MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

INSPECTORATUL GENERAL
AL JANDARMERIEI ROMÂNE

GHID
DE
INTERVEN IE
PROFESIONAL

Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Bucureşti – 2008
 Coordonator:
General locotenent
dr. Costic SILION

Colectiv de autori:
Col. Ovidiu VASILIC Col. Marin ANDREIANA
Lt. col. Philippe THIRIOT Col. Marian PETRE
Lt. col. Eugen TODORU

DESTINAT EXCLUSIV PERSONALULUI JANDARMERIEI ROMÂNE

Copierea, modificarea par ial sau în totalitate a con inutului, precum şi

multiplicarea sau comercializarea publica iei ca atare sunt interzise.

CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI PEDAGOGIE

Strada Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, Bucureşti
Telefon/Fax: 0040-21-4096032
Metropolitan: 1-16032, 1-16554
E-cdp_jr@mai.gov.ro
ds_cdp@gama-b-1.mai.intranet
http://cdp.intranet

Redactare: comisar-şef Marian Nencescu

Tehnoredactare şi copertă: subinspector Carmen Tudorache
Tipărit la Tipografia M.I.R.A.
 CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV ............................................................ 7

CAPITOLUL 1
NO IUNI ŞI PRINCIPII DE BAZ ÎN INTERVEN IA
PROFESIONAL ....................................................................... 11
CAPITOLUL 2
FORMAREA DE BAZ ÎN INTERVEN IA
PROFESIONAL ....................................................................... 16
2.1. Despre adversar şi ac iunile acestuia ...................................... 16
2.2. Tehnici de comunicare............................................................ 18
2.3. Zone de protec ie .................................................................... 19
2.4. Zone de ac iune şi elemente de traumatologie........................ 20
2.5. Pozi ia universal de ripost (PUR)........................................ 21
2.6. Func iile mâinilor ................................................................... 25
CAPITOLUL 3
DOMINAREA F R ARM A ADVERSARULUI…………26
3.1. Interceptarea persoanelor care se deplaseaz pe jos ............... 26
3.2. Dispozitive de ac iune pentru interceptarea persoanelor
pe jos.................................................................................. 27
3.2.1. Triunghiul simplu ……………………………………...… 28
3.2.2. Triunghiul dublu …………………………………………. 28
3.3. Legitimarea persoanelor ......................................................... 29
3.4. Controlul corporal preventiv asupra persoanei....................... 30
3.5. Controlul bagajelor ……………………………………….... 32
3.6. Imobilizarea persoanelor prin folosirea for ei ........................ 32
3.6.1. Folosirea for ei fizice de c tre jandarmi .............................. 33
3.7. Folosirea mijloacelor din dotare ............................................. 49
3.7.1. Protec ia jandarmului şi imobilizarea adversarului prin
folosirea bastonului de cauciuc......................................... 50
3.8. Folosirea tompfei .................................................................... 53
3.8.1. Generalită i şi caracteristici............................................... 53
3
3.8.2. Atitudini de protec ie ........................................................... 54
3.8.3. Parările cu tompfa............................................................... 58
3.8.4. Tehnici de imobilizare cu tompfa ……………………...… 59
3.8.5. Apărarea contra armelor albe............................................. 60
3.9. Folosirea c tuşelor.................................................................. 60
3.10. Folosirea pulverizatorului de mân cu substan e iritant-
lacrimogene ....................................................................... 62
3.11. Imobilizarea adversarului prin folosirea armelor albe –
bastonul telescopic............................................................. 63
3.11.1. Atitudini de protec ie ......................................................... 64
3.11.2. Deschiderile şi închiderile B.T. ......................................... 65
3.11.3. Lovituri de oprire cu B.T. închis........................................ 68
3.11.4 Lovituri de oprire cu B.T. deschis ………………..…...… 69
3.11.5. Tehnici de imobilizare şi control cu BT închis .................. 71
3.11.6. Tehnici de imobilizare şi control cu BT deschis................ 72
3.11.7. Apărarea contra armelor albe cu BT ................................ 75
3.12. Conducerea persoanelor la sediul unit ii de jandarmi......... 75
3.12.1. Tehnici de conducere prin folosirea for ei fizice şi a
mijloacelor din dotare ....................................................... 76
CAPITOLUL 4
DOMINAREA CU ARM A ADVERSARULUI …………... 77
4.1. Reguli de securitate individual permanente (în serviciu şi la
instruc ie ............................................................................ 77
4.1.1. Cele 5 reguli fundamentale de securitate ............................ 77
4.1.2. Manipulările fundamentale ................................................. 78
4.1.3. Darea şi primirea unei arme ............................................... 81
4.1.4. Portul armei în serviciu....................................................... 82
4.2. Bazele tragerii......................................................................... 83
4.2.1. Reprezentarea universală .................................................... 83
4.2.2. Atitudinea universală de ripostă cu arma în pozi ia de
contact ............................................................................... 84
4.2.3. Principiile tragerii: pozi ia corpului şi prinderea în mână a
armei, achizi ionarea unui obiectiv, respira ia şi ac iunea
asupra trăgaciului (PARA)................................................ 89
4.2.4. Moduri de tragere................................................................ 92
4.2.5. Secven a de foc .................................................................... 95

4
4.3. Manipul rile elementare ......................................................... 96
4.3.1. Trecerea rapidă la cod galben/cod roşu
(dezasigurat/asigurat) ....................................................... 96
4.3.2. Reîncărcarea şi reaprovizionarea armei prin schimbarea
încărcătorului .................................................................. 100
4.3.3. Cură area tactică şi turul tactic de orizont ....................... 102
4.3.4. Tehnicile de tranzi ie ......................................................... 103
4.3.5. Deplasările cu arma .......................................................... 105
4.3.6. Pozi ii de tragere derivate
(în genunchi, culcat, în spatele unei protec ii) ............................ 108
4.4. Realismul antrenamentului ................................................... 112
CAPITOLUL 5
TACTICA INTERVEN IEI ………………………………... 114
5.1. Bazele tacticii de interven ie................................................. 115
5.2. Tehnici de înaintare .............................................................. 118
5.2.1. Câştigarea terenului .......................................................... 119
5.2.2. Sprijinul fix decalat - pozi ionarea unui sprijin ............... 121
5.2.3. Trecerea spa iilor deschise (uşi, ferestre) ......................... 121
5.3. Tehnici de p trundere ........................................................... 122
5.3.1. Pătrunderea în situa ia în care ne confruntăm cu un
adversar localizat ............................................................ 122
5.3.2. Când ne confruntăm cu un individ nelocalizat .................. 123
5.3.3. Urcarea unei scări............................................................. 124
5.4. Mod de ac iune în for sau în suple e.................................. 125
5.5. Controlul vehiculelor ............................................................ 126
5.5.1. Situa ii tactice .................................................................... 128

Bibliografie ……………………………………………….…….133
Anexe ……………………………………………………….…..134

5
 CUVÂNT INTRODUCTIV

Pascal afirma c „justi ia f r for este neputincioas , iar

for a f r justi ie este tiranie. Justi ia f r for este contrazis ,
pentru c exist întotdeauna oameni r i, iar for a f r justi ie este
acuzat . Trebuie deci puse împreun justi ia şi for a şi prin aceasta,
s facem ca ceea ce este just să fie puternic şi ceea ce este puternic
să fie just”.
Implicat în realizarea ordinii şi siguran ei publice,
prevenirea şi combaterea criminalit ii, Jandarmeria Român în
calitate de for principal de ordine şi siguran public exercit ,
împreun cu Poli ia, dreptul de poli ie al statului. Exercitarea
acestui drept permite asigurarea for ei despre care vorbea Pascal.
În fapt, obiectivul principal al Jandarmeriei este realizarea
ordinii şi siguran ei publice, iar realizarea acestuia poate fi
asigurat uneori, numai prin folosirea for ei.
Folosirea for ei depinde de adversar şi de violen a acestuia
şi trebuie s constituie o form de ap rare (a sa, a altuia, sau a
societ ii) sau s permit aplicarea unor m suri preventive,
coercitive sau excep ionale. Ea r spunde unei ac iuni ilegale a
adversarului, pe timpul îndeplinirii serviciului, iar nivelul de for
utilizat trebuie s fie cel strict necesar pentru dominarea
adversarului şi a situa iei.
Sensibilitatea situa iilor create de folosirea for ei, a
mijloacelor din dotare şi a armamentului de c tre jandarmi, de o
manier individual sau colectiv , le impune acestora s
st pâneasc foarte bine dou aspecte legate de folosirea for ei:
aspectul legal şi regulamentar şi aspectul practic.
7
 Dac aspectul teoretic poate fi memorat relativ uşor,
aspectul practic este cel mai dificil pentru c cere, al turi de calit i
personale, cunoaşterea şi aplicarea unor tehnici şi tactici specifice
de ac iune care reprezint îns şi inteligen a unei institu ii. Cum
jandarmul este responsabil de actele sale pe timpul interven iei, la
baza acestui demers nu trebuie s stea aspecte rudimentare sau
speran a c jandarmii pe care îi preg tim nu vor trebui s riposteze
niciodat unui atac.
De aceea, jandarmii trebuie preg ti i pentru interven ia
reală, înt ri i în ac iune şi sus inu i în suportarea consecin elor
eventuale a gestului lor legal prin promovarea şi aplicarea unor
modalit i de lucru simple, eficiente şi realiste pe plan psihic, legal
şi tactic şi prin responsabilizare în faza de antrenament. Pentru a
atinge acest obiectiv, aptitudinea jandarmului operativ de a rezolva
probleme a c ror gravitate şi complexitate pot fi excep ionale, în
interiorul unui sistem legal complex, trebuie s fie dezvoltat .
Cadrul legal, coerent şi eficace de preg tire şi executare a
misiunilor în corela ie cu ideile enun ate mai sus este oferit de
interven ia profesional . Ea asigur difuzarea şi uniformizarea unor
practici, proceduri şi tehnici corecte şi are ca ax de sus inere
gradualitatea interven iei. Aceste caracteristici permit asigurarea
unui serviciu public corect în beneficiul tuturor cet enilor,
eliminarea exceselor de orice natur şi a practicilor care nu sunt
conforme cu etica şi deontologia profesiei de jandarm.
Interven ia profesional este, de asemenea, o abordare
concret şi coerent a ac iunii Jandarmeriei pe teren care vizeaz
îndeplinirea misiunilor cotidiene astfel încât func ia de protec ie s
fie rezultatul conjug rii şi respect rii simultane a trei imperative:
legalitate, protec ie şi eficacitate.
Dacă legalitatea trimite la respectul pentru cet ean şi la
principiul propor ionalit ii r spunsurilor, protec ia în îndeplinirea
misiunilor constituie un imperativ pentru jandarm, iar eficacitatea
se reflect în capacitatea de a preveni şi de a gestiona la un nivel
cât mai redus de violen o situa ie dificil .
În aceste condi ii, un posibil r spuns la întrebarea „De ce
Interven ia Profesional ?” ar putea fi formulat astfel:
8
¾ pentru prima dat , prin disciplina Interven ie
Profesională, sunt reunite cunoştin e şi deprinderi din
patru categorii de preg tire diferite: Tactica
Jandarmeriei, Educa ie fizic militar , Instruc ia tragerii
şi Preg tire juridic . Aceast abordare interdisciplinar
joac un rol unificator, asigurând jandarmului operativ
elementele de baz pentru activitatea sa de teren;
¾ formarea în interven ia profesional vizeaz adaptarea
comportamentului şi experien ei jandarmilor la
exigen ele de securitate, respectând valorile şi normele
unei for e moderne de ordine public într-o societate
democratic . Asigurarea protec iei şi securit ii
personalului în timpul interven iilor sunt înscrise într-un
cadru legal şi deontologic strict şi se sprijin pe un
demers acceptat fiziologic şi traumatologic, inând cont
de efectul stresului în ac iune. Urm rind s domine
adversarul, jandarmul trebuie s fie în m sur s
foloseasc nivelul de for strict necesar pentru a pune
cap t amenin rii şi pentru ca folosirea for ei s r mân
în litera legii;
¾ aspectul interoperabilit ii activit ii nu trebuie neglijat.
Ac ionând în cooperare cu poli ia şi cu celelalte structuri
de ordine şi siguran public din Uniunea European ,
Jandarmeria Român trebuie s se adapteze standardelor
acestora şi s -şi asigure interoperabilitatea. Interven ia
profesional constituie un r spuns adecvat acestei
cerin e;
¾ profesionalizarea jandarmilor este un alt element care
vine s impun introducerea Interven iei Profesionale.
Profesionalizarea înseamn în primul rând calificare.
Or, aceast calificare nu se poate face f r a avea
standarde interne corecte şi eficiente care s fie expresia
cerin elor legale şi care s -şi trag substan a din practica
cotidian ;
¾ orientat spre primul nivel de interven ie (cel imediat
comun) aria de aplicare a Interven iei Profesionale nu se
9
 limiteaz la men inerea ordinii, ci ea se aplic cu aceeaşi
eficacitate şi misiunilor de asigurare şi restabilire a
ordinii publice.
Acesta constituie liantul care permite ac iunea şi
dezvoltarea tacticii interven iei jandarmeriei la cele patru niveluri:
nivelul 1 – echip şi grup ; nivelul 2 – Detaşament Mobil; nivelul 3
– Grup ri Mobile; nivelul 4 – Grup ri Opera ionale.
Aceast carte despre Interven ia Profesional a Jandarmului
Operativ nu şi-a propus s dea solu ii pentru toate situa iile
previzibile. Ea constituie doar premiza unui mod de ac iune care
permite rezolvarea eficace a situa iilor din teren respectând ideea
de tehnică în locul celei de for ă. Se asigur astfel aplicarea
legisla iei na ionale şi interna ionale în domeniul ordinii publice,
concomitent cu respectarea unor principii, reguli şi metode
europene în materie de ordine public .

10
 CAPITOLUL 1

NO IUNI ŞI PRINCIPII DE BAZ ÎN INTERVEN IA

PROFESIONAL

Pentru asigurarea unei ac iuni logice şi coerente, Interven ia

Profesional este structurat pe patru domenii:
Formarea de bază în Interven ia Profesională (I.P.)
Dominarea fără armă a adversarului (D.F.A.A.)
Dominarea cu armă a adversarului (D.C.A.A.)
Tactica Interven iei (T.I.)
a) Formarea de bază în I.P. – asigur fundamentul pe care
se construiesc celelalte domenii şi include cunoaşterea adversarului
şi ac iunile acestuia, tehnici de comunicare, zone de protec ie şi de
ac iune, elemente de traumatologie.
b) Dominarea fără armă a adversarului – include pozi ia
universal de ripost , tehnicile corporale, tehnicile articulare,
tehnica folosirii mijloacelor din dotare şi a procedeelor de
imobilizare, folosirea mijloacelor improvizate atunci când
jandarmul nu este obligat s foloseasc armamentul din dotare.
c) Dominarea cu armă a adversarului – are ca obiect
tehnica folosirii armelor pe timpul serviciului, cunoaşterea şi
manipularea acestora în condi ii de siguran , pozi iile de tragere,
protejarea cu ajutorul armei, deplas rile, reguli tactice
fundamentale, ochirea, trecerea de la folosirea mijloacele din dotare
la folosirea armamentului.
d) Tactica interven iei – are ca obiect st pânirea tehnicilor
necesare pentru executarea controlului vehiculelor, cât şi tehnicile
de înaintare şi p trundere în echip de doi şi trei jandarmi pân la o
grup .
11
 Interven ia profesional este guvernat de urm toarele
principii care îi asigur coeren şi fiabilitate:
a) Legalitatea – ac iunea jandarmilor se desf şoar în
spiritul şi cu respectarea legilor, iar cet enii – în exercitarea
drepturilor şi libert ilor constitu ionale – nu sunt supuşi decât
îngr dirilor stabilite prin lege şi cerin elor fireşti ale moralei
sociale.
b) Prevenirea ac iunilor de tulburare a ordinii publice –
reflect capacitatea jandarmilor de a lua la timp m surile necesare
pentru evitarea producerii oric ror acte sau fapte prin care se aduce
atingere ordinii publice, pentru evitarea amplific rii acestora şi
degener rii lor în ac iuni violente sau care afecteaz grav ordinea
public .
c) Suficien a, gradualitatea şi propor ionalitatea –
presupune folosirea for ei de c tre jandarmi propor ional cu tipul şi
gradul de tulburare a ordinii publice, numai atât cât este strict
necesar şi pe o perioad limitat , suficient pentru atingerea
obiectivului propus. Procedeele şi mijloacele de ac iune care
implic m suri de constrângere vor fi utilizate în mod progresiv şi
numai dac este absolut necesar.
d) Nediscriminarea – impune jandarmilor adoptarea unui
comportament corect, impar ial şi nediscriminatoriu, f r deosebire
de ras , sex, religie, na ionalitate, apartenen politic , avere sau
origine social , fa de to i cet enii.
e) Evitarea surprinderii – presupune obliga ia jandarmilor
de a aten iona şi de a soma cu privire la folosirea mijloacelor din
dotare, îndeosebi a armelor de foc şi, dup caz, acordarea timpului
necesar pentru încetarea ac iunilor şi/sau p r sirea zonei de c tre
cei implica i.
f) Inviolabilitatea persoanei – stabileşte c orice persoan
are dreptul de a i se respecta via a, integritatea fizic şi moral ,
precum şi atributele inseparabile personalit ii sale. Acest principiu
include interzicerea torturii sau a relelor tratamente precum şi
dreptul persoanei la un proces echitabil, public şi corect, în fa a
unei instan e competente, independente şi impar iale, conform legii.
12
 g) Interven ia specializată şi cooperarea – jandarmii trebuie
s ac ioneze în raport de atribu iile legale, preg tirea şi dotarea
specific .
Expresia practic a aplic rii acestor principii o reprezint
conceptul de gradualitate a interven iei care constituie coloana
vertebral a acestei construc ii teoretice şi practice care este
Interven ia profesional . Pentru evitarea confuziilor trebuie precizat
c Interven ia Profesional reprezint întregul, în timp ce
gradualitatea interven iei reprezint o parte, un concept ordonator.
Reunind principii ca: riscul minim, gradualitatea folosirii
metodelor şi mijloacelor de ac iune, limitarea şi propor ionalitatea
folosirii for ei, conceptul de interven ie gradual reprezint o
continuare a m surilor coercitive, ce se materializeaz printr-o
evolu ie care începe cu simpla prezen a jandarmului, se continu
cu folosirea mijloacelor tehnice de interven ie şi se finalizeaz cu
uzul de arm .
Interven ia gradual include patru faze care reflect
propor ionalitatea dintre atitudinea adversarului (calm şi
cooperant sau agresiv , chiar violent ) şi gradul m surilor de
coerci ie aplicate de jandarm. Obiectivul principal este dominarea
adversarului prin comunicare verbal şi non verbal , prin ac iuni de
descurajare, iar dac acestea nu au efectul scontat se trece la
folosirea tehnicilor corporale, urmate, dup caz, de folosirea
mijloacelor tehnice din dotare, direct propor ional cu gradul de
amenin are.
Prin aceast abordare gradual (evolutiv ) a interven iei se
încearc achizi ionarea unui avantaj mental şi tactic, astfel încât
jandarmul s aib posibilitatea s -şi înt reasc riposta, punându-se astfel
în situa ia de a rezolva cu tact şi eficacitate situa ia cu care se confrunt .
Interven ia jandarmului contra unui adversar sau pentru
îndeplinirea unei misiuni se realizeaz gradual. Gradualitatea1
1
„Folosirea mijloacelor de interven ie se face în mod gradual şi nu trebuie să
depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau
agresive ori pentru neutralizarea ac iunilor ilegale şi va înceta de îndată ce
scopul misiunii a fost realizat”, potrivit art. 33 din Legea nr. 550 din 29
noiembrie 2004 privind organizarea şi func ionarea Jandarmeriei Române,
M. Of. nr. 1175 din 13 decembrie 2004.

13
interven iei reprezint aplicarea succesiv a coerci iei de tipul
prezen ă, avertizare, somare – folosirea for ei – mijloace din
dotare-armament, în cazul ac iunii contra unui adversar şi permite
tratarea diferen iat , progresiv şi eficace a unei situa ii în care
folosirea armamentului este ultima solu ie.
Coerci ia poate fi aplicat de jandarmi pe timpul execut rii
misiunilor specifice, de la caz la caz, în func ie de ac iuni,
amenin ri sau de agresiuni şi nu trebuie s dep şeasc nevoile
reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori
pentru neutralizarea ac iunilor ilegale. Ac iunea propriu-zis va
înceta de îndat ce scopul misiunii a fost realizat.
Gradualitatea folosirii metodelor şi mijloacelor de ac iune,
implic obligarea jandarmului la utilizarea în mod progresiv a
procedeelor, metodelor şi mijloacelor tehnice din dotare, de la cele
mai simple – interceptarea, avertizarea – şi pân la folosirea celor
care implic un grad mai mare de for – lovituri de oprire cu
bra ele, cu p r i ale corpului sau folosirea mijloacelor tehnice din
dotare (bastonul de cauciuc, tompfa, pulverizatorul de mân cu
substan e iritant-lacrimogene sau c tuşele).
Gradualitatea interven iei poate fi structurat în patru faze:
a) ac iunile coercitive fără folosirea for ei fizice –
interceptarea, avertizarea, conducerea, legitimarea şi stabilirea
identit ii, controlul corporal preventiv, controlul bagajelor,
folosirea lanternei;
b) ac iunile coercitive care presupun folosirea for ei –
lovituri de oprire cu membrele inferioare şi superioare ale corpului,
tehnici articulare şi de control;
c) ac iunile coercitive cu folosirea mijloacelor tehnice din
dotare – bastonul de cauciuc, tompfa, c tuşele, pulverizatorul de
mân cu substan e iritant-lacrimogene;
d) ac iunile coercitive prin folosirea armelor de foc – uzul
de arm în condi iile legii.
Folosirea for ei în mod gradual (riposta gradual ) nu
implic o respectare strict a celor patru faze progresive. În
aplicarea ei se ine cont de timpul material în care se desf şoar
ac iunea, starea de pericol în care se afl jandarmul sau victima şi
14
mijloacele folosite de adversar. În func ie de aceşti parametri se
poate trece peste unele faze de folosire gradual a for ei.
Cele patru faze evolutive ale conceptului de interven ie
gradual pot fi reprezentate schematic astfel:

EXPRIMAREA GRAFIC A CONCEPTULUI DE

INTERVEN IE GRADUAL

Câinele de serviciu – poate s intervin ca element de

descurajare.

15
 CAPITOLUL 2

FORMAREA DE BAZ ÎN INTERVEN IA

PROFESIONAL

Aceast categorie de preg tire permite jandarmilor s -şi

asigure însuşirea elementelor de baz pe care se vor construi
cunoştin ele şi deprinderile din celelalte domenii ale interven iei
profesionale. Cuprinde cunoştin e despre adversar, tehnici de
comunicare, zone şi distan e de protec ie, elemente de
traumatologie şi pozi ia universal de ripost .

2.1. Despre adversar şi ac iunile acestuia

Pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice, reac ia

jandarmului bazat pe folosirea for ei, a mijloacelor din dotare şi a
armamentului este determinat de identificarea unui adversar şi
implicit a unei amenin ri. În cazul în care jandarmul a identificat
amenin ri, el trebuie fie s se retrag fa de adversar pentru a
m ri distan a şi timpul de reac ie, fie s se apropie de adversar
pentru a prelua controlul.
Din punct de vedere tactic dup identificarea amenin rilor,
op iunile jandarmului în astfel de situa ii sunt: m rirea spa iului de
contact – crearea distan ei optime pentru reac ie, crearea de bariere
între jandarm şi adversar; folosirea de comenzi clare, concise,
exprimate cu voce tare şi hot rât ; deplasarea rapid înapoi sau
lateral pentru a se pozi iona în afara arcului de lupt al
adversarului; adoptarea unei pozi ii defensive (pozi ie de protec ie);
scoaterea bastonului (tompfei) sau a pulverizatorului de mân cu
efect iritant-lacrimogen.
16
 Identificarea de c tre jandarm a dualit ii adversar –
amenin are, se realizeaz prin: observare, avertiz ri, g rzile (pozi iile)
pentru ascunderea unui obiect de atac şi deturnarea aten iei.
Observarea const într-o vizualizare atent a poten ialului
adversar, din zona de observare, pentru descoperirea amenin rilor,
evitarea riscurilor şi realizarea unei abord ri tehnice, ce va permite
alegerea celei mai bune solu ii de tratare şi rezolvare a situa iei.
Avertizările se bazeaz pe identificarea semnalelor de
avertizare (tehnici de diversiune ale adversarului) emise de
adversar (suspect), cu privire la inten ia imediat . Aceste semnale
de avertizare pot indica o amenin are fizic real sau un atac
iminent împotriva jandarmilor afla i în misiune.
Semnalele de avertizare cele mai frecvent întâlnite în
activitatea curent a jandarmilor sunt: contactul vizual prelungit,
schimbarea culorii fe ei; strângerea buzelor şi lipirea acestora de
din i; coborârea capului pentru a proteja gâtul; coborârea
sprâncenelor pentru protejarea ochilor (mijirea ochilor), l sarea
capului spre înapoi; lovirea p mântului cu picioarele; gestica
exagerat (mai ales cu mâinile); accelerarea ritmului respira iei;
declanşarea şi încetarea brusc a unor mişc ri ce tr deaz un
comportament nervos; schimbarea pozi iei - aşezarea în lateral sau
în pozi ie de lupt , l sarea întregului trunchi mai jos, chiar înaintea
lans rii unui atac; privirea pe furiş la zonele int alese.
Gărzile sunt pozi iile folosite pentru ascunderea unui obiect
de atac: bra ele încrucişate sau cu o mân sub axil ; mâinile
încrucişate la nivelul centurii, mâinile la nivelul buzunarelor
pantalonilor, mâinile întinse de-a lungul pulpei (persoana are
îmbr c minte cu mâneci lungi); pumn închis (poate ascunde un
cu it cu lam escamotabil sau rabatabil ), vest inut pe umeri
sau în mân .

G rzi (pozi ii) pentru ascunderea unui obiect de atac

17
 Deturnarea aten iei reprezint acele gesturi sau ac iuni ale
adversarului care vizeaz derutarea jandarmului, urmate de
agresiune sau de fug . Cele mai frecvente sunt urm toarele:
scuiparea jandarmului; cartele telefonice, brelocuri, monede sau
chei agitate şi l sate s cad ; pantofi desf cu i, papuci arunca i cu
piciorul.
În func ie de factorii de risc, implica iile şi urm rile
ac iunilor adversarului, amenin rile la care sunt supuşi jandarmii
pe timpul execut rii misiunilor specifice, pot fi clasificate în trei
categorii: amenin ări principale, secundare şi poten iale.
Amenin rile principale, în func ie de intensitatea lor, pot fi
structurate astfel:
¾ de intensitate joas – injurii, atitudini provocatoare;
¾ de intensitate medie – lovituri corporale sau cu proiectile
contondente/incendiare;
¾ de intensitate ridicat - obiecte contondente, arme albe,
câini cu comportament agresiv, autovehicule, seringi
infestate cu virusul HIV sau cu cel al hepatitei C.
Amenin rile secundare – armele de foc (arme de calibru şi
dimensiuni mici) şi explozivii.
Amenin rile poten iale, în func ie de factorul care le
genereaz , cuprind: armele de foc de calibru şi dimensiuni mari
(carabine de vân toare, arme militare); arme neconven ionale
silen ioase (arbalete şi arcuri).

2.2. Tehnici de comunicare

La semnele de avertizare şi la primele elemente de

amenin are jandarmul trebuie s încerce s controleze situa ia prin
comunicare. Comunicarea între jandarm şi adversar trebuie s fie
permanent şi s aib ca scop descurajarea şi stoparea ac iunilor
adversarului, simultan cu asigurarea protec iei fizice a jandarmului.
Prin comunicare, jandarmul încearc s -şi impun voin a
înainte de a folosi for a, mijloacele tehnice din dotare sau
armamentul. Comunicarea eficient joac un rol important în
rezolvarea cu succes a situa iilor conflictuale şi de aceea este
18
considerat ca fiind o parte integrant a preg tirii jandarmului
operativ.
Formele comunic rii sunt: comunicarea verbal şi
comunicarea non verbal . La rezolvarea unei situa ii tensionate
contribuie cu 7% – limbajul folosit de jandarm; 38% – tonul vocii,
volumul, intona ia, frecven a şi viteza limbajului şi cu 55%
comunicarea non verbal .
O schem general de gestionare a unei situa ii conflictuale
(sau care tinde s devin conflictual ) prin comunicare poate fi
structurat astfel: L.E.A.P.S – Las -l s vorbeasc – ascult activ,
ajut -l cu cuvinte sau gesturi; Empatie – arat în elegere; Ai
întreb ri? – întreab pentru a ob ine cât mai multe informa ii;
Parafrazeaz – spune cum ai în eles tu faptele, folosind cuvintele
tale; Sumarul – condenseaz faptele, fii scurt şi concis înainte de a
lua orice decizie.
Pentru o bun comunicare jandarmul trebuie s respecte
urm toarele reguli: vorbeşte calm şi nu planifica dinainte ceea ce
vei spune; nu ignora şi nu desconsidera sentimentele adversarului;
dac nu în elegi ceva, pune întreb ri, afl cât mai multe informa ii;
nu discuta p rerile tale personale, po i crea alte probleme; ine cont
de punctul de vedere al adversarului, dar asta nu înseamn c
trebuie s fii de acord cu el, arat doar c ai în eles problemele lui.
Dac prin comunicare verbal (avertiz ri, soma ii) nu se
ob ine rezultatul scontat, folosirea for ei, a mijloacelor din dotare şi
a armamentului este singura op iune r mas pentru jandarm, care în
orice moment, trebuie s fie preocupat de propria siguran şi de
eficacitatea îndeplinirii misiunii.

2.3. Zone de protec ie

Pentru a asigura o gestionare eficace a spa iului şi a ac iunii

au fost stabilite mai multe zone de protec ie pe care jandarmul
trebuie s le p streze şi s le impun pentru a-şi asigura propria
securitate. Pornindu-se de la constatarea c o distan de
aproximativ 2m pân la adversar ofer suficient timp pentru reac ie,
iar adversarul are o arm , jandarmul trebuie s extind zona proprie
19
de protec ie propor ional cu raza sa de ac iune. Zonele de protec ie
sunt definite de distan a de protec ie.
Distan a de protec ie – este raza cercului zonei de protec ie
care îl are în centru pe jandarm. P strarea unei distan e de protec ie
optime în raport cu adversarul contribuie la securitatea personal a
jandarmului şi la posibilitatea sa. În raport de aceast distan au
fost stabilite trei zone de protec ie: zona de observare, zona de
contact fizic şi zona intim .
Zona de observare – este distan a
care permite jandarmului s aib contactul
vizual, auditiv, verbal şi olfactiv cu
adversarul, s în eleag ac iunile
adversarului şi s studieze mediului
înconjur tor. Este considerat o zon sigur .
Zona de contact fizic – este distan a
care permite contactul cu adversarul, folosind
membrele inferioare sau mijloacele din
dotare, f r a necesita deplasarea c tre
adversar.
Zona intimă – este distan a care permite
contactul cu adversarul folosind bra ele, coatele
şi genunchii. Pentru a de ine controlul situa iei,
jandarmul trebuie s permit apropierea
adversarului de zona sa intim doar în mod
excep ional şi în condi iile impuse de el.

2.4. Zone de ac iune şi elemente de traumatologie

Zonele de ac iune (zonele de percu ie) reprezint

suprafe ele de pe corpul uman asupra c rora se pot folosi for a,
mijlocele din dotare sau armamentul. Deoarece ac iunile asupra
acestor zone au efecte diferite asupra adversarului sau a
jandarmului, în raport de mijlocul utilizat şi de intensitatea folosirii
20
lui, este important s se cunoasc aceste zone pentru a reduce la
minim riscurile.
În func ie de dispunere şi de efectele care pot ap rea în
urma ac iunii, se disting trei zone:
Zona roşie – dispus la nivelul capului – este o zon
interzis deoarece ac iunea în for asupra acesteia poate produce
decesul adversarului. Evitând ac iunea asupra acestei zone se
previn: riscurile traumatice mortale; contactul cu sângele
adversarului (risc de îmboln vire hepatita C sau SIDA); producerea
de echimoze, contuzii, hematoame, pl gi.
În situa ii limit se poate ac iona şi asupra zonei roşii,
luându-se în calcul urm rile ce se pot produce în urma acestei
ac iuni.
Zona oranj – dispus la nivelul trunchiului – zon de
ac iune moderat ca nivel al riscurilor, totuşi ac iunea asupra
acestei zone poate avea urm ri relativ grave: traume mortale;
echimoze şi contuzii.
Zona verde – dispus la nivelul membrelor superioare şi
inferioare – zon de ac iune permisiv , dar care impune luarea în
calcul a urm rilor loviturilor: suprimarea sau reducerea mobilit ii
agresorului; fracturi, contuzii, hematoame.
În ceea ce priveşte ac iunea asupra acestor zone trebuie
re inute urm toarele dou sfaturi: Sunt interzise ac iunile în for
asupra capului sau a coloanei vertebrale! Dup ce ai imobilizat
adversarul înceteaz ac iunea, traumele produse pot fi în
defavoarea ta!

2.5. Pozi ia universal de ripost (PUR)

La mai pu in de 3 metri fa de adversar, cel mai bun

r spuns nu este acela de a scoate şi a folosi armamentul din dotare
şi nici de a c uta un ad post. Cel mai bine este s - i controlezi
reac iile reflexe şi s opreşti agresiunea printr-o eschiv la atacul
adversarului sau o lovitur cu una din p r ile corpului ori cu un
obiect aflat în mân , concomitent cu realizarea unei protec ii
imediate (maşin etc.).
21
 Aceast prim reac ie permite câştigarea unei distan e
optime fa de adversar sau ad postirea înainte de a folosi arma.
Aceasta poate fi asigurat prin adoptarea unei pozi ii corecte de
c tre jandarm. Pentru a evita confuziile a fost promovat o pozi ie
universal de ripost .
PUR este o pozi ie identic de deplasare sau de aşteptare a
jandarmului, cu sau f r mijloc din dotare sau cu arm , în fa a unei
direc ii periculoase. Ea ofer un mare grad de flexibilitate ce
permite un r spuns adecvat, prin folosirea minimului de for
necesar, pentru a riposta la ac iunea adversarului.
PUR permite tranzi ia foarte rapid de la mâna liber la
arma de foc pentru c „baza reac iei” şi mişc rile sunt identice. Ea
permite, de asemenea, pozi ionarea armei, eliberarea câmpului de
observare şi l rgirea percep iei, combinând protec ia torsului cu
bra ul de reac ie flexat pe jum tate.
Cu pistolul, aceast pozi ie permite tragerea cu mâna din
„partea armei” contra corpului, f r riscul ca mâna s fie prins de
c tre adversar, în timp ce mâna reactiv men ine adversarul la
distan sau îl împinge, asigurându-se s nu trag prea jos. Extensia
maxim a bra ului nu este atins decât dac distan a în raport cu
adversarul este suficient (cel pu in 3 metri), în caz contrar arma
putând fi oprit sau ag at în cursul ac iunii.

22
 PUR se bazeaz pe împ r irea corpului în dou p r i
principale:

Partea superioar a
Partea inferioar corpului
a corpului Strâns doar în faza de
Disponibil pentru tir
deplas ri Pozi ia umerilor şi a
Pozi ia şi bra elor
orientarea Prinderea armei în mân
sprijinului la sol Ochirea
Strângerea
bazinului Ac iunea degetului pe
tr gaci
Respira ia

PUR - pozi ia şi orientarea sprijinului la sol

Genunchii uşor
flexa i (suple e
pentru
Piciorul de pe deplasare)
partea cu arma
pe direc ia
obiectivului

Vârful piciorului c tre interior 30°

(protec ia zonei femurale şi a
triunghiului genital)

23
 PUR - pozi ia umerilor şi a bra elor (va fi mai mult sau
mai pu in diferit în func ie de morfologia fiec ruia)

Umerii sunt
Bra ul de pe decala i şi
partea cu arma bloca i
este întins f r
blocarea
încheieturilor

Mâna reactiv
este flexat şi
permite
protec ia zonei
cardiace

În pozi ia de contact sau PUR, este important s se aplice

punctele urm toare:

Respectarea alinierii
ANTEBRA
ÎNCHEIETURA
PUMNULUI
ARM

24
 2.6. Func iile mâinilor

Mâinile jandarmului nu pot fi calificate ca „de baz ” sau

„secundar ”, ele având func ii diferite, dar în egal m sur
importante şi dinamice. În interven ia profesional fiecare mân
defineşte o parte a corpului şi are un rol precis:
• mâna din „partea armei”
• mâna din „partea reactiv ”
Astfel, pentru un dreptaci, no iunea de „partea armei”
reprezint partea dreapt , iar cea de „partea reactiv ” reprezint
partea stâng ; pentru un stângaci este exact invers.
Alegerea „p r ii armei” şi a „p r ii reactive” este dictat de
ochiul director.
Mâna din „partea
armei”
- prinde arma, o
extrage din toc, o
direc ioneaz şi
comand focul
Mâna din
«partea
reactiv »
- prinde şi
sprijin arma,
execut toate
manipul rile

Partea
reactiv a
corpului
Partea cu arma a - mâna de pe
corpului partea
- mâna de pe reactiv
partea cu arma - piciorul de
- piciorul de pe pe partea
partea cu arma reactiv

25
 CAPITOLUL 3

DOMINAREA F R ARM A ADVERSARULUI

3.1. Interceptarea persoanelor care se deplaseaz pe jos

Interceptarea este o m sur preventiv prin care se solicit

unei persoane s se opreasc şi s înceteze orice activitate, în
scopul clarific rii situa iei ce a impus luarea acestei m suri. Ea este
o m sur de scurt durat care precede, de regul , alte m suri
tactice şi se execut în scopul îndeplinirii atribu iilor specifice de
serviciu. Dac persoana c reia i se cere s se opreasc nu se supune
m surii opririi şi va riposta ori va încerca s fug , se va trece la
aplicarea altor m suri tactice.
În timpul intercept rii trebuie respectate urm toarele reguli

¾ prevenirea persoanei c reia urmeaz s i se aplice m sura

tactice:

intercept rii (se realizeaz de la o distan convenabil pe un ton

ferm, cerându-i s se opreasc din ac iunea pe care o desf şoar sau

¾ jandarmul se apropie la 2-3 paşi de persoana respectiv şi

s r mân pe loc);

se dispune în fa a acesteia, salut , se prezint şi îşi declin

identitatea. Spre exemplu: „Vă rog să vă opri i!” salută, se
prezintă. În caz de nevoie (suspiciune din partea persoanei

¾ persoanei oprite i se explic cu tact, dar ferm, folosind un

respective) jandarmul se legitimeaz cu legitima ia de serviciu;

ton politicos şi conving tor, motivul pentru care fost oprit şi

activitatea pe care trebuie s o desf şoare în continuare
(prezentarea actului de identitate);
26
 ¾ când interceptarea unei persoane care se deplaseaz pe
jos este executat de o patrul de ordine public , format din doi

• primul jandarm va ac iona pentru oprirea persoanei, iar

jandarmi, ei îşi vor repartiza sarcinile, astfel:

al doilea va asigura sprijinul şi protec ia primului,

postându-se lateral spate (stânga sau dreapta) fa de

• jandarmul din protec ie trebuie s fie în m sur s

persoana oprit ;

intervin cu promptitudine în situa ia în care persoana

oprit se manifest violent sau încearc s fug . El va fi
atent şi la ceea ce se întâmpl în zona adiacent , pentru a
preveni şi riposta contra unui eventual atac prin

• cei doi jandarmi vor supraveghea atent persoana oprit ,

surprindere;

vor p stra tot timpul distan a de siguran (2-3 paşi) şi vor

avea mijloacele din dotare preg tite pentru a fi folosite,
dac situa ia o impune.

3.2. Dispozitive de ac iune pentru interceptarea

persoanelor pe jos
Dispozitivele de ac iune ce confer o protec ie mai bun
jandarmilor pe timpul execut rii intercept rii persoanelor sunt:
- triunghiul simplu - format din doi jandarmi şi persoana
controlat ;
- triunghiul dublu - format din trei jandarmi şi persoana
controlat .
27
 3.2.1. Triunghiul simplu

Jandarmul care sprijin (S) ac iunea celui care execut

controlul (C) trebuie s vad spatele persoanei oprite (A), f r s
fie v zut de c tre aceasta.
Reprezentare schematic a dispozitivului:

A
S

3.2.2. Triunghiul dublu

Jandarmul care sprijin (S) ac iunea celui care execut
controlul (C) trebuie s vad spatele persoanei oprite (A), f r s
fie v zut de c tre aceasta (acelaşi principiu de lucru ca şi pentru un
triunghi simplu). La acest dispozitiv se adaug un jandarm care
r mâne în zona de observare. Acesta din urm are misiunea de
sprijin sau acoperire (SA).

A S
SA
28
 3.3. Legitimarea persoanelor

Legitimarea este o m sur preventiv ce const în

solicitarea şi verificarea actului de identitate a unei persoane şi
stabilirea veridicit ii datelor de identificare ale acesteia.
Pentru realizarea legitim rii persoanelor, se vor aplica
regulile prev zute de reglement rile în vigoare şi dispozitivele
prezentate anterior la m sura intercept rii:

29
 3.4. Controlul corporal preventiv asupra persoanei

Controlul corporal preventiv asupra persoanei este o m sur

preventiv ce const în verificarea prin pip ire şi observare a
corpului, a îmbr c mintei şi a înc l mintei unei persoane, f r a
sc pa din vedere controlul oric rui alt articol de îmbr c minte sau
accesoriu ce apar ine persoanei în cauz .
Controlul corporal preventiv al persoanei se efectueaz , de
regul , din spatele persoanei, cu mâna corespondent p r ii
controlate. În situa ia execut rii unor m suri de ordine, în cazul
unor adun ri publice sau manifesta ii sportive, controlul se poate
realiza prin vizualizare şi eventual, palpare.
Obiectele g site asupra persoanei vor fi ar tate partenerului,
martorilor şi altor persoane interesate (persoanei v t mate).
Acestea vor fi plasate la distan , date spre p strare partenerului sau
re inute de c tre cel care efectueaz controlul, pentru a nu fi
distruse sau aruncate de cel controlat.
În cazul descoperirii unor arme de inute ilegal, persoana va
fi imediat înc tuşat şi se va continua controlul, în scopul
descoperirii altor eventuale obiecte confec ionate pentru lovire,
t iere sau împungere.
Jandarmul verific dac arma descoperit are muni ie în
înc rc tor, este înc rcat sau este armat , o asigur şi o pred
partenerului, pentru a fi p strat în condi ii de siguran deplin .
Toate aceste activit i se desf şoar în prezen a persoanei la care a
fost g sit şi a martorilor, când este cazul.
În cazul controlului corporal preventiv al unui grup de
persoane de c tre doi jandarmi, acestea vor fi aşezate în linie, într-o
pozi ie cât mai incomod , cu distan a de circa 2-3 paşi unele fa de
celelalte; partenerul va supraveghea una dintre extremit ile
grupului, iar şeful patrulei va începe controlul din cealalt parte. Pe
m sur ce este controlat o persoan din grup, aceasta este trimis
în cealalt extremitate, procedându-se astfel pân la terminarea
opera iunii.

30
 Tehnica execut rii
controlului
corporal
preventiv al
persoanei
aflat în pozi ia
genunchi

Tehnica execut rii controlului corporal preventiv al persoanei aflat în pozi ia culcat la sol
Tehnica execut rii controlului corporal preventiv a persoanei
1 - din pozi ia în picioare
2 - din pozi ia în picioare cu blocarea bra elor
3 - cu sprijin vertical

31
 3.5. Controlul bagajelor

Controlul preventiv asupra bagajului este o m sur

preventiv ce se execut în scopul verific rii am nun ite a
interiorului şi con inutului bagajelor unei persoane. Prin bagaj se
în elege orice obiect în care o persoan de ine şi cu care transport
bunuri (geamantan, valiz , geant , serviet , sacoş , pachet, poşet ).
Controlul preventiv asupra bagajului are ca scop
descoperirea obiectelor cu ajutorul c rora ar putea fi atacat
jandarmul, a bunurilor provenite din s vârşirea unor infrac iuni sau
contraven ii, precum şi a bunurilor a c ror de inere şi circula ie sunt
interzise.
Controlul preventiv asupra bagajului se poate executa în
continuarea controlului corporal preventiv asupra persoanelor sau
ca o m sur distinct .

3.6. Imobilizarea persoanelor prin folosirea for ei

Mijloacele şi procedeele folosite pentru imobilizare sunt

alese în func ie de:
¾num rul persoanelor implicate şi care urmeaz a fi
imobilizate;
¾starea de agresivitate şi for a fizic a acestora;
¾modul de manifestare a agresivit ii;
¾obiectele pe care le au asupra lor şi care ar putea fi
folosite pentru atac asupra jandarmului sau a altor persoane.
Înainte de luarea acestei m suri, persoana va fi somat s
înceteze ac iunea agresiv şi s se supun solicit rii jandarmului,
recurgându-se la imobilizare numai dac individul nu s-a
conformat.
Dac pericolul la care este supus jandarmul creşte, acesta
poate adopta m suri corespunz toare pentru reducerea sau inerea

• utilizeaz for a în aşa fel încât s nu pun în pericol via a

sub control a situa iei, astfel:

atacatorului (lovituri cu corpul);

32
 • foloseşte for a extrem (a armamentului de foc şi a altor
mijloace care pot afecta sau pune în pericol via a agresorului), când
exist indicii c pericolul a devenit sau este pe punctul de a deveni
iminent, imediat, direct şi material pentru via a sau integritatea
corporal a jandarmului sau a altor persoane.

3.6.1. Folosirea for ei fizice de c tre jandarmi

For a fizic const în folosirea de procedee şi tehnici

specifice cu bra ele, picioarele, genunchii şi alte p r i ale corpului
pentru autoap rare, înfrângerea atacurilor violente de mic
anvergur şi imobilizarea adversarului atunci când acest lucru este
necesar şi posibil.
Autoap rarea poate fi definit ca o modalitate eficient prin
care victima unui atac declanşat prin surprindere îşi poate ap ra
integritatea, opunând for ei primatul inteligen ei şi al st pânirii de
sine. Dotat cu armament sau doar cu mijloacele tehnice din dotare,
jandarmul trebuie s fie capabil s -şi domine adversarul şi s -şi
impun voin a sa.
Obligat s r spund unei agresiuni, jandarmul va riposta şi
va imobiliza adversarul folosind procedeele de autoap rare
combinate cu mijloacele tehnice din dotare. Ideal este ca aceast
ac iune s reuşeasc şi s se evite o escaladare a violen ei care s
duc la folosirea armamentului.
For a fizic se va folosi dup avertizarea celor care se
manifest violent, s înceteze ac iunea agresiv şi s se supun
avertiz rii îndrept ite a jandarmilor, exprimat prin formula:
„Înceta i, Jandarmeria!” Nu este necesar folosirea avertiz rii în
cazul în care jandarmii sunt ataca i sau integritatea corporal a unei
persoane este pus în pericol iminent.
Folosirea for ei fizice, în interven ia profesional , se face de
o manier gradual şi cuprinde urm toarele faze: atitudinile de
protec ie, loviturile de protec ie de nivel 1, loviturile de protec ie de
nivel 2, tehnicile articulare şi de control şi ap rarea contra armelor
albe.
33
 3.6.1.1. Atitudini de protec ie

Atitudinile de protec ie cuprind o serie de pozi ii (de

abordare, de gard , de gard invers ) precum şi unghiurile de
abordare şi de ripost şi eschivele.
Pozi ia de abordare, este o pozi ie de protec ie general
care permite jandarmului contactul cu adversarul interceptat şi
p strarea permanent a unei capacit ii de reac ie adaptat
comportamentului acestuia.

Elementele de baz ale acesteia sunt:

¾ bază largă: picioarele sunt dep rtate la o distan egal
cu l imea umerilor. Aceast pozi ie asigur un bun echilibru
lateral;
¾ centrul de greutate: greutatea corpului este repartizat
în mod egal pe ambele picioare, f r tensiune în genunchi şi glezne;
¾ pozi ia picioarelor: picioarele sunt dep rtate şi orientate
c tre adversar. Piciorul din „partea armei” este în spate, iar cel din
„partea reactiv ” este în fa . Aceast pozi ie permite p strarea
echilibrului înainte şi înapoi;
¾ capul drept: Capul este men inut pe axa cap, gât,
trunchi. Aceast pozi ie permite echilibrarea greut ii corpului pe
picioare;
¾ pozi ia mâinilor: mâinile pot fi deschise sau apropiate
de corp, plasate în fa , într-o pozi ie activ . Coatele sunt apropiate
de corp. Bra ele nu sunt niciodat întinse pentru a evita prinderea
de c tre adversar.
34
 Pozi ia de gard este o pozi ie de protec ie care asigur
jandarmului o securitate eficace şi adaptat , concomitent cu
p strarea unei capacit i de reac ie rapid , în vederea opririi unei
agresiuni fizice.

• baza largă: Distan a dintre picioare s fie egal cu cea

Elementele de baz ale acesteia sunt:

dintre umeri, greutatea corpului este repartizat egal pe cele dou

• baza profundă: Piciorul de pe partea armei este în urm ,

picioare. Aceast pozi ie confer un bun echilibru lateral;

piciorul reactiv înainte, centrul de greutate coborât (asigurând astfel

creşterea stabilit ii), genunchii sunt flexa i f r a fi bloca i
permi ând mobilitatea. Aceast pozi ie permite conservarea unui

• pozi ia picioarelor: Piciorul reactiv este orientat cca.

echilibru înainte/înapoi;

30° c tre interior, pentru a absorbi şocurile frontale şi laterale pe

genunchi şi pentru a feri triunghiul genital. Piciorul de lâng arm

• capul drept: Capul este men inut pe axa cap, gât,

este orientat c tre adversar;

trunchi, deasupra centrului de greutate, pentru a evita eventualele

• pozi ia mâinilor: Mâinile sunt deschise şi plasate la

dezechilibr ri înainte-înapoi;

în l imea coatelor. Coatele sunt apropiate de corp. Bra ele nu sunt

niciodat întinse pentru a nu fi prinse.

35
 Pozi ia de gard invers este ob inut din pozi ia de gard
concomitent cu retragerea piciorului reactiv, ceea ce permite
jandarmului s se sustrag imediat, dar temporar, din fa a unei
amenin ri fizice. Garda invers trebuie considerat ca o deplasare
înainte de reg sirea g rzii naturale. Principiile generale r mân
aceleaşi ca şi la pozi ia de gard .
Unghiurile de abordare
şi de ripost sunt foarte
importante în asigurarea
protec iei jandarmului şi în
creşterea capacit ii lui de a
folosi for a fizic pentru a
riposta. De aceea, jandarmul se
va plasa şi se va deplasa,
întotdeauna, într-un unghi de
abordare situat în jurul
triunghiului de agresiune al
adversarului.

Nu aborda niciodat adversarul prin fa !

X ATENŢIE
PERICOL

1 1
2 2
3 4 3

36
 Eschiva total este o deplasare complet a dou puncte de
sprijin, fie din „partea armei”, fie din „partea reactiv ” în scopul
ieşirii din triunghiul agresiunii, pentru a rupe contactul cu
adversarul sau pentru a înt ri riposta.

37
 3.6.1.2. Lovituri de oprire de nivel 1

Loviturile de oprire sunt tehnici dinamice de percu ie –

lovitura de oprire direct cu palma mâinii deschise, lovitura direct
cu cotul, lovitura de oprire joas cu palma mâinii deschis , lovitur
de genunchi direct şi lovitura de picior direct – care permit
crearea unei unde de şoc suficient de puternice pentru a stopa o
agresiune fizic . Ele au ca scop neutralizarea func iilor agresorului:
respira ia; mobilitatea (bazin, picioare); vectorul de agresiune
(mân , picior).
Lovitura de oprire directă cu palma mâinii deschise se
execut astfel: destinderea bra ului c tre înainte f r a-l arma
(traiectorie rectilinie); lovitur cu palma mâinii; mâna liber este în
protec ie; linia umerilor este pe aceeaşi ax cu bra ul în momentul
loviturii; strângerea bazinului la impact; respira ia nu se blocheaz ,
expira ie pe faza de percu ie; se r mâne fluid în mişcare;
conservarea principiului suficien ei.

Lovitura directă cu cotul se execut astfel: flexarea

antebra ului c tre bra ; angajarea um rului aceluiaşi bra c tre
înainte; orientarea cotului c tre adversar (bra paralel cu solul);
lovirea cu vârful cotului; mâna liber r mâne în pozi ie pentru
protec ie; închiderea bazinului la impact; respira ia nu se
blocheaz , se expir în faza de percutare; revenire în gard sau
lovitur de oprire şi/sau mijloc de control.
38
 Lovitura de oprire joasă cu palma mâinii deschisă se
execut astfel: executarea unei eschive; lovirea cu podul palmei în
zona joas a adversarului; mâna liber r mâne în pozi ie pentru
protec ie; închiderea bazinului la impact; respira ia nu se
blocheaz , se expir în faza de percutare; revenire în gard sau
lovitur de oprire şi/sau mijloc de control.

Lovitura de genunchi directă se

execut în mod normal, fluid astfel:
realizarea unei eschive totale; controlul
cotului şi al capului; ridicarea genunchiului
f r armare şi lovirea pe aceeaşi ax ;
p strarea traiectoriei rectilinie; închiderea
bazinului la impact.
39
 Lovitura de picior directă se execut normal şi fluid astfel:
trimiterea vârfului piciorului c tre corpul adversarului f r arm ;
p strarea unei traiectorii rectilinie, piciorul de sprijin r mânând pe
ax ; inerea mâinilor pentru protec ie în fa a corpului; închiderea
bazinului la impact; respira ia nu se blocheaz , se expir în faza de
percutare; revenire în gard sau lovitur de oprire şi/sau mijloc de
control.

Se poate executa atât cu piciorul

de pe partea ,,cu arma, cât şi cu
cel de pe ,,partea reactiv

3.6.1.3. Lovituri de oprire de nivel 2

Loviturile de oprire de nivel 2 sunt tehnici dinamice de

percu ie – lovitura de oprire circular cu palma mâinii, lovitura de
cot în urcare, lovitura de genunchi circular şi lovitura de picior
circular – care permit crearea unei unde de şoc suficient de
puternice pentru a stopa o agresiune fizic . Ele au ca scop
neutralizarea func iilor agresorului: respira ia; mobilitatea (bazin,
picioare); vectorul de agresiune (mân , picior).
40
 Lovitura de oprire circulară cu palma mâinii se execut
astfel: realizarea unei mişc ri de rota ie din şold la plecarea
loviturii; p strarea bra elor uşor flexate cu coatele spre exterior;
men inerea unei traiectorii circulare; aplicarea loviturii cu palma
mâinii, mâna liber r mâne în pozi ie de protec ie; închiderea
bazinului la impact; revenire în gard sau lovitur de oprire şi/sau
mijloc de control.

Lovitura de cot în urcare se

execut astfel: flexarea antebra ului
c tre bra , angajarea um rului
aceluiaşi bra c tre înainte; orientarea
cotului c tre adversar (bra ul este
perpendicular cu solul); aplicarea
loviturii cu vârful cotului f r a arma;
p strarea mâinii libere în pozi ie de
protec ie; p strarea liniei umerilor pe
axul cotului în momentul aplic rii
loviturii; închiderea bazinului la
impact.

41
 Lovitura de genunchi circulară se execut astfel: realizarea
unei eschive totale; controlul cotului şi al capului; urcarea
genunchiului pe ax ; realizarea unei mişc ri circulare din sus în jos.

Se execut atât cu genunchiul ,,parte cu arma”, cât şi cu cel de pe

,,partea reactiv ”

Lovitura de picior circulară se execut astfel: proiectarea cu

o parte a piciorului spre corpul adversarului f r nici o arm ;
realizarea unei mişc ri circulare; pivotarea de pe piciorul de sprijin
spre exterior; trecerea şoldului; p strarea mâinilor în pozi ie de
protec ie în fa a corpului; închiderea bazinului la impact.

42
 3.6.1.4. Tehnici articulare

Tehnicile articulare sunt modalit i de ac iune – extensia

bra ului, flexarea încheieturii antebra ului prin supina ia c tre
înainte/înapoi – care au ca scop s constrâng fizic un individ s se
supun unui control corporal preventiv sau s permit aplicarea
mijloacelor de siguran , prin imobilizarea unei articula ii.
Extensia bra ului se execut astfel: controlarea permanent
a cotului adversarului; prinderea pumnului; realizarea unei lovituri
de oprire asupra inser iei întinse a tricepsului; men inerea
deschiderii unghiului bra – trunchi; întinderea bra ului cu cotul
spre în sus.

Flexarea încheieturii antebra ului prin supina ia către

înainte se execut astfel: controlul cotului, bra ul în extensie;
orientarea palmei mâinii adversarului c tre cer; prinderea degetului
mare sau a mâinii în priz efectiv ; flexarea încheieturii pumnului,
crearea şi men inerea unei dureri; realizarea unei rotiri a bra ului
c tre interior, împingerea bra ului înainte f r a se lucra contra
sensului de articulare a cotului; controlul cotului în permanen ,
blocarea contra propriului corp (punct fix).
43
 Flexarea încheieturii antebra ului prin supina ia către
înapoi se execut de aceeaşi la fel ca şi tehnica precedent cu
excep ia faptului c bra ul se împinge înapoi f r a se lucra contra
sensului de articulare a cotului.

44
 3.6.1.5. Tehnici de control

Tehnicile de control sunt modalit i de ac iune – rotirea

c tre exterior a um rului, extensia bra ului, flexarea încheieturii
antebra ului în prona ie c tre înainte/înapoi, controlul adversarului
la sol (prin extensia bra ului, prin rularea bra ului şi prin
imobilizarea piciorului) – care au ca scop s constrâng fizic un
individ s se supun unui control corporal preventiv sau s permit
aplicarea mijloacelor de siguran prin imobilizarea unei articula ii.
Rotirea către exterior a umărului se execut astfel:
controlul bra ului în extensie; prinderea încheieturii pumnului
adversarului; rularea prin exterior cu propriul bra liber a bra ului
controlat; prinderea propriei încheieturi a pumnului; flexarea
antebra ului adversarului pe propriul bra ; pivotarea c tre interior;
imobilizarea la sol.

45
 Flexarea încheieturii antebra ului în prona ie către înainte
se execut astfel: controlul cotului, bra ul în extensie; orientarea
palmei mâinii adversarului c tre cer; prinderea mâinii în priz
efectiv (deget mare contra deget mare); flexarea încheieturii
pumnului, crearea şi men inerea unei dureri; realizarea unei rotiri a
bra ului c tre interior, plasarea bra ului înainte sau înapoi, f r a se
lucra contra sensului de articulare a cotului; controlul cotului în
permanen , blocarea contra propriului corp (punct fix).

46
 Flexarea încheieturii antebra ului prin prona ie către
înapoi se execut astfel: controlul cotului, bra ul în extensie;
orientarea palmei mâinii adversarului c tre cer; prinderea mâinii în
priz efectiv (deget mare contra deget mare); realizarea unei
rota ii a bra ului c tre interior, plasarea bra ului c tre înainte sau
înapoi f r a se lucra contra sensului de articulare a cotului;
controlul cotului în permanen , blocarea contra propriului corp
(punct fix).

Controlul prin extensia bra ului

47
 Controlul prin rularea bra ului

Controlul prin imobilizarea piciorului – rularea piciorului

prin exterior.

48
 3.6.1.6. Apărarea contra armelor albe

În fa a pericolului unei arme albe2, cea mai bun protec ie

este cea care î i permite s r mâi în via . Aceast protec ie trebuie
s cuprind cel pu in: gestiunea zonelor de securitate; protec ia
corporal (atitudini de securitate); mobilitate permanent (pentru a
se evita încadrarea de c tre adversar); luciditate în atac sau în
ap rare; o utilizare just şi precis a mijloacelor pentru a
constrânge sau a respinge adversarul.

3.7. Folosirea mijloacelor din dotare

Mijloacele din dotare3 trebuie s garanteze producerea unui

efect limitat, niciodat mortal şi s nu produc un handicap grav.
Folosirea mijloacelor din dotare trebuie s aib ca scop protec ia
jandarmului şi imobilizarea adversarului prin descurajare,
distan are, dispersare şi distorsionarea sensului acestuia.

2
Arm alb – acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori
integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi:
baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cu ite, şişuri, boxuri, castete, arbalete,
arcuri, bâte, măciuci şi bastoane telescopice; Arme albe cu lam – arma care
îndeplineşte următoarele criterii: a) lama este fie solidară cu mânerul, fie
echipată cu un sistem ce îi permite să facă corp comun cu mânerul său; b) are
tăiş dublu pe toată lungimea sa; c) lungimea este mai mare de 15 cm; d) lă imea
este mai mare sau egală cu 0,4 cm; e) are un mâner prevăzut cu gardă, Legea
nr. 235 din 6 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr.
295/2004 privind regimul armelor şi al muni iilor, M. Of. nr. 490 din 23 iulie
2007.
3
„…veste antiglon , scuturi de protec ie, căşti cu vizor, bastoane de cauciuc sau
tompfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substan e iritant
lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloran i, arme cu glon de cauciuc
sau coloran i, cătuşe, cai şi câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase,
mijloace blindate, lucrări şi mijloace genistice, precum şi orice mijloace de
protec ie şi de imobilizare aflate în dotare”, art. 29 din Legea nr. 550 din 29
noiembrie 2004 privind organizarea şi func ionarea Jandarmeriei Române, M.
Of. nr. 1175 din 13 decembrie 2004.

49
 3.7.1. Protec ia jandarmului şi imobilizarea adversarului
prin folosirea bastonului de cauciuc
Bastonul de cauciuc este principalul mijloc din dotarea
jandarmului, fiind realizat în trei variante consecutive (B.1, B.2 şi
B.3), diferen iate prin dimensiunile lor şi este destinat neutraliz rii
ac iunilor agresive a unor persoane, f r a le produce v t m ri
corporale grave sau a le pune via a în pericol.
Bastonul de cauciuc poate fi întrebuin at atunci când
celelalte mijloace şi procedee de imobilizare nu au dat rezultate, şi
în situa iile când se impune uzul armei de foc, îns din cauza
împrejur rilor concrete aceasta nu este posibil .
Bastonul de cauciuc trebuie folosit în limita necesit ii.
Aplicarea de lovituri va înceta imediat ce agresorul a renun at la
ac iunea sa şi s-a conformat dispozi iilor date de jandarm. Este
interzis folosirea bastonului în sediul unit ii de jandarmi.

3.7.1.1. Atitudinile de protec ie cu bastonul

3.7.1.2. Folosirea bastonului de cauciuc ca mijloc de

apărare

Bastonul se foloseşte ca mijloc de ap rare pentru pararea

loviturilor agresorului. Pentru aceasta, bastonul se prinde de
extremit i cu ambele mâini şi se ine în direc ia din care vin
loviturile.

50
 3.7.1.3. Folosirea bastonului de cauciuc

Bastonul de cauciuc se foloseşte pentru aplicarea de lovituri

împotriva adversarului, în scopul de a-l obliga s dea drumul
victimei (în cazul când aceasta este inut ) ori s înceteze ac iunea.
În cazul în care sunt mai mul i agresori, primele lovituri se vor
aplica celui mai periculos.

Ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau

recalcitrante, bastonul se poate folosi aplicând primele lovituri
persoanelor mai recalcitrante, urm rind determinarea încet rii
ac iunilor, st pânirea şi intimidarea celorlalte elemente turbulente,
retragerea şi împr ştierea lor.
Pe timpul patrul rilor, bastonul va fi purtat pe centur ,
folosind sistemul de prindere confec ionat în acest sens, astfel încât
smulgerea acestuia din locaş s constituie şi prima lovitur aplicat .
În nici un caz nu va fi purtat în mân , în gen i sau pe sub haine.
51
 3.7.1.4. Tehnici de imobilizare cu bastonul de cauciuc
Extensia bra ului cu bastonul

Forfecarea bra ului cu bastonul de cauciuc

Ridicarea for ată de la sol cu bastonul de cauciuc

52
 3.7.1.5. Tehnici de folosire a bastonului de cauciuc

Împotriva atacului cu arme albe

Loviturile vor fi aplicate, în
special, peste mâini, pentru a nu permite
adversarului s atace şi pentru a-l face s
scape eventualele obiecte cu care ar
putea lovi. Lungimea bastonului de
cauciuc permite câştigarea distan ei fa
de un adversar. Adoptarea temporar a
g rzii inverse m reşte considerabil
aceast distan , permi ând jandarmului
s se organizeze mai bine şi s r spund
de o manier adaptat amenin rii sau
agresiunii.
3.8. Folosirea tompfei
3.8.1. Generalit i şi caracteristici
Tompfa se deosebeşte de bastonul de cauciuc prin faptul c
este prev zut la unul din capete cu dou mânere egale ca m rime,
dispuse în unghi drept.
P r ile principale

CAPUL MÎNERULUI
VÎRFUL
CĂLCÂIUL MÎNERUL

CORPUL

Caracteristici: greutate – 650gr, lungime – 60cm, compo-

zi ie Polycarbonat / Polyuretan.
53
 3.8.2. Atitudini de protec ie

Pozi ia de abordare este o atitudine de securitate general

care permite contactul cu un individ p strând capacitatea de reac ie
în func ie de evolu ia comportamentului acelei persoane. În pozi ia
de abordare, tompfa este disimulat în spatele coapsei pe partea cu
arma.

Călcâiul către în jos Vârful către în jos

Mâna reactivă este disponibilă în permanen ă
Pozi ia în gardă este o atitudine de securitate care permite o
protec ie eficace şi adaptat , p strând o capacitate de reac ie rapid ,
în vederea opririi unei agresiuni fizice.

Pozi ia în gard cu vârful c tre înainte-înapoi

54
 Pozi ia în gardă inversă. Aceast atitudine se ob ine
retr gând piciorul reactiv, tompfa este inut în priz integral de
mâner, bra ul şi antebra ul de pe partea cu tompfa formeaz un
unghi care permite executarea unei lovituri de stopare f r a arma.
Aceast atitudine trebuie considerat ca o deplasare înainte de
revenirea în garda natural şi permite sustragerea imediat , dar
temporar , din fa a unei amenin ri sau a unei agresiuni fizice.
Loviturile de oprire reprezint tehnici dinamice de percu ie
care permit crearea unei unde de şoc pentru neutralizarea func iilor
agresorului – respira ia, mobilitatea (bazin, picioare), vectorul de
agresiune (bra , picioare) – în vederea stop rii unei agresiuni fizice.
Loviturile de oprire directe cu călcâiul tompfei se execut
astfel: se ine tompfa cu priz integral la centrul mânerului; corpul
tompfei este în contact permanent cu antebra ul; destinderea
bra ului c tre înainte la 45° raportat la axa umerilor; c utarea
traiectoriei celei mai directe şi mai rectilinie f r a arma;
executarea loviturii cu c lcâiul tompfei; mâna reactiv este în
protec ie.

Loviturile de oprire directe cu vârful se execut astfel: se

ine tompfa cu priz integral la centrul mânerului; destinderea
bra ului c tre înainte la 45° raportat la axa umerilor; c utarea
traiectoriei celei mai directe şi mai rectilinie f r a arma;
executarea loviturii cu vârful tompfei; mâna reactiv ine corpul
tompfei în ax .
55
 Loviturile de oprire cu corpul pe partea cu tompfa se
execut astfel: se ine tompfa cu priz integral la centrul
mânerului; destinderea bra ului c tre înainte la 45° raportat la axa
vertical a corpului adversarului; executarea loviturii de stopare cu
ultimii zece cm ai corpului tompfei; mâna reactiv este în protec ie.

Lovituri de oprire cu corpul pe

partea reactivă se execut astfel: se ine
tompfa cu priz integral la centrul
mânerului; armarea bra ului pe partea
reactiv ; destinderea bra ului c tre înainte
la 45° raportat la axa vertical a corpului
adversarului; realizarea unei rota ii a
încheieturii pumnului în momentul
loviturii; executarea loviturii de stopare cu
ultimii zece cm ai corpului tompfei; mâna
56
reactiv este în protec ie.
Lovituri de oprire orizontale cu corpul se execut astfel: se
ine tompfa cu priz integral la centrul mânerului; destinderea
bra ului c tre înainte la 45° raportat la axa vertical a corpului
adversarului; executarea loviturii de stopare cu corpul tompfei;
mâna reactiv este în protec ie.

Lovituri de oprire cu capul mânerului se execut astfel: se

ine tompfa cu priz integral la centrul mânerului; destinderea
bra ului c tre înainte; executarea loviturii de stopare cu capul
mânerului; mâna reactiv este în protec ie.

57
 3.8.3. Par rile cu tompfa
Lovitură de sus

Lovitură de jos

58
 3.8.4. Tehnici de imobilizare cu tompfa

Tehnicile de imobilizare cu tompfa sunt tehnici de control

care au ca scop s constrâng fizic un individ s se supun unui
control corporal preventiv şi s asigure plasarea obiectelor de
securitate, prin for area unei articula ii.
Extensia bra ului cu călcâiul sau vârful înainte se execut
astfel: controlul cotului în permanen ; prinderea încheieturii
pumnului; intrarea şi realizarea unei lovituri de stopare sub inser ia
tendonar a tricepsului; men inerea deschiderii unghiului bra -
trunchi; bra ul trebuie întins, cotul c tre în sus.

Flexarea antebra ului pe bra cu vârful înainte se execut

astfel: plasarea corpului tompfei în încheietura cotului; controlul
bra ului cu mâna reactiv , plasarea lâng adversar; rularea vârfului
tompfei cu mâna reactiv ; controlul vârfului tompfei cu axila de pe
partea reactiv ; men inerea mânerului tompfei ducând antebra ul
c tre în sus; terminarea controlului coborând şi tr gând c tre sine
mânerul tompfei; protejarea şi controlul mâinii libere.

59
 Rotirea omoplatului către în jos cu vârful tompfei înainte se
execut astfel: intrare direct sub partea reactiv , cu vârful tompfei
la nivelul încheieturii pumnului între corpul şi bra ul adversarului;
efectuarea unei rotiri a vârfului tompfei c tre în sus (se prinde
vârful tompfei); flexarea antebra ului pe bra , corpul tompfei în
sprijin pe triceps; terminarea controlului prin plasarea
perpendicular fa de adversar.

3.8.5. Ap rarea contra armelor albe

Lungimea tompfei permite jandarmului s -şi asigure

distan a de securitate fa de un adversar iar adoptarea, temporar , a
unei g rzi inverse o m reşte considerabil. În aceste condi ii,
jandarmul agresat poate s se organizeze mai bine şi s r spund de
maniera cea mai adaptat amenin rii sau agresiunii.

3.9. Folosirea c tuşelor

Înc tuşarea este o m sur de prevedere şi siguran care

const în aplicarea de c tre jandarm a c tuşelor pe încheietura
mâinilor unei persoane, în scopul limit rii mobilit ii fizice a
acesteia. Dac ne confrunt m cu un suspect recalcitrant sau
periculos, acesta va fi înc tuşat înainte de a se trece la controlul
corporal preventiv asupra persoanei şi a bagajelor.
60
 În func ie de situa ia existent , de gradul de periculozitate al
persoanelor prezente, de num rul acestora şi de reac ia publicului,
înc tuşarea unui adversar poate fi executat :
¾din pozi ia înclinat, sprijinit cu fa a la perete şi bra ele
ridicate;
¾din pozi ia în picioare şi în genunchi;
¾din pozi ia culcat la sol.

Înc tuşarea şi controlul corporal ale persoanei din

pozi ia ,,în picioare şi în genunchi”

Înc tuşarea şi controlul corporal ale persoanei din

pozi ia ,,culcat” ridicarea de la sol şi conducerea.

61
 3.10. Folosirea pulverizatorului de mân cu substan e
iritant-lacrimogene

Folosirea eficient şi oportun a gazelor este o metod

acceptat numai pentru imobilizarea persoanelor şi se realizeaz cu
ajutorul pulverizatorului. Pulverizatorul de mân cu substan e
iritant - lacrimogene este destinat imobiliz rii unor persoane
recalcitrante, dispers rii unor grupuri de agresori sau evacu rii
acestora din înc peri şi ascunz tori, f r a se produce v t m ri
corporale.
PULVERIZATORUL DE MÂNĂ CU SUBSTANŢE
IRITANT-LACRIMOGENE SE FOLOSEŞTE LA O
DISTANŢĂ DE MAXIMUM 3 M.

ATENŢIE! SE PULVERIZEAZĂ ÎN ACEEAŞI DIRECŢIE

CU VÂNTUL
ATENŢIE! NU SE PULVERIZEAZĂ SUBSTANŢA
DIRECT ÎN FAŢĂ ADVERSARULUI.

Folosirea pulverizatorului lacrimogen este condi ionat de

loc şi de viteza vântului. Distan a eficient de folosire este de
maximum 3 metri, dar nu mai pu in de 1,5-2 metri. Înainte de
utilizare, pulverizatorul se agit , apoi se îndreapt cu orificiul de
evacuare c tre înainte şi se apas pe butonul de ac ionare. Fa a şi
ochii se protejeaz când se
întrebuin eaz împotriva vântului.
Zonele eventual afectate (ochii,
mucoasele nazale, piele) se spal
cu mult ap , f r s se aplice
creme sau emulsii. Nu se
recomand folosirea acestuia
când jandarmul se afl în spa ii
închise.

62
 3.11. Imobilizarea adversarului prin folosirea armelor
albe – bastonul telescopic
Armele albe se folosesc în misiunile specifice, în situa ii de
legitim ap rare sau stare de necesitate, pentru realizarea protec iei
personale şi a imobiliz rii persoanelor agresive, când folosirea altor
mijloace de interven ie nu a dat rezultat, iar uzul de arm nu este
necesar sau posibil.
Arma alb folosit 4 de jandarmi care se încadreaz în
aceast categorie este bastonul telescopic (BT). Acesta se poart pe
partea cu arma înaintea sau în spatele armei de mân şi se prinde cu
mâna de pe partea armei, mâna reactiv este în permanen
disponibil pentru a respinge adversarul şi a se proteja.

1 2

BT ÎNCHIS/ DESCHIS

1 2
4
Chiar dacă la acest moment bastonul telescopic nu a intrat în dotarea curentă
a jandarmilor, apreciem că acesta va fi introdus mai devreme sau mai târziu,
odată cu finalizarea procesului de omologare şi cu alocarea resurselor
financiare. n.a.

63
 3.11.1. Atitudini de protec ie

Pozi ia de abordare cu BT este o atitudine de securitate

general care permite men inerea contactului cu un individ,
p strând capacitatea de reac ie în func ie de evolu ia
comportamentului acelei persoane.

Pozi ia de abordare cu BT
închis – bastonul trebuie s fie
disimulat în fa între mâini sau în
spatele coapsei pe partea cu arma.
Pozi ia de abordare BT deschis
– bastonul telescopic trebuie disimulat
în spatele coapsei pe partea cu arma.

Pozi ia în gardă reprezint atitudinea de securitate care

permite o protec ie eficace şi adaptat , p strând o capacitate de
reac ie rapid , în vederea opririi unei agresiuni fizice.
64
 Pozi ia de gardă BT închis Pozi ia de gardă BT deschis

Pozi ia de gardă inversă

este atitudinea de securitate
ob inut prin retragerea
piciorului reactiv. Aceast
atitudine trebuie s fie
considerat ca un timp de
deplasare înaintea reintr rii în
garda natural şi permite
sustragerea imediat , dar
temporar , din fa a unei
agresiuni fizice.

3.11.2. Deschiderile şi închiderile B.T.

Deschiderea BT se execut astfel: BT este inut cu

fermitate în mân cu priz integral la centrul mânerului; se face
extensia complet a bra ului la 45° raportat la planul orizontal şi
orientat la 45° c tre înapoi raportat la axa corpului, BT este inut
vertical c tre în sus. Deschiderea se face rapid.
65
Deschiderea către în sus Deschiderea către în jos

Deschiderea către înainte se execut astfel: BT este inut cu

fermitate în mân cu priz integral la centrul mânerului; bastonul
este proiectat energic c tre înainte, sub un unghi de 45° raportat la
axa vertical a corpului adversarului.

Închiderea cu degetele se execut astfel: se prinde BT cu

degetul mare, ar t torul şi degetul mijlociu; mâna de pe partea
reactiv este în protec ie; lovi i cu vârful bastonului vertical sau
orizontal de o suprafa rigid ; împinge i cu mâna sec iunile în
mâner; mâna de pe partea reactiv este în protec ie; lovi i cu vârful
66
bastonului vertical sau orizontal de o suprafa rigid ; împinge i cu
mâna sec iunile în mâner. Nu v apleca i şi nu privi i dup BT.

Închiderea tactică se execută astfel: priza integral a BT;

vârful BT la vertical sau la orizontal ; se închide BT dintr-o
singur lovitur de o suprafa rigid ; continuarea mişc rii pân
când sec iunile dispar în mâner; mâna reactiv în protec ie. Nu v
apleca i şi nu privi i dup BT.

67
 3.11.3. Lovituri de oprire cu BT închis

Loviturile de oprire cu BT închis reprezint tehnici

dinamice de percu ie care permite crearea unei unde de şoc
suficiente, în vederea stop rii unei agresiuni fizice. Ele au ca scop
neutralizarea func iilor agresorului – respira ia, mobilitatea (bazin,
picioare), vectorul de agresiune (bra , picioare).
Lovitură de stopare cu BT închis pe partea cu arma se
execut astfel: BT este inut cu fermitate în mân , cu priz integral
la centrul mânerului; lovitura este dat cu capişonul; lovitura de
stopare este aplicat f r a arma bra ul; bra ul se destinde la 45°
raportat la axa vertical a corpului adversarului; mâna reactiv este
în protec ie.

Lovitură de oprire cu BT închis pe partea reactivă se

execut astfel: BT este inut cu fermitate în mân cu priz integral
la centrul mânerului; lovitura este dat cu capişonul; bra ul se
destinde la 45° raportat la axa vertical a corpului adversarului;
mâna reactiv este în protec ie.
68
 Lovitură de oprire directă cu BT închis se execut astfel:
BT este inut cu fermitate în mân cu priz integral la centrul
mânerului; lovitura de stopare este aplicat f r a arma bra ul;
pumnul r mâne pe axul bra ului f r a-l roti; bra ul se destinde la
45° c tre în jos raportat la linia umerilor.

3.11.4. Lovituri de oprire cu BT deschis

Lovitură de oprire cu BT deschis pe partea cu arma se

execut astfel: BT este inut cu fermitate în mân cu priz integral
la centrul mânerului; lovitura de stopare este dat cu ultimii 10 cm
ai bastonului; bra ul se destinde la 45° raportat la axa vertical a
69
corpului adversarului; lovitura de stopare este aplicat f r a arma
bra ul; mâna reactiv este în protec ie.

Lovituri de oprire cu BT deschis pe partea reactivă se

execut astfel: BT este inut cu fermitate în mân cu priz integral
la centrul mânerului; lovitura de stopare este dat cu ultimii 10 cm
bastonului; lovitura de stopare este aplicat f r a arma bra ul;
mâna reactiv este în protec ie.

Lovitură de stopare cu BT deschis orizontal se execut

astfel: BT este inut cu fermitate în mân cu priz integral la
mijlocul mânerului; BT este inut paralel cu solul la nivelul
pieptului; Mâna reactiv sus ine vârful; bra ele se destind la 45°
c tre în jos, raportat la linia umerilor.
70
 3.11.5. Tehnici de imobilizare şi control cu BT închis

Tehnicile de imobilizare şi control cu BT închis sunt

modalit i de ac iune care au ca scop constrângerea fizic a unui
individ de a se supune unui control corporal preventiv şi plasarea
de mijloace de siguran prin for area unei articula ii.
Extensia bra ului prin interior cu BT închis se execut
astfel: controlul permanent al cotului; prinderea încheieturii
pumnului; intrarea şi realizarea unei lovituri de stopare sub inser ia
tendonal a tricepsului; men inerea deschiderii unghiului bra -
trunchi; bra ul trebuie întins, cotul c tre în sus.

71
 3.11.6. Tehnici de imobilizare şi control cu BT deschis

Tehnicile de imobilizare şi control cu BT deschis sunt

modalit i de constrângere fizic a unui adversar s se supun unui
control corporal preventiv, s asigure plasarea unor mijloace prin
for area unei articula ii.

Extensia bra ului prin interior

cu BT deschis se execut astfel:
controlul permanent al cotului;
prinderea încheieturii pumnului;
intrarea şi aplicarea unei lovituri de
stopare sub inser ia tendonal a
tricepsului; men inerea deschiderii
unghiului bra -trunchi; bra ul întins,
cotul c tre
în sus.
Extensia bra ului prin exterior cu
BT deschis se execut astfel: controlul
permanent al cotului; prinderea
încheieturii pumnului; intrarea şi
aplicarea unei lovituri de stopare sub
inser ia tendonal a tricepsului;
men inerea deschiderii unghiului bra -
trunchi; întins, cotul c tre în sus.
Flexiunea antebra ului pe bra se
execut astfel: plasarea BT în
72
încheietura cotului şi controlul cu bra ul reactiv; plasarea
jandarmului lâng adversar şi controlarea vârfului cu axila mâinii
reactive; se ine în continuare de mâner, BT aducând antebra ul
c tre în sus; terminarea controlului coborând şi tr gând spre sine
mânerul BPT; protejarea şi controlul cu mâna liber .

Forfecarea bra ului este o tehnic de control care are ca

scop constrângerea fizic a unui individ, pentru a-l determina s
dea drumul unui obiect. Ea se execut astfel: plasarea în lateral fa
de adversar, controlul cotului; plasarea BT prin interior lâng bra ul
adversarului; realizarea unui punct fix cu mâna reactiv şi vârful
BT; trac iunea mâinii de pe partea cu arma şi împingerea cu cotul
reactiv; punct fix, trac iunea şi împingerea se realizeaz simultan.

73
 Rotirea omoplatului către în jos se execut astfel:
prinderea încheieturii pumnului şi controlarea cu degetul mare, BT
este sub bra ; efectuarea unei rota ii cu vârful bastonului c tre în
sus; men inerea controlului asupra încheieturii pumnului;
terminarea controlului prin plasarea perpendicular fa de
adversar.

Ridicarea unei persoane de la sol cu BT

74
 3.11.7. Ap rarea contra armelor albe cu BT

Soma ia: Înceteaz (înceta i) voi (vom) folosi for a! se face

atunci când este necesar folosirea bastonului înainte de a trece la
ac iunea propriu-zis .

ATENŢIE! CÂND EFECTUL SCONTAT SE PRODUCE

PRIN FOLOSIREA BASTONULUI SE ÎNCETEAZĂ IMEDIAT
APLICAREA LOVITURILOR!

REGULĂ: ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR VĂTĂMĂRI

CORPORALE ADVERSARULUI I SE ACORDĂ IMEDIAT
PRIMUL-AJUTOR ŞI SE RAPORTEAZĂ IERARHIC, DE
URGENŢĂ, EVENIMENTUL!

3.12. Conducerea persoanelor la sediul unit ii de

jandarmi

Conducerea persoanelor la sediul unit ii este o m sur

coercitiv care const în oprirea persoanei suspecte şi în solicitarea
adresat de jandarm de a-l înso i la sediul jandarmeriei pentru a
clarifica situa ia. Dac persoana nu se supune avertiz rii
jandarmului de a înceta ac iunile agresive sau dac refuz s -l
75
înso easc şi exist suspiciuni întemeiate c a comis o fapt ilegal ,
ac iunea se poate face for at, dup ce s-a efectuat imobilizarea şi s-a
executat controlul corporal preventiv asupra persoanei.

3.12.1. Tehnici de conducere prin folosirea for ei fizice şi

a mijloacelor din dotare
Conducerea for at a persoanelor violente la sediul unit ii
sau poli iei se face dup înc tuşarea acestora cu mâinile la spate.

În raport de gradul de vinov ie al persoanelor re inute la

sediul jandarmeriei va fi luat o m sur legal , penal sau
contraven ional , ori de punere în executare a mandatelor emise de
autorit ile judiciare.

76
 CAPITOLUL 4

DOMINAREA CU ARM A ADVERSARULUI

În timpul serviciului, jandarmii pot de ine, purta şi

folosi armamentul, muni ia şi mijloacele tehnice din dotare, în
condi iile legii.
Jandarmul care poart o arm face parte integrant dintr-un
sistem pe care el îl controleaz . El poate face ca acest sistem s fie
sau periculos, sau sigur, pentru c armele sunt simple obiecte care
nu func ioneaz f r o interven ie uman . O arm între inut ,
verificat şi asigurat nu trage niciodat „singur ” pentru c , în
mod obligatoriu, este necesar ca ceva sau cineva s apese pe
tr gaci. Tocmai de aceea, erorile de manipulare sau neglijen ele pot
provoca accidente.
Cu o arm în stare de func ionare, nu se produce un foc de
arm involuntar, decât în urma unei erori umane, aşa cum rezult
din statistici. Acestea arat c , anual, au loc incidente cu arm ,
accidental sau involuntar, mai mult pe timpul manipul rii
armamentului, decât pe timpul execut rii unor ac iuni.
Securitatea unei arme este dată de experien a trăgătorului,
respectarea şi aplicarea unor reguli elementare de manipulare.

4.1. Reguli de securitate individual permanente (în

serviciu şi la instruc ie)
4.1.1. Cele 5 reguli fundamentale de securitate

Dac tr g torul este instruit cum s foloseasc arma sa şi s

aplice în mod sistematic cele cinci reguli fundamentale de
77
securitate, el nu va provoca accidente. În aceast situa ie
incidentele sunt posibile, dar în nici un caz accidentele.

Reguli fundamentale de securitate:

¾ Întotdeauna, manipularea unei arme s se fac în aşa
fel ca şi cum aceasta ar fi înc rcat .
¾ eava armei se îndreapt numai asupra obiectivelor
care prezint un grad de pericol pentru jandarm.
Înainte de aceasta, arma este inut în «pozi ia de
contact» pe orizontal , în direc ia amenin rii.
¾ Înainte de a îndrepta arma spre obiectiv, jandarmul
trebuie s fie sigur c a identificat corect adversarul şi
c acesta este izolat în raport cu alte persoane.
¾ Indexul degetului ar t tor este p strat de-a lungul
g rzii tr gaciului, f r contact cu tr gaciul, atâta timp
cât decizia de a îndrepta arma asupra adversarului
identificat nu este luat .
¾ Opera iile de control, desc rcare, înc rcare şi de
verificarea a armei şi rezolvarea incidentelor de
tragere se efectueaz , întotdeauna, într-o direc ie
nepericuloas 5.

4.1.2. Manipul rile fundamentale

4.1.2.1. Controlul personal de
securitate (CPS)
Unul din elementele care
asigur prevenirea accidentelor este
controlul personal de securitate care
trebuie s devin un act reflex pentru
fiecare jandarm dotat cu armament. El
5
O direc ie este definită ca «nepericuloasă» dacă tragerea involuntară a unui
proiectil în această direc ie, consecutivă unei erori de manipulare sau unei
defec iuni a armei, nu va produce rănirea celui care manipulează arma sau a
altei persoane, la orice distan ă s-ar afla aceasta. Poate fi vorba şi de un
obstacol material care va opri rapid proiectilul (suprafa ă de nisip, sol acoperit
cu lemn, vestă anti-glon , receptacul sau biută de tir etc.).

78
se execut de fiecare dat când jandarmul ridic sau depune arma:
– antebra ul r mâne la orizontal , cu arma culcat în mâna
«partea armei», cu indexul degetului ar t tor de-a lungul evii;
– se extrage şi se recupereaz înc rc torul în mâna «partea
reactiv »;
– se prinde manşonul între degetul mare şi cel ar t tor de la
mâna «partea reactiv », cu mâna aşezat în form de cup
deasupra;
– se verific , printr-un control vizual, dac nu cumva un
cartuş a r mas în camera cartuşului.
ATEN IE! În nici un moment mâna «partea reactivă» nu
trebuie să treacă prin fa a evii pe timpul manipulărilor.

4.1.2.2. Controlul personal de securitate + alimentarea

(CPS +A)

Înaintea intrării în serviciu, jandarmul controlează şi

alimentează arma (C.P.S. + A), în tubul cu nisip, de la locul de
încărcare şi descărcare a armamentului (L.I.D.A.): introduce
partea din fa a armei şi a evii în tubul cu nisip; efectueaz
controlul personal de siguran (dac arma este neînc rcat ), în
tubul cu nisip; trage spre înapoi manşonul; verific printr-un
control vizual şi tactil cu degetul, c nici un cartuş nu se mai
g seşte pe eav ; efectueaz manevra fundamental de alimentare;
scoate pistolul din tubul cu nisip; introduce arma în toc şi închide
capsa acestuia.

79
 4.1.2.3. Controlul personal de securitate + descărcarea
(CPS +D)

Pentru a desc rca sau pentru a controla dac arma este sau
nu este înc rcat se execut urm toarele opera ii: duce antebra ul la
orizontal , arma culcat în mâna «partea armei» cu indexul
degetului ar t tor de-a lungul evii; extrage şi recupereaz
înc rc torul în mâna «partea reactiv »; prinde manşonul între
degetul mare şi cel ar t tor de la mâna «partea reactiv », cu mâna
aşezat în form de cup deasupra; recupereaz , în mâna «partea
reactiv », cartuşul extras; verific printr-un control vizual c nici
un cartuş nu se g seşte r mas în camera cartuşului.

La ieşirea din serviciu, m surile de securitate, controlul

personal de securitate şi desc rcarea în tubul cu nisip, sunt
efectuate astfel: introduce eava în tubul cu nisip; efectueaz
controlul personal de securitate şi a desc rc rii în tubul cu nisip;
arat c arma este goal ; apuc manşonul între degetul mare şi
celelalte degete ale mâinii reactive; trage spre înapoi manşonul;
strânge, dac este cazul, cu mâna reactiv cartuşele aruncate şi le
aşeaz pe planşet ; verific , printr-un control vizual şi tactil, cu
80
degetul, c nici un cartuş nu se mai g seşte pe eav ; conduce spre
înainte manşonul; reaşeaz înc rc torul în port înc rc tor;
depoziteaz arma şi port înc rc torul.

4.1.2.4. Încărcarea unei arme

Înc rcarea armei, pe

timpul serviciului, se
execut numai dac este
absolut necesar, pentru:
– executarea soma iilor
legale şi a focului de
avertisment în plan vertical;
– executarea focului de
arm în strict conformitate
cu legea;
Dup utilizare se execut desc rcarea şi controlul personal
de securitate a armei, urmate, dup caz, de alimentare (dac se
continu serviciul).
Dup executarea focului, jandarmul execut : asigur şi
orienteaz arma cu eava pe o direc ie nepericuloas ; scoate
înc rc torul şi extrage cartuşul din arm ; introduce cartuşul extras
în înc rc tor; verific şi alimenteaz arma, dac se continu
serviciul.

4.1.3. Darea şi primirea unei arme

Trecerea armei de la un jandarm la altul trebuie s fie

efectuat în condi ii de securitate, atât la locul de p strare, cât şi în
serviciu. Arma se pred desc rcat , cu manşonul blocat în spate, iar
înc rc torul se pred separat.
Jandarmul care pred arma efectueaz un control personal
de securitate şi o descarc în prezen a celui care primeşte. Dup
aceasta înmâneaz arma celui care o primeşte f r înc rc tor, cu
mânerul înainte şi cu manşonul blocat în spate de opritor. El
81
p streaz , la vedere, în mâna sa, înc rc torul pe care l-a scos şi
anun «arm desc rcat ».
Jandarmul care primeşte arma, o prinde de mâner p strând
indexul degetului ar t tor de-a lungul g rzii tr gaciului, verific
vizual şi tactil dac camera cartuşului este goal , duce manşonul
c tre înainte şi asigur arma. Apoi r spunde celui care a predat
«arm desc rcat » pentru a confirma rezultatul controlului
executat, dup care ia înc rc torul, dac este necesar.
În mod excep ional, la poligonul de tragere sau în serviciu,
arma poate s fie predat înc rcat (condi ie «roşie»), în func ie de
circumstan e. Cel care pred anun «arm înc rcat », oricare ar fi
condi iile şi întinde arma la cap tul bra ului cu eava orientat într-
o direc ie nepericuloas , cu mânerul orientat c tre cel care o
primeşte. Acesta apuc arma, r spunde «arm înc rcat » şi
p streaz eava într-o direc ie nepericuloas .

4.1.4. Portul armei în serviciu

Portul armamentului şi muni iilor din dotarea individual a

jandarmilor este permis numai pentru îndeplinirea atribu iilor de
serviciu. În serviciu, pistolul se va purta, în mod obligatoriu, numai
în toc, pe centur , cu un înc rc tor plin introdus în manşon, f r
cartuş pe eav (cod galben), iar cel lalt înc rc tor în locaşul
prev zut în tocul de purtare. Arma poate fi purtat în urm toarele
condi ii:

Cod Folosire Descrierea lucrului cu arma

ALB În rastel Înc rc tor gol, camera cartuşului goal .
Arma în toc aprovizionat , înc rc torul
GALBEN În serviciu
plin, f r cartuş pe eav , asigurat .
Nu exist la pistol, exist la pistol
ORANJ În serviciu mitralier (prin aşezarea
patului în um r).
Arma scoas din toc, cartuş pe eav ,
ROŞU În serviciu
înc rc torul plin, arma asigurat
Aprovizionat, înc rc torul plin, cartuş
ROŞU FOC Tir în serviciu
pe eav , arma neasigurat .

82
 Orice arm trebuie s fie
considerat înc rcat atât timp,
cât utilizatorul nu s-a convins de
contrar, printr-un control personal
de securitate şi prin desc rcare. În
orice moment şi în special pe
timpul manipul rii, jandarmul
trebuie s fie conştient de direc ia
evii armei şi s aplice cele cinci
reguli de siguran . De asemenea,
fiecare jandarm este responsabil
de modul de folosire a armei sale, având obliga ia s opreasc
imediat tragerea dac constat c se creeaz un pericol pentru
ceilal i.

4.2. Bazele tragerii

4.2.1. Reprezentarea universal

Toate opera iunile descrise anterior sunt aplicabile la fel de

bine celor care utilizeaz dreapta sau stânga, ca mân «forte»
(dreptaci sau stângaci), dup o reprezentare universal , pentru c
mâinile jandarmului nu pot fi calificate ca «forte» sau «slabe»,
fiecare din ele având o func ie diferit , dar la fel de important şi de
dinamic .
În interven ia profesional fiecare mân defineşte o parte a
corpului şi are un rol precis:
- mâna din «partea armei», prinde arma de foc şi comand
focul.
- mâna din «partea reactiv », sus ine arma de foc şi
efectueaz opera iunile precum şi loviturile de oprire.
Astfel, pentru un dreptaci no iunea de «partea armei»
reprezint partea dreapt iar cea de «parte reactiv » este partea
stâng ; pentru un stângaci este invers. Selec ia «partea armei» şi
«partea reactiv » este, în general, dictat de ochiul director.
83
 4.2.2. Atitudinea universal de ripost cu arma în pozi ia
de contact

Jandarmul poate utiliza arma în serviciu, fie din proprie

ini iativ pentru asigurarea ap r rii personale sau pentru a-şi
sprijini colegii, fie la ordinului şefului elementului de dispozitiv.
Alegerea momentului scoaterii armei din toc, trecerea la pozi ia de
tragere şi modalitatea de executare a focului sunt impuse de
misiune, teren şi urgen .

4.2.2.1. Pozi iile de abordare, pozi ia de contact, pozi ia de

contact foc

Jandarmul care foloseşte arma adopt pozi iile de abordare,

pozi ia de contact sau pozi ia de contact foc în raport de situa ie.
Pozi iile de abordare cu
arma cuprind: pozi ia de aşteptare
în serviciu, pozi ia cu arma în toc,
pozi ia cu arma scoas din toc,
pozi ionat în spatele pulpei
piciorului cu eava spre sol. Aceste
pozi ii reprezint pentru jandarm o
modalitate fireasc şi confortabil
de a r mâne într-o pozi ie vertical ,
stabil , orientat cu fa a spre direc ia supravegheat , protejând arma
cu cotul sau cu mâna. Ele permit, de asemenea, o ripost echilibrat
şi rapid şi accesul uşor la arm , din pozi ii non agresive.
În pozi ia de contact, arma este la orizontal , pozi ia
jandarmului formând un triunghi
tr g tor - int - arm , care se
transform în linie tr g tor - arm –
int , în pozi ia de contact - foc, prin
închiderea p r ii superioare a
corpului şi atingerea obiectivului.
Timpul necesar trecerii de la
triunghi la linie trebuie redus la
84
minim. Primul glon , tras repede prin întinderea bra elor şi
focalizarea simultan a c t rii, reduce cu 75% timpul de reac ie,
prin plecarea loviturii la sfârşitul mişc rii ca urmare a presiunii
progresive exercitate asupra tr gaciului, urmat de realizarea
controlului, ochirea obiectivului şi tragerea celorlalte lovituri mai
lent dac este necesar.

Bazându-se pe aceste pozi ii, jandarmul trebuie s ac ioneze

de o manier stabil şi relaxat . Stabilitatea este o cerin
permanent ce-i permite jandarmului s -şi p streze echilibrul, s
st pâneasc reculul armei şi s se deplaseze cu uşurin (dac este
necesar). Atunci când muşchii sunt încorda i nu pot fi f cute
mişc rile dinamice esen iale care asigur precizia şi viteza folosirii
unei arme. Tensiunea antreneaz cheltuieli de energie mult mai
mari, dar şi o oboseal accelerat .

Abordare şi de serviciu cod galben-oranj

85
 4
.

Pozi ii de contact şi contact foc (roşu şi roşu foc)

4.2.2.2. Pozi ia de contact apropiat

Pozi ia de contact apropiat este derivat din pozi ia de
contact în picioare, prin apropierea armei de corp, în interiorul
zonei intime. În pozi ia de contact apropiat, arma se afl în pozi ie
orizontal , indexul degetului ar t tor este în prelungirea g rzii
tr gaciului, mâna de pe partea armei este adus la stern, coatele şi
antebra ele sunt în contact cu toracele. Arma este aliniat cu ochiul
director, eava este orizontal , câmpul vizual este foarte bun şi de
aceea este inutil înclinarea armei spre sol, ca la pozi ia de
contact.

Aceast pozi ie este folosit pentru a aborda o zon în care

jandarmul trebuie s se deplaseze. El va fi perceput ca o siluet
compact şi va evita s fie capturat sau s îi fie luat arma de
adversarul ascuns şi care apare în zona intim f r avertisment.
86
 Ea nu este destinat s fie o variant permanent a pozi iei
de contact, deoarece contrar acesteia nu permite atingerea cu
eficien a unui obiectiv decât la cinci metri. De îndat ce terenul
sau amenin area o permite, jandarmul reia pozi ia de contact pentru
a avansa sau a sprijini ceilal i membrii ai echipei.
RE INE I! Aceast pozi ie permite o tragere eficient
pân la cinci metri împotriva unui adversar care se g seşte la
acelaşi nivel. Ea permite reac ia instantanee în fa a unui agresor
aflat la mic distan , în timp ce jandarmul se g seşte în pozi ie de
contact apropiat.

4.2.2.3. Pozi ia de apărare apropiată

Aceast pozi ie repre-

zint prima reac ie de sc pare
din fa a unui agresor care
p trunde în zona intim pentru
c permite îndep rtarea acestuia
prin rotirea corpului şi lovituri
de cot, protejând arma. Ea
permite reducerea timpul
necesar introducerii şi scoaterii
armei în/din toc când arma este
în contact cu corpul.

87
 Mâna din partea care
ac ioneaz este adesea
primul mijloc de ap rare
contra unui atac neaşteptat
în zona intim . Riposta
instinctiv cu aceast mân
poate împiedica agresorul
s -l scoat din lupt pe
jandarm, blocându-l sau
reorientându-l. Reac ia de
ap rare cu mâna îi d jandarmului timpul necesar pentru a da
înapoi şi a-şi îndrepta arma c tre adversar. În cazul în care va fi pus
în situa ia s trag în timp ce îşi men ine adversarul la distan , el
va îndrepta mâna în care ine arma sau se va proteja prin lovirea
acestuia cu bra ul ridicat.
Pozi ia astfel adoptat este derivat din pozi ia anterioar ,
mâna cu care reac ioneaz abandonând blocul mâini-arm , iar
bra ul din partea cu arma tr gând de-a lungul laturilor prin înclinare
uşoar spre exterior. Aceast mân ridicat şi interpus între
agresor şi jandarm, îl poate jena dac doreşte s -şi ajusteze tirul şi
chiar s frâneze un proiectil.
Pozi ia de tragere „ap rare apropiat la distan a de o mân ”
este folosit de jandarmul surprins la o distan mai mic de doi
metri, care trebuie s se apere de o agresiune. Aceast pozi ie
determin o aşezare şi o stabilitate lateral a armei, de o calitate
mediocr .
Dup prima tragere de urgen jandarmul trebuie s
eschiveze şi s ia imediat pozi ia de contact. Aceast pozi ie este
neadecvat pentru a lupta contra mai multor adversari care au o
în l ime diferit de a tr g torului. În plus ea nu permite o protec ie
eficace contra unui adversar aflat la distan . De aceea, pozi ia de
tragere „ap rare apropiat la distan a de o mân ” este adoptat
atunci când jandarmul ine în mân un obiect cu care poate ac iona
(baston, sta ie de emisie-recep ie etc.), când trebuie s deschid , o
88
uş sau când procedeaz la punerea c tuşelor. Dac este necesar,
aceast pozi ie poate fi luat cu arma inut în mâna cu care
ac ioneaz .

4.2.3. Principiile tragerii: pozi ia corpului şi prinderea în

mân a armei, achizi ionarea unui obiectiv, respira ia şi ac iunea
asupra tr gaciului (PARA)

4.2.3.1 Pozi ia corpului şi prinderea în mână a armei

89
 4.2.3.2. Achizi ionarea obiectivului

OCHIREA
Dou tehnici de ochire sunt utilizabile în func ie de distan a la care
se afl obiectivul:

TRAGERE DE INTERVEN IE TRAGERE OCHIT

Ochirea reprezint ansamblul opera iunilor pentru

îndreptarea axului evii în plan orizontal şi vertical astfel încât
traiectoria medie s treac prin centrul intei. Linia de ochire este
linia dreapt care uneşte ochiul tr g torului, c tare şi el cu punctul
de ochire (punctul de pe obiectiv asupra c ruia se ocheşte).
Tragerea de interven ie este folosit la distan e de pân la
zece metri aplicându-se ochirea sumar (ambii ochi deschişi) astfel:
pân la trei m tr g torul îşi interpune arma între obiectiv şi cei doi
ochi deschişi; de la trei la zece m caut direc ia imaginar între
arm şi cei doi ochi deschişi.

90
 Tragerea ochită este folosit la mai mult de 10 metri,
aplicându-se ochirea conform . Ochirea const în alinierea ochiului
director cu aparatele de ochire ale armei şi cu zona aleas de pe
obiectiv.

4.2.3.3 Respira ia

Respira ia este un act important în faza de tragere şi permite

asigurarea stabilit ii armei pentru c pe timpul respira iei, pieptul
se extinde şi se contract . Aceast mişcare se transmite armei,
f când-o s se ridice uşor pe timpul inspira iei, apoi s revin pe
timpul expira iei şi de aceea respira ia trebuie blocat
pentru stabilizarea armei pe timpul tragerii. În raport cu
tipurile de respira ie, trebuie inut cont de faptul c respira ia
abdominal în raport cu cea toracic permite o mai bun stabilitate
a tragerii.
În tragerea de interven ie se efectueaz o blocare a
respira iei în faza de tragere, iar în tragerea ochit este de preferat
ca aceast blocare s se fac în faza final a expira iei.

91
 4.2.3.4. Ac iunea degetului asupra trăgaciului

Ac iunea degetului este actul esen ial care permite plecarea

loviturii şi de aceea la ambele categorii de tragere, ac iunea
degetului pe tr gaci trebuie s fie, continu , progresiv , rectilinie şi
s fie comandat de tr g tor.

CONTINU

COMANDAT
DE C TRE
PROGRESIV TR G TOR

RECTILINIE

4.2.4. Moduri de tragere

4.2.4.1 Principii tactice

Nimic nu este mai important decât voin a de a supravie ui şi
de a învinge atunci când trebuie s faci fa mai multor adversari
care atac prin surprindere dintr-o situa ie care le este favorabil
(distan mic şi condi ii de vizibilitate redus ). În acest caz, când
se face uz de arm obiectivul urm rit, nu este acela de „a trage”, ci
de a lovi adversarul pentru a-l imobiliza sau pentru a neutraliza o
amenin are. De aceea viteza de ac iune şi zona de impact sunt
primordiale.
În ceea ce priveşte viteza de ac iune, primul glon trebuind
tras în mai pu in de o secund . Viteza de ac iune este determinat
de distan şi de focul adversarului şi se stabileşte conform

¾ supravie uieşte cel care loveşte primul obiectivul în

urm toarelor principii:

mod eficace şi nu cel care trage primul;

92
 ¾ calitatea tragerilor este mai important decât

¾ când distan a creşte, scade caden a de tragere, iar

cantitatea;

¾ la distan e mici trebuie s ripostezi (cu eschiv ) şi s

ochirea trebuie s fie mai precis ;

¾ la distan e medii sau lungi mai întâi te pozi ionezi

te pozi ionezi favorabil;

favorabil şi apoi ripostezi.

Imobilizarea adversarului este principalul obiectiv urm rit
de tr g tor şi de aceea arma trebuie s fie utilizat contra zonelor
unde sunt centrii de mobilitate, printr-o „secven de foc” continu
de trei cartuşe (în medie), pân când amenin area înceteaz .
Încetarea focului are loc odat cu încetarea agresiunii. Când
amenin area este eliminat , tragerea este oprit şi jandarmul reia
pozi ia de contact (arm îndreptat sub orizontal ), în gard fa de
adversar, efectuând în acelaşi timp un control vizual rapid al zonei
înconjur toare pentru a stabili necesitatea unor noi „secven e de
foc”, în raport de amenin ri noi sau de al i adversari.
Pentru tragere se prefer ca int „zona picioarelor”,
deoarece ea corespunde cerin ei legale şi deontologice de a
neutraliza sau de a imobiliza adversarul folosind nivelul de for
strict necesar. În plus, tragerea în „zona picioarelor” permite
atingerea unui adversar protejat de o vest antiglon .
La distan e scurte, ochirea, prin vizare direct deasupra
liniei de ochire, permite s nu se trag prea sus. În felul acesta se
trage în partea de jos, ceea ce permite executarea unor secven e de
tragere înl n uite şi eficace şi se faciliteaz tragerea reflex asupra
câinilor care atac şi pentru care tragerea este mult prea înalt (dac
jandarmul este antrenat s trag la în l imea unui om).

4.2.4.2. Alegerea modului de executare a tragerii

Alegerea modului de executare a tragerii (ac iune simpl

sau dubl ) este determinat de situa ia tactic . În general, tragerea
în ac iune dubl este utilizat doar când distan a pân la adversar
93
este pân în 10 metri şi trebuie s se riposteze de urgen pentru c
adversarul ocheşte, trage sau atac .
Totuşi tragerea în ac iune simpl va fi întotdeauna mai
precis decât cea dubl . A lovi repede inta este mai bine decât s o
loveşti lent, dar s o loveşti lent este mult mai bine decât s o ratezi
rapid.
Tragerea în ac iune dubl provoac întotdeauna o mai mare
dispersare a punctelor de impact şi necesit o prindere mai ferm a
armei, pentru a controla devierile datorate efortului care trebuie
exercitat asupra tr gaciului. Acest mod de tragere este uneori
dificil, pentru jandarmii cu degete scurte sau cu o for fizic
limitat .
Dac ne confrunt m cu un singur adversar, se trage cel
pu in de dou ori pentru a m ri probabilitatea de atingere şi efectul
de şoc. Aceste dou atingeri rapide, numite „dubleu” sunt uşurate
de folosirea pozi iei de contact care favorizeaz la maximum
controlul asupra reculului armei.
La distan mic (pân la şapte metri), se ocheşte fulger tor
şi se trag dou focuri cât mai repede posibil f r a se relua ochirea.
Apoi se caut un element de protec ie pentru ad postire, dac
acesta nu este disponibil imediat.
La distan medie (7-15 metri), se caut un element de
protec ie pentru ad postire, se face o ochire sumar tr gând dou
focuri „foc cu foc”, dup care se reaşeaz c tarea pe obiectiv
înainte de cel de-al doilea foc („dubleu”).
La distan mare (peste 15 metri) se trag dou focuri „foc cu
foc” ochind obiectivul înaintea fiec rui foc („dubleu controlat”).
Dup tragerea celor dou focuri se reia pozi ia de contact şi se
examineaz rezultatul tragerii.
În situa ia în care se confrunt cu un adversar care se
îndep rteaz sau care este în mişcare, jandarmul execut dou
lovituri foarte rapide, urmate de luarea pozi iei de control şi
reluarea ochirii (dac loviturile nu au avut efect). Se continu cu o
„cur are tactic ”, apoi cu înc dou lovituri rapide şi se opreşte
tragerea. Dac jandarmul goleşte înc rc torul i se va putea reproşa
c nu a tras cum trebuie sau c a folosit arma abuziv.
94
 Dac jandarmul se confrunt simultan cu mai mul i
adversari, se trage un foc asupra fiec rui adversar (dou focuri
pentru fiecare adversar ar fi prea lent), şi se reia pozi ia de contact.
Dac nici unul dintre adversari nu este neutralizat se reia focul.
Folosirea pistolului când jandarmul este îmbr cat cu vesta
antiglon (con inând eventual o plac suplimentar ) şi cu casca de
protec ie cu vizor, impun adaptarea pozi iei de contact ca s se
evite blocarea bra elor care sunt jenate de l rgimea vestei. Aceast
pozi ie permite o ochire la fel de precis ca şi cea f r vest .
4.2.5. Secven a de foc
Executarea focului cu arma pentru îndeplinirea atribu iilor
de serviciu, se face sub forma unei „secven e de foc” continue cu
un num r de cartuşe corespunz tor pentru încetarea amenin rii sau
agresiunii care a justificat uzul de arm .
O secven ă de foc se compune din faza în care se constat
amenin area, faza de eschiv sau de protec ie (cu eventuale
procedee similare), faza de foc pân la încetarea amenin rii, faza
de cur ire tactic sau de tur tactic de orizont dac jandarmul este
izolat, faza de schimbare rapid a pozi iei şi faza (eventual ) de
reînc rcare a armei la ad post.
Re ine i următoarele acronime: I.V.I. şi V.E.R.

¾ Identifică adversarul.
Înainte de a face uz de armă: (I.V.I.)

¾ Verifică dac adversarul are: arm sau

antecedente privind folosirea armelor, alte obiecte de atac; un
sistem de atac (sau defensiv) ce poate pune în pericol via a sau
integritatea fizic a jandarmului; inten ia de a agresa sau de a se

¾ Izolează adversarul în raport cu mediul

retrage.

înconjur tor sau cu alte persoane.

¾ Verifică neutralizarea adversarului.

După folosirea armamentului: V.E.R.

¾ Efectuează o «m turare tactic » de 90° c tre înainte sau

¾ Reîncarcă arma (dac este cazul) la ad post sau sub

un «tur de orizont tactic».

sprijin.
95
 4.3. Manipul rile elementare

4.3.1. Trecerea rapid la cod galben/cod roşu

(dezasigurat/asigurat)

Jandarmul trece de la pozi ia de aşteptare în serviciu la

pozi ia de tragere sco ând arma din toc şi luând pozi ia de tragere în
picioare. Ac iunile de scoatere a armei din toc şi de introducere
sunt ac iuni conexe execut rii tragerii, pentru care jandarmul
trebuie s fie antrenat foarte bine, înainte de a fi executate cu
cartuşe de manevr sau cartuşe reale.
Pentru a trage, jandarmul ridic arma la în l imea ochilor, o
îndreapt în direc ia din care vine amenin area şi blocheaz partea
superioar a corpului (trunchi, umeri şi bra e). Ochii fixeaz
adversarul. Arma şi mâinile formeaz un bloc comun care se
interpune între ochi şi obiectiv. În func ie de distan , c tarea este
interpus între ochi şi obiectiv. Degetul ar t tor al mâinii „din
partea armei” începe s apese progresiv tr gaciul.

Executarea tragerii pornind de la pozi ia „arma în toc” f r

ca înainte s se fi efectuat, exerci ii preg titoare, poate conduce la o
proast st pânire sau orientare a armei precum şi la accidente,
jandarmul ap sând pe tr gaci când arma este înc în toc sau nu este
orientat spre int .

4.3.1.1. Scoaterea pistolului din toc

Exist îns situa ii în care jandarmul nu va putea s scoat

din timp arma din toc. Scoaterea rapid din toc a armei poate avea
o importan crucial pentru succesul unei confrunt ri, dar este de
96
preferat scoaterea armei din toc înainte de a avea în mod real
nevoie de aceasta (se spune chiar, mai în glum , mai în serios c
scoaterea din toc cea mai rapid este cea în care avem deja arma în
mân ).

Scoaterea armei din toc începe prin vizualizarea amenin rii

concomitent cu adoptarea pozi iei de contact de c tre jandarm.
Pistolul se scoate din toc cu mâna din «partea armei», mâna
reactiv execut manipul rile, indexul degetului ar t tor r mâne în
prelungirea g rzii tr gaciului în contact permanent cu arma.
Pentru scoaterea armei din toc trebuie respectate dou reguli
care ar putea fi rezumate astfel: „nu conteaz viteza cu care se
scoate arma din toc ci precizia şi fluiditatea cu care este folosit
arma de la scoaterea din toc şi pân în momentul tragerii” şi „fii
rapid la scoaterea armei din toc şi apoi mai lent la ochire”.
Pentru a respecta aceste dou reguli se aplic metoda de
înv are a scoaterii armei din toc în trei timpi care elimin gesturile
inutile şi asigur eficacitatea tragerii.
a) Adoptarea pozi iei de contact şi prinderea „rapidă” a
armei în mână: pornind de la pozi ia de abordare, piciorul de
„lâng arm ” se retrage, l rgind baza; genunchii se îndoaie în timp
ce partea superioar a corpului se regrupeaz ; mâna de pe partea
armei se deplaseaz spre tocul pistolului; degetul mare al mâinii
97
înarmate aga clapa tocului, o deschide şi mâna înarmat apuc
mânerul pistolului cu ultimele trei degete; ar t torul degetului este
inut de-a lungul tocului, iar degetul mare drept pe lâng corpul
pistolului; încheietura mâinii înarmate este deja în linie cu eava
armei (pozi ia tocului este important ); mâna reactiv se plaseaz la
nivelul coastelor dinspre partea armei, sub pectorali, palma este
deschis spre înapoi la 450, degetele împreunate sunt îndreptate
spre partea armei; ochii fixeaz obiectivul.
b) Scoatere şi orientare „rapidă”: cotul bra ului înarmat se
retrage la cea mai mare în l ime posibil ; mâna înarmat
scoate arma din toc şi o orienteaz în mod natural spre obiectiv;
încheietura mâinii înarmate men ine aliniamentul cu eava;
degetul ar t tor este inut de-a lungul corpului pistolului; degetul
mare este inut de-a lungul manşonului; mâna reactiv şi ochii nu
se mişc .
c) Prinderea cu ambele mâini a armei şi executarea focului:
mâna înarmat întâlneşte mâna reactiv chiar înaintea corpului şi
blocul format cu arma începe s ridice eava armei îndreptat spre
obiectiv, urm rind axa cea mai direct posibil; partea superioar a
corpului este blocat în pozi ie de tragere; blocul format din arm şi
mâini se interpune între ochi şi obiectiv; în func ie de distan ,
vederea este focalizat asupra c t rii; partea superioar a corpului
este blocat în pozi ie de tragere; blocul format din arm şi mâini se
interpune între ochi şi obiectiv; în func ie de distan , vederea este
focalizat asupra c t rii; ochii privesc obiectivul; începe ap sarea
progresiv a tr gaciului; articula iile uşor îndoite absorb mai bine
reculul şi evit s se greşeasc inta pe timpul tragerii.
Deşi scoaterea din toc pare „mecanic ”, în primele faze ale
înv rii trebuie exersat pân când aceasta va reprezenta o mişcare
fluid şi continu .

4.3.1.2. Introducerea pistolului în toc

Introducerea pistolului în toc nu este un automatism şi în
anumite situa ii poate fi o surs de accidente sau distragerea grav a
aten iei. Tocmai de aceea aceast mişcare trebuie exersat şi
efectuat corect.
98
 Pornind de la pozi ia de tragere, mişcarea se efectueaz
invers decât în cazul scoaterii din toc, astfel: deblocarea pozi iei şi
aducerea armei la nivelul sternului (regrupare); efectuarea,
eventual, a unui control personal de securitate al armei; ac ionarea
siguran ei cu degetul mare şi degetul ar t tor al mâinii reactive,
îndreptând eava la 450 spre sol, în fa a picioarelor; introducerea
armei în toc f r a privi, p strând mâna reactiv la nivelul coastelor
„pe partea armei”; luarea pozi iei de abordare.

4.3.1.3. Tehnici de protejare a pistolului în toc

99
 Protejarea pistolului în mân

Protec ia armelor lungi mân în mân

4.3.2. Reînc rcarea şi reaprovizionarea armei prin

schimbarea înc rc torului

Reînc rcarea se efectueaz sub sprijinul unui coleg, ceea ce

permite ad postirea şi protec ia jandarmului sau din pozi ia „în
genunchi”, pentru a reduce din vulnerabilitate. Dup reînc rcare
jandarmul redeschide focul sau efectueaz o cur are tactic în
pozi ie de contact, func ie de condi ii şi de actualitatea amenin rii.
Jandarmul care trebuie s reîncarce, anun „înc rcare”, se
protejeaz de focul adversarului şi reîncarc arma. Un coleg îl
protejeaz de amenin area principal , dac este posibil, venind în
contact cu el şi anun ând „te sprijin”. Dup ce a executat
reînc rcarea jandarmul anun „gata”, pentru a-şi înştiin a colegul
care l-a sprijinit c este gata s reia focul.
100
 În serviciu, înc rc torul poate fi schimbat, în func ie de
situa ie, prin dou modalit i: „reaprovizionare tactic ” sau
„reaprovizionare rapid ”.
Reaprovizionarea tactică a înc rc torului se efectueaz în
timpul unei „pauze”, când presiunea timpului este mai pu in
accentuat .

Înc rc torul armei nu este complet gol. Arma este în

„condi ie roşu” sau „condi ie roşu foc”, în timpul unei confrunt ri
sau în timpul tragerii. F r s piard din ochi direc ia periculoas şi
p strând arma îndreptat spre int , jandarmul execut urm toarele
opera iuni: duce mâna reactiv la centur pe partea cu port
înc rc torul reactiv ; deschide port înc rc torul şi apuc
înc rc torul între degetul mare şi degetul mijlociu al mâinii
reactive; aşeaz degetului ar t tor pe partea dinainte a
înc rc torului, de-a lungul acestuia; introduce înc rc tura plin în
palma mâinii reactive; introduce înc rc torul gol în înc rc tor; reia
pozi ia de contact.
Reaprovizionarea rapid se execut atunci când, ac ionând
tr gaciul, jandarmul constat c arma a percutat în gol sau observ
c manşonul a r mas în pozi ia înapoi, ceea ce înseamn c
înc rc torul este gol. În aceeaşi pozi ie ca şi la reînc rcarea tactic ,
jandarmul execut urm toarele opera iuni: scoate înc rc torul gol
şi îl strecoar în buzunar, la centur sau îl las s cad pe sol în caz
de urgen ; introduce noul înc rc tor şi îl împinge cu mâna
reactiv ; încarc arma („condi ia roşu” sau „condi ia roşu foc” în
func ie de situa ie); reia pozi ia de contact şi/sau recupereaz
înc rc torul dac nu mai este în pericol.
Reaprovizionarea rapid trebuie s fie excep ia de la regul
reaprovizion rii tactice, deoarece implic o urgen . Tr g torul a
101
golit înc rc torul şi pentru moment nu mai este capabil s -şi
utilizeze arma. Reaprovizionarea rapid trebuie s fie totuşi
înv at ca parte distinct deoarece situa iile de confruntare în care
se face uz de arm sunt imprevizibile. Chiar dac nu este
întotdeauna posibil, în raport de situa ia tactic trebuie s se
controleze de fiecare dat num rul de cartuşe r mase în înc rc tor
şi dac r mân mai pu in de trei cartuşe în acesta, s fie schimbat.

4.3.3. Cur area tactic şi turul tactic de orizont

4.3.3.1. Cur area tactic

Dup ce arma a fost folosit , se execut cur area tactic

care const în reluarea rapid a contactului cu mediul înconjur tor,
dup focalizarea amenin rii sau agresiunii care a antrenat folosirea
armei, pentru a nu fi surprins de o agresiune care vine dintr-o alt
direc ie.
Cur area tactic se efectueaz din pozi ie de contact printr-
o „m turare vizual ” a mediului dinspre „partea armei” spre
„partea reactiv ” la 900,înainte şi la 450 de o parte şi de alta a axei
evii, arma urm rind privirea. Pozi ia de contact apropiat permite o
reac ie mult mai rapid , prin pivotare, în cazul producerii unei
agresiuni laterale la distan redus .

4.3.3.2. Turul tactic de orizont

Dup ce jandarmul a folosit arma, atunci când acesta este

izolat şi f r sprijin, aceast mişcare const într-o luare rapid de
contact cu mediul înconjur tor, dup focalizarea unei amenin ri
sau agresiuni care a antrenat folosirea armei, pentru a nu fi surprins
de o alt agresiune care vine dintr-o direc ie diferit .
102
 Turul tactic de orizont se efectueaz din pozi ia de contact
apropiat la 3600, prin întoarcerea capului spre „partea reactiv ”
apoi spre „partea armei” şi în sfârşit spre înapoi, peste um rul din
„partea armei”. Arma r mâne pe axa ini ial a evii, f r a urm ri
privirea. Privirea c tre înapoi pe „partea armei” permite luarea
corect a punctului de ochire, spre deosebire de privirea în cealalt
parte care nu permite aceasta.

4.3.4. Tehnicile de tranzi ie

4.3.4.1. Trecerea de la folosirea bastonului de cauciuc la
armă

Aceast tehnic poate fi adoptat în cazul interven iilor în

care este mai eficient s sco i arma din toc şi s o foloseşti,
p strând în acelaşi timp şi bastonul de cauciuc în mân .
Pornind de la pozi ia în gard cu bastonul în mâna din
partea armei, jandarmul execut urm toarele mişc ri: avanseaz cu

103
mâna de pe partea armei pân la mâna din partea care reac ioneaz ;
trece bastonul sub axila mâinii care reac ioneaz ; coboar mâna din
partea armei pân la toc; scoate din toc arma având dosul
încheieturii mâinii din partea armei sprijinit pe dosul mâinii care
reac ioneaz şi care ghideaz arma f r contractare. Capul
bastonului este aliniat de-a lungul bra ului din partea armei.

4.3.4.2. Trecerea de la folosirea pistolului mitralieră la

pistol

Aceast tehnic poate fi

adoptat la ac iunile de interven ie, în
care este mai rapid s sco i pistolul
din toc şi s utilizezi acest tip de
arm , decât s rezolvi un incident sau
s reîncarci pistolul mitralier
(incident sau arm f r muni ie).
Pornind de la pozi ia de
tragere din pozi ia pentru lupt în
picioare cu pistolul mitralier se las
arma de um r s atârne de cureaua ei
şi se trage de partea dinspre latura
care reac ioneaz a corpului, cu mâna
care reac ioneaz , se scoate din toc
pistolul şi imediat ce acesta este în
fa a pistolului mitralier , este prins cu ambele mâini în pozi ia de
contact.
104
 4.3.4.3. Executarea tragerii în condi ii de întuneric folosind
lanterna

Modul de prindere al lanternei

4.3.5. Deplas rile cu arma

4.3.5.1. Principii generale de deplasare cu arma

Pe timpul execut rii misiunilor, deplas rile cu arma se

execut f r a se folosi focul armamentului. În func ie de teren şi
de situa ie, deplas rile se efectueaz mai ales în pas normal,
alunecat sau derulat, din pozi ia de contact sau din pozi ia de
contact apropiat, arma fiind neînc rcat . Alergarea sau mersul târâş
nu sunt utilizate decât pentru schimbarea pozi iei sau când
jandarmul se afl sub focul adversarului.
Pasul alunecat este folosit de jandarm când se apropie de un
pericol real sau când terenul pe care se deplaseaz este denivelat
sau cu obstacole. Pasul alternativ derulat este utilizat de jandarmi
când trebuie s avanseze rapid p strând arma în pozi ie de contact
sau când poart vest antiglon . Pivot rile se execut prin mişc ri
ale genunchiului şi şoldurilor, eventual ale picioarelor.
105
 Răspunsul „păr ii reactive” – se execut un pas înainte cu
piciorul „partea dinspre arm ” întorcând simultan şoldurile şi
îndreptând arma spre adversar sau se poate executa doar pivotarea
trunchiului dac amenin area adversarului este trec toare.
Răspunsul „păr ii dinspre armă” – se execut un pas în
direc ia „p r ii armei” cu piciorul „parte reactiv ”, întorcând
simultan şoldurile şi îndreptând arma spre adversar sau se poate
pivota doar trunchiul dac amenin area adversarului este trec toare.
Răspunsul ”în spate” – se execut un pas înainte cu piciorul
„partea dinspre arm ” în diagonala piciorului „parte reactiv ” din
pozi ia „contact apropiat”, se execut o rota ie, în timpul acesteia
şoldurile se întorc simultan iar arma se îndreapt spre înapoi.
Deplasarea în coloană cere o mare rigoare în inerea
armelor care pot fi, cu uşurin direc ionate, din neaten ie, în
spatele unui coleg. Jandarmul va adopta pozi ia „de contact
apropiat”, orientând arma fie „spre partea armei” fie spre „partea
reactiv ”, opus zidului pe lâng care avanseaz coloana. Aceast
orientare permite angajarea imediat în fa a unei amenin ri care ar
apare de cealalt parte, precum şi evitarea ricoşeurilor periculoase
în caz de tragere accidental . Dac coloana avanseaz în teren
descoperit, orientarea se face de ambele p r i.
Înaintarea cu pistolul inut în mână se execut în anumite
situa ii care impun p strarea unei mâini libere pentru deschiderea
uşilor, urcarea pe o scar , transportul unui obiect voluminos sau
retragerea unui coleg r nit. În acelaşi timp este necesar s se
utilizeze arma din dotare.
Arma este inut cu mâna „partea armei”, în pozi ie de
„ap rare apropiat la distan de o mân ”. În timpul deplas rii arma
este îndreptat eventual înainte în pozi ie de tragere cu mâna
dinspre „partea armei”, evitându-se îndreptarea ei spre spatele
colegilor. În caz de c dere, arma trebuie s r mân îndreptat spre
înainte sau spre sol. Mâna reactiv este liber pentru a ine un
obiect şi pentru a fi folosit în vederea facilit rii avans rii.
Aceast pozi ie permite s se priveasc în spate f r a ochi
greşit fa de axul principal al direc iei în care se avanseaz (turul
tactic de orizont), precum şi o trecere uşoar la orice pozi ie, în
picioare, în genunchi, culcat.
106
 4.3.5.2. Combinarea focului cu mişcarea

Combinarea dintre punctele de sprijin şi mişcare st la baza

oric rei tactici. St pânirea acestui procedeu trebuie s înceap
prin instruirea f cut la nivelul binomului şi care trebuie s
aib ca obiectiv realizarea reflexului în combinarea focului cu
mişcarea.
Reguli ce trebuie respectate de jandarmi pentru realizarea
acestui principiu:
¾ evitarea grup rilor/adun rilor pe timpul deplas rilor şi
opririlor;
¾ deplas rile s se fac pe cât posibil la ad post, iar dac
nu, prin salturi scurte, utilizând la maxim terenul;
¾ dac luarea pozi iei de tragere se face sub focul
adversarului, se execut o deplasare în lateral, r mânând la ad post;
¾ deplasarea c tre înainte s se fac numai dup ce
sprijinul fix este pe pozi ie;
¾ împiedicarea adversarului s trag asupra colegilor
c rora li se asigur sprijin;
¾ efectuarea de salturi rapide (niciodat mai mult de 5
secunde între ad posturi) pe timpul deplas rii c tre înainte, odat
ajuns în pozi ie jandarmul execut observarea, punerea în sprijin
sau preg tirea pentru avansare;
¾ luarea pozi iei de sprijin se face dup revenirea la
respira ia normal şi executarea controlului pentru a vedea dac
arma este în stare de tragere;
¾ deschiderea focului (trebuie s se poat face la 3
secunde dup luarea pozi iei rapide).
Tragerea din mişcare completeaz preg tirea în acest
domeniu şi de aceea jandarmul trebuie s înve e succesiv: s se
deplaseze (lent, apoi repede); s trag (lent şi precis, apoi repede şi
precis); s trag pe timpul deplas rii.
Tragerile din mişcare sunt tehnici relativ dificile şi sunt
destinate, mai ales tragerilor ofensive practicate de un pluton de
interven ie sau în cazul retragerii rapide a unei persoane c reia îi
107
asigur m protec ia. Cheia reuşitei const în coordonarea ritmului de
mers şi de tragere, mergând cu paşi mici şi cu genunchii îndoi i.
Pentru a exersa aceste tehnici, jandarmul trebuie s lucreze mai
întâi „la rece”. În practic , tr g torii care se sprijin mergând,
efectueaz tragerile unul dup altul, în sprijin fix intermitent.
Permanen a unui sprijin fix trebuie s fie sistematic asociat
tragerii din mişcare.
Tragerea cu înaintare se execut pornind de la pozi ia de
contact prin aducerea armei la în l imea ochilor, concomitent cu
începerea înaint rii (avans rii). Genunchii se p streaz flexa i
pentru a absorbi şocurile, iar şoldurile r mân la acelaşi nivel.
Tr g torul înainteaz cu şoldurile şi um rul „parte reactiv ” c tre
înainte, trage un foc la fiecare pas când ambele picioare sunt în
contact cu solul, f r a pierde din vedere c tarea. Cu experien şi
antrenament este posibil s se m reasc pu in câte pu in ritmul de
deplasare.
Pentru executarea tragerii cu retragere se procedeaz , prin
analogie, ca la tragerea cu înaintare, doar c tr g torul trebuie mai
întâi s „pip ie” cu piciorul terenul în momentul retragerii, înainte
de a p şi cu toat greutatea. Pentru executarea tragerii se
deplaseaz „partea reactiv ” spre „partea armei”. Faptul c
jandarmul se deplaseaz mergând c tre înapoi, permite utilizarea
unei pozi ii de tragere naturale. Urmând deplas rile adversarului
jandarmul trebuie s poat trece de la tragerea cu înaintare la
tragerea cu retragere.

4.3.6. Pozi ii de tragere derivate

(în genunchi, culcat, în spatele unei protec ii)

4.3.6.1. Pozi ia „în genunchi”

Se adopt plecând de la pozi ia liber în picioare. Se

înainteaz un pas cu piciorul din spre „partea reactiv ” şi se aşeaz
pe o linie imaginar ce uneşte tocul dinspre partea armei cu
obiectivul. Se aşeaz şoldurile la 30° fa de obiectiv cu um rul
108
dinspre „partea reactiv ” înainte şi se îndoaie ambii genunchi în
acelaşi timp. Jandarmul se aşeaz pe tocurile dinspre „partea
armei” cu genunchiul din acea parte îndreptat la 45° fa de
direc ia de tragere.
Piciorul „parte reactiv ” trebuie s aib tibia în pozi ie
vertical pentru ca osul şi nu muşchii s fie cel care suport
greutatea armei. Piciorul „parte reactiv ” este orientat la 300 fa de
direc ia de tragere pentru a proteja şi bazinul fa de direc ia
periculoas . Acelaşi principiu se aplic şi pentru antebra ul reactiv,
în acest mod tensiunea muscular şi tremur turile sunt reduse la
minim. Cotul parte reactiv se sprijin uşor înainte sau înapoia
genunchiului, niciodat exact deasupra acestuia deoarece
articula iile cotului şi genunchiului sunt rotunde şi diminueaz
stabilitatea.

Arma este inută ca la pozi ia „în picioare”.

Pozi ia de tragere „în genunchi” f r sprijinirea cotului pe
genunchi este propice în special pentru a trage în sus. Aceasta este
relativ înalt , ceea ce reprezint un avantaj pentru tragerea pe
deasupra unui obiect de în l ime medie (capot de maşin , zid mai
mic etc.). Dac trebuie s se trag rapid, plecând de la pozi ia „în
genunchi”, jandarmul va deplasa greutatea corpului înainte pentru a
creşte stabilitatea armei. Este posibil şi o alt variant prin l sarea
genunchilor pe p mânt, trunchiul adopt aceeaşi pozi ie ca la
tragerea din picioare.
109
 4.3.6.2. Pozi ia „culcat”

Se adopt plecând de la pozi ia liber în picioare. Se aşeaz

şoldurile la 300 fa de obiectiv cu um rul parte reactiv înainte. Se
îndoaie ambii genunchi în acelaşi timp. Îngenuncherea se face în
rând cu şoldurile.
Se amortizeaz cu mâna reactiv , iar culcarea se va face
astfel încât s se evite orice contact dintre arm şi sol. Corpul este
întors la 300 având „partea reactiv ” fa de direc ia de tragere.
Sprijinirea cu antebra ele se face pe sol şi este urmat de o
rostogolire uşoar cu „partea armei”, sprijinind capul pe bicepşii
bra ului dinspre „partea armei” pentru a respira mai bine şi pentru a
ochi cu mai mult precizie, f r tremur turi. Blocarea mâinilor este
identic ca cea de la pozi ia „în picioare”.
Pozi ia „culcat” este pozi ia cea mai lent din punct de
vedere a adopt rii dar este cea mai stabil din punct de vedere a
eficien ei. Poate fi utilizat în func ie de teren şi misiune, sistematic
pornind de la 30 de metri.
110
 Pozi ii deschise - INTERZISE

4.3.6.3. Tragerea din spatele unui adăpost

Imediat ce terenul şi situa ia îi permit, jandarmul trebuie s

caute un ad post pentru a se proteja şi a-şi sprijini colegii într-un
mod cât mai eficace posibil. Alegerea unui ad post se efectueaz în
func ie de suprafa a şi de calitatea protec iei pe care acesta le ofer .
Dac jandarmul este prea aproape de suprafa a de
protec ie, el risc s fie atins fie de ricoşeul unui proiectil advers
ajuns la marginea ad postului, fie de schije desprinse din
acest proiectil. De aceea dispunerea se face la distan a de 1 metru
în spatele ad postului pentru a se evita ricoşeurile, expunând
doar „ochiul şi arma”, f r a expune um rul şi restul mâinii.
111
 Dac tragerea executat asupra sa se face de sus în jos,
jandarmul trebuie s se lipeasc de suprafa a de protec ie. Distan a
este stabilit de mâna cu care se reac ioneaz .

La o distan mare, pentru a-şi stabiliza tragerea, jandarmul

se poate sprijini de suprafa a de protec ie cu o parte a corpului.
Pentru ca s nu se dezechilibreze în timpul tragerii, arma nu trebuie
s fie direct sprijinit pe suprafa a de protec ie.
Dac jandarmul se ad posteşte în spatele unui obstacol
vertical, pe partea pe care va ac iona nu trebuie s -şi expun prea
mult corpul, tot conform principiului „ochiul şi arma”. Când se
trage asupra lui, jandarmul r mâne înapoia ad postului pentru a
observa orice mişcare a adversarului şi pentru a se proteja în
întregime, întrerupând temporar observarea. Se poate distan a de
suprafa a ad postului sprijinindu-se pe mâna cu care ac ioneaz .

4.4. Realismul antrenamentului

Armele nu sunt folosite pentru a face g uri în hârtie ci, sunt

ultima solu ie pentru a rezolva o situa ie critic când nu exist o
112
alt variant (salvarea vie ii cuiva, stoparea unui infractor care
fuge). De aceea, în cadrul antrenamentului, jandarmul trebuie s fie
convins c nu trage asupra unei inte ci asupra unui adversar.
O siluet uman , colorat realist pentru a permite o ochire
rapid , faciliteaz simularea. Acestei siluete îi pot fi ad ugate unele
obiecte, care s o transforme din ceva „neagresiv”, în agresor dotat
cu cu it sau cu alt tip de obiect contondent.
inta de tip siluet uman , stimuleaz executarea unei
trageri mai precise în zona de neutralizare format din bazin şi
coapse (clepsidra) şi care este cel mai uşor de atins pornind de la
„pozi ia de contact”. Ea favorizeaz focalizarea pe c tare prin
dispari ia marcajelor concentrice care incitau tr g torul s caute
punctul de ochire pornind de la pozi ia sa de tragere şi deci s
focalizeze pe int între seriile de tragere. Punctele nu sunt indicate
pe int , ceea ce permite alegerea unor modalit i multiple de
apreciere a rezultatelor.
Jandarmul trebuie s se antreneze succesiv pentru: a realiza
o grupare a tragerilor la scurt distan din pozi ia de contact; s
adauge apoi o variabil (distan , posibilitate, incident) şi s
redobândeasc gruparea; s fac ceea ce nu-i place, în vederea
dezvolt rii punctelor sale forte eliminând punctele slabe.

Calitatea tragerilor pe timpul îndeplinirii atribu iilor se

ob ine din regularitatea cu care jandarmul se
antreneaz (mai ales „la rece”).

113
 CAPITOLUL 5

TACTICA INTERVEN IEI

Domeniul «Tactica interven iei» (TI) face parte din

Interven ia Profesionale (IP), al turi de «Formare General în IP»,
«Dominarea cu arm a adversarului» şi «Dominarea f r arm a
adversarului». El include cunoştin ele referitoare la realizarea
dispozitivelor de ac iune de c tre echipe (grupe), tehnici şi tactici
de lucru elementare şi specifice folosite de elementele de
dispozitiv, precum şi modul de folosire al mijloacelor specifice.
TI se bazeaz pe integrarea principiilor tehnice de ac iune şi
deplasare asimilate în cadrul instruc iei, într-un cadru global, bazat
pe analiza situa iei şi pe aplicarea unei solu ii tactice eficace. Ea are
rolul de a forma jandarmii s aib o imagine tactic asupra situa iei
bazat pe identificarea ad posturilor poten iale, a elementele care
indic un pericol şi a persoanele care sunt la locul ac iunii. De
aceea, antrenamentul în utilizarea mijloacelor se realizeaz dup
st pânirea no iunilor de deplasare, dispunere tactic , protec ie
personal şi colectiv .
În tactica interven iei, pentru a respecta principiul – nici o
mişcare f r sprijin – în cadrul dispozitivului se lucreaz în echipe
de tip binom sau trinom6.
Binomul este constituit dintr-un şef de echip şi un
coechipier şi are urm toarele caracteristici: efectiv redus;
mobilitate accentuat ; coordonare uşoar cu şefului echipei.
6
Binomul, trinomul – sunt echipe tactice adaptate spa iului, terenului şi
adversarului, constituite în vederea îndeplinirii unei misiuni – n.a.

114
Trinomul este constituit dintr-un şef de echip şi doi coechipieri şi
are urm toarele caracteristici: efectiv suficient; poate executa
p trunderea în spa ii mai mari; se deplaseaz mai greu; necesit
mai mult ini iativ din partea şefului de echip ; asigur securitate
şi protec ie sporit .

5.1. Bazele tacticii de interven ie

Elementele care fundamenteaz tactica interven iei sunt

urm toarele: Atitudine, Sprijin, Protec ie, Comunicare.
Re ine i!: A.S.P.C.

ATITUDINE
Stabilirea atitudinii care va fi adoptat de jandarmii din
echip se realizeaz prin codificarea de alert , care permite şefului
de element, ca dup analiza şi evaluarea corect a unei situa ii, s
defineasc şi s ierarhizeze nivelul de amenin are. Acestei
clasific ri i se adaug situa ia diferi ilor actori participan i la
ac iune: starea fizic şi starea psihic (nivelul de oboseal şi de
stres, pozi ia, prinderea armei, starea armei). Dup stabilirea de
c tre şeful de element a nivelului de alert , de o manier reflex ,
fiecare jandarm participant la ac iune trebuie s se raporteze la
parametrii culorii anun ate şi s ac ioneze unitar, respectând
aceleaşi reguli.
Codific rile interna ionale de alert folosite de jandarmi
sunt urm toarele: cod de alertă galben, cod de alertă oranj, cod de
alertă roşu, cod de alertă roşu foc.
Cod de alertă galben – nici o amenin are aparentă – stare
psihic (conştient, atent, destins, stres imperceptibil), pozi ie de

115
abordare, arma în pozi ie de serviciu.
Cod de alertă oranj – amenin are prezumtivă neidentificată
– stare psihic (tensionat, conştient, stres crescut), pozi ie de
abordare, arma înc rcat şi asigurat .

Cod de alertă roşu – amenin are iminentă identificată –

focalizat pe amenin are, stres intern, pozi ie de contact, arma
înc rcat , indexul în prelungirea g rzii tr gaciului.

116
 Cod de alertă roşu foc – agresiune actuală – focalizat pe
amenin are, stres intern instalat, pozi ie de contact foc, arma
înc rcat cu indexul degetului ar t tor pe tr gaci. ATEN IE! În
orice situa ie este obligatoriu s se respecte cadrul legal.

¾ Sprijin – întotdeauna fix, permanent şi eficace

117
 ¾Protec ie - individuală balistică (cască, vestă anti-glon ),
folosirea avantajelor terenului

¾Comunicare - verbală, gestuală, tactică

5.2. Tehnici de înaintare

Înaintarea reprezint deplasarea tactic a unui element într-

un perimetru limitat, sprijinit sau acoperit de un element exterior şi
are ca scop câştigarea unui spa iu bine definit pentru a domina unul
sau mai mul i adversari şi pentru a securiza locurile suspecte.
Aplicarea tehnicilor de înaintare se face numai la ordinul şefului
118
elementului de serviciu (echip , patrul etc.) pentru ca echipa s fie
în m sur , în orice moment, s -şi asigure propria securitate, s fac
fa zonelor periculoase şi a obstacolelor întâlnite pe direc ia de
deplasare.
Procedeele tactice elementare de înaintare sunt individuale
sau colective (la nivel de echip ) şi constau în: sprijin direct sau
sprijin decalat; acoperire; trecerea în siguran prin fa a unei
deschideri; achizi ionarea unui nou compartiment de teren; trecerea
unui unghi în siguran ; trecerea unui obstacol în siguran .
Orice compartiment nou de teren, care nu a fost recunoscut
poate ascunde un pericol. Achizi ionarea terenului, trecerea unei
deschideri şi sprijinul decalat sunt tehnicile care trebuie luate prima
dat în calcul pentru asigurarea securit ii personale şi colective.
Aceste procedee elementare se repet pe timpul deplas rii şi
cercet rii şi nu trebuie s pun în pericol jandarmul sau s -l
blocheze.
Diferitele tehnici utilizate în acest scop sunt folosite, în
special pentru a descoperi un adversar care nu a fost localizat,
situa ie care necesit o activitate supl de c utare şi de investigare.
Discre ia şi siguran a contribuie la micşorarea efectului
surprinderii.
5.2.1. Câştigarea terenului
Aceast tehnic are ca scop ocuparea unei noi por iuni de
teren pentru a surprinde un adversar sau pentru a-i descoperi
pozi ia. În afara situa iilor în care asupra jandarmilor se trage,
câştigarea terenului este asigurat de un sprijin fix care nu îşi
p r seşte pozi ia pân în momentul în care elementul de dispozitiv
nu a început investigarea unui nou compartiment.

119
 „Deschiderea unui unghi” este un procedeu alternativ care
are ca scop achizi ionarea progresiv şi în siguran a unui nou

compartiment. Acest procedeu nu se aplic decât într-o cl dire

compartimentat şi luminat pentru a realiza o cercetare în
siguran a acesteia.

Procedeul «FLASH», introducerea rapid a capului în noul

compartiment, apoi retragerea acestuia, este prea rapid şi ar trebui
evitat pentru c aceast situa ie îl pune pe jandarm în inferioritate,
dac adversarul este într-o înc pere mai întunecat decât cea în care
se g seşte jandarmul. El trebuie s fie înlocuit, atunci când este
necesar, prin folosirea sistematic a unei oglinzi montate pe un
baston.
120
 5.2.2. Sprijinul fix decalat - pozi ionarea unui sprijin

Cu pistolul sau cu p.m.

5.2.3. Trecerea spa iilor deschise (uşi, ferestre)

Este un procedeu tactic care const în trecerea rapid şi în

siguran prin fa a unei deschideri şi care se execut respectând
urm toarele reguli tactice: sprijinul r mâne orientat în sensul
înaint rii; se asigur posibilitatea de riposta stânga - dreapta;
armamentul este orientat c tre zona de interven ie, adoptând o
pozi ie favorabil execut rii tragerii. Rapiditatea trecerii garanteaz
securitatea.

121
 Este interzis cu des vârşire pozi ionarea şi oprirea în
cadrul spa iilor deschise (uşi, ferestre).

INTERZIS

5.3. Tehnici de p trundere

Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor de serviciu

jandarmii pot s p trund în domiciliul sau reşedin a persoanelor
fizice, precum şi în incinta unit ilor economice, a institu iilor
publice ori particulare, a organiza iilor social politice, indiferent de
de in tor sau proprietar şi la bordul oric ror mijloace de transport
române în urm toarele cazuri: executarea unor acte procedurale la
solicitarea magistratului; în stare de necesitate; în situa ii impuse de
necesitatea realiz rii ordinii şi siguran ei publice; pentru prevenirea
r spândirii unei epidemii.

5.3.1. P trunderea în situa ia în care ne confrunt m cu un

adversar localizat (pozi ia individului este cunoscut cu precizie,
ora şi efectul surpriz vor garanta reuşita misiunii).

Acest procedeu se execut de o manier dinamic

respectându-se urm toarele reguli tactice: adoptarea unei forma ii
unilaterale verificarea uşii, deschidere, ascultare, provocarea unei
reac ii din partea adversarului, p trunderea.
122
 P trunderea într-o înc pere (faza dinamic ), a unui trinom,
se realizeaz astfel: p trunde elementul nr. 1 sub impulsul
elementului nr. 2; elementul nr. 1 p trunde în înv luire; elementul 3
sprijin p trunderea.

P trunderea în înc pere (trinom)

5.3.2. Când ne confrunt m cu un individ nelocalizat

(c utare şi localizare a individului)

Acest procedeu se execut de o manier flexibil prin

adoptarea unei forma ii unilaterale şi a unui sprijin permanent,
respectându-se urm toarele reguli tactice: observarea (ascultarea);
verificarea uşilor (verificarea st rii acestora şi a direc iei de
deschidere, a încuietorilor; se încearc declanşarea unei reac ii din
partea adversarului la deschiderea uşii; p trunderea (combinat cu
ascultarea şi observarea), se execut dinamic la ordinul şefului.

123
 5.3.3. Urcarea unei sc ri

Este un procedeu care se execut cu respectarea

urm toarelor reguli tactice: jandarmul trebuie s ofere o siluet cât
mai mic , arma trebuie inut în pozi ia de contact, deschiderea
unghiurilor se face succesiv, achizi ionarea de teren ini ial este
urmat de o deschidere progresiv a unghiurilor.

124
 5.4. Mod de ac iune în for sau în suple e

În func ie de analiza sa şi de informa iile pe care le are

despre teren şi adversar, de timpul şi mijloacele la dispozi ie
jandarmul trebuie s ac ioneze fie în modul «For » fie în modul
«Suple e». Dar înainte de a începe o interven ie, oricare ar fi ea, în
mod obligatoriu jandarmul trebuie s ştie: s se orienteze, s
observe, s aprecieze o distan , s indice un obiectiv, s se
deplaseze în siguran sau în vitez utilizând terenul, s ac ioneze
cu discre ie, s foloseasc mijlocele obişnuite (în special
lanternele), s foloseasc protec iile balistice şi naturale, pentru a se
proteja individual şi reciproc cu colegii s i de echip .
El trebuie s respecte câteva sfaturi care port fi formulate
astfel:
¾ S fii mic şi mobil;
¾ R mâi la distan de unghiurile şi sectoarele
periculoase;
¾ S fii acoperit c tre direc iile neverificate şi c tre
înapoi.
Pe timpul înaint rilor şi investiga iilor, jandarmul trebuie s
împart terenul în:

Zon de observare Percep ie global

Identificarea punctelor periculoase şi a
mişc rilor
Zon de pericol Percep ie orientat
( Contact fizic) Descoperirea şi prevenirea unei amenin ri
poten iale
Zon de agresiune Percep ie focalizat
(Zon intim ) Neutralizarea unei amenin ri

Localizarea rapid a adversarului şi capacitatea de control al

spa iului într-un timp scurt sunt factorii de baz care condi ioneaz
modul de interven ie:

125
 Obiectiv nelocalizat Obiectiv localizat
Imperativ: ª de g sit Imperativ: ª de surprins
Investigare supl , în siguran , cu Investiga ie în for , în vitez
discre ie cu dinamism
- sprijin fix sistematic înainte de - controlul vizual al
orice deplasare compartimentului şi sprijin decalat
- utilizarea sistematic a - deplasare rapid şi dinamic pân
ad postirilor la locul stabilit în « bil de biliard »
- cercetarea fiec rui compar- sau în coloan
timent înainte de a trece la
urm torul

5.5. Controlul vehiculelor

Controlul vehiculelor const în verificarea minu ioas a
interiorului, a înc rc turii şi documentelor de înso ire a acesteia, a
actelor de identitate şi a bagajelor ocupan ilor vehiculului.
Jandarmii pot s efectueze control asupra oric rui vehicul suspect
aflat în zona obiectivelor date în competen şi pe timpul
îndeplinirii misiunilor specifice pentru a preveni s vârşirea unor
infrac iuni sau pentru probarea acestora (cu excep ia celor ale
Corpului Diplomatic).
Cu ocazia controlului vehiculului se urm reşte descoperirea:
persoanelor ascunse în vehicul în scopul de a se sustrage urm ririi
ori de a intra ori ieşi în/din locuri interzise; persoanelor r pite sau
sechestrate, evada ilor, dezertorilor; obiectelor care provin din
infrac iuni ori contraven ii sau care pot servi la s vârşirea acestora.

Semnal gestual precis şi directiv-obligatoriu al jandarmului în inut

126
 Pentru executarea acestei tehnici trebuie respectate

¾ dac se ac ioneaz pedestru, semnalul de oprire se va

următoarele reguli generale:

efectua din partea carosabil a drumului, de pe o pozi ie cât mai

¾ în cazul în care se ac ioneaz cu un autovehicul se vor

apropiat de marginea drumului;

folosi semnalele sonore, luminoase şi vizuale iar atunci când

maşina nu este prev zut cu mijloace de avertizare, prin folosirea

¾ locul pentru oprirea autovehiculelor va fi ales astfel

bastonului reflectorizant;

încât s permit pozi ionarea în afara p r ii carosabile, de regul în

localit i, în parc ri ori alte spa ii pentru a nu stânjeni circula ia şi
care pe timpul nop ii sunt luminate.
Din punct de vedere tactic controlul vehiculului se execut ,
de regul , de 2 sau 3 jandarmi dintre care cel pu in unul va avea rol
de protec ie prin adoptarea unei pozi ii favorabile pentru a
supraveghea atât colegul/ii s u/s i cât şi pe ocupan ii vehiculului,
fiind preg tit s intervin imediat. Şeful de dispozitiv va folosi
codificare de alert .
Cod galben – nici o amenin are aparent – dispunerea
jandarmului care execut controlul se face în zona uşii din fa pe partea
conduc torului autovehiculului; jandarmul adopt o pozi ie care s
confere protec ie în cazul unei tentative de agresiune din partea celui
oprit; jandarmul salut , se prezint şi solicit conduc torului auto s
opreasc motorul ; solicit conduc torului auto s prezinte pentru
control actele de identitate; dup verificarea actelor de identitate se va
verifica interiorul vehiculului şi al portbagajului.

Pe timpul controlului documentelor jandarmul men ine contactul

permanent cu şoferul
127
 Cod oranj - amenin are prezumat , dar neidentificat

Controleaz deschiderea portierei, dispunerea elementului de sprijin

Cod roşu – amenin are actual

Abordare, fixarea obiectivului, sprijin fix şi permanent

5.5.1. Situa ii tactice

5.5.1.1. Un pasager la bord – cod oranj

a) Oprire şi pozi ionare se execut astfel: Sprijin, elementul

1 oprit la nivelul consolei portierei; Avertizare – Jandarmeria!,
mâinile pe cap, degetele încrucişate, privirea înainte; mişcare
simultan c tre înainte a celor dou elemente, oprirea la nivelul
portierei, sprijin înainte.

128
 b) Încătuşarea şi scoaterea din vehicul

Punerea c tuşelor, desfacerea centurii de siguran ,

extragerea, control prin extensia bra ului.

c) Controlul persoanei – se execut obligatoriu dup

înc tuşare

Controlul persoanei.

129
 d) Controlul portbagajului nu este obligatoriu

5.5.1.2. Doi pasageri la bord cu dispozitiv de ac iune

format din 3 jandarmi - cod roşu

Fixarea obiectivului - sub sprijin, elementul de control se deplaseaz la

nivelul consolei portierei.

130
Mişcarea c tre înainte a Scoaterea din autovehicul a
dispozitivului. primului pasager.

Scoaterea celui de-al doilea Faza final a ac iunii,

pasager, securizarea zonei de dispunerea re inu ilor pentru a
c tre şeful dispozitivului, fi introduşi în autovehiculul de
controlul portbagajului. serviciu; jandarmul intr
primul în autovehicul.

131
 BIBLIOGRAFIE

• Hotărârea nr. 196 din 17 martie 2005 privind aprobarea

Strategiei Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative de realizare a ordinii şi siguran ei publice,
pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea

•
criminalită ii stradale

•
Codul de procedură penală
Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi

•
func ionarea Jandarmeriei Române
Legea nr. 60/1991 republicată privind organizarea şi

•
desfăşurarea adunărilor publice
Legea nr. 295/2005 privind regimul armelor şi al muni iilor
• Legea nr. 235 din 6 iulie 2007 pentru modificarea şi
completarea art. 2 din Legea nr. 295/2004 privind regimul
armelor şi al muni iilor
• Legea nr. 19/09.10.1990 pentru aderarea României la
Conven ia împotriva torturii şi a altor pedepse ori

•
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante
Dr. Costic Silion, drd. Alexandru Ioan Giurgiu,
Considera ii generale privind întrebuin area for elor
Ministerului Administra iei şi Internelor pentru asigurarea
ordinii publice şi a ordinii constitu ionale în îndeplinirea
misiunilor, în cooperare cu alte structuri din sistemul de

•
apărare, în condi iile integrării
Gl. lt. conf. dr. Costic Silion, col. drd. Alexandru Ioan
Giurgiu, Ac iunile pentru asigurarea ordinii publice şi a

•
ordinii constitu ionale.
Gl. bg. Pop Gavril , col. Vasilic Ovidiu, mr. Todoru
Eugen, Interven ia profesională a Jandarmului operativ,
Editura Tritonic, 2005

133
 ANEXA NR. 1
ZONA DE OBSERVARE
ZONA DE CONTACT FIZIC

ZONA INTIM

AC IUNE INTERZIS

AC IUNE MODERAT

AC IUNE PERMISIV

134
ANEXA NR. 2

135
 ANEXA NR. 3
BASTONUL TELESCOPIC CARACTERISTICI GENERALE

137