Revista-6 2002

G@NDIREA
MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"
SERIE NOU~ ANUL XIII
Nr. 6
noiembrie decembrie
2002
1
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2002
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
NATO. Transformarea continu` 7 NATO. The transformation continues
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE
ADMITEREA |N NATO ADMISSION IN NATO

ARGUMENTELE CERTITUDINII CERTAINTY REASONS
Rolul NATO \n asigurarea securit`]ii 15 The role played by NATO in ensuring

[i stabilit`]ii pe continentul european security and stability on the European
Dr. George-Cristian MAIOR secretar continent
de stat [i [ef al Departamentului pentru Ph D George-Cristian MAIOR State
Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare Secretary and Chief of Euro-Atlantic
Integration and Defense Policy Department
Eforturile \ntreprinse \n direc]ia \nzestr`rii 20 Efforts made for the a proficient procure-
performante a Armatei [i a realiz`rii inter- ment for the Armed Forces and for the ac-
operabilit`]ii tehnice cu armatele statelor complishment of technical interoperability
membre ale NATO with the Armed Forces of NATO mem-
Dr. ing. Gheorghe MATACHE secretar ber countries
de stat [i [ef al Departamentului pentru Ph D Eng. Gheorghe MATACHE State
Armamente Secretary and Chief of Armaments
Department
Armonizarea legislativ` \n etapa de pre- 25 Legal Harmonizing during pre-adhesion

aderare phase
Aurel-Sorin ENCU}ESCU secretar Aurel-Sorin ENCU}ESCU State Secre-
de stat [i [ef al Departamentului pentru tary and Chief of Public Relations, Legal
Rela]ii cu Parlamentul, Armonizare Harmonizing and Relations with Parlia-
Legislativ` [i Rela]ii Publice ment Department
Eforturile diploma]iei rom#ne[ti pe dimen- 29 The Romanian diplomacy efforts for Euro-
siunea integr`rii euroatlantice Atlantic integration
Cristian NICULESCU secretar de stat Cristian NICULESCU State Secretary
\n Ministerul Afacerilor Externe in the Foreign Affairs Ministry
Armata Rom#niei dup` Summit-ul 32 Romanian Armed Forces after Prague

de la Praga Summit
General dr. Mihail POPESCU [eful Gen Ph D Mihail POPESCU Chief
Statului Major General of General Staff
3
For]ele Terestre \n contextul ader`rii 42 Land Forces in the context of Romanias
Rom#niei la NATO adhesion to NATO
General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN LTG Ph D Eugen B~D~LAN Chief
[eful Statului Major al For]elor Terestre of Land Forces Staff
For]ele Aeriene sunt preg`tite pentru NATO 51 Air Forces are ready for NATO
General-locotenent Ion MAGDALENA LTG Ion MAGDALENA Deputy Chief
loc]iitorul [efului Statului Major of Air Forces Staff
al For]elor Aeriene
Direc]ii prioritare ale For]elor Navale 57 Priorities of Naval Forces within the gen-
\n efortul general al ader`rii la Alian]a eral efforts made for NATO adhesion
Nord-Atlantic` Rear-admiral Ion VOCHI}U Deputy
Contraamiral Ion VOCHI}U loc]iitorul Chief of the Naval Forces Staff
[efului Statului Major al For]elor Navale
Profesionalizarea personalului armatei 62 Making professional the military person-

[i dinamica evolu]iei \n cariera militar` nel and dynamics of the military career
General-maior Petre BARANG~ [eful MG Petre BARANG~ Chief of Organizing,
Direc]iei Organizare, Personal [i Mobilizare Personnel and Mobilization Directorate
Adaptarea conceptual` [i structural` a sis- 71 Conceptual and structural adoptation

temului logistic \n contextul restructur`rii of the logistic system in the context
for]ei [i al ader`rii la NATO of force restructuring and NATO adhesion
Colonel ing. Marin B~LTEANU loc]iitorul COL Eng. Marin B~LTEANU Deputy
[efului Direc]iei Logistice Chief of Logistics Department
Sistemele C4I2 \n Armata Rom#niei 76 C4I2 in the Romanian Armed Forces

General de brigad` dr. Cristea DUMITRU BG Ph D Cristea DUMITRU Chief of Com-
[eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` munications and Data Processing Directorate
|nv`]`m#ntul din Academia de |nalte Studii 85 Education in the High Military Studies
Militare [i din viitoarea Universitate Na]ional` Academy and in the future National
de Ap`rare conectat integral la standardele Defense University, entirely connected
Alian]ei Nord-Atlantice to NATO standard
General-locotenent prof. univ. dr. Marin ILIE LTG Ph D Marin ILIE president of the
rectorul Academiei de |nalte Studii Militare High Military Studies Academy
PROVOC~RI CHALLENGES AND THEORETICAL

{I DEZVOLT~RI TEORETICE DEVELOPMENTS
Preg`tirea armatei pentru integrarea 92 The armed forces training for Euro-Atlan-
\n structurile euroatlantice o retrospectiv` tic structures integration a procedural
procedural` [i ac]ional` and actional retrospective
Locotenent-comandor Mihai LUPU Lieutenant-commander Mihai LUPU
4
Cuprins
Comandamentul Opera]ional Aerian Prin- 105 Main Operational Air Command in joint
cipal \n ac]iuni militare \ntrunite military actions
General-maior Gheorghe CATRINA MG Gheorghe CATRINA
Folosirea scenariilor \n planificarea strategic` 114 Use of scenarios in the strategic planning
Colonel Ionel HORNEA COL Ionel HORNEA
Pentru o strategie de \nzestrare pe termen 117 For a strategy of procurement for medium
mediu [i lung and long term
Comandor dr. Hariton BUCUR-MARCU CDR Ph D Hariton BUCUR-MARCU
Pledoarie pentru interoperabilitate 122 A pleading for interoperability

Colonel Marica GALERIU COL Marica GALERIU
Riscuri, amenin]`ri, pericole, vulnerabilit`]i 126 Risks, threats, menaces, vulnerabilities

corela]ii [i condi]ion`ri correlations and conditioning
Colonel Petru BEJENARIU COL Petru BEJENARIU
IT: De la managementul aplica]iei la mana- 129 IT: From its application management
gementul organiza]iei to the organisation management
Locotenent-colonel Noru MIHAI LTC Noru MIHAI
|mbr`c`mintea militarilor 135 Military personnels clothes

Colonel Gabriel STROIL~ COL Gabriel STROIL~
ORDINE CONSTITU}IONAL~ CONSTITUTIONAL ORDER
Gestionarea situa]iilor de criz` de natur` 139 Management of crisis situations that can
s` provoace tulbur`ri ale ordinii publice disturb the public order
General de divizie dr. Tudor CEARAPIN MG Ph D Tudor CEARAPIN The Ro-
comandantul Jandarmeriei Rom#ne manian Gendarmerie commander
Jandarmeria, Armata [i ordinea consti- 147 Gendarmerie, Armed Forces and consti-
tu]ional` tutional order
General de brigad` Gavril` POP adjunct BG Gavril` POP Deputy commander
al comandantului Jandarmeriei Rom#ne of the Romanian Gendarmerie
Neutralizarea [i anihilarea ac]iunilor 152 The terrorist actions neutralization and

teroriste anihilation
Colonel Lucian PAHON}U comandantul COL Lucian PAHON}U the Commander
Brig`zii Speciale de Interven]ie a Jandar- of the Special Intervention Brigade
meriei Rom#ne Vlad }epe[ of Romanian Gendarmerie Vlad }epe[
5
ANALIZ~ JURIDIC~ JURIDICAL ANALYSIS
Contribu]ii la studiul regimului juridic 156 Contributions to the study of the juridical
al atribu]iilor Consiliului Suprem of the Supreme National Defence Coun-
de Ap`rare a }`rii \n reglementarea cil as in 415/2002 Law
Legii nr. 415/2002 Ph D Teodor BODOA{C~
Dr. Teodor BODOA{C~
PULSUL STRATEGIC STRATEGIC PULSE
Capabilit`]i. Capabilit`]i. Capabilit`]i 163 Capabilities. Capabilities. Capabilities.

Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
DEZBATERI GMR GMR DEBATES
Probleme ale managementului militar. 167 Military management issues. Guests:

Invita]ii redac]iei: colonelul prof. univ. COL univ. prof. Ph D Gheorghe TOMA,
dr. Gheorghe TOMA, colonelul prof. univ. COL univ. prof. Ph D Vasile VARTOLOMEI
dr. Vasile VARTOLOMEI [i colonelul prof. and COL univ. prof. Ph D Dumitru IACOB
univ. dr. Dumitru IACOB
SUMMIT-UL NATO PRAGA 2002 2002 NATO PRAGUE SUMMIT
Declara]ia [efilor de stat [i de guvern 178 The Declaration of the Head of state and
participan]i la întâlnirea Consiliului government participants in North-Atlantic
Nord-Atlantic Council
Comunicatul de Pres` al Casei Albe, 185 The White House Official Statement on
cu ocazia primei zile a Summit-ului NATO the occasion of the first day of NATO Sum-
de la Praga mit Prague 2002
UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR 188 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE

EVENIMENTE EDITORIALE 192 EDITORIAL EVENTS
CORESPONDEN}~ GMR 196 GMR MAIL
REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~ 199 ABSTRACTS
6
NATO NATO
Transformarea The transformation
continu` continues
N N
oiembrie, 2002. Praga. ovember, 2002. Prague.
Alian]a Nord-Atlantic` The North-Atlantic Alli-
\[i reafirm`, refuz#nd ance re-asserts, denying
exclusivismul [i stagnarea, voca]ia exclusivism and stagnation, its call-
pentru valorile comune ale demo- ing for the common values of democ-
cra]iei, drepturile omului [i statului racy, human rights and the rule of law.
de drept. Bulgaria, Estonia, Letonia, Bulgaria, Estonia, Latvia, Lithuania,
Lituania, Rom#nia, Slovacia [i Slovenia Romania, Slovakia and Slovenia are
sunt invitate s` \nceap` negocierile invited to begin negociations for
de aderare la NATO. Noi membri, NATO integration. New members,
noi misiuni, noi capacit`]i, noi rela]ii, new missions, new capabilities, new
dar [i reorganizarea [i modernizarea relationships and also a pragmatic
pragmatic` a structurilor de comand` re-organization and modernization
of command structure and forces
[i a for]elor pentru a r`spunde oportun
so as to timely and efficiently respond
[i eficient amenin]`rilor agresive
to the aggressive threats adressed
la adresa libert`]ii umane. Transfor-
to human freedom. Deep transforma-
mare profund` aceasta este
tion this is the essence of concepts
substan]a conceptelor care, \n fapt,
which, in reality, are building up
cl`desc un alt NATO. Simultaneitatea
another kind of NATO. The sound
extinderii robuste de la Praga enlargement in Prague, which occurred
[i a startului lansat \n reconstruc]ia simultaneously with a new start for re-
Alian]ei nu este \nt#mpl`toare. building the Alliance is not fortuitous.
Noii membri, dar [i suita larg` The new members and the many
de amenin]`ri cu care se confrunt` threats, which the Alliance is con-
Alian]a, altele dec#t cele care i-au deter- fronted to, others than those who de-
minat apari]ia pe scena istoriei, sunt termined its creation on the scene
provoc`ri ce au lovit puternic of history, represent challenges which
iner]ia [i, acolo unde exista, teama have strongly shattered the inertia
de schimbare. Asta, \ntruc#t valul and fear of change. It happened because
7
extinderii vitale, cel mai mare din c#te this vital enlargement, the greatest
au fost, de neegalat ca anvergur` ever in the recent history, unprecedented
geostrategic` \n istoria apropiat`, in geostrategic scope, proved to be
s-a dovedit a fi mai mult dec#t more than a concession granted to the
o concesie acordat` consecin]elor consequences of historic changes;
unor schimb`ri istorice; a fost, it was rather an inevitable accelera-
mai degrab`, o accelerare inevitabil` tion of political-military mechanisms
a mecanismelor politico-militare of the democratic world, towards sta-
ale lumii democratice \n direc]ia bility, security and global prosperity.
stabilit`]ii, securit`]ii [i a prosperit`]ii This was an acknowledgment of the
globale. A fost o recunoa[tere a faptului fact that, changes, which occurred
c` transform`rile din ]`rile invitate within the invited countries, havent
nu au fost un ad`post conjunctural represented an occasional shelter,
decorat cu simboluri. Consemn#nd adorned with symbols. While regis-
transparen]a unui demers cu adev`rat tering the transparency of a truly his-
istoric [i faptul c` valul de la Praga toric approach and the fact that Prague
enlargement was a reasonable one,
s-a \nscris \n limitele ra]ionale
enlargement which, until recently has
ale extinderii, realitate care p#n`
been a secret of well guarded cabinets,
nu demult se consuma \n taina
one can notice the conceptual vertebrae,
cabinetelor bine p`zite, remarc`m
political and military ones, of the new
vertebrele conceptuale, politice
start in NATO transformation related
[i militare ale noului start \n transfor-
to: providing, in a balanced and effi-
marea Alian]ei: asigurarea, echilibrat`
cient manner, the capabilities neces-
[i eficient`, a capabilit`]ilor necesare
sary to accomplish all missions imposed
\ndeplinirii tuturor misiunilor impuse
by collective response to any kind
de r`spunsul colectiv la provoc`rile
of challenges, including threats gener-
de orice fel, inclusiv la amenin]`rile ated by terrorism and proliferation
generate de terorism [i de prolife- of mass destruction weapons and
rarea armelor de distrugere \n mas` the means of launching them; creat-
[i a mijloacelor lor de lansare; crearea ing a NATO response force, extremely
unei for]e de r`spuns a NATO, well equipped, flexible, extremely
hipertehnologizat`, flexibil`, larg interoperable and mobile, able to con-
interoperabil`, ultramobil`, capabil` duct long term operations, wherever
s` duc` ac]iuni de durat` oriunde este necessary and, in any kind of envi-
nevoie [i \n orice mediu; eficientizarea ronment; making command and opera-
actului de comand` [i fluidizarea tional communication, more efficient,
comunic`rii opera]ionale \n toat` gama for the entire range of missions in which,
de misiuni \n care poate fi angajat` the Alliance could be engaged; creat-
Alian]a; crearea [i dezvoltarea capa- ing and developing military capabili-
bilit`]ilor militare specifice luptei ties, specific for modern warfighting,
moderne, apte s` ac]ioneze oportun able to operate, timely and efficiently
8
Editorial
[i eficient sub presiunea unor ame- under the pressure of violent threats;
nin]`ri excesive; condamnarea, condemning, repelling and combating,
respingerea [i combaterea necondi- unconditionally, terrorism, in each
]ionat` a terorismului \n oricare and every form, until the complete
din formele sale, p#n` la stingerea destruction of its resources and con-
complet` a resurselor [i consecin]elor sequences; making efficient, at a large
lui; eficientizarea larg` [i efectiv` scale, defense capabilities against
a capabilit`]ilor de ap`rare \mpotriva nuclear, biological and chemical
armelor nucleare, biologice [i chimice,
weapons, as well as, against electronic
precum [i \mpotriva atacurilor
attacks (warfare); improving, in a spe-
cibernetice; optimizarea specific`
cific manner the efficiency of defense
a fezabilit`]ii sistemelor de ap`rare
systems against the entire range of mis-
\mpotriva \ntregului spectru de ame-
sile threats; supporting democratic
nin]`ri ale rachetelor; sprijinirea
processes in partner countries; inten-
proceselor democratice din statele
partenere; intensificarea dialogului sifying political dialogue and consoli-
politic [i consolidarea rela]iilor dating relations with states, neighbor-
cu actorii statali din proximitatea ing the Alliance; re-asserting common
teritorial` a Alian]ei; reafirmarea strategic interests of NATO and EU;
intereselor strategice comune ale NATO strengthening the security environ-
[i Uniunii Europene; consolidarea ment in South-Eastern Europe. The
mediului de securitate \n Europa principle of the indivisibility of NATO
de Sud-Est. De asemenea, a fost security has also been reasserted;
reafirmat principiul indivizibilit`]ii in this context, the message was clear,
securit`]ii Alian]ei, context \n care the change within the Alliance,
mesajul ca transformarea NATO shouldnt be considered a threat to any
s` nu fie perceput` de nici un stat state or non-state organization.
sau organiza]ie nonstatal` drept o ame- NATO is changing. Deeply. Almost
nin]are a fost f`r` nici un fel de echivoc. half of its members, Im thinking here
NATO se transform`. Profund. of the new invitees, have been its ad-
Aproape jum`tate din membrii sì, versaries. I doubt it ! Perhaps in an
m` g#ndesc [i la noii invita]i, i-au fost
artificial manner, as it was decided
adversari. Oare ? Nicidecum !
in the worlds ideological division lab.
Poate, doar, \n mod artificial, dup`
The failure of such a fake is con-
cum se decisese \n laboratorul
firmed by the objective supremacy
diviz`rii ideologice a lumii.
E[ecul acelui fals este confirmat of historic development, over the Uto-
de suprema]ia obiectiv` a dezvolt`rii pian paradigms and by the decent tri-
istorice asupra paradigmelor utopice umph of finding the true self and hu-
[i de triumful decent al reg`sirii man tolerance. Seen through the per-
[i \n]elegerii umane. Din perspectiva spective of its fundamental meaning,
9
menirii sale fundamentale este clar` the change of the Alliances functional
schimbarea mandatului func]ional mandate is obvious: evolution from
al Alian]ei: evolu]ia de la principiul the principle of the collective defense,
ap`r`rii colective la cel al cooper`rii to that of cooperation in the area
\n materie de securitate global`. of global security.
Pentru Armata Rom#niei, Praga For the Romanian Armed Forces,
2002 a confirmat viabilitatea obiec- Prague 2002 has confirmed
tivelor de transformare asumate the viability of the assumed transfor-
care, \n fapt, au disciplinarizat mation objectives, which, in reality,
interior procesul de restructurare have disciplined, from the inside,
[i modernizare a institu]iei militare the restructuring and modernization
na]ionale. Ritmul alert, neiert`tor process within the national military
\n care s-a desf`[urat acesta \n anul institution. The ruthless, alert pace
2002 a fost singura alternativ` of this process, all along 2002, was
radical-posibil` la consolidarea incer- the only radical and possible alterna-
titudinilor majore ale unei nesf#r[ite tive to the perpetuation of major un-
certainties of an endless transition.
tranzi]ii. Este, ne \ng`duim modest
It is, if I may say so, something that
aceast` afirma]ie, ceea ce ar fi trebuit
should have happened in the Roma-
s` se \nt#mple cu societatea rom#neasc`
nian society ever since the beginning
\nc` de pe pragul anilor 90. Dac`
of the 90s. If the year 2002 has been,
despre anul 2002 putem spune
for the Romanian Armed Forces,
c` a fost anul \n care Armata Rom#niei
the year when they abruptly changed
a virat brusc spre semantica reformei,
direction towards the semantics
2003 f`r` \ndoial` c` este anul
of the reform, 2003, no doubt,
consolid`rii strategiilor indispensabile.
will be the year for strengthening
Un an \n care transformarea orga- the indispensable strategies. It will
nismului militar rom#nesc se va con- be a year when transformation
centra pe valorile nodale ale existen]ei of the Romanian military concentrates
[i performan]ei institu]ionale. on core values of the existence and pro-
NATO. Dac` Madrid 1997 ficiency of institutions.
a \nsemnat esen]a unei atitudini jucat` If Madrid 1997 meant the es-
cu mult curaj, Praga 2002 este sence of a brave attitude, Prague
atitudinea \ns`[i, un inspirat [i necesar 2002 is the attitude itself, an inspired
act de construc]ie democratic` and necessary action for a democratic
\ntr-o lume hot`r#t` s` intervin` build-up, in a world decided to surgi-
chirurgical pe r`nile incurabile cally heal the wounds of this new cen-
ale acestui \nceput de veac, tocmai tury, so as they do not become belong-
pentru a nu deveni ale veacului \nsu[i. ings of the century itself.
Colonel Costinel PETRACHE

Translated by Adriana CR~CIUNESCU
10
11
Simpozionul Admiterea \n NATO Argumentele certitudinii,
cea mai important` activitate public` desf`[urat` sub patronajul [i \n organizarea
nemijlocit` a Statului Major General \n spa]iul promov`rii mediatice a discursului
euroatlantic, a constituit un instrument persuasiv credibil \n promovarea complex`
a eforturilor conceptuale [i ac]iunilor \ntreprinse de Armata Rom#niei, \n general,
de c`tre Statul Major General, \n special, pe axa comun` a moderniz`rii institu]ionale
[i a integr`rii euroatlantice.
Public`m \n aceast` edi]ie a revistei o parte din comunic`rile prezentate, cu inten]ia
manifest` ca toate interven]iile s` fie cuprinse \ntre copertele unei singure lucr`ri.
PROGRAMUL SIMPOZIONULUI
Sesiunea I
MODERATOR: general dr. Mihail POPESCU
dr. George-Cristian MAIOR secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Integrare
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare
➫ Rolul NATO \n asigurarea securit`]ii [i stabilit`]ii pe continentul european
dr. ing. Gheorghe MATACHE secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Armamente
➫ Eforturile \ntreprinse \n direc]ia \nzestr`rii performante a Armatei [i a realiz`rii
interoperabilit`]ii tehnice cu armatele statelor membre ale NATO
Aurel-Sorin ENCU}ESCU secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Rela]ii
cu Parlamentul, Armonizare Legislativ` [i Rela]ii Publice
➫ Armonizarea legislativ` \n etapa de preaderare
Cristian NICULESCU secretar de stat \n Ministerul Afacerilor Externe
➫ Eforturile diploma]iei rom#ne[ti pe dimensiunea integr`rii euroatlantice
general dr. Mihail POPESCU [eful Statului Major General
➫ Armata Rom#niei dup` Summit-ul de la Praga
general-locotenent dr. Eugen B~D~LAN [eful Statului Major al For]elor Terestre
➫ For]ele Terestre \n contextul ader`rii Rom#niei la NATO
general-locotenent Ion MAGDALENA loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Aeriene
➫ For]ele Aeriene sunt preg`tite pentru NATO
Sesiunea a II-a
MODERATOR: general dr. Mircea MURE{AN
contraamiral Ion VOCHI}U loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Navale
➫ Direc]ii prioritare ale For]elor Navale \n efortul general al ader`rii la Alian]a Nord-Atlantic`
general-maior dr. Dumitru ANTOHI inspector pentru For]ele Terestre din Inspectoratul
General al Armatei
➫ Activitatea Inspectoratului Ministerului Ap`r`rii Na]ionale \n evaluarea structurilor Armatei
din perspectiva realiz`rii la parametri performan]i a obiectivelor de aderare la NATO
general de brigad` Petre BARANG~ [eful Direc]iei Organizare, Personal [i Mobilizare
➫ Profesionalizarea personalului armatei [i dinamica evolu]iei \n cariera militar`
colonel ing. Marin B~LTEANU loc]iitorul [efului Direc]iei Logistice
➫ Adaptarea conceptual` [i structural` a sistemului logistic \n contextul restructur`rii
for]ei [i al ader`rii la NATO
general de brigad` dr. Cristea DUMITRU [eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`
➫ Sistemele C4I2 \n Armata Rom#niei
general-locotenent prof. univ. dr. Marin ILIE rectorul Academiei de |nalte Studii Militare
➫ |nv`]`m#ntul din Academia de |nalte Studii Militare [i din viitoarea Universitate Na]ional`
de Ap`rare conectat integral la standardele Alian]ei Nord-Atlantice
12
MESAJUL Teze, idei ,si sintagme
domnului Adrian NÃSTASE, din alocutiunea
,
Prim-ministru domnului Ioan-Mircea PASCU,
,
al Guvernului României ministrul apãrãrii nationale
,
Doresc pentru \nceput s` felicit Statul Major Certitudinile realiz`rilor de p#n` acum
General al Armatei pentru ini]iativa luat` \n orga- \nf`ptuite \n procesul de reform` [i de restruc-
nizarea acestui Simpozion. turare \n cadrul Armatei Rom#ne, rezultatele
Comunic`rile care vor fi prezentate azi ob]inute, ne permit s` accept`m o serie
reflect` c#t se poate de bine c` drumul pe care de implic`ri interna]ionale \n misiuni de men-
l-am ales nu a fost pavat numai cu bune ]inere a p`cii [i constituie baza pentru
inten]ii, ci ele au fost transformate \n realiz`ri ceea ce vom face \n continuare.
sau, a[a cum subliniaz` tema Simpozionului,
\n certitudini ale demersului nostru pentru Exist`, deja, un proiect pentru 2007, care
integrare \n Alian]a Nord-Atlantic`. prevede profilul instrumentului militar rom#nesc
Apropiindu-ne de sosire [i privind acum la acel orizont de timp. Deci, am prelungit,
c`tre plecare, \n aceast` at#t de important` ca s` spunem a[a, tirul artileriei de pe orizontul
ac]iune, ne d`m mai bine seama de activitatea 2003 pe orizontul 2007, tocmai pornind de la reali-
sus]inut` depus` de clasa politic` rom#neasc` z`rile pe care le-am \nregistrat p#n` \n prezent.
\n ansamblul sù, de Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale \n cazul de fa]`, c#t [i de adeziunea Opinia public` trebuie informat` despre
constant`, \n cre[tere, acordat` de popula]ie. problematica strict tehnic` militar`, care defi-
Pentru toate acestea, v` exprim satisfac]ia ne[te acest profil al instrumentului nostru
[i mul]umirile mele personale [i ale colegilor militar, prin urmare trebuie s` fie informat`
mei de cabinet. de contribu]ia pe care Statul Major General,
Am beneficiat, \n apropierea noastr` de acest militarii \n uniform`, o aduc la acest proces
obiectiv politic, de sprijinul oferit de armatele aflat \n curs de desf`[urare.
]`rilor membre NATO prin acordarea de consul-
tan]`, prin numeroasele schimburi de expe- Cred c` nu trebuie s` existe nici un fel
rien]` [i activit`]i desf`[urate \n comun \n ]ar` de opreli[te, nici un fel de re]inere s` abord`m
[i \n strìn`tate, nu de pu]ine ori de resursele teme care s-ar putea s` par` sensibile, dificile,
care ne-au fost puse la dispozi]ie, ceea ce
controversate.
a permis for]elor noastre armate s` realizeze
\n mare m`sur` o compatibilitate conceptual` Dac` avem un c#[tig dup` Revolu]ie,
[i un grad de interoperabilitate cu aceste este c`, practic, zona politico-militar` a c#[tigat
armate. \n extindere [i \n num`r de oameni care se apleac`
De aceea, adresez ata[a]ilor militari
asupra ei. Iat` de ce consider c` cercetarea
ai acestor ]`ri, prezen]i la Simpozion, mul]umirile
[tiin]ific` din armat`, dar nu numai din armat`,
ce li se cuvin, cu rug`mintea ca ele s` fie
transmise armatelor pe care le reprezint`. trebuie s` aib` curajul s` abordeze probleme
de asemenea natur`.
Dup` 1990, dispari]ia confrunt`rii \ntre
NATO [i Tratatul de la Var[ovia a redus S` declan[`m un lucru pozitiv, [i anume
sentimentul existen]ei unei amenin]`ri externe s` scoatem din amor]eal` comunitatea noastr`
13
pentru ]`rile care erau preg`tite pentru [tiin]ific` academic`, civil` [i militar`, care
confruntare. s` preia o parte din problemele teoretice,
Asigurarea securit`]ii na]ionale implic`, care s` descifreze terenul deciziilor tehnice
printre altele, asigurarea capacit`]ii statului
pe care le lu`m la conducerea Ministerului
de a-[i urm`ri propriile interese na]ionale,
a[a cum este prev`zut \n Strategia de securitate Ap`r`rii Na]ionale, care s` prezinte preliminar
na]ional` a Rom#niei, adoptat` \n decembrie 2001. o serie de concluzii cu privire la principalele
Exist` \ns`, \n multe situa]ii, o neconcor- probleme cu care ne vom confrunta.
dan]` \ntre nevoile de securitate [i costurile
materiale [i umane de asigurare a securit`]ii. S` nu a[tept`m ca aceste probleme s` ajung`
De aici [i decizia ]`rii noastre de a opta pentru pe masa celor care r`spund administrativ
integrarea \n structuri de securitate colectiv`, de instrumentul militar rom#nesc, tot ei s` fac`
o securitate bazat` pe cooperare, \n vederea [i munca de conceptualizare a experien]ei
atingerii unor valori comune: democra]ia, practice pe care am ob]inut-o \n domeniul
respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]e-
transpunerii \n via]` a procesului de reform`
ne[ti, domnia legii [i existen]a unei economii
de pia]` libere, egalitatea \n drepturi [i dreptatea [i restructurare.
social`.
|n]elegerea mai bun` a rolului NATO Comunitatea academic` poate s` \[i \ndrepte
\n asigurarea securit`]ii [i stabilit`]ii pe conti- aten]ia nu numai spre instrumentul militar
nentul european [i nu numai, eforturile rom#nesc, spre cei care r`spund de el; trebuie
diploma]iei rom#ne[ti pentru integrare, s` duc` o lupt` de avangard`, prin care aceast`
controlul democratic al societ`]ii civile asupra experien]` s` fie conceptualizat`, s` fie turnat`
for]elor armate, aliat de facto al NATO, sunt \n forme teoretice pentru a fi \nm#nat` celor
numai c#teva dintre argumentele majore care vin dup` noi, dar mai ales celor care
cu care ]ara noastr` se prezint` la apropiata
vor s` se inspire din realiz`rile [i experien]a
Reuniune la v#rf a Consiliului Nord-Atlantic
de la Praga. rom#neasc`.
Cunosc planurile [i programele prin care
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale este preg`tit Ne vom asocia unei alian]e care
s` r`spund` \n timp scurt [i eficient la response transform` ea \ns`[i profund. Atunci trebuie
sabilit`]ile pe care le implic` invitarea Rom#niei s` existe o corelare \ntre sensul [i direc]ia
pentru admiterea \n NATO, precum [i ac]iunile transform`rii noastre, a organismului militar
de restructurare [i modernizare a Armatei care [i transformarea Alian]ei. O parte din lucruri
vor fi derulate post-Praga, p#n` \n anul 2007. le-am intuit [i am \nceput s` le transpunem
Tocmai de aceea, Guvernul Rom#niei a alocat \n practic`, ceea ce a fost notabil [i notat
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, \n bugetul
la nivelul Alian]ei. Altele trebuie s` le facem
pe anul 2003, 2,38% din PIB, procent pentru
care vom face eforturi s` fie men]inut [i \n anii mult mai bine de-acum \ncolo. Este un moment
care vor urma. \n care putem nu numai s` realiz`m, \n domeniul
|nf`ptuirea unei reforme profunde a orga- practic, aceast` corelare, dar putem s` parti-
nismului militar, pe l#ng` sprijinul politic [i ma- cip`m la acest proces de dezbatere asupra
terial pe care factorii de decizie vor continua viitorului Alian]ei.
s` vi-l acorde, solicit` din partea dumneavoastr`
o d`ruire exemplar` pentru adaptarea Am toat` \ncrederea c` exist` suficient`
preg`tirii personale, a comandamentelor inteligen]` antrenat` \n Rom#nia pentru
[i trupelor, la standardele pe care le cere
a putea s` dea r`spunsuri pertinente la marile
participarea la ac]iuni sub autoritatea Alian]ei.
\ntreb`ri care, practic, nu confrunt` numai
Nu m` \ndoiesc nici un moment c` sunte]i
\n m`sur` s` face]i acest lucru. Alian]a, dar confrunt` con]inutul [i, implicit,
Urez succes deplin lucr`rilor Simpozionului ! lumea \ntreag`.
14
ROLUL NATO ÎN ASIGURAREA SECURITÃTII
,
SI
, STABILITÃTII
, PE CONTINENTUL EUROPEAN
Dr. George-Cristian MAIOR,
secretar de stat [i [ef al Departamentului
pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare
Lãrgire ,si transformare: noul NATO.

Semnificatia
, momentului Praga pentru România
Asigurarea continuit`]ii politicii de l`rgire a reprezentat pentru Alian]a Nord-Atlantic`
un concept fundamental. De la înfiin]area sa, în 1949, organiza]ia a fost marcat` de cinci
valuri de l`rgire, fiecare fundamentate în mod diferit, pe baza, bineîn]eles, a oportunit`]ii
[i câ[tigului strategic al extinderii, a orizontului sù temporal, precum [i a dimensiunii sale
cantitative. În prezent, necesitatea extinderii a fost sus]inut` de toate statele membre,
problematica fiind relevant` din perspectiva asum`rii celei mai robuste l`rgiri a Alian]ei
din istoria acesteia. Prin invitarea statelor din sud-estul Europei [i prin conturarea
unei formule substan]iale de extindere, NATO va înregistra o schimbare structural`
remarcabil` în existen]a sa de peste o jum`tate de secol. Astfel, acest proces reprezint`
una dintre cele mai semnificative oportunit`]i de a realiza viziunea euroatlantic` a unei
Europe întregite [i libere, a dezvolt`rii unei comunit`]i comune de securitate la nivel
continental. Dar summit-ul din noiembrie va constitui un moment definitoriu în transformarea
NATO nu numai prin admiterea de noi membri, ci [i prin conferirea unei noi substan]e
misiunilor [i obiectivelor Alian]ei. Ambele r`spund aceluia[i deziderat, respectiv definirea
parametrilor procesului de adaptare a acestei organiza]ii la noul context global de securitate.
NATO traverseaz` un proces de transformare de la o organiza]ie de ap`rare colectiv`
c`tre una de securitate [i ap`rare, luând în considerare un spectru l`rgit de amenin]`ri
[i provoc`ri. Perioada post-post-r`zboi rece necesit` înc` redefiniri conceptuale
care s` genereze o adaptare constant` a NATO. Principiul central al alian]ei militare a fost,
de asemenea, modificat de extinderea treptat` a rolului for]elor armate, pe baza unei viziuni
mai largi a misiunilor [i capabilit`]ilor. Noile abord`ri au generat în mod corespunz`tor
noi misiuni pentru for]ele armate, de la diploma]ia ap`r`rii, asisten]a [i cooperarea în domeniul
securit`]ii, la m`surile de cre[tere a încrederii [i securit`]ii, de prevenire [i stabilizare
a diferitelor crize subregionale, în Europa [i nu numai. În acest cadru, vor ap`rea
ceea ce putem numi o a doua genera]ie de opera]iuni, subsumate combaterii terorismului,
în timp ce altele, cum ar fi managementul crizelor sau diploma]ia politico-militar`, vor dobândi
o importan]` tot mai mare.
15
În secolul XXI, noi considera]ii strategice genereaz` o serie de provoc`ri complexe
la adresa securit`]ii globale. Premisele tradi]ionale sunt supuse ast`zi unui nou test. Atacurile
teroriste din 11 septembrie 2001 au generat noi forme de solidaritate interstatal`, dep`[ind
iner]ia sistemului de alian]e [i antagonisme ale r`zboiului rece [i demonstrând
c` insecuritatea, respectiv riscurile asimetrice au devenit ast`zi globale. Consiliul
NATO-Rusia, strategiile [i planurile de contraproliferare [i contraterorism, o nou`
dimensiune a conceptului desf`[ur`rii for]elor de reac]ie rapid` reprezint` axe strategice
în viitorul itinerar al NATO.
Ast`zi, mai mult ca niciodat`, flancul sudic al NATO cap`t` o nou` dimensiune în raport
cu conceptele de l`rgire [i schimbare. 11 septembrie a revigorat, practic, dezbaterea asupra
l`rgirii NATO, datorit` cre[terii gradului de con[tientizare a valorii flancului sudic în r`zboiul
împotriva terorismului. Trebuie subliniat, în acest context, c` esen]ial` r`mâne totu[i
în definirea parametrilor l`rgirii îndeplinirea de c`tre statele candidate a criteriilor de aderare
[i capacitatea lor real` de a contribui la cre[terea capacit`]ilor de reac]ie ale Alian]ei.
Astfel, în opinia mea, coordonatele strategice invocate nu o dat` în sus]inerea candidaturii
României nu vor avea prin ele însele o pondere determinant` în decizia de admitere,
fundamentarea sa fiind realizat` la nivelul Alian]ei pe baza criteriilor politice, economice
[i militare. Cu alte cuvinte, factorii de transformare intern` sunt esen]iali, în fapt ace[tia
acordând substan]` [i valoare factorilor externi, inclusiv pozi]iei [i poten]ialului geostrategic
al României.
În acest sens, consacrarea României ca aliat de facto al NATO a fost prefigurat`
de asimilarea valorilor euroatlantice, transpuse în proceduri [i modalit`]i de gestionare
a fenomenului militar similare celor aliate, de contribu]ia militar` [i valoarea adùgat`
în asigurarea stabilit`]ii [i securit`]ii mediului regional. Aceast` abordare a reprezentat
o constant` politic` asumat` la nivel discursiv de toate guvernele României [i transpus`
în continuitatea eforturilor de aderare la NATO. Noi am asistat îns`, începând cu 2001,
la ceea ce a[ defini ca o ruptur` calitativ` în abordarea politicilor de securitate, creat` practic
de acordarea unei substan]e sporite angaj`rii al`turi de NATO [i de statele aliate în opera]iuni
[i procese multina]ionale. Astfel, atât la nivel de politici, cât [i de capacit`]i militare
am definit în ultimii doi ani noi forme de cooperare cu Alian]a, de la nivelul diplomatic
la cel opera]ional.
În evolu]ia de la aliat de facto la membru de jure al NATO, trebuie s` glis`m dinspre
o mentalitate de stat candidat spre una de stat invitat, ceea ce presupune o conturare
a unei viziuni asupra rolului României în NATO, a statutului politico-militar al României
aliate, asupra dezvolt`rii capacit`]ii de a negocia cu Alian]a ace[ti termeni, precum
[i a contribu]iei la dezbaterea referitoare la viitorul NATO. Toate acestea reprezint`
responsabilit`]i deosebit de importante pentru care trebuie s` ne preg`tim de pe acum.
Avem [ansa de a participa în mod direct la un proces de o relevan]`, a[ putea spune, istoric`.
Preg`tirile ante-Praga prefigureaz`, de fapt, ceea ce va urma invit`rii. Astfel, eforturile
actuale vor trebui continuate [i accelerate dup` Praga, în eventualitatea invit`rii României.
Vor ap`rea, de asemenea, noi domenii de implicare în procesele din cadrul Alian]ei,
ai c`ror parametri vor fi defini]i pe parcursul negocierilor dup` lansarea invita]iei oficiale.
Diferen]a dintre statutul de stat candidat [i cel de stat-invitat sau stat-integrat
este determinat` de necesitatea intensific`rii unor procese [i reforme interne [i a asum`rii
unor sarcini mult mai mari în acest domeniu.
16
Admiterea \n NATO ~ Argumentele certitudinii
Reformã ,si contributie
, militarã
Dup` sfâr[itul r`zboiului rece, ca participant la re]elele de cooperare [i parteneriat
dezvoltate de NATO, România a asistat la adapt`rile succesive ale Alian]ei, care a devenit
în mod progresiv mai flexibil` [i a g`sit noi r`spunsuri [i mijloace pentru a evolua
într-un mediu politic schimbat [i pentru a \ncorpora noi misiuni [i noi sarcini. Simultan
cu preg`tirea pentru integrarea în noul NATO, asigurarea continuit`]ii reformelor interne
pentru a r`spunde principalelor obiective de securitate na]ional` a constituit [i constituie
o prioritate. România s-a concentrat în perioada de tranzi]ie pe esen]a reformei intrinsec
conectat` efortului de a deveni un participant credibil în cursa ader`rii la NATO.
Eforturile în acest sens au necesitat o munc` substan]ial` pentru a ne consacra ca deplin
capabili de a ac]iona ca un aliat de facto în flancul sudic al Alian]ei [i în contextul campaniei
antiteroriste la nivel global. România [i-a îmbun`t`]it gradual valoarea adùgat` la capabilit`]ile
Alian]ei, având ca direc]ii stabilitatea, reforma [i integrarea. Toate acestea au ac]ionat
ca un catalizator pentru schimb`rile institu]ionale [i conceptuale la nivelul securit`]ii na]ionale.
Noua strategie de securitate na]ional` include o abordare mai larg` a problematicii
securitare, cu un accent special pe noile provoc`ri [i asumarea unor noi responsabilit`]i,
asemeni unui aliat. For]ele Armate Române se transpun într-un sistem de securitate
[i ap`rare în care, în afara îndeplinirii rolului tradi]ional de ducere a r`zboiului [i ap`rare
teritorial`, solda]ii no[tri trebuie s` fie preg`ti]i pentru o gam` diversificat` de misiuni
în sprijinul p`cii sau r`spuns la crize [i de participare la misiuni tip Articolul 5.
De[i nu reprezint` o misiune complet nou` pentru for]ele armate, diploma]ia ap`r`rii
s-a extins în noul mediu de securitate, incluzând programe de cooperare [i cre[tere
a securit`]ii [i încrederii în plan regional [i global. Înscris` în premisele diploma]iei preventive,
aceasta presupune promovarea, prin intermediul sistemului militar, a obiectivelor generale
ale politicii de securitate a statului, dezvoltarea schimbului de informa]ii, asisten]a în domeniul
reformei sectorului de securitate acordat` altor state, participarea la proiecte [i ini]iative
militare multina]ionale. Indirect, diploma]ia ap`r`rii contribuie la crearea unor comunit`]i
de ap`rare bazate pe un set comun de valori [i principii.
România a acordat o importan]` special` acceler`rii reformei militare destinat` cre`rii
unei structuri de for]e flexibile, u[or de desf`[urat în teatrul de opera]ii, compacte [i eficiente.
F`r` a acorda o garan]ie a ob]inerii statutului de membru, procesul PfP, ca [i Planul
de Ac]iune pentru Aderare au \nsemnat un sprijin direct în acest proces, oferind posibilitatea
unor autoevalu`ri [i a unui dialog permanent [i detaliat cu Alian]a asupra evolu]iilor proceselor
interne de reform`.
Ca urmare a reconsider`rii mediului de securitate analizat în noua strategie de securitate
na]ional`, am adoptat o nou` modalitate de organizare a for]elor, cu scopul de a accelera
restructurarea organismului militar, de a utiliza în mod eficient resursele la dispozi]ie
[i de a dezvolta acele capacit`]i necesare pentru promovarea [i ap`rarea intereselor na]ionale
ale României într-un nou mediu interna]ional.
Trebuie în]eles c` o armat` mai mic` înseamn` o armat` mai puternic`, datorit`
unei flexibilit`]i, mobilit`]i [i capacit`]i de dislocare sporite, adaptate noilor misiuni ale armatei.
În acest sens, ceea ce facem noi în plan intern porne[te, de fapt, de la acelea[i premise
[i principii pe care se bazeaz` transformarea Alian]ei în domeniul asigur`rii flexibilit`]ii
17
procesului de comand` [i reac]ie. |n procesul construirii capabilit`]ii noii structuri de for]e
s-a utilizat o abordare conceptual` pentru a coordona necesit`]ile clasice ale ap`r`rii
teritoriului na]ional cu cele noi, în cadrul unui proces integrat de planificare a for]ei [i pentru
a se realiza o cre[tere gradual` a efectivelor puse la dispozi]ia NATO.
În palierul interoperabilit`]ii [i sustenabilit`]ii, s-au realizat progrese prin angajarea
unor programe de achizi]ii în domenii esen]iale pentru desf`[urarea for]elor în misiuni
interna]ionale, cum ar fi sistemele de comand` [i control, controlul spa]iului aerian,
capabilit`]ile for]elor aeriene [i navale. Capacit`]ile pentru sprijinul na]iunii gazd`, cuprinse
într-un catalog na]ional, includ aeroporturi, spa]iile de antrenament pentru trupele NATO,
precum [i o serie de elemente de infrastructur` aflate în curs de modernizare. Un exemplu
concret, pe care îl cunoa[tem cu to]ii, îl constituie utilizarea în prim`vara acestui an a portului
Constan]a pentru rotirea trupelor SUA desf`[urate în opera]iunile NATO din Balcani.
Implicare constantã ,si substantialã

,
în promovarea securitãtii, regionale
,si globale: de la operatiuni
, la asistentã
,
Se poate afirma c` sfâr[itul secolului trecut [i începutul celui actual au consacrat
o tradi]ie româneasc` a particip`rii la opera]iuni multina]ionale de pace, de la r`zboiul
din Golf din 1991 [i pân` la cel din Afganistan din 2002. Anul acesta reprezint`, de asemenea,
cre[terea contribu]iei noastre la misiunile KFOR [i SFOR din Balcani cu mai mult de 100%.
Mai mult, am diversificat capabilit`]ile pentru opera]iunile în regiune, prin cre[terea num`rului
de celule na]ionale de informa]ii [i prin desf`[urarea pentru prima oar` a unui contingent
de 115 jandarmi în cadrul for]ei speciale de poli]ie UNMIK din Kosovo.
De asemenea, am adùgat o dimensiune global` particip`rii noastre la opera]iunile
multina]ionale de pace. Pentru prima dat`, România a luat parte la opera]iuni militare în Asia
Central` în cadrul For]ei Interna]ionale de Asisten]` pentru Securitate din Afganistan
(FIASA) [i Opera]iunii Enduring Freedom. Pornind de la premisa c`, într-un mediu global
interdependent, securitatea na]ional` a României este direct afectat` de men]inerea
unor focare de tensiune [i instabilitate, generând o gam` divers` de riscuri neconven]ionale
(de la terorism la crim` organizat`, trafic ilegal, proliferare a armelor de distrugere
în mas`), implicarea noastr` în Afganistan trebuie în primul rând în]eleas` ca un demers
de reducere a unor poten]iale amenin]`ri la adresa securit`]ii proprii. Astfel, ambele misiuni
în regiune au o finalitate preventiv` din perspectiva intereselor na]ionale ale României.
Flancul sudic al Alian]ei este o regiune care se confrunt` în mod direct cu astfel de riscuri,
re]elele ilegale de trafic [i tranzit dezvoltându-se pe fondul instabilit`]ii din ultimii ani,
în special pe circuite venind din Asia spre Balcani. Ca viitor membru al NATO, România
î[i propune s` contribuie la o re-conceptualizare a flancului sudic, care s` defineasc`
parametrii unei angaj`ri substan]iale în spa]iul sud-est european cu prelungire spre zona
M`rii Negre [i a Caucazului. Programe precum cel de asisten]` [i instruire oferit Georgiei,
la care particip`m [i noi, sau de sprijinire a constituirii for]elor armate afgane reprezint`
modalit`]i de ac]iune deosebit de importante, cu efecte pozitive pe termen mediu. Asemenea
abord`ri vor trebui gândite [i din perspectiva calit`]ii viitoare de aliat.
18
Al`turi de integrarea altor state candidate din sud-estul Europei, admiterea României
în NATO poate fi considerat` un factor esen]ial pentru consolidarea securit`]ii [i stabilit`]ii
în sud-estul Europei, dar [i în restul continentului. Suntem convin[i c` ast`zi sud-estul
Europei nu mai este considerat un simbol al r`zboiului, iar România este atât o parte,
cât [i un catalizator al acestei transform`ri pozitive.
România de]ine un rol central în redefinirea unui mediu regional stabil, atât la nivel
politic, diplomatic, dar [i la nivel militar. Prin completarea rolului special jucat de statele
europene [i de SUA în stabilizarea Europei de Sud-Est, am în]eles c` trebuie s` g`sim
noi în[ine solu]ii la problemele cu care ne confrunt`m [i s` le implement`m constant
[i eficient. Preluarea pre[edin]iei comitetelor de conducere ale Ministerialei Ap`r`rii
din Sud-Estul Europei (SEDM) [i Brig`zii Multina]ionale din Sud-Estul Europei (SEEBRIG)
certific` responsabilitatea regional` asumat` de România în cadrul unora dintre ini]iativele
de succes în domeniul asigur`rii unei cooper`ri militare regionale. Sprijinim implicarea
în viitorul apropiat a SEEBRIG în gestionarea crizelor din regiune, ca o substan]iere
suplimentar` a cooper`rii statelor din zon` în asigurarea premiselor unei securit`]i durabile
pe continent. De altfel, acesta va fi [i unul dintre subiectele majore de discu]ii pe agenda
reuniunii SEDM la nivel de mini[tri adjunc]i ai ap`r`rii.
Promovarea comunic`rii, a transparen]ei [i a propriet`]ii strategice regionale acestea
sunt liniile directoare ale politicii României în promovarea noilor forme [i mecanisme
de cooperare în sud-estul Europei.
Doresc s` revin [i s` subliniez înc` o dat` semnifica]ia geostrategic` a Europei
de Sud-Est în noua aren` interna]ional`. Regiunea este în prezent parte a Europei,
îndreptându-se spre integrare [i prosperitate, dar fiind în acela[i timp o frontier`
a continentului. De aceea, propriul sù rol trebuie s` fie stabilit ]inând cont de l`rgirea
[i transformarea NATO. Pentru a face fa]` noilor riscuri [i provoc`ri la adresa securit`]ii
globale nu se poate evita concertarea politicilor aliate în aceast` zon`. Bazinul M`rii Negre,
conexiune [i rut` de tranzit deosebit de sensibil` dinspre Asia Central` [i Caucaz c`tre
Europa Central` [i de Est, a devenit un element strategic pentru noile misiuni de pace
[i opera]iuni de combatere a terorismului în Asia Central`. Extinderea unor modele
de cooperare de succes din sud-estul Europei spre alte regiuni constituie o modalitate
relevant` de a preîntâmpina clasica gândire a arcului de criz` [i de a asimila în cadrul
comunit`]ii europene de securitate noi state [i regiuni.
Runda anterioar` a l`rgirii [i-a dovedit juste]ea ca parte a procesului de adaptare
a Alian]ei, prin extinderea zonei de stabilitate [i de cooperare [i prin îmbun`t`]irea
capabilit`]ilor aliate. România, aliat de facto al NATO, dore[te s` fie o component`
atât în l`rgirea, cât [i în transformarea Alian]ei, împ`rt`[ind mai mult ca oricând un destin
comun în cadrul comunit`]ii euroatlantice de valori. Pentru viitorul NATO [i pentru
participarea României la Alian]` ca membru, Praga va fi doar un început.
19
EFORTURILE ÎNTREPRINSE
ÎN DIRECTIA
, ÎNZESTRÃRII PERFORMANTE
SI
, A REALIZÃRII INTEROPERABILITÃTII
, TEHNICE
CU ARMATELE STATELOR MEMBRE ALE NATO
Dr. ing. Gheorghe MATACHE,
secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Armamente
R
educerea efectivelor, necesitatea specializ`rii [i profesionaliz`rii armatei,
nevoile de dotare cu tehnic` modern`, apari]ia de noi tipuri de riscuri [i conflicte,
de metode de interven]ie au schimbat nu numai concep]ia despre misiunile
armatei în timp de pace, criz` sau conflict de tip r`zboi, dar [i priorit`]ile cu privire la înzes-
trarea [i modul de sus]inere a acesteia pe întregul ciclu de via]` al sistemelor de armament.
Programele de înzestrare au trebuit s` fie în ultimii doi ani ra]ionale [i selective,
cu orientare multianual`. Accentul la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale s-a pus în aceast`
perioad` pe încadrarea în limitele bugetelor alocate, pe o sus]inere financiar` mai modest`
a domeniului cercetare-dezvoltare [i pe men]inerea în derulare a anumitor programe
de înzestrare, ceea ce creeaz` premise ca, începând cu anul 2004, s` se realizeze o moder-
nizare mai consistent` a înzestr`rii. Astfel, au devenit prioritare numai acele achizi]ii
care sunt necesare pentru men]inerea unei dot`ri adecvate a categoriilor de for]e armate
[i pentru tranzi]ia la structura de for]e proiectat`, potrivit concep]iei de înzestrare a armatei
pe termen scurt [i mediu, care s` asigure protejarea intereselor na]ionale fundamentale
prin cre[terea capacit`]ii de ap`rare a ]`rii [i promovarea intereselor strategice ale României
asigurarea interoperabilit`]ii cu structurile militare ale NATO [i UEO, în perspectiva
ader`rii [i integr`rii în aceste structuri.
La nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale eforturile s-au concretizat, în ultimii doi ani,
atât în modernizarea echipamentelor [i tehnicii militare din înzestrarea categoriilor de for]e
armate, c#t [i în parcurgerea unui proces de modernizare a practicilor de achizi]ii,
care au devenit compatibile cu cele utilizate la nivel interna]ional în plan militar.
În domeniul moderniz`rii înzestr`rii armatei [i al realiz`rii interoperabilit`]ii cu statele
membre NATO s-au avut în vedere urm`toarele obiective:
dezvoltarea [i achizi]ionarea de echipamente noi, interoperabile cu cele utilizate
de NATO, pe baz` de programe majore de modernizare în concordan]` cu cerin]ele
aprobate de Statul Major General [i PG-urile asumate de România;
adoptarea sistemului de standardizare [i codificare NATO;
colaborarea cu firme de prestigiu pentru proiectarea, dezvoltarea [i producerea
de echipament militar de înalt` tehnologie [i asigurarea transferului de tehnologie
pentru a permite României s` dezvolte propriile sale echipamente;
20
reconsiderarea problemelor de offset, transfer tehnologic, protec]ia mediului
[i a propriet`]ii industriale în contractele externe;
modernizarea echipamentului militar existent pentru cre[terea performan]elor
[i a fiabilit`]ii;
men]inerea la un nivel superior a cercet`rii, chiar \n condi]iile unui buget de auste-
ritate, ca o condi]ie imperios necesar` redres`rii sectorului produc]iei de ap`rare;
certificarea furnizorilor de tehnic` militar` [i servicii, precum [i acreditarea labora-
toarelor [i poligoanelor de încerc`ri, de interes pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale;
valorificarea materialelor [i echipamentelor excedentare, ca urmare a reducerii
efectivelor, ob]inându-se astfel fonduri suplimentare pentru modernizare;
cre[terea ofertei de servicii puse la dispozi]ie de c`tre Armat`.
În vederea realiz`rii interoperabilit`]ii \n domeniul tehnicii militare cu armatele ]`rilor
membre ale NATO [i ale UE s-a urm`rit cu prioritate:
➫ dezvoltarea, în cooperare, a unui sistem de transmisiuni digital interoperabil cu cel
al NATO;
➫ asigurarea de sta]ii radio HF, VHF, UHF pentru e[aloanele tactice care pot lucra
[i cu salt de frecven]`;
➫ asigurarea sistemelor tip C2I+C3I pentru toate categoriile de for]e, pentru desf`[u-
rarea de misiuni în cadrul na]ional [i multina]ional;
➫ dezvoltarea de sisteme comune de supraveghere, avertizare, recunoa[tere, manage-
ment [i ap`rare a spa]iului aerian; prelucrarea automat` a datelor logistice, la nivel
de compatibilitate cu procedurile NATO.
Pe categorii de for]e armate sunt în curs de realizare urm`toarele programe de moder-
nizare [i înzestrare, astfel:
❖ Pentru For]ele Terestre:
modernizare sistem antiaerian 2x30 [i fabri- modernizare sistem lansator-muni]ie 40 mm
ca]ie sistem antiaerian 2x35 mm VIFORUL; APRA 122 prin utilizarea rachetelor LAR MK-4
modernizare tanc românesc TR 85M1 [i SCF ACCS, LAROM;
BIZONUL;
sistem antiaerian autopropulsat 2x35 mm
modernizare ma[in` de lupt` a infanteriei
MLI 84 JDERUL; GEPARD revitalizare.
❖ Pentru For]ele Aeriene:
➣ modernizare avion de vân`toare, interceptare SHADOW-600 [i simulator MTS II;
MiG-21 [i MiG-21 MF LANCER; ➣ avion de [coal` [i antrenament avansat
➣ modernizare elicopter IAR-330 cu sistem IAR-99 {OIM;
SOCAT; ➣ Centrul Opera]ional de Suveranitate Aerian`,
➣ complex de rachete aer-aer MAGIC-2 (ASOC);
[i lansator LM-52-M2 pe avionul MiG-21; ➣ Sistem de Asisten]` Tehnic` a Naviga]iei
➣ sistem de cercetare prin radioloca]ie FPS-117; Aeriene (ATTNA);
➣ sistem de identificare prin radioloca]ie ➣ sistem de radioloca]ie de cercetare tri-
amic-inamic DIALOG; dimensional` pentru descoperirea ]intelor la în`l]imi
➣ sistem de avioane de cercetare f`r` pilot mici [i medii GAP-FILLER.
|n ceea ce prive[te For]ele Navale, acestea î[i vor îmbun`t`]i capacitatea combativ`
[i de interoperabilitate prin: modernizarea fregatelor din dotare, cu sisteme C3I [i sisteme
de arme cu precizie ridicat` [i achizi]ii de tehnic` performant` care s` duc` la cre[terea
manevrabilit`]ii [i autonomiei, inclusiv alimentarea pe mare, cre[terea autoprotec]iei navelor;
îmbun`t`]irea sistemului cu uzur` fizic` [i moral` avansat`.
21
Pentru For]ele Navale au fost aprobate programele de modernizare cu sistem integrat
de comunica]ii a fregatei M~R~{E{TI [i ini]ierea procedurii de achizi]ie a fregatelor
multifunc]ionale.
Pentru înzestrarea [i asigurarea interoperabilit`]ii cu echipamente [i sisteme comune
tuturor categoriilor de for]e armate s-au urm`rit:
➫ dezvoltarea unui sistem de comunica]ii digital, compatibil cu sistemele NATO;
➫ dezvoltarea re]elei de calculatoare pentru logistica trupelor, în concordan]`
cu standardele NATO;
➫ dezvoltarea sistemelor C2I-C4I;
➫ dezvoltarea unui sistem strategic de r`zboi electronic.
În acest scop sunt în curs de realizare urm`toarele programe:
sistemul de transmisiuni al Armatei României re]eaua de transmisiuni permanent`
STAR-RTP;
echipamente de radiocomunica]ii;
sistem integrat de securitate SIS-M100;
sistem integrat de supraveghere, avertizare timpurie, protec]ia for]elor [i contra-
m`surile electronice AZUR.
În derularea programelor de achizi]ii [i modernizare cu tehnic` militar` sunt angaja]i
agen]i economici din industria na]ional`, care coopereaz` cu firme de prestigiu, renumite
pe pia]a interna]ional` a armamentelor, din ]`ri precum SUA, Fran]a, Israel, Elve]ia, Marea
Britanie, Italia, Germania etc., în condi]iile unor transferuri de know-how [i tehnologii
de vârf.
Necesitatea conducerii procesului de achizi]ii spre o direc]ie corect` a solicitat [i existen]a
unui sistem de achizi]ii compatibil cu cel utilizat în ]`rile membre NATO (la nivel de politici,
strategii, reglement`ri [i standarde), prezentarea comparativ` fiind men]ionat` mai jos.
În acela[i timp este necesar` o transparen]` mai mare, dar [i reglement`ri [i proceduri
clare. Numai astfel putem asigura credibilitatea c` fondurile publice sunt cheltuite în condi]ii
optime pentru înzestrarea armatei, dar [i respectul partenerilor interni [i externi pentru
tratamentul echitabil oferit tuturor celor care doresc s` devin` furnizorii armatei.
Intrarea în vigoare a unei noi structuri a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale începând cu anul
2001 a determinat adaptarea cadrului normativ referitor la achizi]ii la modific`rile survenite.
22
Practica aplic`rii acestui cadru normativ a dus la necesitatea actualiz`rii instruc]iunilor
[i procedurilor specifice dezvolt`rii [i derul`rii contractelor pentru programele de achizi]ii.
Apari]ia unor reglement`ri noi în domeniul achizi]iilor publice la nivel na]ional a determinat,
de asemenea, ini]ierea unor acte normative de aplicare a acestora în domeniul militar.
Pentru derularea achizi]iilor prin programe majore, în cadrul Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale a fost implementat un sistem unic prin care se identific` [i se stabilesc atât nevoile
[i cerin]ele de noi arme, cât [i priorit`]ile privind necesarul de resurse, se coordoneaz`
[i controleaz` procesul de achizi]ii [i se raporteaz` periodic realizarea acestora.
Pentru trecerea la acest nou sistem de achizi]ii s-au parcurs mai multe etape,
caracteristicile fiec`reia fiind men]ionate mai jos:
1992-1996 perioada de \nv`]are: studierea practicilor existente [i a altor sisteme
utilizate în ]`rile membre ale NATO;
1996-1999 perioada de dezvoltare: întocmirea de instruc]iuni [i proceduri de lucru
care au fost aplicate mai întâi experimental [i apoi au devenit obligatorii; preg`tire lideri;
1999-2001 perioada de maturitate: atingerea compatibilit`]ii cu NATO în practica
achizi]iilor, armonizare legislativ` [i dezvoltare procedural`.
Sistemul integrat de management al achizi]iilor este un sistem unic, în cadrul c`ruia
tehnica de lupt`, echipamentele, amenaj`rile [i serviciile sunt planificate, dezvoltate,
cump`rate, între]inute [i utilizate de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Sistemul include
reglement`ri, instruc]iuni, proceduri unitare [i standarde compatibile pe plan interna]ional
[i folose[te managementul achizi]iilor prin programe [i proiecte, pe categorii de achizi]ii.
Conform acestui sistem, achizi]iile includ: cercetarea, dezvoltarea, testarea [i evaluarea,
produc]ia, dotarea unit`]ilor operative [i între]inerea tehnicii de lupt` pe întreg ciclul
de via]`, pân` la ie[irea din înzestrare a acestuia, [i este structurat pe faze [i puncte de decizie,
succesiunea logic` fiind prezentat` \n continuare.
23
În cadrul procesului de decizie în domeniul achizi]iilor func]ioneaz` trei consilii care parti-
cip`, interac]ioneaz` [i asigur` eficien]a în luarea deciziilor:
❖ Consiliul de Supraveghere a Cerin]elor (CSC), care asigur` validarea [i aprobarea
documentului cu nevoile misiunii [i a documentului cu cerin]ele opera]ionale;
❖ Consiliul de Achizi]ii (CODA), care asigur` luarea deciziilor privind derularea
programelor de achizi]ii;
❖ Consiliul de Planificare a Ap`r`rii (CPA), care aprob` alocarea resurselor pentru
toate categoriile de programe, pe baza priorit`]ilor stabilite de beneficiarii
programelor.
Activit`]ile celor trei consilii se coreleaz` în punctele de decizie, pe toat` durata
desf`[ur`rii programelor de achizi]ii, pentru a putea asigura alocarea [i utilizarea eficient`
a resurselor, managementul programelor [i îndeplinirea cerin]elor opera]ionale
[i a obiectivelor de înzestrare.
În prezent, cadrul legislativ specific al SIMAPA este deplin reglementat atât la nivel
na]ional, cât [i la nivel ministerial [i departamental. În calitatea sa de autoritate de regle-
mentare pentru achizi]ii în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Departamentul pentru
Armamente ac]ioneaz` atât pentru promovarea transparen]ei [i competi]iei în achizi]iile
publice militare, utilizarea sistemului electronic de achizi]ii, cât [i pentru \ntrebuin]area
poten]ialului real al industriei na]ionale.
Ca un corolar, se poate aprecia c` modernizarea înzestr`rii armatei este o component`
de baz` a procesului de restructurare [i modernizare a for]elor armate [i constituie, al`turi
de elementul opera]ional, un factor esen]ial în sus]inerea demersurilor de integrare
a României în structurile de securitate euroatlantice.
În acest scop, Departamentului pentru Armamente îi revine sarcina de a contribui
la modernizarea dot`rii for]elor lupt`toare cu tehnic` modern` de lupt`, compatibil`
[i interoperabil` cu armatele statelor membre ale NATO, g`sind solu]iile optime din punct
de vedere tehnic pentru achizi]ii militare, la un raport calitate-cost cât mai bun pentru întreg
ciclul de via]` al tehnicii militare.
24
ARMONIZARE LEGISLATIVÃ
ÎN ETAPA DE PREADERARE
Aurel-Sorin ENCU}ESCU,
secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Rela]ii cu Parlamentul,
Armonizare Legislativ` [i Rela]ii Publice
P
entru început a[ dori s` subliniez importan]a deosebit` pe care o are acest
simpozion în contextul eforturilor pe care ]ara noastr` le face pentru
integrarea în structurile euroatlantice. Când fac aceast` afirma]ie am în vedere,
în primul rând, faptul c` Parlamentul României, ca unic` autoritate legiuitoare a ]`rii,
are un rol principal în ceea ce prive[te preg`tirea cadrului legal al integr`rii României
în NATO [i, în al doilea rând, importan]a covâr[itoare pe care o are activitatea de armonizare
a legisla]iei ]`rii noastre cu legisla]ia ]`rilor membre ale NATO, cu acordurile [i prevederile
acestei organiza]ii din perspectiva realiz`rii compatibilit`]ii legislative la momentul ader`rii.
Aranjamentele de ap`rare colectiv` ale Alian]ei prev`d sprijin reciproc între ]`rile
membre dac` acestea sunt amenin]ate sau atacate. Pentru ca aceste aranjamente
s` func]ioneze eficient nu trebuie s` existe restric]ii constitu]ionale sau legislative privind
intrarea pe teritoriul na]ional a for]elor membrilor Alian]ei în scopuri de înt`rire, de ap`rare,
restric]ii care ar putea crea întârzieri [i ar submina capacitatea NATO de a-[i ap`ra fiecare
]ar` membr`. În acela[i mod, membrii Alian]ei care fac parte din structura militar`
NATO trebuie s` se angajeze s` asigure for]e capabile s` se desf`[oare rapid în afara
teritoriului na]ional pentru ap`rarea altor alia]i, dac` sunt solicita]i de Consiliul Nord-Atlantic
sau de Comitetul de Planificare a Ap`r`rii. Este deci important ca România, ca viitor membru
al NATO, s` nu aib` restric]ii legislative sau constitu]ionale care s` o \mpiedice
s`-[i îndeplineasc` angajamentele asumate sau care s` întârzie desf`[urarea for]elor
necesare. Al`turi de aceste obiective principale ale armoniz`rii legislative în etapa de pre-
aderare stau, de asemenea, reorganizarea [i restructurarea armatei, regândirea sistemului
de preg`tire a popula]iei, a economiei [i a teritoriului pentru ap`rare, în contextul integr`rii
]`rii noastre în NATO, participarea armatei la misiuni în sprijinul p`cii [i la activit`]i asumate
de statul român, ca membru al Parteneriatului pentru Pace, precum [i participarea cu personal
la structurile militare multina]ionale din cadrul ini]iativelor regionale de cooperare
militar` regionale.
Toate aceste obiective enumerate fac ca armonizarea legislativ` s` fie o munc`
de cercetare care necesit` un efort sus]inut [i îndelungat atât din partea speciali[tilor
executivului, cât [i din partea parlamentarilor, în special a membrilor comisiilor pentru
ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`.
Pentru finalizarea cu bune rezultate a acestei activit`]i, executivul a înfiin]at Comisia
na]ional` pentru integrarea României în NATO, cu atribu]ii în coordonarea tuturor
25
activit`]ilor desf`[urate în vederea integr`rii în Alian]`, organism care întocme[te Programul
Na]ional Anual de Preg`tire a Ader`rii României la NATO [i ia m`surile pentru ducerea
la îndeplinire a acestora.
Acest program, construit pe baza Planului de Ac]iune pentru Aderare, este documentul
principal pe baza c`ruia, potrivit Capitolului V Legisla]ie, executivul a început de câ]iva
ani armonizarea legisla]iei în domeniul ap`r`rii na]ionale.
În baza Programului Na]ional Anual de Preg`tire a Ader`rii României la NATO,
am început studierea legisla]iei ]`rilor membre ale NATO din domeniul ap`r`rii
[i a acordurilor NATO, paralel cu studierea propriei noastre legisla]ii pentru identificarea
posibilelor probleme [i eliminarea lor înc` din perioada preader`rii. Când m` refer
la perioada de preaderare, m` gândesc la intervalul de timp scurs de la momentul manifest`rii
voin]ei României de integrare în structurile NATO [i pân` în momentul ratific`rii instru-
mentelor de aderare.
În acest sens, sub coordonarea Comisiei na]ionale pentru integrarea României
în NATO, s-a studiat [i s-a analizat compatibilitatea cadrului constitu]ional na]ional cu prevederile
Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, articol care consacr` acordul p`r]ilor ca,
în situa]ia unui atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre ele, s` se considere c` are
loc un atac împotriva tuturor p`r]ilor, urmând ca, în exercitarea dreptului la legitim` ap`rare,
individual` sau colectiv`, s` se ia toate m`surile necesare, inclusiv folosirea for]ei armate.
În viziunea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cadrul actual constitu]ional nu ridic`
nici o problem` privind aderarea României la Tratatul de la Washington [i, ca atare, nu este
necesar` modificarea Constitu]iei în vederea acestei ader`ri.
În concordan]` cu obiectivele de parteneriat asumate de România trebuie subliniat
c` prevederile Constitu]iei permit participarea la misiuni în afara ]`rii.
Este, de asemenea, necesar s` remarc`m c` România este parte a Cartei Na]iunilor
Unite [i, în consecin]`, poate s`-[i exercite dreptul legitim la autoap`rare, individual
sau în cadru colectiv, dar numai cu respectarea condi]iilor prev`zute în articolul 51 din Carta
Na]iunilor Unite.
Pentru îndeplinirea unor asemenea obliga]ii interna]ionale, pre[edintele României,
în calitate de comandant al For]elor Armate, are dreptul s` declare mobilizarea par]ial`
sau general` [i s` ia toate m`surile necesare inclusiv starea de asediu sau de urgen]`
împotriva oric`rei agresiuni armate (articolele 92 [i 93 din Constitu]ia României).
Pe de alt` parte, articolul 117 alin. 5 permite intrarea [i tranzitul trupelor strìne
pe teritoriul României, în condi]iile stabilite prin lege.
Termenii sunt prev`zu]i în Legea ap`r`rii na]ionale nr. 45/1994, modificat`,
care acoper` atât aspectele referitoare la misiunile trupelor României în strìn`tate,
cât [i intrarea trupelor strìne în ]ar`. Modific`rile aduse Legii nr. 45/1994 privind ap`rarea
na]ional` au urm`rit detalierea condi]iilor pentru participarea trupelor române în afara ]`rii,
precizarea situa]iilor în care pot intra sau sta]iona trupe strìne în România. Totodat`,
a crescut operativitatea în ob]inerea aprob`rilor pentru intrarea trupelor strìne în ]ar`,
]inându-se cont de num`rul participan]ilor [i de durata sta]ion`rii.
De[i subliniem faptul c`, în vederea ader`rii la NATO, nu este necesar` modificarea
Constitu]iei, totu[i, în situa]ia în care se va hot`rî revizuirea acesteia din alte considerente
decât cele ce vizeaz` ap`rarea na]ional`, apreciem c` speciali[tii în domeniu ar trebui
s` se aplece asupra urm`toarelor aspecte: motivele execut`rii serviciului militar alternativ
(art. 39 alin. 2 lit. a); reanalizarea obligativit`]ii îndeplinirii serviciului militar (art. 52) în con-
textul integr`rii în NATO; reformularea art. 117, în vederea punerii de acord cu necesit`]ile
26
integr`rii euroatlantice [i transform`rile din sectorul de ap`rare, ordine public` [i siguran]`
na]ional`; înlocuirea sintagmei ap`rarea ]`rii [i siguran]` na]ional` din con]inutul art. 118
cu cea de securitate na]ional`.
Convins` c` interesele sale de securitate na]ional` pot fi asigurate numai prin integrarea
în structurile de securitate euroatlantice, considerând Consiliul de Parteneriat Euroatlantic
[i Parteneriatul pentru Pace ca instrumente principale pentru înt`rirea stabilit`]ii [i securit`]ii
în zon`, România [i-a intensificat participarea, în calitate de stat partener. În acest sens,
pentru a crea cadrul juridic necesar îndeplinirii angajamentelor, s-au adoptat, în principal:
Legea nr. 23/1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele p`r]i la Tratatul Atlanticului
de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul
for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995;
Legea nr. 61/2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele p`r]i la Tratatul Atlanticului
de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul
for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995;
Legea nr. 153/2000 privind aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 12/2000 pentru
ratificarea Protocolului Adi]ional Suplimentar la Acordul dintre statele p`r]i la Tratatul
Atlanticului de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire
la statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 decembrie 1995;
Legea nr. 182/2002 privind protec]ia informa]iilor clasificate;
Hot`rârea Guvernului nr. 864/2000 privind înfiin]area, organizarea [i func]ionarea
Autorit`]ii Na]ionale de Securitate.
Studiul compatibilit`]ii legisla]iei na]ionale cu legisla]ia ]`rilor membre ale NATO
[i necesitatea reorganiz`rii [i moderniz`rii armatei au impus modific`ri majore în legisla]ia
na]ional`.
Prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 90/2001 pentru modificarea Legii privind
statutul cadrelor militare nr. 80/1995, au fost luate m`suri care pot duce la reabilitarea
carierei militare [i armonizarea cu practicile NATO. Prin introducerea Ghidului carierei
militare se urm`re[te realizarea unei structuri de personal echilibrate, corespunz`toare
modelului piramidal de tip occidental [i instituirea unui sistem transparent de promovare
în func]ie [i înaintare în grad. Aceste amendamente, împreun` cu Legea nr. 164/2000
privind pensiile militare de stat, constituie un instrument legislativ important de imple-
mentare a reformei în managementul resurselor umane.
Prin intermediul Legii nr. 257/2001 privind modul de ac]iune împotriva aeronavelor
ce utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României s-au stabilit proceduri similare cu cele
utilizate în statele membre ale NATO pentru gestionarea spa]iului aerian al României.
Modificarea concep]iei privind preg`tirea popula]iei, a economiei [i a teritoriului pentru
ap`rare \n perspectiva integr`rii în NATO impune în perioada imediat urm`toare interven]ii
legislative majore, care se afl` în lucru la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale sau la alte structuri
din cadrul Sistemului Na]ional de Ap`rare, Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`.
Proiectul de Lege privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare aduce modific`ri
de fond sistemului de preg`tire a popula]iei, care va r`spunde eficient intereselor actuale
[i de perspectiv` ale societ`]ii române[ti [i va fi compatibil` cu reglement`rile în domeniu
existente în ]`rile membre ale NATO. Proiectul redefine[te serviciul militar alternativ
în serviciul civic, reduce durata serviciului militar în termen la opt luni, introduce conceptul
de rezervi[ti voluntari [i reglementeaz` participarea acestora la activit`]i comune cu unit`]i
militare ale altor state, precum [i în cadrul for]elor interna]ionale destinate men]inerii p`cii
sau în scopuri umanitare.
27
Proiectul Legii privind preg`tirea economiei na]ionale [i a teritoriului pentru ap`rare
reglementeaz` trecerea de la un sistem centralizat, bazat pe autoritate, la un sistem care
s` asigure o îmbinare între cerin]ele unei planific`ri centralizate [i cele ale asigur`rii resurselor
necesare institu]iilor din sistemul na]ional de ap`rare, celorlalte autorit`]i publice [i popula]iei,
în condi]iile economiei de pia]`.
La elaborarea acestuia, s-a avut în vedere faptul c` preg`tirea economiei na]ionale [i a teri-
toriului nu înseamn` numai asigurarea, la mobilizare [i în caz de r`zboi, a resurselor necesare
institu]iilor din sistemul na]ional de ap`rare, ci [i asigurarea resurselor necesare func]ion`rii
tuturor institu]iilor [i a întregii economii, precum [i a nevoilor ra]ionalizate ale popula]iei.
Proiectul prevede [i m`surile [i ac]iunile necesare pentru preg`tirea economiei
na]ionale, pân` la decretarea mobiliz`rii sau a st`rii de r`zboi, [i m`surile care trebuie
întreprinse o dat` cu [i ulterior acestui moment.
Noua concep]ie are în vedere elaborarea Planului de mobilizare a economiei
ca obiectiv-]int` [i a Planurilor anuale de preg`tire a economiei pentru ap`rare ca pa[i
în îndeplinirea complexului de m`suri [i sarcini stabilite pentru economie în caz de mobilizare
sau r`zboi.
Prin proiectul de Lege privind Sistemul Na]ional de Management al Crizelor se propune
înfiin]area unui sistem unitar destinat s` asigure resursele umane, materiale [i financiare,
precum [i reglementarea preg`tirii [i ac]iunii autorit`]ilor publice, persoanelor fizice
[i juridice, în scopul prevenirii [i gestion`rii crizelor. Proiectul de lege va pune în func]iune
un mecanism care va asigura o mai bun` coordonare între institu]iile implicate [i o mai bun`
cooperare cu ]`rile NATO [i cu cele partenere.
Prevederile proiectului de Lege privind participarea Armatei României la opera]ii,
misiuni individuale, exerci]ii [i ceremoniale în afara teritoriului na]ional reglementeaz`
condi]iile în care for]e [i mijloace din Armata României particip` la aceste activit`]i,
procedurile de aprobare, mult simplificate fa]` de legisla]ia actual`.
Proiectul de Lege privind organizarea Armatei reprezint` actul normativ în baza c`ruia
se va desf`[ura [i finaliza procesul de restructurare [i modernizare a Armatei României.
Realizarea structurilor prev`zute de lege va avea ca finalitate constituirea unei armate
compacte, mai performant` [i mai eficient`, flexibil` [i compatibil` cu standardele NATO.
În procesul de elaborare a proiectului s-au studiat legisla]iile similare din unele state membre
ale NATO [i au fost avute în vedere înv`]`mintele rezultate din desf`[urarea primelor
etape ale procesului de reform`, precum [i concluziile exper]ilor NATO privind preg`tirea
pentru aderare.
Desigur, în etapa propriu-zis` de preaderare, dup` primirea invita]iei de a face parte
din organiza]ie [i având în vedere problemele cu care s-au confruntat dup` admitere ]`rile
nou primite în NATO, în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale structurile de specialitate lucreaz`
la preg`tirea unor proiecte de acte normative care s` reglementeze statutul personalului
militar român care va desf`[ura misiuni în cadrul structurilor militare ale NATO [i cel al membrilor
lor de familie: drepturile [i obliga]iile acestora, criterii de selec]ionare, salarizare, regle-
mentarea aspectelor de asigur`ri sociale [i de s`n`tate etc.
Consider`m c` securitatea Europei nu poate fi planificat` fie strategic sau logistic
în afara contextului transatlantic. De aceea, credem c`, în ceea ce prive[te securitatea,
contribu]ia României nu poate fi valorificat` la maxim decât în lumina viitorului sù statut
de membr` a NATO [i credem c`, din perspectiva armoniz`rii legislative, este preg`tit
cadrul juridic necesar ader`rii la Alian]`.
28
EFORTURILE ÎNTREPRINSE
DE DIPLOMATIA
, ROMÂNÃ PE DIMENSIUNEA
INTEGRÃRII EUROATLANTICE
Cristian NICULESCU,
secretar de stat \n Ministerul Afacerilor Externe
|
mi face o deosebit` pl`cere s` m` aflu ast`zi, aici, reprezentând Ministerul
Afacerilor Externe, în numele domnului ministru Mircea Geoan`, la aceast`
dezbatere care se anun]` extrem de interesant`.
M` voi referi, în minutele urm`toare, la eforturile de integrare euroatlantic`,
în accep]iunea c` acestea nu reprezint` un scop în sine, ci componente organice
ale str`daniilor complexe de reform` [i modernizare a ]`rii. De asemenea, este evident
c` demersurile diplomatice nu au f`cut altceva decât s` valorifice creator [i militant
în plan extern progresele deosebite realizate în plan intern.
Trebuie, totodat`, subliniat din nou faptul c` aderarea la NATO [i UE sunt dou`
obiective complementare, între cele dou` procese existând o anumit` sinergie. Consensul
politic [i sprijinul puternic al popula]iei pentru ambele obiective constituie o dovad` în acest
sens. Aderarea la NATO va reprezenta nu numai integrarea într-o comunitate de securitate,
ci [i, în egal` m`sur`, aderarea la o comunitate de valori, de practici, de know-how, care,
în mare parte, coincid cu cele din cadrul UE. Evident, calitatea de membru NATO
nu duce, în mod automat, la ob]inerea statutului de membru UE. Aderarea la NATO
va contribui, îns`, la cre[terea încrederii popula]iei în succesul procesului complex
[i deloc facil de îndeplinire a tuturor criteriilor de aderare la UE. Totodat`, integrarea
deplin` în NATO presupune urmarea unui traseu de transform`ri (road-map) care,
pe anumite por]iuni, coincide cu cel având drept finalitate statutul de membru UE.
În ceea ce prive[te apropierea de Alian]a Nord-Atlantic`, a[a cum ar`ta recent
domnul ministru Geoan`, România a trecut treptat, în eforturile sale de integrare
euroatlantic` din ultimii doi ani, de la stadiul de recâ[tigare a credibilit`]ii la acela de candidat
solid, care poate aduce o contribu]ie apreciat` la NATO. De asemenea, demersurile noastre
din ultimele luni au convins alia]ii c` semnalele de încurajare pe care le-am primit (referitoare
la sprijinul pe care îl acord` statele membre NATO unei extinderi robuste [i echilibrate
geografic) nu ne-au creat sentimente de automul]umire, ci ne-au îndemnat, mai degrab`,
s` ne intensific`m eforturile de preg`tire a integr`rii.
Progresele înregistrate de România în preg`tirea pentru aderare sunt unanim
recunoscute de guvernele statelor membre NATO. Exist`, totodat`, o recunoa[tere larg`
29
a importan]ei contribu]iilor pe care România le poate aduce, ca membru al Alian]ei, securit`]ii
spa]iului euroatlantic.
M`surile întreprinse [i rezultatele ob]inute în restructurarea [i modernizarea for]elor
armate, în vederea unei compatibiliz`ri a acestora cu standardele NATO, sunt, de asemenea,
apreciate. Capacitatea militarilor români de a participa, al`turi de cei ai statelor NATO,
la misiuni de pace sau lupta împotriva terorismului, a fost deja dovedit`, în numeroase
ocazii, inclusiv în Balcani [i Afganistan.
Agenda pentru Reformã

În aprilie 2002, Guvernul României a adoptat Agenda pentru Reform`, un plan
de ac]iune complementar Planului Na]ional Anual elaborat în cadrul procesului MAP
(Membership Action Plan), cu obiective [i termene precise, în domenii de maxim
interes pentru procesul de modernizare a României, inclusiv pentru candidatura
la NATO: combaterea corup]iei, drepturile omului, protec]ia copilului, lupta împotriva
traficului de persoane, reforma economic`, protec]ia informa]iilor clasificate, reforma militar`.
Mai mult decât atât, Agenda pentru Reform` a fost înso]it` de un detaliat mecanism
de monitorizare, coordonat de Secretariatul General al Guvernului, care a permis urm`rirea
atent` a progreselor realizate.
Prin îndeplinirea la termenele specificate a obiectivelor autoasumate [i alimentarea
cu informa]ii relevante a unui dialog diplomatic pe aceast` tem` cu statele aliate, am ar`tat
c` suntem în m`sur` s` ne asum`m angajamente pe care s` le ducem cu seriozitate
la bun sfâr[it.
Procesul MAP PNA IV

În acela[i spirit, de cooperare interinstitu]ional` [i de asumare responsabil` a demersurilor
necesare, a fost elaborat Planul Na]ional de preg`tire a integr`rii României la NATO,
ciclul IV, pentru perioada 2002-2003. PNA IV a fost andorsat de Comisia Na]ional`
pentru Integrarea României în NATO, adoptat de Guvern (devenind astfel plan de ac]iune
al Executivului) [i aprobat de pre[edintele României. La 3 octombrie 2002, documentul
a fost transmis Alian]ei.
PNA IV este construit pe baza experien]ei câ[tigate în ciclurile anterioare ale MAP.
R`spunde unor întreb`ri [i probleme ridicate de oficiali NATO [i din statele aliate, în cursul
evalu`rii ciclurilor anterioare ale PNA, [i ia în considerare recomand`rile f`cute de ace[tia
de-a lungul timpului.
PNA IV va avea un rol important atât în evaluarea gradului de preg`tire a României
pentru integrarea în NATO, cât [i în trasarea parcursului României dup` Summit-ul
de la Praga.
În actuala etap` de preg`tire, PNA IV prezint` o serie de elemente suplimentare
fa]` de ciclurile anterioare:
pune în eviden]` aspectele prin care aderarea României la NATO poate contribui
la promovarea obiectivelor Alian]ei, accent pe avantajele conferite de pozi]ia sa stra-
tegic` (inclusiv rela]iile spre est [i sud-est), m`rimea teritoriului, capacit`]ile militare
(testate în opera]iuni de pace [i lupta antiterorist` al`turi de for]e din ]`ri membre
NATO), poten]ialul economic [i popula]ia;
30
la capitolul politic` extern`, pune accentul pe dimensiunea geostrategic` a Europei
de Sud-Est, a M`rii Negre, a Caucazului de Sud [i Asiei Centrale, eviden]iind poten]iala
contribu]ie a României, ca viitor membru al NATO în rela]iile cu aceste zone;
în plan intern, acord` aten]ie domeniilor de interes prioritar, cum ar fi: lupta împotriva
corup]iei, statul de drept, libertatea de expresie, protec]ia minorit`]ilor [i a copilului;
se refer` la oferta concret` de capacit`]i a României niche capabilities) în perspectiva
ader`rii la Alian]`, luând în considerare preg`tirea deciziilor care vor fi luate la Praga
pe aceast` tem`;
reitereaz` angajamentul de a men]ine în anii urm`tori nivelul de 2,38% din PIB
al bugetului destinat ap`r`rii;
din punct de vedere juridic, confirm` faptul c` nu exist` nici un fel de impediment
constitu]ional sau legal pentru aderarea României la NATO sau pentru îndeplinirea
obliga]iilor care ar decurge din calitatea de membru NATO;
semnaleaz` opera]ionalizarea Oficiului Registrului Na]ional al Informa]iilor Secrete
de Stat (23 noiembrie 2002), care va contribui la alinierea la standardele NATO
din punctul de vedere al securit`]ii informa]iei.
Diplomatia
, parlamentarã
Nu vreau s` închei aceste scurte considera]ii f`r` s` m` refer, în calitate de secretar
de stat la Ministerul Afacerilor Externe pentru rela]ia cu Parlamentul, la importan]a
covâr[itoare, în planul demersurilor politico-diplomatice vizând aderarea României la NATO,
a diploma]iei parlamentare, la rolul deosebit din aceast` perioad` ([i chiar sporit, în cazul
invit`rii) care revine delega]iei României la Adunarea Parlamentar` a NATO (AP NATO),
Comisiilor de politic` extern`, respectiv de ap`rare ale celor dou` camere ale Parlamentului,
fiec`rui parlamentar în parte.
De exemplu, Declara]ia adoptat` la sesiunea de prim`var` a AP NATO (Sofia
24-28 mai 2002) recunoa[te progresele realizate de statele candidate, nominalizând
[apte dintre acestea (inclusiv România). O dat` în plus, componenta parlamentar`
d` un semn celei guvernamentale, deschizând calea unei decizii care s` se bucure de sprijin
la nivelul organismelor legislative din statele membre ale Alian]ei. Semnale similare,
pe care le-am salutat la momentul potrivit, au fost lansate [i din cadrul Congresului SUA.
Din aceste motive, men]inerea la cote ridicate a contactelor la nivel parlamentar
dintre România [i statele membre NATO nu poate decât s` aib` un efect pozitiv asupra
eforturilor ]`rii noastre de integrare euroatlantic`.
Summit-ul NATO de la Praga va r`mâne, cu siguran]`, în istoria Alian]ei ca un moment

cu o semnifica]ie deosebit`.
Pentru România, o invita]ie de aderare, la Praga, nu va reprezenta sfâr[itul drumului,
ci un nou început. Reformele în domeniile militar, economic, legislativ, administrativ
vor continua cu aceea[i intensitate pân` la integrarea deplin` în Alian]`. Sper`m ca deciziile
de la sfâr[itul lunii noiembrie s` r`spund` a[tept`rilor noastre.
31
ARMATA ROMÂNIEI DUPÃ REUNIUNEA

LA NIVEL ÎNALT DE LA PRAGA
General dr. Mihail POPESCU
- [eful Statului Major General -
|
mi este pl`cut s` m` adresez dumneavoastr` în cadrul unei teme generoase
[i de interes pentru întreaga societate româneasc`, având în vedere c` o parte
din proiectele noastre sunt legate de viitorul euroatlantic al României. Doresc
s` fac o precizare. Obiectivul fundamental al Armatei României este integrarea în structurile
euroatlantice, iar rezultatele pozitive pe care le-am ob]inut în domeniul reformei [i al restructur`rii
organismului militar sunt efectul corel`rii judicioase a costurilor cu obiectivele integr`rii.
Ne-am asumat obiective care au ]inut cont în primul rând de posibilit`]ile financiare.
De asemenea, men]ionez faptul c` reforma nu o facem pentru c` ne-a cerut-o sau ne-a impus-o
NATO. Reforma, cum am spus [i cu alte ocazii, nu este un obiectiv în sine, ci corespunde
în primul rând nevoilor de ap`rare ale României [i op]iunilor noastre de integrare. Indiferent
c` vom primi sau nu invita]ia de aderare, reforma va continua pe coordonatele [i în ritmul
pe care le-am stabilit. În context, men]ionez c` aderarea României la NATO va însemna
nu numai realizarea unei capacit`]i de ap`rare crescute, dar mai ales însu[irea/imple-
mentarea unor principii [i sisteme de valori politice [i morale care va confirma maturizarea
procesului de democratizare intern` a ]`rii.
De altfel, structura prezent`rii este o reflectare a continuit`]ii actualului proces de reform`
care nu este în nici un fel condi]ionat de invitarea în Alian]`. Pe timpul interven]iei mele
î[i vor g`si r`spunsul întreb`ri, cum ar fi:
Care este contribu]ia concret` a Armatei României la misiunile actuale
[i de perspectiv` ale Alian]ei ?
Care vor fi în viitor rolul [i contribu]ia României în cadrul Parteneriatului
pentru Pace ?
Care este perspectiva programului de reform` pân` în 2007 ?
V` pot spune f`r` echivoc c` r`spunsul la aceste întreb`ri nu poate fi credibil
f`r` urm`toarea precizare: Armata României s-a implicat în Programul Parteneriatului
pentru Pace, semnat de România în 1994, în mod voluntar, consecvent, activ [i cu imagina]ie,
într-un demers unic, care a deschis drumul spre realizarea interoperabilit`]ii func]ionale
cu structurile militare moderne ale armatelor din NATO. În fapt, ceea ce am reu[it s` facem
în ultimii ani este, în opinia mea, un îndemn la deschidere [i receptivitate fa]` de ceea ce pentru
organismul militar a reprezentat o provocare, în primul rând la nivelul mentalit`]ilor [i apoi
un nou mod de a lucra organizat [i disciplinat pe proiecte [i programe în acord cu resursele
disponibile [i cu standardele cerute de Alian]`. Scopul final fiind acela de a realiza o for]`
32
militar` compact`, eficient` [i flexibil` care s` fie capabil` s` îndeplineasc` nevoile na]ionale
de securitate [i a[tept`rile pe care le are NATO de la aceasta atunci când va fi membr`
a Alian]ei. Din aceast` perspectiv` apreciez c`, în noile condi]ii ale asigur`rii securit`]ii
euroatlantice, NATO nu poate s` nu ia în calcul la Praga aderarea României. Aser]iunea
de mai sus este argumentat` de urm`toarele caracteristici ale reformei militare care vor fi
men]inute [i dup` momentul Praga: vizibilitate; transparen]`; continuitate; finan]are
selectiv`, \n func]ie de obiectivele urm`rite.
Existen]a certitudinilor, ca rezultat al procesului mai sus amintit, ne permite s` facem
predic]ii asupra impactului probabil al deciziei NATO de invitare a României în Alian]`
[i a rolului nostru în procesul PfP. Pe fond acestea sunt:
TEEP Programul de instruc]ie [i educa]ie:
➫ Centrul Regional PfP;
➫ Centrul de Simulare din cadrul Academiei de |nalte Studii Militare;
➫ 12 centre zonale pentru \nv`]area limbilor strìne;
➫ 1 ofi]er rom#n - ofi]er interna]ional la {coala NATO de la Oberammergau;
Reforma militar`:
➫ For]a Program 2003;
➫ For]a Obiectiv 2007;
➫ resurse umane:
➣ sistem informatizat de management al personalului;
➣ program de reconversie profesional`;
➣ raport ofi]eri/subofi]eri 1/3;
➫ program pilot de reconversie a caz`rmilor dezafectate;
Conceptul OCC:
➫ banca de date cu for]e [i capacit`]i (rezerva strategic`, Comandamentul Izmir);
➫ rela]iile de lucru pe timp de pace (10 ofi]eri \ncadra]i pe pozi]ii interna]ionale);
➫ teatre de opera]iuni:
➣ 478 militari \n teatre;
➣ 1 478 militari preg`ti]i pentru astfel de misiuni;
➣ 405 militari \n ISAF.
Observându-se clar c` toate î[i au originea în ini]iativele [i programele PfP, subliniez
c` ele demonstreaz` nu numai credibilitatea valen]elor [i viabilitatea ini]iativelor de la Washington,
dar [i angajamentul nostru c` reforma o facem în consens cu interesele ap`r`rii na]ionale.
Aceste certitudini au fost poten]ate de fermitatea cu care am îndeplinit obiectivele asumate
în Ciclul III MAP, astfel:
restructurarea [i opera]ionalizarea for]elor reforma sistemului de \nv`]`m#nt militar
J. 3; DMRU;
compatibilitatea cu structurile NATO J. 3; planificarea ap`r`rii DPIA;
participarea la activit`]i PfP, la opera]iuni PfP
managementul spa]iului aerian J. 4;
conduse de NATO [i \n cadrul structurilor militare
interna]ionale J. 3; sisteme de comunica]ii [i informatic` J. 6;
managementul resurselor umane DMRU; logistic` [i infrastructur` J. 4.
Certitudinile men]ionate anterior au fost posible datorit` fermit`]ii cu care am abordat
[i îndeplinit obiectivele asumate în Ciclul III MAP, Statul Major General fiind implicat
în îndeplinirea a 6 obiective.
33
Trebuie s` precizez c` unele obiective din Ciclul III MAP au fost preluate în Ciclul IV MAP
[i urmeaz` a fi îndeplinite pân` la sfâr[itul anului 2003, confirmând ideea de continuitate
a reformei dup` momentul Praga, men]ionat` la începutul prezent`rii, domeniile prioritare
ale Ciclului IV MAP fiind: managementul spa]iului aerian [i ap`rarea antiaerian`; sprijinul
na]iunii gazd`; instruirea personalului; lupta \mpotriva terorismului [i capabilit`]ile de lupt`
antiterorist`; capabilit`]i de ap`rare NBC; interoperabilitatea cu NATO; restructurarea
[i opera]ionalizarea for]elor; managementul resurselor umane; logistica [i capacitatea
de sus]inere a for]elor \n teatru; participarea la opera]iunile PfP conduse de NATO
[i \n cadrul forma]iunilor multina]ionale.
Capacitatea de lupt` [i nivelul de interoperabilitate a unit`]ilor desemnate pentru
opera]iuni PfP conduse de NATO, precum [i cele desf`[urate sub prevederile articolului 5
au crescut prin instruire [i reechipare.
De fapt, men]ion#nd c` din cele 84 de PG-uri asumate p#n` \n anul 2007 au fost
implementate 26, esen]ial, obiectivele Ciclului III MAP au fost:
➫ asigurarea capacit`]ii de lupt` [i a interoperabilit`]ii for]elor pentru PSO [i ap`rare
colectiv`;
➫ implementarea a 17 PG-uri \n 2002;
➫ continuarea preg`tirii la limba englez` 542 \n al treilea ciclu MAP;
➫ instruirea personalului civil [i militar pentru pozi]ii cheie.
Fa]` de obiectivele propuse, p#n` la 30 septembrie 2001 realitatea consemneaz`
urm`toarele realiz`ri:
➣ 15 PG-uri realizate \n Ciclul III MAP (\n total 32 PG-uri realizate);
➣ 11 PG-uri au r`mas de realizat p#n` la sf#r[itul anului 2002;
➣ num`rul cunosc`torilor de limba englez` a crescut cu 500 prin participarea la cursuri
de limba englez` \n ]ar` [i \n strìn`tate;
➣ 426 persoane au absolvit [i 107 persoane urmeaz` cursuri de preg`tire profesional`
\n strìn`tate;
➣ 189 persoane au absolvit cursuri la Centrul Regional de Preg`tire NATO/PfP.
Dup` cum vede]i, preg`tirea în domeniul limbii engleze reprezint` o prioritate.
Doresc s` v` informez c`, pe data de 18 februarie 2002, a început cursul de limba
englez` în Statul Major General cu 380 participan]i ofi]eri, subofi]eri [i civili cu durata
de 4 ore/s`pt`mân`, curs sprijinit [i supervizat de Ambasada Statelor Unite la Bucure[ti.
La 17 iunie 2002 a fost inaugurat Centrul de Instruc]ie prin Simulare. Marile unit`]i
opera]ionalizate au început [i continu` succesiv procesul de instruire prin simulare,
câte 10 zile fiecare.
Începând cu aceast` lun` se introduc datele necesare în Sistemul Informatizat pentru
Gestiunea Personalului în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, urmând ca pân` în luna aprilie
a anului viitor s` fie opera]ionalizat [i func]ional.
Vom continua îndeplinirea ritmic` a obiectivelor de interoperabilitate asumate, convin[i
c` sunt premisa credibilit`]ii noastre în perioada dificil` a preaccederii.
34
Structura actual` a for]ei
[i a celei planificate în 2007
(\n mii) este prezentat`
\n figura al`turat`.
Pân` în 2003, vom conti-
nua s` aliniem structura
for]ei [i personalul la cifra
de 112 000 militari [i 28 000
de civili, totalul fiind
de 140 000, concomitent
cu ini]ierea unor m`suri
pentru reducerea progre-
siv` a efectivelor conform
For]ei Obiectiv 2007, asupra c`reia voi reveni \n finalul demersului meu.
|n ceea ce prive[te planificarea restructur`rii marilor unit`]i [i a unit`]ilor din Armata
Rom#niei realiz`rile în anii
2000 [i 2001, precum
[i evolu]ia procesului
de restructurare a Armatei
României în anii 2002
[i 2003, sunt prezentate
Se observ` c` efortul
restructur`rii este în anul
2002, urmând ca în anul
2003 s` se efectueze
ultimele ajust`ri structurale [i func]ionale ale For]ei Program 2003.
Referitor la planificarea opera]ionaliz`rii for]elor, pe categorii de for]e armate situa]ia
se prezint` astfel:
|n cadrul For]elor Terestre opera]ionalizarea structural` are dinamica prev`zut`
\n figura al`turat`, cele mai impor-
tante cerin]e ale procesului de ope-
ra]ionalizare a for]elor const#nd
\n: încadrarea 90% cu profesioni[ti;
asigurare cu echipamente majore
100%; realizarea [i men]inerea
unei capacit`]i de reac]ie de 7 30
zile; folosirea procedurilor standard
NATO în activitatea de rutin`;
folosirea limbii engleze în comuni-
carea de rutin`; alocarea ritmic`
a resurselor.
35
Referitor la acest ultim aspect, precizez c` resursele vor fi alocate în procent
de cel pu]in 80% [i vor viza sus]inerea programului destinat For]elor Active. For]ele Active
vor fi profesionalizate, iar subofi]erul va constitui coloana vertebral` a noii structuri de for]e.
Recent, pentru a oferi perspectiv` în carier`, am creat func]ii de consilier pentru problemele
subofi]erilor la brig`zile opera]ionalizate, astfel încât în maximum 5 ani ace[ti subofi]eri
s` aib` expertiza necesar` numirii pe func]ii similare la e[aloane superioare.
|n cadrul For]elor Aeriene opera]ionalizarea va continua pentru a realiza
cu prioritate: cre[terea nivelului
de instruire al for]elor, astfel
\nc#t s` asigur`m pân` la 140
de ore de zbor pentru pilo]ii
de pe avioanele [i elicopterele
destinate pentru opera]ii PfP
conduse de NATO [i pân`
la 70 de ore de zbor pentru
pilo]ii de pe avioanele destinate
pentru executarea misiunilor de ap`rare aerian`. De asemenea, avem \n aten]ie elaborarea
strategiei de înzestrare, pentru înlocuirea mijloacelor care î[i epuizeaz` resursele tehnice
în perioada 2007-2010.
Opera]ionalizarea For]elor Navale urm`re[te cre[terea compatibilit`]ii acestei structuri
de for]e de a ac]iona în cadru întrunit, at#t cu celelalte categorii de for]e, dar [i în cadru
multina]ional, în bazinul M`rii Negre
[i al M`rii Mediterane.
Nivelul de instruire al for]elor navale
va cre[te pân` la 45 de zile ie[ire pe mare/
fluviu [i la 140 de ore mar[ pentru navele
aflate în For]ele Active.
Pentru navele for]elor teritoriale,
nivelul de instruire va cuprinde 22 de zile
de ie[ire pe mare/fluviu [i 70 de ore de mar[.
O aten]ie deosebit` vom continua s` acord`m particip`rii la exerci]iile desf`[urate sub
egida PfP, dinamica acestei preocup`ri
(figura al`turat`) relev#nd aceast` op]iune.
|n acest sens, participarea la tipurile
de exerci]ii desf`[urate sub egida PfP se va
realiza prin sporirea calit`]ii [i nu neap`rat
a cantit`]ii, direc]ie care va fi p`strat`
[i în anii urm`tori.
Elocvent pentru afirma]ia f`cut` este
faptul c` la exerci]iul STRONG RESOLVE
2002 am participat cu 248 de militari, iar doi
generali români au f`cut parte din condu-
cerea exerci]iului.
36
O importan]` atent` acord`m particip`rii Armatei Rom#ne la opera]iuni de men]inere
a p`cii.
În acest sens, precizez c`, \n total, România are preg`ti]i s` participe la astfel de opera]iuni
1 413 militari, din care 870 sunt în teatrele de opera]ii.
Facilit`]ile puse la dispozi]ia trupelor americane [i activit`]ile desf`[urate în portul
Constan]a, \ncep#nd din 15 mai 2002, pentru rotirea for]elor din Kosovo, s-au executat
în condi]ii foarte bune, demonstrând capacitatea noastr` de a oferi elemente de infrastructur`
ca na]iune gazd`.
Dup` cum [ti]i, România s-a angajat al`turi de ]`rile membre NATO în r`zboiul
antiterorist înc` din decembrie 2001. România are desf`[urate în teatrul din Afganistan
for]e \nsemn#nd 471 de militari. Din ace[tia, 414 ac]ioneaz` în cadrul opera]iunii
Enduring Freedom.
Toate acestea subliniaz` capaci-
tatea României de a fi nu numai
consumator de securitate, ci [i furnizor
de securitate atât în spa]iul c`ruia
îi apar]ine, cât [i în alte zone ale lumii.
For]ele oferite în anul 2002
de Armata României pentru ope-
ra]iuni PfP conduse de NATO
[i pentru îmbun`t`]irea capacit`]ilor
militare ale UE pe categorii de for]e
sunt reprezentate al`turat.
37
Din cadrul acestora, România are capacitatea de a sus]ine în teatru for]e de pân` la 900
de militari. Pentru astfel de misiuni, în bugetul pentru anul urm`tor am prev`zut 74 milioane
de dolari. Este înc` un exemplu c` România va continua efortul pentru asigurarea stabilit`]ii
în zone de interes pentru securitatea na]ional`.
Men]ionez c` oferta de for]e pentru opera]iuni PfP conduse de NATO este aceea[i
cu cea pentru UE.
Participarea României la structurile militare multina]ionale este o realitate care
ne onoreaz`, dar, \n aceea[i m`sur`, ne [i oblig`.
For]e pentru participarea la misiuni de pace sub mandat ONU [i OSCE
Men]ionez c` suntem în grafic cu lucr`rile pentru asigurarea facilit`]ilor de ordin

tehnic [i administrativ transfer`rii de la Plovdiv la Constan]a, în vara anului urm`tor,
a Comandamentului SEEBRIG.
|n ceea ce prive[te for]ele oferite de Rom#nia pentru ap`rarea colectiv`, precum
[i planurile noastre de a spori acest pachet de for]e, pe m`sur` ce ne apropiem de sfâr[itul
For]ele rom#ne disponibile pentru ap`rarea colectiv` tranzi]iei [i de îmbun`t`]irea
(for]e ce pot fi desf`[urate) nivelului de preg`tire a unit`]ilor,
situa]ia se prezint` potrivit figurii
al`turate.
Considerentul major îl consti-
tuie abilitatea noastr` de a desf`-
[ura aceste for]e [i de a le sus]ine
pentru o perioad` clar deter-
minat`.
Obiectivele pe care le-am pre-
zentat la NATO în prim`vara
acestui an relev` scopurile
principale ale continu`rii procesului de modernizare [i restructurare a organismului militar
rom#nesc: for]` redus`, flexibil` [i mai capabil`; capacitatea de a satisface nevoile de securitate
na]ional`; contribu]ia pozitiv` la opera]iunile interna]ionale; capacitatea de a fi furnizor
de securitate regional`; coreleaz` capacitatea de lupt` cu resursele; desf`[urare [i sus]inere
sporite \n teatru; dezvoltarea unei capacit`]i speciale de opera]ii. Subliniind faptul c` România
dore[te s` fie partener la securitatea regional` [i a Europei, ne-am asumat câteva angaja-
mente fa]` de NATO [i alte organiza]ii interna]ionale.
38
For]a Obiectiv caut` s` echilibreze cerin]ele [i angajamentele noastre militare
cu realit`]ile financiare, astfel încât s` putem redirec]iona o parte mai mare a resurselor
financiare disponibile de la personal spre instruc]ie [i modernizare.
Nu vom ob]ine economii importante imediat din cauza costurilor asociate reducerilor
de personal.
Doresc s` subliniez faptul c` implementarea For]ei Obiectiv 2007 nu depinde de invita]ia
de aderare la NATO. Suntem ferm hot`râ]i s` continu`m reforma, iar restructurarea viitoare
este o parte important` a reformei.
Men]ionez c` aderarea la Alian]` ne va permite îns` o mai mare flexibilitate în proiectarea
for]ei [i o accelerare semnificativ` a procesului de implementare.
Directivele generale care vor genera
implementarea structurii For]ei Obiectiv sunt
reprezentate lapidar \n figura al`turat`.
De remarcat c` For]a Obiectiv va fi
organizat` în dou` tipuri de for]e: for]ele active
[i cele teritoriale. Bunòar`, rezerva
va disp`rea. Efectivele totale ale acestora
vor cuprinde aproximativ 90 000 de oameni
(75 000 militari [i 15 000 civili).
For]ele active vor constitui nucleul for]elor armate pe timp de pace. Planific`m
ca acestea s` fie pe deplin echipate [i încadrate cu personal profesionist. Le vom aloca
cea mai mare parte a resurselor pentru a ne asigura c` pot s`-[i îndeplineasc` angajamentele
interne [i interna]ionale.
Majoritatea unit`]ilor desemnate pentru opera]iuni PfP conduse de NATO sau pentru
ap`rare colectiv` vor proveni din cadrul acestor for]e.
For]ele teritoriale vor avea o mare parte a echipamentului de baz`. Principala lor misiune
va fi completarea [i sporirea for]elor active, eliminând nevoia actualei structuri de rezerv`
[i a centrelor de mobilizare. În fapt, va trebui s` schimb`m întregul sistem de mobilizare.
For]ele teritoriale vor fi men]inute la o capacitate de lupt` mai mic` [i vor avea, pe ansamblu,
o prioritate diminuat` \n alocarea resurselor.
Revenind la For]a Obiectiv, aceasta va fi cu 30 pân` la 35% mai mic` decât For]a
Program 2003.
Concentrarea principal` pentru ob]inerea de economii s-a f`cut pe for]ele teritoriale,
pe cele de rezerv` [i pe structurile centrale. Planific`m, dup` cum subliniam mai \nainte,
eliminarea tuturor structurilor actuale de rezerv` [i a centrelor de mobilizare, reduc#nd
substan]ial for]ele teritoriale [i structurile centrale. Spre exemplu, desfiin]area sau transferul
unit`]ilor [i func]iunilor va avea ca rezultat o reducere general` cu 70% a personalului
din structurile centrale.
Am concluzionat c` economii substan]iale pot fi f`cute prin eliminarea unit`]ilor
de transmisiuni, logistic` sau administrative ce nu ne sunt necesare, prin închiderea
unor depozite, facilit`]i de instruc]ie sau a altor cl`diri. În plus, consider`m c` putem realiza
economii substan]iale pe termen lung prin reorganizarea sistemului militar de înv`]`mânt
[i a actualei sale infrastructuri.
Ca urmare a procesului de implementare a For]ei Obiectiv 2007, treptat, va trebui
s` renun]`m la serviciul militar obligatoriu.
39
Pornind de la faptul
c`, din punct de vedere
politic, a fost acceptat`
For]a Obiectiv 2007,
va trebui s` preg`tim
implementarea acesteia
începând cu finalul anului
2003 sau începutul
lui 2004, e[alonarea
acesteia fiind prezentat`
În procesul de reducere [i restructurare, vom acorda prioritate unit`]ilor nominalizate
pentru ap`rarea colectiv` sau pentru alte opera]iuni interna]ionale.
For]a Obiectiv va fi complet implementat` în anul 2007.
Sper`m s` men]inem dificult`]ile [i costurile la minim, realizând, pe baza planurilor
anterioare, dezactivarea unit`]ilor [i un ritm natural al reducerii personalului.
În contextul perspectivelor oferite de posibila invitare în Alian]`, rolul României
în cadrul Parteneriatului pentru Pace ar putea s` se amplifice [i s` se diversifice.
Considerentele care stau la baza acestei supozi]ii sunt, în fapt, posibilit`]i pe care ]ara
noastr` le de]ine, esen]iale fiind: experien]a acumulat`; de]inerea structurilor adecvate
pentru activit`]i EAPC [i PfP; adaptabilitatea demonstrat`; rela]iile deosebite cu statele
de interes pentru NATO. Ele constituie fundamentul prin care România poate deveni
un furnizor de experien]` în domeniul PfP, poate primi un rol special în cadrul Dialogului
mediteranean, dup` cum poate fi beneficiara unor programe din cadrul PfP intensificat.
Pornind de la experien]a acumulat` pot concluziona c` Parteneriatul pentu Pace
va fi [i în viitor un instrument important de consolidare a stabilit`]ii [i securit`]ii continentale,
în care Armata României va continua s` joace un rol activ, în func]ie de decizia politic` na]ional`.
De[i dezbaterile în cadrul Alian]ei nu s-au încheiat în leg`tur` cu priorit`]ile momentului
post Praga, avem elemente ale perspectivei efortului pe care componenta militar` va trebui
s`-l fac` din momentul invit`rii pentru o perioada de 15 luni, astfel încât s` putem fi preg`ti]i
s` abord`m cu pragmatism [i operativ solicit`rile Alian]ei. Consider c` nu sunt elemente
care s` indice dificult`]i în realizarea obiectivelor/problemelor din domeniul ap`r`rii. Prezint
în continuare, spre a consolida convingerea c` programele asumate vor fi \nf`ptuite, câteva
din obiectivele prioritare asupra c`rora ne vom concentra efortul în perioada de preaccedere.
Obiectivul 1: Realizarea unei structuri a for]ei mai mic`, dar mai flexibil`, capabil`,
desf`[urabil` [i sustenabil` care s` fie compatibil` cu for]ele [i structurile de comand`
ale NATO. For]a Obiectiv 2007 r`spunde complet acestui deziderat.
Obiectivul 2: La data accederii în NATO va trebui s` fim în m`sur` s` asigur`m
conectivitatea cu NATINADS. Acest obiectiv poate fi atins [i pentru c` s-a încheiat
Memorandumul dintre NATO [i România cu privire la algoritmul conect`rii.
Obiectivul 3: La data accederii trebuie s` fim siguri c` s-au luat m`surile de realizare
a unor comunica]ii sigure [i secretizate. În prezent exist` asemenea disponibilit`]i.
Obiectivul 4: La data accederii trebuie întocmit` o baz` de date pentru Suportul Na]iunii
Gazda (HNS). În prezent exist` un catalog HNS. R`mâne ca NATO s`-[i identifice
40
nevoile, urmând s` stabileasc` m`surile de îmbun`t`]ire [i modernizare a faci-
lit`]ilor existente.
Obiectivul 5: La data accederii trebuie ca înv`]`mântul [i instruc]ia s` fie adaptate
[i s` reflecte strategia, doctrina, procedurile [i standardele NATO. Sunt multe realiz`ri
în acest sens. Subunit`]ile angajate în misiuni interna]ionale au dovedit capacitatea
de a opera efectiv al`turi de for]e NATO. Evident c` este mult de f`cut în ceea ce pri-
ve[te intensificarea instruc]iei la toate nivelurile.
Obiectivul 6: La data accederii trebuie s` fim siguri c` a fost selec]ionat [i preg`tit
un num`r adecvat de generali, ofi]eri, subofi]eri [i militari angaja]i pe baz` de contract
pentru ocuparea pozi]iilor în cadrul Comandamentelor NATO.
Aprecierile anuale trebuie s` reflecte personalitatea, expertiza [i disponi-
bilitatea acestora de a lucra în mediul interna]ional. Acest proces este unul
continuu [i de maxim` importan]`.
|n încheiere, esen]ializ#nd proiectele [i perspectiva angaj`rii imediate a Statului
Major General, reafirm cu certitudine c`:
❖ Obiectivul fundamental al Armatei României r`mâne integrarea în structurile
de securitate euroatlantice.
❖ Reforma sistemului militar românesc va continua [i se va accelera, pe baza unui plan
care coreleaz` mai bine costurile cu obiectivele integr`rii.
❖ Reforma nu reprezint` un obiectiv în sine, ci corespunde nevoilor de ap`rare
a României [i op]iunilor noastre de integrare în NATO.
❖ Vom continua s` particip`m la misiunile interna]ionale în func]ie de solicit`ri,
de deciziile factorului politic românesc [i de resursele la dispozi]ie.
41
FORTELE
, TERESTRE
ÎN CONTEXTUL ADERÃRII ROMÂNIEI LA NATO
General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN,
[eful Statului Major al For]elor Terestre
A
rmata României ap`r` [i promoveaz` interesele na]ionale [i particip` activ
la înt`rirea stabilit`]ii [i securit`]ii regionale [i globale. Sistemul militar
are un rol esen]ial în integrarea României în NATO [i în implementarea
mecanismelor [i procedeelor de securitate. Deficitul de securitate al României va putea
fi compensat prin integrarea în structurile de securitate euroatlantice [i europene.
Pentru aceasta, Strategia militar` î[i propune asigurarea în domeniul militar a condi]iilor
necesare îndeplinirii criteriilor de integrare în NATO [i continuarea unui parteneriat credibil
[i activ în scopul edific`rii unei noi arhitecturi de stabilitate [i de afirmare a identit`]ii europene
de securitate [i ap`rare.
R`spunsul Armatei la provoc`rile lumii de azi [i la riscurile poten]iale se bazeaz`
pe accelerarea procesului de reform` în vederea optimiz`rii capacit`]ii de ap`rare, dezvolt`rii
cooper`rii militare interna]ionale [i particip`rii la efortul de ap`rare colectiv`, în condi]iile
ader`rii la Alian]a Nord-Atlantic`.
În contextul general al reformei sistemului militar, restructurarea [i modernizarea
For]elor Terestre reprezint` una din direc]iile prioritare ale procesului de reorganizare
a Armatei României [i vizeaz` crearea unui organism capabil s` fac` fa]` riscurilor [i amenin-
]`rilor la adresa securit`]ii României [i s` asigure suficien]a pentru ap`rare a ]`rii.
For]ele Terestre constituie componenta de baz` a Armatei [i sunt destinate s` execute
toat` gama ac]iunilor militare, cu caracter terestru [i aeromobil, în orice zon` [i pe orice
direc]ie, independent sau întrunit cu celelalte categorii de for]e armate, s` desf`[oare
opera]ii [i lupte de ap`rare [i ofensive pentru capturarea ori nimicirea inamicului p`truns
pe teritoriul na]ional, atât în compunerea structurilor militare na]ionale, cât [i a celor multina]ionale.
For]ele Terestre sunt cea mai nou` [i în acela[i
timp cea mai veche categorie de for]e armate
[i reprezint` structura militar` cea mai numeroas`
(70% din efective în 1999, 53% din efective
la 30.12.2003). Aceasta constituie for]a integrat`
capabil` s` asigure prezen]a, extinderea, continuita-
tea [i domina]ia în teren [i sunt preg`tite pentru a fi
angajate în orice situa]ie în ap`rarea militar`
nemijlocit` a României, dând de regul` cea mai mare parte a oric`rei grup`ri de for]e.
42
For]ele Terestre sunt proiectate s` realizeze: controlul specific al spa]iului terestru
pentru prevenirea [i descurajarea oric`rei agresiuni armate; participarea la opera]ii
de stabilitate* sau opera]ii de sprijin** ; implementarea standardelor de integrare în structurile
de securitate europene [i euroatlantice (pe timp de pace); prevenirea [i gestionarea
situa]iilor de criz` (de natur` [i amploare diferite); interven]ia în situa]ii de urgen]e civile
[i în sprijinul autorit`]ilor publice (în situa]ii de criz`); limitarea efectelor ini]iale ale agresiunii
[i respingerea ac]iunilor militare în for]` ale adversarului; ob]inerea victoriei militare asupra
agresorului care ac]ioneaz` în spa]iul de interes strategic; integrarea în efortul na]ional
de ap`rare colectiv` (pe timp de r`zboi).
În concordan]` cu elementele
definitorii ale strategiei na]ionale
de ap`rare a ]`rii, For]ele Terestre
vor continua s` aib` un rol decisiv
în cadrul For]elor Armate.
For]ele Terestre acoper`,
singure sau în cooperare cu For]ele
Aeriene [i For]ele Navale, gama
complet` a opera]iilor militare
[i a opera]iilor de stabilitate
[i de sprijin, fiind preg`tite pentru a fi angajate în orice situa]ie în ap`rarea militar` nemijlocit`
a României, dând, de regul`, cea mai mare component` a oric`rei grup`ri de for]e.
Dispun de capacit`]i de desf`[urare rapid`, pentru a riposta adecvat sau a ac]iona
în forme specifice unor situa]ii de criz`.
Au capacit`]i adecvate particip`rii, într-o manier` decisiv`, la prevenirea [i descurajarea
agresiunilor la adresa României.
Pot participa la orice tip de ac]iuni militare de stabilitate, de sprijin [i la cele
asociate luptei.
Misiunile For]elor Terestre au la baz` obiectivele politicii de ap`rare [i priorit`]ile
acesteia, principiile strategice, hot`rârile autorit`]ii na]ionale de comand`, precum [i evolu]iile
mediului de securitate intern [i interna]ional.
În conformitate cu Directiva
de Planificare a Ap`r`rii, în raport
cu starea mediului de securitate,
For]ele Terestre pot îndeplini
în principal urm`toarele misiuni:
În timp de pace:
preg`tirea for]elor stabilite
pentru realizarea capacit`]ii de ri-
post` la nivelul planificat, în raport
cu obiectivele stabilite [i resursele
alocate;
* Prin opera]ii de stabilitate se în]eleg opera]ii altele decât r`zboiul, desf`[urate în afara teritoriului na]ional.
** Prin opera]ii de sprijin se în]eleg opera]iile desf`[urate pe teritoriul na]ional sau în afara acestuia pentru
înl`turarea efectelor calamit`]ilor naturale, participarea la asigurarea democra]iei constitu]ionale etc.
43
participarea la preg`tirea popula]iei pentru ap`rare;
preg`tirea pentru trecerea de la starea de pace la starea de r`zboi;
prevenirea sau participarea la prevenirea conflictelor [i crizelor care afecteaz`
securitatea na]ional`;
participarea la activit`]i în cadrul PfP [i la acorduri cu alte state;
participarea la ac]iuni în sprijinul p`cii [i umanitare;
sprijinirea autorit`]ilor publice în caz de urgen]e civile, calamit`]i naturale, dezastre,
în conformitate cu deciziile autorit`]ilor civile;
participarea la implementarea m`surilor de prevenire a prolifer`rii armelor
conven]ionale [i de distrugere în mas`, conform prevederilor acordurilor interna]ionale
la care România este parte;
supravegherea zonei de interes strategic în scopul prevenirii surprinderii [i pentru
planificarea m`surilor adecvate.
În situa]ii de criz`:
➫ acordarea de sprijin logistic
Ministerului de Interne (M.I.)
[i structurilor administra]iei publice
locale, în conformitate cu deciziile
autorit`]ilor civile;
➫ participarea la prevenirea
[i z`d`rnicirea ac]iunilor de desta-
bilizare a situa]iei interne, la neutra-
lizarea forma]iunilor înarmate,
constituite ilegal, în conformitate
cu deciziile autorit`]ilor civile;
➫ controlul cìlor de acces la anumite obiective de importan]` strategic`;
➫ interven]ia, sub conducerea autorit`]ilor civile, în scopul protec]iei cet`]enilor
[i infrastructurii de baz`;
➫ participarea la monitorizarea [i avertizarea strategic` cu for]e specializate;
➫ ridicarea gradual` a capacit`]ii de lupt` [i mobilizare.
Pe timp de r`zboi:
➣ organizarea [i desf`[urarea ripostei decisive pentru
înfrângerea agresorului, în vederea asigur`rii condi]iilor
favorabile pentru încheierea sau impunerea p`cii,
corespunz`tor intereselor statului român [i în strict`
conformitate cu situa]ia prev`zut` de c`tre autorit`]ile
na]ionale de comand` privind încetarea opera]iilor militare;
➣ participarea la misiuni de ap`rare colectiv` [i spri-
jinirea sau impunerea p`cii corespunz`tor intereselor României [i Alian]ei.
44
Principalele aspecte privind restructurarea
,si modernizarea Fortelor
, Terestre
Restructurarea For]elor Terestre urm`re[te armonizarea organizatoric` a structurilor
sale cu posibilit`]ile [i tradi]iile na]ionale, cu cerin]ele asigur`rii securit`]ii na]ionale
[i ale îndeplinirii obliga]iilor interna]ionale.
Restructurarea For]elor
Terestre are urm`toarele
determin`ri:
necesitatea încadr`rii
în procesul general de reform`
a sistemului social global;
existen]a unor contra-
dic]ii fundamentale între
vechea structur` a For]elor
Terestre [i poten]ialul econo-
mico-social real al statului;
existen]a riscurilor [i amenin]`rilor la adresa securit`]ii României;
asigurarea suficien]ei pentru ap`rare prin cre[terea mobilit`]ii structurilor
[i realizarea modularit`]ilor, printr-un spri-
jin logistic eficient [i prin preg`tirea
popula]iei [i a teritoriului pentru ap`rare;
încadrarea în limitele preve-
derilor tratatelor privind reducerea
for]elor [i armamentelor conven]ionale;
rea[ezarea tuturor activit`]ilor
economico-financiare;
implementarea managementului
[i a tehnicilor manageriale în cadrul procesului de gestionare a tuturor resurselor.
Pe fondul procesului de modernizare a Armatei [i de integrare în NATO a României,
For]ele Terestre au parcurs mai multe etape de reorganizare structural`, etape care
au un rol deosebit de important în viitorul
acestor for]e.
Proiec]ia noilor structuri va ]ine seama
de evolu]ia general` a societ`]ii, de noile
concepte strategice [i de ducere a opera]iilor,
precum [i de noile tipuri de provoc`ri care
impun riposte oportune [i eficiente. Scopul
final al acestor ac]iuni îl constituie asigurarea
capacit`]ii de a promova [i proteja interesele
na]ionale prezente [i viitoare.
Dac` în primele cicluri ale etapei I
s-a pus accent mai mult pe transformarea
45
unor structuri [i mai pu]in pe desfiin]are, începând cu Ciclul II MAP (01.10.2000 - 30.09.2001)
raportul s-a schimbat considerabil.
Sarcinile planificate pentru Ciclul II MAP au fost îndeplinite în totalitate, astfel:
➫ au fost desfiin]ate 8 brig`zi [i centre de mobilizare, 30 de batalioane (divizioane),
55 de subunit`]i [i forma]iuni [i 602 structuri trupe teritoriale;
➫ au fost transformate în alte structuri 16 brig`zi, regimente [i centre de mobilizare,
26 de batalioane (divizioane), 6 subunit`]i [i forma]iuni;
➫ s-au reorganizat structural 4 brig`zi [i 6 batalioane (divizioane);
➫ s-a opera]ionalizat Brigada 81 Mecanizat` [i par]ial Brigada 282 Mecanizat`.
Ne afl`m în etapa implement`rii structurii de for]e potrivit For]ei Proiect 2003,
în cadrul Ciclului III MAP (01.10.2001 - 30.09.2002).
În cadrul acestui ciclu s-au preluat activit`]ile în derulare din precedentul ciclu
[i, în plus, au fost identificate obiectivele în urm`toarele domenii de prioritate:
➣ restructurarea [i opera]ionalizarea for]elor;
➣ compatibilitatea cu structurile NATO;
➣ participarea la activit`]i PfP, la opera]iuni PfP conduse de NATO [i în cadrul structurilor
militare multina]ionale;
➣ managementul resurselor umane;
➣ reforma sistemului înv`]`mântului militar;
➣ sisteme de comunica]ii [i informatic` (CIS);
➣ logistic` [i infrastructur`.
Restructurarea For]elor Terestre corespunz`tor sarcinilor planificate în Ciclul III MAP
a însemnat:
desfiin]area a înc` 22 de structuri militare (3 comandamente opera]ionale tip divizie,
5 mari unit`]i, 6 centre de mobilizare, 4 bata-
lioane de cercetare, 1 batalion de geniu,
3 sec]ii repara]ii tehnic` militar`);
men]inerea nivelului de opera]iona-
lizare a Brig`zii 81 Mecanizat`;
continuarea [i finalizarea opera]io-
naliz`rii Brig`zii 282 Mecanizat`;
începerea opera]ionaliz`rii a înc`
2 brig`zi (Brigada 2 Vân`tori de Munte [i Brigada 1 Logistic`);
preg`tirea pentru men]inerea nivelului de opera]ionalizare a unit`]ilor prev`zute
pentru misiuni de ap`rare colectiv`.
Concomitent cu îndeplinirea sarcinilor de restructurare planificate, în Ciclul III MAP,
în perspectiva ader`rii la NATO, la nivelul For]elor Terestre s-a ac]ionat pentru:
➫ implementarea concep]iei [i programelor pentru preg`tirea subofi]erilor în prima
treapt` a carierei (de la subofi]erul lupt`tor la comandantul de pluton) [i pentru treapta
a II-a a carierei (subofi]er de stat major - administrativ [i cu studii superioare);
➫ continuarea programului de preg`tire a subofi]erilor (vor absolvi [i vor fi încadra]i
cu prioritate în unit`]i din for]ele active, în mod special, în cele destinate pentru opera]ii PfP
conduse de NATO [i cele prev`zute pentru ap`rarea colectiv`, un num`r de 2 329
de subofi]eri);
46
➫ perfec]ionarea preg`tirii cadrelor militare prin cursuri de comand` [i stat major
la [colile NATO din Italia [i Germania, precum [i cursuri de specializare de scurt` [i lung`
durat` în statele membre NATO (aproximativ 1 200 de ofi]eri [i subofi]eri);
➫ preg`tirea lingvistic` prin cursuri intensive în centrele de înv`]are a limbii engleze
a cadrelor din unit`]ile care vor fi opera]ionalizate;
➫ men]inerea competen]ei lingvistice a celor care posed` nivelul lingvistic standard
NATO cerut, prin cursuri intensive de scurt` durat` sau cursuri nonintensive (nivelul 3.3.3.3,
conform STANAG 6001) a personalului-cheie care reprezint` 860 de func]ii;
➫ dezvoltarea bazei logistice de înv`]`mânt [i instruc]ie.
Un element al reformei For]elor Terestre îl constituie implementarea în sistem a unei
noi concep]ii doctrinare [i a unui nou concept de formare [i dezvoltare a personalului.
Acestea vor asigura apropierea de gândirea [i standardele NATO, implicând schimb`ri
esen]iale [i în sistemul înv`]`mântului din For]ele Terestre.
Participarea la actiuni
, de cooperare
militarã multinationalã
,
În contextul eforturilor Armatei României pentru aderarea la NATO, For]ele Terestre
au participat la diverse activit`]i de colaborare militar`-interna]ional` în cadrul:
❖ Parteneriatului pentru Pace;
❖ Parteneriatului strategic cu SUA;
❖ ini]iativelor regionale;
❖ misiunilor multina]ionale sub egida ONU [i/sau NATO;
❖ ini]iativelor MIL-TO-MIL.
În agenda activit`]ilor de acest gen, Statul Major al For]elor Terestre are consemnate
participarea la aproximativ 200 de exerci]ii [i aplica]ii multina]ionale, 4 misiuni sub egida
ONU [i 4 misiuni sub egida NATO.
În prezent, Statul Major al For]elor Terestre particip` cu cadre [i subunit`]i la multe
misiuni multina]ionale de men]inere a p`cii, sub egida ONU [i NATO, astfel:
cu 2 deta[amente (aproximativ 120 de militari) la misiunea de stabilizare a p`cii
în Bosnia-Her]egovina (SFOR);
cu 3 deta[amente (valoare
pluton-companie/aproximativ
190 de militari) la misiunea
de men]inere a p`cii din Kosovo
(KFOR);
cu 1 pluton de Poli]ie Mili-
tar` în cadrul For]ei Interna]ionale
pentru Asisten]a de Securitate
(ISAF)/Afganistan;
cu 1 modul (aproximativ
405 militari) în cadrul Coali]iei Interna]ionale Antiteroriste/Afganistan.
47
Toate structurile nominalizate pentru opera]iuni PfP, conduse de NATO, sunt opera-
]ionalizate [i desf`[oar` activit`]ile planificate pentru men]inerea stadiului de opera]iona-
lizare atins.
For]ele Terestre au participat
[i continu` s` participe la diferite
activit`]i sub egida ONU [i condu-
cerea NATO, cum sunt: exerci]iile
de preg`tire în comun, misiuni
în diferite teatre de opera]ii
(KFOR, SFOR, ISAF, ENDURING
FREEDOM) sau în cadrul ini]iati-
velor de cooperare regionale
(SEEBRIG, SHIRBRIG, B. I. RO-HU,
B. Mn. TISA).
La nivelul For]elor Terestre,
potrivit angajamentelor asumate de România, în aceste domenii sunt preg`tite [i pot fi
angajate, la misiuni PfP conduse de NATO [i în cadrul unor ini]iative regionale [i ap`rare
colectiv`, un num`r însemnat de unit`]i [i subunit`]i de diferite arme.
Perspectivele Fortelor
, Terestre.
Perspectivele restructurãrii
Având în vedere faptul c` structura [i func]ionalitatea de ansamblu ale sistemului
de for]e din For]ele Terestre au devenit vizibile, perceptibile nu numai în interiorul categoriei
de for]e, ci [i din exteriorul acesteia, consider c` problemele de viitor vor viza at#t intimitatea
func]ion`rii întregului sistem, c#t [i a fiec`rei componente, în parte.
Statul Major al For]elor Terestre
î[i va concentra eforturile pentru a
identifica, la toate e[aloanele,
disfunc]iile [i inconsecven]ele care, în
mod firesc, vor ap`rea [i va opera
oportun modific`rile în structurile
proprii [i în cele ierarhice subordonate privind finalizarea structurii For]elor Terestre
proiectate pentru 2003.
Ciclul IV MAP (01.10.200230.09.2003), care, pentru For]ele Terestre, înseamn`
implementarea structurii de for]e potrivit For]ei Obiectiv 2007, presupune:
➫ finalizarea restructur`rii potrivit obiectivelor For]ei Proiect 2003;
➫ men]inerea nivelului de opera]ionalizare atins de c`tre marile unit`]i [i unit`]ile
care au încheiat acest proces;
➫ continuarea [i finalizarea opera]ionaliz`rii Bg. 2 V. M. [i a Bg. 1 Log.;
➫ opera]ionalizarea B. 498 P[t. [i B. 313 Cc.;
➫ începerea opera]ionaliz`rii Bg. 2 P[t., Bg. 8 Art. Mx., B. 166 Cc., B. 404 Cc.
[i B. 49 Ap. NBC.
48
For]a Obiectiv 2007 va duce la organizarea For]elor Terestre pe for]e active [i teritoriale.
For]ele active vor ajunge la un num`r de aproximativ 29 000 de militari pe timp de pace.
Acestea vor avea 100% nivelul de înzestrare [i 90% din personal va fi profesionalizat; starea
de operativitate va fi realizat`
în termen de 7 zile pentru misiuni
pe teritoriul na]ional [i 30 de zile
pentru misiuni în afara terito-
riului na]ional. For]ele teritoriale
vor fi completate cu echipament
major la 100% [i vor fi încadrate
între 5% [i 70% din necesarul
de pace; starea de operativitate
va fi realizat` între 30 [i 360
de zile. Din bugetul total
proiectat al For]elor Terestre
este prev`zut ca pân` la 78% s` revin` for]elor active [i pân` la 19% for]elor teritoriale.
La baza proiect`rii For]elor Terestre 2007 au stat urm`toarele criterii [i m`suri:
➘ acoperirea zonelor de risc, amenin]`ri ➘ concentrarea efortului logistic la e[aloanele
[i provoc`ri; batalion, brigad` [i baz` logistic`;
➘ încadrarea în num`rul de 56 500 de func]ii ➘ reorganizarea sistemului de înv`]`mânt
stabilite de SMG; [i a bazelor de instruc]ie, în func]ie de structura
➘ includerea în structura principalelor for]elor [i dinamica de personal;
categorii de armamente [i tehnic` notificate; ➘ realizarea unei structuri de for]e la r`zboi
➘ asigurarea unei încadr`ri de 8090% de 146 000 de militari [i opera]ionalizarea gradual`
a for]elor active, fa]` de necesarul de r`zboi; a structurilor în 30-360 de zile;
➘ reducerea la minimum a structurilor anex`;
➘ men]inerea marilor unit`]i [i unit`]ilor
➘ realizarea concordan]ei cu noile concep]ii
opera]ionalizate cu actualele state de func]ionare
strategice [i de ducere a opera]iilor;
pân` în anul 2007, pentru ca reducerea efectivelor ➘ asigurarea superiorit`]ii militare fa]`
acestora s` nu afecteze starea de opera]ionalizare de poten]iali adversari;
deja realizat`; ➘ crearea capabilit`]ilor de adaptare la noile
➘ opera]ionalizarea, dup` statele For]a situa]ii conflictuale [i a unor structuri noi, mobile,
Obiectiv, a unor structuri prev`zute în Planul u[or de proiectat;
de opera]ionalizare pentru anul 2003, în anii ➘ asigurarea unui grad crescut de instruire
20042005; [i educare;
➘ men]inerea, în principiu, a for]elor active ➘ încadrarea în noul concept ap`rarea
în structura actual`; colectiv`;
➘ reorganizarea for]elor teritoriale pentru ➘ preg`tirea complex` a for]elor pentru a r`s-
asigurarea unui grad de completare de 5-70% fa]` punde cerin]elor crescânde privind interven]ia
de necesarul de r`zboi; în diverse teatre de opera]ii.
În vederea realiz`rii obiectivelor politice de ap`rare care îi revin din Strategia
de securitate na]ional`, în calitatea de component` de baz` a Armatei României, For]ele
Terestre vor ac]iona pentru îndeplinirea sarcinilor asumate prin Programul Na]ional Anual
pentru Integrarea în NATO [i asigurarea interoperabilit`]ii cu for]ele similare din Alian]a
Nord-Atlantic`. Ele vor asigura restructurarea [i modernizarea cadrului normativ specific
cu cel similar din ]`rile membre ale NATO [i UE.
Totodat`, For]ele Terestre vor asigura managementul eficient al resurselor umane
[i al armamentului [i tehnicii din dotare concomitent cu cre[terea gradului de profesionalizare
a personalului [i modernizarea înv`]`mântului militar specific.
49
În domeniul moderniz`rii înzestr`rii For]elor Terestre vor ac]iona pentru conceperea
[i dezvoltarea înzestr`rii într-un sistem integrat de armament, muni]ii, mijloace de conducere,
tractare [i sus]inere logistic`; asigurarea preg`tirii for]elor în raport cu cerin]ele r`zboiului
modern [i obiectivele de interoperabilitate propuse; modernizarea înzestr`rii în concordan]`
cu evolu]ia structurilor de for]e; înzestrarea echilibrat` a genurilor de arm` din compunere;
asigurarea poten]ialului opera]ional al structurilor în raport cu destina]ia, locul, rolul [i misiunile
acestora; independen]a de ac]iune în câmp ostil, supus pericolului atacului NBC, pe o perioad`
limitat`; asigurarea echilibrului între sistemele existente [i cele ce urmeaz` a fi introduse
în înzestrare; realizarea gradual` a compatibilit`]ii [i interschimbabilit`]ii cu sistemele
euroatlantice; perfec]ionarea continu` a sistemului existent în concordan]` cu valoarea
resurselor la dispozi]ie; dezvoltarea sistemului în cadrul capacit`]ilor de produc]ie proprii
sau în cooperare cu firme din cadrul sistemului NATO.
Statul Major al For]elor Terestre, ca structur` de conducere, se afl` în plin proces
de restructurare [i va asigura conducerea administrativ` a structurilor militare din subordinea
sa în timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi.
Potrivit concep]iei For]a Obiectiv 2007, noua structur` a Statului Major al For]elor
Terestre vizeaz` separarea conducerii opera]ionale de domeniul administrativ [i realizarea
unor structuri similare cu cele din armatele moderne (Comandament Opera]ional,
Comandament de Doctrin` Înv`]`mânt [i Instruc]ie TRADOC [i Comandament Logistic).
Alte obiective nu mai pu]in importante vizeaz`: definirea grupurilor ]int` \n vederea
complet`rii structurilor de conducere NATO [i a bazei de date cu capabilit`]i pentru oferta
de specializare a Rom#niei \n cadrul Alian]ei.
Pentru perioada imediat urm`toare, For]ele Terestre au 4 obiective importante:
preg`tirea marilor unit`]i [i unit`]ilor subordonate pentru a face fa]` oric`rei situa]ii
privind ap`rarea armat` a ]`rii;
preg`tirea For]elor Terestre pentru îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice, structurale
[i ac]ionale impuse de procesul de aderare la NATO;
dezvoltarea cooper`rii între For]ele Terestre ale Armatei României [i for]ele terestre
ale armatelor statelor membre ale NATO (UE), cu cele ale ]`rilor candidate la aderare,
precum [i cu cele ale tuturor armatelor din sfera de interes a României;
participarea For]elor Terestre la misiuni PfP sub egida ONU, NATO, UE [i OSCE,
potrivit angajamentelor asumate.
50
FORTELE
, AERIENE
SUNT PREGÃTITE PENTRU NATO
General-locotenent Ion MAGDALENA,
loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Aeriene
D
emersul meu vizeaz` prezentarea unei succinte inform`ri privind situa]ia
actual` a For]elor Aeriene, precum [i principalele preocup`ri ale Statului
Major al For]elor Aeriene cu privire la îmbun`t`]irea organiz`rii, înzestr`rii
[i conducerii unit`]ilor subordonate, în perspectiva anului 2007
Având în vedere prevederile actelor normative în vigoare, For]ele Aeriene constituie
categoria de for]e ale Armatei destinat` s` asigure suveranitatea în spa]iul aerian na]ional
înc` din timp de pace, iar în situa]ii de criz` [i la r`zboi s` men]in` controlul asupra spa]iului
aerian de interes, s` participe la diminuarea poten]ialului militar al agresorului [i la sporirea
eficacit`]ii întrebuin]`rii în opera]ii a celorlalte categorii de for]e armate. Pe fondul acestor
responsabilit`]i, For]ele Aeriene sunt în m`sur` s` asigure: interceptarea [i distrugerea
aeronavelor identificate c` pot executa ac]iuni teroriste; asigurarea suveranit`]ii în spa]iul
aerian na]ional; men]inerea integrit`]ii spa]iului aerian, înc` din timp de pace; ob]inerea
[i men]inerea controlului asupra spa]iului aerian; reducerea poten]ialului militar al agresorului
pân` la nivelul care îl determin` s` renun]e la agresiune; participarea la misiuni de sprijin
al p`cii [i ap`rare colectiv`.
La baza proiect`rii For]elor Aeriene se afl` urm`toarele cerin]e: asigurarea unui nivel
minim de descurajare; realizarea structurilor care s` permit` asigurarea echilibrului
între genuri de arm`, misiuni, personal, concepte [i echipamente; asigurarea identit`]ii
structurilor la pace cu cele de la r`zboi; realizarea interoperabilit`]ii; asigurarea capacit`]ii
de supravie]uire la campanii aeriene de durat`; ocuparea dispozitivului de lupt` înc`
din timp de pace; realizarea preg`tirii militare pentru îndeplinirea misiunilor specifice for]elor
de reac]ie rapid`.
În concordan]` cu noua concep]ie privind puterea aerian` a României s-a realizat
proiectarea For]elor Aeriene, respectându-se urm`toarele principii: dezvoltarea capacit`]ilor
for]ei astfel încât s` fie în m`sur` s` îndeplineasc` cerin]ele Strategiei militare a României;
reducerea semnificativ` a for]ei, compensat` prin cre[terea nivelului de instruire,
modernizarea echipamentelor [i îmbun`t`]irea calit`]ii; realizarea unei for]e suple [i flexibile
[i dezvoltarea capacit`]ii de sus]inere a acesteia în teatrul de opera]ii; asigurarea capacit`]ii
de a participa atât la ap`rarea na]ional`, cât [i la ac]iunile de ap`rare colectiv`; asigurarea
compatibilit`]ii procedurilor [i echipamentelor care s` permit` participarea la ac]iuni
51
întrunite [i combinate; asigurarea resurselor financiare [i materiale necesare cre[terii
cheltuielilor/militar, astfel încât s` asigure nivelul de preg`tire [i de instruire cerut.
Potrivit misiunilor [i st`rii de preg`tire opera]ional` a structurilor componente,
For]ele Aeriene cuprind for]e active [i for]e teritoriale.
For]ele active au în compunere comandamente, mari unit`]i [i unit`]i de avia]ie,
rachete sol-aer, de radioloca]ie [i r`zboi electronic, fiind \ncadrate cu efective în procent
de 90% (dintre care cu militari profesioni[ti peste 80%), instruite [i echipate în procent
de 100%. Timpul de reac]ie este de 24-72 de ore pentru opera]iile ce au loc pe teritoriul
na]ional [i de 30 de zile pentru opera]ii care au loc pe teatre de opera]ii în afara României.
Dup` opera]ionalizare, în vederea men]inerii nivelului de instruire, structurile din cadrul
for]elor active trec în subordinea Comandamentului Opera]ional Aerian Principal, fapt
ce permite ca, în situa]ii de criz` [i de r`zboi, s` asigure constituirea oportun` a grup`rii
de for]e necesare pentru ducerea ac]iunilor militare în [i din spa]iul aerian atât pe teritoriul
na]ional, cât [i în afara acestuia, în cadrul for]elor multina]ionale.
Din punct de vedere ac]ional, acestea includ For]ele de Supraveghere [i Avertizare
Timpurie (FSAT) [i For]ele de Ac]iune în Situa]ii de Criz` (FASC).
For]ele teritoriale cuprind comandamente, mari unit`]i [i unit`]i din For]ele Aeriene,
existente la pace [i încadrate cu efective între 30 [i 70%, echipate \n procent de 90%,
cu un timp de reac]ie de 30 la 90 de zile.
Ele sunt destinate pentru sprijinul [i completarea for]elor active pe timp de r`zboi.
În prezent, conform concep]iei
For]a Program 2003, For]ele
Aeriene au \n structur`: 2 divizii
aeriene; 5 baze aeriene; 1 baz`
de elicoptere; 1 centru de trecere
pe avionul supersonic; 3 mari unit`]i
[i unit`]i de rachete sol-aer;
1 centru de r`zboi electronic
[i 1 centru de radioloca]ie; 1 regi-
ment de geniu [i 1 regiment
de transmisiuni.
|n ceea ce prive[te procesul de restructurare, asta se caracterizeaz`, \n principiu,
prin reducerea nivelului for]elor, a num`rului de baze aeriene [i unit`]i, prin eliminarea
verigilor de comand` [i control intermediare. Restructurarea are ca scop crearea unei for]e
flexibile, mai bine instruit`, interoperabil` [i care poate fi sus]inut` financiar. Din 1999,
un num`r important de comandamente, baze aeriene [i unit`]i au fost desfiin]ate sau restruc-
turate, procesul continuând [i în etapa urm`toare.
Una dintre principalele cerin]e ale integr`rii este reprezentat` de exigen]ele
interoperabilit`]ii.
Cerin]ele de realizare a interoperabilit`]ii for]elor nominalizate pentru participarea
la misiuni [i exerci]ii NATO/PfP au fost integrate în con]inutul a 84 de obiective de parteneriat
asumate de ]ara noastr`, acestea fiind reformulate în luna februarie 2002, cu ocazia evalu`rii
NATO. Dintre acestea, For]elor Aeriene le revin 21 PGs.
52
Implementarea Obiectivelor de Parteneriat constituie baza procesului de reform`
[i de restructurare a Armatei, a elabor`rii Planului Na]ional de Aderare [i a altor documente
majore care direc]ioneaz` procesul de integrare a României în NATO. Totodat`, ele constituie
baza stabilirii programelor de înzestrare [i achizi]ii, precum [i a programelor de elaborare
a standardelor militare [i de realizare a interoperabilit`]ii cu structurile similare din cadrul
Alian]ei Nord-Atlantice.
Principalul sens al obiectivelor de parteneriat îl constituie intensificarea
interoperabilit`]ii unit`]ilor nominalizate pentru opera]iuni PfP conduse de NATO [i pentru
ap`rare colectiv`, precum [i dezvoltarea capabilit`]ilor necesare pentru calitatea de viitor
membru al Alian]ei.
Revenind, precizez c`, din cele 21 de obiective de parteneriat care revin For]elor
Aeriene, 16 sunt corelate cu MAP, urmând s` fie aplicate întregii structuri de for]e, sumele
necesare implementarii reg`sindu-se în cadrul obiectivelor corespunz`toare domeniilor
prioritare din MAP.
Procesul de opera]iona-
lizare este complex [i foarte
laborios, nou pentru noi
to]i, multe lucruri fiind
înv`]ate pe timpul desf`-
[ur`rii acestuia. Experien]a
acumulat` în anii anteriori
încerc`m s` o materializ`m
în etapa urm`toare în pla-
nurile de opera]ionalizare ale celorlalte unit`]i.
Toate aceste schimb`ri au ca scop opera]ionalizarea for]elor, prin cre[terea capacit`]ii
operative [i a nivelului de preg`tire pentru lupt` a for]elor active, în special a unit`]ilor
destinate pentru opera]iile PfP conduse de NATO.
Unul dintre domeniile importante ale opera]ionaliz`rii îl reprezint` cre[terea nivelului
de preg`tire [i instruire a personalului. Putem preciza faptul c` num`rul de ore alocate
pilo]ilor opera]ionali este de 120, fiind prev`zut ca, în 2004, acesta s` fie de 160.
|n ceea ce prive[te structura For]elor Aeriene, \n perspectiva anului 2007, aceasta
este vertebralizat` din comandamente, mari unit`]i, unit`]i [i forma]iuni grupate \n: coman-
damente, mari unit`]i
[i unit`]i lupt`toare;
unit`]i de înv`]`mânt;
unit`]i [i forma]iuni
de instruc]ie [i asi-
gurare; unit`]i [i for-
ma]iuni logistice.
La baza proiec]iei
noii structuri, a c`rei
implementare se va
derula etapizat pân`
în anul 2007, cum
men]ionam, se afl`
53
necesitatea cre`rii unei for]e cu un nivel de preg`tire performant, capabil` de o reac]ie
de r`spuns rapid` la situa]iile de criz` [i având capacitatea de generare a for]elor suplimentare
atunci când situa]ia o impune.
Conform prevederilor ini]iale de for]e rezult` c` în for]ele active va fi 60% din personal,
iar în for]ele teritoriale 40%. Reparti]ia pe corpuri de cadre pune în eviden]` preocuparea
noastr` de profesionalizare, de cre[tere a ponderii for]ei lupt`toare, de ridicare a nivelului
de preg`tire [i instruire
a personalului.
Dinamica personalului
în perioada 2002-2007
pune în eviden]` dou`
aspecte importante:
❖ procesul de restruc-
turare a personalului
For]elor Aeriene prin redu-
cerea num`rului de ofi-
]eri cu aproximativ 28%
[i cre[terea num`rului
de subofi]eri cu aproxi-
mativ 39%;
❖ profesionalizarea
for]elor lucru eviden]iat
atât de sc`derea important` a num`rului de militari în termen, cu aproximativ 75%,
cât [i de cre[terea num`rului de subofi]eri [i men]inerea aproximativ constant` a num`rului
de militari angaja]i pe baz` de contract.
O aten]ie important` acord`m planific`rii înzestr`rii, capitol la care am avut în vedere
urm`toarele rigori: s` r`spund` cerin]elor misiunilor For]elor Aeriene; volumul cheltuielilor
anuale pentru înzestrare s` nu dep`[easc` 20-30% din totalul cheltuielilor; achizi]ionarea
de echipamente noi s` anticipeze cu 5-6 ani ie[irea din înzestrare a celor vechi; achizi]ionarea
echipamentelor majore se va face dup` anul 2007.
|n ceea ce prive[te ap`rarea aerian` cu baza la sol va realiza: ap`rarea zonal` pentru
dou`-trei zone simultan, la ordin, în func]ie de situa]ie; interzicerea p`trunderii mijloacelor
aeriene ale agresorului pe o direc]ie; ap`rarea punctual`, pe obiectiv, pentru Comandamentul
Opera]ional Aerian Principal (COAP) [i [ase baze aeriene.
În perioada 2005-2006, se vor achizi]iona divizioane SHORAD, care vor asigura ap`rarea
aerian` a celor dou` baze aeriene, acestea put#nd fi redislocate la cerere. În acest fel,
vor fi realizate cerin]ele unui obiectiv de parteneriat.
Ulterior, în perioada 2009-2017, se vor achizi]iona divizioane pentru ap`rarea aerian`
a Centrului Opera]ional Aerian Principal [i a altor patru baze aeriene.
În plus vor fi achizi]ionate baterii de rachete sol-aer care vor înlocui tehnica existent`.
54
În domeniul supravegherii radar sunt stabilite urm`toarele obiective: reorientarea
efortului de supraveghere radar pe noile direc]ii de interes; diversificarea modalit`]ilor
de supraveghere aerian`; extinderea limitelor spa]iului aerian supravegheat; realizarea
func]iunii de raportare în timp real.
În acest scop, ca o prim` m`sur`, este prev`zut` achizi]ia de radare gap filler care vor
\nlocui radarele existente.
De asemenea, a fost instalat [i s-a trecut la testarea sistemului ASOC modul pilot
(Centrul Opera]ional pentru Suveranitate Aerian`), etap` care va fi finalizat` în prim`vara
anului urm`tor.
Consiliul Nord-Atlantic a aprobat efectuarea cu România a schimbului de date privind
situa]ia aerian` [i au început negocierile pentru încheierea Memorandumului de În]elegere.
Un alt obiectiv important îl reprezint` achizi]ionarea [i instalarea la bordul aeronavelor
[i la sol a echipamentelor de recunoa[tere avion amic/inamic, absolut necesare în desf`-
[urarea opera]iilor întrunite.
|n ceea ce prive[te oferta de for]e atât pentru
opera]ii PfP, cât [i pentru ap`rare colectiv`, situa]ia
se prezint` potrivit imaginii al`turate. De men]ionat
este faptul c` acestea sunt acelea[i pentru cele dou`
tipuri de misiuni. For]ele sunt disponibile în termen
de 30 de zile de la notificare [i au capacitatea
de a se autosus]ine timp de 7 zile.
Acestea sunt for]ele destinate pentru misiuni împotriva ac]iunilor teroriste, care pot
ac]iona independent sau în sprijinul altor for]e angajate în acest gen de misiuni. |n acest
sens, principalele misiuni [i mijloace de lupt` afectate vizeaz`: interceptarea [i distrugerea
aeronavelor care execut` ac]iuni teroriste, cu mijloacele care execut` misiuni de Poli]ie
Aerian`; transportul for]elor speciale ale celorlalte categorii de for]e (1C-130 în afara
teritoriului na]ional, 1 AN 26/4 El. IAR 330 pe teritoriul na]ional); sprijinul for]elor speciale
pe teritoriul na]ional; 4 IAR 330 SOCAT; cùtarea salvarea (3 IAR 330/1 IAR 330 SOCAT
inclusiv prin lupt`); evacuarea medical` (3 IAR 330 (MEDEVAC)).
Echipajele de baz` [i de rezerv` destinate pentru aceste misiuni vor fi preg`tite
dup` programe speciale [i vor participa din timp de pace la exerci]ii comune cu elemente
ale for]elor speciale apar]inând Statului Major al For]elor Terestre [i Statului Major al For]elor
Navale.
Relativ la noul sistem de conducere, acesta va asigura comanda [i controlul opera]ional
[i tactic al For]elor Aeriene active, controlul [i monitorizarea spa]iului aerian al României
[i al tuturor activit`]ilor desf`[urate în acesta, pentru a sprijini îndeplinirea obiectivelor
politice na]ionale. El va fi modern, integrat, flexibil, interoperabil cu sistemele similare
existente în statele membre NATO [i va reduce num`rul [i m`rimea actualelor structuri
de comand`-control prin înl`turarea elementelor intermediare (spre exemplu, puncte
de comand`, puncte de dirijare).
55
Conducerea
opera]ional`
a For]elor Aeriene
se exercit` nemij-
locit de c`tre Cen-
trul Opera]ional
Aerian Principal,
singura structur`
cu atribu]ii de pla-
nificare [i monito-
rizare la nivel na]io-
nal a întrebuin]`rii
for]elor aeriene.
Comanda [i controlul For]elor Aeriene se realizeaz` prin intermediul centrelor
opera]ionale constituite la toate e[aloanele, în func]iune înc` din timp de pace, organizate
[i integrate într-un sistem na]ional de comand` [i control, comunica]ii, calculatoare
[i informa]ii.
Misiunea opera]ional` a acestui sistem este de a furniza capacit`]i îmbun`t`]ite
de planificare, comand`, coordonare, monitorizare [i control al opera]iilor For]elor Aeriene,
precum [i de a asigura folosirea flexibil` a spa]iului aerian [i, în caz de necesitate, desf`[urarea
opera]iilor altor organiza]ii militare [i civile.
56
DIRECTII
, PRIORITARE ALE FORTELOR
, NAVALE
ÎN EFORTUL GENERAL AL ADERÃRII
LA ALIANTA
, NORD-ATLANTICÃ
Contraamiral Ion VOCHI}U,
loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Navale
T
oamna anului 2002 reprezint` [i pentru For]ele Navale ale României un prilej
de evaluare [i de recunoa[tere a eforturilor [i a progreselor sale pe drumul
devenirii unei marine moderne, capabile s` î[i îndeplineasc` misiunile stabilite
prin Strategia militar` [i s` opereze în condi]ii de interoperabilitate cu grup`rile navale
multina]ionale ale Alian]ei. |n prezent avem con[tiin]a faptului c` toate resursele disponibile,
umane, intelectuale, materiale [i financiare, au fost folosite cu maxim` eficien]` pentru
realizarea unui obiectiv principal: sporirea contribu]iei For]elor Navale la procesul de integrare
euroatlantic`, prin îndeplinirea sarcinilor sale din Planurile Na]ionale Anuale de Aderare.
Începând cu momentul adopt`rii deciziei politice de integrare în NATO, întregul efort
al personalului din comandamentele [i unit`]ile noastre a fost orientat pe câteva direc]ii
prioritare stipulate de altfel în planurile de preg`tire a ader`rii \ntocmite la nivelul Statului
Major al For]elor Navale [i al marilor unit`]i subordonate. Am \n vedere, \n prin-
cipal: parcurgerea programului de reform` în For]ele Navale ca parte component`
a reformei întregului sistem militar; modernizarea structurilor, modului de ac]iune
[i nu în ultimul rând a navelor [i mijloacelor; realizarea unui nivel acceptabil de interopera-
bilitate opera]ional`, tehnic` [i logistic`; asigurarea unei infrastructuri portuare capabile
s` asigure g`zduirea [i tranzitul unor for]e navale sau terestre spre teatre de opera]iuni
din zon`; implicarea activ` în realizarea unui climat de securitate [i în]elegere în regiunea
M`rii Negre prin dezvoltarea cooper`rii cu marinele militare ale riveranilor.
Reforma în For]ele Navale a fost abordat` ca un proces complex de transformare
în toate domeniile.
Restructurarea comandamentelor [i unit`]ilor a constat în desfiin]area a patru
comandamente de tip brigad`, a cinci unit`]i [i a unei baze logistice, transformarea
unui num`r de [apte structuri [i înfiin]area altor dou` unit`]i. Acest proces a necesitat
un sus]inut efort colectiv, studii, analize pe variante [i g`sirea de solu]ii optime pentru
asigurarea unui echilibru corespunz`tor între nevoi [i resurse, conform cerin]elor doctrinare
actuale. A rezultat astfel o structur` de for]e mai supl` [i mai flexibil`, mai pu]in costisitoare
[i mai u[or de condus, compatibil` cu cele ale marinelor statelor membre ale Alian]ei.
57
Statul Major al For]elor Navale,
organizat pe servicii, sec]ii [i compar-
timente tip N, dup` principii
similare majorit`]ii marinelor
statelor membre NATO, realizeaz`
conducerea flotei maritime [i flotilei
fluviale ca mari unit`]i de nave
de lupt`. De asemenea, exercit`
atributele de conducere a compo-
nentei for]elor specializate care
cuprinde un batalion de infanterie
marin`, un centru de scafandri,
precum [i un centru de r`zboi
electronic [i observare. Logistica
For]elor Navale este asigurat`
prin intermediul a dou` baze, una la mare [i una la fluviu, structuri noi, corespunz`toare
situa]iei actuale.
Schimb`ri importante s-au produs în planificarea, organizarea [i evaluarea întregii
activit`]i, în sistemul de concepere [i executare a instruc]iei, având la baz` procedurile
[i documentele standard NATO. În acest sens, s-a pornit de la studiul [i verificarea viabilit`]ii
implement`rii mecanismelor de planificare bugetar` [i de luare a deciziilor, standardelor
opera]ionale specifice de marin` [i instrumentelor de valoare a st`rii structurilor.
Tot de domeniul reformei consider`m [i perspectiva moderniz`rii treptate a navelor
[i echipamentelor cu care lucr`m [i la nevoie ducem ac]iunile de lupt`. Scoaterea din dotare
a navelor [i echipamentelor cu vechime mare, uzate moral sau fizic, se va compensa
cu modernizarea unor nave, cum este cazul fregatei M`r`[e[ti, sau achizi]ionarea
de nave noi, cu performan]e sporite [i capabilit`]i similare cu cele ale marinelor statelor
Alian]ei. Achizi]ionarea fregatelor din Marea Britanie constituie un bun început.
Obiectivul cre[terii nivelului de interoperabilitate în activitatea de stat major [i privind
procedurile opera]ionale [i de suport logistic a dus la angajarea noastr` atât cu nave,
cât [i cu subunit`]i [i personal în numeroase exerci]ii, seminarii, ateliere de lucru, activit`]i
de instruc]ie în comun, stagii de preg`tire prev`zute în Programul Parteneriat pentru Pace
sau în planurile de rela]ii bilaterale cu marinele altor state. Sunt deja bine cunoscute exerci]iile
multina]ionale NATO/PfP [i cele bilaterale în care au fost implicate nave [i personal de stat
major din For]ele Navale, cum ar fi cele din seria COOPERATIVE PARTNER, RESCUE
EAGLE, STRONG RESOLVE, BLACKSEA, PARTNERSHIP. Num`rul de nave implicate
a crescut semnificativ, iar personalul ambarcat [i ofi]erii de stat major au atins un \nalt nivel
de preg`tire \n urma particip`rii la un mare num`r de exerci]ii multina]ionale de o complexi-
tate ridicat`. Din 1995 For]ele Navale Rom#ne au participat la 42 de exerci]ii pe uscat,
pe fluviu sau pe mare, 18 dintre acestea desf`[ur#ndu-se \n ]ar` [i 24 peste hotare,
de-a lungul unei perioade de 421 de zile, implic#nd mai mult de 133 de nave [i aproximativ
6 500 de oameni.
58
Ca participante dinamice, active [i constante la realizarea programelor de parteneriat,
For]ele Navale Rom#ne au demonstrat c` sunt un partener constant [i de \ncredere pentru
comandamentele NATO din Europa. Pe l#ng` num`rul mereu \n cre[tere de nave,
for]e terestre [i aeriene au participat la exerci]iile multina]ionale NATO/PfP.
Au fost apreciate facilit`]ile puse la dispozi]ie de c`tre partea român`, pentru desf`-
[urarea în bune condi]ii a celui mai mare exerci]iu multina]ional g`zduit anul acesta
la Constan]a COOPERATIVE PARTNER 2002. Stagiile personalului la bordul navelor
din grup`rile permanente NATO au contribuit la familiarizarea acestuia cu standardele
[i procedurile specifice. Celelalte activit`]i în comun cu partenerii din ]`rile membre NATO
au adus un plus de experien]` ofi]erilor de stat major în procesele de planificare [i conducere
a opera]iunilor maritime. Ca urmare, la momentul acesta dispunem de ofi]eri capabili
s` încadreze comandamente multina]ionale, nave care pot îndeplini misiuni diverse
în compunerea unor grup`ri conduse de comandamentele NATO, subunit`]i de infanterie
marin` [i scafandri care pot lua parte cu succes la ac]iuni specifice acestor for]e.
Un alt obiectiv urm`rit de Statul Major al For]elor Navale în procesul de aderare a fost
facilitarea accesului unit`]ilor navale ale NATO la infrastructura portuar`
din zona Constan]a. În acest scop a fost încheiat un acord cu Administra]ia Porturilor
Maritime Constan]a, care permite punerea la dispozi]ie a infrastructurii portuare pentru
for]ele NATO care ar tranzita ]ara sau ar sta]iona în acest port. În baza acestui acord portul
Constan]a a g`zduit [i a oferit sprijin logistic participan]ilor la exerci]iul COOPERATIVE
PARTNER 2002 peste 5 000 de militari din avia]ie, infanterie, marin` sau ambarca]i
la bordul a peste 30 de nave militare [i auxiliare strìne, precum [i tranzitarea prin port
a contigentului SUA al KFOR.
Un alt acord este încheiat cu Societatea Na]ional` C.F.T. Marf` S.A., prin care aceasta
din urm` pune la dispozi]ia Ministerului Ap`r`rii Na]ionale dou` nave de tip RO-RO pentru
transport de trupe [i tehnic` militar` pentru for]ele na]ionale, acord testat atunci când
echipamentul batalionului de infanterie românesc participant la opera]iunile militare
din Afganistan a fost transportat în teatrul de opera]ii cu una din aceste nave.
For]ele Navale au constituit, de asemenea, un element activ în dezvoltarea rela]iilor
de încredere [i securitate în regiunea M`rii Negre participând la ini]iative de cooperare
cum este cazul Grupului de Cooperare Naval` din Marea Neagr` BLACKSEAFOR,
la exerci]iile navale organizate de ]`rile riverane sau la alte activit`]i din planurile de rela]ii
bilaterale cu statele vecine. Statul Major al For]elor Navale a contribuit la cele dou` activ`ri
de la înfiin]area BLACKSEAFOR cu nave [i ofi]eri de stat major care au ac]ionat în comun
pentru îndeplinirea misiunilor pe mare specifice în regiune. Vizitarea a câte unui port
din fiecare ]ar` riveran` în anul 2001 de c`tre o corvet` [i a patru porturi în acest an de c`tre
un dragor maritim a contribuit la mai buna cunoa[tere a României de c`tre popula]ia
[i autorit`]ile cu care au fost organizate întâlniri oficiale, dar [i la cunoa[terea profesiona-
lismului echipajelor [i ofi]erilor participan]i.
Din concluziile echipei NATO care a evaluat în aceast` prim`var` progresul realizat
pe calea preg`tirii în vederea ader`rii la Alian]` rezult` aprecierea progresului, care al`turi
59
de propria analiz`, ne d` dreptul s` afirm`m c` suntem preg`ti]i atât pentru a sus]ine
o decizie, cât [i pentru a r`spunde noilor cerin]e în cazul probabil al accederii în Alian]`.
Experien]a dobândit` din intensa cooperare cu comandamentele [i for]ele navale
ale na]iunilor membre NATO [i, în special, a celor proasp`t intrate în Alian]`, ne convinge
c` accederea va fi începutul unei noi perioade de eforturi sus]inute [i nu cap`tul drumului.
Vom avea noi [i complexe obliga]ii, impuse de statutul de categorie de for]e a unei na]iuni
membre NATO. În continuare voi aminti numai câteva dintre ele.
Pe plan intern va trebui s` generaliz`m un sistem de gândire [i lucru de tip occidental,
caracterizat prin r`spundere în îndeplinirea atribu]iilor, eficien]` în utilizarea resurselor,
precizie în ac]iune, respect pentru creativitate [i dorin]` de perfec]ionare continu` a activit`]ii
pe baza înv`]`mintelor [i concluziilor rezultate din activit`]ile anterioare. Acest proces trebuie
îns` sus]inut de continua modernizare a echipamentelor [i navelor, singura cale de a atinge
performan]ele cerute de participare la opera]iile navale conduse de Alian]`.
Va cre[te angajarea For]elor Navale cu ofi]eri de stat major, nave [i subunit`]i
în grup`rile multina]ionale navale [i întrunite destinate instruirii în comun, desf`[ur`rii
opera]iilor în sprijinul p`cii [i, la nevoie, ap`r`rii colective. Integrarea în aceste grup`ri
presupune cre[terea continu` a nivelului de interoperabilitate [i trecerea succesiv`
de la compatibilitate la similaritatea procedurilor, armamentelor, echipamentelor [i suportului
logistic.
Ofi]erii de marin` destina]i s` încadreze structurile de comand` permanente ale NATO
la toate nivelurile, de la cel al deciziilor politico-militare la cel al comandamentelor
subregionale, navale sau de tip joint, vor fi atent selec]iona]i [i temeinic preg`ti]i pentru
a fi în m`sur` s`-[i îndeplineasc` atribu]iile de serviciu [i s` reprezinte cu cinste ]ara.
Preg`tirea lor va fi efectuat` atât în ]ar`, cu accent pe cre[terea metodelor [i procedurilor
de lucru NATO, cât [i în strìn`tate, în [coli NATO [i ale statelor membre NATO. Reforma
înv`]`mântului de marin` va fi orientat` c`tre crearea unui corp de cadre militare profesioniste
ofi]eri [i mai[tri militari, manageri [i speciali[ti în m`sur` s` exploateze tehnica din dotarea
navelor ce vor intra în viitor în compunerea For]elor Navale. Se va pune un accent deosebit
pe cunoa[terea limbii engleze, ca instrument de asigurare a interoperabilit`]ii ac]ionale
cu partenerii navali ai na]iunilor membre NATO.
Desigur, statutul
de membru NATO
va impune dezvoltarea
în continuare a pozi]iei
noastre de factor de sta-
bilitate în regiune [i de ele-
ment activ în dezvoltarea
cooper`rii regionale.
Bunele rela]ii cu vecinii
[i cu marinele ]`rilor rive-
rane nu numai c` nu vor
60
fi neglijate, ci chiar se vor amplifica în beneficiul p`r]ilor, dar [i al Alian]ei din care, sper`m,
vom face parte.
Consider`m c` BLACKSEAFOR va avea în continuare un rol deosebit în cre[terea
încrederii în regiunea M`rii Negre, c` va cre[te rolul exerci]iilor multina]ionale, c` schimb`rile
de personal [i de experien]` vor continua, cu efecte benefice pentru to]i participan]ii
la asemenea activit`]i.
Revenind la evenimentul toamnei pragheze a anului 2002, pot împ`rt`[i câteva gânduri
referitoare la starea de spirit cu care personalul din For]ele Navale întâmpin` acest
moment. Este aproape general` opinia c` putem avea încredere c` la Praga se va adopta
o decizie just`, favorabil` României. Speran]ele personalului din marin` se leag` de faptul
c`, dup` integrarea în Alian]`, va cre[te calitatea muncii prestate, se vor amplifica perspectivele
dezvolt`rii profesionale în plan interna]ional. Deschiderea spre o tehnologie modern`,
înzestrarea cu nave [i echipamente performante vor crea condi]ii de munc` mult îmbun`t`]ite
[i posibilitatea de a profesa meseria în domeniul naval cu rezultate similare cu cele
ale echipajelor din marinele moderne. În acela[i timp, suntem convin[i c` accederea
în NATO nu va fi privit` ca un premiu drept r`splat` pentru eforturile de pân` acum,
ci semnific` angajarea într-un sistem în care intensitatea muncii cre[te, preten]iile
privind calitatea activit`]ii sporesc semnificativ, ca [i efortul fiec`ruia [i al întregii structuri.
În concluzie, avem convingerea c`, în situa]ia în care România va fi invitat` s` adere
în NATO, va trebui s` ac]ion`m pe baza unui nou plan, de pe o pozi]ie schimbat`, dat`
de noul statut. Va trebui s` depunem un efort deosebit pentru ca For]ele Navale ale României
s` constituie un element activ al comandamentelor NATO [i nu o povar` a acestora.
În principiu, acest lucru depinde în mare m`sur` de capacitatea [i voin]a noastr`.
61
PROFESIONALIZAREA PERSONALULUI
ARMATEI ,SI DINAMICA EVOLUTIEI
,
ACESTUIA ÎN CARIERA MILITARÃ
General-maior Petre BARANG~
- [eful Direc]iei Organizare, Personal [i Mobilizare -
P
rofesiunea, meseria constituie, al`turi de familie, unul din conceptele
fundamentale care ajung s`-l defineasc` pe fiecare dintre noi. Familia
noastr`, la r#ndul ei, are dezvolt`ri \n func]ie de evolu]iile noastre profesionale.
F`r` s` realiz`m \ntocmai, suntem influen]a]i \n g#ndire [i comportament de filozofia
[i practica mediului profesional. Ne sim]im mul]umi]i sau chiar ferici]i, \n func]ie
de atmosfera [i rezultatele profesionale. Apreciem pe al]ii \n func]ie de comportamentul
lor profesional: Este un amator, un diletant ! vom g#ndi, sau Un adev`rat pro-
fesionist !, dup` caz.
Profesiunea presupune cuno[tin]e teoretice [i deprinderi practice atestate, probate
\n timp, fiind cea mai important` dintre ocupa]iile individului. Mai ales atunci c#nd este
\nso]it` de voca]ie [i de talent. O carier` militar`, ca \n toate carierele care presupun prestigiu,
las` ceva \n urm`, construie[te ceva. De fapt, am putea spune c`, tocmai pentru a l`sa ceva
valoros, temeinic, \n urm`, lucr`m \n prezent, fiecare conform r`spunderilor \ncredin]ate,
la profesionalizarea armatei. La nivelul institu]iei militare, profesionalizarea presupune
din partea factorilor de r`spundere un efort conceptual, care s` aib` \n vedere at#t inova]ia,
c#t [i tradi]ia, organizatoric [i practic, planificat, monitorizat [i corectat permanent,
care s` asigure at#t crearea cadrului sistemic adecvat, cu propor]ionalit`]i [tiin]ific deter-
minate, c#t [i formarea propriu-zis` a unor lupt`tori mai eficien]i.
Conditii
, generale
Profesionalizarea Armatei Rom#niei trebuie \n]eleas` ca imperativ esen]ial al adapt`rii
at#t la schimb`rile extrem de dinamice petrecute pe plan interna]ional, c#t [i la cele
din mediul intern.
Cadrul interna]ional
Schimb`rile mai vechi sau mai noi din cadrul interna]ional explozia informa]ional`,
diversificarea [i migra]ia rapid` a factorilor de risc determin` o accentuare f`r` precedent
a necesit`]ii cre[terii gradului de profesionalizare a organismelor militare. Chiar limit`rile
[i constrângerile, care impun armatelor reduceri semnificative de efective, accentueaz`,
62
la r#ndul lor, aceast` nece-
sitate. Institu]iile militare
trebuie s` fie mai eficiente
cu lupt`tori mai pu]ini,
care s`-[i îndeplineasc`
misiunile în timp scurt.
Nevoia unui înalt grad
de profesionalizare se refer`
atât la elementele lupt`toare,
cât [i la comandamente,
precum [i la adoptarea
unor forme organizatorice
noi, care s` valorifice
mult mai bine poten]ialul
lupt`torilor.
Op]iuni comune ale armatelor ]`rilor membre NATO
\n managementul resurselor umane
De[i \n privin]a procedurilor de aplicare a politicilor [i strategiilor de gestiune a resurselor
umane sunt diferen]e \ntre armatele statelor membre NATO, din punct de vedere conceptual
se constat` similitudini p#n` aproape de identitate.
La c#teva dintre acestea, op]iuni care alc`tuiesc un model c`tre care tinde [i manage-
mentul nostru de resurse umane, ne vom referi \n continuare.
Armatele tind s` foloseasc` numai personal profesionalizat. Ca urmare,
este foarte clar definit statutul [i rolul fiec`rei categorii de profesioni[ti \n sistemul militar,
astfel:
soldatul profesionist este omul aflat \n contact direct cu obiecte [i echipamente,
este executantul;
subofi]erul este profesionistul conducerii grupurilor mici, specializate \ntr-un anumit
tip de ac]iune: combatant`, de instruire, logistic`, de stat major; lui i se \ncredin]eaz`
conducerea organiza]iilor mici, de la baza ierarhiei militare;
ofi]erul este, \n esen]`, liderul; el proiecteaz` [i conduce ac]iunea militar`, la diferite
niveluri ale ierarhiei militare;
angajatul civil este expertul \n activit`]i de sprijin, care nu presupun calificare militar`,
sau lider de structuri - expert de acest fel.
Armatele nu mai garanteaz` posturi pe via]`. Cadrele militare sunt grupate
\n dou` categorii: cu contract definit (durata fiind de cca 10 ani) [i cu contract nedefinit,
re\nnoit la diferite intervale de timp. Cariera militar` a ofi]erului const` \ntr-o succesiune
predeterminat` de 8-10 posturi diferite, combinate cu 3-4 cursuri de carier` [i specializare.
Gestiunea carierei militare presupune proiectarea traseului profesional bazat pe evaluarea
competi]iei [i a poten]ialului de dezvoltare al ofi]erului [i subofi]erului.
Alocarea func]iilor dup` modelul teoretic piramidal, 60% din func]iile de ofi]er
fiind de locotenent [i c`pitan (mai mult de 50% din acestea fiind \ndeplinite de ofi]eri
63
cu contract pe durat` scurt`), alte 20% din func]iile de ofi]er fiind de maior, 14% de locote-
nent-colonel [i numai 6% de colonel [i general. Filtrul cel mai drastic este situat la trecerea
de la c`pitan la maior.
Corela]ia strict` grad-func]ie. Nimeni nu poate ocupa o func]ie mai mare dec#t gradul
pe care \l de]ine. |n acest mod, parcursul \n carier` devine motivant, iar ofi]erul sau subofi]erul
se afl` permanent sub presiunea aspira]iei pentru o nou` func]ie, prev`zut` cu grad superior.
Stagiul \n func]ii. Pentru ofi]erii de comand` [i stat major, 3-4 ani este maximum
de timp ce poate fi dedicat unei func]ii. Schimbarea func]iei cu regularitate ]ine mereu
ofi]erul \n priza adapt`rii [i a motiva]iei pentru preg`tire.
Existen]a unui complet de reguli simple [i clare al evolu]iei \n cariera
militar`, concretizate \ntr-un Ghid al carierei militare [i materializate
\n descrierea posturilor. Fiecare post este descris cel pu]in din dou` perspective: cerin]ele
postului [i specifica]iile postului (caracteristicile persoanei ce poate ocupa postul respectiv).
Editarea de c`tre armat`
a unui manual al tuturor
posturilor militare [i civile,
\n care s` se afle descrierea
complet` a posturilor [i condi]iile
de ocupare a acestora. |n acela[i
timp, personalul are la dispo-
zi]ie, periodic, informa]ii privind
posturile vacante \n urm`torul
an. |n acest fel, individul este
implicat \n gestiunea propriei
cariere, \[i poate elabora propriul
proiect de carier`, \n conexiune
strict` cu nomenclatorul posturilor, cu locurile devenite vacante [i cu Ghidul carierei militare.
Existen]a a trei segmente distincte de gestiune a carierei ofi]erului: cariera
ini]ial` (locotenentc`pitan), cariera medie (maiorlocotenent-colonel), cariera superioar`
(colonelgeneral). Cariera medie [i \ndeosebi cea superioar` sunt gestionate [i dezvoltate
extrem de riguros, elimin#ndu-se practic orice \nt#mplare.
Sistemul de promovare [i de gestiune a carierei se bazeaz` exclusiv
pe trei elemente asociate individului: performan]` \n func]iile anterioare, competen]`
pentru func]ia urm`toare, poten]ial de dezvoltare \n carier`.
Utilizarea subofi]erului este una din op]iunile cheie ale armatelor occidentale. El este,
a[a cum recunosc germanii, coloana vertebral` a armatei. Lui i se cedeaz` conducerea
la baza ierarhiei militare, fiind preg`tit \n concordan]` cu aceast` utilizare. Raportul subofi-
]eri/ofi]eri este, de regul`, de 3/1. |n acest fel, armatele presupun costuri mai reduse,
sunt profesionalizate la nivelul conducerii de baz`, iar presiunile c`tre v#rfurile carierei
militare se diminueaz`.
Func]ionarea sistemului de reconversie profesional` [i de ajutor \n plasarea
pe pia]a civil` a for]ei de munc`.
64
Procesarea informatic` a informa]iei de personal confer` rigoare, promptitudine
[i deschidere sistemelor de gestiune a resurselor umane, at#t la nivelul organiza]iei centrale
a ministerului, c#t [i la nivelul categoriilor de for]e armate. |n acest fel se creeaz` [i posibi-
litatea analizei oportune a proceselor [i tendin]elor de evolu]ie a resurselor umane.
Semestrial [i anual se fac analize, se identific` abaterile de la model [i se introduc corec]iile
necesare \n sistem. Obiectivul fundamental este p`strarea unei structuri de personal
s`n`toase, echilibrate.
Asigurarea transparen]ei [i a [anselor egale. Transparen]a impune,
pe de o parte, stabilirea de reguli simple de evolu]ie \n carier`, unitare, cunoscute de c`tre
toate cadrele militare, iar pe de alt` parte, promovare la vedere, ca rezultat al unui proces
derulat la timp, pe baza unui algoritm f`cut public. Fiec`rui individ i se fac cunoscute condi]iile
de promovare, precum [i perspectivele sale de evolu]ie \n carier`, ca rezultat al analizei
\n comisia de selec]ie, care-[i desf`[oar` activitatea dup` reguli cunoscute de to]i candida]ii
afla]i \n competi]ie. {ansele egale se asigur` prin crearea [i utilizarea unui sistem de analiz`
a tuturor candida]ilor care \ndeplinesc condi]iile de promovare sau de ocupare a unui post
vacant, a c`rui finalitate o constituie ierarhizarea valoric` a acestora.
Prin aplicarea, \n sistemele moderne de gestiune a personalului, a acestor principii
se creeaz` cele mai bune condi]ii pentru eliminarea voluntarismului, favoritismului [i arbitra-
riului, precum [i op]iunea pentru promovarea bazat` pe competen]` [i poten]ial de dezvoltare
\n carier`.
Aceste op]iuni \n domeniul managementului de personal, exersate \n perioade
apreciabile, c`tre care tindem [i noi, nu pot fi aplicate dec#t ca un tot. De asemenea, aplicarea
acestora presupune satisfacerea, \n mediul intern, a unor condi]ii favorabile, din care
asigurarea resurselor adecvate ocup` un loc esen]ial.
Mediul intern
Mediul intern, profund marcat de fenomenele tranzi]iei c`tre edificarea democra]iei
[i economiei de pia]`, de eforturile de integrare \n NATO [i \n UE, determin` schimb`ri
esen]iale \n mentalit`]i [i comportamente, ceea ce face preferabil` alternativa construirii
armatei de profesioni[ti.
Felul \n care sunt privite meseriile [i carierele zilei de azi ne face s` \n]elegem ritmul
timpurilor noastre. Tranzi]ia ofer` suficiente exemple: o carier` nu mai ]ine de durata cuiva
\ntr-o meserie sau \ntr-un post, ci de mobilitate, de \nsu[irea c#t mai multor cuno[tin]e
[i de formarea c#t mai multor deprinderi, de practicarea unor \ndeletniciri deprinse din mers.
Pentru a avea o profesiune, o carier` de succes, o persoan` trebuie s` \nve]e foarte
repede, s` experimenteze c#t mai mult p#n` la o anumit` v#rst`, s` comunice eficient
cu oamenii, s` cunoasc` cel pu]in o limb` de circula]ie interna]ional`, s` st`p#neasc`
cel pu]in 2-3 limbaje pe computer.
Analiza de c`tre factorii responsabili at#t a factorilor externi prezenta]i, c#t [i a celor
interni, a fundamentat inclusiv concep]ia privind managementul resurselor umane
care se afl` \n aplicare \n prezent, \n centrul c`reia se afl` conceptul de profesionalizare
a armatei, proces str#ns legat de posibilit`]ile bugetare actuale.
65
Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare, ca structur` specializat` a Statului Major
General, \ndepline[te, \n scopul profesionaliz`rii armatei, \n special atribu]ii privind: moder-
nizarea structurilor militare, a sistemului de mobilizare a armatei [i de completare cu militari
\n termen, numirea \n func]ii, precum [i selec]ionarea cadrelor militare [i a salaria]ilor civili
pentru cursuri [i misiuni \n strìn`tate.
Mãsuri în domeniul modernizãrii structurilor militare

Conceperea noului cadrul structural al Armatei are o importan]` esen]ial` pentru atin-
gerea scopurilor profesionaliz`rii; ar fi de neconceput o armat` de speciali[ti nedimensionat`
[tiin]ific, \n acord cu cerin]ele de ordin tactic [i strategic, inclusiv cu cele privind
interoperabilitatea cu viitorii parteneri, precum [i cu resursele la dispozi]ie umane, finan-
ciare, materiale. F`r` o propor]ionalitate grade-func]ii-categorii de personal care s` asigure
aplicabilitatea filozofiei Ghidului carierei militare, sistemul de formare a speciali[tilor ar fi lipsit
de finalitatea necesar`, iar beneficiarii nu ar mai fi interesa]i s` r`m#n` \n sistem. Realizarea
sistemului piramidal trebuie s` asigure promovarea \n func]ie, \n sistem concuren]ial,
a cadrelor militare. Totodat`, acesta permite determinarea corect` a cifrelor de [colarizare,
a intr`rilor de personal pe filiera direct` [i indirect`, precum [i disponibilizarea planificat`,
prin contracte limitate \n timp, a cadrelor militare.
|n conformitate cu cerin]ele restructur`rii armatei cuprinse \n Planul Na]ional de Aderare,
Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare a \ndeplinit p#n` \n prezent, etap` cu etap`,
cerin]ele elabor`rii statelor de organizare. Implementarea noului sistem privind manage-
mentul resurselor umane a impus reproiectarea tuturor statelor de organizare din Armat`,
viz#nd, \n special: efectuarea unor modific`ri privind \ntrebuin]area categoriilor de personal
\n organica structurilor militare; cuprinderea \n prevederile de stat a corpului grada]ilor
profesioni[ti; ierarhizarea pe grade militare, \n sistem piramidal, a tuturor func]iilor militare,
inclusiv a celor de subofi]eri, mai[tri militari [i grada]i-solda]i profesioni[ti; stabilirea unor
norme unitare de structur`; aplicarea unor \mbun`t`]iri organizatorice menite s` asigure
func]ionalitatea sporit` a structurilor; cre[terea ponderii func]iilor de subofi]eri [i mai[tri
militari \n structurile lupt`toare, concomitent cu diminuarea num`rului func]iilor de ofi]eri;
cre[terea ponderii func]iilor de grada]i profesioni[ti [i reducerea num`rului de militari
\n termen [i civili f`r` studii superioare; cre[terea ponderii func]iilor de salaria]i civili
cu studii superioare, concomitent cu reducerea num`rului de func]ii de ofi]eri.
Ca urmare a ritmului sus]inut de \ntocmire a documentelor organizatorice ale structu-
rilor \n paralel cu proiectarea acestora, \n prezent 90% din structurile For]elor Active dispun
de state de organizare noi. Desigur, nu excludem necesitatea unor \mbun`t`]iri ale acestor
documente.
A[a cum s-a procedat [i p#n` \n prezent, \n urma consult`rii cu statele majore ale cate-
goriilor de for]e armate, acolo unde va fi cazul vom proceda, conform competen]elor,
la efectuarea demersurilor necesare.
Exper]i din toate structurile Direc]iei au participat, \n ultimele [ase luni, la activit`]ile
Grupului de Lucru pentru proiectarea For]ei Obiectiv 2007, cea mai important` activitate
de concep]ie \n aceast` etap`.
|n prezent ofi]erii specializa]i \n proiectarea structurilor desf`[oar` analize [i \ntocmesc
studii privind variantele dezirabile de realizare [i men]inere a echilibrului \ntre structurile
66
For]ei Obiectiv [i costurile acestora, precum [i de realizare [i de men]inere a propor]iona-
lit`]ilor care s` confere func]ionalitatea [i eficien]a dorit` organismului militar. Acesta este
definit prin rela]iile dintre program`rile anuale, modul de interven]ie \n modificarea acestora,
autoregl`rile care se realizeaz` [i sistemul de lucru ce se poate aplica la nivelul tuturor
structurilor militare.
Mecanismul de programare, realizat prin sistemul costurilor pe structuri [i domenii
de activitate, permite stabilitate [i coeren]` \n planificare, prevenind dezechilibrele. Totodat`,
acest mecanism poate fi programat [i informatizat astfel \nc#t s` permit` verificarea automat`
a corectitudinii \ntocmirii lucr`rilor de planificare, inclusiv corectarea eventualelor erori.
Completarea cu militari în termen

Situa]ia actual` privind \ncorpor`rile
Legisla]ia în vigoare prevede cu claritate durata serviciului militar obligatoriu, respectiv
12 luni pentru militarii de toate armele, 6 luni pentru serviciul militar cu termen redus
[i 24 de luni pentru serviciul militar alternativ.
|n aceast` etap`, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale folose[te doar 30% din poten-
]ialul conscrip]ilor. La num`rul de locuitori ai României, ar trebui s` fac` armata în jur
de 140 de mii de b`rba]i pe an, îns` acest lucru nu este posibil având în vedere c` în toata
Armata României exist` ast`zi 31 500 militari conscrip]i. Desigur, trebuie s` asigur`m
conscrip]i [i pentru celelalte structuri ale Sistemului Na]ional de Ap`rare (Ministerul
de Interne, Serviciul Rom#n de Informa]ii, Serviciul de Protec]ie [i Paz`). |n aceste condi]ii
avem posibilitatea s`-i \ncorpor`m pe tinerii cei mai motiva]i s` \ndeplineasc` stagiul militar,
pe cei care \ndeplinesc la nivelul celor mai \nalte standarde cerin]ele de \ncorporare.
|n acela[i timp, se \nregistreaz`, pe de o parte, o presiune a cererilor pentru satisfacerea
stagiului militar din partea b`rba]ilor care doresc s`-[i asigure [ansele ocup`rii \n perspectiv`
a meseriilor care presupun instruire militar`, a femeilor pentru a urma cariera militar`
de altfel asigurat` prin lege [i, pe de alt` parte, aproape un blocaj \n asigurarea exercit`rii
dreptului constitu]ional al unor cet`]eni de a satisface serviciul militar alternativ.
At#t \n sectorul recrutare-\ncorporare, c#t [i \n cel al cadrului legal necesar \ndeplinirii
efective a stagiului militar, \n acest an au fost adoptate o serie de m`suri menite s` atenueze
disfunc]iile existente.
Nout`]i \n sistemul de recrutare-\ncorporare
În primul rând s-a reorganizat sistemul de investiga]ii psihologice în armat`, în a[a fel
încât la toate nivelurile s` func]ioneze psihologi care, pe baza unor criterii stabilite, s` evalueze
structura de personalitate a recru]ilor la încorporare [i pe timpul efectu`rii serviciului militar.
Sunt în curs de elaborare noile criterii de reparti]ie a recru]ilor, care vor fi finalizate
dup` aprobarea noii legi privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare (care a fost înaintat`
de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale spre promulgare forului legislativ), în consens cu preve-
derile noului Barem medical aprobat cu nr. M 72 din 14.06.2002. Pentru îmbun`t`]irea
calit`]ii recru]ilor care se încorporeaz`, pân` la elaborarea noilor criterii, prin dispozi]ii
ale Statului Major General, s-a hot`rât repartizarea la unita]ile militare numai a recru]ilor
declara]i apt combatant. Recru]ii care nu au copie dupa fi[a de antecedente penale nu vor
mai fi încorpora]i, chiar dac` solicit` acest lucru, [i s-a ordonat s` se solicite în scris,
la Centrele Zonale de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog, date despre tinerii
încorporabili, consumatori sau trafican]i de droguri.
67
Proiectul legii privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare
|n urma analizei disfunc]iilor existente \n sistemul preg`tirii popula]iei pentru ap`rare,
Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare a \ntocmit [i a \naintat un nou proiect de lege
specific. Principalele prevederi ale acestuia se refer` la:
definirea militarilor profesioni[ti ca fiind ofi]erii, limitat`, \n condi]iile stabilite prin hot`r#re
mai[trii militari [i subofi]erii \n activitate, precum a Guvernului. Rezervi[tii voluntari provin din cet`]enii
[i grada]ii profesioni[ti; care au \ndeplinit serviciul militar activ; pot deveni
reducerea stagiului militar la 8/4 luni; rezervi[ti voluntari [i cet`]enii care nu au \ndeplinit
posibilitatea ca serviciul militar activ s` se poat` serviciul militar activ, dar care au efectuat, la cerere,
\ndeplini [i \n calitate de militar profesionist (elev serviciul militar modular, const#nd \n: 4 luni de pre-
sau student \n institu]iile militare de \nv`]`m#nt, g`tire \n bazele de instruc]ie sau \n preg`tirea anual`
militar \n termen, militar cu termen redus), iar servi- prin concentr`ri pentru instruire, timp de 5 ani,
ciul militar \n rezerv` \n calitate de rezervist voluntar c#te 30 de zile pe an, \n cadrul unit`]ilor militare
(concentrat sau mobilizat); pe care le completeaz`;
grada]ii profesioni[ti, care constituie un corp rezervi[tii voluntari pot fi selec]iona]i, pe baz`
distinct de personal militar, angajat \n unit`]ile de consim]`m#nt, pentru a participa la ac]iuni mili-
militare pe baz` de contract pentru o perioad` deter- tare \n sprijinul p`cii sau \n scopuri umanitare, potrivit
minat`, \n func]ie de nevoile for]elor armate, starea obliga]iilor asumate de Rom#nia prin tratate,
de s`n`tate [i de aptitudinile pentru serviciul militar; acorduri [i alte \n]elegeri interna]ionale, precum
tinerii pot fi selec]iona]i pentru a deveni grada]i [i la exerci]ii \n cadrul unit`]ii (marii unit`]i) multi-
profesioni[ti dup` ce au \ndeplinit serviciul militar na]ionale;
\n termen sau cu termen redus; serviciul civic \n folosul comunit`]ii, cu durata
serviciul militar \n calitate de rezervist vo- de 12/6 luni, ca alternativ` pentru cei care invoc`
luntar: rezervi[tii voluntari sunt cet`]eni rom#ni motive religioase care-i \mpiedic` s` execute servi-
care consimt, pe baz` de contract \ncheiat cu unit`]ile ciul militar \n termen/cu termen redus. Proiectul
militare, s` \ndeplineasc` func]ii militare \n structu- de lege prevede o vast` gam` a institu]iilor
rile for]elor destinate ap`r`rii, \n timp de pace. Servi- [i domeniilor \n care se poate executa acest tip
ciul ca rezervist voluntar se exercit` pe perioad` de serviciu.
Consider`m c`, odat` adoptat, prin prevederile sale, acest proiect de lege va contribui
substan]ial la cre[terea func]ionalit`]ii sistemului de preg`tire a popula]iei pentru ap`rare.
Evolu]ii conceptuale privind militarii \n termen
Analizele [i studiile de stat major ce stau la baza proiectului For]a Obiectiv 2007
au relevat c` trecerea la profesionalizare nu se poate face cu militari preg`ti]i timp
de 4-8 luni. Nevoia ne oblig` s` ne orient`m spre o armat` mic`, mobil`, bazat` pe oameni
foarte bine instrui]i [i interesa]i, iar acest lucru necesit` renun]area, treptat-treptat,
la cea mai mare parte a militarilor \n termen. Misiunile pe care armata trebuie s` le execute,
folosind tehnic` din ce în ce mai sofisticat`, care nu mai poate fi mânuit` de militari preg`ti]i
un an, ci doar de profesioni[ti, este o realitate evident`.
Renun]area la serviciul militar obligatoriu nu este accesibil` oric`rei economii,
presupun#nd costuri supe-
rioare. S-a calculat c` \n armata
noastr` diferen]a de costuri
MAC - MT este de aproxi-
mativ 33 milioane lei/militar
\n primul an de instruc]ie
[i se datoreaz` \n special
cheltuielilor de personal
pentru MAC. Evident, ulterior,
68
acestea descresc. Cu toate acestea, \n urma analiz`rii alternativelor principale de urmat,
se pare c` solu]ia optim` ar consta \n p`strarea unui procent de maximum 15% militari
\n termen, care s` fie \ncadra]i \n for]ele teritoriale.
Rolul selectionãrii
, pentru cursuri ,si misiuni în crearea
,si mentinerea
, competentelor
, militarilor profesionisti
,
În ansamblul formelor de preg`tire profesional` prev`zute de cadrul legal actual,
preg`tirea prin cursuri are importan]` deosebit` în perfec]ionarea preg`tirii personalului
profesionist, cu inciden]` direct` asupra competen]elor acestuia. Acest tip de preg`tire
reprezint` componenta direct corelat` cu cariera militar` [i politica de management a resurselor
umane. Sistemul cursurilor asigur` preg`tirea personalului militar proiectat` în raport
cu nevoile de performan]` profesional`, îndeplinirea atribu]iilor func]ionale [i evolu]ia
în carier`. De regul`, cursurile realizeaz` acele obiective ale preg`tirii profesionale care
nu pot fi îndeplinite prin preg`tirea de comandament sau prin exercitarea atribu]iilor func]ionale.
Criteriile de selec]ie a personalului pentru trimiterea la cursuri, precum [i traseul în carier`
al ofi]erilor [i subofi]erilor exprim` rolul determinant al cursurilor în formarea, men]inerea
[i ierarhizarea valorilor, precum [i a eforturilor pemanente de perfec]ionare.
|n conformitate cu prevederile planurilor anuale privind integrarea \n NATO (Ciclurile
I-IV MAP), Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare a stabilit priorit`]i privind selec]io-
narea personalului \n vederea trimiterii la cursuri. Scopul este corelarea procesului de formare,
specializare [i perfec]ionare a personalului \n acord cu cerin]ele Ghidului carierei militare,
cu evolu]ia aplic`rii prevederilor Planului-cadru privind restructurarea Armatei Rom#niei,
cu \ndeplinirea obliga]iilor privind preg`tirea personalului care \ncadreaz` func]iile-cheie,
unit`]ile desemnate s` \ndeplineasc` angajamente interna]ionale la care Rom#nia este parte,
precum [i personalul din grupurile-]int`, desemnat s` se preg`teasc` \n vederea ocup`rii
unor func]ii \n structurile NATO.
At#t selec]ionarea personalului \n vederea trimiterii la cursuri \n ]ar` sau \n strìn`tate,
c#t [i \n misiuni vizeaz` atingerea obiectivelor de preg`tire profesional` \n condi]iile respect`rii
cadrului legal \n vigoare. |n conformitate cu noua concep]ie privind preg`tirea personalului
militar profesionalizat, aprobat prin ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M 109,
din 27.08.2002, activitatea de preg`tire profesional` prin cursuri se organizeaz` potrivit
urm`toarelor principii: principiul priorit`]ii nevoilor armatei; principiul corel`rii cursurilor
cu cariera militar`; principiul preg`tirii necesare [i suficiente; principiul coeren]ei; principiul
admiterii selective; principiul \mbin`rii responsabilit`]ii individuale cu r`spunderea
structurilor de \nv`]`m#nt; principiul eficien]ei preg`tirii profesionale; principiul
complementarit`]ii; principiul compatibilit`]ii.
Astfel, \n Ciclul III MAP, au urmat cursuri de preg`tire \n ]ar` [i \n strìn`tate
un num`r de 2 489 cadre militare.
Prioritãti
, în profesionalizarea personalului
Atât cadrul general al cerin]elor în continu` schimbare, cât [i dinamica personalului,
generat` de factori obiectivi (epuizarea în timp a resursei) [i subiectivi (cerin]ele asigur`rii
69
rota]iei pe func]ii), impun desf`[urarea unor demersuri neîntrerupte în vederea perfec]ion`rii
activit`]ii de profesionalizare.
În acest sens, consider`m necesar s` ne coordon`m demersul potrivit urm`toarelor
priorit`]i:
❖ amplificarea [i diversificarea sistemului perfec]ion`rii preg`tirii personalului prin cursuri
în ]ar` [i în strìn`tate, în concordan]` cu cel practicat de armatele ]`rilor membre NATO
[i în cooperare cu acestea;
❖ actualizarea concep]iei privind trimiterea personalului la misiuni în strìn`tate
[i încadrarea acestuia în comandamente dup` îndeplinirea misiunii, în ideea valorific`rii
competen]elor dobândite pe plan interna]ional;
❖ asigurarea, prin m`suri organizatorice [i de preg`tire specifice, a exercit`rii de c`tre
subofi]eri a rolului [i func]iilor stabilite în concep]ia privind managementul resurselor
umane;
❖ selec]ionarea cu prioritate a personalului care încadreaz` func]iile cheie [i grupurile
]int` în vederea trimiterii la cursuri [i în misiuni; acest proces va avea în vedere
cerin]ele opera]ionaliz`rii structurilor militare, precum [i caracteristicile func]iilor
[i poten]ialul în carier` al fiec`rui cadru militar în parte;
❖ amplificarea eforturilor de asigurare a condi]iilor de locuit factor determinant
în îndeplinirea atribu]iilor func]ionale;
❖ refundamentarea [i reorientarea activit`]ii comisiilor de selec]ie, corespunz`tor
Ghidului carierei militare, astfel încât s` se asigure manifestarea \n sens benefic
a competi]iei [i a principiului [anselor egale;
❖ reanalizarea prevederilor [i elaborarea propunerilor de modificare a Ghidului carierei
militare, la un an de la intrarea în vigoare a acestuia;
❖ amplificarea m`surilor de consiliere privind traseul carierei individuale, în scopul
realiz`rii unei concordan]e mai bune între calit`]ile [i a[tept`rile individuale [i cerin]ele
func]iilor din aceste structuri; consilierea este o obliga]ie a tuturor comandan]ilor
[i [efilor, precum [i, sub raport tehnic, a structurilor de personal;
❖ accelerarea m`surilor de selec]ie [i preg`tire a personalului în perspectiva numirii
în func]ii din structurile NATO; în acest context, consider`m importante demersurile
pe care le vom \ntreprinde pentru cre[terea eficien]ei valorific`rii experien]ei militare
interna]ionale [i a cuno[tin]elor temeinice în domeniul limbii engleze.
Personalul reprezint` resursa esen]ial` a Armatei României. Eficacitatea institu]iei

militare, atât în timp de pace, cât [i în timp de criz` sau r`zboi, depinde în mod necondi]ionat
de profesionalismul acestuia.
Realizarea dezideratului cre[terii profesionalismului personalului armatei presupune,
în mod continuu, demersuri calificate, concertate, din partea liderilor institu]iei, asista]i
de organele [i structurile specializate. În momentul actual, acest efort are semnifica]ii deosebite
[i trebuie s` capete ritmuri aparte, cerute de aderarea [i integrarea în Alian]a Nord-Atlantic`.
Perioada pe care o travers`m este din punctul de vedere al op]iunilor pentru integrarea
\n structurile NATO una decisiv` pentru Rom#nia, \nc` o dat` dovedindu-ne c` timpul
nu a[teapt`.
70
ADAPTAREA CONCEPTUALÃ
SI
, STRUCTURALÃ A SISTEMULUI LOGISTIC
ÎN CONTEXTUL RESTRUCTURÃRII FORTEI
,
SI
, AL ADERÃRII LA NATO
Colonel ing. Marin B~LTEANU
- loc]iitorul [efului Direc]iei Logistice -
R
estructurarea armatei [i integrarea României în NATO sunt procese
complementare. România are în vedere crearea unei for]e militare compacte,
eficiente [i flexibile care s` fie capabil` s` îndeplineasc` nevoile na]ionale
de securitate [i a[tept`rile pe care le are NATO de la aceasta atunci când va fi membr`
a Alian]ei.
Structura de for]e pe care România o implementeaz` în prezent, rezultat al unor continue
reevalu`ri ale mediului de securitate, urm`re[te ca România s` dispun` de capabilit`]ile
necesare de identificare [i r`spuns la noile provoc`ri [i s` contribuie în mod efectiv la men-
]inerea stabilit`]ii regionale [i subregionale.
În acest context, implementarea logisticii în întreaga via]` militar`, expresie evident`
a dorin]ei de înnoire a activit`]ilor pe care conceptul de logistic` le sugereaz`, apreciem
c` se asociaz` m`surilor întreprinse de organismul militar pentru realizarea unei for]e
cu capabilit`]i sporite, în m`sur` s` ac]ioneze manevrier [i decisiv, considerat` ca fiind
cea mai indicat` servirii intereselor na]ionale.
Realizarea unei logistici coerente, corespunz`toare celor trei niveluri de organizare
ale sistemului militar strategic, operativ [i tactic, a fost posibil` în condi]iile unui schimb
permanent de informa]ii în interiorul Armatei României [i în cadrul cooper`rii cu armatele
altor state, în special cu cele membre ale NATO. În acest sens, consider`m c` în plan
teoretic s-au definit cu destul` claritate concepte ca logistic`, suport logistic, sprijin
logistic [.a., nuan]`rile ulterioare fiind strâns legate de dinamica în ansamblu a sistemului
militar [i de acumul`rile calitative ale exper]ilor din acest domeniu.
O defini]ie a logisticii, acceptat` [i în concordan]` cu Glosarul NATO de termeni
[i defini]ii APP-6, pune \n eviden]` faptul c` aceasta este [tiin]a planific`rii [i realiz`rii
desf`[ur`rilor [i între]inerii for]elor armate. În cel mai complet sens, acest termen înglobeaz`
aspecte ale activit`]ilor militare ce trateaz` urm`toarele puncte: proiectarea [i dezvoltarea,
achizi]ia, depozitarea, transportul, distribu]ia, mentenan]a, evacuarea [i declasarea
materialelor (echipamentelor, în sensul lor cel mai larg, incluzând autovehicule, armamente,
71
muni]ii, combustibili etc.); transportul personalului; achizi]ia sau construc]ia, mentenan]a,
exploatarea [i scoaterea din uz a facilit`]ilor; achizi]ia sau furnizarea de servicii; suportul
serviciului medical [i de s`n`tate.
Dac` se consider` c` logistica include atât constituirea de stocuri [i mijloace,
cât [i între]inerea armamentelor [i efectivelor, atunci se va face o diferen]iere între dou`
aspecte ale logisticii: pe de o parte, logistica având leg`tur` cu produc]ia (logistica
achizi]iilor), iar pe de alta, cu consumul (logistica de consum sau opera]ional`).
Logistica de produc]ie sau logistica achizi]iilor este acea parte a logisticii asociat`
cercet`rii, proiect`rii, dezvolt`rii, producerii [i accept`rii (omolog`rii) echipamentelor.
În consecin]`, logistica de produc]ie include standardizarea [i interoperabilitatea,
contractarea, asigurarea calit`]ii, procurarea de piese de schimb, analiza de fiabilitate
[i analiza defectelor, standarde de siguran]` pentru echipamente, specifica]ii [i procese
de produc]ie, probe [i test`ri (inclusiv prevederi pentru facilit`]ile necesare), codificarea,
documenta]ia echipamentelor, controlul configura]iei [i al modific`rilor.
Logistica de consum sau logistica opera]ional` este acea parte a logisticii
care se ocup` de recep]ia produsului ini]ial, p`strarea, transportul, între]inerea (inclusiv
repara]ii [i service), operarea [i disponibilizarea materialului. În consecin]`, logistica
de consum include controlul stocurilor, realizarea [i achizi]ionarea de facilit`]i, controlul
deplas`rii, rapoarte de fiabilitate [i defectare, standarde de siguran]` pentru p`strare,
transport, manipulare [i preg`tirea aferent`.
Poten]ialul tehnico-material [i de asisten]` (tehnic`, medical`, financiar` etc.) de care
dispune un sistem militar, la un moment dat, pentru preg`tirea [i ducerea ac]iunilor militare
este exprimat de suportul logistic care se realizeaz` în conformitate cu ordinele pentru
logistic` ale e[aloanelor superioare [i este suficient de bine cuantificat de punerea în valoare,
cumulat, a principalelor func]ii ale logisticii func]ia material`, cea de personal, func]ia
de infrastructur` [i func]ia de deservire. Toate acestea concomitent cu clarific`rile în plan
teoretic, inclusiv în definirea cu mai mult` rigurozitate a principiilor [i politicilor în domeniul
logistic. Avem \n vedere principiile responsabilit`]ii, asigur`rii, autorit`]ii, cooper`rii,
coordon`rii, suficien]ei, economiei, flexibilit`]ii [i vizibilit`]ii, precum [i politicile relative
la planificarea logistic`, planificarea [i crearea for]ei, comanda [i controlul de logistic`,
responsabilitate, autoritate, cooperare, mi[care [i transport, suportul na]iunii gazd`, resurse
civile, probleme specific medicale, armamente, standardizare [i finan]are.
În practic` s-au creat structuri logistice de conducere [i execu]ie, la nivel strategic,
operativ [i tactic, precum [i procedurile corespunz`toare de operare.
Procesul de reform` a Armatei României, fiind prin excelen]` un proces evolutiv,
impune perfec]ionarea [i modernizarea sistemului logistic militar, ca un sistem integrat,
flexibil [i func]ional care s` r`spund` nevoilor structurii de for]e în prezent [i în perspectiv`,
în domeniile specifice, în cel pu]in trei ipostaze:
sus]inerea procesului de transformare, restructurare, redimensionare a for]ei,
conform planurilor aprobate;
sus]inerea opera]ionaliz`rii structurilor de for]e realizat` gradual, potrivit planurilor
aprobate;
realizarea suportului logistic necesar îndeplinirii misiunilor structurii de for]e, la pace,
criz` [i r`zboi.
72
Constrângerile care se manifest` în comportarea sistemului logistic apreciem c` sunt
determinate de reforma proprie, din interiorul acestuia, precum [i de resursele limitate
avute la dispozi]ie, care nu întotdeauna corespund scopurilor propuse, de fapt nevoilor
reale impuse de ritmul reformei.
Sus]inerea logistic` a structurii de for]e se va baza în continuare pe adaptarea
conceptual` la dimensiunile, configura]ia [i misiunile for]ei, având ca scop realizarea
unui sistem logistic flexibil, compatibil cu sistemele similare din ]`rile membre NATO,
apt s` realizeze principalele obiective ale restructur`rii sistemului logistic, potrivit proce-
durilor Alian]ei, acestea fiind: stabilirea configura]iei sistemului logistic astfel încât
s` r`spund` cerin]elor stabilite; cre[terea gradului de interoperabilitate [i compa-
tibilitate cu sistemele logistice existente în armatele moderne ale ]`rilor membre NATO;
dezvoltarea unui sistem informatic propriu logisticii, compatibil cu ]`rile NATO;
stabilirea procedurilor de desf`[urare a activit`]ilor logistice la pace, în situa]ii de criz`
[i la r`zboi; stabilirea unui program coerent pentru implementarea noului
sistem logistic.
În acest sens, pentru a r`spunde nevoilor for]ei în cele trei ipostaze [i ]inând seama
de constrângerile la care este supus, în concep]ia de realizare a sistemului logistic, consider`m
c` este necesar s` fie adoptate principiile care s` vizeze adaptarea conceptual` [i structural`
a sistemului logistic al Armatei Rom#niei \n contextul restructur`rii for]ei [i ader`rii
la NATO, la acestea referindu-ne succint \n continuare.
❖ Asigurarea unei leg`turi eficiente între sistemul logistic al armatei
[i economia na]ional`.
Interfa]a sistemului logistic al armatei cu economia na]ional` se va asigura, în principal,
prin Departamentul pentru Armamente, Comandamentul Logistic Întrunit [i categoriile
de for]e armate, care, în baza contractelor de achizi]ii încheiate, vor asigura echipamentele
[i materialele ce vor fi livrate de c`tre furnizori depozitelor centrale sau direct unit`]ilor
beneficiare.
❖ Asigurarea managementului resurselor materiale necesare for]elor active
[i for]elor teritoriale.
Responsabilitatea managementului resurselor materiale va reveni Comandamentului
Logistic Întrunit.
Realizarea managementului resurselor materiale [i gestionarea acestora sunt
condi]ionate, în principal, de informatizarea sistemului logistic, realizarea [i imple-
mentarea sistemului de codificare a echipamentelor [i materialelor, compatibil
cu sistemul de codificare NATO.
La sistemul informatic logistic vor fi conecta]i Departamentul pentru Armamente,
Direc]ia Logistic`, Comandamentul Logistic Întrunit, serviciile logistice de la categoriile
de for]e armate [i ale organelor de execu]ie logistice (bazele, grupurile, batalioanele,
companiile, plutoanele logistice [i depozitele acestora).
Sistemul logistic bazat pe aprovizionare [i depozitare va deveni un sistem logistic
fundamentat, în principal, pe fluxuri de distribu]ie.
❖ Adoptarea conceptului de sprijin logistic pe niveluri de responsabilitate.
Categoriile de for]e armate r`spund de sprijinul logistic pentru opera]ionalizarea for]elor
subordonate, active [i teritoriale, [i transferul acestora sub autoritatea Comandamentelor
Opera]ionale, în func]ie de misiunile ce revin armatei la r`zboi, în situa]ii de criz` [i la pace.
73
Comandamentul Logistic Întrunit gestioneaz` stocurile strategice, completeaz`
stocurile operative, stabile[te for]ele [i mijloacele ce urmeaz` a fi destinate sprijinului
logistic al for]elor lupt`toare [i de sprijin.
❖ Adoptarea unei concep]ii noi de organizare [i func]ionare a sistemului
de mentenan]` a tehnicii [i echipamentelor, care s` stabileasc` responsabilit`]ile,
nivelurile de mentenan]` [i politicile generale de repara]ii.
Pentru realizarea eficient` a mentenan]ei, capabilit`]ile vor fi complementare militare
[i civile.
Concep]ia mentenan]ei tehnicii se va baza pe trei niveluri, caracteristicile fiec`rui nivel
fiind determinate de complexitatea lucr`rilor (opera]iilor) necesare de executat, durata
de imobilizare a tehnicii, facilit`]ile tehnologice la dispozi]ie, calificarea [i nivelul de spe-
cializare al personalului tehnic, astfel:
➫ nivelul de baz` (operator) nivelul O, la categoriile de for]e cu subunit`]i
de valoarea pluton;
➫ nivelul intermediar nivelul I, la categoriile de for]e cu subunit`]i de valoarea
companie [i batalioane din cadrul bazelor/brig`zilor logistice;
➫ nivelul general nivelul D se execut` de c`tre agen]ii economici specializa]i
în produc]ie de tehnic` [i echipamente militare, prin contractarea serviciilor
de c`tre Comandamentul Logistic Întrunit.
❖ Executarea transporturilor în sistem unitar compatibil cu sistemul NATO.
Structura specializat` \n planificarea, coordonarea [i monitorizarea transportului de trupe
[i bunuri materiale pe cìle de comunica]ie terestre, aeriene [i navale cu mijloace de transport
militare [i civile este Centrul de Coordonare a Mi[c`rii.
74
❖ Extinderea externaliz`rii prest`rilor de servicii pentru armat` în domeniul
hr`nirii efectivelor, sp`l`rii lenjeriei [i echipamentului, execut`rii mentenan]ei de nivel
general-D, pazei unor obiective militare, între]inerii caz`rmilor, p`str`rii unor stocuri etc.
❖ Gestionarea bunurilor aflate în administrarea Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, destinate valorific`rii, prin concentrarea acestora în centre de colectare,
este responsabilitatea Comandamentului Logistic Întrunit.
Sistemul logistic al Armatei României (prezentat \n figura de la pagina 74), adaptat
conceptual [i structural în contextul restructur`rii for]ei [i ader`rii la NATO, apreciem
c` întrune[te criteriile de performan]` aliniate la standardele Alian]ei.
Concomitent, se impune dezvoltarea concep]iei privind valorificarea excedentelor
de echipamente [i materiale, asigurându-se în acest mod o evaluare realist` a nivelurilor
stocurilor de materiale [i echipamente redundante care au dus la înregistrarea unor exce-
dente care necesit` costuri suplimentare pentru depozitare, între]inere, delaborare
(în cazul muni]iilor) [i pentru valorificare.
În concluzie, consider`m c` experien]a acumulat` în abordarea conceptual`
[i structural` a sistemului logistic va duce, pe baza principiilor enun]ate, la identificarea
[i fundamentarea criteriilor de optimizare a logisticii militare în ansamblul de proiectare
[i perfec]ionare a structurii de for]e, în contextul restructur`rii acesteia [i al ader`rii
la NATO.
75
SISTEMELE C4I2 ÎN ARMATA ROMÂNIEI

General de brigad` dr. Cristea DUMITRU
- [eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` -
U
ltimele evenimente militare din diferite zone ale lumii au demonstrat
cre[terea permanent` a cerin]elor informa]ionale pentru conducerea
trupelor (exponen]ial` în raport cu num`rul surselor de informa]ii)
concomitent cu reducerea timpului avut la dispozi]ie pentru preg`tirea luptei. Totodat`,
s-au dezvoltat [i perfec]ionat formele [i metodele de atac informa]ional, cu predilec]ie
cele de natur` electronic`, analizate tot mai minu]ios de c`tre speciali[tii militari occidentali,
relevant` în acest sens fiind aser]iunea: Opera]iile moderne nu se întreprind numai
cu armele. Ele se desf`[oar` cu informa]ii, comand` [i control. Informa]iile determin`
ac]iunile [i aprind focoasele armelor. Dac` vrei s` dezarmezi lumea, nu distruge rachetele
Trident, distruge toate calculatoarele. Nu în mu[chi st` puterea bra]ului lupt`torului.
Sistemul lui nervos conteaz`, deci semnalele radio [i transmisiunile, în general. Dac`
ai putea s` le paralizezi, s` le faci inerte sau s` le compromi]i, ai provoca un prejudiciu
cu o valoare terifiant`.
Aceast` mare criz` a conducerii [i a controlului nu poate fi rezolvat` decât prin auto-
matizarea acestora, fapt ce presupune noi sisteme de comunica]ii [i informatice, moderne,
proiectate [i realizate cu mijloace tehnice apte s` prelucreze [i s` asigure transferul oportun
[i cu autenticitate ridicat` al informa]iilor între toate componentele sistemelor de conducere
[i fazele ciclului de comand`.
Pe plan mondial, în ultimii
ani se poate vorbi despre con-
ducerea electronic` a luptei
moderne [i despre digitizarea
spa]iului de lupt`, nemaipu-
tându-se face o separare clar`
între culegerea informa]iilor
[i sistemele de comunica]ii.
De aici rezult` caracterul unitar
al activit`]ii de ob]inere a infor-
ma]iilor [i al celei de comu-
nica]ii, întregul proces fiind
controlat de tehnica de calcul.
În condi]iile în care lupta Dimensiunile principale ale spa]iului de lupt`
este sensibil influen]at` de situa]ia politic`, experien]a [i capacitatea de conducere
a comandan]ilor, moralul trupelor, gradul de instruire, devotamentul trupelor, configura]ia
76
terenului, condi]iile meteo-climatice (factori greu cuantificabili), statele majore nu mai pot
asigura, prin mijloace tradi]ionale, cuprinderea [i st`pânirea spa]iului de lupt` modern
(figura de la pagina 76). Pentru aceste situa]ii dificil de modelat, practica a ar`tat necesitatea
simul`rii din timp, chiar cu ani înainte, a eventualelor conflicte, în scopul eviden]ierii compo-
nentelor nevralgice ale adversarului [i propunerii m`surilor adecvate tactico-tehnice. Pentru
a r`spunde acestor cerin]e imperative ale spa]iului de lupt` [i, în plus, interoperabilit`]ii
cu for]ele NATO, sunt necesare realizarea [i introducerea în dotarea trupelor a sistemelor
de comand`, control, comunica]ii, computere [i informa]ii.
Crearea, în 1997, a Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` a constituit premisa reali-
z`rii sistemelor integrate C4I. Este perioada de larg` deschidere, pe care am putea-o
numi, f`r` teama
de a gre[i, perioada
pre-NATO. La ni-
velul Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale
sunt ini]iate o serie
de programe care
privesc realizarea
sistemelor C4I stra-
tegice [i tactice.
La baza elabor`rii,
dezvolt`rii [i perfec-
]ion`rii acestor
programe au stat:
Sistemul de comunica]ii al Armatei Rom#niei STAR
experien]a proprie acumulat` în domeniul sistemelor de comunica]ii [i informatic`
(CIS);
experien]a armatelor statelor membre NATO în domeniu, transmis` armatei noastre
prin activit`]i bilaterale, activit`]i organizate la Cartierul General NATO din Bruxelles,
precum [i prin exerci]iile [i aplica]iile multina]ionale organizate în cadrul programelor
PfP, între care cea mai important` s-a dovedit seria COMBINED ENDEAVOR;
structura for]elor Armatei României în perspectiva anilor 2005-2010, precum [i modul
concret de organizare a conducerii acesteia pe întreaga scar` ierarhic`;
necesitatea asigur`rii rela]iilor de leg`tur` cu celelalte structuri ale statului cu atribu]ii
în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale;
necesitatea asigur`rii interconect`rii sistemelor proprii cu cele ale NATO, cu ale arma-
telor statelor membre NATO, precum [i cu cele ale unor ]`ri vecine.
Urmare a evolu]iei organiz`rii structurilor de comunica]ii [i informatic` [i a apari]iei
unor acte normative în domeniul planific`rii integrate a ap`r`rii [i a achizi]iei de tehnic`
militar`, a rezultat necesitatea unui Program major de comunica]ii [i informatic`, apt
s` duc` la crearea în Armata României a sistemelor de comand`, control, comunica]ii,
calculatoare [i informa]ii (C4I) strategice [i tactice. Fiecare din aceste dou` subprograme
77
este sprijinit de câteva programe de înzestrare,
dintre care cele mai importante sunt: Re]eaua
de Transmisiuni Permanent` din Sistemul
de Transmisiuni al Armatei României (RTP/
STAR), RADIO/STAR, Sistemul Informatic
Integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
(SIIMAN), iar în ultimul timp, EXPERTUL.
Re]eaua de Transmisiuni Permanent`
este componenta de baz` a Sistemului
de Transmisiuni al Armatei României
[i a început s` fie realizat` în anul 1997,
prin instalarea primelor centre de transmisiuni.
Const` dintr-o re]ea de centre de transmi-
siuni magistrale [i de centre de transmisiuni
terminale, instalate în mare parte în caz`rmi
Structura programului major [i având rolul de a cre[te substan]ial calitatea
de comunica]ii [i informatic` [i volumul traficului la mare distan]` [i,
mai ales, de a asigura condi]ii optime de func]ionare a sistemelor de comand` [i control
pentru structurile de la toate nivelurile de decizie.
Re]eaua de comunica]ii permanent` [i arhitectura tehnic` de interconectare

Echipamentele utilizate sunt produse în prezent în România, pe baza unui transfer
de tehnologie efectuat de c`tre compania Marconi Mobile SpA .
|n ceea ce prive[te re]eaua de transmisiuni permanent`, prin introducerea sa în Armata
României, aceasta va asigura:
➫ realizarea unei platforme de comunica]ii moderne (numeric`), atât pentru sistemele
78
C4I strategice, cât [i, ca extindere, pentru sistemele
C4I tactice, cu toate implica]iile benefice asupra actului
conducerii la toate e[aloanele;
➫ unicitatea sistemului de comunica]ii al armatei;
➫ multiple posibilit`]i de interconectare [i o ridi-
cat` interoperabilitate cu sistemul teritorial de tele-
comunica]ii, cu re]elele de comunica]ii ale celorlalte
for]e participante la ap`rarea ]`rii, siguran]ei na]ionale
[i ordinii publice, precum [i cu sistemele de comunica]ii
ale armatelor ]`rilor cu care România va colabora;
➫ independen]` mult sporit` fa]` de sistemul
teritorial de telecomunica]ii, reducându-se sau elimi-
nându-se cheltuielile pentru închirieri de circuite
[i fluxuri numerice;
➫ confiden]ialitatea comunic`rilor prin criptarea
Centrul de transmisiuni de grup sau individual`;
transportabil ➫ cre[terea deosebit` a calit`]ii [i traficului
leg`turilor de voce, date, imagini vehiculate între abona]i;
➫ servicii de re]ea inexistente pân` acum: rutare adaptiv` automat`, abonat mobil,
grup închis de abona]i, teleconferin]`, videoconferin]`, transmisii de date multislot etc.;
Re]eaua de transmisiuni permanente

79
➫ servicii de abonat: prioritate, apel cu num`r abreviat, apel circular, direct, transferabil,
ton de avertizare în cazul lucrului nesecretizat etc.
Echipamentele de radiocomunica]ii (programul RADIO/STAR) moderne,
adaptive [i cu salt de frecven]` au intrat în dotarea Armatei României în anul 1995, la început
prin import direct de la firma RACAL-Anglia (în prezent THALES), iar un an mai târziu
prin produc]ie în ]ar`, în urma transferului gradual de tehnologie. Din anul 1997 în înzestrarea
Armatei României au mai intrat [i sta]ii radio din familia FALCON II realizate de c`tre firma
HARRIS (SUA). Introducerea acestor sta]ii radio
atât la trupe, cât [i la structuri centrale are o serie
de implica]ii, cum ar fi:
extinderea frecven]ei de lucru în gama undelor
ultrascurte;
protec]ie la bruiaj [i interceptare prin intro-
ducerea saltului de frecven]` (men]inerea inteligibi-
lit`]ii chiar în condi]iile bruierii a 50% din banda
de frecven]e);
protec]ia informa]iei transmise (criptare intern`
[i extern`) în toate modurile de lucru;
posibilitatea transmiterii datelor (de la 16
la 64 kbps), inclusiv cu protec]ia la erori;
posibilitatea transmiterii la distan]` a imaginilor;
posibilitatea localiz`rii pozi]iei GPS;
flexibilitate sporit` din punct de vedere
constructiv [i al puterii de emisie, prin realizarea
modular` a sta]iilor (sta]ii radio de mân`, portabile,
sta]ionare [i mobile de puteri diferite; acela[i tip de
sta]ie radio este folosit ca sta]ie radio portabil`, instalat`
pe autosta]ii, pe mijloace blindate [i în locuri fixe);
tehnologie modern`, asem`n`toare cu cea utilizat` în armatele ]`rilor membre NATO;
personalizarea algoritmului de criptare;
programare prin aer (OTAR);
lucrul adaptiv în cazul undelor scurte;
automatizarea sistemului de realizare a leg`turilor;
posibilitatea interconect`rii cu re]elele locale de calculatoare;
se permite accesul radio în re]elele de comunica]ii strategice [i tactice;
se execut` în ]ar` prin transfer de tehnologie, cu toate implica]iile ce decurg de aici,
atât în plan militar, cât [i economic.
Deoarece, pân` în prezent, în înzestrarea armatei noastre, în general, a unei brig`zi
independente, \n special, nu exist` un sistem C4I integrat, ci numai unele servicii ale acestuia,
datorate utiliz`rii Sistemului de Transmisiuni al Armatei României, din anul 1999 s-a pornit
o ac]iune de realizare efectiv` a unui asemenea sistem la nivelul unei brig`zi independente.
S-a constituit astfel programul EXPERTUL, care se va baza pe o platform` de comunica]ii
80
în parte existent` (mijloacele radio monocanal), în parte inexistente (mijloacele de comu-
nica]ii multicanal), care vor fi realizate mai târziu.
Sistemul C4I pentru o brigad` independent` va asigura:
➫ transmiterea/recep]ia în timp real sau optim a datelor [i informa]iilor necesare
conducerii [i logisticii;
➫ centralizarea, sto-
carea, prelucrarea [i afi-
[area oportun` a infor-
ma]iilor primite;
➫ criptarea transmi-
siilor de date, accesul la
informa]ii fiind controlat ;
➫ echiparea cu pro-
grame/aplica]ii infor-
matice care s` efectueze
calcule tactic-operative
[i s` ofere solu]ii privind
for]ele [i mijloacele pro-
prii, posibilit`]ile inami-
cului etc.; Utilizarea sistemelor C4I la nivel tactic
➫ actualizarea direct de la surs` sau de c`tre operatorul propriu a bazei de date
cu situa]ii din trecut, în timp real sau preconizate (viitoare);
➫ analiza inamicului (afi[area compunerii, dispunerii grup`rii de for]e [i mijloace;
prezentarea variantelor posibile privind concep]ia probabil` de întrebuin]are a for]elor
[i mijloacelor etc.);
➫ stocarea datelor de interes care influen]eaz` hot`rârea;
➫ selectarea [i elaborarea variantei optime de decizie pe baze multicriteriale;
➫ gradul de completare cu resurse logistice, capacit`]i speciale, activit`]i importante,
recente sau prezente;
➫ realizarea cooper`rii [i asigurarea interoperabilit`]ii în cadrul marii unit`]i,
precum [i cu mari unit`]i (unit`]i) ale altor categorii de for]e armate (sau multina]ionale).
În figura de la pagina 82 este prezentat` schematic platforma de comunica]ii (multicanal
[i monocanal) pentru un sistem C4I destinat corpului de armat` (o extindere a celui pentru
brigada independent`, la fâ[ia de ac]iune [i necesit`]ile de comunica]ii ale corpului de armat`).
Una din preocup`rile majore a constituit-o realizarea sistemului informatic integrat
al ministerului ap`r`rii na]ionale (programul SIIMAN), ce define[te totalitatea
sistemelor de tehnologie a informa]iei care asist` activit`]ile din minister la pace, \n situa]ii
de criz` sau la r`zboi.
Sistemul Informatic Integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale este compus din [ase
sisteme, interconectate, cu func]iuni distincte:
❖ Sistemul Informa]ional Asistat care define[te totalitatea serviciilor de tehnologie
a informa]iei ce asist` procesele de culegere, transport [i gestionare a informa]iilor în format
electronic din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Acest sistem constituie infrastructura informatic`
pentru toate celelalte sisteme, cuprinzând, în principal, servicii de: fi[iere [i imprimare,
81
Re]eaua de centre de comunica]ii de sprijin

birotic` integrat`, WEB, po[t` electronic`, gestionare a informa]iilor în format electronic,
gestionare a resurselor de tehnologie a informa]iei.
Principalele subcomponente ale acestui sistem sunt:
INTRANET militar (re]eaua privat` de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, de uz
curent [i secret`);
INTERNET (re]eaua public` de date cu utilizatori [i din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale);
Re]eaua VTC (videoconferin]` în principalele loca]ii ale Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale).
❖ Sistemul Informatic pentru Gestionarea Resurselor din Armat` care cuprinde:
➫ Sistemul informatic de personal (SIPER);
➫ Sistemul informatic financiar contabil ;
➫ Sistemul informatic logistic (SIL);
➫ Sistemul informatic de codificare unic` în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
❖ Sistemele Informatice pentru Asistarea Conducerii Militare cu subcompo-
nentele:
➣ Centrul Opera]ional de Comand` Militar` (Centrul Na]ional de Comand`
în viziunea NATO);
➣ Marele Cartier General (în loca]iile de baz` [i rezerv`, la e[aloanele operativ
[i tactic);
➣ Sistemul de asigurare topogeodezic`.
❖ Sistemele Informatice pentru Asistarea Instruirii cu urm`toarele subcompo-
nente:
✓ sistemele informatice destinate asist`rii activit`]ilor specifice înv`]`mântului militar;
82
✓ sistemele informatice pentru centrele de competen]`;
✓ centrele de instruire prin simulare.
❖ Sistemul de Securitate pentru Sistemele Informatice
❖ Sistemele de Cibernetizare a Tehnicii de Lupt`.
Implica]iile introducerii SIIMAN sunt:
sus]inerea procesului de reform` a armatei;
reducerea costurilor de operare pentru întreg organismul militar;
asigurarea unei mai bune imagini asupra stocurilor [i a consumului de resurse, în general;
asistarea procesului de planificare eficient` a consumului de resurse de ap`rare;
asigurarea premiselor pentru o restructurare eficient`, în sensul reducerii num`rului
personalului afectat în administra]ie raportat la num`rul personalului combatant;
reducerea impactului birocra]iei asupra activit`]ilor zilnice;
asigurarea premiselor pentru integrarea cu sisteme similare sau de nivel superior
ale administra]iei centrale (guvernamentale) [i NATO;
stimularea dezvolt`rii de competen]e pe pia]a româneasc` [i men]inerea speciali[tilor
români în ]ar`.
|n ceea ce prive[te centrele de transmisiuni necesare realiz`rii Re]elei de Transmisiuni
Permanente s-au achizi]ionat 46% dintre acestea, prin instalarea [i punerea lor în func]iune
fiind posibil` conectarea la re]ea a peste 500 de unit`]i militare.
Din suma realiz`rilor de p#n` acum mai amintesc:
➫ unit`]ile nominalizate s` participe la misiuni NATO/PfP au fost înzestrate în totalitate
cu mijloace de radiocomunica]ii compatibile NATO, dintre care 80% sunt în tehnologie
modern` (cu salt de frecven]`);
➫ sunt achizi]ionate [i utilizate pentru leg`tura deta[amentelor aflate în misiune
în afara ]`rii terminale prin satelit;
➫ s-a realizat o Re]ea Radio Operativ` de Nivel Strategic (pilot), cu sta]ii radio HARRIS,
la nivelul Statului Major General, categoriilor de for]e [i unit`]ilor ce îndeplinesc
misiuni NATO, prin care se transmit informa]ii în regim criptat (voce, date, imagini);
➫ s-au realizat [i instalat criptoare de grup, prin care se vor cripta, într-o prim` etap`,
principalele fluxuri din cadrul Re]elei de Transmisiuni Permanente;
➫ pân` la sfâr[itul anului, se vor achizi]iona [i instala terminale numerice de date
care vor asigura leg`tura criptat` la nivel de abonat;
➫ s-a finalizat selec]ia de oferte pentru achizi]ia platformei de comand`-control (softul
de baz` [i LAN) pentru o brigad` mecanizat` (numai softul de baz`);
➫ s-a f`cut extensia serviciilor Re]elei de Transmisiuni Permanente cu servicii
INTRANET pentru 26 comandamente, cu 800 posturi;
➫ utilizarea serviciilor INTERNET.
Programele de dezvoltare în domeniul comunica]iilor [i informaticii vor continua
cu o intensitate sporit` dup` anul 2003, perioad` pe care îndr`znim s` o consider`m
post-NATO. În aceast` perioad`, se va urm`ri, în principal:
✓ redimensionarea Re]elei de Transmisiuni Permanente, avându-se în vedere
restructurarea armatei, punându-se accent pe introducerea efectiv` a tuturor
serviciilor pe care aceasta le poate oferi;
83
✓ trecerea etapizat`, cu sprijinul furnizorului, la implementarea tehnologiei ATM
în Re]eaua de Transmisiuni Permanent`;
✓ introducerea în toate loca]iile RTP a serviciilor INTRANET [i INTERNET, cu toate
implica]iile benefice ce decurg de aici;
✓ extinderea Re]elei Radio Operative de Nivel Strategic (RRONS) la nivel de garnizoan`
[i introducerea de noi servicii;
✓ realizarea unei Re]ele Radio Operative de Nivel Tactic (RRONT), format` din auto-
sta]ii radio pe unde scurte HARRIS, care s` fie interconectat` cu RRONS;
✓ realizarea componentei multicanal a platformei de comunica]ii tactice, care s` accepte
platforma comand`-control achizi]ionat` în cursul acestui an; se va urm`ri ca aceast`
platform` s` se bazeze pe tehnologia ATM;
✓ continuarea dot`rii unit`]ilor militare active cu sta]ii radio cu salt de frecven]`;
✓ realizarea pe plan na]ional de noi soft-uri de aplica]ie.
Am expus aici câteva din realiz`rile de pân` acum în domeniu, precum [i gândurile
speciali[tilor de comunica]ii [i informatic` menite s` ajute comandan]ii [i statele majore
s`-[i formeze o imagine mai complet` a spa]iului de lupt`, s` asigure mijloace de comunica]ii
[i sisteme informatice performante, o calitate superioar` a deciziilor, o manevr` mai rapid`
în timp [i spa]iu, agilitate [i flexibilitate sporite unit`]ilor.
84
ÎNVÃTÃMÂNTUL
, DIN ACADEMIA
DE ÎNALTE STUDII MILITARE
,SI DIN VIITOAREA UNIVERSITATE NATIONALÃ
,
DE APÃRARE CONECTAT INTEGRAL
LA STANDARDELE ALIANTEI, NORD-ATLANTICE
General-locotenent dr. Marin ILIE
- rectorul Academiei de |nalte Studii Militare -
A
cademia de |nalte Studii Militare este institu]ie de \nv`]`m#nt superior militar.
Baza \nv`]`m#ntului superior militar o constituie |naltul Decret Regal
nr. 2073 din 08.08.1889, prin care s-a \nfiin]at, pe l#ng` Marele Stat Major,
{coala Superioar` de R`zboi, destinat` a forma ofi]eri de stat major.
{coala Superioar` de R`zboi a cunoscut o continu` evolu]ie, moderniz#ndu-se \n pas
cu dezvoltarea organismului militar al ]`rii. |n acest an s-au \mplinit 113 ani de la \nfiin]area
acestei institu]ii de \nv`]`m#nt superior, perioad` \n care studiile sale au fost absolvite
de c`tre 105 promo]ii, ultima din acest an purt#nd numele cunoscutului erou al luptei
neamului rom#nesc pentru ap`rarea patriei, Generalul Eremia Grigorescu.
|nv`]`m#ntul superior militar, desf`[urat \n Academia de |nalte Studii Militare, a cunoscut
o continu` restructurare [i modernizare, \n deplin acord cu ac]iunile \ntreprinse
pentru restructurarea Armatei Rom#niei, \n vederea compatibiliz`rii sale cu \nv`]`m#ntul
desf`[urat \n armatele statelor occidentale dezvoltate, membre ale structurilor de securitate
euroatlantice.
|n prezent, Academia de |nalte Studii Militare organizeaz` [i desf`[oar` \nv`]`m#nt
de nivel universitar, contribuind la perfec]ionarea preg`tirii ofi]erilor-studen]i, \n cele cinci
specializ`ri acreditate s` func]ioneze \n Facultatea Interarme, astfel: Conducere interarme
for]e terestre; Conducere interarme for]e aeriene; Conducere interarme for]e navale; Conducere
logistic`; Management economico-financiar. Durata studiilor este de patru ani, primii
doi constituind ciclul I Studii universitare generale, cu discipline echivalate din cele
parcurse \n institu]iile militare de \nv`]`m#nt \n care au fost forma]i ca ofi]eri speciali[ti
\n domeniul unei arme, iar ciclul II Studii de specializare, cu durata de doi ani, fiind
constituit din discipline specifice preg`tirii la nivelul e[aloanelor tactice [i informativ-operative,
pe care ofi]erii-studen]i le parcurg \n Facultatea Interarme. |nv`]`m#ntul este integrat,
interarme [i intercategorii de for]e armate.
85
Corespunz`tor acestor specializ`ri [i \n prelungirea lor, conform prevederilor Legii
\nv`]`m#ntului nr. 84/1995 [i ale Legii nr. 88/1993, \n Academia de |nalte Studii Militare
se desf`[oar` [i \nv`]`m#nt postuniversitar, \n cadrul cursurilor postuniversitare de perfec-
]ionare de baz`, ale categoriilor de for]e armate [i logisticii ac]iunilor militare [i \n organizarea
[i conducerea activit`]ilor specifice unor domenii conexe activit`]ii de comandament
[i stat major.
Cursurile postuniversitare au durata de 4-6 luni, iar \nv`]`m#ntul se desf`[oar` integrat,
interarme [i intercategorii de for]e armate, la e[aloane operative sau strategice.
|ncep#nd din anul 1995, dar \n mod deosebit \n ultimii 3-4 ani, \n planurile de \nv`]`m#nt
[i programele analitice, pe baza c`rora se desf`[oar` \nv`]`m#ntul din Academie, au fost
operate, permanent, modific`ri, \n scopul apropierii \nv`]`m#ntului de cel desf`[urat
\n institu]ii similiare din armatele statelor occidentale dezvoltate. Astfel, \n planurile
de \nv`]`m#nt au fost introduse discipline pentru studiul doctrinelor [i concep]iilor
de securitate ale unor state membre ale NATO, studiul opera]iilor multina]ionale interarme,
precum [i studiul unor opera]ii militare altele dec#t r`zboiul.
De asemenea, au fost introduse discipline care studiaz` interoperabilitatea opera]ional`
cu structurile NATO, \n scopul cre`rii deprinderilor ofi]erilor-studen]i de a utiliza, \n procesul
de instruire a trupelor, terminologia [i procedurile de operare standardizate occidentale,
precum [i pentru studiul [i \nsu[irea concep]iilor [i principiilor care stau la baza construc]iei
europene.
|n cadrul Colegiului Superior de Stat Major din Academie a fost organizat
[i se desf`[oar` un curs postuniversitar de perfec]ionare \n conducerea opera]iilor multina-
]ionale interarme, cu durata de 3 luni.
Pentru preg`tirea ofi]erilor rom#ni care urmeaz` s` \ncadreze diferite func]ii
\n structurile NATO, \n cazul \n care Rom#nia va fi invitat` s` adere la aceast` organiza]ie,
\n noiembrie a.c., la Praga, la solicitarea Direc]iei Management Resurse Umane va fi organizat,
\ncep#nd din acest an universitar, Cursul postuniversitar de perfec]ionare \n conducerea
ac]iunilor NATO, cu durata de 3 luni.
Inten]ion`m ca, \n m`sura posibilit`]ilor, o parte dintre activit`]ile didactice programate
s` fie desf`[urate \n limba englez`, iar pentru sus]inerea \nv`]`m#ntului s` coopt`m personal
cu experien]` \n domeniul respectiv, din Statul Major General [i din alte structuri centrale
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Potrivit Concep]iei de preg`tire a personalului militar [i civil, \n scopul prelu`rii
unor func]ii \n structurile NATO, aprobat` prin ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale
nr. M.41 din 22.04.2002, Academia de |nalte Studii Militare urmeaz` s` organizeze
Cursul pilot de orientare pentru ofi]eri NATO, \n limba englez`, cu sprijinul Universit`]ii
de Ap`rare din SUA. Cursul va cuprinde 5 module: modulul introductiv; istorie NATO;
strategie; structuri NATO [i luarea deciziilor; diferite probleme.
La toate cursurile organizate [i desf`[urate \n Academie, \nv`]`m#ntul practic aplicativ,
care are o pondere important` \n totalul activit`]ilor didactice, se desf`[oar` \n sistemul
structurilor de comandament [i stat major existente \n NATO.
Academia de |nalte Studii Militare organizeaz` [i desf`[oar` cursurile de perfec]ionare
a unor ofi]eri \n folosirea limbilor de circula]ie interna]ional` (englez`, francez`, german`).
De altfel, \n acest sens, institu]ia a primit un ajutor substan]ial din partea unor state membre
86
ale NATO at#t \n ceea ce prive[te sus]inerea logistic` a cursurilor, c#t [i \n perfec]ionarea
personalului didactic \n ]`rile respective [i \n \ndrumarea \nv`]`m#ntului cu personal didactic
de specialitate, provenit din acestea.
Crearea Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, \ncep#nd cu anul universitar 2003/2004,
va constitui un pas important pentru compatibilizarea \nv`]`m#ntului superior militar
din Rom#nia cu \nv`]`m#ntul similar din statele membre ale structurilor de securitate
euroatlantic`.
Universitatea Na]ional` de Ap`rare va avea rolul de a preg`ti [i perfec]iona lideri
[i exper]i, militari [i civili, care vor fi selec]iona]i pentru \ndeplinirea atribu]iunilor func]iilor
de conducere [i de expertiz` \n domeniile ap`r`rii [i securit`]ii na]ionale, precum [i de a elabora
studii [tiin]ifice necesare structurilor cu responsabilit`]i \n aceste domenii.
Principalele misiuni ale Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare vor fi:
preg`tirea interarme, \ntrunit` [i pentru perfec]ionarea preg`tirii [i specializarea
opera]ii multina]ionale a ofi]erilor de arme, selec- personalului militar [i civil \n domenii conexe,
]iona]i pentru func]ii de conducere a unit`]ilor de interes, pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i alte
[i de stat major la nivel mari unit`]i, comandamente structuri ale sistemului de securitate na]ional`;
opera]ionale [i structuri centrale; dezvoltarea teoriei [i g#ndirii militare,
preg`tirea personalului militar [i civil pentru compatibile cu cele din armatele moderne, prin ela-
func]ii de conducere [i expertiz` de nivel \nalt borarea unor lucr`ri de referin]` necesare structurilor
\n domeniul managementului resurselor de ap`rare; de ap`rare [i securitate, procesului de preg`tire
preg`tirea comandan]ilor [i a ofi]erilor a comandamentelor [i de instruire a for]elor;
de stat major pentru conducerea ac]iunilor militare desf`[urarea de activit`]i de cercetare
la nivel strategic, operativ [i tactic; [tiin]ific` \n domeniile de interes ale ap`r`rii
[i securit`]ii na]ionale;
preg`tirea politico-militar` a personalului
elaborarea de studii de ap`rare [i securitate
selec]ionat din cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
na]ional` pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
[i din alte ministere sau agen]ii guvernamentale
[i celelalte structuri centrale ale statului;
[i nonguvernamentale pentru \ndeplinirea responsa-
oferirea de consultan]`, sprijin documentar,
bilit`]ilor specifice func]iilor de conducere/mana- expertiz` [i instruire \n domeniul ap`r`rii [i securit`]ii
gement [i de stat major/expertiz` \n domeniile na]ionale pentru structurile centrale ale Ministerului
ap`r`rii [i securit`]ii na]ionale; Ap`r`rii Na]ionale, institu]ii guvernamentale [i non-
preg`tirea prin masterat [i doctorat \n [tiin]` guvernamentale;
militar`; dezvoltarea rela]iilor de colaborare cu insti-
instruirea [i perfec]ionarea preg`tirii perso- tu]ii de \nv`]`m#nt superior [i cercetare [tiin]ific`
nalului pentru lucrul \n structurile militare interna- din ]ar` [i din strìn`tate, \n scopul cre[terii
]ionale (\nsu[irea procedurilor [i a standardelor eficien]ei activit`]ii [i prestigiului Universit`]ii;
NATO, inclusiv dezvoltarea competen]elor lingvistice proiectarea [i realizarea logisticii didactice
potrivit standardelor de interoperabilitate); pentru nevoile proprii, precum [i pentru al]i beneficiari.
Universitatea Na]ional` de Ap`rare va fi structurat` \n unit`]i func]ionale distincte,
specifice domeniilor de \nv`]`m#nt, cercetare [tiin]ific`, logistic` [i conducere, conform
schemei de la pagina 88.
Facultatea de Comand` [i Stat Major asigur` preg`tirea interarme, \ntrunit [i pentru
opera]ii multina]ionale a ofi]erilor selec]iona]i pentru \ndeplinirea func]iilor de comandant
de batalion (similar) [i de ofi]er de stat major \n structuri superioare acestui e[alon.
|n perioada de tranzi]ie asigur` continuarea studiilor universitare \n vederea ob]inerii licen]ei
\n {tiin]` militar` pentru absolven]ii fostelor [coli militare de ofi]eri activi. Ulterior, asigur`
preg`tirea absolven]ilor academiilor categoriilor de for]e armate, \n vederea specializ`rii
87
88
\n conducerea ac]iunilor militare interarme, \ntrunite [i a opera]iilor multina]ionale. Durata
studiilor va fi de 4 ani, din care primii doi ani prin echivalarea unor discipline din [colile
militare de ofi]eri activi, respectiv din academiile categoriilor de for]e armate.
Colegiul de Management al Resurselor de Ap`rare asigur` preg`tirea personalului
selec]ionat pentru func]ii superioare de conducere [i expertiz`, la nivel operativ [i strategic,
\n domeniul folosirii resurselor na]ionale \n scopuri de ap`rare [i securitate (resurse umane,
materiale, financiare etc.).
Grupele de studen]i vor cuprinde at#t militari, c#t [i civili, pe c#t posibil din toate
structurile statului, cu responsabilit`]i \n domeniul managementului resurselor de ap`rare
[i al securit`]ii na]ionale. Durata studiilor va fi de 2-4 luni, iar gradul minim pentru militari
este de maior (similar).
Colegiul de R`zboi asigur` preg`tirea, la nivel strategic [i operativ, a viitorilor
comandan]i/[efi de structuri din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i din alte ministere/agen]ii
pentru conducerea/managementul for]elor/resurselor \n scopuri de ap`rare [i securitate
na]ional`. Cursul poate fi urmat [i de c`tre personalul civil cu atribu]ii de mare importan]`
\n domeniul ap`r`rii sau securit`]ii na]ionale. Durata studiilor va fi de 3-6 luni, iar gradul
minim pentru militari este de locotenent-colonel (similar).
|n cadrul Colegiului de R`zboi func]ioneaz` [i cursul pentru generali [i amirali,
la care particip` generalii de brigad` (similari) recent avansa]i la acest grad. Durata cursului
va fi de 2 luni.
Colegiul Na]ional de Ap`rare asigur` preg`tirea politico-militar` a liderilor de rang
\nalt, militari [i civili, \n cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, altor ministere, agen]ii/institu]ii
civile, reprezentan]i ai partidelor politice [i media, \n scopul \ndeplinirii responsabilit`]ilor
ce le revin \n domeniul ap`r`rii [i securit`]ii na]ionale. Durata studiilor va fi de 3-6 luni.
Centrul Regional de Preg`tire NATO/PfP asigur` preg`tirea personalului
selec]ionat pentru \ndeplinirea atribu]iilor specifice structurilor de conducere [i stat major
ale NATO/altor structuri militare [i de securitate multina]ionale [i \n vederea particip`rii
la opera]ii, exerci]ii [i alte activit`]i comune cu structurile NATO. |nv`]`m#ntul se va desf`[ura
\n limba englez` [i va avea o durat` de 2-4 luni, \n func]ie de standardele ce trebuie \ndeplinite.
Departamentul de Limbi Strìne asigur` perfec]ionarea preg`tirii personalului
privind cunoa[terea limbilor strìne de interes pentru ap`rare, cu prioritate a limbii engleze,
precum [i \nv`]area limbii rom#ne de c`tre studen]ii strìni. Durata cursurilor va fi de 3-9 luni.
Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate elaboreaz` studii [i asigur`
documentare [tiin]ific` pe probleme specifice domeniilor de ap`rare [i securitate pentru
ministrul ap`r`rii na]ionale, [eful Statului Major General, secretarii de stat, precum [i pentru
alte structuri interesate din afara Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Desf`[oar` activit`]i
de cercetare [tiin]ific`, recenzie independent`, analiz` [i evaluare \n sprijinul procesului
de \nv`]`m#nt din Universitatea Na]ional` de Ap`rare, elaboreaz` lucr`ri [tiin]ifice \n scopul
dezvolt`rii teoriei [i practicii militare, asigur` consultan]` [i expertiz` \n domeniile securit`]ii
[i ap`r`rii.
Conducerea Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare va fi realizat` de c`tre comandantul/
rectorul institu]iei, senatul universitar [i biroul acestuia. Comandantul/rectorul Universit`]ii
va fi numit din corpul generalilor (similar) \n activitate, prin rota]ie (din 4 \n 4 ani), din una
din categoriile de for]e armate [i va fi subordonat nemijlocit ministrului ap`r`rii na]ionale.
89
Loc]iitorul sù pentru \nv`]`m#nt [i cercetare [tiin]ific` va fi o personalitate militar`
sau civil`, cu experien]` \n domeniul ap`r`rii [i securit`]ii na]ionale [i gradul didactic
de profesor sau conferen]iar universitar.
Directorul general administrativ (loc]iitorul pentru logistic`) va \ndeplini atribu]iile
de conducere a logisticii generale de \nv`]`m#nt, \n scopul asigur`rii condi]iilor optime
pentru desf`[urarea activit`]ii de \nv`]`m#nt [i cercetare [tiin]ific`. Func]ia poate fi \ndeplinit`
de c`tre o persoan` militar` sau civil`.
{eful structurii de cercetare [tiin]ific` va fi o personalitate militar` sau civil`, recunoscut`
pentru contribu]ia sa [tiin]ific` de excep]ie \n domeniul securit`]ii na]ionale.
{efii de facult`]i, colegii, centre de preg`tire, departamente [i catedre se aleg
din r#ndul profesorilor [i conferen]iarilor universitari, pentru o perioad` de patru ani,
[i vor reprezenta, pe c#t posibil, cele trei categorii de for]e armate [i domeniul civil.
Staff-ul comandantului Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare va include exper]i militari
[i civili, cu bogat` experien]` \n domeniul ap`r`rii/securit`]ii/\nv`]`m#ntului/cercet`rii
[tiin]ifice.
Autonomia universitar` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare se manifest` \n urm`toarele
domenii:
➫ organizatoric prin dreptul de a proiecta [i \ncadra structurile didactice;
➫ func]ional prin dreptul de a stabili cìle [i modalit`]ile de dezvoltare, de a concepe
documentele de conducere a \nv`]`m#ntului [i cercet`rii [tiin]ifice, de a-[i configura rela]iile
interne, de a realiza logistica [i managementul educa]ional, de a proiecta [i implementa
programele profesionale pentru membrii comunit`]ii, de a acorda titluri didactice, [tiin]ifice
[i onorifice [i de a adopta \nsemne [i simboluri proprii;
➫ formativ prin dreptul de a hot`r\ cum se vor \ndeplini cerin]ele cuprinse \n modelul
absolventului (stabilit de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, ca principal beneficiar), de a stabili
con]inutul instruirii, de a elabora [i aplica strategiile [i metodologiile didactice, de a stabili
standardele minime privind activitatea profesional` [i comportarea membrilor comunit`]ii
universitare;
➫ [tiin]ific prin exprimarea g#ndirii libere, bazat` pe competen]a profesional`
a membrilor comunit`]ilor academice, prin dreptul de a fundamenta [i adopta tematici
de cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare proprii, de a ini]ia [i dezvolta rela]ii [tiin]ifice cu al]i
parteneri, programe de cercetare [tiin]ific` na]ionale [i interna]ionale, de a organiza
[i participa la manifest`ri [tiin]ifice [i a valorifica rezultatele activit`]ii de cercetare [tiin]ific`;
➫ economico-financiar prin dreptul de a gestiona liber, potrivit legii, fondurile alocate
sau atrase din alte surse [i de a stabili nevoile materiale [i financiare, bugetul propriu
de venituri [i cheltuieli;
➫ de jurisdic]ie prin dreptul de a stabili, \n condi]iile legii, cadrul normativ intern
[i de a promova demersurile pentru respectarea normelor privind comunitatea universitar`,
rela]iile cu autorit`]ile publice [i cu al]i agen]i interni [i interna]ionali.
Func]iile didactice se stabilesc pe baza cerin]elor privind \ndeplinirea planurilor
de \nv`]`m#nt, a num`rului de studen]i [i a normelor didactice stabilite, pe plan na]ional,
pentru cadrele didactice universitare [i prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale,
pentru instructorii militari. Posturile didactice se ocup` prin concurs, la care poate participa
at#t personalul militar, c#t [i cel civil.
90
Num`rul de studen]i/cursan]i [i dinamica de preg`tire vor fi stabilite de c`tre structura
de personal a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, pe baza solicit`rilor structurilor centrale
ale ministerului, ale celorlalte structuri de ap`rare [i securitate na]ional` [i ale partenerilor
externi, cu avizul rectorului Universit`]ii [i se aprob` de c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale.
M`rimea [i compozi]ia grupelor de studen]i/cursan]i se stabilesc de senatul universitar,
potrivit reglement`rilor legale \n vigoare. Principiile ce stau la baza acestei activit`]i
se refer` la respectarea ponderii categoriilor de for]e armate, a raportului militari/civili,
reprezentarea a c#t mai multor componente de ap`rare [i securitate na]ional` sau interna-
]ional`, eficien]a didactic`, logistica \nv`]`m#ntului etc.
Fiecare grup` de studen]i este condus` de un \ndrum`tor militar/civil, cadru didactic
cu o larg` experien]` profesional`.
Admiterea \n Universitatea Na]ional` de Ap`rare se face prin concurs, cu respectarea
legisla]iei na]ionale [i a reglement`rilor proprii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Logistica Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare va cuprinde structurile de sprijin al activit`]ii
de \nv`]`m#nt [i cercetare [tiin]ific`, precum [i cele specifice unei structuri militare.
Pentru \ndeplinirea rolului [i misiunii, Universitatea Na]ional` de Ap`rare va fi finan]at`
de la bugetul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, \n func]ie de num`rul studen]ilor, costurile
per student, programele de dezvoltare, planul de asigurare tehnico-material` a \nv`]`-
m#ntului, planul de cercetare [tiin]ific`, precum [i din fondurile extrabugetare, conform
prevederilor legale.
Ca surse de finan]are mai pot fi taxele de studii pentru beneficiarii din afara Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, contractele de cercetare [tiin]ific`, editarea de lucr`ri, \nchirierile
de spa]ii, sponsoriz`rile etc., \n condi]iile legii. Universitatea Na]ional` de Ap`rare va func]iona
cu caracter nonprofit.
|n concluzie, \nv`]`m#ntul din Academia de |nalte Studii Militare [i din viitoarea
Universitate Na]ional` de Ap`rare este [i va fi \n m`sur` s` fie integral conectat la standardele
Alian]ei Nord-Atlantice.
La aceasta au contribuit [i vor contribui, \n continuare, rela]iile str#nse pe care Academia
de |nalte Studii Militare [i, \n viitor, Universitatea Na]ional` de Ap`rare, le are [i le va dezvolta
cu institu]ii similare din statele occidentale, membre ale Alian]ei Nord-Atlantice.
91
PREGQTIREA ARMATEI PENTRU INTEGRAREA

ÎN STRUCTURILE EUROATLANTICE*
o retrospectivq proceduralq [i ac]ionalq
I
ntegrarea în structurile de securitate europene [i euroatlantice reprezint` pentru
România un obiectiv strategic care influen]eaz` în mod decisiv politica sa militar`.
În acest scop, înc` din anul 1990, s-a declan[at o ampl` reform` a organismului
militar, demersurile întreprinse urm`rind s` pun` în eviden]` elementele de compatibilitate
[i interoperabilitate, s` identifice deosebirile existente [i s` sugereze cì [i modalit`]i practice
de rezolvare a acestora.
Procesul de restructurare a Armatei, desf`[urat în perioda 1990-1999, a con]inut
trei etape, astfel:
❖ Prima etap` (1990-1993), având ca obiective prioritare: ajustarea structural` rapid`
a Armatei, crearea noului cadru legislativ pentru organizarea [i func]ionarea ei [i declan[area
unor programe de modernizare [i înzestrare.
❖ Etapa a doua (1994-1996) a avut ca obiective majore: opera]ionalizarea structurilor
existente [i declan[area procesului de realizare a interoperabilit`]ii cu armatele statelor
membre NATO.
❖ Etapa a treia (1997-1999) a vizat asigurarea unei capacit`]i defensive credibile.
În anul 2000, procesul de restructurare a continuat în baza Planului cadru de ac]iune
pentru implementarea Programului de restructurare [i modernizare a for]elor armate
ale României (FARO 2005/2010). Planul cadru de ac]iune a fost conceput s` se realizeze
în dou` faze:
➣ Faza întâi (2000-2003) viza restructurarea [i opera]ionalizarea structurii de for]e
la nivelul cerin]elor minime, impuse de necesitatea asigur`rii unei capacit`]i defensive
credibile [i a nivelului de interoperabilitate planificat [i asumat.
➣ Faza a doua (2004-2007) viza modernizarea înzestr`rii [i continuarea realiz`rii
capacit`]ii opera]ionale a structurilor Armatei.
Ca urmare a ini]iativei MAP lansat` la Washington, în luna septembrie 1999 a fost
adoptat Programul Na]ional Anual care a inclus primul ciclu de planificare multianual`
ce cuprinde perioada 2000-2007. Ca urmare a Legii nr. 63 de planificare a ap`r`rii,
adoptat` în anul 2000, a fost elaborat` Directiva de Planificare a Ap`r`rii, care a introdus
Sistemul de Planificare, Programare, Bugetare [i Evaluare dup` modelul folosit în NATO.
Procesul de planificare multianual` a fost integrat ca element principal \n Directiva de Pla-
nificare a Ap`r`rii.
* Sintez` alc`tuit` de c`tre locotenentul-comandor Mihai LUPU din Sec]ia de Coordonare a Reformei
[i Integrare \n NATO.
92
Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
În anul 2001 a fost realizat` o revizuire ampl` a structurii de for]e în baza c`reia
s-a proiectat For]a Program 2003, care avea ca ]int` realizarea unei combina]ii
de for]e active, teritoriale [i de rezerv`. Efectivele autorizate ale acestei for]e programate
erau de 112 000 militari [i 28 000 de civili.
Din 1989, Armata [i-a redus structura de for]e la r`zboi de la 850 000 la 230 000,
iar personalul militar activ de la 280 000 la 112 000.
Aceste reduceri au eficientizat în mod semnificativ for]ele armate [i au eliminat
structurile mo[tenite care reprezentau o povar` pentru ap`rare.
Din decembrie 2000, datorit` sprijinului acordat de c`tre noul guvern, Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale a putut s`-[i concentreze energia institu]ional` asupra unor priorit`]i
clare care sus]in reforma în desf`[urare [i efortul de restructurare.
Aceste priorit`]i includ: eliminarea elementelor [i capabilit`]ilor excedentare, alocarea
resurselor disponibile unit`]ilor cu prioritate maxim` în acord cu încadrarea acestora
în tipul de for]e prev`zut în Strategia militar` na]ional` [i echilibrul judicios al raportului
dintre unit`]ile active, teritoriale [i de rezerv` în vederea îndeplinirii cerin]elor de securitate.
În plus, în dezvoltarea For]ei Program 2003 au fost aplicate principiile fundamentale
ale acestui proiect pentru a se asigura c` sarcinile identificate de Strategia militar` na]ional`
pot fi îndeplinite, astfel: crearea unei for]e capabile s` apere suveranitatea na]ional`
[i, în situa]ii de criz`, capabil` s` rezolve situa]iile ap`rute în termeni favorabili intereselor
na]ionale ale României; eficientizarea structurilor de comand` [i control, dotate cu sisteme
moderne C4I [i capabile s` treac` rapid de la starea de pace la cea de criz` sau de r`zboi
[i s` sincronizeze toate ac]iunile militare necesare pentru diminuarea riscurilor sau amenin-
]`rilor la adresa securit`]ii na]ionale; crearea unor for]e echilibrate active, teritoriale
[i de rezerv` care s` poat` r`spunde rapid amenin]`rilor imediate în func]ie de situa]ie;
crearea unui sistem de mobilizare care s` r`spund` rapid în situa]ii de criz` na]ional`;
asigurarea capacit`]ii de a crea grup`ri operative întrunite pentru a executa opera]ii
terestre, aeriene [i maritime.
Parteneriatul pentru Pace, cadru politico-militar

de pregqtire a României pentru integrarea în NATO
Participarea României la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, înc` de la crearea sa,
la 20 decembrie 1991, [i semnarea, în 1994, a Documentului Cadru al Parteneriatului
pentru Pace, au constituit primele ac]iuni menite s` îndeplineasc` acest obiectiv. În viziunea
României, Parteneriatul pentru Pace (PfP) are rolul de a oferi cadrul pentru dezvoltarea
încrederii reciproce, men]inerea dialogului politic [i dezvoltarea unor rela]ii de cooperare
[i ac]iuni comune în domeniul politico-militar [i, totodat`, prin leg`tura direct` cu NATO,
de a proteja climatul de securitate [i stabilitate în întregul spa]iu de referin]`.
Documentul Cadru a stabilit urm`toarele obiective generale: facilitarea transparen]ei
procesului de elaborare a planurilor [i bugetelor na]ionale de ap`rare; asigurarea
exercit`rii controlului democratic asupra for]elor armate; men]inerea capacit`]ii [i st`rii
de preg`tire în vederea particip`rii la opera]iuni sub egida ONU [i/sau OSCE; dezvoltarea
rela]iilor de cooperare militar` cu NATO, pentru activit`]i de planificare, de preg`tire
în comun, precum [i pentru desf`[urarea de exerci]ii comune, în a[a fel încât for]ele
93
apar]inând ]`rilor PfP s` poat` participa la misiuni de men]inere a p`cii, cùtare-salvare,
umanitare [i alte misiuni care ar putea fi convenite ulterior; dezvoltarea pe termen lung
a capacit`]ii for]elor de a ac]iona în comun, cu eficien]` sporit`, împreun` cu cele ale ]`rilor
membre NATO.
Semnarea Documentului-cadru al Parteneriatului pentru Pace a fost urmat` de înaintarea,
de c`tre ]ara noastr`, a Documentului de Prezentare, care cuprindea m`surile ce urmau
s` fie luate pentru îndeplinirea scopurilor politice ale Parteneriatului [i mijloacele militare
[i de alt` natur` puse la dispozi]ie pentru activit`]ile acestuia.
Participarea României la Parteneriatul pentru Pace a fost statuat`, ulterior, prin hot`-
rârea adoptat` în Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii, în anul 1995, privind semnarea
Programului Individual de Parteneriat pentru Pace. Acesta prevedea, al`turi de scopul
politic privind participarea în cadrul Parteneriatului, domeniile de cooperare pentru primii
doi ani, punerea la dispozi]ia NATO [i UEO, începând cu anul 1996, a for]elor pentru misiuni
de men]inere a p`cii [i umanitare, opera]iuni de cùtare-salvare [i exerci]ii NATO/PfP, astfel:
pentru misiuni de men]inere a p`cii (f`r` asumarea sarcinilor de impunere
a p`cii): un batalion de infanterie, o fregat`, o vedet` purt`toare de rachete, o nav` de sprijin
logistic, 5 nave de deminare, o nav` de scafandri demin`ri, 17 nave fluviale [i o subunitate
de scafandri fluviali demin`ri;
pentru misiuni de cùtare-salvare: o companie de para[uti[ti, o companie
de vân`tori de munte, o subunitate de ap`rare civil`, o escadril` de elicoptere pentru cercetare
la vedere, un remorcher maritim salvator, o nav` maritim` de interven]ie cu scafandri
de mare adâncime, un remorcher fluvial [i o subunitate de scafandri;
pentru misiuni umanitare: un spital militar de campanie;
pentru participare la preg`tire [i exerci]ii comune cu statele majore de mari
unit`]i: o brigad` mecanizat`, o brigad` de vân`tori de munte, o brigad` de tancuri,
o brigad` de artilerie, un batalion de transmisiuni, un batalion de cercetare, un batalion
de para[uti[ti, o companie de poli]ie militar`, patru avioane de transport C-130, o escadril`
de avia]ie de vân`toare [i o escadril` de elicoptere de transport, un divizion de vedete
purt`toare de rachete [i un divizion de scafandri de lupt`.
Începând cu anul 1996, aceste for]e au participat la activit`]i de preg`tire [i exerci]ii
comune cu structuri similare din statele membre NATO [i PfP, în baza planurilor de cola-
borare bilaterale semnate cu acestea.
În prezent, oferta de for]e pentru opera]ii PfP conduse de NATO cuprinde:
for]e terestre: 1 batalion infanterie, 3 companii infanterie, 1 companie para[uti[ti,
1 companie poli]ie militar`, 1 companie vân`tori de munte, 1 companie geniu, 1 deta[ament
deminare, 1 deta[ament de transport;
for]e aeriene: 6 avioane MiG-21 Lancer, 2 avioane C-130 B.;
for]e navale: 2 dragoare maritime, 1 nav` de interven]ie cu scafandri , 1 remorcher
maritim salvator, 2 nave purt`toare de artilerie (1 Mon. Flv., 1 V. Bl.), 1 remorcher fluvial,
1 echip` de scafandri cu dou` grupe EOD/SEAL.
Din cadrul acestor for]e, România poate sus]ine în teatru structuri cu efective de pân`
la 900 militari.
94
De asemenea, ]ara noastr` particip` la structurile militare multina]ionale:
pe baza aranjamentelor în plan bilateral, în cadrul Batalionului Mixt
Româno-Ungar de Men]inere a P`cii: un modul românesc (449 militari) compus din 2 companii
de infanterie, 1 pluton de arunc`toare de 82 mm, 1 pluton antitanc [i 1 pluton logistic,
inclusiv personalul necesar constituirii comandamentului mixt al batalionului;
pe baza ini]iativelor de cooperare multina]ional`:
➫ \n cadrul For]ei Multina]ionale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE): 1 bata-
lion de infanterie, 1 pluton de cercetare, 1 pluton de transport , 1 grup` de ofi]eri
[i subofi]eri de stat major, 1 companie de geniu, 3 ofi]eri [i 2 subofi]eri în cadrul
Nucleului Permanent de Stat Major; România de]ine pre[edin]ia PMSC
[i SEDM-CC pân` în luna august 2003;
➫ \n cadrul Grupului de cooperare naval` din Marea Neagr` BLACKSEAFOR: 1 nav`,
1 ofi]er în grupul de conducere opera]ional` [i 1 ofi]er în statul major multina]ional;
➫ \n cadrul unit`]ii multina]ionale de geniu româno-ungaro-slovaco-ucrainean`
TISA: 1 companie de geniu; urmeaz` semnarea Acordului Tehnic de c`tre [efii
statelor majore ale for]elor armate din ]`rile participante;
pe baza acordurilor ONU în cadrul Brig`zii Multina]ionale de capacitate de lupt`
ridicat` a for]elor în a[teptare, pentru opera]iuni ONU SHIRBRIG: 1 companie de infanterie
(131 militari), 11 ofi]eri [i subofi]eri de stat major; România a încadrat 3 posturi nepermanente
în statul major al brig`zii [i un post permanent; de asemenea, este stabilit` participarea
cu 10 observatori ONU; \n hibernare 369 militari/B. 151 I., 1 spital militar 126 militari,
40 observatori aranjament ONU stand-by.
Procesul de Planificare [i Analizq a PfP

Programul Parteneriat pentru Pace a fost dezvoltat prin introducerea, în ianuarie 1995,
a Procesului de Planificare [i Analiz` a PfP (PARP), bazat pe un ciclu de planificare bienal,
destinat s` promoveze interoperabilitatea for]elor ce vor participa în comun la misiuni
de men]inerea p`cii, umanitare [i opera]iuni de cùtare-salvare. Acesta era menit,
de asemenea, s` sporeasc` transparen]a în planificarea ap`r`rii, în rândul alia]ilor [i a partenerilor.
Conceptul de interoperabilitate introdus de PARP cuprindea trei domenii: cel opera]ional
(care vizeaz` practica militar`, procedurile [i planificarea), cel tehnic (referindu-se la domeniul
înzestr`rii armatei) [i cel administrativ (privind terminologia utilizat` în domeniul opera]ional
[i material).
Pentru realizarea interoperabilit`]ii, ca domeniu distinct al procesului de standardizare
preconizat de NATO, [i atingerea nivelului minim acceptat, ]ara noastr` [i-a asumat
un num`r de 19 obiective de interoperabilitate, prin semnarea angajamentului de participare
la ciclul I PARP (1995-1997), al`turi de alte 14 ]`ri PfP.
Obiectivele asumate vizau: disponibilitatea unit`]ilor pentru opera]iuni PfP; interope-
rabilitatea echipamentelor de comunica]ii [i a mijloacelor de control al naviga]iei aeriene;
C3 în opera]iunile SAR; sistemul de identificare avion-inamic (IFF); comunalitatea
procedurilor de aeroport; simbolistica h`r]ilor NATO, adoptarea proiec]iei [i caroiajului
MERCATOR; capacitatea de marcare [i înregistrare a câmpurilor de mine sau muni]ii
neexplodate; cerin]ele lingvistice pentru ofi]erii de stat major, asigurarea echipelor de leg`tur`;
preg`tirea echipelor medicale pentru SAR; sistemul logistic; cerin]ele privind calitatea
95
[i donarea sângelui; cerin]ele privind combustibilul unic; realimentarea în porturi; realimen-
tarea pe mare. Pentru îndeplinirea acestor obiective au fost întocmite planuri de implementare
la nivelul Statului Major General [i la cel al categoriilor de for]e armate. Obiectivele au fost
îndeplinite par]ial, lipsa fondurilor necesare procur`rii unor echipamente din import
constituind singura cauz` a neîndeplinirii în totalitate a acestora.
Lansarea Consiliului Parteneriatului Euroatlantic [i a conceptului Parteneriatului
pentru Pace Intensificat, la reuniunea de la Sintra din mai 1997, precum [i a conceptului
Parteneriatului Opera]ional ca instrumente de baz` ale NATO în secolul XXI, a oferit
o dimensiune politic` [i militar` mai accentuat` cooper`rii României cu Alian]a Nord-Atlantic`
[i un cadru în care efortul de preg`tire pentru integrare în structurile militare ale NATO
s` fie direc]ionat cu prioritate spre aspectele calitative.
Bazându-se pe succesul primului ciclu, au fost adoptate o serie de m`suri de c`tre
autorit`]ile NATO, menite s` dezvolte, atât intensiv, cât [i extensiv, procesul pentru urm`torul
ciclu PARP, lansat în octombrie 1996. România a semnat [i ea angajamentul de participare
la ciclul II PARP, al`turi de alte 17 ]`ri PfP, pentru perioada 1997-1999.
În aceast` etap` România [i-a asumat un num`r de 44 de obiective de interoperabilitate
[i a nominalizat un num`r mai mare de unit`]i pentru misiuni desemnate opera]iuni
în sprijinul p`cii (PSO) [i exerci]ii NATO/PfP. Cele 44 de obiective de interoperabilitate
asumate au preluat cerin]ele pachetului de obiective asumate anterior [i au vizat, în principal,
realizarea compatibilit`]ii structurilor nominalizate pentru misiuni PfP cu cele ale NATO,
realizarea interoperabilit`]ii opera]ionale în domeniile comenzii [i controlului, logistic,
al desf`[ur`rii ac]iunilor de lupt`, precum [i a interoperabilit`]ii tehnice a echipamentelor
de comunica]ii, radioloca]ie [i radionaviga]ie.
Planificat, ini]ial, pentru perioada 1997-1999, acest ciclu a fost prelungit pân`
în anul 2000, an care a marcat trecerea de la ciclul II PARP la ciclul III PARP.
}ara noastr` [i-a exprimat dorin]a de a adopta noul sistem de planificare [i a acceptat,
în luna martie 1999, un num`r de 10 Obiective Ini]iale de Parteneriat (IPGs). Aceste
obiective, concepute astfel încât s` asigure trecerea la Obiectivele de Parteneriat, nu au
înlocuit Obiectivele de Interoperabilitate asumate pentru ciclul II PARP, ele coabit#nd
opera]ional în cursul anului 2000. Adoptarea celor 10 IPGs-uri, concepute pentru a avea
o referire direct` la opera]iunile de sprijin al p`cii, a constituit, \n fapt, adaptarea la noul tip
de opera]iuni conduse de c`tre NATO.
Pentru reu[ita acestei noi abord`ri, s-au luat m`suri de concentrare a eforturilor
financiare în scopul realiz`rii cu prioritate a obiectivelor de interoperabilitate de c`tre unit`]ile
nominalizate pentru PSO [i SAR [i, într-o m`sur` mai mic`, de c`tre unit`]ile nominalizate
doar pentru exerci]ii NATO/PfP. Din acelea[i considerente, a fost redus num`rul de unit`]i
nominalizate pentru PSO [i SAR [i, în mod substan]ial, al celor nominalizate pentru exerci]ii.
Cel de-al treilea ciclu PARP, început în anul 2001, se desf`[oar` sub autoritatea
Parteneriatului Opera]ional [i a fost conceput pentru a oferi ]`rilor partenere orient`ri
detaliate privind m`surile de identificare [i de preg`tire a for]elor proprii destinate s` participe
la misiuni PfP conduse de NATO [i pentru preg`tirea preliminar` \n vederea \ndeplinirii
obliga]iei privind ap`rare colectiv`.
Noile proceduri PARP au introdus Obiectivele de Parteneriat (PGs), care reprezint`
continuarea interoperabiliz`rii for]elor nominalizate pentru PfP. În anul 2000, ]ara noastr`
96
[i-a asumat, pentru perioada 2001-2006, un num`r de 84 de obiective de parteneriat. Începând
cu anul 2001 aceste obiective au înlocuit Obiectivele de Interoperabilitate asumate pentru
ciclul II PARP.
Din cele 44 de obiective de interoperabilitate convenite în 1997, 3 au fost realizate
în 1998. Alte 12 obiective au fost finalizate în 1999-2000, incluzând obiectivele care se refer`
la organizarea/procesele/procedurile C2, proceduri C2 logistice, aprovizionarea cu ap`
potabil`, alimentarea cu curent electric, sprijin aerian, transport aerian, marcarea [i raportarea
zonelor periculoase [i sprijin privitor la condi]iile atmosferice. Celelalte obiective de interope-
rabilitate [i obiectivele ini]iale de parteneriat convenite în 1999 au fost incluse în obiectivele
de parteneriat pe 2000.
România [i-a asumat 84 de obiective de parteneriat, dup` cum urmeaz`:
➫ 27 obiective de parteneriat generale;
➫ 21 obiective de parteneriat pentru For]ele Terestre;
➫ 15 obiective de parteneriat pentru For]ele Navale;
➫ 21 obiective de parteneriat pentru For]ele Aeriene.
La nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a fost elaborat Planul de implementare
a obiectivelor de parteneriat în perioada 2001-2006, care stabile[te cadrul legal necesar
pentru coordonarea eforturilor tuturor structurilor implicate în implementarea celor
84 de obiective de parteneriat asumate în scopul îndeplinirii cerin]elor pentru aderare.
În baza acestui plan, responsabilii de obiective de parteneriat au elaborat programe
de implementare a acestora care cuprind principalele activit`]i pentru realizarea cerin]elor
corespunz`toare fiec`rui obiectiv [i resursele necesare pentru implementarea acestora.
|n ceea ce prive[te situa]ia implement`rii acestora, pân` în prezent au fost implementate
34 PGs. Celelalte 50 PG-uri se vor finaliza astfel: 9 PGs pân` la sfâr[itul anului 2002,
8 PGs în anul 2003, 16 PGs în anul 2004, 7 PGs în anul 2005, 7 PGs în anul 2006 [i 3 PGs
în anul 2007.
Îndeplinirea celor 34 PG-uri s-a concretizat în: revizuirea structurii de for]e pentru
optimizarea acesteia în vederea particip`rii în structurile for]elor NATO; începerea
adopt`rii structurii interne a comandamentelor marilor unit`]i din For]ele Terestre de la nivel
brigad` în sus, conform structurii standardizate G1-G6 [i, la nivel batalion, pân` la structura
comun` S1, S2, S3, S4, S6; selec]ionarea a 145 de ofi]eri care pot participa într-un coman-
dament CJTF, în opera]iuni PfP conduse de NATO; înfiin]area Agen]iei de Gestionare
a Frecven]elor care este accesibil` coordon`rii opera]iunilor de trecere a grani]elor
atât în scenariile exerci]iilor, cât [i în cele ale ac]iunilor reale; \nfiin]area Grupului CIMIC
în subordinea Corpului 1 Armat` Teritorial, compus din 3 Companii Generale CIMIC
[i Compania de Speciali[ti CIMIC care înglobeaz` echipele func]ionale de speciali[ti;
posibilitatea utiliz`rii a 12 ofi]eri ca ofi]eri de leg`tur` sau de completare; elaborarea
de studii [i proiecte pentru introducerea carburantului unic destinat aliment`rii motoarelor
care echipeaz` tehnica terestr` [i de avia]ie, interoperabilitatea tehnicii r`mân#nd o prioritate
pentru NATO în misiunile multina]ionale; faptul c` au fost declarate unit`]ile combatante
disponibile pentru misiuni NATO/PfP, scopul acestei ini]iative fiind de a demonstra
coeziunea [i hot`rârea NATO [i a partenerilor în conducerea opera]iunilor PfP; men]inerea
contribu]iei stabilite a unit`]ii de sprijin de lupt` pentru opera]iuni PfP conduse de NATO;
asigurarea a 37 de sisteme de comunica]ii prin satelit SATCOM pentru toate unit`]ile
97
care pot fi desf`[urate la aceast` dat` în teatru; încadrarea func]iilor CIMIC de la nivel
brigad` în sus, inclusiv în Statul Major General; men]inerea elementului na]ional de sprijin
(NSE) [i a echipelor medicale na]ionale de leg`tur` (NMLT), continu#ndu-se preg`tirea
acestora prin cursuri de instruire la NATO; men]inerea particip`rii structurilor nominalizate
[i \n continuarea preg`tirii în vederea men]inerii capabilit`]ilor în scopul îmbun`t`]irii
flexibilit`]ii opera]iunilor; desemnarea a dou` aerodromuri care îndeplinesc standardele
NATO în sprijinul opera]iunilor PfP, a[a încât bazele aeriene interoperabile s` asigure
o mai mare flexibilitate [i o mai bun` desf`[urare a opera]iunilor; identificarea [i opera-
]ionalizarea capacit`]ii de manipulare [i de transport aerian, prin acordul încheiat cu TAROM;
\nfiin]area Centrului de Supraveghere Aerian` (ASOC), care este interoperabil cu structurile
NATO [i dispune de capacitatea opera]ional` de a furniza o imagine aerian` integrat`;
preg`tirea a 2 aeronave C 130, precum [i a altor aeronave [i echipamente puse la dispozi]ie
prin acordul cu TAROM pentru a asigura transportul for]elor na]ionale; constituirea
capacit`]ii de evacuare aeromedical`, fiind selectate 1 avion C 130 [i 3 elicoptere [i preg`tite
15 cadre medicale pentru îndeplinirea acestui tip de misiuni; punerea la dispozi]ie a perso-
nalului logistic instruit ca ofi]er de leg`tur` pentru MNLC-M, în acest scop fiind selec]iona]i
9 ofi]eri care pot îndeplini func]ii de reprezentan]i na]ionali pentru logistic` sau de personal
administrativ în cadrul MNLC-M [i ALSS/FLS; dotarea aeronavelor [i elicopterelor
destinate particip`rii la opera]ii PfP conduse de NATO cu sisteme de recunoa[tere conform
cerin]elor; elaborarea planului de înlocuire a avioanelor de lupt`; modernizarea fregatei
M`r`[e[ti; implementarea la navele nominalizate pentru opera]ii PfP a capabilit`]ii
de a executa realimentarea în porturile apar]in#nd statelor membre NATO.
Studiul de Interoperabilitate Globalq

Principalele elemente de con]inut ale PARP sunt: stabilirea, în comun cu NATO,
a obiectivelor de interoperabilitate (obiectivele de parteneriat Partnership Goals,
care sunt echivalentul obiectivelor for]ei Force Goals din statele NATO); analiza evolu]iei
procesului de îndeplinire a acestor obiective PARP SURVEY); evaluarea, în comun,
a acestei evolu]ii (PfP and PARP Assessment).
Studiul de Interoperabilitate Global` sau Survey of Overall PfP Interoperability - PARP
SURVEY este echivalentul DPQ*, utilizat de ]`rile membre NATO pentru planificarea
[i realizarea interoperabilit`]ii în cadrul Alian]ei. PARP SURVEY se întocme[te periodic
(de regul` în anii pari) pe baza unui ghid conceput de NATO.
PARP SURVEY este, în acela[i timp, un instrument de autoevaluare care poate fi utilizat
pentru feed-back în cadrul procesului de planificare a ap`r`rii. Atât procesul de întocmire
a documentului, cât [i indicatorii de performan]` con]inu]i de acesta, constituie o radiografie
a organiz`rii [i func]ion`rii structurilor organismului militar. Prin urmare, PARP SURVEY
este un mecanism extrem de util celui care evalueaz` NATO, dar [i celui evaluat
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Documentul se elaboreaz` de c`tre Statul Major General împreun` cu Departamentul
pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare [i structurile subordonate acestora,
în colaborare cu alte structuri centrale, urmând a se trimite la Cartierul General al NATO
* Defence Planning Questionaire Chestionar de Planificare a Ap`r`rii.
98
în fiecare toamn` (anul acesta, pân` la 11 octombrie 2002). În acest an, PARP SURVEY 2002
va constitui baza elabor`rii de c`tre exper]ii NATO a Raportului de ]ar` ca document
ce va fi utilizat în sprijinul procesului de ratificare a deciziei, post-Praga, de extindere
a NATO.
PARP SURVEY 2002 con]ine o analiz` detaliat` a activit`]ii desf`[urate în Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale [i Statul Major General pentru implementarea Obiectivelor de Parteneriat
asumate de România în vederea preg`tirii pentru aderare la NATO, dar [i a situa]iei actuale
a For]elor Armate ale României din punctul de vedere al încadr`rii cu personal, al dot`rii
[i capacit`]ii de lupt`. De asemenea, studiul con]ine referiri la ac]iunile desf`[urate
[i planificate pentru realizarea interoperabilit`]ii structurilor nominalizate pentru opera]ii
PfP conduse de NATO. În aceea[i idee sunt enun]ate direc]iile [i obiectivele de realizare
a compatibilit`]ii cu structurile militare ale statelor membre NATO, a întregii structuri
de for]e ce se proiecteaz` în etapele urm`toare. Documentul este structurat pe 3 p`r]i:
❖ Partea întâi Politica PfP [i Programul Individual al Parteneriatului, care se refer`,
în sintez`, la politica realiz`rii programelor PfP.
❖ Partea a II-a Procesul de Planificare [i Analiz` PfP, care con]ine informa]ii cerute
în acest context, detaliate în dou` anexe (A [i B), cu date statistice referitoare la For]ele
Armate ale României [i la cheltuielile pentru ap`rare.
❖ Partea a III-a Planul de Ac]iune pentru Aderare (MAP), care include o enumerare
detaliat` a informa]iilor solicitate în context MAP. Partea a III-a are trei anexe, câte una
pentru fiecare categorie de for]e armate.
Conform structurii enun]ate, documentul prezentat scoate în eviden]`, în plus fa]`
de studiile de interoperabilitate elaborate în anii anteriori, urm`toarele elemente calitative
de evaluare:
➣ Procesul de restructurare [i modernizare ➣ Ca o dovad` a consecven]ei în implementarea
s-a desf`[urat conform planurilor structurii de for]e Conceptului de Capabilit`]i Opera]ionale al NATO
For]a Program 2003, care, în linii generale, (OCC) în perspectiva 2003, în perioada analizat`
este definitivat` [i constituie premisa trecerii de studiu, evaluarea majorit`]ii unit`]ilor [i subunit`]ilor
la definitivarea [i implementarea planurilor pentru supuse opera]ionaliz`rii s-a f`cut în sistem OCC.
noua structur` de for]e For]a Obiectiv 2007. ➣ Documentul men]ioneaz` cre[terea contri-
➣ Informa]iile privind planurile de perspectiv`, bu]iei României la opera]iuni de sprijin al p`cii conduse
solicitate prin ghid, acoper` un orizont de timp pân` de NATO [i subliniaz` aten]ia pe care ]ara noastr`
în 2008, care se suprapune cu proiec]iile privind a acordat-o luptei împotriva terorismului prin partici-
structura de for]e, dinamica de personal, programele parea la campania antiterorist`, precum [i implemen-
majore de achizi]ii, care au ca fundament concep]ia tarea m`surilor de dezvoltare, în cadrul Ministerului
For]a Obiectiv 2007. Prin aceasta se ofer` o ima- Ap`r`rii Na]ionale, a capabilit`]ilor de lupt` antiterorist`
gine unitar`, coerent` [i în corela]ie cu realiz`rile (atât prin adaptarea celor existente, cât [i prin crearea
anterioare [i resursele la dispozi]ie a noii structuri altora noi).
de for]e proiectate. Documentul men]ioneaz` ➣ Au fost îmbun`t`]ite [i s-au probat capabi-
faptul c` datele furnizate pot suferi ajust`ri o dat` lit`]ile de a proiecta, la distan]e strategice, dislocarea
cu definitivarea planurilor, precum [i în procesul în teatru a for]elor, cu ocazia disloc`rii Batalionului
implement`rii acestora. 26 Infanterie, în Afganistan.
➣ Concomitent cu procesul de restructurare ➣ Datorit` îmbun`t`]irii capabilit`]ilor logistice,
a continuat opera]ionalizarea structurilor, men]io- România ar putea disloca [i sus]ine în teatru oferta
nându-se intrarea în func]iune a Centrului de Pre- de for]e pentru 2003.
g`tire prin Simulare [i a unui nou sistem de evaluare ➣ Au continuat programele de modernizare
a capabilit`]ilor structurilor ce asigur` eficien]`, în domeniul managementului spa]iului aerian
rigurozitate [i modernitate acestui proces. [i s-au realizat, în parte, condi]iile de interconectare
99
cu sistemul integrat de ap`rare aerian` al NATO, al Na]iunii Gazd` HNS, elaborarea noului concept
Consiliul Nord-Atlantic aprobând conectarea ASOC logistic care va fi compatibil cu cel al ]`rilor membre
la Sistemul Integrat [i Extins de Ap`rare Aerian` NATO, precum [i verificarea cu succes, în practic`,
al NATO (NATINEADS). a capabilit`]ilor României de HNS, prin rotirea
➣ S-a intensificat procesul de realizare a inter- contingentului american din SFOR/KFOR.
operabilit`]ii cu structurile NATO. Din cele 84
➣ Profilul bugetului ap`r`rii care sus]ine obiecti-
de obiective de parteneriat asumate [i planificate
vele propuse are ca element de fundamentare
s` fie implementate pân` în 2007, 32 de obiective
sunt complet implementate. Pân` \n 2004 se vor un procent de 2,38% din PIB, stabilit pentru 2002,
implementa toate obiectivele care sunt definite care va r`mâne la acest nivel pentru perioada
ca cerin]e minime de aderare. 2003-2006. În acela[i timp, ciclul de planificare
➣ |n domeniul logistic s-au reliefat aspecte a ap`r`rii a fost extins, prin noua Directiv` de Plani-
mai importante ca: elaborarea Catalogului ficare a Ap`r`rii, de la 4 ani la 6 ani, conform
de Planificare a Capabilit`]ilor de Sprijin standardelor NATO.
Pentru perioada de valabilitate a actualului PARP SURVEY s-a urm`rit corelarea
obiectivelor [i a direc]iilor de ac]iune ale procesului de restructurare [i modernizare
a For]elor Armate ale României cu aspectele rezultate din evaluarea efectuat` de exper]ii
NATO în martie 2002, incluse în documentul PfP and PARP Assessment 2002. În acest
mod s-a asigurat o mai mare claritate, coeren]` [i realism atât a documentului în sine,
cât [i a procesului realiz`rii interoperabilit`]ii pe ansamblu.
În cadrul actualului PARP SURVEY s-au subliniat parametrii de interoperabilitate
(proiec]ia structurii de for]e, resurse umane [i programe de achizi]ii), armoniza]i cu structurile
participante la elaborarea documentului, astfel încât s` reflecte în mod realist, coerent
[i credibil un raport optim între obiectivele de realizat pe perioada ciclului de evaluare,
resursele disponibile [i cele estimate.
În acest fel se poate anticipa c` la viitoarea evaluare de c`tre echipele de exper]i
NATO, în baza discu]iilor care vor avea loc, documentul evaluator PfP and PARP Assessment
va pune de acord [i va corecta doar unele aspecte de detaliu, cele fundamentale urmând
s` fie validate. De altfel, PARP SURVEY 2002 a fost astfel conceput, în form` [i con]inut,
\ncât s` faciliteze trecerea la DPQ.
Planul de Ac]iune pentru Aderare Membership Action Plan

România a salutat lansarea la Washington a Planului de Ac]iune pentru Aderare
Membership Action Plan (MAP), considerând c` eforturile de integrare în NATO
vor putea fi, astfel, mai bine direc]ionate în vederea ob]inerii calit`]ii de membru.
Planul ofer` un cadru mai substan]ial pentru dezvoltarea rela]iilor între NATO [i statele
candidate, în compara]ie cu perioada anterioar` Summit-ului de la Washington. MAP cuprinde
obiectivele [i activit`]ile principale urm`rite de statele candidate în cadrul PfP [i PARP
[i acoper` întreaga arie de cooperare, inclusiv domeniile politic, economic, ap`rare, resurse,
securitate [i legisla]ie.
România a elaborat, începând cu septembrie 2000, programe anuale de preg`tire
pentru integrare.
Admiterea în NATO este prioritatea politic` de vârf a Guvernului român. C`tre acest
]el [i în scopul de a accelera procesul de reform`, Consiliul de Planificare a Ap`r`rii
100
a întreprins în anul 2001 o revizuire am`nun]it` a Programului Na]ional Anual pentru
ciclul II MAP. Ca rezultat, au fost identificate 13 domenii prioritare pe care s-au concentrat
eforturile de planificare. Acestea au vizat: implementarea unui sistem de management
al carierei echitabil [i transparent; elaborarea/dezvoltarea programului de reconversie;
implementarea unei planific`ri intercategorii de for]e la nivel minister; implementarea ASOC;
implementarea unui sistem robust de bugetare; implementarea sistemului de comunica]ii
STAR; participarea la exerci]ii [i opera]ii PfP; instruirea în domeniul limbii engleze; instruirea
subofi]erilor; restructurarea for]elor; asigurarea for]elor compatibile cu NATO; elabo-
rarea/dezvoltarea unui concept al achizi]iilor; elaborarea unei strategii coerente de înzestrare.
Toate activit`]ile desf`[urate în scopul îndeplinirii acestor obiective au fost finan]ate
corespunz`tor, iar stadiul îndeplinirii acestora a fost monitorizat de c`tre Consiliul
de Planificare a Ap`r`rii.
Ciclul III MAP a fost deosebit de important, marcând trecerea la o abordare calitativ`
a capabilit`]ilor. A fost lansat` o revizuire a for]elor, luând în considera]ie noul mediu strategic
[i lupta împotriva terorismului, în scopul cre`rii unei structuri de for]e mai reduse numeric,
mai bine instruite [i mai mobile, care s` r`spund` cerin]elor de ap`rare na]ional`
[i ale NATO. Acest proces de revizuire este aproape finalizat [i prevede o reducere treptat`
a dimensiunii for]ei pân` în 2007 la 75 000 de militari [i 15 000 de civili.
Obiectivele planificate pentru ciclul III MAP au fost concentrate pe 9 domenii prioritare,
astfel:
restructurarea [i opera]ionalizarea for]elor; reforma sistemului militar de înv`]`mânt;
compatibilitatea cu NATO; planificarea ap`r`rii;
participarea la activit`]i PfP, opera]iuni PfP
managementul spa]iului aerian;
conduse de NATO [i în cadrul structurilor militare
multina]ionale; sistemele de comunica]ii [i informa]ii (CIS);
managementul resurselor umane; logistica [i infrastructura.
În prezent, în ciclul IV MAP, obiectivele se concentreaz` pe urm`toarele domenii:
➫ managementul spa]iului aerian [i ap`rarea ➫ interoperabilitatea cu NATO;
antiaerian`; ➫ restructurarea [i opera]ionalizarea for]elor;
➫ sprijinul na]iunii gazd`; ➫ managementul resurselor umane;
➫ lupta împotriva terorismului [i capabilit`]ile ➫ logistica [i capacitatea de sus]inere a for]elor
de lupt` antiterorist`; în teatru;
➫ instruirea personalului; ➫ participarea la opera]iunile PfP conduse
➫ capabilit`]i de ap`rare NBC; de NATO [i în cadrul forma]iunilor multina]ionale.
Programul de exerci]ii NATO/PfP

Pe parcursul celor 7 ani de Parteneriat, pe m`sur` ce programul s-a maturizat, num`rul
exerci]iilor a sporit, acestea c`p`tând substan]`, participarea româneasc` devenind selectiv`,
având prioritate exerci]iile cu o complexitate mai mare. Tendin]a a fost de a se deplasa
accentul de la cantitate la calitate [i de a echilibra programul din punctul de vedere
al particip`rii tuturor categoriilor de for]e, al locului de desf`[urare (]`ri NATO [i partenere),
complexit`]ii, tipului [i formei.
Scopul exerci]iilor este s` preg`teasc` [i s` antreneze personalul pentru opera]iuni
combinate întrunite conduse de NATO, în afara articolului 5 (PSO, SAR, HU), obiectivele
acestor exerci]ii fiind focalizate pe [i coordonate cu cerin]ele [i sarcinile militare de realizare
a interoperabilit`]ii (MIRs [i MTIs). Exist` o îmbun`t`]ire, în ultima perioad`, în ceea ce prive[te
101
desf`[urarea exerci]iilor, acestea fiind mai bine orientate din punctul de vedere al obiectivelor
de parteneriat, care sunt incluse înc` din primele etape de planificare. Din 1998, au fost
deschise particip`rii partenerilor unele exerci]ii NATO [i UEO: STRONG RESOLVE,
LINKED SEAS, ALLIED EFFORT, CMX, permi]ând în acest fel o mai bun` percep]ie
a procedurilor opera]ionale NATO.
Situa]ia particip`rii la Programul PfP Din num`rul de activit`]i propuse pentru
anul 2000 (340), s-a participat la 250, acestea
venind în sprijinul realiz`rii obiectivelor
de parteneriat. În anul 2000 au fost g`zduite
de ]ara noastr` dou` exerci]ii NATO/PfP:
COOPERATIVE BEST EFFORT 2000,
COOPERATIVE KEY 2000 [i un exerci]iu
în spiritul PfP (ISO) RESCUE EAGLE/
MEDCEUR 2000, la a c`rui organizare
s-a cooperat cu Comandamentul European
al SUA.
Managementul [i coordonarea activitq]ilor PfP

România a instituit structuri pentru coordonarea diferitelor direc]ii de lucru în preg`tirea
integr`rii în NATO. Principala institu]ie de coordonare este Comisia Interdepartamental`
pentru Integrare în NATO, condus` de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe
[i este compus` din reprezentan]i ai ministerelor [i alte agen]ii na]ionale relevante.
La rândul sù, fiecare minister are propria structur` de gestionare pentru integrare.
În Ministerul Ap`r`rii, coordonarea se realizeaz` prin Consiliul de Planificare al Ap`r`rii
condus de ministrul ap`r`rii. Un consiliu de coordonare pentru reform` [i integrare
în NATO, care a fost constituit de curând, furnizeaz` coordonarea substrategic` cu ajutorul
anumitor grupuri de lucru ad-hoc. Acest consiliu îi reune[te pe conduc`torii departamentelor
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i pe reprezentan]ii Statului Major General. Planurile
de implementare a obiectivelor de parteneriat sunt evaluate de c`tre Consiliul pentru
Standardizare [i Interoperabilitate din Statul Major General [i de Subcomitetul (Grupul
de lucru al Statul Major General) pentru Reform` [i Integrare în NATO. Structura permanent`
a acestui subcomitet este reprezentat` de Sec]ia de Coordonare a Reformei [i Integrare
în NATO, care cuprinde Biroul Integrare [i Biroul Standardizare.
Pre[edintele Consiliului pentru Standardizare [i Interoperabilitate este un membru
al Consiliului pentru coordonarea reformei [i integr`rii în NATO, prezidat de secretarul
de stat pentru integrare euroatlantic` [i politica de ap`rare.
Secretariatul Consiliului pentru coordonarea reformei [i integr`rii în NATO este asigurat
de Biroul Integrare [i de Direc]ia Integrare Euroatlantic` [i Rela]ii Militare Interna]ionale.
Organul tehnic al Consiliului de Standardizare [i Interoperabilitate este reprezentat
de Biroul de Standardizare.
Evaluarea altor instrumente [i mecanisme PfP

România particip` activ la implementarea Conceptului Capabilit`]ilor Opera]ionale
(OCC) pe care îl consider` un instrument valoros în sprijinirea obiectivelor na]ionale
102
ale României cu privire la contribu]iile aduse la opera]iile PfP conduse de NATO. România
consider` c` o mai strâns` coordonare PARP-OCC va cre[te nivelul interoperabilit`]ii for]elor
din statele partenere puse la dispozi]ie pentru PfP [i va ajuta statele partenere s` contri-
buie mai eficient la viitoarele activit`]i PfP conduse de NATO. România consider` Programul
Intensificat de Instruire [i Educa]ie (TEEP) ca fiind o ini]iativ` pivotal` care vine în sprijinul
accentului pus pe instruire [i educa]ie. Accentul pus pe procedurile de stat major, pe însu[irea
limbajului de baz` [i de specialitate (în englez`), precum [i instruirea ofi]erilor [i subofi]erilor
pentru opera]iuni multina]ionale [i intercategorii de for]e se reg`se[te deja în programele
de instruire române[ti. România consider` Cadrul politico-militar (PMF) ca fiind un mecanism
valoros pentru cre[terea rolului partenerilor în direc]ionarea politic` [i planificarea ope-
ra]iilor PfP conduse de NATO.
Cooperare bilateralq cu alia]ii [i partenerii

Unsprezece ]`ri aliate [i o ]ar` partener` ofer` asisten]` prin intermediul unui num`r
mare de activit`]i în diferite domenii, cum ar fi: înv`]area limbilor strìne, infrastructur`
[i logistic`, C4I, ap`rare aerian`, probleme juridice, managementul resurselor ap`r`rii
[i cre[terea interoperabilit`]ii tehnicii de lupt`. În prezent se afl` în România consilieri
militari/pe probleme de ap`rare din 7 ]`ri aliate.
Centrul de Instruire PfP din Bucure[ti, Centrul Regional pentru Managementul
Resurselor de Ap`rare din Bra[ov [i Centrul de Preg`tire a Subofi]erilor din For]ele Terestre
din Pite[ti au fost înfiin]ate cu sprijin din partea statelor NATO.
Participarea la opera]ii
România a participat din 1991 cu unit`]i militare [i personal la un num`r de 14 opera]ii
de sprijin al p`cii sub egida ONU. Ea consider` c`, pe lâng` experien]a valoroas` câ[tigat`,
comunitatea interna]ional` recunoa[te România, datorit` contribu]iei sale, ca fiind un partener
de n`dejde [i un furnizor de securitate. Participarea activ` în asemenea activit`]i este,
de asemenea, considerat` ca o demonstra]ie a României în ceea ce prive[te hot`rârea sa
de a se integra rapid în structurile de securitate euroatlantice.
Ea a participat pân` în 1996 cu for]e de m`rime batalion de infanterie, un spital militar
de campanie, o echip` de ofi]eri [i subofi]eri de stat major (în total 899 militari) în misiuni
ONU, în Angola.
România a continuat s` participe în KFOR cu un batalion de geniu, cu un deta[ament
de poli]ie, un pluton de poli]ie militar` [i ofi]eri de stat major, cu un efectiv de 203 militari,
pân` în iulie 2000.
În prezent, ca urmare a angajamentelor asumate, România particip` la For]a
Interna]ional` de Pace din Kosovo (KFOR), cu 1 Cp. I./B. 812 I. (86 militari [i 18 autovehicule
militare, din care 9 TAB ZIMBRU) în cadrul Deta[amentului de lupt` sub comanda belgian`,
un pluton control trafic rutier (25 militari [i 5 autovehicule de teren) în cadrul contingentului
grec din teatru, 16 ofi]eri [i subofi]eri de stat major încadra]i pe diferite func]ii în Comanda-
mentul KFOR, din care 7 sunt specializa]i în opera]ii psihologice.
De asemenea, particip` cu 1 Cp. I/B. 26 I (86 militari) în Brigada Multina]ional` de Vest,
în contingentul italo-român din Kosovo.
103
Armata României particip` în cadrul For]ei de Stabilizare (SFOR) cu Deta[amentul
Na]ional BOSNIA, cu Deta[amentul OLANDA [i cu o Celula Na]ional` de Informa]ii
(RO-NIC), compus` din 4 persoane.
Deta[amentul Na]ional BOSNIA a fost constituit ini]ial din 62 militari din arma
geniu [i în specialitatea poli]ie militar`. Prin Hot`rârea Parlamentului României nr. 13
din 14.06.2001, contribu]ia cu for]e [i mijloace în cadrul acestuia a fost suplimentat`, astfel
c`, începând cu luna iulie 2001, deta[amentul are în compunere 68 de militari, a c`ror rotire
se execut` din 6 în 6 luni, [i 27 de autovehicule [i tehnic` de geniu.
Deta[amentul OLANDA reprezint` oferta României de participare în cadrul
contingentului olandez la For]a de Stabilizare din Bosnia-Her]egovina. Acesta a fost constituit
din 49 de militari în baza Memorandumului de În]elegere semnat între ministerele ap`r`rii
din cele dou` ]`ri.
Un batalion de infanterie din România este pus la dispozi]ie, ca rezerv` strategic`
pentru SFOR/KFOR. România a ratificat un acord de tranzit cu privire la folosirea spa]iului
sù aerian de c`tre NATO în timpul campaniei din Kosovo [i preg`te[te un acord cu NATO
care s` permit` trupelor [i tehnicii NATO aflate în tranzit spre Kosovo s` traverseze teritoriul
na]ional. De asemenea a dat permisiunea Rusiei de survol [i tranzit spre Kosovo. România
continu` s` permit` accesul NATO pe teritoriul sù în sprijinul KFOR/SFOR.
În prezent, România furnizeaz` 41 de militari pentru misiuni ONU în Angola, Congo,
Etiopia, Eritreea, Kuweit [i Kosovo [i 7 militari pentru misiuni OSCE în FYROM, Georgia
[i Kosovo.
Începând cu anul 2002, România particip` la opera]iunea ISAF în Afganistan cu 1 pluton
de poli]ie militar` (25 militari), 1 avion C-130 B, 3 ofi]eri de leg`tur` [i 10 ofi]eri de stat major.
|ncepând cu 01.11.2002, avionul a fost retras din teatru [i se afl` la baza aerian` proprie.
De asemenea, particip` în Afganistan în cadrul opera]iei Eduring Freedom cu un batalion
de infanterie (405 militari) [i 9 ofi]eri de stat major, începând cu luna iulie a.c.
*
F`r` a concluziona, putem aprecia c` ultimii doisprezece ani nu au reprezentat o perioad`
u[oar` pentru For]ele Armate ale României. Ne-am confruntat cu schimb`ri substan]iale
[i reorganiz`ri f`cute pe fondul unor circumstan]e dificile. Conducerea politic` [i angajarea
acesteia nu au fost întotdeauna concordante, resursele necesare nu au fost mereu disponibile
[i a trebuit s` ne mic[or`m for]ele militare într-un mediu economic nefavorabil. Mai mult,
din cauza lipsei de experien]`, viziunea noastr` asupra obiectivelor ce s-au dorit a fi atinse
nu a fost întotdeauna foarte clar`. F`r` îndoial` c` am reu[it s` realiz`m lucruri importante.
Structura la r`zboi a for]elor a fost redus` cu mai mult de 75%, iar m`rimea for]elor active
cu mai mult de 60%. O mare parte a structurilor care ne împov`rau financiar au fost eliminate;
comanda [i controlul s-au îmbun`t`]it; a fost creat un sistem de comunica]ii compatibil NATO;
un Centru Opera]ional pentru Suveranitate Aerian` a devenit opera]ional; a fost de asemenea
institu]ionalizat un sistem de planificare, programare bugetare [i evaluare (PPBES),
iar câteva programe importante de modernizare sunt \n derulare. Toate acestea constituie
realiz`ri importante [i ele contribuie la abilitatea for]elor noastre de a opera \mpreun`
cu NATO.
104
COMANDAMENTUL OPERA}IONAL
AERIAN PRINCIPAL
ÎN AC}IUNI MILITARE ÎNTRUNITE
General-maior Gheorghe CATRINA
T
ransformarea, ca proces de schimbare a formelor, naturii [i func]iilor,
este mai mult ca oricând actual` în Armata României [i cere adaptarea
structurilor militare, a naturii culturii militare [i doctrinei care le sprijin`,
precum [i orientarea func]iilor sistemelor militare pentru a r`spunde adecvat amenin]`rilor
[i provoc`rilor începutului de mileniu. Preg`tirea pentru viitor cere For]elor Aeriene Române
s` g#ndeasc` acum diferit fa]` de trecut [i s` dezvolte acele capabilit`]i care permit adaptarea
rapid` la situa]ii imprevizibile. Un element de importan]` crucial` în acest demers
este numit generic sistemul de comand`-control aerian, care se afl` într-un proces
de transformare radical`, bazat` pe programe în ampl` derulare. Cerin]ele na]ionale
de securitate aerian`, obiectivul interoperabilit`]ii, recomand`rile NATO privind ap`rarea
aerian` a României, precum [i concep]ia Statului Major General, respectiv a For]elor Aeriene
referitor la conducerea militar` sunt reflectate în arhitectura opera]ional` a Comandamentului
Opera]ional Aerian Principal (ASOC), dezvolt#ndu-se \ntr-un ritm rapid spre un sistem
de comand` aerian` na]ional (RoNACS).
De-a lungul unei istorii relativ scurte, dar dinamice [i creative, comanda [i controlul
opera]iilor aeriene au fost decisiv influen]ate de limitele capabilit`]ilor umane [i permanent
constrânse de performan]ele aeronavelor, mereu considerate insuficiente. În perioada
anilor 40, comanda [i controlul for]elor na]ionale de supraveghere [i ap`rare aerian`
s-au separat de comanda [i controlul resurselor aeriene care sprijineau for]ele terestre.
În mod similar, comanda [i controlul aeronavelor capabile s` execute misiuni la distan]e
mari s-au separat de cele ale aeronavelor cu raz` scurt` de ac]iune. Introducerea progresiv`
a automatiz`rii sistemelor tehnice care facilitau comanda [i controlul a amplificat aceste
diferen]e, sporind îns` capacitatea de reac]ie [i reduc#nd semnificativ durata ciclului
de conducere.
Au fost realizate instrumente specifice de automatizare pentru a îmbun`t`]i
cele mai importante func]ii în cadrul procesului de comand` [i control în for]ele aeriene.
O perioad` îndelungat`, accentul în dezvoltarea sistemelor a fost pus pe reducerea timpului
[i pe fidelitatea [i capacit`]ile func]iilor individuale, interfe]ele dintre acestea fiind neglijate.
105
Sistemele C2 aeriene conven]ionale
abordeaz` înc` separat planificarea,
monitorizarea planurilor [i controlul
opera]iilor în timp real, informa]iile
schimbate între planificare [i control fiind,
de regul`, limitate, transmise prin mesaje
întârziate [i cu o interven]ie excesiv`
a omului. Pân` la dezvoltarea complet`
a ASOC-ului final [i realizarea cerin]elor
formulate pentru RoNACS, sistemul actual
C2 al For]elor Aeriene Române men]ine
vechea separare între structurile de plani-
ficare [i cele de execu]ie, cu urm`ri negative
semnificative în privin]a duratei ciclului
de conducere.
Tranzi]ie [i realism
Realizarea arhitecturii opera]ionale, tehnice [i de sistem care s` sprijine un nou concept
de conducere în domeniul aerian se afl` în plin` desf`[urare, corespunde integral
schimb`rilor produse în for]ele armate române [i este influen]at` de starea echipamentelor,
de procedurile, experien]a [i situa]ia specific` for]elor aeriene române. Sub denumirea
de ASOC ini]ial, Sistemul Pilot pentru ASOC final sau RoNACS, în viitor, în]elegem existen]a
unor capabilit`]i reale, progresive de realizare a obiectivelor militare într-un mediu aerian
complex [i semnificativ pentru securitatea na]ional`.
Concomitent cu dezvoltarea hardware menit` s` sprijine func]ii specifice r`zboiului
aerian modern, o nou` structur` poate permite curând COAP s` utilizeze echipamente
[i proceduri compatibile NATO, s` conduc` ac]iunile for]elor aeriene pentru a sprijini
mai bine obiectivele militare ale grup`rii militare întrunite [i rezolvarea crizelor interne
sau s` asigure poten]ialul cerut în ap`rarea colectiv`. Termenul curând este condi]ionat
de o mai bun` familiarizare cu sistemul, de încrederea în capabilit`]ile sale [i, ca o consecin]`,
de recunoa[terea nevoii de opera]ionalizare real` acum.
Comandamentul aerian consti-
tuit începând cu 01 septembrie 2002
va asigura, direct sau prin structurile
C2 subordonate, comanda [i con-
trolul operativ ori tactic ale For]elor
Aeriene Active, monitorizarea
activit`]ilor desf`[urate în/din
spa]iul aerian na]ional, inclusiv
participarea poten]ial` la opera]ii de
securitate colectiv`. |n acest context,
unitatea efortului aerian prin centra-
lizarea planific`rii [i controlului
106
la nivel operativ, descentralizarea execu]iei ac]iunilor la nivel tactic, interoperabilitatea,
flexibilitatea [i continuitatea sunt principii respectate.
Cerin]ele importante pentru un sistem modern de comand` aerian` sunt, de asemenea,
caracteristice [i COAP român, astfel: capacitate de reac]ie în timp real împotriva
atacurilor aeriene (poli]ie aerian` la pace [i criz`, control arme la r`zboi); claritate
[i dimensiune redus` a lan]ului de comand`; echilibru între centralizarea [i descentra-
lizarea conducerii; fiabilitate crescut`; sistem de comunica]ii robust [i extensiv.
Colocarea mai multor elemente ale sistemului (i.e. Statul Major al COAP, Centrul de control
aerian, Centrul de realizare a imaginii aeriene unice, un post de fuzionare a senzorilor)
permite folosirea unui set comun de echipamente [i servicii (generatoare electrice, sisteme
de înc`lzire/r`cire, sistem de securitate, interfa]` comunica]ii, informa]ii meteo, transport
personal, infrastructur` etc.), cu importante urm`ri pozitive privind reducerea costurilor
de operare.
Arhitectura opera]ional` specific` sistemului utilizat de COAP este conform` concep]iei
Statului Major General de conducere militar` [i asigur` cea mai eficace variant` de utilizare
a puterii aeriene a ]`rii prin capabilitatea de planificare, monitorizare [i control al tuturor
tipurilor de opera]ii aeriene. Astfel, prin statul major al comandamentului este posibil`
evaluarea rapid` a amenin]`rilor, alocarea misiunilor pe unit`]i lupt`toare, elaborarea
planurilor opera]iilor aeriene ofensive, defensive [i de sprijin. Elementul cel mai important
al COAP, Centrul de Opera]ii Aeriene, îndepline[te func]ia primordial` de întrebuin]are
a for]ei (executarea [i monitorizarea opera]iilor curente). Aici planurile opera]iilor
aeriene se transform` în ordine de ac]iune (ATO) [i de control al spa]iului aerian (ACO).
F`r` a modifica natura opera]iilor aeriene, acest sistem face posibil schimbul rapid
107
de informa]ii critice între func]iile de planificare, monitorizare [i execu]ie, asistând statul
major al COAP în men]inerea sincroniz`rii dintre planuri [i opera]iile curente (planificare-
execu]ie-replanificare).
For]ele Aeriene în opera]ii întrunite

În situa]ia desf`[ur`rii pentru lupt`, for]ele aeriene pot executa misiuni independente,
de valoare strategic`, operativ` sau tactic`, ori se pot afla sub controlul opera]ional
al comandamentului unificat, atunci când o grupare de for]e întrunite sau combinate
(multina]ional`) se constituie.
Crearea comanda-
mentelor unificate repre-
zint`, f`r` îndoial`,
rezultatul cel mai important
al aplic`rii conceptului
jointness în r`zboiul
modern, atingerea unui
nivel acceptabil de uni-
ficare a comenzii militare
fiind facilitat` de doctrine
în care categoria cu cea
mai mare reprezentare
nu are neap`rat [i o influen]`
dominant`. Ca justificare
filozofic` a existen]ei
for]elor armate moderne
[i ca metod` de operare,
doctrina joint trebuie s` fie, înainte de toate, intim legat` de politica [i strategia militar`
na]ionale [i s` traduc` defini]iile r`zboiului în mijloace de îndeplinire a obiectivelor politice
ale acestuia, dincolo de parohialismul [i rivalitatea tradi]ional` intercategorii de for]e.
Conducerea For]elor Aeriene Române în opera]ii întrunite, un subiect fundamental
pentru succesul militar viitor, este tot mai mult bazat` pe recunoa[terea faptului c` între-
buin]area eficient` a puterii aeriene na]ionale impune controlul centralizat al for]elor, exer-
citat de un aviator care comand` un sistem unic C4I specializat, [i execu]ia descentralizat`.
Eficien]a nu este îns` posibil` în absen]a unei în]elegeri comune a conceptelor, a regulilor
de constituire [i de func]ionare a grup`rii combatante întrunite.
Gruparea de for]e militare întrunite se constituie în rela]ie direct` cu o amenin]are
extrem` [i specific` la adresa intereselor vitale ale ]`rii, din componente semnificative
asigurate de cel pu]in dou` categorii de for]e, care vor opera astfel sub o conducere unic`.
De aceea, componentele categoriilor de for]e care particip` la realizarea grup`rii întrunite
nu vor fi mereu [i la fel reprezentate în fiecare opera]ie. Ca exemplu, este destul de dificil
de stabilit rolul For]elor Navale, când gruparea întrunit` ac]ioneaz` în zona de opera]ii
de vest a ]`rii, sau rolul For]elor Terestre, când inamicul alege s`-[i foloseasc` doar avia]ia.
108
Comandantul îns`rcinat s` conduc` gruparea de for]e întrunite o va realiza \n func]ie
de obiectivele militare de îndeplinit, prin integrarea doar a acelor capabilit`]i apar]inând
For]elor Terestre, Navale sau Aeriene, necesare [i corespunz`toare tipului de conflict
militar iminent/specific. Este principalul motiv pentru care nu o grupare permanent`
de for]e întrunite, ci doar un stat major antrenat s` integreze componente diferite [i s` conduc`
astfel de for]e se poate justifica la pace, f`r` a fi obligatoriu.
În Golf, Kosovo sau \n Afganistan, componenta aerian` a for]ei combatante întrunite
a fost constituit` din elemente aeriene asigurate de mai multe categorii de for]e ale aceleia[i
armate (for]` aerian` întrunit`) [i a avut un caracter multina]ional (combinat). Rolul,
organizarea [i func]iile unei astfel de componente au fost dezvoltate [i perfec]ionate
ca urmare a experien]ei de lupt`. Adaptarea modelului respectiv sau cel pu]in a unor lec]ii
valoroase despre conducerea for]elor aeriene în opera]ii întrunite reale trebuie s` ]in`
seama de faptul c`, în armata noastr`, avia]ia militar` se afl` în structura unei singure
categorii de for]e, c` for]ele noastre aeriene vor fi întotdeauna insuficiente [i c` solu]ia
cea mai eficace de asigurare a unit`]ii efortului, ca o condi]ie a succesului, este de a le subor-
dona unui singur comandant, care s` exercite comanda [i controlul lor printr-un sistem
dedicat, existent din timp de pace.
Controlul centralizat al efortului aerian este critic atunci când resursele sunt limitate
[i permite surpriza, concentrarea decisiv` [i economia for]elor prin exploatarea flexibilit`]ii
[i a mobilit`]ii avia]iei, asigurând, totodat`, folosirea tuturor resurselor aeriene na]ionale
pentru îndeplinirea obiectivelor grup`rii întrunite. Doctrinele joint relevante recunosc
valoarea controlului centralizat al puterii aeriene, na]ionale sau multina]ionale, [i îl consider`
ca un factor de prim` importan]`.
Pentru conducerea ac]iunilor militare în mediul aerian, comandantul grup`rii întrunite
nume[te:
comandantul componentei aeriene, ca principal consilier în probleme aeriene
[i responsabil pentru managementul resurselor specifice în zona de responsabilitate;
autoritatea de control al spa]iului aerian, cu responsabilitatea managementului
spa]iului aerian, transmiterea [i monitorizarea planului de control al acelui spa]iu;
comandantul ap`r`rii aeriene, cu misiunea de a integra [i a coordona for]ele
de ap`rare aerian` în zona de opera]ii întrunite.
Responsabilit`]ile enun]ate sunt strâns intercorelate [i asumate, preferabil, de o singur`
persoan`, pentru a evita situa]iile conflictuale sau confuze, pentru a simplifica sistemul
de comand` [i a îmbun`t`]i coordonarea, respectiv capacitatea de reac]ie în opera]iile
defensive.
Pentru a putea îndeplini obiectivele stabilite în directiva operativ`, comandantul
componentei aeriene are nevoie de un comandament organizat dup` criterii func]ionale,
simplu [i eficient, capabil s` lucreze în condi]ii de stres. Acest comandament reprezint`
interfa]a cea mai important` între planificarea la nivel operativ [i execu]ia la nivel tactic.
În situa]ii ideale, atunci când condi]iile permit, comandamentul componentei aeriene
este dispus în acela[i loc cu comandamentul for]ei întrunite. Factori importan]i pot face
ca dispunerea celor dou` comandamente s` fie în locuri diferite, f`r` a afecta conducerea
for]elor.
Având în vedere considerentele men]ionate, cerin]a de a evita multiplicarea unor state
majore relativ numeroase [i a unor sisteme fizice de comand` [i control deosebit de costisitoare
109
în privin]a personalului, a echipamentului [i antren`rii, ]inând seama de m`rimea spa]iului
aerian românesc [i, îndeosebi, a for]elor aeriene na]ionale, precum [i cunoscând c` nu toate
for]ele [i mijloacele aeriene vor îndeplini misiuni pentru gruparea combatant` întrunit`,
chiar dac` este constituit` la nivel na]ional, apreciez ca solu]ie fezabil` constituirea
unei singure structuri cu rol de comandament de component` aerian`, la nivelul superior
de decizie militar`, [i încredin]area celor trei responsabilit`]i comandantului COAP.
Dou` comandamente întrunite, la nivel strategic, respectiv operativ, fiecare cu componenta
sa aerian`, se vor afla curând în dificultatea de a-[i împ`r]i subordonarea celor patru escadrile
de atac la sol, a celor dou` de elicoptere de atac sau de a folosi eficient câteva avioane
de cercetare tactic`. În plus, cereri conflictuale imposibil de rezolvat vor fi formulate
c`tre COAP.
Comandantul componentei aeriane poate opera în loca]ia de baz`/rezerv` existent`
la pace pentru COAP ori se poate afla împreun` cu comandantul comandamentului strategic
întrunit, men]inând în subordine direct` anumite componente din statul major al COAP.
Structura A5 (J5A), spre exemplu, va fi responsabil` cu dezvoltarea strategiei aeriene
de atingere a obiectivelor cu riscuri minime pentru for]ele proprii, elaborând, în colaborare
cu celelalte componente întrunite, concep]ia ini]ial` de opera]ii, lista joint a ]intelor, asociat`
planului opera]iilor, va face recomand`ri de alocare a mijloacelor aeriene, va formula Directiva
Opera]iilor Aeriene [i va evalua progresul opera]iilor aeriene pentru îndeplinirea obiectivelor
campaniei. Chiar [i în cazul în care lucreaz` în comandamentul întrunit, componenta aerian`
redus` poate fi constituit` din personalul existent la pace în statul major al COAP.
110
Teoretic, este u[or de sus]inut c` o component` aerian` distinct` de statul major
al COAP ofer` avantaje certe în privin]a opera]iilor aeriene ofensive [i de sprijin, dar consumul
suplimentar de resurse umane [i materiale va fi dificil sau chiar imposibil de suportat.
Practic, pericolul posibil, generat de un buget limitat [i de reducerea dramatic` a personalului
militar, este de a transforma componenta aerian` redus` într-una fantomatic`, ineficient`,
formal`.
Ca urmare a echipamentelor tehnice recent achizi]ionate, infrastructurii specifice
necesare, comunica]iilor [i sistemului de securitate implicit, Centrul de Opera]ii Aeriene
nu poate func]iona îns` decât în loca]iile preg`tite din timp de pace (de baz` [i de rezerv`).
Aceast` structur` esen]ial` pentru conducerea opera]iilor întrunite, împreun` cu o parte
din statul major al COAP, pot s` r`mân`, spre exemplu, sub controlul loc]iitorului
comandantului COAP. Indiferent de varianta de conducere adoptat`, este crucial` men]inerea
unui sistem robust de comunica]ii vocale [i de date, securizat [i fiabil, între comandamentul
întrunit [i COAP.
Cooperarea cu celelalte categorii de for]e armate, îndeosebi privind utilizarea resursei
de avia]ie repartizate de structura de conducere militar` strategic`, se realizeaz` prin Centrele
de coordonare a opera]iilor aeriene, colocate cu structurile de conducere operativ` a for]elor
navale sau terestre (comandament opera]ional întrunit, comandament de categorie
de for]` de nivel corp de armat`). Ele reprezint` interfa]a la nivel tactic cu for]ele terestre/
for]ele navale [i sunt responsabile pentru coordonarea opera]iilor ofensive [i de sprijin
al acestora, realizarea schimbului de informa]ii, monitorizarea opera]iilor aeriene în zona
de responsabilitate, transmiterea cererilor [i a rapoartelor cu rezultatele ac]iunilor aeriene.
Posibilitatea de a da responsabilitatea transmiterii directe a ordinelor de decolare centrelor
de opera]ii ale bazelor aeriene poate reduce substan]ial timpul total necesar pentru
distrugerea sau neutralizarea ]intelor terestre ori a celor navale.
În cazul combaterii ]intelor aeriene, capacitatea de reac]ie este crucial` pentru buna
protec]ie a grup`rii întrunite [i desf`[urarea opera]iei planificate. Aceasta reprezint` îns`
doar una dintre etapele conducerii for]elor aeriene, în care sistemul de comand`-control-
comunica]ii-computere influen]eaz` decisiv un ciclu de conducere desf`[urat permanent
sub presiunea timpului.
Lupta cu secundele
O modalitate cert` de reducere a duratei lu`rii [i aplic`rii deciziilor în domeniul aerian
const` în realizarea unei re]ele automatizate, la nivel na]ional, ca parte a sistemului
de comand`-control al for]elor armate, menit` s` asigure capabilit`]i sporite de colectare,
stocare, procesare, afi[are, utilizare [i distribuire a informa]iilor. Un exemplu ar fi sistemul
de supraveghere a spa]iului aerian, care, prin utilizarea radarelor digitale [i a elementelor
ASOC ini]ial, reduce durata ob]inerii imaginii aeriene recunoscute de la 6-8 minute în sistemul
manual c`tre zero. Posibilitatea distribuirii acestei informa]ii la to]i utilizatorii de spa]iu
aerian, în primul rând comandamentului for]ei întrunite, face conducerea opera]iilor militare
mai precis` [i apropie decizia de timpul real al execu]iei. Prin crearea posturilor de fuziune
111
a senzorilor radar se men]ine caracteristica de automatizare a sistemului [i se asigur`,
pe lâng` o redundan]` sporit`, capacitatea de a conduce descentralizat, regional sau local,
for]ele aeriene care sprijin` obiectivele campaniei întrunite.
Integrarea fluxului informa]ional C2 al sistemului aerian într-o re]ea na]ional`
îmbun`t`]e[te, de asemenea, radical timpul în care r`spunsurile posibile la amenin]`ri
sunt definite, iar ac]iunile militare planificate.
Integrarea planific`rii, monitoriz`rii [i controlului execu]iei reduce substan]ial durata
ciclului de conducere a opera]iilor aeriene ofensive [i de sprijin, creând posibilitatea
desf`[ur`rii în timp real a misiunilor de poli]ie aerian` [i a celor defensive pe timp de r`zboi.
Sunt elaborate ordine esen]iale pentru conducerea for]elor [i controlul misiunilor (ATO,
ACO, SPINS) într-un format prestabilit [i difuzate electronic la executan]i, utilizând modulul
de planificare a b`t`liei, aflat acum în evaluarea opera]ional` a COAP. Difuzarea electronic`
[i simultan` a acestor ordine c`tre toate unit`]ile de lupt` reduce considerabil durata
ciclului de conducere. Atunci când un plan se afl` în execu]ie, el nu mai poate fi accesat
de c`tre planificator, ci de c`tre elementul de replanificare al modulului de planificare
a b`t`liei aeriene, care identific` imediat devierile de la misiune sau de la resursele planificate,
evalueaz` impactul asupra continu`rii misiunii, creând un plan alternativ care s` minimizeze
afectarea nivelului de îndeplinire a obiectivului for]ei întrunite. Acelea[i reguli, constrângeri
[i algoritmi de lucru sunt necesari la nivelul componentei aeriene a for]ei întrunite pentru
a nu m`ri durata sau a face confuz ciclul de conducere.
Bazându-se pe performan]ele sistemului tehnic, pe un nivel de expertiz` [i antrenament
corespunz`toare, statul major al COAP ob]ine minute importante pentru adaptarea planului
la situa]iile rapid schimb`toare. Existen]a unui compartiment de conducere opera]ii
112
în cadrul A3 din statul sù major, cu rol de interfa]` între planificare [i opera]iile curente
din cadrul COA, face posibil` reducerea duratei ciclului de conducere [i spore[te certitudinea
în]elegerii [i aplic`rii corecte a planului.
Nivelul de preg`tire [i motivare a personalului [i de antrenare a structurilor
cu responsabilit`]i în conducerea for]elor aeriene poate amplifica avantajele asigurate
de arhitectura opera]ional`, tehnic` [i de sistem ale noului sistem C3 dezvoltat sau le poate
diminua [i chiar anula. Pare destul de evident c` num`rul mic de unit`]i lupt`toare
din for]ele aeriene [i cerin]ele reducerii ciclului de conducere nu justific` multiplicarea
structurilor de decizie, iar valoarea acestora impune conducerea centralizat`, indiferent
dac` misiunea va fi de nivel strategic, opera]ional sau tactic. Reducerea, chiar dramatic`,
a duratei ciclului de conducere în interiorul for]elor aeriene nu este suficient` dac` timpul
se irose[te într-un sistem mai complicat de conducere general` a ac]iunilor militare.
În concluzie, Comandamentul Opera]ional Aerian Principal, ca structur` specializat`
unic` de conducere în domeniul aerian, î[i poate îndeplini adecvat [i eficient func]iile
de management al for]elor aeriene, al spa]iului aerian, al resurselor C2, de control
al misiunilor aeriene, al traficului aerian [i de supraveghere aerian` în timp de r`zboi
doar în m`sura în care este dezvoltat, testat, antrenat zi de zi [i perfec]ionat în timp de pace.
Cu siguran]`, el nu poate fi mai bun decât îl facem noi.
113
FOLOSIREA SCENARIILOR
:N PLANIFICAREA STRATEGIC|
Colonel Ionel HORNEA
A
st`zi, problema a ceea ce scenariile reprezint` este neclar`, cu excep]ia
unui punct de vedere care a devenit deosebit de popular [i la care ne vom
referi \n continuare. Mul]i v`d scenariile ca o prezicere a unor condi]ii,
\n timp ce al]ii dezavueaz` ideea c` ele ar reprezenta un element de predic]ie, introduc#nd
ideea etichet`rii acestora ca predic]ie sau non-predic]ie. No]iunea de scenariu a fost introdus`
\n limbajul uzual ca fiind specific` cinematografiei. Noul Dic]ionar universitar Websters
prezint` povestea [i istoria scenariului prin trei defini]ii: o subliniere a subiectului unei crea]ii
dramaturgice, particulariz#nd scene, caractere etc.; o subliniere sau, uneori, descrierea
complet` a unui film sau a unui program de televiziune, foarte adesea [i cu indica]ii
de realizare/filmare; o imagine secven]ial` a evenimentelor, \n special c#teva planuri
detaliate sau posibilit`]i.
Ultima defini]ie este cea mai apropiat` de ceea ce se dore[te din punctul
de vedere al planific`rii: realizarea unui instrument de planificare, o component` a ceea
ce Peter Schwartz nume[te \n cartea sa The Global Business Network, arta
de a vedea departe.
Planificarea [i proiectarea pe termen mediu [i lung a viitoarei structuri de for]e,
ca [i configurarea modului de folosire a acesteia \n conformitate cu misiunile stabilite
prin documentele politico-militare strategice sunt procese a c`ror dimensionare depinde
de rezultatul planific`rii strategice at#t la nivelul Alian]ei, c#t [i la cel al statelor membre,
aceasta baz#ndu-se pe scenarii strategice [i scenarii generice. Introducerea metodei scenariilor
\n procesul de planificare permite folosirea de procedee moderne de cercetare opera]ional`
[i utilizarea simul`rii \n evaluarea viabilit`]ii planurilor de \ntrebuin]are [i, implicit, a progra-
melor prin care se vor asigura resursele necesare.
Definite ca o component` distinct` a sistemului de planificare strategic`, scenariile
sunt elemente statuate prin Legea planific`rii ap`r`rii nr. 63/2000, tem` \n leg`tur`
cu care consider`m oportun` aducerea \n aten]ia speciali[tilor militari a necesit`]ii acestui
concept de abordare a planific`rii.
În trecut, elaborarea planific`rii for]elor, care avea tendin]a
Cadrul general de a fi tratat`, de la caz la caz, pe baza unor analize, a dus
la o varietate de metode, incluzând [i construirea de scenarii. Ca o consecin]`, a fost uneori
dificil de a rela]iona planificarea for]elor cu politicile pe baza c`rora erau elaborate.
|n acest fel, se consacr` o modalitate complet` [i substan]ial` de planificare a for]elor,
scenariile departamentale fiind introduse ca instrument principal pentru dezvoltarea
acestora.
114
Scenariile sunt o schi]are a unei serii de evenimente, reale sau ima-
Defini]ie ginare, care include specificul unor diferite variante, scene, situa]ii [i modele
de caractere [i direc]ii detaliate pentru etapizarea [i dezvoltarea evenimentelor.
Scenariile descriu o serie de împrejur`ri \n care for]ele de ap`rare este de a[teptat
s` fie folosite. Ele ajut` la proiectarea probabilit`]ilor pentru rezultatele cheie [i focalizarea
capabilit`]ilor contra celui mai probabil set de evenimente. Planificarea pe baz` de scenariu
este o tehnic` bine definit` ca metodologie de planificare deliberat` care genereaz`
o imagine ampl` asupra mediului exterior.
Punerea la dispozi]ie a unui set de scenarii care ofer` un cadru
Obiectivul consacrat/recunoscut pe baza c`ruia planificarea [i analiza departamental`
pe termen lung s` poat` fi conduse constituie obiectivul general al temei. Trebuie precizat
c` scenariile sunt destinate s` prezinte situa]ii ipotetice/demonstrative în care for]ele armate
pot fi întrebuin]ate. Ele sunt un instrument pentru construc]ia propunerilor de planificare
strategic` [i nu reflect` pozi]ia statului respectiv \n vreuna din situa]iile probabile în care
poate interveni sau cea referitoare la o viitoare folosire a for]elor armate.
Cele mai dificile provoc`ri în dezvoltarea folosirii scenariilor
Factorii sunt: ➫ stabilirea limitelor în care acestea sunt a[ezate; ➫ definirea
de dezvoltare finalit`]ilor în jurul c`rora jocurile majore sunt scrise; ➫ identificarea
asum`rilor intrinseci din fiecare scenariu.
Scopul a fost s` se elimine incertitudinea din planificare [i s` se stabileasc` limite
controlabile în jurul incertitudinilor \n scopul focaliz`rii cerin]elor urgente de planificare.
Pentru a r`spunde inevitabilit`]ii schimb`rilor geopolitice [i tehnologice, scenariul trebuie
s` fie suficient de flexibil pentru a permite adapt`rile par]iale sau modific`rile la circum-
stan]ele justificabile. Sunt alese, de asemenea, configura]ii care ofer` posibilitatea
îmbun`t`]irii/perfec]ion`rii scenariilor pentru a asigura o valabilitate continu` fa]` de politica
guvernamental` [i cea departamental`.
Orient\ri Aceste orient`ri guverneaz` [i liniile de dezvoltare ale cadrului

de realizare a scenariilor, astfel: scenariile sunt bazate pe politica
de dezvoltare curent` de ap`rare; scenariile sunt elaborate pentru nivelul
strategic; scenariile elaborate se aprob` la nivel central; scenariile sunt credibile, realiste
[i reprezentative pentru tipul de misiuni generice pe care for]ele armate le pot îndeplini;
num`rul scenariilor dezvoltate este bine a fi men]inut la nivel minim; scenariul elaborat
este proiectat pe baza tuturor materialelor existente; scenariile se aplic` for]elor armate
în ansamblu [i nu sunt unice pentru o categorie de for]` armat`; cadrul cuprinde întregul
spectru al conflictului pentru a justifica departamentului/ministerului ap`r`rii acele capabilit`]i
ce se cer în viitor for]elor armate; scenariile se creeaz` pentru a fi credibile \n practic`;
scenariile sunt destinate pentru a permite utilizatorilor s` adapteze detaliile pentru
dezvoltarea vinietelor la nivel opera]ional [i tactic.
Spectrul scenariului Figura de la pagina 116 prezint` componentele

individuale ale structurii/cadrului unui scenariu fa]` de spectrul conflictului.
Scenariile de planificare a for]ei trebuie dezvoltate pentru a fi utilizate
Cadrul ca un instrument de planificare [i conducere. Ele sunt destinate pentru a asi-
gura coeren]` [i disciplin` în activit`]ile de planificare pe termen lung [i pentru a genera
o imagine ampl` a mediului extern cu care se confrunt` ministerul ap`r`rii [i for]ele armate.
115
Aceast` metodologie
ordonat` permite planifi-
catorilor pe termen lung
s` dezvolte alternative
plauzibile pe baza c`rora
planurile curente [i cele
viitoare pot fi evaluate.
Scenariile ajut` ministerul
cu responsabilit`]i \n domeniul
ap`r`rii na]ionale [i for]ele
armate, stimul#nd colectivele
s` gândeasc` împreun`
într-un mod mult mai disci-
plinat.
O cale de viitor
Capabilit`]ile de baz`, anali-
zate pe fondul unor scenarii, vor facilita identificarea at#t a cerin]elor mediului, c#t [i a celor
impuse de caracterul întrunit al ac]iunilor de lupt` [i vor stimula dezvoltarea oportunit`]ilor
de pia]`, ajutând planificatorii în dezvoltarea obiectivelor de planificare a for]ei pe termen
lung, la nivel strategic [i opera]ional. Alc`tuirea [i analizarea rapoartelor despre mediul
de securitate [i despre capabilit`]ile întrunite au dus la scenarii apte s` ofere economiei
[i bugetului un inventar detaliat al capabilit`]ii for]elor armate care trebuie men]inute integral
pe durata mandatului. Ca instrument de dezvoltare, împreun` cu altele, vor ajuta liderii
de rang înalt în elaborarea priorit`]ilor între asigurarea achizi]iilor asociate de echipament
pe termen lung [i procesul de dezvoltare a for]elor.
Cadrul scenariului va oferi managerului de rang înalt [i reprezentan]ilor sì un fundament
ra]ional pentru a realiza analizele de resurse [i structura de for]e.
Prin oferirea ministerului ap`r`rii a activit`]ilor pe termen lung, cu o elaborare comun`
a asum`rilor [i circumstan]elor, cadrul permite o leg`tur` clar` pentru direc]iile de ac]iune
ale guvernului, sprijin` managerul de rang înalt în elaborarea deciziei [i ofer` un fundament
ra]ional pentru oricare activitate de planificare pe termen lung ce poate fi proiectat`. A[adar,
putem spune c`: Scenariile sunt instrumente pentru îmbun`t`]irea proceselor de luare
a deciziei în raport cu posibilele evolu]ii ale mediului de securitate.
Elaborarea scenariilor \n concordan]` cu cerin]ele opera]ionale,
Concordan]a nivelul tehnologic propus, condi]iile de teren [i durat` este fundamen-
tal` pentru identificarea [i l`rgirea nivelului [i a capabilit`]ilor cerute pentru \ndeplinirea
complet` a mandatului politicii de ap`rare.
Concluzion#nd, afirm`m lapidar c` scenariile nu furnizeaz` r`spunsuri exclusive
[i ultimative pentru nevoile celor ce elaboreaz` planuri sau decizii, dar scenariile pot duce
la crearea unei noi [i flexibile culturi. Cadrul scenarial a fost dezvoltat ca ajutor pentru
elaborarea deciziilor de execu]ie, metodologia facilitând oferirea unor produse de ap`rare
anticipate \ntr-o manier` coerent`, eficient` [i transparent`. Scenariile promoveaz` o viziune
unitar` a unui cadru unic [i de viitor pentru a duce la bun sfâr[it cuprinz`toarea planificare
a for]elor.
116
PENTRU O STRATEGIE
DE ÎNZESTRARE
PE TERMEN MEDIU {I LUNG
Comandor dr. Hariton BUCUR-MARCU
N
ecesitatea emiterii unei strategii de înzestrare pe termen mediu [i lung
a ap`rut \n contextul reformei Armatei României [i al introducerii sistemului
de planificare a ap`r`rii na]ionale. Rolul acestui document este de a indica
maniera \n care va ar`ta dotarea armatei cu armamente, tehnic` de lupt` [i alte echipamente
peste cinci, zece sau cincisprezece ani. La o privire superficial`, s-ar putea crede
c` o asemenea strategie este o solu]ie punctual` la o problem` clar identificat`. În rândurile
care urmeaz` voi încerca s` ar`t c`, departe de a fi a[a, strategia are [anse s` evolueze
într-un instrument foarte puternic de ordonare a eforturilor în domeniul înzestr`rii, în func]ie
de cum este elaborat` [i introdus` în sistemul complex al planific`rii, dup` cum, la fel
de bine, ar putea deveni un document pur formal, care doar s` bifeze îndeplinirea
unei sarcini sau cerin]e venite din afara domeniului militar. De asemenea, voi propune
[i unele solu]ii de maximizare a [anselor favorabile pe care o strategie a înzestr`rii
le-ar putea avea.
Pentru început, ne oprim, chiar [i numai expeditiv, asupra problemelor pe care strategia
trebuie s` le rezolve, cu alte cuvinte, s` vedem de ce este nevoie de un asemenea document.
Cu un orizont de timp suficient de larg, strategia de înzestrare este un document
al viitorului. Cum va ar`ta acest viitor, din punctul de vedere al sistemului de planificare
a ap`r`rii na]ionale, în care se încadreaz` acesta ? Mai mult ca sigur, în urm`torii doi-trei ani,
sistemul de planificare, programare, bugetare [i evaluare va începe s` func]ioneze cu toate
elementele sale. Func]iile institu]ionale [i instrumentele de planificare vor fi utilizate
mai ales pentru planificarea pe termen scurt [i, în ultima parte a perioadei, pe termen mediu.
Procesul de planificare a ap`r`rii va fi transparent atât pentru societate, cât [i pentru parteneri
[i alia]i, proces \n care identificarea intereselor, stabilirea priorit`]ilor [i alocarea resurselor
vor fi supuse preparativelor democratice, publicul fiind implicat at#t \n elaborarea,
c#t [i \n sanc]ionarea deciziilor. Bugetele vor fi supuse unui transfer de resurse de la capi-
tolele cheltuieli de personal spre înzestrare [i cheltuieli de operare, implementarea deciziilor
în domeniul înzestr`rii put#nd fi controlat` eficient.
Una dintre consecin]ele folosirii unui sistem de planificare se identific` la nivelul
rela]iilor dintre sectorul de ap`rare [i publicul larg. Strategia de înzestrare este menit`
s` stabileasc` op]iunile cele mai profitabile din punctul de vedere al eficien]ei aloc`rii
resurselor, astfel încât s` se ob]in` cea mai bun` putere militar` cu cel mai mic efort
din partea societ`]ii.
117
În momentul de fa]`, exist` înc` o discrepan]` între opinia public`, armata fiind v`zut`
ca cel mai puternic instrument de securitate al statului, [i percep]ia deciden]ilor
guvernamentali, care, indiferent de coloratura lor politic`, apreciaz` c` alte elemente
ale sistemului na]ional de securitate sunt mai importante [i cu relevan]` mai mare pentru
aplicarea politicilor de guvernare. În condi]iile adâncirii democra]iei participative în România,
aceast` discrepan]` se va diminua, în favoarea opiniei publice. Aceasta deoarece democra]ia
participativ` presupune l`rgirea grupului de persoane care se implic` în luarea deciziilor
politice în numele ]`rii.
În acest context, putem remarca o transla]ie a paradigmei tradi]ionale cu care publicul
abordeaz` problemele ap`r`rii spre o nou` paradigm`. Amintind c` cea tradi]ional`
se bazeaz` pe dou` postulate istorice: ap`rarea patriei este datoria fiec`rui cet`]ean
[i nici un pre] nu este prea mic pentru ap`rarea patriei, constat`m c` aceast` paradigm`
nu mai este perfect func]ional`. În etapa viitoare va fi necesar` implementarea unei noi
abord`ri, prin care publicul va fi convins c` armata î[i va îndeplini cu succes misiunile
încredin]ate de guvernan]i, ca reprezentan]i ai poporului. Diferen]a este c` nu mai vorbim
de o singur` misiune ap`rarea patriei, ci de misiuni clar definite în documentele de plani-
ficare, începând cu Strategia militar` a României.
Semnifica]ia acestei schimb`ri este major`. Orice strategie, inclusiv cea de înzestrare,
care este destinat` s` prefigureze participarea într-un r`zboi, va fi valabil` pân` la aplicarea
ei în r`zboiul pentru care a fost elaborat`, când se va vedea dac` op]iunile strategice au fost
corecte sau nu. Dac` acest r`zboi nu va avea loc, atunci ea va fi valabil` pân` la apari]ia uneia
noi. În contrast, o strategie orientat` pe misiuni va putea fi validat` prin indicatorii de preg`tire
pentru îndeplinirea fiec`reia dintre aceste misiuni. Iar din punctul de vedere al aloc`rii
resurselor umane, materiale [i financiare, se va trece de la nici un pre] nu este prea mic
pentru ap`rarea patriei la exact câte resurse sunt necesare pentru îndeplinirea misiunilor
asumate. Nici o strategie de înzestrare nu va fi realist` [i nu va asigura performan]a necesar`
în alocarea resurselor pentru ob]inerea celei mai bune dot`ri a for]elor armate dac` nu va
porni de la cerin]ele misiunilor pentru care este necesar` acea dotare. La rândul lor, misiunile
vor fi stabilite pentru satisfacerea cerin]elor de securitate ale statului cu mijloace militare.
Pentru a implementa aceast` nou` paradigm` va fi nevoie ca dialogul dintre militari
[i societatea civil` s` fie permanent [i detaliat. Subiectele acestui dialog vor fi: amenin]`ri,
riscuri, oportunit`]i, interese na]ionale; tipuri de misiuni militare care s` fac` fa]` acestor
riscuri [i amenin]`ri, s` r`spund` acelor oportunit`]i [i s` promoveze interesele na]ionale;
compunerea [i nivelul de instruire pe care for]ele militare trebuie s` le aib` pentru a-[i putea
îndeplini misiunile încredin]ate; echipamentele militare [i celelalte elemente materiale
cu care for]ele militare trebuie s` fie înzestrate pentru a putea s` î[i îndeplineasc` misiunile;
resursele pe care le va primi armata pentru toate acestea.
Din în[iruirea de mai sus rezult` c` înzestrarea are un loc clar definit. În acest cadru
putem identifica dou` riscuri ca strategia de înzestrare s` î[i piard` substan]a [i s` devin`
un document formal. Primul este ca autorii strategiei de înzestrare s` abordeze toate
subiectele de mai sus, ca [i când dialogul de care am vorbit ar fi dus doar prin intermediul
acesteia. În loc s` rezolve o problem` de comunicare, o asemenea op]iune ar duce la o diluare
semnificativ` a mesajului. Al doilea este legat de omiterea altor adresan]i. În plus, fa]`
de dialogul cu publicul larg, o strategie a înzestr`rii pe termen lung este deosebit de util`
118
pentru alte categorii. Ea va fi un ghid pentru directorii de programe care primesc o viziune
clar` [i coerent` privind op]iunile deciden]ilor politici [i ale conducerii militare referitoare
la înzestrarea for]elor. În acela[i timp, ea va oferi indica]ii pentru industria na]ional`
de armamente [i pentru pia]a interna]ional` de profil, care va fi în m`sur` s` r`spund`
cererii viitoare într-un mod avizat.
Strategia de \nzestrare va fi urmat` de strategii de achizi]ii, în care se vor men]iona
în detaliu preferin]ele pentru etapele de procurare, instruire a personalului, operare
[i mentenan]` pentru fiecare echipament în parte. F`r` o strategie de înzestrare, achizi]iilor
le vor lipsi elemente esen]iale, cum sunt: scopuri [i obiective clar definite, ordonarea efortului
de înzestrare dup` priorit`]i, echilibrul în folosirea surselor de finan]are, etapele de realizare
a programelor.
Printr-o strategie coerent` [i bine formulat` se va produce o schimbare major`
la nivelul concep]iei de dotare a for]elor, deoarece aceasta va viza nu numai caracteristicile
tehnice [i tactice sau sursa (produc`torul) echipamentelor, ci [i întregul program
de introducere în structuri, operarea acestora pe toat` durata ciclului de via]`, mentenan]a,
instruirea personalului [i toate costurile aferente acestor elemente.
Strategia trebuie s` r`spund` la dou` întreb`ri esen]iale: Ce caracteristici trebuie
s` aib` noile echipamente ? [i Cum va fi realizat` înzestrarea ?. În armatele care practic`
de mult timp planificarea ap`r`rii na]ionale în sistemul de planificare, programare [i bugetare,
strategia de înzestrare are rolul [i formatul unui plan de afaceri (business plan).
Fiind elaborat` pentru prima dat` în România, strategia de înzestrare pe termen lung
va avea, cu necesitate, [i roluri adiacente, cum ar fi cel de informare [i chiar de educare.
Îns`, aceste roluri nu trebuie asumate în detrimentul celor fire[ti.
Pentru a evita o asemenea situa]ie, trebuie acordat` o aten]ie deosebit` structurii
documentului.
Analiza mediului de securitate nu este foarte relevant` pentru o strategie de înzestrare.
Locul ei, devenit tradi]ional în orice document care are în titlu cuvântul strategie, poate
fi luat de unul sau mai multe scenarii din care s` rezulte cum vor trebui s` arate [i, mai ales,
s` fie dotate for]ele militare angajate \n rezolvarea situa]iilor din scenariile respective.
Un capitol introductiv, deosebit de necesar, este cel al misiunilor pe care for]ele
militare urmeaz` s` le îndeplineasc`. De observat c` autorii strategiei de înzestrare
nu au mandatul de a stabili misiuni pentru for]ele armate. Introducerea unui asemenea
capitol are menirea de a confirma c` ace[tia [i-au însu[it misiunile prev`zute în Strategia
militar` a României, în Viziunea strategic` pe termen lung [i în alte documente programatice.
Este evident c` nivelul de performan]` al sistemelor [i echipamentelor nu poate
fi acela[i pentru oricare misiune. Din punct de vedere tehnologic, capacitatea de comand`
[i control, puterea de lovire, manevrabilitatea sau protec]ia for]elor sunt domenii din ce în ce
mai specializate pe tipuri de misiuni, indiferent dac` sunt angajate la nivel strategic, operativ
sau tactic.
Sunt misiuni atât pe timp de criz`, cât [i de r`zboi care necesit` realizarea unei asimetrii
pozitive generale fa]` de for]a oponent`, în care calitatea tehnic` a sistemelor de armamente
poate juca rolul principal [i sunt misiuni în care asigurarea unei asimetrii pozitive tehnologice
nu este relevant`. De asemenea, sunt misiuni în care, indiferent de nivelul de înzestrare
tehnic` pe care economia militar` îl poate realiza pentru for]ele proprii, oponentul va avea
119
întotdeauna asigurat` o asimetrie favorabil`, fiind întotdeauna preferabil ca for]ele proprii
s` nu fie angajate în asemenea misiuni. Pentru sus]inerea acestor observa]ii putem recurge
la utilizarea a numeroase exemple din crizele [i conflictele armate ale ultimului deceniu.
Urm`torul capitol va fi cel al descrierii situa]iei actuale din înzestrarea for]elor militare.
Acesta are menirea de a identifica ce sisteme nu vor mai fi operative în orizontul de timp
al strategiei, datorit` încheierii ciclului de via]`, precum [i ce programe în derulare
nu mai sunt potrivite cu noile misiuni. Acest ultim aspect este deosebit de important. Strategia
de înzestrare este unul din documentele de planificare ce trebuie s` explice cu claritate
c` anumite tipuri de echipamente nu vor mai produce, în viitorul previzibil, putere militar`,
resursele financiare consumate pân` la acel moment transformându-se în costuri îngropate.
Nu este economic profitabil ca un cost îngropat s` mai atrag` alte resurse pentru
între]inere, repara]ii sau operare în activitatea de preg`tire, deoarece aceste echipamente
nu î[i mai îndeplinesc menirea. Cu cât se opre[te mai repede orice scurgere de resurse
pentru men]inerea în stare de operativitate a acestora, cu atât se economisesc mai mul]i
bani pentru alte programe necesare.
Concep]ia strategic` de înzestrare este capitolul cel mai important. De modul cum este
formulat` aceast` concep]ie depinde realizarea celei mai potrivite for]e militare a viitorului.
Concep]ia va trebui s` rezolve toate problemele legate de caracteristicile sistemelor
de armamente [i tehnic` miliar` cerute de misiunile prefigurate, precum [i de priorit`]ile
manifestate în alocarea resurselor financiare. De exemplu, vor fi identificate solu]ii pentru
a se realiza cerin]e care deja au un consens de valabilitate, cum ar fi: sistemele s` fie multi-
service (s` poat` fi destinate mai multor categorii de for]e armate) [i multipurpose
(s` poat` r`spunde unor scopuri multiple), s` poat` fi integrate în sisteme multina]ionale
sau deservite de personal din diferite arme sau armate.
Este preferabil ca resursele limitate s` fie angajate în func]ie de priorit`]i. Orice cantitate
de resurse alocat` unui program care se adreseaz` unei priorit`]i sc`zute va fi sustras`
de la un alt program cu prioritate ridicat`, costul acelui program devenind egal cu costul
de oportunitate al programului prioritar.
Un alt capitol ar trebui destinat exprim`rii op]iunilor privind sursele de înzestrare.
Acestea sunt de dou` categorii: sursele de achizi]ie [i mentenan]` [i sursele de finan]are.
Autorii strategiei trebuie s` aib` o viziune clar` privind sursele de achizi]ie. Op]iunile
sunt multiple [i se bazeaz` pe criterii din cele mai diverse, în care performan]a tehnic` este
numai un element. De exemplu, se poate opta ca achizi]iile s` se fac` dup` cel mai mic pre]
pentru aceea[i calitate, indiferent de surs`, sau s` se fac` din surse agreate (cum este
industria na]ional` de armamente sau un partener interna]ional strategic), indiferent
de costurile pe care o asemenea op]iune le implic`, sau din oricare alt` combina]ie de surse.
Finan]area înzestr`rii este o problem` care nu se rezolv` de la sine, ci trebuie adresat`
prin în strategie. Sunt trei forme de finan]are care pot fi adoptate, fiecare separat sau simultan,
în diferite combina]ii de importan]`. Prima form` este cea clasic`, respectiv finan]area
din surse na]ionale. Aceasta serve[te acele programe de înzestrare care sunt menite
s` procure echipamente militare ce vor fi necesare într-un orizont de timp mai îndelungat,
de peste patru-cinci ani. Condi]iile necesare [i obligatorii pentru ca aceast` finan]are
s` fie eficient` sunt: stabilitate politic`, inclusiv consensul politic privind strategiile de ap`rare
a ]`rii pe termen lung, care garanteaz` c` nu vor ap`rea schimb`ri de op]iune pe toat`
120
durata de procurare [i folosire a echipamentelor respective; stabilitate macroeconomic`,
garant#nd cursivitatea gener`rii resurselor necesare; un sistem de planificare, programare
[i bugetare bine rodat, cu institu]ii care î[i îndeplinesc corect rolurile [i responsabilit`]ile
[i cu instrumente puse la punct; o corect` evaluare a utilit`]ii echipamentelor care urmeaz`
a fi achizi]ionate, precum [i a caracteristicilor acestora, pentru a avea garan]ia c` ele
nu vor deveni inutile sau îmb`trânite moral înainte de expirarea ciclului lor de via]`; absen]a
unei nevoi presante de a avea acele echipamente în operare înainte de colectarea resurselor
necesare procur`rii lor.
A doua form` este finan]area din împrumuturi. Aceasta este util` pentru cazurile
în care a fost identificat` necesitatea procur`rii în termen scurt a unor noi echipamente,
dar pentru aceast` achizi]ie nu este posibil` alocarea de resurse financiare interne, f`r`
s` fie afectate alte programe de înzestrare, la fel de necesare.
A treia form` de finan]are este cea cooperatist` interna]ional`. Aceast` form` s-a dez-
voltat în ultimii ani, în special în sectorul produc]iei de echipamente militare. Este de a[teptat
ca ea s` fie tot mai prezent` [i în domeniul achizi]iilor, pornind de la realitatea c` ac]iunile
militare vor avea tot mai mult un caracter multina]ional, iar dezvoltarea de capacit`]i militare
na]ionale în folosul unor for]e multina]ionale trebuie s` fie sus]inut` de un efort financiar
tot multina]ional.
Concluzionând, putem spune c` o strategie de înzestrare va fi profitabil` numai
în contextul unui sistem integrator de planificare a ap`r`rii na]ionale, care s` coreleze
aceste programe cu necesit`]ile de dotare a for]elor, rezultate în urma deciziilor strategice
privind misiunile pe care for]ele urmeaz` s` le îndeplineasc`. Cum acest sistem va prinde
cu siguran]` contur în viitorul apropiat, cu cât o strategie de înzestrare va fi elaborat`
mai curând, cu atât func]ionarea sistemului va fi mai lipsit` de asperit`]i, iar efortul na]ional
de realizare a unei armate moderne [i performante va fi mai eficient.
121
PLEDOARIE
PENTRU INTEROPERABILITATE
Colonel Marica GALERIU
A
rhitectura acestui demers se \ntemeiaz` pe c#teva exemple devenite clasice,
dintre care l-am ales pe, credem noi, cel mai relevant. În anul 1960
comandantul Flotei a 6-a, amiralul Kidd, se afla în Marea Mediteran` [i avea
nevoie stringent` de informa]ii. Sistemul îns` era blocat. Nu putea ob]ine informa]iile
necesare. În fiecare zi privea avionul care zbura deasupra Mediteranei. Era un avion
de recunoa[tere al For]elor Aeriene. Aproape c` atingea cu aripile apa. Acel avion de]inea
toate informa]iile de care el avea nevoie, dar nu puteau s` comunice. O solu]ie simpl` avea
s` duc` la remarcarea câtorva tineri ofi]eri care au instalat sisteme de comunica]ii compatibile
pe avion [i pe nav`, rezolv#nd astfel problema. Dou`zeci de ani mai târziu, aceea[i problem`,
dar într-o alt` parte a lumii: avioane ale For]elor Aeriene, zburând deasupra unei nave,
nu puteau s` comunice. Problema se rezolv` la fel ca \n urm` cu 20 de ani, Fred R. Demech jr.
\ntreb#ndu-se dac`, uneori, chiar nu înv`]`m nimic din problemele pe care le ridic` domeniul
comunica]iilor.
Pe timpul invaziei din Grenada (1983), militarii Statelor Unite au întâmpinat acelea[i
probleme care îl exasperaser` pe amiralul Kidd. Deficien]ele de interoperabilitate din cadrul
for]elor americane, f`cute publice de presa timpului, au devenit catalizatorul legisla]iei
[i al schimb`rilor din politic`, din directive [i proceduri, precum [i al numeroaselor încerc`ri
de a rezolva aspecte care au blocat calea spre interoperabilitatea întrunit`. Preciz`m c`
\n pofida preocup`rii îndelungate a Departamentului Ap`r`rii al SUA în domeniul
interoperabilit`]ii [i a procesului riguros de certificare a acesteia, unele probleme, totu[i,
persist`.
Astfel, un raport al Opera]iunii For]elor Aliate din Kosovo (1999) a citat existen]a
a numeroase probleme de interoperabilitate combinat`, Biroul General de Înregistrare
raport#nd aspecte negative, sl`biciuni ale procesului de certificare a interoperabilit`]ii.
De asemenea, comandan]ii-[efi ai comandamentelor unificate au ridicat frecvent problemele
de interoperabilitate la Comitetul Întrunit, ax#ndu-se pe evaluarea capacit`]ii de ducere
a r`zboiului întrunit (interarme) la birourile programelor de interoperabilitate [i la alte foruri.
Trebuie men]ionat faptul c`, pentru armata american`, interoperabilitatea nu a constituit
o problem` semnificativ` în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, în mare parte [i din cauza
faptului c` Statele Unite nu au avut echipament militar suficient atunci când au intrat
în r`zboi. Prin urmare, guvernul a trebuit, practic, s` achizi]ioneze tot echipamentul
[i materialele necesare în acela[i timp [i, normal, au cump`rat acela[i echipament militar
pentru toate categoriile de for]e, fie c` urma s` fie montat pe nave, pe tancuri sau pe aeronave.
Prin urmare, volens-nolens, interoperabilitatea a fost implicit`.
122
O dat` cu apari]ia opera]iunilor întrunite (interarme), deficien]ele de interoperabilitate
au devenit evidente.
Concluziile desprinse din opera]iunile întrunite \ntreprinse de c`tre Statele Unite
\n ani 80-90 (Grenada, Golful Persic, Somalia, Ruanda, Liberia, Bosnia [i Kosovo),
precum [i dezbaterile asupra gradului de succes al acestora subliniaz` o anume insuficien]`
a interoperabilit`]ii între categoriile de for]e, pe de o parte, [i între Statele Unite [i alia]i
sau for]ele de coali]ie, pe de alt` parte. În ciuda planific`rii riguroase [i a asigur`rii fondurilor
necesare pentru realizarea interoperabilit`]ii, s-a ajuns la concluzia c` r`mân probleme
majore în teatrele de opera]iuni cu poten]ial mare de conflict. Chestiunea ca atare nu r`mâne
neabordat`. Viziunea întrunit` 2020, publicat` în anul 2000, conceptualizeaz` [i autorizeaz`
interoperabilitatea, comandan]ii-[efi ai comandamentelor unificate sau specifice, [efii
categoriilor de for]e [i membrii Congresului, sus]in#ndu-i cu to]ii importan]a. În plus, fa]`
de importan]a în sine, interoperabilitatea este cheia realiz`rii blocurilor de superioritate
informa]ional` pe care Departamentul Ap`r`rii o consider` ca fiind vital` în atingerea
]elurilor men]ionate în Viziunea \ntrunit` 2020.
|ncep#nd cu 1998, în încercarea de a reduce efectele factorilor care împiedic` inter-
operabilitatea, Departamentul Ap`r`rii a promulgat politici [i directive, a redefinit rolurile
organiza]ionale, cum ar fi cel al Comandamentului For]elor Întrunite, [i a implementat
procese evolutive de achizi]ie. Chiar dac` trebuie s` treac` ni[te ani pentru a-[i demonstra
eficien]a, aceste abord`ri r`mân relevante, pentru c` direc]ioneaz` preocup`rile de a realiza
interoperabilitatea.
În ciuda numeroaselor programe [i activit`]i instituite pentru atingerea interoperabilit`]ii,
identificarea unui document concis dedicat exclusiv problemelor de interoperabilitate
este aproape imposibil`. Astfel, doar dou` studii de interoperabilitate au fost realizate
de când tehnologia informa]ional` a devenit dominant`. Primul a fost realizat de c`tre
Departamentul Ap`r`rii, prin Institutul pentru Analiz` a Ap`r`rii, [i a fost publicat în 1976,
documentul av#nd caracter de uz intern. Altul, un raport privind un studiu realizat de c`tre
Consiliul Na]ional de Cercetare, a fost demarat la cererea Congresului, în 1996, [i încheiat
în anul 1999. Este îns` prea dezvoltat [i are caracter tehnic. Obiectivul acestui raport,
în absen]a oric`rei document`ri serioase pe probleme de interoperabilitate în cadrul
categoriilor de for]e, \l constituie prezentarea, succint` [i \ntr-o manier` accesibil`,
a principalelor aspecte legate de atingerea interoperabilit`]ii.
Potrivit Dic]ionarului pentru terminologie militar`, document principal la care agen]iile
[i categoriile de for]e fac referire pentru defini]iile oficiale, interoperabilitatea tehnic`
este definit` ca fiind capacitatea sistemelor, unit`]ilor sau for]elor de a asigura servicii
[i de a primi servicii de la alte sisteme, unit`]i sau for]e [i de a folosi aceste servicii,
ob]inute în urma schimbului, pentru a opera eficient împreun`. De asemenea,
interoperabilitatea tehnic` reprezint` stadiul atins între echipamentele electronice de comunica]ii,
atunci când informa]iile pot fi schimbate direct [i satisf`c`tor între ele sau cu utilizatorii.
Într-un raport din 1999 privind studiul Realizarea poten]ialului C4I: provoc`ri
fundamentale, se explic` diferen]a dintre interoperabilitatea opera]ional` [i cea
tehnic`: Interoperabilitatea opera]ional` abordeaz` sprijinul acordat opera]iunilor militare
[i deci merge chiar mai departe de nivelul sistem, incluzând oameni [i proceduri care
interac]ioneaz` între ele, \n timp ce interoperabilitatea la nivel tehnic este esen]ial`
123
în atingerea interoperabilit`]ii opera]ionale, cu men]iunea c` interoperabilitatea ca atare
este mai degrab` o problem` care apare între dou` sisteme decât între dou` organiza]ii.
Interoperabilitatea tehnic` se opre[te la nivel de sistem. Dac` dou` sau mai multe
sisteme pot schimba date, atunci ele sunt considerate interoperabile din punct de vedere
tehnic. Interoperabilitatea opera]ional` adaug` utilizatorul [i pleac` de la premisa c` schimbul
de informa]ii se realizeaz` între doi sau mai mul]i utilizatori care trebuie nu numai s` poat`
schimba informa]ii, dar [i s` le în]eleag` . A în]elege este cuvântul cheie. Spre exemplu,
nu are nici un rost ca un comandant german s` schimbe informa]ii cu omologul sù american
decât dac` ofi]erul german poate citi [i vorbi engleze[te sau invers. Pentru a atinge
interoperabilitatea opera]ional`, informa]ia trebuie convertit` la fiecare punct terminal,
astfel încât s` poat` fi în]eleas` de c`tre ambele p`r]i.
Deoarece termenii compatibilitate [i integrare apar atât de frecvent în discu]iile
despre interoperabilitate, sunt uneori considera]i sinonimi cu interoperabilitatea.
Contraamiralul Robert M. Nutwell, secretar adjunct al ap`r`rii pentru comand`, control,
comunica]ii, informa]ii, supraveghere [i sisteme de recunoa[tere, explic` aceste concepte,
\n continuare prezent#nd opiniile domniei sale.
Bunòar`, integrarea este considerat` mai cuprinz`toare decât interoperabilitatea,
implicând, într-o anumit` m`sur`, dependen]a func]ional`. Spre exemplu, un sistem
de planificare a misiunii se poate cl`di pe o baz` de date extern`; un sistem de ap`rare
antiaerian` se va baza pe un radar de achizi]ii. În timp ce sistemele interoperabile
pot func]iona independent, un sistem integrat î[i pierde func]ionalitatea principal` dac`
fluxul de servicii este întrerupt. O familie integrat` de sisteme trebuie s` fie interoperabil`,
dar sistemele interoperabile nu trebuie neap`rat s` fie integrate.
Pe de alt` parte, compatibilitatea este mai pu]in cuprinz`toare decât interoperabilitatea,
cee ce \nseamn` c` sistemele/unit`]ile nu se interfereaz` din punctul de vedere al func]ion`rii,
[i nici nu include capacitatea de a schimba servicii. |n mod necesar sistemele interoperabile
trebuie s` fie compatibile, f`r` ca cele compatibile s` fie neap`rat interoperabile. Iat` de ce,
sus]ine contraamiralul Robert M. Nutwell, pentru a realiza puterea re]elei printr-un schimb
robust de informa]ii, trebuie s` gândim mai departe de compatibilitate.
Pe scurt, interoperabilitatea se afl` undeva între compatibilitate [i integrare deplin`.
Este important s` facem distinc]ia între aceste concepte fundamental diferite (compatibilitate,
interoperabilitate, integrare), deoarece situa]ia duce la confuzii în dezbateri sau asupra
felului în care trebuie realizate. În timp ce compatibilitatea reprezint` o cerin]` minim`,
gradul de interoperabilitate/integrare dorit într-o familie de sisteme sau unit`]i este impus
de conceptul opera]ional, de proiectarea familiei de sisteme [i de costul/eficien]a g`sirii/
achizi]ion`rii componentelor.
Aceste diferen]e sunt importante nu numai din punct de vedere tehnic, dar [i opera]ional,
deoarece diferen]ele dintre compatibil, interoperabil [i integrat pot afecta desf`[urarea
opera]iilor.
Decizia rapid` de a desf`[ura for]e întrunite în Grenada, în 1983, luat` ca r`spuns
la perceperea unei crize, nu a mai l`sat timp categoriilor de for]e s` dezvolte mecanisme
pentru a comunica între ele. For]ele \ntrunite, constituite ad-hoc, au fost puse în situa]ia
de a realiza interoperabilitatea, esen]ial` în timpul zborurilor. Rapoartele ap`rute în mass-media
imediat dup` finalul misiunii [i m`rturiile ulterioare au ar`tat c` for]ele americane au avut
unele ne\mpliniri în realizarea interoperabilit`]ii. De[i multe dintre incidentele raportate
124
[i remediile sugerate pentru a preveni apari]ia lor nu au fost confirmate prin documente
oficiale, unele concluzii men]ioneaz`, totu[i, problema. Iat` ce s-a realizat în acest sens,
conform celor relatate de Donald Latham, fost asistent al secretarului ap`r`rii pe probleme
C3I, în 1995: Dac` dori]i s` vorbi]i de comunicare între categoriile de for]e (problem`
ap`rut` în Grenada, datorit` folosirii diferitelor tipuri de sta]ii radio [i echipamente
de comunica]ii), probabil c` ve]i avea necazuri. Oricum, noi am ini]iat un nou program
numit Interoperabilitatea Interarme a Sistemelor Tactice de Comand` [i Control
care reprezint` efortul categoriilor de for]e de a se asigura c` sistemele tactice de comand`
[i control sunt, de fapt, interoperabile. Vom cheltui aproape 100 de milioane de dolari
în 1986 pentru a face teste, pentru a promova standarde [i a stabili diferite tipuri de testare,
pentru a realiza simul`ri, încercând s` p`str`m interoperabilitatea. Cinci ani mai târziu,
acest program a fost testat ca urmare a invad`rii Kuweit-ului de c`tre Saddam Hussein.
Opera]iunile Scutul de[ertului [i Furtun` în de[ert au asigurat testarea real` a capacit`]ii
for]elor Statelor Unite de a ac]iona întrunit, ca [i a echipamentului necesar pentru asigurarea
interoperabilit`]ii. Ca [i în Grenada, misiunea a suferit din cauza deficien]elor de interopera-
bilitate, realitate f`cut` cunoscut` [i de secretarul ap`r`rii, Richard Cheney, în raportul final
c`tre Congres. Îns`, în literatura de specialitate privind aspectele de comand` [i control,
fostul colonel de marin` Frank M. Synder, profesor emerit la Colegiul Naval de R`zboi,
arat` urm`toarele despre interoperabilitatea atins` în aceste opera]iuni: Este mai de actualitate,
mai informativ` [i acoper` aspectele mai direct. Linia general` este aceea a unei realiz`ri,
chiar putem spune c` mare parte a succesului opera]iunii Furtun` în de[ert se datoreaz`
sistemului C3I. În ciuda puterii sale, este totu[i clar c` va trebui s` abord`m o aten]ie
mai mare planurilor pentru atingerea unei interoperabilit`]i mai sporite. În mod similar,
[i prin aceasta \ncheiem succinta noastr` pledoarie pentru interoperabilitate, fostul secretar
al ap`r`rii, Les Aspin, [i fostul congresman William Dickinson, în cartea lor Ap`rare
pentru o nou` er`. Concluziile R`zboiului din Golf, au subliniat lipsa unei interoperabilit`]i
adecvate: Opera]iunea Furtun` în de[ert a demonstrat c`, la nivel tactic, comunica]iile
sunt înc` afectate de incompatibilit`]i [i limite tehnice. La nivelul corpurilor Comanda-
mentului Central al Statelor Unite [i la nivel de escadrile, mare parte a r`zboiului s-a dus
prin liniile telefonice comerciale datorit` volumului [i limitelor de compatibilitate ale sistemelor
de comunica]ii militare. Comunica]iile au mers mai rù în câmpul de lupt` ....
125
RISCURI, AMENIN}~RI,
PERICOLE, VULNERABILIT~}I
corela]ii [i condi]ion`ri
Colonel Petru BEJENARIU
P
reocup`rile de abordare a riscurilor, vulnerabilit`]ilor, pericolelor [i amenin-
]`rilor, \n dinamica specific` ultimelor decenii, cuprind o arie extins`, având
ca punct de plecare multitudinea problemelor cu care s-a confruntat
de-a lungul istoriei poporul român, precum [i complexitatea conex`rilor [i a intereselor
politico-militare, economice, strategice [i de alt` natur`, dezvoltate în spa]iul existen]ial
al acestuia.
Prezentul [i viitorul pun în fa]a oamenilor, ca cerin]` esen]ial` privind modul de abordare
a riscurilor, pericolelor, amenin]`rilor [i vulnerabilit`]ilor, concentrarea la timp [i \n coordo-
nate optime a eforturilor \ntreprinse pentru gestionarea eficient` a realit`]ilor globale
[i regionale, cadru \n care fluidizarea intereselor statale pe un curs favorabil intereselor
comunitare are caracter prioritar.
Practic, mult timp solu]ionarea sau gestionarea unor riscuri, pericole [i vulnerabilit`]i
s-a produs f`r` ca acestea s` se materializeze conceptual \n no]iuni teoretice distincte.
Complexitatea problematicii referitoare la securitatea na]ional` [i global` a impus
teoretizarea, con[tientizarea larg` [i valorizarea normativ` a acestor no]iuni.
Abordarea paralel` a aspectelor de ordin teoretic [i a implica]iilor practice pe care
le comport` prezen]a con[tientizat` [i valorizat` sau existen]a ascuns`, nerelevat`,
a riscurilor, pericolelor, amenin]`rilor [i vulnerabilit`]ilor la adresa securit`]ii na]ionale,
permite [i sugereaz` implicarea profund` în abordarea subiectului, cu valen]e [i conse-
cin]e benefice pentru un domeniu deosebit de acut, securitatea, privit` sub toate formele
de manifestare, de la nivel individ pân` la nivel na]ional, regional [i global.
Interesele de securitate [i corelarea lor cu alte categorii de interese au impus [i solicit`
permanent fixarea no]iunilor de referin]`, completarea sau modelarea con]inutului [i semni-
fica]iei acestora, o dat` cu dinamica mediului general de securitate, a pachetului normativ
existent sau cu cerin]ele derivate din realitatea dirijat` de inevitabilitatea factorilor obiectivi
[i subiectivi.
Definirea no]iunilor de securitate, risc, vulnerabilitate, pericol [i amenin]are
provine din surse diferite, este abordat` din unghiuri diverse în raport cu aria de interes
[i obiectul vizat, \n cele ce urmeaz` proced#nd la relevarea succint` a acestora.
126
În esen]`, securitatea este privit` ca o stare a unui sistem care încorporeaz` un minimum
de condi]ii [i corela]ii ce-i permit func]ionarea în parametri optimi. Riscul reprezint`
un eveniment poten]ial cu un anumit grad de distructibilitate [i cu probabilitatea de producere
a acestuia. Vulnerabilit`]ile sunt st`rile de lucruri, procesele sau fenomenele din via]a
intern` a ]`rii care diminueaz` capacitatea de reac]ie la riscurile existente ori poten]iale
sau care favorizeaz` apari]ia [i dezvoltarea acestora. Factorii de risc la adresa securit`]ii
na]ionale reprezint` acele elemente, situa]ii sau condi]ii interne [i/sau externe care pot
afecta, prin natura lor, securitatea statal`, generând efecte contrare sau de lezare a intereselor
fundamentale ale ]`rii.
În scopul eviden]ierii valorii individuale a termenilor enun]a]i se poate apela la definirea
acestora [i dintr-o alt` perspectiv`, pragmatic`, prin care sunt nuan]ate aspectele de între-
p`trundere, cele de diferen]iere, determin`rile, nealterând esen]a defini]iilor general acceptate.
În acest context, putem spune c` riscul reprezint` un ceva identificat, element, fenomen,
ac]iune, cu o probabilitate mai mare sau mai mic` de declan[are, ce ar putea afecta securitatea,
pe unul sau mai multe din palierele sale. Vulnerabilitatea define[te susceptibilit`]i
[i sl`biciuni interne ale componentelor comunit`]ii [i arealului acesteia, care erodeaz`
capacitatea structurilor sale de a riposta la diver[i vectori îndrepta]i împotriva securit`]ii
unuia sau mai multor elemente comunitare. Pericolul poate fi un vector ac]ional imediat,
generat de un risc cuantificat sau neidentificat, de o vulnerabilitate necontrolat`, dup` cum
poate fi o sintez` a riscurilor [i vulnerabilit`]ilor prioritare. Amenin]area proiecteaz` valoarea
[i capacitatea distructiv`, poten]ialul de lovire iminent` a vectorului unui risc sau cumul
de riscuri gata s` se produc` sau a unor vulnerabilit`]i a c`ror erodare sistemul n-o mai poate
suporta, ce are consecin]e majore imediate la adresa securit`]ii statale.
În consecin]`, putem spune c` riscul exist`, este cuantificat, urm`rit [i eventual înl`turat,
vulnerabilitatea se manifest`, poate fi ]inut` sub control [i gestionat`, eventual diminuat`
sau eliminat`, pericolul alerteaz` [i preg`te[te o anumit` treapt` de reac]ie în sistem,
iar amenin]area pune sistemul de securitate în stare de ripost` major`.
Riscul este un concept strâns legat de decizie, orice comportament decizional implicând
asumarea unor riscuri. Corelat cu no]iunea de securitate, riscul prefigureaz` consecin]ele
deciziilor politice [i guvernamentale, a schimb`rilor majore, dar [i a ac]iunilor derivate
din acestea, eviden]iind sursele insecurit`]ii statelor.
Vulnerabilit`]ile la adresa securit`]ii na]ionale sunt într-o dinamic` continu` [i pot
atinge în unele situa]ii limita riscului (pericolului) sau se pot transforma într-un risc
permanent, evident sau mai pu]in perceptibil. Dinamica ac]ional` a unei vulnerabilit`]i
sau a unui pachet de vulnerabilit`]i poate suporta, uneori, transform`ri bru[te [i profunde,
fiind afectat` de ac]iunea rapid` a unuia sau mai multor riscuri cu ample consecin]e
perturbatorii asupra democra]iei statale, a vie]ii politice [i sociale, asupra echilibrului valorilor
[i for]elor sociale.
Care ar fi raportul optim de efort, în planul conducerii [i al ac]iunii practice, dozat
pe cele dou` aspecte în discu]ie, respectiv strategia combaterii riscurilor [i atenuarea
vulnerabilit`]ilor ? este probabil întrebarea [i fr`mântarea cea mai ap`s`toare a oric`rui
conduc`tor, partid, guvern, organism specializat etc., iar r`spunsul gliseaz` între anumite
limite, în func]ie de factorii obiectivi [i subiectivi ce se iau în considerare sau care
se interpun involuntar în procesul de analiz` [i decizie.
127
Drumul de la risc la pericol sau la amenin]are este destul de scurt în multe situa]ii,
fapt ce face ca în unele cazuri riscul s` fie confundat cu acestea sau s` reprezinte izvorul
imediat de manifestare, estompându-l ca eveniment.
Deseori, no]iunile de risc [i pericol sunt privite ca fiind similare, definind acela[i lucru.
Analiza de profunzime permite sesizarea faptului c` riscul men]ine o anumit` stare
de veghe în sistem, iar pericolul sensibilizeaz` [i alerteaz` cu mai mult` determinare,
produce reac]ii mai prompte, reflect` receptarea subiectiv-obiectivizat` a acelor riscuri
[i amenin]`ri gata s` erup`, cu posibilitate ridicat` s` se produc` sau s` genereze consecin]e
majore pentru securitatea ]`rii.
Riscurile, vulnerabilit`]ile, pericolele [i amenin]`rile la adresa securit`]ii na]ionale
sunt în aceea[i m`sur` preocup`ri ale elementelor puterii centrale [i locale a statului,
a factorilor responsabili ai organelor [i organismelor guvernamentale [i nonguvernamentale,
statale [i nonstatale, civice, a agen]ilor economici [i, în foarte mare m`sur`, a fiec`rui cet`]ean.
Lini[tea relativ` de fiecare zi în care se deruleaz` activitatea cotidian`, individual`,
familial`, citadin` [i rural`, social`, economic`, politic` etc. izvor`[te din echilibrul relativ
al factorilor specifici de securitate, locali sau generali, periferici sau centrali, ori din imaginea
real` sau fals` generat` [i receptat`, în leg`tur` cu starea de securitate indus` prin ace[tia.
Este de ajuns ca un singur motiv s` existe sau s` se creeze imaginea fals` a iminen]ei
acestuia privind starea de siguran]` a unei comunit`]i locale, a unei categorii de cet`]eni,
a na]iunii în întregul sù, ca aceast` lini[te relativ` s` fie zdruncinat`.
Se instaleaz`, astfel, o agita]ie individual` [i colectiv` care afecteaz` întreg statusul
func]ional [i rela]ional al arealului contaminat direct sau indirect, fizic, etic, moral, religios,
emo]ional etc.
În consecin]`, devine evident c` riscuri, vulnerabilit`]i, pericole [i amenin]`ri au existat
[i vor exista permanent, c` ele pot fi identificate [i cuantificate, c`, \n mod elementar, este
necesar s` se ac]ioneze con[tient, constant [i oportun pentru diminuarea [i atenuarea
acestora, prin alocarea unor resurse rezonabile [i angajarea unui efort optim, factorii
de decizii juc#nd un rol determinant în derularea extrem de complex` a acestui proces.
128
.
IT. DE LA MANAGEMENTUL APLICA}IEI
LA MANAGEMENTUL ORGANIZA}IEI
Locotenent-colonel Noru MIHAI
D
e ce pornesc de la aplica]ie ? Pentru c` este nivelul cel mai de jos de la care
vorbim de informatic`. Pu]ini au în]eles c`, de fapt, simpla dotare cu calcula-
toare sau folosirea unor produse de birotic` nu înseamn` automat
c` au f`cut informatizarea organiza]iei. Din experien]a ultimilor 12 ani, de când activez
[i studiez în acest domeniu, pot spune c` am ajuns la unele concluzii. De aceea doresc
s` prezint câteva aspecte dintr-un domeniu în care se spune c` avem resurse deosebite
ca ]ar`, dar pentru care se face \nc` destul de pu]in în institu]ia militar`. {i acest lucru
se face sim]it atât în dotarea [i alocarea resurselor materiale, cât, mai ales, în utilizarea
celei mai importante resurse, cea uman`.
De la început trebuie s` subliniez o idee, [i anume c`, în general, în vremurile noastre
conduc`torii companiilor ]in s` aib` al`turi, în calitate de consilieri sau oficii de sprijin
în luarea deciziilor, speciali[ti \n tehnologia informa]iei (IT). De ce acest lucru ? Pentru
c` ace[tia sunt obi[nui]i cu spiritul analitic [i organizatoric, nu accept` decât redundan]a
planificat`, sunt adep]ii eficien]ei [i ai progresului. Nu cred c` ar exista specialist IT
care s` sus]in` p`strarea vechilor structuri [i automatisme. Ei sunt oamenii noului.
{i în domeniul militar, acolo unde comandantul [tie s` foloseasc` specialistul IT, evident,
acolo unde acesta exist`, activitatea sectorului respectiv cap`t` un aspect nou, încep
s` se implementeze aplica]ii [i sisteme informatice, se vorbe[te de o anume cre[tere
a eficien]ei actului de conducere.
Un astfel de exemplu este Direc]ia Organizare, Personal [i Mobilizare în care am lucrat
[i pentru care am lansat Sistemul informatic de personal. Apropierea specialistului
de conducerea Direc]iei a determinat analize de sistem, optimizare de fluxuri informa]ionale,
cì secretizate de comunica]ie, aplica]ii informatice unitare, baze de date standard
[i generarea unui proiect care este pe cale s` se implementeze [i care, chiar dac` nu este
cel pe care l-am pornit, el prinde via]` sub alt` form`.
Pornit ini]ial ca Sistem informatic pentru personalul activ, în toamna anului 1998
am reu[it s` impun ideea c` problematica managementului resurselor umane din Armat`
trebuie v`zut` în întreaga sa complexitate [i încadrat` într-un sistem informatic integrat,
cuprinzând toate func]iunile acestui domeniu al Armatei, care s` duc` la cre[terea calit`]ii
[i eficien]ei atât a actelor de decizie, cât [i a activit`]ilor specifice din fiecare compartiment
func]ional ce particip` la \ndeplinirea obiectivelor sistemului. El va trebui s` permit`
gestionarea, la nivelul fiec`rui e[alon, a personalului de toate categoriile, precum [i a resurselor
sau rezervelor umane ale Armatei.
129
Realizarea unui sistem integrat care s` gestioneze resursele umane din Armat`
va duce la eliminarea redundan]elor informa]ionale ce determin` risipa de timp, de mijloace
financiare [i de efort uman, va îmbun`t`]i actul de decizie, va asigura o mai bun` coordonare
între structurile implicate [i o utilizare mai eficient` a acestor resurse.
În prezent, gestiunea resurselor umane se face fie prin proceduri manuale, fie prin
proceduri automate incluse în aplica]ii informatice dedicate, dar actul decizional nu este
asistat de calculator, ceea ce, în condi]ii complexe, poate duce la întârzierea sau chiar
la eronarea hot`rârilor.
Fluxul informa]ional generat de activitatea de personal este, la r#ndu-i, generat de circula]ia
documentelor între e[aloane. Informa]iile se reg`sesc, doar pe alocuri, în baze de date
exploatate cu programe diverse, neexistând un sistem integrat [i omogen de eviden]`
[i management al resurselor umane.
Introducerea [i actualizarea informa]iilor în aceste baze de date nu se pot realiza
în timp real din cauza întârzierilor manifestate \n circula]ia documentelor. De aceea, situa]iile
statistice care se pot ob]ine din aceste baze de date sunt pu]in relevante [i nu asigur`
un suport eficient pentru luarea unor decizii pertinente [i operative. Acest regim nestandar-
dizat determin` efectuarea unor prelucr`ri suplimentare ale informa]iilor în func]ie de e[alonul
care centralizeaz` datele.
Managementul carierelor, identificarea omului potrivit la locul potrivit, sunt dificile
în momentul de fa]` în absen]a unei baze de date care s` cuprind` informa]ii relevante
[i u[or accesibile despre posturi [i persoane [i care s` aib` datele la zi. Informa]iile referitoare
la descrierea posturilor (func]iilor), necesare gestiunii personalului, se ob]in greu cu ajutorul
sistemelor existente în func]iune.
Performan]ele instrumentelor informatice aflate la dispozi]ie influen]eaz` puternic
calitatea deciziei luate de conduc`torii unei organiza]ii, deoarece, în absen]a unui sistem
informatic coerent [i integrat, informa]iile se culeg cu mare greutate, ele fiind puternic
redundante, necorelate, cu un grad mic de corectitudine, incomplete, filtrate de interesele
de moment ale celui care transmite datele sau ale celui care le culege. Toat` aceast` situa]ie
are efecte nefavorabile în primul rând asupra deciziilor operative (cu termen imediat)
[i a celor tactice (pe termen mediu). Situa]ia este [i mai grea în ceea ce prive[te deciziile
strategice, pentru care, efectiv, nu exist` nici un suport.
Exist` îns` [i avantaje: toate nout`]ile tehnologice de ultim` or` din lume sunt
[i la dispozi]ia firmelor române[ti (calculatoare, software, arhitectur`). Mai mult, neavând
în spate sisteme bazate pe tehnologiile anilor 70-80, achizi]ia [i asimilarea lor sunt
mai u[oare, iar fenomene ca trecerea la anul 2000 nu au avut implica]ii ca în ]`rile
care trìesc în societatea informa]ional`.
Benefic este [i faptul c` se poate utiliza experien]a organiza]iilor similare strìne
în ceea ce prive[te reengineering-ul, în general, [i informatizarea, în special. Practic,
cine [tie s` foloseasc` experien]a altora va realiza totul mai repede, mai bine, mai ieftin
[i cu eforturi mai mici.
O dat` cu apari]ia PC-ului s-a creat posibilitatea ca echipamentul de prelucrare a datelor
s` fie chiar acolo unde aceste date exist` [i unde rezultatele prelucr`rii lor intereseaz`
direct. Trebuie s` în]elegem c` în acest moment informatica se dezvolt` tocmai în domeniul
deservit informatica este distribuit`. Ceea ce trebuie centralizat îns` este doar politica
130
de informatizare, standardizare [i coordonare a implement`rii sistemelor informatice,
precum [i gestionarea serviciilor din domeniul tehnologiei informa]iilor.
Ajungerea calculatorului la utilizatorul final a schimbat semnificativ [i sarcinile
compartimentului de informatic`. Acesta trebuie s` devin` suportul noilor tehnologii
[i arhitecturi informatice, s` participe la modelarea fluxurilor informa]ionale din organiza]ie,
s` asiste utilizatorii finali, s`-i instruiasc`, s` selecteze cele mai adecvate produse pentru
organiza]ia sa, s` urm`reasc` evolu]iile mondiale în domeniu etc.
O sarcin` extrem de dificil` pentru compartimentele de informatic` se refer` la stabilirea
evolu]iei informatice a organiza]iei pe baza principiilor, direc]iilor [i a standardelor stabilite
de structura de coordonare: dot`rile hardware [i software, infrastructura de comunica]ii,
cu alte cuvinte, sistemul informatic specific organiza]iei. Aceast` alegere presupune curaj,
hot`râre, o gândire modern`, toate bazate pe o instruire de înalt nivel.
{i, pentru ca totul s` se desf`[oare cu maxim` eficien]`, mai este necesar` prezen]a
unui factor de mare importan]`: aportul [i implicarea conducerii de institu]ie, de organiza]ie,
de administra]ie. Implicarea este extrem de important`, pentru c` un sistem informatic nou
se alege [i, mai ales, se implementeaz` cu mari eforturi materiale, financiare [i umane;
întâmpin`, de regul`, opozi]ia unui anumit num`r, mai mare sau mai mic, de angaja]i,
ace[tia coagul#nd nucleul dur al rezisten]ei la schimbare; duce la schimb`ri în structura
organiza]iei etc.
În perioada 1990-1995 au fost dezvoltate, dup` [tiin]a [i priceperea fiec`rui compar-
timent de informatic`, sisteme informatice bazate pe programe individuale. Aceste programe
rezolvau probleme concrete, din diverse compartimente func]ionale. Beneficiile erau
punctuale [i vizau, în special, utilizatorii finali, a c`ror munc` era astfel mai u[oar` [i eliberat`
de rutin`, de prelucrarea manual` a datelor primare. Suportul software al acestor aplica]ii
era, în majoritatea cazurilor FoxPro sau Paradox. O alt` caracteristic` a acestei dezvolt`ri
a constituit-o lipsa unor infrastructuri de re]ea, ceea ce reducea spre zero posibilitatea
de integrare.
Trecerea la sisteme informatice integrate este un proces normal, un moment
independent de dorin]a unuia sau altuia, un proces care se impune ca o necesitate, via]a
\ns`[i impun#nd aceast` tendin]` tocmai prin comunicare [i diversitatea situa]iilor c`rora
trebuie s` le facem fa]`. Este bine s` gestion`m noi evolu]ia acestui proces decât s` fim lua]i
prin surprindere [i s` ac]ion`m for]at, pe moment, f`r` analiz`.
Un Sistem Informatic Integrat poate fi definit ca ansamblul dintre un suport hardware
distribuit [i un instrument software specializat, aflat în orice moment la dispozi]ia tuturor
utilizatorilor, care permite ca o informa]ie introdus` oriunde în sistem s` fie accesibil`
la toate nivelurile [i pentru to]i cei care au aceste drepturi.
Principala caracteristic` a unui asemenea sistem const` în realizarea unei baze de date
unice, pe un server dedicat. Baza de date con]ine absolut toate datele [i informa]iile întregii
organiza]ii. Fiecare utilizator are acces la baza de date, în limita drepturilor pe care le posed`,
stabilite de conducerea organiza]iei [i administrate de c`tre administratorul sistemului,
prin intermediul unui software de tip client instalat pe o sta]ie de lucru din re]eaua local`.
Acesta este un sistem client-server.
În general, sistemele de prelucrare a informa]iilor au fost dezvoltate urm`rindu-se
eficientizarea unor activit`]i, prin degrevarea personalului de sarcini cu caracter repetitiv
131
[i de sintez`. Informa]iile primare sunt introduse în sistem, urmând ca eviden]a [i centra-
liz`rile s` fie ob]inute automat.
Când discut`m îns` despre realizarea unui sistem informatic integrat nu ne propunem
ca un scop în sine eficientizarea unor activit`]i, ci eficientizarea procesului de conducere
în ansamblul sù. Faptul c` desf`[urarea activit`]ilor implicate va fi mult îmbun`t`]it` reprezint`
doar rezultatul unor etape intermediare. Când o informa]ie este introdus` într-un sistem
informatic integrat, indiferent în cadrul c`rui serviciu sau birou se \nt#mpl` acest lucru,
ea se va propaga [i va fi cunoscut` la absolut toate nivelurile [i de c`tre to]i cei care au drepturi
în acest sens.
Eficientizarea procesului de conducere nu se poate realiza decât alegându-se
instrumente de dezvoltare a sistemului de gestiune a unei baze de date moderne, cu o pro-
ductivitate foarte mare.
Am trecut s` vorbim de la aplica]ie la eficien]a organiza]iei. Dar ce se întâmpl`
cu structura IT propriu-zis`, cum trebuie ea s` evolueze ?
Trecând de la rolul unei structuri mici dedicate unui domeniu de activitate, apropiate
conducerii domeniului respectiv, trebuie s` prezent`m [i aspectele legate de managementul
unei structuri mari IT.
Cea mai mare structur` IT specializat` din armata noastr` este în acest moment
Centrul Operativ pentru Sisteme Informatice (COSI) al Statului Major General.
Acest centru asigur` managementul general al re]elei intranet a Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, managementul conturilor utilizator, service de specialitate, dezvoltarea
unor aplica]ii specifice intranet sau managementul paginilor web. Pe lâng` intranet,
COSI gestioneaz` [i asigur` serviciile internet pentru structurile centrale ale Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale [i alte structuri din Bucure[ti. Managementul re]elelor intranet [i internet
este asigurat permanent, 24 de ore din 24, [i 7 zile din 7, de ture de serviciu, iar service-ul
de specialitate este asigurat de echipe de speciali[ti pe timpul zilelor lucr`toare
sau la cerere. Personalul COSI este, de asemenea, implicat activ în aplica]ii [i exerci]ii
în ]ar` [i în strìn`tate.
Misiunile principale ale Centrului Operativ pentru Sisteme Informatice constau \n: imple-
mentarea [i dezvoltarea re]elelor LAN [i WAN ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale;
administrarea, într-o concep]ie unitar`, a conturilor utilizator din intranetul militar [i internet;
implementarea sistemelor informatice [i a serviciilor informatice; implementarea politicii
de securitate a sistemelor informatice din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale; administrarea
[i între]inerea site-urilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în cele dou` re]ele; \ntre]inerea
[i extinderea infrastructurii de transmisii date prin intranet [i internet.
Managementul re]elelor se realizeaz` din Network Operating Center (NOC), iar echipele
de aici asigur`: func]ionarea continu` 24/7 a echipamentelor necesare proces`rii datelor
[i conect`rii în re]elele intranet [i internet, precum [i a activelor de re]ea din sediul ministerului;
respectarea m`surilor de securitate în re]elele de calculatoare; controlul traficului în cele
dou` re]ele [i controlul conexiunilor cu alte re]ele accesul autorizat al utilizatorilor declara]i,
zone de lucru, fluxul informa]ional; diagnoza problemelor ap`rute [i aplicarea procedurilor
de interven]ie prestabilite; administrarea [i între]inerea bazei de date a NOC; administrarea
serviciilor de re]ea instalate; monitorizarea re]elei [i aplicarea m`surilor antivirus; transferul
autorizat de date între re]elele de calculatoare; back-up-ul datelor la intervalele stabilite;
132
preg`tirea rapoartelor privind interven]iile în re]ea; administrarea [i între]inerea
documenta]iei on-line a NOC; alimentarea continu` cu energie electric` a sistemelor
din sala NOC, activelor de re]ea din ni[ele de pe etaje, precum [i a sistemelor de ventila]ie;
m`suri de siguran]` în caz de incendiu sau calamit`]i naturale.
Dar, ce este Intranetul Militar Extins ?
Fizic, un intranet este format din interconectarea mijloacelor de tehnologia informa]iei
[i a canalelor de comunica]ie pe care organiza]ia le are sau le folose[te, în a[a fel încât toate
resursele informa]ionale ale organiza]iei s` fie disponibile tuturor celor care sunt interesa]i
de ele, când [i unde se impune acest lucru.
Un intranet încurajeaz` membrii organiza]iei s` ia cele mai bune [i informate decizii.
Un intranet aduce împreun` trei componente esen]iale: resursele tangibile, cum sunt
calculatoarele, resursele intangibile sub forma datelor [i, cel mai important, experien]a
[i cuno[tin]ele oamenilor din interiorul organiza]iei.
Dac` la darea în folosin]` a re]elei, în 1999, se pornise de la ideea asigur`rii serviciilor
de re]ea pentru 100 de utilizatori din sediul central al ministerului, în prezent COSI
gestioneaz` peste 2 000 de utilizatori din întreaga ]ar` [i sute de sta]ii de lucru, în cadrul
re]elei intranet fiind cuprinse structurile centrale, statele majore ale categoriilor de for]e
armate, corpurile de armat` [i alte unit`]i.
Intranetul poate oferi
urm`toarele servicii: servicii
partajare de resurse hardware;
servicii web, stocare date,
accesare arhive [i documente
de interes general sau spe-
cial; servicii de securitate
a datelor [i protec]ie antivirus;
servicii de mesagerie [i cola-
borare; servicii de gestiune
a documentelor [i de gestiune
a circula]iei acestora.
Topologia re]elei intranet a fost proiectat` având în vedere necesitatea ob]inerii
unui mediu de lucru stabil [i sigur, în care func]ionarea serviciilor informatice de baz` este
de importan]` critic` pentru beneficiar. Solu]ia prezentat` se bazeaz` pe cele mai bune pro-
duse informatice.
Dac` pân` acum tendin]a a fost de l`rgire a ariei de cuprindere a structurilor în re]eaua
intranet a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i de conectare a altor structuri la re]ea, aceasta
depinzând [i de re]eaua STAR, pentru speciali[tii COSI orientarea principal` pentru etapa
urm`toare o constituie asigurarea [i dezvoltarea serviciilor IT.
Managementul serviciilor este piatra unghiular` a organiza]iei IT. Acoperind tot ceea
ce cuprinde planificarea, asigurarea, monitorizarea, coordonarea [i calitatea serviciilor,
managementul reune[te toate aspectele conducerii efective a organiza]iei IT. Managementul
serviciilor stabile[te bazele furniz`rii serviciilor IT, cum ar fi disponibilitatea, capacitatea,
continuitatea, securitatea [i managementul opera]iilor, tot atât de bine ca [i procesele suport,
cum ar fi configurarea, instalarea [i managementul schimb`rii.
133
Focalizarea pe serviciile IT este elementul cheie pentru alinierea IT la rezultatele
a[teptate ale organiza]iei. Câteva exemple de servicii IT pe care COSI le asigur` în acest
moment structurilor conectate: servicii-gazd` (spa]iu de date, surse neîntreruptibile,
conectare în re]ea); configurarea serverelor [i managementul serviciilor; servicii media;
servicii de po[t` electronic`; managementul aplica]iilor.
Modul de organizare a Centrului [i de asigurare a serviciilor a fost descris de speciali[tii
COSI în documente cum sunt Dispozi]iunea pentru serviciu operativ a Centrului pentru
Sisteme Informatice sau Ghidul de conectare [i nivelurile de servicii oferite de re]eaua
Intranet Militar Extins. Dac` am reu[it s` ne organiz`m intern dup` modele de organizare
ale unor structuri similare din ]`ri membre ale NATO, nu acela[i lucru putem spune despre
organizarea în ansamblu a domeniului IT care înc` este afectat` de acordarea unei aten]ii
generale neadecvate, de o coeziune variabil` [i, nu \n ultimul rând, de lipsa speciali[tilor.
Pentru speciali[tii COSI o sarcin` important` o constituie planificarea capacit`]ii
de asigurare a serviciilor, ceea ce presupune cuantificarea dezvolt`rii a[teptate a cererii
de servicii IT. Cea mai bun` proiec]ie se bazeaz` pe modele utilizând mecanisme
de construc]ie prin feedback, capabile s` asigure atât intr`rile exacte, cât [i însu[irea planului.
Proiec]ia dezvolt`rii IT poate, de asemenea, include strategii pentru atingerea dezvolt`rii
anticipate. Principalul obiectiv este de a în]elege performan]ele IT [i caracteristicile
care pot determina impactul asupra serviciilor IT. În aceast` direc]ie s-a înscris [i studiul
realizat de Siemens Business Services în cooperare cu speciali[ti din diferite domenii
la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în ultimele luni.
Cu o bun` în]elegere a factorilor care au impact asupra cererii de servicii IT, vom avea
capacitatea de a atinge nivelurile de servicii [i de a optimiza utilizarea resurselor IT. Proiec]ia
dezvolt`rii IT acoper` un domeniu de m`rimi incluzând cre[terea numeric` [i/sau utilizarea
diferitelor aspecte ale infrastructurii IT. Iar în noile condi]ii pe care le va genera aderarea
la structurile nord-atlantice suntem siguri c` cererea de servicii IT va fi mare. Acestea
includ aplica]ii, servere, utilizatori, tranzac]ii, re]ele, conducere, spa]iu [i mediu. Dar, aceast`
cre[tere a volumului [i tipului de servicii IT ne va impune identificarea componentelor
cheie ale serviciilor IT, acoperindu-le cu oameni, procese [i tehnologie. F`r` aceste
componente, nivelurile de servicii a[teptate nu pot fi atinse. Obiectivul este de a în]elege
variantele critice [i impactul lor asupra serviciilor IT. Astfel vom putea s` facem aprovizion`ri
speciale pentru disponibilitate [i securitate, pentru a atinge nivelurile de servicii stabilite.
Spre exemplu, probleme critice pot da serverele [i sistemele de stocare a datelor pentru
aplica]iile dedicate. De asemenea, pot include componentele backbone ale re]elei.
Toate acestea ne fac s` credem c` o apropiere de conducere [i o tratare atent`
a domeniului IT din armata noastr` vor asigura urm`rirea acestor principii [i impunerea
operativit`]ii solicitate serviciilor IT.
134
|MBRqCqmINTEA MILITARILOR
Colonel Gabriel STROIL~
N
o]iunea de \mbr`c`minte este definit` \n dic]ionarele explicative ca fiind
totalitatea articolelor [i obiectelor care acoper` corpul omenesc, dup`
o anumit` croial` [i confec]ionate din anumite materiale, pentru a-i asigura
acestuia protec]ia \mpotriva factorilor externi.
Pentru militari, aceast` no]iune se define[te prin echipament [i, \n anumite situa]ii,
prin echipamente. Acestea includ, pe l#ng` \mbr`c`mintea propriu-zis`, accesoriile specifice
\mbr`c`mintei militarilor, precum [i materialele necesare ducerii luptei [i traiului specific.
De fapt, \ncerc#nd o clasificare a \mbr`c`mintei c#t mai apropiat` de particularit`]ile
[i specificul domeniului militar, se poate observa c` militarii au asupra lor o \mbr`c`minte
de reprezentare comun` cu a celorlal]i membri ai societ`]ii, ca parametri fiziologici,
dar distinct` prin croial`, culoare [i accesorii; o \mbr`c`minte de instruc]ie [i lupt`, conceput`
s` asigure lupt`torului condi]iile necesare ducerii ac]iunilor de lupt`, [i o \mbrac`minte
cu caracter de protec]ie, de lucru [i special`, necesar` protej`rii organismului \n situa]ii
extreme (de exemplu pentru pilo]i, scafandri, pentru personalul care ac]ioneaz` la temperaturi
foarte ridicate/sc`zute etc.).
Deseori neglijat` sau neluat` \n considera]ie \n complexitatea [i varietatea ei, echiparea
militarilor a avut un rol major \n asigurarea succesului \n marile campanii militare din istoria
mai veche sau mai nou` a r`zboaielor. Sunt nenum`rate cazurile, cunoscute sau trìte
de combatan]i, \n care, din lips` de echipament sau neav#nd un echipament adecvat,
unele ac]iuni militare au fost pierdute ori nu au avut succesul preconizat.
|mbr`c`mintea militar` este cunoscut` \n literatura de specialitate sub denumiri precum
]inut`, uniform`, ve[minte, haine, toate desemn#nd totalitatea obiectelor care \nve[m#nteaz`
corpul omenesc (cu excep]ia \nc`l]`mintei).
|mbr`c`mintea trebuie s` fie flexibil`, ]es`tura din care se confec]ioneaz` s` protejeze
\mpotriva c`ldurii [i a frigului [i, de asemenea, s` se \ncadreze \n anumite tipare ale modei
timpului respectiv.
Cercet`rile \ntreprinse pe plan mondial au relevat c`, prin \mbun`t`]irea parametrilor
\mbr`c`mintei sub diferite aspecte, pot fi create condi]ii de locuit [i de lucru pentru persoane
\n locuri \n care, sub aspectul climei, condi]iile sunt imposibile, dup` cum au fost vizate
spa]iul extraterestru [i chiar ad#ncimea oceanelor. Acest lucru are la baz` nenum`rate
analize de laborator \n care se supun testelor nu numai parametrii func]ionali ai articolelor
de \mbr`c`minte, ci [i subiec]ii umani.
Fiind un complex cu posibilit`]i limitate, se \ncearc`, prin corec]ii de alimenta]ie [i \mbr`-
c`minte, ca organismului uman s` i se asigure un ritm cardiac normal, o temperatur`
constant` \n raport cu activitatea depus` [i o concentra]ie normal` de acid lactic \n s#nge.
135
C#nd se proiecteaz` greutatea echipamentului pe care trebuie s`-l poarte fiecare
individ, trebuie avut \n vedere c` omul poate transporta, \n condi]ii fire[ti, p#n` la 1/3
din greutatea sa, iar \n condi]ii de alergare sau cu o pant` de peste 15%, p#n` la 1/10
din propria sa greutate.
Indiferent de greutatea echipamentului, de materialul din care este confec]ionat,
de durata [i felul misiunii, echipamentul trebuie s`-i asigure lupt`torului un anume confort
care s` nu \l \mpiedice \n realizarea sarcinilor pe care le are de \ndeplinit.
|mbr`c`mintea reprezint`, de fapt, \mbinarea armonioas` a materialelor textile,
concepute ca un baraj protector \ntre corpul uman [i mediul ambiant. De o parte a barajului
se afl` omul, cu via]a sa complex`, biologic`, \n care organismul produce sau are nevoie
de c`ldur`, a[adar, trebuie completat` ori eliminat`, iar de partea cealalt` se afl` atmosfera,
mai cald` sau mai rece dec#t corpul uman [i care, prin \mbr`c`minte, se adapteaz`
la nevoile corpului uman. Dar, rela]ia care se stabile[te de o parte [i de cealalt` a acestui
baraj este mult mai complex`. Structurat, fiziologic, atunci c#nd discut`m despre
\mbr`c`minte, trebuie s` avem \n vedere urm`toarele aspecte: climatul \nconjur`tor (clima
la care ne raport`m: ecuatorial`, tropical`,
temperat`, arctic`); corpul uman (cu structura
[i particularit`]ile fiziologice ale fiec`rui individ);
activitatea omului (intelectual`, fizic`, stresant` etc.); structura vestimentar`. Practic,
cele patru elemente se intercondi]ioneaz`, \n centrul aten]iei afl#ndu-se corpul uman, cu posi-
bilit`]ile, dar [i cu nevoile sale.
Pentru a men]ine constant` temperatura corpului uman, \n parametri normali de confort,
\n condi]ii de clim` temperat`, \ntr-o activitate fizic` normal`, structura vestimentar` trebuie
realizat` prin prisma urm`torilor trei factori de confort: capacitate de izolare termic`,
de re]inere a c`ldurii emanate de corpul omenesc; capacitate de permeabilitate a aerului
sau posibilitatea acestuia de a p`trunde prin straturile \mbr`c`mintei pentru a oxigena
organismul; capacitate de absorb]ie a umidit`]ii sau posibilitatea ansamblului vestimentar
de a prelua umiditatea eliberat` de organismul uman [i a o conduce prin straturile
vestimentare spre exterior.
Corelarea celor trei factori se mai nume[te [i acord triplu fiziologic, fiind extrem
de important` la prelucrarea [i executarea diverselor tipuri de \mbr`c`minte. Bine\n]eles
c` se au \n vedere [i calit`]ile pe care le are fiecare ]es`tur`, modul de realizare a leg`turilor
]es`turii (p#nz`, diagonal, atlas, derivate, combinate etc.) [i, nu \n ultimul r#nd, provenien]a
fibrelor (naturale sau chimice). Cunosc#nd calit`]ile materialelor din care se confec]ioneaz`
\mbr`c`mintea, \n raport cu anotimpurile anului se poate stabili ponderea fiec`rui factor
de confort, astfel: pentru \mbr`c`mintea de iarn`, izola]ia termic` trebuie s` asigure 60%
din ponderea factorilor de confort, absorb]ia umidit`]ii 30% [i permeabilitatea la aer 10%;
pentru \mbr`c`mintea de var`, izola]ia termic` trebuie s` asigure 10%, absorb]ia umidit`]ii
30% [i permeabilitatea la aer 60% \n ponderea factorilor de confort; pentru \mbr`c`mintea
de prim`var`-toamn`, ponderea factorilor de confort este urm`toarea: izola]ie termic` 35%,
absorb]ia umidit`]ii 30% [i permeabilitatea la aer 35%.
Atunci c#nd analiz`m izola]ia termic` avem \n vedere stabilirea diferen]ei de tempe-
ratur` dintre cea ambiant` [i cea eliminat` din organism, astfel \nc#t aceasta s` nu scad`
sub sau s` nu creasc` peste nivelul de suportabilitate al organismului.
136
Absorb]ia umidit`]ii are \n vedere hidrofilia (capacitatea unui corp de a absorbi ap`),
higroscopicitatea (capacitatea unui material de a re]ine apa) [i permeabilitatea la vapori
[i la aerosoli.
Permeabilitatea la aer se refer` la posibilitatea ansamblului vestimentar de a permite
trecerea aerului din exterior c`tre interior pentru a asigura oxigenarea organismului
[i eliminarea bioxidului de carbon, toxic organismului.
Izola]ia termic` [i permeabilitatea la aer se condi]ioneaz` reciproc. Cre[terea peste
limitele normale a unuia din ace[ti parametri are influen]e nefaste asupra organismului.
Dup` cum se [tie, izola]ia termic` a organismului nu se realizeaz` neap`rat prin obiectele
din compunerea ansamblului vestimentar, ci prin aerul cuprins \n aceste articole, dar mai
cu seam` prin aerul dintre straturile ansamblului vestimentar. Cu alte cuvinte, cu c#t sunt
mai multe articole de \mbr`c`minte pe un subiect, cu at#t se realizeaz` o mai bun` izola]ie.
Pentru o mai conving`toare prezentare, vom recurge la un exemplu ipotetic. Un individ
cu o \n`l]ime de 1,75 m [i o greutate de 80 kg are suprafa]a desf`[urat` a pielii de 1,8 metri
p`tra]i, ceea ce corespunde unei valori normale pentru care se pot face cele mai bune
calcule de determinare a parametrilor de confort. Astfel, dac` lu`m acest caz \n discu]ie,
pentru a vedea care este indicele de confort cel mai bun, s-a stabilit c`, la o temperatur`
exterioar` de 21 de grade Celsius, la o valoare de 0,18 k/cal/metru p`trat/or`, cel mai bun
ansamblu vestimentar se compune din coafur` ([apc`, basc` sau p`l`rie) [i \mbr`c`minte
(maiou, c`ma[` [i costum), \n condi]iile \n care nu se depune nici un efort. Conven]ional,
s-a stabilit ca acest complex s` se numeasc` unitate de \mbr`c`minte (CLO). Pentru orice
modificare a unuia din parametrii aminti]i, se modific` [i valoarea CLO. Astfel, cea mai mare
varia]ie asupra indicelui CLO o are efortul fizic; munca u[oar`, de exemplu, scade acest
indice la 0,5 CLO, munca grea la 0,2 CLO, \n timp ce somnul o cre[te la 1,2 CLO, ceea ce
\nseamn` c`, prin cre[terea efortului, sc`dem num`rul de articole de echipament
din ansamblul vestimentar [i invers, atunci c#nd scade efortul fizic m`rim num`rul de articole
de \mbr`c`minte din ansamblul vestimentar.
Prin urmare, \n func]ie de temperatura mediului ambiant, de viteza v#ntului, de natura
materialelor din care se confec]ioneaz` ansamblul vestimentar [i, nu \n ultimul r#nd,
de efortul depus, are loc o permanent` modificare a valorii CLO. Este foarte important
de cunoscut standardele antropometrice ale fiec`rui individ, precum [i standardele tehnice
de ramur` ale produselor care compun ansamblul vestimentar de baz`, cele auxiliare
[i secundare, pentru a stabili fluctua]iile indicelui CLO.
{i al]i factori contribuie la alc`tuirea unor ansambluri vestimentare cu valoare de confort
ridicat. Astfel, culoarea joac` un rol foarte important pentru efectele estetice, confort optic
[i ap`rare \mpotriva excesului de c`ldur` pe timpul verii sau \n zonele cu clim` tropical`.
Fa]` de \mbr`c`mintea de culoare alb`, \mbr`c`mintea de culoare galben deschis absoarbe
cu 2% mai mult` c`ldur`, galben \nchis cu 5%, verde 47%, ro[u 68%, albastru 98% [i negru
cu 208%. Exist` o culoare proprie fiec`rei armate, care o individualizeaz` [i o particularizeaz`,
dar aceasta trebuie adaptat` ori de c#te ori se schimb` teatrul de lupt`, \n func]ie de condi]iile
de clim` specifice locului.
|mbr`c`mintea trebuie s` fie \n str#ns` concordan]` [i armonie cu caracterul
purt`torului; \n afara func]iei de ap`rare \mpotriva factorilor externi, ea trebuie s` arate
[i \nsemn`tatea public` a celui ce o poart`. |n general, rolul acesteia este de a ascunde
defectele [i de a pune \n eviden]` calit`]ile fizice ale purt`torului.
137
|mbr`c`mintea militar` se deta[eaz` de \mbr`c`mintea tuturor celorlal]i membri
ai societ`]ii nu numai prin form`, natura materiei prime folosite, culoare [i aspect,
ci, mai ales, prin utilitatea ei practic`.
Forma are la baz` o \ndelungat` experien]` acumulat` istoric, \n care se \mbin`
conservatorismul, specific armatei, cu cele mai noi cuceriri ale tehnologiei \n domeniu.
De mare actualitate sunt noile descoperiri \n domeniul producerii firelor [i fibrelor chimice
care, prin diverse tratamente, pot \nlocui [i chiar dep`[i caracteristicile fibrelor naturale.
Calit`]i precum: tu[eu, luciu, drapaj, repriz`, densitate, rezisten]` la trac]iune sau frecare,
\nc`rcare electrostatic` etc. sunt numai c#teva dintre propriet`]ile fibrelor chimice asupra
c`rora se poate ac]iona \n sensul cre[terii eficien]ei acestora. De asemenea, prin crearea
unor leg`turi \n timpul ]esutului, fibrele de tip derivate precum rips (R 4/2) sau panama
(R4/4) realizeaz` o mai bun` rezisten]` fa]` de factorii externi: rezisten]a la rupere,
rezisten]a la sf#[iere etc. Tendin]a pe plan mondial este ca, pentru ]inuta de reprezentare
(]inuta de ora[ [i de serviciu), s` se utilizeze ]es`turi din fibre naturale, din bumbac pentru
lenjerie [i din l#n` pentru costume. Dup` cum se [tie, \n ]inuta de ora[ se fac pu]ine eforturi
fizice, astfel c` se pot exploata calit`]ile l#nei, care are o izola]ie termic` foarte ridicat`,
dar o slab` absorb]ie a umidit`]ii [i o relativ` permeabilitate la aer. }inuta de instruc]ie
[i lupt` se realizeaz` din bumbac, deoarece acesta absoarbe foarte bine umiditatea, permite
p`trunderea aerului, dar are o mai mic` izola]ie termic`. Bumbacul suport` mai u[or
tratamentele chimice, astfel c`, \n combina]ie cu fibrele de natur` chimic`, \n diverse
procente [i supuse la diverse tratamente de \mbun`t`]ire a calit`]ilor fizico-mecanice-
chimice, poate da ]es`turi cu calit`]i deosebite. Deficitul de izola]ie termic` se poate acoperi
prin utilizarea a c#t mai multor straturi de \mbr`c`minte [i, la nevoie, prin introducerea
\n echipare a unor articole u[oare de l#n`. Uneori, costul acestor articole dep`[e[te cu mult
posibilit`]ile bugetelor unor armate sau sunt situa]ii \n care, \n urma prea multor tratamente,
se pierd sau devin dùn`toare organismului anumite interven]ii chimice. De aceea,
conven]ional se considera ca un element foarte important, s` se asigure produselor calit`]i
ecologice, care s` nu atace pielea sau alte organe ale omului, dar s` fie [i u[or de \ntre]inut.
Echipamentul special [i de protec]ie are \n compunerea sa nu numai ]es`turi provenind
din fibre naturale, ci [i chimice, \n func]ie de rolul pe care \l are \n ap`rarea organismului,
\mpotriva apei, a c`ldurii [i a frigului, a presiunii atmosferice.
Culoarea \mbr`c`mintei militarilor este diferit` de la ]ar` la ]ar`, dar [i de la ]inuta
de ora[ la cea de instruc]ie. Pentru prima situa]ie se p`streaz` tradi]ia \n care era necesar
s` fie recunoscu]i inamicii \ntre ei. Spre exemplu, culoarea uniformei Armatei Rom#ne
a fost albastru, de la 1859 p#n` la 1895, gri, de la 1896 [i p#n` \n 1924, [i kaki, de atunci
p#n` ast`zi.
La ]inuta de instruc]ie s-a generalizat \ncep#nd cu anii 90 mozaicul de culori,
care reprezint` o combina]ie de culori din spectrul negru, maro, verde, \n diferite nuan]e
[i \n diferite cantit`]i dispuse dup` anumite reguli. Se asigur`, astfel, mascarea \n c#mp
tactic, \n spectru vizibil [i infraro[u a lupt`torilor.
Problematica echipamentului militarilor este dat` nu numai de importan]a [i rolul
pe care \mbr`c`mintea trebuie s` le aib` asupra lupt`torilor, ci [i de celelalte elemente
care vin \n completarea echipamentului de lupt` al acestora. Ea trebuie abordat` separat
pentru fiecare categorie de for]` armat`, at#t prin prisma factorilor care definesc confortul
militarului, c#t [i din necesitatea realiz`rii sarcinilor specifice fiec`rui gen de arm`.
138
GESTIONAREA SITUA}IILOR DE CRIZ|
DE NATUR| S| PROVOACE TULBUR|RI
ALE ORDINII PUBLICE
General de divizie dr. Tudor CEARAPIN
- comandantul Jandarmeriei Rom#ne -
I nteresele na]ionale de securitate ale României sunt expresia direct` a idealurilor

[i a voin]ei cet`]enilor ]`rii, indiferent de na]ionalitate [i apartenen]` politic`,
religioas` sau de alt` natur`, exprimate politic prin mecanismele specifice statului
de drept [i se concretizeaz` în: garantarea [i promovarea drepturilor [i libert`]ilor
fundamentale, asigurarea siguran]ei civice a cet`]enilor, dezvoltarea societ`]ii civile bazat`
pe suprema]ia legii; asigurarea continuit`]ii existen]ei statului român, unitar [i indivizibil
[i a suveranit`]ii sale; integrarea ]`rii noastre în structurile euroatlantice; consolidarea statului
român ca factor de stabilitate [i securitate zonal` [i european`.
Dezvolt\ri conceptuale privind criza [i situa]iile de criz\

Pân` în prezent, nu s-a reu[it o defini]ie unanim acceptat` pe plan interna]ional
a no]iunii de criz`. Într-un sens mai larg, prin criz` poate fi definit` o situa]ie na]ional`
sau interna]ional` în contextul c`reia se creeaz` o amenin]are la adresa valorilor, intereselor
sau obiectivelor prioritare ale p`r]ilor implicate, prin urmare, o stare de anormalitate,
o stare de excep]ie.
România are experien]` în domeniul teoriei crizelor, fiind implicat`, înc` de la începutul
secolului al XX-lea, în ac]iuni de gestionare a acestora. În contextul nou creat în Europa
[i în lume, ca urmare a încet`rii r`zboiului rece, a desfiin]`rii Tratatului de la Var[ovia,
a pr`bu[irii sistemului comunist [i a edific`rii noilor democra]ii în Europa Central` [i de Est,
problematica teoretic`, dar [i practic` a gestion`rii crizelor a devenit o preocupare major`
în studierea crizelor [i la români. Participarea României la Parteneriatul pentru Pace, calitatea
acesteia de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale, implicarea activ` a ]`rii noastre
în eforturile comunit`]ii interna]ionale pentru prevederea [i solu]ionarea crizelor [i conflictelor,
toate acestea au impus o regândire a teoriei, formelor [i procedeelor de gestionare
a crizelor [i au impulsionat demersurile în direc]ia realiz`rii unui sistem na]ional viabil
[i coerent.
În dic]ionarele române[ti [i în lexicoane, conceptul de criz` desemneaz`, \n general,
manifestarea unor dificult`]i (economice, politice, sociale etc.); perioad` de tensiune, de tulburare,
de încerc`ri (adesea decisive) care se manifest` în societate; lips` acut` de m`rfuri, de timp,
de for]` de munc`.
În Dic]ionarul explicativ al limbii române, no]iunea de baz` este definit` drept
o manifestare ascu]it` a unor neconcordan]e sau contradic]ii (economice, politice,
139
sociale etc.); perioade de tensiune, de tulburare, de încerc`ri (adesea decisive) în care
se manifest` acut neconcordan]a sau contradic]iile.
Acest fenomen apare foarte des, cu frecven]` aproape regulat`, în realit`]ile na]ionale,
în via]a interna]ional`, originile istorice put#nd fi identificate \n evolu]ia sinuoas` a societ`]ii
[i vie]ii interna]ionale la un moment dat.
În contextul geostrategic actual, na]iunile nu mai sunt preocupate de pericolul
unei agresiuni de amploare, ci, mai degrab`, de tensiunile [i antagonismele generate
de conflicte [i dispute etnice, de terorism [i crima organizat`, de proliferarea armamentelor,
de migrarea neautorizat` [i de disputele economice, deci de sursele reale ale situa]iilor de criz`.
O incursiune \n Manualul NATO arat` c`, în aceste noi circumstan]e, posibilit`]ile
de a rezolva rapid crizele sunt mai mari decât înainte. Succesul politicii Alian]ei are nevoie
de un demers coerent [i hot`rât al autorit`]ilor publice, acestea decizând asupra alegerii
[i coordon`rii m`surilor adecvate de gestionare a crizelor, selec]ionându-le dintr-un vast
evantai de prevederi politice sau de alt` natur`, inclusiv din domeniul militar.
Revenind la conceptul \n sine, se poate accepta [i o alt` defini]ie a no]iunii de criz`,
aceasta fiind o apari]ie brusc` [i neprev`zut` a unui eveniment important, determinat`
de ini]iativa uneia dintre cele dou` p`r]i care oblig` cealalt` parte la repunerea în discu]ie
a propriei strategii, dac` ea vrea s`-[i apere interesele.
În deceniile VI-IX ale secolului al XX-lea, criza era apreciat` ca fiind spa]iul foarte îngust
dintre pace [i r`zboi. Ast`zi se porne[te de la faptul c`, datorit` multitudinii cauzelor
crizelor [i a formelor de apari]ie a celor mai recente crize, forurile politice, organismele
interna]ionale [i na]ionale au mai mult timp la dispozi]ie pentru a recunoa[te [i a combate
crizele.
Din perspectivele men]ionate, apreciem c` gestionarea crizei poate fi în]eleas`
ca un proces care implic` organizare, planuri [i m`suri menite s` aduc` sub control situa]ia,
s` opreasc` evolu]ia negativ` a acesteia [i s` proiecteze o solu]ie acceptabil`, principalul
scop reprezent#ndu-l g`sirea cìlor de men]inere a societ`]ii într-o stare de normalitate.
Prin urmare, pentru a ajunge la o defini]ie larg acceptat` a no]iunii de criz` trebuie
s` se aib` în vedere mai întâi o bun` utilizare a contextului în care aceasta se poate produce.
Tipurile de criz` pot fi definite lu#ndu-se \n seam`: domeniul de manifestare econo-
mice, politice, diplomatice, sociale, militare; zona de manifestare intern` sau interna]ional`;
durata de scurt` durat`, de lung` durat`; gradul de prevedere previzibile [i imprevizibile;
caracterul combinat al factorilor men]iona]i.
|n contextul rela]iilor interna]ionale, o criz` este un fenomen care nu se poate produce
decât în cadrul unui diferend [i/sau al unui conflict între dou` sau mai multe p`r]i,
care adesea pot fi state, dar care, în mod evident, pot s` fie grup`ri de state sau chiar anumite
organiza]ii.
|n general, criza este precedat` de tensiuni sociale, atunci când \ntre state interesele
sociale, etnice, economice, politice, religioase [i diplomatice difer` major [i nu se \ntrev`d
posibilit`]i care s` duc` la aplanarea general acceptat` de c`tre p`r]i. |ntre starea de diferend
[i starea de pace, evolu]ia crizei cunoa[te confruntarea, conflictul armat, detensionarea
situa]iei, noua stabilitate.
|n ceea ce prive[te situa]ia de criz`, aceasta \[i face apari]ia atunci c#nd se produc
evenimente care dep`[esc capacitatea de reglare sistemic` intern` a societ`]ii.
Dar, prin situa]ie de criz` în]elegem [i înrùt`]irea unei st`ri politice (na]ionale
sau interna]ionale) care nu mai poate fi reglementat` prin posibilit`]ile proprii sistemului,
necesit#nd un spectru larg [i eterogen de interven]ii.
140
Ordine constitu]ional`
|n situa]ia de criz` exist` o limit` a riscului riscul calculat, caz \n care exist` procedee,
pârghii [i metode de interven]ie [i de exercitare a controlului. Dep`[irea segmentului
de risc calculat prin interven]ia unor factori aleatori alerteaz` sistemul [i se intr` în starea
critic`. Dinamica dezvolt`rii riscului calculat pân` la limita st`rii critice poart` denumirea
de amenin]are.
|n alt` ordine de idei, pornind de la definirea situa]iei de criz`, putem accepta faptul
c` aceasta reprezint` o situa]ie na]ional` sau interna]ional` caracterizat` prin existen]a
unei amenin]`ri la adresa obiectivelor, intereselor sau a valorilor primordiale ale p`r]ilor
implicate, caz \n care o serie de evenimente derulate rapid sporesc în mod substan]ial
impactul for]elor destabilizatoare asupra sistemului, m`rind posibilitatea izbucnirii violen]elor.
Din aceast` perspectiv`, no]iunea de criz` reprezint` un fenomen de încordare, caracte-
rizat prin schimb`ri în raportul de for]e, un moment critic care intervine în evolu]ia vie]ii
interna]ionale, a raporturilor dintre state, a unui sistem, regim sau guvern.
Apreciem c` situa]iile de criz` pot fi multiple, dar numai o parte dintre ele pot aduce
atingere securit`]ii na]ionale.
Experien]a istoric` arat` c` ac]iuni agresive, cu atingerea securit`]ii interne, au avut
loc [i în România, mai importante fiind conflictele din Bucure[ti, din anul 1918, cele
din Valea Prahovei, din anul 1929, de la CFR Grivi]a, din 1933, [i cele din sudul Basarabiei,
din anul 1935; \nfrunt`rile de la Bucure[ti, din 12 februarie 1990, [i de la T#rgu Mure[,
din luna martie a aceluia[i an; mineriadele, începând cu anul 1991 pân` în 1999, evenimentele
culminând cu episoadele Coste[ti [i Stoiene[ti. Ac]iuni de destabilizare violent`
a ordinii constitu]ionale au constituit [i mi[c`rile ]`r`ne[ti din 1907, ca [i rebeliunea legionar`
din anul 1941.
Men]ion`m c` ac]iunile agresive interne pot precede sau pot fi executate conco-
mitent cu declan[area unei agresiuni armate, pe una sau dou` direc]ii strategice. Cert
este un lucru: indiferent de situa]ie, for]ele ostile pot beneficia de un intens sprijin extern,
de elemente agresive cu o structur` complex`, bine organizate, instruite în ]ar`
sau \n strìn`tate, având o logistic` perfec]ionat`.
Situa]ii de criz\ de natur\ s\ provoace

tulbur\ri grave ale ordinii publice
Apreciem c` cele mai periculoase situa]ii de criz` de natur` s` provoace tulbur`ri
grave ale ordinii publice ar fi urm`toarele: ac]iunile separatiste; ac]iunile terorist-diver-
sioniste; sabotajele; bloc`rile unor obiective civile sau militare, ale cìlor de transport terestru,
naval, feroviar, a comunica]iilor de importan]` strategic` [i a sistemului energetic na]ional;
ac]iunile de destabilizare a ordinii de drept. Dintre for]ele interne care pot desf`[ura
ac]iuni du[m`noase [i agresive cu atingerea securit`]ii na]ionale supunem aten]iei: grup`rile
etnice; grup`rile infiltrate sau constituite pe teritoriul României; elementele de cerce-
tare-diversiune; grup`rile constituite pe criterii religioase; grup`rile sau elementele teroriste
[i terorist-diversioniste; forma]iunile paramilitare constituite din transfugi, exila]i, imigran]i
[i mercenari instrui]i special pe teritoriul na]ional sau în strìn`tate; grupurile de indivizi
strìni sosi]i ca turi[ti, destina]i s` preg`teasc`, s` instruiasc` [i, eventual, s` conduc`
structurile for]elor separatiste; elementele interne dizidente constituite în organiza]ii legale
[i controlate din exterior; elementele interne certate cu legea [i f`r` ocupa]ie, angajate
cu plat`; partidele politice [i organiza]iile legale, angajate în instalarea altui regim decât
cel constitu]ional.
141
De asemenea, au ap`rut situa]ii de risc poten]iale menite s` tulbure ordinea public`,
care ar putea degenera în tulbur`ri grave ale acesteia cu atingerea siguran]ei statului.
Ne vom referi \n continuare la cele mai importante dintre acestea, astfel:
regl`ri de conturi \ntre taberele mafiote de natur` s` incite la violen]`, la ob]inerea prin folo-
sau \ntre acestea [i diferi]i oameni de afaceri sirea for]ei a unor avantaje morale [i materiale;
sau \ntreprinz`tori particulari: bande care percep campania de denigrare a unor lideri de sindicat
taxe de protec]ie proprietarilor de magazine, cu impact na]ional, care nu pot fi manipula]i de for]e
restaurante, baruri, acte criminale \ndreptate asupra antisociale \n vederea \nl`tur`rii [i \nlocuirii
unor persoane care nu r`spund cererilor infractorilor; din func]iile de conducere;
nemul]umirea \n mas` a cet`]enilor fa]` trecerea unui num`r mare de oameni \n [omaj
de starea de nesiguran]` din societate, neasigurarea f`r` a se lua m`suri de protec]ie social`, \n special
protec]iei fizice a cet`]enilor [i ocrotirea propriet`]ii \n ora[ele mari, importante din punct de vedere
private combinat` cu cre[terea [omajului pot duce social, economic, politic etc.;
la crearea de tensiuni, urmate de o criz` de amploare; ac]iuni revendicative [i de protest cu motiv
\nmul]irea atacurilor infractorilor \ndreptate religios cauzate de nerecunoa[terea unor culte
asupra cadrelor \nvestite \n ap`rarea ordinii publice sau a unor secte, revendicarea unor l`ca[uri de cult
[i cre[terea num`rului de victime din partea apar]in#nd altor confesiuni, prin ac]iuni violente
oamenilor legii \n timpul execut`rii misiunilor, [i prin angajarea unui num`r mare de enoria[i;
concomitent cu \nrùt`]irea condi]iilor de trai; st`ri tensionate \ntre popula]ia majoritar`
\ncercarea unor lideri de sindicat de a manipula [i rromi, ca urmare a unor fapte cu un profund
opinia public` prin intoxicarea cu informa]ii caracter antisocial.
De asemenea, putem men]iona c` reprezint` amenin]`ri la adresa ordinii publice,
în principal, urm`toarele ac]iuni:
➫ manifestarea unor tensiuni [i tulbur`ri muzeale, arhivistice etc.), a cl`dirilor, instala]iilor,
pe fondul rela]iilor politice, social-economice, inter- precum [i amenaj`rilor din domeniul public;
confesionale [i interetnice, de la acte spontane ➫ defìmarea ]`rii, prezentarea denaturat`
de violen]` pân` la confruntarea deschis` între a unor realit`]i interne, îndemnul la r`zboi, violen]`
grupuri, mai mult sau mai pu]in organizate, [i auto- public`, la separatism teritorial;
rit`]ile legale ale statului român; ➫ exercitarea dreptului la grev`, contrar condi-
➫ organizarea, preg`tirea, conducerea [i con- ]iilor [i în afara limitelor stabilite prin lege;
trolul unor grupuri de persoane, cu scopul de a ac]iona ➫ desf`[urarea unor activit`]i ilegale pentru
împotriva autorit`]ilor, a stânjeni [i împiedica schimbarea formei de guvern`mânt, stabilite
exercitarea atribu]iilor legale ale armatei, poli]iei, prin Constitu]ie;
jandarmeriei sau poli]iei de frontier`; ➫ desf`[urarea propagandei politice antisociale
➫ organizarea [i desf`[urarea unor activit`]i [i antidemocratice în localurile destinate cultelor
neautorizate de instruire de tip militar, precum religioase, autorit`]ilor publice [i institu]iilor
[i folosirea de c`tre organiza]ii [i grupuri de înv`]`mânt ori pe timpul unor manifest`ri
religioase sau [colare;
de persoane civile a uniformelor de tip militar
➫ organizarea sau s`vâr[irea de atentate asupra
pe timpul mar[urilor, mitingurilor sau paradelor;
unei colectivit`]i, prin otr`viri în mas`, contaminarea
➫ desf`[urarea unor ac]iuni ostile la frontier`
apei, provocarea de epidemii sau prin alte mijloace
[i în zona de grani]` de c`tre grupuri sau indivizi, ori z`d`rnicirea combaterii bolilor;
cu armament, ac]iuni care determin` înc`lc`ri ➫ organizarea [i desf`[urarea traficului ilegal
ale tratatelor, conven]iilor [i acordurilor încheiate de armament, muni]ii, droguri, substan]e toxice
de România cu statele vecine; sau radioactive etc.;
➫ asocierea în organiza]ii [i partide care mili- ➫ ac]iunile cu consecin]e grave asupra mediului
teazã împotriva democra]iei, a principiilor statului înconjur`tor;
de drept, a suveranit`]ii, integrit`]ii sau indepen- ➫ migrarea ilegal` de persoane, în mod organizat;
den]ei României; ➫ desf`[urarea unor ac]iuni specifice r`zboiului
➫ mitingurile, demonstra]iile, procesiunile psihologic în scopul submin`rii încrederii în insti-
sau orice alte întâlniri organizate [i desf`[urate tu]iile statului, cre`rii de confuzie [i panic`;
cu violen]`, cu orice fel de arme sau cu înc`lcarea ➫ orice alte fapte de înc`lcare a prevederilor
prevederilor legale referitoare la adun`rile publice; legale sau a normelor de convie]uire social`, prin
➫ desf`[urarea unor ac]iuni de distrugere care se creeaz` un pericol public [i se determin`
sau incendiere a unor valori deosebite (culturale, sentimente de îngrijorare [i nesiguran]` civic`.
142
Am prezentat numai câteva din situa]iile care pot s` evolueze de la o stare de normalitate
spre o stare tensionat`, preciz#nd c`, atunci când nu se iau m`surile corespunz`toare
de prevenire, acestea duc în mod cert la situa]ii de criz` (social`, economic`, militar`
sau de alt` natur`).
Managementul crizei
Managementul, în sens larg, reprezint` domeniul care studiaz`, fundamenteaz` [i sta-
bile[te principiile, regulile [i normele, rela]iile, structurile, metodele [i modalit`]ile de conducere,
în vederea perfec]ion`rii [i cre[terii eficien]ei activit`]ilor de conducere.
În ultimul timp, literatura de specialitate a afirmat conceptul managementul situa]iilor
de criz`, fapt ce sugereaz` o preocupare constant` de unire a eforturilor în scopul lichid`rii
conflictelor, indiferent de tipul acestora, [i abordarea complex` [i documentat` a situa]iilor
care le genereaz`, cu accent pe modalit`]ile concrete de solu]ionare a crizei.
Managementul crizei este o ac]iune specializat` complex`, dirijat` [i sus]inut` pe multiple
planuri politic, diplomatic, economic, militar, social, religios, ecologic etc. pentru diminuarea
[i men]inerea sub control a efectelor negative. De asemenea, managementul crizei constituie
procesul care stabile[te procedurile [i activit`]ile planificate [i desf`[urate menite s` duc`
la gestionarea crizei, s` opreasc` evolu]ia ei [i s` determine o solu]ie acceptabil`.
Esen]a managementului crizei o constituie reac]ia prompt` [i adecvat` a autorit`]ii
executive la evenimentele care amenin]` sau afecteaz` direct [i concret securitatea na]ional`
ori, în cazul dezastrelor, starea de normalitate.
Pornind de la aceste considera]ii, se poate spune c`, în plan na]ional, managementul
crizei cuprinde ansamblul de m`suri [i ac]iuni stabilite de Guvern, ministere, prefecturi,
prim`rii [i alte institu]ii ale statului, în vederea garant`rii securit`]ii na]ionale [i a st`rii
de normalitate social`, militar`, economic`, religioas`, ecologic` etc.
Obiectivele managementului situa]iei de criz` sunt: reducerea tensiunilor, în scopul
prevenirii transform`rii lor în criz`; gestionarea efectiv` a crizelor ap`rute, pentru a preveni
transformarea lor în conflicte între elementele sistemului; organizarea preg`tirii civile
[i militare în mod corespunz`tor pentru diferite tipuri de criz`, conferind capacitatea
de a descuraja ac]iunile \mpotriva elementelor implicate; manifestarea capacit`]ii de a controla
reac]ia, iar în cazul în care izbucnesc conflicte, de a preveni escaladarea lor.
Dintr-o analiz` sumar` rezult` componentele esen]iale ale managementului crizei,
acestea fiind: metodele [i procedeele de culegere, transmitere [i evaluare a informa]iilor;
analiza situa]iei create ca urmare a apari]iei crizei; analiza p`r]ilor oponente implicate
în proces; analiza scopurilor [i mijloacelor; definirea op]iunilor de r`spuns conform scopurilor
politice, militare, economice [i sociale; implementarea solu]iei optime de rezolvare.
Gestionarea efectiv` a oric`rui tip de criz` depinde at#t de eficien]a leg`turilor stabilite
în interiorul sistemului respectiv, cât [i de for]a de implicare a grupurile interesate din exterior.
Pentru a preveni pericolele poten]iale [i a pentru a reduce riscurile pe care le poate
produce o criz` este necesar s` se men]in` o capacitate de reac]ie, efectiv` [i constant`,
fie individual, fie în cooperare.
Managementul crizelor se realizeaz` de c`tre autorit`]ile na]ionale de comand`
care au atribu]ii de decizie [i responsabilit`]i privind conceperea, planificarea, organizarea
[i controlul m`surilor adoptate.
România [i-a constituit propriul sistem de management al crizelor, aflate sub autoritatea
Comitetului de Coordonare a Reac]iei la Criz`, condus de primul-ministru, cu competen]e
143
de decizie stabilite prin lege [i a Centrului Na]ional de Management al Crizelor, organ
tehnic în cadrul primei structuri, cu misiunea s` coordoneze activitatea centrelor
opera]ionale pentru situa]ii de criz` de la nivelul ministerelor.
Gestionarea aspectelor cu caracter militar proprii situa]iilor de criz` se extinde numai
cu aprob`ri specifice, astfel: pe plan intern, conform planurilor de cooperare ale Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale cu celelalte ministere, pentru interven]ii cu trupe; pe plan interna]ional,
sub egida ONU sau OSCE, pentru opera]ii de sprijin al p`cii [i alte opera]ii desf`[urate
pe baza rezolu]iilor Consiliului de Securitate.
Solu]ionarea crizelor se realizeaz` prin angajarea unui ansamblu de m`suri [i ac]iuni
politice, diplomatice, economice, informa]ionale, militare [i de alt` natur`, aplicate unilateral
sau combinat, în func]ie de concep]ia de rezolvare a situa]iei de criz`.
|n activitatea de gestionare a situa]iilor de criz` trebuie respectate anumite cerin]e,
cele mai importante fiind:
❖ Elaborarea operativ` a deciziilor, proces care presupune o bun` cunoa[tere a cauzelor
generatoare a situa]iilor de criz`, st`pânirea situa]iei în domeniu, o bun` preg`tire a for]elor,
adaptarea la condi]iile de specificitate a situa]iei de criz` create, existen]a unor speciali[ti
cu experien]` adecvat`, capacitate de anticipare, diploma]ie în atenuarea situa]iilor de criz`
pentru îndeplinirea scopului propus.
❖ Veridicitatea [i oportunitatea informa]iilor, condi]ii care vizeaz` adaptarea [i actualizarea
informa]iilor despre evolu]ia crizei în condi]iile când sunt insuficiente, neverificate, false,
uneori fabricate în scop de dezinformare [i fa]` de care trebuie folosite datele serviciilor
specializate [i informa]iile din dispozitivele proprii.
❖ Coordonarea activit`]ilor, prin care s` se asigure distribuirea informa]iilor necesare
tuturor factorilor interesa]i pentru rezolvarea situa]iilor de criz`, dar [i cooperarea între ace[tia
pentru realizarea obiectivului propus.
❖ Controlul activit`]ilor manageriale, \n fapt, un atribut care asigur` verificarea modului
de în]elegere [i aplicare a obiectivelor [i a ac]iunilor întreprinse.
❖ Informarea publicului, ac]iune cu efecte asupra dinamicii situa]iilor de criz`,
f`cându-se distinc]ie între informa]iile necesare factorilor angaja]i în rezolvarea situa]iei
[i informa]iile destinate publicului larg.
❖ Asumarea r`spunderilor, profil moral prin care echipa managerial` pune pe primul
plan interesele na]ionale, respectarea Constitu]iei [i a legilor ]`rii, chiar dac` prin aceasta
un num`r de persoane va fi supus anumitor restric]ii, inclusiv în ceea ce prive[te dreptul
la libertate sau chiar la via]`.
Solu]ionarea crizelor reprezint` angajarea unui ansamblu de m`suri [i ac]iuni politice,
diplomatice, economice, informa]ionale, militare [i de alt` natur`, desf`[urate individual
sau combinat, în func]ie de concep]ia de rezolvare a situa]iei de criz`, m`suri ce pot fi
aplicate atât în etapa de escaladare, cât [i în cea de regres a crizei, determinând flexibi-
litatea ac]iunilor.
România, prin organele puterii de stat, instituie starea de urgen]` sau starea de asediu
pentru a preveni at#t apari]ia unor pericole la adresa ap`r`rii, siguran]ei na]ionale [i ordinii
publice, cât [i pentru prevenirea, limitarea [i înl`turarea urm`rilor unor dezastre.
Starea de urgen]` este o m`sur` excep]ional` care se instituie pentru înl`turarea
unor pericole publice care aduc atingere grav` ordinii, s`n`t`]ii [i moralei publice sau pentru
limitarea consecin]elor unor calamit`]i ori a unui dezastru deosebit de grav.
144
Starea de asediu este o m`sur` excep]ional` care se poate institui pentru înl`turarea
unor pericole publice iminente ce constau în ac]iuni de for]` prin care se aduce atingere
grav` siguran]ei na]ionale [i care nu pot fi înl`turate prin interven]ia institu]iilor statului
prev`zute de Constitu]ie [i de lege, respectiv for]ele de ordine public`.
Pe timpul st`rii de urgen]` sau al st`rii de asediu, folosirea armelor de foc se face
potrivit legii [i constituie o m`sur` extrem`.
Principiile întrebuin]\rii for]elor de ordine public\

pentru gestionarea crizelor
Conceptul de for]e de ordine public` desemneaz` acele for]e \nvestite [i îndrituite
s` exercite dreptul de poli]ie: institu]ii [i autorit`]i competente [i cu atribu]ii în materie
de ordine public`, av#nd dreptul de a soma pe oricine cu scopul respect`rii regulilor
de conduit` pe care le-a înc`lcat.
Structura opera]ional` a for]elor de ordine public` este alc`tuit` din: for]ele principale;
for]ele complementare; for]ele de excep]ie.
For]ele principale sunt alc`tuite din unit`]i din structura Ministerului de Interne,
specializate pe activit`]i [i misiuni de sine st`t`toare care ac]ioneaz` pentru asigurarea
ordinii [i lini[tii publice, ap`rarea drepturilor [i a libert`]ilor cet`]ene[ti, a avutului public
[i privat, a pazei militare a obiectivelor de importan]` deosebit` pentru stat, precum [i prentru
controlul [i prevenirea trecerii frontierei. Acestea reprezint` for]a de baz` destinat` ap`r`rii
ordinii publice [i asigur` caracterul unitar al activit`]ii statului [i func]ionarea normal`
a celorlalte componente ale sistemului na]ional de ap`rare. Sunt organizate pe principiul
teritorial, \n raport cu situa]ia operativ` specific`. În cadrul acestor for]e sunt cuprinse: Jandar-
meria; Poli]ia; Pompierii; Poli]ia de Frontier`.
Organul specializat al administra]iei publice, abilitat s` ac]ioneze în situa]ii de criz`,
independent sau în cooperare cu alte elemente ale sistemului na]ional de ap`rare pentru
ap`rarea ordinii de drept [i a celei constitu]ionale este Jandarmeria, care constituie for]a
principal` de ordine public` în România. Aceast` for]`, independent sau în cooperare
cu for]ele complementare [i for]ele de excep]ie, sunt chemate ca, în timp de pace, în situa]iile
de criz` [i în caz de r`zboi, s` ac]ioneze pentru prevenirea, stoparea [i înl`turarea tensiunilor
[i a conflictelor în scopul p`str`rii ordinii de drept sau pentru restabilirea acesteia, atunci
când a fost grav înc`lcat`.
For]ele principale de ordine public`, atât în timp de pace, cât [i în situa]ii de criz`,
au atributul restabilirii ordinii constitu]ionale, executând urm`toarele misiuni: \n timp
de pace: interven]ia în cazul unor perturb`ri a manifesta]iilor publice legale; interven]ia
asupra elementelor agresive interne care au atacat obiective economice, politice, culturale,
militare etc.; deblocarea cìlor de comunica]ii, a nodurilor feroviare, porturilor, aero-
porturilor, sediilor administra]iei de stat; capturarea elementelor teroriste, a celor parami-
litare [i a sabotorilor; \n timp de criz`, la cele anterioare se adaug`: restabilirea ordinii
constitu]ionale, vizând interzicerea constituirii grupurilor paramilitare [i interven]ia
în cazul atacului asupra for]elor de ordine [i unit`]ilor armatei; deblocarea unor obiective
de importan]` strategic`; eliberarea unor personalit`]i civile [i militare r`pite; restabilirea
ordinii constitu]ionale atunci când a fost grav deteriorat`.
|n cazul în care for]ele principale de ordine public` sunt dep`[ite \n gestionarea situa]iei,
pot fi întrebuin]ate mari unit`]i [i unit`]i ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în mod gradual,
145
pe cel pu]in patru etape ale ripostei: preconflictual`; angajarea for]elor de ordine public`
cu participarea unor mari unit`]i specializate ale armatei; riposta decisiv`, participarea succesiv`
a unit`]ilor armatei [i chiar a unor mari unit`]i; postconflictual`, trecerea la normalitate.
Indiferent de gravitatea tulbur`rilor sau a tensiunilor, pe timpul interven]iei for]elor
principale de ordine se vor respecta urm`toarele principii sau reguli cu valoare principial`:
ac]iunile în for]` se vor desf`[ura cu respectarea legii; armele [i muni]iile se vor folosi
diferen]iat, apelând, de regul`, la armele neletale; recurgerea la mijloacele nonviolente
în toate cazurile, când aceasta este posibil`; în cazul folosirii legitime a for]ei se va respecta
principiul nonsurprinderii, limit`rii, propor]ionalit`]ii [i gradualit`]ii; umanismul
sau principiul respect`rii [i ap`r`rii demnit`]ii umane care presupune c` via]a, integritatea
moral` [i fizic`, onoarea [i demnitatea persoanei trebuie respectate, indiferent de faptele
care i se repro[eaz` sau i se pot atribui unui individ; principiul riscului minim se refer`
atât la turbulen]i, cât [i la for]ele de ordine [i const` în alegerea celor mai adecvate
mijloace de interven]ie spre a se evita, pe cât posibil, v`t`m`rile integrit`]ii corporale
sau psihice; principiul ap`r`rii fiin]ei umane aflate sub protec]ia for]elor de ordine,
chiar dac` asupra acesteia s-a ac]ionat în for]` pentru aplicarea legii; întrebuin]area
efectivelor din cadrul sistemului na]ional de ap`rare s` fie f`cut` în conformitate
cu planurile de cooperare [i în folosul restabilirii ordinii, f`r` a împiedica activit`]ile
normale ale popula]iei; echidistan]a fa]` de partide sau forma]iuni politice; realizarea
unor ac]iuni ferme [i hot`râte pentru men]inerea [i restabilirea ordinii publice; sunt interzise
tratamentele dure, inumane, tortura, pedepsele colective de c`tre for]ele de ordine; acordarea
de îngrijiri medicale, f`r` discriminare, a r`ni]ilor, ca urmare a interven]iei pentru
restabilirea ordinii publice; copiii au dreptul la protec]ie, în virtutea vârstei lor; men]inerea
permanent` a leg`turii cu organizatorii ac]iunilor de protest pentru informare [i sprijin
reciproc; informarea opiniei publice prin mass-media, pentru explicarea ac]iunilor for]elor
de ordine.
În timp de r`zboi, for]ele principale de ordine public` respect` urm`toarele reguli
de angajare:
➫ participarea la ap`rarea ]`rii se va face potrivit ➫ angajarea for]elor principale de ordine public`
legii, prin îndeplinirea atribu]iilor specifice; la ac]iuni de lupt` clasice se face cu p`strarea unor
➫ asigurarea num`rului minim de efective [i rezerve pentru misiuni specifice;
unit`]i necesare îndeplinirii atribu]iilor în faza ini]ial` ➫ cooperarea permanent`;
a r`zboiului; ➫ asigurarea conducerii prin structurile proprii;
➫ organizarea din timp de pace a complet`rii ➫ for]ele principale de ordine public` vor executa
unit`]ilor [i a înfiin]`rii altora la mobilizare; misiuni în subordinea operativ` [i în folosul marilor
➫ participarea la ac]iuni de lupt` specifice unit`]i operative ale armatei;
armatei (ap`rare [i ofensiv`) temporar, de regul`, ➫ luarea m`surilor preventive [i, la nevoie,
cu unit`]i neangajate în misiuni specifice sau care a unor m`suri represive în conformitate cu legile
[i-au pierdut zona de responsabilitate; în vigoare.
F`r` îndoial` c` situa]iile de criz` intern` sunt forme de manifestare a nemul]umirilor,
a contradic]iilor de orice natur`, ac]iuni ale unor cercuri interne sau ac]iuni externe interesate
în destabilizarea ]`rii. Ele au implica]ii care atenteaz` la securitatea na]ional`, la destabilizarea
exercit`rii prerogativelor puterii, împiedicarea func]ion`rii institu]iilor democratice ale statului
[i la destabilizarea ordinii de drept.
Indiferent de factorii care le favorizeaz`, situa]iile de criz` presupun interven]ia eficient`
a for]elor de ordine public` [i, în situa]ii excep]ionale, a celorlalte for]e ale sistemului ap`r`rii
na]ionale.
146
JANDARMERIA, ARMATA
{I ORDINEA CONSTITU}IONALq
General de brigad` Gavril` POP
- adjunct al comandantului Jandarmeriei Rom#ne -
J
andarmeria [i Armata României, \n baza documentelor programatice
am \n vedere Strategia de securitate na]ional`, Legea ap`r`rii na]ionale,
Strategia militar` a României, Strategia de reform` a Ministerului de Interne
în perspectiva anului 2005, Programul Na]ional de Aderare a României la structurile
euroatlantice î[i vor coordona eforturile pentru afirmarea ca institu]ii în slujba cet`]enilor
[i a na]iunii. În acest sens, eficien]a ac]iunilor ce vor fi întreprinse prin noile programe
de restructurare, organizare [i modernizare va avea ca rezultat cre[terea gradului de inter-
operabilitate a celor dou` institu]ii cu competen]e în domeniul ordinii publice, al siguran]ei
[i ap`r`rii na]ionale.
A[a cum Armata trebuie s` fie preg`tit` s` ac]ioneze în spa]iul de interes militar
al României, tot a[a Jandarmeria, aflat` în misiuni specifice, ca structur` specializat`,
de prevenire [i reac]ie la manifest`rile antisociale, antidemocratice [i anticonstitu]ionale,
î[i va adapta permanent structurile operative pentru a face fa]` evenimentelor în situa]ia
interven]iei pentru restabilirea ordinii constitu]ionale grav afectate, folosirea Armatei constituind
m`sura de ultim` instan]` luat` în baza mandatului Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii.
În aceast` viziune strategic`, este necesar` completarea cadrului normativ al celor
dou` institu]ii cu legi privind organizarea [i func]ionarea în situa]ii de criz`, asem`n`toare
cu cele ale structurilor corespondente din ]`rile membre ale Uniunii Europene. Acest lucru
este indispensabil deoarece parcurgem o perioad` bogat` în transform`ri cu multiple
consecin]e, ]ara noastr` putând a fi afectat` atât de conflictele interne din unele state aflate
\n apropiere, cât [i de ac]iunile directe sau indirecte, singulare sau concertate din interior,
care creeaz` instabilitate, punându-se astfel în pericol procesul de consolidare [i de dezvoltare
a democra]iei [i a ordinii constitu]ionale.
Tipurile probabile de agresiune îndreptate împotriva intereselor na]ionale fundamentale
se pot grupa în ac]iuni agresive externe, interne [i combinate.
|n categoria celor interne sunt considerate a fi toate actele, ac]iunile [i manifest`rile
ostile îndreptate împotriva ordinii constitu]ionale, ele încorporând o gam` larg` de manifest`ri
desf`[urate în interiorul frontierelor ]`rii.
Dac` prin ordine constitu]ional` se în]elege starea în care se g`se[te aceasta
la un moment dat, în ceea ce prive[te desf`[urarea tuturor activit`]ilor [i ac]iunilor politice,
sociale, economice [i militare pe baza Constitu]iei ]`rii, a legilor organice sau ordinare,
respectiv modul în care sunt ap`rate drepturile omului [i sunt executate îndatoririle acestora,
toate în vederea asigur`rii viabilit`]ii statului de drept, atunci ap`rarea ordinii constitu]ionale
147
cuprinde m`suri, activit`]i [i ac]iuni în for]`, de amploare mai mare sau mai redus` ori nonviolente,
executate împotriva oric`ror for]e care atenteaz` la aceast` stare de fapt.
Întotdeauna, înc` înainte de declan[area ac]iunilor, for]ele ostile studiaz` [i folosesc
toate condi]iile politice, economice, diplomatice, militare, care favorizeaz` atingerea scopurilor
propuse. Cele mai favorabile condi]ii de succes în ac]iunile for]elor ostile ar fi: sl`birea vigilen]ei
institu]iilor [i for]elor de ap`rare a ordinii publice [i siguran]ei na]ionale; surprinderea marilor
unit`]i [i unit`]i apar]inând Jandarmeriei [i Armatei, aflate în misiuni ordonate sau angajate
în ac]iuni de restabilire a ordinii publice; lipsa de fermitate pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor
de restabilire a ordinii publice; întârzierea în luarea deciziilor.
În ceea ce prive[te legisla]ia noastr` intern`, Constitu]ia României consacr`, în art. 20,
alin.1, principiul dup` care dispozi]iile sale în materia drepturilor [i libert`]ilor cet`]enilor
se interpreteaz` [i se aplic` în concordan]` cu Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,
cu pactele [i celelalte tratate la care România este parte.
|n acest sens, art. 26, alin. 2 din Constitu]ia României prevede m`suri concrete privind
limitarea drepturilor persoanelor fizice în situa]ia în care s-ar periclita drepturile [i libert`]ile
altor cet`]eni, ordinea public` [i bunele moravuri, \n timp ce art. 27 precizeaz` situa]iile
de restrângere a exerci]iului unor drepturi \n cazul existen]ei unor ac]iuni îndreptate
împotriva siguran]ei na]ionale a ap`r`rii ordinii, a s`n`t`]ii [i a moralei publice, precum
[i a drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, a desf`[ur`rii instruc]iei penale [i a prevenirii
consecin]elor unor dezastre.
A[adar, nu este de conceput exerci]iul unui drept fundamental sau al unei libert`]i
fundamentale prin sfidarea ordinii publice, practic unele drepturi neput#nd exista dac`
nu este respectat` ordinea public`.
|n continuare voi releva contribu]ia celor dou` institu]ii la protejarea [i consolidarea
ordinii constitu]ionale, etapele angaj`rii în ac]iunile ce se întreprind de c`tre acestea pentru
restabilirea ordinii constitu]ionale, precum [i specificul organiz`rii conducerii [i cooper`rii.
Reconstituirea unit`]ii de civiliza]ie [i a valorilor democratice din spa]iul european
are ca prime etape extinderea NATO [i a Uniunii Europene.
Având în vedere readaptarea sistemelor na]ionale, regionale [i globale de securitate,
ca urmare a redefinirii raporturilor interstatale, România, ca parte a comunit`]ii interna]ionale,
[i-a definit strategia de securitate na]ional` pornind de la concordan]a dintre obiectivele
proprii cu cele ale securit`]ii europene.
Ordinea constitu]ional`, component` a securit`]ii na]ionale, reflect` starea de norma-
litate în organizarea [i desf`[urarea activit`]ii institu]iilor statului de drept, tulburarea ei inducând
pericole privind interesele majore ale ]`rii [i ale cet`]enilor.
România este un stat de drept, a[a cum se arat` în art. 1, alin. 3 din Constitu]ie,
ceea ce înseamn` c` la baza întregii activit`]i de stat stau Constitu]ia [i legile, factori
determinan]i ca orice ac]iune a autorit`]ii publice, inclusiv a celor chemate s` men]in`
ordinea public`, s` aib` loc în cadrul constitu]ional legal. Pentru asigurarea climatului
de ordine public`, fiecare stat î[i constituie [i preg`te[te for]e de ordine public`. În sens
profesional restrâns, for]ele de ordine public` includ doar acele for]e care asigur` servicii
de ordine, de men]inere ori restabilire a ordinii publice, indiferent de ac]iunile [i persoanele
care provoac` tulburarea acesteia, în aceast` categorie de for]e numite [i for]e principale
intrând Jandarmeria.
148
La luarea m`surilor privind respectarea ordinii constitu]ionale, protejarea ei, men]inerea
[i restabilirea ordinii de drept, particip` [i Armata, ea f`când parte din categoria for]elor
de excep]ie. Situa]iile în care ac]ioneaz` unit`]ile Armatei sunt situa]iile de criz`, de instituire
a st`rii de asediu, de necesitate [i a celei de urgen]`, la mobilizare, în timp de r`zboi [i atunci
când institu]iile democratice sunt în pericol, toate celelalte m`suri de ap`rare a acestora
fiind epuizate, precum [i atunci când posibilit`]ile for]elor principale [i complementare
de ordine public` au fost dep`[ite.
Ac]iunile militare pentru combaterea for]elor interne du[m`noase [i pentru restabilirea
ordinii constitu]ionale nu sunt opera]ii militare de amploare; ele, totu[i, cuprind ac]iuni
strategice [i tactice, scopul lor fiind de a ap`ra valorile fundamentale ale statului: indepen-
den]a, unitatea, integritatea teritorial` [i suveranitatea ]`rii. În acest context, pentru realizarea
st`rii de normalitate, institu]iile de conducere ale statului de drept au stabilit at#t misiuni
Jandarmeriei, c#t Armatei.
Restabilirea st`rii de normalitate se realizeaz` în dou` faze. Prima cuprinde activitatea
[i m`surile ce se desf`[oar` pentru elaborarea documentelor de organizare [i planificare
care includ: for]ele participante, modul de cooperare, for]ele care vor fi deplasate, instruirea
for]elor care vor coopera în vederea ducerii ac]iunilor în comun, \n timp ce faza a doua
cuprinde un ansamblu de m`suri, activit`]i [i ac]iuni practice, prin care for]ele prev`zute
în planuri sunt angajate efectiv la combaterea elementelor ostile.
De asemenea, coroborat cu aceste faze, în cazul conflictelor sociale interne violente,
se poate vorbi de o perioad` preconflictual` [i de o perioad` denumit` riposta profesionalizat`.
Perioada preconflictual` este determinat` de timpul de care au nevoie for]ele de ordine,
de la primirea misiunii [i pân` la realizarea grup`rilor de for]e necesare ac]iunilor de comba-
tere a for]elor ostile. Perioada respectiv` poate dura de la câteva ore la câteva zile [i chiar
s`pt`mâni, timp în care unit`]ile Jandarmeriei [i ale Armatei desf`[oar` activit`]ile stabilite
în planurile de cooperare sau, la ordin, pot trece la ridicarea capacit`]ii de lupt`.
Riposta profesionalizat` începe din momentul declan[`rii în for]` a ac]iunilor
[i se termin` o dat` cu restabilirea ordinii constitu]ionale. Referitor la angajarea for]elor
destinate ripostei pentru restabilirea ordinii constitu]ionale, aceasta se va face în mai multe
etape [i cuprind: m`suri pentru identificarea for]elor ostile [i a raioanelor în care acestea
sunt pe punctul de a ac]iona; activit`]i [i ac]iuni ce se desf`[oar` de c`tre for]ele de ordine
public` în vederea neutraliz`rii sau a captur`rii for]elor care au declan[at conflictul intern;
deblocarea localit`]ilor [i restabilirea ordinii constitu]ionale; ac]iuni de scotocire [i cur`]ire
a zonei unde este posibil s` mai ac]ioneze echipe [i grup`ri izolate ale for]elor ostile;
reorganizarea pazei [i ap`r`rii obiectivelor militare [i civile din zon` [i asigurarea ordinii
[i lini[tii publice.
Pentru îndeplinirea misiunilor complexe de restabilire a ordinii publice în timp de pace
[i în timp de criz`, Jandarmeria împreun` cu celelalte for]e principale de ordine public`
ac]ioneaz` în aceast` direc]ie, executând o gam` larg` de misiuni: interven]ii, debloc`ri,
capturarea elementelor paramilitare, eliberarea unor personalit`]i civile [i militare r`pite etc.
În cazul în care for]ele principale de ordine public` sunt dep`[ite, pot fi întrebuin]ate
mari unit`]i [i unit`]i ale Armatei, pe etapele prezentate.
Pentru ob]inerea succesului în acest context, o aten]ie deosebit` trebuie acordat`
organiz`rii cooper`rii, men]inerii neîntrerupte a acesteia [i, la nevoie, reorganiz`rii ei. Activitatea
149
de cooperare se organizeaz` din timp de pace, pe misiuni [i ac]iuni de ap`rare a ordinii
publice, iar în caz de conflict armat, pe misiuni [i ac]iuni de lupt`. Cooperarea dintre Jandar-
merie [i Armat` se organizeaz` în mod special pentru cunoa[terea reciproc` a dispunerii
for]elor [i a misiunilor ce le revin, precizându-se modalit`]ile de realizare a leg`turii
[i de informare permanent` asupra problemelor de interes reciproc privind situa]ia operativ`
din zona de ac]iune, stabilirea modului de desf`[urare în comun a unor ac]iuni [i a situa]iilor
în care unele unit`]i ale Jandarmeriei se vor subordona temporar Armatei.
Problemele ridicate de cooperare se pot stabili pe baza datelor cunoscute asupra
situa]iei în momentul lu`rii deciziei, urmând ca, pe timpul ducerii ac]iunilor, s` se precizeze
modific`rile intervenite.
Coordonarea ac]iunilor în perioada preconflictual` se face pe baza planului de cooperare
dintre Jandarmerie (alte for]e ale Ministerului de Interne), Armat` [i Serviciul Rom#n
de Informa]ii, c`ruia i se aduc modific`ri [i adapt`ri în func]ie de situa]ia concret` din teritoriu.
Metodologic, organizarea cooper`rii vizeaz` trei situa]ii distincte: în cadrul punctului
de comand`, în teren [i cea referitoare la men]inerea cooper`rii pe timpul ducerii ac]iunilor.
În vederea îndeplinirii misiunilor primite, conducerea la nivel central se va asigura
de la punctele de comand` ale Ministerului de Interne, Jandarmeriei Române, Statului
Major General [i Comandamentului Militar Unic, iar la nivel local, din punctele de comand`
ale for]elor participante.
Aceste situa]ii deosebite, de criz` sau conflicte, se caracterizeaz` prin schimb`ri foarte
dese în situa]ia operativ`, printr-un adev`rat bombardament asupra factorilor de comand`,
ceea ce impune cre[terea considerabil` a independen]ei de ac]iune a batalioanelor mobile
[i a deta[amentelor de interven]ie în preg`tirea [i executarea misiunilor de restabilire
a ordinii publice.
|n cele ce urmeaz`, m` voi referi, la fel de succint, la strategia privind structura, dezvol-
tarea [i modernizarea for]elor, precum [i la adaptarea lor la noul mediu de securitate.
În lumea acestui început de secol [i de mileniu continu` procesul de redefinire
a raporturilor interna]ionale, cu implica]ii directe asupra securit`]ii europene.
Structurile europene [i euroatlantice reprezint` deopotriv` garan]ia [i simbolul valorilor
democra]iei, a libert`]ii drepturilor omului [i statului de drept, procesul de l`rgire al acestora
generând cooperare [i stabilitate. În acela[i timp, cu acest proces de l`rgire se men]in
riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii statelor, cauzate atât de reactivarea unor focare
de conflict, cât [i de factori de tip nemilitar [i neconven]ional.
Strategia de securitate na]ional` a României are drept obiectiv prioritar ap`rarea statului
român suveran [i independent, unitar [i indivizibil, consolidarea ordinii de drept [i a insti-
tu]iilor democratice.
Al`turi de [ansele care \i prefigureaz` poten]ial dezvoltarea, redresarea economic`
garanteaz` securitatea na]ional`, asigur` resursele materiale [i financiare necesare constituirii
for]elor destinate ap`r`rii ordinii constitu]ionale.
Redimensionarea [i restructurarea for]elor Jandarmeriei [i Armatei au ca obiectiv
fundamental conlucrarea pentru ap`rarea suveranit`]ii, independen]ei [i unit`]ii na]ionale,
a integrit`]ii teritoriale [i a ordinii constitu]ionale, concomitent cu sporirea contribu]iei
la consolidarea p`cii [i stabilit`]ii în lume, prin accelerarea procesului de restructurare,
modernizare [i prin cre[terea gradului de interoperabilitate a acestora cu structurile militare
euroatlantice.
150
În opinia speciali[tilor, structurile viitoare ale for]elor trebuie s` fie în concordan]`
cu cerin]ele opera]ionale pentru contracararea riscurilor [i amenin]`rilor asimetrice.
În acest context, for]ele militare sunt chemate s` rezolve situa]ii cu totul noi, cum sunt
cele produse de destabilizarea ordinii constitu]ionale.
Decizia de angajare a Armatei în solu]ionarea acestor situa]ii, ca form` decisiv`
de restabilire a ordinii constitu]ionale, implic` muta]ii corespunz`toare în domeniul
întrebuin]`rii for]elor, obligând reformularea cerin]elor opera]ionale, care determin`
structurarea acestora.
În acest sens, crearea unor structuri specializate [i a unor structurinuclee ar amplifica
poten]ialul cerut într-o situa]ie de criz`.
Schimb`rile survenite în mediul de securitate au dus la o nou` viziune de utilizare
a for]elor, la noi concepte strategice, cu implica]ii în doctrin`, organizare, conducere,
preg`tire [i înzestrare, misiunile Jandarmeriei [i Armatei putând fi atât comune,
cât [i complementare, din punct de vedere teoretic [i practic, pentru desf`[urarea
unor ac]iuni de ap`rare a ordinii constitu]ionale.
În temeiul prevederilor Constitu]iei României [i a legilor specifice de func]ionare,
Jandarmeria [i Armata pot interveni la ordin în vederea restabilirii ordinii constitu]ionale
în mod gradual, ponderat, începând cu for]ele Jandarmeriei, ulterior, când s-a dep`[it pragul
de rezisten]` a acestora, intervenind Armata. Totu[i, prevederile Constitu]iei în acest
domeniu nu sunt complementate de un set de legi care s` le dezvolte con]inutul, Ordonan]a
de urgen]` nr. 1/1999, emis` în condi]ii deosebite, fiind nesatisf`c`toare.
BIBLIOGRAFIE
General de divizie dr. Tudor Cearapin. Securitatea [i ap`rarea na]ional` a României. Bucure[ti.
Funda]ia Revista Jandarmeriei, 2002.
General de brigad` dr. Octavian Chi]u. Jandarmeria [i ordinea constitu]ional`. Bucure[ti.
Editura Ministerului de Interne, 1998.
General de divizie dr. Anghel Andreescu, locotenent-colonel dr. Marian-Valentin Grigoroiu.
Securitatea României în condi]iile contemporane. Bucure[ti, 2000.
Constantin Sava, Constantin Monac. St`rile excep]ionale. Bucure[ti. Editura Forum, 2000.
151
NEUTRALIZAREA {I ANIHILAREA
AC}IUNILOR TERORISTE
Colonel Lucian PAHON}U
- comandantul Brig`zii Speciale de Interven]ie a Jandarmeriei Vlad }epe[ -
F
enomenul terorist, manifestat \ntr-o diversitate extrem de complex` de ac]iuni,
a determinat identificarea [i stabilirea unor strategii, tactici [i modalit`]i
de combatere eficient` a acestuia. Indiferent de concep]iile, uneori destul
de divergente privind evaluarea [i combaterea acestui fenomen, speciali[tii sunt \ntru totul
de acord \n a recunoa[te c`:
terorismul constituie principalul factor generator de riscuri [i amenin]`ri la adresa
obiectivelor de importan]` deosebit`;
\n prezent, cu toate m`surile \ntreprinse, nu se poate spune c` s-a g`sit antidotul
pentru prevenirea \n totalitate a actelor teroriste, nici un stat neput#nd afirma c` este
imun fa]` de flagelul terorismului;
experien]a arat` c` este imposibil s` se asigure protec]ie deplin` la toate obiectivele,
mai ales c` arealul acestora este din ce \n ce mai mare [i mai diversificat;
\n multe situa]ii ultima solu]ie o constituie interven]ia special`, mai ales c#nd actul
terorist s-a produs \ntr-una din formele sale de manifestare.
|n practica autohton`, dar [i \n cea interna]ional`, \n timp de pace [i \n caz de r`zboi,
interven]ia for]elor destinate combaterii actelor teroriste cuprinde, cel mai adesea, cinci
faze: perioada de verificare a autenticit`]ii informa]iei; blocarea; negocierea; interven]ia
propriu-zis`; restabilirea ordinii la obiectivul fix sau mobil unde a avut loc ac]iunea tero-
rist-diversionist`*, la fiecare dintre acestea referindu-ne succint \n continuare.
Faza I faza stabilirii autenticit`]ii informa]iilor de care se dispune cu privire la ora
[i locul comiterii actului terorist. Informa]iile se verific` extrem de rapid pentru a se iden-
tifica faptul c` nu este o alarm` fals`, de intimidare, o diversiune lansat` \n vederea canaliz`rii
for]elor antiteroriste \n alt` direc]ie tocmai pentru a se crea terori[tilor condi]ii de a dispune
de libertate de ac]iune \n actele pe care urmeaz` s` le execute la alt obiectiv. De exemplu,
la Roma, terori[tii, printr-o alarmare fals`, au dirijat for]ele de interven]ie la ambasada Spaniei,
\n timp ce ei au ac]ionat la ambasada SUA. La noi \n ]ar` sunt cunoscute desele alarme false
prin care se indicau plas`ri de bombe la diferite obiective, fapt ce a impus adoptarea
unor m`suri legislative adecvate combaterii [i sanc]ion`rii practicii de alarmare fals` a for]elor
de interven]ie.
Faza a II-a blocarea este prima m`sur` de r`spuns direct fa]` de actul terorist
[i const` \n reac]ia rapid`, cu for]e [i mijloace specializate, pentru a bloca [i izola zona
* Cf. Tudor CEARAPIN, Securitatea [i Ap`rarea Na]ional` a Rom#niei, Funda]ia Revista Jandarmeriei,
Bucure[ti, 2002, p. 221.
152
respectiv`, pentru a limita atacul [i pentru a stabiliza situa]ia. |n aceast` faz` interven]ia
se caracterizeaz` printr-o accentuat` rapiditate [i \[i propune s` captureze [i s` nimiceasc`
elementele terorist-diversioniste, s` elibereze eventualii ostatici [i s` limiteze c#t mai mult
posibil pierderile umane, pagubele materiale [i distrugerile de orice natur`.
|n cazul c#nd interven]ia se finalizeaz` \n timp foarte scurt [i prin capturarea sau nimicirea
terori[tilor, eliberarea ostaticilor, asigurarea m`surilor de paz` a valorilor, stingerea
incendiilor, se recurge la evaluarea imediat` a situa]iei. Din nefericire, nu \n toate cazurile
acest lucru este posibil, din cauza rezisten]ei opuse de terori[ti [i a faptului c` interven]ia
are reale sl`biciuni umane, \n sensul protec]iei dreptului la via]` al persoanelor nevinovate.
Faza a III-a negocierea este o etap` intermediar` [i presupune realizarea unui posibil
transfer al jurisdic]iei asupra incidentului c`tre un organ conduc`tor. Conform strategiei
adoptate, statul rom#n nu va negocia cu terori[tii pentru a pl`ti recompense sau pentru a le satis-
face alte condi]ii. Negocierea, atunci c#nd se accept`, are ca scop crearea timpului necesar
pentru preg`tirea interven]iei sau aducerea altor for]e necesare desf`[ur`rii ac]iunilor
ori pentru determinarea terori[tilor s` elibereze obiectivul, pred#ndu-se.
Faza a IV-a interven]ia propriu-zis` const` \n capturarea sau lichidarea fizic`
a terori[tilor. |n cazul \n care timpul acordat terori[tilor pentru reflec]ie s-a epuizat,
for]ele antiteroriste care au blocat obiectivul trec la aplicarea \n for]` a planului de capturare
sau de lichidare a terori[tilor.
Referitor la aceast` faz` a interven]iei se impun urm`toarele preciz`ri:
❖ La interven]ia respectiv`, luat` în ansamblul ei, vor participa mai multe categorii
de for]e din structuri diferite, în legile de organizare [i func]ionare a diferitelor institu]ii
fiind prev`zute, la modul general, atribu]ii în acest domeniu f`r` a se preciza \ns` ce anume
gen de ac]iune desf`[oar` fiecare. Din acest motiv majoritatea institu]iilor posibil a fi implicate
au fost tentate s` opineze c` sunt abilitate inclusiv cu recurgerea la atacul în for]` asupra
terori[tilor, ceea ce, conform legisla]iei [i practicii actuale, nu este posibil.
❖ Asumarea deciziei de lichidare a unui grup terorist dep`[e[te, uneori, competen]ele
institu]iilor respective, aceasta fiind de competen]a celor mai înalte foruri executive,
\n unele cazuri fiind necesar acceptul unor institu]ii speciale din strìn`tate.
❖ Ac]iunile fiec`rei categorii de for]e implicate vor fi riguros concretizate în con]inut,
scop, valoare, loc [i timp.
❖ Atacul propriu-zis va fi executat numai de structuri special preg`tite [i dotate pentru
asemenea ac]iuni. În prezent asemenea structuri se g`sesc în compunerea brig`ziilor
antiteroriste existente \n cadrul Serviciului Rom#n de Informa]ii, Jandarmeriei Române
[i Serviciului de Protec]ie [i Paz`.
❖ |n func]ie de caracterul [i natura ac]iunilor teroriste, la interven]ie pot participa
[i alte categorii de for]e care, ini]ial, nu au fost prev`zute în plan sau nu au asemenea
atribu]ii în activitatea normal` (reamintim înc` o dat` cazul folosirii avia]iei militare americane
în evenimentele din septembrie 2001).
❖ |ntregul complex de for]e, precum [i formele, procedeele [i metodele specifice
de ac]iune ale acestora trebuie conduse [i coordonate de un comandant unic, conform
principiilor ac]iunilor integrate.
La interven]ia în for]` se recurge când celelalte modalit`]i nu au dat rezultate [i se poate
realiza, \n principal, prin urm`toarele procedee: ambuscad` interioar`; asaltul simultan
153
pe mai multe direc]ii; asaltul pe o direc]ie favorabil`, concomitent cu o ac]iune demonstrativ`
pe o direc]ie secundar`; atragerea terori[tilor într-un schimb de focuri de uzur` pentru
a-i determina s`-[i consume muni]iile [i explozivii; acceptarea formal` a cererilor [i atragerea
ulterioar` într-o ambuscad` etc.
|n continuare vom proceda la caracterizarea succint` a procedeelor specificate, astfel:
➫ ambuscada interioar` const` în dispunerea mascat` a lupt`torilor în interiorul
obiectivului, în locurile favorabile captur`rii succesive [i f`r` zgomot a terori[tilor;
➫ asaltul simultan pe mai multe direc]ii const` în ac]iunea de p`trundere în for]`
în obiectiv a echipelor de asalt, cu rapiditate, pe mai multe direc]ii, pentru capturarea
sau nimicirea elementelor teroriste;
➫ asaltul pe o direc]ie favorabil` concomitent cu ac]iunea demonstrativ` pe o direc]ie
secundar` reprezint` un procedeu de lupt` ce const` în inducerea în eroare a terori[tilor
afla]i într-un obiectiv prin simularea unui asalt pe o direc]ie, concomitent cu p`trunderea
în for]` a 2-3 echipe de asalt pe direc]ia sau direc]iile cele mai favorabile de acces;
➫ atragerea terori[tilor într-un joc de uzur` pentru consumarea muni]iilor [i a explozi-
bililor de care dispun const` în provocarea [i angajarea acestora într-un prelungit schimb
de focuri, urmat de p`trunderea în for]` a echipelor de asalt [i capturarea sau lichidarea lor;
➫ acceptarea formal` a condi]iilor terori[tilor pentru scoaterea lor din obiectiv
[i capturarea lor prin ambuscade pe itinerariul de deplasare este un procedeu folosit atunci
când obiectivul ocupat are o mare valoare sau prezint` un înalt grad de risc (nuclear, chimic,
hidrotehnic etc.).
Situa]iile cu care se pot confrunta for]ele antiteroriste sunt deosebit de variate
[i, de aceea, modul de solu]ionare concret` a unei astfel de situa]ii nu poate fi încadrat
în [abloane.
În situa]ii de criz` ac]iunile teroriste, combinate cu alte tipuri de ac]iuni destabilizatoare
(greve, mitinguri, demonstra]ii turbulente, criminalitate crescut` etc.) vor face ca for]ele
de reac]ie s` fie angajate permanent în ac]iuni speciale de combatere a acestora cu implica]ii
asupra timpului în care s` se poat` r`spunde la asemenea provoc`ri.
Ac]iunile se vor desf`[ura pe spa]ii întinse, împotriva unui adversar caracterizat,
de multe ori, prin existen]` opera]ional` punctiform`, ceea ce impune adoptarea
de dispozitive adecvate, suple [i mobile.
În situa]ie de r`zboi, în preg`tirea [i ducerea ac]iunilor militare antiteroriste intervin
o serie de particularit`]i determinate, \n principal, de: situa]ia politico-militar` existent`;
locul desf`[ur`rii ac]iunilor teroriste; amploarea spa]ial` a ac]iunilor teroriste; importan]a
obiectivelor vizate (strategice, operative, tactice); starea for]elor proprii din zon`. Pe lâng`
acestea, ac]iunile teroriste pot fi dublate sau combinate cu cele diversioniste.
Indiferent sub ce form` se vor produce, acestea vor fi mult mai numeroase [i mai
complexe, vizând în principal obiectivele vitale ale capacit`]ii de ap`rare, precum [i pe cele
ale for]elor proprii (puncte de comand`, sistemele de transmisiuni, cì de comunica]ie etc.).
În situa]ia în care ac]iunile teroriste au loc în afara zonei ac]iunilor de lupt` zona
interioar` , responsabilit`]ile [i modalit`]ile de ac]iune ale for]elor antiteroriste sunt similare
cu cele din timp de pace [i \n situa]ii de criz`.
154
Dac` ac]iunile teroriste se produc în zona/raionul ac]iunilor de lupt`, responsabilitatea
revine comandantului e[alonului armatei care ac]ioneaz` în zona/raionul respectiv,
care va destina [i stabili misiuni for]elor antiteroriste [i antidiversioniste.
Faza a V-a este reprezentat` de restabilirea ordinii. Aceasta const` în înl`turarea
efectelor rezultate în urma ac]iunilor prin: acordarea primului ajutor în cazul v`t`m`rii
corporale; stingerea eventualelor incendii; evitarea aglomer`rii zonei respective; refacerea
instala]iilor deteriorate [.a. De men]ionat c` aceast` faz` se prelunge[te în timp pân` la crearea
condi]iilor ca obiectivul respectiv s` intre în activitatea normal`, iar m`surile de ordine
se men]in pân` la restabilirea normalit`]ii în raionul (zona) respectiv.
Rezum#nd caracteristicile care configureaz` eficen]a interven]iilor pentru neutralizarea
ac]iunilor teroriste, putem afirma c` acestea trebuie s` fie ultrarapide, prompte, hot`râte,
ferme, perfect armonizate prin concep]ie [i conducere unic`.
Din nefericire, ca urmare a existen]ei mai multor structuri specifice cu atribu]ii în acest
domeniu, s-a creat o interferen]` a componentelor [i, de aici, disiparea r`spunderilor,
ceea ce poate genera disfunc]ionalit`]i, unele chiar cu urm`ri grave. Acest fapt constituie
un argument pentru crearea la nivel na]ional a unui sistem unic specializat numai în acest
domeniu: combaterea prin orice form`, procedeu sau metod` a terorismului, pornind
de la cele cu caracter preventiv pân` la ultima solu]ie interven]ia.
Totodat` se impun m`suri [i în ceea ce prive[te preg`tirea [i, în mod deosebit, dotarea
cu tehnic` [i mijloace moderne a for]elor destinate combaterii terorismului. Posibilit`]ile
financiare [i tehnico-materiale de care dispun principalele organiza]ii teroriste interna]ionale,
metodele de ac]iune ale acestora, precum [i alte aspecte le creeaz` din start un avantaj
fa]` de for]ele de reac]ie, avantaj pe care nu se sfiesc s`-l valorifice prin ac]iuni din ce în ce
mai periculoase la adresa securit`]ii obiectivelor vizate, cel mai adesea acestea fiind
de importan]` deosebit`, [i chiar a statelor.
155
CONTRIBUTII
, LA STUDIUL REGIMULUI JURIDIC
AL ATRIBUTIILOR
, CONSILIULUI SUPREM
DE APÃRARE A TÃRII
, ÎN REGLEMENTAREA
LEGII NR. 415/2002
Dr. Teodor BODOA{C~
L
egea nr. 415/2002 privind organizarea [i func]ionarea Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii (CSA}) consacr` capitolul II (art. 4) stabilirii atribu]iilor
ce revin acestei autorit`]i administrative autonome1.
Evident, fa]` de multitudinea atribu]iilor ce revin CSA}, potrivit Legii2, abordarea
in extenso a fiec`reia în parte ar determina supradimensionarea studiului de fa]` [i, în opinia
mea, un astfel de demers ar servi exclusiv unor scopuri didactice. Fiindc` nu mi-am propus
a[a ceva, voi încerca s` identific m`sura în care aceste atribu]iuni se încadreaz` în rolul
constitu]ional al CSA}, s` surprind unele ambiguit`]i [i inadverten]e [i, eventual, s` formulez
propuneri de lege ferenda.
◆ Potrivit art. 118 din Constitu]ie [i art. 1 din Lege, CSA} are rolul de a organiza
[i coordona unitar activit`]ile care privesc ap`rarea ]`rii [i siguran]a na]ional`. Se deduce,
cu puterea eviden]ei, c` atribu]iile Consiliului urmeaz` a fi cantonate, exclusiv, activit`]ilor
ce privesc ap`rarea ]`rii [i siguran]a na]ional`.
Con]inutul celor dou` concepte are o consacrare legal`. Astfel, potrivit art. 1 din Legea
nr. 45/19943, ap`rarea na]ional` (s.m.)4 cuprinde ansamblul de m`suri [i activit`]i adoptate
[i desf`[urate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea na]ional`, independen]a
[i unitatea statului, integritatea teritorial` a ]`rii [i democra]ia constitu]ional`. De fapt,
con]inutul ap`r`rii na]ionale, prev`zut de art. 1 din Legea nr. 45/1994, coincide cu rolul
armatei prev`zut de art. 117 alin. 1, din Constitu]ie.
Cât prive[te siguran]a na]ional`, în temeiul art. 1 din Legea nr. 51/19915, prin aceasta
se în]elege starea de legalitate, de echilibru [i de stabilitate social`, economic` [i politic`,
necesar` existen]ei [i dezvolt`rii statului na]ional român, ca stat suveran, unitar, independent
[i indivizibil, men]inerii ordinii de drept, precum [i climatului de exercitare neîngr`dit`
a drepturilor, libert`]ilor [i îndatoririlor fundamentale ale cet`]enilor, potrivit principiilor
[i normelor democratice statornicite prin Constitu]ie.
Din analiza atribu]iilor consacrate CSA} prin art. 4 din Legea 415/2002, se constat`
c` unele dintre acestea se refer` [i la securitatea na]ional` a României. Exempli gratia,
le enum`r pe urm`toarele:
analizarea [i/sau propunerea de promovare, potrivit legii, a strategiei de securitate
na]ional` a României (lit. 1 pct. 1);
156
Analiz` juridic`
analizarea proiectelor de acte normative ini]iate sau emise de Guvern privind
securitatea na]ional` (lit. d pct. 1);
aprobarea orient`rilor de baz` în domeniul rela]iilor interna]ionale privind securitatea
na]ional` (lit. f pct. 1);
aprobarea proiectelor tratatelor [i acordurilor interna]ionale în domeniul securit`]ii
na]ionale sau cu inciden]e în acest domeniu (lit. f pct. 2);
aprobarea reparti]iei num`rului de recru]i încorpora]i pe institu]ii cu atribu]ii
în domeniul securit`]ii na]ionale (lit. f pct. 10);
aprobarea rapoartelor [i inform`rilor prezentate de conduc`tori ai organelor
administra]iei publice, referitoare la securitatea na]ional` (lit.f pct. 21).
Atribu]iile CSA} în leg`tur` cu securitatea na]ional` comport` unele observa]ii
particulare. În primul rând, conceptul de securitate na]ional` nu are o consacrare
constitu]ional`, fiind în prezent, exclusiv, de sorginte doctrinar`. În opinia mea, într-un stat
de drept6, indiferent cât de pertinente sunt tezele sau solu]iile doctrinare, acestea nu pot
c`p`ta for]` juridic` atâta vreme cât nu au temei constitu]ional. Se impune aceast` concluzie,
fiindc` unul din pilonii statului de drept este tocmai principiul obligativit`]ii respect`rii
Constitu]iei [i a suprema]iei sale, prev`zut de art. 51 din Legea fundamental`.
În al doilea rând, strict juridic, CSA}, fiind \nvestit cu atribu]ii în domeniul securit`]ii
na]ionale, este pus în situa]ia de a avea un rol care excede celui prev`zut de art. 118
din Constitu]ie [i care, dup` cum s-a mai evocat, este cantonat exclusiv la activit`]ile
din domeniul ap`r`rii ]`rii [i siguran]ei na]ionale.
Procedând astfel, prin Legea nr. 415/2002, se nesocotesc cel pu]in dou` principii
fundamentale consacrate de Constitu]ie. Este vorba despre principiul suprema]iei
Constitu]iei (art. 51) [i despre principiul conform c`ruia nimeni nu este mai presus de lege
(art. 16 alin. 2).
În al treilea rând, etimologic, termenul de securitate este sinonim cu cel de siguran]`7.
De fapt, pân` în anul 1990, securitatea reprezenta totalitatea organelor de stat care aveau
ca sarcin` ap`rarea sistemului social-economic [i politic al statului comunist, iar în vechime
siguran]a era numele dat poli]iei politice secrete.
În al patrulea rând, \n situa]ia \n care conceptul, ca atare, are o determinare obiectiv`,
impus` de realit`]ile sociale, economice [i politice ale României [i se delimiteaz` de cel
al siguran]ei na]ionale, cu ocazia iminentei revizuiri a Constitu]iei, se impune, dup` caz,
modificarea sau completarea corespunz`toare a unor texte constitu]ionale. În caz contrar,
conceptul de securitate na]ional`, evocat de art. 4 din Lege, va r`mâne neconstitu]ional
[i de natur` s` genereze ambiguitate.
◆ În con]inutul unui num`r relativ mare de atribu]ii ale CSA} se face referire
la institu]iile cu atribu]ii în domeniul siguran]ei na]ionale sau se folosesc sintagme
cu aceea[i semnifica]ie, cum ar fi, spre exemplu, institu]iile abilitate sau institu]iile
cu atribu]ii în acest domeniu 8.
În opinia mea, [i textele respective sunt în dezacord cu normele constitu]ionale.
Astfel, Constitu]ia, stabilind sistemul organelor statului român (art. 55-57, art. 58-133,
art. 139 [i art. 140-145), face distinc]ie între autorit`]ile publice [i institu]iile publice. Dup`
cum relevam în studiul precedent*, potrivit Constitu]iei, sunt autorit`]i publice urm`toarele
organe: Parlamentul României (art. 58-79), pre[edintele României (art. 80-100), Guvernul
(art. 101-114), administra]ia public` central` de specialitate (art. 115-118), administra]ia
* |n G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5/2002, p. 168-173, \n Natura juridic` a Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii potrivit Legii nr. 415/2002.
157
public` local` (art. 119-122) [i instan]ele judec`tore[ti (art. 123-129). Cât prive[te institu]iile
publice, acestea sunt: Avocatul poporului (art. 55-57), Curtea de Conturi (art. 139) [i Curtea
Constitu]ional` (art. 140-145). Evident, cele trei institu]ii publice au cu totul alte atribu]ii.
Astfel, potrivit Constitu]iei, Avocatul Poporului este instituit pentru ap`rarea drepturilor
[i libert`]ilor cet`]enilor (art. 55 alin. 1), Curtea de Conturi exercit` controlul asupra
modului de formare, de administrare [i de întrebuin]are a resurselor financiare ale statului
[i ale sectorului public (art. 139 alin. 1), iar Curtea Constitu]ional` are ca principal rol
s` vegheze la respectarea suprema]iei Constitu]iei (art. 144).
Art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 stabile[te urm`toarele organe de stat cu atribu]ii
în domeniul siguran]ei na]ionale: Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii
Externe, Serviciul de Protec]ie [i Paz`, precum [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul
de Interne [i Ministerul Justi]iei, prin structuri interne specializate. De asemenea, potrivit
art. 6 alin. 2 [i art. 7 din Legea nr. 51/1991, activitatea pentru realizarea siguran]ei na]ionale
este organizat` [i coordonat` de c`tre Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii.
Evident, organele enumerate de art. 6 din Legea nr. 51/1991 nu sunt institu]ii publice,
ci autorit`]i ale administra]iei publice de specialitate. De fapt, aceast` calificare, pentru
unele dintre ele, este prev`zut` expres de lege, iar pentru altele se poate deduce din con]i-
nutul rolului [i atribu]iilor conferite prin legile de organizare [i func]ionare a acestora9.
Fa]` de aceast` situa]ie, de lege ferenda, s-ar impune ca no]iunea institu]ii, din cuprinsul
Legii nr. 415/2002, s` fie înlocuit` cu cea de autorit`]i.
◆ Comparând atribu]iile stabilite pentru CSA} prin alte acte normative cu cele prev`zute
de art. 4 din Legea nr. 415/2002, se constat` c` unele dintre acestea sunt omise din cuprinsul
acesteia. Astfel, spre exemplu, evoc`m organizarea [i coordonarea de c`tre CSA}
a activit`]ii unor autorit`]i publice cu atribu]ii în domeniul siguran]ei na]ionale, care este
stipulat` expres în legile de organizare [i func]ionare a acestora10.
Evident, Legea nr. 415/2002 cuprinde [i atribu]ii care vizeaz` activitatea acestor
autorit`]i11, dar aceste atribu]ii au caracter concret, punctual în raport cu prerogativa general`
a organiz`rii [i coordon`rii activit`]ii lor de c`tre CSA}.
În aprecierea mea, pentru evitarea interpel`rilor diverse, s-ar fi impus ca prerogativa
CSA} de a organiza [i a coordona activitatea autorit`]ilor publice cu atribu]ii în domeniul
siguran]ei na]ionale s` fi fost nominalizat` în cuprinsul Legii nr. 415/2002.
S-ar fi impus o asemenea solu]ie, deoarece, indiferent cât de cuprinz`toare ar fi regle-
ment`rile privind atribu]iile punctuale ale CSA}, vis-à-vis de activitatea acestor autorit`]i
publice, este practic imposibil s` fie acoperite totalitatea ipotezelor ce pot c`dea sub inciden]a
organiz`rii [i coordon`rii activit`]ii lor. Altfel spus, se poate întâmpla ca, în fapt, pentru
un aspect care nu este nominalizat de Legea nr. 415/2002, o autoritate public` sau alta
cu atribu]ii în domeniul siguran]ei na]ionale s` refuze, pur [i simplu, interven]ia CSA}
în activitatea sa, chiar dac` interven]ia vizeaz` organizarea [i coordonarea activit`]ii ei.
Remediul la aceast` situa]ie exist`, dar poate fi dedus, în lipsa unei prevederi legale
exprese, numai pe cale incert` a interpret`rii legii. Astfel, deoarece cvasitotalitatea
atribu]iilor CSA} sunt reglementate de Legea nr. 415/2002, se poate concluziona c` aceasta
reprezint` legea general` în raport cu legile care stabilesc [i alte atribu]ii ale acestuia
[i care vor fi legi speciale în domeniu. Drept urmare, se ajunge la situa]ia solu]ion`rii
concursului dintre legile generale [i legile speciale. Unanim este admis faptul c`, în cadrul
acestui concurs, prioritate în aplicare au legile generale potrivit consacratelor adagii latine
specialia generalibus derogant (cele speciale derog` de la cele generale) [i generalis (lex)
specialibus non derogat (o lege general` nu derog` de la cele speciale)12.
158
Analiz` juridic`
De altfel, acest concurs este guvernat [i de urm`toarele principii: o lege general` poate
abroga, modifica sau completa, numai expres, o lege sau o norm` special` (ceea ce, în cazul
de fa]`, nu s-a întâmplat); legea general` este de strict` interpretare [i aplicare; acolo unde
legea special` nu prevede, se completeaz` cu normele legii generale.
Drept urmare, se poate conchide c` atributul privind organizarea [i coordonarea
de c`tre CSA} a activit`]ii autorit`]ilor publice din domeniul siguran]ei na]ionale (Serviciul
Român de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Protec]ie [i Paz` [i Serviciul
de Telecomunica]ii Speciale), prev`zut de legile speciale din domeniu, este operant [i dup`
intrarea în vigoare a Legii nr. 415/2002.
În opinia mea, aceea[i solu]ie urmeaz` a fi adoptat` [i în ceea ce prive[te alte atribu]iuni
ce nu se reg`sesc în con]inutul Legii nr. 415/2002, cum ar fi, spre exemplu, subordonarea
de c`tre CSA}, în timp de r`zboi, a Marelui Cartier General, conform art. 8 alin. 1 din Legea
nr. 45/1994 privind ap`rarea na]ional`.
◆ În con]inutul Legii nr. 415/2002 sunt preluate atribu]ii ale CSA} prev`zute în unele
legi speciale, dar cu un con]inut diferit.
Astfel, spre exemplu, în art. 7 lit. b din Legea nr. 51/1991 se prevede c` CSA} stabile[te
principalele direc]ii de activitate [i aprob` m`surile generale obligatorii pentru înl`turarea
amenin]`rilor prev`zute la art. 3 (s.m.), iar în art. 4 lit. f pct. 22 din Legea nr. 415/2002
se stipuleaz` c` acesta aprob` principalele direc]ii de activitate [i m`surile generale necesare
pentru înl`turarea amenin]`rilor la adresa siguran]ei na]ionale (s.m.).
Comparând cele dou` texte, apar diferen]e, dintre care, unele sunt chiar de substan]`,
[i anume:
➫ Atributul stabilirii principalelor direc]ii de activitate, din cuprinsul Legii nr. 51/1991,
este înlocuit cu cel al aprob`rii acestor direc]ii. Evident, între a stabili [i a aproba nu se poate
pune semnul egalit`]ii. A stabili înseamn` a determina, a preciza, a fixa, iar a aproba înseamn`
a încuviin]a ceva. Se pune problema care autoritate public` va stabili, dup` intrarea în vigoare
a Legii nr. 415/2002, principalele direc]ii de activitate, deoarece CSA} este îndrituit numai
s` le aprobe, iar aprobarea presupune o activitate anterioar` desf`[urat` de alt` autoritate
pentru stabilirea acestor direc]ii.
Pentru a stabili principalele direc]ii de activitate, autoritatea respectiv` trebuie s` aib`,
în domeniu, un rol integrator. Evident, singura autoritate \nvestit` cu un asemenea rol este,
conform Constitu]iei, chiar CSA}. Deci, modificarea nu este de nuan]`, ci de substan]`,
fiindc`, într-o logic` juridic` elementar`, CSA} este desc`rcat, neconstitu]ional, de sarcina
stabilirii principalelor direc]ii de activitate, f`r` ca acest rol s` fie atribuit altei autorit`]i.
Se creeaz`, astfel, o situa]ie juridic` ambigu`, de natur` s` alimenteze arbitrariul.
➫ M`surile generale obligatorii, din cuprinsul art. 7 lit. b al Legii nr. 51/1991, sunt
înlocuite, în cuprinsul art. 4 lit. f pct. 22 din Lege, cu m`surile generale necesare. În acest
caz, de asemenea, nu este vorba de o deosebire de nuan]`, ci de o nou` op]iune a legiuitorului.
Într-adev`r, art. 7 lit. b din Legea nr. 51/1991 prevede, f`r` a face distinc]ie, c` aceste
m`suri sunt obligatorii, obligativitatea lor era opozabil`, deopotriv` cet`]enilor, autorit`]ilor
[i institu]iilor publice, conform principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus.
În schimb, art. 4 lit. f pct. 22 din Legea nr. 45/1991, referindu-se numai la necesitatea
m`surilor, f`r` a vorbi despre obligativitatea lor, face implicit trimitere la prevederile art. 3
din Lege, care instituie obligativitatea hot`rârilor CSA}. Este evident c` m`surile prev`zute
de art. 4 lit. f pct. 22 se vor aproba de c`tre CSA} prin hot`râre, numai c`, în temeiul art. 3
din Lege, hot`rârile [i, pe cale de consecin]`, m`surile necesare, nu vor mai fi obligatorii
erga omnes, ci numai pentru autorit`]ile administra]iei publice [i institu]iile publice.
159
Este greu de afirmat c` aceasta a fost inten]ia legiuitorului, dar folosirea termenului necesar,
în locul termenului obligatoriu, ne duce, f`r` echivoc, la interpretarea prezentat`.
➫ Art. 7 lit. b din Legea nr. 51/1991 are în vedere amenin]`rile prev`zute în art. 3
din cuprinsul acesteia, iar art. 4 lit. f pct. 22 din Legea nr. 415/2002 la amenin]`rile
la adresa siguran]ei na]ionale. De aceast` dat`, solu]ia legiuitorului este ra]ional`, deoarece
vor veni sub inciden]a art. 4 lit. f pct. 22 din Lege [i acele amenin]`ri (viitoare) care nu au
în prezent o consacrare legal`.
Fa]` de exemplul dat ([i altele care pot fi evocate), se pune, de principiu, problema
care dintre norme vor fi aplicabile, cele din cuprinsul Legii nr. 415/2002 ori cele prev`zute
în unele legi speciale.
Constatând c` Legea nr. 415/2002 nu cuprinde o norm` prin care, dup` caz, s` se abroge,
modifice sau s` se completeze expres atribu]iile CSA} prev`zute în unele legi speciale
[i având în vedere regulile care guverneaz` concursul dintre legile generale [i cele speciale,
suntem pu[i în situa]ia s` concluzion`m c` vor r`mâne operante, în continuare, aceste
atribu]ii, a[a cum sunt prev`zute în legile speciale.
Firesc, pentru eliminarea dualismului juridic astfel creat, de lege ferenda s-ar impune,
fie preluarea ad-litteram, în cuprinsul Legii nr. 415/2002, a acestor atribu]ii, fie stipularea
expres` a atribu]iilor care, dup` caz, sunt abrogate, modificate sau completate.
◆ Unele atribu]ii ale CSA}, prev`zute de art. 4, în opinia mea, nu se încadreaz` în rolul
acestuia de a organiza [i coordona unitar activit`]ile care privesc ap`rarea ]`rii [i siguran]a
na]ional`, prev`zut de art. 118 din Constitu]ie [i art. 1 din Lege. Avem în vedere, în primul
rând, unele aprob`ri cu caracter individual, pe care le d` CSA}. Astfel, spre exemplu,
potrivit art. 4 lit. f pct. 28 din Lege, Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii aprob` propunerile
de acordare a gradului de mare[al, de general, amiral [i similare.
Este dificil de identificat, în cazul exemplului dat, care este efectul în planul organiz`rii
[i coordon`rii unitare a activit`]ilor care privesc ap`rarea ]`rii [i siguran]a ]`rii.
Pe de alt` parte, aceast` atribu]ie a CSA} vine în conflict cu atribu]iile pre[edintelui
României. Astfel, potrivit art. 94 lit. b din Constitu]ie, pre[edintele României acord` gradele
de mare[al, de general [i de amiral. Nu s-ar putea sus]ine c` aceast` atribu]ie constitu]ional`
a pre[edintelui României nu este afectat`, motivându-se c`, oricum, acesta, fiind pre[edintele
CSA}, particip` la luarea deciziei de aprobare a propunerilor respective.
În primul rând, în exercitarea atribu]iei de acordare a gradelor de mare[al, general
[i de amiral, acesta trebuie s` ac]ioneze în calitate de pre[edinte al României [i nicidecum
în alt` calitate, cum ar fi cea de pre[edinte al CSA}.
În al doilea rând, fa]` de modul în care este redactat textul constitu]ional, aceast`
atribu]ie trebuie exercitat` exclusiv de c`tre pre[edintele României [i nicidecum de c`tre
acesta în colaborare cu alte autorit`]i ori cu ceilal]i membri ai Consiliului.
În al treilea rând, aceast` atribu]ie a pre[edintelui este golit` de con]inut, transfor-
mându-se, din punctul lui de vedere, într-un act eminamente formal. Astfel, propunerile
în cauz` se aprob` prin hot`râre a CSA} care, potrivit art. 3 din Lege, sunt obligatorii pentru
autorit`]ile administra]iei publice, iar pre[edintele este o astfel de autoritate. Pe cale
de consecin]`, decretele privind acordarea gradelor de mare[al, general [i de amiral
nu numai c` trebuie emise obligatoriu de c`tre pre[edinte, dar trebuie s` aib` [i con]inut
identic cu hot`rârea corespunz`toare a CSA}, chiar dac` pre[edintele României, în calitate
de pre[edinte al CSA}, s-ar fi opus acesteia. Altfel spus, pre[edintele României este adus
în situa]ia juridic` de a îndeplini un act formal, fiindc` decizia, ca atare, apar]ine, în fapt, CSA}.
160
Analiz` juridic`
De lege ferenda, s-ar impune modificarea corespunz`toare a prevederilor art. 4 lit. f
pct. 28 din Lege. Eventual, Consiliul ar putea s` aib` numai prerogativa aviz`rii acestor
propuneri, iar pre[edintele României s` r`mân` cu dreptul de a acorda gradele respective.
◆ În exercitarea atribu]iilor sale, conform art. 3 din Lege, CSA} emite hot`râri.
Este evident c` CSA} este o autoritate public` deliberativ`, împrejurare care presupune,
pentru fiecare membru în parte [i pentru CSA}, în ansamblul lui, o temeinic` activitate
de documentare [i fundamentare a deciziilor ce urmeaz` a fi adoptate.
Fa]` de multitudinea [i complexitatea atribu]iilor cu care este \nvestit, în opinia mea,
hot`rârile pe care CSA} le adopt` presupun o activitate laborioas`, desf`[urat` cotidian
de anumite structuri specializate ale acestuia.
Cu toate acestea, CSA} dispune numai de un secretariat care desf`[oar` o activitate
permanent`, dar cantonat`, exclusiv, aspectelor tehnice [i preg`tirii [edin]elor acestuia.
În lipsa unei prevederi legale exprese, derogatorii, în temeiul art. 3 din Lege,
pentru exercitarea oric`rei atribu]ii, este necesar` întrunirea în [edin]` a CSA} [i adoptarea
unei hot`râri corespunz`toare. Este exclus ca pre[edintele Consiliului, vicepre[edintele
ori secretarul acestuia s` poat` exercita, între [edin]ele CSA}, prerogative derivate
din atribu]iile legale cu care acesta este \nvestit.
De la aceast` regul` exist` o excep]ie aparent`. Astfel, pre[edintele CSA}, în calitatea
lui de pre[edinte al României, în temeiul Constitu]iei, poate exercita personal unele atribu]ii,
f`r` s` mai fie necesar, dup` caz, avizul, analiza sau aprobarea CSA}, potrivit principiului
qui potest maius potest et minus.
Cu titlu de exemplu, enumer`m urm`toarele prerogative derivate din calitatea
de pre[edinte al României [i prev`zute expres de Constitu]ie:
➫ încheie tratate interna]ionale în numele României, inclusiv în domeniul ap`r`rii ]`rii
sau siguran]ei na]ionale ori cu inciden]` în aceste domenii (art. 91 alin. 1);
➫ declar`, cu aprobarea prealabil` a Parlamentului, mobilizarea par]ial` sau general`
a for]elor armate (art. 92 alin. 2);
➫ ia m`suri, în caz de agresiune armat`, pentru respingerea agresiunii (art. 92 alin. 3);
➫ instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen]` (art. 93 alin. 1);
➫ acord` gradele de mare[al, general [i de amiral (art. 94 lit. b).
Reiter`m c` suntem în prezen]a unei excep]ii aparente, deoarece aceste atribu]ii
sunt exercitate, de fapt, în calitate de pre[edinte al României [i, nicidecum în calitate
de pre[edinte al CSA}.
Fa]` de situa]ia prezentat`, dar [i pentru a asigura continuitate, suple]e [i operativitate
în exercitarea atribu]iilor, în opinia mea, de lege ferenda, s-ar impune crearea, în cadrul
CSA}, a unei structuri cu activitate permanent` \nvestit` cu solu]ionarea problemelor
operative ale acestuia.
◆ Legat de aspectul precedent, se pune [i problema rolului secretarului CSA}
[i chiar a secretariatului acestuia.
Am stabilit deja c`, în fapt, între [edin]ele CSA}13, singura structur` a acestuia
cu activitate permanent` este secretariatul. În fapt, secretariatul trebuie s` asigure preg`tirea
[edin]elor CSA}, ceea ce presupune, în aprecierea mea, nu numai o activitate tehnic`
de gestionare a documentelor ce urmeaz` a fi dezb`tute, ci, mai ales, o activitate legat`
de fondul problemelor care vor fi luate în dezbatere [i asupra c`rora CSA} urmeaz` s` emit`
hot`râri. Este evident c` secretariatul, chiar dac` nu are rol deliberativ, în fapt, se implic`
în fundamentarea hot`rârilor luate de CSA}. Deci, practic, indirect, secretariatul particip`
la luarea hot`rârilor.
161
Pentru realizarea [i în drept a acestui rol, în opinia mea, secretariatul, prin secretarul
sù, ar fi trebuit s` fie \nvestit de lege cu autoritatea necesar`. Astfel, s-ar fi impus
ca secretarul CSA} s` aib` calitatea de membru al acestuia14. Aceast` calitate i-ar fi dat
posibilitatea s` participe la [edin]ele Consiliului nu ca simplu spectator, ci în mod activ,
ca persoan` care, în ultim` instan]`, are obliga]ia s` cunoasc` în detaliu fiecare problem`
dezb`tut`.
Mai mult, secretarul, dac` ar fi membru al CSA}, ar fi în raporturi de egalitate juridic`
cu ceilal]i membri [i astfel, obliga]iile lui, derivate din preg`tirea [edin]elor CSA}
sau rezolvarea unor probleme curente, ar fi putut s` fie solu]ionate prin leg`turi directe
cu ace[tia, [i nu prin intermediul pre[edintelui, cum este nevoit s` procedeze în prezent.
Referin]e bibliografice
1. Brevitatis causa, în continuare, în cuprinsul studiului, vom folosi, de regul`, termenul Lege pentru
a desemna Legea nr. 415/2002 [i abrevierea CSA} pentru Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii.
2. Pentru detalii privind natura juridic` a CSA}, a se vedea: T. Bodoa[c`, Natura juridic` a Consiliului
Suprem de Ap`rare a }`rii potrivit Legii nr. 415/2002, în Gândirea militar` româneasc`, nr. 5/2002,
p. 168-173, CSA} este \nvestit, prin Legea nr. 415/2002 cu nu mai pu]in de 51 de atribu]ii.
3. Legea nr. 45/1994 privind ap`rarea na]ional` a României a fost publicat` în Monitorul oficial
al României, partea I, nr. 172/7 iulie 1994.
4. A se observa folosirea neconstitu]ional`, în cuprinsul Legii nr. 45/1994, a sintagmei ap`rare
na]ional`, deoarece Constitu]ia, în art. 52 alin. 1 [i art. 118, vorbe[te despre ap`rarea României,
respectiv ap`rarea ]`rii.
5. Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional` a României a fost publicat` în Monitorul oficial
al României, partea I, nr. 163/7 august 1991.
6. A se vedea art. 1 alin. 3 din Constitu]ie.
7. Termenul securitate provine de la latinescul securitas, care înseamn` lips` de griji, siguran]`.
A se vedea Dic]ionarul explicativ al limbii române (DEX), Bucure[ti, Editura Univers Enciclopedic,
1996, p. 969 [i 985; Gheorghe Bu]u, Dic]ionar latin-român, Edi]ia a III-a, Bucure[ti, Editura [tiin]ific`,
1973, p. 499.
8. A se vedea: art.4 lit.a pct.3; art.4 lit.d pct.2; art.5 lit.f pct.1,3, 21, 25 [i 26 din Legea nr. 415/2002.
9. Spre exemplu potrivit art. 1 din Legea nr. 40/1990, Ministru de Interne este organul central al puterii
executive; în temeiul art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 14/2001, Ministrul Ap`r`rii Na]ionale este organul
de specialitate al administra]iei publice centrale; conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 14/1992, Serviciul
Român de Informa]ii este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informa]iilor privitoare
la siguran]a na]ional` a României, component` a sistemului na]ional de ap`rare etc.
10. A se vedea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea [i func]ionarea Serviciului
Român de Informa]ii; art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea [i func]ionarea Serviciului
de Informa]ii Externe; art. 3 alin. 1 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea [i func]ionarea
Serviciului de Protec]ie [i Paz`; art. 3 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea [i func]ionarea
Serviciului de Telecomunica]ii Speciale.
11. A se vedea art. 4 lit. a pct. 1, 3 [i 4; lit. d pct. 1, 2 [i 5; lit. f pct. 1, 3, 21, 25 [i 26.
12. A se vedea F. {tef, Dic]ionar de expresii juridice latine, Bucure[ti, Editura Oscar Print, 1995, p. 91
[i 196.
13. Potrivit art. 6 alin. 2 [i 3 din Lege, CSA} se întrune[te trimestrial sau ori de câte ori este necesar,
la convocarea pre[edintelui sau la cererea a cel pu]in o treime din num`rul membrilor acestuia.
14. Potrivit art. 5 din Lege, sunt membri ai CSA}: ministrul ap`r`rii na]ionale, ministrul de interne,
ministrul afacerilor externe, ministrul justi]iei, ministrul industriei [i resurselor, ministrul finan]elor
publice, directorul Serviciului Român de Informa]ii, directorul Serviciului de Informa]ii Externe,
[eful Statului Major General [i consilierul preziden]ial pentru securitate na]ional`. Func]ia de pre[edinte
al CSA} este îndeplinit` de c`tre pre[edintele României, iar cea de vicepre[edinte, de primul-ministru
al Guvernului.
162
l
u icCAPABILITQ}I,
ls eg
u t CAPABILITQ}I,
p a
t r CAPABILITQ}I 1
s Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
La Summit-ul de la Praga, desf`[urat pe baza agendei noi capabilit`]i, noi membri,

noi rela]ii, [efii de stat [i de guvern din ]`rile membre NATO au deschis un nou capitol
\n istoria Alian]ei, prin invitarea a [apte state Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România,
Slovacia [i Slovenia s` înceap` negocierile de admitere [i, în acela[i timp, au stabilit m`suri
menite s` transforme NATO, prin crearea de noi capabilit`]i, pentru a r`spunde noilor
amenin]`ri de securitate ale secolului al XXI-lea. În acela[i timp, a fost exprimat ferm
angajamentul fa]` de leg`tura transatlantic`, fa]` de cerin]ele fundamentale de securitate
ale NATO, inclusiv ap`rarea colectiv`, precum [i fa]` de valorile democratice împ`rt`[ite
[i de prevederile Cartei Na]iunilor Unite. Regula mea nr. 1 cu privire la rela]iile trans-
atlantice este c` putem s` avem dezacorduri cu privire la tactici, atât timp cât am agreat
strategia. Ne putem permite s` discutam despre lucruri specifice atât timp cât am fost
de acord cu fundamentele2, afirma Lordul Robertson, \n timp ce Marc Grossman
men]iona: Sunt importan]i noii membri.3, pentru c` Accederea acestor noi membri
va înt`ri securitatea în întreaga regiune euroatlantic` [i va ajuta la atingerea obiectivului
nostru comun privind o Europa întreag` [i liber`, unit` \n pace [i prin valori comune.4,
[i, mai mult, sunt importante atât rela]iile transatlantice, c#t [i cele cu partenerii. Misiunea
de baz` a NATO, de ap`rare a statelor membre, r`mâne valabil`, chiar dac` amenin]`rile
specifice r`zboiului rece au disp`rut, noile amenin]`ri o combina]ie periculoas` de terorism,
arme de distrugere \n mas` [i regimuri dictatoriale [i de state aflate în colaps fiind
\n cre[tere exponen]ial`. Summit-ul transform`rilor, \n leg`tur` cu care Lordul
Robertson preciza c` nu este o activitate ca de obicei, ci reprezint` apari]ia unui NATO
nou [i modernizat, preg`tit pentru provoc`rile noului secol, s-a încheiat cu adoptarea
unor decizii pe termen lung cu privire la locul [i rolul Alian]ei. Agenda pentru îmbun`t`]irea
capabilit`]ilor menite s` permit` NATO s` joace rolul vital în asigurarea ap`r`rii împotriva
noilor amenin]`ri a cuprins patru dimensiuni pe care le vom caracteriza \n continuare:
❖ Crearea For]ei de R`spuns a NATO NATO Response Force. Este
o for]` avansat` din punct de vedere tehnologic, flexibil`, în m`sur` s` se desf`[oare, inter-
operabil` [i care poate fi sus]inut`, gata pentru a se disloca rapid acolo unde se impune,
pentru a îndeplini gama întreag` de misiuni militare, capabil` s` sus]in` ac]iuni de lupt` timp
de 30 de zile. Aceast` for]` include elemente din compunerea for]elor terestre, maritime
163
[i aeriene, care se vor roti la fiecare 6 luni [i vor fi conduse de c`tre un Comandament de tip
CJTF Gruparea de For]e Întrunite Multina]ionale. M`rimea for]ei va fi stabilit` \n func]ie
de misiunea desemnat` (aproximativ 21 000 de militari), îns`, în esen]`, va fi compus`
din capacit`]i aeriene, precum [i capacit`]i de comand` [i control apte s` sus]in` p#n`
la 200 de misiuni de lupt` aeriene/zi, o for]` terestr` de m`rimea unei brig`zi [i o for]`
naval` de m`rimea unei for]e navale permanente a NATO.
Unit`]ile vor parcurge o etap` de preg`tire anterioar` primirii unei asemenea misiuni
pentru a se asigura c` sunt capabile s` ac]ioneze conjugat timp de 7-30 de zile, oriunde va fi
necesar. NATO î[i va concentra programul de instruire [i de exerci]ii comune pe acele
unit`]i care vor participa la o rota]ie apropiat` din cadrul For]ei de R`spuns a NATO.
SACEUR va verifica [i certifica gradul de preg`tire a unit`]ilor care vor fi incluse în acele
grup`ri de for]e ce vor fi utilizate pentru ducerea diferitelor opera]ii de lupt`. For]a de R`spuns
a NATO va realiza leg`tura între for]ele opera]ionale [i Comandamentul CJTF pentru
o mai bun` integrare a structurilor de comand` [i de for]e ale NATO. De asemenea, va fi dezvol-
tat` capacitatea for]elor speciale, va fi sporit` capacitatea de dislocare (desf`[urare), vor fi
dezvoltate capacit`]ile de lupt` împotriva amenin]`rilor chimice, bacteriologice [i nucleare,
precum [i capacitatea Alian]ei de a duce ac]iuni de lupt` de durat` pentru a face fa]` noilor
misiuni care pot s` apar`.
În ceea ce ne prive[te este deosebit de important s` evalu`m propriile capabilit`]i
[i s` r`spundem la câteva dintre cele mai importante întreb`ri: Cum definim capabilit`]ile
[i cum identific`m elementele acestora ?; Care trebuie s` fie oferta noastr` de capabilit`]i
pentru participarea la For]a de R`spuns a NATO ?; Cum vom promova o politic` de deschidere
în domeniul transform`rilor, conceptelor [i programelor încât aceasta s` prezinte atractivitate
[i, astfel, s` contribuie efectiv la accelerarea procesului de realizare a interoperabilit`]ii
pentru a deveni un aliat puternic cu rol regional ?5
❖ Angajamentul de la Praga cu privire la capabilit`]i. NATO se angajeaz`

\n derularea unui program clar pentru concentrarea eforturilor financiare în vederea realiz`rii
unor îmbun`t`]iri specifice pe termen scurt a capabilit`]ilor necesare. Obiectivul este
de a încuraja alia]ii europeni pentru a-[i concentra cheltuielile de ap`rare spre solu]ionarea
deficien]elor identificate de responsabili militari ai NATO \n ceea ce prive[te: capacitatea
de proiec]ie a for]elor (dislocare) de a duce ac]iuni de durat`; interoperabilitatea; ap`rarea
chimic`, biologic`, radiologic`, nuclear`; informa]iile, supravegherea [i descoperirea ]intelor;
supravegherea aerian` a solului; comanda, controlul [i comunica]iile; eficien]a în lupt`,
precizia muni]iilor [i suprimarea ap`r`rii antiaeriene, transportul strategic aerian [i maritim;
realimentarea în aer; precum [i for]ele de sprijin de lupt` [i de sprijin logistic cu capacitate
de dislocare6.
Prin Angajamentul privind capabilit`]ile, liderii NATO au decis s` doteze for]ele
aliate cu echipamente de comunica]ii performante [i armament, esen]iale pentru asigurarea
superiorit`]ii NATO pe câmpul de lupt`, membrii Alian]ei urm#nd a fi \n m`sur` s` dispun`
de capacit`]i de ni[` specializate, concept asupra c`ruia vom reveni \n \ntreprinderile
viitoare.
❖ Optimizarea sistemului de conducere. Sistemul de comand` al NATO va fi

reorganizat într-o structur` de comand` mai supl`, eficient`, în m`sur` s` se desf`[oare
pentru a îndeplini cerin]ele opera]ionale pentru gama întreag` de misiuni ale Alian]ei.
164
Pulsul strategic
|n acest sens, se are \n vedere ca structura de comand` a Alian]ei s` îmbun`t`]easc` leg`tura
transatlantic`, s` duc` la reducerea semnificativ` a num`rului de Comandamente [i Centre
pentru Opera]ii Aeriene Multina]ionale [i s` promoveze ac]iunea de transformare a capabi-
lit`]ilor militare.7
Sub rezerva c` vom reveni cu detaliile de rigoare, din lips` de spa]iu tipografic, ne limit`m
la a men]iona cele dou` comenzi strategice aflate \n aten]ie programatic`: una opera]ional`
Comanda Strategic` pentru Opera]ii Strategic Command for Operations [i una func]io-
nal` Comanda Strategic` pentru Transformare Allied Command for Transformation (ACT).
❖ Crearea unei structuri de comand` strategic` destinat` pentru coordo-

narea procesului de transformare a for]elor armate. Acest nou Comandament,
constituit la cel mai înalt nivel, cu baza la Norfolk, Virginia, va avea aceea[i loca]ie cu Coman-
damentul For]elor Întrunite ale SUA (US Joint Force Command USJFCOM). Potrivit
concep]iei preliminare ACT se va concentra pe structurarea pe termen lung a for]ei,
îndeplinind rolul similar al USJFCOM. Activitatea sa vizeaz` îmbun`t`]irea interoperabilit`]ii
for]elor NATO [i reducerea discrepan]elor dintre capacit`]ile transatlantice îmbinând
inova]ia cu experimentarea de noi concepte de r`zboi posibile datorit` progreselor
tehnologiei. De asemenea, potrivit proiec]iei deja cunoscute ACT va dezvolta concepte
[i doctrine, va proiecta [i conduce experimente, va identifica viitoarele cerin]e ale for]ei,
va coordona preg`tirea [i educarea în plan militar [i va stabili standarde pentru nivelul
de interoperabilitate [i de transformare.
Aceast` abordare strategic` ne face s` ne punem \ntrebarea dac` nu cumva asist`m
la o diminuare a rolului Comandamentului Suprem al For]elor Aliate din Europa Suprem
Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE). Nicidecum, acesta urm#nd a se concentra
pe cerin]e opera]ionale pe termen apropiat.
Totodat`, trebuie men]ionat faptul c` dac` structura actualelor comandamente ale NATO
a fost conceput` s` desf`[oare opera]ii cu for]e prestabilite, planificate [i alocate, noua
structura de comand` va asigura o organiza]ie eficient`, capabil` s` îndeplineasc` întregul
spectru de misiuni ale Alian]ei.
În ceea ce ne prive[te, consider c` la nivelul organismului militar rom#nesc este
necesar` constituirea unei structuri care s` realizeze coordonarea politico-militar` a transfor-
m`rii Armatei, a[a cum, de exemplu, exist` Office of Transformation în Departamentul
Ap`r`rii din SUA.8 Astfel, eforturile Comenzii Strategice pentru Transformare a NATO
\n vederea îndeplinirii cerin]elor transform`rii [i interoperabilit`]ii vor avea un corespondent
la nivel na]ional, în cadrul Armatei României.
Noile coordonate ale dezvolt`rii esen]iale a NATO provoac` readucerea \n aten]ie
a unei \ntreb`ri pe care, \ntr-o retoric` animat` de bune inten]ii, am pus-o cu c#tva timp
\n urm`: Care este [ansa acum ?, tot eu, permi]#ndu-mi gr`bit [i r`spunsul: O [ans`
unic` ! S` evolu`m [i s` ne transform`m concomitent cu evolu]ia NATO.9
|mi \ng`dui s` apreciez c` aceast` ini]iativa privind capabilit`]ile este deosebit de bine
venit`. Pe fondul acestei realit`]i mai mult dec#t evidente în aceasta etap` a negocierilor
pentru aderare, op]iunea noastr` const` \n a defini în cele mai bune condi]ii, împreun`
cu Alian]a, capabilit`]ile de care avem nevoie [i \n a men]ine o capacitate defensiv` credibil`
în cadrul for]elor armate prin continuarea procesului de transformare pe dimensiunile
necesare. Aceasta garanteaz` autorit`]ilor politice [i militare o flexibilitate pragmatic`
în materie de r`spuns la provoc`rile venite dinspre ap`rarea na]ional`, ap`rarea colectiv`
165
[i opera]iile de r`spuns la crize. În plus, aceast` op]iune ne permite s` ocup`m, în perspectiva
ader`rii, o pozi]ie de plecare bun` în cadrul particip`rii la negocieri privind misiunile
[i repartizarea responsabilit`]ilor [i a riscurilor în cadrul Alian]ei. Este foarte important
ca, pentru proiectarea capabilit`]ilor, s` realiz`m structuri robuste, flexibile, bine preg`tite
care pot s` fie întrebuin]ate \ntr-o manier` modular`. Am \n vedere capacitatea de ac]iune
interministerial` (interagen]ii); cea întrunit` (intercategorii de for]e) [i capacitatea de sus]inere;
infrastructura informa]ional`; capacitatea de transport strategic (aerian [i maritim);
capabilit`]ile specifice (informa]ii intelligence); cercetare aerian` cu avioane f`r` pilot;
capacitatea de ac]iune în teren muntos împ`durit; capacitatea de lupt` în localitate, de desant
aerian [i maritim; for]ele speciale; asigurarea genistic` [i ap`rarea NBC; poli]ia militar`;
asigurarea medical` prin spitale mobile de campanie; CIMIC opera]ional10.
Pentru aceasta este necesar s` proiect`m capabilit`]ile structurii de for]e deopotriv`
în beneficiul României [i al Alian]ei Nord-Atlantice, al unui nou NATO unde România are un rol
important de îndeplinit, dimensiunile [i coordonatele acestuia fiind semnificativ relevate
de c`tre pre[edintele George W. Bush: Rom#nia va \nt`ri Alian]a [i \n alt fel: ca o punte
spre noua Rusie. De-a lungul secolelor, geografia Rom#niei a fost o surs` de pericole. Acum
ne pute]i ajuta \ntinz#nd o m#n` peste Marea Neagr`. O Rusie pe deplin integrat` \n Europa
nu are nevoie de o zon` tampon. America [i Rom#nia sunt prietenii Rusiei [i la fel este [i NATO.
Iat` de ce, capabilit`]ile necesare pot s` impun` ajust`ri în cadrul For]ei Obiectiv
2007, astfel încât s` ofere solu]ii pentru proiectarea viziunii strategice a Summit-ului
Transform`rilor, în care Armata trebuie s` fie în m`sur` s` execute misiuni de ap`rare
na]ional`, colectiv` [i de r`spuns la criz`, pe fondul gestion`rii eficiente a spa]iului subregional
adiacent, în contextul schimb`rii identit`]ii strategice a României11.
BIBLIOGRAFIE
1. Titlul Capabilit`]i, Capabilit`]i, Capabilit`]i este preluat din discursul Secretarului General NATO,
Lordul Robertson, care d` [i denumirea Revistei NATO, toamna 2002.
2. Lord Robertson, 04 Nov. 2002 The Summit Ahead: Accession, Transformation, Capabilities, http://
www.nato.int/docu/speech/2002/s021104a.htm.
3. Marc GROSSMAN, 21st Century NATO: New Capabilities, New Members, New Relationships, în U.S.
Foreign Policy Agenda in the 21st Century, Volume 7, Number 1, March 2002.
4. Prague Summit Declaration. 21 Nov. 2002 www.nato.int/docu/pr/2002/p02-127e.htm Press Release
(2002) 127/21 Nov. 2002.
5. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP, Mirajul For]ei Obiectiv. Transformarea armatei va produce
efecte cov#r[itoare în punctele decisive (Partea I), în Observatorul militar nr. 21 (28.V- 3.VI 2002).
6. Prague Summit Declaration, ibidem.
7. Idem.
8. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP. Mirajul For]ei Obiectiv... , în Observatorul militar nr. 23
(11-17 iunie 2002).
9. Dezbateri GMR, România în cele trei cercuri ale integr`rii partener invitat aliat, în Gândirea
militar` rom#neasc`, nr. 5, septembrie/octombrie 2002, p. 88.
10. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP, Noi capabilit`]i, noi membri, noi rela]ii abord`ri conceptuale,
în Gândirea militar` rom#neasc`, nr. 4, iulie/august 2002, p. 75.
11. Dr. Cristian-George MAIOR. Se schimb` identitatea strategic` a României, în Observatorul militar,
nr. 46, 18-24 noiembrie 2002.
12. Discursul pre[edintelui George W. Bush \n Pia]a Revolu]iei. |n Rom#nia Liber`, nr. 3858, 24.11.2002.
166
i
R er Probleme
M t
G ba
ale managementului
z
e
militar
D
Invita]ii redac]iei au fost colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA, colonelul
prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI [i colonelul prof. dr. Dumitru IACOB.
Colonelul Costinel Petrache: F`r` s` z`bovim detaliat asupra conceptelor

ca atare, v` rog s` fi]i de acord, mai \nt#i, s` l`murim dou` no]iuni cu care
\nc` se opereaz` pe un anume fond de incertitudine conceptual`: management
sau conducere ? Apoi, v` propun s` ne oprim asupra unei dileme care continu`
s` men]in` o anume nestatornicie \n asumarea unei op]iuni conceptuale
clare: actul de comand` este un act managerial sau unul de conducere ?
[i, implicit, comandantul este manager sau, pur [i simplu, conduc`tor ?.
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: |ng`dui]i-mi s` comit prima
interven]ie. Suntem martorii unui timp al incertitudinilor. {i totu[i, cu senin`tate [i calm
se pot formula r`spicat aprecieri stabile care s` nu \ng`duie alternative de parad`. Premisele
managementului se reg`sesc \n \nceputul activit`]ii umane con[tiente. Omul a f`cut
management dintotdeauna, pentru c` de c#nd exist` [i-a pus \ntreb`ri asupra a ceea ce are
de f`cut [i, mai cu seam`, cum anume va face ceea ce \[i propune s` \ntreprind`.
F`r` s` o dezvolt excesiv, s` vedem cum s-a statornicit conceptual dar, mai ales, ac]ional
ideea \n Rom#nia. Simplific#nd, putem spune c` managementul s-a impus pe dou` cì: prima,
calea pragmatismului american, prin care acesta ne apare ca o adev`rat` stare de spirit,
care se opune tot mai mult r`m#nerii \n urm` [i pasivit`]ii, motiv#nd [i capt#nd interesul
public general. Altfel spus, starea de spirit sus]ine eficien]a maxim` \n orice ac]iune; a doua
cale este de inspira]ie francez` [i este centrat` pe organizare, pe administrare. |n acest
sens, management \nseamn` conducerea unei afaceri; \n sens generalizat, eviden]iaz`
discu]ie, \ndem#nare, dar [i intrig`, conducerea pe baz` de fler a managerului, modul
de a percepe [i de a aborda realitatea curent`, de a dirija realitatea organiza]ional`
\ntr-o anume viziune.
Am \ncercat, astfel, s` abord`m managementul, definindu-l nu \n sensuri abstracte,
prefer#nd pe cele descriptive. Acest lucru explic`, dup` p`rerea mea, de ce p#n` acum
nu exist` o defini]ie unanim acceptat` a managementului, accept#ndu-se existen]a
unei multitudini de formul`ri de cele mai multe ori controversate. Multe dintre ele au nevoie
167
de explica]ii, unele chiar ample; unele sunt incomplete, altele se \nte-
meiaz` pe formul`ri unilaterale; multe p`c`tuiesc prin exces sau grade
ample de generalizare, folosind termeni, ei \n[i[i nedefini]i. Totu[i,
f`r` a c`dea \n capcana unei generaliz`ri excesive, putem admite
c` managementul \nseamn` a[ezarea oamenilor \n ordinea valorii,
a activit`]ilor importante, a calit`]ilor [i a meritelor.
Prin urmare, putem admite c`, \n contextul temei, conducerea
exprim` activitatea exercitat` de un personal mai mult sau mai pu]in
calificat, \ntr-un cadru social strict specializat sau general, av#nd ca scop
\ndeplinirea unei ac]iuni anume proiectate. Comparativ cu aceasta, managementul este
un proces care implic` anumite func]ii [i anumite principii general acceptate care orienteaz`
rolul [i ac]iunea managerilor. Deci, putem spune c` at#t conducerea, c#t [i managementul
presupun activit`]i desf`[urate de un personal cu atribu]ii specifice, numit dup` caz
conduc`tori sau manageri. {i o ultim` remarc`: potrivit opiniei profesorului
americanWagner Bennis, conduc`torii sunt oamenii care fac ceea ce trebuie s` fac`,
\n timp ce managerii fac ceea ce fac a[a cum trebuie.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Nu m` sur-

prinde preocuparea dumneavoastr` pentru acest subiect at#t
de actual dar \n egal` m`sur` [i creator de confuzii, din p`cate chiar
\n institu]ii de \nv`]`m#nt militar. Aceast` incertitudine conceptual`,
nedorit` [i, uneori, chiar distructiv`, a ap`rut \n ultimii ani probabil
din dorin]a unor pseudospeciali[ti \n conducerea militar` de a aduce
ceva nou, care s` le defineasc` profilul profesional. Domeniul militar,
prin excelen]`, r`m#ne un domeniu al structurii sociale globale,
cu o organizare foarte riguroas`, cu norme [i reguli precise care
\i guverneaz` func]ionarea at#t \n timp de pace, c#t [i \n timp de r`zboi. Ra]iunea existen]ei
unui sistem militar na]ional sau multina]ional este definit`, \n primul r#nd, de preven]ie
[i distructivitate, spre deosebire de majoritatea celorlalte domenii, sisteme, care au obiective
predominant creative, constructive, iar no]iunea de management se poate utiliza f`r`
nici o rezerv`.
|n domeniul militar \ns`, \n actul de conducere, mai ales \n situa]ii de criz` [i r`zboi,
imperativitatea din con]inutul ordinelor de ac]iune [i al dispozi]iunilor nu se poate compara
cu cea din directivele, instruc]iunile sau ordinele emise de un manager sau un consiliu
de administra]ie. Cu at#t mai mult cu c#t ordinul de ac]iune poate cere chiar sacrificiul
suprem (desigur, \ntr-o form` indirect`), lucru pe care [i-l asum` \n mod legal [i con[tient
comandan]ii structurilor militare [i nu managerii.
Pe manageri, \n sistemul militar, \i putem g`si acolo unde se execut` o conducere
administrativ`, \ns` persoana care conduce un modul, o structur` opera]ional`, destinat`
exclusiv ducerii ac]iunilor militare violente sau celor altele dec#t r`zboiul este comandant
\nvestit cu puteri, drepturi [i obliga]ii speciale, \n situa]ii [i condi]ii speciale [i nicidecum
manager.
168
Dezbateri GMR
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: |n ceea ce
m` prive[te cred c`, \n sensul \ntreb`rii dumneavoastr`, poate fi f`cut`
o observa]ie preliminar`. Adesea, \n limbajul cotidian [i chiar \n cel
publicistic, conceptele de conduc`tor, manager [i lider sunt folosite
prin suprapunere [i substituire. |n bun` m`sur`, \n peisaj autohton,
acest fapt este explicabil prin: dificult`]ile decant`rii conceptelor
\n contextul turbulen]ei organiza]ionale inerente tranzi]iei
socio-economice; nevoia, aproape mimetic`, de \nnoire a limbajului,
ceea ce duce la utilizarea \n exces a conceptului de manager;
impunerea conceptului de lider cu sens de conduc`tor, \n contexte socio-politice (lider
na]ional, lider sindical etc.); aparenta demonetizare a conceptului de conduc`tor.
|n esen]`, distinc]ia dintre cele trei concepte se origineaz` \n configura]ia oric`rei
organiza]ii (inclusiv a organiza]iei militare) care, dup` cum se [tie, cuprinde: oamenii;
structura; scopul (misiunea). Drept urmare, cele trei ipostaze umane ale conducerii
organiza]iei se articuleaz`, \n opinia mea, astfel: liderii sunt prezen]i preponderent la baza
organiza]iei (imagin#nd c` aceasta are o form` piramidal`), rolul lor esen]ial fiind cel de influen-
]are uman` direct`, \n cadrul grupurilor de activitate; managerii gestioneaz` structuri
ale organiza]iei [i, implicit, activit`]i [i oameni asocia]i acestora; ei sunt prezen]i preponderent
\n nivelurile intermediare ale organiza]iei; managerii \mpletesc activit`]i de execu]ie cu acte
de construc]ie; conduc`torul este cel care guverneaz` misiunea organiza]iei, vegheaz`
asupra condi]iilor de grani]`, asupra corela]iilor dintre organiza]ie [i mediul extern.
Este de re]inut c` cele trei ipostaze umane ale conducerii organiza]iei, care nu pot
avea dec#t sens de preponderen]` [i nu de exclusivitate, au un consistent numitor comun,
determinat tocmai de specificitatea conducerii organiza]iilor (conducerea uman` direct`
pentru lider; conducerea, \n sens de gestiune a structurilor pentru manager; conducerea
organiza]iei globale pentru conduc`torul propriu-zis).
|n chip natural, distinc]ia operat` mai sus este vizibil` [i \n interiorul organiza]iei militare.
Adev`ra]ii lideri militari, \n sens organiza]ional, sunt comandan]ii de plutoane. {i aceasta
pentru c` ei au sarcina influen]`rii umane directe a militarilor din subordine. Fire[te,
comandan]ii de plutoane au, \n germene, [i valen]e ale viitoarelor func]ii de manager [i conduc`tor.
La nivelurile intermediare se afl` speciali[tii (managerii), organiza]ia ca atare afl#ndu-se
sub guvernarea conduc`torului, a comandantului. Comandantul, drept conduc`tor militar,
constituie acea specie de conduc`tor care guverneaz` organiza]ia \n logica imperativelor
securit`]ii na]ionale.
Colonelul Costinel Petrache: |n timpul din urm` se vorbe[te tot mai mult
despre lider, de fapt despre institu]ia liderului. Una dintre ipostazele sub care
liderul se manifest` sau, m` rog, ar trebui s` se manifeste este cea de consilier.
Pe fondul acestei meniri, v` rog s` releva]i rolul liderului angajat \ntr-o tripl`
responsabilitate organiza]ional`: consilierea pentru dezvoltarea carierei militare,
cea axat` pe obiective, precum [i consilierea axat` pe performan]`.
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: Sugeram mai sus sensul cel mai
adecvat pentru utilizarea conceptului de lider \n organiza]ia militar`. De fapt, problema
169
esen]ial` este cea a modului \n care este consiliat comandantul \n conducerea organiza]iei.
Comandantul va beneficia de consiliere pentru opera]ii (prin [eful de stat major), pentru
legalitatea ac]iunilor (prin juristconsult), pentru comunicare (prin ofi]erul de rela]ii publice)
[.a.m.d. |n acest context, conducerea organiza]iei [i managementul structurilor acesteia
pot lucra pe ]inte multiple, inclusiv pe cele avute \n vedere de c`tre dumneavoastr`
(managementul carierei, managementul prin obiective), dar [i altele.
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: |ntr-o structur` ierarhizat`,

cum este cea militar`, comandantul, managerii, liderii au un loc foarte bine stabilit
[i nu se confund` \ntre ei. Rezultanta calit`]ilor, competen]elor [i aptitudinilor, a talentului
[i preg`tirii lor, indiferent de nivelul ierarhic, de sex, de v#rst` reprezint` capacitatea mana-
gerial` a acestora. Natura, oportunitatea [i nivelul de afirmare al celor trei ipostaze de consiliere
sunt impuse de sistem.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: De foarte multe ori,

lectur#nd proiecte de documente sau chiar documente aprobate de c`tre e[aloanele
superioare, r`m#n cu fruntea dominat` de mirare, \ntreb#ndu-m` de ce a trebuit sau trebuie
s` ne propunem, de exemplu, ca obiectiv major al \nv`]`m#ntului s` form`m lideri militari
capabili s` ?!
M` \ntreb [i v` \ntreb [i pe dumneavoastr`: poate fi o structur` \ncadrat` numai
cu lideri ? Cum [i cine \i va accepta drept lideri ? E[alonul superior ? Nu cumva statutul
de lideri oficializa]i le va conferi o tendin]` de automul]umire sau chiar de infatuare ?
|n opinia mea, liderul trebuie s` fie o persoan` recunoscut` [i acceptat` \n cadrul
unei organiza]ii [i apare atunci c#nd performan]ele acestuia sunt evidente [i cuantificate
con[tient, corect [i exigent de c`tre membrii acesteia.
Liderul nu \ntotdeauna este comandantul ([eful) structurii respective, el poate fi o alt`
persoan` care reu[e[te s` se impun` [i s` fie acceptat \n aceast` postur` de c`tre membrii
organiza]iei.
Convingerea mea este c` orice comandant poate exploata statutul de lider al unei per-
soane \n exercitarea actului de comand` (conducere). |n ceea ce prive[te consilierea
pe dimensiunile invocate consider c`, mai \nt#i, trebuie create cu caracter experimental
func]iile, structurile destinate consilierii, iar pe baza concluziilor desprinse dup` un timp,
s` zicem de 1-2 ani, s` recurgem la valorificarea experien]ei altor armate astfel \nc#t
s` vedem \n ce m`sur` consilierea este necesar` \ntr-o organiza]ie militar`, dar mai ales
la ce nivel. Am totu[i o \ntrebare \n acest sens, la care nu a[ da un r`spuns: Poate ap`rea
sau poate fi format \ntr-o organiza]ie militar` un lider care [tie tot ?.
Colonelul Costinel Petrache: Nu sunt, din p`cate, pu]ine situa]iile \n care

deficitul de comunicare din structurile militare fie determin` \n]elegerea denaturat`
a realit`]ii, mai cu seam` a celei doar proiectate, fie fractureaz` at#t pe vertical`,
c#t [i pe orizontal` procese organiza]ionale importante. Este, iat`, motivul pentru
care doresc s` ne oprim asupra a dou` chestiuni: prima, rolul comunic`rii \n orga-
niza]iile puternic ierarhizate, \n general, \n actul de comand`, \n special; a doua,
v` rog s` configura]i o posibil` strategie sau, dac` este prea mult pentru dezbaterea
170
Dezbateri GMR
noastr`, reperele vertebrale strategice de optimizare a comunic`rii \n organiza]iile
militare cu rol decident major.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Despre

rolul comunic`rii \n structurile militare cred c` s-a vorbit dintotdeauna,
\ntruc#t punerea \n ac]iune a acestora s-a f`cut prin comand`,
iar comanda impune existen]a mesajului sub diferite forme.
|ntreruperea temporar` a fluxului informa]ional, mai ales
\n condi]ii de campanie, poate duce la compromiterea misiunii
sau la evenimente dintre cele mai tragice. Accept`m, desigur,
[i existen]a unor situa]ii c#nd structuri opera]ionale pot ac]iona
independent, dar tot exist` o comunicare, fie chiar restr#ns` ca volum
[i durat`.
C#t prive[te strategia de optimizare a comunic`rii, cred c` prima direc]ie de ac]iune
ar fi performarea tehnicilor de comunicare \nso]it` de m`suri energice [i eficiente de con-
[tientizare a factorilor de decizie privind importan]a comunic`rii. Putem vorbi, mai ales
\n situa]ii de campanie, de o comunicare selectiv`, \n sensul accesului limitat la unele infor-
ma]ii, ordine, dispozi]iuni, aceasta, evident, pentru p`strarea secretului ac]iunii. Aici cred
c` intervin, \n modul cel mai direct [i absolut necesar, capacitatea [i arta comandantului
de a stabili m`suri adecvate pentru situa]ii specifice \n privin]a comunic`rii. Cred c` domnul
profesor Iacob are [i alte opinii \n acest sens.
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: Rolul

comunic`rii \n organiza]iile puternic ierarhizate, precum organiza]ia
militar`, este investigat de mult` vreme. |n prezent, birocra]ia
modern` a \mbr`cat forma organiza]iei adhocratice, a organiza]iei
flexibile, structurate pe programe [i echipe de lucru. De fapt,
\n societatea informa]ional`, principalele probleme ale organiza]iilor
sunt de factur` comunica]ional`. Sub impactul informatiz`rii,
se produc transform`ri de profunzime \n ceea ce prive[te raportul
dintre concep]ie [i realizare, dintre decizie [i execu]ie [.a.m.d. Sunt convins
c` preocup`rile \n generarea de r`spunsuri la aceste noi provoc`ri vor fi tot mai vizibile,
inclusiv \n organiza]ia militar` [i \n noua realitate a c#mpului de lupt`.
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: A conduce \nseamn` a comunica,

a transmite subordona]ilor informa]ii, idei, sentimente, decizii, precum [i posibilitatea
de revizuire a informa]iilor sub forma rapoartelor, atitudinilor, sentimentelor acestora.
Prin urmare, activitatea managerilor reprezint` un proces complex [i continuu de comunicare,
cu ajutorul c`ruia managerul [i subalternii sì se descoper` reciproc [i converseaz`,
se provoac` [i r`spund provoc`rilor, se contrazic [i cad de acord, se resping sau se accept`,
at#t \n problemele majore, c#t [i \n cele curente, \n detaliile func]ionale ale entit`]ii
socio-profesionale din care fac parte. |n ceea ce prive[te comunicarea ca atare se poate
spune c` ea serve[te ca un adev`rat lubrifiant al ac]iunii manageriale. Comunicarea tinde
s` influen]eze sau s` modifice percep]iile, comportamentele, sentimentele, opiniile oamenilor,
toate activit`]ile specific umane fiind posibile numai prin comunicare.
171
|n ceea ce prive[te activitatea militar`, aceasta genereaz` subtile
rela]ii umane at#t pe orizontala, c#t [i pe verticala organiza]iei, toate
pe un fond etic coagulat din onoare, demnitate [i corectitudine.
|n procesul comunic`rii poate ap`rea pericolul accept`rii unor variante,
a unor forme de relativism etic, care, \n esen]`, duc la estomparea
binelui, a dreptului, a ceea ce este corect, moral fa]` de rù, toate,
chipurile, \n numele obiectivului propus de atins. Iat` c#teva astfel
de capcane: sindromul loialit`]ii devine periculos c#nd degenereaz`
\n acoperirea [efului; obsesia imaginii proaste unul din factorii
care \mpiedic` aflarea de c`tre [efi a adev`rului despre situa]ia real`; goana dup` succes
cauzat` de cerin]e extreme care impun anumite rezultate.
|n spiritul celor afirmate, sugerez c#teva moduri importante \n rela]ia optimiz`rii
comunic`rii cu subordona]ii: accesibilitatea reciproc`; \ncurajarea sincerit`]ii; acceptarea
necondi]ionat` a ideilor subordona]ilor; aprecierea public`, explicit` a ideilor bune;
preocupare [i efort pentru a \n]elege comunicarea subordona]ilor; acceptarea mesajelor
critice transmise nemijlocit.
Colonelul Costinel Petrache: Luarea deciziei reprezint`, f`r` \ndoial`,

responsabilitatea cea mai important` asociat` actului managerial, asta chiar
[i \n cazul c#nd deciziile sunt produsul unei elabor`ri colective. Putem vorbi
despre un raport \ntre determin`rile interne [i cele externe \n luarea [i asumarea
deciziei ? Dac` da, unde crede]i, din aceast` perspectiv`, c` trebuie s` se situeze
centrul de greutate al responsabilit`]ii decizionale ? {i, l`murind aceast` chestiune,
\nc` o problem`: v` rog s` construim profilul metodologic al lu`rii deciziei \n lupt`.
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: Numai preg`tirea adecvat`
[i calificarea profesional` corespunz`toare asigur` elaborarea unei decizii optime. Procesul
de elaborare este un proces de natur` euristic`; prin g#ndire se desf`[oar` procese
de dob#ndire [i de dezvoltare a cuno[tin]elor pe calea generaliz`rii [i deduc]iilor. Cu ajutorul
lor se p`trunde \n esen]a fenomenelor, dezvolt#nd g#ndirea. Calitatea [i certitudinea utiliz`rii
categoriilor procesului de g#ndire constituie premise de luare a unei decizii optime.
|n bagajul semantic al limbii rom#ne, no]iunea de decizie pare a nu ridica nici o problem`
de \n]eles. Nu acela[i lucru \l putem afirma \n cazul speciali[tilor, al managerilor, pentru care
no]iunile trebuie s` fie clare, utilizarea lor corect`, numai a[a put#nd fi dep`[ite barierele
de comunicare [i evitate consecin]ele nepl`cute generate de o eventual` ne\n]elegere.
Paradoxal, de acest sindrom al evit`rii par a suferi [i multe lucr`ri de specialitate care,
fie c` nu definesc deloc no]iunea, consider#nd-o, probabil, suficient de banal` ca s` nu merite
efortul, fie o definesc trunchiat, ceea ce, evident, nu va duce la o mai bun` \n]elegere
\ntre utilizatori.
Decizia poate fi privit` ca alegerea con[tient` [i ra]ional` dintre mai multe variante
posibile, realizabile sau dezirabile, a aceleia care ofer` maximum de satisfac]ie, cu o probabilitate
ra]ional` de succes conving`toare, \n raport cu un sistem de obiective anterior definit.
Factorii de influen]`, decidentul, problema decizional`, criteriile de apreciere,
compararea variantelor sub aspectul consecin]elor sunt destul de bine tratate \n literatura
172
Dezbateri GMR
de specialitate, ca [i metodele de optimizare a acesteia. Subliniez aspectul c`, rememor#nd
rezultatele aplic`rii mai multor metode, ar p`rea cel pu]in curios ca acestea s` indice solu]ii
diferite, \n timp ce fiecare \n parte este considerat` optim`. Aplica]ia acestui aparent paradox
rezid` \n aceea c` fiecare metod` a indicat o solu]ie optim` \n raport cu atitudinea fa]` de risc
a decidentului. Cel ce iube[te riscul se va \ndrepta c`tre o regul` superoptimist`,
spre deosebire de opusul sù, mereu
tem`tor, mereu \n defensiv`, care
va alege, cel mai probabil, regula
pruden]ei.
Referitor la un posibil profil
metodologic al lu`rii deciziei \n lupt`,
consider c` reprezentarea schematic`
al`turat` ar putea sugera o solu]ie.
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: Indiscutabil, responsabilitatea

decizional`, cum spune]i dumneavoastr`, trebuie s` aib` centrul de greutate tocmai \n zona
de interferen]` dintre determin`rile interne [i determin`rile externe. Dup` cum se [tie,
organiza]ia militar` evolueaz`, \n permanen]`, sub presiunea amenin]`rilor din exterior,
a riscurilor de insecuritate. Totul este ca la amenin]`rile existente organiza]ia s` r`spund`
nu prin sl`biciuni (ceea ce ar fi extrem de grav), ci prin instrumente de for]` consistente
[i credibile.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Continua]i s` folosi]i sintagma

act managerial, pe care, personal, nu o accept, a[a cum am mai spus, dec#t dac` vorbim
de conducere administrativ`. Luarea [i asumarea unei decizii nu constituie sarcina sau
responsabilitatea doar a comandan]ilor. Fiecare militar, de la simplu lupt`tor p#n` la generalul
de cel mai \nalt rang, opereaz` cu decizii pe care trebuie, \n mod con[tient [i legal, s` [i le asume.
Aceasta nu \nseamn` c`, \n situa]ia elabor`rii unor decizii colective, r`spunde numai
comandantul ca ultim decident. Fiecare participant are partea sa de responsabilitate.
Tendin]a actual` este de a forma militari de performan]`, capabili s`-[i asume
responsabilitatea asupra deciziilor elaborate de cele mai multe ori \n condi]ii complexe
definite de un ansamblu de determin`ri interne [i externe ale sistemului. Sau poate ar fi
mai clar dac` am spune c` se doresc decizii de importan]` mare, elaborate la niveluri mici,
dar cu o responsabilizare pe m`sur`.
Aceasta impune cunoa[terea cvasitotal` [i aprofundat` a condi]iilor situa]iei tactice,
operative [i strategice, \n func]ie de pozi]ia pe care o ocup` fiecare militar \n sistemul
opera]ional sau administrativ.
|n ceea ce prive[te profilul metodologic al lu`rii deciziei \n lupt`, cred c` exist` o preocupare
constant` \n toate armatele pentru simplificarea acestei activit`]i, dar f`r` a-i diminua
con]inutul [i importan]a. Activit`]ile pentru elaborarea deciziei sunt cunoscute [i nu doresc
s` le enum`r aici. |ns`, trebuie s` remarc o anumit` tendin]` de a l`sa la latitudinea unor
comandamente sau comandan]i de nivel tactic [i chiar operativ s`-[i stabileasc` detaliat
misiunea sub imperativul valorific`rii ini]iativei acestora. Nimic mai fals ! Nu sunt adeptul
unei tutel`ri excesive, dar trebuie s` fim de acord c` avem e[aloane (structuri) de concep]ie
[i e[aloane de execu]ie. E[alonul de execu]ie nu trebuie s`-[i iroseasc` timpul cu investiga]ii,
173
studii [i analize de durat`. El trebuie s` consume timpul de la primirea misiunii [i p#n`
la \nceperea acesteia cu preg`tirea efectiv` [i multilateral` a structurii respective, \n vederea
\ndeplinirii obiectivelor. Va fi preocupat, \n cea mai mare m`sur`, de cum s` fac`, pentru
c` actualele noastre regulamente sau proiecte de regulamente, de instruc]iuni nu sunt
\nc` explicite.
Colonelul Costinel Petrache: Procesul de restructurare a organismului militar,

c`ruia anul 2002 i-a confirmat f`r` rezerve radicalitatea, [i-a pus, nu se putea
altfel, amprenta schimb`rii asupra tuturor mediilor organiza]ionale. Pe fondul acestei
realit`]i, v` rog s` trata]i \n continuare trei chestiuni: prima, natura schimb`rii,
definind-o [i preciz#ndu-i circumstan]ele (interne [i externe); a doua, care sunt
principalele surse de schimbare [i a treia, cum aprecia]i c` a decurs procesul
de adaptare la schimbare.
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: Trìm un timp istoric al schimb`rii
globale. Se schimb`, de fapt, paradigmele civiliza]iei, [i aici se afl`, de fapt, principalele
surse de schimbare. {i \nc` un lucru. Reu[ita oric`rui proces de schimbare suport` o tripl`
condi]ionare: s` existe un proiect de schimbare (prima condi]ie) [i (a doua) proiectul
s` fie bun ! |n plus, (a treia condi]ie este necesar` ca proiectul s` fie comunicat oamenilor,
s` fie \n]eles [i asumat de c`tre ace[tia. Altcumva, apare rezisten]a la schimbare,
iar schimbarea devine surs` de anxietate.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Nu a[ dori s` m` refer la schimb`rile

structurilor din teritoriu, pe care, sincer, nu le cunosc \n detaliu. |n schimb, cunosc foarte
bine elementele specifice schimb`rii din institu]ia noastr` [i a[ putea puncta c#teva aspecte
legate de cea de-a treia chestiune solicitat` de dumneavoastr`.
A[ \ncepe chiar cu denumirea Academiei, a c`rei schimbare nu cred c` a fost un moft
al cuiva, ci o necesitate de a-i conferi o nou` pozi]ie, devenind cea mai \nalt` institu]ie
de \nv`]`m#nt militar din Rom#nia. A fost, desigur, o chestiune de imagine intern` [i extern`,
creat` [i prin denumire. Am spus [i prin denumire, pentru c` schimbarea nu s-a oprit aici.
Au fost restructurate (schimbate) unit`]ile func]ionale, planurile [i programele de \nv`]`m#nt,
con]inutul manualelor, al cursurilor, lec]iilor [i aplica]iilor. Au fost introduse forme, metode
[i procedee didactice interactive, cu folosirea mijloacelor de calcul. Au fost proiectate scenarii
mult mai realiste at#t din punctul de vedere al structurilor opera]ionale utilizate, c#t, mai ales,
al situa]iilor tactice, operative, strategice. Stimularea g#ndirii creatoare, constructive a ofi-
]erilor-studen]i [i cursan]i a devenit o permanen]` \n activitatea \ntregului personal didactic.
Sunt at#t de multe de spus !
Iat`, utilizarea intranet-ului [i a internet-ului permite o informare rapid` [i profund`
at#t a corpului didactic, c#t [i a ofi]erilor-studen]i sau cursan]i. M` opresc totu[i aici,
cu speran]a c`, \n cur#nd, ve]i fi cursantul nostru [i ve]i avea posibilitatea s` constata]i
[i alte schimb`ri \n \nv`]`m#ntul din institu]ia noastr`.
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: Consider demersul dumneavoastr`
ca o provocare pentru o mai profund` medita]ie asupra raporturilor generate de metodologia
[i tehnologia procesului managerial \n domeniul structurilor militare. Cuvintele cele mai folo-
site atunci c#nd se vorbe[te sau se scrie despre noi [i NATO sunt compatibilitate [i inter-
operabilitate. De cele mai multe ori ele sunt asociate cu echipamentele [i procedurile,
174
Dezbateri GMR
uneori cu structurile. Din ce \n ce mai des se vorbe[te de banii necesari celor trei componente
[i, uneori, evolu]ia lor se descrie sintetic prin cuv#ntul modernizare. Exist` \ns` o resurs`
care vizeaz` \nt#ietatea: resursa uman`. Toate acestea sunt asociate restructur`rii.
Altfel spus, armatele moderne nu \nseamn` doar dotare cu tehnic` militar` performant`
sau nu aceasta \n primul r#nd. Ele \nseamn` mecanisme umane flexibile, func]ionale, capabile
de reac]ie rapid` [i eficient` pentru \ndeplinirea unor misiuni \n spa]ii de conflict radical
diferite de cele asumate p#n` mai mult timp \n urm`. |n aceast` fascinant` aventur` a vie]ii,
curajul de a g#ndi este, de fapt, curajul de a restructura.
Colonelul Costinel Petrache: Dezvoltarea, inimaginabil` c#ndva, nu cu foarte

mult timp \n urm`, a instrumentarului tehnologic [i comunica]ional de ducere
a ac]iunilor de lupt`, propriu de-acum r`zboiului postmodern, a impus, pe aceast`
dimensiune, inerent, [i reg#ndirea proceselor manageriale. Putem \ntocmi profilul
managementului ac]iunilor militare specifice viitorului, evident \n orizontul de pre-
vizibilitate controlat` ?
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: S-a scris

[i se scrie foarte mult privind r`zboiul viitorului. Se poate explora
orizontul sub o previzibilitate controlat`, dac` vom \n]elege c#teva
no]iuni care au c`p`tat statutul de sindrom al c#mpului de lupt`,
[i anume: pierderi 0; timpul de transmitere a misiunilor s` tind`
c`tre 0; evaluarea riguroas` a consumabilelor; c#mp de lupt` extins,
modular, poros, expandat, flexibil; mijloc de lupt` de baz`; mobilitate
tactic`, operativ` sau strategic`.
Managementul ac]iunilor militare viitoare nu trebuie \n]eles \n mod simplist, ca o ecua]ie
ce se solu]ioneaz` integral [i de la sine. Nu se construie[te o decizie vizavi de o posibil`
ac]iune militar` av#nd \n minte un model [i apoi s` \ncerci zadarnic s`-l potrive[ti s` func]ioneze
\n g#ndirea [i ac]iunea managerial`. Pentru a stimula ini]iativa, pentru a dezvolta judecata realist`
trebuie s` desc`tu[`m, s` eliber`m g#ndirea decizional` de \nchist`ri [i modele retrograde.
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: Din nou, cred, este oportun s` privim
tendin]ele de ansamblu ale managementului organiza]iilor. |n lumea de azi [i de m#ine,
managementul bazat pe proiectarea experien]ei proprii [i a organiza]iilor din proximitate,
de[i extrem de util, nu mai este suficient. Indiscutabil, experien]a
nu poate dep`[i orizontul clipei prezente. Or, din ce \n ce mai mult,
organiza]iile se confrunt` cu noi presiuni [i noi provoc`ri, care cer
abord`ri fundamental noi. |n prim plan se afl`, tot mai vizibil,
managementul inov`rii, al crea]iei. |n chip similar, trebuie g#ndit
[i managementul ac]iunilor militare. F`r` a neglija experien]a
[i arsenalul clasic al ac]iunii militare, managementul ac]iunilor militare
va fi centrat tot mai mult pe capacitatea de r`spuns la agresiunile
neconven]ionale.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Poate ve]i renun]a

[i dumneavoastr` [i al]ii la sintagma managementul ac]iunilor militare [i o ve]i accepta
175
pe cea de conducere a ac]iunilor militare ! Desigur, ac]iunile militare specifice viitorului
sunt foarte greu de prev`zut at#t \n ceea ce prive[te fizionomia acestora, c#t [i conducerea
grup`rilor de for]e care pot fi na]ional eterogene sau multina]ional eterogene. Din acest
punct de vedere, cred c` viitorul ne oblig` s` construim noi module
de conducere (celule, centre, comitete, comandamente etc.)
ultraspecializate pe pachete de ac]iuni, tipice sau atipice, pe teritoriul
na]ional sau \n afara acestuia.
Nu vom putea cere unui comandament (organ de conducere)
s` cunoasc` absolut toate elementele de specificitate ale preg`tirii
[i ducerii tuturor ac]iunilor la care pot participa structuri militare.
Ar putea fi chiar o direc]ie de orientare a preg`tirii, \n acest sens,
a personalului militar.
Colonelul Costinel Petrache: S` revenim la rolul liderului, de data aceasta

\n ecua]ia delicat`, complex` a afirm`rii morale a organiza]iei. C#t de important
este, v` rog s` avem \n vedere organiza]iile militare, rolul liderului \n realizarea
unui climat etic puternic productiv ? C#t de mari sunt responsabilit`]ile lui etice
[i cum trebuie s` r`spund` el acestor provoc`ri ?
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: Echilibrul este valoarea fundamental`
a oric`rei organiza]ii. |n genere, sub presiunea schimb`rii, organiza]iile \[i pierd, \n diverse
grade, echilibrul, salv#ndu-se doar cele care sunt \n m`sur` s` genereze strategii
de reechilibrare. Ei bine, \n acest context, nu trebuie uitat nici o clip` c` fibra [i sim]ul
moral sunt vitale pentru echilibrul unei organiza]ii, [i poate mai ales pentru organiza]ia
militar`. Doar prin temei moral poate fi generat` \ncrederea de sine, ca valoare a individului
[i a organiza]iei. Or, f`r` \ncredere de sine, nici omul, nici organiza]ia nu pot merge
mai departe. {i asta chiar \n vremurile de lini[te [i stabilitate, darmite \n cele de schimbare
rapid`
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: Rolul liderului nu trebuie \n]eles
ca o ecua]ie ce se solu]ioneaz` exclusiv [i integral de la sine. |n toate modelele exist`
solu]ion`ri interne, nu se construie[te sistemul av#nd \n minte un model [i apoi s` \ncerci
zadarnic s`-l potrive[ti s` func]ioneze \mpreun` cu elementele sistemului. Fa]` de o asemenea
perspectiv`, reac]iile sunt foarte diverse: unii acuz` nedreptatea, al]ii salut` schimb`rile,
iar formele de manipulare oscileaz` de la competen]` sau incompeten]` managerial`
la conservatorism disimulat. Se impune a realiza muta]iile necesare \n g#ndirea [i ac]iunea
liderului pentru a le stimula ini]iativele, dorin]a de angajare, judecata realist`, obiectiv`
a propriilor realiz`ri comparativ cu ale altora. {i acum \ncerc o concluzie: o privire s`n`toas`
spre viitor \ndeamn` la evitarea introducerii arbitrare \n noile structuri a unor practici unde
se folose[te c#nd for]a, c#nd lingu[irea, c#nd oportunismul. Aceasta presupune, pe l#ng`
preg`tire, \ncurajarea g#ndirii independente, stimularea spiritului inovator, manifestarea
ini]iativei [i dezvoltarea inspira]iei creatoare.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Climatul dintr-o organiza]ie,
de regul`, nu poate fi impus, el se creeaz`, se modeleaz` prin participarea celor cu abilit`]i
chiar native, a[ putea spune, \n ceea ce prive[te rela]iile \ntr-un colectiv. Liderul, a[a cum
l-am caracterizat \n prima parte a interven]iei mele, are un rol deosebit \n realizarea
unui climat s`n`tos, puternic productiv.
176
Dezbateri GMR
El poate fi \n egal` m`sur` elementul stimulativ, poten]ator al membrilor organiza]iei,
dar [i conservator capabil de stagnare, de obturare a func]ion`rii acesteia. Cel din urm`,
\n opinia mea, trebuie eliminat fie prin stimularea apari]iei unui alt lider, fie prin scoaterea
efectiv` a acestuia din organiza]ie.
Colonelul Costinel Petrache: Cu ani \n urm`, ni se tot \mpuia capul

cu o anume r`m#nere a for]elor [i mijloacelor de produc]ie \n urma con[tiin]ei.
Parafraz#nd invers cunoscuta tez`, putem spune c` asist`m la o r`m#nere \n urm`
a managementului militar fa]` de baza [i infrastructura preg`tirii pentru lupt`,
dar [i a ducerii r`zboiului ? F`r` s` anticipez cumva con]inutul interven]iilor
dumneavoastr`, v` rog ca, radiografiind institu]ia managementului militar,
s` puncta]i posibile solu]ii pentru eficientizarea structural` a acesteia.
Colonelul prof. univ. dr. Dumitru IACOB: N-a[ spune c` asist`m la o r`m#nere
\n urm` a managementului militar. Poate, chiar dimpotriv`. Dintotdeauna, armata a fost
un generator [i exportator de solu]ii manageriale. S` nu uit`m c`, \n procesele integr`rii
euroatlantice, armata a fost [i este, \n sens organiza]ional, extrem de activ`.
Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: Un recent studiu asupra activi-
t`]ii a 10 manageri a scos \n eviden]` faptul c` 9 dintre ei au declarat [i au demonstrat
c` au un program foarte \nc`rcat [i le-ar trebui un timp de 1,5 ori mai mare. Analiza activit`]ii
lor a demonstrat c` principalele cauze ale programului \nc`rcat sunt: centralizarea excesiv`
a tuturor problemelor; lipsa de \ncredere \n subordona]i pentru rezolvarea unor probleme
manageriale; rezolvarea unor probleme ce revin subordona]ilor.
|n acest sens, unui manager militar pentru a fi eficient i se cere: o imagine clar` a obiec-
tivelor, sarcinilor [i responsabilit`]ilor care \i revin; cuno[tin]e, pricepere [i discern`m#nt
care s`-i permit` realizarea corect` [i ra]ional` a obiectivelor [i sarcinilor; capacitatea
[i competen]a de a elabora idei noi; calit`]i pentru o comunicare creativ` cu subordona]ii sì;
spirit de ini]iativ` [i interven]ii rapide c#nd situa]ia le impune; sim] analitic \n verificarea unor
activit`]i, inclusiv a activit`]ii proprii.
Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Eficien]a actului managerial
depinde, \n opinia mea, \n primul r#nd de calit`]ile celor abilita]i s`-l exercite, care, de foarte
multe ori, au predispozi]ii native. Sunt mul]i profesioni[ti \n domeniul militar care cunosc
foarte bine multe domenii ale [tiin]ei militare [i ale altor [tiin]e, dar care, \n exercitarea
actului managerial, sunt ineficien]i. Nu lipsit de importan]` \n actul managerial este stilul
imprimat de e[alonul superior, la care se pot adùga mediul [i condi]iile \n care se desf`[oar`
acesta.
Foarte importante sunt, de asemenea, sursa financiar`, baza material`, calitatea membrilor
organiza]iei, perspectiva acesteia, mai ales \n condi]iile prezen]ei reformei. Sunt multe
de spus, dar cred c` aceast` problematic` poate constitui tema unei dezbateri viitoare.
Colonelul Costinel Petrache: V` propun s` \ncheiem aici dezbaterea

noastr`, l`s#nd deschis` u[a [i altor contribu]ii menite s` optimizeze c#t mai relevant
cu putin]` rela]iile verticale \n [i \ntre organiza]iile militare. |ntre oameni [i \ntre
organiza]ii, \n intimitatea manifest`rii lor, rela]iile urmeaz` reguli demult b`t`torite,
dar impun [i reguli \nc` neaflate. Gestionarea lor atent` [i pragmatic` determin`
decisiv institu]ia performan]ei. V` mul]umesc pentru st`ruin]a [i consisten]a efortului
dumneavoastr`.
177
2
T it-u
00
Declara]ia [efilor
2
ie
N m
ie O
br
de stat [i de guvern
um
m
2 A
no
S
participan]i la întâlnirea
2
1-
2
Consiliului Nord-Atlantic
,
ga
ra
P
America este foarte mul]umit` de decizia de ast`zi. Noi credem c` aceasta

va \nt`ri alian]a cea mai important` a na]iunii noastre, NATO. Prin primirea
a 7 membri, nu numai c` vom spori capabilit`]ile noastre militare,
dar vom \mprosp`ta spiritul acestei mari alian]e democratice.
Noi credem c` decizia de ast`zi reafirm` angajamentul nostru \n fa]a
libert`]ii [i angajamentul nostru fa]` de o Europ` care este \ntreag`, liber`
[i \n pace.
George W. BUSH
1. Noi, [efii de stat [i de guvern ai sta- securitatea în întreaga regiune euroatlantic`

telor membre ale Alian]ei Nord-Atlantice, [i va ajuta la atingerea obiectivului nostru
ne-am reunit ast`zi pentru a extinde Alian]a comun privind o Europ` nedivizat` [i liber`,
[i pentru a înt`ri NATO, pentru a face fa]` unit` în pace [i prin valori comune. U[a
noilor amenin]`ri grave [i provoc`ri serioase NATO va r`mâne deschis` democra]iilor
la adresa securit`]ii secolului XXI. Sub obli- europene care doresc [i sunt capabile
ga]ia moral` a viziunii noastre comune s`-[i asume responsabilit`]ile [i obliga]iile
inclus` în Tratatul de la Washington, statutului de stat membru, în conformitate
noi ne angaj`m s` transform`m NATO cu prevederile Articolului 10 al Tratatului
cu noi membri, noi capacit`]i [i noi rela]ii de la Washington.
cu partenerii no[tri. Suntem fermi în angaja- 3. Reamintind evenimentele tragice
mentul nostru fa]` de leg`tura transatlantic`, din 11.09.2001 [i decizia naostr` ulterioar`
sarcinile fundamentale de securitate de a invoca Articolul 5 al Tratatului
ale NATO inclusiv ap`rarea colectiv`, de la Washington, am aprobat un pachet
valorile noastre democratice împ`rt`[ite de m`suri, bazate pe Conceptul Strategic
[i Carta Na]iunilor Unite. al NATO, pentru a ne înt`ri capacitatea
2. Ast`zi am decis s` invit`m Bulgaria, de a face fa]` provoc`rilor la adresa securit`]ii
Estonia, Letonia, Lituania, România, for]elor noastre, a popoarelor [i teritoriilor,
Slovacia [i Slovenia s` demareze discu]iile indiferent de unde provin acestea. Decizia
de accedere pentru a adera la Alian]`. de ast`zi va oferi cadrul pentru dezvoltarea
Îi felicit`m cu aceast` ocazie istoric`, ce are de capacit`]i NATO echilibrate [i eficiente,
loc într-un mod atât de potrivit la Praga. astfel încât Alian]a s` poat` îndeplini
Accederea acestor noi membri va înt`ri mai bine gama întreag` de misiuni
178
Summit-ul NATO ~ Praga 2002
[i s` r`spund` în mod colectiv la provoc`ri, Am dat instruc]iuni în vederea dezvolt`rii
inclusiv amenin]`rilor reprezentate de tero- unui concept extins pentru o astfel de for]`
rism [i de proliferarea armamentului care va dispune de capacit`]ile sale opera-
de nimicire în mas`, ca [i de echipamentele ]ionale ini]iale cât de repede posibil, îns`
de transport al acestora la ]int`. nu mai târziu de luna octombrie a anului
4. Subliniem faptul c` eforturile noastre 2004, iar de întreaga sa capacitate opera-
de transformare [i adaptare a NATO ]ional`, nu mai târziu de luna octombrie
nu trebuie percepute de c`tre vreun stat a anului 2006, [i pentru un raport c`tre
sau o organiza]ie drept o amenin]are, ministerele ap`r`rii ale statelor membre,
ci mai degrab` o demonstra]ie a hot`rârii în prim`vara anului 2003. NRF [i activi-
noastre de a ne proteja popoarele, teritoriile tatea aferent` a Obiectivului Principal
[i for]ele împotriva unui atac terorist, pro- al UE se vor sprijini reciproc, respectând
venit din afar`. Suntem hot`râ]i s` descu- în acela[i timp autonomia ambelor
raj`m, s` distrugem orice amenin]are organiza]ii.
la adresa noastr`, s` ap`r`m [i s` ne protej`m b) S` reform`m structurile de comand`
împotriva oric`rui atac, în conformitate ale NATO. Am aprobat raportul ministerelor
cu prevederile Tratatului de la Washington ap`r`rii ce ofer` cadrul pentru o structur`
[i Carta Na]iunilor Unite. Pentru a îndeplini de comand` mai fluid`, mai eficient`
gama întreag` de misiuni, NATO, la decizia [i manevrabil`, având în vedere inten]ia
Consiliului Nord-Atlantic, trebuie s` fie de a veni în întâmpinarea cerin]elor opera-
capabil` s` disloce rapid for]e, oriunde este ]ionale pentru gama întreag` de misiuni
necesar, pentru a sus]ine opera]iuni ale Alian]ei. Raportul se bazeaz` pe docu-
îndelungate [i la mare distan]`, inclusiv mentul aprobat privind Cerin]ele Militare
într-un mediu în care s-ar putea confrunta Minime pentru structurile de comand` ale
cu amenin]`ri nucleare, biologice [i chimice Alian]ei. Aceast` structur` va îmbun`t`]i
[i s`-[i realizeze obiectivele. For]ele militare leg`tura transatlantic`, va determina
eficiente, ca parte esen]ial` a strategiei o reducere semnificativ` a num`rului
noastre politice globale, sunt vitale pentru de cartiere generale [i de centre pentru
protejarea libert`]ii [i securit`]ii cet`]enilor opera]iuni aeriene combinate [i va promova
no[tri [i pentru contribu]ia la pacea ac]iunea de transformare a capacit`]ilor
[i securitatea din regiunea euroatlantic`. noastre militare. Vor exista dou` comanda-
Astfel, am decis: mente strategice, unul opera]ional [i unul
a) S` cre`m o For]` de R`spuns func]ional. Centrul de Comand` Strategic`
a NATO (NATO Response Force NRF), pentru Opera]iuni, cu cartierul general
format` din for]e înzestrate cu armament în Europa (Belgia), va fi sprijinit de dou`
[i tehnic` moderne, flexibile, interoperabile, comandamente de for]e \ntrunite, capabile
care s` poat` fi dislocate rapid, capabile s` constituie un carier general pentru o For]`
s` desf`[oare ac]iuni de lung` durat`, Operativ` Terestr` Combinat` (CJTF)
care s` includ` elemente terestre, maritime [i un cartier general comun robust, îns` mai
[i aeriene preg`tite s` fie dislocate rapid, limitat, pentru o For]` Operativ` Maritim`
oriunde este necesar, la decizia Consiliului. Combinat`. De asemenea, vor exista compo-
NRF va fi, de asemenea, un element catalizator nente terestre, maritime [i aeriene. Comanda
pentru atingerea unui nivel de concentrare Strategic` pentru Transformare, cu cartierul
[i pentru promovarea de îmbun`t`]iri general în SUA [i cu o prezen]` în Europa,
în cadrul capacit`]ilor militare ale Alian]ei. va fi responsabil` pentru continuarea
179
transform`rii capacit`]ilor militare [i pentru ar putea s` includ` eforturi multina]ionale,
promovarea interoperabilit`]ii for]elor specializare [i restabilire a priorit`]ilor, notând
Alian]ei, în cooperare cu Comandamentul faptul c` în multe state vor fi necesare resurse
pentru Opera]iuni Aliate. Am în[tiin]at financiare suplimentare, supuse aprob`rii
Consiliul [i Comitetul pentru Planificarea parlamentare. Suntem hot`râ]i s` întreprin-
Ap`r`rii, având în vedere activitatea dem cu fermitate ac]iunile de îmbun`t`]ire
Autorit`]ilor Militare ale NATO [i criteriile a capacit`]ilor. Am cerut Consiliului în Sesiune
militare obiective, s` finalizeze detaliile Permanent` s` informeze ministerele ap`-
structurii, inclusiv în ceea ce prive[te loca]iile r`rii despre procesul de implementare.
geografice ale cartierelor generale ale structu- S` aprob`m conceptul militar convenit
rilor de comand` [i ale altor elemente, pentru ap`rarea împotriva terorismului.
astfel încât deciziile finale s` fie adoptate Conceptul este par]ial bazat pe un pachet
de c`tre ministerele ap`r`rii ale statelor de m`suri menite s` consolideze capacitatea
membre în iunie 2003. NATO în acest domeniu, care include,
c) S` aprob`m Angajamentul privind de asemenea, un schimb mai bun al infor-
Capacit`]ile (Prague Capabilities Com- ma]iilor [i acorduri privind r`spunsul
mitment PCC) ca parte a efortului continuu în situa]ii de criz`. Terorismul, pe care trebuie
al Alian]ei de a îmbun`t`]i [i dezvolta noi s` îl respingem în mod categoric [i s`-l con-
capacit`]i militare pentru r`zboiul modern damn`m în toate formele [i manifest`rile
într-un mediu ce prezint` amenin]`ri consi- sale, reprezint` o amenin]are grav`
derabile. Statele aliate au oferit angajamente [i crescând` la adresa cet`]enilor, a for]elor
politice ferme [i specifice pentru a-[i îmbu- [i teritoriilor statelor Alian]ei, cât [i la adresa
n`t`]i capacit`]ile în domeniile ap`r`rii securit`]ii interna]ionale. Suntem hot`râ]i
chimice, biologice, radiologice [i nucleare; infor- s` combatem acest flagel atât timp cât va fi
ma]iilor, supravegherii [i detect`rii ]intelor; necesar. Pentru a combate terorismul în mod
supravegherii aer-sol; comenzii, controlului eficient, r`spunsul nostru trebuie s` fie complex
[i comunica]iilor; eficacit`]ii în lupt`, inclusiv [i extins. Suntem hot`râ]i, în cooperare
în ceea ce prive[te muni]iile de înalt` precizie cu partenerii no[tri, s` implement`m în tota-
[i distrugerea sistemelor inamice de ap`rare litate Planul de Ac]iune pentru Situa]ii
antiaerian`; transportul strategic aerian Civile de Criz` (Civil Emergency
[i maritim; realiment`rii în zbor [i unit`]ilor Planning CEP), pentru preg`tirea
de sprijin al ac]iunilor de lupt`. Eforturile popula]iei civile de a reac]iona la un atac
noastre de a îmbun`t`]i capacit`]ile, cu agen]i chimici, biologici sau radiologici
prin intermediul Angajamentului de la Praga (CBR). Ne vom îmbun`t`]i capacitatea
privind Capacit`]ile [i eforturile UE de a îmbu- de a oferi sprijin, atunci când este necesar,
n`]i capacit`]ile europene prin intermediul pentru a ajuta autorit`]ile na]ionale s` fac`
Planului de Ac]iune European pentru fa]` consecin]elor atacurilor teroriste, inclusiv
Capacit`]i, ar trebui s` se sus]in` reciproc atacurilor cu agen]i chimici, biologici, radio-
[i într-o manier` deschis`, respectând logici [i nucleari împotriva infrastructurii
în acela[i timp autonomia ambelor organiza]ii. cheie, a[a cum este prev`zut în cadrul
Vom implementa cât mai curând posibil toate Planului de Ac]iune pentru Situa]ii Civile
aspectele Angajamentului de la Praga de Criz`.
privind Capacit`]ile. Vom întreprinde m`surile e) S` aprob`m implementarea a cinci ini-
necesare pentru a îmbun`t`]i capacit`]ile ]iative de ap`rare împotriva armelor nucleare,
în domeniile identificate. Astfel de etape biologice [i chimice, care vor îmbun`t`]i
180
capacit`]ile de ap`rare ale NATO [i consolid`rii acordurilor multilaterale
împotriva armamentului de nimicire în privind neproliferarea, regimul controlului
mas`: un Laborator Prototip Dislocabil exporturilor, controlul interna]ional al arma-
de Analiz` NBC (Prototype Deployable mentului [i acordurile privind dezarmarea.
NBC Analytical Laboratory); o Echip` 5. Admiterea Bulgariei, Estoniei,
Prototip de R`spuns NBC (Prototype Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei
NBC Event Response Team); un Centru [i Sloveniei ca noi state membre va spori
Virtual de Excelen]` pentru Ap`rarea capacitatea NATO de a face fa]` provoc`rilor
împotriva Armelor NBC (Virtual Centre prezente [i viitoare. Aceste state [i-au demon-
of Excellence for NBC Weapons Defence); strat angajamentul fa]` de principiile de baz`
un Arsenal NATO de Ap`rare Împotriva [i valorile stabilite în Tratatul de la Washington,
Agen]ilor Biologici [i Chimici (NATO capacitatea de a contribui la o gam` extins`
Biological and Chemical Defence Stockpile) de misiuni ale Alian]ei, inclusiv ap`rarea
[i un Sistem de Supraveghere a Afec- colectiv`, [i un angajament ferm pentru
]iunilor (Disease Surveillance System). a contribui la climatul de stabilitate
Ne reafirm`m angajamentul s` sporim [i securitate, în special în regiunile de criz`
[i s` îmbun`t`]im rapid capacit`]ile de ap`- [i conflict. Vom începe imediat discu]iile
rare împotriva NBC. de aderare, cu scopul de a semna Protocoale
f) S` ne înt`rim capacit`]ile pentru de Accedere pân` la sfâr[itul lunii martie
ap`rarea împotriva atacurilor cibernetice. 2003 [i de a finaliza procesul de ratificare
g) S` examin`m op]iunile pentru a limita în timp util, pentru ca aceste state s` adere
amenin]area crescând` a rachetelor la adresa la Alian]` cel mai târziu la summit-ul NATO
teritoriului Alian]ei, a for]elor sale [i a cen- din luna mai 2004. De-a lungul perioadei
trelor populate, într-o manier` eficient` pân` la accedere, Alian]a va implica statele
[i eficace, prin intermediul conjug`rii efor- invitate în activit`]i ale NATO în cel mai
turilor politice [i de ap`rare, împreun` extins grad posibil. Ne afirm`m sus]inerea
cu ac]iuni de descurajare. Ast`zi, am ini]iat [i asisten]a, inclusiv prin intermediul
un nou studiu de fezabilitate pentru Planului de Ac]iune pentru Aderare
ap`rarea antirachet`, pentru a examina (Membership Action Plan MAP). A[tept`m
op]iunile privind protejarea teritoriului s` primim planific`rile calendaristice ale invi-
Alian]ei, a for]elor sale [i a centrelor populate ta]ilor care vizeaz` reformele, pe baza c`rora
împotriva întregii game de amenin]`ri este preconizat` înregistrarea de progrese
cu rachete, ini]iativ` pe care vom continua înainte [i dup` aderare, în scopul de a-[i spori
s` o analiz`m. Eforturile noastre în acest contribu]ia la Alian]`.
sens vor fi consistente, cu indivizibilitatea 6. Apreciem Albania pentru progresele
securit`]ii Alia]ilor. Sprijinim consolidarea sale semnificative, rolul sù constructiv
rolului Centrului ANM (WMD Centre) în promovarea stabilit`]ii regionale [i puter-
în cadrul staff-ului interna]ional, pentru nicul sprijin manifestat fa]` de Alian]`.
a asista activitatea Alian]ei în contracararea Apreciem Fosta Republic` Iugoslav`
acestei amenin]`ri. Reafirm`m faptul Macedonia pentru progresul semnificativ
c` dezarmarea, controlul armamentului înregistrat în domeniul procesului de reforme
[i neproliferarea reprezint` o contribu]ie [i pentru puternicul sù sprijin manifestat
esen]ial` la prevenirea r`spândirii [i folosirii fa]` de opera]iunile Alian]`, cât [i pentru
ANM [i a mijloacelor de transport al acestora pa[ii importan]i pe care i-a întreprins
la ]int`. Subliniem importan]a men]inerii în vederea dep`[irii problemelor interne
181
[i înregistr`rii de progrese în ceea ce prive[te [i care permit sprijinirea eforturilor refor-
democra]ia, stabilitatea [i reconcilierea melor partenerilor. Încuraj`m partenerii,
etnic`. Vom continua s` ajut`m ambele state, inclusiv statele din regiunile de importan]`
inclusiv prin intermediul MAP, s` ob]in` stabi- strategic` Asia Central` [i Caucaz, s` profite
litate, securitate [i prosperitate, astfel încât de aceste mecanisme. Primim cu c`ldur`
s` îndeplineasc` criteriile pentru aderare. hot`rârea partenerilor de a întreprinde
În acest context, am consim]it, de asemenea, toate eforturile pentru contracararea
s` ne îmbun`t`]im capacitatea de a contribui terorismului, inclusiv prin intermediul
la reformele continue ale Albaniei [i de a con- Planului de Ac]iune pentru Parteneriat
tinua s` sprijim reformele în sectorul ap`r`rii împotriva Terorismului. Vom continua,
[i securit`]ii din Fosta Republic` Iugoslav` de asemenea, s` sporim interoperabilitatea
a Macedoniei prin prezen]a NATO. Încuraj`m [i activit`]ile din domeniul ap`r`rii,
ambele state s`-[i sporeasc` \n mod consi- care constituie esen]a parteneriatului nostru.
derabil eforturile privind reformele. Aceste state Participarea în PpP [i EAPC ar putea fi
vor fi analizate în continuare pentru ob]inerea extinse în viitor, pentru a include Republica
statutului de membru al NATO. Croa]ia, Federal` Iugoslavia, Bosnia [i Her]egovina
care a realizat progrese încurajatoare imediat ce se înregistreaz` progresele necesare,
în domeniul reformelor, va fi, de asemenea,
inclusiv deplina cooperare cu Tribunalul
avut` în vedere pentru oferirea statutului
Interna]ional pentru Crime de R`zboi pentru
de membru. Progresul înregistrat în aceast`
fosta Iugoslavie.
direc]ie va depinde de reformele urm`toare
8. Apreciem pozitiv realiz`rile
ale Croa]iei, cu toate obliga]iile sale inter-
semnificative ale Consiliului NATO-Rusia
na]ionale, inclusiv fa]` de Tribunalul
de la întâlnirea istoric` reprezentat`
Interna]ional pentru Crime de R`zboi pentru
de summit-ul NATO-Rusia de la Roma.
fosta Iugoslavie. Planul de Ac]iune pentru
Aderare va r`mâne mijlocul de revizuire Ne-am consolidat rela]iile în beneficiul
al progresului statelor aspirante. Statele tuturor oamenilor din regiunea euroatlantic`.
invitate ast`zi la NATO nu vor fi ultimele. Statele membre ale NATO [i Rusia conlu-
7. Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic creaz` îndeaproape în cadrul Consiliului
(EAPC) [i Parteneriatul pentru Pace (PpP) NATO-Rusia ca parteneri egali, înregistrând
au sporit, într-o m`sur` ridicat`, securitatea succese în domenii ca men]inerea p`cii,
[i stabilitatea în întreaga regiune euroatlan- reforme ale ap`r`rii, proliferarea ANM,
tic`. Am decis ast`zi s` ne consolid`m opera]iuni de cùtare-salvare, planificarea
cooperarea cu statele din cadrul EAPC [i PpP. situa]iilor civile de urgen]`, ap`rarea
Dialogul nostru politic va fi [i el înt`rit, antirachet` [i lupta împotriva terorismului,
iar alia]ii, consultându-se cu partenerii, în vederea atingerii scopului nostru comun,
vor cre[te, la cel mai însemnat nivel, impli- al unei Europe stabile, pa[nice [i nedivizate.
carea Partenerilor, în mod corespunz`tor, În conformitate cu Actul Fondator [i Declara]ia
în planificarea, conducerea [i supravegherea de la Roma, suntem hot`râ]i s` intensific`m
acelor activit`]i [i proiecte în care particip` [i s` extindem cooperarea noastr` cu Rusia.
[i la care contribuie. Am introdus noi 9. R`mânem angaja]i în decizia de a men-
mecanisme practice, cum ar fi Planuri ]ine rela]ii strânse între NATO [i Ucraina,
de Ac]iune pentru Parteneriat Individual, în conformitate cu prevederile Cartei pentru
care vor asigura o abordare extins`, parti- Parteneriat Distinctiv. Apreciem determinarea
cularizat` [i diferen]iat` fa]` de Parteneriat Ucrainei de a ac]iona în vederea integr`rii
182
euroatlantice [i încuraj`m Ucraina s` imple- ap`rarea, administrarea situa]iilor de criz`,
menteze toate reformele necesare, inclusiv astfel încât la acestea s` se poat` r`spunde
pe cele legate de sporirea controlului expor- eficient [i într-o manier` adecvat` din punct
turilor, pentru a atinge acest obiectiv. Noul de vedere militar. R`mânem în continuare
Plan de Ac]iune pe care-l adopt`m cu Ucraina angaja]i în înregistrarea de progrese necesare
reprezint` un important pas înainte; acesta tuturor aspectelor diferite ale rela]iei noastre,
identific` domenii de reform` la nivel politic, subliniind necesitatea identific`rii unor solu]ii
economic, militar, precum [i alte domenii satisf`c`toare pentru toate statele aliate
de reform` în care Ucraina se angajeaz` cu privire la participarea statelor europene
s` înregistreze noi progrese [i în care NATO membre ale NATO care nu sunt membre
continu` s` ofere sprijin. Progresul continuu ale UE, pentru realizarea unui real parte-
în consolidarea [i îmbun`t`]irea rela]iei neriat strategic.
noastre necesit` un angajament univoc 12. Pentru a promova pacea [i stabilitatea
ucrainean fa]` de valorile comunit`]ii în spa]iul euroatlantic, NATO va continua
euroatlantice. s` dezvolte cooperarea fructuoas` [i apro-
10. Reafirm`m faptul c` securitatea piat` cu OSCE, în special în regiunile
în Europa este în interdependen]` complementare de prevenire a conflictelor,
cu securitatea [i stabilitatea din regiunea administrarea situa]iilor de criz` [i reabili-
mediteranean`. Prin urmare, decidem tarea postconflict.
s` sporim substan]ial dimensiunea politic` 13. Alian]a a avut un rol vital în restabi-
[i pe cea practic` a Dialogului Mediteranean lirea unui climat de securitate în sud-estul
ca parte a abord`rii Alian]ei fa]` de securitate. Europei. Ne reiter`m sprijinul pentru
În acest sens, încuraj`m cooperarea practic` integritatea [i suveranitatea tuturor statelor
intens` [i interac]iunea efectiv` la nivelul din aceast` regiune de importan]` strategic`.
problemelor de securitate de interes comun, Vom continua s` colabor`m cu partenerii
inclusiv problemele legate de terorism, unde no[tri din SFOR, KFOR, ONU, UE, OSCE
NATO poate ajuta substan]ial. Reiter`m [i alte organiza]ii interna]ionale, pentru
faptul c` Dialogul Mediteranean [i alte a ajuta la realizarea unei Europe de Sud-Est,
eforturi interna]ionale, inclusiv procesul stabil`, democratic`, în care s` domneasc`
UE de la Barcelona, sunt complementare un climat de pace, în cadrul c`reia toate
[i se înt`resc reciproc. statele s`-[i asume responsabilitatea
11. NATO [i UE au interese strategice procesului de reform` [i s` fie integrate
comune. Respect` cu stricte]e deciziile luate în structurile euroatlantice. Ne men]inem
la summit-ul de la Washington [i în cadrul hot`rârea ca acest obiectiv s` fie realizat.
întâlnirilor ministeriale ulterioare, pentru Ne a[tept`m ca statele din regiune s` conti-
a spori cooperarea cu UE. Succesul coope- nue dezvoltarea unor democra]ii solide
r`rii noastre a fost evident în ac]iunile multietnice; s` ac]ioneze în direc]ia eradic`rii
de concentrare a eforturilor din Balcani crimei organizate [i a manifest`rilor
pentru restabilirea p`cii [i cre`rii de condi]ii de corup]ie [i s` stabileasc` în mod ferm
pentru dezvoltarea unor societ`]i democratice statul de drept; s` coopereze cu statele
[i prospere. Evenimentele de la 11.09.2001 din regiune; s` respecte în totalitate obliga]iile
[i cele ulterioare au subliniat promovarea interna]ionale, inclusiv prin aducerea în justi]ie
unei transparen]e mai mari [i a cooper`rii la Tribunalul de la Haga a tuturor inculpa]ilor.
între cele dou` organiza]ii pe probleme Progresele pe care aceste state le vor înregistra
de interes comun care vizeaz` securitatea, în domeniul reformelor vor determina cursul
183
integr`rii acestora în structurile euroatlantice. din CFE, care [i-au exprimat inten]iile de a
Confirm`m prezen]a noastr` în regiune solicita accederea la Tratatul CFE Adaptat.
[i suntem preg`ti]i pentru a asista aceste Accederea acestora ar contribui într-o manier`
state, prin programe individuale de asisten]`. important` la stabilitatea [i securitatea
În lumina continu`rii progreselor [i analizelor european`. Apreciem rezultatele importante
pentru mediul politic [i de securitate, ale eforturilor Rusiei de a-[i reduce efectivele
vom cùta op]iuni pentru o ra]ionalizare în conformitate cu Articolul V al Tratatului.
ulterioar` [i restructurare a for]elor, urm`- Solicit`m realizarea rapid` a angajamentelor
rindu-se o abordare regional` a situa]iei. importante de la Istanbul cu privire la Georgia
Salut`m finalizarea cu succes a opera]iunii [i Moldova, care vor crea condi]ii pentru alia]i
Amber Fox din Fosta Republic` Iugoslav` [i pentru alte state partenere de a ac]iona
a Macedoniei. Am stabilit s` men]inem în direc]ia ratific`rii Tratatului CFE Adaptat.
o prezen]` NATO dup` 15.12.2002, 16. De[i NATO se transform`, am luat
pe o perioad` limitat`, pentru a contribui o serie de m`suri pentru îmbun`t`]irea
la men]inerea unui climat de stabilitate eficien]ei [i eficacit`]ii cartierelor generale
continu` pe care îl vom analiza având ale organiza]iei. NATO al`turi de ini]iativa
în vedere evolu]ia situa]iei. Acord`m aten]ie pentru resurse umane completeaz` acest
declara]iilor UE potrivit c`rora este preg`tit` efort. Suntem angaja]i în furnizarea continu`,
s` preia conducerea opera]iilor militare individual [i colectiv, a resurselor necesare
din Fosta Republic` Iugoslav` a Macedoniei, pentru a-i permite Alian]ei s` realizeze
în condi]ii adecvate unei astfel de situa]ii. obiectivele pe care le a[tept`m de la aceasta.
14. Statele membre ale NATO au r`spuns 17. Salut`m rolul Adun`rii Parlamentare
solicit`rii Consiliului de Securitate al ONU a NATO în sprijinirea eforturilor Alian]ei
de a asista guvernul afgan în ac]iunile de a promova stabilitatea în întreaga
acestuia de restabilire a securit`]ii la Kabul Europ`. De asemenea, apreciem contribu]ia
[i în localit`]ile din jurul acestuia. For]ele Asocia]iei Tratatului Nord-Atlantic în promo-
sale reprezint` piesa central` a For]ei varea în]elegerii, de c`tre opinia public`,
Interna]ionale de Asisten]` pentru a Alian]ei [i a obiectivelor sale.
Securitate (ISAF) din Afganistan. Apreciem 18. Ne exprim`m aprecierea pentru
contribu]iile succesive ale Turciei [i Marii ospitalitatea oferit` de guvernul Cehiei.
Britanii ca state care s-au aflat la conducerea 19. Summit-ul demonstreaz` c` alia]ii
ISAF [i salut`m disponibilitatea Germaniei europeni [i cei nord-americani, uni]i
[i Olandei de a le urma. NATO a fost prin istorie [i valori comune, vor r`mâne
de acord s` ofere sprijin în anumite regiuni o alian]` hot`rât` [i capabil` s` apere
pentru urm`toarele state care vor prelua teritoriul, popula]ia [i for]ele sale împotriva
conducerea ISAF, demonstrând astfel amenin]`rilor de orice tip. Timp de peste
angajarea noastr` continu`. Îns`, responsa- 50 de ani, NATO a ap`rat pacea, democra]ia
bilitatea pentru asigurarea securit`]ii [i legii [i securitatea în spa]iul euroatlantic.
în Afganistan revine popula]iei afgane. Angajamentele pe care ni le-am asumat aici,
15. R`mânem angaja]i în Tratatul CFE. la Praga, garanteaz` c` Alian]a va juca
Regimul CFE aduce o contribu]ie fundamental` un rol vital [i în viitor.
pentru o Europ` mai sigur` [i mai integrat`. 20. Turcia recunoa[te Republica Macedonia
Salut`m abordarea statelor care nu fac parte sub denumirea sa constitu]ional`.
Traducerea [i adaptarea:
Doina ZUGR~VESCU
184
l
2
-u
00
Comunicatul de Presã
2
it
ie
N m
ie O
br
al Casei Albe, cu ocazia
T
um
m
2 A
no
S
primei zile a Summit-ului NATO

2
1-
2
de la Praga
,
ga
ra
P
NATO: Construirea de noi capacitãti

, pentru noi provocãri
NATO se transform` pentru a face fa]` noilor provoc`ri ale secolului XXI. Misiunea
de baz` a NATO, de ap`rare a statelor membre, r`mâne valabil`, îns` amenin]`rile specifice
r`zboiului rece au luat sfâr[it [i noile amenin]`ri o combina]ie periculoas` de terorism,
armament de nimicire în mas` [i regimuri dictatoriale problem` sunt în continu`
expansiune.
Dup` evenimentele din 11.09.2001, alia]ii SUA din cadrul NATO au dorit s` sprijine
combaterea terorismului [i cea mai mare parte au f`cut acest lucru, îns`, din cauza rapidit`]ii
cu care a fost planificat` campania din Afganistan [i a capacit`]ilor lor limitate de protec]ie
a for]ei, mul]i dintre alia]ii din cadrul NATO nu au fost în m`sur` s` contribuie a[a cum doreau.
Agenda noastr` pentru îmbun`t`]irea capacit`]ilor la Praga este menit` s` permit` NATO
s` joace rolul vital dorit de membrii sì de pe ambele maluri ale Atlanticului, în asigurarea
ap`r`rii împotriva noilor amenin]`ri.
Îmbun`t`]irea capacit`]ilor are patru componente intercorelate: O for]` de r`spuns
a NATO Angajamentul de la Praga privind capacit`]ile Reorganizarea structurii de comand`
Crearea unei structuri de comand` strategic` destinat` coordon`rii procesului de transformare
a for]elor noastre armate
Forta
, de rãspuns a NATO (NRF)
NRF va fi o for]` care poate fi dislocat` a sus]ine pân` la 200 de misiuni de lupt`
rapid pentru a îndeplini gama întreag` aeriene zilnice, o for]` terestr` de m`rimea
de misiuni militare, capabil` s` sus]in` ac]iuni unei brig`zi [i o for]` maritim` aproximativ
de lupt` timp de 30 de zile. Va avea în organic` de m`rimea for]ei navale permanente a NATO.
for]e apar]inând FAM, FMM [i TU, care Toate aceste categorii de for]e implic`
se vor roti la fiecare [ase luni [i care vor fi utilizarea a aproximativ 21 000 de militari.
conduse de c`tre un comandament general Unit`]ile vor parcurge o perioad` de pre-
al For]ei Operative Întrunite Combinate. g`tire înainte de primirea unei astfel de misiuni
M`rimea for]ei va fi stabilit` în func]ie pentru a se asigura c` sunt capabile s` ac]io-
de misiunea desemnat`, îns`, în esen]`, va fi neze conjugat timp de 7-30 de zile, oriunde
compus` din capacit`]i aeriene, precum în lume. NATO î[i va concentra programul
[i capacit`]i de comand` [i control pentru de instruire [i exerci]ii comune pe acele unit`]i
185
care vor participa la o rotire apropiat` Operative Întrunite Combinate pentru
din cadrul NRF. SACEUR va verifica [i certifica o mai bun` integrare a structurilor de comand`
gradul de preg`tire al unit`]ilor care vor fi [i de for]e ale NATO. Prin aceasta va fi sporit`
incluse în acele grup`ri de for]e, utilizate capacitatea de dislocare, precum [i capaci-
pentru ducerea diferitelor opera]ii de lupt`. tatea Alian]ei de a duce ac]iuni de lupt`
NRF va stabili o leg`tur` între for]ele de durat`, pentru a face fa]` noilor misiuni
opera]ionale [i comandamentul For]ei ce pot ap`rea.
Angajamentul de la Praga în privinta

, capacitãtilor
,
NATO se angajeaz` în derularea unui pro- Robertson, a organizat mai multe ini]iative
gram clar pentru concentrarea eforturilor pentru a remedia deficien]ele prin eforturi
financiare în vederea realiz`rii unor îmbun`t`]iri multina]ionale:
specifice, pe termen scurt, ale capacit`]ilor. Germania se angajeaz` s` închirieze
Obiectivul este de a încuraja alia]ii europeni, avioane de transport de tip C-17, ca o m`sur`
vechi [i noi, de a-[i concentra cheltuielile provizorie, [i s` conduc` o grupare de state
de ap`rare pe remedierea deficien]elor care s` pun` în comun facilit`]ile [i capaci -
cele mai serioase identificate de c`tre t`]ile în domeniul transportului aerian.
responsabilii militari ai NATO: capacitatea Canada, Fran]a, Italia, Olanda, Spania
de dislocare, de a duce ac]iuni de lupt` [i Turcia se angajeaz` la nivel individual
de durat`, interoperabilitatea, superioritatea s` achizi]ioneze avioane de cercetare
în domeniul informa]iilor, precum [i ap`rarea f`r` pilot (UAV).
chimic`, biologic`, radiologic`, nuclear` Olanda ac]ioneaz` într-o grupare al`turi
(CBRN). Mai degrab` decât s` încerc`m de Canada, Danemarca, Belgia [i Norvegia,
s` sus]inem interoperabilitatea pe întreg pentru a pune în comun programele de achi-
spectrul de lupt`, obiectivul nostru este zi]ionare a muni]iei de înalt` precizie.
de a pune accentul pe crearea unor capa- Spania [i Olanda achizi]ioneaz` muni]ie
cit`]i de ni[`, eficiente în aceste domenii pentru neutralizarea sistemelor de ap`rare
ale for]elor aliate. antiaerian` inamice (SEAD).
Prin Angajamentul de la Praga privind Danemarca [i Norvegia contribuie
capacit`]ile, liderii NATO au decis s` doteze cu capacit`]i de realimentare în aer.
for]ele aliate cu echipamente de comunica]ii Spania conduce un grup de state inte-
performante [i armament esen]ial pentru resate s` î[i pun` în comun capacit`]ile
asigurarea superiorit`]ii NATO pe câmpul de realimentare în aer.
de lupt`. Noii membri, ca [i actualii alia]i, Norvegia [i Germania s-au angajat
vor fi capabili s` creeze capacit`]i de ni[` s` î[i perfec]ioneze capacit`]ile maritime
specializate în cadrul for]elor proprii de dragare.
prin concentrarea eforturilor de modernizare Polonia [i Ungaria î[i îmbun`t`]esc
[i transformare asupra unit`]ilor identificate capacit`]ile de identificare a amenin]`rilor
pentru For]a de R`spuns a NATO. nucleare, chimice [i biologice [i de contracarare
Secretarul general al NATO, George a acestora.
Restructurarea structurii de comandã

Structura actualelor comandamente de for]e. Aceasta se afl` într-un proces major
ale NATO a fost conceput` s` desf`[oare de restructurare pentru a deveni destul
opera]iuni cu o contribu]ie prestabilit` de flexibil` spre a conduce for]e operative
186
comune cu diferite dimensiuni [i structuri. opera]iile militare între Europa [i Atlantic.
Comandamentele mari, statice î[i reduc În cadrul noii structuri, comandantul stra-
personalul [i î[i redistribuie misiunile. Coman- tegic pentru opera]ii va fi responsabil pentru
damentele inferioare sunt redirec]ionate preg`tirea [i conducerea tuturor opera]iilor,
c`tre comandarea for]elor operative comune inclusiv ap`rarea teritoriului NATO, aflat`
de diferite dimensiuni [i structuri. Alte coman- anterior în responsabilitatea SACLANT.
damente vor deveni specializate pe func]ii, Reducerea comandamentelor este o pro-
urm`rindu-se îmbun`t`]irea opera]iunilor vocare politic` dificil`, similar` cu închiderea
for]elor speciale sau alocarea de capacit`]i
unor baze militare din SUA. Totu[i, NATO
de transport (comparabil cu comandamentele
s-a angajat s` fac` aceste alegeri dificile
specifice americane). Comandamentele
astfel încât noua structur` s` fie capabil`
aliate vor avea o mai mare flexibilitate
în organizarea personalului pentru a-[i spori s` fac` fa]` provoc`rilor de a disloca for]e
astfel capacitatea de a face fa]` noilor militare combinate [i unite. Noua structur`
amenin]`ri [i misiuni. de comand` a NATO va asigura o organiza]ie
Noua structur` de comand` va include eficient`, capabil` s` îndeplineasc` întregul
dou` comandamente la cel mai înalt nivel spectru de misiuni ale Alian]ei. Ne a[tept`m
(militaro-strategic) unul pentru opera]ii s` se ajung` în cadrul reuniunilor ministeriale
[i unul pentru transformarea func]ional` ale NATO, în prim`vara anului 2003, la un acord
a for]elor Alian]ei. Anterior, doi comandan]i cu privire la noua structur` de comand`
NATO împ`r]eau responsabilitatea pentru care s` fie implementat` \n 2004.
Transformarea Comandamentului Aliat (ACT)

NATO va stabili un nou comandament Va exista o realiniere a responsabilit`]ilor
la cel mai înalt nivel, cu baza în Norfolk, între SHAPE [i ACT. Transformarea Coman-
Virginia, având aceea[i loca]ie cu Comanda- damentului Aliat va reprezenta mijloacele
mentul For]elor Întrunite ale SUA. Comanda NATO de a sincroniza eforturile în cadrul
SHAPE (Comandamentul Suprem al For]elor
programelor [i for]elor noastre na]ionale
Aliate din Europa) a NATO se va concentra
de a crea o structur` de lupt` mai eficient`
pe cerin]ele opera]ionale pe termen apropiat.
ACT se va concentra pe structurarea pe termen a Alian]ei. ACT va spori interoperabilitatea,
lung a for]ei (similar rolului JFCOM). Activi- asigurând faptul c`, pe m`sur` ce procesul
tatea se va axa pe îmbun`t`]irea interope- de transformare se accelereaz` at#t în SUA,
rabilit`]ii for]elor NATO [i reducerea c#t [i în cadrul altor FA, militarii din cadrul
discrepan]elor dintre capacit`]ile trans- TU, FMM [i FAM sunt capabili s` identifice
atlantice, îmbinând inova]ia [i experimentarea solu]ii pentru provoc`rile opera]ionale
de noi concepte de r`zboi posibile în prezent ale luptei coali]iei împotriva noilor amenin]`ri.
datorit` progreselor tehnologiei. ACT va dez- Acest program ambi]ios de ini]iative
volta concepte [i doctrine, va proiecta [i conduce în domeniul capacit`]ilor va schimba în mod
experimente, va identifica viitoarele cerin]e
semnificativ opera]iunile militare ale NATO.
ale for]ei, va coordona preg`tirea [i educarea
militar` [i va stabili standarde pentru Aceste îmbun`t`]iri aduse FA ale Alian]ei
capacitatea de interoperabilitate [i transfor- [i, deci, eficacit`]ii [i credibilit`]ii NATO,
mare. Ne a[tept`m ca acest comandament depind de capacitatea noastr` de a crea
s` func]ioneze din vara lui 2003. o Alian]` nou`, mai capabil`.
Traducerea [i adaptarea:
Doina ZUGR~VESCU
187
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Avioanele Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 273,
nepilotate. septembrie 2002
Carne de tun Jandarmeria O cart` pentru protec]ia jurnali[tilor
zbur`toare de r`zboi Consiliul superior al func]iei militare
Sisteme de arma- Evolu]ia opiniei francezilor privind ap`rarea
ment telecoman- Misiunea MINURSO în Sahara Occidental`
date montate Reforma armatei române Mize actuale [i viitoare
pe platforme în Asia Central` A deveni cet`]ean (Dosar) Armata
Navele de r`zboi [i clasa politic`: un pact de loialitate necesar
invizibile: teorie Cooperare [i spijin universitar. Cursuri perso-
[i practic` nalizate pentru subofi]eri Sta]ia de traiectografie,
Simularea. În pra- ghidare [i salvare Grupul militar alpin ia cu asalt
gul dezvolt`rii vârfurile muntoase din nordul Indiei Expozi]ia
Achizi]ia în ap`- de cartografie militar` De la peisaj la hart`.
rarea antiaerian` Larmement, Fran]a, nr. 279, octombrie 2002
Scientia Potestas Est. Adev`rul despre compania Proiec]ia for]elor: portavionul Charles de Gaulle
Ruag Munitions Lansare, interceptare, distru- în criza afghan` Supravegherea cìlor maritime
gere: ap`rarea antiaerian` la sol Focoase în contextul evolu]iei necesit`]ilor de securitate
inteligente [i multifunc]ionale Avioanele de lupt` Industria francez` de armament naval Con-
importante pentru cel de al doilea deceniu. trolul m`rilor în secolul al XXI-lea, de la strategic
la socio-economic Panorama industriei navale
Armed Forces Journal International, militare europene Viitorul european al progra-
SUA, octombrie 2002 melor navale Direc]ia de construc]ii navale [i in-
Provoc`ri la adresa securit`]ii na]ionale a SUA dustria naval` militar` în Europa Fregatele anti-
Întreb`ri f`r` r`spuns pentru administra]ia Bush aeriene franco-italiene Horizon cooperarea indus-
Bugetul destinat armatei în SUA Se îndreapt` trial` franco-italian` Activit`]ile de export: evolu]ia
Argentina spre un r`zboi neconven]ional ? STAR 21 necesit`]ilor [i a pie]elor Reglementarea tehnic`
în domeniul naval De la construc]iile navale civile
europenii inten]ioneaz` s` creeze o pia]` [i o politic`
la domeniul militar Panorama industriei navale
mai coerent` pentru industria aerospa]ial` Criza
britanice în contextul înnoirii flotei Reducerea
nuclear` din sudul Asiei Opera]iuni de salvare echipajelor Submarinul nuclear francez Barracuda
ale for]elor speciale Transformarea armatei Viitorul submarinelor conven]ionale Racheta
de uscat a SUA Al patrulea tip de r`zboi naval` de croazier` Vulnerabilitatea global`
Programul Summit-ului de la Praga Viitoarele a navelor: situa]ia [i perspectivele simul`rii
portavioane ale Marii Britanii. Expertul de stat pentru sisteme navale.
188
Univers publicistic militar
Bulletin européen, Italia, nr. 628, septembrie 2002 germane la opera]iunea Enduring Freedom
Terorismul ca fenomen transna]ional [i Conven]ia Tendin]e de dezvoltare în reglarea [i controlul
european` referitoare la reprimarea terorismului sistemelor aeronautice de propulsie Vehiculul
Consiliul European de la Sevilla: Uniunea Euro- blindat de patrulare [i cercetare Fennek sose[te
pean` [i lupta contra terorismului {tiin]a [i credin]a Armonizarea sistemelor de informa]ii privind
în lumea de ast`zi Europa limbilor (Part. 1) comanda. Drumul spre domina]ia informa]iei
Rusia lui Putin: o nou` identitate aparent` pentru Centrul Logistic al armatei germane.
un vechi echilibru de putere De la Bruxelles
Integrarea euro-
la Strassbourg: dare de seam` asupra activit`]ii
pean` a Ucrainei.
comunitare.
Aspecte legate
Défense nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2002 de politica de
Politica extern` a Fran]ei Legea planific`rii securitate Pro-
militare pentru anii 2003-2008 Euronaval 2002 tejarea structu-
(Dosar) Dup` 11 septembrie 2001: consecin]ele rilor informative
strategice pentru Fran]a (Part. 1) La un an vulnerabile
dup` 11 septembrie 2001, SUA sunt mai puternice Reorientarea ser-
Se tem americanii de pierderile omene[ti viciului de infor-
în lupt` ? Politic` [i diploma]ie: r`zboiul de prevenire. ma]ii militare din
armata german`
Defensa, Spania, nr. 293, septembrie 2002 Armata de uscat
Ultimele probe de mare ale fregatei Alvaro de Bazan în ac]iune. Un
Sistemul de lupt` al fregatelor F-100 al doilea bilan]
EUROSATORY 2002. Actualitatea terestr` intermediar Sierra Leone blestemul diamantelor
[i aeroterestr` Viitorul armatei de uscat spaniole Transportul aerian ini]iative pentru compensarea
Bush, Putin, ogivele nucleare [i petrolul saudit deficitelor Centrul de instruc]ie pentru controlul
ISAF (For]a Interna]ional` de Asisten]` pentru traficului aerian militar de la Kaufbeuren Impor-
Stabilizare) o ultim` oportunitate pentru tan]a strategic` a sprijinirii actului de comand`
Afghanistan. Documentar 1917-1918. Portugalia Mai are pacea din zona Orientului Mijlociu înc`
în Primul R`zboi Mondial. o [ans` ?
Defensa, Spania nr. 294, octombrie 2002 Foreign Affairs, SUA, vol. 81, nr. 5,
For]ele armate din Venezuela Industria aero- septembrie-octombrie 2002
spa]ial` a EDAS (Compania European` de Ap`rare Poate rezolva Uniunea European` problemele
Aeronautic` [i Spa]ial`) în fa]a noilor provoc`ri din Balcani ? Adev`rata fa]` a competi]iei globale
For]ele de securitate catalane. Grupul special Progrese în direc]ia instaur`rii p`cii în Orientul
de interven]ie În cel mai secret secret. Trecutul, Mijlociu Bush [i comunitatea interna]ional`
prezentul [i viitorul MiG-urilor din dotarea for]elor Ambi]iile imperiale ale Americii Politica ame-
aeriene cubaneze Noile for]e armate slovace. rican` inadecvat` Diploma]ia interna]ional`
[i r`zboiul împotriva terorismului Criz` de guver-
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 9, nare în China Ce fel de r`zboi trebuie dus
septembrie 2002 în Columbia ? Moartea unui tratat Polonezii
Dup` 22 septembrie Irakul continu` s` fie un pericol [i evreii.
Ministrul german al ap`r`rii, Peter Struck primii
pa[i \n noua sa func]ie Superputerea [i Curtea Géopolitique, Fran]a, nr. 79, iulie-septembrie 2002
Penal` Interna]ional` Asigurarea securit`]ii Rusia, SUA [i arcul crizei dup` 11 septembrie 2001
interne în capitala german`, Berlin Trupele Spa]iul caucazian: abordare istoric` Asia
de uscat un instrument eficient al politicii Central` la zece ani dup` pr`bu[irea fostei URSS
externe [i de securitate germane For]ele armate sau de ce trebuie s` regândim tranzi]ia Vânt
europene [i preg`tirea moral-psihologic` american în Caucaz Frontiere [i litigii în zona
Este nevoie de o nou` agend` transatlantic` M`rii Caspice Rela]iile indo-pakistaneze [i rezis-
dup` 11 septembrie 2001 ? Contribu]ia marinei ten]a lor fa]` de influen]a islamic` Afghanistan,
189
r`scrucea marilor riscuri Turcia [i spa]iul turcofon Armata SUA la
Asia Central` ex-sovietic` între 1991-2001: marea un an dup` 11 sep-
transformare Politica indian` în Asia Central` tembrie 2001
Oportunit`]i [i amenin]`ri în Asia Central` [i Caucaz Evaluarea crizei
Asia Central` [i Occidentul: punctul de vedere dintre India [i
al unei studente din Kirghistan la Paris. Pakistan Com-
pania Rafael
IFDT (Information für die Truppe), Germania, câ[tig` licita]ia
nr. 3, iulie-septembrie 2002 pentru rachetele
Divizarea în dou` state reprezint` o solu]ie pentru poloneze antitanc
ie[irea din criz` în Orientul Apropiat ? Mai are Terorismul
serviciul militar obligatoriu un viitor ? Imaginea cu arme de distru-
r`zboiului în viitor. Condi]ii noi pentru militari gere în mas`: cât
Un început greoi. Acordul privind înfiin]area Cur]ii de serioas` este
Penale Interna]ionale a fost eficient Considera]ii amenin]area ?
privind educa]ia politic` a tinerilor Perspective Un pod peste Praga Promovarea cooper`rii
pentru Afghanistan: mai mult` responsabilitate [i securit`]ii regionale. Interviu cu Jerzy Szmajdzinski,
din partea poporului afghan [i o mai mare angajare ministrul polonez al ap`r`rii Programul elve]ian
din partea comunit`]ii interna]ionale Marina pentru armament pe anul 2002 Armamentul
Reich-ului în umbra Tratatului de la Versailles individual: problema alegerii Participarea
Politica militar` între ideologie [i pragmatism. industrial` aduce beneficii industriei de ap`rare
Planificarea [i crearea armatei populare na]ionale sud-africane Programele de modernizare a eli-
a fostei RDG Un democrat b`tìos: Kurt Schumacher, copterelor de lupt` MI-24 ale ]`rilor din Europa
unul din creatorii Germaniei Federale. Central` Sisteme tip Aerostat pentru ap`rare
[i securitate intern` Include un num`r special
Janes Defence Weekly, Marea Britanie, nr. 11, dedicat ap`r`rii [i înzestr`rii în Suedia.
11 septembrie 2002
SUA preg`tesc testarea UCAV-urilor (vehicule Military Technology, Germania, vol. 26, nr. 9, 2002
aeriene de lupt` nepilotate) Ungaria negociaz` America se ocup` de Irak Europa de Sud-Est
un contract de suplimentare a avioanelor de lupt` în noul mediu de securitate Formarea infante-
Gripen Turcia încheie cu compania Thales ristului secolului 21 For]ele speciale: dezvoltare,
contractul pentru echipamentul de patrulare maritim` structuri, misiuni O cooperare îndelungat`
destinat avionului CN-235 Proiectul polonez [i fructuoas`: Grecia [i compania Dassault Polonia
pentru transportorul de trupe demareaz` Securitatea va lua o decizie în privin]a transportoarelor blindate
intern`. De paz` pe frontul intern Coali]ii [i rela]ii KTO PzH-2000 obuzierul european: program
interna]ionale. Cum s`-]i faci prieteni [i s` influen]ezi [i perspective Sisteme de supravie]uire [i auto-
poporul Priorit`]ile militare [i r`zboiul viitorului. protec]ie pentru avioanele militare de transport
Gândirea revolu]ionar` Interviu cu Paul Wolfowitz, Industria de ap`rare [i aerospa]ial` din Asia
de Sud-Est Transportoare blindate protejate pentru
secretar de stat adjunct al ap`r`rii din SUA.
noi roluri (Part. 1).
Janes International Defense Review,
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Marea Britanie, vol. 35, octombrie 2002
Austria, nr.5, septembrie-octombrie 2002
Canada propune realizarea unui sistem na]ional
Alian]ele strategice în politica interna]ional`.
de supraveghere maritim` Sistemele de dirijare Unilateralism vs. multipolaritate Bazele istoriei
a rachetelor de 70 mm sunt din nou în aten]ie ideologice a conducerii operative în spa]iul
Sistemul de comunicare Phraselator folosit germanofon Schimb`ri de paradigm` în r`zboiul
în opera]iunile militare [i umanitare Fregatele aerian Pe frontul informa]iilor. Experien]a NATO
MEKO vor avea un nou design Muni]ia pentru în domeniul mass-media în timpul opera]iunilor
armele de calibru mic se perfec]ioneaz` pas cu pas din Kosovo Noii actori ai ap`r`rii antiaeriene
Opera]iunile moderne necesit` alte tipuri de muni]ie viitoare în Europa Cooperarea dintre organismul
Navele maritime militare trebuie s` fac` fa]` unor militar [i organiza]iile neguvernamentale. De la pre-
noi amenin]`ri Mic, dar bine echipat vehiculul judec`]ile legate de pragmatism la simbioz`
aerian nepilotat Industria iordanian` de ap`rare. Restructurarea programelor de înarmare ale SUA.
190
Univers publicistic militar
La revue internationale et stratégique, Fran]a, Terre magazine, Fran]a, nr. 137, septembrie 2002
nr. 47, toamna 2002 Salonul interna]ional de ap`rare terestr` [i aero-
Israelul [i Fran]a: gânduri despre na]iune De la pri- terestr` EUROSATORY 2002 Bilan]ul [i perspec-
vatiz`ri for]ate la democra]ia impus`: ce criterii tivele recrut`rii în trupele de uscat Contribu]ia
de integrare în Uniunea European` avem ? Ce fron- trupelor de uscat la combaterea inunda]iilor din Isere
tiere naturale are NATO ? Drepturile femeii: Mobilizarea total` a batalionului francez BATFRA
edificarea unei mize în rela]iile interna]ionale în ]inutul afghan Loya Jirga Men]inerea opera-
C`tre o geopolitic` sistemic` Noua postur` ]ional` a for]ei: sus]inerea din punct de vedere medical
nuclear` american`: revolu]ie în conceptele stra- a opera]iunii Pamir 2 Sub supraveghere: Batalionul
tegice ? Rela]iile interna]ionale. Ispita de a exista de avia]ie u[oar` al trupelor de uscat (BATALAT)
(Dosar). în Kosovo Personalul civil din cadrul trupelor
de uscat (Dosar) Batalionul 23 de infanterie marin`
Rivista militare, Italia, nr. 5, Când na]iunile comunic` între ele: exerci]iul
septembrie-octombrie 2002 Combined Endeavor Profesia de pompier militar
Viitorul deja a început. Interviu cu domnul În culisele ceremoniei de la 14 iulie 2002 Exer-
Domenico Contestabile, pre[edintele Comisiei ci]iul Guibert Colocviu european pe tema
de ap`rare din Senatul italian NATO CIMIC Group prevenirii rutiere Muzeul para[uti[tilor de la Pou.
South o nou` unitate multina]ional` sub comand`
italian` Line-Staff. De la dogm` la instrumentul Terre magazine, Fran]a, nr. 138, octombrie 2002
organiza]ional flexibil Strategii moderne [i forme Pe frontul inunda]iilor solidaritatea franco-german`
concrete de cooperare în lupta împotriva amenin- Opera]iunea recrutare Armata de uscat pe plaje
]`rilor de tip nou Vehicule de lupt` pentru infan- Prima conferin]` a [colilor [i academiilor militare
teria u[oar` Noi reguli [i procedee de cercetare europene Opera]iunea Epidote armat` multi-
[i observare Formarea profesional` resurs` etnic` pentru Afghanistan Restructurare în Balcani
a viitorului Calitatea vie]ii [i tratamentele aplicate for]ele franceze în Bosnia-Her]egovina Misiunea
noilor recru]i Dreptul penal militar [i rela]iile de supraveghere a Uniunii Europene în Balcani
interna]ionale. Rezervele armatei de uscat (Dosar) Exerci]iul
Opéra 2002. Obiectiv: ap`rarea european` Apro-
Situa]ia industriei vizionare non stop Confedera]ia interaliat`
germane de ap`- a ofi]erilor de rezerv` S` serve[ti armata prin pictur`.
rare Profilul
Truppendienst, Austria, nr. 5 (266),
capacit`]ilor
septembrie-octombrie 2002
marinei militare
Armata Republicii Slovace. Model 2010 Brigada
germane Fre-
multina]ional` Topolcony Viitorul for]elor aeriene
gata LCF din
slovace Luarea de ostatici o amenin]are în curs
dotarea marinei
de transformare Statutul personalului for]elor
regale olandeze
armate belgiene în compara]ie cu cel din Austria
Expozi]ia de
Noul vehicul tout-terrain STA 4x4 AKTIS, al armatei
aeronautic` slovace R`zboiul din Insulele Falkland. Opera-
Farnborough ]iunile for]elor aeriene [i de ap`rare antiaerian`
International argentiniene Elicopterul de transport S-70 A
2002 Sisteme Black Hawk, din dotarea for]elor armate austriece
IT în tehnica Infanteria pe un nou drum Scafandrii militari
de securitate Tehnologii de identificare Educa]ia în for]ele armate Grozny 2000 înv`-
automatizate Transportorul blindat BMP-3. ]`minte cu privire la lupta în localit`]i.
Selec]ie [i traducere:
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Ecaterina NICULESCU, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU, C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`
191
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Vorbindu-ne despre o nou` revolu]ie \n natura
r`zboiului, \n fapt, colonelul dr. Lucian ST~NCIL~
[i generalul de brigad` dr. Petru MIHU}, buni cunos-
c`tori ai problematicii fenomenului militar, cum \i carac-
terizeaz` semnatarul Cuv#ntului \nainte, profesorul
universitar dr. Gheorghe Toma, ne invit` la o incursiune
\n domeniul ac]iunilor militare ofensive cu care s-ar putea
confrunta structurile militare. Lucrarea Fundamente
ale opera]iei ofensive. Actualitate tendin]e
perspective, ap`rut` la Editura Funda]ia Revista
Jandarmeriei, aprofundeaz` o serie de procese care
au influen]at sau vor influen]a restructurarea [i moder-
nizarea Armatei Rom#niei, [i anume: tendin]e ale confrun-
t`rilor armate [i factorii care determin` actualele tendin]e economia, informa]ia, asimilarea
rezultatelor tehnico-[tiin]ifice \n domeniul luptei armate, demasificarea armatelor moderne;
elemente de specificitate ale ac]iunilor militare \n r`zboiul de ap`rare a ]`rii convergen]a
ac]iunilor terestre, aeriene [i navale, integrarea ac]iunilor, maximizarea scopurilor, trecerea,
la nevoie, la adoptarea ap`r`rii armate generalizate ca tip de ripost` strategic`; scopurile
[i misiunile opera]iei ofensive [i, desigur, interdependen]a dintre scopurile [i con]inutul
misiunilor; dispozitivul grup`rii de for]e [i elementul principal de lupt` al dispozitivului
gruparea de angajare; manevra, procedeele de ac]iuni adoptate de c`tre trupe \n opera]iile
ofensive [i cooperarea for]elor \n opera]ia ofensiv`; activitatea comandamentelor pentru
cunoa[terea situa]iei reale, categorii de date [i informa]ii care fac obiectul cunoa[terii situa]iei;
activitatea comandamentului pentru planificarea opera]iei ofensive; coordonarea ac]iunii
for]elor participante; factori determinan]i \n fizionomia ac]iunilor \n opera]ia ofensiv`,
dar [i probleme specifice ale dinamicii urm`ririi inamicului. Iat` reperele acestei lucr`ri,
fùrit` ca un punct de vedere [i dorit` ca o chemare spre dialog.
Probleme actuale, tendin]e, perspective. Toate acestea \n contextul \n care r`zboaiele
viitoare nu vor sem`na cu cele de p#n` acum. Probabil c` vor fi scurte, intense, limitate
regional () Iar misiunile viitoare ale armatelor moderne se pare c` vor avea drept
obiective prioritare controlul crizelor, men]inerea sau impunerea p`cii, ac]iuni umanitare
192
Evenimente editoriale
[i ecologice. Este, de fapt, esen]a \ntreb`rii retorice a celor doi autori: Dac` r`zboiul
clasic nu mai poate exista, atunci ce punem \n loc ?!.
Konrad Lorenz spunea c` omul nu este chiar

at#t de rù, pur [i simplu nu este suficient de bun pentru
cerin]ele vie]ii sociale moderne. Parafraz#ndu-l,
probabil, [i complet#ndu-l, generalul de divizie (r.)
dr. Gheorghe AR~D~VOAICE, generalul de brigad`
Iulian CR~INICEANU [i locotenentul-colonel
dr. Dan NI}~, \n lucrarea Amenin]`ri, vulnerabilit`]i
[i riscuri la adresa demnitarilor, ne prezint` c#teva
din metodele [i tehnicile de analiz` a amenin]`rilor,
eviden]iind, succint, factorii de amenin]are, elementele
de vulnerabilitate sistemic` sau particulare, analiza [i prog-
noza emergen]ei vectorilor de risc, precum [i cuanti-
ficarea segmentelor ac]ionale implicate \n acest proces.
|n analiza integrat` a amenin]`rilor [i vulnerabilit`]ilor, autorii consider` ca esen]iale
[i necesare: cuantificarea vectorilor de amenin]are; modelarea amenin]`rilor cu care
se confrunt` demnitarii de stat; existen]a unor contram`suri specifice. Aceste baze teoretice
sunt completate [i exemplificate cu studii de caz asupra a 57 de crize de natur` terorist`
materializate prin ac]iuni de atentat, dintre care 33 de ]inte beneficiau de anumite niveluri
de protec]ie. Astfel, un exemplu de modelare a amenin]`rilor cu care se confrunt` demnitarii
de stat, executat` pe baza analizei celor 57 de atentate, cuprinde: premeditarea atentatelor,
motiva]ia acestora; tipologia ]intelor atentatelor teroriste; locurile predilecte de comitere
a atacurilor; cele mai folosite metode de infiltrare a terori[tilor [i, implicit, modul lor de operare.
O statistic` a celor 57 de atentate reliefeaz` faptul c`, \n 58% dintre cazuri, \mpu[carea
reprezint` maniera de execu]ie favorit`, \n 9% dintre situa]ii, terori[tii ac]ion#nd prin atacuri
sinuciga[e cu oameni-bomb`. Relativ la motiva]ia acestor atentate, 45 de cazuri din cele 57
au fost de natur` ideologic`.
|n ilustrarea ansamblului de contram`suri protective ini]iate de diferite structuri
mandatate cu atribu]ii \n acest sens, autorii ne prezint` unele exemple semnificative din ]`ri
precum Germania, Elve]ia, Finlanda, Irlanda, Suedia, fiecare dintre acestea proiect#ndu-[i
un set de contram`suri \n func]ie de particularit`]ile de organizare, de specificul mediului
ambiant de securitate, de standardele de siguran]` propuse [i de cantitatea de resurse
umane [i materiale de care dispune.
Lucrarea, ap`rut` la Editura Antet, are, desigur, un public-]int` (personalul din
structurile sistemului ap`r`rii, siguran]ei na]ionale [i ordinii publice cu atribu]ii \n domeniul
protec]iei personalit`]ilor publice), dar acest fapt nu ne \mpiedic` pe noi, ceilal]i, s` o parcurgem.
Dimpotriv`, \n contextul \n care exploziile de violen]` au devenit \nso]itori banali ai vie]ii
cotidiene, iar stresul [i nelini[tea sunt omniprezente .
193
|n contextul \n care arta militar` se afl` permanent
sub inciden]a concep]iei de realizare a securit`]ii [i ap`r`rii
na]ionale, generalul de brigad` dr. Constantin ONI{OR
[i dr. Sorin FRUNZ~VERDE, \n lucrarea Arta strategic`
a securit`]ii [i integr`rii europene, ap`rut` sub
auspiciile editurii ie[ene A92, ne incit` la o reflec]ie pe
tema artei strategice europene, mai ales acum, la \nceput
de secol [i mileniu, c#nd reconsiderarea sintagmei
de securitate na]ional` devine exigibil`. {i aceasta
din cel pu]in dou` motive, ne spun autorii: \n primul r#nd,
ca urmare a schimb`rii semnificative a sistemului de rela]ii
\ntre state [i grup`ri de state, pe de o parte, [i a rela]iilor
dintre organismele europene [i cele euroatlantice
de securitate, pe de alt` parte. |n al doilea r#nd, asist`m
la o vizibil` accelerare a procesului de mondializare, de grupare a statelor \n blocuri av#nd
interese politice [i economico-financiare proprii.
Circumstan]ele actualului context geopolitic necesit`, \n opinia celor doi autori, [i nu
numai, acceptarea artei strategice europene ca cea mai revolu]ionar` [i veridic` modalitate
de a cunoa[te, modela [i finaliza realit`]ile obiective [i subiective de pe continent ce privesc
societatea, comunitatea interna]ional`, rela]iile infra-/suprana]ionale, dup` criterii politice,
economice, militare, administrativ-teritoriale .
C#t prive[te strategia de securitate a Rom#niei, caracteristicile actualului mediu
geopolitic [i de securitate interna]ional, specificul noilor tipuri de provoc`ri [i amenin]`ri,
precum [i tendin]ele de manifestare ale acestora \n spa]iul Europei de Sud-Est, obiectiveaz`
necesitatea integr`rii imediate a Rom#niei [i consolidarea gradual` ulterioar` a statutului
sù de membru aliat cu drepturi depline \n structurile de securitate europene [i euroatlantice.
|ntrebat fiind, \n urm` cu trei ani, \ntr-un interviu

\n presa militar`, dac` a f`cut o pasiune din studiul
manevrei, generalul de brigad` dr. Visarion NEAGOE
r`spundea eliptico-persuasiv: Nu a[ putea afirma
a[a ceva Totu[i, ducerea cu succes de c`tre Armata
Rom#niei a r`zboiului de ap`rare nu va avea sor]i
de izb#nd` f`r` a face apel la manevr`.
Iat`-l acum pe autor, cu acela[i neast#mp`r
al ideilor [i al condeiului, \ntr-un alt mod de a dialoga
cu cititorii: Despre ap`rarea antiaerian` la timpul
viitor eseuri, lucrarea, ap`rut` la editura bucure[tean`
Axioma Edit, fiind dedicat` tuturor celor care respect`
arma artilerie [i rachete antiaeriene [i care iubesc
Armata Rom#niei.
Perpetua idee de manevr` este [i subiectul primei p`r]i a lucr`rii, rod al combina]iei
dintre prezentarea referatelor autorului [i cele ale membrilor comisiei de doctorat,
cu ocazia sus]inerii tezei, \n vederea ob]inerii titlului de doctor \n [tiin]e militare,
194
Evenimente editoriale
teza structur#ndu-se pe capitolele: Delimit`ri conceptuale privind manevra \n domeniul
ap`r`rii antiaeriene; Analiza unor factori de influen]` asupra manevrei marilor unit`]i
(unit`]ilor, subunit`]ilor) de artilerie [i rachete antiaeriene; Organizarea [i executarea
manevrei marilor unit`]i (unit`]i, subunit`]i) de artilerie [i rachete antiaeriene \n perioada
ini]ial` a r`zboiului; Considera]ii asupra manevrei marilor unit`]i (unit`]i, subunit`]i)
de artilerie [i rachete antiaeriene pe timpul desf`[ur`rii r`zboiului opera]iilor ulterioare
de ap`rare a ]`rii; Concluzii [i propuneri.
Urm`toarele capitole trateaz`, \n baza referatelor \ntocmite \n calitate de membru
al comisiilor din Academia de |nalte Studii Militare, ap`rarea spa]iului aerian \n r`zboiul
modern, cu accent pe componenta activ` sol-aer, lucrarea \ncheindu-se cu o culegere
de articole [i un interviu publicate \n reviste de specialitate (dintre care, ierta]i-mi modestia !,
dou` articole ap`rute \n revista noastr`).
N-a[ putea \ncheia aceast` invita]ie la lectur` f`r` aprecierea tran[ant` a gene-
ralului-maior (r.) Eugen Teodorescu, conform c`reia lucrarea este o sintez` a unor pa[i
\n domeniul ap`r`rii aeriene, ce trebuie privi]i cu luminile [i umbrele lor.
Prin Armata [i luptele rom#nilor, C`lin HENTEA

ne propune un gen aparte de istorie militar`: o cronologie
alc`tuit` pe baza regulilor clasice folosite de to]i istoricii,
de la Tucidide la Max Weber sau Nicolae Iorga [i pe solu]iile
uneia dintre cele mai moderne [tiin]e [i discipline ciber-
netica. (prof. dr. Constantin Hlihor).
Acest breviar de istorie militar`, ap`rut la Editura
Nemira, este mai mult dec#t o comunicare vizual`
(con]ine peste 260 de ilustra]ii, majoritatea din arhiva
personal`), autorul combin#nd-o cu o prezentare
natural` [i credibil` a momentelor de istorie [i g#ndire
militar`, dintre care am spicuit: conflictele din antichitate
campania lui Alexandru Macedon \n Tracia; domnia
lui Burebista; r`zboiul daco-roman din 101-102; marile
migra]ii, formarea poporului rom#n [i a statelor medievale primele cnezate [i voievodate
rom#ne[ti; b`t`lia de la Posada; desc`lecarea lui Bogdan-vod` \n Moldova; r`zboaiele
antiotomane primele organiz`ri militare medievale \n voievodatele rom#ne[ti; b`t`lia de
la Nicopole; campania cea lung` a lui Iancu de Hunedoara; armata lui Mihai Viteazul; armata
[i luptele rom#nilor \n secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea: organizarea militar`; participarea
militar` rom#neasc` la asediul Vienei; regimente gr`nicere[ti transilvane; Armata Rom#n`
modern` - organizarea primei armate na]ionale; \nceputurile medicinei militare; primele
[coli militare; g#ndirea militar` la rom#ni; reformele militare ale lui Cuza; institu]ia clerului
militar; dezvoltarea [i modernizarea Armatei Rom#ne; mobilizarea Armatei la 1913; b`t`lia
de la Turtucaia; prima ofensiv` a Armatei Rom#ne \n Transilvania \n 1919; perioada interbelic`;
perioada 1940-1945; organizarea ]`rii pe regiuni militare; adoptarea principiului unit`]ii de
comand`; decembrie 89; drumul spre NATO Nu \n ultimul r#nd, pentru cititorii no[tri:
exist`, \n proiect, editarea acestei lucr`ri \n limba englez` [i pe compact disc.
Selec]ie [i argumente editoriale:
Alina UNGHEANU
195
2002
CERTITUDINEA
ELITEI MILITARE
NA}IONALE
|N FOR}A STATORNIC~
A CUV@NTULUI SCRIS
Notam cu un an \n urm` despre 2001 c` a fost anul reconfirm`rii decisive,
prin fapt` [i idee, a op]iunii noastre fundamentale: admiterea \n Alian]a Atlanticului
de Nord. 2002 a certificat conving`tor aprecierea noastr`, fiind anul \n care, cu \n]elegerea
specific` rosturilor istorice, Statul Major General s-a aplecat semantic asupra restructur`rii
[i moderniz`rii institu]iei militare na]ionale, conceptualiz#ndu-le \n coordonatele doctrinare
ale NATO. Mai mult, semn c` [i \n \ntreprinderile geostrategice firescul \[i are rostul lui,
a fost anul \n care Rom#nia a dat sens deplin extinderii vitale a Alian]ei, demonstr#nd
c` [tie s` r`spund` inspirat marilor provoc`ri ale devenirii globale.
|n contextul acestei istorii, ale c`rei semnifica]ii scap` uneori celor ce o fùresc,
G#ndirea militar` rom#neasc` s-a racordat intens, substan]ial [i predictiv la dimen-
siunea \n]elegerii verticale a rosturilor noastre fundamentale.
Este esen]ial, incontestabil [i nepartinic meritul tuturor celor care s-au d`ruit
cuv#ntului scris prin sudoarea, nesomnul [i priceperea \mplinirii lor intelectuale.
|n ordinea intr`rii \n alfabetul rostirii noastre eterne ace[tia sunt:
1. Locotenent-colonel Lilian ALBU 19. Dr. Teodor BODOA{C~

2. Comandor dr. Traian ANASTASIEI 20. Colonel Vasile BOGDAN
3. Locotenent-colonel Marian ANDRONE 21. Comandor dr. Hariton BUCUR-MARCU
4. C`t`lin ANDRONIC 22. Preot romano-catolic Florin BUHALEA
5. Maior Stan ANTON 23. Maior Mihai BURLACU
6. Iulia ANTONIAN 24. Comandor Gheorghe CARPEN
7. General-maior dr. Nicu APOSTU 25. Comandor Eugen-Mihail CASAPU
8. General de brigad` (r.) dr. Gheorghe BALABAN 26. Colonel Ion CA{OT~
9. Colonel dr. Adrian-Leonard BANTA{ 27. General-maior Gheorghe CATRINA
10. General-maior Petre BARANG~ 28. Locotenent Daniel C~LIN
11. General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN 29. General de divizie dr. Tudor CEARAPIN
12. Comandor Mircea B~L~{CU}~ 30. Colonel dr. Victor CEPAN
13. Colonel ing. Marin B~LTEANU 31. Colonel Ion CER~CEANU
14. General-locotenent (r.) Vasile B~RBOI 32. Maior ing. Daniel CHIRI}~
15. Maior Dorel BEJAN 33. Maior Gheorghe CIASCAI
16. Colonel Petru BEJENARIU 34. Ion C|NDEA
17. Colonel Florin BEREA 35. Maior dr. Bogdan C|RCIUMARU
18. Colonel Gheorghe BOC{ARU 36. Colonel Dumitru CODI}~
196
Coresponden]` GMR
37. Maior Eugen CONSTANTIN 91. Cristian NICULESCU
38. Locotenent-colonel Gabriel CONSTANTIN 92. Comandor Petre NI}U
39. General-locotenent Tiberiu COSTACHE 93. Maior Yves NOVAK
40. Locotenent-colonel ing. Liviu CR~CIUN 94. General de brigad` dr. Constantin ONI{OR
41. Comandor Mircea CRE}IU 95. General de brigad` {tefan OPREA
42. Maior Vasile CRISB~{AN 96. Colonel Lucian PAHON}U
43. Locotenent-colonel Ioan CUCEA 97. General-maior dr. Cornel PARANIAC
44. Colonel dr. Florinel DAMIAN 98. Maior ing. Iulian PATRICHE
45. Locotenent-colonel Aurel DEACONU 99. General de brigad` dr. Vasile PAUL
46. Maior Cornel DELIU 100. Maior Nicolae PAVELESCU
47. Locotenent-colonel Constantin DERSCANU 101. General de brigad` dr. Stan PETRESCU
48. Colonel Nicolae DOHOTARIU 102. General de brigad` Gavril` POP
49. Colonel Traian DON}U 103. Locotenent Iuliana POPA
50. Colonel Marian DUMITRESCU 104. General dr. Mihail POPESCU
51. Colonel Octavian DUMITRESCU
105. Maior Marcel R~DUCU
52. General de brigad` dr. Cristea DUMITRU
106. Comandor dr. Florian R@PAN
53. Aurel-Sorin ENCU}ESCU
107. Colonel dr. Teodor REPCIUC
54. Comandor Tudorel ENE
108. General de brigad` Smith James RICHARD
55. Maior Liviu FLUTUR
109. Colonel Nicolae N. ROMAN
56. Colonel Marica GALERIU
57. General-locotenent Constantin GHEORGHE 110. Colonel ing. Nicolae ROTARU
58. Maior Thierry Le GUILLOU 111. Maior Viorel RO{
59. Comandor dr. Marius HANGANU 112. Locotenent-colonel Georgel RUSU
60. Colonel dr. Gheorghe HARDON 113. Comandor Iuliu-Augustin S@NCR~IAN
61. Locotenent-colonel C`lin HENTEA 114. C`pitan-comandor Lauren]iu SIMIONESCU
62. Colonel Ionel HORNEA 115. General-maior dr. Ioan SORIN
63. Colonel Dumitru IACOB 116. C`pitan-comandor Victor STR|MBEANU
64. Colonel Cornel IDORA{I 117. Comandor Gabriel STROE
65. General-locotenent dr. Marin ILIE 118. Colonel Gabriel STROIL~
66. Locotenent-colonel Marian ILIE 119. General de brigad` dr. Giovanni SULIS
67. Preot Ion ILINCA 120. Locotenent-colonel Ion {AM
68. Colonel Constantin IONESCU 121. Locotenent-colonel Mircea {UTEU
69. Locotenent-colonel Crì[or-Constantin IONI}~ 122. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
70. General-maior (r.) Gheorghe IONI}~ 123. Maior Gheorghe TIBIL
71. Colonel Costic` IVAN 124. Colonel dr. Gruia TIMOFTE
72. Colonel Gheorghe JILAVU 125. Colonel dr. Gheorghe TOMA
73. Lucian LEU{TEAN 126. General-locotenent (r.)
74. Locotenent-colonel George LUNGU dr. Iulian TOPLICEANU
75. Locotenent-comandor Ady LUPA{CU 127. Locotenent-colonel Marian TUDOR
76. Locotenent-comandor Mihai LUPU 128. Locotenent-colonel Nicolae TUDOR
77. General-locotenent Ion MAGDALENA 129. C`pitan Dan }IG~NU{
78. Dr. George-Cristian MAIOR 130. Locotenent-colonel Radu UNGUREANU
79. Colonel (r.) dr. Alexandru MANAFU 131. Colonel dr. Vasile VARTOLOMEI
80. Contraamiral de flotil` dr. Gheorghe MARIN 132. Maior R`zvan VASILE
81. Dr. ing. Gheorghe MATACHE 133. C`pitan Valentin VASILE
82. C`pitan Eugen MAVRI{ 134. Contraamiral Ion VOCHI}U
83. Locotenent-colonel Noru MIHAI 135. General de flotil` aerian` dr. Constantin ZAHARIA
84. C`pitan Viorel MIH~IL~ 136. Locotenent-comandor Florinel-Dumitru ZAI}
85. C`pitan ing. Claudiu MOLDOVAN 137. General de brigad` Constantin ZECA
86. Colonel Gheorghe MOTOC
87. Locotenent-colonel Mircea MUDURA
V` mul]umim cu cordialitate, certitudine
88. Colonel Ion MU{AT
89. Milica NEAC{U [i \ncredere !
90. General de brigad` dr. Visarion NEAGOE Redac]ia
197
PREMIILE NAtIONALE
,
ale revistei G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
pentru anul 2002
Edi]ia a V-a, anul 2003
Reamintim tuturor cititorilor [i colaboratorilor no[tri c` \n luna

februarie a anului 2003 Statul Major General al Armatei Rom#niei
organizeaz` edi]ia a V-a a decern`rii premiilor na]ionale ale revistei
G#ndirea militar` rom#neasc`, premii care se acord`
lucr`rilor al c`ror con]inut se situeaz` \n spa]iul concret
al problematicii teoriei [i [tiin]ei militare rom#ne[ti.
Premiul Mare[al Alexandru Averescu

Premiul General de corp de armat` Ion Sichitiu
Premiul General de divizie {tefan F`lcoianu
Premiul General de brigad` Constantin H#rjeu
Premiul Locotenent-colonel Mircea Tomescu
Autorii care vor s` intre \n prestigioasa competi]ie

sunt ruga]i ca, p#n` la 20 decembrie a.c., s` trimit` lucr`rile
pe adresa: U.M. 02515 GM Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15,
sector 5, cu men]iunea: Pentru premiile na]ionale ale revistei
G#ndirea militar` rom#neasc`.
198
ABSTRACTS
NATO. The transformation continues
COL Costinel PETRACHE
New members New missions New capabilities New relationship The sound enlargement
Acceleration of political-military mechanisme Evolution from the principle of the collective
defense
The role played by NATO in ensuring security and stability on the European continent
Ph D George-Cristian MAIOR State Secretary and Chief of Euro-Atlantic Integration
and Defense Policy Department
Enlargement and transformation: a new NATO Significance of Prague Summit for Romania
National Security National information cells Rethinking of the Southern flank Commu-
nication and transparency
Efforts made for the a proficient procurement for the Armed Forces and for the accom-
plishment of technical interoperability with the Armed Forces of NATO member countries
Ph D Eng. Gheorghe MATACHE State Secretary and Chief of Armaments Department
Development and procurement of new equipment Implementation of NATO standardization
and codification system High technology military equipment Enviroment protection Research
superiority Accreditation of the labs and testing ranges
Legal Harmonizing during pre-adhesion phase

Aurel-Sorin ENCU}ESCU State Secretary and Chief of Public Relations, Legal Harmonizing
and Relations with Parliament Department
Attributions of the National Commission of Romanias integration into NATO Selfdefence
legitimate right Attributions of the president of Romania commander of the Armed Forces
Measures and actions necessary for national economy preparation
The Romanian diplomacy efforts for Euro-Atlantic integration

Cristian NICULESCU State Secretary in the Foreign Affairs Ministry
Reform agenda MAP process supplimentary elements: strategic position territory dimen-
sion military capabilities economic potential fight against corruption Romanias capabili-
ties offer Parlamentary diplomacy
Romanian Armed Forces after Prague Summit

Gen Ph D Mihail POPESCU Chief of General Staff
Characteristics of the military reform: visibility transparency continuity selective financing
Fields of the 4th MAP Cycle: air space management and air defence Host nation support
personnel training fight against terrorism NBC capabilities NATO interoperability
199
Land Forces in the context of Romanias adhesion to NATO
LTG Ph D Eugen B~D~LAN Chief of Land Forces Staff
Specific control over the land for preventing and deferrence of any aggression Participation
in the stability operations or support operations Crisis situation prevention and management
Integration in the national effort of collective defence
Air Forces are ready for NATO

LTG Ion MAGDALENA Deputy Chief of Air Forces Staff
Interoperability requirements Implementation of the Partnership Goals Objectives in the field
of radar surveillance: diversifying the modalities of air surveillance extinding the limits
of the surveyed air space achievement of the debriefing function in real time
Priorities of Naval Forces within the general efforts made for NATO adhesion
Rear-admiral Ion VOCHI}U Deputy Chief of the Naval Forces Staff
Naval Forces priority directions: reform modernization interoperability port infrastructure
security climate NATO working methods and procedures Role of Blackseafor and confidence
building in the Black Sea area
Making professional the military personnel and dynamics of the military career
MG Petre BARANG~ Chief of Organizing, Personnel and Mobilization Directorate
Emphasasing the military structures level of professionalization Common options of the NATO
member states Armed Forces for the human resources management The domestic back-
ground an important element for conceptions and behaviours change Measures for the military
structures modernization Priorities in the military personnel professionalization
Conceptual and structural adoptation of the logistic system in the context of force re-
structuring and NATO adhesion
COL Eng. Marin B~LTEANU Deputy Chief of Logistics Department
Logistics concept The acquisitions logistics and operational logistics The principles of con-
ceptual and structural adaptation of the Armed Forces logististics system to NATOs procedures
C4I2 in the Romanian Armed Forces

BG Ph D Cristea DUMITRU Chief of Communications and Data Processing Directorate
The permanent increasing of intelligence requirements essential need for troops control
The plans for the Romanian Armed Forces communications and informatics development
The achievements in C4I system fields
Education in the High Military Studies Academy and in the future National Defense
University, entirely connected to NATO standard
LTG Ph D Marin ILIE president of the High Military Studies Academy
Missions of the National Defence University: combined and joint training and for multinational
operations training of the military and civilian personnel for leading positions political-military
training elaboration of the defence and security studies research activities
200
Abstracts
The armed forces training for Euro-Atlantic structures integration a procedural and actional
retrospective
Lieutenant-commander Mihai LUPU
Partnership for Peace the political-military framework of the preparation of Romania to joint
NATO Peace keeping missions Search and rescue missions Humanitarian missions
PfP Planning and Analysis Process Survey of Overall Interoperability self-assessment tool
Main Operational Air Command in joint military actions

MG Gheorghe CATRINA
Air C2I System Principles of the air force command: effort unity centralized command
discentralized execution Characteristics of the Main operational Air Command Role
of the Air Operations Centre in force using Air Force in joint operations
Use of scenarios in the strategic planning

COL Ionel HORNEA
Scenario definition and characteristics Nays of development Scenario components
Strategic and generic scenarios Factors of development: limb set up finalities defining
intrinsec assumption identification Elaboration of scenarios in accordance with the opera-
tional requirements
For a strategy of procurement for medium and long term

CDR Ph D Hariton BUCUR-MARCU
Institutional functions Planning instruments Personnel expenditure Operation expendi-
ture Acquisition strategies Strategic procurement concept Procurement sources Forms
of financing: national sources loans international cooperation
A pleading for interoperability

COL Marica GALERIU
Informational superiority Technical interoperability Between compatibility and full integra-
tion Combined joint communication Dessert Shield and Dessert Storm real testing
operations of the US force capability
Risks, threats, menaces, vulnerabilities correlations and conditioning

COL Petru BEJENARIU
The definitions of security, threat, risk and vulnerability concept correlations and conditioning
The identification, quantification, diminution and attenuation of the risk, threats and hazards
on national security a concern of the central and local power authorities of the state
IT: From its application management to the organisation management

LTC Noru MIHAI
Coveer management Informatic systems based on individual programmes Integrated
informatic system Efficiency of the heading process Operative Informatic System Centre
specialised structure for information technology
201
Military personnels clothes
COL Gabriel STROIL~
Classification of the military garments Role of the comfort: of the equipment in the mission
achievement Treble physiological accord: thermic isolation capability permeability humid-
ity absorption Air-heat interconnection Military uniforme image bearer
Management of crisis situations that can disturb the public order

MG Ph D Tudor CEARAPIN The Romanian Gendarmerie commander
Crisis and crisis situations general elements Calculated risk Threats to the public order Crisis
management: components Requirements of the crisis situations management Public order
forces in crisis management
Gendarmerie, Armed Forces and constitutional order

BG Gavril` POP Deputy commander of the Romanian Gendarmerie
Possible type of aggression: foreign, domestic and combined Constitutional order and its defence
Role of the main forces in ensuring the public order Armed Forces exceptional force
Professional answer
The terrorist actions neutralization and anihilation

COL Lucian PAHON}U the Commander of the Special Intervention Brigade of Romanian
Gendarmerie Vlad }epe[
Terrorism a factor of risks and threats a special importance objectives The phases
of the intervention of the terrorism combating forces The antiterrorist forces responsabilities
and weys of action
Contributions to the study of the juridical of the Supreme National Defence Council
as in 415/2002 Law
Ph D Teodor BODOA{C~
Organisation and coordination of the activities related to the defence of the country and to the national
security Attributions of the Supreme National Defence Council related to the national security
Compulsary general measures Role of the Council secretary
Capabilities. Capabilities. Capabilities.

COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
NATO Response Force technologically advanced Prague Capabilities Commitment new
military capabilities for modern warfare Intelligence, surveillance and target acquisition
Suprem Headquarters Allied Powers Europe
Versiunea \n limba rom#n`:

Adriana-Elena COSTACHE
202

Revista-6 2002

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-6 2002

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G@NDIREA

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

SERIE NOU~  ANUL XIII

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

ADMITEREA |N NATO ADMISSION IN NATO

Rolul NATO \n asigurarea securit`]ii 15 The role played by NATO in ensuring

Armonizarea legislativ` \n etapa de pre- 25 Legal Harmonizing during pre-adhesion

Armata Rom#niei dup` Summit-ul 32 Romanian Armed Forces after Prague

Profesionalizarea personalului armatei 62 Making professional the military person-

Adaptarea conceptual` [i structural` a sis- 71 Conceptual and structural adoptation

Sistemele C4I2 \n Armata Rom#niei 76 C4I2 in the Romanian Armed Forces

PROVOC~RI CHALLENGES AND THEORETICAL

Pledoarie pentru interoperabilitate 122 A pleading for interoperability

Riscuri, amenin]`ri, pericole, vulnerabilit`]i 126 Risks, threats, menaces, vulnerabilities 

|mbr`c`mintea militarilor 135 Military personnels clothes

ORDINE CONSTITU}IONAL~ CONSTITUTIONAL ORDER

Neutralizarea [i anihilarea ac]iunilor 152 The terrorist actions neutralization and

PULSUL STRATEGIC STRATEGIC PULSE

Capabilit`]i. Capabilit`]i. Capabilit`]i 163 Capabilities. Capabilities. Capabilities.

DEZBATERI GMR GMR DEBATES

Probleme ale managementului militar. 167 Military management issues. Guests:

SUMMIT-UL NATO  PRAGA 2002 2002 NATO  PRAGUE SUMMIT

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR 188 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE

Colonel Costinel PETRACHE

Lãrgire ,si transformare: noul NATO.

Implicare constantã ,si substantialã

Agenda pentru Reformã

Procesul MAP  PNA IV

Summit-ul NATO de la Praga va r`mâne, cu siguran]`, în istoria Alian]ei ca un moment

ARMATA ROMÂNIEI DUPÃ REUNIUNEA

Men]ionez c` suntem în grafic cu lucr`rile pentru asigurarea facilit`]ilor de ordin

Mãsuri în domeniul modernizãrii structurilor militare

Completarea cu militari în termen

Personalul reprezint` resursa esen]ial` a Armatei României. Eficacitatea institu]iei

SISTEMELE C4I2 ÎN ARMATA ROMÂNIEI

Re]eaua de comunica]ii permanent` [i arhitectura tehnic` de interconectare

Re]eaua de transmisiuni permanente

Re]eaua de centre de comunica]ii de sprijin

PREGQTIREA ARMATEI PENTRU INTEGRAREA

Parteneriatul pentru Pace, cadru politico-militar

Procesul de Planificare [i Analizq a PfP

Studiul de Interoperabilitate Globalq

Planul de Ac]iune pentru Aderare  Membership Action Plan

Programul de exerci]ii NATO/PfP

Managementul [i coordonarea activitq]ilor PfP

Evaluarea altor instrumente [i mecanisme PfP

Cooperare bilateralq cu alia]ii [i partenerii

For]ele Aeriene în opera]ii întrunite

Orient\ri Aceste orient`ri guverneaz` [i liniile de dezvoltare ale cadrului

Spectrul scenariului Figura de la pagina 116 prezint` componentele

I nteresele na]ionale de securitate ale României sunt expresia direct` a idealurilor

Dezvolt\ri conceptuale privind criza [i situa]iile de criz\

Situa]ii de criz\ de natur\ s\ provoace

Principiile întrebuin]\rii for]elor de ordine public\

s Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP

La Summit-ul de la Praga, desf`[urat pe baza agendei noi capabilit`]i, noi membri,

❖ Angajamentul de la Praga cu privire la capabilit`]i. NATO se angajeaz`

❖ Optimizarea sistemului de conducere. Sistemul de comand` al NATO va fi

❖ Crearea unei structuri de comand` strategic` destinat` pentru coordo-

Colonelul Costinel Petrache: F`r` s` z`bovim detaliat asupra conceptelor

Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: Nu m` sur-

Colonelul prof. univ. dr. Gheorghe TOMA: |ntr-o structur` ierarhizat`,

Colonelul prof. univ. dr. Vasile VARTOLOMEI: De foarte multe ori,

SERIE NOU~ ANUL XIII

Riscuri, amenin]`ri, pericole, vulnerabilit`]i 126 Risks, threats, menaces, vulnerabilities

|mbr`c`mintea militarilor 135 Military personnels clothes

Neutralizarea [i anihilarea ac]iunilor 152 The terrorist actions neutralization and

SUMMIT-UL NATO PRAGA 2002 2002 NATO PRAGUE SUMMIT

Procesul MAP PNA IV

Planul de Ac]iune pentru Aderare Membership Action Plan

NATO: Construirea de noi capacitãti

Konrad Lorenz spunea c` omul nu este chiar

Premiul Mare[al Alexandru Averescu

Risks, threats, menaces, vulnerabilities correlations and conditioning

The terrorist actions neutralization and anihilation