Ziua Marinei Ruse

Fiind unul dintre aceia care știu să facă diferența dintre un avion cu elice și unul
cu reacție, dintre un tanc și un TAB și, în sfârșit, dintre babord și tribord, am
evitat de ani buni să vizitez tot soiul de evenimente și festivități militare.
Pentru că – și aici mă forțez să fiu politicos – mi-a fost și îmi este în continuare
rușine mie de rușinea lor!
Ferească Dumnezeu însă să se înțeleagă că de rușinea militarilor de rând îmi
este mie jenă. Ba bine că nu!
Mie și prea multora dintre cunoscuții mei ne crapă obrazul de nesimțirea celor
care în ultimii 27 de ani au condus destinele armatei române.
Așadar, în aceste condiții sărbătoresc astăzi și Ziua Marinei Române!
Ziua marinei cu un singur submarin, rămas fără baterii de două decenii. Ziua
marinei cu două fregate second-hand, luate în zeflemea de intreaga presă
drept ,,fregate dotate c-un singur tun’’. Chiar așa, câte zile ale marinei mai
trebuie să treacă până o să aflăm și noi, oficial, adevărul despre cumpărarea
acestor epave de la statul englez? Câte zile ale marinei trebuie să mai treacă
până o să ne hotărâm să nu mai amânăm modernizarea lor, atât cat o fi ea
posibilă? Câte zile ale marinei trebuie să mai treacă până o să ne hotărâm să nu
mai amânăm nici achiziționarea corvetelor multifuncționale? Și câte și mai câte
ar mai fi de spus…
Așadar, în aceste condiții sărbătoresc astăzi și Ziua Marinei Române!
Ziua în care un ochi format poate vedea de la distanță zâmbetele triste ale
acelor bravi români ce au putut să înfrunte mările și oceanele lumii, dar nu au
putut să se ferească de valul nimicitor al unei clase politice iresponsabile, ba
chiar trădătoare.
Clasă politică pe care o vedem și astăzi, culmea, la tribuna oficială, într-un
moment ce nu ne poate aminti decât de poveștile de groază cu criminalii care
se întorc întotdeauna la locul faptei!
Ce putem deci sărbători noi azi, românii?
Căci dincolo de fanfară, mititeii și berea caldă de pe litoral, dincolo de copiii
care fac cu mâna bricului Mircea, hotărât lucru, starea de azi a marinei române
nu poate fi un motiv de sărbătoare decât pentru cea rusă!