Revista-6 2005

Gândirea
Militarã
Româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
6
noiembrie
Fondat` \n anul 1864 sub titlul
decembrie “Rom#nia Militar`”
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
Gândirea Militarã Româneascã
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
EDITOR PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
STATUL MAJOR GENERAL A MARELUI STAT MAJOR
AL Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
ARMATEI ROM@NIEI Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de Rom`nia
Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
CONSILIUL EDITORIAL instruc]iunea lor.
PRE{EDINTE Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
de toate armele, afla]i \n activitate
general-maiorr d
dr.. Teodor
T r FRUNZETI
F de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
MEMBRI [i cari intereseazq armata.
Carol - Regele Rom#niei
academician D nB
n Dan BERINDEI Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
Principele
Radu de H
u de HOHENZOLLERN-VERINGEN
Premiile na]ionale ale revistei
general-locotenentt dr.d . Sorin
S n IIOAN
general-locotenentt Gheorghe
G e CATRINA
C G=ndirea Militar\ Rom=neasc\
viceamirall dr.d .GGheorghee MARIN
M
general-maiorr dr.d .CCristeaa D
DUMITRU
general-maiorr Mircea
M a SAVU S
colonell ddr.. C
Costinell P
PETRACHE
COLEGIUL DE REDAC}IE “General de divizie “General de brigad` “Mare[al

{tefan F`lcoianu” Constantin H\rjeu” Alexandru Averescu”
Redactor-[ef
colonel dr. Costinel PETRACHE
cpetrache@mapn.ro
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr@yahoo.com
“General
“Locotenent-colonel
Redactor de corp de armat`
Mircea Tomescu”
Ioan Sichitiu”
Iulia N~STASIE
Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii
Tehnoredactor
la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
Adelaida-Mihaela DANDE{
militare na]ionale
ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732 Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
Tel./fax: (4021) 319.56.63 Gândirea po[tali [i sucursalele Rodipet SA, revista
Militarã afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
http://gmr.mapn.ro
Româneascã publica]iilor”. Cititorii din strìn`tate se pot abona
Revista G#ndirea Militar` Rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

editat` de Statul Major General al Ar
Armatei
matei Rom#niei
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie, fax 0040-21-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
august, octombrie [i decembrie. Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
ISSN 1454-0460 5
septembrie
octombrie
2005
abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
“Rom#nia Militar`”
~ serie nou`, anul XVI ~
al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii \n contul RO 34 TREZ 7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin. Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
Gândirea
Militarã
Româneascã
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
6
noiembrie
decembrie “Rom#nia Militar`”
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
1
G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 6/2005
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor
Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
Editorial Editorial
Cultura transform`rii 7 The Culture of Transformation
Colonel dr. Costinel PETRACHE Col. Costinel PETRACHE, PhD
Armata României The Romanian Armed Forces

Dezvoltarea durabil` The Enduring Development
Calitatea resurselor umane, a vie]ii 11 The Quality of Human Resources, Life
[i a educa]iei ~ condi]ii ale performan]ei and Education ~ Prerequisites of the
militare Military Performance
General dr. Eugen B~D~LAN Gen. Eugen B~D~LAN, PhD
Proiec]ii conceptuale Conceptual Projection

Dezvolt`ri teoretice Theoretical Developments
R`zboiul bazat pe re]ea ~ elemente 18 Network Centric Warfare ~ Content
de con]inut [i domenii de ac]iune Elements and Action Domains
General-maior dr. Cristea DUMITRU Maj. Gen. Cristea DUMITRU, PhD
Subsistemul de comunica]ii [i calculatoare 26 The Communications and Computer
din sistemul C4I desf`[urabil al grup`rii Subsystem of the Deployable Combined
de for]e întrunite Joint Task Force
Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE Col. (r) Gruia TIMOFTE, PhD
Locotenent-colonel Mihai BURLACU Lt. Col. Mihai BURLACU
Parteneriatul pentru Pace ~ o nou` viziune 34 The Partnership for Peace ~ A New Vision
General de brigad` Iordache OLARU Brig. Iordache OLARU
Terorism • Antiterorism Terrorism • Antiterrorism

Contraterorism Counterterrorism
Conceptul de terorism interna]ional 37 The International Terrorism Concept
General de flotil` aerian` AF Gen. Ion-Aurel STANCIU, PhD
dr. Ion-Aurel STANCIU
3
Terorism ~ Gheril` ~ Insurgen]` 41 Terrorism ~ Guerrilla ~ Insurgency
Colonel dr. Virgil B~L~CEANU Col. Virgil B~L~CEANU, PhD
R`zboiul împotriva terorismului 47 The War on Terrorism

Locotenent-colonel Gabriel TOMA Lt. Col. Gabriel TOMA
Terorismul [i mass-media 54 Terrorism and Mass Media

Maior Renato NADOLU Maj. Renato NADOLU
Normal [i patologic în actul terorist 59 Normal and Pathologic within the Terrorist
Psiholog M`d`lina MATEI Act
Psychologist M`d`lina MATEI
Determin`rile instruirii standardizate 65 Determinations of Standardised Training

în contextul r`zboiului antiterorist in the Context of the War on Terrorism
Locotenent-colonel Gheorghe DINC~ Lt. Col. Gheorghe DINC~
Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy

Securitate interna]ional` International Security
Cooperarea dintre Statele Unite ale Americii 70 The Cooperation between the United States
[i Uniunea European` în domeniul securit`]ii of America and the European Union
globale in the Global Security Field
General-maior dr. Teodor FRUNZETI Maj. Gen. Teodor FRUNZETI, PhD
Fizionomia mediului interna]ional 78 The Physiognomy of the International

de securitate Security Environment
Colonel Olimpiodor ANTONESCU Col. Olimpiodor ANTONESCU
Reflec]ii strategice: Pivot [i sinaps` 84 Strategic Reflections: Pivot and Synapse

General de brigad` (r.) Brig. (r.) Gheorghe V~DUVA, PhD
dr. Gheorghe V~DUVA
Pulsul strategic: Cornul Africii. Etiopia 93 Strategic Pulse: Horn of Africa. Ethiopia
[i Eritreea ~ un nou conflict armat ? and Eritrea ~ A New Armed Conflict ?
Alexandra SARCINSCHI Alexandra SARCINSCHI
Evolu]ii strategice: Orientul Mijlociu 97 Strategic Evolutions: Middle East

~ prezent [i perspective ~ Present and Perspectives
Cristian B~HN~REANU Cristian B~HN~REANU
4
Cuprins
Opinii • Argumente Opinions • Argument
Certitudini • Perspective Certitudes • Perspectives
Impactul rela]iilor civili-militari asupra 106 The Impact of the Civil-Military Relations
securit`]ii na]ionale on National Security
A.S. colonel Principele HSH col. Radu,
Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN Prince of HOHENZOLLERN-VERINGEN
Subversiunea ~ amenin]are major` la adresa 110 Subversion ~ A Major Threat against

societ`]ii [i a organismului militar the Society and the Military Establishment
Colonel Constantin LETEANU Col. Constantin LETEANU
Cultura de securitate 115 The Security Culture

Locotenent-colonel Petric` SCÎNTEIANU Lt. Col. Petric` SC|NTEIANU
Rolul femeilor în armat` în contextul 120 Women’s Role in the Armed Forces
profesionaliz`rii in the Context of Professionalisation
Psiholog Ilona VOICU Psychologist Ilona VOICU
Dialoguri GMR GMR Dialogues

Interviu cu locotenentul-comandor 123 Interview
George SPIRIDONESCU, [eful Sec]iei with Maj. George SPIRIDONESCU, Chief
Investiga]ii Sociologice din Statul Major of the Sociological Investigation Section
General within the General Staff
Dezbateri GMR GMR Debates

“Profesie. Profesionalism. 132 “Profession. Professionalism.
Profesionalizare”. Invita]i: generalul Professionalisation”. Guests: Brig.
de brigad` Ioan GRECU, [eful Direc]iei Ioan GRECU, Chief of Organisation,
Organizare, Personal [i Mobilizare, colonelul Personnel and Mobilisation Directorate,
Gabriel GABOR, loc]iitorul [efului Direc]iei Col. Gabriel GABOR, Deputy Chief of
Organizare, Personal [i Mobilizare, Organisation, Personnel and Mobilisation
[i comandorul Tache JURUBESCU, [eful Directorate, Col AF, Tache JURUBESCU,
Serviciului Personal, din aceea[i Direc]ie Chief of the Personnel Service within
the same Directorate.
5
Fundamente na]ionale National Foundations

Determin`ri legislative ale ap`r`rii na]ionale 151 Legal Determinations of the National
în perioada 1920-1940 Defence between 1920-1940
Gheorghe MI}~REL Gheorghe MI}~REL
Ap`rarea teritoriului na]ional \n concep]ia 160 National Territory Defence within
strategic` a Rom#niei \n perioada interbelic` Romania’s Strategic Outlook between
Maior dr. Didi MILER the Two World Wars
Maj. Didi MILER, PhD
Participarea militarilor craioveni la ac]iuni 166 The Soldiers from Craiova Taking Part
în afara teritoriului na]ional in the Military Actions outside National
Ing. Nicolae GIUGEA Borders
Eng. Nicolae GIUGEA
Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` 169 The National Institute of Aeronautical
[i Spa]ial` ~ între îngeri [i oameni and Spatial Medicine ~ Between Angels
and Human Beings
“România Militar`” ~ Restituiri: “Sufletul 173 “Military Romania” ~ Restorations: “The
– aceast` ma[in` complex` [i variabil`” Soul – Such a Complex and Changeable
Machine”
Univers publicistic militar 176 Military Publications

Universe
Referin]e bibliografice 181 Bibliographic References
Trecutul la timpul prezent The Past at the Present Tense
Publius Cornelius Tacitus 185 Publius Cornelius Tacitus
[i Dinu C. Giurescu ~ “Despre credin]a ]`rii” and Dinu C. Giurescu ~ “On Country
Devoutness”
Evenimente editoriale 189 Editorial events
Coresponden]` GMR 194 GMR Mail

Rezumate în limba 196 Abstracts
englez`
6
Cultura The Culture
transform`rii of Transformation
Evenimente previzibile, impre- Predictable, unpredictable
vizibile sau, pur [i simplu, rânduite or simply arranged of a certain logic
de o anume logic` a dezvolt`rii of the development events naturally
confer` transform`rii, în mod firesc, grant upon transformation the
attribute of continuity. Of an absolute
atributul continuit`]ii. La modul
manner, transformation never stops.
absolut, transformarea nu înceteaz`
It is only when premeditatedly
niciodat`. Atât doar, când determin`ri sequential determinations exhaust
premeditat secven]iale î[i epuizeaz` their role or when they become
rolul sau când devin anacronice anachronistic as against the
în raport cu provoc`rile [i a[tept`rile challenges and expectations of the
orizonturilor de rost [i de istorie horizons of meaning and history
ale dezvolt`rii, supunem transfor- of development, that we submit
marea exigen]elor abia ivite, dovad` the transformation to the newest
exigencies, this being a proof for
c` aceasta nu poate fi decât un proces
the fact that it cannot be something
deschis, deschis spre calit`]i [i can-
else than an open process, open
tit`]i care pot schimba identit`]i towards qualities and quantities that
fundamentale. can change fundamental identities.
Institu]ia militar` nu face excep]ie The military institution makes no
[i, deloc întâmpl`tor, nici Alian]a exception and, not at all a coincidence,
ai c`rei membri suntem, unul dintre neither the Alliance that we are part
evenimentele cele mai grave cu putin]` of, one of the most serious events
în percep]ia [i în]elegerea construc]iei as possible, as the perception
sociale ~ 11 septembrie 2001, and understanding of the social
establishment is concerned ~ the
alertând la maximum necesitatea
September 11, 2001, representing
transform`rii. Dincolo de orice aspect an utmost alert for the necessity
implicat de procesul ca atare, for transformation. Beyond any aspect
transformarea este un produs involved by the process as such,
al culturii, cultura fiind, deopotriv`, transformation is a culture product,
sursa [i resursa transform`rii. culture being the source and resource
7
Pentru c` realitatea c`reia i-am fost of transformation alike. Since the
nu doar martori, a[teptând judec`]i reality to which we did not only
de sens [i devenire, ci [i protagoni[ti, witnessed, waiting for judgements
înfruntând, uneori, reac]ia tacit` of meaning and becoming, but were
a rezisten]ei la schimbare [i ne- also a part of, by facing, at times,
the tacit reaction of the resistance
meritate adversit`]i ale unor spirite
to change and undeserved adversities
festive, a putut fi orientat` spre ali-
from the part of certain festive spirits,
niamente dezirabile, productiv
was orientated towards desirable
durabile doar datorit` faptului leading lines, productively enduring
c` a fost gestionat`, nu ne ferim de con- only due to the fact that it was managed,
sider`rile neechivoce, de o substan- and we are not afraid of unequivocal
]ial` cultur` a transform`rii. assessments, by a substantial culture
Este dificil [i inoportun s` îi cuanti- of transformation.
fic`m amploarea, anvergura îns` este It is difficult and inopportune
relevat` de finalit`]ile cumulative to quantify its proportions, but its
ale procesului de transformare. breadth is evinced by the cumulative
Aceasta, întrucât doar cultura finalities of the transformation
de avangard`, cultura transform`rii process.
This is because of the fact that
este o cultur` de avangard`, a f`cut
it is only the vanguard culture,
posibile: proiectarea, ierarhizarea
and the culture of transformation
[i implementarea diferitelor etape
is a vanguard culture, that has made
[i procese ale transform`rii; centrarea possible: designing, structuring
pe valori ale transform`rii, valorile and implementing different stages
orientând eforturile conjugate and processes of transformation;
ale actorilor principali ai schimb`rii; centring on the values of transformation,
coeren]a filozofic` [i cognitiv` the values orienting the conjugated
a transform`rii; realizarea st`rii efforts of the main actors of the change;
de echilibru, când presiunea ten- the philosophical and cognitive
siunilor de întâlnire a atins pragul coherence of transformation;
critic; diluarea sau înfrângerea fulfilling the equilibrium state,
persuasiv` a rezisten]ei la schimbare; when the pressure of the meeting
tensions has reached a critical
consolidarea [i afirmarea ipostazei
stage; diluting or persuasively
sistemice a transform`rii; eliminarea
overcoming the resistance to change;
surogatelor [i a derivatelor orga- consolidating or affirming the systemic
niza]ionale, dar [i a caracterelor, aspect of transformation; eliminating
atitudinilor [i op]iunilor rutiniere; the organisational substitutes and
descurajarea inculturii [i a între- derivatives, but also the characters,
prinderilor întemeiate pe nepro- attitudes and routine options;
fesionalism [i aventur`; afirmarea discouraging the lack of culture
8
Editorial
personalit`]ilor irevocabile ale con- and the undertakings built on
struc]iei militare. De asemenea, amateurishness and adventure;
în spa]iul de transformare istoric` affirming the irrevocable personalities
a institu]iei militare na]ionale, of the military establishment. At the
same time, within the space of the
dezvoltând neîncetat orizonturi
historical transformation of the
de certitudine, credin]`, a[teptare national military establishment,
[i curaj, cultura a fertilizat atitudinile by ceaselessly developing certitude,
de impact, descurajând demisia faith, expectation and courage
îndr`znelii fire[ti de a gândi altfel. horizons, the culture has enriched
Cultura ne-a conferit capacitatea the impact attitudes, by discouraging
de a în]elege comandamentele the resignation of the natural daring
înc` neconceptualizate ale schimb`rii, to think differently.
de a cuprinde în exigen]ele, uneori The culture has offered us with
the capacity to understand the not
neformulate ca atare, ale dezvolt`rii
yet conceptualised prerequisites of
sensul, de a defini obiectivele stra-
the change, to comprise, among the
tegice ale devenirii, de a sesiza, nepro- exigencies, sometimes not formulated
vocat, erorile comise [i de a identi- as such, of the development,
fica solu]iile ie[irii din impas. Cultura the meaning, to define the strategic
transform`rii este, deopotriv`, goals of becoming, to notice,
un act de crea]ie [i re-crea]ie, certificat of an unprovoked manner, the errors
întocmai de caracterul neliniar committed and identify the solutions
al schimb`rii: de inevitabilitatea of getting out of the deadlock.
The culture of transformation
puseelor de criz` în afirmarea
is an act of creation and re-creation
proiectelor de autodep`[ire
alike, certified precisely by the non-
[i, implicit, de nevoia rezolv`rii linear feature of the change: by the
productive a acestora; de limitele inevitability of the crisis situations
secven]iale ale transform`rii, in asserting the project of self-
când condi]ii noi impun alternative surpassing and, implicitly, by the
conceptuale [i ac]ionale adecvate; need for productively solving
de stagn`rile procesuale [i de contra- them; by the sequential limits
dic]iile inerente oric`rei dezvolt`ri of transformation, when new
requirements impose adequate
ale c`ror dep`[iri cer reconsider`ri
conceptual and actional alternatives;
de parcurs.
by the process-like standstills
Mai mult decât atât, caracte- and the contradictions inherent
risticile de rol [i variabilele de sistem to any development whose overtaking
ale transform`rii sunt identi- require reassessments on the track.
ficate, angajate, optimizate [i opor- Moreover, the role features and
tunizate prin în]elegerea cultural` the system variables of transformation
9
a procesului, sens în care avem are being identified, engaged,
în vedere: ra]ionalitatea, conti- optimised and rendered opportune
nuitatea, nivelul de certitudine by the cultural understanding
of the process, and for this we are
[i de flexibilitate, finalitatea
considering: rationality, continuity,
dezirabil`, ritmul, dinamica, uni- level of certitude and flexibility,
tatea pe fond, forma, con]inutul, desirable finality, rhythm, dynamics,
structura etc. substance unity, shape, content,
Cultura transform`rii nu este structure and so forth.
infailibil`. E[ecul sau neîmplinirile The culture of transformation
is not infallible. The failure or the
în în]elegerea transform`rii denot`
unfulfilments in understanding
o anumit` stare de criz` în iden- transformation denote a certain state
titatea sistemic` a culturii, auto- of crisis in the systemic identity
nomia ei relativ` reclamând comple- of the culture, its relative autonomy
mentarizarea opera]ional` cu lec]iile claiming the achievement of an
înv`]ate ale istoriei, esen]ializate operational complementarity with
în idei, credin]e, tradi]ii [i valori the lessons learnt of the history,
made essential in ideas, beliefs,
cu valabilitate principial` neexpirat`.
traditions and values having an
Surs` de putere [i, implicit, unexpired principled validity.
de diferen]iere organiza]ional` As source of power and, implicitly,
determinând roluri, concepte, of organisational differentiation
a[tept`ri, performan]e, strategii determining roles, concepts,
[i istorii, cultura transform`rii expectations, performances,
strategies and histories, the culture
impune reconsiderarea comporta-
of transformation imposes the
mentelor formale, sistemul de norme reassessment of formal behaviours,
ac]ionale [i procedurale, valorile the system of actional and process-
dominante ale schimb`rii [i filozofia like norms, the prevailing values
acesteia, climatul la nivelul întregului of the change and its philosophy,
proces. Un proces care ne arat` the climate of the whole process.
A process emphasising, in the last
c`, în ultim` instan]`, transfor-
analysis, that transformation is
marea este o succesiune de fapte a sequence of facts of culture,
de cultur`, obiectivate istoric [i inte- historically objectified and integrated
grate pe verticala devenirii. on the becoming leading line.
Colonel dr. Costinel PETRACHE

Translated by Iulia N~STASIE
10
Calitatea resurselor umane,
a vie]ii [i a educa]iei
~ condi]ii ale performan]ei militare ~
General dr. Eugen B~D~LAN
Organiza]iile, cele militare nu fac pun în pericol valori imense, uneori

nicidecum excep]ie, sunt asimilate incomensurabile, printre care,
unui sistem cibernetic deschis, modelul cea mai important` r`mâne via]a
didactic, atât de cunoscut [i utilizat oamenilor [i, de aceea, performan]a
ast`zi, fiind configurat de trei module devine motivul ontologic strategic
intrinsec func]ionale – “intr`ri” ~ “pro- al organiza]iei militare.
ces`ri” ~ “ie[iri”, aflate în rela]ie Performan]a militar` este generat`
de “feed-back”, dovad` a existen]ei organiza]ional de un sistem de factori
autocorela]iei manifeste la nivelul situa]i, în principal, în calitatea resurselor
ansamblului rezultatelor de sistem. umane, a vie]ii [i a educa]iei, to]i ace[ti
Rezultate care dau m`sura performan- factori configurând starea [i nivelul
]elor pentru care este apt` organiza]ia, de competen]` a organiza]iei. Din aceast`
a performan]elor militare în cazul perspectiv`, putem admite c` perfor-
organiza]iilor care î[i cuantific` “ie[irile” man]a este starea de maxim relativ
în responsabilit`]i [i obiective specifice a competen]ei.
ac]iunii armate. De fapt, în cele din urm`, În suita factorilor invoca]i, f`r` a pro-
performan]a militar` real` a unei orga- ceda în acest caz la o ierarhizare
niza]ii, constituit`, instruit` [i educat` anume, calitatea resurselor umane
pentru a desf`[ura ac]iuni armate, este decisiv`. Nu numai pentru faptul
poate fi cuantificat` doar pe câmpul c` individul este cea mai valoroas`
de lupt`, numai înfruntarea militar` resurs` a organiza]iei, ci, mai ales,
fiind cea care o poate valida ca atare. pentru faptul c` indivizii sau grupurile
Dar, pân` la înfruntarea armat`, de indivizi sunt aceia care proiecteaz`
performan]a militar` consist` în nivelul organiza]ia sau atingerea anumitor
complex al preg`tirii pentru lupt`, obiective ale acesteia la nivelul
ca generator esen]ial al încrederii performan]ei, conferind, astfel, statutul
în victorie. Confrunt`rile de tip beligen de organiza]ie performant`. Doar calitatea
11
resursei umane este, repet`m, decisiv`, militare aprobate social care, uneori,
fundamental` în configurarea general` constituie momente nodale ale vie]ii
a valorii unei organiza]ii, valoare [i existen]ei sociale, eviden]iind calitatea
“personificat`” în performan]` ? [i disponibilitatea pentru performan]`
Extindem r`spunsul, aplicându-l a resursei umane. Faptele militare
specificului militar al organiza]iei. de excep]ie, deseori hot`râtoare în eco-
Bunòar`, se poate aprecia nomia strategic` a ac]iunii militare,
c` r`zboiul, diferit fiind de alte tipuri sunt sursa crucial` a eficien]ei militare,
de conflict social, se bazeaz` pe o ocu- ca efect nemijlocit al competen]ei
pa]ie înalt specializat` [i profesiona- performante [i, nu în ultimul rând,
lizat` în care militarul devine vectorul a faptului c` performan]ele militare
de inteligen]` [i voin]` al organiza]iei relev` gradul de aplicare, în situa]ii
care vizeaz` performan]a, asociat` complexe, a competen]ei sau a compe-
pe câmpul de lupt`, cel mai adesea, ten]elor care între]in concret-valoric
victoriei sau procesului de construc]ie organiza]ia.
a acesteia. Institu]ia militar` modern`, Dar, asemeni organiza]iei din care
fiind o institu]ie birocratic`, opereaz` face parte, fiecare dintre membrii
cu atributele validate ale birocra]iei acesteia poate fi privit [i analizat ca sistem,
moderne, în care individul î[i aplic` un sistem în care simpla individualitate
competen]a, afirmând: ra]ionalitate este mult mai mult decât atât, este
în luarea deciziilor, impersonalitate personalitatea uman`. În acest caz,
în rela]iile sociale, precum [i centrali- modelul cibernetic î[i p`streaz` logica,
zarea autorit`]ii [i rutinarea sarcinilor dar “sistemul” are determinare psiho-
prin reguli, roluri [i clasific`ri. Resursa logic`, între “intr`ri” [i “ie[iri” fiind
uman` a unei organiza]ii militare, “procesat`” personalitatea individului,
integral profesionalizat`, este destinat` în cazul organiza]iei militare, a celui
exclusiv performan]ei, context în care preg`tit pentru performan]` militar`.
tinde s`-[i conserve integritatea de exper- Din aceast` perspectiv`, responsa-
tiz` a profesiei [i s`-[i protejeze normele, bilitatea liderului militar este major`,
standardele [i valorile, protejându-[i pentru el trebuind s` fie de maxim
principiul de exclusivitate asupra acesteia. interes probleme, precum: determi-
Resursa uman` a organiza]iei militare, n`rile nemijlocite ale capacit`]ii
fiind singura abilitat` social s` exercite de inten]ie ale subordona]ilor
managementul violen]ei armate, implic` în ansamblu, dar [i ale fiec`ruia
pragmatic condi]ia competen]ei, în parte; percep]iile care pot influen]a
ridicat` la rang de performan]` militar`. “inten]iile” [i “a[tept`rile” subordo-
Organiza]ia militar`, ca organiza]ie na]ilor [i “proces`rile” informa]ionale
cu determinare social`, genereaz` fapte pe care ace[tia le realizeaz` în mod
12
Armata Rom#niei ~ Dezvoltarea durabil`
obi[nuit. În consens cu modelul ei, motiva]ia acoper` trei componente
cibernetic la care ne raport`m, relativ diferite ale unui proces cu desf`-
asimil`m “intr`rilor” totalitatea de stimuli [urare unitar`: energia dezvoltat`
care, supu[i proces`rii elementelor în sus]inerea ac]iunii, direc]ionarea
de personalitate, produc, ca “ie[iri”, acesteia spre scopurile [i obiectivele
comportamente, dezirabil apreciind, organiza]iei, deci, direc]ia [i, foarte
predispuse organiza]ional competen]ei, important, persisten]a acesteia în timp,
competi]iei, performan]ei. ca efect al capacit`]ii membrilor orga-
Care sunt, a[adar, “stimulii” care, niza]iei de a persevera nu pe seama
aplica]i resursei umane, calit`]ii vie]ii unor eforturi suplimentare, ci ca urmare
acesteia, pot fertiliza aspira]ii [i produce a unor semnificative acumul`ri moti-
motiva]ii, aspira]ia [i motiva]ia fiind va]ionale. Din perspectiva [i pe fondul
resursele vitale ale performan]ei ? acestor componente, putem defini
Este mai mult decât clar faptul motiva]ia ca fiind suma presiunilor
c`, nemotivat`, performan]a, inclusiv interne [i externe ce energizeaz`
performan]a militar`, se poate produce un anumit comportament, care îl orien-
doar accidental [i la cote neesen]iale, teaz` [i îi confer` o anumit` persisten]`
ca efect al întâmpl`rii, în determinarea în timp. Este important, în contextul
unor însu[iri [i raporturi care au un temei afirm`rii motiva]iei ca determinare
extern. organic` a performan]ei, s` men]ion`m
Evitând asumarea unor r`spunsuri c` aceasta consist` în surse interne –
definitive, vom trata performan]a drept asimilate trebuin]elor proprii fiec`rui
finalitate a unui proces axat succesiv membru al organiza]iei, trebuin]e
pe stimuli, trebuin]e [i motiva]ie, ciclul în func]ie de satisfacerea c`rora
fiind configurat de rela]ia: stimuli – putem s` evalu`m calitatea vie]ii,
trebuin]e – motiva]ie – performan]`. [i surse externe – constituite din suma
Nu “cibernetiz`m” aceast` rela]ie, a[tept`rilor explicite ale organiza]iei
nu o supunem în mod necesar fa]` de membrii sì.
feed-back-ului, dar este inevitabil Este, oarecum, dificil s` stabilim
ca performan]a s` nu influen]eze, rela]iile, implicit natura acestora,
la rându-i, nivelul de aplicare dintre motiva]ie, sus]inut` prin stan-
a “stimulilor” care produc un grad darde superioare de calitate a vie]ii,
superior de satisfacere a trebuin]elor [i performan]`.
individuale. Este evident c` motiva]ia Natura trebuin]elor umane în care
individual` este, sensibil, mai mult consist` esen]ial calitatea vie]ii
decât simpl` afirmare a dorin]ei sunt, potrivit lui Abraham Maslow,
de a realiza anumite standarde semnificate, fundamental, în cinci cate-
de performan]`. În suita manifest`rii gorii, ierarhizate astfel: fiziologice, care
13
asigur` supravie]uirea organismului; a acestuia, îl putem identifica în teoria
de securitate, care asigur` construirea a[tept`rilor, formulat` de psihologul
unui mediu protector, sentimentul Leon Festinger. Interpretând teoria
libert`]ii [i al siguran]ei vie]ii; de afiliere lui Leon Festinger, apreciem c`, la nivelul
social`, care asigur` inser]ia pozitiv` fiec`rei organiza]ii militare, ar trebui
în mediul social; de afirmare, determinate s` se pun` permanent [i laborios pro-
de supraevaluarea de sine [i de dorin]a blema modului în care pot fi subordo-
de a-[i apropia respectul semenilor; nate st`rii de performan]` comporta-
de autorealizare, care vizeaz` dorin]a mentele determinate de trebuin]ele
de autodefinire [i eleva]ie moral`. individuale.
Este evident c`, în ierarhia invocat`, Cu atât mai mult, cu cât, fie în func]ie
fiecare dintre categoriile men]ionate de performan]ele afirmate, fie în raport
joac` un anumit rol, are o anume impor- cu cele aflate în orizontul de a[teptare
tan]` [i constituie sursa unei satisfac]ii al organiza]iei, membrii acesteia “înva]`”
specifice. Dac` apreciem ca atare s` anticipeze nivelul de satisfacere
aceast` ierarhizare a trebuin]elor umane, a trebuin]elor lor. Cu alte cuvinte,
cu determinare major` asupra calit`]ii membrii organiza]iei militare se consti-
vie]ii, constat`m c` satisfacerea tuie într-un sensibil [i complex orizont
trebuin]elor de pe primele trepte de a[teptare. Ce înseamn` aceasta ?
ale ierarhiei, trebuin]e imanente orga- Înseamn` c` liderii militari, oricare
nismului, prezint` un interes imediat, ar fi nivelul de lideran]` de la care
în timp ce trebuin]ele superioare par se exprim`, trebuie s` coreleze pozitiv
a fi destinate însu[irii prin înv`]are, aten]ia acordat` satisfacerii trebuin-
ele însemnând, de fapt, valori trans- ]elor individuale ale subordona]ilor
cendente care, pre]uite intens, devin cu scopurile [i obiectivele organi-
trebuin]e interne. za]iei; înseamn`, a[adar, c` trebuie
Suma trebuin]elor care întemeiaz` s` cunoasc` neprovocat a[tept`rile
calitatea vie]ii [i care, în ultim` instan]`, acestora [i s` le r`spund` la nivelul
îi relev` con]inutul [i consisten]a se afl` performan]elor pe care le a[teapt`.
în rela]ie nemjlocit` cu dezideratele Mai mult decât atât, înseamn` c` liderii
teleologice ale organiza]iei, în împlinirea militari trebuie s` g`seasc` permanent
c`rora performan]a are un rol definitoriu. cìle adecvate pentru cre[terea progra-
Din aceast` perspectiv`, se pune, mat` a calit`]ii vie]ii militarilor.
inevitabil, întrebarea: “Ce rela]ii exist` În acela[i timp, trebuie luat în seam`
între aceste variabile – trebuin]ele faptul c` for]a tendin]ei de a ac]iona
individuale, convertite în calitate a vie]ii, pe traseele unor scopuri [i obiective
[i performan]ele func]ionale ale orga- centrate pe valori unanim sau larg
niza]iei ?”. R`spunsul, o ipostaz` acceptate organiza]ional depinde
14
atât de for]a dublei a[tept`ri, organiza- ideal educa]ional1. Aceasta ne conduce
]ionale [i individuale, cât [i de calitatea c`tre un ideal educa]ional care,
vie]ii fondat` pe trebuin]ele inalienabile în ceea ce prive[te institu]ia militar`,
afirm`rii umane. Ignorarea acestei realit`]i c`reia îi este propriu un program
în spa]iul competen]ei [i al performan]ei coerent de dezvoltare [i confirmare
militare poate deveni primejdioas`. profesional`, trebuie s` fie orientat,
În performarea statornic` a orga- structural, spre performan]`.
niza]iei militare, educa]iei îi revine Produsul educa]iei militare
un rol strategic. Din suita formelor – profesionistul militar, este con-
generale ale educa]iei, care se refer` secin]a însumat` a determin`rilor
la principalele ipostaze prin care educa]ionale formale, nonformale
educa]ia se poate obiectiva, pornind [i informale. În ceea ce prive[te educa]ia
de la varietatea situa]iilor de înv`]are nonformal` [i educa]ia informal`,
[i de la gradul diferit de inten]ionalitate responsabilitatea organiza]iei militare
ac]ional`, ne vom opri cu prec`dere ar putea consta în crearea de predispozi]ii
nu atât asupra modalit`]ilor prin care spre calitatea acestora ca necesitate
institu]ia militar` realizeaz` formarea a educa]iei formale de a-[i constitui
[i dezvoltarea personalit`]ii, cât, [i dezvolta complementarit`]i utile.
mai ales, asupra determin`rilor Este important acest lucru, deoarece,
acesteia în raport cu performan]a. dac` educa]ia formal` [i cea nonformal`
Aceasta, întrucât rela]ia dintre educa]ie se desf`[oar` în segmente de timp
[i performan]` este definitorie pentru bine determinate, educa]ia informal`
starea [i condi]ia organiza]iei militare este un proces care, practic, se întinde
[i, din aceast` perspectiv`, problema pe toat` durata vie]ii, proces prin care
care trebuie rezolvat` permanent individul dobânde[te informa]ii,
este modul în care educa]ia, calitatea î[i formeaz` priceperi [i deprinderi,
acesteia, determin` performan]a [i cum î[i structureaz` convingerile [i atitu-
se ajunge, prin educa]ie, la performan]`. dinile [i se dezvolt` prin intermediul
Într-o abordare restrâns`, putem opera experien]elor cotidiene. În context,
cu defini]ia potrivit c`reia educa]ia apare permanent problema modului
este un sistem planificat de influen]e în care, prin educa]ie, prin calitatea
de durat` asupra individului [i asupra acesteia, ajungem la performan]`,
unor colective de indivizi, cu scopul [i la nevoia clarific`rii finalit`]ii educa-
orient`rii dezvolt`rii fizice, morale tive, s` admitem, bine determinate,
[i intelectuale potrivit unui anumit ca o component` definitorie a idealului
1
Dic]ionarul de filozofie, Bucure[ti, Editura Politic`, 1978.
15
educa]ional militar. Educa]ia pentru în concordan]` cu exigen]ele idealului
performan]`, consistând fundamental educa]ional; altitudinea instrumentelor
în metodologia [i calitatea acesteia, de evaluare; facilitarea accesului meto-
nu presupune nicidecum comunizarea dologic la valorile consacrate ale artei
conceptual` a performan]ei, aplatizarea [i [tiin]ei militare.
acesteia la nivelul organiza]iei militare, Afirmam, în contextul acestui excurs,
ci crearea unei st`ri de spirit, între]inut` c` produsul educa]iei militare, în toate
de o filozofie atent construit` [i adânc formele manifest`rii sale institu]ionale
motivat`. sau noninstitu]ionale, este profe-
Dezideratul esen]ial al educa]iei sionistul militar. Or, profesionistul
centrate pe performan]` cuprinde militar, a c`rui competen]` militar`
asimilarea sistemic` [i organizat` const` în capacitatea de a asigura
a cuno[tin]elor din domeniile de interes ceea ce Harold Laswell numea “mana-
[i impact cultural-[tiin]ific, practic gementul violen]ei”, este, ar trebui
[i tehnologic ale profesionaliz`rii s` fie, prin îns`[i natura menirii sale,
militare [i utilizarea acestora în vederea un permanent aspirant la performan]`.
afirm`rii individuale [i a inser]iei optime Aser]iunea este întemeiat`, în principal,
în angajamentele active ale organiza]iei. de urm`toarele comandamente ale res-
În acela[i timp, este vizat` înzestrarea ponsabilit`]ii sociale a profesionistului
viitorului lupt`tor cu metode [i tehnici militar: profesia militar` cere [i ofer`
de angajare intelectual` [i dezvoltarea un înalt grad de expertiz`; nici un individ,
continu` a inteligen]ei creative [i emo- indiferent de calit`]ile sale intelectuale,
]ionale a acestuia. Convertirea acestor caracteriale [i manageriale, nu ar putea
demersuri într-o productiv` mentalitate s` îndeplineasc` performant responsa-
de înving`tor, ca suport particular bilit`]ile specifice profesiei militare
al performan]ei, este pasul urm`tor. f`r` o educa]ie, o instruc]ie [i o expe-
Obiectivat` de claritatea orizontului rien]` considerabile; con]inutul
de a[teptare al organiza]iei, calitatea intelectual al profesiei militare îi solicit`
educa]iei este, esen]ial, determinat` militarului ca aproape o treime din via]a
de: con]inutul [i anvergura procesului sa profesional` s` o dedice studiului
ca atare; nivelul specializ`rii deschise institu]ionalizat, perioad`, probabil,
a corpului profesoral [i a liderilor; defi- mai mare în compara]ie cu alte profesii;
nirea, cu maxim` elocin]`, a scopurilor având drept competen]` managementul
[i obiectivelor procesului educa]ional violen]ei [i nicidecum actul violen]ei
în ansamblu, dar [i a componentelor în sine, profesionistul militar de]ine
sale cu identitate formativ` de sine integral responsabilitatea asigur`rii
st`t`toare; asigurarea unui context securit`]ii militare a societ`]ii; motiva]iile
metodologic performant, dezvoltat militarului profesionist sunt atribuite
16
atât ata[amentului fa]` de propria nu este deloc paradoxal acest lucru,
meserie, cât [i obliga]iei de a-[i valo- [i simplitatea raporturilor dintre elemen-
rifica preg`tirea în beneficiul societ`]ii; tele analizate – resursa uman`, trebuin]ele
comportamentul profesionistului militar fundamentale ale acesteia [i educa]ie.
fa]` de societate este determinat Complexitate, deoarece parcursul
de con[tiin]a faptului c` întreg spre calitatea resurselor umane poten-
ansamblul preg`tirii sale poate fi ]ializate pentru lupta armat`, a educa]iei
utilizat numai pentru scopuri aprobate personalului atât în expresia sa formal`,
de c`tre societate prin intermediul cât [i nonformal` sau informal`,
expresiei sale politice – statul. precum [i a vie]ii este deosebit
de sensibil, nu permite experimente
* strategice, este incompatibil aventurilor
Pentru organiza]ia militar`, perfor- de orice fel, respinge tratamentele
man]a este condi]ia îns`[i a st`rii sale reparatorii aplicate de la distan]`
de a fi. Nu poate fi gândit` o structur` [i impune existen]a unei politici
militar` altfel decât pentru a ob]ine per- a reconsider`rii ori de câte ori în sistem
forman]` în exercitarea responsabili- apar sincope sau clivaje; simplitate,
t`]ilor sale aplicate în timp de pace, întrucât, între acestea opereaz` prin-
în situa]ii de criz` sau în caz de r`zboi. cipiul vizibilit`]ii directe, liderul orga-
Calitatea resurselor umane, a vie]ii niza]iei având, astfel, posibilitatea
[i a educa]iei sunt, argumentele au pledat interven]iilor corective oportune.
în acest sens, st`ri de fond ale perfor- Pentru c`, în ultim` instan]`, liderul
man]ei militare, dar, mai cu seam`, militar, el însu[i subiect [i produs
sunt suportul vital al acesteia. Suita al procesului educa]ional militar,
condi]ion`rilor la care se expun denot` este cel care asigur` managementul
complexitatea, dar, în acela[i timp, performan]ei în organiza]ia militar`.
BIBLIOGRAFIE
• Samuel P. Huntington, The Soldier and the State, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1957.
• Max Weber, Economy and Society, Guenther Roth and Claus Wittich, New York, 1968.
• Leadership in organizations, Avery&Publishing Group Inc., Garden City Park, New York, 1988.
17
R~ZBOIUL BAZAT PE RE}EA

~ elemente de con]inut
[i domenii de ac]iune ~
General-maior dr. Cristea DUMITRU
R
`zboiul bazat pe re]ea – RBR este conceput pornind de la filozofia disemin`rii
informa]iilor, a cuno[tin]elor [i a mijloacelor. Re]eaua o permite. O re]ea
este constituit` din grile (entit`]i) [i conexiunile dintre ele. Grilele execut`
(detecteaz`, decid, ac]ioneaz`) [i informeaz` în procesul de luare a deciziei, iar acestea
se transmit prin leg`turi, de la o entitate la alta.
Entit`]ile re]elei
Pentru ca RBR s` se transforme din concept în realitate, sunt necesare: • definirea
entit`]ilor (grilelor) spa]iului de lupt`: rol, responsabilit`]i, misiuni, decizii; • revizuirea
conexiunilor dintre ele; • precizarea naturii informa]iilor [i a formelor în care acestea
se transmit.
Succesul ac]iunilor este condi]ionat de gradul de implementare [i de natura inter-
ac]iunilor dintre entit`]ile (grilele) spa]iului de lupt`.
Spa]iul de lupt` cuprinde trei entit`]i, particularizate de func]iile lor principale,
astfel: elementele care particip` la realizarea func]iei senzorilor alc`tuiesc grila
senzorilor, incluzând tot ceea ce contribuie la cunoa[terea spa]iului de lupt`; elementele
participante la actul de comand`-control constituie grila deciziei, care se reg`se[te la toate
nivelurile ierarhice ale structurilor militare; elementele ac]ionale, care formeaz` grila
actorilor, principala valoare creat` de aceast` gril` fiind puterea de lupt` aplicat` în spa]iul
de lupt`.
Conceptul de RBR porne[te de la ideea c` grilele trebuie interconectate, dar modul
în care se va rezolva interconectarea este predeterminat. Fundamental` r`mâne diseminarea
informa]iei [i a mijloacelor care s` permit` efecte sinergice [i colective. În proiectarea
oric`ror variante de realizare a interconect`rilor trebuie avut` în vedere aceast` condi]ionare.
Oricum, f`r` capabilit`]i de comunica]ii [i informatic` înalt performante, acest lucru
nu se va putea realiza.
Cheia în]elegerii rolului grilelor [i a rela]iilor dintre ele se afl` în în]elegerea proceselor
care transform` datele în informa]ii [i informa]iile în cuno[tin]e. Doar astfel se transform`
informa]ia în putere. Datele sunt fapte individuale, m`sur`tori ori observa]ii care, uneori,
sunt suficiente pentru luarea unei decizii, alteori nu. Când datele sunt corelate, prelucrate,
c`p`tând semnifica]ii [i fiind introduse într-un context opera]ional, devin informa]ii.
18
Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Când informa]iile fac posibile construc]ia [i folosirea unui model pe baza în]elegerii
unei situa]ii ori fenomen, acestea devin cuno[tin]e. Cuno[tin]ele fac accesibil spa]iul
luptei. O asemenea succesiune permite predic]ia unor st`ri ori viitoare rezultate [i contribuie
la formarea abilit`]ilor de a controla situa]ia.
Con[tientizarea spa]iului de lupt` provine din fuziunea principalelor informa]ii
care îl descriu ori îl caracterizeaz`. Multe informa]ii sunt explicite (de pild`, pozi]ia
for]elor, terenul, starea timpului etc.), dar exist` [i informa]ii implicite, care necesit`
interpret`ri (de exemplu, posibilit`]ile [i tacticile unui inamic, inten]iile sale etc.).
În cadrul RBR, grilele actor [i cele de decizie pot exploata ambele tipuri de informa]ii
în modele variate.
Senzorii sunt opera]ionaliza]i de o gril` actor dintr-o anumit` localizare geografic`.
Datele sunt, apoi, analizate de entit`]i de decizie geolocate diferit. Informa]ia va fi transmis`
în timp aproape real la entit`]ile de decizie aflate în platformele de comand`-control,
apoi la cele aflate în platformele de comand`-control [i, ulterior, la entit`]ile actor
care au ac]ionat.
Grila senzorilor se compune din re]ele de senzori, iar performan]ele sale opera]ionale
în con[tientizarea spa]iului de lupt` depind de: performan]ele senzorilor componen]i;
dispunerea senzorilor în spa]iu, în func]ie de pozi]ia unora fa]` de ceilal]i, dar [i fa]`
de obiectiv; viteza de transmitere a informa]iei; capabilit`]ile de fuziune a datelor
[i informa]iilor; capabilit`]ile de ac]iune care permit focalizarea lor în func]ie de priorit`]ile
spa]iului luptei.
Re]elele de senzori ofer` multiple avantaje fa]` de senzorii izola]i în perfec]ionarea
unor parametri, precum distan]a de ac]iune, precizia, capacitatea de a identifica ]inta,
deoarece ofer` avantajul suprapunerilor de senzori etc. Posibilit`]ile de fuziune a datelor
[i informa]iilor [i de ac]iune în func]ie de priorit`]i ofer` posibilit`]i exploat`rii acestui avantaj.
Grila deciden]ilor cuprinde structurile [i sistemele de comand` [i control care reprezint`
procesul de conducere prin care comandan]ii, împreun` cu structurile aferente, realizeaz`
planificarea, conducerea, cooperarea [i controlul for]elor pentru a asigura îndeplinirea
misiunii. Func]iile C2 sunt puse în aplicare prin intermediul unor aranjamente de comand`
privind personalul [i echipamentul, în scopul planific`rii, al direc]ion`rii [i al controlului
for]elor [i mijloacelor pentru îndeplinirea obiectivelor.
Filozofia comenzii se bazeaz` pe trei principii: luarea deciziei la timp, importan]a
în]elegerii inten]iei comandantului [i responsabilitatea clar` pentru îndeplinirea
acelei inten]ii. Cerin]a care trebuie subliniat` este responsabilitatea fundamental`
de a ac]iona sau, în unele situa]ii, de a nu ac]iona, în limitele inten]iilor comandantului.
Aceasta solicit` un stil de comand` care promoveaz` comanda descentralizat`, libertatea
[i viteza de ac]iune [i, nu în ultim` instan]`, ini]iativa. Comanda în misiune r`spunde
acestei cerin]e [i trebuie s` fie, de aceea, un pilon al oric`rei doctrine.
Grila actorilor este reprezentat`, în special, de structurile de for]e [i platformele
de armament care au responsabilitate în îndeplinirea misiunilor [i a sarcinilor în spa]iul
de lupt`. Eficien]a ac]iunii acestora depinde de mul]i factori, dar, în condi]iile imple-
ment`rii RBR, factorii cei mai importan]i devin sincronizarea [i autosincronizarea.
Pe baza informa]iilor [i a cuno[tin]elor la care au acces în re]ea, cumulate cu în]elegerea
inten]iei comandan]ilor, actorii vor lua decizii privind ac]iunea lor. Acest lucru implic`,
19
uneori, [i selec]ia ]intelor, precum [i modalitatea de lovire. Este deja o problem`
de esen]` rezolvarea conflictelor privind selec]ia ]intelor. O ]int` detectat` poate fi asociat`
unei for]e în scopul de a fi lovit` prin decizie superioar`, dar unul dintre scopurile RBR
este ca ]intele s` fie autoselectate pe baza unor criterii de eficien]`. Un astfel de demers
implic` probleme de rezolvat, de genul: care vor fi criteriile prin care “actorii” pot s`-[i auto-
desemneze ]inta, considerând c` pot avea eficien]` maxim`, [i cum va fi posibil` evitarea
dublei autoselec]ii. Re]eaua va trebui s` rezolve problema astfel încât o ]int` selectat`
s` nu mai poat` fi alocat` altei for]e decât numai în situa]ii în care se impune convergen]a
ac]iunii mai multor for]e.
Din aceste scurte prezent`ri reiese c`, în acest moment [i, probabil, [i în viitorul
apropiat, cele mai multe probleme le vor ridica aspectele nontehnologice, care nu pot fi
precis algoritmizate [i în care subiectivismul joac` un rol important.
Domenii de ac]iune
ale r`zboiului bazat pe re]ea
DOMENIUL
În scopul în]elegerii DOMENIUL COGNITIV
mai precise pe care con- INFORMA}IONAL Con[tientizare
superioar`
ceptul de RBR îl aduce Diseminare
în domeniul cre[terii capa- superioar` Diseminarea
a informa]iilor
cit`]ii de lupt`, este necesar` con[tientiz`rii
focalizarea aten]iei noastre Calitate
simultan pe trei domenii mai bun` AVANTAJ
Grad superior
SUPERIORITATEA de colaborare
caracteristice modalit`]ii a informa]iilor INFORMA}IONAL DECIZIEI
de ducere a luptei [i inter-
ac]iunilor dintre acestea Grad
(figura 1). Timpul
PUTERE
de sincronizare
disponibil a ac]iunilor
Aceste trei domenii pentru COMBATANT~
sunt: domeniul fizic, domeniul \ndeplinirea
misiunii
informa]ional [i domeniul Tempo
cognitiv. Elementele structu- opera]ional
rale [i rela]iile dintre aceste

domenii sunt reprezentate Letalitate
în figura 2.
Supravie]uire
În acest context, DOMENIUL
prin re]eaua informa]ional`, FIZIC
împreun` cu senzorii Figura 1: Domeniile r`zboiului bazat pe re]ea
[i actorii care fac parte din infostructur` se realizeaz` o serie de beneficii în ceea ce
prive[te colaborarea dintre participan]i, în scopul realiz`rii avantajului sau a superiorit`]ii
informa]ionale, dintre care merit` subliniate urm`toarele aspecte:
În primul rând, bazarea pe re]ea conduce la schimbarea topologiei domeniului
informa]ional, rezultând, astfel, modificarea tipului de gestionare a informa]iei. Se permite,
ca urmare, entit`]ilor sau organiza]iilor cuplate în re]ea de a opera în sectoare diferite
ale acestui domeniu. Cu alte cuvinte, re]eaua va asigura accesul c`tre un sector cu totul
20
nou al domeniului informa]ional,
Domeniul Domeniul
informa]ional cognitiv [i anume în “regiunea bazat`
Percep]ia pe re]ea”; în aceast` zon` se vor
Cuno[tin]e anterioare uman` |n]elegere
Sisteme de informa]ii Con[tientizare reg`si imaginile de ansamblu
Informa]ii Evaluare asupra spa]iului de lupt` rezultate
Decizie
Date în urma prelucr`rii tuturor infor-
e direct`
va
r ma]iilor separate disponibile.
r
Domeniul fizic
Operarea în sistemul bazat
se
Ob
Spa]iu
Arme
pe re]ea va permite lupt`torilor
Manevr` s ` r e a l i z eze o pozi]ie infor-
Logistic` ma]ional` inaccesibil` pân` acum,
Oameni
rezultatul acesteia concre-
Echipamente
tizându-se într-un nou tip de avantaj
Figura 2: Componentele [i rela]iile dintre domenii informa]ional, care nu ar fi putut
fi atins în tipul de r`zboi bazat pe platform`. Noul tip de informa]ie disponibil` este caracterizat
de atributele de complexitate a informa]iei (richness) [i de cel de disponibilitate a acesteia
(reach), privite ca m`sur` a calit`]ii con]inutului [i ca grad de accesibilitate ori capacitate
de diseminare c`tre toate entit`]ile aflate în leg`tur`.
Domeniul fizic este spa]iul în care exist` situa]ia pe care militarul va încerca
s` o influen]eze. Este domeniul unde au loc manevrele, atacurile sau, dimpotriv`,
protec]ia for]elor proprii, ca evenimente ce se desf`[oar` pe uscat, pe ap`, în aer
sau în spa]iu. În acest domeniu rezid` platformele fizice [i re]elele de comunica]ii
care le conecteaz`. Comparativ cu celelalte domenii, elementele care fac parte din acesta
sunt [i cel mai u[or de m`surat, ceea ce a condus la stabilirea nivelului de putere
de lupt` în mod tradi]ional în cadrul acestui domeniu.
În toate analizele [i modelele concepute, domeniul fizic este caracterizat de realitate
sau, altfel spus, de adev`rul din teren. Cele mai importante unit`]i de m`sur` utilizate
în m`surarea puterii de lupt` din acest domeniu sunt capacitatea letal` [i capacitatea
de supravie]uire.
Tehnologia va permite, desigur, îmbun`t`]irea continu` a performan]elor senzorilor
folosi]i, odat` cu reducerea costurilor unitare, ceea ce va conduce la cre[terea num`rului
de senzori [i actori pe care NATO î[i va permite s`-i achizi]ioneze.
Cu toate acestea, se prev`d cel pu]in patru diferen]e majore între actorii [i senzorii
de ast`zi [i cei de mâine, care constau, esen]ial, în:
transferul de inteligen]` de la armele [i senzorii folosi]i c`tre infrastructura
informa]ional` (a[a-numita infostructur`) [i o realocare corespunz`toare a complexit`]ii
opera]iilor întreprinse dinspre platform` c`tre re]ea. Termenul tehnic pentru aceast` opera]ie
este cel de dezvoltare a “clien]ilor supli” – entit`]i cu o capacitate minim` de stocare
[i procesare de date conecta]i permanent la serverele re]elei. Bineîn]eles c` ace[ti
a[a-numi]i “clien]i supli” ai viitorului vor avea, oricum, capacit`]i mult mai mari decât cei
din prezent;
a doua diferen]` presupune decuplarea acestor senzori de la platformele de arma-
ment. Astfel, se va ob]ine un mijloc de atingere a unei mai mari interoperabilit`]i
21
între diferitele tipuri de armament, o mai mare securitate a folosirii acestora [i reducerea
diferen]elor specifice dintre armele inteligente [i celelalte prin includerea caracteristicilor
necesare în angajarea [i urm`rirea ]intei într-o infrastructur` care s` suplineasc`
aceste diferen]e existente între categoriile de armament;
cea de-a treia va urm`ri decuplarea atât a senzorilor, cât [i a platformelor
de armament de la actorii care îi folosesc. Platformele de ast`zi servesc unei multitudini
de scopuri printre care transportul actorilor, surse de energie electric`, mijloc de leg`tur`
cu deciden]ii [i altele. Dar, acestea au [i un num`r mare de dezavantaje, printre care
cele mai importante sunt necesitatea transportului acestora pe distan]e mari, capacitatea
redus` de camuflare, costul ridicat, precum [i personalul numeros pentru operare [i ap`rare.
Conceptul RBR, odat` cu implementarea sa, va conduce la ridicarea poten]ialului
acestor platforme prin extinderea razei de ac]iune a senzorilor [i a armelor montate
pe acestea. Noile cuceriri tehnologice fac posibil` transferarea func]ionalit`]ilor oferite
de platforme fie c`tre infostructur`, fie c`tre senzorii independen]i sau c`tre actori,
permi]ând, prin aceasta, decuplarea de la platformele tradi]ionale.
a patra diferen]` notabil` const` în dezvoltarea de noi senzori care s` poat` identifica
noi tipuri de entit`]i apte s` ofere posibilit`]i mult îmbun`t`]ite de lovire a ]intelor.
Prin aceasta se în]eleg urm`toarele: proiectarea unor senzori cu capacit`]i de percep]ie
ridicat` asupra tuturor tipurilor de factori [i evenimente din realitate [i dota]i cu puterea
de a face distinc]ie între acestea (amic-inamic, esen]ial-neesen]ial etc.); actori capabili
de a realiza noi tipuri de efecte asupra adversarilor în acela[i timp cu realizarea imposibilit`]ii
adversarilor în a-i identifica sau localiza.
Domeniul informa]ional este reprezentat de locul unde informa]ia în sine este creat`,
manipulat` [i diseminat`. Aici sunt facilitate comunicarea [i informarea dintre lupt`torii
propriu-zi[i. Comanda [i controlul for]elor militare moderne sunt transmise for]elor
din teren tot prin intermediul acestui domeniu, deoarece inten]ia comandantului
este transformat` [i prelucrat` în interiorul domeniului. Informa]iile existente în acest
domeniu pot s` reflecte cu precizie realitatea din teren sau o pot distorsiona.
De exemplu, un senzor percepe lumea real` [i transmite un semnal de ie[ire c`tre
re]eaua în care este conectat, semnal care va exista numai în domeniul informa]ional.
Rezult` c`, în afara observa]iilor efectuate prin intermediul propriilor sim]uri, toate celelalte
referitoare la lumea exterioar` ne vor parveni numai prin intermediul acestui domeniu,
fiind posibil` afectarea percep]iei ca urmare a interac]iunilor suferite la trecerea dintr-un
domeniu în altul.
Concluzia este aceea c` domeniul informa]ional va trebui s` stea în centrul aten]iei
în ceea ce prive[te protec]ia [i ap`rarea împotriva atacurilor adversarului, întrucât, în lupta
pentru ob]inerea superiorit`]ii informa]ionale, domeniul reprezint` chiar funda]ia ob]inerii
acestei superiorit`]i.
Domeniul cognitiv î[i are loca]ia în mintea participan]ilor. Acesta este locul
unde percep]ia, în]elegerea, credin]ele, valorile [i, în ultim` instan]`, con[tientizarea
dorit` intervin în procesele de comand` [i control [i unde deciziile sunt luate.
De-a lungul istoriei, s-a dovedit c` geniul unor comandan]i, ca element al domeniului
cognitiv, a adus victorii. La fel de adev`rat este c` deficien]ele din acest domeniu au condus
22
la dezastre. Domeniul mai con]ine [i o serie de valori imuabile, cum sunt: morala, spiritul
de coeziune sau de lider, nivelul de experien]` sau de educa]ie, opinia public`.
Este, de asemenea, locul în care are sau nu loc în]elegerea inten]iei comandantului,
a doctrinei, a tacticii, a tehnicilor sau a procedurilor folosite. Atributele de baz` ale acestui
domeniu au r`mas relativ constante în istorie, caracteristic` fiind extrema dificultate
în a le m`sura cu precizie, în special datorit` unicit`]ii fiec`ruia dintre subdomeniile
sale (mintea omeneasc`).
De notat c` întreg con]inutul domeniului cognitiv este trecut prin filtrul a ceea ce
îndeob[te numim “percep]ie uman`”. Filtrul const` în percep]ia individual` asupra lumii,
în informa]iile pe care persoana le aduce în situa]ia dat`, experien]`, valori, capacit`]i
individuale (inteligen]`, stil personal, percep]ii).
De vreme ce aceste “lentile”, prin care realitatea este filtrat` de indivizi, sunt unice,
va rezulta c` [i cunoa[terea fiec`ruia dintre ei va fi unic` [i diferit` mai mult sau mai pu]in
de a celorlal]i.
În concluzie, plecând de la premisa c` exist` o singur` realitate (domeniul fizic)
[i c` aceasta e convertit` în date, informa]ii [i cunoa[tere prin intermediul sistemelor
de prelucrare din domeniul informa]ional, va rezulta c`, pentru ob]inerea unor activit`]i
cognitive [i decizionale relativ similare, vor fi necesare instruirea [i împ`rt`[irea experien]elor,
f`r` îns` a reu[i în totalitate uniformizarea acestora, diferen]ele percepute fiind mai mari
între indivizi apar]inând diferitelor servicii, genera]ii sau ]`ri decât între cei din acela[i
serviciu sau unitate.
Noul model mental

[i interac]iunea domeniilor
Conceptul de r`zboi bazat pe re]ea nu înseamn` doar o simpl` îmbun`t`]ire
sau o extensie a modelului tip platform`, ci implic` [i un nou mod de gândire [i concepere
a opera]iunilor militare, cunoscut sub denumirea de noul model mental (figura 3).
Acest nou model se bazeaz` pe colaborare Re]ea informa]ional` [i for]e lupt`toare
[i diseminare a informa]iilor în scopul
cre[terii con[tientiz`rii spa]iului de lupt`, Decizie
Colaborare
al îmbun`t`]irii capacit`]ilor de colaborare
Colectare
Diseminare
Analiz`
[i, în final, al unei mai bune sincroniz`ri Sincronizare

a elementelor for]ei.
Prin adoptarea acestui model se modific`
vechiul model linear – secven]ial, în care
informa]ia era colectat`, apoi procesat` Figura 3: Noul model mental
[i livrat` deciden]ilor pentru luarea deciziei, dup` care se trecea la punerea acesteia
în oper`. În aplicarea acestui nou tip de model mental se observ` c` este necesar` utilizarea
de termeni apar]inând celor trei domenii ale RBR. Aceasta, deoarece modelul este structurat
astfel încât s` realizeze efecte în domeniul cognitiv al adversarului (de exemplu, încetarea
ostilit`]ilor, renun]area la lupt`, capitularea).
23
Pentru a realiza acest deziderat, sincronizarea trebuie s` aib` loc în domeniul fizic
(sau în domeniul informa]ional, în cazul opera]iilor informa]ionale) pentru a putea crea
efecte în spa]iul de lupt`.
Dar, pentru atingerea sincroniz`rii, va trebui s` ob]inem din nou efecte în domeniul
cognitiv. Noul model mental surprinde tocmai aceste interac]iuni, care se stabilesc
între cele trei domenii de ac]iune ale conceptului. Pentru o mai bun` în]elegere a acestui
nou model mental [i a modului de interac]ionare între domenii, este nevoie s` se \nceap`
cu analizarea domeniului informa]ional referitor la distribuirea informa]iei [i la colaborare,
ca ac]iuni menite s` asigure calitatea informa]iei (de exemplu, în cazul informa]iilor
aflate în evident` contradic]ie).
Rezultatul va consta într-o imagine opera]ional` de ansamblu, format` dintr-un set
de informa]ii sincronizate.
Avansând din acest domeniu c`tre cel cognitiv, trebuie men]ionat c` aici are loc
distinc]ia [i saltul de la informa]ie la con[tientizarea spa]iului de lupt`. Din aceast`
perspectiv`, respectiva con[tientizare [i, mai ales, distribu]ia [i diseminarea acesteia
sunt augmentate prin colaborarea în domeniul lu`rii deciziilor, ca subiect al efectelor
dorite prin sincronizare.
Pe de alt` parte, în cadrul domeniului fizic are loc distribuirea resurselor puse
la dispozi]ie [i a ac]iunilor militare de îndeplinit, acestea fiind [i subiectul colabor`rii
în interiorul domeniului. Aici vom asista la o sincronizare a efectelor produse asupra spa]iului
de lupt`.
Acest nou model mental poate fi privit ca o sintez` a efectelor dorite în fiecare
dintre domeniile de ac]iune ale conceptului, fapt relevat de rela]iile ce se stabilesc
între rezultatele colabor`rii [i ale distribuirii factorilor specifici fiec`rui domeniu de ac]iune
[i, pe de alt` parte, scopul nostru final, care const` în ob]inerea unui avantaj competitiv
(figura 4). Conectarea for]ei
Analizând figura [i rela]iile \n re]ea Colaborare
componente în sens invers des- Diseminare
Sincronizarea Sincronizarea
f`[ur`rii lor, rezult` c` un astfel Sincronizarea fluxului inten]ional` efectelor
de informa]ii
de avantaj competitiv deriv`
din realizarea concomitent` PROTEC}IE OPERA}II
INFORMA}IONALE
atât a superiorit`]ii în domeniul
decizional, cât [i a capacit`]ii
de a transforma aceast` supe- INFORMA}II CON{TIENTIZARE SINCRONIZARE
rioritate în ac]iuni reale în do-
meniul fizic, deci de a o pune Avantaj informa]ional Avantaj ac]ional
Mai pu]in` “cea]`” Mai pu]in` “fric]iune”
efectiv în execu]ie.
Superioritatea decizional` Superioritate Superioritate
rezid` ca efect atât al avanta- decizional` ac]ional`
jului informa]ional, care poate fi AVANTAJ
COMPETITIV
privit ca o diminuare a efectului
de “cea]`” comparativ Figura 4: Avantajul competitiv
cu adversarul, cât [i a superiorit`]ii de execu]ie, caracterizat` prin reducerea “fric]iunii”
pe traseul de la decizie la ac]iune.
24
O alt` defini]ie a noului model mental poate fi cea de set de ipoteze privind leg`turile
ce se stabilesc atât între domeniile de ac]iune ale conceptului RBR, cât [i în interiorul
fiec`ruia dintre aceste domenii.
De[i fiecare dintre rela]iile prezentate poate p`rea logic`, rezonabil` sau chiar tauto-
logic` la prima vedere, ele vor trebui, totu[i, s` fie atent experimentate odat` cu punerea
în aplicare a conceptului. Aceasta va conduce la o mai bun` în]elegere a rela]iilor
[i a condi]iilor necesare pentru existen]a cu adev`rat a acestor tipuri de leg`turi sau rela]ii.
De aceea[i importan]` vor fi [i eforturile de adunare a dovezilor empirice referitoare
la aceste ipoteze [i la circumstan]ele în care ele se aplic`, deoarece vor conduce la stabilirea
de reguli cu privire la metodele de realizare [i a celor mai bune instrumente necesare
aplic`rii acestora.
În urma implement`rii conceptului de RBR în cadrul for]ei, va trebui s` asist`m
la realizarea urm`toarelor caracteristici specifice fiec`rui domeniu:
• în cadrul domeniului fizic: toate entit`]ile [i elementele for]ei sunt conectate
solid în re]ea, realizându-se o conectivitate f`r` precedent [i un înalt grad
de siguran]` [i stabilitate a leg`turilor;
• în cadrul domeniului informa]ional: for]a are capabilitatea de colectare, accesare,
diseminare [i protec]ie a informa]iilor; for]a de]ine capacitatea de a colabora
prin diversele sale entit`]i în interiorul domeniului, ceea ce îi permite s`-[i îmbun`-
t`]easc` pozi]ia informa]ional` cu ajutorul proceselor de corelare, fuziune [i analiz`
desf`[urate; for]a poate ob]ine un real avantaj informa]ional asupra adversarului;
• în cadrul domeniului cognitiv: exist` capabilitatea for]ei de a dezvolta [i a distribui
c`tre fiecare dintre elementele sale un înalt grad de con[tientizare situa]ional`;
for]a are capabilitatea de diseminare a inten]iilor comandan]ilor, asigurând un înalt
grad de în]elegere a acestora; autosincronizarea for]ei exist` [i se manifest`
în opera]iile desf`[urate în teren.
În plus, for]a va trebui s` fie capabil` s` conduc` opera]iuni în domeniul
informa]ional, care s` vizeze aceste trei domenii [i s` urm`reasc` ob]inerea de efecte
sincronizate în fiecare dintre acestea.
For]a care va dispune de aceste atribute [i capabilit`]i va fi în m`sur` s` genereze
o putere de lupt` sporit` prin: mai buna sincronizare a efectelor dorite în interiorul spa]iului
de lupt`; atingerea unie viteze de comand` a ac]iunilor, mult îmbun`t`]it`; cre[terea
letalit`]ii, a nivelului capacit`]ii de r`spuns [i de supravie]uire a for]ei.
În fapt, caracteristicile prezentate vor apar]ine unei for]e în cadrul c`reia conceptul
RBR a fost pe deplin implementat. Iat` de ce devine important` în]elegerea conceptului
[i în diferitele sale stadii de maturitate, întrucât implementarea total` poate dura ani
sau chiar zeci de ani. Nivelul de maturitate sau de implementare realizat la un moment dat
poate fi exprimat prin caracteristicile ob]inute în interiorul fiec`ruia dintre domenii
(de exemplu, în domeniul fizic, o m`sur` a maturit`]ii for]ei o constituie gradul de conectare
fizic` la re]ea a acesteia sau a elementelor sale).
Pân` în prezent, teoriile [i practicile existente cu privire la conceptul de RBR tind
a fi focalizate c`tre nivelurile tactice sau opera]ionale ale r`zboiului, îns` aplicabilitatea
lor se extinde treptat c`tre toat` gama de niveluri, de la cel tactic la cel strategic.
25
SUBSISTEMUL DE COMUNICA}II
{I CALCULATOARE
DIN SISTEMUL C4I DESF|{URABIL
AL GRUP|RII DE FOR}E ÎNTRUNITE
Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE
Locotenent-colonel Mihai BURLACU
P
roiectarea sistemului C4I al comandamentului opera]ional al grup`rii
de for]e întrunite, pornind de la analiza structurii sale func]ionale, trebuie
s` confere o cât mai mare independen]` în raport cu dispunerea geografic`
a componentelor grup`rii [i a subsistemului de comand` [i control (C2). În acest scop,
arhitectura sistemului de comunica]ii [i informatic trebuie s` dispun` de caracteristicile
de flexibilitate [i modularitate (scalabilitate) necesare asigur`rii func]iilor de re]ea
[i de utilizare la nivelul oric`rui centru C2, independent de destina]ia acestuia [i de topologia
re]elei. Particularizarea acestora se face în func]ie de rezultatele analizei schimbului
informa]ional [i de cerin]ele opera]ionale derivate din con]inutul misiunii.
Analiza func]ional` a unui centru C2 se poate realiza pornind de la func]iile [i interfe]ele
generice asociate, interne [i externe, a c`ror capacitate se proiecteaz` în raport cu cerin]ele
specifice identificate.
Înainte de a descrie structura func]ional` a subsistemului de comunica]ii, apreciem
c` este necesar` definirea unor no]iuni, astfel: arhitectur` – structura componentelor,
rela]iile dintre ele, principiile [i orient`rile care guverneaz` proiectarea [i dezvoltarea lor,
de-a lungul timpului; capabilitate/capacitate – resursele materiale împreun` cu personalul
necesar, preg`tit [i sus]inut, care faciliteaz` execu]ia unei misiuni atunci când sunt
angajate; fagure al unui sistem de comunica]ii [i informatic1 (grupare de mijloace
ale unui sistem de comunica]ii [i informatic) – set independent de module ale unui sistem
de comunica]ii [i informatic, care, dup` ce sunt desf`[urate [i interconectate, pot asigura
servicii de comunica]ii [i informatice pentru o comunitate de utilizatori aflat` în teatru,
inclusiv conectarea la re]elele sta]ionare. Din perspectiva sistemelor de comunica]ii
[i informatice, un fagure este alc`tuit dintr-un num`r de module C2 dislocabile.
Având în vedere aranjarea fizic` a mijloacelor, un fagure este mai dependent de amplasarea
geografic` decât de func]iile militare pe care le asigur`; element C2 (dislocabil) – o parte
a unei capacit`]i C2 din structura sistemului C4I al unei grup`ri de for]e întrunite,
care se dispune într-un anumit loc, cu obiectivul de a îndeplini un set precis de func]ii
26
militare. Din perspectiva sistemelor de comunica]ii [i informatice, elementele C2
dislocabile sunt deservite de unul sau mai mul]i faguri ai acestuia; modul C2 (dislocabil)
– o concentrare fizic` a unui subset de func]ii generice asigurate de un sistem de comunica]ii
[i informatic. Gruparea func]iilor în diferite tipuri de module este realizat` în conformitate
cu inten]ia de utilizare a modulului.
Un anumit centru C2 reprezint` un element C2 din compunerea sistemului C4I
care va implementa un set de func]ii generice [i interfe]e dimensionate în conformitate
cu cerin]ele specifice ale acelui centru. În principiu, nu exist` constrângeri teoretice
privind func]iile implementate în oricare centru, prin prisma parametrilor cantitativi asocia]i
unei anumite func]ii sau cu privire la num`rul de centre care pot fi interconectate,
în afar` de limit`rile în asigurarea mijloacelor [i a capacit`]ii re]elelor interconectate.
Într-un asemenea centru sunt identificate urm`toarele func]ii: interfa]a cu utilizatorul;
conferin]`; acoperire radio; în[tiin]are; sisteme informatice; comuta]ie de circuite; comuta]ie
de pachete; transport în re]eaua local` (LAN); managementul capacit`]ii de transfer
al datelor; interfe]e cu utilizatori dispersa]i; interfe]e cu alte sisteme; transmisiuni externe
(WAN); securitate; infrastructur` ambiental`; management general; interconectare
[i interfe]e func]ionale.
Func]ia de interfa]` cu utilizatorul con]ine toate elementele implicate în realizarea
interfe]ei om-ma[in`: telefoane, faxuri; terminalele sistemului de comunica]ii personal
(de ex. TETRA, GSM etc.); ecrane [i tastaturi; scanere [i imprimante; microfoanele,
difuzoarele, camerele [i monitoarele video ale sistemului pentru teleconferin]` audio
[i video; difuzoarele sistemului de în[tiin]are/anun]are public`.
Facilit`]ile pentru conferin]` asigur` sistemul pentru teleconferin]` audio [i video
secretizat` [i nesecretizat`, folosind unit`]ile multipunct cu conectarea utilizatorilor
prin interfe]e (ISDN – re]ea digital` cu integrarea serviciilor, IP – protocol Internet
sau V.35). Videoteleconferin]ele IP (IP-VTC) se realizeaz` prin intermediul unei func]ii-poart`
(“gateway”), implementat` cu rol de administrare a adreselor IP care asigur` accesul
la cele trei domenii de securitate definite în re]elele locale de acces ale elementului C2
(“NATO Secret”, “Misiune Secret” [i “Misiune Nesecret”). Modulul cu acest tip de facilit`]i
[i unit`]ile multipunct pot fi dublate [i dispuse separat pentru asigurarea rezervei func]ionale.
Serviciile asigurate în cadrul facilit`]ii de conferin]` sunt urm`toarele: capacit`]i de comuta]ie
voce/video secretizat` [i nesecretizat`; capacit`]i de comuta]ie voce secretizat`
[i nesecretizat`; capacit`]i punct la punct pentru voce/video secretizat` [i nesecretizat`;
integrarea aplica]iilor pentru date secretizate [i nesecretizate.
Conferin]a video secretizat` trebuie s` permit` codarea video H.320, H.261 [i codarea
audio G.722 pentru asigurarea acesteia pe linii ISDN [i TDM/V.35. De asemenea,
trebuie s` implementeze standardele de codare video H.323, H.261 [i H.263 [i de codare
audio G.722 [i G.729 necesare pentru realizarea videoconferin]elor IP.
Unit`]ile de conferin]` multipunct trebuie, de asemenea, s` suporte standardele
H.320, H.261 pentru codare video [i G.722 pentru codare audio, respectiv T.120 pentru
videoteleconferin]` multipunct pe linii ISDN sau TDM/V.35.
Serviciul de conferin]` ales se poate stabili în trei moduri: • punct la punct, folosind
func]ia “gateway” definit` la nivelul unit`]ii multipunct, prin care utilizatorul poate apela
num`rul/adresa unui alt participant la videoteleconferin]`, conectat la un port ISDN,
27
V.35 sau IP; • multipunct, prin stabilirea unui num`r/adres` ISDN, IP sau V.35 asociat`
unei camere de conferin]` virtual`, la care se poate conecta un utilizator ce dispune
de acest serviciu; • automat, pe baza unei liste de participan]i [i a schemei-calendar
definit` de administrator [i implementat` în unitatea multipunct.
Func]ia de acoperire radio zonal` asigur` comunica]iile între unit`]ile fixe [i mobile
(subunit`]i, vehicule, persoane individuale), precum [i între unit`]ile mobile. Dup` instalarea
punctelor de comand` ale grup`rii de for]e întrunite, modulele care asigur` aceast` func]ie
sunt conectate la sistemul de comunica]ii al grup`rii [i, dac` este necesar, la extensiile
Sistemului general de comunica]ii NATO ~ NGCS. O cerin]` implicit` a acestei func]ii
o reprezint` serviciul de mesaje scurte (SMS). Modulele pentru asigurarea acestei func]ii
se vor dispune împreun` cu modulele de comunica]ii dislocabile prin care se interconecteaz`,
în vecin`tatea centrelor importante C2 (punctele de comand` ale grup`rii de for]e întrunite,
ale componentelor acesteia, punctele de debarcare etc.). Func]ia de asigurare a acoperirii
radio se bazeaz` pe dou` concepte:
sistem de comunica]ii personale dislocabil, cu management personalizat, aflat
în proprietatea [i responsabilitatea comandamentului grup`rii de for]e care asigur`
planificarea centralizat` a serviciilor asigurate (de exemplu, TETRA sau TETRAPOL);
accesul la o re]ea de comunica]ii personale, public`, disponibil` în zona de desf`[urare
(de exemplu, GSM), interconectat` la NGCS. Ambele op]iuni au constrângeri opera]ionale
distincte, facilit`]i [i restric]ii care trebuie analizate ]in#ndu-se cont de criteriile func]ionale
ale scenariului în care se desf`[oar` misiunea.
Func]ia de în[tiin]are sau anun]are public` asigur` difuzarea mesajelor audio
centralizat sau alarmarea personalului, în toate locurile de dispunere.
Func]ia de asigurare a sistemelor informatice trebuie s` sprijine extinderea serviciilor
principale [i ale zonelor func]ionale ale sistemului informatic automatizat NATO,
a sistemelor strategice na]ionale din mediul sta]ionar în zona de opera]ii [i, totodat`,
s` asigure platforma de implementare a domeniului “secret” al misiunii, precum [i a celui
“nesecret”. Aceasta cuprinde serverele [i sta]iile de lucru în configura]iile prev`zute,
în care se implementeaz`, prin pachetul firmware [i software, capacit`]ile necesare oper`rii
[i derul`rii aplica]iilor [i serviciilor informatice. Aceast` func]ie sprijin` comunica]iile
în interiorul centrelor [i între acestea. Utilizatorii au acces la sistemele informatice
prin func]ia de interfa]`. Schimbul de informa]ii între sistemele informatice se asigur`
prin func]ia de comuta]ie de pachete, care utilizeaz`, la rândul ei, alte func]ii, în vederea
asigur`rii acestor servicii. Func]ia de asigurare a conferin]ei secretizate acceseaz` func]ii
ale sistemelor informatice, iar func]iile de acoperire radio zonal` asigur` func]ii speciale
de transport pentru aplica]iile sistemului informatic.
Func]ia de asigurare a sistemului informatic trebuie s` includ` [i func]ia de mana-
gement specializat care, totodat`, asigur` schimbul informa]iilor specifice cu func]ia
de management local al centrului (elementului) C2.
Desf`[urarea opera]iilor unei grup`ri de for]e întrunite de nivel operativ solicit`
trei domenii de securitate distincte, implementate în re]ele independente: re]eaua secret`
a misiunii ~ MS, domeniu de acces pentru 80% dintre utilizatori; re]eaua nesecret`
a misiunii ~ MU, domeniu de acces pentru informa]ii publice sau necesar unor zone
specializate; re]eaua NATO secret` ~ NS, domeniu de acces pentru 10% dintre utilizatori.
28
Comandamentul strategic (al e[alonului superior) este echipat cu o re]ea NS,
f`r` acces direct în domeniul MS. Interoperabilitatea cu comandamentul strategic
se poate realiza în domeniul NS dac` toate informa]iile necesare serviciilor func]ionale
pot fi f`cute disponibile în domeniul NS. Informa]iile vitale pentru misiune trebuie s` fie
disponibile în domeniul MS, unde, cel mai probabil, vor fi în continuare prelucrate
[i distribuite. Deci, cele mai multe zone func]ionale vor solicita implementarea
ambelor domenii (NS [i MS).
Pentru zona informa]iilor militare, colectarea [i procesarea informa]iilor se va face
în domeniul NS [i numai o parte a acestora, selectat` [i prelucrat`, va fi distribuit`
în domeniul MS. Pentru celelalte servicii asociate zonelor func]ionale, procedurile
opera]ionale [i nivelul schimbului de informa]ii nu sunt clar definite. Se consider`,
astfel, c` cele mai multe servicii func]ionale trebuie asigurate atât în domeniul NS,
cât [i în MS, iar func]iile de transfer între domenii vor fi asigurate folosindu-se
filtre adecvate.
Pentru utilizatorii zonelor func]ionale în cadrul elementelor C2/C4I au fost identificate
urm`toarele servicii:
• servicii func]ionale specifice: logistice (NS, MS); pentru opera]ii terestre (NS, MS);
aeriene (NS, MS) [i maritime (NS, MS); pentru func]ii în sprijinul opera]iilor psihologice;
servicii media (MU); CIMIC (MU). Accesul la domeniul public pentru informa]ii
mass-media [i cooperarea cu alte organiza]ii nonmilitare (de exemplu, cooperare
civili-militari ~ CIMIC) este asigurat în domeniul MU. Având în vedere avantajele
terminalelor pentru utilizatori multipli, se instaleaz` [i grupuri de sta]ii de lucru
gen Internet-café, folosind un modul pentru lucrul de stat major sau o înc`pere amenajat`
în cadrul punctului de comand` cu aplicarea regulilor specifice de securitate a informa]iilor
[i pentru controlul accesului;
• servicii func]ionale comune pentru: prelucrarea [i analiza informa]iilor militare
(NS, MS); planificare opera]ional` (NS, MS); planificarea comun` a reparti]iei
]intelor (NS); imaginea opera]ional` comun` (NS, MS). Serviciul func]ional pentru
planificarea comun` a reparti]iei ]intelor se asigur` numai în domeniul NS. Totu[i,
rezultatele procesului de planificare comun` a reparti]iei ]intelor vor fi transferate,
ca date, zonelor func]ionale implicate în analiz`, probabil, în ambele domenii (NS [i MS);
• servicii comune (servicii informatice pentru management) pentru asigurarea
financiar` (MS) [i pentru personal (MS). Serviciile informatice comune pentru mana-
gement destinate sprijinului financiar [i de personal sunt asigurate în domeniul MS,
accesibile tuturor elementelor C2 din gruparea de for]e întrunite;
• servicii principale: serviciile generale (e-mail, web, servicii directoare, management,
managementul documentelor, al fi[ierelor [i servicii de imprimare – NS, MS, MU);
sistemul de mesagerie oficial` (NS, MS); asigurarea datelor geografice (NS, MS); suport
meteorologic (MS). Serviciile generale sunt necesare în toate domeniile de securitate
pentru a asigura func]iile principale men]ionate. Mesageria oficial` NATO este disponibil`
în domeniul NS [i MS. Informa]iile meteorologice sunt disponibile numai în domeniul MS,
pentru care elementele C2 au acces la domeniul MS [i nu vor include date confiden]iale.
29
Func]ia de comuta]ie de circuite permite utilizatorilor [i sistemelor informatice
s` comunice într-o re]ea cu comuta]ie de circuite bazat` pe ISDN. Aceasta asigur` servicii
de transport pentru voce secretizat` [i nesecretizat` (inclusiv nivel multiplu de preceden]`
[i prioritate pentru abona]i importan]i), fax secretizat [i nesecretizat, videoteleconferin]`
secretizat` [i nesecretizat`, precum [i pentru utilizatorii de date. Aceast` func]ie asigur`
comunica]iile între centre [i în interiorul acestora [i se realizeaz` în cadrul centralelor
ISDN private instalate în compunerea modulelor de comunica]ii. Acestea ofer` servicii
func]iilor de conferin]` secretizat`, acoperire radio zonal` [i în[tiin]are. De asemenea,
asigur` func]ia de transport pentru comuta]ia de pachete (interfa]a cu utilizatorii dispersa]i)
[i pentru func]ia de acces la comuta]ia de circuite a interfe]elor spre alte sisteme.
Distribu]ia serviciilor de acest tip în cadrul elementului C2 se realizeaz` prin serviciile
de transmisiuni locale (în fagurele sistemului de comunica]ii [i informatic). Interconectarea
func]iei pentru comuta]ia de circuite la func]iile externe se realizeaz`, de obicei,
prin func]ia de management al capacit`]ii de transfer.
Accesul utilizatorilor la func]ia de comuta]ie de circuite se realizeaz` prin interfa]a
de utilizator, folosind telefoane sau faxuri pentru asigurarea serviciilor secretizate
sau nesecretizate. Func]ia de comuta]ie de circuite trebuie s` includ` [i func]ia proprie
de management specializat care asigur`, totodat`, schimbul informa]iilor specifice
cu func]ia de management local al centrului (elementului) C2.
Func]ia de comuta]ie de pachete ofer` servicii de transport IP, în principal pentru
sistemele informatice, asigurând comunica]iile în interiorul centrelor [i între acestea
[i este asigurat` în cadrul comutatoarelor Ethernet, al router-elor, precum [i în dispozitivele
sistemului de protec]ie al re]elelor de calculatoare. Pentru transportul local al pachetelor
IP în cadrul centrului (elementului) C2, func]ia de comuta]ie de pachete se asigur`
prin serviciile de transmisiuni locale (în fagurele sistemului de comunica]ii [i informatic).
Pentru comunica]ii externe, succesiunea de pachete IP este transferat` func]iei
de management al capacit`]ii de transfer. În anumite situa]ii, pot exista conexiuni directe
cu un furnizor de servicii IP. Utilizatorii îndep`rta]i pot accesa func]ia de comuta]ie
de pachete printr-o interfa]` de apel (“dial-in”), iar pentru utilizatorii care se adreseaz`
altor sisteme externe, prin interfe]ele func]ionale specifice. Servicii specifice comuta]iei
de pachete se asigur` pentru conectarea func]iei de acoperire radio la func]ia de asigurare
a sistemelor informatice. Componentele fizice care implementeaz` comuta]ia de pachete
trebuie s` asigure interfe]e comune pentru pachetele IPv4 [i IPv6 sau solu]ii-tunel,
asigurând tranzitul adreselor IPv6 în re]elele IPv4 [i invers. De asemenea, aceste
componente trebuie s` permit` implementarea protocoalelor TCP, UDP [i ICMP.
În ceea ce prive[te rutarea pachetelor, se recomand` protocolul OSPF, pentru imple-
mentare în cadrul router-elor de întreprindere2 (sistem autonom) [i BGP3 pentru router-ele
de la grani]ele externe ale re]elei.
Func]ia de transport în re]eaua local` este asigurat` pentru interconectarea
elementelor fizice din fagurele sistemului de comunica]ii [i informatic al centrului C2,
realizând conectivitate transparent` pentru toate serviciile (comuta]ie de pachete, circuite
[i TDM – multiplexare cu diviziune în timp). Serviciul TDM este asigurat pentru transportul
30
la cerere sau pentru definirea circuitelor permanente ce interconecteaz` module
transportabile din compunerea elementului C2, respectiv, între acestea [i elementele
de interfa]` cu sistemul sta]ionar (de exemplu, NGCS).
Func]ia pentru managementul capacit`]ii de transfer al datelor asigur` managementul
distribu]iei resurselor de transmisiuni între func]iile pentru comuta]ie de pachete,
comuta]ie de circuite [i TDM. Echipamentul pentru managementul capacit`]ii de transfer
care implementeaz` aceast` func]ie este administrat centralizat în cadrul facilit`]ilor
sta]ionare pentru managementul general al sistemului de comunica]ii, ca interfa]` logic`
între fagurele sistemului de comunica]ii [i informatic al centrului C2 [i re]elele externe.
Func]ia de interfa]` cu utilizatori dispersa]i implementeaz` un serviciu de apel
de acces (“dial-in”) care poate fi folosit pentru acces extern la re]elele cu comuta]ie
de pachete NU [i MS/NS. Accesul la o re]ea secret` solicit` folosirea unui echipament
acreditat NATO de criptare ISDN (NSIE) sau IP (NICE) – routere de acces secretizat.
Aceast` func]ie nu înlocuie[te infrastructura LAN necesar` ofi]erilor de leg`tur`
[i personalului de stat major dispus în afara entit`]ilor C2 f`r` acces fizic la amplasamentul
fagurelui de comunica]ii. Aceast` func]ie presupune c` utilizatorul îndep`rtat lucreaz`
într-un mediu adecvat sub aspectul securit`]ii fizice, fiind interzis`, în prezent, utilizatorilor
mobili care pot primi sarcini sau misiuni cu risc ridicat (de exemplu, deta[ament înaintat,
patrul` de cercetare etc.). Scenariul de implementare a acestei func]ii solicit` m`suri
suplimentare de protec]ie care s` elimine sau s` reduc` riscul compromiterii informa]iei,
în situa]ia în care utilizatorul ar fi for]at s` faciliteze deturnarea serviciului. Autentificarea
celor care acceseaz` aceast` re]ea se bazeaz` pe utilizarea unui server RADIUS4 [i este
confirmat` de serverul pentru acces în re]ea (NAS5) [i de serverul pentru autentificare,
autorizare [i contabilizare a accesului (AAA6). NAS trebuie s` suporte IPv4, IPv6 [i OSPF.
Func]ia de interfa]` cu alte sisteme se realizeaz` prin solu]ii de tip “gateway”,
care asigur` toate func]iile cerute pentru interconectarea a dou` re]ele [i toate serviciile
de protec]ie stabilite în cadrul politicii de securitate a informa]iilor (INFOSEC).
O descriere a componentelor func]ionale include:
translatarea adresei – element func]ional care asigur` translatarea adresei
(IP, port etc.) între domeniile sta]ionare, mobile, NATO/na]ionale, eliminând
constrângerile referitoare la numerotare/spa]iile de adres` specifice celor dou`
sisteme interconectate. Dac` nu se folose[te func]ia de protec]ie la grani]`,
sistemele NATO [i cele na]ionale pot utiliza un plan unic de numerotare;
filtru de trafic (la nivel pachet) – verific` dac` perechea surs`/destina]ie
este permis` în procesul de solicitare a datelor, pe baza unui set explicit
de reguli, stabilit în cadrul procesului de planificare a fiec`rei re]ele;
controlul accesului – element func]ional care asigur` identificarea [i autorizarea
utilizatorului;
aplica]ia “gateway” – asigur` func]ia de filtrare a datelor. În raport cu aplica]ia
(serviciul) care le solicit` sau le asigur`, permite evitarea propag`rii acelor date
care au un efect distructiv sau evit` transferul unui tip specific de date;
31
sistemul de detec]ie a intruziunii7 [i a eventualilor viru[i furnizeaz` acele metode
de detec]ie standard pentru diferite tipuri de atacuri.
Transmisiunile externe (WAN) asigur` func]ia de conectare a infrastructurii
de comunica]ii locale a centrului (elementului) C2, respectiv a fagurelui de comunica]ii,
cu sistemele sta]ionare de comunica]ii (strategice na]ionale, NGCS) [i/sau cu al]i faguri.
Aceast` ie[ire extern` a fagurelui de comunica]ii pentru extinderea re]elei locale
(în cadrul WAN) se va realiza în func]ie de distan]a fizic`, de serviciile [i interfe]ele
cerute, de capacitatea necesar` [i disponibilitatea infrastructurii de comunica]ii locale,
folosind una dintre cele câteva op]iuni de comunica]ii: servicii de comunica]ii prin satelit
(SATCOM NATO, na]ional [i/sau comercial) în banda SHF (Ku [i X); servicii radioreleu
[i radio cu vizibilitate direct` (UHF); servicii radio dincolo de vizibilitatea direct` (HF);
cablu de campanie (cupru sau fibr` optic`); servicii comerciale (circuite închiriate/apel
la cerere).
Pentru asigurarea capacit`]ilor ini]iale de comunica]ii, pe timpul instal`rii punctelor
de comand` [i pentru asigurarea unor comunica]ii de rezerv` în perioadele în care
serviciile asigurate în cadrul re]elelor sta]ionare nu sunt disponibile, se vor utiliza
terminale tactice (portabile) pentru comunica]ii prin satelit cu band` îngust` (TACSAT)
[i sta]ii radio HF.
Func]ia de securitate asigur` confiden]ialitatea serviciului (controlul accesului
[i criptarea), integritatea [i disponibilitatea acestuia. Aceast` func]ie este implementat`
printr-o varietate de mijloace, cuprinzând echipamentul criptografic, firewalls, guards
sau dispozitivele de autentificare, pentru a nominaliza numai o parte dintre ele. Aceast`
func]ie este în rela]ie direct` cu func]ia INFOSEC.
Infrastructura ambiental` grupeaz` toate elementele referitoare la sprijinul material
[i logistic necesar func]ion`rii sistemelor C4I în zona de opera]ii. Principalele subfunc]ii
se refer` la: ergonomia spa]iului de lucru [i a confortului utilizatorului; sprijin mecanic
(supor]i metalici, containere etc.); aer condi]ionat (protec]ie NBC, filtre de aer, înc`lzire,
ventila]ie, r`cire); alimentare electric` (alimentare local`, generatoare, surse
neîntreruptibile); transport; amenaj`ri în construc]iile sau spa]iile ocupate ocazional;
suport logistic; preg`tirea personalului operator.
Func]ia de management al re]elei asigur` sprijinul necesar pentru operarea
[i între]inerea mijloacelor C2, incluzând instrumentele de monitorizare, configurare,
detectare [i izolare a defectelor, de restaurare a serviciilor implicate [i a func]iilor
componentelor. Managementul sistemelor desf`[urabile solicit` transportul secretizat
al datelor referitoare la managementul traficului [i, deci, separarea sa de domeniul
utilizatorului pentru cele trei domenii de securitate (MU, MS, NS). În acest scop
se vor implementa protocoale secretizate pentru management (SNMPv3, SSHv2, HTTPS)
sau alte protocoale (SNMPv1, Telnet, HTTPv1.1, FTP, TFTP) folosite în conjunc]ie
cu IPsec. Pentru managementul defectelor în asigurarea serviciului se folose[te SYSLOG.
“Capcanele” SYSLOG sau SNMP se implementeaz` în switch-urile cutiilor de distribu]ie
[i ale modulelor pentru sisteme informatice, precum [i în router-ul de acces din module.
Op]ional, în cadrul modulelor pentru comunica]ii la comutatoare, se implementeaz`
32
cripto-router-ele de protec]ie [i serverele de securitate (NAS [i AAA). Protocoalele
XSESSION [i XDMCP sunt necesare pentru managementul sta]iilor de lucru [i pentru
sistemele bazate pe Unix/Linux, ca o op]iune pentru acces [i management la distan]`.
|n sf#r[it, dar nu ultimele ca importan]`, func]ia de interconectare [i interfe]ele
func]ionale interne [i externe sunt cele care asigur` interoperabilitatea între produse,
componente, module [i sisteme.
Referin]e bibliografice
1. În terminologia specific` sistemelor informatice, conceptul fagure (cluster) este utilizat pentru a descrie
o arhitectur` bazat` pe servere.
2. OSPF (Open Shortest Path First) – Protocol intern pentru re]ele IP interconectate care utilizeaz`
un algoritm pentru determinarea cìi celei mai scurte între serverele de adres`.
3. BGP (Border Gateway Protocol) – Protocol extern care permite unui grup de routere definite
ca sisteme autonome s` partajeze în mod eficient informa]iile de rutare.
4. RADIUS (Remote Authentication Dial-In User Service) – un sistem de autentificare [i contabilizare
a accesului la un serviciu apelat prin “dial-in” pe baza numelui de utilizator [i a parolei. Aceast` informa]ie
este transmis` unui server (RADIUS) care verific` gradul de corectitudine al acesteia [i autorizeaz`
accesul la serviciu în cadrul sistemului.
5. NAS (Network Access Server) – asigur` interfa]a între comuta]ia de circuite [i comuta]ia de pachete.
6. AAA (Authentication, Authorization and Accounting) – autentificarea, autorizarea [i contabilizarea
accesului într-o configura]ie necesar` procesului “dial-up”. RADIUS, standardul mondial pentru serviciile
dial-in, asigur` protocolul de interfa]` între serverul de acces “dial-up” (AAA) [i NAS.
7. IDS (Intrusion Detection System) – sistem de detec]ie al accesului neautorizat.
33
PARTENERIATUL PENTRU PACE

~ o nouã viziune ~
General de brigad` Iordache OLARU
Lansat în anul 1994, Parteneriatul Suntem, cumva, la finalul unui proces ?

pentru Pace ~ PfP [i-a demonstrat vitalitatea Prezen]a unor ]`ri partenere din regiuni
prin generarea unei cooper`ri reale diverse n-ar trebui s` genereze un nou cadru,
[i benefice între NATO [i ]`rile partenere, diferen]iat [i adaptat prin obiective, care
aceasta contribuind decisiv la accelerarea s` armonizeze interesele [i s` r`spund`
procesului de aderare la Alian]` a zece ]`ri eficient la nevoile, capacit`]ile [i la dorin]a
partenere. fiec`rui partener de a-[i restructura [i moder-
Succesul incontestabil invocat de ]`rile niza organismul militar ?
membre ale NATO [i recunoa[terea, Aceste întreb`ri trebuie abordate
de c`tre recen]ii alia]i, a rolului pe care atât din perspectiv` func]ional`, cât [i
l-a avut Parteneriatul în preg`tirea ader`rii în rela]ie cu aspectele opera]ionale legate
sus]in ideea de continuare a programului de lupta împotriva terorismului [i de pro-
prin investigarea permanent` a poten]ialului cesele de transformare a Alian]ei.
neexplorat [i invit` la efort colectiv Lista actualilor 20 de parteneri este,
[i de imagina]ie pentru a împlini idealurile cu adev`rat, cuprinz`toare, dac` avem
care au animat acest program. în vedere c` include: • Rusia [i Ucraina;
În ultimii ani, PfP a demonstrat c` a fost • cinci ]`ri care nu doresc oficial s` adere
instrumentul restructur`rii rela]iilor între la Alian]` (Austria, Elve]ia, Finlanda,
diferite ]`ri dornice s` se al`ture valorilor Irlanda, Suedia); • trei ]`ri implicate în Planul
promovate în cadrul acestuia. Evident, de Ac]iune pentru Aderare ~ MAP (Albania,
dup` ce majoritatea ]`rilor cu voca]ie Croa]ia, FYROM); • trei parteneri cauca-
euroatlantic` din Europa Central` [i de Est zieni (Armenia, Azerbaidjan, Georgia);
s-au integrat în Alian]`, se pune întrebarea • cinci ]`ri din Asia Central` (Kazahstan,
fireasc` dac`, în cadrul comunit`]ii Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan,
euroatlantice, idealurile PfP ar mai trebui Uzbekistan); • doi parteneri, mai pu]in activi
s` fie prezente [i, dac` da, care ar fi întreb`rile (Moldova [i Belarus).
la care factorii de decizie politico-militari Urm`rind evolu]iile de la Cartierul
ar trebui s` r`spund`. General al NATO, se poate afirma c` ]`rile
Evolu]ii de dat` recent` arat` c`, pentru partenere, în special ]`rile vest-europene,
NATO, continuarea programului trebuie r`mân interesate în men]inerea activ`
s` r`spund` la urm`toarele întreb`ri: a actualului cadru politico-militar, sens
Este actualul cadru politico-militar în care pledeaz` urm`toarele argumente:
relevant pentru ]`rile partenere atât timp ]`rile partenere vest-europene
cât se pare c` lipsesc obiectivele comune ? v`d PfP ca pe un garant al asigur`rii
34
complementarit`]ii între evolu]iile ESDP Diferen]e fundamentale în ceea ce
(European Security Defense Policy), în care prive[te interesele [i modalit`]ile de abordare
acestea sunt active, [i transformarea NATO. a aspectelor de securitate ale fiec`rei ]`ri,
De asemenea, urm`resc înt`rirea dimensiunii precum [i capacitatea intern` de a le rezolva.
militare a PfP, prin: cre[terea interopera- Lipsa unei cooper`ri subregionale
bilit`]ii, consolidarea capabilit`]ilor care ar putea coagula interesele unor ]`ri
opera]ionale la standarde NATO [i diver- [i le-ar putea satisface interesele specifice
sificarea accesului la informa]ii; intensificarea prin programul PfP (exemplul ]`rilor
[i permanentizarea schimbului de experien]` din Caucazul de Sud).
[i informa]ii legate de procesul de generare Existen]a unor reticen]e generate
a for]ei ca instrumente de implicare a ]`rilor de modul în care ar putea reac]iona Rusia
partenere în opera]iile conduse de c`tre la o apropiere mai mare a unor ]`ri fa]`
NATO; de NATO sau PfP.
]`rile din Asia Central` [i republicile Existen]a unor conflicte interne
caucaziene consider` c` PfP asigur` în [i între ]`rile partenere, care le împiedic`
oportunit`]i neexplorate suficient, din cauza s` se apropie mai mult de zona ]`rilor
limit`rilor [i a influen]elor regionale,
din comunitatea euroatlantic`.
a conflictelor interne sau între ]`ri vecine.
Se poate aprecia c`, în continuare,
Având în vedere deciziile de la Istanbul,
elementul activ în acest mozaic de interese
NATO trebuie s` încerce, cu mai mult`
va trebui s`-l constituie NATO, care s` fie
insisten]`, implicarea acestor na]iuni
apt` s` genereze o nou` emula]ie [i un nou
într-un num`r mult mai mare de activit`]i
interes pentru PfP. În fapt, va trebui s` aib`
EAPC/PfP, inclusiv prin sporirea sprijinului
în vedere elementele de succes ale PfP,
financiar.
ancorat îns` într-o viziune func]ional`,
Aspecte care trebuie avute în vedere pragmatic` [i regional`. Din aceast`
perspectiv`, NATO va trebui s` fie
când analizãm eficienta
, PfP proactiv` [i s` încurajeze ]`rile membre
Diferen]e în ceea ce prive[te nivelul
ale PfP s` adere la actualele structuri
de organizare [i capacit`]ile for]elor armate
de securitate regional`, în formule [i moda-
ale membrilor PfP (]`rile vest-europene
lit`]i care s` serveasc` idealurilor fiec`rei
sunt echipate cu armamente moderne
[i au trupe instruite, în timp ce ]`rile ]`ri partenere. Aceast` idee nu poate fi fina-
din Asia Central` [i ]`rile caucaziene lizat` dac` nu se va avea în vedere identi-
au armamente de tip sovietic, resursele ficarea a cel pu]in doi parteneri care,
pentru instruire sunt precare, iar structura prin experien]a [i profilul consolidat în cadrul
organizatoric`, cu mici excep]ii, este PfP, pot s` se constituie în ]`ri-sponsor
neadaptat` actualelor cerin]e). pentru un grup de alte ]`ri partenere. Spre
Obiective diferite relativ la interesele exemplu, ]`rile vest-europene partenere
diferitelor ]`ri membre (Georgia dore[te trebuie încurajate s` ini]ieze programe
s` se integreze în NATO, în timp ce altele individuale cu ]`rile din Asia Central`
sunt reticente la un asemenea demers [i ]`rile caucaziene.
sau, din cauza problemelor cu vecinii, Ca o recunoa[tere a contribu]iei ]`rilor
nu î[i permit s` piard` sprijinul poli- vest-europene partenere la revigorarea
tico-militar acordat de c`tre Federa]ia Rus`). cooper`rii cu ]`rile mai pu]in angajate în PfP,
35
acestea trebuie s` fie stimulate [i invitate s` sprijine construc]ia capabilit`]ilor
s` participe activ la ac]iunile ini]iate pentru ac]iunile comune;
de Comandamentul Aliat pentru Transfor- • s` încurajeze alia]ii în a ini]ia [i a dez-
mare. Aspectele, din perspectiv` func]ional`, volta programe [i ac]iuni bilaterale cu ]`rile
trebuie s` fie reflectate în viziunea strategic` membre ale PfP, printr-un mecanism
men]ionat` prin încurajarea ]`rilor partenere de coordonare mai eficient;
de a-[i dezvolta capacit`]ile de lupt` • s` sprijine îmbun`t`]irea permanent`
împotriva terorismului [i prin cre[terea a interoperabilit`]ii [i cre[terea capacit`]ii
schimbului de informa]ii at#t \ntre NATO opera]ionale, pentru a se atinge standardele
[i PfP, c#t [i \ntre ]`rile membre ale PfP. cerute de participarea la opera]iile non-Art. 5
NATO ar trebui s` se concentreze asupra conduse de c`tre NATO, cu accent pe cele
aspectelor militare, \n timp ce aspectele referitoare la contraterorism [i r`spuns
civile ar trebui rezolvate de c`tre Uniunea la amenin]`rile WMD;
European`, mult mai potrivit` pentru astfel • s` sus]in` înfiin]area de structuri
de programe. În acest fel, se vor folosi de sprijin corespunz`toare, respectiv
mai mul]i bani pentru angajarea parte- de planificare, stat major [i pentru finan]area
angajamentelor cu NATO;
nerilor în exerci]ii [i aplica]ii relevante
• s` sus]in` întocmirea unui nou
pentru ace[tia.
document care reglementeaz` programul
În sintez`, pentru a r`spunde cerin]elor
PfP, pentru a fi utilizat în locul tuturor
men]ionate, o nou` strategie PfP va trebui:
documentelor care se refer` la Parteneriat;
• s` defineasc`, diferen]iat [i coerent,
• s` creeze premisele îmbun`t`]irii
obiectivele strategice [i opera]ionale
managementului Parteneriatului, ceea ce
care s` permit` o prioritizare clar` a sub-
ar putea permite: revederea planurilor
obiectivelor, în func]ie de interesele ]`rilor
EAPC/PfP [i a angajamentelor financiare,
partenere [i de resursele avute la dispozi]ie;
incluzând aici [i fondul de încredere;
• s` defineasc` pachetul de obiective un angajament larg cu ]`rile din Caucaz,
referitoare la cooperarea în cadrul Partene- Asia Central` [i Moldova, inclusiv
riatului, care ar putea include: reforma posibile birouri ale NATO în aceste ]`ri,
ap`r`rii; capabilit`]i [i aspecte legate precum [i încurajarea cre[terii cantit`]ii
de interoperabilitate, asociate OCC [i PCC, [i a calit`]ii angaj`rii partenerilor în misiuni
centre de instruc]ie PfP, m`suri de standar- sub egida Alian]ei; participarea partenerilor
dizare; contraterorism (protec]ia popula]iei la diferite comitete NATO; revizuirea
civile, ini]iative de securitate maritim`, [i actualizarea conceptului PSE, cu luarea
introducerea, în Caucaz [i în Asia Central`, în considerare a cerin]elor partenerilor,
a programelor dedicate armelor mici dar [i a nevoilor NATO de acoperire a unor
[i u[oare); diploma]ia public` (cooperarea pozi]ii care au leg`tur` în domeniul PfP.
[tiin]ific`, înt`rirea programelor de infor- Putem aprecia c`, pân` la finalizarea
ma]ii, m`suri de sprijin al societ`]ii civile); unei asemenea viziuni strategice, Alian]a
• s` încurajeze, atunci când exist` va trebui s` continue s` dezvolte programe
solicit`ri, reformele politice [i pe cele bilaterale cu fiecare ]ar` partener`, s` iden-
din domeniul ap`r`rii; tifice care sunt aspira]iile, nevoile [i a[tept`rile
• s` ini]ieze programe de cooperare acestora [i în ce m`sur` stadiul implic`rii
diferen]iate, atractive [i coerente, care lor le satisface.
36
CONCEPTUL
DE
TERORISM INTERNA}IONAL
General de flotil` aerian` dr. Ion-Aurel STANCIU
“Când vedem oameni intrând în localuri, cu bombe legate

de corpul lor, acela este terorism. Când vedem oameni îndreptând
avioane c`tre cl`diri pline de lume, acela este terorism. Când oameni,
în numele revolu]iei, taie bra]ele [i mâinile copiilor într-un sat,
cu scopul de a-i teroriza, acela este terorism. Asta trebuie noi s` oprim.
La asta se refer` campania noastr`. Dac` vom putea s` delegiti-
miz`m aceste tactici, vom câ[tiga r`zboiul contra terorismului”1.
A
bordarea diferit` a conceptului de “terorism” [i neajungerea la o defini]ie
a acestuia, unanim acceptat` pân` în prezent, nu a fost de natur` s` conduc`
la o ac]iune conjugat` [i eficient` antiterorist`. Dificultatea definirii provine
din faptul c`, în esen]a sa, terorismul nu a putut fi explicat ca fenomen.
Defini]ia oficial`, interna]ional acceptat`, a terorismului sau, mai degrab`, absen]a
acesteia este piatra unghiular` a oric`rei lucr`ri care î[i propune s` studieze fenomenul
terorismului interna]ional. Lipsa unei defini]ii acceptate pe plan interna]ional reprezint`
o real` problem`, deoarece inamicul nu poate fi identificat decât pe baza unui concept
concret [i acceptat de întreaga lume. Totodat`, absen]a acestei defini]ii îngreuneaz`
procesul de abordare juridic` [i legislativ` a acestui fenomen. Astfel, suportul legal
în ac]iunea de contracarare a terorismului ar trebui stabilit tot pe baza acestei defini]ii.
O defini]ie unanim acceptat` a terorismului va trebui s` împiedice organiza]iile
teroriste s` g`seasc` o cale de a-[i justifica ac]iunile, folosindu-se de aceast` defini]ie.
Este foarte important ca defini]ia terorismului s` nu includ` în acest tip de ac]iuni
“r`zboiul de gheril`” (lupt`tori independen]i sau membri ai unor mi[c`ri independente)
[i, în acela[i timp, s` îi împiedice pe terori[ti s` se declare lupt`tori pentru independen]`
sau libertate. Este necesar s` fie subliniat faptul c` multe state î[i rezerv` dreptul
de a cataloga unele ac]iuni drept teroriste, în timp ce acela[i tip de ac]iuni similare
ale altor entit`]i le consider` drept nonteroriste.
Termenul de terorism a fost definit de mul]i oameni de [tiin]`, agen]ii guvernamentale
sau organiza]ii interna]ionale. F`r` a fi surprinz`tor, toate defini]iile tind mai mult
s` se diversifice decât s` se suprapun`. Astfel, Paul Wilkinson, un expert în terorism,
1
Ambasadorul F. X. Taylor, coordonatorul american pentru contraterorism.
37
identific` cinci criterii care trebuie utilizate pentru a determina dac` un act de violen]`
poate fi considerat drept un act de terorism. Aceste criterii de analiz` a unui astfel
de act se refer` la urm`toarele aspecte: dac` actul este premeditat [i urm`re[te crearea
unui climat de team` extrem` sau de teroare2; dac` este îndreptat c`tre un grup-]int`
mult mai larg decât victimele imediate ale violen]ei; dac` implic` în mod consecvent
atacuri asupra unor ]inte aleatoare, dar simbolice, inclusiv cele civile; dac` actele comise
încalc` normele sociale, provocând, astfel, un sentiment de insult` sau ultragiere
[i, nu în ultimul rând, dac` ac]iunile încearc` s` influen]eze atitudinea politic`, prin for]area
oponen]ilor s` cedeze în fa]a cerin]elor f`ptuitorilor, provocarea unei riposte supradimen-
sionate, determinarea escalad`rii unui conflict mai larg sau general sau prin majorarea
efectelor de propagand`.
Totu[i, nu pot considera aceast` defini]ie ca un etalon [i nu o pot accepta în întregul
sù, deoarece atunci atât atacurile aeriene masive ale alia]ilor în timpul celui de-Al Doilea
R`zboi Mondial, cât [i atacurile aeriene din timpul r`zboiului din Golf ar putea fi catalogate
drept acte de “terorism de stat”, ceea ce nu este cazul.
Încercând o prim` defini]ie proprie, a[ putea considera terorismul interna]ional
ca fiind actul/actele de violen]` calculat(e), desf`[urat(e) de o organiza]ie terorist`
cu capacit`]i de ac]iune pe teritoriul mai multor state, de obicei împotriva unor ]inte
simbolice, destinate s` produc`, prin team`, teroare, un puternic mesaj politic sau religios
[i care are (au) drept scop câ[tigarea simpatiei unui segment de popula]ie, provocarea
unei ]`ri s` ac]ioneze pripit, atragerea de noi prozeli]i sau polarizarea societ`]ii civile,
etalându-se, totodat`, capacitatea de a influen]a evenimentele sau de a submina guvernele
[i a destabiliza o zon` semnificativ`, de nivel geostrategic.
Nu voi face o retrospectiv` istoric` a terorismului, pentru c` este evident c`, înc`
din Antichitate, frica [i teroarea au fost instrumentele cele mai conving`toare ale for]ei
sau voin]ei, iar violen]a a fost îndreptat` fie împotriva unei elite, a pretenden]ilor la putere,
fie împotriva popula]iei pentru a o supune, fiind folosit`, de cele mai multe ori, pentru
realizarea unui scop politic.
Terorismul a evoluat de la formele de constrângere sau de influen]are a opiniei
publice pân` la cea mai teribil` form` de lupt` în cadrul confrunt`rilor asimetrice
din zilele noastre.
Principalele forme de manifestare a terorismului difer` îns`, în func]ie de modul
de executare a actelor teroriste, practica terorist` eviden]iind trei modalit`]i: ac]iunea
direct` – modalitate prin care atacul vizeaz` direct scopul propus, acesta constituind
chiar obiectivul actului terorist; ac]iunea indirect`, manifestat` îndeosebi prin amenin]`ri
(scrisori semnate sau anonime) privind iminen]a unor acte teroriste împotriva unor
obiective; ac]iunea psihologic` – modalitate prin care actele de terorism se comit folosind
mijloace [i procedee indirecte, care conduc la atingerea scopului urm`rit ori concur`
la realizarea acestuia.
Recapitulând, pot afirma c`, de[i nu exist` o defini]ie unanim acceptat` a conceptului
de “terorism”, abord`rile, în marea lor majoritate, permit introducerea conceptului în legisla]ia
2
În dic]ionare, precum [i în diferite lucr`ri de specialitate, teroarea este definit` prin “fric`, spaim`,
groaz` provocat` în mod inten]ionat prin diferite mijloace de intimidare, de timorare”.
38
Terorism • Antiterorism • Contraterorism
interna]ional` [i na]ional`, pentru declan[area, de pe baze legale, a ac]iunilor de prevenire
[i combatere a terorismului, în toate formele de manifestare.
Principalele caracteristici ale terorismului actual pot fi polarizate în jurul a câtorva
elemente, dintre care cele mai semnificative le apreciem a fi: tendin]a de radicalizare,
utilizarea “bombelor umane”, tendin]a de globalizare, diversificarea formelor [i a metodelor
de ac]iune etc.
În acela[i timp, apreciez îns` c` lipsa unui sprijin în mase [i a unei baze ideologice
clare poate s` constituie una dintre caracteristicile terorismului contemporan, indiferent
care îi sunt orient`rile [i tendin]ele. Actele teroriste nu pot câ[tiga simpatia maselor,
dimpotriv`, ele sunt repudiate [i provoac` o adev`rat` reac]ie împotriva lor.
Datorit` faptului c` terorismul s-a manifestat [i se manifest` sub multiple aspecte,
scopurile [i mobilurile ac]iunilor teroriste nefiind acelea[i, acesta a fost clasificat de c`tre
speciali[ti dup` anumite criterii, ca atare, exist` numeroase clasific`ri ale terorismului
[i numeroase încerc`ri de stabilire a unei tipologii a acestuia, ele diferind doar în func]ie
de complexitatea analizei, a minu]iozit`]ii criteriilor [i a defini]iilor sau a particularit`]ii
autorului, a locului [i a momentului când acestea au fost elaborate.
Dac`, spre exemplu, sunt utilizate drept criterii de analiz` scopurile urm`rite [i autorii,
se pot distinge categorii de manifestare a terorismului, dintre care men]ionez: terorismul
ordinar sau banditismul, care se exprim` prin actele de violen]` ce urm`resc ob]inerea
unor foloase materiale sau a altor avantaje; acestea pot fi comise individual sau în band`
[i nu au obiective politice; terorismul politic, fenomen ce acoper`, în special, “asasinatele
organizate [i sistematice”, cu finalitate, evident, politic`; terorismul de stat, care constituie
forma cea mai complex`, presupune recurgerea de c`tre un stat la acte de natur` terorist`
în lupta cu unele mi[c`ri sau grupuri de persoane considerate subversive. Tot aici poate fi
inclus` [i exercitarea sistematic` a actelor de coerci]ie, bazat` pe utilizarea, pe scar` larg`,
a for]ei [i a mijloacelor violente pentru men]inerea unor grupuri sociale, etnice sau religioase
în condi]ii de inferioritate, prin oprimare [i represiune, culminând cu politica de segregare
rasial` [i apartheid.
Se pot identifica dou` niveluri de manifestare a terorismului interna]ional: individual
sau de grup, ca în cazul terorismului intern, în care pot s` apar`, totu[i, elemente strìne
în ceea ce prive[te autorii, victimele sau locul de desf`[urare a atacului, [i statal, atunci când
actele de terorism sunt îndreptate împotriva unui stat.
Abordând fenomenul dintr-o alt` perspectiv`, sunt identificate urm`toarele tipuri
de terorism: terorismul diversionist, care, în esen]`, urm`re[te publicitatea, dobândirea
unui prestigiu sau notoriet`]i, discreditarea [i demoralizarea autorit`]ilor, provocarea
acestora s` ia m`suri de represiune excesive, care ar duce la înstrìnarea popula]iei
sau ar genera ample nemul]umiri în rândul acesteia, [i terorismul coercitiv.
M` asociez opiniilor unor anali[ti în domeniu care consider` c` exist` [i alte forme
de terorism ce trebuie serios analizate [i pentru care trebuie g`site strategii de contracarare
[i de securitate, a[a cum este, de exemplu, bioterorismul, cyber-terorismul, terorismul
informa]ional, megaterorismul, narcoterorismul, terorismul nuclear, bacteriologic
[i chimic (CBRN).
Epoca imediat urm`toare va fi caracterizat`, cel mai probabil, pe de-o parte, de tendin]a
de diversificare a formelor [i metodelor de ac]iune ale organiza]iilor teroriste interna]ionale
39
[i, dac` e posibil, de globalizare a fenomenului, iar pe de alt` parte, de încercarea din partea
comunit`]ii interna]ionale, a statelor de a g`si cel mai eficient r`spuns de contracarare
a acestor ac]iuni, punându-se, probabil, accent pe cauzele generatoare.
F`r` îndoial`, atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au avut cel mai mare impact
imediat asupra tuturor mediilor atât în plan cauzal, cât [i în plan ac]ional [i în cel al conse-
cin]elor. Unii speciali[ti [i politicieni au etichetat aceste atacuri ca “Pearl Harbour-ul
secolului XXI”, evocând acelea[i consecin]e [i implica]ii dramatice.
Perioada de dup` 11 septembrie 2001 a fost marcat` de schimb`ri radicale în ceea ce
prive[te fenomenul terorist. Dintre acestea, mai semnificative, în opinia mea, sunt: alegerea
unor obiective realizabile, realiste, bine definite, de mare impact mediatic [i care s` terifieze
opinia public`; lipsa dialogului, implicit, a negocierii; lipsa oric`ror prejudec`]i [i limite
în ac]iunile distructive; predilec]ia pentru atacurile sinuciga[e a unor persoane din clasa
de mijloc sau superioar` a societ`]ii, mai nou, a femeilor; recrutarea de speciali[ti din domenii
precum comunica]iile, informatica, fizica atomic`, farmacie-chimie etc., pentru realizarea
unor poten]iale capacit`]i de atac cu arme chimice, biologice sau electronice; diversificarea
modalit`]ilor de finan]are [i sprijin logistic.
În lumea globalizat` de ast`zi, terori[tii î[i pot atinge mult mai rapid ]intele, poten]ialele
obiective sunt permanent expuse, iar [tirile [i ideile care pot împinge oamenii spre a fi
partizani ai cauzelor teroriste pot fi facil [i rapid r`spândite.
Racordat` la efortul interna]ional de combatere a terorismului, România a adoptat
o serie de m`suri, începând cu completarea cadrului legislativ existent. Astfel, a fost
elaborat` [i aprobat` Strategia na]ional` de prevenire [i combatere a terorismului3 , care,
dup` ce realizeaz` o radiografie a fenomenului terorist interna]ional, prevede obiective
majore ale ac]iunii na]ionale de prevenire [i combatere a terorismului.
De asemenea, aceast` strategie statueaz` [i opera]ionalizeaz` sistemul na]ional
de prevenire [i combatere a terorismului, principiile de ac]iune [i liniile directoare
ale activit`]ii, precum [i misiunile institu]iilor cu atribu]ii pe linia siguran]ei na]ionale
în domeniul prevenirii [i combaterii terorismului.
În sfâr[it, ]in s` remarc faptul c` abordarea analitic`, [tiin]ific` a tipurilor de manifestare
ale terorismului, a organiz`rii [i a modului de ac]iune a grup`rilor teroriste nu poate avea
finalitatea dorit` f`r` transpunerea judec`]ilor de valoare rezultate în domeniul practic,
în ceea ce prive[te efortul de prevenire [i combatere a terorismului atât la nivel mondial
[i al organismelor interna]ionale, cât [i la nivelul statelor. Este cert c` terorismul amenin]`
stabilitatea la scar` global`, cu implica]ii pe termen lung, c` exist` chiar temeri referitoare
la crearea, în urm`torii ani, a unor noi “câmpuri de lupt`” în ]`ri cu autorit`]i slabe, bande
criminale puternice [i corup]ie endemic`.
Practic, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au demonstrat faptul c` nici o na]iune,
indiferent cât este de puternic`, nu este ferit` de aceast` amenin]are asimetric`. Iat` de ce
apreciez c` unul dintre efectele cu implica]ii indirecte, dar foarte grave ale acestor acte
este [i amenin]area la adresa democra]iilor autentice, prin m`surile de restrângere
a unor drepturi [i libert`]i luate de statele ce au fost ]inta unor astfel de atacuri.
3
Hot`rârea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii nr. 36 din 05.04 2002.
40
TERORISM
GHERIL|
INSURGEN}|
Colonel dr. Virgil B~L~CEANU
|n condi]iile în care conceptul, [i nu numai, de “r`zboi” sau de “lupt`” împotriva tero-

rismului cunoa[te o consacrare devenit` aproape irefutabil`, a încerca s` reexplici
ceea ce pare deja un fapt sacrosant constituie, dac` nu un lucru hazardat, cel pu]in
o pierdere de timp.
{i totu[i … [i totu[i, totul pleac` de la o discu]ie, avut` cu ani în urm`, cu un colonel
din armata israelian`, “veteran” al luptelor duse cu Hezbollah în sudul Libanului,
care spunea un lucru extrem de interesant: “atât timp cât for]ele israeliene au considerat
Hezbollah-ul o organiza]ie pur terorist`, pierderile în rândurile proprii au r`mas constant
relativ mari, pentru ca, ulterior unor reconsider`ri [i trat`ri ale organiza]iei Hezbollah,
ca fiind de sorginte [i având scopuri politico-militare, ac]ionând bazat pe structuri organiza-
]ionale bine definite [i ierarhizate, cu locuri [i roluri distincte [i respectate, cu rela]ii
pe vertical` [i orizontal`, cu un anumit tip de doctrin`, sistem de instruire [i ac]iune
[i, mai ales, adoptând principii [i forme ale luptei de gheril`, capacitatea de r`spuns
[i, implicit, pierderile trupelor israeliene s-au diminuat considerabil”.
De altfel, trebuie remarcat c`, din ce în ce mai des, în articolele sau chiar în literatura
de specialitate sunt întrebuin]a]i termenii de insurgen]` [i gheril`. Cu toate dificult`]ile
ce decurg dintr-o asemenea întreprindere [i f`r` a avea nicidecum preten]ia unor definiri
extrem de nuan]ate [i pe deplin l`muritoare, vom încerca o abordare a contextului
socio-politico-militar al începutului de secol XXI din perspectiva terorismului, a luptei
de gheril` [i a insurgen]ei, apelând la modelele cele mai apropiate [i înc`, din p`cate,
fierbin]i ale Irakului, Afghanistanului [i Ceceniei.
Paradoxal sau nu, ceea ce generalul [i analistul André Beaufre eviden]ia în anii ’60
ca o a treia amenin]are, succedând armelor nucleare strategice [i tactice, [i anume “r`zboiul
revolu]ionar”, s` cunoasc` în zilele noastre o întoarcere de pagin`, este cu adev`rat esen]ial`,
dar numai ca o întoarcere în epopeea universal` a r`zboaielor.
În viziunea secolului XX, mai ales din perspectiva blocului comunist, dar nu numai,
putând f`r` t`gad` s` asociem aici [i a[a-zisul grup al ]`rilor nealiniate, ac]iunile teroriste
[i cele de gheril` erau îndeob[te considerate, indiferent c` erau legate de spa]iul Americii
Centrale sau de cel al Asiei de Sud-Est, uneori chiar [i în spa]iul european, drept ac]iuni
de “ridicare la lupt`” pentru schimbarea unui sistem social [i înlocuirea acestuia cu o societate
nou` – scopul construc]iei viitoare a acesteia la nivel mondial, în virtutea mai vechilor
[i dogmaticelor precepte ale luptei de clas`, admi]ând folosirea oric`ror mijloace, nefiind
exclus`, ba, dimpotriv`, încurajat` violen]a.
41
În esen]`, era un r`zboi, este adev`rat, mai nev`zut, considerat “rece”, al luptei
pentru suprema]ia unei ideologii, expresie, dac` vre]i, a construc]iei unui anumit sistem
politico-social. Este, în fapt, [i e[afodajul pe care se produc, se dezvolt` [i se închid
(relativ) conflictele (mai bine spus, starea conflictual`) actualei perioade.
De aceea, consider`m ca cel pu]in simplist` viziunea de tratare a amenin]`rilor
la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii interna]ionale doar prin “terorism”, care, în definitiv,
de[i constituie o amenin]are extrem de serioas`, nu ne spune totul [i nu reprezint`
chintesen]a provoc`rilor începutului de secol [i de mileniu.
De[i defini]iile terorismului sunt extrem de numeroase, consider`m c` “terorismul
reprezint` ansamblul unor ac]iuni [i amenin]`ri …care se exprim` cumulativ prin urm`toarele
caracteristici esen]iale: • sunt angajate premeditat de c`tre indivizi sau diverse tipuri
de structuri sociale, motivate de concep]ii [i atitudini radicale ostile fa]` de alte entit`]i,
de percep]ia c`, în raporturile cu acestea, s-au configurat situa]ii intolerabile [i de voin]a
de a ac]iona împotriva lor în modalit`]i extreme; • uzeaz` de mijloace [i metode violente
[i/sau distructive acumulate, respectiv deprinse programatic; • au ca ]inte directe indivizi
[i/sau factori materiali importan]i pentru sus]inerea vie]ii sociale; • î[i propun în mod
deliberat diseminarea, pe scar` larg`, a unor st`ri de anxietate, nesiguran]`, team`
[i panic`, sens în care sunt organizate [i derulate astfel încât s` li se asigure un impact
psihologic maximal [i s` induc` publicului percep]ia scopurilor de fond urm`rite,
precum [i atitudini/comportamente sociale favorabile acestora; • au obiective explicite
sau implicit politice, vizând ca finalitate influen]area unei entit`]i – cel mai adesea
o autoritate constituit` – aflate, de regul`, dincolo de indivizii direct afecta]i sau amenin]a]i;
• sunt derulate în afara st`rii de r`zboi sau în afara ariei de aplicabilitate a legilor
r`zboiului, în caz de conflict armat”1.
Este foarte adev`rat [i ceea ce se sus]ine într-un articol ap`rut în paginile
acestei reviste ~ “Sus]inut cultural [terorismul – n.a.] de un dispre] activ fa]` de libertate,
promovând agresiv economia violen]ei [i eficacitatea uciderii, exersând sistematic
violentarea ra]iunii [i cultivarea fricii, terorismul a provocat, inevitabil, muta]ii speciale
în mecanica [i morfologia înfrunt`rilor armate, determinând reconsider`ri majore
în doctrinele [i filozofia ac]iunilor de lupt`”2.
{i, pentru c` aminteam de exemple, consider`m necesar s` ne oprim asupra Irakului,
acesta fiind de departe un exemplu concludent în noua ecua]ie ce schimb` esen]ial
datele problemei – atitudinea, reac]ia popula]iei fa]` de fenomenul în sine. Mai ales
în condi]iile în care cele ar`tate pân` acum au omis o abordare [i dintr-o asemenea
perspectiv`, deloc de neglijat, ba, dimpotriv`, imperios de luat în considerare [i de analizat.
Într-un num`r al ziarului “Washington Post”, editorialistul Thomas E. Ricks reda
comentariile unui veteran de r`zboi din Irak, care sublinia: “Noi suntem f`r` alia]i
[prieteni, n.a.] în rândul popula]iei irakiene, incluzându-i [i pe cei ce au beneficiat
de r`sturnarea lui Saddam … De-a lungul ora[elor Bagdad, Latifiyah, Mahmudiyah,
Salman Pak, Baqubah, Balad, Taji, Baiji, Ramadi [i în oricare alt` localitate, popula]ia
ne ur`[te … Irakienii nu cump`r` ceea ce americanii vând [i aceasta nu se schimb`,
indiferent ce for]` militar` este utilizat` pentru a schimba lucrurile”3.
42
Opera]iunea “Iraqi Freedom” s-a bazat, în esen]`, nu numai pe înalta tehnologie,
cople[itoare în raport cu adversarul, a for]elor coali]iei, dar [i pe prezum]ia sprijinului
popular ce ar fi trebuit s` fie generat de alungarea unui dictator, cum era Saddam Hussein.
Din punct de vedere conceptual, îndep`rtarea regimului sus]inut de partidul
Baas Arab Socialist, condus de Saddam Hussein, presupunea utilizarea unei for]e relativ
mici, dar superperformante, focalizat` pe anumite obiective [i puncte decisive. Ulterior
folosirii for]ei militare se crea un “momentum” pozitiv, generat de eliberarea unui popor
oprimat, creându-se condi]ii favorabile pentru instalarea unui guvern interimar procoali]ie,
format mai ales din tehnocra]i transfugi din perioada lui Saddam, ce urma s` guverneze
pân` la organizarea, cât mai repede cu putin]`, a unor alegeri libere [i desemnarea
unui parlament [i a unui guvern legitim [i democratic. Odat` atins acest scop, Coali]ia
urma s`-[i reduc` substan]ial prezen]a în zon`.
În pofida succesului militar r`sun`tor, victoria for]elor coali]iei a e[uat în a-[i asigura,
dup` cum se a[tepta, un larg sprijin popular. În mai pu]in de trei luni de la anun]area
încet`rii ostilit`]ilor (aprilie-mai 2003), dup` c`derea Bagdadului, no]iunea de “sprijin popular”
este discreditat` complet, Irakul confruntându-se cu terifiante valuri de violen]`.
{i aceasta, în pofida cre[terii efectivelor desf`[urate în teatru, a considerabilelor sume
alocate reconstruc]iei [i a implic`rii unui num`r considerabil de organiza]ii interna]ionale,
guvernamentale [i nonguvernamentale. O singur` not` r`mâne relativ predictibil`,
atunci când se pune problema estim`rii evolu]iei situa]iei politico-sociale din Irak – atitudinea
de neutralitate a popula]iei. Iat` de ce consider`m absolut necesar ca, în abordarea acestor
aspecte [i folosind Irakul ca studiu de caz, s` examin`m rela]ia dintre popula]ie [i for]ele
ce se opun procesului de stabilizare în zon`, descrise din ce în ce mai des ca for]e insurgente.
{i, dac` admitem c` ceea ce se întâmpl` la ora actual` în Irak este mai aproape de insurgen]`
decât de terorism, r`mâne s` eviden]iem [i care poate fi raportul dintre insurgen]` [i gheril`,
în condi]iile în care lupta de gheril`, de ce nu ?, “r`zboiul revolu]ionar”, cum îi spunea
Beaufre, a marcat profund ac]iunea militar` în secolul trecut [i tinde s-o marcheze,
dar în alte circumstan]e, [i în acest secol.
Mao Tse-Tung, considerat pe bun` dreptate un adev`rat Clausewitz al luptei de gheril`,
remarca faptul c` “lupta de gheril`, fiind generat` de mase [i sus]inut` de acestea, în sine,
nu poate s` existe [i nici s` se dezvolte f`r` simpatia [i colaborarea acestora”4.
Trebuie, astfel, s` eviden]iem c` factorul decisiv al na[terii, al supravie]uirii [i al succesului
luptei de gheril` îl constituie sprijinul adecvat al unui segment important al popula]iei
din zona de ac]iune. Este de la sine în]eles c` de acest factor se leag` nu numai succesul
luptei de gheril`, dar, în aceea[i propor]ie, [i cel al ac]iunilor antigheril`.
În acest punct se impune s` încerc`m dac` nu o definire, cel pu]in o distinc]ie
între lupta de gheril` [i insurgen]`, mai ales în condi]iile în care cei doi termeni
sunt adesea considera]i comuni [i interschimbabili.
De[i aparent nu pot fi operate diferen]ieri substan]iale între no]iunile de insurgen]`
[i gheril`, o analiz` mai atent` ilustreaz` o serie de note distincte, care fac ca diferen]a
specific` s` poat` fi conturat`. Diferen]` ce este generat` de faptul c` insurgen]a se constituie
într-un fenomen mai complex, cu reale valen]e sociale [i politice, urm`rind realizarea
unor fundamentale schimb`ri [i fiind îndeob[te motivat` de cauze spirituale, separatiste,
tradi]ionaliste, pluraliste, economice [i reformiste. De altfel, unele puncte de vedere
43
aduc în discu]ie “alterarea” sensului tradi]ional al luptei de gheril`, fenomen început
în deceniile trei [i patru ale secolului trecut, când componentele sociale, economice,
psihologice [i politice ale insurgen]ei s-au contopit cu tacticile militare ale luptei de gheril`,
determinând abordarea unilateral` a luptei moderne de gheril` ca o cale de realizare
a unor obiective politice sau ideologice la nivel strategic.
Unii anali[ti consider` c` insurgen]a a cunoscut profunde modific`ri în actualul secol,
dou` orient`ri fiind consacrate, cea a “insurgen]ei na]ionale” [i a “insurgen]ei de eliberare”5.
Prima este caracterizat` de diferen]ele ideologice, politice [i de clas` existente
între cei ce de]in puterea [i mi[carea de insurgen]`, în timp ce mi[carea de insurgen]`
cu scopuri de eliberare vizeaz` diferen]ele etnice, rasiale [i culturale dintre insurgen]i
[i o putere dominant` strìn`. Iat` deci c` ceea ce odinioar` exprima temeiuri ale luptei
de gheril` sau cel pu]in ale interpret`rilor la vremea respectiv` cap`t`, în actualul context
interna]ional, preceptele insurgen]ei, considerat deja un fenomen extrem de complex
[i în plin` dezvoltare conceptual` [i, mai ales, ac]ional`. {i atunci, se pune fireasca întrebare,
care este rolul [i locul luptei de gheril` sau, chiar mai mult de atât, dac` se mai poate
vorbi de lupt` de gheril` în termenii actualit`]ii [i nu ai unei desuetudini deja evidente.
Credem c` ar fi gre[it, am putea spune contraproductiv, dac` abordarea luptei
de gheril` ar fi abandonat`, cu atât mai mult, cu cât actualele realit`]i o reimpun în spectrul
ac]iunilor militare asimetrice.
În esen]a ei, lupta de gheril` tinde s` devin` din ce în ce mai mult o form` de ducere
a ac]iunilor militare, neavând în mod necesar o conota]ie ideologic`, dar constituind
un “instrument” prin care mi[carea de insurgen]` î[i poate atinge scopurile sale, mai ales
pe cele ideologice. Potrivit celor afirmate este necesar s` stabilim o distinc]ie cât mai clar`
nu numai la nivelul rela]iei insurgen]`/lupt` de gheril`, dar [i în ceea ce prive[te evitarea
suprapunerii contrainsurgen]`/contragheril`, atât timp cât admitem c` gherila
este subsumat` insurgen]ei. Din aceast` perspectiv`, situa]ia din Irak, ce permite
comentarii mai largi, dar [i Afghanistanul [i Cecenia, în mod nuan]at, pot fi caracterizate
ca mi[c`ri de insurgen]` ce utilizeaz` lupta de gheril` în atingerea scopurilor propuse.
Este evident c` actele teroriste nu pot fi eludate, dar catalogarea acestora ca unic`
modalitate de combatere a for]elor na]ionale [i ale coali]iei reprezint` o capcan`
ce impieteaz` asupra g`sirii celor mai de succes forme de ac]iune pentru stabilizarea
situa]iei [i încheierea fazei postconflict. {i aceasta, luându-se mai ales în considerare
atitudinea popula]iei fa]` de ambii subiec]i afla]i în conflict.
De aici se pot desprinde cel pu]in trei concluzii determinante privind viitorul stabiliz`rii
Irakului. Prima este legat` de faptul c`, de[i, într-un anume fel, situa]ia din Irak poate fi
considerat` unic`, prin analiza atitudinii popula]iei se pot formula ipoteze cu un grad
mai sporit de predictibilitate privind realizarea stabiliz`rii [i în alte teatre de opera]ii.
Prima concluzie o induce pe a doua, [i anume c` popula]ia civil` are un rol determinant
privind succesul sau insuccesul mi[c`rii de insurgen]`. Pornind de aici, devine evident
c` opera]iile civil-militare, aplicate selectiv [i eficient, pot influen]a substan]ial,
pân` la determinant, atitudinea popula]iei, implicit succesul scontat.
În Irak se poate vorbi mai mult de o neutralitate a popula]iei. Chiar dac` alegerile
din ianuarie, recentul referendum [i perspectiva alegerilor din decembrie ar demonstra
44
o implicare favorabil` procesului de stabilizare, este, mai degrab`, de notat o ambivalen]`
de op]iuni ce aduce [i duce la o atitudine pasiv`.
Importan]a popula]iei în men]inerea [i chiar \n dezvoltarea mi[c`rii de insurgen]`
este subliniat` de faptul c` neutralitatea acesteia îi avantajeaz` pe insurgen]i, devantajând
for]ele guvernamentale [i pe cele ale coali]iei. Este de domeniul eviden]ei c` succesul
opera]iilor de sprijin [i stabilitate reclam` un larg [i sus]inut sprijin popular, în timp ce,
chiar [i în faza incipient` a insurgen]ei, neutralitatea popula]iei permite insurgen]elor
o considerabil` libertate de mi[care [i exersarea abilit`]ilor acestora de organizare, instruire,
aprovizionare [i recrutare de noi adep]i.
De[i compara]ia între Irak [i Vietnam este, într-o anumit` propor]ie, exagerat`, totu[i,
trebuie remarcat c` succesul celor din Viet Cong s-a datorat, dincolo de capacitatea
[i abilitatea de excep]ie a for]elor de gheril` de a ac]iona descentralizat în zonele rurale
sau în jungl`, [i accep]iunii tacite a prezen]ei acestora în zonele populate. Într-un mod similar,
în Irak, pasivitatea popula]iei permite insurgen]elor s` se organizeze, s` atace [i s` se ascund`,
într-un ciclu continuu, nestingherit de prezen]a a peste 150 000 de militari ai coali]iei
[i a unor for]e irakiene de securitate, cu o capacitate de reac]ie în progresie.
Mao define[te [apte pa[i ai mi[c`rii de insurgen]`: revolta [i organizarea popula]iei,
realizarea unific`rii politice a tuturor for]elor, stabilirea bazelor de preg`tire, echiparea
for]elor, recucerirea prin lupt` a puterii na]ionale, nimicirea inamicului strìn [i recâ[tigarea
teritoriilor pierdute.
Imaginea actual` din Irak, ca stare de dezvoltare a insurgen]ei, este situat` undeva
între prima [i a doua faz`, cùtându-se o radicalizare a atitudinii popula]iei [i dep`[irea
st`rii de neutralitatea acesteia, concomitent cu eviden]ierea încerc`rilor de organizare
[i unificare ideologic` intern`. În m`sura în care primele dou` faze se vor contura,
este de a[teptat ca, odat` cu extensia organizatoric` [i încerc`rile de unificare ideologic`,
efortul mi[c`rii de insurgen]` s` se orienteze c`tre greve [i manifesta]ii sociale de amploare,
amplificarea ac]iunilor de gheril` urban` [i pentru controlul comunica]iilor [i atacuri
teroriste împotriva oficialilor ale[i.
Este de luat în seam` [i probabilitatea celei de a treia faze, caracterizat` de o intensificare
a luptei de gheril` [i în afara localit`]ilor importante [i pe cìle de comunica]ii dintre acestea,
extinderea sabotajelor, a subversiunii [i a actelor teroriste, asigurarea unei propagande
eficiente, stabilirea unui sau a unor guverne “din umbr`” [i îndeplinirea obiectivului esen]ial
al acestei faze, controlul unor zone nu foarte extinse, dar semnificative ca simbol.
Trebuie remarcat c` atingerea acestor faze necesit` cu mult mai mult sprijinul
[i nu neutralitatea popula]iei, ceea ce face ca atitudinea popula]iei fa]` de ambele tabere
s` constituie elementul esen]ial al desemn`rii “câ[tig`torului”.
Pe de alt` parte, trebuie s` se aib` în vedere c` o analiz` a situa]iei actuale eviden]iaz`
faptul c`, în general, mi[carea de insurgen]` nu a atins stadiul luptei de gheril` generalizat`,
excluzându-l pe cel al necesarei unific`ri ideologice. În acest context, nu trebuie absolutizat
nici rolul unific`rii ideologice, fiind cunoscute divergen]ele ce caracterizeaz` societatea
irakian`, cu prec`dere grup`rile insurgente.
{i, dac` elemente ale vechiului regim, extremi[tii religio[i [i lupt`torii strìni, în esen]`,
componen]i ai mi[c`rii de insurgen]`, nu vor putea \ntreprinde o unificare ideologic` real`,
în termeni politici sau religio[i consacra]i, realizarea unei a[a-zise “emancip`ri” a irakienilor
45
fa]` de for]ele de “ocupa]ie” ale coali]iei poate constitui un factor coagulant al unor fac]iuni
separate prin aspira]iile lor politice [i religioase.
Experien]a Afghanistanului [i a Ceceniei, unde adoptarea ini]ial` de c`tre for]ele
talibane, respectiv cecene, a unor tactici mai apropiate de lupta de ap`rare decât de lupta
de gheril` s-a dovedit ineficient`, dar [i înfrângerile suferite de insurgen]ii irakieni
în încercarea de a controla localit`]i prin concentrarea for]elor [i a mijloacelor, cum au fost
cazurile ora[elor Fallujah, Najah [i Karbala, poate duce la aplicarea mult mai creatoare
a metodelor luptei de gheril` în spiritul “înv`]`turilor” lui Mao Tse-Tung – “în lupta
de gheril`, selecteaz` tactica prin care, p`rând a veni dinspre est, s` ataci dinspre vest;
evit` obstacolele; atac` [i apoi retrage-te; aplic` o lovitur` inteligent`, dup` o decizie
str`lucitoare. Când angajezi un inamic superior, retrage-te când el atac`, h`r]uie[te-l
când se opre[te, love[te-l când este slab, urm`re[te-l când se retrage. Spatele, flancurile
[i alte puncte vulnerabile sunt vitale pentru inamic [i aici trebuie h`r]uit, atacat, dispersat,
epuizat [i anihilat”6. Desigur, lucrurile ar putea deveni mult mai complicate, chiar ireversibile.
În concluzie, for]ele coali]ei, implicit [i cele române[ti, nu se confrunt` nicidecum
cu o amenin]are abstract`. Se confrunt`, în definitiv, cu o mi[care de insurgen]`,
dar [i cu elemente disparate, care tind spre o coeziune necesar` îndeplinirii scopului
lor fundamental – anularea prezen]ei militare a coali]ei în zon`. Pentru realizarea
acestui scop, mi[c`rile de insurgen]` vor utiliza metode mai sofisticate [i cu o amploare
crescând`, specifice luptei de gheril`, concomitent cu men]inerea neutralit`]ii popula]iei
[i, în timp, câ[tigarea simpatiei unei p`r]i a acesteia, realizarea unei propagande
proinsurgen]` cât mai conving`toare, denigrarea [i combaterea “colabora]ionismului”
[i intensificarea atacurilor teroriste fa]` de orice reprezentare parlamentar` [i guvernamental`,
considerat` ilegitim`.
A contracara înseamn` s` admi]i, în primul rând, c` adversarul reprezint` o mi[care
de tip insurgent, ce folose[te tehnici [i tactici ale luptei de gheril` [i teroriste, mi[care
ce exist` ca urmare a neutralit`]ii popula]iei, iar atragerea sprijinului acesteia pentru for]ele
coali]iei [i cele guvernamentale ar diminua considerabil, pân` la anihilare, întreaga mi[care,
s` în]elegi mai profund [i realist fundamentele mi[c`rii de insurgen]`, utilizând împotriva
acesteia [i for]a, ca descurajare cumulativ`, în echilibru îns` cu adev`rate “opera]ii
de persuasiune”, [i s` oferi o perspectiv`, în timp, a unui stat stabil [i func]ionabil,
f`r` o for]` de control de dinafar`. Viitorul apar]ine celor puternici [i în]elep]i.
BIBLIOGRAFIE
1. Colonel prof. univ. dr. Lucian St`ncil`, locotenent-colonel Ioan Burghelea, Fenomenul
terorist. Implica]ii ale acestuia asupra ac]iunilor militare. Prevenirea [i combaterea terorismului,
în Riscuri, amenin]`ri [i conflicte asimetrice, Bucure[ti, Editura AÎSM, 2003, p. 63.
2. Colonel dr. Costinel Petrache, Antiterorismul strategic, în Gândirea Militar` Româneasc`,
nr. 5/2003, p. 7.
3. Thomas E. Ricks, Trupele americane, urcând prima treapt` pe o scar` mult prea abrupt`,
Washington Post, 17 noiembrie, 2004, p. 15.
4. Mao Tse-Tung, R`zboiul de gheril`, Washington, 1989, p. 44.
5. Steven Metz [i Raymond Millen, Insurgen]` [i contrainsurgen]` în secolul XXI, Carlisle,
Pensylvania, Institutul de Studii Strategice.
6. Mao Tse-Tung, idem, p. 46.
46
R~ZBOIUL
ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
Locotenent-colonel Gabriel TOMA
F
`r` îndoial`, o disput` care escaladeaz` într-un r`zboi este clasificat` drept
un succes de partea care învinge militar. Aceasta ar putea fi folositoare
pentru problemele teoretice pe care le reclam`, dar, din perspectiva
r`zboiului împotriva terorismului, un astfel de rezumat trebuie tratat ca un e[ec. R`zboiul
contra terorismului nu va fi decis cu o singur` lovitur` nimicitoare. El este un r`zboi
care va cere r`bdare, o hot`râre de nezdruncinat, cooperare interna]ional` [i creativ`,
o îngemânare armonioas` a m`surilor defensive [i ofensive.
Dac` ne referim la cauzele perpetu`rii fenomenului, la originea lor se afl` decalajul
nord-sud, pr`pastia dintre boga]ii [i s`racii planetei, pr`pastie ce între]ine anumite
resentimente la nivelul psihicului individual [i colectiv. Cu certitudine, exist` o multitudine
de cauze ale acestui fenomen. O radiografie atent` a terorismului arat` o multitudine
de variet`]i [i subspecii care trebuie luate în discu]ie. Cred îns` c` o cauz` profund`
a terorismului poate fi legat` de mecanismul de autoreglare social`. Actele teroriste
sunt simptomele acute ale unor boli cronice ale societ`]ii, care trebuie tratate f`r` amânare.
Cu mijloace militare trebuie r`spuns organiza]iilor teroriste care au pornit r`zboiul
împotriva valorilor noastre fundamentale – libertatea, democra]ia, dreptul la via]`
[i care r`mân un pericol iminent pân` când vor fi anihilate, iar membrii lor deferi]i
justi]iei interna]ionale.
Prin mijloace economice [i financiare trebuie anihilat` posibilitatea organiza]iilor
teroriste [i a terori[tilor care finan]eaz` ac]iuni armate. Aceste ac]iuni economice ar trebui
îndreptate [i împotriva guvernelor care, în mod direct sau indirect, sprijin` sau ajut`
terorismul sau accept` prezen]a organiza]iilor teroriste pe teritoriul lor na]ional.
S` nu uit`m c`, de cele mai multe ori, sursele financiare ale terori[tilor le reprezint`
traficul de droguri, traficul de copii [i de femei, [antajul [i sp`larea de bani. În acest sens,
trebuie înghe]ate conturile bancare ale terori[tilor, ale organiza]iilor lor.
{i, în fine, mijloacele juridice. Aducerea terori[tilor în fa]a justi]iei [i condamnarea
lor de c`tre o curte interna]ional` special` trebuie s` fie încoronarea luptei împotriva
terorismului.
Terori[tii trebuie, în mod obligatoriu, deferi]i justi]iei [i condamna]i de un tribunal
interna]ional special independent. Eliminarea terori[tilor i-ar putea martiriza în fa]a propriilor
simpatizan]i. Din contr`, judecarea lor dreapt` în fa]a unei cur]i interna]ionale independente
47
ar convinge marea majoritate a semenilor no[tri c` lupta nu se duce împotriva unei na]iuni
sau a unei religii, ci împotriva terori[tilor în[i[i.
În prezent, atât din analiza m`surilor întreprinse la nivel interna]ional, cât [i din practica
strategic`, sunt cunoscute trei stadii de contracarare a terorismului. Primul stadiu
se refer` la domeniul politico-diplomatic [i const` în negocieri, schimburi în rela]iile
diplomatice, sanc]iuni, op]iuni militare. Al doilea stadiu abordeaz` problematica
dintr-o perspectiv` strategic` [i se refer` la m`surile antiteroriste întreprinse pentru
a face fa]` pericolului [i cuprinde: analiza st`rii de pericol (culegerea de informa]ii,
studierea punctelor vulnerabile etc.) [i protec]ia obiectivelor [i a demnitarilor (siguran]a
ac]iunilor, a personalului [i siguran]a fizic`). Al treilea stadiu este cel al reac]iilor tactice
[i cuprinde atât ac]iunile antiteroriste, cât [i pe cele contrateroriste (reac]ii tactice,
negocieri în problema ostaticilor, lovituri de r`spuns etc.).
Stadiul întâi ~ politic [i diplomatic. Cuprinde dou` direc]ii diferite de tratare a proble-
maticii terorismului. Direc]ia politic` vizeaz` metodele folosite de unele guverne pentru
a face fa]` terorismului intern [i, uneori, [i terorismului interna]ional care poate ap`rea
în interiorul grani]elor.
Amploarea acesteia poate fi de la capitularea total` pân` la m`suri extrem de dure,
dar pot fi [i abord`ri politice mai moderate. Direc]ia diplomatic` vizeaz` leg`turile
[i eforturile care se întreprind între na]iuni pentru solu]ionarea problemelor, mani-
festându-se sub forma unor în]elegeri diplomatice pân` la atacuri militare [i r`zboi total.
Ini]iativele interna]ionale au dus la îmbun`t`]irea cooper`rii în schimbul de informa]ii
[i coordonare a anchetelor. Aceste eforturi coordonate au împiedicat producerea
unor incidente [i au dus la arestarea unora dintre terori[ti. Având în vedere complexitatea
cazurilor teroriste, reac]iile din stadiul întâi au avut o eficien]` limitat` în descurajarea
acestora sau a ]inerii lor, în ansamblu, sub control.
Stadiul doi ~ abord`ri antiteroriste strategice. Toate structurile statale care se ocup`
de combaterea terorismului sunt tentate s` rezolve problema la acest stadiu, punând
în aplicare un num`r de m`suri antiteroriste la nivel strategic. Aplicarea acestor m`suri
debuteaz` cu investigarea situa]iei, care va cuprinde datele [i informa]iile despre grupurile
teroriste care ac]ioneaz` în zona de responsabilitate [i stabilirea punctelor vulnerabile
ale for]elor proprii. Elaborarea m`surilor de protec]ie începe dup` identificarea pericolului
[i stabilirea modului de contracarare. Situa]ia este des schimb`toare, ceea ce impune sesizarea
oportun` a modific`rilor [i adoptarea unor ac]iuni dinamice de ripost`, concomitent
cu asigurarea securit`]ii fizice a obiectivelor, personalului [i ac]iunilor proprii. Având
în vedere faptul c`, în ultima perioad`, a crescut num`rul obiectivelor vizate de terorism,
sistemul energetic sau transporturile fiind ]inte mai accesibile, se impune adoptarea
de urgen]` a unor m`suri strategice care s` protejeze obiectivele din infrastructur`.
Stadiul trei ~ reac]iile tactice – m`surile contrateroriste, ini]iate ca r`spuns la incidentul
terorist sau care vizeaz` bazele terori[tilor, taberele lor de instruire, pentru a fi neutralizate
ca baze de plecare a viitoarelor atacuri extremist-teroriste. Totodat`, cuprinde [i activit`]ile
care se desfa[oar` în centrul de comand` atunci când are loc un incident. Pe timpul
elabor`rii m`surilor tactice [i strategice de r`spuns, se impun a fi avute în vedere evalu`rile
48
pericolului care planeaz` asupra for]elor proprii, tacticile de baz` folosite de c`tre terori[ti,
precum [i tendin]ele curente în aplicarea acestor tactici.
Actele teroriste au fost [i vor fi întotdeauna privite, în primul rând [i mai întâi
de toate, în contextul legii penale. Indiferent dac` ele sunt legate de grupurile transna]ionale
sau interna]ionale ale crimei organizate sau de terori[tii care apar]in unor diverse
grup`ri de mici propor]ii, ele intr` în competen]a securit`]ii interne. Problema modului
în care o societate se opune terorismului poate aduce atingere principiilor fundamentale
ale democra]iei.
Combaterea terorismului implic` desf`[urarea unor ac]iuni care includ atât anti-
terorismul (m`suri defensive în vederea reducerii vulnerabilit`]ilor la actele teroriste),
cât [i contraterorismul (m`suri ofensive luate pentru a preveni, a descuraja sau a da
ripost` terorismului) [i care au ca scop înl`turarea spectrului de amenin]`ri pe care
acest fenomen le presupune. Analiza celor dou` concepte ne ofer` în]elegerea tipurilor
[i a nivelurilor diferite de ripost`, precum [i a diferen]ei dintre ele.
Antiterorismul include m`surile defensive luate în vederea reducerii vulnerabilit`]ii
persoanelor [i a institu]iilor la acte de terorism [i const` într-o ripost` limitat` realizat`
prin aplicarea planificat` [i integrat` a securit`]ii fizice [i a opera]iunilor de securitate
cu sprijinul serviciilor de informa]ii.
Contraterorismul include m`surile ofensive luate în vederea prevenirii, descuraj`rii
[i ripostei la acte de terorism. For]ele speciale nu au fost create pentru ac]iuni
antiteroriste. Ele nu sunt nici dotate, nici preg`tite pentru astfel de misiuni. Oricum,
misiunile de acest tip nu cer o preg`tire la nivelul excep]ional la care se instruiesc aceste
for]e. For]ele speciale sunt structuri de r`zboi, destinate s` îndeplineasc` misiuni
excep]ionale, de mare dificultate, în adâncimea dispozitivului inamic, s` culeag` informa]ii,
s` dirijeze mijloacele de lovire, s` ajute la manevra strategic` de for]e [i mijloace,
s` creeze faptul împlinit, s` scoat` rapid din lupt` punctele-cheie ale dispozitivului
advers etc. Or, r`zboiul antiterorist cere mai întâi un sistem riguros de depistare,
supraveghere [i anihilare rapid` a re]elelor, a organiza]iilor, a bazelor de antrenament
[i logistice, a [colilor [i a infrastructurilor teroriste [i a celor adiacente, a ac]iunilor
teroriste, oriunde ar fi ele. Pentru aceasta, este nevoie de un sistem integrat de supra-
veghere la nivelul întregii planete, cu re]ele [i structuri în fiecare ]ar`, în parte, în fiecare
col]i[or de lume. For]ele militare speciale (sau o parte dintre acestea) pot fi elemente
de lovire, de anihilare, de supraveghere [i de diversiune. Structurile militare obi[nuite
nu sunt destinate pentru lupta împotriva terorismului.
Combaterea terorismului nu este o problem` militar`, ci, în primul rând, una politic`.
Pe baza deciziilor politice, trebuie s` se elaboreze un concept strategic adecvat [i pentru
combaterea terorismului. Acest lucru este foarte dificil, întrucât terorismul nu este
o ac]iune strategic` de amploare, ci un sistem de ac]iuni disparate, f`r` o coordonare
unitar` [i f`r` doctrine, for]e [i mijloace stabile, identificabile, împotriva c`rora s` se poate
ac]iona prin mijloace legale [i prin structuri constituite [i deprinse cu astfel de activit`]i.
Cum vor trebui structurate armatele pentru a fi oricând în m`sur` s` duc` un r`zboi
împotriva terorismului ? Va fi, oare, nevoie de a[a ceva ? {i, dac` va fi, atunci cum vor fi
49
structurate micile unit`]i [i unit`]ile de baz` de ac]iune [i de reac]ie ? A[a cum sunt
acum ? Sau vor fi modularizate ? Vor fi flexibile, în sensul c`, spre exemplu, un batalion
de infanterie poate ac]iona întrunit, pe subunit`]i sau pe mici grupuri antiteroriste ?
Cum va fi configurat` preg`tirea armatei pentru astfel de misiuni ? Dar a statelor majore ?
Cine va concepe [i cine va conduce aceste complexe de ac]iuni ?
Posibile r`spunsuri: for]e militare de combatere a terorismului; structuri de conducere
specifice (în cadrul celor obi[nuite); for]e (structuri) de informare, supraveghere [i avertizare;
for]e speciale; for]e de ac]iune preventiv`; for]e principale de ac]iune [i de reac]ie.
Programul de lucru pentru ap`rarea împotriva terorismului urm`re[te, în prima etap`,
s` dezvolte mai multe sisteme pentru prevenirea tipurilor specifice de atacuri teroriste
cunoscute [i s` ofere armatelor tehnologii noi, de ultim` genera]ie, pentru a detecta,
a dezorganiza [i a urm`ri terori[tii. Concret, aceast` ini]iativ` va oferi armatelor statelor
membre ale NATO metode mai bune de a împiedica func]ionarea dispozitivelor explozive,
cum ar fi ma[inile-capcan` [i bombele plasate pe cìle de transport rutier, [i de a contribui
la g`sirea bombelor [i la identificarea fabrican]ilor acestora, va îmbun`t`]i capacitatea
pirotehnicienilor de a ac]iona asupra explozibililor [i de a gestiona urm`rile atacurilor
cu bombe, va asigura protec]ia aeronavelor împotriva atacurilor cu rachete portabile
[i a elicopterelor împotriva grenadelor propulsate de proiectile reactive nedirijate, va proteja
porturile [i navele împotriva scafandrilor [i a ambarca]iunilor de mare vitez` înc`rcate
cu explozivi, va spori protec]ia împotriva armelor chimice, biologice, radiologice [i nucleare
[i va permite lansarea din aer, cu precizie, a for]elor speciale [i a echipamentului acestora,
executarea activit`]ilor de informa]ii, de recunoa[tere, descoperire [i supraveghere
a terori[tilor, precum [i contracararea atacurilor cu mortiere.
R`zboiul împotriva terorismului a cunoscut, în ultimul deceniu, muta]ii de anvergur`,
într-o evolu]ie ascendent`, de la prima mare confruntare din Golf pân` la r`zboiul
din Afghanistan [i, apoi, cel din Irak. Fizionomia conflictelor s-a schimbat extrem de mult,
complexul factorilor care o individualizeaz` incluzând: noi situa]ii politico-economice
[i strategice de insecuritate, noi scopuri politice [i strategice, noi obiective, for]e [i mijloace
de ac]iune specifice, o alt` concep]ie [i intensitate, o alt` atitudine fa]` de adversar, spa]ii
diferite de desf`[urare, o palet` de tipuri dominante de ac]iune [i moduri tot mai sofisticate
[i nea[teptate de manifestare a violen]ei.
Spa]iul de desf`[urare a interven]iilor militare este mult mai mare, ceea ce le confer`
acestora caracteristica de conflicte regionale. Fiind un spa]iu de lupt` fluid, lupt`torii
afla]i în dispozitive de lupt` asimetrice, nelineare, desf`[oar` ac]iuni de lupt` asimetrice,
pe principiile descentraliz`rii, manevrabilit`]ii, flexibilit`]ii, mobilit`]ii, dispers`rii [i al folosirii
unei game extrem de largi de ac]iuni, în toate mediile. Dinamica luptei, gradul sporit
de incertitudine [i efectul armelor moderne sunt de natur` s` creeze o mare presiune
psihologic` asupra combatan]ilor. Sunt de remarcat amploarea pe care o au componentele
cosmice ale conducerii [i scopurile opera]iilor, accentuarea caracterului decisiv al confrunt`rii,
sincronizarea [i integrarea ac]iunilor de lupt`.
“R`zboiul prin for]a creierului”, inventat cu un deceniu înainte de primul r`zboi
din Golf, nu va fi înlocuit prea curând cu altceva de aceea[i profunzime tehnologic`
50
[i t`rie ideatic`. O asemenea revolu]ionare a gândirii militare, coroborat` cu tehnologiile
noului val, este pu]in probabil s` se produc` în deceniile urm`toare. În viitorul r`zboi,
dominanta o va forma confruntarea informa]ional`.
Dezbaterea ini]ial` asupra rolului [i misiunilor corespunz`toare ale NATO a scos
în eviden]` dou` abord`ri diferite ale terorismului ca “r`zboi” [i ca “management
al riscurilor”. Abordarea de tip r`zboi, sus]inut` în special de Statele Unite, implic`
o mobilizare masiv` de resurse într-un efort unitar, cu acceptarea unor limit`ri ale libert`]ilor
individuale [i sacrificii. Mul]i europeni apreciaz` îns` c` nu este potrivit s` se vorbeasc`
despre un r`zboi. Nu po]i “învinge” terorismul decât dac` ac]ionezi asupra r`d`cinilor
acestuia, ceea ce nu poate fi realizat prin folosirea mijloacelor militare, dup` cum consider`
europenii. Din acest punct de vedere, terorismul nu este un r`zboi care trebuie câ[tigat,
ci un risc periculos, de neevitat, care trebuie gestionat. Cele dou` abord`ri nu se exclud
reciproc, dar au priorit`]i [i strategii diferite [i necesit` aranjamente diferite în vederea
desf`[ur`rii ac]iunilor colective.
Alian]a este recunoscut` pentru succesul înregistrat în înt`rirea interoperabilit`]ii
for]elor interna]ionale [i poate oferi aceast` expertiz` necesar` pentru a face fa]`
acelor dimensiuni ale provoc`rilor teroriste care presupun ca organiza]iile civile [i militare
s` lucreze în strâns` cooperare.
Afghanistanul reprezint` un test cheie pentru capacitatea NATO de a face fa]`
provoc`rilor terorismului [i ale noului mediu interna]ional de securitate. ISAF î[i asum`
o responsabilitate sporit` pentru opera]iile din Afghanistan. Primul pas al acestui
“proces gradual” este extinderea obiectivului ISAF în tot Afghanistanul, în vederea
asigur`rii securit`]ii în aceast` ]ar`. Acesta include m`rirea num`rului de echipe
provinciale de reconstruc]ie în Afghanistan [i sprijinul pentru demobilizarea for]elor
[i a mili]iilor locale.
Marea majoritate a programelor guvernamentale elaborate în ]`rile democratice
pentru combaterea terorismului se bazeaz` pe îndeplinirea urm`toarele obiective: prevenirea,
descurajarea, previziunea [i reac]ia. Prevenirea se realizeaz` prin ini]iative interna]ionale
[i diploma]ie pentru realizarea cadrului de cooperare interna]ional` necesar în combaterea
terorismului. Descurajarea impune înt`rirea securit`]ii obiectivelor poten]iale a fi ]inte
ale terori[tilor. Intimidarea nu poate fi asigurat` în totalitate prin protec]ia la vedere
a obiectivelor. Previziunea presupune înt`rirea permanent` a m`surilor informativ-operative
[i contrainformative antiteroriste. Baza unei previziuni eficiente o constituie schimbul
oportun de date utile combaterii terorismului între toate statele. Reac]ia este elementul
central al oric`rei politici antiteroriste [i se realizeaz` prin crearea capacit`]ii strategice
[i tactice de reac]ie. Acestea trebuie s` fie în sfera organelor militare, dar [i în a celor
de ordine public` [i securitate na]ional`.
Un efort deosebit a fost depus pe linia cre`rii unui cadru legislativ adecvat, conform
normelor europene în domeniu. Când inevitabilul se produce, op]iunile se impun
de la sine. Este, de fapt, ceea ce se întâmpl` în aceste zile în România, mai puternic
racordat` ca oricând la lumea liber`, civilizat`. Faptul nu poate s` nu dea na[tere
[i unui sentiment tonic, de apartenen]` la tab`ra care are dreptate, adic` de prezen]`
acolo unde se cuvine [i acolo unde trebuie.
51
R`zboiul din Irak a creat o reac]ie contrar` scopurilor declarate ale acestuia: eradicarea
terorismului. Conflictul prelungit ar putea produce o genera]ie de combatan]i mult mai bine
organiza]i [i dedica]i cauzei extremismului islamic decât cea a adep]ilor organiza]iei
teroriste Al-Qaeda, rezultat` în urma r`zboiului din Afghanistan, din anii ’80. Exist`,
totu[i, în toate civiliza]iile valori comune. Una dintre acestea ar fi dorin]a individului
de a trì în securitate, oriunde s-ar afla. Acesta ar putea constitui premisa pentru coagularea
cooper`rii globale împotriva terorismului.
Forma strategic` principal` în prevenirea terorismului este considerat`, unanim,
de c`tre speciali[tii în acest domeniu, culegerea de informa]ii. Aceasta se refer`
atât la aspectul organizatoric, cât [i la problemele de cunoa[tere, sub diferite forme,
a poten]ialilor adversari. Combaterea terorismului solicit` o lupt` de detaliu, în care
ac]iunile unor structuri strict specializate în domeniul informa]iilor cap`t` rolul esen]ial.
Este un conflict care se supune tehnologiei informa]iei, dar care se bazeaz`, în final,
pe r`bdare, subtilitate [i confiden]ialitate, toate acestea dublate de preg`tirea des`vâr[it`
a elementului uman. Serviciile de informa]ii de calitate sunt nucleul central al strategiei
contra terorismului.
O alt` form` strategic` de ac]iune în combaterea terorismului poate fi considerat`,
în anumite cazuri, interven]ia antiterorist`. Având la dispozi]ie mijloace aero-navale,
un înalt grad de operativitate, în func]ie de decizia luat` de factorii politico-militari
care conduc ac]iunile de lupt`, pe timp de r`zboi, for]ele speciale pot interveni oriunde,
în centrul de decizie al grup`rii teroriste, pentru anihilarea acesteia. În domeniul tactic
se vor întreprinde m`suri defensive luate în vederea reducerii vulnerabilit`]ii fa]` de atacurile
teroriste.
M`surile tactice antiteroriste se pot executa în dou` etape: etapa proactiv` [i etapa
reactiv`. Etapa proactiv` este etapa tactic` de prevenire care are în vedere planificarea,
asigurarea resurselor, luarea de m`suri specifice, preg`tirea [i instruirea personalului.
În cadrul acestei etape, putem enumera urm`toarele forme tactice de prevenire: activitatea
informativ-operativ`, cu rol de culegere de date [i informa]ii la nivel tactic, referitoare
la grup`rile teroriste care ar putea ac]iona în zona de responsabilitate a for]elor opera]ionale
proprii; adoptarea de m`suri [i dispozitive de protec]ie, paz` [i ap`rare antiterorist`,
fixe sau mobile, de intimidare [i descurajare a elementelor teroriste. Acestea se realizeaz`
prin: culegerea de informa]ii; controlul informativ al locurilor [i mediilor frecventate
de elemente suspecte de terorism; dispunerea elementelor de dispozitiv fixe sau mobile
atât în locurile pretabile de acces în obiectiv, cât [i în zonele stabilite ca fiind favorabile
ac]iunii unor elemente extremist-teroriste; patrule mobile dotate cu mijloace auto,
aeriene sau navale care s` patruleze pe cìle de acces spre obiectiv sau în zonele
suspecte din cadrul fâ[iei de ac]iune a for]elor opera]ionale; executarea controlului
tehnic antiterorist [i a interven]iei pirotehnice etc. Etapa reactiv` include ac]iuni
de gestionare a crizelor, întreprinse pentru a solu]iona în mod ferm o ac]iune terorist`
care nu a putut fi prevenit`.
Ultimul obiectiv trebuie s` fie întotdeauna, în procent de 100%, inactivitatea inamicului.
R`zboiul împotriva terorismului trebuie s` se bazeze pe descurajarea actorilor extremi[ti,
52
îns` descurajarea este un succes atâta vreme cât agresiunea nu a avut loc. E[uarea
ei este urmarea unui singur act violent. Obiectivul r`zboiului împotriva terorismului
este absen]a atacurilor teroriste.
Între timp, în r`zboiul contra terorismului, statele civilizate, odat` cu conducerea
vastelor sale opera]iuni militare, trebuie s` lupte pentru a învinge în r`zboiul ideilor.
Cìle cele mai eficiente de combatere a terorismului nu sunt cele militare, ci cele politice
[i culturale. Trebuie s` se lucreze cu guvernele locale pentru stabilirea serviciilor sociale,
care vor servi ca o alternativ` extremi[tilor islami[ti. Efortul trebuie f`cut, de asemenea,
pentru încurajarea sistemelor politice [i economice mai deschise.
BIBLIOGRAFIE
• Ar`d`voaice, Gh., Iliescu, D., Ni]`, L., Terorism, antiterorism, contraterorism, Bucure[ti,
Editura Antet, 1997.
• B`d`lan, Eugen, Securitatea României. Actualitate [i perspective, Bucure[ti, Editura Militar`, 2001.
• Oni[or, Constantin, Explor`ri strategice, Bucure[ti, Editura Polirom, 2001.
• Alexander, Y., Terrorism, National&global perspectives, Prager, New-York, 1976.
• Faligot, Roger, Kauffer, Remi, Istoria mondial` a serviciilor secrete, vol. 1-2, Bucure[ti,
Editura Nemira, 2000.
• Wilkinson, Paul, Political terrorism, Londra, Mac Millan.
xxx Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional` a României.
xxx Legea nr. 14/1992 privind organizarea [i func]ionarea Serviciului Român de Informa]ii,
modificat` prin Legea nr. 181/1998.
xxx Doctrina pentru opera]ii întrunite ale For]elor Armate, Bucure[ti, 2002, FM-100-5.
xxx Regulamentul de lupt` al trupelor de uscat ale SUA, traducere din limba englez`.
xxx Revista Lumea, 2001-2002, nr. 1-5/2003.
xxx Departamentul de Stat al SUA, Structuri ale terorismului global, 2000-2003.
• http://www.edicom.ch.
• http://www.guardian.co.uk.
• http://www.infos.ad.fr.
53
TERORISMUL {I MASS-MEDIA
Maior Renato NADOLU
F
oarte mul]i autori [i cercet`tori în domeniu sus]in c` exist` o leg`tur`
simbiotic` între terorism [i tot ceea ce înseamn` mass-media. Organiza]iile
teroriste folosesc mass-media drept canal de transmitere a mesajelor
lor politice pentru a fi auzite de publicul ]int`. Marea majoritate a acestora sus]in
c` autore]inerea [i autoreglarea voluntar` prin media sunt cele mai bune op]iuni
de politic` într-o societate în ceea ce prive[te r`spunsul mass-media fa]` de terorism,
dar c` mass-media trebuie s` munceasc` din greu în separarea sau alegerea m`surilor
de autore]inere care sunt [i convenabile, [i efective.
Pentru a în]elege cel mai bine toate aceste lucruri ar trebui, mai întâi, s` definim
câ]iva termeni. Mass-media este un termen generic, care cuprinde toate metodele
[i canalele de difuzare a informa]iei [i divertismentului. În general, mass-media include
ziarele, radioul [i televiziunea, îns` o alt` form` important` de comunicare sunt c`r]ile,
filmele, muzica, teatrul [i arta virtual`. Spre sfâr[itul secolului XX s-a putut observa
o globalizare a culturii mass-media, îns` nu trebuie omis faptul c`, peste tot în istorie,
metodele informale ale comunic`rii, cum ar fi p`l`vr`geala în taverne, pe str`zi [i \n pie]e,
a fost, de fapt, metoda standard de transmitere a informa]iei, care a ]inut loc de media.
Aceste canale informale coexist` [i acum, cu toate extraordinarele cuceriri ale tehnologiei
multimedia din societatea contemporan`. În ceea ce prive[te terorismul, foarte pe scurt,
acesta poate fi definit ca o form` particular` de violen]`. Terorismul poate fi descris
prin cel pu]in cinci caracteristici: este premeditat [i destinat s` creeze un climat de team`
extrem`; este direc]ionat c`tre o gam` mai variat` de victime [i nu neap`rat c`tre cele imediate;
în mod normal, atacurile sunt îndreptate c`tre ]inte simbolice sau cu efect deosebit,
incluzând [i popula]ia civil`; este considerat de c`tre societatea în care are loc ca “anormal”,
pentru c` încalc` orice norm` care reglementeaz` disputele, protestele [i disensiunile;
este folosit, în principal, pentru a influen]a comportamentul politic al guvernelor,
al comunit`]ilor sau al unor grupuri sociale cu un anumit specific.
Arma terorii, utilizat`, în unele cazuri, [i de actori ai statului în sistemul rela]iilor
interna]ionale, începând cu anii ’80, a fost din ce în ce mai folosit` de anumite grupuri
cu motiva]ii religioase, dar [i ca o metod` de intimidare a autorit`]ilor ori bandelor rivale
de cei implica]i în crima organizat` interna]ional`, cum ar fi cartelele de droguri sau mafia.
În procesul de încercare de r`spândire a terorii printre grupuri de ]inte cât mai variate,
anumite canale ori medii de transmitere a informa]iilor, chiar dac` sunt informale
sau au raz` de ac]iune local`, vor fi inevitabil implicate. Acest lucru a putut fi observat
în special în lumea islamic` din Orientul Mijlociu, unde instigarea la teroare este de cele
mai multe ori propov`duit` prin discursuri în moschei [i \n pie]e publice; acelea[i metode
54
de transmitere a fricii au fost folosite de c`tre terori[tii ru[i sau din spa]iul balcanic
în secolul 19. Acestea [i multe alte exemple din istorie furnizeaz` probe de necontestat,
care demonstreaz` teoria conform c`reia dezvoltarea mass-media modern` este una
dintre principalele cauze de r`spândire a terorismului.
Am fi nereali[ti dac` am crede c` terori[tii moderni [i anumite sectoare ale mass-media
nu ar fi interesa]i într-o rela]ie care ar aduce un beneficiu reciproc considerabil.
Primii doresc s` apar` la televiziune în prime time, în scopul ob]inerii, cât mai mult posibil,
a unei publicit`]i [i a unei aure de legitimitate a ac]iunilor lor pe care o astfel de media
o poate câ[tiga în ochii celor care au aderat la ideile lor sau ai simpatizan]ilor. Pentru acele
institu]ii mass-media ce acoper` subiecte care au leg`tur` cu terorismul, cum ar fi o situa]ie
de r`pire sau o deturnare de avion, constituie o surs` inestimabil` de senza]ional,
care duce la crearea unor [tiri sau chiar pove[ti, reportaje având drept rezultat cre[terea
audien]ei [i, implicit, a profiturilor.
Toate actele de terorism au în comun amenin]area sau chiar executarea unor asasinate,
r`niri sau distrugeri, în vederea constrângerii guvernelor sau a altor grupuri ]int`
pentru a face concesii sau a ceda la cererile terori[tilor. Acest lucru se întâmpl` pentru
c` terori[tii caut` s` demonstreze credibilitatea amenin]`rilor lor prin ac]iuni spectaculoase
de distrugeri sau atrocit`]i pe care mass-media ulterior le relateaz`, sub diferite forme,
ca fiind cauzate de terorism.
Pentru a în]elege mai bine cum anumite grupuri îmbr`]i[eaz` ideea de terorism,
este necesar s` examin`m care sunt motiva]iile lor, scopurile, idealurile [i credin]ele
lor religioase. Ceea ce este clar îns` este c`, odat` declan[at` violen]a terorist`, rela]ia
dintre terori[ti [i mass-media tinde s` devin` inevitabil o rela]ie de dependen]` reciproc`
(aceste grupuri sunt diferite unele de altele în cadrul aceleia[i comunit`]i, iar rela]iile
dintre ele sunt complementare). Nu neag` nimeni faptul c` tehnologia modern` media,
comunica]iile prin satelit [i rapida r`spândire a televiziunii au condus la cre[terea “publicit`]ii”
terorismului. S` ne gândim ce s-a întâmplat, în urm` cu câ]iva ani, la Olimpiada de la München,
când a avut loc masacrul sportivilor din Israel. Estim`rile f`cute atunci au relevat faptul
c` acele evenimente au fost urm`rite în întreaga lume de peste 500 de milioane de oameni.
Cât timp va exista mass-media, terori[tii vor alerga dup` publicitate (gratuit`) [i, tot a[a,
atât timp cât terori[tii vor comite acte de violen]`, mass-media va continua s` le relateze
pentru a satisface dorin]a audien]ei lor pentru [tiri sau pove[ti dramatice despre victime
[i atacatori. Chiar [i în cazul acelor acte de terorism cu autor necunoscut (vezi cazul
atacului de la baza american` din Dhahran, din iunie 1996), interesul mass-media inter-
na]ional` este enorm.
Michel Wieviorka, un sociolog francez, spunea c` exist` patru tipuri de rela]ii
distincte între terori[ti [i media. Primul dintre acestea ar fi acela de pur` indiferen]`,
când terori[tii, prin actele lor, nu urm`resc propaganda, ci doar distrugeri sau chiar
victime. Acest prim tip este nerealistic, pentru c`, dac` f`pta[ul nu dore[te instaurarea
terorii, propagarea ei, ci doar, punctual, distrugerea unui anumit obiectiv sau uciderea
unei persoane, actul lui nu mai este de natur` terorist`. Al doilea tip de rela]ie este acela
de relativ` indiferen]`, în care f`pta[ul care produce violen]a r`mâne indiferent
fa]` de dezinteresul celor mai puternice mijloace mass-media, pentru c`, în opinia lui,
exist` destule alte canale de comunica]ie prin care poate s`-[i fac` publice opiniile.
55
Aceste canale ar putea fi presa independent`, posturile de radio, universit`]ile, bisericile
[i moscheile. Un alt canal deosebit de important ar putea fi Internetul, foarte des folosit
în ultima vreme de grup`rile teroriste. Al treilea tip de rela]ie este strategia orient`rii
mass-media, cazul când terori[tii încearc` s` includ` mass-media în ac]iunile lor, luând
în calcul o manipulare a acesteia. Anumite forme ale media, uneori deosebit de crude,
sunt utilizate drept instrumente de difuzare a mesajelor de amenin]are [i intimidare.
Ultimul tip de rela]ie media – terori[ti este ruptura total`. Sociologul francez se refer`,
în acest caz, la acele situa]ii când terori[tii v`d în organiza]iile media, \n editori, \n jurnali[ti,
ni[te inamici care trebuie pedepsi]i sau distru[i. Astfel de cazuri au fost în Italia [i în Turcia,
în anii ’70, sau în Liban, în anii ’70-’80. Îns`, aceste situa]ii nu au însemnat faptul c` ei nu erau
interesa]i de media, dimpotriv`, ei doreau ca o parte din mass-media s` p`streze t`cerea
în anumite cazuri, iar cealalt` parte s` ia o atitudine de supunere sau, în cel mai bun caz,
s` adopte o atitudine de neutralitate.
Pentru a în]elege aceast` rela]ie dintre terorism [i mass-media, cel mai bine
este s` încerc`m s` descifr`m cum v`d terori[tii aceast` problem` de comunicare.
De[i ac]iunile lor nu au avut, în cele mai multe cazuri, efecte la nivelul guvernelor, în schimb,
au reu[it întotdeauna s` capteze aten]ia mass-media, putând, astfel, s`-[i transmit` mesajele
c`tre audien]ele lor. Foarte mul]i anali[ti, atunci când spun terorism, spun mass-media,
de unde [i crezul acestora c` exist` o rela]ie simbiotic` între cele dou` categorii. Acest lucru
nu înseamn` automat c` mass-media este controlat` de terori[ti, ci doar faptul c` cei
din urm` vor încerca întotdeauna s` manipuleze [i s` exploateze media independent`
pentru a-[i atinge scopurile. Ei consider` valorile [i atitudinile mass-media democratice,
în leg`tur` cu protec]ia vie]ii umane, ipocrite [i sentimentale. Totu[i, sunt perfect
con[tien]i c` reu[ita ac]iunilor lor poate fi pus` sub semnul întreb`rii de o publicitate
nefavorabil`, de aceea, ei investesc timp [i efort considerabil în propaganda intern`
[i interna]ional`. În aceast` propagand` ei subliniaz` în mod constant absoluta dreptate
sau juste]e a cauzei, spun ei, bazat` pe o ideologie secular`, pentru care lupt`. Terori[tii
pretind c` violen]a lor este pentru o cauz` dreapt`, pentru c` ei se consider` lupt`tori
pentru libertate, care duc un r`zboi drept [i resping cu putere catalogarea ac]iunilor
lor drept infrac]iuni sau crime. Totodat`, pentru c` ei îi consider` pe inamicii lor corup]i
[i unelte ale diavolului, terori[tii apreciaz` c` datoria lor este de a-i omorî pe ace[tia [i pe cei
care îi ajut` sau se opun planurilor lor. În opinia lor, nimeni nu poate fi neutru: ori e[ti
cu ei, ori e[ti împotriva lor. Dac` e[ti al`turi de cauza lor, trebuie s` lup]i pentru ideile
lor, dac`, dimpotriv`, nu sus]ii cauza lor, e[ti considerat un tr`d`tor [i, în acest caz, ei sunt
îndrept`]i]i s` te ucid`.
Alte teme cheie ale propagandei teroriste arat` destul de clar poten]ialul acestora
de a pretinde totala juste]e a cauzei lor, folosind-o ca pe o adev`rat` arm` psihologic`.
În general, toate justific`rile privind legitimitatea ac]iunilor lor sunt atacate de oponen]i
[i negate. R`spunsul acestora este simplu:“inamicii no[tri, prin negarea recunoa[terii
juste]ii cauzei noastre [i prin ac]iunile împotriva noastr`, au pierdut toate drepturile
de a fi asculta]i [i respecta]i”. De asemenea, violen]a ac]iunilor lor este justificat` prin faptul
c` împotriva lor sunt folosite întotdeauna mijloace [i metode violente: “violen]a ac]iunilor
noastre este o reac]ie simpl`, justificat` în totalitate, fa]` de violen]a îndreptat`
împotriva noastr` de oponen]ii no[tri”. Acestea sunt doar câteva teme foarte des uzitate
56
în propaganda efectuat` de organiza]iile teroriste contemporane. Concluzia care se desprinde
ar fi aceea c` niciodat` nu trebuie subestimat` capacitatea terori[tilor de a transmite
aceste mesaje – iluzii în rândul publicului sau printre politicieni [i alte grupuri de influen]`.
Ei pot s` suplineasc`, de cele mai multe ori, sl`biciunea militar` [i insecuritatea cu acest tip
de propagand`. Dac` guvernele lumii nu pot s` rezolve în favoarea lor toat` aceast`
campanie politic` [i psihologic` subversiv` a terori[tilor, atunci, într-adev`r, se pot produce
adev`rate dezastre.
Tehnica cea mai frecvent folosit` de terori[ti pentru a influen]a mass-media [i ajungerea
la un public cât mai mare [i mai diversificat este crearea de evenimente teroriste [i a unei
propagande care s` atrag` mass-media, f`când, astfel, o uria[` publicitate [i creând impresia
c` sunt o for]` puternic`, de temut, fa]` de care nu ar trebui s` i te împotrive[ti. Recenta
istorie a terorismului a demonstrat c` terori[tii î[i îndeplinesc cel mai bine obiectivele
[i atrag c#t mai mul]i adep]i printr-o campanie puternic` de publicitate. Acest lucru nu înseamn`
automat c` mass-media democratic` împ`rt`[e[te valorile [i idealurile terorismului,
ci faptul c` mass-media independent` dintr-o societate liber` este deosebit de vulnerabil`
în fa]a exploat`rii [i manipul`rii f`cute de unele organiza]ii teroriste.
Terori[tii urm`resc patru obiective principale atunci când folosesc televiziunea, radioul
[i presa scris`: s` fac` propagand` unui eveniment terorist creând, astfel, panic` [i team`
în rândul grupului-]int`; s` mobilizeze un sprijin cât mai mare pentru cauza lor în rândul
popula]iei [i al opiniei publice interna]ionale, prin sublinierea unor teme, cum ar fi juste]ea
cauzei [i inevitabilitatea unei victorii a lor; z`d`rnicirea [i subminarea for]ei r`spunsului
guvernelor [i a for]elor de securitate, sugerând c` toate m`surile antiteroriste luate de ace[tia
sunt inerent tiranice [i contraproductive; s` mobilizeze, s` incite [i s` relanseze alegerea
lor de c`tre actualii [i poten]ialii sus]in`tori sau s` duc` la cre[terea recrut`rilor [i a fondurilor.
În foarte multe dintre cazurile de r`piri, deturn`ri de avioane, atacuri cu bombe,
televiziunile au acordat acestor evenimente între 1/3 [i 2/3 din totalul spa]iului de [tiri,
acest lucru ducând la o publicitate gratuit` f`cut` terori[tilor, dar [i la revendic`ri [i cereri
cât mai scumpe ale acestora. Totodat`, televiziunile, în goana lor pentru audien]`, oferind
spa]iu cât mai mult evenimentului, creeaz` în rândul popula]iei o stare de nelini[te, ace[tia
identificându-se cu ostaticii. Astfel, se creeaz` o presiune imens` aupra guvernelor,
care sunt obligate s` fac` toate eforturile posibile pentru eliberarea ostaticilor. De asemenea,
aducerea exagerat` în fa]a televizoarelor a membrilor familiilor ostaticilor, care, inevitabil,
î[i exprim` durerea [i sup`r`rile lor, constituie un atu pentru terori[ti. De aceea, cele mai
multe guverne ale lumii au adoptat în politica lor, în ceea ce prive[te terori[tii, s` nu fac`
nici un fel de concesii, negocieri, încercând, astfel, s` nu dea nici o speran]` de reu[it`
ac]iunii teroriste, dar [i s` limiteze cre[terea num`rului unor astfel de evenimente.
Nu putem s` vorbim despre rela]ia dintre grup`rile teroriste [i mass-media
f`r` s` nu arunc`m o privire c`tre al]i juc`tori cheie, [i anume institu]iile care sunt abilitate
s` impun` legea [i guvernele. Dac` principalul obiectiv al mass-media este de a produce
[tiri sau reportaje în scopul cre[terii audien]ei pentru a “înfrânge” concuren]a, poli]ia
este preocupat`, în primul rând, de protec]ia vie]ii persoanelor [i a bunurilor, a institu]iilor,
de a-i aduce pe cei vinova]i în fa]a legii pentru a fi judeca]i. În istorie au fost nenum`rate
cazurile când eforturile poli]iei de a impune ordinea [i a-i aduce în fa]a legii pe cei vinova]i
au fost amenin]ate sau chiar z`d`rnicite de comportarea mass-media. Într-o societate
57
democratic`, cu o pres` independent`, este aproape imposibil s` garantezi c` ac]iunile
antiteroriste ale poli]iei vor fi protejate împotriva pericolului de a fi compromise de unele
ac]iuni iresponsabile ale media. De aceea, în toate aceste campanii sau opera]iuni
împotriva terori[tilor, institu]iile care lupt` împotriva acestora trebuie s` prevad` un plan
de management al informa]iilor, s` stabileasc` anticipat leg`turi [i proceduri de lucru
cu mass-media [i s` aib` întotdeauna un nou plan în cazul desconspir`rii cursului de ac]iune
de c`tre media.
Exist` un num`r important de moduri în care media responsabil` dintr-o democra]ie
poate z`d`rnici obiectivele terori[tilor. Ar`tând cruzimea s`lbatic` a ac]iunilor terori[tilor
[i modul prin care ei violeaz` drepturile persoanelor inocente, media poate contribui
la distrugerea mitului acestora. Este foarte u[or de ar`tat cum terori[tii încalc` orice lege,
omoar` femei [i copii, b`trâni [i bolnavi, f`r` remu[care. Pentru c`, în practica terorist`,
nimeni nu este inocent, nimeni nu poate fi neutru. De asemenea, reportajele responsabile
[i exacte pot induce publicului o vigilen]` crescut` în observarea unor pachete neobi[nuite,
persoane sau comportamente suspecte; pot furniza avertiz`ri publicului sau instruc]iuni
cum s` ac]ioneze în caz de urgen]e. În cele mai multe cazuri, media poate crea un forum
de discu]ii în leg`tur` cu implica]iile sociale [i politice ale terorismului [i dezvoltarea
unor politici [i contram`suri adecvate. Media poate fi folosit` drept o arm` în înfrângerea
terorismului [i nu trebuie l`sat` s` devin` o unealt`, un instrument al acestuia.
Concluzia este c` mass-media, într-o societate democratic`, este foarte vulnerabil`
[i poate fi manipulat` [i exploatat` de terori[ti, dar, în acela[i timp, ea poate avea o contribu]ie
inestimabil` în înfrângerea terorismului.
BIBLIOGRAFIE
• Adam Lockyer, The relationship between the Media and Terrorism.
• Paul Wilkinson, The Media and Terrorism: A Reassessment.
• Alex Schmid and Janny de Graaf, Violence as Communication: Insurgent Terrorism and the Western
News Media.
• Michel Wieviorka, The Making of Terrorism.
58
NORMAL {I PATOLOGIC
ÎN ACTUL TERORIST
Psiholog M`d`lina MATEI
T
erorismul este definit în “Doctrina opera]ional` a for]elor terestre” drept
totalitatea actelor violente premeditate, realizate de organiza]ii conspirative
cu caracter distructiv sau de persoane individuale împotriva unor demnitari,
a unor obiective (institu]ii) politice, economice, [tiin]ifice, militare, culturale, diplomatice,
în scopul r`zbun`rii, al oblig`rii ]intei s` adopte o conduit` convenabil` terori[tilor,
al sensibiliz`rii opiniei publice în leg`tur` cu o anumit` cauz`, al erod`rii stabilit`]ii
politice [i al satisfacerii unor revendic`ri.
Terorismul, ca form` special` de violen]`, nu este o filozofie sau o mi[care politic`,
ci este o arm` sau o metod`, utilizat` de-a lungul istoriei, atât de state, cât [i de organiza]ii
substatale pentru o varietate de cauze [i scopuri politice.
Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronun]at sim] al frustr`rii,
al unei nedrept`]i sau injusti]ii sociale sau politice. El blameaz` de fiecare dat` o instan]`
sau o autoritate politic`, apreciind c` injusti]ia nu poate fi înl`turat` decât printr-o metod`
violent`. Din aceast` cauz`, fenomenul s-a [i autodefinit ca fiind “tactica ultimei solu]ii”.
Terori[tii [i-au diversificat [i perfec]ionat mijloacele [i metodele de ac]iune,
devenind, de-a lungul anilor, tot mai periculo[i [i imprevizibili. Plasarea de bombe
în cl`diri sau în avioane de pasageri, atacurile cu arunc`toare de grenade reactive în sediile
de poli]ie [i ale ambasadelor, asasinatele, luarea de ostatici sau r`pirea de persoane
sunt frecvent întâlnite în zilele noastre.
Terorismul, în sine, folose[te deliberat [i sistematic mijloace violente ori amenin]`ri
care trebuie s` aib` ca rezultat provocarea de neîncredere, team`, panic`, nesiguran]`,
ignorând orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav atât structura
social`, cât [i individul, luat separat, prin distorsionarea cadrului de percep]ie a imaginii
societ`]ii de care membrii acesteia depind [i în care î[i pun toat` încrederea.
Pentru ca actul terorist s` fie cât mai perturbant, el trebuie s` se remarce
printr-o ac]iune masiv` de groaz`, care s` produc` rapid o mare ruptur` psihologic`
[i afectiv` între conducerea societ`]ii [i membrii ei; s` genereze o explozie de comentarii
în mass-media, cu un impact social paralizant [i destabilizator.
Terori[tii ale c`ror ac]iuni sunt inspirate de precepte religioase se consider` angaja]i
în ceea ce ei numesc “r`zboi total”, ac]ionând în afara unui sistem pe care nu-l recunosc,
iar cei care nu împ`rt`[esc acelea[i orient`ri religioase pot fi socoti]i o ]int` legitim`.
De altfel, violen]a [i amploarea ac]iunilor acestora din urm` dep`[esc ceea ce îndeob[te
59
consider`m a fi act terorist, a[a cum atentatele din 11 septembrie, din America,
au dovedit-o cu prisosin]`.
Decizia de a utiliza violen]a nu este u[or de luat. Dar, pentru un individ care a devenit
dependent, de un grup, din punct de vedere emo]ional nu mai este atât de dificil s` aleag`
între a utiliza metodele pe care grupul le preconizeaz` [i a-l p`r`si. O puternic` nevoie
de apartenen]` la grup [i persisten]a ra]iunilor care i-au îndrumat pa[ii spre acesta îl pot
determina, în cele din urm`, s` accepte violen]a [i crima.
Se accept`, în general, c` factorii emo]ionali devin semnificativi dup` ce indivizii
ob]in statutul de membri ai grupului terorist. Acesta le ofer` noilor sosi]i o contracultur`
centrat` în jurul propriilor norme [i valori menite s` contribuie la îndoctrinare. El tinde
s`-i izoleze pe membri de societate (informa]iile sunt filtrate sau contracarate), s` controleze
cu stricte]e pe fiecare în parte, asigurând coeziunea necesar`, uniformizarea [i deplina
obedien]`. Grupul se întemeiaz` pe o anumit` omogenitate din perspectiva ideilor politice
[i/sau religioase împ`rt`[ite, a valorilor [i obiectivelor stabilite, ceea ce îi determin`
pe membrii sì s`-[i perceap` propriul viitor numai în cadrul acestuia, teama de a fi abandona]i,
din diferite motive, fiind una dintre preocup`rile lor majore.
Atunci când discut`m despre psihologia teroristului trebuie subliniate dou` aspecte
esen]iale, care fac din grupurile teroriste redute greu de comb`tut [i de distrus. Primul
este acela c` teroristul, în general, are o foarte puternic` motiva]ie [i for]a acestei motiva]ii
este principalul instrument care îi îng`duie s` ucid` [i s` se sinucid` în ac]iuni kamikaze.
Al doilea este c` terori[tii ac]ioneaz` în mod obi[nuit în grupuri bine închegate, care înt`resc
motiva]iile [i încurajeaz` tendin]ele agresive ale membrilor, înl`turând sentimentele
de vinov`]ie pe care unii le-ar putea încerca pentru consecin]ele ac]iunilor întreprinse.
Serge Moscovici observa, pornind de la aprecierile p`rintelui psihologiei mul]imilor,
Gustave Le Bon, care socotea c` toate credin]ele mul]imii au o form` religioas`, c` intensitatea
credin]ei [i exaltarea sentimentelor, tendin]a de a-i socoti du[mani pe aceia care le refuz`
[i prieteni pe cei care le împ`rt`[esc, sacrificiile de vie]i omene[ti cerute [i ob]inute de to]i
marii fondatori ai celor mai vaste credin]e [i caracterul cvasidivin cu care oamenii simpli
i-au \nvestit pe ace[tia conduc la supunere oarb`.
Terori[tii care ac]ioneaz` în virtutea credin]elor religioase r`mân impredictibili, t`ria
convingerilor proprii oferindu-le capacitatea de a sem`na moartea în rândul comunit`]ilor
umane la o scar` ridicat`.
Seria de atacuri teroriste din 11 septembrie 2001 [i cele care au urmat au generat
o serie de efecte atât în plan economic, cât [i în mentalitatea oamenilor, având un uria[
efect psihologic. Nenum`rate studii au fost dedicate acestor aspecte, în perioada scurs`
de atunci [i p#n` în prezent. Cele mai multe se refer` la reac]iile psihologice generate
de stresul specific situa]iei.
Impactul emo]ional major ce a stat la baza unor modific`ri psihice de intensitate clinic`
a fost determinat de imaginile, surprinse în direct sau televizate, cu oameni care se aruncau
de la etajele în fl`c`ri. Printre persoanele cele mai afectate par s` fi fost în special
cele implicate în opera]iunile de salvare-recuperare din zona zero, copiii [i tinerii.
60
S-a constatat c` impactul actelor teroriste este deosebit asupra persoanelor
cu antecedente emo]ionale de tipul stresului posttraumatic. Evenimentele de tip terorist
au determinat guvernele tuturor statelor s` ia m`suri în acest sens.
Av#nd în vedere efectele psihologice [i [ocurile posttraumatice suferite de cei implica]i,
evenimentele teroriste ar trebui s` constituie o provocare [i pentru psihologii militari
români, pentru preg`tirea interven]iei în momentele imediate ale crizei, de[i, în mentalitatea
multora, România este departe de a fi ]inta unui atac terorist.
Analiza reac]iei serviciilor de interven]ie în momentele ulterioare atacurilor teroriste
din SUA a eviden]iat eficien]a mecanismului realizat [i antrenat în situa]ii anterioare
de criz`. Echipele specializate în interven]ia psihologic` în situa]ii de criz` ale Air Force
[i US Navy au vizat supravie]uitorii din zona atacat`, familiile victimelor, personalul
îns`rcinat cu recuperarea cadavrelor sau personalul militar implicat în opera]iuni sau afectat
indirect de acestea.
Psihologii militari americani au fost sprijini]i în eforturile lor de c`tre speciali[tii
germani, mul]i dintre ei forma]i în centre de instruire din SUA. Una dintre concluziile
la care au ajuns psihologii a fost legat` de confruntarea cu manifest`ri de stres traumatic
de mas`.
Ideea de terorist [i terorism st` la baza multor mituri, unul dintre cele mai comune
fiind acela c` terori[tii sunt fanatici nebuni: psihopa]i complet imuni la suferin]a victimelor
lor [i întotdeauna ap`rându-[i cauza într-un mod crud. Ca multe alte mituri, [i acesta
este u[or de crezut, totu[i, de cele mai multe ori este neadev`rat.
Comportamentul extremist, de orice tip, invit` la opinii extreme în ceea ce-l prive[te
pe individ. În consecin]`, a devenit periculos de u[or pentru societate s` eticheteze
terori[tii ca fanatici aliena]i mintal. James Gilligan (2000) nota, astfel, într-o carte incitant`
despre psihologia violen]ei (“Violence: Reflexions on Our Deadliest Epidemic”): “Etichete
precum rù sau nebun, “vinovat” sau “alienat” pot sau nu pot avea o func]ie util`
în scopuri legale. Dar, dac` scopul nostru este acela de a afla despre cauzele [i prevenirea
violen]ei, atunci aceste etichete nu fac decât s` ne permit` s` închidem pe cineva în spatele
unei u[i, s` încuiem acea persoan` [i s` nu mai trebuiasc` s` o ascult`m vreodat`,
s` o în]elegem sau s` ne mai gândim la ea. De fapt, aceste etichete servesc drept substitute
pentru în]elegerea psihologic`”.
De ce devin oamenii terori[ti ? De prea multe ori, etichetele au înlocuit eforturile
sus]inute de a g`si un r`spuns clar la aceast` întrebare. O p`rere comun` despre acei
indivizi care comit atacuri teroriste este c` ei au o atrac]ie patologic` fa]` de violen]`
[i fa]` de suferin]a produs` asupra celorlal]i. Se spune, adesea, c` astfel de persoane
au caren]e serioase în ceea ce prive[te capacitatea lor de a se identifica cu ceilal]i
(explicând, astfel, capacitatea lor de a provoca suferin]` oamenilor nevinova]i).
Având în vedere aspectele prezentate, o întrebare care circul` adesea în rândul
speciali[tilor pe probleme de terorism, determinând numeroase dezbateri, este aceea
dac` terori[tii sunt ni[te indivizi cu deficien]e mentale ori rodul unor condi]ion`ri sociale
prin intermediul unei violen]e politice motivate. P`rerile sunt împ`r]ite. Cele ce urmeaz`
61
au la baz` un studiu voluminos al dr. Charles Ruby, publicat în cotidianul american
de psihologie [i sociologie on line ASAP (Analyses of Social Issues and Public Policy),
ce reune[te lucr`ri de psihosociologie privind terorismul.
Dup` cum precizam, exist` dou` abord`ri ale acestui fenomen, [i anume:
terorismul este un caz de nevroz` traumatic` – “Aceast` interpretare are la baz`
postulatul potrivit c`ruia terori[tii au suferit traume ce produc efecte patologice asupra
structurii personalit`]ii lor, care, în general, afecteaz` eul profund”, rezum` dr. Ruby.
Pentru a sus]ine aceast` teorie, unii psihanali[ti cred c` “terorismul constituie reflectarea
unor sentimente incon[tiente de ostilitate fa]` de p`rin]i, mai ales dac` au fost maltrata]i
în timpul copil`riei sau în perioada de r`zvr`tire adolescentin`”.
Potrivit lui Charles Ruby, teza traumei suferite în timpul copil`riei este larg r`spândit`
printre cercet`tori. Se pare c` individul este implicat în terorism “mai mult în func]ie
de necesit`]ile sale psihologice decât din cauza dorin]ei de a ameliora situa]ia sociopolitic`
a maselor”, adaug` Charles Ruby. Astfel, referindu-se la teoria grupurilor, el face portretul
actorilor-cheie ai organiza]iei teroriste. Mai întâi, “liderul”, care va reprezenta garan]ia
intelectual` a grupului. “O asemenea persoan` ar fi dezvoltat o insuficien]` socio-afectiv`
[i ar proiecta-o asupra societ`]ii”, insuficien]` motivat` de ideea c` societatea este
iresponsabil` [i c`, prin urmare, trebuie schimbat`. Liderul este neîncrez`tor [i “devotat
unei cauze în mod ira]ional”, rezum` Charles Ruby. Personalit`]ile narcisiste [i paranoice
îndeplinesc aceast` func]ie. În ceea ce-l prive[te pe “oportunist”, el s-ar afla la baza
experien]ei [i a for]ei grupului. Rolul acesta ar fi de]inut de individul cu o personalitate
antisocial`, care are deja un trecut de criminal. În fine, autorul studiului îl adaug`
la aceast` list` [i pe “idealist”, tân`rul mereu nemul]umit de statu-quo/imobilism
[i care are o viziune naiv` asupra problemelor [i schimb`rilor sociale.
Rezumând, teoria conform c`reia teroristul ar fi un caz de nevroz` se bazeaz`
pe trauma cauzat` de experien]e excesiv negative în timpul copil`riei, privându-l pe copil
de considera]ia fa]` de propria persoan` [i generând resentimente fa]` de autoritate.
O teorie diferit`, aceea numit` a “uceniciei sociale”, duce la o alt` analiz`, oarecum
contradictorie, dar animat` de aceea[i preocupare: o mai bun` în]elegere, pentru a-i g`si
o replic` adecvat` terorismului [i, mai ales, pentru prevenirea unor noi atentate.
terorismul, o condi]ionare social` – venind s` contrazic` interpretarea potrivit c`reia
terorismul ar ]ine de nevroza traumatic`, “teoria condi]ion`rii sociale sugereaz` c` terorismul
este o activitate normal` din punct de vedere psihologic”, semnaleaz` dr. Ruby. Altfel spus,
“comportamentul terorist func]ioneaz` ca [i comportamentul neterorist; iar un comportament
ce este gratificant pentru individ, tinde s` se repete adesea”. Din acest punct de vedere,
terorismul nu rezult` dintr-o “disfunc]ie ori dintr-o deficien]` a personalit`]ii, ci se datoreaz`,
în mare parte, unor influen]e sociale [i unor experien]e legate de o ucenicie ie[it` din comun”.
Aceast` construc]ie pune bazele tr`s`turilor func]ionale ale caracterului sau ale tendin]elor
comportamentale, rezum` dr. Ruby.
Cei care au întâmpinat “probleme personale sau experien]e negative cu figurile
întruchipând autoritatea au cele mai multe [anse s` fie recruta]i, pentru c` grupul
62
terorist le aduce un cadru securizant [i un for în care î[i pot face cunoscute motivele
de nemul]umire”. Apoi, ace[ti noi membri sunt “socializa]i”, condi]iona]i astfel încât
s` “accepte ideologia [i obiectivele specifice grupului”. Odat` ce au fost adoptate principiile
grupului, presiunea exercitat` de membrii mai vechi ac]ioneaz` asupra celor noi [i men]ine
implicarea grupului. Dup` aceea, fiecare act terorist comis înt`re[te convingerea grupului
c` obiectivele îi sunt servite de ac]iunile sale. Mai mult, scrie Charles Ruby, în acest stadiu,
“cu cât vor fi mai periculoase ac]iunile grupului, cu atât mai puternice vor fi convingerile
acestuia de a ac]iona cu legitimitate [i importan]`”.
În concluzie, teoria condi]ion`rii sociale sus]ine urm`torul fapt: cu cât un individ
este mai gratificat de agresivitate [i de violen]`, cu atât va recurge mai mult la ele pentru
a solu]iona situa]ii problematice. Or, pentru un terorist, aceste situa]ii sunt reprezentate
de obiective politice.
Deci, punctele de vedere privind patologia sau normalitatea personalit`]ii teroristului
sunt împ`r]ite. Analiza incidentelor trecute soldate cu luare de ostatici a dezv`luit existen]a
mai multor tipuri psihologice de baz` implicate în astfel de situa]ii. În func]ie de tipul
de personalitate, Strenz (1986) împarte atacatorii în patru categorii:
• tipul de personalitate antisocial` – caracterizat prin incapacitate de loialitate,
egoism [i comportament iresponsabil. Aceste persoane nu au procese de con[tiin]`,
nu se simt vinovate [i au o toleran]` sc`zut` la frustrare. Adeseori, ele se transform`
în criminali. Ace[ti indivizi tind s`-i învinov`]easc` pe ceilal]i, indiferent de circumstan]e,
fiind cei mai dificili cu care se poate negocia. Dac` un negociator prime[te r`spunsuri
pragmatice [i realiste, este posibil s` aib` de-a face cu un astfel de individ;
• tipul de personalitate neadaptat` – caracterizat prin incapacitatea individului
de a r`spunde eficient solicit`rilor de natur` afectiv`, social`, intelectual` [i fizic`.
Astfel de oameni se bazeaz` întotdeauna pe ceilal]i atunci când î[i stabilesc programul.
Sunt ceea ce se numesc “elemente de leg`tur`”. Adeseori, ei prezint` instabilitate social`,
ra]ionament precar [i labilitate afectiv`. În cazul acestui tip de personalitate, stilul adoptat
de c`tre negociator trebuie s` fie ferm [i persuasiv;
• tipul psihotic-depresiv – caracterizat prin triste]e, disperare, inutilitate. Gândirea
[i vorbirea sunt lente, iar indecizia poate avea un caracter aparent. Gradul de concentrare
a unor astfel de persoane este limitat, uneori fiind înclinate spre suicid. Nu este de dorit
[i este pu]in probabil ca acest tip de persoane s` se afle în fruntea unui grup terorist,
deoarece majoritatea terori[tilor î[i doresc s` trìasc`. Dac` negociatorul se confrunt`
cu un r`spuns de genul “Pleac` ! Las`-m` în pace !”, asta înseamn` c` are de-a face
cu o persoan` cu un astfel de tip de personalitate;
• tipul schizofrenic-paranoid – caracterizat de percep]ii mentale false sau idei
de persecu]ie. Aceste persoane pot p`rea normale în astfel de situa]ii. Gândirea lor
este deseori lipsit` de consisten]` [i coeren]`. Dac` o persoan` ac]ioneaz` ciudat
sau ira]ional, ea se poate încadra în acest tip. O astfel de persoan` este comparat`
de negociatori ca fiind asemeni unui “autoturism cu plinul f`cut”, gata s` porneasc`
în orice direc]ie. O explozie a acestuia poate avea loc în orice moment [i poate fi declan[at`
de cea mai mic` remarc` nepotrivit`.
63
Confrunta]i cu un scenariu al terorismului care continu` [i în secolul XXI, se pune
întrebarea: “Care sunt perspectivele unor îmbun`t`]iri radicale ale politicilor [i m`surilor
de combatere a terorismului” ? R`spunsul la aceast` întrebare este dificil [i complex,
totul depinzând de calitatea liderilor politici [i a consilierilor lor, precum [i de puterea
[i hot`rârea moral` din societ`]ile democratice. Este necesar s` existe constan]` [i un curaj
asumat în men]inerea unei conduite ferme împotriva terorismului de orice form`.
BIBLIOGRAFIE
• Ahern, J., Galea, S., Resnick, H., Kilpatrick, D., Bucuvalas, M., Gold., J., et al. (2002), Television images
and psychological symptoms after the September 11 terrorist Attacks, Psychiatry, 65(4), 289-300.
• Cardenas, J., Williams, K., Wilson, J. P., Fanouraki, G., & Singh, A. (2003), PSTD, major depressive
symptoms, and substance abuse following September 11, 2001, in a midwestern university population,
Int J Emerg Ment Health, 5(1), 15-28.
• Chen, H., Chung, H., Chen, T., Fang, L., & Chen, J.P. (2003), The emotional distress in a community
after the terrorist attack on the World Trade Center, Community Ment Health J, 39(2), 157-165.
• Furman, K. A. (2002), Integration of a small clinic into the Pentagon response: the Bolling Air Force
Base perspective, Mil Med, 167(9 Suppl), 36-38.
• Gilligan, J. (2002), Violence: Reflections on Our Deadliest Epidemic, London: Jessica Kingsley.
• Hammond, J., & Brooks, J. (2001), The World Trade Center attack. Helping the helpers: the role
of critical incident stress management, Crit Care, 5(6), 315-317.
• Kinzie, J. D., Boehnlein, J. K., Riley, C., & Sparr, L. (2002), The effects of September 11 on traumatized
refugees: reactivation of posttraumatic stress disorder, J Nerv Ment Dis, 190(7), 437-441.
• Pine, D. S., & Cohen, J. A. (2002), Trauma in children and adolescents: risk and treatment of psychiatric
seque lae, Biol Psychiatry, 51(7), 519-531.
• {perlea, Florin (2001 ), Incursiune în psihologia teroristului, Spirit Militar Modern, 6, pp. 38-40.
• {tefan, I. (2001 ), Terorismul – r`zboiul asimetric, Spirit Militar Modern, 6, pp. 21-23.
• file://localhost/D:/Jimy2/content.htm.
• http:// www.medfam.ro /rompres/modules/.php?name=News&file=article&sid=1683.
64
DETERMIN|RILE
INSTRUIRII STANDARDIZATE
ÎN CONTEXTUL R|ZBOIULUI ANTITERORIST
Locotenent-colonel Gheorghe DINC~
R
r`zboiul, \n esen]a lui, nu s-a schimbat. El r`mâne, a[a cum îl definea
Clausewitz, “o continuare, prin mijloace violente, a politicii”. Analizat
ca o activitate, totu[i, uman`, r`zboiul presupune existen]a unei [tiin]e
a confrunt`rii militare [i, deopotriv`, o art` a acestei confrunt`ri.
De-a lungul timpului, r`zboiul a avut aspecte diferite. A avut, în anumite perioade,
caracter ritual. Ulterior, de-a lungul secolelor, confruntarea s-a diversificat, s-a extins
[i a cunoscut o puternic` expansiune. Era nuclear` [i cea electronic`, neschimbând esen]a
[i spiritul confrunt`rii, au adus muta]ii substan]iale în arta militar`.
Reflec]ii asupra configura]iei r\zboiului terorist

În momentul de fa]` se manifest` cel pu]in dou` tendin]e divergente [i complementare
în ceea ce prive[te filozofia [i fizionomia r`zboiului: prima, considerarea, în continuare,
a r`zboiului ca fiind o înfruntare militar` între dou` sau mai multe entit`]i, prin lupta
armat` desf`[urat` în unul sau mai multe teatre de opera]ii; a doua, considerarea r`zboiului
ca o înfruntare complex` (informa]ional`, politic`, militar`, economic` [i cultural`)
între grup`ri flexibile (coali]ii, state, grup`ri nonstatale, alian]e) cu scopuri [i obiective
diversificate, complementare, exclusiviste sau contradictorii.
Pe fondul acestor caracteristici sumare ale r`zboiului [i plecând de la premisa
c` r`zboiul trebuie s` se modeleze dup` societate (cea informa]ional`, ast`zi), trebuie
men]ionat faptul c`, din multitudinea de noi vulnerabilit`]i [i amenin]`ri pe care aceasta
le cunoa[te, cele care vin din dezvoltarea re]elelor teroriste, a fundamentalismului religios,
a crimei organizate [i a economiei subterane ocup` un loc din ce în ce mai dominant.
Terorismul apare ca o amenin]are omniprezent` sau un sistem de ac]iuni haotice
care genereaz` o situa]ie aparent f`r` ie[ire ce se reproduce în aproape toate domeniile
vie]ii sociale, politice [i economice într-un sistem vicios care, cel pu]in pentru moment,
nu poate fi destructurat.
În contextul ac]iunilor care vizeaz` cauzele fenomenului terorist, se consider`
c` acestea trebuie s` fie preventive, cele mai eficiente apreciindu-se c` ar fi ac]iunile
politice, diplomatice, economice [i cele militare
65
Remarcând c` ac]iunile asupra efectelor fenomenului terorist sunt mai bine puse
la punct [i au rezultate notabile mai presus decât cele asupra cauzelor terorismului,
apreciem c` merit` supuse aten]iei cel pu]in urm`toarele ac]iuni cu caracter militar: realizarea
unor strategii antiteroriste flexibile, supuse permanent dezvolt`rii; organizarea [i dezvoltarea
unor sisteme informa]ionale [i a unor structuri de for]e [i mijloace care s` supravegheze
îndeaproape fenomenul terorist [i s` faciliteze lovirea acestuia; lovirea, prin mijloace militare,
a structurilor teroriste sau a celor care sprijin` sistemul terorist; realizarea unor structuri
multina]ionale, care s` fie în m`sur` s` combat`, prin ac]iune direct`, grup`rile teroriste
[i chiar terori[tii care ac]ioneaz` individual.
Pornind de la realitatea conform c`reia România se situeaz` în zona pericolului terorist,
consider`m c` este de remarcat faptul c` autorit`]ile române [i-au asumat toate riscurile
[i responsabilit`]ile de ]ar` care face parte din coali]ia ce lupt` împotriva terorismului.
O contribu]ie consistent` adus` la combaterea terorismului o reprezint` [i participarea,
cu rezultate de excep]ie, a celor dou` batalioane române[ti de infanterie – “Scorpionii
Ro[ii” [i “Scorpionii Negri”, apar]inând Brig`zii 2 Infanterie U[oar` “Rovine” din garnizoana
Craiova, în cadrul ac]iunilor “Enduring Freedom” [i “Antica Babilonia”.
Determin\rile procesului standardizat de instruire

asupra interoperabilit\]ii Armatei României cu for]ele Alian]ei,
în contextul r\zboiului antiterorist
Succinta analiz` f`cut` r`zboiului antiterorist poate duce u[or la ideea c` unui conflict
omniprezent i s-ar putea r`spunde cu o reac]ie integrat`. A[adar, unui r`zboi terorist
i s-ar putea r`spunde cu un r`zboi bazat pe re]ea. F`r` s` prezent`m caracteristicile
conceptului care este larg dezb`tut [i abordat de speciali[tii no[tri militari – r`zboiul
bazat pe re]ea, s` ne oprim, totu[i, asupra determin`rilor pe care un sistem de instruire
standardizat le poate avea asupra interoperabilit`]ii multina]ionale cu implica]ii directe
asupra ac]iunii integrate în re]ea [i, bineîn]eles, asupra modului de ducere a unei ac]iuni
antiteroriste.
NATO a considerat c` are for]e interoperabile pân` când, în urma conflictelor
din fosta Iugoslavie, s-a v`zut c` aceast` interoperabilitate nu a fost “opera]ional`”
decât în plan conceptual. Întrucât for]ele au fost instruite conform specificului na]ional,
acestea au ac]ionat [i în teatru, dup` acest specific. Ulterior acestui conflict s-au pus
bazele “Transform`rii Alian]ei” [i ale interoperabilit`]ii reale (ac]ionale) a for]elor. Crearea
unor responsabilit`]i [i organisme cu atribu]ii specifice a constituit pasul hot`râtor
în declan[area standardiz`rii în cadrul Alian]ei. Nu se poate afirma c` aceast`
standardizare este realizat`, dar generalizarea standardelor tehnice, administrative
[i opera]ionale în cadrul armatelor Alian]ei este un demers cu rezultate semnificative.
Pornind de la adev`rul verificat în practic`, prin care, cu for]e tactice, se ob]in rezultate
strategice, speciali[tii Alian]ei acord` un rol important instruirii colective, f`r` a nega
instruirea individual`, care este considerat` “temelia” instruirii.
Având în vedere rezultatele remarcabile ale batalioanelor române[ti în teatrele
de opera]ii, experien]a acumulat` de acestea, “lec]iile înv`]ate”, precum [i rezultatele
66
ob]inute în cadrul unor exerci]ii cu participare multina]ional`, dar [i pe timpul unor exerci]ii
de simulare, în ultima perioad` s-a trecut la transformarea sistemului românesc de instruire.
Dup` modelul armatelor moderne a fost statuat` concep]ia de formare a ofi]erului
[i subofi]erului. Editarea Doctriniei instruirii For]elor Armate, a listei generale cu cerin]ele
esen]iale ale misiunii (LGCEM), a concep]iei standardiz`rii instruc]iei [i a ghidului elabor`rii
programelor de instruire pentru misiuni (PIM) constituie tot atâ]ia pa[i c`tre standardizarea
procesului de instruire a standardelor noastre militare.
Sistemul, aflat în transformare, la fel ca [i cel al NATO, acord` în continuare un rol
fundamental preg`tirii institu]ionalizate la nivelul individului1. Aceast` preg`tire institu-
]ionalizat` ofer`, cel pu]in, urm`toarele avantaje: permite atingerea, mai u[or, a standardelor
opera]ionale; permite închegarea rapid` a structurilor mici; sistemul este u[or de controlat,
de perfec]ionat sau de modificat; anumite modific`ri (schimb`ri) pot fi verificate [i validate
întâi aici [i apoi introduse la trupe (unit`]ile operative).
Definind standardele de instruc]ie ca fiind ansamblul normelor care reglementeaz`
[i definesc conceptele, obiectivele, principiile, caracteristicile, precum [i modul de desf`[urare
[i evaluare a instruc]iei, sistemul românesc de instruire î[i propune realizarea standardiz`rii
atât în plan conceptual (al doctrinelor, manualelor [i instruc]iunilor), cât [i în planul
execu]iei, prin transform`ri în domeniul tehnologiilor de instruire, al bazei materiale,
al instruirii [i al resurselor.
Standardizarea instruirii se desf`[oar` concomitent cu standardizarea [i a altor
domenii militare. Exeperien]a acumulat` din ac]iunile altor armate membre ale Alian]ei,
dar [i ale trupelor române[ti a determinat factorii de decizie s` treac` la schimbarea
sistemului “larg” de instruire, pentru orice tip de misiuni, la un sistem de instruire flexibil,
centrat pe misiune, caracterizat de eficien]` maxim` [i de consumuri cât mai mici.
Au fost introduse, în planul ac]ional [i conceptual, no]iunile de instruc]ie întrunit`, interarme
[i multina]ional`. Pe lâng` înv`]`mânt, instruc]ie [i practicarea atribu]iilor func]iei
au fost reconsiderate exerci]iile [i introduse ca [i o component` de baz` a procesului
general de instruire. Au fost precizate tipurile de exerci]ii [i reparti]ia acestora pe e[aloane,
pentru a se realiza compatibilitatea cu Alian]a.
Evaluarea procesului de instruire a fost reconsiderat`, i s-a precizat rolul foarte important
în cadrul sistemului de instruire [i s-a stabilit c` orice activitate de evaluare trebuie
s` fie [i o activitate de instruc]ie, [i invers. Factorii de decizie de la nivelul Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale au considerat oportun, în acest moment, al transform`rii Armatei
noastre, sistarea procesului de elaborare a standardelor na]ionale [i importarea,
particularizarea, validarea [i acceptarea “standardelor na]ionale surs`”, apar]inând NATO,
pentru reducerea decalajelor ac]ionale existente [i sporirea gradului de interoperabilitate.
În figura de la pagina 68 sunt prezentate aceste concepte [i rela]iile de interdependen]`,
în cadrul matricei instruirii.
Constituindu-se într-o component` de baz` a oric`rei structuri ac]ionale, [i sub-
unit`]ile de comunica]ii execut` preg`tirea pentru misiune în conformitate cu toate aceste
reglement`ri. Acordând mai mult` importan]` exerci]iilor de tipul STX (situational
training exercises – exerci]ii de instruire [i antrenament într-o anumit` situa]ie),
1
Doctrina instruirii For]elor Armate, Bucure[ti, 2003, p. 6.
67
68
Cele 9 principii ale instruc]iei Lista cu cerin]ele esen]iale ale misiunii
• Instruie[te-te \n echip` EVALUEAZ~ • S` nu fii constr#ns de baza material`
• Antreneaz`-te a[a cum po]i MISIUNILE LA R~ZBOI • S` sus]ii LCEM e[alonului superior
• Folose[te doctrina • S` te faci \n]eles de c`tre comandantul
{I DIRECTIVELE EXTERNE de companie [i subofi]erii cheie
• Folose[te instruirea orientat` pe misiune
• Instruie[te-te pentru a fi competitiv • S` se aplice \ntregii unit`]i
• Instruie[te-te pentru a men]ine eficien]a • S` fie aprobat` de c`tre comandantul nemijlocit
• Instruie[te-te folosind tehnici multie[alon DEZVOLT~ LCEM • Compania este cel mai mic e[alon care are LCEM
• Instruie[te-te pentru a te men]ine instruit • Toate deta[amentele au LCEM
• F` din comandan]i instructori principali
|nceperea managementului
A = “ANTRENAT” EVALUAREA ciclic al instruirii
Solda]ii pot executa misiunile la standarde MISIUNII bazat pe observa]ii MISIUNI DE LUPT~
P = “PRACTIC~” [i rapoartele liderilor ALE COMPANIEI,
Solda]ii au nevoie de antrenament CARE SUNT NECESARE
sau re\mprosp`tarea antrenamentului PENTRU SUCCESUL
BATALIONULUI MISIUNEA
pentru a executa misiunile CONDUCEREA PLAN DE LUNG~ trebuie s` includ`:
conform standardelor DURAT~ • condi]ii;
APRECIERII
N = “NEANTRENAT” • standarde;
Sulda]ii nu sunt antrena]i pentru misiuni SUBUNIT~}II • submisiuni;
MISIUNE
FEEDBACK PLAN DE SCURT~ • m`surarea
DURAT~ LCEM performan]ei;
G#ndirea Militar` Rom#neasc`
FORMAL sau INFORMAL EVALUAREA

• frecven]`;
INTERN sau EXTERN ANTRENAMENTULUI • referin]e.
MISIUNI
PLAN COLECTIVE
EXECUTAREA
Cheia este de a permite solda]ilor s` descopere PENTRU TERMENE
INSTRUIRII Ac]iunile colective
APROPIATE INSTRUC}IE
~ 6/2005
ei \n[i[i ce s-a \nt#mplat [i de ce ..., nu s` fie o critic`. standardizate [i rapide

(6-8 s`pt`m#ni) COLECTIV~ ce leag` solda]ii
[i misiunile colective
ANALIZA INSTRUIRII la nivel pluton
[i la niveluri inferioare
O reexaminare structurat` destinat` MANAGEMENTUL RISCULUI
s` descopere ce s-a \nt#mplat,
Implementarea m`surilor de control MISIUNILE MANUALUL MISIUNILE
de ce [i cum se poate face mai bine SOLDATULUI LIDERULUI
Identificarea riscurilor LIDERILOR
data viitoare:
• Revezi ce trebuie s` se \nt#mple Model de instruire \n 10 pa[i
• Stabile[te ce s-a \nt#mplat VERIFIC~RI VERIFICAREA • Alege obiectivele instruirii • Repeti]ia
• Determin` ce a fost corect [i gre[it EXECUTAREA • Executarea
DINAINTEA DINAINTEA • Planific` instruirea
• Determin` ce ar trebui f`cut INSTRUIRII • Instruie[te [i nume[te liderii • Analiza instruirii
LUPTEI EXECU}IEI
• Alege locul • Reinstruirea
• Distribuie planul • Recuperarea
factorii de decizie pe linie de comunica]ii [i informatic` î[i elaboreaz`, în cadrul PIM,
propriile activit`]i standard de instruc]ie [i evaluare, urm`rind atingerea standardelor
opera]ionale stabilite pentru îndeplinirea cerin]elor misiunii primite [i pentru exercitarea
func]iei comenzii [i a controlului.
*
În concluzie, se poate afirma c` instruc]ia standardizat` este mai eficient`, ea permite
simplificarea evalu`rilor [i a analizelor privind instruirea, folose[te documente
standard-sistematizate [i faciliteaz` introducerea rapid` a “lec]iilor înv`]ate”, poten]ând
rolul exerci]iilor ca form` superioar` de evaluare a activit`]ii de instruire.
La fel ca [i în armatele moderne, este reconsiderat rolul comandantului în instruire,
care este responsabil pentru instruirea structurii pe care o comand`.
Apreciem c` existen]a unui personal specializat, instruit conform standardelor,
va determina [i va facilita rolul expedi]ionar al for]elor armate în contextul analizei
unor ac]iuni antiteroriste cu caracter multina]ional [i al “deteritorializ`rii” ap`r`rii na]ionale,
în condi]iile apartenen]ei României la Alian]`.
Determin`ri explicite ale flexibilit`]ii organiza]ionale a structurilor militare române[ti
vor fi date de instruirea colectiv`. Prin aplicarea unor activit`]i standard de instruc]ie
[i evaluare (ASIE) la structuri diferite se standardizeaz` modul de ac]iune pentru îndeplinirea
unei cerin]e [i, dup` o perioad`, se reduce timpul de desf`[urare a instruc]iei2.
Aplicarea, în programul de instruire pentru misiune, în particular [i în procesul
de instruire, în general, a acestor noi tehnologii, metode [i utilizarea acestor concepte
constituie premisa eficientiz`rii instruirii structurilor române[ti [i îmbun`t`]esc inter-
operabilitatea cu Alian]a, facilitând participarea la gama de ac]iuni militare, inclusiv
la cele împotriva terorismului. Se realizeaz`, astfel, implicit, [i dezideratul ca “Armata
României, în anul 2010, s` fie o for]` credibil` [i modern`, dotat` cu tehnic` performant`
[i echipament militar modern, preg`tit` [i antrenat` potrivit standardelor NATO”3.
2
Ghidul elabor`rii programelor de instruire pentru misiuni, 2004, p. 11.
3
Viziunea strategic` 2010 – Armata României, Bucure[ti, Editura Militar`, 2001, p. 5.
69
COOPERAREA
DINTRE STATELE UNITE ALE AMERICII
STA
{I UNIUNEA EUROPEAN~
ÎN DOMENIUL SECURIT~}II GLOBALE
General-maior dr. Teodor FRUNZETI
P
utem aprecia c` observa]ia lui Raymond Aron referitoare la asem`narea
sistemului interna]ional, la un moment dat, cu o “mas` de biliard”1, prin care
se demonstreaz` c` evenimentele care se produc într-o anumit` parte
a lumii au repercusiuni asupra celeilalte [i, în egal` m`sur`, asupra unui actor interna]ional
aflat în cealalt` parte a globului este perfect justificat`. Aceast` remarc` este sus]inut`
de interconectarea tot mai mare care leag` deja toate col]urile lumii [i de accelerarea
procesului de globalizare ce influen]eaz` sistemul politic [i economic interna]ional.
Începutul noii ere, marcat de dezechilibrul balan]ei de for]e generat de efectele
încheierii “r`zboiului rece”, a determinat apari]ia unor incertitudini [i nel`muriri majore,
îndeosebi în domeniul stabilit`]ii [i al securit`]ii.
În aceste condi]ii de ample cùt`ri, SUA se afirm` tot mai mult ca unica putere global`
[i în m`sur` s` influen]eze [i s` gestioneze marile probleme ale lumii. În acela[i timp,
Europa ren`scut` încearc` s`-[i defineasc` identitatea prin constituirea unei entit`]i
în cadrul c`reia na]iunile s` se dezvolte în spiritul afirm`rii principiilor democra]iei,
al respect`rii drepturilor omului [i al asigur`rii bun`st`rii sociale.
Cu mult înainte de declan[area campaniei militare în Irak, s-au conturat unele idei
[i op]iuni deosebit de importante cu privire la configurarea noii ordini mondiale: op]iunea
unipolar`, op]iunea Rumsfeld, cu SUA ca putere mondial` unic`; op]iunea multipolar`,
care are ca fundament o eventual` alian]` între Fran]a, Germania [i Rusia, [i op]iunea
Occidentului transatlantic, având ca actori principali SUA [i Europa Unit`, ca variant`
mai dezvoltat` a ceea ce a existat pe durata “r`zboiului rece”2.
1
Apud, Raymond Aron, Paix et guerre entre les nations, Calman Levy, 1962, în Vasile Pùn,
Anca Monica Popa, O provocare strategic`: r`zboiul informa]ional, Bucure[ti, Editura UTI, 2002, p. 23.
2
Passim, Vasile Paul, Ion Co[codaru, Centrele de putere ale lumii, Bucure[ti, Editura {tiin]elor
Sociale [i Politice, 2003, pp. 9-10.
70
Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
Din punct de vedere geopolitic, azi, suntem martori [i participan]i la dou` fenomene
importante: evolu]ia dezacordului transatlantic [i un proces de l`rgire pentru stabilirea
de noi frontiere între zonele de influen]` ale marilor puteri în bazinul extins al M`rii Negre
[i în Orientul Mijlociu L`rgit.
Fundamente ale cooper`rii

Statelor Unite ale Americii cu Uniunea European`
Se poate aprecia c` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial a marcat începutul înlocuirii
politicii izola]ioniste a Statelor Unite ale Americii în raport cu statele europene.
Noua politic` în domeniul securit`]ii, ini]iat` dup` cea de-a doua conflagra]ie mondial`,
are la baz` urm`toarele tratate care fundamenteaz` acest parteneriat: Carta Na]iunilor
Unite, semnat` la San Francisco, în iunie 1945; Tratatul de la Bruxelles, semnat în 1948
[i rev`zut în 1984, care reprezint` primul pas în reconstruc]ia Europei Occidentale dup`
cel de-Al Doilea R`zboi Mondial; Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington,
la 4 aprilie 1949; Declara]ia de la Roma, baza legal` pentru crearea Consiliului de Cooperare
Nord-Atlantic, 1991; conceptele strategice ale NATO, semnate în anii 1950, 1967, 1991
[i 1999; Documentul Helsinki, din 1992; Ini]iativa Parteneriatului Pentru Pace, aprobat`
în 1994; Documentul privind Identitatea Securit`]ii [i Ap`r`rii Europene, lansat în 1999.
Aceste documente au creat un puternic e[afodaj legal care a permis SUA [i ]`rilor
europene s` coopereze pentru atingerea intereselor lor comune, fundamentând ac]iunile
din cadrul urm`toarelor principale organiza]ii: Organiza]ia Na]iunilor Unite (1945);
Uniunea Europei Occidentale (1948); Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord (1949);
Asocia]ia Atlanticului de Nord (1954); Adunarea Parlamentar` a NATO (1955), fosta Adunare
a Atlanticului de Nord; Conferin]a pentru Securitate [i Cooperare în Europa, lansat`
în 1972 [i devenit` ulterior Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare în Europa, în 1995;
Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic (1991); Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (1997),
ca înlocuitor al NACC.
Originea [i evolu]ia disensiunii transatlantice

Cooperarea transatlantic` nu a fost una linear`, fiind marcat` de diferite disensiuni
privind abordarea modalit`]ilor de rezolvare a unor probleme comune.
Principalele tensiuni “istorice”, dup` crearea Tratatului de la Washington, în care
promotorul sunt SUA, au fost, în ordine cronologic`: neîn]elegerile legate de NATO
[i ap`rarea Comunit`]ii Europene, în 1950; disputele legate de Canalul Suez, în 1956;
retragerea Fran]ei din structurile militare ale Alian]ei, în 1966; problema “finlandiz`rii”,
în anii ’70; problemele legate de Ini]iativa de Ap`rare Strategic`, în anii ’80; r`zboiul
din Irak [i discu]iile legate de acesta, chiar înainte de declan[area lui.
Este important de precizat c` aceste neîn]elegeri s-au disputat ini]ial doar în cadrul
elitei politice, chiar dac`, la nivel popular, a crescut ostilitatea fa]` de SUA, mai ales
71
din partea stâng` a e[ichierului politic, dar aceast` ostilitate nu a constituit niciodat`
o amenin]are adev`rat` la adresa solidit`]ii NATO [i a rela]iilor transatlantice3.
R`zboiul din Irak [i discu]iile legate de acesta, chiar înainte de declan[area lui,
au fost punctele principale ale neîn]elegerilor dintre na]iunile aflate de-o parte [i cealalt`
a Atlanticului. Lumea s-a împ`r]it în diferite tabere în ceea ce prive[te modul de abordare
a dezarm`rii Irakului pentru punerea în aplicare a rezolu]iilor Consiliului de Securitate
al ONU cu privire la de]inerea [i fabricarea armelor de distrugere în mas` de c`tre guvernul
condus de Saddam Hussein, marcând cea mai sever` problem` care a ap`rut în cadrul
Alian]ei, a[a cum se prefigureaz` în evolu]iile de azi.
Se poate aprecia c` Europa nu a avut o atitudine constant` [i o unitate de opinii
vizavi de aceast` problem`. A[a-numitele ]`ri “nou venite în Europa” au sprijinit SUA
împotriva atitudinii afi[ate de “vechile ]`ri europene”. Acest comportament a dat na[tere
la noi complica]ii. Ast`zi, în Europa, putem identifica dou` tendin]e. Prima, întrupat`
de Londra, accept` principiul unei lumi univocale [i încearc` s` profite cât mai mult
de pe urma acestui fapt. A doua tendin]`, reprezentat` de Paris, se plaseaz` în inima
rezisten]ei [i în ap`rarea multipolarit`]ii sau, dup` cum s-au exprimat unii exper]i pragmatici,
a “oligopolarit`]ii”4.
Este foarte adev`rat c` Europa nu vorbe[te într-un singur glas pe arena inter-
na]ional`, mai mult decât atât, statele europene au priorit`]i diferite. Problema în Europa
este c` nici un guvern nu se gânde[te la contribu]ia continentului la ordinea global`
sau nu încearc` s` defineasc` interesele comune ale Europei prin promovarea unui cadru
mai stabil pentru aceast` ordine. De aceea, nu exist` nici o baz` solid` pentru un dialog
transatlantic. Politicienii din Washington nu au nici un motiv s` asculte cu aten]ie,
iar guvernele europene nu au nimic de spus.
De altfel, administra]ia american` a preferat s` realizeze coali]ii “ad-hoc” cu diferite
]`ri decât s` activeze mecanismele NATO, în special pentru a aborda situa]iile din Irak
[i Afghanistan, în principal datorit` sprijinului politic incert pe care SUA l-ar putea ob]ine
din partea partenerilor sì europeni. “Principala cauz` a crizei o constituie, f`r` îndoial`,
e[ecul Na]iunilor Unite de a asigura un sistem global de securitate colectiv` – dezideratul
central al multilateralit`]ii, pentru a solu]iona conflictele [i amenin]`rile care au ap`rut
în anii ’90 [i continu` s` apar` [i în secolul XXI”5, sus]ine Joachim Krause. Cazurile
de incompeten]`, de dep`[ire a cheltuielilor preconizate [i de iner]ie, principii
precum “un stat, un vot” sau “distribu]ie regional` echitabil`” au fost identificate
ca impedimente majore în calea eficien]ei organiza]iilor interna]ionale. Din acest punct
de vedere, toate administra]iile americane, începând cu cele din deceniul [ase,
s-au plâns de deficien]ele multilateralit`]ii. Este un fapt demonstrat c` americanii
3
Passim, Alfred Vasilescu, Originea [i perspectivele disensiunii transatlantice, Impact Strategic,
nr. 1/2005, pp. 68-78.
4
Barthélémy Courmont, http://www.dias-online.org/a26.shtm.l.
5
Joachim Krause, Multilateralism: Behind European Views, The Washington Quarterly, Spring,
2004, p. 43.
72
nu sunt mul]umi]i de actualul mediu interna]ional în cadrul c`ruia ei încearc` s`-[i impun`
propriile priorit`]i de politic` extern`. Acest mediu este considerat ca fiind dep`[it,
prea restrictiv pentru a putea fi eficient. Mai mult, el nu este reprezentativ pentru ambi]iile
[i posibilit`]ile Americii. Lipsa de r`bdare istoric`, denun]at` de europeni, a determinat
administra]iile americane s` for]eze dreptul interna]ional, s`-l adapteze la nevoile
lor pân` când sistemul interna]ional institu]ional se va redefini. Acest lucru a avut loc
doar la nivel formal.
În realitate, conflictul este generat de câteva aspecte, precum: originea amenin]`rii,
oportunitatea [i legimitatea atacurilor preventive, existen]a armelor de distrugere
în mas` ca un mobil pentru declan[area unui r`zboi, moralitatea [i legalitatea loviturilor
preventive [i chiar probleme punctuale, cum ar fi asisten]a oferit` Turciei, diferen]e
importante între Strategia de Securitate Na]ional` a Statelor Unite (2002) [i Strategia
de Securitate European` (2003), ca [i scepticismul manifestat de SUA asupra capacit`]ilor
europene de a ac]iona militar, atât timp cât statele europene nu vor avea o voce unic`
[i nu vor face progrese semnificative pentru a îmbun`t`]i politica de ap`rare comun`
atât în NATO, cât [i în UE.
Primul r`zboi din Golf [i interven]iile din fosta Iugoslavie [i Afghanistan au dovedit
statistic c` ponderea SUA în asemenea ac]iuni este de peste 80%, iar tehnologia, arma-
mentul [i logistica utilizate au reprezentat capacit`]i militare atât de sofisticate [i costisitoare,
încât ceilal]i alia]i nu le pot avea înc`. Aceast` concluzie a demonstrat ineficien]a
structurilor NATO, fapt ce a impus, drept cea mai bun` solu]ie, ca SUA s` ac]ioneze
singure în al doilea r`zboi din Golf. Aceast` op]iune militar` a creat [i creeaz` în Europa
sentimentul c` angajamentul american fa]` de securitatea european` este discutabil,
iar Articolul 5 din Tratatul de la Washington nu se mai aplic` [i este dep`[it atunci când
ne referim la realitatea politic` din zilele noastre.
Unii anali[ti europeni afirm` c` SUA, uneori, prefer` o Europ` pe post de club
economic [i doar atât ! Rela]iile economice pot afecta dimensiunea politic` a parteneriatului
transatlantic, dar ar putea deveni [i motorul ce se va pune în func]iune pentru construirea
unei alian]e transatlantice mult mai puternice.
Exist` câteva diferen]e între America [i Europa în domeniul militar. Unele ]in
de domeniul strategic. De exemplu, percep]ia amenin]`rii este privit` în mod diferit
de c`tre SUA, unde riscurile majore la adresa securit`]ii na]ionale sunt considerate
a fi proliferarea armelor de distrugere în mas`, a terorismului, a statelor comuniste,
iar în Europa, principalele provoc`ri sunt a[a-numitele “probleme f`r` pa[aport”: conflictele
etnice, migra]ia, crima organizat`, s`r`cia [i degradarea mediului6.
{i din punctul de vedere al capacit`]ilor militare, cel pu]in în acest moment, Statele
Unite ale Americii continu` s` reprezinte singura putere “capabil` s` intervin` oriunde
[i oricând dore[te, atunci când interesele sale sunt afectate”7. Con[tiente de unicitatea
6
Apud, Steven Everts, în Robert Kagan, Power and Weakness, Policy Review, 113, June/July, 2003.
7
Zbigniew Brzezinski, Where Do We Go from Here ?, în http://www.newamericanstrategies.org/
transcripts/Brzezinski.asp.
73
puterii lor la nivel mondial, SUA realizeaz` c`, totu[i, nu pot ac]iona singure f`r` a risca
s` atrag` asupra lor unele nemul]umiri, fapt ce impune consultarea europenilor.
În fine, unele aspecte militare sunt legate de domeniul tehnologic, iar altele de cercetare
[i dezvoltare. America implementeaz` ast`zi revolu]ia în domeniul politicilor militare.
NATO [i statele europene au r`mas mult în urm` relativ la redefinirea [i readaptarea
capabilit`]ilor la noile realit`]i militare [i la noile caracteristici ale r`zboiului din secolul XXI.
Unul dintre motivele persisten]ei pr`pastiei transatlantice este credin]a idealist`,
mesianic` a americanilor în destinul lor singular de a schimba [i a conduce lumea
de unii singuri. În cadrul acestei viziuni neoconservatoare, ce a impus un standard dublu,
Europei nu-i este repartizat nici un rol sau, în cel mai bun caz, un rol de figura]ie.
Europenii abordeaz` problematica mai nuan]at [i mai sofisticat, în general, ei prefer`
solu]ionarea pa[nic` a problemelor, prin negociere, diploma]ie, alegând persuasiunea
în locul m`surilor coercitive. Dar, a[a dup` cum a afirmat Javier Solana, “legea [i puterea
sunt dou` fe]e ale aceleia[i monede. Puterea este necesar` pentru a impune legea,
iar legea este necesar` pentru a da legimitate puterii”8.
În Strategia de Securitate Na]ional` a Statelor Unite (2002), accentul se pune
pe loviturile militare preventive [i pe construirea de coali]ii de lupt` împotriva terorismului,
fiind mult mai extins` din punctul de vedere al anvergurii obiectivelor urm`rite. Strategia
de Securitate European` (2003) este mai “soft”, subliniind nevoia de a dezvolta un sistem
multina]ional eficient al institu]iilor interna]ionale, al unor procese [i al unor reguli
de baz` pentru definirea noii ordini interna]ionale. Viziunea politicii de securitate europene
pare a fi mai “relaxat`” asupra unor aspecte precum terorismul, accentuând nu atât
aspectul preponderent militar în combaterea acestuia, ca în cazul SUA, cât subliniind
rolul major al for]elor de ordine, al poli]iei, al sistemului judiciar, al preven]iei.
Repere în normalizarea [i dezvoltarea cooper`rii

Atmosfera [i tonul discursului transatlantic s-au îmbun`t`]it substan]ial în ultimul timp,
f`cându-se progrese în armonizarea diferen]elor existente în ceea ce prive[te perceperea
amenin]`rilor, strategia [i priorit`]ile militare ale NATO, în vederea dezvolt`rii unor politici
complementare privind lupta antiterorist`, proliferarea armelor de distrugere în mas`,
promovarea reconcilierii palestiniano-israeliene, reformarea Orientului Mijlociu Extins,
precum [i asupra rela]iilor cu China, Rusia [i Ucraina.
În primul discurs dup` realegerea sa, pre[edintele George W. Bush a anun]at
reînnoirea angajamentului de strâns` cooperare cu alia]ii.
Vizita sa în Europa, din luna februarie 2005, a reprezentat un moment de relansare
a cooper`rii comune, în care pre[edintele american a declarat r`spicat c` restaurarea
cooper`rii privind securitatea transatlantic` va deveni o prioritate a administra]iei sale.
În aceast` întâlnire a “celei de a doua [anse”9, SUA au încercat s`-[i conving` partenerii
8
Javier Solana, Mars and Venus reconciled: A new era for transatlantic relations, Albert H. Gordon
lecture at the Kennedy School of Government Harvard University, 7 April 2003, p. 7.
9
Stephen J. Flanagan, Sustaining US – European Global Security Cooperation, în Strategic Forum,
Institute for National Strategic Studies, No. 217, September 2005.
74
europeni c` op]iunile trecutului î[i g`sesc o recunoa[tere retroactiv` odat` cu desf`[urarea
alegerilor libere în Irak [i cu consolidarea proceselor democratice în Orientul Mijlociu.
Pân` [i acele guverne europene care au criticat invazia condus` de Statele Unite în Irak
au confirmat acum stabilizarea gradual` a acestuia, la fel ca [i progresul ce continu`
în Afghanistan [i promovarea reformei în lumea musulman`, împ`rt`[ind interesele
europeano-americane.
Atacurile de la Madrid, din martie 2004, [i din Londra, din iulie 2005, au determinat
intensificarea colabor`rii SUA-UE în domeniul serviciilor secrete [i al celor de securitate,
ajungându-se oarecum la o con[tiin]` comun` a pericolului.
Progresul opera]iunii “ALTHEA”, condus` de Uniunea European` în Bosnia-Her]egovina
[i sprijinit` de NATO, în ceea ce prive[te planificarea, logistica [i suportul execut`rii,
sub umbrela a[a-numitei formule Berlin-Plus, a înt`rit optimismul american privind
posibilit`]ile militare ale alia]ilor europeni.
Cooperarea rodnic` între NATO [i Uniunea European` în furnizarea asisten]ei
Uniunii Statelor Africane pentru monitorizarea situa]iei [i men]inerea p`cii în regiunea
Darfur este un alt exemplu pozitiv.
O preocupare comun` se axeaz` pe posibilitatea prevenirii unui atac terorist
cu arme de distrugere în mas`, precum [i pe sprijinirea politicii de neproliferare nuclear`
a unor state precum Iranul sau Coreea de Nord.
Asumarea, de c`tre NATO, a comenzii For]ei Interna]ionale de Asisten]`
[i Securitate (ISAF) din Afghanistan este o alt` provocare comun` pentru SUA [i UE.
A[tept`rile SUA sunt mari, sperându-se ca, pe viitor, opera]iile ISAF [i Enduring Freedom
s` se unifice sub o aceea[i comand` integrat` a NATO. În momentul actual, opera]ia
ISAF a demonstrat, mai ales în ceea ce prive[te sprijinul acordat de echipele
de reconstruc]ie provincial` (PRTs), care este o sarcin` asumat` preponderent de c`tre
statele europene, cât de limitate sunt posibilit`]ile acestora în ceea ce prive[te for]ele
dislocabile ce ac]ioneaz` în afara NATO [i cât de puternic` este voin]a politic` a UE
în a-[i angaja capabilit`]i suplimentare pentru men]inerea stabilit`]ii globale, mai ales
în zone aflate dincolo de periferia Europei.
În Irak, au fost trimi[i 300 de militari pentru asisten]` [i antrenarea for]elor
irakiene, prin hot`rârea mini[trilor de externe ai Alian]ei din luna decembrie 2004
[i, probabil, [ansele unei implic`ri sporite a statelor europene, prin intermediul NATO,
se vor îmbun`t`]i.
Un moment important de cooperare între SUA [i UE l-a reprezentat cel al alegerilor
preziden]iale din Ucraina (noiembrie 2004), unde “revolu]ia portocalie”, condus`
de pre[edintele Victor Iu[cenko, a triumfat [i cu ajutorul efortului conjugat atât al admi-
nistra]iei americane, cât [i al statelor membre ale UE (spre exemplu, Polonia).
În ceea ce prive[te sporirea capabilit`]ilor UE privind ap`rarea, deja au avut loc
progrese importante în ultimii ani, incluzând implementarea noilor structuri de comand`
ale NATO [i UE, lansarea Angajamentelor privind Capabilit`]ile de la Praga, a Obiectivelor
de la Helsinki, a Agen]iei de Ap`rare Europen` [i prin dezvoltarea For]ei de R`spuns
a NATO (NRF) [i a For]ei Europene de Reac]ie Rapid` (ERRF).
75
Ce este de f`cut pentru a recl`di pun]ile cooper`rii transatlantice ?
În primul rând, este necesar` desf`[urarea unui dialog “intensificat, multifa]etat,
la nivel înalt”, atât pe canalele NATO, SUA-UE, cât [i pe cele na]ionale, la nivel bilateral,
concomitent cu voin]a comun` de a opera ajust`rile politice necesare. Alegerea unui loc
de întâlnire convenabil nu este un subiect insignifiant, dar cel mai important punct
este acela c` Washington-ul [i alia]ii sì încep s` angajeze în discu]ii probleme strategice
de interes comun înaintea politicii na]ionale.
Pe de alt` parte, este necesar` o mai judicioas` diviziune a responsabilit`]ilor privind
managementul global al securit`]ii. Partenerii europeni ai SUA pot contribui cu mai multe
mijloace nonmilitare în vederea atingerii acestui deziderat.
Dac`, în ceea ce prive[te problemele de securitate comun`, cum ar fi dezvoltarea
Politicii Externe [i de Securitate Comune (CFSP) [i a Politicii de Securitate [i Ap`rare
Europene (ESDP), NATO pare a fi locul optim unde reconcilerea s` aib` loc, exist` aspecte
care trebuie rezolvate în alte forumuri (spre exemplu, urm`rirea resurselor financiare
ale terorismului sau sus]inerea eforturilor proceselor electorale din ]`ri precum Irak
sau Afghanistan). În acest sens, forurile de dialog transatlantic consacrate sunt dep`[ite,
o solu]ie putând fi constituirea unui grup ad-hoc de contact format din înal]i demnitari,
care s` aib` mandatul [i competen]a de a se consulta asupra unui spectru larg de subiecte
de interes comun.
Sus]inerea politico-economic` a eforturilor de emancipare ale Ucrainei poate crea
un nou scop comun Statelor Unite [i alia]ilor sì europeni.
Un alt punct comun al cooper`rii transatlantice ar putea fi problematica Orientului
Mijlociu Extins, zon` în care guvern`rile neperformante, regiunile nedemocratice
[i rigiditatea economic` exacerbeaz` discrepan]ele economice, problemele sociale
[i alimenteaz` tensiunile regionale10, creându-se un teren fertil dezvolt`rii terorismului
[i conflictelor armate. Consultarea euro-american` asupra acestor aspecte se poate
intensifica atât sub egida “G 8”, sub forma Parteneriatului pentru Progres [i un Viitor
Comun [i a Forumului pentru Viitor, care reune[te lideri politici, oameni de afaceri
[i societatea civil`, cât [i în cadrul interac]iunii UE cu partenerii sì mediteraneeni
în acord cu “procesul Barcelona” sau sub formula “Quartetului Interna]ional” în rezolvarea
problematicii complexe a normaliz`rii rela]iilor israelo-palestiniene.
Alte subiecte de interes mutual sunt: statutul viitor al provinciei Kosovo, stabilitatea
în zona Caucazului, m`cinat` de conflicte înghe]ate, securitatea întregii zone l`rgite
a M`rii Negre.
Pe de alt` parte, europenii trebuie s` devin` mai receptivi la preocup`rile majore
ale Statelor Unite privind ascensiunea Chinei [i problemele conexe ale Taiwanului
[i ale Coreii de Nord, inclusiv prin abordarea acestui gen de probleme pe agenda NATO !
Sub aspectul sporirii capabilit`]ilor de ap`rare ale UE, mai sunt multe de f`cut,
deoarece numai jum`tate dintre statele europene membre ale NATO aloc`, în prezent,
10
Leo G. Michel, NATO and the EU: Stop the Minuet: it’s Time to Tango !, în Eurofuture, Winter, 2004
[i la www.ndu.edu/iuss/Respository/Eurofuture-2winter.pdf.
76
pentru ap`rare mai mult de 2 procente din PIB. Oricum, odat` cu angajamentele asumate
la summitul NATO de la Istanbul, din 2004, prin care statele europene s-au obligat
ca 40% din for]ele terestre s` devin` dislocabile, iar 8% dintre acestea s` poat` fi sus]inute
în misiuni expedi]ionare pentru o perioad` minim` de un an, situa]ia pare a deveni
pu]in mai destins`.
*
Exist` mul]i speciali[ti în domeniul rela]iilor interna]ionale, cu puncte de vedere
atât optimiste, cât [i pesimiste, care arat` aceea[i preocupare cu privire la evolu]ia
rela]iilor transatlantice. Realitatea zilelor noastre demonstreaz` c` dezacordul
transatlantic este ambiguu, aflându-se într-o faz` de tranzi]ie care nu poate dura
la nesfâr[it. Iat` de ce nu putem lua în considera]ie decât dou` curente: unul negativ,
care va conduce la rela]ii concuren]iale între UE [i SUA, pân` la degradarea complet`
a vechilor leg`turi [i destr`marea definitiv` a lumii vestice, [i cel pozitiv, conform c`ruia
animozit`]ile din prezent vor fi dep`[ite [i va lua fiin]` un nou sistem de cooperare.
Divizarea transatlantic` trebuie oprit`, deoarece americanii [i europenii împ`rt`[esc
multe interese [i valori comune ce fac posibil` continuarea cooper`rii, [i anume p`strarea
unor economii de pia]` libere, stabilitatea geopolitic` [i rela]iile armonioase cu marile
puteri mondiale, valorile democra]iei, ale drepturilor omului [i primatul statului de drept.
Ei trebuie s` fac` fa]` amenin]`rii terorismului interna]ional, s` limiteze r`spândirea
armelor de distrugere în mas`, s` lupte împotriva criminalit`]ii transfrontaliere, s` rezolve
crizele de mediu [i s` eradicheze bolile periculoase. Toate aceste ]`ri împart o istorie
[i o cultur` comune, consolidate prin tratate [i apartenen]a la diverse organiza]ii interna]ionale.
Bibliografie selectiv`
• Asmus, Ronald D., Rebuilding the Atlantic Alliance, Foreign Affairs, Sep/Oct 2003, vol. 82.
• Ash, Timothy Garton, Anti-Europenism in the US, The New York Review of Books, February 13, 2003.
• Coker, Christopher, Empires in Conflict: The Growing Rift Between Europe and the United States,
Royal United Services Institute for Defence and Security Studies, Whitehall Papers nr. 58, May 2003.
• Gordon, Philip H., Bridging the Atlantic Divide, Foreign Affairs, Jan/Feb 2003.
• Ignatius, David, The Transatlantic Rift is Getting Serious, Washington Post, February 2002.
• Moisi, Dominique, Reinventing the West, Foreign Affairs, Nov/Dec 2003.
77
FIZIONOMIA
MEDIULUI INTERNATIONAL
INTERNATIONAL
, SECURITAATE
DE SECURIT
Colonel Olimpiodor ANTONESCU
M
ediul interna]ional de securitate, ca, de altfel, însu[i conceptul
de securitate au cunoscut o multitudine de definiri [i redefiniri1.
Termenul a intrat în circula]ie dup` 1945, îns` a cunoscut adev`rata
consacrare în deceniul [apte [i o explozie în ceea ce prive[te perspectivele de analiz`
dup` încheierea “r`zboiului rece”. În literatura de specialitate, analiza securit`]ii se face
prin raportarea la dou` concepte-cheie: putere (power) [i pace (peace). Autorii care au abordat
securitatea prin paradigma puterii apar]in, în general, [colii realismului, cu varianta
modern` – neorealismul, iar cei care au studiat-o prin paradigma p`cii apar]in [colii
idealiste/liberale din teoria rela]iilor interna]ionale. Specific acestor orient`ri este
caracterul polar [i chiar conflictual al paradigmelor de analiz`, lucru vizibil [i prin faptul
c`, de cele mai multe ori, ajung la concluzii [i recomand`ri pentru expertiza în domeniul
diploma]iei actuale ireconciliabile. {coala realist` a statuat necesitatea ob]inerii puterii,
în special a puterii militare, ca suport [i garan]ie a realiz`rii securit`]ii în rela]iile
interna]ionale, în timp ce [coala idealist`/liberal` a subliniat importan]a dezarm`rii
pentru ob]inerea p`cii, ca suport [i garan]ie a securit`]ii.
Dreptul for]ei/puterii versus for]a dreptului a fost principala cale de abordare,
dar [i de în]elegere a mediului de securitate în secolul al XX-lea. În acest mod, subliniaz`
analistul Ionel Nicu Sava, securitatea a fost tratat` ca un produs important, dar secundar
[i a fost în]eleas` ca un derivat al puterii sau al p`cii. Din aceast` cauz`, studiile de securitate
erau încorporate fie celor de strategie [i analiz` a r`zboiului, fie celor consacrate p`cii.
La sfâr[itul anilor ’80 ai secolului trecut se înregistreaz` primele tendin]e de redefinire
a conceptului [i studiile de securitate cap`t` un contur aparte2.
Astfel, pe fundalul încet`rii “r`zboiului rece” [i al diminu`rii folosirii for]ei în rezolvarea
diferendelor dintre state, securitatea este din ce în ce mai pu]in o problem` militar`.
Cel pu]in pân` în prezent, aspectele de ordin militar [i strategic în ecua]ia securit`]ii
sunt estompate de cele de ordin politic, economic, ecologic, societal, iar dimensiunea
Constantin Bu[e, Constantin Hlihor, Security Paradigm Between Classic and Modern, în Euro-Atlantic
1
Studies, nr. 7, 2004, pp. 117-123.

2
Idem, p. 118.
78
interna]ional` este estompat` de cea intrana]ional`3. Cunoscutul analist [i teoretician
al rela]iilor interna]ionale Stephen M. Walt, referindu-se la acest aspect, nota, într-un studiu
publicat în 1991, în International Studies Quarterly, c` “Puterea militar` nu este singura
surs` a securit`]ii na]ionale, iar amenin]`rile militare nu sunt singurele pericole la adresa
statelor (de[i, ele sunt, în mod obi[nuit, cele mai serioase). Ca urmare, studiile de securitate
mai includ ceea ce se nume[te arta guvern`rii (statecraft)”4. El nu include aici îns` [i alte
probleme care influen]eaz` decisiv starea de securitate sau de insecuritate a mediului
interna]ional, precum: subdezvoltarea [i s`r`cia, drogurile [i crima transfrontalier`, migra]ia
ilegal` sau amenin]`rile de ordin ecologic, pe motiv c` s-ar supraînc`rca domeniul
de studiu al securit`]ii [i ar duce la pierderea relevan]ei.
Din scurta analiz` a evolu]iei ordinii interna]ionale, dar [i a conceptului de securitate,
putem trage concluzia c`, dac` nu se ]ine cont de perspectiva paradigmei angajate,
nu este realizabil` o corect` în]elegere a mediului actual de securitate. Avem, a[adar,
la un prim nivel de analiz`, structura sistemului de state/actori ai mediului interna]ional,
pe care [coala realismului o consider` eterogen` [i anarhic` [i, dup` 1991, unipolar`.
La un al doilea nivel, avem o structur` a societ`]ii acestor actori, cu tendin]e de transformare
într-o societate global` (world society), pe care [coala liberal` o consider` ca fiind inter-
dependent` în general [i integrat` în special (cu diferite grade de integrare, cum ar fi UE,
ASEAN, NAFTA). În sfâr[it, avem o structur` de tip re]ea, în curs de globalizare, cu centre
[i periferii pe care [coala sociologic` a rela]iilor interna]ionale o consider` întretìat`
de organiza]ii globale [i regionale, societ`]i transna]ionale, sisteme de produc]ie, sisteme
bancare, re]ele comerciale, organiza]ii oculte, re]ele de influen]`, crim` organizat`
[i re]ele teroriste.
Astfel, pentru a în]elege stabilitatea [i securitatea sistemului interna]ional,
trebuie implicate perspective multiple. Insecuritatea nu este gestionat` doar la nivelul
rela]iilor dintre state (cum ar fi, de exemplu, cazul între SUA [i Coreea de Nord privind
arsenalul nuclear corean) sau al organiza]iilor interna]ionale (cum ar fi politica de neproliferare
urm`rit` de ONU), ci [i la nivelul centre-periferii mondiale (detectabile prin antinomiile
globaliz`rii, cum ar fi bun`stare-s`r`cie, ateism occidental-fundamentalism islamist,
terorism-antiterorism etc.). Mai mult, tensiuni pot ap`rea [i ca urmare a procesului
de migra]ie a “centrului” sistemului mondial, cum sunt deja vizibile tensiunile dintre Bruxelles
[i Washington, dintre Frankfurt [i New York, dintre euro [i dolar. Prin urmare, structura
mediului actual de securitate este multipl` [i întretìat`. Peste nivelul statelor (nivelul 1)
se afl` nivelul alian]elor regionale, al organiza]iilor [i al regimurilor interna]ionale
(nivelul 2). Între aceste dou` niveluri se interpune structura globaliz`rii, organizat`
în re]ea (nivelul 3).
3
Stephen M. Walt, The Renaissance of Security Studies, în International Studies Quarterly, nr. 35,
1991, p. 212.
4
Ibidem, p. 132.
79
În opinia analistului Ionel Nicu Sava, tensiunea fundamental` la nivelul structurii
mediului interna]ional de securitate este dat` de tendin]a globaliz`rii de a suprapune
nivelul 1 al structurii (statele) [i nivelul 2 (“guvernul mondial”) sau de a transfera
cât mai multe dintre responsabilit`]ile primului nivel c`tre cel de-al doilea4. În acest fel
devine inteligibil procesul de cedare/delegare de suveranitate, cum este în cazul UE,
de limitare sau chiar de anulare a suveranit`]ii (cazul Irak, Afghanistan sau Kosovo-Serbia).
Globalizarea produce turbulen]e în ambele sensuri: în jos, c`tre state, în sus,
c`tre societatea interna]ional`. Ea împinge unele state s` preia responsabilit`]i globale,
în timp ce altele sunt deposedate de atributele suveranit`]ii. Ea creeaz` noi structuri
interna]ionale sau le for]eaz` pe cele existente s` preia mai multe sarcini decât ar putea
duce în prezent (cazul proiectului de Constitu]ie a UE), accelereaz` rela]iile dintre societ`]i
[i economii, dintre zone [i regiuni ale lumii.
Dac` structura sistemului interna]ional se prezint` pe trei niveluri, pentru administrarea
formal` a securit`]ii sunt responsabile primele dou`, respectiv statele [i organiza]iile
interna]ionale. Prin urmare, instabilitatea [i insecuritatea generat` de diferi]i factori
(amenin]`ri [i riscuri de toate felurile) vor fi absorbite prin mecanismele clasice sau nonclasice
de nivelul 1 [i 2 ale sistemului interna]ional. Cu alte cuvinte, statele [i organiza]iile
interna]ionale sunt chemate s` se implice mai mult în stabilitatea interna]ional` pentru
a ob]ine, pe aceast` cale, o stabilitate intern` mai bun`. Instabilitatea unei p`r]i (stat,
regiune) a sistemului se transmite în interiorul sistemului de state [i devine instabilitatea
celorlal]i. Un exemplu îl constituie instabilitatea [i insecuritatea din Golful Persic,
care s-au transmis, sub forma terorismului, în ]`rile occidentale.
Acest lucru ne îndeamn` s` opin`m c` securitatea sistemului [i a unit`]ilor sale
nu poate fi separat`. Din aceast` perspectiv`, logica dup` care Zbiegniew Brzezinski
ierarhizeaz` amenin]`rile la adresa securit`]ii SUA dup` încheierea “r`zboiului rece”
este corect`. Acesta apreciaz` c`, ast`zi, “conflictul regional, fragmentarea structurilor
sociale [i politice în societ`]i care nu sunt capabile s` absoarb` aspira]iile politice
ale cât mai multor oameni” sunt riscuri majore la adresa securit`]ii globale. Acestea sunt,
în defini]ia lui Buzan, statele consumatoare de securitate din sistem [i nu furnizoare,
de[i, prin dimensiunea clasic`, militar` a poten]ialului de putere, ar fi îndrept`]ite s` afirme
c` sunt furnizoare de securitate. Exemplul clasic în aceast` direc]ie este dat de situa]ia
în care s-a g`sit, în anii imediat urm`tori pr`bu[irii fostei URSS, Federa]ia Rus`
– era mo[tenitoarea unei p`r]i consistente din arsenalul nuclear sovietic, avea o armat`
impresionant`, îns` nu se încadra în familia furnizorilor de securitate.
Pornind de la aceste considerente, putem aprecia c`, în actualul mediu de securitate,
s-au produs câteva muta]ii cu profunde implica]ii atât la primul nivel, cât [i la cel de-al doilea.
Mediul de securitate a devenit fluid, flexibil, în care sunt posibile tot felul de construc]ii,
de organiz`ri [i de reorganiz`ri, în func]ie de predomina]ia, de impactul unor tendin]e,
dar [i în raport cu dinamica intereselor [i a schimb`rilor fizionomice la nivelul polilor
80
de putere5. Evenimentele politice majore recente, declan[area “r`zboiului împotriva
terorismului”, constituirea Consiliului NATO-Rusia, l`rgirea organiza]iilor interna]ionale
de securitate (NATO – cele [apte state, printre care [i România, UE – prin primirea
celor 10 state [i, din 2007, [i aderarea României [i a Bulgariei), reconfirmarea op]iunilor
Ucrainei de aderare la Alian]a Nord-Atlantic` [i la Uniunea European`, dup` alegerile
din 2005, toate acestea demonstreaz` dinamismul f`r` precedent al mediului actual
de securitate6.
Procesele de stabilizare a securit`]ii [i-au men]inut ritmul alert. Ini]iativele, programele
[i politicile adoptate pentru fortificarea mediului de securitate în lume [i-au demonstrat
utilitatea. Chiar dac`, uneori, finalit`]ile nu au fost atinse în cadrul planificat, procesele
declan[ate progreseaz`.
Riscurile, pericolele [i amenin]`rile la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii mondiale
s-au diversificat, cu toate c` unele dintre formele lor de manifestare au fost mai greu
de depistat într-un interval de timp care s` permit` m`suri eficiente de contracarare.
Situa]ia existent` a impus noi tehnici de evaluare [i monitorizare a surselor de instabilitate,
concomitent cu înfiin]area [i dezvoltarea unor capabilit`]i adecvate de reac]ie în timp
[i în spa]iu.
Efectele globaliz`rii au început s` se resimt`. Economia mondial`, dup` o perioad`
apreciabil` de reflux, s-a revigorat. Fluxurile de bunuri [i de investi]ii, dezvoltarea
tehnologic` [i progresul democra]iei au adus mai mult` libertate [i prosperitate
oamenilor7. În acest context, amenin]`rile transna]ionale (terorismul, migra]ia [i traficul
de droguri [i materiale strategice, crima organizat`), profitând de permeabilitatea
frontierelor, au avut mai multe [anse de a se propaga la scar` planetar`. Lupta împotriva
lor a devenit o nou` [i original` component` a globaliz`rii.
Accesul diferen]iat al statelor la resurse a lezat rela]iile dintre acestea. Dac`, pân` acum,
situa]ia era din ce în ce mai greu de controlat în zonele afectate de conflicte armate,
ultimele zile ale lui 2004 au adùgat cutremurul devastator din sudul Asiei, soldat
cu sute de mii de mor]i [i pagube materiale incomensurabile, care a f`cut imposibil
accesul a 13 state sau p`r]i importante din acestea la principala resurs` a vie]ii – apa.
Ajutorul interna]ional, cât de mare [i de prompt ar fi, nu rezolv` problema decât pe moment.
Banca Mondial` apreciaz` c` reconstruc]ia ar putea dura peste 10 ani. În acest
interval de timp, greut`]ile vor p`rea, de multe ori, insurmontabile, apatia [i dezn`dejdea
pot pune u[or st`pânire nu numai pe mase, dar [i pe conduc`torii lor. Se creeaz`,
astfel, oportunit`]i, de care, indubitabil, vor profita atât reprezentan]ii crimei organizate,
cât [i organiza]iile teroriste cu bazele de recrutare aici.
5
General de brigad` Valeriu Nicu], Implica]ii ale mediului de securitate asupra stabilit`]ii europene.
Contribu]ii la asigurarea [i dezvoltarea securit`]ii regionale [i globale, în vol. Provoc`ri la adresa securit`]ii
[i strategiei la începutul secolului XXI, Sec]iunea Ap`rare [i Securitate Na]ional`, Bucure[ti,
Editura UNAp., 2005.
6
Ibidem, pp. 4-5.
7
Javier Solana, Une Europe sûre dans un monde meilleur, Stratégie européenne de sécurité,
în http://ue.eu.int/pressdata/fr/reports/76256.pdf.
81
Situa]ia a determinat Uniunea European` s` propun` înfiin]area unei For]e de Reac]ie
Rapid`, cu un efectiv de 5 000 de oameni, a c`rei principal` misiune s` fie interven]ia
specializat` în zonele calamitate8.
De[i statisticile arat` c`, în anul 2004, num`rul [i amploarea conflictelor care
au la origine dispute teritoriale au sc`zut, r`zboiul dintre palestinieni [i israelieni a continuat
în forme specifice. Dispari]ia lui Yasser Arafat nu a adus lini[tea, iar noul lider palestinian
înc` nu are for]a [i anvergura s` realizeze negocieri concrete cu oficialit`]ile israeliene.
Totu[i, se întrev`d [i evolu]ii pozitive. Mi[carea Hamas pare s` fie interesat` s` devin`
parte din Autoritatea Palestinian`. Este un semn bun c` [i popula]ia palestinian`
simpatizant` a Hamasului consider` c` este cazul s` intre în legalitatea procesului de pace
din zon`, s` regândeasc` drumul de violen]`, de Intifad`. În aceste condi]ii, este posibil
ca “foaia de parcurs” s` fie renegociat`. Înalte oficialit`]i ale ONU sper` în crearea
unui stat palestinian, pân` în anul 2008, chiar dac` se consider` ratat momentul 2005,
a[a cum era prev`zut în “foaia” ini]ial`9.
În anul 2004, progresele [tiin]ei [i tehnicii cu aplicabilitate militar` au condus,
pe de o parte, la polarizarea celei mai noi tehnologii în cadrul statelor cu economii dezvoltate,
oferindu-le posibilitatea de a preg`ti un r`zboi de genera]ia a IV-a, iar, pe de alt` parte,
la accentuarea temerii prolifer`rii armelor de distrugere în mas`. Mijloacele biologice
au devenit mai periculoase decât cele chimice sau nucleare, deoarece pot ajunge mai u[or
în mâinile actorilor nonstatali interesa]i de destabilizarea societ`]ii.
Pentru construc]ia lumii viitoare, modul de stingere a focarelor de conflict din Orient
[i rezultatul ac]iunii se vor r`sfrânge în mod direct asupra normaliz`rii rela]iilor euroatlantice.
Deocamdat`, întârzie solu]iile de rezolvare a antinomiei, de reconciliere, reabilitare
[i reconstruc]ie vizavi de contrainsurgen]a sus]inut` [i amplificat` de ac]iuni teroriste.
Unii anali[ti apreciaz` c` aceast` enorm` confuzie este punctul de plecare al viitorului
progres în multe dintre problemele nodale ale lumii de mâine.
Dac` nu vor ap`rea condi]ii [i circumstan]e sau o concentrare de putere, realizat`
pe baza în]elegerii dintre statele lumii, care s` diminueze sursele de instabilitate existente,
trendul ordinii mondiale nu va conduce c`tre o lume mai sigur`. Amestecul de politici
[i strategii incoerente [i ezitante în domeniul securit`]ii, propuse [i dezvoltate de actorii
interna]ionali [i institu]iile specializate, nu va putea modifica în bine aspectul actual
al mediului de securitate.
În acest context, ap`rarea statelor împotriva riscurilor, pericolelor [i amenin]`rilor
trebuie s` se realizeze atât în mod tradi]ional, prin politici [i strategii individuale,
cât [i prin forme colective de ac]iune, adaptate permanent la caracteristicile mediului
de securitate în derulare. De[i cel mai pu]in de dorit este confruntarea armat`, nu trebuie
uitat c` aceasta înc` ocup` un loc distinct în panoplia rela]iilor dintre diferi]i actori cu valoare
mai mult sau mai pu]in interna]ional`, dar ale c`ror ac]iuni au ecouri cu rezonan]` mondial`.
8
CSSAS, Mediul de securitate în anul 2004, în Hominis, 2005.
9
Ibidem.
82
Actualul mediu de securitate se caracterizeaz` [i prin apari]ia unor noi tipuri
de amenin]`ri [i riscuri. Amplificarea [i diversificarea riscurilor [i direc]ionarea acestora,
în condi]iile existen]ei unor vulnerabilit`]i interne [i a unor conjuncturi favorizante,
pot genera amenin]`ri la adresa securit`]ii interna]ionale care impun adoptarea
unor modalit`]i de ac]iune flexibile [i eficiente10.
Principalii factori de risc în noul mediu interna]ional pot fi genera]i, în principal,
de posibilele evolu]ii negative în plan subregional în domeniul democratiz`rii, al prolifer`rii
armelor de distrugere în mas`, a armamentelor [i mijloacelor letale neconven]ionale,
al dezvolt`rii fenomenului terorist, a crimei organizate transfrontaliere, a traficului ilegal,
a migra]iei clandestine [i a unor fluxuri masive de refugia]i, ac]iuni de incitare la intoleran]`,
extremism [i separatism, limitarea accesului pentru unele state la resurse [i oportunit`]i
regionale, importante pentru realizarea intereselor lor na]ionale.
La adresa securit`]ii regionale [i globale pot ac]iona [i riscuri asimetrice
neconven]ionale, care pot fi generate de terorism politic [i interna]ional, sub toate formele
sale (nuclear, chimic, biologic [i informatic), de ac]iuni imagologice destinate în mod
premeditat afect`rii imaginii ]`rii noastre în plan extern, precum [i de provocarea deliberat`
de ac]iuni care pot declan[a catastrofe ecologice11. În afara factorilor de risc, securitatea
poate fi afectat` [i de vulnerabilit`]ile interne, care pot îmbr`ca diferite forme. Principalele
vulnerabilit`]i pot fi: insuficien]a resurselor alocate institu]iilor de siguran]` [i ap`rare
public`, adâncirea inechit`]ilor sociale, proliferarea economiei subterane [i accentuarea
corup]iei, criminalitatea economic`, perturbarea ordinii publice, posibilitatea producerii
unor dezastre ecologice, catastrofe naturale, men]inerea la un nivel sc`zut a infrastructurii
informa]ionale [i emigrarea, care poate lua propor]ii de mas` în cazul existen]ei
unor fenomene [i procese socio-economice sc`pate de sub control.
Concluzionând, putem spune c`, în actualul context geopolitic, riscurile [i amenin]`rile
clasice la adresa securit`]ii se men]in la nivel minim, de actualitate r`mânând cele asimetrice,
care pot s` se manifeste în forme [i modalit`]i mai pu]in cunoscute.
10
General prof. univ. dr. Eugen B`d`lan, România în noul mediu de securitate dup` summitul
de la Istanbul, în vol. Surse de instabilitate la nivel global [i regional, Bucure[ti, Editura UNAp., 2004, pp. 2-3.
11
Ibidem, p. 3.
83
]c ii PIVOT
)
SA
°
60
s (U
an
and
°
Oce
30
Isl
ian
eut
and
ific
Al
Isl
el
Pac
ang
Wr
s
and
fle Isl
rth
Isl an 0°
ril
No
18
Ku
0°
s
and
and
eri ce
Isl
Sib O
all
an
rsh
w c
Ma
Ne ti
Arc
ati
n
rib
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
0°
rea
of
s
ya
ml12
and
Ko
tes
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
ver
lom
i
Fij
Fe
Se
So
wa
lia
a
Tai
ine
)
SA
es
go
°
Gu
pin
30
(U
on
ilip
w
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
Pa
led
a
ia
re
in
Ca
ss
w
Ch
a)
Ne
°
urm
m
60
Ru
tna
ya
(B
os
Vie
ml
ar
La
nd
ia
a Ze
{I
anm
La
od
an
u.
and
) mb
vay
zst
Bh
ef
My
ei
Jos
ail
rgy
diaCa
un
n
No
.
ng
pal
Th
sta
Br
nz
Ky
Ba
nd
Ne
s (In
n
Fra
kh
ia
sta
ala
ys
iki
za
and
Ze
ala
Taj
n
Ka
Isl
w
ista
)
or.
Ne
M
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
sta
Uz
ard
ani
di
an
An
do
eni
alb
In
ore
gh
tan
rkm
In
Af
Sv
Oce
gap
lia
kis
an
a
Tu
Sin
d
nk
Pa
aij
stra
an
tic 0°
La
erb
lan Lithu tvi ia
nl
La ton
Sri
nia ia
Az
Fi
Ar Georg
Au
Es
n
Be ania
Ira
Arc
us
lar
va
)
Al Ma go Roma Mo ne
ay
me
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
) No
ia E.
n. Sw
an
d
abA.
Ma
it
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
°
wa
tar
ey
60
en.
ArU.
ael b. Sy
Po
ves
lga
Jan
Qa
Ku
rk
(D
nia
Gr ia Bu
ldi
o. ng
Tu
dan
ban c. .
do
Is.
De
Cz any
ma
Ma
itz Auech.
ng
Isr Le
s. Yu
Jor
roe
Tas
Slo s.
rm
d Ki
p.
Fa
i
l. Ge
Cy
th.
ud
e
Bo
en
.)
eec
ite
Ne
en
Sa
Un
m
.
d (D
Ye
Be
Sw
ly
t
Ita
°
yp
60
uti
a
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
Fra
nd
ce
ee
and
lan
a
ela
ali
ia
Gr
Ire
Isl
nO
nis
m
Ic
ia
ere
Tu
So
by
n
esm
da
dia
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
Sp
ce
es
In
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
nz rund
rtu
Oce
ge
r
Ch
ire da anda
ca
and
r
Po
ge
co
Al
s
as
e
Isl
tiu
R.
Ni
.) oroc
qu
d
an Ug
ag
an
uri
lan
A.
tic
ffin
0°
bi
)
ad
Ma
nd
or.
C.
s (Sp M
am
12
Ba
ou
M
a (M
an
wf
oz
har
n
Ne
Atl
ali
ire Benin so
roo
M
Rw
and
Sa
Fa
ia
M
of
me
ger
an
na
and
y Isl
rn
ala
Ca
rth
e)
Ni
rki
ste
Za
anc
Isl
ia
Oce
M
nar
e
Bu
We
bw
an
and
t (Fr
No
Ca
a
n
rit
bi
Isl
ba
bo
oze
ine Togo
Ivo
m
au
ia
m
tic
Ga
nd
s Cr
Za
la
0°
tor
D’
M
Zi
go
Vic
ila
18
Arc
te
Île
SINAPS~
and
pe
i
a
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
. Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
nk
ng
&
o
Ba
tsw
th
au
eri
Co
e
me
on
iss
aso
Lib
Le
ia
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
e
Sa
m
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad
ica
0°
Can
12
g
c
er
bli
pu
a
Am
.)
as
nic
a (Fr
Re
an
ham
o
mi
bag
yan and s
an
do
A.
ian
Do
Oce
e Ba
nic
To
rba
of
Gu
S.
mi
Ba
Th
S)
U.
Fre e
nch
Do
o (U
am
tes
ad
tic
rin
Su a
°
nid
Ric
90
Sta
Tri
an
Gu
o
ert
Atl
Pu
ited
ba
iti
ela
Ha
Cu
e
uth
zu
.
Un
Ho lize Jam
a)
°
60
ne
tin
°
So
Ve
gen
60
a)
s
ura
tin
Ar
zil
a
gen
agu
nd
Be
by
a
a
bi
Ar
Bra
car
tic
ed
m
ico
by
im
Ni
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
M
tarc
UK
r
, cla
do
t
a
Pa
Ric
ate
°
lva
by
UK
30
Gu
m.
sta
An
r
by
ia
(ad
an
Co
El
do
ay
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
nas
Pa
ua
Pe
or)
uth
lvi
ug
ific
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
s Isl
a
in
rth
Isl
ago
nt
and
ge
lap
No
Ar
lkl
Ga
a
land
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
60
ts r
Oce
A.
S.
U.
ific
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
ne
0°
ly
12
Po
ch
en
General de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

Fr
0°
15
°
30
°
60
M
area Neagr` nu s-a albit. {i nici nu s-a cumin]it pe deplin, de[i nu putem
spune c` n-a fost destul de cuminte. Ea are probleme cu salinitatea,
cu lipsa curen]ilor verticali [i cu stabilitatea ]`rmurilor, cu furtunile,
cu ecologia [i, din ce în ce mai mult, cu trafican]ii, poate [i cu pira]ii, dar n-au intrat zilele
în sac ! Probabil c` vor mai ap`rea [i altele, de[i nu ducem lips` de ele. Odinioar`, cor`bierii
se temeau de valurile ei, iar imperiile otoman, rus [i, într-o oarecare m`sur`, [i cel habsburgic
o considerau un fel de zon`-tampon [i chiar de falie, de[i fiecare mai avea, pe undeva,
prin ni[te camere negre, [i alte planuri. Occidentul european se confrunta [i înc` se confrunt`
cu destule chestiuni privind Mediterana, nordul Africii, centrul Europei [i, mai ales,
Balcanii, pentru a-[i mai bate capul [i cu Marea Neagr`. Dar aceast` mare exist`
[i, în afar` de faptul c`, neavând curen]i verticali, sub 180 de metri nu exist` via]`,
nici oxigen, deci tot ce se afl` pe fundul ei – cor`bii, ruine ale unor castele, fosile,
m`rturii geologice etc. – s-ar putea s` fie intact, ea mai poate prezenta [i o alt` importan]`.
Foarte mare, credem noi, riveranii, pentru cine dore[te s` aib` ochi s` o vad`.
Realit`]i [i mentalit`]i
Nu a existat niciodat` o foarte mare b`t`lie pentru Marea Neagr`. Poate, cu excep]ia
Imperiului ]arist [i, mai târziu, a celui sovietic, care vizau înc` o direc]ie strategic`
de înv`luire [i chiar de invazie, prin Mediterana, a Europei Occidentale (pentru sovietici,
se numea teatrul de opera]ii de Sud-Vest), deci Strâmtorile, nimeni nu s-a interesat
prea mult [i prea insistent de Marea Neagr`, nici m`car de zona ei extins`, care înseamn`,
totu[i, [i altceva în afar` de spa]iul fluid al unei m`ri aproape închise. Nici imperiile
mai vechi, nici cele mai noi, nici cele trecute, nici cele recente [i, probabil, nici cele
viitoare nu-[i bat prea mult capul cu o astfel de zon`. Pontul Euxin nu era deloc ospitalier
pentru cor`biile romane care, atunci când ajungeau aici, nu se îndep`rtau prea mult
de coaste, nici pentru cele grece[ti, înc`rcate cu m`rfuri, iar Drumul M`t`sii nu trecea
chiar prin Marea Neagr`, ci doar pe ]`rmul ei sudic. Este adev`rat, Imperiul habsburgic
viza [i el, într-un fel, Marea Neagr`, dar nu în mod direct, ci prin ... Gurile Dun`rii.
În acest sens, întrucât era aproape complet lipsit de flexibilitate strategic` în acest spa]iu
84
estic, a realizat, în mod expres, în interiorul Carpa]ilor de Curbur`, în zona ]inuturilor
care azi se numesc Harghita, Covasna [i o parte din Mure[, cea mai mare concentrare
de neromâni – un adev`rat cap de pod strategic exact în centrul geografic al românismului –,
prin care viza cel pu]in patru mari obiective strategice, între care se situeaz` [i posibilitatea
cuceririi rapide a Por]ii Foc[anilor [i, de aici, a Gurilor Dun`rii [i realizarea unei ie[iri
la Marea Neagr`. O astfel de manevr` strategic` ar fi împu[cat trei iepuri dintr-o dat`,
ceea ce se întâmpl` mai rar, chiar [i atunci când este vorba de imperii mari [i agresive: ie[irea
la înc` o mare (în afar` de Adriatica), st`pânirea complet` a culoarului strategic al Dun`rii
[i separarea celor dou` principate române[ti, exact în zona lor de confluen]`. Celelalte
trei obiective se refer` la crearea condi]iilor pentru o eventual` manevr` strategic`
pe direc]ii exterioare în zona Gali]iei de odinioar`, realizarea unei flexibilit`]i strategice
la ad`postul Carpa]ilor, în zona cea mai protejat` dar [i cea mai vulnerabil`, dac` se aveau
în vedere faptele petrecute cu secole în urm`, adic` migra]iile [i, mai ales, ac]iunea
Hoardei de Aur, din 1241, [i crearea unei enclave prin care s` se men]in` [i s` se sus]in`,
prin secole, o zon` inaccesibil` românilor, un antiromânism permanent, care s` pun`
probleme în viitor. De fapt, tot cam a[a stau lucrurile [i cu capul de pod musulman
din Balcani, nimic nou sub soare ...
Dar, la drept vorbind, toate cele [ase ]`ri riverane M`rii Negre au, unele, probleme
de acest gen. În Turcia, exist` un “cap de pod” kurd, în Georgia, exist` enclave explozive,
în Rusia, explodeaz` mereu Cecenia [i nu numai, în Ucraina, popula]ia rus` [i rusofon`
numeroas` (în Crimeea, procentajul ru[ilor ajunge la 60%) [i alte minorit`]i pot pune
probleme, iar Bulgaria, nu este nici ea lipsit` de unele provoc`ri de acest gen, oricât
de omogen` s-ar crede.
Multe dintre problemele zonei nu au fost luate în considera]ie, pentru c` nu au solu]ii
simple [i, ca atare, nimeni (nici Uniunea European`, nici NATO, nici alte organiza]ii
[i organisme interna]ionale) nu-[i asum` r`spunderi care nu pot fi îndeplinite cu siguran]`
[i într-un interval de timp rezonabil. De aici nu rezult` îns` c` astfel de probleme nu exist`,
nici c`, dac` totu[i se admite c` exist`, nu trebuie rezolvate.
Zona are, într-adev`r, numeroase probleme. Imperiul rus, în dorin]a sa de a st`pâni
intr`rile în marile culoare strategice de odinioar`, îndeosebi Gali]ia, Moldova dintre Prut
[i Nistru [i Gurile Dun`rii (cele trei mari culoare strategice vizate de Imperiul rus,
[i nu numai, sunt: Gali]ia, spa]iul de la nordul lan]ului muntos al Carpa]ilor [i Alpilor,
pân` în Normandia; culoarul strategic al Dun`rii [i culoarul strategic maritim – Marea
Neagr`, Marea Egee, Marea Mediteran`), a schimbat sau, în orice caz, a stimulat
schimbarea compozi]iei popula]iei în raioanele de la nordul Gurilor Dun`rii (Kahul
[i Ismail), din ]inutul Her]ei [i din nordul Bucovinei [i a construit drumuri solide,
cu orientare nord-sud, pe rocada strategic` dintre intr`rile în aceste culoare. Evident,
aceast` rocad` se situeaz` între Prut [i Nistru. Toate aranjamentele care au urmat,
inclusiv delimitarea frontierei între Ucraina [i Republica Moldova, imediat dup` Al Doilea
R`zboi Mondial, au vizat îndep`rtarea românilor de la Gurile Dun`rii [i crearea unui fapt
împlinit cu implica]ii pe termen lung, concretizat, azi, în numeroasele provoc`ri cu care
se confrunt` Republica Moldova, inclusiv în presiunile ce se exercit` pentru federalizarea
acesteia. Osetiile [i, în general, conflictualitatea din Caucaz dau de furc` Georgiei,
85
Rusia se confrunt`, în zon`, cu problema cecen` [i nu numai, întrucât situa]ia [i pozi]ia
popula]iei ruse [i rusofone din Ucraina [i nerespectarea dolean]elor acesteia [i a celorlalte
pot genera, în anumite condi]ii, conflictualitate, problemele dintre Ucraina [i România,
îndeosebi privind platoul continental al M`rii Negre, dar [i altele, sunt înc` nerezolvate,
presiunea kurd` în Turcia r`mâne o amenin]are [i chiar un factor de risc major în zon`,
la care se adaug` complicatele probleme ale Balcanilor de Vest [i cele din vecin`tatea
imediat`, adic` din Orientul Apropiat [i din Orientul Mijlociu Extins.
Peste toate acestea, competi]ia, parteneriatele [i strategiile de punere în oper`
a unor politici de acces la resursele energetice caspice [i chiar la cele din Marea Neagr`,
pentru c` [i acestea sunt [i vor fi din ce în ce mai mult necesare, cùtate [i foarte importante,
exploatarea [i transportul lor ar putea genera noi paliere de confruntare sau de confluen]`,
noi provoc`ri [i noi probleme ce vor trebui rezolvate.
Timpul a f`cut ca, tot aici, în acest spa]iu, s` se separe, uneori, s` se rup` [i, în cele
din urm`, s` se accepte, s` se suporte [i chiar s` convie]uiasc` mai mult sau mai pu]in
dramatic trei mari civiliza]ii – cea european`, cea asiatic` [i cea islamic` – [i dou`
din cele trei mari religii monoteiste – cre[tinismul (ortodoxismul [i catolicismul) [i islamul.
P`cile de la Westfalia tr`seser` o linie de demarca]ie, care ajungea [i prin aceast` zon`.
Ea a guvernat mult` vreme realit`]ile [i mentalit`]ile europene, ajungând [i pân` dincolo
de ocean. Inclusiv profesorul american Samuel P. Huntington, de la Harvard, în celebra
lui carte Ciocnirea civiliza]iilor, vorbe[te de o astfel de fractur`, pe care o delimiteaz`
cu o linie care trece în zona civiliza]iei occidentale ]`rile baltice, Ucraina subcarpatic`,
Transilvania, Croa]ia, Slovenia [i o parte din Bosnia [i Her]egovina. Dincolo de aceast`
line, adic` la est [i sud-est de ea, se afl`, în concep]ia profesorului de la Harvard, civiliza]ia
ortodox` [i o parte din cea islamic` ... Nici aceast` linie, dup` cum se vede, nu bag`
în seam` regiunea M`rii Negre, nici m`car regiunea extins` a M`rii Negre, de[i falia
sau zona de separare strategic`, de contact [i, în acela[i timp, de ruptur`, se afl` aici,
în acest spa]iu, [i nu acolo, prin inima cea mai fierbinte [i cea mai chinuit` a popoarelor
din Carpa]i [i din Balcani.
{i înc` ceva, foarte important: Marea Neagr` se afl` undeva în zona culoarelor
trafican]ilor de droguri, de carne vie [i de arme, iar acest lucru poate genera [i între]ine
pirateria, crima organizat` [i chiar terorismul.
Dinamica unui proces complex [i complicat

Identific`m cel pu]in cinci modalit`]i politice [i strategice majore de realizare a stabilit`]ii
[i securit`]ii în lume sau pe regiuni întinse, foarte importante din punct de vedere geopolitic,
geoeconomic, politic [i militar, astfel:
• o arhitectur` interna]ional`, care are la baz` un sistem de legi, principii [i norme
elaborate [i impuse de organiza]iile [i organismele interna]ionale, îndeosebi
de ONU sau girate de ONU, dar [i de organiza]iile [i organismele interna]ionale
[i de marile puteri;
• descurajarea politic` [i militar` a crizelor [i conflictelor, izolarea, îndiguirea
[i rezolvarea celor existente [i prevenirea celor posibile, cu o puternic` sus]inere
economic`;
86
• extinderea dinamic` a zonelor puternice de securitate [i stabilitate;
• consolidarea securit`]ii [i a stabilit`]ii statelor [i parteneriatelor;
• transformarea unor zone tradi]ionale de confruntare sau a unor zone-tampon,
zone indiferente, zone de falie strategic` în zone de confluen]`.
Toate aceste modalit`]i sunt actuale [i interac]ioneaz`. Într-un anume sens,
putem spune c` nu exist` una f`r` cealalt`. Armonizarea lor este îns` extrem de dificil`,
întrucât, de[i interdependen]ele au crescut semnificativ, lumea nu a ajuns înc` la acel
stadiu în care condi]ion`rile [i intercondi]ion`rile s` fie armonioase. Lumea se afl`
înc` într-o stare conflictual` [i, probabil, a[a va r`mâne înc` mul]i ani, înc` multe secole.
Dar, amenin]`rile – de la cele nucleare la cele geofizice – sunt atât de mari, încât nici un stat,
nici o mare putere, nici o organiza]ie interna]ional` [i nici vreo alt` entitate nu pot fi
în m`sur` s`-[i asigure individual, f`r` aportul unor parteneri puternici [i stabili, securitatea
[i stabilitatea. Securitatea [i stabilitatea devin, f`r` nici o îndoial`, din ce în ce mai mult
func]ii, competen]e [i ac]iuni colective. Ele se prezint` ca o construc]ie la care particip`
[i trebuie s` participe to]i, chiar dac`, deocamdat`, unii mai pun înc` be]e în roate,
iar al]ii trag chiulul.
Conceperea [i punerea în oper` a unei arhitecturi interna]ionale, care s` previn`
r`zboiul [i conflictul armat [i s` duc` la securitate [i stabilitate, nu revin numai ONU,
cum s-ar crede la prima vedere, ci tuturor actorilor statali, interna]ionali [i nonstatali.
Or, deocamdat`, acest lucru este foarte greu de realizat, lumea fiind extrem de divizat`,
de ierarhizat`, de fracturat`, de defazat` [i de decalat`. O astfel de arhitectur` ar presupune
o puternic` filozofie de re]ea, iar aceasta se afl` abia la început de drum, în faza unor realit`]i
haotice [i a unor procesualit`]i complexe, dinamice, dar înc` hazardate [i incoerente.
Este ca [i cum ai pune un Mercedes, creat s` dezvolte o vitez` de 400 de kilometri la or`,
s` mearg` cu o astfel de vitez` pe un drum de ]ar`, îngust, f`cut pentru c`ru]e, având
curbe de 90 de grade, cu denivel`ri [i cu gropi de o jum`tate de metru. Re]eaua Internet
[i, în general, filozofia [i fizionomia de re]ea se suprapun peste o lume care se desf`[oar`
între spa]ii ce apar]in înc`, în acest secol al XXI-lea, epocii de piatr`, [i spa]ii virtuale,
ce preconizeaz` [i definesc secolul al XXII-lea. În acest condi]ii, ONU este considerat`
a fi insuficient` [i chiar desuet`, marile puteri sunt neputincioase, organiza]iile
[i organismele interna]ionale se încurc` în legi, în reglement`ri înstufate [i în birocra]ii
de tot felul, armele amenin]`, asimetria prolifereaz`, încrederea scade sau, în orice caz,
nu cunoa[te dezvolt`ri spectaculoase, nici m`car semnificative, suspiciunile cresc, reac]iile
la globalizare se multiplic`, decalajele sporesc, s`r`cia se dezvolt`, mediul se deterioreaz`,
Cosmosul amenin]` ... [i fiecare dintre noi se întreab` ce ar mai fi de f`cut ...
Descurajarea politic` [i militar`, îndeosebi cea militar`, vine masiv din perioada
“r`zboiului rece”. Ea exist` îns` dintotdeauna [i va exista totdeauna, întrucât, cum spune
românul, “frica p`ze[te via”. Descurajarea politic` [i militar` se bazeaz` înc` pe arma
nuclear`, pe sisteme de arme ultraperfec]ionate, pe capacitatea de a distruge, de a avertiza
[i de a impune. Ea este valabil`, în sensul cunoscut, într-o epoc` simetric` [i disimetric`
(nonsimetric`), adic` într-o epoc` în care fiecare îl poate lovi n`prasnic pe cel`lalt
87
cu acelea[i arme [i într-o epoc` în care decalajele tehnologice sunt atât de mari,
încât cel slab nu are nici o [ans` în fa]a celui puternic. Descurajarea este îns` valabil`
[i în epoca asimetric`, în care, de[i decalajele tehnologice se men]in [i chiar cresc,
fiecare dintre posibilii adversari exploateaz` la maximum vulnerabilit`]ile celuilalt
[i îl love[te acolo unde îl doare cel mai tare. Cu alte cuvinte, în toate cazurile, descurajarea
creeaz` un fel de terorism al descuraj`rii, care, sc`pat de sub control, poate duce
la catastrofe. Avertismentele sunt destul de clare în acest sens, dar lumea nu le prea ia
în seam`. De aceea, stabilitatea [i securitatea prin descurajare reciproc` – simetric`,
nonsimetric` sau asimetric` – înseamn` teroare, înseamn` terorism. Ea poate duce
la prevenirea unor crize sau conflicte, la izolarea sau îndiguirea unor zone, dar costurile
sunt foarte mari, rezultatele nesemnificative sau dezastruoase, iar efectele greu de prev`zut
[i de controlat. Descurajarea, atât ca obiectiv politic, cât [i ca strategie, nu poate îns` lipsi
din rela]iile interna]ionale, din arsenalele mijloacelor care creeaz`, impun, conserv`
[i gestioneaz` zone întinse de securitate [i stabilitate.
Una dintre cele mai performante modalit`]i politice [i strategice de realizare
a securit`]ii [i stabilit`]ii o constituie extinderea dinamic` a entit`]ilor economice, politice,
militare [i de securitate deja existente. În general, este vorba de extinderea NATO
[i a Uniunii Europene. Înainte de a se trece la extinderea propriu-zis` a NATO,
spre exemplu, s-a creat “Parteneriatul pentru Pace”, care a avut [i are înc` un succes
remarcabil [i un rol nesperat în procesul de construc]ie euroatlantic` a unui mediu
de securitate care s` duc` nu numai la preg`tirea comun` a viitorilor membri ai Alian]ei,
ci [i la declan[area, din interior, a unui proces de stabilizare a zonelor tradi]ional tensionate
sau conflictuale.
Desigur, o astfel de stabilizare nu este definitiv`, nu are un suport foarte solid,
întrucât nu se poate trece cu u[urin]` peste secole de confruntare, de umilin]`, de suferin]`
sau, în unele cazuri, de indiferen]`. Aceste sentimente fac parte din memoria na]iunilor,
dar [i dintr-o con[tiin]` colectiv` a convie]uirilor. Memoria colectiv` [i sensibilitatea
colectiv` sunt foarte puternice [i, în anumite împrejur`ri, pot provoca reac]ii nu numai
greu de controlat [i de dezamorsat, ci [i greu de în]eles [i de acceptat. Reac]iile extrem
de virulente [i de violente ale emigran]ilor de odinioar`, stabili]i la Paris, la Londra,
la Berlin, la Bruxelles [i în foarte multe alte ora[e europene [i deveni]i cet`]eni ai ]`rilor
europene, cet`]eni europeni, chiar dac` nu sunt foarte greu de explicat [i de în]eles,
constituie un avertisment. Oamenii nu sunt ma[ini, iar comunit`]ile omene[ti au, deseori,
alte legi [i un alt comportament decât cel dat de însumarea aritmetic` a comportamentelor
[i atitudinilor individuale ...
De aceea, extinderea Uniunii Europene [i a NATO nu constituie o “acaparare”
de noi teritorii, nici o simpl` “convertire” a fostelor ]`ri comuniste la valorile lumii
occidentale. Ea este [i trebuie s` fie compatibil` [i consonant` cu atitudinile,
determin`rile, dorin]ele [i interesele vitale ale statelor care se integreaz` în aceste entit`]i,
cu valorile [i orizonturile lor de a[teptare. Niciodat`, pân` în acest moment, nu a fost
posibil` realizarea de jure [i de facto a unit`]ii continentului european, a unei entit`]i
88
europene integrate [i integrale – economice, politice [i de securitate, întrucât adversitatea
[i sentimentul de ruptur`, de falie erau mult mai puternice decât sentimentul de unitate
civiliza]ional`. Uniunea European` nu se extinde în zonele de instabilitate economic`,
politic` [i militar`. Aceasta este o certitudine care face parte din filozofia extinderii
[i realiz`rii unit`]ii continentului. Ea nu se implic` nemijlocit în rezolvarea problemelor
statelor [i regiunilor, ci le cere acestora s` [i le rezolve, sprijinindu-i în acest sens
cu toate mijloacele de care dispune. A[adar, extinderea european` nu este un t`v`lug
care-i lini[te[te pe rebeli, îi face mai toleran]i pe na]ionali[tii extremi[ti, îi pune la punct
pe terori[ti, înl`tur` corup]ia, asigur` ordinea public` [i creeaz` mecanisme de siguran]`
a statului. Uniunea European` accept`, în arealul ei, doar acele state care îndeplinesc
condi]iile puse [i impuse de ea. Uniunea European` nu cucere[te, nu exploateaz`
[i nu administreaz`, ci accept` sau respinge candidaturi la arealul sù economic, politic
[i de securitate [i stabilitate, numai în m`sura în care candida]ii sunt siguri [i performan]i.
Mai mult, printr-o strategie bine elaborat`, ea pune în oper` un concept politic de mare
importan]`, cel de bun` vecin`tate. De asemenea, Uniunea European` dezvolt`
parteneriate strategice cu alte entit`]i importante, cum ar fi: Statele Unite, Rusia,
China, India, Orientul Mijlociu [i Apropiat, zona mediteranean` etc. Ea vine cu un suport
economic [i financiar puternic, dar nu are suficiente resurse energetice [i de materii
prime, de unde rezult` o dependen]` tot mai pronun]at` fa]` de acestea [i, în consecin]`,
o apropiere dinamic` de Rusia, de Golf, de Asia Central`, de Marea Caspic` [i, evident,
de Marea Neagr`.
Strategia european` de securitate vizeaz` stabilizarea zonelor, reducerea decalajelor,
prevenirea amenin]`rilor, competitivitatea economic` [i social`, eliminarea
conflictualit`]ii, a corup]iei [i criminalit`]ii, securizarea frontierelor [i respectarea legii.
Dar, ea nu stabilizeaz`, ci doar men]ine stabilitatea, nu reduce decalajele, ci doar cere
o economie de pia]` performant` [i asigur` condi]ii pentru men]inerea [i dezvoltarea
acesteia, nu previne amenin]`rile, ci cere reducerea vulnerabilit`]ilor la acestea [i capacit`]i
corespunz`toare de reac]ie.
A[adar, Uniunea European` accept` doar acele state care \[i consolideaz`, prin efort
propriu sau/[i prin cooperare, securitatea [i stabilitatea, care dezvolt` parteneriate
[i se dovedesc a fi suficient de puternice, pe de o parte, pentru a se integra în comunitatea
european`, care se prezint` a fi foarte dur`, concuren]ial` [i competitiv`, [i, pe de alt`
parte, pentru a contribui în mod substan]ial la înt`rirea puterii continentului.
NATO nu pune atâtea condi]ii, întrucât, prin extinderea Alian]ei nu se vizeaz` neap`rat
cre[terea performan]ei economice, de[i nici aceasta nu este de neglijat, ci dezvoltarea
unei entit`]i euroatlantice de securitate [i ap`rare, care s` construiasc`, s` consolideze
[i s` impun`, atât prin descurajare, cât [i prin ac]iune direct`, stabilitate [i securitate
îndeosebi în zone europene [i eurasiatice de falii strategice, în regiuni tradi]ional conflictuale
[i în zone cu geometrie variabil` în ceea ce prive[te stabilitatea [i conflictualitatea.
De aceea, actualul concept strategic al Alian]ei dep`[e[te conceptul de r`zboi
cu beligeran]i, secularul binom ofensiv`-ap`rare, [i abordeaz` un plan mult mai vast
89
privind securitatea prin cooperare, prevenirea r`zboiului, combaterea terorismului
[i a amenin]`rilor asimetrice, men]inerea p`cii [i, în acest sens, gestionarea corespunz`-
toare a crizelor [i a conflictelor. Aceasta înseamn` c` fiecare dintre membrii Alian]ei
devine responsabil nu doar pentru ap`rarea frontierelor sale [i a celor ale Alian]ei,
ci [i pentru stingerea oric`ror conflicte sau premise de conflicte care, nesupravegheate,
necontrolate [i neoprite la timp, pot duce la un conflict major [i chiar la un r`zboi pustiitor.
Alian]a trebuie s` fie flexibil`, cu structuri [i strategii adaptabile la orice situa]ie,
s` contribuie efectiv la gestionarea situa]iei strategice, asumându-[i toate riscurile
[i responsabilit`]ile adiacente.
Dar, cea mai interesant` modalitate de realizare [i consolidare a stabilit`]ii
[i, pe aceast` baz`, a securit`]ii ni se pare a fi transformarea unor zone tradi]ionale
de confruntare [i a unor zone-tampon, zone de indiferen]` strategic`, zone de falie, zone
în disput` sau considerate ca riscante în zone de confluen]` strategic`.
De la confruntare la confluen]`
Zona extins` a M`rii Negre este o regiune care se poate transforma dintr-un spa]iu
de confruntare într-unul de confluen]`. Chiar dac` un astfel de areal nu se afl`, la ora actual`,
în disput` [i nu se gr`be[te nimeni s` amplaseze aici portavioane, submarine nucleare,
baze navale de anvergur`, zona ofer`, totu[i, un poten]ial uria[ pentru o eventual` strategie
de sudare [i securizare a spa]iului eurasiatic, exact pe una dintre faliile sale cele mai adânci
[i cele mai confuze.
Strategia de securizare a regiunii ar putea avea trei dimensiuni esen]iale, consonante
[i, în acela[i timp, complementare: extinderea NATO [i a Uniunii Europene [i includerea
regiunii în arealul de securitate [i stabilitate european [i euroatlantic; definirea
[i consolidarea unei entit`]i de cooperare economic`, social`, politic` [i militar` pe arealul
zonei M`rii Negre Extinse; participarea fiec`rui stat din regiune la aceast` construc]ie,
prin armonizarea intereselor, estomparea conflictualit`]ii tradi]ionale [i participarea activ`
în cadrul organiza]iilor [i al structurilor create aici (Organiza]ia de Cooperare Economic`
la Marea Neagr` – OCEMN, BLACKSEAFOR, SEEBRIG etc.).
Consiliul NATO-Rusia [i Consiliul NATO-Ucraina, parteneriatul strategic dintre Rusia
[i Uniunea European`, candidatura la Uniunea European` a Turciei [i, în viitor, a Rusiei,
Ucrainei, Georgiei [i a altor ]`ri din zona caucazian` etc. reprezint` modalit`]i de securizare
economic`, politic` [i militar` a zonei [i de creare a premiselor pentru realizarea unui concept
politic, economic [i de securitate eurasiatic important pentru securitatea întregii lumi.
Am putea spune c` unul dintre pilonii de securitate [i stabilitate de valoare mondial`
trebuie realizat aici, în zona de contact, de confluen]` [i de falie dintre continentul
european [i cel asiatic, la ie[irea din vechiul foaier perturbator, care se întindea
între nordul M`rii Caspice [i Manciuria, de unde s-au produs, odinioar` marile migra]ii,
iar azi se dezvolt` un trafic intens de droguri, de carne vie [i de arme, adic` în zona
cea mai pu]in stabil` [i cea mai greu încercat`.
Dar, în opinia noastr`, cea mai eficient` modalitate de transformare a acestei zone
într-un spa]iu de confluen]`, adic` de cooperare, de încredere, de stabilitate [i de securitate,
90
o reprezint` ac]iunea din interior. Nimeni nu este [i nu poate fi mai interesat de stabilitatea
acestei zone ca entit`]ile care o compun. NATO vizeaz` îndeosebi construirea unor structuri
[i a unei arhitecturi care s` asigure gestionarea crizelor [i a conflictelor dintr-o zon`
mai extins` – inclusiv din Orientul Mijlociu Extins [i din Asia Central`, Uniunea European`
este interesat` de stabilitatea acestei zone, îndeosebi ca regiune marginal` de transfer
energetic [i de siguran]` a frontierelor sale, alte structuri [i mari puteri vizeaz`, probabil,
modalit`]i de control al pivotului eurasiatic (heartland) de care vorbea geopoliticianul
britanic Harold F. Mackinder, [i altfel decât prin activizarea marginilor (rimland), adic`
prin crearea unor pivo]i pe cercul exterior [i în zonele off shore [i generarea unor strategii
de îndiguire (Nicolas Spykman), iar celelalte mari puteri (în afar` de cele din Uniunea
European` sau împreun` cu ele), care apar]in spa]iului eurasiatic (Rusia, China, India
[i chiar Orientul Mijlociu Extins), este posibil s` doreasc`, în primul rând, accesul
la resursele energetice, prevenirea conflictualit`]ii [i o dezvoltare durabil`, iar acest lucru
nu poate fi realizat decât dac` zonele de contact dintre ele [i dintre cele dou` continente
sunt stabile [i sigure. Este [i motivul pentru care, spre exemplu, Rusia a considerat
drept o prioritate rezolvarea problemelor de-a lungul a 7 000 km de frontier` cu China,
inclusiv a celor care priveau cele 2 500 de insule de pe Amur. {i le-a rezolvat, cele dou`
mari puteri aflându-se acum într-o rela]ie de parteneriat strategic.
Transformarea zonei extinse a M`rii Negre într-un spa]iu de confluen]` ar ridica
dintr-odat` aceast` regiune la rangul de generatoare de securitate [i stabilitate,
care ar putea influen]a atât Orientul Apropiat, cât [i alte zone conflictuale de pe cercul
num`rul doi: Balcanii de Vest, Marea Egee, Orientul Apropiat, Cecenia [i Transnistria.
Nu va fi deloc u[or, pentru c` ]`rile riverane – Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, România
[i Bulgaria – nu s-au aflat niciodat` în rela]ii de amici]ie prelungit`, ci, dimpotriv`, suport`
înc` multe traume de pe vremea politicilor imperiale, dar realizarea unei entit`]i
de securitate [i cooperare la Marea Neagr` constituie una dintre pu]inele modalit`]i
viabile de ridicare a acestei zone [i de asigurare a dezvolt`rii durabile a ]`rilor de aici.
Desigur, fiecare dintre marii actori de care depinde o astfel de construc]ie î[i are
orizonturile sale de a[teptare, dar [i alte variante, care pot sau nu s` fie consonante
[i complementare cu speran]ele transform`rii regiunii M`rii Negre într-o zon` de confluen]`,
cum ar fi, spre exemplu, stabilizarea, cu prioritate, a Orientului Mijlociu Extins, a Asiei
Centrale [i a Afghanistanului, pentru c` aici este vorba nu doar de voin]` politic`,
ci [i de putin]` economic` [i financiar` [i de o anumit` disponibilitate interna]ional`
în sus]inerea [i finan]area strategiilor care ar putea pune în oper` asemenea politici.
Dac` ]`rile riverane [i cele de pe nivelul urm`tor al elipsei strategice a M`rii Negre
nu î[i armonizeaz` politicile [i strategiile construirii, în primul rând, prin mijloace
proprii, a unei asemenea entit`]i, este pu]in probabil ca factorii exteriori, inclusiv Uniunea
European`, s` pluseze mai mult decât interesele lor o cer. Spre exemplu, Uniunea European`
dezvolt` un parteneriat strategic cu Rusia [i cu China, iar materializarea lui geopolitic`
se realizeaz` prin activarea unui coridor strategic prin ]`rile baltice, prin Siberia (zon`
extrem de bogat` în resurse energetice), prin Coreea de Sud [i China. De asemenea,
91
Uniunea European` realizeaz` un parteneriat strategic cu India, cu ]`rile din Peninsula
Indochina [i cu Orientul Mijlociu, activând coridorul strategic de pe rimland. În acest fel,
zona M`rii Negre, care se prezint` a fi cea mai direct` [i cea mai eficient` spre aceste
spa]ii, ar putea fi evitat`. Or, activarea ei, printr-un efort conjugat în primul rând al ]`rilor
din zon`, ar putea schimba complet datele problemei, centrând interesul [i, deci, [i resursele
financiare corespunz`toare spre aceast` zon`, de mare importan]`, în opinia noastr`,
pentru stabilitatea eurasiatic`.
O astfel de politic` trebuie s` genereze îns` strategii viabile [i programe corespun-
z`toare, prin care s` se demonstreze c`, de pilonul de securitate [i de stabilitate
care se poate realiza în zona extins` a M`rii Negre, depinde stabilitatea întregului spa]iu
eurasiatic, întrucât, într-o astfel de arhitectur`, vechiul spa]iu al Pontului Euxin poate reveni
la valoarea de adev`rat` sinaps` strategic` pe care a avut-o cândva, în Antichitatea
timpurie [i chiar în Evul Mediu.
Zona extins` a M`rii Negre se prezint` din ce în ce mai mult, cu sau f`r` voia noastr`,
ca un adev`rat nod geopolitic de re]ea. Lumea asiatic`, lumea arab`, lumea european`
î[i dau sau ar putea s`-[i dea întâlnire aici, chiar dac`, deocamdat`, se privesc cu oarecare
indiferen]` [i chiar cu neîncredere peste luciul unei ape care nu [i-a epuizat nici pe departe
legendele [i argumentele. Monografiile excep]ionale ale lui Br`tianu [i Grigore Antipa
despre Marea Neagr` sunt de o tulbur`toare actualitate, întrucât Marea Neagr`,
chiar dac` apar]ine întregii lumi, este, în primul rând, marea noastr`. {i trebuie s-o cunoa[tem,
s-o iubim [i s-o respect`m !
92
Triptic strategic
l
and °
Isl 60
s (U
SA
)
CORNUL
an
°
Oce
30
u
ian
ific
eut
and
Al
Isl
Pac
el
ang
Wr
rth
s
and
Isl
No
0°
ril
18
Ku
an
0°
and
s
Oce
and
Isl
ls
Isl
all
an
tic
rsh
eri
Ma
Sib
Arc
ati
Ne
rib
n
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
rea
0°
of
s
and
ya
Ko
tes
ml12
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
lom
ver
i
Fij
Fe
Se
an
So
iw
a
lia
Ta
ine
)
SA
es
°
go
Gu
30
pin
(U
on
w
ilip
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
u
pu
on
a
Pa
led
in
Ca
Ch
ia
w
a)
Ne
urm
°
m
ss
60
tna
ya
(B
os
Vie
ml
Ru
La
ar
nd
ia
a Ze
anm
od
La
an
u.
and
) mb
Bh
zst
vay
My
ef
ei
ail
diaCa
Jos
rgy
ala Brun
.
n
No
ng
pal
Th
sta
Ky
nd
nz
Ba
Ne
s (In
n
ia
Fra
ala
kh
ista
ys
Ze
and
za
jik
n
w
Ka
Ta
Isl
ista
Ne
)
or.
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
p ne
a
sta
Uz
ard
ani
di
an
do
An
eni
In
lia
ore
alb
gh
tan
In
rkm
Oce
Af
gap
Sv
kis
an
a
Tu
stra
Sin
nk
AFRICII
d
Pa
aij
an
0°
La
tic
erb
lan Lithu tvi ia
nl
Au
Sri
La ton
nia ia
Az
a
Fi
Ar Georg
n
Es
Arc
Be ania
Ira
us
lar
va
Al Ma go Roma Mo ne
)
me
ay
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
ia E.
) No
an
n. Sw
abA.
it
°
Ma
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
wa
tar
60
ey
ArU.
en.
ael b. Sy
ves
Po
lga
Qa
Jan
Ku
rk
a
(D
ldi
ani
Gr ia Bu
o. ng
dan
Tu
ban c. .
do
Ma
Is.
De
Cz any
sm
itz Auech.
Isr Le
ng
s. Yu
Jor
roe
Ta
Slo s.
rm
d Ki
p.
i
Fa
Cy
l. Ge
ud
Be th.
e
Bo
en
eec
.)
ite
Ne
Sa
en
m
Un
Ye
d (D
Sw
ly
t
Ita
°
yp
uti
a
60
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
ce
Fra
nd
d
ee
lan
a
and
nO
ali
ela
ia
Gr
Ire
Isl
nis
m
Ic
ia
a
Tu
ere
So
by
dia
da
esm
Li
ic
hi
ain
Su
Ell
Et
In
Sp
es
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
Oce
nz rund
rtu
r
ge
Ch
ire da anda
ca
r
and
Po
ge
co
Al
s
as
e
tiu
R.
Isl
tic
Ni
qu
.) oroc
an Ug
ag
d
an
uri
lan
A.
bi
ffin
ad
Ma
0°
)
or.
nd
C.
am
s (Sp M
M
12
an
Ba
a (M
ou
Atl
oz
wf
n
har
ali
Ne
ire Be so
M
roo
Rw
and
Fa
Sa
ia
M
of
me
rth
ger
nin
an
na
ala
y Isl
and
rn
e)
Ca
Ni
rki
ste
anc
Za
Oce
Isl
ia
No
e
nar
Bu
We
bw
t (Fr
an
and
Ca
a
n
bi
rit
ba
bo
oze
tic
Isl
ine Togo
Ivo
m
au
m
Ga
ia
s Cr
0°
nd
Za
la
D’
tor
Zi
M
18
go
Arc
ila
Île
Vic
te
pe
a
and
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
g
ine mb Se
an
.
ng
nk
o
&
a
tsw
th
Ba
Co
au
eri
e
me
on
aso
iss
Lib
ia
Le
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
Sa
m
e
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad ica
0°
Can
12
er
c
bli
Am
ETIOPIA {I ERITREEA,
pu
te
a
.)
as
an
ela Tri Ba minic
a (Fr
Re
ham
o
bag
yan and s
of Oce
an
do
ian
Do
A.
e Ba
nic
To
rba
Gu
S.
tes
mi
Th
S)
tic
U.
Fre e
nch
Do
am
o (U
Gu ad
°
rin
Su a
nid
90
Sta
Ric
an
Atl
o
ert
ited
Pu
ba
iti
Ha
Cu
Un uth
zu
.
a)
Ho lize Jam
°
So
tin
ne
60
°
gen
60
zil
Ve
a)
s
tin
ura
Ar
a
gen
agu
nd
by
Be
Bra
Ar
bi
ed
car
a
m
ico
im
by
Ni
tic
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
UK
M
, cla
r
tarc
do
a
Pa
°
Ric
by
ate
lva
30
UK
Gu
m.
sta
by
r
(ad
an
ia
Co
El
do
ay
An
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
a
Ec
ra
ru
Ge
y
nas
Pa
ua
Pe
or)
uth
ific
lvi
ug
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
rth
s Isl
a
in
Isl
ago
nt
No
and
ge
lap
Ar
lkl
s
Ga
land
Fa
°
ile
30
n Is
r
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
UN NOU CONFLICT ARMAT ?

60
Oce
A.
t
S.
ific
U.
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
0°
ne
s
12
ly
Po
ch
en
Fr
0°
15
°
30
°
60
Alexandra SARCINSCHI
B
inomul geopolitic Etiopia-Eritreea, a[a cum reiese din analiza periodic`
a situa]iei interna]ionale realizat` de c`tre International Crisis Group,
este caracterizat ca având un înalt grad de risc de degenerare, din nou,
în conflict. De[i, oficial, conflictul a fost declan[at în anul 1998, r`d`cinile sale sunt
în secolul al XIX-lea, atunci când Italia a atacat Etiopia de pe teritoriul eritreean.
Victorioas`, Etiopia a r`mas în afara spa]iului colonial italian, îns` enclavizat` [i înconjurat`
de colonii engleze (Kenya, Sudan, Somaliland), italiene (Eritreea, Somalia) [i franceze
(Djibouti)1. Mai mult, dup` o perioad` în care a fost plasat` sub mandat britanic, Eritreea
a fost atribuit` Etiopiei (1955), de[i nu fusese niciodat` parte a acesteia. În anul 1991,
Frontul pentru Eliberarea Poporului Eritreean (FEPE) a pus st`pânire pe capitala Asmara
[i a stabilit un guvern provizoriu, iar doi ani mai târziu, Eritreea [i-a rec`p`tat independen]a.
Totu[i, neîn]elegerile dintre cele dou` ]`ri au continuat, culminând cu o ciocnire la grani]`
(1998), ce a escaladat, la scurt timp, într-un conflict armat de amploare. Conflictul
sângeros a durat aproape doi ani, timp în care peste 100 000 de solda]i au fost uci[i
[i peste un milion de persoane au fost dislocate. Ca urmare la presiunile f`cute
de Consiliul de Securitate al ONU pentru încetarea focului [i embargoul asupra armelor
impus ambelor ]`ri, la 18 iunie 2000 a fost semnat un acord provizoriu de pace, sub supra-
vegherea Organiza]iei pentru Unitate African` (OUA). De asemenea, o misiune a ONU
(UNMEE) a fost stabilit` prin Rezolu]ia nr. 1312 (31 iulie 2000) a Consiliului de Securitate
al ONU, c`reia i-au fost desemnate urm`toarele sarcini: stabilirea [i men]inerea leg`turii
cu p`r]ile implicate, vizitarea cartierelor generale ale Etiopiei [i Eritreei [i a altor unit`]i
din zona de ac]iune a UNMEE, stabilirea [i implementarea unui mecanism pentru verificarea
respect`rii ordinului de încetare a focului [i a ostilit`]ilor, preg`tirea pentru stabilirea
Comisiei Militare pentru coordonare [i asistarea planific`rii unei opera]ii viitoare
de men]inere a p`cii. O nou` rezolu]ie a Consiliului de Securitate, Rezolu]ia nr. 1320
1
Chauprade Aymeric [i François Thual, Dic]ionar de geopolitic`, Bucure[ti, Grupul Editorial Corint, 2003.
93
(15 septembrie 2000), a autorizat UNMEE s` desf`[oare pân` la 4 200 de militari, inclusiv
220 de militari observatori, trei batalioane de infanterie [i unit`]i de suport aferente,
pentru a monitoriza încetarea focului [i demarcarea grani]ei între Etiopia [i Eritreea.
La UNMEE au participat [i particip` trupe din Algeria, Australia, Austria, Bangladesh,
Benin, Bulgaria, China, Croa]ia, Cehia, Finlanda, Fran]a, Gambia, Ghana, Grecia, Iran,
Italia, Malaysia, Namibia, Nepal, Nigeria, Norvegia, Paraguay, Peru, Polonia, România,
Rusia, SUA, Uruguay [i Zambia.
Raportul de for]e
ale p\r]ilor direct implicate în conflict
În ceea ce prive[te raportul de for]e, Etiopia se afl` pe o pozi]ie net superioar`
Eritreei. Numai la capitolul num`r al popula]iei, ca o component` a puterii militare,
Etiopia dep`[e[te cu peste 60 de milioane popula]ia Eritreei (73 053 286 de locuitori,
fa]` de 4 561 599 de locuitori2). De asemenea, [i produsul intern brut al celor dou` ]`ri
este pe m`sur`: Etiopia – 54,89 miliarde USD, iar Eritreea – 4,154 miliarde UDS.
Aceste cifre se reflect` [i în situa]ia for]elor armate ale celor dou` ]`ri. Dac`,
în mai 1998, situa]ia lor militar` era extrem de precar` (între anii 1993 [i 1998, Etiopia
[i-a p`strat un num`r constant de militari – 120 000, iar Eritreea [i-a redus for]ele armate
de la 100 000 militari la 47 000), Cheltuieli militare (milioane USD)
800
în anul 2004, Etiopia avea 163 000
600
de militari, iar Eritreea, cu o popula]ie Etiopia
400
sc`zut`, aproape 200 000 de militari, Eritreea
în timp ce cheltuielile militare,

200
în ambele ]`ri, au fluctuat, a[a cum 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
reiese din graficul al`turat3.
Pozi]ia superioar` a Etiopiei este ilustrat` [i de caracterizarea pe care i-o fac anali[tii
americani, de “na]iune-pivot” a Africii Nord-Centrale. Pentru marile puteri ale lumii, în special
pentru SUA, importan]a sa este strategic`, întrucât Etiopia poate fi folosit` ca punct
de stabilitate [i sprijin pentru promovarea intereselor de suprimare a Revolu]iei Islamice
[i pentru intensificarea cooper`rii cu celelalte guverne din regiune. Con[tient` de valoarea
sa geopolitic`, Addis Abeba crede cu putere c` poate ignora oficialit`]ile eritreene [i poate
men]ine controlul asupra disputatului ora[ Badme, folosindu-[i calit`]ile diplomatice.
Asmara, în schimb, se simte izolat` în plan interna]ional. Mai mult, regimul
pre[edintelui Isaias Afwerki, care cap`t` din ce în ce mai multe caracteristici dictatoriale,
se confrunt` cu o situa]ie intern` extrem de dificil`: s`r`cie persistent`, nerespectarea
drepturilor [i a libert`]ilor civile etc. Cu toate acestea, pozi]ia Eritreei este sus]inut`
de comunitatea interna]ional` care, prin intermediul ONU, îi recunoa[te dreptul legal
2
Cf. The CIA World Factbook 2005, http://www.cia.gov.
3
Cifrele sunt preluate din baza de date FIRST SIPRI.
94
asupra ora[ului Badme. Aceast` situa]ie este unul dintre rezultatele strategiei de atragere
a interesului marilor puteri, promovat` de Asmara cu scopul de a compensa sl`biciunea
sa militar` [i diplomatic`. Totu[i, ac]iunile oficialilor eritreeni nu sunt încununate de succes,
deoarece, cel pu]in deocamdat`, sunt obliga]i s` amenin]e cu folosirea mijloacelor militare
pentru a-[i face auzit` vocea, ceea ce îi poate condamna în scurt timp la izolare interna]ional`.
Rena[terea tensiunilor
[i impactul asupra stabilit\]ii regionale
De[i situa]ia p`rea c` este sub control, rela]iile dintre cei doi vecini au început
din nou s` se deterioreze. Principalul motiv a fost stabilirea apartenen]ei ora[ului Badme
la teritoriul eritreean. În timp ce Etiopia a respins aceast` hot`râre, Eritreea a refuzat
negocierea oric`rei noi în]elegeri cu Reprezentantul Special al ONU pentru Etiopia-Eritreea,
Lloyd Axworthy. Procesul de demarcare a grani]ei a fost din nou amânat, iar tensiunile
din zon` au sporit.
La începutul anului 2005, oficialii ONU au observat faptul c` traficul de armament
a luat amploare în regiune, ceea ce spore[te riscul declan[`rii unui nou r`zboi. Paradoxal,
de la impunerea embargoului asupra comer]ului cu arme c`tre Etiopia [i Eritreea,
din anul 2000, num`rul armamentului greu de]inut de aceste dou` ]`ri a crescut
de la 920 (2000) la 1 210 (2003) în Etiopia, respectiv de la 330 (2000) la 370 (2003)
în Eritreea 4. Deocamdat`, oficialii ONU, de[i au f`cut un apel insistent pentru respectarea
embargoului asupra comer]ului cu armament, nu au f`cut publice numele ]`rilor care furni-
zeaz` arme celor dou` p`r]i beligerante, îns` sunt aduse în discu]ie nume ale unor mai vechi
furnizori din China, Bulgaria, Rusia, Italia, Israel [i chiar SUA.
Pe lâng` aceste tendin]e, Reprezentantul Special al ONU pentru Etiopia [i Eritreea
a observat c` ambele p`r]i au adoptat un ton mult mai militarizat al dialogului dintre ele.
Din acest motiv, la 13 septembrie 2005, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezolu]ia
nr. 1622, document ce face un apel insistent la cele dou` ]`ri s` rezolve pa[nic disputa
referitoare la demarcarea grani]ei. ONU a specificat c` Etiopia trebuie s` accepte pe deplin
grani]a stabilit` în 2002 de c`tre Comisia Independent` de Grani]` Eritreea-Etiopia.
Asmara, centrul politico-administrativ al Eritreei, a r`spuns la aceast` rezolu]ie
prin amenin]area c` va folosi for]a militar` dac` Addis Abeba nu va accepta imediat
demarca]ia stabilit` de Comisie.
Mai mult, prim-ministrul etiopian, Meles Zenawi, a declarat în presa interna]ional`
c` Eritreea a masat trupe la grani]a cu Etiopia, care, mascate, intr` în zona temporar`
de securitate (19 octombrie 2005). Este demn de semnalat faptul c` Eritreea interzisese
anterior zborurile elicopterelor ONU deasupra acestei zone, ceea ce, în prezent, împiedic`
Organiza]ia în a verifica afirma]iile prim-ministrului etiopian.
4
Ibidem.
95
În prezent, atât SUA, cât [i alia]ii europeni [i alte mari puteri se afl` în fa]a unei dileme
provocate de strategia îndr`znea]` a Eritreei. Dac` vor e[ua în realizarea unei presiuni
mai eficiente asupra Etiopiei, vor crea un precedent destabilizator pentru alte conflicte
ce se desf`[oar` în Africa. Dac` vor reu[i în aceast` misiune, exist` riscul alien`rii
[i destabiliz`rii Etiopiei. Oricare ar fi atitudinea comunit`]ii interna]ionale, este evident
faptul c`, în regiune, gradul de instabilitate a crescut substan]ial.
Este cunoscut faptul c`, în Cornul Africii, problema traficului cu armament este
critic`. Conflictul dintre Etiopia [i Eritreea o acutizeaz` [i mai mult, în primul rând pentru
c`, în preg`tirile pentru confruntarea militar`, cele dou` ]`ri au importat mari cantit`]i
de armament u[or. În cel de-al doilea rând, acordul de pace a l`sat multe aspecte nerezolvate,
care, a[a cum se dovede[te în prezent, pot declan[a un nou conflict armat, ce va atrage
noi furnizori de armament. În fine, r`zboiul a l`sat în urm` mari cantit`]i de armament
u[or [i greu ce va fi disponibil pe pia]a regional` [i va complica [i mai mult implementarea
m`surilor de dezarmare a ]`rilor africane.
A[adar, de[i actuala politic` deosebit de periculoas` ce guverneaz` rela]iile dintre
Etiopia [i Eritreea nu pare a conduce la un conflict iminent de amploare, ambele p`r]i
implicate sunt con[tiente, totu[i, de faptul c` sporirea tensiunilor [i retorica cu tent`
beligerant` din dezbaterile asupra problemei grani]ei nu vor avea drept finalitate
rezolvarea pa[nic` a problemelor, ci, dimpotriv`, vor fi create premisele intensific`rii
st`rii de instabilitate intern` [i regional`.
96
] ii ORIENTUL
)
SA
and °
Isl 60
s (U
an
°
Oce
30
ian
eut
and
u
ific
Al
Isl
el
Pac
ang
Wr
s
and
rth
Isl
an 180°
ril
No
Ku
0°
s
and
ol
and
Oce
Isl
Isl
all
an
rsh
eri
tic
Ma
Sib
Arc
w
ati
Ne
rib
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
0°
rea
of
s
ya
ml12
Ko
and
tes
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
ver
lom
i
Fij
Fe
Se
So
wa
lia
a
Tai
ine
)
SA
es
go
°
Gu
pin
30
(U
on
ilip
w
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
Pa
ev
led
a
ia
in
Ca
ss
w
Ch
a)
Ne
°
urm
m
60
Ru
tna
ya
(B
os
Vie
ml
ar
La
nd
ia
a Ze
anm
La
od
an
u.
and
) mb
vay
zst
Bh
ef
My
ei
Jos
ail
rgy
diaCa
un
n
No
.
ng
pal
Th
sta
Br
nz
Ky
Ba
nd
Ne
s (In
n
Fra
kh
ia
sta
ala
ys
iki
za
and
Ze
ala
Taj
n
Ka
Isl
w
ista
)
or.
Ne
M
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
Uz
sta
ard
ani
di
an
An
do
eni
alb
In
gh
ore
tan
rkm
In
Af
Sv
Oce
gap
lia
kis
an
MIJLOCIU
Tu
a
d
Sin
nk
Pa
aij
stra
an
tic 0°
La
erb
lan Lithu tvi ia
nl
La ton
Sri
nia ia
Az
Fi
Ar Georg
Es
Au
Be ania
Ira
Arc
us
lar
va
)
Al Ma go Roma Mo ne
ay
me
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
) No
ia E.
n. Sw
an
d
abA.
Ma
it
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
°
wa
tar
ey
60
en.
ArU.
ael b. Sy
Po
ves
lga
Jan
Qa
Ku
rk
(D
nia
Bu
ldi
o. ng
Tu
dan
ban c. .
do
Is.
De
Cz any
ma
Ma
itz Auech.
ng
s. Yu
Isr Le
Jor
roe
Tas
Slo s.
rm
d Ki
p.
ia
Fa
i
l. Ge
Cy
Be th.
ud
e
Bo
en
.)
eec
ite
Ne
en
Sa
Un
m
.
Gr
d (D
Ye
Sw
ly
t
Ita
°
yp
60
uti
a
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
Fra
nd
ce
ee
and
lan
ig ce
a
ela
ali
ia
Gr
Ire
Isl
nO
nis
m
Ic
ia
ere
Tu
So
by
n
esm
da
dia
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
Sp
es
In
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
nz rund
rtu
Oce
ge
r
Ch
ire da anda
ca
and
r
Po
ge
co
Al
s
as
e
Isl
tiu
R.
Ni
.) oroc
qu
d
an Ug
ag
an
uri
lan
A.
tic
ffin
0°
bi
)
ad
Ma
nd
or.
C.
s (Sp M
am
12
Ba
ou
M
a (M
an
wf
oz
har
n
Ne
Atl
ali
ire Benin so
roo
M
Rw
and
Sa
Fa
ia
M
of
me
ger
an
na
and
y Isl
rn
ala
Ca
rth
e)
Ni
rki
ste
Za
anc
Isl
ia
Oce
M
nar
e
Bu
We
bw
an
and
No
t (Fr
Ca
a
n
rit
bi
Isl
ba
bo
oze
ine Togo
Ivo
m
au
ia
m
tic
Ga
nd
s Cr
Za
la
tor
0°
D’
M
Zi
go
Vic
ila
18
Arc
te
Île
and
pe
a
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
. Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
nk
ng
&
o
Ba
tsw
th
au
eri
Co
e
me
on
iss
aso
Lib
Le
ia
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
e
Sa
m
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad
ica
0°
Can
12
c
er
bli
pu
a
Am
.)
as
nic
a (Fr
Re
an
ham
o
mi
bag
yan and s
an
do
A.
ian
Do
Oce
e Ba
nic
To
rba
of
Gu
S.
mi
Ba
Th
S)
e
U.
Fre e
nch
Do
o (U
am
tes
Gu ad
tic
rin
Su a
°
nid
PREZENT
Ric
90
Sta
Tri
an
o
ert
Atl
Pu
ited
ba
iti
ela
Ha
Cu
uth
zu
.
Un
Ho lize Jam
°
a)
60
ne
tin
at
°
So
Ve
gen
60
a)
s
ura
tin
Ar
zil
a
gen
agu
nd
Be
by
a
a
bi
Ar
Bra
car
tic
ed
m
ico
by
im
Ni
lo
, cla
ed
ex
Co
a
nam
im
Sa mala
M
rc
UK
r
, cla
do
a
Pa
Ric
ate
°
lva
by
ta
30
UK
Gu
m.
sta
An
r
by
ia
(ad
an
Co
El
do
ay
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
Pa
nas
ua
Pe
or)
uth
lvi
ug
ific
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
s Isl
and
a
in
rth
Isl
ago
nt
and
ge
lap
No
Ar
lkl
Ga
land
str
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
60
Oce
A.
{I PERSPECTIVE
S.
U.
ific
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
ne
0°
ly
12
Po
ch
en
Fr
0°
15
°
30
°
60
Cristian B~HN~REANU
O
rientul Mijlociu este un spa]iu cu valoare geopolitic` remarcabil`,
ce înglobeaz` circa jum`tate din resursele mondiale de petrol [i gaze
[i care a cunoscut evolu]ii politico-militare [i economice deosebite
în anii din urm`. Acestea au fost impuse îndeosebi de efectele încet`rii “r`zboiului rece”
[i introducerii regiunii în circuitul economiei mondiale. Definitorii sunt, pentru acest spa]iu,
regresul regimurilor dictatoriale (Irak, Siria, Iran) [i accentuarea tendin]elor de modernizare
a societ`]ii; reaprinderea [i intensificarea unor tradi]ionale conflicte regionale (israeliano-
palestinian, problema kurd` etc.); cre[terea influen]ei politico-militare a SUA; extinderea
ac]iunii economico-politice [i militare a Occidentului; amplificarea mi[c`rilor islamice
[i a terorismului interna]ional etc.
Caracterizare
Cei mai proeminen]i actori care s-au consolidat în Orientul Mijlociu sunt Arabia
Saudit`, Irak, Iran [i Turcia. Celelalte ]`ri ale regiunii sunt importante pentru Occident,
dependent energetic, mai ales prin prisma bogatelor rezerve de hidrocarburi existente
în acest spa]iu.
Importan]a Arabiei Saudite (1 960 582 km2) se justific` prin imensele sale resurse
de petrol, pozi]ia strategic` [i locul proeminent în lumea musulman`. Regatul are o popula]ie
de circa 26 417 000 de locuitori1 (demografie în cre[tere galopant`), din care 90% sunt
arabi [i 10% afro-asiatici. Din punctul de vedere al religiei împ`rt`[ite, marea majoritate
a popula]iei se declar` musulman`. Arabia Saudit` (PIB de 249 de miliarde de dolari2) dispune
de importante resurse naturale de petrol, gaze naturale, fier, cupru, aur [i are ie[ire
la Marea Ro[ie [i Golful Persic. Economia este controlat` puternic de stat [i se bazeaz`
în mare parte pe activit`]ile petroliere. Arabia Saudit` este cel mai mare exportator de petrol
[i nucleul OPEC. Al`turi de Kuweit, regatul se afl` în discu]ii cu Iranul asupra demarc`rii
grani]ei maritime. Principalii parteneri comerciali r`mân SUA, Japonia [i China. Guvernul
1
CIA, The World Factbook 2005, www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/tu.html.
2
International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, aprilie 2005.
97
încurajeaz` dezvoltarea sectorului privat, iar priorit`]ile pe termen scurt sunt cre[terea
fondurilor alocate pentru educa]ie [i lucr`ri hidrografice. De[i Arabia Saudit` se confrunt`
cu numeroase critici la adresa structurii absolutiste a puterii [i cu radicalismul islamic,
ea vizeaz` aderarea la Organiza]ia Mondial` a Comer]ului (OMC) [i integrarea nemijlocit`
în circuitele economiei mondiale.
Irakul (437 072 km2) num`r` circa 26 074 906 de locuitori, din care 75-80% sunt arabi,
15-20% kurzi [i 5% asirieni sau al]ii. Din punctul de vedere al religiei împ`rt`[ite, 97% sunt
musulmani, 3% cre[tini. Nordul ]`rii este dominat de popula]ia kurd` (circa 20%
din popula]ie, majoritar musulmani sunni]i), zona central` apar]ine arabilor sunni]i (20%),
iar [ii]ii ocup` zona din sudul Irakului (60%). Irakul (PIB de 90 de miliarde dolari) dispune
de importante resurse de petrol, gaze naturale, fosfa]i [i sulf [i are ie[ire la Golful Persic.
Economia este dominat` de sectorul petrolier. Sanc]iunile economice [i ac]iunile militare
din 1991 [i 2003 au redus drastic activitatea economic`. De altfel, reducerea PIB-ului
din 2001-2002 a fost rezultatul recesiunii economice globale [i al sc`derii pre]urilor
la petrol. Programul ONU “Petrol pentru hran`” a asigurat, într-o oarecare m`sur`,
condi]ii decente de via]` pentru cet`]enii irakieni. În ciuda incertitudinii politice,
distrugerilor din timpul ostilit`]ilor, a atacurilor insurgen]ilor, a sabotajelor [i jafurilor,
guvernul interimar irakian depune eforturi însemnate pentru înfiin]area institu]iilor
necesare implement`rii politicii economice. For]ele Coali]iei asigur` asisten]a în instruirea
trupelor irakiene [i securizarea frontierelor. Rela]iile economice se dezvolt` mai ales
cu ]`rile vestice.
Iranul (1 648 milioane km2) are o popula]ie de 68 017 860 de locuitori, din care
51% sunt persani, 24% azeri, 7% kurzi, 3% arabi etc. Din punctul de vedere al religiei
împ`rt`[ite de 89% se declar` musulmani [ii]i, 9% musulmani sunni]i [i 2% al]ii. Iranul
(PIB de 169 de miliarde dolari) are resurse de petrol, gaze naturale, c`rbune, cupru,
fier [i are ie[ire la Golful Persic [i Marea Caspic`. Activitatea economic` este în majoritate
controlat` de stat. Pre[edintele Khatami continu` reformele economice ale predecesorului
sù, dar rezultatele sunt descurajatoare. De[i sectorul petrolier a adus venituri de circa
30 de miliarde de dolari, sectorul privat este înc` slab dezvoltat, iar ratele infla]iei
[i ale [omajului se men]in la cote înalte. Republica se afl` în disput` cu Irakul asupra frontierei
maritime [i insist` asupra diviz`rii M`rii Caspice în 5 p`r]i egale. Problema armelor
de distrugere în mas` r`mâne o problem` stringent` pentru Occident.
Turcia (780 580 km2) num`r` circa 69 660 559 de locuitori, principala etnie
fiind cea turc` (80% din popula]ie), restul fiind kurzi, iar 99,8% din popula]ie se declar`
adept` a confesiunii islamice sunnite. Turcia (PIB de 300 de miliarde de dolari) dispune
de resurse de c`rbune, fier, cupru, crom, mercur, aur etc. Economia Turciei este un amestec
dinamic între industrie [i servicii moderne [i sectorul tradi]ional al agriculturii [i artizanatului.
De[i sectorul privat cunoa[te o dezvoltare rapid` [i puternic`, statul î[i men]ine controlul
asupra domeniilor economice cheie: industrie, bancar, transporturi [i comunica]ii.
Economia are o tendin]` de revigorare, datorit` atât puternicei asisten]e SUA, UE, BM
[i FMI – în mai 2005, s-a decis acordarea unei infuzii de capital de peste 10 miliarde
de dolari3 –, cât [i a consolid`rii fiscale [i a politicilor monetare riguroase. Turcia este un aliat
3
International Monetary Fund, IMF Executive Board Approves US$10 Billion Stand-By Arrangement
for Turkey, 11 mai 2005, http://www.imf.org/external/np/sec/pr/2005/pr05104.htm.
98
de baz` al NATO [i stat candidat la aderarea la UE. De asemenea, statul turc se afl`
în rela]ii foarte bune cu SUA [i cu Israelul [i este un important membru al Organiza]iei
Mondiale a Comer]ului, exporturile fiind orientate în special c`tre pia]a occidental`.
Pentru viitor, o vulnerabilitate important` o reprezint` deficitul de cont curent, iar reducerea
ratei [omajului [i a economiei subterane constituie provoc`ri-cheie.
Problematica energetic\
Se estimeaz` c`, în urm`toarele decenii, Arabia Saudit` va r`mâne o pies` esen]ial`
pentru dezvoltarea economiei mondiale, în ciuda petrolului din Rusia (5% din rezervele
mondiale) [i din alte state din afara Organiza]iei }`rilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Cu 260 de miliarde de barili, Riadul controleaz` circa 25% din rezervele de ]i]ei de pe glob.
Principalele exploat`ri sunt situate la Ghawar (70 mld. barili) [i Safaniya (19 mld.),
în estul ]`rii. Petrolul se afl` sub autoritatea familiei regale, prin intermediul companiei
Aramco [i acoper` peste 90% din exporturi. Din punctul de vedere al rezervelor de gaz,
Arabia Saudit` se situeaz` pe locul 4 în lume. Riadul are inten]ia s`-[i deschid` par]ial
pia]a energetic`, în special în domeniul gazelor.
În urm`toarele decenii se apreciaz` c` Arabia Saudit` trebuie s`-[i creasc` exporturile
la minimum 22 mil. barili/zi, pentru a satisface cererea interna]ional` de petrol [i pentru
a evita o criz` general`. Regatul î[i va p`stra, astfel, importan]a strategic`. Totodat`, Arabia
Saudit` se preg`te[te pentru aderarea la Organiza]ia Mondial` a Comer]ului (OMC).
Teoretic, procesul de liberalizare economic`, promovat de OMC, ar putea determina erodarea
solidarit`]ii din cadrul OPEC. Riadul caut` s`-[i diversifice rela]iile externe. O “alian]`
petrolier`” cu Federa]ia Rus` ar fi posibil`4, dup` intensificarea rela]iilor la nivel înalt.
O bun` cooperare este pe cale de realizare cu Lukoil, care a ob]inut, la începutul anului 2004,
acces în câmpuri de gaze de 15 mld. dolari. Totodat`, regatul ac]ioneaz` [i la nivel regional,
în comunitatea statelor Golfului, în UE, Asia de Sud-Est [i Extremul Orient.
A doua putere petrolier` a lumii, dup` Arabia Saudit`, r`mâne pe mai departe Irakul,
ce dispune de rezerve confirmate de petrol de circa 113 miliarde de barili. Câmpurile
petroliere sunt situate, în general, în nord-estul [i în sud-estul ]`rii, îns` se suprapun
peste zonele locuite de kurzi, sunni]i (Bagdad-Tikrit) [i, mai ales, [ii]i (Basra). Oleoductele
pentru export sunt: • Irak-Turcia. Sistem paralel de conducte care leag` Kirkuk
de portul Ceyhan, cu o capacitate maxim` de 2,7 mil. barili/zi. Dup` pr`bu[irea regimului
lui Saddam Hussein, Coali]ia [i-a propus de câteva ori s` reia transportul, dar sistemul
a fost sabotat în mod repetat; • Irak-Arabia Saudit`. Permite exportul prin Marea Ro[ie
[i are o capacitate de 1,6 mil. barili/zi. Riadul a închis oleoductul dup` primul r`zboi
din Golf (1990-1991) [i refuz` acum s` permit` curgerea petrolului irakian; • Irak-Siria-
Liban. Leag` Kirkuk de portul Banias. Posed` o capacitate de 300 000 de barili/zi,
îns` nu este opera]ional; • Irak-Israel. Unul dintre cele mai vechi oleoducte, care leag`
ora[ul nordic Mossul de portul Haifa. Vechimea [i capacitatea redus` de transport
(100 000 de barili/zi) trezesc îns` neîncrederea operatorilor.
Victoria militar` a SUA [i r`sturnarea lui Saddam Hussein au modificat raporturile
dintre puteri pe scena petrolier` a Irakului. Cu toate c`, înainte de 2003, Bagdadul
4
Dmitry Litvinovich, Russia and Saudi Arabia: Oiling an unlikely friendship, în News & Trends: Middle
East, volumul 8, issue 19, octombrie 2003.
99
a concesionat aproape jum`tate din petrolul sù (50 de miliarde de barili) Federa]iei Ruse,
Fran]ei, Germaniei, Chinei etc., Washingtonul nu recunoa[te aceste decizii. SUA sus]in
c` “petrolul apar]ine poporului irakian” [i c` accesul trebuie s` fie permis, în primul rând,
statelor Coali]iei. Negocierile discrete cu UE [i Federa]ia Rus` sunt în curs [i se prolifereaz`
deja un compromis.
Iranul de]ine rezerve certe de aproximativ 90 de miliarde de barili (7% din rezervele
mondiale) [i se situeaz` pe locul 4, în urma Arabiei Saudite, Irakului [i Kuweitului.
Majoritatea resurselor se concentreaz` în provincia Khuzetan. În Marea Caspic`,
Teheranul controleaz` rezerve de 15 miliarde de barili. Cu o capacitate de produc]ie
de 3,6-3,7 milioane de barili/zi, Iranul ocup` locul 4 mondial, în urma Arabiei Saudite
(circa 8-9 milioane), SUA (8 milioane) [i Federa]iei Ruse (7 milioane). Exportul atinge
spre 3 milioane barili/zi [i se orienteaz` spre Japonia, China, Coreea de Sud [i UE.
Dup` cum se cunoa[te îns`, petrolul va fi dep`[it într-un viitor apropiat de gazele naturale,
ca “motor” al economiei mondiale. În acest domeniu, Iranul se situeaz` pe cea de-a doua
pozi]ie interna]ional`, cu rezerve de 24 de mii mld. m3, imediat dup` Rusia (47 de mii
mld.). Cel mai important câmp este Pars-Sud, spre Qatar.
Gazele naturale sunt vizate de statele UE, de Turcia, de statele din Asia de Est
[i de Sud-Est [i mai ales de SUA [i Federa]ia Rus`. Interesul coopt`rii Iranului în sistemul
viitor de conducte de la Marea Caspic` la Oceanul Indian [i Golful Persic r`mâne prioritar
pe agenda politicii externe a Administra]iei Bush. Moscova sus]ine Iranul în replic`
[i la proiectele SUA de deschidere, pe la sud, a accesului occidental la rezervele petroliere
[i de gaze naturale din Bazinul Caspic [i Asia Central`, îns` Teheranul nu poate accepta
proiectul Moscovei de a conduce un “OPEC caspic”.
Din punct de vedere energetic, Turcia este esen]ial` pentru realizarea proiectelor
de transport al petrolului [i gazelor naturale dinspre Marea Caspic` spre Europa, ocolind
Rusia. De altfel, Turcia se arat` interesat` de gestionarea tranzitului de petrol [i gaze
din Irakul de Nord, Caucaz [i Marea Neagr`. O aten]ie deosebit` este acordat` sectorului
energetic [i tranzitului hidrocarburilor spre Europa. Proiectul Baku-Tbilisi-Ceyhan
(BTC), conduct` cu o lungime de aproape 1 038 de mile, din care 622 pe teritoriul Turciei,
a fost finalizat, fiind prima conduct` de export petrolier din Marea Caspic` ce nu trece
[i prin Rusia. Turcia sper` s` câ[tige miliarde de dolari din taxele de tranzit. Pe de alt` parte,
lupt`torii PKK [i-au anun]at inten]ia de a ini]ia atacuri asupra por]iunii oleoductului ce trece
pe teritoriul ce ar apar]ine Kurdistanului turc, ceea ce ar produce mari pagube întregii regiuni.
De asemenea, se caut` solu]ii pentru ocolirea strâmtorilor de c`tre traseele
de transport energetic, un exemplu în acest sens fiind gazoductul subacvatic “Blue Stream”,
dinspre Rusia (Izobilnoie) prin Marea Neagr` cu terminalul în Turcia (Samsun), intrat
efectiv în func]iune la finele anului 2003. Un alt important proiect este “Nabucco”
(Iran-Turcia-Balcani-Europa Central`), ce are ca baz` resursele de hidrocarburi din Iran.
Resursele energetice, mai ales petrolul, r`mân principalul element ce st` la baza
activit`]ilor economice [i sociale ale SUA [i Europei, dar [i în restul lumii industrializate.
De aceea, reconstruc]ia [i stabilizarea, într-o nou` arhitectur`, întemeiat` pe parteneriat
[i cooperare, a spa]iului Orientului Mijlociu, constituie o condi]ie sine qua non pentru valori-
ficarea superioar` a resurselor [i asigurarea securit`]ii aliment`rii cu energie [i înl`turarea
100
vechilor dispute geopolitice. Marii competitori economico-politici ai petrolului din Orientul
Mijlociu r`mân SUA, UE, Japonia, China, India [i Asia de Sud-Est.
Starea de securitate
Starea de securitate a regiunii a fost afectat` de tensiunile [i conflictul israeliano-palestinian,
de evenimentele din Turcia, Arabia Saudit`, Irak sau Iran.
Conflictul israeliano-palestinian5
Dup` o perioad` de laten]` a activit`]ii palestiniene, reluarea [irului de atentate
la începutul lunii septembrie 2002 a coincis cu adoptarea Planului “Palestina 2005”6.
Anul 2003 a fost dominat de persisten]a ac]iunilor armate palestiniene, precum [i de replici
israeliene violente înregistrate în Gaza, Cisiordania, Libanul de Sud [i Siria. Incapacitatea
Autorit`]ii Na]ionale Palestiniene de a ]ine sub control mi[c`rile radicale, decizia Israelului
de a construi un sistem de securitate fortificat [i e[ecul marilor puteri de a impune
o solu]ie concertat` au permis prelungirea conflictului violent. Criza irakian` a complicat
[i mai mult problema palestinian`. Pre[edintele G.W. Bush a cerut palestinienilor
[i Israelului s` aplice a[a-numita “foaie de parcurs” (Road Map), adoptat` la începutul
anului 2003.
Pe fondul tension`rii situa]iei locale [i al intensific`rii atentatelor teroriste ale grup`rilor
islamiste, Washingtonul a acceptat planul de retragere unilateral` a for]elor israeliene
pe “zidul de securitate”, conceput de guvernul lui Ariel Sharon. Principal finan]ator
al Autorit`]ii Palestiniene, UE a criticat politica executivului israelian, dar a solicitat
reformarea structurilor palestiniene conduse de Yasser Arafat. Cu toate acestea, europenii
nu au propus o politic` fezabil`, care s` reconcilieze interesele de securitate ale Israelului
cu existen]a unui stat palestinian poten]ial ostil. Situa]ia conflictual` nu este înc` rezolvat`,
dar succesiunea lui Arafat ar putea schimba datele problemei. Probabil c`, dac` cele dou`
p`r]i, mediate de comunitatea interna]ional`, vor reu[i s` g`seasc` mecanismele [i instru-
mentele necesare amân`rii [i apoi înl`tur`rii crizei existente în rela]iile israeliano-palestiniene,
atunci [ansa unei solu]ion`ri va deveni real`.
Problematica instabilit`]ii în Turcia
Popula]ia kurd` este localizat`, în general, în estul [i sud-estul Turciei (zon` strategic`,
unde Ankara dezvolt` ample proiecte energetice) [i în teritoriile Siriei, Irakului [i Iranului.
Zona majoritar kurd`, cu toat` problematica sa etnic`, politico-militar` [i economic`,
a devenit un fel de “c`lcâi al lui Ahile” pentru Turcia modern`.
De altfel, statutul kurzilor din nordul Irakului a creat anumite divergen]e [i în cadrul
Alian]ei Nord-Atlantice. Odat` cu înl`turarea regimului baas de la Bagdad, Turcia s-a temut
de posibila redeschidere a problemei kurde. O prim` criz` s-a înregistrat în cadrul
Consiliului Nord-Atlantic. Autorit`]ile de la Ankara au invocat Articolul 4 al Tratatului
Atlanticului de Nord, care se refer` la efectuarea de consult`ri atunci când securitatea
5
Aymeric Chauprade, François Thual, Dic]ionar de geopolitic`, Bucure[ti, Grupul Editorial Corint,
2003, pp. 172-177.
6
Planul, adoptat de membrii Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (SUA, UE, Federa]ia Rus`
[i ONU), prevedea crearea, în anul 2005, a unui stat palestinian cu frontiere definitive [i recunoscute
pe plan interna]ional.
101
unui membru poate fi amenin]at`. În luna februarie 2003, Fran]a î[i exercit` dreptul
de veto asupra propunerii americane de asigurare a protec]iei Turciei, în cazul unui atac
irakian. Hot`rârea de a desf`[ura avioane de avertizare rapid` [i de baterii antirachet`
în Turcia a fost, îns`, adoptat` în cadrul Comitetului de Planificare a Ap`r`rii, în care Fran]a
nu este membr`. Cu toate acestea, Turcia a ezitat, în martie, s` accepte cererea SUA
de a sprijini activ campania din Irak.
Folosind baze din România [i Bulgaria, Washingtonul a deschis un front în nordul
Irakului, beneficiind de sprijinul mili]iilor kurde locale. De asemenea, administra]ia
George Bush a insistat ca armata turc` s` nu se implice în conflict. În toamna lui 2003,
SUA au solicitat trimiterea unui contingent în Irak, garantând c` trupele turce nu vor fi
desf`[urate în zona majoritar kurd`. În octombrie, Ankara a acceptat cererea american`
– având interesul s` controleze zona petrolier` Mossul, îns` parlamentul a refuzat
participarea Turciei la interven]ia coali]iei conduse de Statele Unite. În a doua jum`tate
a anului 2003, autonomizarea unor zone din Irakul de Nord a apropiat sensibil Turcia,
Siria [i Iranul, nelini[tite de posibilitatea recrudescen]ei mi[c`rilor kurde radicale
[i de scenariile unui “Mare Kurdistan” unificat [i independent.
Programul nuclear iranian
O problem` înc` nerezolvat` o reprezint` programul nuclear iranian, dezvoltat
în colaborare cu Federa]ia Rus` [i Pakistanul. Înc` din 1995, Iranul a început construc]ia
[i dezvoltarea reactorului 1 al Centralei de la Busher. Noile autorit`]i de la Teheran
au sus]inut [i sus]in c` cercet`rile au drept obiectiv dezvoltarea unui program energetic
civil, îns` guvernul american [i reprezentan]ii Agen]iei Interna]ionale pentru Energie
Atomic` b`nuiesc c` obiectivul real ar fi producerea armei atomice. De altfel, loca]ii
în care se desf`[oar` activit`]i nucleare au fost descoperite la Natanz [i Lashkar Ab’Ad
(uzine pentru îmbog`]irea uraniului), la Arak (fabric` de ap` grea), la Karaj [i Anarak
(depozite de de[euri radioactive)7. Pe întreg parcursul anului 2004 s-au manifestat tensiuni
nucleare americano-iraniene, iar Marea Britanie, Germania, Fran]a [i Federa]ia Rus`
au încercat s` aplaneze disputa [i s` ob]in` dreptul Iranului de a dezvolta un program
nuclear civil. Problematica armelor nucleare iraniene este deosebit de complex`,
putând avea ca efect ini]ierea unei periculoase curse a înarm`rii nucleare în Orientul Mijlociu8.
În acest context, pentru SUA, Federa]ia Rus` [i UE, Iranul r`mâne o pies` esen]ial`
în balan]a de putere a regiunii.
Terorismul
Terorismul g`se[te condi]ii favorabile de dezvoltare în Arabia Saudit` – mul]i tineri,
s`raci, f`r` speran]`, gata de a fi recruta]i de diverse grup`ri radicale. De altfel, mul]i
membri Al-Qaeda provin din Arabia Saudit`. Autorit`]ile de la Riad nu au fost capabile
s` anihileze aceast` grupare, iar consecin]ele s-au v`zut. Dup` 11 septembrie, familia
regal` a fost criticat` din cauza incapacit`]ii sale de a combate terorismul, unele voci
acuzând-o chiar de complicitate, de sponsorizare a terorismului. Imaginea statului a fost
profund afectat`.
7
www.globalsecurity.org-wmd-world-iran.
8
Alexandra Sarcinschi, Republica Islamic` Iran, în Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 3/2005, p. 146.
102
De[i nu a participat la campania din Irak, Arabia Saudit` a pledat pentru recunoa[terea
Consiliului de Guvernare, instalat de Coali]ia Interna]ional`, [i a predat SUA câ]iva presupu[i
terori[ti, pe radicalii ceceni [i pe islami[tii din Balcani sau Kashmir. De asemenea, Riadul
este suspectat c` finan]eaz` mi[c`rile radicale, gen Hamas. Oricum, încercând s` concureze
Iranul la conducerea lumii musulmane, Arabia Saudit` a sprijinit cu fonduri organiza]iile
de diferite orient`ri, care militeaz` pentru crearea unui stat palestinian.
În Irak, transferul puterii c`tre popor a fost îngreunat de deosebirile [i contradic]iile
dintre grupurile etnico-religioase, de tendin]ele clare autonomiste [i de starea permanent`
de “gheril` urban`”, dominat` tot mai insistent de atacuri teroriste [i sinuciga[e, r`piri
de persoane. Cele trei componente ale insurgen]ei din Irak – gherilele na]ionalist-islamiste,
adep]ii transna]ionali ai Jihadului [i militan]ii [ii]i – au continuat atacurile asupra for]elor
Coali]iei Interna]ionale, culminând cu atacul din Mossul din decembrie 2004. În 2005,
SUA vor avea de înfruntat un adversar mult mai bine organizat, ce î[i procur` arme
nu numai de pe pia]a neagr`, ci [i din depozitele secrete ale fostei armate irakiene.
În ultima vreme se remarc` o recrudescen]` a atentatelor teroriste ce vizeaz`
atât state ce au trupe dislocate în Afghanistan sau Irak (Spania, Marea Britanie), cât [i ]`ri
ce nu au leg`tur` direct` cu r`zboiul antiterorist (Turcia, Egipt), ceea ce arat` faptul
c` terorismul este o amenin]are global` ce poate lovi oriunde [i oricând.
Posibile evolu]ii
Cele dou` ini]iative majore americane în Orientul Mijlociu – r`zboiul împotriva
militan]ilor islami[ti [i stimularea democratiz`rii – vor domina în continuare regiunea.
De asemenea, eforturile de redactare [i adoptare a unei Constitu]ii [i de înfrângere
a insurgen]ei din Irak, eforturile clericilor din Iran de a-[i consolida puterea, procesul
de pace israeliano-palestinian [i tranzi]ia politic` din Siria, Liban [i Arabia Saudit`
constituie elemente de dezvoltare ale viitorului apropiat. Nu în ultimul rând, în cadrul
Politicii Europene a Vecin`t`]ii, axa geostrategic` Mediterana – Orientul Mijlociu
va constitui pentru UE o regiune de cert interes economic din punctul de vedere
al diversific`rii surselor energetice [i o preocupare politic` permanent` ]inând cont
de focarul destabilizator existent în zon`.
Situa]ia militar` din Irak se g`se[te în prezent într-un oarecare impas. SUA nu pot,
deocamdat`, înfrânge rezisten]a insurgen]ilor, iar militan]ii sunni]i nu pot împiedica
derularea procesului politic intern. Cu toate acestea, SUA continu` s` desf`[oare opera]ii
militare împotriva gherilelor sunnite [i adep]ilor Jihadului, eforturile concentrându-se
pe sl`birea insurgen]ei na]ionaliste. Nu în ultimul rând, SUA doresc un guvern dominat
de [ii]i [i încurajeaz` mili]iile [iite s` lupte împotriva adep]ilor Jihadului, ceea ce ar reduce
responsabilitatea SUA privind securitatea din Irak. Probabil c` tensiunile politice [i militare
vor cre[te în intensitate pe m`sur` ce procesul de adoptare a Constitu]iei înainteaz`.
De asemenea, SUA se vor confrunta tot mai mult cu problema men]inerii unit`]ii Coali]iei,
numeroasele atacuri teroriste subminând coeziunea acesteia – Spania [i-a retras
deja trupele din Irak, iar Polonia [i Bulgaria se preg`tesc s` fac` acela[i lucru. Procesul
de preluare a puterii [i asigur`rii securit`]ii de c`tre poporul irakian va fi de durat`,
reu[ita deplin` a acestui “experiment” constituind un pas înainte în planul de democratizare
a regiunii.
103
Disputa dintre Iran [i Arabia Saudit` pentru întâietate în regiunea Golfului
[i în lumea islamic` va domina politica celor dou` state. În acest sens, Iranul î[i men]ine
pozi]ia în privin]a programului sù nuclear. Regimul de la Teheran nu va abandona
negocierile cu SUA, de[i nu este dispus s` fac` nici o concesie. De altfel, SUA acuz`
Iranul de implicare în terorismul interna]ional, opozi]ie înver[unat` la adresa procesului
de pace din Orientul Mijlociu, amenin]`ri [i activit`]i subversive împotriva vecinilor
sì [i înc`lcarea drepturilor omului. Iranul va trebui s` demonstreze c` are sub control
situa]ia, [tiut fiind faptul c` vecinul nuclear, Israelul, nu va accepta nuclearizarea acestuia.
Totodat`, Iranul caut` s` ob]in` avantaje din alian]a cu Rusia, care încearc` s` se alieze
cu inamicii SUA pentru a contracara penetrarea geopolitic` american` în spa]iul fostei
Uniuni Sovietice.
Ast`zi, regimul pare uzat [i contestat din interior [i amenin]at foarte serios
de remodelarea geopolitic` promovat` de SUA [i de tendin]ele mondializ`rii culturale
[i economice. Dac` Federa]ia Rus` este dispus` s` tolereze regimul islamic de la Teheran,
în schimbul avantajelor energetice, UE înclin` mai mult spre pozi]ia SUA de democratizare
a ]`rii [i de liberalizare a mediului intern de afaceri. În concluzie, cât de curând, Iranul
va trebui s` opteze între izolare diplomatic` sau angajare în noua fizionomie geopolitic`
a Orientului Apropiat [i Mijlociu, încadrat` în rela]iile speciale de parteneriat cu SUA
[i UE, pe coordonatele democratiz`rii lumii islamice [i cristaliz`rii unei largi zone
de liber schimb la frontierele NATO [i UE.
Op]iunile Federa]iei Ruse difer` de cele ale SUA în privin]a evolu]iilor din Iran
[i Irak. Federa]ia Rus` a considerat ambele state drept parteneri ideali pentru exporturile
de produse industriale [i de armament – contracte excelente au fost realizate de Moscova,
Teheran [i Bagdad, înainte de 2003, pentru livr`ri de centrale nucleare [i exploatarea
câmpurilor petrolifere. Federa]ia Rus` s-a opus, în 2002-2003, la nivel politico-diplomatic,
oric`rei ac]iuni în for]` a SUA în Iran [i a descurajat ini]iativele vizând autonomizarea
teritoriilor locuite de minorit`]ile kurd`, azer` sau turkmen`. SUA, dimpotriv`, au afirmat
în mai multe rânduri c` statele respective sprijin` “terorismul interna]ional” (“Axa Rùlui”
– Irak, Iran, Coreea de Nord) [i grup`rile opuse guvernului central din Kabul. În mai 2003,
Coali]ia Interna]ional` în Irak a modificat par]ial [i atitudinea Federa]iei Ruse, care se pare
c` [i-a dat acordul pentru o “evolu]ie democratic`” în Irak [i Iran. Cu toate acestea,
Federa]ia Rus` [i UE consider` c` Administra]ia George W. Bush ar urm`ri s` pun`
singur` ordine în regiune.
În ultimii ani, Casa Regal` saudit` încearc` s` modernizeze ]ara, îns` aceasta se face
gradual [i incomplet. Fundamentele sale sunt loialitatea triburilor, unitatea dinastiei
[i doctrina islamic` sunnit` strict`. Procesul este înfrânat de corup]ie, de criticile vizavi
de torturile [i execu]iile poli]iei, dar [i de absen]a guvern`rii reprezentative. În ultimul timp,
regimul pare s` se liberalizeze (alegeri locale), îns` nu este sigur dac` democratizarea
par]ial` nu va destabiliza sistemul politic ce graviteaz` în jurul dinastiei Al-Saud, afectând
esen]ialele livr`ri de petrol.
Ambi]ia Arabiei Saudite este de a deveni principala voce în lumea islamic`. Pr`bu[irea
regimului Hussein [i evenimentele din Iran sau Siria permit continuarea acestei politici.
De asemenea, schimbarea balan]ei de putere regional` dup` r`zboiul din Irak, dar mai ales
o oarecare r`cire a rela]iilor cu SUA ar putea determina Arabia Saudit` s` ob]in` tehnologie
104
nuclear`. În afara Pakistanului, o alt` surs` ar fi Federa]ia Rus`. Este de prev`zut
c` tentativele vor e[ua în fa]a opozi]iei SUA fa]` de proliferarea nuclear` în Orientul Mijlociu.
Turcia va continua s` reprezinte un pilon forte al NATO [i un aliat de baz` al SUA
pentru combaterea terorismului interna]ional. În calitate de stat candidat la aderarea
la UE (din 1999), republica ar trebui s` îndeplineasc` criteriile de la Copenhaga,
care se refer` la democratizare [i la respectarea drepturilor omului. Probabil c` admiterea
Turciei va avea un impact notabil asupra balan]ei de putere în cadrul Uniunii,
dar [i asupra finan]elor acesteia.
De[i Turcia se confrunt` cu numeroase tensiuni [i dispute interne [i externe, politica
republicii va fi orientat` în continuare spre contribu]ia proactiv` la crearea unui mediu
de securitate, stabilitate, prosperitate [i cooperare în zona de întrep`trundere a Europei,
Caucazului, M`rii Negre, Orientului Mijlociu, M`rii Mediterane [i Asiei Centrale. Ankara
r`mâne, a[adar, o “poart`” economic` important`, o “component` aparte a Occidentului”
în Orientul Apropiat [i Mijlociu [i un contributor major la procesele de extindere a influen]ei
NATO [i UE în afara Europei.
Regiunea Orientului Mijlociu va fi supus` în continuare la numeroase tensiuni,
crize [i conflicte ce vor impieta procesul de democratizare [i de racordare complet`
a acesteia la circuitele economiei mondiale. Vechile dispute, precum conflictul
israeliano-palestinian, problema kurd`, raporturile ostile ale Turciei cu Siria [i Irak
cauzate de proiectele de control al re]elei hidrografice a Eufratului, rela]iile încordate
turco-iraniene pe motive ideologice, retragerea trupelor siriene din Liban, disputele
privind delimitarea frontierelor maritime nu vor cunoa[te prea curând o rezolvare.
Comunitatea interna]ional` va trebui s`-[i concentreze eforturile, în primul rând,
pentru solu]ionarea acestor dispute, pentru ca planul de remodelare regional` s` aib`
sor]i de izbând`.
În concluzie, geopolitica Orientului Mijlociu în viitorul apropiat va fi dominat`
de continuarea procesului de transformare politic` intern` [i regional` a lumii musulmane,
de cre[terea statutului de superputere a SUA în regiune [i de sporirea cererii de resurse
energetice, în special petrol.
105
IMPACTUL RELA}IILOR CIVILI-MILITARI

ASUPRA SECURIT|}II NA}IONALE
A.S. colonel Principele Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN
Prelegere sus]inut` la Universitatea Na]ional` de Ap`rare

“Carol I”, în deschiderea Cursului CIMIC, organizat de c`tre
Direc]ia Planificare Strategic` din Statul Major General,
în cooperare cu partenerii NATO
~ 15 noiembrie 2005 ~
|n societatea noastr` de ast`zi, rela]ia dintre civili [i militari este, probabil,

unul dintre cele mai importante subiecte ce pot preocupa o ]ar` membr` a NATO, situat`
la confluen]a istoric`, cultural` [i geografic` a mai multor lumi, preg`tit` s` se integreze
în Uniunea European`.
Ca ofi]er activ [i ca persoan` public`, sunt direct interesat de aceast` tem`,
pentru caracterul profund [i divers al în]elesurilor pe care lumea militar` [i societatea
civil` le pot avea. Dar, [i în plan practic, ceea ce dumneavoastr` face]i este foarte relevant
pentru societatea transatlantic`.
Bineîn]eles, atât dumneavoastr`, cât [i instructorii din ]`rile aliate nou` sunte]i
interesa]i mai ales de aspectele practice ale rela]iilor civili-militari, cum putem fi folositori
mediului civil, atunci când e vorba de lichidarea urm`rilor dezastrelor, suferin]elor,
de instalarea p`cii [i a armoniei în zonele fierbin]i sau înghe]ate de pe glob. Dar, rela]ia
dintre mediul civil [i cel militar este mult mai complex` [i merge dincolo de aspectele
concrete, cele din teatrele de opera]ii sau din misiunile de management al crizelor
ori de men]inere a p`cii. Lumea militar` [i elementul civil sunt într-o interdependen]`
profund`, oriunde în lumea liber`, [i complexitatea acestei rela]ii are de-a face cu extra-
ordinara, câteodat` surprinz`toarea [i dureroasa transformare pe care întregul glob
o sufer` în prezent.
Rela]ia dintre civili [i militari este mult mai vast` decât ieri, în primul rând,
fiindc` lumea civil` nu mai este ceea ce a fost, cum nici militarii [i comandan]ii lor
nu mai sunt ceea ce erau. Finalmente, aceste “virtu]i publice”, care sunt democra]ia
[i libertatea, nu mai sunt nici ele ceea ce au fost la începutul secolului trecut. Paradoxal,
democra]ia [i libertatea sunt mult mai “vulnerabile”, mai dezvoltate, dar mai perfectibile,
mai r`spândite, dar mai atacabile. În plus, globalizarea cere ast`zi mult de la no]iuni
cum ar fi “statul-na]iune” sau “securitate” [i, de aceea, no]iuni fundamentale precum “ap`rare”
sau “destin na]ional”, “cultur`”, “societate civil`” înseamn` mult mai mult în zilele noastre
decât însemnau ieri.
106
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Nu m` pot opri s` nu m` gândesc la situa]ia din Fran]a acestor zile. Gândi]i-v`
la democra]ia tradi]ional` [i legendar` pe care o reprezint` Fran]a, având dou` sute de ani
de libertate, egalitate [i fraternitate [i fiind martor`, în suburbiile Parisului, a unor asemenea
manifest`ri de violen]` ale tinerilor. De ce se întâmpl` a[a ceva ? Din cauza ciocnirii
religiilor ? Poate. Din cauza terorismului ? Este posibil. Din cauza politicilor sociale
ale guvernului ? Toate acestea pot fi luate în considera]ie. Dar, eu cred c` este vorba
mai mult despre vise sf`râmate, despre perfectabilitatea democra]iei decât despre politic`,
administra]ie sau religie. Este, poate, iluzia egalit`]ii de [anse, iluzia puterii individuale
pe care democra]ia ne-o serve[te de câteva decenii încoace. Nu este vorba numai de gestio-
narea administrativ` a societ`]ii. Este vorba [i de gestionarea [i rela]ionarea vie]ii reale
cu visele [i destinele.
În acest sens, stima]i ofi]eri ai armatelor aliate, prezen]i în aceast` sal` (SUA, Marea
Britanie, Belgia, Italia, Norvegia), Europa de Est este folositoare pentru dumneavoastr`,
pentru c` în aceasta parte a lumii oamenii nu ezit` a v` spune c` viseaz` la ceva ! În ]`ri
ca România, care este o republic`, pute]i g`si Familia Regal` ac]ionând oficial, spre binele
României, [i aceasta nu deranjeaz` cu nimic democra]ia român`, dimpotriv`, aportul
nostru este considerat o valoare care se adaug` societ`]ii române[ti.
Nu avem pe Dumnezeu pe bancnote, nu avem o deviz` oficial` de genul “In God
We Trust”, dar noi credem în aceast` institu]ie tradi]ional` [i identitar` care este Biserica
ortodox`. Nu vorbesc de oamenii care deservesc institu]ional biserica, ci de institu]ia
credin]ei, ca atare. Uniunea European` are o problem` în a accepta cuvântul “cre[tin”
în Constitu]ie, noi nu avem o problem` cu aceasta. Este o chestiune de idealism,
de romantism, de acceptare a realit`]ii, a[a cum este ea, format` din institu]ii solide,
dar [i din oameni vizionari, care pot împinge înainte institu]iile [i mecanismele. Motivul
pentru care al`tur ideea de institu]ie a credin]ei cu institu]ia ap`r`rii este pentru c` amândou`
sunt complementare democra]iei [i nu se confund` cu ea.
România a fost un model al rela]iilor civili-militari înc` din Evul Mediu. Atunci când
o armat` de 10 000 de oameni învingea o armat` de 500 000 de solda]i ai Imperiului
Otoman, dac` civilii n-ar fi cooperat cu militarii, am fi fost distru[i în cinci minute. Riscuri
asimetrice ? Noi le-am cunoscut pe tot parcursul Evului Mediu. Obi[nuiam s` st`m
în mun]i [i, prin cooperarea militarilor cu civilii, reu[eam s` înfrângem adversarii,
prin metode, hai s` le spunem, asimetrice, în compara]ie cu formele de lupt` din acele
vremuri. Altfel, România n-ar fi existat în anul 2005 ca membr` a NATO, în special
dup` ace[ti cincizeci de ani de “parantez` ro[ie”, în care am fost uita]i, de c`tre voi to]i,
într-un anumit fel ...
În primul rând, lumea civil` nu mai este ce a fost. De exemplu, azi pute]i vedea
un ziarist entuziast care, doar fiindc` a[a crede el, poate face populare idei care nu sunt
întocmai fructul unei cunoa[teri perfecte a subiectului discutat. Lua]i exemplul jurnali[tilor
sau ai comentatorilor din mass-media. Ei sunt celebrit`]i mondiale, oameni competen]i
[i carismatici, dar nu sunt absolven]i ai Colegiului Na]ional de Ap`rare. {i, pentru c` sunt
urm`ri]i de 5-10 milioane de telespectatori într-o singur` or`, ceea ce ei cred c` este adev`rat
poate trece drept adev`r absolut, preluat de masele populare. Dar, poate c` ceea ce cred
ei nu este adev`rat ori drept. A[adar, în prezent, civilii au o mult mai mare putere
decât aveau, nu numai politic, dar [i cultural [i mediatic sau economic.
107
Pe de alt` parte, corpul ofi]eresc [i militarii, sistemul ap`r`rii, în general, au o mai mare
relevan]` decât înainte. Un politician român îmi spunea acum 4-5 ani: “Alte]a Voastr`,
de ce dori]i s` fi]i ofi]er ? Armata nu mai este relevant` în prezent. Eu în]eleg tradi]iile
militare ale Familiei Regale, dar gândi]i-v` c`, în România anului 2007, vor fi 75 000 de militari,
iar aceasta nu mai reprezint`, cu adev`rat, o for]`. Vede]i cum merg lucrurile în lume,
în prezent, cât de necesare sunt alte capabilit`]i pentru a face fa]` noilor riscuri. For]ele
Armate tradi]ionale nu mai sunt relevante”.
Nu împ`rt`[esc acest punct de vedere. Democra]ia se dezvolt` din ce în ce mai mult
[i, dezvoltându-se, începe s`-[i arate [i sl`biciuni care pot fi vindecate prin institu]ii de esen]e
diferite, cum ar fi armata, academia sau biserica. Ele vin, într-o societate democratic`
[i liberal` (posesoare a unor institu]ii solide, cu vaste libert`]i [i deschideri), în completarea
“virtu]ilor publice” (democra]ia [i libertatea).
Ca o parantez`, a[ vrea s` precizez c`, în opinia mea, libertatea nu înseamn`
acela[i lucru cu democra]ia – [i aici a[ avea, spre exemplificare, dou` cazuri comple-
mentare de strict` actualitate: Rusia [i China ultimelor dou` decenii sunt bune exemple
despre modul în care democra]ia [i libertatea lucreaz` complementar. China este,
prin dezvoltarea economic`, o ]ar` cu din ce în ce mai multe libert`]i, dar nu este
democratic`. Rusia a deschis, înc` de pe vremea lui El]în, u[a democra]iei, dar nu este,
înc`, o ]ar` liber`, în în]elesul transatlantic al termenului.
Buna guvernare [i domnia legii, ca [i alegerile libere nu sunt de ajuns pentru a împinge
lumea transatlantic` [i sistemul nostru de valori. Cred c` deasupra acestora trebuie s` avem
viziune, patriotism [i responsabilitate, ingrediente care sunt dezvoltate intrinsec de via]a militar`.
Responsabilitatea nu are nimic de-a face cu democra]ia. A alege pe cineva despre care
tu crezi c` este cel mai bun nu înseamn` ca e[ti patriot sau o persoan` responsabil`, ci înseamn`
c` ai posibilitatea s`-]i exerci]i dreptul de vot.
Tot a[a, responsabilitatea nu are nimic de-a face cu libertatea. Uita]i-v` la formatorii
de opinie, la oamenii politici, la jurnali[ti sau la societatea civil`: unii dintre ei sunt oameni
inteligen]i, str`lucitori [i talenta]i, posesorii unor spirite libere. Te conving în cinci secunde
de adev`rul lor, dar asta nu înseamn` c` sunt responsabili [i nici nu înseamn` c` sunt st`pâni
pe subiectele pe care le dezvolt`. Totodat`, ei nu func]ioneaz` întotdeauna în concordan]`
cu interesul na]ional, ci cu adev`rul care-i reprezint` pe ei în acel moment istoric sau cultural.
Pentru a construi un sistem stabil, puternic de securitate na]ional`, pe lâng`
democra]ie [i libertate, pe lâng` domnia legii [i buna guvernare este necesar [i spiritul
de r`spundere, altruism [i profesionalism. Ele sunt ingrediente pe care le aduce morala
[i con[tiin]a societ`]ii, [i nu libertatea sau democra]ia ei.
În lumea militar`, ierarhia [i sim]ul responsabilit`]ii nu înseamn` nondemocra]ie,
ci baza vie]ii militare. Ca [i în lumea bisericeasc`, respectul pentru superiori nu înseamn`
supunere, ci, mai degrab`, în]elegerea a ceea ce faci. De aceea, cred c` influen]a valorilor
vie]ii miliare asupra vie]ii civile este din ce în ce mai relevant` în secolul XXI.
Probabil, unul dintre momentele cele mai fructuoase [i interesante ale vie]ii mele a fost
perioada de [ase luni ca student al Colegiului Na]ional de Ap`rare. {i cel mai mare câ[tig
al acestei perioade nu a fost doar faptul c` mari anali[ti militari [i politici sus]ineau conferin]e
la Colegiu, ci faptul c` existam împreun`, ofi]eri, politicieni, oameni de afaceri [i ziari[ti.
108
În [ase luni am v`zut o anume schimbare între aceste dou` lumi, puse împreun`. Fiindc`,
oricât de colocviale, distractive [i relaxate erau momentele libere pe care le-am avut,
un ofi]er aducea cu sine propria lume, impunând-o, într-o modalitate “soft”, asupra celorlal]i,
dar [i viceversa, talentul, ideile societ`]ii civile au fost foarte bune exemple de urmat pentru
militari. Este dificil de explicat în cuvinte importan]a acestui schimb, care este un liant
fantastic pentru viitor, dar nici nu trebuie prea mult explicat, fiindc` to]i din aceast` sal`
[tiu cât de important este schimbul de experien]` civili-militari, deoarece el este o realitate
oriunde în lumea transatlantic` (l-am experimentat [i la Colegiul George C. Marshall,
la Garmisch-Partenkirschen, dar [i la Kennedy School of Government, la Harvard).
Doar câteva cuvinte despre importan]a schimb`rilor For]elor Armate, determinate
de schimbarea lumii înse[i. Despre aceast` surprinz`toare transformare care a avut loc
în familia militar`, care nu este altceva decât o parte din familia mai mare a societ`]ii,
ca întreg: fiecare parte component` s-a mi[cat c`tre cealalt`. Ceea ce familia militar`
este la nivel micro este [i marea societate la nivel macro. În lumea militar`, de exemplu,
dac` cineva mi-ar fi spus, în anul 1984, c`, dou`zeci [i unu de ani mai târziu, voi g`si
tineri ofi]eri români reprezentând ]ara în diverse institu]ii de înv`]`mânt strìne, pornind
din Japonia [i pân` în Canada, fiind competitivi, adunând cuno[tin]e pentru binele Armatei
României, nu l-a[ fi crezut. Este surprinzâtor cât de “civil`” a devenit, în ultimele dou` decenii,
lumea militar`, în sensul dezvolt`rilor la care este supus`, [i cât de mult întreaga societate
are nevoie de elementele vie]ii militare, de virtutea pe care via]a militar` se bazeaz`.
Tot a[a, lumea civil` este, ast`zi, supus` unor presiuni care nu existau înainte.
Democratizarea economiei, a culturii, a înv`]`mântului [i a politicii este înso]it` [i de democra-
tizarea informa]iei [i de cea a r`zboiului. Ast`zi, un om poate declara r`zboi unei na]iuni,
iar na]iunea [i întreaga societate a acelei ]`ri trebuie s` r`spund` acestui fel de provocare
nemaiîntâlnit`. Un anume tip de vulnerabilitate [i o anume palet` de riscuri deriv`
din felul global de a fi al lumii de ast`zi. Iar oamenii care compun societatea mileniului III
sunt pu[i în fa]a unor realit`]i care apas` cu for]a asupra fiec`rui destin, luat în parte.
Nu numai securitatea individual` este o realitate a mediului interna]ional de ast`zi,
ci [i riscurile care urm`resc via]a individului liber. Astfel, cet`]eanul secolului XXI
este condamnat s` trìasc` mai responsabil, fiindc` lumea în care trìe[te îl oblig`
la comunicare [i la responsabilitate.
A[ vrea s` vorbesc despre examenele pe care eu le-am sus]inut când am devenit
colonel, acum cinci luni. Au fost [apte zile de examene serioase: limbi strìne, examene
psihologice, medicale, sportive, tot ce se poate imagina pentru o carier` responsabil`
[i competitiv`. Aceasta nu se vrea o remarc` ironic` fa]` de societatea civil`, ci o cale
de a spune c`, în afar` de a avea institu]ii puternice [i domnia legii, mai trebuie s` avem
[i lideri (politici, economici, [tiin]ifici, de opinie) bine preg`ti]i pentru ceea ce fac.
Este vorba despre moral`, altruism [i responsabilitate personal`, trei virtu]i care nu vin
automat prin împ`rt`[irea valorilor comune ale democra]iei liberale.
Societatea civil` poate îmbog`]i lumea militar` prin varietatea demersurilor ei,
prin creativitate, spontaneitate [i vitalitate, prin originalitate [i talent. Institu]ia militar`
poate aduce, în societate, un anumit sim] al responsabilit`]ii, al ordinii, al altruismului
[i al idealismului. Pentru c`, \n general, oamenii preg`ti]i s` mearg` s` moar` pentru o cauz`
na]ional` sunt oameni romantici !
109
SUBVERSIUNEA
~ amenin]are major` la adresa
societ`]ii [i a organismului militar ~
Colonel Constantin LETEANU
Moto: “Oamenii nu sunt în stare s` cread` sau s` accepte

informa]ii care contrazic modul lor de gândire obi[nuit;
ei nu cred faptele atunci când faptele sunt dovedite, ci atunci
când le pot în]elege”.
Victor E. Marsden
|
ntr-o societate modern`, în care factorul reglator [i elementul de fundamentare
sunt reprezentate de putere, securitatea individual` [i cea colectiv` nu pot fi
discutate decât în termeni de putere.
Conform teoriei toffleriene a “puterii în mi[care” (de altfel, o teorie fundamentat`
pe o viziune de tip economist a nevoilor [i a resurselor), exist` trei forme sub care puterea
se manifest` în societate: violen]a (sau puterea hard), banii sau avu]ia [i informa]ia
(sau puterea soft). Dintre cele trei tipuri, calitatea cea mai înalt` o are informa]ia, absolutul
puterii. Cine st`pâne[te informa]ia, st`pâne[te puterea, cine nu, se supune ei1.
Informa]ia, la rându-i, are calit`]i [i purit`]i diferite. Exist` anumite tipuri de informa]ii
care furnizeaz` o putere mai mare decât altele. Dac` omul este mi[cat de nevoi, dorin]e,
idealuri, concep]ii despre lume [i via]`, capacitatea de a-[i realiza dorin]ele îl face puternic.
Capacitatea de a-i face pe ceilal]i s` î[i doreasc` ceea ce stabile[te el reprezint`, în schimb,
culmea puterii sau, în func]ie de op]iunea filozofic`, absolutul dec`derii.
Aspira]ia fiec`rui guvern sau a fiec`rei elite (politice, religioase, economice,
culturale etc.) este de a impune celorlal]i comportamente dezirabile prin sugerarea
unor anumite nevoi, dorin]e etc.
Conflictul a fost prezent în toate societ`]ile [i a îmbr`cat diverse forme, de la conflictele
interioare ale persoanei la conflictele sociale. Conflictele sociale îns` au avut o form`
simbolic`, urmat` de una fizic` – r`zboaiele.
Întâlnim, de exemplu, în perioada Rena[terii, “magicianul”, adev`ratul expert al puterii,
pe lâng` care “Prin]ul” lui Machiavelli este un simplu aventurier. Primul se ocup`
cu manipularea psihologic`, pe când cel de-al doilea doar de manipularea politic`.
Sintetizate în “De vinculis in genere”2, tehnicile magiei ies la lumin` abia în zilele noastre,
în practica brain-trusturilor.
110
Dup` I.P. Culianu, “magicianul” din “De vinculis in genere” este prototipul sistemelor
impersonale de mass-media, al cenzurii indirecte, al manipul`rii globale [i al brain-trusturilor
ce-[i exercit` controlul ocult asupra maselor occidentale. Magia î[i propune s`-i permit`
unui manipulator s` controleze indivizi izola]i [i mase. Supozi]ia fundamental` este c` exist`
un mare instrument de manipulare [i acesta este erosul, în sensul cel mai general: ceea ce
iubim, de la pl`cerea fizic` pân` la lucrurile neb`nuite, trecând, desigur, prin bog`]ie,
putere etc. Toate afec]iunile [i leg`turile voin]ei se reduc [i se refer` la dou` aspecte,
[i anume, la repulsie [i dorin]` sau la ur` [i iubire. Singura leg`tur` a voin]ei este erosul.
Conform [tiin]ei magiei, “ac]iunea magic` are loc printr-un contact indirect, prin sunete
[i figuri care-[i exercit` puterea asupra sim]urilor v`zului [i auzului” 3. Trecând
prin deschiz`turile sim]urilor, ele imprim` imagina]iei anumite afec]iuni de atrac]ie
sau de repulsie, de pl`cere sau de dezgust4. Sunetele [i figurile nu sunt alese la întâmplare;
provin din limbajul ocult al spiritului universal5. V`zul [i auzul nu sunt decât por]ile
secundare prin care “vân`torul de suflete”, magicianul, î[i poate introduce “leg`turile
[i momelile”6. Intrarea principal` a tuturor opera]iunilor magice este fantezia7, singura poart`
a tuturor afec]iunilor interne [i “leg`tur` a leg`turilor”8. Puterea imaginarului este dublat`
de interven]ia facult`]ii cogitative: ea este capabil` s` subjuge sufletul9. Este, totu[i, obligatoriu
ca leg`tura s` treac` prin fantezie, c`ci nu exist` nimic în ra]iune care s` nu fi fost
în prealabil perceput de sim]uri [i nu exist` nimic care, plecând de la sim]uri, s` nu poat`
ajunge la ra]iune f`r` mijlocirea fanteziei10.
A vorbi despre securitate înseamn` a identifica [i a ierarhiza sursele de putere,
pentru a descoperi modul în care aceste surse interac]ioneaz` pe spa]ii [i pe momente
istorice. În contextul men]ionat, nivelul cel mai înalt al puterii se concentreaz` în zona
simbolurilor [i a intersec]iei acestora cu con[tiin]a [i “aparatul fantastic”11 al omului.
Operatorii [i difuzorii de simboluri se concentreaz` îns` în zona mass-media, a culturii,
a educa]iei [i a cercet`rii umaniste. Subversiunea este direct legat` de conflictul
care se deruleaz` în aceste zone.
Exist` mai multe defini]ii ale subversiunii, în func]ie de ]ar` [i de momentul la care
s-a f`cut definirea. Actualmente, nu exist` o unitate de vederi pe plan interna]ional
cu privire la acest concept, dar, elemente comune, subsumate conceptului, se reg`sesc
în toate defini]iile.
Din punctul de vedere al genului proxim, subversiunea

Delimit`ri se încadreaz` în sfera r`zboiului informa]ional (statele moderne
conceptuale dispun deja de strategii informa]ionale, care prev`d [i modalit`]ile
concrete de combatere a r`zboiului informa]ional).
Din perspectiva sferei de cuprindere, no]iunea se încadreaz` în dimensiunile
psiho-sociologiei, [tiin]elor militare [i ale sistemului juridic. Din punct de vedere
psiho-sociologic, subversiunea face parte din conceptul mai larg de influen]` social`.
Dic]ionarul de sociologie Larousse (1996) face distinc]ie între sensul restrâns [i cel generic
al no]iunii de influen]`: “în prima accep]iune, relativ uzual`, ea se aplic` oric`rei forme
de ac]iune eficace asupra celuilalt, indiferent de modul ei de ac]iune”. În sensul sù particular,
influen]a “semnific` mai degrab` un mod de comunicare în care persuasiunea ar constitui
resortul principal, dac` nu chiar [i unicul”.
111
Dic]ionarul de psihologie social` (1981) accentueaz` predominan]a unilateral`
a influen]ei, definind-o ca “o ac]iune asimetric` pe care o pot exercita asupra individului
obiectele, fenomenele din mediul înconjur`tor, dar, mai ales, al]i indivizi, ca [i grupurile
umane”12.
Conceptul de influen]` social`, ar`ta A.Tucicov-Bogdan, “se refer` la unele schimb`ri
ce se produc în comportamentele, judec`]ile, opiniile, atitudinile, credin]ele individului
ori ale faptului social, ca urmare/efect de a fi expus judec`]ilor, opiniilor, modului de via]`,
comunic`rii experien]ei ale altor persoane ori grupuri sociale”13. Mai mult, se apreciaz`
c`, “de la simpla sugestie [i contagiune la comunicare [i persuasiune, de la facilitare social`
[i orientare comportamental` pân` la imita]ie, identificare [i internalizare, de la socializare
pân` la control social avem de-a face cu procese de influen]` social`”14.
Influen]a social`, precizeaz` M. Vl`sceanu, este o “ac]iune exercitat` de o entitate
social` (persoane, grupuri etc.) orientat` spre modificarea op]iunilor [i manifestarea acestora.
Tot aici se discut` despre asocierea ei cu domeniul rela]iilor de putere [i control social,
de care se vorbe[te întrucât nu apeleaz` la constrângere, ci manifestându-se sub forma
manipul`rii, persuasiunii, îndoctrin`rii sau inocul`rii”15.
Influen]a social` este centrat` în cadrul interac]iunii umane [i al vie]ii comune.
Influen]a este definit` adesea ca o form` de ac]iune asupra cuiva, un mod de comunicare
ce are ca resort convingerea. Parsons se referea la ea ca fiind “capacitatea de convingere
cu apel la ra]iuni pozitive de a genera conformare la o entitate”. Influen]a, chiar [i în forma
extrem` a persuasiunii, nu poate fi eficient` decât dac` este acceptat` de receptor.
Influen]a poate fi m`surat` comparând reac]iile individuale înainte de tentativa de influen]`
cu cele din timpul influen]ei [i/sau dup` aceasta, amplitudinea schimb`rii fiind m`sura
acestei influen]e.
Subversiunea reprezint` ac]iunea deliberat` de influen]are în sensul destabiliz`rii
[i submin`rii unei societ`]i. Este un fenomen extrem de complex, insidios, care presupune
o alterare a valorilor dup` care se deruleaz` activit`]ile sociale fire[ti în cadrul societ`]ii
în cauz`. Ac]iunea subversiv` se manifest` atât la nivelul valorilor perene, fundamentale,
care se constituie în matrice spiritual` sau liant social, cât [i la nivelul valorilor opera]ionale,
afectând nu doar grupuri-]int`, ci [i ansamblul social.
Subversiunea afecteaz` grupurile [i organiza]iile în sensul vicierii mediului
organiza]ional, mergând pân` la deturnarea obiectivelor [i a scopurilor organiza]iilor,
tinzând s` desfiin]eze grupul sau organiza]ia ca entit`]i specifice.
Obiectivele subversiunii, la nivelul ansamblului social, pot fi: demoralizarea
[i dezintegrarea grupurilor care o compun; discreditarea autorit`]ii, a ap`r`torilor
ei, a func]ionarilor [i a notabilit`]ilor; neutralizarea maselor pentru a împiedica
orice interven]ie general` spontan` în favoarea ordinii stabilite, în momentul ales
pentru preluarea puterii de c`tre o minoritate.
În]elegerea diferen]elor dintre caracterul inten]ionat sau neinten]ionat al ac]iunilor
care au efecte subversive reprezint` o mare provocare. Transformarea la nivel social,
ca urmare a evolu]iei fire[ti a rela]iilor sociale, poate fi corupt` de influen]e externe
ce urm`resc în mod deliberat s` produc` o schimbare, care, mai devreme sau mai târziu,
va conduce la dispari]ia societ`]ii în cauz`. Totodat`, existen]a unei conflictualit`]i la nivelul
societ`]ii este normal`. Dep`[irea unor praguri de conflictualitate la nivelul ansamblului
112
sau la nivelul unor grupuri cu rol fundamental în supravie]uirea societ`]ii devine
îns` agresiune. Cel mai greu este s` se stabileasc` indicii de la care conflictualitatea
devine agresiune [i transformarea social` devine subversiune.
{tiin]ele militare au stabilit c` cel mai vechi teoretician al subversiunii este Sun Tzî,
care, acum 2 500 de ani, a descoperit modalit`]i de compensare a decalajului în lupt`tori
[i în poten]ial economic, prin subminarea adversarului înc` din timp de pace [i prin ac]iuni
de tip psihologic pe timpul derul`rii ac]iunilor militare.
În epoca modern`, subversiunea a fost folosit` ca un auxiliar al r`zboiului clasic
dus pe câmpul de lupt`. Recent, ca urmare a schimb`rii paradigmei r`zboiului, subversiunea
a devenit o arm` cu rol principal: “în loc s` plas`m trupe la frontiera ]`rii pe care vrem
s-o cucerim, vom ini]ia în interiorul acestui stat, prin ac]iunea unor agen]i subversivi
antrena]i, un proces de disolu]ie a autorit`]ii, în timp ce mici grupuri de partizani, prezenta]i
ca emana]i din rândul poporului [i constitui]i spontan, vor angaja un nou tip de lupt`,
cu inten]ia declarat` de a începe un r`zboi revolu]ionar de eliberare, dorind, în realitate,
s` accelereze procesul de putrefac]ie a statului pentru ca, în final, s` preia puterea”16.
Subversiunea se plaseaz` în cadrul noii concep]ii asupra r`zboiului, în care acesta
devine o lupt` neconven]ional`, strìn` de normele dreptului interna]ional [i de legile
militare cunoscute, un r`zboi care îi pune în dificultate pe juri[ti [i î[i îndepline[te obiectivele
la ad`post de codul acestora. Scopul r`zboiului r`mâne acela[i: expansiunea teritorial`
[i ocuparea unei alte ]`ri sau instalarea în ]ara respectiv` a unui guvern aliat sau supus;
s-au schimbat numai mijloacele.
Spre deosebire de terorism, subversiunea se refer`, în primul rând, la inducerea
unei st`ri de spirit prin care s` fie în`bu[ite teama [i respectul fa]` de autoritate,
unora s` le fie indus` agresivitatea, altora – complicitatea. Subversiunea se bazeaz`
pe existen]a unei minorit`]i agresive [i foarte motivate.
Ini]ial, subversiunea a fost v`zut` drept o modalitate de destabilizare a unui stat
sau a unei societ`]i, de subminare a capacit`]ii sale de rezisten]`, f`r` utilizarea for]elor
armate. Ea cuprindea atât aspecte de dezinformare (propagand`, influen]` [i ac]iuni
anticonstitu]ionale ale diferitelor curente politice, sociale, religioase, etnice etc.),
cât [i sabotaj [i acte de terorism.
În timp, terorismul [i sabotajul au început s` fie interpretate ca fenomene distincte,
iar termenul de subversiune a r`mas s` desemneze numai aspectele de natur`
psiho-sociologic`. Mediul în care se manifest` subversiunea este reprezentat de opinia
public`. Subversiunea este îndreptat` împotriva întregii societ`]i, dar exist` anumite
institu]ii ale sistemului social c`tre care se orienteaz` în mod predilect. Sistemul na]ional
de ap`rare a reprezentat [i reprezint` o ]int` a subversiunii.
La nivelul sistemului na]ional de ap`rare, subversiunea presupune urm`toarele
elemente ac]ionale: inducerea, fa]` de personalul institu]iilor sistemului na]ional de ap`rare,
a tendin]ei de a nu respecta legisla]ia, de a nu se supune ordinelor [i regulamentelor
militare, de a nu executa activit`]ile specifice, precum [i instigarea, prin diverse mijloace,
la asemenea activit`]i. Contracararea presupune avertizarea, alertarea [i r`spunsul
la asemenea amenin]`ri; diminuarea loialit`]ii fa]` de ]ar` [i a disciplinei militare
în rândul personalului militar; ac]iunile subversive se manifest` atât pe timp de pace,
113
cât [i pe timp de r`zboi [i includ toate actele voluntare îndreptate împotriva interesului
na]ional (guvernamental), altele decât tr`darea, insurec]ia, sabotajul sau spionajul.
Subversiunea presupune actori cu interese specifice în spa]iul nostru de interes,
mijloace [i metode specifice.
Nu putem omite faptul c`, din cauz` c` subversiunea nu a constituit o prioritate
pentru conducerea Armatei Române pân` în 1989, iar combaterea aspectelor ce ]in
de fenomenul subversiunii a fost excesiv politizat`, nu exist` înc` o concep]ie elaborat`,
unanim acceptat` cu privire la modul de combatere a subversiunii la pace, criz`,
pe timpul particip`rii la ac]iuni militare altele decât r`zboiul [i la r`zboi. O asemenea
concep]ie se poate elabora doar în timp, pornind de la îns`[i concep]ia NATO.
Politizarea ac]iunii de combatere a subversiunii de c`tre factorii de conducere
ai armatei [i securit`]ii, înainte de 1989, creeaz` impresia c` orice ini]iativ` în acest domeniu
reprezint` o întoarcere în timp [i se constituie într-un demers de tip totalitar. De asemenea,
inducerea unui sentiment de vinov`]ie la nivelul serviciilor speciale, prin intermediul
mass-media (instrumentul de baz` al ac]iunilor subversive), pentru elemente reale
sau fabricate, creeaz` în mod fals teama c` ac]iunile ofensive îndreptate împotriva subversiunii
sau chiar cele de tip defensiv ar reprezenta înc`lc`ri ale democra]iei [i ale pluralismului.
Termenul de subversiune nu se reg`se[te men]ionat explicit în legisla]ia româneasc`,
dar vulnerabilit`]ile, riscurile [i amenin]`rile subsumate conceptului de subversiune, utilizat
în special de ]`rile membre ale NATO, sunt incriminate prin Constitu]ie, Legile 51, 80
[i prin Ordonan]a nr. 31/2002.
În concluzie, apreciez c` se impune o reconsiderare a locului [i a rolului m`surilor
de contracarare a subversiunii la nivelul strategiei na]ionale de securitate.
BIBLIOGRAFIE
1. Toffler Alvin, Power Shift, Bucure[ti, Editura Antet, 1995, pp. 11-24.
2. Culianu I.P., Eros [i magie în Rena[tere, Bucure[ti, Editura Nemira, 1994, pp. 133-138.
3. Theses de magia, XV, vol. III, p. 446.
4. Ibidem.
5. De Magia, III, p. 411.
6. De vinculis in genere, III, p. 669.
7. De Magia, III, p. 452.
8. Ibidem, p. 453.
9. Ibidem.
10. Culianu I.P., op. cit., pp. 136-137.
11. Idem, pp. 23-48.
12. Tucicov-Bogdan, A., Conceptul [i fenomenul de influen]` social`, în Revista de psihologie, nr. 1/
1997, p. 7.
13. Idem, p. 16.
14. Mure[an, P., Influen]a psihosocial`, în Revista de Psihologie, 1992, p. 16.
15. Vl`sceanu, M., Influen]a social`, în Dic]ionar de sociologie, Zamfir, C., Vl`sceanu, L., coord.,
Bucure[ti, Editura Babel, 1993, p. 299.
16. Roger Muchielli, Subversiunea.
• Volkoff Vladimir, Dezinformarea, arm` de r`zboi, Bucure[ti, Editura Incitatus.
114
CULTURA DE SECURITATE
Locotenent-colonel Petric` SCÎNTEIANU
P
rin cultur`, în general, se poate în]elege o colec]ie de credin]e, norme,
obiceiuri, atitudini, reguli [i practici comune pentru un anumit grup
organiza]ional. Stricto sensu, dac` ne referim la atitudini, reguli [i practici
dintr-un domeniu, atunci vorbim de cultur` în domeniul respectiv.
Delimit\ri conceptuale [i ac]ionale

Ca proces cibernetic, securitatea are o devenire proprie, o legisla]ie specific`,
un obiectiv precis – stabilitatea – [i un suport adecvat. Ca element ac]ional, securitatea
este capacitatea unui sistem de a-[i conserva caracteristicile func]ionale sub ac]iunea
unor factori distructivi sau care pot s`-i provoace astfel de muta]ii, încât s` devin` periculos
pentru mediul înconjur`tor sau s`n`tatea oamenilor care se afl` în zona de risc.
Contextul actual al no]iunii de securitate conduce la analiza calit`]ii unui fenomen,
proces, produs sau sistem (sunt incluse institu]iile) din perspectiva stabilit`]ii acestora.
Securitatea devine, astfel, elementul determinant al calit`]ii, ducând, în acela[i timp,
la recunoa[terea rolului hot`râtor al riscului rezultat din dinamica ac]iunilor, risc acceptat
(tolerat) sau compensat (tratat) în func]ie de costul care poate fi suportat.
Sintagma de cultur` a securit`]ii provine, în opinia unor autori1, din industria nuclear`
[i se refer` la atitudinea de reducere a riscului prin îmbun`t`]irea regulilor [i practicilor
în vederea elimin`rii pericolelor. În opinia altor autori2, conceptul cultur` de securitate
a fost introdus în circuitul de valori al Alian]ei Nord-Atlantice de fostul Secretar general
al NATO, lordul George Robertson.
Într-un sens mai larg, cultura de securitate vizeaz` modalitatea de abordare a lucr`rilor,
a concep]iilor membrilor organiza]iei, a atitudinilor, opiniilor, tradi]iilor, percep]iilor,
idealurilor, standardelor etice, din perspectiva conceptului de securitate. În mod explicit,
dac` ne referim la atitudinea fa]` de risc, la regulile [i la practicile pentru minimizarea
acestuia, vorbim despre cultur` de securitate sau cultur` a securit`]ii.
Necesitatea culturii de securitate în mediul militar

Dezvoltarea unei culturi de securitate, în m`sur` s` faciliteze comunicarea la nivel
organiza]ional, are obiective [i scopuri precise privind clarificarea [i dezvoltarea
conceptual` a domeniului, deoarece lipsa de precizie [i de claritate în termeni a condus
la manipularea conceptelor de c`tre grupuri sau persoane ale c`ror interese nu au coincis
1
Tiberiu Urd`reanu, Gheorghe Ilie, Mircea Blaha, Securitatea institu]iilor financiar-bancare,
Bucure[ti, Editura UTI, 1988.
2
Ionel Marin, Profil, Anul 2, num`rul 5, iunie 2004.
115
cu cele ale na]iunii. Definirea f`r` echivoc a elementelor care constituie condi]ia de securitate
na]ional` a ]`rii determin` reducerea marjei de utilizare a acestora în alte scopuri,
implicând, totodat`, r`spândirea temelor [i a subiectelor care s` faciliteze în]elegerea
naturii [i a scopului serviciilor de informa]ii, contrainforma]ii [i securitate. Doctrina na]ional`
a informa]iilor pentru securitate vizeaz`, printre altele, “instituirea terminologiei unitare
care s` asigure compatibilitatea structurilor de informa]ii na]ionale cu cele ale alia]ilor
[i dezvoltarea unei culturi de securitate în m`sur` s` faciliteze comunicarea la nivelul
securit`]ii na]ionale, cu celelalte autorit`]i [i institu]ii publice, inclusiv cu societatea civil`,
precum [i cu structurile de informa]ii partenere”3.
Strategiei referitoare la cultura de securitate în domeniul militar i se pot asocia
urm`toarele obiective pe termen scurt [i mediu: promovarea, în societatea civil`,
a specificului, legitimit`]ii, legalit`]ii [i importan]ei publice a activit`]ilor de siguran]`
na]ional`; identificarea intereselor, a spa]iilor comune de analiz` [i dezvoltarea
unor proiecte de consultare, dialog sau dezbatere cu mediul institu]ional public
[i cu organiza]ii neguvernamentale interesate de domeniul siguran]ei na]ionale;
transferul mesajului institu]ional [i promovarea activit`]ilor dedicate culturii de securitate
în sfera legislativului, a executivului [i a societ`]ii civile; organizarea de evenimente
institu]ionale care s` valorifice preocup`rile pentru implementarea problemelor legate
de securitate, precum [i a documentelor euroatlantice; participarea la seminarii,
dezbateri, mese rotunde, conferin]e cu reprezentare na]ional` [i interna]ional`;
încurajarea particip`rii exper]ilor din structurile de specialitate la cursuri de specializare
oferite de organiza]iile neguvernamentale cu preocup`ri în domenii de activitate
rela]ional` cu siguran]a na]ional` (prevenirea conflictelor, avertizare timpurie,
management de proiect, prezentare institu]ional`, tehnici de prezentare: comunicare,
imagine, rela]ii publice, drepturile omului); promovarea, la nivelul Direc]iei Siguran]`
Militar`, a proiectelor de succes.
Cultura de securitate influen]eaz` întregul personal al mediului militar, chiar dac`
nu întotdeauna personalul militar este con[tient de aceasta, deoarece ea le determin`
întregul comportament. Îns`, impactul culturii de securitate asupra organiza]iei militare
depinde de modul în care aceasta sprijin` înf`ptuirea obiectivelor, de aria de penetrare
în rândul organiza]iei militare, dar [i de gradul de însu[ire [i de acceptare de c`tre
membrii acesteia.
Deocamdat` nu exist` o metod` eficient` de cuantificare a culturii de securitate,
dar se pot face aprecieri prin evaluarea nivelului urm`torilor indicatori:
• ini]iativa individual` – gradul de responsabilitate [i libertatea indivizilor;
• toleran]a dat` de risc – gradul de încurajare a angaja]ilor Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, de asumare a riscului, de a fi inovativi [i ofensivi;
• direc]ia – m`sura în care obiectivele stabilite sunt clare, performante;
• integrarea – gradul de încurajare a ac]iunilor coordonate;
• sprijinul managementului – m`sura în care managerii asigur` sprijinul subordona]ilor
[i comunicarea clar` cu ace[tia;
3
Doctrina na]ional` a informa]iilor pentru securitate, adoptat` în [edin]a Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii din 23 iunie 2004.
116
• controlul – gradul utiliz`rii regulilor [i reglement`rilor în supravegherea direct`
a angaja]ilor;
• identitatea – gradul de identificare a angaja]ilor cu organiza]ia;
• sistemul de recompense – gradul în care acestea se bazeaz` pe performan]ele
ob]inute de angaja]i;
• toleran]a conflictului – gradul de încurajare a angaja]ilor pentru rezolvarea
conflictelor;
• procedee de comunicare – gradul de restric]ionare a comunica]iilor la anumite
niveluri.
De[i to]i ace[ti indicatori au o pondere important` în conturarea dimensiunilor
culturii de securitate, fiecare, în parte, putând constitui subiectul unui articol, m` voi opri
doar asupra procedeelor de comunicare pe care le consider fundamentale în asigurarea
succesului.
Fiecare organiza]ie î[i poate alege procedeele de comunicare, op]iunea bazându-se,
printre altele, pe “capacitatea lor informativ`”. Dup` Daft [i Lengel4, capacitatea informativ`
de care dispune un sistem de comunicare se refer` la “m`sura în care acel sistem
determin` personalul unei organiza]ii, într-un interval de timp oarecare, s` accepte
o schimbare de concep]ie”. Percep]iile [i judec`]ile participan]ilor constituie obiectul
unei inform`ri reciproce care creeaz` cadrul referen]ial al unei viziuni colective.
Cele mai bogate sisteme în aceast` accep]ie sunt face-to-face-media, în special consf`tuirile
profesionale sau [edin]ele de lucru. Cu toate acestea, sunt larg folosite [i seminariile;
simpozioanele; sesiunile de comunic`ri; dezbaterile; consult`rile; mesele rotunde;
reuniunile de lucru; conferin]ele; competi]iile.
Dintre instrumentele de comunicare folosite în cadrul culturii de securitate
men]ionez: propriile publica]ii; articolele de promovare în publica]ii de specialitate;
expunerile; prezent`rile tematice; pliantele; bro[urile; studiile; cercet`rile.
Pe lâng` structur`, procedee specifice [i instrumente, comunicarea depinde
[i de un anumit climat. Potrivit lui Haney 5, o organiza]ie din ziua de azi necesit`
o performan]` de ordin comunicativ la un nivel de comunicare f`r` precedent. În acest
sens, principala solicitare la care este supus` organiza]ia militar` este de a asigura,
într-o m`sur` din ce în ce mai mare, un climat organizatoric corespunz`tor necesit`]ilor
c`rora trebuie s` le fac` fa]` membrii acesteia.
Organiza]iile difer` din punctul de vedere al climatului pe care îl asigur` comunic`rii.
În acest sens, în diagrama al`turat` voi încerca o prezentare a diferen]ierii tipurilor
de climat, pe baza unei serii de contraste.
Din cercet`rile efectuate rezult` faptul c` în organiza]ia militar` domne[te un climat
defensiv, care poate reprezenta un obstacol în procesul de dezvoltare a culturii de securitate,
dar care poate asigura conducerea unitar`. Misiunea liderului militar este de a impune
colaboratorilor un stil de comunicare, în func]ie de modul în care ace[tia reac]ioneaz`
la dou` condi]ii: recunoa[terea propriei subiectivit`]i [i asumarea pozi]iei sale administrative.
4
Daft, R.D. [i Lengel R.H., Necesit`]ile de informa]ii ale organiza]iei, bog`]ia mediatic` [i organizarea
structural`.
5
Haney, W.V., Comunicare [i comportament organiza]ional, 1960.
117
O c o n c l u z i e Climat defensiv Climat deschis Contrast
consider c` se impune, (I) (II) I vs. II
aceasta fiind, totodat`, • comunicare strict bazat` pe judec`]i
Evaluativ Descriptiv de valoare;
[i o interogare: Cultura • comunicare orientat` spre con]inut;
de securitate se va dez- • comunicare cu scopul de a-l influen]a
volta într-o cultur` pe cel`lalt;
Control Orientare • comunicare cu scopul de a ajunge
a ierarhiei6 sau într-o
la un punct de vedere comun;
cultur` a responsabi- • comunicare din ra]iuni strategice;
liz`rii ?7. Într-o cultur` Strategie Spontaneitate • comunicare neimpus`;
a ierarhiei, oamenii • comunicare în condi]ii
tind s` fac` ceea ce Neutralitate Empatie de indiferen]` reciproc`;
• comunicare din ata[ament;
li se spune, s` evite • comunicare ierarhic`;
g r e [ e l i l e , s ` f u g ` Superioritate Egalitate • comunicare pe picior de egalitate.
de responsabilitate, • comunicare în termeni categorici;
Certitudine Provizorat
s`-[i “pândeasc`” [eful, • comunicare în termeni provizorii.
s`-i blameze pe ceilal]i pentru problemele ap`rute [i s` aib` sentimentul c` se afl`
în competi]ie cu ceilal]i. Pe de alt` parte, într-o cultur` a responsabiliz`rii, oamenii
au tendin]a s` fac` ceea ce consider` c` trebuie f`cut, s` î[i asume riscuri [i s` înve]e
din propriile gre[eli, s` î[i asume responsabilitatea, s` î[i verifice singuri munca,
s` înve]e când anume nu se aplic` regulile, s` aib` un sentiment de colaborare cu ceilal]i.
În sfâr[it, cultura de securitate are [i o component` educa]ional`. Educa]ia de securitate
trebuie s` ]in` seama de informa]ia care îi este necesar` organiza]iei. Dup` David [i Olson,
ar exista patru strategii pentru a determina necesarul informa]ional8, [i anume: chestionarea
direct`; analiza sistemului informa]ional preexistent; analiza organiza]iei, în ansamblu,
[i experimentarea unui nou sistem sau prototip informa]ional. Primele dou` strategii
sunt, oarecum, de factur` subiectiv`, cea de-a treia este mai degrab` normativ`, iar ultima
reprezint` o combina]ie subiectiv-normativ`. Rezultatul este un sistem informa]ional simplu
[i suplu, adecvat noilor condi]ii la care organiza]ia trebuie s` se adapteze.
Se poate conchide c` experimentarea unui prototip informa]ional corespunde
unor organiza]ii care opereaz` în situa]ii complexe, dac` nu chiar incerte. În schimb,
în organiza]iile lipsite de complexitate, chestionarea personalului poate fi suficient`.
Între cele dou` strategii extreme exist` o multitudine de combina]ii strategice, op]iunea
pentru una sau alta dintre acestea depinzând de experien]a [i inteligen]a celui care elaboreaz`
sistemul informa]ional.
De asemenea, componenta educa]ional` a culturii de securitate poate folosi cu succes
lec]iile înv`]ate, buna practic` în domeniul securit`]ii aplicând, în plus, procesul de data
mining pentru descoperirea datelor pe care “nu [tim c` le [tim”. În acest sens, construirea
Ken Blanchard, John P. Carlos, Alan Randolph, Strategii de responsabilizare, Bucure[ti,

6
Editura Curtea Veche, 2004.

7
Ibidem.
8
De Jong, Dynamische markttheorie, 1989 (1972).
118
unor baze de date care s` fie accesibile tuturor celor interesa]i este o provocare de actualitate.
Nu trebuie s` uit`m [i sursele deschise, care pot oferi informa]ii [i pot conduce la îmbog`]irea
experien]ei în acest domeniu.
Tendin]e în evolu]ia culturii de securitate

Evolu]ia culturii de securitate, a c`rei importan]` se accentueaz`, este marcat`
de dou` tendin]e contradictorii: pe de o parte, men]inerea culturii care a adus performan]e
[i, pe de alt` parte, schimbarea acesteia ca urmare a modific`rilor rapide ap`rute în mediul
în care ac]ioneaz` organiza]ia militar`.
Tendin]a de men]inere a valorilor [i a concep]iei de baz` este justificat` de impactul
pozitiv pe care îl are asupra rezultatelor activit`]ii organiza]iei. Pentru echipa de conducere,
problema esen]ial` o constituie extinderea influen]ei pe care o are, prin selectarea
de noi membri care se potrivesc organiza]iei [i înl`turarea celor care nu accept` preceptele
acesteia, precum [i instruirea [i motivarea corespunz`toare a personalului.
Tendin]a de schimbare a culturii de securitate este fireasc` în societatea contemporan`,
întrucât climatul creator [i adâncirea gradului de socializare, ca urmare a progresului
tehnico-[tiin]ific, impune noi valori [i prezum]ii. Drept rezultat, p`strarea, timp îndelungat,
a unor concep]ii, credin]e, norme care au avut un efect benefic poate s` se transforme
în frâne ale dezvolt`rii, în prejudec`]i [i în rigidit`]i.
Într-un mediu puternic concuren]ial, rezisten]a la schimbare transform` un cadru
benefic într-unul defavorabil, iar cultura pozitiv`9 într-o cultur` negativ`10.
De[i modificarea culturii de securitate este, în general, greu de suportat pentru membrii
unei organiza]ii, ea este necesar` [i posibil` pentru supravie]uirea [i dezvoltarea acesteia,
deoarece numai o cultur` durabil`, dar flexibil` îi asigur` competitivitatea [i tinere]ea.
A[a cum aprecia lordul Radcliffe, “singurul mare risc în securitate este, probabil,
o lips` general` de convingere în existen]a unui risc substan]ial. Aceast` atitudine
poate fi cel mai bine dep`[it` prin eforturi educa]ionale sus]inute [i îndreptate cu pricepere
în direc]ia corespunz`toare”.
Dar, cum putem g`si direc]ia corespunz`toare a culturii de securitate în cadrul general
al societ`]ii informa]ionale, supus` procesului de globalizare ? Este o întrebare la care
doar timpul poate r`spunde [i, evident, profesionalismul mediului militar.
9
Cornescu, V., Mihìlescu, I., Stanciu, S., Managementul organiza]iei, Bucure[ti, Editura All Beck,
2003, p. 257.
10
Ibidem.
119
ROLUL FEMEILOR ÎN ARMAT|

ÎN CONTEXTUL PROFESIONALIZ|RII
Psiholog Ilona VOICU
O prim` lec]ie înv`]at` din conflictele utilizeaz` femeile în cadrul for]elor lor armate,
militare ale ultimelor decenii se refer` la utili- ele sunt, totu[i, situate de multe ori în posturi
zarea unei resurse umane cât mai compe- din administra]ie sau din domeniul medical.
tente. Aceasta a adus în prim-plan, pentru Cu toate acestea, exist` [i ]`ri care au mers
toate armatele ]`rilor membre ale NATO, mai departe, permi]ând accesul femeilor
trecerea de la conscrip]ie la profesionalism. în toate segmentele militare.
Îns`, crearea unei armate profesioniste gene- Pentru ilustrarea acestei diversit`]i
reaz` probleme în recrutarea personalului de atitudini cu privire la implicarea femeilor
competent, deoarece, în atragerea for]ei în for]ele armate, prezent`m, comparativ,
de munc`, organiza]ia militar` intr` în compe- situa]ia existent` în câteva ]`ri.
ti]ie deschis` cu organiza]iile economice,
Statele Unite ale Americii
acestea, cel pu]in sub aspectul securit`]ii
Femeile reprezint` 14% din efectivul total
individului, având oferte mult mai tentante.
al for]elor militare. Din totalul func]iilor
Într-o atare confruntare, apar drept consecin]e
militare, 80% sunt accesibile femeilor.
fire[ti atât necesitatea revizuirii politicilor
Posibilit`]ile de angajare a personalului
de personal [i reorientarea strategiilor
militar feminin au sporit considerabil
de recrutare, cât [i schimbarea de atitudine
în ultimele dou` decenii, în special din 1994,
fa]` de cre[terea rolului femeilor, în condi]iile
an în care Congresul american a ridicat
în care ele reprezint` mai mult de 50%
restric]iile cu privire la angajarea lor în avia]ia
din segmentul de vârst` susceptibil
de lupt` [i pe navele de suprafa]`. Cu toate
de a furniza resurs` uman` pentru armat`.
acestea, le r`mân în continuare inaccesibile
Prin urmare, pentru a putea constitui
posturile care presupun contact direct
o alternativ` profesional` demn` de luat
în considerare, armatele au fost nevoite, cu inamicul sau capacit`]i fizice deosebite
de multe ori, s` le ofere femeilor acelea[i (infanterie terestr`, blindate, for]e speciale,
posibilit`]i de promovare [i de responsa- submarine).
bilitate, precum [i acela[i respect conferit Canada
b`rba]ilor. Num`rul femeilor care servesc în For]ele
Dincolo de acest cadru general, exist`, Canadiene reprezint` 10,6% din for]ele
în func]ie de specificul fiec`rei armate, regulate [i 18% din rezerva activ`. Femeile
în parte, diferite grade de deschidere se pot înrola în toate grupele profesionale,
fa]` de prezen]a cadrelor militare femei. cu excep]ia capelanatelor catolice [i a servi-
De[i majoritatea ]`rilor membre ale NATO ciului la bordul submarinelor (submarinele
120
din clasa Oberon, utilizate de For]ele Prin urmare, femeile care acced la func]ii
Canadiene la ora actual`, nu pot fi deservite permanente (ofi]eri/subofi]eri) “ocup` posturi
de echipaje mixte). administrative, de secretariat, de lucr`tori
sociali sau de instructori, posturi care reflect`
Norvegia
profesiile feminine de pe pia]a de munc`
Este ]ara care [i-a deschis în totalitate
israelian`”, a[a cum subliniaz` sociologul
posturile militare pentru femei, acestea
Orna Sasson-Levy, de la Universitatea
putând ocupa inclusiv postul de comandant
Ebraic` din Ierusalim. Unit`]ile angajate
de submarin. Cu toat` aceast` accesibilitate,
în lupte directe, cum sunt cele de infanterie
femeile nu reprezint` decât 3% din efectivele
sau corpurile de blindate, r`mân inaccesibile
militare ale acestei ]`ri. femeilor, deoarece politica oficial` a for]elor
Germania armate israeliene este aceea de a ]ine femeile
Legea german` excludea, într-o manier` departe de linia frontului [i în afara con-
general`, accesul femeilor la func]ii frunt`rilor armate directe.
militare care presupun utilizarea armelor,
permi]#ndu-le accesul în serviciile Prezen]a cadrelor militare
de s`n`tate [i în muzicile militare. Curtea
de Justi]ie a Comunit`]ii Europene a con-
femei în Armata României
siderat, recent, c` aceste dispozi]ii sunt În Armata României, cadrele militare
femei reprezint` aproximativ 5% din totalul
contrare dreptului comunitar. Prin urmare,
personalului militar, fiind angajate prepon-
guvernul german a fost nevoit s` sporeasc`
derent în structuri de tip administrativ
accesul femeilor în for]ele militare.
sau de s`n`tate (departamente, Direc]ia
Israel Medical`, Universitatea Na]ional` de Ap`rare,
De[i nu este ]ar` membr` a NATO, Direc]ia Financiar-Contabil` [.a.).
am selectat-o în aceast` prezentare datorit` Chiar dac` femeile nu au înc` acces
reputa]iei pe care o are ca formatoare la func]iile de grada]i [i solda]i profesioni[ti,
de femei-lupt`tor, motiv pentru care este procentul lor de reprezentare în rândul
adesea invocat` ca model de integrare for]elor armate, comparativ cu armatele
a femeilor în for]ele armate. Totu[i, aceast` statelor membre ale NATO, poate fi
reputa]ie este exagerat`. În pofida considerat ca unul mediu. Aceast` situa]ie
conscrip]iei generale, femeile nu repre- îns` va suferi modific`ri, pentru c`, în con-
zint` decât 32% din efectivele armatei formitate cu viitoarele prevederi legislative
populare. Aceast` situa]ie este explicat` care vor oferi posibilitatea de angajare
de faptul c` For]ele de Ap`rare ale Israelului a femeilor pe func]ii de grada]i [i solda]i
elibereaz` automat orice femeie care refuz` voluntari atât numeric, cât [i ca importan]`
s` serveasc` în armat` dintr-o varietate a rolului profesional, prezen]a cadrelor
de motive, dintre care cele mai obi[nuite militare femei este foarte probabil c` va spori.
sunt cele religioase [i cele familiale. Îns`, responsabilit`]ile ce decurg
De asemenea, femeile servesc în armat` din imperativul profesionaliz`rii Armatei
pentru o perioad` mai scurt` decât b`rba]ii României [i atingerea standardelor de per-
[i sunt, cu câteva excep]ii, excluse din for]ele forman]` NATO presupun, pe lâng` compe-
de rezerv`. ten]` profesional`, existen]a unei omogenit`]i
În plus, un raport din anul 2001 arat` atitudinale fa]` de profesia de militar [i fa]`
c` 95% dintre femeile care au terminat de activitatea profesional` concret`, desf`-
instruc]ia de baz` nu au nici m`car calificarea [urat` de fiecare militar în parte, indiferent
minim` pentru a ocupa o func]ie militar`. de grad, vârst` sau sex. Aceast` omogenitate
121
reprezint`, în ultim` instan]`, o garan]ie mai ridicat de aten]ie [i îndrumare atât
a existen]ei unei coeziuni [i a unui moral din partea comandan]ilor, cât [i din partea
la nivelul unit`]ii, care s` nu fie afectate colegilor.
de modalit`]i diametral opuse de în]elegere Din punctul de vedere al mentalit`]ilor,
[i de ac]iune, generatoare de conflicte trebuie men]ionat faptul c` nici cadrele
între diferitele categorii de cadre (între cadrele militare femei, nici b`rba]ii nu sunt preg`ti]i
militare femei [i cadrele militare b`rba]i, pentru o total` deschidere a domeniilor
în cazul nostru). de activitate pentru femei. Conform opiniei
Datele de cercetare1 referitoare la eva- dominante, cadrele militare femei sunt per-
luarea atitudinii cadrelor militare femei formante în domenii în care, la momentul
fa]` de profesia aleas`, precum [i a atitu- actual, prezen]a lor este mai mare [i (medical,
dinii directe a cadrelor militare b`rba]i juridic, rela]ii publice, înv`]`mânt).
fa]` de prezen]a cadrelor militare femei Ocuparea unor func]ii de grada]i
[i activitatea desf`[urat` de acestea [i solda]i voluntari de c`tre femei se bucur`
au condus la conturarea câtorva concluzii, de un nivel de acceptare destul de ridicat.
cele mai importante fiind men]ionate Reticen]ele manifestate de o parte a res-
în continuare, astfel: ponden]ilor, indiferent dac` sunt femei
Pe ansamblu, cadrele militare femei sau b`rba]i, se concretizeaz`, cu prioritate,
se dovedesc a fi mai conservatoare în obiec]ii ce ]in de capacitatea fizic` [i psihic`
decât b`rba]ii, manifestând un nivel a femeilor de a face fa]` cerin]elor impuse
de rezisten]` la schimbare mai pronun]at de asemenea func]ii, precum [i de impactul
[i tinzând s` p`streze o imagine “ocupa- negativ pe care îl poate avea activitatea
]ional`” care exclude, în bun` m`sur`, profesional` a acestora asupra vie]ii lor
atât elementele de risc implicate de noile personale. În plus, trebuie subliniat faptul
misiuni ce revin Armatei (participarea c` accesul la func]iile de grada]i [i solda]i
la misiuni în afara teritoriului na]ional), voluntari este privit`, chiar [i de c`tre
cât [i anumite aspecte ce ar putea afecta cadrele militare care î[i exprim` acordul,
în mod negativ via]a de familie (mut`ri cu anumite rezerve. Aceste rezerve se refer`,
succesive dintr-o garnizoan` în alta, timp în principal, la modalit`]ile de selec]ie,
liber mai pu]in). considerându-se c` existen]a unor bareme
Cadrele militare femei sunt apreciate separate pentru femei nu ar fi de natur`
de c`tre colegii [i comandan]ii lor s` asigure omogenitatea acestei categorii
atât pentru activitatea profesional` profesionale [i ar putea genera tensiuni
desf`[urat`, cât [i pentru valoarea lor [i conflicte.
de “liant” al colectivelor din care fac parte, În încheierea acestui demers succint,
stimulând, totodat`, competi]ia în plan pro- ne permitem afirma]ia c`, de[i nu putem
fesional. În acest context, nu putem vorbi vorbi de diferen]e semnificative de atitudine
despre comportamente [i atitudini cu caracter în func]ie de sex [i nici de respingerea cate-
discriminativ fa]` de cadrele militare femei. goric` a cre[terii rolului profesional al cadrelor
Mai degrab`, opinia majoritar` a ambelor militare femei, elementele de analiz` pre-
categorii de cadre militare este c` femeile zentate sus]in ideea necesit`]ii descoperirii
sunt mai “protejate” în activitatea lor profe- unei anumite cì de “compromis” între impe-
sional`, prin încredin]area unor sarcini rativele profesionaliz`rii [i atitudinile
mai u[oare [i prin acordarea unui nivel personalului în raport cu aceste imperative.
1
Concluziile ce vor fi prezentate în continuare se bazeaz` pe rezultatele unei cercet`ri sociologice
efectuate de c`tre Sec]ia Investiga]ii Sociologice, în mai 2005.
122
“Atunci când vorbim
despre încrederea
într-o institu]ie,
ne referim la a[tept\rile
pe care le avem
fa]\ de performan]ele
acesteia !”
Interviu cu locotenentul-comandor George SPIRIDONESCU
~ [eful Sec]iei Investiga]ii Sociologice
din Statul Major General ~
S-a n`scut la 18 octombrie 1966,

în localitatea Pâr[coveni, jude]ul Olt. Domnule locotenent-comandor, v` rog
A absolvit Liceul Militar
s` angaj`m dialogul nostru precizând
“Tudor Vladimirescu” din Craiova
care este orizontul de responsabilitate
(1985), {coala Militar` de Ofi]eri
Activi de Avia]ie “Aurel Vlaicu” al structurii pe care o conduce]i.
de la Boboc, specializarea avia]ie
Sec]ia Investiga]ii Sociologice este o structur`
nenavigan]i (1988), [i Facultatea
de Sociologie, Psihologie [i Pedagogie modern` în cadrul armatei, a c`rei activitate
din cadrul Universit`]ii din Bucure[ti se deruleaz` preponderent pe baz` de proiecte.
(1995). Ca structur`-expert a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
A fost comandant de pluton este abilitat` s` proiecteze [i s` desf`[oare cercet`ri
în unit`]i ale Ministerului Ap`r`rii
sociologice, în armat` [i în afara acesteia, în scopul
Na]ionale (1988-1990), a participat,
în timpul studiilor universitare, fundament`rii unor decizii care se iau la nivelul
în calitate de operator [i coordonator institu]iei.
de zon`, la cercet`ri sociologice orga- Programele de activitate au încorporat o gam` larg`
nizate de c`tre Institutul de Cercetare de teme de cercetare vizând fenomenele [i procesele
a Calit`]ii Vie]ii, Institutul Na]ional
sociale din armat` sau evolu]iile socio-economice
de Sociologie, SOFRES, Institutul
de Cercetare a Problemelor Tineretului
din ]ar` cu impact asupra armatei. Sec]ia este solicitat`,
(1990-1995), a lucrat ca ofi]er expert an de an, de c`tre structuri din compunerea Ministerului
în cadrul Sec]iei Ac]iuni Psihologice pentru nevoi de evaluare [i analiz` sociologic`
din Statul Major General (1995-1997), sau de fundamentare a unor politici sociale.
cercet`tor în domeniul sociologiei Concret, sec]ia a realizat [i realizeaz` sondaje
militare, Sec]ia Investiga]ii Sociologice
de opinie [i cercet`ri sociologice care vizeaz`
din Statul Major General (1997-2004),
ofi]er expert în Comandamentul NATO cunoa[terea unor aspecte diverse ale vie]ii [i activit`]ii
din Kosovo (iulie 2003 – ianuarie 2004; din armat`: moralul personalului, statutul social
123
iulie 2004 – ianuarie 2005), iar al militarilor, stilul de conducere al comandan]ilor,
din luna iunie a.c. este [eful Sec]iei calitatea vie]ii personalului, climatul psiho-social,
Investiga]ii Sociologice din Statul
atractivitatea profesiei militare [.a. Acestea reprezint`
Major General.
A urmat Cursul de psihologie constantele activit`]ii noastre. Trebuie men]ionate,
[colar`, pedagogie militar` [i pe pro- de asemenea, [i preocup`rile de cercetare mai noi
bleme de conducere [tiin]ific` a pro- ale acestei structuri, orientate c`tre problematica
cesului de înv`]`mânt, organizat psihosocial` în cadrul deta[amentelor care îndeplinesc
de Centrul de Preg`tire a Cadrelor
misiuni în afara grani]elor ]`rii, precum [i în cadrul
din Domeniul Înv`]`mântului,
Bucure[ti (1990), Masterul în socio- familiilor acestora. De asemenea, sec]ia este un mediator
psihopedagogie, specializarea comu- între conducerea [i personalul armatei pentru identi-
nit`]i [i organiza]ii, Facultatea ficarea, evaluarea [i solu]ionarea problemelor sociale
de Sociologie [i Asisten]` Social`, cu care acesta se confrunt`.
Universitatea din Bucure[ti (1996),
Activitatea de ansamblu a sec]iei a fost apreciat`
Cursul de perfec]ionare în domeniul
gestiunii resurselor umane, organi-
pozitiv de c`tre conducerea Ministerului, rapoartele
zat de c`tre Centrul de Preg`tire anuale privind starea de spirit a militarilor sau starea
a Personalului din Domeniul social` a cadrelor militare fiind transmise, pentru
Managementului Resurselor Umane informare, la Guvern, Parlament, Pre[edin]ie [i CSA}.
din cadrul Universit`]ii Na]ionale Consider c` prezen]a structurii noastre
de Ap`rare (2001), [i “Advanced
în compunerea Ministerului este extrem de util`,
Joint Operations Staff Officer Course”,
curs post-universitar, Universitatea în condi]iile nevoii unei informa]ii specifice, a[a cum
Na]ional` de Ap`rare (2005). este informa]ia oferit` de sociologi, deoarece expertiza
Din anul 1996 î[i preg`te[te teza unei asemenea structuri acoper` un spa]iu specific,
de doctorat în cadrul Facult`]ii al rela]iilor, proceselor [i fenomenelor sociale pe care
de Sociologie [i Asisten]` Social`
nici o institu]ie nu le poate ignora.
a Universit`]ii din Bucure[ti. Este
membru al Asocia]iei Sociologilor
din România [i al Asocia]iei Române Care sunt preocup`rile, similare struc-
de Sociologie Militar`. turii pe care o conduce]i, în armatele
Este autor sau coordonator altor state ?
a numeroase cercet`ri sociologice,
relative la fenomenul suicidar Înainte de a face o trecere în revist` a preocu-
în mediul militar, modul în care p`rilor colegilor no[tri sociologi din alte armate, doresc
tinerii privesc armata [i serviciul s` v` punctez câteva repere ale existen]ei Sec]iei
militar, m`surarea statusului social,
Investiga]ii Sociologice.
managemenul matricial, starea
social` a cadrelor militare, calitatea Înfiin]at` imediat dup` decembrie ’89, sec]ia a avut
vie]ii personalului armatei, costurile ca priorit`]i ac]ionale monitorizarea [i evaluarea
sociale ale reformei în armat` influen]elor profundelor transform`ri produse în Armat`,
(barometru de opinie), publicate dar [i a celor produse în societate, asupra perso-
în reviste de specialitate sau expuse nalului institu]iei militare. A fost o perioad` dificil`,
în cadrul unor comunic`ri sau simpo-
iar cercet`rile sociologice au fost deosebit de utile,
zioane.
Vorbe[te limba englez` [i limba datorit` informa]iilor specifice referitoare la starea
francez`. de spirit a militarilor, la organizarea [i func]ionarea
Este c`s`torit [i are un copil. structurilor militare.
124
Dialoguri GMR
Ulterior, studiile noastre au fost racordate contextelor sociale care au înso]it
reforma Armatei.
Revenind la întrebarea dumneavoastr`, înc` de la înfiin]area sec]iei au fost
cùtate [i stabilite pun]i de leg`tur` cu structuri similare din alte armate. Printre acestea,
s-au num`rat, pentru început, cele din Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, iar ulterior,
cele din Germania, Fran]a, Spania, Belgia [i Canada.
Problematica cercet`rilor sociologice este asem`n`toare cu cea de la noi, lucru
firesc dac` lu`m în considerare sfera de aplicabilitate a sociologiei practice, a investiga]iilor
de teren. Exist` [i unele deosebiri, generate, în special, de mediile culturale [i socio-eco-
nomice din ]`rile dezvoltate economic. În armatele statelor occidentale, spre exemplu,
problemele sociale ale personalului nu sunt atât de acute, motiv pentru care acestea
sunt subiecte secundare de cercetare.
Raporturile interumane, motiva]ia muncii, atractivitatea profesiei militare, integrarea
socio-profesional` a unor categorii etnice sau sociale, moralul militarilor, evaluarea
climatului psihosocial, problematica femeilor-militar ori rela]iile civili-militari sunt temele
frecvente [i comune pe care le abordeaz` sociologii militari strìni.
A[ dori s` mai spun c` avem un dialog fructuos cu organizatorii unor cercet`ri
sociologice în domeniul militar din statele europene. O astfel de cercetare, care a cuprins
un e[antion semnificativ de studen]i militari din ]ara noastr`, a avut ca obiect de studiu
diferen]ele culturale dintre civili [i militari. Rezultatele cercet`rii au fost g`zduite
în paginile revistei Gândirea Militar` Româneasc`.
Cum caracteriza]i atractivitatea fa]` de profesia militar`, în condi]iile

iminentei profesionaliz`ri a Armatei României ?
Într-adev`r, profesionalizarea Armatei României reprezint` unul dintre cele
mai importante aspecte de interes pentru preocup`rile de cercetare ale structurii
pe care o conduc, iar o problem` generat` de acest proces de profesionalizare o reprezint`
asigurarea for]ei de munc`, atragerea tinerilor pentru încheierea primului contract
ca soldat profesionist, precum [i pentru preg`tirea în [colile [i în academiile militare,
pentru o carier` de cadru militar. Prin urmare, atractivitatea profesiei militare în rândul
tinerilor a f`cut obiectul unor cercet`ri pe care le-am efectuat atât în Armat`, cât [i în mediul
civil, în rândul liceenilor.
Ca imagine de ansamblu, v` pot spune c` profesia militar` se bucur` de un nivel
relativ ridicat de atractivitate în rândul tinerilor [i, prin urmare, pentru urm`torii ani,
Armata va avea o baz` de selec]ie care s`-i asigure, cel pu]in din punct de vedere cantitativ,
resursa uman` necesar`.
Cunoa[terea faptului c` profesia militar` se bucur` de un nivel de atractivitate destul
de ridicat nu este îns` suficient`. Trebuie s` aducem în discu]ie [i un alt aspect, [i anume
motivele pentru care tinerii [i-ar dori s` îmbr`]i[eze cariera armelor. Astfel, se remarc`
orientarea c`tre elementele care sunt legate în mod predominant de caracteristicile
125
vie]ii socio-economice, în general (siguran]a serviciului, salariul, prestigiul profesional),
[i mai pu]in de elementele intrinseci profesiei militare. Astfel, se confirm` tendin]a,
sesizat` în studii mai vechi în acest domeniu, realizate pe popula]ia tân`r`, în general:
sistemul de valori [i, implicit, motiva]ia în alegerea unei profesii s-au modificat, valorile
tradi]ionale sunt tot mai pu]in invocate, în prim-plan situându-se elemente motivatorii
specifice pie]ei, în special aspira]ia c`tre bun`stare. Aceast` evolu]ie, cuplat` cu modificarea
logicii sistemului de management al resurselor umane din Armat` (prin care este redefinit
câmpul de ac]iune al unuia dintre principalele atuuri tradi]ionale ale profesiei – «siguran]a
serviciului»), duce la cre[terea rolului [i a importan]ei factorilor motivatori extrinseci,
în special a salariului.
Sondajele de opinie relev`, cu o anume constan]`, un nivel

de încredere confortabil al popula]iei în Armat`. Care este explica]ia
men]inerii nivelului de încredere al popula]iei în institu]ia militar`
na]ional` ?
Pentru a putea s` v` r`spund la aceast` întrebare, da]i-mi voie s` fac câteva preciz`ri.
Atunci când vorbim despre încrederea într-o institu]ie, oricare ar fi ea, ne referim
la a[tept`rile pe care le avem fa]` de performan]ele acesteia, f`r` ca aceasta s` implice
în mod necesar contactul direct cu membrii sau exponen]ii acesteia. Astfel, sursa credi-
bilit`]ii de care se bucur` institu]ia respectiv` st` în principiul de func]ionare al acesteia
sau în convingerea c` ea func]ioneaz` eficient [i corect.
Revenind la institu]ia militar`, trebuie subliniat faptul c` se bucur` de o înalt` pozi]ie
în topul încrederii atât în compara]ie cu alte institu]ii na]ionale, cât [i în raport cu încrederea
acordat` institu]iilor militare ale altor state na]ionale. Cazul de excep]ie constituit
de încrederea societal` în Armata României are unele explica]ii. O prim` categorie
de explica]ii este format` din factorii extrainstitu]ionali, care nu sunt lega]i în mod direct
de natura [i caracteristicile organiza]iei militare. O a doua grup` de explica]ii, institu]ionale,
]ine de specificul sistemului militar.
Dac` ne referim la prima categorie, se pot men]iona dou` elemente explicative,
pe care le consider mai importante: în primul rând, încrederea ridicat` în Armat`
poate fi privit` ca efect al istoriei na]ionale, fiind determinat` de rolul [i de func]iile
pe care institu]ia militar` le-a îndeplinit în evolu]ia modern` [i contemporan` a României.
În al doilea rând, orice perioad` de tranzi]ie genereaz` st`ri de incertitudine [i sentimente
de team` care se resimt la nivel individual, de grup sau chiar societal. Asemenea situa]ii
determin` orientarea c`tre acele institu]ii care pot s` se opun` “amenin]`rii” [i care constituie
elemente de stabilitate social`.
Trecând la a doua categorie de factori explicativi, voi men]iona doar faptul
c` tr`s`turile specifice organiza]iei militare – autoritatea, disciplina, cultul ierarhiei
[i al ordinii, precum [i rolul ei de continuatoare a valorilor tradi]ionale, cum sunt
patriotismul, mândria na]ional`, dobândesc o înalt` apreciere social`, concretizat`
în încrederea mare de care se bucur`.
126
Dialoguri GMR
Asist`m, în vremea din urm`, la uzitarea nediferen]iat`, frecvent`
a doi termeni: moral [i climat. V` rog s` face]i lumin` în acest caz !
Este o preten]ie cam mare ! Dac` exist` confuzii semantice, cu siguran]` c` ele
se vor men]ine [i dup` acest interviu. F`r` a avea preten]ia c` vom face lumin` în acest caz,
pot, totu[i, s` exprim un punct de vedere.
Primul termen, cel de moral, este preluat în discursul [tiin]ific din limbajul comun.
Din cele mai vechi timpuri, comandan]ii de o[ti, dar nu numai, puneau un mare accent
pe capacitatea de rezisten]` psihic`, pe dorin]a de a învinge, pe hot`rârea de a dep`[i
obstacole, pe capacitatea oamenilor de a trece peste greut`]i, peste situa]ii tragice.
Unor asemenea trìri interioare li s-a spus moral.
Acest termen, ca [i cel de climat, are o sumedenie de defini]ii [i de accep]iuni.
Nu ne vom apleca asupra lor, pentru c` spa]iul alocat acestei discu]ii nu ne permite
acest lucru. Vom spune doar c` moralul este o trìre intern` a individului sau a indivizilor
dintr-un grup, aflat` în leg`tur` direct` cu un obiect – o situa]ie care trebuie dep`[it`
sau care trebuie îndurat`. Climatul este un factor extern individului, o ambian]` în care
trìesc [i muncesc oamenii. Termenul este împrumutat din geografia fizic`: climat, în sens
de atmosfer`, de ambian]`. Numai c`, spre deosebire de mediul fizic, climatul organi-
za]ional desemneaz` o stare rela]ional` generat` de raporturile interumane, de modul
de manifestare a autorit`]ii, de organizarea muncii, de respectarea sau nu a normelor
profesionale [i morale.
Atât moralul, cât [i climatul pot fi bune sau proaste. Dar, niciodat` nu vom întreba
pe un om aflat în fa]a unei încerc`ri, a unei situa]ii dificile, cum st` cu climatul, ci cum st`
cu moralul !
Probabil, se nasc unele confuzii atunci când vorbim de moralul grupului [i de climatul
grupului. Ambele definesc o situa]ie de grup. Numai c` moralul de grup este o trìre
comun` în raport cu o anumit` situa]ie problematic` resim]it` ca atare de fiecare individ.
Climatul este un produs exclusiv de grup [i exterior individului, chiar dac` fiecare
membru al colectivit`]ii îl stric` sau îl îmbun`t`]e[te prin felul sù de a fi.
Termenul de moral nu îl reg`sim doar în armat`. Este adev`rat c` aici i s-a acordat
aten]ia cea mai mare. S-au scris tratate despre moral, s-au fundamentat doctrine
având ca esen]` moralul trupelor. În via]a cotidian` întâlnim, nu de pu]ine ori, referiri
la moral, înainte de un meci de fotbal, pentru componen]ii echipelor respective
sau la un individ care urmeaz` s` suporte o interven]ie chirurgical`. Frecven]a
foarte mare în folosirea unui cuvânt pentru situa]ii dintre cele mai diverse produce
o erodare a rigorii semnifica]iei.
În cercet`rile sociale, lucrurile sunt puse în ordine, în sensul c` noi apel`m la rigoare,
la definirea termenilor cu care oper`m. Pentru a evalua st`rile desemnate de cele
dou` concepte, este necesar` definirea opera]ional` a acestora, stabilirea dimensiunilor
[i ata[area indicatorilor relevan]i pentru fiecare asemenea dimensiune.
Îmbun`t`]irea climatului organiza]ional este o preocupare actual` [i de mare interes
pentru conducerea Armatei. Exist` chiar un proiect elaborat la nivelul Statului Major General
în acest sens, care are atât fundamente etice, cât [i pragmatice, cunoscând faptul
127
c` între climat [i performan]` exist` o leg`tur` important`. Nici moralul personalului
nu este neglijat. Sec]ia noastr` face evaluarea moralului o dat` pe an [i furnizeaz`
conducerii Armatei informa]ii referitoare la starea [i determin`rile acestuia.
Prezen]a femeii în armat` este o realitate pe care nu numai

c` nu o putem contesta, dar c`reia trebuie s` îi acord`m aten]ia
cuvenit`. Cum este v`zut`, “sociologic”, prezen]a femeii în armat` ?
Preocuparea pentru acest aspect reprezint` un element de relativ` noutate
pentru cercet`rile sec]iei noastre, dar cu rezultate extrem de interesante [i cu perspective
de dezvoltare foarte incitante, pentru anii urm`tori.
Interesul cu privire la tematica rolului femeilor-militar în Armata României a fost
determinat de câteva modific`ri majore referitoare la accesul acestora în for]ele noastre
armate. M` refer, în primul rând, la accesul fetelor în liceele [i academiile militare
[i, în al doilea rând, la faptul c` noile prevederi legislative ce urmeaz` s` intre în vigoare
con]in reglement`ri ce permit femeilor s` accead` la func]ii de solda]i [i grada]i voluntari.
Este o deschidere deosebit` [i, prin urmare, este de a[teptat ca rolul lor profesional
s` sporeasc` semnificativ în urm`torii ani.
Revenind la datele de cercetare pe aceast` tem`, a[ dori s` subliniez doar câteva
aspecte. În orice armat` modern`, o constant` a tuturor cercet`rilor sociologice
este reprezentat` de problema rela]iilor b`rba]i–femei [i, în mod inevitabil, cea a discri-
min`rii. Sunt aspecte pe care le-au abordat [i cercet`rile noastre [i, pe scurt, v` pot spune
c`, din punctul de vedere al presta]iei lor profesionale, cadrele militare femei se bucur`
de o apreciere majoritar pozitiv` în rândul colegilor lor b`rba]i.
Din punct de vedere numeric, cadrele militare femei reprezint`, totu[i, o minoritate
în colectivit`]ile militare. Din aceste considerente, cercet`rile sec]iei au vizat [i surprinderea
opiniilor structurate în jurul întreb`rii “Sunt femeile tratate diferit, de c`tre colegi
[i/sau comandan]i, doar pentru c` sunt femei ?”. R`spunsurile date de c`tre subiec]ii
de ambele sexe ne îndrept`]esc s` afirm`m c` exist` asemenea diferen]ieri, dar ele sunt
pozitive, cu nuan]e protectoare [i nu de discriminare negativ`, menit` s` pun` femeile
în situa]ii de inferioritate în rela]iile lor cu colegii [i cu comandan]ii. În plus, trebuie subliniat
faptul c` acest tratament “preferen]ial” nu este considerat de c`tre cadrele militare femei
ca indezirabil, dovad` fiind ponderea mare a nivelului de satisfac]ie în rela]iile cu colegii
[i comandan]ii [i preferin]a de a lucra în echipe mixte.
Putem vorbi despre stilul de conducere dominant al unui comandant ?

Poate un comandant s` “transfere” eficien]a de la o organiza]ie
la alta ?
A spune c` un comandant are un stil de conducere dominant ar putea
induce dou` idei des întâlnite în cunoa[terea comun`: stilul de conducere ar depinde
de anumite tr`s`turi de personalitate [i cea conform c`reia un stil de conducere dominant
înseamn` un lider autoritar. Ambele idei sunt oarecum departe de a surprinde realitatea.
128
Dialoguri GMR
În primul rând, în actul de conducere, comportamentul liderului este o variabil`
mult mai important` decât însu[irile sale. Pe m`sura dezvolt`rii tehnologice
a organiza]iilor [i, în consecin]`, a complexit`]ii lor, comportamentul liderului [i actul
de conducere în sine sunt tot mai mult rezultatul unui proces de înv`]are bazat
pe cunoa[tere [tiin]ific` [i nu pe experien]a “de via]`”.
Un stil de conducere în sine nu poate fi calificat ca bun sau rù. El poate fi eficient
sau ineficient, dac` îl punem în rela]ie cu anumite contexte organiza]ionale. În m`sura
în care o organiza]ie este performant`, putem vorbi de un stil de conducere eficient.
A[adar, contexte organiza]ionale diferite presupun adoptarea unor stiluri diferite
de conducere. Cu alte cuvinte, comandan]ii trebuie s`-[i adapteze stilul de conducere
la contextul organiza]ional al structurii militare pe care o comand`.
Analizele pe care le-am întreprins asupra stilului de conducere al comandan]ilor
ne-au reliefat un fapt extrem de interesant. La nivelul unit`]ilor [i al subunit`]ilor militare
se poate vorbi despre un stil de conducere situa]ional bazat pe încercarea de men]inere
a unui echilibru între orientarea pe sarcini (stilul directiv) [i orientarea pe rela]iile
interumane (stilul suportiv). Adoptarea de c`tre majoritatea comandan]ilor a acestui stil
de conducere s-a realizat, totu[i, în cadrul unor contexte organiza]ionale similare.
În acest sens, putem vorbi de un stil de conducere dominant.
Care sunt principalele transform`ri pe pia]a competi]ional` [i cum

influen]eaz` acestea atragerea resursei umane c`tre armat` ?
Pentru a surprinde schimb`rile din cadrul pie]ei muncii, v-a[ propune s` nu adopt`m
o perspectiv` holist` de abordare a pie]ei muncii [i s` nu vorbim despre “o pia]`”,
ci despre segmentele acesteia. Avem în vedere sciziunea major` care s-a produs
între pia]a bugetar` [i cea privat` a muncii.
Extrem de interesant este faptul c`, în cadrul celor dou` pie]e, au început s` se dezvolte
strategii diferite de reu[it` profesional`, de ob]inere a succesului. Reu[ita pe o pia]` bugetar`
se bazeaz` pe de]inerea acreditivelor universitare, pe parcurgerea unor stagii profe-
sionale, ocuparea unui post fiind dependent` de efectuarea unui stagiu minim într-un post
inferior în ierarhia ocupa]ional`, pe loialitatea fa]` de organiza]ie, pe supunere [i pe a[teptare.
Este ceea ce sugestiv ar putea fi denumit` strategia satisfac]iei amânate.
În contrast cu aceasta, pia]a privat` permite dezvoltarea unei strategii a satisfac]iei
imediate, conturat`, în principal, de schimbarea firmei ori de câte ori apare o ofert`
mai bun` [i, prin urmare, de o loialitate sc`zut` fa]` de organiza]ie, de asumarea riscului,
de ob]inerea, pentru competen]e diferite, a unor venituri diferite, permise de posibilitatea
negocierii salariului. Cu alte cuvinte, în cadrul acestei strategii, succesul se m`soar` în bani.
Aceasta este strategia noului val al capitalismului financiar.
Adoptarea unei strategii ]ine de alegerile individului aflat într-un anumit spa]iu
social, de for]a cu care un anumit segment de pia]` reu[e[te s` atrag` resursa uman`
de care are nevoie.
În aceste condi]ii de fragmentare a pie]ei muncii sau a pie]ei ocupa]ionale, se poate
vorbi de o parte reprezentat` de profesia militar`, aflat` în competi]ie cu alte domenii
în atragerea resursei umane. For]a de atrac]ie depinde nu numai de avantaje intrinseci
129
profesiei militare, ci [i de strategiile de promovare a acestei profesii. Dac` lu`m în calcul
numai câ]iva factori, cum ar fi sporul de natalitate, nivelul de instruire, declinul
unor ocupa]ii sau apari]ia [i cre[terea importan]ei sociale a altora, ne a[tept`m la cre[terea
competi]iei pentru atragerea resursei umane. Într-o form` sau alta, armata va fi unul
dintre competitori.
Care este gradul de optimism în armat` ?

Este o întrebare foarte interesant`. Într-o lume care se schimb` uimitor de repede
[i nu întotdeauna în favoarea omului de rând, într-o armat` care a trecut [i înc` mai trece
printr-o reform`, mai poate fi vorba de optimism ? În studiile noastre sociologice, nivelul
de optimism este un indicator-cheie pentru evaluarea st`rii de spirit a personalului.
Un sondaj sociologic recent pune în eviden]` un optimism moderat în leg`tur`
atât cu evolu]ia societ`]ii noastre, cât [i cu aspecte importante ale vie]ii [i activit`]ii
din Armat`.
În leg`tur` cu via]a social`, militarii au a[tept`ri optimiste relativ la dezvoltarea
economic` a ]`rii, la evolu]ia Armatei, la [ansele României de integrare în Uniunea European`.
Mai pu]in optimi[ti, f`r` îns` a fi vorba de un pesimism pronun]at, sunt militarii în privin]a
cre[terii nivelului de trai [i a îmbun`t`]irii asisten]ei medicale a popula]iei.
În ceea ce prive[te aspectele relevante din via]a Armatei, militarii privesc cu mult
optimism în viitor, considerând c` lucrurile se vor îmbun`t`]i în privin]a climatului general
din armat`, a perspectivelor în carier`, a condi]iilor de munc`, a sistemului de preg`tire
profesional`, a calit`]ii vie]ii [i chiar a asisten]ei medicale. Pe ansamblu, se poate aprecia
c` starea de optimism este cu mult mai extins` decât în trecut.
Personal, consider c` acest lucru are câteva condi]ion`ri de fond: întinerirea Armatei,
statutul de ]ar` membr` a NATO, apropiata accedere în Uniunea European`, încrederea
ridicat` în conducerea militar` a Armatei, trendul u[or ascendent al îmbun`t`]irii vie]ii
militarilor în ultima perioad`, finalizarea restructur`rii Armatei [i trecerea la o nou` etap`,
aceea de transformare [i de modernizare structural` [i func]ional`.
Una dintre temele predilecte ale discursului din spa]iul public vizeaz`
problematica polariz`rii sociale. Unde situa]i, din aceast` perspectiv`,
condi]ia cadrului militar ?
Prezen]a tematicii polariz`rii sociale în discursul din spa]iul public se datoreaz`,

în special, proceselor de reconfigurare sau de recompunere a sistemului de stratificare
a societ`]ii sau, mai bine spus, de efectele cele mai vizibile ale acestor procese.
Pân` în 1989, se vorbea de omogenizare social`, iar sistemul inegalit`]ilor sociale
era controlat politic de c`tre un stat paternalist. Pentru aceasta, este suficient s` avem
în vedere numai faptul c` cel mai mare salariu nu putea dep`[i propor]ia de 5,6 la 1
în raport cu salariul minim. Odat` cu trecerea la economia de pia]` [i, prin urmare,
la accesul diferen]iat la resurse, efectele inegalit`]ii sociale au devenit tot mai vizibile,
iar vizibilitatea cea mai mare o au tocmai extremele: boga]ii [i s`racii. Aceast` realitate,
130
Dialoguri GMR
relativ nou`, nu avea cum s` nu fac` obiectul unor dezbateri din spa]iul public, care,
de foarte multe ori, au lansat ideea c` societatea româneasc` se polarizeaz` într-un grup
restrâns de oameni boga]i [i marea mas` a s`racilor. În virtutea acestei idei, societatea
româneasc` ar fi incapabil` s` permit` dezvoltarea clasei de mijloc care, în orice situa]ie
democratic`, cuprinde majoritatea popula]iei [i de a c`rei existen]` este legat` stabilitatea
social`. Studiile sociologice contrazic aceast` idee [i estimeaz` m`rimea clasei de mijloc
la nivelul a 30% din popula]ie, dac` lu`m în calcul numai indicatorii de natur` economic`,
cum ar fi salariul [i averea. Totu[i, dac` adaug`m un alt criteriu, cel al autoidentific`rii
ca apar]inând unei clase sociale sau alteia, procentul devine mai mare.
Revenind la partea a doua a întreb`rii, din cercet`rile sociologice realizate în armat`
rezult` c`, preponderent, cadrele militare se autoevalueaz` ca apar]inând clasei de mijloc.
Aceast` autoidentificare este în mare m`sur` corect`, întrucât este sus]inut` [i de indicatorii
economici care situeaz` cadrele militare în zona de mijloc a distribu]iilor salariului [i avu]iei
din societatea româneasc`.
Ce proiecte v` definesc, domnule locotenent-comandor, a[tept`rile ?

Proiectele noastre sunt legate de procesul de transformare a Armatei. Sec]ia
este implicat` în proiectul de cre[tere a calit`]ii vie]ii personalului Armatei, în cadrul c`ruia
lucr`m la realizarea unui sistem de sprijin al familiilor militarilor români care particip`
la misiuni în afara teritoriului na]ional [i la implementarea unei concep]ii privind
îmbun`t`]irea climatului psihosocial în Armat`. Tot în acest sens, dorim s` organiz`m,
spre sfâr[itul anului viitor, o sesiune de dezbateri, la nivel na]ional, despre calitatea vie]ii
personalului [i performan]a organiza]ional`.
Un alt proiect important îl reprezint` dezvoltarea nucleelor de competen]e ale sec]iei.
Aici vreau s` men]ionez doar capacitatea de analiz`, în vederea formul`rii celor mai adecvate
r`spunsuri la provoc`rile transform`rilor care se produc într-un mediu militar foarte dinamic.
Am avut în vedere, evident, întreprinderile nodale, dar, [tim cu to]ii, pân` la ele,
pa[ii f`cu]i au, fiecare, importan]a lor !
A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE

5 decembrie 2005
131
ri
te PROFESIE
a R
b
z M
PROFESIONALISM
e G PROFESIONALIZARE
D
Invita]ii redac]iei: generalul de brigad` Ioan GRECU, [eful Direc]iei Organizare,
Personal [i Mobilizare, colonelul Gabriel GABOR, loc]iitorul [efului Direc]iei Organizare,
Personal [i Mobilizare, [i comandorul Tache JURUBESCU, [eful Serviciului Personal,
din aceea[i Direc]ie
Colonelul Costinel PETRACHE: Evident, nu putem s` începem

decât prin a releva, în detaliile lor esen]iale, con]inuturile con-
ceptelor care între]in arhitectura dezbaterii noastre. A[adar, ce sunt,
din perspectiva construc]iei militare, profesia, profesionalismul,
profesionalizarea ?
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Este interesant`
maniera în care supune]i dezbaterii o problematic` mai mult
decât complex` în arealul devenirii fiec`ruia dintre noi. Pentru
început, consider c` ar fi util s` subliniem contextul în care
oper`m cu cele trei concepte, practic, s` vedem determin`rile
[i a[tept`rile institu]ionale vizavi de ceea ce ne propunem
în spectrul profesiei, profesionalismului [i profesionaliz`rii.
Este deja un truism faptul c` profesionalizarea Armatei este
o component` a procesului de democratizare [i de modernizare
a societ`]ii române[ti, dup` cum este clar faptul c` este imediat
determinat` de evolu]ia contextului politic, economic [i militar
interna]ional, cu centrul de greutate pe crearea armatelor profesioniste. Într-o alt` dimensiune
analitic`, profesionalizarea este subsumat` esen]ial reformei întregului sistem militar,
vizând transform`ri profunde în ansamblul sistemului, condi]ionând nemijlocit atât starea
entit`]ilor lupt`toare, cât [i a fiec`rui element structural-func]ional. Conceptual,
putem admite faptul c` profesionalizarea este un proces amplu [i complex de schimbare
a organiza]iei militare, proces prin care se creeaz` [i se între]in condi]iile necesare form`rii,
atest`rii [i perfec]ion`rii preg`tirii militarilor profesioni[ti. În ceea ce prive[te profesia,
profesia militar`, lucrurile sunt cel pu]in la fel de complexe, la fel de grave ca abordare,
provocare [i a[teptare. Din [i în aceast` perspectiv`, tentativele aplicate ale sociologilor
de a defini conceptul de profesie, cu extensie spre manifestarea sa militar`, au eviden]iat
132
Dezbateri GMR
existen]a unui pachet de trei constante în func]ie de care este analizat` [i evaluat`
orice profesie. Am în vedere specializarea cunoa[terii, materializat` în ansamblul
de competen]e indispensabile exercit`rii profesiei; formarea profesional`, cu efecte
directe în afirmarea responsabilit`]ilor organiza]ionale, [i existen]a unui ideal profesional
în func]ie de care se elaboreaz` un cod de responsabilitate [i conduit` deontologic`.
Este, în fapt, vorba de a[a-zisul model structuralist cu care opereaz` S.P. Huntington
[i M. Janovitz. Ce înseamn` toate acestea ? S` le lu`m pe rând. În ceea ce prive[te domeniul
militar, specializarea cunoa[terii sau expertiza, cum ne apare aceasta în abord`rile autorilor
men]iona]i, poate fi redus` la un singur concept, cel de management al violen]ei.
S` explic`m. Ofi]erul, socialmente definit ca profesionist militar, are drept atribute
fundamentale planificarea [i controlul violen]ei prosociale, în timp ce soldatul, ca expresie
aplicat` a profesionaliz`rii, este cel care instrumentalizeaz`, cel care aplic` violen]a.
În consecin]`, militarul de profesie este tot mai mult constrâns s` î[i formeze competen]e
similare administratorilor civili. În aceast` perspectiv`, militarul profesionist trebuie
s` devin` tot mai interesat de tehnicile de rela]ionare eficiente, cu scopul de a conferi
cât mai mult` ra]ionalitate [i eficien]` ac]iunilor sale, condi]ie care i-ar permite exercitarea
rolului de lider în paradigma leadership-ului modern. Pe acest palier de abordare,
este mai mult decât evident faptul c` profesia militar` cere un înalt grad de expertiz`,
sens în care trebuie s` o spunem direct, clar [i f`r` nici o re]inere: nici un individ, oricare
ar fi suma calit`]ilor sale intelectuale, de caracter, fizice sau culturale, nu ar putea fi
eficient în rolul militarului de profesie f`r` o instruc]ie [i o experien]` adecvat`.
Mai mult decât atât, profesia militar` este [i r`mâne o profesie unic` prin faptul c` singurul
sù, s`-i spunem, totu[i, client, este statul, iar militarii sunt profesioni[ti în slujba acestuia,
formând un grup restrâns, ale c`ror cariere sunt realmente distincte de rutele profesionale
civile [i care se supun hot`rârilor politicului nu pentru c` ar fi ata[a]i scopurilor r`zboiului,
ci, pur [i simplu, pentru faptul c` aceasta le este datoria profesional`. {i înc` ceva: imaginea
de sine a profesionistului militar se construie[te astfel încât se formeaz` o component`
moral` ireductibil` care îl diferen]iaz` de toate celelalte categorii socio-profesionale,
aceea a asum`rii libere, con[tiente a sacrificiului personal.
Colonelul Gabriel GABOR: În extensie la ceea ce

spunea domnul general, vreau s` adaug c` formarea
profesional` se realizeaz`, în general, într-un sistem propriu
Armatei, dar integrat programatic sistemului na]ional
de înv`]`mânt, analiza principalelor finalit`]i educa]ionale
ale institu]iilor de înv`]`mânt militar relevând: constituirea
sistemului fundamental de cuno[tin]e de cultur` militar`,
managerial` [i civic` [i formarea abilit`]ilor necesare evolu]iei
în carier`; însu[irea tehnicilor [i a procedurilor de ac]iune
necesare particip`rii la misiunile militare cu caracter multi-
na]ional; proiectarea [i formarea compatibilit`]ilor dintre nivelul
tehnologic al sistemelor de armamente [i capacitatea de a le pune eficient în ac]iune;
dezvoltarea asumat` a ata[amentului fa]` de valorile democratice puse f`r` echivoc
în serviciul na]iunii [i al Armatei. Deducem, pe cale de consecin]`, c`, prin con]inuturile
133
sale, procesului instructiv-educativ îi sunt circumscrise, fundamental, patru competen]e
care consolideaz` profilul profesional al ofi]erului, sens în care am în vedere: competen]a
de conduc`tor de oameni [i de organiza]ii militare, competen]a de lupt`tor [i competen]a
de cet`]ean.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: L`sasem nefinalizat` triada constantei

func]ionale a profesiei militare, de fapt, a oric`rei profesii. Am în vedere faptul c` un element
extrem de important în individualizarea profesiei militare îl reprezint` responsabilitatea,
responsabilitatea militarului fa]` de unicul sù client – statul consistând, esen]ial, în trei
ipostaze: prima, în care militarul are obliga]ia de a r`spunde cerin]elor de securitate militar`
ale statului, nu atât prin informarea autorit`]ilor statale privind posibilele amenin]`ri,
ci, mai presus de toate, prin a se angaja în a le contracara; a doua, relevând faptul
c`, în calitatea sa de expert, militarul are un rol consultativ, oferind puncte de vedere
avizate [i solu]ii privind ie[irea din eventualele situa]ii de criz`; a treia, vizând componenta
executiv` a profesiei, cu alte cuvinte cea care îl solicit` s` materializeze deciziile statului
în materie de securitate na]ional`, chiar dac`, într-un fel sau altul, decizia sau deciziile
se afl` în contradic]ie cu convingerile sale.
Comandorul Tache JURUBESCU: Doresc s` subliniez

c`, într-o abordare organiza]ional`, profesia, în general,
se întemeiaz` gestional pe existen]a unei entit`]i centrale
de audit care s` asigure standardul de performan]` al membrilor
individuali; a unui cod de conduit` [i a unui management
adecvat al competen]elor care fundamenteaz` profesional
activit`]ile respective; a unei evalu`ri eficiente [i continue
a întregului efectiv, cu un plus de aten]ie asupra selec]iei
[i a instruirii noilor intra]i în sistem. Preg`tirea continu`
a personalului asigur` men]inerea acestuia la nivelul
standardelor de performan]`, desprinse din misiunea general`
a Armatei [i din sarcinile specifice fiec`rui tip de unitate sau specialitate militar`
în context euroatlantic. Este un lucru foarte bine în]eles la nivelul organiza]iei militare
c` nu mai concepem ac]iune în afara mediului întrunit [i combinat cu respectarea
[i aplicarea standardelor de interoperabilitate [i comonalitate specifice organiza]iei
din care facem [i noi parte [i, cu mândrie vreau s` men]ionez, ca urmare a efortului
Armatei Române [i a voin]ei [i sprijinului larg al poporului român. Dar, [i este bine
s` lu`m în seam` acest lucru, aceast` abordare trateaz` etica profesional` mai degrab`
ca pe o ideologie decât ca pe o orientare la care se ader` în mod obligatoriu sau care are
valoare în practic`.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Mai am ceva de adùgat. Profesiile sunt

percepute ca interfe]e active, ca liant voca]ional între nevoile individuale [i necesit`]ile
sociale func]ionale, contribuind la reglarea [i controlul permanent al unei bune func]ion`ri
a societ`]ii. Teoreticieni ai sociologiei precum Parsons, Wilenski sau Carr-Saunders
[i Wilson sunt adep]ii acestei aprecieri, Parsons considerând c` profesiile pot fi caracterizate
134
Dezbateri GMR
prin pozi]ia lor “intersti]ial`” în structura social`. Este important s` re]inem faptul c` profesiile
se disting esen]ial de ocupa]iile nonprofesionale printr-un monopol în îndeplinirea sarcinilor
profesionale, pe de o parte, pe o competen]` tehnic` [i [tiin]ific` bazat` pe [tiin]e ezoterice,
pe de alt` parte, [i, nu în ultimul rând, pe acceptarea [i punerea în practic` a unui cod etic
ce regleaz` exercitarea activit`]ii profesionale.
Dreptul de a exercita o profesie presupune o formare profesional` de lung` durat`.
Profesiile regleaz`, în acela[i timp, formarea profesional`, intrarea într-o meserie
[i exercitarea acesteia. Controlul evaluativ asupra profesiei este, în general, impus legal
[i este organizat sub forme care constituie obiectul unui acord între profesie [i autorit`]ile
legale. Profesiile reprezint` comunit`]i reale în m`sura în care, neabandonând meseria
decât cu anumite excep]ii, membrii lor împ`rt`[esc “identit`]i” [i interese specifice.
Profesiile apar]in, de regul`, claselor mediane din câmpul social, control în care statutul
social, venitul, prestigiul, puterea “membrilor” profesiilor sunt ridicate. Esen]ializând
[i concluzionând, putem afirma c` profesia, din perspectiv` func]ionalist`, apare drept
un sistem închis, caracterizat de o identitate, de limite [i de un limbaj specific;
profesionalizarea poate fi definit` ca procesul în care un corp de meserii tinde
s` se organizeze pe acest ideal-tip de profesie; iar profesionalismul este profesia ridicat`
la nivelul maxim al exprim`rii ei func]ionale.
Colonelul Costinel PETRACHE: Simt nevoia s` facem o pre-

cizare: întrucât, în dezbaterea noastr`, nu putem s` disjungem
organic cele trei concepte cu care oper`m, este firesc s` aplic`m
clauza oportunit`]ii [i a complementarit`]ii corela]ionale, sens în care
referirile repetate la acestea nu constituie un impediment, ci, dimpotriv`.
{i acum problema: profesia militar` este, probabil, una dintre cele
mai vechi profesii. Cum a evoluat profesia militar` ? Care sunt
principalele praguri istorice ale evolu]iei ei ?
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Practic, ne cere]i s` proced`m la un recurs
în istorie, un recurs în care consider c` trebuie s` eviden]iem elementele de particularitate
ale organiz`rii militare, vede]i, am evitat no]iunea de armat`, în raport cu celelalte segmente
ale vie]ii sociale, relevând evenimentele [i caracteristicile care i-au marcat evolu]ia.
Nu cred c` este posibil un tratament exhaustiv al temei, motiv pentru care propun
[i colegilor mei s` surprindem evolu]ia profesiei militare din perspectiva raporturilor
existente între militarul profesionist, a[a cum îl reg`sim în istorie, [i mediul social
care îl subsuma, raporturi care au generat anumite reprezent`ri sociale vizavi de aceast`
profesie. În]elegând c` sunte]i de acord, merg mai departe [i v` sugerez s` trat`m evolu]ia
profesiei militare, parcurgând urm`torul traseu istoric: profesioni[tii militari în Evul Mediu;
chestiunea apari]iei armatelor de mas` [i modelul militar din perspectiva paradigmei
militariste.
Colonelul Gabriel GABOR: Subscriu acestei metodologii [i v` rog s` îmi permite]i
s` m` refer la condi]ia profesionistului militar, a[a cum îl reg`sim în canoanele Evului Mediu,
când r`zboiul a încetat a mai fi o chestiune de amatorism, devenind o întreprindere
135
a celor care î[i puteau permite s` între]in` economic o astfel de ac]iune, bunòar`
a celor boga]i. Astfel, pl`ti]i fiind, s-a dezvoltat o cast` de lupt`tori, de]in`tori de propriet`]i,
a c`ror îndatorire consta exclusiv în a-[i sluji suveranul un anumit num`r de zile pe an.
Ce s-a întâmplat mai departe ? Ei bine, descenden]ii acestei caste de r`zboinici vor men]ine
domina]ia propriet`]ilor funciare în Europa pân` în secolul al XVII-lea, domina]ia politic`
pân` în secolul al XVIII-lea, urmele domina]iei sociale fiind vizibile [i ast`zi. Relevant
pentru în]elegerea temei este conceptul de cavalerism, ale c`rui muta]ii au condus
c`tre condi]ia militarului profesionist. Accesul c`tre statutul de “cavaler” era extrem
de anevoios, dar [i exclusivist, condi]iile de apartenen]` incluzând: vârsta minim`
de 21 de ani, descenden]` nobiliar`, educa]ie cavalereasc`, aceasta cuprinzând echita]ia,
înotul, mânuirea lancei, scrima, vân`toarea, [ahul [i, ar putea stârni ilaritate ast`zi,
rapsodierea cu acompaniament instrumental. Cavalerismul a fost un mod de via]` îndrituit
de canoanele bisericii, într-atât încât nu se mai putea distinge de ordinele ecleziastice
m`n`stire[ti. Evolu]ia institu]iei militare, de fapt, a cauzelor care îi determinau existen]a
a generat situa]ia în care ace[ti cavaleri, feudali prin origine [i ideologie, nu mai aveau
nimic feudal în fundamentul lor economic. Acum luptau numai pentru bani [i se puneau
la dispozi]ia celui care pl`tea mai bine. Marile campanii, R`zboiul de o sut` de ani
este un exemplu, configureaz`, chiar dac` rudimentar, modelul armatei profesioniste,
în care competen]a profesional`, curajul, acceptarea priva]iunilor [i sacrificiul de sine
devin constante ale codului comportamental. Pe la sfâr[itul secolului al XVI-lea, r`zboiul
devine o afacere interna]ional`, armatele cresc ca dimensiune, nobilii în rândurile
lor scad, apare soldatul, al c`rui prototip se va dezvolta continuu, ca model al lupt`torului
profesionist.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Deja, începând cu secolul al XVIII-lea,
cel pu]in în Europa, r`zboaiele erau purtate de for]e profesioniste. Ofi]erii nu mai luptau
din obliga]ie feudal`, acum erau slujitori ai statului, cu angajamente ferme, pl`ti]i
prin salarii sigure, cu posibilit`]i de promovare în carier`. Aceste caracteristici fac posibil`,
deja, distinc]ia acestor profesioni[ti de celelalte elemente [i grupuri sociale [i profesionale
din cadrul societ`]ii. În aceast` perspectiv`, dezvoltarea organiz`rii [i a puterii statale
au f`cut posibil` construc]ia unor armate profesioniste care, esen]ial, întruneau urm`toarele
caracteristici: dispuneau de un aparat de stat responsabil [i capabil s` men]in` o armat`
permanent` atât în timp de pace, cât [i în timp de r`zboi; aveau o ierarhie coerent`
a oamenilor, cu o subcultur` distinct`, care se diferen]iau de restul comunit`]ii nu numai
prin roluri, ci [i prin obiceiuri, vestimenta]ie, concep]ii, rela]ii interpersonale, privilegii
[i responsabilit`]i cerute de statutul lor. Dar, mai cu seam` începând cu secolul XIX,
se întâmpl` un fenomen nou. Birocra]ia excesiv` alimenteaz` fenomenul corup]iei,
care se dezvolt` îngrijor`tor, afectând direct fenomenul [i institu]ia militar`. O Europ`
tot mai prosper`, tot mai atractiv` în planurile esen]iale ale existen]ei sociale face
ca recrutarea în rândurile armatelor s` devin` din ce în ce mai dificil`. În armat`
încep s` p`trund` elemente declasate ale societ`]ii, cu toate c`, oricât ar p`rea de ciudat,
armatele încep s` reprezinte simbolul puterii în stat. Ofi]erii se recrutau exclusiv din rândul
nobililor, subordonarea acestora fiind orientat` spre serviciile regale. În acela[i timp,
soldatul este plasat pe un plan secundar, burghezia privind membrii institu]iei militare
136
Dezbateri GMR
cu o evident` lips` de simpatie. Reputa]ia armatei în cadrul societ`]ii prinde conota]ii
mai mult decât negative. Militarul era considerat, a[ zice prin defini]ie, un individ vulgar,
incult [i brutal. Dar, aceast` situa]ie se schimb` brusc la jum`tatea secolului XIX.
În anul revolu]iilor, 1848, când clasa politic` î[i vede amenin]ate pozi]iile greu câ[tigate,
este proiectat un nou curent de opinie, în seama c`ruia se recunoa[te rolul organiza]iei
militare în men]inerea sau salvarea ordinii constitu]ionale, etichetele puternic [i jenant
depreciative fiind înlocuite cu aprecieri din zona simbolurilor disciplinei sociale. Încep
s` se contureze armatele de mas`, profesionalizarea fiind clar adoptat` ca form` de stabilitate
[i performan]` militar` la nivelul corpurilor de subofi]eri [i ofi]eri.
Comandorul Tache JURUBESCU: Secolul XX

produce metamorfoze semnificative în organica armatelor.
Serviciul militar universal [i obligatoriu, practicat în majoritatea
statelor europene, s-a dovedit, în cele din urm`, un instrument
eficient al militariz`rii. La cump`na dintre secolele XIX [i XX,
societatea european` atinge un nivel destul de ridicat al milita-
riz`rii. R`zboiul nu mai este privit drept o problem` a clasei
dominante sau a unui grup restrâns de profesioni[ti, ci una
a întregii na]iuni, armatele fiind privite ca o întruchipare
a na]iunii, suveranii dinastici insistând asupra rolului
lor de lideri na]ionali. Militarii profesioni[ti [i-au conservat
cu brio statutul [i influen]a. În unele state [i-au asumat puterea politic`, în altele
[i-au pus experien]a la dispozi]ia regimurilor abia instaurate, concentrându-[i fundamental
aten]ia spre rezolvarea adev`ratei lor probleme: cum s` poarte un r`zboi cu mai mult`
eficien]` [i, evident, mai multe [anse de victorie. Dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial,
lucrurile se schimb`, iar`[i. Progresul tehnologic a transformat institu]ia militar`,
mai cu seam` spre sfâr[itul secolului trecut, în organiza]ii care aveau tot mai mult nevoie
de profesioni[ti, începutul acestui veac consfin]ind, practic, în armatele moderne, existen]a
armatelor compuse integral din profesioni[ti. De la armate de mas` se trece treptat,
dar sigur la armate mai mici, mai suple, dar mai eficiente. De ce ? Tocmai datorit` profe-
sionaliz`rii acestora, sus]inut` atât prin dotare, cât, mai ales, printr-o preg`tire de excep]ie
a membrilor acestora, resursa cea mai important` în ecua]ia for]ei – resursa uman`.
Colonelul Costinel PETRACHE: Profesionalizarea integral`

a devenit, cel pu]in pentru armatele moderne, realitate. Care sunt
factorii ce au determinat condi]ia profesionaliz`rii [i ce a însemnat,
în con]inut, aceast` transformare ?
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Doresc s` subliniez c` procesul de dezvoltare
a profesionaliz`rii, asta se întâmpl` acum în Armata României, presupune afirmarea
unui pachet coerent de m`suri [i întreprinderi desf`[urate profund în plan conceptual,
organizatoric [i ac]ional, precum [i existen]a unui cadru juridic adecvat, a standardelor
[i procedurilor cu care se opereaz` în plan interna]ional, a unor func]ionalit`]i specifice
în cadrul institu]ional existent [i, nu în ultimul rând, a unui cod de conduit` organiza]ional`
137
performant în orice condi]ii. În acela[i timp, trebuie men]ionat faptul c` efortul
de profesionalizare a personalului militar din Armata României, efort între]inut
de însu[irea procedeelor de ac]iune [i a standardelor NATO, de realizarea interoperabilit`]ii
[i a compatibilit`]ii cu armatele Alian]ei, a impus reconsiderarea concep]iei generale
privind formarea [i perfec]ionarea continu` a personalului, sens în care am avut [i avem
în vedere: crearea unei structuri de for]e în func]ie de riscurile [i amenin]`rile identificate
[i estimate, necesare îndeplinirii misiunilor asumate în cadrul Alian]ei; adoptarea
unui sistem activ [i eficient de selec]ie [i angajare; afirmarea unui sistem dinamic
[i flexibil de formare [i perfec]ionare a preg`tirii personalului, corelat cu cerin]ele întregii
game de misiuni NATO [i implementat în concep]ia de folosire opera]ional` a for]elor;
crearea [i men]inerea unei rezerve de resurse umane care s` asigure, la nevoie, încadrarea
func]iilor ce presupun o specializare ridicat`; flexibilizarea cadrului legislativ [i normativ.
Am sim]it nevoia intr`rii în r`spuns pe aceast` cale, deoarece este bine s` cunoa[tem
[i cadrul, condi]iile preliminare determin`rilor de care vorbea]i. A[adar, consider
c` cei mai importan]i factori cu rol determinant în condi]ia profesionaliz`rii pot fi: valori-
ficarea cu maxim` eficien]` a resurselor financiare, pe care nu ne mai putem permite
s` le irosim în nici un fel; nevoia compatibiliz`rii [i a interoperabilit`]ii depline cu starea
[i condi]ia profesional` manifeste în celelalte armate din cadrul Alian]ei; ridicarea constant`
a gradului de preg`tire a personalului militar potrivit cerin]elor [i standardelor, mereu
în câ[tigare de altitudine, ale Alian]ei; nevoia ireversibil` de opera]ionalizare a tuturor
structurilor de for]e. {i, de[i pare un truism, afirm, totu[i, c` o armat` cu adev`rat
profesionist`, proiect pe care-l vom realiza integral pân` în anul 2007, nu poate fi alc`tuit`
decât din profesioni[ti, în adev`ratul sens al cuvântului.
Colonelul Gabriel GABOR: În ceea ce prive[te

con]inutul procesului, ca atare, vreau s` subliniez faptul
c` acesta se desf`[oar` potrivit exigen]elor metodologice
asumate în orizontul conceptual al form`rii continue, procesul
incluzând totalitatea demersurilor educa]ionale, teoretice
[i practice, cu direc]ia loviturii principale orientat` spre înde-
plinirea cu competen]` [i profesionalism a responsabilit`]ilor
[i misiunilor care fac parte din starea de rol a calit`]ii noastre
de partener. Relativ, în mod concret, la con]inutul propriu-zis,
transformarea în direc]ia profesionaliz`rii a fost centrat`
pe: formarea capacit`]ilor specifice valorific`rii resurselor
de care se dispune pentru îndeplinirea eficient` a misiunilor; perfec]ionarea cooper`rii
pe timpul ducerii opera]iilor; asigurarea unui nivel optim [i credibil capacit`]ii de ac]iune
în comun cu structurile similare din armatele aliate [i partenere; dezvoltarea spiritului
competitiv [i cre[terea exigen]ei în aplicarea standardelor de performan]`; aplicarea
procedeelor [i a tehnicilor moderne de instruire; standardizarea instruc]iei [i evaluarea
continu` a procesului de formare [i perfec]ionare; motivarea conving`toare a produsului
uman pe care ni-l dorim profesionist. Doresc s` mai subliniez, cred c` este important
acest lucru, cerin]ele pe care le avem în vedere în formarea [i dezvoltarea profesional`
a personalului militar. Ei bine, foarte succint, acestea sunt [i constau în: polivalen]a,
138
Dezbateri GMR
multidisciplinaritatea, integralitatea [i complementaritatea întregului proces; cultivarea
spiritului de lupt` [i a virtu]ilor militare; planificarea [tiin]ific` [i structurarea clar`
[i precis` a instruirii; caracterul permanent competitiv al instruirii, complementarizat
cu valorificarea experien]ei acumulate [i a lec]iilor înv`]ate; adaptarea flexibil` a instruirii
la condi]iile de mediu [i de clim` specifice nu numai teritoriului na]ional, ci [i teatrelor
de opera]ii în care este posibil s` ac]ion`m; asigurarea unui caracter continuu instruirii
prin aplicarea tehnicilor [i a procedeelor moderne; asigurarea unui caracter continuu
evalu`rii, asta pentru a cunoa[te permanent starea de performan]` a fiec`rui militar,
[i, chiar dac` repet`m, starea de interoperabilitate nu numai la nivel tehnic, ci la nivel
cultural, la nivel educa]ional.
Comandorul Tache JURUBESCU: Con]inutul întregului demers se întemeiaz`
pe un set de principii, al c`ror con]inut vizeaz`: desf`[urarea instruirii la nivel tactic
în condi]iile reale, complexe ale câmpului de lupt` specific postmodernit`]ii; planificarea
[i organizarea unitar` a instruirii prin fundamentarea sistemic` a obiectivelor, pe baza
unei concep]ii [i a unui plan unic [i prin folosirea riguros eficient` a resurselor avute
la dispozi]ie; desf`[urarea modular` a instruirii prin concentrarea eforturilor pentru
îndeplinirea obiectivelor opera]ionale, pe etape [i programe de sine st`t`toare; specializarea
necesar` ob]inerii performan]elor maxime într-o anumit` func]ie, dar [i asigurarea
unei anumite flexibilit`]i [i capacit`]i de adaptabilitate pentru a r`spunde pozitiv manifest`rii
posibilelor tendin]e de extindere sau diminuare a unor activit`]i sau de schimbare/
redimensionare a unor obiective; conferirea unui accentuat caracter practic-aplicativ
instruirii.
Colonelul Costinel PETRACHE: Pe fondul discu]iilor de pân` acum,

de fapt, în determinarea acestora, a ap`rut, în rela]ie de interdependen]`
major`, binomul profesionalism-corporatism în organiza]ia militar`.
V` rog, din perspectiva condi]ion`rilor reciproce, s` explica]i
aceast` rela]ie.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Problema,

abordat` în felul acesta, este relativ nou`, motiv pentru care
v` rog s` îmi îng`dui]i s` recurg la preliminariile corespun-
z`toare. De unde s-a plecat ? Dezbaterile care au avut loc
la nivelul exper]ilor din domeniul politicilor de securitate
[i al anali[tilor militari au vizat [i r`spunsul la întrebarea: “Este,
din perspectiv` calitativ`, mai performant` o armat` profe-
sionist` sau una bazat` pe conscrip]ie, date fiind provoc`rile
[i amenin]`rile deslu[ite ale secolului XXI ?”. S` recurgem
la unul dintre exemplele analizate de c`tre M. Howard
în lucrarea “R`zboiul în istoria Europei”. Bunòar`, angaja-
mentul britanic din timpul r`zboiului cu Argentina poate fi considerat un triumf al armatei
profesioniste. Armata britanic` a demonstrat, în condi]iile reale ale unui conflict,
c` profesionalismul militarilor a permis angajarea for]elor într-un teatru de opera]ii situat
139
la foarte mare distan]`, f`r` a fi afectat în vreun fel rezultatul final. În acest caz, economia
general` a r`zboiului a relevat dimensiunea paradoxal` a raportului dintre politica de ra]iona-
lizare a bugetului destinat armatei [i eficacitatea ac]iunilor armatei, specifice acestui conflict,
dar [i, s`-i spunem dintr-o perspectiv` simbolic`, faptul c` profesionalizarea armatei
britanice a devenit un model de eficien]`, care pune în paradigm` aser]iunea c` o armat`
profesionist` este o armat` care câ[tig` o confruntare militar`. Exemplul dat pune clar
în eviden]` faptul c` factorul politic a judecat armata în func]ie de raportul costuri/beneficii,
fiindu-i clar cât cost` o armat` eficient`, dar, mai ales, faptul c` o armat` eficient` cost` !
Iar eficien]a se vede numai în condi]iile utiliz`rii ei în scopurile pentru care a fost creat`.
Dar, realitatea politic` ne arat` c` nu exist` bugete militare suficiente nici m`car în cazul
]`rilor dezvoltate, în aceste cazuri având îns` de-a face cu bugete optime. În ceea ce
prive[te ]`rile s`race, problema se pune în al]i termeni: sunt prea s`race pentru a-[i permite
s`-[i neglizeze ap`rarea na]ional` ! În fiecare dintre cazuri, deciziile privind bugetarea
ap`r`rii sunt extrem de dificile, responsabilitatea politicienilor fiind absolut`, situa]ie
care poate fi sensibil “ajutat`” de profesionalismul elitei militare. Pentru c`, nu putem
s` nu remarc`m acest lucru, asist`m, am în vedere statele democratice dezvoltate,
la un proces ra]ional de trecere a militarilor de la o atitudine pasiv` în problemele
securit`]ii na]ionale, dar [i interna]ionale la o atitudine activ`, evident, doar în planul
proiec]iilor conceptuale, teoretice. Proiectele na]ionale de restructurare a armatelor,
acestea vizând, f`r` echivocuri conjuncturale, profesionalizarea integral` a organismelor
militare, sunt o realitate care nu poate fi contestat`. Prin urmare, armata profesionist`,
armata format` din profesioni[ti, nu mai reprezint` un atribut, o tr`s`tur` specific
anglo-saxon`, ci devine un model viabil pentru statele care vor s`-[i construiasc` institu]ii
militare eficiente, sigure, moderne. Încerc s` m` apropii de întrebare. În lume, am în vedere
statele dezvoltate, statele democratice, se petrece un fapt care ar putea s` creeze o anumit`
confuzie. Studiile de sociologie militar` pun în eviden]`, în ceea ce prive[te problematica
profesionaliz`rii, dou` tendin]e aparent contradictorii: tendin]a societ`]ii postmoderne
de “civilire” a domeniului militar [i cea de “militarizare”, într-o anumit` m`sur`, a unor
domenii sau sectoare din spectrul societ`]ii civile, fapt ce relev` o anumit` diluare
a diferen]elor dintre domeniul civil [i cel militar. Ce se întâmpl` ? De fapt, aceste tendin]e
reflect` presiunile de natur` organiza]ional` prin care armata, ca institu]ie, este for]at`
s` se alinieze standardelor marilor organiza]ii civile, proces care face ca institu]ia
militar` s` dobândeasc` tot mai mult din caracteristicile vitale ale unei agen]ii
guvernamentale sau ale unei mari corpora]ii economice. În acest sens mi se pare
relevant` defini]ia dat` profesiei militare de c`tre sociologul american Amos Perlmutter,
acesta afirmând: “Profesia militar` este un exemplu conving`tor de profesionalism modern
de tip corporatist. Ca [i alte profesii moderne, profesia militar` reprezint` un grup social
[i cultural distinct, constituit din indivizi care nu sunt nici capitali[ti, nici muncitori,
dup` cum nu sunt nici func]ionari guvernamentali sau birocra]i”. Vede]i, la prima vedere,
defini]ia ar putea p`rea oarecum ambigu`, dar lucrurile nu stau a[a, deoarece sociologul
american identific`, îndr`znesc s` spun, cu destul` precizie conceptual`, locul profesiei
militare în ansamblul celorlalte profesii, precum [i, prin extrapolare, leg`tura opera]ional`
dintre civili [i militari. În opinia aceluia[i autor, corporatismul profesiei militare este justificat
de necesitatea men]inerii standardelor de performan]` [i expertiz` în cadrul profesiei
140
Dezbateri GMR
[i de nevoia protej`rii normelor, a valorilor, a spiritului de corp [i a exclusivismului
profesional. În ceea ce ne prive[te, am în vedere societatea româneasc`, se poate acredita
ideea c` profesionalismul de tip corporatist al militarilor ar putea constitui o surs`
de competi]ie pentru autorit`]ile civile, gândire justificat`, într-un fel, de tendin]a de cooptare
a militarilor de carier` în structuri guvernamentale, cel mai adesea în roluri de altitudine,
fapt ce a determinat opinia c` se produce o anumit` “militarizare” a structurilor guverna-
mentale. Pe de alt` parte, trebuie s` spunem c` ingerin]a unor lideri politici, formatori
de opinie sau reprezentan]i ai societ`]ii civile, care se autointituleaz` exper]i sau anali[ti
în probleme de securitate, f`r` a fi beneficiarii unei experien]e sau culturi militare,
creeaz` un oarecare disconfort în rândul militarilor. Eu cred c` nici aceste dou` tendin]e
nu sunt contradictorii, în m`sura în care fiecare dintre ele este implementat` prudent
[i eficace. Oricum, îmi îng`dui aprecierea potrivit c`reia cre[terea vizibilit`]ii publice
a militarilor nu reprezint` altceva decât un act de normalizare a rela]iilor dintre armat`
[i societate, manifestare a corela]iei pozitive între expertiza militarilor [i responsabilitatea
lor fa]` de societate.
Colonelul Costinel PETRACHE: Cum caracteriza]i impactul

dintre provoc`rile crescânde ale revolu]iei informa]ionale
[i ale celei tehnologice [i starea intrinsec` a profesiei, profe-
sionalismului [i profesionaliz`rii instiutu]iei militare ?
Generalul de brigad` Ioan GRECU: A[ începe întrebând retoric: “Ce nu influen]eaz`
revolu]ia informa]ional` [i cea tehnologic` ?”. Profesia, profesionalismul, profesionalizarea
sunt produsul impactual al acestora, dar rela]ia este reciproc interdependent` [i “cauza”
evolu]iilor revolu]ionare din aceste domenii. Evolu]iile erau, cu pu]ini ani în urm`,
chiar în anii no[tri, inimaginabile. Impactul creat asupra institu]iei militare, asupra [tiin]ei
militare, asupra luptei armate, asupra organiz`rii [i a necesit`]ii sociale a armatelor
a fost, într-un timp foarte scurt, nu avem alt termen, revolu]ionar. De fapt, au determinat,
f`r` cale de întors, profesionalizarea integral` a armatelor. Utopiile de acum 40-50 de ani
privind soldatul viitorului au devenit realitate. Oportunit`]ile tehnologice au creat,
prin num`r, consisten]`, tenta]ie, o presiune uria[` asupra sistemului militar. Profesia
militar` a devenit una dintre cele mai complexe. În exercitarea ei sunt întrunite comple-
mentarit`]i, func]ionale [i nu decorative, din foarte multe domenii de exprimare social`,
de la cele pur tehnice pân` la cele din sfera [tiin]elor socio-umane. F`r` a fi devenit
un robot, militarul reu[e[te s` gestioneze ra]ional, productiv sisteme de arme [i platforme
de lupt` care esen]ializeaz` tot ceea ce a produs mai înalt inteligen]a uman`. Vorbeam
de impact, e limpede, r`zboiul este altul, comunicarea este alta, conducerea este alta,
controlul este altul, filozofia r`zboiului este alta, doctrinele opera]ionale ale categoriilor
de for]e armate sunt cu totul altele ... Am putea continua. Important este, în opinia mea,
s` în]elegem cei trei termeni ai temei din perspectiva detemin`rilor esen]iale ale revolu]iei
informa]ionale [i tehnologice: profesia, ca sum` aplicat` a tehnologiei de ultim` genera]ie;
profesionalismul, drept condi]ie a situ`rii permanente, opera]ionale, la nivelul dezvolt`rii
tehnologice; profesionalizarea, am mai spus-o, consecin]a inevitabil` a dezvolt`rii societ`]ii
141
umane, cu centrul de greutate pe dimensiunile informa]ional` [i tehnologic`. Toate acestea,
la rândul lor, au creat premisele [i condi]iile declan[`rii unei alte revolu]ii, revolu]ia
competen]elor.
Colonelul Gabriel GABOR: De asemenea, asist`m la un proces extrem de alert
de desrigidizare a ierarhiilor birocratice; la proiectarea [i definirea de noi roluri [i misiuni
for]elor lupt`toare, dar [i for]elor armate, în general; la descentralizarea executiv`
a ac]iunii militare, tehnologia schimbând tehnica r`zboiului într-o asemenea m`sur`,
încât coordonarea, cooperarea [i lucrul în echip` sunt mai importante pentru succesul
opera]ional decât conducerea [i structura autoritar`. Organiza]ia militar` a fost “constrâns`”
s` împing` procesul de luare a deciziilor din ce în ce mai jos în lan]ul de comand`
[i experimenteaz` noi tehnologii care leag` lupt`torii [i comandan]ii în timp real.
În acela[i timp, anali[tilor [i teoreticienilor fenomenului militar le-a fost tot mai clar
c` revolu]ia informa]ional` eman` complexitate, nuan]e [i nevoia de a ]ine la distan]`
concluziile simpliste, obligându-ne s` dilu`m tensiunile pe verticala organiz`rii militare,
între sistemele na]ionale [i cele transna]ionale, între comunitarism [i cosmopolitism,
între culturi [i subculturi, între state [i pie]e, între universalism [i particularism,
între global [i local, altfel spus, între leg`turile evidente dintre contrariile accelerate
de revolu]ia informa]ional`. Tehnologiile informa]ionale au facilitat posibilitatea liderilor
militari de a alege, au dezvoltat sensibilitatea la nuan]e, au f`cut posibil` crearea unui alt
cadru pentru construc]ia alternativelor decizionale.
Comandorul Tache JURUBESCU: Ultimele înfrunt`ri militare de pe teatrele
de opera]ii au pus în eviden]` faptul c`, ast`zi, capacit`]ile militare depind într-o m`sur`
tot mai mare de tehnologiile informa]ionale avansate, demonstrând c` orientarea
competen]elor în spa]iul profesiei militare constituie produsul revolu]iei tehnologice
informa]ionale. Scurtarea traiectului “sensor-to-shooter”, altfel spus, reducerea timpului
de luare a deciziei, este o consecin]` fireasc`, un rezultat a[teptat al introducerii
tehnologiilor informa]ionale [i a informatiz`rii câmpului de lupt`. Mai mult, tehnologiile
informa]ionale au modificat abilit`]ile [i arhitectura opera]ional` a specialit`]ilor militare;
au determinat mic[orarea distan]ei “informa]ionale” dintre posesorii de informa]ii
din organiza]ia militar`; au transformat condi]iile în care interac]ioneaz` membrii
organiza]iei militare, dar [i organiza]iile între ele; au determinat, s-a mai spus, de altfel,
transformarea, în ansamblu, a organismelor militare. Dar, probabil cea mai important`
dintre determin`rile noilor tehnologii informa]ionale, poate cea care justific` întocmai
continua [i atât de densa referire la “revolu]ia informa]ional`”, are în vedere impactul
asupra modurilor în care interac]ioneaz` membrii organiza]iilor militare [i organiza]iile
între ele. Pân` la apari]ia celor mai recente tehnologii, în special a Internetului, marea
majoritate a acestor interac]iuni era de natur` ierarhic`, atât în interiorul organiza]iilor,
cât [i între acestea. Astfel, cele din interiorul organiza]iilor tindeau spre formalitate,
cu ranguri [i pozi]ii care permiteau fluxuri verticale ale autorit`]ii [i directivelor,
pe când ierarhiile dintre organiza]ii, de[i cu o structur` vertical`, erau caracterizate
de ordine informale, îns` larg r`spândite, în func]ie de prestigiu, influen]` [i putere.
Sub presiunea noilor tehnologii informa]ionale, atât ierarhiile formale, cât [i cele informale
au fost extinse prin re]elele orizontale permise de c`tre acestea.
142
Dezbateri GMR
Colonelul Costinel PETRACHE: V` rog s` dezvolta]i con]inutul
[i condi]ion`rile reciproce ale rela]iei dintre cultur` [i profesionalism.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Parafrazând o cunoscut` definire

a civiliza]iei, putem afirma c` profesionalismul este cultura profesional` în ac]iune.
La profesionalism, bunòar`, nu se poate ajunge decât prin cultur`. Armata, ca sub-
structur` social` care, prin specificitatea mijloacelor sale, asigur` securitatea social`
pe dimensiunea ap`r`rii na]ionale, dispune de o organizare proprie, performeaz` anumite
comportamente [i se raporteaz` la un set de valori definitorii pentru majoritatea
covâr[itoare a membrilor societ`]ii – onoare, responsabilitate, patriotism etc. Aspectele
ca atare, [i nu numai, relev` existen]a unei culturi militare subsumate profesiei militare.
Cultura militar` este o cultur` institu]ional` [i apar]ine armatei, ca institu]ie social`.
Este cunoscut faptul c` orice institu]ie, pe lâng` finalit`]i, mijloace [i func]ii sociale,
dispune de un ansamblu de simboluri prin care se individualizeaz`, de un cod de comporta-
ment care precizeaz` rolurile [i statusurile membrilor organiza]iei [i de un sistem
de valori [i norme specifice prin care se justific` ra]ional scopul pentru care a fost creat`
[i rela]iile acesteia cu alte institu]ii. Ei bine, în ceea ce ne prive[te, prin cultur` profesional`
desemn`m ansamblul de cuno[tin]e, priceperi, deprinderi [i atitudini dobândite
printr-un proces de educa]ie specific, ata[ate statutului de militar profesionist. În sensul
celor afirmate, speciali[tii [i teoreticienii domeniului consider` c` elementele componente
[i sfera de cuprindere a conceptului se restrâng la un management eficient al violen]ei
instrumentalizate care impune o expertiz` special` [i de foarte bun` calitate, în care militarii
nu sunt doar cei care o realizeaz` efectiv, ci [i cei care concep, planific` [i evalueaz`
procesul. Mai mult, apartenen]a la o organiza]ie suprana]ional`, am în vedere Alian]a
Nord-Atlantic`, confer` alte conota]ii identit`]ii militarilor, aceasta nemairaportându-se
la na]iune, primordial` devenind identitatea profesional`. Militarii, mai cu seam`
cei apar]inând marilor alian]e, apar]in unei culturi comune, evident` mai ales în cazul
particip`rii la ac]iuni comune în teatrele de opera]ii, [i nu numai. Aceasta, [i ca efect
al inevitabilit`]ii integr`rii verticale [i orizontale a organiza]iilor militare apar]inând
armatelor aliate, vectorul integrator principal fiind cultura profesional`. Revenind la profe-
sionalism, la rela]ia dintre acesta [i cultur`, dac` ar fi s` le contrapunem matematic,
putem considera c` nivelul de profesionalism specific unui anumit domeniu, unui anumit
segment profesional se afl` în rela]ie de direct` propor]ionalitate cu consisten]a [i nivelul
de cultur` profesional` dobândit`.
Comandorul Tache JURUBESCU: V` propun abordarea acestei chestiuni

din alt` perspectiv`, aceea a rela]iei dintre cultura organiza]ional` [i profesionalismul
organiza]ional. Cultura unei organiza]ii reprezint` personalitatea acesteia, este principalul
element de identificare a organiza]iei. Ea determin` nivelul de altitudine [i manifestare
a strategiei organiza]iei, structura acesteia, sistemul de afirmare institu]ional` [i extrainsti-
tu]ional`, componen]a [i calitatea personalului, nivelul de performare posibil al organiza]iei.
Cu alte cuvinte, determin` profesionalismul, condi]ia profesional` a unei organiza]ii.
143
Întrucât chestiunea referitoare la cultura organiza]ional` se manifest` pe o plaj` ceva mai larg`
decât profesionalismul propriu-zis, apreciez c` este oportun s`-i eviden]iem componentele.
Astfel, cultura organiza]ional`, inclusiv cea militar`, ar putea include: ac]iuni comporta-
mentale regulate care apar în interac]iunea dintre oameni, cum ar fi ritualurile [i ceremoniile
organiza]ionale [i limbajele frecvent folosite; normele care sunt acceptate de c`tre grupurile
de lucru din toat` organiza]ia; filozofia dup` care se ghideaz` politica organiza]ional`
în ceea ce prive[te rolurile membrilor ei; regulile pentru integrarea în organiza]ie; sentimentul
sau climatul care transpare într-o organiza]ie prin simpla vizibilitate direct` asupra membrilor
acesteia; valorile dominante impuse în organiza]ie, inclusiv a celor de natur` profesional`.
Vedem c`, practic, în spectrul culturii organiza]ionale, cultura profesional` reprezint`
un segment, dar este limpede c` toate celelalte componente vin, direct sau indirect,
în sprijinul acesteia, în cele din urm` definitoriu pentru imaginea organiza]iei fiind modul
în care aceasta exceleaz` în performan]e profesionale. A[ mai sublinia un lucru, faptul
c`, într-o organiza]ie, cultura profesional`, altfel spus cultura care determin` nemijlocit
starea [i condi]ia profesional` a acesteia, este evident` pe nivelurile de angajare [i afirmare
a rolului ei institu]ional.
Colonelul Gabriel GABOR: F`r` îndoial`, cultura profesional`, cultura

care determin` nivelul de profesionalism [i profesionalitate al unei organiza]ii, trebuie
cunoscut` sârguincios de c`tre managerul organiza]iei, cultura profesional` constituind,
probabil, cel mai util [i folositor element anticipativ, pe termen lung, al acesteia.
O abordare analitic` a culturii profesionale de tip organiza]ional pune în eviden]` modelele
care asigur` cunoa[terea profund` a conceptului, din perspectiva sa organiza]ional`,
oferind, în acela[i timp, modele de identificare [i de angajare a implica]iilor ei practice.
A[ aminti modelele corespunz`toare celor patru “ideologii” identificate de c`tre
Roger Harrisson: cultura de tip “putere”, cultura de tip “rol”, cultura de tip “sarcin`”
[i cultura de tip “persoan`”. Ei bine, dintre acestea, culturile de tip “rol” [i “sarcin`”
sunt cele care denot` [i între]in starea [i condi]ia profesionalit`]ii organiza]ionale.
Cultura de tip “rol” este specific` organiza]iilor caracterizate prin puternice sectoare
func]ionale sau specializate. Exist` un grad înalt de formalizare [i standardizare,
activitatea sectoarelor func]ionale [i interac]iunea dintre ele fiind controlate prin reguli
[i proceduri, prin definirea posturilor [i a autorit`]ii conferite, a modalit`]ii de comunicare
[i prin temperarea [i rezolvarea eventualelor litigii dintre sectoarele func]ionale.
Pentru individ, acest tip de cultur` ofer` securitate, dar [i o ocazie favorabil` de a dobândi
o specializare profesional`. Dar, acest tip de cultur` este inadecvat persoanelor ambi]ioase,
orientate spre putere prin profesionalism [i profesionalitate. De cealalt` parte, cultura
de tip “sarcin`” este orientat`, a[a cum se poate subîn]elege, c`tre sarcina profesional`.
Accentul în cadrul acestei culturi este pus pe executarea sarcinii, identificându-se
posibilit`]ile de asigurare a tuturor resurselor adecvate [i a oamenilor potrivi]i pentru
fiecare nivel al organiza]iei, care, odat` responsabiliza]i, sunt angaja]i în executarea
descentralizat` a sarcinilor, ceea ce presupune identificarea comprehensiv` a fiec`rui
membru al organiza]iei cu obiectivele acesteia.
144
Dezbateri GMR
Colonelul Costinel PETRACHE: S` proced`m la o incursiune
în plaja analitic` a conceptului de profesie militar`. A[adar, defini]ia,
în ce const` con]inutul acesteia, ce îi este specific [i, implicit,
ce o diferen]iaz` de alte profesii ?
Colonelul Gabriel GABOR: Cred c` ar fi util s` dez-

volt`m în cadrul r`spunsurilor la aceast` întrebare opiniile
exprimate de c`tre Samuel P. Huntington în lucrarea “Officership
as a Profession”, cu atât mai mult, cu cât acestea î[i dovedesc
înc` viabilitatea conceptual`. F`r` îndoial`, corpul ofi]erilor
este un corp profesional, iar ofi]erul modern este un profe-
sionist, putând admite c` profesia este un tip special de grup
func]ional, cu caracteristici specializate. Ei bine, tocmai de aceea
profesionalismul este o caracteristic` a militarului modern,
profesionalismul distingându-l pe militarul de ast`zi de militarul
epocilor trecute, cu atât mai mult, cu cât existen]a corpului
ofi]erilor ca un corp profesionist ofer` [i o alt` viziune asupra problemei contemporane
a rela]iilor dintre civili [i militari. Trebuie spus c` atunci când termenul “profesionist”
a fost folosit în leg`tur` cu militarii, a fost folosit în sensul opus “amatorului” mai curând
decât în sensul de “profesie”, în opozi]ie cu cel de “me[te[ug”. De asemenea, este bine
de cunoscut faptul c`, un timp, expresii ca “armat` profesionist`” [i “militar de profesie”
au f`cut dificil` realizarea distinc]iei dintre militarul de carier` înrolat, care este profesionist
în sensul c` munce[te pentru bani, [i ofi]erul profesionist, care este profesionist în sensul
c` î[i pune “înalta voca]ie” în serviciul societ`]ii. Din aceast` perspectiv`, caracteristicile
distinctive ale unei profesii ca tip special de voca]ie sunt expertiza, responsabilitatea
[i spiritul de corp, valori la care, succint, am s` m` refer în continuare. În ceea ce prive[te
expertiza, profesionistul este un expert având cuno[tin]e [i abilit`]i specializate
într-un domeniu semnificativ pentru activit`]ile umane. Expertiza st` la baza standardelor
obiective de competen]` profesional`, folosite pentru departajarea profesionistului de amator
[i pentru aprecierea competen]ei relative a membrilor unei profesii. Dar, expertiza
profesional` are o dimensiune specific` ce lipse[te unei ocupa]ii normale, unei ocupa]ii
obi[nuite, ea reprezentând un segment al tradi]iei fatale a societ`]ii, context în care
aprecierea cum c` profesionistul î[i poate exercita cu succes activitatea numai în m`sura
în care este con[tient de tradi]ia c`reia îi apar]ine este deopotriv` adev`rat` [i necesar`
în strategiile de dezvoltare organiza]ional`. Relativ la “responsabilitate”, profesionistul
este un expert practicant care lucreaz` într-un context social [i care presteaz` un serviciu
esen]ial pentru func]ionarea societ`]ii în domenii vitale ale acesteia. Caracterul esen]ial
[i general al serviciului, precum [i monopolul pe care-l de]ine asupra domeniului
sù de competen]` îi impun profesionistului militar responsabilitatea de a-[i face datoria
atunci când societatea i-o cere. Ei bine, aceast` responsabilitate social` îl distinge
pe profesionist de exper]i, acestora revenindu-le numai abilit`]i intelectuale. Or, responsa-
bilitatea de a servi [i de a fi devotat propriei profesii reprezint` motiva]ia principal`
145
a profesionistului. În aceast` contrapunere, câ[tigul financiar nu poate fi scopul principal
al profesionistului, dar îndeplinirea unui serviciu esen]ial pentru societate, nereglementat
de a[teptarea unor câ[tiguri financiare consistente, presupune existen]a unor reguli speciale
care guverneaz` rela]iile profesiei cu restul societ`]ii. Astfel, profesia devine o unitate
moral` de valori [i idealuri care î[i orienteaz` membrii în rela]ia cu necunosc`torii profesiei
respective, în spe]` cu profesia militar`. Relativ la spiritul de corp, trebuie spus c` membrii
unei profesii împ`rt`[esc în comun un sens al unit`]ii organice [i con[tiin]a de sine,
ca grup diferit de profani. Acest sens al colectivit`]ii î[i are originile în preg`tirea
îndelungat` [i în disciplina afirmat` în dobândirea competen]ei profesionale,
în desf`[urarea aceleia[i activit`]i [i în împ`rt`[irea unei responsabilit`]i sociale unice.
Sensul de unitate se manifest` în organizarea profesional`, care formalizeaz` [i aplic`
standardele competen]ei profesionale, care stabile[te [i impune standardele de responsa-
bilitate profesional`. Un lucru a[ mai sublinia: faptul c`, acesta-i un criteriu de evaluare
general`, calitatea de membru al unei organiza]ii profesionale împreun` cu de]inerea
unei expertize speciale, precum [i acceptarea unei responsabilit`]i speciale sunt criterii
pentru definirea statusului profesional, ceea ce îl distinge în mod public pe profesionist
de amator.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Continuând

în aceia[i termeni, precizez c` ocupa]ia de militar îndepline[te,
potrivit lui S.P. Huntington, criteriile principale ale profesiona-
lismului. Dar, trebuie s` spunem c`, în practic`, nici o profesie
nu de]ine toate caracteristicile unui tip ideal de profesional,
bunòar` nici profesia militar`. Cu toate acestea, profesia
de ofi]er se îndep`rteaz` cel mai pu]in de ceea ce înseamn`
ideal în raport cu alte profesii, dar caracterul ei fundamental
ca profesie nu poate fi negat. În practic`, milit`ria, profesia
militar`, este de departe cea mai puternic` [i eficient`
când este cel mai aproape de idealul profesional [i este
cu atât mai slab`, cu cât se îndep`rteaz` de acel ideal. S` adapt`m contextului valorile
antamate de c`tre colonelul Gabor. A[adar, expertiza militarului. Care este expertiza
specializat` a militarului ? Trebuie spus c` exist` o sfer` distinct` a competen]ei militare,
care este comun` tuturor sau aproape tuturor militarilor [i care îi distinge de to]i
sau aproape de to]i civilii. Aceast` abilitate-cheie este cel mai bine definit` de c`tre
Harold Lasswel prin ceea ce a numit ca fiind “managementul violen]ei”. În continuare
m` voi referi la ofi]er, ca expresia cea mai înalt` a profesionalismului militar. Func]ia
unei for]e armate este de a lupta cu succes, iar îndatoririle principale ale unui ofi]er
sunt: organizarea, echiparea [i instruirea acestei for]e; planificarea activit`]ilor
ei; conducerea opera]iilor pe timpul luptei [i în afara acesteia. Conducerea, coordonarea
[i controlul unei organiza]ii a c`rei func]ie principal` este aplicarea violen]ei reprezint`
abilitatea definitorie a ofi]erului, indiferent de categoria de for]e armate c`reia îi apar]ine.
Mai sunt [i specializ`ri auxiliare profesiei militare, dar niciuna dintre acestea nu este
146
Dezbateri GMR
capabil` de “managementul violen]ei”. Tocmai de aceea, este bine s` accentu`m
c`, de[i fac parte din corpul ofi]erilor, ofi]eri de specializ`ri auxiliare, neavând competen]e
în managementul violen]ei, apar]in corpului ofi]erilor, în calitatea lui de organiza]ie
administrativ` a statului [i nu de corp profesional. Dar, trebuie spus c` specialistul
militar este un expert care gestioneaz` aplicarea violen]ei în anumite condi]ii, varietatea
acestora [i diversitatea formelor de aplicare constituind baza specializ`rii subprofesionale.
În aceast` logic`, cu cât este mai mare [i mai complex` organiza]ia de gestionare a violen]ei
pe care un ofi]er este capabil s` o conduc` [i cu cât num`rul de situa]ii în care poate fi
angajat` violen]a este mai mare, cu atât gradul de competen]` profesional` este mai ridicat.
Este mai mult decât evident faptul c` profesia militar` cere un grad înalt de expertiz`.
Nici un individ, oricâte calit`]i intelectuale, de caracter [i abilit`]i de conducere ar avea,
nu ar putea s` îndeplineasc` eficient aceste responsabilit`]i f`r` o instruc]ie [i o experien]`
considerabile. Cred c` se impune o precizare: abilitatea definitorie a unui militar,
a unui ofi]er este managementul violen]ei [i nu actul violen]ei în sine. Referitor la responsa-
bilit`]ile militarului de profesie, trebuie s` spunem c` expertiza militarului impune
o responsabilitate social` special`. Societatea are un interes direct, permanent [i general
în folosirea acestor abilit`]i cu scopul cre[terii securit`]ii sale militare. Dac` celelalte profesii
sunt într-o oarecare m`sur` guvernate de câteva reguli stabilite de stat, profesia militar`
este total monopolizat` de c`tre stat. Atât responsabilitatea, cât [i abilitatea îl disting
pe militar de oricare alt tip social. Cu toate acestea, nu poate fi evitat` întrebarea: “Au militarii
profesioni[ti, ofi]erii, o motiva]ie de ordin profesional ?”. Esen]ial, motiva]iile militarului
profesionist constau în ata[amentul fa]` de propria meserie [i într-un accentuat sim]
al obliga]iei sociale de a-[i utiliza toate capacit`]ile în beneficiul societ`]ii. Un singur lucru
doresc s` mai subliniez: comportamentul militarului profesionist fa]` de societate este ghidat
de con[tiin]a faptului c` toate capacit`]ile sale profesionale pot fi utilizate numai pentru
scopuri aprobate de societate prin intermediul agentului sù politic – statul.
Comandorul Tache JURUBESCU: Elementele teoretice

sus]inute relev`, de fapt, caracterul corporativ al profesiei
militare. De[i chestiunea a fost abordat` [i la o întrebare
anterioar`, doresc s` aduc unele adùgiri, evident, tot
în spiritul ideilor [i al tezelor precedente. Profesia de ofi]er
este una public` [i birocratizat`, dreptul legal de a o practica
fiind limitat la un num`r bine definit de membri. Aceasta,
întrucât imperativele de ordin func]ional ale asigur`rii
securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale dau na[tere unor institu]ii
profesionale complexe, care fac din corpul ofi]erilor o unitate
social` autonom`. Admiterea în aceast` unitate este permis`
doar celor care au dobândit educa]ia [i instruc]ia necesare [i se produce numai începând
cu cel mai de jos nivel de competen]` profesional`. Structura corporativ` a corpului
ofi]erilor nu include doar birocra]ia oficial`, ci tinde s` înglobeze o arie mult mai mare
de activit`]i. Corpul ofi]erilor reprezint` [i o profesie birocratic`, [i o organiza]ie
birocratic`. În cadrul profesiei, nivelurile de competen]` se disting prin grade ierarhice,
147
iar în cazul organiza]iei, responsabilit`]ile se disting prin ierarhizarea func]iilor. De asemenea,
este important de subliniat faptul c`, în organiza]ia militar`, corpul militarilor activi
reprezint`, ca urmare a competen]ei profesionale, elementul de continuitate în cadrul
structurii militare.
Colonelul Costinel PETRACHE: În ce raporturi se afl` loialitatea

[i profesionalismul ? Dar politica – am în vedere decizia [i strategia
politic`, [i profesionalismul ? Care sunt determin`rile profesionale,
[i nu numai, ale loialit`]ii ?
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Problema pus` în discu]ie comport` un grad

de dificultate prin îns`[i natura rela]iei invocate. A[ spune, într-un mod foarte abrupt,
c` profesionalismul, ca atare, reprezint` el însu[i o form` de loialitate. Cum po]i fi loial
organiza]iei militare ? Evident c` formele [i modalit`]ile de manifestare sunt multiple,
dar profesionalismul nu poate fi decât una dintre ele. Mai mult decât atât, pot considera,
f`r` s` comit vreo eroare, c` profesionalismul include în organica sa [i o component`
care ]ine de loialitate, dac` nu chiar loialitatea îns`[i. Pentru c`, dac` e[ti cu adev`rat
loial institu]iei al c`rei membru e[ti, profesionalismul reprezint`, în opinia mea,
cea dintâi dovad` de loialitate. Dezvoltând direc]ia aceasta de interpretare se pot spune
multe, dar esen]ialul l-am spus [i îl repet: într-o organiza]ie creat` pentru a instrumentaliza
managementul violen]ei armate, profesionalismul reprezint` acea form` de loialitate
care corespunde a[tept`rilor, dar [i provoc`rilor inerente scopului pentru care au fost
create organiza]iile militare.
Colonelul Costinel PETRACHE: O abordare evolu]ionist` a insti-

tu]iei militare presupune reconstruc]ia istoric`, dar [i specificarea
trendului [i, poate lucrul cel mai important, presupune construirea
unui model care s` r`spund` atât propriilor determin`ri, cât [i naturii
în]elese a provoc`rilor specifice. S` vedem, la nivelul acestor coordo-
nate, care considera]i c` sunt, în perspectiva orizonturilor de a[teptare
ale acestui secol, statutul, caracteristicile [i atributele profesionistului
militar ?
Comandorul Tache JURUBESCU: Meseria de militar este una dintre cele mai vechi
meserii. De-a lungul istoriei, aceasta a avut, cum era [i firesc, evolu]ii ascendente sau des-
cendente. Modelul profesionistului militar al acestui început de secol trebuie s` corespund`,
evident, cerin]elor acestui moment istoric. Profesionistul militar este chemat s` înde-
plineasc`, la nivelul sù, situat pe plaja larg` a ierarhiei militare, de la soldat la general,
misiuni noi, cu aplicarea unor tehnici [i proceduri specifice [i în cooperare sau împreun`
cu al]i militari, în contextul Alian]ei. Profesionistul militar are un statut bine definit în societate,
meseria de militar fiind o ofert` deschis` tuturor membrilor societ`]ii; el face parte
din aceast` societate, dar are o preg`tire specific` [i se supune rigorilor meseriei sale,
pentru care consimte de bun` voie. El, profesionistul militar, nu trebuie v`zut [i considerat
ca o categorie aparte în societate, ci, pur [i simplu, un alt gen de angajat, cu o îns`rcinare
temporar`, putându-se întoarce oricând în domeniul “civil” al societ`]ii pentru a-[i continua
148
Dezbateri GMR
activitatea pentru care este preg`tit. Acest aspect trebuie, bineîn]eles, sus]inut de programe
speciale de “reconversie” atât într-un sens, cât [i în cel`lalt, [i de o legisla]ie adecvat`,
aspecte care fac parte din preocup`rile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Generalul de brigad` Ioan GRECU: Profesionistul militar, a[a cum îl provoac`
secolul XXI, întrune[te atributele [i caracteristicile modernit`]ii târzii, împlinite [i ale post-
modernit`]ii. Potrivit lui Huntington, militarul profesionist este, din perspectiv` social`,
un model centrat pe urm`toarele domenii [i valori opera]ionale: capacitatea de expertiz`
în managementul violen]ei; rela]ia cu “clientul” – societatea sau statul, fa]` de care
este responsabil; corporatismul, ca urmare a unei foarte active con[tiin]e de grup
[i a organiz`rii birocratice a institu]iei militare; gândirea militar`. Dar, apreciez
c`, în acest caz îl voi cita în continuare pe Huntington, pot r`spunde acestei probleme
invocând detaliat conceptul de etic` profesional` militar`. {tim bine c`, într-un stat,
func]ia militar` este îndeplinit` de c`tre o birocra]ie profesional` public`, calificat`
în managementul violen]ei [i responsabil` de componenta militar` a securit`]ii statului.
Din aceast` perspectiv`, o anumit` valoare apar]ine eticii militare profesionale, dar numai
în contextul în care este implicit` sau derivat` din expertiza, responsabilitatea [i organizarea
specific` profesiei militare. Etica profesional` este mai larg` decât sensul îngust al codului
profesional care reglementeaz` comportamentul profesionistului fa]` de neprofesionist.
Aceast` etic` include de orice preferin]` sau a[teptare derivat` din exercitarea continu`
a rolului de militar, sens în care putem confirma c` etica militar` reprezint` un standard
constant prin care este posibil s` judec`m profesionalismul oric`rui corp de militari,
oriunde [i oricând. Mai mult decât atât, existen]a profesiei militare este determinat`
de existen]a unor interese umane conflictuale, care necesit` folosirea violen]ei
pentru promovarea acestora între ra]ionalitatea [i ira]ionalitatea specifice omului,
etica militar` eviden]iind limitele ra]iunii. În acela[i timp, trebuie s` avem în aten]ie,
cum afirmam anterior, faptul c` existen]a profesiei militare este, în rezumat, rezultatul
unei anumite st`ri de competi]ie între state. În acest sens, responsabilitatea profesiei
militare const` în cre[terea securit`]ii militare a statului, iar îndeplinirea acestei respon-
sabilit`]i presupune, din perspectiva eticii militare, cooperare, organizare [i disciplin`.
Aceasta, întrucât este, hai s`-i spunem, de datoria acestei profesii s` se pun` în slujba
întregii societ`]i, dup` cum, [i datorit` naturii mijloacelor pe care le angajeaz` în îndeplinirea
acestei responsabilit`]i, militarul scoate în eviden]` importan]a grupului în detrimentul
individului. Aceast` realitate incumb` eticii militare roluri definitorii în arhitectura statutului
profesionistului militar.
Colonelul Costinel PETRACHE: Profesia ~ actul de identitate

al ra]iunii [i al trudei aflate în provocarea continu` a viitorului;
profesionalismul ~ profesia rezumat` în vectori patenta]i s` produc`
performan]` [i sfidare; profesionalizarea ~ profesionalismul ridicat
la rang de sistem. În spa]iul afirm`rii militare, am v`zut, lucrurile
nu stau nicidecum altfel. Atât doar, fapt deloc f`r` importan]`,
determin`rile, împlinirile [i consecin]ele, mai cu seam` consecin]ele,
sunt cu totul altele. Asigurând metastabilitatea profesional`,
149
profesionalismul, în ac]iunea militar`, determin` [i genereaz`
încrederea real` care pivoteaz` lupt`torul în parcursul pentru
îndeplinirea misiunii, dar [i încrederea paradoxal`, încredere
supraadùgat`, care, absolutizând mariajul perfect dintre lupt`tor
[i tehnic`, nu ia în seam` posibila apari]ie a unor contradic]ii
între performan]ele opera]ionale ale tehnologiei instrumentate
[i starea de profesionalitate. În dezvolt`rile strategice postmoderne,
profesionistul militar, nevoit s` gestioneze, uneori destul de abrupt,
întâlnirea dintre profe]ie [i împlinirea acesteia, pariaz` [armant
pe victorie, formalizând primejdia în abstrac]ie. Prin demonstra]ii
ireversibile de putere, înrobit progresiv de tehnologii venite, parc`,
din alt` lume, mentalitatea îi este mig`los sculptat` spre a-i fi strìn`
alternativa înfrângerii. Este, poate, motivul, sau unul dintre motivele,
pentru care, în deontologia supravie]uirii, suntem obliga]i s` deosebim
un profesionist de simulacrul lui. {i, pentru a nu r`mâne, totu[i,
ni[te utopici sfâ[ia]i de ideal, constrân[i fiind de eviden]a puterii
verticalului, a vectorialului [i a spa]iului, trebuie s` admitem
c`, într-un secol în care ve[nicia pare redat` “pe repede-\nainte”,
lipsa de profesionalism nu marginalizeaz`, exclude.
150
Determinãri legislative
ale apãrãrii nationale
,
în perioada 1920-1940
Gheorghe MI}~REL
~ Colegiul Na]ional de Ap`rare ~
|
nf`ptuirea istoric` a statului na]ional unitar rom#n a pus \n fa]a autorit`]ii na]ionale
de conducere statal` necesitatea urgent` a rezolv`rii unor probleme capitale
\n ecua]ia consolid`rii entit`]ii rom#ne[ti de neam [i de vatr`. Dintre acestea
se deta[az` – din perspectiva consolid`rii independen]ei [i a suveranit`]ii na]ionale,
precum [i a ap`r`rii integrit`]ii teritoriale a ]`rii – problema reconstruc]iei organismului
militar, \n consens cu noile realit`]i istorice, \n spa]iul politic rom#nesc angaj#ndu-se
unanim opinia c` Armata reprezint` garantul fundamental al p`str`rii \ntregirii rom#ne[ti.
Este argumentul care sus]ine logica unei aten]ii speciale pe care legislativul rom#nesc
a acordat-o constant [i, \n numeroase ocazii, eficient problematicii ap`r`rii na]ionale,
cu finalitate explicit` \n dezvoltarea organismului militar rom#nesc [i a capacit`]ii acestuia
de a ap`ra statu-quo-ul postbelic.
|n perioada de referin]` supus` aten]iei, elementele nodale ale dezvolt`rii institu]iei
militare na]ionale sunt constituite pe structurile legilor privind organizarea armatei,
din anii 1924, 1930 [i 1932, arcul legislativ care le une[te configur#nd dimensiunea real`
a preocup`rilor autorit`]ilor statale privind dezvoltarea [i consolidarea institu]iei militare
na]ionale. Din acest considerent, ne vom opri mai \nt#i asupra naturii ac]ionale a legilor
enun]ate, ulterior punct#nd cele mai importante acte legislative care consolideaz`
complementar efectul legilor privind organizarea armatei. Nu \ns` f`r` a avea posibilitatea
s` recurgem comparativ la structura Armatei Rom#ne, a[a cum se prezenta ea imediat
dup` fùrirea statului na]ional unitar rom#n.
Bunòar`, ne vom referi mai \nt#i la Legea relativ` la organizarea armatei1
din 23 iunie 1924, men]ion#nd c` este prima lege organic` adoptat` dup` R`zboiul
de |ntregire a Neamului, fapt care relev` aten]ia special` acordat` \n noul context istoric
problematicii ap`r`rii na]ionale.
|nlocuind legea similar` din 1 aprilie 1908, noua elaborare legislativ` reglementa,
prin chiar Art. 1, faptul c` “To]i rom#ni, f`r` deosebire de origin` etnic`, de limb`
sau de religie, fac parte din unul din elementele puterii armate”1.
1
Monitorul oficial nr. 134 din 24 iunie 1924.
151
Con]inutul legii releva cu claritate elementele definitorii ale op]iunii militare a statului
rom#n, importan]a acestora consist#nd \n: proiectarea unei noi organiz`ri militare, apt`,
\n viziunea de atunci, s` salvgardeze, \n caz de necesitate, independen]a [i integritatea
teritorial` a Rom#niei; rolul conferit armatei de a se constitui \ntr-o eficient` [coal`
de educare a tineretului; faptul c`, prin pia]a pe care o reprezenta, crea premisele
dezvolt`rii industriei na]ionale de ap`rare; constituirea inspectoratelor generale de armat`
prin delimitarea structural` de comandamentele de corp de armat` [i de cele de divizie;
reevaluarea responsabilit`]ilor teritoriale pentru preg`tirea [i executarea mobiliz`rii;
asigurarea cadrului func]ion`rii \n timp de r`zboi a organelor existente \n timp de pace;
dislocarea elastic` a corpurilor de armat` \n plan teritorial, teritoriul na]ional fiind \mp`r]it
\n 7 regiuni militare, corespunz`tor celor 7 corpuri de armat` existente \n organica Armatei
Rom#ne; organizarea uniform` a armatei at#t \n timp de pace, c#t [i \n timp de r`zboi;
stabilirea clar` a componentelor serviciului militar, “puterea armat`” a ]`rii fiind constituit`
din armata activ` [i rezerva, \n timp de r`zboi acestea alc`tuind “armata de opera]iuni”
[i mili]iile; proiectarea responsabilit`]ilor privind conducerea armatei, regele fiind “capul
puterei armatei”, care “\n timp de r`zboiu poate delega comandamentul de c`petenie
unui general”2.
Dac`, din perspectiv` opera]ional`, Legea din 1924 s-a constituit \n statuarea
muta]iilor impuse organismului militar rom#nesc de redimensionarea ap`r`rii \n func]ie
de poten]ialul demografic, economic [i teritorial al statului na]ional unitar, legile similare
promulgate \n anii 1930 [i 1932 au reprezentat noi trepte \n perfec]ionarea structurilor
armatei \n raport cu evolu]ia tehnicii de lupt` [i a armamentului, precum [i a schimb`rilor
produse \n con]inutul artei militare3. Din perspectiva enun]at`, Legea organiz`rii armatei
din anul 19304 reconstruia problematica ap`r`rii na]ionale, reconfirm#nd valorile inepuizate
istoric, dar [i proiect#nd conceptual [i organiza]ional starea organismului militar \n contextul
amenin]`rilor tot mai evidente ale deceniului patru. Astfel, con]inutul legii men]ionate
proiecta cu claritate adev`rurile intrinseci ale concep]iei na]ionale privind ap`rarea ]`rii,
mai relevante fiind: realizarea distinc]iei dintre conceptul militar de na]iune armat`
[i cel de na]iune sub arme; eviden]ierea faptului c` Rom#nia nu avea nicidecum ]eluri
expansioniste, preg`tirile militare viz#nd ducerea unui r`zboi defensiv care, \n condi]iile
unei agresiuni externe, s` poat` fi transformat eficient [i oportun geostrategic
\ntr-un r`zboi ofensiv; stabilirea locului [i a rolului armatei \n cadrul politicii externe,
precum [i a raportului dintre armat` [i politic`, institu]iei militare conferindu-i-se
o neutralitate activ` din perspectiva angaj`rii politice; organizarea instruirii [i a mobiliz`rii
categoriilor de for]e, conferind o structur` unitar` \ntregii armate, incluz#nd, pe l#ng`
organizarea trupelor de uscat, [i organizarea de sine st`t`toare a aeronauticii [i marinei,
Marelui Stat Major revenindu-i responsabilitatea dezvolt`rii unitare a celor trei categorii
de for]e armate; conturarea triunghiular` a organiz`rii [i func]ion`rii organismului militar,
2
Lege relativ` la organizarea armatei, Monitorul oficial nr. 134 din 24 iunie 1924.
3
Istoria militar` a poporului rom#n, vol. VI, p. 142, Bucure[ti, Editura Militar`, 1989.
4
Monitorul oficial nr. 103 din 13 mai 1930.
152
Fundamente na]ionale
acestea \ntemeindu-se pe \nzestrarea [i mentenan]a armatei, pe instruc]ie [i educa]ie,
pe organizarea [i conducerea de comandament. Cu privire la conducerea global` a ap`r`rii
na]ionale, legea stabilea clar, diferen]iat responsabilit`]ile, astfel: regele era capul puterii
armate a ]`rii; ministrul ap`r`rii gestiona administra]ia, conducerea, justi]ia, disciplina
[i \nzestrarea armatei; [eful Marelui Stat Major r`spundea de preg`tirea pentru r`zboi
a celor trei arme de baz`, de calitatea [i integralitatea instruc]iei, precum [i de buna
desf`[urare a \nv`]`m#ntului militar de toate gradele. Consemn#nd [i faptul c` legea
din 1930 consacra pentru prima oar` capitole speciale aeronauticii [i marinei [i amintind
c` textul acesteia a fost definitivat de c`tre un grup de generali, alc`tuit din Constantin
Prezan, Nicolae Alevra, Ioan Popovici [i Henri Cihoski, putem concluziona c` Legea
privind organizarea armatei, din anul 1930, nu se deosebe[te, totu[i, radical de legea
precedent`, este efectul reformelor legislative ample din a doua jum`tate a deceniului
anterior [i are preponderent o semnifica]ie politic` dec#t una \ntemeiat` pe necesitatea
reorganiz`rii armatei pe principii esen]iale noi.
|n ceea ce prive[te Legea pentru organizarea armatei5, din anul 1932, aceasta,
de[i p`stra \n titulatur` limitele tradi]iei specifice epocii, extindea sfera organiz`rii militare
a ]`rii, care cuprindea: instruc]ia militar` a tuturor cet`]enilor; preg`tirea din timp
de pace a m`surilor care s` permit` reunirea resurselor \n oameni, animale [i materiale
de tot felul necesare constituirii [i \ntre]inerii armatei la r`zboi; organizarea de coman-
damente, unit`]i [i servicii din timp de pace, astfel \nc#t s` poat` permite trecerea facil`
[i \n timp scurt la organizarea impus` de necesit`]ile unui r`zboi de dimensiune na]ional`;
posibilitatea de a asigura repede [i bine ap`rarea frontierelor teritoriului na]ional;
men]inerea ordinii \n interior6.
De asemenea, legea stipula at#t organizarea militar` a ]`rii \n timp de pace, aceasta
viz#nd organizarea armatei [i preg`tirea teritoriului pentru ap`rare, c#t [i \n timp de r`zboi,
situa]ie \n care, simultan cu executarea mobiliz`rii efectivelor, se realiza [i mobilizarea
cìlor ferate, a transporturilor fluviale, maritime [i aeriene, a mijloacelor de telecomunica]ie,
precum [i a oric`ror institu]ii de stat sau particulare prev`zute cu responsabilit`]i concrete
\n lucr`rile de mobilizare. Referitor la preg`tirea militar` a popula]iei, angajat` \nainte
de \ncorporare prin formula consacrat` a instruc]iei premilitare, aceasta era completat`
pe timpul stagiului sub arme [i continuat` prin concentr`ri periodice p#n` la \mplinirea
v#rstei de 41 de ani, c#nd rezervi[tii erau transfera]i \n mili]ii. O noutate a acestei legi
const` \n schimbarea titulaturii de Minister al Armatei [i consacrarea celei de Minister
al Ap`r`rii Na]ionale, care se compunea din organe de conducere superioar`, de coman-
dament [i de preg`tire, precum [i din organe de conducere tehnic` [i administrativ`.
Apreciind c` legea din 1932 este documentul legislativ cel mai realizat cu privire
la problematica ap`r`rii na]ionale, men]ion`m c` aceasta r`m#ne \n vigoare, cu unele
modific`ri, p#n` la declan[area celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.
Constituindu-se \n repere nodale ale ac]iunii legislative cu privire la problematica
ap`r`rii na]ionale, legile men]ionate coaguleaz` pe direc]ia \mplinirii lor organice acte
5
Monitorul oficial nr. 132 din 8 iunie 1932.
6
Istoria militar` a poporului rom#n, op. cit., p. 13.
153
legislative de importan]` major` \n devenirea militar` institu]ional` a statului rom#n
(anexa nr. 1). Specifica]ii anume se impun \n leg`tur` cu evolu]ia organismului militar
rom#nesc, din perspectiv` legislativ`, \n perioada conducerii autoritare a statului
de c`tre Carol al II-lea, februarie 1938 - septembrie 1940. De[i \n perioada men]ionat`
nu a existat o via]` parlamentar` fireasc`, s-a desf`[urat, totu[i, o prodigioas` activitate
legislativ`, numeroase legi [i decrete-legi adoptate fiind consacrate ap`r`rii na]ionale,
urm`rindu-se cu prioritate optimizarea structurilor lupt`toare ale armatei, \nzestrarea
acesteia cu armament [i tehnic` de lupt` dintre cele mai moderne \n epoc`, \mbun`t`]irea
calit`]ii instruc]iei [i, nu \n ultimul r#nd, a nivelului general de via]` al o[tirii (vezi tabelul).
Repere legislative esen]iale care au determinat dezvoltarea organismului militar rom#nesc,
\n perioada februarie 1938 - septembrie 1940
Titlul Data Repere esen]iale
actului legislativ emiterii ale prevederilor legislative
Stabilirea urm`toarelor structuri ale armatei
10 pe timp de pace: 7 corpuri de armat`; 21 de divizii
Decretul-Lege nr. 828 februarie de infanterie; 2 brig`zi motorizate; 1 comanda-
1938 ment de trupe de munte, av#nd \n subordine
3 brig`zi; 3 divizii de cavalerie.
Consacra trecerea tuturor puterilor atribuite
11
Decretul-Lege relativ la starea de legi [i regulamente referitoare la men]inerea
februarie
de asediu ordinii publice [i a siguran]ei statului \n m#inile
1938
autorit`]ii militare.
Stipula datoria femeilor de a presta diverse acti-
Legea pentru \nrolarea femeilor 18 vit`]i de interes public, ele urm#nd a fi mobilizate,
\n serviciul Patriei \n timp septembrie \n caz de r`zboi, fie prin chemare individual`,
de r`zboi 1938 fie pe categorii profesionale, la locul de munc`,
\n raport cu nivelul de preg`tire profesional`.
Prevedea cre[terea cu 100% a taxei din valoarea
m`rfurilor exportate [i cu 250% a m`rfurilor
24
Legea pentru \nfiin]area [i a produselor importate, sumele urm#nd a fi
septembrie
Fondului Na]ional al Marinei \ntrebuin]ate la realizarea unor lucr`ri maritime,
1939
precum: porturi, baze navale, canale navigabile,
ap`rarea coastelor, achizi]ii de nave.
13 Crea resurse extrabugetare destinate dezvolt`rii
Legea pentru modificarea legii
octombrie avia]iei militare, a mijloacelor de ap`rare aerian`,
Fondului Na]ionale de Avia]ie
1938 precum [i dezvolt`rii avia]iei civile.
S-a hot`r#t \nfiin]area Ministerului |nzestr`rii
15
Armatei, a c`rui atribu]ie fundamental` era
Decretul-Lege nr. 3552 octombrie
“de a \nzestra armata cu tot armamentul [i echipa-
1938
mentul necesar pentru ap`rarea na]ional`”.
Stabilirea ca cele trei fonduri constituite la Banca
Na]ional` Rom#n` s` fie realizate pentru “cump`-
Legea privitoare la organizarea 13 r`turi, fabrica]iuni, \mbun`t`]iri [i repara]ii
[i administrarea Fondului decembrie de armament, muni]ii, echipament, materiale
Ap`r`rii Na]ionale 1938 aeronautice [i de marin` de tot felul,
precum [i lucr`ri de fortifica]ii, baze aeriene
[i navale”.
15
Legea pentru organizarea Stipula modalit`]ile de atragere a tineretului
decembrie
[i func]ionarea Strajei }`rii \n educa]ia militar` a ap`r`rii generalizate a ]`rii.
1938
154
Titlul Data Repere esen]iale
actului legislativ emiterii ale prevederilor legislative
|[i propunea “mobilizarea con[tiin]ei na]ionale
Legea pentru \nfiin]area 16
\n vederea \ntreprinderii unei ac]iuni solidare
organiza]iei politice a Frontului decembrie
[i militare rom#ne[ti de ap`rare [i preg`tire
Rena[terii Na]ionale 1938
a patriei [i de consolidare a statului”.
Legea pentru ap`rarea 6 Crea cadrul juridic organizatoric [i ac]ional
antiaerian` activ` [i pasiv` martie \n vederea utiliz`rii tuturor resurselor \n scopul
a teritoriului 1939 ap`r`rii antiaeriene a teritoriului na]ional.
Confer` o anumit` libertate ac]ional` fabricilor
3
Legea pentru administra]iile care apar]ineau Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
aprilie
publice autonome ale armatei [i Ministerului |nzestr`rii Armatei, fabrici care
1939
executau comenzi ale ministerelor respective.
Stipula faptul c` Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
conduce, administreaz` [i controleaz` din toate
punctele de vedere armata de uscat, \n vederea
Decretul-Lege pentru organizarea 9
ap`r`rii na]ionale.
[i func]ionarea Ministerului octombrie
Coordoneaz`, prin Marele Stat Major, toate ope-
Ap`r`rii Na]ionale 1939
ra]iunile necesare ap`r`rii na]ionale \n leg`tur`
cu Ministerul Aerului [i Marinei [i Ministerul
|nzestr`rii Armatei.
Instituie organizarea unei Comisii Centrale,
10
Legea privitoare la aprovizionarea alc`tuit` din reprezentan]i cu mai multe ministere
octombrie
unit`]ilor militare [i institu]ii, cu rolul de a realiza aprovizionarea
1939
cu diferite produse necesare militarilor.
8
Decretul-Lege asupra \naint`rilor Statua o mai mare echitabilitate \n \naintarea
noiembrie
\n armata de uscat \n grad a ofi]erilor merituo[i.
1939
Prevedea c` veniturile [i cheltuielile din bugetele
Legea pentru evaluarea,
11 fondurilor pentru \nzestrarea armatei erau
perceperea veniturilor [i pentru
decembrie de 7 704 000 000, lei din care 6 miliarde pentru
fixarea cheltuielilor statului
1939 Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, iar 1 704 000 000
pe exerci]iul 1939/1940
la Fondul Na]ional al Avia]iei [i Marinei.
Preconiza \nzestrarea armatei cu tot armamentul,
Decretul-Lege pentru organizarea 26
echipamentul [i materialele de toate categoriile
[i func]ionarea Ministerului februarie
necesare ap`r`rii na]ionale, ce se procur`
|nzestr`rii Armatei 1940
din Fondul Ap`r`rii Na]ionale.
11 R`spundea unei cerin]e reale, menit` s` u[ureze
Legea pentru ajutorarea familiilor
aprilie situa]ia material` a unor largi structuri
nevoia[e ale concentra]ilor
1940 ale societ`]ii rom#ne[ti.
Art. 1: |ntreaga Armat` de Uscat, Aer [i Marin`
28
Decretul-Lege pentru mobilizarea se va mobiliza.
iunie
armatei Art. 2: Prima zi de mobilizare va \ncepe
1940
la ora 24.00, \n noaptea de 28 spre 29 iunie 1940.
Evalu#nd sistemul legislativ cu determinare nemijlocit` \n dezvoltarea organismului

militar rom#nesc, putem aprecia c` acesta a fost conceput astfel \nc#t s` fie apt s` asigure
for]a opera]ional` necesar` ap`r`rii integrit`]ii teritoriale [i a independen]ei statului
na]ional unitar. Legile referitoare la organizarea armatei, cele cu privire la organizarea
[i func]ionarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i a Consiliului Superior al Ap`r`rii }`rii,
a armelor [i serviciilor, a sistemului de mobilizare [i recrutare, precum [i deciziile ministeriale,
ordinele generale [i circulare, regulamentele [i instruc]iunile prin care se materializau,
155
Anexa nr. 1
156
Repere esen]iale ale actelor legislative, determinante \n construc]ia [i dezvoltarea organismului militar rom#nesc (1920-1937)
Data [i institu]ia
Titlul legii Reperele esen]iale ale con]inutului legislativ
promov`rii oficiale
Legea privind crearea • viza dotarea armatei, dar [i a altor sectoare cu produse chimice [i explozivi;
M.Of. nr. 41 • excludea dependen]a de furnizori strìni;
securit`]ii rom#ne
1921 • modernizarea \ntreprinderii de la F`g`ra[.
pentru fabricarea dr exploziv
• s-a creat \n baza Art. 122 din Conven]ie;
• coordona poten]ialul global pentru ap`rarea ]`rii;
Legea pentru organizarea • asigura conjugarea eforturilor destinate dezvolt`rii puterii militare na]ionale;
Consiliului Superior M.Of. nr. 57 • stabilea m`surile organizatorice \n vederea coordon`rii eforturilor ministeriale
14 martie 1924 pentru ap`rarea ]`rii;
de Ap`rare a }`rii
• prevedea \nfiin]area unei comisii de studii conduse de c`tre [eful Statului Major General
\n scopul valorific`rii superioare a poten]ialului creator din armat`;
• detalia atribu]iile specifice ale membrilor Consiliului Superior de Ap`rare a }`rii.
• stabilea criteriul \naint`rii \n grad, at#t \n func]ie de vechime, c#t [i “la alegere”;
Legea asupra \naint`rilor M.Of. nr. 168 • crea cadrul stimulativ pentru ofi]erii merituo[i;
\n armat` 5 august 1924 • simplifica legea anterioar`, p`str#ndu-i doar principiile c`lùzitoare;
• avans`rile execep]ionale erau atributul Consiliului Suprem de Ap`r`re a }`rii.

• a creat cadrul juridic general pentru dezvoltarea industriei speciale rom#ne[ti;
• a vizat dezvoltarea industriei aeronautice [i a celei metalurgice destinate producerii
Legea privitoare armamentului terestru [i a muni]iilor aferente;
• a pus bazele organiz`rii industriei na]ionale de r`zboi;
~ 6/2005
la \ntreprinderile industriale M.Of. nr. 138

• statul era autorizat s` ia parte la constituirea unor \ntreprinderi industriale,
\n leg`tur` cu ap`rarea 26 iunie 1925
asigur#ndu-i vot majoritar;
na]ional`
• a facilitat de jure crearea, la Bra[ov, a \ntreprinderii Industria Aeronautic` Rom#n`,
\n anul 1925;
• a creat responsabilit`]i comune pentru producerea armamentului portativ.
• statua \nfiin]area unor subunit`]i ale jandarmeriei armate;
• jandarmeria rural` constituie un corp cu organizare militar`, av#nd misiunea
de a veghea, \n spa]iul rural, la siguran]a statului [i la men]inerea ordinii publice;
Legea jandarmeriei rurale M.Of. nr. 69
• era \n subordonarea Ministerului de Interne, dar pozi]ia, disciplina [i \naint`rile
24 martie 1929
se exercitau prin autoritatea Ministerului de R`zboi;
• pe l#ng` cele 7 corpuri de armat` [i corpul v#n`torilor de munte se crea c#te un batalion
de jandarmi care apar]inea nemijlocit Ministerului de R`zboi [i \ndeplinea ordine militare.
Data [i institu]ia
Titlul legii promov`rii oficiale
Reperele esen]iale ale con]inutului legislativ
• statua responsabilit`]ile definitorii ale ministrului de R`zboi care r`spundea
de \nzestrarea armatei, conducea administra]ia [i efectua controalele \n \ntreaga armat`;
Legea pentru organizarea M.Of. nr. 160 • erau precizate r`spunderile cu privire la preg`tirea lucr`rilor implicate \n realizarea
ministerelor 2 august 1929 ap`r`rii na]ionale [i cele cu privire la \nzestrarea armatei;
• stabilea organizarea ministerului \n organe superioare de conducere, comandament
[i de preg`tire [i \n organe tehnice [i administrative.
Legea pentru modificarea • \nlocuia c`l`toriile de comandament, condi]ie fundamental` pentru \naintarea \n grad
unor articole din Legea B.Of. nr. 139 a coloneilor [i generalilor;
26 iunie 1930 • cre[tea calitatea [i rigurozitatea criteriilor privind avansarea ofi]erilor de stat-major.
asupra \naint`rilor \n armat`
• conferea un caracter definitoriu preg`tirii premilitare;
• crea cadrul unei mai bune preg`tiri a trupei, precum [i a unor condi]ii demne de trai;
• prevedea executarea obligatorie a serviciului militar de c`tre to]i cet`]enii ]`rii,
Legea asupra recrut`rii desfiin]#nd condi]iile de dispens`;
M.Of. nr. 148
• fundamenta promovarea urm`toarelor principii: obligativitatea serviciului militar pentru
armatei 7 iulie 1930
tinerii declara]i ap]i, natura personal` a execut`rii serviciului militar [i principiul egalit`]ii
sociale \n executarea acestuia;
• statua obligativitatea pentru tinerii care se sustr`geau opera]iunilor de recrutare
[i \ncorporare.
Legea timbrului avia]iei M.Of. nr. 83 • a fost actul legislativ prin care s-a creat Fondul na]ional al avia]iei;
9 aprilie 1931 • a constituit o important` surs` extrabugetar` pentru dezvoltarea aeronauticii rom#ne[ti.
• a determinat situa]iile posibile \n care se puteau g`si ofi]erii \n armat`, stabilind, \n linii
Legea asupra pozi]iunii generale, drepturile [i obliga]iile acestora \n fiecare din aceste ipostaze;
M.Of. nr. 83
• a fixat limita de v#rst` a ofi]erilor care treceau \n rezerv` [i modul de numire a ofi]erilor
ofi]erilor 9 aprilie 1931
\n func]ii civile;
• stabilea criteriile pentru men]inerea/eliminarea ofi]erilor \n/din corpul ofi]eresc.
Legea privitoare la ne[tirbirea • \n esen]`, stabilea faptul c` \ntregul echipament [i tehnica de lupt`, \nscrise la rubrica
\n timp de pace a stocului M.Of. nr. 168 special` de mobilizare din conturile de gestiune ale unit`]ilor [i subunit`]ilor cu destina]ia
23 iulie 1931 de a constitui “stocul de r`zboi”, nu se puteau folosi \n timp de pace “sub nici o form`
de r`zboi al armatei
[i pentru nici un motiv” dec#t \n cazurile stabilite prin \nse[i prevederile legii.
Legea asupra corpului • adopt` denumirea de “subofi]eri” \n locul celei de “reangaja]i”, condi]ia de subofi]er
M.Of. nr. 65
intr#nd pe filiera carierei militare;
subofi]erilor 17 martie 1932
•crea premisele unui corp al subofi]erilor ca foarte buni instructori.
• conecta institu]ia militar` la rigorile impuse de dezvoltarea impetuoas` a [tiin]ei
[i tehnicii;
Legea pentru \nfiin]area • \nfiin]a de facto corpul tehnic militar, compus din ofi]eri ingineri, mecanici [i guarzi;
M.Of. nr. 132
• antrena preocup`ri [i responsabilit`]i privind \nzestrarea armatei cu tehnic` de lupt`
unui corp tehnic militar 22 mai 1932

modern`;
• crea condi]ii pentru aplicarea \n domeniul militar a celor mai evoluate cuceriri ale [tiin]ei
[i tehnicii.
157
Data [i institu]ia
158
Titlul legii Reperele esen]iale ale con]inutului legislativ
promov`rii oficiale
• fixa num`rul unit`]ilor [i efectivelor \n timp de pace, acestea constituind baza stabilirii
bugetului;
Legea relativ` la stabilirea M.Of. nr. 106
• stabilea \n armata activ`, pe timp de pace, modul de repartizare a efectivelor \n personal
cadrelor [i efectivelor armatei 9 mai 1932
[i animale, repartizarea pe unit`]i a efectivelor atribuite fiec`rei arme [i serviciu,
precum [i \ncadrarea acestor unit`]i cu ofi]eri [i grade inferioare.
Legea pentru organizarea • stabilea \ntreaga organizare a aeronauticii, a unit`]ilor [i subunit`]ilor sale,
a comandamentului [i a personalului din subordine;
aeronauticii [i \nfiin]area M.Of. nr. 112
• cuprindea prevederi ce vizau \ncurajarea, \nfiin]area [i dezvoltarea “transportului
Subsecretariatului de stat 5 iunie 1932
[i aplica]iilor practice ale locomo]iunii aeriene a Rom#niei”’;
al aerului
• recuno[tea [i statua caracterul de arm` al aeronauticii.
• a schimbat denumirea Ministerului Armatei \n Ministerul Ap`r`rii Na]ionale;
Legea pentru organizarea • preciza c` Ministerul Ap`r`rii Na]ionale de]inea conducerea administrativ` [i controlul
M.Of. nr. 32
[i func]ionarea Ministerului \ntregii armate;
8 iunie 1932
Ap`r`rii Na]ionale • gestionarea \ntregii activit`]i se realiza prin 1) organe de conducere superioar`,
de comandament [i preg`tire [i prin 2) organe de conducere tehnic` [i administrativ`.
• sprijinea r`spunderea organelor cu atribu]ii \n preg`tirea na]iunii [i a teritoriului
Legea asupra organiz`rii pentru r`zboi;
M.Of. nr. 89
na]iunii [i teritoriului • consemna obligativitatea particip`rii \ntregii na]iuni la opera de ap`rare na]ional`;
27 aprilie 1933
pentru timp de r`zboi • realiza organizarea administrativ` [i economic` a teritoriului;
• stabilea m`surile pentru organizarea defensiv` a teritoriului.
• impunea obligativitatea preg`tirii premilitare pentru tinerii cu v#rsta \ntre 18 [i 20 de ani;
• stabilea cadrul organizatoric al activit`]ii, modul de formare a cadrelor, fondurile
~ 6/2005
Legea pentru preg`tirea M.Of. nr. 173

necesare [i spa]iile de desf`[urare;
premilitar` 9 august 1934
• stabilea programul de \nv`]`m#nt care, \n principal, consta \n: educa]ie fizic`, instruc]ie
militar` elementar`, educa]ie moral` na]ional` [i cet`]eneasc` [i igien`.
• l-a abrogat pe cel din 14 mai 1881;
M.Of. nr. 66
Codul de justi]ie militar` • prevedea, \n esen]`, faptul ca justi]ia militar` s` se sprijine pe principiile comune
20 martie 1937
ale legisla]iei penale adoptate la aceast` lege special`.
• admitea \n cadrele active ale armatei preo]i militari pentru necesit`]i suflete[ti [i cultivarea
sentimentelor religioase morale;
Legea pentru organizarea M.Of. nr. 67
• excludea posibilitatea reprezent`rii [i \ncadr`rii pe principii minoritare a preo]ilor
clerului militar 22 martie 1937
militari;
• \nlocuia legea similar` din 6 august 1921.
au determinat decisiv modernizarea global` a sistemului na]ional de ap`rare a Rom#niei,
structurat pe elemente de factur` tradi]ional`, aflate \ntr-o continu` [i inspirat` perfec]ionare,
spre a r`spunde muta]iilor survenite \n [tiin]a [i arta militar`. Analiz#nd con]inutul legislativ
cu specific militar [i al celei complementare, putem aprecia c`, \n linii generale, aceasta
a corespuns obiectivelor [i priorit`]ilor ap`r`rii ]`rii, aceasta proiect#nd cadrul de organizare
a unui sistem na]ional defensiv modern, ca structur` [i func]ionare, at#t pe timp de pace,
c#t [i \n situa]ie de criz` sau \n caz de r`zboi. De asemenea, aceasta exprim` importantele
acumul`ri realizate \n sistemul legislativ rom#nesc, precum [i dubla corelare cu concluziile
[i \nv`]`mintele reie[ite din desf`[urarea Primului R`zboi Mondial [i evolu]iile petrecute
\n via]a interna]ional`. |n acela[i timp, cadrul legislativ cu specific militar adoptat a contribuit
la dezvoltarea patrimoniului teoretic al [tiin]ei militare rom#ne[ti, cele mai importante
realiz`ri fiind relevate de: dezvoltarea teoriei generale a r`zboiului; reconsiderarea
conceptual` [i ac]ional` a cadrului de preg`tire a popula]iei, teritoriului [i economiei
pentru ap`rare; reg#ndirea rolului alian]elor militare; proiectarea unei concep]ii unitare
privind dezvoltarea industriei na]ionale de ap`rare; stabilirea [i consolidarea misiunilor
fundamentale ale armatei; stabilirea modalit`]ilor de exercitare a conducerii puterii
militare at#t \n timp de pace, c#t [i \n situa]ii de criz` sau \n caz de r`zboi; reconsiderarea
raportului om/tehnic` \n lupta modern`; asumarea teoretic` [i practic` a tendin]elor
manifestate [i dezvoltarea armatei, a blindatelor [i a influen]ei lor \n lupta armat`.
|n acela[i timp, pe frontul g#ndirii militare rom#ne[ti, importante concep]ii, teze [i idei
au dezvoltat consistent [tiin]a militar` rom#neasc`, fundamental acestea viz#nd: tipul
de r`zboi pe care urma s`-l duc` Rom#nia; reorganizarea sistemului militar; \nzestrarea,
instruirea [i educa]ia armatei; evaluarea influen]ei dezvolt`rii unor categorii de for]e
[i genuri de arm` asupra desf`[ur`rii r`zboiului; conturarea unei atitudini nonagresive
a armatei; realizarea continuit`]ii \n actul de conducere [i sporirea autorit`]ii
conduc`torilor militari de pe toate treptele; reconsiderarea superioar` a patriotismului
[i a rolului sù \n poten]area capacit`]ii de lupt`; rolul industriei na]ionale \n proiectarea
[i realizarea unei capacit`]i de lupt` credibile, performante.
159
AP|RAREA TERITORIULUI NA}IONAL

ÎN CONCEP}IA STRATEGIC| A ROMÂNIEI
ÎN PERIOADA INTERBELIC|
Maior dr. Didi MILER
Înc` din primii ani ai perioadei interbelice, obiectivul strategic fundamental

ce s-a impus în fa]a factorilor de decizie din România a fost ap`rarea independen]ei
[i a integrit`]ii teritoriale.
Pentru realizarea acestui obiectiv fundamental, factorul politico-militar a avut
permanent în aten]ie muta]iile politico-strategice de pe plan interna]ional, ac]ionând
în consecin]`.
Teze [i orient\ri privind ap\rarea na]ional\

Realizarea idealului na]ional – România Mare – ca realitate geografic`, etnic`,
economic` [i politic`, precum [i înv`]`mintele R`zboiului de Reîntregire Na]ional`
au impus mentorilor gândirii militare române[ti elaborarea unei concep]ii de ap`rare
a ]`rii, având un caracter strict defensiv1. Se avea în vedere faptul c` România nu avea
tendin]e expansioniste, atitudini agresive la adresa vreunei ]`ri [i nu inten]iona s` foloseasc`
for]a militar` în rela]iile interna]ionale. Concep]ia militar` strict defensiv` a statului român
era sintetic prezentat` [i de ministrul de Externe, I.G. Duca, în [edin]a parlamentar`
din 11 martie 1926, în formularea urm`toare: “Suntem o ]ar` care am ajuns la îndeplinirea
idealului nostru na]ional, nu avem de revendicat nimic, dorim ca în grani]ele etnice
s` ne putem consolida”2. Comanda politic` era clar` [i, în consecin]`, factorul militar
a cùtat cìle [i direc]iile de ac]iune.
În urma unei analize profunde asupra muta]iilor politico-strategice intervenite
pe plan interna]ional – apari]ia noilor state*, ascensiunea fascismului [i a nazismului
în unele ]`ri [i ac]iunea lor destabilizatoare, precum [i atitudinea revan[ard` [i revizionist`
la adresa României, factorul politic [i militar a conceput ap`rarea na]ional` orientat`
pe dou` direc]ii – una extern`, politico-diplomatic`, [i una intern`, strict militar`.
1
Mr. Barbu Alinescu, Despre fortifica]iile permanente, Bucure[ti, 1922, p. 9.
2
Dezbateri parlamentare, [edin]a din 11 martie 1926, p. 28.
* Cehoslovacia, Regatul sârbilor, slovenilor [i croa]ilor.
160
O prim` direc]ie de ac]iune a vizat încheierea unor acorduri politico-militare
regionale, având un caracter neagresiv3, menite s` diminueze factorii de risc la adresa
României. Astfel, pentru ap`rarea frontierei de est, în martie 1921, România semna,
la Bucure[ti, Conven]ia de alian]` defensiv` cu Polonia, ca apoi, pe baza acesteia,
s` semneze, la 16 septembrie 1922, Conven]ia militar` dintre cele dou` state. Conven]ia4
cuprindea obliga]iile militare concrete ale statelor semnatare [i ipotezele de ac]iune
în condi]iile unei posibile agresiuni din partea Rusiei Sovietice asupra unuia dintre acestea.
Având un caracter pur defensiv, Conven]ia a fost reînnoit` în anii 1926 [i 1931 [i prelungit`
pe o perioad` de cinci ani, în 1936. Divergen]ele de opinie, neîncrederea [i suspiciunea
instalate în rela]iile româno-poloneze au f`cut ca, în septembrie 1939, în]elegerea
dintre cele dou` state s` devin`, practic, inoperant`.
O alt` conven]ie militar` încheiat` de România a fost cea semnat` la 2 iulie 1921
cu Cehoslovacia [i la 21 ianuarie 1922 cu Iugoslavia în scopul ap`r`rii frontierei sale
de vest [i sud5.
Pe baza acordurilor încheiate, statele majore ale ]`rilor semnatare au elaborat planuri
comune de respingere a unor ac]iuni militare din partea Ungariei [i a Bulgariei. Au fost
analizate diferite ipoteze de ap`rare, iar în ultimii ani ai colabor`rii (1937) a fost luat`
în calcul ipoteza unui atac generalizat. Din 1938, Conven]ia a devenit inoperant` ca urmare
a politicii duplicitare a marilor puteri occidentale.
Un alt moment semnificativ al ac]iunilor diplomatico-militare l-a constituit semnarea
[i ratificarea, în 1937, a documentelor alian]elor militare, versiunile în trei, respectiv
în patru state ale În]elegerii Balcanice6.
Potrivit prevederilor Conven]iei, semnatarii s-au întrunit, în anii 1937 [i 1938,
luând în discu]ie problemele de fond ale colabor`rii militare [i stabilind diferite variante
de ap`rare în func]ie de evolu]ia situa]iei politico-militare interna]ionale.
Cele dou` organiza]ii la care România aderase au avut un rol defensiv, neagresiv,
vizând, f`r` echivoc, ap`rarea teritoriilor statelor semnatare.
Cea de-a doua direc]ie a vizat promovarea conceptului referitor la “na]iunea armat`”,
materializat printr-o serie de m`suri concrete în preg`tirea [i echiparea operativ` a teritoriului
na]ional7. Generalul Radu Rosetti aprecia c` “armata viitorului nu mai poate fi numai o parte
din na]iune, ci va fi întreaga na]iune transformat` în armat`”8.
Pentru sus]inerea acestui concept au fost elaborate o serie de legi, menite a îmbun`t`]i
cadrul organizatoric. O prim` reglementare privind rolul popula]iei pentru ap`rarea ]`rii
[i-a g`sit statuarea în Legea nr. 83 privind preg`tirea premilitar` a tineretului, ca apoi,
3
Jipa Rotaru, Caracterul neagresiv al alian]elor militare ale României în perioada dintre cele dou`
r`zboaie mondiale, în Revista Trupelor de Uscat nr. 1/1993, p. 96.
4
Arhivele Militare Române, fond 948, dosar 1116, f. 360.
5
Ibidem, dosar 24/1921, f. 488.
6
Jipa Rotaru, op.cit, p. 99.
7
România în anii celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, vol.1, Bucure[ti, Editura Militar`, 1989, p. 166.
8
Gl. Radu Rosetti, Îndatoririle ofi]erilor de rezerv`, Bucure[ti, 1928, p. 30.
161
în 1938, s` fie elaborat` “Legea pentru înrolarea femeilor în serviciul patriei în timp
de r`zboi”. O alt` reglementare legislativ` a fost elaborat` în 1930 [i publicat` în Monitorul
oficial nr. 96 sub titlul “Organizarea defensiv` a teritoriului”. Legea stabilea obligativitatea
guvernului de a preg`ti din timp de pace organizarea defensiv` a teritoriului na]ional
contra atacurilor terestre, aeriene [i maritime.
Articolul 26 din Lege stipula executarea unor lucr`ri de fortifica]ii [i “înzestrarea
defensiv` a teritoriului” la propunerea Consiliului Superior al Ap`r`rii }`rii.
Planul activit`]ilor teoretico-militare cunoa[te o dezvoltare intens`, fiind înscrise
teze referitoare la principiile [i modalit`]ile de ap`rare ale României întregite.
În conformitate cu comanda politic` – p`strarea statu-quo-ului teritorial, forma
de r`zboi în care România urma a fi angajat`, nu putea fi alta decât cea a unui r`zboi
de ap`rare9.
Marele Stat Major considera c`, în situa]ia unui atac, manevra strategic` pe direc]ii
interioare constituia cea mai indicat` [i oportun` m`sur` înc` din momentul declan[`rii
agresiunii, recomandând, pentru aceasta, constituirea unor grup`ri mobile pentru întârzierea
p`trunderii inamicului, concomitent cu realizarea unor puternice rezerve generale.
De asemenea, se preconiza c`, în cursul unui atac prin surprindere, manevra
în adâncime era cea mai indicat` pentru uzura fizic` [i moral` a agresorului [i, totodat`,
de a-i încetini ritmul de înaintare, de a realiza echilibrul strategic [i de a crea condi]ii optime
pentru trecerea la ofensiva strategic`10.
Luând în calcul configura]ia frontierelor [i posibilit`]ile reale ale armatei noastre,
teoreticienii militari au formulat teze referitoare la ap`rarea mobil`, considerând eficiente
replierile pe unele direc]ii concomitent cu executarea unor ofensive pe alte direc]ii11.
De asemenea, în preocuparea general` de elucidare a problemei ap`r`rii a fost
definit` ap`rarea strategic` ca fiind o form` a siguran]ei strategice menite s` garanteze
efectuarea mobiliz`rii [i condi]iile favorabile de desf`[urare a for]elor principale.
Se aprecia c` acoperirea constituie o form` a ap`r`rii strategice, absolut necesar` statelor
ce dispun de armate pu]in numeroase [i care sunt nevoite s` ac]ioneze pe fronturi largi
[i s` duc` un r`zboi manevrier.
Nu au fost ocolite nici problemele legate de rolul fiec`rei arme în desf`[urarea
ac]iunilor de lupt`. Infanteria era considerat`, în continuare, “regina b`t`liei”, sesi-
zându-se progresele pe care arma le-a f`cut ca urmare a cre[terii puterii de foc12. Totodat`,
a fost sesizat` necesitatea introducerii noilor arme ap`rute în timpul primei conflagra]ii
– tancul [i avia]ia, avându-se în vedere mobilitatea acestor arme13. De asemenea, în centrul
discu]iilor s-a aflat [i cooperarea dintre diferite arme în ducerea ac]iunilor de lupt`.
9
Petre Otu, Teofil Oraian, Ion Emil, Personalit`]i ale gândirii militare române[ti, Bucure[ti, 1997,
p. 25.
10
România în cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, op. cit., p. 171.
11
Ibidem, p. 172.
12
Ibidem, p. 173.
13
Petre Otu, Teofil Oroian, Ion Emil, op.cit., p. 30.
162
În consecin]`, studiile realizate pe parcursul a dou` decenii au impus clar concluzia
c` orientarea factorului politico-militar a fost aceea de a rezolva în bun` m`sur` ap`rarea
na]ional` în perioada interbelic`, prin for]e proprii.
Fortifica]iile permanente
~ parte a sistemului na]ional de ap\rare
Între problemele fundamentale ale ap`r`rii ce trebuiau rezolvate, Comisia de avizare
a Marelui Stat Major Român a a[ezat în prim-plan “înzestrarea complet` [i modernizarea
minimului de for]e ce pot fi mobilizate, dezvoltarea re]elei de comunica]ii, m`rirea for]elor
ce pot fi mobilizate pân` la atingerea unui cadru propor]ional cu cel al adversarului
de la est, vest [i sud”, precum [i realizarea unui sistem de fortifica]ii, menit a completa
celelalte m`suri privind organizarea defensiv` a ]`rii14.
Ca parte a artei militare, ac]iunile de lupt` duse în lucr`ri de fortifica]ii [i-au dovedit
importan]a de-a lungul perioadelor istorice, parcurgând mai multe etape de dezvoltare,
ca urmare atât a evolu]iei principiilor de ducere a luptei, formelor [i mijloacelor de ducere
a r`zboiului, cât [i a dezvolt`rii armamentului [i tehnicii de lupt`15.
Grigore Crìniceanu – p`rintele [colii române[ti de fortifica]ii, definea fortifica]ia
ca fiind “arta de a înt`ri o pozi]ie militar` astfel încât trupa care o ocup` s` poat` lupta
cu avantaj contra inamicului sù”16.
Pentru factorul politico-militar din România, spusele lui Napoleon – potrivit c`rora
fortifica]iile sunt singurul mijloc pe care îl avem pentru a întârzia, a împiedica [i a sl`bi
un inamic victorios 17, deveneau o realitate în condi]iile perioadei interbelice când,
din punct de vedere strategic-operativ, teritoriul na]ional era amenin]at pe ¾ din lungimea
frontierelor sale.
Compensarea, prin lucr`ri de înt`rire, a unei zone de interes strategic conferea
fortifica]iilor un loc bine determinat în [tiin]a r`zboiului18. Era clar c` oricare ar fi fost
for]ele de care dispunea România, ele nu puteau împiedica invazia teritoriului na]ional,
dac` anumite zone de frontier` în p`r]ile cele mai expuse “nu urmau a fi barate sau cel pu]in
supravegheate” de un sistem de fortifica]ii19.
În epoc`, s-au manifestat atitudini contradictorii cu privire la necesitatea realiz`rii
fortifica]iilor. Unii le-au etichetat inutile [i prea costisitoare, plecând de la considerentul
rezisten]ei la infinit cu aproape nimic, iar al]ii le-au considerat mari instrumente de r`zboi
necesare, utile [i, adeseori, indispensabile20.
14
Arhivele Militare Române, fond Direc]ia Fortifica]ii, Dosar 423, f. 1
15
Mr. Barbu Alinescu, op. cit., p. 9.
16
Col. Scarlat Panaitescu, Gl. Grigore Crìniceanu, Activitatea sa literar` în [tiin]a de fortifica]iune,
Bucure[ti, Tipografia Universal`, Iancu S`vescu, 1911, p.11.
17
M. Boteanu, Fortifica]ii permanente, Bucure[ti, 1894, p. 2.
18
Cpt. Vasiliu I. Dumitru, Note asupra fortifica]iei de pozi]ie pentru uzul ofi]erilor de toate armele,
Bucure[ti, 1920, p. 9.
19
Col. Leon Cerchez, op.cit., 1922, p. 24.
20
Barbu Alinescu, Strategia [i tactica fortifica]iilor militare, în Revista geniului, nr. 10/1937, p.13.
163
Aproape toate mediile politico-militare au sus]inut necesitatea realiz`rii fortifica]iilor
ca principal mijloc al organiz`rii sistemului defensiv al ]`rii.
În urma vizitei f`cute în Fran]a, în anul 1934, la invita]ia generalului Gamelin, [ef
al Marelui Stat Major francez, generalul Ion Antonescu concluziona, la întoarcerea în ]ar`,
c` “fortifica]iile dau armatei suple]e de manevr` considerabil`. Aceste fortifica]ii generalizate
ar constitui cea mai bun` baz` a Na]iunilor*, fiindc` valoarea lor este atât de mare,
încât cu greu mai poate lua cineva r`spunderea în fa]a istoriei, a ataca o astfel de frontier`
f`r` o preg`tire formidabil`”21.
De asemenea, presa vremii a sus]inut, prin diferite lu`ri de pozi]ie, utilitatea fortifica]iilor
permanente. Sub titlul “Fortifica]ii [i înam`ri”, ziarul “Îndreptarea” din 29 mai 1931
însemna c` “abandonarea înarm`rii [i a fortifica]iilor** f`r` asigur`ri reale, în situa]ia actual`
înseamn` a merge la aventur`, ba chiar la r`zboi”, iar generalul Alexandru Corn`]eanu
scria, în ziarul “Cultul Patriei”, sub titlul “Organizarea frontierelor noastre”, c`, “prin fortificarea
frontierelor noastre, dorim un timp dat s` putem opri pe inamic pân` se va decide ac]iunea
în zona luptelor hot`râtoare”.
În fa]a politicii de for]` [i dictat a puterilor expansioniste [i revan[arde, difuzarea
prin toate canalele de informare a mesajului potrivit c`ruia frontierele erau invulnerabile
prin utilizarea fortifica]iilor a creat în opinia public` româneasc`, dar [i strìn` mitul
siguran]ei, al lini[tii cet`]eanului.
Ziarele de mare tiraj public` în paginile lor – sub titluri incitante – «Fruntarii
de beton»22, «O linie Maginot sau Siegfried»23, «Hotarele României sunt eterne»24, articole
* Liga Na]iunilor, fondat` în 1919

21
Arhivele Na]ionale Române, Fond Casa Regal`, dosar 22/ 1934, f. 25.
** În derulare se afla Pactul Briand-Kellog la care România este semnatar`.
22
Fruntarii de beton, în ziarul Ancheta din 9 februarie 1940. Vizita suveranului, de s`rb`tori, la frontier`
aduce [i unele reconfortante informa]ii asupra importan]ei lucr`rilor de fortifica]ii ce s-au f`cut
în ultimul timp cu cea mai mare discre]ie de mân` de lucru militar`. Ad`posturile, cazematele, valurile
[i zidurile ridicate s` opreasc` orice expansiv` aventur` romantic`, ilustreaz` în chip admirabil sensul
pozitiv al unei politici de stat al c`rui realism de pe acum ne ocrote[te vie]ile tuturor. Din contribu]ia
cet`]eneasc`, din impozite, din economiile pe care le-am realizat, s-au cl`dit ad`posturile [i fortifica]iile.
23
O linie Maginot sau Siegfried româneasc`, ziarul Ancheta din 20 martie 1940. Mai bine de trei ani,
frontiera a fost un întins [antier pe care au fost transfera]i mun]i de beton [i fier. De-a lungul frontierei,
s-au în[irat, una dup` alta, ca monedele într-o salb`, cazematele, obiectele din beton [i fier. Rezisten]a
lor a fost calculat` dup` toate datele [tiin]ei, indiferent de focul concentrat asupra lor, r`mânând nev`t`mate.
În adâncurile p`mântului, subterane nu sunt decât vaste uzine în care solda]ii au devenit speciali[ti.
Armele automate, la tot pasul, în lipsa lor servan]ii, î[i v`d lini[ti]i de treab`. Afar`, în fa]a cazarmarelor,
câmpul este minat [i br`zdat în toate sensurile de sârm` ghimpat`. În întregul lor, fortifica]iile reprezint`
ast`zi o formidabil` ma[in` de ap`rare pus` la punct. Este suficient s` ape[i pe buton electric, pentru
ca întregul mecanism s` intre în func]iune, pentru ca miile de guri de foc s` înceap` s` scuipe moarte.
Planul oric`rei armate s-ar frânge neputincios în fa]a unei atât de formidabile centuri de for]e. Ea dovede[te
cât de întins, dar, mai ales, cât de serios s-a lucrat în ultima vreme pe t`râmul ap`r`rii na]ionale.
Centura de fortifica]ii dinspre Tisa este o linie Maginot sau Siegfried româneasc`. În fa]a unei asemenea
opere uimitoare, sentimentul siguran]ei te cople[e[te. Perspectivele zilei de mîine apar mai pu]in sumbre
[i optimismul ia loc neîncrederii.
164
care doreau s` ofere popula]iei acea t`rie moral` pentru a se sim]i în siguran]` în spa]iul
ei de existen]`.
De asemenea, de la Tribuna Parlamentului României, unii oameni politici au transmis
c`tre cet`]eanul român mesaje de siguran]`. Astfel, senatorul Victor Sl`vescu afirma
c` “opinia public` poate s` fie lini[tit`, c` ast`zi ne g`sim în situa]ia de a dispune [i de instru-
mentele materiale*, cel pu]in la în`l]imea acelora ale preg`tirii noastre suflete[ti”25.
La Londra, ziarul Dailly Sketch public`, sub titul «Gra]ie fortifica]iilor ei, România
nu se teme de nimeni», impresiile omului politic H. Grecson în urma vizitei f`cute în România,
în prim`vara anului 1940.
De asemenea, într-o declara]ie f`cut` presei na]ionale [i interna]ionale, suveranul
]`rii – Carol II – spunea c`, pentru a înt`ri mijloacele de ap`rare, a înconjurat frontierele
]`rii cu un «brâu de beton». Aceste declara]ii veneau într-un moment critic pentru ]ar`,
având rolul de lini[tire a popula]iei [i, totodat`, de descurajare a unui eventual agresor.
Acest mit al siguran]ei a cople[it întreaga societate româneasc` pentru care
perspectivele zilei de mâine erau mai … roz, iar la orizont se întrevedea numai optimism.
Se uita faptul c` aceste obstacole, f`r` o dotare [i instruc]ie corespunz`toare, r`mâneau
doar o mas` de beton în fa]a inamicului !
24
Hotarele României sunt eterne, în ziarul Expres din 2 februarie 1939: “În ziua în care România
va fi atacat` [i va fi salvgardat` pân` la limita for]ei sale, integritatea teritoriului sù na]ional.
Ne vom ap`ra hotarul”.
* Realizarea unui sistem de fortifica]ii.
25
Col. dr.Vasile Alexandrescu, Maria Georgescu, mr.dr. {tefan Pâslaru, dr. Maria St`nescu,
Ap`rarea Na]ional` [i Parlamentul Rom#niei, vol. II, Bucure[ti, 1994, p. 237.
165
PAR TICIP
ARTICIP AREA MILIT
TICIPAREA ARILOR CRAIOVENI
MILITARILOR
LA AC}IUNI
ÎN AF ARA TERIT
AFARA ORIULUI NA}IONAL
TERITORIULUI
Ing. Nicolae GIUGEA
~ prefectul jude]ului Dolj ~
G
lorioasa istorie a neamului românesc a fost scris` cu sângele v`rsat
de bravii sì fii, care au luptat cu eroism pentru ap`rarea p`mântului sfânt
al ]`rii, pentru eliberare social`, democra]ie [i progres.
În r`stimpul milenar s-au format, s-au dezvoltat [i s-au transmis tradi]ii întruchipate
în dragostea nem`rginit` fa]` de patrie [i popor, în pasiunea înfl`c`rat` de a lupta
pentru libertate, în curajul, neînfricarea, voin]a de a învinge, b`rb`]ia, încrederea
într-o via]` mai bun` [i mai dreapt`, pentru a r`mâne ve[nic aici, între hotarele
gliei str`mo[e[ti.
Fosta cetate dacic` Pelendava a ajuns s` fie cunoscut` sub numele de Craiova
cu mult înainte de prima atestare documentar` din 1475. Devenind, apoi, scaun de B`nie
al Craiove[tilor, este locul de unde avea s` porneasc` Mihai Viteazul, cel care,
pentru scurt timp, a fost primul Domn al României Unite, este zona de unde [i-a strâns
Tudor Vladimirescu vitejii lui panduri [i unde primul guvern provizoriu al revolu]ionarilor
de la 1848 [i-a aflat g`zduire. Locuitorii Cet`]ii au fost, de-a lungul istoriei, participan]i
activi la lupta de emancipare na]ional` [i la afirmarea na]iunii române.
Promovarea [i realizarea marilor idealuri na]ionale au necesitat, în cazurile
cele mai semnificative, implicarea for]elor armate în ac]iuni militare [i în afara teritoriului
na]ional. Ob]inerea Independen]ei de Stat a României a fost posibil` [i prin jertfele
de sânge ale Armatei Române pe teritoriul bulgar. Pentru realizarea idealului de veacuri
al poporului român – Unirea cea Mare [i pentru asigurarea securit`]ii na]ionale,
România intra în Primul R`zboi Mondial al`turi de puterile Antantei. Prin[i în vâltoarea
celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, am fost obliga]i s` lupt`m în dou` alian]e diferite
[i pe dou` fronturi diferite. În perioada “r`zboiului rece”, accentuarea pozi]iei distincte,
independente a României în cadrul coali]iei politico-militare din care f`cea parte,
Tratatul de la Var[ovia, s-a materializat, între altele, în faptul c`, dup` interven]ia militar`
din Cehoslovacia, din 1968, Armata Român` nu a mai participat la aplica]ii cu trupe
pe teritoriul altor state [i, totodat`, nu s-a mai permis desf`[urarea pe teritoriul României
a unor aplica]ii cu trupe la care s` participe armate ale altor state.
Înainte de 1989, nici un analist militar nu ar fi putut anticipa o astfel de evolu]ie
[i implicare. Dar, acum, în aceast` lume, din ce în ce mai globalizat`, alternativa izol`rii
166
nici nu mai poate fi luat` în considera]ie, ceea ce înseamn` c` singura solu]ie viabil`
r`mâne tot cea a unei prezen]e active [i a unei implic`ri eficiente în problemele mondiale,
care nu sunt numai ale marilor puteri, ci ale tuturor actorilor interna]ionali.
Evenimentele din 1989 aduc cu ele modific`ri fundamentale pentru România
atât în plan intern, cât [i în plan extern. }ara noastr` iese, treptat, din izolarea în care
ajunsese în plan interna]ional, î[i revitalizeaz` rela]iile cu institu]iile fundamentale
de securitate ale ONU [i ale OSCE [i ia o op]iune serioas` pentru integrarea în structurile
europene [i euroatlantice. Dezvoltarea cooper`rii cu institu]iile men]ionate determin`
reluarea particip`rii Armatei României la ac]iuni militare în afara teritoriului na]ional
[i, implicit, reformarea Armatei pentru a o face compatibil` cu noile sarcini ce se contureaz`
în plan extern.
Dup` 1990, mediul de securitate a suferit schimb`ri fundamentale, uneori rapide
[i imprevizibile. Au ap`rut riscuri [i amenin]`ri noi, asimetrice [i neconven]ionale
care au impus, evident, alte abord`ri.
Europa evolueaz` spre un mediu de securitate prin cooperare, al c`rui element
definitoriu const` \n integrarea politic` [i economic` [i extinderea statelor care împ`rt`[esc
[i promoveaz` valorile democratice. Parte integrant` a Europei [i a lumii, România
trebuie s`-[i asume în mod liber [i responsabil dreptul de a ac]iona în cadrul eforturilor
interna]ionale pentru salvgardarea p`cii [i securitate interna]ional`.
Atât Constitu]ia [i legile ap`r`rii na]ionale, cât [i strategiile române[ti de securitate
prev`d c` între interesele fundamentale ale României se num`r` [i afirmarea statului
român ca factor de stabilitate în plan subregional [i continental, precum [i cre[terea
contribu]iei sale la edificarea unui climat de pace [i stabilitate pe plan mondial. În fapt,
participarea for]elor armate române la ac]iuni militare în afara teritoriului na]ional reprezint`
un mijloc de materializare a politicii externe romane[ti.
În acest sens, putem spune c` ap`rarea [i integritatea teritorial` a României
nu se realizeaz` numai în interiorul frontierelor, ci [i prin participarea la eforturile
interna]ionale de pace, securitate [i stabilitate, chiar cu folosirea for]ei, atunci când
nu se poate altfel. Iat` de ce am ajuns ca, numai într-un deceniu, s` desf`[ur`m
ac]iuni militare în Bosnia-Her]egovina, în Kosovo, Afghanistan [i Irak, ca s` men]ionam
câteva dintre teatrele \n care trupele române sunt prezente. Evident, militarii doljeni
au fost [i sunt prezen]i la toate ac]iunile militare în afara teritoriului na]ional desf`[urate
dup` 1990.
În 2002, oltenii î[i dovedesc capabilit`]ile [i particip` la cea mai important` misiune
postbelic` a Armatei României ~ “Enduring Freedom” ~ Afghanistan, cu un deta[ament
constituit din militari din toate structurile Brig`zii 2 Infanterie din Craiova, pe structura
Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, demonstr#nd faptul c` ]ara noastr` dispune
de for]e compatibile cu structurile NATO.
La acel moment, Brigada 2 Infanterie desf`[ura trupe [i executa misiuni în afara
grani]elor ]`rii, concomitent, în dou` teatre de opera]ii, îndeplinindu-[i, totodat`, [i misiunea
de ap`rare a teritoriului na]ional.
Desf`[urarea unui întreg batalion cu tehnica aferent`, prin mijloace proprii, la peste
4 000 km distan]` de ]ar`, [i îndeplinirea unor opera]iuni complexe, specifice r`zboiului
modern, al`turi de trupele americane, în cele mai dificile condi]ii geografice [i de clim`,
167
au constituit un argument important pentru ca România s` se numere printre statele
invitate s` adere la Alian]a Nord-Atlantic`.
Scopul misiunii l-a reprezentat lupta împotriva terorismului, în beneficiul întregii
comunit`]i interna]ionale. Pe timpul misiunii, batalionul a fost, succesiv, în subordinea
a dou` divizii americane. Aprecierile primite de batalion la Kandahar, pe timpul vizitelor
atât ale oficialit`]ilor române, cât [i ale celor americane, au demonstrat faptul c` oltenii
[i-au f`cut cu prisosin]` datoria. Ministrul Ap`r`rii Na]ionale din acea perioad`,
Ioan Mircea Pa[cu, a subliniat, în repetate rânduri, c` “Invitarea României în NATO
a trecut prin Kandahar”..., iar la Kandahar se aflau militarii craioveni !
În perioada ianuarie-iulie 2004, Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab” a executat
misiuni în cadrul opera]iei “Antica Babylonia”, în Irak.
Deta[amentul s-a aflat în subordinea unei brig`zi multina]ionale italiene [i avea
o zon` de responsabilitate la sud de Nassirya, str`b`tut`, pe mijloc, de comunica]ia
principal`, denumit` [i vechiul “Drum al m`t`sii”. Ca o coinciden]` sau poate nu, în istoria
Brig`zii 2 Infanterie [i a Batalionului 26 Infanterie va sta scris c`, la momentul invit`rii
României în NATO, Praga 2002, se aflau în Kandahar, iar la momentul ader`rii ~ Washington,
Bruxelles, Mons 2004, executau misiunea din Irak, la sud de Nassirya.
Necesitatea prezen]ei României pe teatrele de opera]ii actuale cre[te tot mai mult,
ca urmare a integr`rii în NATO [i, în curând, sper`m, în Uniunea European`.
Ea nu diminueaz` cu nimic poten]ialul na]ional de ap`rare, ci, dimpotriv`, nu face
decât s`-l sporeasc`, lucru verificat în practic`. Pe de o parte, participarea la ac]iuni
militare în afara teritoriului na]ional, în context multina]ional, reprezint` o modalitate
concret` de cre[tere a performan]elor organismului militar românesc, de antrenare
a acestuia în condi]iile câmpului de lupt`, de men]inere a capacit`]ii operative a unit`]ilor.
Nici o preg`tire teoretic`, aplica]ie tactic` simulat` sau chiar cu trupe în teren nu se compar`
cu realitatea teatrelor de opera]ii moderne, în ceea ce prive[te experien]a acumulat`.
Pe de alt` parte, participarea Armatei Rom#niei la ac]iuni militare interna]ionale
faciliteaz` familiarizarea for]elor armate române cu structurile militare moderne.
Nu putem eluda faptul c` participarea la opera]iile de pace [i r`zboi ale lumii
interna]ionale implic` [i unele riscuri [i dezavantaje, dac` ar fi s` ne referim la faptul
c` membrii contingentelor române[ti î[i pun în primejdie via]a, s`n`tatea [i securitatea,
ori faptul c` trimiterea în misiuni interna]ionale implic` numeroase costuri, relativ mari,
ce greveaz` bugetul. Un bilan], chiar [i sumar, al avantajelor, dezavantajelor [i al factorilor
de risc men]iona]i nu poate conduce decât la concluzia c` România va trebui s` participe
activ, al`turi de întreaga comunitate interna]ional`, la eforturile mondiale pentru crearea
unei lumi mai bune, mai drepte [i mai sigure.
168
ei rq ul ale i INSTITUTUL
r em ront dic e[t
P e f m e ân NA}IONAL
p i r i i rom
n d are
`
g ilit DE MEDICIN|
m AERONAUTIC| {I SPA}IAL|
~ între îngeri [i oameni ~
În “Eseu asupra omului”, Alexander Pope spunea c`, “departe de a fi înger, mai mult
ca îngerul s` fie, gânde[te omul. {i vrea mereu, spre cer, mai sus ca el s` suie”. În consonan]`
cu aceast` frumuse]e palpabil` nutrit` de om – zborul, “Institutul aviatorilor în halate
albe”, cum i se mai spune Institutului Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`
“General dr. av. Victor Anastasiu”, ne re]ine aten]ia prin dou` evenimente marcante
ale lunii noiembrie: mai mult decât o coinciden]`, a[ numi-o împlinire, la ceas aniversar,
Institutul a g`zduit, pentru dou` zile, prima Conferin]` Na]ional` de Medicin` Aeronautic`
[i Spa]ial` cu participare interna]ional`, organizat` de Societatea de Medicin` Aeronautic`
din România [i recunoscut` de c`tre Academia Interna]ional` de Medicin` Aerospa]ial`,
lucr`rile desf`[urându-se sub patronajul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, reprezentat
de Secretarul general al Ministerului, doamna Georgeta GAVRIL~.
În urm` cu 85 de ani, prin Decizia ministerial` nr. 466 din 6 august, semnat` de c`tre
generalul de r`zboi Ion R`[canu, se înfiin]a Centrul de Psihofiziologie al Aeronauticii,
pe atunci, a patra institu]ie medical` de profil din Europa, cu scopul ca, “pentru siguran]a
zborului [i a evita pe cât posibil gravele accidente de avia]ie, se va da o deosebit` aten]ie
examin`rii la primirea în personalul navigant [i controlul periodic al sù din punct
de vedere medical [i fiziologic”.
“Era [i normal s` apar` un asemenea institut, având în vedere c` România a fost
una dintre ]`rile care a desf`[urat o activitate de pionierat în domeniul aeronauticii”,
spune, ast`zi, comandantul Institutului, colonelul prof. univ. dr. Marian MACRI. O decizie
justificat`, iat`, la acea vreme, atât datorit` experien]ei medicinei militare în timpul
Primului R`zboi Mondial, unde Armata Român` a utilizat, pentru prima dat`, dirijabilele
în observare-cercetare [i avioanele de lupt`, cât [i afirm`rii primului medic pilot pe avioane
de lupt` din România [i al doilea din lume – generalul dr. av. Victor Anastasiu, întemeietorul
medicinei aeronautice române[ti, al Serviciului Sanitar Aeronautic [i al Centrului Medical
Aeronautic, al c`rui comandant a fost între anii 1920 [i 1932.
La ceas de s`rb`toare, organizarea primei Conferin]e cu participare interna]ional`
vine s` accentueze importan]a acestei institu]ii unicat din România în dezvoltarea avia]iei
[i, în mod deosebit, a securit`]ii zborului [i a altor activit`]i aeronautice.
169
În cadrul Conferin]ei, la cele [ase sesiuni de comunic`ri au participat medici militari
[i civili, speciali[ti în medicin` aeronautic`, asisten]i medicali, psihologi, biochimi[ti
din ]`ri cu tradi]ie în acest domeniu: Bulgaria, Egipt, Republica Moldova, România,
Olanda, Turcia, Suedia, Statele Unite ale Americii. Am s` recurg la prezentarea acestora,
în ordinea sus]inerii comunic`rilor, astfel: dr. Richard A. Leland, dr. D.W. Bagget,
dr. Jan Linder, dr. Roumen Z. Zlatev, dr. Mirela Anghel, conf. univ. dr. Marian Macri
(directorul general al Institutului), dr. Simona Berbecar, dr. St. Tiron, prof. dr. S. Dumitrache,
conf. dr. D. Minc`, dr. M. L`c`tu[, dr. D. Popescu, dr. E. Cochino, bioch. Daniela Apafaian,
asist. princ. Ecaterina Sterian, asist. princ. Mihaela Negoi]`, asist. princ. Mariana Manea,
bioch. Anca Grigorescu, dr. Constantin R`duic` (directorul adjunct al Institutului),
dr. Ilie Capanu, asist. princ. Raluca Schuster, dr. Simona Berar, dr. Violeta Perlea,
dr. Sorin Perlea, conf. univ. dr. Gh. Berbecar, dr. Adrian Tudor, asist, princ.
Herminia P`sìl`, asist. princ. Daniela Neagu, psih. Marian Popa, dr. B. Hadley Reed,
dr. W. Tielemans, dr. M.J. Antuñano, dr. John S. Crowley, dr. James S. Mcghee,
dr. R`svan Hristea, dr. Pinelopi Topalidis, asist. princ. Magdalena Vaidasigan,
dr. Drago[ Vlad, dr. Florica N`ft`nìl`-Mali, dr. S. Constantin, dr. Florin N`ft`nìl`-Mali,
dr. Mariana Jinga, dr. M. Dumitrescu, dr. Virgil Baloescu, dr. George Du]`, dr. Dana Ra]iu,
prof. dr. Ioan Nedelcu, asist. princ. Mariana Cucu, dr. Aurora Nicodin, dr. Cristina Dolinschi,
dr. Daniela Anghel, prof. dr. Andrei Olinescu, dr. Iulian Manoliu, dr. Cristina {tef`nescu,
asist. princ. Dora Cimpoeru, dr. Diana Toma, dr. N. T`nase, dr. Ioana {tef`nescu,
dr. M. Davidescu, dr. D. Corneci, dr. Claudia Popovici, dr. Rositsa Nancheva, dr. E.A. Cataman,
dr. M.I. Vatamanu, dr. L.N. {icanova, dr. O.S. Carateeva, conf. univ. dr. Vasile Greere,
dr. Mihai Mure[an, dr. Marcela Mure[an, dr. Bogdan Rotaru, bioch. Daniela Paiu,
bioch. Maria Ioni]`, Iuliana Gheorghe, asist. princ. Monica Badea, dr. Adrian Macovei,
dr. George Per]ea, prof. dr. Irina Holdevici, psih. Doina Trandafir, dr. Mustafa Özdemir,
dr. Mahir Bagci, dr. Ahmet Denizler, dr. Alexandru Eliad, dr. Albert Buzsa,
dr. Radu Ghimpe]eanu, dr. Adnan Ammoura, dr. Damih Aqqad, dr. Nawaf Khazaleh,
dr. Ali Refaie, dr. R.L. Corbu, dr. Alex I. Suciu, dr. L.S. Verde[, dr. Florentina Radu Ioni]`,
dr. M. Cojocaru, dr. Monica Gheorghe, dr. Anca Chiper, conf. univ. dr. T. Nicolae,
dr. P. Nu]`, dr. Raluca Costache, dr. Ioana Gheorghiu, dr. D. Cristea, dr. Elena Toader,
dr. Marinela }one, dr. Mirela-Maria Coroescu, asist. princ. Anca Vlad, dr. Ionel Hu]anu,
dr. L.G. Hinescu, R`zvan Buzumerga (student), dr. M.E. Hinescu, dr. Abd El Kader
Saber Ali, dr. E. Necula, dr. A. Pociu, dr. V.A. Voicu, dr. Marius Boar, dr. Maria B`la[a,
dr. Adrian Nistor, dr. Viorel Ibric-Cioranu, dr. C`t`lin Dumitru, dr. Radu Neac[u,
dr. {tefan Palaghiu, dr. Mihaela Brum`, dr. Viorel Bîtc`, psih. Rodica-Lucia Mâr[an,
psih. Matei Pericle, psih. Dana Zeicu, psih. Florin Pùn, psih. Traian Manea, psih.
Cezarina Rotaru, psih. Ioana Oprescu, asist. princ. Mirela Manea, psih. Carmen Ciobanu,
Mihaela Oancea, dr. Adrian Barbilian, dr. Cristian Babalâc, dr. Silviu Diaconescu,
dr. Daniel O. Costache, fiz. Gh. Rodan, asist. princ. Angelica Raicu, dr. Marina Ghemule],
dr. T.F.M. Dijkgraaf.
Coordonatele [tiin]ifice ale evenimentului s-au axat pe nout`]ile ap`rute în domeniu,
în procesul de selec]ie [i expertiz` a personalului navigant, dintre acestea fiind abordate
teme precum: “Aspecte actuale în managementul medical al bioterorismului”, “Factori
170
de risc cardiovascular la personalul aeronautic militar”, “Accidents due to spatial disorientation
– the need for new training systems”, “Professional demands in landing”, “Apa echilibrat`
(s`r`cit`) în deuteriu – interac]iuni vitale [i aplica]ii”, “Implicarea asisten]ei medicale
în expertiza oftalmologic`”, “Managementul hipertensiunii arteriale la personalul
aeronautic, în conformitate cu recomand`rile actuale”, “Rotary Wing Aeromedical Research
in the United States Army: past, present and future”, “Recent advances in USAF International
Aerospace Medicine Education and Training”, “Psihologia aeronautic` în România.
O privire istoric`”, “Rolul alergologului în practica medicinei aerospa]iale”, “Tonusul
sistemului nervos central, ca predictor de morbiditate la aviatori”, “Turkish Air Force
Ambulans Air Plane”, “Rolul medicinei tradi]ionale chineze[ti în tratarea [i/sau prevenirea
rùlui de în`l]ime”, “Diagnosis “Hypertension” in Bulgarian Pilots – have we solved
all problems ?”, “Benefits of the imagistic examination in the hypervascular and hypovascular
maligne tumors”, “Current aspects in associated therapy in osteoporosis”, nu în cele din urm`
ca semnifica]ie, “Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` – a 85-a aniversare”,
expunere apar]inând comandantului Institutului, care este [i pre[edinte al Societ`]ii
de Medicin` Aeronautic` din România.
În prelegerea sa, dr. Marian Macri sublinia faptul c` Institutul este singura unitate
medical` aeronautic` din ]ara noastr` care efectueaz` examin`ri medicale [i psihologice
aeronautice [i elibereaz` licen]e, în acela[i timp, speciali[tii Institutului, pe lâng` activi-
tatea de selec]ie [i examinare, efectuând munc` de cercetare [tiin]ific`, materializat`
în peste 1 500 de lucr`ri publicate [i prezentate la numeroase manifest`ri în domeniu,
interne [i interna]ionale. Trebuie re]inut [i faptul c`, din anul 2002, în toate sec]iile Institutului
a fost implementat Sistemul de Management al Calit`]ii ISO 9001:2000, certificarea
acestui sistem fiind f`cut` atât de organismul militar, OMCAS, cât [i de un organism
interna]ional, respectiv TÜV CERT, reprezentant al firmei TÜV Thuringen E.V.,
Germania, ceea ce îi confer` institu]iei recunoa[tere intern` [i interna]ional` în domeniu.
Despre Institutul acestor aviatori în halate ... bleu – pentru cine nu [tie, din momentul
în care p`[e[ti în Institut, culoarea bleu aproape c` te inund`, am mai scris în urm`
cu doi ani, când comandantul acestuia ne-a acordat un interviu, în care creiona activitatea
unit`]ii, subliniindu-i principalele responsabilit`]i: efectuarea selec]iei, a expertizei
medicale [i psihologice pentru personalul aeronautic militar [i civil; elaborarea normelor
tehnico-metodologice de expertiz` medical`; executarea expertizei medicale a personalului
aeronautic care particip` la misiuni speciale în ]ar` [i în strìn`tate; asigurarea de asisten]`
medical` primar` [i de specialitate. Tot atunci, dr. Macri sublinia un alt moment
semnificativ din istoria Institutului, faptul c`, în 1978, aici au fost selec]iona]i [i expertiza]i
medical cosmonau]ii români Dumitru Prunariu [i Dumitru Dediu, prilej cu care au fost
elaborate experimente biomedicale [i psihologice ce aveau s` puncteze o nou` etap`
în istoria medicinei aeronautice române[ti: medicina spa]ial`.
Dac`, în urm` cu doi ani, dr. Marian Macri î[i exprima dorin]ele legate de moder-
nizarea [i achizi]ionarea de aparatur` [i instrumentar medical, ast`zi, Institutul beneficiaz`
de o serie de aparate medicale unicat în ]ara noastr` [i în sud-estul Europei, astfel: aparatul
de dezorientare spa]ial` GAT II, care permite selec]ia [i expertiza personalului aeronautic
asupra dezorient`rilor spa]iale, anomaloscopul, un aparat ce descifreaz` diagnosticul
171
cât mai corect posibil al anomaliilor de sim] cromatic, sau aparatul de diagnostic
în domeniul ortopedic, care evalueaz` coloana vertebral` f`r` a folosi razele X.
Anul acesta, Institutul a primit, prin Hot`rârea de Guvern nr. 779 din 14 iulie, titlul
de “Centru de Excelen]` pentru Activit`]i Medicale” [i Ordinul “Meritul Sanitar” în grad
de Cavaler. Un motiv în plus, credem noi, [i nu numai, pentru ca Institutul s`-[i valorifice
la maximum calit`]ile, cu atât mai mult acum, când Conferin]a din acest an a oferit
prilejul unor schimburi de opinii, interesante [i variate, dup` cum sublinia fostul [ef
al Departamentului de Medicin` Aeronautic` din cadrul Organiza]iei Interna]ionale
a Avia]iei Civile, dr. Silvio Finkelstein: “Sper c` to]i participan]ii vor avea de câ[tigat
în urma Conferin]ei [i vor realiza importan]a medicinei aeronautice [i spa]iale !”.
În plan [tiin]ific, Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` colaboreaz`
cu Academia de {tiin]e Medicale, cu Institutul Na]ional de Fiziologie Normal` [i Patologic`,
cu Institutul Na]ional de Expertiz` a Capacit`]ii de Munc` [i cu societ`]i de medicin`
aeronautic` [i spa]ial` din ]`ri precum Belgia, Fran]a, Germania, Olanda [i Spania. Anual,
în luna noiembrie, Societatea de Medicin` Aeronautic` din România organizeaz` o sesiune
de comunic`ri [tiin]ifice de medicin` [i psihologie aeronautic`, din 1998, Societatea editând,
trimestrial, “Revista de medicin` [i psihologie aeronautic`”.
Între îngeri [i oameni, respirând senin`tate, ace[ti medici minuna]i vegheaz` la zborul
lin, solemn [i sigur al celor ce vor s` ating` Infinitul, printr-o selec]ie exigent` [i o cercetare
medico-psihologic` specific`, ajutând, astfel, la îmbun`t`]irea continu` a capacit`]ilor
fizico-psihice ale factorului uman.
@ Alina UNGHEANU
172
“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -
“SUFLETUL – ACEAST~ MA{IN~

COMPLEX~ {I V ARIABIL~”
VARIABIL~”
“Ast`zi, când continentele globului trec prin n`praznice eforturi r`zboinice, când toate
popoarele universului fac cheltuieli fantastice pentru înarmare, când na]iunile ce de]in
apogeul civiliza]iei [i-au concentrat toate resursele în vederea luptei ce se desf`[oar`
sub ochii no[tri, când armate cu trecut glorios [i cu o organizare ultra modern` au capitulat
în fa]a perfec]iunei militare dobândite într’un deceniu, de cei ce [i-au dat seama la timp
asupra valoarei unei armate puternice, când – pentru prim oar` în istoria noastr` – am fost
nevoi]i s` ne înclin`m resemna]i [i în t`cere în fa]a for]ei arbitrare, cred c` a venit timpul
ca [i noi s` proced`m la o imediat` [i rapid` – nu îns` superficial` – reorganizare total`
[i pe baze solide, a scumpei noastre armate.
{tim cu to]ii [i vedem zilnic cum acest deziderat fr`mânt` [i preocup` cu prioriate
activitatea conduc`torilor no[tri [i putem s` spunem c` primii pa[i în aceast` direc]ie
au [i fost f`cu]i.
Dar, fa]` de enormitatea [i complexitatea celor ce avem înc` de f`cut pentru atingerea
acestei perfec]iuni necesare unei armate, ceea ce am înf`ptuit pân` în aceast` clip`
nu reprezint` altceva decât începutul s`n`tos [i plin de speran]e în vederea înaltului
scop urm`rit. De aceea, datoria noastr` sfânt`, a tuturor celor ce am îmbr`]i[at cariera
militar`, este de a depune toate eforturile, toat` capacitatea [i tot elanul nostru pentru
o cât mai grabnic` înf`ptuire [i cât mai perfect` realizare a n`zuin]elor ce s`l`[luiesc
în inimile noastre îndurate, dar hot`râte pentru efortul suprem.
Ce se în]elege, oare, printr’o armat` perfect` ? Îmbinarea, sincronizarea [i perpetuarea
celor trei mari componente ale unei armate: moralul, comandamentul [i materialul.
Ace[ti trei factori sunt într-o continu` [i absolut` dependen]` unul de altul, înglobând
totalitatea energetic` a unei armate.
(…) For]a moral` a unei armate rezid` în totalitatea elementelor psihice, izvorâte
din individualit`]ile na]iunei, ce se transform` într’o entitate psihic`, atunci când sun`
mobilizarea. Or, poporul nostru, care este prin excelen]` un p`str`tor tenace al datinelor
[i obiceiurilor str`mo[e[ti, ce în mod firesc sunt legate de glia str`bunilor – face ca orice
atingere a acestui p`mânt s` aib` un efect psihic puternic asupra fiec`ruia, determinând
acea rezisten]` supraomeneasc` [i acel sacrificiu sublim, care întotdeauna a f`cut
173
Istoria, nume cu nume, fala românismului de pretutindeni [i care a creat
miracolele eroice ale înainta[ilor no[tri. {tefan cel Mare
a g#ndirii militare [i Mihai Viteazul – ce umbresc prin glorie istoria marilor
rom#ne[ti (XX)* c`pitani ai omenirii – au câ[tigat totul, numai cu acest
moral cimentat pe calit`]ile mult superioare ale rasei
1961
daco-romane.
Locotenent-colonel Nicolae BACALU (…) În toate timpurile, comandamentele au avut
Colonel Dumitru MARIN greaua sarcin` de a duce armatele la victorie …
i
Locotenent-colonel R`zboaiele moderne au f`cut dovad` c` oric`rui
comandant de unitate (mare sau mic`) i se cere,
Gheorghe POPESCU
r
în primul rând, rapiditate în transpunerea cuno[tin]elor
Locotenent-colonel Marin DRAGU
teoretice, în ac]iuni practice, care s` poat` interveni
i
Maior Ioan MANDA la “punctul [i momentul voit”. (…) Comandamentul
Colonel Gheorghe DOGARU trebuie s` fie format din elita moral` [i profesional`
Colonel {erban LUPU a ofi]erilor armatei.
u
General-maior Ioan POENARU (…) Numai for]a moral` îmbinat` cu un material
Colonel Gheorghe MARIN suficient [i de bun` calitate vor putea s` dea na[tere
t
Locotenent-colonel unei armate puternice [i invincibile. Referindu-ne
la ]ara noastr`, putem avea speran]a c`, din punct
i
Constantin SULI}EANU
Maior Valentin ARSENIE de vedere material, vom putea face fa]` cerin]elor
ts
Colonel Constantin DIDULESCU tehnice [i de dotare material` pentru armata noastr`,
Locotenent-colonel
cùtând a mic[ora la minimum dependen]a în materie
tehnic` fa]` de strìn`tate”.
Nicolae MARDARE
“România Militar`”, anul LXXIII, nr. 4, aprilie 1941.
Colonel Anton CONSTANTINESCU “Armata noastr`”, locot. Alex. Alexandrescu,
e
Locotenent-colonel Mihai VASILIU pp. 19-26.
Colonel Alexandru ATANASIU
Maior Francisc BUNCIUC *
Maior Ioan MUHA
“(…) În trecut, ca [i în timpurile noastre, for]ele
materiale au învins [i vor învinge totdeauna
Colonel Emil IEPURE
R
mul]imea omeneasc`, dar niciodat` omul însu[i.
Maior Ilie PUTINIC~
Secolele de aur ale cavaleriei au coincis cu epoci
Colonel Vasile B~RBOI când a[a-zisa infanterie nu era altceva decât o adun`tur`
Colonel Gheorghe VASILESCU dezorganizat` de oameni, cu o coeziune de o clip` …
Colonel Gheorghe SAVA Orice instrument de lupt` nou întrebuin]at a adus
Locotenent-colonel Nicolae COVACI un moment de surprindere, transformând lupt`torul
Locotenent-colonel Ion GRIGORE în om de turm`. Acest fapt s-a petrecut în toate
Locotenent-colonel epocile, în toate r`zboaiele. Astfel, elefan]ii lui Pyrrus
Bogdan ST~NESCU coboar` la instinctul primar al panicei faimoaselor
Maior Nicolae ISTRATE legiuni romane; de asemenea, ne este îndeob[te
Maior Constantin ISPAS cunoscut efectul primului atac cu tancuri asupra bravului
Colonel Dumitru ATANASIU lupt`tor german. Ast`zi, ca [i odinioar`, în b`t`lia
C`pitan ing. Stelian CONSTANTIN
de la Zama, carele de lupt` sau, respectiv, elefan]ii,
în fa]a batalioanelor instruite, disciplinate, hot`râte
Maior Ion BLEOJU
[i în plin` cuno[tin]` de cauz`, nu sunt decât instru-
Maior Dumitru ENACHE
mente de lupt` obi[nuite, pe care trebue s` le înfrunte
Maior {tefan TUDOSIE ca pe oricare altele.
Colonel Nicolae CONTA În timpul r`zboiului trecut, tactica omului dispare
Maior Ion STROIESCU cople[it` de tactica materialului sau, mai ales, în tab`ra
din care a f`cut parte [i poporul nostru. S’a ajuns, astfel,
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat
la formula greu de în]eles ast`zi: “Artileria cucere[te,
identitate [i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti focul opre[te sau înainteaz`, grupa de lucru î[i are
\n paginile revistei “Rom#nia Militar`”.
punctul de coeziune în pu[ca mitralier`” etc. În perioada
174
1962 dup` acest r`zboiu, doctrina francez` nu se mul]ume[te
cu puterea ce d` focul [i caut` ajutoare în teren
Colonel Mihai VASILIU dincolo de posibilit`]ile [i calit`]ile lui. Orice judecare
de situa]ie avea punctul culminant în analiza terenului,
Colonel Vasile B~RBOI
analiz` care merge pân` la dezagregare. În aceast`
C`pitan Ioan MARIN
perioad` de pruden]`, de tactic` material`, factorul
Colonel ing. Cristache ZAHARIA om devine o specula]ie de cabinet, definit prin
Colonel ing. Mircea CHIFIRIUC cantitate [i înglobat ca atare în ecua]ia victoriei prin
i
Colonel ing. Victor MAGDA cifre. Se cucere[te teren, se manevreaz` sate, se for-
Colonel Cornel SUCIU ]eaz` cursuri de ap`, se cade pe comunica]ii [i, încetul
r
Colonel cu încetul, se pierde no]iunea cea mai important`,
singurul factor care predomin`: omul.
i
Anton CONSTANTINESCU
Colonel Nicolae CERCEL Omul a fost [i r`mâne primul instrument de lupt`.
Colonel Leonida ION Tactica omului impune: cunoa[terea realit`]ilor
câmpului de lupt`, cunoa[terea elementului brut,
u
Colonel Constantin PETCU
omul, cu toate defectele [i calit`]ile lui, f`r` nici o iluzie,
Colonel Claudiu S|RBU
transformarea acestui om în lupt`tor, care s` fie capabil
t
Locotenent-colonel
s` fac` totul pentru a învinge. Problema nu se mai pune
Gheorghe POPESCU
i
ca lupt`torul s` fie capabil de sacrificiul suprem.
Maior Constantin ISPAS Soldatul ce pretinde r`zboiul de ast`zi este acela
ts
Locotenent-colonel Aurel MINEI animat de spiritul de a învinge. Ideea de a muri
Maior Traian ANGHEL nu trebuie s` mai intre în calculele lupt`torului
Locotenent-colonel Minel SIMA modern. Este pu]in lucru, este perimat`, ca [i lupta
Maior Ilie PUTINIC~ cu lancea. Ideea nu este nou`. Romanii, în special,
Maior Gheorghe MOGO{ANU au aplicat din instinct aceast` tactic` a omului
e
General-maior Ion POENARU [i pe desvoltarea ei s-a bazat for]a imperiului.
Locotenent-colonel Ion {AFN~R Conduc`torii poporului sau ai legiunilor
Colonel Marin DRAGU nu cuno[teau mare lucru din filosofia lui Platon
[i nici din preceptele lui Socrate, nici nu aveau nimic
Maior Lica VICU
R
din spiritual civilizat [i rafinat al grecilor sau carta-
Colonel Ion ANGHEL
ginezilor, ci erau, pur [i simplu, conduc`tori de oameni
Maior Anghel MARINESCU n`scu]i cu tactica mânuirii acestei ma[ini complexe
Colonel Emil IEPURE [i variabile – sufletul omenesc. Ei [tiau din instinct
Locotenent-colonel s` dozeze elementele care, ca prin farmec, unesc
Alexandru PATRICEANU pe oameni între ei pe via]` [i în moarte, pentru c`,
Colonel Constantin DIACONESCU din obi[nuin]`, f`ceau apel la speran]`, afec]iune,
Colonel Ioan B|N~ ur`, convingere, teroare, idealism, avantaje materiale
Colonel Constantin DIDULESCU pân` la corupere. Pentru români, arta de a guverna
Maior Ioan MUHA sau de a face r`zboiul era un simplu sim] de a stabili
coeziunea între cei guverna]i sau lupt`tori. “Românul
Colonel Ioan MIRESCU
[i-a f`cut intrarea în lume ca un expert în arta
Locotenent-colonel Ioan BOA}~
de a uni oamenii [i ca un specialist în a-i asimila”1.
Colonel Gheorghe MARIN Ca atare, românii, pentru a domina omul, cel mai select
Locotenent-colonel Florian TRU}~ produs al naturii, au înv`]at pân` la reflex legile ei,
Colonel Marin {ERBAN s’au conformat lor [i le-au aplicat”.
Locotenent-colonel Nicolae COVACI “România Militar`” , anul LXXIX, nr. 5-10,
Colonel Dumitru BUCUR mai-octombrie 1942, “Strategia [i tactica omului”,
c`pitan Emil Predoiu, pp. 38-41.
Locotenent-colonel Ion GRIGORE
Locotenent-colonel
Documentare [i selec]ie texte
Aurel IOANOVICI
Maior Francisc BUNCIUC
@ Alina UNGHEANU
Maior Valentin ARSENIE 1
Backer, Hannibal.
175
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
R`zboaie bazate în avia]ie, începând de la 1 ianuarie 2006 •
pe robo]i • Supra- Elicoptere militare elve]iene în opera]iunile
vie]uirea tancurilor umanitare din Sumatra • For]ele aeriene.
în lupt` • Rachete Cooperarea cu Fran]a • Noua organizare a bazelor
de croazier` ghidate aeriene începând de la 1 ianuarie 2006 (în limba
[i sisteme de ap`rare francez`)
antiaerian` • Noi ten-
Défense nationale, Fran]a, nr, 8-9,
din]e în domeniul
obuzierelor • Pre- august-septembrie 2005
zent`ri [i expozi]ii O ambi]ie pentru Europa • Reforma Ministerului
de echipamente Ap`r`rii din Fran]a • Logistica [i men]inerea
industriale bazate în condi]ie opera]ional` (dosar): Men]inerea
pe electronic` în condi]ie opera]ional` a materialului armatei
• Are un caracter global logistica opera]ional`
[i computere • Previziuni privind soldatul
“informatizat” în armatele de uscat moderne a marinei na]ionale ? • Noi date asupra men]inerii
• Modernizarea vehiculelor aeriene teleghidate în condi]ie opera]ional` (MCO). Exemplul sub-
cu decolare [i aterizare vertical` • Modernizarea marinelor nucleare de atac (SNA) • Giat
carabinelor de asalt • Vehicule blindate u[oare Industries: logistica [i men]inerea în condi]ie
de lupt` • Vehicule submarine f`r` pilot pentru opera]ional` • Daher: în serviciul militarilor
opera]iuni de salvare [i civililor • Finan]`rile inovatoare din domeniul
ap`r`rii (experien]a marinei) • Câmpuri de lupt`
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 303,
“nelimitate” • Nelini[te [i confuzie în spa]iul
septembrie 2005
Mediteranei • Iranul [i alegerile preziden]iale
Legiunea spaniol` • Alegeri în Afghanistan,
• Geopolitica apei în Etiopia • Locul [i rolul
actul II • SIDA în Africa: o sfidare pentru întreaga
lume • Ce fel de Irak dore[te Fran]a ? • Planul elitelor militare fa]` de na]iunea [i statul francez
pentru integrarea tinerilor în dificultate • Francezii • 1945-2005 (dosar): Perioada de dup` r`zboi
sunt de acord cu politica de ap`rare • Cele dou` (1945-1955) • Despre armat` • Politica de ap`rare
întâlniri na]iune-ap`rare • Pot, oare, artele mar]iale a Fran]ei (1945-2005) • Corpurile de armat`
(sporturile de lupt`) s` contracareze violen]a ? franceze în timpul ultimilor ani ai “r`zboiului rece”
(Dosar) • Biometria î[i caut` înc` reperele • Femei
Défense nationale et sécurité collective,
r`zboinice, femei-soldat
Fran]a, nr. 10, octombrie 2005
ASMZ (Allgemeine Schweizerische Fran]a [i avangarda ac]iunii • Mersul Europei
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 9, septembrie 2005 • Este Europa vectorul marilor proiecte
Programul de înarmare 2005 • Planificarea centrat` industriale ? • Fran]a-Europa: lobby-ul în [apte
pe capacit`]i în cadrul for]elor aeriene • Nout`]i întreb`ri • Care sunt perspectivele Europei
176
Univers publicistic militar
dup` referendum ? • Fortuna [i puterea european` din Acordul UE • Evolu]ia viitoare a trupelor
• Este PESA (Politica European` de Ap`rare de uscat germane [i franceze • Stoparea prolifer`rii
[i Securitate) un mijloc de asigurare a pozi]iei armelor nucleare
Fran]ei în Africa ? • Cercetarea spa]ial` • Helios II
– un nou instrument al suveranit`]ii Fran]ei Foreign Affairs, SUA, vol. 84, nr. 5,
[i Europei • Stabilirea unui concept strategic septembrie-octombrie 2005
propriu Uniunii Europene, condi]ie necesar` Politica extern` a SUA în sondaje • “R`s`ritul
pentru autonomia acesteia • Finan]area opera- pa[nic” al Chinei, ca mare putere • Efortul global
]iunilor Uniunii Europene: Athéna • Consiliul al Chinei în domeniul energiei • Încercarea Chinei
afacerilor generale [i al rela]iilor externe în primul de a ob]ine stabilitate în rela]iile cu SUA
semestru al anului 2005 • Mecanismul comunitar • S` în]elegem China • Democra]ia poate opri
al protec]iei civile • Contribu]ia polonez` în Ucraina terorismul ? • Dezvoltare [i democra]ie • Cum
pe durata “revolu]iei portocalii” • Ucraina – cunoa[- s` învingi în Irak ? • Îmblânzirea puterii americane
tere gre[it` [i contrasens • Integrism [i securitate, • Nepal, la marginea pr`pastiei • Cum se poate
noi date strategice în bazinul mediteranean • Politic` reconstrui Africa ?
[i diploma]ie – spre noi înfrângeri americane International Security, SUA, vol. 30, nr. 1,
• Reflec]ie asupra planului israelian al dezangaj`rii vara 2005
• Na]iunile Unite la a [aizecea aniversare: punctul Echilibrare cu mijloace institu]ionale fa]` de SUA
culminant al reformei ? • Echilibrare cu mijloace institu]ionale în epoca
suprema]iei SUA • Timpuri grele pentru echili-
Ejercito, Spania, nr. 772, iulie-august 2005
brarea institu]ional` • A[teptând echilibrarea
Orientul Apropiat – o provocare pentru Europa
institu]ional`: de ce lumea nu d` înapoi ? • Victoria
• Legitima ap`rare preventiv` în dreptul inter-
face mul]i prieteni: opinia public` american`
na]ional contemporan, ca r`spuns la terorismul
[i folosirea for]ei militare în perioada 1981-2005
interna]ional • Tipologia rezervistului voluntar
• Cursul pentru gradul de general de brigad`/
Jane’s International Defence Review,
contraamiral. Faza terestr`. Documentare • Morala
Marea Britanie, vol. 38, septembrie 2005
subofi]erilor
Programul Bowman de digitizare pentru armata
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 9, britanic` de uscat • Tehnologia radarului activ
septembrie 2005 pentru sisteme de supraveghere naval` [i aplica]ii
NATO în fa]a noilor provoc`ri • SUA, Siria [i Iranul. cu rachete ghidate din Australia • Vehicule aeriene
Dou` “state netrebnice” în vizorul SUA • PRT tactice f`r` pilot: redefinire [i perfec]ionare
(Provincial Reconstruction Teams – echipele • Avioanele de vân`toare Typhoon tind spre capa-
cit`]i cheie • Arme de distrugere în mas` ale tero-
de reconstruc]ie a provinciei), ca instrument
ri[tilor: amenin]`ri [i r`spunsuri
inovator al managementului crizelor în Afghanistan
• Singuri nu putem învinge terorismul. SUA,
Jane’s International Defence Review,
înapoi, pe drumul spre multilateralism ? • Marina
Marea Britanie, vol. 38, octombrie 2005
german` în era procesului de transformare
Laborator elve]ian mobil pentru protec]ie
• EUROFIGHTER – privire de ansamblu a situa]iei
nuclear`, biologic` [i chimic` • Program de spri-
actuale • “Firmele militare private” – presta- jinire a moderniz`rii for]elor armate britanice
tori de servicii pentru armat` • Conceptul • Muni]ia cu sensibilitate sc`zut` reduce riscul
de instruc]ie “opera]iuni în mediul urban” • For]ele de accident pentru for]ele armate • Tehnologie
de recunoa[tere sunt mereu prezente • Sprijinul hidrografic` militar` pentru zone hidrografice
acordat Afghanistanului pe drumul spre pace, necartografiate • Cùtarea solu]iilor pentru
libertate [i bun`stare • Atentatul de la Londra problemele transportului aerian strategic • Vehicule
poate fi posibil oriunde • Conceptul de securitate franceze de lupt` pentru infanterie • Vehicule
pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2006 pentru securitatea intern` mobilizate pentru
• Industria de ap`rare nu are nevoie de compe- ap`rarea na]ional` • Modernizarea carabinelor
ti]ie ? Pledoarie în favoarea abrog`rii Articolului 296 M4 [i M16
177
Military Review, SUA, vol. 85, nr. 4, european de substan]e explozive de propulsie,
iulie-august 2005 de azvârlire, de aruncare [i de explozivi. Interviu
Opera]iuni cu spectru deplin: câ[tigarea p`cii. cu vicepre[edintele EURENCO • Prezentarea
Cerin]e pentru opera]iuni cu spectru deplin industriei de pulbere [i substan]e explozive
• O solu]ie organiza]ional` cu privire la nece-
sitatea cunoa[terii culturale de c`tre Departamentul Military Technology, Germania, vol. 29, nr. 9, 2005
Ap`r`rii. Lupta pe timp de r`zboi, în prezent Declara]ia comun` chino-rus` privind ordinea
[i în viitor. P`rin]ii insurgen]ei [i contrainsurgen]ei mondial` în secolul 21 • Remodelarea for]elor
• Este o lupt` în adâncime într-o opera]iune armate din Marea Britanie. Provoc`ri [i perspective
de contrainsurgen]` ? “Men]ine curse”: nou` teme • Înzestrare inteligent` – revigorare sau înlocuire ?
de planificare pentru opera]iunile de stabilitate • Înzestrare [i achizi]ie inteligent` pentru for]ele
[i reconstruc]ie. America Latin`. Definirea armate britanice • Sisteme de purificare [i ambalare
“revolu]iei bolivariene” în Venezuela • R`zboiul a apei potabile produse de firma german` Kärcher
în Algeria: experien]a francez`. Transformare: De ce • Sisteme terestre [i ogive RUAG • Consolidarea
echipele de lupt` în brig`zi mici submineaz` industriilor de ap`rare din Europa • Cooperare
modularitatea ? • Cre[terea for]elor de securitate între Fran]a, Italia [i Marea Britanie: fregate
în Irak • Marketing: un aspect trecut cu vederea din noua genera]ie clasa Type-45s&“Horizons”
al opera]iunilor de informa]ii • Ultramicro, letal • Viitorul industriei turce[ti de ap`rare. Noi pro-
[i reversibil: privind înainte la biotehnologia grame [i noi strategii • Planul de zece ani pentru
militar`. Guantanamo: Definirea succesului modernizarea for]elor armate turce[ti • Standarde
în Guantanamo: prin ce m`sur` ? • Diferen]e [i tehnologii pentru avioanele de patrulare maritim`
genera]ionale în ducerea Jihad-ului [i cele de multimisiuni maritime • Sisteme navale
de urm`rire electro-optic` [i control al focului
Polonia [i transfor- • Sisteme de simulare pentru instruc]ia militar`
marea armatei. • Artileria de câmp – importan]` [i provoc`ri viitoare
Evaluare [i perspec- • Expozi]ie de echipamente terestre, tehnologie
tive • Programe [i armament, Omsk, Rusia, 2005 • Transformarea
de înzestrare ale for- avia]iei germane [i capacit`]ile de transport aerian
]elor armate poloneze • Elicoptere ruse[ti în misiuni de lupt` în Cecenia
• Ap`rarea antirachet`
viabil` depinde de co- ÖMZ (Österreichische Militärische
operarea interna]io- Zeitschrift), Austria, nr. 5,
nal` • Industria septembrie-octombrie 2005
aerospa]ial` militar` Reforma Consiliului de Securitate al ONU
rus` • Exporturile [i interesele marilor puteri • Opera]iuni de asisten]`
avioanelor de lupt` la grani]a estic` a Austriei. Bilan] din septembrie 1990
ruse[ti [i problemele industriale • Corpora]ia rus` [i pân` în prezent • 50 de ani de serviciu medical
de avioane MiG înfrunt` viitorul • Opera]iunile în armata austriac` a celei de-a doua Republici
centrate pe re]ea [i transformarea for]elor armate • Opera]iunile armatei austriece în timpul crizei
germane • Urm`toarele etape în perfec]ionarea cehoslovace din 1968 • Supravegherea spa]iului
radarelor de informa]ii, supraveghere [i recunoa[tere aerian. Lungul drum al unui mare proiect
• Diseminarea datelor privind informa]iile, • Alexandru cel Mare [i “marea sa strategie”
supravegherea [i recunoa[terea cu capacit`]i • Paza frontierelor în Republica Federal` German`
permise de re]ea în cadrul unei coali]ii • Importan]a
[i evolu]ia for]elor armate de avia]ie. Punctul Rivista aeronautica, Italia, nr. 5,
de vedere al [efilor de stat major din Estonia, septembrie-octombrie 2005
Grecia, Polonia, Spania [i Turcia. Partea a 2-a. Evolu]iile situa]iei din Irak • Terorismul, Oxford-ul
Criterii opera]ionale, tendin]e de proiectare Jihadului în Pakistan • Ciprul – ultimul zid euro-
[i perspective cu privire la eficien]a armamentului pean • Aeronautica Republicii Armenia • Zborul
de infanterie • Proiec]ia for]ei strategice [i navele la în`l]ime mic` în Regatul Unit • Francezii
de transport maritim • Principalul produc`tor [i indienii se instruiesc împreun`. Exerci]iul
178
“Garuda II” • Exerci]iul OIE 2005 (Operational “Transformarea TechNet 2005”, Hampton, Virginia
Integration Exercise – Exerci]iul Opera]ional • Liderii interna]ionali sunt pentru strategii
de Integrare) • Cronica irakian`. Un HH-3F [i schimb`ri care sprijin` o NATO mai puternic`
al avia]iei militare salveaz` doi poli]i[ti irakieni. • Participan]ii la Conferin]a TechNet 2005
Ziua cea mai lung` • Aripi pe lac. Miting aviatic exploreaz` multiplele aspecte ale opera]iunilor
deasupra lacului Bracciano • La antrenament centrate pe re]ea
cu AMX • Aeronautica militar` [i urgen]ele repre-
zentate de imigra]ia ilegal` Signal, SUA, vol. 60, nr. 1, septembrie 2005
Moderniz`rile marinei militare din Portugalia
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 10, • Noua agen]ie britanic` de transmisiuni
octombrie 2005 în domeniul ap`r`rii • Viitoarea arhitectur`
Num`r special: Avia]ia militar` • Forma]iunile opera]ional` a armatei franceze de uscat
de recunoa[tere ale armatei de uscat [i ale gre- • Bundeswehr-ul restructureaz` tehnologia
nadierilor • Formarea pilo]ilor [i ale para- informatic` [i comunica]iile • Sistem norvegian
[uti[tilor (SPHAIR) • For]ele aeriene elve]iene de vizualizare [i fuziune a datelor într-o imagine
dup` 1 ianuarie 2006 • Necesitatea serviciului opera]ional` pentru luarea deciziei • Platforma
poli]iei aeriene • Doctrina for]elor aeriene ceh` multirol de supraveghere, Sojka • Armata
• Transportul aerian al for]elor aeriene • Elicoptere de uscat a SUA a[teapt` îmbun`t`]irea
elve]iene în misiuni umanitare în Sumatra comunica]iilor prin re]ele radio • Comunica]iile
• Înzestrare, psihic, moral [i [tiin]`: cei patru prin satelit contribuie la procesul de transformare
stâlpi ai puterii (2) • Politica de înarmare a Elve]iei a for]elor armate • For]ele coali]iei examineaz`
dup` 1850 • Construirea rachetelor germane “V1” capacit`]ile de comunica]ii • Primul vehicul
[i “V2” • Femeile sovietice aviatori în Al Doilea de lupt` aerian` f`r` pilot, nedetectabil din Europa
R`zboi Mondial • Rela]iile interna]ionale ale Societ`]ii • Sistem de simulare pentru misiuni de lupt`
elve]iene a ofi]erilor aerian`
Signal, SUA, vol. 59, nr. 12, august 2005 Survival, Marea Britanie, vol. 47, nr. 3,
Agen]ia de informa]ii stimuleaz` cre[terea toamna 2005
coeficientului de inteligen]` al personalului Criza inutil` a Na]iunilor Unite • Sensul pierdut
din domeniul securit`]ii informa]iilor • Sistemul al strategiei • Dezbinarea european` • Jihad
centrat pe re]ea asigur` securitatea • Lupt`torii în Europa: contextul mai larg • Condi]iile r`cirii
conecta]i prin comunica]ii radio î[i protejeaz` rela]iilor franco-americane v`zute în perspec-
informa]iile prin tehnologie de codificare bazat` tiv` • Regândirea Uniunii Europene: De ce
pe protocol Internet modular • Program de emitere Washington-ul trebuie s` sprijine integrarea
a cardurilor de acces sigur al utilizatorilor european` ? • O nou` analiz` a descuraj`rii nucleare
la e-mail [i date din re]elele militare de computere între India [i Pakistan • Evolu]ia strategiei nucleare
• Programe comerciale care permit utilizatorilor a Fran]ei • Influen]a Chinei în Africa
protejarea datelor pe Internet • Tehnologie
Terre magazine, Fran]a, nr. 168, octombrie 2005
de detectare a anomaliilor pentru evitarea amenin-
Cultivarea spiritului ap`r`rii • În ajutorul tinerilor
]`rilor informatice în re]eaua de calculatoare
afla]i în dificultate • Echipe de leg`tur` [i monito-
a agen]iei de ap`rare • Tehnologie pentru crearea
rizare în Kosovo • Noi reguli de tragere cu armele
unui sistem nou de conectare a sistemelor centrate
de foc (Dosar) • [coala interarme de informa]ii
pe platform` de azi la sistemele centrate pe re]ea
[i de studii lingvistice • Transport logistic
de mâine • Portalul irakian sparge barierele
• Protec]ia patrimoniului militar: Linia Maginot
de informa]ii pentru for]ele coali]iei • Exerci]iul
• Triatlon ecvestru
din 2005 al Departamentului Ap`r`rii dezv`luie
problemele controversate ale interoperabilit`]ii Truppendienst, Austria, nr. 5 (287),
sistemelor de informa]ii • Strategia Departamentului septembrie-octombrie 2005
Ap`r`rii pentru misiuni de informa]ii, supraveghere Proiectul de reform` “Armata 2010” • R`d`cinile
[i recunoa[tere • Conferin]a interna]ional` anual` islamismului • Am avut un tovar`[ ... În opera]iunile
179
externe ale armatei Voennaya mysl’, Rusia, nr. 6, iunie 2005
austriece au murit Experien]a r`zboaielor [i procedee de între-
pân` acum 46 de sol- buin]are a for]elor aeriene [i a trupelor de ap`rare
da]i • Preg`tirea antiaerian` în opera]ii actuale • Politica [i securitatea
de înalt` calificare informa]ional` a statului în condi]iile conflictelor
a personalului tehnic militare • Principalele direc]ii de perfec]ionare
aerian • Un nou tip a activit`]ii organelor de conducere a e[alonului
de înc`l]`minte operativ • Locul [i rolul opera]iunilor de informa]ii
de protec]ie pentru speciale în cazul solu]ion`rii conflictelor militare
personalul de demi- • Complex industrial de ap`rare: situa]ia [i perspec-
nare, în faz` de testare tivele de dezvoltare • Tehnologii informa]ionale
• Animalele de povar` în conducerea trupelor • Condi]ii [i factori
în opera]iunile militare ce influen]eaz` asigurarea tehnic` a grup`rilor
• Diabetul – depistarea din timp a simptomelor de for]e în opera]iunea strategic` din teatrul
previne consecin]ele • Ap`rarea antiaerian, de opera]ii din Extremul Orient • Factori
sub form` de seminar • Controlul ierarhic – datoria ce influen]eaz` eficien]a ac]iunilor de lupt`
comandantului, între supraveghere, formare • Organizarea activit`]ii educa]ionale în regiunea
[i m`surarea performan]elor militar` Extremul Orient
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul Militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
Biblioteca Militar` Na]ional`
180
POLITICA EUROPEAN~
DE SECURITATE {I AP~RARE
Referin]e
bibliografice
• Politica de securitate [i ap`rare a Uniunii • Cuplul franco-britanic [i ap`rarea euro-

Europene, ASMZ (Allgemeine Schweizerische pean`, Défense nationale, Fran]a, nr. 4, aprilie 2004;
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 6, iunie 2003; • Strategia de securitate a Uniunii Europene,
• Elve]ia [i politica european` de securitate, Défense nationale, Fran]a, nr. 5, mai 2004;
ASMZ (Allgemeine Schweizerische Militärzeitschrift), • Strategia european` de securitate: o agend`
Elve]ia, nr. 6, iunie 2003; ambi]ioas`, Défense nationale, Fran]a, nr. 5,
• Politica de securitate [i politica militar` mai 2004;
r`m#n \n actualitate, ASMZ (Allgemeine • Despre Agen]ia European` de Securitate,
Schweizerische Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 2, Défense nationale, Fran]a, nr. 5, mai 2004;
februarie 2004; • Eurosatory – Europa [i armamentul
• O ini]iativ` pentru Strategia European` terestru: viitorul ap`r`rii europene, Défense
de Securitate [i Ap`rare, Défense nationale, nationale, Fran]a, nr. 6, iunie 2004;
Fran]a, nr. 7, iulie 2002; • Dezvoltarea capacit`]ilor militare mobile
• Rela]ia PESC (Politica Extern` [i de Securitate [i interoperabile este o condi]ie major` pentru
Comun`) – PESA (Politica European`
credibilitatea Politicii Europene de Securitate
de Securitate [i Ap`rare) la jum`tatea
[i Ap`rare, Défense nationale, Fran]a, nr. 6,
anului 2002, Défense nationale, Fran]a, nr. 8-9,
iunie 2004;
august-septembrie 2002;
• S` dot`m Uniunea European` cu un buget
• Politic` [i diploma]ie. Rolul Marii Britanii
al Politicii Europene de Securitate [i Ap`rare,
\n istoria [i politica european`, Défense nationale,
Défense nationale, Fran]a, nr. 7, iulie 2004;
Fran]a, nr. 3, martie 2003;
• Contribu]ia avia]iei la construirea Strategiei
• Scurt` reflec]ie asupra proiectului de ap`rare
european`, Défense nationale, Fran]a, nr. 4, Europene de Ap`rare, Défense nationale, Fran]a,
aprilie 2003; nr. 7, iulie 2004;
• Un concept de securitate [i ap`rare pentru • Promisiunea reprezentat` de Corpul
Fran]a [i pentru Europa ?, Défense nationale, European, Défense nationale, Fran]a, nr. 11,
Fran]a, nr. 8-9, august-septembrie 2003; noiembrie 2004;
• Politica european` pentru armament, • Ambasadorul Poloniei \n Fran]a reprezint`
Défense nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2003; reperele istorice [i obiectivele contribu]iei
• O strategie a Uniunii Europene \n vederea politice [i strategice a ]`rii sale la Politica
securit`]ii: definirea cìi europene, Défense European` de Securitate [i Ap`rare, Défense
nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2003; nationale, Fran]a, nr. 11, noiembrie 2004;
• Pre[edin]ia irlandez` a Uniunii Europene • Dincolo de proiectul Constitu]iei Euro-
[i Politica de Securitate [i Ap`rare, Défense pene: pentru o comunitate de ap`rare, Défense
nationale, Fran]a, nr. 2, februarie 2004; nationale, Fran]a, nr. 12, decembrie 2004;
181
• Aparen]a satisf`c`toare a bilan]ului Strategiei • Polonia [i viitorul securit`]ii europene,
Europene de Ap`rare, dup` 2003, Défense Europäische Sicherheit, Germania, nr. 11,
nationale, Fran]a, nr. 1, ianuarie 2005; noiembrie 2003;
• Politica European` de Securitate [i Ap`rare • Evolu]ia rapid` a Politicii Europene
(PESA) [i spa]iul cosmic – nevoi opera]ionale, de Securitate [i Ap`rare, Europäische Sicherheit,
Défense nationale, Fran]a, nr. 6, iunie 2005; Germania, nr. 1, ianuarie 2004;
• Structurile de comand` [i de conducere • A 40-a Conferin]` pe probleme de securitate
adaptate la nevoile Strategiei europene de la München. |n cùtarea comunit`]ii
de securitate [i ap`rare, Défense nationale, de interese, Europäische Sicherheit, Germania,
Fran]a, nr. 6, iunie 2005; nr. 3, martie 2004;
• Politica European` de Securitate [i Ap`rare • Aspecte de ordin industrial ale Politicii
(PESA) – supraveghere strategic`. Al doilea Europene de Securitate [i Ap`rare, Europäische
dosar de supraveghere strategic`, Défense Sicherheit, Germania, nr. 5, mai 2004;
nationale et sécurité collective, Fran]a, nr. 2, • “Politica de securitate \i prive[te pe to]i”.
februarie 2005; Interviu cu viceamiralul \n retragere
• Aspectele militare ale PESA \n cursul Hans Frank, pre[edintele Academiei Germane
anului 2004, Défense nationale et sécurité pentru Politica de Securitate, Défense nationale,
collective, Fran]a, nr. 2, februarie 2005; Fran]a, nr. 5, mai 2004;
• Strategia European` de Ap`rare \n al doilea • Strategia european` de securitate: o agend`
semestru al anului 2004: dimensiunea politic`, ambi]ioas`, Europäische Sicherheit, Germania,
Défense nationale et sécurité collective, Fran]a, nr. 5, mai 2004;
nr. 2, februarie 2005; • Politica Extern` de Securitate [i Ap`rare
• Strasbourg, Uniunea Franco-German` Colectiv` \n Uniunea European`, Europäische
[i relansarea politicii europene, Défense nationale Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004;
et sécurité collective, Fran]a, nr. 3, martie 2005; • Progresele UE \n domeniul Politicii Externe
• Studii de securitate: Comisia european` [i de Securitate Comune (PESC) [i al Politicii
se preg`te[te pentru ac]iuni ambi]ioase, Europene de Securitate [i Ap`rare (PESA),
Défense nationale et sécurité collective, Fran]a, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004;
nr. 4, aprilie 2005; • Consolidarea PESC, Europäische Sicherheit,
• Perspectivele ap`r`rii europene, Défense Germania, nr. 6, iunie 2004;
nationale et sécurité collective, Fran]a, nr. 5, mai 2005; • Trecerea de la PESC la PESA, Europäische
• Extrase din Tratatul Constitu]ional cu privire Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004;
la Politica Extern` [i de Securitate Comun`, • Agen]ia European` de Ap`rare, Europäische
Défense nationale et sécurité collective, Fran]a, Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004;
nr. 5, mai 2005; • Revitalizarea “Triunghiului de la Weimar”
• Pre[edin]ia britanic` a Uniunii Euro- – forumul consultativ germano-franco-polon
pene: un parteneriat pentru progresul Politicii pe probleme de politic` extern` [i de ap`rare,
Europene de Securitate [i Ap`rare, Défense Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004;
nationale et sécurité collective, Fran]a, nr. 7, • Politica de securitate centrat` pe re]ea
iulie 2005; [i transformarea sectorului de securitate,
• “Opera]iunea Concordia” – un alt pas Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004;
spre Politica European` de Securitate • “Provoc`rile actuale din domeniul politicii
[i Ap`rare, Europäische Sicherheit, Germania, de securitate”. Discursul cancelarului german
nr. 9, septembrie 2003; rostit la Academia pentru Politic` de Securitate,
• Strategia european` de securitate, Europäische Europäische Sicherheit, Germania, nr. 7, iulie 2004;
Sicherheit, Germania, nr. 10, octombrie 2003; • Agen]ia European` de Ap`rare, Europäische
• Actualit`]i [i perspective ale Politicii Sicherheit, Germania, nr. 9, septembrie 2004;
Europene de Securitate [i Ap`rare, Europäische • “Ne consider`m o punte \ntre economie
Sicherheit, Germania, nr. 11, noiembrie 2003; [i politic`”. Interviu cu noul pre[edinte
182
al Academiei Federale pentru Politica • Noul rol al armatei germane \n domeniul
de Securitate, dr. Rudolf Adam, Europäische politicii de securitate \n Europa Central`,
Sicherheit, Germania, nr. 10, octombrie 2004; Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2005;
• Pozi]ia opiniei publice letone fa]` de Politica • Securitatea intern` [i extern` a UE. Provoc`ri
European` de Securitate [i Ap`rare \n cadrul la adresa securit`]ii la grani]a estic` a UE,
UE, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 11, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 7, iulie 2005;
noiembrie 2004; • Cursul universitar de preg`tire \n domeniul
• Consolidarea pozi]iei Fran]ei prin consti- ap`r`rii [i securit`]ii europene, Europäische
tuirea Politicii Europene de Securitate [i Ap`rare Sicherheit, Germania, nr. 8, august 2005;
\n cadrul UE, Europäische Sicherheit, Germania, • Uniunea European` – surs` alternativ`
nr. 11, noiembrie 2004; de securitate la NATO pentru statele
• Crearea Subcomisiei pentru Securitate candidate ?, locotenent ing. Daniel C`lin, G#ndirea
[i Ap`rare \n cadrul Parlamentului European, Militar` Rom#neasc`, nr. 2, 2005, pp. 84-90;
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, inuarie 2005; • Politica European` de Securitate [i Ap`rare
• Politica european` de securitate din perspec- ~ cinci ani de la lansare, general-locotenent
tiva Fran]ei, Europäische Sicherheit, Germania, d r . C o r n e l P a r a n i a c , lo c o t e n e n t - c o l o n e l
nr. 5, mai 2005; dr. George Tibil, G#ndirea Militar` Rom#neasc`,
• Ce r`m#ne dup` vizita pre[edintelui Bush nr. 2, 2005, pp. 24-33;
\n Europa ? A 41-a Conferin]` pe probleme • Strategia de Securitate European` “Solana”
de securitate de la München. Pace [i dialog. ~ r`spunsul UE la noile riscuri [i provoc`ri
Conferin]a de la München a avut accente noi, din mediul interna]ional, colonel Dumitru Matei,
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2005;
G#ndirea Militar` Rom#neasc`, nr. 2, 2005,
• Interesele Europei \n materie de securitate
pp. 34-48;
\n Orientul Apropiat [i Orientul Mijlociu,
• Cooperarea civil-militari ~ dimensiune
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2005;
esen]ial` a culturii de securitate a UE,
• Aspecte strategice [i de politic` de securitate
Milica Neac[u, G#ndirea Militar` Rom#neasc`,
ale ader`rii Turciei la UE, Europäische Sicherheit,
nr. 2, 2005, pp. 124-128;
Germania, nr. 4, aprilie 2005;
• Ap`rarea Na]ional` ~ dezvolt`ri europene
• Politica Extern` [i de Securitate Comun`
[i euroatlantice, colonel dr. Costinel Petrache,
(PESC) [i Politica European` de Securitate
G#ndirea Militar` Rom#neasc`, nr. 5, 2005,
[i Ap`rare (PESA)/Politica de Securitate
pp. 7-10;
[i Ap`rare Comun` (PSAC), Europäische
• Uniunea European` dup` extindere.
Sicherheit, Germania, nr. 4, aprilie 2005;
Consecin]ele pentru Politica European`
• Evolu]ia viitoare a PESA/PSAC, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 4, aprilie 2005; Extern` [i de Securitate Comun` [i pentru
• Identificarea intereselor europene comune Politica European` de Securitate [i Ap`rare,
– premis` a unei politici europene comune IFDT (Information für die Truppe), Germania,
de securitate, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, iulie-august-septembrie 2004;
nr. 4, aprilie 2005; • Securitatea comun` a Europei \n opinia
• Zona fierbinte a Orientului Apropiat. public`, IFDT (Information für die Truppe),
Academia Federal` pentru Politica de Securitate Germania, nr. 4, octombrie-decembrie 2004;
despre situa]ia din aceast` regiune [i efectele • Pozi]ii londoneze. Primii pa[i spre structura
sale asupra politicii germane, Europäische european` de securitate, IFDT (Information
Sicherheit, Germania, nr. 5, mai 2005; für die Truppe), Germania, nr. 4, octombrie-
• Politica european` de securitate din perspec- decembrie 2004;
tiva Fran]ei, Europäische Sicherheit, Germania, • Securitatea intern` [i Europa l`rgit`: discursuri
nr. 5, mai 2005; [i practici, La revue internationale et stratégique,
• Colocviul european cu privire la politica Fran]a, nr. 12, decembrie 2003;
european` de securitate, Europäische Sicherheit, • Provoc`ri globale la adresa Politicii Externe
Germania, nr. 6, iunie 2005; [i de Securitate Comune a Uniunii Europene,
183
Military Technology, Germania, vol. 26, nr. 12, 2002; • Politica European` de Securitate [i Ap`rare,
• ESDP (Politica European` de Securitate ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
[i Ap`rare): drumul \nainte, Military Technology, Austria, nr. 2, martie-aprilie 2005;
Germania, vol. 26, nr. 12, 2002; • Provoc`ri \n domeniul politicii de ap`rare,
• Politica European` de Securitate [i Ap`rare, Revue Militaire Suisse, Elve]ia, iunie-iulie 2005;
NATO’s Nations and Partners for Peace, Fran]a, • Uniunea European`. Politica Extern`
[i de Securitate Comun`. Interviu cu dl.
vol. 47, nr. 1, 2002;
Javier Solana, reprezentant al UE pentru
• Europa – politica de securitate \n perioadele
Politica Extern` [i de Securitate Comun`,
de fr`m#nt`ri, ÖMZ (Österreichische Militärische
Rivista militare, Italia, nr. 3, mai-iunie 2002;
Zeitschrift), Austria, nr. 3, mai-iunie 2002; • Ap`rarea european` \ntre politica \narm`rilor
• Politica de securitate [i ap`rare a Uniunii [i competitivitatea industrial`, Rivista militare,
Europene, ÖMZ (Österreichische Militärische Italia, nr. 1, ianuarie-februarie 2004;
Zeitschrift), Austria, nr. 3, mai-iunie 2002; • Conven]ia european` [i politica extern`
• Alian]e strategice \n politica european`, a UE: \nv`]`minte desprinse din e[ecuri ?,
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift), Survival, Marea Britanie, vol. 45, nr. 3, toamna 2003;
Austria, nr. 5, septembrie-octombrie 2003; • De ce o politic` de securitate [i ap`rare
• Europa \n schimbare – Securitatea comun` este rea pentru Europa ?, Survival,
de schimbare. Dimensiunea politicii Marea Britanie, vol. 45, nr. 4, iarna 2003-2004;
de securitate a extinderii UE, ÖMZ • Uniunea European`, securitatea [i noi,
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria, austriecii, Truppendienst, Austria, nr. 3 (276),
nr. 4, iulie-august 2002; mai-iunie 2004;
• Brigada franco-german`. Ap`rarea euro-
• De la o politic` segmentat` la o politic`
pean`: \nainte !, Terre magazine, Fran]a, nr. 159,
de securitate interconectat` \n Europa
noiembrie 2004;
celor 25, ÖMZ (Österreichische Militärische
• Date esen]iale privind etapele [i stadiul
Zeitschrift), Austria, nr. 3, mai-iunie 2004; actual al Politicii Europene de Securitate
• Politica European` de Securitate [i Ap`rare [i Ap`rare, Terre magazine, Fran]a, nr. 159,
– op]iunea real` de participare a Austriei noiembrie 2004;
la o alian]` transna]ional`, ÖMZ (Österreichische • La ora Europei. Politica de Securitate
Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 6, noiembrie- [i Ap`rare a Uniunii Europene (Dosar), Terre
decembrie 2004; magazine, Fran]a, nr. 161, februarie 2005.
Documentare [i sistematizare tematic`

@ Adelaida-Mihaela DANDE{
184
TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT
“ Despre credin]a ]`rii “

Publius Cornelius Tacitus Dinu C. Giurescu
• “Flavius Vespasianus conducea r`zboiul • “M`rturiile contemporane anilor
din Iudeea. Nero îl desemnase comandantul 1572-1574, cum [i cele de mai târziu,
sù, cu trei legiuni. Vespasian aproape încheiase au consemnat numeroase ucideri de boieri
r`zboiul iudaic, c`ci nu-i mai r`m`sese [i clerici [i felurite “rùt`]i” [i “chinuri” pornite
decât s` ia cu asalt Ierusalimul, o între- din firea crud` a domnului Ion Vod` cel Viteaz,
prindere mai grea din cauza naturii muntelui din dorin]a sa de a strânge avu]ii [i a se face
[i a fanatismului locuitorilor decât datorit` temut de to]i. (…) În secolul trecut, înv`]atul
Ha[deu socotea cel dintâi c` represiunile
for]elor care-i st`teau în fa]`, for]e insuficiente
amintite s-au întemeiat pe o necesitate politic`
pentru sus]inerea unui asediu. El avea la dispo-
[i nicidecum pe vreo pornire personal`”.
zi]ie trei legiuni încercate în lupte, Mucian
• “Paralel cu unele demersuri pe lâng`
de]inea patru legiuni care nu participau Poarta otoman` [i diet`, el atac` în Pocu]ia
la lupte … Cei doi generali cu nume celebre, [i Podolia, pentru a convinge nobilimea polon`,
din motive diferite, mai aveau de partea lor mai bine decât prin solii, la ce se putea a[tepta
cohorte, unit`]i de cavalerie [i flote”. sus]inând cauza lui L`pu[neanu. Înso]it`
• “Vespasian, un militar viteaz, mergea de câteva deta[amente turce[ti, oastea
în fruntea coloanei de mar[, alegea locul moldovean` înaint` departe, dincolo de Nistru.
pentru tab`r`, se opunea ziua [i noaptea Snyatinul, primul târg mai important, este ars;
inamicului cu inteligen]` tactic` [i, când era numeroase alte or`[ele sau sate cunosc aceea[i
necesar, cu for]a, mul]umindu-se cu hran` soart`; a fost adunat` o prad` însemnat`,
oarecare, abia deosebindu-se prin îmbr`c`minte vite [i bunuri de tot felul, iar ce n-a putut fi
[i ]inut` de solda]ii de rând, într-un cuvânt, luat a fost trecut prin foc [i sabie. În fa]a
dac` nu ar fi fost zgârcit, ar fi fost pe m`sura pârjolului, nobilimea [i cei mai înst`ri]i
generalilor din vechime”. apucar` s` se ascund` în cetatea Cameni]ei;
Dinu C. Giurescu, Ion Vod` cel Viteaz, edi]ia a II-a,
Publius Cornelius Tacitus, Istorii. Anul celor patru rev`zut` [i completat`, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`,
împ`ra]i, Bucure[ti, Editura Enciclopedic`, 1992. 1966.
185
• “Începutul transfer`rii imperiului ceilal]i locuitori, lipsi]i de ap`rarea unor ziduri
c`tre Vespasian s-a f`cut la Alexandria, sau unei armate, au îndurat toate urm`rile”.
din ini]iativa lui Tiberius Alexander, care, • “Intrând în Moldova cu un corp de oaste
la calendele lunii iulie, a pus legiunile s` depun` otoman [i muntean, în februarie 1572,
jur`mântul fa]` de acesta. Aceast` zi a fost Ion Vod` a fost de la început întâmpinat
s`rb`torit` mai târziu ca fiind prima zi a princi- de marii boieri ce ac]ionaser` pentru
patului lui Vespasian, de[i armata iudaic` schimbarea lui Bogdan L`pu[neanu …
a depus jur`mântul abia în ziua a cincea, Letopise]ul lui Ureche, relatând instalarea
înainte de nonele lui iulie [i a f`cut-o cu atâta lui Ion Vod`, men]ioneaz` prima repre-
grab`, încât nu l-a mai a[teptat pe fiul sù, siune: “[i ar`tându-se groaznic, ca s`-i ia spaima
Titus, care revenea din Siria s` anun]e to]i, nu de alt` se apuc`, ci de cazne groaznice
acordul încheiat între Mucianus [i tat`l sù. [i de v`rs`ri de sânge [i tè pe Iona[co Zbiera
Toate s-au produs numai din impulsul în ziua de Pa[ti [i mult cazne face”, fapt
solda]ilor, f`r` s` fie nevoie de un discurs, pu]in obi[nuit pentru obiceiurile vremii”.
f`r` s` fie adunate legiunile … S-au adunat • “Înt`rind pozi]ia dreg`torilor din sfatul
în grab` [i i-au conferit numele de Caesar, domnesc, Ion Vod` [i-a asigurat sprijinul
de Augustus [i celelalte titluri imperiale. lor în lupta împotriva grup`rilor boiere[ti
Starea de spirit a solda]ilor se schimbase: teama adverse … Domnul s-a adunat la sfat “cu boierii
f`cuse loc speran]ei. În ceea ce-l prive[te ce-i avea sfetnici, tirani ca [i dânsul” pentru
pe Vespasian, el nu a ar`tat nici arogan]`, a chibzui împreun` asupra hot`rârilor.
nici orgoliu, ci a r`mas neschimbat, în ciuda Calificativul de “tirani” îi arat` pe marii boieri
ai divanului solidari – cel pu]in pentru
situa]iei nou create. De îndat` ce [i-a revenit
început – cu politica domneasc` îndreptat`
din ame]eala care l-a cuprins datorit` în`l]imii
împotriva uneltirilor interne de tot felul.
la care fusese proiectat, le-a vorbit solda]ilor
Sprijinind politica domneasc`, ace[ti mari
în chip militar. Din toate p`r]ile îi soseau ve[ti
dreg`tori ai lui Ion Vod` î[i consolidau
fericite”.
propria lor pozi]ie dominant`; aceea[i cola-
• “În lunile în care Vespasian a[tepta
borare îng`duia [i domniei s`-[i înt`reasc`
la Alexandria zilele când vânturile de var`
autoritatea împotriva tendin]elor divergente
sufl` cu regularitate [i când marea este sigur`
manifestate de diferitele fac]iuni”.
pentru naviga]ie, s-au produs multe miracole, • “Cât` vreme Ion Vod` a comb`tut
prin care s-ar fi manifestat favoarea cerului repetatele comploturi, marii sì dreg`tori
[i simpatia zeilor fa]` de Vespasian. Un individ au r`mas al`turi de el, sprijinindu-l; în felul
oarecare din Alexandria, cunoscut pentru acesta, ei î[i îndep`rtau adversarii politici
lipsa lui de vedere, se arunc` la picioarele din competi]ia pentru putere. Dup` izbucnirea
sale, implorându-l prin gemete s`-l vindece conflictului cu turcii, atitudinea acelora[i
de orbire; el sosea la îndemnul zeului Serapis, mari dreg`tori se schimb`: pentru a-[i men]ine
pe care neamul foarte supersti]ios al egipte- pozi]ia cî[tigat`, ei se ridic` împotriva
nilor îl cinste[te mai mult decât pe ceilal]i zei lui Ion Vod`, tr`deaz` la începutul b`t`liei
[i îl ruga pe principe s`-i ating` ochii [i genele hot`râtoare, trecând de partea lui Petru {chiopul
cu saliva sa. Un altul, cu mâna paralizat`, venit cu o[tile otomane. (…) Sosind porunca
îl ruga, la îndemnul aceluia[i zeu, s`-l calce de mazilire, în februarie, Ion Vod` cel Viteaz
pe mân` cu talpa piciorului (…). Cele dou` hot`rî ridicarea armelor. El chem` la sfat
miracole sunt amintite de martori oculari “adunarea ]`rii”, înf`]i[` situa]ia creat`,
186
[i ast`zi, când minciuna nu mai poate aduce ceru [i ob]inu încuviin]area pentru începerea
nici un beneficiu”. r`zboiului. Asigurându-[i “credin]a” ]`rii,
• “Vespasian se gândea la b`t`lii domnul d`du porunc` pentru strângerea
[i la r`zboaie [i trecea în revist` for]ele o[tilor, f`când preg`tirile necesare”.
de care dispunea atât în apropierea imediat`, • “Din toate izvoarele vremii apare
cât [i mai departe. Armata îi era atât de favo- limpede c`, f`r` tr`darea boierimii, lupta
rabil`, încât a p`strat t`cerea când l-a auzit de la Cahul putea fi câ[tigat`, iar urm`rile
rostind jur`mântul [i urându-i lui Vitellius pentru ]ar` ar fi fost, desigur, mai bune
s`n`tate [i noroc. (…) Vespasian, când era decât cumplita pustiire s`vâr[it` de hoardele
plin de speran]e, când lua în considera]ie t`t`re[ti [i turce[ti dup` uciderea lui Ion Vod`.
impedimentele: cum va ar`ta ziua în care Cronicarul Ureche, f`r` a men]iona numele
el va zvârli în lupt` cei [aizeci de ani ai sì hatmanului, a cùtat s` explice cele întâmplate
[i pe cei doi fii tineri ? În chestiunile particulare prin aceea c` “… nevoe este a opri cei pu]ini
exist` posibilitatea de a declan[a o ac]iune pre cei mul]i [i cei slabi pre cei tari …”.
[i de a reveni asupra ei, dup` bunul plac, • “Ion Vod` a sprijinit întemeierea
în timp ce pentru cei care aspir` la imperiu de noi sate apar]inând mai multor st`pâni
nu exist` cale de mijloc între vârful muntelui comuni, de obieci, din aceea[i familie sau ceat`.
Baza social` a cârmuirii lui Ion Vod`,
[i adâncul pr`pastiei”.
ca [i a unora dintre predecesorii sì, a fost
• “Evalua for]ele armatei germanice pe care
format` din boierimea mic` [i mijlocie.
el, militar de carier`, le cuno[tea bine: legiunile
Orientarea politicii domne[ti spre aceste
sale nu aveau experien]a r`zboiului civil,
categorii reprezenta singura direc]ie posibil`
ale lui Vitellius erau înving`toare, cele învinse
pentru înt`rirea autorit`]ii centrale a statului
se lamentau, dar nu mai aveau nici o putere.
împotriva ac]iunilor divergente ale diferitelor
Fidelitatea solda]ilor este nesigur` în timp
partide boiere[ti. Boierimea frunta[` urm`rea
de discordii [i oricare dintre ei putea deveni
controlul asupra domniei [i cre[terea domeniilor
un pericol: la ce-i vor folosi cohorte [i unit`]i proprii prin acapararea de noi p`mânturi;
de cavalerie, dac` unul sau doi uciga[i dimpotriv`, boierimea m`runt`, nemaiputând
vor pretinde partidei adverse o r`splat` pentru face fa]` obliga]iilor în bani [i contribu]iilor
o crim` care putea fi înf`ptuit` într-o clip` ? mereu sporite, î[i vindea p`mânturile [i, odat`
Astfel a fost ucis Scribonianus în timpul cu ele, [i libertatea, coborând treptat spre
domniei lui Claudius [i tot astfel asasinul sù, rândurile vecinilor”.
Volaginus, a ajuns din simplu soldat la cele • “Politica lui Ion Vod` de sf`râmare
mai înalte grade militare: mult mai u[or a opozi]iei interne a unor fac]iuni boiere[ti
este s` pui în mi[care masele de solda]i [i de rezisten]` în fa]a presiunii crescânde
decât s` te fere[ti de fiecare în parte”. a Înaltei Por]i a g`sit un sprijin larg, confirmat
• “În timp ce [ovìa, ceilal]i lega]i de numeroase m`rturii. Gorecki poveste[te
[i prietenii îl încurajau, iar Mucianus, cum, în preajma b`t`liei de la Cahul,
dup` mai multe discu]ii purtate în secret, pedestrimea îl ]inea pe domn în mijlocul
a vorbit în fa]a tuturor în urm`torii ei, neîng`duindu-i s` treac` la corpurile
termeni: “To]i cei care inten]ioneaz` s` între- de cavalerie, “temându-se ca nu cumva
prind` fapte deosebite trebuie s` cânt`reasc` s`-l în[ele boierii, s`-l dea de viu în mâinile
dac` ceea ce întreprind este util statului, turcilor … Pentru c` pedestra[ii, to]i ]`rani,
glorios pentru ei în[i[i, dac` este u[or aveau o deosebit` credin]` [i iubire pentru
187
sau, cel pu]in, nu foarte greu de realizat; Ion Vod`”. Un raport din Istanbul, redactat
în acela[i timp, trebuie avut în vedere dup` biruin]a de la Jili[te, arat` credin]a
dac` cel care îndeamn` la ac]iune este dispus, locuitorilor Moldovei pentru Ion Vod`
pe lâng` sfaturi, s` se implice personal [i o explic` prin politica aspr` a domnului
[i, dac` destinul este favorabil întreprinderii, fa]` de boierime, mergând pân` la uciderea
cui îi va reveni onoarea suprem`. Vespasian, lor. De altfel, mai presus decât cele scrise,
eu pe tine te chem. La imperiu ! Cât de salvatoare stau credin]a, vitejia [i faptele de arme
va fi ac]iunea ta pentru stat, cât de str`lucit` ale pedestrimii moldovene în toate luptele
pentru tine, în afar` de zei, depinde de tine !”. desf`[urate în aprilie-iunie 1574 [i statornicia
• “Înaintea idelor lunii iulie, întreaga cu care a r`mas al`turi de domn, pân` la urm`”.
Sirie îi jurase credin]` lui Vespasian (…). • “O alt` m`sur` a cârmuirii lui Ion Vod`
Prima preocupare pentru r`zboi a fost a fost baterea unei monede de aram`, în 1573.
recrutarea de noi trupe [i rechemarea Miron Costin, în “De neamul moldovenilor”,
sub arme a veteranilor: au fost alese ora[e aminte[te de un ban “de aram` ro[ie”, g`sit
puternice unde s` fie organizate fabrici la Roman sub d`râm`turile unei cet`]i, având
de armament; la Antiohia au fost b`tute pe o parte un chip “supt p`l`rie nem]easc`”,
monede de aur [i de argint; toate aceste cu legend` slavon` împrejur, iar pe cealalt`
activit`]i au fost încredin]ate unor agen]i fa]` erau scrise cuvintele “hereghia
foarte capabili [i se desf`[urau într-un ritm de Moldova”. Cronicarul nu precizeaz`
sus]inut. Vespasian însu[i mergea de la unul numele domnului de pe moned`. O observa]ie
la altul, îi încuraja, pe cei destoinici îi lùda, similar` [i la Nicolae Costin: “Iar banul
pe cei inactivi îi stimula de preferin]` ce s-au aflat mai gios de Roman – noteaz`
prin exemplul personal decât prin constrângeri în Letopise] – iar` la n`ruitura unei cet`]i
[i mai degrab` disimula viciile prietenilor ce-i zice Semendrova, de mare cât [i[tacii
decât virtu]ile lor”. cei de patru bani le[`[ti, iar` mai gros,
• “Între Iudeea [i Siria se afl` Carmelus: de aram` ro[ie, [i chipul Domnului
astfel numesc autohtonii muntele [i zeul supt p`l`rie nem]easc` [i împrejur slove
locului. Nu exist` nici o reprezentare sârbe[ti: Tatei Moldovei, iar dintr-alt` parte
sau vreun templu al zeului, ci se mul]umesc scrie Hereghia de Moldova, aceia hereghia
cu un altar [i cu respectul fa]` de divinitate. latine[te, adec` str`mo[ie …”. Legenda
Lui Vespasian, care aducea sacrificii emisiunii din 1573 a fost redactat` în limba
când sufletul sù era r`scolit de speran]e curent` a vremii, putând fi în]eleas` de to]i.
nem`rturisite, preotul Basilides i-a spus, Ea sublinia – semnificativ – c` Ion Vod`
dup` ce a cercetat în mai multe rânduri este p`rintele Moldovei, purt`torul de grij`
m`runtaiele victimelor: “orice ai de gând, al ]`rii [i preciza valoarea monedei de aram`
Vespasian, s` întreprinzi, fie c` vrei egal` cu aceea a asprului, inscrip]ia ar`tând
s` construie[ti o cas`, fie s`-]i m`re[ti c` baterea s-a efectuat în monet`ria Moldovei,
domeniile, fie s` dobânde[ti mai mul]i garantând astfel puterea circulatorie a banului
sclavi, zeii ]i-au h`r`zit o cas` imens`, în diferitele tranzac]ii. Aceast` emisiune
hoarde nem`surate [i o mare mul]ime se integreaz` în evolu]ia economic` general`
de oameni”. a ]`rilor române în secolul al XVI-lea”.
Selec]ie [i construc]ie tematic`

@ Alina UNGHEANU
188
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Nicidecum o impietate, am considerat c` cea mai ...
realist` prezentare a lucr`rii Europa din noi. Regalitatea
[i democra]ia-spectacol o face chiar autorul – A.S. colonelul
Radu Principe de HOHENZOLLERN-VERINGEN,
care afirm`, în Introducere, c` “lumea de ast`zi s-a împ`r]it
singur`, f`r` s` o oblige nimeni, în d`t`tori [i primitori
de lec]ii. Pe de alt` parte, adesea, descreierarea este un fel
de a te convinge c` e[ti liber, a fi respectuos înseamn` a fi
fraier, iar temperamentul este încurajat s` înlocuiasc`
bunul-sim], a[a, ca exerci]iu al libert`]ii ! În luciul lumii
noastre, pestri]` [i geosituat` pe un p`mânt democratizat
în propor]ie de peste 60%, cu profunde mi[c`ri tectonice
(la propriu [i la figurat), capitolele din carte reflect` dou`
realit`]i: cea a propriului destin, care a translat din lumea
artei în lumea public` (regalitate, politic`, ap`rare etc.),
precum [i realitatea lumii noastre, oscilând între demo-
cra]ia-spectacol [i actele de eroism, între libertatea galopant` [i terorism, între acte de corup]ie
(economic`, psihologic`, afectiv` [i moral`) [i gesturile vizionare”.
V` invit s` lectura]i aceast` înm`nunchere de conferin]e [i articole scrise [i prezentate
în ultimii unsprezece ani de c`tre Principele Radu în diverse locuri de pe mapamond: la Paris
– la funeraliile lui Eugen Ionescu, la Sibiu – vorbind despre teatru [i multiculturalism,
la Universitatea Harvard – despre România, “o ]ar` frumoas`, cu oameni primitori [i deschi[i”,
la University of London, conferen]iind despre geopolitic` [i diploma]ie în spa]iul central
[i est-european, la Riga, Var[ovia, Vilnius, Zagreb, Budapesta, vorbindu-le, ca român
[i sud-est-european, despre Europa din noi, la Geneva, prezentând “o vedere româneasc`”
asupra Europei [i a libert`]ii constructive prin modera]ie [i echilibru. Într-o not` optimist`,
f`r` a ascunde în vreun fel realitatea, a[a cum, de altfel, Principele Radu ne-a obi[nuit,
ceea ce se vede dincolo de cuvinte are relevan]`. În acest sens, nu cred c` este întâmpl`toare
men]ionarea lui Jean Monnet, care spunea c`, “dac` ar fi s` construiasc` Europa din nou,
ar începe cu elementele culturale [i nu cu economia”.
189
Despre regalitate [i viziune, în absen]a democra]iei, în cadrul unei vizite întreprinse
în Emiratele Arabe Unite în martie a.c., dar [i despre democra]ia-spectacol, la noi acas`
[i aiurea ! Cu at#t mai mult, cu cât, uneori, uit`m c` “a fi informat, inteligent [i vioi
nu înlocuie[te calitatea de a fi responsabil [i altruist”.
Volumul a ap`rut la Editura Polirom.
Colec]ia “Gândirea Militar` Româneasc`”, edi]ie îngrijit`

de revista noastr` [i ap`rut` sub auspiciile Editurii Militare,
v` prezint` a doua apari]ie din acest an, în format bilingv
– Paradigme militare în schimbare/Changing
Military Paradigms, elaborare minu]ioas` [i oportun`,
având în vedere preocuparea constant` a autorului –
generalul-maior dr. Teodor FRUNZETI – pentru
“dezvoltarea inovativ` a fondului teoretic al [tiin]ei militare,
abordând nu numai o alt` realitate militar`, ci [i o alt`
realitate geopolitic` [i geostrategic`”, citându-l pe generalul
dr. Eugen B`d`lan, cel care semneaz` Cuvântul înainte.
Lucrarea trateaz`, succint, [tiin]a militar` din perspec-
tiva dezvolt`rilor sale conceptuale – tipologia r`zboiului modern, politologie [i doctrin`
militar`, influen]a for]elor [i a tendin]elor din mediul de securitate asupra tipurilor
de conflicte armate contemporane, r`zboiul în spa]iul cosmic, sisteme de valori ca domeniu
al asimetriei strategice, conceptul de ap`rare total`, regulile de angajare în ac]iunile militare,
preg`tirea opera]iilor succesive în r`zboiul modern, opera]ii de pace; repere doctrinare
ale construc]iei militare – concepte ale securit`]ii na]ionale, opera]ii militare în sprijinul
p`cii, rolul Armatei în combaterea terorismului, oportunitatea cre`rii unor for]e
de descurajare a agresiunii în Armata României, loviturile de precizie la mare distan]`,
sistemul de comand` [i control în ac]iunile militare altele decât r`zboiul, dimensiunea
managerial` a curriculumului educa]ional; geopolitic` ~ geostrategie ~ securitate
interna]ional` – noi concepte strategice pentru securitatea Europei, for]e [i tendin]e
ce ac]ioneaz` în mediul strategic de securitate european, noul mediu interna]ional,
alian]ele militare [i securitatea na]ional` a ]`rilor mici, complementaritatea capacit`]ilor
militare ale NATO [i ale UE, securitatea prin cooperare – o solu]ie pentru consolidarea
stabilit`]ii regionale, strategiile de securitate na]ional` ale marilor puteri, globalizarea
[i ordinea interna]ional` post-“r`zboi rece”, aspecte militare ale implic`rii României
în realizarea identit`]ii europene de securitate, pericolul asimetric al terorismului,
în contextul în care începutul de secol [i de mileniu coincide cu cel al unei noi ere
în politica interna]ional`.
Lucrarea a fost lansat` în luna octombrie a.c., în cadrul Salonului de carte ~ Polemos.
190
Evenimente editoriale
Continuând prezentarea apari]iilor editoriale în Colec]ia
“Gândirea Militar` Româneasc`”, iat`, o lucrare de debut,
cartea colonelului Marian BUCIUMAN – Întâlnire
de gradul zero la nivel strategic, lansat` tot cu ocazia
Salonului de carte ~ Polemos, în memoria viceamiralului
Vasile Grad, “mentorul eforturilor care au f`cut posibil`
apari]ia acestei c`r]i”. Despre “r`ni]ii” psihic, despre state
învinse prin procedee psihologice, despre componenta psiho-
logic` a r`zboiului, plecând de la abordarea clausewitzian`,
pe fondul actualei fizionomii a r`zboiului, tot mai strâns
condi]ionat` de modalitatea în care puterea unui stat
va [ti s` aplice, pe lâng` instrumentele clasice, [i instrumentul
psiho-informa]ional. Nu întâmpl`tor, ac]iunile confrunt`rii
psiho-informa]ionale de nivel strategic se desf`[oar` în sfera comenzii [i a controlului,
în domeniul informa]iilor, al ciberneticii, în cadrul mass-media. Lucrarea este structurat`
pe patru capitole, acestea relevând: dimensiunea psihologic` a strategiilor de securitate
na]ional` – locul, rolul [i importan]a opera]iilor psiho-informa]ionale în conflictele militare
moderne, forme [i procedee de desf`[urare a opera]iilor psiho-informa]ionale,
particularit`]ile desf`[ur`rii acestora; conducerea opera]iilor psiho-informa]ionale,
rolul serviciilor de informa]ii în fundamentarea dimensiunii psihologice a strategiilor
de securitate na]ional`, surse de informa]ii [i materiale informative necesare; contribu]ii
la studiul [i optimizarea procesului de conducere a opera]iilor psiho-informa]ionale: fiabilitatea,
viabilitatea [i optimizarea capacit`]ii de func]ionare a sistemului de conducere a opera]iilor
psiho-informa]ionale; evaluarea cantitativ` a eficacit`]ii opera]iilor psiho-informa]ionale:
modalit`]i, elemente, de]inerea puterii [i a capacit`]ii de influen]` asupra audien]ei-]int`,
vulnerabilitatea ]intelor.
Lucrarea este sus]inut` de paisprezece anexe, cu referire la: organizarea func]ional`
pe linie de OPSINF la nivel na]ional, într-un stat european, sistemul de rela]ii existent
în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pe linie de opera]ii psiho-informa]ionale, centre
de conducere a opera]iilor de r`zboi psihologic în concep]ia SUA, precum [i varianta
unei diagrame a unui departament de conducere OPSINF.
Al patrulea eveniment editorial patronat de Colec]ia

“Gândirea Militar` Româneasc`” îl are ca autor pe gene-
ralul-maior dr. Cristea DUMITRU, a c`rei lucrare
– Sisteme C4I, “dincolo de natura esen]ial cuprinz`toare
a demersului, eviden]iind consubstan]ialitatea raporturilor
dintre comunica]ii, comand`, control, computere [i informa]ii,
ne arat` c` fiecare dintre aceste realit`]i conceptuale nu poate
s` ating` optimul opera]ional decât antrenând în mani-
festarea lor func]ional` celelalte identit`]i structurale ale siste-
mului”, conchide generalul dr. Eugen B`d`lan în Cuvântul
înainte. Detaliind, cele unsprezece capitole ale lucr`rii relev`
aceast` interconexiune existent` drept o condi]ie necesar`
191
pentru configurarea sistemului de comunica]ii, domeniul cu cel mai înalt nivel de integrare
în structurile opera]ionale ale Alian]ei, astfel: comanda [i controlul ac]iunilor militare;
rolul, func]iile [i obiectivele sistemelor C4I; cerin]e opera]ionale [i func]ionale privind orga-
nizarea [i utilizarea sistemelor de comunica]ii militare digitale; sistemul de comunica]ii
modern al Armatei României; stadiul de dezvoltare al re]elei de transmisiuni permanent`;
sistemul de comunica]ii de campanie cu topologie distribuit` al marii unit`]i operative;
sisteme de comunica]ii radio mobile pentru conducerea trupelor în spa]iul de lupt` modern;
echipamente tehnice utilizate în sistemele de comunica]ii digitale; amenin]`ri [i riscuri
la adresa sistemelor de comunica]ii; managementul sistemelor de comunica]ii digitale;
compatibilitatea electromagnetic` a sistemelor de comunica]ii în spa]iul de lupt` modern;
interoperabilitatea sistemelor de comunica]ii [i informatice.
Nu în ultimul rând, autorul atrage aten]ia atât asupra înlocuirii echipamentelor
utilizate, în func]ie de evolu]ia tehnic` [i de cerin]ele de performan]` din activitatea
de stat major, cât [i asupra reanaliz`rii [i readapt`rii conceptelor folosite în domeniul
planific`rii, realiz`rii [i întrebuin]`rii sistemelor de comunica]ii [i informatice în cadrul
opera]iilor multina]ionale.
R`zboiul bazat pe re]ea. Provocarea erei infor-

ma]ionale în spa]iul de lupt` – “un r`spuns specific
al organismelor de tip militar la oportunit`]ile create
de era tehnologiei informa]iei”. Sub egida Editurii
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare “Carol I”, în Colec]ia
“{tiin]e militare”, vede lumina tiparului aceast` lucrare,
rod al unei colabor`ri, iat`, palpabile [i fructuoase, a celor
doi autori – generalul-maior dr. Cristea DUMITRU
[i locotenentul-colonel dr. Ion ROCEANU. O istorie
a r`zboiului bazat pe re]ea, de la concepte [i coordonate
teoretice la entit`]i [i func]ionalit`]i, elemente de con]inut
[i domenii de ac]iune, ca [i interac]iunea domeniilor,
viziunea NATO, a Marii Britanii, a Suediei, Italiei [i Canadei
asupra acestui concept, procesele de comand`-control, opera]ii bazate pe efecte, viteza
comenzii [i autosincronizarea, pân` la abordarea r`zboiului bazat pe re]ea în Armata
României, implica]iile acestuia asupra sistemului na]ional de ap`rare al ]`rii noastre.
R`zboiul bazat pe re]ea va permite unor for]e dispersate geografic la mari distan]e
s` ac]ioneze ca un sistem unic în spa]iul luptei, acest lucru oferind sensuri noi unor principii
ale r`zboiului, îndeosebi economiei de for]e [i manevrei.
Exemplific#nd, despre cele câteva sisteme informatice existente la nivelul
Ministerului, care, într-o foarte mic` m`sur`, asigur` cerin]ele pentru sus]inerea misiunilor
Armatei României. Cu atât mai mult, conchid cei doi autori, este indispensabil un astfel
de sistem, în condi]iile în care o informa]ie, dac` ajunge la comandant, în timp util,
la locul [i în forma potrivit`, îi va putea permite acestuia, în cadrul proceselor de comand`
[i control, s` ia decizii oportune în timpul desf`[ur`rii ac]iunilor militare de c`tre for]ele
întrunite.
192
Evenimente editoriale
Sfâr[it de an, la trecerea spre Altceva, când te gânde[ti
pu]in la tine, la suflet [i la ceea ce a fost mai frumos
în clipele care s-au scurs. Nu a[ fi putut încheia aceast`
rubric` f`r` câteva cuvinte pentru sufletul Dumneavoastr`,
cei care, când [i când, r`sfoi]i “Evenimentele editoriale”.
Vreau s`-i mul]umesc, în acest fel, generalului-maior
(r.) Titus POPESCU, acest “promotor al sentimentului
etern, combatant de prim` linie”, ofi]er de artilerie anti-
aerian`, cel ce ne-a adus la redac]ie un “buchet” de c`r]i,
care îi apar]in [i în care a pus frânturi din via]a [i pove[tile
Domniei sale, lucr`ri ap`rute între anii 1995-2005.
Argumente culturale, vol. I [i II, [i Roza gândurilor – de unde vine iubirea,
care este esen]a iubirii, ce este gândirea, pe fundalul unei succinte treceri în revist`
a acestui sentiment din perspectiv` occidental` [i oriental`; despre miracolul existen]ialit`]ii,
religia, ca o revela]ie incomprehensibil`, despre sfin]enia existen]ei pure a lui Iisus.
“Argumentele culturale” sunt secven]e din istoria Cenaclului literar “Vasile Cârlova”,
al c`rui pre[edinte este, pagini despre osta[i ai libert`]ii, geniul [i patriotismul lui Eminescu,
amintiri despre 23 august 1944 ...
Domniei sale, tuturor colaboratorilor no[tri, nu mai pu]in cititorilor revistei, le dorim
un Alt Fel de an, mai bun, mai curat [i, dac` Cineva, acolo, sus, ne iube[te, a[a cum
ne place s` credem [i, deseori, chiar sim]im, un an în care triste]ea [i rùl, de[i nu pot fi
îndep`rtate, m`car s` fie în cantit`]i infime ! La mul]i ani !
Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU
193
5
CERTITUDINEA
0
ELITEI MILITARE
0
NA}IONALE
2 |N FOR}A STATORNIC~
A CUV@NTULUI SCRIS
Tradi]ia acestei însemn`ri, prin care aducem modestele noastre mul]umiri celor care
au izbândit s` transfere o parte din truda lor de fiecare zi în for]a statornic` a cuvântului
scris, a consacrat definirea angajamentului institu]iei militare na]ionale în anul care,
iat`, mai respir` prin ultimele zile ale lui decembrie. Cum a fost, bunòar`, anul 2005 ?
Ne îng`duim, asumându-ne riscul determinat de în]elegerile nevalidate colectiv, s` apreciem
c` 2005 a fost anul în care matricei militare na]ionale i-a fost aplicat explicit conceptul
dezvolt`rii durabile. Conceptul [i, apoi, ra]ional [i metodic, detaliile sale transformatoare
au supus arhitectura sistemului reconsider`rilor necesare unui parcurs strategic.
Pentru c`, am sesizat în discursul coerent al Statului Major General responsabilitatea
necesar asumat` a configur`rii clar explicite a dezvolt`rii durabile a Armatei României.
Departe de a fi o chestiune de rol [i circumstan]`, este certitudinea c` provoc`rilor inevitabile
ale viitorului – în]eles din perspectiva responsabilit`]ilor tutelare ale devenirii na]ionale
– îi r`spundem provocând, inspirat [i loial, prezentul, cel despre care, uneori, se uit`
c` doar el se afl` în puterea noastr` edificatoare, c`, etern [i ireversibil, prezentul
este temeiul a[tept`rilor noastre dezirabile.
În contextul acestor relevan]e de responsabilitate, curaj [i verticalitate, ale c`rei semnifica]ii
scap` uneori celor ce le fùresc, Gândirea Militar` Româneasc` s-a racordat intens,
substan]ial [i predictiv la dimensiunea în]elegerii rosturilor noastre fundamentale edificate
durabil.
Este – esen]ial, incontestabil [i nepartinic – meritul tuturor celor care s-au d`ruit
cuvântului scris prin sudoarea, nesomnul [i priceperea împlinirii lor intelectuale.
În ordinea intr`rii în alfabetul rostirii noastre eterne, ace[tia sunt:
1. Colonel Olimpiodor ANTONESCU 12. Prof. univ. dr. Myriame T.I.B. BOLLEN
2. Ing. Corneliu BALT~ 13. Locotenent-colonel Iulian BUGA
3. General dr. Eugen B~D~LAN 14. Locotenent-colonel Mihai BURLACU
4. Cristian B~HN~REANU 15. Prof. univ. dr. Constantin BU{E
5. Colonel dr. Virgil B~L~CEANU 16. General de brigad` dr. Viorel BU}A
6. C`pitan C`t`lin BEBIA 17. C`pitan-comandor Ion CHIORCEA
7. General de brigad` dr. Petru BEJINARIU 18. C`pitan-comandor Emil CIMPOCA
8. Academician Dan BERINDEI 19. General de brigad`
9. Tom BIJLSMA dr. ing. Emanoil CIOCOTEA
10. Colonel Doru BLAJ 20. General-maior dr. Ioan CIUPEI
11. C`pitan-comandor Cristian BOGDAN 21. Ion CÎNDEA
194
Coresponden]` GMR
22. Colonel dr. Ion CO{CODARU 70. Maior Renato NADOLU
23. General de divizie 71. General de brigad` dr. Visarion NEAGOE
Jean COULLOUMME-LABARTHE 72. Milica NEAC{U
24. Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN 73. Plutonier-adjutant Tiberiu NICOLAU
25. Adriana CR~CIUNESCU 74. Maior Marian OAN~
26. Colonel (r.) George DAVID 75. General de brigad` Iordache OLARU
27. Locotenent-colonel dr. Ioan DEAC 76. General-maior dr. Mihail ORZEA}~
28. Locotenent-colonel Gheorghe DINC~ 77. General-locotenent dr. Cornel PARANIAC
29. Dr. Nicolae DOLGHIN 78. General de brigad` dr. Ion PÂL{OIU
30. Comandor Ion DUMITRA{CU 79. General de brigad`
31. General-maior dr. Cristea DUMITRU dr. Mugurel PÂRVULESCU
32. Maior ing. Florin-Marius DUMITRU 80. Delia PETRACHE
33. Comandor (r.) Marian DU{MANU 81. Dr. Stan PETRESCU
34. Elena FRUNZETI 82. General-maior Florian PIN}A
35. General-maior dr. Teodor FRUNZETI 83. Prof. Alexandrina POPA
36. Colonel Gabriel GABOR 84. General de brigad` dr. Maricel POPA
37. Ing. Nicolae GIUGEA 85. General de brigad` (r.) dr. Nicolae POPESCU
38. General de brigad` Ioan GRECU 86. Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE
39. General de brigad` (r.) dr. Petre GRECU 87. Locotenent-colonel Mircea POPOVICI
40. Colonel dr. Constantin HLIHOR 88. Maior Corneliu PUNG~
41. A.S. colonel Principele 89. Colonel Constantin R~ILEANU
90. Comandor dr. Florian RÂPAN
Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN
91. General de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN
42. Maior Marius IACOBU}
92. Locotenent-colonel Vasile ROMAN
43. Locotenent-colonel Daniel-Horia ILIE
93. Dr. Nicolae ROTARU
44. C`pitan Doina ILIE
94. Constantin RUSU
45. Drago[ ILINCA
95. Alexandra SARCINSCHI
46. Preot militar Ion ILINCA
96. General-maior Mircea SAVU
47. Colonel Gra]ian IONESCU
97. Locotenent ing. Ciprian S~U
48. Iulia IONESCU
98. Locotenent-colonel Petric` SCÎNTEIANU
49. Locotenent-colonel 99. Comandor Lauren]iu SIMIONESCU
Crì[or-Constantin IONI}~ 100. Locotenent-comandor
50. Locotenent Cristian IV~NESCU George SPIRIDONESCU
51. Comandor Tache JURUBESCU 101. General de flotil` aerian`
52. Lector univ. dr. Luiza KRAFT dr. Ion-Aurel STANCIU
53. Colonel Constantin LETEANU 102. Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~
54. Locotenent-colonel Nelu LIVADARIU 103. Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU
55. Colonel Dumitru LUNGU 104. Colonel dr. Valentin SUCIL~
56. Comandor dr. Gavril MALO{ 105. Maior R`zvan-Pavel SURDU
57. Locotenent-colonel Dr`gan MANOLE 106. Colonel dr. Dumitru {ERBU
58. Colonel Dumitru MATEI 107. C`pitan-comandor Mihai {TIR
59. M`d`lina MATEI 108. Locotenent-colonel dr. George TIBIL
60. Mihaela MATEI 109. Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE
61. Colonel (r.) Noru MIHAI 110. Locotenent-colonel Gabriel TOMA
62. General-maior dr. Petru MIHU} 111. Gabriela TRANCIUC
63. Maior dr. Didi MILER 112. Colonel D`nu] V~CARIU
64. Plutonier-major Beatrice-Limona MIRAN 113. General de brigad` (r.)
65. Economist Gheorghe MI}~REL dr. Gheorghe V~DUVA
66. Constantin MONAC 114. Locotenent George F. VOICU
67. Dr. Constantin MO{TOFLEI 115. Ilona VOICU
68. Colonel Mircea MUDURA 116. C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
69. General dr. Mircea MURE{AN 117. Colonel dr. Vasile ZETE
V` mul]umim cu cordialitate, certitudine [i \ncredere !

Redac]ia
195
Abstracts
The Culture of Transformation The Communications and Computer
The editorial highlights the importance Subsystem of the Deployable Combined
of transformation, its role within every event’s Joint Task Force
evolution, either it is predictable or not, especially Each user in a deployed CJTF C2 element is
as far as the military establishment is concerned. assigned to a special function. Based on this function
Considering this background, the author brings in a C2 structure, staffs require access to information
to our attention the September 11, 2001 events in one or more of the three domains of security.
and the consequences of the seriousness of that The prime function defines the security domain
time, contextually speaking, the message being and the corresponding workplace that the staff
in accordance with the process of transformation will mainly use. The users in the deployed CJTF
seen as a culture product, “the culture being C2 elements require the following communications
the source and resource of transformation alike”. and information systems services: secure and non-
secure voice, secure and non-secure fax, secure
The Quality of Human Resources,
and non-secure data services and secure and non-
Life and Education ~ Prerequisites
secure video-teleconferencing.
of the Military Performance
The author places in foreground the military The Partnership for Peace
performance, as being generator of the confidence ~ A New Vision
in victory. The individual is seen as the most valuable 11 years after it was launched, the Partnership
resource of the organisation, but also as the one for Peace goes on proving its vitality through
designing it, its objectives, as well as the way generating a real and beneficial cooperation
of fulfilling them. In other words, the quality between NATO and the member states. The article
of the human resources, life and education stand comes to emphasise this major contribution of PfP
as ultimate prerequisites of the military performance. in preparing the adhering of partner countries
to the North-Atlantic Alliance, but also its role
Network Centric Warfare ~ Content
in developing certain bilateral programmes
Elements and Action Domains
with each member state, for identifying their goals,
The article defines the Network Centric Warfare
needs and expectations.
from the perspective of its components, its levels
of development, as well as the relations between The International Terrorism Concept
them, the author highlighting a new way of thinking By quoting Paul Wilkinson, an expert in terrorism,
and designing the military operations – the new the author presents us with five criteria of analysis
mental model, based on cooperation and information that should be used in order to establish whether
dissemination, with the purpose of achieving a violence act may be considered as being
an increased battlespace awareness, improving a terrorist act, namely: if it is premeditated, regards
the interconnection capabilities and fulfilling a target-group, involves attacks against symbols,
a better synchronisation of the elements of force. civilian ones included, if the acts committed
196
Abstracts
violate social rules and if they try to influence Determinations of Standardised
the political stand. Training in the Context
of the War on Terrorism
Terrorism ~ Guerrilla ~ Insurgency
Starting from the definition given to war by
From the perspective of the terrorism, guerrilla
Clausewitz, the author emphasises two tendencies
fight and insurgency, the author dwells upon
regarding the philosophy and physiognomy
the social, political and military context of the
of the present warfare: on one hand, considering
beginning of the 21st century, resorting to the most it as being a military confrontation between two
recent cases in Iraq, Afghanistan and Chechnya. or more entities, through the armed fight
The article stresses out the relation between performed on one or more theatres of operation
the Iraqi population and the forces opposing and, on the other hand, considering it as being
the process of stabilisation in the area, further a complex confrontation between flexible groups,
more described as insurgent forces. having diversified purposes.
The War on Terrorism The Physiognomy of the International

The author brings forth three stages of counteracting Security Environment
terrorism, resulted from both the analysis of the The article stands as a research on the development
steps taken at international level and the strategic of the international order and the security concept,
practice, as follows: the first stage consists of two within the framework of the presence of new types
different ways, political and diplomatic; the second of threats and risks. Their increase and decrease,
stage, materialised in strategic counterterrorist as well as their target, within the circumstances
approaches and the third one – the tactical of experiencing certain internal vulnerabilities and
reactions, which consist in counterterrorist propitious circumstances, cannot but engender
measures in response to a terrorist incident. inmost shifts against the international security,
thus adopting certain flexible and efficient action
Terrorism and Mass Media measures being imposed.
The article dwells upon the connection between
terrorism and mass media, considering that The Cooperation
the latter is seen as a mean used by terrorist between the United States of America
groups for sending their political messages. In this and the European Union
respect, the author uses an analysis in the field in the Global Security Field
made by the French sociologist Michel Wieviorka, The article tackles on the progresses made
according to which this connection is of four main in the cooperation US-EU in what concerns NATO’s
types: of pure indifference, relative indifference, military strategy and priorities, and perceiving
a strategic orientation of mass media and a full break. the threats, with the purpose of developing certain
complementary policies as concerns the antiterrorist
Normal and Pathologic fight, the proliferation of weapons of mass-destruction,
within the Terrorist Act promoting the Palestinian-Israeli reconciliation,
By evincing the psychology of the terrorist, reforming the Extended Middle East, as well as
the authoress resorts to two main approaches, on the relations with China, Russia and, especially,
according to which, on the one hand, the terrorist Ukraine, where the “Orange Revolution” was
has a very strong motivation and the motivation successful also due to the conjugated effort
itself stands as the main instrument that makes of the American administration and the EU
member states.
him kill and kill himself, in kamikaze-type actions
and, on the other hand, the terrorist usually Pivot and Synapse
acts in well-organised groups, which encourage By describing the Black Sea area, the author takes
the aggressive tendencies of its members. an insight in world’s history and geography,
197
by emphasising the geopolitical feature of the region, The author also underlines the influence that
through particularising the six riverside countries. the values of military conduct have on the civil
Therefore, Russia confronting with the Chechen life, as the military establishment, through the
issue, the Kurd pressure from Turkey or the issue diversity of its measures, pays its contribution to
of the Black Sea continental plateau are only a few society through a peculiar sense of responsibility,
of the aspects approached. The author also insists order, selflessness and idealism.
on the necessity of a certain European security
strategy, which must aim at stabilising the areas,
Subversion ~ A Major Threat
narrowing the gaps and deterring the threats. against the Society
and the Military Establishment
Horn of Africa. Ethiopia and Eritrea The author resorts to the definition of subversion
~ A New Armed Conflict ? having in view its presentation as being an auxiliary
Being characterised as a “pivot-nation” of North- for the classic war, as a way of destabilising a state
Central Africa, Ethiopia has a strategic importance or a society, comprising disinformation facts
for the great powers of the world, especially and sabotage, as well as terrorist attempts. At the
for the United States. On its turn, Eritrea is assisted level of the national defence system, subversion
by the international community, through the agency is manifesting both in time of peace and war,
of the UN, in spite of being isolated because of its by including voluntary acts against the national
dictatorial regime. A different kind of strategy interest.
or a new armed conflict – this is the dilemma that
the author dwells upon, the more so as this conflict
The Security Culture
The article points out the influence of the security
is worsen by the armament traffic in the area.
culture on the entire personnel of the military
Middle East environment, by stressing out the education
~ Present and Perspectives component part, which is expressed through: direct
The author draws a characterisation of the main interrogation, the analysis of the pre-existent
information system, the organisation, in its whole,
actors from the Middle East, from the perspective
and the experiencing of a new informational
of the modernising trends of the society, as well as
system or prototype. Likewise, the education
of the enlargement of Western economic-political
component can successfully use the lessons learnt
and military action. The key-points of the approach
in order to discover the data that “we don’t know
are the energetic issue, the stress being laid
yet that we know”, on the one hand, and the open
on countries such as Saudi Arabia and Iraq
sources, which provide us with opportune
and the region’s security state, marked by the
information, on the other hand.
Israeli-Palestinian conflict, the Iranian nuclear
programme, developed together with the Russian Women’s Role in the Armed Forces
Federation and Pakistan, and last, but not least, in the Context of Professionalisation
the favourable grounds that the terrorism has The article comparatively features the actual
in the area. situation in the armed forces of certain states
member of NATO – USA, Canada, Norway
The Impact of the Civil-Military and Germany, but also in Israel, a country chosen
Relations on National Security especially for the credit it has as woman-fighter
In the lecture delivered in November at the National trainer. As regards the specific of each army,
Defence University, the author evinces the impact there are different degrees of opening towards
of the relations between civilians and military the presence of the military woman. Thereby,
on the national defence, as being one of the main in Romanian Armed Forces, they represent
subjects concerning a NATO member state. approximately 5% of the entire military personnel.
198
Abstracts
Legal Determinations The Soldiers from Craiova
of the National Defence Taking Part in the Military Actions
between 1920-1940 outside National Borders
The article highlights the nodal elements of the The author highlights the historical and political-
national military establishment development, military events that have put a print on Craiova’s
based on the structures of the laws regarding existence, by referring to the international missions
the organisation of armed forces dating from 1924, that the soldiers from Craiova have been part
1930 and 1932, the author stressing out the actional of, namely the “Enduring Freedom” operation
feature of these laws, as well as the most important from Afghanistan, in 2002, with a detachment
legal documents which complementarily strengthen from the structures of the 2nd Infantry Battalion,
the effect of the laws regarding the organising and the “Antica Babylonia” operation in Iraq,
of armed forces. At the same time, the legal frame,
in 2004, with a detachment from the 26th Infantry
with a military peculiarity, that was adopted
Battalion, those being two significant moments
during this period has made its contribution
of Romania’s participation in theatres of operations.
to the development of the theoretic patrimony
of military science. The National Institute of Aeronautical
National Territory Defence and Spatial Medicine
within Romania’s Strategic Outlook ~ Between Angels and Human Beings
The article presents us with aspects regarding
between the Two World Wars
the first National Conference of Aeronautical
The article deals with the issue of defending
and Spatial Medicine organised in November
Romania’s independence and territorial integrity
between the two world wars, through the angle by the National Institute of Aeronautics and Space,
of the political and strategic shifts ocurred under the aegis of the Ministry of National
at international level. One of this directions Defence. The scientific co-ordinates of the event
has aimed at signing certain important regional were centred upon the novelties in the field,
political-military agreements (with Poland, concerning the process of selection and expertise
Czechoslovakia and Yugoslavia respectively), of the navigation personnel. At the same time,
having a non-aggression nature, with the purpose the event has marked the celebration of 85 years
of reducing the risk factors against our country. since the Institute was established.
@ Alina UNGHEANU
Versiunea \n limba englez` Iulia N~STASIE
199
|n aten]ia colaboratorilor
no[tri de-acum [i viitori !
V` rug`m ca textele trimise redac]iei spre a fi publicate s` fie
înso]ite de înregistrarea lor pe suport magnetic, s` con]in` maximum
8 pagini, s` fie redactate în Word, font Century sau Times New Roman,
size 14, spa]iate la un rând [i jum`tate, utilizând op]iunea justify,
[i s` fie semnate; ilustra]ia grafic` – schemele, figurile, tabelele
s` fie realizate cu ajutorul programului CorelDraw, iar h`r]ile,
imaginile – în format JPEG.
Manuscrisele vor respecta normele academice, utilizându-se
ortografia Dic]ionarului Ortografic, Ortoepic [i Morfologic al Limbii
Române (Editura Univers Enciclopedic, 2005). Se vor evita, pe cât
posibil, siglele [i abrevierile sau vor fi explicate. V` rug`m,
de asemenea, ca articolele s` fie înso]ite de varianta în limba
englez`, adoptând normele din Cambridge Dictionary, accesabil
la www.dictionary.cambridge.org.
Spa]iul tipografic de care dispunem, destul de generos de altfel,
nu poate suporta presiunea unui num`r exagerat de pagini, fapt care
ne împiedic` s` public`m produc]ii publicistice, altminteri valoroase.
Pentru optimizarea colabor`rii cu Dumneavoastr`, odat` cu trimiterea
articolelor, v` rug`m s` preciza]i [i modalit`]ile operative prin care
putem lua leg`tura (telefon, fax, e-mail, adresa institu]iei etc.).
Articolele se trimit pe adresa redac]iei revistei Gândirea
Militar` Româneasc` sau prin e-mail. Redac]ia î[i rezerv` dreptul
de a corecta stilul [i gramatica manuscriselor [i de a interveni
asupra dimensiunii acestora, dar nu va recurge la schimb`ri majore
atât în forma, cât [i în fondul articolului f`r` a consulta autorul.
Reamintindu-v` c` manuscrisele nu se înapoiaz`
[i mul]umindu-v` pentru în]elegere, a[tept`m în continuare
cu interes [i speran]` elabor`rile Dumneavoastr` !
Redac]ia
200
GMR
Imagine preluat` de pe CD-ul “60 de icoane cu Na[terea Domnului”, Patriarhia Rom#n`
Anul 2006 !
La trecerea, \n S`rb`tori, peste pragul nins al Noului An,
redac]ia revistei G#ndirea Militar` Rom#neasc` V` mul]ume[te
Dumneavoastr`, Cititori [i Colaboratori, pentru rodnicia
lucr`rii noastre dimpreun` [i, pre]uindu-V` cu venera]ie,
V` dorim din toat` inima ca Dumnezeu s` V` dea putere
[i \n]elepciune spre \mplinirea izb#nzilor dorite, prosperitate
prin biruin]` [i credin]`, judecat` dreapt` [i sete de adev`r,
chibzuin]` [i luminare, s`n`tate [i lini[te, iubirea semenilor
Dumneavoastr` [tiu]i [i ne[tiu]i.
La mul]i ani !
Romanian Military Thinking Journal’s
Journal’s design is produced by Col Costinel PETRACHE, PhD
http://gmr.mapn.ro

Revista-6 2005

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-6 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gândirea

COLEGIUL DE REDAC}IE “General de divizie “General de brigad` “Mare[al

Revista G#ndirea Militar` Rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

Armata României The Romanian Armed Forces

Proiec]ii conceptuale Conceptual Projection

Terorism • Antiterorism Terrorism • Antiterrorism

R`zboiul împotriva terorismului 47 The War on Terrorism

Terorismul [i mass-media 54 Terrorism and Mass Media

Determin`rile instruirii standardizate 65 Determinations of Standardised Training

Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy

Fizionomia mediului interna]ional 78 The Physiognomy of the International

Reflec]ii strategice: Pivot [i sinaps` 84 Strategic Reflections: Pivot and Synapse

Evolu]ii strategice: Orientul Mijlociu 97 Strategic Evolutions: Middle East

Subversiunea ~ amenin]are major` la adresa 110 Subversion ~ A Major Threat against

Cultura de securitate 115 The Security Culture

Dialoguri GMR GMR Dialogues

Dezbateri GMR GMR Debates

Fundamente na]ionale National Foundations

Univers publicistic militar 176 Military Publications

Evenimente editoriale 189 Editorial events

Coresponden]` GMR 194 GMR Mail

Colonel dr. Costinel PETRACHE

Organiza]iile, cele militare nu fac pun în pericol valori imense, uneori

R~ZBOIUL BAZAT PE RE}EA

rale [i rela]iile dintre aceste

Noul model mental

[i, în final, al unei mai bune sincroniz`ri Sincronizare

PARTENERIATUL PENTRU PACE

Lansat în anul 1994, Parteneriatul Suntem, cumva, la finalul unui proces ?

“Când vedem oameni intrând în localuri, cu bombe legate

|n condi]iile în care conceptul, [i nu numai, de “r`zboi” sau de “lupt`” împotriva tero-

Reflec]ii asupra configura]iei r\zboiului terorist

Determin\rile procesului standardizat de instruire

FORMAL sau INFORMAL EVALUAREA

ei \n[i[i ce s-a \nt#mplat [i de ce ..., nu s` fie o critic`. standardizate [i rapide

Fundamente ale cooper`rii

Originea [i evolu]ia disensiunii transatlantice

Repere în normalizarea [i dezvoltarea cooper`rii

Studies, nr. 7, 2004, pp. 117-123.

General de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

Dinamica unui proces complex [i complicat

UN NOU CONFLICT ARMAT ?

în timp ce cheltuielile militare,

IMPACTUL RELA}IILOR CIVILI-MILITARI

Prelegere sus]inut` la Universitatea Na]ional` de Ap`rare

|n societatea noastr` de ast`zi, rela]ia dintre civili [i militari este, probabil,

Moto: “Oamenii nu sunt în stare s` cread` sau s` accepte

Din punctul de vedere al genului proxim, subversiunea

Delimit\ri conceptuale [i ac]ionale

Necesitatea culturii de securitate în mediul militar

Ken Blanchard, John P. Carlos, Alan Randolph, Strategii de responsabilizare, Bucure[ti,

Editura Curtea Veche, 2004.

Tendin]e în evolu]ia culturii de securitate

ROLUL FEMEILOR ÎN ARMAT|

S-a n`scut la 18 octombrie 1966,

Cum caracteriza]i atractivitatea fa]` de profesia militar`, în condi]iile

Sondajele de opinie relev`, cu o anume constan]`, un nivel

Prezen]a femeii în armat` este o realitate pe care nu numai

Putem vorbi despre stilul de conducere dominant al unui comandant ?

Care sunt principalele transform`ri pe pia]a competi]ional` [i cum

Care este gradul de optimism în armat` ?