www.dacoromanica.

ro
 DIN PUBLICATIUNILD BEVISTEI INFANTERIV-
101 ..... 111 1 1 1 110.1 1 11111 1 111 11 .1 1 0'11411 el 011 I

ORGANISAREA

SERYICIIIIII 11F STANIAJOR I ARKTA

PROIECT DE LEGE.-EXPUNERE DE MOTIVE

DE

GENERAL1.71... C. I. BRATIANU

(Nos campagnes et nos virtoires ont instruit nog

sennemis qui ont, comme nous, le nombre, rar-
mement et le courave.
allotre force sera dans la DIRECTION, dans Ls Com-
am A ND/. MENT en un mot, dans I.:ETAT-MAJOR, auquel
(trot consacré les derniers jours de ma vie.
sCette FORCE, nos ennemis peuvent nous renvier,
smais it ne is possédent pass.
MOLTEE.-211 Reichstag 1878.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA VOINTA NATIONALA"
STRADA BACANI 5 (HOTEL KIRIAZI).
1.898.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIEI MARELUI PATRIOT

git 2rth.anit
intemeietorul
Serviciulul de Stat Major al Armatel
(1 8 8 3).

www.dacoromanica.ro
 Arniata romdnii, a avut tot-de-una personalul
WI, destinat a ajuta Comandarnentul In actiu-
nea sa :
Pretoriul Cdpetenielor Ostei, cuprinclind Slugert,
Cdminart, Caindrag, ,5ietrari, etc. pênd la Regula-
mentul Organic ;
Stabul Ostel, la Spdtdrie (astagli Ministerul de
resboid) perui pe la anul 1860 ;
Statul-Major de Comandamente, la
Divicliele militare-teritoriale ; .i
Statul-Major al Depositului de res-
bolik fastdcli Institutal Geografic) la Ministerul de
resboid, pend la anul 1883.
NO o datd insd, nu s' ad cerut calitali speciale ori
pregatiri prealabile, personalului admis in aceste in-
tocmiri mililare, ce eraii destinate a ajuta acliunea
Comandamentului in arnzatd ; §i cu tote acestea, oficerit
atdt la Stabul
ast-fel recrutali direct de la trupd,
óstei cat i la Stat-Majorele Armatel, n' ail
Idsat mat pre-jos renurnele predecesorilor kr din veclziul
Pretoriii, formaft in meseria serviciului, la marea
6cOld a vitejiel, fdrd incetare deschisd la malurile Du-
ndret de jos, in veacurile al XIV, XV g al XVI-Iea ;
ca i ace,gia, in timpurile ingrijitdre pentru férd, §i de
grea cump6nd pentru vitejia neamulut rorminesc,cum
a fost anit 1848, 1866 qi 1877-1878 et, ad ajutat
acliunea Comandamentului, cu o pricepere qi cu o bar-
beifie incontestabild, prin foc qi prin sabie.

www.dacoromanica.ro
 Mare le organisator ION BRATIANU
care a fost sufletul i parta0u1 real al glóridselor fapte-
de-arme moderne ale Nafiund Romane, din acele cfile
ingrijitdre qi de mare nesiguranfd, nu putea insd, sd
perdd din vedere imensele foldse pentru viitor, dacci
la acéstd valdre milliard innciscutd neamului roman,
s'ar reuni i cunoscinfele telinfel de Stat-Major,
pe cari el insuqi, le dobândise altd-datd, ca Offeer-
Elev la .5cOla de Stat-Major din Francia. Ast-
fel, in primeivera anului 1883 densul, find Ministru al
Intemeietorulul Romaniel moderne,
al MARELUI REGE CAROL Idold armata, cu
organisarea admisd, pentru a ajuta acliunea Comanda-
mentului, in armatele moderne : creand, pentru armald,
Serviciul de Stat-Major ; i instiluind, pentru
specialisarea personaluluf de Stat-Major, o Scôld
superióra de resbohl.
Am avut favdrea inapreciabild, de a trdi, in apro-
pierea acestui Organisator al Serviciulul de
Stat-Major al armatei románe, hied la
varsta aceea, cand pun invefidmintele ii povefele al-
tnia, se formezd judecata i experienfa. Este ast-fel
probabil, cd principiele si doctrinele desvoltate in acest
STUDIU, in mare parte sd '1 aparfind lui.D'accea,
me cued dator, ca in semn de recunoscinfd si de re-
spect, nu num& de a ,declara acesta ; ci Med, de a
pane acest STUDIU, sub ocrotirea memorlel
ne-uitate. a acestui ilustru bdrbat de Stat ; memorie,
cited de iubitd Armatei si al& de scumpd neamului ro-
manesc.
25 Decembrie 1897.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER1T
PAGINA

Mutate cue6ntare 3

I. PROIECT DE LEGE ASUPRA SERVICIULUI

DE STAT-MAJOR IN ARMATA
Capitolul I. AtributiunI i organisarea generalii a
Serviciului de Stat-Major 9
Capitolal 2. Recrutarea, intrebuintarea i inaintarea
personalulta destinat Serviciulul de Stat-Major i organe-
lor de Stat-Major 15
Capitolut 3. DispositiunI generale si transitoril . . 21

II. EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere o:,
Partea 1-a. Principii fundarnentale ale proiectuluT
de lege 31
Partea 2-a. Legiferarea proiectului de lege . . . 41

III. NOTE 1 ACTE JUSTIFICATIVE

Nola A. Insemnatatea militarh a Istoriei prei . . . 73
Nola B. Trebuinta unei directiuni superiOrli a inwl-
turnentuluT in armata 79
Nola C. Trebuinta de simplicitate si de stabilitate in
regule . 81
Nota D. Trebuinta de a se incuraja publiciLatea mi-
Mara* 85
Nota E. Trelminta Oficerilor Geograll de Stat-Major
in Limp de pace 91
Nola F. Trcbuinta Oficerilor Geografi de Stat-Major
in timp de rèsboia 97

www.dacoromanica.ro
 INAINTE CUVENTARE
sroffre cat êcrit aux hommes de bonne volonté,
equi ont de fermes eroyances qui aiment since-
urement le pays qui servent loyalement et sans
earriere-pensée le gouvernement du paysqui gar-
edent le sentimert des respectsqui cherchent la
everité, la mettant au dessus de toutes les halide-
etés de tous les calculs. et qui la disent.
eJe l'ofTre en particulier a mes compagnons de
al'arrnée, a ceux-la qui ont le culte de leur pro-
Cession qui sont passionnés pour sa dignite et
e pour sa grandeurqui veulent que l'armee soit la
esauvegarde et l'exernple de touse.
Général TR ocnu.

Mal fie-care Sesiune Legislativd, ne aduce si cate o

modificare In asedemintele militare ale arrnatei ; se
svoneste chiar, cä cei Indreptriliti la acésta, au deja,
pentru Sesiunea acesta, o asemenea alciauire referi-
tOre la Serviciul de Stat-Major al armatei.
Nu tocmai pentru acestia, publicdrn Proiectul de Lege
de fatd ; ci mai cu sérnd, pentru a da indemnul a-
cesta, la cei eruditi in stiinta de observatiuni, si la
aceia cari, In cursul aplicdrei lor la serviciul de
Stat-Major, ail constatat de visu, i imperfectiunile Le-
gel in vigOre i trebuintele reale ale serviciului ; fapte,
de tail utilitatea ; singurile menite a calduzi alcätui-
rca temernica, a unur regulator al Serviciului de Stat-
Major in armatd. Proiectul de lege ce present:am, este
resultatul observatiunilor adunate, In timpul aplicä-
rd mule de un Fltrar de veac, Ia Serviciul de Slat-
I

www.dacoromanica.ro
 4

Major. Departe insä de mine, presumtiunea de a

crede ; cä tOte aceste observatiuni, resumate in Ex-
punerea de motive a acestui Proiect, ca i tOte vede-
rile stabilite in Proiectul de Lege, sunt infailibile ;
adecd, ci tOte, sunt bune §i juste.
Din contra, rog pe lector a nu da nici un cre<le-
mOnt la nimic din cele ce va gfisi aci ; ci numai, a
le examina i a nu primi, de cat ceea ce forta i evi-
denta ratiunei, 11 va putea convinge sä le crOcp.
Pentru a se lumina insa a vedea, quid deceat,
quid non trebue0e o data in viata sa, a renunta
la opiniunile ce le are deja.
Proiectul de Lege de fatd, se deosibete de alcatui-
rile anteriOre, mai cu sOmd, prin faptul, Ca el nu
este o copie a intocmirilor din alte armate ; ci el esle
emit, pentru talia puterei armate a terei nOstre ; si
potrivit, cu resursele de care putem dispune ; acOsta,
pentru cnvOntul, ca nu vOd nici o asemanare, intre
Romania §i TOrile din Occident pe care in conlintut,
ne place a le lua ca model. Acolo, este prisos §i de
brate 0 de resurse In vietuire; la noi, este lipsa 0
de unele §i de altele.
D'aceia, acolo :
D'o parte, acele colosuri de putere armata ; miliOne
de .suflete in rinduriin abodenta unui confort de
bun traiiimai tot atata cata populatiune valida nu-
math Romania!
*i de &Là parte, acel lux i fala, In autoritatea co-
mandamentulm
Stat-major, al Ministrului de rOsboi ;
Stat-major, al armatei ;
State-majOre, de arme ;
State-majore, de comandamente ;
Administratia centrala a resboiulm ; etc., fie-care,
cu un personal propriu.

www.dacoromanica.ro
 5

Romania, cu brate nelndestuldtOre cbiar pentru

trebuintele agriculturei, §i cu agricultura, ca prin-
cipald resursd de vietuire, nevoitd este cum ()ice
istoricul Balceseavorbind despre trecutul natiunel
a f«ce mart lacruri, prin mid mijlóce.
D'aceia imprumuldrile, ca organisare de Slat, ce
prea adesea facem dupd stribm, ne sunt rare on fe-
ricite. Ne trebue simplul ; i trebue a-1 spune; sint-
plul, este stoma adevdratulm genig.
Ne trebue :
0 armald. mdnuind ctind ferul care distruge, când
ferul care produce : ease et aratro ;
tq un Stat-Major, exclusiv pentru a ajuLa actiunea
comandamentului.
In aceste vederi, economia Proiectului de Lege ce
propunem, pentru Servicial de Stat-Major, consistri,
in formarea Statului-Major, in dou6 grupan deose-
bite, cum urmèzd
Penfru armatii, Statul-Major general al Armatel, la
Administratia centrald a resboinlin, constiLuit din Gil-
peteniele armatei (art. 5 din proiect), ca singure or-
gane prin care Ministrul de resboiii, transmiLe In ar-
matd actiunea de 5'ef responsabil al administratiei ar-
»talet. (Art. 4 Legea asupra administratiei armatei);
*i pentru unitii san serviciun conslituite, Shaul-
Major de Comandainente, ca singurul organ prin care
se transmile in armatil, actiunea de comandament.
(Art. 2 0 3 din proiect).
In organisarea lor, fie-care din aceste Serviciun de
Slat-Major, coprind in sine, un personal i material
indestuldtor pentru trebuintele serviciului, In timp
de pace §i in timp de rèsboiü, adeca :
Parlea activä, care insote0e comandamen WI in
m pan i e ;

www.dacoromanica.ro
 6

Partea teritorialet, care r'ernane la reedinta servi-

ciului. (Art. 6-0 din proiect).
Ca §i Legea in vigOre, Proiectul de Lege, admite,
reerutarea personalului de Stat-Major dintr'o $c6let
Superidret de Rdsboift; stabilqte inst, ca acésta *cOld,
sa nu fie exclusiv o fabried de personal de Stat-Major,
ci sit ramtna deschisa, pentru toti oficierii doritori
de a dobandi o instructiune superiOrd, in folosul
general al armatei.
Expunerea de motiue, ce insote§te Proiectul de lege,
este Ore cum, o oglindare a faptelor, cari ne sunt
cunoscute la toti ; m i cari, sub diferite forme, ne
aparlin tutulora. Recunosc, cit trebuia o mana mult
delicata, pentru a le face sa vibreze in destul, fart a
atinge succeptibilitatea acelora cari nu le place sd
se vadet *i set se audet in opera lor. Putém inst, lasa
Proiectul desbracat de partrle primordiale de vitali-
tate a Legei Putém Ore, a nu le arata mai cu séma
%

cand in acest moment, sa agita cestiunea de a se

fixa adev6ratele base de organisare temernica a
Statului-Major a celui mai important element al
puterei armata a Orel ? i nu este Ore o imperiOsd da-
torie d'a arata pericolul slabiciunilor in care am ca-
cjut ?«Prin pictura obiceiurilor nOstre, prin privirea
«portretelor nOstre, putern sa ne apropidm de bine,
est ne deptrttm de rOil, sa ne pasiondm pentru vir-
etute, sa ne sptimanttm de viciurile nOstre, sd ne
«corectam de imprudentele nOstre, riclénd de ele».
(de Segur).
Dad, dart, contra a§teptarei mele, in acésta art-
tare a lucrurilor la noi, s'ar gdsi ceva care ar putea
st nu placa, cel putin, nimic nu este fdcut cu rea in-
tentiune.
Prin firescul meri, n'am spiritul desaprobator ; mi
se pOte imputa, col mult, lipsa talentffiul care ad-

www.dacoromanica.ro
 7

mini, sail care tace. «Dans le cours de ma carrière

«militaire j' ai admire, le talent des gens qui s'esquivent,
eau moment du danger, et toujours sans se cornpro-
tmettreD. (Général Fezensac) 9.
5 Decembrie 1897.

9 Souvenirs mililaircs.

www.dacoromanica.ro
 PROIECT DE LEGE
ASUPRA

SEHICIIILUI DE STAT-WOR AL ARNATEI

«En rnatire d'arrnée, tout doit

«djpendre d'un principe gdne,ra-
uteur d'ou decoulent des cons&
«(1uences n6cessairesu.
Maréchal Marmont.

CAPITOLUL I
ATRIBUTIUNI ;1 ORGANISAREA GENERALA A
SERVICIULUI DE STAT-MAJOR

Art. 1. Seruiciul de Stal-Major, ajut5, cornanda-

mentul in actiunea sa, atat in tiny de pace dd. ,si
in timp de resboia.
i are in atributiunile sale :
a) Organisarea si pregairea de rèsboirt a armatei
si a teritoriului terei ;
b/ Studiul geografic, topografic si statistic al Terei.
Lucrarea i inerea la curent a hartei Terei, precurn
si a planurilor si a hartelor trebuinciOse armatei.
c) Organisarea i directia InvetrunOntului si ins-
tructiunei militare In *cOlele militare si in Armatà.
ci) Stucliul Istoriei militare a Terei.

www.dacoromanica.ro
 40

e) Studiul fortelur militare ale armatelor streine,

teritoriul tèrii lor, precurn *i observarea afacerilor
militare din strainatate.
Art. 2. Serviciul de Stat-Major se executa de
urmatOrele Serviciuri de Stat-Major :
1. Mare le Stat-Major al Armatd, la Ministerul de
Rèsboiii ;
2. Institutul Geografic al Armatet, la Ministerul de
II6sboiil ;
3. Staturile-Majóre de Comandamente, la Cornanda-
mentele militare.
Art. 3. Serviciurile de Stat-Major, fie-care in
parte, sunt aseclate sub directia imediata a unui ofi-
cer de Stat-Major in conditiunile legei de fata, curn
urrnèzd :
1. Cu gradul de General sail Colonel, pentru ser-
viciurile superióre de Stat-Major, cu titlul de :
a) Director al Marelui Stat-Major al Armatd.
li) Director al Institutului Geografic al Armatei.
c) $ef de Stat-Major al Comanclamentului corpului de
Armatd respectiv.
2. .5). cu gradul de Oficer superior sail Oficer inferior,
pentru Serviciurile inferiOre de Stat Major, la mi-
cele Cornandamente cu titlul de :
,ef de Stat-Major la Comanda»zentul respectiv.
Art. 4. In cat privesce, indeplinirea atributiu-
nilor Serviciului de Stat-Major, ariitate la art. 1, to-
talitatea Serviciurilor de Stat Major, sunt a§eclate
sub directia superiórd a unui oficer General care
ia titlul de :
,?ef de Stat-Major General al Arrnatei.
Art. 5. *eful de Stat-Major general al armatei,
in actiunea sa, are de ajutOre imediate, urmatOrele
organe :
a) Marele Stat-major al Armatei.

www.dacoromanica.ro
 41

b) Institutul Geografic al Armatel.

c) Inspectoratul general al Artileriei.
d) Inspectoratul general al Cavaleriei.
e) Inspectoratul general al Geniulul.
f) Inspectoratul general al Infanteriei.
g) Inspectoratul general al Flotilei.
h) Inspectoratul general al Serviciului Sanitar.
i) Intendenta generalli a Armatei.
Aceste organe de Stat-Major general, In totalitatea
lor, constitue Statul-Major General al Armatei la Mi-
nisterul de resboia.
Art. 6. ST,efii Serviciurilor de Stat-MajOre la Co-
mandamente, In actiunea lor, ail de ajutOre imediate
urmdtOrele organe :
1. Seruiciul de Stat-Major al Comandamentulul.
2. *i Seruiciuri auxiliare, corespundetOre la unita-
tile ei serviciarile militare aflate sub ordinele co-
mandamentuluf, stabilite in parte, prin Legea Co-
mandamentelor, adicj. :
a) Serviciul de Artilerie.
b) Serviciul de Genia.
a) Serviciul Sanitar.
cl) Serviciul de Intendenta, etc.
Aceste organe ale Stat-Majorulth la Cornandarnente,
In totalitatea lor, constitue Statul-Major al Comanda-
mentului respectiv.
Art. 7. Organele de Stat-Major, fie-care in
parte, sunt a§eclate sub directia irnediatä a unui oil-
cer al armei sail serviciului corespondent, curn ur-
mézh :
Pentru Inspectoratele, stabilite la art. 5, cu gradul
de General, purtand titlul de : Inspectorul general al
Armei sail Serviciulm respectiv ;
Pentru Serviciurile auxiliare, stabilite la art. 6, cu
gradul de Oficer superior sail inferior, clupd impor-

www.dacoromanica.ro
 4'2

tanta serviciului, cu titlul de : Directorul Serviciului

respectiv.
Art. 8. Fie-care din Inspectoril generali, .5efi
si Directori de serviciuri si organe de Stat-Major,
sunt ajutati In actiunea lor de care un Oficer supe-
rior sad inferior, dupá importanta serviciului, cu
titlul de :
Sub-Inspector, Sub-.5'ef sad Sub-Director, al Servi-
ciului respectiv.
Iar Serviciurile, se indeplinesc de care un per-
sonal militar si civil cuin se prevede la Capitolul II
formand sectiuni i birowri, dupä trebuintele servi-
ciului.
Art. 9. In organisarea lor, fie-care din aceste
serviciuri si organe de Stat-Major, coprind In sine,
personalul i materialul Indestulator pentru trebu-
intele serviciului, In timp de pace si In timp de
résboi(i ; adidi :
a) Partea activd, care Insoteste comandamentul In
campanie ;
b) Partea teritoriald, care ramane la resedinta ser-
viciuluL
.Art. 10. Mitt in timp de pace cat si In timp
de resboid, Serviciul de Stat-Major la comandamente,
sub autoritatea Comandantului respecliv, este pentru
tOte armele si serviciurile, singurul organ prin care
se transmite in armatIt actiunea de cornandarnent.
*eful de Stat-Major General, exercita acésta actiune
asupra armatei i asupra serviciurilor, In timp de
pace, sub autoritatea Ministrului de Resboiii ; iar In
tiinp de resboid, ca Major general al annatei in cant-
panie, sub autoritatea Comandanlului de capetenie
la armata In campanie.
Art. 11. Directorul Marelui Stat-Major si Di-
rectorul Institutului Geografic, In timp de pace func-

www.dacoromanica.ro
 43

tioneza, si ca Sub-efi de Stat-Major general al Arm-

tet ; iara In timp de re'sboid , until din ei insoteste
Cuarlierul general al armatei In campanie , iar cel-
l-alt, inlocuesce la Ministerul de r6sboiii, pe titularul
*ef de Stat-Major General.
Sub-sefii si Sub-directori serviciurilor si organelor
de Stat-Major in timp de resboid, reman la parte«
teritoriala a serviciulul, ca ,5'efi 0 Directori ai servi-
ciurilor cand titularii insotesc parlea activa a servi-
eiurilor in campanie.
Art. 12. ..;,efi serviciurilor stabiliti la art. 5, sub
presedinta *efului de Stat-Major General al Armatei,
constitue Comitetul consultativ de Stat-Major.

".

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II
REGRUTAREA, INTREBUINTAREA I INAINTAREA
PERSONALULUI DESTINAT SERVI-
GIULUI DE STAT-MAJOR E ORGANELOR DE STAT-MAJOR.

Art. 13. Serviciul de Stat-Major, se indepli-

neste in conditiunile legei de fatil, cum urmOth :
L De dare un personal de oficeri de tOte armele,
ca Oficeri de Stat-Major.
2. De cdtre un personal de often de tOte armele,
ca Oficeri-AdjatantE de Stat-Major.
3. De catre un personal de oficeri de tOte armele,
ca Oficeri Geografi de Slat-Major.
4. De care un personal de grade inferiOre, ca
Sub-oficeri Gaarqi de Stat-Major.
5. De catre o trupii speciald serviciului, ca $tafele
de Stat-Major.
6. De ciare un personal civil, necesar serviciurilor.
Art. 14. Serviciurile diferitelor organe de Stat-
Major (Inspectoratele de arme i Serviciurile auxiliare)
se indeplineste de care un personal de oficeri si
grade inferióre speciale lor, si de personalul civil
necesar serviciurilor.
Art. 15. Cadrul personalului militar si civil,
al Serviciului de Stat-Major, si al diferitelor sale or-
gale de &at-Major, se fixe25. In fie-care an, prin
Legea Budgetaril dupa trebuinta.

www.dacoromanica.ro
 16

El va cuprinde, pe cat se pOte, chiar din timp de

pace, atat cadrul partei active, cat i cadrul parlei
teritoriale ast-fel ca, la trebuinta, sil se 1)&5. cu In-
lesnire constitui in complect.
Art. 16. Oficerii absolventi ai *cOlei superiOre
de Resboiil din tart, sail a uneia din streinatate, dupd
cel putin 6 luni de stagitl In arma sa, i dupil pro-
punerile *efului de Stat-Major General al Armater,
dobandesce calitatea de Ofieeri-Adjutanti, de Stat-Major,
In urrna avisului Cornitetului consultativ de Stat-
Major.
*dila superiOra de Re'sbohl admite dcvi, oficeri
din tOte armele i de t6te gradele, de la Locotenent
In sus, cu cel putin un an vechime In gradul de
locotenent, cu dorinta de a dobandi o instructiune
superiOra, duct satisface la aniline conditiuni de in-
structie, aptitudine, moralitate i disciplina ceruta
prin Regularnentul special al *cOler.
Art. 17. Calitatea de Ofieer de Stat-Major, se
dobandesce trecOnd cu succes un examen practic,
i teoretic asupra celer trer arme, inaintea unei Co-
misiuni speciale, dupii un program stabilit prin Re-
gulamentul leger de fall', in raport cu cerintele pro-
gresului lucrurilor In armata.
Art. 18. Nimeni nu pOte fl admis, la exarne-
nul de Oficer de Stat-Major, daca n'a lndeplinit con-
ditiunile urrnatOre :
4. Daca n'a servit efectiv, in serviciul de Stat-Ma-
jor, ca Adjutant de Stat-Major, cel putin un an.
2. Daca n'a servit efectiv la trupa, ca capitan co-
mandant, cel putin : un an, In anna pentru care op-
tOza ; i cel putin cate alte §Ose luni, In fie-care din
cele-ralte arme In care Inca n'a servit ca capitan.
3. *i daca n'a satisfacut, i cele-l-alte condrtiuni

www.dacoromanica.ro
 47

de moralitate si de disciplind, cerute prin Legea de

inaintare.
Calitatea de Oficer de Stat-Major, scutesce oficerul
de a se mai presenta la un nod examen pentru a
dobAndi gradul de maior ; el nu va putea insd, fi
inaintat maior, de cat cand va dobandi vechimea in
gradul de capitan cerutd de Legea de inaintare in
armatd, pentru Inaintarea la gradul de major.
Art. 19. Oficerii de tote armele, cu cunoscinte
speciale de geodesie i topografie, dobAndite la In-
stitutul geografic al Armatel sad In streindtate, in
urma avisului Comitetultu consultativ de Stat-Major,
dobandesce cualitatea de Oficeri Geografi de Slat-
Major.
Art. 20. destinati cum se
Oficeri inferiori,
prevede la art. 13 si 14 precedent, pentru serviciul
de Stat-Major, sunt tinuti a avea un stagid la trupd,
de cel putin : opt-spre-dece luni ca oficer.
Oficerii superiori, nu pot reveni la serviciul de
Stat-Major, färd sà fi avut cel putin un an de stagid
efectiv ca oficer superior, comandant la trupd In
arma sa. i pentru a dobandi dreptul de a 11 Inain-
tat In alta armd, va trebui sá exercite un cornan-
dament efectiv la trupd In acea armd, de cel putin
un an ca oficer superior.
Asimilati la gradul de oficeri : personalul sanitar, de
intendentd si de administratie cu privire la stagiul
la trupd sunt tinuti la conditiunile speciale lor sta-
hilite prin Legea de Inaintare in armatd.
Art. 21. .5efu1 de Stat-Major General al Arma-
tei, are indatorirea a regula, conform legei de favt,
seclerea la trupd a oficerilor destinati Serviciului de
Stat-Major si al organelor de Stat-Major.
El, face Ministrului de re'sboid, tOte propunerile
asupra tutulor cestiunilor relative la atributiunile,

www.dacoromanica.ro
 18

care duph legea de fath, sunt in ciiderea Serviciului

de Stat-Major, precum si Vito propunerile relative
la intrebuintarea, instructia, formarea i Inaintarea
Intregului personal al Serviciului de Stat-major.
Art. 22. Oficerii de Stat-Major, fie pentru Ina-
intare In grad, fie pentru stagitl, fie In interesul ser-
viciulur, ati dreptul la vacantele aflate nu numai la
Serviciurile de Stat-MajOre, ci i pentru cele tret
arme, in conditiunile prevNute la Art. 18 si 20 din
acésta. Lege. In nici o alth armh sau servicia, nu se
va putea face vre-o Inaintare de oficeri mai nor lit
grad de cat dOnsii. Pentru inaintare, ei ocupd rand
dupa vechirne intre d6nsii, in capul tabloultir de
inaintare al armei sau serviclului.
Art. 23.-0ficcri Geograll de Stat-Major, concurh
la inaintare prin alegere, cu oficeri din arma lor ; ;;i
stint clasati pe tabloul de inaintare irnediat dupa 0-
ficeri Acljutantr de Stat-Major ; ei aü lnsä, i dreptul
exclusiv la vacantele de Oficeri Geografr, la Institutul
Geografic al Armatei, si la care concurd si intro
crensi.
Art. 24. Oficeri Adjutanti de Stat-Major, con-
curd la Inaintare prin alegere, cu oficerii din arma
lor, i sunt clasatl pe tabloul de Inaintare irnediat
duph Oficeri de Stat-Major ; ei, aü dreptul exclusiv
la vacantele de Adjutanti de Stat-Major in Serviciul
de Stat-Major si la care concurd si intre diln0f.
Art. 25. Pe lângh *cóla superiOrrt de Resbohl,
va functiona i o sectiane de guarcli, pentru preghti-
rea gradelor inferiOre necesare serviciurilor ca Sub-
oficerf Guardi de Stat-Major.
Art. 26. Pe lang5. *dila de aplicatie de Artile-
rie i Geniü, va functiona i o sectiune de Guarcli,
pentru preghtirea gradelor inferiOre necesare Servi-
ciurilor de Ceniü, Artilerie si de Intendenta, ca Sub-

www.dacoromanica.ro
 49

oficeri Guarcli de Geniii, Sub-oficieri Guardi de Arti-

lerie i Sub-oficieri Gaarcli de Intendentei.
La regimentele permanente de cavalerie, va func-
tiona i o secliune de ,tafete, pentru pregdtirea gra-
delor inferiOre cilldrete necesare serviciurilor ca sta-
fete de Stat-Major.
Art. 27. Sun t adrni§i elevi, In sectiunile de
Guarcli i *tafete, grade inferiOre de on-ce arrnd, cu
aptitudine pentru aceste serviciuri, care la d. angaja-
mentul de a servi in armatd pand la vdrsta când
aü dreptul la retragere conform legel de reangajare
a sub-oficerilor.
Art. 28. Atributiunile, preveclute in Legea de
fatd, pentru Serviciul de Stat-Major i pentru diteritele
organe de Stat-Major, precum §i organisarea lor se
vor complecta prin Regulamentul acestei Legi.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III
DISPOSITIUNI GENERALE .;I TRANSITORII

Art. 29. Actuali Ciipitani si Locotenenti, absol-

venti al *Ole' suporiOre de r6sboiu din lard, sad a
uneia din str6inittate, si in conditiunile de a fl che-
mati In Serviciul de Stat-Major, sunt trim* pen-
Iru a-si indeplini conclitiunile de stagid la trupit
si la Adjutantura de Stat-Major, cerute prin legea
de fall
Art. 30. Actuali Oficeri superiori, brevetati de
Stat-Major, sunt considerati Oficeri de Stat-Major, In
conditiunile legei de fatit, dacii ad fost Intrebuintati
In Serviciul de Stat-Major sad la Marele Stat-Major
cel putin un an.
De asemenea sunt consideratA, Oficeri de Stat-Ma-
jor, si oficerii absolventi al unei *dile superiore de
rèsboid din tarit, sad a uneia din stritindtate si fosti
brevetati dupd Legea din 4883 modificata In 4884.
Aceste drepturi, se vor da nominal, prin decisie
ministeriald, in urrna propunerei *efului de Stat-
Major General, bazatii pe avisul Comitetulm Consul-
tativ de Stat-Major.
Art. 31. Panä la formarea personalului nece-
sar servicielor de Stat-Major, In cas de lipsd, se pot
intrebuinta timporar, fie ca Oficeri de Stat-Major, fie
ca Oficen Adjutant' de Stat-Major, actual.' oficen de

www.dacoromanica.ro
 92

Stat-Major fosti brevetati dupd legea din 1883 modifi-

cata in 1881, si actuali ()ricer]: intrebuintati in serviciul
de Stat-Major, cari nu se vor gäsi in conditiunile arti-
colului precedent, dupd propunerea norninala a *e-
fului. de Stat-Major general, basata pe alegerea Co-
mitetulni consultativ de Stat-Major.
Art. 32. In timp de rèsboid, ori-ce restricti-
une irnpusä pentru timpul de pace, prin Legea de
fata, lncetézd.
Art. 33. Legea asupra Serviciului de Stat-Ma-
jor din 6 Maid 1895 precum i tOte dispositiunile din
Legea de lnaintare, si din alte Legi, contrail Legei de
fata stint si röman desflintate.
Art. 34. Regulamente de administratiune pu-
hlicä, vor desvolta in tOte arnanuntele sale, aplicarea
dispositiunilor coprinse in Legea de fat&

www.dacoromanica.ro
 EXPUNERE DE MOTIVE
IIEFLRITottE LA

PROIECTUL DE LEGE
ASUPRA

SERVICIULUI DE STAT-MAJOR IN ARMATA

Ne nous passionnons pas, ne nous agitons

(pas ; examinons dans le calorie, comparons sans
parti pris, sachons entendre la verité. Famous
ace travail d'esprit qui consiste, d'apres le ma-
arechal augeand : a conslaler les effea, a rabercher
oles sauces, a advise du rapprochement de as deux N-
mans d'examen, LE VRAL c'est-a-dire, CE QU'IL
AUHAIT FALLU FAME ON NE PAS FAIRED.
UNLIIAL TROCHU.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
tOn perd de vue dans la paix les exi-
gences de la guerre, et on fait les arrnées
pour la paix).
(MAngratal, BUG EA UD).

Faptul singur, cd Legea de Stat-Major In vigOre

cu o vietuire de mai trei aninici pand, astd-cli nu s'a
reglementat cum cere art. 29 al Legei vorbesce
destul, Ca Legea In ea Insdsi, este lipsitd de partea
practica a lucrurilor.
;i acésta, nu pOte fi de cat ast-fel, de Ore-ce, prin
not Regulamente de Servieig interior ale Ministerulia de
rdsboigmai inhat la 2 Noembrie 1894 si In nand.,
acum de curand la 24 Iulie 1897, s'a rupt legatura
fir6sca de vietuire, intre vechia Administratie supe-
riOrd a armatei Ministerul de Rdsboig i noua Di-
rectie superiórd de comandament militar Statul
Major General, creat cu Legea de Stat-Major In vi-
Ore prin departarea din Administratia centrahl a
resboiului, a Capetenielor naturale ale armatei Ins-
peetort generali de arme i serviciart singurile or-
gane autoritare si indrituite, in timp de pace si in
timp de re,sboid, a transmite In armatd, actiunea Mi-
nistrului; si a ajuta, ;eful de Stat-major General al Ar-
matei, In atributiunile séle. Inevitabil, ast-fel s'a
sdruncinat OW, economia Legei de Stat-Major in vi-
gOre.

www.dacoromanica.ro
 '26

D'aci, anomalia in care ne grisim astd-di:

Cu un Servicict, de prima importantdMarele Stat-
Major al armatel l'Arà titular.
Cu un titular, de cea mai mare superioritatee-
Pa de Stat-Major general al ArmateiMr6 serviciti.
Cu, dispositiuni legislative cari, prin ele Insu0, n' aft
nici un rost in Lege :unele din ele, n'ad nimic de co-
mun cu Serviciul de Stat-major ; i altele, cari opre0e
serviciurile de la desvoltarea lor naturald, cerutd de
situatia creatd prin progresul lucrurilor In armatd.
*i, ca regulamentare de aplicare a Leget, unica dis-
positiune a alin. b. de sub art. I din actualul Regula-
ment al Serviciultu interior al Ministrului de rèsboid,
dispositiune, care prescrie ca :
Organisarea Serviciulut. Statului-Major General al
NArmatei, este preveclutd prin Legea asupra Serviciu-
lui de Stat-Major».
Lege, care mutiIatd cum se gdsesce astd-cji, prin
ca Insd0, nu recumisce existenta :
A nici until Servicia de Stat-Major General al Ar-
matei, pomenit de numitul Regulament de Serviciu
interior al Ministerului de resboid ;
A nici unei atributiuni, pentru Serviciul de Stat-
Major general al Armatei, pomenite prin numitul Re-
crulament de Servicid interior al Ministrulm de res4
boid ;
Ci simplu, i numai cd : «*eful de Stat-Major ge-
neral al Armatei, are directiuneas uperióra a Marclui
Stat-Major. (Art. 29 al Legei). Servicid, despre care
numilul Regulament de Servicid interior al Ministe-
rului de resboid :
Nu pomenesce nimic ;
Nu il recundsce, sub nici o forma de vietuire ;
De i Marele Stat-Major al Armatel este stabilit,

www.dacoromanica.ro
 21

prin Legea de Stat-Major, ca Servicif la Ministerul de

résboial. (Art. 29) ;
De 0 el, functioneza ca Mare le Stat-Major al Ar-
matel, de mai §Opte ani cu un personal proprid pre-
vOut anual prin Budget.
De 0 lul, In fine, prin Regulamental Institutului Geo-
gra& al armatei, decretat putin Inainte la 13 Mar-
tie 1897 i se recundsce fiinta s'a, ca Marele Stat-
Major al Armatel, de Ore-ce prin Art. 1. se prescrie :
«Institutul Geografic, face parte integranta din Ma-
rele Stat-Major al ArmateiD.
«Proiectul de Lege asupra Serviciului de Stat-Majors
exclude ideia unor asemenea lapsus ; i lasd sd se
intrevadd organisarea i functionarea naturala, a tu-
tutor Serviciurilor de Stat-Major, pe care le corn-
porta o buna organisare militard, stabilind principiile
indispensabile regularnentdrei, i desvoltdrei treptate a
serviciurilor, cerutd prin situatia i progresul lucru-
rilor in armatd, Ewa ca prin acésta, sà fie nevoe de
inodificare a Legei de cat plate cel mull, in piirtile care
cu timpul, nu mai pot avea o aplicare practica ; lu-
cru, ce se va Intempla insd, fOrte tarclid.
Osebit de acésta, s'a dat mecanismului Serviciului,
o formalie stabild, in timpul pacei ca pentru timput
de rèsboiii, i o organisare a personalului care, per-
mite, ca cu resursele de astii-cli, Statul-Major al Ar-
matel, sa pOtd lucra mai efectiv i bird a ne costa
prea mutt.
In resumat, tad economia «Proiectulai de Lege asu-
pra Seruiciaha de Stat-MajorB constd : In constituirea
Statalta-Major, din cloud elernente sad organe deose-
bite, cum interesele serviciului cere ; adica :
D'oparte, un personal cu calitale sp-ciald Servichaut
de Stat-major, constituind :

www.dacoromanica.ro
 28

a) Serviciurt de Slat-Major de Comandamente, la Co-

mandamentele armatei ;
h) Serviciul de Slat-Major al Armatei, la Ministerul
de r6sboiii (Marele Stat-major §i Institutul Geografic).
Iar de altil parte, un personal cu calitate speciald
celor trel aline si serviciurt militare constituind organe
de ajutor imediat Serviciurilor de Stat-Major, cum
iirméza :
La Statul-major de Comandament :
a) Serviciul de Artilerie,
b) Serviciul de Geniii,
(;) Serviciul de Intendenta,
f) Serviciul Sanitar, etc.
*i la Statul-Major General al Armatei :
a) Inspectoratul general de Infanterie,
b) Inspectoratul general de Cavalerie,
c) Inspectoratul general de Artilerie,
d) Inspectoratul general de Genii'',
e) Inspectoratul general de Flotild.
Inspectoratul general Sanitar,
g) Inspectoratul general de Intendentd.
Fie-care din aceste organe de Stat-Major i Ser-
viciuri de Stat-Major, Inca din timpul pacei, coprinde
in sine, personalul §i materialul Indestulator pentru
ca In timp de résboiii, ele sit fie gata a functiona In
douet grupdri deosebite :
a) Partea activei, la comandamente in campanie ;
I)) Partea teritoriald, la reedinta serviciului.
ii pentru a se pastra indispensabila armonie in
actiune, uniformitatea In principii i identitate In me-
[Ode, s'a prescris :

www.dacoromanica.ro
 29

Ch atilt In timp de pace, cat 0 in timp de résboiii,

Serviciul de Stat-Major la Comandamente, sub autori-
tatea Comandantulm respectiv, este pentru tOte ar-
mele i pentru tOte serviciurile, singurul organ prin
care se transmite in armata actiunea de comanda-
men t.
far Serviciul de Stat-Major General al Armatei, exer-
cith acéstd actiune, asupra armatel §i a serviciurilor,
in tot limpul, sub autoritatea Ministrului de resboiil ;
iar in limpul de resboitl, prin partea activd a servi-
ciului, sub autoritatea Comandantului de cdpetenie
al armatei in campanie.
Fiinta ,S'efulut, ingrádith ast-fel 0 la Comandamente
si laMinister, pe langii avantagele ce se vor vedea in
in cursul N.Expunerei de motive», se are Inca, si avan-
tagiul autoritatei stabilh, mai durabilh de cat geniul
unui singur om.
Acéstä stabilire, este urzith prin «Proiectul de Lege»
de fath, in trei Capitole cum am velut :
I) Atributiunile i organisarea generald a Serviciului
de Stal-M«jor.
II) Reerutarea, intrebuintarea si inaintarea persona-
lului destinat Servicialui de Slat-Major si organelor de
Stat-Major.
III) Dispositiuni generale si transitorii.
sa examindm acum, acest Project de Lege mai
in principiele séle fundamentale stabilite prin aceste
trei Capitate ; i In urmh, aceste principil funda-
mentale, sh le examindm in desvoltarea i stabilirea
lor pe Arlieole, spre a ne da mai bine sOma de eco-
nomica legiairel cc propunein.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I
Principille fmtdamentale ale Proieetalat de Lege asilpra
Serviciulla de Stat-Major in Armata
CAPITOLUL I
ORGANISAREA 1 ATRIBUTIUNILE SERVICIULUI DE
STAT-MAJ OR
Prin acest Capitol, alribuliunile Stat-Majorului,
s'ait formulat Inteun mod mai general läsAnd, ca prin
regulamentarea legei, sä se stabiléscd treptat desvol-
hirile necesare, potrivit progresului in armata.
Acéstä generalisare a atributiunilor Statului-Major,
a condus neaparat, ssi la o organisare speciald a
Serviciului, Inca din timpul pdcei, din elemente, can,
in timp de rèsboiii, intru in constituirea Staturilor-
MajOre, la Comandamente in campanie, i la acelea
can rèman Comandamentului teritorial.
Ast-fel, Statul-Major General al Armatei i Staturile-
Majóre de Comandarnentecari prin legea actualii, nu
existã de eat in persOna titularilor .,Sefalui de Stat-
Major General al Arrnate i a S'efului de Stat-Major
al Comandamentulta respectiv cu Uri num'er limitat
de oficieri, cu totul ne indestulator chiar pentru tim-
pul pacels'a organisat inteun chip permanent, prin
elemente de aetiune, can in timp de resboiii intra in
constituirea :
Marelut Cuartier General, a Staturilor-Majóre la co-

www.dacoromanica.ro
 32

mandamentele armatei In campanie i a Staturilor-

Majóre, earl rèrnan comandamentelor teritoriale.
In acest mod, continuitateaactiunei Statului-Major,
nu va mai fi supusd la nici o intrerupere i confu-
siune ; iard de alth parte, diferitele organe de Stat-
Majóre, vor putea lucra In comun acord, si prin ur-
mare mai efectiv, iard nu izolate i lipsite de hin-
tuirea naturald precum se Intampllii pand acurn cu le-
gile ce sunt In vigore.
Tot prin acest Capitol, se prescrie cd nu numai
Serviciurile de Stat- Wajor, ci si Serviciurile Auxiliare,
la Statul-Major general al Armatei si la Comanda-
mente, sã aibd o aceiasi organisare, In elemente de
actiune, ca si armata Insäsi ; adicd, ca fie-care din
aceste serviciuri, sri. coprindd cloud parti, bine de-
finite :
partea activa, gata a Insoti cornandamentul In cam-
panie ; 0
partea teritoriald, care rernâne la reedinta servi-
ciului, cu comandamentul teritorial.
AcCstd Intocmire a organelor si Serviciurilor de
Stat-MajOre,se impunea prin principiul universal
admis si consacrat si de noi, prin Legea Comanda-
mentelor, ca si. avem Inca din timp de pace, o parte
teritoriala i o parte activa, pentru tOte elementele
constitutive ale puterel armatti. AcOsta Insii la noi,
nu se deftne0p In mod precis, de cat numai pentru
Serviciul de Stat-Major la comandamente. (Art. H din
Legea Cornanclarnentelor), iard nu si pentru Statul-Ma-
jor al Armatei si Serviciurile auxiliare ale Comanda-
mentelor.
Probabil, acestei lacune a legislatiei militare, se
datorézd faptul cd serviciurile In cestiune, n'ail fost
!Mat nici pana astd-cli organisate, nici la Comanda-
mente, nici la Marele Stat-Major al Armatei; ceea ce

www.dacoromanica.ro
 33

ne indoelnic, ar Ii ocasionat un inconvenient gray,

in cazul trecerei pe picior de resboirl a armater.
Pentra ca Statul-Major, sd pOLä da resultate efec-
Live in armatd, este absolut indispensabil, ca acésta
organisare sã existe i in timp de pace, iard nu sä
se improvizeze, in Limp de resboiti.
Asta-dr, Nit cu repediciunea cu care State le pot
mobilisa armatele, i se pot succeda evenimentele
militare in campanie, nu mai este timpul mate-
rial pentru a se da Armater, organisarea tememica
a dobandi urmarea i unitatea de veden indispensa-
bile in timpul campanier, de cat dacd Statul-Major al
Armater, este stabilit i functionèzd Inca din timp de
pace, ca i In timp de resboid.
Nu mai este limp a ne organisa, Mild Ire
hue sei combatem.
sa nu ne facem ilusiuni. Cu tad. dorin0. Nai-
unel Rom Eine de a trai In pace cu taä lumea, inami-
cul geog rafic 1) nu'r va da pacea ; el nu ne va aF;tepta
insa, ca Turcul, alta data in meterezurt ; nici, va avea
nevoie a ne face, ceea ce se obicinuia in trecut, rd'sbo-
iul de echiquer, pentru a'§i lumina calea inainte; cad
ne cunOte In destul, tara i sorgintele sale econornice.
El, se va presenta la frontiera Terel, ca o naluca pi
in mase marl, organisate, i decis a utilisa cu avan-
tagiü folósele flagelului inyazier.

1) Napoleon la Tilfsit, cjicea imperatulul Alexandru I : «La Suede

«peut etre un parent, un allie du moment, mais c'est l'ennemi
ageographique». (Histoire du Consulat et de l'Empire T. VIII par
Tiers). RomAnia, are trei asemenca inarnici geografici !

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II
RECRUTAREA, INTREBUINTAREA I INAINTAREA PERSO-
NALULUI DESTINAT SERVICIULUI DE STAT-MAJOR

Prin acest Capitol, Proiectul de Lege, recun6*te ca

i Legea in vigOre, ca i Legile anteri6re, faptul Ca
recratarea personalulai de oficieri, peatra Serviciul de
Stat-Major, sd se facd numai dintre absolventii uner
cóle Superitire de Resboiii; acestd *cOld insd, va fi nu
exclusiv o fabricd de oficeri de Stat-Major ; ci remane
deschisd, pentru toti oficierii doriton a prirni o in-
structiune superiOrd, cu totul indispensabild, mai cu
semd oficierului care aspird la comandamentul ma-
rilor unittiti.
Acesta, este chiar i un act de ecuitate al Indru-
mdrei actuale in carierd, atat de Incercatá a oficie-
rului, cdruia prin examene i para-examene, i se cere
mult i multe, Ord ca in schimb, ar-se dea *i mijl6-
cele de a inveta ceva.
Ast-fel, cóla superiórd de resboift, remdne pur 0
simplu dupd cum numele sea II aratai ceea ce
este Academia in alte tell; ceea ce sunt Facultdtile
la noi, o Malta institufiune de invëfeiment militar su-
perior, de un folos real, nu numai pentru cati-va fa-
vorisati de sOrtd, ci *i mai cu semd, in folosul gene-
ral al arrnatei.
Oficieri formati ast-fel, la *c61a superiOrd de Res-

www.dacoromanica.ro
 36

boiu, incorporatt la regimente, devin vulgarisaton at

doctrinei i adeverati missi dominici can asigurd in
tot momentul executia vederilor Statulm-Major.
«A la guerre, dit Napoleon, il faut d'abord bien
«dtablir la langue pour s'entendre, car c'est faute de
(cela qu'on prend une chose pour une autreD 4).
Proiectul de Lege, tot, recunoscand Lrebuinta tzi sta-
bilind obligatiunea, ca oficierit destinati Serviciuhu
de Stat-Major sä fie absolvenli ai unet $cdle superióre
de resboill, se deosebe0,e insa de legiuirile anterióre
prin faptul, cd nu admite aspirantulut cualitatea de
Oficier de Stat-Major de cat dupti. o Ore-care specia-
ca Oficier Combatant i ca Oficier Adjutant de
Stat-liajor ; pentru cuvOntul :ecd *cOla, on care 't
va Ii numele numirea nu schimba in nimic esenta
Incrurilorea, este §i va fi pururea, granarul care da
numat sat:nal-4a intelectuald ; Si cd aptitudinea penlru
o specialitate saü alta, nil consta In media de tre-
core dupa bancile *cOlef ; acesta probeza, cel mull,
Ca oficierul a fost un bun elev, nici o data insa, cc
va deveni cu timpul. Trebue§te un noviciat, Ore-care
de specialitate, pentru a se pronunta cine-va cu Ore-
care probabilitate : r(Dignus est intrare in corpore» 2).
Adeca, dupd ce oficiern aü invetat in *cOla supe-
riOra de rOsboiu, limba Statulut-Major, i prin con-
formatia lor fisica, ;;;i notele dobandile in *cOla, par
a fi apti Serviciului de Stat-Major, trebuete ca in
urma, prin aplicath speciale Serviciulm de Stat-Major,
ne-intrerupte i continuu perfectionate la trupti §i
in sanul insusg al Statului-Majorsä dea garanth va-
dite, probe irecusabile de insu0ri1e indispensabile
Serviciului de Stat-Major; adic, cui oficierul este in
struit, activ i devotat. alnstruit, puisque tons
Correspondance T. XXIV.
= Celoorii de Slat-Hujor, pag. VO; de Generala C. I BrOltianu.

www.dacoromanica.ro
 37

ales details des ordres pesent sur lui ; actif, car ii ne

«faut pas que le general attende l'execution de ses
«ordres, le soldat le soulagement de ses miseres on
da satisfaction de ses besoins ; dduoud, car cette in-
(struction il la faut appliquer a. tout, et cette acti-
«vile jour et nuib 4).
Si acesta specialisare a absolventului *cólei de res-
boiu, acestd selecfiune, a aspirantulut olicier de Stat-
Major, Proiectul de Lege o ingradeste cu tOte garan-
tine cuvenite.
Proiectul de Lege, se mat deosebeste incd, do le-
giurile anteriOre i prin faptul ca nu intrit in ama-
nuntelo de organisare ale *Mei, cart s'au recunoscut
cd forme-zit col mutt, obiectul Regulamentalui special al
*cOlet, precum existit i pentru cele-l'alle *cOle spe-
ciale de : Cavalerie, Artilerie, Ceniü, Administratie,
etc. Proiectal de Lege, nu face de cat a lilmuri partea
care special privesce Serviciul de Stat-Major ; adica,
arata cum oficierh absolventi ai unei eólc superb:we
de resboiii, pot sit fie admisi In Serviciul de Stat-
Major.
Despartindu-se ast-fel din Lege, organisarea *Old
superiOre de resboiti, de organisarea Serviciultu de
Stat-Major ; fie-care din aceste elemente ale armatei,
pot lua independent, desvoltarea cerutd de perfectio-
narile Limpulut, fiird ca prin acesta, sit fie nevoe ne-
contenit de modificarea Leget de Stat-Major cum se
Intampla asta-41.
Osebit de chipul cum trebueste sh se facd recru-
tarea personalului de oficiert pentru Serviciut de Stat-
Major, tot prin acest Capitol, Proiectul de Lege, sta-
bile.%e i modul recrutarei personalului de grade in-
ferióre speciale Serviciulut de Stat-Major ; adica:
1) Science d'Etai-M«jor par le genc;rul Hardeg.

www.dacoromanica.ro
 38

Sub-oficierii Guarcli de Stat-Major i Stafetele de Slat-

Major ; personal de grade inferiOre, cu totul indis-
pensabile Serviciurilor de Stat-Major In timp de pace
§i mai cu sémd In timp de rbsboiii.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III
DISPOSITIUNI GENERALE §I TRANSITORII

Prin acest Capitol, s'a introdus o dispositiune de

ecuitate, menita a asigura armata : ca favorurile, ca
§i drepturile acordate o data prin Lege, sunt sfinte i
infailibile.
S'a redat ast-fel, oficierilor de Stat-Major, dreptu-
rile ce aü avut dobandite prin Legile anterióre i de
can ail lost Iipsif prin Legea In vigOre (1895).
*i s'a recunoscut oficierilor, drepturile dobandite
sub imperiul Legel in vigOre.
De asemenea, tot prin acest Capitol, se prescrie
§i principiul, dupd care se reguleza trecerea de la
starea de astd-cli, la starea viitOre, fard a se sdrun-
cina in ninaic basele stabilirei actuale legislative .,i
regularnentareln armata §i la serviciuri.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA H
Legiferarea Prolectului de Lege asupra Seruiciului
de Stat-Major in Armatet
CAPITOLUL I
ATIIIBUTIUNI §I ORGANISAREA GENERALA A SERVICIU-
RILOR DE STAT-MAJOR

Am vkjut in Partea I, priincipiile fundamentale ale

acestui «Proiect de Lege asupra Serviciului de Stat-
Major»; sà examinLim acum, aceste principh funda-
mentale, in desvoltarea i stabilirea lor pe Articole,
spre a ne da mai bine sém ii. de economia legiuiret
ce propunem. *
4, 4,

Prin Articohil 1, dupid ce mai IntAi, se definefte

Serviciul de Stat.-Major, se aratil indatà, i atributiu-
nile sale, in ordinea logica a liMtuirel lor §i a meca-
nismului serviciulm, iara nu invers i confus, precum
se gdseste In Legile anteriOre i chiar In Legea In
vigOre.
*i aceste atributiuni, Proiectul de Lege, le stabile§te
In mod general, làsãnd detaliurile de aplicarea lor,
a fi hotlirite prin Regulamental Legei. Legile, cari
de la 1883 s'aii succedat pand astd-cli, pare a cir-
conscri, Inteun cerc prea confus i prea restrAns,
atributiunile Stat-Majorului, omitand unile 0 des-
voltAnd altele, prin detaliuri §i nomenclaturi me-

www.dacoromanica.ro
 42

nite a ne pune Ltd cu Legea, In imposibilitate a li

se da urmarea si desvoltarea cuvenitil trebuintelor
neprev6clutulur.
Tot prin acest Articolul 1, s'a introdus i atri-
butium noui cari, la t6te armatele incumba Stat-Maj Ore-
lor ; :

1. La aliniatul d, s'a prevNut : Studiul Istoriel mi-

Ware a rerei studiii, pe care Legile care s'ati suc-
cedat, ca i Legea in vigOre, la nesocotit; ca i cum,
trecutul militar al acestei Teri I gloriOsele fapte rès-
boinice ale parintilor notri, n'ar avea nimic de cornun
cu noi ; ca i cum, cunoscinta acestor fapte ale tre-
cutului, nu import:a In nimic, viitorul t;i vietuirea
nearnulur Românesc ! 1).
2. La aliniatul c,Organisarea i directia inateimen-
haul militar in Armata i in c(51eolásatä pand acum
in sarcina diferitelor serviciuri, s'a concentrat Intr'o
singuril directiune a Statului-Major cum de fapt
existä pentru Inve0mOntul public al natiunei,la Mi-
nisterul Instructiunei publice pentru a se putea ast-
fel dobandi i pentru instructiunea In armata, lantu-
irea gäsitä indispensabild pentru Invetiimemtul public
al natiuner
. 3. i s'a desbrdcat cele-l-alte atributium, din Legea
In vigOre, de detaliurile i incoherenta care Lice atilt
de irnposibild regularnentarea Leger In aplicarea s'a,
mai cu sOrnà, referitor la prescriptiunea alinialului ii
din Legea In vigOre care stabilesce : cà Statul-Major,
are In atributiunile sale : «Cola bora rPa hi comancla-
mentul marilor unitati.
AcOstd prescriptiune, a produs o adeverata confu-
siune in spirite i a filcut, pe inulti sa se intrebe :

4) Vecji Nota A.
2) NAT Nota B.

www.dacoromanica.ro
 43

dacd, calitatea de Oficer de Stat-Major, 'Rite scuti in-

feriorul, de la indatoririle disciplinei si cerintele pres-
tigiulm autoritritei superiorului ; dacii, Statul-Major,
nu cum-va este un alter ego al Comandantuluf, cu
aceleasf drepturi 0 a tribufiuni. Ne indoelnic, acéstia
confusiune in spirite si acéstil dublare a comanda-
mentuluf efectiv, nu pOte avea de cat resultate fatale.
Armata, ori-care ar fi unitatea sad formatia s'a, din
cea mai veche antichitate, nu admite Colaboratori
nici chiar la grade sad forte egale, ci numai ,.,S'ef,
care prin faptul cil pOrtrt responsabilitatea actiunel
comandamentuluicomanda, la toti, cariprin fap-
tul, ca ei ad Indatorirea de a ajuta actiunea Coman-
dantuluiexecula sad dad urinarea cuvenità inten-
tiunel sefului. u L'Etat-Major, il faut le considerer
comme la pepiniere oft le General doit puiser les instru-
ments dont il se sert, comme une reunion d'officiers
dont les lumieres doivent seconder les siennes» .(Ge-
néral Jomini).
.
. t
La Arlicolul 2 din proiect, de si s'a piistrat aceiaE,4
impartire a Serviciului de Stat-Major, ca In Legea in
vigdre, insil s'ad mai simplificat si s'ad mai lamurit
denumirile divisiunilor Serviciului de Stat-Major, pen-
tru a se evita confusia de asta-01, nesciindu-se : care
este Marele Stat-Major al Annatei 0 care este Stat-
Majorul General al Armatei ; ce este Instilutul Geo-
gralic al Armatel 0 ce este Marele Stat-Major al Ar-
matet ; daca aceste doue Serviciuri de Stat-Major sunt
inglobate unul Intealtul, cum prescrie art. 1 al Regu-
lamentului Institulului geografic decretat la 13 Martie
1897 ; sad daca ele, fac parte din Serviciul de Stat-
Major al Armatei, ca doue elemente deosebite, cum
prevede Legea de Stat-Major In vigOre, la art. 2, 28
i 29.

www.dacoromanica.ro
 44

De asemenea, Ecruicia) ile de Slat-Major ale Cwnan-

da»zentelor, s'aa exprirnat In proiectul de MO, printr'o
formula mat generala spre a se evita, in regulamen-
tarea leget, impasul ce produce Legea in vignre : nes-
tiindu-se daca acésta Lege prin textul sea, a lnteles
Serviciurile de Stat-Major ale celor-l'alte Coman-
damente militare de campanieca etapele, cdile fe-
rate, etc.,deosebit de Comandamentele de unitati.
Legea In vigOre, pare a nu le coprinde ast-fel, de
ore-ce In aliniatul vltim, de sub arlicolul 2, ea
prescrie : «ca Serviciul de Stat-Major al marilor co-
«mandamente se executd de un personal de oficeri
«recrutall In aceleasi conditiuni ca oficerh Marelui
eStat-Major i compun Staturile-Majdre de Armatã,
«de Corpuri de annata, de dioizii i de detzwmente».
Diva acéstil prescriptie a Lege, in yigUre, urméza
ca Serviciurile de Stat- Major ale organelor cari con-
static Comandamentele de etape, cai ferate, etc., din
napoia armatei In campanie, sa nu se Obi constitui,
de si aceste Comandamente fac parte integranta din
organisarea judiciasa de campanie, la tate armatele
din lame, si este admisa si la noi in principia, prin
Regulamontul de mobilisare i convenita Ore-cum si
prin Inse§i Legea de Slat-Major In vim:me, la alima-
tnt c de sub art. 4.
*
# *
Arlieolul 3 al Proiectutui de lege, este un compli-
ment natural al articoluhu precedent. Prin el, se sta.-
bilesce calitatea in care functioneza titularit servi-
chirilor de Stat-Major. Acésta, umple o lacuna a Legei
In vigOre care are de resultat : ca titularil serviciu-
rilor de Stat-Major, adesea on, ei 'si iaa, sa li se daa
titlun si denumiri diferite si adesea de fantasia iar
nu legate. Asa, titularul Institutului geografic al Ar-
um i se (lice : dnd el., cz'Ind Director ; titularului

www.dacoromanica.ro
 45

*et de Stat-Major General al Armatei, i se (pee : cand,

Feful Stat-Majorului General al Armatet, cand &Pt
Marelui Stat-Major al Annatel.
In fine, tot prin acest articol 3, prevèyndu-se Di-
rectomul Marelui Stat-Major al Armatei, s'a redat ser-
viciului Marelui Stat-Major al armatei titularul ser-
viciului, prevequt prin Legea de Stat-Major din 1883
si scapat din vedere prin legea in vigOre ; titular, cu.
total indispensabil, pentru a asigura armonia de di-
rectiune i actiune a Marelui Stat-Major al Armatei.
4

Prin Arlicalul4 Proiectul de Lege stabilind, ca. au-

torilatea *efului de Stat-Major General al Armatei, sa se
intinda asupra tutulor Serviciurilor de Stat-Major, in
cat privesce indeplinirea atributiunilor speciale Ser-
viciului de Stat-Major definite la art. 1, se redà aces-
tui ,S'ef superior, adevdrata sa menire lirnitatà astacli
prin art. 13 al Regulamentulm Serviciulm interior al
Ministerului de resboiu, si prin art. 28 al Legei In vi-
górenumai la directia superiórd a Marelui Slat-Ma-
jor ; ca si cum, atribuliunile Stat-Majorulm Armatei
privesce numai pe Marele Stat-Major, nu si tOte cele-
l'alte Serviciuri de Stat-Major de la Comandamente;
ca si cum, pentru indeplinirea aceslor multiple si di-
verse atributiuni, co incumbil Statului-Major al Ar-
matei, numai MareleStat-Major, nu si totalitatea Ser-
viciurilor de Stat-Major, a nevoe de o directie su-
periCira de ansamblu ! a$eful de Slat-Major General
trelmesce ti oven infinii libera». in totul i in tóten
(Mol Lke).
#

Arlieohd 5' din Proiectul de lege, este o prevedere

care nu existd In nici una din legile anteriOre §i nici
prin Legea in vigOre ; totusi, acèsta stabilire a existat
4

www.dacoromanica.ro
 46

6re-cum prin Regulamentul Serviciulza znterior al Mi-

nisterului de Iresboiet decretat In 4891 i abrogat In
4894 ; i o Inallnim, sub diferite forme, In Regulamen-
tele In vigOre cari preyed organisarea In campanie.
Prin acest Articol 5, tOte Inspectoratele generale de
arme i serviciuri, Impreund cu cele dou'd elernente
superiOre ale Serviciului de Stat-Major al Armatei
Marele Stat-Major si Institutul Geografic sunt
a§eclate sub autoritatea §i directia superiOrd a $efu-
lui de Stat-Major General al Armatei, ast-fel cà aceste
Serviciuri generale ale Armatei, In totalitatea lor con-
stitue : Statul-Major General al Arnzatd, sad alt-
fel cps : Serviciul tie Stat-Major General al Anna-
tei ; Servicid, pe care Legea In vigOre nu'l define§te,
de Ore-ce la elaborarea ei, tOte aceste Serviciuri ge-
nerale ale armatei Inspectoratele generale de arme
si serviciuri ca §i Marele Stat-Major i Institutul Geo-
grafic se &earl deja functionand ca parte inte-
granta In Ministerul de resboiti ; i ca atari, ele In
totalitatea lor constituiati deja de §i sub o alta
forma. Seruiciul de Stat-Major general al Armatei
la Administrafia centralet a resboiului ; i ast-fel, de
.. fapt nu mai era nevoie, de cat a se da acestor ser-
viciuri generale, direclia superiórei de totalitate cu-
venit5., In persona titularului, Generalul .S'ef de Stat-
Major General al Annatei, creat, la Ministerul de
Rresboi6, prin Legea In vigOre. Dail, sub impe-
riul Regulamentului de serviciit interior al Ministe-
rului de rësboift decretat la 9 Noembrie 4891, 0 .a
unei recente dispositiuni ministeriale, totalitatea a-
cestor Serviciuri generale ce de fapt, constituiati In
Administratia centralii a r6sboiului, Serviciul de Slat-
Major General al Arrnatet, izoldndu-se Intre ele, prin
depdrtarea lor din Administratia centralii a rèsboiului,
pi scOterea lor de sub autoritatea Generalului *ef de

www.dacoromanica.ro
 47

Stat-Major General, inevitabil, ca urmare naturala a

acestel desmembrari, avem :
D'oparte, Mare le Stat-Major al Armatei, In nepu-
tinla a aduna de cat cu mari sfortiiri, *i marl per-
den de timp cunoscintele cerute cu privire chiar
la elementele primordiale indispensabile trebuintelor
de moment ale pregatirei de resboid a armatei ;
Iara de alta parte, Inspectoratele generale de anne
fi serviciurt ale Annatei, straine, de cuprinsul pre-
gatirei generale de resbohl ce se cla armatel la Ma-
role Stat-Major ; In neputinta, de a da impulsiunea 0
urmarea cuvenita cerintelor ; §it adesea, involuntar
nevoiti, sa produca urmari fatale traganin in ac-
tiune i conflicte de atributium de natura a rupe
sail a opri In loc, i pentru mult timp, cerinte ur-
gente ale pregatirei armatei pentru rOsbohl.
*i ca urmare finala, Generalul .5'ef de Stat-Major
General al Armatei, isolat: filrá Servicia de Stat-Major
General al Arrnatei, fara atributium i fära Inriurire.
*i la nand, ca consecintal naturahl, punctele de In-
trebare ploua Imprejurul Ministrului, II cople.v§te, 11
absOrbe cu totul, §i se ajunge la faptul ca : acela
care trebue s conducci trasura, o tdresce !
D'aci, o prima necesitate a prevederei Articolulta
5 ce am examinat ; adeca, constituirea la Administra-
ia centrald a resboittlui, a Statalta-Major General al
Armatei prin tote directiunile superiOre ale armatei :
Inspectoratele generale de arme i seruiciuri ;
Marele Stat-Major al annatei ;
Institutul Geografic al armatei ;
cari serviciuri, In realitate nu sunt de cat :
1. Ministerul de rdsboiii, In timp de pace, cu tota-
litatea Seroiciulta de Stat-Major general al Arrnatel ;
0 In timp de rèsbohl, cu partea teritoriald a Servi-
ciului de Stat-Major general al Arrnatei.

www.dacoromanica.ro
 48

2. Mare le Cuartier General al Comandantului de

cdpetenie al armatel In campanie, cu partea activd
a Serviciului de Stat-Major General al Armatei.
Ast-fel, directiunea centrald a armatei: la Ministerul
de Re'sboid i la Cuartierul General, gasindu-se Incre-
dintata la Capetenii cu experienta si cu autoritate,
Se are : avantagiul experienlei i acela al serviciului
mai durabil, de cat geniul unui singur orn ; si mai
cu sémil avantagiul, arrnoniei indispensabild, Intre
geniul care cornanda s,i talentele acelora cari tram-
esce a aplica conceptiunile sale. Iara actiunea Sta-
tului-Major al Armatei i aceia a Inspectoratelor Ar-
matei, mai efectiva.
Cei cari cunosc, actiunea i resultatele mecanis-
rnului actual al acestor Serviciun superiOre i acela al
Administratiei centrale a resboiului, ne Indoelnic, vor
recurthsce, In referatul Ministrului de r6sboiii din
1891, o argumentatiune temeinica In favorul indis-
pensabilei constituiri a Statului-Major General al Ar-
matei, cum se prevede la Art. 5 al Proiectului.
eSpre a pune (lice numitul referatAdministra-
«Oa Ministerulm de r6sboiii In stare de a lucra cu
continuitate si autoritate trebue :
«Ca *en superiori ai armatei, sá aiba. o Inriurire
adirecta asupra mersului afacerilor ce o privesc ; si
«prin urmare, ei trebue sa. dirijeze lucrarile si sa
«supravegheze executarea lor.
(65'eful Marelui Stat-Major al Armatei §i Inspectori
de arme sunt chemati, prin natura functiunei lor,
ff

a a exercita o parte din directiunea administrativa

«sub autoritatea Ministerului de rOsboiii ; In acest
escop, prin Regulamentul Serviciului interior al Minis-
if terului de resboiii (din 1891) s'a concentrat lucrarile

ape directiuni, cari corespund cu marile divisiuni ale

«Comandamentului, lasand fie-care directiune sub

www.dacoromanica.ro
 49

«supravegherea until General, ce va avea In acela0

«timp !,4 i supravegherea executarei dispositiunilor lu-
«ate in puterea calitafer de inspector ce posedd.
«Afard de acestea, se sirntea nevoie a se concenLra
personalul inteuna i aceiasi directiune, ast-fel ca
«principillo legilor i regulamentelor sit fie aplicate
«in acela0 setis, ori care ar Ii arma din care ace-
erul ar face parte, cam alt-fel s'ar putea intampla sit
ase (lea soluflunt diferite pentru casuri analOgeb. (11r.
()stet No. 33 Iunie 8, 1801).
In acOstd intocmire a Ministerului de resboia, &-
fa/ de Stat-Major General al Armatei, creat prin Le-
gea de Stat-Major in vigOre, de fapt CUIT1 qice Ge-
neralul Lewal arètand stabilirea de la alto armate
«poseda autoritatea necontestabild si incontestatd asu-
«pra tutulor direclianilor Ministerulut de 'esboia, lc
asupraveghiazet i asigura in tote, exacta executiune a
aintentiunilor Ministrului, precum i unifonnitatea in
«principit ea i in metOde».
*i cu Vitá acésth trebuintrt vaditd, cu tOta. acéstd
realitate a luerurilor, nu stim curn se face, ea mai
tare de cat tifite rationamentele a fost tot vechia 4i-
cètOre francesd :
On revient toujours
A ses premiers amours
caci, Incetul, cu Incetul, am vëclut, cit asta-cli, nu se
mai giisesce In Administratia Ministerului de re'sboiti,
Upeteniele Armatei :
Generalul 5'ef de Stat-Major General.
Marele Stat-Major.
Inspectoratele generale de anne i serviciurt.
Inaintea rèsboinlui, atunci cand armata era mica,
0 menitd mai mult, a ne asigura strejuirea painful-
tésed, de cat pentru a veghia fructul Incoltit din san-

www.dacoromanica.ro
 '5o

gele armatel, dincolo de Dundre, i rodit prin pa-

triotismul natiunei, atunci era pOte Indestuldtor, dacd
nu si MO, inconvenient, a se avea ca Administratie
centrala a r6sboiului, accea actuald, antebellum ; a-
cestii tendinta de a se reveni InapoT, inevitabil nate
simptome ingrijithre, mai cu semi In armatd, unde suc-
cesul In tOte stii, In a progresa tot Inainte, iard nu a
se reveni Inapoi. i aceste simptome ingrijitóre, stint
cu atAt mai de temut ast-cli, mai mult ca nici odatd,
fall" cu marea desvoltare datd puterei armatd a terei,
si fatd cu Inaltele Cdpetenii militare, cu care legiui-
rile moderne a dotat Armata i Tara :
General, $ef de Stat-Major General al Armatei ;
Generali, Inspectort de anne ;
General, Intendent al armatei ;
Generalt, Inspectorf a serviciulta sanitar ;
Generali, Comandanti, de corpurf de armatd, de di-
visii active, de divisil, de brigade de arme, de flo-
tild, etc.
Astd-cji cjic, a se transmite actiunea Ministrulm In
armatd ca In trecut, prin organe, ca acelea ale ac-
tualei Administratii centrale a rOsboiului Coloneli
.5'efi de Direqii a se cumpdni i tdrmui, prin ase-
menea organe actiunea Cdpeteniilor armatei, ne in-
doelnic, se nesocote§te Ore cum importanta princi-
piului de respect in erarchia militard. «Dans l'armee,
Ia hérarehie, du sommet a la base, forme une chaine
dont taus les anneaux sont dtroitement liee entre eux
et solidaires, d ce point que cette chaine ne peut etre
interrompue en un scut endroit sans que la Thfrarchie
tout entiêre soit Atteinte et Souffre». (General
Trochu).
Mare ;ialul Jordan (lice In acestd privin : «Une
«longue experience m'a montré que les ordres clue
«Fon donne a ses inferieurs sont des commando-

www.dacoromanica.ro
 51

«ment, tandis clue ceux que l'on envoie a ses égaux

ene sont que des négociations».
Dad). dard, se revine cu Administratia Ministeru-
lui de rèsbohl la organisarea din vechime cu Colo-
nen Sefi superiori de directittni irnportá inainte de
tOte dacift posibilitate mai este a se reveni §i
cu puterea armatit a terei, la organisarea din ye-
chime, clacd se voesce a nu se aduce prejudicii
jignitOre In ldria i acliunca comandamentului ; i mai
cu sémà, clacd se doreste a se pune caprtt durerosu-
lui spectacol, la care asistärn de cati-va am Incoa :
Celpetenn militare, activi i cu pricepere, la cari
pare sters sentimentul misiunei lor si al inaltei lor
positiuni In erarchia creatii, nemai stabilind nimic,
§i cu incetul abia mai lucrdeul ceva; cd.ci evident, sAr-
guinta la om, vine : cu mijlOcele ce i se pune la dis-
positiune, responsabilitatea creatil, asculLarea ce i se
(16, i prestigiul cu care In realitate se gdseste onorat 1).
Genevan, reputati cu vietuirea cea mai sobrd si In-
telepti comandanti, ca MinitriI In urmii, devenind :
uni, prada ntcomid sa»zsarilor §i multi victima nepri-
ceperei tinerilor teoreticiani.
Acest dureros spectacol, se vede si se resimte In
arrnatA mai mult ca la cele-l'alte Administratiuni de
Stat, thod-cd Generalii nostri, nu tot! aü stofa bar-
batului de Stat, cu totul indispensabilà Ministrului
Secretar de Stat 9.
Acestia, la Departamentul Resboiului, vin de la
trupil, de la comandamentele armatei ; pe cand, pen-
tru cele-l'alte Departamente de Stat, selectiunea se

1) «Le plein exercice de ces droits est une source d'émula-

«Lion et d'honnorable ambition, en mérne temps qu'il assure a.
(l'autorité son action et son respect». (General Preval).
2) Areqi Nola C.

www.dacoromanica.ro
 52

face printre fruntai formati la Inalta *dila de Stat

Corpurile Leg iwitóre 1).
«AssurOment, si comme le dit Fadage populaire,
a et comme j'en suis convaincu, ii faut pour etre bon
« forgeron, avoir forge tout sa vie, ii faut, pour etre
«bon Administrateur d'armee, avoir passé s'a vie tout
«entiere dans l'etude et la pratique des a fraires». (Ge-
nCral Trochu).
Lipsa acésta, de o pregatire specialet a Generalilor
no§tri, i rostul viepuirei constitutionale a Statului
impune Inca §i mai mull, organisarea Departamen-
tuba Resboialui, cum se propune prin Proleetul de
Lege de fatd; adeca, ca C(ipeteniile naturale ale Ar-
matei, set fie singurile organe prin care Ministrul de
Resboia se traumata, in armatei aclittnea sa de %Set res
ponsabil al aciminislraliei armatel. (Art. I din
Legea asupra administratiel armatel).
Departamentul resboiulut ingradit ast-fel, ca i un
Cuartier general in campanie, fiinta sa la armahi, va
ti ceia ce un Minister priceput, este pentru SLat ; ceea co
un bun Stat-Major, este pentru armata In campanie.
Ajutd, *eful daca acesta este in stare a dirigia totul prin
el Insu§i ; previne greealele i le oprege, cand *eful
n'ar avea priceperea cuvenita.
AcOsta, este cea mai sigura pazd a unei armate : pre-
stigiul autoritatei rCrnane intact ; tradi[iunile se pas-
trez §i indrumarea puterei armata a tem, i con-
tinue fitra lntrerupere §i fürã sdruncinan, cursul nor-
mal al progresultu, In folosul terel §i pentru binele
armatei.
Va resulta chiar, o insemnatet economie In Budgetul
terei, puindu-se ast-fel capet sterilci cheltueli ce acIi
necesita intretinerea izolata i insuficientil a Inspec-
') Veqf Nota D.

www.dacoromanica.ro
 53

toratelor Armatei, a Stat-MajoruluI Armatei ; i mat cri

sémd, prin faptul cd din actuala organisare a Minis-
terului de resboiii, nu va Li nevoie a se mai paslra,
de cat un fOrte restrans personal, ce va trebui com-
plectdrei Inspectoratelor generale de arme i Servi-
ciuri i organisdrel a palm serviciuri deosebiLe cu
un personal cu totul restrans :
1) Adjulantura Ministrul at,
2) Control al,
3) Contenciosul,
4) Registratura generala,
fie-care din de, cu cate un sef deosebit i un perso-
int special, constituind In totali LaLea lor Direcliunea Ad-
ntinistrativa, aeclatii sub autoritatea superiOrd a limn
oficier superior care va depinde direct de Ministru.
* *
Articolul 6, este ronstiluirea ia mic la Comanda-
mentele militare, a unui serviciii analog Administra-
tiei centrale a rèsboiului, prin elementele actuale
insdrcinate a ajuta comandamentul in actiunea sa.
AcOstd organisare, in principia, o prevede, parte
Legea de Stat-Major in vigore §i parte Legea Coman-
damentelor militare; de fapt insd, ambele aceste le-
giuin nu '0" aü gäsit aplicarea cuvenitd, de Ore-ce
diferitele organe ale comandamentului Serviciul de
Slat-Major, si Serviciurile auxiliareinsärcinate a aj ula
actiunea comandamentului, find tinute a lucra direct
0 izolat cu Comandantul, ele se gdsesc lipsite de
aratonia indispensabild actiunei comandamentului ;
iard la Stat-Majorul Comandamentelor, se are ace-
leasi inconveniente ca la Stat-Majorul Armatei. Pen-
tru a se inliitura aceste inconveniente, pdgubitOre
actiunei comandamentului, s'a admis i pentru tim-
pul de pace, ca §i in tiinp do resboin, la subordo-
narea superidrit a 8efului Serviciului de Stat-Major

www.dacoromanica.ro
 51

al Comandamentalut, t6te serviciurile auxiliare ale

comandamentului. aLe chef de l'ELat-Major doh, être
«la veritable tête de tous les services constituants,
«et grouper tons leurs efforts». (Général l3ronsart).
*
4 it

A rticolul 7, stabileste pen tru organele de Stat-Ma-

jor (Inspectoratele generale si Serviciurile auxiliare),
tit/dart serviciurilor, In aceiasi ordine de idei arOtate
canci s'a examinat Articolul 3 referitor la titularii Ser-
viciului de Stat-Major.
*
it 0

A rtieolul 8, stabileste ajutOrele irnediate ale *efilor

0 Directorilor de serviciuri i organe de Stat-Major
destinati, a rOmãnea ca titalari ai peirtei teritoriale a
Serviciurilor In timp de rèsboitl.
Credern de prisos, a mai ardta In detalia motivul
care militézd pentru acéstä prevedere, find destul
cunoscutd de toti, greutatea dacd nu si imposibilitatea,
In care se gdsesc necunoscdtorii de lucruri, de a pre-
vedea la mull. delicata i marea misiune a partit teri-
toriale a puterei arrnaht in mornente de crisd, cánd
partea activet este In campanie, in luphi cu inarnicul.
*
it it

Prin Articolul 0 al Proiectulur de Lege, s'a stabilit

principiul : ca In organisarea lor, fie-care din servi-
ciuri i organe constituind Serviciul de Stat-Major,
sit aib5, In parte, din timp de pace, ahit personalul
pa'rtii active care Insoteste armata in campanie, pre-
cum si acelea al pdrlii teritoriale care rernâne la re-
giune.
Motivul care militêsil pentru acésta prevedere s'a
ardtat destul, la Ineeputul expunerei cand s'a vorbit

www.dacoromanica.ro
 55

despre organisarea In timp de pace a Statu lui-

Major General al Armatei.
4 #

Articolul 10, constitue confirmarea pe deplin a

principiilor ardtate precedent cu ocasiunea exami-
niirei Art. 2, 3, 4, 5 §i 6 adicd :
Sa prescrie, Ca atAt in timp de pace, cdt i In timp
de resboiti : Serviciul de Stat-Major la Comandamente,
sub autoritatea Comandantului respectiv, este pentru
tote armele i serviciile singurul organ prin care sc
transrnite in armatcl actiunea de cornandament.
Iar, !..cful de Stat-Major General, exercitd acésta ac-
tiune, asupra armatei i serviciilor, in timp de pace,
sub autoritatea Ministrulur de resboiil ; iar In timp
de resboia, sub autoritatea Gomandantulur de cã-
petenie al arrnatei, ca Major-General al arrnatei In
campanie.
0 #

Articolul 11, constitute confirmarea principiulur

aretat cu ocasia examindret Articolulur 8 : Se dd., *e-
fulm de Stat-Major General al Armatei, ajutdre ime-
diate, in persona Directorultu Marelur Stat-Major si
a Directorulut Institutulur Geografic, ca Subleft de
Stat-Major general at armatei..
*i se stabilesce rostul directiunei Serviciurilor teri-
toriale de Stat-Major In timp de re'sboid.
#

Articolul 12, prescrie instituirea Comiletulai con-

sultativ de Slat-Major, care a fost prevègut in kite Le-
gile de piind acuma, i a cdrui utilitate recunoscdn-
du-se ca indispensabild, el s'a pdstrat i prin proiec-
tul de fald, cu deosebire numar: Ca acuin, el are in
sanul s611 representanti de tOte armele i serviciu-

www.dacoromanica.ro
 56

rile Armatei, chiar i pentru arma intanteriei in per-

sOna Litularultu Genera lal Inspector General de Infante-
ric, prev6clut la Art. 5 al Proiectulat de Lege ; titular,
care nu 5,;tirn curn se face, ca. nici 'mind astii-ch Inca, nu
s'a dotat armata nOstra, de §i tiut, este, cd i la noi
ca pretutindenea infanteria, i ca namer, i ca forM
i ca importantet in r 6sboia, este mull, superiOrd la
cele-falte arme ; ii ca atare, are aceia;i nevoie ca t i
cele-falte arme, de o unitate solidd, i in instruc-
tie, §i in organisare, i In vederi chiar.
Aci, chiar in sinul Statului-Major al armatei, Inspec-
torii de arm i de serviciartca atari, cunoscatort de
realitatea lucrurilorintruniti in Comitet consulta-
liv de Stat-Major, stadiazet situatia, stabilege ye-
voile §i prevede la mijlócele, cu care fie-care In urrna
ca ti'efi de Directiuni in Administratia centrald a
resboiului, sub autoritatea Ministrului va trebui a
asigura indeplinirea cerintilor constatate, i In pute-
rea calitatei ce posed ca Inspector] Generali, su-
praveghOza executarea dispositiunilor luate, pentru
a apropia armata de scopul unic la care tintesce faro.
incetare : a fi absolut gala de ri,Isbohl, in totul,
la ori-ce or6, si contra ori-cui.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II
RECRUTABEA, INTREBUINTAREA :;1 INAINTABEA
PERSONALULUI DESTINAT SERVICIULUI
DE STAT-MA1OR SI ORGANELOR DE STAT-MAJOR

Cu ceea-ce a precedat, s'a Incheiat prescriptiunile

cari constitue Capitolul I, al Proiectului de lege asu-
pra Serviciului de Stat-Major in armatii, adich, refe-
ritor la :
A tribufianile si organisarea Serviciulai de Slat-Major.
Von" trece acum, a examina mai departe, pros-
criptiunile care constitue Capilolul II al Proiectului
de Lege, care se referd la :
Reerularea, intrebuiutarea si in(' in I a rea personalalui
destinat Servicialut de Stat-Major si a organelor de
Stat-Major ce am vedut ct prevede proiectul pentru
organisarea generald a Stat-Majorului armatef.
*
Articolul 13 al Proiectului, stabileste personalul
care pOte fi Intrebuintat In serviciul de Stat-Major
Deosebirea sa, de Legea In vigOre, precum si de
Legile anteriOre, este crt acuma, se prevede nu numai
personalul oficerese ci si personalul inferior specialist
serviciulai precum sunt :
Sub-ofieeri Guarcli de Stat-Major, i .57afetele de Stat-
Major ; personal, de grade inferiOre, a diruf necesi-
tate este fOrte mull. simtita, mai en sémii, In timpul

www.dacoromanica.ro
 58

marilor manevre i In campanie ; personal care sub

diferite numiri i forme, se giisesce organisat la
tOte armatele.
Prin modul cum s'a formulat, acest articol, el se
deosibesce de stabilirea Legei In vigOre, i prin fap-
tul, c. sub acest raport, el nu intrt in amilnuntele
care ingreuiaza regulamentarea Legei.
#
Articolul 14, este un corolariu al articolului pre-
cedent 0 mai ales al articolulur 5 0 6 ce am exa-
minat In Capitolul I.
Prin acest articol, se prescrie natura personalului
ce va /1 intrebuigat la Serviciile Auxiliare, ast-fel ca
el sh corespunda specialitatei serviciului.
*
Articolul 15 al proiectului, se ocupd cu Cadrul per-
sonalului necesar Serviciului de Stat-Malor. Stabili-
rea, se deosibe0,e atat de Legea In vigOre precum
de Legile anterióre care prevede amanuntit Cadrul,
ast-fel In cat duph acele legi, Serviciul de Stat-Major,
nu se pOte desvolta dupd cerintele progresului i ale
timpului.
Prin Project, s'a lasat aceasta cum existä In ge-
neral pentru organismul Intreg al Armateila Legea
Budgetarei care prevede In fie-care an Cadrul necesar,
atat timpului de pace precum i timpului de resboift,
dupa resursele de care se va dispune i dupd nevoile
serviciului.
Proiectul de Lege, prescrie acest principia prin
textul articolului in chestiune aa In cat Regulamen-
tul, fard a e0 din lege, va putea prevede tOth orga-
nisarea Serviciului de Stat-Major, In raport cu des-
voltarea luata sari pe care o va lua Armata Ro-
mand.

www.dacoromanica.ro
 t)9

Articolile care urrnézei se ocupd cu Beerutarea

personatulai necesar Serviciulm de Stat-Major.
Nu se pune nici un obstacol aptitudinei pentru
serviciul de Stat-Major, on la ce vArstri sail grad se
va manifesto acésta, aptitudine ; ca".ci ori-cand once-
rul este admis : ca Elev la *cOla superiOrá de Res-
bead, pentru a Inveta sciinta de Stat-Major ; apoi ca
Adjutant de Stat-Major la Statul-Major General 0 la
trill* pentru a se forma In meserie ; i in fine, ca
Oficer de Stat-Major, de Indatii ce dà probe vedite
de destoinicia sa.
In aceste vederi «Proiectul de Lege» stabilesce ur-
ma.tOrele principil :
*
Prin Arlicolui 16 : *cOla superi6ril de Resboiu,
admite elevi, often din t6te armele 0 de tOte gra-
dole de la Locotenent in sus ; si ci absolventul ;c6.-
let de resboiti, destinat Serviciulin de Stat-Major, st
lie mai Antei6, intrebuintat in calitate de 0 ficer-Ad-
jutant de Slat-Major, timp de eel putin 1.2 luni la
Serviciul de Stat-Major, In lie-care din cele Wel
i

arme la trupd, un timp hotarit.

* *
Iara prin Articolu117 se stabilesce :ca Oficerul
Adjutant de Stat-Major pOLe dobandi calitatea de 0-
ficer de Stat-Major, dacä aprantisagiul rneseriei, In
slnul Statulm-Major 0 la trupd, a lost curonat de
succes la un anurne examen de capacitate.
#
ijio-datä ce oficerul urmárit ast-fel de aprOpe In
aptitudinea sa, timp de eel putin 6 ani :
2-3 ani, ca elev In *dila superiOrà de resboid.
6 luni, ca Oficer stagiar In arma sa.
30 luni, ca Oficer Adjutant de StatMajor la Serviciul

www.dacoromanica.ro
 GO

de Stat-Major *i stay iar-coinandant de unitate la cele

trei arme.
Fatd clic, de atiita indelungatd probare de aptitu-
dine, oficerul dobandind *i cualitatea de Oficer de
Stat-Major In urma unui examen de capacitate, se
impunca de sine, prevederea Artieolului 18 care
stabilesce :ca, cu calitatea de oficer de Stat-Major,
oficerul dobandesce i dreplul de a fi ma
intat la gradul dc Major conform Leg ei de
fbrii Dish a mai fi supus la
inaintare in armata
iw alt examen de capacitate.
Si acéstd prevedere a articolului, se cuvine din
done priviri :
D'oparte, ca un drept al Oficerulm de Stat-Major,
fiind-cd examenul de capacitate pentru calitatea de
oficer de Stat-Major este cu mult superior celui pen-
tru calitatea de a fi Inaintat maior.
*i de altd parte, ca ecuitate cdtre cdpitani cari, de
si u'ad trecut *cóla superiOrd de r'esboitA, neindoelnic,
pot fi bath oficeri superior! la trupd, *i devin bravi co-
mandanti la resboia. Este ne-drept laptul ce se petrece
acum : de a permite oficerilor pregiititi pentru Servi-
ciul de Stat-Major, i ca atari cu o instructiune
sUperiOrd dobAnditd in *cOla superiord de resbohl,
cu o aplicatie Ingrijitd de tOte clilele la Stat-Major
*i la cele trei arme sd concure cu Cdpitanii de la
trupd pentru gradul de Major. Faptul singur, de ex«-
mene i para-examene, la care In continua este supus
oficerul destinat Serviciulm de Stat-Major, face ca a-
costa, sd se bucure, daca nu *i de o instructiune mai
superiOrd, dard ne Indoelnic, de o obicinuintd de
examinare de care trupierul este lipsit, *i care o-
bicinuintd, este un factor de mult folos la un exa-
men de concurs.
Tot prin acest Articol se dà Oficerului de Stat-

www.dacoromanica.ro
 61

Major dreptul de a opia pentru o a1t armil ea

arinh nouli de oriffirth ; i acéstli dispositie 'V
are ratiunea sa de a fi, cad sciut este cd aptitudinea
pentru o armtica si simpatia si antipatia pentru o
persOnd sad lucruvine sail se desvoltd cu timpul
si cu imprejurtirile.
*
4 *
Artieo 19, se ocupd cu oficeri necesari Ins 11-
tutalui Geogralic i prescrie conditiunile, pe care a-
cesti oficeri trebue stt le indeplinéscd, pentru a pu-
tea fl intrebuintati in acest serviciu.
Pe oficeri cari insusesc previsiunile Articoldlui, le-
gea ii considerd cd ail calitatea de Oficeri Geograft
de Stat-Major ; calitate, de care oficerul se va bu-
cura in cariera sa milliard, .si care calitate, va servi
ca un excelent mijloc, pentru a indemna oficeri la
aceste aplicatiuni atilt de indispensabile comandan-
tului in conducerea trupelor la resbohl ; precum si
pentru a se sti oficerii propril de a putea ft intre-
buintati, in timp de pace si de resboid, la impor-
tantele lucrdri de ridic(ri tecnice 1).
*
* 4

Arlicolul 20, regulézd stagiul la trupà pe

care trebue sill aibti oficerii pentru a putea fi intro-
buintati in Serviciul de Stat-Major fie ca oficer infe-
rior, fie ca oficer superior.
Relativ la acestia din urmil, proiectul de lege, In
deosebire de legile anterióre, prescrie ca oficerul
superior, cand este dat la trupd pentru stagid, se in-
plináscà acest stagid in calitate de comandant de unitate.
S'a socotit utild acéstd prescriptiune, pentru a nu
se da: pe de o parte, alta intrebuintare oficerului de
t) Vedi Nota E.
5

www.dacoromanica.ro
 62

Stat-Major ; iar pe de alt d. parte, a inhatura ideia gre-

it.ä asupra modului de a intelege stagiul acestor
oficeri superion ; ei, find trecuti la trupa, tocrnai
pentru a exercita acésta calitate forte folositóre pen-
tru instruirea oficerului de Stat-Major, destinat a fl
cliernat, mai curénd sag mai tariliu, a exercita atri-
butiuni de inalt comandament, fie ca *et' de Stat-
Major, fie ca Comandant efectiv.
Acésta prevedere de stag if t, este cu atat mai indis-
pensabild acestor oficen la noi, unde mijlOcele fi-
nanciare i nevoile terel nu permite Statulm Roman,
ca la cele-l'alte State, a procura oficerultu .cdle reale
ale resboiuluiconcentrari de maneure periodice, ta-
bere permanente, explordri resboinice coloniale, etc.
menite a pregati oficerul pentru comandarnentul ma-
rilor unitati ; la nm mai cu séma, unde cu nevoile
de garnisOne, efectivele regimentare, ne pune in ne-
putinta de a le face manevra ca atan, abia numai
cdte-va (tile pe an.
Tot prin acest Articol s'a stabilit i dreptul ea Ofi-
cerul superior de Stat-Major sd póta opta pentru o
alta armd ca noua arma de origina daca lade-
plinesce anume conditium cerute de practica la trupd.
Acesta dispositie, de i noud cu privire la oficerii
superion, are ratiunea sea de a fi, nu numai pentru
cuvéntul ardtat mai sus la Arlicolul 18, ci i mai
cu séma, find-ca nu toti la Vita vérsta póte avea a-
gerimea corespuncletOre armei. Armata, i In spe-
cial Serviciul de Stat-Major, va ctiga. Printeo
asemenea dispositiune, se are indoitul avantagid :
d'oparte, a da Armelor, often superiori de Stat-
Major cart, Indrumarea serviciulm, agerimea fisicului
§i aptitudinea lor, '1 face nu numai proprh Servicin-
lm, dard Inca §i cu adeverat utili Armer ;
iard de alta parte, se da putinta, de a forma in

www.dacoromanica.ro
 63

meseria celor trei arme, Oficeril superiori de Stat-

Major judecati eh 1nsuesc calithtile de a indeplini
importantele functiuni de *efi de Stat-Major.
4i.
Aptieolul 21, stabilesce principiul, invers de cum
s'a inteles pAnd acuma ; el imptme *efului de Stat-
Major general indatorirea, sd se ocupe din acid cu
trimiterea la stagia a ofIcerilor destinati Serviciulm
de Stat-Major, t;i readucerea lor la Serviciul de Sta t-
Major, dune cerintele serviciulur.
Acèsta prescriptinne, are avantagiul de a nu mai
atinge amorul propriu al oficerulur precum se lntàm-
plà dupa Legea in vigOre, dupa care Lege, trecerea la
trupd a oficerului, pentru cea mai mare parte
insémna declasarea oficerului. Oficerul, trebue sal se
bucure de cea mai mare consideratiune din partea §e-
filor i acésta cere, menajarea amorului sëü propriu.
Stirnarea consideratiunei §i aceia a amorulut propria,
sunt instrumentele cu care §eful ca§tiga devotamentul
nernèsurat de mare al subalternilor sth.
Principiul stabilit prin Articolul 21, vizézd insa, nu
nurnai interesele scruiciulul, ci Inca si mai cu sOma,
instructiunea oficerului.
Sub acésta privire, la tOte armatele *eful de Stat.-
Major general al armatei are wind, liberei, :
«C'est alors seulernent qu'ils saura diriger instrue-
« tion de ses officieres de maniere a leur pennetre de
a rendre en temps de guerre de services reels» . (Ge-
néral Bronsart).
* 4,

Arlicolul 22, al proiectului de lege este o reprodu-

cere a celor prevCclute i prin Legea in vigOre. Deo-
sebirea consta nurnal, ca pentru Inaintare, se asigura
vacantele din Serviciul de Stat-Major nurnai pentru
tru oficerf de Stat-Major recunoscuti de Lege i se

www.dacoromanica.ro
 64

da dreptul acestora, a fi admii pentru Inaintare in

anume conditiuni 0 la vacantelele ivite la cele trei
arm& Utilitatea acestei dispositiuni, reese din chiar
prescriptiunea art. 17 §i 20 cari preyed cà oficerii
destinati serviciului de Stat-Major, remân indatorati
'And la cele mai Ina lte grade ale erarhiei militare,
sit faca stagiü efectiv nu nurnai la Servjciul de Stat-
Major ci i la cele trei arme.
Dispositiunea prevOdutd de project : ca in nici o altei
arma, sa servicia sci nu se facet vre-o inaintare in-
tr'un grad ore-care, inaintea oficerului de Stat-Major,
este menitd sa asigure inaintarea acestor oficeri cu
pregatiri speciale cari, de i sunt supu0 celor mai
grele incercari, astd-4i se vCd descurajati prin lipsa
de atentiune ce ii s'a dat tot-d'a-una-0 mai cu sCmit
a da, oficerilor In genere, indemnul cuvenit pentru
a se distinge printr'o instructiune superiOra.
Ultimul aliniat al articolului, ca oficerii de Stat-
Major, sit ocupe rend dupd verhime intre dinii, in ea-
pal tabloulut de inaintare al annei saü. serviciulut
respectiv, era neaparat necesar de a figura in Lege
pentru a face ca oficerul de Stat-Major, apt serviciu-
lui, sit fie obligat de a'0 alterna cariera sa, Intro
Serviciul Ia trupd i Serviciul de Stat-Major ; alternare,
cu totul indispensabila pentru forrnarea continua a
Oficerului de Stat-Major.
Intregul articol, constitue o dispositiune nou6 care
pand aci nu a figurat in nici o lege, de i se vede
adoptata In armatele europene, i de i necesitatea
lui era fOrte mult sitntita 0 la noi, in interesul re-
crutarei i Intretinerei la curent cu afacerile servi-
ciului pe oficeri de Stat-Major.
Articolul 23 V 24 regulCza inaintarea Oficerilor
Geografi 0 a Oficerilor Adjutanci. de Stat-Major.

www.dacoromanica.ro
 05

Primul articol (23), este reproducerea dispositiunel

ce prevecle i Legea de Stat-Major In vigOre §i care
este o clispositiune fericita, menita a da buni oficeri
necesari Institutului Geografic i armatel; caci In de-
flnitiv, ei devin excelenti oficeri de rOsboiii, nu nu-
mai ca oficeri cornbatanti ; ci Inca, cu totul indispen-
sabili la rOsbord, In diferitele recunOsceri de posi-
tiuni, pe langa oficerif de Stat-Major i Cornanda-
mente 1).

Dispositiunile Articolul 24, sunt o consecintli na-

turala a prevederilor proiectului de lege care pres-
crie inflintarea Oficerilor Adjutanti de Stat-Major, fOrte
utili serviciului, pe care legea in vigOre 'I ia din-
tre combatanti sail asimilati ca atapti la Serviciul
de Stat-Major fdra s5. aibd nici o pregatire prealabila
pentru acest servicia.
Proiectul de lege de fata, prevNénd acésta, Impli-
nesce o lacuna din cele mai insemnate, de Ore-ce
toti aces,t1 Oficeri Adjutanti de Stat-Major, luati Im-
preund, constitue Adjutantura de Stat-Major pe care
o recunOsce ca utila i Legea In vigOre, Insa Fara
un personal cu o pregatire proprie serviciului ; a§a
In cat astalf, Legea sub acest raport, nu s'a aplicat
§i Ord sarcina aces tui Servicia, de adjutanturet este
Indeplinit sad de oficerf detapti de la trupd, sad
de dare oficeri de Stat-Major In dauna corpurilor de
trupa i a lucrarilor de Stat-Major.
* It
Articolul 25, al proiectului prevede infiintarea pe
langa *cOla superiOra de ROsboiii a unei Sectiuni de
Guarcli de Stat-Major pentru pregatirea personalului
inferior necesar Serviciului de Stat-Major ca Sub-ofi-
1) Veal Nota. F.

www.dacoromanica.ro
 66

ceri Guarcli de Stat-Major, ast-fel ca toll acWia, sd

pricépd limba Statului-Major.
Acéstd pregdtire, este atat de evidentd In cat s'a sim-
tit chiar de pe la Inceputul secolului trebuinta ei ; tre-
buinta pe care Napoleon cel Mare o recunoscea ca ab
solut indispensabild ; i aqi, ea se gdsesce introdusd
la tOte armatele europene sub diferite forme0 numiri.

Articolul 26, stabilesce formarea Guarclilor spe-

ciali i pentru cele-l'alte arme §i serviciuri Sub-
oficeriGuarcli : de Geniet, de Arlilerie 0 de Inten-
denlet, cari exist astd-cli, Insd fard sh fie coprin0
Inteun text expres de lege.
Ultimul aliniat al acestui articol, prevede creiarea
si a unei Trupe de .5'tafete de Stat-Major pe langa re-
gimentele permanente de cavalerie.
AcOsta prevedere a proiectului, este atat de mull
simita astiky, in cat tOte armatele 'II ail Infiintat
acest servicia.
La noi, trebuinta se simte fOrte mull, §i nu pentru
Intaia Ord, ne-a fost dat sd vedem cum in manevre
dese-ori Oficerul de Stat-Major, este obligat a merge
singur acolo unde ar putea Intrebuinta *tafete.
4. * it
Articolul 27, coprinde dispositiunile necesare
pen tru admiterea gradelor inferiore in Serviciul de Gu-
ar(J i de $tafete de Stat-Major, ast-fel cá aceste ser-
viciuri sd. fie cat mai bine asigurate.
4, 4,

Articolul 28, prescrie Regulamentarea Legei ; dis-

positiune, care precum §tim este absolut indispensa-
Jilá pentru aplicarea intelepta a unei Legi.

www.dacoromanica.ro
 C APITOLUL III
DISPOSITIUNI GENERALE §I TRANSITORII
Am vèclut principiile generatóre i consecintele ne-
cesare ale organisciret Statulta-Major cum prevede
Proiectut de Lege de fatrt. Rèmane acurn, sä exami-
ndm i prevederile speciale ale functionclret imediate
a Serviciului ; adicd, cu privire la Regulamentarect de
aplicare imediatA a Legei, utilisdnd cu folos elemen-
tele de earl dispunem pentru moment.
4, * it
Articolul 2 9, al Proiectului de Lege prevede mai
ntEiü: ca actualii absolventi al 5'cólet superiOre de Re3-
bohl, locotenenti saü capitani, earl n'afi stagiul la trupd
sd fie trecuti la trupd ; iar eel cart se gdsesc In condi-
tiuni de a fi chemati In Serviciul de Stat-Major, vor fi
admisi Adjutanti de Stat-Major i tinuti a respunde pe
deplin conditiunilor Legei, pentru a se bucura de avan-
tagele ce ea acordd tutulor absolventilor *Mei supe-
riOre de rèsboid, din tail si din streindtate, si mai In
special, oficerilor destinati a dobandi calitatea de 0-
ficeri de Stat-Major.
4, 4,

Articolul 30, este o necesitate de ecuitate, dacrt nu

pi irnpusd chiar, prin trebuintele de moment. El, re-
cunOsce cualitatea de oficer de Stat-Major oficerilor
brevetati prin legiuirile anteriOre. Nu se admite Insd,

www.dacoromanica.ro
 68

sub nici o forma §i pentru nimeni In armata tithil

de Breve tat, admis de cati-va ant In Francia, intro-
dus la not cu legiuirea din 1883, 0 cunoscut de ye-
curl In tote limbile 0 la tOte natiunile, en particula
de furnisor. Armata, va avea Dficeril sdi de Stat-Major,
cum are 0 Oficerii sdi de Infanterie, de Artilerie, 011-
ceri de Intendentd, etc.
4, 4,

Articolul 31, prescrie Ingdduirea ca sa se intrebu-

inteze, In Serviciul de Stat-Major, in cas de lipsd,
oficeri cari nu satisfac conditiunilor generale ale legei;
acOsta Insa, numai pitnä la complectarea personalu-
lui de Stat-Major. Prin acest articol, se recunOs,te
brevetul §i prin urmare calitatea de Oficer de Stat-
Major, oficerilor inferiori §i superiori cart '1 ad do-
bAndit In conditiunile Legei din 1883 modificat in 1881
0 de care fusese deposedap; prin Legea de Stat-Major
din 1895. AcCsta insa, numai dupa propunerea no-
minald a *efului de Stat-Major general al Armatei,
basatA pe alegerea Comitetului consultativ de Stat-
Major .0 in conditiunile fixate prin Regularnentul
Legei.
4E *

Articolul 32, coprinde prescriptiunea forte nece-

sara : ca In timp de rCsboid, ori-ce restrictiune irnpusa
prin legea de Stat-Major In timp de pace se lnceteze.
AcCsta prescriptiune, care a figurat In Legea din 1883
modificata In 1894, a fost Inlaturatd din legea din
1895, ceea-ce probabil a fost o ornisiune produsa mai
mutt din erOre de cat intentionat; cad este cu nepu-
i inta de admis, cã legiuitorul ar fi avut intentiunea
de a pune pe Comandantul suprem In timp de res-
boid, In critica situatiune de a cdlca legea, lucru ine-

www.dacoromanica.ro
 69

vitabil, de ore-ce serviciul In acest cas, este cornan-

dat fOrte mult de imprejurári.
# * It
Arlicolul 33 0 34, sunt dispositiuni comune
ori-ciirei legi. Prin ele, se prevede pe de o parte, abro-
garea dispositiunilor anteriOre §i contrarh Legel ; iar
pe de altà parte, Regulamentarea Legei, care sit des-
volte Legea, in tOte amgnuntele sale, spre a'i face cu
putinta aplicarea in practica de tOte oilele.

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI ACTE JUSTIFICATIVE
REFERIT6RE LA

EXPUNEREA DE MOTIVE
A

PROECTULUI DE LECE
ASIJPRA

SERVICIULUI DE STAT-MAJOR

www.dacoromanica.ro
 NOTA A.---Pagina 42.

INSEMNATATEA MILITARA A ISTORIE! TRI

eCet este de uUl, o Athenient, cdt este de bine
ea avea archive publice I Aci, serisurile reman
a§i nu se schimb dupe capriciul opiniunele.
ESCIIINE
Discurs contra 1u Ctcsiphon

eChercher ft tirer de l'étude de l'histoire mi-

elitaire les principes qui doivent regler la con-
eduite des troupes avant et pendant le combat,
get arriver sur co point a des conclusions per-
esonelles et spontances.
a 11 ne s'agit plus la d'une science auxillare,
ed'un moyen pour atteindre au but qu'on se pro-
epose, mais bien de ce but lui memo, couronne-
intent des etudes et de l'expérience milttairess.
BRONSAAT

«Nu este Insd nurnai perfecto cunoscintd a terenu-

lui si a lucrurilor, care luminézd pe Comandant in
conducerea operatiunilor r6sboiului. «Ordond.,scria
«Napoleon 1 Ministrului de Rèsbohl la 27 Martie 4815
«In ajunul când se pregiltea sà dea o noud loviturd
«sfmtei AlianteOrdond, sá mi-se Med o relatie de mo-
edul cum s'a apdrat frontiera de Est a Franciel In cele-
«Valle campanii. Mi se va supune care a fost resul-
tatiiI operathmilor combinate ale armatelor de Mo-

www.dacoromanica.ro
 74

«sela i de Rin, ce positiuni au trebuit sil lea aceste

(armate spre a'0 combina miciIri1e lor 1)»
*i mai In urma Napoleon III, prescria generalilor
sei : «suvenirul obstacolelor invinse, pericolele Inla-
«birate, irnperfectiunile semnalate, sh revie adesea
«in memoria nostra ; chci, pentru tot omul de res-
((bola', suvenirul este sciinta Insu§i» 9).
Reul, ce nesocotinta acestul adevOr a causat Fran-
ciei in urma, este indiscutabil. Imperatul insui, prin
Insemnatele sale scrieri din exil, sa plange, 0 cu
dansul lumea Intrégh, este de acord a recunósce: ch
desastrele recente ce ail sgucluit pana in temelii na-
tiunea francestl, In mare parte, se datorez faptului :
ci lurnea militara n'a tinut séma de evenimentele mi-
Mare Implinite, aft nesocoiit faptele militare tre-
cute.
In cestiuni de economie politica, de gospoddrie do-
mestica saft sociala ; in practica diferitelor ramuri
ale sciintel ; cu un cuvént : in aplicatia tuturor en-
noscintelor ce tind a preghti prosperitatea i fericirea
unet natiuni, este permis, impus chiar, ca naliunile,
Ca i indiviçlii, sä caute a imprumuta, una de la alta,
inovatiunilelmplinite, ffind-ca progresul esle o opera
gigantica, nu de talia unei singure natiuni, ori cat de
mare, avuth i inteligenta ar fi ea, ci a tuturor : pro-
gresul apartine tuturora, i toti apartin lui.
In cestiuni Irish, de educatie civich, de organisare
publica, i mai cu sérna de aphrare nationahl, na-
tiunea care va nesocoti evenimentele militare isto-
1) Napoleon I. Correspondance T. V. S5. nu st trócit cu vederea,
eft Napoleon nu a nesocotit folOsele ce pOte trage din cunoscinVt
evenirnentelor militare petrecute In trecut, chiar atuncT cAnd
avea cea maT mare experienth de reisboirl, ce un om 'Rite avea.
2) Discours de l'Empereur Napoleon III aux generaux de Far-
InOe d'Italie reunis au palais de Tuileries, le 14 Aocit '1850.

www.dacoromanica.ro
 75

rice, traditiile antice, si srt va lasa cdIduzei numai en

coca cc srt practicd la cutare natiunc, sag s'a pre-
scris de cutare eroti a lumot, sau s'a jis de cutare
scriitor In cutare tard si la cutare limp, Sc trudesce
mull si nu va face nialiC folositor, nimic stabil.
AcOsta provine, mai inteigl, tiind-cd tOte natiunile ca
si tOte terilo, nu sunt de acciasi talie, nu ail aceiasi
conformatie ; si al doilea, flind-crt aceste deosebiri,
Intro natium i ten, nu sunt opere omenesti, ci ale
naturei; si nimeni altul, nu le pOte face sd dispard
pentru a se Implini ijisa evangelistului :
ffIC) turmä i lin piistor»
Jomini, acest mare fllosof militar, vOciOnd mania
cc aft, mai cu sém Statele mici, de a imita mai
mull pe strOini de eta a diuta inveteiminte salutare
in propria lor Istorie, caracterigt pericolul 0 sem-
nelézd acésta, prin urmetOrea sentintti tragicd:
«La nation qui adopterait les moeurs de la cite
«de Londres, ou de la Bourse de Paris serait tot oft
((lard la proic de ses voisinsp 1).
Evenimentcle militare istorice, traditielc antice de
care o natiune este ereditard, fac mai mull de ju-
metate situatia sa : ele sunt elocinta irresistibilà, cu_
vOntul care trtreste, gestul care ridicd, privirea care
electrisezd, si exemplul care Invatrt co trebuesce sä
facem pe viitor.
Romemia trecuth ii Romania presentii sunt
cei doi factori ai ecuatiunei de existentd nationald al
cdrui termen necunoscut ce se cautd, este Ranni
nia viittire.
In cliva cand se va aduna, coordona si grupa tótri
sullarea acestei natium, i cand ea va fi studiatd in
1) Rimini. La eampagne de 1865 et la nouvelle strategic.

www.dacoromanica.ro
 76

colile mistre intocrnai ca aceia a Greciei, Romei,

Germanic'', Franciei, etc. «se va vedea, cum 4ice
«Balcescu, ca. In acele veacuri ce le numim barbare,
«parinti no0ri, adoptasera nisce institutiuni Interne-
«iate pe nisce principiuri pe care pub1ici0ii no0ri
«de acurn ai Europei lurninate, le gdsesce de cele
«mai rationaleD 4).
Atunci Inca, Calugareni, 116sboeni, Cozminul vor
lua loc In memoria Ornenilor, alaturi de tot ceia-ce
re'sbOiele celor-l-alte natiuni oferd mai glorios. Ala-
turf de Thermopile le Greciei, se va avea Calugareni,
Resboeni, Cozminul Romaniei ; alaturi de Fabiu al
Rornel i Leonida al Greciei, se va avea Dan al 3-lea,
Vlad Tepe, Radu de la Afumati, *erban Ma-
tei t-ia, Petro Rare0ii, Ion Cumplitul, Alexandra
cel bun, etc ; alaturi de Cesarii Romei, Germaniei
ai Franciei, se va avea Mircea, *tefan Mihaiii care
cu o "nand apuca Balcanii i cu cea-l-alta Tissa, pen-
tru a face din acesta Dacie desmembrata, o Romanie
tare §i ternerard.
Acesta, este singurul mijloc de a surprinde secretele
timpurilor. Geniul nostru ast-fel luminat, noi nu vorn
mai pribegi pe la straini, nici vom mai ovai, ci vom
termina a face ca parintii acestei tdri : mari incruri
prin putine mijlOce.
Nernuritorul Bilicescu, aratand Natiunei, cat de u-
tila. este Istoria Terel, pentru a ne calauzi atat in
timp de pace cat i In chle de restri0e Oice :
(Omul, care ar aduna i coordona traditiile antice
«ar aduce cel mai mare serviciii patriei mistreh 2).
Ceia-ce ast-fel, nemuritorul Balcescu credea de forta

') BMcescu. Puterea militarä si Arta Militaril la RorniinI, pa-

gina 15.
2) Bracescu. Uvragiti citat, p. 15,

www.dacoromanica.ro
 77

unui singur orn, cat este de sperat acli a o implini un

personal nurneros i luminat, ca Oficerii din Serviciul
de Stat-Major al Armatei ; i cu tOte acestea, trebue
sii o constatiirncu multh meihnirecd, pe acest re-
rOm, nu s'a Mcut nimic ; cd, In organisarea Servi-
eiuliti de Stat-Major, nu se prevede, ca la tOte cele-
l'alte armate, o sectiune istorial !
(«Caletorif de Stat-MajorA de Generalul C. I. Bril-
liant.).

www.dacoromanica.ro
 NOTA B. Pagina 42.

TREBUINTA UNEI DIRECTII SUPERIORE A INVETA-

MANTULUI IN ARMATA

Inainte ca actuala Sc6 la de Oficeri srt fi fost inutata

la Ia.i i in urrna readusa la Ducuresci, multi din
absolventii acestei *dile militara, printeo pregatire
de cate-va loaf, art fost admii prin concurs la *cOla
Politecnica .5i la *cOla de Stat-Major din Paris ; acum,
chiar absolventilor Sc Om de aplicalie de Arti let* fi
Geniü, le trebue am de o pregatire speciala pentru
a putea concura la admiterea In *cOlele din strai-
natate §i la &Ola de r6sboiii din Tara.
D'asernenea, trebuesce pregatire speciala, pentru
admiterea absolventilor de la &ólele de fit de milituri
la *dila de oficen i la *dila politecnicil a *cOlei de
aplicatie ; i din *cOlele regimentare in *dila de
Olken.
Acest regres regretabil, sa nu fie Ore o consecintã
fatala, a lipsei de o directiune superiOril a InvOtamin-
tului in armata ? Daca cand armata, n'avea de cat
o singura *cOla militara, s'a gasit nevoie ca invetil-
mOntul in cOlà sa fie a§eclat sub clirectia irnediata
a unei Eforit acurn, cu marea desvoltare data Inv&
tamOntului In armata, cu mat mult cuvOnt se impune
trebuinta, ca totalitatea invetamOntului in armata, sa

www.dacoromanica.ro
 80

fie a§erjatá sub directia superiOrá a Statului-Major

General al Armatei.
Supun aceste fapte, la meditatia acelora la earl in-
cumbil nobila sarcina de a da indrurnarea cuvenith
Invetdméntului In armatà.

www.dacoromanica.ro
 NOTA C. Pagina 51.
TREBUINTA DE SIMPLICITATE ;I DE STABILITATE
IN RFGULE
aline armêe dolt dire une machine solids
aet simple qu'un ouvrier ordinaire puisse re-
sparer et entretenira.
(General MORAND).

Cu o alta ocasiune, s'a 4is ca : «Nor, In ard6-

area de a Intari mai curAnd organisrnul militar re-
«noim, mai mult de cat naliunile bdtrine din Occi-
((dent, Iegislatia nOstra ; adesea, chiar §i In pärtile
fundarnentale ale edificiului militar de §i prin
enatura lor acestea, ar parea destinate la o mai
aindelungatä stabilitateD 1).
Ne Indoelnic, aceste inovatiuni i renovatiuni, au
fost imaginate de barbati lurninati ; nu Insa toti au
avut §i stofa anului de Stat 2). Ace§tia, In ardOrea
lor de perfectionare, ad observat gre§it trebuintele
situatjunei §i au profitat reu de lectiunile trecutului ;
sau Inca, influentati de mania tinerilor teoreticienipa-
eflevista Infanterids No. 1. pag. 6.
2) «Studiul jurisprudentei omenesci, nu este suficient pentru a
(donna Oniul de Slat ; cei cafi se destin in acest scop, este ne-
wesar a se da la studiul ordinulul natural cel mai avantagios (5-
«menilor grupat,T. Este inc& necesar, ca cunoscintele practice §i
duminóse ce natura le dobAndesce prin reflexiuni i experienta
esd fie reunite la sciinta general& de guvernare, ast-fel ea auto-
«ritatea superiOrd tot-d'a-una luminatä prin evident& se institue
«role mai hune legi». Quesnay. MAXIME. 2-me.

www.dacoromanica.ro
 sa

ionati de teoriele In renume §i la modal ad cedat

cu atata grabd, In cat discutia luminatóre n'a putut
avea loc 4); curând Insd, aplicarea puind la ivéld reul ;
ele, aü fost aruncate cum ad fost adoptate, si s'a
creat, i se continua i astii-di, a lucra allele.
«Monitorul Ostec», acéstil redutabilii colectiune de
37 man volume, este o probil sdrobitóre de mo-
I)ilila te i complicayunea wqiiméntului nos-
tril militar. Legile, Regulamentele, Decisiunile, unele
abrogate In Intregimea lor, allele abrogate in pane ;
unele flu incii abrogate, dar cddute prin forta luau-
rilor in nesocotinth ; altele in fine, in plin exerci(iii ;
nouile explicând, complectand, saft contraridnd ye-
chile, se succed, se grdmddesc si se lovesc ast-fel ca
cei chemati a asigura aplicarea lor, continiti se gd-
sese nevoiti a invoca autoritatea ministeriala si a't
cere o decisinne care Inscrisa in cartea regulelor
«Monitorul (Ala» adaugil, un nod comentar la gra-
flittimada do comentarii can deja ingreuiazd mecanis-
miii organisinuhu militar.
Ast putea cita numerOse si sdrobitOre exemple.
De astä datd Insii, me multumesc numai a supunela
meditatia bdrbatilor cut credinte neströmutate i can,
Cu dragoste pentru annatii, cant adeverul i '1 arata
mobilitatea, datil de la rOsboiti in-coa, numm la eke-
va din principalele aedeminte organice ale editicia--
lut militar :
Posiya Oficerilor in armalii, cu : cinci leyl
numai In curs de 17 am Legen din '1878, 1883,
4887, 1891, 4896, i cu o a tésea in perspectivd,
votatii (be cure,nd in Senat ; si cu einci Reunite-
mente, din : 4878, 4881, 4888, 4894 §i 4896 !
Inainlarea in armaln, cu : alte palm legi
1) A se vedea Not« D.

www.dacoromanica.ro
 83

numai in curs de 46 ani Legea din 1880, 18834

1881, 1896 (votatil anul trecut de Senat), §i cu o a
eincea In perspectivii, depusii de curand In discu-
tia Senatului ; si
cu. niel un Regulament de re-
gulamentare a Legilor !
Solda si indemnitatea in armatii, cu patru
legi numai In curs de 45 amLegea din 1880, '1881,
-1891 0 1896 ; i cu patru Regulamente, din :
4880, 4881, 1891 0 1890 !
Serrviciul de Stat-Major in armath, cu trei
legi in curs de 42 anf.Legea din 1883, 1881 i 1895 ;
cu abia un Regulament din 1891 pentru regu-
lamentarea Legel din 4883 !
Servieiul interior al Ministrulul de Ms-
holt), cu einel Regulamente numai In curs de 8
ani Regulamentul din : 4889, 4891, 4894 Aprilie 22,
4891 Noembrie In 2 0 cel din anul curent 1897.
Regulamente, cari, nici unul nu este regula-
mentarea vre-unei Legil); etc. etc.
Oprind aci indrumarea aeclOmintelor nOstre mili-
tare, rostul lor, ne aratd destule Invètdminte, curiOse
dacit nu 0 6re-cum ingrijitOre ; cad In fapt :
Acest mic cronolog, considerat: in suma anilor de
indrumare, nu gásim pentru fie-care a§eclOmOnt, o
vietuire, nicf chiar aceia de patru anf, cat durata
legala de legislatiune a Corpurilor LegiuitOre ; ci la
multe din ele, abia cale un an de vietuire efectiva ;
0 la nude, abia cat fiinta autorilor lor, ca titulari la
Departamentul rOsboiului ; iarii studiate in alcii-
tuirea lor, nu in tOte aceste ae0Ominte se vede me-
ditatia perfectionamentului ; ci adese-ori, un resultat
cu adevOrat curios : acela, ca in curs numai de calf-

1) Organizarea, tutulor celor-l'alte Departamente de Stat, este

stabilitti prin a-nume Legi.

www.dacoromanica.ro
 84

va ani In curs chiar de cate-va luni relncepan-

du-se cu bunä credinta experientele deja judecate,
adese-ori condemnate prin o lungd. practicd, ea g
cum ele ar Ii cu totul foul.
In acest curent de perfectionare : de a face, de a
desface 0 de a reface regulele in armath, se perde
Insd, nu numal stabilitatea, ci se perde Inca, §i
simplicitatea. Este ast-fel urgenta, a se pune sta-
vila cuvenita acestui curent de perfectionare, care
pare a nu fi nici o data satisfilcut 1). Trebuesce a
simplifica regulele, a le coordona §i a le readuce la
unitatea de doctrinh ; a simplifica mificicele,
a le coordona §i a le readuce la unitatea de exe-
cutiune.

I) «POte sa avern alta data ocasiunea sa Iuminàw §i acestii ces-

«tiune, sa vedem, daca este putinp sa ne lecuim de Basta bola
onoua, bela de a face legi multe cat de multe qi lira tendinta.
«Ea, In decursul vietei mete de om politic, am admirat putcrea
«de rabdare a poporuluI roman, cad in pntine tarl din Europa
us'aii facnt mal multe legi si s'aii schimbat mai multe ca la noi.
«Arn ajuns, d-lor ca meritul unui guvern sa se reduca la canti-
«tatea Proiectelor de Legt pe care le presintao. P. AIMELIAN.
(Discurs ;inut in Camera in Decembrie 1897).

www.dacoromanica.ro
 NOTA D. Pagina 52.

TREBUINTA DE A SE INCURAJA PUI3LICITATEA

MILITARX

Acela care face rai are ordre

de lumina».
(Evan geliul).

Constilutiunea Terei garantOzd :

eligibilitalea pentru Senat a Generalilor in
activitate de serviciii; si
libertatea euventului pentru tot).
totusi, de la o vreme in-coa se manifestil ten-
dinte curiOse, dad. nu .si IngrijitOre :
La Senat, nu se vede Senator, de cat Generalul ti-
tular la Departarnentul rèsboiului ;
Pressa, anunta urbi et orbi : ca sigurd, scirea
«ca la t Ianuarie viitor va apare o Revistii, militard
«oficiale t scopul acester reviste, va fi redueerea
sari disparitia Revistelor actualeh. (Ecoul Arinatel
No. 25).
Curiosul este, cä aceste ider se agitti, si ca credo
la Nirbati autorisati.
Ca si cum Senatul, ca Inalt Corp Legiuitor, n'ar
avoa nevue de cfit de vederi, ofieiale, IMAM a so
mina intru acele multiple intocmiri organici, do a:;:(-

www.dacoromanica.ro
 SG

qeminte militare, Cu care dotOzil tera, mai la fie-care

sesiune
Ca si cum, n'ar fi de nici un folos Cdpetenielor ar-
matei, invetilmOntul de Stat co so practicd, In Sena-
tul Terei, ca intr'o Inaltd .5.ccild de Stat.
Ca si cum, lumina In ale armatei, póte fi indestu-
Idtóre numai prin o licdrire a unui singur far, mai cu
s6rnd. cand acest far, ca &vista ofici«10, so gdsesce
in prealabil regulatd, printeo anurnitii. ordonantare
oficiahi ; i ca atare, interesantd dacd nu si t-ceva.
*
Cu o anä ocasiune, vom incerca a face sa se.vadd,
tememicia primulut principiu al legiuirei nOstre mo-
derneeligibilitatea pentru Senat a Generalilor in acti-
vi1ate-0 mai cu-semd, tememicia stravechiulm privi-
legiu al Ostei : Unul din cele mai de c6petenie pri-
«vilegiuri ale os,Lenilorspune Cronicanla Romani
«erea, ca Cdpeteniele Ostel sd fie de drept nuidulart,
(au Sfatului doninese 0 al Adandrilor nationale». (BM-
eeRca).
De almintrelea, rostul acestei legiuiri se 'Jae lesne
vedea, de Indatil ce ne ddrn putind sémil, de marea
diferentd, in rostul activitdtei la Departamentul res-
boinlin, a celor dom parlamentaristi ton Brätianu
gi Ion Florescu i al urmasilor acestora, luati di-
rect de la comandamentele militare.
Dard sä läsdm lic, acésta pentru o altà ocasiune,
sa Incercdm acum, sä facem sà se vadd netemei-
nicia argumentatiunei ce se invOcii, contra celui de
al doilea principiu constitutional : lihertalea eu-
v6ntului in ale armatei.
# 4,

4Monitorul ()stet» acéstd redutabihi. colectiune in 37

man volume de legislatie milliard, este o probd sdro-

www.dacoromanica.ro
 87

bitOre de mobilitatea vederilor nOstre de directie In

afacerile militare. i acésta, nu se pOte imputa ni-
mainui, mai cu séma, pentru epoca de transitiune cc
am traversat, §i mai avem Inca pentru mull timp a
percurge ; cam, cum clice aforismul: Nimic ce tine de
om nu, este perfect, ci in continua succeptibil a se per-
fectiona. Acésta, ca elect al progresului i al Impre-
jurarilor.
Aceste continue ludreplan i perfectionan de al-
catuin In fiinta gruparilor omene§ti armata, der,
societate, natiune, etc. nu insa, tot-d'a-una pot ti
opera unei singure persone, on cat de superidra va
fi, §i on cat de sus va fi atiecjata; este indispensabil,
mai cu séma, se aiba cine-va, o perfecta cunoscinla :
de imperfectiunile vadite §i de trebuinHe reale, isvo-
rite cu prilegiul aplicdrei alcatuirei s;i cu indruma-
rea progresulm i al imprejurarilor.
Ne lndoelnic, in acésta privire, organismul mili tar, se
presintd exceptional favorabil pentru armata. Calea c-
rarhicd, este permanent deschisd tutulora, pentru
presenta, vederile impuse prin natura lucrurilor, la
aprecierea celui indreptatit a prevedea la nevoile ar-
matei. Nu insä on cm este comod, a se lumina ast-
fel intra micros. Pentru a vedea quid deceat, quid non I),
este indisponsabil, ca cine-va se renunte la opiniunile
ce le are deja. i acésta cue, nu'i u;or, cam cum cu
mult cuvént observd de Segar : omul prin obicinuinta,
«dobandesce sad binele sad reul, o blind sail rea apli-
«care ; i daca o data le-a dobandit, nimic nu este
«mai gred de cat a face sii dispard urma lor»
D'aceia, regimul constitutional a ridicat acji, vechia
axioma : vox populi, vox Dei, ca arLicol de lege in vie-

') oCcca cc este bun, ceca cc ctte muo.

aGalcrie morale et politiquen.

www.dacoromanica.ro
 88

tuirea modernd. Opiniunea publica, are avantagiul ra-

tiunei, mai solidd i mai durabild de cat geniul unui
singur om.
Intreg volurnul Revistei Infanteriei» nu 'mi ar fi
de ajuns, pentru a cita Imbundtatirile aduse regimu-
lui militar, §i a areta proiectele de a§epminte mi-
litare rèrnase In cartOnele Corpurilor LegiuitOre, nu-
mai gratie judecdtei Opiniunel publice, pusä In
eviclentai de cati-va ani incoa de presa milliard.
Principiul, de a considera ca 'June numai vede-
rile *efului, nu este mai putin periculos de cat sis-
ternul, cä tOte afacerilemici, rnijlocii i marisd se
gramddéscd la centrul guvernamental pentru a do-
bandi o solutiune. Atunci, punctele de Intrebare ploud
imprejurul Ministrului, II cople§eFe, II absórbe cu
totul, §i se ajunge la faptul cd acela care Ire-
bue sa conducd treisura o tdrege ; lard la armatd, de-
positarii autoritater In diferitele grade, ne mai find
ast-fel tintlii a angaja responsabilitatea lor, toti peal
obicinuirga de a statua, §i curand toti perd §i obici-
nuinta de a studia afacerile, cad este Invederat, Ca
acest studid nu este atentiv de cat in mèsura res-
ponsabilitatei creatd.
Nu se pOte imagina un sistem mai contrar unita-
tei, desvoltdrei i soliditatei directiunei afacerilor ;
mai contrar educatiunei oficerilor, valOrei lor, dem-
nitdtei i prestigiului lor.
Indatorirea ast-fel, ca oficierii sa supund la jude-
cata opiniunei publice vederile lor asupra alcatuirei
regimului militar Legi, Regulamente, decisiuni,
etc.nu pOtecurn unit prelindesd lovèscrt presti-
giul autoritatei ; ci sã foloséscd i autoritatea Insil§i,
t;i armata, luminand judecata i la uni, §i la alti.
pic indatorire, cam libertatea cuventului acordatd
de Constitutiunea Torei ca privilegiu cetatianului, pen-

www.dacoromanica.ro
 89

tni militari devine Indatorire ; 5i militarul, care lip-

sesce de la datoria de a Indeplini indatoririle Levi,
lipsesce la Insu0 respectul a.edem6ntului fundamen-
tal al arrnatei : disciplina militard.
Pentru ca insa, aceste discvliunt publice, si fie fer-
tile i s dea rOdele dorite, irnporta ptind la cel mai
Malt grad, ca sub nici un cuve,nt sa nu se pérda din
vedere principiul stabilit credo de publicitate al 'Jlc-
vistel Infanteriei» ; adeca, ca talmacirea publica en-
venita, pentru stabilirea rationala a regirnului mi-
litar, sà fie fricuta cu tOte Ingradirile cerute de de-
ferenta i demnitate, Intru tOte i pentru toti ; caci,
cum se cjicea atunci In profesiunea de credinta a Re-
vistei Infanteriei, sa nu perdern din vedere ratiunea
marelui rege Ludovic al XIV-lea adresata until predi-
cator ce',0 permisese a'l sermona : «Omul, 'Ate asista
«fOrte bine la un sermon, adesea chiar profita pentru
«binele tutulor, nu-i place Insd, sã i se dea lectiumE
*
4, 4,

*ti ti. bine, cd acéstä ratiune nu va avea darul a In-

drepta spiritele tutulora ; ea, va gãsi contradictori
chiar In annata. *i la nol, ca pretutindenea, sunt
atatia, can n'aii alt merit de cat acela de a cum5§te
pe de rost numai legislatia serviciului sea, §i cari ca
atare, aü pentru ea o adev6rata admiralie.
Sä trecem dani, a examina i cea-ralta parte a ar-
gumentatiunei, contra libertatei euventului. Se pretinde
ct o prea multia lumina In afacerile armatei fie In
Senat, fie prin publicitatedd limba streinului. Acura
cand natiumle nu mai staii Inchise la ele, ci trdesc
aprOpe In cornun ; cand diplomatia prin finetele sale,
patrunde totul ; misterul, este de o data inutil i impo-
1) gRevista Infanterieig No. 4. ScrisOrea D-lui General C. I.
Brdtianu.

www.dacoromanica.ro
 90

sibil. Se §tie ay, sail se va ti maine. Acésta, este

legea timpului.
Francia imperiald, a plAtit scump uprinta, cu care
In acéstd privire, a nesocotit avertismentul barbatilor
de bine, cari aü avut curagiul a aréta cà misteral In
totul nu mai este de veacul nostru. «Les armées bien
avisèes seront celles, au contraire, qui mettant car-
des sur table, sournettront leurs voies et moyens
tla discution la plus Otendue, par comparaison avec
«les voies et moyens des autres armées qu' elles auront
a obligation d'etudier avec soin.» (GénOral Trocbu).
Imperatul Ins4, prin Insemnatele sale scrieri din
exil, sé plangesi cu dAnsul, lurnea intréga este de
acord a recurthsce ch desastrele recente cari aft
sguduit pAnd In temelii natiunea francesd, In mare
parte se clatorézh faptului, CA nu se Meuse Indestuld
lumina In afacerile armatei.
* .0

Sá speribb, cã tiinpul cu Invetdmintele i Indrep-

tdrile ce aduce, va face justitie contra acestui spirit
vdtandtor al intereselor puterei armatä a Terei, ce de
la un timp ln-coa se inanifestd la noi, contra princi-
pi ului constitutional :
«libertalea euventului;
eligibilitalea pentru Senat a Generalilor
in activitate de serviciii.»
(Revista Infanteriei No. 42). 2 Decembrie 1897.

www.dacoromanica.ro
 NOTA E.Pagina 64.
TREBUINTA OFICERILOR GEOGRAFI DE STAT-MAJOR
IN TIMP DE PACE
all est dans le terrain une multitude de
'mews, qui echappent aux yeux peu exerces.
all faut envie levi pendant longings pore les sanity..
General PELET.

Si nu se credd, cà n'o sa mai avem nevoe de 011-

cert, geografi, daca se va complecta ridicarea geode-
sic i topograficg. a Terei. Acestea, histitutul geogra-
fle al Armatel le executd cu Ufl lgudabil zel; i ele, se
pot complecta ori-cand ; lucrarea insd, de redaclie a
Harter Romanier nu va fi definitiv terrninatil, catii vreme
Europa va fi Continent pe lame, ffind-ca cum (pee
un cunoscator In lucruri :
«Harta uner teri, facand parte din acele opere, care
prin ea Instill' nu se alterezd, nici nu se perfectio-
neza cu progresul lucrurilor, dupg. 6re-care existenta,
fatalernente Incetezä de a mai fi o imaginä fidelii a
terei.
aTrebuesce, dupa un Ore-care timp, a se introduce
pe hartii, schimbärile ce natura i mana ornului aduce
pe teren cu privire la chile de cornunicatie, canaluri
§i cursuri de apti, localitati populate si stabilirnente
isolate, divisiunile i natura culturilor, diforrnatiunile
naturale i artificiale ale solulur, etc. ; trebuesce cu

www.dacoromanica.ro
 92

un cuvánt, a revizui harta pe mèsura cu modified-

rile aluse la saprafata parnentului.
«Nu mai putin lesne de inteles este, ca diversitatea
cerintelor §i progresul lucriirilor, adesea face ca o
harta indestulatbre pentru trebuintele unei generath,
sa devinii cut totul insuficienta mai In urma. Adica,
a fi trebuinta, a reface din noti o opera superidrii,
prin Intrebuintarea de rnetóde i instrumente perfee-
tionate.
«D'aceea, marea opera cartografica a Franciei, cu-
noscuta sub nurnele «La Carte de Cassini», abia pu-
blicaLd In Intregul seli la 4815, doui anl In urrna se
constata, cá cu tad Insenlnatatea el, acesta opera
nu mai este In raport cu trebuintele epocei §i pro-
Besul lucrurilor i se dispuse refacerea el 1).
«La rendul sect in urma, harta cunoscuta sub nu-
mele de La Grande Carte de l'Etat-Major, cu Vita au-
toritatea autorilor ei, abia terminata In 1866, imediat
s'a recunoscut trebuinta de a o reface 2).
((Serviciul geografic al armatei 3), Ministerul de lu-
crdri publice 1) §i chiar Consiliurile judetene 5) con-
curd cu un deosebit zel : unii, pentru a revisui par-
-tile unde figuratul terenului .i al lucrarilor s'a schim-
bat ; altil, pentru a reface partile figurate neindesta-
lator pentru trebuintele crescande ale epocei.
«D'asemenea In Belgia, Austria, Rusia, Germania,
etc. ; cu un cuvent, In tOte Statele, operile lor car-
tografice: ridicari topogratice, trianguldri geodesice,
munca de mai multe generatii, conduse sub cele
1) Ordonance royale du 6 Aofit 4818.
2) Mdmorial du Depdt de la guerre.
3) Rody.La Cartographie au Depdt de la guerre. Memorial
du depdt de la guerre.
4) Lallemand.Nivellement gdndral de la France.
2) Bourdalone. Deto.

www.dacoromanica.ro
 9:A

mai bune auspich, sunt i vor fi continua revizuite

si refilcute.
«Acèsta trebuinta de a se revisui Harta Roma-
nieimai cu séma In partile Moldovei §i ale Dobro-
gei ridicate lnainte de anul 1892,se simte chiar de
acum i la noi, fata de imensele transformari aduse
pe pärnentul terel cu progresul lucrurilor de la re'sboiu
lncoa. *i flu tarqia, o s. fie urgenta chiar a reface
cu totul harta 16rei, cAnd se considera curentul
schimbarilor ce natiunea §i guvernul aü adus §i nu
Incetéza de a aduce continua, cu un läudabil zel,
pentru a face cu o cli mai lnainte, acest virgin pilmOnt,
clemn de legitimile aspiratil ale tutulor Romamilor».
(«Harta Rorndniei in Parlament»).
Osebit de acestea, o data complectate lucrarile geo-
desice i topografice la care Institutul geografic lu-
crOzd astach, va fi nevoe in urmil sa se Incépa facerea
Cadastrului Terei ; acésta opera geometrica atAt
de mult a§teptata de toti, i atat de mult indispen-
sabila la toti :Statului, pentru stabilirea cu echitate
a drepturilor fonciere ale fiscului ; i proprietarilor,
pentru stabilirea oficiala a valórei fonciera a proprie-
tatei. i se cunasce destul excelentele lucrari cadas-
trale ale oficerilor geografi ai armatei, In judetul
Constanta i pentru Capitala Wei, i neterminabila
Inca pana astaclide §i se cheltuesc sute de mil de
lel pe an a unei asemenea lucrari pentru judetul
Tulcea §i pentru cele-l'alte judete ale terel, Mere-
dintate la antreprise private 0 personalului tecnic
al Ministerului Domeniilor.
Inainte Insa, de aceste harte i planua menite a
da un nod avént Economia Nationale, In prima linie,
vine trebuinta a se face, ceea ce In limbagiul mese-
riei se cunósce sub numirea de harte militare i pla-
nua de resboif t; sag alt-fel 4is : harte speciale i pla-
7

www.dacoromanica.ro
 91i

mo\pftrticulare cu privire la punctele strategice §,i li-

niele de operatiuni ale Terel ; instrumente, de prima
utilitate pentru apararea nationalä ; adicd, a se o-
glinda pe plane : trecdtorile probabile de pdtrundere
In Ord a inamiculut ; positinnile inilitare, unde va
trebui a aLrage sad Impinge invasorul terel ; liniele de
opera fiuni, ce va trebui a se urma pentru al intam-
pina, sad a se retrage de inaintea lut: a Acestea, (pee
«Maresalul de Moltke, trebueste cautate si stabilite cu
«mult Inaintein tirnpul peiceipe urmii, flind data, o
«pregaire indestuldtOre de trupe si o bunii organi-
«sare de transporturi, ele vor duce farti tOmd la sco-
pul propusp. (Relation du grand Etat-Major Allemand).
Statului-Major al Arrnatei, incumbd indatorirea a
ctiuta si a stabili aceste puncte strategice §i aceste
linii de operatiuni indispensabile apilrärer Terei n6s-
tre ; datoria Instl, de a le oglinda pe plane, incumbd
oficerilor geograft, caci cum cu mult drept cuvént
observii Generalul Pelet : dl est dans le terrain
«une multiptude de finesses,qui Ochapent aux yeux
peu exercOsp.
«Il faut auoir lea pendant longtemps pour les sai-
. «siere«.
*i sä nu se crédii, di aceste stabiliri si aceste o-
glinthiri pot fi opere de cat-va timp si a cati-va insi.
In Occidentunde desele resbOie ad determinat deja
apr6pe pentru fie-care regiune, punctele si liniele stra-
tegiceaprOpe nu este nevoie de o lucrare specialá cu
privire la trebuintele viithre. In Romania insa, ca si
in Rusia si chiar in Intregul Orient, pe acest ptimOnt
aprOpe virgin In ceia ce privesce explordrile mili-
tare moderne, ea si explordrile sciintifice, punctele
strategice vedite, liniile naturale de operatium, nu
sunt sanctionate prin practica resboiului ca In Wile
din Occident. Ele, trebuesce datate, examinate si

www.dacoromanica.ro
 95

studiate : atm simplu studid ànsd, nu este de a-

«juns, el trebuesce repetat, si se va vedea tot-d'a-
euna, ea mari revelatiuni se vor presenta judecatei
a nOstre, noi calitati, nom greutall §i nom descoperiri
«In fie-care data pana co In fine, dreptul de cetate
«nu i se va da de eat de realitate, de lupta adeve-
«rata pe acel toren». (Cellettori4 de Stat-M«jor pag. 56).

www.dacoromanica.ro
 NOTA F.Pag. 65.
IMPORTANTA OFICIERIL OR GEOGRAFI DE STAT-MAJOR
IN TIMP DE RESBOIIj
eNapoleon I donna aux iegenieurs geographer une
e nouvelle organisation. 11 les avait exerces et
teprouves, pour aiusi dire sous ses yeuz, en
eplacant plusieurs d'entre eux prés do sa per-
e sonne et dans les Etats-Majors de toutes ses
unities*.
General BLONDEL

Cu privire la importanta personalului de Orwell-

geograti de Stat-Major §i a utilitatei In general
pentru oficieri, a se aplica la ridicdri topografice
geodesice, cred util a reproduce aci opiniunea bar-
batilor autorisati, expusd In publicatiunea Ccileitorii de
Stat-Major.
an Franta Inca din anul 1691, Vauban, crease un
numeros corp de oficeri geografi cari, In expeditile
de trei ani (4745-4748) ale lui Ludovic al XIV-lea,
procurd armatei francese date i cunoscinte geogra-
fice positive, despre care, ilustrul astronom Cassini,
1ice: «pot fi privite ca un tabloii fidel al Orel pe
obasa cdreia un general putea sd formeze cu sign-
arantd tOte proiectele sale de campanieD.
«Frediric cel mare, pentru a pregAti victoriile sale,
adund i dansul, nu mai putine documente utile cu cei
42 oficieri pe cari, dupd cum ne spune el, 'i alesese
insu§i dintre cei mai instruiti pentru ai forma sin-
diului terenului.

www.dacoromanica.ro
 98

«Nimeni Insa ca Napoleon I n'a dat o mai mare

atentiune valOrei militare a terenului, i n'a Impins
la un mai inalt punct de perfectiune mijlOcele de a'si
procura date positive asupra terenului i a lucruri-
lor. Geniul soil creator, a ridicat §i a consolidat a-
ceste mijlOce in adevOrate serviciun militare. Unii
agenti dibaci cutreerail lurnea i adunail cu on-ce
pret, clocumentele geografice ale Statelor cu care
era in rOsboitt 4) ; altiiun instruit corp de oficeri
geografiorganisati militaresce pe langa persona Im-
peratului si la Stat-MajOrele armatelor, recunoscért
terenul de operatii 2).
a Generalul Pelet, unul din ilu§trii Statului-Major al
armatei imperiale, vorbind de lucrdrile oficerilor
geografi din acel timp clice : Nici un alt corp in
dume nu era capabil a lupta cu ei pentru recunOs-
«ceri ; i pentru mult timp Inca nu se va putea a
di se disputa preeminenta» 3).
«Lucrarile lor, clice Generalul Vallongue, cu deo-
«sebire, cele executate de oficerii geografi ai cor-
purilor IV §i V ale armatei imperiale vor atrage Inca
emult timp admiratia generapilor» 4).
((Un orn de rOsboiii nu va face nici o-datä nimic
mare In arta sa, de nu va fi avut obiceiul de a pu-
I) Pentru campania din Rusia, acesti agenti furase guvernului
rus, nu numa! tote exemplarele tip:trite din harta Rusie! ci Inca
chiar §i cele 500 pl'acT de aramà pe carI se gäsea gravatä harta
RusieL
2) Generalul Blondel in Notices sur la carte de la France 1853
spune: «Napoleon I donna aux ingenieurs gdographes une nou-
«voile organisation, et régla qu'a l'avenir ils seraient recrutés a
«l'Ecole polytechnique. Il les avait exerces et eprouvés, pour
«ainsi dire sous ses yeux, en placant plusieurs d'entre eux pres
((de Sa personne et dans les états-majors de toutes ses armées».
3) Pelet.L'Etat-Major.
4) Vallongue. Memorial du depOt de la guerre.

www.dacoromanica.ro
 09

tea aprecia terenul. Autorii, mai mull sail mai putin

autorisati, s'aa incercat a publica mai In t6te Stade
uvrage speciale destinate a instrui militarii in arta
de a aprecia terenul din punctul de vedere militar.
Consultarea acestor puhlicaii, invederat este utild,
nu insd IndestuldtOre pentru a ne forma in me.Le-
§ugul d'a inthrdha cu ordine, totalitatea unei zmw
de operath ; a observa cu metodd, totalitatea lucru-
rilor ; a pdtrunde cu judecata, finetele terenulm ;
a stabili cu promptitudine i exactitate, folOsele mi-
litare ale terenului ;;i ale lucrurilor. AcOstd dibdcie,
de a aprecia terenul cu iutAld §i patrundere ; acest
ochid militar, cu totul indispensabil Comandantului,
nu se invatd In cäri, ci numai printr'o lunga aplica-
tiune, In timpul pacel, In arta inginerulm.
«Le Terrain. voila le grand et le seul livre de la
guerre et quiconque .n'y sait lire doit se contenter
«du titre de brave soldat, et ne peut pas prOtendre
øià celui du Commandant. Le plus important objet,
epeut "etre, pour ceux qui aspirent an commande-
gment, c'est la Topographie«. (Lloyd-MOmoires).
(Cciletorii de Stat-Major de generalul C. I. Bra-
tianu).

www.dacoromanica.ro
 ' _ -
&a '
-EM""tgrar, ---
-
- - v- - '-qtyge4
4.44,,
"74 "4"14111"e".
' <
' 4,'2,t ;
,
" 'tr
I I
it d.
E
;0,9
n, ° ' - .,,
" 0. ..- C
'
4 r
r
, Aug, ji6f
Otrc%. -'°11Mti.'*'P°M!' It-.
.e7
1 ,f
;43M i74 k; :4'4!

www.dacoromanica.ro
L ;
5:1
x,
".-1N -
co'
7S.
°
c":. rr.
N
° -
.17.7Y:a
4.L. c
-
,rt _t;px,r '744r
°
,4 ... E.
414, .
- ' . , =
- ^ '