei informa]ionale,
ale c`rei elemente mai importante sunt legile, legit`]ile [i principiile de ducere a acesteia,
creeaz` acea baz` metodologic` necesar` pentru elaborarea [tiin]ific` a principalelor
recomand`ri [i, ca urmare, a documentelor de conducere a organiz`rii [i ducerii luptei
informa]ionale \n condi]iile actuale, \n Rusia.
La r#ndul ei, China recunoa[te aceast` tendin]` de dezvoltare

Strategia
a r`zboiului informa]ional [i o consider` ca fiind crucial` pentru ob]inerea
chinez` victoriei \n r`zboaiele viitoare. Privind situa]ia actual` se poate vedea
67
c` for]a autorizat`, echipamentul, strategia, tacticile [i teoria militar` din China sunt \nc` departe
de a satisface cerin]ele unui r`zboi informa]ional. De aceea, strategii chinezi consider`
ca fiind o prim` sarcin` clarificarea conceptelor de preg`tire a r`zboiului.
Armata chinez`, care dintotdeauna a avansat teoria r`zboiului lui Marx [i Mao, se vede
acum \n situa]ia de a g`si combina]ia practic` a r`zboiului informa]ional cu g#ndirea militar`
marxist` [i maoist` pentru a ghida r`zboiul intorma]ional [i problemele din construc]ia
militar`. }in#nd cont c` armata chinez` r`m#ne \n urm` fa]` de du[manii sì puternici
\n tehnologie [i arme informa]ionale, ea va trebui s` se axeze pe studiul oportunit`]ilor
de a folosi echipament inferior pentru ob]inerea victoriei asupra du[manilor cu un echipament
superior. A folosi inferiorul pentru a dovedi superiorul sunt cuvintele strategilor chinezi.
R`zboiul poporului, \n trecut, era condus \ntr-un spa]iu definit, dar r`zboiul informa]ional,
\n afara faptului c` se \nt#mpl` \ntr-un spa]iu tangibil pe p`m#nt, pe mare [i \n aer, este condus
[i \ntr-un spa]iu mai intangibil precum c#mpurile electromagnetice. Nu este doar un spa]iu
de lupt` unde armele [i bombele ac]ioneaz`, dar [i un spa]iu de lupt` al computerelor
la ad`postul laboratoarelor [i camerelor de control. De aceea, \mbun`t`]irea armelor
[i a echipamentului prin tehnologia informa]ional` sunt considerate a fi aspecte importante,
palpabile, ale construirii armatei atunci c#nd se vrea adaptarea la r`zboiul informa]ional.
Strategii chinezi declar` c` trebuie s` concentreze dezvoltarea pe urm`toarele aspecte
ale tehnologiei informa]ionale: cuno[tin]e clare sigure, un sistem senzorial de depistare [i sisteme
de arme informa]ionale.
|n situa]ii de ap`rare informa]ional`, chinezii afirm` c` trebuie s` folosim orice mijioc
posibil pentru a distruge superioritatea informa]ional` a oponen]ilor [i pentru a transforma
pozi]ia noastr` inferioar` \n superioar`. Tu duci lupta ta [i eu o voi duce pe a mea.
A folosi for]ele pentru a ataca punctele slabe ! Aceasta este filozofia de baz` a r`zboiului
pe care Mao Tse Dong l-a predat [i este o tradi]ie excelent` a armatei din China. Puterile
[i sl`biciunile sunt \n compara]ie cu cele ale du[manului. Deoarece, uneori, tactici superioare
pot acoperi o tehnologie inferioar`, China va continua s` foloseasc` aceast` metod`
de r`zboi tradi]ional.
|n timp ce se duce b`t`lia pe front, folosirea tehnologiei informa]ionale este o metod`
de sprijin, ca orice alt` metod`. |n r`zboiul informa]ional, sprijinul tehnologiei informa]ionale
p`trunde \n con]inuturile rezisten]ei informa]ionale [i este, de asemeni, o metod` de sprijin
\n r`zboi. Dac` ne permit condi]iile, sus]in strategii chinezi, vrem s` cre`m c#t se poate
de mult condi]ii necesare pentru implementarea [i preg`tirea simulat`. Putem mai \nt#i
s` cre`m c#mpuri de lupt` simulate cu informa]ie \n zone cheie ale armatei, marinei,
for]elor aeriene [i artileriei [i, \n al doilea r#nd, s` conducem preg`tirea prin rota]ie a cadrelor
[i a trupelor cheie. Colegiile [i universit`]ile trebuie, de asemeni, s` stabileasc` curriculae
\n r`zboiul informa]ional.
Controlul informa]iei constituie o dimensiune esen]ial` [i \n r`zboiul informa]ional
care, \n cazul Chinei, se leag` de maniera de a controla \n mod totalitar societatea.
R`zboiul informa]ional se identific` atunci cu r`zboiul de propagand` [i cu cel psihologic
ce fac parte din mo[tenirea ideologic` maoist` a strategilor chinezi de azi.
Fascina]ia strategilor chinezi pentru conceptul de revolu]ie \n afacerile militare
este evident` \n scrierile publicate \n China, \n anii 90, [i, mai ales, poate, \n cele destinate
68
s` fie traduse [i difuzate \n strìn`tate. Acest interes este str#ns legat de aspira]ia la statutul
de mare putere. G#ndirea strategic` actual` din China consacr` deci un loc important conceptelor
de r`zboi cibernetic (robotwar), de r`zboi inteligent (smartwar) sau de r`zboi electronic.
|n prelungirea g#ndirii strategice de inspira]ie leninist` a lui Mao Tse Dong, strategii
chinezi de azi definesc cre[terea capacit`]ilor militare ca principalul element al strategiei
militare pe timp de pace. |n scrierile sale militare, Mao Tse Dong preconiza exploatarea
armisti]iului pentru dezvoltarea capacit`]ilor de ac]iune ale Armatei Ro[ii.
|n contextul Chinei contemporane, confruntate cu sfid`rile tehnologice ale noii revolu]ii
\n afacerile militare, culegerea informa]iilor, pentru a accelera aducerea la acela[i nivel
a Armatei populare sau m`car a c#torva unit`]i ale sale, constituie un obiect strategic prioritar.
Recurgerea la dezinformare [i la realizarea unor momeli, \n spiritul conceptului
de viclenie, drag strategilor chinezi \nc` din Antichitate, trebuie s` permit` crearea unor daune
importante capacit`]ii de analiz` a adversarului. |n r`zboiul electronic, recursul la viru[i,
de exemplu, poate obstruc]iona adversarul s` trateze informa]iile culese.
Numeroasele concepte la care au recurs azi strategii chinezi pentru a trata problema
r`zboiului informa]ional reprezint` baza g#ndirii strategice perpetuat` de-a lungul secolelor.
|n scrierile lor, strategii chinezi de azi utilizeaz` conceptul de viclenie sau insist` asupra
ideii de ini]iativ` \n lupt`, gra]ie domin`rii informa]iei. |n acela[i mod se intereseaz`
[i de rela]iile dinamice care se stabilesc \ntre for]a [i sl`biciunile relative, domina]ia tehno-
logic`, \n contextul r`zboiului informa]ional, put#nd s` fie tradus` printr-o mare vulnerabilitate.
Toate aceste concepte se leag` de tradi]ia strategic` a Chinei antice care cunoa[te
un interes cresc#nd \n China zilelor noastre1. Viclenia, care permite mai ales transformarea
sl`biciunii \n for]`, este unul dintre elementele fundamentale ale g#ndirii strategice
ale lui Sun Tz\ \n Arta r`zboiului.
|nc` din primul capitol, Sun Tz\ afirm` c` r`zboiul este arta de a \n[ela. La fel, informa]ia,
care permite cunoa[terea adversarului, este primul element al victoriei. Astfel, afirma]ia
lui Sun Tz\ de a ataca planurile adversarului sau ale strategiei sale \[i g`se[te corespondentul
\n zilele noastre, \n contextul r`zboiului informa]ional, \n ideea de a distruge creierul
electronic al adversarului, \mpiedic#ndu-l s` reac]ioneze. Ca [i \n vremea lui Sun Tz\,
dar cu alte mijioace, trebuie \mpiedicat adversarul s`-[i fac` posibile calcule, care ar duce
la o evaluare corect` a situa]iei, prezerv#ndu-se, \n acela[i timp, propria capacitate de evaluare.
La un alt nivel, culegerea de informa]ii, adic` spionajul, face obiectul unui capitol \ntreg,
\n opera lui Sun Tz\, capitol care insist` pe caracterul esen]ial al acestui aspect al artei
r`zboiului. Pentru strategii chinezi din Antichitate, victoria este esen]ial` [i acest lucru
se realizeaz` mai rapid [i mai pu]in costisitor prin recursul la dezinformare [i la controlul
informa]iilor.
|ntr-o lume dominat` de exigen]ele disuasiunii nucleare, apoi de c`tre influen]a
mass-media asupra unei opinii publice, pe care democra]iile n-o pot ignora, aceste vechi
principii ale strategilor chinezi din Antichitate sunt de mare actualitate. {i acum, conceptul
de manipulare, dezvoltat de Sun Tz\, care recomand` manevrarea adversarului
1
Valerie Niquet, Les fondements de la strategie chinoise, Paris, Ed. Economica, 1997.
69
[i evitarea faptului de a fi la r#ndul sù manevrat, r`m#ne la fel de actual \n contextul
noilor metode de comunicare.
Pentru o putere ca cea comunist` din China, controlul informa]iei r`m#ne esen]ial,
de[i devine din ce \n ce mai slab datorit` deschiderii economice a ]`rii. |n acest sens,
putem considera controlul informa]iei ca f`c#nd parte dintr-o strategie global` integrat`
r`zboiului informa]ional, a c`rei dimensiune ideologic` nu poate fi neglijat`. Pentru conducerea
de la Beijing, dispari]ia URSS poate fi considerat` ca o \nfr#ngere a fostei superputeri
comuniste \n r`zboiul informa]ional multidimensional \mpotriva SUA, \ncepand cu r`zboiul
stelelor p#n` la r`zboiul de propagand`.
Beijingul pare s` vad` \n \nfr#ngerea sovietic` afirmarea triumfului ideologic maoist.
Multe articole consacrate revolu]iei \n afacerile militare [i r`zboiului informa]ional \n China
se apleac` asupra problemei pertinen]ei conceptului maoist al r`zboiului popular aplicat
la r`zboiul informa]ional2.
Cadrul de analiz` conflictual \n care se afl` Beijingul fa]` de lumea occidental`
[i, mai ales, fa]` de SUA necesit` din partea Chinei o bun` st`p#nire a instrumentelor
r`zboiului informa]ional. Achizi]ionarea progresiv` a noilor mijioace tehnologice, necesare
aplica]iilor evolu]iilor teoretice \n curs, constituie una dintre cele mai importante mize
ale strategiei chineze contemporane.
2
Wei Lingcheng, Information War, a New Forum of People War, \n Chinese Views of Future Warfare.
70
ACTIUNI
, DE REACTIE
,
,SI MANAGEMENTUL ACESTORA ÎN SITUATII
,
DE AMENINTARE
, SI
, ÎNTREBUINTARE
,
A ADMNBC DE CÃTRE ORGANIZATIILE
, TERORISTE
Colonel dr. Nicolae POPESCU
~ Comandantul {colii de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC ~
M
ediul strategic actual se deosebe[te mult de cel caracteristic r`zboiului
rece, datorit`, în primul rând, faptului c` pericolul unei confrunt`ri militare
de anvergur` s-a diminuat, dar exist` [i continu` s` se amplifice într-o m`sur`
îngrijor`toare riscurile de natur` nemilitar` la adresa stabilit`]ii [i securit`]ii na]ionale
[i regionale.
Riscuri si
, amenintãri
, de naturã nuclearã, biologicã ,si chimicã
Lumea contemporan` se confrunt` cu diverse riscuri [i amenin]`ri de natur` NBC,
dintre care men]ion`m:
proliferarea [i diseminarea necontrolat` a tehnologiilor [i materialelor NBC,
a mijloacelor de distrugere în mas`, a armamentelor [i a altor mijloace letale
neconven]ionale;
expansiunea re]elelor [i activit`]ilor teroriste, a crimei organizate transna]ionale
(criminalitate economico-financiar`, trafic transfrontalier ilegal de persoane, droguri,
materiale radioactive [i strategice, de armament [i muni]ie etc.);
deteriorarea mediului ambiant, prin nerespectarea normelor ecologice,
precum [i existen]a, în proximitatea frontierelor na]ionale, a unor obiective cu grad
ridicat de risc.
Exist` pericolul declan[`rii unor conflicte militare locale ca m`sur` punitiv` extrem`
împotriva unor regimuri dictatoriale din state care încalc` prevederile conven]iilor [i tratatelor
interna]ionale în domeniul armelor de distrugere în mas` NBC (ADMNBC), dezvoltând
în ascuns programe militare nucleare, biologice [i chimice, care acord` sprijin unor organiza]ii
teroriste [i a c`ror politic` de sfidare [i [antaj reprezint`, prin consecin]ele posibile,
o amenin]are în cre[tere la adresa lini[tii [i vie]ii popoarelor.
Proliferarea armelor nucleare, biologice [i chimice continu` în întreaga lume, în special
în ]`rile mici [i mijlocii, în ciuda eforturilor sus]inute de control al acestora. În viitor este posibil
ca for]e ale Armatei României s` ac]ioneze în teatre de opera]ii unde exist` pericolul
71
utiliz`rii ADMNBC/al producerii emisiilor altele decât atacul (EADA), desf`[urând ac]iuni
militare în situa]ii deosebit de complexe.
Comandan]ii au responsabilitatea protej`rii personalului [i echipamentelor militare,
precum [i a obiectivelor de interes militar [i popula]iei (necombatante) din zona ac]iunilor.
Amenin]`rile [i utilizarea ADMNBC reprezint` unul dintre pericolele existente la adresa
opera]iilor militare.
Amenin]area NBC poate avea un efect psihologic negativ, iar un atac, în special asupra
unor trupe insuficient preg`tite, poate paraliza cursul opera]iilor.
În timp ce r`zboiul rece s-a sfâr[it [i amenin]area cu un r`zboi nuclear global [i-a pierdut
importan]a, lumea r`mâne instabil`. Exist` un num`r în cre[tere de conflicte regionale
în care pot fi angajate mijloace asimetrice de c`tre for]e non-statale, în special grup`ri
teroriste [i extremiste. În ciuda eforturilor sus]inute în domeniul controlului armamentelor,
exist` eviden]e solide privind continua proliferare [i dezvoltare a ADMNBC [i a sistemelor
de întrebuin]are a acestora în întreaga lume. În acela[i timp, expansiunea urbaniz`rii
[i distribu]ia global` a industriilor [i materialelor nucleare, biologice [i chimice m`resc
posibilitatea producerii emisiilor de materiale toxice industriale (TIM) în mediu, ca rezultat
al neglijen]ei, dezastrelor naturale, ac]iunii deliberate sau al distrugerilor colaterale în cadrul
opera]iilor militare.
În fa]a superiorit`]ii for]elor armate în capabilit`]i militare conven]ionale, adversarii
pot cùta strategii [i tactici neconven]ionale pentru a reduce acest avantaj, folosind agen]ii
NBC [i TIM. Adversarii probabili se vor concentra asupra unor puncte vulnerabile,
cum ar fi sensibilitatea opiniei publice la pierderi umane, la constrângeri culturale, legale [i etice.
Terorismul cu arme de distrugere în mas` exist` [i este considerat un fenomen
extrem de periculos, care se adapteaz` permanent modific`rilor mediului interna]ional,
astfel c`, în ultimii ani, s-a ajuns la o diversificare f`r` precedent a modalit`]ilor de manifestare
a acestuia. Aceast` situa]ie duce la o permanent` adaptare a regulilor de angajare a for]elor
armate. Adversarii pot ignora inten]ionat normele dreptului interna]ional [i considerentele
etice, stabilind drept ]int` deliberat` chiar popula]ia civil`.
Dep`[irea pragului critic în utilizarea ADMNBC implic`, fire[te, considera]ii politice
[i de strategie militar` mult diferite de cele asociate r`zboiului conven]ional. For]ele trebuie
s` fie capabile s` supravie]uiasc` [i s` ac]ioneze sub amenin]area sau în condi]iile rezultate
din utilizarea ADMNBC. Pentru for]ele care desf`[oaròpera]ii în condi]ii/medii NBC,
sunt esen]iale men]inerea capacit`]ii de conducere [i a capabilit`]ilor opera]ionale ale tuturor
structurilor implicate, echiparea, antrenarea [i cooperarea continu` pentru executarea corect`
[i oportun` a m`surilor de ap`rare NBC.
For]ele Armatei Române vor fi capabile s` aplice m`surile de ap`rare NBC pe care
le vor integra, din punct de vedere opera]ional, cu cele ale partenerilor multina]ionali.
Obiectivul ap`r`rii NBC pentru For]ele Armate ale României const` în protec]ia acestora
fa]` de impactul strategic, operativ, tactic, psihologic [i politic determinat de întrebuin]area
ADMNBC [i a TIM, în scopul de a supravie]ui mediilor NBC, prin anticiparea folosirii
lor, asigurarea unei preg`tiri [i înzestr`ri adecvate, dispersarea oportun` a for]elor
[i echipamentelor, men]inerea mobilit`]ii trupelor [i printr-o planificare realist`, care s` duc`
la o rapid` reorganizare.
Ca urmare, este necesar` evaluarea continu` a riscurilor [i amenin]`rilor NBC,
a cerin]elor de organizare, echipare [i preg`tire corespunz`toare pentru ca ap`rarea NBC
72
Ap`rarea NBC
s` fie eficient`. Capabilit`]ile de ap`rare NBC vor fi adecvate riscurilor poten]iale [i nevoii
consecvente de a asigura supravie]uirea [i desf`[urarea ac]iunilor în condi]ii/medii NBC.
Amenin]area NBC. Sfâr[itul r`zboiului rece a redus pericolul izbucnirii unui conflict
pe scar` mare, dar capacit`]ile ADMNBC s-au men]inut [i, în unele cazuri, chiar au proliferat
în ultimii ani, existând state care caut` s` eludeze m`surile de control ale organismelor
interna]ionale.
Utilizarea ADMNBC devine dificil de prev`zut, generând posibilitatea ca acestea
s` poat` fi folosite într-o gam` de scenarii, f`r` a se crea conflicte globale.
În timpul opera]iilor de sprijin al p`cii [i în timpul tuturor tipurilor de conflicte poate exista
riscul emisiilor de agen]i chimici/biologici/radiologici proveni]i de la platformele industriale
sau reactoarele nucleare, rezultate în urma unui accident, ac]iuni nelegitime sau ca urmare
a utiliz`rii anterioare a ADMNBC de c`tre inamic.
Rezult` c` sunt necesare capabilit`]i de ap`rare NBC, chiar [i pe timp de pace,
pentru a se putea interveni în caz de accidente sau evenimente terorist-diversioniste.
Un inamic poten]ial având la dispozi]ie o capabilitate NBC poate întrebuin]a ADMNBC
în orice etap ` a campaniei, atât în opera]ii de ap`rare, cât [i în opera]ii ofensive sau le poate
folosi ca o încercare disperat` de evitare a înfrângerii ori chiar ca un act final de r`zbunare;
forma [i scara de utilizare vor depinde de capacitatea [i inten]ia na]iunii implicate.
Comandan]ii trebuie s` reevalueze în mod continuu voin]a [i ac]iunile inamicului,
precum [i mijloacele poten]iale de angajare a ADMNBC în cadrul planific`rii opera]iei întrunite.
Amenin]area nuclear`. În pofida reducerii num`rului de focoase nucleare pe plan mondial,
exist`, totu[i, înc` un stoc semnificativ de muni]ii nucleare; o grij` în plus o reprezint` ]`rile
care posed` sau urm`resc în mod activ achizi]ionarea unei capabilit`]i nucleare.
Riscurile suplimentare provin din utilizarea pe scar` larg` [i \ntr-un ritm alert a surselor
de radia]ie din mediile industriale, comerciale, medicale [i academice, care, în cazul eliber`rii
emisiilor, pot constitui pericole poten]iale.
De[i armamentul nuclear strategic [i doctrinele întrebuin]`rii acestuia î[i men]in
rolul de descurajare global`, existen]a armelor nucleare tactice în arsenalele unor state
[i for]e autonome poate duce la dep`[irea pragului de descurajare [i la folosirea acestora
în situa]ii limit`.
Amenin]area biologic`. Un num`r din ce în ce mai mare de ]`ri se afl` în posesia
unor capabilit`]i ofensive de r`zboi biologic sau au programe de dezvoltare a acestora
aflate în diferite stadii de derulare.
Capacitatea agen]ilor biologici de a produce un num`r mare de victime, precum [i u[urin]a
relativ` în producerea [i întrebuin]area acestora prezint` un risc semnificativ pentru for]ele
armate [i popula]ia civil`. Are loc intensificarea cercet`rilor pentru ob]inerea de noi viru[i
[i bacterii supereficiente, care nu r`spund la terapia medicamentoas` actual`.
Progresele în domeniul ingineriei genetice, din ultimul deceniu, care au f`cut posibil`
descifrarea genomului uman, pot sc`pa de sub control, servind interesele unei strategii
de creare a armelor etnice sau genetice. Se manifest` un fenomen care îngrijoreaz`, tinzând
s` devin` un flagel al mileniului III terorismul biologic.
Amenin]area chimic`. Conven]ia privind interzicerea dezvolt`rii, producerii, stoc`rii
[i folosirii armelor chimice [i distrugerea acestora, care a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997
73
(tratat ce se dore[te cu voca]ie universal`), nu poate duce la eliminarea dintr-o dat` (în 10 ani,
pân` în 2007) a stocurilor de muni]ie chimic` existente în arsenalele a cca 30 de state.
Tehnologiile de producere a agen]ilor chimici (supertoxici) tind s`devin` duale prin uti-
lizarea acestora atât în scopuri civile, cât [i, la nevoie, militare, prefigurându-se întrebuin]area
în conflicte a noilor genera]ii de arme chimice binare cu efecte letale [i a unor agen]i chimici
cu ac]iune incapacitant`.
În timp ce armele nucleare [i biologice sunt considerate a se întrebuin]a numai la nivel
strategic, armele chimice pot fi întrebuin]ate atât la nivel strategic [i operativ, cât [i la nivel tactic.
Pericolele cauzate de materialele toxice industriale (TIM)
Apari]ia materialelor toxice, incluzând compu[ii radiologici (TIR), chimici (TIC)
sau biologici (TIB), într-o varietate de utiliz`ri industriale, comerciale, academice, medicale
[i indigene creeaz` posibilitatea ca for]ele s` fie expuse la pericole toxice industriale
în urma eliber`rii accidentale sau deliberate a acestora în mediul ambiant; aceste riscuri
nu intr` propriu-zis în categoria pericolelor NBC, dar necesit` un control riguros.
Coordonarea strâns` dintre serviciile informative, medicale [i statele majore este esen]ial`
pentru realizarea unei imagini clare a impactului poten]ial al pericolelor toxice industriale
asupra opera]iilor întrunite. Din punctul de vedere al disponibilit`]ii [i u[urin]ei producerii
ADMNBC, prioritatea în ceea ce prive[te riscul o constituie armele chimice [i biologice,
urmate de cele nucleare.
|n ceea ce prive[te \ntrebuin]area, ADMNBC pot fi angajate tactic, operativ, strategic,
coercitiv [i în secret/paternitate neatribuit`.
Apãrarea NBC ,si protectia

, fortei
,
Ap`rarea NBC este o component` a protec]iei multidimensionale a for]ei [i reprezint`
totalitatea m`surilor destinate ap`r`rii împotriva atacurilor cu ADMNBC sau a riscurilor
rezultate din emisiile altele decât atacul [i ac]iunilor teroriste.
În accep]ia general`, ap`rarea NBC se define[te ca un proces în scopul conserv`rii
poten]ialului de lupt` al for]elor, prin reducerea amenin]`rii NBC survenit` din partea adversarului,
a pericolelor naturale [i umane ori a fratricidului.
Ap`rarea NBC cuprinde ansamblul activit`]ilor, m`surilor [i ac]iunilor planificate,
organizate, coordonate [i controlate la nivelul comandamentelor (comenzilor) pentru prote-
jarea, men]inerea/refacerea capacit`]ii opera]ionale, amplificarea capabilit`]ii [i asigurarea
libert`]ii de ac]iune a for]ei în scopul îndeplinirii misiunilor în condi]ii/medii NBC, ale producerii
evenimentelor EADA [i teroriste.
Componentele func]ionale ale ap`r`rii NBC
Componentele func]ionale constituie bazele ap`r`rii NBC care sunt interrela]ionate,
având scop final managementul riscurilor [i amenin]`rilor NBC [i monitorizarea lor pentru iden-
tificarea oportun` a oric`ror schimb`ri posibile: evitarea (prevenirea) NBC; protec]ia NBC;
decontaminarea RBC; mascarea cu aerosoli; participarea la opera]ii de stabilitate [i de sprijin.
Evitarea (prevenirea) NBC cuprinde urm`toarele procedee:
Detec]ia [i identificarea NBC (atac/EADA), care includ:
determinarea posibilit`]ilor inamicului de întrebuin]are a ADMNBC [i a existen]ei
riscurilor EADA din zona de opera]ii (responsabilitate);
74
Ap`rarea NBC
controlul NBC: cercetarea NBC/EADA (observarea, descoperirea [i determinarea
atacurilor NBC/emisiilor chimice, biologice [i radiologice; determinarea zonelor/
raioanelor contaminate RBC; marcarea zonelor/raioanelor contaminate RBC);
monitorizarea prin senzori sta]ionari [i/sau mobili, prin cercetare temporar`
ori permanent`; recercetarea periodic` a zonelor/ raioanelor contaminate RBC;
prelevarea [i analiza probelor de agen]i chimici, biologici [i de produse radioactive.
Avertizarea/alarmarea [i raportarea NBC (atac/EADA), care au drept scop prevenirea
oportun` a trupelor despre iminen]a atacului sau descoperirea contamin`rii radioactive,
biologice [i chimice ca urmare a întrebuin]`rii ADMNBC sau producerii evenimentelor EADA.
Protec]ia NBC cuprinde: protec]ia personalului [i a echipamentelor, protec]ia
individual` [i protec]ia colectiv` (PROCOL).
Protec]ia personalului [i a echipamentelor const` în m`surile luate de comandan]i
pentru reducerea vulnerabilit`]ii trupelor proprii fa]` de efectele atacurilor cu ADMNBC/eve-
nimentelor EADA. Aceasta cuprinde m`suri pasive [i m`suri active.
M`surile pasive se refer` la: instruc]ia pentru ap`rare NBC; evitarea descoperirii
(m`suri [i ac]iuni de cercetare, siguran]`, mascare, mascare cu aerosoli, protec]ie electronic`,
respectarea disciplinei radio etc.); amenajarea genistic` [i folosirea propriet`]ilor de protec]ie
ale terenului [i echipamentelor militare; dispersarea.
M`surile active vizeaz` controlul contamin`rii, ocolirea zonelor/raioanelor conta-
minate RBC, executarea misiunilor în condi]ii/medii NBC/EADA numai cu personalul
[i echipamentele strict necesare, containerizarea/acoperirea echipamentelor [i a materialelor,
schimbarea raioanelor de dispunere/ac]iune etc.
Protec]ia individual` cuprinde activit`]ile desf`[urate de c`tre fiecare militar
în condi]ii/medii NBC în scopul men]inerii capabilit`]ilor proprii, care s`-i permit` înde-
plinirea normelor [i cerin]elor privind ac]iunile de baz`.
Protec]ia colectiv` este concretizat` în amenajarea/utilarea ad`posturilor (fixe,
transportabile), echipamentelor de lupt`, facilit`]ilor etc., care asigur` sc`derea nivelului
optim de protec]ie individual` (NOPINBC), crearea condi]iilor de ac]iune (lucru), hr`nire,
odihn` [i igien` pentru personal.
Decontaminarea RBC const` în absorb]ia, adsorb]ia, distrugerea, neutralizarea
sau îndep`rtarea agen]ilor chimici ori biologici sau îndep`rtarea depunerilor radioactive.
Decontaminarea trebuie s` r`spund` la urm`toarele cerin]e: cât mai curând posibil;
numai ceea ce este necesar; cât mai departe de contact; pe priorit`]i. Decontaminarea
este imediat`, opera]ional`, total` [i final`.
Mascarea cu aerosoli se execut` \n scopul: reducerii capacit`]ii de observare terestr`
[i aerian` a inamicului; inducerii în eroare a inamicului; acoperirii manevrei [i activit`]ilor
logistice (aprovizionarea, transportul), precum [i a func]ion`rii sistemelor de comand`
[i control; atenu`rii efectelor armelor energetice; reducerii ac]iunilor sistemelor inamicului
care dispun de senzori pentru autodirijare la ]int`.
Participarea la opera]ii de stabilitate [i de sprijin. Acest tip de opera]ii se reflect`
prin participarea unor elemente (structuri) specializate la ac]iuni privind: controlul arma-
mentelor; combaterea terorismului; sprijinul opera]iilor antidrog; asisten]` umanitar`;
asisten]` acordat` unei na]iuni; opera]ii de evacuare a necombatan]ilor; sprijin militar acordat
75
autorit`]ilor civile; ajutor în caz de dezastre; opera]iuni în sprijinul p`cii; opera]iuni
de recuperare (cùtare, salvare, evacuare).
Noi ac]iuni de r`spuns la amenin]area armelor de distrugere în mas` NBC
În urma atacurilor devastatoare din 11 septembrie 2001 [i din 11 martie 2004,
amenin]area NBC necesit` cu atât mai mult o aten]ie deosebit`.
Principiul descuraj`rii nucleare reciproce, care a garantat pacea între blocul comunist
[i cel occidental, nu mai poate func]iona ca în trecut. Nu se mai poate conta pe descurajare
când este vorba de un inamic clandestin, structurat în re]ea multina]ional`, reprezentat
[i de indivizi care lovesc sinucigându-se [i care nu au un teritoriu unde s` suporte represaliile.
Terorismul este un produs al globaliz`rii, se manifest` tentacular, dispersat pe mari zone
geografice, intern [i extern simultan, [i dispune de mijloace cu mare putere de distrugere.
Teoreticienii americani au identificat corect cele trei amenin]`ri contemporane: terorismul,
proliferarea ANM [i tirania.
Conform afirma]iei unui specialist în probleme antiteroriste, guvernele trebuie s` accepte
faptul c` utilizarea ADMNBC constituie o m`sur` trist`, dar logic`.
Caracteristica neoterorismului este ast`zi distrugerea în mas` a civililor. În aceste ac]iuni
vor fi utilizate armele NBC. Documentele [i datele ob]inute dup` plecarea liderilor Al-Qaeda
din Afganistan au dezv`luit interesul acestora nu numai pentru agen]ii clasici, ci [i pentru
utilizarea substan]elor chimice industriale disponibile sau pentru utilizarea armelor cu agen]i
biologici naturali.
Pentru ap`rarea na]ional` împotriva acestor atentate teroriste este necesar` stabilirea
unui plan de r`spuns care s` cuprind` urm`toarele elemente de baz`: informarea [i averti-
zarea oportun`; colectarea datelor principale despre obiective; concep]ia ac]iunilor integrate
atât la nivel na]ional, cât [i local pentru diferite situa]ii; preg`tirea psihic` [i fizic` pentru
toate tipurile de r`spuns; echipamente [i materiale adecvate în special pentru interven]iile
medicale sau pentru decontaminare; informarea eficient` a opiniei publice.
NATO a consolidat capabilit`]ile în acest domeniu prin stabilirea la Bruxelles a unui centru
cu scopul îmbun`t`]irii coordon`rii activit`]ilor care implic` ADMNBC [i pentru perfec]io-
narea comunic`rii privind problemele de neproliferare [i de control al armamentelor.
Obiectivul const` în informarea, în special a noilor membri, despre capacitatea de a asigura
protec]ia [i sprijinul militar (host-nation).
Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, parte a NATO, a ini]iat o evaluare a ]`rilor membre
pentru a stabili în ce m`sur` pot asigura calitatea serviciilor de sprijin tehnic împotriva
efectelor ADMNBC, de cercetare [i instruire în cazul r`zboiului cu terorismul. În urma evalu`rii,
s-a ajuns la concluzia c` ]`rile vestice dispun de o varietate de tehnici privind abordarea
problemelor cauzate de armele de distrugere în mas` asociate neoterorismului.
Exist` o serie de factori care caracterizeaz` organizarea intern` a statului [i, prin urmare,
determin` abordarea diferitelor forme de terorism: densitatea popula]iei; organizarea
structurilor de securitate na]ional` [i de ordine public`; preg`tirea performant` în domeniu
[i echipamentele adecvate; colaborarea între structurile de protec]ie civil` [i unit`]ile
armatei; capabilit`]ile de prevenire [i combatere a atentatelor teroriste cu mijloace NBC.
S-au f`cut eforturi semnificative pentru înt`rirea securit`]ii na]ionale. Se aplic` programe
speciale pentru preg`tirea comandamentelor [i instruc]ia for]elor, pentru realizarea capacit`]ii
de ripost` eficient` în cazul ac]iunilor teroriste.
76
Ap`rarea NBC
Apreciem ca o necesitate stringent` dezvoltarea unor structuri specializate de ap`rare NBC
în cadrul Jandarmeriei [i Poli]iei Române. Amenin]`rile din zilele noastre sunt mult mai diverse
[i mai pu]in predictibile decât au fost în trecut.
Bioterorismul constituie, probabil, cel mai mare pericol din punctul de vedere al autori-
t`]ilor publice. Sunt diferen]e majore între un atac bioterorist [i ac]iunile teroriste cu alte mijloace.
În timp ce acestea din urm` au loc în general pe plan local (cu toate c`, în cazul unor atacuri
radiologice sau cu anumi]i agen]i chimici, aria afectat` poate fi extins`), primele tipuri
de atacuri sunt din capul locului evenimente la nivel na]ional care necesit` ajutor interna]ional.
Aceasta se va întâmpla [i din cauza modestei dot`ri pentru detec]ia biologic`, a penuriei
de vaccinuri [i de echipamente de protec]ie specifice.
Invitarea României s` adere la NATO [i statutul ]`rii noastre de membru al Alian]ei
Nord-Atlantice au determinat o reevaluare [i reconsiderare atente ale capabilit`]ilor de ap`rare
[i de reac]ie împotriva ADMNBC.
Deoarece ac]iunile de descurajare nu au întotdeauna eficien]`, iar riscul folosirii armelor
de distrugere în mas` împotriva popula]iei civile [i a obiectivelor economice [i militare
este iminent, for]ele militare, structurile de protec]ie civil`, de ordine public` trebuie s` dispun`
de capacit`]ile de ap`rare împotriva atacurilor cu aceste mijloace [i de interven]ie pentru
neutralizarea [i lichidarea efectelor provocate.
Interven]ia for]elor specializate ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru prevenirea,
neutralizarea sau limitarea efectelor contamin`rii RBC, în colaborare cu forma]iuni, organe
ale Ministerului Administra]iei [i Internelor sau din alte structuri guvernamentale,
departamentale se realizeaz` pe baza unor planuri în care se stabilesc responsabilit`]ile
[i regulile de angajare.
Se contureaz` dou` obiective importante pentru for]ele specializate ale armatei.
În faza de început a unui eveniment, Sistemul de Avertizare [i Raportare NBC (SARNBC)
prin grupele de cercetare NBC, echipele mobile de interven]ie NBC, identific`, evalueaz`
[i determin` amploarea contamin`rii radioactive, biologice [i chimice (RBC). Ulterior, subunit`]ile
de decontaminare particip` la misiunile de decontaminare a personalului, a echipamentelor,
a cl`dirilor etc.
Managementul ac]iunilor de reac]ie la folosirea ADMNBC
Managementul ac]iunilor de reac]ie la folosirea ADMNBC se bazeaz` pe urm`toarele
componente principale:
evaluarea capabilit`]ilor proprii [i ale inamicului, proces ce include preg`tirea informativ`
a spa]iului de lupt` (zona de desf`[urare a ac]iunilor), considera]ii privind mediul, analiza
vulnerabilit`]ii, luarea deciziilor;
reducerea amenin]`rii, factorii cheie const#nd în m`surile de ap`rare activ`
prin care se anihileaz` capabilit`]ile ADMNBC ale inamicului prin distrugerea lor
sau prin întreruperea ac]iunilor acestora; cu toate acestea, este necesar s` se re]in`
c` amenin]area nu poate fi niciodat` eliminat` complet;
cunoa[terea permanent` a situa]iei, \n acest caz fiind necesare atât cunoa[terea
situa]iei curente, cât [i a celei estimate; preg`tirea informativ` a spa]iului de desf`[urare
a ac]iunilor este un proces de permanent` estimare, care permite anticiparea atitudinii
inamicului [i planificarea m`surilor de contracarare; cunoa[terea situa]iei curente confirm`
77
sau infirm` estim`rile; cunoa[terea situa]iei, în timp real, accelereaz` procesul de luare
a deciziilor;
amplificarea eficien]ei for]ei \n condi]iile unei estim`ri corecte [i a cunoa[terii situa]iei
curente, comandantul poate decide oportun când s` avertizeze for]ele [i ce m`suri de ap`rare
pasiv` s` instituie sau s` modifice; aceast` cunoa[tere sus]ine hot`rârea de a nu avertiza
for]ele sau de a reduce m`surile de ap`rare pasiv`; eficien]a for]ei fiind maxim` atunci când
m`surile inutile sunt reduse la minimum.
Temelia managementului ac]iunilor de reac]ie la folosirea ADMNBC sus]ine concepte
privind vizualizarea, protec]ia [i refacerea. Conceptul de vizualizare se refer` la capacitatea
comandan]ilor de a vedea pericolele NBC din spa]iul de lupt`. Informa]iile provenite
de la Sistemul de Avertizare [i Raportare NBC [i din alte surse sus]in deciziile comandamentului
de a avertiza for]ele. Pericolul vizualizat poate fi evitat sau redus înainte de a compromite
protec]ia for]elor (civililor). Protec]ia conserv` capacitatea combativ`, starea de moralitate
[i se realizeaz` prin evitare, protec]ie individual`, protec]ie colectiv` [i profilaxie.
Refacerea include toate m`surile aplicate pentru a readuce for]ele, popula]ia civil` [i facilit`]ile
la capacitatea apropiat` de cea maxim` dup` expunerea la pericolele NBC.
*
* *
În lumea multipolar`, amenin]`rile vor fi mult mai diverse, mai pu]in predictibile,
mai pu]in provocatoare în termenii unei lupte conven]ionale. Conflictele s-ar putea prelungi,
dar la niveluri de joas` intensitate. Nu trebuie s` ne surprind` faptul c`, în ciuda interdic]iei
interna]ionale, unele state vor continua s` promoveze programe de dezvoltare a armelor NBC
[i a mijloacelor de transport la ]int` adecvate acestora, în special a rachetelor.
Ca urmare a extinderii mijloacelor de comunica]ie electronice [i a Internetului,
precum [i a dezvolt`rii continue a comer]ului interna]ional, men]inerea unei eviden]e
a prolifer`rii celor mai importante tehnologii [i proiecte devine mult mai dificil`.
Strategiile de intimidare nu sunt întotdeauna eficiente împotriva utiliz`rii agen]ilor
chimici/biologici la scar` redus`, în special în cazul atacurilor asupra for]elor desf`[urate
sau a atacurilor teroriste care nu las` urme. Una dintre cele mai dificile provoc`ri din zilele
noastre const` în prevenirea, descurajarea [i ap`rarea împotriva ob]inerii [i întrebuin]`rii
ADMNBC de c`tre grup`rile teroriste. Leg`turile existente sau viitoare între grup`rile teroriste
[i statele care sus]in terorismul sunt extrem de periculoase.
De asemenea, trebuie s` accept`m faptul c` anumite state nu vor reac]iona
a[a cum ne a[tept`m în cazul unor ac]iuni de intimidare/descurajare, iar performan]ele
tehnologice vor influen]a în mod hot`râtor atât ac]iunile ofensive, cât [i pe cele defensive.
Ap`rarea NBC în armata noastr`, la început de mileniu, reprezint` un domeniu
de mare importan]` pentru a oferi r`spunsurile adecvate la noile riscuri [i amenin]`ri NBC
în contextul integr`rii României în structurile Alian]ei Nord-Atlantice.
78
ROLUL STRUCTURILOR DE APÃRARE NBC
ÎN ADMINISTRAREA ATACURILOR
TERORISTE CU ARME DE DISTRUGERE ÎN MASÃ
Colonel dr. ing. Ion SAVU
D
ebutul mileniului a cunoscut expansiunea terorismului, care, prin ac]iunile
din 11 septembrie 2001 [i 11 martie 2004, a demonstrat c` acest flagel
al omenirii trebuie comb`tut, neutralizat, anihilat prin toate mijloacele politice,
economice, tehnice de care dispun statele lumii.
În cadrul manifest`rilor teroriste, terorismul CBRN* ocup` un loc aparte, fiind în aten]ia
grup`rilor teroriste, care, pentru a-[i atinge scopurile, utilizeaz` orice mijloc de intimidare,
de [antajare. Având în vedere scopul grupurilor teroriste de a produce cât mai multe victime,
în cele mai nea[teptate locuri, cu mijloace tehnice simple, de dimensiuni mici, greu de depistat
de c`tre organele de securitate, amenin]area terorismului CBRN este cât se poate de real`.
Procurarea [i sinteza de materiale chimice periculoase, materiale radioactive, agen]i
biologici, multitudinea mijloacelor de diseminare a agen]ilor nocivi în mediu, u[urin]a utiliz`rii
acestora de c`tre terori[ti [i, îndeosebi, efectele asupra popula]iei sunt considerente
care trebuie avute în vedere de c`tre fiecare stat pentru asigurarea securit`]ii na]ionale.
Administrarea crizelor generate de atacurile teroriste cu ADM este o activitate complex`,
ce presupune unirea eforturilor tuturor for]elor din cadrul sistemului na]ional de ap`rare
al ]`rii. În acest context, Ministerului Ap`r`rii Na]ionale îi revin sarcini atât pentru protec]ia
trupelor proprii, cât [i, prin protocoalele încheiate cu alte ministere, organiza]ii etc.,
de participare la administrarea crizelor generate de atacurile teroriste cu utilizarea ADM.
Necesitatea particip`rii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale la administrarea acestor tipuri de crize
este evident`. Se pot enumera câteva aspecte ce determin` aceast` responsabilitate:
atacurile teroriste cu utilizarea ADM pot, în unele cazuri, s` fie punctuale, iar în alte
situa]ii pot afecta suprafe]e, loca]ii întinse în care sunt cuprinse [i zonele militare;
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale dispune de for]e specializate ce pot asigura identi-
ficarea atacurilor teroriste de acest gen, pot participa la ac]iuni de decontaminare,
neutralizare, evacuare etc.;
gestionarea crizelor generate de atacurile teroriste cu utilizarea ADM presupune
un complex de m`suri ce nu poate fi dus la îndeplinire numai de un organism,
ci presupune unirea eforturilor tuturor for]elor specializate din toate ministerele
[i organiza]iile statului;
* CBRN = chimic, biologic, radiologic [i nuclear.
79
participarea structurilor de ap`rare NBC din organica Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
[i nu numai, la administrarea crizelor generate de atacurile teroriste cu ADM
presupune asigurarea în permanen]` a unor disponibilit`]i de conducere, de dotare,
de execu]ie, de training [i mentenan]` a acestora, disponibilit`]i determinate
atât de îndeplinirea cerin]elor regulamentelor militare de specialitate, cât [i de condi]iile
situa]iei în care se ac]ioneaz`.
Structura de coordonare a ac]iunilor are un rol esen]ial în gestionarea crizelor
de acest gen, câteva opinii despre rolul acestei structuri denot#nd faptul c` reprezint` punctul
spre care converg toate informa]iile despre natura crizei, informa]ii provenite fie de la sursele
de informare proprii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, fie de la structuri specializate din organica
altor ministere, agen]ii guvernamentale etc.; la nivelul acestei structuri ar trebui s` existe
o baz` de date cât mai bogat` privind natura crizelor cu utilizarea ADM, baz` de date
care s` permit` în timp foarte scurt luarea unor decizii; este punctul unde trebuie s` se analizeze
toate ipostazele producerii de dezastre chimice, nucleare, biologice în cazul atacurilor
teroriste asupra agen]ilor economici sau, pur [i simplu, în cazul accidentelor tehnice
la aceste loca]ii, influen]a acestor dezastre asupra unit`]ilor militare din teritoriu, modul
de participare a acestora la lichidarea sau limitarea efectelor etc.; la nivelul acestei structuri
trebuie s` existe echipamente tehnice de recep]ie date, de înmagazinare date, echipamente
de comunica]ii dublate sau triplate pentru a realiza o comunicare permanent` [i fiabil`
cu elementele de execu]ie proprii din teritoriu sau cu alte structuri specializate; este necesar`
colaborarea cu alte structuri din ]ar` sau strìn`tate, în vederea gestion`rii crizelor
care, prin amploarea lor, pot dep`[i grani]ele ]`rii.
Structura de aplica]ie în domeniul ap`r`rii NBC, în principiu, ar trebui s` asigure: formarea
[i perfec]ionarea personalului în scopul cre`rii deprinderilor organizatorice, tactice, tehnice,
de mentenan]` etc. în gestionarea crizelor de acest gen; elaborarea de instruc]iuni specifice
privind gestionarea acestor crize, instruc]iuni care s` cuprind`, pe lâng` activit`]ile proprii
executate de structurile opera]ionale, [i activit`]i de colaborare cu for]ele altor ministere
aflate în teritoriu; perfec]ionarea deprinderilor în lucrul cu echipamentele nou intrate
în dotare sau cu echipamentele provenite din import; sesizarea neconformit`]ilor ap`rute
la echipamentele din dotare pe timpul instruc]iei, aplica]iilor etc.; emiterea unor nevoi
de cercetare pentru echipamentele de ap`rare NBC în vederea asimil`rii acestora,
]inând cont de experien]a acumulat` prin participarea la misiuni multina]ionale în diferite
teatre de opera]ii.
Structura de cercetare-dezvoltare trebuie, prin speciali[tii sì, s` asigure: completarea
bazei de date tehnico-[tiin]ifice privind posibilit`]ile apari]iei unor crize cu utilizarea agen]ilor
CBRN, în a[a fel încât s` ofere, în scurt timp, informa]ii celorlalte structuri despre natura
agentului posibil de utilizat, pericolul asupra personalului, modul de protec]ie individual`
sau colectiv`, primul ajutor etc.; crearea unei baze de date privind natura precursorilor
chimici utilizabili în sinteza agen]ilor chimici de r`zboi, a materialelor chimice periculoase,
a drogurilor etc.; cercetarea dezvoltarea de echipamente performante în domeniul ap`r`rii
NBC, pe baza noilor cerin]e emise de beneficiar; modernizarea echipamentelor din dotare
conform observa]iilor [i propunerilor emise de utilizatori; conceperea echipamentelor
de ap`rare NBC posibil de utilizat în diferite zone ale lumii; realizarea, prin microproduc]ie,
80
Ap`rarea NBC
a unor echipamente de detec]ie, decontaminare, mijloace de simulare, antrenament etc.;
dotarea echipelor mobile de interven]ie din Centrul de Cercetare {tiin]ific` pentru Ap`rare
NBC [i Ecologie [i B.Ap.NBC cu aparatur` necesar`, conform standardelor NATO; dotarea
echipelor de sprijin din organica Centrului cu echipamente performante necesare efectu`rii
analizelor de mare fine]e; participarea la gestionarea crizelor prin includerea speciali[tilor
Centrului în grupurile mixte [i prin interven]ia echipelor mobile la locul producerii atacului
terorist cu utilizarea ADM; elaborarea tehnologiilor de neutralizare a agen]ilor chimici
nocivi r`spândi]i în mediu în mod accidental sau prin ac]iuni de natur` terorist`; informarea
documentarea permanent` privind nout`]ile în domeniul ap`r`rii NBC; colaborarea
permanent` cu celelalte structuri de ap`rare NBC; schimbul de informa]ii cu structuri
similare din afara Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Structurile opera]ionale, ca elemente de execu]ie dispuse în teritoriul na]ional,
îndeplinesc misiuni specifice în scopul gestion`rii crizelor generate de atacurile teroriste
cu utilizarea ADM. |n acest sens, consider necesare urm`toarele \ntreprinderi specifice:
la nivelul subunit`]ilor de control nuclear [i chimic: dotarea cu echipamente
de detec]ie cu posibilit`]i sporite, atât în ceea ce prive[te gama agen]ilor chimici identifica]i,
cât [i sensibilitatea opera]iunii; dotarea cu echipamente de protec]ie individual` cu posibilit`]i
multiple (protec]ie la agen]ii chimici de r`zboi [i agen]ii toxici de provenien]` industrial`,
supravie]uirea în cazul insuficien]ei oxigenului în atmosfer` etc.); asigurarea necesarului
de reactivi, piese de schimb, materiale consumabile etc. pentru executarea misiunilor
specifice; fiind primele elemente de execu]ie ce ajung la locul desf`[ur`rii crizei, ar trebui
dotate cu echipamente de localizare [i comunica]ii performante; pe timpul antrenamentelor
s` se insiste pe modul de colaborare cu alte elemente de execu]ie aflate în zona declan[`rii
atacului terorist;
la nivelul subunit`]ilor de decontaminare: asigurarea în permanen]` a operativit`]ii
echipamentelor din dotare; asigurarea cu mijloace de protec]ie individual` care s` permit`
echipajelor activitatea îndelungat` în teren contaminat; dotarea cu aparatur` performant`
pentru controlul plenitudinii decontamin`rii; participarea la aplica]ii cu tematica rezolv`rii
situa]iilor declan[ate de atacuri teroriste cu utilizarea ADM; colaborarea în zona de opera]ii
cu forma]iunile specializate ale protec]iei civile, forma]iunile sanitare, forma]iunile
de pompieri etc.
În concluzie, apreciez c` îndeplinirea misiunilor proprii, coroborat` cu o conlucrare
permanent` între structurile de coordonare, instruire, cercetare [tiin]ific` [i mentenan]`
din domeniul ap`r`rii NBC, va duce la gestionarea cu competen]` a situa]iilor de criz`
generate de atacurile teroriste cu utilizarea ADM. Este motivul pentru care apreciez
c`, la organizarea aplica]iilor având ca tematic` rezolvarea crizelor generate de atacurile
teroriste cu utilizarea agen]ilor CBRN, este benefic s` fim angaja]i atât cu speciali[ti
în grupurile de conducere, cât [i cu elemente de execu]ie, prin participarea echipelor
mobile de interven]ie.
81
APÃRAREA NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ, CHIMICÃ

,SI PROTECTIA
, MEDIULUI
Locotenent-colonel ing. Marian POPA
Prof. Aexandrina POPA
N
ecesitatea unei abord`ri sistematice a problemelor de mediu în toate domeniile
vie]ii sociale, inclusiv în cel militar, devine stringent` \n contextul cre[terii
preocup`rilor pentru reducerea [i ]inerea sub control a impactului activit`]ilor,
produselor [i serviciilor asupra mediului înconjur`tor. Astfel, orice organiza]ie militar`
trebuie s`-[i desf`[oare activitatea prevenind poluarea [i diminuând celelalte efecte
asupra mediului.
Domeniul militar nu poate fi exclus din categoria factorilor de risc pentru mediul înconjur`tor,
întrucât, în momentul actual, se folosesc echipamente, tehnic` [i/sau tehnologii poluante,
precum [i din cauza impactului desf`[ur`rii procesului de instruc]ie asupra mediului ambiant
sau a insuficien]ei resurselor financiare alocate pentru ac]iuni [i programe de mediu.
Organiza]iile militare sunt obligate, prin legisla]ia [i reglement`rile na]ionale [i inter-
na]ionale, s` protejeze [i s` conserve resursele naturale [i s` ac]ioneze \ntr-o manier`
responsabil` în toate domeniile sale de activitate. Astfel, pe timpul îndeplinirii misiunilor,
for]ele militare sunt obligate s` ia toate m`surile necesare pentru a realiza protec]ia eficient`
a mediului. Pentru îndeplinirea acestei cerin]e, întreg personalul Armatei trebuie s` cunoasc`
modul în care desf`[urarea activit`]ilor zilnice, a opera]iilor [i exerci]iilor militare afecteaz`
sau sunt afectate de mediu.
În conformitate cu op]iunile Strategiei de protec]ia mediului a României, cu exigen]ele
fenomenului militar actual, pentru asigurarea unei protec]ii adecvate a mediului înconjur`tor,
au fost adoptate principiile prin aplicarea c`rora se urm`resc: men]inerea calit`]ii factorilor
de mediu (aer, ap`, sol); prevenirea polu`rii; reconstruc]ia ecologic` a siturilor afectate;
con[tientizarea [i educarea factorului uman; dezvoltarea unor programe de mediu; dezvoltarea
unor programe de colaborare zonal` sau interna]ional`.
Pentru alinierea Armatei României la cerin]ele din domeniul protec]iei mediului,
precum [i pentru stabilirea compatibilit`]ilor de colaborare în cadrul programelor NATO/CCMS
sau MIL-to-MIL, se impune, printre altele: reconsiderarea conceptului de instruire a for]elor
din punctul de vedere al protej`rii mediului înconjur`tor; promovarea m`surilor de prevenire
a polu`rii corelate cu cele de reconstruc]ie în zonele afectate de desf`[urarea ac]iunilor
militare; gestionarea corespunz`toare a de[eurilor provenite din domeniul militar etc.
Strategia de mediu a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale cuprinde obiective ale protec]iei
mediului în Armat` ce vor fi concretizate în m`suri specifice. Printre obiectivele opera]ionale
82
Ap`rarea NBC
pe termen scurt se num`r` [i educarea/formarea în domeniul protec]iei mediului a perso-
nalului militar, civil, precum [i a speciali[tilor de mediu.
Compatibilitatea între specialistul NBC ,si specialistul de mediu

Analizând aria curricular` a procesului de formare [i dezvoltare profesional` a spe-
cialistului NBC, paralel cu competen]ele necesare specialistului de mediu, se poate afirma
c` specialistul NBC posed` cuno[tin]ele necesare abord`rii problematicii din domeniul
ecologiei, al refacerii/conserv`rii mediului [i al educa]iei ecologice. Competen]ele profesionale
ale absolven]ilor cursurilor de formare, de carier` [i de specializare din domeniul ap`r`rii
NBC asigur` cuno[tin]ele necesare: în]elegerii consecin]elor ac]iunii factorului uman asupra
mediului [i a limitelor rezisten]ei ecosistemelor la aceast` ac]iune; identific`rii surselor
de poluare [i a strategiilor de prevenire [i reducere a polu`rii prin aplicarea unor tehno-
logii/metode nepoluante; înl`tur`rii [i/sau limit`rii impactului ecologic al ac]iunilor militare;
realiz`rii decontamin`rii unor situri; utiliz`rii modalit`]ilor de recuperare/reducere/reciclare
a de[eurilor.
Toate aceste capacit`]i sunt [i rezultatul competen]elor, al valorilor [i atitudinilor formate
în urma parcurgerii programelor analitice ale cursurilor de formare [i dezvoltare profesional`
care se desf`[oar` în {coala de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC. Studiul disciplinelor,
precum Chimia organic`, Biochimia, Tehnica analizelor fizico-chimice, Analiza calitativ`
[i cantitativ` a substan]elor toxice industriale [i no]iunile de dozimetrie, de protec]ia muncii
[i a mediului sunt cele cerute de caracterul interdisciplinar al protec]iei mediului [i permit
specialistului NBC s` abordeze eficient problematica protec]iei mediului.
Comparativ cu ofi]erii de alte arme, ofi]erii speciali[ti NBC de]in deja no]iunile referitoare
la: tipurile de poluare [i poluan]i; propriet`]ile fizico-chimice sau toxice ale unor poluan]ilor
[i impactul lor asupra ecosistemelor; biodegradabilitatea sau persisten]a unor poluan]i;
principii [i dispozitive de monitorizare a polu`rii radioactive sau chimice; depozitare,
manipulare, transport [i metode de neutralizare a substan]elor/materialelor periculoase;
protec]ia individual` [i/sau colectiv` împotriva agen]ilor chimici, biologici sau radioactivi;
algoritmul planului de interven]ie în caz de poluare major` (accident ecologic), inclusiv
poluarea, care include contaminare cu materiale radioactive ce necesit` [i m`sur`tori
ale debitelor mici ale dozelor absorbite, precum [i propunerea/aplicarea m`surilor
de limitare [i neutralizare a contamin`rii.
Varietatea echipamentelor [i a materialelor de ap`rare NBC, ca [i compatibilitatea
acestora cu echipamentele [i materialele folosite la interven]ia în caz de accidente ecologice
constituie un alt atu în sprijinul ideii c` ap`rarea NBC cumuleaz` capabilit`]ile necesare
pentru asigurarea speciali[tilor în domeniul protec]iei mediului în ac]iunile militare.
|n protec]ia trupelor [i a mediului împotriva amenin]`rilor altele decât r`zboiul
reiese tot mai evident rolul specialistului NBC. Acesta se poate pronun]a asupra oportunit`]ii
desf`[ur`rii ac]iunilor într-o anumit` zon`. Cunoscând propriet`]ile [i gradul de pericol specific
diferitelor surse din zon` atât pentru for]ele militare, cât [i pentru mediu, specialistul NBC
contribuie la planificarea ac]iunilor în scopul minimiz`rii riscurilor. De asemenea, consiliaz`
comandantul pentru: stabilirea rutelor cât mai sigure [i cu impact minim asupra mediului
pentru trecerea/ie[irea din zona contaminat`; stabilirea zonelor sigure pentru for]e,
83
acestea putând fi divizate spa]ial [i temporar, în func]ie [i de impactul ac]iunilor militare
asupra mediului; monitorizarea surselor de risc [i a principalilor factori de mediu, precum [i intro-
ducerea periodic` a informa]iilor în banca de date; stabilirea duratei de sta]ionare [i a num`rului
de militari care pot sta]iona în acea zon`; antrenarea for]elor, cu respectarea regulilor
de protec]ie a mediului, pentru formarea aptitudinilor necesare r`spunsului de urgen]`;
informarea for]elor asupra naturii surselor de risc poten]iale pe care le vor g`si în aria
de responsabilitate, asigurarea cu materiale specifice tipului de pericol (m`[ti contra gazelor,
complete de protec]ie etc.), stabilirea condi]iilor, a locurilor, a tehnicii [i materialelor
de decontaminare specifice.
Având în vedere aceste considerente, se poate aprecia faptul c` specialistul NBC
este singurul care poate gestiona cu eficien]` [i problemele de mediu. Aceast` concluzie
a reie[it [i din experien]a opera]iunilor ini]iale din Kosovo, unde, datorit` prezen]ei
atât a ofi]erului cu protec]ia mediului, cât [i a ofi]erului NBC, informa]iile date publicit`]ii
au fost distorsionate, iar trupele KFOR au fost aspru criticate în mass-media .
Un argument în plus îl reprezint` [i exemplul oferit de unele armate strìne (Germania)
unde speciali[tii NBC se ocup` [i de problematica mediului în domeniul militar.
Educarea personalului ,si formarea specialistilor

,
În scopul educ`rii în domeniul protec]iei mediului a personalului militar [i civil,
precum [i al form`rii/perfec]ion`rii speciali[tilor de mediu, obiectiv al politicii de mediu
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, la {coala de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC se desf`[oar`
în fiecare an cursuri de ini]iere [i specializare în acest domeniu, astfel:
Cursul de ini]iere în domeniul protec]iei mediului, cu durata de dou` s`pt`mâni,
care vizeaz` cunoa[terea amenin]`rilor existente la adresa mediului [i a impactului cauzat
de activit`]ile militare; formarea capacit`]ilor de identificare [i gestionare a aspectelor
de mediu din domeniul militar. Participan]ii pot fi cadre militare [i salaria]i civili
cu/f`r` responsabilit`]i în domeniul protec]iei mediului.
Cursul de specializare în domeniul protec]iei mediului, cu o durat` tot de dou` s`pt`mâni,
care urm`re[te: dezvoltarea/perfec]ionarea capabilit`]ilor necesare managerului de mediu
în proiectarea [i implementarea sistemelor de management de mediu în domeniul militar,
precum [i cunoa[terea principiilor [i a normelor ce reglementeaz` activitatea de protec]ie
a mediului în ac]iunile militare. Participan]ii pot fi cadre militare [i salaria]i civili cu responsa-
bilit`]i în domeniul protec]iei mediului.
Cursul de informare în domeniul protec]iei mediului, cu durata de patru zile,
la care se are ca obiectiv principal informarea în domeniul protec]iei mediului (legisla]ie,
management, politici de mediu interna]ionale), cu participarea comandan]ilor din structurile
centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, autorit`]ilor militare [i civile din institu]ii
de ordine public` [i securitate na]ional`.
Procesul de modernizare [i de opera]ionalizare a noilor structuri de for]e din Armata
României a dus [i la necesitatea elabor`rii unor noi manuale, care s` fundamenteze instruirea,
conducerea [i modul de ac]iune al marilor unit`]i, unit`]ilor [i subunit`]ilor din Armata
României. Astfel, Manualul protec]iei mediului în For]ele Terestre (proiect), elaborat
la {coala de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC, ofer` no]iuni generale privind mediul înconjur`tor,
84
Ap`rarea NBC
cadrul legal pentru desf`[urarea activit`]ilor de protec]ie a mediului, principii, obiective
[i m`suri specifice, toate acestea în scopul con[tientiz`rii întregului personal asupra necesit`]ii
prevenirii [i reducerii impactului ecologic cauzat de activit`]ile militare.
Manualul ofer` un sprijin structurilor militare în identificarea [i gestionarea aspectelor
de mediu semnificative [i în proiectarea/implementarea sistemelor de management
de mediu. Con]inutul manualului, aliniat la legisla]ia intern` [i interna]ional`, la standardele
de operare NATO, este în concordan]` cu prevederile programelor de profesionalizare
[i instruire a militarilor din Armata României, asigurând compatibilitatea [i interoperabilitatea
cu principiile, procedurile [i standardele aplicate în armatele statelor membre ale NATO
în domeniul protec]iei mediului. Manualul ofer`, totodat`, condi]ii de punere în valoare
a flexibilit`]ii [i inteligen]ei comandan]ilor/[efilor, ghidându-i s` în]eleag` ce trebuie s` [tie,
dar [i ce trebuie s` fac` pentru a se încadra responsabil în amplul proces al managementului
de mediu.
Rolul apãrãrii NBC pentru protectia

, mediului în teatrul de operatii
,
Actualul început de secol [i de mileniu, caracterizat la nivel global, regional sau local
de o continu` proliferare a armelor de distrugere în mas` nuclear`, biologic` [i chimic`,
de extinderea aplic`rii unor tehnologii moderne în scopuri militare, de intensificarea comer]ului
ilegal cu materiale periculoase (radioactive, biologice etc.) [i a ac]iunilor teroriste, pune în eviden]`
existen]a [i diversificarea riscurilor majore de natur` NBC care pot afecta securitatea statelor,
mediul înconjur`tor, s`n`tatea popula]iei sau pot influen]a negativ preg`tirea/desf`[urarea
ac]iunilor militare. La aceste amenin]`ri se adaug` posibilele accidente la obiectivele de risc
nuclear [i chimic [i catastrofele ecologice.
Diversificarea amenin]`rilor a dus [i la apari]ia unei game de opera]ii militare [i a unui nou
concept, acela de opera]ii de stabilitate [i sprijin dintre acestea men]ion`m misiunile
umanitare, misiunile pentru înl`turarea urm`rilor catastrofelor, a cataclismelor [i a dezastrelor
de orice natur`, misiunile antiteroriste specifice, la controlul armamentelor [i al traficului
ilegal cu materiale nucleare, biologice [i chimice etc. Acest tip de opera]ii se poate desf`[ura
în condi]ii NBC [i necesit` o în]elegere profund` a efectelor imediate [i pe termen lung
ale armelor de distrugere în mas` nuclear`, biologic` [i chimic`, a riscurilor generate
de emisiile altele decât atacul, accidentale sau deliberate (debite mici ale dozelor absorbite
[i/sau substan]e chimice toxice industriale, agen]i biologici produ[i de instala]ii industriale civile).
Emisiile altele decât atacul au la origine: accidente tehnologice, erori de operare, sabotaje,
efecte colaterale ale bombardamentelor la instala]ii de produc]ie, depozite, conducte de transport,
institute de cercetare, reactoare nucleare, transportul/manipularea/comer]ul ilicit
cu materiale radioactive, substan]e chimice toxice industriale, toxine biologice industriale.
Capabilitatea ap`r`rii NBC de a sprijini atât opera]iile de r`zboi, cât [i opera]iile
de stabilitate [i de sprijin într-un poten]ial mediu contaminat NBC, precum [i echipamentele
pe care le are pentru protec]ia for]elor în teatrul de opera]ii pot constitui elemente ale unei for]e
de r`spuns la situa]ii de criz` ce poate implica mediul înconjur`tor.
În unele opera]ii de men]inere a p`cii s-a observat c` apar situa]ii în care for]ele sunt confruntate
cu riscuri generate de eliberarea, inten]ionat` sau nu, de substan]e/materiale/de[euri
85
toxice industriale, materiale radioactive (surse pentru debite mici ale dozelor absorbite)
sau amenin]`ri determinate de utilizarea armelor de distrugere în mas` nucleare, biologice
[i chimice. Într-un astfel de spectru al amenin]`rilor posibile, opera]iile NATO trebuie s` includ`
[i solu]ii de r`spuns adecvat.
Pentru a preveni impactul generat de acest tip de amenin]`ri asupra ac]iunilor militare,
comandamentul for]elor participante trebuie s` desf`[oare [i activit`]i de genul: culegerea
informa]iilor privind factorii de risc specifici zonei [i trecerea datelor pe hart`; constituirea
de grupuri din speciali[ti cu misiunea de a evalua situa]iile de risc ap`rute; evaluarea riscurilor
pentru fiecare opera]ie desf`[urat`; detensionarea rela]iilor dintre militari [i civili, repre-
zenta]i în principal de mass-media, prin volumul [i calitatea informa]iilor oferite de c`tre
organismul militar privind impactul ac]iunilor militare asupra mediului; realizarea unei celule
manageriale de criz` care s` gestioneze riscurile ap`rute pe timpul ducerii opera]iilor
de stabilitate.
Ca urmare a unor opera]ii de men]inere a p`cii unde au ap`rut situa]ii în care for]ele
s-au confruntat cu riscuri generate de materiale toxice industriale sau amenin]`ri din partea
mediului înconjurator, de natur` antropic` sau natural`, a reie[it tot mai evident rolul ofi]erului
NBC care, prin activit`]ile desf`[urate, cumuleaz` toate responsabilit`]ile din domeniul
protec]iei mediului.
Specialistul NBC centralizeaz` [i verific` toate datele din zona ac]iunilor [i are competen]a
necesar` de a consilia pe comandant, întrucât cunoa[te propriet`]ile [i gradul de pericol
iminent propriu diferitelor surse atât asupra for]elor, cât [i asupra mediului.
86
INSTRUCTIA
, ÎN MEDII ADMNBC SIMULATE
Locotenent-colonel Ilie B~LAN
Maior dr. Traian NICULA
I
nstruirea în condi]iile simul`rii permite for]elor Armatei României s` fac` fa]`
oric`ror provoc`ri pe timpul luptei, acolo unde este testul suprem al instruirii.
Toate activit`]ile de instruire derulate pe timp de pace trebuie s` se alinieze
cerin]elor câmpului de lupt` modern.
To]i comandan]ii particip` la instruire; tocmai de aceea ei trebuie s` se asigure c` militarii
[i unit`]ile sunt instruite pentru a face fa]` situa]iilor complexe [i stresante pe care le vor întâlni
pe câmpul de lupt`.
Militarii se antreneaz` conform standardelor care sunt în concordan]` cu solicit`rile
câmpului de lupt`. Unit`]ile se antreneaz` s` îndeplineasc` misiunile [i standardele
de instruc]ie necesare realiz`rii misiunilor opera]ionale. Fiecare activitate de instruire
este complementar` pentru a forma un program de instruc]ie integrat. For]ele se antreneaz`
la standarde corespunz`toare în timp de pace, astfel încât ele vor lupta eficient pe timp
de r`zboi.
În ultimii ani, în institu]ia noastr` s-a manifestat interesul pentru realizarea unei infra-
stucturi informatice care s` permit` realizarea aplica]iilor [i a antrenamentelor de stat major
asistate de calculator, dar [i implementarea instruirii prin simulare ca modalitate modern`
de instruire.
La momentul actual {coala de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC dispune de facilit`]i
de intruire prin simulare cu aplicabilitate în domeniul cercet`rii NBC realizate exclusiv
prin mijloace proprii. Facilit`]ile de instruire prin simulare presupun o infrastructur` hardware
care constituie platforma pentru aplica]ii software dedicate.
Ne vom opri asupra aplica]iilor soft pe care le vom detalia în continuare [i vom explica
integrarea acestora.
Aplicatia
, informaticã RapSitNBC
Facilit`]i oferite de program:
raportarea, analiza, prognoza [i avertizarea [i a transmiterii, tot în timp real, a rapoartelor NBC
unit`]ilor [i a altor factori responsabili asupra eveni- conform standardului NATO ADatP-3 (Message
mentelor NBC conform standardului NATO Text Formating Rules), prin diferite canale: e-mail,
ATP-45 (A) (STANAG 2103 Reporting Nuclear web etc. Rapoartele NBC [i meteo pot fi introduse
Detonations, Biological and Chemical Attacks, în sistem [i de c`tre operatori;
and Predicting and Warning of Associated Hazards acces paralel [i concurent la baza de date,
and Hazard areas); din re]eaua locala (LAN), re]eaua extins`
monitorizarea, în timp real, a situa]iei NBC (WAN) sau Internet, în condi]ii de securitate
pe arii geografice extinse, cu posibilitatea primirii a informa]iei;
87
utilizarea de h`r]i digitale vectoriale, Exist` posibilitatea de vizualizare a h`r]ilor
organizate pe straturi tematice, cu posibilit`]i atât în re]eaua local`, cât [i prin Internet;
de conversie în diferite sisteme de coordo- realizarea exerci]iilor de stat major
nate: latitudine/longitudine, UTM, MGRS. pe calculator.
Arhitectura
Este o aplica]ie de re]ea bazat` pe tehnologie Oracle, organizat` pe mai multe straturi:
baz` de date obiect-rela]ional` Oracle 8i, modulul de mail;
care con]ine informa]ia NBC, h`r]ile digitale, server Web Apache;
precum [i cea mai mare parte din logica server mail;
aplica]iei; modulul client/server, destinat operatorilor
MapViewer permite vizualizarea h`r]ilor din cadrul Sistemului de Avertizare [i Raportare NBC
[i publicarea acestora pe Internet; (SARNBC).
Modulul NBC
Rapoartele pot fi introduse în sistem prin urm`toarele canale:
e-mail; harta zonei prognozate de risc, pot fi doar vizuali-
prin forme web, care permit completarea zate;
[i transmiterea prin Internet a rapoartelor NBC 1, de c`tre operatori, prin intermediul modu-
NBC 2 [i NBC 4; rapoartele NBC 3 [i, de asemenea, lului client/server.
Prognoza se realizeaz` pe baza standardului
NATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 Reporting
Nuclear Detonations, Biological and Chemical
Attacks, and Predicting and Warning of Associated
Hazards and Hazard areas). Rapoartele NBC
2 [i NBC 3 sunt generate automat [i prezentate
operatorului spre validare. Programul determin`
automat unit`]ile [i localit`]ile din zona prognozat`
de risc, precum [i timpul de sosire al norului
radioactiv sau chimic. Figura 1: Interfa]a destinat` proces`rii
rapoartelor nucleare (NUC)
Modulul de mail
Este o aplica]ie de tip client de mail, dezvoltat` în Java [i integrat` cu baza de date
Oracle. Ea permite vizualizarea mesajelor primite, importul lor în baza de date [i [tergerea
acestora. De asemenea, este posibil` trimiterea
de mesaje prin intermediul modulului client/
server. Operatorii sunt avertiza]i în cazul primirii
unor noi mesaje.
Modulul de h`r]i
H`r]ile sunt stocate în baza de date folosind
structura de date a Oracle Spatial Cartridge.
Acestea sunt organizate pe straturi [i sunt posibile
analize spa]iale asupra lor (de exemplu, determi-
Figura 2: Interfa]a destinat` exploat`rii
narea unit`]ilor [i a localit`]ilor din zona progno-
h`r]ii digitale zata de risc). Harta poate reprezenta orice zon`
a lumii (dac` se încarc` informa]ia geografic`). Coordonatele sunt prezentate în mai multe
moduri: latitudine/longitudine, UTM, MGRS.
88
Ap`rarea NBC
Alte facilit`]i:
permite realizarea antrenamentelor de stat major pe calculator;
are un modul destinat reprezent`rii pe hart` a unit`]ilor, raioanelor, a liniilor
de desp`r]ire, aliniamentelor de contact, rute de cercetare etc. Situa]ia [i ac]iunile for]elor
proprii [i ale inamicului sunt reprezentate prin semne conven]ionale [i abrevieri specifice
domeniului militar, conform standardelor NATO. Fiecare unitate are atribuit` o zon`
de responsabilitate [i poate fi pus` în rela]ie de subordonare cu alte unit`]i. Zona de respon-
sabilitate atribuit` unei unit`]i este utilizat` în analiza vulnerabilit`]ii nucleare. Analiza
vulnerabilit`]ii nucleare se realizeaz` atât grafic, cât [i procentual (conform FM 3-3-1 Nuclear
Contamination Avoidance).
aplica]ia poate func]iona atât în mod operativ, cât [i de instruire (antrenamente).
În modul de lucru antrenament, pe acela[i sistem pot opera simultan mai multe scenarii
independente care s` simuleze diferitele niveluri din cadrul SARNBC sau diferitele e[aloane
din cadrul unei mari unitã]ii, instructorul având în orice moment imaginea global` a desfã-
[ur`rii exerci]iului.
aplica]ia pune la dispozi]ie un modul care asist` ofi]erul de stat major în redactarea
ordinelor de opera]ii, fragmentare [i de avertizare în conformitate cu SMO 50027 ORDINE
DE OPERA}II {I ANEXE (corespunz`tor STANAG 2014TOP). Ordinele redactate
pot fi trimise prin e-mail, tip`rite sau exportate pe disc, în diferite formate.
Modul de simulare destinat instruirii cercetasilor

, NBC
Caracteristici este destinat instruirii echipelor/grupelor de cercetare NBC; este
integrat cu aplica]ia informatic` RapSitNBC; ofer` condi]ii de instruire apropiate situa]iei
reale; posibilit`]i de instruire integrat` pe mai multe e[aloane (statul major la batalionului
de ap`rare NBC, centre [i subcentre de control NBC, subunit`]ile de ap`rare NBC);
permite analiza [i evaluarea postac]iune.
Structura
hardware: partea mobil`: laptop; receptor GPS; telefon mobil; partea fix`: server;
modem pentru linie telefonic` asincron`;
software: Aplica]ie client la nivelul p`r]ii mobile: un soft care cite[te pozi]ia în teren
a echipajului de cercetare prin intermediul receptorului GPS [i o insereaz` în baza de date;
un soft care simuleaz` aparate de detec]ie nuclear` [i chimic` (RRM-90, ASTN, tubu[oare
indicatoare) [i indic` un debit al dozei, respectiv
o concentra]ie a unui agent chimic corespunz`tor
pozi]iei în zona simulat` de contaminare
radioactiv` sau chimic` a echipajului de cercetare.
Aplica]ia server:
genereaz` zona contaminat` radioactiv
[i chimic [i, \n func]ie de pozi]ia echipajului,
genereaz` debitul dozei corespunz`tor,
respectiv concentra]ia agentului chimic;
înregistreaz` pozi]ia echipajului de cerce-
Figura 3: Interfa]a aplica]iei client ce con]ine tare NBC pentru o evaluare ulterioar` a modului
aparatur` de cercetare RBC simulat` de executare a misiunii;
89
generarea zonelor de contaminare se face
pe baza unor modele de difuzie descrise în manualul
ATP-45 (A) volumul 2;
pe baza rapoartelor NBC 2 [i a mesajelor meteo,
programul genereaz` curbele corespunz`toare
anumitor valori ale debitelor dozelor absorbite;
pot fi generate oricâte curbe cu valori cores-
punz`toare debitelor dozelor absorbite, care, pe harta
instructorului, vor avea aspectul prezentat în figur`.
Metodologia de utilizare-planificare: Figura 4: Reprezentarea pe harta

\n concep]ia aplica]iei se stabile[te tipul eveni- instructorului a zonelor
mentului NBC, locul, momentul, date despre acesta de contaminare simulat`
(puterea exploziei, tipul agentului chimic, mijloace de întrebuin]are etc.) [i datele meteo;
se introduc aceste date sub form` de raport NBC 2, respectiv sub form` de rapoarte
meteo (CDR, BWR, EDR) în aplica]ie informatic` RapSitNBC, care genereaz` NBC 3;
se genereaz` rapoartele NBC 1 pentru surse (PONBC, alte subunit`]i) ;
procesarea corect` a rapoartelor NBC 1, conform procedurilor SMO 50019 manuale
sau automate, duce la reg`sirea informa]iilor privind evenimentul NBC stabilite în concep]ia
aplica]iei;
generarea zonelor reale contaminate pe baza rapoartelor NBC 3 din RapSitNBC.
Metodologie de utilizare-executie:
,
la momentul stabilit, sursele primesc rapoartul NBC 1 sub form` descriptiv`;
acestea vor completa raportul NBC 1 în format ADatP-3 [i-l vor transmite prin canalele
stabilite;
centrele/subcentrele de control NBC vor realiza prognoza (prin procedura manual`
sau automat`) [i vor avertiza unit`]ile;
unit`]ile vor emite ordine fragmentare prin care s` cear` executarea misiuniilor
de cercetare NBC;
echipajele de cercetare trec la executarea cercet`rii pe itinerarele stabilite;
\n func]ie de pozi]ia lor în teren, citit` prin intermediul receptorului GPS, aparatele
(simulate) vor indica debitul dozei din locul respectiv sau prezen]a agen]ilor toxici
[i concentra]iile acestora, simulând realist contaminarea;
echipajele vor transmite rapoarte NBC 4 pin canalele stabilite, vor marca zona
contaminat` conform standardelor, vor aplica tehnici de cercetare;
pe baza datelor privind contaminarea real` primite din teren, centrele/subcentrele
de control NBC stabilesc zona efectiv contaminat` [i genereaz` rapoartele NBC 5;
scenariul aplica]iei poate fi amplificat prin impunerea travers`rii unor zone
contaminate sau stabilirea altor situa]ii de ac]iune a subunit`]ilor în medii NBC.
Metodologie de utilizare-analizã post-actiune:

,
rutele echipelor de cercetare sunt stocate în baza de date [i pot fi analizate ulterior;
aplica]ia permite calculul dozei totale primite de echipaj [i a vitezei medii de deplasare;
90
Ap`rarea NBC
pot fi analizate tehnicile de cercetare utilizate;
alte aspecte ale execu]iei misiunii pot fi evaluate de c`tre arbitrii aplica]iei.
La momentul actual avem capacitatea de a executa intruirea integrat` pe mai multe
e[aloane pornind de la nivelul grupei/echipei de cercetare NBC pân` la nivelul statului
major de brigad`, respectiv centre [i subcentre de control NBC (din cadrul Sistemului
de Avertizare [i Raportare NBC).
Crearea situa]iilor, a scenariilor [i efectelor ADMNBC simulate pe câmpul de lupt`
este o component` principal` pentru asigurarea instruirii realiste [i eficiente în domeniul
ap`r`rii NBC. Este factorul care aduce cel mai aproape instruirea de realism în condi]iile
asigur`rii unui mediu eficient pentru înv`]are.
Prin folosirea situa]iilor, a scenariilor [i efectelor ADMNBC simulate pe câmpul de lupt`,
instruirea pentru ap`rare NBC poate fi asigurat` în toate cele trei domenii de instruc]ie: indi-
vidual`, colectiv` [i a comandantului. Generarea situa]iilor, a scenariilor [i efectelor ADMNBC
pe câmpul de lupt` nu trebuie s` aib` ca rezultat un mediu controlabil, ca într-un laborator.
Trebuie s` reproduc` o ac]iune militar` cu complexitatea [i elementele sale imprevizibile,
determinând militarul [i comandantul s` reac]ioneze.
De aceea, sistemul de instruire prin simulare dezvoltat ofer` posibilitatea cre`rii
unui num`r oricât de mare de scenarii diferite, ducând la evitarea rutinei sau a repet`rii.
Posibilit`]ile de analiz` postac]iune [i evaluarea fac acest sistem de instruire deosebit
de eficace în preg`tirea unit`]ilor/subunit`]ilor de ap`rare NBC, a for]elor opera]ionale
[i a statelor majore ale acestora.
91
l
u
)
SA
and °
Isl 60
s (U
an
°
Oce
30
ian
ific
eut
and
Al
Isl
Pac
el
ang
Wr
rth
s
and
Isl
No
0°
ril
18
Ku
an
ls
0°
and
s
Oce
and
Isl
Isl
all
an
tic
rsh
eri
Ma
Sib
Arc
ati
Ne
GEORGIA
rib
n
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
rea
0°
of
s
and
ya
Ko
tes
ml12
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
lom
ver
i
Fij
Fe
Se
an
So
iw
a
lia
Ta
ine
)
SA
es
°
go
Gu
30
pin
(U
on
w
ilip
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
a
Pa
led
u
in
Ca
Ch
ia
w
a)
Ne
urm
°
m
ss
60
tna
ya
(B
os
Vie
ml
Ru
La
ar
nd
ia
a Ze
anm
od
La
an
u.
and
) mb
Bh
zst
vay
My
ef
ei
ail
diaCa
Jos
rgy
ala Brun
.
n
No
ng
pal
Th
sta
Ky
nd
nz
Ba
Ne
s (In
n
ia
Fra
ala
kh
ista
ys
Ze
and
za
jik
n
w
Ka
Ta
Isl
ista
Ne
)
or.
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
a
sta
Uz
ard
ani
di
an
do
An
eni
lia
In
ore
alb
gh
tan
In
rkm
Oce Af
gap
Sv
kis
an
a
Tu
stra
p nk
Sin
d
Pa
aij
an
0°
La
tic
erb
lan Lithu tvi ia
nl
Au
Sri
La ton
nia ia
Az
a
Fi
Ar Georg
n
Es
Arc
Be ania
Ira
us
lar
va
Al Ma go Roma Mo ne
)
me
ay
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
i c PE DRUMUL
ed
. . Uk
yen
ia E.
) No
an
n. Sw
abA.
it
°
Ma
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
wa
tar
60
ey
ArU.
en.
ael b. Sy
ves
Po
lga
Qa
Jan
Ku
rk
a
(D
ldi
ani
Gr ia Bu
o. ng
dan
Tu
ban c. .
do
Ma
Is.
De
Cz any
sm
itz Auech.
Isr Le
ng
s. Yu
Jor
roe
Ta
Slo s.
rm
d Ki
p.
i
Fa
Cy
l. Ge
ud
Be th.
e
Bo
en
eec
.)
ite
Ne
Sa
en
m
Un
Ye
d (D
Sw
ly
t
Ita
°
yp
uti
a
60
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
ce
Fra
nd
d
ee
lan
a
and
nO
ali
ela
ia
Gr
Ire
Isl
nis
m
Ic
ia
a
Tu
ere
So
by
dia
da
esm
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
In
Sp
es
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
Oce
nz rund
rtu
r
ge
Ch
ire da anda
ca
r
and
Po
ge
co
Al
s
as
e
tiu
R.
Isl
tic
Ni
qu
.) oroc
an Ug
ag
d
an
uri
lan
A.
bi
ffin
ad
Ma
0°
)
or.
nd
C.
am
s (Sp M
M
12
an
Ba
a (M
ou
Atl
oz
wf
n
har
ali
Ne
ire Be so
M
roo
Rw
and
Fa
Sa
ia
M
of
me
rth
ger
nin
an
na
ala
y Isl
and
rn
e)
Ca
Ni
rki
ste
anc
Za
Oce
Isl
ia
No
e
nar
Bu
We
bw
t (Fr
an
and
Ca
a
n
bi
rit
ba
bo
g
oze
tic
Isl
ine Togo
Ivo
m
au
m
Ga
ia
s Cr
0°
nd
Za
la
D’
tor
Zi
M
18
go
Arc
ila
Île
Vic
te
pe
a
and
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
.
ng
nk
o
&
a
tsw
th
Ba
Co
au
eri
e
me
on
aso
iss
Lib
ia
Le
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
Sa
m
e
Th
Sie
h Af
15
Na
DEMOCRA}IEI
ut
So
a
ad ica
e
0°
Can
12
er
c
bli
Am
pu
.)
as
an
ela Tri Ba minic
a (Fr
Re
ham
o
bag
yan and s
of Oce
an
do
ian
Do
A.
e Ba
nic
To
rba
Gu
S.
tes
mi
Th
S)
tic
U.
Fre e
nch
Do
am
o (U
Gu ad
°
rin
Su a
nid
90
Sta
Ric
an
Atl
o
ert
t
ited
Pu
ba
iti
Ha
Cu
Un uth
zu
.
a)
Ho lize Jam
°
So
ne
tin
60
°
gen
60
zil
Ve
a)
s
tin
ura
Ar
a
gen
agu
nd
by
Be
Bra
Ar
bi
ed
car
a
m
ico
im
by
Ni
tic
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
UK
M
, cla
r
tarc
do
a
Pa
°
Ric
by
ate
lva
30
UK
Gu
m.
sta
by
r
(ad
an
ia
Co
El
do
ay
An
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
y
nas
Pa
ua
a
Pe
or)
uth
ific
lvi
ug
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
rth
s Isl
a
in
Isl
ago
nt
No
and
ge
lap
Ar
lkl
s
Ga
land
Fa
- provoc`ri
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
tr
30
Haw
an
°
60
Oce
A.
S.
ific
U.
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
0°
ne
12
ly
Po
ch
en
Fr
0°
s
15
[i amenin]`ri -
°
30
°
60
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
Cu o popula]ie de aproape cinci milioane de locuitori, Georgia, stat critic pentru interesele
geostrategice ale Vestului, prins` \n cle[tele celor trei puteri regionale Rusia, Iran [i Turcia,
plasat` \ntre Cecenia, Armenia, Azerbaidjan, Marea Neagr` [i Marea Caspic`, marea bogat`
\n petrol1, a avut parte de o istorie politic` s`lbatic` [i violent`, \n continuare r`m#n#nd
afectat` de ac]iunea gherilelor separatiste. Bombele explodeaz` \n permanen]` \n capitala
Tbilisi, iar o mare parte din guvern, for]ele de securitate [i sectorul de afaceri sunt controlate
de mafii. Toate acestea fac din Georgia un loc pu]in dorit, mai cu seam` din cauza
evenimentelor din ultimele s`pt`m#ni, men]ioneaz` editorialistul lui New York Times2.
|n acela[i timp, Casa Alb`, prin ambasadorul Richard Miles, a anun]at, la 17 ianuarie 2004,
c` echipa de consilieri militari americani din Georgia, din cadrul Programului de instruire
[i \nzestrare, Train-and-Equip Program, pentru care durata misiunii se \ncheia \n mai 2004,
va r`m#ne \n aceast` ]ar` permanent. Consilierii militari americani au fost desf`[ura]i
\n republica sud-caucazian` \n prim`vara anului 2002, ca r`spuns la insisten]ele Rusiei
ca Georgia s` \nchid` frontierele cu Cecenia. Prezen]a consilierilor SUA a prevenit o ac]iune
militar` mai direct` a Rusiei, concomitent cu instruirea a trei batalioane pe baza programului
men]ionat, finan]at cu 65 de milioane USD. A[a cum am men]ionat, noi suntem foarte
mul]umi]i cu rezultatele programului \n termenii privind abilitatea institu]iei militare
georgiene [i a for]elor de poli]ie de a preveni deplasarea multor terori[ti dinspre trec`toarea
Pankisi c`tre Rusia, \n Cecenia. Suntem, de asemenea, mul]umi]i cu acordurile privind
controlul comun al frontierelor, aceste tipuri de activit`]i care sunt parte a eforturilor
de stopare a fluxurilor de terori[ti [i de arme 3. Suntem foarte m#ndri de acest program.
Dar el se va finaliza [i ne vom \ntoarce la o rela]ie normal` de instruire, militari cu militari
(military-to-military), cu Georgia, \ntre Comanda european`4 [i Georgia5. Acesta reprezint`,
1
Sharon Behn, Georgia Leader Plans Close Ties with U.S., Washington Times, Feb 26, 2004, p. 1.
2
Editorial, A Jolt of Democracy in Georgia, New York Times, Jan 14, 2004.
3
States Jones Briefs on Recent Powell Trip to Georgia, Russia, Washington File, Feb 06, 2004, EUR 403.
4
US EUCOM, n.a.
5
States Jones Briefs on Recent Powell Trip to Georgia, Russia, loc. cit.
92
Pulsul strategic
pe de o parte, un vot de \ncredere \n noul guvern [i, pe de alt` parte, angajamentul
Statelor Unite de a \ntreprinde m`surile necesare de a scoate de sub influen]a rus` regiunea
sud-caucazian`.
Pericolul unei ac]iuni destabilizatoare nu vine din partea Rusiei, ci chiar din partea Georgiei.
|n acela[i timp, conform analistului american Daan van der Schriek, Statele Unite \[i manifest`
un interes sporit fa]` de Georgia, care este parte a rutei caspice de petrol, ceea ce va diversifica
sursele energetice dincolo de Golful Persic. |n acela[i timp, Georgia este un aliat \n r`zboiul
global \mpotriva terorismului6. Pozi]ia favorabil` a Washingtonului privind noul guvern
georgian a fost reflectat` \n raportul Departamentului de Stat din 25 februarie 2004,
care prezint` faptul c` alegerile preziden]iale din 4 ianuarie 2004 au fost mai corecte
dec#t toate celelalte de p#n` atunci [i c` au fost permise protestele majore. Cu toate acestea,
documentul Departamentului de Stat precizeaz` c` sunt diferite rapoarte privind folosirea
torturii, ca, de exemplu, [ocurile electrice pentru a ob]ine bani sau confesiuni, iar avoca]ii
drepturilor omului continu` s` fie \ngrijora]i de cultura excep]iei de la pedepse7.
Elizabeth Jones, secretarul adjunct al Departamentului de Stat al Statelor Unite,
apreciind eforturile \ntreprinse, a f`cut referire la ac]iunile preconizate \n etapa urm`toare,
[i a men]ionat c` Trandafirii Revolu]ia trandafirilor \n Georgia au fost un indicator
de succes al programelor noastre, programele OSCE, programele UE \n Georgia. Cu toate
acestea, este necesar ca succesul s` fie confirmat \n termeni de asigurare real` c` poate fi
eliminat` corup]ia, c` poli]ia [i instruirea politiei poate fi realizat` \ntr-un mod \n care
serve[te popula]ia, [i nu corup]ia. Vom lucra foarte aproape cu pre[edintele Saakashvili
\n eforturile sale de a asigura o stabilitate mai mare, aduc#nd mai aproape de Tibilisi
unele regiuni ale Georgiei care nu au dorit \n mod special s` participe \ntr-o Georgie
ca o ]ar` complet`, suveran`8.
|n acela[i timp, a[a cum subliniaz` editorialistul lui New York Times, Georgia
este, probabil, cel mai corupt stat provenind din fosta Uniune Sovietic`9.
Ar`t#nd c` \n urm`torii zece ani succesiunea la lideran]` poate s` devin` cea mai important`
problem` \n Asia Central`, Eugene B. Rumer10 aminte[te c`, \n noiembrie 2003, demonstra]iile
din Tbilisi, capitala Georgiei, au dus la demisia lui Eduard Shevardnadze cu mult \nainte
de a-[i \ncheia mandatul. Chiar dac` nu a fost, din punct de vedere etnic, o criz` de succesiune,
men]ioneaz` Rumer, plecarea lui Shevardnadze de pe scena politic` pare s` lumineze
min]ile partenerilor-lideri ai epocii postsovietice asupra modalit`]ilor de a men]ine puterea
[i de a asigura un transfer \n ordine c`tre un successor de \ncredere [i de valoare11.
Sunt c#teva aspecte care au generat speran]e pe malul de est al M`rii Negre: mai \nt#i,
revolta popular` a georgienilor \mpotriva guvernului corupt [i autocrat; apoi, desf`[urarea
alegerilor \ntr-un mod corect, ceea ce a dus la votul predominant pentru Mikhail Saakashvili,
6
Daan van der Schriek, Tough line on graft in Georgia, Christian Science Monitor, Mar 1, 2004, p. 07.
7
Sharon Behn, lucr. cit.
8
Joness Testimony and Q&A on U.S. Policy in Europe/Eurasia, March, 3, 2004 (Elizabeth Jones,
Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs), http:www.usa.no/policy/eur/eur406pr.html.
9
A Jolt of Democracy in Georgia, New York Times, Jan 14, 2004.
10
Eugene B. Rumer, Central Asia Leadership Succession: When, Not If, in Strategic Forum, no. 203,
December 2003, Institute for National Strategic Studies, National Defense University.
11
Ibidem.
93
eroul acelei revolu]ii, de 36 de ani, educat la New York, o personalitate de \ncredere.
Ce aduce, de fapt, noul pre[edinte ? |mpreun` cu alia]ii sì din genera]ia nou` de tineri
educa]i \n spiritul principiilor specifice Vestului (democra]ie, economie de pia]`, drepturile
omului, cooperare interna]ional`, ac]iuni \n parteneriate), el aduce noi mijloace de ac]iune
pentru a solu]iona problemele dificile c`rora trebuie s` le fac` fa]` Georgia. Important este
ca pre[edintele Saakashvili s` nu risipeasc` \ncrederea [i speran]ele at#t ale georgienilor,
c#t [i ale liderilor din Vest, doritori de o implicare real` \n sus]inerea cursului de evolu]ie
pe o cale democratic`. Principala sa provocare pare a fi economia, av#nd \n vedere faptul
c`, \n Georgia, se produce prea pu]in din ceea ce se poate exporta, iar corup]ia a descurajat
puternic afacerile legale.
Cu toate acestea, av#nd o Georgie sus]inut` de c`tre Statele Unite, influen]a Vestului
poate s` penetreze \n \ntreaga zon`, inclusiv \n infrastructura de comunica]ii a Azerbaidjanului,
noua stea \n ascensiune, \n grupul produc`torilor de petrol.
Prin acest nou coridor se poate ajunge peste Marea Caspic` spre Kazakhstan,
cel mai mare actor caucazian, produc`tor de petrol, care, \n alte condi]ii, ar fi total la dispozi]ia
Rusiei.
Cea mai semnificativ` parte a acestui coridor este conducta de petrol Baku Tbilisi
Ceyhan, aflat` \n stadiu de construc]ie, planificat s` permit` transportul petrolului azer
[i kazakh din noile c#mpuri petroliere ale bazinului caspic c`tre coasta mediteranean`
a Turciei [i pie]ele lumii, \ncep#nd cu aprilie 2005. Dar, aceast` leg`tur` a Statelor Unite
cu resursele energetice ale regiunii caspice [i cu bazele uzbece este dependent` de utilizarea
Georgiei ca stat de tranzit.
Proiectul conductei de petrol Baku Tbilisi Ceyhan (BTC), finan]at de statele vestice,
este singura investi]ie economic` important` \n ultimii zece ani \n Georgia. Acest proiect
al consor]iului condus de British Petrolium, care va costa aproape 3 miliarde USD, str`bate
1 500 de kilometri prin Azerbaidjan, Georgia [i Turcia.
Cei peste 220 de kilometri de conduct` care tranziteaz` Georgia vor genera aproxi-
mativ 2 000 de locuri de munc` \n perioada de construc]ie, iar dup` realizare vor r`m#ne
100 de locuri de munc` permanente. |n perioada proiectat` pentru func]ionarea conductei,
de circa 40 de ani, tranzitul petrolului va genera aproximativ 50 milioane USD anual (aproxi-
mativ 7% din actualul produs intern brut), dintre care probabil 50% vor fi cheltui]i pentru
realizarea securit`]ii conductei. Totodat`, consor]iul petrolier, prin proiectele adi]ionale
lansate, vizeaz` \mbun`t`]irea infrastructurii [i stimularea dezvolt`rii economice.
Realizarea conductei este criticat` de comunit`]ile locale pentru sumele mici
oferite pentru terenul necesar construc]iei [i de c`tre exper]ii \n probleme de mediu
pentru pericolele degrad`rii acestuia12.
F`r` o Georgie pro-american`, influen]a vestic` va trebui s` traverseze Rusia sau Iranul,
l`s#nd regiunea \n orbita rus` sau iranian`.
Sprijinit puternic de c`tre Statele Unite ca parte a efortului de a reduce dependen]a
de petrolul Orientului Mijlociu, proiectul a fost perceput de Rusia ca o amenin]are direct`
la propria re]ea de conducte, care, \n prezent, constituie principala cale de transport
a petrolului caspic. Georgia este la fel de important` pentru politica extern` a Rusiei
12
Fred Weir, A pipeline in trouble in Georgia; An oil corridor through the Caucasus, set to open next year,
angers villager and environmentalists, Christian Science Monitor, Jan 16, 2004.
94
Pulsul strategic
ca [i pentru cea american`. |n afara faptului c` Rusia a fost puterea regional` predominant`
pentru mai mult de trei secole, principala linie de aprovizionare pentru militan]ii ceceni
care lupt` \mpotriva trupelor ruse este prin estul Georgiei, \n principal prin trec`toarea Pankisi.
Temerile Moscovei sunt generate de posibilitatea pierderii Ceceniei, care se poate
dezintegra. Aceasta este una dintre principalele ra]iuni pentru care Moscova vede Georgia
cu un interes vital.
Trecutul Georgiei este puternic legat de cel al Rusiei, de la majoritatea cìlor de comu-
nica]ii, [osele [i cì ferate care leag` cele dou` state la faptul c` aproape \ntreaga cantitate
de energie este asigurat` de c`tre Moscova.
Din cele patru baze ruse existente pe teritoriul georgian, Vaziani [i Gadauta au fost
\nchise \n 2000, iar celelalte dou`, Batumi [i Akhalkalaki, constituie priorit`]i pe agenda
pre[edintelui Saakashvili pentru a fi \nchise. Secretarul de stat american Colin Powell
a fost prezent la Tbilisi \n 22 ianuarie 2004, la instalarea pre[edintelui Mikheil Saakashvili,
pentru a declara sprijinul fa]` de noua democra]ie pro-occidental` care s-a n`scut \n Georgia
[i a men]ionat c` administra]ia Bush va face presiuni asupra Rusiei pentru retragerea trupelor
[i pentru a \nceta s` agreseze fosta sa republic`13. Referindu-se la clarificarea unor probleme
din declara]iile f`cute \n interviurile acordate jurnali[tilor ru[i, primite cu \ngrijorare de c`tre
Rusia, secretarul de stat Colin Powell a men]ionat c`, de fapt, Statele Unite ajut` Rusia,
deoarece terori[tii care au bazele \n Georgia reprezint` o amenin]are pentru ei \n Cecenia
separatist`, la frontiera georgian`14. Aceasta este [i direc]ia urm`torilor pa[i ai politicii
americane \n regiune. Aceste baze garanteaz` Rusiei un anumit nivel de credibilitate privind
influen]a \n politica georgian`. Eforturilor micului stat caucazian li s-au al`turat cele ale orga-
nismelor interna]ionale Uniunea European` [i Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare
\n Europa, care au chemat Rusia s`-[i \ndeplineasc` obliga]iile tratatului, s` \nchid` bazele
[i s` \ncheie prezen]a \n Georgia. O dat` cu retragerea rus`, un proiect important va fi solu]ionarea
problemelor celor trei regiuni secesioniste, \n mod deosebit Abkhazia, care au ca obiectiv
vital supravie]uirea na]ional`.
Conform declara]iei subsecretarului de stat american Elizabeth Jones, r`spunsul p`r]ii
ruse este pozitiv, \n special \n ceea ce prive[te schimbarea de conducere a Georgiei, la care
ru[ii au spus c` ei cred c` pre[edintele Saakashvilli este cineva cu care ei pot s` rezolve
problemele privind bazele ruse \n Georgia, ca, de altfel, chestiunile privind Abkhazia [i Adjaria.
A[tept`m foarte mult acest lucru, fie c` este \n contextul \n care ru[ii vor \ndeplini cerin]ele
de la Istanbul ale tratatului, fie c` este vorba despre rela]iile bilaterale dintre Georgia [i Rusia,
care, \n mod simplu, solicit` aceast` rezolvare. Noi sper`m c` poate fi o negociere complet`
privind bazele georgiene \nainte de Summitul NATO de la Istanbul. Va fi foarte bine
dac` va fi [i o retragere integral` a muni]iei r`mase \n Transnistria \nainte de Summitul
NATO, astfel \nc#t statele membre ale NATO s` poat` s` ratifice Tratatul CFE Adaptat,
activitate \n care ru[ii sunt interesa]i foarte mult, dar noi am men]ionat c` nu o vom putea
face dec#t dac` angajamentele CFE sunt \ndeplinite.15
13
Peter Slevin, Powell Cites Support for Georgia: Russia Urged to Withdraw Troops From Former
Republic, The Washington Post, Washington D.C., Ian 25, 2004, p. A.18.
14
Steven R. Weisman, Powell Calms the Russians On U.S. Intent Over Georgia, New York Times,
Jan 25, 2004, p. 1.10.
15
Joness Testimony and Q&A on U.S.Policy in Europe/ Eurasia, March, loc. cit.
95
|n acela[i timp, Statele Unite acord` o aten]ie sporit` leg`turilor sale cu Azerbaidjan,
vecinul de est al Georgiei, care adopt` o politic` mai echilibrat` \n rela]iile cu Rusia. Institu]iile
militare din SUA, precum [i cele din Turcia se bucur` de rela]ii str#nse cu partenerii azeri.
Oficialii administra]iei Bush au \n vedere men]inerea Georgiei ca un exemplu de democra]ie
\n acea parte zbuciumat` a lumii [i ofer` guvernului Saakashvili 166 de milioane USD ca sprijin
pentru agenda reformelor ambi]ioase [i agresive16. Pozi]ia noului pre[edinte al Georgiei
este clar exprimat`: Pentru mine, totul, este vorba despre valori. Acesta este, de fapt, lucrul
real care va redesena geopolitica. Cred c` influen]a SUA \n aceast` regiune [i \n oricare
regiune a globului nu este o influen]` care are leg`tur` cu militarii; de[i ei joac` un rol
important; influen]a sa este conectat` cu valorile pe care SUA le promoveaz` [i le aplic`
oriunde. {i aceasta este ceea ce a schimbat cursul istoriei noastre17. Popula]ia georgian`
are opinia sa: Umanitatea, de regul`, vede schimb`rile [i revolu]iile ca fiind pozitive.
Adeseori \ns` realitatea nu este chiar a[a clar`, noi \nc` nu [tim ce fel de Georgie construim,
dar [tim c` str`mo[ii no[tri, regii [i reginele noastre, ne urm`resc de sus [i vor g`si drumul
pentru noi18. Pe m`sur` ce na]iunea sud-caucazian` \[i continu` drumul privind tranzi]ia
politic`, men]ioneaz` der Schriek, dup` revolu]ia de trandafiri, \n centrul aten]iei
este campania \mpotriva corup]iei19. |n acela[i timp este foarte important, ca o continuare
fireasc` a revolu]iei trandafirilor, votul democratic \n alegerile parlamentare din luna martie.
Noul guvern al Georgiei este puternic na]ionalist, \mpotriva Rusiei aproape \n totalitate
[i lipsit de experien]`. Lipsa de impar]ialitate \n cadrul comisiilor, men]ioneaz` analistul
politic Irakly Areshidze20, a fost principala ra]iune pentru care popula]ia nu a crezut \n rezultatele
alegerilor din noiembrie 2003. Solicit`rile din partea partidelor neguvernamentale [i ale societ`]ii
civile pentru constituirea \n mod echitabil a comisiilor au fost ignorate, chiar dac`, subliniaz`
Areshidze, Saakashvili [i mai mul]i membri ai actualei opozi]ii au luptat \mpreun`
pentru propuneri viz#nd aceea[i paritate \n trecut. Democra]ia \n Georgia necesit` nu numai
o for]` politic` democratic` aflat` la guvernare, dar, \n acela[i timp, [i un puternic partid
democratic \n opozi]ie. De fapt, fiind critic fa]` de noua conducere, nu \nseamn` faptul
c` cineva se opune ca Georgia s` devin` o istorie de succes21.
Suntem, totu[i, datori s` \ncheiem \ntr-o not` optimist`, reproduc#nd cuvintele
Nataliei Antelava: |n urm` cu 900 de ani, regele David a adus unitate [i prosperitate
Georgiei. Mul]i dintre cei din aceast` ]ar` \mpov`rat` nutresc speran]a c` Mikhail Saakashvili
va face la fel.22
16
Bob Edwards, Michelle Kelemen, Analysis: President Bush to host Georgias new president,
Morning Edition, Washington D.C., Feb 25, 2004, Transcript.
17
Pre[edintele Saakashvili, in Analysis: President Bush to host Georgias new president, Bob Edwards,
Michelle Kelemen, Morning Edition. Washington D.C., Feb 25, 2004, Transcript.
18
Vano Iantbelidze, in Profile: Life in the Republic of Georgia, All Things Considered, Washington D.C.,
Feb 25, 2004, Transcript.
19
Daan van der Schriek, lucr. cit.
20
Irakly Areshidze, Questions For Mikhail Saakashvili, Washington Post, Washington D.C., Feb 21, 2004.
21
Ibidem.
22
Natalia Antelava, Georgia pins hopes on new leader, BBC News World Europe, Tbilisi, Georgia,
25 Ian 2004.
96
Unitãtile
,
care se instruiesc
asa
, cum intentioneazã
,
sã lupte vor lupta
asa
, cum au fost
instruite
Interviu cu generalul-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
~ {eful Statului Major al For]elor Terestre ~
Domnule general, plec#nd de la premisa

S-a n`scut la 30 decembrie 1951 c` orice realitate poate fi definit`,
\n localitatea brìlean` Traian.
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri
v` rog, pentru \nceput, s` construi]i
Activi de Infanterie Nicolae B`lcescu defini]ia care relev` cel mai adev`rat
(1973) [i Academia de |nalte Studii starea [i condi]ia For]elor Terestre.
Militare, sec]ia Arme |ntrunite (1980).
A \ndeplinit func]iile de comandant For]ele Terestre constituie cea mai veche
pluton [i loc]iitor comandant companie [i cea mai nou` categorie de for]e ale Armatei Române.
la Regimentul 301 Mecanizat Cea mai veche, pentru c`, a[a cum ne este cunoscut,
(1973-1977); loc]iitor comandant bata- cel pu]in din istoria militar` [tiut`, primele confrunt`ri
lion, comandant batalion [i ofi]er 2 la beligene dintre oameni s-au desf`[urat în mediul
Regimentul 301 Mecanizat (1977-
1983); [ef de stat major [i comandant
terestru. Confrunt`rile în mediul acvatic s-au produs
la Regimentul 282 Mecanizat (1983- ulterior [i în istoria militar` a românilor au fost
1989); [ef de stat major (prim-loc]iitor nesemnificative, iar folosirea avia]iei în r`zboi a început
al comandantului) la Divizia 11 abia în ultimul secol al mileniului al doilea. De fapt,
Mecanizat` (1989-1990); [ef de stat atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiin]a
major [i comandant al Diviziei 67 ceea ce s-a numit armata modern` a României, [i aceasta
Mecanizat` (1990-1994); comandant
era format` doar din unit`]i terestre.
al Corpului 8 Armat` (1994-1995);
comandant al Armatei a 2-a
Cea mai nou`, pentru c`, pân` în 1990, structurile
(1995-1997); prim-loc]iitor al [efului militare care ac]ionau în mediul terestru, spre deosebire
Statului Major al Trupelor de Uscat de avia]ie [i marin`, care dispuneau de comandamente
(1997-1998); [ef al Direc]iei Protec]ie proprii, nu erau coordonate unitar. Armatele de arme
97
[i Siguran]` Militar` (1998-1999); întrunite se subordonau direct ministrului Ap`r`rii,
adjunct al [efului Statului Major General iar genurile de arme erau conduse de comandamentele
(1999-2000). De la 1 noiembrie 2000
de arm` (al infanteriei [i tancurilor, al artileriei, al trupelor
este [eful Statului Major al For]elor
Terestre. de geniu, al protec]iei antichimice [i al ap`r`rii
|n perioada 1985-2000 a urmat antiaeriene). Procesul de constituire a ceea ce numim
Cursul postacademic comandan]i ast`zi For]ele Terestre a început în septembrie 1990,
de regimente (1985); Cursul postaca- atunci când comandamentele de arm` s-au reunit
demic superior (1993); Curs de per- în Comandamentul Trupelor de Uscat, [i s-a des`vâr[it
fec]ionare \n cunoa[terea limbii engleze
în noiembrie 1993, când acestuia i s-au subordonat
(1999) [i Colegiul Na]ional de Ap`-
rare (2000). cele patru comandamente de armat` existente la acea vreme.
|n anul 1998 ob]ine titlul de doctor În acest moment se poate afirma c` For]ele Terestre
\n [tiin]e militare. Este membru ale Armatei Române sunt o categorie de for]e bine definite
al Academiei Oamenilor de {tiin]` [i individualizate, în plin proces de modernizare, caracte-
din Rom#nia [i al Funda]iei Colegiului
rizate prin suple]e, mobilitate [i capacitatea de a îndeplini
Na]ional de Ap`rare.
A fost decorat cu Medalia Meritul
toate tipurile de misiuni specifice pentru ap`rarea
Militar clasa a II-a (1978) [i clasa I na]ional` [i colectiv`, în sprijinul p`cii sau umanitare.
(1984), cu Ordinul Meritul Militar O alt` tr`s`tur` definitorie a st`rii actuale a For]elor
clasa a III-a (1989), clasa a II-a (1993) Terestre o consider a fi dezvoltarea procesului de profe-
[i clasa I (1998) [i cu Ordinul Na]ional sionalizare concomitent cu derularea unei veritabile
Serviciul Credincios în gradul
reforme doctrinare [i procedurale, precum [i a unui intens
de Mare Cruce (2000). |n anul 2001
a primit Diploma de excelen]` demers pe linia moderniz`rii echipamentelor. Aceste procese
a Academiei Oamenilor de {tiin]` sunt ini]iate, conduse, desf`[urate [i sus]inute de oameni
din România. cu viziuni moderne, bine preg`ti]i [i anima]i de un veritabil
A fost distins cu premiul General spirit de înving`tori. De fapt, consider`m c` cea mai valoroas`
de corp de armat` Ion Sichitiu
resurs` o constituie, în prezent, ace[ti oameni, indiferent
al revistei G#ndirea militar`
rom#neasc` (2000) pentru lucrarea dac` ei sunt ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri, grada]i,
Securitatea na]ional` [i unele solda]i sau angaja]i civili.
structuri militare rom#ne[ti la cump`na
dintre milenii; premiul General
V` rog s` configura]i, domnule general,
de divizie {tefan F`lcoianu (2001)
pentru lucrarea Trec`torile Carpa]ilor locul [i rolul For]elor Terestre
Orientali. Analiz` geografico-militar`; \n coordonatele concep]iei strategice
premiul General de brigad` de ap`rare a ]`rii.
Constantin H#rjeu (2002) pentru
lucrarea Securitatea Rom#niei. Strategia militar` a României stabile[te obiectivele
Actualitate [i perspectiv` [i premiul[i op]iunile fundamentale privind îndeplinirea prin cì
Mare[al Alexandru Averescu (2003) [i mijloace de ac]iune militare a politicii de ap`rare,
pentru lucrarea Tratat de tactic` precum [i a misiunilor armatei de a ap`ra suveranitatea,
militar`. For]ele Terestre.
independen]a [i unitatea statului, angajat activ în procesul
Vorbe[te limbile englez`, francez`
[i rus`.
de integrare european` [i euroatlantic`.
Este c`s`torit [i are trei copii. Pe cale de consecin]`, Armata României trebuie s` fie
preg`tit` s` previn`, s` descurajeze [i s` înfrâng`,
dac` este necesar, sau s` participe la înfrângerea unui eventual agresor care ar amenin]a
sau ar atenta la securitatea statului român sau a alia]ilor sì, concomitent cu asigurarea
capacit`]ii de a-[i proiecta for]ele [i de a participa la prevenirea conflictelor, la gestionarea
crizelor [i la ap`rarea colectiv`.
98
Dialoguri GMR
O parte din misiunile armatei nu poate fi îndeplinit` decât prin ac]iuni [i activit`]i
ale For]elor Terestre c`rora le sunt rezervate un loc [i un rol bine definite.
În opinia noastr`, For]ele Terestre reprezint` componenta de baz` a Armatei Române
[i sunt destinate s` execute toat` gama ac]iunilor militare, cu caracter terestru [i aeromobil,
în orice zon` [i pe orice direc]ie, independent sau împreun` cu celelalte categorii de for]e
ale armatei, s` desf`[oare opera]ii sau lupte de ap`rare [i ofensive pentru capturarea
sau nimicirea inamicului, sub comand` [i în compunerea structurilor militare atât na]ionale,
cât [i a celor multina]ionale.
For]ele Terestre sunt dislocate, în acest moment, cum de altfel vor fi [i în viitorul
previzibil, pe întreg teritoriul na]ional, de]inând ponderea majoritar` din totalul efectivelor
[i echipamentelor Armatei României, iar prin elementele de con]inut ce le definesc dimen-
siuni, poten]ial ac]ional [i de lupt`, misiuni, ele constituie for]a principal` a armatei noastre,
exprimând, de fapt, esen]a concep]iei strategice de ap`rare a ]`rii [i a cerin]elor de integrare
în NATO.
Rolul For]elor Terestre este stabilit de obiectivele [i concep]ia de întrebuin]are a for]elor
[i mijloacelor, fiind pus în eviden]` de urm`toarele elemente esen]iale: au capacitatea
de a proiecta rapid for]e, r`spunzând în acest fel cerin]ei ca structurile militare destinate NATO
s` fie dislocabile pe orice teatru de opera]ii, generând grup`ri care s` ac]ioneze pentru
gestionarea crizelor sau în opera]iile planificate, cât [i de a regenera for]e prin completarea
resurselor umane [i materiale; sunt în m`sur` s` participe hot`râtor la prevenirea agresiunii,
la descurajarea [i înfrângerea unui eventual agresor [i au capacitatea de conducere, manevr`,
protec]ie [i putere de lovire la toate nivelurile; constituie o for]` flexibil`, capabil`
s` se adapteze permanent caracteristicilor câmpului de lupt` modern; sunt în m`sur`
ca, prin ac]iuni concrete, s` realizeze preponderent deciziile strategice, în sensul c` rezultatul
opera]iilor se hot`r`[te în raport cu capacitatea acestei categorii de for]e ale armatei
de a opri înaintarea for]elor agresoare, de a le produce pierderi [i de a ob]ine victoria.
În opinia noastr`, o dat` cu aderarea României la NATO cre[te în importan]` rolul
For]elor Terestre [i vor cre[te pe m`sur` [i capabilit`]ile acestora. Când afirm`m acest
lucru, avem în vedere cantitatea de for]e pe care fiecare categorie de for]e ale armatei
le-a destinat NATO, precum [i cerin]ele c`rora trebuie s` le r`spund` aceste for]e,
[i anume: s` fie dislocabile pe orice teatru de opera]ii; s` fie interoperabile cu structurile
similare ale celorlalte armate aliate; s` fie în m`sur` s` îndeplineasc` orice misiune de lupt`
din gama de misiuni NATO, atât conform Articolului 5, cât [i non-Articolului 5 al Tratatului
Nord-Atlantic; s` aib` capacitate de autosus]inere în teatrele de opera]ii pentru 30 de zile.
Care sunt, \n cele trei situa]ii fundamentale posibile \n timp de pace,

\n contextul crizelor sau \n caz de r`zboi misiunile pe care le pot
\ndeplini For]ele Terestre ?
Misiunile For]elor Terestre au cunoscut o evolu]ie permanent`, marcat` de unele
momente semnificative, sincopatice sau perioade de transform`ri neesen]iale care au ]inut
mai mult de reformul`ri. Dup` 1990 se pot identifica trei etape distincte în formularea
acestor misiuni. Astfel, \n perioada dintre 1990 [i 1997, misiunile For]elor Terestre
erau structurate conform strategiei ap`r`rii multidirec]ionale. Acestea r`spundeau teoretic
nevoilor de ap`rare a României, care se afla în acel interval de timp într-un mare deficit
de securitate, dar nu puteau fi nici pe departe acoperite faptic.
99
Începând cu anul 1997 s-a intensificat procesul de consolidare a identit`]ii For]elor
Terestre, fapt care a determinat apari]ia unei doctrine, în anul 1998, care clasifica misiunile
dup` trei situa]ii posibile în care ne puteam g`si: pace, criz` [i r`zboi. Cùt`rile în domeniul
reformei doctrinare au continuat prin crearea, în anul 1999, a Doctrinei Opera]ionale a Trupelor
de Uscat, în care misiunile ce reveneau structurilor de comand` [i ac]ionale erau categorisite
în: permanente, neprev`zute (urgente) [i executate dup` o perioad` de în[tiin]are
(avertizare) semnificativ`. Aceast` a doua etap` s-a încheiat în anul 2002, o dat` cu apari]ia
Doctrinei Opera]iilor For]elor Terestre. Conform acestei doctrine, care a ini]iat etapa
în care ne g`sim, misiunile For]elor Terestre au la baz` obiectivele politicii de ap`rare
[i priorit`]ile acesteia, principiile strategice, hot`rârile autorit`]ilor constitu]ionale abilitate,
precum [i evolu]iile mediului de securitate intern [i interna]ional.
În anul 2003, organele de conducere politic` [i militar`, abilitate [i competente,
au stabilit Misiunile [i cerin]ele specifice For]elor Terestre, care sunt structurate
astfel: \n ceea ce prive[te contribu]ia la securitatea României pe timp de pace: parti-
ciparea la protec]ia [i securitatea teritoriului na]ional [i a popula]iei; participarea la ap`rarea
spa]iului aerian al României; colectarea, procesarea, analiza [i diseminarea informa]iilor
militare; participarea la extragerea [i evacuarea cet`]enilor români din strìn`tate;
asigurarea securit`]ii facilit`]ilor, transporturilor [i comunica]iilor militare; asigurarea
serviciilor de ceremonie, protec]ie [i protocol; referitor la ap`rarea României [i a alia]ilor
sì: respingerea unei agresiuni armate împotriva României sau a alia]ilor sì, în cadrul
ap`r`rii colective a NATO; sprijin pentru asigurarea func]ion`rii institu]iilor guvernamentale
[i protec]ia popula]iei; relativ la promovarea stabilit`]ii regionale, inclusiv prin utilizarea
diploma]iei ap`r`rii: participarea la opera]ii de r`spuns la crize; participarea la opera]ii
de asisten]` umanitar` în afara teritoriului României; participarea la opera]ii militare
în cadrul unor coali]ii ad-hoc; participarea la ini]iative de cooperare în domeniul ap`r`rii
[i la implementarea m`surilor de cre[tere a încrederii [i stabilit`]ii; acordarea de asisten]`
militar` [i sprijin pentru alte state; contribu]ia la eforturile na]ionale [i interna]ionale
de control al armamentelor [i de combatere a prolifer`rii armelor de distrugere în mas`;
cu privire la sprijinirea institu]iilor statului [i a autorit`]ilor locale în caz de urgen]e
civile: participarea cu for]e [i sprijin logistic pentru limitarea [i înl`turarea efectelor
dezastrelor; sprijin în caz de accident chimic, biologic, nuclear sau radiologic; sprijinirea
ac]iunilor de cùtare [i salvare.
Dintre categoriile de for]e ale Armatei, For]ele Terestre au cunoscut,

\ncep#nd cu decembrie 89, restructurarea cea mai sever`, o adev`rat`
interven]ie chirurgical` de lung` durat`. V` rog, domnule general,
s` releva]i determin`rile filozofice ale procesului de restructurare
a For]elor Terestre, s` puncta]i con]inutul etapelor care vertebralizeaz`
acest proces [i, evident, s` ne spune]i unde ne afl`m \n prezent.
În ultima vreme, tot mai mul]i oameni [i-au f`cut obiceiul de a include în sintagma
restructurarea armatei toate procesele [i fenomenele pe care le traverseaz` organismul
militar. În opinia noastr`, aceasta este o grav` eroare care poate determina percep]ia
deformat` a veritabilei reforme pe care a declan[at-o [i o realizeaz` Armata Român`.
100
Dialoguri GMR
Nu este o exagerare s` afirm`m c` armata noastr` [i fiecare categorie de for]e, în parte,
înf`ptuiesc o reform` profund` de sistem. Afirma]ia poate fi sus]inut` prin faptul
c` s-a produs [i continu` reforma în urm`toarele domenii: conceptual-doctrinar; structuri
militare de comand` [i execu]ie; managementul resurselor umane, materiale [i financiare;
sisteme de arme [i echipamente militare.
Parte din procesele care s-au derulat în aceste domenii sunt mai pu]in vizibile, nu pot fi
abordate emo]ional [i, de aceea, credem, sunt mai pu]in aduse în discu]ie. Apreciem c` reforma
conceptual-doctrinar`, care a determinat reformularea strategiei de securitate [i ap`rare
na]ional`, a strategiei militare, a doctrinelor ac]ionale [i a doctrinelor educa]ionale,
este cheia de bolt` a reformei Armatei Române. În lume, ast`zi, se întâmpl` ceea ce se nume[te
revolu]ia în afacerile militare [i, sub o form` sau alta, acela[i lucru se întâmpl` [i în România.
În opinia noastr`, problema principal` a acestui fenomen nu o reprezint` restructurarea
armatelor, ci schimbarea culturii militare. Acesta este motivul pentru care apreciem c` reforma
conceptual-doctrinar` este cu mult mai important` decât cea a structurilor militare, f`r` îns`
a diminua rolul celei de-a doua.
Este bine cunoscut faptul c` modificarea structurilor militare este determinat` de doi factori
esen]iali. Primul dintre ace[tia îl constituie schimbarea strategiei [i a doctrinelor ac]ionale,
iar cel de-al doilea înzestrarea cu echipamente [i sisteme de arme noi.
În restructurarea For]elor Terestre, acestora li s-au al`turat [i alte determin`ri,
care chiar le-au poten]at pe primele, dintre care relevante credem c` au fost urm`toarele: impe-
rativul încadr`rii în procesul general de reform` social` [i militar`; nevoia solu]ion`rii
contradic]iei dintre structura militar` supradimensionat` [i poten]ialul economico-social
subdimensionat, de sus]inere a acesteia; evolu]ia, pe etape, a riscurilor, pericolelor [i amenin]`rilor
la adresa securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale; imperativul compatibilit`]ii [i interoperabilit`]ii
cu structurile similare din armatele ]`rilor membre ale NATO; nevoia realiz`rii unor structuri
de comand` apte s` gestioneze procesele de administra]ie militar` [i capabile s` conduc`
ac]iuni militare în toate tipurile de opera]ii în care sunt angajate for]ele; nevoia realiz`rii
unor structuri ac]ionale suple, mobile, modulare, cu mare putere combativ`, care s` poat`
fi utilizate în toate genurile de misiuni ce revin for]elor pentru ap`rarea na]ional` [i colectiv`
sau/[i pentru desf`[urarea opera]iilor în sprijinul p`cii [i umanitare.
De[i reforma structurilor militare ale For]elor Terestre s-a derulat ca un proces continuu,
în func]ie de deciziile care au determinat schimb`ri majore de atitudine [i ac]iune,
precum [i de efectele ob]inute, consider`m c` se pot defini patru etape distincte ale restructur`rii.
Prima etap` s-a derulat în perioada 1990-1994, a avut ca obiectiv ajustarea structural` rapid`
[i depolitizarea armatei. Aceasta poate fi caracterizat` drept o etap` plin` de controverse
[i diferit` de urm`toarele. Pe parcursul ei s-a înfiin]at Comandamentul Trupelor de Uscat,
la 30.07.1990, care a fost reorganizat, începând cu 30.11.1993, în Statul Major al Trupelor
de Uscat. Structura ini]ial` de for]e consta în patru comandamente de armat` de arme întrunite
care aveau în subordine câte 2-3 divizii, organizate pe 3-4 regimente de lupt` [i 4-5 regimente
[i batalioane de sprijin. În prima parte a acestei perioade s-au înfiin]at [i redislocat unele unit`]i
pentru a r`spunde cerin]ei de ap`rare omnidirec]ional`. În intervalul de timp noiembrie
1993-iunie 1994 s-a desfiin]at un comandament de armat`, iar cele trei r`mase s-au subordonat
Statului Major al Trupelor de Uscat, 9 comandamente de divizie s-au transformat în coman-
damente de corp de armat` [i regimentele s-au transformat în brig`zi organizate pe batalioane
101
(divizioane) independente. Tot în aceast` perioad` s-a înfiin]at Comandamentul Trupelor
de Para[uti[ti, care avea în compunere trei brig`zi, îns` acesta s-a subordonat ulterior
Statului Major al Avia]iei. La sfâr[itul acestei etape, For]ele Terestre cuprindeau aproximativ
320 000 de func]ii.
Restructurarea [i modernizarea for]elor, în în]elesul pe care-l d`m ast`zi acestui fenomen
militar proces continuu [i credibil de reorganiz`ri, desfiin]`ri, înfiin]`ri, resubordon`ri,
transform`ri [i opera]ionaliz`ri de unit`]i în scopul de a r`spunde nevoilor de ap`rare
[i de a crea compatibilitatea [i interoperabilitatea cu structurile similare ale armatelor
moderne, s-a ini]iat în anul 1995, dup` ce, în anul 1994, s-a semnat Parteneriatul
pentru Pace cu NATO, [i s-a accentuat în anul 1997, când a fost semnat Parteneriatul
strategic cu SUA [i s-a elaborat planul Armata 2000. Pân` la începutul anului 2000,
când s-a încheiat aceast` etap`, dou` comandamente de armat` [i un comandament de corp
de armat` s-au transformat în comandamente de corp de armat` teritoriale, al treilea coman-
dament de armat` a devenit comandament opera]ional, trei comandamente de corp de armat`
s-au transformat în comandamente opera]ionale tip divizie, iar altele dou` s-au desfiin]at.
Brig`zile au devenit cel mai mare e[alon tactic, s-au reorganizat din punct de vedere ac]ional
în mari unit`]i active [i teritoriale, iar 7 brig`zi de lupt` [i 11 brig`zi de sprijin au fost desfiin]ate.
În aceast` etap` s-a produs o reducere drastic` a efectivelor cu aproximativ 200 000 de func]ii
[i s-au ini]iat demersurile pentru cre[terea num`rului subofi]erilor, grada]ilor [i solda]ilor
cu contract concomitent cu sc`derea celui al ofi]erilor [i conscrip]ilor.
A treia etap` a restructur`rii, care s-a derulat de la începutul anului 2000 pân` în a doua parte
a anului 2003, a fost declan[at` o dat` cu elaborarea, în octombrie 1999, a conceptului
Armata 2003. Aceast` etap` a debutat cu transformarea Statului Major al Trupelor de Uscat
în Statul Major al For]elor Terestre [i a avut ca obiective: opera]ionalizarea structural`
[i ac]ional` a structurilor nominalizate; continuarea restructur`rii [i moderniz`rii coman-
damentelor; îndeplinirea obiectivelor de parteneriat (PG) asumate; preg`tirea [i participarea
cu for]e la opera]ii multina]ionale; cre[terea gradului de interoperabilitate cu structurile
militare similare din armatele ]`rilor membre ale NATO. La sfâr[itul acestei etape,
For]ele Terestre aveau un efectiv de 76 500 de oameni dispersa]i în urm`toarele structuri,
pe care le prezint
STATUL MAJOR AL FO}ELOR TERESTRE
\n figura al`turat`.
Actuala etap` Org. Mil. Trt
a restructur`rii B. 500 Dsv.
s-a ini]iat prin ela- Institut C. 1 A. Trt. Com. 10 Op. C. 4 A Trt. Alte
borarea conceptului de \nv. Bucure[ti Ia[i Cluj-Napoca structuri
For]a Proiect 2007 C. Preg. PfP

(2010) [i are obiec- C. |nv.
tive foarte ambi- lb. strìne
C. 109
]ioase. Dintre acestea F.R.I.P.I.
am enumera: înde-
plinirea obiectivelor Bg. U.C.A. Bg. U.C.A.
de interoperabilitate
asumate; preg`tirea [i participarea la opera]ii multina]ionale conform deciziilor politice; preg`tirea
pachetului de for]e destinate NATO; modernizarea sistemului de comand`-control;
102
Dialoguri GMR
profesionalizarea complet` a efectivelor militare; reformularea sistemului de formare
[i dezvoltare profesional` a resursei umane; modernizarea accelerat` a echipamentelor
[i a sistemelor de arme.
Aceast` etap` a debutat prin reorganizarea Statului Major al For]elor Terestre dup` modelul
majorit`]ii ]`rilor membre ale NATO [i punerea în aplicare a Concep]iei privind opera]io-
nalizarea marilor unit`]i, unit`]ilor, subunit`]ilor [i deta[amentelor destinate NATO.
În acest moment, Statul Major al For]elor Terestre este structurat în patru module
distincte comandament opera]ional; structur` pentru doctrine, educa]ie [i instruc]ie;
structur` pentru resurse; structuri coordonatoare în subordinea directorului Statului Major
al For]elor Terestre, în m`sur` s` conduc` toate procesele [i fenomenele ce se produc
în marile unit`]i [i \n unit`]ile subordonate.
Procesul de reducere a efectivelor va continua pân` la atingerea cifrei de 48 500,
iar desfiin]area [i transformarea for]elor se vor produce conform imaginii de mai jos:
STATUL MAJOR AL FO}ELOR TERESTRE
Structuri
C 1 A.Trt. C 10 A. Trt. C 4 A. Trt. de \nv`]`m#nt Anexe
[i instruc]ie
D1 CDM. D. 2 D. 3
Bg. 13 Art. Bg. 81 Bg. 230 B. 13 Trs.
Bg. 34 I.Us. Mc. I. Mo. Academia
R. 14 TRS B. 14 Trs. F. T. {c. Apl. pt. I.
C 1 Mob. B. 1
Bg. 43 Art. Bg.
Bg. 69
CIMIC C. |nv.
[i V.M. (lupt`)
Art. Mx. (V. M.)
C 137 I Mob. 2 I. Us. Bg. 33 B. 196
Limbi Strìne Bz. Inst.
C 87. Dpo. Mc. Tri. S 345 4
(Art. A.A.) B. 55 Trs. R.T. M. R`zb. El. {c. Apl. Ge.
Bg. C-]ii [i C.F.
2 V. M. C. 95 Bg. 63
C 47 I Mob.
Tc. Trt. Bg. 18 Cdm. {c. Apl.
(Art. A.A.) Dpo. Zn. Baza 4 Log. Grz. Bz. Inst. pt. Tc. [i Au.
Bz. 2 Log. “NORD” Mc. Trt.
C 1 Dpo. C 372 B. 101 1
“SUD” Dpo. Zn Cc. B. 317 B. F. Sp. Bz. Inst.
(Ge.) Bg. 6 Tc. {c. Apl. 1
Cc. S.I.T. pt. Ap. N.B.C.
C. 49 Dpo. Bg. 1 Log. C. 109 {c. Apl. R. Art.
B. 72 Ap. Bg. 11 I. {c. Apl.
N.B.C. Mo. Trt. F.R.I.P.L. [i A.A. (sprijin)
B. 49 Ap. pt. Ap. (Strct. sp.)
B. 185 Cc. N.B.C. Centre Bg. 5 V.M. B. 500 Dsv. Bz. Inst.
Inst. Bz. Inst.
Militare Trt. 11 3
Rg. B. 45 Trs.
1 Mc. Trt. Bg. 4 R. 2 Po. Bz. Inst. {c. Mil. M.M.
Ge. Trt. Cc. [i Sbof.
Bg. 95 Bg. 5
Art. Mx. Trt. B. 60 P[t. Bg. 2 P[t.
Art. AA. C. Preg. PfP
Bg. 4 Centre
Art. A. A. B. 62 P[t. B. 498 P[t.
Militare 3 Colegii
B. 109 Bg. 15 Mc. Militare
Bg B. 110 R. 13 Trs.
R`zb. El. R`zb. El.
282 Mc. Bg. 61
C. 22 Gp. 1.
Dpo. Zn. Bg. 8 V.M. B. 166 Cc. CIMIC.
Art. Mx. B. 202
C. 114 Ap. N.B.C. C. 2
Bg. 6 RAA Dpo. Zn.
B. 313 Cc. C. 20
Bg. 10 Ge. Dpo. Zn.
B. 231 C. 37
Ap. NBC B. 528 Dpo. Art.
C 10 Cc. S.I.T.
Dpo. Zn. C. 79
Dpo. Zn.
C. 84 R 45 Trs. R. 55 Trs.
Modernizarea \nzestr`rii este cea de-a doua component` fundamental`

a procesului de transformare pe care \l cunosc For]ele Terestre.
Care sunt, domnule general, programele de \nzestrare care \ntre]in
modernizarea For]elor Terestre ale Rom#niei [i, eventual, stadiile
de implementare a acestora ?
La nivelul For]elor Terestre se deruleaz` în acest moment 6 programe majore
de achizi]ii/modernizare care se refer` la: tancul românesc TR-85 M1; ma[ina de lupt`
103
a infanteriei; arunc`torul de proiectile reactive LAROM; instala]iile antiaeriene autopropulsate
cal. 35 mm GHEPARD; sistemul antiaerian 2 x 35 mm Oerlikon; sistemul AZUR.
Modernizarea echipamentelor nu se reduce îns` la aceste programe [i, în func]ie
de resursele financiare alocate, dezvolt`m, este adev`rat c` în ritmuri lente, programe
referitoare la: sistemul C4ISR; sisteme de simulare real` a luptei subunit`]ilor; sistem
obuzier cal. 155 mm autopropulsat; sistem obuzier cal. 105 mm autopropulsat; echipamente
de vedere pe timp de noapte pe baz` de radia]ii termice; echipamente de instruire
[i preg`tire prin simulare; sisteme de protec]ie NBC individuale [i colective; echipamente
pentru asigurarea medical`; sisteme de transport [i sus]inere logistic`; sisteme de manipulare
[i transport combustibil în câmpul tactic.
Structurile militare care vor fi dotate prioritar cu aceste echipamente [i sisteme de arme
noi sau modernizate sunt cele din pachetul de for]e destinate NATO.
{tim c` acorda]i o aten]ie privilegiat` instruirii categoriei de for]e

pe care o conduce]i [i mai [tim c` a]i proiectat o nou` concep]ie
de instruire a For]elor Terestre. Despre aceast` \ntreprindere
a[ vrea s` ne vorbi]i, eviden]iindu-i elementele definitorii, cele care,
de fapt, o individualizeaz`, fie [i compar#nd-o cu st`rile trecute.
Obiectivul general al instruirii For]elor Terestre îl constituie realizarea [i men]inerea
nivelului de opera]ionalizare necesar execut`rii întregii game de ac]iuni militare terestre
[i aeropurtate, indiferent de timp [i anotimp, ziua [i noaptea, în orice zon` [i pe orice direc]ie,
independent, întrunit sau combinat, precum [i în compunerea unor for]e multina]ionale
NATO sau de coali]ie, pe teritoriul na]ional [i în afara acestuia, concomitent cu derularea
programului de restructurare [i modernizare proiectat.
Istoria conflictelor militare confirm` corela]ia direct` dintre instruire [i succesul
în lupt`. Unit`]ile care se instruiesc a[a cum inten]ioneaz` s` lupte vor lupta a[a cum au fost
instruite. For]ele Terestre î[i bazeaz` succesul ac]iunilor viitoare pe aceast` nou` filozofie
a instruirii.
Na]iunea trebuie s` aib` în permanen]` unit`]i gata de lupt`. Deoarece structurile
For]elor Terestre se instruiesc pentru r`zboi [i nu pentru pace, scopul urm`rit determin`
direc]iile [i obiectivele instruirii. Pân` în prezent instruirea se desf`[ura pentru toate sarcinile
posibile, iar unit`]ile similare desf`[urau acela[i program de instruire. De asemenea,
nu exista timp alocat pentru reinstruire. Astfel, sistemul era unul rigid, lipsit de flexibilitate,
deoarece nu permitea corectarea rapid` a deficien]elor constatate.
Noua concep]ie are ca scop aplicarea reformei în domeniul instruirii. Obiectivele acesteia
sunt: realizarea unei viziuni unitare [i integratoare privind instruirea for]elor aceasta
se adreseaz` componentelor instruirii, care sunt înv`]`mântul militar, instruirea trupelor
[i practicarea atribu]iilor func]iei. Sistemul de instruire a for]elor cuprinde: intr`rile în sistem
tinerii civili, cadrele didactice, comandan]ii [i instructorii, institu]iile militare de înv`]`mânt,
tehnica de lupt`, echipamentele militare, terenurile de instruc]ie, poligoanele [i resursele
financiare; procesarea care se realizeaz` prin înv`]`mântul militar, instruirea individului,
instruirea comandan]ilor/comandamentelor, instruirea colectiv` [i instruirea prin practicarea
atribu]iilor func]iei; produsul lupt`tori, comandan]i [i structuri militare gata de ac]iune;
104
Dialoguri GMR
fundamentarea instruirii for]elor pe principii [i concepte moderne, specifice armatelor statelor
membre ale NATO \n prezent, în cadrul NATO func]ioneaz` principiul rotirii for]elor.
Conform acestui principiu, o structur` se poate afla în urm`toarele faze: formarea/refacerea
structurilor, unde activit`]ile de baz` sunt înv`]`mântul militar [i instruc]ia individului;
preg`tirea structurilor, unde activit`]ile de baz` sunt instruirea comandan]ilor/coman-
damentelor [i instruirea colectiv`; executarea misiunilor sau gata de ac]iune pentru unit`]ile
care nu particip` la misiune, unde activit`]ile de instruire de baz` sunt instruirea pentru men]inerea
nivelului atins sau pentru preg`tirea misiunii; eficientizarea activit`]ii de instruire
a for]elor se poate realiza prin optimizarea cìlor de instruire a componentelor instruirii.
Prin înv`]`mântul militar se va urm`ri dezvoltarea cunoa[terii ca suport al gândirii, dezvoltarea
capacit`]ii de gândire a individului [i, numai în plan secundar, acumularea de cuno[tin]e.
Mijlocul principal prin care For]ele Terestre î[i impun punctul de vedere privind produsul
realizat de institu]iile militare de înv`]`mânt îl reprezint` modelul absolventului un set
de cerin]e prin care se stabile[te ce trebuie s` fie, s` [tie [i s` fac` absolventul la terminarea
[colii/cursului. În desf`[urarea procesului de instruire, punctul de plecare îl va constitui
elaborarea Listei cu Cerin]ele Esen]iale ale Misiunii LCEM. Structurile For]elor Terestre
nu pot îndeplini cu maximum de profesionalism absolut toate cerin]ele de instruire,
având în vedere constrângerile de timp [i de resurse. În situa]ii critice, acestor structuri
nu li se va cere s` execute toate sarcinile posibile, dar, cu siguran]`, li se va cere s` execute
un minimum de sarcini necesare îndeplinirii misiunii încredin]ate, conform a[tept`rilor.
Liderii trebuie s` accepte faptul c`, dac` se încearc` instruirea pentru toate sarcinile posibile,
unele dintre acestea nu vor fi îndeplinite conform standardelor [i c` unele ac]iuni corective
vor fi necesare pe timpul perioadei de instruire. Prea multe sarcini de instruire denot`
faptul c` nimic nu va corespunde standardelor [i c` nu este alocat timp pentru reinstruire.
De aceea, comandan]ii din For]ele Terestre, de la nivel companie la corp de armat`,
trebuie s` selecteze acele cerin]e esen]iale ale misiunii pentru care unit`]ile se vor instrui
la nivelul standardelor. Dup` stabilirea cerin]elor esen]iale, procesul de desf`[urare a instruirii
începe cu planificarea [i continu` cu execu]ia [i evaluarea instruirii. Planificarea reprezint`
o extensie a conceptului care leag` LCEM cu preg`tirea secven]ial`, execu]ia [i evaluarea
instruirii. Acest proces, de[i relativ centralizat, asigur` o coordonare continu` între planurile
pe termen lung, scurt [i apropiat. Înaintea execu]iei propriu-zise a instruirii, comandantul
execut` o evaluare ini]ial` a capacit`]ii structurii de a îndeplini fiecare cerin]` din LCEM.
În func]ie de aceast` evaluare se stabilesc activit`]ile de instruire pe care structura trebuie
s` le desf`[oare în vederea atingerii obiectivului final, capabilitatea de îndeplinire a cerin]elor
conform standardelor. Execu]ia va cuprinde preg`tirea pentru instruire, execu]ia
propriu-zis` [i recuperarea dup` instruire. Ideal, instruirea se execut` folosind principiul
de la simplu la complex, dar, a[a cum am amintit, o mare importan]` o are nivelul de instruire
existent. Recuperarea dup` instruire este o extensie a instruirii [i, odat` încheiat`, semnific`
sfâr[itul perioadei de execu]ie. Ca un minim, aceasta trebuie s` includ` analiza postac]iune
[i mentenan]a tehnicii. Evaluarea este responsabilitatea comandantului [i reprezint` aprecierea
capabilit`]ii unit`]ii de a îndeplini o misiune de lupt`, dup` terminarea instruirii; prin evaluare
se stabile[te leg`tura dintre nivelul de instruire [i standard; cre[terea interoperabilit`]ii
For]elor Terestre cu armatele statelor membre NATO poate fi realizat` numai prin adoptarea,
adaptarea [i implementarea (inclusiv în domeniul instruirii) a standardelor Alian]ei.
105
Standardele de instruire permit evaluarea obiectiv` a nivelului de performan]` a sarcinilor
individuale [i colective de instruire, stabilite pentru fiecare cerin]` a misiunii, prev`zând acurate]ea,
durata, fazele, calitatea [i restric]iile comensurabile ale execu]iei.
Caracteristicile schimb`rilor din concep]ia de instruire se pot exprima prin sintagma: indivi-
dualizarea instruirii prin standardizare.
Individualizarea instruirii colective a structurilor se realizeaz` în func]ie de sarcinile
[i misiunile specifice ale acestora într-o perioad` determinat`, bazat` pe standardizarea
instruc]iei individuale ca lupt`tor [i specialist. Aplicarea acestui concept va constitui un pas
înainte în cadrul efortului general de reform` a For]elor Terestre. Având în vedere calitatea
de membru al Alian]ei Nord-Atlantice, acest nou mod de instruire a structurilor For]elor
Terestre va accelera procesul de integrare [i va permite ca, în scurt timp, România s` devin`
un membru de baz` al Alian]ei.
Participarea \n teatrele din Afganistan [i Iraq \n cadrul opera]iilor

Enduring Freedom [i Iraqi Freedom reprezint`, practic, cea dint#i
angajare militar` extern` a Rom#niei dup` Al Doilea R`zboi Mondial,
\n care For]elor Terestre le-a revenit, cred c` nici nu se putea altfel,
rolul esen]ial. Din perspectiva enun]at`, v` rog, domnule general,
s` releva]i consisten]a particip`rii, specificul misiunilor \ndeplinite
[i, evident, lec]iile \nv`]ate pe cele dou` teatre de opera]ii.
Participarea For]elor Terestre cu subunit`]i [i unit`]i militare la misiuni de men]inere
a p`cii, umanitare, de combatere a terorismului este, în opinia noastr`, impresionant`.
Pân` în prezent, la astfel de misiuni au participat peste 8 000 de militari, dintre care
9 [i-au pierdut via]a pe timpul ac]iunilor.
În teatrul de opera]ii din Afganistan particip`m cu un batalion de infanterie (405 militari)
la opera]ia Enduring Freedom, cu un pluton de poli]ie militar` la opera]ia Fingal (misiunea
ISAF) [i cu un deta[ament (25 de militari) la misiunea Ana Training.
În teatrul de opera]ii din Iraq particip`m la Faza a IV-a de stabilizare [i reconstruc]ie
în Iraq cu un batalion de infanterie (405 militari), un deta[ament de geniu (149 militari)
[i o companie de poli]ie militar` (100 de militari).
Participarea [i presta]ia militarilor români sunt apreciate de partenerii de coali]ie,
ace[tia remarcând în special profesionalismul, receptivitatea, loialitatea, curajul, disciplina
[i modestia românilor.
La fiecare misiune în parte, dup` rotirea efectivelor, în cadrul analizelor postmisiune
s-a f`cut un inventar al lec]iilor înv`]ate, cuprinse în câte un volum ce a fost difuzat spre însu[ire
[i aplicare în procesul de preg`tire al unit`]ilor nominalizate s` participe la astfel de opera]ii.
Ne-ar fi imposibil s` ne referim la toate opera]iile multina]ionale la care au participat militarii
din for]ele terestre [i de aceea vom trece în revist` doar câteva dintre ele. În astfel de misiuni
apare necesitatea lu`rii unor m`suri specifice menite s` transforme mediul ostil
într-unul cooperant [i agreat, care s` vin` în sprijinul ac]iunilor militare, astfel încât
s` se evite pericolul conflictelor [i atacurilor cu foc asupra patrulelor aflate în misiune
sau al echipelor CIMIC.
Preg`tirea contingentelor înainte de plecarea în misiune trebuie s` se fac` exclusiv
pe baza cerin]elor misiunii [i obligatoriu pe module ac]ionale pentru a realiza închegarea
106
Dialoguri GMR
acestora [i a avea certitudinea unor ac]iuni sinergice. Pe timpul preg`tirii este obligatoriu
s` se foloseasc` instructori din rândul militarilor care au participat la astfel de misiuni.
Comandamentele de batalion trebuie preg`tite pentru a avea abilit`]i [i capabilit`]i
de planificare a transportului în [i din teatrul de opera]ii, de respectare a statutului for]ei
(SOFA) pe timpul planific`rii activit`]ilor [i de adaptare a structurilor [i procedurilor de ac]iune
la specificul regulilor de angajare (ROE).
Comandantul structurii trebuie s` aib` abilit`]i, dar [i competen]a necesar` rezolv`rii
în teatrul de opera]ii a problemelor financiare, logistice, de achizi]ii, juridice, medicale,
de declasare [i casare a materialelor.
Pe baza datelor [i a informa]iilor furnizate de c`tre deta[amentele speciale de informa]ii
dislocate anterior în teatrele de opera]ii sau de c`tre membrii coali]iei, este util` editarea
unor manuale sau documentare care s` con]in` materiale informative necesare oric`rui militar
ce urmeaz` s` participe pentru prima dat` la misiuni. Acolo unde este cazul se realizeaz`
colaje, sinteze sau alte versiuni de documentare care s` aib` un caracter informativ restrictiv,
cu informa]ii ce se pun la dispozi]ie numai comandan]ilor.
Abilitatea de a comunica în limba englez` s-a dovedit a fi necesar` tuturor comandan]ilor
pân` la cel de grup` [i a ap`rut necesitatea ca o parte din militari s` cunoasc` limba ]`rii
unde se desf`[oar` ac]iunile militare, indiferent de tipul de misiune.
M`surile de protec]ie [i recuperare psihologic` pe timpul misiunilor [i postmisiuni
au ap`rut [i s-au impus ca o necesitate imperioas`. A ap`rut [i necesitatea reglement`rii
raporturilor dintre institu]ia militar` [i familiile militarilor care particip` la astfel de misiuni.
Cele mai multe lec]ii pe care le-am înv`]at pe timpul acestor misiuni se refer` la tehnica,
echipamentele [i materialele cu care trebuie înzestrate efectivele. Pe lâng` faptul c` acestea
trebuie s` fie interoperabile, uneori interschimbabile cu cele ale celorlal]i membri ai coali]iei,
ele trebuie s` ofere posibilitatea lu`rii tuturor m`surilor de protec]ie multipl` individual`
[i colectiv` [i condi]ii de via]` normal`, indiferent de condi]iile climaterice din teatrul de opera]ii.
Care sunt obiectivele imediate din portofoliul opera]ional al Statului

Major al For]elor Terestre ?
Pe termen scurt, acestea constau \n: continuarea procesului de restructurare
prin reorganizarea, transformarea, resubordonarea, desfiin]area [i redislocarea unit`]ilor
pentru realizarea structurilor prev`zute prin obiectivele For]elor; derularea activit`]ilor
de opera]ionalizare [i men]inere a opera]ionaliz`rii marilor unit`]i, unit`]ilor, subunit`]ilor
[i deta[amentelor destinate NATO, conform graficului multianual de opera]ionalizare;
cre[terea nivelului de preg`tire a comandamentelor [i trupelor prin aplicarea standardelor
[i a procedurilor de lucru NATO; asigurarea derul`rii programelor de achizi]ii [i moder-
niz`ri de echipamente [i tehnic` militar`, conform dinamicii multianuale a achizi]iilor;
acoperirea financiar` a activit`]ilor de opera]ionalizare a pachetului de for]e destinate
NATO [i de men]inere în stare de viabilitate a pachetului de for]e destinate sprijinului
[i regener`rii; sus]inerea logistic` adecvat` a for]elor dislocate în teatrele de opera]ii;
opera]ionalizarea structurilor desemnate s` fac` parte din pachetul de for]e specializate,
corespunz`tor Angajamentelor de Capabilit`]i de la Praga (PCC); asigurarea interope-
rabilit`]ii sistemelor de comand`-control pentru for]ele din teatrele de opera]ii [i interope-
rabilitatea de ansamblu a for]elor destinate NATO.
107
Pe termen mediu [i lung avem \n vedere: dezvoltarea unor programe majore de achizi]ii
de tehnic` [i echipamente, în vederea înlocuirii tehnicii vechi [i/sau neperformante;
continuarea procesului de restructurare a for]elor în dezvoltare puse la dispozi]ia NATO;
realizarea nivelului de interoperabilitate solicitat de eventualitatea particip`rii la misiuni
de ap`rare colectiv`, conduse de NATO; asigurarea condi]iilor pentru utilizarea normal`
a facilit`]ilor na]iunii gazd` (HNS) din responsabilitatea For]elor Terestre; perfec]ionarea
structurilor realizate dup` restructurare [i asigurarea informatic` a actului de conducere;
implementarea integral` a concep]iilor managementului resurselor umane, materiale
[i financiare; perfec]ionarea [i dezvoltarea sistemului de instruire prin simulare; dezvoltarea
proiectelor regionale de cooperare militar` [i reabilitarea principalelor elemente de infrastructur`.
O \ntrebare la care v` rog s` \mi r`spunde]i dintr-o dubl` perspec-

tiv` general` [i particular`. Bunòar`, ce viitor \ntrevede]i,
domnule general, for]elor terestre, a[a cum spuneam, ca, pur [i simplu,
categorie de for]e a oric`rei armate, dar [i For]elor Terestre ale Armatei
Rom#niei ? Cum r`spund acestea provoc`rilor postmoderne ale organiz`rii
militare, dar [i ale r`zboiului ?
În acest moment în lume se desf`[oar` ceea ce se cheam` Noua revolu]ie în afacerile
militare. De ce noua ? Pentru c` istoria militar` consemneaz` multe alte revolu]ii în arta
r`zboiului. Analistul Michael OHoulan le împarte în trei categorii: revolu]iile generate
de descoperirea [i utilizarea unei singure tehnologii arcul, praful de pu[c`, arma nuclear`
etc.; revolu]iile generate de modul în care statul î[i organizeaz` [i \[i gestioneaz` resursele
necesare asigur`rii securit`]ii, precum în vremea Romei imperiale ori a Fran]ei lui Napoleon,
[i revolu]iile generate de modul în care tehnologiile militare au fost combinate între ele
cu succes elaborarea doctrinei r`zboiului fulger [i a binomului tanc-avion sau a utiliz`rii
portavioanelor ca vectori esen]iali ai ofensivei, în perioada celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.
În viziunea american`, reperele cronologice între care se încadreaz` actuala revolu]ie
în afacerile militare sunt cele dou` r`zboaie din Golful Persic, din anii 1991 [i 2003,
care au demonstrat c` în doar 12 ani s-a înlocuit doctrina Powel, întemeiat` pe viziunea
clasic` a for]ei cople[itoare care implic` folosirea masiv` a unit`]ilor de uscat, cu doctrina
Rumsfeld, bazat` pe utilizarea unor produse ale tehnologiilor de vârf, pe implicarea pe scar`
larg` a for]elor speciale [i pe adaptarea a ceea ce se nume[te coali]ia de voin]`.
Analizând modul în care diver[i speciali[ti prezint` locul [i rolul diferitelor categorii
de for]e armate într-un posibil conflict, vom observa c` exist` ast`zi dou` puncte de vedere
care desemneaz`, la rândul lor, dou` tendin]e diferite. O categorie încearc` s` prezinte
exagerat sau chiar s` absolutizeze rolul unei anumite categorii de for]e, atribuindu-i
însemn`tate exclusiv` în determinarea caracterului, evolu]iei [i deznod`mântului r`zboiului.
Cea de-a doua grupare consider` c` toate categoriile de for]e ale armatei sunt la fel
de importante [i c` succesul militar nu poate fi asigurat decât prin ac]iunea întrunit` a acestora.
Opiniile noastre se încadreaz` în aceast` a doua viziune [i consider`m c` ac]iunile militare
se desf`[oar` într-un sistem integrat în care fiecare categorie de for]e are locul [i rolul
sù specifice. Credem c`, în prezent [i în viitorul previzibil, r`zboaiele nu se vor derula
prin opera]ii terestre, aeriene sau navale, ci prin opera]ii întrunite aeroterestre, aeronavale,
108
Dialoguri GMR
informa]ionale etc. În aceast` viziune, credem c` viitorul For]elor Terestre înseamn`
mobilitate, modularitate, putere de foc [i de lovire, capacitate de conducere [i coordonare,
capacitate de integrare, capacitate de sus]inere [i capacitate de a participa la o gam` complex`
de opera]ii, de la cele specifice confrunt`rilor militare simetrice sau asimetrice pân` la cele
de stabilitate, în sprijinul p`cii, umanitare sau de reconstruc]ie a unor zone.
Din cele prezentate, credem c` se poate trage concluzia c` For]ele Terestre ale Armatei
Române î[i preg`tesc viitorul în acest sens.
Cum g`se[te aderarea de jure a Rom#niei \n NATO For]ele Terestre

ale Rom#niei ?
În m`sur` s` îndeplineasc` misiunile primite, angajate [i hot`râte în atingerea
tuturor obiectielor de reform` care le-au fost stabilite [i pe care ni le-am asumat.
Exist`, iat`, [i \n exprimare militar`, o Rom#nie Naval` [i o Rom#nie

|nalt`, care nu [i-ar avea rostul istoric dec#t \n comuniune opera]ional`
cu Rom#nia Terestr`. V` rog, domnule general, s` l`sa]i, \n \ncheierea
convorbirii noastre, memoriei colective c#teva dintre g#ndurile
care v` definesc at#t pre]uirea pentru camarazii dumneavoastr`
din For]ele Terestre, c#t [i pentru cei din For]ele Navale [i For]ele
Aeriene ale Rom#niei.
Pe oamenii din For]ele Aeriene [i For]ele Navale îi pre]uiesc, îi respect [i îi admir,
pe cei din For]ele Terestre îi iubesc. Celor din For]ele Terestre le promit c` [i de-acum încolo
le voi d`rui tot ce pot, ce [tiu [i ce fac [i le cer s` ofere tot ce au mai bun în ei pentru a ne realiza
obiectivele propuse. Tuturor le doresc succese profesionale [i personale, iar pe cei
care vor fi obliga]i s` suporte, prin experien]e personale frustrante, pre]urile reformei
îi asigur c` voi fi mereu al`turi de ei !
@ A consemnat colonelul Costinel PETRACHE

16 martie 2004
109
Adev`rul The truth

ader`rii of adhesion
~ ~
\n]elegerea understanding
integr`rii the integration
Aderarea Rom#niei la Alian]a Nord-Atlantic` Romanias adhesion to the North Atlantic

este, iat`, o realitate istoric` ce nu mai poate fi Alliance is a historic reality that cannot be attributed
atribuit` dezideratelor strategice sau specula]iilor to strategic deziderata or to political speculations.
politice. Suntem \n NATO. Pur [i simplu. We are in NATO. Simply. We know very well which
{tim care sunt beneficiile noastre strategice, are the strategic benefits, as well as the immediate
dup` cum le cunoa[tem [i pe cele imediate. ones. But in the logic of becoming and strategic
Dar, \n logica devenirii [i a construc]iilor build up, the responsabilities are those that sustain
strategice, responsabilit`]ile sunt cele care \ntre]in the arguments of trust. It is the comprehensive
argumentele \ncrederii. Este temeiul compre- reason for continuing the transformation process
hensiv al continu`rii procesului de transformare of the national military body, on the route of inte-
a institu]iei militare na]ionale at#t pe traseul gration, as well as on that of the Alliances need
integr`rii, c#t [i pe cel al nevoii de adaptare to adjust in a continual and reactive manner,
reactiv` ne\ntrerupt` a Alian]ei la provoc`rile to post-modern challenges, adressed to global peace
postmoderne la adresa lini[tii [i securit`]ii and security. We know that things are precisely
globale. C` lucrurile stau \ntocmai, ne conving as described, because of the answers received after
r`spunsurile la sondajul de afirmare conceptual` a poll for the assertion of the notional and active
[i ac]ional` a priorit`]ilor postaderare \ntreprins post-adhesion priorities, at the level of some struc-
la nivelul unora dintre structurile Armatei tures within the Romanian Armed Forces.
Rom#niei. Opinia avizat` a Statului Major The expert opinion of the Land Forces Staff
al For]elor Terestre nu este absent` din grupajul is present in this editorial, being widely expressed
acestui demers editorial, ea fiind amplu expri- in the interview given to this magazine
mat` \n interviul acordat acestei edi]ii a revistei by the lieutenant-general Eugen B`d`lan, Ph D,
de c`tre generalul-locotenent dr. Eugen B`d`lan, chief of the above mentioned military structure.
[eful acestuia. Starting with April, 2, 2004, Romania
|ncep#nd cu 2 aprilie 2004, Rom#nia is something different, Europe is something
este altceva, Europa este altceva, Lumea different, the entire World is something different.
este altceva. Privindu-ne \n ochi viitorul, s` lu`m Looking at the future, lets take into account,
[i seama, totu[i, cuvintelor secretarului general however, a quote from NATO secretary
al NATO: Rom#nia se al`tur` echipei NATO general: Romania joins the NATO team
ca un membru mai mult dec#t bine venit*. as a more than welcome member.*
Redac]ia The Editorial Staff
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
* Jaap de Hoop Scheffer, NATO ureaz` bun venit Rom#niei, * Jaap de Hoop Scheffer, NATO welcomes Romania,
articol publicat \n Adev`rul, 02 aprilie 2004. article published in Adev`rul, April, 2, 2004.
110
Adev`rul ader`rii ~ \n]elegerea integr`rii
Statutul de membru
al NATO impune dezvoltarea
pozi]iei noastre de factor
de stabilitate în regiune
[i de element activ
în dezvoltarea rela]iilor de încredere
[i de securitate în regiunea Mãrii Negre
Contraamiral dr. Gheorghe MARIN
~ {eful Statului Major al For]elor Navale ~
Admiterea României în Alian]a Nord-Atlantic` are ca urmare nu numai integrarea statului

român în structurile de conducere politic` ale Alian]ei, ci [i necesitatea de a transforma Armata
României [i, implicit, For]ele Navale astfel încât s` poat` oferi unit`]i [i nave perfect
integrabile în structurile militare ale Alian]ei. Acest demers impune, în opinia noastr`,
ca obiectiv general parcurgerea unor transform`ri necesare pentru ca, în cel mai scurt timp
posibil, for]ele navale s` constituie un element activ al angrenajului militar naval care înde-
pline[te deciziile factorului politico-militar.
Desigur, ac]iunea nu este una simpl`, cu toate c` unele progrese s-au ob]inut
în cei peste zece ani de ac]iuni în comun cu for]e ale NATO în cadrul programului Parteneriat
pentru Pace [i al rela]iilor de cooperare bilateral` [i regional` dezvoltate în aceast` perioad`.
Suntem convin[i de faptul c` unele realiz`ri vor putea fi dezvoltate, îns` exist` [i domenii
în care va trebui s` canaliz`m eforturi [i resurse sporite având un caracter accentuat
de noutate. Cele mai importante dintre acestea sunt prezentate în cele ce urmeaz`.
În plan general, For]ele Navale vor trebui s` contribuie la îndeplinirea obliga]iilor
ce revin României de a participa la gama întreag` de ac]iuni de ap`rare colectiv`, conform
Articolului 5 al Tratatului de la Washington, la cele de gestionare a crizelor [i men]inere
a p`cii, la înt`rirea securit`]ii în plan regional. Toate tipurile de ac]iuni militare concepute
[i executate de c`tre structuri ale Alian]ei cuprind indispensabil [i contribu]ia unei componente
navale. Aceasta presupune crearea condi]iilor ca personalul [i navele din compunere s` ia parte
atât la planificarea [i organizarea ac]iunilor, cât [i la constituirea componentei navale a for]ei
destinate execut`rii misiunilor. Avem în aten]ie încadrarea unor reprezentan]i din For]ele Navale
în structurile de conducere permanente ale NATO la toate nivelurile [i, în primul rând,
în comandamentele navale regionale, subregionale sau de tip întrunit. Ace[tia vor fi atent
selec]iona]i [i temeinic preg`ti]i pentru a fi în m`sur` s`-[i îndeplineasc` atribu]iile [i s` ne repre-
zinte corespunz`tor. Pentru a putea contribui la constituirea grup`rilor de for]e navale ale NATO,
urm`rim îndeplinirea cerin]elor privind capabilit`]ile for]elor oferite Alian]ei, [i anume a fregatelor,
a unit`]ilor de scafandri, a navelor dragoare. Avem, de asemenea, în aten]ie realizarea
111
practic` a interconect`rii Comandamentului Opera]ional Naval cu Comandamentul Naval
din Sudul Europei NAVSOUTH, în scopul particip`rii la conducerea for]elor navale.
Privind resursa uman` a For]elor Navale, constituit` de la sfâr[itul acestui an
numai din militari profesioni[ti, vom acorda aten]ie continu`rii preg`tirii în [coli NATO
[i ale altor state membre, concomitent cu preg`tirea personalului în ]ar`, într-un sistem similar.
Reforma înv`]`mântului de marin` va fi orientat` c`tre formarea de ofi]eri lideri [i manageri,
precum [i de mai[tri militari [i militari profesioni[ti, speciali[ti în exploatarea unei tehnici
complexe, corespunz`toare noilor dot`ri. Limba englez` [i procedurile similare de ac]iune
[i de sprijin al for]elor lupt`toare vor constitui instrumente de baz` cu care personalul
For]elor Navale va asigura interoperabilitatea ac]ional` cu partenerii din celelalte ]`ri.
Se vor perfec]iona noile sisteme, practicate deja, de planificare, organizare [i evaluare
a întregii activit`]i, de concepere [i executare a instruc]iei, având la baz` procedurile
[i documentele standard NATO. În acest sens, s-a pornit de la studiul [i verificarea viabilit`]ii
implement`rii mecanismelor de planificare bugetar` [i de luare a deciziilor, aplicarea standardelor
opera]ionale specifice de marin` [i a instrumentelor de evaluare a st`rii structurilor, planificarea
logistic` pe baza profilului opera]ional al fiec`rui tip de nav`.
În instruc]ia opera]ional` a for]elor, va fi necesar s` aplic`m [i vom aplica procedeele
de preg`tire [i acordare a calific`rii uzitate în Alian]`, astfel încât echipajele navelor noastre
[i subunit`]ile de diferite genuri s` fie admise în componen]a for]elor multina]ionale ale Alian]ei.
Vom completa setul de manuale de proceduri standard în ac]iuni tipice cum sunt opera]iuni
de interdic]ie maritim`, embargou naval, ac]iuni de realimentare cu solide [i lichide pe mare
[i cu elicopterul, supraveghere naval` [i prelucrarea complex` a datelor despre situa]ia
naval` [i aerian`.
În domeniul comenzii [i controlului, For]ele Navale vor utiliza sistemele de transfer
al autorit`]ii de la comandamentele na]ionale la cele ale NATO, de aplicare a regulilor
apar]inând de comanda opera]ional` [i controlul opera]ional, comanda tactic`, a procedurilor
de transmitere a ordinelor [i de înaintare a rapoartelor, de elaborare [i utilizare a regulilor
de angajare pentru ac]iuni navale. Noul sistem de ac]iune cu nave izolate în compunerea
unor grup`ri multina]ionale, sub conducerea unor comandamente NATO, impune s` preg`tim
temeinic [i s` acord`m responsabilit`]i sporite comandan]ilor de nave pentru a fi capabili
s` solu]ioneze în mediul interna]ional orice problem` cu care nava [i echipajul se confrunt`,
s` reprezinte conving`tor For]ele Navale [i România în rela]iile cu for]e apar]inând
altor state [i cu autorit`]ile Alian]ei.
Logistica for]elor angajate în opera]iuni în componen]a grup`rilor navale multina]ionale
va fi integrat` în sistemul de sprijin logistic combinat, cu for]e na]ionale [i cu cele comune
grup`rilor navale multina]ionale. Aceasta se va realiza deseori la mari distan]e de teritoriul
na]ional, în mediul comercial interna]ional, folosind cu maxim` eficien]` resursele
la dispozi]ie. În domeniul dot`rii cu nave, sisteme de armamente [i echipamente specifice,
va trebui s` ne integr`m în organismele Alian]ei, de planificare [i coordonare a produc]iei
militare, având la baz` planuri de perspectiv` pe termen mediu [i lung [i cerin]a interope-
rabilit`]ii complete cu for]ele statelor membre.
Desigur, statutul de membru al NATO impune dezvoltarea în continuare a pozi]iei
noastre de factor de stabilitate în regiune [i de element activ în dezvoltarea rela]iilor
de încredere [i de securitate în regiunea M`rii Negre, a cooper`rii regionale. Bunele rela]ii
112
cu vecinii [i cu marinele ]`rilor riverane nu numai c` nu vor fi neglijate, ci chiar se vor amplifica
în beneficiul p`r]ilor, dar [i al Alian]ei din care facem parte.
Nu în ultimul rând, vom schimba în mod radical mentalitatea întregului personal
care, în num`r redus, va trebui s` r`spund` unor cerin]e superioare. Am în vedere necesitatea
de a generaliza un sistem de gândire [i de lucru de tip occidental, caracterizat de r`spundere
pentru îndeplinirea atribu]iilor, eficien]` în utilizarea resurselor, precizie în ac]iune, respectul
pentru creativitate [i dorin]a de perfec]ionare continu` a activit`]ii pe baza înv`]`mintelor
rezultate.
Statul Major al For]elor Navale beneficiaz` de sprijin [i consultan]` în toate domeniile
evolu]iei pe calea integr`rii în NATO din partea comandamentelor regionale ale Alian]ei
[i a for]elor navale ale unor state membre. Avem în derulare un plan de integrare în Alian]`
elaborat în comun cu o echip` de exper]i din Comandamentul Naval din Sudul Europei
NAVSOUTH [i suntem deja la al patrulea an de cooperare intens` cu For]ele Navale
ale Turciei, cu care execut`m activit`]i multiple, de la vizite reciproce la nivel înalt, schimb
de personal [i reuniuni la nivel de exper]i, pân` la exerci]ii navale bilaterale complexe
sau pe specialit`]i.
Concretizând cerin]ele de evolu]ie, în primul an al statutului de membru al NATO,
For]ele Navale î[i vor concentra eforturile în vederea realiz`rii urm`toarelor obiective: preluarea
fregatelor de tip 22 de la marina englez`, respectiv preg`tirea echipajelor prin cursuri
în ]ar` [i \n strìn`tate, testarea pe mare, aducerea fregatei Regele Ferdinand în ]ar`,
întocmirea [i îndeplinirea planurilor pentru opera]ionalizarea navei, elaborarea documentelor
referitoare la managementul oper`rii acestui tip de nav`, prin adaptarea celor utilizate
în Marina Regal` englez`; revitalizarea [i reclasificarea navei de transport Albatros,
în vederea continu`rii transporturilor de trupe [i echipamente, în sprijinul unit`]ilor române[ti
dislocate în alte teatre de ac]iune; demararea programului de realizare a sistemului
de supraveghere naval` de la litoral SCOMAR, în cooperare cu structuri ale Ministerului
Administra]iei [i Internelor; realizarea leg`turilor cu comandamentele [i structurile navale
ale NATO, în vederea integr`rii cât mai rapide a For]elor Navale în acestea; cre[terea
nivelului de interoperabilitate opera]ional`, tehnic` [i logistic`, apt` s` permit` integrarea
navelor militare române[ti în grup`rile navale multina]ionale ale Alian]ei Nord-Atlantice;
selec]ia [i instruirea personalului destinat s` lucreze în comandamentele navale ale Alian]ei;
participarea la [ase aplica]ii [i exerci]ii multina]ionale [i evaluarea unit`]ilor de c`tre speciali[ti
ai NATO; continuarea procesului de reform` în For]ele Navale, implementarea planurilor
de restructurare [i a For]ei Obiectiv 2007; accelerarea procesului de adaptare a standardelor
na]ionale de preg`tire la cele ale for]elor navale ale statelor membre NATO; elaborarea Doctrinei
pentru Opera]ii a For]elor Navale [i a manualelor de instruc]ie [i de lupt`; continuarea
cooper`rii cu for]ele navale ale statelor din regiune [i membre ale NATO prin rela]ii bilaterale,
participarea la activit`]i [i exerci]ii navale comune, în vederea realiz`rii unui climat
de securitate [i în]elegere în regiunea M`rii Negre, în principal prin BLACKSEAFOR
[i prin m`surile de cre[tere a încrederii [i securit`]ii.
În concluzie, avem convingerea c` drumul integr`rii în NATO, care a început
o dat` cu accederea, nu va fi u[or. Ac]ion`m pe un nou plan, de pe o pozi]ie schimbat`,
dat` de noul statut. Ne vom croi eforturile astfel \nc#t s` constituim un element activ
al Alian]ei [i nu o povar` a acesteia, lucru care depinde decisiv de capacitatea [i voin]a noastr`.
113
Ne-am dorit at#t de mult

s` accedem \n Alian]`,
\nc#t suficien]a, toleran]a,
compromisul nu-[i mai au loc
\n activitatea noastr`
de azi [i viitoare
General-locotenent Gheorghe CATRINA
~ {eful Statului Major al For]elor Aeriene ~
Momentul accederii ]`rii noastre \n NATO este unul cu totul deosebit. El reprezint`
\mplinirea unor eforturi intense [i \ndelungate sus]inute de aproape to]i rom#nii, inclusiv
de militari. Sigur, \n economia acestor eforturi se reg`sesc [i cele apar]in#nd personalului
din For]ele Aeriene.
Suntem bucuro[i pentru faptul c` speran]ele [i ac]iunile noastre s-au materializat,
dar [tim c` momentul accederii este doar un reper al unui proces complex, de durat`,
cu multe situa]ii f`r` precedent, adev`rate provoc`ri.
|n aceste condi]ii, prioritatea evident` este continuarea procesului de reform`,
de restructurare [i modernizare \n scopul scurt`rii timpului necesar integr`rii depline
\n structurile NATO. Dac`, \n prezent, For]ele Aeriene ale Rom#niei au \ndeplinit \n totalitate
cerin]ele necesare pentru accedere (producerea [i schimbul de date privind situa]ia aerian`,
trecerea la executarea serviciului Poli]ie Aerian` sub comand` NATO), \n continuare
trebuie asigurate, c#t mai cur#nd cu putin]`, condi]iile pentru a realiza compatibilitatea,
interschimbabilitatea, comonalitatea [i, \n final, interoperabilitatea cu structurile similare NATO.
Integrarea ap`r`rii aeriene a Rom#niei \n sistemul de ap`rare aerian` al Alian]ei
(NATINEADAS) reprezint` singura abordare viabil`, optim` pentru realizarea unui nivel
suficient de protec]ie. Pentru a eviden]ia complexitatea procesului, voi preciza c` integrarea
NATINEADS reprezint` unirea structurilor de ap`rare aerian` ale statelor membre
ale Alian]ei \ntr-un sistem unic de ap`rare aerian` condus de NATO, sistem care dispune
de for]e, facilit`]i [i structuri opera]ionale de comand` [i control eficiente pe timp de pace,
\n situa]ii de criz` [i de conflict. Din aceast` perspectiv` este necesar s` se continue armoni-
zarea legisla]iei na]ionale cu cea a celorlalte state membre ale Alian]ei, astfel \nc#t transferul
de autoritate [i al unit`]ilor de ap`rare aerian` desemnate sub comanda [i controlul
opera]ional ale Comandamentului Suprem al For]elor Aliate din Europa (SACEUR), structur`
care are ca misiune ap`rarea ]`rilor membre ale NATO \mpotriva atacurilor aeriene, s` se fac`
\n acordul deplin al legisla]iei noastre na]ionale. Din punct de vedere ac]ional [i procedural,
apartenen]a la NATINEADS este ast`zi o certitudine.
|n multe alte preocup`ri, \n perioada imediat urm`toare vom urm`ri implicarea
autorit`]ilor na]ionale \n utilizarea flexibil` a spa]iului aerian, \n preg`tirea personalului
pentru exercitarea managementului spa]iului [i traficului aerian, totul \n cooperare cu structurile
aeronautice civile [i cu respectarea procedurilor ICAO [i NATO.
114
Sunt numeroase aspecte, unele tehnice, altele principiale, care trebuie avute \n vedere.
|n ceea ce ne prive[te, am alc`tuit un grup de lucru care, potrivit unui plan riguros, urm`re[te
definitivarea condi]iilor de accedere [i abordarea concret`, practic` a realiz`rii rapide
a celor necesare integr`rii. Acest grup cuprinde reprezentan]i din fiecare structur` a Statului
Major al For]elor Aeriene, precum [i din structuri ale Comandamentului Opera]ional Aerian
Principal [i are ca principal` atribu]iune asigurarea consultan]ei de specialitate \n domeniul
accederii [i integr`rii.
Cu siguran]`, o bun` parte a activit`]ii noastre va trebui abordat` de acum din perspectiva
unei filozofii noi cu promptitudine, cu fermitate [i cu mai mult dinamism. Planificarea,
organizarea [i desf`[urarea instruc]iei, preg`tirea liderilor toate acestea vor urm`ri aplicarea
cu costuri minime [i eficacitate a conceptelor, generarea for]ei necesare misiunilor na]ionale
[i ap`r`rii colective.
Toate acestea vor fi posibile numai dac` va avea loc acea determinare care s` aduc`
schimb`ri esen]iale \n atitudinea noastr` [i a celor pe care \i conducem. Cu siguran]`
c` va trebui s` abandon`m acea p`gubitoare \n]elegere a situa]iei de p#n` acum
[i s` impunem ferm spiritul [i litera legii, ale regulamentului, ale ordinului.
Ne-am dorit at#t de mult s` accedem \n Alian]`, \nc#t suficen]a, toleran]a, compromisul
nu-[i mai au loc \n activitatea noastr` de azi [i viitoare.
Prin urmare, dac` am devenit parte din NATO, trebuie s` ar`t`m precum cei din NATO.
S` avem o dotare corespunz`toare, s` fim echipa]i precum cei din NATO, s` g#ndim
[i s` ac]ion`m precum cei din NATO. Iar ceea ce s-a \nt#mplat \n ultimii ani \n For]ele
Aeriene ale Rom#niei dovede[te c` este posibil.
Aderarea la NATO a impus

reevaluarea priorit`]ilor
ac]ionale [i conceptuale
\n acord cu documentele
programatice ale reformei
General-maior Petre BARANG~
~ {eful Direc]iei Organizare, Personal [i Moblizare ~
Perspectiva integr`rii României în Alian]a Atlanticului de Nord a impus adoptarea

de m`suri decisive pentru accelerarea procesului de restructurare, modernizare [i opera-
]ionalizare a for]elor armate, astfel încât s` fie în m`sur` s` participe la gama întreag`
de misiuni a NATO.
Calitatea de stat membru al NATO al României [i, implicit, a Armatei sale, au impus
[i Direc]iei Organizare, Personal [i Mobilizare reevaluarea priorit`]ilor sale ac]ionale
[i conceptuale, în acord cu documentele programatice ale reformei Armatei [i cele referitoare
la integrarea acesteia în structurile politico-militare, de comand` [i de execu]ie ale NATO.
115
Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare este implicat` \n armonizarea procesului
de reform` [i restructurare a Armatei României, în vederea îndeplinirii condi]iilor necesare
particip`rii for]elor, pe care România s-a angajat s` le pun` la dispozi]ie, la întregul spectru
de misiuni ale Alian]ei Nord-Atlantice sau la misiuni de cooperare cu statele membre
ale OSCE, UE sau sub egida ONU, pentru gestionarea crizelor [i combaterea terorismului.
Având în vedere obiectivele majore asumate de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale în domeniul
reformei structurale, al opera]ionaliz`rii for]elor [i integr`rii depline în Alian]`, context
\n care va continua procesul de perfec]ionare a structurilor comandamentelor, marilor unit`]i
[i unit`]ilor, Direc]ia stabile[te procedurile necesare implement`rii concep]iei For]a
Obiectiv 2007, astfel încât s` fie realizate obiectivele de etap` [i cele finale, gestioneaz`
procesul de reorganizare a structurilor centrale ale Statului Major General [i a categoriilor
de for]e ale Armatei, precum [i întocmirea statelor de organizare în format compatibil
NATO, în sistemul informatic RMS-3 [i implementarea acestora pentru toate structurile
supuse procesului de reorganizare. Exist` preocupare deosebit` pentru reorganizarea
[i îmbun`t`]irea înv`]`mântului militar, în principal prin implicarea speciali[tilor în revizuirea
normelor de formare [i perfec]ionare a categoriilor de cadre militare, a normelor de func]ionare
a institu]iilor de înv`]`mânt [i elaborarea statelor de organizare pentru acestea.
Cerin]ele Alian]ei de participare a For]elor Armatei României la gama întreag`
de misiuni NATO pot fi îndeplinite numai ca urmare a unei preg`tiri temeinice, executate
din timp de pace, în acord cu standardele NATO. Din aceast` perspectiv`, domeniul for]elor
armate, gestionat de c`tre Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare devine complex.
Completarea [i opera]ionalizarea for]elor armate la mobilizare, în mod oportun [i eficient,
punerea acestora la dispozi]ia Alian]ei în termenele planificate constituie condi]ii esen]iale
ale unei colabor`ri eficiente în cadrul oric`rui teatru de ac]iuni militare. Pentru planificarea,
organizarea [i desf`[urarea unei mobiliz`ri eficiente a for]elor Armatei, planificatorii militari
trebuie s` dispun` din timp de pace de o baz` normativ` modern`, care s`-i ajute s` elaboreze
[i s` adapteze documentele de mobilizare în func]ie de cerin]ele existente [i de condi]iile
specifice fiec`rei unit`]i.
Astfel, ini]ierea proiectului Legii privind regimul st`rii de mobilizare par]ial`
sau total` [i al st`rii de r`zboi a fost impus` de inexisten]a, în plan legislativ, a unui act
normativ cu putere de lege care s` defineasc`:
dinamica de stare a societ`]ii române[ti în raport cu intensitatea [i natura factorilor
de risc [i a amenin]`rilor care ar putea determina apari]ia [i manifestarea situa]iilor
de criz` în timp de pace, care impun declan[area st`rii de mobilizare total`
sau par]ial` ori a st`ri de r`zboi;
responsabilit`]ile autorit`]ilor [i structurilor \nvestite s` coordoneze organizarea
[i preg`tirea în mod unitar a mobiliz`rii, s` verifice stadiul preg`tirii acesteia în timp
de pace, s` conduc` mobilizarea la nivel na]ional sau local [i s` sprijine efortul de r`zboi
pe toat` desf`[urarea acestuia;
modalit`]ile de compatibilizare a m`surilor [i sistemului na]ional de mobilizare
cu cele ale celorlalte ]`ri membre ale NATO, din punctul de vedere al operativit`]ii
mobiliz`rii, al managementului crizelor, precum [i referitor la asisten]a social`
pentru sprijinirea familiilor militarilor pe timpul st`rii de mobilizare total` sau par]ial`
[i al st`rii de r`zboi.
116
Alte priorit`]i ac]ionale se concretizeaz` în elaborarea Regulamentului mobiliz`rii
For]elor Armate ale României [i definitivarea Manualului mobiliz`rii comandamentelor,
marilor unit`]i [i unit`]ilor.
Regulamentul invocat asigur` posibilitatea planificatorului în domeniul mobiliz`rii
de a avea la îndemân` un sistem coerent de principii, norme, reguli [i cerin]e în conformitate
cu standardele NATO. Manualul presupune realizarea unui ghid al planificatorilor
în domeniul mobiliz`rii, în baza c`ruia ace[tia pot concepe sau adapta documentele planului
în raport cu situa]iile ap`rute pe timpul desf`[ur`rii mobiliz`rii. Realizarea unei baze
normative moderne în domeniul mobiliz`rii creeaz` premisa elabor`rii unui nou cadru
de mobilizare a For]elor Armatei ale României, în care s` se reg`seasc` structuri destinate
ap`r`rii colective, precum [i structuri de sprijin [i de generare a for]ei.
Declan[area [i desf`[urarea mobiliz`rii For]elor Armatei în acord cu standardele NATO
impun întocmirea informatizat`, din timp de pace, a noi planuri de mobilizare, care s` r`spund`
întregii game de cerin]e derivate din calitatea de membru al NATO.
Armata României a optat pentru punerea în aplicare a unui sistem de management
modern al personalului, compatibil cu cele utilizate în armatele statelor membre ale NATO.
Astfel, pornind de la cerin]a asigur`rii compatibilit`]ii cu armatele statelor membre
ale NATO, structuri specializate ale Direc]iei Organizare, Personal [i Mobilizare au identificat
ca principale priorit`]i urm`toarele activit`]i specifice:
participarea la elaborarea concep]iilor, actelor normative, a planurilor [i reglement`rilor
specifice domeniului resurselor umane, privind: managementul carierei individuale;
formarea, dezvoltarea profesional` [i utilizarea subofi]erilor [i mai[trilor militari
din Armata României; evaluarea cadrelor militare, standardizarea în domeniul
gestiunii resurselor umane; profesionalizarea Armatei României; posturile pe care
România le va ocupa la Cartierul General, comandamente, agen]ii [i alte structuri NATO;
perfec]ionarea preg`tirii personalului militar [i civil selec]ionat s` ocupe posturile
prev`zute în reprezentan]ele militare [i structurile NATO;
realizarea încadr`rii cu personal a unit`]ilor prev`zute a se opera]ionaliza, conform
planului de implementare a noii structuri de for]e;
dezvoltarea competen]ei lingvistice a personalului militar [i civil, cu prioritate pentru
unit`]ile dislocabile;
participarea la implementarea Sistemului informatic pentru gestiunea structurilor
[i a personalului activ.
O alt` direc]ie de ac]iune important`, de interes pentru întreaga societate, const`
\n elaborarea, împreun` cu Ministerul Administra]iei [i Internelor, a proiectului legii
privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare, care introduce, ca elemente de noutate: suspendarea
îndatoririi de a îndeplini serviciul militar activ în calitate de militar în termen [i cu termen
redus, începând cu data de 31.12.2007; reducerea duratei serviciului militar activ în calitate
de militar în termen de la 12 luni la 9 luni, în calitate de militar cu termen redus de la 6 luni
la 4 luni [i serviciul civic de la 24 de luni la 12 luni; accesul femeilor, la cerere, la toate
formele serviciului militar; redefinirea serviciului utilitar alternativ ca serviciu civic, executat
de tinerii încorporabili, care, din motive religioase sau de con[tiin]`, refuz` îndeplinirea
117
serviciului militar activ; introducerea conceptului de rezervist voluntar asigurând rezerva
necesar` armatei în condi]iile profesionaliz`rii acesteia.
În acela[i context se lucreaz` la elaborarea proiectului de lege privind statutul solda]ilor
[i grada]ilor profesioni[ti, proiect care creeaz` cadrul juridic pentru încadrarea grada]ilor
sau a militarilor profesioni[ti în structuri euroatlantice, accederea în cariera de gradat
sau soldat profesionist a femeilor, implementarea modelului piramidal privind evolu]ia
în carier`, posibilitatea specializ`rii [i a încadr`rii în func]ii a personalului care nu a îndeplinit
îndatoriri militare ca [i conscript.
Reorganizarea Armatei, dup` criteriile [i standardele de performan]` ale partenerilor
occidentali, include [i transform`ri multiple în domeniul psihologiei militare. Principalele
priorit`]i dup` aderarea României la structurile nord-atlantice sunt fundamentate prin: selec-
]ionarea resursei umane, care s` corespund` cerin]elor [i exigen]elor activit`]ii în armat`;
cunoa[terea [i monitorizarea resursei umane pe traseul carierei militare sau al activit`]ii
în mediul militar, pentru dezvoltarea [i perfec]ionarea poten]ialului psihologic necesar
maximiz`rii performan]elor în procesul de instruc]ie [i educa]ie; asigurarea asisten]ei
psihologice pe timp de pace, în situa]ii de criz` [i r`zboi pentru întregul personal, inclusiv
pentru membrii de familie ai acestuia; analiza rela]iilor de munc` [i a celor interpersonale
în organiza]ia militar`; cercetarea solicit`rilor psihofizice ale câmpului de lupt` modern,
în scopul determin`rii unui comportament individual, dar [i al unui comportament de grup,
colectiv (sensibil la fenomenul mul]imii, al emo]iilor colective, în situa]ii de panic` [i excese
agresive), cât mai adecvate realit`]ii luptei armate; cercetarea, experimentarea, realizarea
[i validarea de metodologii pentru selec]ia, cunoa[terea [i asisten]a psihologic` a perso-
nalului din Armat`.
Prin competen]ele structurii specializate în investigarea fenomenelor [i proceselor
sociale din Armat`, vom analiza [i diagnoza climatul organiza]ional în vederea prevenirii
[i gestion`rii conflictelor organiza]ionale, vom evalua moralul personalului Armatei, ca factor
multiplicator al capacit`]ii de lupt`, [i vom continua cercetarea mediului militar [i elaborarea
unor solu]ii de optimizare a capacit`]ii de adaptare a personalului militar la cerin]ele impuse
de teatrele de opera]ii [i reinser]ia social` [i profesional` dup` întoarcerea din misiune,
studierea impactului psihosocial al misiunilor în afara grani]elor ]`rii asupra vie]ii de familie
a militarilor.
Evaluarea atitudinii popula]iei fa]` de institu]ia militar` [i serviciul militar reprezint`
un element esen]ial în studierea rela]iilor dintre armat`, ca subsistem [i societate, ca sistem
social global. Permanent se monitorizeaz` atitudinea tinerilor fa]` de Armat` [i serviciul
militar din perspectiva profesionaliz`rii Armatei, studierea gradului de atractivitate a profesiei
militare, a percep]iei statusului social al cadrelor militare.
Considerând c` tot acest proces ac]ional este unul dinamic, Direc]ia Organizare,
Personal [i Mobilizare lucreaz` în deplin` cooperare cu celelalte structuri din Statul Major
General pentru revizuirea [i adaptarea continu` a acestor priorit`]i la cerin]ele impuse
de angajamentele asumate de România, de conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
pe plan intern [i în cadrul rela]iilor interna]ionale, precum [i de apari]ia [i evolu]ia
unor evenimente susceptibile a implica structurile militare în rezolvarea lor.
118
S` demonstr`m capacitatea
îndeplinirii \n totalitate
a responsabilit`]ilor
ce ne revin, ca un actor
credibil, \n opera]ii militare
de ap`rare colectiv` sau în situa]ii de criz`
General-maior dr. Sorin IOAN
~ {eful Direc]iei Opera]ii ~
Momentul integr`rii de jure a României în Alian]a Nord-Atlantic` este recep]ionat

cu mândrie [i responsabilitate în Direc]ia Opera]ii a Statului Major General.
Sentimentele de mândrie deriv` firesc în rândul personalului Direc]iei din con[tien-
tizarea rolului de deschiz`tor [i al responsabilit`]ilor ce-i revin în cadrul Statului Major
General [i de racordare la structurile similare ale Alian]ei. Direc]ia Opera]ii a participat
la aplicarea cerin]elor derivate din statutul de stat partener, la experimentarea [i aplicarea
primelor m`suri [i ac]iuni din cadrul PfP, la elaborarea primele PARP-uri [i stabilirea
obiectivelor de interoperabilitate. |n evolu]ia programului de integrare a planificat [i a condus
ac]iunile militare circumscrise particip`rii române[ti la opera]iunile în sprijinul p`cii
sub egida NATO, monitorizând [i asigurând realizarea compatibilit`]ii cu standardele
[i procedurile opera]ionale aplicate în armatele statelor Alian]ei.
Responsabilitatea a înso]it întotdeauna demersurile conceptuale [i ac]ionale care au favorizat
materializarea obiectivelor ce ne-au revenit, stabilite prin planurile na]ionale de aderare,
[i se manifest` cu aceea[i intensitate [i în prezent, cu mentalitatea apartenen]ei la o armat`
membr` a NATO, cu obliga]ii egale, dar [i cu con[tiin]a valorii, al`turi de celelalte armate
componente. Recunoscând c` acumul`rile prezente au fost posibile printr-un sprijin generos
[i permanent, atât din partea Alian]ei, ca o entitate distinct`, cât [i din partea statelor membre,
prin rela]iile bi- [i multilaterale, este momentul s` demonstr`m, [i în calitatea de membru
cu drepturi depline, capacitatea îndeplinirii \n totalitate a responsabilit`]ilor ce ne revin
ca un actor credibil, \n opera]ii militare de ap`rare colectiv` sau în situa]ii de criz`,
folosind limbajul comun al procedurilor de lucru.
Astfel, putem afirma, f`r` rezerve, c` momentul aprilie 2004, care consfin]e[te apartenen]a
]`rii noastre la NATO, este recep]ionat ca o important` dat` istoric`, un termen de racordare
al statutului nostru de membru de facto al Alian]ei la cel de jure. |n plan ac]ional,
acest termen nu reprezint` un moment de cotitur`, ci doar un exemplu de continuitate
între gama activit`]ilor [i ac]iunilor preg`titoare desf`[urate pân` în prezent acoperind
spectrul atribu]iilor specifice [i transpunerea lor în practic` în condi]iile [i la termenele
stabilite în cadrul Alian]ei.
|n acest context, Direc]ia Opera]ii va continua s` gestioneze acelea[i domenii
ca [i pânâ acum, concentrându-se pe: planificarea [i conducerea opera]iilor; planificarea,
119
organizarea, conducerea [i generarea for]elor pentru opera]ii speciale [i a celor destinate
s` participe la ac]iuni de combatere a terorismului; planificarea, organizarea [i coordonarea
particip`rii la opera]ii în sprijinul p`cii [i/sau umanitare, precum [i la ini]iativele de cooperare
regional`; planificarea, coordonarea [i evaluarea opera]iilor psihologice desf`[urate în cadrul
r`zboiului modern. |n aceste domenii se vor manifesta unele radicaliz`ri pe anumite
segmente ac]ionale, demersuri impuse dc angajamentele asumate de ]ara noastr` în cadrul
Alian]ei [i de necesitatea prioritiz`rii acestora în conformitate cu cerin]ele [i termenele
asumate prin Force Proposals for Romania.
|n consecin]`, concomitent cu aplicarea m`surilor de modernizare [i de restructurare
a Armatei României cuprinse în Concep]ia For]a Obiectiv 2007 revizuit` fundamental
se va ac]iona în direc]iile prezentate mai jos.
Planificarea [i conducerea opera]iilor

\ntocmirea planurilor opera]ionale deliberate [i de execu]ie privind întrebuin-
]area în ac]iuni militare strategice a For]elor Armate în timp de pace, în situa]ii de criz`
[i la r`zboi/conflict armat;
integrarea real` în sistemul na]ional de planificare [i în cel al NATO, urmând
s` cooper`m cu structurile similare ale Alian]ei, în baza Tratatului de la Washington;
integrarea a început deja prin utilizarea procedurilor specifice Alian]ei [i va trebui finalizat`
pân` în anul 2007, când prima mare unitate trebuie s` fie pe deplin opera]ional` pentru
ac]iuni în cadrul ap`r`rii colective;
asigurarea planific`rii optime pentru for]ele dislocabile (destinate ap`r`rii colective
[i rotirii în cadrul ap`r`rii colective) [i cele din teritoriu (in place forces);
reac]ia rapid` în cazul unei agresiuni militare, precum [i capacitatea de respingere
a acesteia cu for]ele proprii [i, ulterior, împreun` cu for]ele aliate;
planificarea desf`[ur`rii for]elor destinate opera]iilor de r`spuns la situa]ii de criz`
(Crises Respons Operations CRO).
Capacitatea opera]ional` a comandamentelor,

a marilor unit`]i [i a unit`]ilor din compunerea
categoriilor de for]e ale armatei
adoptarea unui sistem de evaluare a capacit`]ii opera]ionale a structurilor
militare (Readiness Evaluation System), care s` permit`, pe de o parte, cunoa[terea exact`
[i continu` a st`rii unit`]ilor, iar pe de alt` parte, s` ofere garan]ia aloc`rii la o anumit`
opera]ie a unit`]ii capabile, destinate s` îndeplineasc` misiunile specifice; elaborarea acestui
sistem va constitui un efort întrunit al structurilor de opera]ii din Statul Major General
[i al comandamentelor opera]ionale [i administrative, urmând s` sintetizeze aspectele
încadr`rii cu personal, al asigur`rii cu armament [i tehnic` militar`, al asigur`rii logistice
[i, nu în ultimul rând, cel de preg`tire de comandament [i pentru lupt`;
constituirea [i preg`tirea for]elor care s` ac]ioneze întrunit, în cadrul structurilor
multina]ionale, în conformitate cu conceptul Grup`rii Multina]ionale de For]e |ntrunite
(Combined Joint Task Force CJTF), prin participarea cu for]e dislocabile, cu capabilit`]i
adecvate misiunii, cu autosus]inere în teatru, mobile, capabile s` opereze sub comand`
na]ional` sau NATO;
120
adaptarea structurilor la cerin]ele Angajamentului Capabilit`]ilor de la Praga,
cu accent pe unit`]i de vân`tori de munte, protec]ie chimic`, bacteriologic`, radiologic`
[i nuclear`, structuri de informa]ii, echipe de distrugere a explozibililor, poli]ie militar`,
transport strategic [i for]e pentru opera]ii speciale;
continuarea eforturilor pentru finalizarea cadrului normativ necesar desf`[ur`rii
ac]iunilor specifice Serviciului de Lupt`, concomitent cu includerea acestora în concep]ia
general` a NATO privind Poli]ia Aerian`, Garda cu Nave, Supravegherea Electronic`
[i Supravegherea NBC.
Planificarea, organizarea, conducerea

[i generarea for]elor pentru opera]ii speciale
[i a celor destinate s` participe
la ac]iuni de combatere a terorismului
preg`tirea [i integrarea structurilor de lupt` împotriva terorismului din subordine
în Sistemul Na]ional de Prevenire [i Combatere a Terorismului;
racordarea la Sistemul NATO de organizare, preg`tire [i interven]ie anti/contraterorist`;
planificarea [i conducerea particip`rii cu for]e [i echipamente speciale la R`zboiul
Global împotriva Terorismului;
realizarea unui sistem suplu [i eficient pentru interven]ie antiterorist`/ripost`
contraterorist` la obiectivele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i în sprijinul ac]iunilor militare;
implementarea prevederilor Concep]iei privind constituirea, dotarea [i preg`tirea
For]elor pentru Opera]ii Speciale din Armata României, constituirea, preg`tirea [i dotarea
for]elor în conformitate cu cerin]ele [i termenele asumate prin Force Proposals for Romania
[i Concep]ia For]a Obiectiv 2007 revizuit` fundamental;
realizarea unui sistem de selec]ie, specializare [i preg`tire specific` similar celui din armatele
statelor NATO.
Planificarea, organizarea [i coordonarea

particip`rii la opera]ii în sprijinul p`cii
[i/sau umanitare, precum [i la ini]iativele
de cooperare regional`
continuarea particip`rii cu for]e [i personal, pe func]ii individuale, la opera]iile
de men]inere a p`cii desf`[urate sub egida organismelor interna]ionale de securitate
[i în cadrul ini]iativelor regionale;
realizarea unui raport optim, în concordan]` cu resursele avute la dispozi]ie, între
pachetele de for]e angajate pentru ap`rarea colectiv` [i cele puse la dispozi]ia organismelor
interna]ionale de securitate [i a ini]iativelor regionale;
sincronizarea for]elor pentru participarea la misiuni conduse de NATO [i UE;
implementarea Doctrinei pentru Opera]ii \n Sprijinul P`cii în concordan]`
cu doctrina similar` a NATO;
men]inerea reprezentativit`]ii române[ti în opera]iile de stabilitate conduse
de ONU, OSCE [i UE [i participarea la ac]iunile circumscrise ini]iativelor de cooperare
regional` la nivel bi- [i multina]ional;
asigurarea de asisten]` statelor partenere în domeniul opera]iilor în sprijinul p`cii,
derulate sub egida NATO/PfP.
121
Opera]ii psihologice
planificarea, conducerea [i evaluarea ac]iunilor psihologice independente [i/sau în sprijinul
ac]iunilor militare;
continuarea preg`tirii personalului PSYOPS prin cursuri de profil [i aplica]ii în teren
desf`[urate independent [i în cooperare cu speciali[ti din armatele statelor NATO;
continuarea particip`rii cu speciali[ti [i echipamente specifice la opera]iile în sprijinul p`cii;
opera]ionalizarea, pân` la finele anului 2005, a Echipei tactice PSYOPS [i întrebuin]area
acesteia în opera]ie, conform angajamentelor asumate în cadrul Alian]ei.
Neutralizarea mecanismelor explozive

(Explosive Ordonance Disposcil EOD)
implementarea Concep]iei privind constituirea, dotarea [i preg`tirea structurilor
EOD în Armata României;
preg`tirea personalului [i înzestrarea structurilor EOD în cadrul fiec`rei categorii
de for]e ale armatei;
opera]ionalizarea, pân` la finele anului 2004, a trei echipe EOD, care s` fie în m`sur`
s` participe la opera]iile derulate în cadrul Alian]ei sau pentru misiuni în sprijinul p`cii
începând cu anul 2005;
implementarea Planului opera]ionaliz`rii structurilor EOD, al c`rui obiectiv final
îl constituie opera]ionalizarea tuturor structurilor EOD pân` în anul 2009.
Sistemul logistic rom#nesc

este interoperabil
cu sistemele similare
din statele membre
ale NATO
General de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA
~ {eful Direc]iei Logistice ~
Logistica este unul dintre domeniile în care România a f`cut eforturi importante
în vederea integr`rii în Alian]a Nord-Atlantic`. De aceea, la momentul ader`rii, putem afirma
c` sistemul logistic românesc a atins un nivel al interoperabilit`]ii în logistic` ce-i permite
perspectiva ac]iunii în comun cu alte sisteme similare din statele membre ale NATO.
Realiz`ri \n domeniul logistic

rela]ionate de procesul de integrare \n NATO
Principalele realiz`ri cu semnifica]ie în facilitarea procesului de integrare se pot enumera,
astfel:
A fost emis` o nou` concep]ie logistic`; aceasta subliniaz` eforturile pe care trebuie
s` le fac` toate structurile logistice pentru furnizarea unui suport propor]ional cu dimensiunea
122
for]elor sprijinite, precum [i pentru generarea unui sprijin flexibil [i eficient pentru toate
for]ele dislocate în diferite teatre de opera]ii. Concep]ia de sprijin logistic se concentreaz`
pe: conexiunea eficient` între sistemul logistic militar [i economia na]ional`; managementul
resurselor materiale destinate for]elor armate; sprijinul logistic al unit`]ilor dislocate
în afara teritoriului na]ional; dislocarea rapid` [i eficient` a for]elor desemnate s` participe
la opera]ii; un sistem de mi[care [i transport unic; extinderea folosirii externaliz`rii serviciilor;
managementul surplusului de echipamente [i materiale [i valorificarea acestora; asisten]`
medical` opera]ional`.
În scopul aplic`rii cu succes a acestei concep]ii [i pentru generarea sprijinului logistic
potrivit pentru noua structur` a Armatei României, în concordan]` cu programul For]a
Obiectiv 2007 Revizuit`, care, bazat pe nivelurile de sprijin logistic, caut` s` pun` în aplicare
înv`]`mintele rezultate din experien]a na]ional` [i a altor ]`ri, pentru a deveni interoperabil
cu sistemele logistice apar]inând altor state NATO.
În scopul asist`rii sprijinului logistic [i furniz`rii vizibilit`]ii asupra tuturor bunurilor
materiale, se realizeaz` sistemul informatic logistic, care, în prezent, se g`se[te în a doua
faz` de dezvoltare. Procesul ia în considerare toate func]iunile logistice adresate celor cinci
clase de materiale [i va continua.
Centrul de Coordonare a Mi[c`rii (CCM), înfiin]at în anul 2000, este capabil s` planifice,
s` coordoneze [i s` managerieze problematica legat` de transportul for]elor proprii,
precum [i al trupelor [i echipamentelor altor state care traverseaz` teritoriul na]ional.
Acesta este responsabil, de asemenea, de managementul pachetului informatic Sistemul
Aliat de Dislocare [i Mi[care (ADAMS), care este planificat a fi implementat pân` la sfâr[itul
anului 2007. În acest sens, Centrul de Coordonare a Mi[c`rii a folosit ADAMS pentru
planificarea deplas`rii for]elor na]ionale la exerci]iile PfP. Pentru cre[terea eficien]ei
activit`]ii, CCM este în procesul de dezvoltare a unei infrastructuri de comunica]ii, dotat`
cu sisteme informatice moderne, capabile s` conecteze centrul cu punctele de trecere
a frontierei [i cu birourile de transporturi militare teritoriale.
For]ele Armate Române [i-au dezvoltat propriile capacit`]i pentru dislocarea for]elor,
îmbun`t`]indu-[i autonomia în acest domeniu. Un exemplu semnificativ, în acest domeniu,
se refer` la deplasarea strategic` a for]elor na]ionale pentru opera]ia Iraqi Freedom,
transportul personalului realizându-se cu avioanele C-130 proprii, pe când echipamentul
a fost transportat cu navele furnizate de o companie civil` româneasc`. Oricum, pentru
îmbun`t`]irea transportului strategic, sunt în vigoare în]elegeri cu companii civile na]ionale.
Ele vizeaz` folosirea avioanelor [i a navelor acestora, precum [i a infrastructurii [i echipa-
mentelor de manipulare a materialelor din aeroporturi [i porturi maritime.
În ceea ce prive[te sprijinul pentru opera]ii [i exerci]ii multina]ionale, o aten]ie special`
a fost dedicat` sprijinului na]iunii gazd` (HNS). În acest sens, am elaborat, în anul 2002,
[i am transmis statelor [i autorit`]ilor NATO Catalogul Capabilit`]ilor Na]ionale HNS.
În 2003, bazându-ne pe munca unui grup de lucru interministerial, am elaborat Concep]ia
[i Procedurile HNS, document care este, în prezent, supus aprob`rii Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii. În 2004, inten]ion`m s` constituim baza de date HNS în ADAMS
[i, de asemenea, s` emitem regulamentul vizând selec]ionarea, preg`tirea [i modul
de ac]iune a echipelor de leg`tur` în APOD/SPOD [i APOE/SPOE. În aceste încerc`ri
123
ne baz`m pe experien]a acumulat` pe timpul disloc`rii for]elor americane pentru opera]ia
Iraqi Freedom, rota]ia for]elor pentru KFOR etc. În acela[i domeniu, Centrul de Coordonare
a Mi[c`rii a câ[tigat experien]` în coordonarea mi[c`rii trupelor [i echipamentelor altor
state pe teritoriul na]ional.
În 2003 s-a elaborat [i aprobat Doctrina pentru Sprijinul Logistic al Opera]iilor
Întrunite, care se aplic` [i for]elor na]ionale participante în opera]ii multina]ionale. Ca [i în cazul
doctrinelor similare ale altor state NATO, în concordan]` cu acest document, sprijinul logistic
pe timpul opera]iilor se face pe 5 linii de sprijin: liniile 1 [i 2 includ subunit`]ile logistice
apar]inând batalioanelor [i brig`zilor; elementul de sprijin na]ional constituie cea de-a treia linie
de sprijin, iar liniile a 4-a [i a 5-a constau în Comandamentul Logistic Întrunit, bazele logistice,
respectiv economia na]ional`.
Pentru atingerea interoperabilit`]ii în domeniul logistic, personalul românesc
a fost preg`tit prin participarea la cursuri de specialitate, organizate fie de c`tre Alian]`,
fie în unele state membre ale NATO, bazate pe programele bilaterale, în urm`toarele
domenii: sprijin logistic general, ADAMS, sprijin logistic pentru opera]ii multina]ionale,
codificarea [i clasificarea materialelor, Centrul Logistic Multina]ional Întrunit (MJLC)
[i CJTF. România acord` o aten]ie special` preg`tirii personalului-cheie logistic,
care ar putea fi pozi]ionat în comandamentele NATO. De asemenea, ofi]erii români
de logistic` s-au antrenat pe parcursul exerci]iilor multina]ionale în domenii specifice de interes,
cum ar fi: MJLC, CJTF (CJ-4), ADAMS, sprijinul logistic pentru opera]ii multina]ionale.
În perioada 2002-2004, ofi]erii români de logistic` au urmat programele internship,
care le-au oferit posibilitatea preg`tirii la locul de munc` pentru încadrarea unor posturi
în Secretariatul Interna]ional sau în unele comandamente regionale ale NATO.
În acela[i timp, s-a acordat o aten]ie deosebit` preg`tirii personalului de logistic`
în cunoa[terea limbii engleze, precum [i a standardelor [i procedurilor NATO.
Participarea în cadrul PARP s-a dovedit un mijloc foarte folositor logisticii române[ti.
Ca urmare a progreselor înregistrate în domeniul logistic, România a implementat obiectivele
de parteneriat privind transportul strategic, unit`]ile logistice multina]ionale \ntrunite (MILU),
înt`rirea, recep]ia, sta]ionarea [i mi[carea for]elor, carburantul unic, precum [i pe cele
referitoare la furnizarea personalului pentru a înt`ri structurile C2 de logistic`, MJLC
sau privind ofi]erii care s` ac]ioneze ca personal de leg`tur` cu unit`]ile multina]ionale.
Reprezentan]ii logisticii române au participat activ în cadrul Conferin]ei Înal]ilor
reprezentan]i pentru logistic` ai NATO (SNLC), în comitetele subordonate acesteia Întrunirea
Logisticienilor de Stat Major (LSM) [i Grupul pentru Mi[care [i Transport (M&TG) [i în alte
ateliere sau grupuri de lucru din domeniu. În cadrul eforturilor de sus]inere a cooper`rii
multina]ionale în logistic`, România [i-a oferit disponibilitatea [i i s-a acordat de c`tre
comitetele NATO pre[edin]ia Grupului Permanent al Exper]ilor în Logistic` din ]`rile
Partenere, pentru perioada 2003-2004. În concordan]` cu statutul de ]ar` invitat`, pe care
l-a avut în perioada 2003-2004, începând cu anul 2003, exper]ii no[tri au participat la lucr`rile
conferin]elor, comitetelor [i grupurilor de lucru, în formatul numai NATO.
Începând cu 2003, România [i-a început participarea la Procesul de Planificare
a For]elor NATO, inclusiv în analiza cerin]elor logistice rezultate din acesta. Bazându-se
pe experien]a ]`rii noastre din procesul PARP [i din stagiul avut cu statutul de ]ar` invitat`,
s-a realizat o evaluare corect` [i, astfel, am putut decide s` oferim pentru pachetul de for]e
124
al NATO acele capacit`]i logistice care pot, în baza experien]ei [i tradi]iei pe care le avem,
s` contribuie la îmbun`t`]irea sprijinului acordat for]elor Alian]ei.
România a mai f`cut eforturi importante [i în domeniul redimension`rii stocurilor
de materiale, prin introducerea unui nou regulament în domeniu; acceler`rii reducerii echipa-
mentelor [i al materialelor excedentare; folosirii externaliz`rii în domenii, cum ar fi: hr`nirea
personalului, sp`latul lenjeriei, securitatea unor loca]ii militare, al treilea nivel de mentenan]`.
Domeniile de efort pentru realizarea integr`rii

Direc]ia Logistic` va continua eforturile necesare moderniz`rii logisticii române[ti
atât prin adaptarea structurii proprii la cerin]ele noii structuri de for]e, cât [i prin concentrarea
pe îndeplinirea cu succes a rolului de coordonator al logisticii de consum, cu orientarea
pe continuarea, generarea [i monitorizarea transform`rilor modernizatoare în domeniul
nostru de ac]iune.
Adaptarea structurii la cerin]ele unui sistem logistic modern
Înc` din anul 2003, în cadrul Direc]iei Logistice au fost înfiin]ate birourile Sprijin Opera]ii
în Teatru [i Capabilit`]i pentru Sprijinul Na]iunii Gazd`. Acestea r`spund cerin]elor
privind coordonarea eforturilor pentru asigurarea sprijinului logistic optim pentru for]ele
participante la opera]ii multina]ionale, în afara teritoriului na]ional, precum [i exigen]elor
legate de acordarea sprijinului na]iunii gazd` pentru for]ele altor state sta]ionate temporar
sau în tranzit pe teritoriul na]ional în vederea introducerii în opera]ii sau rota]iei pentru opera]ii
care se desf`[oar` în diverse zone ale lumii. În acest sens, sprijinul acordat contingentelor
americane participante la opera]ia Iraqi Freedom (2003), precum [i rota]ia trupelor [i a echipa-
mentelor SUA pentru KFOR constituie exemple edificatoare. Pentru înt`rirea autorit`]ii
în aceste domenii, în viitorul apropriat, Direc]ia Logistic` va include în componen]a sa [i Centrul
de Coordonare a Mi[c`rii, fapt ce va duce la cre[terea eficien]ei în planificarea disloc`rii
[i sus]inerii for]elor, precum [i la o capacitate sporit` de r`spuns la schimb`rile care pot avea
loc pe parcursul desf`[ur`rii opera]iilor.
Pentru asigurarea rolului de coordonator asupra întregului spectru de servicii livrate
pe parcursul preg`tirii unit`]ilor, gener`rii, regener`rii [i desf`[ur`rii for]elor, precum [i a ducerii
ac]iunilor militare, Direc]ia Logistic` va include în viitorul apropiat o sec]ie de asisten]`
medical` opera]ional`, responsabil` de realizarea unui sistem al asisten]ei medicale
opera]ionale eficient, incluzând atât capacit`]ile medicale care ac]ioneaz` la pace, cât [i pe cele
care se vor g`si în componen]a contingentelor na]ionale participante la opera]iile conduse
de NATO, respectând cerin]ele doctrinelor, procedurilor [i standardelor Alian]ei.
Printr-un compartiment specializat, Direc]ia Logistic` va asigura schimbul de date,
în domeniul logistic, cu autorit`]ile NATO.
Coordonarea subsistemului logisticii de consum
Principalele direc]ii de ac]iune în domeniul logistic sunt strict interrela]ionate.
Având în considerare un scop didactic, pentru a pune în eviden]` unele fa]ete
ale aceluia[i întreg, am putea analiza urm`toarele domenii:
continuarea adapt`rii sistemului logistic la dimensiunea for]elor sprijinite, sens
\n care se va ac]iona pentru:
înt`rirea rolului Comandamentului Logistic Întrunit în asigurarea sprijinului cu bunuri
materiale a tuturor categoriilor de for]e armate [i a contingentelor na]ionale în teatrul
125
de opera]ii. În acest sens opera]ionalizarea ac]ional` a structurilor nou înfiin]ate,
precum Centrul de Management al Materialelor [i Centrul de Management al Distribu]iilor,
va avea un rol primordial, paralel cu preluarea sarcinilor privind sprijinul unit`]ilor în teatrul
de opera]ii, de la statele majore ale categoriilor de for]e armate [i încadrarea în concep]ia
de sprijin a opera]iilor întrunite, prin realizarea mecanismelor de coordonare cu Comandamentul
Opera]ional Întrunit în vederea asigur`rii conexiunii optime: conducere opera]ii logistice
sprijin logistic al for]elor;
asigurarea sprijinului logistic optim pentru unit`]ile de pe teritoriul na]ional de c`tre Bazele
Logistice Nord [i Sud, precum [i de c`tre unit`]ile logistice subordonate Statului
Major al For]elor Aeriene [i Statului Major al For]elor Navale;
dimensionarea capacit`]ilor logistice apar]inând marilor unit`]i [i unit`]ilor lupt`toare
[i de sprijin de lupt` la cerin]ele reale ale acestora, conferind, astfel, acestor structuri
unitate ac]ional` [i suple]e;
revederea [i adaptarea e[alon`rii stocurilor la noile nevoi, bazate pe cerin]ele Alian]ei;
continuarea particip`rii la Procesul de Planificare a Ap`r`rii NATO, fapt ce pre-
supune: evaluarea corect` [i permanent` a stadiului atins de c`tre România, în domeniul
logistic, fa]` de cerin]ele Alian]ei [i, astfel, fa]` de obliga]iile asumate de ]ara noastr`
în cadrul Planific`rii Ap`r`rii NATO; estimarea corect` a ambi]iilor în domeniile logistice,
\n func]ie de acoperirea financiar` [i de experien]a [i tradi]iile na]ionale; implementarea
viitoarelor obiective ale for]elor (Force Goals), rezultate ca urmare a accept`rii propunerilor
privind for]ele (Force Proposals); implicarea în cadrul comitetelor logistice ale Alian]ei
cu rol în planificarea for]elor; realizarea conexiunii necesare transmiterii informa]iilor
logistice, în baza programelor software prestabilite ale NATO, între nodurile logistice na]ionale
[i autorit`]ile Alian]ei;
dezvoltarea Sistemului Informatic Logistic (Automated Information Logistic System
AILS), context \n care va fi implementat` faza a doua de dezvoltare a AILS, având ca scop
conectarea a 103 utilizatori din 35 de loca]ii, care s` schimbe informa]ii privind toate
func]iunile logistice referitoare la mi[carea bunurilor din cadrul celor cinci clase de materiale.
Procesul va continua, scopul final fiind de a asigura o leg`tur` între toate unit`]ile apar]inând
Armatei României, inclusiv a acelora angajate în opera]ii multina]ionale, furnizându-se,
astfel, vizibilitatea total` asupra bunurilor materiale, inclusiv asupra acelora în tranzit, procese
c`rora NATO le asigur` o aten]ie deosebit`;
dezvoltarea capacit`]ilor logistice necesare sprijinului for]elor declarate pentru
întregul spectru de opera]ii conduse de c`tre NATO, context \n care Direc]ia Logistic`
are sarcina de a conecta eforturile întregului sistem logistic la realizarea capacit`]ii eficiente
pentru dislocare [i sus]inerea for]elor în opera]ii, astfel:
Relativ la capacitatea de dislocare a for]elor, principalele obiective pentru perioada
2004-2010 constau \n: sporirea flotei militare aeriene [i navale de transport strategic;
realizarea unor în]elegeri cu companii civile pentru mijloace de transport strategic
care s` se încadreze în timpul de punere la dispozi]ie a for]ei; realizarea unor acorduri
bilaterale, precum [i participarea la ini]iativele multina]ionale în domeniu; containerizarea,
paletizarea [i pachetizarea materialelor, cu prec`dere a celor apar]inând unit`]ilor
declarate pentru opera]iile conduse de NATO; punerea la dispozi]ia NATO, în termenele
stabilite, a capacit`]ilor privind recep]ia, sta]ionarea, mi[carea în teatru [i integrarea
(Reception, Staging, Onward Movement and Integration RSOI) declarate; crearea
capacit`]ii na]ionale de coordonare a mi[c`rii în teatru, prin aeroporturile/porturile
de debarcare (APOD/SPOD).
126
Privind sus]inerea for]elor, obiectivele vizate pentru perioada 2005-2010 constau
în: asigurarea capacit`]ii de autosus]inere a unit`]ilor na]ionale de nivel minim brigad`,
în concordan]` cu cerin]ele de sus]inere pentru aceste e[aloane reglementate de regulamentele
NATO; negocierea memorandumurilor de în]elegere [i a acordurilor tehnice pentru asigu-
rarea sprijinului logistic al unit`]ilor participante la opera]iile multina]ionale; contribu]ia,
în limitele acceptate, la constituirea capacit`]ilor NATO de sus]inere logistic` la nivel
corp/teatru de opera]ii; \nfiin]area [i func]ionarea elementelor de sprijin na]ional (National
Support Element NSE) în toate teatrele de opera]ii în care activeaz` for]ele române[ti;
realizarea cercet`rii [tiin]ifice necesare adapt`rii echipamentului, hranei [i a altor bunuri
materiale la condi]iile climatice ale zonelor/poten]ialelor zone climatice în care ac]io-
neaz`/vor ac]iona contingentele na]ionale;
dezvoltarea procesului de standardizare cu scopul adopt`rii eficiente a standardelor NATO,
principiile, politicile, doctrinele, procedurile [i standardele logistice ale NATO constituind
una dintre priorit`]ile de ac]iune ale Direc]iei Logistice, precum [i codificarea NATO
a materialelor, activitate care prime[te noi valen]e, o dat` cu trecerea Biroului de Codificare
în subordinea Comandamentului Logistic Întrunit;
preg`tirea personalului logistic pentru participarea în cadrul unit`]ilor [i a comanda-
mentelor multina]ionale, proces de continuitate, care vizeaz` participarea atât la cursurile
consacrate ale NATO, deschise [i pentru statele partenere, privind sprijin logistic general,
ADAMS, sprijin logistic pentru opera]ii multina]ionale, codificarea [i clasificarea materialelor,
Centrul Logistic Multina]ional Întrunit [i CJTF, c#t [i la cursurile destinate doar statelor
NATO, a[a cum ar fi cele vizând logistica opera]ional` sau utilizarea unor pachete infor-
matice logistice; de asemenea, personal [i subunit`]i logistice vor continua participarea
în exerci]iile logistice sau de preg`tire general-opera]ional` ale NATO;
preg`tirea [i trimiterea de personal logistic la Cartierul General al NATO, la posturi
în comandamentele strategice [i regionale ale Alian]ei, sens \n care vom continua
monitorizarea preg`tirii personalului logistic na]ional [i vom ac]iona pentru implicarea
în procesul de selec]ie a acestui tip de personal;
îmbun`t`]irea aranjamentelor [i capacit`]ilor privind acordarea sprijinului na]iunii gazd`,
principalele direc]ii de ac]iune constând în: actualizarea periodic` a Catalogului Capabilit`]ilor
Na]ionale HNS; crearea bazei de date HNS în format ADAMS, cu termen de finalizare
în acest an; negocierea [i semnarea unor memorandumuri de în]elegere multilaterale
[i bilaterale privind HNS; negocierea [i semnarea acordurilor de tranzit al teritoriului
na]ional de c`tre trupe apar]inând altor state; aprobarea [i aplicarea, începând cu 2004,
a concep]iei [i procedurilor HNS; documentul a fost promovat pentru aprobare c`tre Consiliul
Suprem de Ap`rare a }`rii; aprobarea [i aplicarea ordinului ministrului Ap`r`rii Na]ionale
privind organizarea, preg`tirea [i modul de ac]iune a echipelor de leg`tur` în aeroporturile
de debarcare/îmbarcare (APOD/APOE) [i în porturile maritime de debarcare/ambarcare
(SPOD/SPOE); identificarea, împreun` cu autorit`]ile NATO, a elementelor de infrastructur`
strategic` de interes comun; participarea la lucr`rile structurilor NATO ce se ocup`
cu Programul de Investi]ii de Securitate al NATO (NATO Security Investment
Programme NSIP); continuarea lucr`rilor de modernizare a elementelor de infrastructur`
destinate asigur`rii HNS;
participarea la proiecte multina]ionale în domeniul logistic, mai cu seam` la proiectele
comune privind unit`]ile logistice multina]ionale integrate (MILU), a[a cum este cazul
proiectului condus de Canada vizând formarea unei MILU în domeniul coordon`rii
mi[c`rii, precum [i coordonarea eforturilor, armonizarea divergen]elor [i asumarea
de c`tre ]ara noastr` a rolului de na]iune lider în crearea unei MILU de geniu
de infrastructur` pentru logistic`.
127
Demersurile noastre
se \ncadreaz` \n efortul
general al Rom#niei
de confirmare a capacit`]ilor
de generator de securitate
\n spa]iul euroatlantic [i aliat
credibil \n edificarea noii
arhitecturi de securitate
General de brigad` Valeriu NICU}
~ {eful Direc]iei Planificare Strategic` ~
Ini]iativa redac]iei este o provocare lucid`, pertinent`, necesar`, c`reia se cuvine

s` \i r`spundem de pe temeiul unor considerente inalienabile, \n fapt, \ntregului proces
de transformare a organismului militar rom#nesc [i nu numai Direc]iei Planificare Strategic`.
Am \n vedere mai cu seam` faptul c` ziua de 29 martie 2004 nu rupe procesul,
dup` cum nici nu \nseamn` o sta]ie terminus sau, implicit, un alt start; procesul \n care
suntem angaja]i continu`, e adev`rat, \n al]i parametri de vitalitate opera]ional` [i de a[teptare
institu]ional`.
Concret, pentru J5, aderarea la NATO \nseamn`, pe de o parte, rularea \n continuare
a tuturor responsabilit`]ilor asumate de c`tre Armata Rom#niei fa]` de Alian]` \n domeniul
planific`rii strategice [i, pe de alt` parte, extinderea domeniilor de activitate p#n` la conturarea
neechivoc` a identit`]ii noastre organiza]ionale.
Presiunile imediate denot` caracterul prioritar al urm`toarelor angajamente: transformarea,
de fapt, finalizarea procesului de restructurare a Direc]iei, \n sensul realiz`rii unei similitudini
organiza]ionale cu structurile similare din celelalte armate ale Alian]ei, ac]iune cu consecin]e
benefice imediate \n optimizarea, rela]ionalizarea [i \n eficientizarea acestora; reconsiderarea
ascendent` [i neepatant` a rolului Direc]iei \n ciclul de elaborare a documentelor strategice
\n sensul asum`rii, a[a cum este corect [i normal, a rolului de ini]iator al acestora; armonizarea
intrinsec` a documentelor lucrative fundamentale at#t pe dimensiunea responsabilit`]ilor
interne, c#t [i pe cea a func]ionalit`]ii extraorganiza]ionale; articularea unui sistem eficient
de stat-major \n care s` implic`m, ca procedeu managerial, conducerea pe baz` de re]ea
[i \n care, prin performarea limbajului [i a culturii organiza]ionale, s` ob]inem o eficien]`
sporit` pe traseul: inten]ie nesistematizat` proiecte decizie execu]ie analiz` lec]ii
\nv`]ate; optimizarea rela]iilor interorganiza]ionale, centrat` pe deschiderea liderului
spre centrele nodale de afirmare conceptual` din cadrul Direc]iei, pe exercitarea descentralizat`
a libert`]ii de execu]ie [i pe redarea \ncrederii \n filozofia lucrului \n echip`, \n principal
\n sensul c` echipa este format` din identit`]i cu aspira]ii puternic personalizate [i nu din spirite
amorfe, ancorate \n proceduri de subzisten]`. O provocare cu totul [i cu totul aparte,
128
care nu \ng`duie \n nici un fel concesii, compromisuri, alternative tactice ezitante, solu]ii
redundante [i renun]`ri, fie ele [i delicate, rezid` \n bombardamentul informa]ional
la care vom fi supu[i dinspre centrele de decizie ale Alian]ei, c`reia trebuie s` \i r`spundem
\n for]`, lucid, inteligent [i, mai ales, eficient.
|n ceea ce prive[te aria de responsabilitate opera]ional` nemijlocit` a Direc]iei, avem
\n vedere: configurarea conceptual`, p#n` la nivelul detaliilor care definesc materializarea
obiectivelor fundamentale ale securit`]ii na]ionale [i ap`r`rii armate a Rom#niei, a contribu]iei
Direc]iei \n procesul de planificare a ap`r`rii; proiectarea, \n termeni de esen]ialitate
filozofic`, doctrinar` [i conceptual`, a strategiilor de securitate na]ional` [i militar` a Rom#niei,
precum [i a contribu]iei probabile la determinarea Cartei albe a securit`]ii [i ap`r`rii
na]ionale a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale; alertarea preocup`rii de evaluarea
complementar` a evolu]iei mediului de securitate din zona de proximitate a Rom#niei,
precum [i a riscurilor [i amenin]`rilor posibile la adresa Alian]ei \n spa]iul geostrategic
adiacent ]`rii noastre; reg#ndirea scenariilor probabile \n care Armata \[i va \ndeplini
misiunile, \n gama de opera]ii \n care va fi angajat`; asigurarea unei oferte credibile pentru
configurarea con]inuturilor scenariilor [i planurilor strategice; rea[ezarea specific`
a politicilor [i strategiilor posibile \n gestionarea situa]iilor de criz`; dezvoltarea
unui comportament complementar anticipativ \n rela]iile cu principalele autorit`]i abilitate
s` proiecteze [i s` decid` \n domeniul planific`rii ap`r`rii; monitorizarea, nu doar constatativ`,
a intr`rii \n rol, \n form` deplin`, a proiectului Structura de For]e 2007 revizuit` fundamental,
precum [i a Planului de implementare al acesteia; esen]ializarea cerin]elor opera]ionale
pentru Armata Rom#niei determinante \n spectrul compunerii, dispunerii, logisticii,
conducerii, instruirii [i \nzestr`rii.
De asemenea, \n termenii responsabilit`]ii imediate, ne vom concentra pe coordonarea
implement`rii conceptelor politico-militare [i militare ale Alian]ei \n domeniul combaterii
terorismului, a crimei organizate [i neprolifer`rii armelor de distrugere \n mas`, concomitent
cu elaborarea concep]iilor de ac]iune pentru contracararea acestora.
Evident, am ]inut s` subliniez priorit`]ile cu rol de directiv`, cu rol oarecum programatic,
pe cele care, \n fapt, guverneaz` [i condi]ioneaz` menirea Direc]iei Planificare Strategic`.
Cu modestie, afirm c` experien]a acumulat` \n func]ia de [ef de sec]ie \n cadrul Statului
Major Interna]ional de la Cartierul General al NATO m-a f`cut s` \n]eleg responsabilitatea
major` a structurilor de planificare strategic` din comandamentele NATO [i implicarea
acestora \n stabilirea politicilor [i strategiilor la nivelul decizional al Alian]ei. Tocmai de aceea
sunt convins c`, \n urm`toarea perioad`, cu sprijinul factorilor de decizie din Statul Major
General, dezideratul implic`rii structurii de planificare strategic` \n cvasitotalitatea domeniilor
de activitate ale Statului Major General va deveni o realitate. Mai mult, ne este clar c` menta-
lit`]ile care pun \n pericol performan]a posibil`, loialitatea necondi]ionat`, \n]elegarea alert`
[i corect` a realit`]ii institu]ionale imediate, receptivitatea critic`, dar vertebral` fa]` de valorile
complementare culturii noastre militare, flexibilitatea mental` productiv` \n ipostaze critice,
trebuie recuzate f`r` complezen]e, f`r` menajamente.
Sunt convins c` demersurile noastre se \ncadreaz` \n efortul general al Rom#niei
[i, implicit, al Armatei sale de confirmare a capacit`]ilor de generator de securitate \n spa]iul
euroatlantic [i aliat credibil \n edificarea noii arhitecturi de securitate.
129
Am realizat un sistem

de comunica]ii [i informatic`
la un nivel cât mai înalt
de interoperabilitate tehnic`
[i tehnologic` cu cele similare
din dotarea armatelor statelor membre ale NATO
General de brigad` dr. Cristea DUMITRU
~ {eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` ~
Aderarea la NATO a însemnat, pentru speciali[tii în domeniul comunica]iilor [i informaticii,

o confirmare a politicii dus` în acest domeniu deosebit de important, toate demersurile
[i ac]iunile noastre av#nd drept ]int` realizarea grabnic` a unui sistem de comunica]ii
[i informatic` la un nivel cât mai înalt de interoperabilitate tehnic` [i tehnologic` cu cele
similare din dotarea armatelor statelor membre ale NATO.
Perioada pe care am parcurs-o cu gândul la NATO a fost o perioad` de larg` deschidere,
în care speciali[tii militari s-au conectat la performan]ele specifice domeniului [i \n care,
la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, au fost ini]iate o serie de programe care priveau
realizarea sistemelor de comand`, control, comunica]ii, calculatoare [i informa]ii strategice
[i tactice. Este important [i relevant s` subliniem c` la baza elabor`rii, dezvolt`rii
[i perfec]ion`rii acestor programe au stat: experien]a proprie acumulat` în domeniul
sistemelor de comunica]ii [i informatic`; experien]a armatelor statelor membre ale NATO
în domeniu, transmis` Armatei noastre prin activit`]i bilaterale, activit`]i organizate
la Cartierul General NATO din Bruxelles, precum [i prin exerci]iile [i aplica]iile multina]ionale
organizate în cadrul programelor PfP, între care cea mai important` s-a dovedit seria
COMBINED ENDEAVOR, la care particip`m efectiv din 1995; structura for]elor Armatei
României în perspectiva anilor 2007-2010, precum [i modul concret de organizare
a conducerii acesteia pe întreaga scar` ierarhic`; necesitatea asigur`rii rela]iilor de leg`tur`
cu celelalte structuri ale statului, cu atribu]ii în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale
[i, nu \n ultimul r#nd, necesitatea asigur`rii interconect`rii sistemelor proprii cu cele ale NATO,
cu cele ale armatelor statelor membre ale NATO, precum [i cu cele ale unor ]`ri vecine.
Ca urmare a evolu]iei organiz`rii structurilor de comunica]ii [i informatic` [i a apari]iei
unor acte normative în domeniul planific`rii integrate a ap`r`rii [i a achizi]iei de tehnic`
militar`, a rezultat necesitatea derul`rii unor programe de înzestrare esen]iale pentru configurarea
sistemului comunica]ional al Armatei Rom#niei, între care amintim: Re]eaua de Transmisiuni
Permanent` din Sistemul de Transmisiuni al Armatei României (RTP/STAR), redenumit`
în prezent Re]eaua Militar` Na]ional` de Comunica]ii (RMNC), pentru a fi în concordan]`
cu denumirile NATO, Programul Radio/STAR [i Sistemul Informatic Integrat al Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale (SIIMAN).
130
|n ceea ce prive[te a[tept`rile determinate de RMNC, prin introducerea sa în Armata
României, aceasta asigur`: realizarea unei platforme de comunica]ii moderne (numeric`)
atât pentru sistemele C4I strategice, cât [i, ca extindere, pentru sistemele C4I tactice,
cu toate implica]iile benefice asupra actului conducerii la toate e[aloanele; unicitatea sistemului
de comunica]ii al Armatei; multiple posibilit`]i de interconectare [i o ridicat` interoperabilitate
cu sistemul teritorial de telecomunica]ii, cu re]elele de comunica]ii ale celorlalte for]e
participante la ap`rarea ]`rii, siguran]ei na]ionale [i a ordinii publice, precum [i cu sistemele
de comunica]ii ale armatelor ]`rilor cu care România va colabora; independen]` mult sporit`
fa]` de sistemul teritorial de telecomunica]ii, reducându-se cheltuielile pentru închirieri
de circuite [i fluxuri numerice; confiden]ialitatea comunic`rilor prin criptarea de grup
sau individual`; cre[terea deosebit` a calit`]ii [i a traficului leg`turilor de voce, date, imagini
vehiculate între abona]i; servicii de re]ea inexistente pân` acum: rutare adaptiv` automat`,
abonat mobil, grup închis de abona]i, teleconferin]`, videoconferin]`, minimizare Turnul
de filde[, transmisii de date multislot etc.; servicii de abonat: prioritate, apel cu num`r abreviat,
apel circular, direct, transferabil, ton de avertizare în cazul lucrului nesecretizat etc.
Deoarece, pân` în prezent, în înzestrarea armatei noastre, în general, nu exist`
un sistem C4I integrat, ci numai unele servicii ale acestuia, datorate utiliz`rii Sistemului
de Transmisiuni al Armatei României, din anul 1999 s-a pornit o ac]iune de realizare efectiv`
a unui asemenea sistem la nivelul unei brig`zi. S-a constituit astfel Programul Expertul,
care se bazeaz` pe o platform` de comunica]ii în parte existent` (mijloacele radio monocanal),
în parte a fi realizat`.
Pentru a-i releva virtu]ile, men]ionez doar faptul c`, pentru o brigad`, sistemul C4I
va asigura: transmiterea/recep]ia în timp real sau optim a datelor [i informa]iilor necesare
conducerii [i logisticii; centralizarea, stocarea, prelucrarea [i afi[area oportun` a informa]iilor
primite; criptarea transmisiilor de date, accesul la informa]ii fiind controlat; echiparea
cu programe/aplica]ii informatice care s` efectueze calcule tactic-operative [i s` ofere solu]ii
privind for]ele [i mijloacele proprii, posibilit`]ile inamicului etc.; actualizarea, direct de la surs`
sau de c`tre operatorul propriu, a bazei de date cu situa]ii din trecut, în timp real sau preconizate
(viitoare); analiza inamicului (afi[area compunerii, dispunerii grup`rii de for]e [i mijloace;
prezentarea variantelor posibile privind concep]ia probabil` de întrebuin]are a for]elor
[i mijloacelor etc.); stocarea datelor de interes care influen]eaz` hot`rârea; selectarea
[i elaborarea variantei optime de decizie pe baze multicriteriale; gradul de completare
cu resurse logistice, capacit`]i speciale, activit`]i importante, recente sau prezente; realizarea
cooper`rii [i asigurarea interoperabilit`]ii în cadrul marii unit`]i, precum [i cu mari unit`]i
(unit`]i) ale altor categorii de for]e ale armatei (sau multina]ionale).
Obiectivele prioritare ale etapei urm`toare constau \n derularea programelor de dezvoltare
în domeniul comunica]iilor [i informaticii cu o intensitate sporit`, în principal, urm`rind: redi-
mensionarea RMNC, avându-se în vedere restructurarea armatei, punându-se accent
pe introducerea efectiv` a tuturor serviciilor pe care aceasta le poate oferi; trecerea etapizat`,
cu sprijinul furnizorului, la implementarea tehnologiei ATM în RMNC; introducerea în toate
loca]iile RMNC a serviciilor Intranet [i Internet, cu toate implica]iile benefice ce decurg
de aici; extinderea Re]elei Radio Operative de Nivel Strategic (RRONS) la nivel de garnizoan`
[i introducerea de noi servicii; continuarea cript`rii comunica]iilor realizate prin RMNC
atât la nivel de flux numeric, cât [i, mai ales, la nivel de abonat; realizarea unei Re]ele Radio
Operative de Nivel Tactic (RRONT), format` din autosta]ii radio pe unde scurte HARRIS,
care s` fie interconectat` cu RRONS; extinderea sistemului criptat de videoconferin]`
131
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale la reprezentan]ele militare ale României la Bruxelles,
Mons [i alte loca]ii, iar la nivel tactic, pân` la nivel batalion; realizarea componentei multicanal
a platformei de comunica]ii tactice, care s` accepte platforma comand`-control achizi]ionat`
deja; începerea realiz`rii primului sistem integrat C4I la nivel de brigad` mecanizat`;
continuarea dot`rii unit`]ilor militare active cu sta]ii radio cu salt de frecven]`; finalizarea
personaliz`rii sta]iilor radio [i criptarea informa]iilor realizate prin toate echipamentele de radiocomu-
nica]ii; realizarea unui centru radio pentru leg`turi interna]ionale, prin care s` se asigure
leg`turi de voce, date [i imagini ale Statului Major General cu toate unit`]ile (subunit`]ile,
forma]iunile) trimise în misiuni interna]ionale (inclusiv cu aeronavele militare); extinderea RMNC,
a sistemului criptat de videoconferin]` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i a Intranetului
militar la reprezentan]ele militare ale României [i în teatrele de opera]ii în care sunt dislocabile
unit`]i militare române[ti, prin module de comunica]ii [i informatic` [i segmente satelitare
[i/sau prin fibr` optic`; realizarea pe plan na]ional de noi soft-uri de aplica]ie.
Esen]ializ#nd afirmarea conceptual` [i ac]ional` a responsabilit`]ilor noastre insti-
tu]ionale, putem configura urm`toarele preocup`ri:
|n domeniul sistemelor de comunica]ii [i informatic`:
realizarea capabilit`]ilor de comunica]ii tactice la nivel na]ional care presupun,
\n principal: conectarea loca]iilor for]elor puse la dispozi]ia NATO, a loca]iilor
categoriilor de for]e ale armatei, Comandamentului 2 Opera]ional |ntrunit,
a Comandamentului Logistic |ntrunit la centrul de comunica]ii din NATO General
Purpose Communication System (NGCS) din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale;
conectarea re]elelor de comunica]ii tactice proprii unit`]ilor dislocabile la re]eaua
NGCS; conectarea reprezentan]elor militare na]ionale (Bruxelles, Mons,
ACT-Norflok, AFSOUTH-Napoli, AIRSOUTH-Izmir) la sistemul de comunica]ii
[i informatic militar na]ional;
implementarea standardelor de securitate NATO \n SIC din Statul Major General
[i structurile subordonate;
realizarea comunica]iilor radio UHF de voce [i date pentru aeronave \n Planul
Radio SHAPE sol-aer-sol (GAC);
achizi]ionarea programului pentru managementul spectrului electromagnetic
SPECTRUM XXI;
implementarea procedurilor standard care vor fi utilizate \n comun de ]`rile membre
ale NATO pe linia asigur`rii cu frecven]e a structurilor militare din diferite teatre de ac]iune.
|n domeniul sistemelor [i programelor informatice:
coordonarea implement`rii cerin]elor EG-urilor conform angajamentelor asumate;
coordonarea implement`rii cerin]elor Sistemului Informatic Integrat al Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale;
asigurarea condi]iilor privind realizarea interoperabilit`]ii SIIMAN cu cele ale structurilor
euroatlantice;
asigurarea transferului de tehnologie \n domeniul tehnologiei informa]iei \n cadrul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, \n conformitate cu politica na]ional` [i cu politicile
NATO \n vederea asigur`rii interoperabilit`]ii sistemelor de comunica]ii [i informatice;
implementarea capabilit`]ilor CIRC (Computer Incident Response Capability)
\n re]elele de calculatoare na]ionale;
implementarea sistemului de management al documentelor \n format electronic
[i de semn`tur` electronic` bazat` pe infrastructura de chei publice.
132
Sistemul de doctrine
[i sistemul de instruc]ie
[i educa]ie sunt repere
strategice fundamentale
ale transform`rii
Armatei Rom#niei
General de brigad` Mircea SAVU
~ {eful Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie ~
Consecvent` spiritului vizionar pe care l-a adoptat de-a lungul existen]ei, Direc]ia
Doctrin` [i Instruc]ie a anticipat schimb`rile semnificative în domeniile sale de responsabilitate
[i a ac]ionat permanent în consens cu acestea, direc]ionându-[i eforturile, cu prioritate, în sensul
aplic`rii obiectivului nr. 6 din Calendarul de definitivare a reformei în Armata României,
pentru adaptarea procedurilor [i metodologiilor de instruire [i educa]ie, astfel încât,
în con]inutul lor s` fie reflectate strategia, doctrinele [i standardele cu care se opereaz`
în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice.
Transform`rile de substan]` în cadrul Armatei României se reg`sesc în ceea ce noi numim
procesul de standardizare-interoperabilitate cu structurile militare ale statelor membre
ale NATO.
Acesta este un proces complex, care necesit` un volum mare de investi]ii, în special
de natur` financiar`. Dificultatea sa se amplific` atunci când nu se realizeaz` satisfacerea
unei cerin]e logice [i obiective, aceea de compatibilitate deplin` între obiectivele pe care
ni le propunem [i resursele necesare, în situa]ia în care, la capitolul resurse adùg`m,
ca element de prim` m`rime, o concep]ie vestic` în modul de a gândi [i de a ac]iona.
Aceasta înseamn` investi]ie [i efort, schimbare de mentalitate [i, nu în ultimul rând, realizarea
interoperabilit`]ii intelectuale cu Alian]a.
Alian]a Nord-Atlantic`, aflat` ea îns`[i într-un proces accelerat de transform`ri interne,
vizeaz` reducerea dimensiunii cantitative a for]elor în favoarea cre[terii calit`]ii, a gradului
de mobilitate, flexibilitate, diversificare [i sporire a capacit`]ii de ac]iune [i sus]inere
în sisteme militare, în contextul extinderii ariei misiunilor. Astfel, pentru statele din Europa
Central` [i de Est, specificitatea transform`rii propriilor institu]ii militare, în sensul apropierii
de un sistem mult avansat, aflat el însu[i în evolu]ie continu`, completeaz` lista dificult`]ilor
majore impuse de tranzi]ia societ`]ii.
În aceste împrejur`ri, este evident c` procesul de reform` nu poate cuprinde,
ca intensitate, deopotriv` toate laturile sistemului militar. El necesit` o abordare selectiv`
care s` aib` ca rezultant` eviden]ierea componentelor fenomenului militar ce asigur`
un grad suficient de compatibilitate cu structurile militare nord-atlantice în vederea participar`rii
la ac]iuni comune.
133
În acest context, Armata României va trebui s` dispun` de o for]` puternic`, gata
în permanen]` s` o utilizeze, dac` va fi necesar, ceea ce va presupune un efort continuu
de modernizare [i de adaptare doctrinar`. De altfel, participarea Armatei Române la opera]ii
multina]ionale permite desprinderea unor înv`]`minte asupra constituirii, preg`tirii
[i întrebuin]`rii for]elor, a însum`rii acestora în cadrul lec]iilor înv`]ate, ar`tând în mod
special necesitatea ca acestea s` fie interoperabile cu cele ale alia]ilor no[tri, în domenii
diverse, precum: structuri modulare suple, înzestrare adecvat`, organizarea [i exercitarea
comenzii, gestionarea informa]iei, constituirea, proiec]ia for]elor [i logistica ac]iunilor.
De aceea, concep]ia întrebuin]`rii, instruirii [i educa]iei for]elor noastre armate
a suferit ample muta]ii, rezultate din evolu]ia mediului de securitate [i din noua fizionomie
a ducerii ac]iunilor militare.
În consecin]`, apreciem c`, pe lâng` restructurare [i modernizare, reforma Armatei
României vizeaz`, de la început, cu prioritate, dou` repere strategice fundamentale, respectiv
sistemul de doctrine [i sistemul de instruc]ie [i educa]ie.
Într-o viziune sistematic`, acestea constituie elementul de referin]` în cadrul dialogului
pentru admiterea României ca membru deplin al NATO.
În acest context, recomand`rile echipelor de speciali[ti NATO care ne-au vizitat
în ianuarie [i octombrie 2003, precum [i cele ale consilierilor strìni acredita]i pe lâng`
Statul Major General au urm`rit, printre altele, s` accelereze procesul de reform`
ce se desf`[oar` în Armat` [i s` urgenteze compatibilizarea întregului pachet de documente
politico-militare elaborate la nivelul structurilor abilitate, a sistemului de instruc]ie [i educa]ie
a trupelor, cu sistemele similare utilizate în armatele statelor membre ale NATO.
Ierarhizarea documentelor politico-militare, realizat` în conformitate cu ordinul
ministrului Ap`r`rii Na]ionale nr. M.191 din 17.12.2001, cu modific`rile ulterioare,
privind stabilirea denumirii, ierarhizarea, elaborarea, avizarea [i aprobarea strategiilor,
doctrinelor, manualelor [i regulamentelor militare necesare preg`tirii, conducerii
[i întrebuin]`rii for]elor armate pe timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi, constituie
un bun îndrumar de lucru, dar [i un prilej de clarificare conceptual` a colectivelor de elaborare
a doctrinelor, manualelor [i regulamentelor militare de la nivelul structurilor militare abilitate
s` redacteze astfel de documente. De remarcat c`, atât în perioadele de acumulare
a informa]iilor, de studiu [i aprofundare a conceptelor cuprinse în documentele utilizate
în cadrul Alian]ei, cât [i pe parcursul elabor`rii propriu-zise a actelor normative specifice
la diferite e[aloane, ne-am bucurat de ajutorul calificat venit din partea ofi]erilor strìni
acredita]i la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale pentru diferite domenii de activitate militar`.
Înv`]`mintele rezultate în urma particip`rii la diferite misiuni interna]ionale, la exerci]ii
[i aplica]ii, faciliteaz` procesul de elaborare, constiuind un bun prilej de clarificare conceptual`
[i de realizare a compatibilit`]ii intelectuale a personalului armatei, atât de necesar`
în contextul calit`]ii de membru al NATO al Armatei României .
Realizarea întregului sistem de documente de referin]`, respectiv Strategia de securitate
na]ional` a României, Strategia militar` a României, Viziunea Strategic` Armata
României-2010, Doctrina ac]iunilor întrunite ale for]elor armate, Doctrina pentru planificarea
opera]iilor întrunite, Studiul privind capabilit`]ile for]elor care duc ac]iuni de lupt`
în mediul interna]ional în condi]ii deosebite, Ghidul de preg`tire [i ac]iune pentru personalul
armatei care particip` la opera]ii militare de stabilitate, pecum [i traducerea unor dic]ionare
[i glosare de referin]` ale NATO, a necesitat un efort de echip` sus]inut, o documentare
134
serioas` în domenii de multe ori restrictive sau pu]in exploatate, la care au contribuit
structurile cu responsabilit`]i în elaborarea actelor normative specifice.
Subliniem faptul c` schimb`rile ce vor avea loc în strategia militar` [i în doctrinele
elaborate se vor produce simultan cu transform`rile care vor avea loc la nivelul Alian]ei.
Elaborarea documentelor politico-militare prezentate a avut la baz` Constitu]ia României
[i legile ]`rii, stadiul actual [i tendin]ele mediului strategic, perspectivele de evolu]ie ale sistemului
militar, integrarea în NATO, codul de conduit` privind aspectele politico-militare ale securit`]ii
[i ale dreptului interna]ional umanitar, documentele ONU, OSCE, acordurile interna]ionale
la care România este stat parte, elementele de referin]` din cele mai reprezentative doctrine
ale statelor membre ale NATO.
Construc]ia acestora este logic`, fundamentat` pe o baz` [tiin]ific`, pe experien]a
desprins` în urma conflictelor militare [i rela]iilor militare interna]ionale, pe alte concepte
cheie privind politica de ap`rare a statului român.
În domeniul doctrinelor, regulamentelor, instruc]iunilor, manualelor [i metodologiilor,
adaptarea noilor capacit`]i militare pentru r`zboiul modern impune implementarea
unui sistem de norme, proceduri, reguli [i standarde derivate din experien]a [i ac]iunile
militare desf`[urate sub conducerea NATO.
Sistemul conceptual actual strategiile, doctrinele, regulamentele , de[i ne ofer` premisa
pentru o abordare comun` cu cel al Alian]ei, urmeaz` a fi adaptat [i perfec]ionat pentru toate
categoriile de for]e ale armatei, mergându-se, poate, pân` la adoptarea unora dintre ele,
în scopul desf`[ur`rii de opera]ii [i ac]iuni de lupt` rapide [i eficiente într-un cadru întrunit
[i multina]ional.
Noile concepte opera]ionale prev`zute în doctrinele militare orienteaz` spre formarea
mentalit`]ii de înving`tor a lupt`torilor, care trebuie s` se adapteze rapid condi]iilor reale
ale situa]iilor operative, s` ac]ioneze independent, în cadrul structurilor na]ionale sau multi-
na]ionale, pe teritoriul ]`rii sau în afara acestuia, în func]ie de specificul [i particularit`]ile
misiunilor.
Aplicarea noilor concepte doctrinare va modifica, în mod semnificativ, structura
[i func]ionalitatea organismului militar atât în ansamblul sù, cât [i la nivelul componentelor
acestuia, va asigura eficientizarea conducerii [i sinergia ac]iunii militare, precum [i optimizarea
capacit`]ilor Armatei României.
Prin armonizarea documentelor politico-militare cu cerin]ele Alian]ei vom determina
utilizarea unitar` a acelora[i concepte opera]ionale [i deci aceea[i metod` de a ra]iona
la nivel tactic, operativ [i strategic, ca [i partenerii no[tri. În acest sens, atât teoria,
cât [i practica militar` româneasc` vor fi compatibilizate cu cele occidentale pentru a solu]iona
eficient nevoile impuse de natura conflictelor curente [i viitoare, de standardele de calitate
în preg`tirea Armatei României pentru participarea la astfel de conflicte, indiferent
de teatrul de opera]ii [i de condi]iile oferite de acesta (clim` excesiv`, grad de cultur`
[i civiliza]ie etc.) [i de metodele [i regulile de angajare în vederea ob]inerii succesului.
Efortul continuu al celor ce au lucrat în domeniul armoniz`rii documentelor
politico-militare va fi îndreptat în continuare c`tre modernitate [i eficien]`, introducerea
selectiv` a noului [i excluderea, cu des`vâr[ire, a formalismului [i a rutinei, ceea ce
va contribui la schimbarea mentalit`]ii personalului Armatei [i reorientarea celei mai mari
p`r]i a acesteia c`tre studiul [i adoptarea a ceea ce este cu adev`rat valoros.
135
Sarcinile noastre de definitivare, adoptare [i, acolo unde a fost cazul, de adaptare
a principalelor documente politico-militare care reglementeaz` instruc]ia [i educa]ia
în Armata României vor fi finalizate pân` în iunie 2004. Aceast` sarcin`, deosebit de grea
prin amploarea [i complexitatea sa, va fi îndeplinit` prin efortul [i mobilizarea personalului
din toate structurile Armatei implicat în elaborarea acestora.
Conferin]a ce s-a desf`[urat în data de 12 martie, precum [i cea din 13 noiembrie 2003
pe tema armoniz`rii doctrinelor, manualelor [i regulamentelor militare cu prevederile
documentelor similare NATO, constituie etapa final` a procesului declan[at la nivelul tuturor
structurilor cu atribu]ii în elaborarea actelor normative specifice de la toate structurile
[i, totodat`, un bun prilej de analiz` a stadiului în care ne afl`m [i de stabilire a celui mai scurt
drum c`tre o finalitate pozitiv`. În acest sens au fost deja stabilite o serie de direc]ii prioritare
de ac]iune dintre care amintesc:
concentrarea eforturilor în vederea realiz`rii unui pachet de publica]ii militare
unitare [i coerente, compatibile cu cele ale statelor membre ale NATO, care s` direc]ioneze
preg`tirea, conducerea [i întrebuin]area for]elor armate în timp de pace, în situa]ii
de criz` [i în timp de r`zboi;
reevaluarea publica]iilor elaborate pân` în prezent, în raport cu nevoile actuale
ale armatei, cu obiectivele de aderare la NATO [i cu noile orient`ri în domeniu;
dinamizarea procesului de elaborare a doctrinelor [i manualelor de tip joint
[i multina]ional, pentru a asigura o sus]inere eficient` [i oportun` a reformei
structurale [i ac]ionale a Armatei României;
adoptarea publica]iilor similare NATO [i adaptarea acestora la specificul Armatei
României, urmând în acest sens modul de lucru prezentat [i pus la dispozi]ia tuturor
participan]ilor de c`tre speciali[tii militari strìni acredita]i la Statul Major General;
ini]ierea unei noi filozofii de abordare a procesului de elaborare a actelor normative
specifice, a doctrinelor [i manualelor militare, concretizate într-un nou sistem
de structuri implicate în acest proces, precum [i actualizarea con]inutului ordinelor
M.191 [i M.192 din 2001;
stabilirea, cu claritate, a rolului, locului, responsabilit`]ilor [i atribu]iilor Sec]iilor
de Studii [i Cercetare Aplicativ` în Arm` din cadrul [colilor de aplica]ie ale armelor
[i implicarea acestora în procesul de elaborare a manualelor specifice e[aloanelor
tactice;
stabilirea de competen]e [i atribu]ii clare, pe structuri [i func]ii specializate,
asigurarea cadrelor cu experien]` [i stabilitate pe func]ii, astfel ca întregul proces
de elaborare a doctrinelor [i manualelor s` devin` realist, încadrat în termene
ferme, s` capete coeren]` [i s` se deruleze într-un sistem integrat;
coordonarea dinamic`, monitorizarea ferm` [i continu`, la toate nivelurile,
concomitent cu implementarea [i func]ionarea feed-back-ului în domeniu;
Trecând de la componenta conceptual` a capacit`]ii de lupt` a armatei la componenta
fizic`, ajungem la cel`lalt domeniu de activitate al Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie instruirea ,
domeniu pe care îl vom privi în mod autocritic [i realist fa]` de ceea ce s-a f`cut pân` în momentul
de fa]`.
În cei 14 ani de transformare, reforma în domeniul instruirii s-a desf`[urat, în general,
secven]ial, neunitar [i necoordonat. Practic, nu a existat o concep]ie unic` privind aceast`
transformare, ci, mai degrab`, o deschidere spre a folosi oportunit`]ile create de schimb`rile
136
survenite în rela]ia cu NATO. Elementele mai importante ale acestei perioade au fost
elaborarea (1995) [i implementarea (1995-2002) a Concep]iei înv`]`mântului militar,
elaborarea (2000) [i implementarea Concep]iei privind instruirea solda]ilor [i grada]ilor
în bazele de instruc]ie, dar [i efectele (asupra instruirii) datorate unor schimb`ri în domeniul
politico-militar, precum: participarea la programul PfP, participarea unor unit`]i la executarea
unor misiuni în afara grani]elor, dezvoltarea f`r` precedent a rela]iilor noastre militare
cu exteriorul, sprijinul acordat de NATO pentru integrare etc.
Nu se poate spune, desigur, c` procesul de instruire nu a evoluat în aceast` perioad`,
c` Armata României nu a progresat [i în acest domeniu, dar nici c` progresele au fost
semnificative. Faptul c` la nivelul Statului Major General nu a existat o structur` specializat`
care s` r`spund` direct de domeniul instruirii (excep]ie face perioada 1996-2000),
c` activit`]ile de rutin` [i lipsa unor atribu]ii clare în domeniu au sufocat activitatea
de concep]ie, toate acestea au întârziat mult procesul de modernizare a instruirii.
În ultimul timp au ap`rut, totu[i, [i unele elemente încurajatoare. Printre acestea
mai importante sunt sprijinul acordat de CUBIC Applications [i reînfiin]area Direc]iei
Doctrin` [i Instruc]ie. În anul 2003, cu ajutorul amintitei echipe CUBIC, s-a elaborat
[i a intrat în vigoare prima Doctrin` a Instruirii For]elor Armate, document conceptual
fundamental pentru reforma în domeniul instruirii. Documentul este inspirat din publica]ii
similare ale for]elor americane [i britanice [i introduce câteva concepte esen]iale pentru
ceea ce numim o instruire modern`, conform viziunii NATO, astfel: înv`]`mântul militar
nu va mai avea ca obiectiv principal acumularea de cuno[tin]e, ci dezvoltarea capacit`]ii
de gândire a cursantului; participarea la misiuni de lupt` este considerat` [i component`
a instruirii; for]ele se instruiesc continuu, parcurgând, în mod repetat, acela[i ciclu de instruire
(instruire individual`, instruire colectiv`, instruire prin îndeplinirea misiunilor); instruirea
colectiv` se face pentru misiunea ce urmeaz` s` fie îndeplinit`, nu în general, pentru toate
misiunile teoretic posibile; evaluarea nivelului atins în instruire este atributul fiec`rui
comandant [i, totodat`, faz` a procesului de instruire rolul inspec]iilor [i al controalelor
urmeaz` s` scad` semnificativ; standardizarea instruc]iei, conform modelului statelor NATO,
este considerat cel mai important mijloc pentru realizarea interoperabilit`]ii cu for]ele Alian]ei.
Doctrina Instruirii For]elor Armate a intrat în proces de implementare prin Dispozi]ia
[efului Statului Major General pentru instruirea Armatei României. La nivel conceptual,
procesul de reform` va continua cu intrarea în vigoare a Strategiei instruirii prin simulare
în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale (2003) [i a Concep]iei standardiz`rii instruc]iei
(ianuarie 2004), precum [i cu o serie de alte documente foarte importante la care se lucreaz`
în prezent, astfel: Metodologia elabor`rii Programelor de instruire [i evaluare pentru misiune
Conceptul METL (Mission Essential Task List) [i aplicarea acestuia în procesul de instruire
Conceptul Lec]ii \nv`]ate [i aplicarea acestuia în procesul de instruire Conceptul
Modelul absolventului [i aplicarea acestuia în înv`]`mântul militar Instruc]iunea
pentru planificarea instruc]iei colective (având la baz` conceptul METL) Concep]ia
privind instruirea solda]ilor [i a grada]ilor profesioni[ti.
Acest din urm` document va trebui s` fie una din piesele esen]iale ce stau la baza procesului
de profesionalizare a personalului armatei, având în vedere c`, în domeniul instruirii,
schimb`rile cele mai importante se vor produce în ceea ce prive[te aceast` categorie de personal.
De altfel, categoria solda]i/grada]i profesioni[ti va influen]a semnificativ [i instruirea
137
subofi]erilor, care, conform unei noi concep]ii, vor proveni aproape în totalitate din rândul
grada]ilor profesioni[ti.
Efortul de implementare a noilor documente va fi de lung` durat` [i va constitui
un proces continuu. Spre exemplificare, dup` elaborarea Doctrinei Instruirii For]elor Armate,
va fi nevoie s` se realizeze noi instruc]iuni privind standardizarea instruc]iei de c`tre [colile
de aplica]ii ale categoriilor de for]e ale armatei [i unele mari unit`]i, metodologia de evaluare
a instruc]iei dup` modelul ]`rilor vestice, simularea desf`[ur`rii unor activit`]i premerg`toare
misiunilor externe la care amata va fi chemat` s` participe, precum [i adaptarea
unor prevederi stipulate în documentele care reglementeaz` procesul de instruire
[i educa]ie din armat`.
Direc]ia Afaceri Strategice

reprezint` rezultatul
transform`rilor profunde
din interiorul organismului
militar. Sper`m s` putem
contribui cu o nou` energie
la conturarea unei noi identit`]i
politico-strategice a Rom#niei ca stat
membru al Alian]ei Nord-Atlantice
Mihaela MATEI
~ {eful Direc]iei Afaceri Strategice ~
Crearea Direc]iei Afaceri Strategice (DAS) în cadrul Departamentului pentru Integrarea

Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare, la începutul acestui an, nu reprezint` un demers singular,
ci rezultatul unor transform`ri graduale în cadrul Ministerului [i al acestui Departament,
ceea ce a generat modific`ri structurale atât la nivelul politicii de ap`rare, cât [i în plan
institu]ional. Printr-o coinciden]` temporal` planificat`, DAS a început s` func]ionez
cu pu]in timp înainte de aderarea României la NATO, fiind, în fapt, un vector de adaptare
a politicilor [i strategiilor în domeniul ap`r`rii la noul statut al ]`rii noastre.
Referitor la demersul de constituire a Direc]iei, secretarul de stat pentru politica
de ap`rare, George-Cristian Maior, a precizat c`, înc` de când am venit în Minister,
în 2001, ca [ef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare,
am sprijinit crearea unei structuri puternice de analiz` [i evaluare pe politica de securitate
[i ap`rare. În acest domeniu exista un deficit real, pe care am reu[it s` îl acoperim treptat,
întâi prin constituirea Serviciului Politici de Ap`rare [i Securitate (SPAS), în 2001,
138
apoi, prin consolidarea sa [i angajarea unor exper]i tineri [i motiva]i, mul]i dintre ei
adu[i direct din diferite facult`]i cu profil de rela]ii interna]ionale [i [tiin]e politice.
În fine, în 2003 s-au pus bazele Direc]iei [i, din acest an, consider c` aceast` schimbare
va marca [i un transfer structural al responsabilit`]ilor pe definirea politicilor noastre
ca membru al NATO [i candidat la UE, în cadrul Departamentului. Direc]ia Afaceri Strategice
are un poten]ial major de dezvoltare [i exist` toate premisele s` consider`m c` rolul sù
va fi extrem de important pentru Departament [i pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Aderarea la NATO presupune, în primul rând, un proces de rea[ezare conceptual`
a principalelor priorit`]i în domeniul politicii de ap`rare, dublat de o evaluare a modalit`]ilor
institu]ionale de realizare a acestora [i de conturarea unor noi dimensiuni de ac]iune la nivel
politico-militar. Din aceast` perspectiv`, Direc]ia Afaceri Strategice este cea care va dezvolta
aspectele politice [i strategice ale transform`rii de sistem pe care o parcurge sistemul
militar [i va contribui la definirea unor noi politici [i diploma]ii ale ap`r`rii. Modelul de struc-
turare a DAS s-a realizat prin adaptarea fostului Serviciu la modelele similare de direc]ii
existente în statele membre ale NATO (Direc]ia de Afaceri Strategice din Fran]a, Policy
Directorate din Marea Britanie etc.).
Interrela]ionarea celor trei vectori de dezvoltare a politicii de ap`rare reforma,
managementul institu]ional [i componenta de diploma]ie au generat necesitatea configur`rii
unei abord`ri integrate, în interiorul sistemului militar, a principalelor transform`ri prin care
trece acesta [i coordonarea demersurilor diplomatice cu cele de reform`. Rolul DAS devine
cu atât mai important cu cât va trebui s` gestioneze aspecte ale politicii de ap`rare a României
ca stat membru al NATO [i s` contribuie direct la procesele de transformare [i parteneriat
ale Alian]ei. În acest context, noua direc]ie va însemna o transpunere institu]ional` a trecerii
la o nou` etap` în politica de ap`rare a ]`rii noastre.
În virtutea continuit`]ii activit`]ii sale, de[i Direc]ia este tân`r` ([i la propriu [i la figurat,
media de vârst` în cadrul Direc]iei fiind mai mic` de 35 de ani !), structura a preluat [i a dezvoltat
specificul activit`]ii fostului Serviciu pentru Politici de Ap`rare [i de Securitate. De aceea,
adaptarea politicii de ap`rare la schimb`rile de sistem [i la cele ale securit`]ii na]ionale
[i interna]ionale este dublat` de o continuitate real` la nivel de expertiz`, continuitate
accentuat` de consolidarea rolului func]ionarilor publici în dezvoltarea direc]iilor de ac]iune
pe linia reformei [i a diploma]iei ap`r`rii.
F`r` preten]ia de a fi exhaustiv`, cartea de vizit` a Direc]iei Afaceri Strategice
trebuie s` con]in`, în mod explicit, direc]iile generale de ac]iune [i obiectivele de activitate
ale structurii. Astfel, unul dintre principalele domenii de expertiz` îl reprezint` Politica
de Ap`rare [i planificarea acesteia.
Un domeniu deosebit de important [i de extins, politica de ap`rare elaborat` la nivelul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se încadreaz` în obiectivele politicii de securitate na]ional`.
De asemenea, aceasta se coreleaz` permanent cu dezvolt`rile politice [i de securitate
la nivel regional [i global, prin integrarea feedback-ului transmis prin diverse canale diplo-
matice sau publice. Direc]ia Afaceri Strategice asigur` abordarea integrat` a planific`rii
politicilor de ap`rare [i conectarea [i adaptarea acestora la cerin]ele contextului rela]iilor
bilaterale, regionale [i interna]ionale politico-militare. Direc]ia de]ine un rol important
în configurarea aspectelor politico-militare ale particip`rii României la opera]iuni militare
139
interna]ionale, contribuind la sus]inerea politic` [i public` a particip`rii României în opera]ii
cum a fost cazul pentru Afganistan [i Irak. Pe aceast` linie, DAS coopereaz` cu Direc]ia
Opera]ii [i asigur` canalele de promovare a propunerilor de implicare a României în misiuni
interna]ionale.
Aderarea la NATO are un impact major din acest punct de vedere asupra politicilor
de ap`rare elaborate atât la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cât [i la nivel na]ional.
Dac`, pân` acum, elementele centrale din planificarea politicii de ap`rare constituiau
obiectivele de parteneriat [i îndeplinirea criteriilor [i sarcinilor delimitate de Planul Na]ional
de Aderare, ca stat membru al NATO, România î[i va coordona [i planifica politicile
[i, prin urmare, politica de ap`rare în func]ie de cerin]ele politice, strategice [i opera]ionale
ale Alian]ei. Direc]ia Afaceri Strategice are atribu]ii [i responsabilit`]i semnificative
în acest sens, elaborând permanent analize [i propuneri pentru dezvoltarea rolului [i a misiunilor
for]elor armate, pe linia integr`rii cu eforturile [i obiectivele aliate. În acest domeniu,
DAS coopereaz` [i se interrela]ioneaz` cu direc]iile de profil din Ministerul Afacerilor
Externe [i cu Misiunea României la NATO. Un demers similar se desf`[oar` [i pe linia
definirii politicilor de participare la componenta de securitate [i ap`rare a Uniunii Europene,
unde cooperarea cu Ministerul Afacerilor Externe, Misiunea României [i Reprezentan]a
Militar` a crescut în mod relevant în ultimii ani.
DAS coordoneaz`, în prezent, participarea [i mandatul politic pentru o serie de comitete
[i grupuri de lucru ale NATO. Astfel, în cooperare cu Direc]ia NATO din Ministerul Afacerilor
Externe [i în consultare cu alte structuri din Ministerul Ap`r`rii, propune pozi]ii [i abord`ri
pe linie politico-militar` pentru participarea la Consiliul Nord-Atlantic, Grupul de Coordonare
Politic` (pe linia politicii externe gestionare de Ministerul Afacerilor Externe), dezvolt`
propuneri [i analize pentru Comitetul NATO-Ucraina [i Consiliul NATO-Rusia, Dialogul
Mediteranean, elaboreaz` evalu`ri pe transformarea Parteneriatului pentru Pace [i pe aspectele
conceptuale ale definirii noilor misiuni [i sarcini ale Alian]ei. Directorul DAS particip`
la reuniunile informale ale directorilor pe politici de ap`rare din statele membre ale NATO.
Aceste demersuri presupun o coordonare strict` [i precis` cu diferite institu]ii [i structuri
guvernamentale [i un efort substan]ial de analiz` [i dezvoltare a unor direc]ii de ac]iune
specifice. Reuniunile unor comitete sau grupuri de lucru sunt, practic, s`pt`mânale, ceea ce
presupune [i o monitorizare a pozi]iilor altor state [i a deciziilor luate pentru amendarea
[i definirea abord`rilor proprii.
Politica de ap`rare este inseparabil` de planificarea ap`r`rii. În activitatea sa dedicat`
dezvolt`rii obiectivelor [i direc]iilor de ac]iune ale politicilor de ap`rare [i în elaborarea
de propuneri [i inform`ri, DAS coopereaz` cu alte organisme [i institu]ii cu responsabilit`]i
în domeniu, în vederea intregr`rii [i articul`rii elementelor relevante de ap`rare într-un cadru
armonizat, reprezentativ pentru interesele [i obiectivele na]ionale de ap`rare. Eforturile
comune au fost [i sunt deosebit de intense în special în procesul elabor`rii [i integr`rii
propunerilor în documentele fundamentale ale planific`rii ap`r`rii la nivel na]ional, [i anume
în Programul de Guvernare, Strategia de securitate a României, Carta Alb` a securit`]ii
[i ap`r`rii na]ionale a Guvernului României. Pe aceast` direc]ie, DAS elaboreaz` propuneri
pentru Strategia militar` a României [i Directiva de Planificare a Ap`r`rii, documente
care fundamenteaz`, practic, evolu]ia reformei militare în ansamblul sù.
140
Analizarea [i evaluarea mediului de securitate reprezint` un alt domeniu cuprinz`tor
din activitatea derulat` de Direc]ie în cadrul Departamentului. Anul trecut, structura pe baza
c`reia a fost înfiin]at` Direc]ia a realizat o prim` evaluare politico-strategic` de ansamblu
a mediului interna]ional de securitate. Vom încerca s` continu`m acest demers prin elaborarea
unui astfel de document anual care s` constituie o baz` de pornire pentru definirea unor strategii
pe termen mediu [i lung în cadrul diploma]iei ap`r`rii. Aceast` baz` este în prezent utilizat`
[i pentru elaborarea de studii [i evalu`ri privind riscurile la adresa securit`]ii [i ap`r`rii
na]ionale, mediul interna]ional de securitate, tendin]ele în evolu]ia strategiilor [i politicilor
statelor din spa]iul de interes al României. Pe aceste analize sunt, de asemenea, fundamentate
mesajele, proiectele de discurs, articolele [i prezent`rile elaborate pentru factorii de decizie
din Minister. Dinamica actual` a mediului interna]ional de securitate, apari]ia [i dezvoltarea
unor riscuri neconven]ionale (ac]iuni teroriste, criminalitate transfrontalier`, trafic de arme,
droguri, fiin]e umane), ce solicit` eforturi complexe [i concentrate de contracarare, necesit`
o activitate sus]inut` de analiz` [i evaluare, care s` permit` formularea elementelor de pozi]ie
[i elaborarea de politici specifice de c`tre factorii de decizie în timp real. De aceea, se poate
estima o consolidare a cooper`rii DAS cu structurile de informa]ii care, prin activitatea
lor, sprijin` [i dezvolt` în mod direct efortul de analiz` din cadrul Ministerului.
Dup` cum am mai precizat, Direc]ia Afaceri Strategice men]ine rela]ii cu numeroase
institu]ii, atât guvernamentale, cât [i neguvernamentale (ONG-uri, institute de cercetare,
institu]ii de înv`]`mânt superior etc). Având în vedere transform`rile securit`]ii, trecerea
la noi tipuri de diploma]ie [i dezvoltarea de noi roluri pentru Armata României, realizarea
de activit`]i comune pe teme de securitate [i ap`rare (conferin]e, mese rotunde, r`spunsuri
pentru puncte de vedere) cu institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale din cadrul societ`]ii
civile, reprezint` unul dintre elementele centrale ale activit`]ii noastre în cadrul Ministerului.
Dezvoltarea componentei de diploma]ie public` a politicii de ap`rare, dintre care preg`tirea
mesajelor pentru seminarii na]ionale [i interna]ionale, conferin]e de pres`, interviuri
sunt activit`]i centrale [i constituie, în prezent, de asemenea, obiectul de activitate a unui compar-
timent specializat al DAS, care va coopera în mod direct [i va veni în sprijinul activit`]ii
Direc]iei de Rela]ii Publice, care coordoneaz` asemenea activit`]i. Pe aceast` dimensiune
se va avea în vedere [i armonizarea cu eforturile Alian]ei de promovare a imaginii activit`]ii
[i a misiunilor derulate de NATO pe plan interna]ional.
Am încercat s` prezent`m o imagine extins` a direc]iei spre care dorim s` ne îndrept`m
[i, mai mult, s` demonstr`m c` schimb`rile structurale pe care le-am parcurs dep`[esc
cadrul clasic conceptual de construc]ie a unei structuri tradi]ionale. DAS reprezint` un model
de reform` de structur` [i, sper`m, de performan]`, care a presupus nu numai muta]ii
în plan material, prin transformarea Serviciului Politici de Ap`rare [i Securitate în Direc]ia
Afaceri Strategice, ci [i la nivel calitativ, prin promovarea unui spirit de echip` [i a unor abord`ri
noi, în concordan]` cu noul statut de stat membru al NATO.
DAS reprezint` o parte [i un rezultat al transform`rilor profunde din interiorul
organismului militar [i sper`m s` putem contribui cu o nou` energie la impulsionarea
reformei [i la conturarea unui noi identit`]i politico-strategice a României ca stat membru
al Alian]ei Nord-Atlantice.
141
România se al`tur` NATO

cu o perspectiv`
nou`: cea a unei ]`ri
care a parcurs un proces
de transformare profund`
General de brigad` Corneliu DOBRI}OIU
~ {eful Direc]iei Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale ~
Transformarea numitorul comun

al deciziilor de la Praga
Anvergura deciziilor adoptate la Praga, la 21 noiembrie 2002, situeaz` summitul
între momentele istorice ale NATO.
Decizia istoric` de extindere a Alian]ei a avut o puternic` semnifica]ie politic`, permi]ând
trecerea la o nou` etap`, preponderent tehnic`: a negocierilor, semn`rii [i ratific`rii
protocoalelor de aderare la NATO a celor [apte ]`ri invitate. Acest fapt a impus ca demersurile
politico-militare în rela]ia cu Alian]a s` se intensifice în direc]ia asum`rii de noi angajamente
din partea ]`rii noastre, care s` reflecte sintetic progresele [i planurile în domeniul integr`rii
euroatlantice.
Alian]a a adoptat un pachet de m`suri cu privire la modernizarea structurilor
de conducere în sensul unei eficientiz`ri mai mari a acestora [i implic`rii mai sus]inute
în actul de conducere efectiv`. Este [tiut faptul c` NATO se afl` într-un proces de transformare,
în care tipul de procese consacrate (pân` în prezent) va fi treptat înlocuit cu mecanisme
de decizie [i reac]ie rapid`, imposibil de realizat f`r` mecanisme similare în statele membre.
Ca membru al NATO, România va trebui s` aib` poten]ialul [i capacitatea de a participa
activ la Alian]`, atât în opera]iuni [i misiuni, cât [i în planul ini]iativelor [i al evolu]iilor
conceptuale.
Se cuvine s` amintim, în acest context, unele dintre m`surile care vizeaz` procesul
de transformare intern` a Alian]ei: reorientarea [i dinamizarea unor activit`]i, conform
noilor cerin]e de securitate; func]ionarea mecanismelor Alian]ei de a[a manier` încât s` se asigure
at#t prevenirea riscurilor de securitate, cât [i climatul de securitate; asigurarea at#t a securit`]ii
statelor membre, cât [i a m`surilor pentru a fi un partener puternic pentru celelalte state
din zona euroatlantic`; gestionarea eficient` a situa]iilor de criz`; asigurarea unui dinamism
sporit în opera]ionalizarea activit`]ilor; flexibilizarea func]ion`rii unor structuri; consolidarea
intern` a Alian]ei.
În acest cadru politico-militar, noile state membre trebuie s` demonstreze, într-un interval
de timp relativ redus, c` sunt capabile s` sus]in` eforturile Alian]ei de opera]ionalizare
a noilor structuri, prin aloc`ri de resurse umane [i materiale.
Pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, elementele prezentate au dus la adoptarea
urm`toarelor m`suri:
Identificarea resursei umane care va activa în cadrul structurilor de conducere
[i executive ale Alian]ei, ceea ce a impus ac]iuni intense pentru: cunoa[terea temeinic`
142
a problematicilor din cadrul Alian]ei, prezen]a activ` a reprezentan]ilor militari români
de la Bruxelles la reuniunile [i ac]iunile de la Cartierul General, selec]ionarea [i preg`tirea
corespunz`toare a personalului care va activa în aceste structuri (cuno[tin]e solide în domeniul
respectiv de activitate, precum [i cunoa[terea standardelor Alian]ei cu privire la respectarea
cerin]elor de securitate).
Comunicarea rapid` [i eficient` între Sec]iunea de Ap`rare a Misiunii României
la NATO, Reprezentan]a Militar` a Statului Major General la NATO [i UE [i autorit`]ile
militare din ]ar`. În acest sens au fost luate m`suri pentru un management mai eficient
[i mai rapid al informa]iilor, cu un traseu decizional mai simplu. Acest exerci]iu metodologic
s-a adresat tuturor structurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale care planific`, organizeaz`,
desf`[oar` [i evalueaz` activit`]i de cooperare militar` interna]ional` NATO /PfP /EAPC,
precum [i în plan bilateral, cu NATO, cu ]`rile membre ale NATO [i cele partenere.
Aspecte privind activitatea Direc]iei

dup` Summitul de la Praga
Obiective
Subliniem faptul c` Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale
î[i exercit` func]iile principale în domeniul rela]iilor interna]ionale, fiind structura specializat`
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale care asigur` analiza, planificarea, coordonarea [i evaluarea
activit`]ilor de cooperare militar` interna]ional` în scopul preg`tirii armatei în vederea
integr`rii României în structurile euroatlantice [i europene.
Dup` dobândirea statutului de ]ar` invitat` s` adere la Alian]a Nord-Atlantic`, întregul
personal al DIEARMI [i-a concentrat eforturile [i ac]iunile pentru ca, împreun` cu celelalte
structuri din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, s` participe la procesul de implementare
a obiectivelor din Calendarul pentru definitivarea reformelor, angajamente asumate de ]ara
noastr` în urma discu]iilor de aderare care au avut loc la Cartierul General NATO.
În perioada de referin]`, obiectivele Direc]iei au fost: finalizarea, din perspectiva
atribu]iilor func]ionale, a demersurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale de preg`tire pentru
integrarea în NATO [i în UE; sporirea eficien]ei cooper`rii militare interna]ionale; asigurarea
suportului juridic necesar dezvolt`rii [i perfec]ion`rii cadrului legal al cooper`rii militare
interna]ionale; perfec]ionarea preg`tirii profesionale a personalului.
Principii
În contextul general al refomei for]elor armate, Direc]ia Integrare Euroatlantic`
[i Rela]ii Militare Interna]ionale, asemeni celorlalte structuri ale Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, a fost [i este implicat` într-un complex proces de evaluare [i adaptare a activit`]ilor
curente, astfel încât acestea s` reflecte noile procup`ri legate de statutul dobândit de România.
Integrarea noastr` într-un NATO care se transform` este un proces care influen]eaz`,
firesc [i obligatoriu, [i procesul nostru de transformare.
La proiectarea activit`]ilor de rela]ii militare interna]ionale, DIEARMI a avut [i are în aten]ie
urm`toarele principii fundamentale:
principiul priorit`]ilor: proiectarea [i derularea activit`]ilor interna]ionale NATO/
PfP/EAPC, UE etc. sunt în concordan]` cu domeniile [i obiectivele prioritare stabilite
de conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prin capitolul II al Calendarului pentru
definitivarea reformelor;
143
principiul eficien]ei: urm`rirea ob]inerii unui raport cât mai bun între obiective
propuse/fonduri alocate/obiective realizate;
principiul continuit`]ii: selectarea prioritar` a activit`]ilor de rela]ii interna]ionale
bilaterale [i multilaterale proiectate a se desf`[ura în cadrul unor planuri multianuale;
principiul calit`]ii: asigurarea calit`]ii, în locul cantit`]ii, în analiza [i selec]ia activit`]ilor
[i a programelor de cooperare;
principiul complementarit`]ii: completarea reciproc` a activit`]ilor din planurile
bilaterale de cooperare, Programul de Lucru al Parteneriatului [i din alte planuri
[i programe de cooperare, evitându-se suprapunerile sau paralelismele;
principiul aplic`rii înv`]`mintelor: \nsu[irea [i aplicarea înv`]`mintelor desprinse
în urma desf`[ur`rii ac]iunilor interna]ionale (lessons learned);
principiul economisirii resurselor financiare: alegerea variantelor care presupun
cele mai mici costuri (mijloace de deplasare, num`r de persoane, durat`), în condi]iile
îndeplinirii obiectivelor activit`]ilor de rela]ii militare interna]ionale.
Priorit`]i în proiectarea activit`]ilor Direc]iei
În perioada de referin]`, având în vedere statutul, ini]ial, de stat invitat [i apoi de stat
membru al NATO, conducerea Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica
de Ap`rare a stabilit ca prioritar` cooperarea militar` la nivelul Alian]ei [i cu statele membre
ale NATO. De asemenea, s-a stabilit c` reprezentan]ii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale vor continua
s` participe, al`turi de Alia]i, la Programul Parteneriatului pentru Pace [i la eforturile
de transformare [i adaptare ale Parteneriatului, potrivit angajamentelor asumate pe timpul
discu]iilor de aderare.
În acest context, men]ion`m unele dintre activit`]ile [i domeniile prioritare, care constituie
o continuare a elementelor declarate prin Programul Na]ional de Aderare/MAP
[i prin Calendarul pentru definitivarea reformelor:
activit`]ile politico-militare la nivel înalt (ministru, secretari de stat, [eful Statului
Major General), destinate dezvolt`rii politicii de ap`rare a României [i promov`rii
imaginii armatei;
activit`]ile circumscrise procesului de planificare a ap`r`rii în cadrul Alian]ei
[i preg`tirii pentru participarea la gama întreag` de misiuni NATO; finalizarea
documentelor de planificare a ap`r`rii, reforma structurii de for]e [i revizuirea
cerin]elor opera]ionale pentru for]ele teritoriale; activit`]ile care vor contribui
la realizarea Obiectivelor For]ei (Force Goals);
participarea la procesul de planificare a for]elor în NATO [i consolidarea contribu]iei
la misiunile Alian]ei, inclusiv la cele de lupt` împotriva terorismului;
activit`]ile în sprijinul combaterii terorismului [i a prolifer`rii armelor nucleare,
bacteriologice, radiologice [i chimice;
participarea la programul NATO de preg`tire prin exerci]ii;
activit`]ile destinate preg`tirii personalului marilor unit`]i [i unit`]ilor care sunt
puse la dispozi]ia NATO [i care sunt în proces de opera]ionalizare;
activit`]ile privind îmbun`t`]irea legisla]iei existente referitoare la dislocarea trupelor
române[ti în afara teritoriului na]ional [i la tranzitul [i sta]ionarea for]elor aliate
pe teritoriul României;
144
interconectarea sistemului de management al spa]iului aerian cu sistemul NATO
de supraveghere aerian`;
activit`]i privind îmbun`t`]irea facilit`]ilor Sprijinului Na]iunii Gazd`;
activit`]ile privind perfec]ionarea sistemului de educa]ie [i instruire [i cele destinate
preg`tirii personalului militar [i civil care urmeaz` s` încadreze posturile de repre-
zentare na]ional` [i cele oferite de NATO;
activit`]ile de sprijin [i asisten]` pentru armatele altor state candidate la NATO,
partenere, din cadrul Dialogului Mediteranean, precum [i activit`]ile în sprijinul
procesului de preg`tire pentru integrarea în UE;
activit`]i de înt`rire a cooper`rii militare în plan regional;
participarea la opera]iuni de sprijin al p`cii.
Domenii de activitate [i responsabilit`]i

În etapa de referin]`, domeniile de activitate ale DIEARMI au parcurs un proces continuu
de adaptare, în conformitate cu noile cerin]e, generate de ob]inerea statutului de invitat
[i, respectiv, de stat cu drepturi depline al Alian]ei Nord-Atlantice.
Au fost avute în aten]ie modalit`]ile de reconfigurare a priorit`]ilor de cooperare militar`
interna]ional` din perspectiva ader`rii la NATO [i a preg`tirii pentru integrarea în Uniunea
European`.
S-a ac]ionat, de asemenea, pentru intensificarea cooper`rii regionale [i pentru coordonarea
dezvolt`rii unor proiecte normative [i legislative vizând adaptarea for]elor armate la noile
cerin]e ale ader`rii la NATO.
În acest sens, în domeniul activit`]ilor NATO [i PfP, au fost [i sunt în aten]ie urm`toarele
aspecte [i domenii prioritare:
coordonarea procesului de implementare a obiectivelor asumate de c`tre România
în cadrul procesului de reform` a for]elor armate (documentul Calendarul pentru
definitivarea reformelor, Programul Na]ional Anual/Planul de Ac]iune pentru
Aderare, ciclul V);
coordonarea procesului de implementare a ini]iativelor lansate cu prilejul
summitului NATO de la Praga (Angajamentele privind Capabilit`]ile, For]a
de R`spuns a NATO);
continuarea sprijinirii ini]iativelor din Programul PfP, în conformitate cu preciz`rile
[i proiectele lansate cu prilejul summitului NATO de la Praga, respectiv
cu angajamentele asumate de România pe timpul discu]iilor de aderare (Planul
de Ac]iune al Parteneriatului privind problematica terorismului, Planurile Individuale
de Ac]iune ale Partenerilor, Fondurile Mutuale PfP).
În ceea ce prive[te ini]iativele regionale de cooperare, a continuat participarea
activ` în cadrul acestora, proces care duce la îmbun`t`]irea rela]iilor de bun` vecin`tate,
precum [i la înt`rirea stabilit`]ii [i a securit`]ii regionale.
De asemenea, Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale
continu` s` coordoneze activit`]ile legate de participarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
în cadrul ini]iativelor [i procesului de preg`tire pentru integrarea în Uniunea European`,
în ceea ce prive[te problematica militar`.
Programele de cooperare militar` bilateral` dezvoltate prin coordonarea DIEARMI
traverseaz`, de asemenea, un proces de adaptare, necesitate ap`rut` în urma primirii invita]iei
145
de aderare la NATO. Din aceast` perspectiv`, sunt urm`rite, cu prioritate, rela]iile bilaterale
cu ]`rile membre ale NATO, în ideea acoperirii necesit`]ilor de asisten]` bilateral` în cadrul
procesului de reform` a for]elor armate. În acest sens, potrivit normelor procedurale
care func]ioneaz` în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, este avut` în vedere ini]ierea unui proces
de descentralizare a sistemului de planificare [i execu]ie a proiectelor de cooperare în plan
bilateral. În acela[i timp, programele de cooperare bilateral` vor urm`ri dezvoltarea
unor programe specifice cu statele care au ca obiectiv integrarea în Programul Parteneriatul
pentru Pace/NATO, prin acordarea de asisten]` [i sprijin.
Priorit`]i postaderare
Summitul de la Istanbul va constitui un prilej deosebit pentru [efii de state [i de guverne
din comunitatea euroatlantic` de a analiza progresele înregistrate în implementarea
programelor adoptate la Praga (noi capabilit`]i, o nou` structur` de comand`, procesul
de transformare a Alian]ei, redefinirea rela]iilor transatlantice, confirmarea oficial` a primirii
celor [apte ]`ri invitate), precum [i pentru g`sirea unor solu]ii pentru noi dimensiuni
ale Parteneriatului [i Dialogului Mediteranean, pentru cooperarea în combaterea terorismului,
a situa]iilor de criz`, aspecte multiple, reunite sub Ini]iativa de Cooperare de la Istanbul.
Toate aceste elemente vor deveni instrumente de lucru în cadrul Departamentului,
respectiv în cadrul DIEARMI, institu]ie care va trebui s` asigure în continuare, în cadrul
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, conlucrarea între structurile militare responsabile cu planificarea,
organizarea, coordonarea, desf`[urarea [i evaluarea (pe domenii de cooperare) a ac]iunilor,
proiectelor [i programelor NATO/PfP/EAPC, UE [i ale ini]iativelor regionale. În context,
trebuie subliniat c` se va intensifica [i cooperarea pe acelea[i probleme/domenii cu structurile
corespunz`toare din Ministerul Afacerilor Externe [i din celelalte institu]ii civile cu atribu]ii
în domeniul integr`rii euroatlantice [i europene.
În acest sens, semnal`m faptul c` Direc]ia a elaborat deja proiectul Directivei rela]iilor
militare interna]ionale, care cuprinde priorit`]ile privind dezvoltarea rela]iilor interna]ionale
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pe termen scurt [i mediu.
De asemenea, personalul DIEARMI, împreun` cu reprezentan]ii Direc]iei Afaceri
Strategice [i ai Direc]iei Planificare Integrat` a Ap`r`rii, lucreaz` la elaborarea unui proiect
de metodologie privind principiile de lucru, de informare [i de cooperare dintre structurile
din statul de organizare al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i din institu]ii civile cu atribu]ii
în domeniul integr`rii euroatlantice cu scopul de a asigura un management eficient [i operativ
pentru preg`tirea [i participarea la reuniunile [i activit`]ile comitetelor/organismelor
de lucru NATO: Consiliul Nord-Atlantic (NAC); Comitetul pentru Planificarea Ap`r`rii (DPC);
Grupul Executiv de Lucru (EWG); Comitetul pentru Analiza Apar`rii (DRC); Comitetul
Politic (PC); Grupul de Coordonare Politic` (PCG); Înaltul Comitet Politic (SPC) [i Înaltul
Comitet Politic Înt`rit (SPC/R); Grupul la Nivel Înalt (HLG); Grupul de Coordonare
a Consiliului (CCG); Comitetul Consiliului pentru Opera]iuni [i Exerci]ii (COEC) etc.
Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale va contribui la eforturile
întreprinse de partea român` pentru organizarea Reuniunii Informale a Mini[trilor NATO
ai Ap`r`rii, care va avea loc în toamna acestui an la Poiana Bra[ov.
DIEARMI, împreun` cu structurile din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale cu atribu]ii
în domeniul integr`rii euroatlantice, va asigura revizuirea criteriilor de selec]ionare
146
[i proiectare a activit`]ilor NATO/PfP/EAPC, UE [i a celor de cooperare regional`,
potrivit deciziilor summitului de la Istanbul [i va gestiona aspectele legate de evolu]ia NATO
pe probleme referitoare la: l`rgire, adaptare intern`, noua structur` de comand`, PCC,
NRF, noi dimensiuni ale Parteneriatului [i Dialogului Mediteranean.
Totodat`, Direc]ia va reanaliza sistemul de informare [i de feed-back asupra particip`rii
la ac]iunile NATO/PfP/EAPC, UE [i la cele de cooperare regional`, pentru a pune la dispozi]ia
conducerii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale elementele necesare asupra evalu`rii particip`rii,
precum [i pentru implementarea corecturilor ce se impun pe parcursul procesului (ciclului)
de planificare.
Personalul Direc]iei va asigura, împreun` cu reprezentan]ii Direc]iei Afaceri Strategice
[i ai Direc]iei Planificare Integrat` a Ap`r`rii, monitorizarea procesului de reform` a Armatei
Române, de revizuire strategic` a structurii de for]e, precum [i a procesului de implementare
a Propunerilor pentru For]e/Obiectivele For]elor [i de opera]ionalizare a pachetului
de for]e puse la dispozi]ia NATO. În context, men]ion`m c` DIEARMI, potrivit dispozi]iilor
în vigoare, va asigura monitorizarea procesului de implementare a obiectivelor din Calendarul
pentru definitivarea reformelor (cu termen de îndeplinire dup` data accederii în NATO)
[i va prezenta conducerii Departamentului documenta]ia pentru inform`rile periodice
c`tre Secretariatul General al Guvernului.
DIEARMI va preg`ti, împreun` cu reprezentan]ii Direc]iei Afaceri Strategice [i ai Direc]iei
Planificare Integrat` a Ap`r`rii, documentarele pentru participarea delega]iilor militare române
la reuniunile NATO plus România, precum [i la diverse activit`]i, interne [i interna]ionale,
pe linia preg`tirii pentru integrare european` [i la cele vizând ini]iativele regionale.
Având în vedere atribu]iile pe linia integr`rii în Uniunea European`, DIEARMI
va pune la dispozi]ia conducerii Departamentului documenta]ia pentru inform`rile periodice
c`tre Ministerul Afacerilor Externe, a stadiului îndeplinirii sarcinilor ce revin Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, conform priorit`]ilor stabilite în Planul de m`suri prioritare pentru preg`tirea
ader`rii la UE, în perioada decembrie 2003 - decembrie 2004.
Totodat`, DIEARMI va continua s` constituie punct de contact na]ional pentru
Programul PfP [i pentru ini]iativele regionale [i va asigura leg`tura structurilor militare
na]ionale cu responsabilit`]i în domeniu cu organismele de lucru interna]ionale. Va continua
s` asigure, la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, coordonarea particip`rii la ini]iativele
regionale politico-militare de cooperare: SEDM, MPFSEE/SEEBRIG, CENCOOP,
BLACKSEAFOR, SHIRBRIG, Batalionul Mixt Româno-Ungar, Batalionul TISA, Pactul
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
De asemenea, DIEARMI va continua sa analizeze documentele de participare
ale reprezentan]ilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale la activit`]ile de cooperare NATO/
PfP/EAPC, UE [i ale ini]iativelor regionale, le va propune spre avizare, va ]ine eviden]a
[i va evalua participarea la aceste ac]iuni. Va pune la dispozi]ia conducerii Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale elementele relevante asupra evalu`rii particip`rii, precum [i pe cele
privind implementarea corecturilor ce se impun pe parcursul procesului (ciclului) de planificare.
DIEARMI, potrivit atribu]iilor în vigoare, va continua s` actualizeze baza de date
[i s` elaboreze împreun` cu reprezentan]ii Direc]iei Afaceri Strategice [i ai Direc]iei Opera]ii
din Statul Major General documentare cu privire la participarea României la opera]iunile
în sprijinul p`cii sub egida NATO, ONU [i OSCE [i la campania interna]ional` împotriva
terorismului.
147
Totodat`, va continua cooperarea cu reprezentan]ii militari români acredita]i sau afla]i
în misiune în strìn`tate pentru îndeplinirea criteriilor impuse de statutul de membru al NATO.
Statutul de membru NATO un examen complex

Se poate aprecia c`, în perioada analizat`, în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
au fost în permanen]` în aten]ie urm`toarele direc]ii majore de ac]iune: preg`tirea pentru
integrare, revizuirea structural` a armatei, participarea în opera]ii [i reforma institu]ional`.
Pentru fiecare dintre ele au fost realizate progrese substan]iale care au dus la o viziune
coerent` asupra a ceea ce trebuie f`cut. Acestor comandamente li s-au circumscris
[i ac]iunile întreprinse de c`tre Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare
Interna]ionale, sub conducerea Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica
de Ap`rare, contribuind astfel, potrivit atribu]iilor func]ionale, la credibilitatea de care
ne bucur`m deja în cadrul Alian]ei.
Elementele men]ionate, de[i succint prezentate, relev` necesitatea dezvolt`rii
unui mecanism eficient [i rapid de luare a deciziei, asistat de un canal de comunicare
în timp real între Bruxelles [i Bucure[ti, precum [i aceea a îmbun`t`]irii procedurilor
de comunicare [i decizie în interiorul Delega]iei Permanente a României la NATO
[i între aceasta [i Reprezentan]a Militar` a Statului Major General la NATO [i la UE.
Conducerea Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare
trateaz` cu toat` responsabilitatea aceast` problem` de credibilitate, motiv pentru care
Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale, împreun` cu reprezen-
tan]ii Direc]iei Afaceri Strategice [i ai Direc]iei Planificare Integrat` a Ap`r`rii, ac]ioneaz`
pentru prevenirea unor sincope în procesul decizional, de comunicare sau analiz` în rela]iile
cu NATO, aspecte care, altfel, ar putea duce la dificult`]i majore cu impact diplomatic, politic
[i militar.
A[a cum se spune în comunitatea euroatlantic`, fiecare ]ar` membr` a NATO
are politici [i idei pe care le promoveaz` în mod consecvent în cadrul Alian]ei, \n func]ie
de propriile interese. Acestea devin caracteristice pentru comportamentul unui stat membru,
ajungând s` constituie, practic, un element de identificare.
Anali[ti politici cu mult` experien]` apreciaz` c` Alian]a, dup` lansarea acestui nou
proces de extindere [i a unui proces de restructurare [i modernizare f`r` precedent
în istoria sa, va avea nevoie, mai mult ca oricând, de contribu]ii concrete la efortul colectiv
de adaptare [i regenerare.
Din mesajele cheie ale conducerii politice [i militare române[ti se desprinde ideea
c` România nu este interesat` doar s` se integreze pe deplin, cât mai curând, în NATO,
ci [i s` fie un stat membru respectat, care, înc` de la început, s` aib` ini]iative [i s` ofere idei
[i concepte în slujba consolid`rii noului rol al Alian]ei definit la Praga [i nuan]at la Istanbul.
Ca [i alte state invitate, România se al`tur` NATO cu o perspectiv` nou`: cea a unei ]`ri
care a parcurs un proces de transformare profund`.
România va trebui s` fac` parte dintre statele care depun eforturi pentru ca NATO
s` devin` principala alian]` de ap`rare colectiv` [i securitate activ` în plan global. România
va trebui s` participe, astfel, la procesul de adaptare a strategiilor [i structurilor aliate,
va sprijini formarea consensului necesar în procesul de luare a deciziilor [i va ac]iona
ca un catalizator al consensului în cadrul Alian]ei, deoarece dore[te s` contribuie la sporirea
eficien]ei NATO.
Preg`tirea pentru a fi membru al NATO se desf`[oar` de mai mul]i ani. Greul abia acum
începe.
148
Viz`m operarea unor muta]ii
profunde, ce pot fi abordate
din perspectiva
a trei mari domenii
de aplicabilitate conceptual,
structural [i func]ional
General de brigad` dr. Gheorghe NICOLAESCU
~ {eful Direc]iei Siguran]` Militar` ~
Secolul XXI a deschis o epoc` nou` \n politica interna]ional`, \n care securitatea,

dar [i, implicit, competi]ia pentru afirmarea noilor actori din sfera jocului puterii mondiale
ocup` un loc central.
Globalizarea, integrarea european` [i euroatlantic`, eforturile Rusiei de a dob#ndi
[i de a p`stra un rol de decizie \n problemele interna]ionale, afirmarea tot mai puternic`
a tigrilor asiatici, criza din Orientul Mijlociu, reactivarea celei din fosta lugoslavie, cre[terea
tensiunilor dintre ]`rile posesoare de armament nuclear reprezint` tot at#tea jaloane
care marcheaz` evolu]ia actual` a mediului de securitate. La acestea trebuie adùgate
riscurile asimetrice (terorismul, crima organizat`, traficul ilegal etc.), precum [i efectele
unor fenomene naturale (\nc`lzirea climei, lipsa apei potabile, inunda]iile, cutremurele,
epuizarea resurselor, evolu]ia demografic` etc.), fenomene care vor continua s` influen]eze
tot mai mult stabilitatea [i securitatea mondial`.
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 \mpotriva SUA au eviden]iat c` terorismul
poate atinge niveluri de periculozitate extreme, iar cele din Spania, din martie 2004,
au demonstrat c` acest flagel nu mai are frontiere [i c` se poate manifesta la fel de decisiv
[i de periculos chiar [i \n ]`ri cu o \ndelungat` tradi]ie \n combaterea lui [i care dispun de structuri
specializate \n domeniu, a[a cum este Spania.
Statutul Rom#niei, de membru cu drepturi depline al Alian]ei Nord-Atlantice, impune
o abordare pragmatic` a priorit`]ilor actuale ale Direc]iei Siguran]` Militar`. Aceasta pleac`
de la premisa c` momentul integr`rii reprezint` nu numai finalitatea eforturilor f`cute pentru
\ndeplinirea criteriilor de aderare, dar [i \nceputul unui proces mult mai complex, la finalul
c`ruia Armata Rom#niei trebuie s` fie capabil` s` \ndeplineasc`, independent sau \n cadrul
coali]iei, orice misiune \i va fi \ncredin]at` de conducerea NATO.
Din acest motiv, obiectivele actuale ale Direc]iei Siguran]` Militar` vizeaz` operarea
unor muta]ii profunde, ce pot fi abordate din perspectiva a trei mari domenii de aplica-
bilitate: conceptual, structural [i func]ional.
Priorit`]ile de ordin conceptual, spre deosebire de cele structurale [i func]ionale,
reprezint` o preocupare permanent` a factorilor de decizie \n domeniile activit`]ii
149
de siguran]` militar`, [i nu numai. Construc]ia minu]ioas` \ncepe la nivelul individului,
at#t ca subiect produc`tor, c#t [i receptor (beneficiar) de siguran]`.
Plec#nd de la premisa c` lucrul cel mai dificil const` \n formarea unei filozofii de informa]ii
[i contrainforma]ii, Direc]ia Siguran]` Militar` a demarat un program complex de realizare
a acestui deziderat care, din start, s-a dovedit a fi cel mai dificil, \n compara]ie cu procesele
de compatibilizare structural` [i func]ional` a organismului de siguran]` militar` cu cele
ale celorlalte ]`ri membre ale NATO.
Consider`m c` \n acest demers trebuie f`cute eforturi deosebite \n direc]ia: unei mai bune
percep]ii de c`tre opinia public` a rosturilor [i sensurilor activit`]ii de contrainforma]ii,
\n general, [i militare, \n special; unei solide culturi [i educa]ii de contrainforma]ii a coman-
dan]ilor militari care, \n final, vor trebui s` r`spund` [i de facto de buna desf`[urare
a acestei activit`]i \n r#ndul personalului din subordine, cu sprijinul organismului specializat
din armat`; \nsu[irii con]inutului doctrinei de informa]ii [i contrainforma]ii NATO
de c`tre to]i lucr`torii din domeniul siguran]ei militare; adopt`rii rapide a noului cadru
normativ de reglementare a activit`]ii de siguran]` militar`; scientiz`rii procesului
de produc]ie a informa]iilor (intelligence sau counterintelligence); dep`[irii modului actual,
determinist, de abordare a factorilor de risc [i amenin]are (evolu]iile contemporane
ale fenomenului terorist eviden]iaz` faptul c` \ncerc`rile de \n]elegere doar pe baza
principiului cauz` efect nu mai sunt suficiente, fiind necesar` o perspectiv` mult mai larg`,
care s` includ` dimensiunea istoric`, religioas` etc.); reevalu`rii rolului analizei,
dat` fiind necesitatea elabor`rii unor prognoze viabile, conforme realit`]ii [i pericolelor
existente la un moment dat pe plan intern [i interna]ional; abord`rii interdisciplinare
a analizei [i utiliz`rii unor metodologii adecvate domeniilor investigate [i obiectivelor urm`rite.
|n context, cred c` apari]ia unor termeni insoli]i, cum ar fi riscuri asimetrice,
contraterorism, contrasabotaj, contrasubversiune etc., nu trebuie s` mai surprind`
pe nimeni [i c` este foarte important s` con[tientiz`m c` anumite tipuri de amenin]`ri,
care \n trecutul apropiat au fost considerate desuete, irepetabile, de domeniul unor epoci
istorice trecute, chiar utopice, au devenit, \n actualul context interna]ional, at#t de reale,
\nc#t ignorarea lor ar putea genera consecin]e catastrofale \n domeniul securit`]ii.
|n ceea ce prive[te procesul de compatibilizare structural`, acesta a fost ini]iat, practic,
o dat` cu \nfii]area sec]iilor de siguran]` militar` zonale [i mutarea centrului de greutate
al \ntregii activit`]i informativ-operative din interiorul obiectivelor militare \n afara acestora.
|n mod firesc, aceste transform`ri au fost urmate de desfiin]area func]iilor de ofi]eri
de siguran]` militar` din unitate, competen]ele acestora fiind luate de sec]iile zonale,
astfel c`, \n prezent, \n structurile centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i \n comanda-
mentele marilor unit`]i de pe teritoriu func]ioneaz` doar c#]iva ofi]eri de leg`tur`, cu misiuni
de interfa]` [i consiliere, subordona]i direct Direc]iei Siguran]` Militar`.
Acest demers de pionierat a fost determinat de necesitatea stringent` de a rezolva
unele probleme extrem de sensibile, cum ar fi: restabilirea unei \ncrederi depline \n organismul
de siguran]` militar`, din partea personalului armatei, \ncredere care a fost aproape
\n \ntregime erodat` \n perioada de dinainte de 1989; aducerea activit`]ii de siguran]`
militar` la valoarea celorlalte activit`]i militare, nici mai jos [i nici mai sus fa]` de acestea;
eviden]ierea necesit`]ii [i utilit`]ii activit`]ii de siguran]` militar` \n procesul elabor`rii
150
unor decizii viabile [i corecte; considerarea activit`]ii de siguran]` militar` ca parte legitim`,
necesar` [i inseparabil` actului de comand`.
Odat` operate aceste transform`ri, a urmat, \n mod firesc, redimensionarea structurilor
de siguran]` militar` de la categoriile de for]e ale armatei. Prin diminuarea acestora
[i trecerea lor \n subordinea nemijlocit` a serviciului de siguran]` militar` ce asigur` structurile
centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i Statul Major General, s-a urm`rit cre[terea
capacit`]ii lor opera]ionale [i a aportului \n sprijinul factorilor de comand` de la toate nivelurile.
Ast`zi ne g`sim \ntr-un stadiu avansat de elaborare a proiectului de reconfigurare
a structurii centrale a Direc]iei Siguran]` Militar`, prin intermediul c`ruia dorim, dincolo
de o anume simetrie cu modelele existente \n armatele statelor membre ale NATO,
s` ob]inem o reflectare structural` fidel` a riscurilor [i amenin]`rilor cu care ne confrunt`m
la aceast` dat`.
Prin acest demers urm`rim realizarea unei structuri suple, care s` corespund` fluxurilor
informa]ionale utilizate \n cadrul serviciilor similare existente \n armatele aliate [i, totodat`,
cerin]elor de operativitate [i oportunitate.
Dorim s` acord`m competen]e sporite factorilor decizionali de la nivelul structurilor
zonale, \n scopul cre[terii rolului acestora \n managementul activit`]ii informativ-operative,
dar [i a responsabilit`]ilor ce le revin pentru asigurarea contrainformativ` a obiectivelor
militare din zona de competen]`.
Totodat`, au fost identificate cìle optime de comunicare pe nivel orizontal care, f`r` a afecta
sub nici o form` principiul unit`]ii de comand`, vor duce la o considerabil` cre[tere a operativit`]ii,
[tiut fiind rolul major pe care factorul timp \l joac` \n valorif\carea informa]iei.
|n plan func]ional, \ntregul personal al Direc]iei este implicat \n elaborarea noului cadru
normativ de reglementare a activit`]ii de siguran]` militar`. {i \n acest caz necesitatea revederii
tuturor regulamentelor de func]ionare a Direc]iei Siguran]` Militar` nu a fost determinat`
doar de aderarea la Alian]a Nord-Atlantic`, ci [i de evolu]iile mediului actual de securitate.
Schimb`rile radicale intervenite \n fizionomia amenin]`rilor au impus o reconsiderare
de fond a domeniilor de referin]` din cadrul activit`]ii de siguran]` militar`.
Activitatea de siguran]` militar` va include, \n conformitate cu Doctrina NATO
de contrainforma]ii, dou` mari componente: contrainforma]ii militare [i protec]ia for]elor.
Acest aspect va permite o dubl` perspectiv` asupra activit`]ii specifice, fiecare dintre acestea
incluz#nd perspectiva unui serviciu de informa]ii, care r`spunde cerin]elor de conspi-
rativitate, protec]iei surselor, metodelor [i mijloacelor [i, nu \n ultimul r#nd, de raportare
exclusiv` la cerin]ele de securitate.
Din aceast` perspectiv` este evident c`, dincolo de experien]a profesional` acumulat`,
este necesar un efort sus]inut de formare a unor anali[ti profesioni[ti care s` nu foloseasc`
instrumente de lucru empirice, ci teorii consacrate de studiile contemporane din domeniul
securit`]ii. Efortul analitic trebuie s` integreze c#t mai multe instrumente pentru ca rezultatele
ob]inute \n paralel s` poat` fi confruntate.
Acestei categorii de personal \i va reveni dificila misiune de a aborda pragmatic
[i cu mai mult curaj prognoza \n domeniul factorilor de risc [i amenin]are. Astfel, va trebui
s` se asigure trecerea de la actuala modalitate de prelucrare a informa]iilor culese, centrat`
pe evenimentul trecut, la cea impus` de cerin]ele actuale ale NATO, centrat` pe anticiparea
evenimentelor, altfel spus, trecerea de la the day befor la the day after.
151
Evitarea surprinderii \n domeniul informa]ional s-a impus definitiv ca una dintre cerin]ele
dominante ale actualei etape. St`p#nirea informa]iei \nseamn` putere real` [i, \n acest context,
at#t rolul informa]iilor, c#t [i al contrainforma]iilor militare a devenit la fel de important
ca [i cel al for]elor armate.
|n mediul de securitate actual activitatea de anticipare [i prevenire a crizelor,
precum [i proiectarea unui mecanism unitar [i eficient de management al riscurilor
[i de reac]ie adecvat` [i oportun` constituie cerin]e [i, totodat`, condi]ii obligatorii
pentru ceea ce Direc]ia Siguran]` Militar` trebuie s` fie.
Din aceste motive, structurile de siguran]` militar` sunt obligate s` g`seasc` formule
organizatorice corespunz`toare, care s` r`spund` unei perioade c#t mai \ndelungate
de schimb`ri \n toate domeniile [i, \n acela[i timp, s` fie capabile s` gestioneze vulnera-
bilit`]ile, factorii de risc [i crizele manifeste.
Sistemul de planificare
a ap`r`rii confer` un rol sporit
controlului democratic civil
asupra formul`rii
[i implement`rii politicilor
în domeniul securit`]ii
[i ap`r`rii na]ionale
Dr. ing. {erban LUNGU
~ {eful Direc]iei Planificare Integrat` a Ap`r`rii ~
Sistemul de planificare a ap`r`rii confer` un rol sporit controlului democratic

civil asupra formul`rii [i implement`rii politicilor în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii
nationale, asigur` ierarhizarea în func]ie de priorit`]i [i coordonarea obiectivelor [i a politicilor
de securitate corespunz`tor resurselor la dispozi]ie [i permite constituirea [i alocarea
bugetului ap`r`rii pe baz` de programe. Totodat`, sistemul asigur` un audit cuprinz`tor
al obiectivelor, programelor [i bugetului [i constituie o baz` solid` pentru aprofundarea
compatibilit`]ii cu procedurile [i metodologia de planificare a ap`r`rii colective a Alian]ei.
Adoptarea noului sistem de planificare a ap`r`rii a permis, între altele, cre[terea
particip`rii României la misiuni interna]ionale de la mai pu]in de 200 de militari în anul 2000
la mai mult de 1 000 la sfâr[itul anului 2002 [i aproximativ 1 700 în prezent, cu un accent
pronun]at pe for]e combatante, dislocabile, a[a cum este cazul opera]iunilor din Afganistan
[i din Irak. De asemenea, utilizarea mai judicioas` a resurselor financiare la dispozi]ie
a dus la o accelerare semnificativ` a ritmului de implementare a Obiectivelor de Parteneriat
[i, în viitor, va permite implementarea Obiectivelor For]ei.
|ntr-un context mai larg, sistemul de planificare, programare, bugetare [i evaluare
a permis trecerea treptat` de la o abordare strict teritorial` a ap`r`rii la un concept
152
care accentueaz` dimensiunea expedi]ionar` a acesteia. Aceast` tendin]` se va accentua
în perioada urm`toare, \n contextul adapt`rii structurii de for]e la cerin]ele impuse de procesul
de transformare a NATO.
|n ultimii ani, procesele elabor`rii Planurilor Anuale de Aderare (MAP) [i de Planificare
[i Revizuire ale Parteneriatului pentru Pace (PARP) au permis în]elegerea mai bine
a filozofiei, regulilor [i procedurilor specifice planific`rii ap`r`rii NATO, ceea ce ofer`
o baz` solid` viitoarelor demersuri. Ciclurile MAP [i PARP parcurse pân` în prezent
au permis concentrarea aten]iei asupra planific`rii unei for]e mai mici, dar cu capabilit`]i
sporite, [i stabilirea cu mai mult realism a obiectivelor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
în conformitate cu resursele puse la dispozi]ie.
Tot în scopul armoniz`rii sistemului de planificare cu cel folosit de Alian]`,
s-au luat deja m`suri pentru ca documentele de planificare, în primul rând Directiva
de Planificare a Ap`rarii, s` încorporeze principalele prevederi ale Directivei Ministeriale
a NATO. De asemenea, procesul de revizuire strategic` a ap`r`rii, materializat în For]a
Obiectiv 2007, ia în mod foarte serios \n considerare noile exigen]e ale procesului
de transformare a NATO, ce pun accentul pe dezvoltarea unor pachete de capabilit`]i
adecvate întregului spectru de misiuni ale Alian]ei, în condi]iile unui mediu de securitate
în schimbare.
Realiz`rile ob]inute pân` în prezent [i aprecierile formulate de ]`rile membre
ale NATO ofer` temeiuri ce permit aprecierea sistemului de planificare ca func]ional,
în pofida unor dificult`]i de parcurs. Sistemul va continua s` se maturizeze, pe m`sur` ce
se va câ[tiga mai mult` experien]`, armonizarea sistemului de planificare cu cel utilizat
de Alian]` reprezentând atât o provocare, cât [i principalul obiectiv pentru perioada
urm`toare.
Sistemul de planificare, programare, bugetare [i evaluare reprezint` instrumentul
esen]ial care a asigurat [i va asigura [i în continuare reducerea semnificativ` a efectivelor,
inclusiv din punctul de vedere al program`rii resurselor menite s` atenueze efectele sociale
negative asociate acestui proces.
Restructurarea Armatei României const`, în principal, \n dou` etape, care, de[i distincte,
nu pot fi riguros separate. Aceste etape se refer`, pe de o parte, la configurarea unei for]e
mai mici [i, pe de alt` parte, la modernizarea acesteia. Aceste procese se suprapun în mod
inevitabil, pe m`sura încheierii procesului de opera]ionalizare al marilor unit`]i [i unit`]i.
Ambele procese reclam` alocarea unor resurse financiare considerabile. Dup` cum este
cunoscut, \n luna februarie 2002, Guvernul României s-a angajat s` aloce Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale un buget anual reprezentând 2,38% din PIB. Este foarte probabil
ca acest angajament, realizat deja pentru anii 2002, 2003 [i 2004, s` fie men]inut
[i în urm`torii ani asigurându-se astfel satisfacerea, \ntr-o manier` rezonabil`, a nece-
sit`]ilor Armatei. |n acest fel, se vor putea continua [i finaliza procesele de restructurare
[i modernizare, îndeplinindu-se, obliga]iile ce decurg din calitatea de membru al NATO.
Se are, în primul rând, în vedere îndeplinirea Obiectivelor privind For]ele, precum [i parti-
ciparea la Angajamentul de la Praga privind Capabilit`]ile (PCC) [i la For]a de R`spuns
a NATO (NRF).
|n perioada urm`toare, o aten]ie prioritar` se va acorda însu[irii [i aprofund`rii
particularit`]ilor planific`rii ap`r`rii colective a NATO, pe rafinarea abilit`]ilor personalului
structurilor de planificare, îndeosebi în ceea ce prive[te evaluarea [i calculul costurilor,
st`pânirea procedurilor [i a metodologiei specifice de planificare utilizate de c`tre NATO.
153
Asigurarea geografic`
la standardele NATO
r`mâne permanenta
provocare a viitorului
General de brigad` Alexandru CIOCAN
~ {eful Direc]iei Topografice Militare ~
Direc]ia Topografic` Militar` se afl` în acest moment spre finalul etapei a doua de transformare
[i dezvoltare dintr-un ciclu conceptual de trei asemenea etape, determinat \ntr-o proiec]ie
unitar` la începutul anilor 90. Aceast` proiec]ie nu este rezultanta unui proces ex abrupto,
ci, dimpotriv`, reprezint` produsul unui proces analitic exhaustiv, realizat pe un termen
mediu [i lung, luându-se în calcul o matrice în care au fost inclu[i factorii determinan]i
[i condi]iile de estimare a ponderii de realizare a acestora. Sintetic, aceste trei etape pot
avea urm`toarea reprezentare:
Etapa I, conturat` ca o etap` de redefinire conceptual` imediat`, având la dispozi]ie
resursele umane [i financiare ale momentului, aflate într-o continu` redimensionare,
s-a consumat \n perioada 1990-1994 [i a constat în \nf`ptuirea urm`toarelor obiective: redimen-
sionarea gradual` a personalului Direc]iei Topografice Militare pân` la limita minim`
suportabil` pentru acea etap`; implementarea primelor no]iuni tehnologice standardizate;
proiectarea, dezvoltarea [i realizarea unei concep]ii unitare de retehnologizare [i modernizare
a Direc]iei Topografice Militare pe termen mediu [i lung; proiectarea [i realizarea primelor
produse-pilot interoperabile, realizate prin transformarea imediat` a h`r]ilor în proiec]ie
Gauss, prin supraimprimarea gridului UTM (Universal Transversal Mercator)/WGS/84;
proiectarea [i ini]ierea tehnologic` a primelor produse-test realizate conform standardelor
NATO (harta modelului digital altimetric/Digital Terrain Model DTED); proiectarea
[i elaborarea primei concep]ii de realizare a asigur`rii geografice adecvate noii structuri
a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale; ini]ierea primelor acorduri-cadru, protocoale [i colabor`ri
cu serviciile geografice militare din ]`rile membre ale NATO [i din afara Alian]ei.
Etapa a II-a, derulat` în perioada 1999-2004, a constat \n definirea primelor obiective
pe termen mediu [i lung, s-a ini]iat conceptual, s-a realizat primul model sintetic al Direc]iei
Topografice Militare raportat` la o armat` modern` [i la proiec]ia For]ei Obiectiv 2007
[i este caracterizat` de o dinamic` profund` în urm`toarelor domenii: continuarea procesului
de redimensionare structural` a personalului, corespunz`toare misiunilor [i obiectivelor
viitoare ale Direc]iei Topografice Militare; identificarea conceptual` a rolului, obiectivelor
[i misiunilor Direc]iei Topografice Militare [i fundamentarea acestora prin elaborarea
Regulamentului Asigur`rii Geografice în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale GEO-1;
154
retehnologizarea [i dezvoltarea informatic` a Direc]iei Topografice Militare pân` la un procent
de peste 80%, cu echipamente [i aparatur` specializat` care s` poat` asigura realizarea
produselor geografice standard NATO; realizarea primelor produse standard NATO, digitale
[i analogice, pentru teritoriul na]ional [i pentru zonele de interes ale NATO din afara României,
unde Ministerul Ap`r`rii Na]ionale are for]e dislocate care fundamenteaz`, \n sine,
frontiera unei noi genera]ii de produse [i informa]ii geografice, dual caracterizate
prin digitizare [i standardizare; permanentizarea [i dezvoltarea colabor`rilor [i activit`]ilor
din planul de rela]ii inerna]ionale propriu [i participarea la activit`]i comune cu serviciile
geografice militare din ]`rile membre ale NATO; beneficierea de consultan]` sistemic`,
hardware [i software [i tehnologizare specializat` în cadrul programului NATO Ini]iativa
de la Var[ovia oferit` de Agen]ia Na]ional` Geospa]ial` a SUA; realizarea unei construc]ii
modulare, dinamice [i eficiente, a structurii Direc]iei Topografice Militare, astfel încât
institu]ia este capabilizat` în acest moment s` realizeze, cu resurse umane [i financiare
minime, misiuni [i obiective laborioase, de anvergur` [i de maxim` pondere, într-o dinamic`
extraordinar` [i în perioade impuse de realitatea cerin]elor [i misiunilor.
Etapa a III-a, [i ultima din ciclul men]ionat, este estimat` a fi derulat` în perioada
2005-2010. De re]inut c` nu am folosit pragul virtual al anului 2007, proiectat de For]a Obiectiv.
Aceasta, deoarece, în acest moment, cu excep]ia unor posibile dimension`ri ale personalului,
integrate în nevoia general` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale de a realiza acest deziderat,
Direc]ia Topografic` Militar` este deja substan]ial capabilizat` la nivelul anului 2007.
În acest datum general, care sublimeaz` esen]a de fond [i de form` institu]ional`
pentru aceast` etap` final`, anul 2010 este considerat ca momentul când Direc]ia Topografic`
Militar` va fi capabil` s` ofere o informa]ie geografic`, în generalitatea con]inutului,
la un nivel identic cu cel al serviciilor geografice militare din ]`rile membre ale NATO.
În documentele programatice am proiectat urm`toarele obiective: finalizarea a dou` proiecte
fundamentale: Harta Modelului Digital Altimetric/Digital Terrain Model-DTED nivel 2,
la scara 1: 50 000, pentru întregul teritoriu na]ional, [i Harta Topografic` Militar`
Vectorial` actualizat` a României, la scara 1: 50 000, conform standardelor NATO pentru
produc]ia informa]iilor geografice prin procedee [i tehnologii digitale; realizarea sistemului
informatic unitar al Direc]iei Topografice Militare; realizarea asigur`rii geografice conform
unui model-sistem [i rela]ionarea cu structurile specializate de nivel A (structuri specializate
de nivel A = structuri similare nivelului tehnologic software, hardware [i de specializare
al Direc]iei Topografice Militare) de la nivelul categoriilor de for]e; finalizarea [i men]inerea
unei constante tehnologice specializate la un nivel performant; capabilizarea unor structuri
ale Direc]iei Topografice Militare pentru participarea efectiv` în zonele în care for]ele
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale execut` misiuni; realizarea [i modernizarea completelor
cartofotogrammetrice mobile; colaborarea permanent` cu serviciile geografice militare
ale ]`rilor membre ale NATO, inclusiv în executarea de misiuni comune în zonele
de interes ale NATO.
Aceast` expunere, modelat` evolutiv pe o proiectare temporal`, define[te [i descrie
institu]ia Direc]iei Topografice Militare, rolul sù, obiectivele [i misiunile care îi revin
în prezent, dar [i în dezvoltarea sistemic` viitoare.
155
Subliniam în titlu elementul de provocare viitoare, con]inut de noul concept de asigurare
geografic`. Acest aspect se poate explica sintetic prin urm`toarele considerente expuse
în rela]ia realizator-utilizator. Astfel, Direc]ia Topografic` Militar`, definit` ca realizator
al informa]iei/suportului geografic, trebuie s` asigure beneficiarului, definit ca utilizator,
conform unui sistem-model trei utilit`]i: informa]ia/suportul geografic propriu-zis,
dezvoltat` pân` la un anumit rang (rangul A) al cerin]elor beneficiarului-utilizator; utilit`]ile
sofware pentru exploatarea informa]iei/suportului geografic; help-ul/informa]iile
tehnice/manualul de utilizare al aplica]iei.
Categoria de for]e/comandamentul, definit` ca utilizator al informa]iei/suportului
geografic, preia pachetul model-sistem de la realizator [i prin structura proprie specializat`
exploateaz` informa]ia/suportul geografic pân` la rangul de detaliere [i specializare concret
(definit ca rang B), solicitat de misiunea de îndeplinit.
Merit` a fi subliniat faptul c`, absolut esen]ial, conform modelelor din ]`rile membre
ale NATO, reprezentat de necesitatea existen]ei structurilor geografice specializate
la nivelul categoriilor de for]e, acestea au ca principal` destina]ie preluarea informa]iei/suportului
geografic de la Direc]ia Topografic` Militar` [i exploatarea acestuia la nivelul cerin]elor
proprii fiec`rei structuri.
Structura geografic`, în generalitatea ei, nu mai este motivat` de depozitarea [i eviden]a
h`r]ilor, mai mult, tipologia aceasta, a depozitului de h`r]i, este acum anacronic`, ilogic`.
|n sensul acestei noi concep]ii, asigurarea geografic` o vom realiza din: vectorul constituent
realizarea pachetului model-sistem pân` la rangul A, misiune a Direc]iei Topografice
Militare; vectorul sistemic produsul, pachetul model-sistem, cu informa]ia/suportul
geografic, dezvoltat pân` la rangul A de c`tre realizator este transmis utilizatorului; vectorul
de utilizare specializarea informa]iei/suportului geografic din pachetul model-sistem
la nivelul rangului de specializare (rangul B), solicitat de nevoile [i cerin]ele opera]ionale
concrete ale misiunii misiune a structurii geografice proprii.
În acest sistem trivectorial este nuan]at` esen]a acestor structuri geografice.
Mai mult, se impune redimensionarea treptei ponderale a rolului specialistului geograf.
El este, în esen]`, [i va trebui s` devin` realitatea motivat`, cel pu]in de modelele din ]`rile
membre ale NATO [i parte din echipa de consiliere a comandantului/structurii de conducere,
în interiorul [i în afara zonei de aplica]ii militare, în orice moment de ini]iere, elaborare,
aplicare [i evaluare a deciziei. Acestea sunt, într-o relevare succint`, argumentele provoc`rii
viitoare ale asigur`rii geografice.
Fenomenologia acestei argumenta]ii const`, independent de voin]a [i de puterea
de percep]ie a fiec`ruia, în exprimarea imediat` a modelului fundamentat în armatele ]`rilor
membre ale NATO. {i, sui generis, necesitatea permanent` a acestei asigur`ri specializate
care, pân` ast`zi, este, în parte, realizat` de Direc]ia Topografic` Militar` [i, în parte, este l`sat`
într-o proiec]ie mereu viitoare, trebuie s` devin` material` prin chiar cerin]ele mai mari
[i mai specializate ale structurii utilizatoare.
Pentru Direc]ia Topografic` Militar`, asigurarea geografic` la standardele NATO
r`mâne îns` destinul, dar [i continua [i rapida evolu]ie specializat`, permanenta provocare
a viitorului.
156
Structura planificat`
va fi mai flexibil`, capabil`
s` organizeze [i s` treac`
la executarea misiunilor
în timp scurt, rapid
[i organizat
General-maior dr. Cornel PARANIAC
~ Comandantul Comandamentului 2 Opera]ional |ntrunit ~
Structur` de tip modern în sistemul de conducere militar`, Comandamentul 2 Opera]ional

Întrunit se define[te ca fiind unul dintre actorii principali ai activit`]ilor/misiunilor
opera]ionale ale Armatei Române.
Constituit ca urmare a complexului proces desf`[urat în Armata Român` de a realiza
structuri opera]ioale compatibile cu cele ale Alian]ei, pentru a acoperi întreaga plaj`
de misiuni pe care trebuie s` le îndeplineasc` în cadrul Alian]ei, Comandamentul se costituie
ca un vârf de lance în domeniul realiz`rii interoperabilit`]ii cu structurile similare ale NATO.
Parcurgând un amplu proces de statuare conceptual` [i structural` adaptat` la noile
realit`]i deschise de integrarea României în Alian]`, Comandamentul î[i concentreaz`
eforturile pentru identificarea [i stabilirea priorit`]ilor în scopul armoniz`rii acestora
cu structurile similare ale ]`rilor NATO, în scopul scurt`rii perioadei de implementare
a standardelor impuse de noul statut al Armatei României [i de asigurare a interoperabilit`]ii
cu comandamente similare din ]`ri membre ale NATO. Am început procesul de rela]ionare
la nivelul comenzii cu Comandamentul din Italia [i cel din Spania, urmând ca, în perioada
proxim`, s` amplific`m acest proces prin asisten]` de specialitate în domenii de interes
comun: comand` [i control, preg`tirea personalului, comunica]ii, suport logistic, adaptare
structural` [i conceptual` pentru realizarea unei structuri moderne, care s` beneficieze
de experien]a pozitiv` a structurilor similare din Alian]` constituite. Vom ac]iona pentru ampli-
ficarea cooper`rii cu celelalte comandamente (englez, francez, german) prin m`rirea ponderii
activit`]ilor aplicativ-practice [i de consiliere.
Realizarea unei structuri adecvate misiunilor care ne revin în noul context [i care s` asigure
interfa]a cu compartimentele existente în comandamentele NATO constituie o prioritate
a Comandamentului 2 Opera]ional Întrunit. Asfel, vom ac]iona pentru continuarea realizarii
structurii modulare, reduse numeric, flexibil` [i asigurat` cu suportul tehnic necesar pentru
exercitarea conducerii opera]ionale a structurilor pe care le poate lua în subordine
opera]ional` prin transfer de autoritate de la categoriile de for]e ale armatei. Modularitatea
va permite ca, la nevoie, s` putem constitui for]a cea mai adecvat` misiunii, în concordan]`
cu tipul [i amploarea conflictului sau a crizei, cu particularit`]ile teatrului de opera]ie,
cu natura, compunerea [i valoarea beligeran]ilor [i a p`r]ilor implicate [i, mai ales, cu misiunea
primit`. Se va urm`ri, de asemenea, adaptarea structurii existente cu aceea a celorlalte
157
comandamente din cadrul Alian]ei pentru a se realiza rela]ionare la toate nivelurile: comparti-
mente, sec]ii, birouri [i chiar la nivel individual.
Integrarea noastr` în rândurile Alian]ei coincide cu un amplu proces de reorganizare
la nivelul structurilor de comand` ale NATO, pentru a realiza o structur` flexibil`, care s` asigure,
f`r` un angajament financiar suplimentar, capabilitatea sa de a face fa]` noilor amenin]`ri
complexe la care sunt expu[i membrii sì. Asfel, implicit, vor suferi metamorfoze [i concep]ia
de conducere [i întrebuin]are a for]elor. În acest context, vom ac]iona pentru o armonizare
a misiunilor pe care le are Comandamentul pe timp de pace, criz` [i r`zboi cu cele ale celorlalte
comandamente, conform concep]iei de realizare a ap`r`rii colective.
Pentru a cuprinde gama întreag` de misiuni pe care le poate îndeplini Comandamentul,
vom participa, prin prisma misiunilor pe care le avem, [i la ac]iunile de prevenire [i de lupt`
împotriva terorismului. Acestea se vor concretiza, în special, în cooperare cu celelalte
comandamente în contracararea ac]iunilor de acest fel.
Preg`tirea personalului va fi o alt` direc]ie de ac]iune, pornind de la realitatea
c`, la baza oric`rui succes, st` factorul uman. Personalul care va încadra Comandamentul
va trebui s` fie dintre cei mai buni preg`ti]i profesional, cu experien]` interna]ional`,
în m`sur` s` ac]ioneze, la cerere, individual sau în cadrul unor module de stat major,
în cadrul unor comandamente multina]ionale, utilizând tehnica de informatic` din dotare,
terminologia [i procedurile standard NATO, în limba englez`.
Vom ac]iona pentru planificarea [i desf`[urarea unor exerci]ii de antrenare la care
s` participe ]`ri membre sau viitoare membre ale NATO. Aceste exerci]ii se vor desf`[ura
pe baza unor scenarii cât mai verosimile, cu spectru larg de confruntare, care s` ia în considerare
cre[terea complexit`]ii, a ritmului [i a efectelor ac]iunilor militare, precum [i extinderea
influen]ei acestora în noi medii ale spa]iului de confruntare [i domenii ale existen]ei sociale.
De asemenea, se vor avea în vedere [i ac]iunile nonmilitare, umanitare, de cùtare-salvare
[i de men]inere a p`cii (observare, supraveghere sau interdic]ie), lucru ce va fi posibil
prin cre[terea capacit`]ii de manevr` la nivel strategic, oprativ [i tactic, a capacit`]ii
de dislocare [i a nivelului de preg`tire pentru asemenea misiuni.
Una dintre provoc`rile majore pentru noi va fi atunci când, luând în subordine for]e
ale unor ]`ri ale Alian]ei, vom conduce ac]iunile acestora în teatre de opera]ii care se pot afla
pe teritoriul na]ional sau în alte zone ale globului. În acest scop, intensific`m procesul
de ridicare a nivelului competen]ei profesionale în scopul atingerii criteriilor de performan]`
impuse de cerin]ele noului mediu de ac]iune creat de aderarea României în Alian]`,
prin participarea personalului la diferite forme de preg`tire în ]ar` [i \n strìn`tate, cu accent
pe activit`]ile practice, de formare a deprinderilor, urm`rindu-se atât perfec]ionarea
cuno[tin]elor de limb` englez`, îndeosebi a limbajului opera]ional, cât [i a cuno[tin]elor
de specilitate. Nivelul [i specificul instruirii vor fi adecvate cerin]elor opera]ionale,
dar bazate pe sisteme [i tehnologii de simulare din aceea[i genera]ie cu mijloacele
ce pot fi folosite în teatrele de opera]ii.
O aten]ie deosebit` va fi acordat` continu`rii procesului de adaptare a gândirii
personalului prin aprofundarea studiului strategiei, a doctrinei [i standardelor NATO pentru
a facilita lucrul în comun cu personalul din celelalte comandamente, prin utilizarea procedurilor
specifice sistemului de comand` [i control existent.
Implementarea unei infrastructuri de informatic` [i comunica]ii interconectabil`
cu sistemul de comand`-control NATO, cât [i cu celelalte comandamente opra]ionale
din Armata României este [i va fi un domeniu prioritar de ac]iune pentru realizarea
158
interoperabilit`]ii, a unor comunica]ii sigure [i secretizate. Acesta va trebui s` asigure
permanent o leg`tur` stabil` [i cu trupele aflate în teatrele de opera]ii din afara teritoriului,
s` r`spund` cerin]elor specifice ale acestor misiuni: interoperabilitate cu sistemele NATO,
fiabilitate în exploatare, mentenan]` accesibil`. Prin derularea, în continuare, a planurilor
de înzestrare a Comandamentului 2 Opera]ional Întrunit [i a structurilor subordonate
cu mijloace de comunica]ii moderne, se va realiza capabilitatea sistemului de comunica]ii
[i informatic` de a asigura cerin]ele standardelor de performan]` ale Alian]ei.
De asemenea, la nivelul Comandamentului a început [i va continua implementarea
terminalului sistemului ASOC, de realizare [i transmitere a imaginii unice aeriene,
fapt ce va permite cunoa[terea situa]iei aeriene în timp real [i adaptarea ac]iunilor militare
\n func]ie [i de ac]iunile aeriene desf`[urate at#t de for]ele Alian]ei, cât [i de cele ale inamicului.
Transformarea structural` pe care o va suferi Comandamentul va fi [i în concordan]`
cu parametrii stabili]i prin For]a Obiectiv 2007 revizuit` fundamental, document care reflect`
structura pe care Armata României o va avea în anul 2007. Structura planificat` a se realiza
va fi mai flexibil`, capabil` s` organizeze [i s` treac` la executarea misiunilor în timp scurt,
rapid [i organizat.
{tim care sunt priorit`]ile

ac]ionale ale Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare
în condi]iile apartenen]ei
României la NATO
General dr. Mircea MURE{AN
~ Comandantul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare ~
România apar]ine culturii europene. În momentul de fa]`, ]ara noastr` î[i reg`se[te
voca]ia sa european` [i se înscrie cu toate eforturile în noul drum al continentului
spre unitate [i prosperitate. România împ`rt`[e[te, al`turi de marile na]iuni europene,
valorile euroatlantice [i principiile democra]iei occidentale. România, ca membr` a NATO
[i viitoare membr` a UE, î[i promoveaz`, î[i proiecteaz` [i î[i protejeaz` interesele na]ionale
prin realizarea obiectivelor [i responsabilit`]ilor asumate în cadrul acestor organisme.
În acest context, Armata României ac]ioneaz` pentru îmbun`t`]irea substan]ial`
a capacit`]ii sale, pentru a fi în m`sur` s` participe, în calitatea de membr` a NATO,
la îndeplinirea întregii game de misiuni ale Alian]ei, concomitent cu continuarea reformelor
pentru transformarea organismului militar într-o armat` redus` numeric, mobil` [i dislocabil`
din punct de vedere ac]ional, bine instruit` [i dotat` corespunz`tor.
Armata României trebuie s` se adapteze noilor cerin]e care sunt legate de statutul
Alian]ei ca structur` de ap`rare [i securitate, necesit`]ii benefice a afirm`rii unor mentalit`]i
159
[i atitudini noi, menite s` contribuie la reconfigurarea dimensiunii culturale [i civiliza]ionale
a reformelor, cerut`, în mod implicit, de procesul integr`rii europene [i euroatlantice.
Îndeplinirea acestui demers presupune parcurgerea unui program adecvat [i riguros
de preg`tire a for]elor, deoarece puterea unei armate depinde atât de cantitatea, cât mai ales
de calitatea personalului [i a echipamentelor militare cu care acesta este dotat.
Calitatea personalului este determinat`, în primul rând, de preg`tirea acestuia,
dar [i de m`sura în care institu]ia militar` va reu[i s`-i dezvolte spiritul comunitar, solidaritatea
na]ional`, cultura comunica]ional`, atitudinea pozitiv` fa]` de performan]` [i respectul pentru
elite [i promovarea lor.
În acest context, Universitatea Na]ional` de Ap`rare se al`tur` efortului general
de adaptare a sistemului de înv`]`mânt militar pentru a reflecta strategia, doctrinele,
procedurile [i standardele NATO.
Priorit`]ile ac]ionale ale Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, din perspectiva
celei mai reprezentative institu]ii de înv`]`mânt superior militar din ]ar`, se concretizeaz`
în elaborarea unor propuneri privind: modificarea [i adaptarea cadrului legislativ
care reglementeaz` înv`]`mântul superior militar la noile cerin]e; modificarea structurii
func]ionale a Universit`]ii pentru a deveni func]ional`, în acord cu noile cerin]e; adaptarea
curriculumului educa]ional pentru a corespunde modelului absolventului solicitat
de fiecare beneficiar.
Prima prioritate vizeaz`, în principal, alinierea înv`]`mântului superior militar
la schimb`rile intervenite în sistemul de înv`]`mânt european, ca urmare a Declara]iei
de la Bologna (1999).
În prezent, personalul de specialitate din Universitate studiaz` implica]iile organiz`rii
masteratului în studiile militare, începând cu anul universitar 2004/2005, având ca punct
de reper noile prevederi ale proiectelor legislative. Potrivit acestora, masteratele sunt
de dou` tipuri: de cercetare [i profesionale.
Senatul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare a f`cut propuneri la proiectele de lege
supuse dezbaterii sesiunii extraordinare a Consiliului Na]ional al Rectorilor din 13.02.2004,
dintre care stipul`m: m`surile specifice înv`]`mântului militar universitar s` fie stabilite
prin Hot`râre de Guvern; studiile universitare de doctorat s` fie reglementate în baza
autonomiei universitare, prin hot`râre de senat, în acord cu specificul fiec`rei institu]ii
de înv`]`mânt universitar; în institu]iile de înv`]`mânt universitar, la cursurile de masterat
profesional, pe lâng` personalul didactic prev`zut în proiectul de lege, s` fie inclus [i personalul
din cadrul corpului instructorilor militari.
S-au întreprins, bineîn]eles, [i demersurile necesare pentru modificarea cadrului
legislativ actual care reglementeaz` organizarea [i desf`[urarea înv`]`mântului superior
militar.
În esen]`, aceste modific`ri vizeaz`, în principal, Instruc]iunile privind managementul
înv`]`mântului militar M 61 din 18.06.1998 [i se refer` la reducerea num`rului de s`pt`mâni
de activitate de la 42 la 36, precum [i la posibilitatea senatului de a stabili, anual, ritmul
s`pt`mânal de înv`]`mânt, respectându-se standardele generale [i specifice în vigoare.
Am propus, de asemenea, ca organizarea concursului de admitere la cursurile
postuniversitare care se organizeaz` [i se desf`[oar` în institu]ia noastr` s` aib` loc
cu dou` luni înainte de începerea cursurilor, pentru a da posibilitatea cadrelor didactice
160
de specialitate din Universitatea Na]ional` de Ap`rare s` adapteze programele analitice
întocmite anterior în func]ie de nivelul de cuno[tin]e al personalului admis la cursuri
[i de cerin]ele modelului absolventului solicitat de beneficiar.
A doua prioritate se refer`, în esen]`, la includerea tuturor catedrelor în Facultatea
de Comand` [i Stat Major, în ideea de a asigura coeren]` activit`]ilor de planificare a procedurilor
de înv`]`mânt, at#t la nivel universitar, cât [i postuniversitar.
Avem în vedere acordarea unui nou statut titularului de disciplin`, în ideea ca el s` devin`
centru al procesului didactic, urmând s` asigure o mai mare fluen]` informa]iei [i procesului
de formare a deprinderilor c`tre ofi]erii-studen]i [i cursan]i [i s` implice mult mai bine
în activitate asisten]ii, lectorii [i personalul din corpul instructorilor militari pe care îi are în echip`.
Avem în aten]ie reducerea num`rului de discipline din planurile de înv`]`mânt
[i redenuimirea lor astfel încât s` elimin`m confuziile.
Vrem s` separ`m organizarea universitar` de cea administrativ`. Nu este obligatoriu
ca gradul s` primeze în înv`]`mântul universitar. Trebuie s` primeze totdeauna competen]a
profesorului, cuno[tin]ele [i capacitatea sa de a comunica, de a transmite, de a forma.
Gradul s` fie ceva primit în plus. Pentru toate aceste probleme va trebui s` fie aduse
corectivele necesare cadrului legislativ actual.
Studiem posibilitatea ca, în viitor, Universitatea Na]ional` de Ap`rare s` gestioneze
întregul înv`]`mânt superior militar. Înv`]`mântul, în viitor, trebuie s` aib` continuitate.
Ini]ial, el va viza formarea specialistului, apoi perfec]ionarea sa. Dac` nu are continuitate,
nu poate s` dea produsul finit. Alinierea la schimb`rile intervenite în sistemul de înv`]`mânt
european, ca urmare a Declara]iei de la Bologna, implic` structurarea înv`]`mântului
superior pe trei cicluri de baz`, astfel ciclul I finalizat prin titlul de Bachelor, cu o durat`
de 3 ani; ciclul II finalizat prin titlul de Master, cu o durat` de 1-2 ani; ciclul III reprezentat
prin doctorat [i finalizat prin ob]inerea titulului de doctor în [tiin]e.
Din aceast` perspectiv`, revenind la ideea de continuitate a procesului de înv`]`mânt,
studiem posibilitatea p`str`rii existen]ei înv`]`mântului de formare în Universitatea Na]ional`
de Ap`rare, care s` asigure cuno[tin]ele necesare parcurgerii ciclului I. Ulterior, absolven]ii
ciclului II vor ob]ine diploma de Master în [tiin]e militare. În final, absolven]ii cu diplom`
de masterat pot continua studiile în ciclul III doctoratul, care va avea, probabil, o durat`
de 3-4 ani, încheind astfel un ciclu de 8-9 ani de studii.
Din estim`rile actuale, rezult` c` sistemul prin care Universitatea Na]ional` de Ap`rare
preg`te[te, în cadrul Facult`]ii de Comand` [i Stat Major, absolven]ii fostelor [coli militare
de ofi]eri pentru completarea studiilor acestora urmeaz` s` dispar` în 3-4 ani. De aceea,
este necesar ca locul înv`]`mântului de formare s` fie rev`zut în cadrul înv`]`mântului
militar superior.
Începând cu anul universitar 2005-2006, [i înv`]`mântul din Universitatea Na]ional`
de Ap`rare trebuie s` r`spund` exigen]elor de la Bologna [i proiectului legii privind
organizarea studiilor universitare, fiind structurat în sistem de aprofundare (asigur` diplom`
de master [i preg`tirea prin doctorat).
Ne gândim ca, începând cu anul universitar 2005-2006, admiterea în Facultatea de Comand`
[i Stat Major din Universitatea Na]ional` de Ap`rare s` cuprind` o prob` eliminatorie
la limba strìn` (englez` sau francez`, limbi oficiale NATO), conform STANAG 6001, nivel 2.
Vedem necesar ca, la examenul de licen]`, s` fie introdus` limba strìn`, conform
STANAG 6001, nivel 3, [i aplicarea unui coeficient de pondere.
161
A treia prioritate vizeaz` adaptarea planurilor de înv`]`mânt [i a programelor analitice
de la fiecare specializare sau curs postuniversitar, astfel încât ele s` corespund` prin con]inut
modelului absolventului solicitat de beneficiari.
Planul de înv`]`mânt se define[te prin con]inut [i durat`. Con]inutul planului de înv`]`mânt
determin` specilizarea universitar`, iar durata forma înv`]`mântului universitar (de lung`
sau de scurt` durat`). Legisla]ia actual` prevede, pentru cele cinci specializ`ri ale Facult`]ii
de Comand` [i Stat Major, un num`r de 240 de credite (4 ani). Ideea de a organiza masterat
începând cu anul universitar 2005-2006 ne oblig` s` regândim con]inutul planurilor de înv`]`mânt
pentru a elimina paralelismele [i repet`rile. Finalitatea studiilor unviersitare de masterat
trebuie s` duc` la: familiarizarea ofi]erilor cu cele mai noi [i avansate dezvolt`ri ale cunoa[terii
în domeniu; abilit`]i superioare de cercetare independent`; capacitatea de a aplica teoria
în situa]ii noi [i impredictibile.
În procesul de înv`]`mânt din cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, vor putea interveni
urm`toarele muta]ii esen]iale: cre[terea nivelului actului didactic; înv`]`mântul va fi legat
nemijlocit de NATO [i de procedurile standard; o mai u[oar` colaborare cu institu]iile
similare din armatele NATO; o mai pronun]at` prezentare la catedr` a speciali[tilor din mediul
civil; o logistic` didactic` la nivel NATO.
Din acest moment, trebuie ca întregul înv`]`mânt din Universitatea Na]ional` de Ap`rare
s` se desf`[oare pe baza standardelor Alian]ei, con]inutul planurilor de înv`]`mânt [i programelor
analitice asigurând preg`tirea în sistem joint pentru ac]iuni multina]ionale, dând posibilitatea
absolven]ilor s` îndeplineasc` atribu]iile func]iilor prev`zute în comandamente opera]ionale
[i/sau multina]ionale de tip CJTF sau în structuri NATO.
Vom revedea planurile de înv`]`mânt [i programele analitice pe baza concluziilor
desprinse din aplicarea lor în acest an universitar, astfel încât s` se asigure interoperabilitatea
înv`]`mântului din Universitate cu cel desf`[urat în institu]ii similare din ]`rile membre NATO.
Va fi m`rit num`rul de ore de preg`tire în domeniul limbilor strìne oficiale ale Alian]ei
[i se va extinde studiul acestora [i în cadrul cursurilor postuniversitare, cu accent
pe terminologie militar`.
S-au luat deja m`suri pentru organizarea corespunz`tare a doctoratului în [tiin]e militare
[i au fost analizate toate temele [i domeniile, astfel încât ele s` corespund` noilor provoc`ri
[i noilor exigen]e. Acest proces de analiz` a fiec`rei forme de înv`]`mânt, a catedrelor
[i planurilor de înv`]`mânt, a programelor analitice [i a altor activit`]i didactice continu`.
Din anul universitar 2003-2004, structura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
este urm`toarea: Facultatea de Comand` [i Stat Major; Colegiul de R`zboi; Colegiul Na]ional
de Ap`rare; Colegiul de Management al Resurselor Ap`r`rii [i Educa]ional; Centrul
Regional NATO/PfP; Departamentul de Limbi Strìne; Centrul de Studii Strategice
de Ap`rare [i Securitate.
Începând cu anul universitar 2005-2006, în baza unui studiu care urmeaz` s` fie finalizat,
vom propune ca structura Universit`]ii s` fie, probabil, urm`toarea:
Înv`]`mânt de formare: Facult`]i de comand` prin reorganizarea actualului
înv`]`mânt de formare; Facultatea de inginerie [i logistic` prin reorganizarea actualului
înv`]`mânt de formare. Acest ciclu acord` diplom` de licen]` în [tiin]e militare.
Înv`]`mânt (studii) aprofundat (e): prin reorganizarea actualului înv`]`mânt
de formare din Universitatea Na]ional` de Ap`rare; înv`]`mântul aprofundeaz` cuno[tin]ele
162
ofi]erilor licen]ia]i în [tiin]e militare în domeniile: for]e lupt`toare; for]e de sprijin de lupt`;
for]e de sprijin logistic. Acest ciclu acord` titlul de master în [tiin]e militare.
Înv`]`mânt (studii) aprofundat (e) de management al resurselor de ap`rare
[i educa]ional (Colegiul de management), care, la absolvire, acord` titlul de master
în Managementul resurselor [i educa]ional.
Înv`]`mânt postuniversitar în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale Colegiul
Na]ional de Ap`rare. Se acord`, dup` absolvire, titlul de master în Securitate [i ap`rare
na]ional`.
Înv`]`mânt prin doctorantur`, care va asigura preg`tirea prin doctorat a perso-
nalului cu titlul de master; absolven]ii vor primi titlul de doctor în [tiin]e militare.
Cursuri speciale (postuniversitare) Colegiul de r`zboi pentru ofi]erii [i subofi]erii
cu studii superioare (master): securitate [i ap`rare; conducere operativ` [i strategic`;
opera]ii multina]ionale; diploma]ie militar`; opera]ii militare altele decât r`zboiul; opera]ii
psiho-informa]ionale etc.
Centrul de preg`tire NATO/PfP.
Departamentul de Limbi Strìne.
Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate.
Centrul de Instruire prin Simulare.
Volumul schimb`rilor [i perfec]ion`rilor care s-au efectuat deja sau care se preconizeaz`
a fi f`cute este deci foarte mare. Avem o baz` temeinic` pentru efectuarea acestora
[i o motiva]ie pe m`sur`, întrucât toate aceste schimb`ri se înscriu în ansamblul moderniz`rii
înv`]`mântului superior românesc, în context cu cel european [i cu cel mondial.
Suntem în curs de a materializa prevederea Legii privind organizarea studiilor
universitare, potrivit c`reia organizarea pe cele trei cicluri impune ca fiecare ciclu
s` fie clar delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere [i absolvire [i de selec]ie
a studen]ilor. Este o viziune nou`, deosebit de func]ional`, care permite preg`tirea studen]ilor,
a personalului militar într-un sistem coerent, autoreglabil, avându-se în vedere întregul
ansamblu func]ional al institu]iei militare, cariera [i eficien]a.
Se schimb`, astfel, întreaga filozofie a înv`]`mântului militar superior românesc.
Începând cu anul universitar 2005-2006, se va trece la formarea [i specializarea într-o concep]ie
unitar`, complet` [i într-un sistem continuu a cadrelor Armatei României. Pân` acum,
acest sistem, organizat pe arme [i specialit`]i, prezenta o mul]ime de inadverten]e
[i incoeren]e. Noul sistem, experimentat cu succes în ]`rile NATO [i perfec]ionat continuu,
s-a dovedit a fi performant, pragmatic [i eficient.
Acest sistem de înv`]`mânt exclude jum`t`]ile de m`sur`, plafonarea sau r`mânerea
în urm`. El este organizat în a[a fel încât ofi]erul trecut prin întregul ciclu facultate,
masterat, doctorat s` aib` o baz` foarte solid` de cuno[tin]e [i abilit`]i, precum [i deschiderile
necesare spre cercetarea [tiin]ific`, spre perfec]ionarea profesional`, f`când parte
cu adev`rat, adic` nu doar formal, ci [i func]ional, din elita militar`. El va opera în domeniul
înaltei tehnologii [i în cel al tehnologiei informa]iei, va avea acces direct la un mare volum
de informa]ii, întrucât va st`pâni, la nivelul corespunz`tor, cel pu]in dou` limbi strìne,
va fi cu adev`rat competent. Universitatea Na]ional` de Ap`rare va gestiona, în final,
acest proces, asigurând adaptarea la timp a procesului de înv`]`mânt la modelul cerut
de Armata României [i de Alian]a Nord-Atlantic`.
163
CE ESTE
TRANSFORMAREA NATO ?
Colonel Constantin R~ILEANU
Transformarea NATO reprezint` un proces

continuu, nu o destina]ie.
Amiral E.P. Giambastiani,
Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare
A
lian]a Nord-Atlantic`, \n \ntregul ei, parcurge un profund proces de schimbare,
rea[ezare [i adapare la noile provoc`ri, realit`]i, cerin]e [i, nu \n ultimul r#nd,
de eficientizare a structurilor de comand`, a for]elor [i capabilit`]ilor.
Rom#nia, ca membr` a NATO cu drepturi depline, este parte a acestui proces.
Se poate afirma, f`r` echivoc, c` procesul intern de transformare a conceptelor, legisla]iei,
structurii de for]e, \nv`]`m#ntului militar, programelor de planificare [i de \nzestrare,
se \nscrie \n coordonatele transform`rii la nivelul NATO.
Pentru a \n]elege mai bine ce \nseamn` [i ce presupune transformarea NATO,
mi-am propus s` detaliez cele mai semnificative aspecte, care, f`r` \ndoial`, se reg`sesc
\n fundamentarea [i implementarea procesului de modernizare [i adaptare a Armatei Rom#niei
la cerin]ele Alian]ei.
Transformarea NATO presupune schimbarea doctrinelor, structurilor, capabilit`]ilor
militare, instruc]iei, \nv`]`m#ntului militar [i a logisticii. Nu trebuie \n]eleas` ca o simpl`
\mbun`t`]ire a conceptelor ori a sistemelor de armamente. Transformarea \nseamn`
o schimbare de mentalitate. Este un proces continuu de adaptare [i de rezolvare rapid`
a provoc`rilor (situa]iilor) nea[teptate \ntr-un mediu dinamic, joint [i multina]ional.
Transformarea reprezint` oportunitatea strategic` [i momentul pivotal pentru Alian]`.
Interoperabilitatea, intregrarea deplin` (joint), centrarea \n retea (network-centric), crearea
for]elor capabile s` r`pund` unor decizii rapide [i s` realizeze efecte decisive \n tot spa]iul
ducerii opera]iilor vor continua [i vor cre[te relevan]a Alian]ei. Schimb`rile vor fi semni-
ficative \n plan intelectual, conceptual [i ac]ional, iar rezultele se vor concretiza \ntr-o Alian]`
mai puternic`, dotat` corespunz`tor, \n m`sur` s` r`spund` provoc`rilor secolului XXI.
Cea mai puternic` provocare se adreseaz` mentalit`]ilor. Din punct de vedere intelectual,
aceasta \nseamn` o atitudine de inova]ie [i de experimentare concretizat` \n realizarea
[i trimiterea noilor capabilit`]i \n prima linie, c#t mai repede posibil. |n acela[i timp, se impune
asumarea riscurilor, realizarea interoperabilit`]ii [i integrarea (joint) \nc` de la \nceputul
planific`rii opera]iilor.
164
Realitatea NATO
Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT) este responsabil \n fa]a Comitetului
Militar NATO pentru implementarea transform`rii \n cadrul Alian]ei. Pentru a-[i \ndeplini
misiunea, ACT elaboreaz` concepte, promoveaz` doctrine, realizeaz` experiment`ri, sprijin`
procesele de cercetare [i achizi]ii de noi tehnologii.
Capabilit`]ile (concepte strategice, principii, interoperabilitate, noi tehnologii etc.),
transformate calitativ, standardizate [i interoperabile, vor reprezenta, \n fapt, rezultatele
activit`]ii ACT, care, la r#ndul lor, vor fi puse la dispozi]ia Comandamentului Aliat
pentru Opera]ii (ACO) [i a ]`rilor membre pentru eficientizarea [i modernizarea ac]ional`
a Alian]ei.
Concepte strategice, principii (Policy)

[i interoperabilitate
Definirea viziunii, la nivel strategic, a conceptelor [i principiilor pentru ini]ierea,
promovarea [i realizarea capabilit`]ilor militare NATO pentru opera]ii joint [i multina]ionale
reprezint` unul dintre fundamentele transform`rii NATO.
Comandamentul Aliat pentru Transformare asigur`, la nivel strategic, coordonarea
proceselor de elaborare [i implementare a doctrinelor, standardiz`rii [i interoperabilit`]ii
necesare opera]iilor NATO.
ACT sprijin` ini]iativele aflate deja \n derulare privind \mbun`t`]irea capabilit`]ilor NATO,
integrarea NATO-UE, noua structur` militar` de comand` NATO, cooperarea civili-militari
[i antiterorism, protec]ia for]ei etc. |n acela[i timp, elaboreaz` concepte pentru noile
capabilit`]i militare NATO printre care For]a de R`spuns NATO. ACT \[i desf`[oar` activitatea
\n str#ns` colaborare cu Agen]ia NATO pentru Standardizare (NSA) [i Agen]ia NATO
pentru Comand`, Control [i Comunica]ii (NC3A) \n scopul stabilirii priorit`]ilor [i armoniz`rii
cerin]elor \n domeniul doctrinelor, standardiz`rii [i interoperabilit`]ii.
Pentru definirea rolului, func]iunilor [i misiunilor NATO, \n cadrul ACT se analizeaz`
evolu]iile politico-militare prin men]inerea unei str#nse leg`turi cu proeminente personalit`]i
politico-militare, precum [i prin organizarea de seminarii [i simpozioane. |n acest mod
se identific` oportunit`]i [i se stabilesc orient`ri pe termen lung \n diversele domenii
ale transform`rii; se elaboreaz` [i se valideaz` Viziunea NATO privind conceptele de preg`tire
[i ducere a viitoarelor opera]ii joint [i multina]ionale, precum [i armonizarea orient`rilor
strategice \n diferite zone func]ionale NATO. Eforturile NATO pentru transformare sunt sprijinite
de c`tre Comandamentul de la Norfolk [i \n domeniul informa]iilor (intelligence), C4I,
resurse [i logistic` prin concepte [i solu]ii noi la provoc`rile specifice.
Cerin]e, planificarea
[i implementarea capabilit\]ilor
Ca parte a transform`rii [i \n conformitate cu orient`rile Comitetului de Planificare
a Ap`r`rii, DRC, Comitetului Militar NATO, ACT, prin elemental sù din Mons (Belgia),
contribuie la elaborarea principiilor [i a concep]iei Planific`rii Ap`r`rii \n NATO;
este responsabil pentru redactarea Concep]iei Planific`rii Ap`r`rii la nivel strategic [i \ntocmirea
studiului bianual privind Reanalizarea Cerin]elor Ap`r`rii; elaboreaz` Propunerile de For]e
(Force Proposals) [i Pachetele de Capabilit`]i (Capability Packages) drept instrumente
165
pentru implementarea capacit`]ilor agreate de c`tre Alian]` [i na]iuni [i punerea acestora
la dispozi]ia ACO pentru generarea for]ei, preg`tirea [i ducerea opera]iilor.
ACT prezideaz` Consiliul Strategic al Capabilit`]ilor, cu rol de validare [i prioritizare
a capacit`]ilor militare, a programelor de cercetare [tiin]ific`, [i, totodat`, asigur` implicarea
Comandamentului Aliat pentru Opera]ii \n procesele de identificare, dezvoltare [i imple-
mentare a capabilit`]ilor NATO.
~nv\]\m=ntul militar
[i instruirea (preg\tirea) joint NATO
Comandamentul Aliat pentru Transformare elaboreaz` concep]ia [i principiile
|nv`]`m#ntului [i Preg`tirii (Instruirii) NATO, inclusiv administrarea [i stabilirea sarcinilor
Grupului de Preg`tire NATO; subordoneaz` {coala NATO Oberammergau; \n elaborarea
programelor de \nv`]`m#nt [i de instruire se coordoneaz` cu Colegiul NATO de la Roma,
{coala CIS Latin` [i Centrele de Excelen]` [i de \nv`]`m#nt na]ionale.
Prin publicarea Directivei pentru Exerci]ii, Instruire, Preg`tire [i |nv`]`m#nt, ACT
stabile[te [i prioritizeaz` nevoile de preg`tire (training) pentru noile concepte [i capabilit`]i.
Prin asigurarea unor metode [i standarde comune [i prin sincronizarea programelor
de instruire [i \nv`]`m#nt, noile idei, proceduri, tactici [i lec]ii vor fi injectate \n sistemele
NATO [i \n cele na]ionale de preg`tire, implicit vor contribui la implementarea transform`rii
\n acest domeniu, considerat primordial.
ACT va conduce |nv`]`m#ntul la Distan]` \n NATO, \n acest sens revenindu-i sarcinile
de elaborare a principiilor, cerin]elor [i de implementare a programelor \n domeniu.
Planificarea, coordonarea [i armonizarea preg`tirii elementelor de stat major ale For]ei
de R`spuns NATO, Componentelor de Comand`, precum [i preg`tirea \n vederea certific`rii
a elementelor tactice sunt coordonate majore ale sarcinilor ACT. Aceasta include preg`tirea
\n domenii specializate cum ar fi informa]ii (intelligence), comunica]ii [i informatic`,
precum [i urm`rirea implement`rii \ntregului ciclu de preg`tire analiza cerin]elor, progra-
mare-planificare, implementare, evaluare, continuarea preg`tirii \n cadrul unit`]ilor opera]ionale.
Cercetare, capabilit\]i [i tehnologii viitoare

Comandamentul Aliat pentru Transformare este cel care coordoneaz` activit`]ile
de cercetare tehnologic` [i care identific` solu]ii pentru capabilit`]ile ce necesit` \mbun`t`]iri
sau, efectiv, realizarea acelor capacit`]i care sunt \ntr-o faz` incipient` de elaborare sau de proiect,
dar absolut necesare procesului de transformare NATO. Aceast` func]iune se realizeaz`
prin analiza conceptelor la nivel strategic [i operativ, identificarea lipsurilor, culegerea de date
tehnologice pentru acoperirea lipsurilor identificate, ini]ierea proiectelor \n cadrul NATO
[i t`rile membre, coordonarea programelor [tiin]ifice \n str#ns` colaborare cu NATO C3A,
Organiza]ia NATO pentru Cercetare [i Tehnologie [i Centrul pentru Studii Subacvatice.
|n cadrul ACT sunt examinate evolu]iile \n domeniul cercet`rii [i tehnologiei din ]`rile
membre ale NATO [i se stabilesc acele programe care au impact direct asupra conceptelor
strategice aflate \n diferite stadii de elaborare. Studiile de analiz` [i fezabilitate sunt deosebit
de utile pentru stabilirea priorit`]ilor pe termen scurt, mediu [i lung, precum [i pentru
completarea [i finalizarea doctrinelor, a pachetelor de capabilit`]i [i a standardiz`rii.
166
Realitatea NATO
|n acest sens, se elaboreaz` metodologii pentru previziunea capabilit`]ilor, identificarea nevoilor
de completare [i \mbun`t`]ire a celor existente [i, bine\n]eles, stabilirea criteriilor de prioritate.
Concret, aceste cerin]e se reg`sesc \n Propunerile de For]e [i Pachetele de Capabilit`]i
care se analizeaz` at#t \n cadrul Alian]ei, c#t [i cu fiecare ]ar` membr` a NATO.
Activitatea de cercetare [tiin]ific` [i tehnologic` desf`[urat` \n cadrul ACT r`spunde
cerin]elor opera]ionale ale Comandamentului Aliat pentru Opera]ii. Noile echipamente,
dup` experimentare [i validare, sunt puse la dispozi]ia structurilor de for]e pentru
\ntrebuin]area lor \n opera]ii. ACT este responsabil pentru eficien]a lucrului diferitelor agen]ii
implicate [i trebuie s` se asigure c` produsele finale r`spund cerin]elor opera]ionale [i sunt
realizate la termenele stabilite.
*
NATO se transform`, \ns` misiunea de ap`rare a Alian]ei [i a membrilor sì r`m#ne
neschimbat`. Amenin]`rile r`zboiului rece au \ncetat, dar au ap`rut alte amenin]`ri tero-
rismul, armele de distrugere \n mas`, regimurile dictatoriale. La Summitul de la Praga
din 2002, na]iunile au hot`r#t c` transformarea este necesar` pentru a r`spunde provoc`rilor
secolului XXI.
Pe timpul r`zboiului rece, NATO a fost preg`tit` pentru a contracara un atac masiv
\mpotriva Alian]ei [i membrilor sì, av#nd o postur` defensiv` [i reactiv` \mpotriva
unui singur adversar. Comanda for]elor \nc` se realizeaz` din comandamente [i platforme
statice, \ntr-adev`r, modernizate [i capabile, dar nu mobile, desf`[urabile [i sustenabile.
Tacticile NATO s-au focalizat pe detensionarea [i armonizarea rela]iilor dintre categoriile
de for]e participante la opera]iile militare.
Lumea este \ntr-o continu` schimbare. Ca atare, apar noi provoc`ri, riscuri, amenin]`ri,
st`ri conflictuale [i agresiuni, unele dintre ele greu de prev`zut. |n aceste condi]ii
este de la sine \n]eles c` NATO, prin structurile sale decizionale [i ac]ionale, va trebui s` fie
\n m`sur` s` ia decizii \n timp foarte scurt. For]a de R`spuns NATO este proiectat` s` r`spund`
rapid deciziilor, s` se desf`[oare oriunde situa]ia o impune [i s` desf`[oare opera]ii joint
[i multina]ionale.
Armata Rom#niei este deja racordat` la procesul de transformare prin restructurarea
for]elor, prin reanaliza conceptelor strategice [i doctrinare [i prin participarea la opera]ii
multina]ionale, proces care va continua p#n` la realizarea acelei structuri de for]e supl`,
mobil`, flexibil`, interoperabil` [i sustenabil` \n teatrele de opera]ii, deziderat care r`spunde
obiectivelor [i nivelului de ambi]ie al Alian]ei.
167
NOI TRANSFORM~RI
ÎN STRUCTURA DE FOR}E
A NATO
Locotenent-colonel Crì[or-Constantin IONI}~
S
ummitul de la Praga, din noiembrie 2002, a marcat proiectarea unor noi misiuni
ale Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord. Aceast` adunare la nivel înalt
a consfin]it marile transform`ri ce au avut loc pe plan mondial dup` c`derea
cortinei de fier [i a trasat liniile directoare privind viitorul Alian]ei.
Chiar dac` ap`rarea colectiv` (Articolul V) a r`mas ca misiune de sine st`t`toare,
de cea mai mare importan]`, la fel ca [i men]inerea leg`turii neîntrerupte transatlantice,
totu[i, o cotitur` hot`râtoare a avut loc cu prilejul acestei întâlniri. Este vorba despre cre[terea
importan]ei misiunilor non-Articol V, adic` acele misiuni de r`spuns la o situa]ie de criz`
sau de stabilitate (Crisis Response Operations) atât în cadrul zonei de responsabilitate
a Alian]ei, cât [i în afara acesteia.
De ce este nevoie de o nou` for]` NATO ?

În mileniul în care am intrat, Alian]a are nevoie de capabilit`]i coezive [i credibile,
care s` fac` fa]` noilor provoc`ri [i pericole care o pândesc, iar For]a de R`spuns
a NATO (NRF) de]ine aceste capabilit`]i. Ea va servi ca un mijloc de a transforma capabi-
litatea Alian]ei, considerat` a fi deja dep`[it`, neproductiv` [i duplicitar` opera]ional.
Pe termen mediu, NRF va servi la cristalizarea implic`rii colective a statelor membre
în dezvoltarea [i procurarea noilor cuceriri tehnologice, necesare men]inerii coeziunii
opera]ionale. Aceast` transformare demonstreaz` faptul c` Alian]a r`mâne o entitate
cu o orientare politico-militar` de o mare viziune [i importan]` strategic`.
NRF va permite concentrarea eforturilor Alian]ei spre dezvoltarea unei capabilit`]i
moderne [i relevante, care s` fie interoperabil` [i care s` duc` la rezolvarea pericolelor
secolului XXI cu for]ele secolului XXI.
În consecin]`, putem admite c` NRF define[te cerin]ele militare ale Alian]ei pentru
acele for]e care sunt flexibile, reactive [i expedi]ionare.
Dar cum a fost dezvoltat conceptul NRF ? S-a plecat de la structura actual` de for]e
a NATO, constatându-se c` erau prea multe for]e pe hârtie, din care majoritatea învechite
[i statice, cu mari semne de întrebare într-o posibil` întrebuin]are, fiind considerate
neinteroperabile. Astfel, a[a cum afirma generalul James Jones, comandantul Comanda-
mentului Suprem Aliat din Europa (SACEUR), în 2002 structurile na]ionale de for]e terestre
168
Realitatea NATO
atingeau cifra de 279 de brig`zi, dintre care doar 169 erau declarate ca for]e NATO. Potrivit pro-
gramului 2004 Force Goals, Alian]a avea nevoie de numai 102 brig`zi, reie[ind un surplus
de 177 de brig`zi (aproximativ 44 de divizii).
Structurile na]ionale de for]e au dep`[it cerin]ele Alian]ei. Capabilit`]ile expedi]ionare
l`sau înc` de dorit, fiind foarte limitate. Na]iunile membre au fost nevoite s` cheltuiasc`
mari sume de bani ca s` între]in` sau s` improvizeze modernizarea a noi programe de echipa-
mente, iar duplicit`rile s-au dovedit a fi multiple.
Deci, ce capabilit`]i sunt cerute ? De mai bine de 50 de ani, NATO a conceput [i a întrebuin]at
o for]` destinat` s` amenin]e [i, dac` era necesar, s` înfrâng` o agresiune armat` din partea
Tratatului de la Var[ovia, cu ale ei structuri masive conven]ionale [i nucleare. Marile unit`]i
de blindate, flotilele aeriene [i navale au fost create s` asigure ap`rarea teritorial` a statelor
membre ale NATO. Dar, o dat` cu sfâr[itul r`zboiului rece, aceste structuri militare
nu mai sunt necesare [i nici la mod`.
Pericolul unei confrunt`ri cu for]e masive, conven]ionale [i nucleare a trecut. Acum au ap`rut
alte pericole, care pot amenin]a statele membre [i care se situeaz` dincolo de un r`spuns
tradi]ional: destabilizarea ]`rilor vecine [i generarea unor valuri de refugia]i; narco-terorismul
[i atacurile de intensitate mic` înùntrul [i în afara zonei de responsabilitate a NATO;
proliferarea armelor de distrugere în mas`; atacurile sinuciga[e; r`pirea cet`]enilor etc.
Altfel spus, pericolul neconven]ional al r`zboiului asimetric.
Pentru a împiedica [i a face fa]` acestor pericole, NATO are nevoie de o nou` structur`
militar`, capabil` s` opereze în întreg spectrul conflictelor. Alian]a trebuie s` foloseasc`
sau s` amenin]e cu folosirea for]ei rapid, selectiv [i decisiv. Interven]ia cu o structur`
de for]e care s` demonstreze vitez` de reac]ie (la toate nivelurile r`zboiului), putere
de penetrare, sus]inere [i interoperabilitate trebuie s` duc` la împiedicarea oric`rei agresiuni.
Pentru a fi la fel de eficace [i decis`, s-a admis c` Alian]a trebuie s` se transforme
[i s` construiasc` o For]` de R`spuns.
Secolul XX Secolul XXI
statice mobile
reactive proactive
regionale globale
masive manevriere
atri]ioniste cu o mare precizie
asigurate par]ial logistic asigurarea logistic` inclus`
Conducerea politico-militar` a NATO are în vedere o structur` de for]e cu capabilit`]i
graduale, pornind de la acele elemente care s` fie în topul for]elor opera]ionale, cu un pronun]at
caracter expedi]ionar, un înalt grad de preg`tire [i dispunând de cele mai avansate descoperiri
tehnologice, continuând cu for]ele gata de lupt` permanent [i terminând cu cele constituite
ulterior din nuclee deja existente [i care s` sprijine lupta primelor dou` tipuri de for]e.
Pentru realizarea gradual` a acestor for]e, Alian]a solicit` na]iunilor membre s` se con-
centreze pe dezvoltarea întregii structuri, nu doar pe primele elemente, considerate deja
opera]ionale (figura 1). Având un pronun]at caracter expedi]ionar [i reactiv, NRF va deveni
o for]` preventiv` sau de amenin]are, capabil` s` influen]eze rezultatul final al oric`rei crize
poten]iale sau aflate în desf`[urare.
169
Stabilitate pe timp de pace Din figur` reiese
c` NRF sunt elemen-
tele cele mai pre-
Elementul cel mai preg`tit g`tite ale For]elor
Zona de amenin]are Specializat pe for]e speciale Gata de Lupt`
Organizat Joint
Permanent (HRF).
Comandament permanent,
deja existent Întrucât Directiva
Expedi]ionare Nucleul deja existent Ministerial`
5-30 zile
For]e la dispozi]ie pe anul 2004 pre-
6 comandamente de HRF, vede c` NATO
certificate deja
Deplasabile For]e gata de lupt` 2 COAP-uri deplasabile
poate desf`[ura
0-90 zile permanent (HRF) \n func]iune opera]ii militare
Insuficien]e \n sprijin majore concomi-
For]e de lupt`/logistic [i deplasabile
pentru tent în trei teatre
rezolvarea |n dezvoltare de ac]iune (TOO),
conflictului 3 comandamente de corp
(LRF) vor fi cetificate \n 2005 HRF vor fi gata
(e[alonul For]e cu capacitate
urm`tor) redus` (LRF)
s` reac]ioneze
St`ri de criz` [i conflictuale în 90 de zile
Figura 1: Gradele de preg`tire ale for]elor NATO de la Ordinul
de Activare (ACTORD) [i se vor constitui din 3 corpuri armate din for]ele terestre;
3 grup`ri navale [i avia]ia de sprijin necesar`.
Deoarece politica de rota]ie a for]elor în teatru, stabilit` [i practicat` de NATO, prevede
rotirea fiec`rui element la [ase luni, iar durata minim` pentru o opera]ie major`
este considerat` a fi de 12 luni, Alian]a a luat decizia stabilirii, înc` din timp de pace,
[i de preg`tire a unor For]e Urm`toare de Rezolvare a Conflictului (LRF), care s` fie gata
pentru ac]iune dup` 180 de zile. Statele membre au oferit deja un grup de 8 corpuri
de armat` (un corp germano-olandez; Corpul de Reac]ie Rapid` al Comandamentului
European/ARRC din Germania; Corpul European/EUROCORPS din Fran]a; un corp spaniol;
un corp italian; Corpul 3 turcesc; un corp grecesc [i Corpul Multina]ional de Nord-Est
din Polonia), care s` fie evaluate [i aprobate de Comandamentul Suprem Aliat din Europa
(SHAPE), precum [i 3 grup`ri navale (cuprinzând vase din Spania, Marea Britanie, Italia,
Germania [i Olanda).
Conceptul NRF, cel mai important în cadrul noii organiz`ri de for]e, se dezvolt` repede
[i în bune condi]ii. Oricum, mai r`mân o mul]ime de detalii de pus la punct. Cerin]ele majore
ale unui sistem de comand` [i control deplasabil, care s` cuprind` [i comunica]iile strategice
[i tactice ale elementelor unui comandament, reprezint` un pas foarte important. |n acest sens,
contribu]ia statelor membre reprezint` o investi]ie de maxim` importan]` pe termen lung.
Vreau s` subliniez [i semnifica]ia acordat` Cerin]elor Joint [i Multina]ionale Necesare,
care au fost discutate [i aprobate în cadrul Conferin]elor de Generare a For]elor pentru
primele dou` elemente ale NRF. Pentru prima dat` în istoria Alian]ei, ]`rile membre
au acceptat s` asigure for]e, f`r` a [ti, mai întâi, misiunea acestora, ceea ce constituie o real`
transformare în cadrul Alian]ei.
Capacitatea proprie de deplasare a acestei For]e reprezint` un alt aspect important
al conceptului. NATO trebuie s` aib` propriul sistem, f`r` a mai depinde cov#r[itor
de Statele Unite. Pentru a realiza aceast` cerin]`, NATO trebuie s` se focalizeze pe realizarea
170
Realitatea NATO
For]ei ca un element definitoriu al unei transform`ri reale. Statele membre nu trebuie
s` mai cheltuiasc` bani cu vechile [i dep`[itele structuri militare, ci s` transfere efortul
financiar spre noile cerin]e.
Deci, cum vor ar`ta primele elemente ale NRF ?
În viziunea conducerii politico-militare a NATO, NRF va cuprinde un num`r standard
de elemente, din care s` poat` fi creat` for]a necesar` solu]ion`rii unei crize în plin`
desf`[urare. Acestea vor cuprinde (figura 2):
un comandament

Comandamentul
deplasabil al for]ei al For]ei, de valoare
Total - 350 brigad`, în care s` fie
PC ale componentelor/
centrul logistic (MJLC) inclu[i reprezentan]i
de la componente plus
un Centru Multina-
Maritim` Terestr` Aerian`
]ional Întrunit pentru
• 1 unitate desant maritim
• For]a Maritim`
• 1 batalion infanterie • 2-4 Av. Tp. Strategic Logistic` (MJLC);
• 6-8 echipe for]e speciale • 2-4 Av. R`zb. El.
de Deminare (4 vase) • 1 pluton cercetare • 6 Av. VB, atac sau AA o component`
• Grupare permanent` naval`:
ë 1 vas aprovizionare
\n ad#ncime
• 1 pluton geniu
• 2 Av. Cc. Salvare
• 2 Av. Cc.
maritim` cu o grupare
ë elicoptere organice • 1 echip` decontaminare • 2 Av. Cc. El. naval` permanent`;
(1/vas) NBC • 2 Av. Reaproviz.
ë 6-8 fregate (cu echipe • 1 echip` distrugeri din aer (Boom&Drogue) o unitate de desant,
de abordare) • 1 pluton medical (Rol 2) • 1 echip` mobil` de valoare batalion
• 1 submarin • 2 elicoptere de cercetare pentru opera]ii aeriene
• 4 avioane de patrulare • 1 grup` poli]ie militar` [i alte elemente (sub-
maritim`
• For]e speciale limitate
• 1 echip` opera]ii
psihologice • Transport strategic marin, avia]ie de lupt`
pentru for]e terestre
[i aeriene
antisubmarin`, for]e
Total - 3 800 • Element de cercetare • 1 echip` aerian` speciale);
a portului de debarcare pentru portul
• Element de sprijin de debarcare o component`
TOTAL GENERAL - 6 299 logistic (TPT, Sup, POL,
Mx Pls) Total - 650 terestr`, de valoare
(numai aprox.
2 000 adi]ional) batalion plus alte ele-
Total - 1 499
mente (Cc., Ge., NBC,
Figura 2: Organizarea For]elor de R`spuns NATO
P.M., Log.);
o component` aerian`, de valoare arip`/escadril`.
La 15 octombrie 2003, la Comandamentul Regional Întrunit Aliat de Nord (AFNORTH HQ)
de la Brunssum, Olanda, generalul Jones a inaugurat o for]` de lovire global`, de fapt,
prima For]` de R`spuns a NATO, condus` de generalul Sir Jack Deverell, din For]ele
Terestre britanice. Cei 9 000 de membri ai For]ei vor fi, în cinci zile, gata s`-[i îndeplineasc`
misiunile pe calea aerului, terestru sau pe mare, de la o simpl` desf`[urare de for]e în teatru
pân` la raiduri de comando [i cucerirea unor capete de pod \ntr-o eventual` opera]ie ofensiv`.
Relevan]a acestei transform`ri este conving`tor exprimat` de c`tre generalul
Jack Deverell \nsu[i, care afirma: Înmânarea steagului [i a emblemei For]ei de R`spuns NATO,
ast`zi, marcheaz` ceea ce eu consider a fi cele mai importante schimb`ri în cadrul Alian]ei
NATO de la semnarea Tratatului de la Washington, acum peste 50 de ani Pentru
prima dat` în istoria sa, Alian]a va avea o for]` joint [i multina]ional`, îmbinând elementele
terestre, aeriene, maritime [i de for]e speciale sub o comand` unic`, fiind men]inute
ca for]e permanente rotative.
|n \ncheiere, mai men]ionez c` NRF va avea în anul 2006 un efectiv de 20 000 de oameni,
dar nu trebuie privit` ca o armat` permanent`. Contingentele vor sta în 14 ]`ri, din care
cele mai mari contribuabili sunt Spania, Fran]a [i Turcia.
171
De la Washington la Istanbul, via Praga

~ documente fundamentale
în procesul de integrare euroatlanticã ~
Colonel Dorel PIETR~REANU
Cu ocazia Summitului NATO de la Washington, din 1999, a fost lansat Planul

de Preg`tire pentru Aderare Membership Action Plan (MAP), menit s` sprijine statele
candidate în procesul de preg`tire pentru aderarea la Alian]`. MAP a oferit ]`rilor candidate
o list` de domenii de ac]iune pe baza c`reia fiecare stat candidat a elaborat, anual, documentul
Programul Na]ional pentru Aderarea la NATO (PNA), cuprinzând acele obiective
pe care le-a considerat necesare [i realizabile în preg`tirea pentru integrarea în Alian]a
Nord-Atlantic`.
Ini]iativa MAP a promovat Dialogul Individual Intensificat pe problematica ob]inerii
statutului de membru, iar pentru domeniul militar a sprijinit procesele de reform` în scopul
cre[terii gradului de interoperabilitate cu NATO a for]elor na]ionale. Din acest punct
de vedere este de remarcat c` ini]iativa MAP a fost lansat` de Alian]` având în vedere
[i neajunsurile întâmpinate în procesul de integrare a celor trei ]`ri central-europene,
care au fost invitate s` adere la Alian]a Nord-Atlantic` la Summitul NATO de la Madrid,
f`r` a beneficia îns` de o preg`tire prealabil` în domeniul reformei/restructur`rii [i adapt`rii
structurilor lor militare, care s` permit` ulterior o integrare mai rapid` în cadrul structurilor
politico-militare aliate.
Participarea la MAP, conform principiului autodiferen]ierii, nu a implicat nici un interval
de timp pentru o decizie de invitare a unui stat candidat care s` înceap` negocierile de aderare
cu NATO [i nici o garan]ie pentru aderare, dar a fost un barometru al credibilit`]ii procesului
de l`rgire, un indicator prin care au fost cuantificate performan]a, capacitatea de planificare
[i gestionare.
Totodat`, MAP a reprezentat o continuare, într-o form` aprofundat`, a Procesului de Analiz`
[i Revizuire a Parteneriatului (PARP). Astfel, pe lâng` aspectele militare/de ap`rare
care erau adresate prin PARP [i care vizau doar cre[terea gradului de interoperabilitate
a for]elor ]`rilor participante cu acelea ale ]`rilor membre ale NATO, în primul rând a celor puse
la dispozi]ia Alian]ei pentru opera]iuni în sprijinul p`cii conduse de NATO, prin MAP s-a pus
accent [i pe preg`tirea [i reforma întregului spectru al societ`]ii: politic [i economico-social,
ap`rare, asigurarea resurselor, legislativ [i securitatea informa]iilor [i documente clasificate.
Documentul [i, în acela[i timp, procesul MAP au permis Alian]ei s` urm`reasc`
progresele înregistrate de statele candidate [i s` sprijine eforturile acestora de preg`tire
pentru integrare.
172
Realitatea NATO
Trebuie, de asemenea, subliniat faptul c` participarea la MAP este un proces angajat
[i asumat politic de c`tre statele candidate, iar mecanismele de evaluare [i feed-back
au vizat implicarea factorilor na]ionali responsabili la nivelurile cele mai înalte. Astfel, în asumarea
obiectivelor pentru fiecare din ciclurile MAP, programele na]ionale respective au fost analizate
de c`tre Alian]` [i ]ara candidat` în cadrul unor reuniuni ale Înaltului Comitet Politic (Înt`rit)/
SPC(R) + ]ara candidat`, care este reprezentat` la nivelul secretarilor de stat din ministerele
responsabile de capitole, pentru ca, ulterior, evaluarea global` anual` a stadiului preg`tirii
pentru integrare s` se fac` în cadrul reuniunilor Consiliului Nord-Atlantic + ]ara candidat`,
cu participarea primului-ministru din ]ara evaluat`.
Din punctul de vedere al cerin]elor care s` fie în aten]ia ]`rilor candidate în vederea
integr`rii în NATO, documentul MAP a fost structurat pe cinci capitole, care se refer`
la cinci domenii relevante avute în vedere de c`tre Alian]` în aprecierea progreselor
înregistrate de ]`rile candidate.
Potrivit acestor capitole, ]`rile candidate, prin programele anuale dezvoltate în mod
corespunz`tor, au realizat o radiografie a stadiului atins în acel domeniu, asumându-[i
îndeplinirea unor obiective care s` duc` la progrese în domeniu în vederea îndeplinirii
cerin]elor pentru integrare.
Capitolele documentului MAP: domeniul politic, economic [i social; domeniul ap`rare
[i militar; domeniul resurselor; domeniul asigur`rii securit`]ii informa]iilor [i documentelor
clasificate; domeniul legislativ.
Programul National
, de Aderare
Pentru România, MAP a reprezentat cadrul eficient al consult`rii cu NATO în scopul
orient`rii reformei, în primul rând a celei militare.
În procesul de elaborare a documentului s-a ]inut cont de lec]iile desprinse din participarea
la procesul PARP, de recomand`rile [i sugestiile alia]ilor, precum [i de con]inutul Progress
Report (document de evaluare elaborat de NATO) [i al altor documente relevante
ale Alian]ei. În context, trebuie men]ionat` complementaritatea dintre obiectivele integr`rii
în NATO [i UE, eforturile de reform` pe cele dou` direc]ii fiind convergente. Pe baza
proiectului PNA elaborat de autorit`]ile române au avut loc consult`ri cu reprezentan]i
ai Secretariatului Interna]ional al Alian]ei [i cu principalele state membre ale NATO;
observa]iile [i sugestiile acestora au fost încorporate în varianta final` a documentului.
Ministerele responsabile pentru capitolele PNA/MAP au fost desemnate, dup` cum
urmeaz`: capitolul I Probleme politice, economice [i sociale coordonator: Ministerul
Afacerilor Externe (prive[te progresele înregistrate în dezvoltarea unei economii func]ionale
de pia]`, îmbun`t`]irea indicatorilor macroeconomici, reducerea [omajului, îmbun`t`]irea
condi]iilor de via]` ale cet`]enilor etc.); capitolul II Probleme de ap`rare [i militare
coordonator: Ministerul Ap`r`rii Na]ionale (vizeaz` progresele în domeniul restructur`rii/
reformei for]elor armate [i preg`tiri acestora pentru a îndeplini cerin]ele [i standardele
Alian]ei) capitolul III Probleme referitoare la resurse coordonator: Ministerul Finan]elor
Publice (se refer` la modul în care obiectivele asumate pot fi îndeplinite, ca urmare a posibi-
lit`]ilor de acoperirea cu fonduri a acestora); capitolul IV Probleme privind securitatea
informa]iei coordonator: Serviciul Rom#n de Informa]ii (vizeaz` acele m`suri [i ac]iuni
173
care s` asigure protec]ia informa]iilor [i a documentelor NATO clasificate); capitolul V
Probleme legislative coordonator: Ministerul Justi]iei (vizeaz` acele m`suri [i ac]iuni
menite s` asigure un cadru legislativ democratic intern în concordan]` cu acelea instituite
în ]`ri cu o veche tradi]ie democratic`, precum [i adaptarea cadrului intern astfel încât
acesta s` permit` participarea la ap`rarea colectiv`).
La elaborarea PNA au fost avute în aten]ie urm`toarele principii:
continuitate (respectarea angajamentele anterior asumate [i continuarea consolid`rii
realiz`rilor ob]inute pe parcursul ciclurilor anterioare ale PNA);
credibilitate (stabilirea obiectivelor [i garan]ia politic` a aloc`rii resurselor necesare
pentru realizarea obiectivelor propuse);
predictibilitate (capacitatea de a planifica realist [i de a respecta planificarea
obiectivelor).
Anual, documentele PNA au fost andorsate de c`tre Comisia Na]ional` pentru
Integrarea României în NATO, reunit` la nivel de secretari de stat (organismul abilitat
prin lege pentru elaborarea [i implementarea obiectivelor din PNA), au fost adoptate
în [edin]ele de Guvern, aprobate de pre[edintele României [i, în mod oficial, transmise Alian]ei.
România a elaborat [i parcurs 4 programe na]ionale anuale pentru integrarea sa în NATO,
corespunz`toare ciclurilor: I (perioada octombrie 1999-septembrie 2000), II (perioada
octombrie 2000-septembrie 2001), III (perioada octombrie 2001-septembrie 2002) [i IV
(perioada octombrie 2002-septembrie 2003), în prezent (pân` la Summitul de la Istanbul)
fiind în desf`[urare cel de-al V-lea ciclu, care este [i ultimul, marcând trecerea de la statutul
de ]ar` invitat` s` adere la Alian]` la statutul de ]ar` membr` a NATO. Prin acest ultim docu-
ment, România s-a angajat s` subscrie la toate deciziile care au fost adoptate la Summitul
de la Praga.
Participarea Ministerului Apãrãrii Nationale

, la procesul MAP
Organisme, structuri [i principii de lucru în domeniul integr`rii euroatlantice
Din prisma Ministerului Ap`r`rii Na]ional, coordonator al Capitolului II al PNA
(Probleme de ap`rare [i militare), elementele definitorii ale parcurgerii ciclurilor MAP,
au fost:
continuitatea procesului de reform` a For]elor Armate;
selectarea priorit`]ilor în func]ie de cerin]ele de interoperabilitate cu NATO;
perfec]ionarea sistemului de planificare a ap`r`rii;
asigurarea corel`rii obiectivelor stabilite în PNA cu obiectivele de parteneriat (PGs).
Urmare a consult`rilor cu reprezentan]ii NATO, coordonarea preg`tirii pentru aderarea
României la Alian]` a înregistrat plusuri calitative de la un ciclu MAP la altul, înfiin]ându-se
ori institu]ionalizându-se structuri care au monitorizat [i coordonat eforturile de integrare,
au evaluat periodic stadiul îndeplinirii obiectivelor din Programul Na]ional Anual de preg`tire
pentru integrare, au informat structurile de conducere privind ultimele evolu]ii [i au asigurat
permanent leg`tura cu Sec]iunea de Ap`rare din cadrul Misiunii României la NATO,
respectiv cu Reprezentan]a Militar` a Statului Major General la NATO [i UE, de la Bruxelles.
174
Realitatea NATO
La nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, aceste structuri sunt:
Consiliul de Planificare a Ap`r`rii condus de ministrul Ap`r`rii Na]ionale.
Consiliul pentru Reform` [i Integrare în NATO (CRIN) organism coordonator
al întregului proces de integrare în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, condus de secretarul
de stat pentru integrare euroatlantic` [i politica de ap`rare.
Subcomitetul pentru Reform` [i Integrare în NATO (SCRIN), structur` transformat`,
dup` primirea invita]iei de aderare la Alian]`, în Sec]ia Tranzi]ie [i Integrare în NATO
(STIN). Structuri similare sunt, de asemenea, în func]iune la nivelul categoriilor de for]e.
Consiliul de Standardizare [i Interoperabilitate, coordonat de loc]iitorul [efului
Statului Major General, pentru direc]ionarea planurilor de implementare a Obiectivelor
de Parteneriat.
Progrese notabile au fost ob]inute an de an în ceea ce prive[te coordonarea, perfec]ionarea
planific`rii ap`r`rii, reducerea numeric` a for]elor [i cre[terea interoperabilit`]ii for]elor
puse la dispozi]ia NATO pentru opera]iuni în sprijinul p`cii. Rela]ia de feedback stabilit`
în cadrul MAP cu Cartierul General NATO, dar [i cu ]`rile membre ale NATO a contribuit
substan]ial la îmbun`t`]irea performan]ei reformei for]elor armate.
O nou` mentalitate o nou` strategie de abordare a procesului integr`rii
Toate aceste m`suri au fost necesare [i, începând cu 2001, ac]ionându-se la nivelul
Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare cu operativitate,
coeren]` [i fermitate, au putut fi evitate deficien]ele care au fost semnalate pân` în 2000,
inclusiv de c`tre exper]ii Alian]ei pe timpul reuniunilor NATO plus România, cum ar fi:
Ritm lent [i lipsit de coeren]` al reformei militare, ca urmare [i a unui management
precar al resurselor alocate ap`r`rii.
De[i principalul obiectiv al reformei erau restructurarea [i reducerea for]elor armate
cu scopul form`rii unei armate moderne, o mare parte din bugetul ap`r`rii a fost orientat
pentru acoperirea costurilor de personal [i a unor programe de înzestrare, care nu justificau
nevoile de echipament la acel moment, fondurile alocate instruirii personalului fiind insuficiente.
Nu a existat o prioritizare a activit`]ilor [i exerci]iilor PfP în conformitate cu obiectivele
procesului de reform`.
Participarea la Programul PfP a fost mai mult de ordin cantitativ [i nu calitativ.
În primele cicluri PARP, num`rul obiectivelor de realizate a fost foarte mic, influen]ând
considerabil nivelul de interoperabilitate al for]elor. Printre principalele cauze se pot men]iona
necorelarea resurselor cu cerin]ele obiectivelor [i asumarea unui num`r prea mare de obiective
pentru un interval de timp necorespunz`tor, doar pentru a deveni cât mai atractivi în cadrul
procesului de aderare la NATO.
Se cuvine s` amintim [i alte m`suri întreprinse.
A fost înfiin]at` Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale
cu obiectivul principal de a asigura în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale elaborarea orient`rilor
generale, a obiectivelor [i direc]iilor prioritare de dezvoltare a rela]iilor militare interna]ionale
[i de ac]iune pentru integrarea Armatei României în structurile euroatlantice [i europene.
În cadrul Direc]iei a fost înfiin]at` Sec]ia Integrare NATO [i Rela]ii Militare Multilaterale
care asigur` conlucrarea între structurile militare responsabile cu planificarea, organizarea,
175
coordonarea, desf`[urarea si evaluarea (pe domenii de cooperare) a ac]iunilor, proiectelor
[i programelor NATO/PfP/EAPC, UE [i ale ini]iativelor regionale.
De asemenea, a intrat în func]iune structura de planificare integrat` în Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale (Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii) care, prin Directivele multianuale
de planificare, a stabilit orientarea eforturilor [i punerea acestora în acord cu resursele.
Noul sistem de planificare, PPBES, intrat în func]iune din anul 2001, a înlocuit vechiul
sistem de planificare a ap`r`rii bazat pe capitole [i articole bugetare, care nu permitea
realizarea unei planific`ri optime a fondurilor pe obiective specifice MAP. În context,
trebuie s` subliniem faptul c` la cunoa[terea mecanismului PPBES contribuie în prezent
[i Centrul Regional pentru Managementul Resurselor de Ap`rare, de la Bra[ov, inaugurat
în septembrie 2000.
Începând cu ciclul II MAP au fost stabilite obiective în cadrul unor domenii prioritare,
asigurându-se astfel o mai judicioas` alocare [i cheltuire a fondurilor la dispozi]ie.
Planificarea [i execu]ia în domeniul PNA au fost îmbun`t`]ite în cadrul ultimelor
3 cicluri MAP [i prin elaborarea, de c`tre structurile Departamentului pentru Integrare
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare, a Directivelor politico-militare ce au luat în considerare
ultimele evolu]ii [i orient`ri în cadrul NATO [i au orientat în mod corespunz`tor structurile
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în selectarea obiectivelor [i proiectarea ac]iunilor.
Realism [i pragmatism în planificarea ap`r`rii
Obiectivele planificate pentru ciclurile MAP au fost conforme cu principiile realismului
[i eficien]ei, asigurând continuarea reformei [i a restructur`rii Armatei, cre[terea interopera-
bilit`]ii cu for]ele ]`rilor membre NATO prin participarea la opera]iuni în sprijinul p`cii
(PSO) [i lupta împotriva terorismului.
Ac]iunile reformei militare s-au concentrat pe domenii prioritare, obiectivele asumate
în cadrul acestora au beneficiat cu prioritate de finan]are, pentru ob]inerea unor rezultate
notabile. În urma vizitelor de evaluare ale exper]ilor NATO, au fost stabilite obiectivele
pe termen mediu [i scurt, obiective care au fost incluse în Planul Ac]iunilor Prioritare
al Guvernului în vederea ob]inerii unor rezultate imediate [i dinamiz`rii procesului
de integrare în NATO.
Subliniem urm`toarele domenii care au fost identificate ca fiind prioritare: restructurarea
[i opera]ionalizarea for]elor; managementul spa]iului aerian [i ap`rarea aerian`;
managementul resurselor umane; preg`tirea personalului; lupta împotriva terorismului
[i capabilit`]i de lupt` antiterorist`; capabilit`]i de ap`rare NBC; interoperabilitatea cu NATO;
sprijinul na]iunii gazd`; logistica [i sus]inerea for]elor în teatrul de opera]ii; participarea
la opera]iuni în sprijinul p`cii conduse de NATO; participarea în cadrul forma]iunilor
multina]ionale sub egida ini]iativelor de cooperare militar` regional`.
Printre cele mai importante realiz`ri ob]inute în preg`tirea pentru aderare în cadrul
procesului MAP se pot aminti:
Desfiin]area/ transformarea unor structuri militare, precum [i opera]ionalizarea
unor unit`]i, în conformitate cu planurile de restructurare.
Reducerea efectivelor militare prin diminuarea num`rului de ofi]eri, militari în termen
[i personal civil, concomitent cu cre[terea num`rului de subofi]eri [i militari angaja]i
pe baz` de contract. În acest proces, de o importan]` major` a fost adoptarea în anul 2001
176
Realitatea NATO
a Ghidului carierei militare care stipuleaz` m`surile pentru un management eficient, corect,
coerent [i transparent al carierei militare, asigurând, totodat`, [i cadrul corespunz`tor
implement`rii reformei în domeniul restructur`rii resurselor umane.
Aplicarea de programe de reconversie profesional` (cu fonduri de la Banca Mondial`)
pentru personalul militar disponibilizat ca urmare a reducerii efectivelor.
Perfec]ionarea planific`rii ap`r`rii prin introducerea Sistemului de Planificare, Progra-
mare, Bugetare [i Evaluare (PPBES) care asigur` o mai bun` utilizare a resurselor [i corelarea
acestora cu priorit`]ile stabilite în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. În acest context,
se cuvine s` subliniem c` exist` garan]ia politic` [i au fost asigurate cre[teri graduale
ale bugetului ap`r`rii care a atins în anul 2002 un procent de 2,38% din PIB, procent ce va fi
men]inut [i pentru perioada 2004-2006.
Preg`tirea de for]e care au fost declarate disponibile pentru opera]iuni PfP conduse
de NATO [i preg`tirea, începând cu ciclul III MAP, de for]e pentru misiuni specifice ap`r`rii
colective. Dup` primirea invita]iei de aderare, în urma negocierilor cu NATO [i a consult`rilor
pe marginea Proiectului privind Propunerile pentru For]e (Draft Force Proposals), România
preg`te[te un pachet de for]e care va fi pus la dispozi]ia NATO pentru a participa la întreaga
gam` de misiuni ale Alian]ei.
Continuarea preg`tirii personalului în cunoa[terea limbii engleze [i a procedurilor
NATO de operare.
Continuarea procesului de reform` [i asumarea unor angajamente de participare
la opera]iuni în sprijinul p`cii.
Se poate aprecia c` procesul MAP a reprezentat cadrul corespunz`tor pentru imple-
mentarea [i gestionarea reformei Armatei, precum [i modernizarea sectorului de ap`rare.
MAP constituie un instrument eficient de planificare [i un indicator important al progresului
înregistrat în ceea ce prive[te interoperabilitatea for]elor armate cu cele ale ]`rilor NATO.
Calendarul pentru definitivarea reformelor

Scop, modalit`]i de lucru, responsabilit`]i
Ob]inerea la Summit-ul de la Praga a invita]iei de aderare la Alian]a Nord-Atlantic`
[i afirmarea ca viitoare ]ar` membr` a NATO, a constituit pentru ]ara noastr` un puternic
factor, imbold pentru depunerea unor eforturi suplimentare, sus]inute în vederea acceler`rii
reformelor necesare pe plan intern.
Procesul de preg`tire a României ca viitoare ]ar` membr` a NATO a devenit mult mai substan-
]ial începând cu prim`vara anului 2003, când, suplimentar angajamentelor asumate prin PNA
sau în completarea acestora, o aten]ie deosebit` în domeniul militar a fost acordat` imple-
ment`rii obiectivelor din Calendarul pentru Definitivarea Reformelor, document prezentat
oficial Alian]ei ca anex` la Protocolul de Aderare a României la NATO. De asemenea,
Calendarul vizeaz` angajamentele referitoare la cre[terea gradual` a pachetului de for]e
pe care România le va pune la dispozi]ia Alian]ei, pentru întreaga gam` de misiuni NATO.
Prin Calendarul de reform` este subliniat` voin]a politic` în direc]ia continu`rii
procesului de reform`, fapt ce ne va permite îndeplinirea obliga]iilor ca membru cu drepturi
depline al Alian]ei. Calendarul reprezint` obliga]iile asumate de România în scopul
de a atinge cerin]ele minime pân` la data accederii, precum [i obiective pe termen mediu
177
[i lung [i vine în completarea Programului Na]ional de Aderare incluzând obiective specifice
asumate de România în vederea îndeplinirii cerin]elor minime necesare în momentul
ader`rii NATO.
Dup` semnarea Protocoalelor de Aderare (martie 2003), Departamentul pentru Integrare
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare a elaborat Planul de m`suri pentru implementarea
la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a obiectivelor asumate prin Calendar. Planul a fost
aprobat de c`tre ministrul Ap`r`rii Na]ionale.
Pe baza acestui document, Statul Major General [i statele majore ale categoriilor de for]e,
departamentele [i structurile centrale din minister au elaborat planuri detaliate pentru imple-
mentarea obiectivelor din Calendarul de Reform`.
Subliniem faptul c` procesul de implementare este monitorizat la nivel guvernamental,
prin briefing-uri prezentate la fiecare dou` s`pt`mâni în [edin]ele de Guvern, în scopul
de a se asigura atingerea acestor obiective [i de a se putea interveni oportun pentru eliminarea
eventualelor deficien]e. Informarea Secretariatului General al Guvernului este realizat`
din partea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale de c`tre Departamentul pentru Integrare
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare.
Este necesar s` fie men]ionat` buna cooperare care exist` între reprezentan]ii structurilor
militare cu atribu]ii în procesul de integrare euroatlantic`. Spre exemplu, reprezentan]ii
Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare particip` la reuniunile
de lucru de la Statul Major General pentru a analiza stadiul îndeplinirii obiectivelor din Calendarul
de Reform`. De asemenea, ace[tia au participat la activit`]ile organizate împreun` cu Statul
Major General la statele majore ale categoriilor de for]e pentru a preg`ti r`spunsurile
la proiectul documentului Propunerile pentru For]e, document discutat în octombrie 2003,
la Bucure[ti, cu echipa NATO.
În scopul de a atinge cerin]ele pentru a deveni membru NATO, Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale continu` s` acorde o mare aten]ie implement`rii obiectivelor asumate în cadrul
capitolului II al Programului Na]ional de Aderare pentru integrarea României în NATO
[i a întreprins deja m`surile pentru asigurarea realiz`rii obiectivelor din Calendarul
de Reform`.
O mare parte dintre acestea urmeaz` s` fie îndeplinite pân` la accederea în NATO
(conectarea la sistemul NATO de management al spa]iului aerian, identificarea facilit`]ilor
oferite ca sprijin al na]iunii-gazd`, selec]ia personalului care urmeaz` s` ocupe func]ii
în structurile NATO), în timp ce alt` parte dintre ele sunt proiectate pe termen mediu
(cre[terea gradual` a capacit`]ii opera]ionale a for]elor desemnate pentru misiuni NATO,
implementarea structurii revizuite a for]ei).
Principalele realiz`ri privind obiectivele Calendarului
Procesul de reform` s-a axat pe o abordare calitativ` concentrat` pe dezvoltarea
de capabilit`]i care s` poat` contribui la înt`rirea Alian]ei [i la îmbun`t`]irea substan]ial`
a capacit`]ii Armatei României de a ac]iona al`turi de for]ele ]`rilor membre NATO,
precum [i transformarea acesteia într-o armat` mai redus` din punct de vedere numeric,
mai mobil`, dislocabil`, mai bine instruit` [i mai bine dotat`. S-a asigurat o planificare realist`
[i o mai bun` corelare a obiectivelor [i resurselor.
178
Realitatea NATO
Revizuirea strategic` a ap`r`rii (revizuire fundamental` a concep]iei For]a Obiectiv 2007)
a avut în vedere punerea unui accent mai mare pe cre[terea capacit`]ilor de desf`[urare
[i de sus]inere a for]elor în teatru, în special a celor nominalizate pentru a participa
la întreaga gam` de misiuni, precum [i pe continuarea reducerii for]elor teritoriale în vederea
ob]inerii unor resurse suplimentare pentru modernizarea [i preg`tirea for]elor active.
A fost stabilit un obiectiv-]int` pentru anul 2007: maximum 75 000 de militari [i 15 000
de civili. Viitoarea structur` de for]e va fi complet profesionalizat`, va dispune atât de echi-
pamente [i tehnic` de lupt` compatibile cu cele ale armatelor altor state membre NATO,
cât [i de o infrastructur` strategic` [i sus]inere logistic` adecvate.
Pân` în 2009, pachetul de for]e pus la dispozi]ia NATO va spori gradual la nivelul
unei mari unit`]i, cu componente aero [i navale [i de sprijin de lupt` [i logistic. De subliniat
c` aceste for]e vor putea fi dislocate [i sus]inute în teatre de opera]ii prin capacit`]i
sau aranjamente proprii.
În urma consult`rilor cu NATO, din luna octombrie 2003 la Bucure[ti pe probleme
privind Propunerile pentru For]e 2005-2010, România a acceptat implementarea
unui num`r de 76 de propuneri (FPs).
În domeniul managementului resurselor umane, Ghidul carierei militare a continuat
s` fie instrumentul principal pentru realizarea structurii piramidale de personal [i pentru
un management eficient al carierei militare. Efectivele totale au fost diminuate considerabil
prin reducerea num`rului de ofi]eri [i civili, concomitent cu men]inerea num`rului de sub-
ofi]eri [i cre[terea num`rului de militari angaja]i pe baz` de contract.
Personalul disponibilizat beneficiaz` în continuare de m`suri de protec]ie social`
[i reconversie profesional`. În ultimii doi ani, o mare parte din personalul disponibilizat
a beneficiat de programe de asisten]` prin programe de reorientare profesional` finan]ate
de Banca Mondial`.
A fost acordat` o aten]ie special` instruirii personalului, cu deosebire în domeniul
înv`]`rii limbii engleze, însu[irii procedurilor NATO de operare, dezvolt`rii deprinderilor
în domeniul comunica]iilor prin participarea la cursuri de specialitate la [coli NATO, institu]ii
de înv`]`mânt militar din ]`ri membre NATO [i din România (Centrul de Preg`tire NATO/PfP,
Centrul de Instruire prin Simulare ambele din Bucure[ti, Centrul pentru Managementul
Resurselor de Ap`rare-Bra[ov, {coala de Subofi]eri-Pite[ti). De subliniat c` Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale dispune în prezent de patru centre principale [i de 14 centre secundare
pentru înv`]area limbii engleze.
O m`sur` deosebit de important` în cadrul noii concep]ii de reorganizare a înv`]`mântului
militar o constituie înfiin]area în 2003 a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, programa de înv`-
]`mânt reflectând strategia, doctrinele, procedurile [i standardele NATO.
Pentru crearea unui corp modern al subofi]erilor, în toate institu]iile de înv`]`mânt
a fost implementat un sistem de instruire, cu sprijin britanic [i american, în conformitate
cu sistemul [i procedurile statelor membre NATO.
În vederea preg`tirii de personal care s` poat` încadra diferite posturi na]ionale
sau interna]ionale în comandamente NATO, dup` ce România va deveni membru al Alian]ei,
a fost înfiin]at` [i este în func]iune Comisia de analiz` [i selec]ie a personalului
179
pentru încadrarea func]iilor de reprezentare na]ional` la NATO [i în cadrul structurilor
integrate ale Alian]ei.
În domeniul managementului spa]iului aerian [i ap`r`rii aeriene a fost realizat` interfa]a
ini]ial` între Centrul Opera]ional de Suveranitate Aerian` (ASOC) [i Sistemul Integrat Extins
al NATO de Ap`rare Aerian` (NATINEADS). Memorandumul de În]elegere pentru
conectarea ASOC la NATINEADS a fost trimis la NATO pentru negocieri (negocierile
vor avea loc dup` aderare).
În domeniul comunica]iilor [i informaticii au fost asigurate echipamente de comunica]ii
compatibile cu cele ale statelor membre NATO pentru for]ele puse la dispozi]ie pentru ope-
ra]iunile PfP conduse de NATO [i posibile misiuni de ap`rare colectiv` [i a fost asigurat`
secretizarea comunica]iilor pân` la nivelul brigad` opera]ional`.
S-au depus eforturi pentru dezvoltarea de capacit`]i în domeniul sprijinului na]iunii
gazd`. Noua concep]ie logistic` [i procedurile specifice conceptului sprijinul na]iunii gazd`
sunt în curs de elaborare de c`tre un Grup de lucru interministerial coordonat de c`tre
Direc]ia Logistic`/Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Au fost identificate 4 aeroporturi
[i un port maritim care pot fi puse la dispozi]ia NATO, precum [i capabilit`]i civile pentru depo-
zitarea, alimentarea cu energie [i combustibil în porturi/aeroporturi de debarcare. Sistemul
ADAMS este în curs de înc`rcare [i finalizare, iar Centrul de Coordonare a Mi[c`rii/ Direc]ia
Logistic` este func]ional [i interoperabil cu structurile similare din ]`rile NATO, fapt dovedit
în ultimii ani de asigurarea condi]iilor pentru rotirea [i tranzitul contingentelor americane
care au activat în misiunile din Balcani.
În domeniul planific`rii ap`r`rii, Sistemul de Programare Planificare [i Evaluare
Bugetar` a fost implementat integral în cursul anului 2002 la nivelul Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale [i al statelor majore ale categoriilor de for]e ale armatei. Trebuie men]ionat
c` s-a trecut la o perioad` de planificare de [ase ani, similar` ciclurilor de planificare NATO.
România particip` la opera]iunile în sprijinul p`cii conduse de NATO (SFOR, KFOR)
cu peste 200 de militari, iar în cadrul campaniei interna]ionale împotriva terorismului (ISAF
[i Enduring Freedom din Afganistan) cu peste 450 militari. Particip`m cu aproximativ
800 de militari în cadrul for]ei interna]ionale de restabilire a p`cii din Irak [i cu 45 de observatori
militari în cadrul misiunilor sub egida ONU sau OSCE, în alte zone ale globului. Se cuvine
s` subliniem faptul c`, dac` în 2000, România participa la misiuni în sprijinul p`cii
cu 550 de militari, în anul 2003 num`rul acestora a ajuns la aproximativ 1 850 de militari,
ceea ce înseamn` eforturi deosebit de mari în plan uman, material, financiar etc.
România a acordat, de asemenea, o permanent` aten]ie men]inerii nivelului de preg`tire
a unit`]ilor nominalizate pentru a participa în cadrul forma]iunilor multina]ionale regionale
la care este parte (SEEBRIG, SHIRBRIG, CENCOOP, BLACKSEAFOR, batalioane
multina]ionale).
Ca urmare a procesului de restructurare, au fost luate m`suri pentru valorificarea
sau distribuirea gratuit` altui patrimoniu decât cel al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
a unui num`r mare de echipamente militare, cl`diri [i materiale care au devenit excedentare.
Un num`r important de baze (unit`]i) au fost închise în 2003 (procesul este în plin` desf`[urare),
180
Realitatea NATO
o parte dintre acestea fiind transferate la alte institu]ii. În acest scop, a luat fiin]` Agen]ia
de Valorificare pentru valorificarea echipamentului redundant.
În loc de concluzii
Am încercat s` prezent`m unele dintre demersurile întreprinse de Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale în contextul procesului general politico-militar de integrare a României în structurile
euroatlantice.
Eforturile umane, materiale, financiare [i implica]iile sociale ale detaliilor procesului
sunt cunoscute mult mai bine de c`tre fiecare membru al for]elor noastre armate, proces
necesar pentru realizarea unei Armate mai redus` numeric, mai mobil`, dislocabil`,
mai bine instruit` [i mai bine dotat` pentru a îndeplini atât misiunile de baz`, cât [i pentru
participarea la întreaga gam` de misiuni ale Alian]ei Nord-Atlantice.
Împ`rt`[im ideea c` reforma în domeniul militar este un proces continuu. Am intrat
într-o Alian]` care este ea îns`[i într-un proces de transformare, iar reforma noastr` militar`
trebuie s` ]in` seama de aceste dezvolt`ri din cadrul NATO.
Având în vedere noul statut al României membru de jure al Alian]ei suntem
de p`rere c` va trebui s` folosim cu to]ii lec]iile înv`]ate din exerci]ii [i misiuni din perioada
ciclurilor MAP pentru dezvoltarea [i implementarea planurilor de reform`, pentru a îmbun`t`]i
interoperabilitatea, pentru a spori eficacitatea, capacitatea de sus]inere [i dislocare a for]elor,
pentru a ne asigura c` acestea sunt capabile s` contribuie la îndeplinirea misiunii de baz`
a Armatei [i la întreaga gam` de misiuni NATO.
181
TRANSFORMAREA MILITAR~
- CONCEPT {I IMPLEMENTARE -
C`t`lin ANDRONIC
N
ecesitatea adapt`rii politicilor de securitate [i ap`rare na]ional` la caracte-
risticile actuale ale mediului de securitate supune institu]ia militar` unui amplu
proces de transformare. Din aceast` perspectiv`, natura conflictelor
ce caracterizeaz` începutul secolului XXI impune o abordare nou` [i dezvoltarea acelor tipuri
de for]e [i capabilit`]i care pot fi adaptate rapid la noile sfid`ri din mediul de securitate.
Cadrul general Obiectivul principal al procesului de transformare militar`

const` în crearea de capabilit`]i care s` ofere deciden]ilor
al transform`rii politico-militari alternative de ac]iune adecvate noilor tipuri
militare de riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii na]ionale [i inter-
na]ionale. |n acela[i timp, transformarea militar` urm`re[te crearea/ob]inerea unui avantaj
competitiv semnificativ asupra adversarilor poten]iali prin: transformarea rolului ap`r`rii
în cadrul securit`]ii na]ionale; transformarea managementului ap`r`rii; transformarea
for]elor armate.
Procesul de adaptare a politicilor de securitate [i ap`rare na]ional` la noile tr`s`turi
ale mediului de securitate presupune luarea în considerare a urm`torilor factori:
noul context strategic definit de caracteristicile revolu]iei informa]ionale
[i de fenomene care schimb` natura competi]iei în domeniul militar, inclusiv prin crearea
unei rela]ii mult mai strânse între opera]iile desf`[urate în exterior [i securitatea intern`;
spectrul l`rgit al amenin]`rilor caracterizat prin: grad ridicat de incertitudine;
evolu]ia rapid` a amenin]`rilor; implicarea atât a actorilor statali, cât mai ales a celor
non-statali; manifestarea puternic` a amenin]`rilor asimetrice (dar [i a celor conven]ionale);
apari]ia inamicului/adversarului care nu poate fi descurajat prin mijloace clasice; conceptele
clasice ale descuraj`rii nu mai ofer` o protec]ie eficient` \n fa]a amenin]`rilor ce definesc
mediul de securitate de la începutul secolului XXI;
un nou context tehnologic accesul larg al posibililor adversari la tehnologia
informa]ional`, fapt care le permite ini]ierea de ac]iuni ostile complexe, în diferite medii
de confruntare (pe mare, \n spa]iul cosmic, în cyberspace).
Potrivit opiniilor exper]ilor militari, transformarea militar` poate constitui un instru-
ment-cheie pentru cre[terea puterii militare a unui stat, la nivel strategic, având în vedere
urm`toarele considerente: poate determina crearea unor condi]ii mai favorabile împotriva
unor for]e inamice greu detectabile, aflate la mare distan]` sau care ac]ioneaz` \n mediul
182
Realitatea NATO
urban; poate contribui la dezvoltarea unor noi instrumente de descurajare; poate crea capacitatea
de constituire rapid` a for]elor [i de ob]inere a surprizei strategice.
Prin urmare, transformarea militar` urm`re[te adaptarea for]elor armate la noul mediu
de securitate [i, în acela[i timp, controlul unor posibile evolu]ii nea[teptate din acest mediu.
Acest proces are ca obiect identificarea [i dezvoltarea de sisteme de capabilit`]i care s` includ`
atât inova]iile tehnologice, cât [i schimb`rile de la nivelul culturii militare.
Conceptul de transformare militar` a intrat \n aten]ia

|n]elegerea
mediilor academice [i a deciden]ilor politico-militari ca urmare
transform`rii a schimb`rilor ini]iate \n politica de ap`rare de actuala administra]ie
militare a SUA, începând cu anul 2001. De altfel, înfiin]area în cadrul
Departamentului Ap`r`rii a unei noi structuri Office of Force Transformation, aflat`
în directa subordonare a lui D. Rumsfeld, reflect` necesitatea remodel`rii for]elor armate
în acord cu caracteristicile noului mediu strategic de la începutul secolului XXI.
Office of Force Transformation împreun` cu Office for Net Assessment (structur` aflat`
[i ea în directa subordonare a Secretarului Ap`r`rii [i a c`rei activitate are caracter secret)
sunt, în prezent, principalele structuri care ghideaz` procesul de transformare militar`
la nivelul politicii Departamentului Ap`r`rii din SUA.
Cu toate c` nu exist` o defini]ie general acceptat`, majoritatea exper]ilor consider`
transformarea militar` drept un proces continuu de dezvoltare [i integrare de noi concepte,
doctrine [i capabilit`]i cu scopul de a îmbun`t`]i eficien]a [i gradul de interoperabilitate
a for]elor, într-un mediu de securitate aflat în continu` schimbare.
Prin urmare, transformarea militar` trebuie privit` ca un proces c`ruia îi este subsumat
un set de în]elesuri, aflate \n rela]ii de interdependen]`:
Transformarea, în]eleas` ca mod de adaptare, presupune remodelarea for]elor
armate în conformitate cu noile caracteristici ale mediului de securitate.
Transformarea, ca reform` a domeniului ap`r`rii, implic` modernizarea
infrastructurii militare; îmbun`t`]irea metodelor [i a practicilor de management al resurselor
pentru ap`rare (în special, în ceea ce prive[te achizi]iiie de armamente, logistica, politica
de personal) [i reevaluarea eficien]ei PPBS \n noul context; reducerea m`rimii for]elor;
schimbarea modului de planificare prin trecerea de la planificarea bazat` pe amenin]`ri
la cea centrat` pe capabilit`]i.
Transformarea, ca efect al revolu]iei tehnico-militare, presupune adoptarea [i imple-
mentarea tehnologiilor specifice revolu]iei în afacerile militare; restructurarea for]elor
armate în concordan]` cu cerin]ele erei informa]ionale: unit`]i de lupt` mai reduse numeric,
cu grad ridicat de independen]` [i mare putere de lovire: flexibilitate a ierarhiei de comand`;
accentul pe capacitatea de a desf`[ura opera]ii \n re]ea [i nu pe platforme de lupt`;
interoperabilitatea diferitelor categorii de for]e.
Transformarea militar` implic` schimb`ri la nivelul doctrinelor, organiz`rii [i structurii
for]elor, capacit`]ilor de lupt`, preg`tirii de lupt`, educa]iei militare [i logisticii. Astfel, arta
opera]ional`, cultura militar` (mentenan]a), recrutarea personalului [i politicile de promovare,
activitatea de intelligence, antrenamentul [i educa]ia militar`, programarea bugetar`
devin principalele domenii de aplicare a transform`rii militare.
183
Potrivit Secretarului american al Ap`r`rii, D. Rumsfeld, transformarea are ca obiect,
pe lâng` crearea [i utilizarea de noi sisteme de arme, dezvoltarea altor modalit`]i de a gândi
fenomenul militar [i noi moduri de ducere a luptei. Astfel, procesul de transformare militar`
presupune, în primul rând, o schimbare de mentalitate prin promovarea gândirii inovatoare
[i asumarea inteligent` a riscului. Acest fapt este esen]ial pentru dezvoltarea [i punerea
în practic` a noi tehnologii, concepte opera]ionale [i structuri.
Transformarea militar` la nivel opera]ional. |n cadrul triunghiului opera]ional
al transform`rii structura for]ei-tehnologie-concepte opera]ionale, unii anali[ti consider`
c` ultimul aspect, cel al conceptelor opera]ionale, trebuie s` reprezinte o prioritate.
Din aceast` perspectiv`, procesul de transformare trebuie s` r`spund` la o serie de întreb`ri,
cum ar fi: Care sunt misiunile specifice pe care dorim ca for]ele armate s` fie capabile
s` le îndeplineasc` ?; |n ce medii de opera]ii vor fi implicate în viitor for]ele armate ?;
Care sunt capabilit`]ile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor dorite ?
Exper]ii militari apreciaz` c` exist` un set de trei concepte opera]ionale principale,
specifice procesului de transformare militar`, [i anume: r`zboiul de re]ea (network-centric
warfare); opera]iile centrate pe efecte (effects-based operations) [i opera]iile decisive rapide
(rapid decisive operations).
Se consider` c` implementarea acestor concepte la nivelul structurilor de lupt`
va avea urm`toarele efecte: crearea de for]e expedi]ionare cu un grad crescut de mobilitate;
crearea de for]e capabile s` ac]ioneze în re]ea; utilizarea combinat` a senzorilor independen]i
(f`r` operatori umani) cu platforme de lupt` de mare precizie, aflate la mare distan]`,
coordonate direct de factorul uman; exploatarea crescut` a sistemelor C4ISR; scurtarea
timpului dintre detectarea ]intei [i atacarea acesteia; asigurarea superiorit`]ii informa]ionale
(inclusiv prin utilizarea opera]iilor informa]ionale); crearea unui corp de ofi]eri capabil
s` r`spund` noilor cerin]e ale mediului de lupt`.
La nivel opera]ional, procesul de transformare militar` reprezint` o oportunitate
strategic` pentru crearea de for]e întrunite capabile s` ac]ioneze în re]ea, s` ob]in` rapid
superioritatea decizional` decisiv` [i s` produc` efecte de mas` la nivelul întregului câmp
de lupt`. |n acela[i timp, ofer` [ansa dezvolt`rii de avantaje asimetrice \n domeniile: informa]ii
(precision decision making), vitez` de ac]iune, precizia loviturii [i letalitate (speed kills).
De altfel, Paul Wolfowitz, adjunct al Secretarului Departamentului Ap`r`rii al SUA,
sublinia recent c`, la acest nivel, accentul este pus pe flexibilitatea for]elor [i a structurilor
de comand`, pe viteza de reac]ie [i pe crearea de for]e întrunite, capabile s` desf`[oare
întreg spectrul de opera]ii.
Transformarea la nivelul managementului ap`r`rii
La acest nivel se apreciaz` c` schimb`ri esen]iale sunt necesare \n patru domenii:
identificarea cerin]elor, adic` necesitatea impunerii unei perspective
antreprenoriale, centrat` pe concepte de înalt nivel [i pe logica deciziei;
planificare bugetar` mutarea accentului, în cadrul PPBS, de pe programare
pe planificare (adoptarea unei perspective sistemice \n bugetarea militar`);
achizi]ii necesitatea sc`derii semnificative a ciclurilor de cercetare-dezvoltare-
implementare a noilor capacit`]i de lupt`;
managementul resurselor umane.
184
Realitatea NATO
Deciziile luate, \n prezent, în scopul cre`rii de noi capabilit`]i trebuie s` se fundamenteze
pe existen]a unor programe pe termen lung. Din aceast` perspectiv`, procesul de transformare
militar` necesit` a fi gândit [i ca o problem` de alocare a resurselor.
Unele domenii Transformarea în domeniul culturii militare

porne[te de la necesitatea eviden]ierii rolului factorilor
de implementare morali (voin]a, creativitatea, inovarea) în procesul
a transform`rii de adoptare a noilor strategii [i doctrine destinate dezvolt`rii
[i utiliz`rii sistemelor de capabilit`]i, atât pe timpul preg`tirii for]elor (antrenamentului),
cât [i pe cel al derul`rii opera]iilor militare.
|n acest domeniu, un rol decisiv îl vor juca modalit`]ile de preg`tire a liderilor militari
în scopul adapt`rii acestora la exigen]ele noului mediu conflictual. Transformarea militar`
este o problem` de conducere militar`. |n cazul institu]iei militare, schimbarea revolu]ionar`
poate fi impus` numai de sus în jos. Din acest punct de vedere, cheia succesului transform`rii
militare se g`se[te la nivelul liderilor militari care trebuie s` se concentreze pe schimb`rile
de la nivelul culturii militare/mentalit`]ii [i pe implementarea conceptelor opera]ionale
cu caracter întrunit. Pe de alt` parte, o cultur` care promoveaz` evitarea riscului,
precum [i lipsa stimulentelor pentru asumarea riscului reprezint` obstacole în calea
transform`rii militare.
Transformarea în domeniul preg`tirii de lupt` are ca scop atingerea acelui nivel
care s` permit` diferitelor for]e ale categoriilor de arme s` ac]ioneze în calitate de for]e
întrunite. Potrivit lui Donald Rumsfeld, trebuie s` ne antren`m ca [i cum am lupta în mod
real [i s` lupt`m a[a cum ne-am antrenat. Un rol aparte în acest domeniu le va reveni
sistemelor de modelare-simulare performante. Realizarea [i utilizarea unor asemenea
instrumente de preg`tire tinde s` devin` unul dintre cele mai eficiente metode de imple-
mentare a unor metode de antrenament, cât mai apropiate de condi]iile reale de lupt`.
Transformarea în domeniul bazei industriale a ap`r`rii impune redefinirea rela]iei
dintre beneficiari [i produc`tori prin trecerea la planificarea [i înzestrarea centrat`
pe capabilit`]i. Acest fapt reflect` o schimbare la nivelul cerin]elor beneficiarilor de la platforme
de lupt` la sisteme de lupt` integrate, caracterizate prin flexibilitate ridicat`, capabile de a fi uti-
lizate \n cadrul opera]iilor întrunite.
Transformarea în domeniul înzestr`rii urm`re[te: reducerea ciclului de timp
pentru luarea deciziilor privind dezvoltarea sistemelor de arme [i de sprijin logistic; cre[terea
adecv`rii la realitate a proceselor de programare [i bugetare din acest domeniu; dezvoltarea
de metode de urm`rire [i evaluare a eficien]ei programelor de înzestrare. De asemenea,
transformarea în acest domeniu eviden]iaz` importan]a crescut` a proceselor de cerce-
tare-dezvoltare, precum [i cre[terea eficien]ei utiliz`rii tehnologiilor comerciale
din domeniile informa]iei [i telecomunica]iilor la nivelul politicilor de înzestrare.
Transformarea în intelligence pentru opera]ii militare
Viitoarele conflicte se vor sprijini tot mai mult pe activit`]ile de culegere de informa]ii
[i supraveghere a câmpului de lupt`, în sprijinul derul`rii de opera]ii militare cu caracter
întrunit. Sprijinul de intelligence la nivelul opera]iilor militare trebuie s` ]in` cont de faptul c`
schimb`rile tehnologice au impus schimbarea accentului de pe activitatea clasic`
de culegere a informa]iilor pe cea de procesare, exploatare [i diseminare a informa]iilor
185
culese prin intermediul senzorilor. Din acest punct de vedere, transformarea în intelligence-ul
destinat opera]iilor militare implic`: o schimbare de mentalitate \n abordarea fenomenului;
trecerea de la modelul centralizat la unul descentralizat, în ceea ce prive[te controlul
[i diseminarea informa]iilor de intelligence; trecerea de la solu]ii predefinite la strategii
[i tactici de intelligence cu flexibilitate ridicat` (self-organizing); experimentarea de noi
concepte pentru opera]iile de intelligence.
Transformarea în intelligence are ca obiectiv cre[terea gradului de coordonare
dintre evaluarea/analiza de intelligence [i planificarea ac]iunilor militare, în condi]iile
în care valorificarea rapid` [i eficient` a informa]iilor devine un element definitoriu al noului
mediu de lupt` (information based warfare).
Potrivit oficialit`]ilor militare americane,

Efecte ale transform`rii dezvoltarea capabilit`]ilor militare ale SUA
în Armata SUA în anii 90 este reflectat` de unele compara]ii
dintre interven]ia din timpul conflictului din Golf (1991) [i cea din Irak (2003), cum ar fi:
în cazul Opera]iunii Iraqi Freedom (2003), în 2003, for]ele americane au utilizat, din punct
avioanele de supraveghere radar JSTARS au prelucrat de vedere cantitativ, a [aptea parte din muni]ia
de trei ori mai multe date [i informa]ii în compara]ie de artilerie folosit` în 1991; din aceast` cantitate,
dou` treimi au fost reprezentate de muni]iile ghidate
cu interven]ia din 1991, de[i au efectuat numai jum`tate
de mare precizie (PGMs), în timp ce, în timpul conflictului
din num`rul de ie[iri din 1991;
din 1991, acestea au reprezentat numai o zecime
for]ele armate americane au fost deplasate din totalul muni]iei;
pe teatrul de conflict în mai pu]in de trei luni în cazul dac`, în 1991, au fost necesare, în medie,
interven]iei din 2003, în timp ce interven]ia din 1991 patru avioane pentru distrugerea unei ]inte, în 2003,
a necesitat o preg`tire de [apte luni; un singur avion a distrus, în medie, patru ]inte.
|n prezent, procesul de transformare militar` urm`re[te, la nivelul for]elor americane,
crearea de noi capabilit`]i care s` permit`, în mod special, men]inerea [i cre[terea capacit`]ii
de proiectare la distan]` a puterii, pornind de la urm`toarele considerente:
în prezent, numai SUA sunt capabile una dintre principalele misiuni viitoare
s` desf`[oare opera]iuni militare, pe scar` larg`, ale for]elor americane va consta \n antrenarea, echi-
la mare distan]`; parea [i consilierea for]elor armate ale guvernelor
viabilitatea alian]elor \n care sunt implicate aliate cu SUA;
SUA va depinde, în viitor, de aceast` capacitate \n perioada urm`toare, SUA se vor concentra
pe opera]ii militare care au ca scop sprijinirea
de proiectare a puterii la distan]`;
statelor slabe \n lupta împotriva terorismului;
\n stabilirea misiunilor for]elor armate
cu excep]ia interven]iei din Irak, majoritatea
[i în procesul de planificare a for]elor trebuie luate opera]iilor militare în care sunt implicate for]ele SUA
\n considerare trei criterii esen]iale: identificarea nu sunt opera]ii majore, dar presupun asumarea
intereselor na]ionale, nivelul capabilit`]ilor militare unor angajamente pe termen lung [i utilizarea
[i tendin]ele de evolu]ie ale mediului de securitate/ pe scar` larg` a unor capacit`]i de lupt` înalt spe-
obiectivele unor poten]iali adversari; cializate (for]e pentru opera]iuni speciale, C4ISR etc.).
Transformarea militar` Procesul de transformare [i adaptare a NATO

la noul context de securitate relev` un fenomen
[i transformarea NATO de revalorizare a factorului militar în calitate
de principal` surs` de credibilitate a acestei alian]e politico-militare. De altfel, potrivit fostului
secretar general al NATO, George Robertson, credibilitatea NATO este [i va fi determinat`,
în viitor, de capabilit`]ile sale militare.
186
Realitatea NATO
|n cadrul mai larg al procesului de transformare militar`, NATO, în calitate de alian]`
politico-militar`, traverseaz` o perioad` de ample schimb`ri care au ca scop final: crearea
de noi capabilit`]i militare care s` permit` for]elor NATO desf`[urarea de opera]iuni
în întreg spectrul de conflict (Angajamentul Capabilit^]ilor de la Praga); men]inerea consensului
\n cadrul Alian]ei \n contextul l`rgirii acesteia; stabilirea unui nou tip de rela]ii cu UE,
Rusia, cu statele din spa]iile Caucaz, Asia Central` [i mediteranean.
Din punct de vedere strategic, NATO se afl` într-un proces de adaptare pentru a r`spunde
la schimbarea naturii amenin]`rilor cu care statele Alian]ei apreciaz` c` se vor confrunta
în viitor, proces care urm`re[te p`strarea relevan]ei militare a Alian]ei. |n acest sens, Alian]a
a f`cut deja pa[i importan]i prin crearea unei structuri militare de comand` mai flexibile,
a unei capacit`]i de interven]ie militar`, cu caracter permanent, adaptat` la noile cerin]e
For]a de R`spuns a NATO [i a unei capacit`]i de a lua decizii [i de evaluare a situa]iilor
de criz` în timp util (atât din perspectiva mecanismelor interne ale Alian]ei, cât [i din cea
a corel`rii acestora cu cadrul politic institu]ional al statelor membre).
Unul dintre principalele obiective ale transform`rii la nivelul NATO const` în cre[terea
gradului de interoperabilitate dintre SUA [i statele europene ale Alian]ei. Un rol esen]ial
îi va reveni, din perspectiva îndeplinirii acestui deziderat, recent înfiin]atului Comandament
Aliat al Transform`rii, a c`rui activitate este destinat` elabor`rii [i implement`rii viitoarelor
concepte strategice, doctrine [i politici ale NATO, necesare cre[terii eficien]ei ac]iunilor
acesteia (prin adoptarea de noi structuri, îmbun`t`]irea metodelor de antrenament,
preg`tirea liderilor etc.). Prin conlucrarea cu Comandamentul |ntrunit al For]elor Militare
ale SUA de la Norfolk, acesta urm`re[te, pe de o parte, s` faciliteze alinierea alia]ilor
europeni la procesele de transformare derulate în cadrul for]elor americane, iar pe de alt`
parte, s` elimine duplicarea de c`tre europeni a eforturilor depuse de c`tre americani
pentru dezvoltarea de noi concepte, metode de lupt`, sisteme de arme etc.
|n acela[i timp, crearea For]ei de R`spuns a NATO reprezint` un element esen]ial
al procesului de transformare a Alian]ei [i va fi determinant` pentru capacitatea NATO
de a purta ac]iuni de coali]ie, având în vedere actualul decalaj tehnologic dintre SUA [i alia]ii
europeni. Din acest punct de vedere, scopul NRF const` în a înzestra Alian]a cu o capacitate
robust` [i credibil` de interven]ie, destinat`, \n totalitate, s` întreprind` ac]iuni de tip întrunit
(joint), capabil` s` se desf`[oare rapid [i s` îndeplineasc` gama întreag` de misiuni NATO,
oriunde acestea vor fi cerute.
Pe de alt` parte, transformarea NATO trebuie s` ia în considerare o problem` specific`,
aparte, cu care transformarea for]elor armate ale SUA nu se confrunt`: caracterul multina]ional
al deciziilor în cadrul NATO, aceasta fiind o alian]` politico-militar` format` din state suverane.
|ntr-un asemenea cadru multina]ional, modelul de autoritate [i conducere strategic`
este diferit de cel existent \n cazul unui singur actor. Din acest motiv, transformarea NATO
nu poate prelua în totalitate conceptele caracteristice transform`rii militare în curs de derulare
\n SUA, ci urm`re[te crearea unei perspective comune la nivel transatlantic.
Transformarea NATO implic` unele schimb`ri de atitudine [i din partea SUA, care vor trebui
s`-[i modifice legisla]ia privind controlul exportului de armamente dac` doresc cre[terea gradului
de interoperabilitate în cadrul Aiian]ei [i evitarea unei diviziuni a muncii care ar putea afecta,
187
în viitor, unitatea acesteia (prin crearea unor perspective strategice diferite între SUA [i alia]ii
europeni).
Crearea de capacit`]i specifice de prevenire [i reac]ie la noile tipuri de riscuri [i amenin]`ri
la adresa intereselor [i obiectivelor strategice ale membrilor Alian]ei ar putea determina
o rea[ezare a rela]iilor de putere din interiorul NATO: alia]ii care vor fi capabili s` r`spund`
în mod eficient [i rapid noilor cerin]e vor dobândi un loc privilegiat, în special în rela]iile
cu SUA, fapt ce se va reflecta într-o influen]` politic` crescut` a acestora atât în cadrul Alian]ei,
cât [i la nivel interna]ional/regional.
Putem conchide, astfel, c` derularea procesului de transformare are ca rezultat crearea
unor avantaje asimetrice, ca urmare a dezvolt`rii de capabilit`]i militare caracterizate prin flexi-
bilitate, vitez` crescut` de reac]ie [i interoperabilitate (capacitatea de a desf`[ura opera]ii
combinate la nivel strategic, opera]ional [i tactic). |n acela[i timp, ofer` deciden]ilor politico-militari
oportunit`]i sporite pentru îndeplinirea obiectivelor urm`rite, prin crearea suprema]iei decizionale.
La nivelul rela]iei transatlantice, diferen]ele dintre capacit`]ile bugetare ale SUA
[i cele ale alia]ilor europeni influen]eaz` [i viziunile strategice ale celor dou` p`r]i. Acest fapt
ar putea determina redefinirea no]iunii de interoperabilitate, cu atât mai mult cu cât,
în momentul de fa]`, interoperabilitatea este tot mai dificil de atins între alia]i la nivel tactic.
Dificultatea provine din capabilities gap, din diferen]ele mari din domeniul resurselor
financiare alocate ap`r`rii [i doctrinelor de utilizare a for]ei. Din acest punct de vedere,
implementarea principiilor transform`rii militare în armatele alia]ilor europeni devine
o cerin]` pentru atingerea gradului de interoperabilitate dorit, atât la nivel strategic,
c#t [i la nivel opera]ional-tactic.
Structurile militare nu se transform` prin ele însele, ci prin schimbarea de mentalitate
[i capacitatea de adaptare la nou a profesioni[tilor (militari [i civili) din cadrul acestora;
numai aceast` schimbare de mentalitate va permite transformarea, cu adev`rat, a structurilor
militare. Din aceast` perspectiv`, viitorul nu va apar]ine, în mod obligatoriu, armatelor
celor mai înzestrate din punct de vedere tehnologic, ci celor care vor fi capabile s` în]eleag`,
în mod adecvat, natura conflictelor [i s` reac]ioneze eficient în fa]a acestora.
Bibliografie selectiv`
*** Transforming Defense: A Current Assessment and the Road Ahead. A Conference Report, The CNA
Corporation, martie 2003.
Andrew L. Ross, Michele A. Flournoy, Cindy Williams, Davui Mosher What Do We Mean
by Transformation. An Exchange, Naval War College Review, nr. 3, 2001.
Carl Conetta, 9/77 and the Meaning of Military Transformation, Project on Defense Alternatives,
februarie, 2003.
Don M. Snider, Jointness, Defense Transformation and the Needfor a New Joint Profession, Parameters,
Autumn 2003, pp. 17-30.
Michael P. Noonan, Mark R. Lewis, Conquering the Elements: Thoughts on Joint Force Reorganization,
Parameters, Autumn 2003, pp. 31-45.
Robbin F. Laird, Transformation and the Defense Industrial Base: A New Model, Defense Horizons,
nr. 26, NDU, 2003.
Steven Metz, Security Transformation. Conference Brief, SSI, US Army War College, 2003.
188
NATO [i PfP (XVIII)*
STATELE MEMBRE
REGATUL UNIT
AL MARII BRITANII
{I IRLANDEI DE NORD (I)
Suprafa]a: 242 910 km2
Popula]ie: 59 739 000 (2000), 246 loc./km2
Limba oficial`: engleza
Capitala: Londra (2 874 000) (2000)
Forma de stat [i de guvern`mânt: monarhie
parlamentar` în Commonwelth (din 1921)
Produs social brut: 1 459 000 mil.USD (2000)
24 430 USD/loc.
Moneda: 1 lir` sterlin` = 100 pence
Balan]a comercial`: (2001)
import: 223,7 mld. £
(Germania/SUA 13%, Fran]a 8%)
export: 191,2 mld. £
(SUA 16%, Germania 12%, Fran]a 10%)
Cheltuieli pentru ap`rare: 34,5 mld. USD (2002) Ministerul Ap`r`rii se afl` în Whitehall, Londra.
Efective totale: Ministrul se afl` la conducerea ministerului [i are
Active: 210 450 competen]e în sfera elabor`rii [i punerii în practic`
inclusiv 17 350 de femei a politicii de ap`rare. Ministrul Ap`r`rii este sprijinit
armat` de profesioni[ti de c`tre ministrul de stat pentru for]ele armate
Rezerve: 256 750 (politica militar`, opera]iuni ale for]elor armate),
for]e terestre: 201 150 subsecretarul de stat pentru ap`rare [i ministru
(regulate: 160 800, trupele de uscat pentru înzestrare (înzestrare [i export de armament)
teritoriale: 40 350) [i subsecretarul de stat [i ministru pentru veterani
for]e navale: 14 300 (personal, mediu [i veterani).
(regulate: 10 200, voluntari: 4 100) Ministrul Ap`r`rii dispune de doi consilieri:
for]e aeriene: 41 300 {eful Statului Major al Ap`r`rii
(regulate 39 700, voluntari: 1 600) (Chief of the Defence Staff CDS) [i
Organisme interna]ionale: ONU, OSCE, NATO, Secretarul permanent (Permanent Secretary) (civil)
UE {eful Statului Major al Ap`r`rii este consilierul
pe probleme de ap`rare al ministrului ap`r`rii
* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 4/2003.
189
Ministerul britanic al Ap`r`rii are sediul \n Whitehall, Londra

[i al primului-ministru. Secretarul permanent (fiecare rachet` poate purta 12 MIRV)
este consilierul civil al guvernului în toate proble- (câteva D5 cu rol sub-strategic)
mele legate de ap`rare, domeniile sale de responsa- Sisteme de descoperire îndep`rtat`:
bilitate fiind finan]ele [i administrarea. Ballistic-Missile Early-Warning System (sistem
În cadrul Ministerului Ap`r`rii î[i desf`[oar` acti- de descoperire îndep`rtat` a rachetelor balistice)
vitatea [i [efii statelor majore ale categoriilor de for]e BMEWS
armate: Sta]ionare în Fylingdales
First Sea Lord and Chef of the Naval Staff
([eful Statului Major al For]elor Maritime)
Chief of the General Staff
For]ele terestre: 114 800
([eful Statului Major General) (inclusiv militarii în curs de instruc]ie)
Chief of the Air Staff (3 800 gurkhas militari nepalezi care fac parte
([eful Statului Major al For]elor Aeriene) din trupele britanice terestre)
Ei sunt reprezentan]ii cei mai înal]i ai categoriilor (946 rezervi[ti permanen]i)
de for]e armate [i au acces direct la ministrul Ap`r`rii (8 050 femei)
[i la primul-ministru. Ei sunt responsabili de disponi- (regimentele au nivel de batalion)
bilitatea pentru lupt` a categoriilor lor de for]e armate. For]e active:
For]ele terestre sunt conduse de c`tre Ministerul
For]e strategice: 1 000 Ap`r`rii prin intermediul Army Board (Consiliul
Trupelor de Uscat), Joint Defence Council (Consiliul
SLBM (rachete balistice cu baz` de lansare
de Ap`rare Întrunit`) [i [eful Statului Major General.
pe submarine):
58 rachete în 4 SSMB Conducerea specific` a categoriilor de arme este asi-
200 focoase gurat` prin HQ Land Command (Statul Major
SSBN (rachete balistice cu baz` de lansare al Comandamentului Trupelor de Uscat) din Wilton
pe submarine nucleare): (Salisbury).
4 VANGUARD SSBN 1 Comandament al Trupelor de Uscat
(16 Trident D5 48 focoase pe SSBN) (HQ Land Command)
HQ Land Command asigur` [i comanda for]elor
din Belize, Canada, Brunei, Nepal [i Kenya.
Componentele trupelor de uscat aflate în Insulele
Falkland, Cipru [i Irlanda de Nord sunt conduse
de Statul Major Permanent Întrunit (Permanent Joint
Headquarters PJHQ).
Pentru NATO, Marea Britanie pune la dispozi]ie,
în afara teritoriului:
Fiecare din cele 4 SSBN cu transmisie nuclear` 1 NATO Corps HQ (ACE Rapid Reaction
din clasa VANGUARD poate prelua 16 rachete Trident 2 Corps ARRC) la Reihndahlen (Germania)
190
Realitatea NATO
Unit`]i de corp de armat` (2 regimente de artilerie,
2 regimente de ap`rare antiaerian`, 2 regimente
de cercetare de tancuri, regiment de geniu)
1 Comandament britanic de sprijin
(UK-Command Support)
Statul Major al Comandamentului Trupelor de Uscat
asigur`, pe lâng` comanda trupelor direct subordo-
nate [i a regiunilor militare (Military Districts),
[i pe cea a diviziilor.
1.(UK) Armoured Division (în Germania) [i 3.(UK)
Division (divizii active unice din UK, componente
ale ARRC) sunt Ready Divisions (divizii gata
de lupt`), în timp ce diiviziile 2, 4 [i 5 sunt Regenerative
Divisions (divizii de regenerare) cu responsabilit`]i
teritoriale, care asigur` completarea trupelor
dislocate în regiunile lor. Brig`zile acestor 3 coman-
damente de divizie sunt constituite din unit`]i ale armatei
regulate [i ale trupelor de uscat teritoriale.
Ambele Ready Divisions sunt, împreun` cu 16 Air
Assault Brigade, parte component` a Joint Rapid
Deployment Force (For]ele Întrunite de Desf`[urare
Rapid`).
Comandamente [i trupe/HQ Land Command:
1 Comandament District Londra (toate for]ele
din Londra [i Windsor; Westminster)
Soldat din 2 Para
1 Joint Helicopter Command (Wilton)
(comand` toate elicopterele trupelor de uscat 1 brigad` infanterie aeromobil` (de asalt)
[i componentele de elicoptere ale Royal Navy (16 Air Assault) (Colchester)
[i Royal Air Force) (doar conducere administrativ` prin 4 divizii)
1 comandament de sprijin UK (1) (Rheindahlen/GE) 1 comandament de brigad`/companie
1 brigad` transmisiuni (1) (Rheindahlen) de stat major [i transmisiuni
1 divizie tancuri (1) (Herford) 1 pluton de cercetare (Pathfinder)
1 brigad` tancuri (4) (Osnabrück) 3 regimente de para[uti[ti (1, 2, 3 Para)
1 brigad` tancuri (7) (Bergen-Hohne) 1 companie de cercetare de tancuri
1 brigad` tancuri (20) (Sennelager) (12 Scimitar)
1 brigad` logistic` (102) (Gütersloh) 1 regiment de infanterie (Royal Irish)
1 comandament de divizie (2) (Edinburgh) 1 regiment de artilerie (7 Royal Horse
1 brigad` (15) (North East) (York) Artillery)
1 brigad` (42) (North-West) (Preston) 1 baterie ap`rare antiaerian`
1 brigad` (51) (mob) (Scottich) (Stirling) 1 regiment geniu (23)
1 brigad` (52) (Edinburgh) 3 regimente avia]ie a trupelor de uscat
1 comandament de divizie (3) (Bulford) (3, 4, 9)
1 brigad` infanterie mecanizat` (1) (Tidworth) 1 regiment aprovizionare (13 AA Spt Rgt)
1 brigad` infanterie mecanizat` (12) (Aldershot) 1 regiment între]inere (7 REME)
1 brigad` infanterie mecanizat` (19) (Catterick) 1 regiment sanitar (16)
1 regiment transmisiuni 1 pluton EOD
3 regimente artilerie 1 subunitate de sprijin pentru avia]ia
4 regimente geniu for]elor terestre (132)
1 regiment ap`rare antiaerian` (16) 1 companie poli]ie militar` (156)
1 comandament de divizie (4) (Aldershot) 1 brigad` (145) (Home countries) (Aldershot)
1 brigad` infanterie (2) (Shorncliffe) RAF Odiham (elicoptere) (Basingstoke)
1 brigad` geniu (29) (mob) (Aldershot) RAF Benson (elicoptere) (Oxford)
1 brigad` (49.) (Eastern) (Chilwell) 1 brigad` logistic` (101) (Aldershot)
1 brigad` geniu (12 Air Support) (mob) 1 comandament de divizie (5) (Shrewsbury)
(Waterbeach) 1 brigad` transmisiuni (2) (mob) (Corsham)
191
Home Service Force
Irlanda de Nord: 4 500
3 batalioane infanterie (2 200 permanen]i)
Gibraltar: 350
1 regiment (150 permanen]i)
Falkland Island Defence Force: 60
For]ele de rezerv`:
Territorial Army
4 batalioane de cercetare (u[oare)
15 batalioane infanterie
2 regimente SAS
Elicopter de lupt` Apache WAH-64D
1 regiment MLRS
1 brigad` transmisiuni (11) (mob) 1 regiment artilerie (tractat`)
(Donnington) 1 regiment de observare de artilerie
1 brigad` (43) (Wessex) (Bulford) 4 regimente ap`rare antiaerian`
1 brigad` (143) (West Midlands) 5 regimente geniu
(Shrewsbury) 1 regiment avia]ie a trupelor terestre
1 brigad` (160) (Wales) (Brecon)
Mijloace de lupt`:
1 brigad` cercetare (mob) (Netheravon)
Tancuri: 178 Chalanger 1
1 brigad` artilerie (1) (mob) (Netheravon)
386 Chalanger 2
1 brigad` ap`rare antiaerian` (7) (mob)
30 Chieftain
(Netheravon) Ma[ini de patrulare: 327 Scimitar
1 comandament Nord-Irland (Lisburn) 137 Sabre
1 brigad` infanterie (3) (Portatown) 11 Fuchs
1 brigad` infanterie (8) (Londoonderry) Ma[ini blindate: 575 Warior
1 brigad` infanterie (39) (Lisburn) 10 AFV 432 Rarden
RAF Aldergrove (elicopetere) (Belfast) Transportoare pentru personal:
1 brigad` (107) (Ulster) (Ballymena) 1 117 AFV 432
1 comandament al for]elor britanice din Gibraltar 585 Spartan
(Gibraltar) 649 Saxon
1 comandament al for]elor britanice din Cipru 2 Saracen
(Episkopi) 10 Stormer
Totalul unit`]ilor de lupt`: 1 675 tipuri similare
6 regimente de tancuri Tunuri de artilerie:
6 batalioane infanterie mecanizat` (Saxon) tractate: 166 105 mm L-18/-119
9 batalioane infanterie mecanizat` (Warior) 23 105 mm pack Howityer
20 batalioane infanterie (u[oar`) 12 5,5 obuziere
3 regimente desant aerian 48 155 mm FH-70
(din care 1 de para[uti[ti) autopropulsate: 178 155 mm AS-90
2 batalioane gurkhas Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi:
1 regiment SAS 64 227 mm MLRS
2 regimente MLRS Arunc`toare de grenade:
6 regimente artilerie (autopropulsat`) 470 81 mm (inclusiv 110 autopropulsate)
1 regiment artilerie (tractat`) (comando)
1 regiment artilerie (tractat`) (aeromobil`)
1 regiment artilerie (instruc]ie)
2 regimente ap`rare antiaerian` (Rapier)
2 regimente ap`rare antiaerian`
(Starstreak-HVM)
11 regimente de geniu
5 regimente avia]ie a trupelor de uscat
(1 de instruc]ie)
4 deta[amente/avia]ie a trupelor terestre
(independente) Transportor blindat Warrior
192
Realitatea NATO
xx
1 (UK)
x x x
Division x
Engineer
Group 102
th th th
4 Armoured 7 Armoured 20 Armoured
Brigade Brigade Brigade
(Osnabrück) (Bergen-Hohne) (Paderborn) MP
The Royal Scots The Royal Dragoon Guards Queen’s Royal Hussars
Dragoon Guards
The 2nd Royal The Queen’s Royal Lancers 1 Royal Regiment of Wales
Tank Regiment
1st Battalion, The Royal 1st Battalion 1 Light Infantry

Regiment of Fusiliers the Irish Guards
The Black Watch (Royal The Duke

Highland Regiment) of Wellington’s Regiment
Division Offensive Je Rgt. 4 Bt.

Support Group As90
Organizarea Diviziei 1 Tancuri. Brig`zile 4 [i 7 tancuri vor pierde \n urm`torii ani c#te 1 regiment de tancuri
Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie: Elicoptere:

() 94 mm LAW-80 de lupt`: 14 WAH-Mkl Apache
Rachete antitanc: (în total 67 în flux)
787 MILAN 108 Lynx AH-1/-7/-9
60 Swingfire (FV 102 Striker autopropulsat) de sprijin: 133 SA-341 Gazelle
() BGM-71 TOW ([i pe elicoptere) 14 Scout
() AGM-114 Hellfire ([i pe elicoptere) 3 Bell 212 (în Brunei)
3 Bell 214 (în Belize)
Rachete antiaeriene:
de transport: 33 Puma
135 Stormer/Starstreak-HVM
30 CH-47 Chinook
(autopropulsate) de instruc]ie: 12 AS.355BA Squirrel HT
147 Starstreak Mk.2 (firm` civil`)
335 Javelin misiuni speciale: 3 A-109A (sprijin SAS)
98 Rapier (24 autopropulsate) Nave: (la Royal Logistic Corps)
Aparate de supraveghere: 19 Cymbeline 3 RCL
Aparate de zbor nepilotate: 8 Phoenix 4 nave de lucru
Avioane: 6 BN-2 “Islander” 4 LCVP
Versiunea \n limba rom#n`

@ Delia PETRACHE
193
500
de ani
`n aura
eternit\]ii
{TEFAN CEL MARE
{I SFÂNT
~ str\lucit comandant
[i strateg militar ~
General de brigad` (r.) dr. Nicolae CIOBANU
C
inci secole de la trecerea \n lumea celor drep]i a voievodului [i domnului
{tefan cel Mare [i Sf#nt. At#t se vor \mplini, \n acest an, la 2 iulie. Conform Cronicii
anonime a Moldovei, moartea a survenit mar]i, 2 iulie 1504, la patru ceasuri
din zi. De[i a trecut at#ta timp, elementele de art` militar` puse \n practic` de o[tile rom#ne
conduse de marele voievod sunt \nc` valabile [i \[i g`sesc o larg` aplicare \n arta militar`
rom#neasc`, \n cea contemporan`, ]in#nd seama, desigur, de evolu]ia [tiin]ei militare,
a nivelului de dotare tehnic` [i de \nzestrare cu armament, dar [i de actualele condi]ii economice
ale Rom#niei [i, nu \n ultimul r#nd, de contextul politico-militar interna]ional actual, de rolul
ce-i revine Rom#niei, Armatei sale, \n actualul context.
Supunem aten]iei cititorului avizat, [i nu numai, c#teva dintre elementele de art` militar`
practicate de o[tile rom#ne conduse de viteazul domn \n luptele duse pentru ap`rarea
integrit`]ii ]`rii [i autonomiei acesteia.
Personalitate de talie european` a epocii, domnul Moldovei, {tefan cel Mare [i Sf#nt,
s-a remarcat ca un bun gospodar al ]`rii, ap`r`tor al cre[tin`t`]ii \n aceast` parte a Europei,
dar, mai ales, ca un bun conduc`tor de o[ti. De fapt, \n aceast` perioad` a Evului Mediu,
arta militar` practicat` de o[tile }`rilor Rom#ne era printre cele mai avansate din epoc`.
Referindu-se la aceasta, marele revolu]ionar democrat [i istoric rom#n Nicolae B`lcescu
men]iona: Este prea de crezut c` rom#nii s` nu fi fost mai \napoi dec#t celelalte na]ii
europene \n arta militar`. |n al XIV-lea, al XV-lea [i al XVI-lea veac, [coala r`zboiului
era \n ]`rile Dun`rii de Jos /.../. Providen]a scoase oameni mari \n aceste locuri ca s` apere
cre[tin`tatea amenin]at`. Mircea cel B`tr#n, Ioan Huniad cavalerul cel alb al Rom#niei,
Dan al III-lea, {tefan cel Bun [i Mare al Moldovei, Vlad }epe[, Mihai Viteazul,
194
Fundamente na]ionale
toate aceste genii care se luptau totdeauna unul \mpotriva a zece, trebuiau s` aib`
oarecare temeinice principii de art` militar` care nu este alta dec#t de a \nvinge o putere
mai mare cu alta mai mic`.
Lunga [i glorioasa domnie a marelui voievod {tefan coincide cu perioada de maxim`
afirmare a Moldovei ca for]` politic` [i militar` \n estul [i sud-estul Europei. O prim` tr`s`tur`
a artei militare practicat` de domnul Moldovei a constat \n preocuparea sa de a dezvolta aria
negocierilor de alian]e politice [i militare, de la leg`turile cu dogii Vene]iei p#n` la \ndep`rtatul
han turcoman Uzun Hasan [i de la cancelaria statului papal din vremea Papei Pius al II-lea,
Papei Sixt al IV-lea, la statul Kievian, de la tratativele cu temutul cuceritor al Constantinopolului,
sultanul Mehmed al II-lea, p#n` la folosirea rivalit`]ilor dintre regatele polon [i ungar
pentru domina]ia spa]iului rom#nesc, reu[ind s` asigure independen]a [i integritatea ]`rii,
d#nd Moldovei cel mai \nalt prestigiu \n epoca medieval`.
Remarc`m, \n acest sens, folosirea de c`tre marele domn {tefan a unui iscusit corp
diplomatic. |ntre cei mai de seam` negociatori \n cursul ducerii unor tratative s-au remarcat
Ioan Paleolog }ambloc, unchiul lui {tefan cel Mare, emisarul acestuia la Vene]ia, specialist
\n problemele M`rii Negre [i ale Mediteranei Orientale, vestitul logof`t Ioan Tùtu, negociator
priceput \n purtarea unor tratative cu Imperiul Otoman [i Polonia, Stanciul, supranumit
cel Mare, p#rc`lab de Cetatea Alb`, trimisul domnului {tefan pentru negocierea cu regele
Ungariei, Matei Corvin, a unei alian]e antiotomane.
O latur` esen]ial` a activit`]ii politico-diplomatice a Moldovei \n timpul domniei
marelui voievod a constat \n preocuparea pentru cunoa[terea precis` a prietenilor
[i a poten]ialilor adversari. Informarea domnitorului cu date la zi privind atitudinea
de moment, dar, mai ales, \n perspectiv` a vecinilor, a pozi]iei lor \n cazul unei invazii
\n Moldova a oastei otomane i-a permis acestuia s`-[i fundamenteze planurile de r`zboi,
s`-[i aleag` alia]ii, dar, mai ales, s` evite confruntarea simultan` cu doi sau mai mul]i adversari.
Preocupat de ap`rarea integrit`]ii teritoriale a Moldovei, domnitorul rom#n s-a f`cut
remarcat prin \ncerc`rile sale pentru realizarea unei largi coali]ii de for]e antiotomane,
nu doar zonal`, ci mult mai larg`, angren#nd toate statele cre[tine din aceast` parte
a continentului, la baza acesteia a[ez#nd o vast` [i solid` \n]elegere \ntre cele trei ]`ri
rom#ne Moldova, }ara Rom#neasc` [i Transilvania. De aici [i dorin]a sa de a avea domni
prieteni \n Muntenia, care s` fie gata a-[i uni eforturile \mpotriva Imperiului Otoman.
|n \ntreaga sa activitate politic`, diplomatic`, dar, mai ales militar`, domnul {tefan a avut
drept c`lùz` promovarea unor idei de alian]` [i efort comun ale tuturor celor interesa]i
de lupta antiotoman`. Politica sa militar` reprezenta un izvor de energii [i speran]e
pentru toate popoarele asuprite, c`zute sub domina]ie strìn`.
Aceast` activitate a sa, consolidat` prin victoriile ob]inute pe c#mpul de lupt` cu armatele
Imperiului Otoman, a fost cunoscut` [i apreciat` de mari personalit`]i contemporane
cu domnul rom#n. Astfel, Papa Sixt al IV-lea \i scria: Faptele tale contra turcilor p#g#ni
au adus at#ta celebritate numelui tù, \nc#t toat` lumea vorbe[te despre tine, \n timp
ce cronicarul lon Dlugosz nota: B`rbat de admirat, \ntru nimic mai prejos coman-
dan]ilor eroi ... cei dint#i dintre principii lumii care a reputat asupra turcilor o biruin]`
at#t de m`rea]` ... El este cel mai vrednic s` i se \ncredin]eze [efia [i conducerea \ntregii
lumi [i, mai ales, func]ia de [ef suprem [i comandant \n lupta contra turcilor. De asemenea,
regele Poloniei, Sigismud I Jagello (1506-1548), i-a atribuit apelativul de cel Mare Stephanus
ille magnus predecesor tuus, \ntr-o scrisoare din anul 1531, adresat` lui Petru Rare[.
195
|n plan structural, nucleul oastei marelui voievod s#mburele t`riei sale, era constituit
din Oastea permanent`, redus` ca num`r, dar temeinic instruit`, fapt ce i-a determinat
pe anali[tii militari s` numeasc` aceste trupe ca fiind corpul voinicilor pentru pedestrime
[i corpul vitejilor pentru trupele c`l`ri. Cu aceste trupe permanente, ce cuprindeau
[i cetele marilor dreg`tori, slujitori [i comandan]ii cet`]ilor elita oastei marelui voievod
[i domn, s-au purtat cea mai mare parte a luptelor pentru respingerea invaziilor strìne.
De fapt, ridicarea la lupt` a ]`rii se f`cea doar \n momente de restri[te, deosebit de grele,
atunci c#nd fiin]a statal` era pus` \n pericol.
Analiz#nd r`zboaiele, campaniile, b`t`liile [i luptele la care a participat oastea condus`
de c`tre marele voievod, constat`m c`, din cele 36 de confrunt`ri, \n marea lor majoritate
(34) c#[tigate de c`tre domnul Moldovei, aproximativ 30 au fost ob]inute folosind
Oastea cea Mic`, adic` nucleul format din corpurile oastei domnitorului [i cele ale slujitorilor,
dreg`torilor [i cet`]ilor.
Tot at#t de adev`rat \ns` este [i faptul c` marile b`t`lii [i campanii au fost c#[tigate
folosind at#t Oastea cea Mic`, dar, mai ales, Oastea cea Mare, care, ca efective, era mult
mai numeroas` \n raport cu prima. Dac`, sub aspect calitativ, Oastea cea Mic` era net
superioar` (nivelul de instruire, dotarea cu mijloace de lupt`, formele [i procedeele ac]iunilor
de lupt` etc.), sub aspect cantitativ, balan]a \nclina \n partea celei de-a doua.
O preocupare cvasipermanent` a domnitorului rom#n a constat \n preg`tirea teritoriului
]`rii pentru ap`rare. Astfel, a reu[it s` constituie un sistem unitar de cet`]i, repar#nd,
construind sau moderniz#nd at#t cet`]ile de hotar, c#t [i pe cele din interior. S-a \nf`ptuit,
astfel, \n timpul domniei marelui voievod, un br#u exterior de fortifica]ii, format din cet`]ile
}e]ina, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alb`, Chilia, Cr`ciuna. |n interior, cet`]ile
Neam], Suceava, o serie de cur]i domne[ti ale unor mari boieri (Curtea domneasc` de la Vaslui,
Curtea boierului Duma Ciornog), numeroase t#rguri \nt`rite pentru a fi mai u[or ap`rate
(Baia, T#rgul Trotu[ului, Cotnari, H#rlù, B`l]i, C`priana, L`pu[na, Hu[i, B#rlad [.a.)
constituiau puncte de rezisten]`, unele, deosebit de puternice.
O aten]ie aparte a acordat domnitorul re]elei de drumuri ce br`zdau ]ara de la nord
la sud [i de la vest la est, folosite pentru dezvoltarea unor str#nse leg`turi economice,
mai ales comerciale, dar [i deplas`rii \n ritm ridicat a trupelor, atunci c#nd prezen]a inamicului
se f`cea sim]it` la vadurile Nistrului, \n trec`torile Carpa]ilor Orientali, pe ]`rmul nord-vestic
al M`rii Negre sau la trecerea peste Dun`re ori la hotarul cu }ara Rom#neasc`. Exist` lucr`ri,
a[a cum este Podul din Borze[ti, care dìnuie din vremea marelui domn, [i exemplele
ar putea continua.
O preocupare constant` a domnului {tefan cel Mare [i Sf#nt a constat \n formarea
unui corp de comand` temeinic preg`tit, devotat cauzei domniei, apt s` fac` fa]` complexelor
probleme ap`rute pe c#mpul de lupt`. |ntre cele mai de seam` personalit`]i militare ce s-au format
[i afirmat sub glorioasa domnie a lui {tefan, remarc`m pe Vlaicu, p#rc`lab la Cetatea Alb`,
apoi la Orhei [i, mai ales, la Hotin; {endrea, portarul Sucevei, c`zut \n lupt` la R#mnic,
\n timpul campaniei din 1481; Arbore, p#rc`labul de Neam], [i fiul sù, Luca Arbore, portar
al Sucevei; Cl`nù, guvernatorul militar al Pocu]iei. S-au remarcat prin fapte de vitejie
[i jertfa de sine, c`z#nd pe c#mpul de lupt`, Mihù sp`tarul, Iuga postelnicul, Badea vistierul,
Buhtea p#rc#labul [i mul]i al]ii.
196
Ace[ti comandan]i viteji dispuneau de anumite cuno[tin]e militare, ce le-au permis
s` contribuie, prin mìestria lor, la ob]inerea at#tor victorii pe c#mpul de lupt`. Ei erau \nsufle]i]i
[i de o dragoste nem`rginit` pentru glia str`bun`. Era brav atunci rom#nul, ne spune B`lcescu,
Patrie [i Independen]` nu erau vorbe de[arte pentru d#nsul. Se lupta cu b`rb`]ie, c`ci se lupta
pentru p`m#ntul [i vatra sa ... O vorb` [i ]ara era \n picioare....
Strategia militar` a o[tilor conduse de c`tre marele voievod sau unii dintre dreg`torii
sì se \nscria \n tr`s`turile specifice artei militare europene din epoc`, adaptat` la particularit`]ile
teritoriului rom#nesc. Principalele forme ale ac]iunilor de lupt` la acest nivel erau ap`rarea
strategic` [i etapele sale (h`r]uirea for]elor de invazie, b`t`lia decisiv`, urm`rirea acestora
p#n` la nimicirea complet` sau alungarea definitiv` de pe teritoriul ]`rii), ofensiva strategic`,
av#nd etape bine precizate \n concep]ia domnului moldovean. De asemenea, la acest nivel
al artei militare, deseori se aplica [i a[teptarea strategic`, perioad` \n care se rezolvau probleme
extrem de importante (studierea inten]iilor for]elor de invazie, omogenizarea corpului
de oaste mobilizat, stabilirea planului viitoarei campanii sau a b`t`liei).
La nivel tactic, oastea rom#neasc` practica, \ntr-un mod iscusit, procedee de lupt`
cunoscute \n epoc` (atacul frontal, asaltul unor puncte \nt`rite, \nv`luirea unuia sau a ambelor
flancuri ale grup`rii adverse, \ntoarcerea dispozitivului inamic, dar [i combinarea acestor
ultime procedee, cercetarea inclusiv prin lupt`, incursiunea [i raidul \n teritoriul advers,
asediul [i asaltul pentru cucerirea unor cet`]i, ambuscada, \ncercuirea, inducerea \n eroare
a adversarului prin folosirea diferitelor stratageme, atacul pe timp de noapte sau condi]ii
meteo neprielnice). Surprinderea constituia un principiu de seam` al tacticii o[tilor rom#ne.
De men]ionat c`, \n lupt`, se practica, de regul`, combinarea unor procedee ale ac]iunilor
de lupt`. A[a, spre exemplu, \n cursul b`t`liei de la Baia, din 14/15 decembrie 1467, corpul
de oaste condus de c`tre domnul {tefan a folosit atacul pe timp de noapte, combin#nd
asaltul frontal cu o manevr` dublu \nv`luitoare, menit` a realiza, \n final, \ncercuirea cvasitotal`
a oastei adverse sta]ionat` \n t#rgul de la Baia. Atacul asupra oastei lui Matei Corvin
(de aproape 40 000 de oameni cantona]i \n Baia) a fost precedat de o diversiune, prin incendierea
unor locuin]e din t#rg aflate \n partea opus` locului unde urmau s` atace trupele domnului
{tefan. |n acest sens, cronicarul Jean Dlugosz relateaz`: Socotind c` a sosit timpul
c#nd cu pu]ini (oastea Moldovei num`ra aproape 12 000 de oameni, \n cea mai mare parte
trupe c`l`ri) s` poat` bate pe cei mul]i, l`s#ndu-[i caii \n tabar`, sosi cu lupt`torii pedestri]i
la Baia, trimi]#nd mai \nainte oameni, care s` dea foc ora[ului \n c#teva p`r]i.
Aceea[i combinare a procedeelor ac]iunilor de lupt` o \nt#lnim [i \n confruntarea
de la Vaslui (10 ianuarie 1475), c#nd a fost adoptat`, ca form` a ac]iunilor de lupt`, ap`rarea.
Apoi s-a executat cu corpul vitejilor o puternic` ripost` ofensiv` \n flancul drept [i \n spatele
grup`rii adverse, ac]iune precedat` de diversiunea st#rnit` de c`tre deta[amentul format
din tr#mbi]a[i, tobo[ari [i bucinatori, din timp dispus \n tuf`ri[ul din sm#rcurile vìlor Racovei
[i Lipov`]ului, care urma s`-i atrag` pe du[mani \n curs`. {i {tefan Vod` scrie Grigore
Ureche tocmise pu]ini oameni preste lunca B#rladului, ca s`-i am`geasc` cu buciume
[i tr#mbi]e, d#nd semn de r`zboi. Riposta cavaleriei fiind astfel preg`tit` (precedat`)
de loviturile celor 20 de tunuri, care, fiecare, a slobozit c#te 7 lovituri, deruta \n tab`ra
advers` s-a accentuat.
Folosirea terenului constituia, de asemenea, un atu al tacticii de lupt` a domnului
{tefan. De fapt, cele mai importante b`t`lii c#[tigate de oastea lui {tefan au fost chez`[uite,
197
\ntre al]i factori, [i de alegerea judicioas` a locului b`t`liei decisive. De regul`, se alegeau
locuri \n care oastea de invazie s` nu poat` beneficia de superioritatea sa numeric`, oblig#nd
adversarul s` adopte dispozitive de lupt` inadecvate, care-i st#njeneau \ntrebuin]area,
\n confruntarea final`, a diferitelor genuri de arme sau categorii de lupt`tori. Semnificative,
\n acest sens, sunt b`t`liile din 10 ianuarie 1475, de la Vaslui (Podul |nalt), sau cea din Codrii
Cosminului, din 26 octombrie 1497.
Amenajarea terenului, astfel \nc#t s`-i sporeasc` avantajele pentru trupele proprii
[i s` dezavantajeze c#t mai mult adversarul, a fost folosit` \n marea majoritate a confrunt`rilor
cu for]ele adverse care invadau teritoriul ]`rii.
Unul dintre factorii care au contribuit la ob]inerea succesului \n luptele cu adversarii
sì a constat \n folosirea de c`tre institu]ia domniei a unui ales corp de dreg`tori ce constituiau
Sfatul }`rii, pricepu]i at#t \n treburile privind administrarea ]`rii, c#t [i \n ducerea unor ac]iuni
militare.
Dreg`tori ca sp`tarul, vornicul, portarul [.a. se pricepeau s` conduc` \n lupt` parte
din oastea ]`rii [i, \n acela[i timp, \n virtutea rela]iilor de vasalitate-suzeranitate cu domnia,
marii boieri aveau obliga]ia de consilium et auxilium (adic` de a sprijini domnul ]`rii
prin sfat [i ajutor militar), fapt \n virtutea c`ruia, \n timp de pace, aveau [i instruiau propriul
lor deta[ament \narmat, cu care r`spundeau la chemarea domnitorului.
|n timpul luptelor, marele domn se folosea de ajutoarele sale militare, se sf`tuia cu dreg`torii
ce \ndeplineau diferite atribu]ii militare, dar [i cu c`pitanii de profesie, unii av#nd stagii
\ndelungate \n serviciul domniei.
Ne-am oprit doar la c#teva aspecte privind situa]ia militar` a Moldovei \n timpul domniei
lui {tefan cel Mare [i Sf#nt, \n vremea c`ruia Moldova a cunoscut o adev`rat` \nflorire
sub toate aspectele administrativ, cultural, diplomatic, militar etc., ]ara bucur#ndu-se
de un real prestigiu interna]ional.
Aceste realiz`ri au fost \ns` \nf`ptuite printr-un mare efort, \n primul r#nd militar,
care a costat mii [i mii de jertfe [i sacrificii. Miile de mame r`mase f`r` fiii lor, miile de v`duve
ce-[i pierduser` so]ii \n numeroasele r`zboaie, campanii [i b`t`lii, miile de orfani r`ma[i
f`r` tat` nu \ntotdeauna \l pream`reau pe domnitor.
Pl#nsetele [i blestemele lor ajungeau, nu rareori, la cuno[tin]a domniei care, \n pu]inele
momente de r`gaz, \ntre dou` r`zboaie, \ncerca s` a[eze ]ara pe temelii trainice [i ridica,
spre odihna sufletelor celor c`zu]i pentru ]ar` [i spre slava celui Atotputernic, zeci [i zeci
de l`ca[e de cult, adev`rate monumente de art` r`mase nou` mo[tenire, ca simbol al vitejiei
[i m`re]iei str`bunilor.
198
ROM@NIA MILITAR~
FONDATOR ISTORIC
AL
G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI
- Restituiri -
DESPRE LIBERTATE
{I DISCIPLIN~ (II)
Moravurile unei ]`ri deriv` din legisla]iunea sa [i numai
aplic#nd acest principiu Frideric cel Mare a f`cut din Prusia
s#mburele unui mare Imperiu.
Grija unor bune institu]iuni se impune a fi at#t de mare, a ne preocupa

at#t de mult, c` trebue s` facem totul pentru a le avea. M`rirea unei armate,
viitorul ei depind \n adev`r de ele. To]i generalii mari au mo[tenit sau au creiat
institu]iuni bune (). C#nd afar` de acesta, institu]iunile, bunele obiceiuri,
sunt \nr`d`cinate \n spiritul unei armate, multe vijelii pot trece peste d#nsa
\nainte de a o da la p`m#nt
Disciplina \ntr-o armat` depinde de mai mul]i factori; cei mai principali
printre ace[tia sunt: valoarea [efilor, spiritul soldatului, legile [i regulamentele
disciplinare [i spiritul na]iunei; am putea zice c` elementul de c`petenie
al disciplinei este omul, ofi]er sau soldat. Principiile [i regulile ce trebue s` stabilim
\n materie disciplinar`, conduita ce trebue s` avem \n aplicarea pedepselor etc.
depind dar de cunoscin]a ce trebue s` avem de natura intim` a principalului element
al disciplinei. Asupra acestei cestiuni \ns` p`rerile sunt forte \mp`r]ite: dup` unii,
omul se nasce tot-da una bun; dup` al]ii, din contra, tot-da una rù. Un num`r
oare-care sus]in o p`rere mijlocie \ntre cele de mai sus, ei zic: o parte din oameni
se nasc buni, o alt` parte rì [i, \n fine, o a treia parte, cari nu sunt nici buni,
nici rì, dar pot deveni una sau alta dup` educa]iunea ce vor primi, mediul
\n care vor trì Fiecare om este un product al evolu]iunei sale proprii, universale,
199
Istoria, nume cu nume, un product complex, care depinde, \n oarecare
a g#ndirii militare m`sur`, de p`rin]ii sì, de str`mo[ii sì (ereditate,
rom#ne[ti (X)* atavism) [i de mediul \n care trèsce. |n fie-care
1933 om, pe de alt` parte, [i \ntr-o propozi]iune
Maior M. ANDRONESCU variabil`, se g`sesce: o hidr`, un leu [i un om:
Maior Aurelian MOLDOVEANU hidra cu o sut` de capete este pasiunea; leul
Colonel medic dr. N. MARINESCU este voin]a [i omul este inteligen]a (Platon).
Locotenent-colonel Gh. GHEORGHIU Propor]iunea \n care se combin` aceste puteri
i
Locotenent-colonel M. R|MNICEANU una cu alta diferen]iaz` [i starea moral`
Maior Alexandru }ENESCU [i intelectual` a oamenilor. Progresul universal,
ri
Maior N. BAICULESCU evolu]iunea, mic[oreaz` din ce \n ce puterea hidrei
Locotenent-colonel Gh. GHEORGHIU
cu o sut` de capete, ast-fel c` omul tinde pentru
Maior Alex. BUDI{
a deveni numai inteligen]` [i voin]`
Locotenent-colonel Gheorghe ION
Educa]iunea, dup` noi, \[i are puterea ei,
u
Locotenent-colonel P. VASILESCU
Colonel N. OPRAN ce e drept, limitat`. Prin educa]iune se poate
t
Colonel Gh. COATU conveni a influen]a inteligen]a omului, a-l face
Colonel I. SIPICEANU s` priceap` c` aceea ce face [i la care \l \mpinge
i
Colonel Emanoil LEOVEANU caracterul sù este un rù [i nu-i procur`
C`pitan C. SANDOVICI nici un avantaj sau c` avantajele nu sunt
ts
Colonel medic dr. G. PREDA \n raport cu pierderile [i necazurile ce poate avea.
Maior Vasile CHITU Educa]iunea d`, cu siguran]`, polite]ea manierelor,
Colonel medic dr. G. PREDA nu \ns` [i polite]ea inimii; ea poate procura
C`pitan I. DR~GAN
unora motive deter minante pentru a-l face
e
Maior Eugen M@RZA
s` se st`p#neasc`, pe c#t e posibil, s` nu-[i dea
C`pitan V. {ELESCU
Colonel C. MANOLACHE
arama pe fa]`. Cu un cuv#nt: educa]iunea
influen]#nd inteligen]a [i aceasta voin]a, se poate
ajunge a se avea un om susceptibil de disciplin`;
R
1934
General S. C. DUMITRESCU a fi comandat, a asculta [i a primi oare-cari reguli
Maior M. ANDRONESCU de conduit`; caracterul sù poate fi influen]at,
Maior D. OR~{ANU dar nu transformat. At#ta tot; mai mult ne este greu
General V. ECONOMU a admite c` se poate cere de la educa]iune.
Locotenent I. T. CIULPAN Rom#nia Militar`, anul VI, aprilie 1897,
C`pitan Cesar MARINESCU vol. I, nr. 74, Pedepsele disciplinare \n timp
Locotenent-colonel de pace, pp. 328-332.
C. POSTENICESCU
Colonel Mihail P. GRIGORIU *
Maior Al. BUDI{ |n \n]elesul legii responsabilit`]ii,
General Gr. CONSTANDACHE
\mplinirea \ndatoririlor este cel mai important
Maior Ion CIOCAN
[i mai necesar element de drept Legea
General M. OLTEANU
General N. ALERVA responsabilit`]ii implic` libertatea omului
General adj. G. ATANASESCU [i este cel mai puternic argument \n sprijinul
Colonel G. POTOPEANU libert`]ii, fiindc` nu poate exista r`spundere
Colonel M. R@MNICEANU f`r` libertate. Legea nu se na[te deodat`
cu formularea ei. O astfel de lege ar fi artificial`,
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape f`r` valoare [i f`r` sens. Dup` cum nu const`
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile nici \n litera decretelor [i deciziunilor, ci ea const`
revistei Rom#nia Militar`.
\n for]a activ` ce pulseaz` \n via]a omenirii, for]`
200
General Teodor NICOLAU ce se impune observ`rii, cere a fi definit` [i pretinde
Maior I. MU}IU a fi urmat`, consecvent [i riguros, din partea
Colonel Nicolae VELESCU tuturor oamenilor.
Maior Ioan LOVINESCU Omul care trìe[te potrivit legii responsabilit`]ii
Maior E. M@RZA are sufletul deschis c`tre tot lucrul bun, pentru
Maior Alexandru DEMETRESCU c` aceast` lege vibreaz` \n firea sa [i nu este
C`pitan Mircea TOMESCU impus` din afar`. De aceea, \nf`ptuirea binelui,
Locotenent-colonel
i
pentru omul ce s-a integrat \n mistica responsa-
M. ANDRONESCU
bilit`]ii, este suprema sa dorin]` [i sensul unic
Locotenent-colonel Ion GHEORGHE
ri
General adj. Iosif IACOBICI
al vie]ii sale. Numai oamenii cu adev`rat credincio[i
Locotenent-colonel Vasile CHITU au ca baz` a vie]ii [i activit`]ii lor legea respon-
Dr. ing. sabilit`]ii. |n lumina \nv`]`turii cre[tine omul
CONSTANTINESCU-ERZELIE se recunoa[te ca un administrator al bunurilor
u
C`pitan I. RUDEANU ce bunul Dumnezeu ne-a chemat s` le chivernisim
Locotenent-colonel Gh. S~RULEANU \n timpul acestei vie]i.
t
Locotenent-colonel Rom#nia Militar`, anul LXXIII, aprilie 1941,
M. ANDRONESCU nr. 4, Legea responsabilit`]ii. Considera]iuni
i
C`pitan N. NICOLICESCU etice-sociale, pp. 45-46.
ts
Prof.
Florian {TEF~NESCU-GOANG~ *
C`pitan {t. CERN~TESCU Prin instruc]ie vom urm`ri cu perseveren]`
Locotenent-colonel Cristu CANTUNIARI [i cu hot`r#re ca soldatul s` \n]eleag` ceea ce face,
C`pitan Constantin MIH~ILESCU
insist#nd necontenit asupra acestei educa]ii
e
General Ioan BENGLIU
a \n]elegerii [i a voin]ei. Osta[ul trebuie s` accepte
1935 \n mod voluntar moartea [i sacrificiul c#nd e cazul,
General adj. Iosif IACOBICI dup` cum, \nl`turarea unui fatalism periculos
R
C`pitan Ilie DUMITRESCU [i dùn`tor se va impune \ntotdeauna pentru a face
Locotenent-colonel din osta[i elemente care s` domine situa]iile,
Pompeius DEMETRESCU nu s` se lase \nc`lca]i de ele sau t#r#]i de resorturile
Maior Ion RUDEANU unor supersti]ii boln`vicioase [i periculoase.
Colonel Savu NEDELEA Toate actele osta[ului pe c#mpul de lupt`
Maior Al. COZLOSCHI
trebue s` fie voluntare sau dictate de reflexele
Colonel I. B~L~NESCU
unei preg`tiri [i a unei instruc]ii anterioare
C`pitan Mircea TOMESCU
Locotenent-colonel I. CERN~IANU r`zboiului. () S` nu se confunde energicul
Locotenent-colonel dintrun birou, care poate g#ndi [i ac]iona
Nicolae Tudor POPESCU repede pe h#rtie, cu lupt`torul de front,
General G. COSTANDACHE comandant de batalion sau de companie
Colonel Nicolae VELESCU Moralul [i nervul osta[ilor este \ntotdeauna
Locotenent-colonel dictat de comandantul respectiv.
Gheorghe MAGHERESCU Rom#nia Militar`, anul LXXXI,
C`pitan I. DUMITRESCU-POPOVICI mai-iunie 1944, nr. 5-6, |n leg`tur`
Colonel Gh. GHEORGHIU cu preg`tirea osta[ului pentru r`zboiul
General medic C. ILIESCU modern, pp. 76-79.
Maior N. IONESCU
Colonel dr. G. PREDA
S. CUPCEA Documentare [i selec]ie texte
Ing. Mathei DR~GHICEANU @ Alina UNGHEANU
201
PREMIILE NA}IONALE
ALE REVISTEI
G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
PENTRU ANUL 2003
EDI}IA A VI-A 23 martie 2004
Alocu]iunea [efului Statului Major General, generalul dr. Mihail POPESCU,
la ceremonia decern`rii premiilor na]ionale ale revistei G#ndirea militar` rom#neasc`
[i aniversarea a 140 de ani de la apari]ia primului num`r
al revistei Rom#nia Militar` fondatorul istoric al revistei Gândirea militar` româneasc`
~ 23 martie 2004 ~
Doamnelor [i domnilor, româneasc`, devotamentul [i d`ruirea

Stima]i invita]i, cu care au reflectat eforturile de reconstruc]ie
a organismului militar românesc, slujind
Rareori, în scurgerea timpului, ne este
reforma acestuia, dar, îng`dui]i-mi s-o spun,
dat s` în]elegem pe deplin c`, prin ceea ce
nu provocând schimb`rile, a[a cum era firesc
facem, fùrim istorie. Particip`m ast`zi s` se întâmple !
la aniversarea a 140 de ani de la apari]ia Este îndeob[te cunoscut faptul
publica]iei România Militar` fondatoarea c` o construc]ie editorial` este rezultatul
revistei Gândirea militar` româneasc`, unei activit`]i laborioase, care cere o atent`
în paginile c`reia, num`r de num`r, aplecare asupra evenimentelor [i o lucid`,
reg`sim munca a genera]ii [i genera]ii responsabil` [i exigent` tratare a noilor
de militari care au slujit cu credin]` [i devo- provoc`ri c`rora trebuie s` le facem fa]`.
tament ]ara [i armata ei. |n ceea ce v` prive[te, [tiu c` Gândirea
F`r` o asemenea întreprindere, f`r` militar` româneasc` s-a sprijinit pe adev`r
o atent` [i responsabil` documentare asupra chiar [i atunci când circumstan]ele îi erau
celor scrise în paginile publica]iilor de profil, potrivnice. Dac` ar fi s` fac o caracterizare
toat` aceast` activitate, întreaga noastr` a activit`]ii dumneavoastr` editoriale,
istorie militar` ar fi fost sortite uit`rii. a[ spune a[a: nu a]i negat niciodat`,
De aceea, existen]a unei reviste în con]inutul a]i afirmat, nu a]i ajustat, a]i reconstruit,
c`reia s` se reg`seasc`, relatat` cu obiecti- nu a]i contestat, dumneavoastr` a]i argu-
vitate, activitatea institu]iei militare a fost mentat, nu a]i improvizat, dumneavoastr`
[i este benefic` atât pentru noi, cât [i pentru a]i redefinit.
genera]iile care vor urma. Ceea ce, trebuie s` recunosc, nu a fost
Cunosc [i apreciez eforturile colectivului un lucru deloc u[or [i folosesc momentul
redac]ional al revistei Gândirea militar` acesta aniversar pentru a v` felicita !
202
Premiile na]ionale
Stima]i invita]i, cunoscute, de altfel, dumneavoastr`
Mai sunt doar câteva zile pân` când [i din paginile publica]iei pe care
vom deveni membri cu drepturi depline o anivers`m ast`zi, îns` v-a[ ruga s` re]ine]i
ai Alian]ei Nord-Atlantice [i drapelul c` dezvoltarea [tiin]ei militare române[ti
României va fi arborat la sediul Coman- reprezint` prioritatea absolut` a efortului
damentului Suprem Aliat din Europa. nostru organiza]ional.
Este deci chiar momentul unui sfâr[it Tradi]iile nu trebuie s` le invent`m,
de etap` [i al unui nou început pentru Armata pentru c` ele exist` deja. Prezentul [i viitorul
României. trebuie s` fie preocuparea dumneavoastr`
Pentru a ajunge aici, a fost necesar principal`. Revista trebuie s` fie un baro-
s` realiz`m pa[i importan]i pentru for]ele metru al activit`]ii Statului Major General
noastre armate pe linia reformei [i integr`rii, [i v` rog (dac` trebuie, v` ordon !) s` acorda]i
îns` greul abia acum începe. o aten]ie deosebit` fenomenului militar
Am intrat acum într-o nou` etap` contemporan, cu toate înv`]`mintele pe care
de transformare, destinat` cre`rii unei for]e le degaj` acesta, înv`]`minte care ar putea
flexibile [i mobile, capabile s`-[i asume aduce servicii importante artei militare
responsabilit`]i sporite în ap`rarea române[ti.
colectiv`, \n managementul crizelor [i \n ope- Eu, personal, am încredere deplin`
ra]iunile de combatere a terorismului. în elita militar` na]ional` [i în izbânda
Am mai spus-o [i o repet, pentru c` este cuvântului scris. Trebuie s` ave]i îns`
un lucru important, c` participarea la opera- în vedere faptul c` trebuie s` oferi]i cititorilor
]iunile din Irak, Afganistan, precum [i la cele dreptul de a avea revista pe care [i-o doresc,
din Bosnia [i Kosovo, opera]iuni complexe pentru c` ei reprezint` îns`[i ra]iunea de a fi
care includ atât combaterea terorismului, a publica]iei dumneavoastr` !
cât [i men]inerea p`cii [i reconstruc]ia |n încheiere a[ vrea s` mul]umesc
statal`, reprezint` un catalizator pentru colectivului redac]ional al revistei Gândirea
reforma Armatei României. militar` româneasc` pentru eforturile
{i reperele pentru anul 2004 sunt [i activitatea desf`[urat` de-a lungul
plasate pe linia acestor direc]ii de ac]iune timpului, fiind convins c` realiz`rile
[i sunt deosebit de importante pentru noi. de pân` acum vor reprezenta o baz` solid`
A[ men]iona, în primul rând, momentul pentru viitor, care cred c` va confirma
Istanbul [i ministeriala NATO, în continuare performan]ele deosebite
care va fi organizat` anul acesta, ob]inute de dumneavoastr`.
în România, apoi, continuarea reformei, Nu uita]i c` întotdeauna redac]ia
în special pe linia asigur`rii contribu]iei trebuie s` fie mai bun` decât revista [i, pentru
noastre militare pentru Alian]`, ca revista s` fie [i mai bun`, trebuie s` fi]i
precum [i participarea la opera]ii în Balcani, dumneavoastr` [i mai buni !
\n Orientul Mijlociu [i Asia Central`. Da]i-mi voie ca, în final, s` îi felicit
Sunt activit`]i deosebit de importante pe cei c`rora li s-au decernat Premiile revistei
la care suntem chema]i s` contribuim Gândirea militar` româneasc` [i s` le urez
cu to]ii, indiferent de treapta ierarhic` mult succes în tot ceea ce întreprind,
pe care ne afl`m. pentru c` avem nevoie de ei !
Pentru c` ne afl`m îns` la o festivitate, V` doresc mult succes !
nu a[ vrea s` insist asupra acestor aspecte La mul]i ani !
203
Premiul Mare[al Alexandru

Averescu a fost acordat
generalului-locotenent
dr. Eugen B~D~LAN,
generalului-locotenent
(r.) dr. Valentin ARSENIE
[i generalului de brigad`
dr. Dumitru ALEXIU pentru
lucrarea Tratat de tactic`
militar`. For]ele Terestre.
Premiul General de corp

de armat` Ion Sichitiu a fost
acordat generalului de brigad`
dr. Gheorghe NICOLAESCU
pentru lucrarea Gestionarea
crizelor politico-militare.
Premiul General de divizie

{tefan F`lcoianu a fost acordat
generalului de brigad`
dr. Cristea DUMITRU [i colone-
lului (r.) dr. Gruia TIMOFTE
pentru lucrarea Sisteme
de comunica]ii militare.
204
Premiile na]ionale
Premiul General de brigad`

Constantin H#rjeu a fost
acordat c`pitanului dr.
Florin {PERLEA pentru
lucrarea De la armata regal`
la armata popular`. Sovieti-
zarea Armatei Rom#ne
(1948-1955).
Premiul Locotenent-colonel
Mircea Tomescu a fost acordat
colonelului dr. Alexandru O{CA
pentru lucrarea Managementul
crizelor regionale. Modelul
balcanic interbelic.
Pentru premiile na]ionale

au mai fost nominalizate:
Pentru premiul Mare[al Alexandru Averescu,

lucr`rile Principiile [i normele ac]iunii
militare, autori dr. Ionel B~RBULESCU,
dr. Alexandru BABO{, dr. Liviu HABIAN
[i Centrele de putere ale lumii, autori
general-maior dr. Vasile PAUL, colonel dr.
Ion CO{CODARU.
205
Pentru premiul General de corp de armat`

Ion Sichitiu, lucr`rile Criz` [i dialog, autor
colonel dr. Nicolae Rotaru, [i Modernizarea
organiz`rii [i mobiliz`rii Armatei , autor
colonel dr. Vasile B~E}ELU
Pentru premiul General de divizie {tefan F`lcoianu,

lucr`rile Logistica ac]iunilor militare, autori
general de brigad` (r.) dr. Stan PETRESCU,
colonel (r.) dr. Nicolae FUNIERU, colonel (r.)
dr. Alexandru MANAFU, colonel Traian DR~GHICI,
[i Planificarea ac]iunilor militare \ntrunite, autor
general de brigad` dr. Ioan SAB~U
Pentru premiul General de brigad`

Constantin H#rjeu, lucr`rile Armata Rom#n`
\n vremea lui Alexandru-Ioan Cuza, autori
Cornel I. SCAFE{, Horia Vl. {ERB~NESCU,
Corneliu M. ANDONIE, Ioan I. SCAFE{,
[i Organizarea militar` a Principatului
Transilvaniei \n perioada 1691-1774, autor
colonel dr. Vasile TUTULA
Pentru premiul Locotenent-colonel Mircea Tomescu,

lucr`rile Armata [i societatea \n tranzi]ie ,
autor c`pitan Marian ZULEAN, [i Glorie [i tra-
gedii. Momente din istoria Serviciilor de infor-
ma]ii [i contrainforma]ii rom#ne pe Frontul
de Est, autor prof. univ. Cristian TRONCOT~
206
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Vocea Rusiei Dar Exerci]iul de interceptare maritim` Basilic 03,
unde este Europa în Marea Mediteran` Angajamente în zona urban`
de alt`dat` ? Europa, R`zboiul viitorului ONU: în culisele p`cii (Dosar)
parte important` Subofi]er specialist în deminare Cunoa[terea
a lumii Implozia celorlal]i Un program informatic pentru transmiterea
demografic` a Europei imaginilor din satelit c`tre trupe Programul nuclear
francez, 1953-1954 Geneza unei tradi]ii: unit`]i
Negarea istoriei
militare cu nume de provincii.
sau putem [terge
dou` secole de Army AL&T, SUA, noiembrie-decembrie 2003
istorie ? Mo[tenirea Strategii interoperabile de reducere a riscurilor
cre[tin` a Europei pentru infanteri[ti Definirea soldatului for]ei
Secolul 20 al Trata- obiective Ini]iativa pentru desf`[urare rapid`
tului de la Versailles Tehnologii viitoare pentru solda]ii de azi Vehicule
L`rgirea Uniunii Europene [i Rusia Imposibila terestre de lupt` Un vehicul multifunc]ional: Smart
independen]` european` A doua superputere Truck II Serviciul de înzestrare al trupelor de uscat
Europa Programul nuclear iranian un test pentru americane Rolul Sistemului integrator al tehno-
Europa, o sfidare pentru America ? Rela]iile logiilor de vârf (LTI) pentru soldatul for]ei obiective
dintre Europa [i SUA Cinci ani de la introducerea Soldatul for]ei obiective: demonstra]ii ale tehno-
monedei euro. logiilor avansate For]ele viitoare ale trupelor
de uscat.
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 286,
decembrie 2003-ianuarie 2004 ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Calea transparen]ei. Reforma structurilor de securitate Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 1, ianuarie 2004
nuclear` Perchezi]ie concertat` poli]ie-jan- Interviu cu [eful compartimentului opera]ii/plani-
darmerie Colegiul NATO din Roma î[i extinde ficare din statul major al conducerii din armata
competen]ele Agenda activit`]ilor din domeniul elve]ian` Sprijinirea actului de comand` Preg`tirea
ap`r`rii 2004 Exerci]iul «SIRA» de e[antionare pentru lupt` în condi]ii reale cu ajutorul simul`rii
[i identificare a elementelor radioactive Vizit` Prezentarea Brig`zii 11 tancuri din armata elve]ian`
la Monet`ria din Paris Rena[terea armatei franceze Înv`]`mintele desprinse de for]ele armate ruse
a aerului 1943 Marina militar` [i începuturile din conflictul din Cecenia Sprijinirea ac]iunilor
alian]ei franco-ruse (1891-1893) Un alpinist francez umanitare de c`tre armat`.
în Anzii peruvieni {ef de orchestr` o via]`
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
dedicat` muzicii.
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 2, februarie 2004
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 287, Politica de securitate [i politica militar` r`mân
februarie 2004 în actualitate Calificarea de la obliga]ie la mijloc
Opera]iunea Tiran la Sharm-el-Sheik C`tre de promovare Percep]ia european` [i cea american`
o actualizare a statutului general al militarilor a mediului strategic interna]ional Opera]iunea
207
Artemis (Congo) un model pentru viitorul De la Berlin la Kabul 4 795 de kilometri Puterea
opera]iunilor de pace ale UE Compartimentul aerian` european` Tehnologia submarin` german`
de psiho-pedagogie al armatei elve]iene Etica în slujba capacit`]ilor actuale [i de perspectiv`
[i actul de comand` Considera]ii cu privire la etica ale for]elor navale Industria german` de ap`rare
militar` Noile prevederi ale dreptului penal OCCAR (Organiza]ia Întrunit` de Cooperare
disciplinar. în domeniul armamentului) [i managementul pro-
gramelor de armament Concentrarea logisticii
Défense nationale, Fran]a, nr. 1, ianuarie 2004 armatei germane sub comand` unic` Noua structur`
America imperial` [i cùtarea Europei Rusia. de comand` a NATO Proliferarea armelor
Dosar: Rusia contemporan` se orienteaz` spre viitor cu microunde.
(Part. 2); Dilemele petroliere ale Rusiei; Oligarhia
[i alegerile preziden]iale; Doctrina militar` rus`; Europäische Sicherheit, Germania, nr. 2,
Interesul Rusiei pentru stabilitate în Georgia; Conflictul februarie 2004
cecen [i geopolitica Noua stare de fapt din Asia Rusia dup` alegerile parlamentare Noua armat`
Marea Ro[ie miz` strategic` Manifest`rile german` Transformarea armatei germane un proces
[i consecin]ele terorismului interna]ional în Africa îndelungat de adaptare Încotro se îndreapt` calea
Statutul general al militarilor (1972-1975) revi- aleas` de Scharon ? Exist` un punct de vedere
zuire sau simpl` actualizare ? militar cu privire la r`zboiul de preven]ie ? Întoarcerea
Défense nationale, Fran]a, nr. 2, februarie 2004 talibanilor ? Crearea Grupului de dialog al Serviciilor
Pre[edin]ia irlandez` a Uniunii Europene [i politica de Informa]ii din Germania Sistemul IT al armatei
de securitate [i ap`rare Italia [i ap`rarea germane baza conducerii opera]iunilor cu ajutorul
european`, în al doilea semestru al anului 2003 re]elelor Experien]ele de lupt` ale Brig`zii 23
Fran]a NATO: bugetul ca strategie de influen]` ! vân`tori de munte din armata german` UAV aparatele
O strategie contra terorismului interna]ional ? de zbor nepilotate Sistemul de rachete de precizie
Alian]e [i multipolaritate Irakul, dup` a doua cu raz` lung` de ac]iune PARS 3 LR pentru elicop-
c`dere a lui Saddam Infrastructurile critice, terele Tiger Amenin]area cu agen]i biologici
continuitatea serviciilor [i cooperarea interna]ional` [i bacteriologici. Experien]ele unui fost inspector
Anticiparea crizelor: cazul Indiei Umbrele ONU pentru armamente Preg`tirea [i aprovizionarea
[i luminile Legii organice privind finan]area cu bunuri de larg consum Forumul 2003 al Societ`]ii
Marinarul [i autoritatea De ce suntem solda]i ? Clausewitz.
Ejercito, Spania, nr. 753, decembrie 2003 Foreign Affairs, SUA, vol. 83, nr. 1,
Particularit`]ile ap`r`rii spaniole Strategia ianuarie-februarie 2004
de reac]ie [i strategia preventiv`. Riscuri [i op]iuni Legile r`zboiului [i r`zboiul împotriva terorii
Trupele Casei Regale Spaniole. Documentar Politica SIDA. Angajarea activi[tilor conservatori
Sistemul de supraveghere terestr` [i For]a Înv`]`mintele e[ecului din Filipine O strategie
de r`spuns a NATO: o transformare a Alian]ei ? a parteneriatului Paradoxul saudit E[ecul
Fundamentele unei Europe noi Subofi]erul discu]iilor Grupului celor 22 de la Cancun
secolului 21. din 14 septembrie 2002 Cum se poate opri teroarea
nuclear` Amenin]area terorist` din Africa Kenya
Extinderea zonei
dup` pre[edin]ia lui Daniel Arap Moi Mexicul
de stabilitate a NATO
în impas America Latin` un partener dificil
Evolu]ia rapid`
pentru SUA Cea de-a doua decad` a Acordului
a Politicii Europene
privind comer]ul liber în America de Nord (NAFTA)
de Securitate [i Ap`-
Datoria de a preveni un nou principiu
rare Armata ger-
al securit`]ii globale.
man` noi misiuni,
un nou curs Totul Janes International Defense Review,
ar putea fi în pericol Marea Britanie, vol. 37, ianuarie 2004
dac` Afghanistanul ar Transformarea NATO progresând de la inutilitate
redeveni instabil. la operativitate Trupele de uscat opteaz` pentru
Interviu cu Abdullah vehiculele blindate cu 8 ro]i Rachet` antinav`
Abdullah, ministrul norvegian` pentru ap`rarea litoralului Radarele
de externe de la Kabul aeropurtate u[oare str`pung v`lul câmpului de lupt`
208
Univers publicistic militar
Succesul testelor tehnice ale aparatului de zbor de lupt` u[oare Programele de îmbun`t`]ire
nepilotat Global Hawk constituie un pas înainte [i modernizare a avioanelor ruse[ti de lupt`
pentru lansarea pe scar` larg` a unui nou sistem Asigurarea securit`]ii într-o lume în schimbare.
de informa]ii, supraveghere [i recunoa[tere Sistemul Carta alb` a ap`r`rii Marii Britanii 2003 Programul
olandez mobil de artilerie a fost oferit Canadei NATO de supraveghere terestr` AGS noi probleme.
pentru desf`[urare rapid` sub foc indirect.
ÖMZ (Österreichische Militärische
Janes International Defense Review, Zeitschrift), Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 2004
Marea Britanie, vol. 37, februarie 2003 Situa]ia strategic` la sfâr[it de an Sudanul un ]inut
Sisteme modulare de înc`rcare pentru opera]iuni al contrastelor. Se întrevede sfâr[itul r`zboiului civil ?
globale de artilerie Radare navale active multi- Civilizarea rela]iilor interculturale. Aplica]ie
func]ionale folosite pentru tragerile cu rachete în managementul conflictelor Evolu]ia logisticii
Sisteme de lansare mai rapide [i mai ieftine pentru militare R`zboi [i identitate în Europa de Sud-Est
vehiculele spa]iale Noi lansatoare automate Slovenia [i NATO Bioterorismul. Mit [i realitate
de grenade [i sisteme de muni]ie cu explozie aerian` Serviciul militar obligatoriu. Compara]ie între dez-
din Singapore Finlanda se preg`te[te pentru baterile din Olanda [i cele din Germania pe tema
cre[terea rolului industriei de ap`rare. serviciului militar obligatoriu Reforma for]elor
armate cehe.
Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 12, 2003
Îmbun`t`]irea mediului de securitate regional` Orbis, SUA, vol. 48, nr. 1, iarna 2004
din Orientul Mijlociu într-o lume în schimbare Întâlnirea americanilor cu islamul. Francii se întorc
GALILEO (sistemul de naviga]ie [i pozi]ionare Întâlnirea Occidentului cu islamul Fundamentele
prin satelit) fa]` în fa]` cu GPS (sistemul de pozi- mitice ale radicalismului islamic Dumnezeu
]ionare global`) Quo Vadis trupele de blindate este neutru. Religia [i politica extern` a SUA
de tancuri ? (Part.2) Sisteme de lupt` naval` dup` 11 septembrie 2001 Oceanul Indian
cu arhitectur` deschis` pentru secolul 21 Programul [i cea de-a doua er` nuclear` Iranul [i noile
SUA pentru vehiculele terestre nepilotate Industria amenin]`ri din zona Golfului Persic [i a Orientului
Mijlociu Antanta indiano-israelian` Caucaz
aerospa]ial` a Coreei De la ciberspa]iu la spa]iul
zon` critic`, dar periculoas` Ucraina [i Rusia.
de lupt` Conferin]a AUSA 2003 [i tehnologiile
O c`snicie silit` Politica de comer] exterior
de lupt` Aparatele de zbor nepilotate strategice.
a Japoniei Din nou despre controlul armamentului.
Trecere în revist` a programelor actuale Senzori
[i sisteme C3 pentru ap`rarea de coast` Situa]ia La revue internationale et stratégique, Fran]a,
actual` a securit`]ii din Peninsula Coreean` nr. 52, iarna 2003-2004
Avioane Su-27 pentru secolul 21. O nou` ordine strategic` în Asia de Sud ? Securitatea
intern` [i Europa l`rgit`: discursuri [i practici Ce este
Poten]ialul industriei securitatea na]ional` Religie [i globalizare: islamul
indiene de ap`rare subsaharian cucere[te noi teritorii Gestiunea public`
Reforma indian` a islamului în Fran]a [i Germania. De la improviza]ia
a procesului de achi- practicilor in situ la ini]ierea unui proces de regle-
zi]ii [i accelerarea mentare na]ional` Strategiile de influen]`
moderniz`rii echipa- în rela]iile interna]ionale. O privire asupra politicii
mentelor Progra- externe (Dosar).
mele privind avioanele
Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 12,
indigene din Asia
decembrie 2003
de Sud-Est (Part. 1)
Armata XXI este la por]ile noastre atunci
Noi tendin]e s` mergem cu încredere Politica elve]ian`
în securitate: provo- de ap`rare dup` 1990 mioap` [i poten]ial
c`ri pentru Singapore iresponsabil` Stat major de încercare a trupelor
[i Asia de Sud-Est O nou` politic` olandez` mecanizate [i u[oare arm` nou`, necesit`]i noi
de ap`rare. Interviu cu Cornelis van der Knaap, Serviciul de Cruce Ro[ie, trecut, prezent, viitor
Secretarul de stat al ap`r`rii din Olanda Evaluarea Instruirea viitorilor comandan]i de batalion
capacit`]ii de supravie]uire a vehiculelor blindate Demografie [i geopolitic` Între for]a legii
209
[i legea for]ei. Ce securitate mondial` vom avea Examinare atent` a r`zboiului centrat pe re]ea
dup` opera]iunea din Irak ? For]ele armate Lupt`torul ajutat sau dominat de tehnologie
ale SUA (Part. 8). For]ele terestre ale viitorului Satelit de mici dimensiuni pentru misiuni viitoare
Referitor la muzica militar` Neutralitatea de supraveghere tactic` Tehnologia militar`
[i cooperarea sunt oare ireconciliabile ? Un muzeu direc]ioneaz` procesul de reorganizare a armatei
elve]ian al armatei. Sistemele spa]iale avangard` pentru noua for]`
centrat` pe re]ea Rezervi[tii deprind utilizarea
Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 1-2, tehnologiei avansate preg`tindu-se pentru amenin]`ri
ianuarie-februarie 2004 din domeniul «cibersecurit`]ii» Realizarea
Trecerea de la Armata 95 la Armata XXI unor proiectile care transmit imagini tactice rapide
Amenin]area transversal` [i suprapus` a viitorului pentru for]ele terestre Provoc`ri [i oportunit`]i
(Part. 1) Problema masacrelor în mas` Dezacord ale utiliz`rii Internetului de c`tre armat` Puncte
transatlantic: impresiile unui diplomat elve]ian de vedere privind rolul tehnologiei informa]iei
la New York Statele Unite: c`tre o nou` doctrin` în transformarea Departamentului Ap`r`rii din SUA
nuclear` ? For]ele armate americane (Part. 9). Repertoriu al companiilor (adres` po[tal` [i electro-
Scutul antirachet` Armata luxemburghez` (Part.1) nic`, conducere, domenii de afaceri, produse/ser-
Armata iranian`. Organizare, armament [i instruc]ie vicii, clien]i, vânz`ri anuale) din domeniile: transmi-
sub influen]a politic` [i religioas` Prezentul siuni, electronic`, sisteme de informa]ii, comand`
[i viitorul for]elor armate elve]iene Proiectele [i control, cibernetic`, teleprocesare, sisteme
artileriei elve]iene. De la anarhie la unificare de culegere [i prelucrare a informa]iilor.
O ac]iune umanitar` organizat` de grupurile
pentru sus]inerea spitalelor [i protec]ie civil` Survival, Marea Britanie, vol. 45, nr. 4,
Legisla]ia privind armele [i ap`rarea na]ional`. iarna 2003-2004
Autorit`]ile noastre se preg`tesc s` comit` o mare Neproliferarea [i dilemele schimb`rii de regim
tâmpenie A ie[it de sub tipar volumul 2 al Dic]io- De la dreptul de preemp]iune la angajarea
narului istoric al Elve]iei. în conflict Miopia ap`r`rii antirachet`: înv`]`minte
desprinse din r`zboiul împotriva Irakului Rolul
Rivista militare, Italia, nr. 6, Americii în reconstruc]ia na]ional`: de la Germania
noiembrie-decembrie 2003 la Irak Democra]ia [i conflictul etno-religios
Cele mai recente evolu]ii ale strategiei Lacuri din Irak Ordine [i justi]ie în Irak Rezonan]a
fierbin]i. Criza lacurilor africane Armata strategic` crescând` a Africii Fran]a, Marea Britanie
luxemburghez`. Interviu cu [eful Statului Major [i criza euroatlantic` De ce o politic` de securitate
General, colonelul Nico Ries Ra]ionalizarea [i ap`rare comun` este rea pentru Europa ? Interesele
logisticii Cum s` faci fa]` într-un mediu opera]ional Statelor Unite [i soarta Alian]ei.
extrem de dificil Sistemul MLRS (de lansare
multipl` a rachetelor) un experiment reu[it pentru Terre magazine, Fran]a, nr. 150,
procesul de comand` [i control Controlul decembrie 2003-ianuarie 2004
gestion`rii resurselor în administra]ia public` Auditul în serviciul opera]ionalului Exerci]iul
Dreptul umanitar este benefic pentru toate societ`]ile Piratox (simulare de atentat cu arme chimice
Serviciile de securitatea de-a lungul istoriei. în mediul urban) Serviciul medical francez
în Liban Re]ea integrat` de transmisiuni
Signal, SUA, vol. 58, nr. 5, ianuarie 2004 Poligonul de trageri din Alpi (Briançon) Celula
Începutul unei noi epoci pentru Asocia]ia american` de asisten]` pentru r`ni]ii armatei de uscat.
de comunica]ii [i electronic` a for]elor armate
(AFCEA) Eviden]a salariz`rii [i personalului Terre magazine, Fran]a, nr. 151, februarie 2004
cu ajutorul sistemelor integrate eficientizeaz` Exerci]iul de comandament OPERA 3T Formarea
utilizarea resurselor umane Organiza]iile industriale, subofi]erilor. Dosar Armata de uscat spaniol`
academice [i guvernamentale accelereaz` dezvoltarea Exerci]iul Rastibel 2003 Digitizarea spa]iului
securit`]ii tehnologiilor Testarea independent` de lupt` Exerci]iul Pomerol 2003 (sprijin logistic
împiedic` intercept`rile Logistica ap`r`rii [i medical) Casa militar` na]ional` de ajutor
se modernizeaz` din punct de vedere comercial reciproc Un fost ofi]er a deschis un atelier
Comercializarea siturilor de comunica]ii tactice de fabricare [i restaurare a vitraliilor.
210
|n armata elve]ian` cu forma]iunile armate ilegale Regulamentul
a fost introdus pro- de lupt` al trupelor de uscat: ini]iativ` rezervat`
gramul Armata XXI sau curajoas` Superioritatea informa]ional`: cì
Recrutarea [i selec]ia de realizare în opera]ii Opera]iunile psihologice
personalului militar. ale for]elor armate ale SUA în etapa actual`
Calea suedez` Teheran 43: strategie militar` [i politic`
Artemis mi- militar` Colaborarea interna]ional` a serviciilor
siunea UE în Kongo de cùtare-salvare.
Tulbur`rile de me-
tabolism lipidic Voennaya mysl, Rusia, nr. 12, decembrie 2003
Noua structur` Profilul probabil al luptei armate în viitor Interac]iunea
finlandez` de parti- în opera]ii: probleme de organizare Tactica arta
cipare la opera]iunile asigur`rii multilaterale a trupelor Testarea peda-
de sprijinire a p`cii gogic` în înv`]`mântul superior militar Aspecte
(în limba englez`) Ciocnirea civiliza]iilor în epoca juridice ale întrebuin]`rii for]elor armate în lupta
Biedermaier (Part. 3) Exerci]iul Roland I. împotriva terorismului Cì posibile de dezvoltare
Tragerile de lupt` ale trupelor de ap`rare antiaerian` a for]elor armate ruse[ti Forme [i procedee
din Polonia Ofi]erul cu informa]iile [i procesul de desf`[urare a luptei armate Ap`rarea
de preg`tire politic`. Misiuni, cì de ac]iune [i limite antiaerian` a trupelor în perioada ini]ial` a r`zboiului
Exerci]iul Armagedon (Part. 2) For]ele armate Organizarea preg`tirii pentru lupt` Respingerea
slovene în opera]iunile de sprijinire a p`cii Distinc]iile inamicului aerian Disciplina militar` esen]ial`
armatei austriece. Opera]iunile informa]ional-psihologice: înv`]`-
minte din Afghanistan Terorismul fenomen
Voennaya mysl, Rusia, nr. 11, noiembrie 2003 social [i militar al secolului 21.
Strategia neprolifer`rii active a armelor de distrugere
în mas` Tactica arta asigur`rii multilaterale World Policy Journal, SUA, vol. 20, nr. 4,
a trupelor Prognozarea dot`rii cu armament iarna 2003-2004
a trupelor de rachete [i a artileriei for]elor armate Despre hegemonie. Interna]ionalismul liberal
ale Federa]iei Ruse Aprofundarea cercet`rii de la pre[edintele Wilson la pre[edintele Bush
în beneficiul utiliz`rii armamentului de mare precizie Vremuri grele pentru reportajele americane
de c`tre trupele de rachete [i de artilerie Evaluarea de [tiri externe Caruselul rusesc Democra]ia
eficacit`]ii tragerii: probleme de perfec]ionare în America Latin` Maturizarea politicii externe
Evaluarea eficacit`]ii loviturii radio-electronice a Indiei Echitatea [i tranzi]ia spre democra]ie
[i cu foc Aspecte militare ale dreptului inter- Speciali[tii în arme de distrugere în mas`: elemente
na]ional Rolul [i locul for]elor armate în lupta cheie în combaterea acestora.
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`
211
Despre tr`s`turile
comandantului
Se zice c` nimic nu este nou sub soare. Poate. Oricum, de mai bine
de un secol, [tiin]ele au progresat, cel pu]in la prima vedere,
nesemnificativ. Inclusiv [tiin]a militar`. |n schimb, aplica]iile
tehnice [i nu numai ale [tiin]elor au progresat uluitor, incredibil
chiar [i pentru trìtorii aceleia[i genera]ii. Inclusiv \n ceea ce prive[te
[tiin]a militar`. Re\ntoarcerea la izvoarele g#ndirii militare
fundamentale nu este un gest dictat de nostalgii la mod`, ci este
ea \ns`[i nevoia de a \n]elege fundamental rostul [i, mai cu seam`,
sensul construc]iilor [i evolu]iei militare de azi.
Este argumentul care a determinat ini]iativa de fa]`. A[adar,
apel#nd la izvoarele comprehensive ale \n]elegerii fenomenului
militar, vom publica, \ncep#nd cu acest num`r al revistei, grupaje
tematice de teze, idei [i sintagme ale unor personalit`]i care au marcat
definitoriu g#ndirea militar` universal`.
Sun Tzî Clausewitz

Arta de a comanda const` \n a nu \n- Pentru a duce la un sf#r[it str`-
frunta inamicul atunci c#nd el ocup` pozi]ii lucit un \ntreg r`zboi sau actele lui
ridicate [i \n a nu i te opune atunci c#nd cele mai importante, pe care le numim
este ad`postit dup` coline. campanii, se cere o mare cunoa[tere a re-
la]iilor politice de ansamblu dintre state.
Cinci tr`s`turi sunt primejdioase Aici conducerea r`zboiului coincide
pentru un comandant de c`petenie: dac` este cu politica, iar \naltul comandant devine
temerar [i nu-i pas` de moarte, poate fi ucis; totodat` om de stat.
dac` este la[ [i-[i p`ze[te zilele, va fi capturat;
dac` are izbucniri de furie, poate fi p`c`lit; Carol al II-lea nu este socotit un mare
dac` este prea sensibil \n privin]a eului geniu, pentru c` n-a [tiut s` subordoneze
sù [i are o p`rere eronat` cu privire la senti- eficacitatea armelor unei \n]elegeri, unei \n]e-
mentul onoarei, poate fi calomniat; dac` are lepciuni superioare, n-a [tiut s` ating`
suflet milos, poate fi nec`jit. cu ea un obiectiv str`lucit.
Nu trebuie s` ridici tab`ra pe un teren Bonaparte a spus, foarte just, c` multe
jos. Pe un teren propice comunica]iilor, din hot`r#rile pe care trebuie s` le ia \naltul
Sun Tz\, Arta r`zboiului, Carl von Clausewitz, Despre r`zboi,
Editura Militar`, Bucure[ti, 1976, pp. 31-72. Editura Militar`, Bucure[ti.
212
une[te-te cu alia]ii tì. () Pe un teren comandant ar putea constitui probleme
al mor]ii, lupt`. matematice demne de for]ele unui Newton
[i Euler.
C#nd oamenii se adun` \n mod constant
\n grupuri mici [i \[i [u[otesc la ureche, Nici un \nalt comandant nu poate
\nseamn` c` \nsu[i comandantul de c`petenie conferi o[tirii sale obi[nuin]a r`zboiului,
[i-a pierdut \ncrederea armatei. iar exerci]iile din timp de pace nu constituie
dec#t un slab \nlocuitor \n raport cu adev`rata
Recompensele prea dese arat` c` \nsu[i experien]` a r`boiului, dar nu \n raport
comandantul este la cap`tul puterilor; cu o armat` \n care [i aceste exerci]ii
pedepsele prea frecvente arat` c` el este sunt orientate numai spre ob]inerea unei vir-
\n culmea descuraj`rii. tuozit`]i mecanice.
Comanda]i, a[adar, cu polite]e Particularit`]ile spiritului coman-

[i insufla]i aceea[i ardoare r`zboinic` dantului au o mare influen]`, pe l#ng`
tuturor, [i ve]i putea spune c` victoria cele ale temperamentului. Ceea ce se poate
este sigur`. a[tepta de la o minte bizar`, exaltat`,
necoapt`, nu seam`n` cu ceea ce a[tept`m
Dac` ordinele sunt f`r` excep]ie de la o inteligen]` rece [i viguroas`.
eficiente, trupele vor fi supuse. Dac` ordinele
nu sunt \ntotdeauna eficiente, ele vor fi Pe un comandant, numai ideile mari
nesupuse. Dac` ordinele sunt \n toate \mpre- \l pot face m`re], iar cele m`runte risc`
jur`rile justificate [i executate, rela]iile s`-l fac` meschin, dac` nu cumva le respinge,
\ntre comandantul de c`petenie [i trupele ca fiindu-i cu totul strìne.
sale sunt mul]umitoare.
|naltul comandant nu trebuie s` fie
Comandantul de c`petenie este ap`- un cercet`tor savant al statului, nici istoric,
r`torul statului. Pentru stat, el este la fel nici publicist, dar trebuie s` fie familiarizat
ca [i spi]a la roata unei c`ru]e; dac` ea este cu afacerile superioare ale statului,
fixat` bine, statul va fi cu siguran]` puternic; trebuie s` cunoasc` [i s` aprecieze just
dac` spi]a nu este fixat` bine, statul va fi tendin]ele tradi]ionale, interesele implicate,
cu siguran]` slab. problemele ridicate, personalit`]ile
conduc`toare.
Un comandant de c`petenie priceput
procedeaz` \n a[a fel \nc#t s` ocupe o pozi]ie Comandantul nu trebuie s` fie un fin
care \l pune la ad`post de \nfr#ngere observator de oameni, un analist minu]ios
[i nu pierde nici un prilej de a domina al caracterului uman, dar trebuie s` cunoasc`
inamicul. felul de a g#ndi [i obiceiurile, caracterul,
meritele [i lipsurile specifice celor de sub
Datorit` artei de a-[i dispune trupele, comanda sa.
un comandant biruitor este \n m`sur`
s` le fac` s` lupte cu efectul apelor st`vilite, Reac]ia spiritului, forma ve[nic schimb`-
care, slobozite brusc, se n`pustesc \ntr-o pr`- toare a fenomenelor, \l oblig` pe comandant
pastie f`r` fund. s` poarte \n sine \ntregul aparat intelectual
213
Un comandant de armat` calificat al cunoa[terii sale; el trebuie s` fie \n stare
pretinde victoria de la situa]ie, nu de la sub- s` dea din sine, peste tot [i cu fiece b`taie
ordona]i. El \[i alege oamenii care, la r#ndul a inimii, hot`r#rea necesar`.
lor, [tiu s` se foloseasc` de situa]ie.
|naltul comandant [i armata
C#nd comandantul de c`petenie care au \mpins cel mai departe capacitatea
este moralmente slab [i autoritatea sa de a duce lupta \ns`[i cu cea mai mare
este lipsit` de vigoare, c#nd ordinele economie de for]e [i de a impune peste tot
[i directivele lui nu sunt limpezi, c#nd efectul moral al rezervelor puternice p`[esc
nu exist` reguli ferme pentru a-i c`lùzi pe cel mai sigur drum spre victorie.
pe ofi]eri [i pe solda]i, iar forma]iile
Cu c#t mai mult un \nalt comandant
nu au ]inuta corespunz`toare, armata porne[te animat de adev`ratul spirit
este dezorientat`. al r`zboiului, ca [i de al fiec`rei lupte,
de sentimentul [i g#ndul, adic` de con[tiin]a
C#nd un comandant de c`petenie
c` trebuie [i poate s`-[i zdrobeasc` adversarul,
incapabil s` evalueze adversarul folose[te
cu at#t mai mult va pune totul \n talgerul
o for]` restr#ns` contra uneia importante
balan]ei primei b`t`lii, va spera [i se va str`dui
sau trupe slabe pentru a lovi trupe tari s` c#[tige totul \n ea. Probabil c` Bonaparte
sau omite s` aleag` trupe de [oc pentru n-a plecat \n nici unul din r`zboaiele
avangard`, se ajunge la derut`. sale f`r` g#ndul de a-[i zdrobi adversarul
\nc` din prima b`t`lie.
Arta comandantului eminent const`
\n a analiza situa]ia inamicului [i a calcula De[i, \ntr-o b`t`lie, voin]a \naltului
distan]ele, precum [i gradul de dificultate comandant [i inteligen]a sa conduc ansamblul,
al terenului \ntr-un mod care s`-l fac` st`p#nul aceast` voin]` [i inteligen]` nu r`zbat
victoriei. dec#t \ntr-un grad foarte sl`bit p#n` la verigile
cele mai de jos [i acesta este cu at#t mai mult
|ntreaga ta conduit` militar` cazul cu c#t trupele se afl` mai departe
trebuie s` fie reglat` dup` \mprejur`ri: s` ataci de \naltul comandant; importan]a [i inde-
sau s` te aperi dup` cum teatrul de r`zboi penden]a comandan]ilor \n subordine
va fi pe teritoriul tù sau pe acela cresc, [i aceasta pe contul voin]ei \naltului
al inamicului. comandant.
Selec]ie [i construc]ie tematic`

@ Alina UNGHEANU
214
SISTEMELE C4I
Referin]e
bibliografice
Analiza echipamentelor [i sistemelor Sisteme de comunica]ii tactice cu topologie

de comunica]ii folosite de militari pe c#mpul distribuit`, maior Nicolae PAVELESCU, G#ndirea
de lupt` pentru transferul de date, voce militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 49-53;
[i imagini, Armada International, Elve]ia, vol. 27, Re]ele de calculatoare din structura siste-
nr. 4, august-septembrie 2003; melor C4I, colonel Vasile SAVU, G#ndirea militar`
Reuniunea mijloacelor de comunica]ii pentru rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 54-58;
asigurarea unui serviciu mai bun, Armées Mijloacele tehnice [i produsele software uti-
daujourdhui, Fran]a, vol. 283, septembrie 2003; lizate \n sistemele C4I, colonel ing. Ion GEGIU,
C4ISR (Comand`, Control, Comunica]ii, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 59-62;
Computere, Informa]ii, Supraveghere, Particularit`]i ale sistemelor C4I pentru
Recunoa[tere): \narmare inteligent`, Défense platforme de armament, general de brigad`
nationale, Fran]a, nr. 6, iunie 2002; dr. Constantin MINCU, colonel dr. Gruia TIMOFTE,
Siguran]a informa]iilor pe Internet m`sur` G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 63-66;
preventiv` a securit`]ii statului, Europäische Interoperabilitatea [i compatibilitatea siste-
melor C4I \n mediul na]ional [i interna]ional,
Sicherheit, Germania, nr. 10, octombrie 2000;
colonel dr. Constantin TOMA, G#ndirea militar`
Comanda [i controlul \n ac]iunile militare
rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 67-71;
moderne, general de brigad` dr. Constantin MINCU,
Securitatea informa]iilor \n sistemele
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 13-20;
C4I, colonel dr. Gheorghe BOARU, maior
Rolul, structura [i principiile de utilizare
dr. Ion ROCEANU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
a sistemelor integrate C4I, colonel ing.
nr. 3, 2000, pp. 72-74;
Alexandru ANDREI, G#ndirea militar` rom#neasc`,
Liniile radioreleu digitale. Suportul comu-
nr. 3, 2000, pp. 21-24;
nica]iilor de baz` \n sistemul C4I, locotenent-colonel
Sisteme moderne de informa]ii, colonel dr. ing. Victor GREU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
dr. Gruia TIMOFTE, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 75-78;
nr. 3, 2000, pp. 25-33; Sistemele C4I din armatele moderne, colonel
Sistemul de comunica]ii strategic al Armatei dr. Cristea DUMITRU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
Rom#niei, colonel Mugurel P@RVULESCU, nr. 3, 2000, pp. 92-97;
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 34-37; Particularit`]i ale organiz`rii [i func]ion`rii
Re]eaua de transmisiuni permanent`. sistemelor C4I \n opera]iile multina]ionale,
Infrastructura de baz` a sistemelor C4I, colonel Emil TUDOSE, G#ndirea militar` rom#neasc`,
locotenent-colonel Dumitru {ERBAN, G#ndirea nr. 3, 2000, pp. 98-102;
militar` rom#neasc`, nr. 3, 2000, pp. 38-42; Factori de ordin extern care influen]eaz`
Cerin]e opera]ionale privind sistemele de comu- procesul planific`rii sistemelor de comunica]ii
nica]ii [i informatice tactice, locotenent-colonel [i informatic` \n opera]iile multina]ionale,
Ioan GEAMPALIA, G#ndirea militar` rom#neasc`, colonel Ion TUDOSE, G#ndirea militar`
nr. 3, 2000, pp. 43-48; rom#neasc`, nr. 2, 2001, pp. 178-182;
215
Structura, compunerea [i func]iile sistemului dr. Gheorghe BOARU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
informa]ional de comand` [i control pentru nr. 3, 2003, pp. 90-96;
conducerea strategic` a ac]iunilor militare, Presiunea informa]ional` asupra statelor
general de brigad` (r.) dr. Constantin ALEXANDRESCU, majore \n c#mpul de lupt` modern, colonel
locotenent-colonel dr. Ionel CIOBANU, G#ndirea dr. Ion STOIAN, G#ndirea militar` rom#neasc`,
militar` rom#neasc`, 2001, nr. 2, pp. 41-53; nr. 3, nr. 3, 2003, pp. 97-101;
pp. 14-24; nr. 4, pp. 98-105; Revolu]ia informa]ional` [i consecin]ele sale,
Organizarea sistemului de comunica]ii real, Informationen zur politischen Bildung, Germania,
maior R`zvan VASILE, c`pitan Dan }IG~NU{, nr. 280, iulie-august 2003;
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2002, Noul sistem C4ISTAR folosit \n lupta tactic`.
pp. 135-139; O perspectiv` britanic`, Military Technology,
Implica]iile sistemelor C4I \n reducerea Germania, vol. 26, nr. 11, 2002;
duratei ciclului complet al conducerii ac]iunilor Digitalizarea sistemelor de comand`, control
militare \ntrunite, colonel dr. Cristea DUMITRU, [i informa]ii din armata german`, Military
colonel dr. Gruia TIMOFTE, G#ndirea militar` Technology, Germania, vol. 26, nr. 11, 2002;
rom#neasc`, nr. 4, 2002, pp. 92-106; Caracteristicile sistemului C4I, Military
Sistemele C4I2 \n Armata Rom#niei, general Technology, Germania, vol. 27, nr. 6, 2003;
de brigad` dr. Cristea DUMITRU, G#ndirea militar` For]ele armate europene iau \n considerare
rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 76-84; sistemele C4ISR (capacit`]i logistice pentru
Sistemele de comand`, control, comu- o nou` er` a amenin]`rilor asimetrice), Military
Technology, Germania, vol. 27, nr. 10, 2003;
nica]ii [i computere, general de brigad`
Aspecte privind cerin]ele sistemelor
dr. Cristea DUMITRU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
C4ISR/C4ISTAR (comand`, control,
nr. 3, 2003, pp. 44-56;
comunica]ii, computere, informa]ii,
Rolul [i func]iile sistemelor C4I, colonel
supraveghere [i cercetare) [i importan]a
Ioan GEAMPALIA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
acestora pentru misiunile for]elor europene
nr. 3, 2003, pp. 57-62;
aliate, Military Technology, Germania, vol. 27,
Sistemul de comunica]ii component`
nr. 10, 2003;
de baz` a sistemului C4I, colonel dr. Sisteme C4ISR/C4ISTAR pentru marina
Gruia TIMOFTE, G#ndirea militar` rom#neasc`, militar`, Military Technology, Germania, vol. 27,
nr. 3, 2003, pp. 63-69; nr. 10, 2003;
Arhitectura sistemelor de comand`, control, E-Defence [i societatea informa]ional`,
comunica]ii, calculatoare [i informa]ii colonel dr. {tefanCANTARAGIU, Observatorul
din armatele moderne, locotenent-colonel militar, nr. 41, 2002, p. 6;
Paul HURMUZ, G#ndirea militar` rom#neasc`, Permanenta evolu]ie a sistemelor informatice,
nr. 3, 2003, pp. 70-83; Rivista militare, Italia, nr. 4, iulie-august 2003;
Siguran]a [i securitatea informa]ional`, For]ele aeriene [i noile tehnologii informa-
maior dr. Ion ROCEANU, maior Iulian BUGA, ]ionale, Signal, SUA, vol. 57, nr. 11, iulie 2003;
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3, 2003, Comercializarea siturilor de comunica]ii
pp. 84-89; tactice, Signal, SUA, vol. 58, nr. 5, ianuarie 2004;
Preocup`ri pentru realizarea unui sistem Revolu]ia tehnico-militar` aspectul
integrat de comand`-control pentru For]ele informa]ional, Voennaya mysl, Rusia, nr. 9,
Aeriene ale Armatei Rom#niei, colonel septembrie 2003.
Documentare [i sistematizare tematic`

@ Adelaida-Mihaela DANDE{
216
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Este strategia acum altceva dec#t a fost ea
de mai bine de o sut` de ani ? Care este obiectul ei actual ?
Ce \nseamn` clasic [i modern \n strategie ?
Strategia lui Clausewitz este aceea[i cu strategia de azi ?
Trebuie, oare, s` ne \ntoarcem la izvoarele strategiei ?
S` ne \ntoarcem la Sun Tz\ ?.
Iat` doar c#teva dintre \ntreb`rile-teme asupra
c`rora se apleac`, prin detaliu, prin analiz`,
generalul de brigad` dr. Gheorghe V~DUVA \n lucrarea
Strategie militar` pentru viitor, ap`rut` la Editura
Paideia.
Ast`zi, acum, despre strategie, c#nd suntem parte
a unei puternice alian]e politico-militare, \n care strategia
militar` viitoare a Rom#niei va fi efectiv strategia NATO. Sublinierea apar]ine generalului
dr. Mihail Popescu, \n cuv#ntul de \nceput al acestei lucr`ri care, prin mesajul pe care
ni-l transmite, se vrea un \ndemn la reflec]ie, la g#ndire.
Structurat` pe nou` capitole, lucrarea trateaz`, succesiv: con]inutul strategiei;
fundamente [i determin`ri ale strategiei politice, economice, sociale, culturale, tehnice,
tehnologice [i militare; raportul r`zboi-strategie; despre concept [i conceptualitate
\n strategie; strategia de securitate de la marea tactic` la marea strategie; clasic
[i modern \n interpretarea strategiei militare; arta strategic` incertitudinea certitudinii;
remodelarea strategiei strategii de alian]`, de coali]ie, asimetrice, antiteroriste,
neconven]ionale, mixte, de superputere; practici moderne \n strategia opera]ional`
determin`ri teoretice, ac]iuni (opera]ii) militare, ac]iuni (opera]ii) integrate; realit`]i
[i determin`ri actuale; de la strategia decapit`rii la strategia pa[ilor m`run]i; conceptul
de r`zboi \n re]ea.
Despre strategie s-a scris [i se va mai scrie. De la Gingis Han la Napoleon, de la Clausewitz
la Raymond Aron, cunoa[terea acestui domeniu pare inepuizabil`. Cu at#t mai mult ast`zi,
reconsiderarea strategiei militare \[i va cere drepturile ! {i aceast` reflec]e militar` strategic`
nu este un lux sau o \ndeletnicire de club a unor eliti[ti. Ea este o necesitate !.
217
Izvor#t` din sociologia militar`, trec#nd prin filtrul
conceptualiz`rilor lui Huntington (Militarul [i statul,
1957) [i Janowitz (The Professional Soldier, 1960),
abordarea rela]iei dintre armat` [i societate constituie
tema lucr`rii Armata [i societatea \n tranzi]ie.
Rela]iile dintre civili [i militari [i politica
de securitate \n Rom#nia dup` 1989, ap`rut`
la Editura Tritonic, \n colec]ia Studii de securitate.
Autorul, Marian ZULEAN, fin cunosc`tor al teoriei
[i practicii politicilor publice, al institu]iilor democratice
[i al rela]iilor interna]ionale (este expert NATO
la Administra]ia preziden]ial`), ne invit`, pe parcursul
a cinci capitole, la o descriere-analiz`, un studiu
de caz, a[ spune, al procesului democratiz`rii rela]iilor
dintre armat` [i societate \n Rom#nia post 1989.
Av#nd ca punct de plecare cele cinci pattern-uri
ale lui Huntington asupra rela]iei armat`-societate,
autorul descrie, \n prima parte a lucr`rii, trei modele posibile, identificate la nivel global,
nici unul dintre acestea nefiind \ns` explicativ \ntru totul pentru ]ara noastr`: modelul
occidental (liberal), caracterizat de de-politizarea armatei prin concentrarea militarilor
asupra profesionalismului militar; modelul interven]ionist (latino-american) [i modelul
comunist. Rom#nia a plecat de la acest din urm` model, av#nd ca obiectiv modelul occidental,
recte integrarea \n structurile euroatlantice.
Partea a doua este o analiz` a transform`rii rela]iilor dintre armat` [i societate,
a politicii de securitate rom#ne[ti dup` evenimentele din 1989, pe baza unui model explicativ.
Cumul#nd sugestiile teoretice ale lui Huntington, Gustavssen, Jean Callaghan [i Jurgen Kuhlman
cu studiul-pilot, comparativ pe trei ]`ri sud-est europene, \ntreprins de autor, [i cu interviurile
realizate \n ]ar`, Marian Zulean ajunge la o explica]ie a transform`rii rela]iilor dintre armat`
[i societate [i a politicii de securitate prin dou` blocuri de variabile: contextul interna]ional
[i cel intern, factori pe care \i detaliaz` \n capitolele III-V.
Rolul important, \n cadrul rela]iei dintre armat` [i societate, \n implementarea
unui control democratic civil asupra for]elor armate l-au avut institu]ii precum OSCE, UE
[i NATO, at#t la nivel consultativ, c#t [i prin ghidare, condi]ionare sau evaluare.
Dac` NATO a fost exemplul de succes al unei organiza]ii ce promova ap`rarea colectiv`,
azi poate deveni modelul de organiza]ie ce promoveaz` securitatea prin cooperare.
O radiografie sociologic`, o analiz` la rece a cazului Rom#niei, a procesului
de tranzi]ie care s-a axat pe dou` concepte-cheie: economia de pia]` [i democratizarea.
Nu \n ultimul r#nd, trebuie s` v` spun c` lucrarea a fost nominalizat` la Premiul
Locotenent-colonel Mircea Tomescu al revistei G#ndirea militar` rom#neasc`
pentru anul 2003.
218
Evenimente editoriale
Ap`rut` sub auspiciile Editurii Militare,
For]ele de elit` ale lumii. Armata secolului XXI
este o pledoarie pentru for]ele speciale [i de elit`
c`rora le revine misiunea istoric` de a ajunge s` \nde-
plineasc` imperativul lui Sun Tz\: A ob]ine o sut` de victorii
\ntr-o sut` de b`t`lii nu \nseamn` perfec]iune. A c#[tiga
b`t`lia f`r` a lupta \nseamn` perfec]iune.
Despre miracolul grecesc filozofii sau gardienii,
aceste caste constituind elita societ`]ii din Republica
lui Platon; despre noble]ea francez` [i La formation
intellectuelle et moralle des elites(Emile Sergent);
despre modelul conceptual finlandez privind pozi]ia
elitelor \n procesul de luare a deciziilor, trec#nd
prin elitele secolului al XX-lea Churchill, Kennedy
[i Beretele verzi, Moshe Dayan [i unitatea sa
de para[uti[ti, esen]a doctrinei Reagan, ajung#nd
la definirea [i clasificarea elitelor militare, despre toate acestea ne vorbe[te generalul
de brigad` Mihai FLOCA \n primele dou` capitole ale lucr`rii.
Ultima entitate este destinat` structurilor ac]ionale adecvate sistemului militar
rom#nesc, av#nd [i un moto care mi s-a p`rut extrem de relevant pentru \ntregul demers
al autorului: Un corp mic, format din trupe alese, este de departe mai bun dec#t o armat`
uria[`, compus` mai ales din gloat`.
A[a cum spuneam, lucrarea este un quod era demonstrandum al importan]ei for]elor
de elit` [i speciale, [i din necesitatea de a constitui astfel de structuri [i \n Armata Rom#n`,
\n care lupt`torul s` aib` o mentalitate elitist`, iar ideea de a fi cel mai bun s` devin`
o certitudine.
Proiectarea asistat` de calculator. AutoCAD

[i AutoLISP. Editura Militar` vine, iat`, \n sprijinul
celor interesa]i de acest domeniu extrem de atractiv
[i de actual.
Autorii profesorul universitar dr. Gheorghe
MARIN, reputat dasc`l, intelectual rafinat, remarcabil
lider [i manager, creator a peste 20 de lucr`ri de spe-
cialitate, \n prezent [eful Statului Major al For]elor Navale,
[i asistentul universitar Marian CA}~ ne prezint`,
\n cele trei sute de pagini, aproape totul despre versiunea
AutoCAD 2004, pornind de la concepte, no]iuni de baz`,
comenzi de ini]ializare [i ajutoare grafice, comenzi
de desenare, de editare, comenzi pentru gruparea
entit`]ilor, p#n` la comenzi de informare, utilitare
[i pentru lucrul cu fi[iere script, comenzi pentru corectarea erorilor, pentru desenarea
\n trei dimensiuni, pentru realizarea modelelor solide.
219
Lucrarea este util` [i datorit` variet`]ii programelor de aplica]ie ce pot fi elaborate
prin folosirea sistemelor AutoCAD [i AutoLISP, cu at#t mai mult un argument pentru cei
care \[i desf`[oar` activitatea \n domenii precum: construc]ii, mecanic, electromecanic,
electronic, cartografie [.a.
V` invit, a[adar, s` r`sfoi]i acest manual [i s` afla]i, dac` nu [tia]i, ce ne poate permite
comanda MTEXT sau comanda QTEXT, cum putem redefini temporar o comand`,
prin ce comand` putem vizualiza formele canonice ale tuturor entit`]ilor aflate curent
\ntr-o baz` de date a AutoCAD-ului, cum ne ajut` comanda MSLIDE [i altele, v` asigur,
la fel de necesare [i interesante !
Nu puteam \ncheia aceast` rubric` f`r` a semnala,

de[i, cu o oarecare \nt#rziere, num`rul 2 al Revistei
Comunica]iilor [i Informaticii, continuatoarea
<Buletinului Transmisiunilor>, revist` bianual`, editat`
de c`tre {coala de Aplica]ie pentru Transmisiuni,
Informatic` [i R`zboi Electronic de la Sibiu.
Spicuim din acest num`r: Sistemul de comunica]ii
[i informatic` al Armatei Rom#niei [i conceptul r`zboi
centrat pe re]ea general de brigad` dr. Cristea DUMITRU;
Direc]ii de dezvoltarea a sistemelor de comunica]ii
militare moderne colonel dr. Emil TUDOSE; Centrul
de transmisiuni nodal cu management regional prezent
[i viitor locotenent Florin GU{U; Liberalizarea pie]ei
telecomunica]iilor [i unele implica]ii pentru transmisiunile
militare general de brigad` dr. Mugurel P@RVULESCU,
colonel ing. Florinel ILIE; Asupra organiz`rii liniilor
radio cu salt de frecven]` \n gama VHF maior dr. ing. Paul BECHET, locotenent-colonel
Mihai TEODORESCU, maior dr. ing. Mircea BORA.
Mul]umin colectivului redac]ional pentru amabilitatea de a ne fi trimis acest num`r
[i le a[tept`m [i pe urm`toarele !
Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU
220
ABSTRACTS
Romania joins the North-Atlantic Alliance
COL Costinel PETRACHE
The democratic values of the world The philosophy of collective defence The military operational
engagement Romanias adhesion fundamental political-military project Coherence of the engagement
The credibility of the demarche Harmonization of the connection with the Romanian community
outside the country
Romania a NATO member
Gen Ph D Mihail POPESCU
The advantages of collection security April 2004 the most powerful guarantee for security The Romanian
Armed Forces an important link The reviving of the Alliance NATO Reactive Force The Armed
Forces restructuring plan The proper training of the forces and means designed for NATO operations
Opinions concerning the military power relevance in the 21st Century
MG Ph D Mihail ORZEA}~
The national power the present signification and its possible evolutions The powers components,
forms and characteristics The political dimension the goals determination The economic potential
and managerial capability The military dimension powers hard element The characterization
of the international security environment
The achievement of an integrated informatics system for human resources stages and factors
in projects management
LTC Mihai NORU
Forces management within NATO members states Actions within the Alliance Tables of organization
and military structures management Human resources situation The unique codification of data bases
information The electronic communication The quality management
Strategies of prevention of juvenile delinquency in society and in the armed forces
COL Bujorel FLOREA
The prevention of delinquency and administering of justice The creation of a special juridical background
The establishment of some specialized institutions for under ages and youthes protection The diversi-
fication of sanctions The socialization role of the family Mass-media the fourth power in a state
The USA-Russia relation and the balance of power at the beginning of the 21st Century
Diplomat Diana-Larisa C|NDEA
The redefining of the world balance of power Geo-political coordinates The territorial continuity Limits
and coordinates of cooperation The American strategy of power The national interest and the balance
of power From geo-political to geo-economy
Geo-political and geo-strategical determinations in the Black Sea region and its contigous area
COL Ph D Ion CO{CODARU
The Black Sea region strategical studies Geo-political premises the new architecture of security
World-wide political-economic interests Threats and challenges to security in the Black Sea region
Distinctive requirements for regional and continental prosperity and stability
The strategic intelligence war
COL Dumitru LUNGU
The theory of intelligence battle The goal and the missions of intelligence battle General laws of social
progress Trends and methods of reconnaissance Tendencies of informatization development The general
mathematic pattern of information neutralization
Actions of response and their management in situations of threats and employment of ADMNBC
by terrorist organizations
COL Ph D Nicolae POPESCU
The expansion of terrorist organizations and of their activities The environment deterioration Uncon-
ventional strategies and tactics The goal of NBC defence of Romanias Armed Forces Tactical nuclear
weapons NBC defence and force protection
221
The role of NBC defence structures in the management of terrorist attacks with mass destruction
weapons
COL Ph D Eng Ion SAVU
Obtaining and synthesis of chemical materials The management of the crisis generated by terrorist
attacks Decontamination and neutralization actions The importance of the structure for actions coordi-
nation The role of application structure Elements of execution located on national territory
The nuclear, biological and chemical defence and the environment protection
LTC Eng Marian POPA
Prof. Alexandrina POPA
Factors of risk for the environment The environment strategy of protection The compatibility between
NBC expert and the specialist in environment The variety of equipments and materials for defence
The perssonel training and specialists formation NBC role in theatre of operations
Instruction in simulated ADMNBC environments
LTC Ilie B~LAN
MAJ Ph D Traian NICULA
RapSITNBC application in informatics facilities offered by the program Architecture The NBC module
The mail module The module of maps The redaction of operation orders Possibilities of integrated
instruction Post-action analysis The methodology of employment-planning
Georgia at the way of democracy. Challenges and threats
COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
In the tongs of the regional powers The succession to leadership The popular rebellion of the Georgians
The influence of the West Steps of the American policy The influence of Russia in the Georgian
policy The Revolution of roses
What is NATO transformation ?

COL Constantin R~ILEANU
The changing of doctrines, structures, military capabilities The coordination of doctrines drawing up
and implementation The capabilities planning Military education and instruction Research future
capabilities and technologies Stipulation of priority criteria
New transformations within NATO force structure

LTC Crì[or-Constantin IONI}~
Pragas Summit the projection of new missions Collective defence oneself mission Capabilities
of NATO Response Force The military needs of NATO The political-military leading of Alliance The policy
of troops rotation in the theater
From Washington to Istanbul, via Praga fundamental documents in the Euro-Atlantic

integration process
COL Dorel PIETR~REANU
The principle of self-differentiation Mechanisms of estimation and feedback Political, economic
and social matters Defence and military matters NATO information and documents protection
The interval democratic legislative background
The military transformation concept and implementation
C`t`lin ANDRONIC
The general background of military transformation A new technological context The understanding
of military transformation The armed forces remodelling The military infrastructure modernization
Assuming and implementation of the technologies specific for the revolution in the military affairs
Consequences of the transformation in the USA Armed Forces
Stephan the Great and the Saint brilliant commander and military strategist
BG (ret.) Ph D Nicolae CIOBANU
Moldavia political-military force in the East and South-East Europe The development of political
and military alliances The importance of the diplomatic corps Being aware of the potential adversaries
The permanent army the nucleus of Stephans army The preparation of the countrys territory
for defence
Versiunea \n limba englez`
@ Doina ZUGR~VESCU
222
|nf`]i[`rile istorice
ale st`rii noastre de spirit
1864 - 2004
140 DE ANI
|N SERVICIUL
ELITEI MILITARE NA}IONALE
1
ianuarie ANUL
februarie XV
2004
140 de ani \n serviciul

elitei militare na]ionale !
d i r e a
â n
G ilitar` `
m neasc
ro m â

Revista-2 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-2 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gândirea

We are NATO members

The integration continues

CONSILIUL EDITORIAL |NALTUL DECRET REGAL NR. 3663

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, f`r` perceperea taxelor aferente,

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

SERIE NOU~  ANUL XV

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

Rom#nia  membr` a NATO 11 Romania  a NATO member

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Realizarea unui sistem informatic integrat 33 The achievement of an integrated

Strategii de prevenire a delincven]ei 39 Strategies of prevention of juvenile delin-

R`zboiul informa]ional strategic 64 The strategic intelligence war

Ap`rarea NBC NBC Defence

Ap`rarea nuclear`, biologic`, chimic` 82 The nuclear, biological and chemical

Instruc]ia \n medii ADMNBC simulate 87 Instruction in simulated ADMNBC

Pulsul strategic Strategic pulse

Realitatea NATO NATO Reality

Ce este transformarea NATO ? 164 What is NATO transformation ?

De la Washington la Istanbul, via Praga 172 From Washington to Istanbul, via

Transformarea militar`  concept 182 The military transformation  concept and

189 NATO and PfP (XVIII)  United Kingdom

Fundamente na]ionale National foundations

Premiile na]ionale 202 Romanian Military

Univers publicistic militar 207 Military publicistic

@ Colonel Costinel PETRACHE

Avantajele securit`]ii colective

Aprilie, 2004  Rom#nia \n NATO

Armata Rom#n`, o verig` tare

Ne transform`m o dat` cu NATO

OPINII PRIVIND RELEVAN}A

Componentele, formele [i caracteristicile puterii

Rolul [i locul puterii militare [i evolu]ia posibil\

Cum am lucrat pânq acum ?

Cum lucrqm acum ?

Ce aduce nou sistemul ?  o singur` aplica]ie de eviden]` la nivelul centrelor militare,

Este un adev`r de necontestat

Activitatea de prevenire general`

Rela]ia ruso-american` poate constitui, militare din Afganistan [i Irak, a diferendelor

New York, 1968, p. 163.

Winter 2003/04, p. 59.

Amenin]\ri [i provoc\ri la adresa securit\]ii

:nt\rirea securit\]ii [i cooper\rii în Bazinul M\rii Negre,

Strategia Scopul luptei informa]ionale const`, \n opinia acestora, \n asigurarea

Teoria luptei informa]ionale

Teoria neutraliz`rii Teoria protec]iei

Obiectul, misiunile Obiectul, misiunile

Aspecte generale Aspecte generale

Potrivit speciali[tilor ru[i, legea luptei informa]ionale se \nscrie ca o rela]ie esen]ial`

La r#ndul ei, China recunoa[te aceast` tendin]` de dezvoltare

Apãrarea NBC ,si protectia

APÃRAREA NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ, CHIMICÃ

Compatibilitatea între specialistul NBC ,si specialistul de mediu

Educarea personalului ,si formarea specialistilor

Rolul apãrãrii NBC pentru protectia

Modul de simulare destinat instruirii cercetasilor

Metodologia de utilizare-planificare: Figura 4: Reprezentarea pe harta

Metodologie de utilizare-analizã post-actiune:

Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP

Domnule general, plec#nd de la premisa

Care sunt, \n cele trei situa]ii fundamentale posibile  \n timp de pace,

Dintre categoriile de for]e ale Armatei, For]ele Terestre au cunoscut,

For]a Proiect 2007 C. Preg. PfP

SERIE NOU~ ANUL XV

Rom#nia membr` a NATO 11 Romania a NATO member

Ce este transformarea NATO ? 164 What is NATO transformation ?

Transformarea militar` concept 182 The military transformation concept and

189 NATO and PfP (XVIII) United Kingdom

Aprilie, 2004 Rom#nia \n NATO

Ce aduce nou sistemul ? o singur` aplica]ie de eviden]` la nivelul centrelor militare,

Care sunt, \n cele trei situa]ii fundamentale posibile \n timp de pace,

For]a Proiect 2007 C. Preg. PfP

Participarea \n teatrele din Afganistan [i Iraq \n cadrul opera]iilor

Aderarea Rom#niei la Alian]a Nord-Atlantic` Romanias adhesion to the North Atlantic

Ne-am dorit at#t de mult

Aderarea la NATO a impus

Sistemul logistic rom#nesc

Am realizat un sistem

Direc]ia Afaceri Strategice

România se al`tur` NATO

Transformarea numitorul comun

Statutul de membru NATO un examen complex

{tim care sunt priorit`]ile

Transformarea NATO reprezint` un proces

Conceptul de transformare militar` a intrat \n aten]ia

Grija unor bune institu]iuni se impune a fi at#t de mare, a ne preocupa

Doamnelor [i domnilor, româneasc`, devotamentul [i d`ruirea

Premiul Mare[al Alexandru

Premiul General de corp

Premiul General de divizie

Premiul General de brigad`

Pentru premiul Mare[al Alexandru Averescu,

Pentru premiul General de corp de armat`

Pentru premiul General de divizie {tefan F`lcoianu,

Pentru premiul General de brigad`

Pentru premiul Locotenent-colonel Mircea Tomescu,