G@NDIREA

MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"

SERIE NOU~ • ANUL XV

Nr. 3
mai – iunie
2004

1
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

2
 Cuprins Contents
Alt` Armat` 7 A different kind of Armed Forces
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
Opinii privind implica]iile globaliz`rii 11 Opinions regarding the implications
asupra securit`]ii of globalization over security
General-maior dr. Mihail ORZEA}~ MG Ph D Mihail ORZEA}~

Sistemul de planificare, programare, 25 Planning, programming, budgetary

bugetare [i evaluare – de la promisiune and evaluation system – from promise
la certitudine. 2001-2004 to certainty. 2001-2004
Ing. {erban LUNGU Eng {erban LUNGU

Corela]ia ap`rare na]ional` – ap`rare 31 Correlation between national defence

colectiv` and collective defence
General de brigad` Ioan CIUPEI BG Ioan CIUPEI

Conceptul CJTF 38 CJTF Concept

Locotenent-colonel LTC Constantin-Cr`i[or IONI}~
Constantin-Cr`i[or IONI}~

Opera]iile bazate pe efecte 42 Effect based operations

Opinii • Argumente Opinions • Arguments

Certitudini Certitudes
Semiotici comunica]ionale militare 49 Non-verbal military communication
nonverbale semiotics
Colonel dr. Nicolae ROTARU COL Ph D Nicolae ROTARU

Piramidele simplific`rii \n organiza]ia 55 The simplification pyramids within

militar` the military organization
Maior Nelu DR~GAN MAJ Nelu DR~GAN
3
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Opera]iile psiho-informa]ionale. Categorii 58 Psycho-informational operations. Types
de informa]ii utilizate \n fundamentarea of informations used in objective’s
obiectivelor substantiation
Colonel dr. Marian BUCIUMAN COL Ph D Marian BUCIUMAN

Tendin]e [i orient`ri \n cercetarea [i pro- 62 Tendencies and directions of military

iectarea \mbr`c`mintei pentru militari uniform research and design
Colonel Gabriel STROIL~ COL Gabriel STROIL~

Considera]ii criminologice privind compor- 66 Criminologic considerations regarding

tamentul delincvent \n mediul militar delinquent behaviour in military juvenile
juvenil medium
Colonel Bujorel FLOREA COL Bujorel FLOREA

Asigurarea geografic` Military geographic

militar` guarantee
Tehnologii moderne de pozi]ionare 69 Modern technology of position practical
cu aplicabilitate \n ac]iunile militare. in military actions.Global position system
Sistemul de pozi]ionare global` COL Eng Georgel CIOCOIU
Colonel ing. Georgel CIOCOIU CPT Eng Daniel {TEFAN
C`pitan ing. Daniel {TEFAN

Aplica]ii militare ale teledetec]iei 75 Military applications of satellite

satelitare teledetection
C`pitan ing. Grigore F~RCA{ CPT Eng Grigore F~RCA{

Realizarea modelului numeric al terenului 82 The accomplishment of the area’s

pentru teritoriul României numerical model for Romania’s territory
C`pitan ing. Liviu PORUMB CPT Eng Liviu PORUMB

Produse fotogrammetrice digitale. 86 Digital photogrammetric products.

Ortofotoharta Ortophotomap
C`pitan ing. Dan POMÎRLEANU CPT Eng Dan POM|RLEANU

Analiza terenului \n opera]iile militare 90 Territory’s analysis in military operations

C`pitan ing. Valentin POPA CPT Eng Valentin POPA

Harta topografic` militar` \n proiec]ie 94 Military topographic map in UTM projection

UTM CPT Eng Vasile CONSTANTIN
C`pitan ing. Vasile CONSTANTIN
4

Dezbateri GMR
“Starea comunica]iilor [i informaticii
\n Armata Rom#niei”. Invita]i: generalul
de brigad` dr. Cristea DUMITRU, [eful
Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`;
colonelul ing. Alexandru ANDREI, [eful
Sec]iei Sisteme Tehnice [i Informatice;
colonelul ing. Constantin MIHAI-
CHIRIAC, [eful Sec]iei Concep]ii,
Planificare [i Preg`tire \n Informatic`,
[i colonelul Constantin AB~L~ESEI, [eful
Sec]iei Securitatea Re]elelor [i Cifru
(INFOSEC)
Pulsul strategic
Orientul Mijlociu: dezvolt`ri \n lupta
\mpotriva terorismului.
Studiu de caz: Arabia Saudit`
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
Dialoguri GMR
Interviu cu generalul de brigad`
Valeriu NICU}, [eful Direc]iei Planificare
Strategic`
Interviu cu generalul de brigad` Gavril` POP, 137 Interview with BG Gavril` POP, deputy
adjunctul pentru ordine public` al coman-
dantului Jandarmeriei Rom#ne
Fundamente na]ionale
{coala de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC
~ avatarurile devenirii
Participarea lui Radu R. Rosetti la R`zboiul
de |ntregire a Neamului (1916-1918)
Dr. Constantin DINULESCU
Cuprins
GMR Debates
98 “Communication and informatic
state in Romania’s Armed Forces”.
Guests: BG Ph D Cristea DUMITRU,
head of Communications and Informatics
Directorate; COL Eng Alexandru ANDREI,
chief of Technic and Informatic
Systems Section; COL Eng
Constantin MIHAI-CHIRIAC, chief
of Concept, Planning and Informatic
Qualifications Section, and COL
Constantin AB~L~ESEI, chief of Network
Security and Cipher Section (INFOSEC)
Strategic pulse
120 Middle-Orient: developments of the fight
against terrorism. Review: Saudi Arabia
COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
GMR Dialogues
128 Interview with BG Valeriu NICU}, head
of Strategic Planning Directorate
for public order of Romanian Gendarmerie
commander
National foundations
144 NBC Defence Application School
~ development process
148 The participation of Radu R. Rosetti
in the war for the nation’s completion
(1916-1918)
Ph D Constantin DINULESCU
5
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
“Rom#nia Militar`” – Restituiri: “Despre 157 “Military Romania” – Restitutions: “About
moral [i material \n execu]ia r`zboiului moral and material in modern war’s
modern” (I) executions” (I)

Realitatea militar` International

interna]ional` military reality
NATO pe drumul spre Istanbul 160 NATO on the way to Istanbul
Jaap de Hoop SCHEFFER, Secretarul Jaap de Hoop SCHEFFER, NATO
general al NATO General Secretary

Viitorul Alian]ei Nord-Atlantice 164 The future of North-Atlantic Alliance

Lord George ROBERTSON Lord George ROBERTSON

NATO [i PfP (XIX) – Regatul Unit al Marii 168 NATO and PfP (XIX) – United Kingdom
Britanii [i Irlandei de Nord (II) [i Cipru of Great Britain and Northen Ireland (II)
and Chypre

Univers publicistic militar183 Military publicistic

universe
• Sun Tz\ [i Clausewitz: “Despre victorie 188 • Sun Tz\ and Clausewitz: “About victory
[i \nfr#ngere” and defeating”

Referin]e bibliografice 191 Bibliographic references

Evenimente editoriale 195 Editorial events

Rezumate \n limba 199 Abstracts

englez`

6
 Alt`
armat`
S-a vorbit de-ajuns despre
aderarea României la Alian]a
Nord-Atlantic`. S-a vorbit, timid
[i retras, când \nc` nu credeam
c` a[a ceva este posibil; apoi,
cu speran]`, când op]iunea
României a fost afirmat` pro-
gramatic [i, aplicat [i pragmatic,
dup` primirea invita]iei la aderare.
S-a vorbit, parc`, mai pu]in,
mai cu m`sur` dup` aderare
– trebuie s-o spunem, dup` ade-
rarea de jure –, fapt explicabil
prin orientarea conjugat` a efor-
turilor spre \mplinirea condi-
]iilor opera]ionale ale integr`rii,
l`sând \n seama istoriei nemal-
formate comentariile circumstan-
]iale. |n tot acest timp, institu]ia
militar` na]ional` a tr`it – radical,
sever, profund [i izb`vitor –
condi]ia istoric` a transform`rii,
o transformare produs` \n centrele
vitale ale organismului militar
românesc: filozofia instruc]iei
[i educa]iei, cultura, organizarea,
\nzestrarea, preg`tirea nemijlocit`
pentru lupt`. Al`turarea, pe di-
mensiunile evocate, a modelelor
“1989” [i “2004”, care – primul
configura, cel`lalt configureaz`
institu]ia militar` na]ional`,
A different kind
of Armed Forces
We have talked enough about
Romania’s NATO integration.
We’ve talked about it shyly,
in whisper, even since we didn’t
think this was possible; then,
with hope, when Romania’s option
was asserted as a program, which
was implemented in a pragmatic
manner, after receiving the invi-
tation. We’ve talked perhaps,
a little less, temperately, after
the adhesion – we must say it,
after “de jure” adhesion – fact
that can be explained by the coor-
dinated focusing of efforts
for meeting the operational
requirements, leaving for a non-
distorted history the comments
of circumstance. Meanwhile,
the national military institution
experienced – completely, harshly,
deeply and as a liberation – the his-
toric condition of the transforma-
tion, a change occurred within
the vital centers of the Romanian
military body: training and educa-
tion philosophy, culture, organizing,
procurement and direct combat
training. Joining NATO, following
the “1989” and “2004” models
– the first model used to shape
the national military institution,
7
 G#ndirea militar` rom#neasc`
relev` existen]a, la timpul prezent,
a unei alte armate.
Contemporanii acestei transfor-
m`ri sunt \nc` \n rostul activ
al O[tirii, depozitând \n cultura
dovedit` a personalit`]ii lor expe-
rien]e aparent contradictorii,
\nf`ptuiri nealiniate partinic,
voca]ia direct` pentru elocven]`
[i interpret`rile pozitive ale [tiin]ei
militare, originalitatea confirmat`
a gândirii necondi]ionate.
Am plecat de la dorin]a
de a dezanchiloza [i de a elibera
de orice constrângere politic`
un organism \n care preg`tirea
pentru lupt` devenise aproape
ilegal`, realitate de ne\n]eles
pentru rostul esen]ial al menirii
sale, a c`rui aptitudine de a-[i \nde-
plini misiunea nu a fost niciodat`
dovedit`.
Evident, \n anii totalitarismului
comunist. Am prins, apoi, curajul
perspectivei [i nu ne-au demobi-
lizat nuan]ele ratate ale temelor
asumate spre rezolvare.
Entuziasmul, dar [i o anume
team`, manifestat` mai cu seam`
parohial, de transformarea
profund` au deconcertat, un timp,
angajamentele schimb`rii, di-
luându-le amploarea [i perspec-
tivele. Am realizat \ns`, \n stra-
tegia renun]`rii la construc]iile
de parad` ale unei lumi apuse,
c` “reformele” limitate nu numai
c` nu produc rezultate limitate,
dar nu dau nici un rezultat.
Timpul analogiilor neinspirate,
al compromisurilor satisf`c`toare,
8
~ 3/2004
the second is shaping it now,
means emphasizing, right now,
the existence of another kind
of armed forces.
Those who are contemporaries
with this transformation are still
active members of the Army,
storing in the demonstrated cul-
ture of their personality, experi-
ences, which seem to be contra-
dictory, accomplishments that are
not politically aligned, direct vo-
cation for the eloquence and posi-
tive interpreting of the military
science, confirmed originality
of non-conditioned thinking.
We started with the desire to make
more flexible and to liberate from
all political constraint, military
body where combat training
had become almost illegal, a reality
that couldn’t be understood as com-
pared to its essential mission,
and whose skills to accomplish
its tasks has never been proven.
Obviously, that happened
during all those totalitarian
communist years. Then, we had
the courage of the perspective
and we were not de-mobilized
by failed shades of an assumed
homework.
Enthusiasm, but also a certain
fear, manifested mostly religiously,
for the profound transformation
have put out of countenance,
for a while, the engagements
of the change, weakening
the strength of their scope
and perspectives. We realized,
though, within the strategy
of giving up parade structures
of a lost world, that limited
“reforms” not only produce

al opiniilor desuete [i al gene-
raliz`rilor pripite a fost adiacent
[i repede trec`tor.
Coeren]a reflec]iei [i a con-
centr`rii \ndelung exersate a sub-
stituit productiv romantismul
inerent deschiderilor spre orizon-
turi doar b`nuite.
Suntem o alt` armat` nu numai
prin construc]ia militar` pro-
priu-zis` [i filozofia preg`tirii
[i angaj`rii, ci [i prin \n]elegerea
reactiv` a evolu]iei fenomenului
militar postmodern caracterizat
de renun]area, sub presiunea
descurajant` a revolu]iei informa-
]ionale, la filozofia [i doctrina
conflictelor prelungite; abolirea,
\n construc]ia durabil` a st`rilor
de pace, a strategiilor de tergiver-
sare; consolidarea global` a legi-
timit`]ii publice [i dezvoltarea
autorit`]ii [i credibilit`]ii politice
a Alian]ei; compromiterea [i ani-
hilarea tehnicilor concepute
pentru a aduce la putere mino-
rit`]i de orice natur`; diluarea
[i deconstruc]ia st`rilor conflic-
tuale prin prer`zboi – concept
structurat pe capabilitatea unei for]e
armate de a exporta descurajare
[i control \n mediile beligerante;
dezvoltarea componentei [i \n]e-
legerii civile a puterii armate;
complementarizarea angaj`rii
\n lupt` cu ac]iuni de larg`
respira]ie civic`, flexibile stra-
tegic, dar punctuale \n câmp
imediat.
Editorial
limited results but instead do not
produce any results.
The time of non-inspired
analogies of satisfying compro-
mise, of old-fashioned opinions
and of rash generalization has been
contiguous and has passed very fast.
The coherence of thinking
and long time practiced concen-
tration has replaced, in a produc-
tive manner the romanticism,
inherent for being open to new
horizons, towards which we could
only hope for in the past.
We are part of a different kind
of armed forces, not only because
of the philosophy of training
and engagement, but also because
of the post-modern military phe-
nomenon evolution, character-
ized by giving up, under the dis-
couraging pressure of cyber
revolution, t h e p h i l o s o p h y
and doctrine of long-term conflicts;
by the abolishing, while building
up durable peace, of procrasti-
nation; global strengthening
of public legitimacy and developing
the Alliance’s authority and po-
litical credibility; compromising
and annihilating techniques,
conceived so as to bring to power
any type of minority; diminishing
and dismantling conflicts through
pre-war – a concept structured
on the capability of an army
to export deterrence and control
between belligerents; developing
civil understanding of armed power;
accomplishing complementarity
of engagement in combat, by actions
of an extended civic spirit, stra-
tegically flexible, but very clear
in the theatre.
9
 G#ndirea militar` rom#neasc`
{i, evident nu \n ultimul rând,
managementul limitelor fizice
ale revolu]iei \n afacerile mili-
tare, gestionând cu prevedere
[i cuno[tin]` contradic]ia dintre
nivelul dezvolt`rii tehnologice
[i capacitatea poten]ialului uman
supercalificat de a-i r`spunde
f`r` eroare.
Suntem o alt` armat`.
Semnifica]ia individual` a transfor-
m`rii, tr`it` nu prin simpli-
ficarea abrupt` a lumii reale,
ci prin adaptarea ei metodologic`
la oportun [i posibil, proiecteaz`
\n spectrul devenirii militare
nu doar experien]e pozitive,
ci [i continuitatea ascendent`
a afirma]iilor de anvergur`.
Alt` armat` – alt` filozofie
a ap`r`rii, alte misiuni, alt`
mentalitate, alte raporturi
cu societatea civil`, alt` comu-
nicare –, toate sub semnul
evolu]iei inevitabile [i al renun]`rii
definitive la crucificarea \n modele
cu form` exact`.
|n tot acest proces, c`ruia
doar perspectiva \i poate releva
cu adev`rat semnifica]iile, \n]e-
legerea ca atare a schimb`rii
[i a nevoii inevitabile de schim-
bare pare a fi, dac` nu cumva
chiar [i este, mai important`
decât schimbarea \ns`[i.
10
~ 3/2004
And, of course, last but not
least, let’s not forget the manage-
ment of physical limits of the revo-
lution in the military affairs, care-
fully and responsibly adminis-
trating the contradiction between
the level of technological develop-
ment and the overqualified human
potential to offer a perfect response.
We are now part of a different
armed force. The individual sig-
nificance of the transformation,
experienced, not by abruptly
simplifying the real world but
by adjusting it methodologically
to what is appropriate and possible,
designs, within the spectrum
of the military becoming, not only
positive experiences but also
the ascendant continuation of far-
reaching assertions.
Another army – another defense
philosophy, other missions, another
mentality, other relations with civil
society, another type of commu-
nication – they are all under the sign
of inevitable evolution and of final
giving-up the crucifying of exact-
form models.
During all this process,
to which only the future can truly
point out the significance, under-
standing of the change, as such,
and of the inevitable need for change,
seems to be, or could we say,
it is indeed, really more important
than the transformation itself.
@ Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
 OPINII PRIVIND IMPLICA}IILE
GLOBALIZ|RII ASUPRA SECURIT|}II
General-maior dr. Mihail ORZEA}~

Globalizarea este, în esen]`,

Procesul de globalizare
un proces pozitiv, ale c`rui efecte – definire [i tendin]e de evolu]ie –
sunt receptate diferit de oameni
Globalizarea este un proces al c`rui concept
[i, de aceea, sunt opinii pro [i contra
lui. Practic, nu poate fi identificat este foarte des utilizat de oameni cu profesii [i niveluri
nici un domeniu al existen]ei sociale de instruire diferite. De cele mai multe ori, modul
în care s` nu fie reg`site efectele glo- în care este perceput fenomenul reflect` efectele
baliz`rii, fapt pentru care dezbaterile
teoretice pe aceast` tem` au devenit acestuia asupra persoanei sau a domeniului în care
ceva comun. aceasta î[i desf`[oar` activitatea. De regul`, oamenii
Acest eseu va aborda aspectele încearc` s` g`seasc` solu]ii pentru a se adapta
relevante ale influen]ei globaliz`rii
în domeniul securit`]ii cu scopul
transform`rilor pe care le impune globalizarea,
de a descoperi cauzele unora dintre dar nu întotdeauna reu[esc. Cei mai pu]in informa]i
efectele cele mai puternice [i de a pro- sau cei care se tem, pur [i simplu, de globalizare pentru
pune solu]ii de eliminare sau, cel pu]in,
c` le modific` modul de via]`, precum [i cei care nu în]eleg
de diminuare a disfunc]iilor.
În prima parte vor fi prezentate esen]a procesului protesteaz`, sub diverse forme,
unele abord`ri ale procesului de glo- împotriva lui. Cele mai multe dintre proteste sunt
balizare, care pot releva poten]ialele “demonstra]ii spontane” [i nu rareori sfâr[esc prin ciocniri
conexiuni între concept, modul
de implementare a acestuia [i r`d`cinile violente cu for]ele de ordine. Majoritatea protestatarilor
(cauzele) efectelor lui nedorite. militeaz` “f`r` s` aib` o platform` politic` credibil`,
Cea de-a doua parte analizeaz` (...) ci numai din dorin]a de a da ceasurile înapoi,
unele dintre efectele, directe [i indi-
recte, ale globaliz`rii în domeniul la vremuri mai simple”1.
securit`]ii, pornind de la cauze Lu#nd ca punct de referin]` globalizarea, lumea
[i încheind cu solu]ii de contracarare. pare s` fie împ`r]it` în dou` mari categorii: sus]in`tori
În final sunt expuse, succint,
[i adversari ai acesteia. Din prima categorie fac parte
cele mai importante aspecte care trebuie
avute în vedere în viitor pentru cei care cred c` “globalizarea este ceea ce trebuie s` realiz`m
a diminua (elimina) disfunc]iile neap`rat, dac` vrem s` fim ferici]i”2. Cea de-a doua
generate (facilitate) de globalizare
categorie sus]ine c` “sursa nefericirii noastre rezid`
în domeniul securit`]ii.
tocmai în globalizare”3.
1
Diane Coyle, Guvernarea economiei mondiale, Editura Antet, Filipe[tii de T#rg, 2000, p. 8.
2
Zygmunt Bauman, Globalizarea [i efectele ei sociale, Editura Antet, p. 5.
3
Ibidem.

11
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Din punctul de vedere al definirii conceptului, nu exist` un consens între speciali[ti,
poate [i pentru c` “globalizarea este o tem` ale c`rei adev`ruri înc` nu au fost spuse”4.
Dintre opiniile referitoare la conceptul de globalizare am selectat c#teva, care par s` reflecte
accep]iunile cele mai r`spândite: •“o consecin]` a modernit`]ii”5; •“un ansamblu de concep]ii
ideologico-politice, având ca numitor comun analiza dimensiunilor planetare pe care le-au c`p`tat
problemele politice, tehnologice, economice [i sociale cu care se confrunt` omenirea în prezent”6;
• “o realitate func]ional` a postcapitalismului, (...) o expresie a triumfului liberalismului
economic, (...) dar [i a social-liberalismului”7; • “un fenomen multidimensional în care
tehnologia informatic`, al`turi de alte tehnologii, (...) comer] (...) [i capital se extinde
global, (...) iar interdependen]ele cresc [i se reg`sesc în toate aspectele vie]ii noastre” 8;
•“(...) un proces cu dubl` rezonan]`, pe de o parte acoperind ceea ce teoreticienii denumesc
fenomenul de «mic[orare a lumii», respectiv un proces obiectiv de reducere a distan]elor,
de cre[tere a «densit`]ii sociale» [i a «densit`]ii rela]ionale» a globului, de «mondializare»
progresiv` a proceselor culturale, economice, politice etc., pe de alt` parte, cumul#nd
[i percep]ia individului relativ la fenomenul al c`rui actor este – respectiv reflectarea
\n con[tiin]a subiectului a transform`rii”9.
Opiniile pro [i contra globaliz`rii, stimulate sau inhibate de evenimente ca atacul
terorist de la 11.09.2001, ilustreaz` un tablou al lumii în care tr`im: pe de o parte,
“prosperitate crescut` datorit` integr`rii economice”10, pe de alt` parte, atacuri teroriste
[i r`zboaie care, “chiar dac` nu au fost generate de globalizare, (...) aceasta a contribuit
la producerea lor”11.

Efectele globaliz\rii asupra securit\]ii

Securitatea na]ional` este unul dintre indicatorii relevan]i ai influen]ei globaliz`rii asupra
unei societ`]i umane, deoarece, prin structura sa multidimensional`, securitatea na]ional`
reflect` modul în care societatea î[i propune s` se protejeze împotriva amenin]`rilor
de orice natur`, evalu#nd riscurile [i tendin]ele de evolu]ie ale mediului interna]ional
de securitate. Ulterior, pe baza concluziilor [i a rezultatului analizei comparate a tendin]elor
de evolu]ie a mediului interna]ional de securitate cu interesul na]ional, societatea î[i stabile[te
modul în care se va adapta (va ac]iona) pentru a reduce [i chiar a anihila efectele negative
ale amenin]`rilor [i riscurilor asupra sa.
4
Marin Dinu, Economie contemporan`. Ce este globalizarea ?, Editura Economic`, Bucure[ti, 2000, p. 16.
5
Colonel prof. univ. dr. Ion Irimia, Studii Europene, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucure[ti, 2002, p. 24 (cit#ndu-l pe Giddeus).
6
Sergiu Tama[ , Dic]ionar politic, Editura Academiei Române, Bucure[ti, 1993, p. 118.
7
Marin Dinu, op. cit., p. 34.
8
Lynn E. Davis, Globalization, Security Implications, Issue Paper, Rand Corporation, Santa Monica,
California, USA, p. 1.
9
Ilie B`descu, Dan Dungaciu, Sociologia [i geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastr`, Bucure[ti,
1995, pp. 137-138.
10
Eduardo Aninat, Surmonting the Challenges of Globalization, in Finance&Development (a quarterly
magazine of the IMF), March 2002, volume 39, Number 1, p. 1 (din http://iip. State. gov/PD/IRC/
Article_Alert.nsf).
11
Richard Kugler, National Security in a Globalizing World of Chaos: The US and European Response,
in The Marshall Center Papers, No. 4/2002, p. 39.

12
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Tendin]e de globalizare au existat cu mul]i ani înainte de a fi definit` ca atare [i de a fi consi-
derat` o caracteristic` proprie ultimelor decenii. Cel mai elocvent exemplu este cel al imperiilor
care, dincolo de dorin]a de putere [i glorie a ini]iatorilor lor, au avut [i conota]ii integratoare
ale vie]ii entit`]ilor constituente în plan socio-economic, nu doar în cel politic. Condi]iile de dezvoltare
a tehnologiilor din acele vremuri nu au permis facilitarea contactelor \ntre comunit`]i
[i între persoane, în cadrul aceleia[i colectivit`]i, la nivelul atins în prezent – descris cel mai bine
de sintagma “sat global”12. Din cauza comunic`rii greoaie între comunit`]i, acestea aveau o inde-
penden]` relativ` fa]` de conducerea centralizat` a imperiilor, în principal în plan socio-eco-
nomic, favoriz#nd tradi]iile locale [i permi]#nd o preluare selectiv` a rezultatelor progresului
tehnico-[tiin]ific. Dezvoltarea inegal` a comunit`]ilor umane a dus la actualul tablou al lumii
în care, în destul de multe state, mai exist` comunit`]i cu organiz`ri tribale – în Asia, Australia,
Africa, America de Sud (în zona Amazonului) [i Oceania, \n timp ce altele exploreaz`
cosmosul [i microcosmosul. Aceast` dezvoltare inegal` a comunit`]ilor umane, asociat`
cu teama unora dintre liderii comunit`]ilor (provincii, în cadrul statelor; state, în cadrul
federa]iilor; state independente, în cadrul alian]elor; comunit`]i etnice [i religioase, în cadrul
statelor etc.) de a-[i pierde puterea [i influen]a, explic` rezisten]a [i impactul diferit pe care
îl are conceptul de globalizare asupra unor state [i chiar regiuni întregi ale lumii.
Mul]i oameni confund` securitatea na]ional` cu puterea militar`, probabil sub influen]a
logicii “r`zboiului rece” [i fiind obi[nui]i de a o asocia cu statul – responsabil de men]inerea
acesteia [i în raport cu un alt stat. Dup` cum se [tie, securitatea – una dintre cele mai importante
func]ii ale statului – este multidimensional` [i include componentele: politic`, economic`,
financiar`, uman`, tehnic`, cultural` [i militar`. Toate aceste componente sunt interdepen-
dente [i orice modificare a uneia implic` adaptarea corespunz`toare a întregului.
În consecin]`, efectele globaliz`rii, în oricare din domeniile men]ionate, vor influen]a
securitatea la nivel na]ional [i interna]ional.
Globalizarea a modificat multe dintre elementele sistemului de referin]` cu care
eram obi[nui]i, gener#nd team`, frustrare, alienare sau chiar sentimentul de pierdere
a controlului. Din acest motiv, multe comunit`]i umane percep globalizarea ca pe o amenin]are
la adresa lor, fiindc` neag` valorile pe care erau obi[nui]i s` le respecte timp de multe genera]ii.
În alt` ordine de idei, comunit`]ile care resping globalizarea nu sunt convinse de supe-
rioritatea noului concept [i î[i exprim` deschis îndoiala asupra viabilit`]ii acestuia. Cele mai multe
comunit`]i neoccidentale percep globalizarea ca pe o crea]ie a SUA, menit` s` contribuie
la men]inerea domina]iei americane, [i, de aceea, contest` procesul [i, implicit, domina]ia
acestei na]iuni asupra lumii. Unul dintre cele mai elocvente exemple este pozi]ia
Chinei: “Cum pot SUA, cu o tradi]ie politic` de 200 de ani, s` înve]e o na]iune cu o tradi]ie
de 4 000 de ani ?”13.
Cre[terea interdependen]ei între comunit`]ile umane [i între persoane a generat
o vitez` nemaiînt#lnit`, prin care apar schimb`rile în toate domeniile de activitate.
12
Marshall McLuhan&Bruce R.Rowers, The Global Village – Transformations in World Life and Media
in the 21st Century, cita]i de Ilie B`descu [i Dan Dungaciu \n op.cit., p. 143.
13
Dr. Karl Magyar, Challenge and Response. Anticipating US Military Security Concerns, Air University
Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, USA, 1994, p. 16.

13
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Aceast` situa]ie i-a determinat pe unii exper]i s` aprecieze c` singura constant` a lumii
în care tr`im este schimbarea14. În consecin]`, singura noastr` [ans` de a rezista este adaptarea
permanent`. Cei care s-au adaptat mai repede sunt în c#[tig, iar ceilal]i pierd. Aparent, asist`m
la o rela]ie de tip “zero-sum”15. În realitate, “jocul” nu se sf#r[e[te aici, deoarece perdan]ii
îl vor redeschide permanent, gener#nd tulbur`ri la nivel na]ional (lupte între boga]i [i s`raci)
[i interna]ional (conflicte de intensitate [i în domenii diferite). Cele mai multe dintre abord`rile
referitoare la interac]iunea globaliz`rii cu securitatea vizeaz`: relevan]a actualei ordini
mondiale [i a institu]iilor sale tradi]ionale; impactul asupra economiei [i finan]elor; degradarea
mediului ambiant; proliferarea armamentelor [i a tehnologiei “dual-use”; terorismul; delictele
transna]ionale.

Relevan]a ONU
Relevan]a actualei ordini Unii actori geostrategici importan]i – Fran]a,
mondiale [i a institu]iilor sale Rusia, China [i Germania au criticat neputin]a ONU
de a-i interzice coali]iei conduse de SUA s` atace Irakul, învinuit de leg`turi cu organiza]ia
terorist` Al Qaeda [i de dezvoltarea unor programe de producere a armelor de distrugere
în mas`. Lipsa consensului celor cinci membri permanen]i ai Consiliului de Securitate
a determinat SUA s` î[i argumenteze ac]iunea pe baza dreptului la autoap`rare, consfin]it
de Carta ONU, dar nu o autoap`rare în teritoriul propriu, ci “acolo unde sunt terori[tii,
înainte ca ace[tia s` fie preg`ti]i de noi atacuri”16. Atacarea Irakului de c`tre coali]ia
interna]ional`, condus` de SUA, a fost interpretat` ca ac]iune preventiv` [i a determinat
o adev`rat` escalad` de atitudini similare: Rusia a g`sit momentul pentru a-[i justifica
ac]iunile în Cecenia17, ulterior înglob#nd conceptul în doctrina sa militar`; India a fructificat
situa]ia pentru a-[i legitima desf`[urarea trupelor în Kashmir [i ac]iunile împotriva
separati[tilor din statele uniunii; Turcia a decis s` profite pentru a-[i proclama dreptul de a împiedica
formarea unui stat kurd în nordul Irakului; Israelul a declarat public ceea ce preg`tea
în secret – decizia de a nu-i permite Iranului s` dezvolte arme nucleare, inclusiv prin executarea
unor lovituri militare asupra facilit`]ilor nucleare ale acestui stat.
Situa]ia descris` ar putea echivala cu o nou` ordine de securitate, în care dreptul
celui mai tare (hard-power) primeaz` întotdeauna, iar Carta ONU [i sistemul de referin]`
bazat pe aceasta pot fi negate oricând, având în vedere precedentul descris.
Relevan]a statului
Exist` opinii18 potrivit c`rora statul î[i va pierde din importan]` atâta vreme cât globali-
zarea diminueaz` rolul puterii militare la nivel de stat na]ional, care, la r#ndul s`u, î[i pierde
14
John Huey, The New Post – heroic leadership, in Leadership for 21st Century, Air University Press,
Maxwell Air ForceBase, Alabama, USA, 1997, p. 3.
15
Thomas C. Schelling, The Strategy og Conflict, Havard University Press, Cambridge, Massachusetts
and London, England, Seventeenth printing 1999, pp. 84-85 (“The zero-sum game... imply a relation
between the two players that, unless perfectly innocuous, must be to the disadvantage of one player... chess
is the standard example of a zero-sum game...”).
16
G.W. Bush, State of the Union, Agen]ia Rador, 21.01.2004, p. 1.
17
Jefrey T. Huhner, Chechnya’s Agony, The Washington Times, 14.02.2004, www.washingtontimes.com/
commentary.
18
Kenichi Ohmae, The End of the Nation State, New York, Free Press, 1995.VII, citat de T.V. Paul
în States, Security Forces and the New Global Forces, p. 7.

14
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
identitatea în alian]e. De asemenea, se estimeaz` c`, în viitor, competi]ia între state se va duce,
în principal, în domeniul economic [i politic, iar extinderea democra]iei ca form` de guvernare
va face pu]in probabil` confruntarea între state, folosind mijloace militare19.
Modul în care este conceput` actuala ordine mondial`, caracterizat` de profesorul
Mike Moore ca fiind o urmare a men]inerii neschimbate a arhitecturii interna]ionale “create
la Mount Washington Hotel in Bretton Woods, New Hampshire”20, când erau alte condi]ii
decât cele de ast`zi, a generat numeroase critici at#t din partea unor state, c#t [i din partea
multor organiza]ii neguvernamentale. Criticile aduse ordinii mondiale actuale au ca obiect
eficien]a modest` a sistemului de securitate, cvasiimobilismul structural [i capacitatea redus`
de adaptare la modific`rile din mediul interna]ional de securitate (nu reflect` balan]a
de putere actual`; men]ine ordinea de securitate instalat` la sf#r[itul celui de-Al Doilea R`zboi
Mondial de c`tre puterile \nving`toare etc.).
Dubii despre capacitatea organiza]iilor guvernamentale de a-[i îndeplini menirea
vin [i din partea lui Niall Fergusan, care constat` c` “organiza]iile neguvernamentale
[i activi[tii Green Peace”21 au mai multe fonduri dec#t institu]iile ONU.
Insuficien]a resurselor pentru îndeplinirea unor misiuni de men]inere a p`cii de c`tre
Organiza]ia Na]iunilor Unite, precum [i mentalitatea reactiv` a membrilor Consiliului
de Securitate sunt recunoscute [i de Secretarul general al ONU, Kofi Annan22, care apreciaz`
c` for]a organiza]iei mondiale depinde de cooperarea [i participarea membrilor s`i la solu]ionarea
problemelor cu care se confrunt` omenirea.
Dezbaterea asupra actualei ordini interna]ionale are dou` direc]ii: contestarea unipola-
rit`]ii [i înlocuirea acesteia cu multipolaritatea; contestarea actualei ordini interna]ionale,
în ansamblul ei.
Curentul contest`rii unipolarit`]ii este condus de trei din cele cinci state membre
permanente ale Consiliului de Securitate al ONU – Fran]a, Rusia [i China, la care se raliaz`
India [i Germania. Argumentele contestatarilor sunt: noua realitate interna]ional`,
dup` încheierea “r`zboiului rece”, care se reflect` în modific`rile produse în m`rimea puterii
unor state, ce modific` balan]a de putere la nivel regional [i chiar interna]ional; faptul
c` negarea (nerespectarea) deciziilor ONU va fi urmat` de haos în rela]iile interna]ionale.
Contestatarii actualei ordini interna]ionale, în ansamblul ei, vizeaz` o adaptare mai mare
a acesteia la noile realit`]i, în care extinderea cooper`rii – la nivel regional [i mondial – [i dez-
voltarea organiza]iilor neguvernamentale, care au un cuv#nt tot mai greu de spus, trebuie
s` se reflecte în structura institu]iilor interna]ionale [i în responsabilit`]ile acestora.
Aceste dezbateri [i lu`ri de pozi]ii au o parte pozitiv`, const#nd în presiunile care se exercit`
asupra deciden]ilor politici [i, în primul r#nd, asupra membrilor permanen]i ai Consiliului
de Securitate, pentru a accepta adaptarea institu]iilor interna]ionale la noua situa]ie.
Exist` [i o parte negativ` a dezbaterii, const#nd în nerespectarea, de facto, a prevederilor
care sunt considerate anacronice. Din punct de vedere juridic [i chiar practic, pentru a avea
un sistem comun de principii [i valori, care s` defineasc` raporturile interna]ionale, se impune
respectarea Cartei [i a celorlalte reglement`ri referitoare la ONU, concomitent cu adaptarea
19
Richard Cohen, From Individual Security to International Stability, in The Marshal Center Papers,
No. 3, April 2001, pp. 11-12.
20
Mike Moore, Multilateral Meltdown, in Foreign Policy, March/April 2003, p. 74.
21
Niall Ferguson, Think Again Power, in Foreign Policy, January/February 2003, p. 22.
22
Nathan Gardel, Schimbarea ordinii globale, Editura Antet, Oradea, 1991, pp. 149-152.

15
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
acestei institu]ii la noile schimb`ri în mediul interna]ional de securitate. Solu]iile posibile
ar putea fi: m`rirea num`rului membrilor permanen]i în Consiliul de Securitate23; renun]area
la dreptul de veto (pentru a nu mai bloca24 sau amâna at#t de mult deciziile, care echivaleaz`,
de multe ori, cu pierderea oportunit`]ii, ca în cazul conflictului Rwanda-Burundi); realizarea
unui sistem de gestionare a crizelor care s` aib` at#t for]e, c#t [i mijloace adecvate pentru
a interveni rapid [i eficient în orice zon` afectat` de conflicte, preferabil înainte de producerea
acestora; diminuarea num`rului de agen]ii ale ONU prin concentrarea domeniilor
[i reevaluarea responsabilit`]ilor acestora, pentru a elimina suprapunerile.
De[i, dup` 1990, \n cazuri de agresiuni, de crime \mpotriva umanit`]ii [i de genocid,
comunitatea interna]ional` a intervenit pentru stoparea acestor practici, \n general, p`rerea
speciali[tilor este c` interven]ia armat` umanitar` unilateral` poate avea o justificare moral`,
dar nu [i una juridic`. |n acest context, negarea ONU sau nerecunoa[terea autorit`]ii acestei
organiza]ii echivaleaz` cu haosul [i poate duce la reluarea cursei înarm`rilor [i la posibile
r`zboaie locale, care se pot extinde, deoarece nu vor mai fi ]inute sub control de un sistem
interna]ional de securitate ce nu este recunoscut. De asemenea, \n situa]ia nerecunoa[terii
autorit`]ii actualului sistem de reglementare a rela]iilor interna]ionale, nici reglement`rile
privind cooperarea interna]ional` pentru combaterea activit`]ilor ilegale transna]ionale
nu vor mai func]iona eficient [i terori[tii, trafican]ii, contrabandi[tii [i alte grupuri de oameni
care se ocup` cu activit`]i ilegale î[i vor putea intensifica ac]iunile.
Facilitarea circula]iei m`rfurilor, a persoanelor
Impactul globaliz\rii [i a valorilor prin globalizare a determinat o cre[tere
asupra economiei [i finan]elor important` a economiei mondiale, permi]ând statelor
s` î[i sporeasc` baza de sus]inere a proiectelor, inclusiv a celor privind securitatea na]ional`,
prin investi]ii în tehnologii performante, dezvoltarea institu]iilor de educa]ie [i s`n`tate,
extinderea proiectelor de informatizare [i de securitate a transmisiilor de date [i comunica]ii etc.
Aceste aspecte pozitive au fost utilizate [i de grupuri organizate de indivizi care urm`reau
s` se îmbog`]easc` rapid prin activit`]i economice ilegale: producerea armelor, a explozibililor
[i drogurilor; jocuri de noroc, prostitu]ie, trafic de arme [i substan]e periculoase, trafic
de persoane etc.
Globalizarea a îmbun`t`]it cooperarea între state dublând Produsul Intern Brut (PIB)
mondial, în aproximativ 30 de ani, sporind investi]iile [i transferul de tehnologii performante.
De asemenea, globalizarea în domeniul economic s-a concretizat în noi structuri care s` gestioneze
fenomenul – Organiza]ia Mondial` a Comer]ului (WTO), care este succesoarea Acordului
General pentru Tarife [i Comer] (GATT) – prin reguli [i “niveluri de liberalizare”. Structurile
globale sunt urmate de cele regionale – Uniunea European` (UE), North American Free
Trade Agreement (NAFTA), Southern Cone Common Market (MERCOSUR), Association
of Southern Asian Nations (ASEAN), Asia Pacific Economic Cooperation Forum (APEC),
Spa]iul Economic Unic (SEU – Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan) etc.
23
Mihail Vasile-Ozunu, Ioan Munteanu, Tudor Iulian, Gheorghe Cia[cai, Geopolitic` [i geostrategie.
Studii, Editura A|SM, Bucure[ti, 2002, p. 12 (“|n s#nul Na]iunilor Unite, dup` ani de existen]` discret`,
Germania [i Japonia nu mai fac un mister din ambi]ia lor, revendic#nd statutul de membri permanen]i
ai Consiliului de Securitate, \n acela[i rang cu SUA, Rusia, Marea Britanie, Fran]a [i China”.).
24
Idem, p. 13 (“|ncep#nd cu crearea ONU, \n 1945 – a constatat Boutros Boutros Ghali, fost secretar
general, au izbucnit \n lume vreo sut` de conflicte majore, care au provocat mai mult de 20 de milioane
de mor]i. ONU a r`mas neputincioas` \n fa]a celor mai multe din aceste crime, din cauza veto-urilor – \n num`r
de 179 – opuse ac]iunii Consiliului de Securitate”.).

16
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Ini]iativele regionale de cooperare sunt, cel pu]in declarativ, componente ale fenomenului
de globalizare. În practic`, de cele mai multe ori sunt modalit`]i de men]inere a unor pie]e
de desfacere împotriva concuren]ei (MERCOSUR contra NAFTA; SEU [i Ini]iativa de la {anhai
contra UE etc.) [i de promovare a sferei de influen]` a statului dominant (Rusia în cadrul SEU,
SUA în cadrul NAFTA etc.).
Pe lâng` beneficiile pe care aceste forme de cooperare le aduc în plan economic,
reducând sau chiar eliminând barierele din calea comer]ului, apar [i o serie de aspecte
care au implica]ii directe asupra securit`]ii, cum ar fi: erodarea statului na]ional, a frontierelor
[i a suveranit`]ii; modificarea raporturilor de putere între state [i stimularea cursei înarm`rilor
în unele zone (regiuni); stimularea [omajului structural25 [i a migra]iei ilegale; amplificarea
degrad`rii mediului ambiant; m`rirea disparit`]ilor între statele bogate [i cele s`race etc.
În general, convingerea sus]in`torilor procesului de globalizare este c` “cei care sunt
preg`ti]i pentru globalizare vor fi recompensa]i [prin rezultatele pe care le ob]in, n.a.],
iar cei care nu sunt preg`ti]i vor fi aspru sanc]iona]i”26. Acest mod de a gândi pare s` fie
subordonat exclusiv ideii de profit [i stimuleaz` mobilitatea f`r` precedent a capitalurilor
care pot fi “retrase [i transferate instantaneu, f`r` preaviz, distrugând politicile guvernamentale”27
atunci când o alt` pia]` devine mai atractiv`. În aceste condi]ii, speran]ele statelor care [i-au construit
programe sociale cu aceste fonduri se n`ruie, iar turbulen]ele sociale se amplific`, afectând
stabilitatea [i securitatea unui stat sau chiar a unei regiuni (un exemplu edificator este crahul
financiar din Asia, care a afectat nu doar continentul asiatic, ci [i o mare parte din lumea
occidental`. Efectele au fost propor]ionale cu ponderea schimburilor comerciale \n acea zon`
a lumii [i cu contribu]ia acestor activit`]i comerciale la formarea PIB). Efectele asociate mai impor-
tante pentru securitate ale “migra]iei capitalului” spre zonele considerate mai atractive din punct
de vedere economic (zone care aduc un profit mai mare într-un timp mai scurt sau zone
considerate sigure), f`r` s` ia în considerare programele sociale, în derulare, ale guvernelor,
care depind de capitalurile respective, sunt: cre[terea [omajului; migra]ia ilegal` (în primul
rând a “creierelor”); reducerea nivelului de via]` [i a st`rii de s`n`tate a popula]iei; reducerea
coeziunii sociale [i a capacit`]ii statului de a realiza “unitatea de voin]`” (reducerea moralului).
Criticile aduse globaliz`rii în domeniul economic vizeaz` o situa]ie de fapt în care
oportunit`]ile nu sunt egale pentru cei dezvolta]i [i pentru cei s`raci28, ad#ncind disparit`]ile
[i generând surse de conflict. Statele subdezvoltate nu au nici o [ans` s` devin` competitive
atât timp c#t ele depind, în mare m`sur`, de exportul resurselor naturale neprelucrate
(72%) [i al produselor cu un grad mai redus de prelucrare, deoarece ele primesc pu]in
pentru aceste exporturi [i trebuie s` pl`teasc` mult pentru importuri (constituite, de regul`,
din produse cu un grad ridicat de prelucrare)29, fapt care determin` o balan]` de pl`]i
negativ` [i cre[terea datoriei externe.
Impactul globaliz`rii asupra statelor subdezvoltate trebuie evaluat în str#ns` corelare
cu cre[terea exploziv` a popula]iei, în condi]iile \n care economiile acestora nu sunt suficient
25
Conf. univ. dr. Mihail Berinde, Pia]a unic` european` [i negocierile de aderare, Centrul Tehnic-Editorial
al Armatei, Bucure[ti, 2003, p. 17.
26
xxx – Strategic Assessment 1999, National Defense University, Institute for National Strategic
Studies, Washington DC, USA, 1999, p. 27.
27
Ibidem.
28
Nancy Birdsall, Asymetric globalization, in Brookings Review, Washington, Spring 2003 (http://
proquest.umi.com./pqdweb), p. 1.
29
Dr. Karl Magyar, Editor – Global Security Concerns, Air University Press, Alabama, USA, 1996, pp. 126-130.

17
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
de competitive. Din aceast` cauz`, s`r`cia se va ad#nci stimul#nd lupta pentru supravie]uire
[i migra]ia ilegal`, care va genera noi conflicte.
Efectele globaliz`rii asupra economiei [i, implicit, asupra securit`]ii na]ionale sunt dificil
de cuantificat, în condi]iile \n care cea mai bun` metod` de stimulare economic` este, \n opinia
unor anali[ti, “amenin]area cu falimentarea a actorilor ineficien]i, (...) adic` nesiguran]a”30,
pentru a-i determina s` fie competitivi.
Dup` cum bine se cunoa[te, în economia de pia]` statul ar trebui s` fie mai mult un arbitru,
care s` supravegheze respectarea regulilor, [i nu un competitor economic. În aceste condi]ii
apar întreb`ri [i temeri legate de sectoarele strategice ale economiei – produc]ia de armament
[i tehnic` dual-use, energia31, resursele. Unele state, chiar dezvoltate economic – Fran]a,
Italia, Marea Britanie, au sectoare strategice controlate de stat (ca proprietar, ac]ionar majoritar
sau posesor al “ac]iunii de aur”). Aceast` situa]ie are efecte imediate benefice asupra securit`]ii
na]ionale, în cazul unor crize care implic` trecerea sectoarelor respective la produc]ia de ap`rare.
Pe termen lung, decizia de a p`stra statul în pozi]ia de actor important, în domenii care au relevan]`
pentru securitatea na]ional`, este estimat` ca av#nd impact economic negativ, deoarece reduce
libera manifestare a concuren]ei. Pe de alt` parte, diminuarea rolului statului în domeniul
securit`]ii na]ionale poate duce la pierderea controlului acestuia în domeniu, deoarece agen]ii
economici pot avea interese economice divergente [i pot s` nu sprijine (respecte) deciziile
autorit`]ilor statului (cazul unor companii petroliere interna]ionale, cu sediul în India,
care au refuzat s` furnizeze petrol armatei indiene în timpul r`zboiului indiano-pakistanez
din anul 1971).
De[i nu se poate stabili o rela]ie direct`
Degradarea mediului ambiant între globalizare [i degradarea mediului ambiant,
totu[i, exist` numeroase indicii c` aceasta o favorizeaz`32.
Cauzele problemelor existente în mediul ambiant sunt multiple [i cunoscute atât de c`tre
speciali[ti, cât [i de opinia public`. Cele mai importante surse de degradare a echilibrului
ecologic al planetei sunt: exploatarea nera]ional` a p`durilor, în special a p`durilor tropicale,
considerate “pl`m#nii Terrei”; continuarea utiliz`rii combustibililor fosili pentru motoare
cu ardere intern` [i producerea energiei electrice [i termice, proces care polueaz` atmosfera
[i, prin activitatea de extrac]ie [i prelucrare a petrolului [i a c`rbunilor, polueaz` solul,
subsolul [i apele, de[i exist` surse alternative de producere a energiei nepoluante (solar`
[i eolian`) sau pu]in poluante (utilizarea alcoolului pentru motoare cu ardere intern`, utilizarea
biomasei [i a energiei hidraulice pentru producerea curentului electric etc.); utilizarea
unor tehnologii poluante pentru producerea substan]elor chimice; degradarea solului
prin folosirea nera]ional` a iriga]iilor; inconsecven]` sau chiar nerespectarea reglement`rilor
interna]ionale în domeniu.
În esen]`, cauzele men]ionate [i altele, cu o contribu]ie mai mic` la poluarea planetei,
sunt generate de activit`]ile umane, guvernate – cu prec`dere – de profit [i nu de echilibrul ecologic
al “satului global” în care tr`im. De asemenea, o cauz` pe care nu ne place s` o recunoa[tem

30
Barry Buzan, Popoarele, statele [i teama, Editura Cartier, Chi[in`u, 2000, pp. 133-134.
31
Conf. univ. dr. Mihail Berinde, op.cit., p. 21 (“... \n cursul anului 2001, la Stockholm ... sub presiunea Fran]ei
[i Germaniei s-a am#nat procesul de liberalizare \n domeniul energiei” [\n cadrul Uniunii Europene, n.a.]).
32
Moises Naim, The Five wars of Globalization, in Foreign Policy, January/February 2003, pp. 29-37.

18
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
este c`, uneori, nu suntem bine informa]i [i nu acord`m importan]a cuvenit` mediului
ambiant, dovedind o neglijen]` condamnabil` pentru viitorul nostru, deoarece “... majoritatea
ne comport`m ca ni[te fum`tori înr`i]i, atât de obi[nui]i s` ardem combustibili fosili
pentru nevoile noastre, încât ignor`m pericolele insidioase pe termen lung ... Ciuma bubonic`
din Evul Mediu a fost un pericol direct ce a cauzat o imens` agonie [i a ucis 30% dintre
europeni, dar a fost o amenin]are minor` pentru civiliza]ie, f`r` consecin]e pentru planeta
noastr`. Arderea combustibililor fosili [i conversia ecosistemelor naturale în terenuri agricole
nu sunt pericole imediate pentru oameni, dar afecteaz` lent capacitatea de autoreglare
[i de men]inere a vie]ii pe planet`”33.
Din p`cate, de[i cauzele degrad`rii mediului sunt cunoscute [i acceptate,
inclusiv prin înscrierea lor în reglement`ri interna]ionale, ratificate de c`tre parlamentele
majorit`]ii statelor lumii, în practic`, interesul pe termen scurt prevaleaz`. Din acest motiv,
peste ani, vom constata cu regret c` puteam face mai mult, dar s-ar putea s` fie târziu,
c`ci, de[i “… orice am face nu putem distruge via]a pe planeta noastr`, putem modifica
mediul în a[a m`sur` încât civiliza]ia s` fie amenin]at`”34.

Apari]ia unor noi componente

Impactul globaliz\rii ale r`zboiului
asupra mediului militar Extinderea, f`r` precedent, a comunica]iilor a stimulat
[i o nou` component` a r`zboiului – cea informa]ional`, cunoscut` [i sub denumirea
de cyber-war. Componenta informa]ional` a r`zboiului este un multiplicator de putere
pentru partea care este foarte bine dotat` [i are personal foarte bine instruit (are superioritate
informa]ional`), permi]#ndu-i s` aib` leg`turi securizate, date în timp real despre desf`[urarea
ac]iunilor [i despre adversar, înterzic#nd, totodat`, oponen]ilor s` utilizeze propriile facilit`]i
în domeniu.
Facilit`]ile fizice (hardware) [i conceptuale (software), create pentru extinderea rela]iilor
comerciale [i financiare, au constituit motorul erei informa]ionale. Din p`cate, g#ndite pentru
scopuri pozitive, elementele sistemului informa]ional sunt folosite [i pentru activit`]i ilegale
ca: p`trunderea în re]elele de calculatoare [i în bazele de date ale unor instiitu]ii publice – Armata,
poli]ia, guvernul, pentru a sustrage [i a utiliza informa]ii cu caracter confiden]ial; deturnarea
de fonduri din conturi bancare; “sp`lare de bani”; virusarea re]elelor de calculatoare etc.
Exist` temerea c` unele dintre sistemele de control [i ghidare a sateli]ilor (de comunica]ii,
de cercetare [i cartografiere etc.) [i, mai ales, a rachetelor cu înc`rc`turi nucleare ar putea
fi obiectul unor “atacuri cibernetice” care, în caz de succes, ar putea produce haos (în cazul
distrugerii sau neutraliz`rii sateli]ilor de comunica]ii) sau r`zboi nuclear (în cazul prelu`rii
controlului asupra mijloacelor purt`toare a ogivelor nucleare [i al utiliz`rii acestora de c`tre
elemente teroriste).
Toate activit`]ile descrise constituie grave prejudicii aduse securit`]ii la nivel na]ional
[i interna]ional, iar combaterea lor ar trebui s` constituie o prioritate pentru toate guvernele.
În realitate, din p`cate, exist` indicii c` sunt state care sprijin`, nedeclarat, ac]iunile teroriste,
în orice domeniu (a[a-numitele state-sponsori sau “rogue states”, cum sunt clasificate
33
James Lovelock, Prefa]` la Energia nuclear` [i mediul, scris` de Bruno Comby, Editura TNR,
266 Avenue Daumensil, 75012, Paris, Fran]a [i Modelism Interna]ional&CNI Coresi, Bucure[ti, 2001, p.22.
34
Idem, p. 23.

19
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
de Departamentul de Stat al SUA). Combaterea “terorismului informa]ional” este obiect
al unei str#nse cooper`ri interdepartamentale [i interguvernamentale, dar rezultatele
sunt mai modeste dec#t a[tept`rile.
Proliferarea armamentelor [i a tehnologiei dual-use
Globalizarea faciliteaz`, indirect, proliferarea armelor de nimicire în mas` prin liberalizarea
comer]ului, reducerea num`rului punctelor de control [i diseminarea unor informa]ii
din domeniul dual-use pe Internet.
Pe lâng` multe aspecte pozitive, care contribuie la fluidizarea schimburilor între state
[i dezvoltarea economic` mai accentuat`, liberalizarea comer]ului este folosit` de diferite
state [i grupuri de indivizi pentru dezvoltarea traficului ilegal de arme, de la cele conven]ionale
p#n` la armele de nimicire în mas`. Traficul de arme stimuleaz` activit`]ile gherilelor
de toate nuan]ele, din toat` lumea, m`rind num`rul conflictelor locale interstate, în special
în Africa. O alt` consecin]` este continuarea (amplificarea) amplorii unor conflicte locale
existente (Irlanda de Nord, }ara Bascilor, Corsica, fosta Iugoslavie, Caucaz, Asia Central`,
Afganistan, Orientul Mijlociu, Irak, Somalia, Liberia etc.). Toate aceste conflicte diminueaz`
starea de securitate la nivel zonal [i regional prin: distrugeri de facilit`]i [i bunuri, pierderi
de vie]i omene[ti, cre[terea num`rului refugia]ilor, reducerea activit`]ii economice [i a investi]iilor,
cre[terea [omajului, reducerea nivelului de via]`, reducerea nivelului coeziunii sociale
[i a moralului unei na]iuni.
În vederea reducerii traficului de arme, în special de arme de nimicire în mas`, NATO
a ini]iat opera]iunea Active Endeavour în Marea Mediteran`, reu[ind s` reduc` volumul
traficului ilicit cu aproximativ 65%. Succesul opera]iunii a determinat Consiliul Nord-Atlantic
(NAC) s` propun` na]iunilor membre utilizarea unor ac]iuni similare [i în alte zone ale lumii.
Producerea, stocarea [i traficul cu arme de distrugere în mas` (ANM), în special cu arme
chimice [i biologice, par s` fie din ce în ce mai atractive pentru unele state ce nu au suficiente
resurse financiare s` achizi]ioneze sisteme conven]ionale de arme cu performan]e ridicate,
astfel înc#t s` le permit` s` ob]in` statutul de lideri regionali pe care [i-l doresc.
Cea mai mare problem` pentru securitatea la nivel na]ional [i mondial este c` “natura
dual`” a armelor biologice le permite s` fie cel mai u[or de ascuns35 fa]` de celelalte tipuri
de arme. Cantitatea mic` de agen]i, necesar` pentru a produce un num`r mare de victime
[i pe o arie destul de întins`, asociat` cu u[urin]a [i diversitatea modurilor de folosire a ANM
confer` armelor biologice statutul de cele mai eficace [i mai periculoase arme.
O alt` amenin]are o constituie armele chimice care, la fel ca [i cele biologice, au o natur`
dual` [i pot fi relativ u[or de ascuns, de transportat [i întrebuin]at (atacul terorist cu sarin,
executat de adep]i ai sectei Aun în metroul din Tokyo, la 20 martie 199536, constituie
unul dintre cele mai recente [i conving`toare exemple ).
Natura dual` a armelor chimice [i biologice rezid` în faptul c` majoritatea componentelor
[i a instala]iilor de producere sunt cele utilizate cotidian. Din acest motiv este aproape imposibil
de detectat facilit`]ile de producere. Unele dintre substan]ele utilizate în mod obi[nuit
35
Barry R. Schneider and Lawrence E. Grinter (Editors), Battlefield of the Future, Air University Press,
Maxwell Air Force Base, Alabama, USA, September 1998, p. 215.
36
Ibidem, p. 212.

20
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
în activit`]i economice pot fi folosite ca arme chimice. De exemplu, pesticidele cu o concentra]ie
mai mare de substan]` activ` pot duce la dezastre ecologice (exfoliantele utilizate în r`zboiul
din Vietnam) sau la diminuarea ori distrugerea unor recolte. Timpul relativ mic de producere,
de la c#teva ore la c#teva zile, [i lipsa condi]ion`rii utiliz`rii substan]elor chimice periculoase
[i a agen]ilor biologici de o calificare prealabil` deosebit` pentru cei care le produc [i le utilizeaz`
sunt doar c#teva dintre motivele care le fac atractive pentru terori[ti [i tot atâtea surse
de îngrijorare pentru responsabilii cu securitatea na]ional`.
Atractivitatea armelor nucleare pare s` se fi redus, dup` recentele pozi]ii adoptate
de Libia, Iran [i Coreea de Nord. Determinarea conducerii Libiei de a renun]a la programele
de dezvoltare a armelor nucleare constituie un succes al diploma]iei occidentale (în principal,
SUA [i Marea Britanie) [i, totodat`, un punct de sprijin pentru speran]a c` ar putea fi urmat
[i de alte state suspectate de dezvoltarea unor programe similare (Siria [i Yemen).
De[i aceast` modificare de atitudine reduce tensiunile în nordul Africii [i, într-o oarecare
m`sur`, în Orientul Mijlociu, înc` r`mân îngrijor`ri legitime pentru Asia de Sud, unde India
[i Pakistanul, posesoare de arme nucleare, sunt în conflict deschis [i nu au semnat tratatul
de neproliferare a acestui tip de arme. O not` în plus de îngrijorare a dat-o pre[edintele
statului libian, Moamer Al Ghadaffi, care a declarat c` a achizi]ionat tehnologie pentru pro-
ducerea armelor nucleare din Pakistan, declara]ie confirmat` de pre[edintele Pakistanului,
Pervez Musharraf. Aceast` situa]ie induce temerea c` ar mai putea fi [i al]i destinatari
înc` necunoscu]i.
Existen]a armelor nucleare [i, mai ales, a vectorilor purt`tori ai acestora la îndemâna
unor state care nu au semnat acordul de neproliferare, precum [i a unor state care au opinii
antioccidentale declarate (Iran, Siria, Coreea de Nord) a determinat SUA s` reactiveze
Proiectul de Ap`rare Na]ional` Antirachet` (NMD). Un proiect similar a fost ini]iat în anii ‘60,
ca r`spuns la testarea cu succes de c`tre URSS a rachetelor balistice intercontinentale
[i cu raz` medie de ac]iune. Un alt scop al proiectului a fost acela de a aduce lini[tea
în r#ndurile opiniei publice americane. În anul 1983, pre[edintele Ronald Reagan a lansat
Ini]iativa de Ap`rare Strategic` (SDI), cunoscut` [i sub numele de “R`zboiul Stelelor”.
Proiectul a fost oferit [i alia]ilor europeni sub numele de Ap`rare Împotriva Rachetelor
Balistice (BMD).
Ap`rarea împotriva rachetelor balistice constituie o form` de protec]ie de tip “reactiv”,
care nu elimin` pericolul pe care îl reprezint` proliferarea armelor de nimicire în mas`,
ci doar îl diminueaz`. Solu]ia cea mai bun` este cooperarea interna]ional` [i fundamentarea
unui concept, acceptat de to]i actorii interna]ionali, deoarece fiecare poate fi afectat
de acest spectru al posibilei întrebuin]`ri a ANM de c`tre un stat sau un grup terorist.

Globalizarea nu genereaz` terorism, chiar dac` unele

Globalizarea [i terorismul grup`ri teroriste declar` c` lupt` împotriva acesteia.
Din p`cate îns`, terori[tii utilizeaz` facilit`]ile pe care globalizarea le ofer` oamenilor
de bun` credin]` [i, nu de pu]ine ori, cu mai mult` eficien]` dec#t structurile guvernamentale
îns`rcinate cu combaterea acestui flagel. Atacul terorist asupra SUA de la 11.09.2001 a demonstrat
afirma]ia anterioar`, precum [i capabilitatea inadecvat` de r`spuns a structurilor de securitate
ale acestui stat. Ca urmare a acestei situa]ii, SUA au decis s` constituie un Departament
pentru Securitatea Na]ional` (Homeland Security), care s` combat` terorismul pe teritoriul
21
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
SUA [i au adoptat o Strategie Na]ional` de Combatere a Terorismului “înainte de a atinge
frontierele SUA”37.
Pericolul mare pe care îl reprezint` terorismul, at#t pentru securitatea na]ional` a statelor
angajate global împotriva acestuia, c#t [i pentru securitatea global`, rezid` în: • organizarea
structural` de tip re]ea, cu dezvoltare mondial`, pe grup`ri (celule) teroriste, cea mai cunoscut`
fiind, în acest moment, organiza]ia Al Qaeda; • reactivarea unor grup`ri care p`reau c` au fost
desfiin]ate (distruse); • tendin]a de coordonare a ac]iunilor grupurilor de orientare apropiat`38
(în general, cele din lumea musulman`), în privin]a scopului, dar [i în alte domenii: informa]ii,
sprijin logistic [i instruire; • utilizarea religiei ca suport pentru justificarea ac]iunilor39
(islami[tii, catolicii din Ulster, hindu[ii) [i ca platform` de atragere a noi adep]i; • utilizarea
armelor de nimicire în mas`, deocamdat` la scar` mic`, dar exist` proiecte de achizi]ionare
[i întrebuin]are [i a armelor nucleare (a[a-numitele “bombe murdare”), construite din material
fisionabil sustras, \n cele mai multe cazuri, de la facilit`]i/depozite din fosta URSS; • continua
diversificare a modurilor de operare pentru a realiza surprinderea personalului care trebuie
s` contracareze atacurile [i pentru a m`ri efectul psihologic asupra celor care au fost martorii
ac]iunii sau iau cuno[tin]` de aceasta (în ultima vreme, cele mai spectaculoase [i relativ
dificil de contracarat sunt atentatele sinuciga[e); • implicarea \n activit`]i ale crimei organizate
pentru acumularea de resurse financiare [i materiale, necesare suportului logistic al tuturor
ac]iunilor teroriste.
Terorismul ac]ioneaz` global nu doar împotriva SUA [i a alia]ilor lor [i, de aceea,
combaterea trebuie f`cut` prin cooperare global`.
Cauza real` a tuturor liderilor terori[ti (indiferent de orientare) este lupta pentru
influen]` [i putere. Deoarece nu pot ob]ine puterea într-un sistem democratic, terori[tii
islami[ti aleg calea care “prinde” la cei s`raci, cu nivel de instruire modest sau sunt
semianalfabe]i, oferindu-le inamicul responsabil de toate relele care li se întâmpl`
– globalizarea, lumea cre[tin` [i evreii40. Pentru a fi mai conving`tori, liderii terori[tilor
adaug` [i obiectivul religios: ap`rarea credin]ei str`mo[e[ti [i extinderea acesteia
prin sabie (r`zboi sf#nt)41.
Terori[tii irlandezi lupt` pentru c#[tigarea independen]ei Irlandei de Nord
fa]` de Marea Britanie. Fiindc` majoritatea lor sunt catolici, iar englezii sunt majoritar
protestan]i, atunci componenta religioas` este binevenit` pentru a da mai mult` greutate cauzei.
Terori[tii basci, organiza]i în ETA, vor independen]a de Spania.
Exceptând terori[tii islami[ti, care vor constituirea Marelui Califat de la Atlantic
la Karachi, ceilal]i vor independen]` bazat` pe criterii etnice [i religioase. Aceast` tendin]`
este contrar` globaliz`rii [i regionaliz`rii, îns` comunica]iile, dezvoltate datorit` globaliz`rii,

37
xxx – National Strategy for Combating Terrorism, Washington DC, USA, February 2003, p. 2.
38
Liviu Mure[an, Strategia securit`]ii na]ionale [i politica extern` dup` 11 septembrie 2001, comunicare
[tiin]ific` publicat` în “Securitatea na]ional` la început de secol XXI”, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucure[ti, 2002, p. 15.
39
Vasile Simileanu, Religii [i doctrine religioase, în “Geopolitica”, revist` de geografie politic`, geopolitic`
[i geostrategie, anul 1, nr. 1, Editura Top Form, Bucure[ti, 2003, pp. 77-78: “Religia poate provoca r`zboiul ...”.
40
xxx – Notebooks of a Terrorist, in Foreign Policy, March/April 2003, pp. 37-38.
41
Ibidem, p. 36.

22
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
servesc scopurilor terori[tilor pentru facilitarea leg`turilor între ei. De asemenea,
mass-media, prin “publicitatea” (a se citi prezentarea evenimentelor create de terori[ti
cu multe detalii [i insisten]` asupra efectelor care impresioneaz`/[ocheaz` opinia public`)
pe care le-o fac, se pare c` stimuleaz` înrolarea de noi adep]i [i, nu de pu]ine ori, st#rne[te
team`, inclusiv \n r#ndul deciden]ilor care cedeaz` [antajului, trat#nd cu terori[tii
[i accept#ndu-le preten]iile. De regul`, sursele de finan]are sunt ale unor sponsori boga]i
(care r`mân în umbr`) sau din activit`]i ilegale (trafic cu droguri – în Afganistan, Asia
[i Africa, trafic cu arme, trafic cu fiin]e umane, sp`lare de bani, extorcare, [antaj etc.).
Pentru a putea combate eficient terorismul, acesta trebuie cunoscut foarte bine, pentru
a-i anticipa mi[c`rile [i a-i anihila ac]iunile, înainte ca acestea s` se produc`. Este nevoie
de timp, curaj, hot`râre (decizie politic` [i asumare a responsabilit`]ii) [i cooperare
interdepartamental` la nivel na]ional, respectiv interna]ional.
Terorismul este un fenomen complex, care are r`d`cini sociale, politice, religioase
[i culturale. Eliminarea sa cere mult timp, o cunoa[tere aprofundat` (la nivel global, regional
[i subregional) a cauzelor existen]ei sale [i a ini]iat un complex de m`suri sus]inut
de toate statele lumii, dintre care cele mai importante sunt: distrugerea bazei ideologice
(prin compromitere); eliminarea surselor de finan]are; descoperirea [i distrugerea
facilit`]ilor de instruire a membrilor organiza]iilor teroriste; capturarea [i aducerea \n fa]a
justi]iei, pentru judecat`, sau, cel pu]in, discreditarea liderilor; oferirea unor alternative
conving`toare celor care constituie baza de selec]ie pentru înrolare în organiza]ii
teroriste: programe economice [i sociale atractive, care s` duc` la cre[terea nivelului
de via]` [i reducerea decalajelor dintre statele dezvoltate [i cele subdezvoltate; eliminarea
sentimentului abandon`rii de c`tre statele dezvoltate, precum [i a percep]iei discrimin`rii;
protec]ie eficient` \mpotriva agresiunilor [i a [antajului terori[tilor [i grupurilor crimei
organizate; eliminarea corup]iei [i cre[terea eficien]ei structurilor de decizie la nivel statal.
*
Globalizarea nu genereaz`, \n mod direct, disfunc]ii [i amenin]`ri la adresa securit`]ii
na]ionale, îns` insuficienta adaptare a institu]iilor la permanenta schimbare pe care
o presupune acest proces permite utilizarea beneficiilor globaliz`rii [i de c`tre grupurile
de persoane care au ca obiect de activitate crima organizat` transfrontalier`.
Chiar dac` actuala ordine interna]ional` [i institu]iile sale au fost create pentru o lume
bipolar`, care nu mai corespunde pe deplin realit`]ilor generate de globalizare, ea trebuie
respectat` p#n` la construirea unei noi ordini [i a unui nou sistem institu]ional.
Distrugerea sistemului existent sau negarea (nerespectarea), f`r` s` punem altceva
în loc, este un drum sigur spre instaurarea haosului, în care singurul sistem de referin]`
ar putea fi for]a (hard power), iar actorii interna]ionali ar putea fi angaja]i în rela]ii conflictuale,
\n func]ie de interese, f`r` s` mai apeleze la instan]ele interna]ionale.
De[i globalizarea pare c` este benefic` doar pentru cei preg`ti]i pentru aceasta
(aceia care s-au adaptat mai rapid la exigen]ele procesului), este necesar ca [i celorlal]i
s` li se ofere o [ans`, pentru a contribui la îmbun`t`]irea securit`]ii interna]ionale. G`sind solu]ii
pentru diminuarea respingerii [i m`rirea atractivit`]ii procesului pentru cei mai pu]in preg`ti]i
(prin cooptarea lor la elaborarea [i implementarea deciziilor, astfel \nc#t s` perceap` procesul
23
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
ca fiind [i al lor, adic` nu impus din exterior), construim pentru un viitor mai sigur, deoarece
soft power cere mai mult timp, dar rezultatul este mai durabil.
Într-o lume a interdependen]elor, generate de procesul globaliz`rii, orice modificare
important` în domeniile politic, economic, financiar, militar [i al mediului ambiant va avea
influen]` asupra securit`]ii interna]ionale.
Securitatea na]ional` [i modul de prezervare a acesteia trebuie redefinite pentru
a se adapta corespunz`tor la tendin]ele mediului interna]ional de securitate. Esen]ial`
este modificarea atitudinal`, în special a deciden]ilor politici, astfel înc#t aceasta s` devin`
proactiv`.
Terorismul este cel mai virulent dintre flagelurile care amenin]` securitatea
na]ional` [i interna]ional`, dar nu este singurul. Unele amenin]`ri sunt cunoscute,
deoarece s-au manifestat, îns` ar putea s` mai apar` [i altele42, pentru care trebuie s` fim
preg`ti]i, cel pu]in mental.
Amenin]`rilor globale trebuie s` li se dea un r`spuns global, care ar putea s` se numeasc`
“securitate colectiv`”, dar nu sunt suficiente indicii c` lumea este preg`tit` pentru aceast` solu]ie.
|n acest sens, concluzia la care ajunge Martin Wolf – “Avem nevoie de mai mult` globalizare,
dar o vom ob]ine numai dac` vom avea state mai bune”43 – ar putea fi un r`spuns,
c`ci “... comunitatea global` are nevoie de capacitatea [i voin]a de a interveni eficient
acolo unde statele, \mpreun`, nu au reu[it”44.

42
Richard L. Kugler, National Security in a Globalizing World of Chaos: The United States and European
Responses, în The Marshall Center Papers, No. 4, European Center for Security Studies, Garmisch-Partenkirken,
Deutschland, June 2002, p. 37.
43
Martin Wolf, Why Globalization Works, Yale University Press, SUA, publicat`, \n rezumat, \n Financial
Times, 10.05.2004, p. 11.
44
Ibidem.

24
 Sistemul de planificare,
programare, bugetare ,si evaluare
~ de la promisiune la certitudine ~
2001-2004
Ing. {erban LUNGU

M
omentul 19 mai 2004, reprezentat de aprobarea Directivei de Planificare
a Ap`r`rii 05/2005-2010 în Consiliul de Planificare a Ap`r`rii, ofer`
un bun prilej de evaluare a drumului parcurs de sistemul românesc
de planificare integrat` a ap`r`rii (SPPBE) în cei patru ani în care a fost declarat în mod
programatic, de c`tre conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ca principal instrument
al controlului democratic civil al Armatei.
În cadrul procesului de restructurare [i modernizare a organismului militar românesc,
planificarea ap`r`rii a fost [i continu` s` r`mân` o prioritate, acest domeniu fiind perceput
în mod corect ca având o importan]` capital` pentru succesul reformei militare, în general,
[i al eforturilor noastre vizând integrarea în NATO, în particular. Nu ne ferim s` afirm`m
c` SPPBE a reprezentat vectorul transform`rii.

Scurt istoric
Asemenea celorlalte state foste comuniste din Europa Central` [i de Est, România
a mo[tenit un sistem de planificare a ap`r`rii specific “r`zboiului rece”, caracterizat de rigiditate
[i centralizare excesiv`, cu o corelare cvasiinexistent` între resursele financiare alocate
[i misiunile stabilite. În plus, structura de for]e a armatei era supradimensionat` [i greoaie,
dispunând de cantit`]i importante de echipamente redundante [i uzate din punct de vedere
fizic [i moral, fiind, în ansamblu, incapabil` s` fac` fa]` noilor riscuri [i amenin]`ri generate
de un mediu politico-strategic în profund` schimbare.
Procesul de implementare a unui nou concept de planificare a ap`r`rii nu a fost u[or.
Îndeosebi în acest domeniu, iner]ia, rigiditatea, gândirea osificat`, în general tot ceea ce poart`
denumirea generic` de “rezisten]` la schimbare”, s-au manifestat pregnant. Nu trebuie omis
nici faptul c` în acei ani de început nivelul de expertiz` civil` în domeniu era extrem
de sc`zut (dac` nu inexistent), iar controlul democratic civil asupra armatei se afla într-o faz`
incipient`.
Ca [i în alte ac]iuni importante ce au jalonat evolu]ia procesului de tranzi]ie al României
c`tre democra]ie [i economia de pia]`, în contextul îndeplinirii criteriilor de integrare
25
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
în structurile europene [i euroatlantice, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a devenit “pionierul”
procesului de adoptare a concep]iilor [i sistemelor moderne de management al resurselor,
concretizat în implementarea gradual` a Sistemului de planificare, programare, bugetare
[i evaluare (SPPBE). Sistemul a fost proiectat în scopul consolid`rii [i perfec]ion`rii
activit`]ilor desf`[urate în domeniul ap`r`rii valorilor [i intereselor na]ionale, printr-o mai bun`
[i eficient` utilizare a resurselor disponibile [i pentru realizarea compatibilit`]ii cu procesul
de planificare comun` a ap`r`rii utilizat în NATO. El ofer` instrumentele esen]iale necesare
exercit`rii controlului democratic civil în ceea ce prive[te formularea [i implementarea
politicilor în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, asigur` corelarea obiectivelor ap`r`rii
cu resursele alocate [i permite, totodat`, o auditare profund` privind atingerea acestor
obiective [i execu]ia programelor [i a bugetului Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Principalele
caracteristici ale SPPBE sunt: planificarea centralizat`, delegarea responsabilit`]ii c`tre directorii
de programe în vederea elabor`rii acestora în limita resurselor financiare alocate, elaborarea
[i execu]ia descentralizat` a bugetului, competi]ia pentru resurse, flexibilitatea crescut`.
O caracteristic` esen]ial` o reprezint` caracterul integrat (sau, în limbajul finan]elor publice,
“universalitatea”), ceea ce înseamn` c` directorii de program beneficiaz` de autonomie
pentru toate titlurile de cheltuieli: personal, operare [i mentenan]`, capital (înzestrare [i infra-
structur`). Astfel, s-au eliminat “centrele de putere” care operau nesincronizat; anterior
existau planific`ri “decuplate” pentru personal, achizi]ii, infrastructur`, operare [i mentenan]`1.
Prin eforturi sistematice [i beneficiind de consultan]a [i expertiza oferite de partenerii
din NATO, sistemul de planificare pe baz` de programe s-a maturizat permanent [i a devenit,
treptat, func]ional.
Într-un context mai larg, utilizarea noului mecanism de planificare a facilitat trecerea
gradual` de la un concept strict teritorial al ap`r`rii la un concept care accentueaz`
dimensiunea expedi]ionar` a acesteia, prin crearea de for]e [i capabilit`]i militare moderne,
gata de lupt`, cu mobilitate ridicat`, complet dislocabile [i autosustenabile în condi]iile
absen]ei sprijinului na]iunii gazd`, capabile s` participe la gama întreag` de misiuni ale Alian]ei.
Aceast` tendin]` va fi consolidat` în perioada urm`toare în contextul adapt`rii structurii
noastre de for]e la cerin]ele impuse de procesul de transformare a NATO. De asemenea,
noul sistem de planificare a permis programarea resurselor financiare necesare atenu`rii
efectelor sociale negative asociate reducerilor de personal ce au avut loc în perioada analizat`.
Începând cu anul 2000, au fost elaborate cinci directive de planificare a ap`r`rii,
care au necesitat, pe l#ng` un mare volum de munc`, [i consultarea permanent` cu celelalte
structuri din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i cu Ministerul Finan]elor Publice2, dar [i un isto-
vitor proces de armonizare [i concertare a unor op]iuni [i puncte de vedere nu de pu]ine ori
divergente. Cu deosebire în ultimii patru ani, Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii
a depus eforturi semnificative pentru perfec]ionarea metodologiei de elaborare a Directivei
de Planificare a Ap`r`rii [i perfec]ionarea, din punct de vedere organizatoric [i func]ional,

1
Desfiin]area programelor func]ionale “Înzestrare/stocuri de mobilizare” [i “Infrastructur`” a reprezentat
cheia succesului SPPBE.
2
Deosebit de dificil, în condi]iile în care “viziunea” Ministerului Finan]elor Publice asupra planific`rii
se limiteaz` la actualizarea cheltuielilor cu rata infla]iei [i la distribu]ia uniform`, pe trimestre, a bugetului.

26
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
a structurilor de planificare subordonate directorilor de programe3. Au fost utilizate intensiv
consultan]a [i expertiza oferite de speciali[tii Institutului pentru Studii de Ap`rare (IDA)
al SUA pentru perfec]ionarea continu` a SPPBE, precum [i sprijinul consilierilor britanici
[i germani prezen]i în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Subliniem faptul c`, în virtutea atribu]iilor
sale func]ionale, Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii are un rol-cheie în elaborarea
proiectelor de buget ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în urm`rirea modului de cheltuire
a banilor în conformitate cu destina]iile aprobate, în identificarea solu]iilor legale pentru acoperirea
costurilor unor activit`]i neplanificate [i în ini]ierea demersurilor necesare efectu`rii
rectific`rilor bugetare.
S-au f`cut eforturi pentru elaborarea unei metodologii adecvate în ceea ce prive[te
evaluarea [i calculul costurilor [i, pe aceast` baz`, a capacit`]ii de sus]inere financiar`
a proiec]iilor structurii de for]e [i a diferitelor programe de achizi]ii. Direc]ia a participat activ
la întregul proces de elaborare a variantei revizuite a studiului privind “For]a Obiectiv 2007”,
sus]inând în mod consecvent aplicarea acelor solu]ii de natur` s` permit` respectarea
atât a angajamentelor politice deja luate fa]` de Alian]`, cât [i a cerin]elor rezultate
din Directiva Ministerial` a NATO [i din asumarea Obiectivelor For]ei. De altfel, studiul
de “afordabilitate”, efectuat cu participarea nemijlocit` a directorilor de program, a dovedit
irefutabil imposibilitatea sus]inerii financiare a structurii de for]e propuse prin document.

Implicatiile
, transformãrii Aliantei
,
asupra planificãrii apãrãrii colective
Dup` cum [tim, NATO parcurge, în prezent, un amplu proces de transformare, menit
s` confere acestei Alian]e ap`rute în anii “r`zboiului rece” o nou` credibilitate [i eficien]`
în asumarea misiunilor sale tradi]ionale, într-un context politico-strategic global [i regional
radical modificat. Transformarea NATO este un proces complex [i cuprinz`tor care include
revizuirea planific`rii ap`r`rii ca una dintre dimensiunile esen]iale. Miza final` o reprezint`
cre[terea capacit`]ii NATO de a proiecta [i a sus]ine un num`r sporit de capabilit`]i militare
pe teatre de opera]ii aflate la mii de kilometri distan]`. Conform unor date prezentate
de Secretarul general al NATO, cele 25 de ]`ri aliate care fac parte în prezent din structura
militar` integrat` a Alian]ei (Fran]a nu particip`) au pus, în principiu, la dispozi]ia NATO
un num`r de 238 de brig`zi de lupt`. Dintre acestea, numai 117 sunt declarate ca fiind dislocabile
[i, în consecin]`, utilizabile pentru opera]ii. Dac` se are în vedere c`, din aceste 117 brig`zi,
29 sunt americane, iar peste 30 dintre ele au fost evaluate de NATO ca fiind, practic,
nedislocabile, rezult` c` alia]ii europeni pot disloca circa 50 de brig`zi utilizabile.
}inând seama [i de faptul c` for]ele trebuie rotite periodic [i odihnite, ajungem la concluzia
c` maximul de for]e pe care îl pot sus]ine alia]ii europeni în teatru se ridic` la aproximativ
16 brig`zi (majoritatea asigurate de ]`ri ca Germania, Italia, Spania [i Turcia). În aceste
circumstan]e, putem afirma c` România are poten]ialul pentru a deveni un actor important

3
Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii a demarat, cu sprijinul Institutului pentru Studii de Ap`rare
[i implicarea directorilor de program, a Direc]iei Management Resurse Umane [i a institu]iilor militare
de înv`]`mânt superior (un rol esen]ial avându-l Centrul Regional pentru Managementul Resurselor
de Ap`rare de la Bra[ov), un program modular ambi]ios care se adreseaz` atât factorilor de conducere,
cât [i speciali[tilor.

27
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
în NATO. Putem spune c`, în prezent, prin cei aproximativ 1 800 de militari afla]i în compunerea
diferitelor misiuni interna]ionale, România dep`[e[te deja multe ]`ri aliate europene
în ceea ce prive[te propor]ia dintre num`rul militarilor disloca]i în misiuni peste hotare
[i efectivul total al armatei. “Nivelul de ambi]ie” propus va putea satisface f`r` probleme
standardele de “usability” supuse dezbaterii la Istanbul.
În repetate rânduri, oficiali at#t ai NATO, cât [i din ]`rile aliate au subliniat progresele
majore înregistrate de România în domeniul planific`rii ap`r`rii. SPPBE a jucat un rol proeminent
în avansarea procesului de reform` militar` [i reprezint` principalul vector al schimb`rii.
În pofida unor neajunsuri [i dificult`]i de parcurs, sistemul func]ioneaz` [i se maturizeaz`
permanent, pe m`sur` ce acumul`m experien]`. O dovad` elocvent` în acest sens o reprezint`
reuniunea Comitetului pentru Analiz` în Domeniul Ap`r`rii din 15 aprilie a.c., dedicat`
aprob`rii Capitolului de ]ar` [i Obiectivelor For]ei pentru România, manifestare \n cadrul
c`reia Comitetul (ce reune[te reprezentan]ii Alia]ilor, ai Secretariatului Interna]ional
[i ai Autorit`]ilor Militare NATO) a remarcat elogios consisten]a sistemului integrat
de planificare a ap`r`rii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Continutul
, proiectului “Legii planificãrii apãrãrii”
Acest proiect de lege reprezint` o materializare a unui angajament concret asumat
de România fa]` de NATO, prin con]inutul Calendarului pentru accelerarea reformei.
Noua reglementare î[i propune s` înlocuiasc` actuala Lege nr. 63/2000 privind planificarea
ap`r`rii na]ionale a României, care, de[i la momentul adopt`rii a reprezentat un semnificativ
progres, în prezent nu mai corespunde pe deplin realit`]ilor [i noului nostru statut de membru
cu drepturi [i obliga]ii depline al NATO.
În esen]`, acest proiect de act normativ vizeaz`: • armonizarea deplin` a procesului
românesc de planificare cu metodologia [i procedurile specifice planific`rii ap`r`rii NATO;
• aplicarea lec]iilor înv`]ate în urma experien]ei acumulate în ultimii patru ani de Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale pe linia implement`rii sistemului de planificare, programare, bugetare
[i evaluare; • restrângerea sferei de aplicabilitate a planific`rii ap`r`rii strict la structurile
[i organismele na]ionale [i departamentale cu atribu]ii nemijlocite în acest domeniu
(Legea nr. 63 se refer`, mai degrab`, la planificarea securit`]ii na]ionale decât la planificarea
ap`r`rii na]ionale); • eliminarea unor prevederi din actul normativ în vigoare care stabilesc
sarcini [i obliga]ii pe linia planific`rii ap`r`rii pentru unele organisme departamentale
[i institu]ii publice din a[a-numitul domeniul al “siguran]ei na]ionale [i ordinii publice” (practic,
aceste prevederi nu au fost aplicate niciodat`, a[a c` eliminarea lor face ca respectivele
institu]ii s` intre, de fapt, în legalitate).
Am asistat la modific`ri semnificative prev`zute de actualul proiect fa]` de reglement`rile
în vigoare, [i anume: • sunt definite [ase domenii specifice ale planific`rii ap`r`rii (nu apar
în legea actual`); \n fapt, acestea sunt “disciplinele” planific`rii ap`r`rii, în conformitate
cu defini]ia Alian]ei; • orizontul de acoperire pe termen mediu al Strategiei de securitate
na]ional` este de cinci ani, corespunz`tor duratei mandatului preziden]ial prev`zute
în Constitu]ia României 2003 (legea actual` prevede patru ani); • Carta alb` a Ap`r`rii
se elaboreaz` de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, iar dup` ce este însu[it` de Guvern
[i avizat` de Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii se supune spre aprobare Parlamentului
în termen de cel mult [ase luni de la \nvestirea Guvernului (conform legii actuale, Carta alb`
a securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale este elaborat` de Guvern [i se aprob` de Parlament
28
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
în termen de cel mult trei luni de la \nvestirea Guvernului); • Directiva de planificare
a ap`r`rii este elaborat` pe un orizont de timp de [ase ani, cu revizuire anual` (legea actual`
prevede patru ani [i nu face referiri la revizuire).

Aprecieri ale unor experti

, NATO
În procesul de reform` a ap`r`rii au fost ob]inute o serie de succese. Este o sarcin`
extrem de dificil`, deoarece trebuie modificate nu numai dimensiunea for]ei, dar, în special,
caracterul ap`r`rii, de la o for]` orientat` teritorial la o for]` mai dislocabil`.
Miza final` este construc]ia unei for]e dislocabile orientate c`tre nevoile NATO, f`r` aspecte
pur teritoriale.
O importan]` deosebit` o are crearea abilit`]ii ca NATO s` sprijine România [i România
s` sprijine NATO.
NATO este într-o criz` acut` de dot`ri în domeniul sprijinului de lupt` [i al sprijinului
logistic de lupt`.
Experien]a demonstreaz` c`, în cadrul opera]iilor expedi]ionare, costurile de preg`tire
[i operare sunt cu mult mai mari decât în cazul ap`r`rii teritoriale. Exist` o tendin]` în multe ]`ri
membre ale NATO [i partenere de subestimare [i subevaluare a costurilor de organizare, echipare
[i, în special, de preg`tire pentru executarea opera]iilor expedi]ionare. Dac` nu exist` flexibilitate
în buget, atunci bugetul va fi supus unei mari presiuni.
Obiectivele For]ei trebuie s` fie în consens cu politicile generale pe termen mai lung.
Cu alte cuvinte, speciali[tii militari trebuie s` fie bine informa]i în privin]a inten]iilor conducerii
Ministerului pe termen mai lung.
Obiectivele [i standardele PARP au fost de mare folos Armatei României pân` în acest
moment. De acum înainte ele nu se mai aplic`, îns` vor fi înlocuite de standarde NATO mai înalte,
a c`ror însu[ire [i aplicare va duce în mod inevitabil la cre[terea costurilor.
Exper]ii NATO sunt oarecum îngrijora]i de posibilitatea ca o parte din costurile estimate
de partea român` pentru implementarea Force Goals (FGs) s` nu reflecte în mod adecvat amploarea
cerin]elor pe care le implic` aceasta.
În discu]iile avute cu conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, [efii echipei de exper]i NATO
au primit asigur`ri c`, într-un termen ceva mai lung (2012), For]ele Armate române se vor reduce
substan]ial, în conformitate cu noua viziune [i noile misiuni. Nu este clar dac` ofi]erii de stat-major
[i planificatorii de la nivelurile de execu]ie cunosc aceast` viziune [i pa[ii concre]i ce sunt de urmat.
Astfel de declara]ii ale conducerii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt încurajatoare
pentru NATO în m`sura în care inten]iile vor fi materializate în dezvoltarea unei for]e mici, bine instruite
[i dotate, complet dislocabile, care ar contribui semnificativ la structura de for]e a NATO.

Evaluare sumarã a stadiului actual

al SPPBE, efectuatã de cãtre IDA
SPPBE românesc este eficient [i func]ioneaz` adecvat. Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii
a fost [i va fi pionul principal în continuarea cu succes a actualului sistem de planificare.
SPPBE va fi îmbun`t`]it prin aprofundarea activit`]ilor din urm`toarele domenii:
• Îmbun`t`]irea disciplinei sistemului prin:
întâlniri referitoare la problemele cheie;
minimizarea (pân` la eliminare) a deciziilor neplanificate [i în afara SPPBE;
• |mbun`t`]irea modalit`]ii de în]elegere • |mbun`t`]irea abilit`]ii de a evalua [i a priori-
a cerin]elor PPBS la nivelul structurilor de planificare, tiza cerin]ele viitoare, prin perfec]ionarea cadrului
al categoriilor de for]e [i al altor organiza]ii normativ intern legat de investi]ii [i prin instruirea
centrale. factorilor de decizie [i a exper]ilor.

29
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Analiza op]iunilor de investi]ii
• Dezvoltarea unui proces analitic [i sistematic
care s` sprijine deciziile din domeniul investi]iilor
este o amplificare logic` a eforturilor României
de a reforma procesul de management al resurselor.
• Au fost identificate o serie de cerin]e majore
de modernizare; fiecare din aceste constr#ngeri
poate fi rezolvat` printr-un num`r de op]iuni,
iar op]iunile vor fi evaluate.
~ 3/2004
• Analiza alternativelor este o metodologie
a Departamentului de Ap`rare utilizat` pentru: o explicare
a afirma]iilor referitoare la cerin]e [i prezum]ii;
dezvoltarea adev`ratului sens pentru “dimensiunea
valorii”; definirea de solu]ii alternative, precum [i pentru
o estimare total` a costului ciclului de via]`
pe alternative.

|n concluzie, putem afirma, baz#ndu-ne atât pe evalu`rile NATO, ale consilierilor str`ini,
ale institutelor de specialitate americane, cât [i pe “produsele” livrate, c` Sistemul
de planificare, programare, bugetare [i evaluare implementat în Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale reprezint` o solu]ie viabil`, care preia principiile planific`rii multianuale integrate
a ap`r`rii, f`r` a fi o copie fidel` a vreunui sistem similar. F`r` fals` modestie, [i nu este
afirma]ia noastr`, este unul dintre cele mai eficiente sisteme în func]iune în statele membre
ale NATO. Bineîn]eles, va mai suporta numeroase perfec]ion`ri, pe baza lec]iilor înv`]ate
[i a asisten]ei externe.
SPPBE reprezint` vectorul transform`rii Armatei României, corelând obiectivele
politicii de ap`rare cu resursele alocate în acest scop. Func]ionarea sa eficient` a permis
demararea cu succes a procesului de generare a capabilit`]ilor dislocabile, precum [i cre[terea
semnificativ` (circa 100% în 4 ani) a efectivelor dislocate în opera]iuni interna]ionale.

Nota redac]iei
|n num`rul 2/2004 al revistei noastre, \n contribu]ia editorial` afirmat` \n cadrul rubricii
“Adev`rul ader`rii ~ \n]elegerea integr`rii”, domnului ing. {erban Lungu, [eful Direc]iei Planificare
Integrat` a Ap`r`rii, i-a fost men]ionat`, din gre[eal`, [i calitatea de doctor. Ne asum`m eroarea
[i ne cerem scuze.

30
 CORELA}IA
ap\rare na]ional\ – ap\rare colectiv\
General de brigad` Ioan CIUPEI

P
rocesul complex de schimb`ri pe care \l parcurgem a marcat decisiv politica
militar` a statului rom#n, care a optat irevocabil pentru integrarea \n structurile
de securitate euroatlantice. Acest fapt presupune, \n mod inevitabil, definirea
exact` a corela]iei ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv^, stabilirea c#t mai precis`
a determin`rilor impuse de aceast` corela]ie pentru sistemul militar, \n ansamblu, [i pentru
fiecare element al acestuia, precum [i a implica]iilor acestor determin`ri.
Din perspectiva asigur`rii securit`]ii, Rom#nia nu mai este singur`. “Ca membr`
a NATO, ]ara noastr` se bazeaz` pe for]a alia]ilor \n ap`rarea teritoriului [i a intereselor
na]ionale, particip` la efortul colectiv de ap`rare [i \[i \ndepline[te angajamentele militare
asumate”1. Pentru aceasta, se impun cu stringen]` realizarea [i men]inerea unei capacit`]i
militare adecvate, care s` r`spund` pe deplin misiunilor ce revin armatei \n noul context
geostrategic.
Reconfigurarea rela]iilor dintre componentele specifice ale securit`]ii, precum [i \n]e-
legerea proceselor din sfera securit`]ii mondiale [i europene oblig` statul rom#n s`-[i readapteze
strategia la evolu]iile mediului de securitate, integr#nd-o \ntr-o viziune sistemic` mai larg`,
pentru a-[i spori capacitatea de contracarare a riscurilor [i amenin]`rilor ce pot afecta
interesele Rom#niei.
|n]elegerea [i punerea \n aplicare a corela]iei ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv`
sunt de maxim` importan]` \n aceast` perioad`, c#nd Rom#nia a devenit membru cu drepturi
depline al Alian]ei.
Modurile de abordare a corela]iei ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv` pot fi variate,
\ns` noi apreciem c` o explorare analitic`, dar sistemic` a domeniilor specifice va acoperi
corespunz`tor problematica pe care o presupune.
Teoretic, ap`rarea na]ional` reprezint` “(...) totalitatea m`surilor [i ac]iunilor
adoptate [i desf`[urate de autorit`]ile constitu]ionale ale statului rom#n \n timp de r`zboi,
\n scopul garant`rii suveranit`]ii na]ionale, independen]ei [i unit`]ii statului, integrit`]ii
teritoriale a ]`rii [i a democra]ei constitu]ionale”2.
|n ceea ce ne prive[te, acestei abord`ri \i vom aduce dou` complet`ri. Prima, relativ
la schimbarea expresiei “\n timp de r`zboi”, cerin]` impus` de faptul c` aceste “ac]iuni
[i m`suri” se desf`[oar` \n forme specifice, \n toate st`rile organismului militar – la pace,
\n situa]ii de criz` [i la r`zboi. Al doilea aspect se refer` la introducerea, \n final, ca scop
al ac]iunilor [i m`surilor specifice, a “ap`r`rii [i promov`rii intereselor na]iunii rom#ne
\n raporturile cu alte na]iuni”.
31
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Dintre principalele atribute [i elemente de con]inut ale ap`r`rii na]ionale amintim: • stabilirea
de alian]e politico-militare; • adoptarea doctrinei [i a strategiei militare na]ionale; • stabilirea
valorii, a structurii [i \nzestr`rii for]elor militare active [i teritoriale; • preg`tirea teritoriului,
a economiei [i popula]iei pentru ap`rare; • conducerea [i executarea nemijlocit` a opera]iilor
de ap`rare a teritoriului na]ional, a independen]ei [i suveranit`]ii na]ionale a ]`rii,
precum [i a ordinii constitu]ionale \n cadrul statului de drept. Privind con]inutul sintagmei
ap`rare colectiv`, aceasta este definit` prin “(...) totalitatea m`surilor luate [i a ac]iunilor
\ntreprinse de structurile militare interaliate pentru \nt#rzierea, oprirea sau respingerea
agresorului”3.
Elementele de con]inut [i atributele ap`r`rii colective sunt similare celor ale ap`r`rii
na]ionale, cu deosebirea c` ele vizeaz`, prin statele membre, organismul politico-militar
integrat. Astfel, putem vorbi despre: • stabilirea politicii organiza]iei, politic` ce se axeaz`
pe aspecte militare ale rela]iilor acesteia cu alte state; • stabilirea, de c`tre organismele
integrate de conducere, a valorii, structurii [i \nzestr`rii for]elor militare ale Alian]ei;
• adoptarea [i aplicarea doctrinei [i a strategiei militare comune pentru ducerea ac]iunilor
specifice; • conducerea [i executarea nemijlocit` a opera]iilor de ap`rare a spa]iului integrat
al Alian]ei [i de promovare a intereselor de pace, de stabilitate regional` [i global`
ale acesteia. Ceea ce poate fi g`sit doar \n forme incipiente, cel pu]in \n actualul stadiu
de evolu]ie a NATO, sunt ceea ce, \n cazul ap`r`rii na]ionale, numim “m`suri de preg`tire
a teritoriului [i economiei pentru ap`rare”. |n schimb, preg`tirea popula]iei pentru ap`rare
este un atribut exclusiv na]ional.
Privind corela]ia ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv`, un prim aspect ce trebuie subliniat
este interferen]a dintre cele dou` concepte, care deriv` at#t din integrarea teritoriului na]ional
al Rom#niei \n zona de acoperire a prevederilor Art. 5 al Tratatului de la Washington,
c#t [i din comunitatea de interese existent` \ntre Rom#nia [i Alian]`, ca structur`
politico-militar` integrat`.
Interferen]a, care poate fi punctul de plecare al corela]iei, determin` o alt` tr`s`tur`
a raportului \n discu]ie, [i anume unitatea, aceasta fiind, \n acela[i timp, [i o cerin]` pentru
optimizarea ambelor domenii. |n acest sens, trebuie men]ionat c` fiecare ]ar` membr`
a Alian]ei, \n func]ie de riscurile pe care [i le asum`, trebuie s` ac]ioneze pentru: • \nt`rirea
for]elor proprii, astfel \nc#t s` fie \n m`sur` s` duc` un r`zboi de ap`rare na]ional`;
• participarea cu o cantitate de for]e la efortul colectiv de ap`rare \n cadrul Alian]ei
Nord-Atlantice; • participarea, de asemenea, la dezvoltarea [i men]inerea unui mediu
de securitate favorabil protej`rii intereselor sale.
Complementaritatea [i interdependen]a celor dou` sintagme sunt date de raporturile
reciproce dintre elementele capabilit`]ilor militare ale membrilor Alian]ei. Aceasta face
ca o Rom#nie puternic`, \n primul r#nd militar, dar, \nainte de toate, economic [i politic,
s` contribuie la t`ria organismului integrat, dup` cum [i puterea mai mare a acestuia aduce
un plus de securitate pentru ]ara noastr`. De asemenea, o strategie politico-militar`
corespunz`toare, aplicat` de c`tre statul rom#n, poate avea efecte benefice pentru
securitatea celorlal]i membri, dup` cum aplicarea unor m`suri adecvate de c`tre ]`rile
membre poate avea un efect favorabil asupra securit`]ii Rom#niei. |n fine, existen]a manifest`,
la nivelul structurilor decizionale [i ac]ionale ale Armatei Rom#niei, a unor capabilit`]i
operativ-tactice [i procedurale de \nalt` calitate [i eficien]` este de natur` s` determine
32
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
cre[terea capacit`]ii opera]ionale a Alian]ei, \n ansamblu, dup` cum [i capabilit`]ile similare
actuale ale membrilor marcan]i ai NATO influen]eaz`, chiar [i indirect, cre[terea poten]ialului
ac]ional al for]elor noastre armate.
Cele prezentate relev` ascenden]a unuia dintre aceste elemente asupra celuilalt,
a rolului s`u determinant \n aceast` rela]ie “vie”, de continu` corela]ie [i influen]are reciproc`.
Apreciem c`, indiferent de pozi]ia noastr` \n problema raportului na]ional/interna]ional
\n rela]iile externe [i av#nd \n vedere m`rimea contribu]iei de orice natur` (financiar`, militar`,
economic`, demografic` etc.) la efortul colectiv, trebuie s` admitem ascenden]a ap`r`rii
colective asupra ap`r`rii na]ionale, sub aspectui gradului de influen]` [i determinare
a parametrilor de stare.
Str#ns legat de acest ultim aspect se impune s` vorbim de existen]a unui raport
de incluziune [i integrare, ap`rarea na]ional` \nscriindu-se, prin aspectele sale de baz`,
\n cadrul ap`r`rii colective, ca element al acesteia. |n acest sens, Rom#nia trebuie s`-[i armo-
nizeze [i s`-[i adapteze permanent con]inutul obiectivelor [i al direc]iilor de ac]iune pentru \nde-
plinirea scopurilor strategice fundamentale, \n func]ie de evolu]iile [i schimb`rile produse
\n mediul interna]ional de securitate. Principiul efortului colectiv \n ap`rarea spa]iului integrat
al Alian]ei se reg`se[te \n aranjamente practice care dau posibilitatea alia]ilor de a se bucura
de avantajul crucial politic, militar [i de resurse al ap`r`rii colective [i de a preveni rena]iona-
lizarea politicilor de ap`rare, f`r` a-i lipsi pe alia]i de suveranitatea lor. Aceste aranjamente
se bazeaz` pe: proceduri speciale pentru consultan]`; o structur` militar` integrat`; acorduri
de cooperare a for]elor; finan]are [i planificare opera]ional` comune; forma]iuni multina-
]ionale; standarde [i proceduri comune; doctrine [i echipamente mixte etc.
Realizarea obiectivelor Alian]ei depinde, \n mod critic, de o \mp`r]ire echitabil`
a valorilor, riscurilor [i responsabilit`]ilor, precum [i a beneficiilor ap`r`rii comune.
De altfel, Conceptul strategic al Alian]ei, aprobat de [efii de stat [i de guvern participan]i
la \nt#lnirea Consiliului Atlanticului de Nord de la Washington DC din aprilie 1999,
nu priveaz` statele membre de drepturi [i de datoria lor de a-[i asuma responsabilit`]ile
suverane \n domeniul ap`r`rii, ci le d` posibilitatea ca, prin efortul colectiv, s`-[i realizeze
obiectivele esen]iale de securitate na]ional`.
|n acest sens, eviden]iem faptul c` integrarea Rom#niei \n structurile NATO aduce
modific`ri semnifica]iei conceptului de ap`rare na]ional`, regulile Alian]ei cre#nd obliga]ii
sporite pentru ]ara noastr`. Astfel, f`r` a exclude \n mod absolut ideea ducerii r`zboiului
de ap`rare na]ional` prin for]e proprii – \n situa]ii excep]ionale, situa]ii-limit` [i numai
pentru perioade scurte –, se pune accentul pe ap`rarea conceput` ca rezultat al efortului
comun interaliat, cu prevenirea agresiunii drept atu al acesteia. Ca fenomen politico-militar
generalizat, acest mod de a vedea lucrurile nu este specific doar Rom#niei, el fiind prezent
\n majoritatea statelor din centrul [i estul Europei. Procesul de schimbare \n care este
angajat` Armata Rom#niei urm`re[te aproape punctual materializarea amintitelor tr`s`turi
ale binomului ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv`. Acest lucru este evident \n toate
aspectele moderniz`rii [i restructur`rii institu]iei noastre, de la noua concep]ie doctrinar`,
structur` [i \nzestrare la formarea personalului, instruirea [i concep]ia de \ntrebuin]are
a for]elor.
Noua concep]ie doctrinar` a armatei este motorul realiz`rii, \n fapt, a corela]iei ap`rare
na]ional` – ap`rare colectiv`, asigur#nd at#t elementele comune Alian]ei, c#t [i elementele
33
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
cu specific rom#nesc, dar armonizate cu prevederile doctrinare aliate. |n acest fel, concep]ia
doctrinar` pune bazele unit`]ii de ac]iune cu for]ele Alian]ei \n cadrul opera]iilor comune,
constituind sursa comunit`]ii de limbaj, a principiilor generale, a tacticilor, tehnicilor
[i procedurilor pe care se bazeaz` at#t structura [i cerin]ele de \nzestrare, c#t [i nevoile
de formare-perfec]ionare a personalului [i de instruire a for]elor.
Structura de for]e 2007 r`spunde dezideratelor impuse de integrarea ap`r`rii na]ionale
\n ap`rarea colectiv`. Pentru a argumenta, vom enumera c#teva dintre elementele aferente,
eviden]iind leg`tura dintre acestea [i aspectul vizat al binomului \n discu]ie.
Un prim element al viitoarei structuri \l constituie clasificarea for]elor existente la pace
\n for]e cu grade diferite de opera]ionalizare, precum [i num`rul de mari unit`]i opera-
]ionalizate, care au fost determinate de o serie de factori, ca:
• imperativul satisfacerii cerin]elor Alian]ei • constituirea unor structuri gata de lupt` \n timp
de contribu]ie cu for]e la ap`rarea colectiv` pe baza scurt, pentru prima ripost` \n caz de atac prin surprin-
cerin]elor minime de for]e dislocabile NATO, dere, p#n` la interven]ia for]elor Alian]ei, pentru
ap`rarea na]ional` a ]`rii noastre;
respectiv: s` fie capabile s` sus]in` p#n` la un cadru
• asigurarea timpului efectiv [i a capabilit`]ilor
de divizie sau dou` brig`zi, dislocate, \n acela[i necesare pentru generarea [i regenerarea for]elor;
timp, \n opera]ii \n afara teritoriului Rom#niei, • existen]a unor for]e \n teritoriu, pentru ap`rarea
cu sprijin de lupt` [i logistic \n cadrul unei grup`ri na]ional` sau colectiv`, \n interiorul grani]elor statului
de for]e mai mari, multina]ionale; s` poat` fi dislocate rom#n sau \n aproprierea acestuia, pe baza cerin]elor
[i sus]inute pe o perioad` de maximum doi ani NATO pentru acest tip de for]e, care, \n principal,
(minimum 6 luni); s` respecte criteriile de opera- sunt: men]inerea lor la nivelul de operativitate
solicitat, f`r` a fi imperios necesar s` fie pe deplin
tivitate NATO pentru conducere, echipare [i instruc]ie,
dislocabile; asigurarea unei reac]ii ini]iale
pentru participarea la opera]ii de lupt`, conform la o amenin]are la adresa teritoriului Alian]ei,
Articolului 5 al Tratatului sau la opera]ii de stabilitate; care ar putea ap`rea la un moment dat; de]inerea
• existen]a unei for]e de descurajare credibile unui anumit grad de mobilitate, pentru a contribui
pentru prevenirea ac]iunilor destabilizatoare \n cadrul la opera]ii de stabilitate de tipul non-Articol 5,
ap`r`rii na]ionale; \n general, \n vecin`tate.
Cel de-al doilea element caracteristic viitoarei structuri de for]e este constituirea
unit`]ilor de for]e speciale [i a celor de infanterie u[oar`, care r`spund unui deziderat
al conflictelor asimetrice moderne [i corespund at#t tradi]iilor de lupt` ale Armatei Rom#niei
(ap`rare na]ional`), c#t [i unei cerin]e impuse de nevoile Alian]ei (ap`rare colectiv`).
|nzestrarea-dotarea for]elor denot` preocuparea constant` a factorilor implica]i \n acest
domeniu privind satisfacerea simultan` a cerin]elor interoperabilit`]ii [i a standardelor NATO
de performan]` tehnico-tactic`, precum [i a interesului men]inerii unei industrii na]ionale
de echipamente militare de toate tipurile, apte s` satisfac` cerin]ele unui conflict armat,
chiar \n condi]iile indisponibilit`]ii temporare sau permanente a sursei externe de apro-
vizionare. Pentru aceasta se au \n vedere dou` tipuri principale de echipamente: cele de pro-
venien]` NATO sau din alte ]`ri superindustrializate (echipamente de comunica]ii
[i de automatizare a conducerii focului, echipamente de asigurare cu date etc.) [i tehnica
rom#neasc` modernizat` la standardele NATO (APR/LAROM, obuzierul de 155 mm
cu muni]ie adecvat`, transportorul amfibiu blindat “Zimbrul”, ma[ina de lupt` “Jderul”,
tancul rom#nesc “Bizonul”).
Formarea [i perfec]ionarea preg`tirii personalului [i instruirea for]elor asigur` condi]iile
de poten]ial uman pentru corelarea cerin]elor ap`r`rii na]ionale cu cele ale ap`r`rii colective
34
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
prin adaptarea con]inutului procesului de formare [i perfec]ionare a cadrelor la cerin]ele,
competen]ele [i standardele de calificare profesional` [i moral` specifice unui cadru militar
din ]`rile membre ale NATO [i din desf`[urarea instruc]iei for]elor pe obiective, misiuni
[i sarcini, conform Listei cu misiunile [i sarcinile Armatei.
Concep]ia strategic` de angajare [i \ntrebuin]are a for]elor stabile[te: tipologia ope-
ra]iilor \n care pot fi \ntrebuin]ate for]ele militare; principiile de angajare a acestora; concep]ia
general` [i planurile, pe scenarii [i variante, privind opera]ionalizarea, dislocarea, angajarea
\n opera]ii, sus]inerea for]elor \n teatru, redislocarea, regenerarea [i trecerea la starea
de pace a marilor unit`]i [i a unit`]ilor. Ea reflect` cel mai exact, \n opinia noastr`, unitatea,
interferen]a, complementaritatea [i interdependen]a dintre cele dou` elemente ale binomului
men]ionat, precum [i relativa ascenden]`, necesar`, a ap`r`rii colective asupra ap`r`rii
na]ionale, care duce la integrarea celei din urm`.
|n cele ce urmeaz` ne vom referi la modul \n care se prevede materializarea concep]iei
generale privind \ntrebuin]area for]elor \n cele dou` situa]ii principale posibile – pentru
ap`rarea teritoriului Rom#niei, respectiv, ap`rarea spa]iului comun al Alian]ei, \n afara
teritoriului na]ional.
Astfel, \n situa]ia trecerii la ap`rarea teritoriului Rom#niei, ca spa]iu interaliat integral,
marile unit`]i [i unit`]ile proprii vor fi introduse din timp \n Planul Alian]ei pentru Ap`rarea
Integrat`, astfel c`, dup` opera]ionalizarea gradual` sub conducerea nemijlocit` a organelor
de conducere administrativ`, acestea s` fie puse la dispozi]ia comandamentelor opera]ionale
rom#ne[ti [i s` desf`[oare opera]ii \n mod independent sau \ntrunit, \n func]ie de situa]ia
concret`, p#n` la interven]ia For]elor Integrate ale Alian]ei (probabil, 30 de zile). Dup` interven]ia
For]elor Aliate, comandamentele, marile unit`]i [i unit`]ile rom#ne[ti se vor integra
\n efortul comun de ap`rare a spa]iului aliat, pentru \ndeplinirea scopului militar strategic
de ansamblu al Alian]ei. |n func]ie de evolu]ia conflictului, sub conducerea structurilor
administrative se continu` procesul de generare [i regenerare a for]elor [i punerea gradual`
a acestora la dispozi]ia Comandamentului Aliat, \ns`rcinat cu activitatea conducerii opera]iilor
\n teatru.
|n situa]ia trecerii la ap`rarea spa]iului comun al Alian]ei, \n afara teritoriului na]ional,
prin transferul de autoritate al comenzii opera]ionale, for]ele opera]ionalizate sunt puse
la dispozi]ia comandamentelor NATO, concomitent cu continuarea procesului de generare
[i regenerare a for]elor, cu dislocarea, punerea la dispozi]ie [i sus]inerea logistic` a acestora,
conform planurilor \ntocmite \n acest scop, pe toat` durata opera]iilor, p#n` la \ncheierea
conflictului armat [i a opera]iilor postconflict.
Sintetiz#nd, putem spune c`, \n corela]ia dintre ap`rarea na]ional` [i ap`rarea colectiv^,
unitatea, interferen]a, complementaritatea [i interdependen]a acestora determin`, \n ultim`
instan]`, ascenden]a ap`r`rii colective, rolul integrator al acesteia \n cadrul sistemului
\n care sunt incluse ambele elemente, rol pe care \l apreciem nu doar ca necesar, ci ca o condi]ie
obligatorie a func]ion`rii adecvate a binomului. |n acest context, Armata Rom#niei
are alternativa unei ac]iuni concertate pentru armonizarea [i integrarea deplin` a cerin]elor
[i intereselor ap`r`rii na]ionale cu dezideratele optimei func]ion`ri a ap`r`rii colective.
Din acest motiv, opin`m c` tot ceea ce se face ast`zi \n Armata Rom#niei, de la \nnoirea
doctrinar`, restructurare [i modernizare la preg`tire [i concep]ia de \ntrebuin]are a for]elor,
trebuie s` fie subordonat determin`rilor impuse de necesitatea corel`rii ap`r`rii na]ionale
35
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
cu ap`rarea colectiv`, \n conformitate cu prevederile pe aceast` linie ale strategiei militare
na]ionale, ce vizeaz` integrarea ap`r`rii na]ionale \n ap`rarea colectiv` prin: • transferul,
c`tre structurile integrate, a unor atribute foste exclusiv na]ionale; • asumarea unor sarcini
interna]ionale \n cadrul multina]ional oferit de Alian]`; • contribu]ia specific` la construc]ia
ap`r`rii colective, prin definirea instrumentelor de lucru, realizarea cadrului de manifestare
[i a organismelor aferente.
|n alt` ordine de idei, pentru a eviden]ia [i analiza cerin]ele [i m`surile necesare
\n domeniul militar, pentru a realiza corela]ia ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv`,
vom aborda analitic doar patru domenii de referin]`: conceptual, structural, func]ional-ac]ional
[i infrastructural.
Domeniul conceptual genereaz` at#t obiectivul ac]iunii (corela]iei), c#t [i cadrul normativ
de atingere a acestuia: legi, hot`r#ri ale guvernului [i ale altor structuri guvernamentale
cu responsabilit`]i \n domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale; ordine, dispozi]iuni, instruc]iuni,
concep]ii, strategii, doctrine, regulamente, manuale, metodologii, doctrine, standarde etc.
|n scopul realiz`rii deplinei concordan]e \ntre obiectiv [i capabilit`]ile na]iunii de a-l \ndeplini,
anterior stabilirii acestuia a fost realizat` o detaliat` analiz` a situa]iei, \n cadrul c`reia au fost
investigate:
mediul de securitate (tendin]e de evolu]ie, riscuri [i amenin]`ri, rapoarte de for]e etc.);
cerin]ele Alian]ei in domeniu;
posibilit`]ile statului rom#n de a \ndeplini cerin]ele minime formulate de NATO: resurse
disponibile; resurse necesare; sprijinul opiniei publice pentru alocarea resurselor
necesare; situa]ia social-economic` [i politic` intern`;
impactul prognozat asupra opiniei publice al planului de m`suri pe care le presupune
realizarea corela]iei ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv`.
Cele mai importante cerin]e ale Alian]ei \n domeniul conceptual sunt: armonizarea
legislativ`, a strategiilor de securitate normative care reglementeaz` domeniul securit`]ii
[i ap`r`rii na]ionale; adoptarea standardelor, a tehnicilor [i procedurilor NATO \n instruire,
\nzestrare, organizare, operare [i mentenan]`.
Scopul armoniz`rii \n domeniul conceptual este acela de a permite adoptarea unor decizii
colective, care s` satisfac` interesele tuturor membrilor Alian]ei, pe baza unor principii
[i valori comune, \nsu[ite [i asumate de c`tre statele membre, \n momentul admiterii \n NATO.
Cerin]ele \n domeniul structural deriv` din riscurile [i amenin]`rile la adresa Alian]ei
Nord-Atlantice, care determin` misiunile acesteia [i structura de for]e necesar` pentru \nde-
plinirea lor. Noile tipuri de amenin]`ri [i conflicte au relevat o capacitate insuficient`
a armatelor de mas` de a le face fa]`. Aceast` cerin]` presupune schimbarea fundamental`
a filozofiei de organizare, simultan cu redefinirea unor no]iuni consacrate. Ca urmare,
apreciem c`, \n conformitate cu acest mod de abordare, fiecare misiune va fi \ndeplinit`
de c`tre o structur` adecvat`.
Asumarea principiului “un atac asupra unui membru al Alian]ei \nseamn` un atac
asupra tuturor”4 echivaleaz` cu angajamentul de a folosi o parte din for]ele na]ionale
\n teatrul unde a fost declan[at` agresiunea [i, implicit, capacitatea de a le “proiecta” \n zona
de conflict, care poate fi [i \n alt` parte dec#t pe teritoriul na]ional, \n cadrul ap`r`rii colective.
Dar, acest lucru presupune, \n primul r#nd, pe l#ng` structura de for]e opera]ionalizat`,
[i o capacitate crescut` de dislocare [i de autosus]inere \n teatrul de opera]ii militare.
36
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Dimensiunea ac]ional` a corela]iei ap`rare na]ional^ – ap`rare colectiv` trebuie s` pun`
\n valoare cerin]ele c#mpului de lupt` al viitorului, completate cu cerin]ele Alian]ei: interope-
rabilitate deplin` [i capacitatea de a \ndeplini oricare dintre misiunile ce revin [i se preco-
nizeaz` a fi asumate de c`tre NATO.
Deplina interoperabilitate \nseamn` \ndeplinirea oric`rei misiuni la nivelul de perfor-
man]` cerut de standardele NATO: evitarea distrugerilor [i a pierderilor inutile; \ndeplinirea
misiunii cu pierderi colaterale reduse; nefolosirea for]ei dispropor]ionate; respectarea legilor
interna]ionale ale r`zboiului.
Dimensiunea infrastructural` constituie suportul material pentru realizarea corela]iei
ap`rare na]ional` – ap`rare colectiv`. Cele mai importante cerin]e ale NATO \n domeniul
infrastructurii se refer` la compatibilitatea tehnic` [i asigurarea sprijinului na]iunii gazd`.
Men]inerea unei capabilit`]i militare adecvate, \n vederea ac]iunii colective pentru
ap`rarea comun`, r`m#ne punctul central al obiectivelor de securitate ale Alian]ei. Ap`rarea
colectiv` a membrilor s`i este fundamental` pentru credibilitatea sa [i pentru securitatea
[i stabilitatea spa]iului euroatlantic.
Principiul efortului colectiv \n ap`rarea Alian]ei comport` urm`toarele aspecte: planificarea
colectiv` a for]elor; finan]area comun`; planificarea opera]ional` comun`; structuri
multina]ionale; un sistem integrat de ap`rare antiaerian`; echilibru al rolurilor
[i responsabilit`]ilor \ntre alia]i; stabilirea [i desf`[urarea for]elor \n afara teritoriului
propriu, atunci c#nd este cazul; aranjamente, inclusiv de planificare, pentru gestionarea
unor crize; standarde [i proceduri comune pentru echipamente, instruire [i logistic`;
doctrine [i exerci]ii \ntrunite [i multina]ionale; cooperare \n ceea ce prive[te infra-
structura, armamentele [i logistica.
O dat` cu aderarea Rom#niei la NATO se certific` apartenen]a acesteia la conceptul
de ap`rare colectiv`, care presupune noi misiuni, responsabilit`]i [i obliga]ii. Baza politic`,
militar` [i juridic` a misiunilor NATO este con]inut` \n procedurile Tratatului Atlanticului
de Nord.
Articolul 5 din Tratat reprezint` esen]a ap`r`rii colective a Alian]ei, care prevede
asigurarea de garan]ii de securitate pentru alia]i: “P`r]ile convin c` un atac armat \mpotriva
uneia sau mai multora dintre ele, \n Europa sau America de Nord, va fi considerat un atac
\mpotriva tuturor [i, \n consecin]`, sunt de acord c`, dac` are loc asemenea atac,
fiecare dintre ele, \n exercitarea dreptului la autoap`rare individual` sau colectiv`,
recunoscut prin articolul 51 din Carta Na]iunilor Unite, va sprjini partea sau p`r]ile
atacate prin efectuarea imediat`, individual sau de comun acord cu celelalte p`r]i,
a oric`rei ac]iuni pe care o consider` necesar`, inclusiv folosirea for]ei armate, pentru
restabilirea [i men]inerea securit`]ii zonei nord-atlantice”.

BIBLIOGRAFIE
1
Strategia militar` a Rom#niei (proiect). Bucure[ti, 2(X)3, p. 6.
2
Dic]ionar de termeni, STANAG 5062. Teminologie militar` general`, Editura Militar`, Bucure[ti,
2002, partea a Ill-a, p. 2
3
Ibidem.
4
Manualul NATO, editat de Biroul Informare [i Pres` al NATO, Bruxelles, 1999, p. 70.

37
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

CONCEPTUL CJTF
Locotenent-colonel Cr`i[or-Constantin IONI}~

E
ste cunoscut faptul c` cele dou` comandamente de for]e joint (JFC HQs),
unul situat \n Brunssum (Olanda), cel`lalt \n Napoli (Italia), pot fi capabile
s` conduc` opera]ii din loca]ia lor static` sau prin crearea a c#te unui comanda-
ment terestru temporar deplasabil Joint [i Multina]ional (CJTF), iar cel de-al treilea coman-
dament operativ, Comandamentul Joint (JHQ), situat l#ng` Lisabona (Portugalia), poate crea
un CJTF maritim.
Ce \nseamn` acest concept [i cum a fost el creat ? La Summitul de la Bruxelles,
din ianuarie 1994, conceptul CJTF a fost lansat pentru a asigura Alian]ei mijloacele eficiente
[i flexibile ca s` genereze, \n scurt timp, for]e joint [i multina]ionale, create temporar
pentru o anumit` misiune, pe care s` le deplaseze rapid \n afara zonei de responsabilitate
a NATO [i cu o anumit` capacitate de comand` [i control. Aceste for]e puteau fi puse
[i la dispozi]ia unor opera]ii \n situa]ie de criz`, conduse de Uniunea European`.
Dup` mandatul acordat de Adunarea Ministerial` de la Berlin, \n iunie 1996,
privind \nceperea implement`rii acestui concept, \n luna decembrie a aceluia[i an, Consiliul
Nord-Atlantic (NAC) a aprobat Directiva de Implementare a conceptului CJTF . La mijlocul
anului 1997 a \nceput procesul de implementare a celor trei faze ale conceptului, din care
primele dou` – stabilimentul ini]ial/IE [i analiza capabilit`]ilor/AC au fost finalizate
\n octombrie 1999. O dat` cu aprobarea Directivei bilaterale de implementare a conceptului
CJTF de c`tre cele dou` Comandamente Strategice – ACE [i ACLANT, la sf#r[itul lui 1999
a \nceput [i cea de-a treia faz` a procesului, implementarea total` (FI), faz` care a fost
planificat` s` se finalizeze \n patru ani, o dat` cu atingerea capabilit`]ii opera]ionale totale
de c`tre CJTF.
|n 2000 a fost revizuit` Directiva conceptului CJTF [i s-a dezvoltat doctrina CJTF.
Conform acestei doctrine, o for]` CJTF este o for]` joint [i multina]ional`, organizat`
temporar pentru o anumit` misiune (de valoare brigad`-corp), capabil` s` \ndeplineasc`
toat` gama de misiuni ale Alian]ei. Ea poate cuprinde [i elemente ale unor na]iuni
din afara Alian]ei – NNTCN.* Apoi, \n 2002, Directiva a fost revizuit` [i s-a aprobat conceptul
opera]ional CJTF, care const`, de fapt, \n trei elemente: misiuni CJTF, comandamente
CJTF [i for]e CJTF.
Cu toate c` nu s-a exclus folosirea conceptului CJTF [i pentru misiuni din cadrul
Articolului V (ap`rarea colectiv`), misiunile CJTF au fost, totu[i, considerate a se desf`[ura
mai mult \n cadrul celor non-Articol V , fiind stabilite \n func]ie de situa]ia creat` (considerat`
a fi mult mai sensibil`), de timpul scurt avut la dispozi]ie pentru interven]ie, de natura

*
Politica NATO pentru capabilit^]ile CJTF, iunie 2000.

38
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
expedi]ionar` a for]elor [i de flexibilitatea sporit` pe timpul at#t al planific`rii, c#t [i al execu]iei.
Aceste misiuni constau \n: opera]ii \n sprijinul p`cii (PSO); sprijinul opera]iilor umanitare (HO);
activit`]i \n sprijinul refacerii dup` dezastre, precum [i de c`utare-salvare (SAR); sprijinul
opera]iilor de evacuare a necombatan]ilor (NEO); opera]ii de extrac]ie a for]elor; sprijinul
militar al autorit`]ilor civile (MACA), precum [i impunerea sanc]iunilor.
De fapt, acest concept de stabilire a unui comandament care s` ac]ioneze [i s` conduc`
for]e \n afara zonei de responsabilitate a Alian]ei a \nceput s` fie discutat de teoreticienii
militari ai NATO imediat dup` Primul R`zboi din Golf (‘90-‘91), fiind una din lec]iile desprinse
dup` conflict. Astfel, s-a stabilit ca trei comandamente de nivel operativ s` participe la imple-
mentarea acestui concept: JFC North HQ - Brunssum, OL; JFC South HQ - Napoli, IT
[i Joint HQ -Lisabona, PL. Aceste comandamente sunt considerate “tutorii” viitoarelor
comandamente CJTF [i au anumite responsabilit`]i pentru crearea lor: activarea nucleului
comandamentului CJTF pentru participarea la elaborarea concep]iei opera]iei; ini]ierea
activit`]ilor de preg`tire pentru formarea [i deplasarea comandamentului CJTF; conducerea
opera]iei ini]iale de intrare \n teatru, atunci c#nd primesc ordin de la ACO, [i, c#nd sunt
nominalizate, ac]ioneaz` pentru instalarea \n teatru a comandamentului CJTF.
Cum se formeaz` Comandament “tutore”
Nucleu de func]ii cheie
un comandament CJTF ? (JFC-N, JFC-S, JHQ W) 13
Modular (conform figurii 1),

Š
sens \n care \n cadrul coman- 108 Nucleu de stat-major
+ 8 VNC ë 7 zile pentru \nceperea
damentului “tutore” exist`, planific`rii
din timp de pace, un nucleu Alte cdm. NATO ë 30 de zile pentru deplasare
}`ri NATO
de func]ii cheie, format Parteneri (PfP)
dintr-un num`r de 13 ofi]eri
de stat major, speciali[ti 404
|nt`riri
ë 40 de zile pentru deplasare
din diferite compartimente
ale comandamentului, = 525 de func]ii de criz`

av#nd rolul de a asigura Figura 1: |ncadrarea modular` a unui comandament CJTF

primele capabilit`]i de stat major pentru analizarea pa[ilor ini]iali \n luarea deciziei. Ei sunt gata
s` \nceap` o planificare ini]ial` \n 7 zile de la ordinul de constituire a comandamentului CJTF
(ACTORD). To]i au func]ii duble at#t la pace, c#t [i la constituirea comandamentului CJTF.
Ofi]erul care asigur`, pe timp de pace, func]ia de director al managementului opera]ional
(DOM), devine, dup` constituire, [eful de stat major al comandamentului CJTF. Celelalte
func]ii din grupul de comand` (comandantul [i loc]iitorul) sunt propuse de SACEUR
[i aprobate de conducerea politico-militar` a Alian]ei.
Al doilea modul \l constituie nucleul de stat-major, format din 108 ofi]eri de stat-major
(din cadrul aceluia[i comandament sau a altor comandamente “tutore”), plus al]i opt
din cadrul unor state membre ale Alian]ei. Ca [i ofi]erii ce \ncadreaz` nucleul de func]ii
cheie, personalul din cadrul acestui nucleu are func]ii duble, fiind \ncadrat, \nc` din timp
de pace, \ntr-un comandament “tutore”, preg`tit [i antrenat s` fie gata de deplasare \n 30 de zile
de la ordinul de activare. |mpreun` cu nucleul de func]ii cheie se formeaz`, astfel,
circa 25% din efectivul la criz` al comandamentului CJTF, care este de 525 de func]ii.
Ultimul modul, [i cel mai important, \l reprezint` cel al personalului primit ca \nt`rire.
Nu putem s`-i spunem mobilizat, pentru c` to]i sunt activi, proveni]i din alte comandamente NATO,
39
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
state membre [i partenere. |nt`ririle
sunt responsabilitatea ]`rilor din care Gata pentru misiuni CJTF

Š
provin, pentru a le asigura preg`tirea ë Preg`tirea \naintea deplas`rii
permanent` (figura 2). Ele pot fi Comanda- ë Preg`tirea speciali[tilor pe func]iuni
mentul ë Cursul CJTF
asigurate fie ca indivizi, fie ca echipe

Š
“tutore”
ë Opera]ii \n sprijinul p`cii
modulare, astfel \nc#t, \n termen ë Procesul de luare a deciziilor
de 40 de zile, \ntregul comanda- ë Terminologie NATO
Cursuri NATO

Š
ment CJTF s` fie gata de deplasare ë Cunoa[terea limbii engleze
ë Preg`tire de stat-major
[i lucru. }`rile partenere sunt ë Educa]ie militar`
\ncurajate puternic s` preg`teasc` Responsabilitate na]ional`
[i s` men]in` un astfel de personal,
\ntruc#t 40% din totalul de posturi Figura 2: Preg`tirea necesar`
sunt destinate Parteneriatului pentru a \ncadra o func]ie CJTF
pentru Pace.
Organizarea de principiu a unui comandament CJTF este \n concordan]` cu STANAG-urile
NATO, av#nd \n compunere compartimente tip “J”. |n figura 3 se poate vedea o astfel de orga-
nizare, precum [i sursele de asigurare a func]iilor \n cadrul comandamentului. Num`rul
Command State NATO de 525 de func]ii poate p`rea,
Group State PfP la prima vedere, ca fiind foarte mare,
Cdm. NATO
Ofi]er Cons. Cons. Ofi]er Analist
dar nu trebuie s` uit`m c` un coman-
leg`tur` politic legal cu presa opera]ii Speciali[ti dament CJTF este organizat, \nc`
CJ 1 CJ 2 CJ 3 CJ 4
de la \nceput, pentru cea mai grea
CJ 5 CJ 6 CJ 8 CJ 9
Pers. Inf. Op. Log. Plan. Com. Fin. CIMIC situa]ie – opera]ii conduse cu for]e
CJ
Geniu Stat major
de nivel corp, \ntr-un mediu ostil
[i f`r` sprijinul na]iunii gazd`. Acest
Unit`]i
Bn. Log. Bn. Trs. de sprijin num`r reprezint` doar comanda-
Figura 3: Organizarea de principiu mentul propriu-zis, dar trebuie s` ]inem
a comandamentului CJTF cont [i de cei 1 200 de oameni
care \ncadreaz` unit`]ile de sprijin ale comandamentului (Bn. Trs. [i Bn. Log.).
Ultimul element al conceptului CJTF, cel referitor la for]ele CJTF, se caracterizeaz`
prin faptul c` ia \n considerare for]e joint (de toate categoriile – terestre/CJFLCC,
aeriene/CJFACC, navale/CJFMCC, trupe speciale/CJFSOCC [i de r`zboi psihologic/CJFPOCC,
logistice/MJLC), multina]ionale (at#t for]e NATO [i partenere, c#t [i elemente ale unor ]`ri
care nu fac parte din NATO, dar care doresc s` participe la opera]ie – NNTCN), sunt expedi-
]ionare \n natur`, autodeplasabile, autosus]inute logistic [i pot fi constituite \n func]ie
de misiunea ordonat`. Fiecare din aceste componente joint (figura 4) constituie c#te o compo-
nent` a for]ei CJTF. Toate elementele sunt subordonate, prin comandamentul CJTF, direct
la SHAPE (ACO). Primele trei elemente (terestr`, naval` [i aerian`) vor fi constituite,
de regul`, ori de c#te ori se ordon` o misiune CJTF, celelalte sunt op]ionale. Componentele
terestr` [i naval` vor face parte din for]ele gata de lupt` permanent (HRF) ale NATO,
pe c#nd cea aerian` va fi asigurat` de structurile de comand` NATO. Componentele de for]e
speciale [i cea de r`zboi psihologic, atunci c#nd se constituie, vor fi asigurate de statele membre
ale NATO, de cele partenere sau NNTCN.
40
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
CDM. TUTORE Partea logistic` a for]ei CJTF
SHAPE
JFC NORTH va fi asigurat` de un alt concept
JFC SOUTH
JHQ (WEST)
CJTF HQ aflat \n dezvoltare – conceptul
Bn. Trs. Centrului Logistic Joint [i Multi-
Bn. Log. MJLC
For]e CJTF na]ional (MJLC). Acesta a fost
creat tot \n urma unor lec]ii desprinse
CJFMCC CJFLCC CJFACC CJFSOCC CJFPOCC din exerci]iile care au avut loc pentru
testarea conceptului CJTF [i const`
For]e Bg. (C.A.) For]e For]e For]e
navale aeriene speciale psiho \n coordonarea efortului logistic
Multi- joint
multi- multi- joint
na]ionale na]ional` na]ionale [i multina]. [i multina]. \ntre comandamentele NATO
[i ]`rile contribuabile, sub comanda
CDM.
MATO HRF
NATO
NATO, PfP, NNTCN direct` a compartimentului
Figura nr. 4: Structura de for]e CJTF (o variant`) J.4-logistic`.
Unde se afl` NATO [i conceptul CJTF \n prezent ? A[a cum am afirmat la \nceputul
articolului, deja s-au realizat primele dou` faze ale conceptului [i s-a intrat \n cea de-a treia,
faza de implementare total` (IP). Cu toate c` s-a calculat ca aceast` faz` s` nu dureze
mai mult de patru ani, \n urma exerci]iilor de testare desf`[urate (“Allied Action ‘01”,
“Strong Resolve ‘02” [i “Allied Action ‘03”), s-a constatat c` termenul nu poate fi respectat
nici pe departe, c` ambi]ia de la \nceput (cea de a dispune de trei comandamente CJTF
simultan, din care dou` terestre [i unul maritim, care s` conduc` trei misiuni CJTF simultan)
nu se poate realiza [i c` este nevoie de mai mul]i pa[i pentru a realiza ultima faz` a acestui
concept. Astfel, faza a treia a fost \mp`r]it` \n trei etape distincte: etapa capabilit`]ii ini]iale
opera]ionale (IOC), cu o durat` p#n` \n 2002, organizat` ca o etapa de tranzi]ie, av#nd ca rezultat
final un comandament CJTF maritim, bazat pe elementele de dispozitiv [i de comandament
deja existente; etapa capabilit`]ii fundamentale (FC), cu o durat` p#n` \n 2004, care va asigura
Alian]a cu capacitatea complet` de a conduce o misiune CJTF, fie terestru, fie de pe mare
[i \n care accentul deosebit se va pune pe asigurarea elementelor de conducere [i logistice
deplasabile [i, ultima etap`, cea a capabilit`]ii specifice misiunii (TC), ce se va \ntinde
dincolo de 2006 [i se va finaliza cu capacitatea Alian]ei de a conduce dou` misiuni CJTF
simultan, una terestr`, cealalt` de pe mare.
Desf`[urarea exerci]iului “Strong Resolve ‘02” a adus cu sine [i finalizarea primei etape
a celei de-a treia faze, prin declararea opera]ional` a primului comandament CJTF maritim,
constituit pe puntea vasului de r`zboi american “USS Mount Whitney”. Iat` deci, c` Alian]a
dispune \n prezent de primul s`u comandament CJTF, chiar dac` are anumite restric]ii
\n utilizarea lui: misiuni numai pe mare sau la litoral; folosit numai dac` particip` [i SUA
sau dac` vasul nu este implicat \n alt` opera]ie american`, dependent de vreme etc.

41
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

OPERA}IILE BAZATE
PE EFECTE
“Culmea îndemân`rii este a st`pâni
un inamic f`r` lupt`.”
Sun Tz\

O
pera]iile bazate pe efecte1 sunt, pur [i simplu, o alt` denumire pentru o variant`
mai sofisticat` a determin`rii efectelor probabile ale mijloacelor de lovire
sau, poate, un alt mod de exprimare referitor la leg`tura dintre uzur`
[i “voin]`”, asupra c`reia anali[tii-cercet`tori în probleme de opera]ii s-au aplecat timp
de mai multe decenii ? Sau reprezint` ceva mai mult ? O abordare mai larg` [i “mai” integrat`
a opera]iilor militare, în ansamblu, care, atunci când sunt combinate cu tehnologii noi
[i cu gândirea bazat` pe re]ea, ne ofer` posibilitatea de a trata diferit provoc`rile la adresa
securit`]ii [i ne-ar putea ajuta s` exploat`m puterea for]ei noastre militare, excluzând lupta.
Sub o form` sau alta, opera]iile bazate pe efecte au existat dintotdeauna. Ele sunt ceea ce
generalii, amiralii [i oamenii de stat au încercat s` fac`: s` se concerteze asupra form`rii
gândirii [i comportamentului adversarului mai mult decât pe simpla înfrângere a for]elor
lui. Acestea sunt, în spiritul scrierilor lui Sun Tz\ [i ale lui Clausewitz, opera]iile militare.
Mai mult decât atât, a[a cum arat` diversele trimiteri la lideri politici [i militari, opera]iile
bazate pe efecte nu sunt o simpl` modalitate de ac]iune la nivel tactic [i nici nu sunt specific
militare. Ele cuprind gama întreag` de ac]iuni politice, economice [i militare pe care o na]iune
ar putea s` le întreprind` pentru a determina comportamentul inamicului, al oric`rui oponent
sau chiar pe cel al alia]ilor sau al neutrilor. Aceste ac]iuni pot include distrugerea for]elor
[i a capabilit`]ilor inamicului, ceea ce reprezint` opera]iile bazate pe uzur`. Oricum, obiectivul
unei strategii bazate pe efecte [i al acestor ac]iuni pe care le avanseaz` nu este simpla
distrugere a capacit`]ii fizice a adversarului, ci determinarea acestuia, a neutrului sau a aliatului
de a urma un curs al ac]iunilor, în strâns` leg`tur` cu interesele noastre.
Conceptul opera]iilor bazate pe efecte include, printre altele, “determinarea efectelor
probabile ale mijloacelor de lovire” [i “opera]iile bazate pe uzur`”, oferind domeniul
[i flexibilitatea de a face mai mult, adic` de a în]elege opera]iile militare în timp de pace,
criz` sau r`zboi, în contextul unui efort politic, economic [i militar na]ional general coerent.
Acest postulat con]ine un set de întreb`ri importante, ca, de plid`: Cum putem defini conceptul
de lucru al opera]iilor bazate pe re]ea ?; Cum ar putea un asemenea concept s` schimbe

1
Consultant de specialitate – colonel Ionel HORNEA.
Traducere [i adaptare – Doina ZUGR~VESCU, dup` cap. III, “What Are Effects-Based Operations ?”,
din Effects Based Operations, editat` de CCRP Publication Series (The Command and Control Research
Program) \n noiembrie 2002.

42
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
modul în care utiliz`m for]ele noastre armate sau for]a noastr` militar` ?; Cum am putea
s` opera]ionaliz`m acest concept în cadrul luptei [i în ac]iunile militare de zi cu zi ? [i, în sfâr[it,
Cum poate el modela capacitatea noastr` de în]elegere a r`zboiului bazat pe re]ea ?

Conceptul de opera]ii bazate pe efecte

Discu]ia asupra nivelului de îmbun`t`]ire a eficacit`]ii în lupt`, a uzurii, a mijloacelor
[i voin]ei adversarului, precum [i cel al simetriei în conflicte arat` c` opera]iile bazate
pe efecte cresc eficacitatea luptei prin concentrarea efortului asupra voin]ei adversarului,
astfel încât lupta s` se scurteze, [i prin utilizarea opera]iilor bazate pe re]ea nu numai
la lupt`, dar [i în întreg spectrul conflictului. În fond, aceste dou` idei ofer` un indiciu
important despre modul \n care func]ioneaz` opera]iile bazate pe re]ea [i despre natura
rela]iei dintre r`zboiul bazat pe re]ea [i opera]iile bazate pe efecte.
Discu]ia privind r`zboiul de uzur` con]ine [i ideea conform c`reia uzura, oricât de eficient`
ar putea fi, de exemplu, prin determinarea efectelor probabile ale mijloacelor de lovire,
r`mâne, în cel mai bun caz, un atac indirect asupra adev`ratului determinant al rezultatului
conflictului: voin]a inamicului de a continua s` lupte.
Problema voin]ei este fundamental` atât pentru modelul simetric, cât [i pentru cel asimetric
de conflict, dar în moduri foarte diferite. În cel simetric, conflictele bazate pe uzur`,
pe distrugerea capacit`]ii de a duce r`zboiul lipsesc treptat adversarul de mijloacele fizice
de continuare a luptei. În conflictele asimetrice, distrugerea urm`re[te crearea unui efect
psihologic sau cognitiv. Astfel, în competi]ia asimetric`, bazat` esen]ialmente pe efecte,
obiectivul este de a înfrânge voin]a adversarului sau remodelarea comportamentului,
astfel încât el s` nu mai doreasc` s` continue lupta sau s`-l dezorienteze, \n a[a fel încât
s` nu mai reac]ioneze coerent. Dac` distrugerea fizic` r`mâne un factor esen]ial în opera]iile
bazate pe efecte, aceasta este crea]ia unui efect psihologic ori cognitiv, care reprezint`
adev`rata esen]` a abord`rii bazate pe efecte. Ea reprezint`, de asemenea, contextul real
de evaluare a eficien]ei luptei în opera]iile bazate pe re]ea [i în cele bazate pe efecte.
De exemplu, precizia, viteza [i agilitatea sporite, promise de legarea în re]ea a senzorilor,
for]elor [i comandan]ilor, prevestesc, cu siguran]`, o capacitate de a executa ac]iuni
foarte rapide [i precise pe câmpul de lupt`. Disponibilitatea poten]ial` a unei mai bune
cunoa[teri [i în]elegeri a inamicului cu ajutorul re]elei arat` o nou` abilitate a comandan]ilor
de a-[i configura ac]iunile din câmpul de lupt`, astfel încât s` se realizeze un “efect” specific,
caracterizat în termeni referitori la comportarea inamicului.
În esen]`, îmbinarea capabilit`]ilor bazate pe re]ea cu o abordare bazat` pe efecte
se pare c` ne aduce în fa]` un nou poten]ial, deoarece atacarea elementelor inamicului
va diminua direct sau cel pu]in va z`d`rnici încrederea noastr` în distrugerea fizic`.

Opera]ii în timp de pace,

în situa]ii de criz` [i în timp de r`zboi
Discu]iile despre ac]iunile de lupt` bazate pe uzur` indic` un fapt evident. De[i eforturile
noastre de a îmbun`t`]i eficien]a în lupt` a for]elor [i de a \ntrebuin]a conceptul de r`zboi
43
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
bazat pe re]ea sunt concentrate asupra opera]iilor de lupt`, marea majoritate a opera]iilor
militare nu implic` nici lupta, nici distrugerea. Concret, “o for]` militar` care nu poate purta
r`zboaiele ]`rii sale nu valoreaz` prea mult, dar este la fel de adev`rat [i c` una capabil`
numai s` lupte nu va fi de prea mare ajutor în prevenirea r`zboaielor, limitarea conflictelor
sau constituirea unei descuraj`ri stabile, care sunt misiuni cheie fa]` de provoc`rile
determinate de mediul de securitate dup` 11 septembrie 2001”2. Dar, trebuie s` mut`m
aceast` logic` un pas \nainte [i s` recunoa[tem c` atitudinea pe care vrem s` o model`m
nu este doar cea a inamicilor no[tri. Ac]iunile militare trebuie s` fie, în egal` m`sur`,
îndreptate spre modelarea atitudinii partenerilor [i neutrilor. Nici o opera]ie de succes
a unei alian]e sau coali]ii nu a fost niciodat` executat` f`r` s` se ]in` seama de impactul
ac]iunilor asupra fiec`ruia dintre parteneri.
De asemenea, nici o opera]ie de r`spuns la criz` sau de men]inere a p`cii nu poate
r`mâne concentrat` numai pe agresor, f`r` a lua în considerare modul \n care vor reac]iona
alte state din regiune. Realitatea politic` este c`, de[i ne concentr`m asupra învingerii
inamicului, opera]iile militare, aproape întotdeauna, trebuie s` vizeze sprijinirea alia]ilor
[i lini[tirea neutrilor, precum [i descurajarea simultan` a unor poten]iali adversari,
care, probabil, gândesc s` se al`ture inamicului pentru a ni se opune. Acest aspect
al concep]iei bazate pe efecte se afl` în centrul opera]iilor de coali]ie, la toate nivelurile
[i sub toate aspectele. De fapt, gândind în termenii opera]ilor bazate pe efecte putem oferi
o baz` pentru modul în care opera]iile militare pot fi orchestrate în scopul form`rii
comportamentului prietenilor [i al du[manilor, în vederea prevenirii r`zboiului [i a men]inerii
p`cii. Modalitatea de abordare bazat` pe efecte ne poate oferi, de asemenea, un cadru
adecvat pentru a lua \n considerare nu numai modul \n care se aplic` realist opera]iile bazate
pe re]ea în lupt`, dar [i cum pot fi utilizate acestea într-o varietate de roluri de-a lungul
întregului spectru al conflictului, de la pace la criz` [i, apoi, la r`zboi.
Cele prezentate constituie o posibilitate de aplicare a noilor tehnologii [i concep]ii
legate de r`zboiul bazat pe re]ea la ceva mai mult decât lupta în sine [i chiar mai mult
decât distrugerea mijloacelor fizice de ducere a r`zboiului, folosite de adversar.
Prin combinarea conceptelor opera]iilor bazate pe efecte [i ale r`zboiului bazat pe re]ea
vom putea aborda interac]iunile complexe dintre na]iuni sau posibile na]iuni [i alte provoc`ri,
în particular, adversari asimetrici, pentru care distrugerea este sau nu factorul central
al strategiei.

Definirea opera]iilor bazate pe efecte

Schimbarea ponderii de la “armamente pe ]inte” la “ac]iuni concentrate” pentru a forma
comportamentul adversarului [i al alia]ilor sugereaz` o definire larg` a opera]iilor bazate
pe efecte pe urm`toarele coordonate: opera]iile bazate pe efecte sunt seturi de ac]iuni
coordonate, stabilite pentru a modela comportamentul prietenilor, neutrilor [i adversarilor
în timp de pace, în situa]ii de criz` [i \n timp de r`zboi. Trebuie s` re]inem aceasta
ca pe o defini]ie a opera]iilor bazate pe efecte. R`zboiul bazat pe efecte poate reprezenta

Effects-Based Operations, Chapter 3, p. 107, Library of Congress Cataloging-in-Publication Data,

2

Ed. 2002.

44
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
un subset al acestor opera]ii , în timp ce ochirea bazat` pe efecte (cel pu]in varietatea
3

cinetic`4) poate fi, la rându-i, un subset al r`zboiului bazat pe efecte. De asemenea, trebuie
men]ionat c` noi am definit opera]ia în sine, [i nu un “proces”. Logic, dac` nu definim ini]ial
ceea ce sunt opera]iile bazate pe efecte, nu putem aborda un proces referitor la modul
\n care s` le pl`nuim [i s` le execut`m.
În conformitate cu aceasta, vom porni la definirea termenilor cheie în conceptul
opera]iilor bazate pe efecte [i a unui set de reguli derivate din utilizarea anterioar`, încercând
s` identific`m procesul care va sus]ine finalizarea conceptului. Defini]ia opera]iilor bazate
pe re]ea permite, pe deasupra, o larg` în]elegere a ac]iunilor sau a setului de ac]iuni
[i a leg`turilor acestora cu comportamentul. Termenul ac]iune este definit în mod deliberat
pe larg, pentru a subsuma nu numai ac]iunile militare, dar [i pe cele politice, economice
sau alte ac]iuni ale guvernului [i, la fel de bine, ale agen]iilor interna]ionale sau non-guverna-
mentale, precum [i ale actorilor non-state.
Termenul comportament este, de asemenea, definit \ntr-un sens larg, astfel încât s` cuprind`
nu numai inamicul, ci [i prietenii [i neutrii. Ultimul reflect` nu numai leg`turile [i considera]iile
care trebuie s` r`mân` o fa]et` important` a succesului opera]iilor de coali]ie, dar las`
termenul adversar suficient pentru a cuprinde atât un adversar într-o confruntare militar`,
cât [i un oponent într-o confruntare ce nu reprezint` neap`rat un conflict. Aceast` distinc]ie
reflect` realitatea de ast`zi a spectrului opera]iilor militare [i, bineîn]eles, varietatea utiliz`rii
puterii militare de-a lungul istoriei.
Ac]iunile pe care for]ele militare le execut` pot [i trebuie s` cuprind`, cu certitudine,
opera]ii de lupt`, [i anume, opera]ii de lovire, dar for]ele militare fac cu mult mai mult.
Într-adev`r, cele mai frecvente [i persistente misiuni militare au fost cele de prevenire
a r`zboiului, de obicei prin descurajarea conflictului sau stoparea oric`rei crize ce ar putea
degenera în r`zboi. În acest scop, for]a militar` este folosit`, în mod obi[nuit, împreun`
cu ac]iuni politice [i diplomatice pentru a modela comportamentul observatorilor (prieteni,
du[mani [i neutri) fie prin propriile ac]iuni, fie prin simpla lor prezen]` în anumite zone.
{i pe plan istoric, autorit`]ile na]ionale au folosit aceste ac]iuni în mod inten]ionat, pentru
a crea efecte particulare. Pe scurt, ac]iunile din trecut ale for]elor militare au constituit,
cu certitudine, opera]ii bazate pe efecte, chiar dac` nu au implicat ac]iuni de lupt`.

Definirea “efectului”
Dac` ar trebui s` urm`rim defini]ia celui ce poate fi numit “spectrul complet al opera]iilor
bazate pe re]ea”, trebuie, mai întâi, s` [tim ce se în]elege prin efect. Termenul efect a fost
folosit, în mod curent, în scrierile militare, pentru a defini totul, de la finalitate sau rezultate
la obiectivele opera]ionale [i pân` la raza undei de [oc a componentei de lupt` a armei.
Pentru a înr`ut`]i problema, majoritatea discu]iilor privind opera]iile bazate pe efecte
au inten]ionat s` se concentreze asupra efectelor cinetice, care au avut impactul arunc`rii
a ceva în aer, utilizare care, în multe feluri, s-ar deosebi foarte pu]in de modelul bazat
pe uzur`.
3
Alberts et al. face o distinc]ie între opera]ia bazat` pe re]ea, aplicarea tehnologiilor bazate pe re]ea,
gândirea tuturor opera]iilor militare [i r`zboiul bazat pe re]ea, precum [i aplicarea lor, ca subset, în opera]ii.
Alberts et al., Understanding Information Age Warfare, p. 58.
4
Termenul de “ochire” folosit aici este, în mod frecvent, contextual utilizat pentru atacarea [i producerea
de pierderi în domeniul entit`]ilor psihice ale inamicului. Oricum, trebuie re]inut c` termenul poate fi utilizat
[i în sensul opera]iilor informa]ionale, care nu produc distrugeri psihice.

45
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Frecvent, termenul efect este utilizat într-o conota]ie de planificare a efectelor probabile
pentru a desemna impactul privind distrugerea unei anumite ]inte asupra unei dimensiuni
strategice sau opera]ionale mai largi, remarcabil dezvoltat` de colonelul John Warden
în conceptul privind cercurile concentrice ale vulnerabilit`]ii în sistemul adversarului.
În acest context, efectele nu sunt legate numai de impactul direct, care înseamn` distrugerea
]intei, dar [i de cel al lan]ului evenimentelor succesive sau al impactului indirect, care apare
din impactul direct. Procesul de identificare a nodurilor poten]iale în acest canal sau în aceast`
cascad` de efecte ulterioare [i, apoi, exploatarea lor reprezint` baza pentru majoritatea
eforturilor curente de urm`rire nodal` a ]intelor.
Totu[i, în fiecare caz, într-o asemenea analiz` nodal`, bazat` pe efecte, accentul
se pune pe folosirea unei forme de distrugere a ]intei ca agent pentru generarea cascadei
de efecte ulterioare. |n scopul demersului de fa]`, vom lua obiective diferite [i vom explora
conota]ia opera]ional` mai general`, care este sugerat` atât de cerin]ele mediului
de securitate, cât [i de postulatul lui Sun Tz\, men]ionat ca moto. Aceasta poate fi postulat`
mult mai simplu: un efect este rezultatul sau impactul creat de aplicarea puterii militare
sau a unei alte puteri. O astfel de putere, desigur, poate fi aplicat` la nivelul tactic, opera]ional,
militar-strategic [i/sau geostrategic al conflictului. Cuprinderea acestei defini]ii presupune
c` efectele pot fi cinetice sau non-cinetice sau, în aceea[i m`sur`, pot fi fizice sau psiho-cognitive.
Astfel, un efect poate fi distrugerea for]elor [i a capabilit`]ilor adverse.
Cu toate acestea, defini]ia larg` a efectului, ca [i aceea a opera]iilor bazate pe efecte
las`, de asemenea, loc pentru mai multe posibilit`]i care pot trece dincolo de cadrul opera]iilor
bazate pe uzur`. Ele includ, de exemplu, utilizarea manevrei pentru a crea efecte [i aplicarea
puterii militare pentru a ob]ine amenin]area conven]ional`. Utilizarea acestei expresii – “aplicarea
for]ei militare” sau a altei for]e este, în mod deliberat, larg`, pentru a cuprinde acele efecte
ce deriv` din folosirea puterii militare, care nu presupune distrugerea, sau care vin din utilizarea
altor forme de putere sau a acelora ce apar din îmbinarea diferitelor forme ale puterii.
Aceasta reflect` realitatea unei lumi în care puterea militar` nu este aplicat` izolat,
dar este invariabil parte a pachetului na]ional general. Expresia “alt` putere” nu este definit`
în continuare. Aceasta implic` faptul c` putem avea în vedere nu numai efectele ce pot fi
ob]inute de c`tre alte elemente ale puterii na]ionale, dar [i c` aceste efecte pot proveni
din aplicarea puterii de c`tre actori care nu sunt na]iuni, incluzând actorii non-state, ca, de exemplu,
terori[tii, gherilele [i mi[c`rile de eliberare etnic` sau religioas`. Cu aceste defini]ii
cuprinz`toare avem latitudinea de a explora atât opera]iile bazate pe re]ea, opera]ii
ce modeleaz` direct comportamentul în lupt` sau în situa]ii în afara luptei, precum [i modul
\n care ac]iunile militare completeaz` puterea economic` [i politic` în crearea efectelor.

Modelul stimul [i r`spuns

al opera]iilor bazate pe efecte
Aceste defini]ii ale opera]iilor bazate pe efecte [i ale efectelor duc c`tre o alt` întrebare
important`: Cum influen]eaz` ac]iunile întreprinse de militari comportamentul adversarilor
sau al altor observatori ? O privire de psiholog asupra eforturilor noastre de a defini efectele
[i opera]iile bazate pe efecte poate concluziona rapid c` vorbim tocmai despre interac]iuni
dintre stimuli [i r`spuns. Cu alte cuvinte, comportamentul pe care ne str`duim s`-l cre`m
nu este nimic mai mult decât un r`spuns la un stimul sau la o serie de stimuli.
46
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Sub amenin]area sau administrarea unor forme de pedeaps` ori prin oferirea unui mobil,
stimulii motiveaz` primitorul spre o anumit` direc]ie de ac]iune sau comportament.
De fapt, aceast` idee, de stimul [i r`spuns, este o bun` descriere stenografic` a ceea ce
încerc`m s` facem cu opera]ia bazat` pe efecte.
Provocarea cu care ne confrunt`m în planificarea unei opera]ii bazate pe efecte
const` \n a calcula care este cel mai bun stimul pentru a produce efectul sau r`spunsul
pe care noi îl c`ut`m. Un mijloc de a modela comportamentul unui adversar într-o anumit`
direc]ie este evident. Uciderea unui du[man modeleaz`, cu siguran]` [i definitiv, comportarea
lui viitoare. Similar, distrugerea fizic` a for]elor, a infrastructurii [i a posibilit`]ilor acestuia
va contura, de asemenea, acea comportare de viitor a respectivului du[man. Exprimat` simplu,
îndep`rtarea anumitor posibilit`]i \i închide du[manului orice direc]ie de ac]iune de care
ar fi putut depinde [i, astfel, op]iunile pe care adversarul ar fi putut s` le urm`reasc`. Cu alte
cuvinte, distrugând capabilit`]ile, noi cre`m un efect care, într-un anumit mod, delimiteaz`
comportamentul fizic al adversarului.
Pentru a lua un exemplu mai cunoscut, distrugerea rachetelor irakiene SCUD
[i a platformelor de lansare în timpul opera]iei “Desert Storm” a împiedicat folosirea lor
ca arme ale terorismului, un comportament pe care regimul irakian ar fi putut s`-l adopte.
Acest mod de logic` st` la baza celor mai multe ac]iuni de lupt` axate pe uzur` [i a majorit`]ii
eforturilor de urm`rire nodal` a ]intelor. De asemenea, reprezint` punctul de plecare al multor
preocup`ri actuale referitoare la “lovirea în timp scurt” [i “ochirea în timp scurt”. Totu[i, istoria
de 50 de ani a opera]iilor de r`spuns la criz` arat` c` acestea ]in mai mult de concep]ia opera]iilor
bazate pe efect decât de aceast` în]elegere bazat` pe uzur`, îngust` [i, totu[i, variat`.
Analizând ac]iunile din punctul de vedere al stimulului [i al r`spunsului, acestea nu mai sunt
limitate la mi[c`ri care distrug capabilit`]ile fizice, ci includ toate mi[c`rile pe care le face
for]a militar` [i care pot influen]a procesul de luare a deciziei. Acest concept, mai larg,
deschide calea abord`rii nu numai a leg`turii dintre ac]iunile [i efectele fizice, dar [i dintre
efectele fizice [i cele care sunt de natur` psihologic`, permi]ându-ne, de asemenea, s` lu`m
în considerare impactul acelora[i ac]iuni asupra neutrilor [i partenerilor. Astfel, în timp
ce efectul imediat fizic a constat în vân`toarea rachetelor irakiene, în timpul opera]iei “Scutul
De[ertului” a trebuit s` se anticipeze folosirea de c`tre irakieni a acestor arme, cu scopul
de a întreprinde ac]iuni reale pentru a împiedica regimul irakian s` desf`[oare ac]iuni concrete
(atacul Israelului), care ar fi putut duce la eventuale reac]ii din partea israelian`, cu efect
direct asupra coeziunii coali]iei. Din perspectiva Statelor Unite, aceast` mare dimensiune
politico-militar` de vânare a SCUD-urilor a fost un factor critic ce urma s` determine
\n ce m`sur` coali]ia condus` de americani ar putea s` uneasc` [i dac` r`zboiul de[ertului,
el însu[i, ar putea s` fie condus. Pe scurt, importan]a politico-militar`  [i efectele psihologice
ale vân`torii SCUD-urilor tind s` dobândeasc` valoarea absolut` a semnifica]iei unor efecte
directe generate de vân`toarea SCUD-urilor sau a oric`ror altor obiective militare care au fost
alese folosind mijloacele aeriene pentru lovirea ]intelor. Cum adres`m noi, dup` aceea,
aceast` dimensiune a modelului de stimul [i r`spuns ?
Comandamentul naval de dezvoltare a r`zboiului elaboreaz` documentul-director
care face un pas în aceast` direc]ie, oferind propuneri despre cum putem combina
47
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
o tehnologie superioar` a inamicului sau a unei situa]ii date cu viteza crescut`, precizia
[i agilitatea de a ataca elaborarea deciziei adversarului.

Stimuli [i r`spunsuri în opera]iile militare

Instinctiv, noi putem s` apreciem capacitatea de a penetra ciclul de observare- orientare-
decizie-ac]iune (OODA) al inamicului, pentru a-i anticipa ac]iunile [i a le împiedica, chiar
[i \n cazul \n care acesta ar putea avea o capacitate puternic`. Oricum, cum ar putea acest
proces s` aib` loc [i ce ar putea capabilit`]ile bazate pe re]ea s` fac` cu el ?
Pentru a r`spunde la aceast`
întrebare ar trebui s` revenim la ciclul

Ac]iune
OODA (figura 1). Oricum, din acest
moment noi vom privi acest ciclu Observare Orientare Decizie
dintr-o alt` perspectiv`. |n figur`, Ciclul 1 Ciclul 2
“ac]iunea” sau utilizarea for]ei Figura 1: Ciclul OODA
combatante poate fi v`zut` în dou` moduri.
Astfel, din perspectiva ac]iunii directe de uzur` fizic`, putem vorbi despre “ac]iunea”
atacurilor, distrugeri sau, altfel spus, degradarea capabilit`]ilor adversarului de a duce
sau de a sus]ine un r`zboi. Totu[i, din perspectiv` [tiin]ific`, o astfel de ac]iune poate fi luat`
ca un stimul care este ceva ce inamicul “observ`”, care trebuie s` intervin` ca factor în procesul
de luare a deciziei [i trebuie s` aib` impact asupra alegerii sale de a ac]iona (figura 2).
Se poate observa c` ac]iunea
AC}IUNEA = impactul desf`[urat` poate fi aceea[i
Ac]iunea

asupra adversarului în ambele cazuri: s` arunci ceva

în aer. Numai c` acum noi lu`m
Ac]iunea

în considera]ie ce impact va avea

distrugerea ]intei asupra voin]ei
[i psihicului du[manului [i nu numai
Observare Orientare Decizie asupra posibilit`]ilor sale fizice.
Logic, cel mai mare impact asupra
Oprirea ciclului deciziei [i comportamentului final al
OODA inamicului îl vor avea stimulii.
Figura 2: Interac]iunea ciclurilor OODA Dac` stimulul este destul
de semnificativ, efectul poate fi acela de a determina du[manii s`-[i reconsidere direc]iile
de ac]iune [i, probabil, de a începe propriile cicluri OODA, reobservând, reorientând
[i rehot`rând de fiecare dat`, înainte de a ac]iona. Adic`, putem spune, noi nu trebuie
s` “intr`m” atât de mult în`untrul ciclurilor lor OODA pe cât trebuie s` le întrerupem.
Putem, de asemenea, s` extindem aceast` logic`. O succesiune de asemenea stimuli
semnificativi nu numai c` întrerupe ciclul du[manului de luare a deciziei, dar ar putea
s` niveleze, s` creeze aproape o condi]ie catatonic` de “scoatere în afar`”/ciclare, în care inamicul
se afl` într-o continu` reobservare, reorientare [i rehot`râre, neput#nd s` re/ac]ioneze.

48
 SEMIOTICI COMUNICA}IONALE
MILITARE NONVERBALE
Colonel dr. Nicolae ROTARU

F
oarte adesea, în mediul militar prevaleaz` componenta ecto-semantic`
a comunic`rii, alc`tuit` din simboluri nonverbale (expresii faciale, inflexiuni
vocale, gesturi, posturi, pozi]ii/pozi]ion`ri/mi[c`ri etc.), acest “dialog
al t`cerii” fiind propriu ac]iunilor confiden]iale, ascunse, secrete. În condi]iile în care tehnica
intercept`rii/ascult`rii tehnicii de transmisiuni este vecin` cu perfec]iunea, dialogul
“surdo-mu]ilor” este recomandat [i eficient în comunicarea la vedere dintre partenerii
din câmpul tactic. Elementele comunic`rii nonverbale de acest tip sunt kinetice (legate
de mi[c`ri), proximice (privitoare la pozi]ii, situ`ri, distan]e), cronemice (vizând “t`cerile
semnificative”, succesiunea de “abstinen]e lingvistice”), oculistice (cu referire la “graiul” privirii,
“limbajul” ochilor [i al sprâncenelor) [i generale (legate de post`ri/postúri [i pozi]ii
ale trupului, inclusiv ale membrelor).
Aria tematic` a acestui tip de conversa]ie este acoperit`, de regul`, cu verbe-perechi: “a aproba”
/“a dezaproba”, “a accepta”/“a respinge”, “a alarma”/“a lini[ti”, “a confirma”/“a infirma” etc.
Limbajul trupului este mai inteligibil decât toate. El comunic` [i atunci când nu vrem
s` comunic`m, divulg` exact inapeten]a, indispozi]ia, sup`rarea, adic` lipsa dorin]ei
de a comunica. T`cem gr`itor tot la fel cum vorbim f`r` a spune sau f`r` a fi recepta]i.
Pentru a putea comunica îns`, omul trebuie s` se în]eleag` pe sine, s`-[i cunoasc`
trup-sufletul. Lipsa împ`c`rii cu sine, care provoac` blocaje comunica]ionale, nu este
doar o chestiune de educa]ie sau autoeduca]ie, ci [i o evident` dizarmonie psihic`,
un dezechilibru al p`cii interioare. Pe acest aspect – mai ales în grupurile constituite
din tineri – trebuie s` insiste factorii educa]ionali, în aceste predispozi]ii dialogale
trebuie g`sit` cheia demersurilor psiho-educative.
Dar, foarte adesea, postúrile, fizionomia, mimica, gestica, vocea, proximitatea,
dep`rtarea pot fi confuze [i nesigure, f`r` valoare comunicativ`. “Lectura” trupului
[i, mai ales, “traducerea” limbajului nearticulat sunt mai u[or de deprins decât cel eminamente
cultural. De[i nescrise, exist` unele “legi” ale acestui tip de comunicare ce eviden]iaz`
cvasiuniversalitatea semnifica]iilor [i mesajelor “transmise”, dar [i particularitatea (stilul)
“vorbitorilor”. Profesioni[tii ac]iunilor complexe de tip militar sunt obi[nui]i cu metode
de “citire rapid`” a mimicii, fizionomiei [i chiar de interpretare frenologic` (referitoare
la caracterul partenerului/adversarului). Nu putem distinge cele 7 000 de expresii faciale
distincte, dar se pot memora câteva “exprim`ri” f`cute, de pild`, cu ajutorul sprâncenelor
[i al buzelor, putem distinge când o privire este oficial`, de anturaj sau intim`, putem t`lm`ci
un comportament agitat, o angoas`, plictiseala, ticurile etnice, obiceiurile confesionale
[i alte elemente nonverbale “divulgate” de comunicatorii care ... tac.
49
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Comunicarea exclusiv verbal`, la care sunt constrân[i de cele mai multe ori militarii,
este p`guboas`. Limbajul chipului [i cel al trupului pot fi mai conving`toare decât textul
perfect (clar, concis, persuasiv, corect) al unui ordin sau raport militar.
Câmpul comunica]ional militar st` sub semnul valorific`rii intensive a datelor adunate
mai ales în timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial privitoare la fenomene cum ar fi efectele
propagandei, formarea [i manipularea opiniei publice, persuasiunea (prin media) [i tehnicile
pe care le presupune. Aceste aspecte \i dau [tiin]ei comunic`rii caracter de [tiin]`
experimental`. Într-o carte ap`rut` la noi, a lingvi[tilor Baylon [i Mignot, se public` rezultate
interesante privind cercetarea în teren, folosirea limbajului în func]ia de comunicare,
despre rolul ne-spusului (ca implicit, subîn]eles sau presupus), fie voluntar, fie involuntar
pentru formarea sensului [i analizeaz` comunicarea nonverbal`, punând accent pe coduri
pretabile mediului militar: limbajul corpului, al spa]iului, al timpului, limbajul iconic,
audio-vizual, limbajul siglelor etc.1.
Dac` animalele sunt “ma[ini însufle]ite” (Descartes), iar omul este “animal ce râde”
(Voltaire), comunicarea între aceste dou` categorii ale viului este uman`.
Vestita doin` a ciobanului care [i-a pierdut oile, cu în]elesurile sale, are profunde
conota]ii comunica]ionale. Dar, fantasticul comunic`rii nonverbale este [i mai profund,
culminând, poate, cu incredibilul din pe[tera Movile (etan[` atâtea ere !) descoperit`
întâmpl`tor în Dobrogea, în care vie]uitoare necunoscute tr`iesc etern într-o perfect` izolare
de civiliza]ia terestr`, f`r` acces la soare, aer, ap` [i la alte elemente vitale, indispensabile,
ceea ce i-a determinat pe speciali[tii NASA s`-[i reconsidere teoriile despre existen]a
[i locul probabil de situare a vie]ii pe alte planete.
Acele microf`pturi comunic` doar cu ele [i cu Dumnezeu [i nu se aud, nu se v`d,
nu se simt [i nu mor, pe când aici, la suprafa]`, e o h`rm`laie incredibil` a t`cerii
[i a conspirativit`]ii în r`zboi cu locvacitatea [i gr`irile onomatopeice !
În cadrul comunic`rii nonverbale militare, dou` sunt laturile demne de interes: kinetica
[i proxemica, adic` studiul mi[c`rilor, al gesturilor [i al atitudinilor comunica]ionale, respectiv
interpretarea folosirii spa]iului [i a rela]iilor de mediu în dialog.
În kinetic` (kinezic` [i kinestetic`) exist` o devenire a morfo-sintaxei comunica]ionale
de la unit`]ile gestuale f`r` semnifica]ie, care sunt kinemele (de exemplu: închiderea
unui ochi), la expresii c`rora li se ata[eaz` o semnifica]ie – kinomorfeme (de exemplu: clipitul),
care duce la crearea unor gesturi semnificative (parakinetic`), a unui paralimbaj ce descrie
o ac]iune (de exemplu: ochirea).
În privin]a proxemicii, cele patru zone cunoscute (intim`, personal`, social` [i public`)
sunt analizate în dou` modusuri: apropiat (imediat) [i îndep`rtat (ulterior).
Regulamentele militare prev`d asemenea referin]e de elemente kinetice, ca [i explicit`ri
de pozi]ii, intervale, distan]e, situ`ri spa]iale, iar instruc]ia de front (prin care se însu[esc
“pozi]ii” [i “mi[c`ri” specifice), la fel ca instruc]ia tactic`, “nu este altceva decât procesul
prin care li se transfer` militarilor un cod de semnale, atitudini, gesturi, comportamente
nonverbale specifice unei culturi a unui grup social bine determinat2, cum sunt grupurile
militare (pluton, companie, baterie, divizion, batalion, deta[ament etc.), inclusiv grupurile
de lucru (work-shop-urile specializate) create ad-hoc: echipaj, grup`, compartiment, echip`,
birou etc.

1. Apud Christian Baylon&Xavier Mignot, Comunicarea, Editura Universit`]ii “Al.I.Cuza”, Ia[i, 2000,
pp. 395-410.

50
 Opinii • Argumente • Certitudini
Comunicarea nonverbal` reprezint`, practic, un domeniu infinit, aproape virgin
[i, oricum, diferit de la un popor la altul sau de la o zon` la alta. Când se-ncearc` recursul
la “legi”, abia atunci se adânce[te complexitatea aproape “neguvernabil`”. Doi speciali[ti
ai Serviciului Rom#n de Informa]ii au încercat s` ordoneze, bun`oar`, “legisla]ia straielor”
(militare, civile, sportive, b`rb`te[ti, femeie[ti, de lucru, de strad`, de ocazie etc.),
g`sind urm`toarele “legi” particulare: cea a culorii, a materialului, a împrejur`rilor,
a spa]io-temporalit`]ii, a utilit`]ii, a func]ionalit`]ii, a anotimpurilor, a vârstei, a personaliz`rii,
a strictului necesar, a non-striden]ei, a unit`]ii [i a cur`]eniei. Legat` de gest, mimic`,
pozi]ii, membre, organe, trup, distan]e, haine etc., acest tip de comunicare este foarte des
folosit în structurile militare, în ac]iunile (misiunile) acestor categorii sociale.
“T`cerile” de tip militar sunt foarte utilizate în timpul interdic]iei radio, în spa]ii
cu distan]e (posibilit`]i) vizuale, în care se realizeaz` relee comunica]ionale între elemente
de dispozitiv. “Semantica” acestui tip de comunicare se poate stabili ad-hoc, întocmindu-se
a[a-zise diagrame ale comunic`rii observa]ionale, înregistrate pe pelicul` [i comentate
pentru a fi corectate [i îmbun`t`]ite. La stabilirea semnalelor gestuale se vor evita
echivocurile gen semnalele brokerilor la burs`, gesturile cu semnifica]ie tradus` la fel
în toat` lumea, cum ar fi zecile de semnale transmise prin gestica degetelor, a palmei3
sau a capului.
De la aceste semnaliz`ri din “lumea t`cerii” s-au creat diverse sintagme (metafore)
cu profund` semnifica]ie poetic` [i metalingvistic`, precum “ochi aluneco[i” sau “limb`
ascu]it`” ori expresii (îndeletniciri) ca “la revedere” sau “din vorb`-n vorb`”, proverbe
(maxime) cum sunt: “Pere]ii au urechi” sau “T`cerea e de aur”.
Limbajul trupului se poate folosi foarte bine ca limbaj al … trupei, mai ales ast`zi,
când dou` ipostaze vitale se presupun reciproc: comuniunea [i comunicarea. De la gest
la gând nu e decât un pas invizibil, dar greu de f`cut de cei neini]ia]i. Corpul nostru
este o “ma[in` comunica]ional`”, un emi]`tor permanent de mesaje. De altfel,
despre limbajul trupului, Allan Pease spune: “Pân` la sfâr[itul acestui secol va fi descoperit
în întreaga lume [i sunt sigur c` impactul [i însemn`tatea lui asupra comunic`rii umane
vor deveni elemente constitutive ale instruc]iei oficiale” 4.
Drumul primar al comunic`rii, de la “zicere” la “auz”, s-a m`rit treptat, informatorul
vorbitor aflându-se din ce în ce mai departe de informatul ascult`tor. Mai mult, calea invers`
a schimbului de mesaje (reac]ia, r`spunsul, confirmarea) nu mai putea avea loc la vedere.
Distan]a de vedere [i auz în care putea avea loc comunicarea face to face a trecut peste limitele
care asigur` rela]ia audio-vizual` direct`.
Focurile, telegraful optic, bucium`rile, sirenele n-au putut înlocui cuvântul, de[i s-au adresat
“gr`itor” auzului, chiar [i v`zului. Curierii aduc`tori de mesaje între expeditori [i destinatari

2. Ioan Deac, Kinetica [i proxemica în mediul militar, \n revista Spirit militar modern, nr. 8/2002,
Bucure[ti, pp. 19-20.
3. În ultimul capitol (“Synthese”) al lucr`rii “Savoir dialoguer et convaincre” (Retz, Paris, 1997, pp. 9
[i 141-142), Alain Brulé, dup` ce gloseaz` c` “a dialoga înseamn` a alege”, propune 4 + 4 instrumente
conversa]ionale: exteriorizarea, rug`mintea, explorarea [i rezolvarea (a[a-zise “pa[nice”, care respect`
libertatea [i creativitatea celuilalt) în raport cu convingerea, facilitarea, înt`rirea [i intimidarea ca instrumente
“agresive”, care, fiind imperative, îngr`desc creativitatea interlocutorului.
4. Allan Pease, Limbajul trupului (Cum pot fi citite gândurile altora din gestul lor), Editura Polirom,
Bucure[ti, 1997, p. 207.

51
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
distorsionau textele, “prelucrându-le” dup` mintea lor. Când a ap`rut scrierea, s-a trecut
la schimbul de zapi[ti … pân` când “po[ta” a devenit vulnerabil`.
Au ajuns pe scena comunic`rii tiparul [i telegraful. Textul tip`rit [i mesajul plecat
pe sârm` au topit distan]a [i t`cerea dintre partenerii de dialog, dar au lipsit comunicarea
de sinceritate, “directe]e”, de feedback [i rapiditate.
Tehnica leg`turilor interumane a evoluat. Radioul – telefonul f`r` fir – reune[te avantajele
rela]iei gur`-ureche cu cele ale tiparului, dar nu permite replica. Abia telefonul ca atare,
care permite “dialogul” celor doi analizatori, rezolv` par]ial problema. Televizorul o simplific`,
chemând la “parteneriat” [i ochiul (chemat de manuscris [i tip`ritur` f`r` aport audio-vocal !),
iar telefonul mobil (radiotelefonul) [i Internetul dau rezolv`ri optime raporturilor face to face.
E drept c` o [oapt` la ureche (misterioas`, emo]ional`, intim`, conspirat`) r`mâne superioar`
(ca modalitate comunica]ional`) oric`rei forme moderne de dialog. De aceea, [efii de stat,
între care exist` linii secrete, sigure, telefoane “ro[ii”, prefer` întâlnirile tête-a-tête, unde se iau,
uneori, decizii capitale. Este ceea ce se poate chema “comunicare emo]ional`”.
Într-o carte a lui Thomas Pynchon5, comunicarea dintre personaje, care are loc
într-o societate robotizat`, reprezint` un trafic de coduri. În acest habitat fic]ional, televizorul
substituie existen]a, partenerii conversa]iei evoluând în func]ie de acest accesoriu tehnic.
Un anume om din umbr` (Pierre Invenarity) pune la punct un sistem de comunica]ie
“REBUT” care trebuie s` domine lumea, un fel de caracati]` menit` s` resping` vechiul
sistem conversa]ional. Adep]ii experien]ei “REBUT” comunic` prin simbolistica timbrului
de pe plic care e cusut pe bluze, zgâriat pe spatele scaunelor, lipit pe instruc]iunile de sp`lare.
Partenerii acestei noi comunic`ri sunt sinuciga[ii, rata]ii, marginaliza]ii, exclu[ii din societate.
Unele sigle sunt folosite pentru a cre[te viteza comunic`rii, dar [i pentru a se ascunde
(a da uit`rii) sensul, ca \n cazurile: Gestapo (Geheime Staats Polizei), Komintern
(Kommunisticeskii Interna]ional) etc.
Iat`, a[adar, un decupaj stadial rela]ional interuman, în care fic]iunea devine atât de autentic`
încât se sprijin`, referen]ial, pe ea îns`[i. {i, la urma urmelor, avem de-a face cu un aspect
de comunicare simbolic`.
Un specialist în comunicare constat` c` “r`mâne un mister cum poate trece individul
de la datele obiective, de la condi]ion`rile stricte la expresii liberale ac]iunii [i violen]ei”6.
Mister dezlegat, totu[i, de abord`rile semantice actuale.
Ziua de 26 septembrie a fost declarat` de c`tre Uniunea European` [i Consiliul Europei
“Ziua European` a Limbilor”, în cadrul unui eveniment organizat într-o zon` simbolic`
(kilometrul zero al “non-comunismului românesc”), Pia]a Universit`]ii din Capitala României,
de c`tre Asocia]ia Studen]ilor Europeni. Afi[ul con]inea, dincolo de sigl` [i de sponsori,
în dou` “limbaje”: o deviz` alfabetic` (s` vorbim Europei pe limba ei !) [i un icon “gr`itor”
(chipul lui Einstein, dintr-o celebr` fotografie, cu limba scoas` !). Iat`, a[adar, tot atâtea
fa]ete ale comunic`rii de tip simbolic.
Comunicarea de tip emo]ional sau simbolic poate c`p`ta [i rezonan]e solemne.
Bun`oar`, aceasta este mai puternic` pe timpul ceremoniilor [i al solemnit`]ilor.
Ziua Armei, Ziua Na]ional`, Ziua Imnului sau a Tricolorului, depunerea Jur`mântului
militar, înmânarea Drapelului de lupt`, Ziua Eroilor, Ziua Por]ilor Deschise sau s`rb`torile
religioase (Pa[te, Cr`ciun, În`l]are, Sfin]ii ocrotitori etc.) sunt prilejuri când se invoc` eroii

5. Th. Pynchon, Strategia lotului 49, Editura Univers, Bucure[ti, 2000 (Traducere: Greta Dumitriu).
6. Vasile S. Dâncu, Comunicarea simbolic`, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 8.

52
 Opinii • Argumente • Certitudini
unit`]ilor, înainta[ii, se acord` însemne, au loc avans`ri, prelu`ri de comenzi, defil`ri, vizitarea
monumentelor, a muzeelor, a capabilit`]ilor educativ-culturale, au loc personaliz`ri
cu denumiri onorifice ale unor unit`]i, se depun coroane, se deruleaz` concerte de fanfar`,
se fac expozi]ii omagiale, standuri tematice, se organizeaz` apelul solemn, retrageri cu tor]e,
parade, slujbe religioase, chiar [i funerarii militare.
Toate aceste repere de comunicare nonverbal` emo]ional` intragrupal`, dar [i dintre
grupul militar [i societatea civil` asigur` premise de dialog, transparen]` [i încredere,
de solemnitate [i polite]e militar`, potrivit unui principiu de sorginte psiho-social` invocat
într-o carte ap`rut` la noi: “Fiind politico[i, îi oblig`m [i pe ceilal]i s` se poarte frumos
cu noi, chiar dac` – de felul lor – nu exceleaz` prin amabilitate”7. Conduita [i ]inuta militare
“vorbesc” singure, a[a încât [i acest tip de “t`cere comunica]ional`” trebuie gestionat
cu pricepere de managerii militari. Distorsiunea semantic` (denota]ii, conota]ii,
eufemisme, disfemisme) specific` limbajului verbal poate fi alterat` de distorsiunea
perceptual` atât a celui care comunic` nonverbal, cât [i a celui care recepteaz` semnalele.
În acest ultim aspect e vorba tot de credibil, de investi]ia de credibilitate a militarului
care, a[a cum spunea un cuplu de speciali[ti, “poate fi considerat` ca un cont în banc`;
îl pute]i deschide prin depunere (credibilitate ini]ial`), pute]i ad`uga credibilitate suplimentar`
sau sc`dea din credibilitate prin ceea ce spune]i sau face]i; pute]i chiar s` v` pierde]i complet
contul în cazul în care v` compromite]i prin vreun comportament, fie el de comunicare
sau nu. Contul de credibilitate poten]eaz` arta de a convinge”8.
Dincolo de “comunicatorii profesioni[ti”, de reac]ie ai organiza]iei militare,
fiecare poate fi emitent de mesaje, a[a încât este necesar un minim de cuno[tin]e pentru
gestiunea imaginii de sine, crearea de imagine [i investi]ia de credibilitate. S` nu uit`m
c` militarul în uniform` (ce gr`itoare [i interesante “discursuri” propune uniforma pentru
o structur` militar` !) se afl` mereu în “lupt` de încercuire”, confruntare (mai ales cu sine)
în care î[i (re)descoper` limitele [i înzestrarea de a ie[i din criz`.
Aproape c` nici nu mai exist` sistem de rela]ii în care actorii unei organiza]ii s` nu poarte
semne distinctive, ecusoane, uniforme, logo-uri [i difuzoare de informa]ie. Militarii au, to]i,
prins pe piept ecusonul cu numele, iar la gât, ca pe un talisman (în timpul campaniilor),
pl`cu]a cu num`rul matricol.
În curând, to]i cet`]enii vor deveni ni[te coresponden]i ai unor coduri alfa-numerice
pe un dreptunghi care poate fi [i carte de identitate, [i de credit, [i card bancar, [i permis
de conducere [i de acces, [i pa[aport, [i act de asigurare. Cip-ul implementat pentru moni-
torizare fiziologic` [i localizare în spa]iu este deja realitate, a[a încât no]iuni ca singur`tate,
izolare, refugiu, dispari]ie î[i pierd valabilitatea.
Prin accesul la tehnic` [i confundarea cu realitatea virtual`, omul s-a îndep`rtat
foarte mult de mediul natural. El “nu mai tr`ie[te într-un univers pur fizic, el tr`ie[te
într-un univers simbolic” sau, “mai curând, în mijlocul unor emo]ii imaginare, în speran]e
[i temeri, în iluzii [i deziluzii, în fanteziile [i visurile sale”9.
Imagina]ia, fantezia, supozi]iile, ipotezele tind nu numai s` devanseze, ci [i s` înlocuiasc`
realitatea. Tot mai frecvent, reportajul e înlocuit cu povestirea. Imaginarul tinde s` devin`

7. Septimiu Chelcea&Adina Chelcea, Eu, tu, noi. Via]a psihic` – ipoteze, certitudini, Editura Albatros,
Bucure[ti, 1983, p. 213.
8. Rodica Cândea&Dan Cândea, Comunicarea managerial`, Editura Expert, Bucure[ti, 1996, p. 247.
9. Ernest Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane, Editura Humanitas,
Bucure[ti, 1994, pp. 43-44.

53
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
al treilea termen în în[iruirea de diade (subiect/obiect, natur`/cultur`, negativ/pozitiv,
individ/societate), care precizeaz`: “Imaginea este în acela[i timp rezultatul întâlnirii
omului cu lumea, unul cu cel`lalt [i expresie a definirii [i a construirii realit`]ilor lor”10.
Se pare c` tr`im o vog` a simbolismului, un mileniu al siglelor, abrevierilor [i simbolurilor.
“Simbolul este inima vie]ii imaginative. În practica de zi cu zi, simbolul permite accesibilitatea
ideii”11, observa un specialist militar român în rela]ii publice.
Ca element de permeabilitate c`tre sens [i adev`r doctrinar, ca factor de accesibilizare,
simbolul, cum spunea Eliade, poate ]ine “loc de argumentare teoretic`”12. E drept c` acest limbaj
încifrat trebuie în]eles [i canalizat spre impactul dorit. Uneori, simbolurile, ca norme, valori,
tradi]ii, sunt mai puternice prin perenitate [i cuprindere ca realitatea imediat`. Agresiunea
terorist` asupra simbolurilor din America a scos în eviden]`, prin efect [i reac]ie (interna]ionale),
aceast` putere comunica]ional` persuasiv`, penetrant`.
Prezen]a navelor americane în toate apele globului, a sateli]ilor acestora în spa]iul
extraterestru, atotputernicia informa]ional`, militar`, financiar` etc. sunt simboluri
ale suprema]iei care stabilesc ierarhii informale, ce descurajeaz` atitudini expansioniste
[i impun statu-quo-uri.
Cercet`torii au demonstrat c`, prin joac`, animalele î[i sporesc for]a, rezisten]a [i agilitatea.
Tot joaca dezvolt` “sim]ul civic”. Izolat, un pui de animal va ajunge necomunicativ.
{i omul trebuie s` se joace. Jocul uman dezvolt` acelea[i agilit`]i strict necesare devenirii
sociale. Copilul care nu se joac` nu-[i dezvolt` gândirea, imagina]ia, creativitatea. Prin joac`,
oamenii comunic`. F`r` “jocul dragostei” n-ar mai exista perpetuarea speciei. Multe se fac
[i se spun în ... joac`. Exist` [i un proverb conform c`ruia lucrurile serioase se spun
în glum` !
Joaca infantil` [i jocul adult sunt sine-qua-non-uri ale artei de a comunica. Homo comunicans
trebuie mai întâi a fi homo ludens [i, desigur, homo sapiens semnificans.
Dar r`zboiul ? Nu e tot un joc ? Jocul cu moartea ! Un simplu (dar complex !) sistem
de games transpus din realitatea virtual` în lumea adev`rat`.
Logourile informeaz`, dar [i ... divulg`. Semnul de circula]ie “Aten]ie, cad pietre !”
informeaz` despre pericol, pe când semnul “Fotografiatul/filmatul interzis” divulg`
existen]a unui obiectiv important, militar sau de alt` natur`. Numai cei interesa]i reac]ioneaz`
comunica]ional la aceste dou` mijloace de semnalizare, dar oamenii, mai ales militarii,
au creat un instrumentar de comunicare ad-hoc [i numai ei în]eleg semantica unei por]i noi,
pe care [i un animal o prive[te, la fel de curios ... Accent, dialect, stil, vulgarit`]i, pre]iozit`]i,
arhaisme, jargon, sigle, g`selni]e, prescurt`ri, logo-uri, personific`ri, etichet`ri … A[a cum
pl`cu]ele cu denumirile florilor din Gr`dina Botanic` din Bavaria sunt scrise [i în alfabetul
Braille, ca s` “vad`” [i orbii ceea ce miros, a[a trebuie asigurat accesul la toate virtu]ile
comunica]ionale ale unui text (subtext, pretext, metatext etc.) sau alt element purt`tor
de informa]ie. O lege mult discutat` la noi care cere traducerea sloganurilor redactate
în limbi str`ine sau [i mai mult dezb`tuta problem` a pl`cu]elor (firme, indicatoare
de localit`]i etc.) bilingve, în zonele cu etnii conlocuitoare, tocmai un asemenea aspect
de non-comunicare doresc s` elimine.

10. Lucien Sfez, Dictionaire critique de la communication, vol. I, P.U.F., Paris, p. 242.
11. Ion Chiciudean, Universul simbolistic ca univers specific uman (În Buletinul A|SM, nr. 4/1998,
Bucure[ti, p. 77).
12. Mircea Eliade, Imagini [i simboluri, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1994, pp. 11-14.

54
 PIRAMIDELE SIMPLIFIC~RII
|N ORGANIZA}IA MILITAR~
Maior Nelu DR~GAN

G
#ndirea, a[a cum se [tie, extrage [i prelucreaz` informa]iile despre mediu
prin intermediul abstractiz`rii [i generaliz`rii, nu prin simplific`ri,
ci prin opera]ii mentale ce apar \n blocuri interac]ioniste, analitico-sintetice,
abstractiv-concretizatoare, generalizant-particularizatoare, comparative [i inductiv-deductive.
Simplificarea este apropiat` de “sim]ul comun”, care presupune o prescurtare a opera]iilor
de decodificare, o reduc]ie a acestora la minimum. |n n`zuin]a lui de a sistematiza, a organiza
[i a reface informa]iile lacunare despre mediul exterior, omul comun recurge la simplific`ri,
integr#nd ra]ionalul [i ira]ionalul, toler#nd aparente contradic]ii, articul#nd logicul [i ilogicul.
De altfel, reprezent`rile sociale presupun asemenea simplific`ri pentru c` ele au ca finalitate
abstragerea unui sens din real, reproduc#nd realul \n mod concret. |ns`, de cele mai multe
ori, aceste simplific`ri sunt valorificate de c`tre ideologii care le sus]in prin sistemele
lor conceptuale, cvasilogice1.
Definitorie pentru cunoa[terea [tiin]ific` este \n]elegerea discursiv` prin care se trece
de la decodificarea fragmentelor la cea a dimensiunilor esen]iale ale unui fenomen [i, apoi,
la decodificarea integral`, finalmente produc#ndu-se o restructurare mintal`. |n cazul acesta,
simplificarea poate veni din schematizare, procedeu al imagina]iei care const` \n selec]ia
unor \nsu[iri [i omiterea, cu bun` [tiin]`, a celorlalte. Imagina]ia \ns`, spre deosebire
de ideologie, este un proces cognitiv prin intermediul c`ruia omul exploreaz` necunoscutul,
inexistentul [i \[i l`rge[te astfel c#mpul cunoa[terii, inov#nd [i invent#nd, gener#nd noul.
Dar, f`r` g#ndire, imagina]ia poate u[or aluneca \n eroare, g#ndirea fiind cea care fundamenteaz`,
verific` [i evalueaz` rezultatele imagina]iei.
Una dintre schemele (simplific`rile) utilizate \n domeniul psihosocial este cea a piramidei
trebuin]elor. Autorul acestei teorii, Abraham H. Maslow, face o ierarhie a trebuin]elor
umane, identific#nd cinci categorii de trebuin]e, la baza piramidei fiind trebuin]ele fiziologice,
care asigur` supravie]uirea organismului, urmate, succesiv, de trebuin]ele de securitate,
de afiliere social`, de afirmare [i autorealizare. Ipoteza de baz` a acestui autor este c` oamenii
\n mod constant doresc ceva, \n acest fel asigur#ndu-[i echilibrul organic [i psihic. Dac` o dorin]`
este satisf`cut` suficient, o alta, de pe o treapt` superioar` a piramidei, \i ia locul de \ndat`.
Maslow a demonstrat c` cei mai mul]i dintre oameni se mul]umesc cu satisfacerea trebuin]elor
de pe primele trepte ale ierarhiei.
O alt` teorie, de data aceasta antropologic`, ai c`rei exponen]i sunt Bronislaw Malinowski
[i Radoliffe Brown, pune la temelia existen]ei nevoile elementare ale omului,
precum: metabolismul, reproducerea, confortul fizic, securitatea, mi[carea, cre[terea, s`n`tatea.
55
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
R`spunsurile culturale corespunz`toare acestor nevoi sunt: subzisten]a, c`s`toria,
ad`postul, protec]ia, activit`]ile, educa]ia, igiena. Dar, aceea[i teorie func]ionalist`
afirm` c`, o dat` ce omul elaboreaz` un prim r`spuns la aceste nevoi, el creeaz` o situa]ie
cultural` prin care modific` [i reglementeaz` nevoile primare. Nevoile secundare cerute
de imperativele culturale sunt cele care sus]in educa]ia, economia, justi]ia, politica.
Este adev`rat, dup` cum argumenteaz` cele dou` teorii, c` trebuin]ele (nevoile) sunt
structurile motiva]ionale, for]ele motrice cele mai puternice ale omului. Ar fi \ns` o eroare
s` reducem motiva]ia la trebuin]e. Spre deosebire de trebuin]e, care nu \ntotdeauna reu[esc
s` declan[eze o ac]iune, prin reactualizarea [i transpunerea \n plan subiectiv a st`rilor
de necesitate, motivele asigur` efectuarea comportamentelor de satisfacere a dorin]elor.
Fiind extrem de variate, motivele nu ac]ioneaz` independent unele de altele, ci interdependent,
form#nd adev`rate re]ele de motive, fapt ce explic` varietatea comportamentelor generate
de aceea[i trebuin]`. Interac]iunea motivelor \n situa]ii complexe presupune ac]iuni
de optare, de re]inere a unor motive [i de respingere a altora, ac]iuni de sus]inere reciproc`
a motivelor sau ac]iuni conflictuale.
Motiva]ia nu se rezum` la trebuin]e [i motive, ci mai \nseamn` [i interese, convingeri,
idealuri, concep]ii despre lume [i via]`. Forma]iuni motiva]ionale ce implic` organizare
constant` [i eficient`, \n structura c`rora intr` elemente cognitive, afective [i volitive,
interesele reprezint` orient`ri selective, relativ stabile [i active, spre anumite domenii
de activitate. Convingerile sunt idei ad#nc implantate \n structura personalit`]ii, puternic
tr`ite afectiv, care \mping, impulsioneaz` spre ac]iune. Idealurile reprezint` proiec]iile
individului \n sisteme de imagini [i idei care \i ghideaz` \ntreaga existen]`. Forma]iunile
motiva]ionale cognitiv-valorice de maxim` generalitate, ce cuprind ansamblul p`rerilor,
ideilor, teoriilor despre om, natur` [i societate, constituie concep]iile despre lume [i via]`2.
A[adar, este drept s` recunoa[tem c` trebuin]ele s-au format \n decursul filogenezei
[i sunt fundamentale pentru echilibrul biopsihosocial al omului, \ns`, pentru dezvoltarea
personalit`]ii omului, [i celelalte forma]iuni motiva]ionale de]in un rol la fel de important.
{i \n alte domenii se recurge la schema piramidal` pentru a analiza ierarhiile,
a[a cum este cazul piramidei organiza]iei sau a func]iilor. Dup` cum se [tie, armata
este o organiza]ie formal`, birocratic`, are o structur` clar definit` ce descrie normele,
pozi]iile [i valorile specifice rela]iilor dintre membrii ei. Structura ei statueaz` ierarhia
obiectivelor, rela]iile de autoritate, putere [i responsabilitate, precum [i canalele de comunicare.
Datorit` accentului pus pe ordine, reguli [i reglement`ri, organiza]iile formale sunt stabile
[i relativ inflexibile.
Structura nu este definit` doar de m`rimea organiza]iei, de num`rul unit`]ilor func]ionale
[i integrarea lor, de ierarhia de autoritate [i responsabilitate, ci [i de num`rul de niveluri
ierarhice reprezentate adeseori schematic printr-o piramid`. Dar, tot atunci c#nd se analizeaz`
structura, se au \n vedere [i alte variabile, precum complexitatea, gradul de formalizare,
intensitatea administrativ`, centralizarea. Complexitatea, de exemplu, se refer` la gradul
de specializare, la tipurile de activit`]i pe care le desf`[oar` organiza]ia respectiv`.
Nicicum analiza unei organiz`ri birocratice nu se poate rezuma la analiza nivelurilor ierarhice
[i nici la o schem` piramidal`. Eficien]a unei organiza]ii birocratice decurge din structura
ierarhic` autoritar`, dar [i din specializare, din sistemul de reguli [i reglement`ri formale,
din impersonalitate [i impar]ialitate, a[a cum se au \n vedere [i limitele organiza]iei birocratice
date tocmai de supra-accentuarea acestor caracteristici3.
56
 Opinii • Argumente • Certitudini
Ceea ce se a[teapt` de la organiza]ia militar` este eficien]a [i asta presupune ob]inerea
rezultatelor cu costuri minime. De aceea, modul \n care func]ioneaz` organiza]ia militar`
nu poate l`sa indiferent nici un membru al ei. Justific`rile unor ac]iuni prin simplific`ri
sunt doar paleative. |n condi]iile generate de tranzi]ia societ`]ii rom#ne[ti, asumarea
\n armat` a responsabilit`]ii pentru decizii importante ce schimb` destine umane este un act
de noble]e. Cum luarea deciziilor presupune [i consultarea structurilor de conducere,
noble]ea este sus]inut` de spiritul de corp, stare ce poate veni \ns` \n contradic]ie
cu individualismul contemporan. Evident, \mplinirea profesional` a fiec`rui militar
este un deziderat pentru organiza]ia militar`, \ns` denaturarea competi]iei pentru afirmarea
profesional` prin contagiune cu individualismul extrem poate afecta spiritul de corp
al armatei.
Deciziile pe care le iau elitele militare vizeaz` [i modul \n care acestea se regenereaz`.
Fiind acte ale managementului organiza]ional, deciziile sunt urmate de activit`]i de organizare,
coordonare, control. Orice t#n`r ofi]er este o poten]ialitate garantat` nu numai de v#rst`,
ci [i de reu[itele la probele din institu]iile de \nv`]`m#nt. |nnobilarea \nceput` \n [coli
este, evident, continuat` pe celelalte trepte ale evolu]iei \n cariera militar` [i acest fapt,
dup` cum am mai spus, nu se face \nt#mpl`tor, ci printr-un proces con[tient, cel al mana-
gementului organiza]iei militare. Astfel, consecin]ele unor decizii ce privesc elitele militare
nu sunt evaluate pe termen scurt, a[a cum nici responsabilitatea deciziei nu este pe termen scurt.
Una din schimb`rile cele mai profunde produse de reforma armatei \n domeniul
\nv`]`m#ntului militar este cea a concep]iei de formare a ofi]erilor. Disciplinele de \nv`]`m#nt
care sunt studiate \n academiile militare \i preg`tesc pe ofi]eri nu doar pentru primii ani
de carier` militar`, ci [i pentru ceilal]i ani. Apoi, inteligen]a teoretic-abstract` (de altfel,
criteriu de selec]ie la admiterea \n aceste institu]ii de \nv`]`m#nt) le permite ofi]erilor,
atunci c#nd se afl` pe o treapt` mai \nalt` a carierei militare, s` aib` o perspectiv` mai ampl`
de reprezentare a realit`]ii militare. Ceea ce nu poate, \n acest caz, s` ne spun` singur`
piramida trebuin]elor sunt modalit`]ile \n care tinerii ofi]eri \[i proiecteaz` evolu]ia \n cariera
militar`, iar piramida nivelurilor ierarhice nu ne poate spune c#t sunt de eficiente aceste
proiec]ii pentru organiza]ia militar`. Demersurile [tiin]ifice interdisciplinare ale structurilor
care se ocup` de dinamica organiza]iilor militare ne vor ajuta \n cele din urm` s` ne r`spundem
la aceste \ntreb`ri. Singura dilem` este cea a timpului p#n` c#nd vom afla aceste r`spunsuri,
“timpul” fiind o alt` variabil` important` pentru analiza eficien]ei unei organiza]ii.

BIBLIOGRAFIE
1. W. Doise, G. Mugny, Psihologie social` [i dezvoltare cognitiv`, Editura Polirom, Ia[i, 1998.
2. P. P. Neveanu, M. Zlate, T. Cre]u, Manual de psihologie, Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti,
1993.
3. Buletinul |nv`]`m#ntului Militar, nr. 3-4, Bucure[ti, 1996.

57
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Operatiile
, psiho-informationale
,
- categorii de informatii
,
utilizate în fundamentarea obiectivelor -
Colonel dr. Marian BUCIUMAN

R
ealitatea a dovedit, incontestabil, \n cadrul confrunt`rilor armate
contemporane, existen]a “r`ni]ilor” psihic, iar în planul luptei de interese
s-a constatat persisten]a statelor învinse prin procedee psihologice.
Referindu-se la rolul componentei psihologice a r`zboiului, Clausewitz sublinia c` scopul
final al acesteia nu este atât nimicirea for]elor adversarului sau cucerirea teritoriului acestuia,
ci, în primul rând, înfrângerea voin]ei sale [i atingerea obiectivelor politico-strategice
cu pierderi umane [i materiale cât mai mici1.
Dezvoltând maxima, devenit` celebr`, a aceluia[i teoretician militar potrivit c`reia
r`zboiul este o continuare a politicii unui stat cu alte mijloace, se poate sus]ine [i ideea
c` evolu]iile petrecute în tipologia r`zboaielor, de la cele clasice la cele nucleare [i, ulterior,
la cele nonconven]ionale, ne oblig` s` accept`m faptul c` agresiunea [i, corespunz`tor
acesteia, confruntarea psiho-informa]ional` reprezint` o alternativ` preferabil`, sub aspect
economic, politic [i juridic, riscului confrunt`rii armate, care presupune pierderi incalculabile
[i efecte ecologice de neb`nuit.
Ca urmare, consider`m c` actuala fizionomie a r`zboiului este [i va fi tot mai strâns
condi]ionat` de modalitatea în care puterea de stat va [ti s` pun` în aplicare, cu preponderen]`,
pe lâng` instrumentele clasice de exercitare a prerogativelor sale – instrumentul economic,
militar [i diplomatic [i pe cel psiho-informa]ional.
În contextul men]ionat, sublinia [i Alvin Toffler c`, o dat` cu trecerea la sistemul economic
bazat pe informa]ie, au fost create condi]iile apari]iei unor noi tipuri de confrunt`ri caracte-
rizate prin extinderea acestora în afara domeniului militar [i care reprezint` o trecere
spectaculoas` de la suprafa]` la punct, de la masivitate la suple]e, de la fenomen la esen]`,
prin utilizarea ra]ional` a luptei armate, prin folosirea unor grup`ri de for]e [i mijloace
“atipice”, ultraspecializate, corespunz`tor c`rora spa]iul strategic devine fluid, iar confruntarea
se transfer` din sfera material` în cea a inteligen]ei.
Valoarea informa]iei [i, în consecin]`, rapiditatea elabor`rii [i calitatea deciziei,
sub imperativul angaj`rii de c`tre puterea de stat a instrumentului psiho-informa]ional,

1
Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Editura Militar`, Bucure[ti, 1982, p. 70.

58
 Opinii • Argumente • Certitudini
suplinesc, de cele mai multe ori, deficitul în for]e [i mijloace. Ca urmare, a ne raporta
numai la valoarea informa]iei [i, de aici, la rapiditatea [i calitatea deciziei, pân` la rang
de cerin]` major` a confrunt`rilor mileniului în care am intrat, înseamn` a r`mâne tributari
nivelului confrunt`rii de tip informa]ional pe care Alvin Toffler l-a prefigurat.
Modelul general al confrunt`rii psiho-informa]ionale impune, dup` toate canoanele
academice, nu doar abordarea dintr-o singur` perspectiv`, adic` aceea a agres`rii sistemelor
informatice, de comunica]ii sau de comand`, ci [i descifrarea impactului unor asemenea
atacuri asupra modului \n care factorii de decizie reac]ioneaz`, percep [i se manifest`
în consecin]`, atunci când informa]ia care st` la baza actului de decizie este distorsionat`,
manipulat` sau insidios furnizat`.
Conducerea opera]iilor psiho-informa]ionale comport` c#teva aspecte care vizeaz`
stabilirea obiectivelor, a strategiilor, a metodelor, a tehnicilor de influen]are [i a mijloacelor
aferente, stabilirea scenariilor ac]iunilor psihologice, punerea \n aplicare a acestora,
precum [i evaluarea efectelor ob]inute, \n conformitate cu modelul comportamental a[teptat
prin desf`[urarea opera]iilor psiho-informa]ionale.
Dup` stabilirea obiectivelor, trebuie elaborate, în detaliu, c`ile ce vor fi urmate, demers
ce implic` o estimare [i o evaluare a situa]iei în care acestea urmeaz` s` fie desf`[urate,
acest proces necesit#nd o vast` activitate de culegere, evaluare, prelucrare, analiz`
[i diseminare a informa]iilor2, în primul rând a celor de natur` politic`, economic`, sociologic`
[i psihologic`.
În cazul în care amploarea dimensiunii psihologice a strategiilor de securitate na]ional`
are tendin]e de cre[tere, pentru ca instrumentul psihologic s` poat` opera corespunz`tor
acesteia, în planificarea opera]iilor psiho-informa]ionale sunt necesare informa]ii adecvate
pentru a putea influen]a factorii de conducere politic` din alte state. În acest sens, speciali[tii
de profil au c`zut de acord asupra tipurilor sau a categoriilor de informa]ii ce trebuie ob]inute
pentru a fi relevante unui asemenea domeniu3.
Astfel, se consider` c`, în general, sunt necesare trei categorii de informa]ii pentru
fundamentarea opera]iilor de r`zboi psihologic, care, în cadrul procesului de planificare
a acestora, trebuie s` r`spund` la urm`toarele întreb`ri: • A cui lume aparent`
trebuie manipulat` pentru a influen]a comportamentul unui alt stat în maniera dorit` ?;
• Care este probabilitatea de succes a opera]iei, corespunz`tor diferitelor grade de intensitate
ale confrunt`rii psihologice ?; • Ce trebuie spus, comunicat unei anume audien]e,
astfel încât aceasta s` r`spund` la stimulii [i mesajele comunic`rii [i s` adopte reac]ia
a[teptat` în func]ie de ace[ti stimuli ? [i • |n care scop se apeleaz` la informa]iile
de ie[ire ?
Pentru a analiza modul de desf`[urare a opera]iei [i a efectelor acesteia avem nevoie
de informa]ii de feedback sau de evaluare/corectare. Fiec`reia din aceste direc]ii îi corespunde

2
În terminologia de specialitate occidental`, rezultatul procesului activit`]ii de informa]ii se nume[te
“intelligence”.
3
Robert T. Holt [i Robert W. van de Velde, Opera]iile psihologice strategice [i politica extern`
american`, Chicago, University Press, 1990, p. 57.

59
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
o anumit` categorie de audien]e poten]iale. De exemplu, dac` opera]iile psiho-informa]ionale
î[i propun s` influen]eze toate aceste audien]e, exist` probabilitatea ca resursele s` fie
disipate, iar rezultatele opera]iilor s` nu fie cele a[teptate. De aceea, trebuie identificate
acele criterii prin care s` se stabileasc` audien]ele cu o contribu]ie esen]ial` în îndeplinirea
obiectivelor opera]iilor, [i anume criteriul susceptibilit`]ii (vulnerabilit`]ii), care indic`
predispozi]ia diferitelor audien]e la o anumit` influen]are prin opera]iile psiho-informa]ionale,
[i criteriul importan]ei, prin care se identific` locul [i rolul unei anumite audien]e în cadrul
procesului de decizie politic`.
F`r` a aborda complexitatea analizei informa]iilor, care vin s` determine gradul
de susceptibilitate al unei audien]e-]int`, vom sublinia faptul c`, pe baza informa]iilor culese
[i analizate de c`tre serviciile specializate, s-a stabilit c` intelectualitatea urban` poate fi
considerat` audien]a cu gradul cel mai mare de susceptibilitate, iar lumea de la sate – cu gradul
cel mai sc`zut. Astfel spus, în opera]iile de r`zboi psihologic, intelectualitatea4 poate fi
abordat` mai u[or, pe când oamenii din mediul rural sunt mai refractari la acestea.
Din acest punct de vedere, de exemplu, în Statele Unite ale Americii, o audien]`-]int`,
un grup de lobby, care are acces la procesul de decizie prin sistemul legislativ, va putea
exercita o anume influen]` în probleme referitoare la activitatea Congresului, dar, în acela[i
timp, va fi relativ f`r` relevan]` în aspecte ce privesc posibilit`]ile de influen]are a activit`]ii
executivului american.
În ceea ce prive[te aspectul informa]iilor de evaluare, complexitatea cercet`rilor
[tiin]ifice5 privind m`surarea efectelor opera]iilor psiho-informa]ionale nu permite o tratare
explicit`, exhaustiv`, \ns` putem aprecia c` informa]iile de feedback sunt direc]ionate
nu numai pentru m`surarea efectelor, ci [i pentru evaluarea acurate]ei estim`rilor ini]iale
rezultate din informa]iile de baz` asupra susceptibilit`]ii [i importan]ei audien]ei-]int`.
Pentru a accentua natura informa]iilor reclamate de opera]iile de r`zboi psihologic,
faptul c` “nimic din ceea ce este omenesc nu ne este str`in”, precum [i rolul esen]ialmente
fundamental al serviciilor de informa]ii, subliniem c` o informa]ie, aparent nevinovat`,
ar putea hot`rî aspecte majore ale unei opera]ii de r`zboi psihologic.
Dac`, de pild`, se de]in date c`, într-o anumit` zon`, mai mul]i indivizi sau grupuri
de indivizi practic` tatuajul, atunci, un analist în domeniul psihologic, în urma interpret`rii,
va conchide c` indivizii apar]in unor grupuri sociale deviante (tatuajele sunt specifice
acestora); c` exist` o posibilitate ridicat` ca indivizii care compun aceste grupuri s` aib`
accente psihopatice [i o comportare mai pu]in ra]ional` în condi]ii de stres [i c`, av#nd
o toleran]` sc`zut` la stres, de aici va rezult` vulnerabilitatea mediului respectiv la impactul
psihologic cu stresul generat de o anume normativitate social`.

4
Relativ la aceast` predispozi]ie a intelectualit`]ii, unii autori români au scos în eviden]`, pe baza
unor studii socio-psihologice, c`, datorit` unei labilit`]i în capacitatea de conformare cu normele impuse
în general de regimurile autoritare, o parte a putut fi folosit` ca mijloc de penetrare a unor idei [i teze
antidictatoriale.
5
De exemplu, studiile privind teoria “unghiului efectului” în procesul de comunicare presupun
posibilitatea aplic`rii unui mecanism matematizat de cercetare, \n locotenent-colonel Buciuman Marian,
Criterii de evaluare a eficien]ei opera]iilor de r`zboi psihologic, referat de doctorat, A|SM, 1999.

60
 Opinii • Argumente • Certitudini
|n acest sens, cu at#t mai mult rolul [i importan]a serviciilor de informa]ii în r`zboiul
psihologic nu se vor limita la culegerea de informa]ii pentru fundamentarea unor studii
de profil, \n plan operativ-informativ constat#ndu-se o intensificare a opera]iilor serviciilor
de informa]ii privind infiltrarea sau racolarea de “agen]i de influen]`”.
Putem conchide, evident, cu titlu de continuitate, c` evolu]ia proceselor politico-militare
din ultimii ani confirm` opiniile anali[tilor militari potrivit c`rora rezolvarea problemelor
litigioase pe calea luptei armate constituie o variant` limitat` [i deosebit de riscant`,
preferându-se op]iunea scenariilor de opera]ii psiho-informa]ionale, pe care o sus]inem
[i noi, cel pu]in din urm`toarele motive, care pot fi considerate [i caracteristici principale
ale opera]iilor psiho-informa]ionale: aceste opera]ii nu sunt oficial declarate [i, în consecin]`,
nu pot fi sanc]ionate de dreptul interna]ional; nu suscit`, cel pu]in în faza de început, opozi]ia
opiniei publice interna]ionale, deoarece nu poate fi stabilit cu exactitate momentul declan[`rii
lor; opera]iile psiho-informa]ionale vizeaz` componente ale con[tiin]ei sociale – politic`,
moral`, juridic`, estetic`, religioas` [i se desf`[oar` diferen]iat, selectiv, mai ales pe timp
de pace, vizând grupuri sociale (de produc]ie, [tiin]ifice, artistice, militare etc.), organisme
[i institu]ii ale statului. De asemenea, ele nu necesit` cheltuieli materiale prea mari6
[i, prin ele, se valorific` avantajul tehnologic [i informa]ional al ]`rilor dezvoltate în proiectarea
[i desf`[urarea unor astfel de opera]ii.

6
C.J. Caswell, Opera]iile de r`zboi psihologic: un multiplicator de for]e neglijat, Colegiul Interarme,
Marea Britanie, ianuarie 1995, concluzioneaz` c` raportul dintre cheltuielile generale ale coali]iei de for]e
din Golf cu cele destinate opera]iilor de for]e [i efectul acestora din urm` indic` un foarte mare grad
de eficien]` nerealizat` p#n` la acea dat` în nici unul din conflictele contemporane.

61
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

TENDIN}E {I ORIENTQRI
|N CERCETAREA {I PROIECTAREA
|MBRQCQMINTEI PENTRU MILITARI
Colonel Gabriel STROIL~

C
re[terea puterii de foc a armamentului, efectele d`un`toare ale NBC [i necesitatea
ap`r`rii vie]ii lupt`torilor impun \mbun`t`]irea echipamentului de lupt`
al militarilor.
Experien]a ultimelor campanii militare (Iugoslavia, Afganistan, Irak) a ar`tat c` lupt`-
torului modern îi trebuie mult` mobilitate [i agilitate în câmpul de lupt`, ceea ce presupune
c`, pe lâng` o preg`tire fizic` adecvat`, acesta trebuie s` dispun` [i de un echipament de lupt`
cu greutate c#t mai redus`. Argument`m, preciz#nd c`, \n armata SUA, sarcina de greutate
a infanteristului nu trebuie s` dep`[easc` 27 kg, \n Marea Britanie 26 kg, \n Germania 30 kg,
iar \n Fran]a 28 kg. Sc`derea greut`]ii pe care trebuie s` o poarte lupt`torul face parte
dintr-un plan pe termen mediu [i lung angajat la mijlocul anilor ’90. Exemplific`m, men]ion#nd
c`, \n SUA, exist` planul “Land Warroir”, cu termen de finalizare 2006, în Marea Britanie
planul “Fist”, cu termen de finalizare 2008, \n Germania planul “Infanterist der Zukunft”
cu termen de finalizare 2010, iar \n Fran]a planul “Felin”, cu termen de finalizare 2007.
Dac`, la nivelul anului 1995, greutatea echipamentului de lupt` pe care trebuia s` \l transporte
un militar se situa la aproximativ 45 de kilograme, o dat` cu finalizarea planurilor de moder-
nizare a echipamentelor individuale, acestea se vor reduce cu aproximativ 40%. |n detaliu
[i pe tipuri de echipamente, situa]ia este prezentat` \n tabel:
Greutate la finalizarea programului Component`
Greutatea
Denumirea
la nivelul SUA
Marea
Germania Fran]a
a echipamentului
materialelor
anului ‘95 2006
Britanie
2010 2007 de lupt`, îmbr`c`-
2008
11,38 6,30 6,00 6,90 6,50
mintea militarilor
Îmbr`c`minte
Armament a fost mult timp
14,00 8,50 7,90 8,90 8,70
[i muni]ii neglijat` sau au fost
Alimente [i ap` 5,90 2,50 2,50 2,80 2,70 avute \n vedere
Transmisiuni
6,35 4,30 4,10 5,40 4,30 componente sepa-
[i aparatur` optic`
Vest` antiglon] rate, nestructurate
4,00 2,80 2,70 3,10 2,90
[i casc` balistic` pe necesit`]i, ceea ce
Protec]ie NBC 3,30 2,60 2,80 2,90 2,90 a determinat necon-
Total 45,43 27,00 26,00 30 28,00 cordan]e \ntre aceasta
[i celelalte componente ale echipamentului militar.
62
 Opinii • Argumente • Certitudini
Noile orient`ri în realizarea articolelor de îmbr`c`minte vizeaz` fabricarea din fire
[i fibre de înalt` tehnologie, leg`turi de ]esere complexe, vopsirea [i aplicarea unor tratamente
chimice care dau valoare de întrebuin]are foarte mare, în final, \mbr`c`mintea militar`
trebuind s` aib` o greutate c#t mai sc`zut`, confort ridicat \n purtare, durabilitate [i rezisten]`
m`rit`, cu costuri c#t mai reduse [i timp de folosire c#t mai îndelungat.
Speciali[tii militari din domeniul îmbr`c`mintei au stabilit c` asupra unui militar
trebuie s` existe un sistem stratificat de îmbr`c`minte grupat astfel:
• un strat interior, intim, în contact cu pielea, care trebuie s` asigure confortul individual,
situat \n jurul temperaturii de 370 C, concomitent cu asigurarea elimin`rii transpira]iei
c`tre exterior [i asigurarea circula]iei dinspre exterior a aerului proasp`t;
• un strat exterior, de lupt`, care s` asigure camuflajul individual, durabilitate
[i protec]ie la condi]iile de mediu, ploaie, foc [i c`ldur`, s` limiteze, pe c#t posibil,
efectul armelor cu putere mic` de distrugere [i care, \n situa]ia primului strat,
s` permit` accesul aerului din exterior c`tre straturile intime ale lupt`torului;
• un strat de protec]ie, special, adaptat fie condi]iilor de mediu vitrege (extreme
de frig sau c`ldur`), fie condi]iilor de lupt`, care s` apere lupt`torul împotriva efectelor
armelor de nimicire \n mas` ori a efectelor armamentului u[or de lupt`.
Analizând planul american de reducere a greut`]ii îmbr`c`mintei de la 11,38 kg la 6,30 kg,
pe straturi, rezult`, \n kilograme, urm`toarele reduceri:
Anul Anul Pentru a men]ine o temperatur` constant`
Denumire
1995 2006 \n jurul corpului uman, indiferent de condi]iile
Strat interior 0,70 0,26 climaterice [i de activitate ale lupt`torului,
Strat exterior 2,30 0,60
ansamblul vestimentar (strat interior, start
Strat de protec]ie - special 2,40 0,92
Bocanci [i ciorapi 1,60 1,42
exterior, strat special) trebuie s` posede,
Rani]` spate 2,38 1,90 esen]ial, trei calit`]i:
Sac dormit 2,00 1,20 capacitate de izolare termic`
Total 11,38 6,30 [i de re]inere a c`ldurii emanate de corp;
capacitate de absorbire continu` a umidit`]ii, de a transporta [i de a permite evapo-
rarea transpira]iei emanate de corp;
capacitate de aerisire permanent` a corpului.
Speciali[tii britanici în psihologia soldatului au stabilit c` exist` o leg`tur` între temperatura
corpului [i capacitatea soldatului de a lua decizii. De exemplu, cre[terea temperaturii corpului
uman cu 2-30 C este invers propor]ional` cu capacitatea lupt`torului de a lua decizii.
Astfel, \n situa]ia în care temperatura organismului dep`[e[te 39,5 grade, mai mult de 50%
din decizii sunt eronate. Pe trepte calorice, situa]ia se prezint` astfel:
Aceea[i situa]ie se întâlne[te
Temperatura medie

Cum poate afecta c`ldura deciziile

39.5
atunci când temperatura organismului
a corpului

39.0
38.5 scade sub 37,5 0C, temperatura
38.0 de confort a organismului.
37.5
37.0
În sensul celor enumerate
putem vorbi de un confort vestimentar
%

%
%

%
5%

%
%
10

20

40
25

45

50
15

35
30

Ponderea deciziilor gre[ite pe minut de expunere pentru lupt`tori care îi poate ajuta
sau, dimpotriv`, \mpiedica s`-[i multiplice eforturile în sensul realiz`rii misiunilor.
63
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Pentru definirea confortului vestimentar, dar [i pentru proiectarea structurilor vestimentare
s-a impus introducerea unor tabele de calcul care definesc parametrii de confort.
Acestea au la baz` utilizarea materiilor prime din ultimele genera]ii, proiectarea pe criterii
[tiin]ifice a structurilor vestimentare [i modul cum interac]ioneaza ansamblul
corp – îmbr`c`minte – mediu.
Se pot lua în calcul orice tipuri de ansambluri vestimentare pentru a i se stabili limitele
de confort. Analizând în continuare un ansamblu vestimentar destinat cadrelor militare
pe timp friguros, avem urm`toarea structur` de \mbr`c`minte:
0
Cei mai impor-
37 C
0
t =-10 C
e
v =5 m/s
a
tan]i parametri
0
care definesc con-
33 C
fortul vestimen-
ta]iei militare
Tercot
Captu[eala
}
Imita]ie de blan`
Scurt`
de ora[
se refer` la: per-
meabilitatea la aer
}esatur` articol 9254-896-5
Ansamblul de înt`rire
format din 3 straturi
de volvatir consolidat
} Veston
[i rezisten]a la tre-
cerea aerului; per-
prin coasere
Captu[eala
meabilitatea la va-
}esatur` tip tercot (cama[`) pori [i rezisten]a
Tricot din bbc 100 % (maieu) la trecerea vapo-
Piele rilor; izola]ia ter-
}inuta pentru ora[, cadre militare (timp friguros) mic` [i rezisten]a
termic`; echilibrul schimbului termic; stabilirea porozit`]ii, a coeficientului de trecere
a c`ldurii [i asimilarea c`ldurii de c`tre materialele din structura vestimentar`.
Permeabilitatea la aer (Pa) a unui strat de \mbr`c`minte se determin` \n laborator
cu ajutorul unor aparate specifice de determinare a permeabilit`]ii la aer, dup` formula
Pa = Q , unde Q reprezint` debitul de aer supus probelor (\n m3), iar A reprezint` suprafa]a
6.A
de absorb]ie a debitului [i se exprim` \n m2 pe minut.
Pentru a ob]ine permeabilitatea la aer pentru un \ntreg ansamblu vestimentar
se \nsumeaz` num`rul tuturor straturilor dup` formula Pa = 1
Ó 1/Pan, \n care Pan reprezint`
num`rul de straturi din ansamblul vestimentar.
Permeabilitatea la vapori (Pv) a unui strat de \mbr`c`minte se determin` tot \n laborator,
dup` formula Pv = ìä , unde ä = grosimea unui strat de \mbr`c`minte exprimat \n metri
[i ì = coeficientul de vaporizare a materialului supus determin`rii [i se exprim` \n g/m2/h.
La fel ca [i \n cazul permeabilit`]ii la aer, permeabilitatea la vapori a unui ansamblu
vestimentar se determin` dup` formula Pv =Ó Pv x n , \n care n = num`rul de straturi
din ansamblu.
Rezisten]a termic` (R) a unui strat de \mbr`c`minte se determin` dup` formula R = ä ,
ë
\n care ä = grosimea unui strat de \mbr`c`minte (\n metri), iar ë = coeficientul de con-
ductibilitate termic` a materialului exprimat \n K.cal/m.h x C0.

64
 Opinii • Argumente • Certitudini
Rezisten]a termic` a unui ansamblu vestimentar (Re) se determin` dup` formula
Re = Ó ëä [i depinde de greutatea specific` a fiec`rui substrat, de grosimea acestuia,
de umiditate, de permeabilitatea la aer, de natura materialelor fibroase, precum [i de temperatur`.
|n industria de profil exist` tabele cu valori pentru analizele de laborator ale fiec`ruia
dintre parametri, cu care se compar` substraturile, straturile [i ansamblurile vestimentare
supuse analizelor. Valorile ob]inute se compar`, rezult#nd \n acest fel concluzii despre fiecare
din ansamblurile vestimentare supuse analizelor.
De asemenea, confortul ansamblurilor vestimentare este determinat de:
• elasticitatea materialelor, adic` proprietatea acestora de a se deforma sub ac]iunea
unei for]e [i de a reveni dup` dispari]ia acesteia la forma ini]ial`; este dependent`
de fibre, fire [i structura materialelor; situa]iile de disconfort apar atunci când elasti-
citatea necorespunz`toare poate \mpiedica circula]ia sângelui;
• rezisten]a la rupere [i rezisten]a la uzur` sunt date de structura firelor [i a fibrelor,
precum [i de modul de ]esere al acestora [i reprezint` un alt factor de confort.
Rezisten]a este determinat` de leg`turile chimice dintre atomi, sens în care se explic`
rezisten]a mai mare a fibrelor sintetice fa]` de fibrele naturale. Rezisten]a este dat`
[i de torsiunea firului în sensul în care rezisten]a cre[te direct propor]ional cu cre[terea
torsiunii.
Se remarc`, astfel, caracterul multifunc]ional al îmbr`c`mintei, faptul c` aceasta
se constituie \ntr-un ansamblu ale c`rei componente sunt corelate structural [i func]ional.

65
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

CONSIDERA}II CRIMINOLOGICE
PRIVIND COMPORTAMENTUL DELINCVENT
:N MEDIUL MILITAR JUVENIL
Colonel Bujorel FLOREA

F
actorii care determin` comportamentul delincvent al tinerilor au fost împ`r]i]i,
\n literatura de specialitate1, în dou` mari categorii: factori individuali
[i factori sociali. În prima categorie au fost incluse particularit`]ile [i structura
neuropsihic`, particularit`]i ale personalit`]ii în formare sau care s-au format sub influen]a
unor factori externi, mai ales a celor familiali. În cea de-a doua categorie, cei mai importan]i
sunt factorii socio-culturali, economici, socio-afectivi [i cei educa]ionali din cadrul microgrupurilor
[i al macrogrupurilor umane în care trebuie s` se integreze tân`rul.
Discu]iile privind raportul dintre cele dou` categorii de factori, precum [i asupra ponderii
fiec`rui factor, \n parte, în determinarea comportamentului delincvent al tinerilor au oferit
r`spunsuri contradictorii. Din analiza acestor factori nu a rezultat cu certitudine c` o categorie
anume ar de]ine rolul principal, realitatea fenomenelor delincvente din perioada serviciului
militar neconfirm#nd teza “cauzalit`]ii multiple”2, care concepe delincven]a ca fiind rezultatul
unui mare num`r de factori, o însumare factorial` a acestora.
Împ`rt`[im punctul de vedere3 conform c`ruia înclinarea spre devian]` [i adaptarea
comportamentului infrac]ional pe timpul serviciului militar rezult` din interac]iunea specific`,
\n fiecare caz în parte, a diferi]ilor factori interni [i externi. |n cele ce urmeaz` vom încerca
s` identific`m principalii factori sociali care reprezint` un risc pentru producerea comporta-
mentelor deviante pe timpul stagiului militar. Analiza va viza, mai întâi, factorii sociali
care se manifest` în societatea civil` [i, apoi, acei factori ce ac]ioneaz` în interiorul grupurilor
militare.
Astfel, pe fondul unei crize politice, economice, sociale [i morale, marcate de o necompe-
titivitate a economiei, de sc`derea nivelului de trai, de cre[terea [omajului [i a infla]iei,
de confuzia sau chiar absen]a ori r`sturnarea unor norme [i valori, de sl`birea controlului
social, riscul apari]iei [i multiplic`rii comportamentului deviant al tinerilor, inclusiv pe timpul
serviciului militar, cre[te foarte mult4. Moralul tinerilor este cel mai mult afectat, în perioada
1
Paul Popescu Neveanu, Dic]ionar de psihologie, Editura Albatros, Bucure[ti, p. 180; Nicolae Mitrofan,
Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologia judiciar`, Casa de Editur` [i Pres` “{ansa”, Bucure[ti, 1997,
p. 272.
2
Sorin R`dulescu, Dan Baniciu, Introducere în sociologia delincven]ei juvenile, Editura Medical`,
Bucure[ti, 1990, p. 59.
3
Mitrofan N. [.a., op. cit., p. 272.
4
R. K. Merton, 1957, apud R`[canu R., Psihologia comportamentului deviant, Editura Universit`]ii
Bucure[ti, 1994.

66
 Opinii • Argumente • Certitudini
actual`, de inegalit`]ile sociale [i diferen]ele de statut deja evidente între diferite grupuri
[i p`turi sociale.
Fa]` de asemenea situa]ii sunt posibile, în viziunea lui Merton, tipurile de r`spuns
cunoscute: conformismul, inovarea, ritualismul, retragerea, rebeliunea. Atunci când mijloacele
legale pentru atingerea anumitor scopuri lipsesc, tinerii “inoveaz`”, caut` c`i ilegale
de rezolvare, inovarea [i retragerea fiind tipuri de comportament deviant “adaptate anomiei”.
În cazul în care c`ile ilicite e[ueaz` în mod repetat, tinerii apeleaz` la un mecanism
de refugiu reprezentat de retragere [i evadare. A[a se explic` de ce ei devin dependen]i
de alcool, de droguri etc.
În perioada de tranzi]ie, “pr`bu[irea sistemului politic, dezintegrarea structurilor
economice cu tot lan]ul de consecin]e negative – infla]ia, [omajul, cre[terea pre]urilor –,
dar, mai ales, criza moral` au lovit din plin societatea româneasc`. Explozia egoului
a transformat rapid dreptul într-un abuz de drept”5. Frica, reprezentând “instrumentul
principal”6 de control social, a disp`rut. “Momentul ‘89 a însemnat, înainte de orice, eliberarea
de fric`”7. Numai c` societatea civil`, aflat` în proces de refacere, nu a reu[it înc` s` \nlocuiasc`
frica. Autoritatea legii se impune cu greutate, iar \ncrederea în poli]ie, parchet [i justi]ie,
de[i în cre[tere, continu` s` se situeze la niveluri care nu dau satisfac]ie. Prin dezincriminarea
unor fapte, abolirea pedepsei capitale [i introducerea cau]iunii, la nivelul politicii penale
s-a produs o relaxare.
La nivel microsocial, prestigiul [i autoritatea instan]elor de control social nu înregistreaz`
înc` a[teptatele cre[teri necesare. Echilibrul dintre cererea [i oferta for]ei de munc`
se realizeaz` sub inciden]a unui complex de factori [i condi]ii care determin` fluctua]ii
ale [omajului, iar implica]iile [omajului [i ale s`r`ciei se resimt atât asupra individului
(ca [omer), cât [i asupra membrilor familiei.
Corup]ia [i violen]a, de asemenea, reprezint` fenomene care, inevitabil, marcheaz`
scara de valori a individului.
To]i ace[ti factori au dus la cre[terea criminalit`]ii, “unul dintre cele mai grave fenomene
cu care societatea româneasc` se confrunt`”8. Aceast` stare de anomie, inerent`, de altfel,
procesului de tranzi]ie, î[i poate pune amprenta [i asupra comportamentului tinerilor
atât în perioada premerg`toare, cât [i \n timpul serviciului militar.
Societatea contemporan` parcurge o perioad` de profunde schimb`ri de valori
[i, în acela[i timp, se înregistreaz` modific`ri majore ale mentalit`]ii tinerei genera]ii,
cu consecin]e semnificative în planul atitudinii fa]` de serviciul militar. Se constat`, astfel,
c` modul de via]` în societate este marcat de o sporire a individualismului (opus altruismului,
solicitat de profesia militar`). Cerin]ele individuale, [i nu cele de grup sunt hot`râtoare
pentru modul de ac]iune la diferite niveluri ale societ`]ii.
În cadrul familiei, condi]iile de via]` [i modelele de autoritate s-au distan]at de modelul
de via]` din armat`. Presiunea normelor din societate [i familie asupra individului a sc`zut.
Valorile de alt`dat`, precum supunerea, adaptarea [i subordonarea, au pierdut
din importan]`, l`sând locul altora, cum ar fi autonomia sau autodezvoltarea, ca premise
ale succesului în plan personal [i social. Dorin]a unor tineri de a p`r`si ]ara [i de a se stabili

5
Rodica Mihaela St`noiu, Tranzi]ia [i criminalitatea, Editura Oscar Print, Bucure[ti, 1999, p. 20.
6
Idem, p. 10.
7
Ibidem.
8
Ibidem, p. 20.

67
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
\n str`in`tate, refuzul de a face armata, ca datorie neremunerat`, respingerea op]iunii
de a avea o profesie bazat` pe un program, cu o disciplin` strict`, tenta]ia distrac]iilor [.a.m.d.
sunt imboldurile ac]iunii facile, neorganizate social. Modelul criminologic de control social
bazat pe teoria behaviorismului al lui Jeffery se pare c`-[i g`se[te o audien]` sporit`9.
Valorile societ`]ii civile încep s` se dep`rteze oarecum de cele militare. Societatea civil`
se orienteaz` spre autoperfec]ionare, autonomie [i toleran]`, în vreme ce via]a militar`
se bazeaz` pe valorile datoriei [i ale supunerii, pe disciplin` [i spirit de colectivitate,
ca premise ale succesului în lupt`.
Pentru realizarea obiectivelor de limitare a fenomenului delictual, orice institu]ie adopt`
diferite structuri, î[i propune modele comportamentale, diverse recompense [i pedepse.
Fiind, prin excelen]`, o institu]ie cu grad ridicat de formalizare, institu]ia militar`
î[i circumscrie riguros activit`]ile, tocmai pentru a-[i îndeplini scopurile, care, uneori,
\n limite reduse, dar imprevizibile, pot s` nu concorde cu cele ale membrilor organiza]iei.
Aflat la vârsta când procesul de maturizare a personalit`]ii nu s-a încheiat, tân`rul
are nevoie de mari resurse adaptative pentru a interioriza sistemul de valori, norme
[i reglement`ri specifice institu]iei militare.
Caracteristicile societ`]ii de tranzi]ie, deja evocate, pot ac]iona \n direc]ia influen]`rii
procesului de adaptare a tinerilor la mediul militar [i a obstruc]ion`rii procesului de maturizare
a personalit`]ii.
Analiza studiilor efectuate10 asupra unui e[antion de tineri care se confrunt`
cu problemele interminabilei tranzi]ii ([omaj, s`r`cie, familie numeroas`, nivel sc`zut
de instruc]ie) duce la unele concluzii legate de poten]ialul tinerilor de a se adapta [i integra
în mediul militar. Astfel, din totalul popula]iei studiate, 68% dintre subiec]i se caracterizeaz`
printr-o structur` psihic` mai fragil`, aderen]` sc`zut` la norme, integrare social` greoaie,
rezisten]` sc`zut` la stres, au antecedente personale, cum ar fi repeten]ie, exmatricul`ri,
condamn`ri, tentative de suicid etc. De asemenea, un nivel sc`zut de instruc]ie (maximum
8 clase, situa]ie tot mai caracteristic` realit`]ii sociale) se asociaz` cu un num`r mai mare
de antecedente personale. Asocierea dintre situa]ia familiei de apartenen]` [i ponderea
subiec]ilor cu dezechilibru în planul personalit`]ii se prezint` ca o asociere slab` între cele
dou` variabile. Subiec]ii cu poten]iale dezechilibre în planul personalit`]ii se întâlnesc
în cel mai mare procentaj în cazul în care unul sau ambii p`rin]i se afl` în [omaj, în situa]ia
familiei numeroase intervenind mecanisme compensatorii, cum ar fi asumarea responsa-
bilit`]ii pentru ajutorarea celorlal]i membri ai familiei.
Influen]ele factorilor analiza]i asupra tinerilor pot avea implica]ii de natur` dezadaptativ`
în raport cu mediul militar, favorizând comportamente deviante, mai cu seam` în condi]iile
actuale, când tinerii nu au expecta]ii tocmai pozitive în ceea ce prive[te serviciul militar,
pe care \l asimileaz` adesea ca fiind o constrângere inutil` [i o întrerupere inoportun`
în via]a lor.
Astfel, din perspectiva deja enun]at`, iminenta profesionalizare integral` a organismului
militar este deopotriv` inspirat`, necesar` pragmatic [i util` organiza]ional.

9
C. Ray Jeffery, Criminology: An interdisciplinary approach, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey,
1990, p. 280, citat de Rodica Mihaela St`noiu, Criminologie, op. cit., p. 202.
10
Horia Pitaru, Filaret Sîntion, coordonatori, Psihologia lupt`torului, Editura Militar`, Bucure[ti, 2003,
pp. 101-105.

68
 Tehnologii moderne
de pozi]ionare cu aplicabilitate
în ac]iunile militare
~ sistemul de pozi]ionare global\ ~
Colonel ing. Georgel CIOCOIU
C`pitan ing. Daniel {TEFAN

“NAVSTAR-GPS este un sistem de pozi]ionare global`,

independent de condi]iile meteo, bazat pe sateli]i, dezvoltat
de Departamentul Ap`r`rii al SUA pentru a satisface nevoile
for]elor armate privind determinarea pozi]iei, vitezei [i timpului,
într-un sistem de referin]` comun, pe sau în apropierea P`mântului.”
Wooden, 1985

G
ra]ie dezvolt`rii tehnicilor geodezice spa]iale, \n ultimii ani a devenit posibil`
definirea unor sisteme de referin]` (“reference systems”) globale tridimen-
sionale (WGS 84, ITRS, ETRS) [i realizarea unor cadre de referin]`
(“reference frames” – WGS 84, serii ITRF, ETRF89). În terminologia geodezic`, un cadru
de referin]` reprezint` materializarea, prin observa]ii [i m`sur`tori, a unui sistem de referin]`.
Materializarea este realizat` prin adoptarea unui set de puncte geodezice împreun`
cu coordonatele lor, referite la sistemul de referin]` ideal dorit a fi materializat.
Sistemul geodezic global 1984 (WGS 84) este un sistem de referin]` geocentric
(cu centrul în centrul de mas` al P`mântului, incluzând masele oceanice [i atmosfera)
global care cuprinde [i colec]ii de modele fizico-matematice (de exemplu, modelul câmpului
gravita]ional terestru EGM96, de asemenea, global).
Cadrul de referin]` este materializat de sta]iile GPS permanente de urm`rire
ale Departamentului de Ap`rare al SUA (DoD). WGS 84 a fost realizat ini]ial (1987) folosind
sistemul de naviga]ie TRANSIT al marinei militare a Statelor Unite, prin determin`ri Doppler.
Cum anumite studii au demonstrat existen]a unei deplas`ri sistematice în altitudinea elipsoidal`
între coordonatele ob]inute prin GPS*, respectiv prin mijloace Doppler, pentru acelea[i sta]ii,
a ap`rut nevoia de a ob]ine o realizare WGS 84 consistent` cu mijloacele GPS. Astfel, au fost
efectuate dou` îmbun`t`]iri ale sistemului original (în 1994 [i 1996). În procesul de rafinare

* GPS nu este singurul sistem de pozi]ionare global`. Alte asemenea sisteme: GLONASS, ARGOS,
DORIS, SARSAT-COSPAS.

69
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
a WGS 84 au fost folosite sta]iile GPS permanente ale DoD [i un set de sta]ii permanente
IGS (Serviciul Interna]ional GPS pentru Geodinamic`). Precizia absolut` de determinare
a coordonatelor sta]iilor DoD în 1984 a fost de 10 cm (1 sigma), iar în 1996 de 5 cm.
Armatele statelor membre ale NATO folosesc sistemul geodezic WGS 84. Cea mai precis`
metod` de a ob]ine coordonate în acest sistem este m`surarea direct` cu tehnologiile
de pozi]ionare GPS. În cadrul NATO, utilizarea GPS este generalizat` pentru toate categoriile
de for]e armate, fiind recomandat` [i ]`rilor care particip` la Parteneriatul pentru Pace.
Pân` în 1992, în România au fost exclusiv folosite sisteme regionale de referin]`.
Astfel, sistemul oficial folosit de Armata Român` este S42 (punct central Pulkovo), elipsoid
asociat Krasowski 1940, proiec]ie Gauss-Krugger, sistem de cote Marea Baltic`.
Materializarea sistemului S42 este re]eaua astronomo-geodezic` a României.
Elipsoid: Krasowski 1940 Elipsoid: WGS 84 Din 1992 a început
Elementul de comparat Sistem cote: Marea Baltic` Geoid: EGM96 procesul de mate-
Proiec]ie: Gauss-Krugger Proiec]ii: UTM, MGRS
Compatibilitate NATO Nu Da rializare [i imple-
Precizie re]ea na]ional`
15 cm, relativ, la darea
5 cm, absolut
mentare [i în Armata
\n exploatare
Român`, prin Direc]ia
Timp de realizare
re]ea na]ional`
Zeci de ani Maxim 3 ani Topografic` Militar`,
Timp de determinare Ore sau zile în zonele în care Minute sau chiar în timp a sistemului WGS
pentru un punct de îndesire infrastructura a avut de suferit real
Operare pe timp de noapte Nu Da
84 – re]ele GPS
Operare în condi]ii meteo de ordinul I [i II,
Nu Da
nefavorabile implement`ri GNSS
Independen]` de vizibilitatea
direct` între puncte
Nu Da (Sistemul de Navi-
Dependen]` de acoperirea ga]ie Global` cu Sa-
Puternic` Slab`
suprafe]ei topografice teli]i) pe aerodro-
Dependen]` de relief Da Nu
Necesit` construc]ii auxiliare Da Nu murile militare, re]ea
Costuri
Mari Reduse
pentru folosirea
realizare/între]inere/utilizare
tehnologiei DGPS
Acces în puncte Dificil Facil în Delta Dun`rii
[i \n zona costier` a litoralului românesc, leg`turi GPS interna]ionale. În tabel sunt prezentate
câteva diferen]e semnificative între materializ`rile celor dou` sisteme.

Componentele sistemului GPS

Segmentul spa]ial (sateli]ii) asigur` pozi]ionarea global` continu`. A fost organizat`
o asemenea dispunere a orbitelor [i a sateli]ilor pe fiecare orbit` astfel încât s` se asigure
oriunde [i oricând observarea electronic` a minim 4 sateli]i: 21 de sateli]i uniform distribui]i
(plus 3 de rezerv`), plasa]i pe orbite înclinate fa]` de ecuator la 550, la o în`l]ime orbital`
de aproximativ 20 200 km. Constela]ia proiectat` asigur` minim 4 sateli]i cu pozi]ii bune
din punct de vedere geometric (valori mici pentru indicatorii DOP – deprecierea preciziei),
24 de ore din 24, oriunde pe P`mânt.
Semnalele transmise de fiecare satelit provin dintr-un semnal generat de ceasurile
din sateli]i, a c`rui frecven]` nominal` este de f0 = 10,23 MHz. Acestea sunt: purt`toarele L1,
L2, codurile P (Y) [i C/A [i mesajul de naviga]ie (D).
70
 Asigurarea geografic` militar`
Codul P este codul principal pentru Componente Frecven]`
naviga]ie [i este disponibil pe ambele Frecven]` f0 = 10.23 MHz
purt`toare L1 si L2, în timp ce codul C/A fundamental`
Lungimea de und` L1 f1 = 154 f0 = 1575.42 (ë1=19.0 cm)
este modulat doar pe L1. Lungimea de und` L2 f2 = 120 f0 = 1227.60 ( ë 2=24.4 cm)
Segmentul de control manipuleaz` Codul P f0 = 10.23 MHz
integral sistemul prin calcularea efeme- Codul C/A f0/10 = 1.023 MHz
ridelor sateli]ilor, determinarea corec]iilor Mesajul de naviga]ie D f0/204600=50*10-6 MHz
pentru acestea, men]inerea standardului de timp prin supravegherea st`rii de func]ionare
a ceasurilor, transferul mesajelor de naviga]ie c`tre sateli]i, prelucrarea datelor emise
de c`tre ace[tia, implementarea tehnicilor de control a precizei (Selective Availability
[i Anti-Spoofing).
Segmentul de control opera]ional pentru GPS este format din sta]ia principal`
de control de lâng` Colorado Springs (SUA), 5 sta]ii monitor în Colorado Springs, Hawaii,
Kwajalein, Ascension [i Diego Garcia [i 3 antene terestre în ultimele 3 loca]ii. Sta]iile monitor
recep]ioneaz` toate semnalele satelitare (prin sta]ia principal` de control), din care determin`
apoi pseudodistan]ele c`tre to]i sateli]ii vizibili. Din aceste date sta]ia principal` precalculeaz`
efemeridele satelitului, comportarea ceasurilor satelitului [i formuleaz` mesajul de naviga]ie.
Mesajul de naviga]ie este transmis la antenele terestre [i retransmis prin banda S la sateli]ii
vizibili. Datorit` distribu]iei globale a antenelor de transmisie pot fi realizate cel pu]in
3 contacte pe zi între segmentul de control [i fiecare satelit particular.
Segmentul utilizator este constituit din totalitatea receptoarelor GPS în uz. Aceste echi-
pamente permit utilizatorilor s` recep]ioneze, s` decodifice [i s` proceseze informa]iile
necesare pentru realizarea unor determin`ri precise de pozi]ie, vitez` [i timp.

Politica de securitate a sistemului

GPS este un sistem militar de naviga]ie aflat sub responsabilitatea Departamentului
Ap`r`rii al SUA. De aceea, el a fost dezvoltat de la început cu acces limitat (diferen]iat),
în func]ie de natura celor dou` servicii de pozi]ionare oferite.
Serviciul disponibil pentru comunitatea civil` se nume[te Serviciul de pozi]ionare
standard (SPS), în timp ce serviciul disponibil pentru militarii autoriza]i (alia]i) este denumit
Serviciul de pozi]ionare precis` (PPS).
Sunt posibile dou` moduri de limitare a preciziei: Selective Availability (S-A – disponi-
bilitate selectiv`) [i Anti Spoofing (A-S – contracararea transmiterii de false semnale similare
de c`tre adversari).
Tehnica S-A reprezint` o reducere inten]iont` a preciziei pentru pozi]ionarea în timp
real, deci influen]eaz` mai ales naviga]ia în timp real. Diminuarea preciziei este realizat`,
pe de o parte, prin destabiliz`ri sistematice ale ceasurilor sateli]ilor (procesul dither),
când se produc erori controlate de perioad` lung` [i scurt` în toate m`rimile m`surabile
(coduri [i purt`toare), iar pe de alt` parte, printr-o denaturare controlat` a efemeridelor
transmise (procesul epsilon). M`rimea denatur`rii controlate a datelor poate fi dirijat` de la seg-
mentul de control al sistemului. F`r` tehnica S-A activat`, se estimeaz` c` precizia pozi]ion`rii
în timp real cu codul C/A este de 15-30 m. Cu tehnica S-A activat`, poten]ialul de precizie
se reduce la cca 100 m în pozi]ionarea planimetric`, la cca 140 m în pozi]ionarea altimetric`
71
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
[i 340 nanosecunde pentru timp (într-un interval de încredere de 95%). În general îns`,
nu se poate da o regul` pentru estimarea preciziei de pozi]ionare în timp real, întrucât gradul
de denaturare a datelor prin tehnica S-A depinde exclusiv de segmentul de control al sistemului
[i este influen]at de politica mondial` la un moment dat (preciziile men]ionate sunt praguri
maxime validate de guvernul SUA doar pe timp de pace !). Disponibilitatea selectiv` a ac]ionat
pân` la 01.05.2000, dar merit` men]ionat c`, [i în r`zboiul din Arabia Saudit` (1990), SUA
au sus]inut trupele aliate (dotate cu echipamente de pozi]ionare SPS) prin dezactivarea
S-A, pentru a permite receptoarelor SPS s` asigure pozi]ion`ri [i navig`ri similare PPS
din punctul de vedere al preciziei.
Tehnica A-S produce o convertire a codului precis P (care nu este afectat de S-A)
într-un nou cod Y, care este utilizabil doar atunci când este accesibil algoritmul de conversie.
Sateli]ii pot deschide por]iuni din cod pentru utilizatorii autoriza]i. Aceast` tehnic` se nume[te
divizare de cod cu acces multiplu (CDMA). Naviga]ia în timp real cu codul P este mult mai precis`
fa]` de naviga]ia cu codul C/A [i poate aduce avantaje substan]iale în cazul unor ac]iuni
militare, de aceea protec]ia codului P este esen]ial`, acesta fiind motivul principal pentru
care codul P a fost recodificat. Lipsa protec]iei permite adversarului s` emit` un semnal fals
ce imit` codurile C/A [i P, rezultatul putând deveni dezastruos (pozi]ii false, pozi]ii controlate
de inamic) pentru receptoare SPS. Receptoarele militare sunt, în general, doar întârziate
de asemenea semnale în achizi]ia codului Y, acesta fiind extrem de greu de imitat.

Tehnici de pozi]ionare cu GPS

De regul`, datele de observa]ie GPS sunt pseudodistan]e deduse din m`sur`tori
de cod sau faza purt`toarei. Precizia m`sur`torilor de cod-distan]e este de ordinul metrilor,
iar precizia de ob]inere a fazei purt`toarei se situeaz` în domeniul milimetrilor.
Exist` mai multe modalit`]i în care pot fi ob]inute coordonate cu GPS. Cea mai simpl`
este folosirea independent` a receptoarelor, caz în care pozi]ionarea se face absolut
pe baza m`sur`torilor de cod. Dintre tipurile de receptoare militare care se situeaz`
în aceast` categorie men]ion`m: PLGR (Precision Lightweight GPS Receiver), E-PLGR
(Enhanced PLGR), CSEL (Combat Survivor Evader Locator), DAGR (Defense Advanced
GPS Receiver). În materie de securitate, primul posed` tehnica mai veche, PPS-SM
(Precision Positioning Service – Security module), iar ultimul, tehnica actual`, SAASM
(Selective Availability Anti – Spoofing Module). Viitorul apropiat vizeaz` integrarea modulelor
actuale SAASM [i GRAM (GPS Aplication Module) într-unul.
Pozi]ionarea diferen]ial` (DGPS) este una dintre metodele cu adev`rat precise
[i presupune existen]a unei sta]ii de referin]` (cu coordonate foarte precis determinate)
care calculeaz` corec]ii ale m`sur`torilor curente în raport cu m`sur`torile exacte pe care
ar trebui s` le efectueze. Corec]iile sunt apoi transmise prin leg`turi de comunica]ie
spre sta]iile necunoscute, ducând la o îmbun`t`]ire a pozi]iilor acestora, calculate independent
(de exemplu, Paza de Coast` a SUA a implementat, înc` din 1996, 48 de sta]ii DGPS
pe coastele sale, inclusiv în Puerto Rico [i \n alte câteva zone din Alaska [i Hawaii
pentru monitorizarea navelor [i aeronavelor).
72
 Asigurarea geografic` militar`
Cele mai clare rezultate (cm-mm) se ob]in relativ, cu receptoarele geodezice (se prelu-
creaz` m`sur`torile de cod [i cele de faz`), îns` acestea nu fac obiectul determin`rilor în timp
real pe care ac]iunile militare îl presupun.

GPS [i interoperabilitatea
`n ac]iunile militare
GPS ofer` dou` cadre de referin]` globale precise, comune tuturor categoriilor
de utilizatori militari: pozi]ia [i timpul. Ambele asigur` existen]a unui factor deosebit
de important în ac]iunile militare: interoperabilitatea ac]iunilor trupelor.
Privite în ansamblu îns`, nu toate receptoarele GPS asigur` interoperabilitatea trupelor
[i a ac]iunilor, chiar dac` ele fac parte din aceea[i clas` de precizie (de exemplu, Precise
Positioning Service), [i aceasta pentru c` perechile datum/elipsoid din memoria receptoarelor
nu sunt neap`rat acelea[i.
Pentru atingerea interoperabilit`]ii trupelor în conducerea [i ducerea ac]iunilor militare,
sunt obligatorii folosirea exclusiv` a receptoarelor PPS (capabile s` achizi]ioneze codul Y)
[i corelarea corect` a sistemului de referin]`/elipsoidului/proiec]iei în care urmeaz`
s` fie afi[ate coordonatele cu datumul existent pe h`r]ile folosite. Neconcordan]a
între datumuri/elipsoizi poate duce la situa]ii dezastruoase (de exemplu, ratarea grosolan`
a ]intelor, echivalând, în cazul cel mai grav, cu lovirea unor loca]ii proprii) sau complicate
(de exemplu, în r`zboiul din fosta Iugoslavie, o asemenea neconcordan]` a dus un pluton
de solda]i americani cu 1 500 m în interiorul Serbiei, într-o pozi]ie ce pe harta folosit` figura
în Macedonia).
Folosirea mixt` de receptoare (SPS [i PPS) este, de asemenea, periculoas` pentru c` efectul
SA (activat [i controlat pe timpul conflictului) va deprecia pozi]ia posesorului receptorului
SPS cu minim 100 m, punându-l, de exemplu, în situa]ia de a întârzia sau compromite
o situa]ie de recuperare pe timp de noapte de c`tre un elicopter dotat cu un GPS capabil
s` func]ioneze în PPS.
Înc` din faza de preg`tire a misiunii, pot fi stocate în memoria receptorului toate coordo-
natele pentru punctele, traseele [i zonele ce urmeaz` a interesa în îndeplinirea misiunii,
venind în ajutorul îndeplinirii obiectivului propus, prin identificarea în timp real a rutei
de urmat, a aliniamentelor [i a zonelor inamice, a rutelor alternative, a punctelor de întâlnire,
a pozi]iilor trupelor de sprijin, a punctelor de realimentare etc. De asemenea, suportul
oferit de GPS se poate dovedi salvator în timpul misiunii prin alertarea posesorului
la apropierea/dep`rtarea de aceste loca]ii, mai ales pe timp de noapte sau în condi]ii de vizi-
bilitate redus`.
Posibilitatea de cunoa[tere precis` a timpului (într-un sistem unic) poate ajuta la sincro-
nizarea teoretic perfect` a ac]iunilor, cu posibilitatea cert` de evitare a interferen]elor
nedorite cu alte asemenea ac]iuni. Receptoarele pot fi utilizate în mod separat, dar [i integrate
(senzori Doppler, senzori de naviga]ie iner]ial`), pentru a amplifica performan]ele generale
ale altor sisteme – sistemele ghidate prin laser, sistemele purt`toare echipate cu focos
de proximitate, rachete de croazier`, avioane de cercetare-recunoa[tere f`r` pilot (UAV) etc.
Implementarea GPS pe astfel de sisteme schimb` cu totul limitele [i capacit`]ile ac]iunilor
73
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
ofensive de lupt`. Astfel, de exemplu, nu se mai pune problema num`rului de ie[iri de zbor
necesare pentru distrugerea unei ]inte (r`zboiul din Golf), ci a num`rului de ]inte ce pot fi distruse
la o singur` asemenea ie[ire (r`zboiul din Irak). Precizia oferit` de GPS are [i alte implica]ii
asupra efectelor acestor sisteme: mai pu]ine costuri secundare [i pierderi colaterale.

Tendin]e de modernizare a GPS

În anii ce vor urma, atât Serviciul de Pozi]ionare Precis`, cât [i Serviciul de Pozi]ionare
Standard vor beneficia, gradual, de îmbun`t`]irile sistemului. Astfel, vor fi introduse
în segmentul spa]ial noi coduri [i frecven]e: codul M (militar) pe L1 [i L2– cu acoperire
global` (24 de sateli]i) în 2010; frecven]a L5 (civil`) – disponibil` complet în 2014; codul
C/A pe L2 – cu acoperire global` (24 de sateli]i) în 2010; codul M cu protec]ie ridicat` – va fi
emis de 18 sateli]i în 2016 [i de 24 de sateli]i în 2017.
De asemenea, segmentul opera]ional de control va fi modificat, ]inta fiind îmbun`-
t`]irea PPS. Pân` în anul 2010 se vor asigura precizii submetrice pentru efemeridele
transmise. Toate aceste îmbun`t`]iri se vor reg`si [i la nivelul segmentului utilizator,
în sensul c` vor ap`rea noi [i noi genera]ii de receptoare [i, foarte posibil, mai multe categorii
de utilizatori.

Bibliografie selectiv`
*** GPS Theory and Practice, B.Hofmann-Wellenhof, H. Lichtenegger, J. Collins, 1992.
*** CD Army GPS Tutorial – NIMA (National Imagery and Mapping Agency).
*** GPS Security Policy, cpt. Vladimir Petera, Military Geographic and Hydrometeorologic Office, 2003.

74
 Aplica]ii militare
ale teledetec]iei satelitare
C`pitan ing. Grigore F~RCA{

E
volu]ia evenimentelor ultimilor ani a reliefat importan]a decisiv` a tehno-
logiilor avansate atât în materie de sisteme de arme, cât [i în materie de culegere,
exploatare [i difuzare a informa]iilor. În decursul a mai pu]in de o genera]ie,
utilizarea militar` a spa]iului extraatmosferic a f`cut ca acesta s` devin` un element esen]ial
în strategia ap`r`rii. Ast`zi, nici o na]iune din primul e[alon nu-[i poate permite s` neglijeze
poten]ialul acestuia. În r`zboi, “a vedea” f`r` a fi v`zut este un avantaj extraordinar
la care tehnica spa]ial` contribuie prin capacit`]ile sale de detec]ie satelitar`. Într-un context
geostrategic în care verificarea acordurilor de dezarmare [i gestiunea crizelor au devenit
prioritare, se impune a ac]iona repede [i, nu de pu]ine ori, departe. Pentru aceasta trebuie
s` dispui de baze de date cu informa]ii fiabile, caracterizate prin “globalitate” [i “instan-
taneitate”. Din acest punct de vedere, sateli]ii militari [i chiar unii comerciali, prin dreptul
interna]ional recunoscut de a survola orice punct de pe Glob, apar ca un mijloc foarte bine
adaptat culegerii de informa]ii.

Sateli]i [i captori de teledetec]ie

Teledetec]ia aerospa]ial` const` dintr-un ansamblu de tehnici ce permit ob]inerea
de informa]ii asupra unui obiect, teritoriu sau fenomen geografic, plecând de la analiza
datelor culese de la distan]`, f`r` a avea un contact direct cu acest obiect, teritoriu
sau fenomen geografic.
Sateli]i
Din punctul de vedere al geometriei orbitei pe care evolueaz`, sateli]ii sunt de dou`
feluri: sateli]i geosta]ionari [i sateli]i heliosincroni.
Sateli]ii geosta]ionari au o orbit` cu înclina]ia planului orbital nul`, adic` ei evolueaz`
în plan ecuatorial. În plus, ei apar unui observator terestru ca fiind imobili (de aici [i denumirea
de “geosta]ionari”). În realitate, ei sunt anima]i de o mi[care circular` care, într-un sistem
de referin]` geocentric, prezint` o vitez` unghiular` egal` cu cea a P`mântului. De aici rezult`
o serie de constrângeri care duc, în final, la o altitudine impus` acestor sateli]i, altitudine
care este de aproximativ 36 000 km [i la un câmp de vedere al satelitului limitat la nord
[i la sud de paralela de 810. Altfel spus, orice parte a Globului situat` la nord sau la sud
de paralelele de 810 nu poate fi v`zut` de sateli]ii geosta]ionari. Pe de alt` parte, imobilitatea
aparent` [i altitudinea mare a sateli]ilor geosta]ionari asigur` observarea permanent`
a unor suprafe]e întinse de pe glob, prezentând, astfel, un deosebit interes pentru meteo-
rologie – care necesit` o repetitivitate mare a informa]iilor – [i pentru telecomunica]ii,
important` fiind aici acoperirea spa]ial` vast`.
75
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Sateli]ii heliosincroni evolueaz` pe orbite cu o înclina]ie diferit` de zero. Ace[ti sateli]i
au orbite cu o înclina]ie în jur de 900, ceea ce le permite s` survoleze regiunile din apropierea
polilor (orbite cvasipolare). Într-un sistem de coordonate geocentric, P`mântul descrie
o mi[care circular` uniform` în jurul axei polilor. Dac` P`mântul ar fi fost perfect sferic
[i omogen, iar câmpul gravita]ional n-ar fi perturbat de Lun` [i Soare, planul orbital
al satelitului ar fi imobil într-un referen]ial geocentric. În asemenea condi]ii, satelitul
a c`rui perioad` de revolu]ie este T, ar survola ecuatorul în puncte situate la distan]a d = VT,
V fiind viteza unui punct la ecuator (465 m/s). De exemplu, pentru satelitul SPOT,
a c`rui perioad` de revolu]ie este de 101 minute, fiecare trecere pe deasupra Ecuatorului
se va face printr-un punct situat mai la vest cu 2 823 km decât punctul survolat la trecerea
precedent`. Evoluând la joas` altitudine (200-1 500 km), perioada de revolu]ie a sateli]ilor
de observare este scurt` (în jur de 2 ore) [i deci ei fac înconjurul P`mântului de vreo 12 ori
în 24 de ore.
Captori
Func]ia unui captor de teledetec]ie, îmbarcat la bordul satelitului, este aceea de a detecta
semnalul electromagnetic emis de suprafa]a P`mântului [i atmosfer` [i de a-l converti
într-o m`rime fizic` ce poate fi înregistrat` [i prelucrat`. Se disting dou` familii de captori: captori
ce permit o achizi]ie cvasiinstantanee a ansamblului imaginii [i captori ce achizi]ioneaz`
secven]ial elemente de imagine, ansamblul imaginii construindu-se din aceste elemente.
Din prima categorie de captori fac parte aparatele fotografice ce înregistreaz` imaginea
pe o emulsie chimic` sensibil` la radia]iile din vizibil [i din infraro[ul apropiat. Utilizând filtre
sau alegând filme adecvate, se poate opera simultan în mai multe benzi spectrale diferite.
În cazul celei de-a doua categorii de captori, imaginea se constituie, linie cu linie, din elementele
de imagine care sunt preluate instantaneu. Dintre aceste captoare, dispozitivele cu baleiere
transversal`, având în compunere o oglind` oscilant` sau rotativ`, sunt cele mai r`spândite.
Func]ionarea aparatelor [i a camerelor fotografice fiind cunoscut`, ne vom opri doar asupra
dispozitivelor de achizi]ionare secven]ial` a imaginii.
Radiometrele apar]in celei de-a doua familii de captori prezentate. Ele sunt astfel
concepute încât s` permit` achizi]ia secven]ial` a informa]iilor provenind de la benzile
înguste de observare, transversale direc]iei pe care se mi[c` satelitul. Caracteristicile
unui radiometru depind de caracteristicile detectorilor [i de dispozitivul optic cu care este
echipat. Radiometrele sunt de dou` feluri: cu baleiere [i cu baret` de detectori. Radiometrele
cu baleiere utilizeaz` o oglind` montat` pe un ax, oglind` ce descrie rota]ii complete sau oscila]ii,
comandate de un motor. Cu fiecare rota]ie sau oscila]ie are loc achizi]ionarea unei linii.
În func]ie de captor, înregistrarea datelor se face pe întreaga durat` a mi[c`rii oglinzii
sau numai par]ial, respectiv faza activ` a mi[c`rii oglinzii. Baleierea poate fi asigurat`,
pentru sateli]ii geosta]ionari afla]i în imobilitate aparent` în raport cu P`mântul, prin compunerea
mi[c`rilor telescopului [i satelitului care se rote[te în jurul axei sale de iner]ie. METEOSAT
se rote[te cu o vitez` de 100 tura]ii/min. în jurul axei sale principale de iner]ie. La fiecare
rota]ie, respectiv o dat` la 600 ms, telescopul radiometrului este rotit cu 1,25*10-4 radiani
spre nord. La nivelul solului, aceasta se traduce printr-o nou` linie de baleiaj, 5 km mai la nord
de cea precedent`. Unghiul total de baleiere de la sud la nord fiind de 180, în 25 de minute
sunt înregistrate cele 2 500 de linii ale imaginii. Urm`toarele 5 minute sunt destinate aducerii
telescopului în pozi]ia ini]ial` [i preg`tirii lui pentru o nou` preluare. Astfel, o imagine complet`
este achizi]ionat` în exact 30 de minute.
76
 Asigurarea geografic` militar`
|n cazul radiometrelor cu barete de detectori, radia]ia electromagnetic` emis` de sol
[i atmosfer` este recep]ionat` de una sau mai multe barete echipate cu celule de m`surare
(sateli]ii de observare SPOT 1-4 au radiometrul HRV format din 4 barete cu 1 728 de detectori).
Un astfel de sistem permite analizarea instantanee a ansamblului liniei de sub satelit,
care este perpendicular` pe direc]ia de înaintare a satelitului. Sunt eliminate, astfel, riscurile
inerente func]ion`rii mecanismelor de rota]ie sau oscila]ie ale oglinzii.
Sistemele radar sunt sisteme active formate dintr-un emi]`tor, receptor [i o anten`
de emisie/recep]ie. Ele prezint` o autonomie total` în raport cu sursele de radia]ie exterioare.
De interes pentru teledetec]ia satelitar` sunt radarele centimetrice pentru care atmosfera
este transparent`, cu mici excep]ii datorate vaporilor de ap` [i oxigen (1,35 cm [i 0,6 cm).
Independen]a fa]` de condi]iile atmosferice confer` radarului un avantaj considerabil
în raport cu sistemele de teledetec]ie pasive, mai ales pentru zonele în care persist` condi]iile
meteorologice nefavorabile.
Exist` radare f`r` formare de imagine, utilizate pentru m`sur`tori altimetrice foarte precise,
cum ar fi cel de la bordul satelitului SEASAT, folosit pentru a determina viteza vântului
deasupra oceanelor, plecând de la studiul rugozit`]ii suprafe]ei apei.
Radarele cu vizare lateral` (cu formare de imagine) trimit pachete de impulsuri electro-
magnetice spre sol, baleind solul cu un fascicul cu deschidere mic` transversal în raport
cu urma satelitului. Energia reflectat` de sol este semnalul electromagnetic de retur, captat
de anten`, apoi amplificat [i înregistrat. În realitate, sistemul m`soar` timpul scurs
între emisia semnalului [i recep]ia acestuia. Acest interval de timp este propor]ional cu distan]a
parcurs` de semnal, rezultatul putând fi interpretat ca o distan]`. În aceste condi]ii, geometria
imaginii prezint` caracteristici diferite de cea a unei imagini de teledetec]ie pasiv`.
Performan]ele captorilor depind de caracteristicile spa]iale, pe de o parte, [i de cele
radiometrice [i spectrale, pe de alt` parte.
Caracteristici spa]iale
Câmpul instantaneu de observare (IFOV – Instantaneous Field Of View), exprimat
în radiani, depinde de deschiderea dispozitivului optic al captorului [i determin` dimensiunile
cele mai mari ale suprafe]ei terestre ce poate fi “v`zut`” la un moment dat. De exemplu,
pentru radiometrul MSS de pe LANDSAT 2, acest câmp instantaneu este de 0,086 miliradiani.
}inând cont de altitudinea satelitului (920 km), aria observabil` la sol, numit` [i suprafa]`
elementar`, are dimensiunile de 79 m x 79 m la nadir.
Câmpul global de observare – în cazul radiometrelor cu baleiere, acesta depinde de unghiul
de oscilare sau de rota]ia oglinzii în coroborare cu durata fazei active. Pentru captorul MSS,
oscila]iile de ± 2,880 ale oglinzii determin` un unghi de baleiere de 5,760 de o parte [i de alta
a dreptei satelit-nadir sau un unghi total de 11,520 (0,201 radiani). Linia de baleiere, impropriu
numit` linie, c`ci aria sa este diferit` de zero, are o lungime de 0,201 x 920 km = 185 km.
Aceast` band` îngust` se l`rge[te pe m`sur` ce ne îndep`rt`m de urma satelitului.
Acest fenomen, abia prezent c#nd unghiul de baleiere este mic (cazul radiometrului MSS),
antreneaz` deforma]ii importante asupra imaginii când unghiul de baleiere este mare.
Frecven]a de e[antionare – la ie[irea din detector, semnalul sufer` o e[antionare
la o frecven]` care depinde de sistemul de achizi]ie a datelor. Pentru MSS, timpul care separ`
dou` m`sur`tori succesive ce caracterizeaz` doi pixeli al`tura]i este de 9,958 µs. La sol,
baleierea se face cu o vitez` de 5,61 m/µs, o valoare a luminan]ei fiind înregistrat` la fiecare 56 m.
77
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Pixelul astfel localizat este imaginea unei suprafe]e la sol de 56 m x 79 mµ, numit` suprafa]`
e[antion. Se deduce c` avem o anumit` suprapunere în ceea ce prive[te suprafe]ele elementare
astfel încât se ajunge la dimensiunile 79 m x 79 m.
De dimensiunile suprafe]ei-e[antion depinde puterea de separare a captorului, respectiv
posibilitatea de a distinge dou` obiecte în spa]iu. Dou` elemente situate pe suprafa]a P`mântului,
emi]ând diferit, nu pot fi distinse decât dac` apar]in unor suprafe]e-e[antion diferite. În cazul
captorilor cu baret` de detectori, caden]a de e[antionare corespunz`toare unor m`suri
succesive ale detectorilor define[te o dimensiune a suprafe]ei-e[antion. În cazul radarelor
se distinge o rezolu]ie longitudinal`, depinzând de lungimea antenei, [i o rezolu]ie transversal`,
dat` de durata de emisie a pachetului de impulsuri. Îmbun`t`]irea rezolu]iei longitudinale
s-a f`cut prin realizarea antenelor cu deschidere sintetic` (SAR), care se bazeaz` pe viteza
de înaintare a satelitului. Impulsurile radarului sunt emise într-un timp foarte scurt, dar lung
în raport cu perioada semnalului elementar. Astfel, emisia cu o durat` de 0,2 secunde
se traduce, pentru un semnal cu frecven]a de 9 GHz (perioada de 0,1 ns), într-un pachet
de 1 820 de semnale elementare ce ocup` în spa]iu o lungime de 60 m. Rezolu]ia, fiind consi-
derat` ca jum`tate din aceast` lungime, va fi de 30 m.
Caracteristici spectrale [i radiometrice
Rezolu]ia spectral` a unui captor exprim` capacitatea acestuia de a separa semnalele
cu lungimi de und` diferite. Performan]a captorilor, în acest sens, depinde de dispozitivul
de filtraj optic ce separ` radia]iile incidente în benzi spectrale mai mult sau mai pu]in largi.
Rezolu]ia radiometric` a unui captor exprim` aptitudinea sa, într-o band` spectral`
considerat`, de a distinge semnalele electromagnetice cu energii diferite. În cazul infraro[ului
termic, aceast` rezolu]ie se traduce în m`sur`tori diferen]iale de temperatur`, ce permit
aprecierea diferen]elor de temperatur` ale suprafe]ei terestre.

Nevoia de informa]ii
În domeniul ap`r`rii, informa]iile furnizate de sateli]i sunt utilizate pentru cartografiere
– actualizarea h`r]ilor, realizarea de ortofotoh`r]i, ob]inerea modelului numeric al terenului,
preg`tirea opera]iilor terestre, navale [i aeriene – sisteme de naviga]ie terestr`, aerian`
[i maritim`, telecomunica]ii, ghidare rachete, studiul dispozitivului de lupt` al inamicului,
studiul coastelor marine, supravegherea apelor teritoriale sau interna]ionale, studiul efectelor
rezultate de pe urma bombardamentelor, planificarea de misiuni – pozi]ionare, planificarea
[i executarea deplas`rilor, culegerea de informa]ii specifice, precum [i pentru culegerea
de informa]ii strategice – detectarea, recunoa[terea, identificarea [i analiza tehnic` a obiectivelor
de interes.
Ob]inerea acestor informa]ii se face folosind anumite tehnici de combinare a observa]iilor
spa]iale ale sateli]ilor comerciali [i militari, ale sistemelor optice cu cele radar. De exemplu,
se preiau dou` imagini din acela[i loc, \n acela[i moment, una radar, iar cealalt` folosind
un captor optic. Pe o alt` imagine radar luat` ulterior în acela[i loc se analizeaz` modific`rile
ap`rute în raport cu prima imagine radar, iar fotointerpretarea se face pe imaginea optic`
ini]ial`. Uneori, din motive lesne de în]eles, sunt transpuse elemente observate cu un satelit
militar pe imagini ob]inute cu un satelit comercial. Din ra]iuni de cartografiere precis`,
sateli]ii militari au o serie de caracteristici ce-i individualizeaz` de sateli]ii comerciali.
78
 Asigurarea geografic` militar`
Astfel, orbita pe care evolueaz` este joas` (200-300 km), cu o altitudine variabil`, mai mic`
în zona de interes. Durata de via]` a acestor sateli]i este mic` din cauza fronturilor atmosferice
[i a atrac]iei gravita]ionale mai mari la altitudini mici. Elementele de optic` ale acestor sisteme
sunt complexe, astfel încât, la unii sateli]i, câmpul instantaneu de vedere (IFOV) este variabil
pentru ca m`rimea pixelului s` r`mân` constant` în timpul form`rii imaginii. Se ob]ine,
astfel, o imagine precis` din punct de vedere geometric.
În domeniul men]inerii p`cii informa]ia satelitar` este utilizat` pentru realizarea rapid`
a h`r]ilor, pentru studii comparative temporale [i pentru culegerea de alte informa]ii specifice.
Prin furnizarea de informa]ii multitemporale din zone sensibile, sateli]ii permit supravegherea
modului în care se respect` tratatele de dezarmare [i ajut` la prevenirea prolifer`rii armelor
de distrugere în mas`.

Folosirea imaginilor satelitare

în scopuri cartografice
Realizarea de ortofotoh`r]i
Ortofotoharta este un document cartografic ob]inut din imagini satelitare sau aeriene,
corectate radiometric, geometric [i altimetric (cu ajutorul unui model digital altimetric),
georeferen]iate într-un anumit sistem de coordonate, peste care se aplic` un caroiaj rectangular,
curbele de nivel, legenda, cadrul [i, eventual, o schi]` cu dispunerea imaginilor. Pot fi repre-
zentate [i alte elemente vectoriale, în func]ie de necesit`]i.
Etapele ob]inerii unei ortofotoh`r]i sunt: corectarea radiometric` a imaginilor satelitare;
corectarea geometric` a imaginilor satelitare; corec]ii datorate reliefului; mozaicare imagini
corectate [i netezire contrast; reprezentarea reliefului prin curbe de nivel [i, eventual, repre-
zentarea altor straturi vectoriale în func]ie de necesit`]i; redactare (cadru, caroiaj, legend`,
titlu, indicarea Nordului).
Actualizarea h`r]ilor topografice
Obiectivul acestei opera]ii este ob]inerea de h`r]i al c`ror con]inut s` reflecte realitatea
din teren. În cazul de fa]`, principiul este acela de a actualiza originalele de editare ale h`r]ii
vechi pentru a furniza nu numai tiparul actualizat, ci [i originalele de editare ale noii h`r]i.
Men]ion`m faptul c` actualizarea nu implic` schimbarea legendei h`r]ii.
Elementele care vor ap`rea pe harta actualizat` vor fi reprezentate conform legendei h`r]ii.
O dat` cu actualizarea este posibil` [i schimbarea sistemului de referin]` (elipsoid, proiec]ie,
sistem de coordonate etc).
Etapele ob]inerii SCANARE FUZIUNE DATE
unei h`r]i actualizate ORIGINALE RASTER - VECTOR
EDITARE
sunt reliefate în sche- DE O.E. VECTORIZARE
EDITARE SCANATE
ma al`turat`. (O.E.) O.E.
Imaginile folosite ACTUALI-
RECTIFICARE ZATE
pentru realizarea orto-
VECTORI
fotoh`r]ilor trebuie IMAGINI ORTO-
IMAGINE PENTRU HART~
BRUTE
s` aib` urm`toarele ACTUALIZARE ACTUALIZAT~

caracteristici: rezolu]ia CONTROL

spa]ial` cât mai mare, TEREN

79
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
pentru a permite o mai bun` identificare a detaliilor; alegerea culorilor s` permit` o interpretare
vizual` u[oar`; geometria imaginilor s` fie cât mai precis`, pentru ca elementele h`r]ii
[i imaginii s` se suprapun` cât mai bine posibil.
Rectificarea imaginilor se face prin triangula]ie spa]ial`. Folosirea unui model numeric
al terenului precis este obligatorie pentru ob]inerea unei ortofotoh`r]i precise.
Originalele de editare se scaneaz` alb/negru, cu o rezolu]ie de cel pu]in 400 dpi.
Fi[ierele rezultate în urma scan`rii se cur`]` pentru eliminarea eventualelor pete.
Ob]inerea modelului numeric al terenului
Ob]inerea modelului numeric al terenului (MNT) se face utilizând imagini satelitare
optice (stereoscopie) sau radar (interferometrie).
Invers, MNT, dac` exist`, poate fi folosit pentru corec]iile de relief ale imaginilor satelitare.
Etapele de realizare a MNT prin corelarea automat` a imaginilor satelitare sunt:modelarea
cuplelor stereoscopice prin spa]iotriangula]ie, opera]iune indispensabil` pentru trecerea
în geometria epipolar`, [i ree[antionarea imaginilor în geometrie epipolar`. Aici, una dintre
cele dou` imagini ale stereocuplului este adus` în geometria celeilalte imagini, considerat`
imagine de referin]`, astfel încât liniile “omoloage” s` fie paralele, f`r` a modifica paralaxele;
corelarea imaginilor: o imagine serve[te ca imagine de referin]` [i fiecare pixel de pe o linie
dat` este explorat [i corelat cu pixelii de pe linia omoloag` din imaginea cealalt`, calculându-se
de fiecare dat` un indice radiometric; punctul al c`rui indice este cel mai mare este punctul
omolog; corec]ii interactive sunt necesare dup` afi[area \n geometrie epipolar` a coeficien]ilor
de încredere – calcula]i pe baza indicelui radiometric – [i a imaginilor în stereomodel.
Ulterior, se reprezint` curbele de nivel rezultate din m`surarea paralaxelor, procedându-se
la o afinare a zonelor accidentate; crearea MNT într-un sistem cartografic dat prin calculul
altitudinilor deasupra geoidului prin interpolare biliniar` a altitudinilor în geometrie epipolar`
a paralaxelor.
Precizia altimetric` a MNT astfel ob]inut este direct propor]ional` cu rezolu]ia spa]ial`
a imaginii brute [i invers propor]ional` cu altitudinea satelitului. Pasul recomandat pentru
grila de puncte este egal cu de patru ori precizia altimetric`.
Corelarea automat` a imaginilor se realizeaz` cu ajutorul unui software specializat
în prelucrarea imaginilor. În prezent, exist` [i posibilitatea ob]inerii directe a MNT prin utilizarea
cuplurilor de imagini cvasiinstantanee. Este cazul senzorului HRS, amplasat pe satelitul
SPOT 5, ob]inându-se o precizie altimetric` relativ` de 5-10 m sau absolut` de 10-15 m.

Fotointerpretarea imaginilor satelitare

Din punctul de vedere al teoriei fotointerpret`rii imaginilor satelitare, exploatarea
unei imagini satelitare este determinat` de natura informa]iilor c`utate pe acea imagine.
Procesul de fotointerpretare militar` poate fi descompus în patru faze succesive.
Mai întâi este vorba de detectarea prezen]ei unei anumite forme (obiect) în cadrul imaginii.
Apoi, pe baza cuno[tin]elor celui care fotointerpreteaz`, este recunoscut obiectul, adic` este
categorisit. A treia faz` const` în identificarea [i clasificarea obiectului, iar a patra presupune
analiza tehnic` a obiectului, în sensul preciz`rii caracteristicilor sale. Rezolu]ia spa]ial` necesar`
pentru detec]ia, categorisirea, identificarea [i analiza tehnic` a unui obiect depinde de m`rimea
obiectului în cauz` [i trebuie s` fie foarte bun`, pentru a putea parcurge ultimele dou` faze
80
 Asigurarea geografic` militar`
ale procesului de fotointerpretare. Astfel, dac` detec]ia unui radar, avion sau post de coman-
dament necesit` o rezolu]ie de aproximativ 5 m, analiza tehnic` a acestora se poate face
numai dac` rezolu]ia spa]ial` a imaginii este de 15-20 cm. Extragerea cantitativ` a informa]iilor
puse în eviden]` de analiza vizual` se face cu softuri specializate în prelucrarea de imagini.
În fotointerpretarea militar` se folosesc o serie de indici direc]i de descifrare,
cum ar fi forma, dimensiunile, textura sau structura imaginii obiectului de pe fotografia
satelitar`, dar [i indici indirec]i de descifrare, care se bazeaz` pe leg`tura reciproc`
între unele obiecte, care au putut fi identificate, [i altele, a c`ror pozi]ie pe fotografie
nu se reg`se[te sau, dac` sunt prezente pe imaginea satelitar`, este greu de stabilit
ce anume sunt. Pentru o bun` fotointerpretare trebuie s` se ]in` seama [i de particularit`]ile
geografice ale zonei fotografiate, condi]iile fizico-geografice determinând stabilirea
indicilor indirec]i [i aplicarea corect` a indicilor de descifrare direc]i. În fotointerpretarea
militar`, indicii indirec]i sunt foarte importan]i, deoarece obiectivele de interes sunt de cele
mai multe ori “ascunse” (tuneluri, vaduri, trec`tori, ad`posturi subterane) sau mascate.

Sistemul GPS
Sistemul GPS este un sistem militar american format din 24 de sateli]i repartiza]i
pe orbite astfel \nc#t s` asigure în orice loc o vizibilitate simultan` a 4 pân` la 8 sateli]i.
Pe lâng` sectorul spa]ial mai exist` un segment de control la sol, care piloteaz` sistemul,
[i un segment utilizator format din cei care folosesc sistemul.
Sistemul GPS permite determinarea pozi]iei unui receptor GPS pe baza m`sur`rii
de distan]e de la receptor la mai mul]i sateli]i simultan, sateli]i ce au o pozi]ie cunoscut`
pe orbit`. Determinarea în timp real a pozi]iei unui vehicul aflat în mi[care este de mare folos
în ducerea opera]iilor militare. Ast`zi, sistemul GPS permite determinarea pozi]iei cu o precizie
de câtiva metri.
Sateli]ii militari, dar [i cei comerciali fac posibil` ob]inerea de informa]ii la nivelul între-
gului Glob – autonomie strategic` – prin observare [i ascultare electronic`. Peste 25 de ]`ri
dispun în acest moment de tehnic` de recunoa[tere [i supraveghere spa]ial`, folosind
în combina]ie un mare num`r de captori. Sateli]ii fac posibil` comunicarea pe distan]e mari
în condi]ii bune de securitate [i asigur` o “navigare” precis` în timp real (sistemul GPS).
F`r` utilizarea sateli]ilor n-ar mai exista previziunile meteorologice moderne care influen]eaz`,
desigur, [i opera]iile militare.
Numai folosirea complementar` a sistemelor radar [i optice, cu sateli]i judicios “repartiza]i”
[i sta]ii la sol optim amplasate, permite o observare riguroas` a suprafe]ei Globului, \n stare
s` urm`reasc` ritmul opera]iilor militare.
Dezvoltarea teledetec]iei aerospa]iale duce la jocuri de anvergur` cu repercusiuni
în domenii cheie pe plan local, na]ional sau interna]ional. Aceste jocuri sunt de ordin tehnic,
social, economic [i politic. De]inerea de informa]ii fiabile duce la cre[terea puterii
statului [i la minimizarea cheltuielilor în domeniul serviciilor publice. Statele mari sus]in,
printr-o politic` adecvat`, cercetarea [i promovarea ini]iativei, chiar private, în domeniul
teledetec]iei aerospa]iale.

81
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Realizarea modelului
numeric al terenului
pentru teritoriul României
C`pitan ing. Liviu PORUMB

R
elieful are o mare influen]` asupra a numeroase fenomene naturale [i antro-
pologice, astfel încât descrierea lui devine c#t se poate de interesant`.
Realizarea unui model numeric al terenului (MNT) este necesar` atât pentru
aplica]ii civile – studiul eroziunii, recolte, riscuri naturale, iriga]ii, geologie, construc]ii,
telefonie [.a.m.d., cât [i pentru aplica]ii militare – radioloca]ie, ghidare rachete, trageri
de artilerie, zbor la joas` altitudine, deplas`ri în teren etc.
MNT poate fi produs, în principiu, în dou` moduri: fie plecând de la o hart` [i culegând
datele altimetrice, fie pe baza imaginilor aeriene sau satelitare. În cel de-al doilea caz,
MNT se poate ob]ine prin stereoscopie (uman` – cazul fotogrammetriei sau automat`,
\n metode de corelare), interferometrie radar (tehnic` relativ nou`) sau radarclinometrie
(tehnic` mai rar folosit`). Invers, MNT este folosit pentru corectarea imaginilor aeriene
sau satelitare de erorile cauzate de relief, a[a-numitele corec]ii de relief.

Definirea modelului numeric al terenului

Altitudinea “h” a unui punct este o m`rime fizic` raportat` la geoid, adic` la o suprafa]`
echipoten]ial` de referin]`, apropiat` de nivelul mediu al m`rilor.
O descriere ideal` a terenului ar fi dat` de o func]ie numeric` ce asociaz` fiec`rui punct
al suprafe]ei terestre o altitudine. În practic`, a[a ceva este imposibil, astfel încât este nevoie
de o modelare numeric` a acestei func]ii.
Clasic, relieful este reprezentat prin curbe de nivel, cu o anumit` echidistan]` în altitudine
definit`, sau printr-o gril` regulat` de puncte, cu un anumit pas [i pentru care se cunoa[te
altitudinea tuturor nodurilor sale.
De cele mai multe ori, indiferent de modul de reprezentare, sunt integrate [i alte
elemente care faciliteaz` lecturarea terenului – puncte cotate pentru diferite detalii planime-
trice: intersec]ii de drumuri, biserici, confluen]a râurilor etc. –, care joac` un rol important
în reprezentarea cu fidelitate a terenului – puncte [i linii caracteristice ale terenului – sau care,
pe hart`, se traduc prin discontinuit`]i de reprezentare – rupturi de teren, maluri etc.
În sistemele informatice, MNT poate fi reprezentat în dou` moduri:
• în modul vectorial: curbele de nivel vectorizate sunt reprezentate printr-o succesiune
de puncte (x1,y1), (x2,y2)...(xi,yi)...(xnc,ync), cu altitudine constant` “h”, identificate
în acela[i timp prin coordonate planimetrice;
82
 Asigurarea geografic` militar`
• în modul raster: prin nodurile unei re]ele, unde fiecare nod este fie un punct fizic,
fie o suprafa]` mic` în jurul nodului.
Densitatea punctelor trebuie, în mod evident, adaptat` tipului de teren, pentru ca modelul
ob]inut s` fie fidel. Deci, terenul, în ansamblul s`u, trebuie s` fac` obiectul unei clasific`ri,
în sensul unei segment`ri regionale, atribuind fiec`rei regiuni o densitate de puncte adecvat`.
Reprezentarea numeric` a curbelor de nivel în modul vector presupune ca fiecare
curb` s` fie culeas`, apoi discretizat`, adic` modelat` printr-un num`r suficient de puncte,
astfel încât, unind dou` puncte succesive de pe curb`, s` r`mânem în limitele unei anumite
precizii. Totu[i, se în]elege c` aceast` curb` discretizat` nu este la fel ca [i curba real`.
În func]ie de scara de reprezentare, este adesea necesar s` se utilizeze tehnici de netezire
sau de generalizare pentru ameliorarea rezultatului. Liniile morfologice precum crestele,
liniile de talveg sau de drenaj, limitele bazinelor hidrografice sunt luate în calcul pentru
ob]inerea unei densit`]i mai mari de puncte cotate, în func]ie de schimb`rile de pant`.
În modul raster, suprafa]a terenului este divizat` în suprafe]e mici, de form` p`trat`, formând
o gril` regulat`, cu linii [i coloane, pentru fiecare nod al grilei având memorat` altitudinea.
Un pas suficient de fin al grilei permite redarea corect` a formelor de teren.
Un mod aparte de reprezentare a MNT, dezvoltat în rela]ie
direct` cu Sistemele Informa]ionale Geografice, este cel denumit
TIN (Triangulated Irregular Network – re]ea neregulat`
de triunghiuri), respectiv modelarea suprafe]ei prin dezvoltarea
unei re]ele de triunghiuri construite pe baza principiului Delaunay.
Conform acestui principiu cercul circumscris unui triunghi
nu include nici un alt nod al re]elei (figura 1). Figura 1: Modelarea
|n structura de tip re]ea sunt re]inute numai acele puncte suprafe]ei – principiul
care aduc un plus de informa]ie privind relieful. Modelul TIN lui Delaunay
este deci econom din punctul de vedere al volumului de date stocat, interpolarea [i memo-
rarea informa]iei având la baz` modelul topologic. Entitatea de baz` – triunghiul – este,
în fond, o bucat` de plan în spa]iu pentru care este u[or de aproximat altitudinea oric`rui punct
folosind ecua]ia planului Ax + By + Cz + D = 0, unde coeficien]ii A, B, C [i D sunt constante
[i se determin` folosind cele trei vârfuri ale triunghiului.
Informa]ia specific` unui TIN const` din vârfurile triunghiurilor, laturile [i triunghiurile
propriu-zise. TIN-ul poate fi ob]inut din orice tip de date surs`: punct, linie [i poligon.

Realizarea modelului numeric

al terenului pentru teritoriul României
În general, procesul de realizare a MNT urmeaz` câteva etape complexe: stabilirea
[i culegerea datelor de intrare, prelucrarea acestora [i validarea rezultatelor.
Date surs`
Toate datele necesare realiz`rii MNT au fost culese de pe harta topografic` la scara
1:25 000, proiec]ie Gauss-Kruger, elipsoid Krasovski, sau direct de pe originalele de editare
care au stat la baza realiz`rii acesteia. Datele surs` folosite la realizarea MNT al României
sunt: curbele de nivel: normale, ajut`toare [i accidentale; stâncile izolate [i movilele cu în`l]imea
mai mare decât echidistan]a; zonele stâncoase; lacurile cu diametrul mai mare de 500 m;
râurile reprezentate la scar`; punctele geodezice de ordinul I-IV. Aceste date sunt pre-
zente în format analogic pe originalele de editare specifice: originalul de relief, respectiv
cel de hidrografie.
83
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Etapele realiz`rii MNT
Scanarea – originalele de editare pentru relief [i hidrografie sunt scanate la rezolu]ia
de 600 dpi, alb-negru, [i stocate în fi[iere format TIFF. Georeferen]ierea – dup` scanare,
pe baza celor patru col]uri, printr-o transformare afin`, se trece din coordonare imagine
în coordonate reale (teren).
Vectorizarea [i cotarea – \nainte de realizarea vectoriz`rii propriu-zise, se cur`]`
imaginea raster georeferen]iat`, eliminându-se cvartalele, limitele administrative [i culoarea
de umplere de la c`ile de comunica]ie, toate acestea fiind prezente pe originalul de relief.
Vectorizarea pe straturi a elementelor care constituie datele surs` pentru MNT se face
manual pentru zonele de câmpie, automat pentru zonele de deal [i semiautomat pentru
zonele de munte. Fiec`rui element vectorizat i se atribuie o cot` care este stocat` în câmpul
cu acela[i nume din baza de date. În cazul lacurilor, cota este atribuit` întregului poligon.
Râurile vor primi drept cot` o valoare aparte, care oblig` luarea în considera]ie a unor puncte
de-a lungul râului atunci când se face modelarea suprafe]ei.
Racordarea – elementele culese de pe foile de hart` la scara 1:25 000 [i care se întind
pe mai multe foi sunt racordate între ele pân` la nivelul unei zone de 10x10. Împ`r]irea
teritoriului României în zone de 10x10 s-a f`cut în conformitate cu standardele NATO pentru
ob]inerea MNT în format DTED.
Realizarea – modelarea efectiv` a terenului se face o dat` cu realizarea TIN (figura 2).
Acesta este construit folosind straturile cu informa]ia vectorizat`, cotat` [i racordat` la nivelul
unei celule de 10x10.
Ob]inerea DTED – stan-
dardul militar american DTED Curbe de nivel
normale
pentru modelul numeric Curbe
al terenului reprezint` o re]ea ajut`toare + accidentale

de puncte cu cota cunoscut`, Zone st#ncoase

cu pasul de 3 secunde de arc Lacuri

(DTED nivel 1) sau de 1 secund` Râuri
de arc (DTED nivel 2), în coordo-
nate geografice, elipsoid WGS84, +20 Stânci izolate
BD
originea pentru altitudine fiind +6 Movile puncte
geodezice
nivelul mediu al m`rilor. TIN-ul
realizat în etapa anterioar` Figura 2: Ob]inerea TIN-ului
este în proiec]ie Gauss-Kruger, elipsoid Krasovski. Pentru ob]inerea DTED a fost necesar`
trecerea de pe elipsoidul Krasovski pe WGS84 [i din proiec]ie Gauss-Kruger în proiec]ie
geografic`. Astfel, a fost generat` o gril` de puncte DTED (coordonate geografice, elipsoid
WGS84) [i transformat` în proiec]ie Gauss-Kruger, elipsoid Krasovski. S-a interpolat cota
în fiecare punct al re]elei astfel transfor-mate, dup` care aceste valori sunt “ata[ate” grilei
ini]iale de puncte DTED. Ulterior, aceast` gril` în format raster este convertit` într-un fi[ier
binar DTED. Toate prelucr`rile necesare pentru realizarea MNT s-au realizat folosind exclusiv
Arc/Info [i ArcView.
Controlul calit\]ii [i precizia MNT realizat
Datele surs`, transformarea din analog în digital, precum [i prelucr`rile numerice
ulterioare induc o serie de erori care, pentru produsul final – DTED, se traduc în incertitudini
84
 Asigurarea geografic` militar`
asupra formei suprafe]ei terenului, în general, a altitudinii în special. Aceste erori apar
la scanare, cu ocazia conversiilor dintr-un format în altul, erori datorate prelucr`rilor
preliminare (generalizare, suprapunere straturi etc.) sau prelucr`rilor finale (conversie
din format raster în format vector sau invers, interpolare etc.). Afi[area [i interpretarea
rezultatelor pun [i ele o serie de probleme din cauza m`rimii limitate a ecranului, a rezolu]iei
grafice [i a percep]iei vizuale.
Determinarea calit`]ii MNT ob]inut s-a f`cut pe baza a [ase indicatori: genealogia
datelor surs`, actualitatea acestor date, coeren]a logic`, precizia geometric`, precizia
semantic` [i exhaustivitate.
Indicatori utiliza]i pentru aprecierea calit`]ii MNT Practic, precizia MNT
Originale de editare ale h`r]ii topografice la scara 1:25 000 este verificat` prin calculul
realizat` de Direc]ia Topografic` Militar` pe baza m`su-
r`torilor topografice [i a zborurilor de aerofotografiere.
altitudinii punctelor din re]eaua
Echidistan]a curbelor de nivel este de 5 m în regiunile geodezic` de ordinul I-IV,
Genealogia
datelor surs`
de [es, 10 m în regiunile de deal [i 20 m în regiunile
de munte. Erorile altimetrice ale curbelor de nivel
pentru care avem deja cotele
nu dep`[esc 1,25 m la [es, 2,5 m la deal [i 5 m la munte. determinate prin nivelment
Abaterile planimetrice maxim admise sunt de 10 m la [es,
15 m la deal [i 20 m la munte (0,4 mm, 0,6 mm [i 0,8 mm geometric sau trigonometric.
la scara h`r]ii). În regiunile împ`durite [i muntoase, Pe baza diferen]elor ob]inute
erorile pot fi de 1,5 ori mai mari decât cele indicate mai sus.
[i a calculelor statistice
Originalele de editare [i punctele din re]eaua geodezic`
au fost actualizate în anii 1978- 1987. Pentru relief, acest se determin` un coeficient
Actualitatea
decalaj în timp nu este mare, având în vedere dinamica de încredere pentru MNT
sc`zut` a acestuia.
Culegerea datelor specifice MNT s-a f`cut în strâns` leg`tur`
ob]inut.
Coeren]a
cu celelalte elemente: râuri, lacuri, râpe, movile, stânci, viroage, Putem conchide c`, de[i
logic`
alunec`ri de teren, grohoti[uri etc. este costisitor ca timp
Precizia Precizia altimetric`: circa 20 m. [i resurse financiare, acest
geometric` Precizia planimetric`: 35 m.
mod de realizare a MNT este
Num`rul mic de tipuri de elemente care concur` la reali-
Precizia
zarea MNT nu pune probleme în ceea ce prive[te identi- cel mai bun din punctul
semantic` ficarea [i codificarea corect` a acestora. de vedere al rezultatelor.
Au fost vectorizate toate elementele din cuprinsul h`r]ii
Exhaustivitatea care pot fi folosite la realizarea MNT.
Sunt folosite toate datele
despre teren culese de-a lungul
timpului (curbe de nivel, punctele din re]elele de nivelment [i geodezic`, elemente
de hidrografie [.a.), dând coeren]` [i precizie MNT astfel ob]inut.
Lipsa curbelor de nivel [i a punctelor cotate din zonele stâncoase de munte face ca aici
erorile în altitudine s` fie de câteva zeci de metri. Consider c` un zbor fotogrammetric
cu prelucr`rile necesare ar putea îmbun`t`]i MNT în aceste zone.
Ideal ar fi ca, o dat` cu produsul, s` fie pus` la dispozi]ie [i informa]ia calit`]ii asociate
MNT, împreun` cu un instrument de exploatare [i vizualizare a acesteia. Trebuie s` fim
în m`sur` s` furniz`m utilizatorilor informa]ii asupra calit`]ii datelor pe care el le manipuleaz`
pentru a putea s` le utilizeze cât mai bine în cadrul lu`rii deciziilor sale. Acesta ar fi [i urm`-
torul pas pe care cartografia digital`, în ansamblul ei, trebuie s`-l fac`, odat` populate bazele
de date cartografice cu informa]ia specific`.

Bibliografie selectiv`
• Instruc]iuni pentru modernizarea h`r]ii topografice la sc`rile 1:25000, editate de Direc]ia Topografic`
Militar`, Bucure[ti, 1973.
• Documenta]ie Arc/Info, versiunea 8.2.
• Specifica]ii de realizare a DTED, STANAG nr. PRF-89020A.

85
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Produse
fotogrammetrice digitale
~ ortofotoharta ~
C`pitan ing. Dan POMÎRLEANU

D
atele necesare execut`rii ortofotoh`r]ii digitale sunt: fotogramele analogice
rasterizate, punctele de sprijin/coordonatele acestora [i un model numeric
al terenului (cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea generic`
de DEM – Digital Elevation Model). Fotogramele folosite pentru execu]ia ortofotoh`r]ilor
trebuie rasterizate (scanate) la o rezolu]ie spa]ial` adecvat` [i ]inând cont de calitatea
[i scara diapozitivelor, precum [i de scara [i con]inutul informa]ional al produsului final.
De exemplu, puterea de rezolvare a ochiului uman este de 3-5 perechi de linii/mm
pentru detalii cu contrast redus, ca urmare, ca s` putem distinge pe o ortofotohart` elemente
distincte, acestea trebuie s` fie reprezentate prin 5-10 pixeli/mm. În consecin]`, pentru
a asigura calitatea vizual` a ortofotoh`r]ilor imprimate, dispozitivul de imprimare trebuie s` aib`
pixelul de 100-200 µm (sau rezolu]ia 250-125 dpi).
Cunoscând dimensiunea pixelului la ie[ire (100-200 µm) se poate determina rezolu]ia
de scanare. O bun` aproximare a acestei valori se poate face prin împ`r]irea ei la factorul
de m`rire necesar aducerii sc`rii de fotografiere la scara ortofotoh`r]ii. De exemplu,
dac` scara fotogramelor originale este de 1:10 000, iar scara la care se dore[te ortofotoharta
este 1:2 500, factorul de m`rire este 4. Acest lucru implic` scanarea diapozitivelor la o rezo-
lu]ie de aproximativ 25-50 µm.
Trebuie s` se ]in` seama [i de calitatea sistemului de fotografiere [i de cea a filmului.
De exemplu, folosind camere moderne (printre care [i RC20 cu elemente de RC30
din dotarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale) [i filme de calitate, pe fotogramele alb-negru
care au contrast slab se pot distinge elemente care au puterea de rezolvare de 30-50 perechi
de linii/mm. Asemenea fotograme pot fi u[or m`rite de 6-10 ori. Oricum, un raport de 10
între scara de fotografiere [i cea la care dorim s` ob]inem ortofotoharta duce la o rezolu]ie
de scanare de 10-20 µm. La aceast` rezolu]ie de scanare fi[ierul are între 123 [i 529 Mb.
În tabelul de la pagina 87 sunt prezentate câteva valori orientative ale rezolu]iilor de scanare
în cazul foto-gramelor alb-negru de format 23 x 23 cm.
Dup` scanare, imaginile digitale ob]inute sunt importate în sisteme digitale de prelucrare
a imaginilor pentru ob]inerea produsului final. Principalele etape de prelucrare a imaginilor
digitale pentru ob]inerea ortofotoh`r]ii digitale sunt realizarea unui mozaic de imagini
86
 Asigurarea geografic` militar`
Rezolu]ii de scanare care s` acopere zona
Scara Scara Factorul Rezolu]ie Rezolu]ie Dimensiune de interes; decuparea
de fotografiere ortofotoh`r]ii de m`rire imprimare scanare fi[ier mozaicului [i redactarea
1: 5 000 1:500 10 8m m 600 Mb ortofotoh`r]ii.
1: 10 000 1:1 000 10 8m m 600 Mb Pentru realizarea mo-
1: 20 000 1:2 000 10 300 dpi 8m m 600 Mb
zaicului de ortoimagini
1: 25 000 1:5 000 5 (80 m m) 16 m m 200 Mb
1:10 000 3,5 23 m m 100 Mb
sunt necesare imaginile
1: 35 000 1:15 000 2,3 35 m m 60 Mb ortoredresate, asupra
1:25 000 1,4 57 40 Mb c`rora ne vom opri \n cele
ce urmeaz`.
Ortoredresarea imaginilor digitale
Imaginile aeriene, ca [i celelalte imagini înregistrate cu diferi]i senzori sunt afectate
întotdeauna de erori geometrice cauzate de teren, de pozi]ia senzorului în momentul
înregistr`rii imaginii, de curbura P`mântului, de refrac]ia atmosferic`, de imperfec]iuni
constructive ale senzorului sau ale captorului.
Ortofotograma (ortoimaginea) este o reprezentare a suprafe]ei terestre proiectat`
ortogonal pe un plan de referin]` sau de nivel “zero” (planul proiec]iei).
Transformarea fotogramelor aeriene (proiec]ii centrale) în ortofotograme (proiec]ii
ortogonale) se face prin ortoredresare, care elimin` erorile cauzate de înclinarea camerei
[i de deplas`rile produse de relieful din imaginile brute.

Ob]inerea ortoimaginilor digitale

Pentru ob]inerea ortoimaginii digitale, principalele date necesare sunt: fotograma
aerian` digitizat` [i modelul digital altimetric al terenului (MDAT).
Prin scanarea fotografiilor aeriene sunt create fi[iere ce con]in imaginile digitale
corespunz`toare. MDAT poate fi ob]inut prin diverse metode, ajung#ndu-se, \n final,
la o colec]ie de puncte cu coordonate X, Y, Z care se stocheaz` într-un fi[ier.
Alte date necesare sunt: coordonatele imagine [i teren ale unor puncte a c`ror
materializare la teren se reg`se[te pe fotograme (cel pu]in 4 puncte sigure), parametrii
de calibrare ai camerei [i coordonatele indicilor fotogramei \n sistemul imaginii raster
ob]inute prin scanare.
Mai întâi are loc aducerea imaginii raster în sistemul de coordonate al camerei
(orientarea interioar`), aceasta realiz#ndu-se pe baza coordonatelor indicilor camerei
în sistemul camerei [i în sistemul imaginii raster. Acestea din urm` se m`soar` pe imaginea
raster automat sau cu ajutorul unui dispozitiv de punctare (mouse, de exemplu). Leg`tura
dintre coordonatele pixelilor în sistemul camerei [i coordonatele în sistemul imaginii raster
se face prin intermediul unei transform`ri afine:
xr = a0 + a1xc + a2yc (1)
yr = b0 + b1xc + b2yc
unde xr, yr sunt coordonatele indicilor în imaginea raster, xc, yc sunt coordonatele indicilor
în sistemul camerei, iar ai,bi sunt parametrii transform`rii afine.
Orientarea exterioar` se rezolv` pe baza punctelor cu coordonate cunoscute atât în sis-
temul imaginii raster, cât [i la teren, în sistemul de referin]` dorit. Rela]ia dintre coordonatele
87
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
imagine, coordonatele la teren [i elementele de orientare exterioar` este dat` de ecua]iile
urm`toare:
m11(X - X0) + m12(Y - Y0) + m13(Z - Z0)
x=- f
m31(X - X0) + m32(Y - Y0) + m33(Z - Z0) (2)
y = - f m21(X - X0) + m22(Y - Y0) + m23(Z - Z0)
m31(X - X0) + m32(Y - Y0) + m33(Z - Z0)
unde x,y reprezint` coordonatele imagine în sistemul indicilor fotogramei, X,Y,Z sunt coordo-
natele la teren ale punctului, X0, Y0, Z0 constituie coordonatele centrului de perspectiv` în sistemul
terenului, mij desemneaz` elementele matricii de rota]ie, iar f este distan]a principal` (constanta)
a camerei
Pentru generarea ortofotogramei digitale, suprafa]a corespunz`toare MDAT se scaneaz`
linie cu linie, începând din col]ul stânga-sus, cu un pas dx egal cu m`rimea dorit` a pixelului
în ortofotogram`. Pentru fiecare punct scanat se cunosc coordonatele X, Y la teren [i se calcu-
leaz` Z, cu ajutorul MDAT, folosind un polinom de interpolare biliniar. Forma general`
a acestui polinom este:
Z = a0 + a1X + a2Y + a3XY (3)
Parametrii ai se calculeaz` din cele patru cote cunoscute ale col]urilor ochiului de re]ea
al MDAT în care se g`se[te punctul scanat. Dac` originea sistemului de referin]` este mutat`
în col]ul sau în centrul ochiului de re]ea, cei 4 parametri polinomiali se p`streaz` pentru
toate punctele care se g`sesc în acela[i ochi de re]ea. De exemplu, dac` sistemul de referin]`
are originea în col]ul din stânga-jos, ecua]ia (3) devine:
Zp = Za + 1 (Zb - Za)X + 1 (Zd - Za) + 12 (Za - Zd + Zc - Zd) (4)
L L L
unde: Zp este cota necunoscut`, Zi reprezint` cotele din col]urile ochiului grilei, L este dimensiunea
ochiului grilei, iar X,Y reprezint` coordonatele punctului în sistemul de referin]` local.
Dup` interpolare, ecua]iile de colinearitate (2), cu parametrii de orientare calcula]i anterior
[i coordonatele la teren X, Y, Z cunoscute, permit calcularea coordonatelor punctului scanat
pe fotogram`, în sistemul indicilor. Apoi, cu ecua]iile (1) se calculeaz` coordonatele punctului
scanat în imaginea raster.
În urma aplic`rii transform`rilor anterioare, coresponden]a 1 la 1 dintre pixelii imaginii
surs` [i ortoimagine se pierde. Pierderea coresponden]ei se datoreaz` faptului c` acele
coordonate de pe fotogram` calculate cu ecua]iile (2) sunt numere reale. Deoarece coordo-
natele pixelilor pe imaginea scanat` sunt întregi [i corespund liniilor [i coloanelor, valorile
frac]ionale nu au sens. Pierderea coresponden]ei 1 la 1 rezult` din calcularea pozi]iei pixelului
din imaginea nou` pe baza celor 4 pixeli vecini din imaginea surs`. De aceea trebuie folosit`
o metod` de interpolare (ree[antionare).
Exist` trei metode de interpolare mai cunoscute care se folosesc în astfel de cazuri.
Prima este aproximarea pe baza celui mai apropiat vecin, în care valorile frac]ionale sunt
trunchiate la valorile întregi, iar noul pixel va lua valoarea celui mai apropiat pixel de valorile
calculate. Celelalte dou` metode sunt interpolarea biliniar` [i interpolarea cubic`,
mult mai complexe [i bazate pe folosirea unor polinoame de interpolare ce descriu suprafa]a
vecin` pixelului calculat. Alegerea uneia dintre metode depinde de sistemul de calcul disponibil.
Interpolarea cubic` se pare c` produce imaginile cele mai naturale, dar este mare consumatoare
de timp.
88
 Asigurarea geografic` militar`
În final, pentru fiecare punct scanat de pe suprafa]a MDAT exist` un punct pe imaginea
nou` c`ruia i se atribuie o valoare de gri pe 8 bi]i (256 niveluri de gri – rezolu]ia radiometric`).
Noua imagine con]ine toate elementele vizibile pe fotograma original` [i are propriet`]ile
geometrice ale unei h`r]i: scar` standard [i referin]` în sistem geodezic.
Precizia procesului de redresare depinde de patru factori: • precizia [i stabilitatea
scanerului; • precizia elementelor de orientare; • precizia [i densitatea MDAT; • m`rimea
pixelului pe imaginea ini]ial` (rezolu]ia spa]ial`).
Coordonatele imagine sunt m`surate în sistemul de coordonate al scanerului [i con]in
erori sistematice cum ar fi deform`rile de scar` pe axele x [i y sau neperpendicularitatea
axelor respective. Aceste erori se compenseaz` prin transformarea afin` (ecua]iile 1)
sau prin calibrarea scanerului.
Erorile cauzate de elementele de orientare exterioar` depind de precizia coordonatelor
punctelor de sprijin [i sunt minimizate prin utilizarea unui num`r suficient de mare de puncte
[i folosirea metodei p`tratelor minime.
Precizia MDAT este principala surs` de erori în ob]inerea ortoimaginilor digitale.
Grila MDAT trebuie s` fie suficient de dens` ca s` asigure interpolarea cotelor cu ajutorul
unui polinom de gradul 1 de tipul celui descris de formulele (3). Problema este c` în momentul
actual nu se pot folosi MDAT exacte, ci numai aproximative. Asta înseamn` c` va exista
întotdeauna o diferen]` dh între cota corect` h a unui punct [i cota h’ utilizat` în procesul
de redresare. De fapt, în loc s` se elimine deplasarea reliefului datorat` lui h se elimin`
deplasarea reliefului datorat` lui h’, astfel înc#t va exista o deplasare rezidual` corespun-
z`toare lui dh. Aceast` deplasare este pe direc]ie radial` fa]` de nadirul de pe fotogram`
[i este propor]ional` cu distan]a fa]` de acest punct. De aceea exist` diferen]e între ortoima-
ginile produse folosind acela[i MDAT, dar fotograme diferite.
Rezolu]ia de scanare a fotogramei influen]eaz` precizia de m`surare a coordonatelor
[i m`rimea sc`rii ortoimaginii. Pentru m`rimi mici ale pixelului (rezolu]ii spa]iale mari),
orientarea interioar` [i exterioar` sunt mai precise, iar scara ortoimaginii poate fi mai mic`.
Ortoredresarea este opera]iunea de baz` în ob]inerea ortofotoh`r]ii. Chiar dac`,
la prima vedere, pare un proces complex, în prezent, toate opera]iunile pot fi desf`[urate
în cadrul software-ului de procesare [i sunt par]ial automatizate.
Ortoimaginile digitale ob]inute trebuie racordate astfel încât s` se ob]in` o imagine
care s` acopere suprafa]a de interes. La mozaicare imaginile sunt racordate [i apoi sunt atenuate
diferen]ele de radiometrie dintre ele. Acest lucru se realizeaz` în cadrul software-ului
de prelucrare prin mozaicare [i este o opera]iune complet automatizat`.
Decuparea mozaicului se face dup` coordonate (geografice sau carteziene) [i este,
de asemenea, o opera]iune complet automatizat`. La redactarea h`r]ii, ]inând cont de faptul
c` ortofotoharta este un produs nestandard, se vor lua \n calcul [i indica]iile redac]ionale
din proiectul h`r]ii care va fi întocmit de c`tre un inginer tehnolog. La întocmirea proiectului
se vor avea în vedere: stabilirea zonei de acoperire a h`r]ii; indicarea fotogramelor care vor fi
folosite pentru întocmirea h`r]ii [i a datelor despre zbor (în principal, cele despre camer`);
precizarea rezolu]iei de scanare a fotogramelor; precizarea rezolu]iei ortoimaginilor
redresate; stabilirea modului de prezentare a h`r]ii: digital (exploatabil` prin intermediul
software-urilor de aplica]ii), analogic (imprimat` pe hârtie); stabilirea con]inutului informa-
]ional al straturilor suplimentare care vor fi ad`ugate (în func]ie de cerin]ele utilizatorului);
stabilirea dimensiunilor foii de hart` [i a elementelor marginale.

89
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Analiza terenului
`n opera]iile militare
C`pitan ing. Valentin POPA

P
reg`tirea informa]ional` a opera]iei (Intelligence Preparation of the Battlefield)
este un proces sistematic continuu de analiz` a condi]iilor climatice, a terenului
[i amenin]`rilor într-o zon` geografic` specific` pentru toate tipurile de opera]ii.
Acest proces analitic creeaz` o baz` de date extensiv` pentru fiecare zon` poten]ial` în care
o unitate poate fi solicitat` s` ac]ioneze, pentru a determina impactul amenin]`rilor, al mediului
[i al terenului asupra opera]iilor [i, în final, prezint` aceste informa]ii într-o form` grafic`.

Procesul de analiz\ a terenului

Procesul con]ine 4 etape: definirea mediului de lupt`, descrierea efectelor mediului
de lupt`, evaluarea amenin]`rilor [i determinarea scenariilor ostile. A doua etap` – descrierea
efectelor mediului de lupt` comport`, la r#ndu-i, dou` aspecte: analiza mediului de lupt`
(a terenului, a condi]iilor climatice [i a altor caracteristici – tratate interna]ionale, zone
restric]ionate, aspecte referitoare la popula]ie etc.) [i descrierea efectelor acestuia asupra
scenariilor opera]ionale.
Analiza terenului (Terrain Analysis – AT) reprezint` studiul propriet`]ilor terenului
[i al modului în care aceste propriet`]i se schimb` în timp în diverse condi]ii meteo.
AT începe cu colectarea, verificarea, procesarea, actualizarea [i, în anumite cazuri, producerea
propriu-zis` a datelor surs`. Aceasta necesit` analiza condi]iilor meteo/climatologice,
a solului, precum [i a performan]elor vehiculelor for]elor aliate/inamice. Pe scurt, reprezint`
transformarea datelor brute (primare) Analiz` Sintez`
Baz` Produse
în informa]ii utilizabile. Acest proces poate Materiale
de date speciale
surs`
fi ilustrat astfel:
Materialele surs` cuprind, în general, rapoarte ale cerceta[ilor; date [i m`sur`tori
topogeodezice; observa]ii directe (civile [i militare). Analiza este procesul de colectare
a informa]iilor din materialele surs`, evaluarea acestora [i transformarea lor în baz` de date.
Baza de date pentru analiza tactic` a terenului este format` din: produse de analiz` a terenului;
imagini satelitare sau aeriene, h`r]i; rapoarte de teren [i tabele.
Produsele de analiz` a terenului sunt 6 straturi tematice care au existat ini]ial doar în form`
analogic` (pe material transparent –- film), îns`, în prezent, se pot folosi [i în form` digital`
(vectorial`): configura]ia pantelor (slope); vegeta]ie (vegetation); materiale de supra-
fa]`/soluri (surface materials or soils); hidrografia de suprafa]` (surface drainage);
transporturi/c`i de comunica]ii (transportation); obstacole liniare (obstacles).
90
 Asigurarea geografic` militar`
Sinteza este procesul de combinare a produselor de analiz` a terenului pentru realizarea
produselor speciale care vor ajuta la determinarea influen]ei terenului asupra opera]iunilor
militare. Se bazeaz` pe cerin]ele [i misiunile beneficiarului.
Produsele speciale sunt a[a-numitele aspecte militare ale terenului [i alte tipuri de h`r]i
tematice care pot fi solicitate de comandan]i pentru determinarea influen]ei terenului asupra
opera]iunilor care urmeaz` a se desf`[ura.

Aspectele militare ale terenului

Studiul vizibilit`]ii [i câmpul de foc (Observation
and Fields of Fire) – vizibilitatea este capacitatea de a observa
]intele; câmpul de foc este zona în care un sistem de foc
poate angaja efectiv focul dintr-o pozi]ie dat`.
Studiul ad`postirii împotriva lovirii [i împotriva
observ`rii (Cover and Concealment) reprezint` o clasificare Area of Operations

a terenului în func]ie de condi]iile de ad`postire împotriva Built Up Area

Ocean Water
lovirii, respectiv împotriva observ`rii (figura 1) pe care acesta Concealment
Best
conditions
Fair
le ofer`; clasificarea se face pe baza caracteristicilor terenului Poor

(panta, vegeta]ia). Figura 1: Condi]iile de ad`postire

împotriva observ`rii
Obstacole (Obstacles) – elemente din teren, natu- (cu verde – condi]ii foarte bune, galben – accep-
rale sau artificiale, tabile, ro[u – condi]ii slabe)
care opresc, împiedic` sau deviaz` înaintarea în ac]iunile
militare.
Obiective cheie, importante (Key Terrain) – figura 2.
Itinerarii de p`trundere (Avenues of Approach) – acest
aspect presupune identificarea coridoarelor de mobilitate
(figura 3), clasificarea lor în func]ie de m`rime, gruparea
acestora în itinerarii de p`trundere, evaluarea acestor itine-
rarii [i acordarea unor priorit`]i.
Alte tipuri de produse care pot fi solicitate de coman-
dan]i: resursele de ap`; resursele de construc]ii (mate-
riale de construc]ii); zone de ambuscad`; opera]iuni
Figura 2: Obiective importante
(2 poduri de acces în ora[ în VNV [i 2 dealuri care pot
amfibii; studiul apelor interioare; predic]ia inunda]iilor;
oferi avantaje militare \n sudul [i nordul ora[ului) zone de traversare a râurilor; analiza zonelor urbane;
zone de amplasare a tehnicii de lupt`; obstacole/depla-
sarea în teren accidentat; zone de aterizare; intervizibi-
litatea (studiul vizibilit`]ii); c`i de comunica]ie; planuri
de ora[e pentru opera]iuni de evacuare; studiul ad`-
postirii/masc`rii; imagini perspective (DTED/ADRG).
Analiza terenului este o component` important`
a procesului de preg`tire a opera]iunilor militare.
Aceast` analiz` poate fi cu atât mai bun`, cu cât exist`
mai multe [i mai actuale date la dispozi]ie. De aceea, Figura 3: Coridor de mobilitate
bazele de date actuale sunt cel mai important instrument (Mobility Corridor)

91
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
la îndemâna analistului în încercarea acestuia de a oferi o imagine cât mai obiectiv` a locului
de desf`[urare a opera]iunilor militare.

H\r]i topografice
Datele geografice digitale reprezint` forma numeric` a h`r]ilor topografice [i constituie
cea mai modern` modalitate de exploatare a informa]iei geografice din prezent. Dintre tipurile
de date digitale folosite în cadrul Organiza]iei Nord-Atlantice cele mai des întâlnite sunt:
Harta raster
Cele mai uzuale standarde NATO de date
raster sunt ADRG, CADRG, CIB (imagini aeriene
ortorectificate), ASRP [i USRP. H`r]ile raster
sunt ob]inute prin scanarea h`r]ilor imprimate
sau a imaginilor aeriene [i aducerea acestora
în coordonate, de obicei în proiec]ie UTM,
pe elipsoid WGS 84.
Se folosesc scanere de mari dimensiuni,
cu rezolu]ii de pân` la 2 400 dpi, cum ar fi LASER
SCAN CC-S7000, produs de Dainippon Screen Mfg. Co. Ltd. din Japonia (care poate scana
pân` la dimensiuni de 915 x 1 240 mm).

DTED nivel 0, 1 [i 2
Datele altimetrice în format DTED (Digital
Terrain Elevation Model) sunt realizate
în celule de 10x10, pe elipsoid WGS 84 [i sistem
de referin]` altimetric nivelul mediu al m`rii
(Mean Sea Level – MSL).
Rezolu]ia datelor este de 30 secunde
de arc (aprox. 1 km) pentru DTED nivel 0,
de 3 secunde de arc (aprox. 100 m) pentru DTED
nivel 1 [i de o secund` de arc (aprox. 33 m)
pentru DTED nivel 2.
Pentru DTED nivel 1 [i 2, sursele datelor altimetrice sunt imagini aeriene sau satelitare
prelucrate stereoscopic, iar precizia absolut` rezultat` trebuie s` fie de ±50 m (orizontal`)
[i ±30 m (vertical`) pentru nivel 1, respectiv
±23 m (orizontal`) [i ±18 m (vertical`)
pentru nivel 2.

Harta vectorial` V MAP

nivel 0, 1 [i 2
Datele vectoriale în format VMAP nivel 2
sunt culese la o densitate a detaliilor echivalent`
h`r]ilor la sc`rile 1: 1 000 000 (pentru nivel 0),
1: 250 000 (pentru nivel 1) [i 1: 50 000 (pentru
nivel 2) pe elipsoid WGS 84 în coordonate
geografice.
92
 Asigurarea geografic` militar`
Datele digitale sunt organizate tematic în 10 straturi. În cadrul fiec`rui strat tematic
elementele sunt codificate conform standardului de schimb al informa]iilor geografice digitale
(DIGEST).

Ortofotoharta
Ortofotoh`r]ile sunt produse nestandar-
dizate realizate pe baza cerin]elor clientului.
Sursa principal` a acestor produse o reprezint`
înregistr`rile aeriene la diverse sc`ri de aero-
fotografiere.
Metoda de realizare este ortorectificarea
imaginilor pe baza aerotriangula]iei [i a mode-
lului altimetric generat pentru zone cu dubl`
acoperire.
Alte tipuri de date digitale standard NATO
sunt:
• Foundation Feature Data (FFD) – un pro-
dus de tip vectorial care descrie grafic un num`r
de elemente geografice de importan]` militar`
într-o structur` georela]ional` standardizat`. Datele sunt culese la o densitate a detaliilor
care r`spunde cerin]elor poten]ialilor clien]i (densitate echivalent` h`r]ilor la sc`rile
1: 50 000 pân` la 1: 250 000).
• Digital Topographic Data (DTOP) – un produs de tip vectorial care înlocuie[te
vechile produse de analiz` a terenului (ITD – Interim Terrain Data [i VITD – Vector Product
Interim Terrain Data).
• Digital Nautical Chart (DNC) – un produs de tip vectorial care descrie grafic anumite
elemente geografice maritime într-un format adecvat naviga]iei maritime computerizate.

93
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Harta topografic\ militar\

`n proiec]ie UTM
C`pitan ing. Vasile CONSTANTIN

D
espre proiec]iile cartografice, generale sau speciale, s-au scris mii de c`r]i,
înc` din Antichitate. Cele mai vechi lucr`ri îi sunt atribuite astronomului grec
Claudius Ptolemeu (150 î.C.), dar exist` date conform c`rora proiec]iile
cartografice au fost folosite cu trei secole înainte. Cele mai folosite proiec]ii din zilele noastre
au fost concepute între secolele XVI [i XIX. În secolul XX matematicienii au dezvoltat forme
mai rafinate ale acestor proiec]ii de baz`, utilizând mijloacele electronice de calcul.
De aproape 500 de ani oamenii de [tiin]` au acceptat concep]ia conform c`reia P`mântul
are forma unei sfere, idee pe care unii înv`]a]i o sus]inuser` cu 2000 de ani în urma.
Cea mai relevant` aproximare matematic` a formei P`mântului o reprezint` elipsoidul,
dar putem folosi [i sfera, \n func]ie de precizia dorit`.
Proiec]iile cartografice
Elementele de baz` ale unei h`r]i sunt:
• Datumul geodezic de referin]` – define[te pozi]ia unui sistem de coordonate
fa]` de P`mânt. Aceast` definire presupune determinarea originii, a sc`rii [i a orient`rii
axelor sistemului de coordonate, incluz#nd definirea elipsoidului de referin]`.
În practic` sunt utilizate
mai multe datumuri de referin]`,
Centrul considerentele acestui fapt fiind
semiaxa mare de mas`
nu doar de precizie, ci [i istorice
semiaxa mic`

[i tradi]ionale. Unul dintre cele

mai precise datumuri geodezice
Suprafa]a
elipsoidal` Suprafa]a este WGS 84. Pentru calcularea
topografic` lui s-au utilizat m`sur`tori GPS.
Figura 1: Aproximarea figurii P`mântului Acest datum este folosit oficial
Datumuri geodezice de referin]` în cadrul NATO, iar adoptarea
Elipsoid semiaxa mare semiaxa mic`
lui reprezint` o prioritate pentru
Airy (1830) 6377563,396 m 6356256,909 m Armata Român`. În tabelul al`turat
Bessel (Modified) 6377492,018 m 6356173,508 m sunt prezentate comparativ câteva
Clarke 1866 6378206,400 m 6356583,800 m datumuri de referin]`.
Hayford 1909 6378388,000 m 6356909,000 m
International 1924 6378388,000 m 6356911,946 m
• Proiec]ia cartografic` re-
Krassovsky (1940) 6378245,000 m 6356863,019 m prezint` un set de ecua]ii mate-
World Geodetic System 1984 6378137,000 m 6356752,314 m matice pentru reprezentarea

94
 Asigurarea geografic` militar`
în plan (pe hârtie sau monitor) a suprafe]ei terestre aproximat` matematic cu o sfer`
sau un elipsoid.
Prin aceste formule matematice se convertesc coordonatele geografice ( è [i ë )
în coordonate carteziene (X [i Y). Reprezentarea unei suprafe]e sferice în plan altereaz`
urm`toarele propriet`]i ale elementelor din realitatea înconjur`toare: forma, aria, distan]a
[i m`rimea unghiurilor. |n func]ie de cerin]ele de precizie a uneia sau a mai multor caracte-
ristici au fost dezvoltate mai multe tipuri de proiec]ii cartografice care î[i propun s` p`streze
aceste deform`ri în limite acceptabile. Folosind acest principiu putem clasifica proiec]iile
cartografice în mai multe categorii:
• proiec]ii echivalente – p`streaz` valorile ariilor elementelor cartografiate în defavoarea
formei, unghiurilor [i sc`rii ce vor suferi deform`ri;
• proiec]ii echidistante – p`streaz` nealterate valorile distan]elor m`surate din unul
sau dou` puncte c`tre toate direc]iile; factorul de scar` este constant pentru anumite
direc]ii din interiorul zonei cartografiate;
• proiec]iile conforme – p`streaz` forma elementelor; unghiurile m`surate în fiecare
punct sunt nedeformate;
• proiec]iile azimutale – în care direc]iile (azimutele) punctelor de con]inut
sunt nedeformate.
Proiec]ia universal` transversal` Mercator (UTM) a fost adoptat`
de armata american` în 1947 pentru cartografierea întregului glob (pentru zonele cuprinse
între longitudinea de 800 Sud [i 840 Nord) la scara mare (1:50 000 ÷ 1:500 000). Aceast` proiec]ie
Polul Nord este folosit` oficial
în cadrul NATO,
Elipsoid de referin]` iar descrierea ei
WGS 84
este reglementat`
nt`

Limitele proiec]iei Elipsoidul

de seca

oficial de standardele
0 0
80 S [i 84 N de referin]`
0
6
Factorul de scar`
0.9996
Zona meridional`
geografice NATO.
Meridian
Cercul

Central

Principalele carac-
Ecuator
NS = Meridian central
15
0 teristici ale proiec]iei
AB, CD = linii secant`
sunt: proiec]ie con-
0
12 18
0

formate de intersec]ia
cilindrului cu suprafa]a
Paralel
Cilindru form` secant` pe elip-
elipsoidului secant
soid WGS 84; se aplic`
Figura 2: Proiec]ia UTM pe fusuri de 60 numite
“zone UTM”; originea sistemului de coordonate este la intersec]ia Meridianului Central
cu Ecuatorul; \n scopul utiliz`rii coordonatelor pozitive în cadrul unei zone UTM s-a convenit
deplasarea (ca valoare numeric`) a originii cu 500 000 m pe Est [i 10 000 000 m pe Y pentru
emisfera sudic`; valoarea modulului de deformare în lungul Meridianului Central este 0.9996
[i cre[te spre exterior atingând valoarea 1 în lungul liniilor de secan]`; prin conven]ie,
coordonatele pe axa X sunt coordonate nord, iar cele pe axa Y sunt coordonate est.
Aceast` m`sur` a fost adoptat` pentru a se evita confuziile generate de orientarea divers`
a axelor sistemelor de coordonate folosite în diferite proiec]ii.
Proiec]ia se aplic` pe fusuri de 60 rezultând 60 de fusuri numerotate de la vest spre est
pornind de la meridianul 1800.
95
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
A
-3
0
N +
3 0
C
Harta topografic`
84 0
militar` în proiec]ia UTM
Principalul produs cartografic
NATO este harta topografic` la scara
Scara 0.9996

1:50 000. Principalele caracteristici

ale acestei h`r]i sunt:
500 000 m E

680 000 m E
320 000 m E

• datum: WGS-84; elipsoid: WGS-84;

Scara 1

Scara 1
datum vertical: MSL; proiec]ia: UTM;
0 m N, cre[te spre Nord
Ecuator
Scara cre[te 10 000 000 m N, scade spre Sud • caroiajul UTM zon` de baz`
|n fiecare zon`:
(ex. 34) pe elipsoid WGS 84
Scara descre[te Originea: desenat în culoarea negru [i cu echi-
• Meridianul central distan]a: 1 000 m;
• Ecuatorul
Deplasarea originii: • caroiajul UTM zon` vecin`
500 000 m E
0mN
(ex. 35) marcat pe cadrul h`r]ii
10 000 000 m S cu liniu]e exterioare [i numerotat
80
0
cu cifre de culoare albastr` (în desen
B S D este încercuit cu albastru) [i cu echi-
Figura 3: Zona UTM distan]a 1 000 m;
• caroiajul UTM zon` de baz` (ex. 34) pe elipsoidul interna]ional marcat pe cadrul
h`r]ii cu liniu]e interioare [i numerotat cu cifre de culoare ro[ie (în desen este încercuit
cu ro[u) [i cu echidistan]a 1 000 m;
• caroiajul geografic (meridiane [i paralele),
marcat pe cadrul h`r]ii cu liniu]e care inter-
secteaz` cadrul [i numerotat cu cifre de culoare
neagr` (în desen este încercuit cu verde)
[i cu echidistan]a 1’.
Un exemplu de citire a coordonatelor
pe hart` este prezentat în continuare: coordo-
nata X (Estul); se cite[te num`rul cu cifre
mici de pe marginea caroiajului corespunz`tor
liniei verticale aflate la stânga punctului
P:7.; acest num`r reprezint` sutele de mii
de metri: 700 000 m; se cite[te num`rul cu cifre
mari de pe marginea caroiajului (sau pe linie Figura 4: Exemplu citire coordonate
în interiorul h`r]ii) corespunz`tor liniei verticale pe harta la 1:50 000 (UTM)
aflate la stânga punctului P:16.; acest num`r reprezint` miile de metri: 16 000 m; se m`soar`
milimetrii de la linia vertical` la punct: 14 mm, care se înmul]esc cu 50 (1 mm pe hart` = 50 m
în teren) [i ob]inem sutele de metri; \n exemplu: 700 m; coordonata X = 700 000 + 16 000
+ 700 = 716 700; pentru a avea acela[i ordin de m`rime cu coordonata Y se adaug` ultima
cifr` de la num`rul zonei UTM: 4. Deci, coordonata final` X (Estul) = 4 716 700.
Coordonata Y (Nordul): se cite[te num`rul cu cifre mici de pe marginea caroiajului
corespunz`tor liniei orizontale aflat` sub punctul P: 48.; acest num`r reprezint` sutele
de mii de metri: 4 800 000 m; se cite[te num`rul cu cifre mari de pe marginea caroiajului
(sau pe linie în interiorul h`r]ii) corespunz`tor liniei orizontale aflate sub punctul P:04.;
96
 Asigurarea geografic` militar`
acest num`r reprezint` miile de metri: 04 000 m; se m`soar` milimetrii de la linia vertical`
la punct: 9 mm, care se înmul]esc cu 50 (1 mm pe hart` = 50 m în teren) [i ob]inem sutele
de metri; \n exemplu: 450 m; coordonata Y = 4 800 000 + 04 000 + 450 = 4 804 450.
Coordonatele punctului P sunt: Estul (X) = 4 716 700 [i Nordul (Y) = 4 804 450.
Un capitol important în realizarea interoperabilit`]ii Armatei Române cu for]ele NATO
îl reprezint` adoptarea h`r]ilor standard NATO în proiec]ie UTM. Desigur, trecerea
de la harta actual` (în proiec]ie Gauss-Kruger) la noua hart` creeaz` unele dificult`]i
ö 0
ö = 44 11’23,4’’ N x = 4 581 888
atât pentru produc`tori, cât [i pentru
5,5’’
utilizatori. Direc]ia Topografic`
0
ë = 22 01’27,2’’ 156 m
y = 4 895 512
Pulkovo (S-42) Gauss Kruger
Militar` [i-a propus ca, în cel
1,3’’

2085 m

Coordonate geografice
mai scurt timp, s` produc`
Coordonate rectangulare acest tip de har]i [i, concomitent,
s` sprijine trupele în efortul
Lat = 44°11’22,1’’ N 4 581 732 E de familiarizare cu modalitatea
4 893 427 N
de lucru pe noile h`r]i.
Lon = 22°01’21,7’’ E

Necunoa[terea corect` a h`r]ii

WGS-84 UTM

0
standard NATO genereaz` erori
0
ë E

consistente care pot afecta semnificativ rezultatele misiunii de lupt`. În figur`

sunt prezentate comparativ diferen]ele dintre coordonatele citite pe cele dou` tipuri
de h`r]i.

97
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

ri
te STAREA
a
b R COMUNICA}IILOR
z
e GM {I INFORMATICII
D
~N ARMATA ROM+NIEI
Invita]ii redac]iei: generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU, [eful Direc]iei Comunica]ii
[i Informatic`, colonelul ing. Alexandru ANDREI, [eful Sec]iei Sisteme Tehnice [i Informatice,
colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI, [eful Sec]iei Concep]ii, Planificare [i Preg`tire
\n Informatic`, [i colonelul Constantin AB~L~ESEI, [eful Sec]iei Securitatea Re]elelor [i Cifru
(INFOSEC)

Colonelul Costinel PETRACHE: Pentru \nceput, v` rog

s` configura]i – conceptual, tehnic [i opera]ional – starea actual` a comunica]iilor
[i informaticii din Armata Rom#niei.

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Vreau,

mai \nt#i, s` mul]umesc redac]iei pentru invita]ia de a participa
la aceast` dezbatere a c`rei oportunitate nu trebuie comentat`,
ci doar dovedit`, [i asta o facem noi, cei invita]i. Apoi, [i de aici
a[ comite unele considera]ii privind starea comunica]iilor
[i informaticii \n Armata Rom#niei, trebuie s` afirm c` re]eaua
na]ional` de comunica]ii [i informatic` a ap`r`rii este perfor-
mant` opera]ional, este compatibil` [i interoperabil` cu sistemele
similare din armatele Alian]ei Nord-Atlantice. De fapt, o spunem
deopotriv` cu modestie, profesionalism [i curaj, sistemul
na]ional de comunica]ii al ap`r`rii este un sistem tip NATO.
Asta \nseamn` c` ne-am corelat conceptual [i opera]ional cu exigen]ele Alian]ei,
c` poten]ialul de care dispunem s-a afirmat conving`tor \n plan profesional, prin profe-
sionalism, c` resursele de care am dispus – umane, materiale, financiare nu au fost irosite.
|n acest sens, am sec]ionat evolu]ia sistemelor de comand` [i control – esen]ial, aceasta
este principala noastr` realizare, p#n` la a ajunge \n postura \n care s` asigur`m f`r` probleme
majore continuitatea opera]ional` a fluxului de informa]ii [i prelucrarea oportun` a acestuia,
la toate nivelurile, \n orice condi]ii [i \n absolut toate situa]iile. Am putut realiza acest lucru
prin a conferi sistemelor noastre de comunica]ii interoperabilitate at#t pe verticala,
c#t [i pe orizontala angaj`rii sistemice, flexibilitate \n angaj`rile opera]ionale, o foarte ridicat`
98
 Dezbateri GMR
capacitate de dezvoltare, mobilitate sistemic` intrinsec` [i extrinsec` [i capabilitatea
de a performa \n context opera]ional, viabilitate [i continuitate \n func]ionare.
Mai mult, am dovedit capabilitatea de a dezvolta de-acum “clasicele” sisteme C4I
pe dimensiunile supravegherii [i recunoa[terii.
|n prezent, dezvolt#nd [i consider#nd starea comunica]iilor [i informaticii din Armata
Rom#niei, preocuparea noastr` este semnificativ centrat` pe accentuarea integr`rii.

Colonelul ing. Alexandru ANDREI: |n ceea ce prive[te subsistemul de comunica]ii,

\n fapt, Sistemul de Transmisiuni al Armatei Rom#niei (STAR), acesta con]ine componenta
strategic`, \n care intr` re]eaua strategic` de comunica]ii multicanal (este re]eaua
de transmisiuni permanent` din STAR) [i re]eaua strategic` de comunica]ii monocanal
(este re]eaua radio operativ` de nivel strategic din STAR) [i componenta tactic-operativ`,
constituit` din re]elele tactice de comunica]ii multicanal la nivel divizie/brigad`
(sunt re]elele de transmisiuni de sprijin de campanie din STAR) [i liniile de transmisiuni
directe multicanal [i monocanal de campanie (sunt leg`turile radioreleu, prin cablu optic,
satelitare sau troposferice directe).
O abordare mai cuprinz`toare se poate vedea \n figura al`turat`. Oricum, trebuie
s` spun c` sistemele prezentate se afl` în diverse stadii de implementare tehnic`
[i de opera]ionalizare. For]e Terestre For]e Navale
For]e Aeriene Structuri Joint

}
Sisteme CIS operativ-tactice Sisteme CIS strategice
}
}

}
Responsabilitatea categoriilor de for]e

ASOC - FPS 117 - GAP FILLER - STASA - FDEx - IFF -

ATTNA - telecontrolul sta]iilor radio - Poli]ia aerian`

Sisteme C4I de cibernetizare armamente de bord

ale Armatei [i a altor stucturi

Sistemul informatic de asigurare topogeodezic`

Sistemul informatic de conducere administrativ`

Hardware [i software special – de aplica]ie

Sisteme C4I de cibernetizare armamente

Sistemul informatic de conducere operativ`

Sisteme C4I pentru conducere general`

Sistemul informatic de instruire asistat`

Sistemul informatic de asistare a deciziei

Alte sisteme de securitate perimetral`

Sisteme C4I For]e Terestre

Sistemul informatic de management

Sisteme C2 topogeodezice
Sisteme C4I For]e Navale

Sisteme C2 meteorologice

Sisteme C2 resurse umane

Sisteme C4I For]e Aeriene

Sisteme C2 de formare

Alte sisteme C4I strategice

AZUR - SIS M10 - SIPLANET -
Sistemul informatic logistic

Sisteme C2 de decizie
Sistemul informatic SIMIN
Sisteme C2 logistice

Sisteme C2 NBC

al resurselor umane
SAR NBC

}
Responsabilitatea Direc]iei
Comunica]ii [i Informatic`

}
Hardware [i software general

Intranetul militar (WAN)

Re]ea geografic` de servicii de tehnologia informa]iei securizat`

RTP/STAR RADIO/STAR STRATEGIC

Servicii de voce [i transmiteri
Servicii de voce, telex, fax [i transmiteri de date securizate [i nesecurizate; acces mobil securizat de date securizate complementare

ROMTELECOM - fluxuri digitale închiriate

Operatorii publici de telecomunica]ii
RADIOCOMUNICA}II - spa]ii interioare [i pe turnuri închiriate

Figura 1: Conceptul de sistem integrat de comunica]ii

[i informatic` al Armatei Rom#niei – STIAR (STAR+SIIMAN)

Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: C#nd ne referim la starea actual`

a informaticii din Armata Rom#niei, este bine s` preciz`m etapa \n care ne afl`m acum,
[i anume, trecerea de la acumul`ri cantitative de sisteme informatice [i tehnic` de calcul
izolate la tehnologii informatice avansate, performante, eficiente, dar destul de scumpe,
99
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
la sisteme integrate de comunica]ii [i informatic` ce pot rezolva
\n timp real cerin]ele opera]ionale [i func]ionale ale organismului
militar. Noile tehnologii informatice bazate pe re]ea vor \nlocui,
treptat, vechile sisteme izolate lipsite de comunica]ie \ntre ele,
integrarea lor realiz#ndu-se \n special la nivelul bazelor de date
comune.
|n plan conceptual, prin intermediul Sistemului informatic
integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (SIIMAN) este
evaluat stadiul actual [i sunt trasate direc]iile de ac]iune pentru
atingerea obiectivelor propuse. Dac` se vor g`si resurse
financiare pentru sus]inerea acestor proiecte, atunci rezultatele benefice ale implement`rii
sistemelor informatice \n domeniul militar nu se vor l`sa a[teptate. Trecerea la aceast`
nou` etap`, revolu]ionar`, de informatizare a Armatei, va valorifica experien]a sistemelor
anterioare, va converti informa]iile existente \n bazele de date vechi [i, \n unele cazuri,
va modifica radical aplica]iile, conform principiilor adoptate \n noile tehnologii informatice.
Efortul financiar va fi mare, dar rezultatele ob]inute vor califica Rom#nia \n r#ndul statelor
dezvoltate care \n]eleg rolul informaticii \n realizarea progresului, \n optimizarea proceselor
[i a actului decizional. Este bine de [tiut faptul c` primele subsisteme din noua concep]ie
(Sistemul informatic logistic, Sistemul de comand` [i control la nivel brigad`, Intranetul
militar etc.) au demarat cu fonduri str`ine nerambursabile, dar vor fi sus]inute \ncep#nd
din acest an [i cu fonduri din bugetele proprii ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Colonelul Constantin AB~L~ESEI: Abordarea, fie [i succint`, a situa]iei actuale

a comunica]iilor [i informaticii în Armata României nu poate fi considerat` ca un întreg
dac` nu se fac unele referiri [i la aspectele privind securizarea acestora, la domeniul
INFOSEC, care este, practic, componenta tehnic` a protec]iei informa]iilor procesate,
stocate [i vehiculate în cadrul organismului militar, prin sistemele de comunica]ii
[i informatice. Din acest motiv mul]umesc pentru invita]ia de a participa la aceast` dezbatere.
Trebuie s` spun c`, [i \n acest domeniu, ne confrunt`m cu existen]a a dou` tipuri
de echipamente de secretizare pentru comunica]ii – cele realizate în tehnologia
analogic` [i cele moderne, digitale, cu toate consecin]ele ce decurg din aceast` realitate.
Referitor la proiectele \n care suntem angaja]i, se afl` în desf`[urare procesul de introducere
în înzestrare a echipamentelor de secretizare a comunica]iilor de voce [i date, de abonat
[i a celor de secretizare de grup/flux; este în curs de finalizare procesul de personalizare,
cu algoritmi criptografici proprii, a sta]iilor radio moderne cu salt de frecven]` aflate
în înzestrarea Armatei [i sunt în derulare mai multe proceduri de elaborare [i introducere
în exploatare a unor sisteme [i produse criptografice specifice, destinate protej`rii
informa]iilor vehiculate prin re]ele de date, între diferite structuri militare, în diverse situa]ii.
Caracteristica general` este, [i pentru acest domeniu, restructurarea [i modernizarea
continu`, în raport cu evolu]iile tehnice [i tehnologice, cu noile sisteme [i echipamente
de comunica]ie [i informatic` introduse în înzestrare [i, bineîn]eles, cu resursele financiare
aflate la dispozi]ie.
100
 Dezbateri GMR
Oricum, în ultimul timp, la toate nivelurile ierarhice se observ`, [i aceasta este un lucru
foarte bun, o schimbare a opticii fa]` de acest domeniu, în sensul recunoa[terii [i acord`rii
importan]ei care i se cuvine, conform cerin]elor, practicilor [i recomand`rilor structurilor
specializate ale Alian]ei din care, iat`, facem parte.

Colonelul Costinel PETRACHE: Una dintre preocup`rile tutelare

ale Direc]iei const` \n realizarea [i dezvoltarea sistemelor de comunica]ii
strategice. Care sunt obiectivele care, practic, dau sens [i consisten]` opera]ional`
activit`]ii Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` ?

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Din perspectiva filozofiei generale

de dezvoltare a comunica]iilor \n profil militar, obiectivele noastre constau, esen]ial,
\n: repet, accentuarea multilateral` a integr`rii; dezvoltarea predictiv` a adaptabilit`]ii
opera]ionale; optimizarea sprijinului doctrinar specific angajat \n sprijinul opera]iilor \ntrunite;
performarea managementului re]elelor de comunica]ii [i informatice; optimizarea utiliz`rii
ra]ionale a for]elor [i mijloacelor tehnice de care dispunem; viabilizarea re]elelor
[i a centrelor de comunica]ii de sprijin; func]ionalitatea flexibil`, permanent` [i neechivoc`,
a subsistemului de asigurare logistic` [i mentenan]`; optimizarea arhitecturii opera]ionale
a sistemelor C4I; afirmarea, la toate nivelurile, a celor mai performante mijloace [i metode
\n sus]inerea proceselor decizionale; diluarea semnificativ` a dependen]ei arhitecturii
sistemelor de comunica]ii de nivelul tehnic [i tehnologic pe care \l presupune implicit.
Evident c`, pentru orizontul tactic, “]intele” noastre sunt mult mai multe.
|nainte de a-i ruga pe colegii mei s` detalieze specific obiectivele Direc]iei, subliniez
c` obiectivul nostru fundamental, cel care ne sus]ine, de altfel, menirea, este ca, prin pro-
fesionalism, loialitate [i \n]elegerea superioar` a responsabilit`]ii institu]ionale,
s` fim deasupra contextului material [i bugetar.

Colonelul ing. Alexandru ANDREI: |n contextul

chestiunii anterioare, spuneam c` nivelul actual atins de re]elele
care dau consisten]` sistemului de comunica]ii strategice nu este
cel final, sens \n care, pentru finalizarea lor, ne-am propus o serie
de obiective pe termen scurt [i mediu, cele mai importante
fiind: accelerarea dezvolt`rii RTP/STAR prin utilizarea infra-
structurii \nchiriate; integrarea RTP/STAR \n Sistemul NATO
general de comunica]ii (NGCS) [i amplificarea accesului la acesta
pentru voce [i date \n regim secretizat; instalarea [i activarea
extensiilor RTP/STAR la Reprezentan]ele Rom#niei la NATO;
extinderea serviciilor RTP/STAR (voce, date [i VTC) \n zonele de ac]iune ale for]elor desf`[urate
\n teatrele de opera]ii; amplificarea re]elei de abona]i securiza]i de voce [i date (DELTA 01M);
opera]ionalizarea centrelor de transmisiuni RTP/STAR transportabile, deja realizate; amplificarea
re]elei de videoconferin]` criptat` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale; amplificarea RRONS
[i trecerea la lucru secretizat; integrarea RRONS în RTP/STAR; integrarea componentei
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a sistemului PHOENIX în RTP/STAR; amplificarea calit`]ii
[i operativit`]ii mentenan]ei pentru RTP/STAR [i RRONS; continuarea [i amplificarea
101
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
procesului de instruire a operatorilor RTP/STAR [i RRONS; opera]ionalizarea unui sistem
de eviden]` material` asistat` de calculator pentru RTP/STAR; amplificarea serviciilor oferite
de RTP/STAR programelor de modernizare a for]elor: SCCAN (cu componentele sale ASOC,
GAP-FILLER, POLI}IA AERIAN~, DIALOG, GHIDUL, FDEx, STASA, -INTRANETUL
MILITAR, SARNBC, SCOMAR. SIPLANET, SIMIN, AILS, SIPER etc.).

Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: Realizarea sistemelor de comunica]ii

strategice reprezint` o prioritate a Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`, deoarece acestea
stau la baza tuturor sistemelor de comunica]ii [i informatic` ce se vor crea \n Armata
Rom#niei. Sistemele de comunica]ii strategice, at#t fixe, c#t [i cele mobile, vor constitui
suportul re]elelor de transmisii de date (Intranetul [i Internetul militar) la diferite niveluri
de securitate, al re]elelor de video-teleconferin]`, al re]elelor dislocabile \n teatrele
de ac]iune, al re]elelor de voce, care vor asigura serviciile de baz`, precum [i mediul
de lucru al sistemelor informatice.

Colonelul Constantin AB~L~ESEI: Este de la sine în]eles

faptul c` nu poate exista nici un proiect privind realizarea
unor sisteme de comunica]ii [i informatic` [i, cu atât mai pu]in,
de nivel strategic, în care s` nu fie inclus` [i componenta tehnic`
a protec]iei informa]iilor, domeniul INFOSEC. De fapt, în mod
obligatoriu, tot ce se concepe [i se realizeaz` în cadrul Direc]iei
pentru nivelul strategic, [i nu numai, con]ine [i solu]iile adecvate
care asigur` protec]ia informa]iilor procesate, stocate [i vehiculate
prin sistemele respective de comunica]ii [i informatic`. Ei bine,
din aceast` perspectiv`, principalele obiective opera]ionale
ale domeniului INFOSEC sunt: implementarea, în Statul Major General [i în structurile
subordonate acestuia, a politicii de protec]ie a informa]iilor procesate, stocate [i transmise
prin sistemele de comunica]ii [i informatic`; participarea la procesul de elaborare, în cadrul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, a actelor normative specifice [i speciale, proprii acestui
domeniu; organizarea [i coordonarea activit`]ilor privind realizarea Punctului de prezen]`
NATO (Point of Presence/NATO – PoP/NATO) în România, din cadrul NGCS; organizarea
[i coordonarea activit`]ilor privind realizarea extensiei RMNC [i a Intranetului militar
la Reprezentan]ele Militare ale Statului Major General de la Bruxelles [i Mons; organizarea
[i coordonarea activit`]ilor privind secretizarea canalelor de comunica]ii de voce [i date
[i acreditarea de securitate, potrivit competen]elor Direc]iei, tuturor sistemelor informatice
[i de comunica]ii (SIC) aflate în func]iune, în cadrul Statului Major General [i în structurile
subordonate acestuia; participarea la procesul de acreditare de securitate organizat,
în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, pentru acele SIC-uri, din cadrul Statului Major General
[i din structurile subordonate acestuia, a c`ror acreditare nu este în competen]a Direc]iei;
organizarea [i coordonarea, în Statul Major General [i în structurile subordonate acestuia,
a activit`]ilor privind implementarea Infrastructurii de chei publice; organizarea [i coordonarea
activit`]ilor privind extensia NGCS la categoriile de for]e ale armatei, comandamente [i unit`]ile
declarate la dispozi]ia NATO; participarea la organizarea [i coordonarea activit`]ilor
102
 Dezbateri GMR
privind preg`tirea în domeniul INFOSEC a personalului cu responsabilit`]i pe aceast` linie,
din Statul Major General [i din structurile subordonate.

Colonelul Costinel PETRACHE: {tim care erau condi]ia, nivelul

[i standardele de \nzestrare – m` refer, evident, la ceea ce \nsemnau transmi-
siunile \n Armata Rom#niei – \n ultimul deceniu al secolului trecut. V` rog
s` ne oprim asupra acestei chestiuni – \nzestrarea, relev#nd at#t filozofia/politicile
programelor angajate \n acest sens, c#t [i, concret, realiz`rile, de fapt, acumul`rile
din domeniile tehnic [i informatic.

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: La \nceputul anilor ‘90 ai secolului

trecut, sistemul de comunica]ii al Armatei României se caracteriza prin prezen]a genera-
lizat` a comunica]iilor analogice [i manuale, cu începuturi timide de automatizare.
Elementele de informatic` erau reprezentate de terminale izolate, neasamblate nici m`car
în re]ele LAN, cu viteze [i puteri de calcul reduse. Încercarea de re]elizare a acestora
s-a lovit de lipsa unui suport de comunica]ii digital adecvat.
Ca urmare, în perioada 1992-1994 s-a elaborat [i s-a aprobat Concep]ia de realizare
a Sistemului de Transmisiuni al Armatei României, care define[te în detaliu tranzi]ia
de la sistemul de comunica]ii analogic [i manual la un sistem digital automatizat [i integrat,
cuprinzând toate nivelurile ierarhice – tactic, operativ [i strategic, av#nd ca obiectiv principal
asigurarea condi]iilor de implementare a tehnologiei informa]iei prin realizarea Sistemului
informatic integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Implementarea practic` a “Concep]iei de realizare a STAR” s-a declan[at dup` 1995,
prin ini]ierea succesiv` a programelor RTP/STAR, RADIO TACTIC/STAR [i RRONS/STAR.
Programul de comunica]ii multicanal operativ tactic RTSC/STAR nu a putut fi declan[at
din motive subiective, de[i realizarea RTP/STAR [i a transferului de tehnologie efectuat
o dat` cu aceasta permitea ([i permite [i în prezent) s` se ini]ieze [i acest program, singurul
neînceput din cele prev`zute în Concep]ie. Neini]ierea lui a creat [i creeaz` dificult`]i
importante în încercarea de a implementa componenta tactic`, de campanie, a SIIMAN.
Vreau s` spun c` cele trei programe aflate în derulare au avut la baz` principii importante,
urm`rite permanent de speciali[tii Direc]iei, mai relevante fiind: compatibilitatea [i inter-
operabilitatea, la nivel na]ional [i multina]ional; valorificarea sistemelor existente
prin integrarea lor în noile sisteme [i înlocuirea lor treptat` pe m`sura generaliz`rii acestora
din urm`; modularitatea [i interschimbabilitatea între echipamentele, complexele [i sistemele
care îndeplinesc func]ii similare indiferent de nivelul la care func]ioneaz` (tactic, strategic etc.)
sau de condi]iile mecano-climatice; valorificarea în comun a resurselor de c`tre to]i beneficiarii
posibili; asigurarea logistic` unitar` [i în teritoriul na]ional, cel pu]in pentru echipamentele
[i sistemele al c`ror num`r justific` transferul de tehnologie; instruirea unitar` a personalului
de operare, indiferent de categoria de for]e sau e[alonul la care opereaz`; utilizarea
cu prioritate a standardelor civile, cu eventuala lor adaptare la mediul militar, principiu
aplicat, de altfel, [i la generarea standardelor NATO (STANAG); valorificarea maxim`
a resurselor umane [i materiale existente în interiorul institu]iei militare pe întregul ciclu
103
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
de via]` al echipamentelor, complexelor [i sistemelor de comunica]ii, precum [i al lucr`rilor
de infrastructur` aferente (proiectare, experimentare, testare/evaluare, produc]ie, instalare,
operare [i între]inere, modernizare, mentenan]`, casare [i valorificare final`); managementul
centralizat [i distribu]ia flexibil` [i adaptativ` a resurselor de comunica]ii în beneficiul tuturor
abona]ilor, în conformitate cu drepturile [i priorit`]ile fiec`ruia; interconectarea [i integrarea
tuturor sistemelor de comunica]ii cu scopul realiz`rii [i dezvolt`rii continue a Re]elei militare
na]ionale de comunica]ii [i al integr`rii acesteia în Re]eaua global` de comunica]ii
[i informatic` a NATO.
Pe baza acestora, înzestrarea cu tehnic` [i complexe de comunica]ii s-a f`cut [i se face
în mod unitar, indiferent de forma de finan]are aplicat` – centralizat` pân` în anul 2001,
[i pe categorii de beneficiari, începând cu anul 2002.
De[i, trebuie s` spun, ultima form` de finan]are creeaz` unele dificult`]i în imple-
mentarea principiilor men]ionate, la nivelul Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` au fost
g`site procedurile prin care acestea s` se poat` aplica în continuare [i controlul aplic`rii
lor s` se men]in` cu rigurozitate.
De[i spa]iul la dispozi]ie nu permite prezentarea în detaliu a acumul`rilor din domeniul
moderniz`rii comunica]iilor Armatei României, a[ dori, totu[i, s` exemplific prin prezentarea
eforturilor de înzestrare cu tehnic` [i sisteme de transmisiuni pentru realizarea RTP/STAR
de care r`spunde nemijlocit Direc]ia noastr`. Astfel, Re]eaua de Transmisiuni Permanent`
din Sistemul de Transmisiuni al Armatei României (RTP/STAR) reprezint` principalul
program al sistemului de comunica]ii militare, având rol integrator [i de interfa]`
atât cu sistemele NATO, cât [i cu sistemul de comunica]ii civil, reprezentat de ansamblul
re]elelor realizate de operatorii civili publici [i priva]i de telecomunica]ii ale c`ror servicii
se utilizeaz` de c`tre organismul militar.
|n detaliile tehnice ale problemei, \l rog s` intre pe domnul colonel Alexandru Andrei.

Colonelul ing. Alexandru ANDREI: RTP/STAR

reprezint` un sistem mare [i solicit` eforturi pe m`sur`.
La realizarea [i opera]ionalizarea lui s-au aplicat [i se aplic`
toate principiile enun]ate anterior la care, evident, se adaug`
[i altele, specifice. M` voi referi la domeniile în care s-a ac]ionat
pentru realizarea la nivelul actual a RTP/STAR. Astfel, \n ceea ce
prive[te achizi]ia de echipamente, au fost contractate, în dou` faze,
echipamentele necesare etapei I de realizare a RTP/STAR.
Au fost contractate echipamente pentru 225 de centre
de transmisiuni magistrale, terminale, de comuta]ie [i de instruire.
De asemenea, au fost contractate 73 de containere de transmisiuni transportabile
de substitu]ie.
Echipamentele pentru toate celelalte centre de transmisiuni contractate, dar neachizi-
]ionate înc` se afl` în procesare tehnologic` [i integrare la societatea produc`toare.
|n ceea ce prive[te recep]ia, distribu]ia, instalarea [i integrarea în RTP/STAR a centrelor
de transmisiuni, procesul este condus de speciali[tii Comandamentului Transmisiunilor,
104
 Dezbateri GMR
la activitate particip#nd [i reprezentan]ii unit`]ilor militare beneficiare, de fapt, ai centrelor
supuse efectiv recep]iei. Aici se impune o precizare: instalarea centrelor poate fi f`cut`
par]ial (când lucr`rile de infrastructur` nu au putut fi realizate [i s-au efectuat doar amenaj`ri
minime ale spa]iului de instalare) sau complet. În acest ultim caz lucr`rile de infrastructur`
sunt realizate în totalitate [i centrul poate fi integrat în re]ea prin mijloace proprii re]elei
(linii radioreleu). În cazul instal`rii par]iale, integrarea în re]ea se face prin fluxuri digitale
închiriate de la SNTc Romtelecom SA. Exist` [i centre de transmisiuni instalate par]ial,
dar neintegrate în re]ea, din cauza insuficien]ei fondurilor de închiriere a fluxurilor digitale.
Rezult` c` una dintre problemele cele mai complexe o reprezint` realizarea lucr`rilor
de infrastructur`.
RTP/STAR a fost proiectat` s` utilizeze, cu prec`dere pentru interconectarea centrelor,
linii radioreleu militare. S-au avut în vedere mai ales avantajele legate de protec]ia fizic`,
punctual` a liniilor radioreleu, realizat` implicit prin m`surile luate pentru protejarea centrelor.
Toate celelalte sisteme de transport al informa]iilor la mare distan]`, pe cablu optic sau electric,
sunt vulnerabile din punctul de vedere al protec]iei fizice, fiind practic imposibil`
aceast` ac]iune de-a lungul întregului traseu. S-au luat m`suri speciale pentru reducerea
vulnerabilit`]ii leg`turilor radioreleu la ac]iunile de r`zboi electronic inamic. Un avantaj
secundar, dar nu de neglijat, al utiliz`rii liniilor radioreleu îl reprezint` faptul c` eterul
este liber în benzile conservate pentru utilizare militar`; prin compara]ie, terenul pe care
s-ar aplica solu]ia alternativ` (liniile în cablu) este, în general, în proprietatea altor structuri
care pot s` nu îl cedeze sau s` îl cedeze contra unor sume greu de suportat pentru Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale.
Exist`, totu[i, ca în cazul oric`rei solu]ii tehnice, [i greut`]i legate de utilizarea liniilor
radioreleu, [i anume necesitatea realiz`rii unor lucr`ri de infrastructur` speciale atât pentru
instalarea echipamentelor, dar, mai ales, pentru instalarea antenelor. Cu alte cuvinte, turnurile
necesare asigur`rii vizibilit`]ii directe între antene reprezint` lucr`ri deosebite, mai ales
când distan]ele dintre centre dep`[esc 25 km.
Acesta a fost [i motivul pentru care derularea programului RTP/STAR s-a f`cut [i se face
cu dificultate: bugetele ultimilor ani au reu[it tot mai greu s` ofere resursa financiar`
pentru realizarea lucr`rilor de infrastructur` planificate [i s-a acumulat un oarecare decalaj
între livrarea echipamentelor [i amenajarea spa]iilor necesare instal`rii [i func]ion`rii lor.
Utilizarea lucr`rilor de infrastructur` existente la institu]ii profilate pe servicii
care impun utilizarea turnurilor nu este totdeauna posibil` [i reduce din avantajul protec]iei
fizice, impunând luarea unor m`suri speciale pe timp de criz` [i r`zboi, în vederea protej`rii
unor loca]ii care nu sunt, de fapt, obiective militare. Pân` la 15.05.2004 au fost realizate
97 turnuri autoportante cu în`l]imi de pân` la 110 m, iar împreun` cu turnurile au fost amenajate
spa]iile interioare [i incintele speciale pentru instalarea grupurilor electrogene care asigur`
alimentarea de avarie a centrelor. Aceasta a permis instalarea complet` a 85 de centre
de transmisiuni fixe (cele trei centre de instruire nu au necesitat lucr`ri separate,
ele suprapunându-se peste trei centre operative [i utilizând o parte din infrastructura
amenajat` pentru acestea).
Exist` un num`r de 19 centre de transmisiuni deja achizi]ionate, dar neinstalate
(f`r` lucr`ri de infrastructur` realizate), pentru care se deruleaz` în prezent fie activit`]i
105
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
de închiriere de spa]ii, fie de simplificare a solu]iei de instalare a antenelor, prin utilizarea
unor piloni mobili ancora]i sau a unor pilone]i monta]i pe acoperi[ul cl`dirilor (în cazul
centrelor terminale). Nu întotdeauna \ns` acest lucru este posibil [i, pentru un num`r redus
de centre (atât magistrale, cât [i terminale), vor trebui, totu[i, realizate lucr`rile de infra-
structur` în volum complet, cu prioritate. Oricum, dezvoltarea RTP/STAR-ului va continua
perspectiva arhitecturii sale la sf#r[itul anului 2006, fiind cea din figura 2. O aten]ie deosebit`
acord`m form`rii [i instruirii personalului RTP/STAR.
Legend
Specializarea personalului
de proiectare [i a instructorilor
2 Mb/s radiorelay link
- MOD property
8 Mb/s radiorelay link

s-a f`cut atât la furnizorul

- MOD property
Suceava 34 Mb/s radiorelay link
- MOD property

Oradea
Dej Bistri]a
de echipamente, cât [i \n uni-
Ia[i
TCC, FSC or AANP
MNP, ATNP or AATNP
Training Centre

Cluj
t`]ile similare ale Armatei
Italiene care dispune de o re]ea
Bac`u

Arad
similar` RTP/STAR, realizat`
Timi[oara
Sibiu
Bra[ov
cu acela[i tip de aparate.
Au fost specializa]i în acest
Br`ila

Pite[ti Ploie[ti
scop un num`r de 10 ofi]eri
Buz`u

Legend
Operative at 01.01.2006 ingineri pentru proiectareM. Kog`lniceanu

de re]ele [i centre [i un num`r

In construction Bucure[ti
at 01.01.1006 Craiova
Constan]a
- operative at 31.12.2006
2 Mb/s (copper cable
or fiber optic) link
- leased or MOD
de 18 ofi]eri pentru a fi utili- Mangalia

property

Figura 2: Perspectiva de dezvoltare a RTP/STAR za]i în centrele de manage-

la sfâr[itul anului 2006 ment general al re]elei,
precum [i ca instructori în cele trei centre de formare [i instruire a operatorilor. De asemenea,
la Armata Italian`, au fost specializa]i 75 de ofi]eri care sunt utiliza]i în centrele de mana-
gement regional al re]elei.
Dispunem de trei centre de formare [i instruire a personalului, \n cadrul c`rora au fost
forma]i [i specializa]i peste 800 de operatori RTP/STAR, selec]iona]i din toate categoriile
de personal (ofi]eri, subofi]eri, mai[tri militari, militari angaja]i pe baz` de contract [i personal
civil). Majoritatea î[i desf`[oar` activitatea în centrele de transmisiuni instalate [i activate
ale RTP/STAR. Din p`cate, ca urmare a restructur`rii armatei [i a încuraj`rii solu]ion`rii
pe cale natural` a reducerii efectivelor, o parte din personalul specializat a trecut în rezerv`.
O alt` parte a personalului specializat a fost nevoit s` activeze pe alte func]ii din afara
RTP/STAR ca urmare a punerii în practic` a Ghidului carierei militare [i a imposibilit`]ii
avans`rii în grad, în cazul r`mânerii pe func]iile din centrele RTP/STAR.
Din aceast` perspectiv`, capacitatea de formare [i/sau specializare a celor trei centre
de instruire, de[i este de aproximativ 220 de operatori pe an, nu acoper` echilibrat nevoile
specifice.

Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: Abord`rile informatice din anii ultimului

deceniu al secolului trecut au creat o multitudine de sisteme informatice izolate,
care automatizau procesele \n domeniile respective, dar care nu accesau baze de date comune,
nu erau capabile s`-[i transmit` reciproc informa]ii pentru a lucra \mpreun`. |n plus, sta]iile
de lucru procesau informa]ii stand-alone [i c#nd erau legate \n re]ea, serviciile oferite erau pu]ine
106
 Dezbateri GMR
[i \n plin proces de maturizare. Aceasta era politica acelor ani
[i acela era nivelul tehnologic al aplica]iilor software. Evolu]ia
rapid` a tehnologiilor informatice a generat noi concepte, abord`ri
revolu]ionare ale proceselor organiza]iilor, \ntreprinderilor,
care s` permit` gestionarea integrat` a resurselor, prin aplica]ii
de tip Enterprise Resource Planning (ERP). Re]elele de date
s-au perfec]ionat continuu, ajung#nd la viteze impresionante,
dar strict necesare lucrului \n re]ea \n timp real, iar aplica]iile
au evoluat de la nivelul stand-alone la aplica]ii puternice client-server
sau, ulterior, bazate pe serviciul WEB. Modificarea sistemului
de planificare, prin utilizarea PPBES, a creat programe majore
de constituire [i modernizare a for]elor, \n cadrul c`rora se pot prevedea investi]ii \n domeniul
comunica]iilor [i informaticii [i care, coroborate cu sistemul de achizi]ii foarte bine organizat,
pot duce la realiz`ri \n domeniul informatic. Sigur, investi]iile \n informatic` sunt mari
din cauza ritmului ridicat de evolu]ie a tehnologiilor informatice, dar beneficiile ob]inute
prin introducerea sistemelor informatice sunt spectaculoase, cu efecte pe termen lung,
[i duc la eficientizarea [i rentabilizarea proceselor.

Colonelul Constantin AB~L~ESEI: A[a cum afirmam, în cadrul Statului Major

General, domeniul INFOSEC a mers [i merge în permanen]` împreun` cu informatica
[i comunica]iile [i numai în interiorul acestora, fiind practic imposibil, în special în ultimul timp,
s` le abord`m separat. Astfel, orice echipament/sistem nou introdus în înzestrare are asigurat`
[i solu]ia de secretizare a informa]iilor, procesate, stocate sau vehiculate prin acestea.
Spre exemplificare, putem ar`ta c`, în prezent, sunt în înzestrare: echipamente terminale
de abonat moderne, digitale, prev`zute cu module criptografice, care asigur` secretizarea
informa]iilor de voce [i date; echipamente de secretizare de grup, care asigur` criptarea
fluxurilor digitale de 2 Mbps realizate între centrele de comunica]ii ale RMNC; echipamente
radio cu salt de frecven]`, pe US [i UUS, personalizate cu algoritmi criptografici proprii,
care asigur` comunica]iile de voce [i date secretizate; sisteme [i produse criptografice specifice
care permit secretizarea comunica]iilor de date în activitatea curent`, în ]ar` [i în exterior,
pentru aplica]ii, exerci]ii [i antrenamente de stat-major, precum [i pentru misiunile interna-
]ionale la care particip` structuri ale Armatei României, în diverse teatre de opera]ii.
Abordând problematica înzestr`rii trebuie ar`tat faptul c` trecerea la noul sistem
de planificare multianual` a ap`r`rii, care a avut drept obiectiv principal descentralizarea
procesului de planificare [i utilizare a resurselor puse la dispozi]ia armatei, are, pe lâng`
aspectele sale pozitive, [i unele consecin]e mai pu]in acceptabile, cel pu]in pentru domeniul
comunica]iilor [i informaticii, deci, implicit, [i pentru INFOSEC.
În prezent, este foarte greu ca, pe baza actualului cadru normativ din Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale, s` se poat` realiza, de c`tre Direc]ia Comunica]ii [i Informatic`, potrivit
competen]elor sale, o coordonare eficient`, operativ` [i prospectiv` a acestui domeniu,
în întreaga armat`. Relativa independen]` a directorilor programelor de constituire, preg`tire
[i modernizare a for]elor face ca, de multe ori, s` se creeze o serie de probleme [i situa]ii
complicate, cu rezolv`ri nu tocmai corecte [i care, apoi, sunt greu de remediat în mod corespunz`tor.
107
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Dificult`]ile majore se pot produce, în special, atunci când nu se aplic` întocmai politica
stabilit` în acest domeniu de c`tre Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` [i se ajunge la situa]ia
de a nu se mai putea realiza interoperabilitatea atât cu NATO, cât [i la nivel na]ional.
Primii responsabili pentru producerea unor astfel de situa]ii sunt speciali[tii care lucreaz`
[i consiliaz` directorii de programe pentru domeniile comunica]ii [i informatic` [i, implicit,
INFOSEC.
În scopul evit`rii producerii unor astfel de situa]ii, Direc]ia Comunica]ii [i Informatic`
a efectuat demersurile corespunz`toare pentru ca, în cadrul fiec`rui program, s` se includ`
[i câte un subprogram distinct – “Comunica]ii [i informatic`”.
Apreciem c`, în acest fel, se va permite o gestionare real`, mult mai eficient` a domeniului
nostru, considerat prioritar atât în cadrul NATO, cât [i la nivel na]ional, în amplul proces
de planificare a ap`r`rii.

Colonelul Costinel PETRACHE: Una din \mplinirile programatice

ale Direc]iei, \ng`dui]i-mi s` o consider astfel, este construc]ia conceptului de “sistem
integrat de comunica]ii [i informatic` al Armatei Rom#niei”. V` rog, din perspectiva
aplic`rii lui, s` \i releva]i structura, disponibilit`]ile opera]ionale, interopera-
bilitatea intern` [i capacitatea de integrare \n sistemul specific nord-atlantic.

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: În interven]ia anterioar`,

domnul colonel Andrei s-a referit la figura 1 pentru a prezenta locul componentei
de comunica]ii în cadrul Sistemului integrat de comunica]ii [i informatic` al Armatei
României. Cred c` figura este suficient de gr`itoare pentru a nu mai fi necesare
alte comentarii legate de caracterul integrator al conceptului [i, mai ales, pentru a se eviden]ia
interdependen]a reciproc` a componentelor sale. Vreau doar s` precizez – componentele
a c`ror realizare a fost deja ini]iat` (RTP/STAR, RRONS/STAR [i RADIO TACTIC/STAR)
se bazeaz` pe tehnologii [i tehnici de prelucrare a semnalelor, de ultim` genera]ie, aplicate,
verificate în practic` [i aflate în produc]ie de serie înainte de a fi achizi]ionate de Armata
României. Aceasta a asigurat realizarea unor sisteme stabile, standardizate [i utilizate
în armatele statelor membre ale NATO, ceea ce a redus riscurile [i, mai ales, a asigurat
integrarea u[oar`, natural`, pot spune, în sistemul de comunica]ii nord-atlantic.

Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: Practica [i experien]a \n domeniu

au demonstrat c` informatica [i comunica]iile au evoluat \mpreun` [i s-au sprijinit \n realizarea
func]iilor specifice. Folosind ca suport sistemele de comunica]ii, re]elele de transmisii
de date s-au extins de la nivel local (LAN) la nivel metropolitan (MAN) [i de arie larg` (WAN).
Pe por]iuni restr#nse [i-au creat propriile re]ele de comunica]ii pe fibr` optic`, implement#nd
protocoale de vitez` mare (ATM, Gigabit Ethernet), pentru a incrementa vitezele de procesare
\n arhitecturi redundante, dar fiabile [i cu riscuri de pierdere a informa]iilor din ce \n ce
mai reduse. Evolu]iile tehnologice ale celor dou` domenii au mers paralel [i cu un ritm
ridicat de modificare. De aceea, \n ultimii ani s-a dezvoltat conceptul de sisteme integrate
de comunica]ii [i informatic`, acesta atest#nd inseparabilitatea celor dou` domenii.
Trebuie s` ne imagin`m acest sistem ca un edificiu, av#nd la baz` infrastructura de comunica]ii
global` (re]eaua militar` na]ional` de comunica]ii), pe care se sprijin` infrastructura
de transmisii de date (Intranetul militar), care asigur` servicii de date [i constituie mediul
108
 Dezbateri GMR
de lucru securizat pentru aplica]iile informatice care asist` [i/sau dirijeaz` procesele (sistemul
informatic integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale). SIIMAN este conceptul integrat
al infrastructurii de date [i al tuturor sistemelor informatice din Armata Rom#niei
care asigur` gestiunea unitar` a resurselor de ap`rare, conducerea unitar` [i, \n timp real,
a proceselor militare pe timp de pace, \n situa]ii de criz` [i la r`zboi. Arhitectura sistemului
este deschis`, suport#nd \n permanen]` noi module, noi platforme de lucru [i con]ine
interfe]e standard c`tre alte sisteme integrate din sistemul na]ional de ap`rare, din admi-
nistra]ia public`, din cadrul Alian]ei Nord-Atlantice. Arhitectura respect` standardele tehnice
[i pe cele de interoperabilitate ale NATO, are componente sta]ionare, mobile [i dislocabile,
care pot coopera (comunic` [i schimb` informa]ii \n format standardizat) cu componente
similare \n cadrul for]ei multina]ionale din care vor face parte. Romania particip`, al`turi de alte
state membre ale NATO [i de NATO \ns`[i, la programul multina]ional de interoperabilitate
(Multilateral Interoperability Programme – MIP), fiind \n contact permanent cu deciziile
[i progresele realizate \n domeniul interoperabilit`]ii.

Colonelul ing. Alexandru ANDREI: De asemenea, echipamentele [i sistemele

de comunica]ii achizi]ionate ofer` servicii definite de standardele civile [i militare din domeniu
(ITU-T, STANAG [i EUROCOM) [i asigur` protec]ia comunica]iilor la contraac]iunea
electromagnetic` inamic` [i la accesul neautorizat la informa]iile clasificate, vehiculate
în sistem. |n ceea ce prive[te interoperabilitatea intern`, a fost scopul primordial urm`rit
pe toat` perioada de planificare, achizi]ie, instalare [i activare a echipamentelor [i sistemelor
de comunica]ii, ini]iate dup` 1990. Uneori, acest scop major a impus introducerea cu pruden]`
[i, poate, prea lent a unor noi servicii.
Preocuparea Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` pentru asigurarea interoperabilit`]ii
echipamentelor [i sistemelor de comunica]ii s-a amplificat începând cu anul 2002,
când achizi]iile pentru sistemele de comunica]ii tactice au ie[it de sub controlul nemijlocit
al Direc]iei noastre [i au trecut în responsabilitatea categoriilor de for]e. Aceast` nou`
procedur` creeaz` tendin]e centrifuge care trebuie valorificate cu m`iestrie [i temperate
atunci când pot crea probleme de interoperabilitate.

Colonelul Constantin AB~L~ESEI: Este foarte adev`rat c`, \n zilele noastre,

nu se mai poate vorbi dec#t de sisteme integrate de comunica]ii [i informatic` [i, a[a cum
se \n]elege foarte limpede [i din interven]iile colegilor mei, aceasta a fost [i este concep]ia
general` a Direc]iei privind construc]ia respectivelor sisteme.

Colonelul Costinel PETRACHE: Proiectarea sistemelor centrate

pe re]ea – Network Centric Warfare – trebuie s` urm`reasc` integrarea numeroaselor
platforme informatice \n orice tip de scenariu conflictual. Cum se realizeaz`
acest lucru ?

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Teoria “r`zboiului centrat pe re]ea”,

dezvoltat` amplu în Statele Unite, a fost adoptat` [i de Organiza]ia Nord-Atlantic`
sub denumirea de “Capabilit`]i NATO facilitate de re]ea”. Indiferent de denumirea lor,
ambele urm`resc atingerea superiorit`]ii informa]ionale prin valorificarea tehnologiei
informa]iei în domeniul militar [i transformarea acesteia într-un factor de putere.
109
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
|n esen]`, teoria sus]ine implementarea unui complex
de ac]iuni de o amploare nemaiîntâlnit` pân` în prezent, ac]iuni
derulate în toate componentele organismului militar.
La baza acestui proces st` ideea de re]ea de conexiuni
interumane, care presupune capacitatea fiec`rui participant
la ac]iunea militar` – indiferent de locul lui în ierarhie – de a comunica,
teoretic, cu to]i ceilal]i, capacitatea fiec`rui participant de a avea
acces la acele informa]ii necesare pentru a-[i îndeplini în mod
optim misiunea.
Re]eaua de comunica]ii [i informatic` – na]ional`, în cazul
ac]iunilor duse pe teritoriul na]ional, [i global`, în cazul
celor multina]ionale – reprezint` componenta elementar`, absolut necesar`, dar nu [i suficient`,
a implement`rii conceptelor de “r`zboi centrat pe re]ea”. Caracteristicile acesteia trebuie
s` permit` aplicarea unor proceduri total deosebite de cele din prezent; procedurile aplicate
în prezent sunt caracterizate prin transferarea c`tre executant a tuturor detaliilor necesare
execut`rii misiunii (principiul “smart push”). “R`zboiul centrat pe re]ea” solicit` sistemului
de comunica]ii [i informatic` s` permit` implementarea conceptului [i procedurilor
prin care executantul prime[te doar misiunea, detaliile [i informa]iile necesare execut`rii
ei [i le asigur` singur prin accesarea unor baze de date corespunz`toare (principiul
“post and smart pull”). Aceasta impune crearea re]elei de comunica]ii [i informatice globale,
care s` ofere, în oricare punct de interes, conectivitate [i acces imediat la informa]ii (serviciul
“plug and play”).
Provocarea ce st` în fa]a întregului organism militar pentru implementarea teoriei
“r`zboiului centrat pe re]ea” este deosebit`. Ea presupune, pentru specialistul în comunica]ii,
preocuparea continu` de a dezvolta [i a valorifica interoperabilitatea echipamentelor
[i sistemelor pentru integrarea lor, din ce în ce mai ampl`. Serviciul “plug and play” concentreaz`
în câteva cuvinte un scop teribil de greu de atins, care impune standardizarea [i imple-
mentarea standardelor pentru func]iile de acces, tranzit [i interconectare de re]ele de comunica]ii
eterogene, create de na]iunile membre ale NATO la momente [i cu solu]ii tehnice deosebite
[i închegarea lor într-un tot, care s` ofere oric`rui utilizator, în orice punct al re]elei globale,
senza]ia de omogenitate [i accesul unitar la informa]iile necesare îndeplinirii misiunii.
Realizarea re]elei de comunica]ii globale, de coali]ie, multina]ional` presupune un amplu
proces de maturizare a conceptului la nivelul NATO, în ansamblu, dar [i la nivelul fiec`rei
na]iuni, în parte, care trebuie s` participe activ la ac]iunile multina]ionale, având ca scop
interconectarea minimal` [i amplificarea treptat` a capacit`]ilor de transfer dintre re]elele
militare, cu utilizarea ampl` a re]elelor civile na]ionale [i interna]ionale de comunica]ii.
În cuvinte simple, scopul ideal ar fi ca re]eaua global` s` asigure transferarea tuturor
datelor, pe care oricine le-ar solicita oriunde. Scopul realist, pe termen mediu (5-10 ani),
îl reprezint` proprietatea ca sistemul de comunica]ii s` permit` transferarea unor date
oricui [i oriunde.

Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: Conceptul de r`zboi bazat pe re]ea

– Network Centric Warfare (NCW), cum \l definesc americanii, sau NATO Network Enable
Capability (NNEC), cum este definit de NATO – se bazeaz` pe principiul asigur`rii
110
 Dezbateri GMR
superiorit`]ii informa]ionale, prin utilizarea re]elelor de comunica]ii [i informatic` la toate
nivelurile ierarhice. Sistemul permite un acces larg [i controlat la informa]ii, facilit#nd astfel
descentralizarea comenzii, simuleaz` [i optimizeaz` scenarii, proceseaz` rapid informa]ii
despre inamic [i trupe proprii, asist` informatic procesele [i decizia, permite schimbul
de informa]ii (voce, date, imagini) rapid la toate e[aloanele ierarhice, are capabilit`]i
de dezinformare sau de reducere a capacit`]ilor tehnice [i de prelucrare ale inamicului,
asigur` o bun` cooperare \ntre unit`]ile din cadrul for]ei (de uscat, aeriene [i maritime).
Este evident c` un astfel de sistem se sprijin` pe infrastructuri de comunica]ii performante
[i fiabile, cu acoperire larg`, pe care se cl`desc re]elele informatice ce asigur` serviciile
[i suportul informatic pentru asistarea proceselor. Integrarea numeroaselor platforme
de comunica]ii [i informatic`, ce coexist` \ntr-un astfel de sistem, se poate realiza respect#nd
cerin]ele impuse de standardele de interoperabilitate, de modelele de date comune,
de imaginile opera]ionale comune, prin aplicarea unor solu]ii redundante de fiabilizare
a infrastructurii, prin asigurarea transportului securizat al informa]iilor \n re]ea.
Prin intermediul Departamentului pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`r`re
s-au f`cut demersuri avansate \n SUA [i s-a negociat o colaborare cu armata american`
[i companiile americane de profil pentru elaborarea [i implementarea conceptului de “r`zboi
centrat pe re]ea” \n Armata Rom#niei. Totodat`, particip`m la grupurile de lucru ale NATO,
care definesc \n prezent acest concept.

Colonelul ing. Alexandru ANDREI: A[a cum men]ionam, condi]ia minimal`

de ini]iere a implement`rii conceptului de “r`zboi centrat pe re]ea” [i de creare
a “Capabilit`]ilor NATO facilitate de re]ea” este conectarea [i integrarea re]elelor militare
na]ionale de comunica]ii în re]eaua de comunica]ii global` (Global Grid). Realitatea din ]`rile
NATO arat` c` fiecare [i-a creat re]eaua na]ional` conform unor principii [i procedee organi-
zatorice [i de prelucrare informa]ional` mai mult sau mai pu]in particulare. Rezultatul
îl reprezint` caracterul eterogen al acestor re]ele [i imposibilitatea interconect`rii lor imediate
[i nemijlocite. Acest lucru ar fi posibil numai dac` s-ar crea un num`r deosebit de mare
de interfe]e de adaptare a fiec`rei re]ele cu toate celelalte sau, pentru a simplifica lucrurile,
dac` între acestea ar exista un “liant” care s` reduc` problema de interfa]are doar între fiecare
re]ea na]ional` [i acest liant comun. Aceast` ultim` solu]ie a fost adoptat` de speciali[tii
NATO, ini]iatorii procesului de creare a NGCS care s` joace rolul de “liant”.
În imaginea al`turat` Cazul fiecare cu fiecare Cazul cu “liant” comun
se prezint` cele dou` posi- Re]ea Re]ea Re]ea
bilit`]i în care, pentru simpli- na]ional` A/B
A
na]ional`
A
na]ional`
B
B/A
ficarea desenului, s-au consi- A/C
Re]ea
na]ional`
A/L B/L

derat doar trei re]ele na]ionale. B

NGCS
În realitate, ele sunt 25 [i este B/C (Liant)

probabil ca, prin l`rgirea C/A

C/L
în continuare a NATO, num`rul Re]ea C/B
na]ional` Re]ea
lor s` creasc`. Num`rul total C na]ional`
C
de interfe]e în cazul solu]iei
ini]iale este de 600, în timp Figura 3: Interfa]area re]elelor na]ionale \n cadrul Re]elei globale
ce în cazul celei de-a doua solu]ii, deja aplicat`, se reduce la 25.
111
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Sistemul NGCS const`, de fapt, dintr-o serie de puncte de prezen]` NGCS, câte unul
la nivelul fiec`rei loca]ii NATO [i câte unul la nivelul fiec`rei na]iuni membre, interconectate
prin fluxuri digitale închiriate de NACOSA de la operatorii publici. Punctul de prezen]`
NGCS de la nivelul fiec`rei na]iuni are rolul de punct de conectare [i interfa]are cu re]eaua
militar` na]ional` de comunica]ii a na]iunii respective. În figura 4 este prezentat
tocmai acest lucru, în care s-a detaliat Re]eaua militar` na]ional` de comunica]ii (RMNC)
a Armatei României – STAR.
Se remarc` rolul integrator [i de interfa]` al RTP/STAR în cadrul RMNC, în rela]ia
cu NGCS. Trebuie men]ionat c` actuala re]ea NATO analogic` IVSN – Initial Voice Swiched
Network (figura 5) urmeaz` a fi substituit` de NGCS, pe m`sura dezvolt`rii acestuia.
În prezent, totu[i, IVSN asigur` majoritatea serviciilor de voce în NATO. Multe din na]iunile
NATO fondatoare [i multe din structurile [i comandamentele NATO nu au înc` acces
direct la NGCS, ci doar indirect, prin intermediul Punct de prezen]` NGCS
IVSN. De subliniat c` IVSN nu este singura re]ea Canale
necomutate
ce va fi substituit` de NGCS. Re]eaua NATO

- fluxuri digitale \nchiriate -

Echipamente de management

Interfa]a
de voce
de transmiteri de date TARE (Telegraph Automatic N Componenta Re]eaua

al benzii (BME)
pentru militar`
Relay Equipment), aflat` de câteva decenii în exploa- G comuta]ie
de circuite
na]ional`
de comunica]ii
tare, va ie[i [i ea din serviciu dup` generalizarea NGCS. C (CSC)
(NDN)
S
Structura general` a unui Punct de prezen]` Componenta
a na]iunii X

Interfa]a
de date
NGCS este descris` în figura al`turat`. pentru
transport
Mai subliniez doar faptul c` echipamentele de pachete
(PTC)
din Punctul de prezen]` au fost achizi]ionate [i insta-
late de NATO, sunt exploatate de speciali[ti militari Figura 4: Structura general`
a Punctului de prezen]` NGCS
români [i sunt incluse în sistemul NACOSA de mana-
gement centralizat.

Colonelul Costinel PETRACHE: Mai cu seam` dup` admiterea

\n Parteneriatul pentru Pace, Armata Rom#niei are \n portofoliul opera]ional
particip`ri relevante fie \n misiuni umanitare sau \n sprijinul p`cii, fie \n teatrele
de opera]iuni strategice. Trec#nd \n revist` cele mai importante particip`ri,
v` rog s` releva]i con]inutul specific al acestora, subliniind, eventual, [i dificult`]ile
cu care v-a]i \nt#lnit.

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: A[ puncta mai \nt#i unele chestiuni
referitoare la organizarea sistemului de transmisiuni. Sistemul de transmisiuni pentru
conducerea, cooperarea [i în[tiin]area for]elor române aflate în cadrul opera]iunilor a fost
organizat în conformitate cu Dispozi]iile pentru comunica]ii [i informatic` ale [efului Statului
Major General [i ale comandantului Comandamentului 2 Opera]ional Întrunit “Mare[al
Alexandru Averescu”.
Esen]ial, au fost avute în vedere urm`toarele nevoi de leg`tur`: cu autorit`]ile militare
na]ionale; cu marea unitate care a generat for]a [i cu marea unitate în care sunt incluse
contingentele române[ti, precum [i cele cu caracter social.
|n ceea ce prive[te func]ionarea sistemului de transmisiuni se pot face unele aprecieri: leg`turile
cu ]ara func]ioneaz` dup` program: cele \n regim radio prin re]ele radio, pentru mesagerie
112
 Dezbateri GMR
Romanian National Defence Network (RNDN)
Re]ea militar` electronic` interconectate
Re]ea militar`
na]ional` na]ional`
Re]eaua minilitar` na]ional` de comunica]ii a României de comunica]ii cu Intranetul militar [i pentru
de comunica]ii
(RMNC-R) Na]iunea A Na]iunea Z
Rpr. Bruxelles PoP PoP
voce; cele prin satelit – prin
Reps. Mons 0.040.1001.990 utilizarea SICRAL în perioada
Reps. Norfolk
IRAK 17.12.2003-30.06. 2004
IRAK
[i prin utilizarea sistemului

Bucharest
AFGANISTAN Centru
RTP/ RTP/STAR IMMARSAT cu instala]ii

PoP
616
KOSOVO
BOSNIA M100
STAR Sistemul NATO
P.N.A.
general MINI-M, în limita a 30 min./zi;
Cdm.Prot.Civ.
{c.Apl.Prot.Civ. de comunica]ii leg`turile în teatru func]io-
NGCS
M.A.E.
………………..
neaz` conform organiz`rii
………………..
………………..
915.875.616.3101
precizate, prin dispozi]iile
……………….. men]ionate, [i a organiz`rii
structurilor în care sunt
PHOENIX Re]eaua IVSN
(componenta R R O N S/ cuprinse subunit`]ile române.
Ministerului STAR
Ap`r`rii Na]ionale) Referitor la asigurarea
Re]elele de comunica]ii cu mijloace, cererile pentru
tactice/STAR
suplimentarea cantit`]ii de
Figura 5: Integrarea Re]elei militare na]ionale
de comunica]ii \n NGCS echipamente de comunica]ii
[i informatic` au fost inevitabile, fiind satisf`cute de c`tre Statul Major al For]elor Terestre.
Participarea de p#n` acum a impus unele concluzii majore. Am s` m` refer la acestea
succint [i f`r` a intra \n detalii func]ionale, astfel: • eterogenitatea for]elor participante
la opera]ii (multina]ionale, întrunite etc.) presupune un efort pe m`sur` pentru asigurarea
interoperabilit`]ii procedurale [i tehnice, sens \n care adoptarea urgent` a procedurilor
[i standardelor NATO, a[a cum sunt, f`r` adapt`ri na]ionale, este indiscutabil`; • managementul
frecven]elor radio în teatrul de ac]iune este dificil de asigurat [i solicit` coordonare
cu partenerii de coali]ie. De aceea, coordonarea trebuie f`cut` din vreme prin Agen]ia
Militar` pentru Managementul Frecven]elor Radio, cu prevederi largi de aplicare;
• asigurarea tehnicii [i a materialelor de resortul comunica]iilor [i informaticii se poate face
numai în condi]iile cunoa[terii detaliate a con]inutului misiunilor [i a factorilor de mediu
în care se vor desf`[ura acestea. |n acest sens, dotarea cu echipamente de comunica]ii
[i informatic` trebuie realizat` specific pentru fiecare misiune, asigurarea rezervelor
de orice tip, la orice e[alon fiind vital`; • planificarea sistemelor de comunica]ii [i informatice
trebuie realizat` în condi]iile în care nu sunt disponibile resurse comerciale în teatrul
de ac]iune. Este de dorit independen]a relativ` a sistemelor de comunica]ii [i informatice
de sistemele comerciale, iar atunci când sistemele comerciale de comunica]ii [i informatice
sunt disponibile, acestea trebuie utilizate la maxim, cu condi]ia s` nu afecteze con]inutul
misiunii; • condi]iile dificile de propagare din cauza furtunilor de nisip impun solu]ii originale
pentru asigurarea leg`turilor radio. Sunt necesare abord`ri netradi]ionale înc` din faza
de definire a cerin]elor opera]ionale pentru tehnica de comunica]ii [i informatic`; • greut`]ile
[i disfunc]ionalit`]ile în modul de func]ionare al echipamentelor de comunica]ii apar
ca urmare a temperaturilor ridicate, iar asigurarea instala]iilor de aer condi]ionat pentru tehnica
de comunica]ii este o necesitate, nu un lux.
113
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Colonelul Constantin AB~L~ESEI: Realit`]ile concrete din teatrele de opera]ii,
acolo unde au ac]ionat [i ac]ioneaz` [i în prezent militari români, au impus acordarea
unei aten]ii sporite problematicii securiz`rii CIS. În acest sens s-au f`cut [i se fac eforturi
deosebite, din partea speciali[tilor no[tri [i, în special, a celor din Serviciul Securitatea
Informa]iilor/Direc]ia General` de Informa]ii a Ap`r`rii, pentru îndeplinirea ordinului [efului
Statului Major General privind secretizarea tuturor canalelor de leg`tur` aflate la dispozi]ia
for]elor din teatrele de opera]ii. De aceea, afirmam la începutul dezbaterii noastre, c` sunt
în curs de derulare procedurile specifice realiz`rii [i introducerii în exploatare a unor produse
criptografice noi, pentru protejarea informa]iilor vehiculate prin re]elele de date, inclusiv
prin Internet.

Colonelul Costinel PETRACHE: Se [tie, \n 2003 a demarat un proiect

foarte important destinat s` asigure un canal de comunica]ii \ntre Rom#nia
[i structurile militare ale Alian]ei – POINT OF PRESENCE – PoP/NATO
sau, altfel spus, Punctul de Prezen]` NATO \n Rom#nia. |n ce stadiu de implementare
se afl` proiectul [i care \i este, esen]ial, rostul ?

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Potrivit

solicit`rii NATO [i aprob`rilor na]ionale corespunz`toare,
în prim`vara anului 2003 a început proiectul de instalare
a Punctului de prezen]` NATO în România [i de conectare
la NGCS a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i Ministerului
Afacerilor Externe.
Realizarea acestui proiect face parte din complexele
[i profundele procese de transformare [i modernizare reale,
prin care trece în aceast` perioad` NATO, impuse de noile
concepte [i misiuni stabilite pentru actuala etap`. Prin materiali-
zarea acestui proiect se asigur` atingerea a cel pu]in dou` obiective
majore, astfel: pe de o parte, restructurarea [i modernizarea radical` a sistemului
de comunica]ii [i informatic al Alian]ei prin utilizarea, într-o m`sur` mult mai mare
decât pân` acum, a Re]elelor Na]ionale ale Ap`r`rii (National Defense Networks);
pe de alt` parte, se asigur` posibilitatea vehicul`rii, în timp aproape real, a informa]iilor
clasificate (voce, date [i imagini), pân` la nivelul NATO SECRET inclusiv, între structurile
[i ]`rile membre ale Alian]ei.
Ca termen de finalizare (faza I) a acestui proiect a fost stabilit momentul accederii
oficiale a României în NATO, stabilit ini]ial pentru luna mai 2004. Programul de implementare
a acestui proiect a fost stabilit pentru toate cele [apte ]`ri invitate la aderare, împreun`
cu structurile specializate ale NATO (Supreme Headquarters Allied Powers Europe
– SHAPE, NATO Consultation, Command and Control Agency – NC3A, NATO Office
of Security – NOS).
{eful Statului Major General a împuternicit Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` s` asigure
managementul general al acestui proiect.
Pe aceast` baz`, la nivelul Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` s-a constituit un grup
de lucru care, împreun` cu reprezentan]ii Comandamentului Transmisiunilor, în conformitate
114
 Dezbateri GMR
cu obliga]iile care au revenit României, pân` în prezent, au executat urm`toarele activit`]i
mai importante: am întocmit [i am promovat spre aprobare, de c`tre Consiliul Suprem
de Ap`rare a }`rii, memorandumul pentru ob]inerea aprob`rii de instalare a PoP/NATO
în România [i de conectare a celor dou` ministere la NGCS; am transmis c`tre NC3A,
la solicitarea acestei Agen]ii, prin Reprezentan]a Militar` a României la NATO [i UE,
o scrisoare prin care s-a comunicat acceptul nostru privind începerea, din 12.01.2004,
a procesului efectiv de implementare, precum [i disponibilitatea de a semna memorandumul
de în]elegere între reprezentantul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i directorul general
al NC3A; am elaborat [i am promovat, spre semnare, proiectul protocolului de lucru
între Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i Ministerul Afacerilor Externe privind problematica
PoP/NATO din România; am stabilit loca]iile de dispunere a echipamentelor de comunica]ii
[i informatic` NATO la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, la Comandamentul Opera]ional Aerian
Principal [i la Ministerul Afacerilor Externe; am asigurat, prin Comandamentul Transmi-
siunilor, resursele financiare corespunz`toare, s-au contractat [i s-au executat lucr`rile
necesare, în conformitate cu cerin]ele stabilite; am organizat [i am asigurat participarea
la cursurile de comunica]ii, informatic` [i INFOSEC, organizate de NATO, pentru cele
[apte ]`ri invitate la aderare; am organizat [i am desf`[urat, în mai multe faze, procesul
de acreditare de securitate a sistemului (documentele de acreditare au fost întocmite
[i înaintate la ORNISS, în conformitate cu preciz`rile NOS); am instalat rack-urile pentru
echipamente [i fibra optic`, în M-100 [i \n localul Ministerului Afacerilor Externe, am instalat
[i am configurat, în Centrul de Comunica]ii RTP/STAR din M-100, echipamentele de comu-
nica]ii care s` prelucreze atât fluxul de date cu SHAPE/Belgia, cât [i fluxul de date cu sediul
Ministerului Afacerilor Externe; am instalat, în localul Ministerului Afacerilor Externe,
Centrul de Comunica]ii RTP/STAR pentru a se asigura conectarea loca]iei Ministerului
Afacerilor Externe la PoP/NATO din M-100.
Trebuie eviden]iat faptul c`, pân` la aceast` dat`, s-au executat, întotdeauna, la termen
[i, de multe ori, înainte de termen, toate activit`]ile planificate, ceea ce a permis României
s` fie prima ]ar`, din cele [apte invitate la aderare, care [i-a îndeplinit angajamentele asumate.
Aceast` realitate, care demonstreaz` din nou profesionalismul [i seriozitatea speciali[tilor
no[tri, a fost subliniat`, în repetate rânduri, [i de reprezentan]ii NATO.

Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: A[a cum s-a mai subliniat, Punctul
de prezen]` NATO \n Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, al`turi de cel creat \n cadrul Ministerului
Afacerilor Externe reprezint` poarta de acces la re]eaua de date a Alian]ei – NGCS.
Creat \n Centrul Opera]ional de Re]ele al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, PoP/NATO
va pune la dispozi]ie o serie de servicii informatice [i de comunica]ii pentru un num`r limitat
de utilizatori, certifica]i din punctul de vedere al accesului la documente, afla]i \n spa]ii
ce respect` condi]ii stricte de securitate impuse (norme TEMPEST). Existen]a acestei re]ele
va permite o mai bun` [i rapid` colaborare cu membrii Reprezentan]ei Militare a Statului
Major General la Bruxelles [i la Mons, cu ceilal]i abona]i ai re]elei NGCS, un transfer rapid
de documente clasificate conform nivelului de securitate la care a fost acreditat`, accesarea
serverelor WEB, utilizarea mesageriei formatate [i a altor servicii care vor fi definite ulterior.
P#n` \n prezent, echipamentele de comunica]ii [i informatic` din PoP/NATO [i din cele 10 puncte
de acces au fost furnizate [i instalate, de c`tre echipe ale NATO, \n \nc`perile amenajate
115
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
cu for]e proprii, conform cerin]elor de securitate enun]ate. Personalul militar [i civil
care le exploateaz` a fost instruit profesional [i atestat din punctul de vedere al securit`]ii
[i execut` acum primele teste \n re]ea, al`turi de utilizatorii aviza]i s` acceseze re]eaua.
Este de remarcat faptul c`, al`turi de extensia re]elei NGCS \n Punctul de prezen]`,
func]ioneaz` [i extensia re]elei private de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Intranetul
militar, cu toate serviciile pe care acesta le ofer` intern [i cu beneficiile evidente pentru un num`r
mult mai mare de utilizatori.

Colonelul Constantin AB~L~ESEI: La ceea ce a men]ionat

domnul general Cristea Dumitru, a[ mai ad`uga: am efectuat
m`sur`torile TEMPEST, cu sprijinul echipei de speciali[ti
de la NACOSA; am stabilit, împreun` cu reprezentan]ii NATO,
cerin]ele de protec]ie fizic` a personalului INFOSEC
[i de amenajare pentru fiecare loca]ie în parte; am înfiin]at
structura care va opera/exploata PoP/NATO din M-100,
în cadrul Centrului Opera]ional pentru Sisteme Informatice,
am stabilit [i am selec]ionat personalul care va încadra
respectiva structur`; am ini]iat procedurile de certificare
de securitate la nivel NATO SECRET a personalului selec]ionat
[i s-a organizat deta[area acestuia la Centrul Opera]ional pentru Sisteme Informatice, pentru
preg`tire, pân` la numirea pe func]ii; am organizat [i am participat la inspec]iile periodice
desf`[urate de NATO în România, care au confirmat îndeplinirea cerin]elor stabilite;
am participat la instalarea [i integrarea echipamentelor de comunica]ii, informatic`
[i criptografice apar]inând NATO [i la parcurgerea testelor de verificare a func]ion`rii;
am participat la desf`[urarea modulelor de preg`tire practic` (on the job training) a personalului
român care va opera [i va men]ine în func]iune sistemul, module organizate de c`tre
speciali[tii NC3A [i NACOSA [i, nu \n ultimul r#nd, am organizat [i am desf`[urat procesul
de deschidere a conturilor de utilizator, de c`tre administratorul de securitate, pentru
personalul autorizat s` acceseze NGCS.
|n perioada urm`toare, \n conformitate cu programul de instalare [i opera]ionalizare
al NATO, se vor executa urm`toarele activit`]i: finalizarea integr`rii [i test`rii echipamentelor
instalate \n cadrul PoP/NATO din Rom#nia; predarea-primirea sistemului instalat \n Rom#nia;
finalizarea unei noi versiuni a documentelor de acreditare de securitate [i transmiterea
acestora autorit`]ilor abilitate na]ionale [i, apoi, la NATO; continuarea procesului de acreditare
de securitate a PoP/NATO din Rom#nia p#n` la finalizarea acestuia.
De asemenea, \n viitorul foarte apropiat urmeaz` s` se declan[eze procesul de extindere
a NGCS (faza a II-a) la statele majore ale categoriilor de for]e ale Armatei, la comandamente
[i la unit`]ile declarate la dispozi]ia NATO.

Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt principalele repere ac]ionale

\ntreprinse \n domeniul INFOSEC [i Cifru ?

Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Dup` cum se [tie, acest domeniu
al activit`]ii noastre este unul relativ nou, impus de nevoia adapt`rii [i armoniz`rii cadrului
116
 Dezbateri GMR
structural-organizatoric, tehnic [i normativ na]ional cu cel existent în interiorul NATO,
pe timpul perioadei de preg`tire pentru aderarea la aceast` Alian]`. Spunem c` aceast`
problematic` este relativ nou`, întrucât ea a existat [i era rezolvat` potrivit reglement`rilor
proprii [i în perioada de dinaintea preg`tirilor pentru aderarea la NATO, fiind cunoscut`
sub denumirea generic` de “secretizare”.
Protec]ia informa]iilor în sistemele informatice [i de comunica]ii este denumit` ast`zi,
la NATO [i la noi, securitatea informa]iilor (INFOSEC). Aceasta reprezint` ansamblul
m`surilor [i procedurilor de securitate organizate potrivit prevederilor legale în vigoare,
în cadrul fiec`rei structuri militare pentru protec]ia informa]iilor stocate, procesate [i vehiculate
prin SIC aflate în func]iune, împotriva amenin]`rilor [i ac]iunilor/inac]iunilor care pot aduce
atingere confiden]ialit`]ii, integrit`]ii, disponibilit`]ii, autenticit`]ii [i nerepudierii respectivelor
informa]ii sau func]ion`rii SIC.
Aplicarea m`surilor [i procedurilor INFOSEC se face în scopul prevenirii/împiedic`rii
extragerii, modific`rii, distrugerii informa]iilor prin interceptare, alterare, accesare neautorizat`,
precum [i invalid`rii de func]ii/servicii.
M`surile [i procedurile INFOSEC sunt parte a securit`]ii generale, organizate [i aplicate,
conform normelor specifice în vigoare, în cadrul fiec`rei structuri militare. Pentru materializarea
politicii INFOSEC este necesar` aplicarea unor m`suri generale, organizatorice, de protec]ie
fizic`, de protec]ie a personalului, de protec]ie a documentelor, de protec]ie juridic`
[i procedural`, de securitate industrial`, precum [i a unor m`suri specifice de securitate,
proprii sistemelor informatice [i de comunica]ii.
Acesta este contextul general prezentat, din motive de economie lesne de în]eles,
extrem de sintetic, în care func]ioneaz`, de mai bine de un an de zile, în cadrul Direc]iei
Comunica]ii [i Informatic`, structura INFOSEC a Statului Major General. Detalii referitoare
la aceast` problematic` va prezenta [eful structurii, colonelul Constantin Ab`l`esei.
Colonelul Constantin AB~L~ESEI: M-a[ referi la principalele activit`]i desf`[urate.
Acestea au constat \n: proiectarea [i reproiectarea microstructurilor INFOSEC în cadrul
Statului Major General [i în structurile subordonate acestuia, elaborarea atribu]iilor
[i a fi[elor posturilor [i asigurarea func]ionalit`]ii lor; implementarea, în Statul Major General
[i în structurile subordonate acestuia, a politicii de protec]ie a informa]iilor adoptate pentru
acest domeniu, la nivel na]ional [i departamental, precum [i a celei existente în cadrul
NATO, în scopul asigur`rii confiden]ialit`]ii, integrit`]ii, disponibilit`]ii, autenticit`]ii
[i nerepudierii informa]iilor na]ionale [i, respectiv, ale Alian]ei din care facem parte;
participarea activ`, începând din octombrie 2003, la activit`]ile Subcomitetului 4 INFOSEC/
NC3B al NATO ca urmare a deschiderii acestui subcomitet [i pentru ultimii [apte noi membri
ai Alian]ei; participarea personalului propriu la activit`]ile de preg`tire specific` organizate
la {coala NATO CIS, de la Latina/Italia; organizarea [i asigurarea leg`turilor secretizate
ale Statului Major General; organizarea [i coordonarea activit`]ilor privind realizarea
extensiei RMNC [i a Intranetului militar la Reprezentan]ele Militare ale Statului Major General
de la Bruxelles [i Mons; organizarea [i coordonarea activit`]ilor privind secretizarea canalelor
de comunica]ii de voce [i date realizate prin RMNC atât în ]ar`, pe teritoriul na]ional,
cât [i pentru extensiile realizate la Reprezentan]ele Militare ale Statului Major General
de la Bruxelles [i Mons – o aten]ie deosebit` este acordat` acestui gen de activit`]i desf`-
[urate pentru structurile Armatei României care particip` la misiuni, în toate teatrele
de opera]ii; trebuie s` se aib` în vedere faptul c` SIC este [i fiecare calculator independent
(care nu este conectat la o re]ea); organizarea [i coordonarea, în Statul Major General
[i în structurile subordonate acestuia, a activit`]ilor privind implementarea infrastructurii
117
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
de chei publice; participarea la organizarea [i coordonarea activit`]ilor privind preg`tirea
în domeniul INFOSEC a personalului cu responsabilit`]i pe aceast` linie, din Statul Major
General [i din structurile subordonate.

Colonelul Costinel PETRACHE: A schimbat \n vreun fel admiterea

de jure a Rom#niei \n Alian]a Nord-Atlantic` proiectele esen]iale de natur`
comunica]ional` [i informatic` angajate de c`tre Direc]ie ? “Atac#nd” aceast`
chestiune, v` rog s` releva]i starea de compatibilitate [i de interoperabilitate
a sistemului comunica]ional [i informatic militar al Armatei Rom#niei \n rela]ie
nemijlocit` cu sistemul corespunz`tor nord-atlantic, de fapt \n cadrul acestuia,
dintr-o tripl` perspectiv`: filozofic`, tehnic` [i informatic`.
Colonelul ing. Constantin CHIRIAC-MIHAI: Admiterea Rom#niei \n NATO
nu schimb` \n nici un fel proiectele deja ini]iate \n domeniul comunica]iilor, noua pozi]ie
a Rom#niei ofer` accesul la mai mult` informa]ie, ceea ce, sper`m, va asigura solu]ionarea
mai u[oar` a problemelor cu care, inevitabil, ne confrunt`m \n implementarea programelor.
Putem s` spunem c` integrarea amplific` angajarea speciali[tilor d#nd scopuri
[i obiective noi, dep`[ind nivelul na]ional [i cer#nd implicare \n rezolvarea problemelor
multina]ionale specifice Alian]ei.
C#t prive[te sistemele informatice interne, ele vor fi proiectate de la \nceput s` respecte
standardele NATO ale arhitecturii tehnice, ale modelelor de baze de date, ale mesageriei
formatate, ale mediului de operare comun, ale capabilit`]ilor de schimb de date [i mesaje,
conform programului MIP, pentru a le putea interfa]a cu sistemele NATO (de exemplu,
sistemul ASOC).
Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Armata Rom#niei se preg`te[te
de mai mult timp pentru admiterea \n Alian]a Nord-Atlantic` [i a participat activ, \n calitate
de membru PfP, la activit`]ile Alian]ei, fiind \n permanent contact cu preocup`rile [i realiz`rile
NATO \n domeniul comunica]iilor [i al informaticii. Mai mult, Direc]ia Comunica]ii
[i Informatic` a orientat permanent concep]ia [i programele de \nzestrare cu sisteme
de tehnologia informa]iei pe o cale care s` asigure respectarea standardelor NATO,
a arhitecturilor tehnice C3 utilizate de Alian]`, compatibilitatea [i interoperabilitatea
cu sistemele informatice ale Alian]ei. Deci, \n plan conceptual, admiterea Rom#niei \n NATO
a confirmat [i a \nt`rit politica adoptat` de Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` \n domeniul
comunica]iilor [i al informaticii. Evident, dup` dob#ndirea noului statut de ]ar` membr`
a Alian]ei, vor fi proiecte prioritare, care vor trebui finan]ate \n primii ani, pentru a putea
opera]ionaliza for]ele puse la dispozi]ia NATO, pentru a le permite o integrare rapid`
\n cadrul for]ei multina]ionale cu care vor ac]iona \n teatru. Sistemele de comunica]ii
[i informatic` cu care aceste for]e vor merge \n teatru sunt compatibile [i interoperabile
cu sistemele NATO, precum [i cu cele ale celorlalte state care contribuie cu trupe la for]a
multina]ional`.

Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt, \n aprecierea dumneavoastr`,

rezultatele ce confirm` \n]elegerea corect` – istoric`, profesional` [i loial`,
a rostului [i menirii comunica]iilor [i informaticii \n Armata Rom#niei ?
Colonelul ing. Alexandru ANDREI: Multe dintre rezultate au fost deja prezentate.
Faptul c` putem face fa]` în condi]ii mul]umitoare cerin]elor de integrare, c` suntem
118
 Dezbateri GMR
una dintre pu]inele na]iuni recent admise în NATO, care reu[e[te s` se conecteze la NGCS
nu cu o loca]ie, ci cu toate loca]iile în care s-a implementat RTP/STAR, nu cu un serviciu,
ci cu toate serviciile solicitate de speciali[tii NATO, este cea mai gr`itoare dovad`
a profesionalismului speciali[tilor români de transmisiuni care confirm` tocmai corectitudinea
în]elegerii fenomenelor din domeniul comu-nica]iilor militare.
Generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU: Ofensiva impetuoas` a conceptelor
electronice \n domeniile economic, social, politic, administrativ (e-society, e-government,
e-business, e-commerce etc.) a dus la o dezvoltare rapid` a tehnologiilor informatice
[i a sistemelor integrate de gestiune a resurselor, pentru a asigura factorilor de decizie
un suport [tiin]ific, eficient, \n timp real, bine fundamentat. Adoptarea, la nivel na]ional,
a unor m`suri de implementare a societ`]ii informa]ionale, materializat` prin reglement`ri
de utilizare a mijloacelor electronice \n multe domenii de activitate, a constituit un prim pas
pentru \n]elegerea generalizat` a necesit`]ii informatiz`rii activit`]ilor, a proceselor
decizionale. Accederea \n organisme interna]ionale sau perspectiva accederii constituie
un alt argument hotar#tor \n \n]elegerea [i con[tientizarea rolului determinant al informaticii
\n derularea tuturor proceselor vie]ii economice [i sociale.
Armata nu poate r`m#ne \n afara acestui context informa]ional cu evolu]ie rapid`
[i spectaculoas` \n societatea rom#neasc`. Speciali[tii \n comunica]ii [i informatic` din Armata
Rom#niei, con[tien]i de importan]a cov#r[itoare a domeniului \n care activeaz` asupra
activit`]ii organismului militar, ac]ioneaz` continuu pentru introducerea [i implementarea
noilor tehnologii informatice [i de comunica]ii \n structurile Armatei. Crearea [i aprobarea
de c`tre organele abilitate a conceptului privind SIIMAN este un pas uria[ \n definitivarea
orient`rii informatice [i prefigureaz` pa[ii care trebuie parcur[i pentru atingerea obiectivului
propus. Acest sistem creeaz` cadrul conceptual, organizatoric, legal \n care se vor dezvolta
toate sistemele de gestiune a resurselor, de asistare a actului de decizie militar`, de modelare
[i simulare, de training, a infrastructurii Intranetului [i Internetului militar. Fiecare comandant,
fiecare militar trebuie s` \n]eleag` semnifica]ia societ`]ii \n care tr`im [i s` militeze pentru introdu-
cerea instrumentelor de lucru [i de conducere moderne, informatizate \n activitatea unit`]ii.

Colonelul Costinel PETRACHE: Comunicarea – semnul crucial

al distinc]iei terestre \ntre om [i celelalte fiin]e ale Planetei; comunica]iile – nevoia
comunic`rii de a-[i dep`[i grani]ele originare, f`r` s`-[i poat` “\nchipui” c#ndva
c` \i st` \n putere chiar saltul global; informatica – o revolu]ie care, odat` st#rnit`,
mai cu seam` de dorin]a de a aritmetiza cu iu]eala g#ndului treburile complexe
ale vie]ii, nu mai poate fi oprit`. |n aplicarea lor militar`, comunica]iile [i informatica
au esen]ializat, \n timp, realiz`rile de v#rf din domeniu. A fost un privilegiu dictat
de strategiile contradictorii ale istoriei. Acum, \n afacerile militare, aflate
\n plin proces de reg#ndire [i transformare revolu]ionar`, comunica]iile
[i informatica ]in, cu o anume dificultate, “pasul” cu evolu]ia lor global`. |n sfera
militar`, parte a luptei [i, implicit, a preg`tirii pentru lupt`, comunica]iile
[i informatica dezvolt` norme, reguli, principii, strategii, filozofii [i doctrine.
Este ceea ce, implicit, sugereaz` [i dezbaterea noastr`, pentru care v` mul]umesc !

119
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
l
)
SA

°
60
(U
nds an

°
Oce

30
Isla
an
uti
ific
nd

u
Isla Ale
el
Wr
ang
nds Pac
Isla th
Nor

0°
ril

18
Ku
annds nds

0°
Ocean Isla
Isla
all
ticw Siberi
rsh
Ma

Arc Ne
ti
iba

ls

n
pa
Kir
ia

Ja
nes
rea cro
Ko Mi
N. of

0°
ya rea
nds

12
ml Ko tes
Ze S. Sta Isla
aya ted
ern era on i
Sev n Fed lom Fij
wa a So
)

lia
Tai es ine
SA

°
go
Gu

30
pin (U

on
ilip w
am Ne

M
Ph Gu ua a
Pap oni
na led

sia
Ca
Chi
a) w
s rm m Ne
°
60

Ru
ya (Bu os tna
nd ml ar La Vie a
La a Ze an u. anm nd odi
ef vay zst Bh My mb
Jos rgy aila Ca) nei

n
ng.

u
No pal Th dia

sta
nz Ky n Ba Bru nd
Ne (In

ia
kh
Fra sta ala

ys
iki nds Ze

za
n

ala
) Taj w

Ka
ista Isla
or. Ne

M
an

sia
(N bek n tan

ne
Uz sta nis dam

di
ard
an

do
eni An

In
alb gha n ore
ia

In
Oce
Sv n rkm Af ista gap
aija Tu
tral
nka
d

Pak Sin
an
0°

tic
a erb La
nl

Aus
oni a ia Az Sri
Fi

Est tvi nia

n
org
Arc (Nor.)

Ira
La us Ge nia
hua lar ne va
ay

me
en

Lit Be rai ldo Ar

rw

ed

Uk Mo E.
No

yen
Sw

an
. nia ria q it A.

ia
) lan ria Ira

°
Ma

Om
wa tar

p
ey

ab
vak

60
en. Po ma Sy U. ves
Jan Slo ng. Ro Bulga Ku Qa
rk

Ar
(D m n. ldi nia
Tu

. b.
Is. gdo De any Hu Yugo. Le
dan Ma ma
oe Kin rm ech s. v. . s. c. a p. ael Jor Tas
Far th. Ge Cz Au Slo Cro Bo Maani e

i
Cy Isr

ud

en
ited
.)

Ne l. eec
Sa
en

m
Un itz. Alb Gr

Ye
d (D

Be ly

i c Orientul
Sw
t

Ita a ti
°

yp
60

tre
an
an

bou
Eg

nce Eri
nl

d
Oce
Dji
nd

nd Fra
ee

lan

a
ia
ela

ali
Gr

Isla Ire nis

m
Ic

ia
Tu
a

ere
an

So
by

op
da

esm
di
Li

ain hi
Su

Ell
Et
In

Mijlociu
Sp lles
che
an rtugal wi Ta Bu nya
Sey
ria

ad

Ke

ia i
Oce Po nz rund

r
ge

Ch

ire da anda

ca
nd
r

s
ge
co

Al

as
tiu

e
Isla R.
tic
Ni
oc

qu
nd
an Ug

ag
) A. an uri
or

dla

bi
0°

ad
ffin or. C. Ma
M

am
12

Ba
an

M
oun .) (M
wf
Atl oz
(Sp ara o n
ali

Ne
M
a roo
Rw

of nds Sah Fas

M

eri me
an nd
th y Isla
rn na nin
ala

rki Nig Ca e)
ste Be
Za

Oce
Isla anc
Nor
ia

e
nar We Bu
bw
an

nd Ca (Fr
a
n

ire
bi
rit

ba

Isla
bo

zet
tic nd Victoria
go
m
au

Ivo
m
Ga

To s Cro
nd

0°
Za
la

D’
M

Zi

Arc Isla
go

te

18
a
ila
l a pe Île

g
Cô ana ine
An

ine
az

ega Gh . Gu nci
ricLe Sw

Gu Pri
a
o

Sen
an

nks
ng

a Eq &
o

Ba ia au
tsw

th

eri
Co

mb iss one me
aso

Le Lib
ia
Bo

To
e Ga a-B
ib

rra

0°
Sao
m

Th ine
h Af

Sie

15
Na

Gu
ut
So

a
ad ica

0°
Can

12
er lic
a
Am
as pub .)
an

te
nic o
ham an
Re mi dos bag a (Fr

Oce
A.

Do ian
of e Ba nic rba To
Gu
S.

tes
Th mi S) Ba and e
U.

tic
Do
o (U ad a am nch

°
nid yan rin Fre
Sta

90
Ric Tri Gu Su
o an
Atl
ert
ted ba iti Pu
ela

Cu Ha
th
Uni
.
zu

a)
°

Sou
Jam
ne

tin
60

zil
a)
60
Ve

gen
lize ras tin Ar
Be ndu gua gen by
a
a

~ dezvolt`ri în lupta
Bra
bi

Ho ara Ar ed

tic
m
ico

Nic by im
lo

a ed , cla
ex

Co

la am im

tarc
M

ma or a , cla
UK
Ric Pan by
°

ate vad
30

Gu Sal sta UK m.

An
by
an
r

ia

El Co (ad
do

ay
liv

m. ia
ua

Oce
gu

) (ad
Bo

org
Ec

ra
ru

Ge
Pa

ua
Pe

or) nas

ific
lvi uth
ug

uad Ma So
Ur

0°

(Ec las
Pac nds (Is

a
nds
s Isla
a

th
in

Isla
nt

ago
Nor
nd
ge

lap kla
Ar
s

Ga
land

Fal
°
ile

30
n Is

Ch
aiia
°
30

Haw

an
°
60

Oce

tr
A.
S.

ific
U.

Pac
°
90

împotriva terorismului ~
th
Sou
r.)
(F
sia
0°

0°
ne

12
ly
Po
ch
en
Fr

0°
15
°
30

s
°
60

Studiu de caz: Arabia Saudit`

Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP

E
ste evident, Europa politic`, economic` [i social` tinde programatic
spre condi]ia integralit`]ii ei geografice, perioad` \n care trebuie s` fac` fa]`
unor incertitudini [i riscuri de securitate alarmante din partea vecinilor
s`i la sud, sud-est [i est, vecini instabili [i impredictibili. R`zboiul \mpotriva terorismului
[i/sau un r`zboi civil \n proximitatea sa, revolu]ia radical` islamic` sau un colaps economic
pot afecta serios Europa1.
Orientul Mijlociu continu` s` fie o regiune de cea mai mare \ngrijorare \n r`zboiul global
\mpotriva terorismului, fapt ce l-a determinat pe pre[edintele Bush s` afirme: “Angajarea
noastr` pentru democra]ie este, de asemenea, testat` \n Orientul Mijlociu, care este punctul
central pentru mine ast`zi [i trebuie s` fie al politicii americane pentru decadele care vor urma”.
De asemenea, exist` opinia c` “|n multe na]iuni din Orientul Mijlociu – tr`itoare \n ]`ri
de o mare importan]` strategic` –, democra]ia \nc` nu are r`d`cini, context care determin`,
\n mod inevitabil, urm`toarele \ntreb`ri: • Sunt oamenii din Orientul Mijlociu, \ntr-un fel,
incapabili s`-[i ob]in` libertatea ?; • Sunt milioanele de b`rba]i, femei [i copii condamna]i
de c`tre istorie sau de cultur` s` tr`iasc` \n despotism ?; • Sunt ei singurii care nu trebuie
s` cunoasc` libertatea [i s` nu aib` o [ans` de a alege \n aceast` problem` ? Eu, unul, nu cred
aceasta. Cred c` orice persoan` are capacitatea [i dreptul de a fi liber”2.
|n opinia dr. Kenneth Pollack, director pentru cercetare la Saban Center for Middle
Eastern Studies, Brookings Institution, “Orientul Mijlociu este \ntr-o mare dificultate acum,
dup` Saddam Hussein [i angajarea SUA \n Irak. Nu numai c` trebuie s` rezolvam
dezordinea din Irak, dar am identificat, la fa]a locului, o dezordine mai mare dec#t
pe ansamblu, \n marele Orient Mijlociu. Este necesar, dac` suntem \n m`sur` s` ne ap`r`m
interesele [i propria securitate fa]` de amenin]`rile cu care ne confrunt`m acum \n regiune,

Analysys: New Europe-Gathering Storms, United Press International, April 29, 2004.
1

Remarks by the President at the 20th Anniversary of the National Endowment for democracy,
2

United States Chamber of Commerce, Washington DC, November 06, 2003, in Saudi-American Forum,
November 7, 2003.

120
 Pulsul strategic
s` solu]ion`m aceste dezordini” . Aceast` situa]ie este cauzat`, a[a cum prezint` dr. Pollack,
3

de faptul c` “Statele arabe sunt \n colaps. Din punct de vedere politic, economic [i social,
ele stagneaz`. {i oamenii lor [tiu aceasta. Arabii sunt puternic nemul]umi]i [i frustra]i
de situa]ia \n care se g`sesc din cauza stagn`rii lumii arabe. Noi auzim c#t de mult` sup`rare
este pe «strada arab`», dar nu cred faptul c` mul]i oameni realizeaz` c` acest lucru
este \ntr-adev`r gre[it \n lumea arab`”4.
Atacurile majore care s-au produs \n Maroc, Arabia Saudit`, Irak [i Israel \n anul 2003,
au relevat distrugerile pe care terorismul poate s` le produc` asupra popula]iei nevinovate.
Grupurile teroriste active includ Al-Qaeda, Islamic Resistence Movement – HAMAS,
Hezballah, Palestine Islamic Jihad–PIJ, Ansar Al-Islam-AI, resturile re]elei Zarqawi [i altele5.
Cu toate aceste constat`ri, deloc \mbucur`toare, cooperarea \mpotriva terorismului continu`
\ntre majoritatea statelor din regiune. Mai mult, regimul tiranic al lui Saddam Hussein a fost
\nl`turat de la putere de c`tre o coali]ie condus` de SUA, care a desf`[urat Opera]ia Iraqi
Freedom, marc#nd, astfel, o important` dezvoltare \n r`zboiul global \mpotriva terorismului6.
|n ceea ce prive[te tema, sunt inevitabile urm`toarele \ntreb`ri: “Arabia Saudit`: inamic
sau prieten ? Or, dac` este acum un inamic, va deveni din nou un prieten ? sau Dac` este
un prieten, este vreo cale ca s` devin` un inamic ?”. R`spunz#nd la aceste \ntreb`ri,
ambasadorul Chas. W. Freeman, Jr., pre[edintele Middle East Policy Council, apreciaz`,
din ra]iuni foarte solide, c` cele dou` guverne sunt prietene. “Nici unul dintre interesele
care le-au adus \mpreun` \nainte de 11 septembrie nu a fost modificat \n vreo privin]`.
Arabia Saudit` este un produc`tor minunat de petrol, iar noi suntem un consumator
nes`]ios. Arabia Saudit` este locul de na[tere [i loca]ia a dou` dintre cele mai sfinte ora[e
ale islamului, iar Statele Unite sunt chiar mai atente fa]` de sentimentele islamului
dec#t au fost \n trecut. {i, mai mult, Arabia Saudit` nu s-a mutat. Ea \nc` este a[ezat`
\ntre Asia [i Europa [i nu po]i ca s` c`l`tore[ti \ntre Asia [i Europa f`r` ca s` survolezi
sau s` ocole[ti pe mare Arabia Saudit`”7. Ambasadorul Freeman men]ioneaz` [i un al patrulea
interes, problema terorismului, \n care acelea[i organiza]ii [i indivizi au ca ]int` at#t familia
regal` [i monarhia din Arabia Saudit`, c#t [i Statele Unite ale Americii: “Noi avem
un inamic comun \n Al-Qaeda. Deci, nu este deloc surprinz`tor c` cele dou` guverne sunt
interesate \n promovarea cooper`rii, dar oamenii au, uneori, puncte de vedere diferite,
[i acum ambele guverne se g`sesc \n situa]ia s` apere aceast` rela]ie, fa]` de care
se manifest` pe scar` larg` opozi]ia popular`”.
Hussein Shobokshi, pre[edintele Shobokshi Development&Training, subliniaz`
c` “Arabia Saudit` nu este un inamic; Arabia Saudit` este un prieten. Desigur, sunt unii saudi]i
c`rora nu le place America [i politicile sale. Nu cred c` acesta este un secret. Dar, cred

3
Kenneth M. Pollack, America and Middle East After Saddam, Foreign Policy Research Institute,
Volume 12, Number 1, January 2004.
4
Ibidem.
5
Patterns of Global Terrorism 2003, United States Department of State, April 2004, http://www.state.gov/
s/ct/rls/pgtrpt/2003.
6
Ibidem.
7
Chas. W. Freeman, Jr., Saudi Arabia: Enemy or Friend ? (first in a series), 35th in the Capitol Hill
Conference Series on Middle east Policy, Saudi-US Relations, Information Service, February 1, 2004.

121
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
c` este un num`r egal de oameni din cadrul americanilor care nu agreeaz` Arabia Saudit`
[i politicile care o privesc [i care sunt foarte confuzi despre acest lucru”8.
David Long men]ioneaz` c` admite faptul c` “trezirea lor (a saudi]ilor, n.a.) nu s-a produs
la 11 septembrie, ci, \n luna mai anul trecut (2003, n.a.), a fost amplificat` de noiembrie
atunci c#nd au fost for]a]i s` fac` ceea ce trebuie f`cut at#t pentru propria lor problem`,
c#t [i pentru problema mondial`”9.
Arabia Saudit` a fost un regat \n pace. Acum este plin de mijloace de blocare a drumurilor,
puncte de verificare ale poli]iei, bariere [i baricade, date fiind nivelurile ridicate de \ngrijorare,
justificate de gradul \nalt al amenin]`rilor terorismului domestic10.
Dup` c#teva s`pt`m#ni tensionate, \n luna aprilie, \n care autorit`]ile saudite
au descoperit cinci ma[ini-capcan` [i Departamentul de Stat al Statelor Unite a decis evacuarea
celei mai mari p`r]i a personalului diplomatic [i a familiilor acestora, militan]i suspecta]i
de leg`turi cu Al-Qaeda au lansat, la 21 aprilie 2004, pentru prima dat` de la \nceputul,
cu un an \n urm`, al seriei de atentate \n aceast` capital`, un atac cu ma[ini-capcan` \mpotriva
cl`dirilor guvernamentale din Riyadh.
Bilan]ul a fost tragic: patru oameni au fost uci[i [i 148 au fost r`ni]i.
Reac]ia autorit`]ilor saudite a fost rapid` [i foarte ferm`. Guvernatorul Riyadhului,
prin]ul Salman, consider` atacul asupra cl`dirilor institu]iilor de securitate ca un atac \mpotriva
poporului saudit. Ministrul de interne, prin]ul Naif, a men]ionat faptul c` for]ele de securitate
vor continua eforturile pentru a-i captura pe terori[ti: “\i vom prinde [i \i vom deferi justi]iei”11.
“|mi pare r`u c` ace[ti criminali sunt musulmani”, a spus ministrul de interne12.
Atacul este v`zut de c`tre anali[tii saudi]i ca o schimbare tactic` \n confruntarea cresc#nd`
dintre militan]ii islami[ti afla]i \n leg`tur` cu Al-Qaeda [i guvernul saudit.
Abdullah Bjad Al-Otaibi, un jurnalist la cotidianul Al-Riyadh, men]ioneaz`: “|n trecut,
militan]ii nu au atacat for]ele de securitate. Au luptat cu acestea numai pentru autoap`rare.
Ei se ap`rau. Acum au trecut la ofensiv`. Anterior, ]intele lor au fost americanii [i vesticii
din Arabia Saudit`. Acum r`zboiul lor este \mpotriva for]elor de securitate”13. Avocatul
saudit Abdul-Rahman Al-Lahem men]ioneaz`: “Aceasta este o schimbare strategic`
\n tactica Al-Qaeda. Acesta este primul atac direct av#nd ca ]int` saudi]ii [i institu]iile
lor de securitate”14. Serviciul General de Securitate a fost puternic implicat \n campania
\mpotriva militan]ilor islami[ti care a urmat atacurilor uciga[e din mai [i noiembrie 2003,
\n Riyadh. Aceste atacuri, care au utilizat tot ma[ini-capcan`, au ucis 51 de oameni, incluz#nd
[i azilan]i.
{i atunci, ca [i acum, a fost acuzat` re]eaua Al-Qaeda: “Regatul arab este \ntr-o pozi]ie precar`
\n r`zboiul \mpotriva terorismului. Este un aliat apropiat al SUA, dar, \n acela[i timp,

Hussein Shobokshi, Saudi Arabia: Enemy or Friend ? (sixth in a series), loc. cit.
8

David Long, Saudi Arabia: Enemy or Friend ? (fourth in a series), loc. cit.
9

10
Ibidem.
11
Raid Qusti, Javid Hassan, Terorists Target Riyadh, Arab News, SUSRIS Special Report nr. 1, Apr. 21,
2004.
12
Deadly Blast Rocks Saudi capital, Fox News channel, Wednesday, April 21, 2004, FOXNews.com.
13
Faiza Saleh Ambah, Saudi bomb: A Shift in Al Qaeda tactics, The Christian Science Monitor, April,
22, 2004.
14
Ibidem.

122
 Pulsul strategic
“casa” a 15 dintre cei 19 terori[ti de la 11 septembrie, ceea ce conduce la unele \ntreb`ri
privind angajarea regatului arab \n lupta \mpotriva militan]ilor”, men]ioneaz` canalul
de televiziune CBSNEWS15.
Analiza situa]iei \n Arabia Saudit` se impune a fi luat` \n considera]ie at#t \n contextul
securit`]ii regionale, c#t [i \n cel al securit`]ii globale.
Ambasadorul David L. Mack, vicepre[edintele Middle East Institute, fost ambasador
\n Emiratele Arabe Unite [i loc]iitorul asistentului Secretarului de stat pentru afaceri
\n Orientul Apropiat (Deputy Assistant Secretary for Near East Affairs), \n audierea
la Comisia de finan]e a Senatului american, sus]ine c`, dac` Israelul, cu toate lipsurile
\n sistemul s`u economic, este ferm implicat \n economia global` [i, \ncep#nd cu anii ‘60,
[i-a multiplicat venitul pe cap de locuitor, cele mai multe state arabe sunt analizate \n manualele
[colare ca av#nd economii \n stagnare sau foarte pu]in cresc`toare. Rela]iile dintre elitele
guvernamentale [i num`rul foarte redus al imperiilor comerciale familiare care domin`
activitatea economic` afecteaz` dezvoltarea competi]iei, at#t \n domeniul sectorului privat
intern, c#t [i extern, sus]ine ambasadorul Mack16. Acesta reia g#ndirea tradi]ional`
care sus]ine c` economia este, \n ultim` instan]`, axat` pe bog`]ia ob]inut` din petrol
sau alte exporturi controlate de stat [i, ca urmare, competi]ia este un joc cu sum` nul`.
|n mod tradi]ional, aceasta duce la limitarea profiturilor bazate pe contractele guvernamentale
sau a licen]elor guvernamentale, investi]ii \n \ntreprinderi neproductive ca, de exemplu,
propriet`]i imobiliare, orientarea surplusului de capital \n investi]ii externe [i posibilit`]i
limitate pentru crearea locurilor de munc`, \ntr-o economie bazat` \n general pe sectorul
comercial. Opozi]ia fa]` de reforme, sus]ine ambasadorul Mack, este cauzat`, pe de o parte,
de interesul \ngust al pu]inelor familii, aflate \n afaceri, care se afl` \n rela]ii foarte str#nse
cu liderii guvernamentali, [i, pe de alt` parte, de o team` tot mai mare fa]` de faptul
c` schimb`rile vor afecta ordinea cultural` a familiilor. Cu toate acestea, afirm` Mack,
se manifest` din ce \n ce mai mult tendin]a [i nevoia unui efort comun pentru reformarea
liderilor politici [i realizarea unui dinamism la nivelul comunit`]ii oamenilor de afaceri, pentru
a realiza o mai mare transparen]` [i respectare a legii \n afacerile comerciale.
Intr`m \ntr-un moment de oportunitate istoric` \n strategia SUA \n privin]a petrolului.
Reevaluarea politicii externe a SUA este, probabil, de mult mai mare perspectiv` dec#t cea stabilit`
pentru “r`zboiul rece”, la sf#r[itul anilor ‘40. Strategia energiei este parte a acestei reevalu`ri,
generat`, majoritar, de \ngrijorarea public` privind dependen]a noastr` de petrolul
Orientului Mijlociu, men]ioneaz` Joe Barnes17. Din ce \n ce mai mul]i americani sunt \ngrijora]i
de costurile \n bani, de vie]ile omene[ti [i de credibilitatea SUA \n \ncerc`rile de a asigura
securitatea unor resurse stabile de petrol prin taton`rile de a domina Orientul Mijlociu.
Retorica privind “desfiin]area OPEC”, men]ioneaz` exper]ii \n geopolitica petrolului – Joe Barnes,
Amy Jaffe&Eduard L. Morse, este mai mult o dorin]` dec#t un scop practic. De fapt, men]ioneaz`

15
Deadly Blasts In Saudi Capital, Riyadh, April 21, 2004, CBSNews.com, http://www.cbsnews.com/
stories/2004/04/21/terror/printable612958.shtml. 9 David Long, Saudi Arabia: Enemy or Friend ?
(fourth in a series), loc. cit.
16
David L. Mack, Can trade be a Lever for Reforms in the Arab World ?, Testimony in the Hearings
of the Senate Finance Committee, March 10, 2004, GulfWire Perspectives, March 14, 2004.
17
Joe Barnes, Amy Jaffe&Eduard L. Morse, Special Energy Supplement: The New Geopolitics of Oil,
The National Interest, Winter 2003/04.

123
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
ace[tia, dezbaterea despre politica energetic` a SUA, cu accent pe dependen]a de resursele
str`ine de petrol, promovat` prin ac]iuni unilaterale pe scar` larg` \n arena interna]ional`,
este \n direct` rela]ie cu realit`]ile pie]ei. Cea mai mare parte a acestor realit`]i denot` rolul
crescut al consumului, \n special cel promovat de c`tre SUA, \n cadrul pie]elor de petrol.
Accept#nd aceast` realitate, este primul pas \n cadrul unei strategii pe durat` medie
[i pe termen lung, spune Joe Barnes, ceea ce va reduce riscul unor deficien]e \n aprovizionare
[i al unor pre]uri uria[e. Viziunea neoconservatoare despre petrol ofer` un status quo,
o schimbare radical` a politicii care dore[te s` vad` Washingtonul adopt#nd un rol mai activ
pe arena petrolului \n ecua]ia finalit`]ii, diversitatea de resurse devenind o finalitate
nu numai economic`, ci [i un mijloc strategic.
Nathaniel Kern, pre[edintele Foreign Reports, Inc., precizeaz` c`, din totalul
importurilor petroliere, importurile din Arabia Saudit` reprezint` 15-20%, cele din Kuwait
2-3%, iar cele din Qatar [i Emiratele Arabe Unite sunt nesemnificative. Se [tie, conform
legii, c` sunt interzise importurile din Iran [i Libia. Kern men]ioneaz` c`, f`r` \ndoial`,
o parte din aceast` adversitate public` fa]` de dependen]a de petrolul saudit \[i are originea
\n embargoul din 1973-1974, promovat de Arabia Saudit`. Pe de alt` parte se admite faptul
c` “rela]iile noastre cu Israelul pot fi compromise de leg`turile noastre cu Arabia Saudit`.
Alt mit, mai recent, relev` faptul c`, \ntr-un fel, cump`rarea petrolului saudit finan]eaz`
terorismul”, dar, se admite [i faptul c`, de-a lungul ultimei jum`t`]i de secol, petrolul saudit
a jucat un rol important \n promovarea intereselor SUA18.
Statele Unite vor \ncerca s` determine sc`derea pre]ului petrolului, s` stopeze
capacitatea OPEC de a stabili pre]ul petrolului [i s` preia de la statele neprietenoase,
inclusiv de la Arabia Saudit`, beneficiile rezultate din petrol. Abordarea neoconservatoare
ne aminte[te, men]ioneaz` Barnes, de strategia SUA privind petrolul \n perioada “r`zboiului
rece”, c#nd Washingtonul a \ncurajat Arabia Saudit` s` blocheze pre]urile pentru a cauza
probleme economice Uniunii Sovietice19.
Turul de orizont f`cut de ace[ti exper]i pune \n eviden]` faptul c`, \n aceste condi]ii,
proiec]ia consumului de petrol \n 2010 este estimat` la 89 de miliarde de barili/zi,
fa]` de prevederea anterioar`, de 100 de miliarde de barili/zi, aceasta din cauza constr#ngerilor
provocate de Irak [i Rusia. Dar, provoc`rile vor fi imense. |n Asia Central` [i \n Caucaz,
corup]ia, instabilitatea politic`, prevederile fluctuante ale v`mii, taxele inadecvate [i legalitatea
unor regimuri, precum [i problemele complexe ale transportului (inclusiv problemele create
de c`tre Moscova) continu` s` fie impedimente majore pentru aducerea de cantit`]i
suplimentare pe pia]a de petrol. Cre[terile majore \n produc]ia de petrol \n spa]iul Americii
Latine sunt blocate \n acela[i mod de prevederi legale, de decizii politice, precum [i de bariere
de mediu. Venezuela este \n pragul confrunt`rilor civile, Brazilia [i Mexicul au o rat` sc`zut`
a cre[terii, produc]ia din Marea Nordului se apropie rapid de v#rful geologic, iar cea mai mare
parte din Asia r`m#ne la nivel mul]umitor \n ceea ce prive[te c#mpurile petrolifere accesibile
la pre]uri mici20. Atacurile teroriste din 12 mai [i 9 noiembrie 2003, din Arabia Saudit`,

18
Nathaniel Kern, Saudi Arabia: Enemy or Friend ? (fifth in a series), loc. cit.
19
Joe Barnes, Amy Jaffe&Eduard L. Morse, lucr. cit.
20
Ibidem.

124
 Pulsul strategic
au concentrat eforturile [i a fost lansat` o campanie sus]inut` \mpotriva prezen]ei Al-Qaedei
\n regatul saudit, acceler#nd cooperarea cu Statele Unite la un nivel f`r` precedent21.
At#t \n plan na]ional, c#t [i \n plan interna]ional Arabia Saudit` a ini]iat o campanie
ideologic` \mpotriva organiza]iilor islamice teroriste, \ntrebuin]#nd credibilitatea sa unic`,
de custode al celor mai sfinte locuri pentru islam. Lideri ai guvernului saudit [i oficiali
religio[i au expus mesaje consistente de modera]ie [i toleran]`, explic#nd faptul c` islamul
[i terorismul sunt incompatibile22. De remarcat c`, \n alocu]iunile la summitul Organiza]iei
Conferin]ei Islamice din Malaysia [i, ulterior, \n Pakistan, au fost recomandate solu]ii pentru
contracararea extremismului [i de dezvoltare a rela]iilor dintre musulmani [i non-musulmani.
Declara]ia prin]ului mo[tenitor Abdullah al Arabiei Saudite este edificatoare \n acest
sens: “Un grup mic de terori[ti uciga[i au fost \n m`sur` s` deterioreze rela]iile noastre
cu non-musulmanii [i s` afecteze imaginea islamului [i a musulmanilor. Trebuie s` ne confruntam
cu acest grup deviant [i cu falsele sale cereri [i s` stabilim rela]iile noastre cu non-musulmanii
pe baze solide ale \n]elegerii reciproce”23.
Ca urmare, la 22 decembrie 2003, Statele Unite [i Arabia Saudit` au anun]at \n mod
public cerin]a c`tre Comitetul de Sanc]iuni 1267 al Na]iunilor Unite de a ad`uga pe lista
terorismului mondial dou` nume de organiza]ii, precum [i pe cel al unui individ24.
Prin]ul Saud Al Faisal, ministrul saudit de externe, men]iona c`, dup` actele criminale
din 11 septembrie, Arabia Saudit` a fost inundat` de atacuri ale media, ale unor oficiali
[i politicieni [i chiar ale a[a-numi]ilor cercet`tori academici, toate abord#nd acelea[i
teme: ]ara sufer` de boli sociale care includ toate aspectele vie]ii \n Arabia Saudit`,
de la caracterul na]ional al societ`]ii la credin]a religioas`, la standardele intelectuale
[i educa]ionale, precum [i la obicieiuri [i tradi]ii. Regatul este prezentat ca o ]ar` unde totul
este gre[it [i, dac` oamenii nu pot s` recunoasc` problemele, s`-i l`s`m \n pace s` [i le rezolve25.
Cu toate acestea, \n Arabia Saudit`, av#nd \n vedere principiile legii Shari, bazate
pe salvgardarea intereselor poporului, pe \ngrijor`rile privind bunurile publice [i pentru
\ndeplinirea responsabilit`]ilor pe care clericii [i intelectualii le au pentru ]ar`, a fost
ini]iat un dialog activ, cu tema: “Exces [i modera]ie: privire general`”, care a avut loc
\ntre 27-31 decembrie 2003 la Mecca. Subiectul a fost ales cu mare aten]ie [i a avut
\n vedere pericolul excesului [i al deterior`rilor pe care le poate cauza ]`rii [i poporului,
inclusiv lumii, ca \ntreg, pentru a cunoa[te realit`]ile [i tendin]ele opiniei publice, pentru
a le prezenta autorit`]ilor responsabile \n scopul introducerii reformelor26. |n acest contex
au fost analizate cinci categorii importante: legale, psihologice [i sociale, educa]ionale,
politice [i economice, precum [i aspectele privind media.

21
Patterns of Global Terrorism 2003, United States Department of State, April 2004, http://
www.state.gov/s/ct/rls/pgtrpt/2003.
22
Ibidem.
23
Statement of Saudi Arabian Crown Prince Abdullah while visiting Islamabad, Pakistan, October 19,
2003, Saudi-US Relations, Information Service, http://www.saudi-us-relations.org.
24
Patterns of Global Terrorism 2003, loc. cit.
25
Saudi Foreign Minister Prince Saud al Faisal, Analyzing the Relationship, Saudi-US Relations,
Information Service, April 28, 2004.
26
Saudi Reform, Middle East Document, Middle East Economic Survey, Vol. XLVII, No. 02,
January 12, 2004.

125
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Aspectele legale au avut \n vedere: includerea studierii conceptelor [i a fenomenelor
privind excesul; discutarea conceptului de exces din punct de vedere juridic; fenomenele
de denun]are a necredincio[ilor; critica adus` lor pentru angajarea social` [i loialitatea
practicilor religioase; cooperarea cu ne-musulmanii; puritanismul \n rela]iille dintre lideri
[i condu[i, drepturile [i obliga]iile cet`]enilor27. Din perspectiv` psihologic` [i social`, reforma
ar include subiecte precum: caracteristicile personalit`]ii extremiste, efectele educa]ionale
[i sociale \n mediul local, precum [i examinarea educa]iei religioase \n Arabia Saudit`.
Aspectele educa]ionale ar putea include efectele curriculumului religios [i profesional
\n atingerea modera]iei [i rolul educa]iei \n realizarea unei g#ndiri solide, iar \n ceea ce prive[te
aspectele politice [i economice, este relevant` preocuparea pentru abordarea exceselor
\n societate, problema libert`]ii [i a drepturilor omului, precum [i extinderea angaj`rii
musulmanilor \n \ntreaga lume. Totodat`, se are \n vedere faptul c` este necesar` studierea
factorului economic \n rela]ie cu alte fenomene: s`r`cia, somajul, managementul financiar
general, dezvoltarea economic` [i dezvoltarea echilibrat`28. Referitor la rela]iile cu media,
se pune accentul pe acoperirea fenomenelor de exces [i pe accentuarea importan]ei libert`]ii
de expresie \n \ntreaga medie.
Referitor la actele de terorism \n lume, inclusiv \n Arabia Saudit`, participan]ii la dialog
au reafirmat necesitatea respingerii lor necondi]ionate [i au f`cut apel la mai mult` solidaritate.
Prin]ul Faisal ar`ta c` radicalul cult al fra]iei musulmane i-a inoculat ideologia pe care
bin Laden o urmeaz` \n prezent. Cauza metamorfozei sale nu este reprezentat` de reforma
mi[c`rii Wahabi [i nici de alt` [coal` indigen` din Arabia Saudit`. Ideologia expus` de c`tre
Al-Qaeda poate fi sumarizat` prin credin]a \n negarea legitimit`]ii tuturor guvernelor din ]`rile
islamice [i, \n special, Arabia Saudit`, \n scopul restabilirii Califatului Islamic cu Al-Qaeda
aflat` \n avangarda sa. Ultima versiune a acestui plan cere distrugerea statului saudit
[i, de la acel punct, ob]inerea uniunii lumii islamice cu bin Laden, probabil la conducere,
[i Al-Qaeda form#nd nucleul puterii sale29.
Arabia Saudit` a exprimat angajarea sa pentru a lua m`surile necesare \n vederea
reformelor interne \n domeniile politic, social [i economic pentru combaterea cauzelor
terorismului, iar autorit`]ile au ac]ionat pentru a-i delegitimiza sau a-i corecta pe cei care
\ntrebuin]eaz` islamul \n justificarea actelor de terorism. La \nceputul lunii decembrie 2003,
clericul radical Ahmed Al Khalidi [i, ulterior, clericii extremi[ti Shaykh Ali bin Ali Al-Khudayr
[i Nasir Al-Fahd au renun]at la sus]inerea unui jihad violent30.
Arabia Saudit` a asigurat un sprijin esen]ial \n opera]ia Iraqi Freedom [i continu`
s` sprijine opera]ia Enduring Freedom \n Afganistan.
|n anul 2003, Arabia Saudit` a extins cooperarea cu Statele Unite \n combaterea finan]`rii
teroriste31. “O investiga]ie federal` privind conturile bancare ale ambasadei saudite
\n Washington a identificat mai mult de 27 milioane $ \n tranzac]ii <suspicioase>, incluz#nd
sute de mii de dolari pl`ti]i c`tre activit`]ile de caritate musulmane [i c`tre clerici [i studen]i

27
Ibidem.
28
Ibidem.
29
Saudi Foreign Minister Prince Saud al Faisal, Analyzing the Relationship, loc. cit.
30
Patterns of Global Terrorism 2003, loc. cit.
31
Ibidem.

126
 Pulsul strategic
saudi]i care sunt monitoriza]i pentru posibile leg`turi cu activitatea terorist`, conform
documentelor guvernamentale. (…) De asemenea, proba a dezv`luit mari transferuri
electronice \n str`in`tate efectuate de c`tre ambasadorul saudit \n Statele Unite, prin]ul
Bandar bin Sultan. Tranzac]iile recente au f`cut ca tradi]ionala banc` a Ambasadei Saudite,
Banca Riggs (…), s` renun]e la clientul saudit dup` ce oficialii ambasadei <nu au fost
\n m`sur` s` asigure o explica]ie care s` satisfac`>, a men]ionat o surs` familiar`
\n aceast` discu]ie”32.
Situa]ia este complex`. Avem \ns` c#teva ve[ti \ncurajatoare, men]ioneaz`
David Aufhauser, fost consiler general la Department of the Treasury, prezent#nd o ac]iune
comun`, saudito-american`, \n desemnarea a patru birouri ale celei mai largi institu]ii
de caritate, sponsorizat` de familia regal` [i controlat` de reprezentan]ii familiei regale;
aceste patru birouri stabilite \mpreun` au fost destinate s` reprezinte un front esen]ial
\n combaterea terorismului [i \n ac]iunea global` \mpotriva Al-Qaeda33. Guvernul saudit
a interzis dona]iile la moschei [i \n zonele comerciale, iar \n luna mai, Banca Central`
a transmis o circular` prin care organiza]iilor caritabile li se interzice depozitarea [i retragerea
de bani, precum [i transferarea de fonduri \n str`in`tate.
|n luna august 2003 a fost adoptat` o nou` lege financiar` antiterorist`, care crimi-
nalizeaz` sp`larea de bani [i finan]area terorist`. De asemenea, legea stabile[te o singur`
institu]ie de informa]ii financiare, Gruparea de For]e pentru Ac]iune Financiar` (Financial
Action Task Force) pentru a colecta [i a analiza informa]ii privind tranzac]iile financiare
suspecte [i solicit` cerin]e sistemului bancar pentru “cunoa[terea clientului”34. De asemenea,
Riyadhul a semnat nou` dintre cele dou`sprezece conven]ii interna]ionale [i protocoale
cu privire la terorism [i este parte la [ase, \n timp ce Rom#nia a semnat toate cele dou`sprezece
conven]ii contrateroriste [i mai are de ratificat doar “Convention for the Suppression
of Terrorist Bombings”35.

32
Michael Isikoff, New Questions about Saudi Money and Bandar, Newsweek Magazine, April 12,
2004, in Issues in Context: Prince Bandar Meets the Press, Saudi-US Relations, Information Service,
April 26, 2004.
33
David Aufhauser, Saudi Arabia: Enemy or Friend ? (second in a series), loc. cit.
34
Patterns of Global Terrorism 2003, loc. cit.
35
Ibidem.

127
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

“Planificarea strategic`
este avangarda
unui sistem
care nu-[i poate edifica
prezentul
f`r` s`-[i \n]eleag`
laborios viitorul”
Interviu cu generalul de brigad` Valeriu NICU}
~ {eful Direc]iei Planificare Strategic` ~

Ce s-a \ntâmplat, domnule general, \n cariera

S-a n`scut la 17 noiembrie 1955
\n localitatea arge[ean` Domne[ti.
A absolvit Liceul Militar “Dimitrie
Cantemir” din Breaza, Academia
Trupelor de Uscat – Sibiu [i Academia
de |nalte Studii Militare, Facultatea
de Arme |ntrunite.
A \ndeplinit func]iile de comandant
grup de cercetare; ofi]er cu preg`tirea
fizic` la Brigada V#n`tori de Munte
Curtea de Arge[; [ef de stat-major
la Batalionul de V#n`tori de Munte
Curtea de Arge[; [ef Cercetare la Brigada
de Gard`, ulterior, [ef Opera]ii
la aceea[i Brigad`; ofi]er 1 \n Statul
Major General; [ef Birou Rela]ii Inter-
na]ionale – Statul Major General; [ef
Curs Joint la Centrul Regional
de Preg`tire PfP; comandant al Centrului
Regional de Preg`tire PfP; loc]iitor
al [efului Sec]iei Cooperare din Statul
Major Militar Interna]ional/NATO
HQ, ulterior, [ef al acestei Sec]ii;
loc]iitor al [efului Direc]iei Planificare
Strategic`.
|ncep#nd cu data de 5 martie 2004
este [eful Direc]iei Planificare Strategic`
din Statul Major General.
128
dumneavoastr` p#n` la ‘‘momentul’’ Bruxelles
[i care sunt valorile care dau greutate
specific` filozofiei ce guverneaz` activitatea
organiza]ional` \ntr-o structur` aliat`  ?
Oportunitatea de a lucra \n Comandamentul NATO
de la Bruxelles, ca [ef al PSE,oferta cea mai \nalt` pe care
Alian]a a f`cut-o vreodat` unei ]`ri partenere, de fapt,
\mplinirea acesteia decurge dintr-un complex de acumul`ri
cantitative [i calitative centrat pe experien]a dobândit`
\n cei 18 ani de activitate la trupe [i, apoi, \ncepând cu 1996,
\n Statul Major General, \n Sec]ia Rela]ii Militare Interna]ionale.
Trebuie s` recunosc c` plecarea de la trupe, de la instruc]ie
a fost pentru mine o provocare extraordinar`, dar [i o \ncercare
c`reia m` temeam c` nu o s`-i rezist. S` m` explic.
Manifestam o oarecare adversitate fa]` de birocra]ie,
fa]` de activit`]ile care nu se reg`seau imediat \n ac]ional.
Implicat \ntr-o intens` activitate de stat-major, eram obi[nuit
s` \mi urm`resc rezultatele \n conceperea, organizarea
[i desf`[urarea aplica]iilor, a exerci]iilor, de la nivelul aparent
simplu al grupei pân` la nivel de armat`.
Apoi, contactul cu ceea ce a \nsemnat efortul nostru
de reform` a fost \n prima faz` confuz, procesul \n sine mani-
festându-se diferit pe traseul concep]ie–ac]iune–finalitate,
 Dialoguri “GMR”
A urmat Cursul de comandan]i nu neap`rat \n ceea ce prive[te structurile, cât, mai cu seam`,
de companie cercetare; Cursul de ofi]eri \n ceea ce prive[te personalul. Multe lucruri \mi p`reau
cu preg`tirea fizic`; Curs de limba
ostile, altele aproape imposibil de \n]eles, mecanicitatea
englez`; Cursul Joint la Centrul Regional
de Preg`tire NATO/PfP; C-36 NATO unor activit`]i mi se p`rea greoaie. Cine spune c` a con[tientizat
School SHAPE, Multinational Staff predictiv procesul reformator foarte bine, \nc` din prima
Officers Orientation Course; Colegiul lui faz`, nu spune, \n opinia mea, adev`rul.
de Ap`rare din Olanda/International A “intervenit”, apoi, Parteneriatul care, de fapt, nu a fost
Staff Officers Orientation Course nimic altceva decât un vehicul care ne-a transportat
(ISOOC 98.1); NATO/PfP Course,
spre aderare, noi trebuind s` r`spundem calificat “agresiunii”
Junior Staff Officers \n Anglia [i Suedia;
Cursul C-41 European Security unor documente din ce \n ce mai complexe. Apoi am avut
and Cooperation de la Oberammergau, [ansa s` fiu parte a procesului de construc]ie a Centrului
Germania; NATO Crisis Management NATO-PfP româno-britanic unde, \mpreun` cu al]i colegi,
Course, NATO HQ, Belgia. am proiectat [i am realizat Cursul “Joint [i opera]ii
A participat la numeroase exerci]ii, multina]ionale”, prin care, de fapt, am realizat un transfer
seminarii, conferin]e, schimburi
consistent de principii de stat-major [i de conducere
de experien]`, dintre care amintim
exerci]iile NATO/PfP “Cooperative a ac]iunilor de lupt` \n concep]ie NATO, \n deschiderea
Aura ‘97” (Austria); NATO/PfP [i angajarea noastr` didactic`. |n 1999 am fost numit
“Cooperative Determination ‘98” comandant al Centrului, calitate \n care m-am angajat
(Rom#nia); NATO/PfP CAX laborios \n a dezvolta vizibilitatea [i consisten]a institu]iei,
“Cooperative Nugget ‘00” (Bucure[ti). \n a men]ine certificarea ei de c`tre Alian]` [i, implicit,
Vorbe[te limba englez` [i limba
\ncadrarea acesteia \n sistemul de profil al NATO.
francez`.
Este c`s`torit [i are doi copii. Acesta a fost traseul de la care am r`spuns oportunit`]ii
de a lucra \n Statul Major Militar Interna]ional. Astfel am ajuns
\n fa]a a[a-numitului bord de selec]ie de la Bruxelles, a c`rui activitate de evaluare este caracterizat`
de simplitate, seriozitate [i, poate, lucrul cel mai important, situarea \n afara oric`rui interes
de ordin personal, atmosfer` care \]i d` o stare de bine, de confort, chiar dac` se \ntâmpl`
s` nu fi selec]ionat.

|n ce a constat examenul propriu-zis, examenul \n vederea selec]iei ?

Timp de o or`, având la dispozi]ie Conceptul Strategic al Alian]ei, a trebuit s` \ntocmesc,

pe o tem` dat`, un briefing \n Power Point pe care s`-l prezint \n cinci minute; a urmat,
tot \n cuantumul unei ore, o discu]ie liber`, pe probleme dintre cele mai diverse, de la familie
[i carier` la hobby-uri [i experien]a interna]ional`; \n final, nu mai mult de [aizeci minute, a fost
o discu]ie care a constat \n parcurgerea unei problematici referitoare la PfP [i Dialogul
Mediteranean, de fapt, la intimitatea proceselor pe care le gestionau. M`rturisesc c` experien]a
dobândit` \n Statul Major General mi-a fost extrem de util` \n elaborarea documentat`
a r`spunsurilor, \n sus]inerea riguroas` a argumentelor, \n conceptualizarea conving`toare
a demersurilor teoretice. Un singur lucru doresc s` mai spun: nu am fost singurul concurent,
iar primirea comunic`rii c` am fost selec]ionat a declan[at \n mine o anume \ngrijorare, \n sensul
unei preocup`ri speciale, pentru c`, \ntr-adev`r, a fi [eful unei sec]ii formate din 15 oameni
din 14 ]`ri nu este un lucru u[or, este un challange adev`rat.
S` revenim la valorile care cardinalizeaz` activitatea \ntr-o structur` aliat`: competen]`,
\n sensul afirm`rii ei competitive; performan]`, ca efect al unei riguroase munci de planificare,
organizare [i ac]iune profesional`; legitimitate, ca expresie nemijlocit` a nivelului de profesionalism
aplicat [i nu doar evocat sau invocat; loialitate, ca edificiu moral indispensabil oric`rui suport
institu]ional trainic.

129
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Raportarea lec]iei \nv`]ate \n Statul Major Militar Interna]ional de la Cartierul
General al NATO la realitatea constatat` \n cadrul structurii pe care o conduce]i
este inevitabil`, configur#nd, \n mod logic, priorit`]ile organiza]ionale
ale angaj`rii dumneavoastr` imediate. Care sunt acestea  ?

A[ dori s` fiu cât se poate de succint. Priorit`]ile mele sunt tocmai valorile pe care le-am înv`]at
\n timpul exercit`rii func]iei pe care am \ndeplinit-o la Cartierul General al NATO. Am \n vedere,
mai \ntâi, instaurarea st`rii de normalitate. Vede]i, m` refer la sec]ia pe care am condus-o,
am constatat c` volumul de munc` este la fel de mare, poate chiar mai mare decât aici, numai
c`, de[i oamenii veneau din culturi diferite [i aveau preg`tiri diferite din punct de vedere militar,
reu[eau s` rezolve problemele pân` la sfâr[itul programului, realitate potrivit`, de altfel, oric`rei
institu]ii. Asta \nseamn` c` trebuie s` dispui de capacitatea de a distribui responsabilit`]ile
organiza]ionale astfel \ncât s` produci o reparti]ie relativ normal` a acestora, s` le eviden]iezi
gradul de prioritate [i s` le angajezi spre rezolvare \n consecin]`. Ce \nseamn` acest lucru ?
Mai \nt#i de toate, te ]ine conectat la realit`]ile complexe ale organiza]iei, obligându-te s` fii un contri-
buabil creator la fiecare dintre acestea; ca [ef, nu e[ti un element supraorganiza]ional care critic`
munca altuia, e[ti p`rta[ la ea [i acest lucru poten]eaz` [i persoana respectiv`, o asemenea
conlucrare eliminând suspiciunile de orice fel. Consider c` o asemenea conduit` a [efului elimin`
condi]ia “eternului necunoscut” [i pune \n valoare calitatea de consilier a liderului cu tot e[afodajul
intelectual pe care acesta \l implic`.
|n ceea ce m` prive[te, dup` ce am acceptat venirea mai devreme de la post [i dup` asumarea
acestei uria[e responsabilit`]i, mi-am planificat parcurgerea a patru etape, pe care le consider
mai degrab` imperios necesare decât prioritare. În primul rând, perioada de reacomodare,
care are un efect imediat ostil în ceea ce prive[te persoana care o parcurge [i include, în mod
deosebit, activit`]i pe care, în mod normal, încerc`m s` le evit`m – administrative [i birocratice,
activit`]i specifice recupl`rii la sistemul de care ai apar]inut [i \n care te re\ntorci la altitudinea
altor responsabilit`]i. Urmeaz` cuplarea la urgen]ele structurii în care ai fost numit, în care
ai revenit dintr-o capacitate interna]ional`, cuplare care nu se produce la un “moment zero”,
în care totul s-a îndeplinit [i nimic nu se afl` în curs de îndeplinire. Obliga]ia de a finaliza
construc]iile teoretice ini]iale este un fapt pozitiv care confer` \ncredere [i credibilitate reciproc`
pe rela]ia lider-organiza]ie. Urmeaz` o faz` de construc]ie pozitiv`, axat` esen]ial pe capacitatea
[i valorificarea maxim` a poten]ialului creator al organiza]iei, pe eviden]ierea absen]ei oric`rei
prejudec`]i [i a oric`rui resentiment \n evaluarea subordona]ilor, precum [i pe disponibilitatea
de a repoten]a constructiv colectivul, de a fi util, \n egal` m`sur`, tuturor subordona]ilor,
de a armoniza rela]iile dintre oameni, de a construi o echip`, nu una amorf`, f`r` identitate,
f`r` personalitate, ci o echip` din individualit`]i puternice care \n]eleg, \n mod loial, competi]ia,
colaborarea [i \ntrajutorarea.
|n sfâr[it, faza de normalitate, \n care lucrurile \ncep s` se a[eze [i \n care \]i desf`[ori
activitatea pân` te apropii de momentul \n care trebuie s` spui “la revedere” structurii; eu cred
\n treaba asta [i mi-a[ dori ca periplul meu prin Direc]ia Planificare Strategic` s` nu fie mai lung
decât cel pe care \l discut`m de ani de zile; deci, un “tur” la NATO este de trei ani, dup` trei ani
ai trei posibilit`]i \n ceea ce prive[te continuarea activit`]ii – pe orizontal`, \n sus sau afar`.
Când ai ajuns general [i e[ti conduc`torul unei structuri, un an \n plus priveaz` 15 colonei,
dac` nu mai mult, de posibilitatea de a fi [i ei ca tine [i acest lucru este extrem de nepl`cut
pentru foarte mult` lume [i chiar [i pentru tine, pentru c` sim]i presiunea celor care \[i irosesc
posibilitatea de a-[i \ncununa [i ei cariera cu o asemenea responsabilitate, cu o asemenea func]ie
[i cu un asemenea grad.

130
 Dialoguri “GMR”
Unul dintre mesajele discursului dumneavoastr` institu]ional afirm` op]iunea
centr`rii pe valori [i proiecte \n dezvoltarea organiza]ional`. V` rog s` detalia]i
acest deziderat.

A[ prefera varianta proiecte bazate pe valori. De ce ? Pentru c`, indiferent de sistemul
\n care am fost forma]i sau de via]a de zi cu zi, tot ce este ac]ional este bazat pe un anumit proiect.
Evident c` nu-l formaliz`m ; când te duci la pia]`, nu te formalizezi \ntr-at#t \nc#t s` recurgi
la \ntocmirea unui document neap`rat. Proiectul \nseamn` s`-]i define[ti perpetuu ce ai de f`cut.
Nu po]i s` nu ai un proiect \n baza c`ruia s` lucrezi, acesta fiind modul nostru organizat de a fi,
de a exista. Chiar \ndeplinirea responsabilit`]ilor cotidiene se bazeaz` pe ni[te proiecte care nu sunt
altceva decât ni[te vehicule care ne conduc spre ob]inerea unor produse sau \ndeplinirea
unor sarcini. Când discut`m de valori [i proiecte, trebuie s` admitem c` valorile apar]in indivizilor,
iar ei se manifest` ca atare, indiferent c` doresc sau nu doresc. Unii se comport` perfect natural
[i valoarea \i define[te pentru c` \n starea lor natural` sunt oameni valoro[i. Al]ii doresc s` par`
valoro[i [i, câteodat`, reu[esc, dar, dac` nu au substan]`, se vede; al]ii, sunt [i din ace[tia, nu pun
pre] pe valoare, pe valoarea intrinsec`, [i tr`iesc cu impresia fals` c` ei sunt valoro[i, creându-[i
[ubrede complexe de superioritate. Aceste trei ipostaze sunt atât de specifice vie]ii noastre,
\ncât, indiferent dac` e[ti la serviciu sau \n via]a particular`, lucrurile astea se \ntâmpl` \ntocmai.
Eu pun baz` pe valori pentru c` sunt singurele, \n opinia mea, care pot s`-]i dea o stare de bine
\ntr-o anumit` structur` sau organiza]ie. Ierarhizarea lor corect` produce [i o performan]`
corect` \n cadrul structurii, conturând demnit`]i indestructibile. Mai mult, valoarea se manifest`
la toate nivelurile organiza]iei [i la nivelul fiec`rui individ, indiferent de rostul lui institu]ional;
ea nu este apanajul doar al anumitor responsabili, al anumitor func]ii sau oameni, ci este expresia
fiec`rei responsabilit`]i de a se situa permanent peste descrierea istoric` a postului. Sunt o persoan`
care crede \n valoarea individual`, nu-mi place s` o afirm \n fa]a colectivului sau s` scot \n eviden]`
pe cineva \n detrimentul altcuiva. Lucrurile stau \ntocmai [i \n ceea ce m` prive[te; eu nu pot fi
exclus aprecierii mai cu seam` din partea celor pe care \i conduc, eu nu sunt doar cel care apreciez,
ci sunt, mai ales, cel apreciat, sindromul de “turn de filde[” dorind s` nu m` ating` niciodat`,
eu neconsiderându-m` a priori valoros.

V` rog, domnule general, s` configura]i, din perspectiva planific`rii strategice,

obiectivele opera]ionale ale structurii pe care o conduce]i.

Obiectivele opera]ionale ale Direc]iei Planificare Strategic` sunt pu]ine dac` traducem
mot-a-mot “opera]ional”; cumva sintagma respectiv` ne duce mai mult, s` zicem, c`tre o structur`
care are anumite sarcini de conducere, evident opera]ionale, dar [i de execu]ie.
Eu cred \n simplitatea abord`rii. Am venit, m-am cuplat la urgen]e, am parcurs simultan
traseul birocratic al integr`rii organiza]ionale [i tr`iesc o anumit` stare de satisfac]ie c` sarcinile
extrem de dificile sunt duse la bun sfâr[it [i, mai ales c`, iat`, sunt responsabilit`]i finalizate
a c`ror construc]ie a demarat sub conducerea mea. |nseamn` c` deja acomodarea s-a consumat,
c` lucrurile intr` \n normalitate, dar nu a[ vrea s` fiu nesincer, sunt \nc` departe, din punctul
meu de vedere, de acel moment \n care s` am pe deplin controlul la ceea ce am mo[tenit,
la ceea ce trebuie s` fac, la ceea ce urmeaz` s` se \ntâmple. Simplitatea const` \n a vedea,
\n ultim` instan]`, ce-i de f`cut. Mai mult, am constatat faptul c` Direc]ia Planificare Strategic`
trebuie s` fie completat` cu anumite structuri, care sunt specifice unei direc]ii de acest fel
\n diferite comandamente NATO.
La urma urmei, ce determin` existen]a institu]ional` a acestei structuri ? R`spunsul vine
\n sprijinul a ceea ce vorbeam mai devreme; ca s` mearg` treaba bine trebuie s` ai un anumit
131
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
num`r de oameni, cu un anumit profil, cu o anumit` valoare [i cu o anumit` \nc`rc`tur`.
Eu am constatat, din experien]a mea la NATO, c` orice ofi]er, indiferent de func]ie [i responsa-
bilit`]i, lucreaz` 7 ore din 8, datorit` distribuirii cu aten]ie a atribu]iilor din cadrul structurii
\n care lucreaz`. Dac` nu are \nc`rc`tura suficient`, acel post se desfiin]eaz`. Este atât de simplu,
\ncât, câteodat`, spun: nu po]i s` faci capitalism cu mijloace socialiste. Nu [tiu dac` e foarte corect
sau nu, mie-mi place cum sun`, dar noi avem o anume experien]`, \n care anumi]i oameni purtau
r`spunderi [i o mare cantitate de munc`, \n timp ce al]ii priveau [i-i \ncurajau s` munceasc`.
Deci, dac` dore[ti s` faci capitalism cu mijloace capitaliste trebuie s` dai egal \nc`rc`tur` de munc`
fiec`ruia, pentru c` dac` nu are, e preferabil s` desfiin]ezi postul sau structura [i s` nu prejudiciezi
astfel organiza]ia. Am constatat c` structura Direc]iei Planificare Strategic` trebuie reproiectat`
pentru a r`spunde comandamentelor specifice unei astfel de structuri, a[a cum le reg`sim pe cele
similare \n armatele Alian]ei. Din aceast` perspectiv`, s-a conturat necesitatea s` a[ez`m aceast`
Direc]ie ca la NATO. Nu \mi critic predecesorii, dar cred c` se gândea [i a[a, evident, p`gubitor: las`,
s` fim ale[i \n NATO [i vom vedea dup` aceea ! Direc]ia Planificare Strategic` nu avea o structur`
specializat` de planificare a for]ei. Am constatat [i faptul c` noi nu avem nici acea structur` supl`,
mic` de NBC sau de neproliferare, care s` se cupleze la grupurile de lucru [i la activit`]ile
specifice ale NATO. Mai mult, la preluarea func]iei, aceast` structur` ac]iona, \n opinia mea,
mai mult ca un institut de studii strategice decât ca o Direc]ie cu responsabilit`]i specifice,
inconfundabile [i inalienabile, care apar]ine Statului Major General. Evident, noi trebuie s` proiect`m
for]a [i Armata României \mpreun` cu ceilal]i participan]i la acest proces. Acesta e rolul lui J5,
s` imaginezi, pe termen scurt, mediu [i lung, dezvolt`rile structurale ale armatei din punct de vedere
ac]ional [i s` prefigurezi sau s` pre\ntâmpini din punct de vedere opera]ional ce ar putea
s` se \ntâmple [i modul \n care armata ar putea s` fie \ntrebuin]at` fa]` de misiunile de baz`
stabilite de c`tre factorul politic pentru Armata României prin documentele care guverneaz`
planificarea ap`r`rii \n orice ]ar`. Or, raportându-ne la Legea nr. 63 [i la misiunile pe care aceast`
Direc]ie le are, structura care r`m`sese la data la care eu am preluat aceast` func]ie nu putea
s`-[i \ndeplineasc` responsabil [i conving`tor tot spectrul func]ional. Am constatat c`, din perspectiva
planurilor [i a scenariilor, a politicilor [i strategiilor eram destul de descoperi]i, ele fiind abordate
filozofic, ca studii mai degrab` decât ca documente care s` produc` efect.
Asimilarea organic`, natural` a Sec]iei de Tranzi]ie [i Integrare \n NATO \n J5, \ncepând
cu data de 15 mai, [i necesara [i, vrem s` credem, iminenta includere \n structura Direc]iei
a structurii NBC \nchid cercul afirm`rii specifice [i Direc]ia va cre[te nu numai numeric,
ci [i ca valoare, astfel \ncât ea s` se cupleze 100% cu o structur` similar` din NATO.
Dup` ce ai configurat structura, pornind obligatoriu de la misiuni, nu de la persoane,
[i s-au definit foarte clar atribu]iile fiec`rui individ \n cadrul acestei arhitecturi, putem s` ne g#ndim
la pasul urm`tor, care \nseamn` experimentarea cu mare aten]ie a responsabiliz`rilor individuale
[i evaluarea modului cum func]ioneaz`. Un alt lucru pe care l-am \nv`]at este flexibilitatea.
Absolut nimic din ceea ce se produce la NATO nu este b`tut \n cuie “for ever”; orice fel de document
pe care \l \ntocme[ti [i care ]i se pare excep]ional de coerent, de aplicabil [i de bun, po]i s` consta]i
\n dou` s`pt`m#ni c` este dep`[it [i c` e nevoie s` intervii \n con]inutul lui. Permanent exist`
atitudinea de a milita, f`r` a avea senza]ia c` te descalifici, pentru a-l moderniza. Job description
sau fi[a postului, cum \i spunem noi, este amendabil` s`pt`m#nal, pentru c` aceast` activitate
este f`cut` sub autoritatea [efului Direc]iei. Dac` se constat` c` aceast` \ncercare nu este
cea mai bun`, o modific`m imediat, singura chestie este s` ai determin`ri foarte clare. Imuabilitatea
fi[ei postului este un fapt contraproductiv, cu consecin]e negative certe asupra dezvolt`rii
suprastructurii organiza]ionale. Noi am fost produsul unui sistem de g#ndire, s` zicem, de tip estic;
f`ceam structura, puneam oamenii, dup` care ne g#ndeam ce s` le spunem s` fac`. Acest lucru,
132
 Dialoguri “GMR”
poate, venea din faptul c` era acea mentalitate c` fiecare om avea un loc de munc` [i acest lucru
este obligatoriu pentru el din punctul de vedere al convie]uirii sociale. |n capitalism, filozofia
e diferit`, nu te roag` nimeni s` munce[ti, dar, dac` nu munce[ti, nici nu po]i s` tr`ie[ti.
Astfel, am \n]eles c` e mai bine s` construim structuri pornind de la misiuni [i de la nevoia
existen]ei acelei structuri, nu de la oameni. De[i procesul, de fapt, este invers: dac` ai foarte clar
misiunile [i atribu]iile acelei structuri, atunci, \n mod negre[it te \ndrep]i \n a-]i alege cei mai potrivi]i
oameni pentru a-]i \ndeplini activit`]ile. Dac` vrei ca rezultatul s` fie bun, trebuie s` excluzi
ceea ce te intereseaz` pe tine \n mod subiectiv, s` dilu`m cât mai mult cu putin]` promovarea
intereselor personale, s` alegem omul cel mai potrivit dintre cei pe care ai putea s`-i ai la dispozi]ie,
pentru c` nimeni nu \[i poate permite s` aib` cei mai buni oameni dintre cei mai buni de fiecare
dat`. Urm`torul pas, din punctul de vedere al priorit`]ilor, ca obiectiv opera]ional al structurii,
este s` [tii ce ai de f`cut, responsabilit`]ile organiza]ionale s` fie foarte bine distribuite pe oameni
[i, dac` lucrul `sta nu se \nt#mpl` \ntocmai \n dinamica \ndeplinirii acestor atribu]ii, trebuie
s`-]i dai seama unde e dezechilibrul, unde trebuie s` ac]ionezi [i s` ajustezi din mers, \nc#t s` ajungi
la optimizarea produselor organiza]ionale.

Releva]i, v` rog, elementele vertebrale ale orizontului de a[teptare al Direc]iei

Planificare Strategic`.

Acest orizont de a[teptare al Direc]iei are, \n opinia mea o dubl` determinare: l-a[ raporta
la ceea ce [efii no[tri a[teapt` de la Direc]ia Planificare Strategic` [i la ce a[tept`m noi.
|n ceea ce ne prive[te nu trebuie s` ne a[tept`m la nimic altceva dec#t la a \ndeplini ce spuneam
mai devreme, atribu]iile [i misiunile acestei Direc]ii. Sincer s` fiu, c#nd m` g#ndesc la ce se a[teapt`
de la aceast` Direc]ie, efectiv nu mai dorm. Pentru Direc]ia Planificare Strategic` acest moment
este momentul cel mai dificil posibil, s-au f`cut foarte multe lucruri, dar trebuie s` recunoa[tem
c` mare parte din ele au fost \nt#rziate, altele au fost blocate din motive pe care nu are nici un rost
s` le coment`m, care apar]in istoriei, dar acest lucru pune \n fa]a acestei Direc]ii un munte
de dificult`]i, de probleme [i o cantitate de munc` semnificativ`. |n primul r#nd, Direc]ia Planificare
Strategic` trebuie s` prefigureze, s` fac` proiec]ia for]ei, s` fac` planificarea for]ei \n condi]iile
\n care suntem \n plenul condi]iei de pionierat. |n domeniul ciclului de planificare NATO, noi am f`cut
\n cadrul Parteneriatului ceva similar – PARP; Partnership Assessement and Review Process
a fost un ciclu care ne-a introdus cumva \n filozofia sistemului de planificare tip “NATO”,
av#nd cele trei componente principale: Ministerial Guidance, Partnership Goals, care acum sunt
Force Proposals/Force Goals, [i PARP Assesements, acum Defence Review, care era analiza
activit`]ii desf`[urate \ntr-un ciclu de planificare cu Defence Review, care este analiza ap`r`rii
cu care se \ncheie ciclul de planificare a ap`r`rii \n NATO. Acest proces este ca un metronom,
care nu te las`, este permanent [i, de aceea, acea structur`, STIN, acum Sec]ia de Planificare
a For]ei, trebuie specializat` [i cuplat` \n a[a fel \nc#t, din perspectiva capacit`]ilor na]ionale
care sunt puse la dispozi]ia ap`r`rii colective, noi trebuie s` perform`m \ntr-un timp foarte scurt
la nivelul cerut de Alian]`. Dac` facem bine acest lucru, \n mod necesar ne ducem c`tre structura
de for]e – cealalt` atribu]ie principal` a acestei Direc]ii, o structur` de for]e mai supl`, mai flexibil`,
dislocabil`, sus]inut`. Dac` lu`m \n considerare numai patru sau cinci cerin]e din Directiva
Ministerial` NATO, ca for]ele s` fie dislocabile, s` se autosus]in`, s` fie robuste, s` fie mobile,
ne d`m seama c`, la posibilit`]ile noastre, Armata Rom#niei trebuie s` fie mic`, a[a cum acum
ni se impune prin for]a realit`]ii, f`r` s` ne imagin`m c` ar fi posibil [i altfel.
Acest lucru are o \nc`rc`tur` de responsabilitate uria[` pentru noi, fiecare mi[care de creion
sau de pix pe care o facem trebuie s-o vedem \n mod ac]ional, pentru c` \nseamn` via]a oamenilor,

133
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
\nseamn` \nfiin]`ri de unit`]i, \nseamn` desfiin]`ri de unit`]i, \nseamn` transform`ri de unit`]i,
iar la cap`tul cel`lalt al creionului sau al ac]iunii pe care tu o pui \ntr-un plan sunt destine,
sunt familii, sunt persoane care se uit` la tine [i sper` ca [i cu ei s` se \nt#mple lucruri bune.
Numai acest exemplu, dac` \l lu`m \n seam`, putem defini preliminar complexitatea acestui
orizont de a[teptare, cred c` este suficient ca fiecare s`-[i dea seama c` munca noastr` este
inimaginabil de dificil`. Asta, concomitent cu toate celelalte componente care sunt, mai mult
sau mai pu]in, specifice [i altor direc]ii din Statul Major General. M-a[ referi \ndeosebi la Direc]ia
Doctrin` [i Instruc]ie, care trebuie s` reevalueze toat` baza regulamentar`, toate manualele,
care trebuie acordate [i asortate cu cele similare din ]`rile membre ale NATO, cu tradi]ii
mai vechi [i, \n acest timp, s` salveze \n interiorul lor [i valorile na]ionale [i experien]a noastr`,
pentru c` noi nu am avut o armat` f`r` regulamente sau f`r` valori. Aici este o alt` dezbatere,
o alt` problem`: cum s` facem s` fie mai bine ? Preocuparea este legitim`, ea nu decurge
nicidecum din lipsa capacit`]ii de a duce lucrurile la bun sf#r[it \ntr-o manier` performant`,
conving`toare, ci din eterogenitatea, la nivel \nalt, a culturii militare asimilate.
Transferarea mecanic` a unui model, oricare ar fi acesta, f`r` a ]ine seama de dimensiunile
opera]ionale ale organismului militar rom#nesc, de caracterul parohial al mentalit`]ii noastre,
chiar [i \n expresia ei militar`, de posibilit`]ile [i cultura noastr` tehnologic`, [i exemplele
ar putea continua, ar fi mai mult dec#t p`gubitoare. Atunci, timpul fiind foarte scurt, deoarece
am pierdut ni[te ani, 6-7, pe frontul construc]iilor structurale se impune, \mi \ng`dui aceast`
opinie, s` avans`m formule, solu]ii de sintez` \n care discern`m#ntul realit`]ii posibile [i, iar`[i
repet, performante s` fie prioritar.
Aceasta, deoarece genera]ia noastr` militar`, genera]ia noastr` profesional` nu-[i poate
permite \n nici un caz ratarea, \n timp responsabil, a integr`rii. |n acest sens, trebuie s` \nv`]`m
din experien]a “valului” precedent de aderare: Ungaria, Polonia, Cehia.

Care este profilul anatomic al planificatorului strategic ? Fire[te, am \n vedere

anatomia calit`]ilor func]ionale indispensabile acestuia.

Eu nu am g`sit nic`ieri o re]et` sau o defini]ie foarte clar` a ceea ce \nseamn` planificarea
strategic`. Planificare strategic` \nseamn` aproape tot. Eu am constatat c` Plans and Policy,
care este direc]ia similar` din Statul Major Militar Interna]ional, era consultat` de c`tre directorul
Statului Major Interna]ional \n absolut orice fel de domeniu sau activitate care se ini]ia [i se dezvolta
la NATO. Deci, este foarte greu s`-]i restric]ionezi domeniul. Evident, putem s` ierarhiz`m
\n interiorul acestei complexe activit`]i ac]iunile prioritare pe care s` le \ndeplineasc` un planificator
strategic, dar, \n acela[i timp, e [i foarte simplu. Deci, ce \nseamn` s` g#nde[ti strategic ?
|n primul r#nd, dimensiunea la care g#nde[ti, pentru c` noi suntem aici o direc]ie central`
care ne ocup`m de Armata Rom#niei [i, datorit` e[alonului cu care lucram, e[alonul strategic,
orizontul pe care trebuie s`-l cuprinzi trebuie s` fie cel strategic; \n al doilea r#nd, problemele
pe care le avem de rezolvat, zi de zi, sunt de nivel strategic; \n al treilea r#nd, preg`tirea ofi]erilor
care vor \ncadra func]ii aici trebuie s` justifice parcurgerea unor etape care s` \nsemne preg`tire
teoretic` [i practic` pentru a fi capabili s`-[i \ndeplineasc` atribu]iile la dimensiunea [i la nivelul
acesta. Lu#ndu-m` exemplu, am mers [i am parcurs ni[te cursuri p#n` la nivel operativ,
dup` care am \ndeplinit “live” o func]ie pe durata a trei cursuri majore, zi de zi, f`c#nd lucruri
la nivel politico-militar [i strategic la NATO. Dac` faci zi de zi acest lucru ]i se creeaz` un anumit
stil [i o anume dimensiune de g#ndire [i, \n momentul \n care tu concepi un document pentru
[eful Statului Major General, el trebuie s` aib` concizia [i nivelul strategic, l`s#nd pe ceilal]i,
la nivelul operativ [i tactic, s` dezvolte aceast` g#ndire \n a[a fel \nc#t aceasta s` se transforme

134
 Dialoguri “GMR”
\n planuri ac]ionale. Noi nu facem foarte multe planuri aici, la nivel strategic, noi producem
directive, noi suntem instrumentul [efului Statului Major General de a privi \n viitor [i, \n acela[i
timp, de a transpune \n activitatea de zi cu zi anume planuri \n finalitatea c`rora Armata Rom#niei
s` devin` una dintre cele mai valoroase din Alian]a Nord-Atlantic`. Noi avem aceast` capacitate
din toate punctele de vedere. Avem ni[te r`m#neri \n urm` din punctul de vedere al cheltuielilor
pe care trebuie s` le facem \n moderniz`ri, dar, din punctul de vedere al personalului, nu am avut
niciodat`, [i aceasta este o convingere personal`, nici un fel de handicap fa]` de alte state cu state
vechi, membre ale Alian]ei. {i acest lucru l-am constatat nemijlocit, acolo unde am realizat
c` [coala noastr` de stat-major nu are nimic inferior altor [coli de stat-major, fie c` sunt americane,
britanice, germane sau fran]uze[ti, dimpotriv`, imagina]ia noastr` e mai bogat` \n a g`si solu]ii,
venind dintr-o armat` cu mai multe priva]iuni din punct de vedere tehnologic [i material.
Deci, acest planificator strategic trebuie s` fie un om ca to]i oamenii, dar s` aib` ce-i trebuie
\n a[a fel \nc#t s` abordeze creativ [i anticipativ problematica pe care o are la acest nivel,
care, \n propor]ie de 80%, e de nivel strategic. Aici, noi putem s` vedem cum trebuie s` fie un plani-
ficator strategic, \n domeniul planific`rii for]ei, cum este cel care este parte a unui colectiv
care redacteaz` strategie de securitate na]ional`; un planificator strategic care face planificarea
rotirii for]ei \ntr-un teatru de opera]ii sau care face propuneri fa]` de evolu]ia mediului de securitate.
Deci, planificatorul strategic nu este un om specializat sau cu un job description foarte strict.
El trebuie s` g#ndeasc` la dimensiuni strategice [i \n perspectiv`; neput#nd s` nu privilegiem
Direc]ia, planificarea strategic` \nseamn` viitor.
|n ultim` instan]`, orice faci este un exerci]iu de planificare, planificarea unui exerci]iu
nu \nseamn` c` ai stabilit numai data c#nd trebuie s` se execute, \nseamn` o sum` de activit`]i
\n a[a fel \nc#t acesta s` capete via]`, s` \nceap` s` fie proiectat, s` fie dezvoltat, s` se desf`[oare
[i s` se \ncheie [i s` avem [i un feedback \n a[a fel \nc#t trebuie ca ce-a fost bine s` fie exploatat
[i ce-a fost r`u s` nu mai repet`m \n planificarea altuia. Planificarea \nseamn` absolut tot ceea ce
facem, de aceea, planificarea strategic` are dou` conota]ii, \n opinia mea: de viitor [i de nivelul
e[alonului la care lucr`m.

V` rog s` defini]i rolul subsistemic al Direc]iei Planificare Strategic`

\n contextul opera]ional al Statului Major General.

Am acela[i mod de a “traduce” opera]ional. E u[or de r`spuns la \ntrebarea aceasta,

pentru c` tot ce-am spus mai devreme o sus]ine. Statul Major General a redevenit o structur`
care are [apte direc]ii, spun c` a redevenit, pentru c` s-a re\nfiin]at Direc]ia Doctrin` [i Instruc]ie,
care a existat, a fost desfiin]at`, acum re\nfiin]ându-se. Ca s` fie u[or, trebuie s` ne reamintim
denumirile structurilor din compunerea Statului Major General: J1 – Organizare, Personal
[i Mobilizare, J2 – Informa]ii, J3 – Opera]ii, J4 – Logistic`, J5 – Planificare Strategic`, J6 – Comunica]ii
[i Informatic`, J7 – Doctrin` [i Instruc]ie. Aceasta este o structur` de stat-major clasic`, la nivelul
NATO, denumirea respectiv` configurând, de fapt, responsabilit`]ile func]ionale ale direc]iei
respective. Direc]ia Planificare Strategic` este corelat` mai mult sau mai pu]in cu fiecare dintre ele
pentru c`, de fapt, aici trebuie s` fie oamenii care g#ndesc pentru toate domeniile, pentru c` e foarte
greu s` ne imagin`m c` J4 poate s` lucreze f`r` s` aib` o structur` de for]e sau J1, J2 sau J3,
cu at#t mai mult deci J5. Nu a[ dori s` ierahiz`m [i s` plasez Direc]ia Planificare Strategic`
\n mod necesar pe locul \nt#i, dar ea este, prin ceea ce trebuie s` fac`, direc]ia care define[te
viitorul, care g#nde[te, care trebuie s` gândeasc` la timpul viitor. Aceasta este ra]iunea pentru
care, \n toate armatele care au \n structuri o asemenea direc]ie, acesta este rolul pentru care
ea a fost creat`. |ncercând o exemplificare, ceea ce se \nt#mpl` \n mod curent este condus

135
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
sau direc]ionat de c`tre Direc]ia Opera]ii. Ei bine, ca s` aib` deschis frontul angaj`rii, noi trebuie
s` g#ndim \n viitor, s` prefigur`m ceea ce s-ar putea \nt#mpla. Acesta este rolul subsistemic
al Direc]iei Planificare Strategic` – introspec]ia viitorului [i planificarea tuturor activit`]ilor,
cele care \i apar]in sut` la sut` sau cele angajate \n cooperare cu celelalte direc]ii. Eu obi[nuiesc
s` spun mai simplu: dac` ai f`cut un plan cu o perspectiv` de [ase luni [i acest lucru se \nt#mpl`,
atunci trebuie s` fii felicitat, pentru c`, a[a cum ai g#ndit, se demonstreaz` \n practic`;
dac` nu se \nt#mpl` lucrul `la \nseamn` c` previziunea a fost proast`, am consumat inutil timpul
[i resursele. Evident c` sunt foarte multe situa]ii \n care nu tot ce planifici tu sau \]i \nchipui
tu se va [i \nt#mpla. Aici este un lucru pe care eu a[ vrea s`-l pun \n discu]ie \n mod deosebit
[i l-am pus de fiecare dat`: nevoia ca aceast` Direc]ie s` fie cuplat` cu elemente care aduc informa]ie,
este, s` zicem, cazul lui J2, care aduc informa]ia analizat` cu o anumit` perspectiv`. Nu putem
s` facem previziuni strategice sau planific`ri strategice dup` analize post-factuale. S` ne imagin`m
ce se va \nt#mpla peste [ase luni, peste un an sau mai mult [i s` fim reactivi la ce se va \nt#mpla
[i nu la ce s-a \ntâmplat. Dac` noi lucr`m totul bazat pe buletinele informative, pe [tirile de la televizor
sau de la radio este un mod p`gubos, pentru c` acest lucru, f`cut zi cu zi, nu ne va mai oferi
posibilitatea s` g#ndim ce se va \nt#mpla. Deci, este extrem de important ca aceast` Direc]ie
s` fie cuplat` cu elemente de avangard` [i de introspec]ie care tr`iesc \n viitor [i s` proiecteze
c#t mai credibil ce se va \nt#mpla, iar ceea ce se \nt#mpl` \n mod curent s` fie preluat [i analizat
de structurile care, din perspectiva atribu]iilor, sunt mai pu]in preocupate de viitorul indispensabil
for]ei [i puterii militare.
{i, pentru a conchide, subliniez c` planificarea strategic` este, \n fapt, avangarda unui sistem
care nu-[i poate edifica prezentul f`r` s`-[i \n]eleag` laborios viitorul.

A consemnat colonelul Costinel PETRACHE

20 mai 2004

136

Interviu cu generalul de brigad` Gavril` POP
~ Adjunctul comandantului Jandarmeriei Rom#ne pentru Ordine Public` ~
S-a n`scut la 22 ianuarie 1958.
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri
Activi a Ministerului de Interne (1980),
Academia de |nalte Studii Militare
(1988), specialit`]ile “{tiin]e politico-mi-
litare” [i ”Arme \ntrunite”, Academia
de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”
[i Colegiul de Comand` [i Stat-Major.
A \ndeplinit func]iile de comandant
de pluton la Batalionul de la T#rgu-Jiu
(1980-1983); comandant de companie
la acela[i Batalion (1983-1984); ofi]er
instructor principal III la Unitatea
Special` de la T#rgu-Jiu (1984-1986);
ofi]er principal III la Comandamentul
Na]ional al Jandarmeriei (1988-1990);
ofi]er principal II la Direc]ia General`
de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti
(1990); comandant al Batalionului 1
Interven]ie din Brigada de Asigurare
a Ordinii [i Lini[tii Publice (1990-1998);
[ef de stat-major al Brig`zii de Asigu-
rare a Ordinii [i Lini[tii Publice (1999);
comandant al Brig`zii Speciale de Inter-
ven]ie a Jandarmeriei (1999-2001).
Din luna februarie 2001 este
adjunctul comandantului Jandarmeriei
Rom#ne pentru Ordine Public`.
A absolvit cursul de limba francez`
la Institutul Francez din Bucure[ti.
Este c`s`torit [i are doi copii.
“Jandarmeria Rom#n`
va ac]iona
pentru afirmarea
ca institu]ie
\n slujba statului
[i a cet`]enilor”
Pentru \ntemeierea credibil` a interviului
pe care ni-l acorda]i [i pentru care
v` mul]umesc, v` rog, domnule general,
s` proceda]i la l`murirea conceptual`
a sintagmei “ordine [i siguran]` public`”.
A[adar, ce sunt “ordinea [i siguran]a
public`” ?
Din perspectiva importan]ei [i a implica]iilor pe care
le pot genera, ordinea [i siguran]a public` au constituit
[i constituie domenii permanente de studiu, analiz`
[i prognoz`, termenii c`p`t#nd, de-a lungul timpului,
o interpretare complex`.
|n ceea ce m` prive[te, definesc ordinea public` drept
starea de legalitate, de echilibru [i de pace social` prin care
se asigur` lini[tea public`, siguran]a persoanei, a colectivi-
t`]ilor [i a bunurilor, s`n`tatea [i morala public` [i care este
operat` potrivit principiilor [i normelor statornicite \n Constitu]ie,
prin m`suri specifice de constr#ngere. |n acela[i timp, apreciez
c`, prin componentele sale, ordinea public` se circumscrie
siguran]ei publice, ordinea public` fiind un etalon al st`rii
de siguran]` public`.
Vreau s` precizez c` sistemul rom#nesc de ordine public`
are caracteristicile sistemului latin. Tr`s`tura fundamental`
a acestui sistem se bazeaz` pe prezen]a corpului de poli]ie
cu statut militar, f`r` de care ne-am afla \n fa]a modelului
137
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
anglo-saxon. Din acest motiv, acest model are o conota]ie centralizatoare fa]` de modelul anglo-saxon,
mult mai descentralizat [i chiar \mp`r]it \n poli]ii de comitat. Corpul de poli]ie cu statut militar
se caracterizeaz` printr-o desf`[urare teritorial` foarte extins`, care permite asigurarea prezen]ei
[i afirmarea autorit`]ii sale pe \ntregul teritoriu na]ional.

Cum este privit, \n]eles [i aplicat conceptul \n statele democra]iilor occidentale,

evident, \n cele cu care Jandarmeria Rom#n` are leg`turi deja consacrate ?

|n statele membre ale Uniunii Europene exist` o preocupare permanent` pentru realizarea
unei concep]ii unitare privind ap`rarea ordinii [i siguran]ei publice. Uniunea European` a intrat
\n noul mileniu cu un proiect major – crearea unei zone de securitate, justi]ie, siguran]` [i ordine
public`, deziderat ce reprezint`, de fapt, cel de-al treilea pilon al arhitecturii unionale, \ntemeiat
[i \ntre]inut de cooperarea \n domeniul justi]iei [i \n cel al afacerilor interne.
Aderarea Rom#niei la structurile de securitate colectiv` are implica]ii deosebite asupra manage-
mentului ordinii [i siguran]ei publice, av#nd \n vedere, pe de-o parte, practicile autohtone, pe de alt`
parte, tocmai aceast` experien]` a statelor democra]iilor occidentale.

Din perspectiva detaliilor conceptuale oferite, v` rog s` configura]i misiunile

Jandarmeriei Rom#ne \n spa]iul ordinii [i siguran]ei publice.

|n baza documentelor-program esen]ializate \n Strategia de reform` a Ministerului Administra]iei

[i Internelor, a c`ror perspectiv` cuprinde [i anul 2005, Jandarmeria va ac]iona pentru afirmarea
ca institu]ie \n slujba statului [i a cet`]enilor. Din acest punct de vedere, ca for]` de poli]ie cu statut
militar, Jandarmeria are obliga]ia s` ac]ioneze \n toate situa]iile pentru men]inerea [i asigurarea
ordinii publice execut#nd fundamental misiuni de documentare permanent` a situa]iilor conflictuale
care pot genera tulburarea ordinii [i lini[tii publice; de organizare, conducere [i executare a activit`]ilor
de asigurare a m`surilor de ordine pe timpul desf`[ur`rii adun`rilor publice [i luarea m`surilor
pentru a preveni transformarea acestora \n ac]iuni turbulente [i de asigurare permanent` a unei capacit`]i
de interven]ie pentru orice situa]ie, pe \ntreg teritoriul na]ional.
Detaliind, Jandarmeria Rom#n` organizeaz` [i conduce activitatea de restabilire a ordinii
publice; particip` la capturarea infractorilor deosebit de periculo[i, a evada]ilor [i a urm`ri]ilor
general sau local; execut` misiuni pentru asigurarea securit`]ii institu]iilor de baz` ale statului,
precum [i a demnitarilor rom#ni sau str`ini pe timpul desf`[ur`rii unor activit`]i cu caracter
public; desf`[oar` activit`]i de prevenire a ac]iunilor teroriste, iar la nevoie intervine pentru
capturarea sau neutralizarea acestora; particip` la activit`]i de salvare [i evacuare a persoanelor
[i a bunurilor materiale periclitate de catastrofe [i calamit`]i naturale, precum [i la ac]iuni de limitare
[i de \nl`turare a urm`rilor acestora; execut`, la solicitarea pre[edintelui Rom#niei [i cu aprobarea
Parlamentului, misiuni de asigurare a ordinii publice sub egida ONU, \n afara grani]elor ]`rii.
|n toate situa]iile de criz` care sunt gestionate de c`tre Ministerul Administra]iei [i Internelor,
adic` situa]iile de tulburare grav` a ordinii publice, de atentat la ordinea constitu]ional`
[i pe timpul st`rii de urgen]`, Jandarmeria va constitui for]a specializat` de ac]iune at#t pe plan
local, c#t [i pe plan na]ional.

Am re]inut afirmarea unei complementarit`]i active, mereu \n stare

opera]ional`, \ntre structurile Jandarmeriei [i cele apar]in#nd Poli]iei.
Ce este clar [i ce este confuz \n aceast` rela]ie, \n aceast` colaborare ?

|n cadrul componentelor for]elor de ordine public` ale Ministerului Administra]iei [i Internelor,

Jandarmeria [i Poli]ia constituie for]e specializate care au obliga]ia s` ac]ioneze \n toate situa]iile
138
 Dialoguri “GMR”
pentru men]inerea [i asigurarea ordinii publice. Astfel, Poli]ia Rom#n` este for]a destinat`
s` aplice m`suri de men]inere a ordinii publice la nivel na]ional, fiind sprijinit` \n executarea
acestei misiuni de c`tre efective de jandarmi, iar Jandarmeria Rom#n` este abilitat` s` ac]ioneze
la nivel na]ional pentru asigurarea [i restabilirea ordinii publice, fiind sprijinit` de c`tre poli]ie
cu date [i informa]ii de interes operativ.
Existen]a Jandarmeriei Rom#ne, ca for]` de poli]ie, cu competen]` general`, prezent` pe tot
teritoriul na]ional, asigur`, \n primul r#nd, un echilibru cu Poli]ia Rom#n` at#t \n domeniul securit`]ii
publice, c#t [i \n domeniul poli]iei judiciare. |n ceea ce prive[te misiunea de poli]ie judiciar`,
Jandarmeria contribuie la independen]a justi]iei prin realizarea unei capacit`]i alternative \n materie
de sesizare a serviciului de anchet`, fie de Jandarmerie, fie de c`tre Poli]ie. Aceast` dispozi]ie
determin` reangajarea, pas cu pas, a Jandarmeriei Rom#ne \n exerci]iul poli]iei judiciare [i indic`
interesul primordial al instan]elor europene de aplicare a justi]iei \n mod egal pentru to]i.
Prin \nfiin]area posturilor [i a sec]iilor specializate, Jandarmeria asigur` o acoperire general`
a teritoriului. Aceasta garanteaz`, de asemenea, cotidian, \n orice loc, un acces egal al oric`rui
cet`]ean la un serviciu public uniform de securitate. Jandarmeria asigur` astfel, permanent,
o func]ie de siguran]` [i de protec]ie public`, sprijinindu-se pe trei modalit`]i de ac]iune esen]iale
[i interactive: patrulele [i interven]ia imediat`; sprijinirea persoanelor [i, mai ales, a victimelor;
constatarea infrac]iunilor [i re]inerea infractorilor, adunarea probelor [i predarea acestora c`tre magistra]i.
Este vorba de un obiectiv esen]ial pe care [i l-a fixat Jandarmeria Rom#n`, care vizeaz` s` men]in`
demnitatea persoanelor ce au avut de suferit un prejudiciu [i, \n mod special, s` aib` \n vedere
persoanele vulnerabile. Aceast` func]ie de siguran]` public` este poten]at` de statutul militar al perso-
nalului Jandarmeriei Rom#ne, care garanteaz` astfel principiul disponibilit`]ii. Una dintre diferen]ele
esen]iale \ntre jandarmi [i poli]i[ti, \n imaginea existent` \n cadrul ]`rilor Uniunii Europene,
const` \n faptul c` primii g#ndesc \n termeni de misiune, iar ceilal]i, ca orice organiza]ie cu sindicat,
\n volum de orar, cu plata orelor suplimentare ! Aceast` disponibilitate, specific` statutului militar,
permite func]ionarea f`r` \ntrerupere, \n orice loc, a unit`]ilor de tip post [i sec]ie de jandarmi.

Putem vorbi de existen]a unui dualism al puterii \n exercitarea prerogativelor

de men]inere [i asigurare a ordinii publice ?

Nu, \n nici un caz ! Reforma profund` care are loc la nivelul structurilor de ordine public`
din Poli]ie [i Jandarmerie vizeaz`, \n mod special, cre[terea capacit`]ii [i a eficien]ei acestora \n func]ie
de sarcinile [i misiunile pe care le au de \ndeplinit. Acest proces de reform` se realizeaz`
concomitent cu \ndeplinirea coerent`, operativ` a sarcinilor, ceea ce nu permite efectuarea
de experimente. Dimpotriv`, oblig` institu]iile s`-[i cl`deasc` din mers noul sistem de for]e
[i mijloace [i s`-[i adapteze permanent tacticile la realitatea cotidian`, pe baza unei strategii
bine conturate, credibile [i, mai cu seam`, flexibile.
Mai mult chiar, referitor la \ntrebarea dumneavoastr`, putem vorbi de o strategie de realizare
a ordinii [i siguran]ei publice \n sistem dual: Poli]ie – Jandarmerie. S` m` explic. Titulatura misiunii
de men]inere a ordinii publice la nivel na]ional este poli]ia, efectivele jandarmeriei particip#nd
la \nt`rirea sistemului integrat de ordine public` prin realizarea de dispozitive independente,
complementare celor realizate de poli]ie sau \n comun cu acestea. Ac]ion#nd pe principiul
complementarit`]ii, prezen]a efectivelor de jandarmi [i poli]ie \n acela[i spa]iu, \ndeplinind aceea[i
sau acelea[i misiuni, nu a generat antagonisme, nu se exclud una pe cealalt`, rezultanta activit`]ii
comune fiind o mai bun` acoperire a localit`]ilor cu elemente de ordine public` [i, de aici, reducerea
fenomenului infrac]ional [i cre[terea gradului de siguran]` civic`. De fapt, pentru a nu exista ambiguit`]i
se ac]ioneaz` \n baza unui plan unic de ordine [i siguran]` public`, elaborat anual, cu participarea
tuturor componentelor sistemului integrat de ordine [i siguran]` public`, precum [i a reprezentantului
Autorit`]ii Teritoriale de Ordine Public`, \n care sunt prev`zute misiunile [i zonele de responsabilitate
139
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
pentru fiecare structur`, \n parte. |n baza formal` a colabor`rii, [efii structurilor de ordine
public` ale Poli]iei [i Jandarmeriei stabilesc zonele de ac]iune, elementele de dispozitiv [i formele
de ac]iune, \n func]ie de situa]ia operativ` [i de for]ele aflate la dispozi]ie, for]e prev`zute \n documentele
operative specifice. Totodat`, ace[tia se informeaz` zilnic asupra activit`]ilor desf`[urate [i asupra
rezultatelor ob]inute, analiz#nd eficien]a acestora lunar sau atunci c#nd situa]ia o impune, lu#nd m`suri
imediate de corijare a imperfec]iunilor ce apar.
Statutul personal [i regimul disciplinar al corpului militar garanteaz` aptitudini pentru serviciu
[i o disciplin` eficace lipsite de conflicte colective, ceea ce confer` autorit`]ii politice un instrument
sigur [i fiabil \n men]inerea ordinii. Aceast` dualitate a corpurilor de poli]ie genereaz` o necesitate
logic` de coordonare, care poate [i trebuie s` se rezolve prin intermediul organelor corespunz`toare
ale Ministerului Administra]iei [i Internelor.

Cum sunt organizate structurile de jandarmi destinate ordinii publice [i care sunt
principiile angaj`rii lor \n misiuni specifice ?

Sistemul Na]ional de Ordine Public` din Rom#nia cuprinde for]ele de ordine public` alc`tuite
din for]e specializate, for]e complementare [i for]e de excep]ie. Preciz#nd c` for]ele specializate ale Sistemului
sunt Jandarmeria, Poli]ia, Corpul pompierilor militari, Poli]ia de frontier`, Direc]ia General` de Informa]ii
[i Protec]ia Intern` a Ministerului Administra]iei [i Internelor, am s` m` refer, \n continuare,
succint, la componenta pe care o reprezint. A[adar, structurile Jandarmeriei Rom#ne specializate
\n executarea misiunilor de ordine public` sunt reprezentate de Jandarmeria mobil` de ordine
public` [i Jandarmeria teritorial` de ordine public`. Astfel, Jandarmeria mobil` de ordine public`,
av#nd \n structur` Brigada special` de interven]ie [i grup`ri [i deta[amente mobile, are ca misiuni
principale asigurarea ordinii publice \n zona de responsabilitate cu ocazia \ntrunirilor [i a mani-
festa]iilor publice, a celor cultural-sportive, religioase, comemorative, a celor prilejuite de vizite
oficiale, precum [i restabilirea ordinii publice atunci c#nd este grav tulburat`.
Jandarmeria teritorial` de ordine public` este format` din Comandamentul de Jandarmi
al Municipiului Bucure[ti, din deta[amente, sec]ii [i posturi de jandarmi de ordine public`.
Acestei structuri \i revin ca principale misiuni: men]inerea ordinii publice prin sistemul patrulelor
de jandarmi \n localit`]ile urbane [i rurale, unde sunt constituite sec]ii [i posturi de jandarmi,
men]inerea ordinii publice \n zona institu]iilor de \nv`]`m#nt preuniversitar, a parcurilor [i locurilor
de agrement, precum [i \n sta]iuni turistice montane [i de pe litoral.
Principiile angaj`rii lor \n misiuni specifice se asigur` prin cele trei modalit`]i de ac]iune
esen]iale [i interactive pe care le reamintesc: patrulele [i interven]ia imediat`; sprijinirea
persoanelor [i, mai ales, a victimelor; constatarea infrac]iunilor [i re]inerea infractorilor; adunarea
probelor [i predarea acestora magistra]ilor.
Bine\n]eles, interven]ia imediat` se realizeaz` prin respectarea principiilor de baz`, care constau
\n: respectarea legii, recurgerea la mijloace nonviolente [i, nu \n ultimul r#nd, informarea opiniei
publice prin mass-media, pentru a fi \n]eleas` perfect ac]iunea for]elor.

Evenimentele interne, mai cu seam` cele petrecute \n primul deceniu

postdecembrist, au relevat c` este greu s` fii jandarm pe frontul ordinii
publice. V` rog, domnule general, s` exemplifica]i complexitatea dificult`]ilor
inerente unei astfel de posturi profesionale.

Sf#r[itul “r`zboiului rece” ar fi trebuit s` marcheze un nou \nceput, cel al unei p`ci globale
[i durabile, dar nu a fost a[a. Sf#r[itul acestui “r`zboi” a declan[at o perioad` de noi conflicte,
de masacre, de purific`ri etnice, cu violarea direct` a drepturilor omului, cu noi valen]e, ca permanen]a,
transversalitatea [i dualitatea, datorate, \n special, tehnologiei informa]iei.
140
 Dialoguri “GMR”
Apari]ia [i proliferarea unor fenomene destabilizatoare la nivel statal – violen]a \n grup,
crima organizat`, ac]iunile teroriste, traficul de droguri, de armament [i de muni]ie sau unele
conflicte interne care au degenerat \n ac]iuni violente pot pune \n pericol procesul de consolidare
a democra]iei [i a statului de drept, a[a \nc#t gestionarea acestor situa]ii de criz` presupune strategii
de prevenire [i de combatere a \nc`lc`rilor legii, de implementare a doctrinei ordinii publice.
Pe frontul ordinii publice, \n perioada postdecembrist` au existat situa]ii de risc poten]iale
de tulburare a ordinii publice, care ar fi putut degenera \n tulbur`ri grave ale ordinii publice
cu atingerea siguran]ei statului, cum ar fi: regl`ri de conturi \ntre tabere mafiote; nemul]umiri
ale cet`]enilor fa]` de anumite probleme sociale; ac]iuni revendicative [i de protest cu motiv
religios, cauzate de nerecunoa[terea unor culte sau de revendicarea unor l`ca[e de cult; st`ri
tensionate \ntre popula]ia majoritar` [i rromi.
Consider c` principalele cauze generatoare de insecuritate intern` \n Rom#nia
postdecembrist` au fost: criza de autoritate a noii puteri \nvestit` democratic; instabilitatea
politic` determinat` de utilizarea presiunilor str`zii; incapacitatea sistemului legislativ de a crea
cadrul legal necesar dezvolt`rii democratice a ]`rii [i a aparatului administrativ de a aplica ferm
legile; lipsa de \ncredere \n aparatul poli]ienesc.
|n acest context, un astfel de post necesit` asigurarea unui \nalt profesionalism al cadrelor,
prin cre[terea gradului de operabilitate al tuturor structurilor, perfec]ionarii deprinderilor
necesare \ndeplinirii, la parametri optimi, a misiunilor.

Avatarurile men]ionate proiecteaz` virtual statutul psihic, moral [i profesional

al jandarmului. Bun`oar`, nu-mi pot reprima \ntrebarea: Cum trebuie s` fie,
din perspectiva enun]at`, jandarmul angajat \n misiuni de asigurare [i men]inere
a ordinii publice ?

Cerin]ele societ`]ii rom#ne[ti \n asigurarea unui climat optim de siguran]` public`

eviden]iaz` tot mai pregnant rolul pe care \l are institu]ia Jandarmeriei \n statul de drept.
Jandarmul operativ angajat \n misiuni de asigurare [i men]inere a ordinii publice trebuie s` aib`
o temeinic` preg`tire militar` [i de specialitate, rezisten]` fizic` [i psihic` la eforturi prelungite
[i de mare intensitate, o bun` conduit` civic` [i moral`, apt din punct de vedere medical
[i psihologic [i, nu \n ultimul r#nd, s` aib` cuno[tin]e temeinice privind tehnicile [i procedeele
de baz`, individuale [i colective, de control a mul]imii, cu aten]ie special` \n materie de arme,
manevr` [i negociere.
Apreciez, de asemenea, c` participarea \n cadrul Deta[amentului de Misiuni Interna]ionale
presupune un profil [i o selec]ie mult mai riguroas`, aceasta cuprinz#nd: cunoa[terea regulilor
[i a modului de lucru \n cadrul unui comandament multina]ional, cunoa[terea unei limbi
de circula]ie interna]ional` [i, de asemenea, cunoa[terea regulilor de angajare \n misiuni
interna]ionale sub egida ONU.

R`spunde cadrul legislativ existent presiunilor – v`zute [i nev`zute, exercitate

asupra structurilor de jandarmi angajate \n men]inerea sau \n restabilirea
ordinii publice ?

Apreciez c`, pentru \mbun`t`]irea activit`]ii Sistemului Na]ional de Ordine Public`,

trebuie avut` \n vedere reanalizarea cadrului legal care reglementeaz` acest domeniu, sens
\n care se impune modificarea [i completarea Legii nr. 116/1998 privind organizarea [i func]ionarea
armei, care nu mai corespunde realit`]ii; de asemenea, con]inutul O.G. nr. 1/1999 este foarte
sumar [i nu mai face distinc]ia suficient` \ntre regimul st`rii de asediu [i al st`rii de urgen]`,

141
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
nefiind precizat` modalitatea, situa]iile [i gradul de implicare a unit`]ilor Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale atunci c#nd for]ele de ordine au fost dep`[ite. |n acest sens, consider c` este necesar`
elaborarea a dou` legi distincte: Legea privind regimul st`rii de urgen]`, deoarece, \n aceast`
situa]ie Ministerul Administra]iei [i Internelor este institu]ia care gestioneaz` majoritatea
activit`]ilor ce se impun a fi luate, iar a doua, Legea privind regimul st`rii de asediu, situa]ie \n care
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale subordoneaz` for]ele Ministerului Administra]iei [i Internelor
[i conduce ac]iunile prin forme [i metode specifice.
Este, de asemenea, imperios necesar` continuarea reformei institu]ionale la nivelul for]elor
principale ale Sistemului Na]ional de Ordine Public`, impun#ndu-se delimitarea mai clar`
a competen]elor ce revin Poli]iei [i Jandarmeriei, \n scopul evit`rii paralelismelor [i a optimiz`rii
utiliz`rii resurselor umane [i materiale.
Men]ionez c` Jandarmeria, cu toate c` are poten]ialul uman necesar, efective profesionalizate
angajate deja \n executarea misiunilor de ordine public`, nu are \nc` statornicite prin lege competen]e
legale, materiale [i teritoriale, legate de cercetarea infrac]iunilor [i, de asemenea, \n domeniul
constat`rii contraven]ionale are competen]e limitate.
Pe baza acestor considerente, reiterez necesitatea stabilirii \ntr-o nou` etap` a competen]elor
\n domeniul ordinii publice \n sarcina unei structuri unice, capabile s` gestioneze la nivel na]ional
conducerea [i coordonarea unitar` a for]elor, apreciind c` Jandarmeria Rom#n` este \n m`sur`
s` preia de la poli]ie gestionarea problematicii men]inerii ordinii publice \n mediul urban [i rural.
Prin aceasta s-ar realiza o delimitare mai clar` a competen]elor celor dou` structuri, s-ar elimina
suprapunerile existente \n prezent pe linia execut`rii atribu]iilor \n domeniul ordinii publice,
s-ar realiza o conducere unitar` a for]elor [i o responsabilitate unic`, ar cre[te operativitatea
\n decizie [i \n interven]ie.

Una dintre preocup`rile de fond ale institu]iei Jandarmeriei este

profesionalizarea integral`, fapt posibil abia c`tre sf#r[itul acestui deceniu.
Care sunt avantajele profesionaliz`rii \n totalitate a Trupelor de Jandarmi ?

Men]inerea, \n continuare, a unui mare num`r de militari \n termen \n structurile de ordine

public` nu poate asigura exigen]a necesar` execut`rii misiunilor la un nivel ridicat de profesionalitate.
Jandarmeria, ca structur` militar` specializat` \n furnizarea de climat social prin implicare
\n gestiunea violen]ei, \n asigurarea, restabilirea [i impunerea ordinii de drept, constituie o realitate
statal` democratic`, o arhitectur` de stabilitate care ac]ioneaz` potrivit legii, pe baza unor principii
inconfundabile de profesionalism. Eficacitatea institu]iei depinde \n mod necondi]ionat de profe-
sionalizarea acesteia. Tindem s` folosim numai personal profesionalizat, acord#nd o importan]`
deosebit` preg`tirii prin cursuri a personalului profesionalizat, pentru men]inerea competen]ei.
Profesionalizarea Jandarmeriei trebuie \n]eleas` ca imperativ esen]ial al adapt`rii at#t la schimb`rile
extrem de dinamice, petrecute pe plan interna]ional, c#t [i la cele din mediul intern. Profesiunea
presupune cuno[tin]e teoretice [i deprinderi atestate [i probate \n timp.
La nivelul institu]iei noastre, efortul conceptual privind profesionalizarea a avut [i are \n vedere
at#t inova]ia, c#t [i tradi]ia pentru formarea unor lupt`tori eficien]i.
|n opinia mea, nevoia unui \nalt grad de profesionalizare trebuie s` cuprind` at#t elementele
lupt`toare, c#t [i comandamentele. Aceast` profesionalizare a structurilor de ordine public`
ale Jandarmeriei, experien]a dob#ndit` \n executarea misiunilor de ordine public` vor permite
extinderea paletei de misiuni executate de c`tre aceasta, prin abordarea unor misiuni tot mai complexe,
cu caracter independent, \ntr-un dispozitiv complementar celui realizat de c`tre poli]ie.

{tim c` subunit`]i de jandarmi au \ndeplinit, sub mandat na]ional, numeroase

misiuni externe. Care este natura acestor misiuni, cu ce rezultate au fost
142
 Dialoguri “GMR”
\ndeplinite [i care sunt principalele \nv`]`minte – lec]iile \nv`]ate rezultate
din aceste particip`ri  ?
Consider c` alfabetizarea euroatlantic`, pentru noi, s-a \ncheiat, proba veridicit`]ii \n misiunile
viz#nd ap`rarea ordinii publice, \ntr-un complex proces de peace-keeping, constituind-o misiunea
interna]ional` \ndeplinit` cu calificative maxime [i r`spl`tit` cu medalia “|n slujba p`cii” de c`tre
ONU, sub a c`rei egid` au ac]ionat [i ac]ioneaz` jandarmii \n spa]iul ex-iugoslav, Kosovo.
Prin Memorandumul de \n]elegere, Unit`]ii Rom#ne de Poli]ie Special` din Kosovo i-au fost
atribuite urm`toarele misiuni:
• men]inerea [i restabilirea ordinii publice cu ocazia desf`[ur`rii mitingurilor [i a mar[urilor
de protest;
• asigurarea protec]iei VIP-urilor, a unor delega]ii oficiale [i a unor persoane desemnate
de UNMIK;
• misiuni pentru eliberarea unor ostatici captura]i de elementele teroriste;
• misiuni de capturare [i arestare a unor persoane \nvinuite de crime de r`zboi;
• filtre [i puncte de control pe principalele artere de circula]ie [i \n localit`]ile din zon`;
• ac]iuni poli]iene[ti \n cooperare cu sec]iile de poli]ie din zon`.
|n ceea ce ne prive[te, jandarmii au probat [i probeaz` cu fapte, aici [i peste granit`, c` sunt
hot`r#]i s` nu abdice de la blazonul [i renumele de elit` [i profesionalitate pe care li-l d` apartenen]a
la Asocia]ia Poli]iilor [i Jandarmeriilor Europene [i Mediteraneene cu statut militar (FIEP), misiunile
\ndeplnite cu brio \n cadrul for]elor UNMIK, ca unit`]i de poli]ie special`, [i zecile de misiuni
majore \ndeplinite pe teritoriul na]ional.

Care sunt, domnule general, tendin]ele dominante, poate chiar [i proiectele,

\n dezvoltarea institu]iilor jandarmere[ti \n spa]iul european ?
Profesionalismul manifestat de c`tre for]ele de ordine public` ale Jandarmeriei, adaptarea
propriilor structuri la specificul misiunilor primite, asumarea obliga]iilor legale interna]ionale \n materia
respect`rii drepturilor civile, precum [i rezultatele concrete ob]inute au permis Jandarmeriei Rom#ne
recunoa[terea interna]ional` concretizat` \n includerea acesteia \n FIEP.
Ca direc]ie prioritar` pentru realizarea Politicii Europene de Securitate [i Ap`rare (PESA)
[i a cerin]elor cooper`rii \n sistemul Uniunii Europene, preg`tirea for]elor de ordine trebuie
organizat` [i desf`[urat` \n raport cu standardele [i procedurile europene \n domeniul angaj`rii
for]elor, cu dinamica situa]iei operative, cu specificul misiunilor ce le revin.
Uniunea European` sprijin` dezvoltarea capacit`]ilor Jandarmeriei Rom#ne. Proiectul lansat
de Delega]ia Comisiei Europene la Bucure[ti, intitulat “Modernizarea structurilor [i practicilor
Jandarmeriei Rom#ne”, are ca obiectiv general cre[terea eficacit`]ii structurilor [i capacit`]ilor
opera]ionale ale Jandarmeriei Rom#ne de a aplica legea \n conformitate cu practicile [i procedurile
Uniunii Europene (Politica European` de Securitate [i Ap`rare). Prin acest proiect se urm`re[te
ameliorarea [i cre[terea eficien]ei structurilor opera]ionale ale Ministerului Administra]iei
[i Internelor prin redistribuirea efectivelor Jandarmeriei Rom#ne de la nivel central spre unit`]ile
de execu]ie, \n vederea sporirii caracterului opera]ional [i al \nt`ririi unit`]ilor de teren pentru a putea
executa \n totalitate misiunile de asigurare a securit`]ii \n beneficiul cet`]enilor. De asemenea,
proiectul unional \[i propune s` completeze nivelul de cuno[tin]e profesionale al jandarmilor
prin intermediul unor programe de preg`tire destinate cadrelor medii [i superioare pe domeniul
lor de competen]`, c#t [i al gestion`rii resurselor umane, integr#ndu-se, \n acela[i timp, no]iunii
de serviciu public. Proiectul \[i propune, totodat`, s` realizeze preg`tirea ini]ial` [i aprofundat`
a formatorilor. Numai astfel va fi garantat` interoperabilitatea for]elor Jandarmeriei Rom#ne
cu for]ele de ordine public` ale Uniunii Europene.

A consemnat colonelul Costinel PETRACHE

21 mai 2004
143
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

{COALA
DE APLICA}IE
PENTRU AP~RARE NBC
~ avatarurile devenirii ~

14 mai 2004. Am fi vrut s` oprim timpul, “clip`, stai, e[ti at#t de frumoas` !”, cum spunea Goethe,
[i s` imortaliz`m \n sufletele noastre unicitatea momentului tr`it acolo, \n ora[ul de la poalele Mun]ilor
Iezer-P`pu[a, \n depresiunea str`juit` de malurile R#ului T#rgului, fost` capital` a }`rii Rom#ne[ti
– C#mpulung Muscel.
Revista noastr` a avut ocazia s`-[i lanseze editorial cel de-al doilea num`r – o edi]ie special`, cu o nou`
imagine – la propriu [i la figurat ! – \n garnizoana C#mpulung Muscel, la {coala de Aplica]ie
pentru Ap`rare NBC.
Momentul a coincis (!) cu Zilele Armei Ap`rare NBC, desf`[urate \n perioada 12-16 mai a.c.,
[i cu lansarea primului num`r din acest an al revistei “Ap`rarea NBC”. Iat` deci c`, \ntr-una din aceste zile,
“G#ndirea militar` rom#neasc`” s-a aflat \n mijlocul istoriei acestei Arme, \n mijlocul unor oameni pentru
care datoria [i onoarea se \ngem`neaz`, iar iubirea [i respectul pentru cuv#ntul scris eman` \n paginile
publica]iei de profil.
Un ultimul aspect, nu \ns` ultimul ca importan]`, amintim faptul c`, la 15 mai, s-au \mplinit cinci ani
de la apari]ia primului num`r al revistei “Ap`rarea NBC”, fondat` la 1 aprilie 1927 sub denumirea
“Antigaz”, revist` care “beneficiaz`” de un colegiu redac]ional apt s` r`spund` exigen]elor timpurilor pe care
le tr`im: profesionist, inimos, perseverent, inteligent [i, foarte important, sufletist.

{coala de Aplica]ie pentru Ap`rare Nuclear`, Biologic`

Istoria Armei
[i Chimic` de la C#mpulung Muscel este o institu]ie
15 mai 1923
Printr-o decizie ministerial` se \nfiin]eaz`
militar` de \nv`]`m#nt a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
Comitetul Consultativ pentru chestiunile subordonat` Statului Major al For]elor Terestre, cu misiunea
tehnice privitoare la r`zboiul chimic. de a instrui speciali[ti pentru \ntreaga Armat` Rom#n`,
20 noiembrie 1924 de a preg`ti tinerii lideri ai subunit`]ilor de ap`rare NBC,
O dat` cu formarea cadrelor de chimie
militar` a \nceput s` func]ioneze, precum [i a speciali[tilor NBC din cadrul celor trei cate-
\n cazarma Sf. Gheorghe (garnizoana gorii de for]e ale Armatei [i al altor structuri din domeniul
Bucure[ti), {coala de Ap`rare
Contra Gazelor.
siguran]ei na]ionale [i al ordinii publice. Comandantul
{colii este [i inspector pentru Ap`rare NBC.
1 ianuarie 1925
Prin |nalt Decret Regal se \nfiin]eaz` Inspectorul pentru arm` este structura de specialitate
Serviciul Ap`r`rii Contra Gazelor, sub con- a For]elor Terestre destinat` proiect`rii [i aplic`rii
ducerea colonelului George E. Popescu.
strategiilor de dezvoltare, asigur`rii managementului
1926
La corpurile de armat`, divizii, regimente
structurilor, elabor`rii actelor normative specifice
[i batalioane s-au \nfiin]at func]iile necesare organiz`rii, coordon`rii, desf`[ur`rii [i controlului
144

de “inspector de gaze”, respectiv “ofi]er
specialist cu gazele”, “ofi]er cu gazele”
[i “subofi]er cu gazele”. Tot \n acest an,
\n cadrul laboratoarelor din centrele
universitare cu facult`]i de chimie (Cluj,
Bucure[ti, Cern`u]i, Ia[i), au fost create
“sec]iuni G” [i posturi de “asisten]i G”,
care se ocupau cu studiul gazelor toxice
de lupt`.
25 iunie 1927
A fost \nfiin]at Institutul Chimic Militar,
cu sediul la Cluj, din 31 octombrie 1931
fiind mutat la Bucure[ti.
7 mai 1931
|n garnizoana Bucure[ti, cazarma
Malmaison, se \nfiin]eaz` Centrul
de Instruc]ie al Ap`r`rii Contra Gazelor
(CIACG). |n perioada interbelic`, CIACG
a avut ca structuri de baz` {coala
de Ap`rare Contra Gazelor, o companie
depozit pentru materiale ACG [i un bata-
lion ACG. |n cadrul {colii func]ionau
cursuri de “informa]iune” pentru coman-
dan]ii de regimente [i de divizii, cursuri
de “forma]iune” pentru ofi]erii [i subofi]erii
cu gazele de la corpurile de trup`, cursuri
pentru ofi]erii sanitari cu gazele [i {coala
de Ofi]eri Chimici de Rezerv`.
1932
Legea cadrelor [i a efectivelor Armatei
stipula c` noua structur` de decizie,
Direc]ia Chimic` Militar`, din cadrul
Inspectoratului Tehnic al Armatei,
avea \n subordine Centrul de Instruc]ie
al Ap`r`rii Contra Gazelor, Institutul
Chimic Militar, Laboratorul de Studii
[i Experien]e Chimice [i Atelierul Central
de M`[ti.
1935-1940
{coala de Aplica]ie pentru Arma Chimic`
din cadrul CIACG a organizat cursuri
de formare pentru absolven]ii Institutului
Chimic Militar.
1936
A intrat \n produc]ie, \n Bucure[ti,
prima Fabric` de materiale de protec]ie
contra gazelor, care, spre sf#r[itul
anului 1938, realiza cea mai mare parte
din necesarul de m`[ti al Armatei
(cca 60%).
1943
La C#mpulung au fost \nfiin]ate Depozitul
Central de Materiale pentru Ap`rarea
Contra Gazelor [i Atelierul de Reparat
Fundamente na]ionale
preg`tirii pentru
lupt` [i \nv`]`-
m#ntului militar
pe linie de arm`.
“Proliferarea
ADMNBC este
u n a n i m
recunoscut`
ca o serioas` amenin]are \n cadrul spectrului opera]ional
– de la proiec]ia/desf`[urarea for]elor p#n` la ac]iunile
finale, la stabilizare [i impunerea p`cii. Statutul actual
al Rom#niei, de membru al Alian]ei Nord-Atlantice,
ridic` la un \nalt nivel de responsabilitate abordarea
amenin]`rilor NBC [i a modalit`]ilor de r`spuns la acestea”.
Mesajul comandantului {colii de Aplica]ie pentru
Ap`rare NBC [i inspector pentru arma Ap`rare NBC,
colonelul dr. Nicolae POPESCU, este stimulativ
[i conving`tor, cu at#t mai mult cu c#t principala respon-
sabilitate institu]ional` a {colii const` \n specializarea
[i perfec]ionarea preg`tirii militarilor profesioni[ti, \n scopul
\ndeplinirii obiectivelor ce revin structurilor de ap`rare
NBC la pace ori \n situa]ii de criz` [i/sau \n timp de r`zboi.
Relativ la obiectivele {colii de Aplica]ie pentru
Ap`rare NBC, obiective deja afirmate pe coordonatele
devenirii performante a institu]iei, acestea sunt: • specia-
lizarea ini]ial` \n arm` a ofi]erilor [i subofi]erilor
\n activitate [i preg`tirea pentru prima func]ie;
• perfec]ionarea preg`tirii ofi]erilor [i subofi]erilor-spe-
ciali[ti NBC pentru \ndeplinirea unor func]ii superioare
celei de baz`; • specializarea ofi]erilor de alte arme
pentru conducerea ap`r`rii NBC \n unit`]i [i mari unit`]i;
• specializarea ofi]erilor pentru protec]ia mediului
\n armat`; • formarea ofi]erilor [i a subofi]erilor
\n rezerv`; • formarea solda]ilor NBC \n baza de instruc]ie;
• cercetarea [tiin]ific-aplicativ` [i elaborarea actelor
normative \n domeniul ap`r`rii NBC; • protec]ia
[i conservarea
patrimoniului
cultural [i istoric
al armei; • parti-
ciparea la acti-
vit`]i de inter-
operabilitate
NATO.
145
 G#ndirea militar` rom#neasc`
[i Triat M`[ti al Armatei, acestea consti-
tuind, de altfel, nucleele din care
se vor dezvolta structuri importante
de logistic` NBC.
22 ianuarie 1945
Ca urmare a dispozi]iilor Comisiei Aliate
de Control, CIACG a fost desfiin]at.
15 septembrie 1948
Se \nfiin]eaz` Direc]ia Ap`r`rii Anti-
chimice, care, \ncep#nd cu 4 iulie 1951,
[i-a schimbat denumirea \n Comanda-
mentul Trupelor Chimice, acesta ges-
tion#nd, timp de patru decenii, toate
domeniile armei.
3 iunie 1949
Re\nfiin]area Centrului de Instruc]ie
al Trupelor Chimice. |n perioada
1953-1969, Centrul se transform`
\n Poligonul de experien]e al Trupelor
Chimice [i se redisloc` \n garnizoana
C#mpulung Muscel, unde func]ioneaz`
p#n` \n anul 1997.
15 iunie 1949
Marele Stat Major a ordonat re\nfiin-
]area CIACG \n garnizoana F`g`ra[,
subordonat Direc]iei Ap`r`rii Anti-
chimice; CIACG avea \n subordine {coala
de Ofi]eri pentru Ap`rare Antichimic`,
Batalionul 42 Chimic [i o companie
de asigurare a preg`tirii pentru lupt`.
13 august 1953
Centrul de Instruc]ie al Ap`r`rii Anti-
chimice se desfiin]eaz` [i se transform`
\n Poligon de Studii [i Experien]e
al Trupelor Chimice, componenta
de \nv`]`m#nt fiind mutat` temporar
la Sibiu, \n cadrul {colii Militare
Tehnice de Artilerie [i Chimie.
1956
|n garnizoana C#mpulung Muscel
se \nfiin]eaz` {coala Militar` de Ofi]eri
Chimici, care fiin]eaz` p#n` \n anul 1960.
30.09.1961
|ncep#nd cu aceast` dat`, formarea
ofi]erilor de chimie militar` s-a realizat,
p#n` \n 1997, \n cadrul {colii Superioare
de Ofi]eri Activi “Nicolae B`lcescu”
din Sibiu, devenit`, \n 1990, Institutul
Militar de Infanterie [i Chimie, apoi,
cinci ani mai t#rziu, Academia For]elor
Terestre.
146
~ 3/2004
|n determinarea acestor
responsabilit`]i reg`sim
o structur` func]ional`
modern`, conectat` didactic
la altitudinea competen-
]elor indestructibile, apt`
s` r`spund` conving`tor
orizontului de a[teptare spe-
cific` al institu]iei militare
na]ionale.
Antren#nd o pedagogie
centrat` pe principiile per-
forman]ei aplicate [i nu doar
invocate \n circumstan]e pro-
tocolare, \n {coala de Aplica]ie
pentru Ap`rare NBC sunt organizate, at#t pentru ofi]eri
[i subofi]eri, c#t [i pentru grada]ii profesioni[ti, cursuri
de carier` [i, a[a cum este firesc, cursuri de nivel
[i de specializare, con]inuturile activit`]ii de \nv`]`m#nt
viz#nd: specializarea \n conducerea ap`r`rii NBC
la unit`]i; informarea \n conducerea ap`r`rii NBC
la mari unit`]i; informarea privind aprarea NBC
\n Armata Rom#niei; ini]ierea, specializarea [i informarea
\n protec]ia mediului; specializarea \n proceduri
manuale [i automate de raportare NBC; continuitatea
profesional`.
|n cadrul {colii, f`r` a minimaliza rolul organic
al celorlalte structuri, Sec]iei Dezvoltare [i Reglement`ri
\n Arm` \i revin responsabilit`]i oarecum “incomode”,
fiind destinat` activit`]ilor de cercetare [i dezvoltare
\n arma Ap`rare NBC, de elaborare de doctrine, manuale
[i acte normative specifice instruirii \n aceast` arm`,
cu alte cuvinte, are o misiune cu caracter strategic.
|n acest context, men]ion`m c` {coala de Aplica]ie
pentru Ap`rare NBC a elaborat proiectul Doctrinei
Ap`r`rii NBC \n opera]iile \ntrunite, document larg
dezb`tut de c`tre speciali[tii NBC, aflat \n concordan]`
cu Doctrina |ntrunit` a NATO pentru Ap`rare NBC.
De altfel, la nivelul Alian]ei Nord-Atlantice au fost asumate
responsabilit`]ile indispensabile \mbun`t`]irii decisive
a capabilit`]ilor ap`r`rii chimice, biologice, radiologice
[i nucleare (CBRN), a calit`]ii informa]iilor, supravegherii
[i gestion`rii ]intelor, a supravegherii aer-sol [i a sprijinului
 Fundamente na]ionale
18.06.1969 \n lupt` realizat
Prin ordin al ministrului For]elor
Armate a fost \nfiin]at, \n garnizoana de c`tre unit`]i
C#mpulung Muscel, Centrul de Instruc]ie specifice, apte
al Trupelor Chimice care, \n 1991, s` ofere, \n orice
[i-a schimbat denumirea \n Centrul
de Perfec]ionare a Preg`tirii Cadrelor condi]ii, [i service
de Chimie Militar`. \n lupt`.
15 martie 1978 Preocup`rile
Se \nfiin]eaz` Sta]iile de calcul analitic eviden]iate
la Centrul de Instruc]ie al Trupelor
Chimice, precum [i la comandamentele s-au finalizat \n decizia Statului Major al Comandamentului
de armat`. |n structura companiilor Suprem al For]elor Aliate NATO din Europa, care a promovat
de protec]ie antichimic` s-au \nfiin]at
plutoane de determinare a parametrilor
un proiect de \nfiin]are a Batalionului Multina]ional
exploziilor nucleare. de Ap`rare CBRN, la a c`rui structur` Rom#nia particip`
1 august 1990 cu un pluton pentru decontaminarea RBC.
Comandamentul Trupelor Chimice Nimic nu ar fi mai potrivit pentru succinta noastr`
s-a transformat \n Inspectoratul General
al Protec]iei Antichimice, a c`rui acti-
prezentare dec#t g#ndurile comandantului {colii
vitate a \ncetat la 30 august 1993. de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC, colonelul dr.
01.06.1997 Nicolae Popescu: “Preg`tirea pentru Ap`rarea NBC
La C#mpulung se \nfiin]eaz` {coala nu este o chestiune op]ional`, ci o obliga]ie, o responsa-
de Aplica]ie Interfor]e pentru Ap`-
rare NBC.
bilitate major` pentru fiecare militar, de la soldat
la ministru. Speciali[tii din Ap`rarea NBC nu a[teapt`
15.08.2002
Denumirea {colii se schimb` \n {coala
criza. Ei au preg`tirea necesar` pentru a-i anticipa
de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC. desf`[urarea [i efectele, drept pentru care, \n {coala
Se creeaz` institu]ia Inspectorului de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC, se deruleaz`
pentru Ap`rare NBC.
programe de instruire \n concordan]` cu noile cerin]e
opera]ionale [i cu cele mai recente informa]ii \n domeniu. |n acest sens, apreciez
c` se impun cu stringen]` vigilen]a [i adaptarea rapid` la situa]iile frecvent schimb`toare
specifice spa]iului de lupt` modern, Ap`rarea NBC men]in#ndu-se \n actualitate mai mult
ca niciodat`. Corolarul g#ndurilor [i ac]iunilor speciali[tilor NBC este ap`rarea
celei mai de pre] comori d`ruite de Dumnezeu nou`, oamenilor: Via]a !”.

@ Alina UNGHEANU

147
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

PARTICIPAREA
LUI RADU R. ROSETTI
LA RQZBOIUL DE |NTREGIRE
A NEAMULUI (1916-1918)
Dr. Constantin DINULESCU

La 14/27 august 1916, când Armata Român` a intrat în r`zboiul de întregire na]ional`,
maiorul Radu R. Rosetti a fost transferat la Marele Cartier General, îndeplinind func]ia
de [ef al Biroului Ope- ra]ii, timp de 116 zile, p#n`
la 8 decembrie 1916.
La Marele Cartierul General a fost stabilit
la Peri[, justificarea acestei Cartier General alegeri fiind c` aceast` localitate
era izolat` fa]` de Capital`, impus` indiscre]iilor ziari[tilor [i ata[a]ilor militari str`ini.
La conducerea Marelui Cartier General1 se aflau generalul Vasile Zottu, [ef de stat
major, om de bine, cu sim]ul onoarei foarte dezvoltat, care s-a sinucis dup` dezastrul
de la Turtucaia2, [i generalul Dumitru Iliescu, sub[ef al Marelui Stat Major General,
“unul dintre cei mai capabili generali ai no[tri, prezentând [i folosul c` se bucura de încrederea
Regelui [i aceea a lui Br`tianu”3.
În timp ce în nord Armata Român` înainta încet dar sigur peste Carpa]i, pe Frontul
de Sud atacurile bulgare prevesteau dezastrul de la Turtucaia4. Înc` de la 20 august 1916,
comandantul Armatei a III-a, generalul C. Teodorescu, anun]ase Marele Cartier General
despre atacul violent al bulgarilor. În ziua de 24 august, maiorul Rosetti i-a transmis ordinul
de a nu capitula. În Noti]e zilnice, Al. Averescu re]inea ideea generalului Aslan de a încerca
o ie[ire spre Silistra; maiorul Rosetti, de la Sec]ia de Opera]ii a Marelui Cartier General,
a r`spuns \ns` c` Turtucaia nu trebuie s` cedeze, deoarece vor veni în ajutor noi trupe5.
Vezi Ordinea de b`taie a armatei. Marele Cartier General, în Arhivele Militare Rom#ne, Fond Marele
1

Stat Major, Serviciul Istoric, România în r`zboiul mondial 1916-1919, vol. I, Bucure[ti 1934, anexa 42, p. 3.
2
General R. Rosetti, M`rturisiri (1914-1919), edi]ie \ngrijit`, studiu introductiv [i note de Maria Georgescu,
Bucure[ti, Editura Modelism, 1997, p. 101.
3
Idem, p. 100.
4
Const. Kiri]escu, Istoria r`zboiului pentru întregirea României 1916-1919, Bucure[ti, 1989, vol. I,
pp. 317-339; vezi [i Florin Constantiniu, O istorie sincer` a poporului român, Bucure[ti, 1997, p. 279.
5
Mare[al Alexandru Averescu, Noti]e zilnice din r`zboi, vol. II (1916-1918) (R`zboiul nostru),
Edi]ie îngrijit`, studiu introductiv [i note de Eftimie Ardeleanu [i Adrian Pandea, Bucure[ti, Editura Militar`,
1992, p. 19.

148
 Fundamente na]ionale
La 24 august/6 septembrie 1916, Turtucaia a fost cucerit`. Peste ani, încercând
s` identifice cauzele acestei dezastruoase înfrângeri, Rosetti scria, în memoriile sale, c` “trupele
germano-bulgare aveau experien]a r`zboiului, iar ale noastre nu, planul german prev`zuse
o ofensiv` bruscat` a Armatei Mackensen”6. La acestea istoricul militar avea s` adauge
“lipsa de orice însu[ire a generalului C. Teodorescu [i a comandantului Armatei a 3-a,
generalului M. Aslan, precum [i dispozitivul ini]ial gre[it al trupelor româno-ruse din Dobrogea”7.
La 27august/9 septembrie 1916, Rosetti este trimis la Medgidia într-o misiune de informare
a generalului rus Zaioncikovski, care era îndemnat la o ac]iune mai energic` a trupelor ruse
contra celor bulgaro-germane, conduse de generalul Mackensen. De altfel, convorbirea
ofi]erului de stat major român cu generalul rus a fost completat` de emiterea unui ordin
scris al regelui Ferdinand c`tre Comandamentul Corpului 45 al armatei imperiale, prin care
se nominalizau diviziile române[ti 2, 5 [i 12, pentru a asigura înt`rirea grupului de armate
din Dobrogea.
Evolu]ia nefavorabil` a conflictelor militare i-a determinat pe alia]i s` configureze planuri
de opera]iuni, a[a cum au fost cel al generalului rus Alekseev [i al generalului britanic
Robertson. Ru[ii propuneau combaterea unor batalioane considerabile pe frontul Bra[ov-
Topli]a [i pe linia Bra[ov-Bucure[ti, concomitent cu distrugerea rezervelor de petrol
[i benzin` [i retragerea armatelor române spre r`s`rit.
Luând act de propunerile ruse[ti, Marele Cartier General român, prin maiorul Rosetti,
a elaborat un referat, în care a propus realizarea unor noi linii de fortifica]ii, racordarea
liniilor din jude]ele Dorohoi [i Boto[ani [i implicarea popula]iei civile [i a prizonierilor
în înf`ptuirea acestor obiective. Referatul a fost acceptat de generalul D. Iliescu [i s-au dat
ordine de executare a lucr`rilor8.
Un moment important al prezen]ei maiorului Rosetti la Peri[ a fost sosirea,
la 3/16 octombrie 1916, a Misiunii militare franceze, condus` de generalul H. M. Berthelot9.
Personalitatea generalului Berthelot a stârnit nemul]umiri atât în tab`ra conduc`torilor
români, unde generalul D. Iliescu10 l-ar fi preferat pe colegul s`u de [coal`, colonelul
M. Despres, cât [i la nivelul comandamentului rus, unde generalul Alekseev11 nu s-a sfiit
s-o afirme. |n opinia istoricului militar, misiunea francez` a fost cea mai camaradereasc`
[i loial` colaborare, francezii f`când din cauza noastr` cauza lor12.
6
General Radu R. Rosetti, op. cit., p. 111.
7
Ibidem.
8
Ordinea de b`taie a armatei. Marele Cartier General, în Arhivele Militare Rom#ne, Fond Marele Stat
Major, Serviciul Istoric, România în r`zboiul mondial 1916-1919, vol. I, Bucure[ti 1934, partea I, p. 29
[i Anexe, documentul nr. 16, p. 14, 15.
9
Eugen Bantea, Misiunea Berthelot [i unghiurile ei de vedere asupra rela]iilor franco-române,
în vol. Românii în istoria universal`, II/1, Ia[i, Editura Universit`]ii, 1987, pp. 149-168 cu bibliografia
privind misiunea militar` francez` trimis` \n Rom#nia; vezi [i colonel dr. Petre Otu, Simpozionul interna]ional
– Prezen]a misiunii militare franceze în România 1916-1918, în Revista de Istorie Militar` (RIM) 6(40)/1996,
p. 22; General R. Rosetti, op. cit., pp. 132-135; C.Kiri]escu, op. cit., vol. 2, pp. 20-21; prof. univ.
dr. Valeriu Fl. Dobrinescu, colonel Gh. Nicolescu, Documente militare rom#ne[ti despre \nceputurile
activit`]ii “Misiunii Berthelot” [i rela]iile sale cu Stavka, RIM, nr. 6(40), 1996, pp. 23-25.
10
General Radu R. Rosetti, op. cit., p. 132.
11
Génerál V. Pétin, Le drame roumaine, Paris, 1932, pp. 22-23.
12
General Radu R. Rosetti, op. cit., p. 134.

149
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Rosetti a realizat importan]a prezen]ei militare franceze de a c`rei experien]` puteau
beneficia [i ofi]erii rom#ni. Convins c` izb#nda rom#nilor nu se putea \nf`ptui dec#t cu concursul
Fran]ei [i, implicit, al armatei franceze, Rosetti a fost unul dintre cei mai apropia]i colaboratori
ai generalului Berthelot, ceea ce i-a atras chiar ostilitatea unor militari [i oameni politici
ai vremii13.
Nereu[ita ac]iunilor militare de ap`rare a Munteniei [i presiunea exercitat` din sud
de Grupul de Armate condus de Mackensen au determinat luarea unor m`suri de urgen]`.
În [edin]a Consiliului de Mini[tri desf`[urat` la 11/24 noiembrie 1916, la Marele Cartier
General s-a hot`rât transferarea autorit`]ilor, ministerelor [i delega]iilor de la Bucure[ti
la Ia[i. Opt zile mai târziu, Marele Cartier General va fi transferat la Buz`u, unde va ajunge
[i Rosetti, care, între timp, asigurase la Peri[ p`strarea leg`turilor între armate.
Trecerea for]elor germano-bulgare peste Dun`re, la Zimnicea, accentua starea de criz`
în care se afla România. Pentru salvarea Capitalei s-a hot`rât s` se dea b`t`lia de pe Neajlov
[i Arge[, încheiat` cu înfrângerea Armatei Române, al c`rei plan de opera]ii fusese capturat
de inamic la G`e[ti. Trupele Puterilor Centrale [i ale Alia]ilor au intrat în Bucure[ti
la 23 noiembrie/6 decembrie 1916.
La 22 noiembrie 1916, maiorul Rosetti a fost avansat la gradul de locotenent-colonel14.
În foaia calificativ`, generalul R`[canu nota c` Radu R. Rosetti a dat dovad`, c#t a func]ionat
la Marele Cartier General, de munc` neobosit`, devotament [i pricepere des`v`r[it`
\n executarea misiunilor \ncredin]ate. |n concluzie, generalul R`[canu era convins c` lui Rosetti
\i este “deschis` calea spre a ajunge la cele mai înalte trepte ale carierei militare”15.
Convins de faptul c` locul unui adev`rat ofi]er este în fruntea trupei, maiorul Rosetti
solicitase înc` din 20 octombrie 191616, printr-un raport adresat sec]iei Opera]iilor din Marele
Cartier General, repartizarea \n linia \nt#i a frontului, deoarece activase \n serviciul de stat
major timp de doi ani [i trei luni17. Rezolu]ia generalului D. Iliescu, din 21 octombrie 1916,
refuza cererea ofi]erului, \ntruc#t, în circumstan]ele date, ar fi fost inoportun`18.
Ocazia transfer`rii ofi]erului s-a ivit o dat` cu numirea generalului C. Prezan în func]ia de [ef
de Stat Major General.
În memoriile sale, generalul Rosetti scria pe drept cuvânt: “Soarta voise ca, timpul
cât am servit la Marele Cartier General, armata noastr` s` sufere o serie de înfrângeri.
(...) Plecam, socotit de unii ca un înfrânt. O clip` îns` nu am avut acest sentiment
[i moralul nu mi-a sc`zut nicicând, pentru c` [tiam c`-mi f`cusem datoria [i pentru c` aveam
înr`d`cinat` în mine credin]a în izbânda final`. Socoteam c` înfrângerile suferite erau
doar ceva trec`tor. O dovedea întregul nostru trecut”19.

Ibidem.
13

Ibidem, p. 161: “Am fost înaintat [i eu, dar nu m` bucur deloc, mai ales c` înaint`rile s-au f`cut
14

cam de-a valma [i f`r` discern`mânt”.

15
Arhivele Militare Rom#ne, Fond Direc]ia Personal, f. 33.
16
BARARR, IX, varia 62, f. 38.
17
Ibidem.
18
Ibidem.
19
General Radu R. Rosetti, op. cit., p. 166.

150
 Fundamente na]ionale
|n ianuarie 1917, Rosetti a primit comanda Regimentului 55/67 Infanterie20,
care provenea din contopirea a dou` unit`]i – prima din Piatra Neam], iar cea de-a doua
din Bac`u. Regimentul se afla cantonat în localitatea
Vorniceni, situat` în apro- Radu R. Rosetti, pierea Boto[anilor. Noul
comandant a urm`rit reali- erou al bqtqliei zarea unei bune preg`tiri
tehnice a regimentului de la Rqzoare [i ridicarea moralului trupei,
care era cuprins` de panica
în Rusia, din cauza evolu]iei
(6 august 1917) unei iminente evacu`ri
frontului. O aten]ie sporit`
a acordat Rosetti problemelor administrative, precum hrana regimentului, cazarea ofi]erilor
[i aprovizionarea cu cele necesare unei unit`]i militare în timp de r`zboi.
Deoarece, la fuzionarea regimentelor, cel cu nr. 55 avea drept comandant pe C. Dragu,
s-a hot`rât ca lui Rosetti s` i se încredin]eze comanda unui alt regiment, [i anume Regimentul
“Mihai Viteazul” nr. 621, cantonat la Horle[ti [i aflat în subordinea ierarhic` a Diviziei a 4-a,
condus` de colonelul I. Ghinescu, fost coleg al lui Rosetti la {coala Superioar` de R`zboi.
Din pricina slabei \nzestr`ri [i lipsei ofi]erilor [i subofi]erilor, noul comandant a \naintat
un raport Brig`zii a 8-a infanterie [i Diviziei a 4-a, precum [i ministrului de r`zboi,
Vintil` Br`tianu. Raportul22 prezenta situa]ia real` a regimentului [i propunea m`suri
de reoganizare rapid`.
Izbucnirea tifosului exantematic a afectat [i regimentul Mihai Viteazul nr. 6. În aceste
condi]ii excep]ionale, comandantul Regimentului Mihai Viteazul nr. 6, locotenentul-colonel
Radu R. Rosetti, a luat m`suri pentru aprovizionarea cu hran` a trupei [i asigurarea
unui climat sanitar optim.
La 21 martie/3 aprilie 1917, Rosetti s-a îmboln`vit de tifos exantematic; episodul
este relatat de Regina Maria în amintirile sale: “Când eram gata s` plec, un ofi]er îmi spuse
c` într-un sat mult mai dep`rtat z`cea bolnav de tifos, abia de pu]in` vreme, colonelul Rosetti,
prietenul nostru”23.
Prezent` la Horle[ti în ziua de 2/15 aprilie 1917, Regina Maria \[i amintea: “Cea mai mult`
vreme am petrecut-o printre bolnavi, care din nenorocire erau mult prea numero[i (...)
La Horle[ti era ceva ce-]i rupea inima. Un biet doctor (Weinberg) se lupta singur cu sute
de bolnavi r`spândi]i în ni[te colibe nenorocite, iar ofi]erii regimentului aproape to]i z`ceau
de tifos. Umblau de colo-colo prin cocioabele d`r`p`nate în care erau înghesui]i bolnavii
unii peste al]ii; le împ`r]ii bomboane, ]ig`ri, iar celor mai bolnavi coniac [i ceai (...)
Halul de mizerie a acestor infirmerii improvizate întrece orice descriere”24.
Starea s`n`t`]ii lui Radu R. Rosetti s-a înr`ut`]it, a[a \nc#t a fost transportat la Ia[i,
la Spitalul “Caritatea”, unde va sta internat pân` în luna mai 1917, c#nd a revenit pe front.
Activitatea comandantului Rosetti a fost apreciat` laudativ de c`tre generalul I. Ghinescu,
comandantul Diviziei a 4-a. Acesta eviden]ia \nsu[irile fizice [i intelectuale, destoinicia
20
BARARR, IX, varia 62, f. 41, Ordinul M.St.M. Dosar nr. 9977 din 14 ian. 1917.
21
Ordinul Marelui Cartier General nr. 18204/1917, comunicat cu al Diviziei a 14-a, nr. 1163/4 martie 1917.
22
Nr. 40 c`tre Divizia a 4-a [i nr. 1208 c`tre Brigada a 8-a Infanterie, general Radu R. Rosetti,
M`rturisiri, vol. III, p. 192.
23
Maria, Regina României, Povestea vie]ii mele, vol. III. Traducere din limba englez` de M`rg`rita
Miller Verghi, Edi]ie îngrijit` [i note de Ioana Crac`, Bucure[ti, Editura Eminescu, 1991, pp. 187-188.
24
Ibidem, p. 192.

151
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
comandantului de regiment, verificat` ulterior pe c#mpul de lupt`: “el este o podoab` a armatei
[i merit` înaintarea excep]ional` la gradul de general”25. La propunerea generalului Prezan,
Rosetti a acceptat la 22 mai/4 iunie 1917 s` preia comanda Regimentului 47/72 Infanterie,
alc`tuit din fostele regimente 47 (Ploie[ti) [i 72 (Mizil)26. Cu acest regiment va participa
locotenentul-colonel Radu R. Rosetti la marea b`t`lie de la M`r`[e[ti, din vara anului 1917.
{i la comanda Regimentului 47/72 Infanterie Rosetti [i-a dovedit profesionalismul,
capacitatea de organizare administrativ` [i tehnic`, dar mai ales devotamentul [i abnega]ia
fa]` de cariera militar`.
O prezentare detaliat` a b`t`liei de la R`zoare [i a zilelor care au premers-o se g`se[te
în Jurnalul de opera]ii al Regimentului 47 Infanterie27.
Din Darea de seam` asupra P`r]ii ce am luat la B`t`lia de la R`zoare, 6/19 august 191728,
întocmit` de locotenentul-colonel Radu R. Rosetti, reiese c` acesta a luat comanda
regimentului la 22 mai/4 iunie 1917. Acest regiment, care luptase pe valea Oltului,
s-a ref`cut în împrejurimile Hârl`ului, de[i trecuse prin epidemia de febr` tifoid` [i tifos
exantematic.
Ordinul de plecare pe front a fost executat la 3/16 iunie 1917. Regimentul avea în compo-
nen]a sa 56 de ofi]eri, 2 960 de oameni de trup`, 590 cai, 100 de tr`suri. Armamentul consta
\n: 2 775 pu[ti Lebel, 48 pu[ti mitraliere, 24 mitraliere St. Etienne, grenade etc.29. În primele zile
ale lunii iulie 1917, Regimentul 47 Infanterie a cerut s` fie trecut \n linia \nt#i, deoarece
ajunsese în localitatea Blehani, situat` în linia a II-a a frontului.
Dup` ce regimentul a trecut malul drept al Siretului [i a cantonat în localitatea Clucerul,
a format un dispozitiv pe care l-a ocupat între 22 iunie [i 3/16 iulie. Sectorul a fost inspectat
la 10 iulie 1917 de c`tre generalul Berthelot, care nota în Jurnalul s`u: “Am examinat
instala]ia regimentului comandat de colonelul Rosetti; rezerva diviziei de infanterie.
Toate lucr`rile sunt bine f`cute, remarcabil trasate [i bine ascunse chiar [i unor priviri
verticale. Dup` înc` 3-4 nop]i de munc`, totul va fi gata”30.
Din 29 iulie 1917, Regimentul 47 Infanterie a primit ordin s` se instaleze cu linia \nt#i
pe liziera de vest a p`durii “La R`zoare”. În zilele premerg`toare marii b`t`lii de la 6/19 august,
locotenentul-colonel Radu R. Rosetti a fost preocupat, a[a cum reiese din documente,
de asigurarea tehnic` [i logistic` a trupei, în contextul mi[c`rilor strategice ale adversarului,
care se afla, la 2 august, cu infanteria la 1 800 m de liniile armatei noastre31.
|n felul acesta, regimentul comandat de locotenentul-colonel Rosetti era pe deplin
preg`tit pentru \nfruntarea cu inamicul. Comandantul Regimentului 47/72 Infanterie

25
Arhivele Militare Rom#ne, Fond Direc]ia Personalului, f. 35.
26
BARARR, II, mss. 3, p. 199.
27
Arhivele Militare Rom#ne, Jurnalul opera]ii Reg. 47 Infanterie, f. 134-146.
28
Ibidem, f. 134-138; vezi [i general Radu R. Rosetti, Partea luat` de Regimentul 47/72 la r`zboiul
pentru întregirea neamului, Bucure[ti, 1926, pp. 64-72.
29
General Radu R. Rosetti, M`rturisiri, vol. III, p. 201.
30
Arhivele Na]ionale, Dosar 1770 (General Henri M. Berthelot, “Jurnalul” - Misiunea francez`
în România aliat` 1917-1918, 1 octombrie 1916-5 mai 1919, f. 124) Pentru frontul din România, 1916-1917,
vezi [i Glenn E. Torrey (Emporia State University), Russia, Romania and France: The reorganization of the
Romanian front 1916-1917, RRH, 1992, janvier-juin, 1-2, Bucure[ti, Editura Academiei Rom#ne, pp. 51-63.
31
Arhivele Militare Rom#ne, Jurnal de opera]ii, Reg. 47 Inf., f. 137.

152
 Fundamente na]ionale
a \ncercat s` ia leg`tura cu Batalionul I, situat la marginea p`durii “La R`zoare”, pentru a-i da
instruc]iunile ce precedau lupta care se apropia. Din cauza ruperii firelor telefonice,
Rosetti a raportat \n scris Brig`zii situa]ia frontului [i a cerut noi informa]ii de la ofi]erii
de leg`tur` ai regimentelor vecine32.
Un moment important al identific`rii pozi]iilor inamice a fost cel din ziua
de 5/18 august 1917, când sublocotenentul I. Popa, adjutantul Batalionului II, s-a oferit
s` mearg` în tran[eele adversarului. Plecat cu o patrul` de 5 oameni, în mijlocul zilei,
sublocotenentul Popa a reu[it s` intre în liniile du[mane, s` distrug` un post inamic
[i s` aduc` un prizonier, care a spus c` în fa]` se afla Divizia 115 german`, foarte redus`
ca efective [i care credea c` avea în fa]a ei pe ru[i, nu pe români33.
În memoriile sale, generalul Radu R. Rosetti î[i amintea c`, dup` acest episod, au venit
“la postul de comand` Vintil` Br`tianu [i cu generalul Vouillemin. Erau de vreo dou` zile
în regiune, inspect#nd mai ales serviciile [i, aflând c` sunt prin apropiere, au venit
s` m` vad` [i s` m` întrebe ce-mi face regimentul”34.
În diminea]a zilei de 6/19 august 1917, locotenentul-colonel Radu R. Rosetti a inspectat
postul de comand` al Batalionului I, situat la marginea de apus a p`durii “La R`zoare”.
|n jurul orei 1020, în timp ce o parte din Regimentul 51 se retr`gea, trupe inamice de tr`g`tori
se îndreptau spre est de p`durea de “La R`zoare”. Comandantul Regimentului 47 Infanterie
a dat ordin maiorului Dr`g`nescu s` contraatace cu o companie liniile inamice. |n jurul
orelor 11, c#nd Rosetti a fost r`nit, a dat ordin maiorului Mare[, cel mai vechi comandant
de batalion din regiment, s` preia comanda [i, \n acela[i timp, s`-i comunice maiorului
Dr`g`nescu s` declan[eze contraatacul35.
În încheierea D`rii de seam`, Rosetti identifica factorii care au dus la reu[ita rezisten]ei
regimentului condus de el: “Atribui reu[ita rezisten]ei noastre [i a contraatacului urm`torilor
factori: 1. Moralul ridicat al ofi]erilor [i trupei [i voin]a lor de a [terge ru[inea din seara
zilei de 14 iulie. 2. Dispunerea în adâncimea regimentului. 3.Starei înaintate a lucr`rilor
de ap`rare [i în special a faptului c` am avut cel pu]in un rând de re]ele de sârm`
complet. 4.Bunei leg`turi ce a existat între infanterie [i artilerie care ne-a dat cu prisos
tot ce am cerut”36.
Ac]iunile Regimentului 47 Infanterie au fost prezentate astfel regelui printr-un raport
operativ37 întocmit de c`tre generalul de divizie Eremia Grigorescu, ale c`rui aprecieri
nu au nevoie de comentarii: “cu un elan extraordinar, a contraatacat cu vigoare, ajungând
cu elementele înaintate pân` la Satul Nou. Comandantul acestui regiment, locotenentul-colonel
Rosetti, în fruntea regimentului, pe când conducea contraatacul, a fost grav r`nit”.
În Darea de seam` întocmit` de generalul Ion Popescu, comandantul Diviziei 13,
se ar`ta c` maiorul Gheorghe Dr`g`nescu confirma ordinul primit de la comandantul Rosetti
de a contraataca pe inamic [i de a restabili situa]ia38.
32
Ibidem.
33
Ibidem, f. 137 verso.
34
General Radu R. Rosetti, op.cit., vol. III, p. 215.
35
Arhivele Militare Rom#ne, Jurnal opera]ii Reg. 47 Inf., f 137 verso.
36
Ibidem, f. 138.
37
Arhivele Militare Rom#ne, Fond Marele Cartier General, Dosar nr. 824, f. 116 (copie).
38
Idem, Fond Corpul 5 Armat`, Dosar nr. 56, f. 260-262 (original).

153
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
La rândul s`u, [eful statului major al Diviziei 13, colonelul Dragu39, “perfect om de front”40,
prezenta astfel desf`[urarea evenimentelor din 6 august 1917, în Darea de seam`
operativ`: “În sectorul Brigazei 26 Infanterie, sub un bombardament intens [i atacat de for]e
superioare, a pierdut aproape în întregime Batalionul I, care se g`sea la flancul stâng
[i a fost nevoit s` se retrag`. Locotenentul-colonel Rosetti Radu a fost grav r`nit în acest
moment de un glon] de mitralier` [i comanda regimentului a trecut maiorului Mare[”41.
Ca un simbol al vitejiei ost`[e[ti, locotenentul-colonel Rosetti, aflat în fruntea osta[ilor s`i,
a notat lapidar pe harta sa: “Ordon R(regimentului) s` nu treac` peste corpul meu”42.
La 8 august 1917, Comandantul Armatei I, generalul Eremia Grigorescu, a dat
un Ordin de zi \n care se adresa osta[ilor s`i, spun#nd c` \n perioada 24 iulie - 7 august au dat
cele mai grele [i mai mari lupte, iar la }u[i]a [i Siret au dovedit lumii \ntregi c` “nici pe aici
nu se trece. Aci cunoscu generalul german Mackensen, ce este înfrângerea. M`r`[e[ti
fu mormântul iluziilor germane”43.
În jurnalul s`u, generalul Henri M. Berthelot nota, în ziua de 21 august 1917: “Colonelul
Rosetti a fost grav r`nit [i transportat la Spitalul francez Notre Dame de Sion (Ia[i)”44.
Eroismul solda]ilor români a avut largi reverbera]ii în publicistica vremii, în rândurile
marilor scriitori români, printre care Octavian Goga, Ion Minulescu sau Mihail Sadoveanu.
Ace[tia, al`turi de Barbu {tef`nescu-Delavrancea, Gheorghe Ranetti, Vasile Voiculescu,
Eugen Lovinescu au înaintat Marelui Cartier General român un raport întocmit de locote-
nentul Mihail Sadoveanu, prin care solicitau editarea unui organ de pres` al Ap`r`rii Na]ionale.
A[a a ap`rut primul cotidian militar din ]ara noastr` – ziarul “România”, tip`rit la Ia[i începând
cu 2 februarie 1917 [i pân` la 23 martie 1918, având ca director pe Mihail Sadoveanu
[i redactor-[ef pe Octavian Goga.
La numai câteva zile dup` memorabila b`t`lie de la 6 august 1917, Mihail Sadoveanu
publica articolul “Pe frontul nostru - B`t`lia de <<La R`zoare>>”, unde descria astfel eve-
nimentele: “În aceast` crud` [i iute b`t`lie de <<La R`zoare>>, ofi]erii, ca totdeauna
de altmiteri, au dat dovad` de deplin` st`pânire de sine [i au a[teptat cu lini[te clipa
contraatacului. Nici o sl`biciune, nici o [ov`ire (...)”45.
Cotidianul “Adev`rul” sublinia c` faptele colonelului Rosetti “sunt în`l]`toare,
ele au în`l]at sufletele ofi]erilor ce comanda [i solda]ilor din regimentul s`u (...)
În mijlocul lor a fost r`nit, de osta[ii lui a fost ridicat de pe câmpul de lupt`, gr`indu-le
cuvintele de încurajare: Înainte, b`ie]i !”46. La rândul ei, revista “Familia”47 publica ceea ce scria

Ibidem, Dosar nr. 57, f. 23-24 (copie).

39

“Manuscriptum”, an XIV, nr. 2 (51), 1983, p. 117 (caracterizarea apar]ine lui {t. Zeletin, care îl nume[te
40

pe colonelul Radu R. Rosetti “minunat teoretician de cultur` rar`”).

41
Arhivele Militare Rom#ne, Fond Corpul 5 Armat`, Dosar nr. 57/1917, f. 23-24.
42
General-maior(i) C-tin Antip, În prima conflagra]ie mondial`, LIP, num`r special, Bucure[ti, 1987,
p. 31.
43
Arhivele Militare Rom#ne, Jurnal de opera]ii, Regimentul 47, pp. 138-139.
44
Arhivele Na]ionale, Dosar 1770, f. 146 (General H. M. Berthelot, Jurnal – Misiunea francez`
în România Aliat` 1917-1918).
45
“Rom#nia”, 15 august 1917, p. 1.
46
“Adev`rul”, anul XXIV, nr. 11322, 1 martie 1922, p. 1-2.
47
“Familia”, seria V, anul 13/113, nr. 7/142, iulie 1971. Convorbire cu Ion Mânecu]`, participant
la b`t`lia de “La R`zoare”, realizat` de Stelian Vasilescu.

154
 Fundamente na]ionale
un ofi]er, într-o scrisoare adresat` Alexandrinei Cantacuzino: “Locotenentul-colonelul Rosetti
din Regimentul 47/72 s-a comportat admirabil în aceste lupte”.
În “Neamul românesc”, ziarul condus de Nicolae Iorga, a fost inserat` [tirea c` “Printre
ofi]erii r`ni]i în luptele de la M`r`[e[ti, însemn`m pe domnul colonel Radu Rosetti
[i c`pitan N. Miclescu pe care M.S. Regele, pentru eroismul lor, i-a decorat cu ordinul
Mihai Viteazul, clasa a III-a”48; regimentul a primit aceea[i distinc]ie.
Decorarea Regimentului 47/72 Infanterie cu Ordinul “Mihai Viteazul”49 a fost motivat`
astfel: “Pentru vitejia [i avântul cu care au luptat atât ofi]erii, cât [i trupa, în aprigele
lupte de la M`r`[e[ti din anul 1917. În ziua de 6/19 august, pe când regimentul se afla
în pozi]ie <<La R`zoare>>, a fost atacat de for]e germane covâ[itoare; ofi]erii, subofi]erii
[i solda]ii au luptat îns` cu o furie [i o energie atât de mare, încât cu toate atacurile
îndârjite date de du[man, acest glorios regiment a r`mas neclintit pe pozi]ii” 50.
Comandantul regimentului, locotenentul-colonel Radu R. Rosetti, a fost decorat
“pentru vitejia [i destoinicia cu care a condus regimentul în lupt` de <<La R`zoare>>
din 6 august 1917. Aruncând la timp batalionul de rezerv` în fa]a trupelor germane
ce înaintau, le-a oprit avântul, dând astfel timp rezervelor diviziei s` intervin` cu hot`râre
în flancul [i în spatele inamicului [i s`-l sileasc` s` se retrag` în dezordine. În timpul luptei,
pe când se afla în mijlocul trupelor sale, a fost grav r`nit de un glonte de mitralier`”51.
În foaia calificativ` de la 22 mai 1917, la 6 august 1917, [eful s`u direct, colonelul
Marin Nedeianu, comandantul Brig`zii 26 Infanterie, nota c` Radu R. Rosetti a probat
c` este un ofi]er destoinic, priceput [i de o energie [i activitate remarcabile.
Comandantul Diviziei 13, generalul Ion Popescu, nota c` “începutul b`t`liei
din 6 August 1917 l-a g`sit pe locotenentul-colonel Radu Rosetti pe linia de lupt` de unde
nu s-a întors decât prin evacuare fiind grav r`nit de glon] (...) Aripa stâng` a Regimentului
47/72 Infanterie comandat` de Radu Rosetti a avut de suferit [ocul cel mai teribil
care a [i sf`râmat complet aceast` arip`, înlesnind penetra]ia du[manilor în pozi]ii”52.
Transferat de pe câmpul de lupt` la Spitalul francez (nr. 141) din Ia[i53 [i instalat
în cl`direa Institutului Notre Dame de Sion, ofi]erul Rosetti s-a bucurat de atenta îngrijire
a medicilor, în frunte cu chirurgul francez E. Sorrel, [i a fost deseori vizitat de înal]i demnitari
precum Ion I.C. Br`tianu [i Barbu {tirbei [i de familia regal`.
Supus unei dificile opera]ii, în urma c`reia piciorul stâng i-a fost scurtat cu 4,5 cm,
Rosetti a stat în spitalul de la Ia[i pân` la sfâr[itul lunii octombrie 1917.
La 1/14 septembrie 1917, Rosetti a fost înaintat la gradul de colonel54. Referindu-se
la acest moment, eroul de “La R`zoare” nota, în amintirile sale: “Nu mi-a displ`cut s` adaug
înc` o tres` la tunic` [i la chipiu, dar am crezut atunci, cum cred [i azi, c` aceste înaint`ri

48
“Neamul rom#nesc”, 15 august 1917, p. 2.
49
Pentru detalii vezi: Din istoricul ordinului militar Mihai Viteazul, în vol. Mihai Viteazul - Restitutor
Daciae, Craiova, 1993, pp. 7-12.
50
“Monitorul oficial”, nr. 201 din 28 nov./6 dec. 1917; vezi [i general R. Rosetti, Partea luat`
de Regimentul 47/72 Infanterie în r`zboiul pentru întregirea neamului, Bucure[ti, 1926, pp. 64-72.
51
Înaltul decret nr. 1172 din 9 oct. 1917 în “Monitorul oficial” nr. 169 din 17/30 octombrie, pp. 1755-1757;
vezi [i Arhivele Militare Rom#ne, Fond Generali B`trâni, Dosar nr. 6, f.37.
52
Ibidem.
53
General Radu R. Rosetti, M`rturisiri III, pp. 220-241 (capitolul X, intitulat R`nit).
54
Înalt decret nr. 1330 din 13 nov. 1917 (“Monitorul oficial”, nr. 195 din 16/29 noiembrie 1917);
vezi Arhivele Militare Rom#ne, Fond General B`trâni, f. 4.

155
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
pripite, de care profitau mult prea mul]i neîndestulat de selecta]i, au fost o gre[al`.
Am spus-o lui Vintil` Br`tianu. {i acesta era de aceea[i p`rere, dar mi-a spus c` mul]i
generali, [i mai cu seam` Eremia Grigorescu [i C. Iancovescu, au stâruit mult ca s` se fac`,
sub pretextul de a se da o satisfac]ie corpului ofi]eresc”55.
Ca o recunoa[tere a meritelor sale militare, colonelului Rosetti i-a fost acordat de c`tre
generalul Cristopher Ballard “Ordinul englez al Serviciului Distins”, pentru care fusese
propus de fostul [ef al Misiunii militare engleze, Thomson56.
Vizitele f`cute în spital de c`tre membrii familiei regale i-au adus clipe de emo]ie
[i bucurie ofi]erului Radu R. Rosetti. În jurnalul s`u, Regina Maria î[i amintea: “În Spitalul
francez … am g`sit vechiul meu prieten, Radu Rosetti, greu r`nit la picior, are o fractur`
a [oldului. Cu durere m` gândesc c` rolul lui activ în acest r`zboi de acum s-a sfâr[it.
El îns` era vesel ca întotdeauna [i înfl`c`rat la gândul b`t`liilor; avea poft` de via]`
[i era plin de entuziasm. {i nu mai ispr`vea l`udându-[i trupele”57. Dar vizita care l-a impre-
sionat pe Rosetti a fost aceea din 24 septembrie/6 octombrie 1917, cea a Regelui Ferdinand58,
care i-a prins în piept însemnul Ordinului Mihai Viteazul [i l-a îmbr`]i[at pe r`nitul de la M`r`[e[ti.
Av#nd \n vedere tocmai faptul c` rolul activ al lui Rosetti \n r`zboi se sf`r[ise dureros
[i ]in#nd cont de calit`]ile sale incontestabile privind \ndrumarea tinerilor, familia regal`,
\n semn de \nalt` pre]uire, \i \ncredin]a misiunea de a-l \nso]i pe principele Nicolae la studii
\n Anglia. Relevant` este scrisoarea Reginei Maria, primit` de Rosetti prin intermediul
prietenului s`u Ballif, la 18/31 octombrie 1917, \n care ea \[i exprima \ncrederea [i motiva
alegerea f`cut` de Casa Regal` pentru a-i \ncredin]a aceast` misiune lui Rosetti59. Situa]ia
din Rusia a determinat \ns` contramandarea misiunii.
Ata[amentul comandantului fa]` de regimentul pe care îl comandase în linia întâi
a frontului se observ` [i din dorin]a de a relua comanda [i de a continua lupta. Aflat în spital,
Rosetti a primit versurile scrise de sergentul Ion Vi[oni60 din Compania a 3-a, precum [i o tele-
gram` de felicitare cu ocazia Anului Nou. În aceasta din urm` era scris: “Ofi]erii [i trupa
Regimentului 47/72 Infanterie v` ureaz` ani mul]i plini de fericire [i bucuria întregirii
neamului pentru care a]i luptat ca un erou ! Comandantul Regimentului 47 Infanterie,
colonel Dragu (Ianuarie 1918)”61.
Ecourile b`t`liei de “La R`zoare” la care Rosetti s-a comportat eroic au continuat
[i dup` \ncheierea primei conflagra]ii mondiale. Cunoscutul istoric Constantin Kiri]escu62
descria cu am`nunte \ncle[tarea dintre rom#ni [i germani, subliniind bravura de care au dat
dovad` osta[ii Regimentului 47 Infanterie, iar distinsul istoric Alexandru Lapedatu numea,
\ntr-un discurs de recep]ie la Academia Rom#n`, ziua de 6 august 1917 drept “ziua
celor mai glorioase lupte din r`zboiul nostru de re\ntregire”63.

General Radu R. Rosetti, op.cit., p. 224.

55

BARARR, VIII, Acte 100.

56
57
Maria, Regina României, op. cit., vol. III, p. 259.
58
General Radu R. Rosetti, op.cit., p. 223.
59
Ibidem, p. 225.
60
Ibidem, p. 218.
61
BARARR, IX, varia 61, f. 8.
62
C. Kiri]escu, Istoria r`zboiului pentru \ntregirea Rom#niei, 1916-1919, vol. II, Bucure[ti, 1989,
pp. 124-125.
63
Academia Rom#n`, Discursuri de recep]iune, LXV, R`spunsul domnului Alexandru Lapedatu, Bucure[ti,
1935, p. 22.

156
 “ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -

DESPRE MORAL {I MATERIAL

|N EXECU}IA
R~ZBOIULUI MODERN (I)
“Problema “material [i moral” dep`[e[te cu mult limitele preocup`rilor
noastre militare, intr#nd \n universal sub forma antagonismului aparent dintre
spirit [i materie. Spun “antagonism aparent”, pentru c` – sintetic – cei doi factori
se \nfr`]esc \n complexitatea fiin]ei universalului.
Situ#nd astfel problema, ca o reeditare pe planul restr#ns al armatei a problemei
generale “spirit-materie”, concludem \n primul r#nd la imposibilitatea unui rezultat
pozitiv printr’o desp`r]ire a acestor doi factori. Moral [i material este singura
formul` posibil` pentru a realiza un rezultat pozitiv. Afirma]ia aceasta are la baz`
realitatea, pe care nici o construc]ie intelectual` nu poate s’o nege ca lipsit`
de fond. Consider astfel c` este un loc comun a spune c` b`t`liile nu se c#[tig`
numai cu moralul, dup` cum spiritul pur nu poate fi conceput; [i nici numai cu mate-
rialul, care – f`r` moral – reprezint` doar un poten]ial inactiv. Victoria este rezultatul
realizat prin distrugerea for]elor morale [i materiale ale inamicului, ob]in#ndu-se
\n final de la tab`ra advers` desagregarea psihic` general` [i lipsa de coeziune
militar` [i social`, care fac ca edificiul politic [i militar s` se d`r#me la prima
impulsiune puternic`.
(…) Referindu-ne la om, ca cea mai perfect` realizare a coexisten]ei spirit-materie,
s’ar p`rea c` nu putem trage concluziuni valabile pentru problema material-moral,
pentru c` omul este complex, neput#ndu-se desp`r]i categoric \n cele dou` elemente,
neput#ndu-se c#nt`ri cantit`]i care constau \n imponderabile. (…) Ace[ti doi factori
trebuesc s` se completeze, armamentul produc#nd de fapt numai o augmentare
157
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Istoria, nume cu nume, a posibilit`]ilor fizice umane [i – oarecum – o extin-
a g#ndirii militare dere a personalit`]ii respective. Se cere astfel
rom#ne[ti (XI)* ca s` se realizeze \n mod ne\ndoios o des`v#r[it`
coexisten]`, oarecum similar` celei umane
1936
dintre spirit [i materie, \ntre instrumentul de lupt`
Maior Emanuel VASILE
C`pitan medic dr. [i lupt`tor. Aceast` coexisten]` perfect` este
DUMITRESCU-POPOVICI posibil`; r`zboiul trecut poate procura numeroase
Locotenent-colonel V. CHITU exemple de \nfr`]ire des`v#r[it` \ntre lupt`tor

i
Locotenent Gh. MAGHERESCU [i arm`, p#n` la distrugerea total`.
C`pitan Grigore ERNESCU De fapt, se constat` \ntre moral [i material

ri
Locotenent-colonel
un joc de influen]e reciproce, a c`rui rezultant`
Aurelian MOLDOVEANU
Locotenent-colonel Nicolae VELESCU prezint` un deosebit interes, nu numai teoretic,
C`pitan Ioan GHEORGHIU dar [i practic.
Colonel Gheorghe LITEANU Influen]a materialului asupra moralului are

u
Maior C. SANDOVICI un caracter foarte interesant, prin faptul c` justi-
Maior Octav VOROBSCIEVICI fic` m`suri de dotare care au o influen]` relativ`

t
Maior N. IONESCU
fa]` de armata c`reia \i este hot`r#t armamentul
Locotenent-colonel C. OBOGEANU

i
Sublocotenent Vintil` JULEA
respectiv. Problema se \nf`]i[eaz` calitativ [i canti-
C`pitan C. CIOBANU tativ, devenind \n modul acesta o problem`

ts
General GRICON de echilibru, ca \n orice oper` de crea]iune.
Maior SANDOVICI {i, fiind vorba de echilibru, se impune ideea
Maior A. LOCUSTEANU de compromis pentru a g`si solu]ia optim`,
C`pitan P. BARJOT care nu este aproape niciodat` mediana”.
General Gheorghe POPESCU

e
Locotenent-colonel R. DUMITRIU “Rom#nia Militar`”, anul LXXVI, nr. 11-12,
Maior I.STOKA nov.-dec. 1939, “Moral [i material”,
C`pitan Constantin R~DULESCU locotenent Vintil` Teodorescu, pp. 122-123.
C`pitan Gheorghe BERDAN

R
C. IVANOVICI *
Maior Alexandru DEMETRESCU ”(…) Mai toate popoarele, afar` probabil
C`pitan Eugeniu S~VULESCU
de cel rus, au intrat cu un moral foarte ridicat
C`pitan Octavian R~U}~
Locotenent-colonel Romulus IONESCU \n r`zboiul mondial. Fiecare popor avea un ideal
Maior Victor SIMINEL de realizat [i pentru \ndeplinirea lui s’a v`rsat
Locotenent-colonel mult s#nge. Imediat \ns`, dup` primele ciocniri,
Alexandru SIMIONESCU opera]iunile au luat o form` de r`zboiu de pozi]ie
Maior Marcel OLTEANU [i o \ntrecere enor m` s’a \nceput pentru
General Ioan BENGLIU
fabricarea sau procurarea de noi armamente,
Maior Ioan SOKA
Locotenent-colonel I. CERN~IANU tot mai puternice sau materiale de tot felul,
Colonel Pandele LAZ~R capabile s` ridice puterea ofensiv` a armatelor.
Maior I. ST~NESCU |n aceast` \ntrecere, au reu[it popoarele cari
C`pitan D.C. IAMANALACHE au dispus de cele mai multe resurse materiale
Locotenent Dumitru NICOLAESCU [i de cele mai puternice industrii.
Locotenent-colonel Cristu CANTUNIAR
C`pitan Mihail COSTEA Se [tie cum armata noastr`, \n prima parte
Locotenent-colonel D. VASILESCU a campaniei, a suferit o serie de \nfr#ngeri
Locotenent D. {TEF~NESCU cari au fost atribuite “lipsei de scule” [i dac`,
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape \n partea a II-a r`zboiului, armatele rom#ne
un secol [i jum`tate de trud` c`ut`toare, au dat identitate
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile au avut o ]inut` absolut onorabil`, faptul a fost
revistei “Rom#nia Militar`”. atribuit \n cea mai mare parte “noilor scule”

158

1937
Colonel Petre JINGA
Maior C. SANDOVICI
Colonel medic I. B~L~NESCU
General de divizie Virgil ECONOMU
General Gr. COSTANDACHE
Locotenent-colonel
Octav VOROBCHIEVICI
i
Locotenent-colonel A. HAMAT
Locotenent-colonel {tefan T~N~SESCU
Maior R. DINULESCU
ri
Colonel Al. JOANI}IU
C`pitan Ioan SASU
Locotenent-colonel A. LOCUSTEANU
General Gh. GAROESCU
u
Maior Ilie DUMITRESCU
Colonel Gh. GHEORGHIU
t
C`pitan D. SORESCU
C`pitan Ioan NEGRESCU
i
Prof. A. GIURC~
Colonel medic Mircea IONESCU
ts
C`pitan E. STRAHMU}CHI
An. R~ZA{UL
Colonel N. IONESCU
Locotenent-colonel Romulus IONESCU
C`pitan Emilian PREDOIU
e
Colonel Dumitru AMZULESCU
Maior I. BUNGESCU
C`pitan Stelian CAPR~
Locotenent Nicolae TRANDAFIR
Locotenent-colonel V. CHIROVICI
R
Maior Traian GHENOIU
C`pitan {tefan CERN~TESCU
Locotenent-colonel Ol. CURTA
Locotenent Trifon POPESCU
Sublocotenent Ioan BOCA
Maior N. ST~NESCU
C`pitan Eugeniu CIORNEI
Maior N. {TEF~NESCU
C`pitan Dumitru MOGA
Comandor adj. P. C. FUND~}EANU
Locotenent-colonel
Aurelian MOLDOVEANU
C`pitan C`lin AURELIU
C`pitan Al. CONSTANTINESCU
Maior Dumitru POPESCU
Locotenent-colonel C. GORGOS
Dr. ing. Cezar CRISTEA
Colonel Corneliu SL~VESCU
Locotenent Ioan P{AIT
C`pitan {tefan MINEA
Locotenent-colonel N. GORSKY
General M. OLTEANU
Locotenent (r.) George STRAT
Fundamente na]ionale
c`p`tate \n perioada de refacere. Se ajunsese
oricum, la convingerea c` o armat` insuficient
dotat` cu material de r`zboiu, nu mai poate face
nimic contra unei armate care ar dispune
de un utilaj modern. Evolu]ia ideilor \n aceast`
privin]` a mai fost influen]at` [i de procesul
rapid de mecanizare a armatelor, care s’a produs
\n ultimii ani dinaintea r`zboiului actual. Nu sunt
pu]ini acei ce au crezut [i poate mai cred c` sufletul
joac` azi un rol din ce \n ce mai redus \n r`zboiu.
Ma[inismul cu posibilit`]ile lui de a \nchide
pe lupt`tor \n ma[ini de tot felul: aeriene, terestre
sau navale, transfor m#ndu-l mai degrab`
\n mecanic dec#t \n r`zboinic, a influen]at
mult la r`sp#ndirea credin]ei c` materialul
este totul.
Chiar modul cum s’au desf`[urat [i continu`
s` se desf`[oare r`zboaiele actuale, este inter-
pretat \n sensul predomin`rii materialului
asupra moralului. Succesele cu adev`rat surprin-
z`toare ob]inute de armatele germane pe toate
teatrele de opera]iuni pe cari au ac]ionat
sau ac]ioneaz`, sunt atribuite numai materialului.
Superioritatea avia]iei germane, superioritatea
blindatelor germane, superioritatea explozivilor
[i at#tea alte “superiorit`]i materiale” sunt singurele
cari au permis ob]inerea r`sun`toarelor victorii
din Polonia [i Norvegia, precum [i acele
at#t de nea[teptate ob]inute contra unor armate
cu vechi tradi]ii militare [i dispun#nd de cele
mai puternice fortifica]ii din lume, din Belgia
[i Fran]a.
{i este logic s` ne punem \ntrebarea,
dac` acesta este adev`rul. Oare puterile
mai s`race, ale c`ror armate vor fi totdeauna
mai slab utilate dec#t cele ale marilor puteri,
s` fie definitiv condamnate la neputin]` \n cazul
unei agresiuni ?”
“Rom#nia Militar`”, anul LXXVII, nr. 7-8,
iulie-august 1940, “Moralul – factor
hot`r#tor \n r`zboiul modern”, locote-
nent-colonel R. Dinulescu, pp. 3-4.
Documentare [i selec]ie texte
@ Alina UNGHEANU
159
 G#ndirea militar` rom#neasc`
NATO pe drumul
spre Istanbul*
Jaap de Hoop SCHEFFER
~ Secretarul general al NATO ~
C
unoscutul jurnalist american
Jim Hoagland, \ntr-o convorbire
cu ambasadorii NATO, a l`sat
cândva s`-i scape un mic secret: De fiecare
dat` când redac]ia sa avea o “slow news
day” – o zi s`rac` în [tiri interesante – se publica
pur [i simplu un articol despre criza Alian]ei
Nord-Atlantice. O astfel de tem`, spunea
Hoagland f`când cu ochiul, este, la urma
urmei, întotdeauna actual`.
Evident, comentariul lui Hoagland f`cea
aluzie la controversa irakian` care a blocat
în mod violent Alian]a Atlantic`. Se pare
c` a[a stau lucrurile atunci când “f`c`torii
de ziare” sunt nevoi]i s` caute alte mijloace
[i c`i de a-[i umple paginile. În orice caz,
NATO nu mai este potrivit` ca model pentru
tablourile întunecate care s` înf`]i[eze
o criz`. Din contr`. În ultimele luni nu numai
rela]iile transatlantice s-au îmbun`t`]it în mod
fundamental, ci chiar Alian]a îns`[i este
din nou “back in buisness”. Evenimentul
istoric al ader`rii a [apte noi membri, consoli-
darea prezen]ei în Afghanistan [i discu]iile
privind importan]a crescut` a rolului jucat
de NATO în a[a-numitul “Greater Middle
East” sunt exemplific`ri sugestive care vin
în sprijinul acestei afirma]ii.
Readucerea NATO în memoria omenirii
era pentru mine doar o problem` de timp.
* Articol preluat din revista Europäische Sicherheit, Germania, nr. 4, aprilie 2004, pp. 9-11.
160
~ 3/2004
Pentru c` terorismul, proliferarea armelor
de distrugere în mas` [i a[a-numitele “failed
states” (“state falimentare”) ne fac s` ne con-
frunt`m cu provoc`ri pe care le putem domina
numai prin cooperarea transatlantic`.
Disputa pe tema unor rela]ii corecte cu Irakul
lui Saddam Hussein c`p`ta accente nepl`cute,
fire[te, îns` ele p`lesc în fa]a misiunilor
comune care ne stau în fa]`.
Nostalgia nu se întrevede
Mult-trâmbi]ata simplificare a procesului
de îmbun`t`]ire a rela]iilor transatlantice
nu trebuie îns` s` ne duc` la sofisme,
pentru c` atunci totul ar fi, ca s` spunem
a[a, ca înainte. Nu inten]ion`m s` fim nostalgici.
Este vorba mai degrab` de a transpune noua
dinamic` a rela]iilor transatlantice [i în noi
forme de cooperare. Asta, îns`, presupune
mai mult decât demonstrarea unit`]ii trans-
atlantice la mesele de conferin]` ale acestei
lumi. Mai exact, presupune evolu]ia concret`
a Alian]ei Atlantice spre un instrument
de ac]iune care s` poat` fi folosit peste tot
unde interesele comune transatlantice
de securitate o cer. Summitul NATO
de la Istanbul, de la sfâr[itul lui iunie, va face
vizibile în mod clar contururile unei astfel
de Alian]e înnoite.
 Realitatea militar` interna]ional`
Prioritatea este Afghanistanul. Cine vrea
s` câ[tige r`zboiul împotriva terorismului
trebuie înainte de toate s` ob]in` pacea
în Afghanistan. Nu ne facem iluzii: În Afghanistan
este în joc credibilitatea Alian]ei. Aceast` ]ar`
poate fi departe de Europa, îns`, a[a cum
ne-au demonstrat evenimentele de la 11 sep-
tembrie 2001, evolu]ia evenimentelor
de acolo ne prive[te în mod direct.
Dac` procesul politic din Afghanistan
e[ueaz`, ]ara se poate din nou transforma
într-un port sigur pentru terori[ti.
Instalarea unor echipe suplimentare
de reconstruc]ie a ]`rii (Provincial
Reconstruction Teams – PRTs) prin inter-
mediul NATO este un pas decisiv în asi-
gurarea unui viitor mai bun [i pa[nic
Afghanistanului. Aceste echipe sprijin`
guvernul afghan de tranzi]ie (provizoriu)
în extinderea autorit`]ii asupra întregului
teritoriu de stat [i preg`tesc terenul pentru
o schimbare democratic` de durat`.
Extinderea prezen]ei NATO asupra capitalei
Kabul este indispensabil` dac` se dore[te
îndeplinirea cu succes a ambi]iosului proiect
cu privire la un Afghanistan nou, democratic.
Asta îns` presupune ca statele membre
ale NATO s` pun` la dispozi]ie un num`r
suficient de militari [i aparatur`, pentru
a asigura succesul misiunii. Pân` în momentul
de fa]`, NATO [i-a îndeplinit fiecare din mi-
siunile asumate. Trebuie s` avem grij`,
împreun`, ca lucrurile s` r`mân` neschimbate
în acest sens.
Între timp a început [i o dezbatere
cu privire la rolul crescut pe care ar trebui
s`-l joace NATO în Irak. Acolo, NATO sprijin`
în prezent Polonia, care de]ine Comanda
Suprem` a Diviziei Multina]ionale din Irakul
Central. Faptul c` unii observatori ai NATO
vor s`-[i asume mai multe responsabilit`]i
în Irak nu trebuie s` surprind` pe nimeni.
În fond, atunci când este vorba despre folosirea
for]elor multina]ionale, chiar [i în cele
mai grele condi]ii, NATO este prima adres`.
Nu a[ vrea s` anticipez dezbaterea cu privire
la cre[terea rolului NATO. Înainte de toate,
nu am f`cut nici un secret din propria
mea p`rere cu privire la aceast` chestiune.
Dac` un guvern irakian legitimat cu sprijinul
Na]iunilor Unite ar trebui s` adreseze NATO
o rug`minte în acest sens, nu v`d nici un motiv,
politic sau moral, de a spune nu.
Optimismul
este îndrept\]it
Afghanistanul [i Irakul reprezint` pro-
voc`ri enorme. Nu ar trebui s` ne facem
nici o iluzie în ceea ce prive[te timpul
[i cheltuielile necesare pentru a crea con-
di]iile unui climat de pace [i stabilitate durabil.
Avem îns` toate motivele s` fim optimi[ti.
Acum 10 ani, în Balcani, ne-am angajat
într-un proiect similar [i a fost un succes.
Ast`zi Balcanii se afl` pe drumul revenirii
în Europa, iar noi putem s` ne reducem
prezen]a militar` [i chiar suntem în situa]ia
de a transfera, în cursul acestui an, o parte
din responsabilit`]ile militare din Bosnia
c`tre Uniunea European`. Trecerea cu succes
a trupelor SFOR de sub comanda NATO
sub comanda UE ar fi nu numai un semn
al progresului continuu din Balcani,
ci [i un semnal al noii distribuiri a sarcinilor
transatlantice.
Înc` de la Summitul de la Reykjavic,
din mai 2002, NATO a analizat noul mediu
politic de securitate [i a renun]at la concep]ia
tradi]ional` geografic` în favoarea unei per-
cep]ii func]ionale a conceptului de securitate.
Prin preluarea comenzii trupelor inter-
na]ionale de protec]ie din Afghanistan,
în august anul trecut, s-au putut trage
concluzii practice. Cu alte cuvinte, celebra
r`u-famat` dezbatere în contradictoriu
a interven]iilor “out of area” a murit [i, o dat`
cu ea, [i imaginea NATO de alian]` exclusiv
161
 G#ndirea militar` rom#neasc`
“eurocentric`”. Aceast` evolu]ie trebuie
salutat` f`r` rezerve. Înainte de toate trebuie
s` avem capacitatea de a observa disponi-
bilitatea [i misiunile din afara Europei
corelate cu o premis` fundamental`: crearea
unor capacit`]i militare noi.
Progresele ob]inute pân` acum în acest
domeniu sunt sugestive. Printre acestea
se num`r` obliga]iile asumate în cadrul
Summitului de la Praga pentru îmbun`t`]irea
domeniilor militare cheie, precum transportul
militar aerian [i maritim, muni]ia teleghidat`
de precizie sau protec]ia împotriva armelor
de distrugere în mas`. Dintre aceste obliga]ii
face parte îns` [i For]a de R`spuns a NATO
(NATO Response Force) aflat` acum în faza
de constituire. Ea d` alia]ilor posibilitatea
de a întreprinde ac]iuni militare comune
rapide în situa]ii de criz`, dar este în acela[i
timp un mijloc de participare deplin` a alia]ilor
europeni la procesul militar de transformare
– de pild`, nou creata Allied Command
Transformation. Înainte de toate îns`,
prin planificarea [i instruc]ia comun`
s-a împiedicat apari]ia unei “alian]e cu dou`
clase” în care America s` preia ducerea
r`zboiului, iar Europa, din lips` de capacit`]i
militare potrivite, s` se ocupe de gestionarea
ulterioar` a conflictului. Trebuie s` ne gândim
la neobositele avertismente ale predecesorului
meu în aceast` func]ie, Lord Robertson,
potrivit c`rora statele membre ale Alian]ei
se confrunt` în mod serios în acest timp
[i cu problema capacit`]ii operative a for]elor
lor armate. Dificult`]ile privind punerea
la dispozi]ie a unui num`r suficient de for]e
pentru opera]iunile din Afghanistan sunt
destul de cunoscute. Problema îns` nu se limi-
teaz` doar la Afghanistan. Dac` nu reu[im
s` asigur`m un aport suficient de mare
al trupelor noastre în opera]iunile din zonele
de criz` ne amenin]` apari]ia unei rupturi
între revendic`rile politice [i capacitatea mili-
tar` de reu[it`. Ar fi un [pagat dureros
162
~ 3/2004
pe care ar fi mai bine s`-l evit`m. De aceea
le amintesc mereu alia]ilor, în mod r`spicat,
de obliga]iile lor de a-[i impulsiona sus]inut
[i durabil reformele militare.
NATO [i Uniunea
European\
Reformele militare sunt cheia spre o Alian]`
Nord-Atlantic` apt` s`-[i poat` respecta
obliga]iile asumate. Îns`, atunci când vorbesc
despre îmbun`t`]irea capacit`]ilor Alian]ei,
m` refer la ceva mai mult decât la cre[terea
for]ei militare de lovire. M` refer [i la îmbu-
n`t`]irea altor instrumente formale pe care
NATO le are la dispozi]ie. Dintre acestea
fac parte, în primul rând, rela]iile cu statele
partenere [i cu alte organiza]ii. Aceste rela]ii
au devenit între timp o component` indis-
pensabil` a Alian]ei. Îns` [i ele trebuie s` fie
adaptate noilor misiuni ale NATO.
Un exemplu actual sunt rela]iile dintre
NATO [i Uniunea European`. Despre nece-
sitatea strategic` a cooper`rii celor dou` insti-
tu]ii nu este nevoie s` risipim prea multe
cuvinte. Un parteneriat strategic ne-ar oferi
exact spectrul larg al instrumentelor militare,
politice [i economice de care avem nevoie
pentru o politic` de securitate modern`.
De aceea nu avem dreptul s` mai pierdem
timpul cu realizarea acestui parteneriat.
Am pierdut deja prea mult timp cu discutarea
aspectelor delicate ale rela]iilor noastre.
Acum a sosit ceasul s` trecem la ac]iune
– cooperarea concret` în toate domeniile
în care avem interese comune: stabilizarea
situa]iei din Balcani, combaterea terorismului,
stoparea prolifer`rii armelor de distrugere
în mas` [i, evident, îmbun`t`]irea capaci-
t`]ilor noastre militare.
Un parteneriat strategic veritabil
între NATO [i UE ar reprezenta un câ[tig
net pentru securitatea noastr`. Îns`, acesta
nu este singurul parteneriat pe care trebuie
s`-l construim. Trebuie s` ne consolid`m
 Realitatea militar` interna]ional`
rela]iile cu Rusia. Trebuie s` ne aprofund`m
parteneriatul cu Ucraina. Trebuie s` inten-
sific`m cooperarea politic` [i militar`
cu celelalte state partenere, în special
cu cele din Caucaz [i Asia Central`. {i trebuie
s` stabilim leg`turi strânse cu OSCE
[i cu Na]iunile Unite. Ace[ti pa[i vor evi-
den]ia cu [i mai mult` claritate faptul
c` NATO r`mâne de neînlocuit nu numai
pentru statele sale membre, ci [i un instru-
ment de nesubstituit pentru comunitatea
interna]ional`. {i, în fine, dar nu în ultimul
rând: NATO, pe lâng` alte organisme inter-
na]ionale [i al]i actori, va avea de jucat un rol
important atunci când statelor medite-
raneene [i statelor din Orientul Apropiat,
pân` în a[a-numitul “Greater Middle
East”, li se va face o ofert` de cooperare
strâns` într-un spectru larg de domenii
precum securitatea, economia [i societatea
civil`. F`r` îndoial` acesta va fi un punct
important al Summitului de la Istanbul.
“Cultura polemicii”
Ultimul domeniu al reformei Alian]ei
prive[te organizarea [i metodele de lucru.
Este vorba aici despre cerin]a de a ]ine seama
de necesitatea unei mai mari rapidit`]i
[i a unei mai mari flexibilit`]i, îns` f`r` a pune
la dispozi]ie unitatea intern` a Alian]ei.
Prin în`sprirea procesului decizional,
prin reducerea num`rului de comisii
[i prin folosirea mai intens` a procedeelor
informale sunt posibile o serie de îmbu-
n`t`]iri. În primul rând, NATO are nevoie
de o “cultur` a polemicii” care s` poat`
da ocazia discut`rii problemelor controversate
f`r` prejudec`]i. Concep]ia larg r`spândit`,
conform c`reia controversele din interiorul
Uniunii Europene sau al ONU ar fi expresia
vitalit`]ii acestor institu]ii, iar în interiorul
NATO, dimpotriv`, un semn al apropiatului
declin, este un reflex ce dateaz` din perioada
“r`zboiului rece”, reflex care [i-a tr`it definitiv
traiul în peisajul de securitate al secolului 21.
Evolu]iile din ultimele luni au confirmat
înc` o dat` vechiul proverb potrivit c`ruia
dracul nu e chiar a[a de negru. Dup` tot felul
de dispute transatlantice [i intraeuropene
a reînceput rememorarea NATO pe care
o putem întrevedea cu siguran]` dup` Summitul
de la Instanbul. Înc` o dat` s-a dovedit
c` nu se poate face abstrac]ie de NATO
nu numai în ceea ce prive[te rolul s`u militar,
de instrument de planificare [i realizare
a opera]iunilor de lung` durat`, [i c` [i dimen-
siunea politic` a Alian]ei – cadru favo-
rabil unui multilateralism declarat – este
de neînlocuit. Prin urmare, Alian]a
Nord-Atlantic` demonstreaz` zi de zi
c` multilateralismul [i capacitatea de ac]iune
nu sunt contradictorii (antagonice).
Traducere [i adaptare
@ Delia Nicoleta PETRACHE
163
 G#ndirea militar` rom#neasc`
VIITORUL ALIANTEI
,
NORD-ATLANTICE *
Lord George ROBERTSON
R
ela]ia transatlantic` este unic`.
Nici o alt` alian]` nu a fost
diagnosticat` mai frecvent
ca “aflat` în situa]ie de criz`”. {i totu[i,
nici una nu s-a dovedit a fi durabil`. Nici una
nu a fost declarat` de mai multe ori “moart`”,
pentru ca apoi s` fie din nou trezit` la via]`
chiar înainte ca cerneala de pe “actul de deces”
s` se fi uscat. A[adar, pe ambele ]`rmuri
ale Atlanticului se [tie c` aceast` Alian]`
este indispensabil`. Ea a fost indispensabil`
în timpul “r`zboiului rece” [i a fost indispen-
sabil` [i în faza pe care am numit-o «perioada
de dup` “r`zboiul rece”».
Ast`zi, când am p`[it într-o faz` pe care
o putem numi “perioada de dup` 11 septembrie”,
parteneriatul transatlantic se afl` din nou
într-o perioad` de adaptare. Terorismul apo-
caliptic, proliferarea armelor de distrugere
în mas` [i spectrul altor “state falimentare”
(“failed states”) ne pun în fa]a unor noi
pericole, nemaiîntâlnite nicicând în istorie.
Ca în toate epocile de schimbare, dezbaterile
cu privire la strategiile potrivite pentru a pune
cap`t acestor noi pericole sunt atât inevi-
tabile, cât [i legitime. Îns`, cu toate c` aceste
dezbateri nu au ajuns la o concluzie, un lucru
este deja evident: aceste noi provoc`ri
ar fi fost mult prea complexe atât pentru
America de Nord, cât [i pentru Europa
*
Articol preluat din revista Europäische Sicherheit, Germania, nr. 12/2003, pp. 12-14.
164
~ 3/2004
dac` ele ar fi ac]ionat separat. Doar printr-o
cooperare transatlantic` putem g`si solu]iile
politice, economice [i militare potrivite
acestor noi provoc`ri.
NATO este materializarea alian]ei
de securitate transatlantic`. Ea este
[i va r`mâne singurul forum de dialog
transatlantic în materie de securitate,
reprezint` singurul cadru de constituire
a coali]iilor militare [i este motorul
restructur`rii militare din Europa [i America
de Nord [i un instrument de configurare
a securit`]ii în Europa. Acesta este [i motivul
pentru care ast`zi Alian]a Nord-Atlantic`
intervine mai activ decât niciodat` în multe
zone ale lumii, fapt de o deosebit` importan]`
pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii.
Îns`, pentru a putea ac]iona eficient
atât ast`zi, cât [i în viitor, Alian]a trebuie
s` se modernizeze [i s`-[i schimbe în totalitate
orientarea, potrivit noilor misiuni, noilor
capacit`]i [i noii structuri institu]ionale.
Acest proces de “transformare” este în acest
moment în plin` desf`[urare.
Principalele
caracteristici
ale noii Aliante
,
Înainte de toate ea va avea un nou con-
cept de securitate. În secolul 21 geografia
nu mai serve[te drept scut. Terorismul
 Realitatea militar` interna]ional`
[i proliferarea armelor de distrugere în mas`
sunt pericole globale. Ele nu pot fi eficient
comb`tute dac` ne limit`m la vechile [i uneori
chiar impusele bariere geografice. {i, dup`
cum ne-au demonstrat într-un mod atât de dra-
matic evenimentele din 11 septembrie,
atât de izolatele “state falimentare” precum
Afghanistanul pot produce un efect mortal
datorit` atacurilor prin surprindere. Prin urmare,
este necesar` o pozi]ie func]ional` în pro-
blema securit`]ii, prin care s` poat` fi
preîntâmpinate amenin]`rile [i provoc`rile
acolo unde este necesar. A[a se explic`
importan]a rolului NATO în coordonarea
for]elor interna]ionale de securitate ISAF
din Afghanistan. Prin aceast` decizie, NATO
[i-a abandonat pozi]ia “euro-centric`”. Rolul
jucat de NATO în Afghanistan nu serve[te
doar la înf`ptuirea securit`]ii [i stabilit`]ii unei
]`ri [i a unui popor care a suferit cumplit.
El plaseaz` Alian]a chiar în centrul luptei
interna]ionale împotriva terorismului, o lupt`
care reprezint` o caracteristic` a secolului 21.
Sprijinul oferit for]elor aliate din Irak este
o alt` confirmare a noii viziuni a Alian]ei
în materie de securitate [i a unei realit`]i
fundamentale, [i anume faptul c` Alian]a
de ast`zi este singura în m`sur` s` configureze
[i s` gestioneze ample opera]iuni de pace,
s` le pun` în mi[care [i s` le sprijine, chiar
[i la mare distan]` [i pe perioade îndelungate.
De aceea, pentru comunitatea interna]ional`
ea a dobândit o valoare inestimabil` [i va avea
mare c`utare [i în viitor pentru opera]iunile
ample de sprijinire a p`cii.
Pentru a r`mâne îns` eficient`, NATO
trebuie s` dezvolte capacit`]i militare
moderne, care s`-i permit` s`-[i îndeplineasc`
aceste misiuni. Un progres rapid s-a înregistrat
[i în acest sens. Primele elemente ale For]ei
de R`spuns a NATO (NATO Response
Force – NRF) sunt constituite [i opera]ionale,
iar pân` în 2006 aceast` for]` va fi în întregime
gata de lupt`. Alia]ii au convenit s`-[i re-
orienteze obliga]iile asumate la Praga
(Prague Capabilities Commitments) în do-
meniul capacit`]ilor cu scopul de a îmbun`t`]i
domeniile cheie, cum ar fi capacitatea stra-
tegic` de transport [i actul de comand`,
chiar dac` avem în fa]` un drum lung
de str`b`tut. Pe de alt` parte, ne consolid`m
ap`rarea împotriva armelor de distrugere
în mas`. În aceast` privin]` am convenit
s` supunem structura militar` de coman-
dament unei reforme fundamentale, pentru
a o face mai flexibil` datorit` unui coman-
dament adaptat în exclusivitate acestei
noi configura]ii.
Avem îns` înc` multe lucruri de f`cut.
Recenta opera]iune din Afghanistan a relevat
un deficit considerabil, [i anume insuficienta
“utilizabilitate” a for]elor noastre armate.
Pe scurt spus, avem un num`r foarte mare
de for]e, îns` doar pu]ine dintre ele pot fi
realmente opera]ionale. Cauzele sunt
numeroase [i variate. În cazul unor state
exist` restric]ii perimate de ordin legislativ
sau constitu]ional în ceea ce prive[te
folosirea for]elor lor armate, mai ales când
este vorba despre obligativitatea serviciului
militar. Alte state nu de]in capacit`]ile
militare necesare pentru a putea ac]iona
în afara ]`rii [i pentru a le între]ine acolo,
iar altele înc` mai afirm` c` nu-[i pot permite
o astfel de opera]iune sau guvernele
lor nu au voin]a politic` de a dialoga
cu parlamentul [i cu opinia public` pe tema
necesit`]ii particip`rii la aceste opera]iuni.
Am ajuns, prin urmare, aproape de punctul
în care noi, ca alian]`, s` nu fim practic
în stare s` ne asum`m alte obliga]ii. {i asta
ar putea avea realmente consecin]e extrem
de negative.
Noua Alian]` va avea [i mai mul]i membri.
Scopul procesului de l`rgire a NATO
este clar: extinderea zonei de stabilitate,
165
 G#ndirea militar` rom#neasc`
securitate [i integrare pe care o reprezint`
Alian]a al`turi de Uniunea European`.
Acest proces va face un salt (cuantic ?)
înainte, în 2004, când ambele institu]ii
î[i vor deschide por]ile pentru [apte,
respectiv zece noi membri. Acest pas istoric
semnific` reunirea Europei într-un singur
spa]iu geografic [i politic vast, de la Atlantic
pân` la Marea Neagr` [i de la Marea Baltic`
pân` în Balcani, înc` o dovad` a ceea ce
se poate ob]ine prin solidaritatea transatlantic`.
În plus, noua Alian]` va restabili rela]ii
profunde cu ]`rile care nu sunt membre
ale NATO, traversând Europa, pân` în Asia
Central` [i chiar dincolo de Marea
Mediteran`. În Balcani, ca [i în Afghanistan,
militarii multor ]`ri partenere ac]ioneaz`
cot la cot cu cei ai for]elor NATO, ceea ce
demonstreaz` imensa valoare strategic`
la care au ajuns aceste parteneriate.
Vom între]ine [i în continuare aceste rela]ii.
Printr-o viziune nou` cu privire la comba-
terea terorismului vom dezvolta tipuri
de cooperare specifice fiec`rui partener
[i modalit`]i noi de cooperare regional`.
Noua Alian]` se va bucura în viitor de rela]ii
de tip nou, profunde [i eficiente, cu Rusia.
De-a lungul anilor ‘90 am f`cut eforturi mari
s` punem bazele unui veritabil parteneriat
între NATO [i Rusia, îns` mereu drumul
a fost barat de stereotipiile “r`zboiului rece”.
Aceast` stare de lucruri s-a schimbat
fundamental. Din mai 2002, când am regle-
mentat noul Consiliu NATO-Rusia, rela]iile
dintre noi se caracterizeaz` printr-un curs
clar [i un veritabil spirit de cooperare. NATO
[i Rusia coopereaz` într-un spectru larg
de probleme de securitate, de la dominarea
crizelor pân` la combaterea terorismului
[i de la ap`rarea popula]iei împotriva atacurilor
chimice pân` la opera]iunile maritime
de c`utare [i salvare. Asocierea Rusiei
cu noua Europ` nedivizat` este una din marile
166
~ 3/2004
istorii de succes ale NATO, [i mai ales
una despre care oamenii [tiu prea pu]ine
lucruri. A existat în trecut o perioad`
când Rusia era considerat` parte a acestei
probleme. Acum Rusia a devenit parte
în solu]ionarea problemei.
În fine, noua Alian]` va coopera
[i mai strâns cu Uniunea European`.
Motiva]ia este clar`: o Europ` mai integrat`
[i mai bogat` trebuie s` contribuie mai activ
la procesul de securitate [i stabilitate.
Drumul spre eficientizarea acestei cooper`ri
era îns` dificil atâta vreme cât cele dou`
institu]ii fundamentale, NATO [i Uniunea
European`, tr`iau în “lumi aproape complet
izolate una de cealalt`”. Dup` ani de munc`
grea, am pus în sfâr[it cap`t acestei izol`ri.
Am netezit, pentru NATO, calea spre spriji-
nirea opera]iunilor desf`[urate sub egida UE,
c`zând de acord asupra a ceea ce am numit
“Conven]iile Berlin-Plus”. În acest fel ,Uniunii
Europene i s-a dat posibilitatea s` preia treptat
multe din responsabilit`]ile noastre comune
de securitate – din care face parte [i opera-
]iunea din Balcani – [i s` devin` un actor
eficient în mediul de securitate. Printr-o împ`r]ire
judicioas` a sarcinilor [i printr-o folosire
cât se poate de eficient` a resurselor în cadrul
celor dou` organiza]ii, rela]ia transatlantic`
nu ar avea decât de profitat de pe urma
unui echilibru acum mai eficient [i mai stabil.
Îns`, pentru ca acest lucru s` se întâmple,
este necesar s` ac]ion`m deschis [i pragmatic.
Trebuie s` punem cap`t discu]iilor f`r` sens
despre “vechea” Europ` comparativ cu “noua”
Europ` sau despre Uniunea European`,
care serve[te drept “contrapondere” la SUA.
Trebuie, de asemenea, s` încet`m s` mai in-
vestim în armate sau cartiere generale
pe hârtie; \n locul acestora trebuie s` investim
în capacit`]ile reale. Ideile privind existen]a
unei concuren]e între Uniunea European`
[i NATO sunt total nepotrivite. În explozivul
 Realitatea militar` interna]ional`
mediu de securitate al secolului 21 nici NATO,
nici UE nu vor r`mâne “[omere”.
Aceste schimb`ri vor contribui înc` o bun`
bucat` de timp la adaptarea NATO la cerin]ele
abia ap`rute ale secolului 21. Mai sunt
îns` înc` multe de f`cut. Dac` NATO trebuie
s` r`mân` piesa central` a cooper`rii trans-
atlantice în domeniul securit`]ii, ea trebuie
s` aib` în vedere [i o reform` intern` pentru
a intra în rezonan]` cu cerin]ele secolului 21.
{i în aceast` privin]` procesul de transfor-
mare se desf`[oar` rapid [i de la baz`.
A avut deja loc o restructurare a cartierelor
generale ale NATO în direc]ia noilor priorit`]i
ale organiza]iei. Am convenit ca în viitor
s` introducem practici manageriale
[i bugetare noi, pentru a face organiza]ia
mai eficient` [i pentru a le demonstra ]`rilor
membre c` în schimbul banilor lor primesc
o contravaloare real`. Cu timpul, efectul
acestor schimb`ri va fi o organiza]ie apt`
s` reac]ioneze la provoc`rile de azi [i de mâine.
Privite individual, fiecare din etapele
acestui proces de adaptare este important`
pentru membrii NATO, pentru partenerii
de opera]iuni [i pentru procesul de lucru.
Luate în ansamblu, ele se constituie
într-un puternic program de schimb`ri.
{i aceste schimb`ri vor continua, întrucât
restructurarea din secolul 21 nu este
un rezultat, ci un proces care trebuie
[i va fi continuat.
În fa]a argumentelor restructur`rii
NATO, afirma]iile cu privire la “sfâr[itul
atlanticismului” sun` extrem de sec.
Din contr`, evenimentele contemporane
constituie începutul unui atlanticism clar,
de tip nou, un atlanticism fundamentat
pe evaluarea comun` a amenin]`rilor cu care
ne confrunt`m în secolul 21, o obliga]ie
de a coopera nu numai în Europa, ci [i dincolo
de ea [i o decizie comun` de a construi
capacit`]i militare moderne [i eficiente.
Acesta este [i motivul pentru care NATO
este [i va r`mâne [i pentru genera]iile
viitoare atât de important` pentru asigurarea
securit`]ii euroatlantice.
Traducere [i adaptare
@ Delia Nicoleta PETRACHE
167
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

NATO [i PfP (XIX)*

STATELE MEMBRE

REGATUL UNIT
AL MARII BRITANII
{I IRLANDEI DE NORD(II)
For]ele navale: 42 350
(“Royal Navy”) • RFA (“Royal Fleet Auxiliary Service”)
(6 200 avia]ia marin`) • Royal Marines (infanteria marin`)
(7 000 Royal Marines – infanteria marin`) Comandantul for]elor navale din apele Marii Britanii
(3 650 de femei) (CINCNAVHOME):
“Chief of the Naval Staff and First Sea Lord” ([eful (Cartier General: Porthsmouth)
Statului Major al For]elor Navale [i Întâiul Lord • instruc]ie • sprijin
al M`rii) se afl` în fruntea for]elor navale. El r`spunde Structura:
de starea de preg`tire a for]elor navale. Lui i se sub- Flota:
ordoneaz`: Flotila de submarine:
Comandantul flotei (CINCFLEET): Escadrila 1 (Faslane) (5 SSN, 4 SSBN)
(Cartier General Northwood) Escadrila 2 (Devonport) (7 SSN)
• nave de r`zboi de suprafa]` Flotila de suprafa]`:
• submarine Portavioane (Portsmouth)
• avia]ia marin` Escadrila 2 fregate (Devonport) (tip 22)

Royal Navy dispune de 2 clase de fregate. HMS Grafton (stânga) face parte din clasa DUKE (tip 23), din care sunt operative
16 nave, în timp ce HMS Chatham (dreapta) este una din cele patru nave din clasa BROADSWORD (tip 22)

* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 5/2003.

168
 Realitatea militar` interna]ional`

Cele 7 submarine nucleare de atac clasa TRAFALGAR (stânga HMS Turbulent) pot prelua SLCM de tip “Tomakawk”

Escadrila 3 distrug`toare (Portmouth) (tip 42) • tactice:

Escadrila 4 fregate (Portsmouth) (tip 23) 7 TRAFALGAR SSN
Escadrila 5 distrug`toare (Portsmouth) (tip 42) (Hughes “Tomahawk” SLCM) (UGM-84B
Escadrila 6 fregate (Devonport) (tip 23) “Sub Harpoon” Block 1C)
Flotila MCM: 5 SWIFTSURE SSN
Escadrila 1 (Portsmouth) (Hughes “Tomahawk” SLCM) (UGM-84B
Escadrila 2 (Portsmouth) “Sub Harpoon” Block 1C)
Escadrila 3 (Faslane) 0+3 ASTUTE SSN
Escadrila de protejare a pescuitului (Portsmouth) (Livrare 2005/2007/2009)
Escadrila de supraveghere [i control (Devonport) Nave de r`zboi de suprafa]`:
Royal Fleet Auxiliary Service (RFA) • portavioane:
RFA se subordoneaz` “CINCFLEET”, iar perso- 3 INVINCIBLE CVS
nalul este preponderent civil. Principala sa misiune (8 BAe “Sea Harrier” FA.2 + 8 “Harrier” GR.7,
este aprovizionarea navelor de r`zboi aflate pe mare 2 “Merlin” HM Mk.1, 4 “Sea King” AEW2)
cu alimente, carburan]i, materiale de aprovizionare (ar putea fi preluate “Chinook”-urile)
[i muni]ie. Dispune de platforme pentru avioane, • distrug`toare:
nave pentru sprijinul opera]iunilor for]elor navale 7 TYPE 42 (Batches 1/2) DDG
[i ale for]elor infanteriei marine, precum [i de mij- (1 “Lynx” HMA 3/8)
loace pentru transportul maritim al trupelor terestre. 4 Type 42 (Batch 3) DDG
Toate navele particip` la aplica]iile for]elor navale. (1 “Lynx” HMA 3/8)
În plus, navele civile sunt preluate prin contract. 0+6 Typ 45 DDG (livrare 2007-2011)
“Proud Horse” [i “Marine Explorer” se g`sesc în apele (1 “Lynx” sau 1 “Merlin”)
din jurul Insulelor britanice, “Oil Mariner” (pentru • fregate:
transport de m`rfuri), “St. Brandan” (bac, pod plu- 3 BROADSWORD (Batch 2/3) FFG
titor) [i “Indomitable” ([lep) sunt folosite în Insulele (2 “Lynx” HMA 3/8 sau 1 “Sea King” HASS)
Falkland. Tancurile petrolier “Maersk Ascension” 16 DUKE (Type 23) FFG
[i “Maersk Gannet” aprovizioneaz` Insula Ascension. (1 “Lynx” HMA 3/8 oder 1 “Merlin” HM1)
În golf este folosit` nava de aprovizionare “Angus”. Nave de supraveghere paz` litoral`:
Nave de patrulare de larg:
Echipamente cu baz` de lansare terestr`:
2 CASTLE OPV
• Northwood • Portsmouth
(platforme pentru elicoptere)
• Devonport • Faslane
4 ISLAND OPV
• Gibraltar
(platforme elicoptere)
Baze militare ale avia]iei marine
0+3 RIVER OPV (preluare 2003)
• Yeovilton •Culdrose •Prestwick
(schimb pentru clasa ISLAND)
Flota: Nave de minare/deminare:
Submarine: • dragoare:
• strategice: 11 HUNT MSC/MHC
4 VANGUARD SSBN 11 SANDOWN MHC/SRMH
(16 Lockheed “Trident” 2 (D5), pân` la 8 MIRV/ Nave pentru opera]iuni de desant:
fiecare 100-120 kT, CEP: 90 m) (îns`: fiecare SSBN (Sunt transportate la navele “Royal Fleet Auxiliary
este echipat cu max. 48 de ogive) Service” – RFA)

169
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Portelicoptere de desant: 1 SIR GALAHAD LS (RFA)
1 OCEAN LPH (343 de solda]i, max. 537)
(12 “Sea King” sau “Merlin” + 6 “Lynx” (18 tancuri, 20 de vehicule + BetrM, muni]ie)
sau WAH-64 “Apache”) (1 “Sea King”)
(830 infanteri[ti marini) Nave de desant:
(4 LCVP Mk.5, 2 Hovercraft, 40 avioane) • nave pe pern` de aer:
(Posibilit`]i de preluare pentru max. 20 “Harrier”, 4 Griffon 2000 TDX(M) LCAC(L)
îns` f`r` nici o logistic` la bord pentru acestea) (16 solda]i sau 2 t)
Nave-doc de transport de desant: • nave de desant pentru personal [i tancuri:
2 ALBION LPD (livrare 2003/04) 23 LCVP Mk.4
(350 solda]i, max.: 710) (20 de solda]i sau 5,5 t)
(67 de vehicule, 4 LCU( Mk.10 sau 2 LCAC) 7+12 LCVP Mk.5
(4 LCVP) (35 de solda]i [i 2 t sau 8 t)
(pot fi preluate platforme pentru 3 “Merlin”, • nave de desant multifunc]ionale:
“Chinook”) 2+8 LCU Mk.1
Nave de desant logistice: (1 tanc sau 4 vehicule) (120 de solda]i)
0+4 BAY LSL (RFA) (livrare 2004/05) 14 LCU Mk.9M/9R/9S
(365 de tancuri sau 150 de vehicule (1 tanc sau 60 t) (90 de solda]i)
+ 200 t muni]ie) Nave de sprijin [i alimentare:
(platforme pentru elicoptere, (sunt transportate la navele “Royal Fleet Auxiliary
posibil “Chinook”) Service” – RFA)
4 SIR BEDIVERE LSL (RFA) Tancuri petroliere:
(340 de solda]i, max. 534) 0+2 WAVE AO (Large Fleet Tanker) (RFA)
(17 tancuri, 34 de vehicule, 120 t MetrM, 1 OAKLEAF AOT (RFA)
30 t muni]ie) 3 APPLELEAF AOT (RFA)
(platforme elicoptere, posibil “Chinook”) 3 ROVER AOL (Small Fleet Tanker) (RFA)

Brigada 3 de comandament formeaz` nucleul infanteriei marine britanice – Royal Marines. Ea este [i component`
a Joint Rapid Deployment Force (For]a Multina]ional` de Desf`[urare Rapid`) (JRDF). Royal Marines,
prin multiplele sale posibilit`]i operative, ofer` un instrument de realizare a intereselor britanice

170
 Realitatea militar` interna]ional`
Nave de escortare a grupurilor de lupt`:
2 FORT VICTORIA AOR (RFA)
2 FORT GRANGE AFS (RFA)
Nave de supraveghere [i paz`: 1 SCOTT AGS
1 ROEBUCK AGS
0+2 ECHO AGS
1 GLEANER YFS
4 NESBITT YFS/SMB Cele 2 escadrile “Sea Harrier” ale Royal Navy
Nave de cercet`ri oceanografice: sunt subordonate portavioanelor active
1 ENDURANCE Antarktis AGOB
Nave de încerc`ri: 1 TRITON (Trimaran)
(2 “Lynx”)
(platform` elicoptere)
Nave de transport m`rfuri:
Nave pentru cercet`ri oceanografice:
0+6 HURST POINT AK (Ro-Ro)
1 COLONEL TEMPLER AGOR (SERCO)
(livrare pân` în 2004)
Nave pescuitoare de torpile: 2 TORNADO YPT
1 SEA CRUSADER AK
([i cu func]ie de puitor de mine)
1 SEA CENTURION AK
Nave-depozit pentru muni]ie:
Nave de escort` [i ateliere plutitoare: 1 STENA AR
1 KINTERBURY AKF (RMAS)
Nave-[coal`: 16 ARCHER PB/AXL
{lepuri de coast`: 9 ADEP YTB
Alte tipuri de nave:
{lepuri portuare: 6 DOG YTM
1 ARGUS HSS/ATS (nave transport r`ni]i/nave
5 TRITON YTL
de instruc]ie de zbor)
4 FELICITY YTL
(…) Fast Intercept Craft HSIC
Nave anex` submarine: 1 ADAMANT YFB
(…) RRC/RIB (vedete rapide mici)
2 STORM YFB
1 Rescue Submersible
{lepuri submarine: 2 IMPULSE YTL
3 Mk. VIII Mod. 1 Swimmer Delivery Vehicles
Nave de sprijin scafandri: 2 ILCHESTER YDT
(6 plutitoare de lupt`)
Bacuri: 3 OBAN YFL
“Royal Maritime Auxiliary Sevices” (RMAS) / 4 PADSTOW/NEWHAVEN YFL
“Government Agency Services” 1 FBM CATAMARAN YFL
În anul 2002 au fost înlocuite înc` 9 nave de c`tre Alte nave: 1 WARDEN YAG
RMAS. Celelalte nave poart` într-adev`r marcajele 12 RSC YAG
RMAS, îns` sunt exploatate de SERCO Denholm, 4 TARV YAG
al]i utilizatori civili sau laboratoare publice de cercet`ri. 2 SEAL YAG
Nave de evacuare/salvare: 2 SAL ARSD (RMAS) 6 SPITFIRE YAG
1 MOORHEN ARS (RMAS) 2 PINNACES YAG
Nave de sprijin: 1 NEWTON AR (RMAS) 1 INSECT YAG
Tancuri petroliere de coast`: 1 OILPRESS AOTL 3 MANLY YAG

Avia]ia maritim`: 6 200

(inclusiv 330 de femei) Unit`]i navigante:
Media orelor de zbor/an: 275 (pilo]i “Harrier”) First line:
For]e active: 2 escadrile multifunc]ionale (800, 801)
Portavioanelor le sunt subordonate escadrilele. (“Sea Harrier”)
HMS Ark Royal: 1 escadril` de elicoptere ASW (814) (“Merlin”)
1 escadril` (“Sea Harrier”) (800) 1 escadril` de elicoptere ASW (815) (“Lynx”)
1 escadril` de elicoptere
(elicoptere pentru fregate [i distrug`toare)
(“Sea King” HAS/“Merlin”) (814)
1 escadril` de elicoptere ASW (820) (“Sea King”)
1 escadril` de elicoptere AEW (“Sea King”)
(849/deta[ament A) 1 escadril` de instruc]ie ASW (824) (“Merlin”)
HMS Illustrious: 1 escadril` elicoptere de transport (825)
1 escadril` (“Sea Harrier”) (801) (“Sea King”) (în curs de creare)
1 escadril` elicoptere (“Sea King” HAS/“Merlin) 1 escadril` de elicoptere ASW (829) (“Merlin”)
(820) (pentru fregate tip 23)
1 escadril` elicoptere AEW (“Sea King”) 2 escadrile de elicoptere de transport (845, 846)
(849/deta[ament B) (“Sea King”)

171
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
1 escadril` de sprijin Royal Marines (847) • de sprijin flote (remorchere ]inte):
(“Lynx”, “Gazelle”) 5 “Hawk” T Mk.1
1 escadril` de transport/OCU (848) (“Sea King”) 5 “Hawk” T Mk.1A
1 escadril` de elicoptere AEW (849) (“Sea King”) 3 “Hawk” T Mk.1W
• aparate istorice: 1 “Firefly”
(deta[amentele A [i B pentru portavioane)
2 “Swordfish” II
1 escadril` OCU (899) (“Sea Harrier”, “Harrier” T8)
2 “Sea Furry”
Second Line: 1 “Sea Hawk”
1 escadril` de elicoptere (700M) 2 “Chipmunk” (instruc]ie)
(introducere “Merlin”) • aparate de zbor nepilotate/UAV:
1 escadril` OCU (702) (“Lynx”) (…) MQM-76C “Chukar”
1 escadril` de leg`tur` [i observatori de instruc]ie Elicoptere:
(750) (“Jetstream”) • cu echipament la bord: 6 “Lynx” AH Mk.7
1 escadril` de instruc]ie SAR (c`utare/salvare) • ASW: 37 “Sea King” HAS Mk.6
(771) (“Sea King”) 15 “Lynx” HAS Mk.3S
1 subunitate de încerc`ri (“Sea Harrier”) 15 “Lynx” HAS Mk.3SGM
23 “Lynx” HAS Mk.8
1 deta[ament de leg`tur` (Naval Air Repair
44 EH101 “Merlin” HM Mk.1
Facility) (“Gazelle”)
• AEW: 7 “Sea King” AEW Mk.2A
1 “Historic Flight” (“Firefly”, “Sea Fury”, 6 “Sea King” ASC Mk.7
“Sea Hawk”, “Swordfish”, “Chipmunk”) • de observare: 9 SA.341B “Gazelle” AH Mk.1
1 escadril` (792) cu UAV • de leg`tur`: 2 AS.365N-2 “Dauphine”2
Alte unit`]i: • multifunc]ionale: 33 “Sea King” HC Mk.4
1 escadril` de instruc]ie (727) (Grob 115) 14 “Sea King” HAS Mk.5U
1 “Flag Officers Sea Training” Flight (“Dauphin”2) • sprijin Antarktis: 1 “Lynx” HAS Mk.3ICE
remorcher ]inte (“Hawk”, Falcon 20) 3 “Lynx” HAS Mk.3S(ICE)
Rachete:
Mijloace: • aer-aer: (…) AIM-9L “Sidewinder”
Avioane: (…) AIM-120A AMRAAM
• de vân`toare-bombardament/vân`toare: • aer-ap`: (…) “Sea Skua”
48 “Sea Harrier” FA.Mk.2 (…) “Sea Eagle”
• de leg`tur`: 4 “Jetstream” T Mk.3
• avioane-[coal`: 5 “Harrier” T Mk.8 Infanteria marin`:
9 “Jetstream” T Mk.2 “Royal Marines”
(7 000, inclusiv componente Royal Navy [i Army)
For]e active:
1 brigad` comando (3)
3 batalioane infanterie marin`
(40 Cdo, 42 Cdo, 45 Cdo; câte 6 companii fiecare)
1 regiment artilerie(din armata de uscat)
(29 Cdo, Regiment Royal Artillery)
(18 105 m Light Gun)
1 escadron de stat major (HQ) [i FM
1 escadron de cercetare (companie)
1 baterie antiaerian` (din armata de uscat)
(20 Cdo Bat Royal Artillery) (“Rapier”)
2 companii de geniu (1 Army, 1 Territorial Army)
(59/131 Independent Cdo. Squ Royal Engineers)
1 LCA-Squadron
(539 Assault Squ RM)
1 regiment aprovizionare
(Cdo Logistics Regiment RM)
1 subunitate de securitate (“Fleet Royal Marines
Misiunile AEW sunt preluate, în cadrul Royal Navy, Protection Group” – FRMPG) (protec]ie puncte
de c`tre elicopterele “Sea King” de sprijin submarine)

172
 Realitatea militar` interna]ional`

În domeniul capacit`]ilor de transport aerian Royal Air Force se bazeaz` pe C-17 “Globemaster” [i C-130J “Hercules”

1 subunitate special` “Special Boat Service” Bristol, Mersey, Tyne)

(SBS)
Mijloace:
1 escadril` de elicoptere
Arunc`toare de grenade: (…) 81 mm
2 LCA Squadrons
Rachete antitanc dirijate: (…) MILAN
3 Det. Naval Parties
Rachete antiaeriene: (…) HVM-“Javelin”
1 centru de instruc]ie/antrenament
(…) “Rapier” FSB2
(Cdo Training Centre RM)
1 centru de încerc`ri Elicoptere: 9 SA. 341 “Gazelle”
1 Royal Marines School of Music (+3 SA. 341 “Gazelle” în conservare)
Rezerve: 6 “Lynx” AH-7
(cca 1 000) Nave: 24 RRC (Rigid Riding Craft)
5 unit`]i RMR în Regatul Unit (Londra, Sco]ia, 4 LCAC

For]ele aeriene: 53 500

(“Royal Air Force”) 1 subunitate de încerc`ri sisteme de supraveghere
(5 650 de femei) a spa]iului aerian [i de control
332 avioane de lupt` (+136 în conservare) 1 subunitate de încerc`ri rachete cu baz`
• nici un elicopter de lupt` de lansare aerian`
• media orelor de zbor/an: “Tornado” GRI/4: 188 • RAF Cyprus
“Tornado” F.3: 208 (Episkopi, Cipru)
“Harrier” Gr.7: 218 1 escadril` (No.84) (Bell 412)
“Jaguar”: 215 1 sta]ie radar
“Chief of Air Staff” ([eful Statului Major al For]elor • RAF Insulele Falkland
Aeriene) conduce for]ele aeriene (Royal Air Force) (Mount Pleaseant, Falkland)
prin intermediul 1 escadril` de elicoptere (No.78) (“Chinook”,
• “Strike Command” (Comandamentul de Atac) “Sea King”)
[i 1 deta[ament de transport (1312) (“Hercules”,
• al “Comandamentului pentru Resurse Umane VC-10)
[i Instruc]ie”. 1 deta[ament de avioane de interceptare (1435)
Strike Command: (“Tornado” F Mk.3)
(HQ: High Wycombe) 1 subunitate de supraveghere a spa]iului aerian
Unit`]i nemijlocite: (No.303)
• Air Warfare Center (Waddington) (3 sta]ii radar)
1 Strike Attak Operational Evaluation Unit • RAF Deta[ament meteorologic
(“Tornado” GR. Mk.1/4, “Harrier” GR.7, (echipat cu BAe.146 civile)
“Jaguar GR Mk.3/3A) • RAF centrul de medicin` aeronautic`
1 subunitate de încerc`ri (“Tornado” F.3) (“Hawk” T Mk.1)
1 subunitate de încerc`ri No.1 Group (HQ: High Wycombe)
(E-3D “Sentry” AEW Mk.1) 1 escadril` de cercetare/vân`toare-bombardament (2)
1 subunitate de încerc`ri (“Hercules” C. Mk.1/3) (“Tornado” GR Mk.4/4A) (Marham)
1 subunitate de încerc`ri [i de instruc]ie elicoptere 1 escadril` de vân`toare-bombardament (6)
(diverse tipuri) (“Jaguar” T. Mk.3/3A) (Coltishall)

173
 G#ndirea militar` rom#neasc`
1 escadril` de vân`toare-bombardament/SEAD (9)
(“Tornado” GR Mk.4) (Marham)
1 escadril` de avioane de interceptare (11)
(“Tornado” F Mk.3) (Leeming)
1 escadril` de vân`toare-bombardament
(opera]iuni navale) (12)
(“Tornado” GR Mk.4) (Lossiemouth)
1 escadril` de cercetare/vân`toare-bombardament (13)
(“Tornado” GR Mk.4/4A) (Marham)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (14)
(“Tornado” GR Mk.4) (Lossiemouth)
1 escadril` OCU (15 - rezervi[ti)
(“Tornado” GR Mk.4) (Lossiemouth)
1 escadril` OCU (16 - rezervi[ti)
(“Jaguar” GR Mk.3, “Jaguar” T Mk. 4) (Coltishall)
1 escadril` OEU (17) (Operational Evaluation Unit)
(“Typhoon”) (Warton)
1 escadril` de avioane de interceptare (25)
(“Tornado” F. Mk.3) (Leeming)
1 escadril` OCU (29)
(“Typhoon”) (Coningsby) (constituire 2004)
1 escadril` de vân`toare-bombardament/
SEAD (31)
(“Tornado” GR Mk.4) (Marham)
1 escadril` de cercetare (39)
(Canberra PR. Mk.9) (Marham)
1 escadril` de cercetare/vân`toare-bombardament (41)
(“Jaguar” GR. Mk.3, “Jaguar” T. Mk.4) (Coltishall)
1 escadril` de avioane de interceptare (43)
(“Tornado” F. Mk.3) (Leuchars)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (54)
(“Jaguar” GR. Mk.3A, “Jaguar” T. Mk.4)
(Coltishall)
1 escadril` OCU (56 - rezervi[ti)
(“Tornado” F. Mk.3) (Leuchars)
1 escadril` de imitare a ]intelor (100)
(“Hawk” T. Mk.1/1A) (Leeming)
1 escadril` de avioane de interceptare (111)
(“Tornado” F. Mk.3) (Leuchars)
1 escadril` de vân`toare-bombardament
(opera]iuni navale) (617)
(“Tornado” GR. Mk.1/4) (Lossiemouth)
Pentru misiunile de supraveghere a spa]iului aerian
sunt utilizate “Tornado” F.3 în cooperare cu AWACS
174
~ 3/2004
1 deta[ament de avioane de interceptare
(“Tornado” F. Mk.3) (Marham)
Sta]ii radar:
BMEWS (Ballistic Missile Early Warning System)
(AN/FPS-115) în Fylingdales
Buchan (Control- and Reporting Center)
Neatishead (Control- and Reporting Center)
Centrul de control aerian nr. 1 – Boulmer
Deta[ament Brunton
Deta[ament Cipru
Benbecula RP (Hebriden) (Long-Range Radar)
Portreath RP
Saxa Vord RP
Staxton Wold RP
Echipamente de instruc]ie (RAF Cosford, School
of Fighter Control, Boulmer)
No. 2 Group (HQ: High Wycombe)
1 escadril` de comand`/AEW (8)
(“Sentry” AEW Mk.1) (Waddington)
1 escadril` de transport/alimentare (10)
(VC-10C. Mk. 1/1K) (Brize Norton)
1 escadril` AEW/de comand` (23)
(“Sentry” AEW Mk. 1) (Waddington)
([i de instruc]ie)
1 escadril` transport aerian/strategic` (24)
(“Hercules” C. Mk.4/5) (Lyneham)
1 escadril` transport aerian/strategic` (30)
(“Hercules” C. Mk.4/5) (Lyneham)
1 escadril` de transport aerian VIP
(32 “The Royal”)
Deta[amentul A (BAe 146 CC Mk.2) (VIP)
Deta[amentul B (BAe 125 CC Mk.3) (VIP)
Deta[amentul C (“Twin Squirrel”) (elicoptere VIP)
(S-76 – VVIP) (Northolt)
1 escadril` de transport aerian/tactic` (47)
(“Hercules” C. Mk.1/3) (Lyneham)
([i de sprijin pentru for]ele speciale)
1 escadril` ELINT (51)
(“Nimrod” R Mk.1) (Waddington)
1 escadril` de transport aerian/tactic` (70)
(“Hercules” C. Mk.1/3) (Lyneham)
1 escadril` transport aerian/strategic` (99)
(“Globemaster” III) (Brize Norton)
1 escadril` de avioane de alimentare (101)
(VC-10K Mk. 3/4) (Brize Norton)
1 escadril` de avioane de alimentare (216)
(Tristar K Mk.1/KC Mk.1/C Mk.2/2A)
(Brize Norton)
1 deta[ament de supraveghere
(“Islander” CC Mk. 2/2A) (Northolt)
1 RAF Ascension Island (sprijin tranzit)
No. 3 Group (HQ: High Wycombe)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (1)
(“Harrier”GR. Mk. 7) (Cottesmore)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (3)
(“Harrier”GR. Mk. 7) (Cottesmore)
 Realitatea militar` interna]ional`
1 escadril` de vân`toare-bombardament (4)
(“Harrier”GR. Mk. 7) (Cottesmore)
1 escadril` OCU (2) (rezerv`)
(“Harrier”GR. Mk. 7) (Wittering)
1 escadril` SAR (c`utare [i salvare) (22)
Deta[ament A (“Sea King” HAR Mk. 3/3A)
(Chivenor)
Deta[ament B (“Sea King” HAR Mk. 3/3A)
(Wattisham)
Deta[ament C (“Sea King” HAR Mk. 3/3A)
(Valley)
1 escadril` OCU (42) (rezerv`)
(“Nimrod” MR Mk. 2) (Kinloss)
1 escadril` de supraveghere maritim` (120)
(“Nimrod” MR Mk. 2) (Kinloss)
1 escadril` de supraveghere maritim` (201)
(“Nimrod” MR Mk. 2) (Kinloss)
1 escadril` SAR (c`utare [i salvare) (202)
Deta[ament A (“Sea King” HAR Mk. 3)
(Boulmer)
Deta[ament D (“Sea King” HAR Mk. 3)
(Lossiemouth)
Deta[ament E (“Sea King” HAR Mk. 3)
(Leconfield)
1 escadril` OCU (203) (rezerv`)
(“Sea King” HAR Mk. 3/3A) (St. Mawgan)
1 escadril` de supraveghere maritim` (206)
(“Nimrod” MR Mk. 2) (Kinloss)
Componente RAF/Joint Elicopter Command
(HQ: Wilton)
Joint Elicopter Command (Comandamentul Întrunit
pentru Elicoptere) este subordonat “Land Command”
(Comandamentul For]elor Terestre) [i este o cate-
gorie de arme a acestuia.
1 escadril` de elicoptere de transport (7)
(“Chinook”HC Mk.2/Mk.3, “Gazelle” AH Mk.1)
(Odiham) (sprijin for]e speciale)
1 escadril` de elicoptere de transport (18)
(“Chinook” HC Mk. 2) (Odiham)
În componen]a No. 1 Group sunt cuprinse toate avioanele
de lupt`, cu excep]ia “Harrier”
1 escadril` de elicoptere OCU/de leg`tur` (27)
(“Chinook” HC Mk. 2)
1 escadril` de elicoptere OCU/de transport (28)
(“Merlin” HC Mk.3) (Benson)
1 escadril` de elicoptere de transport/de leg`tur`
(33)
(“Puma” HC Mk.1) (Benson)
1 escadril` de transport (230)
(“Puma” HC Mk.1) (Aldergrove)
Alte unit`]i [i subunit`]i:
Firme contractuale:
Flight Precision Ltd. (lucr`ri topografice)
(Cessna 441, “Conquest”II, “King Air” 200)
Hunting Contract Services
(antrenament para[uti[ti)
(Short “Skyvan”)
Unit`]i la sol:
6 subunit`]i de transmisiuni (9, 11, 81, 303, 591, 1001)
1 Air Defence Ground Environment Operational
Evaluation Unit
1 Central Tactics and Trials Organisation
1 Department of Air Warfare
1 Electronic Warfare Operational Support
Establishment (Waddington)
1 Long Range Maritime Patrol Cell
1 Operational Research Branch
1 Support Elicopter Trials and Tactics Flight
1 Tactical Communications Wing
Air Officer Training and AOC Training Group
(HQ: Innsworth)
Royal Air Force College (Cranwell)
1 Central Flying School
1 Aerobatic Team (“Red Arrows”) (“Hawk”)
4 Detachments (preg`tire instructori)
(“Hawk”T, “Tucano”T, “Squirrel”HT, Segler)
1 No. 3 Flying Training School
1 escadril`-[coal` (nr. 45/rezervi[ti)
(“Jetstream”)
1 escadril`-[coal` (nr. 55/rezervi[ti)
(“Dominie”)
1 escadril`-[coal` (preg`tire instructori)
(“Tutor”)
1 Directorate of Elementary Flying Training
1 Joint Elementary Flying Trg Sqn
(exploatat de o firm` civil`) (“Firefly”)
1 No. 1 Flying Training School
1 escadril`-[coal` (nr. 72/rezervi[ti) (“Tucano”)
1 escadril`-[coal` (nr. 207/rezervi[ti) (“Tucano”)
1 escadril` standard (preg`tire instructori)
(“Tucano”)
1 Tucano-Air Navigation Squadron (“Tucano”)
1 No. 4 Flying Training School
(Advanced Training and Tactics Unit)
1 escadril`-[coal` (No. 19/rezervi[ti) (“Hawk”)
1 escadril`-[coal` (No. 208/rezervi[ti) (“Hawk”)
(cunoa[terea armamentului)
175
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Chief of Air Staff RAF Regiment
Ap`rare antiaerian`:
Assistant Chief of Air Staff
Chief Executive National
Air Traffic Services
AOC-in-Cheif
Strike Command 4 unit`]i de rachete antiaeriene
AOC-in-C Personnel & Trg Cmd (“Rapier”)
& Air Member for Personnel
(No. 15/No. 16-Honington,
Director of Air Offensive Director of Air Defence Director of Air Staff Duties No. 26-Waddington, No. 37-Wittering)
(din care 1 unitate sta]ioneaz` 4 luni
Director of Air Staff Head of Secretariat
Briefing & Coordination Inspector of Flight Safety (Air Staff) în Insulele Falkland)
1 Joint Training School
Direct Administered Units
({coala de Antrenament Întrunit)
Air Warfare Center RAF Cyprus RAF Falkland Islands (RAF&Army)
RAF Meteorological Misc. (Non-flying) ([i “Surface to Air Weapons OCU”)
Contractorised Units
Research Flight Organisations and Units “Field Squadrons”
Deputy C-in-C COS (armament u[or)
8 Squadrons (No. 1/3/34/51/63/
Air Commodore Plans Air Officer Engineering & Supply Command Secretary
2503/2622/2625)
AOC No. 1 Group,
High Wycombe
AOC No. 2 Group,
High Wycombe
AOC No. 3 Group,
High Wycombe 1 Field-Squadron (cu instruc]ie
de para[utare) (No. 2)
Air Commodore Air Commodore Air Commodore Air Officer Regiment Air Commodore Air Commodore
Offensive Defensive Transport/AAR & C3I & Survive to Operate “Harrier” Maritime 3 Tactical Survive To Operate HQs
Senior Air Staff Officer Air Officer Administration
Air Commodore CIS (No. 1/2/3)
Air Commodore Logistics 1 Survive to Operate Center
RAF Ascension Island Air Commodore Operations
Controller General RAF Regiment/ Sprijin:
Director of RAF Fire Services
1 escadron de ap`rare împotriva
1 Defence Helicopter Flying School armelor de distrugere în mas` (No. 27) (component`
1 escadril` de elicoptere de instruc]ie (No. 660) RAF a Regimentului Întrunit NBC – arme de distrugere
(“Squirrel”) în mas`)
1 escadril` de elicoptere de instruc]ie (No. 705) 2 Squadrons “Operation Support” (No. 2620, 2624)
(“Squirrel”) 2 Squadrons (Depot, Explosives Disposal)
1 escadril` de elicoptere de instruc]ie (No. 2623, 5371)
(No. 60/rezervi[ti) (“Griffin”) Rezerve:
(inclusiv o subunitate de instruc]ie c`utare “Royal Auxiliary Air Force”/RAF Reserve Squadrons
[i salvare) 1 Squadron RAuxAF (No. 3)
1 “Battle of Britain Memorial Flight” (Tactical Provost Wing)
(escadril` de zbor demonstrativ cu avioane vechi) 1 Squadron RAuxAF (No. 501) “County
of Gloucester” (Operations Support)
(“Lancaster”, “Spitfire”, “Hurricane”, “Dakota”)
1 Squadron RAuxAF (No. 504) “County
University Air Squadrons:
of Nottingham” (Operations Support)
(HQ: Cranwell)
1 Squadron RAuxAF (No. 600) “City of London”
Instruc]ia de zbor la universit`]i se face pe “Tutor”
(Headquarters Augmentation Unit)
Air Cadets
1 Squadron RAuxAF (No. 603) “Edinburgh”
(HQ: Cranwell)
(Operations Support)
Instruc]ie de zbor cu motoplanoare “Vigilant”
1 Squadron RAuxAF (No. 606) “Chiltern”
[i “Viking” (Helicopter Support)
Defence Logistics Organisation (DLO): 1 Squadron RAuxAF (No. 609) “West Riding”
Dup` desfiin]area, în 1999, a Defence Equipment (Operations Support Squadron)
Command, acesta a devenit o structur` a DLO 1 Squadron RAuxAF (No. 612) “County
sub denumirea de Equipment Support (Air). of Aberdeen”
Componentele principale: (Air Transportable Surgical Squadron)
1 Engineering Wing (între]inere) 1 Squadron RAuxAF (No. 2 503) “County
1 Equipment Storage Flight of Lincoln” (Field Squadron)
(p`strarea materialelor pe perioad` îndelungat`) 1 Squadron RAuxAF (No. 2 620) “County
1 No. 30 Maintenance Unit of Norfolk” (Operations Support)
(repara]ii aparatur` electrotehnic`) 1 Squadron RAuxAF (No. 2 622) “Highland”
1 Equipment Support Depot (depozit) (Field Squadron)

176
 Realitatea militar` interna]ional`
1 Squadron RAuxAF (No. 2 623) “East Anglian” • de cercetare: 24 “Tornado” NG Mk.4A
(antrenament Rapier FSC Squadron) 4 “Canberra” PR Mk.9
1 Squadron RAuxAF (No. 2 624) “County • ELINT:
of Oxford” (Operations Support) (+5 BD-700 “Global Express” (ASTOR) livrare
1 Squadron RAuxAF (No. 2 625) “County începând cu 2004)
of Cornwall” (Field Squadron) 3 “Nimrod” R Mk.1
1 Squadron RAuxAF (No. 4 624) “County 1 “Islander” CC Mk.2
of Oxford” (Movements Squadron) 1 “Islander” CC Mk.2A
1 Squadron RAuxAF (No. 4 626) “County • de transport:
of Wiltshire” (Aeromedical Evacuation Squadron) 4 C-17A “Globemaster”III (leasing)
1 Flight RAFR (No. 7 006) (RAFR) 3 C-130K “Hercules” C Mk.1
(Intelligence Squadron) 24 C-130K “Hercules” C Mk.3
1 Flight RAFR (No. 7 010) (RAFR) 13 C-130J-30 “Hercules” C Mk.4
(Photographic Interpretation Sqadron) 10 C-130J “Hercules” C Mk.5
1 Flight RAFR (No. 7 630) (RAFR) 2 L-1011 “Tristar”(500) C Mk.2
(Intelligence Squadron) 1 L-1011 “Tristar”(500) C Mk.2A
1 Flight RAFR (No. 7 644) (RAFR) • de alimentare/transport:
(Corporate Communication Squadron) 10 V.1180 VC10 Mk.1K
1 Mobile Meteorological Unit 2 L-1011 “Tristar” (500) K Mk.1
4 L-1011 “Tristar”(500) KC Mk.1
1 Flight (1 359) (Hercules Reserve Aircrew)
• de alimentare: 3 V.1164 VC10 K Mk.3
Mijloace: 5 V.1170 VC10 K Mk.4
Avioane: • de leg`tur`: 5 BAe.146 CC Mk.2
• de lupt` universale: 2 BAe.125 CC Mk.3
232 “Typhoon” (în curs de livrare) • avioane-[coal`:
(din care 37 biloc, op]iune pentru înc` 65) 11 T67M160 “Firefly”
• de interceptare: 91 “Tornado” F. Mk.3 27 T67M260 “Firefly”
• de vân`toare-bombardament: 99 G 115E “Tutore” (închiriate)
23 “Tornado” GR Mk.1 (în conservare, 107 S.312 “Tucano” T Mk.1
încerc`ri, cercetare) (din care 40 în conservare)
112 “Tornado” GR Mk.4 12 P. 1182 “HAWK” T Mk.1
(+95 “Tornado” GR Mk.4 în conservare) 68 P. 1182 “HAWK” T Mk.1A
51 “Harrier” GR Mk.7 (din care 30 vor avea, 19 P. 1182 “HAWK” T Mk.1W
începând cu 2005, capacitate de lupt` crescut`) 9 “Harrier” T Mk.10
1 “Harrier” GR Mk.9 1 “Jaguar” T Mk.2
6 “Jaguar” GR Mk.1 2 “Jaguar” T Mk.2A
18 “Jaguar” GR Mk.3 ([i pentru cercetare) 3 “Jaguar” T Mk.4
24 “Jaguar” GR Mk.3A (în total vor fi 62 1 “Canberra” T Mk.4
cu capacitate de lupt` crescut`) 11 “Jetstream” T Mk.1
• de supraveghere a litoralului: 11 BAe 125 “Dominie” T Mk.1
20 “Nimrod” MR Mk.2 53 Planor cu motor complementar “Vigilant”
(+18 “Nimrod MRA Mk.4 – livrare 82 Planor G103 (“Twin II Acro”) “Viking”
începând cu 2005) • avioane istorice: 2 “Hurricane”
• AEW: 7 “Sentry” AEW Mk.1 5 “Spitfire”
1 “Lancaster”
1 “Dakota”
2 “Chipmunk” T Mk.10
Elicoptere:
• de leg`tur`: 3 AS.355F1 “Twin Squirrel”
1 S-76 (înregistrare civil`)
4 Bell 412EP
19 “Sea King” HAR Mk.3
6 “Sea King” HAR Mk.3A
• de transport: 30 “Chinook” HC Mk.2/2A
Tornado GR.Mk.4 8 “Chinook” HC Mk.3

177
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
39 SA.330+E “Puma” HC Mk.1 (…) AIM-9L/M “Sidewinder”
(înc` 6 începând din 2003) (…) ASRAAM
22 EH101 “Merlin” HC Mk.3 (…) AMRAAM
(+12 “Wessex” HC Mk.2 în conservare) • aer-sol: (…) ALARM
• elicoptere-[coal`: (…) “Storm Shadow”
26 AS.355BA “Squirer” (înregistrare civil`) (…) “Brimstone”
11 Bell 412EP “Griffin” HT Mk.1
(…) AGM-65 G2 “Maverick”
Rachete:
• aer-ap`: (…) AGM-84A “Harpoon”
• aer-aer: (…) “Sky Flash”

For]e sta]ionare
For]e terestre: Germania:
ACE Rapid Reaction Corps 1 divizie tancuri (1)

Irak – “Opera]iunea TELTIC”

(Situa]ia la mijlocul lunii aprilie 1 Regiment, Royal Military Police 102 Logistics Brigade:
2003) 33 EOD Regiment (desfiin]at` la mijlocul lunii mai 2003
Royal Navy: 32 Regiment Royal Artillery d.101 Log.Bde)
Task Group 2003 (grupare operativ`): (aparate de zbor f`r` pilot) Headquarters
HMS Ark Royal 7th Armoured Brigade: 2 Signal Regiment
HMS Ocean Headquarters and Signal 36 Engineer Regiment
HMS Liverpool Squadron 33 Field Hospital
HMS Edinburgh Royal Scots Dragoon Guards 34 Field Hospital
HMS York 2nd Royal Tank Regiment 202 Field Hospital (Volunteer)
HMS Marlborough 1st Battalion The Black Watch 4 General Support Medical
HMS Richmond 1st Battalion Royal Regiment Regiment
HMS Grimsby of Fusiliers 3 Battalion, Royal Electrical
HMS Ledbury 3rd Regiment Royal Horse & Mechanical Engineers
RFA Argus Artillery 6 Supply Regiment, RLC
RFA Sir Tristram 32 Armoured Engineer Regiment 7 Transport Regiment, RLC
RFA Sir Galahad Queen’s Royal Lancers 17 Port & Maritime Regiment,
RFA Percivale 1st Battalion Irish Guards RLC
RFA Fort Victoria 1st Battalion The Light Infantry 23 Engineer Regiment, RLC
RFA Fort Rosalie 26 Regiment Royal Artillery 24 Regiment, RLC
RFA Fort Austin 38 Engineer Regiment
5 Regiment, Royal Military Police
RFA Orangeleaf 16 Air Assault Brigade:
Specialist Royal Engineer
1 submarin Headquarters and Signal
Teams: Airfield Engineer
Royal Marines: 4 000 Squadron
Support 12 EngBde
HQ 3 Commando Brigade 1st Battalion The Royal Irish
Elemente ale 11 EOD Regiment
40 Commando Royal Marines Regiment
Air Force/Naval Aviation: 7 000
42 Commando Royal Marines 1st Battalion The Parachute
100 avioane
Army: 26 000 Regiment
27 elicoptere: “Sentry” AEW1
1(UK) Armoured Division: 3rd Battalion The Parachute
HQ & 1 Armoured Div Signal Rgt Regiment “Tornado” GR4
30 Signal Regiment 7 (Para) Regiment Royal Horse “Jaguar” GR3
The Queen’s Dragoon Guards Artillery “Harrier” GR7
1st Battalion The Duke 23 Engineer Regiment “Tornado” F3
of Wellington’s Regiment Household Cavalry Regiment VC-10
28 Engineer Regiment 3rd Regiment Army Air Corps “Tristar”
1 General Support Regiment, RLC 7 Air Assault Battalion, Royal “Hercules”
2 Close Support Regiment, RLC Electrical & Mechanical “Nimrod”
2nd. Battalion, Royal Electrical Engineers “Chinook”
& Mechanical Engineers 13 Air Assault Support Regiment, “Puma”
1 Close Support Medical Regiment RLC Elemente ale RAF Regiment
5 General Support Medical 16 Close Support Medical Regiment 21 Signal regiment (Army) sprijin
Regiment 156 Provost Company RMP pentru “Joint Elicopter Force”

178
 Realitatea militar` interna]ional`
trupe de corp de armat`
Regatul Unit:
1 divizie infanterie mecanizat` (3)
1 brigad` aeromobil` (16)
suplimentar: mari unit`]i de transport (inclusiv
8 batalioane infanterie, 2 regimente SAS,
3 regimente ap`rare antiaerian`)
HQ Northern Irland: 7 800
(200 RN, 1 100 RAF)
(plus 4 500 Home Service Force)
3 comandamente, brig`zi de infanterie
13 mari unit`]i în opera]iuni de infanterie
(5 în provincii, 1 de rezerv`, 4 roulement,
3 Home Service Force)
1 regiment geniu
1 regiment de avia]ie a for]elor terestre
Restul marilor unit`]i ale armatei regulate [i a trupelor
terestre teritoriale (Territorial Army) au misiuni
de ap`rare teritorial` [i de ap`rare a teritoriilor
transatlantice ale bazelor suverane din Cipru
[i Brunei.
For]ele navale:
Royal Navy:
(vechea structur` a NATO: CinC = CINCEASTLANT
= COMNAVNORTHWEST)
(noua structur` a NATO: Comandamentul “Maritime
Component Commands” din Northwood)
Aproape toate componentele RN sunt subordonate
NATO).
Royal Marines:
1 Commando Brigade

For]e în afara teritoriului

Afghanistan: 3 CH-17 Nepal: 63 – Antrenament gurkhas
Antarctica: 1 nav` de patrulare pe ghea]` Olanda: RAF: 137
(doar în timpul verii antarctice) Oman/Mascat: RAF: 33
Ascension: RAF: 37 Sierra Leone: 100
Subunitate de antrenament
Belgia: RAF: 196
Comandament întrunit
Belise: Trupe terestre: 30
SUA: RAF: 162
Brunei: Trupe terestre: 1 100 Indiiile Occidentale: RN: 1 DDG/FFG
1 batalion gurkhas (infanterie) 1 nav` de sprijin
1 deta[ament de elicoptere (3 elicoptere) Cipru: 3 190
Germania: Trupe terestre: 17 000 Trupe terestre: 1 970
1 comandament de corp de armat` (multina]ional) 2 batalioane infanterie
1 divizie de tancuri 1 companie de sprijin de geniu
Insulele Falkland: 1 300 1 deta[ament de elicoptere
Trupe terestre: 400 – RN: 1 DDG/FFG 1 PCO RAF: 1 200
1 escadril` de elicoptere (5 “Wessex” HC-2)
1 nav` de sprijin
avioane în rota]ie
RAF: 800 – Avioane: 1 “Tornado” F3
1 radar antiaerian
1 C-130 “Hercules”
RN: 20
1 VC-10
Consilieri: 458 consilieri militari în 26 de state
2 “Sea King” HAR-3
ONU:
2 CH-47 “Chinook”
Afghanistan: 400 (ISAF)
Ap`rare antiaerian`: 1 baterie “Rapier”
Bosnia: 1 700 (SFOR II)
Gibraltar: Trupe de uscat: 60
1 comandament de brigad`
“Gibraltar Regiment”
1 companie de cercetare
RN/Marines: 235 – 2 PCI 1 batalion infanterie mecanizat`
subunitate de infanterie marin` 1 batalion geniu
RAF: 105 – sta]ionare variabil` a avioanelor 1 subunitate de elicoptere
Oceanul Indian: (“Armilla Patrol”) Georgia: 7 observatori (UNOMIG)
1 DDG/FFG Italia: 350 (Deliberate Forge)
1 nav` de sprijin 4 “Harrier”GR.4 1 K-1 “Tristar”
Diego Garcia: 1 subunitate de infanterie marin` 2 E-3D “Sentry” (în rota]ie)
Canada: Trupe terestre: 500 Fosta Iugoslavie: 2 200 (KFOR)
Instruc]ie [i leg`tur` 1 brigad` mecanizat`
RAF: 143 – Antrenament regulat pentru pilo]ii 1 batalion infanterie mecanizat`
de pe “Jaguar”, “Tornado” [i “Harrier” 1 batalion infanterie 1 regiment geniu
Kenya: Trupe terestre: 20 2 SA.341 “Gazelle”

179
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Coreea: 6 (MONUC) Cipru: 416 (UNFICYP)
Sierra Leone: 21 (din care 15 observatori) 1 batalion infanterie 1 deta[ament elicoptere
(UNOMSIL) geniu

For]e paramilitare:
“Scottish Fishery Protection Agency” (275) Nave de patrulare: 2 DAMEN (42m)
Avioane: 2 Cessna F-406 “Caravan”II 1 SENTINEL (36m)
4 VIGILANT (26m)
Ambarca]iuni: 3 SULISKER OPV
(…) ambarca]iuni mici
1 ISLAND OPV “Maritime & Coast Guard Agency”
1 CHEVERTON PBI Misiuni de baz`: SAR, controlul mediului, securitate.
Vam`: 3 [lepuri de c`utare în larg
“HM Customs” (…) elicoptere SAR

For]e str`ine pe teritoriul britanic:

SUA: 9 400 1 Special Operation Group
US Army: 440 US Navy: 1 220 US Air Force: 7 600 (5 MC-130R, 5 MC-130H, 1C-130E,
1 comandament aerian 1 MH-53J)
(HQ 3rd Air Force) 1 Naval Air Flight (2 C-12)
1 escadr` USMC: 140
2 escadrile (48 F-15E) NATO:
1 escadril` (24 F-15C/D) HQ Maritime Component Command (Northwood)
1 escadr` de alimentare în aer Combined Air Operations Center (CAOC) 9 (High
(15 KC-135) Wycombe)

CIPRU
Suprafa]a: 9 251 km2
Popula]ie: 766 000 (2000), 83 locuit./km2
Limbi oficiale: greaca, turca
Capitala: Letkosia (Letkosa) (Nikosia) (195 000) (1998)
Forma de stat [i de guvern`mânt:
Republic` preziden]ial` în Commonwelth
(din 1960)
Produs social brut: 9 361 mil. USD (2000)
12 370 USD/locuit.
Moneda: 1 lir` cipriot` (Z£) = 100 cen]i
Balan]a comercial`: (2001)
• import: 2,529 mil. Z£
(SUA 10%, Regatul Unit 10%, Italia 9%)
• export: 628 mil. Z£
(Regatul Unit 17%, Grecia 8%, Rusia 8%)

Cheltuieli pentru ap`rare: 315,0 mil.USD • durata serviciului militar: 26 de luni

(2001) • apoi rezervi[ti pân` la 50 de ani
Efective totale: (ofi]erii pân` la 65 de ani)
For]e active: 10 000 For]e de rezerv`: 60 000
• inclusiv 8 700 recrutabili prin încorporare (Serviciul militar în decursul ultimilor 5 ani)
• serviciul militar general obligatoriu Organisme interna]ionale: ONU, OSCE
• 500 de femei

180
 Realitatea militar` interna]ional`
“Nationalgarde”: 10 000
(8 700 recrutabili prin încorporare) ( +70 81 mm M1/M29 în conservare)
(toate marile unit`]i cad sub inciden]a Documentului 20 107 mm M-30/M-2
Comun de la Viena în categoria inactive, cu alte cuvinte 116 120 mm RT-61
depind de mobilizare) Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
1 comandament de corp de armat` (…) M-72 LAW
1 comandament aerian 850 73 mm RPG-7
1 comandament maritim 1 000 112 mm APILAS
Componenta aerian` Tunuri antitanc: 40 90 mm EM-67
(comandamentul corpului de armat`) 144 106 mm M-40A1
2 comandamente de divizie de infanterie (u[oar`) Rachete antitanc dirijate:
2 brig`zi infanterie (u[oar`) 45 MILAN (din care 15 pe EE-3)
1 brigad` tancuri 22 HOT (18 pe VCAC HOT)
3 batalioane tancuri Tunuri antiaeriene:
36 20 mm M-55
1 brigad` aprovizionare
24 35 mm GDF-003 (cu “Skyguard”)
1 comandament de artilerie (R)
(+20 40 mm M-1 în conservare)
1 comandament de ap`rare teritorial`
Rachete antiaeriene dirijate:
1 comandament de for]e speciale (R)
60 MISTRAL (câteva autopropulsate)
3 batalioane for]e speciale
24 “Aspide”
Mijloace: 6 SA-15
Tancuri de lupt`: 113 AMX-30 Componenta naval`:
(din care 52 AMX-30B2) Nave pentru paza de coast`:
41 T-80U 1 KYRENIA (gr. DILOS) PCC
Ma[ini de patrulare: 124 EE-9 “Cascavel” 1 SALAMIS PCC
15 EE-3 “Jararaca” 11 vedete rapide
Transportoare blindate: 43 BMP-3 Rachete antinav`:
Tancuri transport personal: 168 “Leonidas” 1 baterie
126 VAB (diverse variante) 3 MM-40 “Exocet”
Tunuri de artilerie: Componenta aerian`:
• tractate: 4 75 mm M-116A1 nici un avion de lupt`
(+36 88 mm 25-pdr în conservare) 6 elicoptere cu armament la bord
20 100 mm M-1944 Mijloace:
72 105 mm M-56 Avioane: 1 BN-2 “Island”
12 155 mm TR F1 2 PC-9
• autopropulsate: 12 155 mm AMF3 Elicoptere:
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi: • de lupt`: 12 Mi-35P (HIND-F)
4 122 mm BM-21 • de transport: 2 Bell UH-1H
18 128 mm FYR M-63 • de leg`tur`: 2 Bell 206C
Arunc`toare de grenade: 4 SA.342 “Gazelle” (cu HOT)
170 81 mm E-44 (+2 MI-2 în conservare)

For]e paramilitare: 750

Poli]ie înarmat`: 500
1 for]` de izbire mecanizat` (350 de oameni)
(2 VAB/VIT, 1 BN-2A “Maritime Defender”
2 Bell 412)
Poli]ie naval`: 250
2 EVAGORAS PFI
1 SHALTAG PFI
5 SAB-12 PCC Transportorul blindat “Leonidas”

181
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004

Garda na]ional` cipriot` folose[te 12 Mi-35P [i 4 “Gazelle” cu HOT.

For]e str`ine pe teritoriul s`u

Grecia: 1 250 1 companie de sprijin de geniu
1 brigad` infanterie mecanizat` 1 deta[ament elicoptere
2 batalioane infanterie mecanizat` 1 batalion transmisiuni
1 batalion tancuri RAF: 1 200
1 batalion artilerie escadril` de elicoptere (84)
200 de ofi]eri [i subofi]eri de sprijin avioane RAF în rota]ie
Mijloace: 61 M-48A5 MOLF 80 “Leonidas” 2 companii transmisiuni
12 155 mm M-114 6 203 mm M-110 1 Air Force Hospital
Regatul Unit: 3 190 ONU: 1 200 (UNFICYP)
(în teritoriile suverane) 3 batalioane infanterie (Argentina, Slovacia,
Trupe terestre: 1 970 Regatul Unit)
2 batalioane infanterie 35 poli]i[ti

Republica Turc` a Ciprului de Nord

(este recunoscut` numai de Turcia)
Active: 5 000 Tancuri transport echipaj: 361 AAPC 266 M-113
• Serviciul militar general obligatoriu: 24 de luni, Tunuri de artilerie:
în rezerv` pân` la 50 de ani • tractate: 72 105 mm M-101A1
Rezervi[ti: 26 000 18 155 mm M-114A2
11 000 categoria 1, 10 000 categoria 2, 12 203 mm M-115
5 000 categoria 3 • autopropulsate: 90 155 mm T-44T
Terestre: 5 000 Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi:
7 batalioane infanterie 6 122 mm T-122
Mijloace: 73 120 mm arunc`toare de grenade Arunc`toare de grenade: 148 107 mm M-30
6 MILAN 36 106 m rPAK 54 120 mm HY-12
Rachete antitanc dirijate: 66 MILAN 48 TOW
For]e paramilitare: Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
Poli]ie: 150 1 unitate special` (…) 66 mm M-72 LAW
Paz` de coast`: 5 PCC 1 PCI Tunuri antitanc: (…) 90 mm M-67
192 106 mm M-40A1
Trupe str`ine Tunuri antiaeriene: (…) 20 mm Rh-202
16 35 mm GDF-003
pe teritoriul s`u/Turcia:
48 40 mm M-1
Trupe terestre: 36 000
Rachete antiaeriene: 50 “Stinger”
(cu prec`dere recrutabili prin încorporare)
Aparate de control: (…) AN/TPQ-36
1 comandament de corp de armat` Avioane: 3 U-17
1 divizie infanterie 1 divizie infanterie mecanizat` • sta]ionate periodic: F-16C/D F-4E
1 brigad` tancuri 1 regiment artilerie Elicoptere: 3 UH-1H 1 AS.532UL
1 regiment for]e speciale For]e navale: 1 CARNER GOYNELI PCI
1 comandament avia]ie a trupelor terestre
Mijloace:
Tancuri de lupt`: 441 M-48A5 T1/T2 Versiunea \n limba rom#n`
8 M-48A2 (instruc]ie) @ Delia PETRACHE
182
 UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Air Power Revue, Elve]ia, nr. 2, aprilie 2004
Provoc`rile actuale ale politicii externe, militare
[i de securitate a Rusiei • Puterea aerian`
în strategia de securitate a Elve]iei • Importan]a
interoperabilit`]ii pentru for]ele aeriene
Aparatele radio cu pro-
gram informatic definit
– valul viitorului
• Avioane de lupt`
f`r` pilot. Probleme
practice • Arme ale ap`-
r`rii antiaeriene. Ghid
complet • Expozi]ia
aviatic` 2003 Air Show
Dubai • Vehicule
aeriene f`r` pilot
pentru misiuni indi-
ferent de starea vremii
• Focoase care s` explo-
deze în propor]ie de 100% sau un necesar semnal
de alarm` ? • Vehicule de recunoa[tere • Vehicule
aeriene miniaturale
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 288, martie 2004
Armele biologice [i lupta împotriva bioterorismului
• Interviu cu directorul Serviciului sanitar al armatelor
franceze • Exerci]iu de opera]iuni aero-maritime
• 2004, an crucial în Kosovo • Strategiile francez`
[i american` în Africa subsaharian` • Avioanele
f`r` pilot în lumea civil-militar` (Dosar) • Un om ...
o meserie: medic militar [i salvator alpin • Priorit`]i
franceze în cercetarea prionului • A 50-a aniversare
a Ski-Clubului interna]ional al jurnali[tilor
• Simulator de aerolargare asistat de calculator
• Victoria vietnamezilor împotriva trupelor franceze
de la Diên-Biên-Phû (1953-1954) • {coala Militar`
de Alpinism de la Chamonix
Interviu cu ministrul
francez al ap`r`rii
privind statutul mili-
tarilor • Centenarul
Antantei Cordiale
franco-britanice
• Marea Britanie
[i Fran]a, dou` mari
na]iuni surori • Poli]ia
militar` britanic` în Irak
• Cartea alb` 2003
a ap`r`rii britanice
• Punctul de vedere
al Germaniei privind
apropierea franco-britanic` în Politica European`
de Securitate [i Ap`rare • Mediul înconjur`tor abordat
din perspectiva ap`r`rii (Dosar) • Femeie-sergent
în armata britanic` • Formarea militar` ini]ial`
în liceele din Marea Britanie • Racheta de croazier`
franco-britanic` SCALP-EG • Un francez din Rezisten]`
a salvat Londra de rachetele germane V1 • Istoricul
semn`rii Antantei Cordiale (1903-1904)
Army AL&T, SUA, ianuarie-februarie 2004
Unitatea de ac]iune [i sistemele viitoare de lupt`
• Abordarea în echip` a sistemelor viitoare de lupt`
– cuiul de osie pentru succesul managementului
acestui program • Re]eaua – cheia transform`rii
• Integrarea sistemului sistemelor: cel mai ambi]ios
program conceput vreodat` de armata de uscat
• Sistemele viitoare de lupt` [i noile reglement`ri
privind achizi]iile din Departamentul Ap`r`rii
• Programe complementare [i asociate unit`]ii
183
 G#ndirea militar` rom#neasc`
de ac]iune echipate cu sistemele viitoare de lupt`
• Beneficiile [i impactul folosirii înc`rc`turilor
cu senzori tactici • Sistem de lansare f`r` vizibilitate
direct` • Vehicule terestre f`r` pilot • Vehicule
terestre pilotate – redefinirea dezvolt`rii sistemului
• Vehicule aeriene f`r` pilot [i opera]iunile centrate
pe re]ea • Sistemul muni]iilor inteligente • Dezvol-
tarea în spiral` a sistemelor viitoare de lupt` [i comu-
nitatea simul`rii [i instruc]iei • RAVEN – un nou
tun ce revolu]ioneaz` sistemele viitoare de lupt`
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 3, martie, 2004
Importan]a strategiei – mijloc de a ob]ine victoria
• For]ele armate de mici dimensiuni versus
cele de mari dimensiuni (în limba englez`)
• Strategia nuclear` a lui George W. Bush • Sistemul
MEADS (sistemul de ap`rare antiaerian` cu raz`
medie) • Flota rus` de la Murmansk. Trecut
[i prezent • Noul Jihad. Mujahedinii din Afghanistan
• Cecenia: R`zboi f`r` sfâr[it ? • Politica apei
[i securitatea în Israel
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 4, aprilie 2004
Interviu cu pre[edintele concernului Swiss Life
• Aspectele economice ale primelor experien]e
ale proiectului “Armata XXI” • A comunica înseamn`
a conduce. Cerin]ele de profesionalizare a comu-
nic`rii în proiectul “Armata XXI” • Femeile acced
tot mai mult în func]ii de conducere • Armata viitorului
• Preg`tirea cadrelor militare în institu]iile de înv`]`-
mânt superior • Cadrele militare – resurs` comun`
a economiei [i a armatei • Armata [i economia
din perspectiva mili]iilor • Securitatea fluxului de date
într-o re]ea IT • Participarea Elve]iei la opera]iunile
psihologice (PSYOPS) din Kosovo
Défense nationale, Fran]a, nr. 3, martie 2004
Spa]iul cosmic: o nou` frontier` în procesul de extindere
a Uniunii Europene• Elementele strategiei spa]iale
a Europei • Caracteristica strategic` a spa]iului
cosmic • Viitorul spa]iului militar francez [i euro-
pean • Spa]iul, instrument de autonomie strategic`
a Europei • Construirea spa]iului european de ap`rare
• Care va fi conven]ia având ca obiect observarea
P`mântului ? • Spa]iul, mijloc strategic de suprave-
ghere [i control • A vedea, a în]elege [i a ac]iona
împreun` • Aprofundarea [i completarea doctrinei
de securitate a Uniunii Europene • Stoparea traficului
de documente [i anihilarea re]elelor criminale
• Centrul de la Geneva pentru controlul democratic
al for]elor armate • Africa de Sud, la zece ani
dup` stoparea politicii de apartheid • Situa]ia
184
~ 3/2004
geostrategic` din Asia Central` • Între democra]ie
[i club • Reîntoarcerea marilor dirijabile aeriene
Défense nationale, Fran]a, nr. 4, aprilie 2004
Terorismul, democra]ia [i minciuna de stat • Antanta
cordial`: obiectivele ap`r`rii comune • De la Antanta
Cordial` la parteneriatul strategic • Antanta
Cordial`: r`zboi [i imperiu • O sut` de ani de coope-
rare strategic` franco-britanic` • Cuplul franco-britanic
[i ap`rarea european` • Grupul Thales în slujba
cooper`rii franco-britanice în materie de ap`rare
[i securitate • Rolls-Royce: 100 de ani de inova]ie
(1904-2004) • Armata [i Na]iunea • “Plurianuali-
tatea” bugetar`: virtualitate sau realitate ? • Pentru
o veritabil` politic` a remunera]iilor militare • Prietenia
american` [i schimbarea op]iunii franceze • Strategia
american` de influen]` • Comportamentul diplomatic
al Fran]ei, judecat de un american • Petrolul [i geo-
politica • Problemele golfului Arabo-Persic
Ejercito, Spania, nr. 754, ianuarie-februarie 2004
O privire spre viitor din perspectiva realit`]ii actuale
• Noua doctrin` operativ` a For]elor Terestre
spaniole. Documentar • Globalizare [i terorism
• Al doilea an al luptei împotriva terorismului: Irakul
[i Afghanistanul • Bagdadul – noul Stalingrad ?
• Lupta pentru legitimitate în societatea informa-
]ional` • Aparatele de zbor f`r` pilot • Protec]ia
mediului în unit`]ile militare
Ejercito, Spania, nr. 755, martie 2004
Comandamentul în era informa]iei • Dezbateri
pe tema agendei securit`]ii globale • Academia
spaniol` de logistic`. Documentar • În]elegerea
spa]iului de lupt` • Companiile militare private
în opera]iunile de pace • For]ele britanice din Irak.
“Opera]iunea Telic” • Centrul de geografie militar`
în secolul 21
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3,
martie 2004
A 40-a Conferin]` pe probleme de securitate
de la München. În c`utarea comunit`]ii de interese
• Selec]ie din lu`rile de cuvânt ale participan-
]ilor: Ini]iativa transatlantic` pentru pace, stabilitate
[i democra]ie în spa]iul mediteranean; Europa perceput`
ca partener esen]ial; Securitatea interna]ional`
[i rela]iile Rusiei cu NATO; Necesitatea consolid`rii
Alian]ei; Alian]a Nord-Atlantic` r`mâne indispen-
sabil`; Viitorul NATO; Sfera provoc`rilor impune
ac]iuni comune de pace, libertate [i securitate;
Necesitatea analizelor [i tratativelor bilaterale;
Angajarea în lupta împotriva terorismului; Pace,
stabilitate [i securitate în Asia • NH-90, un program

european de elicoptere în cadrul NATO • Conducerea
opera]iunilor în re]ea, cu accent special pe impor-
tan]a acestui tip de act de conducere pentru for]ele
aeriene • Cre[terea capacit`]ii de lupt` a sistemului
de arme RAM-HAS. Integrarea la fregatele F 122
[i F 123 • Poduri [i mijloace de trecere ale armatei
germane; Serviciul militar obligatoriu – o între-
prindere p`guboas` ? • Alegeri în Africa de Sud
dup` zece ani de democra]ie
NATO pe drumul spre
Istanbul • În Alian]a
Nord-Atlantic` unele
probleme nu vor deveni
mai simple; Limitarea
r`zboiului [i a for]ei
în societatea global`
• Experien]e balcanice
• For]a de R`spuns
a NATO. Consecin]ele
implic`rii la nivel
parlamentar • Compa-
nia Boeing trebuie
s` devin` un “cet`]ean
european”. Interviu cu pre[edintele Boeing pentru
Germania, prof. dr. h. c. Horst Teltschik • Centrul
de aplica]ii de lupt` al trupelor germane de uscat
• Prezentarea stadiului actual al programului
MEADS (de ap`rare antirachet`) • {ansele actuale
[i de perspectiv` ale înzestr`rii for]elor navale
germane • Noua concep]ie german` privind rezervi[tii
• Analiza capacit`]ilor Serviciului de tehnologie
a informa]iilor din armata german` • Încrederea
reciproc` este fundamentul tuturor rela]iilor
de cooperare. Interviu cu loc]iitorul [efului Statului
Major General al armatei ruse, generalul Iuri Balujevski
• Pledoarie în favoarea unei armate germane noi
• Trebuie s` red`m oamenilor încrederea. Discursul
rostit de Nabil Shaath, ministrul planific`rii [i coope-
r`rii interna]ionale al Autorit`]ii Autonomiei
Palestiniene, la cea de a 40-a Conferin]` pe probleme
de securitate de la München
Foreign Affairs, SUA, vol. 83, nr. 2,
martie-aprilie 2004
Modernizarea rezervelor armatei de uscat americane
• Israelul, Statele Unite [i ]`rile arabe [i musulmane
dup` 11 septembrie 2001 • Speran]e [i dificult`]i
în democratizarea Georgiei • Rusia – o ]ar` normal`
• Dificult`]i în Taiwan • Cum s` construie[ti un zid
de ap`rare pentru Israel • Criza de legitimitate
a Statelor Unite • Politica economic` extern` a viitorului
pre[edinte american • Ascensiunea lupt`torilor
Univers publicistic militar
“din umbr`” • Adev`rata valoare a puterii aeriene
• Puterea inteligent` a administra]iei americane
Jane’s International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, martie 2004
Sistemele de ap`rare antiaerian` [i antirachet`
se adapteaz` la cerin]ele luptei secolului 21 • Fregatele
în fa]a unui proiect de modernizare de durat`
• Ap`rarea împotriva rachetelor balistice urm`re[te
s` utilizeze în viitor [i senzori tere[tri • Israelul
va revizui organizarea [i doctrina for]elor sale de ap`rare
• Înalta performan]` este esen]ial` pentru partici-
parea la licita]ie a avionului Mako în cadrul progra-
mului european de instruc]ie
Jane’s International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, aprilie 2004
În sprijinul aerian nemijlocit în caz de urgen]`
trebuie contactat observatorul universal • Oferta
american` pentru sistemele de lupt` ale navelor
de coast` din ]`rile nordice • Sisteme de autoprotec]ie
pentru avioanele de mari dimensiuni • Grupul
de artilerie al armatei de uscat spaniole utilizeaz`
obuzierul automat cu desf`[urare rapid` • Fregate
din clasa Fridtjof Nansen ale Norvegiei asigur`
un avantaj strategic cheie
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 3, 2004
For]ele aeriene în America de Sud. Capacit`]i actuale
[i programe în curs de desf`[urare • R`zboiul centrat
pe re]ea – ini]iativele europene • For]ele aeriene
ale Republicii Singapore • Perspective pentru
sistemele de stocare a datelor • Cercetarea, dezvol-
tarea [i achizi]ionarea elicopterului de recunoa[tere
[i de lupt` RAH-66 Comanche s-a încheiat •
Un nou avion supersonic de instruc]ie zboar`
în China • Lansatoare automate de grenade. Tendin]e
[i perspective • Trecere în revist` a tehnologiilor
pentru avioanele nedetectabile • Sisteme de con-
ducere moderne pentru vehiculele blindate de lupt`
ale secolului 21 • Acord ruso-indian privind moderni-
zarea [i transferul unui portavion • Marea Britanie
opteaz` pentru avioanele cistern` Airbus • Tancuri
principale de lupt` Leopard 2E MBT pentru for]ele
terestre spaniole
ÖMZ (Österreichische Militärische
Zeitschrift), Austria, nr. 2, martie-aprilie 2004
Aspecte ale unei tradi]ii militare europene • Viitorul
rela]iilor de securitate transatlantice. De la parteneri
la rivali ? • R`zboiul, ca domeniu de afaceri.
Prestatorii priva]i de servicii în domeniul securit`]ii
[i mercenarii din perspectiva dreptului interna]ional
185
 G#ndirea militar` rom#neasc`
al r`zboiului • Trupele de artilerie în for]ele terestre
ale viitorului. Misiuni, structur`, echipare [i capacit`]i
• Rolul României în r`zboiul din Kosovo din 1999
• Divide et impera: noul obiectiv al politicii americane
cu privire la Europa • Cre[terea importan]ei firmelor
private de securitate [i a mercenariatului • R`zboaiele
viitorului. Receptarea lui Clausewitz de c`tre for]ele
armate americane • Evenimentele militare
din Columbia din perspectiva “noilor” r`zboaie
La revue internationale et stratégique, Fran]a,
nr. 53, prim`vara 2004
Ciocnirea civiliza]iilor [i conflictul israeliano-pales-
tinian • Dup` r`zboiul din Irak: imaginea Fran]ei
în lume (Dosar): Este Fran]a într-adev`r o “porumbi]`” ?
• O pozi]ie francez` imperturbabil` [i curajoas`
• Rela]iile din cadrul triunghiului Rusia - SUA - Europa
• Despre tres`rirea vital` a comunit`]ii interna]ionale
• Salvarea p`cii • Diploma]ia francez`: trecerea
de la postur` la strategie • False manevre • Viitorul
rela]iei transatlantice în lumina crizei irakiene
• Fran]a în criza irakian`: despre înv`]area m`surii
• Societatea civil` în fa]a contur`rii unei noi ordini
mondiale • “Fran]a avea dreptate” • Fran]a [i lumea
arab`: între visuri [i realit`]i • Adeziunea Mexicului
la pozi]ia Fran]ei: necesitate, afinit`]i [i ingenuitate
• O Americ` “simpl`” în fa]a unei Europe “complexe”
• O recucerire fragil` a inimii arabilor • Proamerica-
nismul românesc: tr`dare [i def`imare • Un interes
reînnoit pentru Fran]a (în China) • Prea multe gre[eli
[i o cooperare insuficient` • Orientul Mijlociu
în toate aspectele sale
Jurisdic]ia na]ional`
universal` – un nou
concept în dreptul
conflictelor armate
• Raport asupra
Orientului Mijlociu.
Interviu cu domnul
Pietro Cordone,
ambasador al Italiei
în cinci ]`ri din Orientul
Mijlociu • {ase luni
de pre[edin]ie italian`
la UE. Interviu cu amba-
sadorul Maurizio Melani • Politica industrial`
european` de ap`rare • R`nirea cauzat` de focul
propriilor alia]i – o problem` ce trebuie rezolvat`
• Opera]iunile aeriene din Balcani • Avionul
de vân`toare R/A 22A Raptor • Sistemul COMBAT
EDGE [i efectele sale asupra fiziologiei umane
• Personalul militar ca produs al unei selec]ii
186
~ 3/2004
• Materialele compozite. Aplica]ii în industria aero-
nautic` • ISS (Sta]ia spa]ial` interna]ional`) – faza
comercial` • Viitorul activit`]ilor spa]iale italiene
Rivista militare, Italia, nr. 1, ianuarie-februarie 2004
Ap`rarea european` între politica înarm`rilor
[i competitivitatea industrial` • Spre o nou` ordine
mondial` • For]a de R`spuns a NATO – un nou
instrument al Alian]ei Nord Atlantice • Popula]iile
[i originile Asiei Centrale • Acordul dintre Inspectoratul
pentru Înv`]`mânt [i Universitate • Un nou sistem
de informa]ii pentru managementul militar
• Deminarea ca ac]iune în vederea supravie]uirii
• Carlisle – pepinier` de comandan]i • Totul a reînceput
la Monte Lungo • Secretul de stat [i problemele
de jurispruden]` constitu]ional`
Signal, SUA, vol. 58, nr. 7, martie 2004
Senzorii sprijin` capacitatea de lupt` a armatei
• Supravegherea spa]ial` genereaz` noi provoc`ri
• Programul restructurat pentru satelit are ca obiectiv
urm`rirea lans`rii rachetelor • Edificarea interope-
rabilit`]ii în r`zboiul urban • Agen]ia sistemelor
de informa]ii trece prin schimb`ri organiza]ionale
• Preg`tire pentru o lume centrat` pe re]ea
• (Tele)Ghidare de precizie la muni]ia de calibru
mic • Conceptele de lupt` pe calea cea bun`
• Companie israelian` din domeniul ap`r`rii intr`
pe pia]a european` • Statele Unite sunt vulnerabile
fa]` de terorismul cibernetic
Signal, SUA, vol. 58, nr. 8, aprilie 2004
Interoperabilitatea se realizeaz` de la vârf • Noul
Departament al securit`]ii interne • Pentagonul
sprijin` afacerile în domeniul comunica]iilor
prin satelit • Furnizorul segmentului spa]ial
se lanseaz` pe noi pie]e • Ascensiunea companiei
Globalstar în comunica]iile prin satelit • Comunica]iile
prin satelit sunt preg`tite pentru redresare • Realizarea
interoperabilit`]ii cu alte servicii define[te serviciul
de informa]ii al infanteriei marine • Infanteria marin`
introduce noi tactici, tehnici [i proceduri • Infanteria
marin` urm`re[te îmbun`t`]irea mijloacelor de iden-
tificare a trupelor proprii • Lucrul în re]ea se mut`
în spa]iul cosmic • Tehnologia telecomunica]iilor
globale genereaz` provoc`ri • Conferin]a interna-
]ional` pentru tehnologie examineaz` priorit`]ile
securit`]ii
Terre magazine, Fran]a, nr. 152, martie 2004
Misiunea for]elor franceze în Afghanistan continu`
• Pre[edin]ii categoriilor de ofi]eri • Bilan]ul contin-
gentului francez din For]a Interna]ional` de Asisten]`

pentru Securitate în Afghanistan • Trupele franceze
în Guyana (Dosar) • Deta[ament de instruc]ie
opera]ional` pentru ofi]erii afghani • Companie
de deminare • Formarea în domeniul resurselor
umane la {coala Militar` Superioar` de Administra]ie
[i Management • Campania de recrutare 2004-2007
pentru armata de uscat • Asocia]ia na]ional` a so]iilor
de militari [i Asocia]ia de reflec]ie, de informare
[i de primire a familiilor de militari în activitate
Terre magazine, Fran]a, nr. 153, aprilie 2004
Ofi]er de ac]iune [i din convingere • Misiunea
for]elor franceze în Haiti • Un general francez – noul
[ef al Statului Major al Uniunii Europene • Vigipirate
– sprijinul for]elor armate pentru “alerta ro[ie”
• Kosovo – o pace înc` fragil` • Cercul na]ional
al armatelor • Brevet pentru medicina “de front”
• Sigem 2004 – Seminar interarme al marilor [coli
militare • Sprijinul logistic opera]ional (Dosar)
• Escadrila de transport [i de escort` a armatei
de uscat • Grupul militar alpin • Centrul de antre-
nament pentru trupele de comando de la Givet
• Centrul sportiv de echita]ie militar` de la Fontainebleau
• Pompierii din Paris • Muzeul armatei se înnoie[te
• Politica sportului în armata de uscat
Truppendienst, Austria, nr. 2 (275),
martie-aprilie 2004
Unit`]ile de cadre active – o nou` provocare pentru
gestionarea personalului armatei austriece • R`zboiul
Occidentului împotriva terorismului interna]ional
• H`r]uirea – o tem` [i pentru for]ele armate
• Afacerile interna]ionale în domeniul industriei
de ap`rare • Simulatoarele de angajare tactic`
– un progres imens în instruc]ia individual`,
a grupului [i a unit`]ii • Cooperarea artileriei
cu mijloacele de cercetare/recunoa[tere (Part. 2)
• Sprijinirea luptei de c`tre geni[ti • Transformarea
logisticii militare de la opera]iunea “Furtun`
în de[ert” pân` la “Iraqi Freedom” (text în limba
englez`) • Atac din ciberspa]iu ! (Part. 1) • Soft-urile
“pernicioase” de pe Internet – un risc la adresa
securit`]ii • Preg`tirea de stat major pentru
subofi]eri • Sistemul de preg`tire militar` în for]ele
armate slovene • Mai are nevoie armata ceh`
de tancuri ?
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU
Biblioteca Militar` Na]ional`
Univers publicistic militar
Voennaya mysl’ , Rusia, nr. 2, februarie 2004
Evolu]ia procedeelor [i a formelor ac]iunilor militare
din perspectiv` informa]ional` • Folosirea sistemului
de naviga]ie prin satelit pentru asigurarea coordo-
natelor for]elor militare ale Federa]iei Ruse
• Securitatea informa]iilor. Probleme [i c`i de solu-
]ionare • Prelucrarea orientativ-problematic`
a informa]iei normativ-tehnice • Evaluarea aportului
mijloacelor de asigurare [i conducere a luptei
în raport cu for]ele grup`rilor de avia]ie ale p`r]ilor
• Sistem complex de ap`rare a obiectivelor trupelor
de rachete [i artilerie împotriva armamentului
de mare precizie al inamicului • Sistem unic de pre-
g`tire pentru lupt` [i de educare a militarilor
• Organizarea [i desf`[urarea aplica]iilor tactice
în for]ele armate • Puncte de vedere privind orga-
nizarea preg`tirii ofi]erilor activi în institu]ii de înv`-
]`mânt civile • Aspecte teoretice [i practice ale asi-
gur`rii conducerii moral-psihologice a ac]iunilor
de lupt` • Despre statutul participan]ilor la ac]iunile
de lupt` • R`zboiul din Irak [i gre[eala viabil`
a lui Petru cel Mare • Definirea no]iunii de “disciplin`
militar` con[tient`” • Ap`rarea [i securitatea militar`
a Rusiei • Pensie suplimentar` pentru pensionarii
militari
Voennaya mysl’ , Rusia, nr. 3, martie 2004
Tendin]e de evolu]ie a formelor de întrebuin]are
a marilor unit`]i operative [i a grup`rilor de for]e
[i trupe în for]ele navale în condi]iile actuale
• Construc]iile navale militare actuale. Probleme
[i solu]ii • Intelectualizarea sistemului automatizat
de conducere a transmisiunilor for]elor navale
• Dezvoltarea teoriei [i practicii privind structura
For]elor Navale • Folosirea modelelor verosimile
în cazul planific`rii opera]iilor • Particularit`]ile
actuale ale preg`tirii pentru lupt` a For]elor Navale
• Organizarea activit`]ii educative în cadrul For]elor
Navale. Probleme [i c`i de solu]ionare • Îmbun`t`]irea
controlului comandantului pe nav` [i în unit`]ile
For]elor Navale • Probleme privind întrebuin]area
grup`rilor de for]e armate pe direc]iile strategice
• Flota Rusiei în R`zboiul ruso-japonez: înv`-
]`mintele înfrângerii • Un nou punct de vedere
cu privire la istoria [i teoria înarm`rii statului.
Selec]ie [i traducere:
187
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Despre victorie
[i înfr#ngere
Sun Tzî
• “Victoria este obiectivul principal
al r`zboiului. Dac` ea se las` prea mult
a[teptat`, armele se tocesc [i moralul
are de suferit. C#nd vor ataca ora[ul, trupele
vor fi la cap`tul puterilor. C#nd armata
se va angaja \n campanii \ndelungate, statului
nu-i vor mai ajunge mijloacele”.
• “C#nd (…) for]ele vor fi sleite [i c#nd
vistieria va fi goal`, principii vecini
vor profita de sl`biciunea ta pentru a ac]iona.
{i chiar dac` ai sfetnici pricepu]i, nici unul
dintre ei nu va fi \n stare s` \ntocmeasc`
planuri adecvate”.
• “C`ci nu s-a \nt#mplat niciodat`
ca un r`zboi prelungit s` fie convenabil
vreunei ]`ri. De aceea, cei ce nu sunt \n stare
s` \n]eleag` primejdiile inerente folosirii
trupelor sunt deopotriv` de incapabili
s` \n]eleag` cum trebuie s` te serve[ti
de ele cu folos”.
• “Pe inamic \l omoar` m#nia [i \l cucere[te
l`comia de bog`]ie”.
• “Esen]ial` \n r`zboi este victoria,
nu opera]iile prelungite. Iat` de ce
Sun Tz\, “Arta r`zboiului”,
Editura Militar`, Bucure[ti, 1976, pp. 35-40.
188
~ 3/2004
Clausewitz
• “Cea mai proast` situa]ie \n care poate
ajunge un beligerant este dezarmarea total`.
Dac` adversarul trebuie silit, prin ac]iunea
militar`, s` ne \ndeplineasc` voin]a, atunci
trebuie ori s`-l dezarm`m efectiv, ori s`-l punem
\ntr-o situa]ie \n care ar risca, probabil, aceast`
dezarmare. De aici rezult` c` dezarmarea
ori \nfr#ngerea inamicului, cum vrem
s-o numim, trebuie s` fie \ntotdeauna obiectivul
ac]iunii militare”.
• “Nici chiar deznod`m#ntul final
al unui r`zboi nu trebuie considerat \ntotdeauna
ca un deznod`m#nt absolut, ci statul \nvins
vede \ntr-\nsul adesea doar un r`u trec`tor,
pentru care se mai pot g`si \ndrept`ri
\n condi]iile politice ale unor vremi viitoare”.
• “|n anul 1813, Bonaparte s-a \ntors
brusc, \n dou` r#nduri, contra lui Blücher,
ca s` nu mai vorbim de incursiunea sa
\n Boemia, venind din regiunea Oberlausitz,
[i, \n ambele d`]i, f`r` a ob]ine defel efectul
scontat. Acele ac]iuni s-au dovedit doar lovi-
turi \n v#nt, care l-au costat timp [i for]e,
[i ar fi putut s`-i devin` foarte periculoase
la Dresda”.
Carl von Clausewitz, “Despre r`zboi”,
Editura Militar`, Bucure[ti, 1982.

comandantul de c`petenie care \n]elege
r`zboiul este st`p#nul destinului poporului
[i al tihnei statului, arbitrul sor]ilor
victoriei”.
• “|n general, \n r`zboi, cea mai bun`
politic` este s` cucere[ti statul intact; distru-
gerea lui reprezint` ultima solu]ie (…).
Culmea dib`ciei nu este s` repurtezi o sut`
de victorii \ntr-o sut` de b`t`lii; cel mai bine
este s` supui armata str`in` f`r` lupt`”.
• “Cel mai important \n r`zboi este s` ataci
\n strategia inamicului, s`-i anihilezi
inten]iile. |n al doilea r#nd, cel mai bine
este s`-i destrami alian]ele. Dac` acest lucru
nu este cu putin]`, cel mai bine este s`-i ataci
armata”.
• “Cei se sunt exper]i \n arta r`zboiului
supun armata inamic` f`r` lupt`, cuceresc
ora[ele f`r` a le asedia [i doboar` un stat
str`in f`r` opera]ii prelungite. Scopul trebuie
s` fie de a cuceri intact “tot ceea ce este sub
cer”*. |n acest mod, trupele vor r`m#ne neatinse
[i victoria va fi total`. Aceasta este arta
strategiei ofensive”.
• “Trebuie s` [tii c`, pentru un suveran,
exist` trei mijloace de a atrage nenorocirea
asupra armatei sale, [i anume dac` proce-
deaz` dup` cum urmeaz`: nesocotind faptul
c` armata nu trebuie s` \nainteze, s` ordone
* Prin aceast` expresie era desemnat Regatul
Chinei. |n perioada dinastiei Djou (1100-221 \. Ch.),
principii din fruntea statelor ce formau regatul
ac]ionau \n direc]ia sporirii propriei puteri \n detrimentul
celei centrale, \nc#t, la un moment dat, autoritatea
regal` era doar nominal`, statele componente
afl#ndu-se fa]` de “Fiul Cerului” (regele) \n acela[i
raport \n care s-au aflat peste dou` milenii statele
germane fa]` de \mp`ratul Sf#ntului Imperiu Roman
de Na]iune German`. De aceea, pe l#ng` r`zboaiele
purtate \ntre ele, pe l#ng` lupta pentru hegemonie
\ntr-o zon` sau alta, nu erau pu]ine tentativele
de disputare a \ns`[i puterii \n \ntregul Regat.
Univers publicistic militar
• “B`t`lia de la Liegnitz, 1760.
Frederic cel Mare a c#[tigat aceast`
frumoas` b`t`lie pentru c`, \n cursul nop]ii,
[i-a schimbat iar pozi]ia pe care abia o ocupase;
prin aceasta, Laudon a fost luat cu totul prin
surprindere [i rezultatul a fost pierderea
a 70 de tunuri [i 10 000 de oameni”.
• “Relu#nd [i redres#nd o lupt`
nefavorabil` \nc` \nainte de sf#r[itul ei,
nu numai c` rezultatul ei negativ dispare
din socoteal` pentru noi, ci devine chiar
baza unei victorii mai mari (…). Cu c#t
mai multe din for]ele noastre armate au fost
distruse, cu at#t mai multe for]e inamice
se vor fi epuizat comb`t#ndu-le, cu at#t
mai mare va fi deci criza [i la inamic,
[i cu at#t mai mare va fi superioritatea
for]elor noastre noi”.
• “Sentimentul de a fi \nvins (…)
se r`sp#nde[te la toate gradele, p#n`
la soldatul de r#nd, \nt`rit de impresia
odioas` c` a trebuit s` la[i \n m#inile
inamicului at#]ia bravi camarazi care abia
\n cursul b`t`liei ne-au devenit cu adev`rat
dragi, precum [i de ne\ncrederea n`sc#nd`
\n conducere, c`reia, mai mult sau mai pu]in,
fiecare subordonat \i atribuie vina eforturilor
sale inutile”.
• “Dac` curentul victoriei ne face s` trecem
pe l#ng` fort`re]e inamice, depinde de puterea
noastr` dac` le vom asedia sau nu. |n caz
de mare superioritate, ar fi o pierdere de timp
s` nu le cucerim c#t mai cur#nd posibil;
dac` \ns` nu suntem siguri de succesele noastre
\n v#rful \naint`rii, trebuie s` ne descurc`m
cu minimum posibil \n fa]a fort`re]elor,
iar aceasta exclude asedierea lor temeinic`.
Din clipa \n care asedierea fort`re]elor
ne oblig` s` oprim continuarea ofen-
sivei, de regul` aceasta [i-a atins punctul
culminant.”
189
 G#ndirea militar` rom#neasc`
o \naintare sau, nesocotind faptul c` ea
nu trebuie s` se retrag`, s` ordone o retragere.
E ceea ce se nume[te “a pune armata
pe picior gre[it”. Necunosc#nd probleme
militare, s` participe la organizarea lor.
Aceasta \i dezorienteaz` pe ofi]eri.
Necunosc#nd problemele de comandament,
s` ia parte la exercitarea responsabilit`]ilor.
Aceasta ucide, \n sufletul ofi]erilor, \ncrederea”.
• “Dac` armate este dezorientat` [i lipsit`
de \ncredere, principii din statele vecine
vor a]#]a dificult`]ile. Acesta este sensul
proverbului: “Confuzia \n armat` duce
la victoria adversarului”.
• “Trebuie s` se [tie c` exist` cinci cazuri
\n care se poate prevedea victoria: va fi victorios
cel care [tie c#nd trebuie [i c#nd nu trebuie
s` angajeze lupta; va fi victorios cel care [tie
cum s` foloseasc` o for]` armat` mare
[i cum s` foloseasc` o for]` armat` mic`;
va fi victorios cel ale c`rui trupe sunt unite
\n jurul unui obiectiv comun; va fi victorios
cel care este prev`z`tor [i a[teapt` un inamic
neprev`z`tor; va fi victorios cel care are coman-
dan]i de c`petenie competen]i, feri]i de inge-
rin]ele suveranului”.
• “De aceea zic: “cunoa[te-]i inamicul
[i cunoa[te-te pe tine \nsu]i”; \ntr-o sut`
de b`t`lii, nu te vei expune nici unei primejdii.
C#nd nu-]i cuno[ti inamicul, dar te cuno[ti
pe tine \nsu]i, [ansele tale de victorie
[i \nfr#ngere sunt egale. Dac` nu-]i cuno[ti
inamicul [i nici pe tine \nsu]i, e[ti sigur
c` te vei g`si \n primejdie \n fiecare b`t`lie”.
190
~ 3/2004
• “Campania din 1812 n-a reu[it pentru
c` guvernul inamic a r`mas tare, poporul
loial [i ferm, pentru c`, deci, nu putea
reu[i. Va fi fost o gre[eal` a lui Bonaparte
c` a \ntreprins-o, cel pu]in rezultatul a ar`tat
c` s-a \n[elat \n calculele sale, dar afirm`m
c`, dac` trebuia c`utat acest obiectiv,
\n esen]` nu putea fi atins altfel”.
• “Victoria este retragerea inamicului
de pe c#mpul de lupt`”.
• “Ruperea luptei este recunoa[terea
superiorit`]ii momentane a adversarului,
fie ea fizic` sau moral`, [i cedarea \n fa]a
voin]ei sale. |n aceasta rezid` prima for]`
moral` a victoriei”.
• “Dac` inamicul nu \ntreprinde dec#t
strictul necesar pentru a descoperi adev`rata
noastr` inten]ie [i de \ndat` ce o cunoa[te
cedeaz`, aceasta nu se poate numi victorie;
dac` \ntreprinde mai mult, aceasta nu poate fi
dec#t pentru a ajunge cu adev`rat el \nving`tor
[i, dac` \n aceast` situa]ie, rupe lupta,
trebuie considerat \nvins”.
• “C#nd o armat` este atacat` prin surprin-
dere [i de aceea nu ajunge s` foloseasc`
ordonat [i ra]ional posibilit`]ile sale, efectul
atacului prin surprindere nu este \ndoielnic.
Dac` teoria a stabilit c`, \n b`t`lie, atacul
prin \nv`luire duce la un succes mai mare,
dar mai pu]in sigur, se pune \ntrebarea
dac` cel care folose[te atacul prin \nv`luire
[i-a propus \n mod deosebit ca obictiv
m`rimea succesului, \n care caz mijlocul
a fost bine ales”.
Selec]ie [i construc]ie tematic`
@ Alina UNGHEANU
 TRANSFORMAREA NATO (I)
Referin]e
bibliografice
• NATO [i armatele partenere \[i testeaz`
capacit`]ile de lupt` [i de reac]ie la crize,
Armed Forces Journal International, SUA, mai 2002;
• Punctul de vedere al consilierului preziden]ial
pe probleme de ap`rare [i securitate a Rom#niei,
Ioan Talpe[, cu privire la aderarea la NATO,
Armed Forces Journal International, SUA, iunie 2002;
• NATO \[i propune ca Summitul de la Praga
s` nu fie doar cel mai mare, ci [i cel mai bun,
Armed Forces Journal International, SUA, august 2002;
• Programul Summitului de la Praga, Armed
Forces Journal International, SUA, octombrie 2002;
• Nout`]i \n NATO. For]a de reac]ie rapid`
ca r`spuns la situa]iile de criz`, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 271, iunie 2002;
• NATO – o organiza]ie pragmatic`, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 277, februarie 2003;
• NATO. O fereastr` spre viitor, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 286, decembrie 2003-
ianuarie 2004;
• NATO la \nceputul secolului XXI, Défense
nationale, Fran]a, nr. 3, martie 2003;
• Viitorul NATO, Défense nationale, Fran]a, nr. 3,
martie 2003;
• Summitul NATO, Praga 2002, Défense nationale,
Fran]a, nr. 4, aprilie 2003;
• NATO – adaptarea la secolul 21, Ejercito,
Spania, nr. 733, aprilie 2002;
• Summitul de la Praga. Luminile [i umbrele
unei noi NATO, Ejercito, Spania, nr. 742,
decembrie 2002;
• NATO se transform`, Ejercito, Spania, nr. 749,
iulie-august 2003;
• Noua NATO, probleme vechi, Ejercito, Spania,
nr. 752, noiembrie 2003;
• Sistemul de supraveghere terestr` [i For]a
de R`spuns a NATO: o transformare a Alian]ei ?,
Ejercito, Spania, nr. 753, decembrie 2003;
• Considera]ii cu privire la urm`toarea rund`
de negocieri legate de extinderea NATO,
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 8, august 2001;
• “Ideea” unui secretar general [i consecin]ele
sale cu privire la evolu]a NATO, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 1, ianuarie 2002;
• O privire \ncrez`toare spre aderarea la NATO.
Interviu cu Eduard Kukan, ministrul de externe
al Republicii Slovace, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 2, februarie 2002;
• Viitorul Alian]ei Nord-Atlantice. George Robertson,
secretar general al NATO, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 3, martie 2002;
• For]ele de Reac]ie ale NATO – piatra de hotar
[i de \ncercare a Alian]ei, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 1, ianuarie 2003;
• Noile obiective ale NATO rezultate ca urmare
a “c#[tig`rii r`zboiului rece”, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 1, ianuarie 2003;
• Ini]iativa NATO \n domeniul capacit`]ilor
militare dup` Summitul de la Praga, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2003;
• Georgia pe drumul spre NATO, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2003;
• NATO la r`scruce, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 11, noiembrie 2003;
• Cooperarea \n domeniul \narm`rilor \n cadrul
NATO, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 11,
noiembrie 2003;
• Extinderea zonei de stabilitate a NATO,
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, ianuarie 2004;
• Aderarea celor 7 state central [i est-europene
la NATO, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1,
ianuarie 2004;
• O nou` structur` de comandament a NATO,
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, ianuarie 2004;
• Necesitatea consolid`rii Alian]ei, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2004;
• Alian]a Nord-Atlantic` r`m#ne indispensabil`,
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2004;
• Viitorul NATO, Europäische Sicherheit, Germania,
nr. 3, martie 2004;
191
 G#ndirea militar` rom#neasc`
• Reconstruc]ia Alian]ei Nord-Atlantice,
Foreign Affairs, SUA, vol. 82, nr. 5, septembrie-
octombrie 2003;
• Conceptul strategic al Alian]ei Nord-Atlantice
aprobat de c`tre [efii de stat [i de guvern
participan]i la reuniunea Consiliului
Atlanticului de Nord de la Washington, 23
[i 24 aprilie 1999, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 4, 1999, pp. 166-186;
• De ce NATO ?, colonel Costinel PETRACHE,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 7-8;
• Procesul de extindere al NATO – context
[i perspective 2002, maior Gheorghe CIASCAI,
Iulia ANTONIAN, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 1, 2002, pp. 86-90;
• Specificul procesului de planificare a ope-
ra]iilor militare \ntrunite \n cadrul Alian]ei
Nord-Atlantice, colonel Ion CER~CEANU, maior
Mihai BURLACU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 41-51;
• NATO [i UE \n Balcani. Elemente de analiz`
comparativ`, locotenent Daniel C~LIN, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 77-89;
• NATO [i unitatea european`, colonel
Costinel PETRACHE, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 4, 2002, pp. 7-10;
• Considerente geostrategice privind admiterea
Rom#niei \n NATO, general-locotenent
Constantin GHEORGHE, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 4, 2002, pp. 40-43;
• Noi capabilit`]i, noi membri, noi rela]ii,
colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 4, 2002, pp. 72-77;
• Praga – 2002, colonel Costinel PETRACHE,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5, 2002, pp. 7-10;
• Preg`tirea comandamentelor opera]ionale
pentru aplicarea procedurilor de stat major
NATO, general de brigad` {tefan OPREA, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 5, 2002, pp. 55-59;
• NATO. Transformarea continu`, colonel
Costinel PETRACHE, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2002, pp. 7-10;
• Rolul NATO \n asigurarea securit`]ii
[i stabilit`]ii pe continentul european,
dr. George-Cristian MAIOR – secretar de stat [i [ef
al Departamentului pentru Integrare Euroatlantic`
[i Politica de Ap`rare, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2002, pp. 15-19;
• Comunicatul de Pres` al Casei Albe,
cu ocazia primei zile a Summitului NATO
de la Praga, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6,
2002, pp. 185-187;
192
~ 3/2004
• Interviu cu generalul dr. Mihail POPESCU,
[eful Statului Major General, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 1, 2003, pp. 11-15;
• Strategii \n contextul preader`rii, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 1, 2003, pp. 16-31;
• Conceptul strategic al Alian]ei, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 1, 2003, pp. 157-172;
• NATO [i UE – parteneri \n cadrul p`cii,
Adriana CR~CIUNESCU, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2003, pp. 157-161;
• Ce este NATO ?, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2, 2003, pp. 169-171;
• Originile Consiliului Nord-Atlantic [i rolul
reuniunilor la v#rf, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2, 2003, pp. 172-174;
• Dialogul Mediteranean, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2003, pp. 175-176;
• Elaborarea deciziei \n concep]ia armatelor
NATO, colonel Marica GALERIU, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 4, 2003, pp. 33-38;
• Declara]ia preg`tit` pentru Comitetul de Rela]ii
Externe spre a fi audiat` \n Senatul Statelor
Unite ale Americii cu ocazia l`rgirii NATO,
Jeffrey SIMON, cercet`tor principal la Institutul
Na]ional de Studii Strategice al Universit`]ii pentru
Ap`rare Na]ional` din SUA, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 4, 2003, pp. 152-164;
• For]a European` de Reac]ie Rapid` [i For]a
de R`spuns a NATO, locotenent-colonel
George TIBIL, maior Daniel ICHIM, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 4, 2003, pp. 165-176;
• Sistemul NATO de comand` [i control
al spa]iului aerian, locotenent-colonel dr.
Dan STROESCU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 1, 2004, pp. 52-54;
• “Rom#nia ader` la Tratatul Atlanticului
de Nord”, colonel Costinel PETRACHE, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 2, 2004, pp. 7-10;
• Ce este transformarea NATO ?, colonel
Constantin R~ILEANU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2, 2004, pp. 164-167;
• Noi transform`ri \n structura de for]e a NATO,
locotenent-colonel Cr`i[or-Constantin IONI}~,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 2, 2004, pp. 168-171;
• Transformarea militar` – concept [i imple-
mentare, C`t`lin ANDRONIC, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2004, pp. 182-188;
• Transformarea NATO – progres#nd de la inu-
tilitate la operativitate, Jane’s International Defence
Review, Marea Britanie, vol. 37, ianuarie 2004;
• NATO se preg`te[te pentru “marea lovitur`”,
Jane’s Defence Weekly, Marea Britanie, vol. 37, nr. 16,
aprilie 2002;

• Lupta Bulgariei pentru aderarea la NATO,
Jane’s Defence Weekly, Marea Britanie, vol. 37,
nr. 26, iunie 2002;
• NATO trece la transformarea for]elor [i capa-
cit`]ilor militare, Jane’s Defence Weekly, Marea
Britanie, vol. 39, nr. 1, ianuarie 2003;
• Pozi]ii transatlantice contradictorii cu privire
la ap`rare \n secolul 21 [i influen]a lor asupra
rela]iilor militare \n cadrul NATO, Jane’s Defence
Weekly, Marea Britanie, vol. 39, nr. 11, martie 2003;
• Reduceri ale bazelor NATO \n noua structur`
de comand`, Jane’s Defence Weekly, Marea Britanie,
vol. 39, nr. 13, iunie 2003;
• Mini[trii ap`r`rii din ]`rile membre ale NATO
aprob` constituirea For]ei de R`spuns,
Jane’s Defence Weekly, Marea Britanie, vol. 39,
nr. 14, iunie 2003;
• Pozi]ia NATO privind selec]ia unui nou calibru
pentru armele mici folosite de for]ele Alian]ei,
Jane’s Defence Weekly, Marea Britanie, vol. 40,
nr. 21, noiembrie 2003;
• Spania continu` adaptarea for]elor sale armate
la noua structur` a NATO, Jane’s Defence Weekly,
Marea Britanie, vol. 40, nr. 23, decembrie 2003;
• NATO – procesul de extindere spre Est, IFDT
(Informationen für die Truppe), Germania, nr. 3,
iulie-septembrie 2001;
• |ncotro se \ndreapt` noua NATO, IFDT
(Informationen für die Truppe), Germania, nr. 4,
octombrie-decembrie 2003;
• NATO \n secolul 21. Provoc`ri, reforma
strategiei, reforma structural`, IFDT
(Informationen für die Truppe), Germania, nr. 4,
octombrie-decembrie 2003;
• Ape tulburate la NATO, Military Technology,
Germania, vol. 24, nr. 7, 2000;
• Trei corpuri de armat` pentru NATO: in-
struc]ie \ntrunit` – opera]iuni \ntrunite, Military
Technology, Germania, vol. 26, Special Issue, 2002;
• Semnifica]ia standardiz`rii \n cadrul NATO,
Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 11, 2003;
• NATO – o realitate pentru viitor, NATO’s Nations
and Partners for Peace, Germania, Special Issue, 2000;
• Parteneriatul dintre Ucraina [i NATO,
NATO’s Nations and Partners for Peace, Germania,
vol. 46, nr. 3, 2001;
• NATO se extinde [i se redefine[te, NATO’s
Nations and Partners for Peace, Germania, vol. 47,
nr. 1, 2002;
• Slovenia [i NATO, NATO’s Nations and Partners
for Peace, Germania, vol. 47, nr. 1, 2002;
• Aderarea Lituaniei la NATO: un stat mic
poate juca rolul unui furnizor de securitate ?,
Univers publicistic militar
NATO’s Nations and Partners for Peace, Germania,
vol. 47, Special Issue 2002;
• Al doilea colocviu economic NATO la Bucure[ti,
Constantin CORNEANU, Observatorul militar,
nr. 18, 2001, p. 11;
• “Dimensiunea economico-social` \n pro-
cesul integr`rii euroatlantice a Rom#niei”,
Doru-Claudian FRUNZULIC~, Observatorul militar,
nr. 24, 2001, p. 9;
• Turcia sprijin` intrarea Rom#niei \n NATO,
colonel Ion PETRESCU, Observatorul militar, nr.
25, 2001, p. 10;
• O nou` structur` pentru o Alian]` \n schimbare,
Observatorul militar, nr. 43, 2001, p. 15;
• “Viitorul NATO” – la Bucure[ti, maior
Dan G|JU, Observatorul militar, nr. 12, 2002, p. 5;
• Rom#nia [i Bulgaria – tot mai aproape
de NATO, Mihai RICINSCHI, Observatorul militar,
nr. 14, 2002, p. 3;
• Mai aproape de Praga, mai aproape de NATO,
locotenent Vasile DINU, Observatorul militar,
nr. 16-17, 2002, p. 14;
• Rom#nia – o ]ar` care apar]ine Alian]ei,
Mihai RICINSCHI, Observatorul militar, nr. 16-17,
2002, p. 15;
• |nt#lnirea ministerial` a Consiliului Atlan-
ticului de Nord, Oana POP [i Mihai RICINSCHI,
Observatorul militar, nr. 20, 2002, p. 5;
• Alian]a are nevoie de furnizori de securitate,
Loredana TIFINIUC, Observatorul militar, nr. 21,
2002, p. 28;
• Direc]ia – NATO !, Marilena GEORGESCU,
Observatorul militar, nr. 23, 2002, p. 24;
• Europa [i rela]ia transatlantic`, Cecilia SFETCU,
Observatorul militar, 2002, nr. 38, p. 22; nr. 39, p. 22;
nr. 40, p. 2;
• Ungaria vrea s` fie printre primele ]`ri
care vor ratifica intrarea Rom#niei \n Alian]a
Nord-Atlantic`, maior Alexandru LEAUA, Observatorul
militar, nr. 43, 2002, p. 22;
• |n structurile NATO, colonel Dorian VLAD,
Observatorul militar, nr. 48, 2002, p. 4;
• Noua identitate, Marilena GEORGESCU,
Observatorul militar, nr. 48, 2002, p. 20;
• Extinderea NATO, Cecilia SFETCU,
Observatorul militar, nr. 48, 2002, p. 21;
• NATO – Alian]` \n schimbare, Cecilia SFETCU,
Observatorul militar, 2003, nr. 1-2, p. 26; nr. 3,
p. 24; nr. 4, p. 24; nr. 5, p. 26; nr. 6, p. 25; nr. 7, p. 25;
• Intensitatea [i complexitatea transform`rii,
colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP, Observatorul
militar, 2003, nr. 6, p. 24; nr. 7, p. 24;
193
 G#ndirea militar` rom#neasc`
• Viitorul limbaj \n rela]ia cu NATO, locote-
nent-colonel Francisco STOICA, Observatorul
militar, nr. 7, 2003, pp. 11-13;
• Perspectivele Alian]ei Nord-Atlantice,
Marilena GEORGESCU, Observatorul militar, 2003,
nr. 21, p. 4; nr. 22, p. 4;
• Bilan] la Madrid, Marilena GEORGESCU,
Observatorul militar, nr. 23, 2003, p. 5;
• Reuniunea Consiliului NATO-Rusia,
Marilena GEORGESCU, Observatorul militar,
nr. 23, 2003, p. 5;
• Ne reacord`m la realitatea Alian]ei, colonel
Ion PETRESCU, Observatorul militar, nr. 1, 2004,
pp. 12-13;
• Anul integr`rii euroatlantice a dinamizat
ac]iunile din For]ele Terestre, colonel
Ion PETRESCU, Observatorul militar, nr. 5, 2004,
pp. 14-15 [i 19;
• Integrarea Rom#niei \n NATO: garan]ii
de securitate [i responsabilit`]i, Cristian ISTRATE,
Observatorul militar, nr. 6, 2004, p. 24;
• George Cristian Maior: “Realiz`m interesul
na]ional \n rela]iile transatlantice”, Observatorul
militar, nr. 13, 2004, p. 7 [i 23;
• Polonia \n NATO, ÖMZ (Österreichische
Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 6, noiembrie-
decembrie 2000;
• Extinderea NATO [i Slovenia, ÖMZ
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria,
nr. 6, noiembrie-decembrie 2000;
• Factorul politic [i al]i factori cu influen]`
asupra bugetului de ap`rare al statelor selectate
pentru a face parte din Alian]a Nord-Atlantic`,
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 4, iulie-august 2001;
• Securitatea militar` [i aderarea la NATO,
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 3, mai-iunie 2002;
• A doua extindere a NATO. Situa]ia strategic`
[i evolu]ia rela]iilor transatlantice, ÖMZ
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria,
nr. 1, ianuarie-februarie 2003;
• Transformarea NATO [i noua structur`
a for]elor armate, ÖMZ (Österreichische Militärische
Zeitschrift), Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 2003;
• NATO. Summitul de la Praga [i noile misiuni
ale NATO, ÖMZ (Österreichische Militärische
Zeitschrift), Austria, nr. 2, martie-aprilie 2003;
Documentare [i sistematizare tematic`
@ Adelaida-Mihaela DANDE{
194
~ 3/2004
• A doua rund` a extinderii NATO spre Estul
Europei, ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 4, iulie-august 2003;
• NATO [i provoc`rile anului 2003, ÖMZ
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria,
nr. 6, noiembrie-decembrie 2003;
• Viitorul rela]iilor de securitate transatlantice.
De la parteneri la rivali ?, ÖMZ (Österreichische
Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 2, martie-aprilie
2004;
• Slovenia [i NATO, ÖMZ (Österreichische Militärische
Zeitschrift), Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 2004;
• Ce frontiere “naturale” va avea NATO ?,
La revue internationale et stratégique, Fran]a, nr. 47,
toamna 2002;
• Europa – valoarea care completeaz` Alian]a,
Rivista aeronautica, Italia, nr. 6, decembrie 2002;
• Cooperarea cu alte state din Balcani, membre
NATO (Turcia [i Grecia), Rivista militare, Italia,
nr. 4, iulie-august 2001;
• NATO CIMIC Group South – o nou` unitate
multina]ional` sub comand` italian`, Rivista
militare, Italia, nr. 5, septembrie-octombrie 2002;
• Conceptul strategic NATO – conceptele
na]ionale de securitate [i ap`rare, Securité
et stratégie, Belgia, nr. 68, decembrie 2001;
• NATO se ocup` de armonizarea tehnologic`
a ]`rilor membre, Signal, SUA, vol. 56, nr. 1,
septembrie 2001;
• Alian]a Nord-Atlantic` \n schimbare, Signal,
SUA, vol. 58, nr. 1, septembrie 2003;
• Transformarea NATO se dovede[te a fi
profund`, at#t la nivel global, c#t [i la nivel
regional, Signal, SUA, vol. 58, nr. 1, septembrie 2003;
• Valorile politico-militare ale Alian]ei
Nord-Atlantice, Spirit militar modern, nr. 7, 2002,
pp. 18-19;
• Despre NATO, Spirit militar modern, nr. 7,
2002, p. 22;
• Ce misiune are NATO ?, Survival, Marea
Britanie, vol. 43, nr. 4, iarna 2001;
• Mai are dialogul euroatlantic un viitor ?,
Truppenpraxis, Germania, nr. 10, octombrie 2000;
• Care va fi rolul NATO \n opera]iunile militare
viitoare, World Policy Journal, SUA, vol. 18, nr. 4,
iarna 2001-2002;
• Extinderea NATO [i implica]iile pentru SUA,
World Policy Journal, SUA, vol. 20, nr. 2, vara 2003.
 & EVENIMENTE
EDITORIALE
“Pulsul strategic. N`scut` din nevoia acut`
a revistei “G#ndirea militar` rom#neasc`” de a oferi
\n]elegeri profunde fie ale muta]iilor care se petrec
\n h`]i[ul geopolitic [i geostrategic global, fie ale celor
posibile, juc#nd, evident, comprehensiv ecua]iile
determinate, iat`, aceast` \ntreprindere editorial` 60°
U.S.A.

Canada
Arctic Ocean
Banks Island
120°

Victoria Island Baffin Island

Ellesmere Island 60°

Greenland (Den.)

Iceland
Jan Mayen (Nor.)
0°
Arctic Ocean

Faroe Is. (Den.) Norway

Ireland
United Kingdom
Den.
Svalbard (Nor.)

Finland
Sweden Estonia
Latvia
Lithuania
60°
Franz Josef Land
Novaya Zemlya

Russia
120°
Severnaya Zemlya

Arctic Ocean
New Siberian Islands
180°

Wrangel Island

60°
Aleutian Islands (USA)

a ajuns \ntre copertele unei c`r]i pe care \ndr`znesc

Neth. Belarus
Poland
Bel. Germany
Island of Newfoundland Czech. Ukraine Kuril Islands
Slovak.
Aus. Hung. Moldova Kazakhstan
France Switz. Slov. Mongolia
Cro. Yugo.Romania
Bos. Georgia Uzbekistan
North Atlantic Ocean Italy Mac.
Bulgaria
Armenia Azerbaijan
Kyrgyzstan
United States of America Portugal
Spain Albania
Greece Turkey Turkmenistan Tajikistan
N. Korea

S. Korea Japan
North Pacific Ocean Cyp. Leb. Syria Afghanistan North Pacific Ocean
Morocco
Tunisia
Israel Iraq Iran China
Canary Islands (Sp.) Jordan
30° Algeria Kuwait Pakistan Nepal
Bhu.
30°
The Bahamas Libya Egypt
Western Sahara (Mor.) Qatar
Mexico Cuba Bang. Taiwan
Hawaiian Islands Dominican Republic Saudi U. A. E.
Arabia India Myanmar (Burma)

Oman Laos
U. S. A. Jam.
Mauritania Mali
Belize Haiti Puerto Rico (US) Dominica
Niger Eritrea
Honduras Senegal Sudan Yemen Thailand Philippines
Guatemala Chad Vietnam

s` o numesc de “gradul zero”. (colonelul Costinel Petrache).

The Gambia Burkina Faso
El Salvador Nicaragua Barbados
Djibouti Cambodia
Andaman Islands (India)
Guinea-Bissau Guinea Benin
Trinidad and Tobago Marshall Islands
Costa Rica Côte D’Ivoire Nigeria Sri Lanka Federated States of Micronesia
Venezuela Guyana Sierra Leone Ethiopia
Panama Suriname C. A. R. Brunei Guam (USA)
Maldives
French Guiana (Fr.) Liberia Cameroon
Ghana Togo Somalia Malaysia
Colombia Eq. Guinea Uganda
Singapore
0° Gabon Rwanda Kenya Kiribati 0°
Galapagos Islands (Ecuador) Ecuador Sao Tome & Principe Indonesia
Zaire Burundi Papua New Guinea
Solomon Islands
Congo Tanzania Seychelles
Malawi
Peru
Brazil Angola
Zambia Mozambique
Bolivia Madagascar
Namibia Zimbabwe Fiji
French Polynesia (Fr.) New Caledonia
Botswana
Paraguay Mauritius Indian Ocean

|n]eleg#nd, astfel, c`, \ntotdeauna, “\ntre Nord

Swaziland
Australia
30° South Africa
Lesotho 30°
Uruguay
South Pacific Ocean Chile Argentina South Atlantic Ocean New Zealand

Tasmania
Falkland Islands (Islas Malvinas) (adm. by UK, claimed by Argentina)

Îles Crozet (France)

South Georgia (adm. by UK, claimed by Argentina)

60° 60°

[i Sud [i \ntre Est [i Vest se \nt#mpl` ceva”, autorul, 150° 120° 90° 60° 30° 0°
Antarctica
30° 60° 90° 120° 150° 180°

colonelul dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP, purcede

la a ne deslu[i culoarele geostrategice ale Lumii, oferind
[i \ntrez`rind alternative mai mult dec#t … posibile.
V` invit, pas cu pas, s` r`sfoim \mpreun` “agenda” noilor capabilit`]i, a noilor membri
[i a noilor rela]ii, \ntr-o istorisire ce pleac` din anul 1991, c#nd, prin Conceptul strategic
al NATO, se recuno[tea faptul c` “interesele de securitate ale Alian]ei pot fi afectate
de alte riscuri, de natur` mai larg`, incluz#nd proliferarea armelor de nimicire \n mas`,
distrugerea, \ntreruperea fluxului de resurse vitale [i ac]iuni de terorism [i sabotaj”.
S` ne oprim, a[adar, la Summitul de la Praga [i \nsemn`tatea acestuia \n construirea
unei comunit`]i euroatlantice prin primirea de noi membri din r#ndul ]`rilor democratice
din Europa; la transformarea regiunii M`rii Negre \ntr-un pol al stabilit`]ii politice [i al cre[terii
economice, \n scopul extinderii climatului de pace [i de securitate spre spa]iul balcanic
– Caucaz [i Asia Central`; la “NATO Response Force” [i Angajamentul de la Praga
cu privire la capabilit`]i; la Rom#nia – “pod de leg`tur` c`tre noua Rusie”; la “Viziunea
Strategic` – Armata Rom#niei 2020”, document de importan]` crucial` \n ecua]ia construc]iei
na]ionale; la Iran [i posibilele evolu]ii \n Orientul Mijlociu – includerea Irakului, al`turi
de Iran [i Coreea de Nord, pe “axa r`ului” (George W. Bush, “Starea na]iunii”, 2002);
la devenirea Chinei ca putere mondial` – “conform previziunilor militare, puterea chinez`
va cre[te p#n` \n 2020 [i, \ntr-o structur` multipolar`, o va egala pe cea a SUA”; la Coreea
de Nord [i amenin]`rile posibile \n regiunea Asia-Pacific [i, nu \n ultimul r#nd, la “pacificarea”
195
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Siriei – un pas semnificativ \n destina]ia final` prezentat` de c`tre pre[edintele Bush \n foaia
de parcurs privind construc]ia p`cii \n Orientul Mijlociu.
Lucrarea, ap`rut` la Editura Militar`, se \ncheie cu pagini de articole/eseuri publicate
de autor \n hebdomadarul “Observatorul militar” \n perioada 2002-2003: “Uniunea statelor
Golfului”; “Mirajul For]ei Obiectiv”; “Tendin]e strategice – dimensiunea fizic`, social`,
economic`, politic` [i militar`”.

Mai mult ca oric#nd sau, poate, la fel de actuale

ca ieri [i azi, cuvintele “prevestitoare” din “R`zboi
[i antir`zboi”: “Tr`im un moment fantastic al istoriei
omene[ti. Ascunse dincolo de toat` str`lucirea la mod`,
ast`zi, pe planet` ac]ioneaz` mai multe schimb`ri
cutremur`tor de pozitive [i umanizate”.
|n actualul context geopolitic [i geostrategic,
nici nu se putea un moto mai elocvent, mai pe m`sura
timpurilor, a lucrurilor pe care le tr`im, a celor “ce sunt
cum c` sunt [i a celor ce nu sunt cum c` nu sunt”,
pentru lucrarea generalului de brigad` (r.) dr.
Octavian DUMITRESCU, Fenomenul militar.
Evolu]ii [i perspective, ap`rut` la editura
bucure[tean` Semne.
O istorie de descifrat spre trecerea la “o nou` genera]ie de r`zboi”, cea de-a patra,
ap`rut` at#t din consisten]a [i varietatea facilit`]ilor erei informa]ionale, c#t [i, mai ales,
din evolu]iile economice, sociale [i politice ale sf#r[itului de mileniu: “Conflictele din Irak,
Afganistan ori ac]iunile teroriste din SUA, din 11 septembrie 2001, pot fi considerate
modalit`]i reale de experimentare a conflictului din genera]ia a patra”. Sf#r[itul “r`boiului
rece”. O alt` transformare, cu implica]ii globale, care au constat \n dispari]ia comunismului,
ca sistem mondial, a Uniunii Sovietice [i a Tratatului de la Var[ovia. Dup` cum apreciaz`
unii anali[ti, ultimul deceniu al secolului trecut a marcat \nceputul unipolarismului american
ori al pluralismului \n rela]iile mondiale, o transformare fundamental`, de altfel, \n mediul
global de securitate.
Toate aceste muta]ii din mediul de securitate global au avut ca repere: apari]ia
a[a-ziselor riscuri [i amenin]`ri asimetrice ca urmare a cre[terii importan]ei unor actori
nonstatali de securitate; apari]ia multor state independente, mici [i f`r` for]` economic`,
nu foarte importante \n planul securit`]ii, dar atractive prin prisma pozi]iei geopolitice
sau a resurselor umane; prezen]a unor tehnologii avansate, specifice erei informa]ionale,
cu aplicabilitate \n domeniul militar, aduc#nd \n prim-planul interesului [tiin]ific militar arme
mai pu]in letale, dar mai eficiente.
O analiz` util` responsabililor politico-militari [i militari, tuturor celor interesa]i
de viitorul armatelor, al conflictelor, de studiul problematicii ac]iunilor militare moderne.
O lucrare cu … r`spuns a[teptat, parafraz#ndu-l pe autor, o lucrare trudit` [i bine venit` !
196
 Evenimente editoriale
Metafor` [i paradox, Lancea de silicon irupe
\n acest \nceput de secol caracterizat de informatizare,
de transformarea puterii militare dintr-o “putere
de calitate medie” \ntr-o “putere de cea mai \nalt`
calitate”.
Lucrarea, ap`rut` la editura bucure[tean` Bioterra,
este o pledoarie a rolului informa]iei \n manage-
mentul crizei, al crizelor economico-sociale
sau/[i politico-militare, care pot deveni o amenin]are
[i pentru ]ara noastr`: “De[i Rom#nia nu consider`
nici un stat ca poten]ial inamic, \n prezent exist`
o instabilitate regional` care poate determina
accentuarea crizelor [i riscurilor pe termen mediu
[i lung”.
Av#nd \n vedere varietatea factorilor de risc [i a amenin]`rilor din mediul intern
[i interna]ional, autorii – generalul-locotenent dr. Tudor CEARAPIN, medicul
dr. Gabriel HOMOTESCU, comisar al OADO de pe l#ng` Na]iunile Unite, [i generalul
de brigad` dr. Constantin TOMA, afla]i, iat`, la a doua apari]ie colectiv` (“De la securitatea
individual` la securitatea colectiv`”, 2003) subliniaz` urm`toarele aspecte: prevederea
activit`]ilor necesare cunoa[terii fenomenlor politice, militare, economice, sociale care aduc
atingere securit`]ii na]ionale; interesul particular al fiec`rui stat; variante folosite de ]`rile
membre ale NATO \n procesul de analiz` [i gestionare a crizelor: o schimbare caracterizat`
de cre[terea \n intensitate a interac]iunilor contrare \ntre doi sau mai mul]i adversari,
cu probabilitate \nalt` de ostilit`]i militare; o situa]ie na]ional` sau interna]ional` \n care
are loc o amenin]are la adresa valorilor, intereselor sau obiectivelor prioritare ale p`r]ilor;
un set de evenimente deschise care ridic` impactul for]elor destabilizatoare \n sistemul
general, interna]ional sau \n oricare dintre aceste sisteme \n mod substan]ial peste valorile
normale [i cre[te violen]a \n cadrul sistemului; o secven]` de interac]iuni \ntre guvernele
a dou` sau mai multe state suverane \n conflict sever, care nu este r`zboi, dar implic#nd
percep]ia unui pericol cu \nalt` probabilitate de r`zboi.
Pornind de la defini]ia crizei, autorii recurg la un studiu de caz al societ`]ii rom#ne[ti,
\n ansamblul ei, care se afl` “\ntr-o profund` criz` sistemic`”, manifestat` \n domeniul ordinii
publice, prin amenin]`ri ce vizeaz` ordinea constitu]ional` sau chiar ordinea public`.
Partea a doua a lucr`rii se refer` la modalit`]ile de gestionare a crizei \n viziunea
speciali[tilor NATO, dintre care a[ men]iona: contribu]ia la reducerea tensiunilor, ceea ce
va \mpiedica transformarea lor \n crize; gestionarea efectiv` a crizelor pentru a preveni
transformarea lor \n conflicte; asigurarea preg`tirii militare [i civile conform cerin]elor momentane
pentru a face fa]` diferitelor niveluri de criz`; monitorizarea situa]iei. Tocmai de aceea
trebuie s` reflect`m [i s` ne preocupe dezvoltarea tehnologiei moderne, care va avea
un impact real \n domeniul artei militare rom#ne[ti, f`c#nd eficient` orice form` de ripost`
\n scopul salvgard`rii valorilor fundamentale ale statului de drept.
197
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Despre tranformarea Armatei Rom#ne,
“o transformare de esen]`”, dup` modelul Armatei
Ro[ii, despre principalele instrumente folosite
de Partidul Muncitoresc Rom#n \n organizarea
“armatei poporului” sau, altfel spus, o invita]ie pe care
v-o adresez de a lectura De la armata regal`
la armata popular`. Sovietizarea Armatei
Rom#ne (1948-1955), lucrare ap`rut` la Editura
Ziua, \n colec]ia “Istorie”.
Beneficiind de sprijinul unor personalit`]i
istorice – Florin Constantiniu, Ioan Scurtu, Mihai Retegan,
Constantin Hlihor [i, nu \n ultimul r#nd, recunosc`tor
academicianului Dinu C. Giurescu pentru \ncrederea
\n finalizarea acestui proiect editorial, autorul – c`pitanul
dr. Florin {PERLEA, admirabil condeier al publica]iei “Spirit Militar Modern”, ilustreaz`,
\n cele peste 200 sute de pagini, rod al unei c`ut`ri meticuloase [i, iat`, \mplinite
(ceea ce-l caracterizeaz` !), drumul institu]iei militare na]ionale de la tradi]ie la “sovietizare”,
parcurs \n dou` etape: 1945-1947 – perioada “stabiliz`rii” controlului politic simultan
cu reduceri ale corpului ofi]eresc [i 1948-1955, etapa form`rii de noi cadre [i a reorganiz`rii
armatei pe criterii predominant politico-ideologice.
Designul lucr`rii se axeaz` pe patru mari capitole care ne prezint` “societatea
rom#neasc` [i Armata Rom#n` \n primii ani postbelici” – sovietizarea Rom#niei; instaurarea
regimului comunist; “democratizarea” armatei [i rolul aparatului politic \n acest proces
(“democratizarea” \nsemna, de fapt, preluarea controlului asupra armatei – cel pu]in la nivel
declarativ apolitic` – de c`tre Partidul Comunist [i, printr-o abil` manevr` de implicare
a acesteia \n via]a politic`, transformarea ei \ntr-un sus]in`tor eficient al procesului
de sovietizare a Rom#niei at#t \n interiorul caz`rmilor, c#t [i \n afara acestora); aplicarea
modelului sovietic (1948-1950), structuri militare [i “despre r`zboiul contemporan”;
“avatarurile legisla]iei”; schimbarea structurii sociale a armatei – crearea unui nou corp
de cadre militare (1940-1955) – “rolurile [i ]elurile unei armate populare nu vor putea fi
\mbr`]i[ate \n \ntregime de armat` dac` nu vor fi schimbate structura ei social` [i compozi]ia
cadrelor de comand` care s` fie c`l`uzite de o ideologie militar` corespunz`toare”
(Valter Roman); evolu]ia “armatelor populare” din ]`rile lag`rului socialist, rolul aparatului
de partid \n formarea “armatei populare” prin propagand` verbal`, scris` [i vizual`.
Nu \n ultimul r#nd, trebuie s` v` spun c` lucrarea a primit anul acesta,
la cea de-a VI-a edi]ie a Premiilor na]ionale ale revistei “G#ndirea militar` rom#neasc`”,
premiul “General de brigad` Constantin H#rjeu”, pentru “contribu]ia de excep]ie
la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei militare na]ionale”.

Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU
198
 ABSTRACTS

A different kind of Armed Forces

• COL Costinel PETRACHE
Meanwhile, the national military institution experienced – completely, harshly, deeply and as a liberation – the historic condition
of the transformation, a change occurred within the vital centers of the Romanian military body: training and education philosophy,
culture, organizing, procurement and direct combat training. Joining NATO, following the “1989” and “2004” models – the first
model used to shape the national military institution, the second is shaping it now, means emphasizing, right now, the existence
of another kind of armed forces • During all this process, to which only the future can truly point out the significance, understanding
of the change, as such, and of the inevitable need for change, seems to be, or could we say, it is indeed, really more important
than the transformation itself

Opinions regarding the implications of globalization over security

• MG Ph D Mihail ORZEA}~
Definition and evolution tendencies • Globalization’s effects over security • Relevance of the present world’s discipline and it’s
institutions • Trend of unipolar contestation – pro arguments • Regional initiations of cooperation – globalization’s components
• Terrorism and globalization

Planning, programming, budgetary and evaluation system – from promise to certainty. 2001-2004
• Eng {erban LUNGU
Defence planning concept • “Resistence to changing” • Conceptions and modern management systems of the resources
• Defence of national amount and interests • Directions of planning defence • The implications of the Alliance’s transformations
on collective defence planning

Correlation between national defence and collective defence

• BG Ioan CIUPEI
Global and european security sphere • “Promotion of Romanian nation’s interests” • The adoption of the national military doctrine
and strategy • Preparation of the territory, economy and population for defence • The establishment of the political’s organization
• Principle of collective effort • Accomplishement of Alliance’s objectives

CJTF Concept
• LTC Constantin-Cr`i[or IONI}~
CJTF missions from the 5th article’s frame • Center of key-position • Staff’s center • Personnel received as strengthening • Modular
training of one’s CJTF commandments • Forces ready to fight permanently • Special forces • Structure of the CJTF forces

Effect based operations

Concept of effect based operations • Effort’s concentration on opponent’s volition • Remodelation of behaviour • Operations
in peace time • Operations in crises situations • Operations in war time • Deffining the effect based operations • Stimulus and answer
model of the effect based operations

Non-verbal military communication semiotics

• COL Ph D Nicolae ROTARU
The body language – meaning and signification • The military field of communication • Diagrams of observational communication • Between
communion and communication • The troop language • The interhuman relations technique • Landmarks of non-verbal communication

The simplification pyramids within the military organization

• MAJ Nelu DR~GAN
The decodification of fragment • Between imagination and ideology • The pyramid of neccessities • Cultural answers • Motivation
– needs and interests • The pyramid of organization • Decisions making-acts of organizational management • The conception
of officer’s training • Theoretical-abstract intellect

Psycho-informational operations. Types of information used in objective’s substantiation

• COL Ph D Marian BUCIUMAN
Psychological element of the war • The importance of the psycho-informational device • Economic system based on information
• Information’s value and decision’s quality • General model of psycho-informational confrontation • Aspect of evaluation
informations • The role and the importance of the information services in psychological war

199
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2004
Tendencies and directions of military uniform research and design
• COL Gabriel STROIL~
Vestimentary comfort, durability, low costs • The American plan for reducing the clothing weight • Climatic conditions and those
concerning the activity • The influence of the body temperature on decision making • The thermic resistance of a coating
of clothing

Criminologic considerations regarding delinquent behaviour in military juvenile medium

• COL Bujorel FLOREA
Equilibrium between request and work strenght offert • Models of authority • Criminologic model of social control • Military life
– between duty and obey • Military group’s specific facts • Hierarchy and recruit’s statute • The phenomenon of deprivation
• Facts of corruption • Facts who generate stress

Modern technology of position practical in military actions. Global position system

• COL Eng Georgel CIOCOIU
• CPT Eng Daniel {TEFAN
Regional reference systems • Spatial segment and perpetual global position • Control segment and satellite’s ephemeride
calculation • Principal control station • Policy of the security system • Position technics with GPS • GPS and interoperability
in military actions

Military applications of satellite teledetection

• CPT Eng Grigore F~RCA{
Sattelites and detecting elements of teledetection • The importance of geostational satellites in meteorology and telecomunication’s
domain • Functions of the teledetection element of teledetection • One’s radiometer’s properties • Spatial properties: instaneous
range of observation • Global range of observation

The accomplishment of the area’s numerical model for Romania’s territory

• CPT Eng Liviu PORUMB
Definning of the area’s numerical model • Information’s interpolation and memoration •Processing of source-data • The performance’s
steps of area’s numerical model • Determination and control of the quality • Geometrical precision and semantic precision

Digital photogrammetric products. Ortophotomap

• CPT Eng Dan POM|RLEANU
Jigsswpuzzele of ortoimages • Ortorecover of the digital images • Acquiering of the digital images • Camera’s coordonation
system • Exterior orientation • Calculation of the scanned point’s coordonates • The approximation relying on the nearest
neighbour • Bilinear interpolation • Cubic interpolation

Territory’s analysis in military operations

• CPT Eng Valentin POPA
The analize process of the terrain • Informational preparation of the operation • Collecting the informations • Products of terrain
analize • Military aspects of the terrain • Digital geographic data • Aerial recordings • The source of the altimetric data • Maritime
geographic elements

Military topographic map in UTM projection

• CPT Eng Vasile CONSTANTIN
Map’s basic elements • Approximation of Earth’s figure • Converting of the geographic coordonates into cartesian coordonates
• Universal transversal Mercator Projection • Military topographic map in UTM projection • The adoption of NATO standard maps

Middle-Orient: developments of the fight against terrorism. Review: Saudi Arabia

• COL Ph D C`t`lin-Marius TÂRN~COP
Arab world’s stagnation • Saudi Arabia – enemy or friend ? • Threats of the domestic terrorism • Campain against islamic militants
• Saudi Arabia – between regional and global security • The importance of oil and exports controlled by the state • Re-evaluation
of SUA’s foreign policy

The participation of Radu R. Rosetti in the war for the nation’s completion (1916-1918)
• Ph D Constantin DINULESCU
At the General Headquarters • The disastruous defeat at Turtucaia • The inanspicious evolution of military conflicts • The personality
of general Berthelot • The crossing of the Danube by German-Bulgarien troops • The technical preparation of the regiment
• The battle of R`zoare

Versiunea \n limba englez`

@ Eugenia-Mihaela CALOT~

200