CONCEPŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

PRIVIND CONTINUA DEZVOLTARE

Şl ÎNTĂRIRE POLITICO-ORGANIZATORICĂ
A PARTIDULUI
GHEORGHE ZAHARIA, GHEORGHE TUDOR

R eferindu-se la rolul istoric al P a rtid u lu i C om unist Român, to v arăşu l

Nicolae C eauşescu subliniază în m ag istrala E xpunere la şedinţa com ună a
P lenarei C om itetului C entral al P a rtid u lu i Com unist Român, a organis­
m elor dem ocratice şi organizaţiilor de m asă şi obşteşti, din 28— 30 noiem ­
brie 1988, că „In istoria îndelungată a poporului rom ân, p a rtid u l com u­
n ist rep rezin tă singurul p artid care a pus m ai presus de toate interesele
generale ale oam enilor m uncii, ale în tregii n aţiu n i şi, cu cele m ai m ari
jertfe, a condus clasa m uncitoare şi celelalte forţe progresiste, dem ocra­
tice, în treg u l popor, în în făp tu irea revoluţiei de elib erare naţională şi so­
cială, apoi a revoluţiei socialiste, în fău rire a societăţii socialiste m u ltila te ­
ra l dezvoltate. P u tem afirm a cu în d re p tă ţită m îndrie că p a rtid u l com u­
niştilor a dem onstrat, prin în treag a sa activitate, că rep rezin tă cen tru l
v ital de la care iradiază lum ina şi căldura dătăto are de viaţă, conştiinţa
cea m ai în a in ta tă a poporului n o s tru “ l.
P rin m o num entala sa operă de gînditor revoluţionar, se cre ta ru l ge­
n eral al p a rtid u lu i nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a creat o p ro fu n d ă
şi înnoitoare viziune asupra ansam blului problem elor revoluţiei şi con­
strucţiei socialiste, a form ulat teze şi concepte de o deosebită im p o rta n ţă
teoretică şi p ractică p e n tru dezvoltarea creatoare a socialism ului ştiin ţi­
fic şi îm bogăţirea tezau ru lu i gîndirii social-politice contem porane.
P rom otor curajos al noului, ad v ersar neîm păcat al oricăror tip a re
şi rigidităţi, conducătorul p artid u lu i şi ţării noastre a dezvoltat o doc­
trin ă u n ita ră, arm onios articulată, dinam ică şi în leg ă tu ră cu locul şi func­
ţiile a c tiv ită ţii politico-organizatorice a partidului, care izvorăşte din
concepţia de larg ă cuprindere p riv in d locul p a rtid u lu i în societate, a fir­
m area sa to t m ai pu tern ică d rep t ce n tru vital al naţiunii, care-şi ex ercită
efectiv, în cad ru l am plului sistem al dem ocraţiei n oastre m u n cito reşti-
revoluţionare, ro lu l de conducător politic în to ate sferele v ieţii sociale.

1 Nicolae Ceauşescu, Expunere la şedinţa comună a Plenarei Comitetului

Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice şi organizaţiilor
de masă şi obşteşti. 28 noiembrie 1988, Editura politică, Bucureşti, 1988, p. 78. 9a
 în tr e creşterea co n tin u ă a rolului conducător al p a rtid u lu i în e tap a
a c tu a lă şi continua perfecţio n are şi în tă rire a activ ităţii politice-organi-
za to ric e există o strîn să concordanţă, pe care secretaru l general al p a rti­
d u lu i a reliefat-o cu p reg n an ţă, în in terd ep en d en ţa la tu rilo r şi m anifes­
tă rilo r sale. „ în a c tiv ita te a lor — se a ra tă în Tezele din aprilie — ,
com uniştii, activul şi cadrele de p a rtid tre b u ie să în tărească continuu
le g ă tu rile cu m asele de oam eni ai m uncii, cu în treg u l popor. Orice slă­
b ire a rolu lu i conducător a l partidului, n ep a rtic ip are a d irectă la realizarea
politicii in te rn e şi e x te rn e vor duce, m ai devrem e sau m ai tîrziu, la izo­
la re a de m asele populare, la slăbirea p artid u lu i, cu grave consecinţe
p e n tru fău rire a cu succes a socialism ului. în tre a g a ex p erien ţă m ondială
a a c tiv ită ţii partid elo r politice dem onstrează cu p u tere a faptelor acest
lu cru . în acelaşi tim p, este necesar să perfecţionăm p erm an en t form ele
organizatorice, m etodele şi stilu l de m uncă ale p a rtid u lu i“ 2.
Şi în acest dom eniu, ca în întreaga dezvoltare a partidului, Con­
g re su l al IX -lea, din 1965, care a pro p u lsat cu p u tere noua gîndire poli­
tic ă rev o lu ţio n ară în societatea rom ânească, a însem nat o cotitură pro­
fu n d ă, a m arcat o etap ă calitativ superioară, u n am plu proces de înnoire.
„A u fo st adoptate m ăsu ri h o tărîte de perfecţio n are a organizării p a rtid u ­
lui, de dezvoltare a dem ocraţiei în partid, în sistem ul de prom ovare a ca­
d relor, de alegere a organelor de p a rtid de sus pînă jos, în creşterea ră s ­
p u n d e rii şi a rolului organizaţiilor şi organelor de partid, al com uniştilor
în a d o p ta rea tu tu ro r h o tărîrilo r p rivind politica in te rn ă şi ex tern ă a
R om âniei socialiste“ 3.
O aten ţie deosebită a fost acordată perfecţio n ării continue a stru c ­
tu rilo r organizatorice ale partidului, a tît la nivelul organelor superioare,
cît şi al celor locale. C aracteristică p a rtid u lu i nostru este capacitatea de
a -şi a d a p ta rapid, o p erativ form ele şi m etodele de m uncă, pe baza unei
concepţii de largă perspectivă. P a rtid u l nu a considerat niciodată form ele
organizatorice d rep t schem e valabile p e n tru toate situ aţiile şi p e n tru
to a te tim p u rile. „Form ele organizatorice şi activ itatea practică — relevă
to v a ră şu l Nicolae C eauşescu — nu treb u ie să fie statice, ci să se perfec­
ţioneze, corespunzător cerin ţelo r fiecărei e tap e de dezvoltare a societăţii.
C eea ce a corespuns în tr-o etapă poate să fie necorespunzător în alta,
d ev e n in d chiar o piedică în calea dezvoltării“ 4.
în lum ina acestei concepţii, cît şi a cerinţelor centralism ului dem o­
c ra tic — principiu fu n d a m e n ta l al stru c tu rii organizatorice şi al activi­
tă ţii p a rtid u lu i — im p o rta n te p erfecţionări au fost aduse, în prim ul rînd,
în ceea ce priveşte organizarea şi fu n cţio n area organelor superioare ale
p a rtid u lu i. A u fost create organe noi m en ite să asigure o conducere u n i­
ta r ă a societăţii, să im prim e dinam ism , elasticitate şi supleţe în exerci­
ta re a de către P.C.R. a ro lu lu i său de fo rţă politică conducătoare, să pro ­
m oveze larg, în to ate dom eniile de activ itate şi, cu precădere, al vieţii de
p a rtid , p rincipiul m uncii şi conducerii colective, stim ulînd în felul acesta
c a p ac ita tea creatoare a m em brilor de partid , a oam enilor m uncii, să păs-

2 Nicolae Ceauşescu, E x p u n e r e c u p r i v i r e la u n e l e p r o b l e m e a l e c o n d u c e r i i
a c t i v i t ă ţ i i e c o n o m ic o -s o c ia le , a le m u n c ii id e o lo g ic e ş i p o litic o - e d u c a tiv e , p r e c u m ş i
a l e s i t u a ţ i e i i n t e r n a ţ i o n a l e . 29 aprilie 1988, Editura politică, Bucureşti, 1988, p. 25.
3 Nicolae Ceauşescu, E x p u n e r e la ş e d i n ţ a c o m u n ă a P l e n a r e i C o m i t e t u l u i
C e n tr a l a l P a r tid u lu i C o m u n is t R o m â n , a o r g a n is m e lo r d e m o c r a tic e ş i o r g a n iz a ţiilo r
d e m a s ă ş i o b ş t e ş t i . 28 noiembrie 1988, p. 79.
4 Nicolae Ceauşescu, R o m â n i a p e d r u m u l d e s ă v î r ş i r i i c o n s t r u c ţ i e i s o c i a l i s t e ,
voi. 2, Editura politică, Bucureşti, 1968, p. 260.
treze leg ătu rile trainice ale P.C.R. cu în tre g u l popor. A stfel, po m in d u -se
de la necesitatea consultării p e rm a n en te şi organizate a activului de
partid, a tu tu ro r com uniştilor în leg ă tu ră cu problem ele m ajore ridicate
de construcţia socialistă, de situ a ţia pe aren a m ondială, la Congresul al
IX -lea a fost intro d u să p revederea s ta tu ta ră ca, în perioada d in tre con­
grese, C om itetul C entral să poată convoca, atunci cînd se consideră n e ­
cesară d ezb aterea unor problem e im p o rtan te ale politicii p a rtid u lu i şi
statului, C onferinţa Naţională a p a r tid u lu i5. E xperienţa P a rtid u lu i Co­
m u n ist R om ân ilustrează însem n ătatea conferinţelor naţionale în v iaţa
p a rtid u lu i şi a societăţii rom âneşti. De pildă, conferinţele naţionale din
1967 şi 1972 au ad o p tat h o tărîri im p o rtan te p e n tru dezvoltarea economică
şi sociala a ţă rii, care au pus bazele u nor tran sfo rm ări stru c tu ra le în p e r­
fecţionarea organizării şi conducerii planificate a societăţii rom âneşti, în
îm b u n ă tă ţire a organizării a d m in istra tiv -terito ria le a ţării, în in stitu ţio n a-
lizarea p rin cip iu lu i conducerii şi m uncii colective în cadrul tu tu ro r
u n ită ţilo r economice, culturale, politice-adm inistrative. C onferinţele n aţio ­
nale din 1977, 1982 şi 1987 au analizat problem ele p erfecţionării în con­
tin u a re a conducerii activităţii economice-sociale, a relaţiilo r de produc­
ţie şi sociale, sistem ul dem ocraţiei socialiste, problem ele stabilirii u n o r
ra p o rtu ri adecvate între organele de partid , de stat, ca şi cele ale orga­
nism elor autoconducerii şi au togestiunii m uncitoreşti-revoluţionare.
P reocupîndu-se de aplicarea şi m ai consecventă a principiului con­
ducerii şi m u n cii colective în ac tiv ita te a P.C.R., a organelor sale de con­
ducere şi ţin în d seam a de creşterea n u m ăru lu i de m em bri de partid , de
fa p tu l că în com poziţia C om itetului C en tral trebuia să se reflecte această
creştere, C ongresul al IX -lea a stab ilit ca, în intervalul d in tre p lenarele
C om itetului C entral, conducerea activ ităţii p artidului să fie asigurată de
C om itetul P olitic E xecutiv ál C.C. al P.C.R. (pînă în 1974, acest organism
a p u rta t d en u m irea de C om itetul E xecutiv al C.C. al P.C.R.), înlocuindu-se
astfel vechea form ă organizatorică — B iroul Politic. A vînd o com ponenţă
m u lt lărgită, cuprinzînd cadre care răsp u n d de dom eniile m ajore ale
activ ităţii de p a rtid şi de s ta t — secretari ai C.C. al P.C.R., prim -secre-
ta ri ai u n o r com itete judeţene, precum şi pe preşedintele Consiliului
C entral al U niunii G enerale a Sindicatelor, p rim -secretaru l Comi­
tetu lu i C e n tra l al U niunii T in eretu lu i Com unist şi preşed in ta Consi­
liului N aţional al Fem eilor — , C om itetul Politic E xecutiv a d esfă­
şu ra t şi desfăşoară o activitate deosebit de im portantă pe linia tra d u c e rii
în viaţă a prevederilor P rogram ului P.C.R., a h o tărîrilo r congreselor,
conferinţelor naţionale ale p a rtid u lu i şi plenarelor C.C. al P.C.R., adop-
tîn d m ăsu ri corespunzătoare în problem ele activităţii politice şi organi­
zatorice de partid , în problem ele economice, de stat, politico-ideologice
şi cultural-educative.
în v e d erea aplicării larg i a prin cip iu lu i m uncii şi conducerii colec­
tive în v ia ţa de partid a fost constituit, la C ongresul al IX -lea, B i­
roul P erm anent al C om itetului Politic E xecutiv al C.C. al P.C.R. (pînă
în 1974, acest organism a p u rta t denum irea de P rezidiul P erm anent).
A lcătuit d in tr-u n num ăr de m em bri ai C om itetului Politic E xe­
cutiv al C.C. al P.C.R., condus de secretarul general al p a rtid u lu i6,
B iroul P e rm a n e n t şi-a adus contribuţia, în perioada de cînd a fost con-

5 C o n g r e s u l a l I X -le a a l P a r tid u lu i C o m u n is t R o m â n . 19—24 iulie 1965, Edi­

tura politică, Bucureşti, 1966, p. 347.
6 I b i d e m , p. 731—732. 97
 stitu it, la coordonarea operativă a a c tiv ită ţii de p a rtid şi de s ta t şi a
a d o p ta t hotărîri în cadrul com petenţelor sta b ilite de Com itetul Politic
E xecutiv al C.C. al P.C.R.
în spiritul perfecţionării continue a stru c tu rii organelor superioare
ale p a rtid u lu i şi relu în d trad iţii m ai vechi ale p artid u lu i nostru, Congre­
su l al X -lea al P.C.R., din august 1969, a in stitu it funcţia de secretar
general al partidului, şi a reales în această în altă funcţie pe to v arăşu l
Nicolae Ceauşescu, proem inentă perso n alitate a lum ii politice contem ­
porane, încercat revoluţionar, p ă tru n s de o im ensă dragoste faţă de ţa ră
şi de poporul ei m uncitor, profund preocupat de cauza socialism ului. în
epoca deschisă de istoricul forum com unist din 1965, R om ânia a p arcu rs
o epocă de realizări ob ţin u te în toate dom eniile, ce p o artă pecetea g en ia­
lu lu i ctito r de ţa ră nouă, care şi-a înscris num ele pe frontispiciul istoriei
naţionale. Dînd glas dorinţei exprim ate de către toţi com uniştii, de către
în tre g u l popor, congresele al X I-lea (1974), al X II-lea (1979), al X III-lea
(1984), reafirm înd p ro fu n d a p reţu ire pe care p artidul, toţi cetăţenii p a ­
trie i o acordă a c tiv ităţii neobosite a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, con­
sa cra te binelui poporului, cauzei revoluţionare, construirii socialism ului
şi com unism ului în Rom ânia, l-au reales, în u nanim itate, în înalta fu n c­
ţie de secretar gen eral al P artid u lu i C om unist Român.
în lum ina o rien tărilo r C ongresului al IX -lea p riv in d perfecţionarea
co n tin u ă a stru c tu rilo r partidului, m odificări însem nate au fost aduse în
le g ă tu ră cu organizarea, cu rolul şi a trib u ţiile organizaţiilor locale ale
p a rtid u lu i. Astfel, în ra p o rt cu schim bările produse p rin noua organizare
ad m in istra tiv -terito ria lă a ţării, din 1968, cît şi cu transform ările care
au a v u t loc în m odul de organizare a în tre p rin d erilo r şi unităţilo r eco­
nom ice, pe baza h o tărîrilo r C onferinţei N aţionale a p artid u lu i din 1967
şi ale P lenarei C.C. al P.C.R. din fe b ru a rie 1968, în locul organizaţiilor
regionale şi raionale au fost create organizaţii judeţene, m unicipale, oră­
şen eşti şi com unale ale p a rtid u lu i7. P rin constituirea acestui sistem de
organe locale de p a rtid au fost în lă tu ra te verigile interm ediare, su p ra ­
p u n e rile şi paralelism ele în m unca de partid , asigurîndu-se un cadru o r­
ganizatoric m ai adecvat realizării o p erativ e şi la u n nivel superior a
obiectivelor construcţiei socialiste.
în acelaşi c o n tex t a l asigurării celor m ai bune condiţii p e n tru ca
organele locale de p a rtid să contribuie m ai eficient la soluţionarea pro ­
blem elor generale ale politicii p artid u lu i se situează perfecţionările aduse
d u p ă Congresul al X I-lea stru ctu rii organizaţiilor de p a rtid de la sate.
A stfel, p rin reorganizarea efectuată ca u rm a re a h o tărîrilo r P lenarei C.C.
a l P.C.R. din iulie 1975, care a p rev ăzu t ca în m ediul ru ra l să funcţioneze
com itete com unale unice, cărora să le fie subordonate to ate unităţile eco­
nom ice şi social-culturale de pe raza ad m in istra tiv -terito ria lă a comunei,
a fost lichidată fă rîm iţa re a forţelor de p a rtid din m ediul rural, n u m ăru l
organizaţiilor de bază sub 20 de m em bri reducîndu-se cu peste 60% 8.
în acelaşi tim p, această m ăsură a dus la în tă rire a răsp u n d erii com unişti-

7 E p o c a N ic o la e C e a u ş e s c u . P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n , c e n t r u l v i t a l a l î n t r e g i i
n a ţiu n i. D o c u m e n te a le p le n a r e lo r C o m ite tu lu i C e n tr a l ş i a le C o m ite tu lu i P o litic
E x e c u t i v a l C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n . 1965 —1985, vol. 1
(1965—1973), Editura politică, Bucureşti, 1986, p. 159—160.
8 E p o c a N ic o la e C e a u ş e s c u . P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n , c e n tr u l v ita l a l în tr e g ii
n a ţiu n i. D o c u m e n te a le p le n a r e lo r C o m ite tu lu i C e n tr a l ş i a le C o m ite tu lu i P o litic
E x e c u t i v a l C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n . 1965 —1985, voi. 2
98 (1974—1977), Editura politică, Bucureşti, 1986, p. 209—210.
lor — cooperatori, m ecanizatori, medici, ingineri, cadre didactice — în
în fă p tu ire a u n ita ră a politicii partidului, în dezvoltarea localităţilor ru rale.
P rem ise fundam entale p e n tru perfecţionarea continuă a a c tiv ită ţii
politico-organizatorice a P.C.R., pentru dezvoltarea stru ctu rilo r sale au
fost c reate şi p rin tre c ere a la îm pletirea a c tiv ită ţilo r de p artid şi d e sta t
în e x e rc ita re a unor fu n cţii politico-adm inistrative şi co n stitu irea de
organism e cu dublă natură, de partid şi de stat. R eferindu-se la necesi­
ta te a creării acestor noi form e de organizare şi de perfecţionare a m e­
todelor de conducere, to v ară şu l Nicolae C eauşescu arată : „ P o rn in d de
la fa p tu l că activul, cadrele de bază ale p a rtid u lu i trebuie să se angajeze
direct în în fă p tu irea în v ia ţă a hotărîrilor p a rtid u lu i şi a legilor ţă rii, am
in tro d u s principiul cum ulului de funcţii în a c tiv ita te a de partid , de stat,
econom ică şi socială, d esfiinţînd însă cum ulul de retribuţie. A m conside­
r a t că cele m ai bune cadre de p artid trebuie, în acelaşi tim p, să se an g a­
jeze direct în conducerea organelor de stat, economice, ştiinţifice şi so­
ciale, în vederea în fă p tu irii politicii de dezvoltare econom ico-socială a
ţării, îm binînd astfel m unca de p artid cu m unca de conducere a d ife rite ­
lor sectoare de activitate. A m pornit de la fa p tu l că rolul conducător al
p a rtid u lu i nu !se poate şi n u trebuie să se realizeze din afară, ci prijn
an g a ja re a directă a m em brilor de partid, începînd cu cadrele de bază ale
partid u lu i, în m unca de dezvoltare a patriei. E xperienţa de p este 20 de
ani dem onstrează ju ste ţe a acestui mod de a c tiv ita te care a dus la o în tă ­
rire p u tern ică a legăturilor p artid u lu i cu to ate sectoarele vieţii econom ice
şi sociale, cu m asele de oam eni ai m uncii“ 9.
A fost s ta tu a t astfel p rincipiul îndeplinirii sim ultane de c ă tre unele
cadre de p a rtid şi a unor fu n cţii de stat, care se aplică începînd de la
organele de conducere şi p în ă la organizaţiile de p artid locale. P o triv it
acestui principiu, m em bri ai Com itetului P olitic Executiv a l C.C. al
P.C.R. se află în conducerea u nor m inistere, organe centrale şi locale de
stat, econom ice şi culturale. La nivelul ju d eţelo r, m unicipiilor şi oraşe­
lor, p rim ii secretari, iar la com une secretarii organizaţiilor de p a rtid res­
pective îndeplinesc, concom itent, pe linie de stat, funcţiile de p reşed in ţi
ai com itetelor executive ale consiliilor po p u lare judeţene, m unicipale,
orăşeneşti sau com unale ; în acelaşi tim p, secretarii cu problem e econo­
mice, de propagandă şi sociale — aceştia din u rm ă num ai la n iv elu l ju d e ­
ţelor — exercită funcţia de vicepreşedinţi ai com itetelor executive, ale
consiliilor de control m uncitoresc respective, aşa cum secretarii cu pro­
blem e ag ra re ai com itetelor judeţene de p a rtid îndeplinesc şi fu n c ţia de
p reşed in ţi ai uniunilor ju d eţe n e ale cooperativelor agricole de producţie.
A ceste m ăsuri au sp o rit operativitatea şi sp iritu l de ră s p u n d e re în
m unca de conducere, au asig u ra t îm binarea m ai bună a a c tiv ită ţii de
p a rtid şi de stat, au d im in u at pericolul birocratism ului şi al v o lu n ta ris­
m ului, a_u în tă rit leg ătu rile organelor p a rtid u lu i şi statu lu i cu m asele
larg i de oam eni ai m uncii.
De o deosebită în sem n ătate este, de asem enea, crearea, la nivel
central, a organism elor de conducere cu d ublu caracter, de p a rtid şi de
stat, cum sín t : Consiliul S u p re m al D ezvoltării Economice şi Sociale a

9 Nicolae Ceauşescu, Expunere la şedinţa comună a Plenarei Comitetului

Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice şi organizaţiilor
de masă şi obşteşti. 28 noiembrie 1988, p. 79—80.
 R o m â n ie i10, Consiliul C entral de Control M uncitoresc al A c tiv ită ţii Eco­
n o m ic e şi Sociale 11, C onsiliul Organizării Economice şi Sociale l2, Comi­
te tu l Naţional p e n tru Ş tiin ţă şi Tehnologie 13, C om itetul p e n tru Proble­
m e le Consiliilor P opulare 14, Consiliul A p ă ră rii R epublicii Socialiste
R o m â n ia 15, Consiliul C u ltu rii şi Educaţiei Socialiste 16. P rin n a tu ra şi prin
fu n c ţiile lor, aceste o rganism e sínt fo ru ri dem ocratice larg rep re z en ta ­
tiv e , cu iniţiativă leg islativ ă. Bazîndu-se, în principal, pe concursul ob­
ş te s c larg al m em brilor de partid, ca şi a l celorlalţi oam eni ai m uncii,
a c e ste organism e sín t de n a tu ră să sporească operativitatea şi sp iritu l de
ră s p u n d e re în m unca de conducere, a tît a organelor de p artid , cit şi a
c e lo r de stat, să creeze co ndiţii organizatorice to t m ai eficiente, p e n tru a
d irija în mod u n ita r e fo rtu rile acestor o rg an e spre soluţionarea proble­
m e lo r concrete ale v ie ţii social-economice.
în spiritul aceloraşi preocupări p e n tru in stituţionalizarea ferm ă a
p rin c ip iu lu i m uncii şi conducerii colective, p e n tru tra n sp u n e re a în viaţă
a dem ocraţiei in te rn e de partid, pentru a n tre n a re a p e rm an en tă a celor
m a i valoroşi şi m ai e x p e rim e n taţi activişti la soluţionarea problem elor
co m p lex e care stau în f a ţa organelor su p e rio a re şi locale ale partid u lu i
a u fo st constituite com isiile pe probleme. P o triv it h o tărîrilor plenarelor
C o m itetu lu i C entral a l p a rtid u lu i din decem brie 1974 şi din octom brie
1977, ro lu l esenţial al com isiilor pe problem e, ca organism e de lu cru cu ca­
r a c te r perm anent, este de a asigura p a rtic ip a re a organizată a m em brilor
C o m ite tu lu i C entral, a i com itetelor ju d eţen e, m unicipale, o răşen eşti şi
c o m u n a le de partid, ai com itetelor de p a rtid din întrep rin d eri, in stitu ­
ţii, u n ită ţi socialiste d in ag ricu ltu ră la ela b o rare a diferitelor h o tărîri, la
e fe c tu a re a de analize, stu d ii, precum şi la m u n ca de în drum are şi control.
D in punct de v e d e re al structurii organizatorice, la n iv elu l Comi­
t e tu lu i C entral al p a rtid u lu i îşi desfăşoară activitatea : Com isia pentru
p ro b lem ele organizatorice de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă
şi o b şte şti ; Comisia p e n tr u problemele de cadre de partid şi de sta t ; Co­
m isia p entru problem ele ideologice, ale a c tiv ită ţii politice, culturale şi
de educaţie socialistă ; C om isia pentru problem ele cooperării economice
şi relaţiilor internaţionale ale partidului şi statului. A ctivitatea acestor
co m isii se desfăşoară su b conducerea nem ijlo cită a C om itetului Politic
E x e c u tiv al C.C. al P.C .R . La nivelul com itetelor judeţene, m unicipale,
o ră ş e n e ş ti şi com unale d e p a rtid funcţionează Comisia p e n tru proble­
m e le de cadre de p a rtid şi de stat ; Comisia p e n tru problem ele organiza­
to ric e de partid, ale a c tiv ită ţii organizaţiilor de m asă şi obşteşti, iar la
n iv e lu l întrep rin d erilo r şi in stituţiilor se co nstituie Comisia p e n tru pro­
b le m e organizatorice de p a rtid şi cadre ale organizaţiilor de m asă şi ob­
ş te ş ti şi Comisia p e n tru în v ăţă m în tu l de p a rtid 17.

10 „Buletinul oficial“, nr. 63 din 30 decembrie 1987.

11 „Buletinul oficial“, nr. 125 din 25 noiembrie 1977.
13 „Buletinul oficial“, nr. 112 din 28 octombrie 1977.
13 „Buletinul oficial“, nr. 20 din 8 martie 1980.
14 „Buletinul oficial“, nr. 12 din 25 iunie 1973.
15 „Buletinul oficial“, nr. 32 din 14 martie 1969.
16 „Buletinul oficial“, nr. 127 din 27 noiembrie 1977.
17 E p o c a N ic o la e C e a u ş e s c u . P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n , c e n tr u l v i t a l a l în tr e g ii
n a ţ i u n i . D o c u m e n t e a l e p l e n a r e l o r C o m i t e t u l u i C e n t r a l ş i a le C o m i t e t u l u i P o l i t i c
E x e c u t i v a l C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P a r t id u lu i C o m u n i s t R o m â n . 1965 —1 9 8 5 , voi. 2
100 (1974—1977), p. 107 şi 590.
 Problem ele dem ocraţiei in te rn e de partid, ale p articip ă rii com uniş­
tilo r la elaborarea şi la în făp tu irea politicii P.C.R. co nstituie o p arte in ­
te g ra n tă a a c tiv ită ţii teoretice şi practice desfăşurate de p a rtid în vederea
perfecţionării continue a activităţii sale politico-organizatorice. In con­
cepţia P a rtid u lu i C om unist Român, a secretarului său general, dem ocraţia
in te rn ă rep re z in tă tem elia de n eclin tit a vieţii de p a rtid , resortul lă u n ­
tric care dă p o sibilitate organelor şi organizaţiilor sale, partid u lu i în a n ­
sam blu să se a firm e ca factori dinam ici, capabili să organizeze şi să m o­
bilizeze m asele la în făp tu irea h o tărîrilo r de p a rtid şi de stat. R eferin-
du-se la im p o rta n ţa dem ocraţiei in te rn e p en tru dezvoltarea p a rtid u lu i
însuşi, a societăţii rom âneşti în general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
subliniază că tre b u ie pus un accent m ai m are „pe în tă rire a dem ocraţiei
d e partid, pe consultarea şi d ezbaterea to t m ai larg ă cu comuniştii, cu
a c tiv u l de p a rtid , a problem elor din fiecare sector de activitate.
N um ai astfel vom avea garanţia adoptării unor decizii ju ste, responsabile,
precum şi g a ra n ţia îndeplinirii lo r“ 18.
în a c tiv ita te a P.C.R. de p erfecţionare continuă a dem ocraţiei in ­
te rn e de p artid , a form elor şi m etodelor sale de conducere, de aplicare
ferm ă a cen tralism u lu i dem ocratic, principiul m uncii şi conducerii co­
lective ocupă u n loc central. „O rganele de p artid — se precizează în
S ta tu tu l P.C.R. — îşi desfăşoară activ itatea pe baza principiului m uncii
şi conducerii colective, principiul suprem al conducerii de partid ; m em ­
b rii organelor de p a rtid au d rep tu l nelim itat de a-şi spune părerea, în
cad ru l organizat, a su p ra tu tu ro r problem elor puse în discuţie ; h o tărîrile
şi m ăsurile a d o p tate de organele de p a rtid trebuie să fie rezu ltatu l e x am i­
n ă rii p ărerilor şi propunerilor făcute, expresia g în d irii întregului co­
lec tiv “ 19.
M area im p o rta n ţă pe care p a rtid u l nostru o acordă prom ovării şi
respectării stric te a acestui principiu decurge din fa p tu l că el asigură
fu n cţio n area dem ocratică a p artid u lu i, a organelor şi organizaţiilor sale,
cunoaşterea ap ro fu n d a tă a realităţii, a cerinţelor vieţii, valorificînd g în -
d irea creatoare şi ex p erienţa colectivă ale com uniştilor. Abordînd această
im portantă problem ă la C onsfătuirea de lucru cu a c tiv u l şi cadrele de
bază din dom eniile activităţii organizatorice, ideologice şi politico-edu­
cative din iunie 1988, tovarăşul Nicolae Ceauşescu relev ă : „Am s ta to r­
nicit, ca regulă, dezbaterea în p a rtid a principalelor problem e ale p o li­
ticii interne şi externe, ale a c tiv ităţii partidului n ostru. Aceasta r e p re ­
zintă o necesitate vitală p e n tru dem ocraţia in te rn ă de partid, p e n tru
creşterea fo rţei şi capacităţii de lu p tă a partidului. E ste necesar să a c o r­
dăm şi în c o n tin u a re toată a te n ţia dezbaterii în p artid , cu toţi m em brii
partidului, a tît a problem elor generale, dar şi a problem elor din fiecare
sector de a c tiv ita te . Num ai astfel organizaţiile de p a rtid — şi p a rtid u l
în întregim ea sa îşi vor p u tea îndeplini rolul de fo rţă politică con­
ducătoare în so c ie tate “ 20.

18 Nicolae Ceauşescu, R o m â n i a p e d r u m u l c o n s t r u i r i i s o c i e t ă ţ i i s o c i a li s t e m u l ­
t i l a t e r a l d e z v o l t a t e , voi. 19, Editura politică, Bucureşti, 1980, p. 241.
19 S t a t u t u l P a r t i d u l u i C o m u n is t R o m â n , Editura politică, Bucureşti, 1984
p. 44—45.
20 Nicolae Ceauşescu, E x p u n e r e c u p r i v i r e la p e r f e c ţ i o n a r e a a c t i v i t ă ţ i i o r g a n i ­
z a to r ic e , id e o lo g ic e ş i p o litic o - e d u c a tiv e , în v e d e r e a c r e ş te r ii r o lu lu i c o n d u c ă to r a l
p a r t i d u l u i î n î n t r e a g a v i a ţ ă e c o n o m i c o - s o c i a l ă . 23 iunie 1988, Editura politică, Bucu­
reşti, 1988, p. 15. 101
 P reocuparea p e n tru prom ovarea largă a p rin cip iu lu i m uncii şi con­
ducerii colective în activitatea de p a rtid şi-a găsit expresie în prim ul rîn d
la nivelul organelor conducătoare. în acest sens, de o însem nătate deo­
sebită p e n tru ex erc ita re a rolului conducător al p a rtid u lu i sín t convocarea,
la term enele sta tu ta re, a congreselor partidului, d ezb aterea la conferin­
ţele naţionale a problem elor esenţiale ridicate de construcţia socialism u­
lui în perioada d in tre congrese, p rec u m şi punerea sistem atică în dezba­
te re a p lenarelor C.C. al P.C.R., a şedinţelor organelor executive ale Co­
m itetu lu i C entral a problem elor de ansam blu vizînd anum ite sectoare
ale v ieţii economice şi sociale. La rîn d u l lor, organele locale de la nivelu­
rile judeţean, m unicipal, orăşenesc şi comunal, p recu m şi organizaţiile
de p a rtid din în trep rin d eri, in stitu ţii, u n ită ţi agricole se întrunesc cu
re g u la rita te p e n tru a dezbate problem e ale activ ităţii de partid, econo­
m ice, social-culturale, ale m uncii consiliilor populare, organizaţiilor de
m asă şi obşteşti şi p e n tru a adopta m ă su ri corespunzătoare.
Se relevă, în acest cadru, preocuparea, cu precădere în pe­
rioada de după C ongresul al IX -lea, p e n tru ex tin d erea form elor şi m e­
todelor obşteşti în cadrul m uncii de partid, p e n tru a tra g ere a la elabo­
ra re a şi la aplicarea hotărîrilo r a u n u i larg activ de p a rtid . Astfel, p e n tru
p articip a re a sistem atică a activului, a m em brilor de p a rtid la elaborarea
h o tărîrilo r s-a în ce tăţe n it m odalitatea ca organele de p a rtid să supună,
în prealabil, unei largi dezbateri în organizaţiile de p a rtid şi cu oam enii
m uncii principalele m ăsuri privind activ itatea econom ică şi social-cultu-
ra lă ce urm ează a fi adoptate.
U na d in tre form ele cele m ai eficiente de consultare largă a m em ­
b rilo r de partid, a oam enilor m uncii, de legătură d ire c tă în tre p a rtid şi
popor o constituie vizitele sistem atice de lucru ale to v arăşu lu i Nicolae
Ceauşescu, îm preună cu tovarăşa E len a Ceauşescu, cu alţi tovarăşi din
conducerea de p a rtid şi de stat în to a te judeţele ţării. M ereu în m ijlocul
oam enilor, p en tru a se sfătui cu oam enii, spre binele oam enilor — aşa se
poate defini stilul de lucru p ro p riu secretarului g e n e ra l al partidului,
p rim u l m uncitor al ţării. Un stil de lu c ru ce a dinam izat întreaga activi­
ta te a organelor şi organizaţiilor de p a rtid , a dus la strîn g erea continuă
a leg ă tu rilo r cu m asele, la în tă rire a u n ită ţii indestructibile a tu tu ro r oa­
m enilor m uncii în ju ru l partidului, a l conducerii sale.
In tim pul num eroaselor vizite de lucru în tre p rin se în judeţe, în
u n ită ţi in d ustriale şi agricole, pe ş a n tie re de construcţii, în şcoli şi labo­
ra to a re de cercetări, p retu tin d en i u n d e pulsează v ia ţa m aterială şi spi­
ritu a lă a societăţii, secretaru l g en eral analizează, la fa ţa locului, îm pre­
u n ă cu activişti de p a rtid şi de stat, cu cadre şi specialişti din economie,
cu oam eni ai m uncii de la oraşe şi sate, problem ele concrete, im ediate şi
de perspectivă, p riv in d m odernizarea u n ităţilor econom ice şi a locali­
tăţilo r, creşterea eficienţei în to a te dom eniile de activ itate, îm bunătă­
ţire a continuă a condiţiilor de m u n că şi viaţă ale oam enilor. M ăsurile
sta b ilite cu aceste p rileju ri, indicaţiile şi recom andările secretarului ge­
n e ra l al p a rtid u lu i se constituie în to t a tîte a program e concrete de lucru
m en ite să propulseze to ate dom eniile de activitate pe o nouă tre a p tă de
ca lita te şi eficienţă.
în acelaşi sens, al consultării la rg i a m em brilor de partid, a tu tu ­
ro r oam enilor m uncii a su p ra celor m ai im portante m ăsu ri privind politica
in te rn ă şi e x te rn ă a P.C.R., se în scriu publicarea şi p u n erea în dez-
102 b a te re a în treg u lu i popor a p rin cip alelo r proiecte de legi înaintea p re -
z en tării lor, sp re adoptare, foru lu i legislativ, ca şi consfătuirile periodice
pe ram u ri de activitate.
La n iv elu l organelor locale de partid, al organizaţiilor de bază s-a
dezvoltat, corespunzător, un stil de activitate direct, operativ, eficient,
izvorît din p rincipiile m uncii şi conducerii colective.
F oarte u tile s-au dovedit com andam entele co n stitu ite a tît pe p lan
central, cit şi local p en tru asig u ra re a realizării la tim p a unor m ari
obiective de investiţii, ca şi p ractica deplasării sistem atice a cadrelor cu
m unci de răsp u n d ere, a prim ilor secretari, a celorlalţi secretari ai com i­
tete lo r ju d eţe n e, m unicipale, orăşeneşti şi com unale de p artid în u n ită ţi
economice, com erciale, de tra n sp o rt ş.a. Deosebit de fructuoasă s-a do­
vedit şi p rac tic a unor organe locale de p artid de a organiza în tîln iri p e ­
riodice ale m em brilor birourilor de p a rtid şi ale a lto r cadre cu m unci
de răsp u n d e re cu diferite categorii de oam eni ai m uncii. în acest fel,
re p re z e n ta n ţii organelor de p a rtid au posibilitatea să cunoască m ai în ­
deaproape preocupările oam enilor m uncii, problem ele de interes g e n e ra l
sau personal pe care aceştia le ridică, să răspundă la în tre b ările lor v i-
zînd diferite dom enii ale vieţii politice şi econom ice-sociale locale.
în fă p tu ire a continuă a dem ocraţiei interne de p a rtid s-a a fla t în
strîn să le g ă tu ră şi cu m ăsurile ad o p tate vizînd p erfecţionarea continuă a
sistem ului alegerii organelor de conducere. Astfel, în lum ina h o tărîrilo r
C ongresului a l X -lea şi ale C onferinţei Naţionale din iulie 1972, au fo st
ad optate şi generalizate m ăsurile p rivind propunerea m ai m ultor can d i­
d a tu ri decît n u m ăru l celor care urm ează să fie aleşi, discutarea în e şa­
loanele in fe rio a re a candidaturilor p e n tru organele de p a rtid im ediat s u ­
perioare, p ro p u n ere a de candidaţi p e n tru birourile organizaţiilor de bază
direct de c ă tre p articipanţii la ad u n ă rile p entru dări de seam ă şi alegeri 21.
P le n a ra C.C. al P.C.R. din iulie 1979 a adoptat noi hotărîri p riv in d
d esfăşu rarea v ieţii interne de p artid . Astfel, s-a sta b ilit ca în C om itetul
C entral, în com itetele judeţene, m unicipale, orăşeneşti şi com unale m em ­
brii de p a rtid să fie rep re z en ta ţi proporţional, în fu n cţie de m ărim ea
organizaţiilor de p artid ; au fost ad optate noi criterii p e n tru co n stituirea
birourilor com itetelor de partid, n u m ăru l de m em bri şi m em bri su p le a n ţi
ai acestora, com ponenţa lor fiind stab ilite în rap o rt cu n u m ăru l m em b ri­
lo r organelor de p artid respective. T ot în vederea asig u rării în organele
de p artid a unei rep rezen tări proporţionale se înscrie m ăsura p o triv it
căreia cadrele alese în C om itetul C en tral al p a rtid u lu i provin, în p ro p o r­
ţie de două treim i, din organizaţiile ju deţene de p a rtid şi num ai o tre im e
din activul c e n tra l de partid şi de s t a t 22.
C erinţele calitativ noi im puse activităţii politico-organizatorice în
etap a edificării societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate sínt strîn s le­
gate şi de m u n ca intensă d esfăşu rată de organele şi organizaţiile de p a rtid
p e n tru cre ştere a num erică a rîn d u rilo r P.C.R. şi co n tin u a în tă rire a ca­
lită ţii de m em b ru de partid. G rija p e n tru calitatea de m em bru de p a rtid ,
p e n tru condiţiile, cerinţele, norm ele şi criteriile cu p riv ire la p rim ire a
în rîn d u rile P.C.R., la d rep tu rile şi îndatoririle com uniştilor se re fle c tă

21 C o n g r e s u l a l X - l e a a l P a r t i d u l u i C o m u n is t R o m â n . 6— 12 a u g u s t 1969, Edi­
tura politică, Bucureşti, 1969, p. 134—135 ; C o n f e r i n ţ a N a ţ i o n a l ă a P a r t i d u l u i C o m u ­
n i s t R o m â n . 1 9 — 21 i u l i e 1972, Editura politică, Bucureşti, 1972, p. 537—538.
22 E p o c a N i c o la e C e a u ş e s c u . P a r t i d u l C o m u n is t R o m â n , c e n t r u l v i t a l a l î n t r e g i i
n a ţ i u n i. D o c u m e n t e a l e p l e n a r e l o r C o m i t e t u l u i C e n t r a l ş i a l e C o m i t e t u l u i P o l i t i c
E x e c u t i v a l C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n is t R o m â n . 1965 —1985, voi. 3
(1978—1981), Editura politică, Bucureşti, 1986, p. 323—325.
 cu pu tere în docum entele de partid, în opera se cre ta ru lu i general. U n
exem plu elocvent în această direcţie îl reprezintă sublinierile pe care
to v arăşu l Nicolae Ceauşescu le-a fă c u t la C onsfătuirea de lucru cu ac­
tiv u l şi cadrele de bază din dom eniile activităţii organizatorice, ideolo­
gice şi politico-educative din iunie 1988 : „T rebuie să acţionăm în aşa
fe l încît prim irea în p a rtid să co nstituie un act solem n, dar, în acelaşi
tim p, să determ ine o schim bare în a c tiv ita te a şi v ia ţa celui care devine
m em b ru al P a rtid u lu i Com unist R om ân. C alitatea de m em bru al p a rti­
d u lu i trebuie în ţe le a să nu ca o fo rm alitate, ci ca o schim bare profundă
în v iaţa şi m unca fie c ăru i m em bru de partid , în a c tiv ita te a sa — în so­
cietate, la locul de m uncă, în fam ilie. Să facem astfel încît calitatea şi
în a ltu l titlu de m e m b ru al P artid u lu i C om unist R om ân să reprezinte în­
to td e a u n a o m îndrie, u n simbol al d re p tă ţii, al lu p te i p e n tru progres,
p e n tru socialism, p e n tru interesele în tre g ii naţiuni !“ 23
Pornind de la aceste com andam ente, p artid u l a aco rd at şi acordă o
a te n ţie deosebită în tă r ir ii rîndurilor sale cu cei m ai b u n i şi devotaţi oa­
m en i ai muncii, cap ab ili să înţeleagă în m od superior obiectivele fu n d a­
m en ta le ale P ro g ra m u lu i P.C.R. şi să acţioneze consecvent p en tru tra d u ­
c e re a lui în viaţă, să participe activ la v ia ţa de organizaţie. Ca şi în ce­
le la lte latu ri ale a c tiv ită ţii de partid, au fo st adoptate şi în acest dom eniu
m ăsu ri m enite să p u n ă în concordanţă efectivul şi com poziţia P.C.R. cu
tran sfo rm ările care au loc în s tru c tu ra socială a ţării, cu m utaţiile de
c o n ţin u t ce se p ro d u c în interiorul claselor şi categoriilor de oam eni ai
m uncii din societatea socialistă rom ânească. în acest cad ru se relevă ro­
lu l im portant al h o tă rîrii Congresului a l IX -lea, înscrise în S ta tu tu l adop­
t a t cu acel prilej, de a se trece la d esfiin ţarea stagiului de candidat de
p a rtid — prevedere ex isten tă încă de la Congresul al V I-lea, din 1948.
R e n u n ţa re a la sta g iu l de candidat de p a rtid a fost d e te rm in a tă de schim ­
b ă rile intervenite în societate, p rin tre care fap tu l că clasa m uncitoare
şi-a consolidat poziţia de clasă conducătoare a societăţii, iar în urm a
procesului de tra n sfo rm a re socialistă a agricu ltu rii ţără n im e a a devenit o
clasă omogenă. In acelaşi spirit de sp o rire a exigenţelor fa ţă de calitatea
d e m em bru al P.C.R., în S tatu t a fost inclusă p revederea ca, la in tra re a
în rîn d u rile p a rtid u lu i, să se solicite p e n tru toţi oam enii m uncii acelaşi
n u m ă r de recom andări, înlăturîndu-se o prevedere m ai veche, ce stabilea
u n n u m ă r d ife re n ţia t de recom andări, în funcţie de categoria socială a
v iito ru lu i m em bru de p a rtid 24.
O expresie elo cv en tă a preocupărilor p artidului p e n tru profilul mo­
ra l-p o litic al co m u n iştilo r o rep rezin tă adoptarea de c ă tre Congresul al
X I-le a a Codului principiilor şi norm elor m uncii şi v ie ţii comuniştilor,
ale eticii şi echităţii socialiste, ca p a rte com ponentă a Program ului Parti­
d u lu i Com unist R o m â n de făurire a societăţii socialiste m ultilateral dez­
vo lta te şi înaintare a R om âniei spre com unism .
In lum ina aceloraşi preocupări de ridicare continuă a calităţii de
m em b ru de partid, în a n u l 1976 s-a h o tă rît ca, la in tra re a în rîndurile
P.C.R., fiecare nou m em b ru de p artid să sem neze A n g a ja m en tu l solem n,
c a re sintetizează co n d iţiile şi cerinţele prev ăzu te de S ta tu t p en tru p ri-

23 Nicolae Ceauşescu, E x p u n e r e c u p r i v i r e l a p e r f e c ţ i o n a r e a a c t i v i t ă ţ i i o r g a n i ­
z a to r ic e , id e o lo g ic e ş i p o litic o - e d u c a tiv e , în v e d e r e a c r e ş te r ii r o lu lu i c o n d u c ă to r a l
p a r t i d u l u i î n î n t r e a g a v i a ţ ă e c o n o m i c o - s o c i a l ă . 23 iunie 1988, p. 14—15.
24 C o n g r e s u l a l I X - l e a a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n . 1 9 — 24 i u l ie 1965,,
104 P. 78-77.
m irea ín p a rtid . P rin acest act sporesc rigorile m oral-politice, cit şi ră s ­
punderile care revin com uniştilor faţă de în a ltu l titlu de m em b ru de
partid.
P e aceleaşi coordonate ale perm anentei p reo cu p ări pentru p rim ire a
în rîn d u rile p a rtid u lu i a celor m ai înaintaţi oam eni ai m uncii din in d u s­
trie, construcţii, tran sp o rtu ri, ag ricultură şi din alte ram uri şi dom enii
de activ itate, im portante p erfecţio n ări au fost aduse sistem ului de consti­
tu ire a efectiv u lu i partid u lu i. A stfel, a fost a sig u ra tă o com poziţie so­
cială a p a rtid u lu i care să reflec te cit m ai fid el schim bările in te rv e n ite
în in te rio ru l claselor şi categoriilor de oam eni ai m uncii d in socie­
tate a n o a stră pe întreaga p erioadă care a tre c u t de la Congresul al IX -lea.
A celuiaşi scop vizînd re p re z en ta re a în cadrul p a rtid u lu i în m od cores­
pu n zăto r cu ponderea lor în societate, cu rolul d e ţin u t în ansam blul eco­
nom iei n aţio n ale i-a răspuns şi m ăsura ca, anual, d in cei prim iţi în p a rtid
fem eile să rep rezin te circa 45% , ia r tinerii 80% .
Ca expresie a politicii naţio n ale juste a p a rtid u lu i n o stru de asi­
g u rare a eg alităţii depline în d rep tu ri a tu tu ro r oam enilor m uncii, fă ră
deosebire de naţionalitate, de în tă rire a u n ită ţii de voinţă şi a c ţiu n e a
în tre g u lu i popor în ju ru l P.C.R., s-a avut în v ed ere ca p e rm a n en t com ­
poziţia n aţio n ală a p artid u lu i să corespundă com poziţiei naţionale a popu­
laţiei ţării.
Ca u rm a re a creşterii in flu en ţei p a rtid u lu i în mase, a sp o ririi în ­
crederii acestora în ju ste ţe a liniei sale politice, a activităţii in ten se des­
făşu ra te de organele şi organizaţiile de p artid , a respectării riguroase
de către ele a principiilor şi norm elor stab ilite de S ta tu t în le g ă tu ră cu
p rim irea de noi m em bri, P a rtid u l Com unist R om ân unea în rîn d u rile
sale, la sfîrşitu l anului 1988, p este 3 700 000 de m em bri. Din to ta lu l m em ­
brilor p a rtid u lu i 55,07% e ra u m uncitori, 15,52% ţărani, 20,41% intelec­
tu ali şi funcţionari, iar 9% pensionari şi fem ei casnice. T ovarăşul Nicolae
Ceauşescu sublinia fap tu l că procentul ridicat de m uncitori „dem onstrează
că p a rtid u l nostru continuă şi treb u ie să răm în ă u n p artid al clasei m u n ­
citoare, fo rţa socială cea m ai avansată a so cietăţii noastre“ 25. î n aceeaşi
perioadă, ponderea fem eilor în efectivul p a rtid u lu i era de 34,68% , iar
com poziţia după vîrstă şi n a ţio n a lită ţi era, de asem enea, corespunzătoare,
fa p t ce reflec tă puternica in flu e n ţă pe care p a rtid u l nostru o a re în rîn -
dul tu tu ro r categoriilor de oam eni ai m uncii 26.
D ezvoltarea şi în tă rire a politico-organizatorică a p a rtid u lu i este,
de asem enea, strîns legată de activitatea p e n tru selecţionarea, p reg ă tire a
şi prom ovarea cadrelor. S ub conducerea şi în d ru m a re a directă a C.C. al
P.C.R., a to v arăşului Nicolae Ceauşescu, politica de cadre a cunoscut
m u ta ţii calitative, aflîndu-se în continuă perfecţionare, în concordanţă cu
dinam ism ul şi cu exigenţele v ieţii politice, econom ice şi sociale din ţa ra
noastră. î n expunerile şi cu vîntările to v ară şu lu i Nicolae C eauşescu, în
celelalte docum ente ale p a rtid u lu i sínt d efin ite coordonatele de bază ale
politicii de cadre, conferindu-i-se un puternic caracter organizat şi u n itar.
Congresele şi conferinţele n aţionale ale p a rtid u lu i analizează m u ltila te ral

25 Nicolae Ceauşescu, E x p u n e r e la ş e d i n ţ a c o m u n ă a P le n a r e i C o m i t e t u l u i
C e n tr a l a l P a r tid u lu i C o m u n is t R o m â n , a o r g a n is m e lo r d e m o c r a tic e ş i o r g a n iz a ţiilo r
d e m a s ă ş i o b ş t e ş t i . 28 noiembrie 1988, p. 80.
26 C u p r i v i r e la e f e c t i v u l , c o m p o z i ţ i a ş i s t r u c t u r a o r g a n iz a t o r i c ă a p a r t i d u l u i
la 3-1 d e c e m b r i e 1987 ş i a c t i v i t a t e a p o l i t i c o - o r g a n i z a t o r i c ă d e s f ă ş u r a t ă d e o r g a n e l e ş i
o r g a n i z a ţ i i l e d e p a r t i d p e n t r u î n f ă p t u i r e a h o t ă r î r i l o r ş i d i s p o z i ţ i i l o r p a r t i d u l u i , în
„Scînteia“, anul LVIII, nr. 14 189 din 2 aprilie 1988. 105
 p ro b lem ele politicii de cad re a partidului, orientează activ itatea organelor
şi organizaţiilor de p a rtid , a organelor de s ta t şi organizaţiilor de masă
şi o b şte şti în dom eniul m uncii cu cadrele.
A nual, problem ele politicii de cadre sín t analizate în plen arele C.C,
al P.C .R., iar în caz de necesitate se exam inează în şedinţe ale Corni-,
te tu lu i Politic Executiv. S ecretariatu l C.C. al P.C.R. are în a trib u ţiile sale
o rg an iz are a aplicării şi controlul în făp tu irii hotărârilor p a rtid u lu i în acest
d o m en iu . Comisia C.C. a l P.C.R. pentru problem ele de cadre de p artid şi
de s ta t are sarcina de a p a rticip a la în fă p tu ire a hotărîrilor şi directivelor
co n g reselo r şi c o n ferin ţelo r naţionale ale partidului, a h o tă rîrilo r C.C.
a l P.C .R. în dom eniul politicii de cadre. Com isia analizează şi supune
sp re aprobarea conducerii p artidului p ro p u n erile organelor de p artid şi
de s ta t, ale organizaţiilor de m asă şi obşteşti privind prom ovarea cadre­
lor, exam inează şi ap ro b ă propunerile organelor locale de p a rtid , ale
m in iste re lo r şi celorlalte organe centrale p rivind num irea acestora în
fu n c ţii.
L a baza politicii p a rtid u lu i în acest sector de activitate s tă un an-,
sa m b lu de principii, c rite rii şi norm e a c ă ro r aplicare asigură form area
c a d re lo r de conducere cu o pregătire politică, ideologică şi profesională
corespunzătoare, oam eni com petenţi, cu în alte calităţi m orale, pătrunşi
de s p ir it revoluţionar, b u n i organizatori, capabili să traducă în v iaţă po­
litic a p artid u lu i şi sta tu lu i. P rincipiul fu n d am e n ta l al politicii de cadre
îl c o n stitu ie conducerea acesteia de către p a rtid . In acest sens, H otărîrea
P le n a re i C.C. al P.C.R. din 26—27 octom brie 1977 precizează că întreaga
a c tiv ita te în dom eniul m uncii de cadre se desfăşoară sub conducerea ne­
m ijlo c ită a Com itetului C en tral al P a rtid u lu i Comunist Rom ân, a orga­
n e lo r locale de partid, pe baza unui plan u n ic de perspectivă, de selec­
ţio n a re şi pregătire a cad relo r p en tru to ate sectoarele econom ico-sociale27.
In concordanţă cu aceste principii şi norm e, orientarea fundam en­
tală, constantă a conducerii p artidului n o stru este de a asigura, la toate
n iv e lu rile vieţii econom ico-sociale, prom ovarea cu p rioritate a cadrelor
p ro v e n ite din rîndurile clasei m uncitoare. A ceastă orientare izvorăşte din
f a p tu l că partidul n o stru este un p artid revoluţionar, iar în societatea
n o a s tră clasa m uncitoare, clasă m ajoritară, îndeplineşte ro lu l de forţă
p o litic ă conducătoare. A şa cum subliniază se cre ta ru l general al partidului,
to v a ră ş u l Nicolae Ceauşescu, „O dată ce clasa m uncitoare este clasa con­
d u c ă to a re , clasa m a jo rita ră a societăţii, este norm al şi necesar ca ea să
ocupe fu n cţii de conducere în toate dom eniile. In definitiv, oricare clasă
de p în ă acum, inclusiv clasa capitalistă, cînd şi-a asum at ro lu l conducerii
societăţii, a preluat în m îin ile ei, direct, conducerea diferitelor sectoare,
pe c a re o exercită şi astăzi în m ulte state. Ia tă de ce şi clasa m uncitoare,
care a ră s tu rn a t vechea orînduire, îm p ă rţită în clase antagoniste, care a
lic h id a t clasele ex p lo atato are şi şi-a asum at răsp u n d erea fă u ririi unei so­
c ie tă ţi fă ră clase, tre b u ie să-şi asum e ro lu l de a acţiona direct în reali­
zarea acestu i obiectiv. A ceasta este problem a fundam entală p e n tru con­
s tru c ţia socialism ului“ 28.

27 E p o c a N ic o la e C e a u ş e s c u . P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n , c e n tr u l v i t a l a l î n t r e g i i
n a ţ i u n i . D o c u m e n t e a l e p l e n a r e l o r C o m i t e t u l u i C e n t r a l ş i a le C o m i t e t u l u i P o l i t i c
E x e c u t i v a l C o m it e tu lu i C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n . 1 9 6 5 —1 9 8 5 , voi. 2
(1974—1977), p. 589—590.
28 Nicolae Ceauşescu, R o m â n i a p e d r u m u l c o n s t r u i r i i s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e m u l-,
t i l a t e r a l d e z v o l t a t e , voi. 15, Editura politică, Bucureşti, 1978, p. 300.
 P a rtid u l se preocupă îndeaproape de prom ovarea fem eilor în fu n c­
ţii de conducere politică, econom ică şi social-culturală. In acest sens, apli­
carea consecventă a h o tărîrilo r C om itetului Politic E xecutiv al C.C. al
P.C.R. din iulie 1973 şi m ai 1983, a planului am plu şi a m ăn u n ţit de m ă­
su ri e la b o rat pe baza acestor h o tă rîri a dus la o creştere m arcan tă a pro ­
p o rţiei re p re z en tă rii fem eilor în organele de conducere de p a rtid şi de
stat, în sectoarele de activitate social-economică. „E galitatea în d re p tu ri
în tre b ă rb a ţi şi fem ei — a ra tă to v arăşu l Nicolae Ceauşescu — înseam nă
şi egalitatea în a participa la m unca de conducere în toate dom eniile de
a c tiv ita te “ 29.
A ccentuînd necesitatea de a se acţiona cu în treag a răsp u n d ere p e n ­
tr u în fă p tu ire a hotărîrilor p a rtid u lu i şi a legilor ţă rii cu p riv ire la p re ­
g ă tire a şi prom ovarea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ra tă că „Şi
în v iito r tre b u ie să acţionăm în aşa fel încît cadrele de bază, a ctiv u l de
p artid , inclusiv activul de stat, al organism elor dem ocratice şi sociale din
to ate sectoarele, să provină şi să fie strîns legat de clasa m uncitoare, de
ţărănim e, de intelectualitate, de clasele şi categoriile sociale care re p re ­
zin tă forţele de bază ale societăţii noastre. N um ai aşa vom avea cadre
cu a d e v ă ra t revoluţionare, activişti strîns legaţi de oam enii m uncii, de
în tre g u l popor, care vor acţiona în spirit revoluţionar şi vor face în to t­
d eau n a to tu l p e n tru cauza socialism ului, a ridicării nivelului de tra i m a­
te ria l şi sp iritu a l al poporului, a în tă ririi independenţei şi su v e ra n ită ţii
R om âniei !“ 30.
O m ăsu ră originală a politicii de cadre a p artid u lu i în v ed erea re ­
p a rtiz ă rii şi u tilizării celor m ai capabile forţe în sectoarele h o tărîto a re ale
construcţiei socialiste o rep re z in tă in stitu irea rotaţiei cadrelor. A ceastă m ă­
su ră contribuie la form area u n o r cadre cu o p reg ătire m ultilaterală, în sta re
să acţioneze în diferite dom enii. Dacă se pune problem a policalificării în
in d u strie — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, „cu a tît m ai m u lt
tre b u ie să o punem şi p e n tru activ u l de p a rtid şi de stat, care tre b u ie să
aibă cunoştinţe m ultilaterale, să fie în stare să lucreze în orice se c to r“ 3l.
In realizarea unei politici de cadre judicioase, care să corespundă
n ecesităţilor dezvoltării n oastre economice şi sociale, ex ercitării rolului
de fo rţă politică conducătoare a p a rtid u lu i în societate şi-au re le v a t de­
osebita valoare celelalte cerinţe form ulate de secretaru l general al p a rti­
d u lu i şi care vizează conducerea colectivă şi controlul oam enilor m uncii
a su p ra a c tiv ită ţii şi com portării cadrelor, îm binarea judicioasă în p ro ­
cesul de prom ovare a cadrelor a experienţei şi m atu rităţii cadrelor v îr-
stnice cu elanul celor tinere, form area şi p reg ătirea unei rezerve cores­
pun zăto are de cadre.
în elab o rarea şi în fă p tu irea politicii de cadre o la tu ră esen ţială o
constituie preocuparea m ajoră a p artid u lu i p e n tru perfecţionarea pregă-

29 Nicolae Ceauşescu, R o m â n i a p e d r u m u l c o n s t r u i r i i s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e m u l ­
voi. 6, Editura politică, Bucureşti, 1972, p. 800.
tila te r a l d e z v o lta te ,
30 Nicolae Ceauşescu, E x p u n e r e la ş e d i n ţ a c o m u n ă a P l e n a r e i C o m i t e t u l u i
C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n is t R o m â n , a o r g a n i s m e l o r d e m o c r a t i c e ş i o r g a n i z a ţ i i l o r
d e m a s ă ş i o b ş t e ş t i . 28 noiembrie 1988, p. 82.
31 Nicolae Ceauşescu, R o m â n i a p e d r u m u l c o n s t r u i r i i s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e m u l ­
t i l a t e r a l d e z v o l t a t e , voi. 18, Editura Politică, Bucureşti, 1979, p. 678. 107
 tirii şi educării lor revoluţionare. In concepţia P.C.R., a secretarului său
g e n e ra l perfecţionarea continuă a calificării cadrelor, a p reg ătirii lor po­
litice şi ideologice con stitu ie o necesitate obiectivă, determ in ată de im ­
p o rta n te le tran sfo rm ări care au loc în to ate ram u rile producţiei m ateriale
şi sp iritu ale, o condiţie d in tre cele m ai însem nate p e n tru în făp tu irea
ro lu lu i conducător a l partid u lu i, p e n tru realizarea program ului de fău ­
rire a societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. A bordînd această pro­
b lem ă deosebit de im p o rta n tă în Tezele din aprilie, to varăşul Nicolae
C eauşescu arată că „ T reb u ie să acordăm m ai m ultă aten ţie ridicării ni­
v e lu lu i de cunoştinţe, începînd cu cadrele de partid, nu num ai unele cu­
n o ştin ţe generale, ci cu noştinţe legate de niv elu l actual de dezvoltare a
societăţii, a ştiinţei, a tehnicii. O aten ţie deosebită treb u ie să acordăm în ­
ţe le g e rii problem elor economice, problem elor conducerii şi tu tu ro r ce­
lo rla lte problem e care s ín t esenţiale p e n tru ca activiştii, cadrele de p artid
şi de s ta t să-şi poată în d ep lin i în bune condiţii răspunderile ce li se încre­
d in ţe a z ă “ 32.
P e baza h o tărîrilo r C om itetului C e n tra l al partidului, a legilor adop­
ta te de M area A d unare N aţională, a fost cre a t în ţa ra n oastră un sistem
n a ţio n a l de p erfecţionare a tu tu ro r cadrelor în dom eniul conducerii acti­
v ită ţii politice, econom ice şi sociale. In acest sistem de p erfecţionare sínt
c u p rin se cadre de conducere pe linie de p artid , de stat, cadre din econo­
m ie, ale organizaţiilor de m asă şi obşteşti, din instituţii, în v ăţă m în tu l de
stat, c u ltu ră ş.a. P e b aza norm elor de p a rtid şi de stat, perfecţionarea
este organizată în m od diferenţiat, pe dom enii de activitate, pe categorii
de fu n c ţii şi nivel de p regătire, în p rin cip al p rin studiu individual, fără
sc o ate re a de la locul de m uncă. P a rtic ip a n ţilo r li se asigură program e dè
s tu d iu cu teme com une şi tem e speciale, în funcţie de dom eniul de spe­
c ialitate, precum şi m anuale, culegeri de stu d ii şi alte m ateriale docu­
m en ta re .
Aplicînd în v ia ţă principiile şi c riteriile politicii de cadre, organele
şi organizaţiile de p a rtid au reuşit să asigure un fond valoros şi compe­
te n t de cadre în to ate dom eniile de activ itate, capabile să aducă o contri­
b u ţie im portantă la e d ificarea societăţii socialiste m u ltilateral dezvoltate,
la a p licarea şi resp e c ta re a în partid şi în societate a norm elor dem ocra­
tice de conducere şi de soluţionare a problem elor. Astfel, la sfîrşitu l
a n u lu i 1987 ponderea cad relo r provenite din rîn d u rile m uncitorilor, m aiş­
trilo r şi tehnicienilor e ra de 79,8% în a p a ra tu l de partid, 80,1% în ap a­
r a tu l U.T.C. şi 88,7% în a p a ra tu l sindicatelor. Pe baza prevederilor P ro ­
g ra m u lu i adoptat de C om itetul Politic E xecutiv al C.C. al P.C.R. din
1983 re fe rito r la p ro m o v a rea fem eilor în fu n cţii de răspundere, pon­
d e re a acestora în a p a ra tu l de p artid era, la sfîrşitu l anului 1987, de 27,8%,
fa ţă de 16,8% în 1983, în a p aratu l sindicatelor de 35,5%, faţă de 22,6%,
ia r în cel al U.T.C. de 40,1% , faţă de 31% . C ontinuîndu-se preocuparea
p e n tru îm binarea e x p e rien ţe i cadrelor m ai în v îrstă cu in iţiativ a celor
tin e re în aparatul de p a rtid , la sfîrşitu l an u lu i 1987 peste 67% din to-

32 N icolae C eau şescu , Expunere cu privire la unele probleme ale conducerii

activităţii economico-sociale, ale muncii ideologice şi politico-educative, precum şi
108 situaţiei internaţionale. 29 a p r ilie 1988, p. 16.
ta lu l activ iştilo r aveau v îrsta sub 45 de ani, în a p a ra tu l sindicatelor 59,4% ,
în cel al consiliilor populare ponderea cadrelor de conducere sub 45 de
ani e ra de 75,6%, iar în în trep rin d erile in d u stria le şi de construcţie de
grad special şi gradul I p este 56%. La aceeaşi d ată, 95,7% din totalul
activiştilor C.C. al P.C.R. şi 90,7 din cel al com itetelor judeţene, m u n i­
cipale şi orăşeneşti de p a rtid erau absolvenţi sau u rm a u învăţăm întul su­
perio r de sta t, 97,6% din activişti absolviseră sau u rm a u şcoli şi cursuri
politice 33.
P o rn in d de la aceste com andam ente, P a rtid u l Com unist R om ân a
în fă p tu it şi înfăptuieşte u n ita te a şi coeziunea rîn d u rilo r sale în p rim u l
rîn d p rin lin ia sa politică realist fundam entată, a tît în problem ele in­
terne, cît şi în cele in ternaţionale, care corespunde cerinţelor obiective
ale d ezvoltării societăţii noastre.
L inia politică a partid u lu i, concretizată în program ele, directivele şi
hotărîrile congreselor al IX -lea (1965), al X -lea (1969), al X I-lea (1974), al
X II-lea (1979), al X III-lea (1984), ale C onferinţelor N aţionale din 1967, 1972,
1977, 1982 şi 1987, precum şi ale plenarelor C om itetului Central, jalo ­
nează în tr-o perspectivă clară şi u n itară a c tiv ita te a tu tu ro r com parti­
m en telor sociale, îm bină arm onios preocupările curente cu cele de
perspectivă ale evoluţiei societăţii, orientează dezvoltarea accelerată a
forţelor de producţie, creşterea potenţialului econom ic, dezvoltarea în v ă-
ţăm în tu lu i, ştiin ţei şi culturii, perfecţionarea o rg an izării şi conducerii în ­
tregii v ieţi sociale, form area şi dezvoltarea co n ştiin ţei socialiste a m a­
selor, stab ileşte locul şi ro lu l ţă rii noastre în sistem u l diviziunii in te rn a ­
ţionale a m uncii, relaţiile politice ale Rom âniei socialiste.
O im p o rta n ţă m ajoră p e n tru în tărirea u n ită ţii rîndurilor p a rtid u lu i
a re P rogram ul Partidului C om unist Rom ân de fă u rire a societăţii socia­
liste m u ltilateral dezvoltate şi înaintare a R om âniei spre com unism ,
în a cărui fun d am en tare teo retică o contribuţie de inestim abilă valoare
a adus se cre ta ru l general al partidului, to v a ră şu l Nicolae Ceauşescu.
P rogram ul abordează şi soluţionează ştiinţific, în spirit creator, pe
baza stu d ie rii profunde a rea lită ţilo r naţionale şi internaţionale, pro ­
blem e teo re tic e şi practice de m are însem nătate p e n tru edificarea socie­
tă ţii socialiste m u ltilateral dezvoltate şi în ain ta re tre p ta tă spre com unism ,
cum sín t : co n ţin u tu l şi tră s ă tu rile societăţii socialiste m ultilateral dezvol­
ta te şi căile înfăp tu irii ei, principiile fu n d am en tale ale trecerii în v iito r
sp re societatea com unistă, procesul dialectic al c re şterii rolului condu­
cător a l clasei m uncitoare în societate, rolul p a rtid u lu i ca forţă politică
conducătoare a n aţiunii socialiste, m unca şi conducerea colectivă, în fă p ­
tu ire a dem ocraţiei socialiste în perioada edificării societăţii socialiste
m u ltila te ra l dezvoltate şi în perspectiva în a in tă rii sp re comunism, căile
de so luţionare a contradicţiilor în socialism, ro lu l naţiunii şi evoluţia
fu ncţiilor s ta tu lu i în socialism , dialectica ra p o rtu lu i naţio n al-in tern aţio -
nal în c o n stru irea noii societăţi, principiile re la ţiilo r d intre state, d in tre
p artid ele com uniste şi m uncitoreşti, dem ocratizarea relaţiilor in te rn a ­
ţionale.

33 C u p r i v i r e la a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă d e o r g a n e l e d e p a r t i d , d e s t a t ş i o r g a ­
n i z a ţ i i l e d e m a s ă i n a n u l 198 7 p e n t r u î n f ă p t u i r e a p o l i t i c i i d e c a d r e a p a r t i d u l u i . R a ­
p o r t p r e z e n t a t la P le n a r a C .C . a l P .C .R . d i n 28— 29 m a r t i e 1988, în „Scînteia“,
anul LVIII, nr. 14 189 din 2 aprilie 1988. 109
 în su şirea ap ro fu n d ată de către fiecare m em bru de p a rtid a ideolo­
giei şi politicii p artidului, a operei secretaru lu i general, to v a ră şu l Nicolae
C eauşescu, este un facto r de însem nătate prim ordială pe p la n u l în tăririi
u n ită ţii partidului.
Elem ente im p o rtan te p e n tru consolidarea u n ită ţii şi coeziunii
rîn d u rilo r partid u lu i sín t am pla activ itate desfăşurată de organele şi
organizaţiile de p a rtid p e n tru aplicarea şi respectarea n e a b ă tu tă a nor­
m elo r şi principiilor prev ăzu te în s ta tu tu l partidului, pro m o v area largă
a criticii şi autocriticii, a m uncii şi conducerii colective, intensificarea
c o n tro lu lu i de partid, p erfecţionarea stilului şi m etodelor de m uncă ale
org an elo r şi organizaţiilor de partid.
P reocupîndu-se p e rm a n en t de dezvoltarea politico-organizatorică a
p a rtid u lu i, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, genialul ctitor al R om âniei so­
cialiste, conduce cu înţelepciune şi clarviziune rev o lu ţio n ară ţa ra spre
în a lte le piscuri ale civilizaţiei socialiste. Sub perm anenta sa orientare,
P a rtid u l Com unist R om ân îşi îndeplineşte cu cinste m isiunea de fo rţă po­
litic ă conducătoare a societăţii, de cen tru v ita l al n aţiu n ii noastre, m obi-
liz în d activ pe toţi oam enii m uncii la program ul m ăreţ de în fă p tu ire a
socialism ului m u ltilateral dezvoltat şi în ain ta re a p a triei n oastre spre
com unism .

110