C on siliile p op u lare — o r g a n e de con d u cere

d em o cra tică a judeţelor şi lo ca lită ţilo r tă r ii

Prof. dr. doc. loan Ceterehi

„Forţa consiliilor populare, eficienţamuncii lor

depind de întărirea continuă a legăturilor cu masele
populare, de consultarea largă a acestora, de capaci­
tatea lor de a stimula elanul constructiv şi iniţiativa
oamenilor muncii. î n felul acesta hotărîrile adoptate
vor corespunde atît nevoilor reale ale judeţului sau
localităţii respective, cerinţelor concrete ale maselor
populare, cît şi intereselor generale ale societăţii
noastre, ale statului socialist11*.

Cu un sfert de secol în urmă, la 3 decembrie 1950, a avut loc ale­

gerea consiliilor populare, actul de naştere al organelor locale ale puterii
de stat populare. Acest eveniment a marcat o nouă victorie în procesul
revoluţionar de făurire a noului aparat de stat socialist, după cucerirea
deplină a puterii de către clasa muncitoare aliată cu ţărănimea şi ceilalţi
oameni ai muncii şi proclamarea Kepublicii populare.
Prima Constituţie socialistă a Bomâniei din aprilie 1948 prevăzuse
crearea unor noi organe de conducere pe plan local. Alese pe bază de vot
universal, egal, direct şi secret, noile organe locale ale puterii de stat erau
chemate să asigure, pe baza unei largi participări a maselor şi cu sprijinul
lor permanent, conducerea şi rezolvarea problemelor complexe ale gospo­
dăririi localităţilor, ale apărării drepturilor şi satisfacerii intereselor legi­
time ale populaţiei.
în decursul anilor, activitatea consiliilor populare s-a îmbogăţit,
din rîndul muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor legaţi de popor s-au for­
mat noi cadre ale aparatului de stat, consiliile şi-au perfecţionat metodele
de muncă şi aù cîştigat experienţă în conducerea şi rezolvarea probleme­
lor complexe ale dezvoltării oraşelor şi comunelor, în vederea ridicării
nivelului de trai al cetăţenilor.

* N ic o i . a e C e a u ş e s c u , Expunere la Congresul consiliilor populare municipale,

orăşeneşti şi comunale din 4 februarie, Bucureşti, Edit, politică 1976.

,.Viitorul Social”, an V, nr. 1 p. 11 —18, Bucureşti, 1976

 12 IOAN CETEECHI

Ca organe locale ale puterii şi administraţiei de stat, consiliile popu­

lare şi organele lor executive s-au integrat în sistemul general de organizare
a puterii şi administraţiei de stat, de înfăptuire a sarcinilor economice şi
sociale statornicite în planurile anuale şi cincinale de dezvoltare a ţării,
aducînd o contribuţie însemnată la realizarea industrializării socialiste,
la cooperativizarea agriculturii, într-un cuvînt la făurirea bazei tehnico-
materiale a socialismului, la victoria relaţiilor socialiste în întreaga eco­
nomie naţională a ţării.
O perioadă nouă în organizarea şi activitatea consiliilor populare
a început odată cu trecerea României în etapa de făurire a societăţii
socialiste multilateral dezvoltate. Hotărîrile Congresului al IX-lea al
Partidului Comunist Român şi ale Conferinţei Naţionale din 1967, ca şi
prevederile înscrise în Constituţia socialismului victorios adoptată în
1965, au creat premisele unei îmbunătăţiri şi perfecţionări substanţiale
a întregului aparat de stat inclusiv a organelor locale ale puterii şi admi­
nistraţiei de stat, ceea ce s-a concretizat pe cale legislativă prin adoptarea
Legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare din decem­
brie 1968.
Noua organizare administrativă a teritoriului, din 1968, a determi­
nat reorganizarea consiliilor populare pe două trepte şi anume : consiliile
populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi consiliile populare ale
unităţilor de bază — municipale, orăşeneşti şi comunale. în felul acesta,
s-a înlăturat o verigă intermediară, aceea a raionului, consiliile populare
s-au apropiat şi mai mult de mase, s-a creat posibilitatea unei mai strînse
conlucrări între aleşi şi alegători, activitatea organelor locale a devenit
mai operativă şi eficientă.
Măsurile ulterioare pe care conducerea partidului şi statului le-au
luat, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, concretizate în hotărîrile Congreselor al X-lea şi al XI-lea ale
partidului, ale Conferinţei Naţionale din 1972 şi într-un număr de legi şi
alte acte normative au contribuit, în continuare, la perfecţionarea struc­
turii organizatorice, lărgirea competenţelor şi îmbunătăţirea funcţionali­
tăţii consiliilor populare.
Principiile de organizare şi funcţionare ale consiliilor populare au
fost astfel orientate încît să asigure adîncirea democratismului acestor
organe, eficienţa întregii munci pë care ele o desfăşoară. Centralismul
democratic, conducerea colectivă, participarea maselor, legalitatea socia­
listă, alături de sporirea autonomiei funcţionale stau la baza activităţii
tuturor consiliilor populare, asigură o integrare organică a acestora în
sistemul unitar al democraţiei socialiste şi al organizării politice a societăţii
socialiste româneşti, în frunte cu Partidul Comunist Român — forţa
politică conducătoare a întregului aparat de stat, a întregii societăţi.
La ultimele alegeri ale consiliilor populare din martie 1975, în marea
majoritate a circumscripţiilor electorale au fost propuşi, de către Frontul
Unităţii Socialiste, cîte doi candidaţi pentru un loc de deputat. Această
măsură de o profundă semnificaţie politică pentru dezvoltarea sistemului
electoral socialist a dat posibilitatea cetăţenilor ca, în exprimarea opţiunilor
lor, să aleagă în calitate de reprezentanţi ai lor în organele puterii
pe cei mai bimi dintre cei mai buni oameni ai muncii.
 CONSILIILE POPULAEE - OEGANE DE CONDUCEBE DEMOCBATICX 13

Consiliile populare reprezintă o oglindă fidelă a structurii sociale,

a compoziţiei naţionale a populaţiei din unităţile administrativ-teritoriale.
Astfel, din 51 441 deputaţi ai consiliilor populare de toate categoriile,
după profesia de bază 24% sínt muncitori, tehnicieni şi maiştri, 51,4%
ţărani, 21% intelectuali şi 3,6% meseriaşi, cooperatori şi alţii.
Creşterea rolului femeii în activitatea social-politică a ţării se reflectă
şi în compoziţia consiliilor populare unde 30,5% din totalul deputaţilor
sínt femei. Femeile ocupă, de asemenea, diferite funcţii de conducere în
cadrul consiliilor populare şi ale organelor lor executive. în consiliile
populare sínt aleşi oameni de toate vîrstele. Din punct de vedere al com­
poziţiei naţionale, consiliile populare reflectă în mod fidel însăşi structura
naţiohală a populaţiei ; între deputaţi, alături de români sínt aleşi oameni
ai muncii maghiari, germani şi de alte naţionalităţi.
Pornind de la experienţa bogată pe care au cîştigat-o în anii cons­
trucţiei socialiste, în actuala etapă, consiliile populare au dobîndit o com­
petenţă şi autonomie tot mai largă în conducerea unităţilor administrativ-
teritoriale, în soluţionarea problemelor de interes local, stabilindu-se
răspunderi sporite faţă de întreaga activitate economică-socială din cu­
prinsul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. în Programul parti­
dului se arată că, consiliile populare vor avea răspunderi tot mai mari
în înfăptuirea politicii generale a partidului, în soluţionarea nemijlocită
a problemelor locale. „Ţinînd seama de atribuţiile şi competenţele ce le
revin, consiliile populare judeţene, orăşeneşti şi comunale vor trebui să
ridice nivelul activităţii pentru organizarea şi îndrumarea economiei locale,
dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii, gospodărirea comu­
nală şi edilitară, manifesting mai multă iniţiativă pentru punerea în valoare
a resurselor locale, pentru înflorirea multilaterală a tuturor localităţilor
ţării “ x.
Consiliile populare conduc activitatea locală, asigurînd dezvoltarea
economică, socială, culturală şi edilitar-gospodărească a unităţilor admi-
nistrativ-teritoriale în care au fost alese, apără proprietatea socialistă şi
drepturile cetăţenilor, asigură legalitatea socialistă şi menţinerea ordinii
publice. Se poate spune că nu există domeniu de activitate din unităţile
administrativ-teritoriale care să nu intre în sfera de preocupări a consiliilor
populare şi organelor lor executive.
în acest sens, de o importanţă deosebită este măsura privind ela­
borarea planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial. Acesta
statorniceşte răspunderea organelor locale pentru toate unităţile economice
şi sociale de pe teritoriul respectiv, indiferent de subordonarea acestora,
o preocupare faţă de dezvoltarea tuturor unităţilor şi funcţionarea lor
la parametrii maximi. Elocvent pentru sporirea aportului şi atribuţiilor
consiliilor populare este, bunăoară, faptul că în 1975 ele au gospodărit
fonduri de peste 36 miliarde lei, alocate în bugetele locale pentru finanţarea
activităţilor economice şi social-culturale.
An de an se dezvoltă economia locală, ajungînd să deţină o pondere
tot mai însemnată în cadrul economiei naţionale ; astfel, în cincinalul
1971—1975 s-a realizat o producţie industrială de 155,5 miliarde lei. în 1
1 Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăfii socialiste multilateral dez
voltate şi înaintare a României spre comunism, Bucureşti, Edit, politică, 1975, p. 122 —123.
14 IOAN CETEHCHI

prezent, industria locală asigură integral necesarul pe economia naţională

la o serie de produse. Ea are un rol însemnat înproducerea bunurilor de uz
casnic şi gospodăresc şi în fabricarea multor produse solicitate atît pe
piaţa internă, cit şi externă.
în agricultură, consiliile populare au o contribuţie de seamă la dez­
voltarea producţiei agricole, animale şi vegetale, la asigurarea unei folosiri
judicioase şi integrale a pămîntului, la efectuarea la timp şi la un nivel
calitativ superior a tuturor lucrărilor agricole.
Pentru asigurarea unor condiţii tot mai bune de viaţă şi de muncă
ale populaţiei, consiliile populare au desfăşurat o bogată activitate pentru
realizarea amplului program de construcţii de locuinţe şi social-culturale,
pentru dotările edilitar-gospodăreşti ale localităţilor, extinderea şi diversi­
ficarea reţelei prestărilor de servicii. Astfel, în cincinalul recent încheiat,
au fost date în folosinţă circa 513 000 apartamente, 232 000 locuri în cămine
muncitoreşti, 130 000 locuri în creşe şi grădiniţe, spaţii comerciale cu o
suprafaţă utilă de 1 400 000 m.p., precum şi alte numeroase construcţii
social-culturale. Au fost dotate cu instalaţii centralizate de alimentare
cu apă potabilă 111 localităţi şi cu reţele de canalizare 49 de localităţi ;
a crescut numărul străzilor modernizate, suprafaţa spaţiilor verzi în zona
construită a oraşelor, s-a dezvoltat şi modernizat baza materială a trans­
portului în comun.
în ultimii ani, îndeosebi după Congresul al XI-lea al partidului,
consiliile populare s-au preocupat mai intens de realizarea amplului proces
de sistematizare a localităţilor urbane şi rurale. Au fost conturate studiile
de sistematizare teritorială a tuturor judeţelor, schiţele de sistematizare
ale localităţilor, corelate cu noile obiective economice şi social-culturale
prevăzute în planul naţional unic în profil teritorial pentru cincinalul care
a început, precum şi detaliile de sistematizare pentru toate zonele industri­
ale, ansamblurile de locuinţe şi centrele urbane. în ampla acţiune politico-
organizatorică desfăşurată în acest domeniu se traduc în viaţă prevederile
legii sistematizării, punîndu-se accent pe folosirea intensivă a teritoriului
din perimetrul construibil prin creşterea densităţii construcţiilor, mai buna
comasare a unităţilor economice, utilizarea în comun a lucrărilor tehnico-
edilitare, dimensionarea căilor rutiere şi a reţelelor de străzi, drumuri
de acces etc.
Consiliile populare manifestă o preocupare deosebită pentru dezvol­
tarea reţelei comerciale şi de aprovizionare a populaţiei. Volumul desfa­
cerilor de mărfuri prin comerţul socialist a crescut permanent, ajungînd
în 1975 la circa 141 miliarde lei.
Merită a fi remarcate, de asemenea, realizările obţinute în dome­
niile învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii. Au fost întreprinse
măsuri pentru înfăptuirea sarcinilor privind realizarea primei trepte a
liceului, extinderea reţelei de licee, cu precădere a celor de specialitate,
dotarea atelierelor, cabinetelor şi laboratoarelor şcolare, pentru creşterea
capacităţii de cuprindere şi îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a
învăţămîntului preşcolar.
Consiliile populare au desfăşurat o vastă activitate cultural-educa-
tivă de masă în vederea ridicării conştiinţei politice a tuturor locuitorilor din
oraşe şi sate, mobilizării acestoraîla îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
de plan, formării unei atitudini înaintate faţă de muncă şi viaţă, faţă de
 CONSILIILE POPULARE - ORGANE DE CONDUCERE DEMOCRATICĂ 15

interesele generale ale societăţii socialiste. Ele s-an preocupat de dezvol­

tarea şi modernizarea unităţilor sahitare, pentru utilizarea cit mai efici­
entă a potenţialului uman şi material al reţelei sanitare, influenţînd pozi­
tiv indicatorii stării de sănătate a populaţiei.
Sarcini sporite stau în faţa tuturor categoriilor de consilii populare
în viitor, aşa cum au fost ele formulate în Programul Partidului Comunist
Eomân de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare
a Bomâniei spre comunism şi în planul cincinal pe anii 1976—1980.
Astfel, în cel de al şaselea cincinal producţia industrială locală este
prevăzut să crească cu 38,6% în 1980 faţă de 1975, prin intensificarea
utilizării capacităţilor de producţie şi valorificarea la maximum a resurse­
lor materiale şi a forţelor de muncă locale. Consiliile populare judeţene
vor trebui să se ocupe în mai mare măsură de producţia bunurilor de con­
sum, de ridicarea nivelului tehnic al produselor şi sporirea contribuţiei
industriei locale în aprovizionarea populaţiei cu mărfuri de folosinţă înde­
lungată. Se vor dezvolta şi diversifica prestările de servicii către populaţie.
Se va acorda, în continuare, o atenţie deosebită îmbunătăţirii muncii în
unităţile agricole socialiste de stat şi cooperatiste, creşterii contribuţiei
gospodăriilor personale ale locuitorilor în aprovizionarea populaţiei, valo­
rificării superioare a întregului fond funciar. Va cunoaşte o puternică
dezvoltare fondul locativ, at it prin noile construcţii, cît şi prin întreţinerea
fondului locativ existent. Potrivit documentelor Congresului al XI-lea,
în actualul cincinal 120 de centre comunale se vor transforma în localităţi
de tip urban, oraşe agricole sau agrar-industriale.
Politica Partidului Comunist Bomân de dezvoltare armonioasă a
tuturor zonelor şi localităţilor ţării, condiţie necesară a progresului
întregii societăţi şi a triumfului societăţii socialiste multilateral dezvol­
tate, prevede ca pînă la finele anului 1980 să se realizeze, în fiecare judeţ,
o producţie industrială de cel puţin 10 miliarde lei. Bealizarea acestui
obiectiv de însemnătate istorică va necesita pentru unele judeţe, cum sínt
Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Tulcea, Covasna, Botoşani, Vrancea, Gorj şi
Ialomiţa un ritm de creştere mult sporit, al producţiei industriale, eforturi
şi iniţiative creatoare deosebite din partea organelor locale de conducere
din aceste judeţe. Bunăoară, creşterea producţiei industriale în judeţul
Botoşani va cunoaşte un ritm mediu anual de 25,6 la sută, fiind de 5,7
ori mai mare decît cea de la începutul actualului deceniu.
Sarcini şi răspunderi mereu sporite vor avea consiliile populare şi
în celelalte domenii (învăţămînt, cultură, sănătate ş.a.) ceea ce presupune
perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă, a activităţii
organelor executive, a organelor locale de specialitate ale administraţiei
de stat, a fiecărui deputat şi lucrător din aparatul organelor locale.
Chezăşia îndeplinirii în condiţii optime de către organele locale de
stat a tuturor atribuţiilor pe care le au este dată de asigurarea perma­
nentă a conducerii lor de către partid, de intensificarea legăturilor consi­
liilor populare cu masele, de atragerea acestora la întreaga activitate
locală, la procesul de adoptare a deciziilor de conducere.
Experienţa organizării şi conducerii politice din ţara noastră s-a
îmbogăţit cu forme şi metode noi, izvorîte din analiza realităţilor proprii
şi a necesităţilor ce au apărut pe diferite trepte ale construcţiei socialiste.
Menţionăm, în primul rînd, din acest punct de vedere, măsura luată în
16 lO A N С Е Т Е К С Ш

ultimii ani privind cumulul unor funcţii de conducere pe linie de partid

şi de stat în cadrul organelor locale. Este vorba de cumulul funcţiilor de
prim-secretar al comitetului de partid judeţean, municipal, orăşenesc
(la comune secretar) cu aceea de preşedinte al consiliului popular, precum
şi a unor funcţii de secretar al comitetului de partid cu aceea de vicepreşe­
dinte al consiliului popular. S-au înlăturat, în felul acesta, unele parale­
lisme, între activitatea de partid şi de stat, a crescut rolul conducător al
organelor de partid şi, totodată, răspunderea consiliilor populare în îndepli­
nirea atribuţiilor pe care le au.
Este semnificativă, de asemenea, colaborarea dintre consiliile popu­
lare şi Frontul Unităţii Socialiste, care a căpătat o organizare superioară
pe baza Statutului adoptat de primul său Congres din 1974, precum şi
cu celelalte organizaţii de masă şi obşteşti : sindicatele, organizaţiile de ti­
neret, organizaţiile de femei, uniunile cooperatiste, alte organizaţii cu
caracter social-cultural.
De o covîrşitoare însemnătate este realizarea sarcinii constituţionale
a consiliilor populare privind organizarea participării cetăţenilor la condu­
cerea şi rezolvarea, pe plan local, a treburilor de stat şi obşteşti. în reali­
zarea acestui obiectiv permanent este necesar să se asigure, şi în viitor,
atragerea cetăţenilor în activitatea comisiilor permanente ale consiliilor
populare, organizarea diferitelor categorii de comitete de cetăţeni pe
circumscripţii electorale, pe lingă instituţii social-eulturale, pentru efec­
tuarea anumitor lucrări de interes obştesc, contactul permanent al depu­
taţilor cu alegătorii, consultarea acestora, prezentarea de dări de seamă
de către deputaţi asupra activităţii proprii, precum şi a consiliilor popu­
lare din care fac parte.
Tot mai mult, proiectele de hotărîri, de programe, de decizii ale
consiliilor populare şi organelor lor executive sínt supuse, înainte de a fi
adoptate, dezbaterii publice a obştei în cadrul adunărilor cetăţenilor sau
în alte forme. Se realizează astfel, o îmbinare a democraţiei reprezenta­
tive cu democraţia directă, participarea nemijlocită a locuitorilor la dez­
baterea şi stabilirea măsurilor ce privesc dezvoltarea localităţilor, îmbu­
nătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea nivelului de trai material şi cultural
al cetăţenilor. Totodată, cadrul organizatoric care asigură o participare
eficientă, activă a fiecărui cetăţean la rezolvarea treburilor obşteşti
— cerinţă fundamentală a dezvoltării democraţiei socialiste — este supus
unei cont inue perfecţionări şi adaptări, în funcţie de noile sarcini şi condiţii.
Pe linia preocupărilor pentru perfecţionarea activităţii consiliilor
populare, a sporirii eficienţei muncii lor, se înscrie măsura, adoptată de
Congresul al XI-lea al partidului şi consfinţită prin lege, de instituţio-
nalizare a Congresului deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al pre­
şedinţilor consiliilor populare, a Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consi­
liilor populare, precum şi a Conferinţelor pe judeţe ale deputaţilor consi­
liilor populare.
în acest scop s-a prevăzut organizarea Congresului deputaţilor
consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, care
se convoacă odată la 5 ani, în termen de un an de la data alegerilor gene­
rale de deputaţi în organele puterii de stat. Conferinţa pe ţară a preşedin­
ţilor consiliilor populare se convoacă în termen de 6 luni de Ia data ale­
gerilor de deputaţi în consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comu­
 CONSILIILE POPULARE-О Г G ANE DE CONDUCERE DEMOCRATICĂ 17

nale, ce au loc în intervalul dintre alegerile generale, întrucît aceste organe

sínt alese pe o durată de doi ani şi jumătate. Conferinţele pe judeţe ale
deputaţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale au loc
odată la doi ani şi jumătate, adică îndată ce aceste organe au fost alese
şi premerg Congresul deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşe­
dinţilor consiliilor populare sau Conferinţele pe ţară ale preşedinţilor consi­
liilor populare.
Instituţionalizarea Congresului şi conferinţelor ea o modalitate de
perfecţionare a cadrului organizatoric de participare tot mai eficientă a
maselor la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului
şi statului va determina sporirea contribuţiei consiliilor populare şi a depu­
taţilor acestora la întreaga activitate de conducere a treburilor de stat.
Ea reprezintă o formă originală a dezvoltării structural-funcţionale a sis­
temului organelor locale ale statului socialist român.
Congresul deputaţilor consiliilor populare şi conferinţele acestora
constituie foruri colective de conducere a activităţii organelor locale ale
puterii şi administraţiei de stat în care se dezbat problemele fundamentale
ale conducerii unităţilor administrativ-teritoriale, are loc un larg schimb
de experienţă privind organizarea activităţii consiliilor populare şi comi­
tetelor sau birourilor lor executive, a muncii comisiilor permanente şi comi­
tetelor de cetăţeni, a muncii desfăşurate de deputaţi în vederea asigurării
condiţiilor optime de realizare a hotărîrilor de partid şi a prevederilor legilor
ţării, a sarcinilor generale ce revin organelor locale ale puterii şi adminis­
traţiei de stat în conducerea treburilor de stat şi obşteşti, în asigurarea
progresului social-economic al tuturor localităţilor, a ridicării nivelului
de viaţă al populaţiei.
Primul Congres al deputaţilor consiliilor populare judeţene (şi al
municipiului Bucureşti) şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale,
orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti a avut loc
la începutul lunii februarie 1976. Tematica supusă dezbaterii congresului
a cuprins un evantai foarte larg de probleme ce justifică pe deplin apre­
cierea congresului ca adevărat for colectiv al conducerii organelor locale
ale puterii şi administraţiei de stat, ca for de dezbatere a problemelor
fundamentale, a activităţii acestor organe şi a muncii desfăşurate de repre­
zentanţii aleşi ai maselor populare.
Pe ordinea de zi a Congresului au fost înscrise dezbaterea planului
de dezvoltare economică şi socială a Bomâniei în cincinalul 1976—1980
în profil teritorial, discutarea sarcinilor ce revin consiliilor populare în
domeniul agriculturii şi industriei alimentare, analizarea şi dezbaterea
sarcinilor consiliilor populare în domeniul investiţiilor, construcţiilor şi
sistematizării localităţilor, Programul pentru conservarea şi dezvoltarea
fondului forestier în perioada 1976—2010 şi Programul naţional de ame­
najări al bazinelor hidrografice, planul pregătirii forţei de muncă şi prin­
cipalele măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniul învăţămîntului,
culturii şi sănătăţii publice, precum şi măsurile pentru perfecţionarea
activităţii consiliilor populare, pentru dezvoltarea şi participarea măselei
la conducerea vieţii economico-sociale.
Beiese de aici importanţa dezbaterilor, precum şi a hotărîrilor adop­
tate de Congres, care vor constitui obiectul major al activităţii pe o peri-2
2 - c. 1050
18 lOAN С Е Т Е К С Ш

oadă îndelungată a consiliilor populare, preocupare a milioanelor de cetă­

ţeni ai patriei noastre.
Constituirea unui organism cu activitate permanentă, alcătuit din
deputaţii membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare ju­
deţene şi al municipiului Bucureşti— care să se convoace anual, îna­
inte de sesiunile Marii Adunări Naţionale, în vederea dezbaterii proiec­
tu lu i planului unic de dezvoltare economico —socială, în special, a
problemelor referitoare la realizarea lui în profil teritorial — va adinei
în continuare caracterul ştiinţific şi democratic al liotărîrilor privind
obiectivele dezvoltării social —economice a tuturor localităţilor.
Pregătirea Congresului a fost precedată de o amplă activitate politică
a consiliilor populare în toate localităţile şi judeţele ; astfel au fost definiti­
vate, dezbătute şi aprobate în fiecare localitate, la sfîrşitul anului 1975,
planurile de dezvoltare economică-socială a comunelor, oraşelor şi muni­
cipiilor în profil teritorial şi schiţele de sistematizare ale acestora. Printr-o
amplă conlucrare între consiliile populare şi cetăţeni, aceştia şi-au adus
contribuţia la definitivarea actelor prin care se statorniceşte modul în care
urmează a se dezvolta oraşul sau comuna în care ei muncesc şi trăiesc.
în conferinţele judeţene ale deputaţilor consiliilor populare, ce au
avut loc în luna ianuarie, au fost analizate şi dezbătute sarcinile la nive­
lul judeţelor ce decurg din planul de dezvoltare economico-socială a ţării
şi din Programul partidului în vederea înfăptuirii obiectivelor noului
cincinal.
Caracterizînd Congresul ca fiind cel mai larg, mai democratic şi
mai reprezentativ forum al poporului, o formă nouă de realizare a pu­
terii oamenilor muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat : „Actua­
lul Congres al consiliilor populare constituie o dovadă a superiorităţii
orînduirii noastre, reprezintă o formă nouă a democraţiei socialiste din
România, o modalitate superioară de manifestare liberă a opiniei ma­
selor în problemele esenţiale ale dezvoltării societăţii, de guvernare a
statului de către popor, de conducere a ţării pe baza şi în spiritul
voinţei clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor
oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate4‘ 2.
Analizînd dezvoltarea activităţii consiliilor populare în lumina sar­
cinilor etapei actuale, precum şi a hotărîrilor adoptate de primul congres
al deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor
populare se constată necesitatea sporirii rolului acestor organe în activi­
tatea de stat şi social-economică, importanţa pe care ele o au pentru dez­
voltarea armonioasă a tuturor zonelor ţării şi localităţilor, pentru asigu­
rarea participării active la conducere a tuturor cetăţenilor, pentru ridi­
carea întregii ţări pe noi trepte ale civilizaţiei socialiste.

2 Nicolae Ceauşescu, Expunere la Congresul consiliilor populare judeţene şi al pre­

şedinţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale din 4 februarie 1976,
Bucureşti, Edit, p olitică, 1976, p. 52.