C O M I T E T U L DE R E D A C Ţ IE

ARDELEANU ION, BÄRBULESCU CONSTANTIN - secretar de red acţie, GEORGESCU

TITU — red actor-şei, MACIU VASILE, M ATEI G H EO BG H E, MUNTEAN N . G.,
N I C H I T A P A B A S C H I V A , P E T R IC A R O N , R O M A N V A L T E R , S U R P A T
«H E O R G H E — redactor-şef adjunct, VOICU ŞTEFAN, Z A H A R IA GHEORGHE
 articole
com unicări
F ă u r ir e a
s ta tu lu i s o c ia lis t R o m â n ia —
c u c e r ir e is to ric ă
a m a s e lo r p o p u la r e
D. / . M A Z / L U ,
T. C A R A C IU C
" ălăuzindu-se neabătut după învăţătura m arxist-leninistă şi apli-
fc- cînd-o în mod creator în practica revoluţionară, P artidul Comunist
=rH Român a stabilit obiectivele concrete de luptă ale fiecărei etape,
căile de rezolvare a problemelor complexe ale construcţiei socialiste, po­
trivit condiţiilor şi particularităţilor specifice din ţara noastră.
Trecerea de la statul burghez la cel socialist, de la naţiunea burgheză
la naţiunea socialistă presupune, în mod necesar, răsturnarea dominaţiei
de clasă a burgheziei şi cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare,
prim ul pas în revoluţia proletară fiind „...ridicarea proletariatului la ra n ­
gul de clasă dominantă...“ 1, în scopul lichidării relaţiilor economice capi­
taliste şi făuririi noului mod de producţie, socialist. Burghezia, constituită
în stat, foloseşte efectiv aparatul ce-1 are la dispoziţie p entru satisfacerea
propriilor interese, deoarece interesele „naţionale“, în num ele cărora acţio­
nează, sínt, de fapt, sinonime cu propriile ei interese. Proletariatul, ridi-
cîndu-se la rangul de clasă dominantă, se ridică, totodată, la rangul de
clasă naţională, în sensul că foloseşte nemijlocit dominaţia sa pentru sa­
tisfacerea intereselor economice, sociale şi spirituale ale întregii naţiuni.
înlocuind puterea de stat burgheză, statul socialist apare şi se dez­
voltă ca o putere a oamenilor muncii, îndeplinind rolul de instrum ent
principal în construirea orînduirii socialiste.
Desfăşurarea procesului revoluţionar în ţara noastră a demonstrat că
proletariatul n u poate să preia maşina de stat burghezo-moşierească şi s-o
folosească în scopurile sale, ci trebuie să asigure transform area sa revolu­
ţionară, făurind noul aparat de stat, socialist. V. I. Lenin arăta că „atîta
timp cît statul este o maşină pentru exercitarea violenţei de către burghe­
zie asupra proletariatului, lozinca proletară nu poate fi decît aceasta :
distingerea acestui stat“ 12. Această concluzie reprezintă una din tezele fu n ­
damentale ale marxism-leninismului cu privire la sarcinile proletariatului
în ce priveşte soarta statului burghez în revoluţia socialistă. Ea şi-a găsit
1 K. M arx-F . E ngels, Opere alese în două volume, vol. I, E.S.P.L.P. 1955, e d i­
ţia a Il-a , pag. 31.
2 V. I. L enin, Opere, voi. 26, E.S.P.L.P. 1954, pag. 97.

3
concretizarea în elaborarea şi realizarea liniei politice a P.C.R. în vederea
lichidării vechii orînduiri sociale şi făuririi unei noi organizări social-
politice.
Aplicînd o tactică elastică, puternic ancorată în realitate, P.C.R. a
folosit metodele de luptă şi formele de organizare cele mai accesibile si­
tuaţiei concrete etapelor luptei pen tru democraţie şi socialism, a condus
cu succes lupta m aselor populare pen tru lichidarea maşinii de stat b u r-
ghezo-moşiereşti, p entru făurirea şi dezvoltarea statului socialist.
Procesul făuririi, dezvoltării şi consolidării statului a fost determinat
permanent de condiţiile social-economice. Reflectînd transformările su r­
venite în baza economică şi în structura de clasă a societăţii, statul nostru
— ca element im portant al suprastructurii — joacă un rol activ în conso­
lidarea, întărirea şi dezvoltarea acestor transformări, ca o puternică expre­
sie a dialecticii bazei şi suprastructurii în ţara noastră în procesul con­
struirii orînduirii socialiste.
★

Prin victoria insurecţiei arm ate din august 1944 a fost zdrobit cel
mai odios instrum ent al exploatării şi asupririi maselor pe care l-a produs-
regimul burghezo-moşieresc în decursul întregii sale existenţe — dictatura
miîitară-fascistă. Răsturnarea dictaturii militare-fasciste antonesciene a
marcat începutul procesului lichidării maşinii de stat burghezo-moşiereşti
în România, a lu p tei maselor populare pentru cucerirea puterii politice din
mîinile claselor exploatatoare.
In condiţiile create în urm a victoriei insurecţiei armate, burghezia
şi moşierimea au fost puse în im posibilitatea de a mai guverna ca înainte.
Puterii de stat existente, caracterizată prin rolul preponderent al activi­
tăţii executiv-dispozitive exercitate în condiţiile unei m ajorităţi reacţio­
nare în guvernele perioadei 23 august 1944—28 februarie 1945, i se opuneau
masele populare, largi forţe sociale coalizate în ju ru l clasei muncitoare.
Sub steagul revoluţiei luptau cu abnegaţie masele populare stăpîne pe
stradă, gărzile patriotice înarmate, ţărănim ea, mici meseriaşi etc. Luptei
antihitleriste a m aselor populare se alăturau şi unele cercuri ale burgheziei,,
ale căror interese politice, dar mai ales economice fuseseră lezate în perioada
dictaturii militare-fasciste. In scurt tim p după 23 august, formele de orga­
nizare a maselor se consolidau continuu ; în întreprinderi şi instituţii acti­
vau comitete sindicale, la sate comitete ţărăneşti. Se consolida, de aseme­
nea, coaliţia realizată în cadrul F rontului Naţional D em ocratics. Toate
acestea au avut u n rol deosebit de im portant în pregătirea condiţiilor ne­
cesare instaurării regim ului democrat-popular, în înlăturarea de pe arena
politică a guvernelor Sănătescu şi Rădescu şi instaurarea guvernului de
largă concentrare democratică condus de dr. Petru Groza.
3 F.N.D. r e p rezen ta o largă coaliţie a tuturor forţelor in te r e sa te în dem ocrati­
zarea reală a ţării, în în făp tu irea reform elor econom ice şi so c ia le cerute de n ev o ile
dezvoltării so cietă ţii rom âneşti. D in e le fă cea u parte : P a rtid u l Com unist Rom ân,
P artidul social-d em ocrat, Sindicatele un ite, F rontul plugarilor, U n iu n ea patriotică,
U n iu n ea populară m agh iară, P artidul n a ţion al-ţărăn esc de sub conducerea lui A nton
A lexandrescu , o r g a n iz a ţii de tineret, fe m e i şi alte organ izaţii şi grupări p o litic e

4
 T răsătura principală a procesului de făurire a statului dem ocrat-
popular în prim a etapă a revoluţiei (1944—1947) a fost defascizarea şi de­
m ocratizarea vechiului aparat de stat, transform area lui dintr-un in s tru ­
m ent al regim ului burghezo-moşieresc intr-un instrum ent im portant al
revoluţiei, chem at să joace rolul principal în realizarea aspiraţiilor m aselor
populare. Se înţelege că acest proces a cunoscut o serie de trăsături ca­
racteristice pînă la 6 martie şi altele în perioada de după instaurarea g u ­
vernului democrat. Forţele revoluţionare îngrădeau şi eliminau reprezen­
tanţii claselor exploatatoare din aparatul de stat, cucereau pas cu pas
poziţiile cheie în organele statului, pe care le transform au treptat în in stru ­
m ente principale ale revoluţiei 4.
Astfel, prin lupta maselor populare au fost înlăturate elem entele
fasciste şi reacţionare din organele locale şi centrale ale aparatului de stat,
în care cei ce muncesc au cucerit poziţie cu poziţie, ceea ce a dus la schim ­
barea conţinutului de clasă al întregului aparat de stat în ansamblu. M en-
ţinîndu-se încă vechile forme de organizare, prefecturi, preturi, prim ării,
în procesul revoluţiei, aceste organe au căpătat sarcini noi, jucând u n rol
din ce în ce mai important în înfăptuirea transform ărilor revoluţionare.
Stabilind obiectivele principale ale luptei pentru defascizarea şi de­
m ocratizarea întregului aparat de stat, Partidul Comunist Român, încă în
proiectul de platformă din septem brie 1944, propus tu tu ro r forţelor dem o­
cratice, arăta : „Pentru ca România să devină o ţară cu adevărat dem o­
cratică trebuie ca toate legile, decretele, dispoziţiile reacţionare şi a n ti­
populare, precum şi toate m ăsurile excepţionale ale guvernelor dictatoriale
să fie anulate“ 5.
De asemenea, armata şi întregul aparat adm inistrativ urmau să fie
curăţate de elementele fasciste, profasciste, legionare. Dar, pentru re a li­
zarea cu succes a defascizării şi democratizării aparatului de stat, treb u ia
să se asigure întărirea, creşterea influenţei partidului în stat şi în organi­
zaţiile de masă. Aceste sarcini, deosebit de im portante, s-au realizat în
cursul m arilor bătălii de clasă desfăşurate de clasa muncitoare şi celelalte
forţe sociale progresiste, conduse de partidul comunist, cu forţele reacţio­
nare, în cursul cărora s-a hotărît soarta puterii de stat.
Prefecturile, preturile, prim ăriile au fost luate cu asalt, masele în ­
locuind prefecţii, pretorii şi prim arii reacţionari cu elemente progresiste.
In m ediul rural, masele de ţărani îşi aleg o serie de comitete săteşti,
care acţionează pentru înfăptuirea unor sarcini democratice şi antifasciste.
Luînd naştere împotriva voinţei majorităţii reacţionare din guvern, aceste
com itete au adoptat numeroase m ăsuri cu caracter democratic. Ele acţio-
4 în a cest sens sínt de re le v a t c îte v a m om ente, d intre care u n ele — e x a m in a te
'n m od cron ologic — pun în e v id en ţă procesul parcurs în construcţia de sta t în că
in etapa dem ocratică a revolu ţiei populare. Este vorba d esp re : elim inarea e le m e n ­
telor rea cţion are din organele lo ca le şi cen trale ale aparatului d e stat şi p ro m o v a rea
d e către m a se a unor elem en te d em ocratice, legate de popor ; instaurarea g u v e r ­
n u lu i de largă concentrare d em ocratică la 6 m artie 1945 şi consolidarea p o z iţiilo r
clasei m u n citoare în toate v e r ig ile sta tu lu i ; constituirea — la 19 noiem brie 1946 —
a p arlam en tu lu i dem ocratic (A dunarea deputaţilor) ; reorganizarea aparatului e c o n o ­
m ic, sch im b area orientării şi ro lu lu i său în sistem ul organelor statului, ceea ce a dus,
in m od ev id en t, la îngrădirea trep tată a puterii m onarhice şi înlăturarea m o n a rh iei
d e pe aren a p olitică a ţării.
5 „ S cîn teia “ nr. 6, din 26 sep tem b rie 1944.
 nau, în perioada 23 august 1944 — 6 m artie 1945, în interesul maselor care
le-au ales. In acest sens sínt edificatoare măsurile luate pentru înfăptuirea
reformei agrare, sprijinirea războiului antihitlerist şi promovarea unor
măsuri democratice pe plan local. A par şi se dezvoltă astfel trăsături noi
în sistemul organelor de stat locale încă în perioada 23 august 1944 —
6 martie 1945, care se vor dezvolta continuu în perioada după instaurarea
guvernului democratic. Lupta pentru democratizarea aparatului local s-a
desfăşurat în condiţiile cînd forţele reacţionare se cram ponau de poziţiile
pe care le ocupau în administraţia de stat, recurgînd la tot felul de acţiuni
criminale pentru a împiedica promovarea reprezentanţilor poporului. Mi­
nisterul de In tern e a organizat mai m u lte acţiuni represive menite să îm­
piedice dem ocratizarea aparatului de stat, recurgînd în acest sens chiar
şi la forţă arm ată 6. Totodată, organele adm inistrative superioare nu recu­
noşteau noua conducere a organelor locale, ordonau arestări şi intentări
de procese, ocupau sediile organelor locale, cu ajutorul jandarm ilor şi al
altor elemente reacţionare înarmate, dizolvau adunările comitetelor ţără­
neşti. Toate aceste m anevre au suferit însă un eşec total. La începutul
anului 1945, u n n u m ă r de 52 de prefecturi, din totalul de 58, precum şi
numeroase prim ării aveau în conducere elemente democratice, legate de
masele populare, h o tărîte să lupte p en tru realizarea năzuinţelor poporului.
Poziţiile cucerite de mase în ap aratu l local au slăbit suportul social
şi politic al guvernelor cu majoritate reacţionară, au îngustat continuu po­
sibilitatea folosirii acestuia de către reacţiune pentru a împiedica dezvol­
tarea revoluţiei.
Puternica ridicare la luptă a m ajorităţii poporului rom ân a produs
panică şi derută în rîndurile claselor dom inante. Exprimând teama în faţa
luptei revoluţionare a maselor, în februarie 1945 N. Rădescu recunoştea
că „de cîteva zile în special mişcarea în capitalele de judeţ s-a accentuat.
In privinţa prim arilor, acelaşi lucru. Iar în ceea ce priveşte agitaţia la ţară
pe tema reformei agrare, lucrurile au devenit de o gravitate excepţională“.
Creşterea lu p telo r muncitoreşti, generalizarea luptei pentru pămînt
a maselor ţărăneşti şi închegarea alianţei m uncitoreşti-ţărăneşti grăbeau
deznodămîntul bătăliei pentru putere în favoarea maselor populare.
Larga activitate politică-ideologică şi organizatorică desfăşurată de
partidul comunist şi celelalte organizaţii democrate, lupta nestăvilită a
maselor pentru putere, întărirea form aţiunilor de luptă patriotice, partici­
parea armatei la insurecţie şi la războiul antihitlerist au lipsit reacţiunea
de prilejul de a se reg ru p a şi a recurge la mijloace extrem e pentru a-şi
apăra privilegiile. V alul luptei populare a înlăturat cele trei guverne cu
m ajoritate reacţionară şi a impus la 6 m artie 1945 instaurarea primului
guvern democratic din istoria ţării — m om ent deosebit de im portant în
realizarea politicii partid u lu i de defascizare şi democratizare a aparatului
de stat. Instaurarea prim ului guvern din istoria României în care clasa
muncitoare are ro lu l conducător a însem nat o mare victorie a luptei revo­
luţionare a poporului nostru, constituind o premisă im portantă pentru
dezvoltarea dem ocratică şi progresistă a societăţii noastre. P rin instaurarea
acestui guvern de larg ă concentrare democratică, s-au creat posibilităţi
reale pentru a se trece la accelerarea procesului democratizării întregii
6 „Scînteia“ nr. 23. d in 14 octombrie 1944.

6
adm inistraţii de s ta t7. Noua putere, care prin conţinutul şi sarcinile sale
era o dictatură revoluţionar-democratică a proletariatului şi ţărănim ii,
constituia principalul instrum ent în mîna clasei muncitoare şi a aliaţilor
săi în lupta p en tru desăvîrşirea revoluţiei burghezo-democratice şi tre ­
cerea la construirea socialismului.
G uvernul a confirmat conducerile organelor administrative locale
alese de popor şi a trecut la înlocuirea acelora care — fiind promovate de
elementele reacţionare din guvernele Sănătescu şi Rădescu — acţionaseră
îm potriva intereselor poporului.
Dîndu-şi seama de rolul im portant ce revenea guvernului, reacţiunea
a recurs la num eroase manevre pentru a-i împiedica activitatea, încercînd
provocarea unei crize politice p entru răsturnarea guvernului democrat.
Astfel, la sfîrşitul anului 1945, s-a desfăşurat aşa-num ita „grevă regală“,
regele refuzînd în decurs de cinci luni să semneze legile şi decretele gu­
vernului, p en tru a le da un caracter de acte „neconstituţionale“, iar activi­
tatea guvernului prezidat de dr. Petru Groza să îmbrace un caracter
„ilegal“. în acelaşi timp, unele state capitaliste au exercitat perm anent
presiuni asupra guvernului român, au refuzat să încheie tratate, acorduri,
convenţii politice, economice, culturale cu România.
După instaurarea guvernului democrat, P.C.R. a fixat ca principal
obiectiv al luptei revoluţionare şi democratice crearea noului parlam ent,
ceea ce a ju c at un rol im portant în făurirea statului nostru democrat-
popular rom ân. în pregătirea alegerilor parlam entare un loc im portant îl
ocupă plenara C.C. al P.C.R. din ianuarie 1946. „în îm prejurările actuale
— se arăta în lucrările plenarei — , judecind după rolul pe care l-am avut
pînă în prezent în guvern şi rolul pe care-1 vom avea în viitor, clasa m un­
citoare, reprezentată prin cele două partide, comunist şi social-democrat,
în guvern şi în parlament, ar constitui baza în jurul căreia s-ar grupa toate
forţele democratice ale ţării“ 89. P artidul a atras toate celelalte forţe demo­
cratice în bătălia alegerilor, folosind tactica unor alianţe largi, pe plat­
forma intereselor general-democratice, ceea ce a constituit o chezăşie a
victoriei în alegerile din 1946.
Alegerile din noiembrie 1946 au prilejuit confruntarea directă a
celor două forţe opuse — dem ocraţia şi reacţiunea —, confruntare în care
forţele democratice au repurtat o victorie hotărîtoare ®. Victoria obţinută
de Blocul Partidelor Democratice oglindeşte compromiterea şi izolarea de
mase a partidelor burgheze reacţionare, care curînd în perioada care u r­
mează aveau să dispară din viaţa politică. P arte componentă a luptei de
clasă îm potriva reacţiunii, alegerile au dem onstrat că m ajoritatea zdrobi-
7 în g u v ern u l instaurat la 6 m a rtie 1945, fo rţele dem ocratice deţin eau p re­
şed in ţia C on siliu lu i d e Miniştri şi 14 m in istere din totalu l de 17. R eprezentanţii gru ­
pării burgheze con d u se de Gh. T ătărăscu deţin eau vicep reşed in ţia C on siliu lu i de
M iniştri şi 3 m in iste r e [Decretul nr. 709, din 6 m artie 1945, publicat în „M onitorul
o ficia l“ (Partea I) nr. 54, din 7 m artie, fila 1 072 ; D ecretu l nr. 710, din 6 m artie 1945,
publicat în „M onitorul oficial“ nr. 54, fila 1 072].
8 A rh iva C.C. al P.C.R., fon d u l nr. 1, dosarul nr. 6, fila 175.
9 în a ceste alegeri, din tota lu l voturilor, B locu l Partidelor D em ocratice (îm ­
preună cu U n iu n ea populară m aghiară) a obţinut 79,6'l/o, deci asen tim en tu l m ajori­
tăţii covîrşitoare a populaţiei. (A rhiva C.C. al P.C.R., fon d u l nr. 49, dosarul nr. 8 849,
fila 199 ; dosarul nr. 8 847, filele 1, 73 şi urm.)

7
 toare a poporului, clasa muncitoare, ţărănim ea, păturile mijlocii orăşeneşti,
intelectualitatea, sprijină ferm puterea populară.
în aceste îm prejurări, noua reprezentanţă naţională a devenit organul
revoluţiei populare şi, împreună cu guvernul, a adus noi limitări, foarte
im portante, prerogativelor regale. A tît prin componenţa, prin sarcinile pe
care le rezolva, cît şi prin formele şi metodele sale de activitate, noul par­
lam ent — Adunarea deputaţilor, prim ul parlam ent democratic din istoria
patriei — era deosebit de parlamentele burghezo-moşiereşti. Din totalul
de 414 deputaţi ai noului parlament, coaliţia forţelor democrate, conduse
de P.C.R., avea 378 de deputaţi, iar dintre aceştia 304 erau reprezentanţi
ai clasei muncitoare şi ţărănimii. Parlam entul a adoptat im portante acte
norm ative cu privire la : etatizarea Băncii Naţionale, crearea oficiilor in­
dustriale, înfiinţarea Controlului economic, o serie de legi anticapitaliste,
precum şi legi privitoare la unele reform e fiscale, monetare, adm inistra­
tive, judecătoreşti etc. Aceste măsuri au exercitat un rol deosebit în desă-
vîrşirea sarcinilor revoluţiei burghezo-democratice, au dus la consolidarea
cuceririlor revoluţionare ale maselor, la înlăturarea treptată a forţelor
reacţionare de pe arena politică a ţă rii în vederea trecerii la revoluţia
socialistă.
înţelegerea ju stă a caracterului complex al făuririi statului popular
presupune, totodată, cercetarea aspectelor caracteristice pe care le-a cu­
noscut construcţia noastră de stat în celelalte verigi centrale şi locale, mai
cu seamă cele chem ate să rezolve sarcinile economice. Statul, încă în prima
etapă a revoluţiei, a constituit o serie de organe noi, reorganizînd, tot­
odată, unele vechi, în vederea realizării cu succes a sarcinilor complexe
ale refacerii şi reconstrucţiei economice a ţării. în acest sens, indicaţii pre­
ţioase au fost date de Conferinţa naţională a P.C.R. din octombrie 1945. în
raportul prezentat la conferinţă de Gh. Gheorghiu-Dej s-a relevat necesi­
tatea intensificării controlului şi îndrum ării de către stat a întreprinderi­
lor cu sprijinul maselor, investirii unor fonduri importante în industrie şi
agricultură, reorganizării sistemului de credit, înfăptuirii reformei fiscale,
înlăturării inflaţiei şi haosului financiar. îndrum area economiei noastre
presupune — se precizează în raport — „un aparat de control suplu şi
eficace şi o organizare a administraţiei de stat care să corespundă noilor
nevoi. Aceasta este iarăşi una din problemele principale care se pun astăzi
statului şi care va trebui rezolvată neîntîrziat“ 101.
Pe baza sarcinilor trasate de Conferinţa naţională s-au luat măsuri
im portante pentru reorganizarea şi orientarea într-un chip nou a organe­
lor economice, astfel ca ele să poată îndeplini cu succes noile sarcini ce
reveneau statului în domeniul economiei. O seamă de organe economice
capătă îm puterniciri mai largi şi le sín t m ai bine delimitate atribuţiile ce
le revin. Aşa, de pildă, în aprilie 1947 11 se reorganizează substanţial Mi­
nisterul Industriei şi Comerţului, dîndu-i-se noi atribuţii în conducerea
economiei. Chiar din legea de organizare a M inisterului Industriei şi Co­
m erţului rezultă rolul economic, tot mai însemnat, pe care începe să-l aibă
statul în organizarea producţiei, schimbului şi repartiţiei produselor.
10 Gh. G h eorghiu-D ej. Articole şi cuvîntàri, E.S.P.L.P., 1956, ed iţia a IV -a.
pag. 81.
11 Legea nr. 114 p entru organizarea M in isteru lu i Industriei şi C om erţului, pu­
b lica tă în „M onitorul o fic ia l“ (Partea I) nr. 89, d in 19 aprilie 1947.

8
 O măsură im portantă în desfăşurarea procesului democratizării
aparatului de stat a constituit-o înfiinţarea oficiilor economice judeţene şi
m unicipale12, precum şi a unor inspectorate create în vederea întăririi
•controlului si dirijării economiei de către stat.
In iunie 1947 a luat fiinţă Comisia m inisterială pentru redresarea
economiei şi stabilizarea monetară, care a jucat un rol hotărîtor în reali­
zarea măsurilor preconizate de partid pentru îm bunătăţirea situaţiei eco­
nomice şi financiare. In acelaşi timp, au fost înfiinţate, la 10 iunie 1947 1314,
oficiile industriale, care — înlocuind oficiile economice cu competenţă te­
ritorială — au exercitat un larg control funcţional asupra întregului
•circuit al producţiei pe ram uri industriale. Organizarea oficiilor industriale
avea în vedere necesitatea controlului şi dirijării producţiei pe ram uri
•economice, stim ulîndu-se marile unităţi de producţie, toate întreprinderile
care prezentau un interes deosebit pentru economia naţională şi care jucau
un rol hotărîtor în acţiunea de redresare economică şi de refacere a ţării.
Oficiile industriale — aşa cum sublinia P.C.R. — urm au să joace rolul
unui instrum ent care să contribuie la îm bunătăţirea procesului de pro­
ducţie, ajutînd la îndeplinirea sarcinilor ce reveneau ţării pe plan
economic u .
Răspunzînd obiecţiilor făcute de reprezentanţii partidului liberal,
■care susţineau că oficiile industriale nu vor putea contribui la reorgani­
zarea şi refacerea economiei, soluţia fiind — aşa cum susţineau ei —
efectuarea unor îm prum uturi externe, P.C.R. a ară ta t că România, ca stat
independent şi suveran, nu va prim i în orice condiţii îm prum uturile ofe­
rite de cei care s-ar arăta dispuşi să le acorde, deoarece are suficiente re ­
surse materiale pentru a-şi întări şi consolida independenţa sa
eoonomică 15.
După victoria obţinută în alegerile din 1946, a fost etatizată 16 —
după o luptă ascuţită împotriva forţelor reacţionare — Banca Naţională a
României, toate acţiunile băncii trecînd în proprietatea statului. Această
m ăsură a avut o influenţă hotărîtoare în transform area sistemului bancar
in tr-u n instrum ent economic eficient al clasei muncitoare, îndreptat îm ­
potriva claselor exploatatoare. în urm a etatizării, Banca Naţională a p ri­
mit dreptul de control asupra creditelor bancare, de stat sau particulare
•etc., realizîndu-se, astfel, centralizarea creditelor şi finanţelor în mîinile
statului democrat-popular.
Toate aceste m ăsuri au dus la schimbarea, tot mai accentuată, a ra ­
portului forţelor de clasă în favoarea clasei m uncitoare şi a celorlalţi oa­
meni ai muncii, consolidîndu-se continuu puterea muncitorească-
ţărănească.
In aceste condiţii, îndepărtarea reprezentanţilor burgheziei din gu­
vern a fost o m ăsură imperios necesară, pentru că aceştia — folosind po­
ziţiile ce le aveau — au încercat, prin diferite forme şi metode, să se îm-
12 Legea nr. 69 pentru funcţionarea oficiilor econom ice judeţene din 16 fe­
bruarie 1946, publicată în „Monitorul oficial“ (Partea I) nr. 40, din 17 februarie 1946.
13 Legea nr. 183 pentru înfiinţarea şi funcţionarea oficiilor industriale din
10 iunie 1947, publicată în „Monitorul oficial“ (Partea I) nr. 129, din 11 iunie 1947.
14 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 103, dosarul nr. 9 094, fila 7.
15 Ibidem, fila 12.
16 Legea nr. 1 056 pentru etatizarea Băncii Naţionale a României, publicată în
.„Monitorul oficial“ (Partea I) nr. 296, din 28 decembrie 1946.

9
potrivească procesului de democratizare a vieţii politice, promovării
m ăsurilor economice şi politice progresiste. La 6 noiembrie 1947, reprezen­
ta n ţii P.N.L. — Tătărăscu au fost îndepărtaţi din guvern. Îndepărtarea
tătărăscienilor a fost ultim ul act pe calea curăţirii guvernului de reprezen­
ta n ţii burgheziei, reprezentînd o fundam entală schimbare a caracterului
guvernului — care în noua structură devenise un guvern ce exprima inte­
resele fundamentale ale maselor populare —, o schimbare a caracterului
p u te rii de stat. Devenea astfel posibilă şi, totodată, imperios necesară abo­
lirea monarhiei.
★

Răsturnarea m onarhiei şi făurirea Republicii Populare Române au

constituit un punct de cotitură în dezvoltarea revoluţiei în ţara noastră,
m arcînd cucerirea deplină a puterii politice de către clasa muncitoare, în
alianţă cu ţărănim ea muncitoare, ceea ce face posibilă trecerea la o nouă
etapă istorică — etapa înfăptuirii sarcinilor construcţiei socialiste.
Cucerirea deplină a puterii politice de către clasa muncitoare a dus
la schimbarea esenţei statului, care devine un instrum ent al dictaturii
proletariatului.
Republica Populară Română, formă de stat a puterii proletare, a în­
tru ch ip at organizarea politică a societăţii pentru o întreagă perioadă isto­
rică — perioada de trecere de la capitalism la socialism, corespunzînd
deplin condiţiilor desfăşurării procesului revoluţionar, construcţiei socia­
liste din ţara noastră. S tatul a devenit principalul instrum ent al activităţii
conştiente a clasei m uncitoare şi a aliaţilor săi în vederea înfăptuirii sar­
cinilor grandioase ale construirii noii societăţii, al apărării cuceririlor re­
voluţionare ale poporului muncitor.
Statul socialist, prin conţinutul şi caracterul său, n u poate permite,
sub nici o formă, nici un amestec din afară în politica internă şi externă a
ţării. In temeiul suveranităţii şi independenţei sale, statu l socialist stă-
pîneşte toate pîrghiile necesare în vederea dezvoltării economiei şi culturii
socialiste, în scopul construirii socialismului şi comunismului. în acest
context, definind una dintre principalele sarcini ale statului, Constituţia
din 1948 sublinia : „Statul îndrumează şi planifică economia naţională în
vederea dezvoltării puterii economice a ţării, asigurării bunei stări pentru
popor şi garantării independenţei naţionale“ 17.
Acest principiu de organizare a statului nostru socialist contura linia
politică generală a partidului în construcţia de stat, canaliza lupta poporu­
lui muncitor din România spre deplina eliberare socială şi consolidare a.
independenţei şi suveranităţii ţării. In raportul pe m arginea proiectului de
Constituţie din 1948, prezentat în faţa M arii Adunări Naţionale, subliniin-
du-se legătura indisolubilă între independenţă şi socialism, se arăta : „în
ceea ce ne priveşte pe noi, nu sîntem dispuşi să renunţăm nici în teorie
şi nici în practică la nici un dram al independenţei naţionale şi suverani­
tă ţii de stat“ 18.
Trecerea la înfăptuirea operei vaste şi complexe de construire a so­
cialismului în ţa ra noastră a ridicat în faţa partidului clasei muncitoare-*13
17 C o n s titu ţia R e p u b li c ii P o p u la r e R o m â n e , Í948, art. 15.
13 „Scînteia“ nr. 1 096, din 11 aprilie 1948.

10
sarcini de mare importanţă în domeniul construcţiei de stat. Era necesară
înlăturarea formelor necorespunzătoare şi lim itate ale organelor de stat,
care, deşi aveau un conţinut nou, nu mai corespundeau etapei luptei pen­
tru construirea socialismului. Se impunea crearea noului sistem al organe­
lor statului, cu un caracter u n ita r şi indivizibil, construit pe baza princi­
piilor socialiste. Acestor cerinţe i-au fost subordonate şi prevederile
Congresului al VI-lea la P.C.R., în documentele căruia se sublinia ca o
sarcină principală trecerea la crearea noilor organe ale puterii şi admi­
nistraţiei de stat, menite să apere cuceririle revoluţiei şi să înfăptuiască
programul de reconstrucţie economică şi culturală a ţ ă r i i19.
în această etapă a revoluţiei populare şi de făurire a statului socia­
list se desfăşoară un proces complex, care cuprinde pe de o parte lichi­
darea vechilor forme ale aparatului de stat, iar pe de altă parte crearea
noilor organe de stat* .
în cadrul luptei Partidului Comunist Român pentru făurirea noilor
organe de stat corespunzătoare etapei socialiste a revoluţiei, un loc impor­
tan t îl ocupă crearea Marii A dunări Naţionale ca organ suprem de tip nou
al puterii populare. Măsurile luate de partid în această etapă a revoluţiei
populare sínt o continuare, în noi condiţii, a acelora luate în prim a etapă
pentru constituirea parlam entului ca organ dem ocratic al puterii de stat
m uncitoreşti-ţărăneşti. Pornind de la experienţa acum ulată în prim a etapă
a revoluţiei în acest domeniu, de la tradiţiile luptei maselor pentru demo­
craţie şi progres social, de la necesităţile şi particularităţile proprii ţării
noastre în dezvoltarea ei pe drum ul socialismului, partidul nostru a iniţiat
modalităţile cele mai corespunzătoare pentru oonstituirea şi activitatea
noului organ al puterii de stat. La 24 februarie 1948, Adunarea deputaţilor
aleasă în noiembrie 1946 s-a autodizolvat, iar în lu n a m artie 1948 poporul
nostru şi-a ales organul suprem al puterii de stat socialiste — Marea Adu­
nare N aţională20.
Alegerile din martie 1948, în urma cărora s-a fău rit Marea Adunare
Naţională, au dus la întărirea poziţiilor politice ale clasei muncitoare şi
aliaţilor ei în stat.
Crearea Marii Adunări Naţionale a constituit u n verdict fără drept
de apel dat de masele populare din ţara noastră forţelor trecutului, a
dem onstrat hotărîrea poporului nostru de a se aşeza pe baze socialiste
viitorul României.
în prim a sa sesiune din aprilie 1948, M area Adunare Naţională a
jucat rolul de adunare constituantă. Prima Constituţie a României popu-
19 I. Rădulescu, Din activitatea P .M .R . pentru întărirea statului democrat-
popular şi perfecţionarea activităţii sale, în „Analele Institutului de istorie a parti­
dului de pe lîngă C.C. al P.C.R.“ nr. 6/1962, pag. 21.
* Sínt de remarcat cîteva m om ente mai importante ale acestui proces : a) în­
lăturarea vechilor forme în organizarea şi activitatea organelor supreme ale puterii
de stat şi crearea Marii Adunări N aţionale ca organ suprem de tip nou al puterii
populare ; b) crearea unor noi organe locale ale puterii de stat ; c) desăvîrşirea pro­
cesului — început în prima etapă a revoluţiei populare — de creare a unor organe
economice şi culturale şi de apărare a cuceririlor revoluţionare, menite să rezolve
sarcinile ridicate de construcţia socialistă.
20 La făurirea organului suprem al puterii de stat a luat parte întregul popor,
în alegerile din 1948, din 7 661 031 de votanţi, listele F.D.P. au întrunit 6 759 936
de voturi.

11
la re adoptată în 1948, precum şi Constituţia din 1952 au av u t o importanţă
deosebită pentru crearea şi dezvoltarea statului socialist. Prevederile
Constituţiei din 1948 consfinţeau cuceririle revoluţionare ale poporului, şi
în prim ul rînd instaurarea dictaturii clasei muncitoare, creînd, în acelaşi
tim p, baza juridică a înfăptuirii unor profunde transform ări cu caracter
socialist.
în domeniul statal, Constituţia din 1948 a dat cadrul legal al creării
o rganelor puterii şi adm inistraţiei de stat, definind forma lor de organi­
zare, principiile şi m etodele de activitate. Marea Adunare Naţională apare
în m od real ca unicul organ al puterii de stat, căruia îi sínt subordonate
to ate celelalte organe ale s ta tu lu i21. Din partea Marii A dunări Naţionale
prim esc mandatul de activitate şi sínt controlate toate organele de stat :
g u v ern u l ţării, Procuratura, Tribunalul suprem, ministerele şi celelalte
organe ale adm inistraţiei de stat. In organizarea Marii A dunări Naţionale
•ca organ suprem al pu terii de stat, partidul a militat p en tru o legătură
organică şi indisolubilă a acesteia cu practica construcţiei socialiste, pentru
o u n itate organică în tre activitatea legislativă şi executivă. Atribuţiile
M arii Adunări Naţionale, activitatea comisiilor acesteia, drepturile deputa­
ţilo r leagă în mod direct organul suprem de practica construcţiei socialiste
în to ate domeniile de activitate. Marea Adunare Naţională, reprezentînd
p e n tru prima oară voinţa poporului muncitor, întruchipează principiul
u n ită ţii depline a p u terii de stat, suveranitatea poporului în exercitarea
d rep tu rilo r sale la conducerea ţării. Crearea Marii A dunări Naţionale a
•corespuns pe deplin conţinutului nou al puterii de stat in staurate în ţara
noastră, funcţiilor statu lu i în perioada de trecere de la capitalism la socia­
lism , condiţiilor în care a luat naştere şi se dezvoltă construcţia societăţii
socialiste. în procesul construcţiei socialiste au sporit continuu atribuţiile
M arii Adunări Naţionale în exercitarea controlului asupra dezvoltării eco­
nom ice şi sociale, asu p ra întregii activităţi de stat.
Congresul al V I-lea al P.C.R. a acordat o deosebită atenţie făuririi
organelor locale ale p u terii de stat. In rezoluţia congresului se sublinia :
„O reform ă adm inistrativă democratică va trebui să înlocuiască formele
învechite ale adm inistraţiei locale prin organele locale ale puterii de stat
— consiliile populare * — alese de masa poporului, avînd m ari atribuţiuni
în conducerea treb u rilo r obşteşti şi atrăgînd la opera de guvernare masele
populare“ 22.
Apreciind crearea organelor locale ca un moment de o deosebită im­
p o rtan ţă şi semnificaţie politică în procesul construcţiei statului socialist,
p artid u l nostru a creat şi verificat în practică organe tranzitorii — comite­
te le provizorii ale sfatu rilo r populare — , le-a studiat activitatea, apro-
p iin d u -le tot mai m u lt de forma de organizare corespunzătoare condiţiilor
şi particularităţilor ţă rii noastre — sfaturile populare.
Pregătind condiţiile pentru constituirea comitetelor provizorii, P.C.R.
a acordat atenţie în lătu rării elementelor străine socialismului care se mai
21 Constituţia Republicii Populare Române, 1948, cap. I, art. 37.
* Denumirea in iţială a organelor locale ale puterii de stat a fost consiliile
populare, care a evoluat apoi în denumirea de sfaturi populare.
22 Rezoluţii şi hotărîri ale C.C. al P.M.R. 1948— 1950, Editura pentru literatură
politică, 1952, pag. 6—7.

32
m enţineau în organele de stat locale. In lunile februarie-m artie 1948 au
fost constituite în toate judeţele ţării comisii de verificare a aparatului
local, care şi-au desfăşurat activitatea sub îndrum area directă a com itete­
lor judeţene de partid 2S. Ca urm are a acestei acţiuni de verificare au fost
eliminate din funcţiile ce le ocupau un mare num ăr de elemente care prin
activitatea desfăşurată s-au dovedit ostile regimului dem ocrat-popular 2324.
Sarcinile complexe ale construcţiei socialiste, greutăţile inerente în ­
ceputului a u ridicat în faţa partidului probleme importante privind ca­
drele necesare organelor locale. P artidul clasei muncitoare, conducătorul
încercat al poporului nostru, a trim is în muncă în cadrul comitetelor pro­
vizorii un num ăr m are de muncitori şi activişti de partid.
D esfăşurată între 10 aprilie şi 16 iulie 1949, instalarea în întreaga
ţară a com itetelor provizorii a constituit un moment hotărîtor în organi­
zarea socialistă a puterii pe plan local. Prin instalarea comitetelor provi­
zorii au fost desfiinţate prefecturile, preturile şi prim ăriile ca forme vechi,
unipersonale de organizare a adm inistraţiei locale. In perioada celor
aproape doi ani de activitate, comitetele provizorii şi-au perfecţionat con­
tinuu metodele şi forma de organizare, au pregătit din rîndul m aselor
un im portant num ăr de cadre necesare activităţii de conducere a treb u ri­
lor de stat pe plan local.
A cţiunea de lărgire a competenţei comitetelor provizorii, alegerea
din rîndul acestora a comitetelor executive, precum şi crearea, în
iunie 1950, în urm a instrucţiunilor C.C. al partidului, a comisiilor perm a­
nente şi a comitetelor cetăţeneşti au contribuit la ridicarea activităţii co­
m itetelor provizorii pe o nouă treaptă de dezvoltare, corespunzătoare
formei şi conţinutului viitoarelor sfaturi populare.
Comitetele provizorii ale sfaturilor populare au activat ca organe de
tranziţie de la vechea formă de organizare a adm inistraţiei locale la organe
noi, specifice statului socialist. Comitetele provizorii — cu tot caracterul
restrîns şi lim itat de organe tranzitorii în procesul desfăşurării revoluţiei
socialiste — au asigurat trecerea de la vechile forme de conducere uniper­
sonală a adm inistraţiei locale la sfaturile populare, organe locale reprezen­
tative ale puterii maselor populare. Şi în acest domeniu al construcţiei de
stat înlocuirea vechilor organe nu s-a făcut sub forma unei lovituri sim ul­
tane, ei, treptat, pe măsura întăririi continue a poziţiilor socialismului şi
perfecţionării continue a formelor celor mai adecvate condiţiilor ţării noas­
tre. Crearea sfaturilor populare ca organe locale ale statului democrat-
popular a însem nat o mare victorie a întregului popor în lupta pentru
construirea socialismului şi făurirea statului socialist. Sfaturile populare,
23 A rhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 2, dosarul nr. 577, fila 179.
24 în urm a verificării aparatului adm inistrativ local în primele luni ale anului
1948 au fost înlocuiţi : în judeţul Gorj 44 de primari şi 14 notari (Arhiva C.C. al
P.C.R., fondul nr. 2, dosarul nr. 577, fila 175), în judeţul Severin 11 primari (Arhiva
C.C. al P.C.R., fondul nr. 2, dosarul nr. 576, fila 69), în judeţul Caraş-Oraviţa 18 pri­
mari (Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 2, dosarul nr. 576, fila 23), în judeţul Prahova
44 de primari şi un m are număr de notari (Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 2, dosa­
rul nr. 577, fila 329), în judeţul Maramureş 11 primari (Arhiva C.C. al P.C.R.,
fondul nr. 2, dosarul nr. 576, fila 48). Au fost înlocuiţi un însem nat număr de pre­
fecţi, ca, de exem plu, în judeţele Alba, Cîmpulung-Moldovenesc, Turda, Ilfov, Putna
şi altele („Scînteia“ nr. 1 281, din 20 noiembrie 1948).

13-
organe eligibile25, bazate pe un larg democratism, constituie forma cea
m ai democratică de organizare şi de activitate a treburilor locale din is­
to ria poporului nostru.
Făurirea organului suprem al puterii de stat şi a organelor locale,
cerinţele obiective ale desfăşurării procesului revoluţionar în ţara noastră
au ridicat cu pregnanţă sarcina creării unui sistem de organe şi organi­
zaţii ecomomice-culturale, chemate să rezolve sarcinile complexe ale con­
stru cţiei socialiste. în acest sens, un loc im portant îl ocupă reorganizarea,
în perioada anilor 1948— 1952, a Consiliului de M iniştri şi a m inisterelor
ca organe centrale ale coordonării şi conducerii economiei şi culturii, a
activităţii sociale. Astfel, în urm a reorganizării, la începutul anului 1948,
a Consiliului de M iniştri s-au creat condiţii mai bune pentru ca acest or­
gan să-şi concentreze activitatea spre principalele probleme ale politicii
in tern e şi externe a ţării, să asigure conducerea economiei şi culturii în
conform itate cu politica generală elaborată de partid. Dacă pînă la naţio­
nalizarea principalelor mijloace de producţie activitatea economică a ţării
a fost îndrum ată prin M inisterul Industriei şi Comerţului, începînd din
an u l 1948, ca urm are a apariţiei şi dezvoltării sectorului socialist al eco­
nom iei, s-a reorganizat activitatea acestui m inister şi s-au creat ministere
independente în strînsă legătură cu dezvoltarea ram urilor economiei na­
ţionale 26.
în ansamblu, în etapa revoluţiei socialiste procesul făuririi noului
a p a ra t de stat in tră în tr-u n stadiu nou, calitativ superior etapei prece­
dente, lichidîndu-se răm ăşiţele vechilor forme organizatorice şi adoptîn-
d u -se forme şi metode adecvate organizării, conducerii şi dezvoltării eco­
nom iei şi culturii.
Conducerea planificată a economiei — expresie a suveranităţii statu ­
lui socialist — are o însem nătate capitală pentru construirea noii orînduiri
sociale. în vederea coordonării de către stat a planificării economiei, a
executării unui control asupra îndeplinirii sarcinilor economice, în iulie
1948 a luat fiinţă Comisia de Stat a P lan ificării27. Iar ca o continuare a
u n o r măsuri luate încă în prim a etapă a revoluţiei populare au fost create
25 Alegerile pentru prim ele sfaturi populare au ridicat la conducerea treburilor
ob şteşti un mare num ăr de oameni ai muncii. Au fost aleşi un număr de 109 311
deputaţi, dintre care 87 818 deputaţi comunali, 11 828 deputaţi raionali, 6 191 deputaţi
orăşen eşti şi 3 464 deputaţi regionali. Un contingent important de peste 100 000 de
cetăţen i s-au încadrat într-o muncă efectivă de conducere a treburilor statului. Clasa
m uncitoare, întărindu-şi rolul conducător în societate, deţinea în cadrul organelor
lo ca le ale puterii d e stat poziţii hotărîtoare ; din totalul deputaţilor în sfaturile
populare, regionale, raionale şi orăşeneşti, 54% erau muncitori („Scînteia“ nr. 1 900,
din 8 decembrie 1950). A legerile pentru organele locale au constituit o mare victorie
a p oliticii partidului în construcţia de stat, au consolidat şi mai mult legătura dintre
partidul clasei m uncitoare şi m asele largi ale oam enilor muncii.
26 în anul 1952 existau următoarele m inistere cu profil economic : Ministerul
Agriculturii, Ministerul Comerţului Exterior, M inisterul Construcţiilor şi al Indus­
triei Materialelor de Construcţii, Ministerul Energiei Electrice şi al Industriei Ener­
getice, Ministerul de Finanţe, Ministerul Gospodăriilor de Stat, Ministerul Gospodă­
riei şi Industriei Locale, M inisterul Silviculturii, Ministerul Industriei Alimentare,
M inisterul Industriei de Carne, Peşte, Lapte, M inisterul Industriei Carbonifere, Mi­
n isteru l Industriei M etalurgiei, Ministerul Industriei Petrolifere, Ministerul Industriei
Lem nului, Hîrtiei şi Celulozei, Ministerul Industriei Uşoare şi Ministerul Poştei şi
Telecom unicaţiilor.
27 „Scînteia“ nr. 1 161, din 4 iulie 1948.

14
organe de planificare în cadrul ministerelor, precum şi în judeţe şi, mai
tîrziu, în regiuni şi raioane 28. Pe lingă Consiliul de Miniştri se organi­
zează : A rbitrajul de Stat, Comisia Controlului de Stat, Direcţia Centrală
de Statistică, Direcţia Generală pentru Metrologie, Standarde şi Investiţii,
Comitetul pentru Preţuri, Comitetul pentru Muncă şi Salarii etc., menite
să asigure desfăşurarea construcţiei economice în diferite domenii.
înfăptuirea revoluţiei culturale a impus un complex de măsuri pen­
tru crearea şi perfecţionarea organelor de stat chem ate să rezolve sarcini
pe linia învăţăm întului, ştiinţei şi culturii. Astfel a fost reorganizat Minis­
terul Învăţăm întului P u b lic29, ia r în anul 1948 a fost reorganizată Acade­
mia Română, dîndu-i-se o structură adecvată rezolvării cu succes a sarci­
nilor construcţiei socialiste 30.
Crearea acestor noi organe a dat posibilitate statului să-şi exercite
cu succes funcţiile sale în domeniul economiei şi culturii. în procesul
construcţiei socialiste, organele de stat s-au schimbat şi perfecţionat în
raport cu modificările din baza economică şi de clasă, în funcţie de dez­
voltarea forţelor de producţie, de progresul ştiinţei şi culturii. Unele or­
gane şi instituţii de stat în procesul construcţiei socialiste şi-au schimbat
conţinutul activităţii lor şi structura de organizare. în acelaşi timp, un nu­
m ăr de organe au fost înlocuite cu altele noi, corespunzătoare construcţiei
socialismului în diferite compartimente. Criteriul principal al recomandării
şi folosirii de către partid a unor noi forme de conducere a economiei şi
culturii Dau constituit întotdeauna modul în care acestea contribuie la
accelerarea procesului construcţiei socialiste, felul în care aceste noi or­
gane statale corespund condiţiilor concrete din ţara noastră.
Desfăşurînd o vastă şi complexă operă constructivă, coordonând ac­
tivitatea economică şi social-culturală, statul socialist îndeplineşte totodată
im portante sarcini în direcţia apărării cuceririlor revoluţionare ale popo­
rului. P entru realizarea acestor sarcini s-a impus cu necesitate crearea
unor organe de stat menite să apere cuceririle revoluţionare, suveranitatea
şi independenţa patriei. începută încă în prima etapă a revoluţiei, lupta
partidului com unist pentru făurirea acestor organe a cunoscut, după in­
staurarea dictaturii proletariatului, schimbări esenţiale.
A fost desăvîrşit procesul creării armatei noi, legată de interesele
poporului, de cauza socialismului şi păcii. în ianuarie 1949 au fost desfiin­
ţate poliţia şi jandarm eria şi s-a înfiinţat miliţia populară. S-au creat noi
organe judecătoreşti, schimbîndu-se radical compoziţia şi structura vechi­
lor organe. Crearea organelor de apărare a cuceririlor revoluţionare ale
poporului a constituit o însem nată victorie a celor ce muncesc, o condiţie
a victoriei socialismului în ţara noastră. în anii ce au urm at s-au adus
mereu alte elemente în construcţia noului aparat de stat socialist.
în întregul proces al făuririi statului socialist, partidul a acordat o
atenţie majoră problemei cadrelor necesare noului aparat de stat. în peri­
oada cînd se hotăra soarta conţinutului de clasă al noilor organe create,
partidul nostru a adoptat linia promovării cu consecvenţă a elementelor
ieşite din rîndul maselor muncitoare în întregul sistem al aparatului de
stat, şi în prim ul rînd în verigile sale hotărîtoare. La începutul anului
28 „Buletinul oficial“ nr. 101, din 19 martie 1949, pag. 4.
29 „Scînteia“ nr. 1 187, din 3 august 1948.
30 „Scînteia“ nr. 1196, din 13 august 1948.

15
1950, din numărul de 439 434 de salariaţi ai ministerelor şi ai instituţiilor
dependente de acestea, 47,93 la sută au fost promovaţi în muncă după
23 August 1944, 42,38 la sută provenind din rîndurile muncitorilor şi ale
ţăranilor muncitori 31. P aralel cu promovarea noilor cadre ale aparatului
de stat din rîndul maselor muncitoare, organele şi organizaţiile de partid
au desfăşurat o largă activitate de reeducare a vechiului funcţionar în spi­
ritu l socialismului şi al ataşam entului faţă de popor. Organele de partid
au trim is în munca de stat un im portant detaşament de membri şi activişti
de partid. Aceste m ăsuri au în tărit poziţia partidului clasei muncitoare
în ansamblul organelor aparatului, asigurîndu-se prin acest mijloc orien­
ta re a şi coordonarea întregului mecanism statal spre sarcinile majore ale
construcţiei edificiului socialist.
Dezvoltarea continuă a construcţiei socialismului în ţa ra noastră
a creat baza materială pentru o temeinică pregătire a cadrelor necesare
în toate domeniile de activitate, lucrători ou un larg orizont profesional
şi cultural, cu o bună pregătire politică-ideologică. An de an a crescut
n u m ăru l cadrelor eu stu d ii medii şi superioare, fapt care a dus la ridi­
carea nivelului m uncii organelor de stat, şi în prim ul rînd al organelor
economice.
S-a cristalizat an de an activitatea aparatului economic, în primul
rîn d a organelor de planificare a economiei. S-a îm bunătăţit continuu
activitatea organelor justiţiei, procuraturii etc. Toate acestea au dus la fău­
rire a unui sistem închegat de organe ale statului socialist, care a dat posi­
bilitate statului să acţioneze ca instrum ent principal al construirii socialis­
m ului. In condiţiile victoriei depline şi definitive a socialismului la oraşe
şi sate s-au ridicat problem e noi, deosebit de im portante, pe linia perfec­
ţionării continue a activităţii organelor sale, în funcţie de noile sarcini
ale construcţiei socialiste.
★
Construirea bazei economice a socialismului, lichidarea claselor ex­
ploatatoare, încetarea raporturilor de dominaţie de clasă au determinat
in trarea statului nostru în tr-u n nou stadiu de dezvoltare — stadiul desă-
vîrşirii sale socialiste. In acest stadiu, ţinînd seama de transform ările care
au avut loc în economie, în întreaga viaţă socială, de evoluţia orînduirii
de sta t şi dezvoltarea democraţiei noastre socialiste, precum şi de necesi­
ta te a perfecţionării continue a activităţii organelor puterii, a adm inistra­
ţiei de stat şi a organelor de apărare, corespunzător sarcinilor noii etape
de dezvoltare, s-a adoptat o nouă constituţie, care — reflectînd noul sta­
diu al dezvoltării societăţii noastre — proclamă Republica Socialistă Ro­
m ânia ca formă superioară de organizare statală a societăţii româneşti.
In etapa actuală, statul, desfăşurîndu-şi activitatea în condiţiile vic­
toriei definitive a socialismului ca instrum ent principal al continuării pe
o treaptă superioară a procesului desăvîrşirii socialismului şi pregătirii
condiţiilor trecerii la comunism, îndeplineşte sarcini tot mai complexe în
domeniul economiei şi culturii.
Activitatea desfăşurată de Partidul Comunist Român pe linia perfec­
ţionării continue a aparatului de stat are la bază învăţătura marxist-leni-
nistă potrivit căreia statu l -— ca şi naţiunea socialistă — se menţine multă
31 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 2, dosarul nr. 113, pag. 13.

16
vreme, că rolul său este esenţial, indispensabil pentru construirea socie­
tăţii comuniste.
Experienţa ţării noastre, ca şi a celorlalte ţări socialiste, arată că,
pe măsura înaintării pe drum ul socialismului, funcţiile statului evoluează
corespunzător cerinţelor tot mai complexe -ale societăţii ; sporesc consi­
derabil atribuţiile statului de organizator al economiei naţionale, al acti­
vităţii ştiinţifice şi culturale în toate domeniile vieţii sociale, în asigu­
rarea progresului continuu al ţării şi ridicării bunăstării poporului. In
strinsă legătură cu acest proces, ca urm are a creşterii continue a for­
ţelor de producţie, caracterul socialist al economiei naţionale ridică pe
prim ul plan planifioarea, conducerea şi îndrum area centralizată, unitară
a tuturor domeniilor de activitate în scopul dezvoltării armonioase a în­
tregii societăţi. Aceasta a impus perfecţionarea formelor şi metodelor de
organizare, conducere şi planificare, ridicarea pe o treap tă mai înaltă a
activităţii aparatului de stat chemat să le înfăptuiască. în acelaşi timp s-a
dezvoltat principiul conducerii colective ca metodă principală în desfăşu­
rarea activităţii organelor eoonomice şi de stat. Aplicarea acestui p rin ­
cipiu a dus la creşterea iniţiativei maselor, la valorificarea tot mai de­
plină a înţelepciunii şi experienţei lor colective, ceea ce constituie o
puternică expresie a dezvoltării continue a democraţiei socialiste. în toate
sferele vieţii sociale creşte participarea maselor la realizarea treburilor
obşteşti. M etoda discutării cu întregul popor a principalelor problem e
ale construcţiei socialiste cimentează legăturile dintre partid şi mase, con­
tribuie la m aturizarea politică şi ideologică a oamenilor muncii, la gene­
ralizarea bogatei lor experienţe în viaţa socială, asigurînd perfecţionarea
continuă a activităţii organelor de stat, economice şi obşteşti. O dovadă
elocventă a creşterii rolului maselor în viaţa noastră socială o constituie
dezbaterea amplă, multilaterală a sarcinilor planului cincinal pe fiecare
an, pe fiecare întreprindere, dezvăluindu-se numeroase rezerve interne şi
fundam entîndu-se mai temeinic indicatorii planului.
S-a perfecţionat şi se adînceşte continuu democratismul în orga­
nizarea şi activitatea statului nostru. Au sporit atribuţiile Marii A dunări
Naţionale, s-a format în cadrul Consiliului de Miniştri un organ mai re -
strîns — Biroul perm anent al Consiliului de Miniştri, care are sarcina
soluţionării problemelor ce necesită o rezolvare urgentă. Au fost aduse
îm bunătăţiri im portante în structura unor ministere, s-a reorganizat con­
ducerea de stat în domeniul agriculturii, ştiinţei, culturii şi artei.
Astfel, pe baza indicaţiilor Congresului al IX-lea privind creşterea
rolului organizator al statului în dezvoltarea întregii economii naţionale,
au fost adoptate măsuri de îm bunătăţire a conducerii şi planificării agri­
culturii, organizării unui sistem de sprijinire şi îndrum are unitară şi com­
petentă a tu tu ro r unităţilor socialiste ale întregii agriculturi, creîndu-se
Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, ceea ce a
dus la crearea cadrului organizatoric necesar pentru participarea mai
activă a maselor ţărănimii la conducerea agriculturii, a treburilor gene­
rale ale ţării. Totodată, creşterea rolului ştiinţei în etapa actuală a im pus
luarea unor m ăsuri neîntîrziate de îm bunătăţire a organizării şi în d ru ­
mării cercetării ştiinţifice, astfel încît să se asigure mobilizarea tu tu ro r
cadrelor şi forţelor m ateriale spre obiectivele principale ale progresului
ştiinţific, în vederea îmbinării armonioase, a cercetării fundamentale cu
2 — A nale n r. 4 17
Cercetarea aplicativă. In acest scop a fost creat, pe lingă Consiliul de Mi­
niştri, Consiliul N aţional al Cercetării Ştiinţifice ; s-au lu a t măsuri pentru
perfecţionarea activităţii Academiei şi a sistemului de coordonare a cer­
cetărilor în cadrul ministerelor, ceea ce va duce la o m ai bună folosire a
potenţialului ştiinţific, la înflorirea ştiinţei româneşti şi la progresul gene­
ra l al României socialiste.
In etapa actuală sporesc necontenit atribuţiile statului în organi­
zarea, planificarea şi conducerea economiei naţionale. Creşte rolul sta­
tului în această etapă în înfăptuirea politicii de industrializare socialistă
a ţării, în dezvoltarea specializării şi cooperării producţiei, în stabilirea
şi realizarea conştientă a proporţiilor multiplelor legături economice în
procesul producţiei sociale, în îm binarea armonioasă a tu turor ram urilor
economiei.
Planul cincinal adoptat la cel de-al IX-lea Congres al partidului,
exprimînd caracterul ştiinţific şi realist al politicii economice a p arti­
dului, reflectă g rija sa deosebită pen tru asigurarea dezvoltării forţelor de
producţie în toate regiunile ţării, p en tru continua industrializare a aces­
tora. Aceasta perm ite dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a economiei
naţionale, a tu tu ro r ram urilor ei, crearea unor condiţii tot mai bune
pentru introducerea în circuitul economic a noi m aterii prime, valori­
ficarea superioară, eficientă a tuturor resurselor ţării.
Noul plan cincinal prevede atît proporţiile generale de dezvoltare
a economiei, raporturile între ram urile economice, cit şi dezvoltarea fie­
cărei ram uri în parte, a fiecărei întreprinderi, anual şi pe întreaga pe­
rioadă. Toate u n ităţile economice au, în felul acesta, u n program foarte
clar cu privire la activitatea ce urm ează să o desfăşoare pînă în anul
1970. Ele cunosc mijloacele de care dispun pentru realizarea sarcinilor,
precum şi forţa de muncă care trebuie asigurată. Evident, aceasta face
posibilă realizarea ritm ică şi în cele m ai bune condiţii a tuturor obiecti­
velor planului, creîndu-se teren propice pentru dezvoltarea continuă a
iniţiativei creatoare a tuturor celor ce muncesc. M ăsurile luate de partid
în domeniul planificării reprezintă o perfecţionare, o îm bunătăţire cali­
tativă a întregului sistem de planificare, trecerea la o metodă superioară
de conducere a economiei, corespunzătoare etapei actuale de dezvoltare
a României socialiste.
în acelaşi tim p, succesul îndeplinirii măreţelor sarcini ale desăvîr-
şirii construcţiei socialiste în ţara noastră este strîns legat de dezvoltarea
naţiunii socialiste, de ridicarea pe o treaptă superioară a temeliei spiri­
tuale socialiste a acesteia. Marxism-leninismul, politica creatoare, ştiin­
ţifică a partidului, în general ideile socialismului ştiinţific au pătruns
adine în conştiinţa maselor ; obiectivele politicii partidului sínt îm părtă­
şite pe deplin de întregul nostru popor, care luptă cu convingere şi entu­
ziasm pentru a le transpune în viaţă. Devotamentul faţă de cauza socialis­
mului, avîntul în muncă, energia şi abnegaţia în îndeplinirea tu turor
sarcinilor, spiritul de răspundere faţă de îndatoririle sociale, activa p arti­
cipare la rezolvarea problemelor obşteşti, frăţia indestructibilă dintre oa­
menii muncii rom âni şi oamenii m uncii de alte naţionalităţi au devenit
trăsături caracteristice ale constructorilor societăţii noastre socialiste.
în etapa actuală cunoaşte o dezvoltare puternică cultura naţională, se
ridică pe o treaptă m ai înaltă conştiinţa socialistă. Continuînd tradiţiile pro-

18
gresiste ale culturii româneşti, creaţia oamenilor de litere şi artă a îm bogăţit
patrim oniul nostru spiritual, bucurîndu-se de preţuirea binem eritată a po­
porului. S tatu l socialist sprijină dezvoltarea şi înflorirea culturii naţionale,
asigurînd mijloacele materiale necesare pentru aceasta.
S tatul socialist asigură înfăptuirea egalităţii depline în toate dom e­
niile de activitate a tuturor cetăţenilor patriei, indiferent de naţionalitate.
Pe baza aplicării politicii naţionale m arxist-leniniste a partidului co­
m unist s-a fău rit prietenia frăţească dintre poporul rom ân şi naţionalităţile
conlocuitoare din patria noastră. In procesul făuririi societăţii socialiste s-a
creat com unitatea reală de interese a tuturor cetăţenilor patriei, asigurîn-
du-li-se d rep tu ri şi posibilităţi egale de afirmare şi dezvoltare. In strînsă
unitate frăţească, poporul rom ân şi naţionalităţile conlocuitoare, alcătuind
m area fam ilie a României socialiste, muncesc um ăr la umăr, însufleţiţi
de patriotism fierbinte, pentru înflorirea şi progresul patriei comune.
O rînduirea noastră socialistă asigură cele mai favorabile condiţii dez­
voltării m ultilaterale a naţiunii, afirmării forţelor . şi aptitudinilor ei
creatoare, statu l socialist fiind principala garanţie a acestei dezvoltări.
Naţiunea, ca formaţiune istorică, departe de a fi depăşită, găseşte abia în
socialism condiţia deplinei ei afirm ări şi dezvoltări, condiţia m aterializării
întregii ei capacităţi. Independenţa şi suveranitatea naţiunii şi a statului
socialist reprezintă în felul acesta cerinţe avînd o obiectivă întemeiere.
Dezvoltarea naţiunii în ţara noastră, materializată în comunitatea reală a
tuturor cetăţenilor, în politica de ridicare economică a tuturor regiunilor,
în cultura socialistă comună, în creşterea conştiinţei socialiste a maselor,
constituie u n exemplu grăitor.
Sínt profund antiştiinţifice încercările pe care le fac în variate forme
o serie de teoreticieni de a acredita ideea că naţiunile sín t o categorie so­
cială perim ată, depăşită istoriceşte, care nu mai pot juca în epoca contem ­
porană un rol de seamă în dezvoltarea societăţii. Ignorînd cerinţele legice
ale înfloririi şi perfecţionării continue a economiei naţionale a fiecărei
ţări — complex economic cu o dezvoltare independentă şi suverană —,
aceştia îi opun ideea integrării economiilor naţionale, adică unificarea lor
într-un singur tot economic prin depăşirea frontierelor naţionale. C ăutînd
să „argum enteze“ cele de mai sus, ei susţin că aceasta a r crea premise pen­
tru accelerarea progresului economic în toate sferele producţiei m ateriale.
Autorii au ajuns la concluzia că tendinţa unificării, integrării economiilor
naţionale ale ţărilor socialiste ar fi o lege a dezvoltării sociale. M ergînd
pe aceeaşi linie, o serie de economişti indică drept calea cea mai potrivită
pentru realizarea integrării economiilor naţionale socialiste dezvoltarea
întreprinderilor mixte.
A naliza atentă a procesului istoric pune cu claritate în lum ină fap tu l
că apariţia naţiunii ca formă de comunitate um ană şi dezvoltarea vieţii
naţionale a popoarelor este un proces social legic, o etapă necesară şi obli­
gatorie în evoluţia tuturor popoarelor. Formată în condiţiile istorice ale
societăţii capitaliste, naţiunea a exercitat de la început o puternică în-
rîurire asupra progresului economic şi social, asupra mersului înainte al
popoarelor. K arl Marx arăta că perioadele obiectiv necesare ale dezvol­
tării sociale nu pot fi suprim ate ; în cel mai bun caz ele pot fi scurtate.
Experienţa istorică demonstrează că nesocotirea acestui adevăr dialectic,

2 19
 încercarea de a trece peste etapa form ării naţiunii sau de a împiedica dez­
voltarea sa pot aduce grave prejudicii intereselor popoarelor şi păcii
în lume.
Socialismul p u n e la temelia relaţiilor dintre naţiuni şi popoare prin­
cipiile respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii de­
pline în drepturi, neamestecului în treb u rile interne, respectării integri­
tăţii teritoriale, internaţionalism ului socialist. Pe fundalul acestor prin­
cipii, partidul şi sta tu l nostru promovează politica dezvoltării continue a
relaţiilor frăţeşti cu toate celelalte n aţiuni socialiste, aducînd o contri­
buţie activă la u n itatea şi coeziunea u n ităţii socialiste mondiale. Înflo­
rirea şi dezvoltarea multilaterală a naţiunii noastre au loc în condiţiile
întăririi prieteniei şi colaborării frăţeşti cu celelalte naţiuni socialiste, ca
naţiuni egale în drep tu ri, independente şi suverane.
Inlăturînd antagonism ul dintre naţiuni, cauzele asupririi şi domina­
ţiei unor popoare de către altele, socialismul creează bazele obiective ale
apropierii şi colaborării între state, posibilitatea îmbinării intereselor n a­
ţionale şi internaţionale ale popoarelor.
Colaborarea în tre naţiuni socialiste egale în drepturi, suverane şi
independente, m ultilateral dezvoltate pe tărîm economic, ştiinţific, cul­
tural, contribuie la asigurarea progresului fiecărei ţări şi la întărirea sis­
tem ului socialist m ondial, sporeşte in flu en ţa socialismului în întreaga
lume. în acest sens trebuie relevat că este profund nejustă, antiştiin-
ţifică încercarea de a prezenta naţiunea socialistă, patria socialistă ca
fiind opuse internaţionalism ului socialist. Dezvoltarea naţiunii, întărirea
continuă a statului corespund cerinţelor obiective ale vieţii sociale ; aceasta
n u numai că nu vine în contradicţie cu interesele internaţionalism ului so­
cialist, ci, dimpotrivă, e în concordanţă deplină cu aceste interese, contri­
buind la întărirea solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, la pro­
m ovarea cauzei socialismului şi păcii în lume. „Dezvoltarea şi înflorirea
fiecărei naţiuni socialiste, a fiecărui stat socialist egal în drepturi, suveran
şi independent — a ră ta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al IX-lea:
al P.C.R. —, constituie o cerinţă esenţială de care depind întărirea unităţii
şi coeziunii ţărilor socialiste, creşterea în rîu ririi lor asupra mersului îna­
in te al omenirii spre socialism şi comunism“ 32.
Punînd la tem elia politicii sale externe principiile respectării su­
veranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, ne­
amestecului în treb u rile interne, avantajului reciproc, statul nostru dez­
voltă continuu relaţiile frăţeşti cu toate statele socialiste. Totodată Ro­
m ânia socialistă — promovînd principiul leninist al coexistenţei paşnice
— se pronunţă şi acţionează pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare
cu toate ţările, fără deosebire de sistemul lor social-politic. îm preună cu
toate ţările iubitoare de pace, Republica Socialistă România se ridică cu
hotărîre împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste de a înăbuşi
p rin forţa armelor m işcarea de eliberare naţională a popoarelor.
Militînd p en tru apărarea păcii, p en tru micşorarea încordării inter­
naţionale, România îşi întăreşte continuu capacitatea sa de apărare. P arti­
dul şi guvernul acordă o deosebită atenţie înzestrării şi pregătirii forţelor
arm ate, astfel încît ele să fie capabile în orice moment să-şi îndeplinească)
32 C o n g re su l a l I X - l e a a l P .C .R ., Editura politică, 1965, pag. 69.

20
m isiunea sacră de apărare a cuceririlor revoluţionare ale poporului, su­
veranitatea şi independenţa naţională a patriei.
Procesul dialectic al făuririi şi dezvoltării continue a statului nostru
în etapa actuală, întărirea rolului său constructiv, extinderea bazei sale
sociale, dezvoltarea continuă a democratismului socialist, crearea unor con­
diţii optime pentru înflorirea personalităţii umane se efectuează în con­
diţiile creşterii continue a rolului conducător al Partidului Comunist
Român. Cunoscînd legile obiective ale construirii societăţii socialiste,
partidul elaborează în mod ştiinţific măsurile necesare pentru dezvol­
tarea pe mai departe a statului nostru pe calea perfecţionării continue a
principiilor, formelor şi metodelor sale de activitate.
Politica Partidului Comunist Român în construcţia de stat eviden­
ţiază fidelitatea partidului faţă de învăţătura m arxist-leninistă, capacitatea
sa de a aplica creator cerinţele fundam entale ale revoluţiei şi construcţiei
socialiste la condiţiile şi realităţile concrete din ţara noastră. Această po­
litică realistă a dat posibilitate găsirii celor mai accesibile forme de o r­
ganizare şi metode de muncă, care să asigure crearea unui aparat de stat
suplu şi dinamic, ancorat adine în realitatea concretă a ţării.
Desigur, procesul făuririi statului nostru socialist nu a fost lipsit de
unele greutăţi şi lipsuri care au apărut în această vastă operă construc­
tivă. Lichidarea vechiului aparat de stat burghezo-moşieresc şi crearea
noului aparat de stat socialist s-au desfăşurat în condiţiile unei înverşu­
nate îm potriviri din partea elementelor reacţionare. Victoria în această
luptă a fost chezăşuită de întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi
ţărănim e, de faptul că în întreaga activitate de făurire a statului socialist
masele populare au urm at cu încredere linia politică a Partidului Co­
m unist Român, demascînd şi prevenind acţiunile duşmănoase puse la
cale de elementele reacţionare.
Aceste aspecte — fără a epuiza problematica largă a construcţiei de
stat în România — constituie o dovadă elocventă a faptului că conducerea
de către partid reprezintă garanţia îndeplinirii cu succes de către stat a
sarcinilor m ereu mai ample şi mai im portante ale continuării pe o treaptă
superioară a procesului complex al desăvîrşirii construirii socialismului în
ţara noastră.