SCINTEIA — miercuri 2 martie 1988
. ..
' 'Ar'' , v v ■ •>-
DOUA DECENII DE LA REORGANIZAREA ADMINISTRATIV - TERITORIALA
■Ă 2 &
a cţio n în d
M ăsură de în se m n ă ta te capitală
p e n tr u în fă p tu irea p o liticii
p a rtid u lu i de d e zvo lta re rapidă
şi m u ltila tera lă a tu tu ro r zo ­
n elo r ţării, reorganizarea a d m in istra ­
tiv ă a te rito riu lu i a fo s t concepută
şi realiza tă in strinsă legătură cu
reved erea stru ctu rii, c o m p o n en ţei şi
co m p e te n ţe i organelor locale
p u te rii şi a d m in istra ţie i de stat.
In E xp u n e re a cu p riv ire la îm b u n ă tă ­
ţirea org a n iză rii a d m in istra tiv e a te ­
rito riu lu i R e p u b lic ii S o cia liste R o m â ­
nia, p re z e n ta tă la sesiunea e x tra o r­
dinară a M arii A d u n ă ri N aţionale,
convocată în fe b ru a rie 1968, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU arăta: „Reor­
ganizarea adm inistrativă a (ării creează
condiţii pentru creşterea rolului orga­
nelor locale ale puterii de stat şi îm bu­
nătăţirea activităţii acestora, pentru
participarea tot mai activă a maselor
largi populare la viaţa econom ică şi po­
litic ă “. Ele a u d e v e n it a d evă ra te orga­
ne r e p r e ze n ta tiv e ale d em o c ra ţie i so­
cialiste, care e x p rim ă v o in ţa
in teresele c o m u n e ale tu tu ro r fi i­
lor ţării, s ín t apte să u n ea scă e n er­
giile, cap a cita tea creatoare a tu tu ro r
cetă ţen ilo r lib eri şi egali în d re p tu ri şi
în d a to riri, c o n ştie n ţi că de m u n ca lor
p lin ă de a b n eg a ţie d e p in d e progresul
p a triei co m u n e , aşa cu m de hărnicia
şi c h ib z u in ţă oricărui gospodar d ep in d e
p ro sp erita te a casei sale.
Structurile adm inistrativ-teritoriale
create acum două decenii au permis şi
perm it, In mod optim , materializarea
principiilor dem ocratice de conducere
a societăţii de către popor, pentru
popor, expresie fundamentală în viaţa
societăţii a principiilor suveranităţii şi
independenţei naţionale. Noile organe
locale dem ocratice ale puterii de stat
— consiliile populare — s-au afirmat
tot mai m ult ca factori polarizátort ai
in iţiativei, energiei şi participării celor
mai largi mase de cetăţeni la înfăp­
tuirea obiectivelor dezvoltării econo­
mice şi sociale în fiecare judeţ, la
gospodărirea tuturor localităţilor, în
ritm şi în consens cu dezvoltarea şi
înflorirea întregii ţări.
Însuşi noul sistem de organizare
adm inistrativă a teritoriului, prin
structura sa sim plificată, prin re­
nunţarea la verigi interm ediare inu­
tile, a apropiat conducerea centrală de
unităţile teritoriale de bază şi, totodată,
de masele largi de cetăţeni. Pe calea
acestui proces de adîncire a democra­
ţiei socialiste s-a acţionat consecvent
pe m ultiple planuri — p rin lărgirea
continuă a ariei atribuţiilor consiliilor
populare, prin sporirea com petenţei şi
răspunderii lor, aplicarea practică tot
mai cuprinzătoare a principiilor auto-
conducerii şi autogospodăririi terito­
riale, dezvoltarea amplă şi perfecţio­
narea sistem ului de legături ale con­
siliilor populare cu alegătorii lor, cu
toţi cetăţenii, constituirea de forme şi
structuri instituţionalizate, ca şi de noi
m odalităţi de acţiune, specifice demo­
craţiei muncitoreşti-revoluţionare.
De acest gen ero s cadru creat p en tru
p a rticip a re a m a selo r la conducerea
tr e b u rilo r o b şte şti au b en efic ia t şi be­
n e ficia ză to ţi c e tă ţe n ii ţă rii, in d ife r e n t
de zo n a în care locuiesc, fă ră deose­
bire de n a ţio n a lita te , v îrstâ , se x , p ro ­
fesie, p e n tr u că su b sta n ţa d em o cra ţiei
a u te n tic e se id e n tific ă în tr u to tu l cu
eg a lita tea socială d ep lin ă a tu tu ro r
fiilo r ţării, r e z u lta t al eg a lită ţii econo­
m ice, al d e zv o ltă rii arm onioase, ech ili­
brate a în tre g ii ţări.
Se poate spune că organele locale
dem ocratice ale puterii de stat sint „de
trei ori“ re p re ze n ta tiv e : ca e m a n a ţie
a c a ra c te ru lu i p ro fu n d d em o cratic al
întregii societăţi, prin co m p o n e n ţa lor,
ca şi prin m o d u l lo r d e a c tiv ita te .
• 'î ~ ţ,, . " ' v — ^"y..........
CONSILIILE POPULARE
- a le s e
îm p reu n ă
Structuri democratice, componenţă profund democratică
• Caracterul profund democratic al organelor
create o dată cu nouo împărţire administrativă a
ale teritoriului este definit şi garantat prin insăşi Con­
stituţia Republicii Socialiste România, precum şi prin
Legea de organizare , şi funcţionare a consiliilor
populare. Astfel, legeo statuează : „Consiliile popu­
lare sint organe locale ale puterii de stat, alese prin
vot universal, egal, direct şi secret, prin care poporul
exercită puterea de stat in judeţe, municipiul Bucu­
reşti şi sectoarele acestuia, in celelalte municipii,
oraşe şi comune".
• In virtutea acestor principii, la ultimele alegeri
pentru consiliile populare ale localităţilor, au fost
înscrişi in listele electorale 17 M ILIOÄNE de ale­
gători, adică practic întreaga populaţie majoră.
• Interesul larg al cetăţenilor faţă de constituirea
organelor de conducere democratică ale localităţi­
lor în care ei trăiesc şi muncesc este confirmat şi
de larga prezenţă la urne cu prilejul alegerilor.
şi
Pentru consiliile populare ale municipiilor şi-au ex­
primat opţiunea 9 9,97 LA SUTĂ dintre cetăţenii
cu drept de vot, iar pentru celelalte consilii popu­
lare alese la 15 noiembrie 1987 - 9 9 ,9 9 LA SUTA
din cetăţeni.
• Caracterul democratic şl larga cuprindere a
consiliilor populare se afirmă incă din desfăşurarea
campaniilor electorale. La ultima campanie electo­
Forme multiple, mobilizatoare de participare
a cetăţenilor la treburile obşteşti
• La loc de frunte se situează activitatea FRON­
TULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE, atit
prirt organizarea campaniilor electorale, cit şi prin
mobilizarea sistematică a maselor largi de membri
ai organizaţiilor reunite in cadrul său la indepli-'
nirea programelor de dezvoltare economică şi so­
cială.
• Numai cu prilejul ultimei campanii electo­
rale, FRONTUL DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIA­
LISTE a organizat 60 640 întilniri intre can­
didaţi şi alegători, la care au luat cuvintul
2 3 9 000 DE CETĂŢENI care au formulat peste
100 0 0 0 de propuneri gospodăreşti.
• Condiţii deosebite pentru antrenarea tuturor
cetăţenilor la rezolvarea problemelor gospodăreşti
au fost create prin constituirea ORGANIZAŢIEI
DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE, ale că­
rei efective depăşesc In prezent 4 0 0 0 0 0 0 de
‘ .................. .... ij ......... ................ ............ "".y-
d e c e tă ţe n i,
rală au fost organizate aproape 58 0 0 0 de adunări
pentru propunerea candidaturilor, la care au parti­
cipat aproape 6 M ILIOANE de cetăţeni, dintre
care peste 270 000 au luat cuvintul, susţinîndu-şi
propunerile şi exprimind hotărîrea cetăţenilor de a
conlucra cu cei ce urmau să fie aleşi.
• Un aspect deosebit de semnificativ al demo­
cratismului alegerilor constă în depunerea, în majo­
ritatea cazurilor, a două sau trei candidaturi pentru
un mandat de deputat. Astfel, dintre deputaţii ce
constituie in prezent consiliile populare ale locali­
tăţilor aproape 92 LA SUTĂ au fost aleşi in condi­
ţiile existenţei a 2 sau 3 candidaturi.
• Caracterul larg reprezentativ al organelor lo­
cale ale puterii de stat rezultă în mod edificator
şi din amploarea reprezentării cetăţeneşti.
• Astfel, din cele 41 consilii populare ale judeţe­
lor şi municipiul Bucureşti fac parte 4 671 deputaţi.
Consiliile populare ale celor 237 municipii şi oraşe
sínt alcătuite din 7 891 deputaţi, cele 2 705 co­
mune ale ţării sínt conduse de consilii populare cu-
prinzind 4 9 693 deputaţi.
• Componenţa consiliilor populare corespunde
structurii populaţiei localităţilor şi judeţelor, asigu-
rind o judicioasă reprezentare a tuturor categoriilor
membri ; in actualele consilii populare ale localită­
ţilor. intre 2 6 ,3 - 2 7 ,9 LA SUTA d intre deputaţi
tint MEMBRI /y O.D.U.S.
• Iniţiată In acest deceniu, „TRIBUNA DEMO­
CRAŢIEI" a devenit o practică frecventă, cadru
fertil pentru dialogul deschis intre cetăţeni şi or­
ganele locale ale puterii şi administraţiei de stat
• Participanţi nemijlociţi la luarea deciziilor şl
la infăptuirea lor, oamenii muncii sint nemijlocit
prezenţi şi in activitatea de control. Un efectiv
de peste 193 000 activişti obşteşti, constituiţi în
circa 48 960 ECHIPE DE CONTROL AL OAMENI­
LOR MUNCII, verifică sistematic 154 0 0 0 unităţi
socialiste de directă importanţă cetăţenească.
• A fost lărgită competenţa COMISIILOR DE
JUDECATA, organisme obşteşti de influenţare şi
jurisdicţie.
««.v.w .v.w .w .v.w .v..;.v.w .w w A V A V A w .v.% v.% \% vA % w <w 7K T O >K W >y.w .w vA V A iw ^w M ,«>WMSjjMM&
..... s~-r ~ '■ r , * 1, ' '
cu cetă ţen ii
de cetăţeni : astfel, 55 LA SUTA dintre deputaţii
consiliilor populare municipale şi orăşeneşti sint
muncitori, tehnicieni, maiştri. In consiliile populare
ale comunelor 63,9 LA SUTA dintre deputaţi sint
membri ai cooperativelor agricole de producţie, iar
41,4 LA SUTA sint femei. De asemenea, în con­
siliile populare ale localităţilor urbane peste 37 LA
SUTA din mandatele de deputat sint încredinţate
femeilor.
• Tineretul ţării este reprezentat în organele lo­
cale democratice ale puterii de stat prin 27 LA
SUTA din totalul deputaţilor In consiliile populare
ale localităţilor.
• In zonele în care convieţuiesc, împreună cu
cetăţenii de naţionalitate română, cetăţeni români
de alte naţionalităţi, componenţa consiliilor popu­
lare reflectă prezenţa activă a tuturor acestora la
viaţa şi munca duse in comun pentru dezvoltarea
localităţii lor, pentru înflorirea patriei.
• In contextul lărgirii continue a democraţiei
socialiste, al constituirii sistemului democraţiei
directe, prin instituţionalizarea unor largi forumuri
naţionale pe domenii de activitate, în cele două
decenii care au trecut de la reorganizarea adminis­
trativă a teritoriului au fost instituţionalizate i
Legătura cu masele —temeiul activităţii
rodnice a consiliilor populare
• Legătura şi colaborarea permanente cu marea
masă a locuitorilor constituie un principiu funda­
mental al activităţii consiliilor populare. Această
legătură este asigurată, in primul rînd prin îndato­
rirea deputaţilor de a se intilni cu alegătorii şi a-i
informa asupra modului in care şi-au respectat
mandatul, de a conlucra permanent împreună
cu ei.
• Semestrial, birourile executive ale consiliilor
populare sint obligate să convoace ADUNAREA
CETĂŢENILOR, prilej cu care să informeze asupra
activităţii desfăşurate în semestrul expirat şi sâ
expună sarcinile şi intenţiile consiliului popular
pentru perioada următoare.
• Aceste adunări se desfăşoară la începutul
fiecărui an şi dezbat prevederile programelor
anuale de dezvoltare economică şi socială pentru
localitatea respectivă. Adunarea cetăţenilor poate
Atribuţii tot mai largi, răspunderi tot mai importante
0 O dată cu întărirea caracterului democratic al
activităţii consiliilor populare, în cele două de­
cenii de la constituirea lor a crescut continuu ro­
iul acestor organe in conducerea tuturor dome­
niilor de activitate pe plan local, competenţa lor
conferită prin lege.
• Astfel, in atribuţiile consiliilor populare in­
tră :
- adoptarea planurilor de dezvoltare economi-
co-socială în profil teritorial ;
- adoptarea bugetului local ;
- dezbaterea şi adoptarea de programe de ac­
tivitate in toate domeniile care privesc dezvolta­
rea judeţelor şi localităţilor ;
- examinarea şi rezolvarea propunerilor făcute
de cetăţeni ;
- înfiinţarea de unităţi economice in directa lor
subordonare ;
- coordonarea întregii activităţi de popularizare,
cunoaştere şi înţelegere a hotâririlor de partid şi
legilor statului de către cetăţeni ;
- conducerea, îndrumarea şi controlarea activi­
tăţii organelor locale de specialitate ale adminis­
traţiei de stat, precum şi a unităţilor economice
şi instituţiilor social-culturale subordonate ;
- consiliile populare. judeţene aleg şi revocă
judecătorii şi procurorii-şefi care activează în baza
teritorială a competenţei lor :
- consiliile populare municipale, orăşeneşti şi
comunale adoptă hotăriri cu privire la dezvoltarea
multilaterală şi complexă a localităţilor respective ;
- aceleaşi consilii populare aleg, potrivit legii,
PAGINA 3
1
»” , . , ' ^ -ii/?
\fg g p § p
- CONGRESUL CONSILIILOR POPULARE - forul
colectiv al conducerii activităţii organelor locale ale
puterii şi administraţiei de stat, in care se dezbat
problemele fundamentale ale consiliilor populare,
ale muncii desfăşurate de reprezentanţii aleşi ai
maselor populare in organele locale ale puterii de
stat, in vederea creşterii răspunderii şi rolului tices-
toro in conducerea treburilor de stat şi obşteşti.
- CONFERINŢA PE ŢARA A PREŞEDINŢILOR
CONSILIILOR POPULARE — cadru democratic de
dezbatere a modului in care organele locale ale pu­
terii şi administraţiei de stat îşi exercită atribuţiile
ce le revin din hotărîrile de partid şi legile ţării,
modul în care se aplică măsurile stabilite de con­
gresul consiliilor populare, precum şi cele proprii,
pentru îndeplinirea planului de dezvoltare econo-
mico-socială în profil teritorial.
- CAMERA LEGISLATIVA A CONSILIILOR POPU­
LARE - organul permanent, deliberativ al consiliilor
populare. Este alcătuită din deputaţi — membri ai
comitetelor executive ale consiliilor populare jude­
ţene şi al municipiului Bucureşti.
- CONFERINŢELE PE JUDEŢE ALE DEPUTAŢILOR
CONSILIILOR POPULARE - întruniri democratice, ce
dezbat problemele organelor locale ale puterii şi
administraţiei de stat specifice condiţiilor economice
şi sociale existente in unităţile teritorial-adminis-
trative.
fi convocată ori de cîte ori apare necesară consul­
tarea populaţiei asupra unor probleme mai impor­
tante priyind dezvoltarea localităţii.
• Incepînd cu anul 1980, au fost instituţionali­
zate ADUNĂRILE JUDEŢENE ALE REPREZENTANŢI­
LOR CETĂŢENILOR.
• O prezenţă vie pe terenul conlucrării gospo­
dăreşti o formează cele peste 57 500 COMITETE
DE CETĂŢENI, precum şi miile de ASOCIAŢII DE
LOCATARI.
• In localităţile rurale, continuitatea leqăturii
cu cetăţenii este asigurată de peste 10 400
DELEGAŢI SĂTEŞTI.
• Consiliile populare aleg dintre deputaţi CO­
MISII PERMANENTE, organizate pe principalele
ramuri şi domenii de activitate, potrivit specificului
şi nevoilor locale. In prezent, fiinţează aproape
9 400 asemenea comisii.
membrii comisiilor de judecată de pe lingă comi­
tetele sau birourile lor executive.
• Printre atribuţiile comitetelor executive şi bi­
rourilor executive ale consiliilor populare se în­
scriu :
- asigurarea executării prevederilor din hotâririle
de partid şi legile ţării de către unităţile adminis­
trativ-teritoriale ;
- elaborarea proiectelor, planurilor şi progra­
melor de dezvoltare economico-socială în profil te­
ritorial ;
- conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii
unităţilor economice subordonate ;
- exercitarea, potrivit legii, a controlului asupra
activităţii economice a unităţilor de interes repu­
blican ;
- organizarea activităţii de realizare a investi­
ţiilor, a lucrărilor edilitare, a construcţiei de lo­
cuinţe, precum Şi controlul calităţii şi disciplinei
în construcţii ;
- elaborarea documentaţiilor de sistematizare şi
asigurarea respectării lor ;
- executarea la timp şi în bune condiţii a lucră­
rilor agricole de către toţi deţinătorii de teren ;
- controlul activităţii comerciale şi de prestări
de servicii, asigurarea îndeplinirii livrărilor la fon­
dul de stat şi a aprovizionării populaţiei ;
- organizarea, în colaborare cu organele cen­
trale de specialitate, a activităţii de invăţămint,
cultură şi educaţie, de asistenţă medicală şi so­
cială ;
- asigurarea participării cetăţenilor la rezolvarea
pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti.