Victor Popa Autoritile publice ale Republicii Moldova Compendium privind organizarea, structura i funcionarea lor Chiinu, Editura

TISH, 2004

/ 351/354 (478) 79 Victor Iopa. doctor habilitat in drept. profcsor tmiversilar al Univcrsitatii Libcre Internationale din Moldova, Kxpert at Institutului pcntru Dezvoilarc i lni|iale Sociaic (Il)IS) ..VUTORUL*'. Autoi itatife pub!ice ale Repubiicii Moldova reprezinta uh Compendium privind organizarea. slruclura i lunctionarea auloritalilor publice in Republica Moldova, realizal in cadrul programului dc consolidate a autoritatilor publicc din Republica Moldova, cu sustinerea financiarS a LGI/OSY AutoritaiHepublice ale Repubiicii Moldova face parte din Seria Polilici-Publice - colecjie do studii lansata dc catre Instilulul pentru Dezvoltare i Initiative Sociale ..Viitorur'cu inccpere din anul 2002. Aceste studii apnr cu rcgularitate in Bibliotcca Administrative a ID1S Viitorui"alaturi de alte cercetari pe subiecte relevante pentru interesuI public in drcpt, 1inan(c locale, management i dezvoltare locala. cu sprijinul financiar al LGI/OSI. V IDIS^Viilorul", 2004 Str. lacob Hancu, nr. 10/14 MI)-2005. Chiinau. RMPIJBLICA MOLDOVA Tel. 21-36-32 Descrierea OP a Camcrei Najionale a Cartii Popa. Victor Auloritatile Publice ale Repubiicii Moldova / Victor Popa: Inst, pentru Dezvoltare $i Initiative Sociale"Vi- Ch.: HSU, 2004 {Tipogr. Orhei).- (PoJitici Publice) ISBN 9975-947-43-3 500 ex. ' T1S1I. 2004
ISBN 9975-947-43-3

CSsiita potala nr. 16.MD-2012, Chisinau, Republica Moldova

Nota asupra editiei Republica Moldova de la 27 august 1991 devenit stat suveran i independent, la 29
Structura aparatului central al Ministerului iulie 199*1 a intrat in vigoare noun Constitute. care a proelamat slalul nwldovenesc stat de

drept. democratia $i pluralismuI politic incoinpatibile cu dictalura i tolalitarisnuil. iar puterile separate care colaboreaza in exercitarea prerogativclor ce le rev in. in accasta pcriondfi scurta Kepublica Moldova a mcereat ca forma de guvernarc republica parlamcntara, republica semi-prcziden|iala. iar din mai 2000 - din non republics parlainentara. In aceaslfi pcrioatlaau vcnit la guvernarc 4 parlamente, 3 $efi de stat $i 8 guverne, carc au cfuitat mcreu lorme i metode ellciente dc guvernarc. Cu regret, trebuie sa constatam ca situa(ia actuals a Republic Moldova demonstrcaz3 vice-versa. Este incontcstabil faptul ca conducercapolitick a societal cstc tiinla, sail aitfel spus. o aria a guvernSrii. Succesul guvernarii se alia in raporl direct cu ?nsuirca artei de a guvcrna. In Republica Moldova arta guvernarii se alia mtr-o stare incipienta. iar experienjade la 1991 tncoace ne spune ctladeseori. cci care vin la guvernare igno rea/a 5tiin(a organizSrii statale a puterii. cxperienjain de/.voltarca democraliei constitutionale. cautandu-se forme $i cai proprii dc dezvollare a statalitaiii, ca re/ultat puterile sunt dczeehilibrate. iar aceasla duce la gre^cli grave care aduc prcjudicii materiale i morale statului. Numai la prima vedere s-ar parea ca niulte ebcstiuni ce lin dc organizarea aelivitalii ?i funcjionarea autoritaplor publice sunt simple dc inteles i uor de realizat. In realitate. insft, situa{ia esle de alta naturS. Procesul de reforms a struclurilor autoritaiilor publice. Hind prin nalura lui un act politic i juridic. cu implicalii socialc deoscbite, nu estc i nici nu poatc un proces unilateral, un act de bunSvointft a statului, sau numai a unci anumitc puleri dcrivatc 3 accst stat. intr-uu stat democratic, procesul de reform^ estc ji trebuie s5 de fie un proces mediati7.at continuu. prin mijloacele sale cele mai diverse: in presa, la radio i televiziime. siinpozioane i conferin(c jtiinfilicc. sau inUHniri de lucrti, astfel incal acest proces sa se gaseascA tot timpul sub obscrvajia atenia a sociel5(ii.

Este important ca in procesul implementarii reformelor sa se (in3 cont de semnifica|iile conceptuale ale acestora care reprezinta nu doar chestiune practica. cu efecte politice. dar i problema dc filozofie politica. de interpretare a principiilor constitutionale i a slandardelor europcne precum i de alegcre suprema a poporului, dat liind faptul ca csle vorba de ridicarea calitativa a nivelului de viaja a poporului. Este fircsc ea in tranzipa economica $i politica spre sociclatc libera 51 democratica, aceste scliimbari de structuri administrative sa lie supuse unor analize, care se dezvolta gradual. $i unor scliimbari de percep(ie a priorita|ilor in timp. Evident, insa. ca probleme cu care se coiifrunta Republica Moldova, de ordin institutional, cu caracter conflictuant $i contradictoriu, apar chiar i in tfiri politic stabile. Nu cxista un sistcm ideal de guvernare, bun de eopiat pentru toate fftrilc. Problema este de 0 alia natura. Este necesar a se c3uta caracterislicile unui sistem care sa se potriveasca cu specificul social i cultural. tradi|iile administrative ?i politico, dar imbinandu-le cu standarde internajionale de rcferinta ji autoritate. Actuala carte vine sSdemonstreze locul $i rolul fiecirei autorit2|i publice antrenale in exercitarea puterii de stat. Deoarece Republica Moldova este in cSutarea unei forme de guvernare eficiente, consideram ca lucrarea i$i va aduce un aport considerabil, deoarece sunt abordate cclc mat importante siere de activilate a autorita(ilor publice, cum ar : Parlamentul. eful statuluL Guvernul. autoritatiic publice locale. Sperain ca aceasta lucrare va fi utila oficial i for alci i func(ionarilor din administrata publics centrals i locala, care in activitatca lor au multe puncte de tangents, pentru a putea gasi'V/?ef7e"spre colaboiare fructuoasS. ajuUindiM in realizarea futicjiilor i atributiilor cu care sunt investi|i. astfcl aducandu-i un aport considerabil in dezvoltarea aulonomiei locale $i dcscentrali/Srii administrative, precum ?i la consolidareaslatalitajii Repubiicii Moldova.
4

Speram aceasta lucrare va fi utila $i altor persoane. indifereni de forma organizational - juridica pe care detin. coint<*r<*sate in activitatca aiitorita(ilor publice din republica. Autorul

Cuprins Capitolu! I. Rolul i functiile autoritStilor publice in exercitarea puterii de stat.........................................................................8 Sectiunea 1 Sistemul i clasificarea autorit^ilor i organelor publice 8

1. Notiuni generale privind autoritajile i organele publice 8 2, Sistemul autoritStilor i organelor publice.....10 3. Clasificarea autoritStilor publice in interiorul sistemului... 11 Sectiunea a 2-a Functiile autoritatilor publice..................................13 1. Functii generale ale statului...........................13 2. Functii conform principiului nivelului de functionare 3. Functii specifice ale unor autoritti publice....15 Sectiunea a 3-a Participarea autoritatilor publice la exercitarea puterii de stat ... 16 1. Rolul autoritStilor publice centrale in exercitarea puterii de stat...............................................................16 2. Rolul autoritStilor publice locale Tn exercitarea puterii de stat Capitolul ll.Structura i functiile puterilor centrale.......20 Sectiunea 1
s

15

*17

Parlamentul Republicii Moldova exponent al puterii legislative..............................................................20 1. Locul Parlamentului in regimul reprezentativ al t^rii 2. Principle organizSrii activitStii parlamentare..21 3. Functiile $i competentele Parlamentului.........24 20
5

4. Structure interna..........................................27 5. Functionarea Parlamentului...........................31 Sectiunea a 2-a Preedintele Republicii Moldova............................35 1. Institutia eful statului..................................35 2. Alegerea Preedintelui Republicii Moldova...36 3. Functiile Preedintelui Republicii.................37 4. Raporturile efului statului cu Parlamentul....40 5. Raporturile eful statului - Guvern.................43 Sectiunea a 3-a Guvernul Repubiicii Moldova................................45 1. Guvernul in structura puterii executive..........45 2. Investirea Guvernului..................................46 3. Functiile Guvernului....................................47 4. Competente ale Guvernului..........................49 5. Raporturile Guvern-Partament......................51 6. Organizarea i functionarea Guvernului........55 Capitolu! Ill.Cadrul regulatoriu de functionare a administratiei publice de specialitate ................................................................................62 Sectiunea 1 ObiectuJ i continutu! administratiei publice...........62 1. No^iunea administratiei publice....................62 2. Continutu! administratiei publice..................64 Sectiunea a 2-a
6

Ministerele...........................................................64 1. Ministerul Afacerilor Externe.......................64 2. Ministerul Afacerilor Interne........................68 3. Ministerul Apararii......................................73 4. Ministerul Culturii.......................................79 5. Ministerul Economiei..................................82 6. Ministerul Energeticii..................................89 7. Ministerul Finantelor...................................93 8. Ministerul Industrie'!..................................103 9. Ministerul Educatiei...................................108 10. Ministerul Justitiei...................................115 11. Ministerului SanStatii..............................121 12. MinisteruUransporturilor i Comunicatiilor125 13. Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale131 14. Ministerul Muncii i Protectiei Sociale......137 15. Ministrul reintegrSrii................................145 16 Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare146 Sectiunea a 3-a Departamente.....................................................153 1. Departamentului PrivatizSrii......................153 2. Departamentul Situatii Exceptional.............157 3. Departamentul Dezvoltarea Turismului.......163 4. Departamentul Statistica i Sociologie........167
7

5 Departamentului Relatii Interetnice172 6. Departamentul Tehnologii Informational .......................................................................175 7. Departamentul Standardizare i Metrologie.177 8. Departamentul Vamal................................187 9. Departamentul Tineret i Sport...................190 10. Departamentul Agroindustrial'Moldova-Vin194 Sectiunea a4-a AutoritSti publice cu destinatie specials................198 1. Curtea de Conturi......................................198 2. Avocatii Parlamentari.................................202 3.Procuratura.................................................211 Capitolul IV.AutoritStile publice locale.....................215 Sectiunea 1 Obiectul i con^inutul administratiei publice.........215 1. Notiunea administratiei publice...................215 2. Continutul administratiei publice................216 3. Serviciile publice.......................................217 Sectiunea a 2-a. Consiliul local - autoritate reprezentativS..............220 1. Autoritate locals reprezentativS-deliberativa 220 2. Organizarea activitS(ii consiliului...............222 3. Structura interns a consiliului......................224 4. Atributiile consiliului.................................225 5. Func(ionarea consiliului.............................227
8

6. Opozitia in consiliile locale.........................231 Sectiunea a 3-a ''Autoritatea executive locals................................233 1. Alegerea primarului Tn calitate de organ executiv 233 2. Organizarea activitStii primarului...............235 3. Suspendarea activitStii primarului...............238 4. Delegatul sStesc........................................241 5. Relatiile primarului cu consiliul local..........243 6. Rela{iile primarului cu autoritSfile raionale..244 Sectiunea a 4-a AutoritStile administrative raionale.......................246 1. Consiliul raional........................................246 2. Preedintele raionului................................248

Capitolul I. Rolul i functiile autoritatilor publice in exercitarea puterii de stat Sectiunea 1 Sistemui i clasificarea autoritatilor i organelor publice 1. Nofiuni generate privind autoritStile i organele publice in literature de specialilate, cat i in diverse acte normative, intalnim multitudine de cxpresii: autoritate publica, putere publica, pulcre de stat. organ de stat organ public, autoritate legislative, organ legislativ, etc.1 Pentru mai bun&tnlelcgcre $i utilizare justa a acestor no(iun_i este neccsar s3 stabilim daca ele sunt sinonime sau fiecare arc un sens apafle. Dic(ionarul explicativ al linibii rom&ne moderne explica cuvfintul autoritate cape tin drept al cuiva. putere de comanda, de a da dispozifii sau de a impune cuiva ascultare; putere politico sau administrativa intr-un stat, institufie, organ al puterii de stat. Dupa cum vedem, autoritatea sau puterea s-ar parea cuvinte sinonime. In opinia noastra. insa, autoritatea publica, are un ingles mai larg dccAt puterea de slat sau puterea publics. Daca puterea sc delineate ca capacitate de a impune un comportament atunci autoritatea publica mai evoca i prestigiu, vaza, considerate. Astfel, daca nominalizam Parlamentul ca autoritate publica trebuie sa intelegem ca el este organ ul reprezentativ a I poporului, invest it cu dreplul de a exercita suveran itatea, (puterea politics) ceea ce-i acorda un deosebit prestigiu i autoritate, in acelai timp parlamentul este i puterea legislativa, forma de putere publica, care indeplinete func|ia de a stabili comportamentul indivizilor in societate prin edictarea legilor. Deci, expresia'par/ameniul este putere publica , sauo putere legislativa 'are un in{eles mai strict $i vorbete de capacitatea acestui organ de a impunc un comportament stabilit prin lege. Acela$i lucru se poate spune $i despre alte autoritaji publice, de excmplu despre 10 executiv. care este i el autoritate public! din care parte ?eful statului i guvernul, fiind investi|i de cStre constitute cu puterea de a duce la indcplinirc legile, se bucura dc autoritate. prestigiu. pe care an ob(inut-o prin alegeri directc sau indirecte (eful statului) i prin confirmare de catre Parlanient (guvern).

in acest sens, Tudor DrSganu in volumul II al Tralatului elementar de drcpt constitutional, primul paragraf din Capitolul 1 l-a numit "RSzboi al cuvintelor, care ascunde lupia de idei: organe sau autorit9|i publice? . Ase vcdea: Tudor Drflganu. Drept constitutional$i institufii politice. Tratat elementar, voluniul II, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 7. Caracteristici identice le poseda i autoritatile jurisdictionale care sunt investite de cStre constiUilie cu anumita pulere In scopul reslabilirii normelor de drept incalcate, judecarii litigiiJorlntresubice{ii raporturilordedrcpl. Acesteasuntrelativ independente, instituite prin lege in baza sistemului jurisdictional al {ilrii respective, se bucura de autoritate ?i prestigiu in virtutea func|iilor pe care le indeplinesc. autoritate publics nu este simpla autoritate investitacu putere i care sc bucura de un anumit prestigiu. In primul rSnd, autoritatile publice, considera cu buna dreptate Ion Deleanu. direct sau indirect, sunt dependents de instanta politics, juridica. i moralfl absolute: poporul.
1

In randul doi, cuvanturyw/W/catesta faptul ca aceasta autoritate este pusa la dispozijia tuturor, este autoritate la care au acccs to(i i care s-a constiluit ?i activeaza in favoarea tuturor. CSt privete termenul de organ al puterii de stat, intr-un anumit sens, ca i in anatomie in care organul este consideral parte din corpul unei fiinte prin care se realizeaza una sau mai multe functii vitale. i in dreptul constitutional el desemneaza un element al slructurii de stat, care indeplinete anumitc funcjii in scopul exercitarii puterii de stat. Prin organ de stat, in intelesul strict al cuvantului, se poate avea in vedere $i un grup de persoane, care il alcatuiesc i care indeplinesc anuinite functii politice sau administrative. De exemplu, prin
11 organ legislativ trebuie sa intelegem un grup de persoane (deputa{ii in parlament), alei

dupa anumite reguli de St re popor, i care indeplinesc functia legislativa a statului. Genoveva Vrabie considera ca in sens larg categoria de autoritate publica este sinoniina cu cea de organ de stat, inteles ca forma organizational, constituita din deputa|i, demnitari
1 Ion Deleanu. Drept constitutional fi institufiipolitice, Ed.Cliemarea, la$i. 1993, p. 119.

sau functionari, prin intermediul careia se infaptuiefte puterea de stat. Este adevarat ca in
2

vocabularul politic i cel cotidian aceste doua notiuni se utilizeaza ca sinonime. chiar i Constitutia Republicii Moldova aJin.l in art. 60 spune ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem. Cdt privete vocabularul juridic, aici consideram necesar mai mare acuratete in expresii. Organ dc stat este $i oficiul inregistrarii actelor starii civile insS, nicidecum, nu este autoritate publica sau putere publica, ceea ce demonstreaza inca odata ca un organ de stat este un element, parte integranta a unui sistem care contine mai rnulte elemente. iar toate in ansamblu constituie autoritate. De exemplu, auloritatea sau puterea executiva are structura bine delerminata: $eful statului i guvernul. iar acestea la randul lor sunt compuse dintr-un mimSr de organe (comisii. secpi, ministere. departamentc)care. realizand diferite functii. in ansamblu exercita puterea executiva a statului. Astfel fiind vazute lucrurile. putem defini auloritateapublica ca imtitu(iepolitico, constituita in mod direct sau indirect de cade popor, invest ita de Constitute cu anumite competence pentru a mdeplini anumite functii de guvernare a farii $i care se bucura de amanita autoritate fi prestigiu in societate.

2. Sistemul autoritatilor i organelor publice Pentru mai buna in|clegcre a rolitlui. funcliilor $i competent elor cn care stmt imestile autoritatile publice din slat este necesar a clarifiea uncle probleme cc (in dc sistcm. deoarece $i aceasta expresie este intalnita IVecvent in vocabularul juridic (sistem politic, sistcm administratis, sistem al administrate! publice). Problcma este de importanta majora. deoarece un sistcm ajustal bine pus lapiinct trebuie sa functionczc efficient. tar in cazul in care sc observa diferite ineficiente este necesar a g3si clementele din sistcm care Jiinclioneazu prosl $i mi scliimbarea sistemului prin diferite reforme partiale. ceca cc sc
12 intampla mereu in Republica Moldova.

OdatSce elcmcntclc componcnte ale sislemiilui sunt ordonatc tnlr-o anumita ordine. trebuie sa inlelcgem ca cstc vorba de structum detcrmiiiata de anumili factori. Deei. prin

Genoveva Vrabie. Organizarea politico etatica a Rontaniei, Ed. Virginia, 1995, p.61.

slntctura trebuie sa inlelcgem modul in earc sunt ordonate clementele unui sislcni $i rela| iile cc se slabilcse i nt re acest ca. in procesul reaiizarii funcliilor sistcm I m respect iv. Daca ne referim la administrafia publica. evident, obiectul important de activitate i conjinutul vast pe care il posedS. necesila un sistem bine structural $i ordonat atat pc verticals cat ?i pe orizottlala. Societatea uinana organizata in stat are fixate unele scopuri bine determinate care sunt realizate prin intermediul autoritatilor ce exercita puterea. Insa poporul unui slat nu este catcgorie abstracta, ea constituie un ansamblu dc indivizi. aczati cu traiul in diferile por(iuni geograficc ale teritoriului i care constituie colcctivitSji teritoriale. Aceste coleclivitali teritoriale. care in ansamblu! lor constituie colectivitalea nationals, au diferite intercse atat de ordin general sau local cat i individual. In rapoil cu gruparcacolccti vitaiii nationale in colectivit3(i teritoriale se rcalizcaza administrarca inleresclor publice. Primul criteriu in baza cSruia este organizata structura administrate! publice este critcriul teritorial. iar criteriul doi este critcriul material sau altfel spus al competenjei materiale. Ambele criterii sc afla inlr-o stransS legaturS i sc completeaza reeiproc. Criteriu/ teritorial. Teritoriul, cum deja a fost menjionat, constituie pentru slat un cadru de competent $i un imjioc de ac|iunc. Teritoriul constituie cadrul natural, geografic al structurii de stat $i este factorul comun atat pentru structura dc stat cat i pentru organizarea administrative a teritoriului. In acest scop, organcle administratiei publice sunt constitute in raport de teritoriul statului $i in func(ic dc UTiilS(ilc administraliv-tcritorialc ale acesiuia. Plecand dc la criteriul teritorial. administratia publica se poate diviza in organe
13
3

centrale (adminisfrafie cent raid -- Ouvern, mini sieve, departamente), care au competent pe intreg teritoriul statului, i organe locale (aclministrafie locala - con- silii ^i primari de twite nivelele in sate, /, mtmicipii fi raioane).

3 loan Alexandru, Slructuri, mecanisme p institufii administrative. Bueure$ti, 1992, p.33.

Organizarea administrative a lerituriului are ntcnirea i de a asigura cre$terea eUcienjei aetiviiatii autoriiatilor publice. spnrirca iniliativei ^i opcrativiiiijii autoritatilor publice. atneliorarea reia|iilordinlrc auloritntile centrale i cele locale. Ii\perien{a imtllor lari adcmonstrat ca progresul general al societatii estc indisolubil legal de organi/.atea ratioiiala a tcritorinlui. iar in raport cu accsla i a administratiei prin care irebnie in|elcs ?i eontinutul acliviifi(ii diferitelor autoritati publice. CriteriuI material. La baza criteriului material al structurii administratiei publice sc alia autonomia functional^. Polrivit aceslui principiu. parjile componente ale sislcmului administratiei ptiblicc trebuie sa dispuna de autonomie in funetionalitatea lor. Critcriul material at structurii sistemului administratiei publicc ne aralace fel de aelivilale deslajoard diferite parti componentc ale acestui sistein. Slructura. conform criteriului material, estc inscparabil legata de structura teritoriala a sistemului. dcoarece exislcnta aceslui .sistem este de neconccput (lira implantarc teritoriala $i functionalitate care sa-i asigure llualilalea ce se cxpiimS in sarcinilc ce rev in sistemului administratiei publice. Criteriul material are dcosebita important in func(ionarea eficienta a intregului sistem. Mai mull ca alat. continulul material al competentei este in raport direct cu numarul de organe ale administratiei publicc. afaparalul birocratic". Stabilirea numarului optim. cat mai aproapc de nevoile reale, de minislcre. departameiite. autoritati locale se alia in raport direct cu ambele criterii. cunoscut Hind faptul ca un num&r prca inic sau un numar prea mare poalc crea dificultati in capacitalea de administrate a autoritatilor administratiei publice. 3. Clasificarea autoritStilor publice fn interiorul sistemului
14

Clasificarca autoritatilor publicc este problema discutabila. dcoarece exists mai multc criterii utilizate de utiii sau al|i autori. Voni mcntiona ca clasificarea autoritatilor publice esie necesari in scopul stabilirii locului cuvenit in interiorul sistemului, in virtulea faptului ca toate se alia inlr-o stransG corclatie. intcractiune $i interdependenta.

Constitu(ia Republicii Moldova. Titlul 111. poariJdenumirea,.Autoritatile publicc"i nominali/eaza acestc autoritati intr-o ordinc. care nu are la baza un criteriu strict delerminat. Nu con lest 3m faptul ca nu s-ar putea clasifica autoritatile publice conform aeestei scheme, consideram ca estc inadmisibila lili li/aie frivolaa lermenilor: autoritate publica. putere publicfi. organ rcprezentaliv suprcm. autoritati satcti $i ura$cne$ti. in an. 6 din Constitute se reglementcaza scparajia puterilor in legislativa. executiva $i judecatoreasca $i deci ar 11 fost necesar in continuare nominalizarea puterilor in baza acestui principiu. insa legiuitorul nostru a mers pe alta calc, nejustificata din punct de vedere tiinti lie. In art. 60 gasim reglementarea ca Parlamentul esie organul reprezentativ suprem $i unica autoritate legislativa, practic punandu-se setnnul egalita|ii Intre organ i autoritate. Autoritatea sau puterea execulivA nu esie nominalizata ca categoric aparte. dcoarece nici un articol al Capilolului V. numit Pre$cdititcle Republicii Moldova, i Capitolul VI. numit Guvernul. nu face nici rcferirc la faptul ca acestc instilutii fac parte din puterea executiva. Mai mull decat atat. in Capilolul VIII Administratia publics, art. 112 nume$te autoritati s9teti $i ora$ene$ti consiliilc locale ?i primarii ale$i, iar consiliul raional, art. 113 nu se bucurSde calitatca de a fi nici autoritate de administrate public! nici autoritate raionalS. indiferent daca activitatea lui este organ izata in ba/,a principiului autonomiei locale sau nu. i in sfar$it C'apitolul !X revine la denumirca Autoritatea judecStoreascS. Aici vom mentiona $i faptul cS prin Sectiunea a 3*a procuratura este inclusa in capilolul care legifercazS autoritatile judecStore$ti, neavand nimic in comun cu exercitarea func{iilorjurisdictionale.
15 Curtea Constitutionals este reglemcntatS separat de Titlul V $i deci nu este inclusa in

sistemul organelor jurisdictionale. $i nici in componenta autoritatilor publice. De$i in dreptui constitutional problcma privind locul Curfii Constitutional in ordinea constitutionals este discutabilS. ea totu$i este declaratS autoritate dc jurisdic(ie

constitutionals, adicS functiile ei sunt jurisdictionale, iar prin autoritate de jurisdic(ie constitutionals trebuie de injelcs autoritate publics. Aceta$i lucru se poate spune i de Curtea de Conturi, reglementata de art. 133 di. Titlul IV Economia nafionald$iJinanfefepublice. carc inconteslabil arc toatc calitStilc unei autoritSti publice. ignoratc de legiuitor. S-ar pSrea ca, conform Conslitutiei autoritSti publice sunt numai cele prevSzute de Titlul III (Parlamentul, Preedintele Repubiicii, Guvernul), iar celelalte sunt nominalizate in mod diferit insa nu autoritati publice. Un exemplu concludent de clasificare a autorilStilor publice, conform principiului separSrii putcrilor, gSsim in Constitu(ia Slovaciei (1992), care 3 capitole denumite respectiv: puterea legislativa. puterea executivS, puterea judiciarS, in care sunt nominalizate loate autoritatile publice, Curtea Constitutionals fund inclusa in structura puterii judecatore$ti. iar procuratura reglementatS de un capitol aparte.' Capilolul VIII din Constitute numit Administratia publica, prin articolele 107, 109 i 112 introduce no(iunile de administrate publica ccntralS. autoritSti ale administratiei publice localc. cc ne face sS intclegem cS in afarS de autoritatile publice identificate in paragraful precedent mai sunt i altele carc au calitatea de autoritati ale administratiei publice, care $i ele beneficiazS de un loc bine determinat In ordinea constitutionals. De$i art. 107 din Capitolul VIII reglementeazS administratia publica ccntralS de specialitate, nominalizand ministerele ca organe de specialitate ale statului, care traduc in viaJSpolitica Guvernului. ar fi incorect sa crcdem ca administratia publica centrals Tncepe cu ministerele. In Capitolul VI numit Guvernul, art. 96. cu denumire destul de confuzS'Rolur\ stabile$te ca Guvernul exercita conducerea generals a administratiei publice. In mod firesc, cine conduce administratia publica face $i el parte din ea.
16

Deci, Guvernul este autoritatea principals a administratiei publice. Insa, alsturi de Guvem unele func|ii de administrate le indeplinete i Pre$cdinlcle Repubiicii, de exemplu, nume$te Guvernul. revocS i numejte la propunerea Prim-ministruHii pe unii mcmbri ai guvernului (art. 98); poartS tratative ?i ia parte la negocieri, incheie tratate

' Sursa: Constitutions d'Europe centrale. orientate et balte. Textes rassembfes et presentes par Michel Lesage. La documentation, Paris. 1995. iniematonale(art. 86): esie comandantul suprem al foitclor armate(art. 87): suspendeazS aclele Guvernului ce contravin legislate! panS la adoptarea boiSrarii definitive aCur|ii Consiilutonale (ar(. 88 lit, i). Deci, Guvernul i Precdinlelc Republicii. ca autoritati ale puterii executive fac parte din adininistrafia publica de stat centroid, in mastira in care exercita atribufii administrative. In aceasta ordinc de idci consideram adminisiratia publics, in dependent de nivelul la carc functioncazS, sc dtvizeazS in administrate publica centrals (Guvernul, Preedintele Republicii. ministerelc) i administrate publica locals (consiliile locale, consiliile judetene. primariile), unele fiind mimite de constitute autoritati publice (Guvernul, Pre$edintele Republicii). altelc tulorilSt ale administratiei publice (consiliile $i primariile). Evident, intre no(iunile autoritate publica i adininistratie public^exists diferenti considerabilS. Autoritatea este intr-un fel sitionima cu puterea. Deci. se considera autoritati acele structuri carc sunt investite cu dreptul de a excrcila puterea. Administrate publica insa, poale fi dcflnila ccr un carpprofes tonal. destinat realizarii pennanente a serviciilor ordinii publice a$ezat sub autoritatea puterii executive'. Noi am mai adauga la aceasta: administratis publica este activitate de realizare permanents a serviciilor publice. incredintatS unor organe cu destinatie specials. Aceste organe se imbinS armonios ?ntr-un sistem al administratiei publice pe care !*am demonstral mai sus, axat pe douS nivelc. central $i local. Unele organe din sistemul administratiei publice detin calilatea dc autoritati, deoarece sunt investite cu atributii prin care participS la exercitarea puterii de slal (Guvernul, Preedinlele Republicii, consiliile locale, primarii). se
17 bucurS de anumita autoritate i prestigiu in virtutea investirii. In mod direct sau indirect.

In fa(a poporului. Binem(eles, In constitute nu se face clasificarea autoritatilor publice dupS nivelul la care functiotieazS, fund mai preferabil principiu! separatei puterilor, dei Constitujia noastrS utilizeazS ambele principii, ceea ce nu a pcrmis clasificarea lor inlr-un sistem armonios.

Sectiunea a 2-a Functiile autoritatilor publice 1. Functii generale ale statului in lileraturade specialitale exists clasificarea functiilor statului in: functie politics: functie socio-economica $i functie juridica, vizand statul ca pe entitate. ca pe un organism intreg care estc inzestrat cu anumite obligati, drepturi pentru a-i realiza scopul. De la bun incepul voni clarifica notiunca de functic, dat fiind faptul cS adesea aceasta este confundatS cu compctenta. Prin functie trebuie sS ?nte!egem directie generals de activitate pe care indepline$te autoritate publics din numele poporului

loan Vida, Puterea executiva si adininistrafia publica, Bucuresli, 1994, p. 127.

sau din propriu. insA in beneficiul popomlui. Coinpclcnla constitute un ansamblu de drcpturi i obligati i cu care este inzestratS autoritate publica sau un organ al puterii dc stat in scopul excrcilarii funclici pe care detine. Deci. coinpctenta este 1111 mecanism dc realizare a functiei. Se ?tie ca puterea dc stat este forma inslitu(ionalizata a puterii polilice. ceca ce inseamnS ca in scopul exerchSrii ei sunt create anuniitc institujii abilitatc in mod direct sau indirect de catre popor cu drcptul dc a exercita puterea. Aceste institulii. numite $i polilice, deoarece cxercitS puterea politics, eonstitnlia lenoniinalizeazS autoritati publice i Je inzestreaza cu anumita coinpctenta. in ansamblu. autoritatile publice indeplinesc toate functiile statului. iarseparal, fiecare autoritate publica-o func|ie bine determmatS. Iunc(ia politics a statului. in mod direct, reali/eaza in primul rand, autoritatile publice rcprezentative. Art. 2 din Conslitutie stabilcte ea suvcranitatea nationals care apartine poporului este excrcitatS in mod direct de catre acesta i prin organele sale rcprezentative. Vom aminti18 din regimul reprezentaliv fac parte: Parlamentul. Preyed in tele ca Repubiicii i autoritatile publice locale, toate fiind alese prin intermediul votului universal. dircct, sau indirect (eful statului). Insarealizarea fimc(iei politice nu se limitcaza numai la activitatca institutiilor indicate. Preedintcle Repubiicii, Hind eful statului. imprcunS cu Guvernul constituie puterea executivS carc cstc i ea functie a statului. (n acest sens,

Genoveva Vrabic considers ca alaturi de organele direct reprezcntativc exists $i organe indirect rcprezentative cum ar 11: Guvernul. la crcarea caruiii participS atat Parlamentul cat i Prcedintcle Repubiicii. Curtea Constitutionals, crcutS in mod egal de toate celc trei putcri;Consiliul Superior al Magistralurii, in care trei meinbri sunt numi(i de Parlament. Curtea Suprema dc Justitie, pre$edintele $i judecalorii cSreia sunt numili de Parlament: Avocatii Parlamentului (Ombudsmenul) numiti de catre Parlament; Curtea de Conturi in care Pre$edintele i membrii sunt numili de Parlament1. Ne raliem $i noi accstei opinii. adaugand la aceasta ca in Republica Moldova, conform art. 78 din Constitute $i $clul statului este autoritate indirect reprezentativa aleasS de catre Parlament. ObservSm deci. ca i activitatca autoritatilor jurisdictionale, intr-o viziune mai largS. eNercit<mdu-$i functiile sale contribuie la exercilarea puterii polilice. instantele judecStore$li. fiind independentede oricc alts putere, realizand just ilia in numele statului sunt dcpozitarele unei parti a autoritatilor publice.2 La realizarea funcfiei socio-economice in mod direct parlicipa Parlamentul, Prccdintcle i Guvernul. iar autoritalile jurisdictionalc-in mod indirect, asigura legalitatea tuturor actiunilor mtreprinse prin activita[i spcciale jurisdictionale. Functiile jur id ice ale statului sunt rcaiizale de liecare autoritate in parte, in baza principiului separSrii puterilor in stat. Astfcl, Parlamentul ca unica autoritate legislativa, rcalizeazS funcjia legislative care este functia cea mai importantS dintre functiile juridice. deoarece fimc(ia executiva i cea jurisdiclionalS in mod dircct sunt legate de prima functie.
7 s

Clvi.oveva Vrabie, op.eit., p. 154. Jean }<ib\nJ'heorie generate du droit, Bruxelles. Elablisscmcnt Emile ttnivfant, 1953. p.30.
19

)in executiva esie realizala dc Iresedintele Republicii i Guvem. Chiar dacS constitute nu denume$te accste inslilujii politice ca puleri executive, fapl care 1-am mentional anterior, din textul reglemenlSrilor constitutional. din atribuliile cu care sunt investite acestca se subin(clege.

l;unc(in jurisdic|ionala este realizalfl de mai mullc autoritati. cum ar fi: Curtca Suprema de justitie. Curtea deApel ?i judccatoriile. Curten Constitutionals ca autoritate special izatS de jurisdiclie constitutionals. Accste organe. de$i se afla jnir-o ierarhie functionals. divizata in instate. nu se afla in raporturi de subordonare una fata dc alia. In accst sens considcram incorcctS afirma|ia precum Curtca Suprema de Justitie este organul suprem al puterii judecaioreti'. 2. Functii conform principiului nivelului de functionare in virlutea faplului ca Constitute clasificS autoritatile publice in autoritSti centrale fi locale numindu-lc organe dc administrate publica. la nivelul la carc functioncazS se contureazS unele func|ii sped . Antonie lorgovan calificS adminisiratia publica ca pe activitate ebemata sa execute legea. sau in limiiele legii. sa presteze servicii publice, uzand in acest scop, de prerogative spec i puterii publice2. Din aceasta definite facemconcluziaca autoritatile de administrate publica, in sens larg. au singura func(ie, cea de administiare a domeniului public. Aceste autoritati se alia intr-o ierarhic functionals in unele cazuri cu raporturi de subordonare. In fruntea autoritatilor administratiei publicc se afla Prcedintele Republicii. apoi Guvernul. ministereie i departainenlele, $i autoritatile de administratie publica locals - consiliiledetoate nivelele i primarii coniunelor, oraelor $i municipiilor. a1ei in conditiile legii. liecare autoritnle. la nivelul la care functoneazS, exercitS competente de administrate a domeniului public. Guvernul exercitS conducerea generals a administratiei publice, ministereie fiind organe centrale dc specialitate ale statului. administreaza un domcniu concret (invatSmint. ocrolirca sSnStS(ii. ocrolirea ordinei publice. securilSjii nationale. etc.). AuloritStile publice locale administreazS domeniul public local, in baza autonomici locale i a descentralizSrii administrative, ceea ce inseamna cS nu se afla in raporturi de subordonare cu autoritatile de administrate centrals.
20

53. Functii specifice ale unor autoritSti publice In afarS de autoritatile publice. ale caror functii pot fi clasificale dupS criteriile cnuntatc. mai exists unele autoritati, ale caror functii pot fi clasificate mai greu conA se vedea: Bazeh- statului $i Jrepiului Republicii Moldova. Capitolul V, Autoritatile publice. Ed. Carlier, p. 131.
10

Antonie lorgovan. Tratat de drept admiimtrativ. vol.2. Nctnira, 1996, p.352.

form aceslora. Aslfcl. prin reglcmentarile art. 133 din Constitute. este insliluita Curtea de Coniuri, care excrciia control ul asupra mod hi i de formare. de adininistrare $i de utilizare a resurselor llnanciarc publice. La priina vcdcrc s-ar aceasta funcjie este inconlestabil administrative i deci ar pulea fi inclusa in funcfa de administrare. insa Curtea de Conturi. prin atribujiile stabilite prin lege, exercita i unele func(ii jurisdictionale. chiar daca nu sun I concretizate ex pres in lege ca astfel de functii, dar cererea de restabilire a normclor inc&lcalc privind gestiunea finantelor de stal poate fi calificata ca functie jurisdicjionala. Constitu{ia i legea confera Curjli de Conturi autonomie functionals, nefiind sub jurisdic(ia nici unei autoritati de stat. in acest sens este incorecta opinia precum ca Curtea de Conturi este subordonata Parlamentului, confuzia provenind de la faptul c3 Constitute i Legea stabilesc ca aceasta institute activea?a pe langa Parlament i prezinta anual Parlamentului rapoarte. Este confuza i incorecta din punct de vedere gramatical i din punct de vedere juridic expresiape langa"Parlameni. Nu este fixat nici in Constitute $i nici in alt act juridic ca Parlamenlul ar avea in subordinea sa unele autoritati. de altfcl ar fi organ superior de icrarhie cu toate consecintele ce revin din aceasta ierarhic. Deci Curtea de Conturi ?ndepline$te functie complexa de control. alia aulorilate publica numita Avocatii Parlamentului, care nu este
21 nominalizata de Constitute, dar creata de Parlament prin lege in virtutea imporlantei

functiei pe care indeplincite. Functiile acestei autoritati stabilite prin lege organica. intru-un sens larg, sunt funcjii de protejare a drepturilor i libertatilor cetatene$ti, iar intr-un sens ingust, eompetenta cu care sunt inveslit i, prive^te activilatea organelor administratiei de stat, sub aspectul respectarii

procedurilor legale i a regimului juridic al drepturilor i libertatilor cetatenilor. Avoca(ii Parlamentului nu fac parte din sistemul organelor jurisdictionale, nici nu sunt invcstit cu functii jurisdictionale i nici nu activeaza in paralel cu organele jurisdictionale. Aceasta functie nu poate fi calificata nici de administrare nici executivS. Ea este functie speciala de depistare i combaterc a fenomenelor care conduc la Tncaicarea drepturilor i libertatilor cetatenilor, precum $i diminuarea abuzurilor functionarilor publici i a persoanclor cu functii dc conducere. Sectiunea a 3-a Participarea autoritatilor publice la exercitarea puterii de stat 1. Roiui autoritSplor publice centrale in exercitarea puterii de stat Vom preciza nojiunea de putere executive, care deseori se confunda cu executarea legilor. Executarea legilor este obliga(ta tuturor subiectilor raporturilor de drept, luturor autoritatilor. indiferent daca poseda un caracter public sau nu. Alunci cand vorbitn de puterea executiva nu trebuie sa uitam ca in aceasta sintagma persista notiunea de putere, ceea ce inseamna capacitatea de a impune un comportament. Deci, in executarea legilor trebuie sa existe un organ investit cu puterea de a impune un comportament. Ienlm ca legea s<i poata 11 executata, cstc nevoie dc a organize exccutarea ei, de a pregati cadrul material - financial*, organizational, metodic in acest sens. Dc exemplu, pcnlru aaduce la indeplinirc legea cu privire la invatainant, cstc nevoie de $coli, licee, colcgii, universitati, care trebuie dotalc cu mobila. inventar. materialc didactice etc., apoi sunt neccsare programe de prcgatire a specialijtilor. de studenti, profesori, burse, salarii etc. Organizarea indeplinirii legilor re vine Guvernului. In aces! scop el este investit cu anumite functii cu caracier de putere. dcoarece Hind adoptat cadrul necesar organizatoric pentru exccutarea legii cl devine obligatoriu. Astfel, puterea executiva vom defini ca pe activitate de organizare a indeplinirii legilor, materializata In acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ, obligatorii pentru toti subiecp'i raporturilor de drept in scopul executarii legilor.
22

2. Rolul autoritatilor publice locale in exercitarea puterii de stat Exista opinia cum ca, autoritatile publicc locale, care activeazft in baza principiilor autonomiei locale ?i descentralizSrii administrative, nu lac parte din structure organelor puterii de stat i deci nu participa la realizarea puterii de slat, ocupand un loc aparte in regimul reprezentativ al (Srii, avand destinatic specials de a administra doar unele interese locale, atribuite lor prin lege. Nu imp3rtaim aceasta idee i avem convingerea ca autoritatile publicc reprezentative locale, prin natura lor iuridicS participa la exercitarea puterii de stat , iar principiile
4

constitutionale ale autonomiei localc $i desccntralizarii administrative, in / este organizata administratia publica locals, dezvolta democra{ia, procesul decizional pana la colcctivitatile locale, le face sa fie mai active, mai responsabile, privind rezultatele administratiei domeniului public. Organizarea unui sistem eficient al administratiei publice locale va permite autoritatilor centrale ale statului concentrarca pe problemelc majore, ce tin de realizarea intcresului general, iar autoritatile locale, sub propria responsabilitate, vor participa la realizarea accstuia, administrand de sine statator parte importanta a domeniului public. Deoarece administrarc eficienta a statului nu poate avea loc fara un sistem bine reglat la nivel local, atat nivelul central, cat i eel local, in ansamblu. conslituie regimul administrativ al statului. Stabilitatea economica i politica a statului depinde dc mai multi factori. insi, in mare masura i de eficacitatca activitatii autoritatilor ambelor nivele i de raporturile carc exista intre ele. Autoritajile publice locale au lual naterc $i s-au dezvoltat ca contra - greutate directa a puterii absolute ccnlralizatc. Sub aeest aspect, adeseaori aceste autoritati se plasan in
23 opozifie autoritatilor centrale, conflicland in problemelc privind delimitarca

competen(elor. Kcvolutia francezS din 1784 i revolutiile din secolul al XIX-lea au inaugurat trecerea de la conduccrea ccntralizata. la descentralizarca administrative a tarilor din l-.uropa.
4 A sc vedea in acest sens: Victor Popa. Drept Ipublic. Chi jinSu. 1998. p.414 i iirmaioarele.

Acestc transformSri au insemnat, in sensul lor larg. transmiterea unci parji considerabile din atribtiliilc, competentclc ?i responsabilitatile guvernului central, a organelor de spccialitate din administratia publica central! catre autoritatile localc ale administratiei publice locale. Acest transfer de autoritate de la nivelul central spre cel local i regional se explica prin faptul ca dreptul colecti vitStilor locale de a-$i administra de sine stStator problcmele de intercs local este cronologic anterior statului. apari|ia victii administrative locale precedand aparifia viejii administrative centralc, intrucat comuna, cu nevoile ci proprii. a aparut inainte de naterea statului. cu interesele i problemelc lui specilice. Constitutiile celor mai multe dintre (Srile cu sisteme moderne de administrate publica insercaza importanta condijie de function are a autonomiilor locale - procesul dc administrare al colectivitS(ilor teritoriale descentralizate se realizeazS uumai prin intermcdiul unor organe reprezentative. alesc dc colectivitatea rcspectivS prin intermediul votului universal. intr-o viziune mai larga. reprezentativitatea locala declaneaza inevitabil descentralizarea administrativa i genereazS un statut de autonomie col ecti vitStilor localc. Astfel fiind vSzute lucrurile. pulein afirma reprczentarea locals prin natura ei arc dubla scmnilica|ie, in primul rand, exprima manifestarea dc vointa a celor reprezcntati. iar in al doilea. favorizeaza, sub aspect juridic, comunitate de interese solicitate de ci insu$i, spccificc unci colectivitSti autonome in raport cu alte colectivitSti. In teoria dreptului constitutional exists opinia conform carda arexista mai nnilte functii ale statului decat celetraditionale: legislativa, executive $i judecatoreascS. careizvorSsc din teoria separatiei puterilor in stat. Astfel, Georges Burdeau considers cS in locul celor trei functii clasice ale
24 statului, in realitate ar trebui sa fie acreditate patru functii fundamental: functia legislativa,

funcjia guvernamentala. func(ia administrativS i func(ia jurisdictionalS. menjionand in acest sens cS aplicarea sau executarea legilor nu se reali/eaza in exclusivitate de catre puterea executiva, liniile demarcatoare dintre acestea rSmanand a fi n eel arc .
5

5 Georges Burdeau. Traite de science poitique. Paris. LG.D.J.. 1968. p. 146

Ne raliem i noi acestci opinii. considcrand c5 prin func(ia administrativa a statului se efcctueaza administrarcadomcniului public, activitate importantS in exercitarea puterii de stat (suveranitatii). Activitatea autoritatilor reprezentative locale este. incontestabil. infcrioarS celei a autoritatilor reprezentative centrale. investitc direct de popor (nafiune) sa exercite suvcranitatea. Bxercitarea suveranitatii nu sc limiteazS insS la stabilirea unui cadru legislative Prin functia legislativa se exprimS vointa generala, iar prin funcjia executiva sc obtine realizarea celei diutai. Astfel. sunt necesare mai multe organe care sa participe, prin atributii specifice. la procesul de exercitare a puterii de stat (a vointei generale). Daca cele patru functii - legislative, guvernamentala, administrativS $i jurisdictionala sunt atribute ale suveranitatii prin care ea se exercita. evident exista mai multi subtecji care realizeaza: parlamentul, $eful statului. guvernul, organele jurisdictionale. ministerele. departamentele, consiliile locale i primarii.

25

De aici i deduc(ia autoritafile publice representative locale, beneftciind de parte din ftincfia administrative a statului. transferata pe plan local in baza descentrulizarii administrative, $i participated impremia organe le centrale de administrate publica a statului la exercitarea puterii de stat, participa j/ la exercitarea suveranita(ii nafionale. Pozifia autoritatilor publice reprezentativc locale m regimul reprezentativ este determinata de functiile pe care le indeplinesc. i anume:

funcfiapolitica (dczvoltarca democratiei locale i organizarea vie(ii politice locale. ca

garanjie a respectarii drepturilor i libertatilor fundamentale ale ceta(cnilor, la nivel local)

funcfia administrativa (organizarea serviciilor publice de intcres local pentru

salisfaccrea nevoilor i intercselor locale; organizarea execularii i executarealn mod concrct a legii prin asigurarea realiz5rit interesului general pe plan local i armonizarea acestui a cu cel local

funcfia economica (administrarea patrimoniului local, stabilirea de impozite i taxe

locale) In aceasta ordine de idei, vom evidentia unele caractcristici specifice puterii publice locale: 1) in baza principiului desccntralizarii autoritillile reprezeniative ale administratiei publice locale sunt investite cu dreptul de a dirija popula^ia din limitele unita(ii adminislrativ-teritoriale. de a stabili un comportament prin intermediul actelor cu caracler normativ pe care le edicteaza.Aceasta aclivhate de conducere (comandament) se desf&oara la un nivel subordonat. inferior conduccrii exerciiate de organele centrale ale puterii de stat, dar superior conducerii de la nivelul regiilor autonomfe sau ale societatilor comerciale. 2) Daca inainte dc descentralizare. prin atribu(iile transferate autoritatile centrale participau in ansamblul lor la exercitarea puterii de stat, dupa descentralizare i schimbarca titularului acestor atribu|ii activitatca lor nu i-a pierdut aceasta calitate.
3)

Intre autoritatile centrale de administrare publica $i autoritatile publice

representative locale s-a pistrat legalura indispensabi 1 a in cadrul sistemului social

global, ultimele indeplinind i funcjic distincta, determinata de pozijia administratiei locale in raport cu statul: de mecanism intermediar de execute, nicnit sa asigure execujia unor acte juridice, prin acte normative locale, in ultima instant prin autoritate sau constrangere.
4)

forma specifics de putere publica, nascuta in urmadescentralizarii

administrative, puterea locala are ca sarcina generala exercitarea unor functii statale. Capitolul II.Structura $i functiile puterilor centrale Sectiunea 1 Parlamentul Repubiicii Moldova exponent al puterii legislative 1. Locul Parlamentului In regimul reprezentativ al ( Este incontestabil faptul suveranitatea (puterea politica) aparjine poporului. Insa in ce mod poporul poate exercita ceea ce pe buna drcptate-i apartine. trczete discu{ii. Jean Jacques Rousseau considera ca poporul trebuie s3 exercite in mod direct $i neinijlocit puterea care-i apartine'. Rousseau nu eslc singurul care a promovat aceasta opinie. Tarile lumii insa, au imbratiat doctrina lui Montesquieu, care a observat ca, deoarece exercitarea in mod direct i nemijlocit a puterii nu este cu putin|a in statele mari i poate da natere la mulle neajunsuri in statele mici, trebuie ca poporul sS faca prin rcprezentantii sai tot ce nu poate sa faca el insui3. Astfel, delegarea puterii dc catre popor a unor reprczcntanji alei dc el a apSrut ca necesitale incvitabila. in reprezentarc ii gcneza sa parlamentul, ca corp reprezentativ, iinputemicit sa exercite puterea ca expresie a vointei poporului. datacu apari(ia Parlamentului a apSrut $i nopunea de reprezenlare ca inijloc de exercitare a puterii. de aici $i notiunea dc regim reprezentativ, definit ca ansamblu de autoritati publice dcsemnate de catre popor in scopul exercitarii suveranitatii nationale. Art. 60 din Constilujie califica jferlamentul j:a_ un oiyan reprezentativ superior al po^omhuustabilindu-i locul de fruritein ierarhia autoritatilor publice. Cuni am observat din clasificarea autoritatilor publice. de$I ele se intr-o ierarhie, sau mai bine spus, intr-o ordine stabilita tn baza unor principii, ele nu se aflfl in rela|ii dc subordonare. Este adevarat, Parlamentul, rcglemenland prin norme de drept raporturile intre toti subiectii, se afla pc treapta supcrioara fa{a de celelalte autoritati publice din stat i s- ar parea ca, deoarece el este cel carc comanda. to{i ar trebui sa se supuna.

In realitate, toti trebuie sase supuna nu vointei Parlamentului, ci legii care reprezinta expresia vointei generale a poporului. Parlamentul indeplinete una dinlre cele mai importantc functii ale statuluislabilire acadrului legislaliv. Pentru a exercita puterea politica (de stat) nu este sulicienta nuinai functia legislativa. Tot atat de importantc sunt $i puterea executiva i puterea judecatoreasca. Nu exista un criteriu, dupacare am putea apreeia carc functie este mai importanta. De altfel, principiul separarii puterilor in stat le echilibreaza, stabilindu-le mecanisme eficiente in ansamblu. Cat privete calitatea de unicft autoritate legislativa a statului. consideram ca legiuitorul are dreplate, alunci cand se refera la autoritate concrcta ca un organ inveslit cu dreplul de a ad opt a legi. InsS. daca ne referim la functia legislativa a statului. voni vedea cS nu numai Parlamentul exercita. Art. 2 din Constitute stabile$te ca Suveranitatea nationals apart ine poporului. care exercita in mod direct i prin organele sale representative. In mod direct, trebuie in teles ca poporul exercita Suveranitatea prin intermediul referendumului. Vom reaminti eft exercitarea puterii mseamna capacitatca de a stabili i a impunc un comportament. I-videm comportamcntul se stabile$te prin acte normative (legi) $i deoarece ele expriina vointa generals sunt obligatorii pentru executare. Deci, pentru ca poporul s5 exercite in mod direct suveranitatea (puterea). el trebuie sa participe la procesul de legiferare. prin intermediul referendumurilor legislative. Constitutia noastrfcinsS nu fixeaza astfel dc referendumuri. Ait. 75 prevedeca cele mai importante probleme ale societatii $i ale statului sunt supuse referendumului. insa. dupa cum putem observa. stabilirea"celor mai importante probleme ale societatirsunt lasate la discre{ia Parlamentului i $cfului Statului. Din 1991, anul in care a fost declarata independenta republicii $i panS la Jlnelc anului 2003 nu s-au mai gSsit probleme importante ale societatii. demne de supuse referendumului, inclusiv i ratificarea popularS a Constitute! nu a fost calificata ca una dintre cele mai importante probleme ale societatii. In afara de aceasta. cum deja am men|ionat, functia de adoptare a legilor constiluie un proces: inregistrarea proicctului in Parlament. avizarea in coinisiile pcrmanentc. dezbaterea In edin(a parlamentului pe lecturi. votarea $i promulgarea. Numai irecand prin toate aceste faze, putem spune lege a lost adoptata $i a inlrat in vigoarc. Din fazele men{ionate, promulgarea (scmnarea) legii apartine efului statului. Deci, ?ntr-un fel i eful statului participa la exercitarea functiei legislative prindreptul deapromulga

legile adoptate de catre parlament. drept care poarta i denumirea de veto, in practica Tfflemationaia Hind Intalnit sub forma de veto absolut (rcspingcrca legii adoplate) i veto relativ (remiterca legii pentru noua examinare). Practica internationala i a Republicii Moldova mai cunoa$(e i delcgarea legislativa

abilitarea guvernelor cu dreptul de a adopta acte cu putere de lege, in uncle pcrioade

rwnditii stabilileprin norma constitutionals. Astfel fiind vazute lucrurile, putem afirma ca Parlamentul nu este unica autoritate legislativa. i ar fi mai cored daca am utili/a formula: Parlamentul exercita puterea legislativa stiprema. 2. Principiife organizarii activitSpi parlamentare Principml autonomiei. Unii autori considera caacest principiu ii arc sorgintealn pnncipiul teoriei separatiei puterilor in stat . Estc tiut faptul ca teoria separarii puterilor tn
6

stat vorbe$te mai mult de un echilibru al puterilor, decat de separarea lor care nu

A se vedea in acest sens: Mihai C'onstantiiiescu, loan Miiraru. Drept Parlamentar, L'ditura Gramar, Bucure$ti. 1994.

poate avea tot in virtutea unicitatii puterii. Organele care exercita anumite functii, legislative, executiva. judecStoreasca stmt investite cu anuniile elemente ale puterii. toate in ansamblu excrcitand puterea de stat. Aceasta situatic atesta faptul ca ele nu sunt independente total, se aflA intr-o stransA inlcrac(iune prin intermediul unorparghii. balante sau aitfel spus. niecanisme politico-juridice de influen(a reciproca. Consideram principiul autonomiei parlamentului izvorate mai degrabs din suveranitatea nationnla. din dreptui poporului de a decide cl insui propria soartA. Exercitarea suveranitatii nationale nu poate fi ingraditA de nimeni, deoarece suvcranul este insui poporul. In virtutea functiei pc carco indcplinete Parlamentul -stabilircacadrului Icgislaliv $i modul de organi/are $i fiinc(ionarc a celorlalte autoritati publice. independen{a lui este substantiala. in fond este,. ad eva rat a teza precum ca Parlamentul arc imputeniiciri nelimitate. el fiind imputernicit de a stabili competente, inclusiv sie insu$i. intr-un stat de drept insa, parlamentul este limitat in ae(iuni de catre constitutie, fiind obligat sA rcspectc norniele stabilite de el insu$i. Chiar daca vorbim de autonomia regulamentara. eeea ce inseamnA dreptui Parlamentului sa-i stabileasca reguli de organizare $i functionare materializate 111 Regulament, oricuiti el nu poate depA?i unele limite stabilite dc Constitutie. iarregulile de organizare i functionare trebuie sa le racorde/e atributiile, mecanismcle de organizare i functionare a altor autoritati publice. cum ar fi eful Statului, Guvernul, Curtea Constitutionala etc. He aici conch idem ca autonomia Parlamentului poate avea loc numai in limitele stabilite de Constitutie. cu condifia asigurarii legitimita{ii constitutionale i respectul legalitatii in intregime. Vine sa confirme aceasta leza art. 135 din Constitutie carc investete Curtea Constitutionala cu dreptui de a exercita controlul constitutionalitAtii legilor, regulamentefor30 hotArarilor Parlamentului. precum i art. 140 in conformitate cu care i legile $i alte acte normative sau unele parti ale acestora devin nule din momentul adoptArii hotararii corespunzatoare a Curtii Constitutionale. In alara de aceasta, principiul general de Icgalitate care constA in respectarea exacts. neabatutA i uni forma a normelor juridice de catre to|i participantii raporturilor de drept.

impune Parlamentului un comportament concret. in cadrul limitelor stabilite dc lege. Nu trebuie de in(eles cA legalitatea este limitare a autonomiei Parlamentului. deoarece autonomia trebuie sa se realizeze in cadrul legalitatii, iar cadrul legal este stabilit de Parlamentul insui. Principiullegal itafii. Mai sus am abordat tangential acest principiu insa, el nu se confundA cu principiul autonomiei Parlamentului, dei exercita influents asupra lui. Principiul legalitatii este un principiu universal, fundamental, care obliga toti subiccfii raporturilor juridice sa respecte in activitatea lor legea. Parlamentul este acela care slabile$tc normele de drept. comportamentul uman in societate i bineinteles nu trebuie s5 se creadS cA. din aceste considercnte el este scutit de a respecta. ceea cc a stabilit in calitate de norma. Comportamentul legal se refera atat la activitatea de legiferare a Parlamentului. cat $i la stabilirca normelor interne dc organizare i functionare, care au conexiune directA cu procesul legiferArii. IneAlcarca unei norme interne, care aparent vj/.caza numai Parlamentul. incvilabil va ducc la incalcarea principiului general al Icgalitalil. dcoarece adoptarea unci norme juridice prinlr-o procedurfl neprcvazuta sail incalcata va lovi cu militate actul adoplal. Principiu! pluralismului de opinii. Norma constitutionals inserata in art.5 al Constitutiei, prevcde ca democratia in Repubtica Moldova se exercitS in conditiite pluralismului politic. Aceasta norma gcnereaza $i pluralismul de opinii. care constituie un element component al pluralismului politic. Pluralismul dc opinii izvorale i din norma prevSzuta de art.32 al Constitutiei. care garanteaza ficcfirui cetajean libertatea gandirii. opiniei, precum ?i libertatea exprimarii in public prin cuvanl. imagine sau prin alte mijloace posibile. Prin pluralism politic trebuie sa in(elegem i posibilitatea cctalenilor de a-$i rcaliza dreptul la libertatea de opinii politice prin intermediul formal uni lor politice in care se pot asocia. Acestc reglemcntari constitutional sunt materializate intr-un parlament ales in bazapluripartidismului. deputajii reprezenland diferile fonna|iuni politice axale pc diferile ideologic doctrine, viziuni politice. Evident, in acestc conditii pluralismul de opinii este forma inerenta a activitatii par la men tare. Lezarea aceslui principiu ar duce la suprimarca democratiei. la socictate Inchisft i in ultima instants la un regim totalitar. Din aceste considerente normele dreptului parlainentar ofera posibilitati egale deputatilor, fracliunilor
31

parlatnenlare in exprimarca opiniei, propunerilor de legi fer- enda, a vota sau a nu vota diferile acte daca acestea vin in contradictie cu propriile opinii. Constitutia garanteazS independenta $i libertatea opiniilor, slabilind in art.71 interdiclia de a persecute sau de a tragc la raspundcre juridica deputatuI pentru voturile sau pentru opiniile sale exprimate in exercitarea mandatului. PrincipmlcolegialUafii. Parlamentul are calitatca de organ colectiv. constituit dintr- un ansamblu de persoane, numile deputati. deputat in parte nu reprezinta pe nimeni, numai in ansamblu dcpulatii reprezinta natiunca(poporul)carc lc- incredinlat dreptul de a exercita suveranitatea in numele lui. Deci, delibcrarea in colectiv este regula generala. obligatorie a oriicarui parlament. InsS. pentru a pulca activa in mod colectiv, sunt necesare unele reguli. Astfel. principiul colegialitatii dcgajeaza regula majoritatii, necesare pentru procesul deliberarii. Majoritatea nu este constants, tiecare parlament, in dependenta de important actiunii sau a procedurii, slabile$te diferite mSrimi ale majoritatii. De exemplu. Rcgulamentul Parlamentului Republicii Moldova fixeazScvorumul legal al $cdintekir. dacS laclc participa majoritatea deputatilor atc$i, Regulamentul Parlamentului Europei fixeaza accsl cvorum de 1/3 din deputati. Un nutnar diferit al majoritatii este stabilit i pcntni diferite proceduri. De exemplu. conform art. 143 din Conslitutia Republicii Moldova legile constitutional se adopts cu 2/3 din numSrul deputa|ilor alet. pentru legile organice art.74 stabilele votul majoritatii deputatilor alei, iar pentru legile ordinare i a hot a rar it or-- votul majoritatii depula{ilor prczenti. evident cu condi|tile prczenfci cvorumului legal. Vom mentiona cS pentru inlSturarca unor confuzii. normele parlamentare ar trebui sa stabileascS cu rigoare condi{iile majoritStii. dclimitSnd-o in:

majoritate simpla - jumState plus unul din numSrul celor prezenji la $edinta majoritale absolute -jumatate plus unul din numSrul total al celor alei
32 majohiaie relativei -siuiajia in care sc poale decide cu eele mai multe voturi. in cazul

in care exista mai multe propuneri

majoritati calificata - siluatia cand se califieS un numflr mai marc decat majoritatca

simpla sau absolute. De obicei. acest se exprinm prin 2/3 din ! celor alei. ncfiind cxcluse $i alte calificari (3/4 sau 4/5) din numarul dcputa(ilor ale$i.

Principiul transparentei. Principiul transparent se degaja din catcva norme constitutionale. Hind conditio inerenta a democratiei constitutionale. in primul rand, deoarcee puterea (suveranitatea) apartine poporului (art.2) care cxercita prin reprezenta(i, in mod normal. cl are dreptui sa tie cum folosesc reprezentantii sai puterea incredin|ata. Ca garanjie ca guvernantii nu vor incetca sa ascimda de popor activitatea sa. art. 34 fixeaza dreptui ficcarci persoane de a avea acces la or ice fel de in format ie de intcres public, iar autoritatile publice. potrivit competcntelor ce le revin. sunt obligate sa asigure in formarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de interes personal. alta garan(ie a transparentei servc$te i art.65 care declarS ca edin(ele Parlamentului sunt publice. Acela$i articol precizeaza ca anumite edin(e pot fi inchise, insa ai^i. trebuie sa intelegem ca aceasta problema nu poate ramane la discrefia Parlamentului. cdin(ele pot fi stabilite inchise, in conformitate cu arl.34, numai in cazul in care informafia libera ar putea aduce prcjudicii materiale sau morale statului. sau sS prejudicieze masurile de prolectie a cetatenilor sail siguranlei najionale. Aceste abateri dc la principiul transparentei sunt exceptii prevazutechiarde textul Constilu|iei. Alte abateri. de exemplu. declararea edin(ei inchise la stabilirca bugetului Parlamentului. cheltuielilc. marimea safariilor parlamcntarilor etc. sunt interzise. Transparenta oblige i publicarea dezbaterilor parlamentare. ceea ce se praetica in Fran(a i alle (ari din Kuropa pentru ca electoratul sa poata aprecia la justa valoare comportamentul celor pe care i-au volal laalegeri. cerinfa a transparentei constituie i publicarea actelor juridicc adoptale in Monitorul Oficial care inlrfl in vigoare din niomentul publicarii. Atat timp cat aclul nu a fost publical se considera ca el nu exista. iar subiec(ii rapotiurilor de drept nu au nici obligate, daca acestea 11 le-au lost aduse la cuno$tinta.
33

3. Functiile i competence Parlamentului Functiile Parlamentului constituie problcma rawlt disculata in literatura de specialitatc, pornindu-sc de la cefcbra teorie a scpararii puterilor in stal, care fixeaza puterea legislativa ce izvorale din functia inerenta a statului de a emite legi. La acest

capitol intotdcauna este vazut Parlamentul ca unica autorilate legislativa, ca organ reprezentativ' suprcm. Insa, cum deja ant men{ionat, functia legislativa nu este singura cu care este inzestral Parlamentul. Aici se alia punclul de plecare al niulliplclor vizuini asupra functiilor parlamentului. cale functii. cate le este limita. nu depaesc ele frontierele stabilite de teoria scpararii puterilor in slat. i cu buna drcptatc, daca Parlamentul indcpline^te i functii legislative, $i executive, i guvernamentale cum poate fi atunci nplicata teoria separ3rii pulerilor? In practicaparlainentara functiile parlamentului, in linii tnari, corespund clasiflcdrii lacule de constitutionalitii francezi Marcel Prelot $i Jean Boulois i a elvctianului Jean Francois Aubert carc divizeaza In patru compartimente: de reprezentare, de deliberate, de control, de legiferare'. Insa i aid, daca ne referim la principiul clasificSrii. vom vedea acestc 4 compartimente nu sunt rigide, este foarte posibil ca undeva s5 mai apara ceva. /Vl{i autori vorbesc de functii cu titlul principal $i functii specifice. secundaresau reziduale2.care izvorSsc din imperfectiunea teorici separSrii puterilor in stat. Daca ne referim la Parlamentul Republicii Moldova, art.66 din Constitute ne permite de a clasifica urmAloarele functii. 3.1.Functia cu titlul principal- functia legislativa Functia legislativa sau dc edictarc a legilor estc determinata in primul rand de la art.60, care stabilete Parlamentul este unica autoritate legislative a statului. La accia$i funcjie se refera i lit.a) din art.66 carc fixeaza una din atributiile de baza ale Parlamentului: adoptarea de legi, liotarfiri i motiuni. Aceasta reglementare vorbete mai mult de funcjie de deliberate, dcc&l legislative, deoarece prevede $i dreptul de a adopta hotSrari $i motiuni. insa noi vorbim de functia principals a Parlamentului, cca de edictare a legilor prin care
34 se cxprima voin(a generale a poporului. Din accsle considerente functia legislativa nu se

confunda cu functia deliberative. Deliberarea, in sens lafeal cuvantului, inseamna un proces tn urnia cSruia se decide ceva; se adopta ceva prin vot. Dcci, prin adoptarea unui document prin vot trebuie inteles un proces.

CSt prive$te notiunea de functie, ea sc explica ca activitate proprie a cuiva, sarcina, destiiiafie. Observam distinetia intre functie i deliberare este semnificaliva. Acti vilatea, sarcina principals a parlamentului consta in exprimarea voin|ei generale prin legi sau. astfel spus, destinatia parlainentului consta in realizarea functiei legislative, funcjie proprie i obligatorie, inconfundabila cu alte functii. Parlamentul este in drept sa adopte i Iwtarari i motiuni insa nu este obligat, avSnd posibililate sadelege acest drept i altcuiva, iar functia legislativa. functia cu titlu principal, n-o poatedelega nimnnui. 'rjn concluzie putem afirmaca^i legile. $i hotararile. ?i motiunile se adopta in cadrul deliberaiii dupa anumite proceduriT Astfel fiind vSzute lucrurile, credem ca deliberarea nu poate fi considerata ca functie. ea fiind un proces prin intermediul careia sc realizeaza diferile functii. 3.2.Functii seciindare. Functiaguvernatnentala. In lileratura de spccialitate sc discuta daca asemenea functie estc caracteristica parlamentului i daca ea se iuscrie in cele trei functii slabilite de leoria scparatiei pulerilor in stal. Inse$i teoria scparatiei puterilor este problems mult discutatS i critreats, deoarece coinpctenta autoritatilor publice nu corespunde intocmai cu distincjia funcjiilor fScutS de Montesquieu. Care de Malbcrg sublinia/S. pe buna dieptate, cS nu clasificarea rationale a functii lor determinS eompetenta, ci tocmai aceasta competenjS a organelor determina distinctia juridicS a functiilor Competentele cu care este investit
7

Parlamentul. diferi de la stat la stat. dar nici lntr-un stat nu vom gSsi pentru parlament numai singura functie - legislativa. Analiza competcnlelor cu care este inzestrat Parlamentul Repubiicii Moldova ne periiiite a identifica funcjia guvernamentala. vazutS ca atare $i de doctrina juridicS franceza i de cea clvejianS . Ca functie guvernamentala a
8

parlamentului. art. 66 din Constitutie stabile$te: aprobarea direetiilor principale ale politicii interne $i externe a statului
35

aprobarea doctrinelor militare aprobarea bugetului statului

7! Care dc Nlalberg. Contribution a la theorie generate de I Etat. Paris. 1920, p.35. 8 A sc vedea Georges Burdeau. Francis . M ichel Troper, Droit constitutiomel. L. G.D.J., 1993, p,140;Jean Francois Aubert, opcit..p.479.

exercitarea controlului asupra acordarii imprunuitului de stat. asupra autorului

economiei i de alts naturS acordata unor stale straine, asupra incheierii acordurilo privind imprumuturile i creditele de stat din surse straine suspenda activitatea organelor administratiei publice locale ratifica, suspenda $i anuIeazS actiunea tratatelor inlcrnationale incheiate de Republica Moldova alege i numete persoane oficiale de stat declarS tnobilizarea parjialS sau generals. liste uor de observat cS functiile enumerate sunt realizate $i de alte autoritSti. eful statului. Guvernul. deci. ele nu pot clasificatc ca functii cu titlul principal, mai mult, dupa cum am menlionat. Parlamentul este in drept sS cedeze unele atributii in favoarea altor autoritati sau sa-i fixeze unele noi, dar realizate in stransS legatura cu alte autoritSti. Functia de control. $i accastS functie este secundarS, deoarece nu apartine exclusiv Partementului, cu functii de control fiind investiti Preedintele Repubiicii i Guvernul. Evident, formele de realizare a controlului sunt diferite insa in esentS. functia este identica. Art.66 lit.f) tixeazScS Parlamentul exercitS controlul pari amen tar asupra puterii executive sub formele $i limitele prevazute de lege. Aceasta functie am stabilit-o ca functieapartc. deoarccc rciese din functia principals a Parlamentului -ediclarea legilor. care nu este un scop in sine. Important este ca cadrul normaliv stabilit sa lie executat intocmai. Astfel. se va produce ruptura intre puterea legislativa $i puterea executivS. ceea ce poate duce la situatia, legi multeV/ar moarte." Controlul parlamentar este efectuat prin mijloace proprii, care poate fi exercitat de parlament in intregime, examindnd informatii ale Guvernului (art. 104), audiind mesaje, informant. rapoarte ale efului Statului (art. 84). Controlul este efectuat ;i de Curtea de Conturi (art. 133). Avocajii parlamentului (Legea nr. 1349- din 17.X.1997), eomisiile
36

pcrtnanentarc, fractiunile parlamentului. sau de deputati prin intermediul intrebarilor ?i interpe lari lor (art. 105). prccum $i prin dreptul deputatilor de a cere guvernului prezentarea diferilelor documcnte. informatii (art. 104).

Parlamentul exercita controlul asupra activitatii Guvernului i a altor autoritaji publicc prin rezolvarea petitiilor cetatenilor. Aceasta forma de control este foarte importanta. deoarece in dependents de informatia primita, ea poate genera celelalte forme de control, deja mention ate, intrebSri, interpelari etc. 4. Structure interns 4.1.Preedintele i vicepreedinlii parlamentului. In explicarea aceslui capitol vom porni de la art.64 din Constitute carc fixeazS reglementarea prin care structure, organizarea i lutic(ionarea Parlamentului se stabilesc prin Regulanient. Totu$i. alineatele 2 i 3 ale articolului nominalizat prevad procedura alegerii Pre$edintelui Parlamentului $i a vicepreedintilor. Astfel. Preedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputatilor alei} pe durata mandat u I ui. Capitokil 2 a I Regulamentului detaliaza procedura de alegere. Deoarece votul este secret, evident se vor pregSti buletine de vot in care se vor introduce numcle i prenumcle tuturor candidatilor propu$i de fractiunile pari amen tare. Art.7 al Regulamentului face altizic, la faptul ea Preediutelc se alege prin alternative, spunem ca face aluzie deoarece nu prcvede expres aceasta regula, utilizSnd pluralul cand spune in buletin se inscriu numcle $i prenumele tuturor candidatilor. DacS am admite cazul fractiunile parlamentare au ajuns la un consens asupra unei candidaturi, ce rost are votul secret, deoarece a alege. sau a vota inseamnS a selecta pe cineva din mai multi. Ori cum spune, art.64 din Constitute se alege prin vot secret, deci, indiferent de cat candidati sunt inaintati. votul trebuie sa fie secret. Pentru alcgereaPregedintelui se utilizeaza sistemul majoritar de alegeri. Estedeclarat alescandidatul care a tntrunit votul majoriUtlii deputatilor alei, iar Tn cazul in care nici un candidat nu a intrunit numSrul dc voturi necesare se va purcede la al doileatur de scrutin, la care vor participa numai doi candidati care in primul tur de scrutin au obtinut cel mai mare de voturi. In caz de paritatc de voturi se va organize un nou tur de scrutin, pentru 37 care fractiunile parlamentare vor propune aceia$i sau alti candidati. Vieeprejedintii Parlamentului sealeg lapropunerea Preedintelui. dupaConsultarea fracjiunilor parlamentare. prin vot deschis, cu votul majoritatii deputatilor. Numarul de vicepreedinti nu este stipulat nici in norma constitutionals, nici in Regulament. ceea ce

inseamnS aceasta la discretia Parlamentului. De exemplu, Parlamentul ales in 1994 a avut 2 vicepreedinti. cel ales in 1998 are tot doi vicepreedinti. insa din start au fost propuse trei candidaturi. Deoarece fractiunea Partidului Comunist a refuzat sa inainteze candidatul sau la aceasta functie Parlamentul s-a limilat la doi viceprc$edinti, unul din partea partidului I:or(elor Democrati i unul din partea Convenjiei Democratice, functia de precdinte al Parlamentului fiind oeupata de reprezentantul Blocului Pentru Moldova Democrats i Prospers. Pre$edintele Parlamentului poale fi revocat inainte de tcrmen la cercrea fnic(iunii parlainentare care 1-a propus sau a 1/3 din numarul depulalilor. Hotararea. privind revocarea Precdinte!ui Parlamentului, sc adopt a cu votul a 2/3 din numarul deputa(ilor, prin vot secret, ceea ce se explica prin neccsitatea de -i crea stabilitale in functie. deoarece fiind functie politica poate mereu fi atacatS de cei din opozijie. Viceprecdinlii Parlamentului pot II revocati inainte de tcrmen. la propunerea Preedintelui Parlamentului, dupa consultarea fractiuni lor parlamentare, cu votul majoiitalii deputation 4.2.Birouf permanent Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia i se formeazS, tinandu-se seama de reprezenlarea proportionals a frac(iunilor in Parlament. Din Birou. conform prevederilor art. 10 din Rcgulament. fac parte, din oficiu. Pre$edintele Parlamentului i vicepreedintii. Numarul de membri ai Biroului pennanent sc stabilete prin hotSrarea Parlamentului. Biroul permanent se considers constituit dupa nuinirea a cel putin 3/4 din membrii lui. Membrii Biroului permanent se numesc prin hot&rarile frac{iunilor parlamentare. in limitelc numSruIui de locuri ce le revin. Hotararile se prezinta preyed in telui edin(ei, care le aduce la cuno$tin(a Parlamentului.
38 Orice incmbru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotararea fractiunii

parlamentare care 1-a numit, adopt at 3 cu votul majorit&(.ii membri lor acesteia.

4.3.Fracpunile parlamentare. Fractiuni le parlamentare sunt grupe de deputaji, unifi pe bazS de afinitate politica. Frac|iunile rezultS din reuniunca deputa(ilor de aceeai orientare politics sau dc orientari diferite, dar care au gSsit un consens asupra modalita(ii de a se afia intr-o fractiune comunS. Regulamentul prevede (art.4) fracfiunile se constituie in vederea lormSrii organelor de lucru i organizSrii activitfifii Parlamentului. Bineinteles. aceasta este adevarat. Tnsa credem. totui, inleresu I major al fractiuni lor este altul. Interesul fracjiunilor este de ordin politic, deoarece partidul care a ca$tigat locuri in Parlament pronioveze politica ce line de Programul sflu, precum i promisiunile date alegfitorilor in cadrul campasiiei electorale. Deci crearea organelor de lucru ale Parlamentului $i organizarea activitStii este numai parte din activitatea fractiunilor, cealalta parte constiluic transpuncrea in vintft a platlbrmei sale polilice prin intermediul mecanismului legislativ, deoarece aceasta i- antrenal in lupta pentru cucerirca puterii. Conform (alineatului I $i 2) art.4 din Rcgulament. deputa(ii pot constitui fractiuni parlamentare alcSluite din 5 deputafi, in baza de liste ale partidelor. organizatiilor so- cialpolitice i blocurilor electorale. Depula{ii din partea partidelor. organizatiilor so- cialpolitice i blocurilor electorale care nu au mtrunit numSruI nccesar pentru a constitui fractiune parlamcntarS, precum i deputajii independent! se pot reuni pentru a constitui asemenea fractiune sau se pot afilia altor fractiuni parlamentare. Acelai articol. in alineatul 4. stipuleazSprevederea prin care: in scopul realiz&rii programelor electorale ale partidelor, organizatiilorsocial-politicei blocurilor electorale. precum i menjinerii configuratici politice a Parlamentului, nu se admite formarca de noi fractiuni. decat cele constituite. Minimul de 5 dcputafi necesari pentru a constitui fractiune parlamenlara esie prea mare, unele tari prevazand un numBr minim cu mult mai marc. problcmi discutabila in practica parlamcutara constituic intcrdictia de a crca alte fractiuni parlamentare decat configuratia politick a Parlamentului. Credcm c5 configuratia politica a Parlamentului nu deranjeaza prca mult, de exemplu, alegatorii. Deoarece. asociereain partide este un drept fundamental al cetatenilor, deci i facultativ. parlamentarii sunt liberi s5 pArSseasca propria formatiune politick i sa se afiiieze la alta sau sa constituic propriul partid.
39

Aici apare intrebare fireascS. in cazul in care un grup de deputati in num5r mai mare de 5. din unele motive au pftrftsit propriul partid. de ce trebuie sa se afiiieze la alta formatiune, deci $i la un alt partid $i nu pot constitui propria formatiune? Regulamentul spune in scopul realizarii programelor electorale ale parlidclor, organizatiilor socialpolitice ?i blocurilor elcctorale, prccuni i mentinerii conliguratiei politice a Parlamentului $i credem ca nu are dreptate. De Tapt. ceea ce urmaresc cei care au adoptat Regulamentul este tinerea in supunere a deputati lor. deoarece este tiut cei care nu fac parte din fractiuni sunt marginal izati. listc adevarat, interzicerea de a constitui noi fractiuni decal configuratia politica a Parlamentului, care a rezullal din alegeri, are i un avanlaj. Cu cat mai putine fracjiuni vor in Parlament cu atat mai marc va fi poten|ialul lui lucrativ, diminuandu-se disensiunile i confruntarile politice. Acest avantaj, insS, nu poate fi obtinut prin suprimarea liberta|ii deputatilor de a crea grupe de interes $i de a activa in comun, daca ei vor dori. Orieum, grupa de deputati, fie din 5 sau mai multe persoane, poate crea t'ractiunc, neinrcgistrata. deci f5ra a avea prioritatile pc care le are conform Regulamentului fractiune, in rest, nimeni nu le poate interzice consfttuiri, coordonare de comportament, vot etc. 4.4.Comisiile permanente Comisiile permanente sunt organe interioare de lucru ale Parlamentului, infiintate pentru cfecluarca activitatii lui. Aceste comisii sunl permanente,deoarece sunt constitute in domenii specializate i acti vcaza neintrerupt pe toata perioada mandatului. Numarul comisii lor. denutnirea, componentanumerica i nominalaafiecarei comisii ostabilete Parlamentul lapropunercaBiroului permanent. Si lacomponentanominalaacomisiilor permanente se tine conl de re prezentarea proportionate a fractiunilor. Preedintii, vicepreedintii i secretarii comisii lor permanente se alegdc Parlament, la propunerea fractiunilor parlamentare cu volul majorilatii deputatilor alei. In cazul in care fractiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai mullor 40 comisii. Biroul permanent va propune. iar Parlamentul va hotari, cu volul majoritatii deputatilor prezenti, asupra candidaturilor propuse dc fractiunile parlamentare, respectandu-se principiul reprezentarii proportionale i optiunea personala a deputatului. Un depulat nu poate fi mcmbru in mai multe comisii, insa fiecare deputat este obligat sa

laca parte dintr-o comigie. Obligatia este stabilita de art. 16 din Regulament. Consideram ca substantivuPobligaf. i nu numai in cazul art. 16, poarta mai mult un caracter formal, deoarece nemdeplinirea acestei cerinte imperative nu atrage dupa sine sanc(iuni. Deci, deputatul poate refuza de a fi inclus in componenja unei sau allei comisii, cat privejte obligatiiie deputatului, deja au fost aratatc. ele se limitcaza la un ir de actiuni legale de exercitarea mandalului carc i- fost incredintal de catre alegaloii. Comisiile pernianente. in scopul organi/ftrii activitaiii sale, constituie un hirou complis din pre$edinte. vicepre?edintc i secretar. Pre?edinlele comisici pregatcte ordinea de /i a cdinJelor comisiei. stabiles le sarcinile membri lor comisiei i ia decizii in toate problemele ce vizeaza activitatea comisiei, Preyed ini ele cxamineaza propunerile privind constituirea unor subcomisii i coniponcnta lor, reprezinta comisia in relafiile ei cu Biroul permanent i cu celelalle comisii, exercita i alte atribujii legate de organizarea i funclionarea comisiei. Func(ia de baza a comisiei pernianente constituie avizarea proiectelor de legi i propunerile legislative, efecluarea anchetelor parlamentare daca este cazul. Comisiile pot primi $i unele insarcinari din partea Preedintelui sau a vicepreedintilor Parlamentului cu condi|ia ca aceste insarcinari sa tina de activitatea directa a Parlamentului. Comisia poale invita la edinjele sale persoane interesale ?i specialiti din partea unor organe ale administratiei publicc sau organizatii specializate in scopul dc a primi informatii, avize, expertize necesare. La ?edinlele comisiilor, de asemeni, au dreptui sa participe deputatii care au fiicul propuncri cc constituie obiectul dezbateri lor (autori de propuneri legislative, de amendamenle, membri ni comisiilor speciafc i de ancheta etc.), precum, $i la ccrerea prc$cdintclui comisici, spcciali$ti din Direclia juridica a Aparatului Parlamenlului i din secretarialul comisiilor pernianente. La deschiderea dezbaterilor proiectului de lege sau a propunerii legislative, pre$edinlele comisiei numete unui sau mai multi raportori dintre membrii comisici. Acestc persoane 41 redacteaza raportul sau avizul. carc va supus aprobarii comisiei. Kapoartele i avizele vor cuprinde opinia majoritatii membrilor comisiei, precum i parerile separate, daca vor exista. Pentru edin(a Parlamentului vor fi prezentate numai rapoarlele i avizele aprobate de coinisie.

Comisiile parlamentare pot organiza i edin(e comunc, care se desia$oara conform regulilor generale, stabilite de Rcgulament pentru comisii. Comisiile pernianente in baza ai1.3() din Regulament pot porni ancheta, in cadrul conipetentci sale, privitoare la activitatea desfi}urata de organele administratiei publice. Pentru apomi ancheta, comisia va prezenta cerere scrisa. aprobata cu votul majoritatii membrilor sai. in care se vor enunja problemele ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare i termenul in care raportul comisiei urmeaza a fi prezenlat Parlamentului. Cerea fa fi supusa aprobarii Biroului permanent, care va comunica comisiei aprobarea sau respingerea acesteia. In vederea deslaurarii anchetei, comisia permanenta dispunc de dreptui de a invita orice persoanS care dispune de ocalitate oficiaia pentru a da relatii i informatii de care dispune. Persoanele invitate pot refuza sa dea informatii numai In cazul in care acestea constituie un secret de stat. hi acest caz comisia va informa Parlamentul care va lua decizie in $edin{a secreta. Evident, in procesul audierii. de la cel invitat nu pot fi cerute informatii ce vizeaza via(a lui personal, deoarece aceasta este protejata prin norma constitutionala. fiind un drept fundamental al cetafeanului. Prezenta persoane I or care vor fi invitate la ^edinja comisiei sau a Parlamentului este obligatorie. 4.5 Comisiile provizorii. Parlamentul. in afara de comisiile pennanenie. poate constitui comisii speciale i comisii de ancheta. Aceste comisii an un caractcr provizoriu i sunt instituite pentru efectuarea unei aclivitati sau elucidarea unei probleme. Comisii speciale. Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarca unui act legislativ complex, pentru avizarea lui sau pentru alte scopuri, indicate in hotSrarea de infiin(are a comisici respective. Actcle legislative elaborate de comisia speciala nu se mai supun examinarii altor comisii. Modul activitatii comisiei speciale va fi reglemenlat de
42 pre$edintele acesteia cu conditia respeetarii prevcdcrilor Regulamentului.

Comisii de ancheta. La cererea unei fractiuni parlamentare sau a unui grup de deputati. ce constituic cel putin 5 % din numSrul deputatilor ale$i, Parlamentul poate hoiari infiintarea unei astfel de comisii, cu votul majoritatii deputatilor prezenti la edint<l.

Comisia de ancheta poate cita ca mart or orice persoani care dispunc de informal despre vreo fapta sau imprejurare de naturS si servcasca la cercetarea cauzei. La ccrerea comisiei de ancheta. orice persoana care cunoajte vreo proba sau define vreun niijloc de proba este obligata sa le prezinte comisiei. Institu(iile i organizatiile sunt obligate, in conditiile legii, s3 raspunda lasolicitSrile comisiei de ancheta. Cat prive$le institutiile de stat sau functionarii publici. eonsiderSm ca nu existamari probleme privind obligatia de a livra informatia necesara. Cat privete persoanele fizice, aici avem mari rezerve, deoarece Rcgulamentut coniine norme de regula interioara a Parlamentului i nu reglementeaza rela|ii sociale de drept comun. Pentru persoanele Hzice normele Regulamentului Parlamentului nu sunt obligatorii. Persoanele Hzice sunt obligate, conform legii, s5dea informatiile necesare privind savarirea unei infrac(iuni, cat prive$te alt gen de informal, el nu poate fi obligat s-o prezinte. decizia ramanand la discrctia lui. In afara de aceasta. comisia de ancheta nu poate sustine ancheta efectuata in conditiile legii de organele de ancheta i instantele judecaiore$ti. deci nu se poate conduce de prevederile Codurilor de procedura civiia sau penaia. Important de rejinut, Parlamentul nu are functii jurisdictionale. In cazul in care in urma unor ancheta se va descoperi s&varirca unor infractiuni. comisia este obligata sa prezinte materialele organelor respective care vor porni ancheta in baz.a legislatiei penale sau civile. Daca asupra faptului depistat s-a deschis actiunea penaia, comisia nu mai poate cerceta cazul, deoarece paralelismul in ancheta vine in contradictie cu principiul sepanirii puterilor in slat. 5. Functionarea Parlamentului 5.1.Regimul sesiunilor Activitatea parlatnenlara. fiind perpelua pe toata perioada mandatului. evident trebuie dimensioned in limp. In accst scop art.35 din Regulamcnt fixeaza mirunirea Parlamentului in doua sesiuni pe an. Sesiunea de primavara incepe in luna februarie i nu poate depai sfar$ilul lunii iulie. Sesiunea de lomna incepe in luna septembrie $i nu poate depai sfaritul lunii decembrie. Acestc doua sesiuni poartadenumirea de sesiuni ordinare. Sesiunea este lorma principals de activitate a Parlamenlului in decursul careia legislativu! i$i exercita functiile i compclcntele stabilite de lege. Sesiunea poate fi numila $i edinta in plen a Parlamentului
43

edin{cle Parlamentului sunt deliberative cu parliciparea majoritatii deputatilor ale$i. La cererea Preedintelui Parlamentului, Preedintelui Repubiicii Moldova sau a 1/3 din numarul deputatilor Parlamentul se poate intruni i in sesiuni cxlraordinare sau specialc. Cererea se depune in scris Prccdintclui Parlamentului, indicandu-se ordinea de zi. In cazul acceptarii cererii convocarea Parlamentului are loc in 3 zile de la data inregistrarii. Sesiunile cxlraordinare pot 11 convocale in perioada dintre sesiunile ordinare. Cazurile in care se poate cere convocarea dc urgent a Parlamentului nu sunt stipulate in Regulament, insa e de la sine inteles cain perioadele mentionate. Parlamentul poate fi convocat de urgenta numai in cazuri exceptional sau extraordinare, cum ar fi: mobilizarea parfiala sau totaia, instituirea starii dc asediu sau dc urgenta, dcclararea starii de razboi i in alte cazuri in care este strict necesara interventia Parlamentului. 5.2.Ordinea de zi Un indicator al eficientei activitatii Parlamentului servete ordinea de zi, in care sunt incluse problemcle se urmeaza a fi dezbaiute in plenul edin(elor. Ordinea de zi a edintelor poate 11 considerata ca un program de activitate ce ofera posibilitatea desiaurarii edintelor in mod ordonat cu fundamentals prealabila a tot ce urmeaza a fi exam in at i dezbatut. Ordinea de zi se intocmete de conum acord cu preedintii fractiuni lor parlamentare, de catre Biroul permanent, cu aprobarea ulterioara a Parlamentului. Ordinea de zi se intocmete pentru perioada de 2 sSptamani. Biroul permanent pregaiete ordinea de zi in prima jumatate a saptamanii premergatoare perioadei pentru care se intocmete. Chestiunile care vor fi propuse pentru inscriereatn ordinea de zi se transmit Biroului permanent cu cel putin 10 zile inainte dedezbatereaacestora in edinta Parlamentului, insa nu mai tarziu decat ziua de vineri a saptamSnii premergatoare saptamanii in care Biroul permanent intocme$te ordinea de zi, cu exceptia cazurilor in care, prin lege, sau printr-o hotarare speciaia a Parlamentului, se prevede un all termen.
44

In procesul dezbaterii ordinii de zi la ?edinta Biroului permanent, pot participa, la initiativa Biroului, reprezentantul Guvernului, precum i delegajii fractiunilor parlamentare ce nu sunt rcprezenlale in componenja acestuia.

Ordinea de zi cuprinde proiecte de legi, hotarari, motiuni, intrebari, petitii i alle chcstiuni propuse de Precdintele Repubiicii Moldova, Guvern, Biroul permanent ori de depula{i. La cererea Prccdintelui Repubiicii Moldova, Biroul permanent, la intocmirea ordinii de zi, da prioritate mesajclor Preedintelui Repubiicii Moldova adresate Parlamentului. La cererea Primului-minislru, Biroului permanent inscrie cu prioritate pe ordinea de zi chcstiunile privind acordarea volului de incredere intregii lisle a Guvernului i programului lui de activitate pe durata mandaiului, precum i proieclele de legi considerate de Guvern ca fiind priorilare. Proicclele de legi i hotarari se inscriu pe ordinea de zi in cel mull 10 zile dc la primirea raportului comisiei pernianente sesizate in fond.-Ordinea de zi este supusa sprc aprobarc Parlamentului in ullinia zi din saptamana dc lucru ce precede perioada pcnlru carc a fost intocmila i se aproba cu volul majoritatii deputatilor prezenli, Modificarea ordinii de zi poale avea loc mimai in prima edinta a saptarnanii de lucru. la cererea Biroului permanent, a unei fractiuni parlamentare sau a unei comisii permanente. Cererile motivate privind modificarea ordinii de zi se lac prinlr-o singurS luarc de cuvant, limitaUl in limp, in cazul in care exista alia parere, se va da cuvant numai cate unui reprezentant din partea fiecarei fractiuni parlamentare. dupacarc propunerile vor fi supuse votului. In mod exceptional. Prcedinlele Parlamentului poate propune. in oricc fcdinJS a Parlameiilului. modificarea ordinii de zi din proprie initiative la cererea Biroului permanent sau a unei fractiuni parlamentare. Aceasta propuncre sc adopta cu votul majoritatii dcpulatilor prezenli. Ordinea de zi a edinJclor Parlamentului pentru 1oat5 saptamana se tnmaneazS deputatilor la prima edinta a saptSmanii de lucru. 5.3.Deslaurarea edintelor Parlamentului
45 In conformitale cu prevederile art.85 din Regulament. Parlamentul ii destaoara

activitatea in plen. pe comisii i in fractiuni in baza unui program. Joi, ultima ora de lucru a Parlamentului, se consacra conlrolului parlamcnlar privind activitatea execulivului, prin intermediul IntrebSrilor i interpclSrilor. fa propunerea

Biroului permanent Parlamentul va putea hotari dcsfilurarea lucrSrilor sale pe un anumit termen. conform unui all program. Art.65 din Constitute declarS ^cdinjele Parlamentului publice. iar parlamentului i s-a pei mis prin hotarare sa declare unele $cdinte inchise. Art. 82 din Regu lament dezvolla norma consliiutionala i stabilete procedura deslaurarii $edin(elor inchise, prin care, la cererea Preedintelui Parlamentului. a unei fractiuni parlamenlare sau a unui grup de deputati ce constituie cel putin 15% din tiumarul deputatilor aleL sc hotarale, cu votul majoritatii deputajilor prezenji, ca accsta sa fie secrets. La acest capitol avcrn de asemeni unele obicctii foarte serioase. deoarece prezenla reglemenlare. fara a aveao conexiune cu art.34 din Constitute. devine neconstiiutionaia. Astfel art.34. care fixeaza dreptul fundamental al cetatcanului de a avea acces la orice informatie de inleres public, in atineatul 3 prevede acest drept nu trebuie sa prcjudicieze masurile de prolecjie acctafcnilor sau siguranta nationals. Dcci, pentru a face edin(a inchisa a Parlamentului, in dczbatere poate fi inclusa numai problema ce tine de securitatea nationals sau de protectia cctatenilor. in rest toale edintele trebuie si fie deschise. Cu regret, adescori, aceasta regula esie interpretata greit de parlamentari carc considera un drept al lor de a delibera cu u?ile inchise, alunci cand nu doresc sS fie auzifi sau discuta|i in mass-media. problema. frecvent diseutatS. constituic i inlrebarea daca la edintele Parlamentului. carc sunt declarale publice de calre Conslilutie. poate participa orice persoana. Evident, poale. Insa. art. 83 din Regu lament, intr-o formula foarte evaziva. prevede ca la edintclc publice ale Parlamentului pot participa diplomat. reprezentanti ai mijloacelor de informare in masa, precum $i alie persoane. in baza autorizajiei servieiului de presaal Parlamentului. in conditiile stabilite de Biroul permanent."Precum

46

alte persoane". credein ca sc arc in vedere oricarc persoana, care ar manifestadorinta de a asista la cdinla Parlamentului Dc la ^cdintclc Parlamentului sc transmit sistcmatic emisiuni radio i telcvizate. care trebuie sa reflccteobiectiv activitatea luturor fractiuni I or parlamentare. Iransmiterea in dircct. par|iala sau integrals, a cdin(elor la carc se examincaza cele mai importantc problcme pentru tara. sc lacc la dec i/i a Parlamentului, carc se adoptacu votul majoritatii deputa|ilor prezenti. Conumicatcle oficiale despre $edintele Parlamentului sunt date publicitatii numai prin intermcdiul serviciului de prcsa al Parlamentului. Persoancle care asista la cdin{a trebuie s3 pastreze'linijtea 51 sSse.abtinS de la orice manifestare de aprobare sau dczaprobare, in caz contrar vor eliminate din said. discu(ie provoacS i conjinutul alin.4 al art.83 din Regulament. care investete prcedintele edintei sa atragfl atentia reprczentantilor mijloacelor de infomuae inmasa asupra inl'ormatiilor vadit inexacte privind Incrarile Parlamentului. in cazul Tn care mijloacclc de informare in mas5 n-au dat publicitatii celc aratate dc pre$edinte $i abaterea sc rcpeta. preedintele edin|ci va putea propune, iar Parlamentul va ho tart retragerea provizoric a autorizatiei reprezcntantului mijlocului de informare in masa respectiv de a asista la lucrSrile Parlamentului. Nu vom supune aceasta reglementare unei analize, dcoarece are un vadit aspect ideologic, care vine din vechiul rcgim comunist, mai mult de atat, este in con(radictie cu liberlatea presei i prevederile art.32 din Constitutie care stabiletc ca liberlatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea, sau dreptui altei persoane in viziune proprie. Deputa{ii sunt obligati s3 fie prczenji la lucrarile Parlamentului i sa se inscrie pe lisia de prezen(a pana la inceputul ?edintei. Deputatul care nu poate lua parte la edinta, din motive indcpendente de vointa sa, va trebui saanunje Biroul permanent, men|ionand cauzcle care il impiedica sa participe.
^4 5.4.Dezbaterile parlamentare

$edinta Parlamentului este deschisade Preedinte saude unui dintre vicepreedinp. In timpul edintef prejedintele este asistat d? vicepreedinti. Preedintele edin{ei precizeaza data este intrunitcvorumul legal i anun(a ordinea dezi. Preedinteleedintei conduce dezbaterile, veghcaza la respectarea regulamentului ?i menfinerea ordinii la

edinte i nu este in drept s2 comenteze luarile de cuvant ale deputatilor i sa-$i exprime parerea asupra chestiunilor ce sc discuta. Deputajii mseri$i pc lista vor lua cuvantul in ordinea stabililS de preedintele edin(ei, cu respectarea dreptului opozitiei dc a~?i exprima opinia. Pre$edintelui Repubiicii Moldova, Preedintelui Parlamentului, vicepreedintilor i membrilor Guvernului prczcn(i la cdin(a li sc poate oferi cuvantul in orice faza a dezbatcrilor. Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca li este oferit de preedintele edin(ei. Pre^edintcle edin{ei acordS pentru luarile de cuvant panS la 10 minute, in functie de importanta obiectului dezbaterii, precdintele edintei poate acorda timp suplimentar. Vorbitorii sunt obligati s2 se refereexclusiv lachestiunea pentru discutareacareias-au inscris.ln caz contrar. preedintele $edin(ei le va atrage atentia *, daca ei nu se vor conforma, 1c poate retrage cuvantul. Preedintele edin(ei poate oferi cuvantul oricand. unui dcputat. pentru a raspunde intro clicstiune ce implies persoana sa. limitand timpul acordat in acest scop. Pt eedintelc $edinlei, fracliune parlamentara sau un grup de deputaji ce constituie cei pu|in 15% din numarul deputatilor alei pot cere inclieierea dezbalerii unei probleme puse in discujia Parlamentului. 1 lotararea privind incheicrca dezbaterilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor presenti. Este interzisa proferarea de insulte sail calomnii atat de la tribuna Parlamentului, cSt i din sala de edinte. La lei se interzice dialogul intre vorbitorii afla|i la tribuna i persoanele aflate in salfl. Pre^edintele edintei clicama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitate in said. El poate intrerupe edin|a cand tulburarea persists $i poate dispune
48

eliminarea din sala a persoanelor care impiedica desfS^urarea normala a lucrarilor Parlamentului.

Dezbaterile din edintele Parlamentului se inregistreaza pe banda magnetica i se stcnografiaza. Deputatii au dreptul de a verificaexactitateastenogramci prin confruntarea ei cu banda magnetica. Sectiunea a 2-a Preedintele Republicii Moldova 1. Institute eful statului ^Deoarece in uz cotidian aceasta autoritate publics estc intalnita sub diferite denumiri. institutie prezidentiala, precdinte al republicii. ef de stat este neccsar sa ?tjm daca exista vreo distinc|ie intre ele. Cuvantul president in limba romanS este ie$it din uz, fiind cSndva imprumulat de ta francezi. Trarfucerea corecta este pre?edinte, ceea ce semnificao persoanS care conduce un organ de stat, institutie. asocia(ie, dezbaterile unei edin{e, ale unei comisil7Pre$edinte este denumirea oficiala a functiei de conducere a unei stat cu forma republican a de guvernare. in acest sens, denumirea ef de stat. alesta acelca$i lucru. conducator de stat, fiind aplicabila i monarhului. Deoarece art. I din Conslilutie proclama forma dc guvcrnamanl a Moldovei - republica. evident ca i functia efului de slat este denumita preedinte (art.77), ceea ce poale irezi neintelegere. Seful Statului, in mod traditional, face parte din puterea executiva, cu toate ca nu esie nominalizat astfel de Constitutia Republicii Moldova. Functiile $i alributiile pe care le indepline$te atesta insa faptul. ca Pre?edintele impreuna cu Guvernul exercita suterea exccutiva, sau cu tillul propriu participa la exercitarea puterii de stat. \ Fiind ales prin vot indirect de catre Parlament, tolui Preedintele face parte din regimul reprezentativ i de rind cu Parlamentul este exponent al poporului, participa la exercitarea suveranitatii nationale, fiind investitcu functia execuliva. dacaacceptam clasificarea
49

tripartita a functiilor. 2. Alegerea Preedintelui Repubiicii Moldova Conform modiflcarilor operate in Constitutie in luna mai 2000. Republica Moldova s-a transform^ in republica parlamentare, alegerea cfu!ui statului fiind misiune a

Parlamentului. In acest scop Parlamentul la 22.09.2000 a adoptat 1 :gea nr, 1234-XIV cu privire la proccdura de alegere a Preedintclui Repubiicii Moldova. Alegerile pentru functia de Preedinte al Repubiicii Moldova se desHijoara cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii niandatului Pre$edintclui in exerci(iu. In cazul in care a intervenit vacan(a functiei de Preedinte al Repubiicii Moldova in urina demisiei, demiterii, imposibilitatii definitive de exercitare a atribu{iiIor sau decesului, alegerile pentru un nou Precdinte al Repubiicii Moldova se vor organiza in tcrmen de 2 luni dc la data cand a intervenit vacanta functici. In functia de Preedinte al Repubiicii Moldova poate fi ales orice cetatean al Repubiicii Moldova cu drept de vot carc are 40 dc ani impliniti. a locuit sau locuiete permanent pe teritoriul Repubiicii Moldova nu mai putin de 10 ani, poseda limba de stat i intrune$te conditiile prezentei legi. Concomitent cu stabilirca datei alegerilor. Parlamentul. la propunerea fractiunilor parlamentare. instiluie comisic speciaia de desfiiurare a alegerilor pentru funcjia de Pre^cdinte al Repubiicii Moldova care: a) reccptioneaza propunerile de desemnare a candida{ilor la functia de Pre$edinte al Repubiicii Moldova
b)

verific8

corcspunderea candidatilor la functia de Preedinte al

Repubiicii Moldova conditiilor stabilite de lege c) distribuie deputatilor in Parlament lista candidatilor la ftincjia de Preedintc al Repubiicii Moldova i copiile de pe actele prezentate pentru fiecare candidat d) stabilete i modifies modelul i textul buletinului de vot e) organizeazS $i asigura pregatirea i desf^urarea votarii pentru candidatii la functia
50 de Preyedinte al Repubiicii Moldova

1 total izeaza rezultatele votarii. declara nevalabile buletinele care: nu sint semnate $i lampilale; nu ilustreazS intenfia votantului g) au toate candidaturile terse; au adaugate alte nume

h) rezolva conllictele i liligiilc aparule in timpul votarii i) prezinta Parlamentului spre aprobare rezultatele votarii. Candidatura pentru functia de Prcedinte al Repubiicii Moldova poate fi propusa, incepand cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre: a) persoana care i$i ?nainteaz3 propria candidatura susjinuta de cel putin 15 deputaji; b) un grup de cel putin 15 deputafi. Propunerea candidaturii pentru functia de Preedinte al Repubiicii Moldova, scmnata de toti depulafii care sustin. va fi prezentata comisiei spcciale cel tarziu cu 5 zile inainle dc ziua alegerilor i va fi insojita dc: a) consimtamantul inscris al candidatului i certificatul lui de sanatate. eliberat de inslitufia mcdicalfi abilitata: b) dcclaratia despre toate veniturile candidatului din anul precedent $i din anul alegerilor ) datele biograficc ale candidatului (curriculum vitae). Alegerile pentru functia dc Precdinte al Republicii Moldova sc desft$oara la edinta public^ speciaia a Parlamentului la data stability Votarea pentru candidatii la functia de Prccdintc al Republicii Moldova se efectueaza In mod secret. Estc ales candidalul care a objiuut volul a trei cincimi din numarul deputatilor alc$i. Daca nici un candidal nu a tut run it numarul neccsar de voturi. se organizeaza. in termcn de cel mult 3 zile. un al doilca tur de scrutin intre primii doi candidati stabiliji in ordinea descrescatoare a numSrului de voturi ob(inutc in priitml tur. Daca la turul intai a participat un singur candidat care nu a acuniulat numarul nccesar dc voturi sau daca In turn! al doilea nici un candidal nu a acutnulat numarul nccesar de voturi. se organizeaza alegeri rcpctate. in cazul paritatii de voturi dupa primul tur de scrutin. comisia speciaia slabile^te prin tragere la sor|i candidatii care vor participa la turul al doilea. Alegerile repetate au loc In termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare in carc nu a fost ales Preedintele Republicii Moldova.
51

Daca i dupa alegerile repetate Prcedintele Republicii Moldova nu va fi ales. Preedintcle In exercifiu dizolva Parlamentul $i stabilcjte data alegcrilor in noul Parlament. Curtca Constitutional, in termen de 3 zile de la luarca hotararii Parlamentului privind alegerea Preedintelui Republicii Moldova, examineaza in $edinta publica constitutionalitatea alegerii Pre?edinlelui Republicii Moldova i emitc hotarare cu privire la validarea rezultatclor alegerilor, care se publica imcdiat. in cazul in carc Curtea Const itutionaia nu valideaza rezultalele alegeri lor pentru functia de Preyedinte al Republicii Moldova, se organizeaza, in termen de 3 zile de la pronunjarca hotararii respective, alegeri noi, conform procedurii stabilite de prezcnta lege. Candidatul a carui alegere a fost validate, depune in fata Parlamentului i a Curtii Constitutionale. cel tarziu la 45 de zile dupa alegeri, unnatural junnnant:'Mur sa-mi daruiesc toaia pulerea i priceperea propSsirii Republicii Moldova, sa respect Constitu(ia i legile tarii, sa apar democrat, drepturile i libertajile fundamental ale omului, suveranitatea, independents unitatea i integrilatea teritoriala a MoldoveiXalitatea de Preedinie al Republicii Moldova este tncompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite. 3. Functiile Preedintelui Republicii 3.1. Funcfia de reprezentant al statului Alineatul 2 al art. 77 din Constitute stabilete ca. Preedintelc Republicii Moldova reprezinta statul i este garantul suveranitatii, independentei nafionale. al unitatii i mtegritatii teritoriale a tarii. Din aceasta reglcmentarc desprindem prima functie i cea mai importanta. careia i-am atribuit titlul principal deoarece nu poate fi indepliuiia de alia autoritate publica. fiind inerenta numai efului Statului. Preedintele reprezinta statu! atat pe plan extern cat i pe plan intern. Pe plan extern, conform art.86, poarta tratative i ia parte la negocieri, incheie tratale in numcle Republicii Moldovai le prezinta, in modul i in termenul stabilit dc lege, spre ratificare a
52

parlamentului. plan intern, prin orice activitate a Prefcdintelui. ori m3sur3 la care participa, el reprezinta stalul. Aceasta functie nu este specifics Parlamentului sau Guvernului. Deoarece pc plan intern. Prefedintele Parlamentului sau Prim- Ministrul reprezinta autoritatile respective. 3.2 Ftmciia de garant al suveranitatii, indcpemlenfei nafionale. unitafii fi integritdfii teritoriale este real izata pe dou5 cai. in calilatea sa de reprczenlant al statului. Prefedintele ia masuri prin intcrmediul negocierilor atat pe plan extern cat fi pe plan intern, prin semnarea diferitelor Pacte. Conventii. Declarajii, Memorandumuri pentru a nu admitc lezarea suveranitatii, independen(ei. sau altlel spus, securitatii na(ionale i integritS|ii teritoriale. Art. 87 din Constitutie alribuie Prcfedintelui Repubiicii calitatea de comandant suprein al fortelor armate. Praclica demonstreaz3 aceasta reglementare nu intotdeauna este in(eleasa cored, con si derand ca conducerea fortelor armate este functie permanent a fefului statului. Deoarece norma constitutionala uominalizeaza forte armate la plural, trebuie mteles ca din acestea. in afara de ministeiul apararii, fae parte fi Servieiul de Informatii fi Securitate, fi ministerul de interne care poseda trupe annate. Nu poate ii vorba ca Prefedintele sa conducS aceste forte ca functie proprie, deoarece in fruntea ministerelor nominaiizate se afla miniftrii. niemhri ai guvernului fi evident, Prefedintele nu poate interveni in conducerea operative. Dealtfel, Constitujia (art.67) nici nu-i atribuie astfel de atribu(ii. in conditiile in care este amenintata securitatea nationals din exterior sau din interior Prefedintele. conform prevederilor articolelor 77 fi 87. preia conducerea fortelor armate. Necesitatea indeplinirii unci astfel de functii ifi gasefte explicatie in pluralismul politic fi pluripartidism, deoarece Parlamentul fi Guvernul sunt constituiti din reprezentanti ai diferitelor partide polilice, inclusiv f i miniftrii de loi^e, fi este inadmisibil ca in situatiile de pericol national s3 se purceada la dezbateri polilice privind utilitatea aplicarii fortelor armate. Este adev3rat, i $eful Statului poate face parte din forma(iuni polilice insa, cerintele art. 77 alin. 2 cer de la cl a situa intereselc na(ionale pe prim plan. Funcjia de
53

garant este incompalibila cu orice interese partinitoare, ea este legati juridic ?i prin jur3manlul depus de Prefedinte in fata Parlamentului fi Curjii Constitutionale (art.79) de a apara democrat!a. drepturile fi libcrta(ile fundamental ale omului suveranitatea, independenta, unitatea fi integritatea teritoriale a Moldovei. 3.1.Functia guvernamentala Ca fi Parlamenttil, Prefedintele este abilitat cu unele alributii ce tin de func(ia guvernamentala. Art.98 imputernicefte Prefedintele, dupa consultarea fractiunitor parlamentare. s3 dcsemneze un candidat pentru functia de Prim-ministru f i s3 numeasca Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Vom mentiona Parlamentul din 2002 a abrogat art.83 care ii permitea Prefedintelui sa participe la fedintele Ciuvernulni fi s3 le prezideze. s&consulte Guvernul in problcme urgente fi de importanta deosebita. Oricum. trebuie sa intelegem ca Prefedintele poarta raspundere, cel putin in oral 3, fata de selectarca fi tiumirea lacuta fi in acest sens nu-i este interzis de a participa la fedintele Guvernului sau de a consulla membrii Guvernului in diferite probleme in urma negocierilor pe carc le poarta pe plan extern. Deci Pre$edintele poate influents activitatea guvernamentala. am spune a dirija in mod indirect. Tot in acest scop, art.84 permite Precdintelui de a adresa Parlamentului mesajecu privirc la principalele probleme ale natiunii. Preedintelc confera decoratii i litluri de onoarc; numete in functii publice: poate cere poporului s&-i exprime prin referendum voinja asupra problemelor dc interes national, confera grade superioare dc calificare lucrStorilor din procuratura. judecStorii i altor categorii de functionare (art. 88). Atributiile Precdintelui privind realizarea funcjiei guvern amen tale genereaza multe discutii. pornind de la litnilarca lor $i sfarind cu majorarea volumului.
54 Analiza atribiitiilor Pre$edintelui scoatc in evidenta faptul ca el nu posed A

imputerniciri de a se impliea direct in procesul de administrare, iar ceea ce ii oferS Conslitutia sunt posibilitaji suficiente pentru -i permite realizarea cu succes a funcjiei cu titlul principal. Iresponsabilitatea politics a Prcedintelui alesta faptul ca Conslitutia il protcjeaza, ca reprezentant al statului. ca garant al suverarjitStii de activitifyi. care in unele

conditii greu de prevSzut. ar putea sS-i aduca prejudicii morale. tirbindu-i din autoritatea obJinutS prin investitura directs a poporului. 3.2.Functia de control Formele de control pecare le posedaPreedintele sunt spccifice$idifcrS de formele traditionale de control. in baza art.85 Preedintclc este abilitat cu dreptul de a dizolva Parlamentul, in cazul imposibilitatii formSrii Guvernului sau al blocSrii procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni; Parlamentul poate fi dizolvat i in cazul in care nu a acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului, in termen de 45 de zile de la prima solicilare i numai dupa respingerea a cel pu(in doua solicitari dc invenstitura. Arl.78 prevede deaseinenea dizolvarea Parlamentului de cStre Preedintelc in exercitiu. daca $i dupa alegerile repetate in care Prcedintele Republicii Moldova nu va ales. Dizolvarea Parlamentului poate fi considcrata sanc|iune aplicata de Preedinte in cazul unui anumit comportament. Pentru a aplica aceasta sanctiune este nccesar a verifica conditiile stabilile pentru aplicare. Promulgarea legilor este un mecanism po 1 itico-juridi de ecliilibrare a puterilor i in acelai (imp forma de control asupra utilitStii i legalitatii lor, perm it And Preedintclui siintoarca spre reexaminare legile la care are obieetii. In cazul in care Preedintele va stablli caacteleemiscde Guvern contravin legislate!, in baza art.88 lit. i) le va suspends la adoptarea botilrarii definitive a Curtii Constitujionale. Preedintele este investit i cu dreptul de a sesiza Curtca Constitutionals (art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionals). in cazul in care va decide neconstitutionalitatca unor acte jurid ice sau actiuni ale Parlamentului.
55

In afara de formele de control nominalizate. in virtutea exercitSrii atributiilor de reprezentant $i garant. Preedintele este in drept sS ceara orice in format ie. documente de la orice autoritate publics, organ dc stat. inlrcprindere. ditecl sau prin intermediul

serviciilor speciale. iar in cazul descoperirii unor incSlcari. abateri sa ceara repararca siluatiei. iar vinovafii sS fie trai la rSspundere. Ca fi Parlamentul. Prefedintele exercita control fi prin pctitiilc cetatenilor. conform I.cgii cu privire la petit. Hind obligat sa organize/,e audierea cetatenilor fi examinarea petitiilor. 4. Raporturile fefului statului cu Parlamentul In dependents de complcxitatca inipuiernicirilor dc care dispun autoritati publice. intre ele iau naftere anumite raporturi. Cat privete raporturile eful statului cu Parlamentul. conform prevederilor Constitutiei. acestea an urmatorul continut: Parlamentul In baza art.78 alege Prefedintele in baza art.79 primcfte juramanlul Prefedintelui poate prelungi tnandatu! accstuia prin lege organic 5. in caz de rSzboi sau catastroft

(art.80)

poate hotarr demiterea Prefcdintelui (art.89) asculta mcsajc cu privire la principalele probleme ale natiunii (art.84) ratifica tratatele internationale Incheiate (art.86) aproba dcclararea mobilizarii par(iale sau generale (arl.87) aproba resursele financiare ale aparalului prefcdintelui i le include Tn bugetul de

stat (art.95). $eful statului

56

conform art.73 dispune de initiative legislativa dupa consullarea fractiunilor parlamentare. desemneaz.a un candidat la funcjia de

Prim-ministru (art.98) poate lua parte la lucrarile Parlamentului adrcsandu-t mesaje (art.84)

poate dizolva Parlamentul in cazul imposibilitatii formarii guvernului sau a blocarii

procedurii de adoptarc a legilor timp detrei luni. precum i in cazurile in care acesta nu a acccptat votul de mcredere pentru formarea Guvernului in terinen de 45 zile de la prima solicitare fi numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de (nvestitura (art.85), precum fi in cazul nealegerii noului Prefcdinte (art.78) prezinta parlamentului cererea de demisie (art.90) promulga legile fi este in drept. in cazul in care are obicctii, sa le trimita. in tcrmen

de ccl mult doua saptamani, spre reexaminare (art.93). an3liz9 atenta a acestor raporturi pune in cvidcnta faptul ca competentele de care dispun auloriiafile respective ar fi suficiente pentru bunul mers al treburilor in stat. Insa, situatia este dc alia nature, in 1999 eful statului fiind in confiict cu Parlamentul, a propus accstuia instituirea repubiicii prezidentiale ca forma de guvernare, acordandui

dreplul de a nuini fi rcvoca Guvernul fara concursul Parlamenlului, praetic

subordonandu-1. Ca rezultat Parlamentul a manifestal altS ambitie politica, Irecand Rcpublica Moldova in randul republicilor parlamentare. Cu aceasta ocazie (rebuie sa mentionam ca socielajile In stare de tranzifie Incearci sa gaseasca solutii la problemelc socialc dificile fi sa claboreze procedee de atingcre concomitenta a unor scopuri care nu sunt deloc ufor de armonizat. Stabilitatea

57

guvernelor. in acestc pcrioade ii are avanlajclc sale, legate de posibilitatca de planificare dc realizarc a unor scopuri mai 111 depart ale. alai in politica interna, cat i in cea externa. Totodaia. considera Jaeub Karpinski. 1111 guvern carc nu poate fi schimbat i a carui politica nu poate fi modificata nu este democratic1 Sunlcm de acord cu aceasta aprecierc insa. ar Ircbui si remarcSm ca, schimbarea prea deasa a guvernelor nu demoiistreazft un inaltgrad al democrajici ci mai degraba. faptul dereglarii mecanismelor statalc, carc in virtutca scopurilor penlru care au fost create, ar trebui sa functioneze in unison. Una dintre problemcle conflictuatite care aparc inereu intre Parlament i eful statului in Republica Moldova constituic dcsemnarea Prim-ministrului i inveslirea Guvernului. Aici ar ircbui sa $tim raspunsul la intrebaie foarte importanta, atat din punct de vedere politic cat i juridic - al cui"om de incredere"trebuie s3 fie Prim- ministrul. al Pre$edintelui tarii sau al Parlamentului? De la inccpul vom anali/a obiectiilc, precum : ^ atribu(iile Pre$edinlelui Republicii privind participarea la formarea Guvernului. la rcinanierilc guvernamentale sunt neinsemnate i se rcduc doar la legiferarea formalaaunor actiuni ia propunerea Prim-ministrului; Pre$edinlele nu dispune de instrumenle constitutional necesare pentru a influenta politica promo vat a de Guvern In diferite domcnii. precum i asupra actelor adoptate de Guvern. In virtutea faptului ca Prim-minislrul poarta rSspundere politica privind activitatea Guvernului. este necesar saevidentiem urmaloarelc: 1. Guvernul este un organ colegial, selectat sau acccptat de Prim-ministru (echipa sa) dupS cal ita(i le profesionale. unilatea de opinii sau de convingeri ale accslora asupra programuluii de guvernSmant cu scopul dc a-l transpunc in vialft.
2.

4)

Echipa Guvernului se constituie in functie dedircctiile principalealeprogramului de

guvernamant acccptat de Parlament. care prin el ii material izeaza promisiunile electorale. Guvernul, primind investitura. ii asumS responsabilitatea politica pentru realizarea programului.

3.

Dal fiind faptul ca Guvernul este responsabil in fata Parlamentului privind realizarea

programului de guvernamant i Parlamentul este responsabil de realizarea acestuia in fata celor care 1-au ales, responsabilitatea lui fiind de ordin moral care poate interveni la urmaloarelc alegeri. In situatia data nu poate fi vorbade inzestrarea Pre$edintelui cu dreptul de revocare i nuniire pe unii inembri ai Guvernului la propria lui discre{ic deoarece:
* *

s-ar intrerupe legal ra logica intre echipa i program echipa, intre timp. ar putea fi schimbata totalmenle, fara concursul Prim-

ministrului, acesta pomenindu-seMal sau printre straini" * Parlamentul, ca autoritate cc acorda votul de'fncredere i accepta responsabilitatea

politica a Guvernului. s-ar substilui in drcpturi cu Prccdintelc. fata dc care Guvernul Jakub Karpinski,A.B.C.-ul democratiei, Humanitas, Bucurejti. 1993, p.27. nu-fi asumi responsabilitateapolitics, din simplu moliv ca fi Prefedintele fi Guvernul reprezinta puterea executiva implicarca Prefedinlelui in activitatea de guvernare ar trebui sa atraga dupa sine responsabilitatea politica pentru consecin(ele realizarii programului, ceea ce nu prevede nici un sislem de guvernamanl. Laintrcbarea al de increderetrebuie sa lie Prini-minisiriil. al Prefedinlelui iarii sau al Parlamentului raspunsul este urmatorul - al formatiunii politice (aliantci politice) sau al autorita|ii care fi-a asumal responsabililatea pentru guvei narea statului. Aceasta autoritate este Parlamentul. iar responsabililatea f i- asuma partidul majorilar sau coalitia parlarnentara care a creat executivul. Programul de aclivitale al Guvernului acceptat de
59 c&tre Parlament este de fapt matcrializarea promisiunilor electorale a celor care au

cafligat alegerile fi au constitui! Guvernul, altfel devine un nonsens alegerile cu alternative de candidati.

Cum se explica insa, continutu! art.98 din Constitutie in baza caruia Prefedintele. dupa consultarea fractiunilor parlamentare dcsemneaza un candidat pentru functia de Primministni fi numeftc Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlainenl. In primul rfind. aceasta atribu(ie $eful Statului detine Tn conformitate cu principiul scpararii. echilibrului puterilor, ca mediator Tntre puterile statului. alribujie pe care legiuitorul nu a Tnscris-o expres ?n textul Constitute!, dar care se subinjelege1. Art.85 care reglementeaza dizolvarea Parlamentului de catre Prefcdinte pune la dispozifia Prefedintelui posibilitfUi de a aplica sancfiuni asupra Icgislativului daca, acesta din diferite motive nu va fi Tn stare sa invcsteasca echipa guvernamentala. In randul doi, ar trebui sa ftim ce are in vedere dispozijia art.98 Vp<7 consultarea fracfiunilorparlameittare lnirebMea nu este atat de simple cum s-ar parea la prima vedere. deoarece tn dependenja de aprecicrea corecta a consultarii fractiunilor parlamentare, vor interveni unele consecinteprivind desemnarea candidatului la func(ia de Prim - ministru. Exista opinia cum cS, procedura de consultare obliga Prefedintele Repubiicii. inainte de a desena candidatul la functia de Prim - ministru, sa propuna spre discu(ie parlamcntarilor potentialul sau potenfialii candida(i la aceasta functie, iar ultimii trebuie sa se expuna asupra acestor candida{i. Trebuie sa mentionam ca continutul fostului art.82 care vorbea de consultarea majoritatii parlamentare, precum fi prezentul art.98 este confuz fi nu reglementeaza cu claritate actiunite ce trebuie sa aiba loc in urma consultarii. Dc aici fi neintelegerea. cine trebuie sa determine candidatura Prim - ministrului. frac(iunea parlamcntari, care in ultima instants il va vota. sau Prefedintele tSrii. fiteand uz de imputernicirile pe carc i le ofera art.98. propunand acelafi candidat de 2 sau 3 ori, daca Parlamentul il respinge, ca apoi si dizolve Parlamentul. lata problems care nu este in(eleasa de guvernantii noftri fi ea de fapt a conslituil fi va conslitui fi pe viitor ,,marul 60 discordiei. Necesita un raspuns fi intrebarea, ce trebuie s faca Prefedintele in cazul in care nici fractiune nu detine majoritate fi nu sunt create aliante intre ele. In acest sens

Dc exemplu, in Constitupa Romaniei, art.80 alin..2 prevede ca Prc$edinlete Romaniei vegheazfl la respectarea Constitu)iei fi la buna functionare a autoritatilor publice. Prefedintele exercita functia dc mediere intre puterile statului, precum intre stal $i societate. iil 102 din Conslitutia Romanic! spune: ,,Prcedintele Romaniei descmneazSun candidat penlru functia de prim - minislru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absolute in Parlament ori, daca nu exista asemenea majoritate, a partidelor prezentate in Parlament."lata formula care nu poate trezi nici un fel de interprets cu un dublu sens, nici disensiune intre legislativ i $eful statului i care rSspunde i la intrebarca. al cui ..om de incredcretrebiiie sa fie prim - ministrul. De altfel i in constituiiile altor state din Huropa este prevazut acela$i lucru, de exemplu, Conslitutia Bulgariei in ari.99 spune ca Pieedinlele, dupa consultarca grtipuri lor parlamentare. inainteazS un candidat la functia de prim-mini si ru, desemnat de cea mai numeroasa grupa parlamentara; art. 111 din Conslilutia Sloveniei stabile$tc penlru Pre$edintc dreptul de a propune un candidat la functia de prim - ministry, dupa consultarea efilor dc fractiuni ai parlamentului.' E de tntelcs. Pre$edintelc, in mod normal, trebuie sa dcscmneze la functia dc Primministru candidature sustinuta de majoritatea parlamentara. in cazul in care aceasta majoritate nu este constituita. Preedintele trebuie s3 negocieze cu fractiunile parlamentare asupra unei candidaturi sau sa propuna consecutiv toate candidaturi le, iar dacS acestea nu vor putea forma Guvernul, Preedintele va aplica prcvederile arl.85 din Conslilutie. dizolvSnd Parlamentul. Deseinnarea candidatului la functia de Prim-ministru alrage dupa sine imediat
61 problema constituirii echipei. i aceasla este problems dificila, mai ales in statele care sc

afla in perioadele de tranzitie, in acest sens fiind slabilite diferite modalitati.

5. Raporturile efui statului - Guvern Deja am mentionat ca Pre$edintele Republicii, de$i nu este prevazut expres in Conslilutie, in calitatea sa de cfal statului, apare ca eful puterii executive, fapt ce este inteles incorect de guvernanjii Republicii Moldova. Astfel, Parlamenlul din 1999 considera ca in aceasta siluatie ar tnseinna subortlonarea guvernului efului statului. ceea ce de fapt este posibil numai in regimurile pre/.idcntiale (SUA). La randul lui. eful statului trebuie sa se bucure de reglementare constitutionala ca ef al puterii executive. cful statului, spune loan Muraru, in statele organizate pe teoria separarii puterilor in stat, sistemul statal construit pe cele trei mari puteri, ,,ramuri'*i aniline: puterea legiuitoare. puterea executiva i pulereajudecatoreasca, eful statului este incadrat, de sc vedea: Constitutions d'Euro/xi centrale. orientate et balte. Textes rassembles etpresentes par Michel Lesage. La documentation, Paris, 1995.

62

regula. in puierea executiva, de unde fi expriniarile freevent utilizate de feful puterii execu t i ve'sauefu 1 execulivuhi Pete.1 DacAfeful statului in celctrci puteri sesitueazS in puterea executiva, ar fi firese sa ftim care este rolul lui in accasta putere. se el pc aceeafi trcapta cu guvernul sau ocupa treapla superioara. Are dreptate Maria Orlov cand spune ca nu poate fi de acord cu viziunea conform carcia $eful statului impartc puterea executiva cu Guvernul la egal.2 Hineinjeles. $cful statului ocupA trcapta superioara fata dc Guvern. dcoarccc cl descmneaza candidatura Irim-ministrului, in unele state fi cabinctul intreg. el dernisioneaza miniftrii. poate dizolva Parlamenlul in cazul in care acesta nu rcu$ele investirca in termeni stabiliti a guvernului, semneaza conventii, acorduri i alte docuinente i Internationale, suspendeaza actele guvernului care contravin legislatiei pans la pronun (area definitiva a Curfii Constitutionale, ceea ce il obligS sa asigurc legalitatea hotararilor Guvernului. eful statului dispune de importantc posibililati dc a influenta Guvernul fi dc a evitaconvergentaresponsabilitatii polilice a Guvernului prin intermediul unorprocedee constitutionale. Astfel, el poate participa la fedintele Guvernului, poate consult;! Guvernul in problcme urgente fi de importanta deosebita. Accst drept ii coni'ei posibilitatea de a participa nemijlocit la procesul de adoptare a celor mai importanle dccizii guvernamentale, de a le influenta prin autoritatea sa dc ef de slat, de garant al suveranitatii, prin calitatea sa de autorilalc reprezentalivS. In afara de aceasta, nu mai pu(in importanta este f i calitatea lui de coniandant suprem al forjelor annate din slat. Dupa cum pulcm observa, Prefedintele dispune de importantc mccanisine de influenta a acti vitiUii exccutivului in cazul in care inlre autoritatile publice antrenate in exercitarea puterii de stal ar exista raporturi bine definite, echilibrate, clar definite direcjiile principale de activitate fi responsabilitA(ile. in unele slate influenta cfului statului asupra guvernului este mai mare, in altele mai mica insa. nalura juridici a acestuia ca fef al executivului nu sc schimba.insa in cazul in care intre puteri nu exists ii echilibru adecvat, raporturile nu sunt armonizate, formal tunile politico care se alia la guvernare trag carul guvernarii in diferite dircc|ii cc-l face sa stalioneze imobilizat, ne intrebam, cc Irebuic sa faca in aceasta situate $eful statului, dat fiind faptul ca a depus un juramant in fata poporului: ,.Jur sa-rni daruiesc toata puterea fi priceperea propafirii Repubiicii Moldova .a.m.d.?

loan Muraru, op., cit., p.444. Maria Orlov, Drcpt aefministrativ. ChifinSu, 1999. p.43. Sectiunea a 3-a Guvernul Republicii Moldova 1. Guvernul fn structure puterii executive Al doilea component tn slructura puterii executive este Guvernul, indiferent de forma de guvernamant a statului, prezidentiate. semi-prezidentiate sau parlamentara. Guvernul reprezinta componcntul de baz& al puterii executive, deoarece lui ii revin cele mai importante atributii in realizarea l'unctiei de implcmentare a legilor. Pentru ca legea sa poata fi execulaia. este nevoie de a organiza executarea ei, de a pregati cadrul material llnanciar. organizational, melodic. De exemplu, pentru a aduce laindeplinire. legea cu privire la invafamiint este nevoie de coIi. licee, colegii, university, care trebuie dotale cu mobila, inventar, materiale didactice ctc.. apoi sunt necesare programe de pregatire a specialijtilor. sludenti, profesori, burse, salarii etc. etc. Organizarea implementerii legilor revine Guvernului. in acest scop el este investit cu anumite functii cu caracter de putere, dcoarece Hind adoptat cadrul necesar organizatoric penlru executarea legii cl devine obligatoriu. Astfel, puterea executiva vom defini ca pe activilate de organizare a implementarii legilor, materializata in acte administrative, at caracter nor mat iv sau neiwrmativ, obligator ii penlru tofi subiectii raporturilor de drept in scopul executarii legilor. Constitutia republicii nu formuleaza definitie a naturii juridice a Guvernului, cum de exemplu def 1nete Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului i unica autoritate legislativa a statului. Conslitutia pome^te de la fixarearoiului Guvernului (art.96). stabilind ca acesta asigura realizarea politicii interne i externe a statului $i
64

exercita conducerea generals a administratiei publice. Coreland aceasta functie cu principiul separarii puterilor in slat, cu rolul Guvernului in exercitarea puterii executive. vom defini Guvernul ca organul central a!puterii executive care asigura realizarea politicii

interne fi externe a statului, organizeaza realizarea administratiei publice pe intregul teritoriu al (arii fi in toate domeniile de activilate supuse reglemenfarii legii. La acestea consideram sa aducem unele cxplica(ii. Deoarece, conform Constitutiei (art.96), Guvernul asigura realizarea politicii interne $i exlerne a statului i exercita conducerea genera la a administratiei publice, trebuie sa intelegem ca Guvernul este parte integrants a puterii cxccutive, iar asigurarea politicii interne i externe a statului are loc prin organizarea executarii legilor, deoarece Parlamentul stabilete directiile principale ale politicii interne ?i exlerne a statului (art. 66 lit. d)). Dar credein aceasta este pulin spus privind activitatea Guvernului, dal fiind faptul ca functia lui este mai larga decal organizarea executed i, dcoarece conform arl.96 din Constitute exercite conducerea generate a administratiei publice, iar conform alin. 2 al aceluiai articol. in exercitarea alribtitiilor se conduce de programul sflu dc activilate. acceptat de cStre Parlament. Trebuie sa spunem acest program de activitale nu este allceva decat Programul National de guvernare in care sunt maierializate programelc parlidelor de guvernare. Acest program, evident con(ine dircctiile principale ale politicii interne i externe a slatului, care se rcalizeaza mi numai prin activitate de organizare a executSrii dar i a administrSrii domeniului public prin intermediul administratiei a cSrei conducere generals exercita. 2. Investirea Guvernului Procedure de invest ire a guvernului este fixatS in art.98 din Constitutie, care prevede cS eful statului. dupa consultarca fractiunilor parlamentare, desemneaza un candidat pentru funcjia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcjia de Prim-ministru va cere. In termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate i a intregii I iste a Guvernului. Programul de activitate i lista Guvernului se
65 discuta in edinta Parlamentului dupa care se acorda incredere Guvernului cu votul

majoritatii deputatilor. in baza votului dc Incredere acordat de Parlament, Prefedintele Repubiicii Moldova mimete Guvernul. Dup5 cum pulem observa. procedura investirii Guvernului cuprinde patru etape:

1. Desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru. 2. Solicitareade cStre candidatul la functia de Prim-ministru a votului de incredere. 3. Dezbaterea Programului in sedinfa Parlamentului i acordarea votului de incredere. 4 Numirea Guvernului de catre Preedintele repubiicii. Prima etapa am descris-o anterior, la capitolul despre alribujiile $efului statului. Vom adauga la cele spuse ca cful statului are sareina de a constitui majoritate parlamentara care va sustine candidatura selectata. Acest lucru este foarte important deoarece consensu! privind candidatura Priin-ministrului va asigura stabilitate Guvernului i ii va permite activitate eficienta. Etapa urmatoare este solicitarea de catre candidatul la functia de Prim-ministru a votului de incredere. Ea este defmitorie in selectarea candidaturii, deoarece la aceasta etapa au loc consultSri politice cu fractiunile, comisiile parlamentare, privind programul de activitate i viitoarea lista a membrilor Guvernului. Aceasta consultare nu poate depa$i termenul de 15 zile, perioada In care candidatul la functia de Prim-ministru trebuie sa convinga parlamentarii inainte de procedura votarii ca programele electorale sau unele parti din ele, ale partidelor care vor acorda vot de incredere. au fost luate in considerare, i se contin in Programul de activitate. Etapa atreiaincepe cu dezbaterile programului de activitate la edinja Parlamentului pe parcursul deputatii, reprezentantii fractiunilor i$i expun pgrerile pe marginea programului i a listei demini$tri. Dezbaterile se finalizeazacu votarea programului i a listei minitri lor care se considers ca au oblinut Increderea daca au votat pro majoritalea deputatilor. in cazul in care nu s-a acumulat numarul de voturi necesare. se considers cS votul de incredere nu s-a acordat i $eful statului trebuie s5 preia procedura investirii de la
66

inceput. In ultima etapa, eful statului, conform art.98. numete prin Decret prezidential Guvernul. Guvernul i$i exercita atributiile din ziua depunerii jtirSmantului de catre

nienibrii lui in fata Pickedinlelui Republicii Moldova, dupa care Guvernul ii incepe adiviiatca privind realizarea Programului. jnvestirile guvernului cuprind problema majora cu carc s-a confruntat Republica Moldova in repetale randuri. Este vorba dealgorilmul politic in componenja Guvernului. Vom nientiona ca algorilmul. fiind prescriptie clarS $i precisa de ordin matematic, stabile^tc uncle rcguli stride in exccutarea unor actiuni. Algorilmul politic este i el prescriptie clara ?i precisa. stabilita de partidelc politice, privind numarul de persoane care trebuie sa le reprezinle in anumite organe. Este firesc. func|iile politice din stat sunt ocu pate de reprezentant ii format iunilOr politice care se afla la guvernare, deoarece aceasta esie chint-csen(a partidului politic, de a vcni la guvernarc pentru a-i rcaliza programul, prin inlcrmediul pcrsoanclor cunoscule i in care au incredcre deplinl Ar fi un nonsens, daca am admite cazul in care partidcle politice care au catigat alegerile, in functii politice ar numi sau alege unele persoane care nici nu fac parte din formatiuni politico i nici nu le simpatizeaza, ba mai mult, nici nu sunt de acord cu politica pe care promoveazft. De alta natura este cazul in care afgoritmul e fcti$izat, fiecarc partid din parlament vrea cu orice pre{ sa fie reprczcntat in Guvern, sa conduca prin reprezentantii s3i ministereie sau serviciile respective, ba mai mult. sa-i Intareasca pozitiile in fa|a alegatorilor in viitoarele scrutine prin intermediul structurilor puterii. Practica interna(ionala cunoate diferile modalil&ti de constituire a echipelor guvernamcntale, printre care vom evident a: dintr-un singur partid care ii asuma responsabilitatea pentru guvernare

din mai multe partide care constiluie alianja sau coalite

67

din reprezentantii lulurorpartidelordin parlament i posibil ai unoradin opozijia extraparlameniarS, constituind un guvern al concilierii nationale.

Alegerea unei sau altei modalita|i depinde de mai multi factori: politici, social), economic), de scopurile pe care ?i le propune siatul i de rezultatele realizirii lor la diferite elape. Cat privete Republica Moldova, in unele cazuri s-a ajuns chiar la absurditate, cand unii minitri, inainte dc a executa instruc|iunile sau indicajiile efului statului sau a Primministrului consultau opinia partidului i daca aceasta nu coincide refuza executarea. Aceste situajii sunt in contradictie vfidita cu separarea puterilor in stat, cu rolul pe carc il joac3 puterea executiva Tn aplicarea legilor statului, cu responsabilitatea exccutivului in fata Icgislativului penlru actiunile sale, cu responsabilitatea personala a minitrilor, atat de ordin disciplinar, cat i material, administrativ, penal, pentru prejudiciile aduse statului pe parcursul activiia|ii sale. 3. Funcp'ile Guvernului 3.1. Funcfii cu titlul principal Funcfia guvenwmentala. Deja am explicat continulul l'unctiei executive i rolul Guvernului in realizarea ei. insa, ar fi insuficicnt sa spunem ca activitatea Guvernului se limileaza doar la aceasta. ca cl este preocupat numai de organizarea exccul&rii. Este adevSrat. organizarea cxccutarii este tot atat de importanta ca ?i funcjia legislativa deoarece. larA ultima ca ar fi moartS. Activitatca Guvernului ins5. este cu mult mai amplS. multilaterala i numai mtr-un sens foarte larg am putea-o incadra in organizarea executSrii. Funcjia guvernamentala. cu titlul secundar pentru Parlament i Preedinte, este functie cu titlul principal pentru Guvern. de unde i se trage $i denumirea. De exemplu. conform art.3 alin. 2 din Legea cu privire la Guvern, el elaboreaza concepfia dezvoltarii social-economice a repubiicii, programul fi mecanismuf (recerii la economic de piafa. Binemjeles, un rol important in aceasta problcma II arc Parlamentul. insa el aproba direcjiile principale ale politicii interne i externe, legiferandu-le $i dcvenind astfel
68

obligatorii. Important Insa, este sS rcjincin ca Guvernul elaboreaza concepjia, deci el este accla care slabile$te proiectul viitoarei activitaji guvern amentale a statului. Functia de administrare. In art. 96 alin. I este flxata rcglenienlarea precum ca Guvernul exercita conducerea generals a administratiei publice. Chiar daca Const ilujia nu nominalizeaza Guvernul ca organ al administrajiei publice. aceasta nu inseamnScS el nu are aceasta calitate. Deoarece exercita conducerea generals a administrajiei publice evident, cl se afla tn fruntea organelor care constituie adminislrajia publics. Dupa parerca noastra. a administra TnseamnS ceva mai mult decat a organiza executarea. Intr-un sens larg se poate Tnjelege cS administrajia publics este cuprinsS Tn funcjia executiva, Insa, la anal iza mai atentS vom observa cS ea depSete activitatea de organizare a executSrii. Este adevSrat, administrarea domeniului public trebuie sa aibS loc in cadrul stabilit dc lege i activitate de administrare jine atat de organizarea exccutSrii. cat $i de executarea concretS. insa executarea concrelS a iegii nu mai este functie, ci obligate a tuturor, inclusiv a Guvernului. Funcjia de administrajie cuprindc activitatea tuturor serviciilor publice, destinate sa asigure satisfacerea intereselor generale .
9

uzand tn acest scop, de prerogative specifice puterii publice2. De altfel, ministerele sunt organe de administrate publica centrala de special itate, avand fiecarc un domeniu de prestare a serviciilor publice, prin intermediul carora traduc tn viajS politica Guvernului, hotSrarile i dispozijiile lui, conduc domeniile incredinjate i sunt responsabile de activitatea lor (art. 107). 3.2. Functii secundare Functia de control. Fiind tncadrat in structura puterii executive, Guvernul, ca $i alte autoritSji publice, este tnzeslrat i cu aceastS funcjie, care are un caracter specific $i care poate fi divizat in control de otxlin general fi special iza t.
69

Controlul de ordin general se efectueazS in baza prevederilor constitutionale $i este limitat. Guvernul. ca $i alte autoritSti publice, poate sesiza Curtea Constitutionala. privind

Antonie lorgovan, Tratat de drept administrativ. vol.2, Nemira. 1996, p.352.

neconstitutionalitatea legilor sau Decretclor Prefedinlelui Repubiicii. Conform art. 19 alin.4 din Legea cu privire la Guvern, aceasta suspends i contests hotSrarile anelor de administrate publics, locals daca cle coniravin Constitutiei i alioi legi ale republicii- $i Guvcmul. ca ?i alte auloritali publice. estc obiigat sa organizezc audienla ceiatcilr'sS cxamineze petitiile vcnitc pe adresasa. cxercitand astfel controlul prin ^ Cat privele controlulspeciaUzat, el este prevazut de arl.23 din l egea cuprivire la Guvern. care prevede eft Guvernul exercita controlul permanent asupra activilatii iriinisierclor, departamenielor $i a allor organe subordonate lui. Aceasta forma de control mai putem numi control ierarhizat. deoarece Guvernul. aflundu-se in varf'ul piramidei organelor de administrate publics, este obiigat sa vcrillce activitatea tuturor componcntelor piramidei. 4. Competence ale Guvernului Legea cu privire la Guvern (art.3), dezvolland prevederile art. 96 din Conslilutie. stabilete directiile principale ale activitatii Guvernului. Nu credem este reglemeniare reuita. deoarece articolele 10-17 ale Legii slabilesc i concretizeaza compelenta Guvernului in diferite domenii. cum ar 11: domeniul de/voltarii sociale, invS(amaiitului. culturii, ocrotirii sflnalatii. domeniul econontiei. domeniul inuncii i salarizarii, domeniul liintei $i tchnicii. domeniul astgurarii securitatii $i capacilatii de apSrare a tarii. domeniul politicii exlerne. Ar trebui sa ne inlrebam care este difcren|a intre directie $i domeniu. Analizand con(inutul material al normelor fixate in directiile principale de aclivitate ?i domeniile de acti vitale, vom obscrva deosebire substantial^ nu exista. In fond, directiile principale de aclivitate sunt stabilite de Constitute (art. 96) prin carc sc spune ca Guvernul asigura realizarea politicii interne i exlerne a statului i exercita conducerea generaia a administratiei publice. Hste formula foarte generala i alolcuprinzatoare, deoarece nimic nu poate fi in afara politicii interne i exlerne a statului. Deci, in afara de functia legislativa i judecatoreasca celelalle functii, fie guvernamentalS, fie administrativa sau executiva tin dc compelenta Guvernului, cu cxceptia unor functii specifice care prin lege sunt atribuile
70

allor autoritati publice. de exemplu Curtca Constitutionals, Avocatii Iarlamenlului, Curlea de Conluri. Daca iolui am incerca sa slabilim directiile principale ale activitatii Guvernului. in baza prevederilor Constilutionale i a Legii cu privire la Guvern, am putea face urmatoarea grupare: /. Privind as igurarea executdrii legilor. Guvernul, fiind organul principal al puterii executive, are acesle atributii i elc sunt cele mai importante, deoarece in baza lor are loc realizarea functiei pe care indcplinetc Guvernul. Aici nu trebuie confundate functia executiva a statului cu atributiile concrete, cu care esie in/estral Guvernul. Printre acesle alribujii vom evidenjia dreptul de a adopta hoiarari $i dispozitii cu caracter execuloriiu adica carc sunt obligatorii pentru executarc de catrc tofi subiectii relaliilor de drept. Cate odata legile contin expres indicatia cine trebuie sa adopte un act cu caracter exeeutoriu pentru implementarea ei $i acest subiect poale fi i allcincva dccat Guvernul. Guvernul insa exercita conducerea generala a administratiei publice $i in acest scop eslc abilitat cu functii de conlrol privind activitatea altor organe de administrate publics, avand posibilitate sa vcrifice executarea intocmai sau sa ceara executare adecvata a cerin(elor stipulate Tn lege.
2.

Privindelaborareaproiectelor de legi. Vom mcntiona in domeniile principale dc

activitate ale Guvernului este fixata atributia de a elabora proiecte de legi. in art. 16 al Legii cu privire la Guvern. la principalele imputemiciri in domeniul asigunirii Icgislatii este fixat dreptui Guvernului de a elabora proiecte de legi. 111 scopul perfectionSrii legislafiei in vigoare i reglementarii juridice in sfera economico-sociala. Este extrem de importanta aceasta atributie Insa, ea trebuie sa aiba locul ei, deoarece
71 asigurarea legalitatii i asigurarea politicii interne i externe sunt lucruri absoiut diferite.

Art.73 din Constitutie acorda dreptui la ini^iativa legislativa numai Parlamentului, Preedintelui Repubiicii i Guvernului. Dintre aceli trei subiecti nominalizati, Guvernul este acela care utilizeaza sau trebuie sa utilizeze acest drept cel mai frecvent, deoarece pentru realizarea Programului national de guvernare el are nevoie de un cadru legislativ

adecvat. Impunerea de catre alti subiecti a unor altor reguli ar putea duce la subminarea realizarii programului i diminuarii rispunderii Guvernului. Acesta explica faptul de ce in Franta, de exemplu, confoim art.39 din Constitutie, dreptui de initialiva legislativa apartine numai Prim-ministrului i membrilor parlamentului. Prevederi identice con{in i constitutiiie altor stale. FIsle fireasca aceasta prevedere i pentru Republica Moldova, deoarece Constitutia prin ari.66 lit.d) alribuie Parlamentului dreptui de a aproba direcfiile principale ale politicii interne $i externe, iar Guvernului (ant. 96)-de a asigura realizarea politicii interne i externe. Fiind investit cu asigurarea realizarii, Guvernul este cel care tie cel mai bine domeniile i problemele, care necesita elaborarea unor noi reglementari stabilite prin lege i care poartS r&spundere politica pentru asigurarea realizarii.
3.

Privind desfafurarea activitafii economico-financiare fi sociale. Sfera problcmelor

economice, financiare i sociale este una din cele mai importante asupra careia Guvernul concentreaza cea mai mare parte din activitatea sa. i este normal sa Fie a$a, deoarece ea cuprinde cele mai vitale probleme ale societali, probleme ce constituie aproape majoritatca din cele, prin care se realizeaza interesul general al societajii. In acest sens Legea Guvernului prin articolele 11-15 prevede un set de atributii repartizale pe domenii, prin care se realizeaza aceasta importanta activitate. Ca instrument de realizare a acestor atribufii, Guvernul realizeaza programul de dezvoltare economica i sociala a repubiicii, elaboreaza direcfiile strategice de dezvoltare. elaboreaza i adopta hotarari Tn vederea transpunerii Tn viata a politicii in domeniul finantelor, creditelor i circulatiei monetare; peplan social stabilele programul de asigurare. asistenta i protectie sociala; creterea calitatii viejii; de protectie a mediului
72 inconjurator: organizeazS controlul privind executarea legilor de catre organele

administratiei publice; asigura organizarea unui sistem unic de evidenta statistic3; organizeaza elaborarea i implementarea standardelor de stat etc. etc.

4.

Privind securitatea nafionala, ordinea de drept, fi protejarea drepturilor fi libertatilor

cetafenilor. Guvernul are importante misiuni privind realizarea acestor directii de activitate. Instrumente importantc pentru a garanta securitatea nationals. ordinea de drept le reprezinta ministerul security ii nationale. ministerul de interne i ministerul aparSrii. Guvernul. prin intermediul acestor structnri. ia misuri in vederea ajjgurtrii securit5ti statului. pazei fronticrelorde slat, a teritoriului repubiicii, exercita conducerea generals a construc{iei Fortelor Armate, asigurarii capncitafii de . exercita conducerea generala a protec(iei civile, adopta un complex intreg de misuri pentru ocrotirea ordinii publice. Prin intermediul diferitelor mijloace asigura protejarea drepturilor i libertatilor ceta(eneti Aceasta func(ie nu este cu titlul principal pentru Guvern. deoarece conform prevederilor Constitujiei, este real izata ?i dc alte autoritati (organele judec3toreti, Curtea Constitutionala, Avocatii Parlameniului i altele.). Insa un rol important ii revine $i Guvernului care, prin intermediul structurilor sale, are obligatia sa creeze conditii. si verifice $i sa asigure protejarea drepturilor $i libertatilor ccta(eneti.
5.

Privind asigurarea politicii externe. Aceasta directie a activiiatii Guvernului izvora^te

din prevedcrile arl.96 i II obliga s& ia masuri cu privire la negocierea dc tratate, acorduri i conven(ii intemationale. Aceasta activitate este imparjitacu eful Statului, care semneaza acordurile i conventiile negociate. Atunci cand acordul international privejle materie ce fine de competcnta Guvernului. acestea se incheie direct de catre Guvern. Unele acorduri interna(ionalc. cu avizul preventiv al Guvernului, pot fi tncheiate i de ministere sau de alte autoritati ale administratiei publice.
6.

Privind conducerea administratiei publice. Guvernul, fiind cel care, conform

73 prevederilor Conslitutiei, exercita conducerea generala a administratiei publice, evident

estein frunteasistemului administratiei pccareil conduce. Binein(eles, conducerea sistemului de administrate publica are interfercntacu celclalte functii 51 sunt realizate prin intermediul sistemului. Insa aceasta direcfic de activitate generala prevede acfiuni concrete $i in primul rSnd: stabilirca func(iilor minislerelor, dcpartamentelor i altor

organe i organizatii; coordonarea activita(ii organelor de administratie publica instituite; exercitarea controlului privind realizarea funcfiilor stabilite. Cat prive$te organele de administrare publica locala care fac parte din sistemul de administrare publica, dar activeaza autonom, Guvernul coordoncaza activitatea acestora in vederea traducerii in viata a politicii de stat in diferite domcnii, administreazaimpreuna obiectivele i ramurile de importanta statala. Dupa cum putem observa, cu administratia publica locala Guvernul se afla in relatii de colaborare i nu de subordonare, insa Guvernul pastreaza dreptui de control privind activitatea ei prin inlermediul prefectului. Dreptui de conducere generala a administratiei publice, rccunoscut Guvernului de Constitute, asigura unitatea dc acfiune a autoritatilor administratiei publice centrale i locale, pentru aducerea la indeplinire a dispozifiilor legii i infaptuirea sarcinilor care le revin, privind administratia domeniului public 5. Raporturile Guvern-Parlament In ce privete Guvernul, Parlamentul Repubiicii Moldova dispune de importantc fnecanisme de influenta asupra activiiatii lui. Prinlrc acestea vom enumera:

aeorda volul de mcrcdere asupra programului dc aclivitate i a inlregii lisle a

Guvernului (art.98)

poale cere in format ii $i documcnte necesare (art. 104)

poale solicita prezen(a membrilor Guvernului la lucrarile Parlamentului (art. 104) Guvernul ji ficcare dintre membrii sai sunt obligati sS raspunda la tntrebari $i
74

interpelari formulate de deputati (art. 105)

relrage mcrederea acordata Guvernului la propunerea a cel putin pfttrime din

deputati (art. 106).

Dupa cum putem observa, in afara dc acordarea votului de in credere, celelalte aetiuni eonstituie functii de control ale Parlamentului asupra activitatii Guvernului. Conlrolul parlamentar este efectual direct, adieft prin mijloace proprii. i indirect. Controlul direct poale exercitat:

de parlament in intregime. examinand informatii ale Guvernului (art. 104) audiind mesaje. informatii. rapoarte ale $efului statului (art. 84) controlul efectuat de comisiile permanente. fractiunele parlamentului sau dc

deputati prin intermediul TntrebSrilor i interpelari lor (art. 105)

controlul efectuat prin dreptul deputa(ilor de a cere Guvernului prezentarea

diferitelor documente, informatii (art. 104). Controlul indirect poate fi efectuat prin:

controlul efectuat de Curlea de Conluri (art. 133) controlul efectuat deAvoca{ii Parlamentului (Legea nr. 1349- din

17.X.1997)

controlul efectuat prin insarcindri speciale acordate unor autoritati.

Parlamentul exercita dc asemenea controlul asupra activilatii Guvernului i a altor autorita(i publice prin rezolvarea petitiilor eetatenilor. Aceasta forma de control este foarte important, deoarece in dependenta de informatia primita, pot fi generate i celelalte forme de control, deja menfionate. Necesita explicate $i conlrolul parlamentar efectuat prin Tnlrebari i interpelari, deoarece adeseori aceslea seconfunda. Regulamentul Parlamentului consacraacestor probleme Capitolul 7.
75

Astfel, art. 108 din Regulament fixeaza pentru ziua de joi a fiecarci s8ptamani, in ultima ora de lucru a Parlamentului, exercitarea controlului asupra activitatii Guvernului prin intrebari i interpelari. Modul de folosire a timpului afectat Intrebarilor i

inlerpeiarilor. la propunerea preedintetui edin|ei, este stabilit de catre deputati cu majoritatea de voturi. Fiecarc deputat poate adresa membrilor Guvernului intrebari, care sunt inregistrate de catre secretariatul edintei i transmise persoanelor sau organelor carora acestea sunt adresale. Cei intrebari vor raspunde imediat la fiecare intrebare sau vor cere un ragaz pentru a pregati raspunsul pe care sunt obligati sa-l prezinte la $edinja urmatoare, dar nu mai tarziu de urmatoarea zi de joi. Deputatul care a solicital intrebarea poate preciza daca dorete sa primeasca raspunsul in scris sau oral. La fiecare edinta fiecare deputat poate adresa cel mult doua Intrebari. Daca deputatul nu este satisiacut de raspunsul primit. el dispune de dreptul la replica in decurs dc cel mult 3 minute. lnlerpelSrilc. practic sunt aceleafi intrebari. deoarece au acelafi scop, Insa Ibi (a lor uridicaeste mai mare dccat a unei simple intrebari. lnterpclarea se udreseaza numai in scris, prccizandu-se obicclul acesteia. Intcrpelarilc se inregislreaza in ordinea prezentarii, se afifeaza in sa*a $ct^n'e- Rcgulamentul prevede ca pe marginea de/balerilor in jegSturS cu interpelarea Parlamentul adopts motiunc. Considerani cS Parlamentul ooate adopta motiunc in logatura cu interpelare fi numai pe marginea unei inlerpeiari. In schimb. dupa parerea noastri. eslc cvitata alta proccdura foarte importanta. ceea ce deosebefte radical inlerpelarca fata de simpia intrebare. Orice intcrpelare, oblig^toriu, trebuie sa fie introdusa in ordinea dc zi a Parlamentului fi pe marginea fiecSrei interpelari depula{ii trebuie sa adopte hotarare. I lotararea poate fi cu cel mai sjmplu continut, de exemplu, a lua act de raspunsul prezentat, sau daca este necesar, a cere efectuarea unor acjiuni. f i in ultima instanta a adopta motiunc. deoarece motiunea este grava raspundere care se soldeaza cu demiterca celui carc a prezcntat raspunsul la motiune.
76 Cea mai severa sanctiune carc poate fi aplicata tn urma controlului exercitat il constituie

motiunea de cenzura, care cxprima pozifia Parlamentului intr-o anumita problema de politica interna sau externa. (Motiunea de cenzura asupra activiiatii Guvernului poate fi initiaia de cel putin 1/4 din numarul deputatilor alefi, iar motiunea privind alte probleme - de cel putin 15 deputati.

(parlamentul poate adopta motiune de cenzura Guvernului cu votul majoritatii deputatilor prin vol secret) In acest caz Primul-ministru va prezenta. in lermen de cel mult 3 zile, Prefedinlelui Repubiicii Moldova, demisia Guvernului. (Votarea motiunii de cenzura Guvernului initiata dc cel pu(in 1/4 din numarul deputatilor nu poate avea loc dccat dupa. 3 zile de la data prezcniarii motiunii i aducerii ei lacunoftinta Guvernului. Motiunea de cenzura se adopta in modul prevazut la art. 101 alin. (3) al Regulamenlului Parlamentului. In cazul in care motiunea de cenzura a fost respinsa. dcputatii care au semnal-o nu vor putea initia, in cadrul aceleiafi sesiuni. noua motiune in acceafi problema. Un deputat nu poate semna concomilent mai multe motiuni in aceeafi problema. Mojiunea trebuie sa fie motivatS, ea se dcpune la Prefedintele Parlamentului, in cursul fedinjelor publice. Dupa primirea motiunii, Prefedintele Parlamentului comunica de indata Guvernului fi aduce lacunoftinta deputatilor prin afifare in sala tie fedinje. Motiunea de cenzura Guvernului se suputte dezbaterii in tcrmen de 3 zile, iar celelalte motiuni - in lermen de 6 zile dupa inregistrare. Prefedintele Parlamentului slabileflc data dezbaterii, iiifiiintand Guvernul in acest sens. Motiunile se dezbal in modul stabilit de Parlament. Dupa inceperea discutarii motiunii. deputa(ii nu*fi pot retrage semnaiurilc. La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente Cat privefte instru men tele pusc in mana Guvernului pentru a influenta Icgislativul sunt i ele eficiente. printre care vom nominal iza: ~ dreptui de a participa la lucrarile sesiunilor Parlamentului cu exprimareaopiniilor Pe marginea chestiunilor examinate (art.8 din Legea cu privire la Guvernul repubiicii) 77

angajarea raspunderii demisia. Prim-ministrul $i membrii Guvernului au dreptul sa participc la lucrarile sesiunilor Parlamentului, laedintele comisiilor i sa-$i expuna opiniile pe margineachestiunilor

examinate. In de necesitate, participarea membrilor Guvernului la lucrSrile Parlamentului este obligatorie. Cat prive^te angajarea raspunderii, acesta este un institut nou, adoptal de catre Parlament in luna mai 2002 prin modilicare Constitutiei. Astfel Guvernul ii poate angaja raspundcrea in fata Parlamentului asupra unui program, unei declara|ii de politics generala sau unui proiect de lege. Guvernul este demis daca tnotiunea de cenzura, dcpusa fn termen de 3 zile de la prezentarea programului. declaratiei de politica generala sau proiectului de lege, a fost votata in condiliile articolului 106. L)acft Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se considera adoptal, iar programul sau dcclarajia de politics generals devine obligatorie pentru Guvern. Este firesc sa nc intrebSm daca raporturile care sum stabilite de Constitute intre Parlament i Guvern sunt sufieienie ca Guvernul sa asigure realizarea politicii interne i externe a statului i sS exercite conducerea generala a administratiei publice? Evident nu sunt. Stabilirea unor raporturi eficiente intre Parlament i Guvern astSzi trebuie vSzuta i prin prisma lendintei constante de crelere a rolului executivului, tendintS evidenta in sistemele pluralistc de guvernamant , in care parlamentcle ii pSstreaza rolul de organism
10

de reflec{ie i control al actiunilor guvernelor, iar ultimele - elementul motor i dinamic al intregului sistem politic. Cre$tcrea rolului exccutivului in viaja social-poIiticS a statului se manifests i prin faptul apropierii executivului, prin structurile sale teritoriale, fata de populatia statului, prin posibilitatea apelarii la acestea in multiple probleme de ordin social, economic etc., deoarece sunt cu mull mai aproape de ceta(cni aceste structuri teritoriale decat Parlamentul. in78 sens, Guvernul are de rezolvat complexe i complicate probleme de acest organizare a executarii legilor. de punere in actiune a acestora prin intermediul mini$trilor i a celorlalte organe de spccialitate ale administratiei de stat.
11

11 Genoveva Vrabie, Organizareapolitico-etatica aRomaniei, Drept constitutional fiinstitufii politice. vol.2, ed. Cugctarca, Ja$i. 1999, p.287.

10 loan Muraru. Drept constitutional fiinstitufii politice, l:d. ACTAM1, Bucureti, 1997, p.442.

In concluzie vom mentiona ca raporturile care ar trcbui sa se slabileasca intre Parlament i Guvern trebuie sa lie urmatoarele:
1)

Raporturi de colaborare care se manifests in mod deosebit cu ocazia elaborarii

legii.
2)

Raporturi ce se incheaga in procesul de informare a Parlamentului de cStre Guvern

i de catre celelalte organe ale administratiei publice.

3)

Raporturi prin intennediul efirora se realizeaza functia de control a Parlamentului

asupra activitatii guvernainentale $i administrative. 6. Organizarea i functionarea Guvernului 6.1 Organizarea Guvernului In litlii generale, structura Guvernului este stabilita dc Constitute (art.97) care nominalizca/a: Prim-ministrul. prim-vice-prim-ministrul, vice-prim-ministru, minitrii, j al(i membri stabili|i de lege organic*!. Componenta numerica a Guvernului este stabilita de Legea cu privire la Guvern, care m dependents de diferite partide care vin la guvernare. niSrc$te sau micoreaz3 numarul ministcrelor in dependent de mai mul(i factori. Din puncl de vedere politic, numarul ministcrelor poale fi influentat de partidde de guvernamant, care pot impune un numgr mai mare dc ministere din dorintis unei influente masive tn toate domeniile sau a unci centralizari exccsive, in detrimentul principiului descentralizarii. Din punct de vedere economic i social, necesilatea unor sau altor ministere poate fi dictate de situafia la moment, cum a apSn.it de exemplu in structura Guvernului ministerul privatizarii. Astfel, la 23.07.1992 prin Legea nr. 1091-XII au fost stabilite 20 de ministere i 8
79 departamente de stat. La 05.04.1994 prin Legea nr. 37--17 ministere i 8

departamente de stat. La 24.01.97 prin Legea 1086-XIII-l 7 ministere i 8 departamente de stat. in 1998 dupa investirea noului Guvern au Post stabilite 16 ministere i 5 departamente de stat. In anul2002 legea prevede 16 ministere i 13 departamente, cuin ar fi: Ministerul Economiei

Ministerul Agriculturii i Industrici Alimentare Ministerul Industriei Ministerul Transporturilor i Comunica|iilor Ministerul Energeticii Ministerul Finan{elor Ministerul Educa{iei Ministerul Culturii Ministerul Sanatafii Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale Ministerul Muncii $i Protec{iei Sociale Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Justi{iei Ministerul Afacerilor Interne Ministerul ApSrarii. Ministerul Reintegrarii Alte autoritSfi administrative centrale: Departamentul Rclafii Interelnice Departamentul Situapi Excepjionale Departainenlul Trupelor de Graniceri Departamentul Vamal Departamentul Standardizare fi Metro logic I )eparta men tn I P ri vat i za r i i Departamentul Tincret fi Sport Departamentul Statistics. fi Sociologic Departamentul Tehnologii Informatonalc Departamentul Agroindustrial"Moldova-Vin" Departamentul Dezvoltarea Turismului Departamentul Comerfului 80 . Departamentul Construct ii lor fi Dezvoltarii Teritoriului Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice fi Corupliei Centrul real i Legislativa.

Ministerele sunt organele centrale de specialitate ale statului. File sunt conduse de niiniftrii care poatta raspundere personala pentru Tndeplinirea sarcinilor puse In seama lor. Departamentul de slat se formeaza de Parlament la propunerea Prim-ministrutui sau de Guvern. in scopul conduccrii. coordonarii activiiatii fi exccutftrii controlului in domeniile carc nu intrS nemijlocit in atributiiIc ministerclor. Analizand formularile ministerului fi departamentului, vom observa ca nu exista delimitare stricta sau un criteriu care ar pulea just idea crcarea departamentului ca structura de sine statatoare cu unica difcren(a ca directorul general al departamentului nu este mcmbru al guvernului. In rest, aparat departamental. structuri teritoriale, buget de stat pentru intre{incre etc. Art.107 din Constitute, numit Administrate publica centrals de specialitate. nominalizeazft in calitale de organe ale acestei administratii ministerele care sunt imputernicite sft traduca in vial a politica Guvernului, hotararile fi dispozijiile lui. sa conduca domeniile incredintate care sunl rcsponsabile dc aceasta activitate. Denumirea articolului mcntionat atcsia faptul ca aceste organe parte din administrata publica centrala i sunt special izate pe domenii. Art.21 din Legea at privire la Guvern stabilefle ca ministerele sunt conduse de catre un ministru, care poarta raspundere person a la pentru tndeplinirea sarcinilor puse in seama lor. In activitatea dcconducere a ministerului se inlcgreaza serie de activita|i. cum ar 11 infiinjarea fi desllin|area unitajilor subordonate ministerului. stabilirea structurii acestora. coordonarea activiiatii componenjelor structural. elaborarea fi adoptarea unor acte normative sau individuate, prin care sc crccaza cadrul juridic al deslTtfurarii activiiatii ministerului. In afara de aceasta. ministerul stabilefle, Tn baza Legii sei-viciului public fi a altor acte
81 normative, critcriilc pentru rccrutarca personalului, numcftc in functii fi aplica sancliuni

disciplinarc. Ministerul ia masuri operat ive Tn problemele de ramura, propunc Guvernului luarea de masuri. reprezinta ministerul in raporturile cu Guvernul, cu alte organe de administrate publica. organe ale puterii de stat. atat Tn {ara cfit fi peste holarele

ei. Ca ordonator principal de credite, ministru] dispune de mijloace matcriale fi fonduri banefti stabilite pentru minister prin lege. in exercitarea conduccrii ministerului. ministrul emile instiuc(iuni. regulamente. Prin instructiuni fi regulamente se stabilesc regulile generale de conduita in domeniul de competent a! ministemlui pentru organelc i unitatile subordonate. in unele cazuri,

siructiunile pot fi emise de conum acord cu alte ministere sau cu un organ inleresat. PrezJdiul Guvernului. Pentru organizarea activitatii interne a Guvernului Legea revedc

constituirca prczidiul din carc fac parte Prim-ministrul. prim-vice-prim- niinistrul. vicepi'im-mini$lrii. i ministrul jttsliliei. Prezidiul nu este un organ decizional, nu adopta actc juridice, administrative fiind mai mull un organ consultativ al Prim-minislrului. cate actioneazadin imputcrnicirile $j in numele Guvernului, fiind abililal numai cu functii de organizare interna, ceea ce cuprinde unele opera|iuni administralive in vederea informarii, organizarii i functionSrii Guvernului. Prim-ministrul Republicii Moldova, Prim-ministrul republicii are misiunea de a conduce Guvernul i coordonarea activitatii membrilor accstuia. In scopul rcalizarii acestci misiuni, Prim-minislrul dispune de urmaloarelc atribu(ii:
1) 2)

prezideaza edintele Guvernului i ale Prezidiului lui in cazuri cxccptionale ia decizii in problemelc conducerii Republicii Moldova in

limitelc competentci Guvernului 51 informeaza dcspre aceasla Guvernul la edinta lui ordinary
3) 4) 5)

asigurS colegialitatca in activitatea Guvernului formeaza Guvernul $i propune componenja lui in modul stabilit acorda imputcrniciri pentru negocicrea $i semnarea tratatclor intcrnationalc ale
82

Republicii Moldova; (Pct.6 exclusprin Legeanr,1210-XlV din 31.07.2000)

7)

prczinta spre examinarc Prezidiului Guvernului sau punc in fata Preedintelui

Republicii Moldova clicstiunea cu privire la slimularea sau aplicarea unor sanctiuni disciplinare fata dc membrul Guvernului
8)

in cazul in care unul din minitri nu ii exercita alributiile conform legislatiei, este

in drept sa inainteze Pre$edintelui Rcpublicii Moldova propunere privitor la revocarea acestui minislru
9)

informeaza Preedintelc Republicii Moldova in problemelc deosebit de importante

pentru |. in conformilate cu Conslitutia, Prim-ministrul esie inveslil i cu alte itnputemiciri prcvazutc prin Legea cu privire la Guvern i prin alte legi ale Rcpublicii Moldova. In cazul in care Prim-minislrul cstc in imposibililale de a-i cxcrcita alributiile. Pre$edinlele Republicii Moldova va desemna un all membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar. Inlerimatul inccleazS daca Prim-ministrul reia activitatea in Guvern. Print-viceprim-ministrul $i vice-prim-nuniftrii. Prim-vicepriin-minislrul $i vice- primminitrii. conform legii, infSpluiesc in conformilatecu obligatiile lor coordonarea activitatii ministcrelor. dcparlamcntelor $i a celorlalle organe din subordinca Guvernului, excrcita controlul asupra activitatii lor $i le dau in mod operativ indicajii pentru asigurarea indeplinirii hotararilor. ordonantelor 51 dispozitiilor Guvernului i solutionarii altor probleme ale activitatii lor: examincaza in prealabil propunerile $i proiectele liotllr5rilor, ordonantelor i dispozitiilor, prezenlatc de Guvern. Membrii Guvernului Membrii Guvernului poarta raspundere pentru sferele de activitate ce le-ait fost incredinlate i pentru activitatea Guvernului in ansamblu; participa la examinarea chestiunilor In cadrul $cdinlelor Guvernului i ale Prezidiului s3u; pot prezenta Guvernului propuneri cu privire la examinarea chestiunilor ce (in de competent lor, pot ini(ia elaborarea unor hot&rSri i ordonan|e ale Guvernului: Ministrul nu este in drept:
1.

83

s5 de(in3 oricare alta funcfie Tn organele autoritatilor publice centrale i locale

2. 3. 4.

s3 se Tncadreze Tn organele de conducere a unitatilor comerciale sa practice activitate de intreprinzStor personal sau prin terle persoane s3 de(in3 alta func(ie retribuita, cu excepfia activitajii tiintifico-pcdagogice.

Conditiile de retribuire a muncii i de asigurare materials i sociala a membrilor Guvernului sint stabilite de legislate. Functia de membru al Guvernului i Tmputemicirile membrului Guvernului inceteaza in cazul demisiei, revocarii, incompatibilitatii functiei sau decesului. Cancelaria de staL Cancelaria de Stat a Repubiicii Moldova este aparatul de luci al Guvernului, creat tn baza Legii cu privire ia Guvern Tn scopul organizSrii i asigurarii directiilor de activitate a puterii executive Tn domeniul politicii interne i externe a statului, pregatirii unor materiale analitice, informative i altor materiale, elaborSrii propunerilor corespunzatoare inlru realizarea dreptului de initiativa legislativa i Programului de activitate a Guvernului In scopul consultarii Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, vice-primmini$trilor i minitrilor in problemele generale de administrare a statului i economiei, in componenta Cancelariei de stat functioneaza servicii $i sectii in care activeazS consultanti. Structura, statele dc personal, conditiile de retribuire a muncii i de asigurare ma- terialsociaia a lucratorilor Cancelariei de Stat i cheltuielile pentru Tntretinerea ei sint stabilite de Guvern. Functiile i obligatiile Directorului Cancelariei de Stat, ale vicedirectorilor acestuia, directorilor de servicii,efilor de sectii $i ale lucratorilor Cancelariei de Stat sunt stabilite prin Regulamentul Cancelariei de Stat aprobat de Guvern.Toate actcle normative, cu excepfia celor extra republicane, i lucrarile de secretariat se perfecteaza Tn limba de stat. Funcfionarii de stat sunt obligati sa posede limba de stat i limba rus3. In cadrul 84 Guvernului i al ministerelor nu pot fi create i nu pot activa organizafii ale partidelor 51' mi$c&rilor oble$ti. In prezent Cancelaria de Stat are urmatoarea structura organizatoricS: Director

Prim-vicedirector Vicedirector Cabinetul Prim-ministrulu

Consilierii Prim-ministrului, serviciul protocol de stat serviciul presS Consilierii viceprim-minitrilor i consilierul Directorului Directia economic i finanfe Direc(ia dezvoltare socials Directia colaborare externa Directia agriculturft i mediu Directia industrie i resurse energetice Directia politica de cadre Directia adniinistrare publica locals Directia juridica Directia probleme specialc Directia secretariat Direc{ia administraiv-financiara Sectia control Sectia rclatii cu publicu! 6.2. Functionarea Guvernului edin|ele Guvernului se desftoar& dupa caz, dar nu mai rar decat data pe trimestru. La edin{e Guvernul examineazS:
85

1) 2) 3) 4)

programul s3u de aclivitate i declaratia de politica generala proiectele conception, prognozclor i strategiilor dezvoltarii social-economice a tSni proiectele programelor de importanti stataia proiectul bugetului de stat i bugetului asigurSrilor sociale dc stat, initiativele

legislative i ainendamcntele ce {in de majorarea sau reducereaveniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum i de majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare
5) 6)

darea de seamS asupra executarii bugetului consolidat darea de seam& a Guvernului asupra activitatii sale, care va fi prezentata spre

examinare Parlamentului
7) 8) 9)

proiectele de legi i avizele asupra ini(iativelor legislative adoptarea hotararilor ordonantelor aprobarea structurii i regulamentelor ministerelor, departamentelor de pe langS

Guvern i a altor organe ?i institute din subordine

10) 11) 12) 13) 14)

aprobarea Regulamentului Guvernului numireajudecatorilor la Curtea Constitutionals; numirea in functii publice, conform competentei chestiunile privind demisia Guvernului alte chestiuni majore de politica intem5 i extemS.

Sedinjele Guvernului sint prezidate de Prim-ministru sau de unul din viceprimmini^tri. $edintele sunt deliberative, dacS la ele participS majoritatea membrilor Guvernului. Hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor Guvernului prezenti la$edin(a, iar ordonantele - cu votul majoritatii membrilor Guvernului. edintele Guvernului sunt publice. La ele pot participa i alte persoane, in conformitate cu legislap'a. La decizia Prim-ministrului, edintele pot fi inchise. Guvernul ar.:gurS transparenta activitatii sale. In
86

acest scop, Guvernul, din oficiu sau la solicitare, hot&rSte publicarea in mijloacele tic informare in masS (inclusiv clectronicc) a an u mi tor proiecte de acle legislative i proiecte de acte ale Guvernului. stenograme ale edin(elor sale publice $i a altor acle vizand activitatea executivului, In func|ie de imporlan(a lor pentru socielate. Dupa caz, prin aceeai hotrre. Guvernul stabilete modul de dezbatere public a proiectelor de acte legislative i a proieclelor de acte ale Guvernului, de acumulare, examinare i discutare a propuneri lor prezentate in legatur cu acestea. 6.2. Actele Guvernului n exercitarea atribuiilor ce-i revtn. Guvernul adopta hotarari. ordonanje $i dispozitii. necesar sa mentionam ca hotarari le Guvernului sunt acte administrative cu caracter normativ, de reglementare a rela|iilor sociale in diverse domenii ale administratiei publice, precum i acte cu caracter individual, prin care se aplica direct dispozi(iile legale la diferite cazuri concrete. Hotararile administratiei cu caracter normativ pot fi adoptate in cazurile tn care aceasta cere legea. ele fiind subordonatc legii, ?i numai tn scopul organizarii execularii legii. Hotararile i dispozitiile Guvernului se semneaza de Prim-ministru. Unele hotarari se contrasemneaza de minitrii. care au obligatia punerii lor in aplicare:
>

Hotararile privind executarea bugetului, valorificarca tmprumuturilor i creditelor

interne i externe, derularca rcformclor financiar-economice i sociale, administrarea proprietatii publicc - rcspectiv de ministrul finanjelor, ministru I economiei.
>

HotarSrile cu privire la asigurarea securitStii statului, ordinii publice, capacitatii de

aparare. activitatea Fortelor Armate - respectiv de niinislru! afacerilor interne i de ministrul apdrHrii.
> >

87

Hotararile privind politica externa - de ministrul afacerilor externe. Hotararile privind exercitarea de catre Guvern a dreptuiui dc initiativa legislativa,

elaborarea programelor de activitate legislativa, aprobarea proiectelor de legi i prezentarea lor Parlamentului spre exam in are - respect iv de ministrul justi(iei.

>

HotSrarile cu caracter complex, care reglementeaza functionarea diferitelor ramuri

ale economiei nationale - se contrasemneaza, la decizia Prim-ministrului, de catre un ministru responsabil pentru puncrea acestora in aplicare.
>

IlotarariIc $i dispozitiile Guvernului, cu exceptia celora care con(in secret de stat, se

publics tn Monitorul Oficial al Repubiicii Moldova tn termcn de 10 zile de la data adoptarii sau cmiterii. Hotararile i dispozitiile Guvernului inlrS tn vigoare dc la data publicarii in Monitorul Oficial al Repubiicii Moldova sau de la data indicata tn textul acestora, dar care nu poate precede data publicarii lor. Procedura delegSrii legislative. Intru realizarea programului sau de activitate i in temciul art.106/2 din Constitutie, Guvernul adopta ordonante in conformitate cu legea specials de abilitare. Legea de abilitare a Guvernului de a em ite ordonanje se adopts de Parlament, la cererea Guvernului, pentru perioada de fin its. In lege sc indicS domeniile i data panS la care pot fi emise ordonantele. in cazul tn care prin legea de abilitare se cere aprobarea ordonan(elor de cStre Parlament, Guvernul, concomitent cu proiectul ordonantei, examineazS i proiectul legii privind aprobarea ordotian|ei i il prezintS Parlamentului spre adoptare in termenul stabilit de legea de abilitare.

88

in cazul In care Parlamcniul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei. aceasta i?i pierde efectcle jurtdice de la data intrarii in vigoare a legii de respingere.
Structura aparatului central al Ordonanlcle sunt acle normative cu putere de Ministerului lege ordinary adoptate intr-o anumita

perioadS de limp ?i in domeniile care nu obiectul legilor organice. Ordonantele se scmneazS de Prim-ministru ?i se contrasemneaza de mini$trii care au obligata puncrii lor in aplicare, in procedura stabilita in articolul 30 pentru hotararile Guvernului. Ordonantele se publica In Monitorul Oficial al Republicii MoldovaJntra in vigoare in modul stabilit pentru aclele oficiale. Ordonanjele se abroga. se suspenda sau se modifica de Guvern prin adoptarea dc ordonante in limitele termcnului de abiliiarc. Dupa expirarea termenului de abilitare ordonantele pot fi abrogate, suspendale sau modificate numai prin lege. Procedura elaborarii, examinarii i adoptarii ordonantelor este stabilita de Guvern. In scopul prcgalirii unor materialc analitice, informative i a altor materiale. elaborarii propunerilor corespunzatoare, a proiectelor de legi, dccrete, hotarari, ordonante ?i dispozitii, verillcSrii sistematice a executarii lor, pe langa Guvem ii desf5$oara activitatea un aparal unic - Cancelaria de stat a Republicii Moldova, condusa de Directorul Cancelariei de Stat al Republicii Moldova.
CAPITOLUL

lii.Cadrul regulatoriu de functionare a administratiei publice de

specialitate Sec{iunea 1 Obiectul i confinutul administratiei publice 1. Notiunea administrate! publice Problema puterilor in stat i raporturile intre ele a fost analizata in prima parte a acestei
89 lucrari. Am stabilit deja, ca diviziunea tripartita a puterii de stat (legislativa, executiva i

jurisdictionaia) nu trebuie sa fie inteleasa in mod rigid, in sensul in care s- ar intelege functiile statului corespund strict puterilor carc le exercita. De la stat la stat, in dependents de forma de guvernamant, de gradul dezvoltarii economice, de nivelul democratiei, functiile indeplinite de unele autoritati publice difcra.

Cert este faptul ca puterea executiva nu se identifica cu functia executiva a statului. Daca pornim de la diviziunea tripartita a puterilor care este fixata in Conslitutia Republicii (art.6), atunci trebuie sa intelegem ca administra{ia publics este parte componenta a puterii executive $i realizeaza functia executiva sau altfel spus functia de organizare a executarii legilor. In literature de specialitate au aparut i alte concept privind functiile statului, cum ar fi functia guvernamentala i functia administrative in aceasta viziune trebuie acceptata ideea ca aceste functii sunt componente ale puterii executive, deoarece sunt realizate de autoritatile publice care fac parte din structura ei (eful Statului, Guvernul). Insa functia de administrate publica indeplinesc i autoritatile publice locale (consiliile de toate nivelele i primarii) care nu fac parte din structura puterii executive, deoarece nu sunt dotate cu atribujii de organizare a executarii legilor. Daca am admite existenta puterii administrative, care ar corespunde functiei administrative, atunci totul s-ar aeza la locul lui, Guvernul $i autoritatile publice locale, fiind subiectii care realizeaza aceste functii. In aceasta ordine de idei, este neccsar sa definim notiunea de administrate, care are i ea interpretare diferita, pentru a putea delimita de alte notiuni cu care are importante zone de interferenja. Astfel, in limbaj cotidian se afla notiunile de administrate, administrate publica, administrate de stat, activitate executiva, activitate administrativa, acestea fiind utilizate in diferite variante, adeseori fara a se face vreo distinc^ie intre ele. Dupa cum observam, elementul comun al acestor sintagme este cuvSnturWmm&/ra/ie*$i derivalele de la el "administrativ". Termenul de administrate desemneaza activitate a cuiva, de a mdeplini ceva. A administra inseamna a conduce, a carmui intreprindere, institute etc. La romanii antici termenul ,,ad WiiiiVravea sensul de a duce misiune stabilita de cineva.
90

Deci. la general. no(iunea de administrate are in(cles de activitate de conducere, Je indeplini'* a unorscopuri, sarcini real irate de persoana, un organ sau un ansamblu de organe. In acest sens termenul administrate are semnificatie mai largS decat fiind in combinatie cu alfi termeni. definite clarS a administrate!' gSsim la Jean Rivero, carc spune prin administrate publics se desemneazS un ansamblu de organe prin care se dirigeazS i sc execute problemcle publice.1 i Andre de Laubadere caiacterizeazS administratia publics cape un ansamblu de autoritati, de agent $i organisme insarcinate. sub impulsul puterii publice, de a asigura multiplele intervcntii ale statului modern.2 Prin multiple interventi trebuie intelese toate lucrurile care nu th> de functia legislativa i judecatoreasca,. Cat privete notiunea administrate de stat, ea are un inteles mai ingust decat administratia publica, dar este parte components a ei, deoarece evidentiazfi ansamblul de organe statale in gestiunca se afla numai unele probleme ce tin de administrate. Spunem numai unele, deoarcce administratia locala, organizata in baza principiului constitutional de autonomie IocalS<art. 109), administreaza domeniul public local, iar organele de administrate, consiliile i primarii nu sunt organe de stat. Administratia publics locals face parte i ea din administratia publics generals, in afarS de aceasta nu trebuie omis din vedere i faptul ca exists i administrate privatS care nu este nici publics, nici de stat. Domeniul privat urmSre$te un interes personal fie de ordin material, fie de ordin moral. Evident, exists concxiune intre interesele private i ccle publice, deoarece particularii, realizand unele interese proprii, in acela^i timp realizeazS i interesele generale, administratia intereselor private fiind autonomS de administrarea interesului public. Din cele mentionate mai sus, observSm cS administratia are doua componente:
1) 2)

91 administratia publica, ce cuprinde administratia de stat fi administratia locala

administratia privata.

in concluzie vom defini administratia publics ca pe varietate de activitafi a unui ansamblu de organe investite prin constitutie fi lege, in regim de putere publica, sa aduca la

indeplinire legile sau in limit ele legii sa realizeze valor He politice, sociale fi economice care exprima interesul general al societafii. Din definite, desprindem i obiectul administratiei publice "aducere la indeplinire a legilor fi in limitele acestora, realizarea valorile politice, sociale fi economice care exprima interesul general al societafii. Jean Rivero, Droit administratif, Dalloz, Paris. 1987, p.l I. Andre de Laubadere, Traite de droit administratif, Paris, L.G.D.J , J973, p.ll. 2. Continutul administrapei publice In virtulea obiectului specific al achninislrajiei publice i con{inutul ci are parlicularitaii spccifice i poate 11 divizat in doua categorii de activity: ciclivitdfi cu caracter dispozitiv fi activitafi prextaloare.' Prin activity cu caiactcr de dispozi|ic trebuie inteleasft stabilirea unui comportament al persoanelor fizice $i juridice, care participa la procesul de administrate publica. Aceasta activitate se realizeaza prin adoptarea de acte juridice administrative in baza reglemcniarilor stabilite prin lege. Subiec|ii administratiei publice care sunt investiti cu acest drept sunt: eful Statului. Guvernul, ministereie, departamentele de stat. consiliile de toatc nivelurile (raionale. municipale, oraeneti, comunate) i organele lor executive (pritnarii i comitetele executive raionale) Activitafilecu caractere dc dispozilie pot fi realizalei prin ?neheierea$i executarea unor contracte administrative, contracte de munca, cate odata i contracte civile, prin care sc stabilete dispozi(ie pe care va realiza una din parti, important insa este ca acfiunea
92 materials sau de alt ordin sa aiba un caracter public, adica sa serveasca la realizarea

interesului general. Activitafi cu caracter prestator se realizeaza prin diferite presfa(ii de interes general. Preslatiile sunt realizate de organele de administrate publica in cele mai diverse domeniide activitate i poaita denumirea de servicii publice. Serviciile publicc reprezinta pilonii

principali de functionare a administratiei publice, pornind de la considerentul ca activitatea ministerelor, departamentelor, administratiei publice locale nu este altceva decSt prestarea unor servicii publice. Serviciile publice au un impact social dcosebit. deoarece asigura realizarea unei varietaji considerable de necesitati sociale ale populatici. Secfiunea a 2-a Ministereie 1. Ministerul A facerilor Ex terne Ministerul Afacerilor Externe este organul central de spccialitate, ce promoveaza politica statului tn domeniul relafiilor externe. Ministerul ii desfaoara activitatea in conforrnitale cu Conslitutia i legile Republicii Moldova, hotararile Parlamentului. actele Preedintelui Republicii Moldova, hotararile i dispozitiile Guvernului, precum cu alte acte normative, tratate i acorduri interna(ionale la care Republica Moldova este parte. Mircea Preda.Conslanlin Voinescii./>e/;/ administartiv, Partea generalfl.Bucure$ti,1992, p.28. Organele centrale de specialitate. alte autoritati administrative, conform Hotararii Guvernului 87 din 28.05.97cu privire la aproba re Regulamcntufui Ministerului Afacerilor Externe au urmatoarca obligatie: Solutioneaza chestiunite ce Jin de activitatea lor externa fi cele referitoarc la celaliile intcrnajionale ale Repubiicii Moldova in excIusivitale prin intermediul sau/i in stransfl colaborare cu Ministerul Afacerilor I-\terne. prezcntAnd Guvernului semestrial informatii asupra acliunilor preeonizate tn domeniul relaliilor externe ^ solicits avizul prealabil ai Ministerului Afacerilor Externe la acordurile. conventiile $i orice allc intelegeri inlema(ionale. pe care sunt imputernieite sa le semneze
93 ^ Informeaza periodic sau la ceiere Ministerul Afacerilor Externe, privind aplicarea de

catre ele a intelegerilor internationale la care Republica Moldova este parte ^ Transmit pentru depozitare la Ministerul Afacerilor Externe originalele tuturor tratatelor. acordurilor. conventiilor fi ale altor intelegeri internationale inchciatede ele

^ inti ctin corespondenla cu misiunile diplomat ice fi oficiile consulare ale Repubiicii Moldova in alte state, precum i cu cele straine, acrcditatc in Republica Moldova sau in alte {Sri. exclusiv prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor Externe in scopul exereil3rii elective a functiilor care stau in fata iui este abilitat cu urmStoarele atribujii:
1)

realizeaza dreptui ile suverane ale Repubiicii Moldova in cadrul relatiilor

internationale
2)

promoveaza politica extern a Repubiicii Moldova in relatiile cu alte state fi

organizatii internationale
3)

informeaza Prefedintele, Parlamentul fi Guvernul despre evenimentele

internationale majore fi face propuneri privind pozijia RcpubJicii Moldova fata de acestea
4)

coordoneazS activitatea organelor centrale de specialitate fi a altor autoritati

administrative ale Rcpublicii Moldova in vederea stabilirii fi dczvoltarii relatiilor cu alte jari in confonnitate cu Icgislajia in vigoare
5)

negociaza in numelc Repubiicii Moldova sau participa la negocierea tratatelor fi

intelegerilor internationale
6)

face propuneri privind initicrea, negocierea, scmnarea. ratilicarea, aprobarea sau

acceptarea acordurilor internationale. aderarea la acestea sau denuntarea lor, efectueazaschimbul instrumcntelor dc rati fi care, inmaneaza inst rumen tele de ratificare sau de aderare. notifies aprobarea sau acceptarea intelegerilor internationale fi denunjarea lor
7)

certifica acordarea imputemicirilor. elibereaza diverse documente ce {in de

94 competentele lui
8)

urmarefte aplicarea prevederilor tratatelor fi altor intelegeri internationale la care

Republica Moldova este parte, prczentand propunerile corespunzatoarc organelor centrale de specialitate, Guvernului fi Prefedintelui Repubiicii Moldova

9)

estc organul guv mam cn ml abililal cu functia dc coordonator in problemele

rcspectarii obiiga(iunilor cc rcics din prevederile tratalelor internationale. precum i ale reprezentarii intcrcselor statului in cadrul organisinelor internationale. inclusiv in domeniul drcpiurilor omiilui
10)

coopcrea/a cu organele centrale dc specialitate $i cu alte structurj ate administratiei

publice in problemele relatiilor economice exlerne $i promovflrii politicii unice a statului pc plan extern
11)

inlreprindc acjiuni privind rcspectarca legislatici in vigoare a Republicii Moldova,

care reglcmcnteaza activitatea externa, generalizcaza practica aplicSrii ci

12)

elaboreaza sau participa laelaborarea proicctelor de acle normative in domeniul

relatiilor externe ale Rcpublicii Moldova

13)

pSslrcazS originalele luluror tratalelor inlerna|ionale bilalerale, precuiii i copiile

certificate ale celor multi lateral c. indepl incite functiile dc depozitar 13 (a) efeclueaza traducerile oficiale ale tcxtelor tratatelor internationalc i altor acte internationalc. care urmeaza a fi publicate in conformitate cu prevcdcrilc legislatiei in vigoare
14)

paslreaza

sigiliul de slat al Rcpublicii Moldova $i are dreptul de a

aplicasigiliul sec;
15)

diri jeaza $i conlroleaza acti vital ca misiunilor diplomalice i a oilciilor consulare

ale Rcpublicii Moldova in alte slate i pe langa organizajiile internationale:

16)

asigura inlretincrca corespondentci diplomalice a Republicii Moldova prin

95

intermediul scrviciului sau spccializalde cuiieri diplomatici

17)

cxcrcita conduccrea mctodologica a organizarii evidcntei conlabile In

institutiile din subordine, analizcaza i prognozeaz3 indicii lor economici, asigura in modul stabilit prezentarea darilordc scama conlabile i stalistice centralizale

18)

desemneaza. in caz dc nccesitale, consul it onorifici ai Republicii Moldova i

coordoncaza activitatea lor

19)

analizcaza situate interna $i externa a statclor cu care Republica Moldova intretine

rclatii diplomalice. identified i evalueaza oportunitatile dezvoltarii relatiilor mere i aleco n om i ce cu aceste slale i informeaza periodic Preedintelc, Parlamentul i Guvernul
20)

fine legatura cu inisiunile diplomaticc i oliciile consulare ale altor state in

Republica Moldova in con form Hate cu normele dreptului international i uzan(ele internationale
21)

indeplinele alributiile privind Protocolul de slat i perfecleaza documentcle de

acrcditarc sau rechemare

22)

in comun cu organele respective, contribuie la erearca condifiilor oplime penlru

activitatea reprezentantelor straine i dclegatiilor oficiale, exercita controlul asupra respectarii pe teriloriul Republicii Moldova a imunita(ilor diplomatice i consulare ale misiunilor diplomatice. oficiilor consulare i organizatiilor internationale acreditale in Republica Moldova, precum i personalului lor
23)

organizeaza periodic conferinte de presa $i brifinguri penlru informarca opiniei

publicc desprc activitatca statului in domeniul politicii externe, acrediieaza reprezentantii mass-media de peste hotarc in Republica Moldova
24)

coittribuie la dezvollarea relatiilor $i contactclor cu eetatenii Repubiicii Moldova in strainatatc. precum $i cu diaspora inoldovcucasca

25)

cxercila activitali consulare pc teritoriul Repubiicii Moldova i in alte slate

26)

perfccteazS
96

paapoar(e diplomatice i de serviciu. vi/e. efectueaza

controlul asupra evidentei i pastrSrii lor. legalizeazaaclele pentru persoane juridice i fizice din Republica Moldova i din alte state
27)

participa. in modul stabilit la examinarea cererilor de naturalizarc a pcrsoanelor care

sosesc din alte slate sau a celor cu domiciliu slabil in Republica Moldova

28)

asigura realizarea unei polilici consecvenle de cadre diplomatice. organizeazS $i

desfa^oara pregatirea i reciclarea lor. Conducerea Ministerului este exercitala de ministrul afacerilor externe. confirmal i eliberat din functie conform Conslitutiei Rcpublicii Moldova $i Legii at privire la Guvern. Ministrul. in limitete competentelor sale:
1)

conduce activitatea Ministerului i a tuturor misiunilor diplomatice i oliciilor

consulare ale Repubiicii Moldova

2)

reprezinta interesele Ministerului in organele autoritatilor publice ale statului.

inrelatiile cu persoanele fizice i juridice. precum i cu organizajiile internationale

3)

in baza i intru executarea lcgislatiei in vigoare. emite ordine executorii pentru toate

subdiviziunile Ministerului. inclusiv misiunile diplomatice i oficiilc consulare

4)

prezinta propuneri Guvernului privind infiinlarea. dcsfiintarea sau schimbarea

rangului misiunilor diplomatice ale Repubiicii Moldova in strainatate. acrcdilarea i revocarea reprezentantilor diplomatici ai Rcpublicii Moldova, conferirea gradului de ambasador extraordinar i plenipotentiar.infiintarea. schimbarea rangului sau desfiinjarea oficiilor consulare ale Repubiicii Moldova, numirea $i revocarea efilor lor
5)

in caz dc nccesitate poate revoca pentru perioada dc pana la trei luni. conform

atributiilor sale, colaboratorii misiunilor diplomatice sau oliciilor consularc

6)

confers grade diplomatice dc ataat. sccretar. consilier. ministru- plenipotcntiar,

conform lcgislatiei
7)

aproba schema de incadrare a aparatului central in limitcle personalului i fondului

97

de salarizare stabilite. angajeaza i elibereaza din functie personalul aparatului central al Ministerului in condijiile legii
8)

angajeaza i elibereaza din functie personalul scriptic at misiunilor diplomatice i

oficiilor consulare. confirmat de catre Guvern. cu exccpjia $efilor misiunilor, aproba devizele lordechcltuieli conform bugetului aprobat $i. in cazde nccesitate. efectueaza remanieri in limitele competentelor alribuite. cu informarea uderioaraa Guvernului

9) stabiletc obliga(iunile de serviciu ale prim-viceminislrului. viceminitrilor afacerilor externe $i ambasadorilor cu misiuni speciale $i controleaza indeplinirea lor
10)

poaria raspundcre personala pentru ex ere it area de catre Minister a functiilor

atribuite, asigura utiiizarea rationale a mijloacelor bugetare. integritatea mijloacclor financiare i valorilor materiale. aulenticitatea indicatorilor evidentei $i a darilor dc seama. Prim-viceministrul $i viccminitrii sunt numiti i eliberati din functie de catre Guvcm a propunerea Ministruiui. Organul consultativ al Ministerului este colegiul. constituit din II persoane, a carui component nominala esie aprobata de catre Guvern, la propunerea Minislrului. Colegiul ii desOloara activitatea in conformitate cd regulamcntul sau, aprobat de Minislru. Pe linga Minister poate fi creat un consiliu consullaliv, constiluit din oameni dc 5liin|<l politologi, reprczcntan|i ai parlidelor i micSri!or polilice din tarS, a carui component este aprobata de caire Ministru. 2. Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Interne estc un organ central de specialitate al statului, mcnit in baza rcspectarii stride a legilor. sS apere via(a, intcgritatea corporate, drepturile 51 liberiatile celatenilor, toate formele de proprielale. inleresele societatii i ale statului, contra atentalelor criminale i allor acfiuni ilegale, s3 men(ina ordinea dc drept i sccuritatca publica. Baza juridica a activitatii ..1. constituie: Conslitutia Republicii Moldova,. legileXu privire la Guvem'Y'Cu privire la poli^e'VCu privire lalrupele de carabinieri {trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne7', decretcle Preedinlelui Republicii. Moldova, hotararile Parlamcnlului i Guvernului Republicii Moldova, alle aele nor98

mative, aclele internationale la carc Republica Moldova este parte, precum $i prezentul, regu lament. Ministerul Afacerilor Interne ii desla$oara activitatea in conformitate cu principiile legaliiatii, rcspectarii personalitatii, umanismului i cchitatii sociale, colegialitatii in

imbinare cu conducerea unica, colaborarea cu cetatenii i colectivele de munca, asigurarii transparcn(ei i respeclarii secrclului de slat $i profesional. Principalele sarcini ale M.A.I. sunt urmaloarelc:
1)

parliciparea !aelaborareai realizarea politicii de stal privind apararea drepturilor i

1 ibcrtatilor ceta(enilor. asigurarea legaliiatii, menjinerii ordinii dc drept i combaterea criminal itatii
2)

organizarea $i perfectionarea activitatii organelor afacerilor interne in vederea

indeplinirii misiunilor puse in sarcina lor

3)

asigurarea discipline! i legaliiatii in activitatea organelor afacerilor interne i

trupelor de carabinieri, nivelului inalt de pregatire profesionaia a colaboratorilor

4)

asigurarea protectiei juridice i sociale a efectivului organelor afacerilor interne i

trupelor de carabinieri
5)

dezvoltarea i consolidarea bazei tehnico-materiale a organelor afacerilor interne i

trupelor de carabinieri. In corespundere cu sarcinile sale dc baza. M.A.I.:

1)

determine, in bazaanalizci situatiei criminogene in republica, directiile prioritare de

activitate a organelor afacerilor interne i trupelor de carabinieri, elaboreaza i realizeaza programe complexe ale activitatii lor; participa la intocmirea i realizarea programelor de slat de mentincre a ordinii de drept i combatere a criminalilatii
2)

organizeaza i desRljoara cercetari iiinti in problemele de mentinere a ordinii

de drepl, de combalcre a criminal itatii, de aplicare a pedepselor pen ale. securitatii jiculatfei ruliere, eiectucazS lucrSri experiment ale in construcjic ?i de proieetare ^noiogica. asigura aplicarea rezultatelor tiin(ifice $i cxperientei avansatc in activitatea oreanelor afacerilor interne
3)

99

generalizeazS practica aplicarii legislatiei rcferiioare la compelenta M.A.I..

eJaboreazA $' inainteazii organelor respective propimeri privind per feet ion area legislatiei. nrefifttcste proiecte dc acte normative privind activitatea organelor afacerilor

interne i trupelor de carabinieri: acorda organelor afacerilor interne din subordine ajutor melodic In privinta perfect ion a rii asistcntei juridice a activitatii lor: asigura pan iciparea organelor afacerilor interne la propagarea cunotintelor juridice in rindul populatiei
4)

elaboreaza propuncri in vederca intaririi legaliiatii ?i ordinii dc drept i le pre/int3 in

modul stabilit sprc examinare organelor de stat respective

5)

organizeaza pe teritoriul republicii activitatea operative de investigatii i de

expertize criminalistics a activitatii organelor afacerilor interne, cercetarea cauzelor penale ce tin de competenta organelor afacerilor interne: exercita activitatea de depistare. descoperire i cercclare a celor mai grave infrac|iuni i dc caractcr interregional, i?i da concursul la dcpistarea. descoperirea $i cercetarea in fractiunilor complicate
6)

organizeaza cautarea persoanclor care au comis infractiuni i se ascund de organele

de cercetare penaia, de ancheta ?i judecata. care se suslrag dc la executarea pedepsei penale, pcrsoanelor disparute farft urm5 i aaltor persoane, in cazurile prevSzutc de legislate, precum i a mijloacelor de transport auto i moto rapite i furate 7} coordoneaza activitatea organelor afacerilor interne in profilaxia infractiunilor, menjinerea ordinii publice. executarea cerintelor regimului dc pajapoarte i $edere, acord5ndu-le ajulorul melodic necesar; exercita conducerea operativa a subdiviziunilor de police cu destinatie speciaia $i a unitafilor militarc de carabinieri; organizeaza mentinereaordinii publice ladesfaurarea acjiunilor de masa dc proporjie republican^; exercita conduccrea operativa a forjelor i mijloacclor afacerilor interne antrenate la lichidarea consecintelor avariilor. catastrofelor, calamitiitilor, inccndiilor. precum i in alte situafii excepjionale
8)

conduce activitatea poli(iei ruliere. in colaborarecu alte organe dc slat, inlreprinde

100

masuri in vedereaperfectionarii traficului rutier $i profilaxiei accidentelor ruliere, asigura organizarea circulatiei rutiere pe magistrate republicane
9)

elaboreaza $i prezinta Guvernului Republicii Moldova propuncri referitoare la

efectivul numeric i finantarea organelor afacerilor interne, iniretinute din contul bugetului

de stat, creeazS, reorganizcazS ?i jjchideazS subdiviziunile respective, stabilete statele de organizare i structura lor; elaboreaza normativelc numarului de state i ale cheltuielilor pentru subdiviziunile organelor afacerilor interne
10)

elaboreaza i asigura realizarea programclor de incadrare in organele afacerilor

interne, organizeaza pregatirea, perfectionarea i reciclarea cadrelor: conduce activitatea institufiilor de invatamant ale ..1.:
1)

organizeaza activitatea de educare a colaboratorilor organelor afacerilor interne, de

protectie a drepturilor. intcreselor legitime, onoarei i deinniiatii lor

12)

asigura consolidarea i dez\ ollarea bancii informational de date $i eviden{ei,

necesare activitatii organelor afacerilor interne: organizeaza statistica departmentalS a infractiunilor i conlravcntiilor administrative
13)

asigura traficul spccial fi mililar.

care necesila planificare fi aprovizionare I* nivel republican I

14)

elaboreaza fi exercita Intrcgul ansamblu dc masuri in vederea mobilizariii

organizSrii activiiatii organelor afacerilor interne pe timpul starii de urgenta. de asediii fi de razboi fi in situa(ii exceptional pe timp de pace: asigura participarea trupelor d carabinieri (trupelor interne) pet imp de r5zboi. in coopcrarecu alte formajiuni armate^ la prevenirea acjiunilor indreptate impotriva independcntei fi integritatii statirlui t 15 ) asigura dotarea ccntralizata a organelor afacerilor interne cu matcriale fi mijloacdf tcbnice necesare din contul bugetului dc slat: exercita controlul asupra utilizarii d<r catre organele afacerilor interne a mijloacclor banefti f i resursclor alocate
16)

presteaza servicii cu plats persoanelor fizice fi juridice in problemcle ce nu tin de

ccrcetarea cauzelor administrative sau penale fi de activitatea operative de investigate 101

17)

asigura organizarea evidentei primare contabile fi statistice in organele

subdiviziunile afacerilor interne, exercita controlul asupra organ izarii i veridicitati| ei. efectueaza revizii privind activitatea financiara fi economica

18)

intreprinde masuri de amcliorare a conditiilor social-comimale fi de trai ale

efcctivului. organizeaza activitatea instituliilor mcdicale, elaboreaza planuri vizandl constructile capitale tn cadrul M.A.I.. asigura realizarea lor
19)

organ izeaza examinarea sesizarilor. declara{iilor. reclama|iilor cetatenilor,1

parvenite la precum fi a publieatiilor in presa. comunicarilor la radio 1; tcleviziune vizand activitatea organelor afacerilor interne
20)

stabilefle, in conformilate cu standardele republicane, eerinte unice vizand?

organizarea luerarilor de secretariat fi activiiatii din domeniul arhivelor in cadruli organelor afacerilor interne. Conducerea ..1. este excrcitata de catre ministru. care este desemnat fi eliberak din functie de Prefedintele Repubiicii Moldova. Ministrul afacerilor interne poartlf raspunderc personala pentru realizarea sarcinilor fi functiilor incredin(ate M.A.I. I limitele competed (ci stabilite ministrul:
1)

conduce intreaga activitate a M.A.I. fi organelor afacerilor interne subordonatei lui;

stabilefle imputernicirilc organelor afacerilor interne subordonate. vizandf solutionarea independents a chestiunilor organizatorice. structurale fi de state, decadrej financiare. economice fi dc produc(ie. precum fi a altor chestiuni
2)

definefle lista functiilor, exereitate dc persoanele corpului de comanda al, organelor

afacerilor interne fi al trupelor dc carabinieri, inclusiv pana la gradul d* colonel

3)

reprezinta M.A.I. in raporturile cu organele puterii fi conducerii de stat, cu

organiza(iile. inslilu{iile. intreprinderile. cu partidele politice fi asociatiile publice. cU* coleclivelc de munca. populajia. precum fi cu organ ismele internationale
4)

conduce102 fi coordoneaza activitatca trupelor de carabinieri, organ izeaza dotarea lor in baza fi intru executarea legislatiei in vigoare. emite ordine, instructiuni fi di

tchnica fi materials
5)

dispozi(ii obligatorii spre executare in cadrul ..1.; in caz dc necesilatc. adopta acte normative departamentale in cooperare cu alte ministerc fi departainente

in limita competen(ci aeordate ..1.. emitc acte normative dcpartamenlale vizand chestiunile securita(ii circiilajici rutiere $i allc chcstiuni stabilite de legislatia in vigoare. care sunt obligalorii spre cxecularc pentrn intrcprinderi. organi/atii. institu(ii. independent de forma de proprietate $i subordonarea lor depart amenta 1A. precum si pentru ceta|cm
1)

confcra grade speciale persoanelor corpului dc comanda al organelor afaccrilor

interne. pan3 lagradul de colonel de politic. precum $i grade mililarc. inclusiv pana la gradul dc colonel, prezinta Preyed in tclui Rcpublicii Moldova propuncri cu privire la conferirea gradelor speciale 51 mil i tare ale corpului dc man da sup rem
2)

anuleazaordinele.

inslrucfiunilei dispozitiileconducStorilor

organelor afacerilor inleme din subordine. ce contravin legisla(iei in vigoare. decretelor Preyedintel 11 i Republicii Moldova, hotararilor Parlamentului ji Guvernului Republicii Moldova, precum i ordinelor i instrucliunilor M.A.I.
3) 4)

distribute obligatiile intre vicctninilri. controleaza exccutarea lor incheie acorduri cu ministereie afacerilor interne, allc organe de stat din strain&tatc.

privind chcstiunilc ce se referfi la activitatea organelor afacerilor interne

5)

prezinta Pre^edintelui Republicii Moldova propuncri cu privire la decorarea

colaboratot ilor organelor afacerilor interne i militarilor trupelor de carabinieri cu ordine i medalii ale Republicii Moldova, cu privire la conferirea dc titluri onorifice ale Republicii Moldova, acorda. in ordincastabilita. medalii $i insigne de onoare. diplome de onoare i alte distinctii colaboratorilor organelor afacerilor interne $i ce!a{cnilor care s-au evidcnjial in activitatea de serviciu a organelor afacerilor interne la realizarea sarcinilor incredin{ate
6)

aplica in inasura deplinS sancfitinile disciplinare lata de eolaboraforii organelor

afacerilor interne i militarii trupelor dc carabinieri

7)

mime$tei

103 desliluie din functie conducatorii de departamente. dircctii

generale. direc{ii. servicii ?i secjii ale M.A.I.. institutii de invatamant. eful Dirccpci Afacerilor Interne a Gagauziei. la propunerea Guvernatorului Gagauziei $i cu acordul Adunarii Populare a Gagauzici. comisarii de politie i. in conformitate cu nomenclature M.A.I. alfi conducatori ai organelor din subordine: numirea i destiluireadin

functie aefului poliliei municipalc judetene. dupa numirea sau desiituirea lui din functie de catre Consiliul judetcan: are dreptul dc a delega unele atribujii. prevazutc la aiineatul unu, inspectorate lor de polipe judetene
8)

angajcaza in cadrul M.A.I. i trece in re/ervft persoanele din corpul de comanda al

organelor afaccrilor interne i militarii trupelor de carabinieri, inclusiv cu drept de a purta uniforma. stabilcte pensii persoanelor din corpul de comanda mediu. superior $i suprem, precum i membrilor famili ilor acestora. in conformitate cu legislatia in vigoare
9)

aproba regulamentelc dcpartamentelor. directiilor generale. direcliilor $i serviciilor.

organizatiilor nctitulare ale M.A.I.. precum i regulamentelc ?i instructiunile servkiilor dc ale M.A.I. In cazul in carc ministrul este absent, functiile lui sunt exercitate de catre prim- v| ceministrul afaccrilor interne. Viceminitrii afacerilor interne sunt numi(i i destitui(i din ftinctie de catre Guvernul Rcpublicii Moldova, la propunerea ministrului. In conformitate cu atribu|iile lor. viceminiftrii exercita conducerea domeniilor concrete de activitate ale M.A.I. in scopul solutiomlrii in cotmin a prohlemelor de importanta niajora din domeniul activitatii organelor afacerilor interne fi cxcrcitarii functiilor. in cadrul M.A.I. secreeazU un eolegiu. in care sunt indufi: ministrul (prefedintele colegiului), viceminiftrii (conform functiei). precum fi alji colaboratori cu functii dc eonduccrc din cadrul M.A.I. Membrii colegiului ..1., cu exceptia persoanclor care dejin aceasta calitate. con- form functiei, sunt desemnati dc Guvernul Rcpublicii Moldova, la propunerea ministrului. Colegiul sc intnmefte ccl putin data in tritnestru fi este eonvocat de ministru. La !
104

cercrca a 1/3 din numarul de membri ai colegiului sau din initiative ministrului, pot fi1 convocatc fedinje extraordinare ale colegiului. Hotararile colegiului. adoptate prin majoritatea de voturi ale membrilor. sunt aduse lacunoftinta prin ordine ale ministrului.

In cazul unor divergcnte. aparutc intre ministru fi membrii colegiului, ministrul

realizeaza deeizia sa. raportand Guvernului despre disensiunile survenite. Hotararile adoptate la fedintele mixte ale colegiilor M.A.I. fi altor ministcre i departamente sunt aduse la cunoftinja prin ordinele comune ale M.A.I. i ale conducatorilor ministerelor fi departamentelor respective. Regulamenlul colegiului i programul lui de muncii sunt aprobate de catre ministru. Conduccrea coleclivS a activitatii operative a M.A.I. i asigurarea exccutarii hotararilor colegiului sunt puse in sarcina biroului execuliv al M.A.I care este organ consultative constituit din ministru fi viccininiflri. In functie de caracterul fi imporiantasarcinilor abordate. la fedinja biroului executiv al M.A.I. pot fi invitate persoane din corpul de conducerc fi specialifti ai aparatului M.A.I.. precum fi alii colahoratori ai organelor subordonate. Structura organizatorica, efectivul numeric al M.A.I.. precum fi suma alocarilor pentru intretinerea acestora sunt aprobate de Guvern. Structure, statele de personal, conditiilede renumerare a muncii, de asigurare telinieo-materiala fi sociala, de trai ale colaboratorilor M.A.I. sunt stabilite de catre ministru. in liniita efectivului fi aloca{iilor pentru intrejinere, precum fi schemelor salariilor dc functie. prevazute de legislatia in vigoare. Aparatul M.A.I. fi subdiviziunile din subordinc nemijlocita se coinpletcaza cu personal din corpul dc comanda fi angajati civili, dota{i cu calitati morale fi profesionale adecvate pentru exercitarea functiilor fi atributiilor M.A.I. Ministerul colaborcaza, in modul stabilit. cu organele dc mcn(inere a ordinii de drept din alte tari, participa la pregatirea acordurilor fi eonventiilor internationale,
105

organizeaza realizarea acestora in partea cc se refera la competenta M.A.I. Ministerul este persoanS juridicS. dispune de ftampila cu Sterna de Stat a Repubiicii Moldova fi denumirea sa. in limitcle compelentei sale fi intru executarea lcgislatiei ?n vigoare. emile ordine. instruction! fi da dispozi}ii, pe carc le semneaza ministrul sau

viceminiftrii afacerilor interne. Actele normative departanientale ale M.A.I. sunt obligalorii spre cxecutare pentru organele afacerilor interne i trupele de carabinieri, iar Tn problemele securitatii circulatiei rutiere, precum fi alte chcstiuni, atribuite de legislate - pentru toate intreprindcrilc. organizatiile. institutiile fi ceta(enii tarii. In eaz de necesiuilc. M.A.I. emite acle normative departamentale Tn colaborare cu alte ministere depaiiamenie. Limita efeclivului Ministerului Afacerilor Interne, subdiviziunilor i organelor subordonate lui, exceptand trupelc de carabinieri, este stabilita in numar de 8500 unitfi(i. a
c

aror fmanjare se va efcctua din contul bugelului dc stat.

I

imita maxima a aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne este stabilita In

proporjie de pana la 3,5 la suta din efeclivul total al organelor afacerilor interne din republics, cu exceplia serviciului paza. trupelor de carabinieri $i a personalului de deservire. Ministerul Afacerilor Interne este investit cu dreptui de a aproba, in limitele efectivului dc personal i mijloacelor alocate din buget pentru intrejinerea organelor afacerilor interne, structurile organ izatorice, statele dc personal i regulamentele organelor (subdiviziunilor) subordonate. Ministerului Afacerilor Interne i se pcrmile: de a avea 4 viceminitri, inclusiv un priinviceministru, ?ef al Inspecloratului general de police. $i un colegiu alcatuit din unsprezece persoane; sa mentina, supra limita stabilita penlru efectivul aparatului central, colaboratori atestaji i civili in vederea crcArii serviciilor tehnice i de produce, care vor fi intrejinute din contul mijloacelor extrabugetare i autogestionare; sa mentina salariile de functie stabilite anterior colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne desemnafi, potrivit
106

modificarilor structurale, in functii cu salarii mai mici. Structura organizatorica stabilita a Ministerului Afacerilor Interne este urmatoarea:

Conducerea. Aparatul central.

Inspectorate general al politiei. Departamentul trupelor de carabinieri (trupele interne). Departamentul ancheta penala. 3. Ministerul ApSrSrii Ministerul Apararii este autoritatea administratiei publice cenlrale de specialitate, care exercita conduccrea ncmijlocita a Armatci Nationale $i este responsabiti penlru constructia. dezvoltarea $i prcgatirea ei, planificarea strategies a aplicftrii Fortelor Armate i coordonarea pregatirii lor in scopul asigurarii nivclului cuvenit al apararii nationale. In activitatea sa Ministerul se caiauze$le de Constitutia i legile Repubiicii Moldova, decrelele Prefedinlelui Repubiicii Moldova, hotSrarile Parlamentului i Guvernului Repubiicii Moldova, tie prezentul regulament $i de alte acte normative, precum 'i de convenjiile internationale la care Republica Moldova este parte. Asigurarea financiara a Ministerului se efcctucazS in modul stabilit de legislafia In vigoare din contul mijloacelor, prevazute in bugctul de stat. i din alle fonduri legal constiluite. Ministerul este persoanS juridicS, dispune de slampila cu Sterna de Stat a Repubiicii Moldova i dcnuinirea sa in limba de slat, de drapel, conturi bancare i trezoreriale. Minislerului Apararii in domeniul administratiei publicc centrale dc specialitate! (politica military. legislatia. colaborarcamilitarfi internal ion a la. rclafii le cu autoritatildi publice, politica de cadre, formarea i gestionarea bugetului mililar, inzeslrare* economico-militara ?i asislen|a medical a. protec|ia mediului. rela|iile cu publicul,1 protectia socials i juridicft. controlul capacitalii de interventic i al gestiunii resurselor tehnico-materiale i linanciare ctc.) ii sunt stabilite urmaloarelc atribujii: 107
1)

sludiaza i evalueaza situa|in politico-militari, determine gradul pericolului militar

i al necesarului de aparare. propune organelor supreme ale autoritatilor publice ale statului s&i mre prin da masurile prevaznte de Conslilutie ^i legislajie privind organizarea $i dotarea Armatei Nalionale. pregatirea populatici ?i a teritoriului penlru tarii

2)

participa la elaborarea dircctiilor principale ale politicii militare. elaboreazS

proiectele doctrinei militare i conceptici constructiei militare in stat

3)

inainleaza propuneri privind alocarile bugetare pentru neccsita|ile apararii, participa

la elaborarea planurilor $i organizarea pregatirii dc mobilizare a economies nalionale

4)

prezinta spre aprobare Preedinlelui Republicii Moldova planul constructiei t,'

dezvoltarii Fortelor Armate, planui de mobilizare ?i inlcrventie opcrativa, planul de dotare a trupelor cu armament $i tehnica militara i planul de perfect ion are a acestora, elaborate dc catre Marcle Stat Major al Armatei Nalionale
5)

asigura realizarea politicii de slat in domeniul apararii, constructiei militare i

conlrolului civil asupra Armatei Nalionale

6)

prezinta Guvernului propuneri privind neccsilatea completarii i perfectionarii

cadrului legislativ i normativ In vigoare in domeniul asigurarii sccuritatii militare a statului

7)

efectucaza asigurarea financial a Armatei Nationale in ordinea stabilita de legislatia

in vigoare. din conlul mijloacelor alocate de bugelul dc stat i din alte fonduri legal constiluite
8)

asigura dezvollarea bazei tehnico-maleriale a Armatei Nationale, estc benefit iarul

de stat in tranzacjiile privind achizi(ionarea. crearea. fabricarea $i repararea armamenlului. tchnicii militate i speciale i altor bunuri tchnico-militare, comercializcaza excedcntul ncutilizat de lelinica militara. armament $i alle bunuri tchnico-militare in conformitate cu legisla|ia in vigoare
9)

organizeaza ji desffi^oara cercetari tiintifice in domeniul constructiei militare i

perfectionarii annamcntului $i tchnicii militare. asigura implcmentarea rcalizSiilor 108 liintifice ?i aexpcrientei avail sate in activitatea Armatei Nationale
10)

conduce activitatea institufiilor de invatamant mi I i tar ce-i sint subordonale,

dirijeaza pregaiirea cadrelor militare in institutiile de invatamant nationale $i ale altor lari. precum $i repartizarea lor conform nivelului de pregatire

11)

elaboreaza i prezinta Guvernului propuneri referitoare la efectivul numeric i

finantarca Armatei Nationale i a institutiilor subordonate. stabilete schema de state i structura lor
12)

mtreprinde mSsuri intru aineliorarea conditiilorde trai ale efectivului i a celor

privind salisfacerea serviciului mililar. organizeaza activiiatca inslitu(iilor medicomilitare,elaboreaza planuri vizand constructiilecapitalcdin cadrul Minislerului, asigura realizarea lor ,3) dispune dc toate mijloacele sale materiale fi financiare. necesare pentru aSjgurarea activild(ii fi consolidarea bazei lehnico-maleriale a unitatilor militare. jnstitutilr ?i organi/aliilor subordonate
14)

excrciia controlul asupra ulilizSrii de catre unilatile militare. institutiile fi

ofganizatiile subordonate a mi jloacelor financiare f i materiale alocate. efectueazS revizii privind activitatea lor financiers fi economics
15)

asigura plain pensiilor cetatenilor care fi-au salisfacul serviciul mililar prin contract,

garanleaza prolectia sociala fi juridicS a militarilor fi a membrilor familiilor lor. a cetatenilor care tree pregSlirea mililarS tn cadrul rczcrvci. precum fi a membrilor familiilor militarilor care fi-au picrdut viatain timpul indeplinirii indaloririlorde serviciu sau au decedat in urma exercilSrii lor. in conformitale cu legislatiain vigoare
16)

organizeazS examinarea petijiilor militarilor fi celatenilor in conformitate cu

legislatia in vigoare
17)

stabilefle. in con form it ate cu standardele republicane. prescriptiile unice privind

organizarea lucrSrilor de secretarial si a activiiatii arhivisiicein cadrul Ministerului, cu exceptia documentelor dc luptS care se intocmesc in conformitale cu regulamenlul cu
109

privire la activitatea statului major

18) 19)

stabilefte fi inirejine relajii internationale in conformitate cu alribu}iile incredinlate stabilefle relajiile cu publicul fi asociatiilc obftefti. intreprinde actiuni penlru

informarea societStii despre slarea tie lucruri in Armata Nationals.

In domeniul conduccrii mililare (constructia mililarS in stal. dezvoltarea fi pregatirea Armalei Nationale, pregatirea de mobilizare fi mobilizarea Fortelor Armate fi planificarea strategics a aplicarii lor. pregatirea de lupta a Armalei Nationale fi coordonarea pregaiirii nemijlocite a unitatilor Forjelor Armate pentru deslSfurarea acjiunilor mililare privind apararea nationals ele.) Minislerul AparSrii este responsabil de urmatoarele:
1) 2)

efectueazS, pe tiinp de pace, conducerea nemijlocitS a Armatei Nationale elaboreaza planurile de constructie f i dezvoltare a Fortelor Armate, de mobilizare ?i

intervenlie operativa a acestora. de dotare a trupelor cu armamenl fi tehnica mililara fi de perfectionarc a efectivelor lor
3)

planificS, organizeaza fi exercilS controlul asupra aclivila(ilor privind asigurarea

capaciiatii pernianente de lupin fi de mobilizare a Armatei Nationale fi a rezervei active de militari. instruiti pentru indeplinirea sarcinilor conform dcstinatiei
4)

asigura organizarea fi pregatirea operativa a organelor dc conducere mililarS ale

Armatci Nationale. planificS f i asigura functionarea efectivS a sistemului de conducere a trupelor

5)

asigura planificarea strategics a aplicarii Fortelor Armate, coordonarca mteractiunii

lor cu departamentele trupelor de carabinieri fi graniceri in cadrul pregaiirii acestora de lupta. pregaiirii operative fi de mobilizare. conduce desfSfurarea fi aplicarea operativa a acestor forte
6)

planificS fi intreprinde masurile cuvcnite de conducere adminislrativ-militara in stat

fi dirijeaza activitatea organelor administrativ-miiitare

7)

desfi^oara recrutarca i incorporarca cct&tcnilor in serviciul mililar obligatoriu,

trecerea lor in rczerva. chemarea i pregaiirea rezervi$(ilor la canlonamenle i conccntrari. 110 mobilizarcacetatcnilor pe limpde razboi sau in allc situatii exccptionale, polrivil deciziei autoritatilor publice competente. i demobilizarca lor
8)

organizeaza pregaiirea. reciclarea ?i rccalificarea rczcrvci activc de mililari instruiti

9)

organizeaza munca de educare mi I itar-patriolica a efeclivului Armatei Nalionale $i

pregatirea morals i psihologica a mililarilor penlru Patriei

10) 11)

asigura pfistrarea sccrctului de stat mililar in conformitate cu legislatia in vigoare efectueaza inspec(ii, conlroalc. evaluari i verilkari in oricare din struclurile Armatei

Nationale asupra nivelului capacitalii de intcrvenlie $i dc mobilizare, precum $i asupra pregatirii operative a organelor conduccrii militare. Intru exccutarea atributiilorce-i revin, Ministerul este impulemicit cu urmatoarele drepturi:
1)

sa emita i s3 anuleze, in limilele compelcntelor sale, ordine. directive $i dispozilr

i sa adopte hotSrari ale Colegiului militar. Actele normative deparlamenlale ale Minislerului sunt obligatorii spre executare penlru organele de comanda. marile unitati i unitStile militare ale Armaiei Nationale, inslilutiile i organizatiile subordonate, iar in problemele ce (in de incorporarca i mobilizarea celatenilor in randul Fortel or Armate, de eviden|a militara, precum i in alte chestiuni alribuile de legislate - pentru loale organele centrale de speeialitale. autoritatile administratiei publice locale, intreprinderile, organizatiile ?i institu{iile cu orice forma de proprielale, precum i pentru cetajeni
2)

sa emila, in caz dc necesitate, acte normative departamenlalc in colaborare cu alte

ministere i deparlamenle
3)

sa introducS modificari in structura aparalului sau central, aprobatft de Guvern, in

limilele stabilite ale efectivului scriptic $i fondului dc remunerare a muncii

4)

sa creeze institutii i organizatii subordonate dc profllul nccesar, sa le rcorganizeze

$i sa le lichideze conform legislatiei in vigoare

5)

111 la solicilarea autoritatilor publice, sa coordonczc proiectele actelor legislative i

nonnative ale organelor centrale de specialitate in problemele ce vizeazS domeniul sau de activilate

6)

saobtina de la autorilatilc ccnlrale dc spccialilatc i cele ale administratiei publice

locale, de la intreprinderi, organizatii i inslilutii datele. informatiile sau documcntele necesare penlru indeplinirca alributiilor sale. Organizarea activitdfii Minislerului. Ministerul este condus de catre minislrul apararii, avand stalut de membru al Guvernului. numit fi eliberal din func(ie conform legislatiei in vigoare. Minislrul apararii efeclueaza administrarea publica cenlrala de specialilate prin intermediul aparalului central al Minislerului, iar conducerea militara

prin intermediul Marelui Stat Major. Aparalul central al Minislerului se constituie din structuri subordonate nemijlocit ministrului apararii si structuri subordonate viceminilrilor apararii. Structura generala i personalul scriptic al aparalului central se aproba de catre Guvern i nu intra in numarul efcctivului Armatei Nationale. Minislrul apararii are un prim-viceministru carc detine functia de ef al Marelui Slat Major $i un viceminislru. numiti i rcvocaji din functie de
c trc 7

^ l re$cdintelc Republicii Moldova care cstc Comandantul Suprem al Fortelor

Armate. la propunerea Guvernului. adoptala in baza candidaturii inainiale de citre minislrul apararii. In cadrul Ministerului se constituie $i functioneaza Colegiul mililar, care se caiauzete in activitatea sa de Regulamentul Colegiului Mililar. aprobat de catre minislrul apardrii. Colegiul militar, a carui components sc aproba de Precdintelc Republicii Moldova Comandantul Suprem al Fortelor Annate - este organul consultaliv al Ministerului. Minislrul apararii conduce intreag?. activitate a Minislerului i il reprezinta in raporturile cu Preedinlele Republicii Moldova - Comandantul Suprem al Fortelor Armate, Parlamentul ?i Guvernul Republicii Moldova, cu celelalte ministere, organe de stat i institute in Jara, precum $i cu organismele similare ale altor (ari. Prin intermediul Jjcfului Marelui Slat Major, care este concomitent i primul viceminislru al apararii, i al viceministrului apararii, minislrul apararii conduce activitatea stmcturilor din subordinea lor. avand competente asupra oricarei din acesle structuri.
112

Structurile subordonate nemijlocit ministrului apararii asigura activitatea in domeniile respective, indeplinind numai sarcinile incredintate de catre ministru. Primul viceminislru, Refill Marelui Stat Major, i viceministrul apararii conduc activitatea $i poarta raspundcre pentru indcplinirea sarcinilor ce revin structurilor din subordinea lor nemijlociia, avand competente numai asupra acestora. Pe timp de pace, minislrul apararii exercita conducerea nemijlocita a Armatei Nationale prin intermediul Marelui Stat Major, carc i se subordoneaza direct i nemijlocit Marele Stat Major - organul de conducere militara (operativa) a Armatei Nationale

este condus de eful Marelui Stat Major - primul viccministru al apararii, care este concomitent $i Comandantul Armatei nationale. Pe timp de pace alributiile, schema de state i numarul de personal al Marelui Stat Major sint determinate $i aprobate de catre ministrul apararii, reieind din efectivul Armatei Nationale. aprobat de Parlamentul Republicii Moldova. Salar'rarea personalului Marelui Stat Major se efectueaza in baza principiilor slabilite pentru personalul aparatului central al Ministerului Apararii. Din momenlul instituirii in stat a starii de razboi (starii de urgenta). Marele Stat Major al Armatei Nationale se transforma in Marele Stat Major al Fortelor Armate, trece sub conducerea nemijlocita a Preedintelui Republicii Moldova - Comandantul Suprem al Fortelor Annate- i activeaza in baza regulamentului aprobat de el. Din momentul instituirii in stat a starii de razboi (starii de urgenta), Ministerul, in calitalea sa de organ guvernamental. efectueaza toate masurile de asigurare politica, legislativa (juridica), lehnico-materiala i financiara. de pregatire i protectie sociala a cadrelor, indreptate spre executarea sarcinilor militare pusc in seama Armatei Nationale de 113 catre Prc$edintele Rcpublicii Moldova, Comandantul Suprem al Fortelor Armate. Ministrul apararii. in limitcle competentelor acordatc Ministerului este abilitat cu urmatoarea competenta:

1)

asigura rcspectarca intocmai a Constilutiei $i legilor Repubiicii Moldova decretelor

i dispozitiilor Pre$edintelui. hotiirarilor Parlamentului $i Guvcrnulu Repubiicii Moldova, realizarea sarcinilor cederiva din prezentul Regulamenl $i poartfl raspunclere personal a pentru exercitarea iuncfiilor atrihuile Minislerului
2)

distribute imputernicirile i aproba obligatiunile functional ale efului Marelui Stal

Major ?i ale viecministrului apararii. aproba regulamentele dircctiilor i secfiilor aparatului central al Minislerului. Marelui Stal Major, inslituliilor $i organiza{iilor subordonate
3)

asigura promovarea unei politici militare coerentc i a conlrolului civil asupra

activiiatii Armatei Nationale, eoopereaza cu organismele similare ale altor stale

4)

reprezinta Guvernul, in limitele impulernicirilor acordate, in organismele

internationale i in relatiile cu alle t5ri, inainteazA propuneri. negociaza i semneazA in modul stabilit tratale internationale in domeniul de activitate al Ministerului
5)

detaeaza in strainatate in modul stabilit cadre de militari $i specialiti din cadrul

Ministerului, unitatilor militare, inslitujiilor i otganizajiilor subordonate pentru inslruire i indeplinirea obligatiunilorasumatede Republica Moldova prin iraiatcle internationale
6)

prezinia in modul stabilil propuneri privind acordarea gradetor mililare de general,

privind dccorareacu distinct i t dc stal $i decernareatitlurilor on orifice ale Repubiicii Moldova pentru militarii ;i salariatii civil i ai Armatei Nationale penlru merile deosebite
7)

convoacAin modul stabilit inlmniri cuconducalorii i colaboratorii

ministcrelor, altor organe centrale i locale ale puteri executive i-i antreneaza in examinarea i solutionarca problcmelor cc tin de competenta Ministerului
8)

negociaza i incheie, in conformitate cu legi slat ia >n vigoare. contracte i acorduri 114

cu organele de stat, persoane juridice i fizice din repubiicii i din slrainatale penlru soiufionarea problemelor date in competentele sale
9)

in limita slruclurii generale a Armatci Nationale i Ministerului. stabilite, respecliv,

de Parlamentul i Guvernul Rcpublicii Moldova, aproba stalelc de personal ale

Ministerului. Marelui Stat Major, unitatilor militare. organelor dc comanda, instilu{iilor i organizatiilor subordonate
10)

incadreaza in serviciul militar. numeric i elibereaza din functie militarii Armatei

Nationale. precum i salariatii civili, incadtati in aparaiul central al Ministerului in conformitate cu legislate in vigoare
11)

nume$te i dcstituie din functie, la propunerea prefccluJui, comandantii ($efii)

organelor adminislrativ-militare teritoriale

12) 13)

acorda grade militare pana la gradul dc colonel inclusiv reprezinta interesele Ministerului in raporturile cu organele administratiei publice,

in rela|iilecu organizatii i inlrcprinderi, persoane fizice i juridice. precum i cu organismele i structurile militare din strainatate. in limitele imputernicirilor acordate
14) 15)

exercita controlul asupra activitatii slructurilor subordonate anuleaza ordine, documente de directive i dispozitii ale conducAtorilor din

subordine care contravin legislatiei in vigoare. decretelor i ordonantelor Preedintelui Repubiicii Moldova, precum i ordinelor i dispozitiilor ministrului apararii
16)

stabilefle sarcinile $i directiile priorilare ale slructurilor subordonate. emite ordine,

directive i dispozitii executorii pentru intreg efeclivul Armatei Nationale |7) aplica sancliuni disciplinarc mi 1 jtarilor Armulei Nationale i salariatilor civili din cadrul Minislerului. rclrogradeazS ?i restab i I c$te in grad militarii pina la gradul dc locoienent colonel inclusiv
18) 19)

gestioneaza mijloacele financiare $i tehnico-matcriale ale Ministerului stabilete conform legii normele privind planifiearca. asigurarea materials i
115

financial a marilor unil3(i. unitatilor militare. institutiilor ?i organizatiilor Armatei Rationale, precum fi privind evidenla. controlul fi utilizarea mijloacelor materiale i financiare

20)

la propunerea Marelui Stai Major. stabileftc normele de uz, mlre{incre fi reparare a

armamentului. tchnicii militare fi alter bunuri materiale din dolare

21)

conduce aplicarea sistemului de niasuri privind protecfia sociaia fi juridica a

iniiitarilor. a membrilor familiilor lor f i a ceta(enilor care tree pregatirea militara

22) 23)

organizeaza fi prezideaza fedintele Colegiului militar exercita alte functii fi impulerniciri, atribuite in conformitate cu legislatia In vigoare.

Prin hotarare de Guvern pentru Ministerul Apararii s-au stabilit in aparatul central al Ministerului Apararii doua functii de viceminislru, inclusiv un prim-viceministru. i personalul scriptic in numar de 124 mililari fi 44 salariaji chili, cu un fond anual dc retribuire a munct'i corespunzator. Ministerul dispune dc urmitoarea structura organizalionala a aparalului central al Ministerului:

Conducerea f i aparatul minislrului. Directia personal fi invatamanl militar. Directia economico-financiarS. Directia politica militara 51 relatii externe.

Directia juridica.

Directia cultura, proteclic sociaia fi cduca(ie militar-patriotica. Directia medicala. Inspectia generala. Sectia relatii cu publicul.
116

Asigurarea tehnico-materiala a Armatei Nationale. institutiilor fi organizatiilor Ministerului Apararii se efectueaza de catre Departamentul dotari al Ministerului Apararii. alributiile. schema de state fi numar de personal ale carui se aproba de catre ministrul apararii. reiefind din numarul de efectiv al Armatei Nationale.

Salarizarea personalului Departamentului dotari sc efectueaza in baza principiilor stabilite pentru personalul Marelui Stat Major al Armatei Nationale. 4. Ministerul Culturii Ministerul Culturii este un organ al administratiei publice centrale de specialitate, care promoveaz.a politica statului in domeniul culturii fi artei fi se calauzefle in activitalea sa de Conslitutia Republicii Moldova, legislatia in vigoare, actcle Prezidentiate fi guvernamcntale. conven(iile internationale la care a aderat Republica Moldova, precum fi de prezenlul Regulamenl. Ministerul are statut de persoanajuridica. dispune de lampila cu Sterna de Slat a Repubiicii Moldova i cu denuniirea sa limba dc stat, precum i de cont trezorerial. Obiectivele principale pentru Ministerul Culturii sunt urmatoarele:
1.

promovarea prin intermediul artei fi culturii a valorilor nationale i a valorilor

gencral-umane
2.

crearea condi|iilor optime pentru conservarea. imbogatirea i punerca in valoare a

molenirii culturale nationale

3.

promovarea politicii statului in domeniul editarii de carle, coordonarea, sub aspect

metodologic. a activitatii editurilor, iiitreprinderilor poligrafice i aoiganizatiilor din sfera comertului cu cSrJi
4. 5.

elaborarea cadrului legislativ i normativ optim pentru propairea culturii nationale asigurarea unor condijii materiale i spirituale favorabile pentru libera manifestare a

talentului oamenilor de arta, aprccierea la justa valoare a aportului lor in dezvoltarea culturii nationale
6.

asigurarea bunei functionari a mecanismului de selectie a valorilor culturale $i

117

imbogS(irea patrimoniului statului prin achizifii sisteniatice de opere de arta;

7.

includerea in circuitul national i international a operelor i realiz3rilor artistice dc

valoare.

Pentru Minister sunl fixate urmatoarele atribujii de baza:

1.

stabilirea prioritatilor, direc(iilorde ac|iunc i elaborareaprogramelorde scurta duraia

i de perspectiva in sferele culturii $i artei

2.

corelarea strategiilor culturale la nivel regional i local cu programelc de dezvoltare

economica, sociala i educativa

3.

organizarea ^i Ii nan t area, in conditiile legii, a ac{iunilor de interes national tn

toate domeniile culturii i artei

4.

formularea propuneri lor privind structura bugelului Ministerului i a institutiilor

din subordine. alocajiilor bugelare penlru activiUHi culturale in teritoriu

5.

reparlizarea echitabila a mijloacelor financiare, precum i gestionarea lor ellcienta

in scopul garantarii accesului cetatenilor din republica la valorile culturale au tent ice
6.

organizarea, incurajarea i finantarea activitajilor de creafie prin achizitii,

concursuri a!tc modalitati specifice

7.

organizarea concursurilor nationale i internationale de create i interpretare,

facilitarea participSrii artililor la manifestari culturale tn strainatate

8.

crearea conditii lor norma ledeactiv itate a oamenilor de cultural arta; incurajarea

calitatii ?i diversitatii vie(ii culturale;

9.

diversificarea, modernizarea i optimizarea sistemului de acoi dare a serviciilor

culturale
10.

asigurarea conditiilor pentru prolectia $i conservarea patrimoniului cultural

national, punerea tn valoare a ansamblurilor arhitecturale, monumentelor i silurilor istorice

11.

118

.revitali>,area i consolidarea tradi(iilor i obiceiurilor locale specifice;

12 fund lent area ncccsurului dc cadre califlcatc. conform cercrii i ofertci dc jaljsti in donieniile de profil. asigurarea perfectionarii accstora i elaborarea noilor dc pregatire a specialist ilor de toate niveluiile

]3 coordonarea activitatii institutiilor de cultura din (eriloriu |4. stimularea activitatii de ccrcelare In institutiile din subordine
15. 16. 17.

asigurarea dezvo I tarii infrastructure in domeniul culturii stimularea implementarii noilor tehnologii in toate domeniile culturii prezentarea. in modul stabilit. a propunerilor privind tncheicrea $i supravegherca

cxercilarii tratatelor. acordurilor i convenjiilor internationale in vederea colaborarii culturale internationale

18.

exercitarea controlului de stat asupra respectarii legislatiei in domeniul culturii.

stabilirea normclor i normativelor pentru institutiile dc cultura

19.

asigurarea $i exercitarea controlului, potrivit normelor legislatiei in vigoare, asupra

utilizSrii i valorificarii mijloacelor extrabugetare destinate dezvoltarii culturii i artelor numirea $i revocarea conduc5torilor institutiilor publicc. subordonate Ministerului. in conformitate cu legislatia Tn vigoare
20.

avizarea numirii i revocSrii conducatorilor serviciilor publicc ale Ministerului,

descenlralizate in teritoriu
21.

asigurarea prezent&rii. in modul stabilit. a darilor dc seainS contabile i statistice.

In limita competentei sale, Ministerul arc dreptul:

sa solicilc i s3 primeasca. in conditiile legii, de la ministere, departamente. inspectorate, autoritatile administratiei publicc locale, iiilrcprinderi. organizatii i institutii de stat informajia necesara pentru exercitarea atributiilor ce-i revin

sS antreneze, prin acord mutual, reprczentanti ai altor ministere ?i departamente.ai administratiei publicc locale la examinarea i solutionarea problemelor din domeniul 119 culturii $i artei sS poartetratative ?i s3 incheie contracte i acorduri, in conditiile legii, cu persoane juridice $i fizice din Republica Moldova i din alte stale

sa infiinteze, s& reorganizcze $i sa suspende. in conditiile legii. activitatea organizatiilor. institutiilor, intreprinderilor $i altor unita{i subordonate

sa efectuezc expertiza proicclclor ce (in de domeniul culturii $i artei sS elibcreze. in conformitate cu legislatia In vigoare, licente in sferclc de activitate ce (in de competenta Minislerului

sa ia cunotinta de activitatea organizatiilor subordonate. a altor ministere. departamente. servicii, institutii guvernamentale i autoritati ale administratiei publice locale, intrcprinderi i organizatii ale Republicii Moldova in problemele ce (in de competenta Ministerului. Organizarea activitdfii. Aparatul central al Minislerului este condus de ministru. numit $i eliberat din functie in conditiile legii. Ministrul reprezinta Ministerul in raporturile sale cu celelalte ministere i organizatii din republica. precum ?i in rclaliile Internationale. Ministrul are doi vicemini$tri, desemnati ?i eliberaji din functie de Guvernul Rcpublicii Moldova la propunerea ministrului.

120

Cheltuielile pentru intre|merea aparatului central al Minislerului se din contul bugeiului de stat. Plafonul clielluielilor anualcse aproba de Guvernul Repubiicii Moldova. in activitatea sa ministrul are urmatoarele responsabilitaii:
V

asigura respectarea intocmai a Constitutiei Repubiicii Moldova, a legilor i allor

acte normative, realizarea sarcinilor ce deriva din prezenlul Regulament i poaiia raspundere personals penlru exercitarea functiilor atribuite Ministerului
V

dislribuie obligatiunile. stabilefle gradul de responsabilitate al viceminiftrilor. fefilor

de direct ii $i sectii ale Minislerului pentru conducerea anumitor directi i de activitate. aproba personalul scriptic al aparatului central al Ministerului in limitele fondului de retmmerare a muncii i in conformitate cu tarifele de salarizare Tn vigoare
V

introduce modificari in schema de personal a aparatului central, determinate de

necesilalea oplimizarii forme lor organ izal or ice i de schimbarea unor functii in limitele aiocatiilor disponibile i numarului stabilit de salariati;
V

aproba regulamentele subdiviziunilor interioarc ale aparatului central al

Ministerului;
V

desemneazafi elibereaza din functie lucratorii aparatului central al Ministerului,

conducalorii organizatiilor. inslilutiilorfi intreprinderilorsubordonale, in conformitate cu legislatia in vigoare, aplica masuri disciplinare
V

coordoneaza elaborarea proiectului bugetului anual al Ministerului i, in caz de

necesitate, inlervine cu propuneri privind finantarea suplimentara a actiunilor concrete. exercita controlul asupra folosirii bugetului conform destinatiei
V

emite hotarari, ordine. dispozijii i instrucjiuni in cadrul Ministerului pe care, in

121

lipsa ministrului, cu autorizarea acesiuia, le aproba (semneaza) viceministrul

V

propune cbmponenta nominala a colegiului Minislerului, (aprobata de catre

Guvernul Repubiicii Moldova), organizeaza i prezideaza fedintele acestuia.

Viceminiftrii sint abilitati sa semneze documented, in limitele competentelor stabilite de ministru, i poarta raspundere deplina pentru deciziile luate de ei i pentru activitatea Ministerului. in cadrul Ministerului activeaza, ca organ consultativ. colegiul Ministerului, alcatuit din 11 persoane. in componenta caruia inlra din oficiu ministrul, viceminiftrii, alti lucratori ai aparatului central, conducatori ai institutiilor subordonate i ai altor organizatii din domeniul culturii i artei. Deciziile colegiului se executa prin emiterea de ordine i dispozi|ii ale Ministerului. 5. Ministerul Economiei Ministerul Economiei i Reformelor este un organ central dc specialitate al administratiei publice, abilitat sa promoveze politica unica a statului in domeniul economiei i reformelor i sa coordoneze dezvoltarea economica a tarii. Ministerul asigura, in limitele competentelor sale, respectarea intereselor economice ale statului.

122

Ministerul esle persoana juridica. dispune dc ftampila cu Stcma de Slat a Repubiicii Moldova fi denumirea sa in limba romflnS. precum fi dc conl trezorcrial. Ministerul ifi deslafoara activitatca in conformitate cu Constitujia 51 legile Repubiicii Moldova, cu decretcle Prefedinlelui Repubiicii Moldova, hotararile Parlamentului, hoUVarile fi dispozitiile Guvernului. allcactc normative ale Repubiicii Moldova fi cu prevedcrilc prezentului regu lament. Pentru fundamentarea multilateral*) a activiiajilor de promovare a reformelor economice, efecluai ca analizelor ample fi a pronoslicurilor dezvoltarii social-economice a(5rii. ex pert iza actelor normative, elaborarea programclor de slat teritoriale i tehnicoftiiiHiflce. sludierea fi implementarea in accste domenii a experienlei mondiale fi realizarea obiectivelor reformei economice, pe langa Minister func|ioneaz& diferile instilutii fi organizalii. Sarcinile principale ale Ministerului care-i revin conform legii sunt stabilite urmatoarele:
a)

determinarea strategiei dezvoltarii economice durabilc. {inandu-se cont de

potenlialul lesursclor materiale. financiare fi umane

b)

crearea fi asigurarea conditiilor pentru form area mecanismelor dezvoltarii so- cial-

economice fi de restructurare a seclorului productiv fi social

c)

elaborarea unui mecanism economic apl sa impulsionezc procesul de reformare a

sferei sociale fi, pe aceasta baza, riilicarea nivetului calitativ al scrviciilor sociale prestale fi al protectiei sociale a populatiei
d)

coordonarea activitatii ministerelor. dcpartamenlclor fi organelor administratiei

123

publice locale in procesul dc promovare a reformelor social-economice fi de cxcrcilare a controlului asupra realizarii lor
e)

promovarea politicii statului in domeniul privatizarii fi administrarii propricla(ii

publice

f)

dezvoltarea fi rcglementarea activitatii antreprcnoriale. elaborarea programclor de

stat fi coordonarea masurilor de sus(inere a micului business

g)

formarea principiilor fi mecanismelor dc amplasare rationale pc teritoriul tarii a

capacitatilor dc productic. (inandu-secontde potentialul resursc tor natural din tcritoriu, specializarea sferei productive teritoriale. inclusiv a zonelor antreprenoriatului liber
h)

crearea unui cadru economic-financier favorabil pentru eflcientizarea activitatii

agentilor ecouomici, crefterea rcnlabilita(ii productici.rcducerea costurilor f i chelluielilor de producere. utilizareara(ionala aresursclor materiale, umane, cnergeticc i financiare
i)

formarea mecanismelor rcglementSrii de slat, care sa asigurc cficienja economics

maxima a achizi|iiIor pentru nccesitatile stalului j) conlribulia la formarea fi stabilirca relatiilor dc piaia pe baza dezvoltarii concurentei fi a reglemenlSrii activitatii monopoliste. excrcitarea controlului asupra respectarii legislatiei antimonopol fi altor legi ce contin restrictii anlimonopol k) crearea unui sistem complex de reglementarc dc catre stat a relatiilor economice externe in vederea integr5rii economiei nationale in cconomia nmndialS fi promovarea unei politici de protejare, Jinandiisee cont de inlereselc nationale I) elaborarea directiilor stratcgice ale politicii economice externe a statului fi coordonarea activitatii dc rcatizare aei

124

rn) piomovarcapoliticii statului in domeniul activitatii comerciale interne, elaborarea $i implementareaunor mecanismeelicicnte de reglcmenlare acomer(ului intern, precum $i a cadrului legislativ privind protcctia drepturilor eonsunmtorilor n) crearea unui climat invcslitional favorabil penlru atragerca in economia nationals a investijiilor straine i autohtone
j)

asigurarea promovarii politicii statului in domeniul formSrii prcturilor i

tarifelor.dirijarea metodologicS ?i organizatori a procedeelor de formare $i aplicare a pre(urilor $i tarifelor p) consolidarea rolului statului in reglemenlarea utilizSrii resurselor naturale i uniane. Funefiile Ministerului. In corespundetecusarcinileceii revin. Ministerul exercita anumite responsabililSji in urmSloareledomenii: I. Dirijarii economic i. estimarii fi prognozarii potenfiaialui economic a I {arii fi ui Utafil ior admit ii strati v- teritoriale:
a)

cliberarea, in modul stabilit, a licen(elor de stat pentru practicarea anumitor genuri

dc activitate
b)

determinate politicii statului in asigurarea necesarului de mSrfuri, lucrari i servicii

in scopul satisfaccrii ccrinlclor minime de consuin ale populatiei, beneficiarilor ?i pastrSrii potential lui economic al (arii. iar in situa(ii exceptionale - organizarea $i coordonarea activitiijii organelor administrate'! publice in scopul estimarii necesita(ilor de productic alimenlarS. industrials, lucrari i servicii dc stat
c)

regie me ntarea de stat i coordonarea interramurala a procesului de achizitionarc a

mSrfurilor i serviciilor pentru necesitatile statului din conlul mijloacelor publice. prin organizarea licita(iilor sau prin aplicarea metodelor alternative de achizi(ionare
d)

stimularea activitatii antrcprenoriale. sus(inerea inicului business, crearea mediului

125 concuren(ia1, prevcnirca, limitarca $i reprimarea activitS(ii monopoliste, controlul asupra

respectarii legislatiei antiinonopol, legislatiei cu privire la publicitate. cu privire la bursele de marfuri, cu privire la sus(increa i protectia micului business
e)

cxaminarea i prezentarea. in modul stabilit. a propuneri lor vizind politica statului

in domeniul activity ii in vest i( ion ale $i de formare a preturilor

f)

avizarea i prezentarea. in modul stabilit, a propunerilor privind formarea i

executarea bugetului dc stat

g)

exercitarea, in baza drepturilor delegate, a functiilor de proprietar al patrimoniului

statului. prin intermediul Departamentului privatizSrii i administrSrii proprieta(ii de slat pe langS Minister
h)

analiza situa(iei socia 1-economice de ansamblu, a structurii i starii potentialului

de produejie al industrici. complexului agroindustrial, complexutui energetic, transporturilor, comunicatiilor. gospodSriei comunale i ruliere $i a altor ramuri ale economiei ?i elaborarea, pe aceastS bazS. a concep(iilor. stralegiilor i programelor de reslructurare (reprofilale) a ramurilor i de dczvoltare social-economicS a (Srii
1)

elaborarea proieclelor dc asigurare a (arii cu sursc alternative de malerii prime,

resurse energeticc. mSrfuri i servicii in vederea diminuSrii dependenjei economiee a (arii, dezvoltSrii proporjionale i durabile a economiei j) coordonarea pmcesului de elahrrare $i cxpcrtiza proiectelor $i programclor jnvcslilionale. cu finantarea lor din sursele proprii ale investitorilor straini i autohtoni. precum i din hugctul de stat k) coordonarea activitatii institutiilor cc func{ioneaza pe langa Ministerul Economiei $i Reformelor I) ana I iza uiilizirii resurselorenergdicc in economia nationals. determinarea politicii statului in ceea ce private asigurarea conservarii energiei prin elaborarea, in comun cu ministerele 51 deparlamentele ratnuralc. autoritatile administratiei publicc locale a unor stratcgii i programc; //. Anal ha 126 fi prognozare:
a)

monitorizarea realizarii reformelor economice i a rezultatelor lor, prognozarea

tendintclor dezvoltarii social-economice a tarii in aspect ramural i teritorial. determ inarea direc|iilor strategice ?i elaborarea proiectului dc concept al politicii economice a Guvernului in functie dc scliimbarile reale

b)

dcterminarea indicatorilor principaliai dezvoltarii social-economice i a balanlelor

macroeconomice, asistenja metodologica, organizarea lucrariior dc totalizare i prognozare a dezvoltarii social-economice. precum ?i, in cazul declanftrii siluatiilor exceplionalc. elaborarea i coordonarea programelor dc stat, teritoriale $i tchnicotiintillce i prezcntarca lor spre examinare Guvernului
c)

estimarea dezvoltarii social-economice de pcrspectiva. 111 cazul acceplarii

anumilor modele $i programc de dezvoltare social-economicS.

III. a)

Reforme economice: anal iza i controlul asupra realizarii re formci economice, elaborarea propuneri lor

respective
b)

elaborarea programclor i conceptiilor. proiectclor de legi. de decrete ale

Pre$edintelui Repubiicii Moldova $i de hotarari ale Guvernului. altor acte normative in domeniul reformei economice i cxpertiza acestora
c)

efcctuarca analizclor ample i apronosticurilor dezvoltarii social-economice a tarii.

expertiza actelor normative ce [in dc dezvollarea activitatii antrcprcnoriale, elaborarea programelor de slat regional*. studierea i implcmentarca experientei in aceste domenii
d)

coordonarea cu ministerele, dcpariamentele. organele administratiei publice locale a

masurilor orientate spre realizarea reformei economice i elaborarea solujiilor comiine in vederea aprofundarii ei
e)

elaborarea masurilor in vederea dezvoltarii i susjinerii businessului mic i

mijlociu, coordonindu-le cu aclivitateaFondului pentru sus(increa antrcprenoriatului ?i dezvollarea niicului business

f)

127 anal iza $i controlul activitatii zonelor antreprenoriatului liber, general izarea

propunerilor i prezentarea proicctelorprivind crearea zonelor antreprenoriatului liber, aparcurilor industrial, tehnologice. inovationale $i liintiricc i opt ini izarea activitatii lor
g)

prezenlarea propunerilor privind crearea cadrului Icgislativ nccesar dezvoltarii

antreprenoriaiuIui in condi|iile concurenlei loiale

h)

elaborarea i prezentarea propunerilor pentru ajustarea legislatiei $i altor acte

normative in scopul simpliflc5rii ?i respectarii stricte a proccdurii de inregistrare de stat a intreprinderilor. de ob|incrc a licentelor i palcnlelor de intreprinzator, prccum i in scopul eliminarii amestecului exccsiv $i nelcgitim al organelor dc control i fiscale, al altor structuri de stat in activitatea agenjilor economiei. III. Politicii economice regionale:
a)

In I i mi tele competen|elor sale, participa la deslaurarea rcformei 111 sistemul

administratiei publice locale

b)

acorda asistcnta melodologica organelor locale ale administratiei publice in

organizarea analizei economice, activitatii de programare i prognozare a dezvoltarii social-economiee a judctclor ?i altor unitali adminislrativ-leritoriale ale republicii
c)

sustine. dezvolta $i perfectioneaza relatii le pe verticals dintre autoritatile

administratiei publice locale i Minister in scopul solutionarii In nivel de judej ?i alte unitati administrativ-teritoriale ale rcpublicii a problemelor sociale i economice. III. Re Ia( itlor economic? externe:
a)

inaintarca propunerilor privind reglemenlarea de catre stat a activitatii cconom ice

externe in scopul asigurSrii dezvoltarii echilibratc a economiei ieficientei comerfului exterior

b)

analiza i prognozarea activitatii eeonomicc externe, elaborarea directiilor

principale ale activitatii economice externe, a proiectelor de acte legislative i normative vizand accst domeniu
c)

coordonarea activitatii ministcrelor. departamentelor i altor organe ale

128 administratiei publicc in domeniul relatiilor economice exlerne

d)

inaintarca propunerilor privind dezvoltarea rcla{iilor economice bilalerale cu

diferite tari: prezentarea. in modul stabilit. a propunerilor ce {in de incheierea Iratatelor inlerslatale ?i acordurilor intcrguvernamentale in vederea prolejarii reciproce a investitiilor straine. schimbului dc marfuri. lucrari i servicii, extindcrii relatiilor economicc exlerne

e)

analiza sislematica a realizarii Iratatelor internationale i acordurilor

interguvernamcntale in domeniul relatiilor economicc externe 0 determinarea cailor dc dezvoltarc multilaterala a concurentei in domeniul exportului. marketingului. reclamei marl'urilor i scrviciilor propuse dc Republica Moldova pe pietele din strainatate
g)

examinarea in comnn cu Ministerul Afacerilor Externe a chesti un ilor privind

deschiderea reprezcntantelor comercial-economice ale Republicii Moldova in strainatate

h) i)

coordonarea activitatii cxpozitionale externe elaborarea. in comun cu ministereie de ramura, a strategic! de asistentaa tarii de

catre organismele financiare internationale. ini|ierea, definitivarea, negocierea i monitorizarea proiectclor Bancii internationale pentru Reconstruct i Dezvoltare, Bancii IZuropene pentru Reconslructie i Dezvoltare, Pondului International Monetar j) programarea, coordonarea. analiza. monitorizarea i evaluarea cooperarii Republicii Moldova cu organismele i tarile donatoare k) coordonarca activitatii in cadrul procesului de aderare a Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului (O.M.C.), monitorizareaimplementarii angajamentelor O.M.C. I) coordonarea procesului dc colaborarccu Uniunea Europeans in cadrul Acordu lui de Parteneriat i Cooperare {APC) m) conducerea i controlul activitatii reprezenlantclor comercial-economice in conformitate cu politica $i interesele economice ale statului n) efectuarea controlului asupra exportului de m&rfuri cu dubla destina(ie.
17. a)

Reformelor din sfera sociala:

129

coordonarea activitatii ministerelor. departamentelor $i organelor administratiei

publice locale privind promovarea reformelor in sfera sociala

b)

determinarea strategiilor $i realizarea masurilor de promovare a reformelor in sfera

sociala. anal iza i evaluarca eficientei acestora

c)

argumentarea obicctivelor de dezvoltare stabilS a resurseloi umane i estimarea

activitatii institutiilor de menire social-cultural a

d)

determinarea directiilor prioritare i motivarea necesarului de cadre pentru

economia nationalace urmeaza a fi pregatite i perfec{ionate. inclusiv in institutiile de invatSmant din strainatate
e)

coordonarea activitatii ministerelor, departamentelor i autoritatilor administratiei

publice locale in ce privete includerea in deciziile privind i activitatile economice ale Guvernului acerinjelor de utilizare durabiia a potentialului natural i uman
f)

crearea retclei de monitorizare a nivelului de trai al populate! la nivel national i

promovarea masurilor de imbunatatire a acestuia. Drepturile Ministerului In scopul realizarii eficientea functiilor sale. Ministerul este investit cu urmatoarele drepturi:
a)

s8 solicite de la ministerc, departamente. autoritatile administratiei publice locale,

intreprinderi, organiza{ii i institufii informatii referitoare la procesul derularii reformei economice, materialele necesare pentru analiza economica i intocmirea pronosticurilor i programelor de dezvoltare social-economicS, efectuarea controlului asupra pregitirii pentru privatizare $i gestionare a proprietatii de stat $i asupra respectarii lcgislatiei antinwiiopol
b)

sa utilizeze bazele de date oficiale in domeniul informajiei statistice, financiare,

fiscale, economice. juridice etc.

c)

130 sa solicite informatiile. rapoartele conducatorilor dc ministcre, departaincntc $i ai

autoritatilor administratiei publice locale privind mersul realizarii programelor economice i alle chesliuni ce tin de compctenta Ministerului
d)

sa inainteze dispozitii executorii. privind lichidarea incalcarilor legislafiei

antimonopol i cu privire la publicitate

e)

sa incheie. din insarcinarea Guvernului, contracte de comert exterior, acorduri cu

privire la schimbul de marfuri, otyinerea creditelor. asistenta tehnica, colaborarea tehnicotiintifica i in alte domenii, conform drepturilor delegate, precum i acorduri privind infiintarea reprezentantelor economico-comerciale in alte state 0 sa efectueze controlul asupra realizarii de catre ministere i departamente a contractelor (acordurilor) in domeniul relatiilor economice externe i sa prezinte Guvernului propuneri privind executarea, modificarea i realizarea lor

131

a)

sa adopte. in limitclc coinpctenfclor sale, hotarari privind accelerarea refonnei

economice, organizarea elaborarii $i realizarea pronoslicurilor 51' programelor de dezvoltare social-economica

b)

sa convoacc consHMuiri cu parliciparea faclorilor dc dccizie ai ministerelor,

departamentclor. institutiilor tiin{ifice i ai altor organe in problemele ce fin de competence accstora

c)

sa participe la negocicrile vizand incheierea acordurilor in domeniul relatiilor

economice externe j) sa aprobe structura unita|ilor infiinlate in cadrul Minislerului cu staiut de persoana juridica k) sa comandc prin intermediul comenzii de slat lucrari de cercetari tiintifice, programc informative economicc sociale in vederea realizarii reformei economice 51 elaborarilor privind dezvoltarca social-economica
I)

sa determine directiile principale ale cercctarilor tiiutifice in corespundere cu

sarcinile reformei economice i ale dezvoltarii social-economice. Organizarea activitafiiMinisterului. Ministerul este condus de ministrul economiei i reformelor. desemnat $i destituit in corespundere cu prevedcrile Constitutiei i Le^ii cu privire la Guvern. Ministrul este inzcstral cu urmaloarelc competente:
V

organizeaza activitatea Ministerului $i poarta rSspundere personala pentru

realizarea sarcinilor incredin(ale acestuia, pentru utilizarea rajionala a mijloacelor bugetare. integritatea mijloacelor finaneiare i a valorilor materiale, autenticitatea indicilor cuprin$i in evidenta contabila i in darile dc seama;
V

asigura executarea legilor, dccretelor Pre$edintelui Republicii Moldova, hotararilor

1 dispozitiilor Guvernului, precum $i indeplinirea sarcinilor ?i obligatiunilor, ce dccurg din prevederile132 prezcntului rcgulament i din alte acte normative;
V

prezinta, in modul stabilit, spre examinarc Guvernului proiecte de hotarari ale

Guvernului, de programe i actc normative; delimiteaza obligatiunile adjunctilor sai i ale conducatorilor de subdiviziuni ale Ministerului:

organizeaza activitatea Ministerului i conduce edin(ele colegiului; angajeaza $i

concediazS conducalorii subdiviziunilor i personalul Ministerului;

V

modifica, in lirnitelc fondului stabilit dc retribuire amuncii i num&rului-limita de

personal, structura subdiviziunilor aparalului central al Ministerului. daca Guvernul nu prevede altceva:
V

aproba regulamentelc subdiviziunilor Ministerului i institutiilor din subordinea

lui:
V V

emite ordine $i dispozijii. controleaza executarea lor; in limiteleimpulemicirilorsalc. reprezinta Ministerul sau in temciul unormisiuni

mcredintate de Pre$cdintclc {arii sau de Guvern - i statu! Republica Moldova in rela|iile cu persoanele juridice i fizice din tara $i din alte stale, incheic i realizeaza contracte (acorduri), semneaza documente finaneiare i de alta natura: exercita i alte imputemiciri. atribuite prin legislatic. In 1 ipsa ministrului. functiilc acestuia le exercita primul viceministru. Ministrul are vieeminitri. dintre carc un prim-viceministru. descmnaji i destituiti de Guvern la propunerea ministrului. Viceminiflrii se subordoneaza nemijlocit ministrului fi urganizeaza activitatea in cadrul Ministerului In limitele impulernicirilor ce le-au fost atribuitc. Ministerul. In scopul executarii legilor in vigoare, decretelor Prefedinlelui Repubiicii Moldova, hotarari lor fi dispozitiilor Guvernului. einite. in limitele competentelor sale, ordine, inslructiuni. indicatii metodologice fi dispozitii obligatorii pentru toate ministerele. departatneniele. autoritatile administratiei publice locale, precum fi penlru toalc intreprinderi le. organizajiile fi instilutiile, indilerenl dc tipul dc proprietale fi de 133 subordonarea lor departameiitala. organizeazft i eontroleazS executarea acestora. Ministerul einite, in cazurile necesare, in colaborare cu alte minisiere, departamente. servicii i inspectorate de stat, acle normative comune.

In cadrul Minislerului se institute un colegiu, compus din ministru (prefedintele colegiului), viceminiftri. al(i lucratori ai ministerului, precum fi din savanti notorii in cconomie. Componenta nominala a colegiului se aproba de catre Guvern. Colegiul examineaza in fedintele sale chesliuni, privind organizarea activitatii Minislerului in vederea promovftrii reformei economice, solu(ionSrii problemelor stringente, elaborSrii fi realizarii pronoslicurilor pentru perioade de perspectivS fi de seurta durata,discuta chesliuni ce (in de conducerca praclica a institutiilor fi organizajiilor subordonate Ministerului, efectueaza controlul asupra executarii deciziilor, seleciarii i fotosirii cadrelor. examineaza proicctele actelor legislative fi normative, ia in dezbatere rapoartele fi darilc de seani& ale fefilor de subdiviziuni ale Ministerului, organizatiilor fi inslitu(iilor din subordine. In activitatea sa colegiul se calSuzefte de regulamentul propriu, aprobat prin ordinul Ministrului. Deciziile colegiului se traduc in fapt prin emiterea de ordine ale ministrului. in caz de divergente intre ministru fi colegiu, primul ii realizeaza deciziile proprii, raportand Guvernului disensiunile apSrute. in scopul asigurarii expertizei modelelor economice, proiectelor de legi $i programelor, in cadrul Minislerului se constituie un consiliu de experti, in componenta caruia se incadreaza savanti fi specialifti nolorii din domeniu. Viceminiftrii fi conducSiorii subdiviziunilor, in limitele impulernicirilor alribuite, poarta raspundere penlru deciziile luale de ei fi penlru activitatea Minislerului. 6. Ministerul Energeticii Ministem 1 Energeticii eslc autoritate a administratiei publice centrale de specialitate care, in conformitate cu programul de guvernare. traduce in viata politica statului in 134 domeniul energeticii. Conform unei viziuni stabilile in cadrul legii domeniul energeticii cuprinde:
a) b)

eleleclroenergetica termoenergelica

c)

complexul de asigurare cu putlatori de energie. inclusiv gaze naturale. lichcfiate fi

comprimate, combustibili lichizi fi solizi

d) e)

resurse

energetice regenerabile

institutiile i serviciile aferente. inclusiv Agentia pentru conservarea energici,

intreprinderca de Staf Inspectorate Energetic dc Stal". institute de proieclare. centre de instruire $i altele. Ministerul are drept sarcina primordial crearea condi(iilor favorabile pentru func(ionareaeficienta$i dezvollarea complexului energetic in scopul asigurarii securitatii energetice a tarii i aprovizionSrii Habile a cconomiei i populajiei cu encrgie ?i resurse energetice. In realizarea obiectului s3u de aclivitate ministerul are urmaloarelc atributii de ba/ stabilite de lege:
1)

promoveaza politica de stat in domeniul encrgclicii prin monitorizarea

implementarii conccptiilor, strategiilor i programelor de dezvoltare a complexului energetic in ansamblu i a Hecaruia din compartimentele lui la nivel national i regional:
2) 3)

organizeaza sau participa la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniu: elaboreaza i implementeaza masurile necesare pentru asigurarea securiifltii

energetice a tarii;
4)

coordoncaza activitatea intreprindcrilor energetice de stat i a societatilor pe ac|iuni

cu capital inajoritar de stat;

5)

elaboreazi in comun cu intreprinderilc energetice, programe curente pe termen

135

mediu 51 lung i proiecte investitionale pentru dezvollarea complexului energetic i a sectoarelor lui;
6)

administreaza proprietatea de stat in sectorul energetic; coordoneaza, In calilate de

bcneficiar general, actiunile in domeniul cercetarii i valorificarii resurselor subteranc purtatori de energie;

7)

stabilete conditiile generale de import, export i tranzit al energiei electrice,

gazelor naturale, produselor petroliere. altor carburanji. precum i aproba stralegia dezvoltarii conductclor magistrale de gaze i retelei de tranzitare a energiei electrice;
8)

efeclueaza, prin intermediul au tori tat ii abilitate, supravegherea energiei de slat;

coordoneaza actiunile in domeniul economisirii energiei i combustibililor, controleaza activitatea autorita(ii abilitate cu functiile respective;
9)

promoveaza. in conditiile legii, relattile internationalc in energetica, inclusiv in

domeniul procurarilor resurselor energetice, atragerii investitiilor. extinderii interconexiunilor energetice i formarii pictci cncrgctice. Activitafile fi drepturite Ministerului. Polrivil atribujiilor stabilite Ministerul exercita urmatoarele activita(i:

elaboreaza conceptii. programe i plamiri indicative in domeniile specifice de aclivitate

organizeaza, coordoneaza sau participa la elaborarea actclor normative in domeniul energeticii i le aproba. in limitele competen(ei sale

asigura controlul asupra respectarii regletnentarilor tehnico-normative in cnergetica. precum i protectici sociale a lucratorilor din ramura

participa, in comun cu autoritatile publice i institutiile interesate, la elaborarea prognozelor referitoare la inlreprinderile energetice in contextul dezvoltarii socialeconomice ale tarii

transpune in viata politicile in domeniul energeticii, inclusiv cele investifionale, de cercetare i inovnre
136

exercitft, in numcle statului i in limitele impulernicirilor sale. functiile de adininistrare-gestionare a propriet3|ii publice din unitajilc economice aflate sub autoritatea sa tn special: determina in comun cu autoritatile publice interesate, modalitatile dc privatizare a acjiunilor i a cotelor-par|i ale statului $i ale unitatilor adniinistrativ-teritoriale in societatile economice

controlea/ administrarea patrimoniului de stat al inlreprinderilor ramurale, capitalul social al carora cstc integral sau partial de stat, inclusiv al celui aflat la balanta acestor Tntreprinderi. dar care nil cstc inclus in capitalul social al lor. administreaza patrimoniul de stat prelual din gestiunea econoinica a intreprinderilor ramurale

numeric, pe baza de concurs i iticheie contracte cu managerii intreprinderilor de stat. aproba reprezcntanjii statului in societatile economice. capitalul social al carora este partial de stat

coordoneaza actiunile in domeniile ecouomisirii energiei. cxtinderii ariilor de folosire a resurselor energctice renovabile i netradi{ionale

palroneaza serviciul inspec(iei energetice de slat, creeaza fonduri i gestioneaza mijloacele financiare alocale Ministerului pentru dezvoltarea complexului energetic, consolidarea securitatii energetice. sustinerea actiunilor in domeniul economising energiei ?i utilizarii rationale a resurselor rcgenerabile

coordoneaza selectarca direcjiilor i temelor priorilare de cercetari tiintifice in cadrul comenzii de slat

participa la inslruirea, perfectionarea $i reciclarea cadrelor in toate sectoarele energeticii

stabilete i asigura, in condi|iile legii, aplicarea masurilor de protectie civila In cazde situatii exceptional

slabilete i mentine. in limitele abilitatii, retafiile internationale, participa la ncgocieri cu organisme internationale in problemele de inleres national

coordoneaza actiunile in domeniul explorarii i exploatarii resurselor de petrol ?i

137 gaze, precum i constructiei rezervoarelor subterane de gaze naturale

asigura crearea condi(iilor favorabile pentru activitatea reprezentantilor statului in societatile economice, in capitalul cSrora staiul define cote de participate. Alaturi de aetivitatile stabilite. Ministerul este abilitat i cu urmatoarele drepturi:

sS solicile i sa obfina graiuit de la autoritatile publice centrale $i localc, tntreprinderi. agenti economici, organizatii, mregistrale pe teritoriul tarii. indiferent de forma organizatorico-juridica $i tipul de proprielale, informatii necesare indeplinirii functiilor i sarcinilor sale de baza

sa avizeze $i sa propuna, hi modul stabilit. proiecte de acte normative In domeniile speciale i conexe de activitate, sa aprobe documente normative departamenlale ce tin dc aclivitatiie tn ramura

sa solicite $i sa examinezc darile de seama ale managerilor intreprinderilor $i institutiilor lutelale, sa audieze rapoartele conducatorilor t speciali^tilor din intreprinderile de stat i private, consumatori de energie i combustibil. sa conlroleze respectarea regimurilor de consum i ulilizare economicoasa a resurselor energetice

sa organizes controalC selective privind calitatea proiectelor de construct

ie a obiectefor energetice. elaborate dc organizatii. indifcrcnl de forma lor dc proprictate si apartenenta. ?n special, privind corespunderea;icestoracondijiiloreconomisirii energiei i resurselor energetice. regu I de inslalare a utilajelor eicctrice. de termoficare si ga/iftcare

sa inainteze propuncri privind fondarca. reorganizarea 5i lichidarea

mtreprinderilor de slat $i intreprinderilor mixte cu capital strain

sa prezinte autorita|ii abilitate propuneri privind procurarea. in nuinele

statului a ac|iunilor $i cotclor de part ici pare in mtreprinderilc private de inseinnmate economica deosebita

sa suspende luarea in primire a obicctelor energetice definitivate in caz de

abateri dc la ccrintclc economisirii energiei ?i resurselor energetice. precum si 138 nerespeciarii regulilor de instalare a utilajelor

sa prezinte spre exam iniiie in modul stabilit propuneri de conferirea

distincfiilor de stat pentru speciali?tii din r*Jiura, sa modifice structura organ izatorici a aparalului in limila structurii i a efectivtflui, aprobate de Guvern.

Organizarea activitatii. Ministerul este condus de ministry desemnat $i deslituit din functie conform prevederilor legislatiei in vigoare. Ministrul arc doi viceministri numi(i $i elibera^i din funcjie Jc Guvern, la propunerea ministrului. ' Ministrul este abilitat cu urmatoarea competenta.
V

organizeaza 5i conduce activitatea Ministerului intru realizarea politicii de

stal in domeniul energeticii $i asigurSrti securitatii energetice a (Srii, conform funcliilor determinate de Guvern
V

asigura respectarea stricla a legilor i altor acte normative in Minister

intreprinderile $i organizatiile din subordine V organizeaza activitatii^ de rigoare intru realizarea prevcderilor'Stratceiei Energetice a Republicii Moldova pana in anul 2010 V poarta raspundcre pentru indeplinirea obicctivelor $i functiilor Ministerului in special, pentru utilizarea rational a mtjloacelor financiare i pentru i ntegritatea bunurilor materiale V supravegheaza personal electuarca conlrolului asupra utilizarii $i adminislrSrii eficiente a proprieta|ii de stat in intreprinderile a (late sub auloritatea Ministerului \ reprezinia Ministerul fn raporturile cu alte autoritati publice. organizatii mtreprinderi, institutii, cu persoane juridice $i fizice din |ara $i din strainatate V stabilete responsabil italic vicemini$lrilor
V

aproba schema de incadrare opereaza modificari in statele aparalului

139

Ministerului in cadrul efectivuliH hmita i structurii organizatorice stabilite prin hotarare guvernamcntala specials

V emite ordine $i instructiuni ce tin de competentele Ministerului

V

aproba programe le 5i planurile anuaie de activilate a Ministerului inclusiv in

cadrul colabordrii cu alte institu|ii

aproba acte normative departamentale ce rcglementeaza activitlHile in

H

comDlexul energetic al (arii

V

inslituie, dupa ca/., organismc (comisii. gruptiri provizorii) consultative i dc

experti. cu antrenarea special iti I or din alle donienii. dccat cnergelica, care sa contribuie la solutionarea problctnelor complicate conexe
V

angajeaza temporar la serviciu speciali?ti-experti pentru executarea unor functii.

Viceminiftrii acliveaza conform reparlizarii functiilor stabilite dc ministru. Ei poartS rflspundere penlru exercitarea intocmai a functiilor sale i eficienta activitatii subdiviziunilor din subordine. Pe langa ministru functioneaza colegiul Ministerului, ca organ consultative componenta nominala a caruia se aproba dc catre Guvern, precum i Consiliul Tehnico-liintific, ca organism permanent ce examineaza problemele specifice de inscmniUate majora penlru activitatea complcxului energetic i ia decizii cu caracter recomandabiI. Colegiul i Consiliul prezinta strucluri fSra personalitate juridicS i functioneaza tn baza regulamentelor sale, aprobalc de catre ministru. 7. Ministerul Finantelor Ministerul Finanjelor este organul central de specialitate al administratiei publice, care elaboreaza, promoveaza $i dirijeaza politica unica de stat in domeniul financier i bugeiarfiscal.Ministerul asigura respeclarea drepturilor i inlereselor financiare ale statului. asigura consolidarea bazci juridice a activitatii financiare 111 republica, general izeaza practica aplicarii lcgislatiei in problemele care sint dc competenta lui, claboreazfl propuneri de ameliorate a aceslei legislatii ?i le prczintS Guvernului spre exam in are. Ministerul finantelor cxerctia conducerea unitara i coordoneaza activitatea: Inspecloratului Fiscal Principal dc Slat 140
*

Departamentului control financier i revizie Vistierici de Slal Inspectoratului de slat pentru supravegherea asigurSrilor $i londurilor nestatale de

pensii

Serviciului pentru supravegherea de slat a aelivitatii asociatiilor de economii $i

imprumuluri ?i organelor financiare teritoriale. In coiidijiile legii. Ministerul realizcazS principiile unice privind pronoslicarea financiarS i finantarca economiei nationale, formarea fondurilor necesare demijloacc financiare pentru dezvollarea social-economica a unitatilor administrativ-leritoriale, geslioneazS mijloaccle financiare ale statului prin intermediul sistemului de trczorcrii. Ministerul poarta raspundere pentru elaborarea i realizarea direcfiilor slrategice ale politicii financiare unice de slat, pentru administrarca finantelor statului, constituirea executarea bugetului de stat la venituri i cheltuicli. organizarea activitatii de mobilizare a resurselor financiare pentru necesitatile slalului i controlul utilizSrii lor, elaborarea aspectelor financiar-valutare ale politicii externe i ale relatiilor economice externe, pentru administrarca datoriei de stat interne 51 externe, dirijarea metodologica a evidentei i darii de seama conlabile. Sarcinile principale ale Ministerului sunt urmatoarele:
1)

implicarca sistemului financiar in accelerarea dezvoltarii social-economice a tarii.

crelerea produsului intern brul, sporirca eficien(ci productici S' resurselor financiarcale statului prin perfectionarea continua a mecanismului economic i Jmanciar. potrivit cerintelor economiei de piaja;
2)

mobilizarea resurselor flnanciare in donieniile prioritare dc dezvoltare a produc{iei

i progresului tehnico-tiin(inc. flnan|arca programclor sociale complexe de stat cu destinatic specials a activitatii de asigurare a ordinii publice. securitatii i capacitatii de aparare a statului, crearea rezervelor de stat nccesare:
3)

contractarca Tmpruniuturilor interne $i externe i gestionarea daloriei de stat

141

externe a Guvernului:
4)

participarca, In comun cu Ministerul Kconomici $i

BancaNationalaaMoldovei, la elaborarea $i promovarea direct lor principale ale politicii vaiular-creditarem scopul stabilizarii monetare, prevenirii proceselor inflationisle,

ladezvoltarea$i reglemenlarea pietei financiare i consolidarca raporturilor ei cu alte elemenlc ale economiei de piat&;
5)

analiza situafiei i elaborarea mSsurilor penlru eficienlizarea relatiilor financiar-

valutare i diversificarea formelor dc colaborare ilnanciara internationala:

6)

optimizareadirijftrri

tlnantelorprin extindercadrepturilor i autonomiei

organelor administratiei publice locale i ale persoanelor juridice, privind constituirea i folosirea mijloacelor financiare;
7)

controlul respectarii legislatiei privind impozitele i alte plaji In buget i In

fondurileextrabugetare. a coreclitudinii calcularii, vaisarii deplinc i in termen la buget i In fondurile extrabugetare; asupra achitarii altor plati stabilite dc legislatie;
8)

elaborarea, in coniun cu organele intercsate, a politicii vamale a statului $i

asigurarea respectarii legislatiei vamale;

9)

efectuarca, in comun cu organele respective, a controlului sistematic asupra: edcieutei i corcctiludinii utilizSrii mijloacelor alocate de la bugctul dc stat coreclitudinii tntocmirii $i executarii bugetclor unitatilor administrativ-teritoriale situatiei activitatii economico-financiare, intcgritatii mijloacelor i resurselor

materiale, autenticitatii eviden{ei conlabile i darilorde seama contabile in ministere $i departamente, alte organe ale puterii executive de stat. In institutiile bugetare, precum i la Intreprinderi i in organizatii, indiferent de formele dc proprielale i tipurile de aclivitate, carc folosescpatrinioniul. resurselebancti i materiale ale statului sau credile. ale caror garant este slalul

activitatii agentilor economics, indiferent de formele dc proprietate i genurile de activitate. conform dcciziei Procuralurii Generale, Ministerului Afacerilor Interne i Serviciului dc Informatii i Securilate.
1)

142

sistematizareai analiza rezultatelorcontroaleIor$i reviziilorin scopul

informarii organelor administratiei publice pentru elaborarea actelor legislative i normal!

ve de combalere i preintampinarc acontraventiilor i crimelor de ordin economicofinanciar;

2)

elaborarea actelor normative, privind modul de organizare $i metodologia executarii

controlului financiari rcviziei;

3)

analiza rezultatelor actiunii actelor legislative i normative sub raporlul eficientei,

elaborarea i inaintarea propunerilor pentru modificarea lor. determinarea eficaciiatii actelor normative $i legislative, privind dirijarca activitatii financiare;
4)

organizarea melodological coordonarea activitatii de control tlnanciar i revizie a

subdiviziunilor teritoriale:
5)

exercitarea controlului asupra incasSrii fi chelluirii conform destina|iei a

mijloacelor bugetare, fondurilor extrabugetare i a mijloacelor obtinute de inslilutiile bugelare de la preslarea serviciilor con Ira plata;
6)

efectuarea lucrului metodologic orienlat spre perfec|ionarea eviden(ei contabile

dc audit, dirijarea metodologicS a organ izarii f i {inerii eviden|ei contabile. intocmirea dSrilor de seama financiare la intreprindcrile economiei nationale:
7)

asigurarea func(ionarii stabi-le a sistemului (Inanciar In situatii

extraordinare fi deosebite:
8)

efectuarea analizci situatiei financiare fi economice Tn ramurile economiei

nationale, studierea cauzelor neindeplinim obligati uni lor fata de sistemul bugetar;
9)

realizarea politicii financiare in domeniul restructurSrii fi reorganizSrii

143

agen{ilor economici fi evitarea insolvabilitatii acestora, inifierea fi controlul asupra mersului procedurii de falimenl;
10)

participarea la elaborarea propunerilor, privind depftfirea crizei financiare

din economia nationals, inclusiv din ramurile ei:

11)

elaborarea direcfiilor fundamental de perfecponare a serviciului de auditing

fi de tnterac{iune cu scrviciile siniilare din alte state;

12)

dirijarea fi asigurarea proccsului de acumularc a valorilor pentru

completarea Fondului de stal al melalelor pretioase fi pietrelor scumpe i supravegherea asupra marcarii de stat a melalelor pretioase fi ariicolelor care contin metale fi pietre pretioase;
13)

elaborarea proiectelor actelor legislative fi normative ce reglementeaza

activilatea de asigurare. Funcfiile Ministerului. In conformitate cu sarcinile ce ii revin, Ministerul exercita urmatoarele functii:
1)

elaboreaza politica bugetar-fiscala fi realizeaza prin aplicarea unui sistem

flexibil de parghii financiare fi economice;

2)

definefle direcfiile principale de realizare a masurilor aprobate de Parlament

fi Guvern in vederea formSrii fi util izarii mijloacelor bugetare dc stat, destinatc pentru finantarea sferei sociale. stimularea dezvoltarii economiei nationale, inlretinerea administratiei de stat fi asigurarea ordinii publice, securita(ii fi capacitatii de aparare a tarii;
3)

organizeaza elaborarea

proiectului bugetului de stat, definefte relatiile inlerbugetare dintre bugelul dc stat fi bugctelc unitatilor adininistrativ-teriloriale:
4)

organizeaza executarea bugetului de stat. efectueazS analiza situatiei,

privind incasarea tuluror veniturilor prevSzute in buget fi controlul utilizarii rationale a mijloacelor bugetare; 144
5) 6)

excrctla controlul asupra executSrii bugetului de slat; efectueazS revizii fi verificSri periodice, precum fi conlroale financiare

operative f i inopinate;

7)

acorda ajulor metodologic la formarea fi executarea bugelelor unitS(ilor

administrativ-teritoriale. la exercitarea controlului asupra respectarii tegislatiei referitoare la buget f i asupra folosirii mijloacelor bugelare de slat conform destina(iei;
8)

asigura executarea de casS a bugctelor dc toate nivelurile prin sistemul irezorerial,

mtocme^te i prezinta autoritatilor administratiei centrale $i locale rapoarle operative, privind executarea de casS a bugetelor respective;
9)

anal izeaza siluatia financial a ramuri lor economiei nationale, acorda organelor

administratiei publice centrale de specialitate ajutor metodologic i practic In desfSurarea activitatii economico-financiare la Tntreprinderi. asociatii $i organizatii:
10)

contribuic la elaborarea rapoartelor statistice ce (in de sistemul de conturi nationale

i balantei de plati externe. determina politica statului penlru asigurarea echilibruhii acestei balan(e:
11)

prognozeaza executarea in anul curent a bugetului consolidat $i elaborarea

scenariilor macroecoiwmice de evolutic pe lermen scurl $i lung a accstuia, in baza dalelor slatislice referitor la indicatorii macroeconomici i analiza tendintelor de dezvoltare a fenomenelor economice ?i financiare:
12) 13)

elibereaza licentc pentru genurile de acliviiale. prevazute de legislatie; participa la elaborarea politicii statului in domeniul investitiilor. finantarii,

expcrtizarii i controlului asupra ulilizarii profilabile a alocatiilor bugelului penlru investitiile capitale:
14)

participa la elaborarea propunerilor, privind oplimizarea sistemului organelor

administratiei de stat i structurii lor organizationale, exercita controlul asupra ulilizarii 145 mijloacelor bugelare. alocate pentru inlrctinerea organelor administratiei publice;
15)

elaboreaza, in coniun cu Ministerul Muncii i Prolcctiei Sociale propuneri, privind

ameliorarea sistemului de retribuire a muncii, supravegheaza indeplinirea prevederilor sale in acest domeniu;

16)

examineaza problemele financiar-valutare. vizand colaborarea economics

internationals, inainteazapropuneri privindperfectionarea relatiilor fmanciar-valutare cu alle state i cu organizalii internationale i participa la elaborarea aspeclelor financiare ale contraclclor i acordurilor Rcpublicii Moldova cu acestea, analizeazS, in comun cu organele administratiei publicc centrale de spccialilate inleresatc, efeclul economic al operatiunilor de exporl-import, elaboreaza, in comun cu organele interesate, politica vamalS a statului;
17)

reprezinta statul in procesul de ncgociere $i contraclare a impruinuturi lor externe

directe sau a garanjiilor de stat, a proiectelor investitionale finanlate din contul imprumuturilor externe angajale de Guvern. din contul imprumulurilor sub garanjia statului sau asisten{a lehnicS;
18) 19)

gestioneazS i monitorizcaza daloria de slat interna $i externS a Guvernului; organizeaza mobilizarea mijloacelor financiare prin intermediul emiterii i

amplasarii hirtiilorde valoare de stal in scopul finan{5rii deficilului bugetar:

20)

acorda, in modul stabilit, institutiilor financiare garantii de stat penlru creditarea

agentilor economici: efectueazS controlul i monitoringul asupra virSrii de cStre agentii economici recreditati sau de cei ce au beneficial de garantii de stal a datoriilor fats de bugetul de stal; intreprinde toate mSsurile prevSzute de legislate penlru asigurarea recuperSrii in termenele stabilite, la bugetul dc slat a mijloacelor utilizate pentru executarea garautiei de stat;
21)

elaboreaza melodologia. proiectele de acte legislative $i normative ce

rcglcmenteaza sistemul fi nan iar al republicii. inclusiv sistemul bugetar ?i procesul bugetar. impunerea fiscal a i evident conlabila;
146
22)

asigura incasarca (bruita a datoriilor fa(a do stal a agenliior econoniici. prin ini|ierca

$i asigurarea reali/.arii procedurii de faliment:

23)

elaboreaza propuneri dc dezvoltare i perfect ionare a activitatii de asigurare.

asigura supravegherea activita(i i dc asigurare i garanleaza protectia drepturilor i a intereselor legitime ale asiguratilor i ale asiguralorilor;
24)

exercita conducerea metodologica a activitatii Visticriei dc Stal in vederea asigurarii

slatului cu rezerve de aur. pSstrarii. evidcntci i asigurarii integritatii valurilor I'ondului de slat al melalelor pre(ioase i pietrelor scumpe. supravegherii marcarii metalelor prctioase i articolclor. care confin mctale ?i pietre pre{ioase. Controleaza operatiunile Vistierici cu valorilc mentionatc; stabilcte tarifelc pentru dcterminarea litlului ?i marcareaarticolelordin melale prctioase. pentru expertiza articolclor ce contin metalc prctioase i pietre scumpe. precum i tarilul penlru inregislrarea agenliior econoniici care folosesc in activitaiilc lor metalc pretioasc, pietre scumpc $i articolc ce con(in melale scumpe:
25)

solutioneaza probleme de ordin general ale activ itatii de auditing in baza unei

metodologii unice, elaboreaza directiile fundamentale de perfectionare a serviciului de auditing $i de inlcrac|iunc cu scrviciile similare din alte slate;
26)

slabilcjlc modul de cvidenta contabila. de intocrnire a darilor de seama $i de

efectuarc a procedurilor financiare. de executare a bugetului in activitatea tuturor organelor administratiei de slat, organizatiilor i institutiilor acestora, dc asigurare a unitatii normelor de realizare a opcratitmilor cu mijloacelc statului;
27)

elaboreaza. aproba i perfection actele normative, privind conlabililatea,

inlocmirea bilan{uri!or conlabile $i darilor de seama financiare;

28)

elaboreaza. aproba i abroga standardele nationale de contabilitale $i audit, alte acte

147

normative, privind cvidenta conlabila i audilul national in conformitale cu standardele internationale, controlul asupra starii cvidentci conlabile $i de audil la intreprinderile economiei nationale, precum i a darilor de seama financiare ale intreprinderilor economiei nationale; aproba formularele lipizate dc cvidenta i dare de scami conlabila. instructiunile privind aplicarea lor i modul dc intocmirc a darilor dc seama, slabilctc modul dc tinere a cvidentci contabile i intocmire a darii dc seama dcspre exccularca

bugetului dc stat i bugetclor unitatilor administrativ-teritoriale $i a dcvizului dc ehclluieli in institutiile bugelare:

29)

asiguracxaminareapropunerilor, dcniersurilor i rcclama(iilor intreprinderilor,

organizatiilor i cctatenilor in problemele ce tin dc compclenta lui. intrcprinde masurile necesare pentru lichidarea abatcrilor dcpistate in activitatea institutiilor i organizatiilor subordonate:
30)

participa la elaborarea politicii dc stal in domeniul prolectiei sociale a populatiei.

asigurarii cu pensii ?i acordarii de indemnizatii unice i compensatii nominative;

31)

elaboreaza. in comun cu ministereie inieresate. propuneri privind reglemenlarea

drepturilor baneti ale militarilor. persoanelor din corpul de comanda i din trupcle organelor afacerilor interne, privind metodologia. normele i normativcle cu caracter financier din domeniul de activitate a organelor respective:
32)

participa la elaborarea meiodologiei $i actclor normative cc reglementeaza

asigurarea cu pensii a militarilor $i a persoanclor din corpul de contends i din trupele organelor afacerilor interne, a judecatorilor. procurorilor $i anclietatorilor cu grade de clasa din organele procuraturii;
33)

participa la perfection area mccanismului de creditare prin utilizareacambiilor in

economia nationals:
34)

asigura planificarea efectivului de personal din sistemul Ministerului, efectueazS

selcctarea i angajarea eadrelor, organizeazS instruirea i evaluarea profesionala a angajatilor, exercita aprecierea performantelor acestora. Drepturile Ministerului:
1)

148 sa solicite i sS primeascS de la ministcre, departamente, organe ale administratiei

publice locale, tntreprinderi. institufii i organizatii malerialele neccsare pentru intocmirea $i executarea bugetului de stat i dctenninarea relatiilor financiare cu bugelelc unitajilor administrativ-teritoriale. darile de seama contabile. scheinele de incadrare i salarizare ale institutiilor bugelare. alte materiale $i date cuprinsc in darile de seamS in scopul

prognozarii financiar-bugetarc $i finan{Srii, precum $i pentru indeplinirea altor functii puse in sarcina Ministerului;
2)

sa primeascS. in modul stabilit, dc la organele administratiei publice, institutii,

mtreprinderi $i organizatii, indiferent de subordonarea lor departamentala. date statistice, pronosticuri $i dari de seama. necesare pentru indeplinirea functiilor cu carc este abilitat:
3)

sa limiteze. iar in caz de necesitate, sS suspende finantarea de la bugetul de stat a

organelor administratiei publice, intreprinderilor, asociafiilor. institutiilor i organizatii lor, daca acestea:

nu au inlaturat in termenele stabilite incSlcarile i neajunsurile depistale nu au prezcntat la limp darile de seamS, privind util izarea mijloacelor alocalc anterior, precum i alte dari de seamS obligatorii

s-au eschivat de la prezentarca altor informatii solicitate de Ministerul Finantelor. necesare penlru indeplinirea functiilor acestuia de creditare

au utilizat mijloacele alocate in alte scopuri decat deslina(ia lor spcciala sau nu au prczenlat dSri de seamS privind utilizarea acestor mijIoace
1)

sS perceapa pe cale extrajudiciara mijloacele alocate de la bugetul dc stat sau din

fondurile extrabugetarc $i folosite in alle scopuri dccil destinatia lor spcciala;

2)

sa dcschida conturi corespondcnte la Banca Nationals a Moldovci $i bSncile

comerciaie; sS adininistreze incasarilc la bugetul consolidat a veniturilor i plafitor bugetare. neprevazute dc Codul fiscal, inclusiv prin intennediul organelor din subordinc:
3)

sS efcctueze la ministcre. departamente. intreprinderi, institujii i organizatii,

149

asociatii. conccrne. inclusiv bSnci $i alle institutii financiare, indiferent de forma lor dc proprietate $i genul de activitate. la intreprinderi cu capital mixt sau strain, care foloscsc patrimoniul, mijloacele baneti $i resurscle in materiale i mSrfuri ale statului. controlul documenlelor bSneti. registrelor evidentei contabile $i darilor de seama. planurilor i devi/.elor. altor documente vizand decontarca. virarca ?i utilizarea mijloacelor bugetului

de slat i ale fondurilor extrabugctare. punandu-i-se la dispozific explicable informajiile necesare. cu exceptia cazurilor prevazute de lege; sa ceara conducalori lor $i altor persoane cu functii de rSspundere din Intreprinderile. institutiile $i organizatiile controlate li chid area in calcar ilor tnodului de exccutare a bugetului de stat $i bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale i sa verifice indeplinirea prescriptiilor sale:
4)

sa ridice de la intreprinderi, institutii ji organizatii documented care atesta Incaicarea

de catre acestea a modului $i normelor de executare a bugetului de stat i a fondurilor extrabugctare:

5)

sa mainteze Bancii Na|ionale a Moldovei propuneri privind retragerea licenlelor

penlru efectuarea operatiunilor bancare, acordate bancilor coinerciale i altor institutii financiar-creditare, in cazul in care acestea temporizeaza irecerea in conturile destinatarilor a sumelor ce le-au fosl transferate de la bugel i de la fondurile extrabugctare;
6)

sa formuleze. in comun cu Banca Nationala a Moldovei $i cu alte bSnci, propuneri

vizand lichidarea sau reorganizarea in modul stabilit a intreprinderilor $i asociatiilor de stat care nu $i-au asigurat timp indelungat aulogestiunea in conditii de rehabilitate $i autonomie fmanciara i nu i-au indeplinit obiigatiile fata de bugetul de stat $i bugetcle unitatilor administrativ-teritoriale, band, intreprinderi $i organizatii;
7)

sa fonneze rezerva necesara de mijloace financiare pentru solutionarea unor

probleme ale dezvoltarii ramurilor economiei nationale ?i sferci sociale. care apar in procesul executarii bugetului de stat;
8)

sa eleclueze revizii i conlroale ale activiia(ii financiare a institutiilor bugetare. ale

utilizarii cficientc i conform destinatiei a mijloacelor alocale pentru intretinerea i funcjionarea acestora, decontarii corecte a mijloacclor primite de la bugetul de stat. sa ceara i sa i se puna la dispozitie de catre institutii, intreprinderi ?i organizatii datelc necesare i copiile documentelor ce (in de activitatea economico-financiara a unitatilor controlale, sa emita prescriptii executorii pentru lichidarea incalcarilor depistate ale disciplinei financiare;
150

9)

sa stabileasca periodicitatea verificarilor executarii bugelelor unitatilor

administrativ-teritoriale. precum i a devizelor institutiilor. subventionate de la bugetul de stat;

10)

sa prezinte, in modul stabilit. in cazul depistarii incalcarilor dc ordin financiar i

economic, materialele reviziilor (controalelor) spre examinare Comisiei de resort a Parlamentului care, dupa caz. le poale supune spre examinare Parlamentului:
11)

in limitele competcntci sale sa emita instructiuni. reguli, regulamente i alte

dispozi(ii executorii pentru organele administratiei publice centrale de specialitate, organele administratiei publice locale, pentru persoanele juridice. indiferent de subordonarea lor departamentaia, forma organizatorico-juridica i tipul de proprielate, precum i penlru cetateni. In caz de neccsitate. Ministerul, in comun cu alte organe ale administratiei publice. emite acte interdepartamentale;
12)

sa administreze formarea i utilizarea mijloacclor extrabugelare de catre institutiile

finantate de la bugetul de slat, precum i sa stabileasca modul dc gestiune a acestora:

13)

sS participc la elaborarea propunerilor privind politic? investifionala. la formularea

propunerilor. de real izarea activitatii investitionalefi inova{ionale din contul mijloacelor bugetul ui dc slat, ale foiulurilor central iza te bugelare fi exlrabugetare. precum fi din investitiile strSine:
14)

sa clectueze controlul preliminar. curenl fi ulterior asupra folosirii eficientc fi

conform dcstinatici a mijloacelor bugetului dc stat. precum f i a mijloacelor centra I izate ale fondurilor bugetare fi exlrabugetare. utilizate la finan|arca invcstifiilor: sSparticipe la elaborarea actelor legislative fi normative dc reglementare a relalii lor dintre partenerii
151

politicii invcstiiionale. a regulilor <?i mctodelor dc control, la sludierea problemelor de formarc a prejurilor. precum fi la elaborarea proccdurii decontSrilor tn constructia capitals;
15)

sa solicite fi sa primeascS de la minislere fi alte unitati autorizale, care coordoneaza

olaborarca cu instiuiliile financiare internal ion ale, informatii fi dari de seama ce se refers

la activitatea de colaborare cu organ izafiile respective; sa lie informal, in mod obligator in. de catre minislere fi alte institutii autorizate interesate, despre inlenliade aderare a Repubiicii Moldova la diferite convcnfiK inslitu|ii inlernalionale:
16)

sa a pro be slatcle dc functiuni ale inslitufiilor subordonate Minislerului, in modul

stabilit. Pe langa drepturile enumerate, Ministerul poate avea fi alte drcpturi, ce ii sint acordate tn lemeiul lcgislatiei in vigoare a Repubiicii Moldova. Organizarea activitatii Ministerului Ministerul estecondusde ministrul fmanjelor, desemnat fi elibcral din func{ie. conform Constitutiei Repubiicii Moldova. Ministrul arc viceminiflri. desemnati in ft elihera(i din functie de Guvern. care if i asuma, potrivit atribujiilor cc le sint stabilite prin ordinul ministrului finantelor, obligatiunile fi raspundcrile respective. Ministrul finantelor poartS rSspundere personals pentru indeplinirea sarcinilor fi obliga(iunilor atribuite Ministerului fi stabilefte responsabilitatile vieemiiiiflrilor fi conducStorilor subdiviziunilor structurale penlru dirijarea activitatii de pro111. In cadrul Ministerului func(ioneazS un Colegiu. in componenta cSruia intrS ministrul (prefedintele Colegiului). viceminiftrii lui. precum i al|i UicrStori de conducere din sistemul Ministerului. Numarul de membri fi componenta nominalS a Colegiului sint conlirinale de Guvern. la propunerea ministrului finantelor. Colegiul Ministerului tfi tine fedintele periodic (cel putin dalS in Irimestru). la care examineaza problemele principale ale organizatii activitatii de perfectionare a mecanismului financial', de constitui re fi exec u tare a bugetului de stat i bugetelor unilStilor adminislrativ-teriloriale. precum fi alte chesliuni ce {in de compelenta Ministerului. examineaza chestiuni vizand conducerea institutiilor i organizatiilordin subordinea lui.152 controlul utilizSrii mijloacelor bugetului de stat dc cStrc executor ii de buget. corectitudinea executarii bugetelor unitatilor adininistrativ-leritoriale, selectSrii fi reciclarii cadrelor, elaborSrii proieclclor de ordine. reguli fi instrucjiuni de cea mai mare importanta. ia in dczbatere rapoartele fi darile de seama prezentule de subdiviziunile structurale ale Minislerului, dc organizafiilc fi institutiile subordonate accstuia.

Dcciziilc Colegiului se realizeaza prin hotararile sale sau prin ordinelc ministrului. In cazul divergenlelorde opinii dintre ministru fi Colegiu. ministrul dispune realizarea propriilor decizii. raporland Guvernului dcsprc divergenjele aparute. Momhrii Colegiului. la randul lor, slnt in drop I sft comun ice Guvernului parcrea lor. In baza lislei de funclii. aprobale dc catre minislru. Colegiul contimia ori propune conducerii Minislerului spre disponibilizarc din functii. i structuriloi interne ole aparatului central al Minislerului i organelor subordonate. conducatorii formaiiunilor structurale de pe tercn. efii de directii. sectii adjunct" acestora. cu e\cep(ia jclllor directii lor generale finan{e ale judetclor. In scopul examinant probleinelor aetualc din domeniul fin an (el or $i aplicarii reali/arilor ?tiin(ci in activitatea practica a organelor financiare. pe langa Minister sc formeaza Consiliul de experti $i Consiliul republican consult at iv-jnctodologic. in component se inelud savaufi de vaza, specialist! valoroi in domeniul fi nan {el or. creditarii. circulajiei monclare. cvidenjei conlabile i dSrii dc seama conlabile. eolaboratori stiintifici. Regulamentelc consiliilor menlionate $i componen(a lor nominal a sc aproba de catre Colegiul Minislerului. Structura $i efectivul limila al aparalului ccnlral al Ministerului se aproba de cfllre Guvern ?i esie stabilit la monientul respccliv. efectivul limila al aparatului central al Ministerului FinatUelorin marimede 242 unitft|> (cu e\ccpjin personalului dedescrvire i paza a clfldirilor). cu un fond anual de rctribuire a muncii. conform legisla{ici in vigoare. Ministerul l:inan{elor are trci viceminijtri, inclusiv un prim-viceminist.ru i un colegiu din noua membri.
153

Ministrul are dreptul, in limilele fondului de salarizare ji efectivului aprobat. sa introduce modifieari in struclura interna a subdiviziunilor aparalului ccnlral al Ministerului, determinate dc nccesitatea oplimizdrii administrarii $i organizat ii muncii.

Schema de incadrare i salarizare a aparalului central al Minislerului. precum $i regulamentele direcjiilor i sec(iilor Ministerului sinl aprobale dc catre ministrul linan|elor. Ministrul poarta rSspundere pcrsonala pentru modul in care se utilizcaza mijloacele bugetare destinale asigurarii activitatii aparatului central, pentru asigurarea integrita{ii mijloacelor financiare i bunurilor materiale. Ministrul linan{elor inainteaza Guvernului propuneri privind confirmarea efilor Inspectoralului Fiscal Principal de Stat. Vislicrici de Stal i Inspecloratului de stat pentru supravegherea asigurarilor $i fondurilor neslalale dc pensii ji numeric in functie ioc|iitorii accstora in conditiile legii. Ministerul exercita conducerea nemijlocita a intreprinderilor $i organizatiilor subordonate lui. Nomcnclalorul acestor intreprinderi i organizatii este stabilit de cStre Guvern. Pe langa Ministerul Finanlclor functioneazS:

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Vistieria de Stat Inspectoratul de Stal pentru Supravegherea AsigurArilor i Fondurilor Nestatalc de

Pensii

Serviciul Supravcghcrii de Slal a Activitatii Asocialiilor de Econdinii i

Imprumuturi ale Cetatenilor

Departamentul Control Financier i Rcvizie. directiile generale finante ajudejelor

tari statut de persoanS juridica

Directia generala tehnologii informa{ionale i trezoreriile teritoriale. Structura Ministerului Finanfelor

154

Aparatul ministrului Directia audit intern Departamentul Trezoreriei - Trezoreria de Stat, Trezoreria Centra I a Directia generala administrarea conturilor bugetare $i extrabugetare Directia cvidenta dieltuielilor

Directia operational i managementul fluxului in numerar Directia generala evidenja incasarilor Directia generala rapoartc i dari de seama a bugetului consolidat, metodologia evidentei contabile Directia rapoarte i analiza bugetului de stat 51 consolidat Directia rapoarte i analiza bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale Directia metodologia eviden|ei contabile Direc(ia monitoringului pic(ei capitalutui Departamentul datorii publice Directia finantarea externa i datorii Directia analiza, strategic $i rise Directia angajamente interne Directia de recreditare Sectia de cooperare externa Departamentul sinteza bugetara Directia bugetului consolidat i bugetului de stal Directia bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale Dircctia prognoza i analiza veniturilor bugetului Scc{ia polilici bugetare i macroeconomie Directia generals finantele in inva|amant. cultura i tiinta Directia generala ilnante in ocrotirea sanatafii i asisten(a social^155 Directia generala finantele autoritatilor publice ?i politica remunerarii muncii Directia generala finantele autoritatilor judecatoreti, organelor dc asigurare a ordinii publice, apararii i securiiatii statului.

Departamentul politica fiscala $i metodologia evidentei contabile Directia generala politica fiscala Directia generala metodologia evidentei contabile $i audit Directia metodologia i dirijarea evidentei contabile Direc(ia audit i informatii Departamentul analiza i reglcmentari financiare Directia generala finantele economiei nationale

156

Direcfia investitii capitale Dircclia generala ecoiiomico-finaciara$i organizare Dircctia juridica Secjia cadrc Serviciul protocol $i presa 8. Ministerul Industriei Ministerul Industriei al Repubiicii Moldova este organul central ramural de administratic publica. care tradncc in viata <lirec(iile stralegice ale politicii industriale unice a statului i realizeaza reformele economice reglcmcntate de stat In domeniul industriei i comerfului. Sarcinile de bazU ale Ministerului Ministerul conform Motararii Guvernului tndcplinele urmatoarele sarcini de baza: ^ elaborarea strategic) $i direcjiilor principale de dezvoltare a complexului industrial ?i comcrfului din republica ^ elaborarea i realizarea propunerilor privind formarea unei polilici industriale de stat de perspective in domeniul tehnico-liin|illc. economic i investijional. orientate spre dezvoltarea ramurilor industriei. sporirea eficicn(ei producjiei i compctiti vita|ii ei atat pe piafa interna, cit $i pe cea externl atragerca investi(iilor strSine, realizarea masurilor privind conversiunea productici cu destinatie spcciala ^ participarea la crcarea bazci legislative i normative in scopul asiguririi activitdfii antreprenoriale a agentiloreconomici i perfectionarii deservirii comcrciale ^ evaluarea i prognozarea dezvoltarii piefei interne de consum $i a infrastructurii ei. contribuirea la saturarea pie{ei. producerea, imbogatirea sortimentului i calitatii tnSrfurilor dc larg consum, Jinand cont de cererea populafici. de conjuncture pietei, precum i de livrarea acestor marfuri pentru necesitatile statului
157 ^crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea unor asemenea factori in producfia

industrials, cum sint cre$terea reiitabilitatii producjiei. reducerca pre|ului ci de cost, sporirea beneficiului, utilizarea raponala a resurselor materiale i financiare, restructurarea (reprofilarea) industriei

^ elaborarea i realizarea, in cadrul programului dc protectie a mcdiului inconjurator. a masurilor de ocrotire a naturii, organizarea fabricarii produc[iei eco- logic pure, aplicarea unor tchnologii resurso-economice inofensivc >* exercitarea controlului asupra activitatii comerciale in comun cu organele de stat special imputernicite. in conformitale cu legislatia in vigoare 5* acordarea asistentei metodologico-consultative i organizatorice organelor administratiei publice locale, precum i agen|ilor economici din industrie. comert $i alimentatia publica. in problemele ce tin de compctenta Ministerului. Functiile Ministerului. Pentru realizarea sarcinilor de baza ce-i revin, Ministerul exercita urmatoarele fune(ii:

elaboreaza ?i prezinta Guvernului propuneri cu privire la formarea unei politici

industrials ?i tehnico-tiintiltec coerenle. orientate pe perioada de lunga durata, promovarea acestcia In rarmirile respective, determine, in colabornre cu alte ministere, departamenle $i organe ale administratiei publice locale intcrcsatc, directiile prioritare de dezvoltare a potentialului industrial, coordoneaza activitatea In vederea elaborarii $i implementarii tchnicii noi

elaboreazS conceptia programelor ratnurale. interramurale, republica ne $i

interstatale in domeniul reprofilarii i cooperarii imlustriei, inclusiv a programelor tehnico^tiinjidce de sustinere a micului business t de conversiune a intreprinderilor din eomplexul radioelectronic. pailicipa la pregatirea i coordonarea propunerilor privind alocarca resurselor financiare. precum i a resurselor valutare destinate dezvoltarii ramurilor industriei

elaboreaza. m comun cu ministereie i departamentele de resort, mecanismul de

i'abricare i livrare a productiei pentru necesi labile statului, analizcaza starea producer ii marfurilor dc larg consum. Elaboreaza $i coordoneaza realizarea programelor cu destina(ie
158 speciaia, care au drept obiectiv extinderea sortiinentului ?i hnbunat&jirea calitatii

producjiei, dezvollarea concuren(ei, pertectionarea relatiilor de cooperare inlerramuraiS i interstatalS in domeniul industriei i comertului

elaborea/. propuneri, privind formarea bazei legislative, orientate spre dezvollarea

in conlinuare aantreprenoriatului ?i crearea condijiilor pentru concuren(3 cchitabila

analizcaza sislematic structura i eficien|a ulilizarii potentialului de producjie,

evalueaza dinamismul i proportiile dezvoltarii ramurilor industrial, elaboreaza. In baza planurilor unitatilor structural din domeniul industriei i comertului, pronosticurile dezvoltarii social-cconomicc

analizeazS starea comertului i alimenlatici publice, elaboreaza pronosticurile

dezvollarii acestora in pcrioada curcnta i de perspectiva Tn baza studierii piefei de consum. conjuncturii comertului. nivelului consuniului principal lor prod use alimcntare ?i nealimenlare, gradului de asigurare a populajiei cu obiecte dc uz indelungal i prezinta propuneri in vederea rcglementarii pietei de desfacere a acestor niarfuri

coordoneaza activ itatea de cercetari tiintiilce, de dezvoltare i implcmentare a

noilor tehnologii, inova|ii ?i rationalizari. participa la formarea fondurilor de investitii i altor fonduri cu destinalie specials, realizeaza masuri privind dezvollarea potentialului tehnico-tiintil1c in rainurile industriei

participa la elaborarea concepjiei i programelor dc standardizare, certificate $i

metrologie

participa la elaborarea directi ilor principale ale activitatii economice externe privind

exportul produc(iei fabricate de agentii econoniici, alragerea investi(iilor straine, dezvollarea cooperarii internationale. colaborarea economica $i tehnico-tiintifica. contribute la crearea intreprinderilor inixtc, rcprezcntantelor comerciale i ailor unitSti structural

elaboreaza propuneri, privind diminuarea dependentei de livrarile arlicolclor dc

import sporirea competitivitatii productiei fabricate, stimularea exportului productiei, atragerea inveslUiilor straine pentru moderni/area $i extinderea procesului de producfie, precum $i privind implementarea elaborarilor teIinico-tiintifice de perspective i a noilor tipuri de productie

participa la elaborarea propunerilor privind perfec|ionarea sistemului de formare a

159

prelurilor. dc impunere fiscala i creditare. evidentei contabile i statistice in industrie $i comert

elaboreaza, Jinand cont de situatia crcata pe piata de consum, i prezinta

Ministerului Economiei i Reformelor propuneri ?n vederea limitarii exportului sau imporiului dc marfuri

participa la formarea i promovarea politicii de stat in domeniul reformelor

economice. privatizarii i actionarii intreprinderilor i organizatiilor. elaboreaza, in modul stabilit, recomandari privind evidenfa paili cu lari tat i lor ramurale la privatizarca patrimoniului dc stat al agent ilor economiei

anal izeaza sistematic, pe bazadarilor de seama statistice de stat i alte informatii,

activitatea economics i financial ^ a agen{ilor economic! din industrie $i comert. inainteazS. in modul stabilit, propuneri privind perfection area activitatii lor economice

elaboreaza de sine statator sau in comun cu alte minislere, departamente i organe

ale administratiei publice locale interesate i inainteazft. in modul stabilit, propuneri i face avizc asupra proiectelor de acte legislative i normative in problemele ce (in de activitatea agentilor economici din industrie i comert, indiferent de forma lor de proprietate

elaboreaza baza nonnativfi in domeniul comertului i alimentatiei publice, precum

i propuneri privind modificarea legislatiei ce tine de domeniul comertului, taxelor ?i larifelor vamale in scopul stabilirii unui regim cit mai favorabil pentru fabricarea i comercializarea grupurilor de marfuri de importanta sociala majors $i dezvollarea diferitelor genuri de activitate eomerciala

exercita functiile de geslionarc a patrimoniului de slat in limitele Impulernicirilor

delegate lui de catre Ministerul Privatizarii i Adminislr&rii Propi ictatii de Stat

inainteaza propuneri de nutnire a reprezenlantului $i mandatarului statului In

societatile economice, capitalul statutar al carora include participarea statului, in conformitate cu legislajia in vigoare

exercita in scopul protec(iei intereselor consumaloriior, prin intermediul

160

Inspecloratului pentru comert $i protectia drepturilor consumatorilor. controlul asupra respectarii regulilor comertului i alimentatiei pubtice, discipline! preturilor, calitatii marfuri lor de larg consum la Intrcprinderile de comert $i de alimenlatie publica, indiferent de forma lor dc proprietate, amplasatc pe teritoriul Rcpublicii Moldova

elaboreaza i semneaza, la impulcrnicirca Guvernului. acordurile interstatale de

cooperarc i corner^, organizeaza $i participa la expozifiilc $i targurilc industrialcomerciale, repub I i cane, interstatale i internal ion ale, la simpozioane $i conferinte liinjifice

exercitS conducerea metodica $i consultative a cord a ajutor melodic i practic

agenliior economici din subordine la elaborarea $i indeplinirea planurilor de restructurare, conform legislatiei in vigoare

elibereazl dc comun acord cu Departamentul Controlului Vamal. agentilor

activitatii comcrciale autorizatii pentru deschiderea intreprinderilor comerciale ce functioneaza in regim^duty-free

elibereaza agenliior economici. in modul stabilit de legislate, licente pentru

desia$urarea anumitor gcnuri dc activitate

atribuie intreprinderilor de alimentatie publica, in functie dc nivelul de deservirc,

categoriile"lux7 ,superioara'\ stabilete cerintele fata de nivelul de pregatirc 1 candidatilor pentru conferire i le confers cel mai inalt titlu de calificareimcster- bucatar,melercofetar

in domeniul protcctiei civile efectueaza. in litnitele competentei sale, conduccrea

activitatii de realizare a sarcinilor din domeniul prolec{iei civile, asigura starea de pregatire permanents a obiectelor din subordine pentru desfaurarea actiunilor in conditiile situajiitor exceptionale

organizeaza i coordoneaza activitatea. privind perfectionarea sistemului de

pregatire i reciclare a cadrelor care activeaza indomeniul industriei i comertului in institutiile din Republica Moldova. Drepturile Ministerului. Ministerul este investit cu urmatoarele drepturi:

sa solicite de la ministere i departamente, organele administratiei publice locale,

161

agenjii economici, organizatii ji institutii informatia necesara pentru indeplinirea sarcinilorce-i revin

sa beneficieze de bazele de date in domeniul informa(iei statist ice, economice,

juridice etc.

-sa solicite $i sa primcasca de la agenjii economici informa|ia i materialele necesare pentru analiza i intocmirea prognozelor i programelor de dezvoltare social-economica, precum ?i saadopte. in limitele competentei sale, decizii privind organizarea elaborSrii i realizarii prognozelor ?i programelor de dezvoltare social-economica

sS inainteze, in modul stabilit. propuneri dc modificare sau de anulare a actelor

legislative in vigoare i a actelor normative ale organelor administratiei publice in problemele ce vizeaza industria $i comertul

sa incheie, la insSrcinarea Guvernului Republicii Moldova contracte interstalale de

cooperare i comert, acorduri privind ajutorul tehnic reciproc, precum i vizand alte chestiuni. conform drepturilor delegate

sa convoace inlruniri cu participarea factorilor de decizic ai ministerelor,

departamentelor i ai altor organe in probleme ce tin de competenta sa. OrganizareaactivitdfiiMinisterului In lemciul Legii Repubiicii Moldova cu privire la Guvern. in fruntea Ministerului se afla ministrul industriei fi comertului. numit in functie fi eliberat din functie, in inodul stabilit de legislalia in vigoare. Viceminiftrii sunt numi'fi in functie fi elibera{i din func{ie dc catre Guvernul Repubiicii Moldova, la propunerea ministrului. Ministrul industriei fi comertului:
V V

organizeaza activitatea Ministerului fi prezideazS fedintele colegiului asigura fi poartS raspundere personala pentru realizarea sarcinilor fi functiilor

Ministerului
V

determinaobligatiile viceminiftrilorf i conducatorilor subdiviziunilorstructurale ale

ministerului
V

opereazS modificari in statele de personal ale aparatului Ministerului In limitele

numSrului de unitati prevazute fi fondului de retribuire a muncii stabilite de Guvern 162

V V V

aproba regulamentcle subdiviziunilor structurale ale Ministerului inainteaza propuneri privind modificarea prezentului Regulament angajeazS ?i elibereaza din functie conducatorii subdiviziunilor structurale ale

aparatului central al Ministerului i al{i lucratori ai lui

aproba hotSrarile colegiului, emite ordine fi dispozitii In vederea indeplinirii

legislafiei
V

in vigoare. cxecutorii penlru toate intreprinderile, institutiile fi organiza(iile din

subordine, fi organizeaza controlul executSrii lor V in cazul delegarii. in modul stabilit, a functiilor de fondator al Intreprinderilor de stat. revocS ordinele conducatorilor Intreprinderilor, institutiilor fi organizatiilor
V

de stal, daca acestea contravin legislatiei in vigoare, angajeaza fi elibereaza din

functie conducatorii intreprinderilor. institutiilor fi organizatiilor de stat

V

in limita iinputernicirilor sale, reprezinta interesele Ministerului In relatiile cu

persoanele juridice fi fizice, atit din tara cit fi de peste hotarele ei, incheie fi reziliazS contracte, In conditiilc legii, semneaza documentele financiare fi alte documente. In cadrul Ministerului se creeazd un colegiu din 9 persoane, in componenta cSruia intra ministrul, viceminiftrii. factor! de decizie ai aparatului central al Ministerului fi conducStori de intreprinderi. Componenta numericS fi nominaia a colegiului este aprobata de catre Guvernul Rcpublicii Moldova. In activitatea sa colegiul sc ealauzefte de Regulamentul colegiului aprobat prin ordinul ministrului. Unele decizii ale colegiului se realizcazft prin ordinele ministrului. in cazul aparifiei unor divergen{e Intre ministru fi membrii colegiului, ministrul ia decizia definitive, raportind Guvernului despre disensiunile ap&rute. La randul lor, membrii colegiului care nu sint de acord cu decizia ministrului. au dreptui de a comunica Guvernului opinia lor separata. Pe langa Minister se organizeaza consilii, in componenta carora inlra savanti, specialifti fi conducStori de intreprinderi. Componenta numerics fi nominalS a consiliilor fi regulamentcle acestora se aproba de catre ministru. Reorganizarea sau lichidarea Ministerului se efectueazS in modul stabilit de legislatie. 163 9. Ministerul Educatiei Ministerul Educatiei este organul de specialitate al adminislratici publice centrale in domeniul mv&t5inantului. educatiei. formarii profesionalc. perfectionarii cadrelor didactice. protcctiei drepturilor copilului.ccrcctarii ^liinti psiliopedagogice ?i

universitare, evaluirii i acrediiarii institutiilor de invatamant. echivalarii actelor de studii $i recunoalerii califlcitrilor.Ministerul coordoneaza activitatea didactics, educational^ stiintiflco-nietodologica 51 $liintifka a institutiilor de invatamant. educatie i fonnare profesionala de toate tipuriie i gradelc, cu orice subordonare i forma de proprielate, ji a institutiilor subordonate de ccrcclarc ?i perfcetionare a cadrelor didactice. Sarcinile principale ale Ministerului Principalcle sareini ale Minislerului sunt: P* promovarea politicii dc stat. determ in area orientarilor prioritarc i elaborarea concepjiei i strategiei de dezvoltare tn domeniul invatamantului, educatiei, formarii prof es ion ale, a I cercetarii ti inti psiliopedagogice $i universitare, precum i . i evaluSrii i acreditarii institutiilor de invatamant ^ aplicarea prevederilor Concep(iei dezvoltarii invatamantului,Legii invatamantului. Programului de stat de dezvoltare a invatamantului pentru anii 1999- 2005 i ale Programului de activitate a Guvernului 5^ analiza impactului actelor legislative i normative asupra sferei invatamSntului sub raportul eficientei acestora, elaborarea ?i inaintarea propunerilor pentru modificarea $i completarea lor
>

elaborarea, aprobarea i implementarea in invatamant a standardeloreducationale

de stat i controlul realiz&rii lor con forme ^ implementarea in invatamant a noilor lelmologii de informare i comunicare i a realizarilor jtiintelor educatiei 5^ elaborarea sistemului national de evaluarc a invatamantului >* controlul $i evaluareaptocesului instructiv-educativ i a rezultatelor jcolare in toate institutiile invatamantului de stal $i particular ^ acreditarea institutiilor de invatamant de stat, particulare i cu alte forme de proprielate
>

164

inspectarea de catre stat a institutiilor instructiv-educative de toate gradele i

tipuriie, far3 deosebire de subordonarea departmental a i formele lor de proprietate ^ organizarea i coordonarea procesului de perfectionare i atestare a cadrelor didactice din invatamSntul preuniversitar i superior

>* coordonarea pregatirii, pe baze contractu ale. a cadrelor pentru intreprinderi, institutii $i organizatii ^ coordonarea formarii profesionale $i instiuirea continua a adul(ilor ^ organizarea repartizarii in campul muncii a absolventilor institutiilor de invatamant secundar profesional i superior >> elaborarea caclmlui normativ iocrotirca drepturilor copiilor. inclusiv ale copiilor orfani i celor ramai 1 lutela parintilor asigurarea drepturilor sociale alelinerelului studios $i conlucrareacu organiza(iile neguvcrnamentale de copii tincret executarea prevederilor legisla|iei privind protec(ia civila i evidenja military In institutiiie de invatainanl ^ organizarea inslruirii in domeniul protectiei civile aelevilor i studentilor din loale institutiiie iiiv9(;lninntului de slat i particular, precum i a tuturor caiegoriilor de personal din institutiiie i organi/a(iile sunordonate ^ protectia civila in situatii exceptionale a copiilor. elevilor, studentilor i angajatilor din unitalilc de invdidinant i alle institutii i organizatii din subordine 5^ optimizarea retelci i a structurii institutiilor de stat de inva(amaut, edueatie, forma re profcsionala i de perfect ionare a cadrelor didactiee P elaborarea mecanismelor de reducere a chcltuiclilor i de atragere a surselor alternative de finantare a invatamantului dezvollarea eonlinua a bazei tchnico-maleriale a institutiilor instruetiv-educa- tive din subordine ^ asigurarea procesului inslructiv-educativ cu manuale colare, alte materiale didactiee ?i mijloacc dc instruire, in conformitate cu legislatia In vigoare
165 evaluareagraduluidecunoa^lere a prevederilor Constitutiei Repubiicii Moldova i a

limbii de stat > adoplarea deciziilor. privind rccunoaterea calificarilor ^ colaborarea international^ in domeniul invatamantului, educatiei,formftrii profesionale, perfect ionarii cadrelor didactice i al cercetarii tiintificepsibopedagogice i universilarc.

Atributiile Ministerului. In scopul realizarii sarcinilor sale principale, Ministerul exercita urmatoarele airibufii: ^ determine orientarile priorilare, elaboreaza strategia $i coordoneaza realizarea tuturor programclor de stat de dezvoltare a invatamantului. educatiei i formarii profesionale ^ elaboreaza proiecte dc acte normative $i legislative i asigura executarea lcgislatiei in sfera invatamantului. educatiei i formarii profesionale in institutiiie de invatamant, indiferent dc subordonarca ?i forma lor de proprietate ^ promoveaza politica de stat. vizand ocrotirea drepturilor copiilor itineretului studios coordoneaza i asigura realizarea Programului de stat de dezvoltare a invatamantului pentru anii 1999-2005 i a programelor judefene de dezvoltare a invatamantului 5* determine. in modul stabilit dc lege, reteaua, tipuriie i structura institutiilor instructiv-educative i a institutiilor de pcrfectionare a cadrelor din subordinea sa ^ coordoneaza procesul de elaborare a standardelor educajionale de stat. le aproba i asigura implementarea lor. verifies realizarea lor efectiva ^ coordoneaza pregatirea. pe baze contractual, a specialist!lor in invatamaniul secundar profesional $i superior ^ coreleaza activitatea metodico-didactica $i instructiv-educativa a tuturor institutiilor de invatamant, indiferent de apartenenja lor departmental5 ^ dirijeaza directiile (departamentele) judetene i municipale de invatamant $i exercita controlul asupra activitatii lor ^ organizeaza i coordoneaza activitatea de elaborare a noilor curriculumuri. a planurilor de invatamant i programelor de studii, manualelor i altor materiale didactice ^ coordoneaza implementarea Proiectuhii dc reformare a Invatamantului general obligatoriu. creditatde 13tinea Mondiala. i activitatea Fondului extrabugetarpentru mannale
166

^ evalueazS sistemul de invatamant ^ evalueazS rezultatele colare i organizeaza examenele de bacalaureat i de absolvire a altor trepte de colarizare

^ elaboreaza strategia i coordoneaza realizarea programelor de dezvoltare a bazei telinico-materiale a institutiilor de instruire i educatie de toate tipuriie ^ participa la elaborarea proiectelor planurilor de admitere pe specializari i meserii in institutiile de invatamant superior i secundar profesional elaboreaza prognoze, privind necesarul de cadre didactice penlru sistemul invatamantului organizeaza perfect ionarea ' aleslarea cadrelor didactice i didactico-ti inti lice ^ avizeaza conferirea tillurilor academice de profesor universilar i conferentiar universitar i acorda grade didactice ^ propune candidaturi le an gajati lor din sistemul Invatamantului cu meritedeosebite pentru decernarea distinc(iilor de slat coordoneaza activitatea de cercetare $tiintifica i dezvoltare tehnologica, desfSurata in institutiile de invatamant subordonate ^ elaboreaza $i aproba regulamentele-tip ale institutiilor de invatamant de toate gradele ^ numete concediaza director institutiilor de invatamant de stat secundar special, secundar profesional. liccal. precum i directorii institutiilor dc invatamant de slat de subordonare republicana evalueazS i acredilea/ institutiile de invatamant $i insiitufiile de perfec{ionare recalificare a cadrelor didactice cu orice tip de proprietate i subordonare departamenlala P nume;tc preedintcle i secretarul comisiilor spccializate de evaluare academica $i acrcditare 5^ adopta hotarari,privind acrcditarca sau neacreditarea institutiilor de invatamant i le inaintcaza Guvernului spre aprobarc ^ supune evaluSrii (ca regula. data la 5 ani), institutiile de invatamant acreditate i adopta recomandari penlru optimizers functionary acestora
167

^ elibereaza institutiilor de invatamant acreditate certiflcatele de acreditare ^ organizeaza sustincrca examenului de licenta sau. dupa caz, de absolvirc in institutiile de invatamant care functioneaza provizoriu pe bazS de liccnta

^ supune procedurii de evaluare i acreditare filialefc institutiilor de invatamant din tara $i de peste hotare. care functioneaza pc teritoriul Republicii Moldova ^ da publicitatii rezultatele acreditarii sau respingerea cererilor de acreditare a institutiilor de invatamant 5^ aproba statele de functii ale institutiilor din subordine coordoneaza activitatea de tutela $i curatela i de ocrotire a drepturilor copiilor or fan i i celor fiira t tel a par in til or ^ asigura ocrotirea i fortificarea sanatatii copiilor $i a tineretului studios in procesul instructiv-educativ i exercita. in comun cu Ministerul Sanatatii, conlrolul asupra rcspectarii legislatiei, privind ocrotirea sanatatii in institutiile subordonate ^ asigura protect ia sociaia a cadrelor didactice. elevilor, student ilor $i tinerilor contribuie la acordarea de credite bancarc prcferentiale unor categorii de tineri studioji, in conformitate cu legislatia in vigoare aproba tipuriie i modelele (mostrele) actelor de studii organizeaza cxaminarea demersurilor i peti^iilor cctatenilor i asigura 1 area masurilor in vederea lichidarii carentelor sesizate ^ elaboreaza, in comun cu Ministerul Pinantelor, normativclei modul definantarc de catre stat a sistemului de invatamant ^ stabile^te, in functie dc oricntarile prioritarc ale dezvoltarii invatamantului. educatiei ji formarii profesionale, indicii de performanta i volumul aloca{iilor bugetare pentru institutiile din subordine ^ delermina. in modul stabilit de lege, conditiile de rcmunerare a cadrelor didactice i altor categorii dc personal din sistemul invatamantului ^efectueaza analiza $i prognoza indicatorilor economico-financiari ai invatamantului i coordoneaza activitatea economico-financiara a institutiilor subordonate 168 > exercita controlul asupra formarii i ulilizarii mi jloacelor exlrabugetare de catre institutiiie subordonate in conformilatc cu aetcle normalivc in vigoare

P efectueaza coordonarea nietodologic& ?i organizational a activita|ilor de planificare economica, de eviden(a, gestiune 5i aprovizionarc tehnico-materiala a sferei invatamantului face investi|ii capitale in construct de cladiri i spatii deslinate invatamantului i stabilefle modul de exploatare a acestora ^ administreazS proprietatea dc stat in masura in care Guvernul i^a delegat aceste functii. conform actelor normative in vigoare ^ nIucreaza u ministerele. deparlamentelc $i autoritatile administratiei publice locale in problemele in vaginal ltu lui, educatici $i pregaiirii institutiilor din subordine pentru noul an de studii ^ realizeazS controlul $i inspcctia de stat in inslituliilc de invatamant i educatie de toate gradelc i tipurile, indiferent de subordonarea $i forma proprielatii lor r* coordoneaza procesul de plasare in cainpul muncii a absolventilor institutiilor de invatamant seeundar prolesional i superior 5* organizeaza instruirea in domeniul protec|iei civile a elevilor. studentilor, precum $i a tuturor calegoriilor de angajati din institutiiie de invatainanl $i alle institufii i organizatii din subordine. in vederea pregaiirii acestora penlru aetiuni in situatii exeeptionale ^ eehivaleazS actelede studii i ia decizii privind recunoa$lerea caliHcarilor ^ organizeaza examenele pentru evaluarea gradului de cunoatere a prevederilor Constitutiei Rcpublicii Moldova $i a limbii de stat de catre persoaneie care solicita dobandirea cetateniei Repubiicii Moldova ^ ineheie. din imputernicirea Guvernului. cu ministerele i alte organisme de resort din strainatate acorduri i protocoale de cooperare i colaborare in domeniul invatamantului, cduca(iei i formarii profesionale. al pregaiirii i perfect ionarii cadrelor didactice, precum $i al $tiintelor educatici
169

^ prezinia anual Guvernului raportul privind starca sistemului dc invatamAnt i directiile de dezvoliare ale invatamanlului. carc sc da publicitatii. Drepturile Ministerului Ministerul este investit cu urmatoarele drepturi:

^ sa exercite in toate insliluliile de invatainanl controlul de stat asupra respcctarii lcgislatiei in domeniul invfitamanlului. educatiei. formarii profesionale. perfectionarii cadrelor didactice. protcctiei drepturilor copilului i adoptici. ccrcetarii tiin(illce, precum $i in sfera cvaluSrii $i acrcditarii institutiilor de invatainanl sa solicite. in modul stabilit de lege, de la minislere, departamente. organizatii. intreprinderi ?i institutii rapoarte. date statisticc i informatii. vizand problemele din sfera sa de competentc

170

^ sa constituie. sa reorganizcze sau sa lichidczc. in modul stabiliide lege, struclurile ce-i suit subordonate ^ sa mfiinteze consilii melodico-$tiinJifice. inslructiv-melodice ?i allc consiiii i grupuri dc experji in sfera invatamantului, cducalici. formarii profesionale, eercelarii tiintifice psihopedagogice i universitare. cvaluarii academice i acreditarii ^ s5 modernizeze structurile i sa aplicc noi tchnologii infonnationale i de comunicare in sistemul invatamantului ^ s& prezinte Guvernului propuneri. vizand perfectionarea i modificarea legislatiei in sfera invatamantului. educajiei. formarii profesionale. perfectionarii i atestarii cadrelor didactice, cercetarii liin(ifice psihopedagogice i universitare. evaluarii i acreditarii institutiilor de invatamant, echivalarii i recunoa?terii calillcarilor ^ sa dispuna anularea hotararilor, ordinelor i dispozitiilor. adoptate de organele locale ale invatamantului, de institutiile $i organiza|iile din subordine in cazul cand aceste conlravin legislatiei in vigoare ^ sa desemneze i sa delimiteze competentele director ilor generali ai directiilor (departamentelor) judetene i mttnicipale de invatamant r* sa efcctueze controale de documentare in institutiile de invatamant de stat ?i particular dc toate tipuriie i gratlele. precum $i in institutiile de cercetare subordonate ^ in procesul formarii i executarii bugetului. sa centrali/eze mijloace bane^li din alocatiile lotale. prevazute in bugetul de stat penlru invatamant, editarea planurilor i programelor de studii pentru toate institutiile dc invatamant, manualclor $i altor carti didactice ce Jin de pregatirea copiilor pentru coala, manualclor. inaterialclor didactice, atlaselor $i hartilor pentru elcvii colilor (gimnaziilor) internal de toate tipuriie, precum i pentru procurarea materialelor i obiectelor de uz gospodaresc, a celor pentru cursuri i lucrari de laborator. a combustibilului $i utilajelor penlru inslilu(iilc de invatamant subordonate
]13

^ sa negociezc i sa inchcie, in modul legal stabilit $i in limitele competentelor sale, acorduri i protocoale de cooperare i colaborarc in domeniul invatamantului. formarii profesionale, perfectionarii cadrelor didactice i cercetarii tiintifice cu ministere $i alle organisme guvern amen talc i neguvernamcntale din strainatate

^ sa incheie, in modul stabilit de lege, acorduri cu ministereie, departamentele sau organele de resort ale altor (Sri i sa ia decizii in probleme de-recunoatere a calificSrilor $i de echivalare a actelor de studii. Organizarea activitatii Ministerului. Ministerul i?i organizeaza activitatea in baza principiilor de colegialitalc in elaborarea deciziilor $i de raspundere personala aconducatorilor penlru deciziile adoptate in limilele lor de competenta.Ministcrul cslc condus de ministrul educatiei. numit i eliberat din functie in conformitate cu legislatia in vigoare. Ministrul educatiei csteasistat in conducere de trei viceminitri. desemnati $i eliberaji din functie prin hotarare de Guvern. la propunerea minislrului. Viceminiftrii fi conducatorii subdiviziunilor inlerioarc ale aparatului central al Ministerului poarta raspundere personals pentru activitatea fi deciziile luate in sferele lor de competent!, delimitate prin ordinul ministrului. C onducatorii de subdivi/.iuni fi spccialiftii Ministerului sunt sclectaji pe criterii de conformitate fi competent prolesionalii. in urma unui concurs organizat potrivil icgulamentului a probat de Guvern. Ei sint dcsemnati fi eliberati din functie prin ordinul ministrului. In cadrul Ministerului functioneaza in calitatede organ consullativ Colegiul Ministerului Educatiei. al cSrui prefcdinle cstc ministrul edtica(iei. Component mimerica i nominate a Colegiului Ministerului Educatiei este propusa de minislru fi aprobata prin holarare de Guvern. Viceminiftrii educatiei sint membri ai colegiului ex ollicio. Activitatea Colegiului Minislerului Educatici scdcslafoara conform reguiamentului lui de functionare. aprobal prin ordinul ministrului educa(iei. fit tisfiid eJncaliei:
172
V

reprezinta Ministerul in raporturile cu ministerele, dcpartamentcle fi alte persoane

juridice. precum fi in rela|iilc internationale

asigunl executarea in sistemul invatamantului aConstitu(iei fi legilor Rcpublicii

Moldova, decretelor Prefedintelui. hotarari I or Parlamentului, holararilor, ordonanfelor fi dispoziliilor Guvernului >/ poarta raspundere pcrsonala pentru realizarea politicii de stat in domeniul invatamantului fi a sarcinilor date in seama Minislerului
V

organizeaza activitatea Ministerului fi delimiteazaatribu|.iile viccminiftrilorfi ale

conducatorilor de subdivjziuni intcrioare ale Ministerului

V V

prezidcaza fedintele fi pune in aplicare hotararile Colegiului Ministerului Educatiei cstc in drept sa introduca in structura aparatului ccntral al Ministerului modilicarile

dictate de necesilatca elicientizarii activitatii managerialc a Ministerului fi a conduccrii invatamantului fi educatiei. in limitele fondului de retribuire a muncii fi ale efcctivului scriptie aprobat de Guvern
V

numcftc fi elibereaza din functie, In modul stabilit de lege, angajatii Minislerului.

dircclorii institutiilor dc invatamant de slat de subordonare republicana, precum fi dircctorii institutiilor dc invatamant de stat liccal, special fi secundar prolcsional
V

numefte in functie i elibereaza directorul general al direcjiei generale

(departamentului) judejene fi municipale de invatamant, la propunerea autoritatii administratiei publice localc

V

dcscmncaza comisiile spccializale dc evaluare academics fi acrcdilare a institutiilor

de invatamant
V

stabilefte masurile de stimulare sau de sanctionare a salariatilor Ministerului.

173

precum f i marimea premiilor acordate acestora, in conformitate cu legisla(ia in vigoare

V

aproba regulamentul de ordine interioara al Ministerului, regulamenlul de

functionare al Colegiului Ministerului Educatiei, regulamentcle subdiviziunilor inlerioare din aparatul central al Minislerului. statulele sau regulamentcle institutiilor fi organizatiilor subordonate, alte regulamenle fi acte normative

/ emite online i dispozijii ce vizeaza activitatea dc baza a Minislerului, cu publicarea acestora in modul stabilit, i conlroleaza exccutarea lor. in anumite cazuri, ministrul emite ordine in comun cu conducfltorii altor ministere. departamente i organizatii ale Republicii Moldova. Old in ele i dispozi|iile cmise de ministrul educatiei sint executorii pentru toate organele de conducere din invatamant. pentru institutiile de invatamant dc toate gradelc $i alte institutii instrucliv-eduealivc. indiferent de tipul proprietajii, organizarii juridice sau stibordonSrii departamcntalc. penlru institujiile i unilatile de perfec|ionarc a cadrelor i dc cercctare liintifica subordonate. pentru ministereie. deparUimentele i alte organe de stat ale Republicii Moldova care au in subordine institutii de invatamant. In caz de deplasare in strainatate sau de absen(a temporal din motive de sanatate ori din alte motive, atributiile ministrului le exercita until din viceminitri, desemnat prin ordinul ministrului. 10. Ministerul Justitiei Ministerul Justitiei este organul central al administratiei publice de specialitate care exercita conducerea, coordonarea i controlul in domcniile de competenta, asigura realizarea politicii de statin sfera justitiei i in activitatea sa se subordoneaza Guvernului. Ministerul Justitiei elaboreaza proiectele celor mai importante legi, avizeaza proiectele de legi i alte acte normative prezenlaie Guvernului, efectueaza expertiza juridica i inrcgistrarea de stal a actelor normative departamcntalc. desfaoara activitatea de sistematizare i de perfectionarc a legislatiei. de tinere a Regislrului de slat al actelor juridice. asigura activitatea organizatorica, matcriaia i finaneiara a instanjelor judecatorcti. exercita conlrolul In sfera executSrii hotararilor judecatoreti, conduce
174 activitatea institutiilor penitenciare. inregistreaza partidele ?i alte organizatii social-

politice, efectueaza, controlul administrate asupra Indeplinirii dc catre nolari a obligatiilor profesionale. a Inslitutului Republican de Expertiza Judicial $i Criminologie de pe langa Ministerul Justitiei. reprezinta intercsele Guvernului Republicii Moldova in Curtca furopeanaa Drepturilor Omului i inticline relatii internationale in domeniul justitiei.

asigura interaetiunca Guvernului cu Iai lamentul i Curtea Constitutionala. Sarcinileprincipale. Ministerul Justitiei indeplinete urmatoarele sarcini: elaborarea proiectclor dc legi $i de hotarari ale Guvernului in domeniul justitiei. precum $i a proicctclor celor mai importante legi In alte domenii social- economice perfcctionarea legislatiei. sislematizarea legislatiei i pregatirea propunerilor privind codilicarca ei, contributfa la ridicarea nivelului de pregatire a proiectelor de legi ?i alte acte normative, cfectuaia de ministere i departamente, crearea $i dezvoltarea sistemului de stal al informatiei juridice

crearea sistemului intcrstatal de schinib al informatiei juridice reprczentarea Guvernului in iclatiile cu Parlamentul i Curtca Constitutionala asigurarea functionarii instantelor judecatoreti in conditii corespunzatoare coordonarea activitatii privind realizarea reformei judiciare ji dc drept participarca la protect ia juridica internationals a dreplurilor $i interesclor legitime

ale cetatenilor reprezentarca intereselor Ciuvemului Repubiicii Moldova in Curtea Europeans a Drepturilor Omului. in Parlamentul Repubiicii Moldova i Curtea Constitutionals. FuncfiileMinisterului Jusiifiei In conformitate cu sarcinile ce-i revin. Ministerul Juslifiei exercita urmatoarele functii:
1)

prcgale$te proiecte de legi i proiecte de hotarari ale Guvernului in domeniul

justi(iei, precum $i proiectele celor mai importante legi in altedomenii social-economice, avizeaza proiectele de legi i alte acle normative prezentate Guvernului, efectueazS expertiza juridicS $i inregistrarea de stat a actelor normative departamentale ce vizeazS
175 drepturile $i interesele legitime ale cetatenilor sau cele cu caracter interdepartamental;
2)

elaboreaza. tinand cont de propunerile ministerelor i departamenlelor, proiectele

planurilor dc perfectionare a lcgislatiei;

3)

inlapluiete munca de sislematizare i cod ill care a legislatiei, pregale$le propuneri

cu privire la modificarea ei;

4)

coordoneaza activitatea organelor centrale de specialitate ale administratiei publice

in vederea elaborarii proiectelor de legi i alte acle normative, acordandu-le ajutor metodic la elaborarea proiectelor de legi si hotarari ale Guvernului;
5)

mtocmcte i pregatcte penlru editare culcgeri de legi, coduri, prczinta propuneri

privind edilarea Iileraturii juridice;

6)

acumuleazS, sistematizeaza $i pastreazS aclcle normative, pe baza carora se

formeaza i eslc tinut Rcgislrul de stal al actelor juridice al Repubiicii Moldova;

7)

numeric cadrele didactice. adopts programa de studii a Centrului republican pentru

pregatirea $i perfectionarca cadrelor din sistemul Ministerului Justitiei i al Procuraturii Generale;

8)

asigurS Parlamentul. Guvernul, organele centrale de specialitate ale administratiei

publice. organele publice locale, inslantele judecatoreti. intrcprinderile, institutiiie i organizajiile cu infonnatie juridicS. presteazS persoanelor juridice i fizice servicii legate de informatia juridica;
9)

asigura i coordoneaza activitatea in domeniul realizarii reformei judiciare i de

drcpt;
10)

intreprinde masuri mcnite sa creeze conditiile necesare activitatii instanfelor

judccatoreti; asigura activitatea organizalorica, materials i financiara:

11)

organizeazS gestiunea statistics judiciarS i ana I izeaza dale le statistice, pregSlete

relatari despre stalistica judiciara; 12) exercita controlul In sfera executarii hotararilor judecSloreti;
13)

asigurS exercitarea lcgislatiei priv ind executarea sentintelor privative de liberlale,

176

organizeaza paza, transferul sub escorts $i escorlarea condamnatilor, intreprinde mSsuri cc asigurS activitatea institutiilor penitcnciare; determinS structura organizatoricS i atributiile Departamentului institutiilor penitenciare ji uniforma personalului militar. formeaza rezerva dc cadre;

14)

exercita conduccrea generals i controlul asupra activitatii politieijudec5tore$ti;

determinS structura ei organizatoricS i uniforma personalului militar;

15)

supravegheaza

activitatea notar ilor. asigura practica notarial unica i

analiza siatistica a actelor notariale;

16)

inregistreaza parlidelc $i alte organizatii social-politice i efectueaza controlul

asupra respectarii de catre acestea a legislatiei in vigoare. suspendeaza activitatea acestora in cazul iiicalcarii prevedcrilor statutare i a legislatiei. fine regislrul partidelor politice i inregistreaza simbolica acestora; participa la examinarea cauzelor de catre instantcle de judecata privind suspendarea sau lichidarea partidelor $i organizatiilor social-politice. precum $i intenteaza din proprie initial iva astfel de cauze in conditiile legii:
17)

inregistreaza asociafiile ob$te$ii. fundaliile. asociajiile de palronat $i efectueaza

controlul corespunderii activitatii acestora scopurilor i sarcinilor slalulare; inijiaza in instanta de judecata suspendarea activitatii sau lichidarea aceslor organizatii in cazul comilcrii incalcarilor legislatiei:asigura desfa$urarea activitatii Comisiei dc Cerlificare pc langa Ministerul Justitiei i executarea hotararilor acesleia;
18)

asigura finantarea asistentei judiciare. acordate dc catre avocajii numiti din oficiu $i

conlroleaza utilizarea mijloacelor repartizate conform dcslinatiei;

19)

reprezinta inleresele Guvernului Republicii Moldova in Curtea Europeans a

Drepturilor Omului; exercita functiile reprezentanlului permanent al Guvernului in Parlament i Curtea Constitutionala:
20)

organizeaza cereetari $tiintifice in domeniul eritninologiei i al expertizei judiciare;

conduce activitatea institujiilor de expcrtizft judiciara; organizeaza. in comun cu Inslitutul Republican de Expertiza Judiciara i Criminologie de pe langa Ministerul Justitiei, cu
177

institutiile tiin{ifice, ministereie $i departamentele de resort, conferinle $i consffctuiri $tiintilice privind problemele dezvoltarii $tiintei juridice;
21)

contribuie la dezvollarea sistemului de servicii in scopul realizarii

drepturilordiberlatilor i intereselor legitime ale cetatenilor, drepturilor persoanelor

juridice: elibereazS licente pentru efecluarea expertizei judiciare, pentni desf^urarea activitatii notariale $i activitatii dc avoeat, inregistreaza birourile notariale;
22)

prezinta. in modul stabilit. propuneri vizand: incheierea tratalelor internationale intre Republica Moldova ?i alte state cu privire la

asistenta juridica i poarta iralativele respective

incheic acorduri privind colaborarea juridica cu organele respective ale statelor

straine i organizatiile internationale

organizeaza indeplinirea tratalelor privind asistenta juridica. precum $i a altor

tratate. acorduri i conventii internationale in partea ce tine de competenta Ministerului Justi(iei

pregatete propuneri privind aderarea Republicii Moldova la actele internationale in

domeniul dreptului. furnizeaza, la cererea organizatiilor internationale. informatii privind legislatia. practica judiciara i notariaia
1)

colaboreaza cu organismele internationale in domeniul jusli|ici selecteaza pe baza de concurs candidatii pentru functia de notar stabilejle conditiile

pentru stagiere: in cazul absentei temporare a notarului, la propunerea Colegiului Camerei Nationale. nume$tc un alt notar pentru inierimatul acestuia;
2)

creeaza rezerve de cadre ale Ministerului Justitiei. organizeaza activiiatca de perfec|

ionare acolaboratorilor Ministerului Justitiei, consultant ilor. clllor de cancelarie din instantele judecatoreti. executoi ilorjudecatoreti. notarilor. cadrelor din institutiile subordonate Ministerului Justitiei. instruirea magistral lor, participa la elaborarea programelor didactice penlru pregatirea i ridicarea nivelului profesional al cadrelor;
3)

elaboreaza propuneri privind asigurarea materials i sociaia a lucratorilor

178

Ministerului Justitiei i institutiilor din subordine;

4)

asigura instantele judecatoreti. organizatiile i institutiile din subordine cu acte

normative, comenlarii. indrumari i literature juridica. neccsare pentru exercitarea obligatiunilor profesionale:

5)

inliipluie^le.' din contul bugetului de stat. asigurarea tchnico-materiala a instantelor

judecaioreti: prezinta Guvernului i organelor administratiei publice locale recomandari. privind aprovizionarea instantelor judec&toreti cu incaperi de serviciu. mijloace de transport ?i alt utilaj necesar;
6)

finanteaza. in modul stabilit, judecatoriile. tribunalcle, Curtea de Apel $i institutiile

din subordine: exercita controlul asupra evidentei contabile i gestiunii; asigura prezentarea. in modul stabilit, a darilor de seama conlabile i statistice centra I izate:
7)

examineaza propuneri. cereri i reclama{ii ale cetatenilor, adresate Ministerului

Justitiei, $i mtreprinde masuri In vederea solu(ionarii lor;

8) 9)

coordoneaza i monitorizeazS problemele solicitantilor de azil i ale refiigiatilor; elaboreaza regulamentelc. instructiunile $i alte acte normative cu privire la

reglemenlarea problemclor solicitantilor de azil i ale refugiatilor;

10)

colaboreaza cu autoritatile administratiei publicc centrale i locale in domeniul ce

tine de respectarea drepturilor solicitantilor de azil i ale refugiatilor;

11)

conlucreaza in problemele solicitantilor de azil i ale refugiatilor cu organismele

internationale specializate $i Reprezentanta Inallului Comisariat al O.N.U. pentru Refugiati in Republica Moldova:
12)

exercita controlul asupra procesului de initiere de catre autoritatile administratiei

publice centrale a elaborarii pmiectelor, privind introducerea in legislate a modificarilor i completarilor ce rezulla din hotararile Curtii Constitujionale. Drept rile Ministerului Justifies In scopul indeplinirii sarcinilor incredin(ate, Ministerul Justi|ici beneficiaz& de urmatoarele arc dreptul:
1)

sa primeasci de la organele centrale de specialitate i alte autoritati administrative.

179

de la institutii tiin(ifiee i de invatamant avize asupra proiectelor de legi, elaborate de Ministerul Justitiei, hotararilor Guvernului i altor documente, precum i avize asupra statutelor i regulamentclor organizatiilor ob$teti;

2)

sa instituie din reprezcntanti ai organelor centrale dc specialitate ale administratiei

publice, institutiilor i organizatiilor, de comun acord cu conducatorii acestora, comisii (grupui i dc lucru) penlru elaborarea proiectelor de legi i hotarari ale Guvernului vizand domeniul justitiei, precum i a proiectelor celor mai importante legi in alte domenii socialeconomice:

180

) sa anlreneze la elaborarea celor mai importante proiecte de legi (inclusiv prin contract) cxperti. consifieri, consultanti din |ara i de peste liotare:
4)

sa

deacxplicatii $i recnmandari organelor centrale de specialitate ale

administratiei publice. privind tehnica clabornrii proiectelor de acte normative:

5)

sa reccpfionezc de la organele centrale dc specialise ale administratiei publice. de la

alte institutii ?i organizatii interesate informajia necesara asupra proiectelor dc acte normative elaborate de acestea. sa sistcmalizeze informatia $i sa prczintc Ciuvernului proiectele planurilor pentru perfectionarea legislalici:
6)

sacoordoneze $i sa nunieasca executantii lucrarilor de tcstare. eslimare 51 evaluare

a bazelor de dale i programelor computerizaie dc prclucrare a informatii lor juridice:

7)

s5 presteze servicii juridico-informationale contra plala pcrsoanelor juridice i

fizice:
8)

sS prezinte Guvernului propuneri cu privire la numirea organelor centrale de

spccialilalc concrele ale administratiei publice responsabile de elaborarea proiectelor de acte normative, inclusiv a unor proiecte dc acte normative ce urmeaza a fi elaborate mtru executarea hotararilor Cur{ii Constitutionale.
9)

sa crceze, sa rcorganizeze $i sa lichideze. in modul stabilit, struct 11 rile din

subordonarca Minislerului Justitiei. Organizarea activitdtii Ministerului Justitiei In fnmlca Ministerului Justitiei se alia ministrul. numil In conformitate cu legisiafia in vigoare. Ministrul'justitiei are loctiitori. nutniti in functie i destitui|i din functie de Guvern la propunerea minislrului. Loctiitorii ministrului se supun nemijlocit ministrului $i organizeaza activitatca $i lucrarile de procedura ale Ministerului Justified in limitele impulernicirilor cc le revin. In cadrul Ministerului Justitiei se formeaza un colegiu, conipus din minislru (preedintc), prim-viceministru i viceministru. al{i colahoratori ai 19 1 Minislerului Justitiei i $eful Direcfiei de justitie a Gagauziei (Gagauz-Yeri). Componenta personals a colegiului se aproba de catre Guvern Ministrul justitiei este abilitat cu urm&toarea compelenta:

1)

conduce unipersonal sfera de activitate, ce i- fosl incredintatS. i poarta raspundere

pentm indeplinirea sarcinilor ce-i revin Minislerului Juslijici. pentru t'olosirea rationale.a mijloacelor bugetare. paslrarea mijloacelor financiare $i valorilor materiale, autenticitatea indiciilor evidentei i cclor din darile de seama: 2) repartizeaza atributiile intre loctiilorii ministrului;
3)

stabilefle gradul de responsabilitale a viceminilritor. a conducatorilor dc

departatnenle. directii i sectii ale Ministerului Justfjiei penlru conducerea domeniilor de activitate ale Ministerului Justitiei. pentru activitatea institutiilor subordonate Ministerului Justitiei:
4)

participa. Tn calitate de membru, in activitatca Consiliului Superior al Magistraturii.

beneficiazS de alte drepluri in conditiile legii:

5)

la propunerea Adunarii Pop 11 fare a Gagauziei numeric i elibereaza in functie

eful Direct iei de justitie a formatiunii teritoriale autonome cu slatut special al Gagauziei (Gagauz-Yeri);
6)

pre/intii. in modul stabiiit. spre examinare Guvernului proieclc de acte normative

elaborate de minister:
7) 8)

crceaza comisii de licentiere pentru eliberarca licensor: angajea/ in serviciu i elibercaza din functie conducatorii de departamente. directii

$i sccjii. executorii judcc8tore$ti i al(i colaboratori ai minislerului $i cadre de conducerc ale institutiilor din subordine. precum i cadrele didactice ale Centrului republican pentru pregiHirea i pcrfcctionarea cadrelor din sistemul Ministerului Justijiei $i al Procuraturii Generale. confirms in funcjie notarii; suspends activitatea notarului sau il clibercaza din /unctic;
9)

182

stimuleaza $i aplica sanctiuni disciplinarc conducatorilor de depaitamente, directii ?i

sec|ii. altor colaboratori ai Ministerului Justitiei. lucratorilor de conducere ai institutiilor din subordine, precum i nolarilor. conform competentelor sale, la propunerea Consiliului Uniunii Nolarilor sau Consiliului asociatiilor notarilor, din care face parte notarul:

10)

conlonn compelen(elor sale sau la propunerea Consiliului Uniunii Notarilor sau

Consiliului asociatiilor notarilor. suspends activitatea notarului, solujioneaza chcsliuniic privind incclarea activitatii de notar, stabile$te conlrolul asupra activitatii notarilor;
11)

angajcazS in serviciu. maintcazft in grad, retrage din grad i trecc in rezerva prin

ordin efectivul militar al Departatnenlului institutiilor penilenciare ?i politiei judccatorcti;

12) 13)

convoaca

$edintelc colegiului Ministerului Justitiei ?i le prezideaza;

introduce in structura aprobata a aparatului central a! Ministerului Justitiei

modificari. determinate de nccesitatca folosirii noilor forme de organizare i a tehnicii administrarii eftciente, in limilele fondului de retribuire a muncii stabilit de Guvern i numarul maxim de lucratori ai organului de administrajie;
14)

aproba regulamenle ale departamentelor, direcjiilor i sectiilor Ministerului Justitiei

i altor inslitutii din subordine:

15)

aproba programul didactic de pregatire i perfectionare a cadrelor Centrului

republican pentru pregatirea i perfectionarca cadrelor;

16)

aproba structura, statele de functii $i devizul de cheltuieli ale Institutului Republican

de Hxpertiza Judiciara i Criminologie de pe langa Ministerul Justitiei:

17)

semneaza. in modul stabilit. tratate i acorduri internationale cu privire la asistenja

juridicS; In lipsa ministrului justi(iei functiile acestuia le indeplincte unul dintre viceminitri. In baza i intru indeplinirea legilor. dccrctelor i ordonantelor Preedintclui Republicii Moldova, a hotararilor i dispozitiilor Guvernului, Ministerul Justitiei emite ordine i alte acte. organizeaza i conlroleaza executarea lor, Ordinele i alte acte ale Minislerului
183 Justitiei, organizarea expertizelor judiciare, realizarea statisticii judiciare i altechestiuni

date in competenta sa. sint executorii pentru ministere. departamente, serviciile de stat, inspectorate, organele executive ale administratiei publicc locale, inlreprinderi, institutii i organizatii. in caz dc necesitate. Ministerul Justitiei emile, fn comun cu alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice. ordine $i alte acte.

Colegiul Ministerului Justi|iei examineaza problemele principale ce (in de activitatea Ministerului Justitiei. iain dezbatere in format iile preyed inti lor instantclor judecatoreti, rapoartcle conducatorilor, darile de seama ale conducatorilor unitatilor structurale ale ministerului i altor institutii din subordine. discuta problemele selectarii i formarii cadrelor. verified indeplinirea hotararilor, proiectelor celor mai importante ordine i altor acte ale Ministerului Justitiei. Deciziile colegiului se exccuta, dc regula, prin ordine ale ministrului justitiei. Numarul de personal i structura aparatului central ale Minislerului Justitiei se de Guvern. S-a permis Ministerului Justitiei sa aiba 3 viceminitri, inclusiv un primviceministru, $i un colegiu compus din 9 persoane. NumaruMimita de personal al aparatului central al Ministerului Justitiei s-a stabilit in numar de 87 unk&(i (cu exceptia personalului de deservire i paza a cladirii). cu fondul anual de retribuire a inuncii in limita alocatiilor. aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv. Structura aparatului central al Ministerului Justitiei Conducerea Cabinetul ministrului Departamentul legislate:

directia drept public directia drept prival directia evident a actelor normative Directia principala organizare

judecatoreascS Directia agent guvernamental i relafii internationale Directia principala econoinico-financiara

184 Sectia notariat i avocatura

Sectia partide i organizatii neguvernamentale Secfia resurse umane Sectia secretariat

11. Ministerului SSnStdfii Ministerul Sanatatii al Repubiicii Moldova este un organ al administratiei publice. obiectivul principal al caruia il constituie estimarea ssMiatii, elaborarea i promovarea politicii unice a statului in domeniul ocrotirii sanatatii. reformarea sistemului sanatatii tn conformitate cu noile procese ce au loc in societate i asigurarea populatiei cu asistenta medicaia de calitate. Ministerul coordoneaza activitatile medicale la diferite niveluri i exercita controlul asupra calitatii ?i volumului serviciilor medicale acordate populatiei, indiferent de tipul de proprietate al prestalorilor de asistenta medicaia. Delegheaza organelor sanitare judetene unele tmputemiciri conform legislatiei in vigoare. Ministerul colaboreaza cu organele publice centrale i locale, asociatiile medicale de profil i alte organizatii neguvernamentale in problemele de sanatate. Sarcinllefifunctiile de baza ate Ministerului. in scopul promovarii reformelor i asigurarea populatiei cu asistenja medicaia neccsarS $i de calitaie. Ministerul arc urmatoarele sarcini $i functii:

promovarea politicii de stat in domeniul ocrotirii sanatatii elaborarea $i organizarea aplicarii cadrului Icgislativ $i normativ necesar pentru

realizarea ohiectivelor Conceptiei de reformare a scetorului de sanAtate

elaborarea pronoslicurilor, stabilirca prioritafilor, directiilor dc acjiunc, realizarea

programelor de scurta duraia i de pcrspectiva. orientate spre dezvoltarea durabila a ramurii ocrotirii sanatatii

racordarea sistemului de asistenta medicaia la cerintele reformei administrativ-

teriloriale. Crearea infrastructure medicale teritoriale

185 promovarea principiilor fundamentale ale asistentei medicale primate, favorizarca

extinderii sectorului privat in medic ina. optiniizarea i rational izarea aststen|ei medicalc de stationar. dezvoltarea serviciului de recupcrare medicaia

organizarea implemeniarii Minimumului de asistenta medicaia gratuita, garantat de

stat $i a unor prestari medicale contra plata. Sporirea accesibililatii popula|iei L serviciile medicale

promovarea politicii de formare a prejui ilor i tarifelor la serviciile medicale;

inaintarea propunerilor privind pcrfecjionarea mecanismelor de finan(are a sectorului de sanatate

favorizarea implemeniarii sistemului dc separat e a cumparatorului de prestatorul de

servicii medicale

studierea starii sanatatii populatiei, a faclorilor determina i a gradului de

asigurare cu asistenta medicaia. elaborarea i organizarea realizarii programelor nationale cu desinatie, masurilor de profilaxie. dcpistarca precoce a maladiilor i tratament calitativ intru ameliorarea sanatatii publice. Central izarea mijloacelor necesare pentru finanjarea acestor programe

coordonarea activitSJii divcrsetor organe de stat preocupate de solu|ionarea

problemelor sanatatii. masurilor secturale i intersectorale orientate spre fortiHcarea sanatatii populafiei prin promovarea unui mod sanatos de via|4

pcrfcct ion area procesului He pregatire a cadrelor medicalc, inclusiv a pregatirii

manageriale. intru sporirea randamentului de activitate in condi(iile economice noi

pronoslicarea $i fundament area necesita{ii dc pcrspectiva in rcsurse umane i

controlul utilizarii lor rationale; autorizarea excrcitarii profesiunilor medico-sanitare, farmaceutice $i tchnica medicaia. Efectuarea controlului asupra exercitarii obligatiunilor profesionale

organizarea acreditSrii i licen|ierii unitatilor sanitare i institutiilor de invatamant 186 coordonarea strategiei de dezvoltare a serviciului farmaceutic i implementarea

dc profil. in modul stabilit dc legisia(ia in vigoare

politicii nationale in domeniul medicamcntului

asigurarea supraveglierii satiitaro-epidemiologice de stat

informarea sjstematica a populatiei despre starea sanitaro- epidemiologica i

ecologo-igienica in teritoriul repubiicii

coordonarea activitatii institutiilor curative $i medico- $ti in|ilice. indiferent de

subordonarea lor departamentaia i tipul de proprielalc. in cazul declan5rii unor situa(ii cxceptionale (calamitati naturale, cpidemii, epizootii etc.), asigurarea starii de pregatire permanents a obieclivelor ocrolirii sanatatii. forma(iunilor $i institutiilor medico-sanitarc pentru aclivitate in aceste conditii

promovarea politicii de asigurare cu echipament strict nccesar pentru

implementarea lehnologiilor avansate de diagnosticare, tratament i recuperare

studierea resurselor naturale de Iralament in scopul recuperarii bolnavilor,

fortific&rii sSnatStii $i restabiiirii capacitStii lor de muncS ~ exercitarea controlului asupra respcctarii prevederilor legislatiei in vigoare ce (in de domeniul ocrotirii sanatatii, regulilor de prolectic a muncii $i normelor sailitare

elaborarea i inaintarca propunerilor, vizand perfect ion area sistemului dc

reniunerarc a muncii i asigurarea sociaia a lucratorilor din ramura

crearea unui sistem informational adecvat reformei teri to rial-administrative perfcctarea i prezentarea rapoartelor period ice pentru informarca Guvernului

privind starea de sanState a popula(ici

coordonarea i favorizarea destSur5rii cercetarilor tiintifice prioritare in

domeniul ocrolirii sanatatii, elaborarii normativelor uniee. standardelor $i schemelor de tratament, contribuind la implementarea lor in practica medicals

dezvoltarea relatiilor internajionale in domeniul mcdicinei.

187

Drepturile Ministerului. Pentru exercitarea functii lor de baza ce-i revin, Ministerul, in limitele competentei sale, esie inveslit cu urmatoarele drepturi: ^ sa solicite dc la ministere, departamente. servicii de slat, inspectorate i organele administratiei publice locale, precum $i de la intreprinderi, organizatii $i institutii,

amplasale pe leriloriul Republicii Moldova, informatiile necesare pentru a-i exercita functiile ^ s3 antreneze, prin acord mutual, reprezentanti ai ministerelor, departamcntelor, serviciilor de stat. inspecloralclor i organelor administratiei publice locale la examinarea i solujionarea problcmclor ce tin de domeniul medicinei ^ sa adnptedecizii intru indeplinirea sarcinilor prevSzute de prczentul Regulament, precum i altor dispozitii parvenitcde la Parlament. Preedinte i Guvernul Republicii Moldova >* sa inainteze propuneri exccutorii pentru ministere. departamenlc, organele administratiei publice locale, vizand problemele acordarii asistentei sanitarocpidemiologice populajiei ^ sS aplice, in modul stabilit de legislatia in vigoare, mfisuri in vederea realizSrii directiilor prioritare ale programului de activitate a Ministerului P* sa monitorizeze domeniile politicii de reformare a sistemului sanatatii ^ sa centralizeze, in procesul formarii $i executarii bugetului, mijloacele baneti din alocafiile totale. prevazute in bugetul de stat penli u ocrotirea sanatatii. precum i in planurile de finantare a unitatilor medico-sanitarc in vederea procurSrii, pe bazS de lender, a medicamentclor. articolelor de uz medical, utilajului medical $i mijloacelor de transport sanitar pentru unitafile medico-sanitarc din subordinea minislerului i a autoritatilor administratiei publice locale i pentru bolnavii. al caror iraiament este asigurat de stal. precum i in vederea acoperirii cheltuielilor legate de controlul calitatii, recepfonarea, dcpozilarea i rcparlizarea ajutoarelor umanitare i dc tralarca bolnavilor, dupa caz, peste hotarele Repubiicii Moldova
188

^ sS efeclueze rctributia c\per(ilor. consultantilor i membrilor grupurilor de lucru, angajaji prin concurs, pentru elaborarea actelor normative in domeniul sanatatii i expertizarea acestora, in limila fondului de remunerare a muncii al aparatului central al Minislerului

Organizarea activitfyiiMinisterului in fruntca Ministerului se afla ministrul, numit in functie ?i cliberat din func(ie in baza Conslilutiei Rcpublicii Moldova i Legii cu privire la Guvern. Vicemini$lri sunt numiti in functie $i eliberati din functie de Guvern, la propunerea ministrului. Ministrul delimiteaza atrihuftilc viceminilrilor. In cadrul Ministerului se formeaza un Colegiu care in activitatea sa se caiauzelc de regulamenlul respectiv, aprobat de ministru. Conform atributiilor ce-i revin ministrul sanatatii:

dirijcaza activitatca Ministerului. conduce edin{elc Colegiului i poarta

raspundere personal penlru indeplinirea sarcinilor ce-i revin Ministerului

stabile$te competent i responsabililatea viceminilrilor. efilor de directii i

sect*i ale Ministerului pentru dirijarea unor domenii de aetivitale ale acestuia, pentru activitatea inslilu{iiIor, intreprinderilor i organizatiilor din subordine

angajeaza i concediaza cadrele aparatului ministerial aproba statelede personal i salariileangajalilor Minislerului in limitanumarului de

personal i fondului de salarizare. aprobate dc Guvernul Repubiicii Moldova

aproba regulamenlelc directiilor i sec|iilor Ministerului, precum i regulamentcle

(statulele) institutiilor, intreprinderilor i organizatiilor din sistemul ocrotirii sanatatii, cu exceplia institutiilor medicale din cadrul armatei i organelor de justitie

prezinta in modul stabilil spre examinare la Guvern proiecte de hotarari ale

Guvernului, dc programe i acle normative

modificain limitele fondului stabilit de relribtiire a muncii i numarului-limiti de

189

personal, structura subdiviziunilor interioarc ale aparatului central al Ministerului, daca Guvernul nu prevede allceva.

In lipsa ministrului, functiile acestuia le exercita prim-viceministru sau unui dintre viceminitri. desemnat prin ordin emis de catre ministru.Viceminiftrii $i conducatorii subdiviziunilor. in limitele impulernicirilor atribuite. poarta raspundere pentru deciziile luale de ei $i pentru activitatea Ministerului.

Ministerul. in baza i in executarea legilor Repubiicii Moldova, a aclelor Pre?edintelui Repubiicii Moldova, a hotararilor i dispozijiilor Guvernului Repubiicii Moldova, emitc ordine i alte acte, organizeaza $i conlroleaza executarea lor. Ordinele ji inslructiunile Ministerului in problemele diagnosticarii. tratamcntului $i prolilaxici bolilor. protectiei tcritoriului republicii impotriva rSspandirii bolilor contagioase prin mftsnri de tin3. asistenjei sanitaro-epidemiologice acordate populatiei, precum i in alte probleme privind ocrotirea sanatatii, ce (in de competenta Ministerului. sint executorii pentru institu|iile medicale. toale organi/ajiile i intreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentaia. Ministerul. in caz de neccsitate. emite. de comun acord cu alte ministere, departamente. servicii de stat ?i inspectorate ordine ?i alte acte normative. Cheltuielilc penlru intrcfinerea Ministerului sunt finanjaie de la bugetul de stal. S- a stabilt personalul scriptic maxim al aparatului central al Ministerului Sanatatii in numar de 62 unitaji. exceptandn-se personalul de dcservire i paza a cladirilor. cu un fond anual respectiv de retribuire a muncii. S-a permis Ministerului Sanatatii de a avea 3 vicein in ilri. inclusiv un primviceministru ;i un colegiu format din 11 persoane S-a acordat Ministerului Sanatatii dreptul de a opera modiftcari in structura ministerului. impusc de necesitatea perfectionarii metodelor de conducere i organizare a muncii, in limita stabilita a numamlui de salariati i fondului de remuncrare a muncii. Pe langa Ministerul Sanatatii s-a format un Consiliu dc experti in problemele ce tin de progresul tehnico-$timtific $i aplicareain practica a realizarilor tiintei medicale. Structura Ministerului Stinatatii Conducerea i aparatul Directia administrative i exploaiareaedificiilor Direc(ia principala cadre, institutii de invatamant, dezvoltare sociaia $i relatii externe
190

Directia principala economie, finan(e i evidenta contabila Directia asistenta farmaceutica i tehnica medicaia Directia asistenta spitalieeasciS i special izata Direcjia principals asistenta medicaia primara i urgenta Directia asistenta medicaia a mamei i copilului Directia principala programe. licentiere i acreditare 12. Ministerul Transporturilor i Comunicatiilor Ministerul Transporturilor i Comunicatiilor este organul central dc specialitate al administratiei publicc. care se subordoneazS Guvernului i are sediul in municipiul Chiinau. Ministerul elaboreaza. promoveaza $i realizeaza, in limitele competentelor sale, strategia i politica dc dezvoltare i armonizare a ramurilor economiei nationale, conform legilor, decretclor Preedintelui Rcpublicii Moldova, hotararilor $i ordonanjelor Guvernului Republicii Moldova In cadrul politicii generale a Guvernului i exercita abiliiatile autoritStii de stat in donieniile mcredintate. In scopul indeplinirii alributiilor ce-i revin. Ministerul colaboreaza cu alte ministere, departamente, autoritati ale administratiei publice locale, organisme internationale. Ministerul i$i exercita atribu(iile Tti urmfiloarelc domenii: in domeniul iransporlurilor:

transportul feroviar transportul auto transportul naval tn domeniul gospodariei rutiere; domeniul comunicafiilor:

telecomunica(iile
191

rad i ocomu n icati i I e pota. Atribufiile Ministerului. Ministerul, in calilalca sa de organ de specialitatc al administra{iei publice centrale. excrcita urmatoarele atribujii principale: elaboreaza, promoveaza i realizeaza politica Guvernului in domeniul transporturilor. gospodariei rutiere i comunicatiilor;

1.

elaboreaza politica economica de dezvoltare i implcmentarc a slrategiei nationale

in domeniile incredintate:
2.

fundamcnteaza i elaboreaza necesarul de fonduri de labugelul dc stat, controleaza

gestionarea resurselor financiare alocate din bugetul de stat, resurselor din fonduri le spcciale i din credilelc externe in domeniile incredintate:
3.

elaboreaza i punc in aplicare strategiile de privatizare in domeniile incredintate i

gestioneaza patrimotiiul public:

4.

asigura organizarea ?i dezvollarea cercetarilor ti inf i lice in domeniile incredintate

prin corelare cu programcle nationale $i internationale dc cercetare in aceste domenii;

5.

organizeaza activitatea pentru constituirea fondului proprin de date statistice din

domeniile de activitate;
6.

promoveaza sistemul institutional pentru dezvoltarea pietei libere $i asigura condi|

iile unui mediu concurential in cadrul fiecanii domeniu incredintat:

7.

elaboreaza i promoveaza cadrul legal in vederea stimuiarii inveslifiilor cu capital

autohton i strain in domeniile incredintate;

8.

initiaza i negociaza, din imputernicirea Guvernului. incheierea de conventii,

acorduri i alte t rat ate internationale sau propunc acestuia intocmirea formelor de aderare la cele existente $i ia masuri de aplicare a acestora:
9.

reprezinta interesele statului in cadrul organismclor internationale pc baza

conventiilor. acordurilor i intelegerilor stabilite ji dczvolta rclatii de colaboraic cu organe $i organizatii similare din alte stale $i organisnie internationale interesale de domeniile incredintate;
10.

sustine promovarea inlereseloragenji lor economic) autohtoni de profil pepietele

192

internationale;
11.

asigura tuturor utilizatorilor acces egal i nediscriminatoriu la infrastruclurile din

domeniile incredintate. deschise accesului public:

12. 13.

stimuleaza libera initiative i asigura autonomia agenfilor economici: stabilefle. in comun cu autoritatile administratiei publice centrale i locale care au

alribu(ii in domeniu. masuri pentru protejarea zonelor cu valoare istnricS. arhitecturala sau peisagislicS, precum i pentru inlegrarea aceslora in actiunile de modernizare a locali(atilor i a zonelor afcrcnte:
14.

sprijina i consults adminislrajia publica locals prin ac(iuni cc vizeazS strategia.

monitorizarea programelor dc invesii|ii in infrastructure urbanS. rcglemcntSrile sped lice in donieniile mcredintate, care nu pot fi solutionatc la nivelurile de competent locala;
15.

asigurS fundamentarea i coordonarea programelor referitoare la imbun&lSlirea i

dezvollarea domeniilor incredintale; 16. coordoneazS avizele de spccialitale privind obiectivele de investijii fin an {ate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fonduri speciale $i din credite garantate de stat. precum i pemru lucrSrile de interes national finanjate din alte surse. Funcfiile Ministerului. Potrivit competentelor acordate prin lege, Ministerul exercitS i urmStoarele functii specificc:
a)

in dome ni it! transporturUor fi gospodariei ruliere: autorizeaza intrarea in i ieirea din tarii a mijloacelor de transport, precum i

traflcul de tranzit prin tcriloriul republicii

aproba norme i normative tehnice penlru reparatia. exptoalarea i intretinerea

drumurilor. cSilor ferate $i a mijloacelor dc transport, asigura respcctarea acestor norme i normative

promoveaza politica tehnicS in vederea creSrii parcului national al mijloacelor de

193

transport, inclusiv intretinerea, reparatia i inodemizarea acestuia

a)

in domeniul comumcafiilor:

promoveazS polilica unilara privind distribuirca i utilizarea spectrului de

frecvente radio

elaboreazS i realizeazS strategia dezvoltSrii comunicatiilor in concordant cu

tendintele mondiale in acestc domenii

coordoneazS i indrumS dezvollarea comunicatiilor m alte sectoarc ale economiei

nationale dclerminSnoile servicii in comunica(ii i modalitStile de implemenlare i prestare a acestora

supravegheazS respcctarea prcvederilor legale, inclusiv dispozifiile conventiilor $i

acordurilor internationale. in domenii le comunicatiilor elaboreaza i promoveazS strategia standardiz&rii In domcniu

aprobS planul de numcrotare i elaboreazS strategia de utilizare in scopuri civile a

benzilor de frecvente radio

supravegheazS realizarea dc catre Agentia Nationals pentru Reglemenlare in

Tclecomunicatii i Informatica a strategiei de dezvoltare a comunicatiilor. aprobale de Minister

- delineate modul i conditiile de ulilizare a retclelor dc comunicatii pentru

necesitatile apararii ?i securitatii nationale in caz de forts majors i de stare exceptionala. Drepturile fi obligafiile Ministerului Ministerul dispune de urmatoarele drept uri i obligati: ^ sa adopte, sa aprobe, sa modlfice sau sa anuleze. in limitele competentelor sale, ordineidispozi(ii,instruetiimi,regulamente,autorizatii,prescriptilehnicepentru* to(i participant la activita|ile din domeniile incredintate, independent de subordonare i tipul proprietatii ^ s3 inainteze Guvernului propuneri privind dezvoltarea sau reorganizarea ramurii $i perfectionarea cadrului legislativ aferent
194

^ sS fondeze. s5 reorganizeze sau sa lichideze, in modul stabilit. intreprinderi de stat in transport, gospodaria ruliera, comunicatii i informatica ^ sa suspende. In modul stabilit. ordinele i dispozitiile conducatorilor intreprinderilor $i organizatiilor de stat din subordinea sa, dacft acestea conlravin lcgislatiei interne ^ saelibereze, s& suspende sau s5 anuleze. in modul stabilit, licenje i autoriza(ii pentru aclivitati in domeniul transporturilor, gospodariei rutiere $i potei ^ sa institute in cadrul sau consilii tehnieo-$tiin|ince i de experji, comisii de licentiere i autorizare ^ sa organizeze i sa asigure controlul activitatii intreprinderilor subordonate ^ sa creeze i s5 gestioneze, in comun cu autoritatile respective dc stat, fonduri spcciale, conform legislatici in vigoare ^ sa gestioneze executarea lucrarilor i acliitarea lor din contul mijloacelor Fondului rutier ^ sa supravegheze calcularea i virarea corecta i Tn lermen a taxelor Tn FonduI rutier ^ sa antreneze, Tn comun cu alte minislere, departamente, organizatii $i intreprinderi, specialiti pentru controlul respectarii legislatiei cc reglementeaza functionarea tuturor categoriilor de transport ^ sa solicite intreprinderilor i organizatiilor cu orice forma de organizare i proprietate prezcntarea informatiilor i materialelor necesare pentru realizarea sarcinilor sale, conform legislatiei in vigoare ^ sS promoveze politica lehnica consccventa in domeniile de activitate incredintate, urmarind modernizarea lor i alragerca investitiilor in infrastructura ramurilor subordonate
195

^ sa stabileasca modul de asigurare a integritatii marfurilor transportate i a obiectelor din complexul de transport i rutier; sa introduce norme i regult unice pentru asigurarea securitatii transportului $i sS aprobe masuri de prevenire i lichidare a consecinjelor avariilor in transport, gospodaria rutierS i comunicatii ** sa asigure supravegherea rcspcctarii nornielor existente de proiectie a muncii $i a mediului. precum i a cerin(elor de asigurare a securitStii circuta(iei. in conformitatc cu legisla(ia nationals > sS asigure exam inarea la timp a demersurilor. pclitiilor i propunerilor cetatenilor i sa ia mSsuri pentru lichidarea deficicnjelor in sfera transporturilor. gospodariei rutiere $i po^tei ^ sa aprobe uniforma personalului ?i semnele de distinctie ale muncitorilor $i func^ionarilor din intreprinderile subordonate ^ sa fundamenteze neccsarul dc mijloace financiare (inclusiv valutare), de resurse materiale i de munca pentru realizarea programelor interstatale i republicane, precum i pentru indeplinirea sarcinilor strategice vizand buna func^ionare a transporlului feroviar i a gospodariei rutiere sa prezinte propuneri, privind perfectionarca sistemului financiar al gospodariei rutiere, sa inainteze Ministerului Finanjelor un plan de masuri privind atragerea investitiilor i contractarea creditelor straine pentru realizarea programelor $i proiectelor de dezvoltare a retelci drumurilor publice r sa participe la elaborarea bugetului de slat In domeniile administrate, sa exercite, cu acordul Ministerului Finanjetor, controlul asupra utilizarii, conform destinatiei, a mijloacelor prevSzute de bugetul de stat
196

^ sa autorizeze, potrivit legii, transmitcrea in arenda a patrimoniului intreprinderilor de stat ^ sa-i exercite, in modul stabilit, dreptul de a obtinc calitalea de membru al organizatiilor necomerciale. inclusiv al celor internationale.

Organizarea activitfyiL Ministerul este condus de ministrul transporturilor icomunica(iilor, numit in functie i eliberat din functie in conformitatc cu Constitutia Republicii Moldova. Ministrul are adjunctf, numiti in functie i eliberati din functie de Guvern, la propunerea ministrului. Ministrul transporturilor i comunicatiilor: ^ poarta raspundere personals pentru indeplinirea conforma a sarcinilor atribuite Ministerului ^ asigura executarea legislatiei nationale. decretelor Pre$edintelui Republicii Moldova, hotararilor Parlamentului Republicii Moldova, hotararilor. ordonantelor $i dispozitiilor Guvernului Republicii Moldova ^ stabile?te competen{ele $i responsabilitatea viceminitri!or, directorilor de departamente i directii i efilor de sectii ale Ministerului in ceeacc prive$tc dirijarea domeniilor de activitate ale Ministerului, inclusiv conducatorilor institutiilor. intreprinderilor i organizatiilor. aflate in subordonarea lui ^ negociaza i incheie. in conditiile legii. acorduri interguvernamcntale i interministeriale in domeniul transporturilor, gospodariei rutiere. comunicatiilor. supravcgheaz.3 realizarea lor, reprezinta Republica Moldova in organismele internationale potrivit competen|clor sale i legislatiei in vigoare r aproba schema de incadrare i salarizarea functionarilor aparatului central al Ministerului, in limitele fondului de retribuire a muncii $i efectivului, aprobate de Guvern in caz de neccsitate. opereaza modificari in structura interna a subdiviziunilor aparatului central, in limitele fondului de retribuire a muncii i efectivului 5^ aproba regulamentele departamentelor, direcjiilor i serviciilor aparatului central i statutele intreprinderilor i organizatiilor, subordonate nemijlocit Ministerului ^ desemneaza i elibereaza din functie personalul din aparatul Ministerului i conducatorii Intreprinderilor i organizatiilor de stat subordonate, stabilete condifiile de retribuire a muncii i conditiile de premiere $i aplica masuri disciplinare
197

^ efeetueaza remanieri prin reinnoirea contractelor de muncS sau prin atestarea functional lor de stat din aparatul Ministerului ^ aproba componenta i regulamentul consiliului tehnico-tiintific 5^ emite ordine $i dispozijii. tn limitele competentelor sale ^ anuleaza, in modul stabilit, ordinele i dispozitiile care contravin legislatiei in vigoare, emise in cadrul Intreprinderilor din subordine. In cadrul Ministerului se constituie i activeaza consiliul colegial, care, In activitatea sa, se caiauzete de regulamentul aprobat de ministrul transporturilor i comunicatii lor. Efcctivul i componenja nominala ale consiliului colegial se aproba de catre Guvern. HotarSrilc consiliului colegial se aplica prin ordinul ministrului. In cazul divergentelor de opinii aparute intre ministru i membrii consiliului colegial, ministrul dispune transpunerea in viaja a dcciziei sale, fiind obligat sa raporteze Intr-un memoriu Guvernului despre discnsiunile aparute. La randul lor, membrii consiliului colegial sint in drcpt sa-i notifice opiniile Guvernului. Aparatul Minislerului asigura realizarea deciziilor luate de conducerea Ministerului i de consiliul colegial. Guvernul a stabilit efectivul-limita al aparatului central al Ministerului Transporturilor i Comunicatiilor in numarde 73 persoane, cu fondul anual de retribuire a muncii, conform legislatiei In vigoare. S-a permis ministerului 3 viceminitri i un consiliu colegial, constituit din 7 persoane, componenta c&ruia este aprobata de Guvern. Structura aparatului central Conducerea; Departamentul transportuh: 198

directia principala transport auto directia principala transport feroviar directia principala transport naval Departamentul

gospodaria rutiera:

 directia constructe $i intretinerea drunuirilor

directia dezvoltare i investi|ii

Departamentul comun icafii:

directia telecomunica|ii ?i radiocomunica(ii

directia coinunicajii po$tale Departamentul economico-fmanciar:

direc(ia principals analiza economico-financiarS $i reforme

directia gestionarea palrimoniului

directia juridica $i resurse umane directia organizatorica i secretariat.

13. Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale (Reorganizat in baza Legii Nr.26-XV din 13.02.2004. Conform Art.II. - Ministerul Ecologiei, Construct!ilor ?i Dezvoltarii Teritoriului se reorganizeazS prin separare ?n: Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale; Departamentul Constructiilor i Dezvoltarii Teritoriului) Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale estc organul central de specialitate a administratiei publice care promoveaza politica statului Tn domeniul protectiei mediului, utilizarii durabile a resurselor naturale, conservarii biodiversitatii. Atribufiile Ministerului Ministerul, tn calitatea sa de organ central de specialitate aladministrajiei publice, 1ndepJinete urmatoarele atribu(i). A) Atribufii de baza:

elaboreaza i promoveaza politicile $i strategiile statului in domeniul protec(iei

199

mediului, utilizSrii rationale a resurselor naturale, conservarii biodiversitatii, participa la elaborarea compartimentului Ministerului in pronosticurile ce tin de dezvoltarea socialeconomicS a tarii

identifies problemele prioritare, elaboreazS $i promoveaza programe $i planuri

nationale de actiuni in donieniile sale de activitate, coordoneazS actiunile ministerelor, departamentelor i autoritStilor administratiei publice locale de elaborare i implementare a programelor i planurilor nationale, ramurale $i locale In domeniu i exercitS controlul asupra realizSrii lor

promoveaza reforma organizational-economicS in domeniile sale de activitate,

inlegreazS protectia mediului in procesele reformei economice i componentele politicii sectoriale ?i armonizeazS actele legislative i normative din sfera competentelor mcredintate cu standardele i normele europene

elaboreazS i avizeazS proiectele actelor legislative $i normative ce tin de

competenta Ministerului, organizeaza ?i exercita controlul asupra realizarii acestora, verifica respectarea legislatiei in vigoare vizand domeniile sale de activitate

asigura sustinerea metodologicS a procesului investitional, stabilete principiile de

baza ale politicii investitionale in domeniile sale de activitate ;i initiazS atragerea invcsti| iilor penlru realizarea programelor $i planurilor de acfiuni la nivel national, coordoneaza asistenta tchnicA tn domeniu, elaboreaza de sine slalator, sau, in comun cu alte auloritafi. meeanismele linanciar-ereditare penlru conslrucjia, modernizarea i proc u rarea locuin (elor

participa la fundamenlare $i av izeaza. in modul stabilit. programul anual dc lucrari

publice ftnanlatc de la bugetul de stal din erediiele externe. contractaie sau garaniate de slat, argumenleaza i sustine subven{iile eventuate anuale dc la bugetul dc stat pentru domeniile sale de activitate i cxercita atributiilc de investitor (bcncficiar) ai propriilor obiectc de eonslruclii: mtocmetc i prezinta proicctele opoituniiajilor investi(ionale ce (in
200 de domeniile de activitate ale Ministerului pentru potential investitori

elibereaza licen(e pentru domeniile de activitate in conformitate cu legisla|ia in

vigoare

participa la promovarea politicii de stat in r>fcra cereetare-dezvollare, inainteazS

propuneri vizand direct!)le prioritate, programele de stal $i proiectele de cercetaredezvoltare din domeniile sale de activitate

organizeaza ?t coordoneaza realizarea programelor de cercelare tiin|ifica in

domeniul constructlor. prolec}iei mediului i utilizarii resurselor naturalc, inclusiv celor geneiicc i in special a celor deslaurate in fondul ariilor naturale protejate de stat, exercita dirijarea mclodologica a institutiilor de cerceiari i organizatiilor ce elaboreaza normalivelc in domeniu

colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale i reprezenlan(ii organismelor

internationale in domeniile cc tin de coinpctenta Ministerului, examineaza i avizeaza proiectele convcn(iilor, acordurilor i altor documente internationale. inainteazi propuneri. negociaza i semneaza. in modul stabilit, convent ii, tratate i acorduri internationale in domeniile sale i inijiaza propuneri privind aderarea Repubiicii Moldova la cele existente

reprezinia slatul. in calilate de coordonator in proiectele de indeplinire a

angajamcntelor tarii fata de conventiile i acorduri le inlemationale de inediu i dezvoltare a teritoriului, altor documcnle din sfera competentelor incredintate, realizate cu suport international s-au din surse interne

promoveaza politica lehnico-tiin|ifica, organizeaza, dirijeaza i supraveghcaza

sislemele de siandardizare i cerlificare a caliiatii produselor i serviciilor in domeniul protectiei mediului, construct ii lor, arhilecturii i urbanismului, locuintelori gospodariei comunalc. elaboreaza. aproba i editeaza standarde, normative si reglemenlari tehnice, economice $i organ izat or ice in domeniile sale de activitatc, creeaza comilete tehnice de resort, este coordonalorut principal al activiiatii de conslituire i intrctinere a sistemului de acle normative in domeniile sale de aciiviiate

201

participa la elaborarea $i coordonarea normativelor $i slandardelor europene 51

internationale tehnice in domeniile sale de aciiviiate i dupa adoptarca lor in modul stabilit. asigura aplicarea acestora pe teritoriul Repubiicii Moldova

promoveaza implcmentarea noilor telmologii, echipamenlelor, aparatelor,

ma$inilor. mecanismelor performante i noilor materiale in domeniile sale de activitate

administreazil patrimoniul de stat al intreprinderilor ramurale. capilalnl social 11!

carora este integral sau partial de stnt: fondeaza intreprinderi de stat in domeniile sale de activitate. le reorganizeaza $i le lichideazfi in conformitatc cu legislatia in vigoare

formuleaza i inainteaza propuneri. privind reslructurarea intreprinderilor $i

organizatiilor din domeniile mediului

propune spre aprobare. in modul stabilit de legislate. candidaturile managerilor $i

ale altor reprezentanti in organele dc conduccrc a intreprinderilor $i organizatiilor dc stat $i socictatilor economicc in care statul detine cola respective dc actiuni (cole-parti dc proprietate)

numete. pe baza de concurs. i incheie contracte cu manager ii intreprinderilor de

stat. aproba i prezinta reprezentantii statului in socieiajile economicc. capilalnl social al cstc partial dc stat

permite, 111 conformitate cu legislatia in vigoare. darea in arenda a bunurilor

intreprinderilor dc stat din ramura -efectucazadirijareamelodologica ramuralain domeniul evidentei contabilc. asigura prezentarea darilor de seama contabile de catre unitajilc din subordine $i in baza acestora analizcaza situatia financiar-economica a lor

acumulcaza. sislematizcaza i gestioneaza pentru suportul activitatii sale un fond

informational propriu. constituit din fondurile informationale ale intreprinderilor $i organizatiilor de stat ce functioncaza in domeniul de activitate a Ministerului. asigura formarea i optimizarea sistemului informational ramural 202

coordoneaza activitatea privind pregatirea. reciclarea. rccalificarea $i atestarca

cadrelor in domeniul protectici mediului. educatiei ecologice

exercita, impreunacu Departamentul Situatii Exceptionale masuri de asigurare a

securitatii oamenilorpe apa, efectueaza conlrolul tehnic asupra navelor de tonaj mic $i le

inregistreaza. pregatete cadrele de navigatori. scafandri. la care departamentul va acorda consultajii in domeniul protectiei civile

exercita. in limitele competentei lor. conduccrea activitatii de realizare a sarcinilor

in domeniul protecfiei civile, asigura starea de pregatire permancnta a obicelivelor din subordinea Protec(iei Civile, pentru desfaurarea actiunilor in conditiile situatiilor exceptional

elaboreaza i emite de comun acord cu Departamentul Situatiilor exceptionale.

regulamente. standarde. norme. reguli, instrucjiuni $i indreptare privind protectiacivila

planifica i realizeaza masuri profilactice de zadarnicire sau diminuarc a

probabilitatii aparijiei situa(iilor exceptionale. de reducere a proportiilor cfcclelor lor. de sporire a sccuritatii i a stabilila(ii functionarii obicelivelor economici nationale in conditiile situatiilor exceptionale

asigura apararea secretului de stat in tnireprindcrile din subordine. conform

cerintelor legislatiei

aduce la indeplinire masurile prcvazulc de legislatie pentru limitarea drepturilor

cetatenilor i acordarea de inlesniri persoanelor carc au sau au avut acces la informatiilc ce constituie secret de stat: organizeaza expozitii. seminare. conlcrinte. simpozioane tematice in domeniile sale dc activitate anlreneazi mass-media. formajiunile neguvernamentale i populatia Tn procesul de luare a deciziilor i de realizare a actiunilor in domeniile sale de activitate

acorda, contra plata. scrvicii informationale $i de consultare Tn domeniile sale de

activitate in conlormilale cu Regulamentul cu privire la mijloaccle cxtrabugelarc ale institutiilor publice.

H)

203

Ainbufii specifice: in domeniul mediului: efectueaza expert iza ecologies de stat i expert iza complexa a proiectelor i

exercita controlut de slat in sfera protectiei mediului, utilizrii resurselor naturale, realizarii programelor de exlindere a fondului silvic i lucrfirilor de regenerare i exploatare a

padurilor, de reconstruct ecologicSu precum $i in domeniul construct i lor, lucrarilor publice. urbanismului i amenajarii teritoriului. verificand corespunderea lor cu prevederile lcgislatiei Tn vigoare i ale programelor i schemelor de dezvoltare ale ramurilor economiei nationale. inclusiv activita(ile ?i proiectele bazate pe folosirea rational a resurselor naturale sau carc pot influenta starca mediului

cfectueaza recensamintul resurselor nalurale, reglementeaza utilizarea lor, aproba

limitele de ulilizare a resurselor naturale, ale deversarilor $i degajarilor de substanje nocive in mediul ambiant, precum $i limitele de depozitare a deeurilor

elaboreaza i aplica parghiile i mecanismele economice menite sa slimuleze

reducerea poluarii, scoaterea din aplicare a subslanjelor toxice i utilizarea materiilor prime cu impact ecologic redus

gestioneaza, Tn modul stabilit, Fondul Ecologic National, coordoneaza activitatea

fondurilor ecologice teritoriale, verifica corectitudinea folosirii mijloacelor acestora i administreaza Cartea Roie

participa la studierea i elaborarea masurilor de conservare a obiectelor i

complexelor patrimoniului national natural, arhiteclural i urbanistic. contribuie la protectia acestora Tn spiritul traditiilor nationale i tend in tel or generale alecomunita{ii mondiale

efectueazS monitoringul ecologic integral, elaboreaza i difuzeaza prognoze

sinoptice, aeronautice, agrometeorologice ?i hidrologice $i informatiile de regim, administreaza Fondul de stat al datelor privind poluarea mediului

intocmete pronosticurile fenomenelor meteorologice periculoase i avertizeaza Tn

204

aceste cazuri autoritatile de slat, populatia 51 agentii economici despre caracterul i pro port iile lor desfi^oara activity hidrometeorologice in scopul asigurSrii populatiei, economiei nationale, apararii nationale, precum i organelor administratiei publice cu informatii hidrometeorologice

coordoneaza Registrul national al substantelor chimice potential toxice, amplasarea

platformelor specializate pentru neulralizarea i inhumarea deeurilor de produce i menajere i substantelor nocive,avizeaz& regulamentele privind modul de utilizare i neulralizare a acestora

determina gradul de poluare a mediului $i elaboreaza, Tn comun cu institutiiie

interesale, programe i planuri nationale i ramurale de reducere a poluarii sau de depoluare. promoveaza politica privind producerea bazata pe tehnologii ecologice;

intreprinde masuri de prevenire a poluarii apelor interioare cu produse pelroliere,

conlroleaza starea prizelor de apa polabila. curajarea lor i lucrarile dc reparatie in caz de accidente

promoveaza i implemenleaza, in comun cu ministereie de specialitate, programele

producerii pure i procedurile asigurarii ecologice

elaboreaza. in comun cu institutiile interesatc. strategia i avizeaza masurile de

conservare a biodiversitatii, deextindere a fondului arii lor naturale prolejate de stat. de prcvenire a efectelor incaizirii globale

promoveaza, in comun cu ministereie de specialitate i Organismul National de

Cerlificare, implementarea sistemelor de management de mediu la intreprinderi $i organizatii. certificarea ecologica i ecoetichetarea produselor

coordoneaza activilatile de evaluare a impactului asupra mediului la intreprinderile

aflate in curs de privatizare. de efectuare a auditului ecologic i avizare a planurilor de organizare a noilor intreprinderi agricole i gospodarii de fermieri

coordoneaza activitatea de tinere a Cadastrului obieclelor ?i complexelor din fondul

ariilor naturale protejate de stat i Registrului spatiilor verzi ale localitatilor urbane $i 205 rurale

contribuie la implementarea principiilor agriculturii ecologice in complexul

agroindustrial al tarii

organizeaza activitati educationale cu toate categorii le de cetateni

informeaza permanent populajia despre starea mediului $i utilizarea resurselor

naturale in (ara

intreprinde actiuni de reglementare i control in vederea asigurarii securita^ii

ecologice ?i biologice a tarii

asigura elaborarea $i publicarea Raportului anual privind starea mediului i

resurselor naturale in Republica Moldova. Drepturile Ministerului Ministerul este in drept: ^ sa elaboreze, sa aprobe, sa emita, sa modificc i s3 anuleze, in limilele competenjelor sale, acte normative, sa emita ordine, instructiuni in domeniile sale de activitate obligatorii pentru persoanele fizice i juridice cu orice subordonare i fonne de proprietate, sa efectueze expertize proiectelor i atestarea specialist ilor, conform prevederilor legale ^ sS elibereze licente in conformitate cu legislatia in vigoare ^ sa avizeze i sa coordoneze actele normative departamcntalc ale ministerelor i departamentelor in problemele vizand domeniile sale de activitate. precum i cele care au impact asupra mediului, sa inainteze propuneri privind suspendarea actiunilor sau anularea acestora in cazul constatarii unor abateri de la normele i standardele in vigoare sa controleze respectarea legislatiei in vigoare vizand domeniile sale de activitate
V

sa inainteze, in modul stabilit, propuneri In vederea suspendarii deciziilor

autoritatilor administratiei publice centrale i locale ce contravin actelor legislative i normative in vigoare, privind domeniile sale de activitate 'P" sa suspende sail sa anuleze, in modul stabilit. acjiunea licetijelor i certificalelor eliberale, precum $i sa sislcze activitatea agcntilor cconomici care incaka eerinjele stabilite in licenje. pana206 larcmedierca neajunsurilor stabilite P sa stabileasca. de comun acord cu alte autoritati ale administratiei publice centrale i locale, modul dc claborarc, avizare, experlizare i aprobarc a documentelor normative ce fin de sferele de activitate a Ministerului

 sa antreneze, in modul stabilit, la examinarea problemelor ce fin de competenta sa speciali$li ai ministerelor, departainenlelor. scrviciilor de stat. autoritajilor administratiei publice locale, asocia}iilor, intreprinderilor, inslilujiilor i organizatii lor,prccum i expcrti netitulari r* sa organizeze licitafii privind proiectarea $i executarea investitiilor publice, sS finS evidenfa tuturor licitafiilor desfaurale in domeniul construct i lor, s5 depisteze Tncalcarile admise in urma desfa^urSrii acestora sa negocieze $i sa incheie, in modul stabilit, contracte i acorduri cu autoritatile publice. persoanele juridice $i fizice din Jara i din strainatate, penlru solufionarea problemelor atribuile in sarcina sa P sa deiege in strainatate specialiti din cadrul Ministerului i unitatilor subordonate ^ sa solicite i sa obfina gratuit inforinatiile. necesare pentru executarea atribufiiior sale, de la Departamentul Statistical Sociologie. alte minislere i departamente, precum i de la autoritatile administratiei publicc locale, Intreprinderile, institutiiie i organiza(iile inregistrate pe teritoriul repubiicii ^ sa creeze. Tn conformitate cu legislafia Tn vigoare, intreprinderi de stat, sa le reorganizeze $i sa le lichidczc. Organizarea activilafii Ministerului. Ministerul este condus de catre ministru, desemnat i deslituit din functic in conformitate cu Constitufia Repubiicii Moldova. Ministrul arc un prim-viceminislru i un viceministru, numi(i i liberati din functie de Guvern, la propunerea ministrului. In cadrul Ministerului se constituie i functioneaza Colegiul acestuia. care se calSuzete in activitate de regulamentul sau, aprobal de ministru. Deciziile Colegiului se realizeaza prin ordinele ministrului. in cazul unor divergen|e inlre
207

ministru i membrii Colegiului. ministrul traduce in viata deciziile sale, raportand Guvernului despre dimensiunile aparute. Ministrul personal:

poarta raspundere pentru realizarea sarcinilor $i functiilor atribuite Ministerului,

asigura executarea legilor, decretelor. hotararilor, dispozitiilor Preedintelui, Parlamenlului i Guvernului, inclusiv respectarea prezentului Regulament

dislribuieobligatiile i stabilete responsabilit&tile viceminitrilor. efilor de directi

i i sectii ale Ministerului, ale $efilor institutiilor. organizatiilor i intreprinderilor de slal din subordinea acestuia

aprobS schema de incadrare i opercaza modificSri in slatele aparatului central al

Ministerului. in cadrul efectivului limita i structurii organizalorice aprobate de Guvern

rSspundere personala penlru lolosirea rational a mijloacelor financiare ale

Ministerului.inlegritatea bunurilor maleriale. autenticitatea indicilor economici

aproba regulamcntcle subdiviziunilor din cadrul aparatului central al Minislerului i

slatutele Intreprinderilor, organizatiilor $i institutiilor dc stat subordonate, desemneaza, in numelc Guvernului. consiliile de administrare ale aceslora

numeric prin concurs i elibereaza din functie functionarii publici $i alti salariati ai

Ministerului

numete i deslituie, In modul stabilit. conducStorii organizatiilor i institutiilor de

stat subordonate. managerii-?efi ai intreprinderilor subordonate $i incheie sau reziliaza cu ei contract ul de management

numejte i destituie in modul stabilit efii agentiilor ecologice

teritoriale i inspecjiilor teritoriale

emite ordine ce tin de competenta Ministerului. pe care. Tn lipsa lui, le aproba

208

(semneaza) prim-viceministrul
*

propune spre aprobare Guvernului componenja numerica i nominala a Colegiului,

organizeaza i prezideaza sedintele acestuia;

aproba planurile tematicc, de perspectiva i anuale ale lucrari lor de cercetari ?

liin{ifice

aproba programele i planurile tematice anuale de elaborare a documentelor,

normative in domeniul mediului i constructiilor, finantate din fondurile speciale extrabugetare

reprezinta interesele Ministerului In relatiile cu organele de stat, cu persoanele fizice

$i juridice din Republica Moldova i din alte state, cu autoritatile i organismele internationale i cu formatiunile similare din alte tari

aproba, In comun cu alte ministere. departamente i servicii, ordine, regulamente,

norme. instructiuni i alte acte in domeniul protectiei mediului $i activitatii hidrometeorologice

exercita i alte imputemiciri, prevazute de lege.

14. Ministerul Muncii i Protecp'ei Sociale Ministerul Muncii i Protectiei Sociale esie organul de specialjtate al administratiei publice centrale $i se subordoneaza Guvernului Republicii Moldova. Ministerul asigura aplicarea unitara a legislatiei muncii $i protectiei sociale. coordoneaza activitatile privind munca i protectia sociaia i, In limitelc competentei sale, promoveaza politica sociaia a tarii in acesle domenii. Ministerul asigura coordonarea i conlrolul activitatii organelor administratiei publice, serviciilor desconcentrate in teritoriul celorlalte institutii subordonate. In scopul aplicarii unilare a legislatiei in domeniile specifice de activitate i a realizarii integrale a sarcinilor i atributiilor ce le revin acestora. Sarcinile fi funcfiile Ministerului. Pe domenii de activitate principalele sarcini ale Ministerului slnl urmatoarele: fn domeniulforfei de fi fomajului:
209 V analizasituatiei, privind evolu{iapietei forfei dc munc&i elaborareastrategiiior.

pronosticurilor i programelor nationale ?i locale, privind ocuparea for{ei de munca

V

prevenirea $oinajului in masS. asigurarea unui nivcl adecvat al ocuparii forjei de

munca, incadrarea i reincadrareatn munca apersoanelor aflate in cautarea unui loc de munca

V organizarea activitdfilor de orientare profesionala a populatiei adulte, formarea profesionala, reintegrarea in campul muncii a omerilor i acoperirea chelluielilor ce tin de desfaurarea acestor activitafi V sus|inerea materials a omerilor, stabilirea $i plata ajulorului de omaj V sprijinirea materials a persoaneloraptede munca, care temporar sint neocupatc (omcrilor)
V

stimulareaagen{ilor economici pentru crearea locurilor noi de munca in scopul

angajSrii omerilor V organizarea gestionarii locurilor de munca. devenile vacante

V

promovarea programelor i acordurilor decolaborarc international a in domeniul

pari i i formarii profesionale a for(ei de munca. in domeniul asistenfei sociale: V elaborarea $i promovarea politicii de stat in domeniu V elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sistemului de protectie sociala i a proiectelor de acte normative $i legislative in domeniu
V

analiza situatiei actuale, tendintele i prognozele volu t ieifenomenelor sociale, pe

baza carora vor fi propuse recomandari in domeniu V sludierea experientei altor state tn problemele asistenjei sociale, precum i a normelor juridice internationale (conventii, acorduri) i tnaintarea propunerilor in vederea perfecfionarii legislatiei nationale V coordonarea ?i asigurarea activitatii de asistenta sociala a invalizilor, varstnicilor,
210 familitlor cu multi copii, a grupurilor i persoanelor defavorizate

V conlucrarea cu organele administratiei publice centrale i locale, precum i cu organizatiile neguvernamentale nationale $i internationale, care au ca obiect de activitate protectia sociala

^ coordonarea cu departamentele, directiile Minislerului Muncii i Protectiei Sociale, precum i cu alte minislere i departamente a problemelor, privind asistenta sociala V organizarea controlului asupra distribuirii mijloacelor de transport pentru invalizi, a biletelor de tratament, acordarea tuturor tipurilor de facilitati grupurilor defavorizate
V

elaborarea Raportului social tn domeniul asistentei sociale.

/ domeniul asigurdrilor sociale: V elaborarea i promovarea politicii de stat tn domeniu >/ elaborarea proiectelor de acte normative i legislative in domeniu V dirijarea metodologica privind aplicarea actelor normative in domeniu V participarea la realizarea de programe sociale cu organismele internationale tn domeniu V negocierea acordurilor interguvernamentale in domeniu
V V V

perfeclionarea continue a sistemului dc asigurSri sociale analiza sisiematicS si evaluarea politicii in domeniu crearea i susjinerea bazclor de date ale sectorului social

/elaborarea Raportului social in domeniul protectiei sociale. in domeniul oportunitOfilor egaie fi politicii familiale:
V

elaborarea mccanismelor de protecfie a familiei i de promovare a anselor egale

pentru frmei i barbali

V

elaborarea proiectelor de acte legislative i nonnative, perfectionarea legislatiei

nationale i aducerea ei Tn concordant cu normele internationale Tn domeniile de referinta 211

V

asigurarea realizarii prevederilor legislatiei, programelor i masurilor privind

organizarea activitatilor i serviciilor destinatc familiei, mamei i femeii, acordarea de sprijin ajutor social familiilor vulnerabile, cu multi copii, monoparentare, copiilor si minorilor afla(i in condi(ii deosebite

participarea la realizarea de programe sociale cu organisme internationale, institutii

guvemamentale si organizatii neguvemamentalcTn domeniul protectiei familiei, femeii, mamei si copilului

V

participarea in comitetele si comisiile internationale si guvemamentale care au de

solutionat obiective umanitare $i de sprijin social Tn domeniu

V

organizarea pregatirii profesionale a personalului de specialitate $i perfectionarii

acestuia in materie de asistenta sociaia si egalitatii in drepturi a femeilor i barba{ilor. in domeniul muncii fi politicii salariale: Politica salarialS:
V V

elaborarea si promovarea politicii de stat in domeniul salarizSrii elaborarea actelor, normative privind retribuirea muncii salariatilor din economia

nationals si conlrolul asupra aplicarii legislatiei in acest domeniu

V

dirijarea metodologica, privind aplicarea noilor conditii de salarizare in ramurile

economiei nationale, finan{ate din buget

V

elaborarea propunerilor de stabilire a marimii salariului minim pe (ara 51 a

salariului tarifar pentru categoria I de salarizare a salariatilor din institutiile cu autonomie financial
V

coordonarea activitatii ministerelor si departamentelor, organelor administratiei

publice in domeniul organiz&rii 51 retribuirii muncii in scopul protectiei sociale a salariatilor

V V

analiza sistematica a indicilor ce caracterizeaza nivelul de trai al populatiei coordonarea cu ministereie de resort aactiunilor Tntru implementarea Conceptiei 212

privind dezvollarea sistemului de dialog social, colaborarea cu partenerii sociali in vederea dezvoliarii tripartitismului social. Legislafia muncii:

coordonarea $i perfectionarea legislatiei in domeniul muncii $i protectiei sociale Si

ajustarea ei la cerintele i normele internationalc; V tntreprinderea ac{iunilor de prevcnire i amplificare a consecintclor nerespectarii legislajiei muncii. exercitarea atri buti ilor prcvazutcde Legea privind Contractul colectiv de munca i Legea pentru solution area conflictelor colective de munca V elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul sau de activitate i asigurarea adoptarii accstora de catre organele competente V colaborarea cu ministere. alte organe centrale dc specialitate si cu partenerii sociali in vederea participant la negocierile cu privire la incheierea contractelor colective de munca i la solutionarca conflictelor de munca in conformitatc cu legislatia V pregatirea materialelor necesare pentru ratificarea conventlor Organizatiei Internationale a Muncii, prezentarea lor organelor dc resort $i aplicarea prevederilor accstora in practica nationals V elaborarea acordurilor bilatcralc interstatale in problemele muncii $i protectiei sociale. In domeniul protecfiei muncii: V asigurarea aplicarii dispozitiilor actelor legislative i ale altor acte normati\ referitoare la conditiile de munca $i la protectia salariatilor in exercitarea atributiilor lor >/ coordonarea activitatii de pregatire, instruire $i informare a personalului din intreprinderi, institutii. organizatii in problemele protectiei muncii i relatiilor de munca V coordonarea activitatii ce tine de protectia muncii salariatilor in toate ramurile economiei na|ionale. in domeniul relatiilor externe fi altor activitati: >/ participarea, ca reprezentant al Guvernului, la lucrarile Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.) la reuniunile Cornitetelor de specialitate ale Consiliului Europci i la alte foruri internationale care pun in dezbatere problemele muncii protectiei sociale
213

V inaintarea propunerilor in vederea ratificarii conventiilor internationale din .aceste domenii V initierea $i negocierea. din imputemicirea Guvernului, a conventiilor, acordurilor altor aranjamente internationale $i interstatale; V stabilirea relatiilor de colaborare i cooperare cu organele guvemamentale i organizatiile neguvernamenlale din alte {ari privind solutionarea problemelor muncii i protectiei sociale V efectuarea controlului asupra aplicarii prevederilor legale, inclusiv a conventiilor Si acordurilor internationale V asigurarea bazei materiale si dotarea unitatilor subordonate V elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung si a solufiilor de reforma in domeniile muncii, protectiei sociale s> familiei V elaborarea Conceptici si Strategiei privind crearea, function area, dezvollarea Si perfectionarea sistemului informational automalizat'Topulatia$i protectia socialain domeniile de activitate ale Ministerului $i la toate nivelurile lui, promovarea politicii unitare ce tine de automatizarea si compulerizarea subdiviziunilor sale structural
V

exercitarca conduccrii. in limitele competentei sale (conform prevederilor ait. 9 din

Legea cu privire la protectia civila nr.271-XIII din 9 noiembrie 1994), activitati de realizare a sarcinilor in domeniul protectiei civile, asigurarea starii de pregatire permanent^ a obicctelor din subordinca protectiei civile penlru desfSfurarea actiunilor tn condiliile situatiilor exccp(ionale. Funcfiile ministerului. intru indeplinirea sarcinilor ce-i revin, Ministerul exercita urmatoarele functii:

214

rccepjioneaza. sislcmatizeaza fi anal izeaza itiformalia privind utilizarea fortei de

munca f i silua(ia pe piafa muncii

salarizarea fi nivelul dc trai; respcctarea dispozitiilor legale privind condiliile de

munca fi protectia salaria|ilor in exercitarea profesiei lor, protcctia sociala fi asistenta sociala a paturilor defavorizate ale populatiei fi, in baza lor, elaboreaza pronosticurile $i recomandarilc necesare, planilica activitatea organelor teritoriale pentru munca, protectie i asistenta sociala pe perioada curenta f i de perspectiva

organizeaza f i controleaza activitatea organelor de resort din subordine, exercita

controlul asupra respectarii prevederilor lcgislatiei muncii, utilizarii fortei de munca, celei privind salarizarea, asigurarea cu pensii de stat, acordarea ajutorului proletico- oitopedic, distribuirca mijloacelor de locomotie pentru invalizi fi a biletclor de tratament, acordarea tuturor tipurilor de facilitati grupurilor defavorizate ale populatiei

elaboreaza fi prczinta Guvernului propuneri argumenlate cu privire la utilizarea

eficienta a fortei de munca, amelioi area situatiei pe pia|a muncii fi atenuarea fomajului, politica salariala i protectia salariatilor in exercitarea profesiei lor, masurile suplimentarc dc protectie sociala a populatiei. asigurarea cu pensii fi asistenta sociala a grupurilor defavorizate

participarea la elaborarea cadrului juridic, actelor normative cc reglementeaza

relatiile de munca fi protectie sociala a populatiei in domeniile mentionale

organizeaza fi coordoneaza activitatile de instruire. reoi ientare profesionala,

recalificare i reintegrare in campul muncii a fomerilor. asigura garantii i protectie sociala fomerilor fi membrilor familiilor lor

intreprinde actiuni intru promovarea politicii de stat in domeniul protec|iei muncii,

respectarea dispozitiilor legale referitoare la condiliile de munca $i la protec|ia salariatilor in exercitarea profesiei lor, coordoneaza $i controleaza respectarea legisla(iei muncii in economia najionala

215

participa la elaborarea, incheierea fi realizarea Contractului colectiv (nivel national)

dintre Guvern, Confedcratia Najionala a Patronatului f i Fcderatia Generala a Sindicatelor

controleaza respcctarea de catre intreprinderi, organizatii fi institutii a prevederilor

contractelor colective de munca, incheiate fi inregistrate in modul stabilit

stabilefle relatii externe de coiaborare fi cooperare in domeniile muncii, protectiei

sociale fi familiei in baza acordurilor f i conven{iilor inierguvemamentale fi interministcriale incheiate

controleaza respectarea legislatiei cu privire la invalizi in vederea utilizarii muncii fi

apararii drepturilor acestora

elaboreazft i realizeaza, in comun cu ministereie i departamentele de resort,

strategii, acte legislative i programe de masuri i actiuni Tn vederea protectiei sociale a familiei, mamei ?i copilului, promovarii $i asigurarii respectarii principiului egalitatii $anselor pentru femei i barbati; contribuie la Tmbunatatirca conditiilor de trai ale familiilor in situatii de rise

organizeaza $i coordoneaza activitatile de informatizare in domeniile utilizarii fortei

de munca i $omajului, protectiei sociale, muncii i politicii salariale, protectiei muncii, politicii familiale $i altor domenii T11 subdiviziunile structural subordonate, la toate nivelurile

organizeaza elaborarea propunerilor, privind formarea bugetului de stat pentru

finantarea ?i intretinerea Ministerului. subdiviziunilor acestuia. precum i institutiilor din subordine

exercita controlul asupra folosirii eficiente a mijloacelor bugetului de stat i a

mijloacelor extrabugctare pentru functionarea regulamentara a aparalului Ministerului i a subdiviziunilor lui, precum i asupra utilizarii rationale a patrimoniului de slat, aflat la dispozi(ia structurilor din subordine;
216

aproba structura i statele de personal ale subdiviziunilor i institutiilor din

subordine aproba regulamcntelc serviciilor publice din subordine, descentralizate in teritoriu

creeaza, reorganizeaza i lichideaza, Tn modul stabilit, institutiile respective din

domeniul muncii i protectici sociale, subordonate Ministerului

efectueaza selectarea, instruirea, reciclarea cadrelor i confera grade de calificare

functionarilordin sistemul Ministerului, asigura repartizarea lor rationalaTn domeniile respective ce {in de competenta lui

desfaoara activitatea de informare Tn masa a populatiei, privind problemele i

realizarile din domeniile muncii, protectiei sociale i familiei

examineaza, in lermenele stabilite de legislatia Tn vigoare, petitiile cetatenilor,

adopta masurile de rigoare, organizeaza audienfa cetatenilor in problemele de munca i protecjie sociaia, controleazl oporlunitalea examinarii peti(iilor, reglementeaza audienta cetatenilor, efectuata de inslilu{iile subordonate Ministerului

prezinta Guvernului, in modul stabilit. dari de seama (lunare, trimestriale,

semestriale i anuale) privind rezullatele activitatii Ministerului $i subdiviziunilor lui pentru perioadele respective, sistematizeaza problemele aparute pe parcurs $i stabilete caile de solutionare a lor

organizeaza, pe baza de contract cu institutiile tiintifice corespun zatoare.

efectuarea in vestigatiilor t iintifice prioritare, finantate de la bugetul de stat, pe probleme i domeniile ce tin de competenta lui. Drepturile Ministeruluijnim exercitarea functiilor ce-i revin, Ministerul este imputernicit cu urmatoarele drepturi:

sa solicite de la organele centrale de specialitate i cele ale administratiei publice

locale, de la intreprinderi, organizatii, institutii din Republica Moldova, informajia necesara pentru desfSurarea normaia a activitatii sale

217

sa anlreneze reprezentanti ai ministerelor. departamentelor $i organelor

administra(iei publice locale la examinarea i solufionarea problemelor ce tin de domeniile de activitate a Ministerului

sSiniliezei sapoartetratative. sa semneze acorduri decolaborarecu ministerele i

departamentele de resort din alte stale. In limitele stabilite de legisla{ia in vigoare a Repubiicii Moldova i normele dreptului intcmalional

sa reprezinte Guvernul In rclafiilc de colaborare cu Organizajia Internationals a

Muncii in domeniile ce tin de coinpctenta lui, inclusiv Intocmirea rapoartelor privind impleinenlarea prevederilor conventiilor O.l.M. (ratificale) $i prezentarea lor de sine statator Biroului International al Muncii

sS gestioneze armonizarea legislatiei nationale cu Carla Sociala Europeans revizuita

prin pregatirea i prezentarea Comitetului Guvernamental pentru Carta Sociala Europeans al Consiliului Europei a rapoartelor periodice privind cxecutarea prevederilor articolelor ratificale

sa controleze activitatea serviciilor sale desconccnlratc i descentralizate in teritoriu,

sa analizeze rezultatele i sa adopte masuri respective pentru lichidarea neajunsurilor depistate sa prezinte Guvernului propuneri in vederea perfectionarii legislatiei in vigoare privind relatiile de munca i protectie sociala a populatiei

sa permits institutiilor i organizatiilor subordonalc prcstarea unor servicii contra

plats, conform legislatiei in vigoare, specificate in Regulamentul de organizare i functionare a acestora, intru obtinerea i utilizarea venilurilor suplimenlare, cu condifia respectSrii strictea activitStilor de bazS

sS promoveze in institutiiie i organizatiile subordonate politici de formare a

prejurilor i tarifelor la serviciile prestate contra plata. Organizarea activitdfii Ministerului. Ministerul este condus de ministrul muncii i 218 protectiei sociale, desemnat in functie i deslituil din functie in corespundere cu prevederile Constitutiei Repubiicii Moldova i Legii cu privire la Guvern. Ministrul:

organizeaza activitatea Ministerului i poarta rSspundere personals pentru

realizarea sarcinilor incredintate. utilizarea ra(ionala a mijloacelor bugetare, integritatca mijloacelor financiare i a valorilor materiale, autenticitatea indicilor cuprini in cvidenta contabilS j in darile dc seama

asigurS executarea legilor. decretelor Preedintelui Repubiicii Moldova.

liotSrarilor, ordonanle!ori dispozitiilor Guvernului. precum i indeplinirea prevederilor prezentului Regulament i ale altor acte normative

prezintS, in modul stabilit, spre examinare Guvernului proiecte de legi, hotarSri de

Guvern, programe i acle normative

delimiteazS obiiga(iunile adjunct lor sSi ?i ale conducatorilor de subdiviziuni ale

Ministerului

organizcazS activitatea Ministerului $i fedintele Cotegiului iiumete In functie i elibereaza din functie personalul aparatului ccntral al

Ministerului, conducatorii subdiviziunilor i institutiilor din subordine

modified, in limitelefondului stabilit de retribuire a muncii $i numarului-limita de

personal, structura subdiviziunilor aparatului central al Ministerului i aproba anual statele de personal, daca Guvernul nu prevede altceva

aproba regufamenlele subdiviziunilor Ministerului i institutiilor din subordine i

aproba anual statele de personal ale acestora, daca Guvernul nu prevede altceva

emite ordine i dispozitii. conlroleaza executarea lor in limitcle imputernicirilor sale, reprezinta Ministerul sau - in temeiul unor misiuni
219

incredin|atede Pre$edintele tarii sau de Guvern $i Republica Moldova in rela(iile cu persoanele juridice i fizice din {ara i din alte state, Tncheie i realizeaza contracte (acorduri). semneaza documente llnanciarc i de alta natura. In lipsa ministrului. functiile acestuia le exercita prim-viceministrul. Ministrul are viceminitri, inclusiv un prim-viceminislru, dcsemna{i i destiluiti dc Guvern. la propunerea ministrului. Vicemini$lrii se subordoneaza nemijlocit ministrului i

organizeaza activitatea in cadrul Ministerului in limilele imputernicirilor ce le-au fost atribuite. Ministerul, in scopul executarii legilor in vigoare, decretelor Precdintelui Republicii Moldova, hotararilor, ordonantelor i dispozitiilor Guvernului, emite, in limitele competentelor sale, ordine, norme. instructiuni, indica|ii metodologice i dispozitii executorii pentru toate ministereie, dcpartamenlele, autoritatile administratiei publice locale, precum i pentru toate intreprinderile, organizafiile i institutiile din JarS. organizeaza i controleaza executarea acestora. Ministerul emite, in cazurile necesare, in colaborare cu allc ministere, departamente. servicii i inspectorate de slat, acte normative comune. In cadrul Ministerului se organizeaza i functioneaza Colegiul Ministerului, compus din ministru (pre$edintele Colegiului). vicemini$tri $i alfi lucratori cu functii de raspundere ai Ministerului i organizatiilor ob5teti de profil, componenta caruia este aprobata de Guvern. in edintele sale Colegiul examineazS chcstiuni privind organizarea activitatii Ministerului in vederea promovarii politicii de stat i solutionarii problemelor stringente de ordin social ce tin de compelen(a Ministerului. elaborarii i realizarii pronosticurilor pentru perioade de pcrspectiva i de scuila durata in ramura. In activilalea sa Colegiul se caiauze$te de regulamentul propriu, aprobat prin ordinul ministrului. Deciziile Colegiului se realizeaza prin emilerea de ordine ale ministrului. Vjceminitrii i conducatorii subdiviziunilor,In limitele imputernicirilor atribuite, poarta raspundere pentru deciziile luate de ei i pentru activitatea Ministerului. S-a stabilit personalul scriptic al aparatului central al Ministerului Muncii i Protectiei Sociale in numar de 74 unitaji (cu exceptia personalului de deservire a cladirilor). S-a permis Ministerului Muncii i Protectiei Sociale de a avea trei vicemini$lrt, inc!'.,civ un prim-viceministru, i un colegiu. constituit din noua persoane, in componenta nominala, conform anexei nr.6 (se anexeaza).
220

Conducerea Departamenlul munca i politics salarialS Directia principals politics salarialS i colaborare cu partenerii sociali Dirccfia legislate muncii Departamentul asigurSri sociale Directia principals asigurSri sociale Directia acorduri $i programe in domeniul asigurSrilor sociale Departamentul politici In domeniul asistentci sociale Directia asistentS socials Directia institufii sociale Departamentul oportunitSti egalc $i politici familiale Directia principals sinlezS i rcformc Directia principals economic, finante, evident contabilS $i gestiune Directia principals relalii externe Directia personal i secretariat Sectia monitorizare i evaluare a politicii in domeniul protectiei sociale Sectia comunicare in domeniul protectiei sociale 15. Ministrul reintegrSrii Ministrul reintegrSrii Repubiicii Moldova promoveazSfi asigurS realizarea politicii Guvernului in domeniul reintegrSrii tarii. Ministrul asigurS elaborarea conceptiei nationale de reintegrare a Repubiicii Moldova, prezintS Guvernului pentru aprobare i organizeazS realizarea ei. Aparatul ministrului funcjioneaza pe ISngS Cancelaria de Stat a Repubiicii Moldova i modul de retribuire a muncii colaboratori lor lui este cel prevSzut de legislate pentru aparatul Cancelariei de Stat. Functiile ministrului Ministrul exercita urmatoarele functii:

elaboreaza i asigurS realizarea strategiei i programului de masuri prioritare pentru

221

reintegrarea Repubiicii Moldova

in comun cu organele publice centrale i locale, realizeaza politica Guvernului de

reintegrare a tSrii, elaboreaza propuneri de modificare a cadrului legislativ pentru constituirea spatiului unic juridic, social-economic $i cultural a! Repubiicii Moldova

desfii$oara procesul de negocieri in vederea solu(ionarii problemei transnistrene ?i

reintegrarii Repubiicii Moldova

informeaza Parlamentul, Prefedintele Repubiicii Moldova i Guvernul despre

activitatea sa $i inainteaza propuneri privind accelerarea procesului de reintegrare a statului

poarta tratative $i se consults cu reprezentantii altor state i organisme

internationale in chestiunile reintegrarii, cu acordul Guvernului

stabilete i mentine legaturi strdnse de colaborare in diferite domenii cu structurile

raioanelor de est ale Repubiicii Moldova, inclusiv cu cele obteti i neguvernamentale

participa la elaborarea proiectelor de acte legislative i normative in domeniul

reintegrSrii Republicii Moldova

studiazi experien{a internalionaia de realizare a proceselor reintegrationiste asigura realizarea politicii organelor administratiei publice centrale de specialitate i

a altor autoritati administrative ale Republicii Moldova, orientata spre sustinerea procesului de reintegrare

Intretine relatii cu misiunile diplomatice straine i organismele internationale, cu

alte reprezenlante straine acreditate Tn Republica Moldova, in conformitate cu legislatia in vigoare

asigura monitoringul activitatii de reintegrare a tarii i asistenta in format ionaia

222

respective

conlucreazacu organizatiile neguvemamcntale in scopul impulsionarii proceselor

integrationiste

organizeaza intalniri, mese rotunde i alte acfiuni cu participarea structuri lor

guvemamentale i neguvernamentale, in cadrul carora se vor pune in discutie un cerc larg de chestiuni, privind reintegrarea Republicii Moldova. Organizarea activitOfiL Dispozitia procesului de reintegrare a Republicii Moldova efectueaza, in limitele competentelor atribuite, ministrul care este desemnat in i destituit din functie Tn conformitate cu legislatia Tn vigoare. Ministrul are doi viceminitri, numiti Tn i destituiji din functie de Guvern la propunerea ministrului. Ministrul, Tn limitele competentelor ce ti revin:

dirijeaza activitatea aparatului sau prezinta Guvernului propuneri, privind asigurarea realizarii Conceptiei reintegrarii

statului

solicita i primete de la organele administratiei publice centrale de specialitate i

de la alte autoritati publice informatia necesara pentru activitatea sa

angajeaza i concediaza colaboratorii aparatului ministrului in temeiul legii stabile$te obligatiunilc de serviciu ale viceminitri!or i altor functionari ai

aparatului i verified executarea lor

poarta raspundere personala pentru indeplinirea functiilor publice incredintate.

16 Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare este organul central de specialitate, abilitat sa promoveze politica unica a statului in domeniul agriculturii i industriei alimentare. fiind responsabil de dezvoltarea acestor ramuri i de infrastructura lor economica i sociaia.
223

Pentru fundamentarea multilaterala a politicii agrare, efectuarea analizelor i prognozelor dezvoltarii social-economice a sectorului de profil, elaborarea actelor normative, programelor teritoriale i ramurale de stat, argumentarea tehnico-tiin{ifica, studierea i implementarea experientei mondiale in acest domeniu i realizarea

obiectivelor politicii agrare, pe linga Minister functioneaza institutii i organizatii specializate. Ministerul adminisireaza, de regula, institutiile $i organizatiile din subordine prin intermediul direcfiilor raionale agriculture i alimentafie, dirijeazS activitatea asociatiilor, intreprinderilor agricole de stat i institu(iilor de Invatamint deprofil, realizlnd sarcini de importanta nationale: direct sau prin intermediul organelor create, coordoneaza activitatea i exercita, in limitele compelentei stabilite prin lege, controlul gospodariilor taraneti (de fermier), agen(ilor economici, indiferent de tipul de proprietate i forma juridice de organizare, in vederea utilizarii terenurilor, semintelor, materialului saditor, vitelor de prasila, fabricarii i comercializarii materiei prime i productiei prelucrate, conform standardelor si nonnelor in vigoare, respectarii tehnicii securitatii, executarii cerintelor veterinare de profil&xie $i tratament ale bolilor la animaie, precum i a normelor stabilite de protectie a plantelor. Sarcinile Ministerului Intru promovarea politicii agrare, asigurarea dezvoltarii agriculture, industriei alimentare i a localitajilor rurale, Ministerul exercita urmatoarele sarcini principale:
1)

executarea actiunilor organizatorice i economice orientate spre realizarea unor

objective concrete ce ar asigura dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, a cercetarilor $i invatamintului agricol, a infrastructure de piata, aferente sectorului subordonat;
2)

perfectionarea permanenta a relatiilor patrimonialc, comerciale, tehnologice,

financiare i administrative dintre agen(ii economici, organele administratiei publice, institu(iile de stat i private care activeaza In sfera agriculturii i industriei alimentare, de cercetare i Invatamint, precum i a relatiilor dintre aceste domenii;
3)

stimularea i monitorizarea folosirii sistemelor de agriculture durabila i eficienta,

224

bazata pe mentinerea i sporirea fertilitatii solului prin aplicarea metodelor i masurilor respective agrotehnice, agrochimice de iinbunatatiri funciare, organizarea i amenajarea teritoriului, inclusiv prin Intretinerea i dezvoltarea sistemelor hidroameliorative i de conservare a solului, de men(inere a echilibrului ecologic, de valorificare a rezervelor de apa, inclusiv minerala;

4)

dezvoltarea, prin aplicarea tuturor pirghiilor, a procedurii inmultirii i

comercializarii materialului semincer, saditor i a celui de prasila, certificat ca baza strategica pentru asigurarea competitivitatii productiei agricole vegetale i animaliere autohtone;
5)

promovarea unei politici tehnice orientate spre asigurarea folosirii rationale a

resurselor energetice ale parcului existent de ma$ini agricole i tractoare, In scopul implementarii tehnologiilor moderne in agriculture i pentru sporirea eficientei productiei agricole;
6)

reglementarea ?i perfect ion area nclntrerupta a procesului de formare continue a

mecanismelor institutionale, financiare i juridice, intru redistribuirea socialmente cchitabile i economic eficienta a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole, in scopul protejarii producatoriloragricoli contra discriminarii i fraudelor economicofinanciare i patrimoniale $i al dezvoltarii unei pie{e funciare organizaie, capabile sa atrage resurse financiare,investitionale i de credit;
7)

Incurajarea consolidarii potentialuiui economic managerial al agricultorilor prin

implemcntarea programelor nationale de consuItan(a $i resiructurarea corporativa a producerii agricole, prin acordarea asistenfei speciale proprietartlor funciari care inceteazft activitatea agricold, prin contribuirca la acordarea garan(iilor de stat pentru consolidarea fondurilor funciare In gestiune economics unica, in vederea eficientizarii agriculturii i competitivitatii produselor ei;
8)

crearea i administrarea, conform legislatiei in vigoare, a fondurilor speciale de

sustinere a agricultorilor. in vederea asigurarii lor cu surse alternative de productie, cu facilit&li suplimentare pentru comcrcializarea produselor proprii, a restructurSrii lor economi -financiare;
9)

225

administrarea folosirii economico-ecologice a potentialului agrar al tSrii prin

rcglementarea aplicarii unor proiecte-tip de organizare a teritoriului, in functie de cateforia economico~social& a fiec5rui agricultor in parte $i de zona agroclimaticS a terenurilor;

10)

organizarea modernizSrii permanente a bazei tehnico-materiale prin promovarea

unci politici invcstitionale flexibile $i atractive pentru investitorii striini, prin facilitarea accesului la tehnologiile avansate dc pe pietele internationale i prin stimularea, pe toate ciile. a implementarii realizarilor tiintei nationale i internationale;
11)

elaborarea i implementarea mecanismelor juridice, financiare i institutionale

necesarc pentru promovarea unei politici unice de inleractiune dintre intreprinderile din industria alimentara. producatorii de materie prima i structurile comerciale i financiare, in scopul asigurarii depline a capacitatilor de prelucrare cu materie prima de calitate, echilibrSrii relatiilor economico-financiare i patrimoniale dintre agricultori i prelucrStori;
12)

asigurarea formarii i functionarii unei retele teritoriale de servicii de consultanta

pentru pregatirea i recielarea managerilor, functionarilor publici, special i?ti lor din agriculture i industriaalimentari precum i apiejei produselor, serviciilor i factorilor de productie agricola i agroindustriali;
13)

incurajarea armonizarii procesului de instruire cu necesitatile proceselor de

producere prin sprijinirea practicii de producere i de instruire la intreprinderile subordonate Minislerului i la cele private din sectoarele de profil, in scopul perfectionarii continue a sistemului invatamtntului agricol, agroindustrial i agroeconomic;
14)

coordonarea lucrarilor i determinarea directi ilor prioritare de cercetari, precum i

contribuirea la acordarea i promovarea facilitator de ordin financier, juridic i institutional pentru stimularea institutiilor publice $i private de cercetari i de in varmint, in vederea sporirii activitatii de inventii. brevetare, rationalizare tehnica i economici, a editarii i propagarii realizarilor tiintifice, elaborarii $i implementarii programelor
226 tehnico-tiintifice i economice;
15)

organizarea activitatii organismelor acreditate de evaluare a conformitatii

productiei. proceselor i serviciilor din sectorul agroalimenlar, a productiei destinate exportului pentru concursuri i expozitii, de solutionare a problemelor de arbitraj al calitatii, aprobare a noilor tipuri de produse cu denumirea de origine, a importului i

utilizarii mijloacelor toxice, a preparatelor veterinare etc., in vederea impulsionarii progresului tehnico-^tiintific, invatamintului i consultarilor pentru cadrele corespunzatoare din sectoarele de profil;
16)

elaborarea i implementarea unui complex de proiecte individuate, regionale i

nationale de dezvoltare a localitatilor rurale din Jarl in baza atragcrii de resurse externe i interne, publice i private;
17)

monitorizarea i inaintarea, in modul stabilit. a propunerilor privind perfec{ionarea

mecanismelor juridice, financiare i institu(ionale de retribuire a muncii agricultorilor, in vederea echilibrarii venltului lor i al familiilor lorcu cel al inanagerilor $i proprietarilor din celelalte ramuri-cheie sau ramuri care acumuleaza profiturile generate de agriculture;
18)

elaborarea i implementarea programelor de dezvoltare a factorilor de produclie.

capitalului llnanciar, serviciilor de infrastructure. realizSrilor liinjei agricole i economice, precum ?i a programelor de cxtindere a pietelor de desfacere a produselor agricole i agroindustriale autohtone;
19)

promovarea unei politici flexibile de alragere a invesli(iilor in agriculture $i

industria alimentare, prin elaborarea $i implementarea unor masuri adecvate de ordin legislativ i financiar. adoptate in modul stabilit;
20)

protejarea agricultorilor contra insecuritatii informationale, fiscale, financiare.

comerciale. patrimoniale, juridice i de alt gen, contra fenomenelor de parazitism socialeconomic i de subminare a lemeliilor tehnologice t sociale ale agriculturii:
21)

dirijarea metodologica i organizarea controlului asupra activitatii eeonomico-

financiare i contabile a institutiilor din subordine, precum i asigurarea prezcniarii. in modul stabilit.darilor de seama privind activitatea acestora ?i a Minislerului.
227

FuncfiUe Ministerului Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare are urmatoarele functii de baza:
1)

elaborarea i promovarea politicii statului in domeniul agriculturii $i industriei

alimentare;

2)

asigurarea securitatii alimentare a populatiei in ceea cc privete calitatca. cantitatea

$i aceesibilitatea alimentatiei:
3)

alragerea. prin eforturile proprii sau in comun cu alte ministere i organe de stat, a

resurselor financiare nationale i internationale, pentru elaborarea i implementarea unor programe concrete ce vizeaza realizarea obieclivelor politicii agrare a statului;
4)

asigurarea dezvoltarii sistemului de pregatire i reciclare a cadrelor, precum $i

raspindirea cunotintelor in sectorul agrar i agroindustrial, inclusiv prin organizarea studierii i propagarii expericntei avansate din tara i din strainatate;
5)

elaborarea$i aplicareacadrului legislativ necesar pentru realizarea obiectivclor

politicii agrare in ceea ce privelc formarea ji funclionarea pietei funciare, infrastructurilor de asigurare a agentilor economici din sectorul agrar i agroindustrial cu resurse financiare, informationale, funciare, materiale $i lehnologice:
6)

asigurarea monitorizarii, cercetarii, prognozarii i studierii pietei interne $i

internationale de produse agricole, agroindusiriale i a factorilor de prnduc(ic pentru sectorul agrar i agroindustrial;
7)

susjinerea activitatii agentilor economici din sectorul agrar i agroindustrial al tarii

pe alte piete, atit prin crearea condijtilor necesare pentru export, cit $i pentru import, inclusiv prin monitorizarea tranzactiilor Internationale strategice penlru dezvollarea agriculturii;
8)

asigurarea elaborarii rcglementarilor tehnice ?n agriculluri i industria alimentara,

supravegherea conformitatii produselor. proceselor, serviciilor certificate cu cerintele actelor normative in vigoare;
9)

asigurarea respectarii restrictiilor de ordin ecologic Tn sectorul agrar $i 228

agroindustrial, inclusiv prin efcctuarcalucrarilordeTmbunat5|iri fimciare i a controlului asupra exploatarii resurselor funciare ale (arii;
10)

promovarea politicii investitionale prin mijloacele proprii i ale agenliior

economici din ramura. precum i prin atragerea de resurse locale i straine, Tn scopul

asigurarii utilizarii eficiente a resurselor naturale, energetice, mijloacelor tehnice i de transport;

11)

dezvoltarea, prin toate mijloacele accesibile, a bazei reproductive a agriculturii

nalionale Tri sfera semenologiei, pepinieritului i reproducerii animalelor de prasila, Tntru asigurarea necesitafilor interne i exportului cu material semincer;
12)

asigurarea. prin mijloace proprii (prevazute anual Tn legea bugetului) i mijloace

atrase, acercetarilor tiintifice prioritare, Tn vederea implementarii sistemelor tiintifice Tn fitotehnie, zootehnie, industria alimentara, infrastructurile agroindustriale, resurselc funciare, precum i Tn alte ramuri ale sectorului agrar i agroindustrial;
13)

asigurarea gestionarii eficiente a patrimoniului de stat aflat in subordinea

Ministerului i a intreprinderilor din ramura;

14)

exercitarea controlului de stat in sectoarele agrar i agroindustrial, in vederea

exploatarii eficiente a mainilor ?i utilajelor, utilizarii rationale a resurselor energetice, desfaurarii activitajilor pentru carantina, protectia plantelor i animalelor, efectuarii lucrarilo agrochimice i de imbunatatiri funciare. Drepturile Ministerului Ministerul, in tcmciul prezentului regulament i Tn scopul executarii prevederilor legislatiei in vigoare. decrelelor Precdintelui Republicii Moldova, hotaririlor, ordonantelor i dispozitiilor Guvernului, emite, in limitele competentelor sale, ordine, instructiuni, indicatii metodologice $i dispozi{ii executorii pentru toate intreprinderile, organizatii le i institutiile ramurale, indiferent de tipul dc proprietate i de subordonarea lor departamentala, organizeaza i controleaza executarea acestora. Ministerul emite, dupa caz, in colaborare cu alte minislere.departamente, servicii i 229 inspectorate de stat, acte normative comunejn conditiile legii. Ministerul este Tnvestit cu urmatoarele drepturi:
1)

sa solicite de la ministere i departamente, autoritatile administratiei publice locale,

intreprinderi, organizatii i institutii informatii referitoare la promovarea politicii agrare,

materiale necesare pentru analiza economica, Tntocmirca pronosticurilor i programelor de dezvoltare social-economica;
2)

sa beneficieze de bazele de date oficiale Tn domeniul informatiei statistice,

financiare, fiscale, economice, juridice etc.;

3)

sS aplice, in modul stabilit de legislatia Tn vigoare, masuri in vederea realizarii

directiilor prioritare ale programului de activitate a Ministerului;

4)

sS incheie. din porunca Guvernului Repubiicii Moldova, contracie i acorduri cu

privire la schimbul de marfuri, asistenfatehnica, colaborarea tehnico-stiinfifica $i in alte domenii, conform drepturilor delegate;
5)

sa exercite controlul asupra realizarii contractelor (acordurilor) in domeniul relatiilor

economice exteme de profil i sa prezinte Guvernului propuneri privind executarea, modificarea i rezilierea lor;
6)

sa adopte, in limitele competentei sale, hotariri privind accelerareaimplementarii

masurilor politicii agrare, organizarea elaborarii i realizarea pronosticurilor i programelor de dezvoltare social-economica a sectorului agrar i a industriei alimentare;
7)

sa convoace consfatuiri cu participarea factorilor de decizic ai ministerelor,

departamentelor, institutiilor $iiintifice i ai altor organe in problemele ce tin de competenta sa;

8)

sa participe la negocierile privind acordurile in sfera relatiilor economice exteme

referitoare la domeniile de activitate a Ministerului;

9)

sa comande (prin comanda de stat) studii tiintifice, programe informative i

economice, in vederea realizarii politicii agrare, precum i elaborarilor privind dezvoltarea

230 social-economica a sectoarelor de profil;
10)

sa determine directiile principale ale cercetarilor tiin(ifice in corespundere cu

sarcinile politicii agrare i ale dezvoltarii social-economice a sectorului agrar i a industriei alimentare;

11)

sa exercite controlul de stat, prin autentificarea testarilor i cercetarilor, prin

elaborarea i instituirea legislativa a normelor, instructiunilor i recoman dari I or $i, Tn cazul constatarii unor Tncaicari, sa inainteze propuneri de suspendare sau retragere a licentelor, inclusiv neacordarea autorizatiilor;
12) 13) 14)

sa monitorizeze domeniile politicii agrare; sa acorde servicii de consultanta; sa elaboreze i sa realizeze programe de stat, orientate spre alingerea unor objective

concrete in domeniul politicii agrare;

15)

sanumeasca, pe baza de concurs, managerii intreprinderilor de stat $i sa incheie

contracte cu acetia;
16)

sa permita, conform legislatiei, darea in arenda a averii intreprinderilor de stat din

ramur3;
17)

sa fondeze intreprinderi de stat i, in conformitate cu legislatia in vigoare, sa

prezinte Guvernului spre aprobare proiectul hotaririi respective;

18)

sa reorganizeze i sa lichideze intreprinderile de stat, in conformitate cu legislatia in

vigoare;
19)

sa propuna spre aprobare, in modul stabilit de legislate, candidaturile managerilor i

ale altor reprezentanti in organele de conducere ale societatilor economice, Tn care statul define cota respectiva de actiuni (cote-parti de proprietate);
20)

numete reprezentantii statului in societatile economice din ramura Tn care statul

define cota respectiva de acfiuni (cote-parti de proprietate);

21)

sa intenteze acfiuni in instanfadejudecata in numcle intreprinderilor de stat $i

231

societafilor economice, in care statul detine cota respectiva de actiuni (cote-parfi de proprielale). intru apararea intereselor patrimoniale ate acestora, precum i de contestare a hotaririlor inslantelor judecfUoreti adoptate asupra actiunilor mentionate;

22)

s5 coordoncze ?i sa monitorizeze activitajile tuturor ogramelor investitionale,

proiectelor dc asistentft umanitariidin ;

23)

sS administreze mijloacele bugetare i extrabugetare de care dispune, conform

legislatiei in vigoare;
24)

alte drcpturi i imputerniciri necesare pentru realizarea sarcinilor sale de baza.

Conducerea Ministerului Ministerul este condus de viceprim-minislru, minislrul agriculturii si industriei alimentare. descmnat i demis In corespundere cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova Legii cu privire la Guvern. Minislrul are adjunct desemnati $i destituiti de Guvern, la propunerea ministrului. Adjunctii sc subordoneaza nemijlocit ministrului i ?i organizeaza activitatea in cadrul Ministerului in limitele imputernicirilor ce le-au fost atribuite. STRUCTURA aparatului central al Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Directia administrativ-organizatorica Directia juridica Serviciul resurse umanc Directia generala mecanizare, agroservicii i protectia muncii Directia generala horticulture i pepinierit Directia generala fitotehnie i semenologie Directia generala agricullurfi ecologica $i protectia plantelor cu Inspectoratul de
232

Stat
8. 9. 10.

Directia generala zootehnie cu Inspectoratul de Stal Directia generala medicina veterinarS cu Inspectoratul Veterinar de Stat Directia generala politica agrara, dezvollarea antreprenoriatului i a gospodariilor

tar3neti (de fermier)

11. 12. 13.

Directia generala tiinta ?i formare profesionala Direc(ia marketing i infrastructuri de piaja Directia analize economice $i prognozare

14. Directia programe investitionale $i asistenta tehnica

15. 16. 17. 18. 19.

Directia geslionarea palrimoniului de stat Directia finante i buget Directia generala industria alimentara Directia gcnerala-stondardizare $i evaluare a conformitatii Sectia tchnologii. ambalaj i construct capitale. Sectiunea a 3-a Departamente

1. Departamentului PrivatizSrii Departamentul Privalizarii este organul administratiei publice centrale, instituitpe ISnga Guvernul Repubiicii Moldova care promoveaza politica statului in domeniul privatizarii patrimoniului public ?i activitatii postprivalizationale. Departamentul este succesorul de drepturi al Departamentului privalizarii i administrarii proprietatii de stat pe lmga Ministerul Economiei i Reformelor. In domeniile sale de activitate Departamentul conlucreaza cu minislere i departamente, cu organele administratiei publice locale Atribufiile principale ale Departamentului. Departamentul are urmdtoarele atribufH principale:

asigura respectarea drepturilor i intereselor patrimoniale legale ale statului in

233

procesul privalizarii

stabile^te programe de lucru i de cercetare, elaboreaza strategii in domeniile sale

de activitate i exercita controlul asupra executarii acestora

elaboreaza proiecte de legi i acte normative, avizeaza proiecte de acte normative

referiloare la sfera sa de activitate, elaborate de organele administratiei publice centrale i locale

reprezinta Republica Moldova in relatiile cu organismele interne i internationale in

domeniul privalizarii $i postprivatizarii

acorda asistenta metodologica i practica agentilor economici In probleme ce

vizeaza conducerea corporativa

informeaza Parlamentul, Prefedintele Repubiicii Moldova, Guvernul Repubiicii

Moldova i opinia publica despre activitatea Departamentului

fondeaza i lichideaza intreprinderi de slat in domeniul sau de activitate, conform

legislafiei in vigoare

exercita controlul asupra respectarii legislatiei de catre toate organele ce activeaza in

domeniul privalizarii i postprivatizarii. ia mftsuri penlru prevenirea i inlaturarea oric&ror incalcari

inainleaza actiuni in instantele de judecata in interesele statului, privind rezilierea

conlractelor i contestarea altor acfiuni nelegitime in domeniul privalizarii $i postprivatizarii

exercita controlul asupra obiectelor privatizate, asupra executarii de catre

cumparator a obligat iunilor stipulate in contractele de v&izare-cumparare a patrimoniului dc stat, inclusiv asupra programelor inveslitionale;

gestioneaza mijloacele bane$ti. prevazute penlru pregatirea de privatizare

(reorganizarea, restruclurarea i asanarea intreprinderilor), privatizarea patrimoniului

234 public conform legislatiei i activjtatile postprivatizare

desf3oara. in limitele competentei sale, acli^'tati de realizare a principalelor sarcini

in domeniul protectiei civile. Atribufiile Departamentului pe domenii de activitate.

In domeniul privatizarii proprietatii publice:

elaboreazS, in comun cu organele administratiei publice centrale $i locale,

organizeaza i asigura executarea Programului de privatizare in Republica Moldova

creeaza comisii in scopul promovarii politicii de privatizare a patrimoniului public,

monitorizarii proceselor de privatizare $i postprivatizare, in conformitate cu legislatia in vigoare

desfooara, in modul stabilit de legislate, procesul de privatizare a obiectelor

patrimoniului public

organizeaza licitalii i concursuri elibereazS adeverinte de privatizare i tncheie, in numele statului, contracte de

vAnzare-cumparare a patrimoniului de stat, conform legislatiei in vigoare

asigura transparen{a activitatii in domeniul privatizarii i postprivatizarii, acorda

asistenta consultativa participan{ilor la procesul de privatizare

determinS, in comun cu organele centrale de specialitate i organele administratiei

publice centrale, modalitatea de privatizare a actiunilor i a cotelor-parli ale statului i ale unitatilor administrativ-teritoriale tn societatile economice, precum i a complexelor patrimoniale unice. in domeniul evidenjei proprietdtii de stat:

{ine eviden(a patrimoniului de stat, inclusiv a actiunilor $i coleior-parti ale statului

in societatile economice, este de{inatorul Regislrului patrimoniului public, generalizeaza informatiile respective ale organelor centrale de specialitate i ale organelor administratiei publice locale

asigura transmiterea patrimoniului public, ramas in gestiunea economica a

235

intreprinderilor privatizate, precum i a apartamentelor neprivatizate catre ministereie de ramura, sau, dupa caz, organelor administratiei publice locale

participa, dupa caz, tn comun cu ministereie de ramura, la fondarea intreprinderilor

mixte cu capital strain

efectueaza coordonarea metodologica a evidentei statistice i contabile tn structurile

subordonate, asigura prezentarea, tn modul stabilit, a darilor de seama statistice i contabile. In domeniul activUafii postprivatizafionale:

exercita controlul asupra indeplinirii clauzclor contractuale asumate de cump8r5tori

prin contractele de vinzare-cumpSrare a patrimoniului de stat

analizeaza, in comun cu organele administratiei publice centrale i locale, evolutia

activitatii economico-fmanciare a societatilor economice privatizate prin diferite metode, inclusiv contra bonuri patrimoniale, le eviden(iaz3 pe cele prioritare tn scopul acordarii de catre stat a facilitatilor pentru buna lor functionare

coordoneaza activitatea postprivatizationala (inclusiv inaintarea propunerilor la

Guvern privind distribuirea granturilor) a organelor abilitate, inclusiv a celor nonguvernamentale, participa, dupa caz, la elaborarea programelor de postprivatizare

elaboreaza i implementeaza, de comun acord cu autoritatile administratiei publice

centrale i locale, supravegheaza $i coordoneaza proiectele de asistenta tehnica in domeniul postprivatizarii

monitorizeaza, in comun cu organele administratiei publice centrale i locale,

utilizarea mijloacelor alocate organelor abililate pentru revitalizarea intreprinderilor privatizate

acorda asistenta Intreprinderilor privatizate in atragerea investitiilor, iar celor in curs

236 de reabilitare - la etapa restructurarii

asigura, la propunerea organelor centrale de specialitate, procurarea, m numele

statului, a acfiuniior i cotelor de participare in inlreprinderile private ce prezinta un interes economic deosebit. Drepturile Departamentului:

>

adopta hotarari, aproba instrucfiuni i indicafii metodice in chestiunile ce Jin de

competenta sa, precum i acte normative departamentale, inregistrate in modul stabilit i publicate in Monitorul OHcial al Repubiicii Moldova
>

solicita de la organele centrale de specialitate ale administratiei publice, de la

intreprinderile i institutiiie de stat informatii despre modul de ulilizare a bunurilor statului i despre circulafia lor
>

solicita informatii despre activitatea economico-financiara a intreprinderilor

privatizate de la organele ce dispun de astfel dc informatii

>

delegheaza altor organe ale administratiei publice unele impulemiciri ale sale in

modul stabilit de legislate

>

prezinta Guvernului demersuri privind necesitatea sistarii acfiunii unor acte

normative sau decizii ale organelor administratiei publice, care contravin legislatiei Repubiicii Moldova
>

participa la negocierile interguvernamentale, privind chestiunile ce tin de

competenfa sa;
>

antreneaza, in modul stabilit, expert! i al{i specialiti din tar3 i din strainatate in

vederea realizarii sarcinilor i functiilor ce decurg din legislatia tn vigoare i din prezenlul Regulament
>

incheie, in conformitate cu legislatia, contracte cu persoane juridice, pentru

pregatirea de privatizare a intreprinderilor i organizarea licitatiilor i concursurilor, precum $i pentru alte lucrari de ordin tehnic
>

initiaza procedura de rezilicre a conlractelor de vanzare-cumparare a bunurilor

proprietate de stat, in cazul in care se depisteaza neindeplinirea sau 237 incalcarea conditiilor de privatizare
>

presteaza. contra plata, agentilor economici i persoanelor fizice serviciile prevazute

de actele normative in vigoare.

Functionary Departamentului i reprezentantii lui au acces liber la intreprinderile, organizatiile i institutiiie cu proprietate de stat, pot sa solicite i saprimeasca informatia necesara pentru a-i exercita functiile legale. Organizarea activitdfii Departamentului. Departamentul este condus de directorul general, numit tn i eliberat din functie de catre Guvern. Directorul general reprezinta Departamentul in reiatiile cu Parlamentul, Preedintele Republicii Moldova, Guvernul, ministereie, departamentele, autoritatile i organizatiile din tarS $i din strainatate in domeniile ce (in de competenta Departamentului. Directorul general are in subordonarea sa doi vicedirectori, care sint numiti in i eliberati din functie de cStre Guvern, la propunerea directorului general. Atribufiile i sarcinile functionarilor din aparatul Departamentului se stabilesc in regulamente, aprobale prin ordinul directorului general. Pe langa directorul general funcjioneaza colegiul departamentului tn calitate de organ consultativ, conipus din 7 membri. Componenta nominate a colegiului este aprobatade Guvern. Colegiul examineazSin edintcle sale probleme ce tin decompetenfa Departamentului i alte chestiuni, propuse spre examinare de catre directorul general, vicedirectori i etii de directii. In activitatea sa colegiul se cSlSuzete de rcgulamenlul colegiului, aprobat prin ordinul directorului general. Deciziile colegiului sint puse in aplicare prin ordinele directorului general. Departamentul creeaza, in modul stabilit. agentii teritoriale i alte subdiviziuni necesare pentru executarea atribufiilor ce-i revin. Regulamentele, privind organizarea i func{ionarea subdiviziunilor subordonate Departamentului, sint aprobate prin ordinul directorului general. Agentiile teritoriale ale Departamentului sint persoane juridice.
238

Directorul general:
> >

este responsabil pentru exercitarea atributiilor Departamentului aproba structura agentiilor teritoriale, nume$te in $i destituie din functie directorii

agentiilor

>

delimiteaza functiile vicedirectori lor ?i ale conducStorilor subdiviziunilor

Departamentului
> >

organizeaza activitatea Departamentului i conduce edintele Colegiului incheie contracte de munca, angajeazS $i concediaza functionarii aparatului central

al Departamentului i conducatorii struclurilor subordonate

>

modifies, in cadrul efectivului-limita $i structurii organizatorice, aprobate de

Guvern, structura organizatorica a subdiviziunilor interne ale aparatului central al Departamentului

> >

aproba regulamentele subdiviziunilor Departamentului emite ordine i dispozitii executorii pentru functionarii aparatului central al

Departamentului ?i pentru subdiviziunile lui, controleazS executarea lor

>

aproba lista i cuantumul serviciilor cu plalS, prestate de cStre Dcpartament i

subdiviziunile lui
>

reprezinta, in numele Guvernului, interesele statului in reiatiile cu persoane juridice

i fizice din republics $i din alte {Sri, incheie i reziliazS contracte. semneazS documentele conform competentelor atribuite
>

este responsabil pentru ulilizarea alocajiilor bugetare, gestionarea mijloacelor

financiare i a valorilor materiale Vicedirectorii i conducatorii de subdiviziuni sint rcsponsabili pentru toate deciziile adoptate de ei in cadrul activitatii compartimentului respecliv, 2. Departamentul Situapi Exceptional Departamentul este organul administratiei publice centrale ce asigura realizarea politicii 239 de stat in domeniul protectiei civile i apararii impotriva incendiilor. Smrcinile Departamentului:

a)

organizarea i dirijarea actiunilor de prevenirc a situatiiior exceptional i exercitarea

supravegherii de stat in domeniul protectiei civile i asigurarii apararii impotriva incendiilor pe inlreg teritoriul tarii
b)

organizarea pregatirii prealabile i multilateral a populatiei, obiectelor economiei

na|ionale i Fortelor Protectiei Civile pentru desfa$urarea actiuni lor in cazul pericolului de declan?are i In cazul declan$&rii situatiiior exceptional, incendiilor
c)

elaborarea planurilor i masurilor de pregatire a economiei nationale pentru

functionare in conditiile situatiiior exceptional

d)

organizarea protectiei populatiei i a bunurilor ei in conditiile situa(iilor

exceptionale i incendiilor
e)

organizarea i executarea lucrarilor de salvare i altor lucrari prioritare in condi|iiie

situatiiior exceptionale i lichidarea consecin(elor acestora

f)

colectarea. generalizarea i prezentarea Guvernului raportului annual, privind

prejudiciile materiale cauzate economiei tirii de calamitatilc naturale. . Conform prevederilor legislatiei in vigoare i sarcinilor ce ii revin. Departamentul exercita urmatoarele functii de baza:
1.

efcctueaza conducerea nemijlocita a masurilor de protectie civila i aparare

impotriva incendiilor
2.

coordoneaza activitatea ministerelor, departamentelor, administratiei publice locale

in domeniul protectiei civile i apararii impotriva incendiilor i acorda asistenta autoritatilor administratiei publice la elaborarea activitatilor curente i pe termen lung, orientaten spre prevenirea pericolului eventualelor calamitaji naturale
3.

inftiinteazft organele de dirijare ale protectiei civile despre pericolul declanarii sau

240

declanarea situatiiior exceptionale

4.

adopta, in limita competentci sale, decizii referitoare la problemele organizarii $i

realizirii actiunilor in domeniul protectiei civile i apararii impotriva incendiilor

5.

organizeaza elaborarea i coordonarea realizarii programelor speciale de protectie

fi economiei nationale, m-struirea ?i echiparea fortelor de interventie in situatii exceptionale

6.

organizeaza efectuarea cu forjele protectiei civile a lucrarilor de salvare i altor

lucrari prioritare in conditiile situatiiior exceptionale

7.

elaboreaza proiecte de acte normative i planuri in domeniul protectiei civile i

apiririi impotriva incendiilor i le prezinta spre aprobare Guvernului, in modul stabilit

8.

elaboreaza programe de pregatire la protectia civila i aparare impotriva incendiilor,

organizeaza pregitirea organelor de dirijare ?i fortelor protectiei civile, precum $i instmirea populatiei in acest domeniu
9.

coordoneaza cercetSrile tiin|ifice in domeniul protectiei chirnice, radiative,

genistice, medico-biologice, apSrSrii tmpotriva incendiilor a obiectelor economice $i populate i

10.

elaboreaza proiectul comenzii de stat pentru livrarea tehnicii speciale i altor

mijloace tchnico-materiale de interven(ie penlru dotarea fortelor prolec(iei civile i subdiviziunilor dc pompieri i salvatori
11.

exercita supravegherea de stat asupra indeplinirii masuri lor de protectie civilS $i

aparare impotriva incendiilor 12. organizeaza i sustine colaborarea internationals in domeniul protectiei civile i aparSrii impotriva incendiilor
13.

creeaza fortele necesare, capabile sSasigure in conditiile situatiilor exceptionale,

protectia sigurS a populafiei $i a valorilor materiale. ii aduce aportul la dotarea logistics a

241 acestor forte, pregatirea specials i mentinerea pennanenta a capacitStii de intervenjie in

cazul declanSrii situatiilor exceptionale i incendiilor

14.

coordoneazS crearea i mentinerea in stare permanents de functionare a sistemelor

de comandS, intiintare i comunicare

15.

coordoneazS constituirea fondului necesar de edificii de protectie, contribuie la

mentinerea acestora in stare permanents de pregStire pentru adSpostirea persoanelor expuse pericolului
16.

coordoneazS acumularea i pSstrarea in siguranfS a mijloacelor de protectie,

produselor alimentare, medicamenlelor, mijloacelor tehnico-materiale, financiare i de alts naturS, precuni i mentinerea in stare bunS a surselor autonome de aprovizionare cu energie electrics i apS, prevazute pentru utilizare in caz de situatii exceptionale
17.

coordoneazS mSsurile destSurate la nivel national pentru protejarea surselor de

apS i a sistemelor de aprovizionare cu apS, a produselor alimentare i materiei prime alimentare, furajelor, animalelor $i plantelor agricole de contaminarea radioactivS, chimicS i bacteriologies, iar a mediului ambiant - de poluarea cu substante radioactive, otrSvitoare cu efect dSunStor, puternic toxice ?i bacteriologice
18.

participS la elaborarea mSsurilor de pregStire in vederea evacuSrii, iar in cazul

aparitiei unui pericol iminent - la evacuarea popu!a|iei i valorilor materiale din zonele periculoase
19.

antreneazS agentii economici in actiunile de prevenire i lichidare a consecintelor

situa|iiIor exceptionale
20.

exercitS controlul asupra InlSptuirii mSsurilor de profilaxie, indreptate spre

prevenireadeclanSrii situatiilor exceptionale $i diminuarea proportiilor consecintelor acestora, la sporirea securitStii i stabilitStii functionarii tuturor ramurilor economiei
21.

realizeazS alte mSsuri speciale, conform legislatiei in vigoare.

Drepturile Departamentului. in scopul realizSrii sarcinilor sale Departamentul are dreptul de supraveghere a respectSrii de cStre ministere, departamente, organele de 242 supraveghere i autoritstile administratiei publice locale a normelor menite sS asigure prevenirea situatiilor exceptionale i incendiilor i dreptul exclusiv de a informa popula(ia, direct sau prin intermediul mass-media, despre situa|iile exceptionale cu caracter natural sau tehnogen. in cest scop Departamentul este in drept:

1)

s3 cearS de la ministcre, departamente, autoritatile administratiei publice locale,

institutii $i intreprinderi prezentarea materialelor necesare pentru elaborarea planurilor i masurilor de pregatire a economiei nationale i a populatiei pentru activitatea Tn conditiile situatiiior exceptionale, precum i a informatiilor referitor la slarea protectiei civile i apararea impotriva incendiilor a obiectelor economiei nationale i populatiei la situatiile exceptionale produse i consecintele acestora
2)

sa elaboreze i sa aprobe acte normative departamentale i instructiuni, sa adopte $i

sa emita hotarSri, dispozifii, avize i avertismente i procese-verbale obligatorii pentru subdiviziunile subordonate
3)

sa negocieze i s5 incheie in conditiile legii contracte i acorduri cu persoane

juridice i fizice autohtone i de peste hotare pe problemele ce tin de competenta sa

4)

sadelegheze, in modul stabilit, colaboralorii Departamentului i subdiviziunilor

subordonate in mtsiuni de serviciu peste hotare

5)

sa examineze in orice imprejurare mdsurile de protectie genistica, chimica,

radioactiva, medico-biologica i aparare impotriva incendiilor la obiectele economiei nationale, sa emita dispozi(ii, hotarari privind iniaturareaincaicarilor legilor cu privire la protectia civila i apararea impotriva incendiilor, standardelor, normelor i regulitor de protectie civila i de aparare impotriva incendiilor
6)

s3 ceara de la persoanelc fizice i juridice asigurarea accesului liber in orice timp a

personalului i mijloacelor tehnice ale Departamentului pentru prevenirea i lichidarea situatiiior exceptionale
7)

sa cfectueze supravegherea de stat controlul asupra respectarii de catre ministere,

243

departamente, institutii, intreprinderi i cetateni a prevederilor legislatiei i altor acte normative in domeniul protectiei civile i apararii impotriva incendiilor,iar pe intreg teritoriul tarii - a normelor privind apararea impotriva incendiilor, de protectie genistica, radiativa, chimica $i medico-biologica a populatiei 1 obiectelor economiei nationale, sa verifice realizarea planurilor, privind masurile principale i pregatirea la protectia civila a

organelor de conducere ale ministerelor, departamentelor, institutiilor, intreprinderilor i subdiviziunilor lor

8)

sa verifice nivelul de cunotin{e in domeniul protectiei civile i apararii impotriva

incendiilor, cu atestarea ulterioara a factorilor de decizie, specialitilor din economia nationala $i cetatenilor
9)

sa verifice in unitajile administrativ-teritoriale i la obiectele economiei nationale

starea mijloacelor individuate $i colective de protectie, precum nivelul de pregatire a formatiunilor protectiei civile i benevole de pompieri pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin
10)

sa elaboreze standarde, norme ?i rcguli de protectie chimica, radioactiva, genistica,

medico-biologica i de aparare impotriva incendiilor a populatiei i teritoriilor, cu extinderea lor obligatorie asupra persoanelor fizice $i juridice
11)

sa suspendeze activitatea agentilor economici, in caz de Tncalcare de catre ei a

cerintclor normelor, standardelor i regulamenlelor, vizSnd domeniul protectiei civile $i apararii impotriva incendiilor, care ar putea cauza dec!anarea situatiiior exceptionale, periclita viata i sanatatea omului i deteriora (contamina) valorile materiale
12)

sA sisteze construcjia sau reconstruct cUdirilor i construct! ilor. in cazul depistirii

abaterilor de la documentatia de proiect, standardele, normele $i regulilc protectiei civile i apararii impotriva incendiilor
13)

s& aplice, conform legislatiei in vigoare, factorilor de decizie i cetatenilor sanc|

iuni sub forma de amends pentru Incalcarea sau nerespectarea prevederilor. standardelor, normclor 51 regulilor de protectie radioactive, chimice, medico-biologice, genisticft i de aparare impotriva incendiilor la obiectele economiei nationale i in alte locuri. Sa emita
244

dispozitii, avize i hotarari cu privire lasistarea activitatii unorobiecle ale economiei nationale, sectoare, utilaje
14)

sa emita. in limita competentei, decizii necesare pentru organizarea i coordonarea

luerarilor de prevenire a incendiilor, situatiilor exceptionale i de lichidare a consecintelor

acestora, obligatorii pentru ministere, departamente, autoritatile administratiei publice locale, institutii, organizatii ?i intreprinderi cu orice forma de proprietate, precum i pentru cetateni
15)

s4-i asume conducerea nemijlocita a tuturor fortelor i mijloacelor carc participa la

aplicarea m&surilor in cazul pericolului declan$arii incendiilor, situatiilor exceptionale i la lichidarea consecintelor acestora
16)

sa examineze dftrile de seama ale factorilor de decizie ai ministcrelor,

departamentelor i organizatiilor, autoritatilor administratiei publice locale referitor la revcnirea i lichidarea consecintelor situatiilor exceptionale, protectia populatiei i sporirea viabilita|ii obiectelor economiei nationale in cazul declanarii unor asemenca situat"
17)

sft solicite i sa primeascd de la ministere, departamente, organizatii i autoritatile

publice locale informatii le necesare pentru organizarea i coordonarea luerarilor de prevenire i lichidare a consecintelor situatiilor exceptionale. precum i rapoarte statistice anuale referitor la activitatea laboratoarelor i institutiilor retclei nationale de observare i control dc laborator
18)

sa ceara de la ministere i departamente, autoritatile administratiei publice locale $i

intreprinderi prezentarea informatiei, care indica existenta pericolului declan$arii 1 dedan?arca situatiilor exceptionale
19)

sa participe la lucrarile comisiilor care examineaza darea in exploatare a edificiilor

i instalatiilor inginereti, a noilor obiecte ale economiei nationale i a obiectelor cu alta destinatie
20)

si antreneze. in conditiile legii, spccialiti din cadrul organizatiilor, institutiilor de 245

cercetari stiinfifice i de proiectare,s pecialiti-practicieni $i alti lucratori de la obiectele economiei nationale Tn elaborarea masurilor de protectie civila i aparare impotriva incendiilor. efectuarea expertizelor respective, iar in caz de nccesitate, in realizarea

controlului asupra respectarii prevederi lorstandardclor, normelor i regulilor protectiei civile i apararii impotriva incendiilor
21)

sa examineze i sa coordoneze programe de instruire in institutiile de invatamint in

domeniul protectiei civile i apararii impotriva incendiilor. precum i privind pregatirea pentru actiuni rapide in cazul declanjSrii situatiilor exceptionale
22)

sa utilizeze mijloace de transport speciale, prevazute cu semne distinctive,

dispozitive de semnalizare $i mijloace de comunicatii

23)

si adopte dccizii. privind antrenarea fortelor i mijloacelor tehnicc din teritoriu cu

capacitate sporita de intcrvenlie peulru lichidarea conseci life lor situatiiior exceptionale Tn alte regiuni
24)

in cazul declan$arii situatiiior exceptionale sS limiteze sau sa interzica temporar

accesul cetatenilor ?i circulatia transportului pc un amimit teritoriu. sa oblige cetatenii sa paraseasca locuri le care prezinta pericol pentru viala i sanatatea lor
25)

sa ceara. Tn cazul declanarii situatiiior exceptionale. de la autoritatile

administratiei publice i agenti economici asigurarea gratuita cu mijloace de transport, tehnica. combustibil, lubrifianti, resurse umane. utilaje i mijloace de comunicare, iar Tn cazul efectuarii lucrarilor de salvare i altor lucrari de lichidare a consecintelor situatiiior exceptionale cu durata de peste cinci ore - asigurarea cu hrana i Tncaperi pentru recrearea efectivului atras la indeplinirea acestor lucrari
26) 27)

sa acorde, in baza de contract, servicii cu plata agentilor economici i populafiei; in scopul prevenirii incendiilor inijloacelor dc transport i asigurarii securitatii

pasagerilor, sa opreasca la traflc niijloacelc de transport pentru verificarea prezenfei i stSrii stingatoarelor. 246 Organizarea activitdfiiDepartamentului Departamentul este condus de directorul general, care este din oficiu vicepreedintele Comisiei pentru Siluafii Exceptionale a Repubiicii Moldova. Directorul general al Departamentului este descmnat i destituit din functie de catre Guvern, la propunerea prim-ministrului. Directorul general este

responsabil nemijlocil de organizarea activitatii Departamentului, organelor $i subdiviziunilor acestuia, de executarea conforma a sarcinilor i atributiilor. prevazute de legislatia Tn vigoare. Directorul general are un prim-vicedirector general i doi vicedirectori generali. Vicedirectorii generali ai Departamentului sint desemnati i destituifi din functie de catre Guvern, la propunerea directorului general. Viccdirectorii generali exercita concomitent i functiile: ef al directiei protcctia civila i supravegherea de slat in domeniul protecfiei civile - Inspector principal de stat al protectiei civile; $efal direcjici pompieri i salvatori - Inspector principal de stat pentru supravegherea masurilor contra incendiilor. Directorul general al Departamentului:
a) b)

exercita conducerea generala a activitatii Departamentului elaboreaza i prezinta Guvernului spre aprobare structura organizational a

departamentului
c)

aproba structura i statelc subdiviziunilor Departamentului in limitele

personalului i fondurilor stabilite

d) e)

aproba regulamentele subdiviziunilor structurale ale Departamentului repartizeaza obligafiunile intre locfiitorii sai. stabiletc imputernicirile altor

persoane cu functii de raspundere sarcinilc subdiviziunilor 0 emite directive, ordine i dispozifii in domeniul protectiei civile i apararii impotriva incendiilor
a)

reprezinta Departamentul In reiatiile cu autoritatile publice centrale i in actiunile de

247

colaborare interstalaia in domeniul protectiei civile, apararii impotriva incendiilor $i lichidarii consecintelor situatiilor exceptionale
b)

elaboreazS $i participa. in comun cu ministereie i departamentele interesate, la

pregatirea proiectelor de Iratate (acorduri) internationale, asigurS executarea obtigatiunilor prevazute In ele

c)

organizeaza cooperarea fortelor $i mijloacelor de lichidare a consecintelor situatiilor

exceptionale ale republicii cu for(ele i mijloacele analoage ale t&rilor invecinatc j) creeaza organele de dirijare. formatiunile de interventie $i salvare $i le menfine intr-o permanenta capacitate de actiune pentru solutionarea optima a sarcinilor de prevenire a situatiilor exceptionale i lichidare a consecintelor acestora k) prezinta Guvernului, in modul stabilit, proiectele actelorlegislative, normative. privind problemele ce tin de competenta Departamentului I) organizeaza pregatirea $i supravegheazS functionarea sistemelor de dirijare, comun icare i in formare m) sistematic, informeaza autoritatile statului despre starea lucruri lor in domeniul activitatii i masurile de consolidare a lor n) organizeaza planiflcarea mSsurilor de protectie civila i apSrare impotriva incendiilor. conduce organele de dirijare a fortelor, desf&$urate in vederea prevenirii situatiilor exceptionale i lichidarea consecintelor acestora o) organizeaza instruirea autoritatilor administratiei publice i agentilor economici, cu oriee forma de proprietate. pentru dcrularea actiunilor de protectie civila p) detcrmina modul de utilizare a alocatiilor bugetare, resurselor materiale i tehnice destinate intretinerii Departamentului $i surselor extrabugetare, incheie contracte de achizitionare a tehnicii. mijloacelor speciale i a marfurilor industrial-tehnice necesare pentru asigurarea activitatii q) angajcazS in serviciul militar prin contract, confers gradele militare panS la colonel inclusiv, numete in $i elibereazSdin functii militarii. Exercita i alte drepturi i obligatiuni, prevazute de Regulamentul cu privire la satisfacerea serviciului militar de cStre corpul soldatilor, sergen(ilor i ofiterilor Fortelor Armate ale Rcpublicii Moldova in partea ce se refera la militarii Departamentului:

248

angajeaza i elibercaza din functii salariatii civili,confers grade de calificare

func}ionarilor publici, conform legislatiei in vigoare.

Pe langa Departament se instituie consilii tehnico-tiintifice in domeniile protectiei civile i apararii impotriva incendiilor, care sint organe consultative ale directorului general. Efectivul i componenta nominalaale acestorconsilii, precum ?i regulamentele lor sint aprobate de directorul general. Organul consultativ al Departamentului - Consiliul Colegia! - este alcatuit din 9 ersoane. Preedintele Consiliului este directorul general al Departamentului. Componenta nominala a Consiliului este aprobata de Guvern. in cazul unor divergenfe intre membrii colcgiului pe problemele disculate in edin{a Consiliului Colegial, se executa decizia directorului general, informand despre aceasta Guvernul. Activitatea Consiliului Colegial este reglementatS de Regulamentul acestuia, aprobat de directorul general al Departamentului. Efcctivul Departamentului Situatii Exceptionale este stabilit in numSr de 2824 persoane, inclusiv 1372 mililari prin contract i in termen 1452 angaja(i civili. din care aparatul central al departamentului 85 persoane, inclusiv 65 militari prin contract. S-a stabilit ca asupra militarilor Departamentului Situafii Exceptionale se extinde actiunea:
>

Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului militar de catre corpul

soldatilor, sergentilor i ofiterilor Fortelor Armate, aprobat prin Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova nr. 925 din 21 decembrie 1994"Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului militar de catre corpul soldatilor, sergentilor i ofiterilor Fortelor Armate
>

Hotaririi Guvernului Repubiicii Moldova nr.78 din 21 februarie 1994Cu privire la

249

modul de calculare a vechimii In munca, stabilire i plata a pensiilor i indemnizatiilor militarilor, persoanelor din corpul de comanda i din trupele organelor afacerilor interne
>

Hotaririi Guvernului Repubiicii Moldova nr.4 din 4 ianuarie 1995"Pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la asistenta medicaia i balneo-sanatoriaia a militarilor ?i membrilor familiilor lor, a cetatenilor care tree pregatirea militara".

Finanfarea Departamentului Situatii Exceptionale se vaefectua din contul bugetului de stat, precum i din mijloace exlrabugetare, in conditiile legii. 3. Departamentul Dezvoltarea Turismului Departamentul Dezvoltarea Turismului este organul de specialitate al administratiei publice centrale, abilitat sa promoveze politica unica a statului in domeniul turismului, ca una din ramurile economiei nationale. in scopul realizarii politicii statului in domeniul turismului, efectuarii clasificarii, asigurarii protectiei drepturilor turitilor, precum i pregaiirii $i perfectionarii cadrelor in domeniul turismului, pe langa Departament pot funcfiona, pe baza de autogestiune, institutii i organizatii, ce nu exercita atributii de reglementare. Sarcinile Departamentului:

dezvoltarea turismului intern i international intr-un mod integrat, echilibrat i

durabil
*

promovarea pe plan international a Repubiicii Moldova ca destinajie turistica; integrarea politicii de dezvoltare a turismului in politica i modelele generale

de dezvoltare ale tarii

*

includerea in circuitul international a patrimoniului national de valoare turistica crearea unor premise economice penlru eficientizarea activitatii agentilor

economici din industria turismului formarea mecanismelor reglementarii de stal a activitatii de turism i aplicarea acestora

asigurarea prestarii potentialilor vizitatori a unor servicii ce corespund standardelor

250

internationale

protectia drepturilor legale ale consumatorilor produsului luristic

asigurarea angajarii i activarii in structurile turistice. inclusiv in cele de pritnire

turistica. a unui personal calificat. ce ar corespunde exigentelor internationale

crearea unui climat investijional favorabi! pentru atragerea investitiilor straine si

autohtone in domeniul turismului

reprezentarea Republicii Moldova in organismele inlernationale i regionale in

domeniul turismului in conformitate cu legislatia in vigoare. Funcfiile Departamentului. In conformitatc cu sarcinile ce ii revin. Departamentul exercita urmatoarele functii:

elaboreazS $i prezinta spre aprobare Guvernului strategia si politica na(ionaia in

domeniul turismului. asigurand apliearea si promovarea acestora

elaboreazS i prezinta spre aprobare Guvernului programe de slat de dezvoltare a

turismului si supravegheazS realizarea acestora

elaboreaza proiecte de acte normative tn domeniul turismului coordoneaza cu autoritatile de specialitate ale administratiei publice centrale si

locale masurile orientate spre realizarea stralegiei si politicii de stat in domeniul dezvoltarii turismului -- elaboreaza si prezinta spre aprobare Guvernului mecanisme economice de stimulate a dezvoltarii turismului

efectueaza analize $i pronosticuri ale dezvoltarii turismului in Republica Moldova efectueaza reglementarca activitatii de turism in fara asigura respectarea legislatiei in domeniul turismului organizeaza si deslasoara activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova

ca tara ce prezinta intcres atat pentru turismul intern, cit si pentru turismul international

coordoneaza aclivitatile expozifionale in domeniul turismului {interne si externe) 251 coordoneaza si monitorizeaza procesul de colaborare a Republicii Moldova in

cadrul Organizatiei Mondiale a Turismului si altor organisme internationale de domeniu, conform legislatiei in vigoare

efectueaza analiza sislematica a real izarii tratalelor internationale si a acordurilor

inlerguvcrnamentale in domeniul turismului

coordoneaza programele de asistenta tehnica acordate Republicii Moldova de

Oiganizapa Mondiala a Turismului, alte organisme internationale i state terfe, direc{ionate in sectorul turistic

organizeaza evidenta si atestarea patrimoniului turistic, asigura valorificarea si

protejarca acestuia. in conditiile legii

avtzeaza documentatia de urbanism privind zonele i statiunile turistice, precum Si

documentatia privind eonstructiile din domeniul turismului

efectueaza conlrolul calitatii serviciilor turistice preslale

~ monitorizeaza venilurile objinute de agentii economici din ramura turismului si defalcarile efectuate in bugetul de stat

examineazS peti^iile consumatorilor referitoare la serviciile de turism elaboreaza ?i prezinta spre aprobare Guvernului Normele metodologice i Criteriile

de clasificare a structurilor de primire turistica

efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica cu functii de: cazarc. servire a

mesei, transport, agrement, balnco-climaterice etc.

elaboreaza i prezinta spre aprobare Guvernului Normele metodologice ?i criteriile

de clasificare a structurilor turistice (agentilor economici in domeniul turismului)

efectueaza clasificarea structurilor turistice (agentilor economici tn domeniul

turismului)

inspecteaza respectarea criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistica 252 elaboreaza norme metodologice privind instituirea unei rute turistice; aproba i inregistreaza rutele turistice, in modul stabilit de legislatia Tn vig, arc determinS directiile prioritare de cercetSri tiintifice In domeniul turismului

colaboreaza cu autoritatile de specialitate ale administratiei publice centrale $i

locale, precum i cu asociatii i alte organizatii neguvernamentale tn probleme dc domeniu

acorda asistenta metodologica i informational serviciilor de specialitate teritoriale organizeaza activitatea editoriala i de publicitate in domeniul turismului i

supravegheaza

organizeaza reciclarea i perfectionarea profesionala a speciali?tilor din domeniul

turismului

coordoneaza activitatea Centrului National de inslruire continua in turism elaboreaza i aproba Nomenclatorul functiilor In domeniul turismului elaboreaza criteriile i conditiile pentru acordarea brevetelor de turism; breveteaza personalul de specialitate din turism conform Nomenclalorului functiilor

tn domeniul turismului

elaboreaza modelul contractului $i voucherului turistic elaboreaza docunientele normative pentru reglementarea serviciilor turistice gestioneaza Fondul special pentru promovarea i dezvoltarea turismului verifka agen(ii economici la capitolul ce tine de constituirea i virarea contributiei la

Fondul special pentru promovarea i dezvoltarea turismului

monitorizeaza evidenja circulatiei turistice furnizeaza informa(ia din domeniul turismului, in limitele competentci. la solicitarea
253

organelor ierarhic superioare

gestioneaza Registrul turismului

exercita alte functii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate. Drepturile Departamentului. Departamentul arc urmatoarele drepturi:

>

sa emita, in limitele competentei. hotarari, instructiuni i alte acte normative in

conformitate cu legislatia in vigoare

>

sa emita i sa anuleze autorizatii (acte de clasillcare, brevete. certificate de

patrimoniu etc.), in limitele competentei

>

sa solicite i s& primeasca de la ministere, departamente, autoritati ale

administratiei publice locale, intreprinderi, organizatii i institutii acte i informatii necesare activitatii sale
>

sa participe in calitate dc membru cu drepturi depline in activitatea asociatiilor i

uniunilor regionale $i internationale, specializate in domeniu

>

sa primeasca asistenta tehnica i financiara de la organizatii internationale, donatori

interni $i externi i sa foloseasca in scopul realizarii sarcinilor sale

>

sa posede $i saadministreze bunurile ce i s-au transmis, precum i cele procurate ca

urmarc a activita|ii desfaurate in conformitate cu imputemicirile sale. Organizarea activitdfii Departamentului Departamentul este condus de directorul general, numit in functie i eliberat din functie de catre Guvern. Directorul general are in subordinea sa doi vicedirectori, inclusiv un prim-vicedirector, care sint numiji in $i eliberati din functie de catre Guvern. Directorul general al Departamentului:
V V

organizeaza activitatea Departamentului i conduce edintele colegiului lui este responsabil pentru exercitarea atributiilor Departamentului i pentru activitatea

economico-financiara a acestuia
V

delimiteaza functiile vicedirectorilor i ale conducatorilor subdiviziunilor

254

Departamentului
V

angajeazai concediaza functionarii Departamentului i conducatorii structurilor

subordonate

modifica statele de func(ii in limita personalului scriptic $i structurii, aprobate de

Guvern
V

aproba regulamentele subdiviziunilor Departamentului i ale institutiilor din

subordinea lui
V

emite ordine i dispozitii executorii pentru intregul personal i controleaza

executarea acestora
V

reprezinta Departamentul in reiatiile cu Parlamentul, Preyed in tele Republicii

Moldova, Guvernul, ministereie, departamentele, alte autorita(i ale administratiei publice centrale
V

reprezinta, in numele Guvernului, interesele statului in reiatiile cu persoane juridice

i fizice din republica $i din alte tari, incheie i reziliaza contracte, semneaza documentele conform competentelor atribuite
V

exercita $i alte imputerniciri, atribuite prin legislatie.

Vicedirectorii i conducatorii de subdiviziuni sintresponsabili pentru toate deciziile adoptate deei in cadrul activitatii compartimentului respectiv. in cadrul Departamentului se instituie un colegiu compus din 9 membri, componenta nominala a caruia este aprobata de Guvern. In activitatea sa colegiul se caiauzete de Regulamentul aprobat prin ordin de catre directorul general. La edinjele sale colegiul examineaza problemele privind organizarea activitatii Departamentului, aplicarea i promovarea politicii de stat i strategiei in domeniul turismului; proiecte de acte legislative ;i normative, elaborate de Departament, proiecte investitionale; efectueaza controlul asupra executarii deciziilor. Deciziile colegiului devin executorii prin emiterea de ordine ale directorului general al Departamentului in scopul indeplinirii acestora. 4. Departamentul statistics i Sociologie Departamentul statistics i Sociologie este orgamil central de specialitate al administratiei publice centrale. abilitat sS conduca intreaga activitate statistics i
255

sistemul de rapoarte i anchete statistice din toate ramurile economiei nationale. pe baza unei metodologii unice. adecvate celei utilizate in practica internationals i condi(iilor social-economice ale repubiicii. Departamentul are in subordine organe teritoriale. intreprinderea de stat Editura de imprimateStatistica5i Centrul de proiectSri tehnologicelnformstat'\ Pe linga Departament funcponeazS Directia generali tehnologii informationale. In cadrul Departamentului pot functiona i alte intreprinderi i organizatii constituife in conformitate cu legislatia in vigoare. Departamentul este investit cu dreptui de a reprezenta tara in relatiile cu organele de stat din alte tSri, organizatiile internationale, coordonand chestiunile ce {in de competenta sa. Atribufiite de :

elaboreaza de sine statator sau in comun cu alte organe ale administratiei publice

centrale metodologiile observarilor statistice. sociologice $i de calcul al indicatorilor statistici, tinand cont de practica internationals avansatS $i de specificul conditiilor socialeconomice ale repubiicii

elaboreaza i organizeaza, pe baza observarilor statistice ?i surselor administrative

de date, sistemul de conturi nationale: in comun cu Ministerul Economiei, Ministerul Finantelor i Banca Nationala a Moldovei asigurS obtinerea informafiei necesare pentru elaborarea conturilor nationale

elaboreaza de sine statator sau in comun cu alte organe ale administratiei publice

centrale i aprobS formularele rapoartelor i ancheteior statistice, stabilete termenele de prezentare a datelor statistice de catre ministere. departamente, alte organe de stat, agenji economici, indiferent de formele de proprietate
256

efectueazS dirijarea metodologica i controlul aplicarii mctodologiei statisticc,

organizarii $i starii statisticii, autenticitStii datelor statistice la ministere. departamente. organizatii. agen{i economici, indiferent de formele lor dc proprietate

in comun cu Ministerul Finantelor elaboreaza $i aprubS tipizatele dc evidenta

primarS (inclusiv cu regim special) i modul de completare a accstora

colecteazS, prelucreazS, general izeaza ji asigura analiza i pSstrarea informatiei

statistice, creeaza bSncile de date statisticc i un sistem informational deschis $i compatibil cu alte sisteme informationale autohtone i internationale. garantand confidentialitatea datelor individuale ale agentilor economici $i persoanclor particularc

asigurS obiectivitatea, autenticitatea, oportunitatea. stabilitatea i integritatea

informatiei statisticc. pSstrareasecretului destat. comercial $i anonimatul datelor despre persoanele fizice $i juridice

colecteazS, prelucreazS i generalizeazS rapoartele fmanciarc asigura cu informatii statistice organele administratiei publice centrale $i locale,

satisfacc. pe baza de contract. cerintcle altor beneficiari, informeaza populajia despre situalia social-economica a tarii

in comun cu Min isle IU I Hconomiei, alte organe de resort, studiaza, general izeazS,

analizcaza $i face pronosticuri privind evolutia proceselor economice $i sociale din tarii

studiaza si analizcaza de sine statSlor sau in comun cu: Banca Nationala a Moldovei

- balanta dc pla[i

Ministerul l-inantelor i Banca Nationala a Moldovei - utilizarea investitiilor

creditclor: Ministerul Muncii $i Protectiei Sociale - utilizarea fortei de munca, situatia vizand protec|ia muncii. plasarea populatiei in campul muncii, soinajul, retribu(ia salariatilor

organizeaza observarile statistice si studiaza activitatea de productie in economia

257

nationala

situatia ecologica in }ara, starea asistcntci medicale si a sanatatii populatiei Iluetuatia preturilor si tarifclor, procesele de inflate, evolutia nivelului de trai al

populatiei

comertul exterior si interior circulatia resurselor energetice procesele social-demografice, migra{ionale. organizeaza recensamanturile

populatiei

realizarea programelor republicane si regionale vizand cele mai importante

probleme social-economice

opinia publica privind diverse probleme social-economice actuaie organizeaza si dirijeaza activitatea statistica in unitatile teritorial-administra- tive,

furnizcaza organelor administratiei publice locale informatia analitico-statistica necesara. conform Programului de lucrari statistice al Departamentului

in comun cu ministereie si dcpartamentele interesate, elaboreaza si asigura

implementarea in scopuri statistice a clasificatoarelor armonizate cu standardele internationalc, tine la zi registrul unitatilor statistice si rcgistrul comercial de stat

asigura aplicarea in statistica a elaborarilor balan(e!or: productiei, repartifiei i

utilizarii produselor (luerarilor, serviciilor) in economia nationala, conform sistemului conturilor nationale; mijloacelor fixe; vcniturilor si cheltuielilor popula{iei

fortei de munca; resurselor energetice; comerciale etc. elaboreaza sistemul de conturi nationale, efcctueaza calculele indicatorilor

macroeconomici

participa la studierea si analiza calitatii viefii, in baza observarilor statistice asupra

cvolutici preturilor la marfurile de larg consum si a tarifelor la serviciile prestate populatiei, ealculeaza indicelc preturilor de consum i minimului de existenta al populatiei
258

elaboreaza de sine statator sau in comun cu alte ministere si departamente proiecte

dc hotariri ale Guvernului, privind observarile statistice si sociologice de interes national (recensaminturi ale populatiei, intreprinderilor. animalelor, plantatiilor multianuale ctc.). In

conformitate cu aceste hotariri. elaboreaza si aproba programele observarilor. formularele rapoartelor, anchetelor i instructiunile privind completarea i prezentarea lor

organizeaza cercctari tiinfifice in vederea perfecfionarii metodologiei observarilor

statisticc, bancilor de date, sistemelor informationale

asigura elaborarea i editarea publicafiilor statistice (anuare,culegeri, buletine

statistice i informative etc.)

elaboreaza informatii statistice, privind situafia economica i sociala a Repubiicii

Moldova In comparatic cu alte tari

asigura publicarea periodica (lunarS, trimestriala sau la finele observarilor statistice

i sociologice) a datelor centralizate ce caracterizeaza evolutia economica $i sociala a tarii, efeclueaza marketingul statistic penlru satisfacerea solicitarilor de informatie ale beneficiarilor. organizeaza conferinte de presa i alle actiuni de difuzare a informatiei statistice

prezinta, la cererea persoanelor juridice sau fizice, informatiile primare despre ele,

disponibile In bandle de date sau in rcgistrele statistice

efectueaza, in baza acordurilor, schimbul de informatii statistice cu organ izafiile

similare din alte {Sri

participa la actiunile de comparabilitate international asigurS persoanele (fizice i juridice), participante la observArile statistice, cu

instrumentarul statistic necesar

organizeaza activitatea aparatului central i a organelor teritoriale in domeniul

259

protecfiei civile, in conformitate cu legislafiain vigoare. Drepturile Departamentului. in scopul indeplinirii sarcinilor ce-i revin, Departamentul este investit cu drepturi de a:

>

primi gratuit, ca impozit informational, de la to{i subiecfii asupra se cxlinde

Legea cu privire la statistics, rapoarte i anchete statistice, dari de seama financiare veridice, precum i alte date economice, in termenele i volumele stabilite
>

primi i utiliza informatii de la ministere, departamente, alte organe ale

administrafiei publice centrale i locale

>

efectua, in cadrul prevSzut de lege, observiri statistice asupra situafiei social-

demografice a societafii i activitatii de producfie a familiilor $i persoanelor particulare

>

face propuneri cu privire la modificarea sau abrogarea actelor normative ale

ministerelor, departamentelor, altor organe ale administrafiei publice centrale ce contravin legislatiei in vigoare, pe chesliuni ce fin de organizarea observarilor statistice
>

veriflca, dup5 caz. cu participarea altor organe administrative, starea evidentei,

autenticitafii datelor statistice i contabile al tuturor agenfilor economici, indiferent de forma de proprietate, $i a le introduce in rapoartele statistice rectificarile respective
>

incheia acorduri de colaborare in domeniul statisticii cu institufiile similare din alte

state, precum i cu organizafiile internationale, in modul prevazut de legislate

>

constitui grupuri de experfi cu participarea reprezentanfilor ministerelor,

departamentelor, altor organe ale administrafiei publice centrale i locale, institutiilor de cercetari tiinfifice. celor de invatamant superior etr >n scopul examinarii problemelor importante In domeniul organizarii observarilor statistice si soeiologice i elaborarii metodologiilor de calcul al indicatorilor principali
>

antrena, pe baza de contract, special iti pentru executarea lucrarilor care necesitS

cunostinte speciale
> >

260 publica i difuza edi{ii statistice de informare publica

presta, Tn conformitate cu legislatia Tn vigoare, servicii contra plata agentilor

economici si persoanelor fizice, utilizand mijloacele speciale (extrabugetare) obtinute pentru acoperirea cheltuielilor ce tin de prestarea serviciilor in cauza si alte necesitaji depart amentale.

Conducerea DeparlamentuluL Departamentul este condus de directorul general, numit in functie $i eliberat din functie de catre Guvern. Directorul general are adjuncti numiti in functie i elibcra(i din functie de cSlre Guvern, la propunerea directorului general. Directorul general al Departamentului:

conduce activitatea Departamentului, a subdiviziunilor lui si a colegiului poarta raspundere pcrsonala pentru indeplinirea functiilor ce-i revin

Departamentului, pentru activitatea lui economico-financiarasi executarea prezentului Regulament

delimitcaza functiile vicedirectorilor si ale conducatorilor subdiviziunilor

Departamentului

aproba schema de Tncadrare 51 salariile de functie ale aparatului central al

Departamentului $i ale organelor sale teritoriale in cadrul efectivului-limita si structurii, stabilite de Guvern

modified in limitele fondului de retribuire a muncii si numarului-Iimita de personal,

stabilite de Guvern, structura subdiviziunilor aparatului central al Departamentului fondeaza, reorganizeaza i lichideaza, in modul stabilit, organe teritoriale de statistics, intreprinderi i organizatii de stat, subordonate Departamentului

aproba regulamentele directiilor si sectiilor aparatului central si ale organelor

teritoriale de statistica, statutele intreprinderilor si organizatiilor din subordinea Departamentului, face modilicari in structura aprobata a aparatului central Tn cadrul efectivului-limita si structurii aprobate de Guvern

angajeaza Tn functie, pe baza de concurs, si incheie contracte cu conducatorii de

261

intreprinderi si organizatii subordonate; aplica sanctiuni disciplinare i stimuleaza lucratorii aparatului central ai Departamentului, conducatorii organelor sale teritoriale i conducatorii intreprinderilor, organizatiilor din subordine

solicita alocarea din bugetul de slat a mijloacelor necesare pentru organizarea

statisticii $i observarilor sociologice si aproba devizelede cheltuieli ale Departamentului, ale organelor sale teritoriale, precum si ale lucrarilor statistice si sociologice efectuate in baza hotararilor Parlamentului 51 ale Guvernului, asigura utilizarea resurselor bugetare conform destinatiei, in corespundere cu legislatia Repubiicii Moldova, administreaza bunurile Departamentului emite, in conditiile legii, ordine, aproba instructiuni i alte acte care vizeaza activitatea Departamentului

asigura pregatirea i perfectionarea cadrelor necesare organelor de statistica,

organizeaza inzestrarea tehnico-materiala a organelor teritoriale de statistica anuleaza ordinele i dispozitii le adjunctilor sai, conducatorilor organelor teritoriale de statistica, intreprinderilor i organizatiilor subordonate, care contravin legislatiei in vigoare sau atributiilor Departamentului

reprezinta interesele Departamentului in reiatiile cu persoanele juridice i fizice din

Republica Moldova i din alte tSri, incheie i anuleaza contracte pe chestiunt ce tin de competenta Departamentului. In cadrul Departamentului se instituie colegiul din 9 persoane, din componenta caruia fac parte directorul general (preedintele colegiului), Vicedirectorii i alji lucratori din aparatul central i din cadrul Departamentului.Componenta nominala a colegiului se aproba de Guvern, la propunerea directorului general al Departamentului. in activitatea sa colegiul se cal3uzete de Regulamentul aprobat prin ordin de catre directorul general. La edintele sale colegiul Departamentului examineaza: problemele prioritare ce tin de indeplinirea sarcinilor organelor statistice de stat, de 262 functionarea sistemului de informatii statistice in tara, de completarea cu cadre, de pregatirea i perfectionarea lor

activitatea subdiviziunilor aparatului central, a organelor sale teritoriale, a

intreprinderilor i organizatiilor subordonate

activitatea ministerelor, departamente lor, intreprinderilor, institutiilor i organizatiilor, indiferent de subordonarea lor, vizand organizarea statistic i asigurarea autenticitatii datelor

proiectele celor mai importante acte normative mtocmite de aparatul central al

Departamentului. Hotaririle colegiului privind chestiunile examinate devin executorii din data adoptarii acestora sau emiterii ordinului directorului general al Departamentului Tntru indeplinirea acestora. Este stabilit efectivul-limita al aparatului central al Departamentului Statistica i Sociologie in numar de 126 unitaji (cu exceptia personalului de deservire a cladirii), cu fondul anual de retribuire a muncii, conform legislatiei in vigoare. Departamentul are trei vicedirectori generali i un colegiu constituit din 9 persoane, componenta nominala a caruia se aproba de Guvern. Lucrarile statistice i cercetarile sociologice, efectuate de catre Departamentul Statistica i Sociologie i de subdiviziunile lui conform programului aprobat de Guvern, sunt finan(ate de la bugetul de stat. Lucrarile neprevazute de program sint executate pe baza de contract i se piatesc de catre bene iar. 5 Departamentului Relatii Interetnice Departamentul Relatii Interetnice este un organ al administratiei publice centrale. succesor de drept al Departamentului Relatii Nationale i Functionarea Limbilor Departamentul promoveaza politica de stat a Republicii Moldova Tn domeniul relatiilor interetnice i al realizarii drepturilor conslitutionale ale cetatenilor, privind pastrarea, dezvollarea i exprimarea identitajii etnice, culturale i lingvisticc, 263 contribuie la functionarea limbii de stat, limbii ruse i altor liinbi in conformitate cu legislatia in vigoare. Departamentul ti desfS$oara activitatea Tn baza urmatoarelor principii:

suveranitatea i integritatea teritoriala a tarii armonia civica

respectul fata dc dreplurile i libertatile omului pSstrarea diversitatii culturale i lingvistice egalitatea politica, economica i sociaia a cetatenilor f&ra deosebire de rasa, origine etnica, limba i religie. Atribufiileprincipale ale Departamentului:

realizeaza politica de stat Tn domeniul relatiilor interetnice i functionarii limbilor

vorbite pe teritoriul Republicii Moldova Tn conformitate cu legislatia Tn vigoare

supravegheazS respectarea norinelor legislative care reglementeazS sfera national-!

ingvistica a relatiilor din societate

contribuie la dezvoltarea social-culturala aminoritatilor nationale, lacorelarea optima

a intereselor cetatenilor dc diferite etnii din Republica Moldova i la armonizarea relatiilor interetnice

generalizeaza practica aplicarii legislatiei Tn vigoare tn chestiunile ce (in de

competenta Departamentului, elaboreaza i prezinta Guvernului avize, informatii, propuncri privind formarea i realizarea politicii de stat in domeniul relatiilor interetnice i Tn cel al functionarii limbilor

monitorizeaza situatia etnolingvistica din republica i creeaza banca de date in

legatura cu toate aspectele ce tin de competenta Departamentului Tn sfera social- culturala

participa la determinarea principiilor i la formarea politicii regionale in Republica

Moldova, in functie dc specificul etnic ?i lingvistic al populatiei din unitatile administrativteritoriale i local italic compact populate de minoritatile nationale

colaboreaza cu comisiile parlamentare, cu autoritatile administratiei publice centrale

264

i locale, cu institutiile tiintifice i cu asocia{iile obteti Tn scopul creSrii conditiilor necesare pentru satisfacerea necesitatilor tuturor etnii lor conlocuitoare in domeniul Tnvatamantului, culturii, folosirii limbii materne, renaterii i pastrarii traditiilor, precuni i pentru interactiunea lor cultural^ i lingvistica

sus(ine activitatea statutara a asociatiilor obteti ale minoritatilor nationale, care

functioneaza pe teritoriul Republicii Moldova i sint Tnregistrate Tn conformitate cu legislatia Tn vigoare

colaboreaza cu organele de stat ale altor {ari ?i cu organizatiile internationale Tn

chestiunile ce {in de competenta Departamentului

contribuie la satisfacerea cerin|elor national-culturale, lingvislice i educative ale

reprezentantilor diasporei moldoveneti. la stabilirea $i dezvoltarea legSturilor lor cu Republica Moldova

contribuie la crearea conditiilor pentru insuirea limbii de stat de catre reprezentantii

minoritatilor nationale in vederea integrSrii lor sociale

supravegheaza functionarea limbii de stat in via|a politica. economics, socials i

culturala a Repubiicii Moldova, acordand in cazurile necesare ajutor practic institutiilor i organizatiilor interesate pentru insu$irea i folosirea ei

supravegheazS, in conformitate cu legislatia in vigoare. func{ionarea limbilor in

localitatiie compact populate de c5ue reprezentanti! minoritatilor nationale conlocuitoare, asigurand respectarea legislatiei lingvistice i realizarea mSsurilor pentru solutionarea chestiunilor cc tin de coinpctenta Departamentului

efectueazS expertize elnolingvisticS a situatiei din Republica Moldova, folosind

tehnologiile jtiinjifice de colectare i prelucrare a datelor

coordoneazS activitatea Centrului National de Terminologie privind elaborarea i

implementarea standardelor terminologice i modelelor de acte oflciale tipizate. precum i asigurarea traducerilor documentatiei tipizate in limba rusS i in alte limbi, folosite in localitStile compact populate de minoritStile nationale

265

informeaza periodic opinia publics cu privire la problemele de actualitate ale

relatiilor interetnice i la situatia lingvisticS din tarS. Drepturile Departamentului:

>

sS prezinte Guvernului propuneri penlru elaborarea proiectelor de legi, acorduri i

alte acte in chestiunile ce tin de competenta Departamentului, precum i sa initieze aderarea Repubiicii Moldova la pacte internationale
>

sS participe la pregatirea i discutarea de cStre ministere, departamente i alte

autoritSti ale administratiei publice a chestiunilor referitoare la relatiile interetnice, inclusiv respectarea drepturilor omului, functionarea limbii de stat, a limbii ruse i a celorlalte limbi vorbite pe teritoriul Repubiicii Moldova
>

sS solicite ministerelor, departamentelor, serviciilor de stat, inspectoratelor,

autoritatilor administratiei publice locale, intreprinderilor, institutiilor i organizatiilor informatiile necesare pentru desfSurarea activitS{ii lui
>

sS antreneze reprezentan(ii ministerelor, departamentelor, prefecturilor i

autoritatilor administratiei publice locale in examinarea i solutionarea chestiunilor din competenta Departamentului, care necesita coordonarea actiunilor i aprobarea solutiilor formulate in comun
>

sS colaboreze cu prefecturile in scopul asigurarii activitStii permanenle i eficiente

a speciali?tilor consiliilor judetene. responsabili pentru rezolvarea chestiunilor referitoare la relatiile interetnice i functionarea limbilor
>

sSediteze materialele necesare pentru asigurarea informationala a organizatiilor

national-culturale i a functionarilor care se ocupS de chestiunile etnoculturale i lingvistice tn judete

>

sS creeze echipe de lucru cu scopul de a realiza proiecte de cercetare, de informare.

editare, culturale in probleme ce tin de competen(a Departamentului

>

sa determine, in comun cu Centrul National de Terminologic, directive prioritare 266

ale activitatii acestuia, sa analizeze rezultatele obtinute, implementandu-le pe scara larga in sferele respective de comunicare i folosind strategii eficiente i tehnologii moderne
>

sa poarte tratative i sa Incheie in modul stabilit de legislate acorduri cu institutii de

peste hotare in chestiuni ce {in de competenta Departamentului.

Organizarea activitHfii Departamentului. Departamentul este condus de catre directorul general, numit in i eiiberat din functie de Guvernul Repubiicii Moldova. Directorul general are doi adjunct, inclusiv un prim-vicedirector$i un vicedirector, numiti Tn functie de Guvernul Repubiicii Moldova, la propunerea directorului general. Directorul general:

asigura conducerea generala a activitatii Departamentului i poarta raspundere

pentru rezultatele acestei activitaji

stabilete atributiiie vicedirectorilor i ale conducatorilor subdiviziunilor interioare

ale Departamentului

aproba regulamentele subdiviziunilor interioare, atributiiie salariatilor i

regulamentul colegiului Departamentului

prezideaza edintele colegiului Departamentului in limitele competentelor Departamentului, emite ordine i controleaza executarea

lor

angajeaza i concediaza personalul Departamentului, opereaza micari de personal

i numiri in functie, Tn conformitate cu legislatia in vigoare

aproba schema de Tncadrare a Departamentului conform structurii i efectivului-

limita, aprobate de Guvern

gestioneaza mijloacele baneti ale Departamentului i poarta raspundere penlru

modul in care acestea sint administrate

are dreptui, Tn conditiile i modul stabilit de legislate, sa conduca echipe de lucru in

scopul realizarii proiectelor, inclusiv a celor internationale, care, prinlcmatica lor, 267 corespund profilului de activitate a Departamentului, i participa la gestionarea fond uri lor acestora.

Prim-vicedirectorul general exercita concomilent i functia de ?ef al directiei relatii exteme i diaspora, iar vicedirectorul general - cea de ef al directiei minoritati nationale i relatii interetnice. efii de directii organizeaza activitatea directiilor respective i sint responsabili de eficienta ei. in scopul solutionarii problemelor ce tin de competenta lui, pe langa Departament se constituie in calitate de organ consultativ un colegiu din 9 persoane. inclusiv directorul general (prefedintele colegiului), vicedirectorii, reprezentanti ai altor organizatii i institutii. Componenta nominala a colegiului este aprobata de Guvern. La edin{ele colegiului pot ft invitati reprezentanti ai Guvernului, ministerelor i departamentelor, organizatiilor etno-culturale, asociatiilor neguvernamentale, organizatiilor i institutiilor de cercetari tiintifice. Pe ISnga Departament functioneaza in calitate de organ consultativ Consiliul coordonator al organizatiilor etnoculturale, din care fac parte faclori de decizie din Departament, conducdtori ai asociatiilor ob?teti ale minoritatilor nationale. Regulamentul Consiliului este aprobat de directorul general al Departamentului. Pc langa Departament functioneazS $i Casa Nationalit&tilor, care constituie centrul cultural i de documentare al organizatiilor etnoculturaledin tara. Regulamentul Casei NationalitStilor este aprobat de colegiul Departamentului Relatii Interetnice. In subordinea Departamentului se afla Centrul National de Terminologie care este principala autoritate tiintifico-metodic& i informational-consultativa a Republicii Moldova in chestiunile unificarii i standardizirii terminologiei de specialitate i participft la realiz,area politicii de susjinere a limbii de stat.
268

6. Departamentul Tehnologii Informational Departamentul Tehnologii Informa(ionaie este organul central de specialitate al administratiei publice carc exercita urmatoarele functii:

elaborarea i promovarea politicii de stat in domeniul inforrnalizarii, formarii,

pastrarii i utilizarii resurselor informational de stat, crearii $i implementarii noilor tehnologii informationale, complexelor tehnice de program, sistemelor i retelelor informationale

elaborarea bazei normative de drept In domeniul informatizarii i efectuarea

controlului de stat asupra respectarii legislatiei ce se refers la activitatea sa

colaborarea i coordonarea realizarii strategiilor de dezvoltare a spa{iului

informational, programelor de stat, indeplinirea planurilor i proiectelor in domeniul informatizarii (arii

coordonarea i dirijarea metodica a activitatii organelor administratiei publice in

domeniul crearii spafiului informational unic al Republicii Moldova

participarea la elaborarea politicii de stat in domeniul investitiilor i programelor

investitionale de stat in domeniul informatizarii

consolidarea mijloacelor bugetare, alocate din diverse mijloace pentru realizarea

proiectelor ce tin de domeniul informatizarii, in scopul folosirii lor rationale

proiectarea i elaborarea sistemelor informationale automatizate elaborarea concep{iei de formare i utilizare a resurselor informationale de stat,

crearea i exploatarea sistemelor informationale departamentale i teritoriale ale organelor administratiei publice, precum i directiilor prioritare in domeniul informatizarii

formarea, tinerea, pastrarea i utilizarea Registrului de stat al populatiei, Registrului

de stat al unitatilor de drept, Registrului de stat integrafCartela electronica- cifrata a Republicii Moldova, Registrului de stat al transportului, Registrului de stat al
269 conducatorilor auto i asigurarea functionarii altor registre departamentale tn baza

complexului tehnic de program al Departamentului

organizarea asigurarii informationale a organelor administratiei publice, inclusiv

crearea sistemului unic de circulate elcctronica a documentelor

analiza starii i tendintei de dezvoltare a pie|elor nationale i internationale de

resurse i servicii informationale, a mijloacelor de informatizare i elaborarea propunerilor de perfect ion are a mecanismelor de ajustare a lor

organizarea colaborarii i coordonarii relatiilor tiintifico-tehnice In domeniul

informatizarii cu organizafiile internationale i {Srile straine

proiectarea $i asigurarea producerii exclusive a actelor de identitale de importanta

statala, asigurarea protectiei acestora cu aplicarea tehnologiilor avansate

licentierea. conform legislatiei in vigoare, a activitatii in domeniul formarii $i

utilizarii resurselor informationale de stat, crearea i implementarea noilor tehnologii, complexelor tehnice-de program, sistemelor $i retelelor informationale i mijloacelor de asigurare a func|ionarii lor, instruirea i ridicarea calificarii conducatorilor auto

certificarea calitStii resurselor fi serviciilor informationale, sistemelor

informationale i mijloacelor de asigurare, mijloacelor de transport confectionate i reutilate individual, in modul stabilit de lege

contribuirea la formarea pietei de comert electronice determinarea unui sistem unicde codificare i clasificare pe teritoriul Repubiicii

Moldova, tinerea bancii nationale de clasificatori i licenfe

asigurarea protectiei informatiei in sistemele informationale ale Repubiicii Moldova

ce tin de competenta Departamentului

coordonarea activitatii de pregatire i ridicare a nivelului profesional al specialitilor

din sfera in format izarii

asigurarea inregistrarii populatiei Repubiicii Moldova; organizarea inregistrarii de stat a Intreprinderilor i organizatiilor ce activeazS pe
270

teritoriul Repubiicii Moldova

asigurarea Inregistrarii oportune $i integrale a actelor de stare civila organizarea identiftcSrsi i evidentei mijloacelor de transport

asigurarea eliberarii actelor de identitate, documentelor de inmatriculare a

transportului, permiselor de conducere, precum i adeverintelor despre inregistrarea actelor de stare civila de catre cetatenii Repubiicii Moldova, cetatenii straini i persoanele mra cetatenie

intocmirea, in modul stabilit, a materialelor in problemele ce tin de cetatenie.

Este stabilit efectivul-limita al aparatului central al Departamentului Tehnologii Informationale in numar de 30 unitaji (cu exceptia personalului de deservire i paza a cladirii), cu fondul de retribuire a muncii conform legislatiei in vigoare. Departamentul Tehnologii Informationale este abilitat cu dreptui de a aproba statele de personal ale aparatului central al departamentului sus-numit, in limitele fondului de remunerare a muncii $i structurii aprobate de Guvern. Directorul general al departamentului nominalizat are doi vicedirectori. In componenta Departamentului Tehnologii Informationale activeaza colegiul alcatuit din 9 persoane. S-a permis Departamentului Tehnologii Informationale s3 determine statele de personal ale departamentului sus-mentionat i ale subdiviziunilor structurale intretinute din mijloacele proprii. 7. Departamentul Standardizare $/' Metrologie Departamentul Standardizare i Metrologie este organul administratiei publice centrale ce asigura realizarea politicii de stat Tn domeniile standardizarii, nietrologiei, certificarii, acreditarii. protectici consumatorilor, calitatii produselor, securitatii industriale. radioprotectiei i securitatii nuclcare, controlului asupra prospectiunilor geologice i protectiei subsolului, asupra armelor individuate i munitiilor aferente.
271 produselorpirotehnice i cu destinatic dubla, exercitand functii specificc de autorizare,

supraveghere i control. Conform legislatiei in vigoare, Departamentul estc organismul national de standardizare, metrologie, certificare i acreditare, avand denumirea prescurtatiTMoIdova - Standard.

Departamentul, prin ansamblul competentelor atribuite lui, asigura uniformitatea i exactitatea masurSrilor, exercita supravegherea de stat privind aplicarea i respectarea legislatiei Tn vigoare in domeniul protectiei consumatorilor, a reglemen tarii or tehnice, standardelor, regulilor metrologice, a altor documente normative de standardizare de catre toate autoritatile publice centrale i locale i agentii economici cu orice forme organizational $i tipuri de proprietatc. Inspectorii de stat din cadrul Departamentului poarta uniforma, atribuita gratuit. Drept confirmare a imputernicirilor lor, inspectorilor de stat li se elibereaza legitimate de serviciu de modelul aprobat de directorul general. Departamentul Ti exercita functiile executive i prin intermediul subdiviziunilor i intreprinderilor de stat subordonate lui. Departamentul este abilitat sa realizeze colaborarea international in sfera lui de activitate. in scopul promovarii politicii de stat Tn domeniul standardizarii, metrologiei, certificarii, acreditarii i securitatii industriale, protectici consumatorilor. integrarii tarii Tn sistemul economic european i mondial, eliminarii obstacolelor tehnice din calea comertului, precum i pentru asigurarea competitivitatii produselor indigene pe pia{a mondiaia, pe langa Departament functioneaza institutii i organizatii care func(ioneaza pe baza de autogestiune $i nu au atributii de reglementare. Departamentul asigura confidentialitatea informatiei obtinute in cadrul activitatii sale. Sarcinile Departamentului
a)

promovarea politicii statului prin crearea i dezvollarea sistemelor nationale de

standardizare, metrologie, certificare. protecjie a consumatorilor i acreditare. prin elaborarea sau coordonarea actelor legislative i normative, colaborarea internationaia Tn aceste domenii
b) c) d)

272

protectia drepturilor legale ale consumatorilor prin mijloacele prevazute de legislate elaborarea standardelor metodologice fundamentale autorizarea activitatii de elaborare a standardelor de comun cord cu ministereie i

departamentele interesate

e)

emiterea i anularea autorizatiilor in domeniile standardizarii. etrologiei. certificarii,

acreditarii i securitatii industriale i adiationale 0 acordarea asisten|ei fi coordonarea activitatii autoritatilor publice In domeniul protectiei consumalorilor. standard izarii tnetrologiei. certificarii, securitatii industriale fi radia|ionale. elaborarea reglemcntarilor tchnice
g) h) i)

aprobarea aplicarii standardelor internationale coordonarea activitatilor in domeniul metrologiei coordonarea activitatii ministerelor, departamentelor fi autoritatilor publice locale in

domeniul clasificarii fi codificarii informatiei tehnice, economice sociale fi monitorizarea codurilor nationale de productie fi servicii j) elaborarea reglcmentarilor tehnice corespunzatoare. precum fi exercitarea functiilor spcciale de supraveghere fi control in domeniul securitatii industriale k) organizarea fi exercitarea controlului geologic de stat i supravegherii miniere in scopul asigurarii respectarii legislatiei nationale de catre tofi beneficiarii subsolului I) elaborarea rcglementarilor metodologice cu caracter obligatoriu in domeniul standard izarii. metrologiei. certificarii fi acredilSrii pentru coordonarea activitatii serviciilor de standardizare fi metrologie din cadrul autoritatilor publice fi agentilor economici m) organizarea f i exercitarea supravegherii f i controlului de stat asupra respectarii de catre agent ii economici fi persoanele fizice a legislatiei in vigoare fi a prevederilor documentelor normative de standardizare n) coordonarea mctodologica aproccsului didactic in invatamantul public i privat fi perfcctionarea spccialiftilor in domeniile standard izarii, certificarii, metrologiei, acrediiarii fi securitatii industriale
273

o) gestionarea Cadastrului de stat al armelor fi coordonarea activitatii. privind standardizarea armamentului. tehnicii militare fi speciale, echipamentului fi patrimoniului militar

p) exercitarea, in limitele competentelor lui, a conducerii activitatii de realizare a sarcinilor in domeniul protectiei civile con form prevederilor Legii cu privire la protectia civila q) autorizarea activitatii entitatilor acreditatein domeniul reglementat al evaluarii conformitatii r) clibcrarca dc licenje (autoriza|ii) in domeniile lui de activitate in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare s) reprezcntarea Repubiicii Moldova in organismele internationale fi regionale in domeniile rcglementale. Functiile Departamentului In conformitate cu sarcinile ce ii revin, Departamentul arc urmatoarele functii: In domeniul standardizarii:
a) b) c)

elaborarea conceptiei de dezvoltare a Sistemului National de Standardizare elaborarea proiectelor de acte legislative f i normative in domeniul standardizarii dcsemnarea standardelor utilizabile pentru evaluarea conformitatii produselor,

proceselor fi serviciilor
d)

stabilirea principiilor i melodologici in baza se deslaoara activitatea de

standardizare prin intermediul standardelor fundamental ale Sistemului National de Standardizare cu caracter obligatoriu
e) f)

inregistrarea i coordonarea activitatii comitelelor tehnice de standardizare desemnarea entitati lor juridice pentru elaborarea documentelor normative de
274

standardizare prin emiterea autorizatiilor respective

g) h)

coordonarea $i monitorizarea programelor de standardizare crearea i dezvoltarea sistemului national de catalogare. dasificare i codificare a

informatiei tehnico-economice ?i sociale

i)

coordonarea i aprobarea last ficatoarelor de informatie tehnico-economica i

sociaia j) coordonarea activitatii de standardizare interstatalft In cadrul Consiliului Euro- Asiatic de Standardizare (EASC), prin participarea la lucrarile comisiilor tehnico- tiintiftce in domeniile respective k) expertizarea, aprobarea i editarea standardelor nationale i clasificatoarelor, precum i actual izarea, modificarea. confirmarea, suspendarea sau an u I area acestora in procesul revizuirii 1) organizarea luerarilor de armonizare a standardelor nationale cu standardele internationale i (sau) regionale, i (sau) ale altor tari avansate m) realizarea colaborarii international m domeniul standardizarii prin participarea la lucrarile comitetelor tehnice ale Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO) i ale altor organizatii internationale i regionale de specialitate n) efectuarea, la sesizarea organelor de control, contra plata, a testarilor i expertizelor privind calitatea produselor prin intermediul Intreprinderilor subordonate o) formarea i gestionarea fondului national de documente normative de standardizare p) perfectionarea cunotintelor specialitilor in domeniul standardizarii prin organizarea de cursuri de specialitate sau altor forme de pregatire profesionala, precum i prin coordonarea programelor didactice de specialitate in Invatamantul public i privat; q) furnizarea informatiei din domeniul standardizSrii, in limitele competentei lui, la solicitarea organelor ierarhic superioare r) crearea i gestionarea bancii de date, privind reglementarile tehnice i alte documente normative de standardizare. conform cerintelor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) s) codificarea produselor i gestionarea bazei de date a clasificatorului national general al produselor i serviciilor
275

t) inregistrarea de stat a documentclor normative de standardizare i asigurarea confidentialitatii informatiei obfinute in cadrul mregistrarii acestora; u) instituirea i gestionarea Registrului de Stat al Sistemului National de Standardizare v) stabilirea modului de aplicare in Republica Moldova a standardelor regionale (interstatale), internationale i ale altor tari. in domeniul metrologiei:
a) b) c) d)

elaborarea conceptiei tie dezvoltare a Sistemului National de Metrologie; elaborarea proiectelor de acte legislative i normative in domeniul metrologiei aprobarea i inregistrarea de stal a norme lor dc metrologie stabilirea principiilor i mctodologiei de desf&urare a activitatii metrologice in

baza standardelor fundamentalc ale Sistemului National de Metrologie

c)

realizarea colaborarii internationale i interstatale in domeniul metrologiei prin

participarea la lucrarile comitetelor tehnice ale Organizatiei Internationale de Metrologie Lcgala (OIML), ale grupurilor de lucru pe tipuriie de masurari ale Organizatiei de Colaborare Euro-Asiatica a Institutiilor Metrologice Nationale (COOMET), Consiliului Euro-Asiatic de Standardizare (EASC) i altor organizatii internationale
a)

perfectionarea cunotin{elor specialitilor in domeniul metrologiei i acreditarii

laboratoarelor de etalonare prin organizarea de cursuri de specialitate sau altor forme de pregStire profesionala
b)

(inerea Registrului de stat al mijloacelor de masurare i materialelor de referinta

certificate ale Rcpublicii Moldova, precum i ale agenjilor economici acreditafi in domeniul metrologiei
c)

asigurarea confidential itatii informatiei obtinute in cadrul activitatii de metrologie.

276

furnizarea informatiei in domeniul metrologiei, in limitele competentelor lui, la solicitarea organelor ierarhic superioare
d)

efectuarca acreditarii in domeniul metrologiei

j) furnizarea catre persoanele fizice ?i juridice a datelor despre mijloacele de masurare i materialelor dc referinta certificate, incluse in Registrul de stat al mijloacelor de masurare i materialelor de referinta certificate k) instituirea i gestionarea registrelor de stal ale Sistemului National de Metrologie 1) elaborarea i aprobarea listei oficiale a mijloacelor de masurare supuse controlului etrologic de stat obligatoriu In domeniul evaluarii conformitatii:
a)

elaborarea i implementarea politicii statului in domeniul certificarii, stabilirea

principiilor i regulilor de certificare in Republica Moldova

b)

elaborarea i aprobarea, in limitele competentelor lui, a actelor normative in

domeniul certificarii
c) d)

asigurarea functionarii Sistemului National de Certificare prin: autorizarea activitatii de certificare in domeniul reglementat elaborarea i aprobarea regulilor i procedurilor dc certificare a produselor i a

sistemelor calitatii

tinerea Registrului de Stat al sistemului National de Certificare efectuarca in modul stabilit a inregislrarii de stat a organismelor dc certificare stabilirea regulilor $i procedurilor de recunoatere a certificatelor i marcilor de

conformilate straine. precum $i recunoaterea acestora

stabilirea regulilor i procedurilor de inspectare a produselor certificate

-supravegherea utilizarii marcii nationale de conformitate

d)

coordonarea activitatii Centrului Informational in problemelc certificarii conform

277

cerintelor Organizatiei Mondiale a Comertului

e)

reprezentarea Republicii Moldova in organismele internationale in domeniul

certificarii

f)

incheierea. in limitele competentelor lui, cu alte J5ri i organisme internationale

(regionale) a acordurilor de recunoatere reciprocS a activitatilor Tn domeniul certificarii

g)

participarea la crearea unor subsisteme specifice de certificare in cadrul Sistemului

National dc Certificare
h)

elaborarea programelor de instruire, stabilirea regulilor i procedurilor de pregatire

i certificare a auditorilor
i)

stabilirea regulilor $i procedurilor de acordare a autorizatiilor Tn domeniul

reglementat. precum i eliberarea lor j) organizarea $i coordonarea tuturor tipurilor de activitate in domeniul certificarii Tn Sistemul National de Certificare k) elaborarea in coordonare cu ministerele i departamentele interesate i aprobarea nomenclatorului produselor supuse certificarii obligatorii 1) elaborarea i aprobarea regulilor $i procedurilor dc prestare a serviciilor de consultare in domeniile managmentului calitatii. autorizarea i Tnregistrarea organismelor de consulting in domeniul securitatii industriale ?i protecfiei subsolului:
a)

elaborarea conceptiei nationale Tn domeniul securitatii obiectelor industriale

periculoase
b)

elaborarea i aprobarea nomenclatorului productiilor, tehnologiilor, utilajelor i

obiectelor industriale periculoase

c)

elaborarea proiectelor de acte legislative i normative Tn domeniul securitatii

industriale
d)

elaborarea $i aprobarea reglementarilor tehnice. regulamente I or i ccrintelor de

securitate industrials la proiectarea, construc^a, cxecutarea, montarea i exploatarea obiectelor industriale periculoase
e)

eliberarea certificatelor de securitate i autorizafiilor pentru exploatarea obiectelor

industriale periculoase
1

instituirea i gestionarea Registrului de stat ale obiectelor industriale pcriculoase

g)

coordonarea activitatii Tn domeniul securitatii industriale la nivel intcrstatal i

international
h)

asigurarea confidentialitatii informatiei obtinute Tn cadrul activitatii in domeniul

securitatii industriale
i)

furnizarea informatiei, in limitele competentelor lui. la solicitarea organelor ierarhic Structura aparatului central al Ministerului

superioare j) perfectionarea, controlul t atestareacuno$tinte1or managerilorintreprinderilor, inginerilor i tehnicienilorTn domeniul securitatii industriale k) exercitarea controlului i supravegherii de stat asupra:

explorarii i exploatarii zacamintelor de ape minerale produselor infiamabile i deflagrante ale intreprinderilor. ce utilizcaza substante

toxice i deflagrante

depozitarii combustibilului i materialelor lubrifiante exploatarii stafiilor de alimentare cu produse petroliere i gaze pastrarii materiei prime vegetale i prelucrarii produselor de panificajie Tn condifii

de securitate

studicrii, folosirii i protectici subsolului respectarii regulilor dc exccutare a luerarilor de topografic miniera i a cerinjelor de

securitate la dcsfaurarea luerarilor geologice, precuin i la utilizarea excavatiilor miniere epuizate pentru necesitajile economiei nationale

respectarii prevederilor legislatiei privind protectia subsolului i asigurarii securitatii

luerarilor de prospectiuni geologice i altor lucrari miniere

paslrarii, utilizarii i evidentei materialelor explozive la utilizarea zacaminlelor de

279

substante utile

pastrarii i utilizarii substantelor deflagrante toxice

-proiectarii obiectivelor (pentru a fi construite i reconstruite) din industriaminiera ?i celor destinate utilizarii excavatiilor miniere epuizate pentru necesitatile economiei nationale

importului, utilizarii, depozitarii, comercializarii reactivilor chimici, a substantelor

(materialelor) chimice, toxice i cu pericol de deflagratie

asigurarea folosirii rationale i protectiei subsolurilor proiectarii. fabricSrii (expertizei proiectelor de deviz), constructiei, montarii,

reglarii, repararii $i exploatarii In conditii de siguranta a utilajelor miniere i articolelor electrotehnice antideflagrante cu cerinte sporite de securitate, cazanelor de abur, cazanelor de incalzit apa i economizoarelor autonome, recipienlelor ce lucreaza sub presiune, a conductelor de abur ?i apa fierbinte, macaralelor, ascensoarelor, escalatoarelor, telefericelor pentru transportarea Tncarcaturi lor i pasagerilor, tumurilor, utilajelor $i sistemelor de gazificare. gazoductelor magistrale. conductelor de transport petrol i a constructiilor aferente lor. productiilor cu pericol de deflagratie i inflamabilitate, a obiectelor destinate depozit&rii ji manipularii in ele a substantelor care pot sa formeze amestecuri deflagrante de praf $i aer sau de vapori i aer $i care folosesc i depoziteaza substante toxice

importului/exportului substantelor distrugatoare de ozon i monitoringului lor importului/exportului, transporter, depozitarii gazelor lichefiate

I) crearea sistemului de certificare, privind securitatea obiectelor industriale periculoase m) cxpertiza planurilor de desft^urare a luerarilor miniere prezentate spre coordonare. anormativelor privind pierderilede minereuri utile la exploatarile miniere, casarea rezervelor de minereuri care i-au pierdut importanta industriaia, a celor risipite in procesul extractiei sau existenfa nu a fost conflrmata in cadrul luerarilor ulterioare de prospectiuni geologice sau la exploatarea zacamintelor n) selectarea, impreuna cu ministereie i departamentele de resort, a excavatiilor miniere epuizate pentru amplasarea in ele a obiectelor economiei nationale o) acordarea, in baza avizului organelor serviciului geologic, a perimeirelor miniere
280

pentru exploatarea zacamintelor de minereuri utile (cu exceptia celor de larga raspandire) i construcfia obicctelor economiei nationale Tn excavatiile epuizate i grotele natu- rale. Tnregistrarea perimetrelor miniere pentru exploatarea zacamintelor de minereuri utile de larga raspandire, stabilirea marimii taxei pentru folosirea subsolului, percepute Tn buget

p) solu{ionarea conflictelor ce |in de exploatarea zScamintclor de substantc minerale q) efectuarea, sub conducerea reprezentantului Departamentului, a cercctarilor tehnice a cauzelor avariilor. pierderilor i furturilor de materiale explozivc la intreprinderile. organizatiile i obiectivele supuse controlului Departamentului $i. in baza acestor cercetari, adoptarea deciziilor referitor la evitarea unor incaicari similare r) examinarea i coordonarea planurilor de repartizare a terenurilor pentru proiectarea obiectelor sistemului de gazificare, gazoductelor magistrale i construct obiectelor aferente lor s) organizarea expertizei tehnice a obiectelor industriale periculoase t) stabilirea modului de efectuare a expertizei declaration de securitate u) participarea tn comisiile de stat pentru receptia i darca in exploatare a obiectelor industriale periculoase. hi domeniul controlului ft supraveghererii de stat:
a)
Structura aparatului central al Ministerului

respectarii cerin(elor legislatiei in vigoare. reglementarilor tehnice. documentelor

normative din domeniul protectiei consumatorilor. standardizarii, metrologiei, certificarii, acreditarii, securitatii industriale, radioprotectiei i securitatii nucleare
b) c)

calitatii produselor, inclusiv de import editarii, reeditarii i difuz.Srii standardelor nationale, internationale (regionale) i

ale altor tari, publicate i difuzate conform acordurilor respective

d) e)

asigurarii metrologice marcarii produselor plasate pe piata cu marca de conformitate, legalitatii folosirii

marcii de conformitate i corectitudinii aplicarii ei

f)

elaborarii, perfectionarii, conservarii, intretinerii i utilizarii etaloanelor marimilor

fizice
g)

laboratoarelor acreditate de incercari. masurari, verificari ale mijloacelor de

masurare i materialelor de referinta certificate, precum ?i asupra serviciilor acreditate pentru instalarea, repararea, deservirea tehnica a aparatelor de cas5 281 i control In domeniul radioprotectiei fi securitatii nucleare:
a)

tnregistrarea i aprobarea standardelor. reglementarilor i normativelor in domeniul

radioprotectiei i securitatii nucleare, supravegherea respectarii lor

b)

supravegherea de stat a utilizarii surselor de radiatii ionizanle i a depozitarii

definitive a de$euri!or radioactive

c)

supravegherea de stat a obiectelor cu surse de radiatii ionizantc i a deeurilor

radioactive
d)

asigurarea metrologica a mijloacelor de investigatii $i control asupra surselor de

radiatii ionizante. Drepturile Departamentului. Departamentul ti exercita atributiiie in conformitate cu drepturile atribuite lui prin legislatia in vigoare t prin prezentulregulament. inclusiv:
a)

emite, tn limitele competentelor lui, hotarari i alte documente normative in

conformitate cu legislatia tn vigoare

b) c)

emite $i anuleaza autorizatii, in limitele competentelor ce ii revin stabile$te procedura de exercitare de catrc stat a controlului i supravegherii

metrologice in scopul asigurarii unilormitajii i exactilatii masurarilor

d)

adopta decizii, privind aprobarea niodclelor mijloacclor demasurare i a

materialelor de referinta i inregistrarea de stat a acestora

e) f)

stabile?te modalitatea etalonarii i verificarii i periodicitatea ei efectueaza inopinal, in orice timp, in limitele competentelor lui, controlul i

supravegherea de stat asupra respectarii de catre agenpi economici a prevederilor reglementarilor tehnicc, actelor normative de standardizare, metrologie, certificare, acreditare.securitate industrials i radioprotecjie
g)

intocmele procese-verbale de contraventie administrativa, In limitele

competcn{elor lui i aplica sancpunile prevazute de legislatia in vigoare

h)

solicita i obtine de la autoritatile administratiei publice centrale i locale, de la

282

comitetele tehnice dc standardizare i de la agen(ii economici informative necesare pentru exercitarea functiilor atribuite Departamentului, inclusiv pentru gestionarea bazei de date bibliografice, privind standardele $i reglcmentarile tehnice in vigoare i cele in curs de elaborare, in scopul indeplinirii angajamentelor republicii fata de Organizafia Mondiaia a Comertului, precum i pentru includcrea lor in Fondul national de documente normative de standardizare

i)

elaboreaza i aproba, in limitele competentelor lui, reglementari tehnice, norme,

reguli $i recoinandari in domeniul standardizarii, metrologiei, securitatii industriale i radiajionale. cxecutorii pentru toate autoritatile publice, precum i pentru agentii economici.indiferent de tipul de proprietate i subordonarea lor departamentala j) adopta, in caz de necesitale, acte comune cu ministereie, departamentele, serviciile i inspectorate le de stal
Structura aparatului central al Ministerului

k) autorizeaza dcrogari provizorii de la documentele normative de standardizare pentru anumita cantitate de marfa sau pc durata de timp specificata, cu condifia respectarii prevederilor legislatiei in vigoare 1) coordoneaza, tn limitele competentelor lui, noile modele de etichete la produsele autohtone in ceea ce privete continutul informatiei inscriplionate pe ele m) elaboreaza $i prezinta propuneri, la elaborarea legii bugetului de stat. referilor la finanjarea activitatii Departamentului. programelor de stat i a ac(iunilor in cadrul colaborarii internationale (regionale) n) suspenda $i sisteaza orice activitate tn domeniul certificarii, in caz de ncrespcctarc a regulilor Sistemului National de Certificare o) anuleaza sau suspenda acjiunea ccrtificatelor i a marcilor nationale de conformitate. in caz dc nerespectare a regulilor stabilile de Sistemul National de Certificare p) detine dreptul exclusiv de mulliplicare a formularelor certificatelor de acreditare, ale certificatelor de conformitate i a altor documente oficiale ale Sistemului National de Certificare q) dcsemneaza, cu consultarca minislerelor, organismele de certificare neacredilate in Sistemul National dc Certificare pentru activitatea in domeniul certificarii obligatorii, notifies organ ism ele de certificare acreditate in Sistemul National de Certificare pentru activitatea Tn domeniul certificarii obligatorii, retrage autorizatiile in cazurile ^
283

entitatea notificatS nu respects regulile de certificare obligatorii r) convoacS intalniri. consfatuiri. cu participarea factorilor de decizie ^ ministerelor, departamentelor, institutiilor ?i altor structuri, in scopul coordonSrjj actiunilor pentru

aplicarea legislatiei in domeniul standardizSrii, certificarii, metrologiei acreditSrii, securitatii industriale i radiationale s) emite prescriptii executorii pentru persoanele de raspundere ale intreprinderil<tjr i organizatiilor cu orice tipuri de proprietate privind inlaturarea TncSicSrilor in conformitate cu legislatia Tn vigoare t) verifies laTntreprinderile, organizatiile ?i combinatele de instruire in products supuse controlului Departamentului, respectarea ordinii stabilite de admitere a lucratorilor $i persoanelor cu functii de rSspundere la locurile de munca, precum cunoaterea de cStre acetia a regulilor i normelor de securitate u) examineazS plangerile consumatorilor i aplicS mSsurile prevSzute de legislate cu Tntocmirea actelor de control corespunzStoare v) emite prescriptii executorii pentru intreprinderile i organizatiile atribuite ja obiectele cu grad sporit de pericol, care elaboreazS, fabrics i monteazS utilaj, Tn vedet-ea TnlSturSrii incSlcSrilor depistate w) TnainteazS conducatorilor agentilor economici propuneri privind aplicarea sancjiunilor disciplinare persoanelor cu functii de rSspundere, culpabile de incSlcarea reglementarilor tehnice, standardelor i regulilor metrologice x) inainteaza materialele inspectarilor in judecStorii, procuratura i organele administratiei publice centrale i locale pentru luarea masurilor respective y) antreneazS in modul stabilit $i angajeazS temporar, inclusiv prin contract, exp^j i consultant! din tarS i din strSinState pentru realizarea sarcinilor i functiilor ce decurg din prezentul regulament z) realizeazS, Tn modul stabilit de lege, contacte pe arena internationals, convoy conferinte i simpozioane international in problemele ce vizeaza principalele direq jj de activitate a Departamentului
284

aa) participa la negocieri internationale 51 regionale in problemele ce tin de competenta Departamentului

bb) avizeaza proiectele de legi i regulamente, inaintate de ministere $i departamente cc) informeazapublicul referitor la calitatea ?i conformitatea produselor (processor, serviciilor) dd) inainteazS Tn organele care emit licente pentru practicarea genului respectiv de activitate materiale privind TncSlcarea drepturilor consumatorilor, pentru a se retrage licenta.
Structura aparatului central al Ministerului

Organizarea activitdfii Departamentul este condus de directorul general, desertmat in $i eliberat din functie de catre Guvern. Structura i personalul-limitS al aparatului central al Departamentul sTnt aprobate de Guvern. Directorul general aredoi adju^ti. desemnati in $i eliberat din functie de Guvern (la propunerea directorului general a) Departamentului). Directorul general detine i functia de Inspector Principal de Stat in Standardizare, Metrologie, Supraveghere TehnicS i protectia Consumatorilor. Vicedirectorii generali sint, concomitent, i adjuncti ai Inspectorului Principal de Statin Standardizare, Metrologie, Supraveghere TehnicS i ProtectiaConsumatormuj in absenja directorului general. obliga|iunile lui le exercita, conform dispozifiei, vicedirectorul general. Directorul general al Departamentului:
a)

poarta raspundere personals pentru indeplinirea sarcinilor, functiilor i utilizarea

mijloacelor financiare ale Departamentului i stabilete gradul de responsabilitate a vicedirectorilor generali i a conducatorilor subdiviziunilor structurale i a intreprinderilor subordonate in procesul de dirijare a activitatii de profil
b) c)

organizeaza activitatea Departamentului i conduce edin(ele colegiului acestuia asigura executarea prompta i calificata a legislatiei in vigoare, precum i a

sarcinilor i functiilor ce decurg din prezentul regulament

d)

aproba schemele de incadrare a aparatului central i a institutiilor i Intreprinderilor 285 angajeaza i concediaza, In conformitate cu legislatia In vigoare, conducatorii

subordonate Departamentului
e)

subdiviziunilor subordonate Departamentului colaboratorii aparatului central

aproba i degreveaza membrii consilii lor de administratie ale intreprinderilo*- de

stat subordonate
g)

Inainteaza Guvernului propuneri, privind fondarea intreprinderilor de stat

subordonate, aproba slatutul, modificarile i completarile la el

h)

aproba tarifele la lucrarile i serviciile acordate de intreprinderile subordonate

Departamentului
i)

aproba statutele i regulamentele subdiviziunilor structurale ale Departamentului,

prezinta Guvernului propuneri privind modificarea prezentului regulament j) emite, in baza legilor Republicii Moldova i a hotararilor Guvernului, ordine, dispozitii i alte acte, organizeaza i verifica executarea lor k) anuleaza ordinele conducatorilor subdiviziunilor structurale, daca acestea contravin legislatiei in vigoare
1)

stabilete indicii economici pentru intreprinderile subordonate

m) reprezinta, din insarcinarea Guvernului i conform prezentului regulament, interesele Republicii Moldova ?i ale Departamentului In reiatiile internationale cu persoane fizice i juridice, incheie i realizeaza contracte, vizand obiectul de activitate al Departamentului In cadrul Departamentului activeaza un colegiu. efectivul i componenta personals ale caruia sint aprobate de Guvern. In componenta colegiului intra directorul general (preedintele colegiului), adjunct sai ?i al(i conducStori ai subdiviziunilor principale de specialitate ale Departamentului.Colegiul Departamentului examineazain edintele sale chestiunile principale ale activitatii Departamentului i structuri lor din subordinea lui, discuta darile de seama ale entitatilor juridice autorizate, privind problemele standardizarii, metrologiei, certificarii, acreditarii. securitatii radiafionale, securitatii industriale i protectiei subsolului.
286

In cazul unor divergente intre directorul general $i colegiu, se executa decizia directorului general, care raporteaza Guvernului despre divergentele aparute.

In cadrul Departamentului activeazS consiliile tehnice dc standardizare i metrologie $i consiliul de acreditare interdepartamental Tn domeniul metrologiei i Tn alte domenii conform legislatiei Tn vigoare. Pe langS Departament se instituie consilii tehnice pentru standardizare, alte domenii de activitate a Departamentului care sunt organe consultative ale directorului general.
Structura aparatului central al Ministerului

Efectivul i componenta nominate ale acestor consilii, precum i regulamentele lor sTnt aprobate de directorul general. Pe langa Departament activeaza comisii de licentiere pe genuri de activitate, stabilete de legislatia in vigoare, a cSror components este aprobata de directorul general. Este stabilit efectivul-limita al aparatului central al Departamentului Standardizare i Metrologie Tn num3r de 49 de unitati, cu un fond anual de retribuire a muncii, determinat conform legislatiei. exceptand personalul de deservire a cladirii. Departamentului Standardizare Metrologie are doi vicedirectori i un colegiu constituit din 7 persoane, componenta nominaia a caruia este aprobata de Guvern. Pe langa Departamentul Standardizare i Metrologie activeazS Inspectoratul Principal de Stat in Standardizare, Metrologie, Supraveghere Tehnica i Protectia Consumatorilor cu un efectiv de 145 persoane. Departamentul Standardizare i Metrologie este succesorul de drepturi al Departamentului Supraveghere Tehnica, Standardizare i Metrologie. 8. Departamentul Vamal Departamentul Vamal este organul de drept al puterii executive care promoveaza politica vamala i exercita nemijlocit conducerea activitatii vamale Tn Republica Moldova. Competente:

apara, Tn limitele competentei sale, interesele economice ale Repubiicii Moldova;

287

asigura respectarea i executarea legislatiei vamale;

elaboreaza i intreprinde masuri de combatere a fraudelor vamale i infractiunilor

din domeniul activitatii vamale

asigura controlul marfurilor, mijloacelor de transport i altor bunuri ce sint

deplasate peste frontiera vamala a Repubiicii Moldova

administreaza statistica vamala participa la elaborarea proiectelor de acorduri internationale, legi, hotarari ale

Guvernului, precum i altor acte normative ce reglementeaza activitatea vamala

creeaza conditii pentru accelerarea traficului de marfuri i de caiatori peste frontiera

vamala

contribuie la dezvoltarea relatiilor economice exteme colaboreaza cu organele vamale ale tarilor straine organizeaza activitatea de combatere a coruptiei i protec(ionismului; instituie puncte de control i de trecere a frontierei vamale coordoneaza activitatea tuturor serviciilor dc slat amplasate In zona de control la

frontier^

asigura supravegherea activitatii unitatilor din subordine apara interesele legitime ale persoanelor juridice i fizice tn domeniul activitatii

vamale

asigura indeplinirea prevederilor tratatelor internationale in domeniul vamal la care

Republica Moldova este parte

administreaza patrimoniul organelor vamale

exercita alte atribujii stabilite de legislate. Drepturile Departamentului

>

sa exercite controlul asupra legal itatii introducerii sau scoaterii marfurilor i

288

mijloacelor de transport tn sau din teritoriul vamal al republicii

>

sa emita, tn limitele competentei sale, acte normative obligatorii pentru toate

persoanele juridice i fizice

>

sa aplice legislatia vamaia; sa solicite i sa primeasca dc la persoanele juridic * i

fizice informa{ia i documentcle necesare in scopuri vamale

>

sa exercite controlul asupra respectarii de catre persoanele juridice i fizice a

legislatiei vamale
>

sa prezinte propuneri privind perfectionarea legislatiei in vigoare ce tine de

activitatea vamaia
>

sa creeze, tn modul stabilit,aparatului central al Ministerului laboratoare vamale, institutii de invatamant, centre de Structura

calcul, intreprinderi poligrafice, de construct i exploatare, alte subdiviziuni cu statut de intreprindere de stat, ce vor activa pe principiul de autogestiune, contribuind la indeplinirea functiilor organelor vamale
>

sa efectueze. in modul stabilit, inspecfia tnainte de expedite a marfurilor provenite

din tranzactiile economice externe. Organele de conducere

V

Departamentul Vamal este condus de directorul general $i vicedirectorii generali,

numi{i in functie de Guvern

V V

Directorul general este auilitat cu urmatoarea competenta: asigura executarea actelor prezidentiale, legilor, hotararilor, dispozitiilor i

indicatiilor Guvernului
V

asigura realizarea sarcinilor i functiilor ce deriva din prezentul regulament i

poarta raspundere personaia pentru indeplinirea functiilor ce ii revin Departamentului

V

introduce in structura aprobata a aparatului central, tn limitele fondului de retribuire

a muncii $i a personalului, schimbarile determinate de necesitatea implementarii unor noi forme organizatorice, metode i tehnici moderne de conducere
V

stabilete competenta adjuncfilor sai, directiilor i sectiilor, precum i personalului

acestora
V V V

aproba statele de func(ii, regulamentele, structura birourilor i posturilor vamale determina competenta conducerii birourilor i posturilor vamale conduce activitatea consiliului colegial al Departamentului
289

angajeazS, aplica sancfiuni disc ip I inare. stimuleaza i solutioneazS problemele cc

tin de micarea de personal al Departamentului $i unitatilor din subordine (cuexcepjia vicedirectorilor generali)
V

rezolvS problemele activitatii operative, organ izatorice, economico-financiare i

asigurarii materiale i sociale

V V V

semneazA actele normative, in limitele competentei Departamentului conferi in modul stabilit. grade speciale colaboratorilor vamali propune spre aprobare Guvernului componenta nominalS a consiliului colegial al

Departamentului
V

aprobS statele de functii ale unitat'Kji vamale din subordine, efectueazS remanieri

i reduceri de cadre In cadrul Departamentului Vamal activeazS doi vicedirectori generali, dintre care unui prim-vicedirector general i un consiliu colegial compus din 9 persoane. Consiliul colegial al Departamentului, in cadrul edintelor sale: examineaza problemele principale ale activitatii vamale a repubiicii; elaboreazS strategia dezvoltarii serviciului vamal; ia in dezbatere darile de seama ale conducatorilor unitatilor din subordine. Deciziile consiliului colegial al Departamentului se adopts cu simpIS majoritate de voturi ale membrilor colegiului i se realizeazS prin ordinele directorului general. In cazul unor divergente intre directorul general i membrii consiliului, primul 151 realizeaza propriile decizii, raportand Guvernului despre divergence aparute. Efectivul-limita stabilit pentru Departamentului Vamal in perioada 2001 este urmatorul:

al aparatului central - in numar de 161 unitati, inclusiv personalul de bazS - 137

unitati i personalul auxiliar - 24 unitati, din contul micorSrii personalului de bazS al

290 birourilor vamale cu 21 unitati;

al organelor vamale teritoriale - in numSr de 1684 unitati (inclusiv personalul de

bazS - 1430 unitS(i i personalul auxiliar - 254 unitati). Structura aparatului central al Departamentului Vamal

Director general Prim-vicedirector general Vicedirector general Consilier al directorului general Serviciu de presS Directia secretariat Directia personal i instruire profesionala Directia operativa Sec{ia operativS i misiuni speciale Sec(ia pazS i regim Directia economie i control financier Sectia economicofinanciarS Sectia reglementare tarifar-vamala Sectia audit economic Sectia gestionarea informatiei vamale Sectia valoarea in vama i originea marfurilor Directia control vamal Sectia inspectare vamaia Sectia supravegherea tranzacfiilor economice Sectia administrarea regimurilor vamale Direcjia drept vamal i relatii externe Sectia juridica Sectia relatii externe i protocol Directia combaterea contrabandei i incalcarilor vamale Sectia combaterea contrabandei Sectia ancheta penaia Directia administrative Sectia aprovizionare Sectia exploatarea fondului imobil Biroul national SECI/RILO (cu statut de directie) Centrul informational specializafVamaXcu statut de directie) Sectia statistica vamaia Sec{ia control informational Sectia programe, tmplementare i supraveghere Sectia telecomunicatii i utilaje speciale
291
Structura aparatului central al Ministerului

9. Departamentul Tineret i Sport Departamentul Tineret i Sport este organul administratiei publice centrale de specialitate in subordinea Guvernului care aplica strategia dezvoltarii i politica statului, privind tineretul i sportul. Sarciniie Departamentului. In realizarea obiectului su de activitate, departamentului ii revin urmatoarele sarcini:

fundamenteazS $i propune Guvernului politica statului privind tineretul i sportul organizeaza aplicarea legilor, hotararilor, ordonantelor i dispozitiilor Guvernului analizeazS evolutia fenomenelor specifice in domeniul tineretului $i sportului in

corelare cu tendintele existente pe plan mondial dirijeaza activitatea i asigura asistenta metodologica a institutiilor subordonate din domeniu

asigura formarea i perfectionarea profesionala a specialitilor din domeniul

tineretului i sportului, conlucrand, in acest scop, cu institutiile i organismele de specialitate din tara i din strainatate

reprezinta interesele statului in diferite organisme internationale, in conformitate cu

acordurile internationale i alte intelegeri stabilite in domeniul tineretului i sportului in limitele imputernicirilor acordate de Guvern i conform prevederilor prezentului Regulament

dezvolta rela|ii de colaborare cu structurile similare din alte state i cu organisme

internationale interesate de activitatea structurilor de tineret i sportive

realizeaza, direct sau in colaborare cu persoane juridice autorizate, potrivit legii,

cercetari i studii orientate spre cunoaterea ?i promovarea problemelor tineretului i dezvoltarea activitatii sportive editeaza publica(ii de specialitate i de informare In domeniu tineretului i sportului

292

elaboreaza ori avizeaza. dupa caz, proiecte dc legi, hotarari i ordonante de Guvern

in problemele tineretului i sportului

elaboreaza in coordonare cu Ministerul Finantelor norme de folosire a mijloacelor

materiale $i financiare pentru activitatea de tineret i cea sportiva i proiectul alocatiilor financiare de la bugetul consolidat organizeaza perfectionarea i recalificarea cadrelor didactice i a specialitilor Tn domeniul tineretului i sportului.
Structura aparatului central al Ministerului

Atributiiie Departamentului In domeniul activitatii de tineret Departamentul este imputernicit cu urmatoarele atribu|ii: ~ asigura aplicarea actelor legislative i altor acte normative din domeniul sau de activitate m limitele competentelor sale

colaboreazS cu structurile de pentru tineret legal constitute i semneaza acorduri de

colaborare cu ONG-urile de tineret din tara

finanteaza actiuni proprii destinate tineretului. in baza programelor aprobate, susjine

financiar actiunile organizatiilor de tineret care corespund prioritS(ilor prevazute de programele Departamentului. incheie cu institutii publice, agenti economici i persoane fizice contracte de realizare a programelor i actiunilor consacrate tineretului

stabilete relatii de colaborare cu institutiiie i organismele nationale $i

internationale specializate in problemele tineretului

creeazS i coordoneaza activitatea Centrului National al Tineretului i a altor

institutii de lucru cu tineretul

elaboreaza i realizeaza programe de pregatire profesionala i cursuri de

perfectionare a special itilor din domeniul tineretului;

elaboreaza criteriile de finanjare a proiectelor propuse de organiza{iile

neguvernamentale de tineret, conform prioritatilor Departamentului

organizeaza cercetari liintifice, sondaje sociologice in mediile tineretului instituie reteaua de servicii de informare, consultants $i documentare pentru tineret faciliteaza crearea cadrului normativ adecvat stabilirii de contacte internationale
293

directe intre organizatitle de tineret in vederea cunoaterii reciproce i realizarii de programe comune

in exercitarea atributiilor sale, Departamentul colaboreaza cu ministere,

departamente i organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritatile publice locale i alte organisme interesate in rezolvarea problemelor de formare profesionala, de munca i de viala ale tineretului:

coordoneazS activitatea structurilor statale de tineret din teritoriu, le acorda ajutor

organizatoric i logistic

reprezinta interesele statului in diferite structuri internationale de tineret, negociazS

i semneaza acorduri, protocoale i alte documente de colaborare in problemele tineretului cu organisme de specialitate din alte tari, conform legislatiei in vigoare. In domeniul activitafii sportive Departamentul are urmiUoarele atribufii:

elaboreaza i sustine strategia generala de stat a organizarii i dezvoltarii activitatii

sportive

reprezinta interesele statului in raport cu fedcratiile sportive nationale conlucreaza cu ministere i departamente, autoritatile administratiei publice locale,

institutii de cercetare, invatamant $i sanitare de specialitate pentru organizarea i dezvoltarea educatiei fizice i sportului, precum ?i cu Comitetul National Olimpic din Republica Moldova la derularea programelor, privind pregatirea i participarea sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice

supravegheaza utilizarea conform destina(iei a bazelor sportive din domeniul public

i privat

finanteaza actiunile sportive proprii ale unitatilor din subordine susjine in baza contractelor de colaborare activitatile federatiiior sportive nationale,

carora le-a fost recunoscuta utilitatea publica potrivit legislatiei in vigoare

premiaza performantele obtinute la competitiile sportive nationale i internationale avizeaza afdierea organizatiilor i federatiiior sportive nationale la federa(iile
294

sportive internationale i la alte foruri europene sau mondiale in domeniu

supravegheaza i controleaza respectarea de catre structurile sportive a dispozitiilor

i prevederilor cuprinse in statutele i in actele lor de constituire

elaboreaza i realizeaza, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale,

planurile de construire i modernizare a bazelor i edificiilor sportive in vederea dezvoltarii sportului de performanta, avizeaza normativele tehnice in materie de baze $i instalatii sportive

avizeaza constituirea i propune dizolvarea structurilor sportive, schimbarea

Structura aparatului central al Ministerului

destinatici unor baze sportive ce apartin sectorului public i retrage avizul de functionare a acestora in cazurile de inc&lcare ale legislatiei in vigoare

acorda distinct i titluri sportive, conform criteriilor proprii, suplimentar la cele

stabilite prin lege

sprijina organizarea i promovarea cercetari lor tiintificei a asistentei medicale in

domeniul sportului

autorizeaza desffc$urarea pe teritoriul Republicii Moldova a campionatelor

mondiale, europene i regionale i participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale $i europene organizate in strainatate, precum i la competitiile regionale

promoveaza m&surile de prevcnirc. control i reprimare a folosirii substantelor

interzise, a metodclor neregulamentare, menile sa sporeasca in mod artificial performance sportivului sau sa modifice rezultatele competitiilor

adopta masuri pentru prevenirca i combaterea violen|ei in cadrul matiifestariior

sportive

colaboreaza, tn vederea susjinerii sportului pentru to(i i celui de performanta, cu

organele administratiei pubtice centrale $i locale cu atribu^ii tn domeniul sportului;

confera grade didactice ?i titiuri sportive nationale antrenorilor-profesori ?i

conducatorilor structurilor sportive

colaboreaza cu federatiile sportive nationale la finanjarea i derularea

programelor de pregatire a sportivilor moldoveni la cantonamente i de participate a lor 295 la conipetitii republicane 51 internationale. Drepturile Departamentului Departamentul in baza competentei stabilite este investil cu urmatoarele drepturi:
>

sa exercite controlul asupra respectarii legislatiei cu privire ia tineret i sport

>

sa organizeze atestarea speciali$tilor din teritoriu in problemele tineretului i

sportului
>

sa solicite, in modul stabilit de legislatia in vigoare, de la ministere, departamente,

organizatii, intreprinderi i institutii rapoarte, date statistice i informatii vizand problemele din sfera sa de competenta
>

sa prezinte Guvernului, in modul stabilit de legislatia in vigoare, propuneri de

constituire, reorganizare sau lichidare a organizatiilor i institutiilor subordonate Departamentului

>

sa infiinteze consilii consultative, metodico-stiinjificc, grupuri de experti in

problemele tineretului i sportului

>

sa prezinte Guvernului propuneri vizand perfectionarea i modificarea legislatiei

cu privire la tineret i sport

>

sa anuleze hotarSrile, ordinele i dispozitiile adoptate de institutiiie i

organizatiile din subordine, in cazul in care acestea contravin legislatiei in vigoare

>

sa se documenteze, privind activitatea structurilor sportive de toate tipurile,

conform legislatiei in vigoare

>

sa inifieze, sa negocieze i sa incheie, prin imputernicirea Guvernului, conventii,

acorduri i alte intelegeri internationale sau sa propuna intocmirea formelor de aderare la cele existente
>

sa prezinte propuneri de reorganizare i modernizarc a structurilor de tineret i

sportive
>

sa propuna candidaturi ?i sa stabileasca competentele cadrelor de conducere ale

structurilor locale de tineret i sportive din institutiiie i organizatiile subordonate. Organizarea activitifii. Departamentul ii organizeaza activitatea in baza
296 principiilor colegialitatii la elaborarea deciziilor i raspunderii personale a

conducatorilor pentru deciziile adoptate, in limitele competentelor acestora. Conducerea Departamentului este asigurata de directorul general, numit i eliberat din functie de Guvern. Directorul general reprezinta Departamentul in relatiile cu

autoritatile publicc i alte organizatii. cu persoane juridice ji fizice. precum i in reiatiile internationale. Directorul general este asistat Tn conducere de vicedirectorul general, numit ;i cliberat din functie de Guvern. la propunerea directorului general. Alributiile de serviciu ale vicedirectorului general i ale angaiatilor din aparatul Structura aparatului central al Ministerului Departamentului se stabilesc i se aproba de catre directorul general. Directorul general al Departamentului:
>

poarta raspundere personals pentru utilizarea conform destinatiei a aloeatiilor

bugetare. precum i realizarea sarcinilor Departamentului. delimiteaza atribu{iile vicedirectorului $i ale conducatorilor de subdiviziuni ale Departamentului
>

are dreptul sa introduca in statele de personal ale aparatului central al

Departamentului modificari cauzatc dc nccesitatea aplicarii unor metodenoi, progresiste de organizare $i conducere a structurilor de tineret ?i sportive in limilele structurii cfectivuluMimita. aprobat de Guvern. laraadcp^i fondul stabilit deretribuire a muncii
>

angajcazai clibereaza din funcjie, Tn modul stabilit, salariatii Departamentului i

conducatorii subdiviziunilor lui

> >

este ordonalorul principal de crcdite; slab cte marimea primelor $i suplimentelor acordale salariatilor

Departamentului, masurile de stimulare sau de sanctionare a acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare

>

aproba regulamentul de ordine inlerioara al Departamentului, regulamentul de

functional a consiliului Departamentului, regulamentele subdiviziunilor aparatului central, statutclc sau regulamentele institutiilor i organizatiilor subordonate i statele de personal
>

emile ordine i dispozitii ce vizcazS activitatea de baza a Departamentului i

297 conlroleaza exccutarea lor, iar Tn anumite cazuri emite ordine Tn comun cu conducatorii

altor ministere, departamente i organizatii din Republica Moldova. Vicedireclorul general i conducatorii subdiviziunilor aparatului central al Departamentului, conducatorii institutiilor i organizatiilor subordonate poartS raspundere pentru deciziile luate de ei, Tn limitele competenfelor atribuite.

In cadrul Departamentului activeaza consiliul Departamentului, constituit din 7 persoane i prezidat de directorul general. Componenta numerica i nominala a consiliului Departamentului este propusade directorul general i aprobata prin hotarare de Guvern. I'inantarea actiunilor de tinerel i sportive sc efectueaza din alocatiile bugetului de stat r din mijloacele ex Ira bugetare. 10. Departamentul AgroindustrialMoldo va- Vin Departamentul AgroindustriarMoldova-Vm'este organul central de specialitate al administratiei publice centrale. abilitat cu promovarea politicii statului Tn domeniul viticulturii, pepinieritului viticol, industriei vinului i alcoolului, berii, altor bauturi alcoolice $i analcoolice.Departamentul i$i desfaoara activitatea in ramura viti-vinicola, in industria alcoolului. berii, altor bauturi i dirijeaza intreprinderile cu diverse tipuri de proprietate, in conformitate cu legislatia In vigoare. Sarcinile Departamentului
1.

Elaborarea $t determinarea stralegici statului in domeniul dezvoltarii viticulturii i

industriei vinicole. alcoolului i bauturilor. monilorizarea, prognozarea dezvoltarii lor pe baza clt mai larg structurizata.
2.

Dezvoltarea pietei productiei alcoolice i bauturilor analcoolice, adecvate

conditiilor actuale ale economiei nationale. prin rcglcmcntarea relatiilor dintre participant!! la procesul de fabricare i comercializare a productiei, elaborarea i implementarea normativelor economice, care sa asigure sporirea calitatii productiei.
3.

Crearea sistemului de control asupra calitatii producjiet i coordonarea temelor de

cercetari $tiintifice. cu implementarea ulterioara a rezultatelor acestor ccrcetari.

4.

Gestionareain modul stabilit a patrimoniului statului la intreprinderile de profil cu

298

capital integral sau partial de stat. Dezvoltarea relatiilor internationale in domeniul viticulturii, vinului, alcoolului i bauturilor. Funcjiile Departamentului
A.

Promovarea politicii statului tn domeniul viticulturii. fabricarii drculatiei productiei

alcoolice i analcoolice.

B.

Revitalizarea viticulturii $i industriei vinicole in corespundere cu cerintelc pietei $i

politicii statului in domeniu.

C. D.

Elaborarea i realizarea programelor de dezvoltare a sectorului viti-vinicol. Organizarea de expozi|ii, seminare, conferinte, simpozioane tematice In domeniile
Structura aparatului central al Ministerului

sale de activitate.
E.

Crearea i implementarea mecanismelor de atragere a surselor financiare interne i

straine pentru solutionarea problemelor cardinale ale ramurii.

F.

Studierea, monitorizarea, prognozarea pietei interne i a celei externe de produse

alcoolice, promovarea intereselor producatorului autohton pe aceste pieje.

G.

Crearea conditiilor de integrare pe verticala i orizontaia a producatorilor i

prelucratorilor, structurilor comerciale i financiare, constituirea holdingurilor, grupurilor agroindustriale, financiar-agrarc In ramura viticulturii. viniflcafiei i alcoolului.
H.

Promovarea unci politici investitionale eficiente, asigurarea gestionarii judicioase a

surselor aditionate ramurii $i a patrimoniului de stat. aflat la dispozi{ia i in subordinea Departamentului.

I.

Asigurarea prin mijloacele respective a cercetarilor $tiintifice prioritare i material

izarea lor. pregatirea cadrelor pentru necesitatile sectorului viti-vinicol. J. Elaborareai aprobarea documentatiei tehnologice i normative pentru productia vitivinicola. alcoolica, bere i alte bauturi. K. Promovarea politicii de stat in domeniul preturilor. importului-exportului alcoolului etilic i productiei alcoolice, protejarii pietei interne de concurentane loiala i de alti factori negativi. L. Gestionarea marcilor - proprietate a statului in conformitate cu actcle legislative i normative in vigoare. M. Elaborarea $i, dupa caz, aprobarea reglemcntarilor tchnice pentru producfia alcoolica, bere $i bauturile alcoolice. N. Constiluirea i geslionarea fondului de rcglcmentari Ichnicc nationale i ale altor tari in scopul lamiliarizarii agen(ilor economici i facilitarii activitatii de export a productiei alcoolice $i altor produse viti-vinicolc.
299

O. Pariiciparca la elaborarea procedurilor dc evaluare a conformitatii productiei alcoolice. bcrii $i altor produse viti-vinicole. P. Efectuarea controlului deparlamental al calitatii productiei alcoolice. berii i altor bauturi. Q. Participarea la implementarea sistemelor de analiza a riscurilor i controlul punctelor critice (HACCP) la fabricarea productiei alcoolice, berii i altor bauturi, Drepturile Departamentului in limilele competentelor sale, Departamentul emite ordine, dispozijii, instructiuni, indicatii metodologice pentru toate intreprinderile, institutiile i organizatiile ramurale, indiferent de forma de proprietate, organizeaza $i efectueaza controlul asupra executarii lor. Departamentul este abilitat cu urmatoarele drepturi:
>

sa elaboreze $i sa realizeze programe de slat, orienlale spre revigorarea sectorului

viti-vinicol
> >

sa geslioneze patrimoniul de slat al intreprinderilor sectorului sa coordonczc i sa monitorizeze activilatile tuturor agentilor economici din ramura

viticulturii, vinificatiei, alcoolului i bauturilornealcoolice, indiferent de forma lor de proprietate

>

sa negocieze i sa incheie, conform drepturilor delegate, contracte i acorduri cu

auloritajile publice. persoanele juridice i fizice din JarS i din strainatate pentru solutionarea problemelor atribuite in sarcina sa
>

s3 puna la dispozitie, sa Iransmita in folosintS i s& solicite, conform legislatiei in

vigoare, fonduri circulante i fixe, mijloace de transport, echipamente, resurse informationale

>

sa exercite controlul de stat, privind respcctarea normelor i instructiunilor

300

tchnologice i a condijiilor de acordare a licentelor. Conducerea Departamentului

Departamentul este condus dc directorul general, desemnat $i demis de Guvernul Republicii Moldova. Directorul general are doi vicedirectori generali, numi{i in $i eliberafi din functie de catre Guvern la propunerea directorului general, care se subordoneaza nemijlocit directorului general i ii organizeaza activitatea in corespundere cu imputernicirile atribuite. Directorul general:

Structura aparatului central al Ministerului

organizeaza i conduce activitatea Departamentului i poarta raspundere personala

pentru rczultatele activitatii lui

301

asigura executarea legilor i actelor normative in domeniul viticulturii. producerii i circulatiei bauturilor alcoolice $i nealcoolice, precum ?i a prevederilor prezentului regulament

repartizeazS i delimiteazS obliga{iilc colaboratorilor i structurilor

Structura aparatului central al Ministerului

Departamentului

angajeaza i concediaza. in conformitate cu Icgislajia In vigoare, colaboratorii Departamentului, conducatorii structurilor subordonate

aproba regulamentcle subdiviziunilor Departamentului i ale structurilor

subordonate

emite ordine i directive, exercita controlul asupra executarii lor incheie ?i reziliaza contracte. semneaza documente financiare, reprezinta

Departamentul in relatiile lui de activitate in tara i peste hotare, in limitele imputernicirilor lui legale

organizeaza i conduce cdintele colegiului Departamentului desfaoara actiuni ce tin de conducerea activitatii curente a Departamentului.

In cadrul Departamentului se instituie un colegiu. compus din directorul general (preedintele colegiului), v iced i rector ii generali $i alti colaboratori ai Departamentului, precum i din savanti notorii din sectorul viti-vinicol $i din alte domenii 'rclevante pentru elaborarea i promovarea politicii statului in viticulture $i vinificatie. Componenta nominala a colegiului se aproba de Guvern. Colegiul activcaza in baza propriului regulament, aprobat de directorul general. In scopul dirijarii activitatii tiintifice i tehnologice. determinarii directiilor prioritare de cercetare-dezvoltare, examinarii proiectelor ?i programelor in domeniu, pe langa Departament activeaza consiliul tehnico-tiintific, constituit din savanti renumiti,
302 specialiti de inalta calificare. inovatori in productie i conducatori de intreprinderi.

Componenta consiliului tehnico-tiintific se aproba de directorul general. Vicedirectorii generali i conducatorii structurilor Departamentului poarta raspundere, in limitele functiilor atribuite lor, pentru deciziile luate i pentru activitatea Departamentului.

Functionarii aparatului Departamentului sint numiti in i demii din functie prin ordinul directorului general. Conditiile de remunerare se aproba in modul stabilit de actele normative care reglementeaza remunerarea muncii in autoritatile administratiei publice. Sec{iunea a 4-a Autoritati publice cu destinatie speciaia 1. Curtea de Conturi Condifii generate. Curtea de Conturi este organul suprem dc conlroi financial Controlul se efectucaza in baza prevederilor constitu(ionale i potrivit metodelor contabilc modcrne. Curtea dc Conturi i$i exercita atribu{iile independent i in conformitatc cu Conslitutia $i alte legi. Curtea de Conturi dccide in mod autonom asupra programului sSu de activilate. Controalcle Cur{ii de Conturi se initiaza din oficiu i nu pot fi sistate. Hotararile Parlamentului prin care se cere Cur|ii de Conturi efectuarea unor controale, in limitele competentei sale, sint obligatorii. Un control suplimentar asupra administrarii resurselor financiare publice poate fi efectuat f5ra decizia Parlamentului, la ccrerea unei fracjii parlamentare (unui grup) sustinuta in scris de cel pu{in 20 de dcpuia|i. Nici alta autoritate publica nu poate obliga Curtea de Conturi sSefeclueze controale sau revizii. Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului, la 15 iunie, un raport asupra administrarii i intrebuintarii resurselor financiare publice. Raportul anual al Curfii de Conturi se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotararile Curtii de Conturi, adoptate in baza controalelor, se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova in termen de 10 zile de la data intrarii lor in vigoare, iar in cazul contcstarii acestor hotarari, ele se publica doar dupa decizia definitive a instanjei judccatoreti.
303

Curtea de Conturi are acces neingrSdit la acte, documente ?i informatii, necesare exercitarii atribu(iilor sale de control, oricare ar fi persoanele fizice sau juridice detinatoare. Toate persoanele fizice $i juridice supuse controlului Curtii de Conturi sint

obligate sa-i transmits, la termenele stabilite de Curte, aclele, documenlele i informajiile solicitate i sa-i asigure accesul in mcdperile lor. Curtea de Conturi poate sa participe la activitatea organismelor internationale de specialitate respective i sadevinamembru al acestora. Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internationale de specialitate respective ?i poate exercita, in numele lor, controlul asupra gest ion arii fondurilor puse Iadispozi(ia Republicii Moldova, daca prin tratate, conventii sau alte acorduri internationale se stabilete aceasta competent! Curtea de Conturi, in caz de necesitate, conlucreaza cu Procuralura Generala, cu organele afacerilor interne i cu alte organe de ocrotire a ordinii de drept i de control, neadmitand mixtiunea in activitatea lor ce vizeaza exercitarea supravegherii de procuror, procedura de anchetare i cercetarc penaia i de efectuare a justitiei. Modul de organizare Curtea de Conturi este alcatuita din 7 membri. Conducerea Curtii de Conturi este exercilatade catre Preedintcle i vicepreedintele Curtii. PreedinteleCurJii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Prefedinlelui acestuia. pentru un mandat de 5 ani. Membrii Curtii sint nuinili de Parlament. la propunerea Prefedinlelui Curtii. Prefedintele Cur|ii de Conturi propune din numarul membrilor accstcia. Parlamentului pentru confirmare candidatura viceprefcdintelui Curtii. Prefedintele f i viceprefedintele Curtii dc Conturi au dreptui sa participe la fedintele Parlamentului fi ale Guvernului. In functia de Prcfedinle. de viceprefed inte. de fell de departament, de fefi de directie, de fefi de sectie ai Curtii de Conturi pot fi desemnati ceta(eni ai Rcpublicii Moldova care au studiile superioare respective fi vechime de cel putin 15 ani in activitate economic! financial sau juridica. Membrii Curtii de Conturi sint independenti in exercitiul functiunii. Functia de angajat al Curtii de Conturi este incompatibila cu oricare alia functie
304

salarizaia, publica sau privata. Prefedintele fi membrii Curjii de Conturi pot fi reu>uil* din funcjie anticipat de catre Parlament, dacaaceftiaifi indeplinesc insuficienl atributiiie, au incalcat legislatia in vigoare ori au savarfit actiuni abuzive f i daca pentru aceasta au votat majoritatea deputatilor alefi.

in cadrul Curtii de Conturi functioneaza departamente, direcfii. sectii fi alte subdiviziuni. Departamentele sint conduse de membrii Curtii de Conturi. Curtea de Conturi poate sa antreneze pentru consultant, la efectuarea controalelor fi expertizelor specialifti de inallS calificare din diferite domenii, remunerandu-i conform legislatiei in vigoare. Competenfe Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare f i de intrebuintare a resurselor financiare publice. precum f i asupra modului de gestionare a patrimoniului public. Dupa caz. Curtea de Conturi poate solicita serviciile expcrtilor sau firmelor de audit. Prin controlul sau Curtea de Conturi urmarefte respectarea legilor fi aplicarea principiilor de economicitate, rationalitate fi eficien(A in gestionarea mijloacelor materiale fi financiare ale statului. Pentru exercitarea atribujiilor prevazute Curtea de Conturi controleaza:
a)

formarea fi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale

de stat
b)

formarea, utilizarea fi gestionarea fondurilor extrabugctare. prccum fi a fondurilor

de tezaur public
c)

formarea fi gestionarea datoriei publice, respectarea garantii lor guvernamentafc

pentru creditele interne fi externe

d)

utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii. a subventiilor fi a altor forme de

asistenta financial din partea statului

e)

executarea, rationalitatea fi cflcienta tratatelor intcrguvernamentale in domeniul

305

economico-fmanciar
1 g) h)

procesul de deeiatizare fi privatizare a patrimoniului statului activitatea altor organe de control

emisiunea banilor, utilizarea resurselor creditare fi valutare ale statului

i)

alte domenii de activitate raportate, prin legi organice. la competenta Curtii de

Conturi. Sunt supuse reviziei financiare:

Aparatul Parlamentului Aparatul Preedintelui Republicii Moldova Cancelaria de Stat Curtea Suprema dc Justice Judecatoria Economica Procuratura Generala Autoritatile administratiei publicc centrale de specialitate Banca Nationala i bancilc comerciale tn care statu I are cota sa. Curtea de Conturi efectueaza controalc ale tuturor vcniturilor i cheltuielilor bugetului

public national, prccum $i ale rapoartelor financiare anuale intoctnite de autoritatile administratiei publice tn conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor. Controlul exercitat de Curtea de Conturi poate fi preventiv i ulterior. Proceduri de control Curtea de Conturi cxercita, la fata locului, controlul rapoartelor financiare prezentate de catre autoritatile administratiei publice. Angajatii Curtii de Conturi desemnati sa efectueze controalc tntocmesc rapoarte (actc) in care sint reflectate incalcarile financiare depistate i le prezinta autoritatii administratiei publice corespunzatoare pentru comentarii i obiectii. Rapoartcle asupra controalclor se examineaza de catre Curtea de Conturi Tn prezenta persoanelor cu functii de raspundere care reprezinta autoritatile administratiei publice in cauza. Neparticiparea, tara motive intemeiate, a persoanelor cu functii de raspundere la exam inarea rapoartelor nu Tmpiedica adoptarea hotardrii daca persoanele respective au fost intiintate in modul stabilit. Curtea de Conturi adopta hotarari asupra rapoartelor in conformitate cu legislatia in vigoare. Hotararile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control sint prezentate ordonatorilor dc credite ai autoritatilor administratiei publice corespunzatoarc.
306

Despre incalcarile comise este in format organul de resort ierarhic superior i, dupa caz, organele financiare i de drept respective. Conducatorii autoritatilor administratiei publice informeaza Curtea de Conturi despre masurile luate in legatura cu incalcarile depistate in cadrul controlului. Alte funcfii Pc langa exercitarea functiilor de control, Curtea de Conturi:
a) b)

elaboreaza ?i aproba programul sau de control financier anual face avize la proiectul bugetului de stat i al bugetului asigurarilor sociale de

stat
c)

efectueaza modificari in organizarea sa interna. Tn limitele legii, a afecta

competentele sale legale j prevederile bugetului propriu

d)

dezbate i prezinta proiectul bugetului propriu tn vederea integrali acestuia la

bugetul de stat
e) f) g)

numcte in functie efii de departamente sesizeaza i examineaza periodic rapoartele de activitate ale direc(iilor Curtii cere aplicarea unor sanctiuni disciplinare fata de persoanele responsabile de

incalcarile la utilizarea resurselor financiare publice i repararea prejudiciilor cauzate statului dupa ce persoanelor respective li s-a oferit posibilitatea de a-i argumenta pozitia i de a-$i justifica ac(iunile in legatura cu incalcarile depistate in cadrul controlului
h)

remite organelor de ancheta materialele referitoare la incalcarile financiare

depistate, ce conjin elemente constitutive ale infracliunii

i)

cere destituirea persoanelor care au incalcat grav legislatia sau nu au asigurat

respectarea ei. Curtea de Conturi i$i exercita atributiiie cu prezenta a cel putin 5307 membri, iar Hotararile pe marginea controalelor le adopta cu majoritatea de voturi ale membrilor ei. Prefedintele Curfii de Conturi:

a)

reprezinta Curtea de Conturi in relatiile cu autoritatile i institutiiie publice, precum

i cu organismele de specialitate respective din (ara i cele internationale, i asigura stabiiitatea acestor relatii
b)

convoaca ?i prezideaza edintele Curtii de Conturi, asigura executarea hotararilor

adoptate
c) d)

transmite Parlamentului rapoartele i avizele Curtii de Conturi numete i elibereaza din functie angajatii Curtii de Conturi in conformitate cu

legislatia in vigoare
e)

asigura respectarea disciplinei i aplica sanc(iuni disciplinare dupa caz, conform

legislatiei in vigoare
f)

comunica Parlamentului posturile vacante de membri ai Curtii de Conturi, aproba

lista cu posturile vacante, care urmeaza sa fie scoase la concurs In vederea suplinirii lor
g)

hotSra$te constituirea de grupe de control, care vor func{iona numai pe durata

realizarii sarcinilor atribuite

h)

organizeaza efectuarea controalelor solicitate de catre Parlament precum i a altor

controale ce nu sint prevazute in programul de control financiar anual al Curtii de Conturi

i)

organizeaza concursuri pentru suplinireaposturilor vacante din directiile i sectiile

Curtii de Conturi j) autorizeaza incheierea de contracte, de lucrari i servicii necesare functionarii Curtii de Conturi. ObligapUe membrilor Curfii de Conturi
a) b)

sa-i indeplineasca functia incredintatacu obiectivitate i in respectul Constitute! sa-?i exprime votul afirmativ sau negaliv in adoptarea actelor Curtii de Conturi,
308

abtinerea de la vot nefiind permisa

c)

sa comunice in scris Pre^edintelui Curtii orice situate ce ar putea atrage

incompatibilitateacu mandatul pe care il exercita

d)

sa nu pcrmita folosirea atributiilor pe care le indeplinesc in scop de reclama

comerciala

) sa se abjina de la orice aclivitate sau manifestare contrare independent^ i dcmnitatii de membru al Curtii. incaicarea de catre membrii Curtii de Conturi a vreunciadin obligatiile prevazute atrage revocarea lor din functie. Membrii Curtii de Conturi nu pot fi tra$i la raspundere penaia decat la cererea Procurorului General, cu consimtamantul Parlamentului. Drepturi, obligafii, responsabilitdfi. Angajafii Curtii de Conturi au dreptul:
a)

s5 ceara orice document i alte materiale ce reflecta activitatea economica i

financiara a autoritatii administratiei publice;

b)

sa intre liber pe teritoriul, in depozitele, magaziile, cladirile de productie $i in alte

localuri ale autoritatii administratiei publice pentru a verifica prezenta i utilizarea resurselor materiale i financiare ale statului;
c)

sa primeasca de la conducatori, de la alfi lucratori de raspundere ai autoritatii

administratiei publice; explicatii orale i in scris, copii ale documcntelor referitoare la autoritatea administratiei publice;
d)

s8extraga documente, precum i sasigileze locurile de pastrarc a documentelor.

banilor i bunurilor autoritatii administratiei publice;

e)

sa ceara de la Banca Nationala i bancile comertiale in care statul are cota sa copii

ale documentelor referitoare la operajiunile financiare cfcctuate. Angajatii Curtii de Conturi sint obligati sa garantcze nedivulgarea secretelor de stat, de serviciu, comerciale sau individuate. Angajatii Curtii de Conluri poarta raspundere, in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru denaturarea rezultatelor conlroalelor, pentru prezentarea de date eronate atat Curtii de Conturi, cit i altor organe. 2. Avocatii Parlamentari Considerafiuni generale Activitatea avocatului parlamentar este menita sa asigure garantarea respectarii drepturilor i I ibertajilor constitutional ale omului de catre autoritatile publice centrale i
309

locale, institutii, organizatii i intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociatiile obteti i persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile. Avocatii parlamentari contribuie la repunerea in drepturi a cetatenilor, la perfectionarea legislatiei cc tine de domeniul apararii drepturilor omului, la instruirea juridica a populatiei prin aplicarea procedeelor menfionate in prezenta lege. Avocat parlamentar poate fi orice ceta|ean al Republicii Moldova care a atins varsta de 35 de ani, are studii juridice superioare. poseda cunotin{e in domeniul apararii drepturilor libertafilor omului i se bucura de autoritate In societate. Parlamentul numele 3 avoca{i parlamentari, care sint egali !n drepturi $i au atribufii egale. Avocatii parlamentari sint numi(i in functie cu votul majoritatii deputatilor alei. Propunerile privind candidaturile avocatilor parlamentari sunt inaintate in Parlament de catre Preedintele Republicii Moldova, de cel putin 20 de deputati ai Parlamenlului i de catre Guvern, in decursul ultimei luni a mandatului avocatilor parlamentari, desenma{i anterior. Comisia parlamentara pentru drepturile omului i minoritatilc nationale prezinta Parlamentului un aviz argumentat asupra fiecarei candidaturi. Avocatii parlamentari sint numiti in functie pentru un mandat de 5 ani. Nici persoana nu poate indeplini functia de avocat parlamcntar mai mult decat doua mandate consecutive, in caz de deces sau de eliberare din functie a unui avocat parlamentar in temeiurilc prevazute la art.9, se va numi un nou avocat parlamentar. Avocatul parlamentar continua sa se afle in exercitiul functiunii pSna la preluarea functiei de catre succesorul sau, cu exceptia cazurilor cand ii inceteaza exercitiul functiunii inainte dc termen sau este eliberat din func(ie in temeiurile prevazute de lege.
I

.a intrareain functie, avocatul parlamentar depune in fata Parlamentului urmatorul

juramant:Mur310indeplinesc cinstit i contiincios atributiiie de avocat parlamentar. sa sa apar drepturile i libertatile omului, c&lauzindu-ma de Constitutie i de legile Repubiicii Moldova, de actele juridice internationale cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.

Mandatul avocatului parlamentar incepe din momenlul depunerii juramantului. Avocatul parlamentar nu poate define nici functie electiva sau publica, nu poate practica alte activitati retribuite, cu exceptia activitatii didactice i tiintifice. Avocatul parlamentar nu are dreptui sa des1oare activitate politica, sa fie membru al vreunui partid sau al unei alte organizatii sociai-politice. in decurs de 10 zile de la data depuneri i juramantului, avocatul parlamentar este obligat sa inceteze orice activitate incompatibila cu statutul sau i sa suspende apartenenta sa la oricare partid sau alia organizatie social-politica. Avocatul parlamentar poate fi eliberat din funcjie inainte de termen in cazul retragerii increderii de catre Parlament, cu votul a doua treimi din deputatii alei. Propunerea de retragere a increderii poate fi inaintata de Prefedintele Repubiicii Moldova ori de cel putin 20 de deputati ai Parlamentului. Comisia pentru drepturile omului i minoritatile nationale prezinta Parlamentului un aviz argumentat, privind propunerea inaintata. Avocatul parlamentar, de asemenea, poate fi eliberat din functie:
a) b) c) d)

din proprie initiative la atingerea varslei de pensionare la expirarea mandatului, in cazul cand acesta nu este reinnoit in cazul imposibilitatii de a exercita mandatul, din motive de sanatate, durata mai

mare de timp (mai mult de patru luni consecutive)

e)

in cazul ramanerii definitive a sentinjei de condamnare a acestuia.

HotarSrea despre eliberarea din functie inainte de termen se adopta de catre Parlament cu votul majoritatii deputatilor prezenli. La expirarea mandatului, avocatului parlamentar i se ofera functia ocupata anterior ori functie similara daca nu exista restrict juridice. In exercitiul mandatului, avocatii parlamentari se calauzesc de Constitutie, de prezenta lege, de alte legi ale Repubiicii Moldova. p: :cum i de Declaratia Universal a Drepturilor Omului, de pacte i alte tratate la care Republica Moldova este parte. caz de neconcordanta intre pactele i tratalele privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte $i legile interne, prioritate au normele
311

Internationale. In cazul in care normele legilor interne sint mai blatide decfit cele mterna^ionale. prioritate au normele legilor interne. In exercitiul mandatului, avocatii parlamentari sunt independenti fata de deputatii Parlamentului. Pre?edintele Republicii Moldova, autoritatile publice centrale i locale 51 P^rS(>anele cu func(ii de raspundere de toate nivelurile. ^preunS cu personalul auxiliar. avocatii parlamentari formeaza institute lndePendenta, numita Centrul penlru Drepturile Omului.
I

.^sonalilatea avocatului parlamentar este inviolabila pe loaia durala mandatului. olabiliialea avocatului parlamentar se exlinde asupra locuintei i localului sau de serv,ciu.

nvi

asupra mijloacelor de transport $i de telecomumcatie folosite de cl. asupra coresPonden|ei. documentelor i averii personate. Avocatii parlamentari nu pot fi trai la raspundere penaia sau administrative, nu pot fi rejinuti, arestafi, perchezitionafi, supu$i controlului personal fSra acordul prcalabil
ar

lamentului, cu excepfia cazurilor de infraetiune fiagranta. Cmpeten(e Avocatii parlamentari examineaza sesizarile cetatenilor Republicii Moldova,

eetajeniior straini i apatrizilor care loeuiese permanent sau se afla temporar pe teritoriul f1 ^enumiti in continuare petitionari, ale caror drepturi i interese legitime au fost mcaicate in Republica Moldova. Cererile sint prezentate avocatului parlamentar in ^cr,s in limba de slat sau intr-o alta limba in conformitate cu Legea cu privire la chonarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Avoca{ii parlamentari e^atT1neazi de asemenea. cererile remise de catre deputatii Parlamentului, in cazul a subiectul sesizarii tine de competenta lor. Avocatii parlamentari examineaza cererile privind deciziile sau actiunile (inacjiunile) autorit5^|or publice centrale i locale, institutiilor, organizatiilor i intreprinderilor, ^ rent de tipul de proprietate, asociatiilor obteti i persoanelor cu functii de

312

^r,c^ere toate nivelurile care, conform opiniei peti(ionarului, au incalcat drepturile ?l

^^atile sale constitutional.

fac obiectul activitatii avocatilor parlamentari cererile privind legile i hotararile r

at

^entului, decrelelc Precdintelui Republicii Moldova, hotararile i dispozitiile UVCrnului,

precum $i plangerile al mod de examinare este prevazut de legislatia Prcedura penaia, legislatia de procedure civila, legislatia cu privire la contraveneile a m,nistrative $i de legislatia muncii. . ^ererea adresate avocatului parlamentar se depune pana la expirarea unui an din ziua mcalcarii presupuse a drepturilor i libertetilor constitutional ale peti{ionarului sau din ziua cand petitionarul a aflat despre presupusa incalcare. Cererea trebuie se fie ^etnnata de petitioner, indicandu-se numele, prenumele (prenumele i patronimicul), m|ciliiii acestuia. Jn cazul in care aceste date lipsesc, cererea se considere anonime S' nu se examineaza. Cererea, adresate avocatului parlamentar din partea unei persoane A t^ e *ntrun loc de detenfie, nu va fi controlate de administratia penitenciarului i va
*

trirn

sa adresantului in decurs de 24 de ore.

DupS primirea cererii, avocatul parlamentar este in drept:

a) b)

s& acccptc cererea spre examinare sa reslituie petijionarului cererea. explicandu-i regulile i mijloacele pe care acesta

este in drept sa le foloscasca pentru a-i apara drepturile i libertatile

c)

cu consimtamantul petitionarului sa reinita cererea organelor competente pentru a li

examinata in conformitate cu Legea cu privire la petitionare

d)

sa respinga cererea.

Avocatul parlamentar, in termen de 10 zile, in$tiinleaza petiponarul ca cererea lui este primita spre examinare sau ca primirea ei spre examinare a fost refuzata, indicand motivele refuzului i explicandu-i modaltSJile carc pot fi utilizate de catre petifionar pentru apararea drepturilor i libertatilor sale. Refuzul de a primi cererea spre examinare nu poate fi atacat.
313

in cazul in care exista informatii veridice privind incalcarea in masa sau grava a drepturilor i libertatilor constitutionale ale cctatenilor, in cazurile de importanta sociala deosebita sau in cazul cand este necesar de a apSra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine statator mijloacele juridice de aparare, avocatul parlamentar este in drept sa

actioneze din proprie initiativa, luand, in limitele compctentei sale, masurile corespunzatoare. Avocatul parlamentar este in drept sa dcschida din proprie initiativa un procesin legaturacu faptele depistate de incaicare a drepturilor i libertatilor omului. Primind cererea spre examinare, avocatul parlamentar este in drept sa solicite concursul organelor i persoanelor cu functii de raspundere respective in organizarea controlului circumstan{elor care urmeaza a fi elucidate i sa controleze faptele expuse in cerere. Controlul nu poate incredinfat organului sau persoanei cu functii de raspundere ale carei decizii sau actiuni (inactiuni) sint atacate. Avocatul parlamentar, fiind mediator, face tot posibilul pentru a solutiona plangerile prin concilierea parti tor i cSutarea unei solutii reciproc acceptabile. Concilierca poate avea loc in orice etapa de examinare a cererii i Ja solicitarea part i lor, se poate finaliza prin semnarea unui acord corcspunzator. Concilierea partilor constituie temei pentru suspendarea procesului intentat in legatura cu sesizarea. In procesul examinarii cererii $i controlului, din proprie initiativa, al semnalelor despre incalcarea drepturilor i libertatilor omului, avocatul parlamentar este in drept:
a)

sa aiba acces liber la toate autoritatile publice centrale i locale, sa asiste la edintele

lor, inclusiv la edintele organelor colegiale ale acestora

b)

sa aiba acces liber la institutii, organizatii i intreprinderi. indiferent de tipul de

proprietate, asociatii obteti, unitati militare, penilenciare

c)

sa solicite $i sa primeasca de la autoritatile publice centrale i locate, de la

persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile informa(iile, documentele i materialele necesare pentru examinarea cererii i efectuarea controlului
d)

sa primeasca explicatii de la persoanele cu functii de rSspundere de toate nivelurile

asupra chestiunilor ce urmeaza a fi elucidate in procesul examinarii cererii i efectuarii controlului

c)

314

sa sesizeze institutiiie de stat respective pentru a efectua investigate de expertiza i a

pregati rapoarte asupra chestiunilor ce urmeaza a fi elucidate in procesul examinarii cererii i efectuarii controlului

sft aib3 intrevederi i convorbiri cu persoana re( inulS sau arestata cu acordui $i tn

prezenta persoanei, care efectueazS eercetarea penala sau ancheta preliminarS. In exercitarea alributiilor sale, avocatul parlamentar arc dreptui la audienja peste rand la conducStori i la alte persoane cu functii de rSspundere ale autoritatilor publice centrale i locale, ale organelor de drept, institutiilor, organizatiilor i intreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate, asociatiilor obtesth unitatilor militare i pen i tend arel or. Persoanele cu functii de rSspundere de toate nivelurile sint obligate sS prezinte avocatului parlamentar materialele $i documented solicitate, oricare altS informare, necesare pentru exercitarea atribu|iilor acestuia. tn cel mult 10 zile de la data soiicitSrii, daca in solicitare nu se prevede un alt termen. Obligafiuni Avocatul parlamentar este obligat:
a) b) c)

sS fie corect i amabil in relatiile cu petitionarii sS garanteze nedivulgarea secretului de stat i a altor informatii ocrotite de lege sS nu divulge informative confidentiale, precum i datele din viata personals a

petitionarilor, pe care le-a aflat in urma solutionSrii cererilor

d)

sS se abfinS de la orice actiuni neconforme cu demnitatea de avocat parlamentar.

ignorarea obtigatiilor mentionate poate constitui temei pentru retragerea increderii. In situafiile in care se constats unele tncSlcSri ale drepturi lor petitionarului, avocatul parlamentar prezinta organului sau persoanei cu functii de rSspundere respective ale cSrei decizii sau actiuni (inactiuni), dupS pSrerea sa, incalcS drepturile i libertatile constitutionale ale omului un aviz care va contine recomandSri privind mSsurile ce urmeazS a fi luate pentru repunerea imediatS in drepturile incSlcate a petitionarului i informeazS despre aceasta petitionarul. in cazul in care avocatul parlamentar nu este de acord cu mSsurile intreprinse, el este in drept sS se adreseze organului superior pentru luarea mSsurilor de executare a recomandSri lor cuprinse in aviz. Organul sau persoana cu functii de rSspundere care a primit avizul este obligatS sS315

examineze in termen de lunS i sS comunice avocatului parlamentar in scris

despre mSsurile luate. in baza rezultatelor examinSrii cererii, avocatul parlamentar, de asemenca, este in drept:
a)

sS adreseze in instanta de judecata cerere in apSrarea intereselor petitionarului ale

cSrui drepturi i liberta(i constitutionale au fost incSlcate

b)

s8 intervinS pe langa organele corespunzatoare cu un demers pentru intentarea unui

proces disciplinar sau penal in privinta persoanei cu functii de raspundere care a comis incalcSri ce au general lezarea considerabila a drepturilor i libertatilor omului
c)

sa intenteze proces administrativ impotriva persoanelor care au sSvir$it

contraventia prevazuta la articolul 174/19 din Codul cu privire ia contravene ile administrative
d)

sa sesizeze persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile asupra cazurilor

de neglijenta in lucru, de incalcare a eticii de serviciu, de taragSnare i birocratism. Avocalul parlamentar informeaza petitionarul despre masurile luate. Daca, in urma examinftrii cererii, s-a constatat faptelc expuse in ea nu s-au adeverit fi nu au fost incalcate drepturile fi liberta(ilc constitutional ale pelitionarului, avocatul parlamentar ia decizie argumentata. privind respingerea cererii. Decizia de respingere a cererii nu poate fi atacata. in baza analizei dalelor privind incalcarea drepturilor fi liberta(.ilor constitutionale ale cetatenilor fi in baza rezultatelor examinarii cererilor. avocalul parlamentar este in drept:
a)

si prezinte Parlamentului propuneri in vederea perfectionarii legislatiei in vigoare in

domeniul asigurarii drepturilor fi libertajnor omului

b)

sa remits autoritatilor publice centrale fi locale obiectiile fi propunerile sale de ordin

general referitoare la asigurarea drepturilor fi libertS-tilor constitutionale ale cetatenilor, la imbunatafirea activitatii aparatului administrate. 316 in cazul in care se constata inc5lc&ri tn masa sau grave ale drepturilor i libertatilor constitutionale ale omului. avocatul parlamentar are dreptul s3 prezinte un raport la una din fedinjele Parlamentului, precum fi sa propuna instituirea unei comisii parlamentare

care sS cerceteze aceste fapte. Avocatii parlamentari au dreptul sa asiste fi sa ia cuvSntul la edin{ele Parlamentului fi ale Guvernului. Avocatii parlamentari au dreptul sa sesizeze Curtea Constitutionals tn vederea controlului constitutionalitatii legilor fi hotararilor Parlamentului, decretelor Preedintelui Republicii Moldova, hotararilor fi dispozitiilor Guvernului, asupra corespunderii lor principiilor general acceptate fi actelor juridice internationale cu privire la drepturile omului. lmixtiunea in activitatea avocatilor parlamentari cu scopul de a influenfa deciziile acestora asupra unor sesizSri concrete, ignorarea intentionatS de catre persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile a sesizarilor fi neindeplinirea recomandarilor avocatilor parlamentari, precum fi tmpiedicarea sub oricare alt& forma a activitatii acestora, atrag dupa sine raspundere in conformitate cu legislatia. Avocatii parlamentari desfSfoara activitate de propagare a cunoftinfelor tn domeniul apararii drepturilor fi libertatilor constitutionale ale omului. in acest scop, avocatii parlamentari pregatesc i difuzeazS in randul populatiei materiale informative despre drepturile omului, colaboreaza cu asociatiile obftefti neguvernamentale fi cu organizatii le care practica activitate de aparare a drepturilor omului in tara fi peste hotare, precum i cu mass-media. La inceputul fiecSrui an. pana la data de 20 ianuarie, Centrul pentru Drepturile Omului prezinta Parlamentului un raport despre respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in decursu! anului precedent. Concomitent, in Parlament se discuta informatia despre activitatea Centrului pentru Drepturile Omului, prezentatade Comisia pentru drepturile omului i minoritatde nationale, fi propunerile in vederea imbunataprii acestei activita(i. Centrul pentru Drepturile Omului
317 Centrul pentru Drepturile Omului, este creat in conformitate cu Legea nr. 1349- XIII

din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari. Centrul este institutie de stal independents, formats din avocaji parlamentari desemna|i de Parlament, precum i din functionari care acorda asistenta organ izatoricfi, information aid, tiintifico- analitica, economico-fmanciara i de alta nature avocatilor parlamentari in activitatea lor.

Sarcinile fi airibufiile Centrului Sarcinile de baza ale Centrului constau Tn asigurarea activitatii avocatilor parlamentari. orientate spre garantarea respectarii drepturilor i libertatilor constitutionale ale omului Tn Republica Moldova de catre autoritatile publice centrale i locale, de catre institutii, organizatii i intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociatiile obteti i persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile,spre perfectionarea legislatiei ce {ine de domeniul apararii drepturilor omului, spre instruirea juridica a populatiei. in scopul realizarii sarcinilor sale, Centrul:
a)

examineaza sesizarile cetatenilor ale caror drepturi i interese legitime au fost

incalcate, verifica informatia despre cazurile de incalcare a drepturilor i libertatilor omului, precum i despre fapte aparte de lezare a drepturilor omului de importanja sociaia deosebita
b)

Tn baza anal izei datelor, privind incalcarea drepturilor i libertatilor constitutionale

ale omului, pregatete i remite autoritatilor publice centrale i locale obiecfiile i propunerile de ordin general referitoare la asigurarea drepturilor i libertatilor constitutionale ale cetatenilor, la perfectionarea activitatii aparatului administrate de conducere
c) d)

difuzeazain randul populatiei (arii materiale informative despre drepturile omului colaboreaza cu mijloacele de informare Tn masd, precum i cu asociatiile obteti

neguvernamentale i organ iza(iiie care activeazain vederea apararii drepturilor omului in tara i peste hotare. in scopul realizarii atributiilor sale, Centrul colaboreaza, Tn modul stabilit, cu autoritatile publice centrale i locale, cu asociatiile obteti. Structura Centrului Centrul este 318 din trei avocati parlamentari i din alfi functionari. Structural statul format de functii ale Centrului se aproba de Parlament. Centrul include:
* * *

serviciu! peti(ii i audienta serviciul analiza a legislatiei serviciul informatii, programe instructive i relatii internationale;

* *

cancelaria serviciul administrativ-financiar.

in cazul realizarii unor proiecte ce tin de domeniul apararii drepturilor omutui, pot fi folosiji i alti specialiti, constituind in acest scop grupuri de lucru provizorii. Centrul este condus de catre directorul acestuia, desemnat de Parlament din rSndurile avocatilor parlamentari la propunerea Preedintelui Parlamentului. Lucrarile de secretariat Avocatii parlamentari examinea/ scsizarile cetatenilor Repubiicii Moldova, cetatenilor strSini i apatrizilor care locuiesc permanent sau se afla temporal* pe teritoriul ei. ale caror drepturi $i interese legitime au fost incalcate In Republica Moldova. Conform unei decizii adoptate in comun. avocatii parlamentari se pot specialize, in procesul de solutionare a cererilor, pe ramuri aparte ale dreptului. Directorul Centrului poate dispune examinarea unei cereri oricaruia dintre avocatii parlamentari. Avocatii parlamentari pot incredinfa special iftilorefcctuarea unor actiuni ce {in de examinarea cererilor. Asupra ficcareia din cercrile luate spre examinare se deschide procedure aparte in conformitate cu normativele in vigoare in acest domeniu. Toate cererile depuse se inregistreaza. Deciziile adoptate in baza lor se aduc la cunotinta petitionarului in modul stabilit de Legea cu privire la avocatii parlamentari. Sunt luate spre examinare cererile prezentate in scris. In cazul sesizarii orale. petitionarului i se recomanda s-o expuna in scris. Cererile anonimc nu sc examineaza. dar se inregistreaza in mod obligators i se pastreaza in ordinea stabilita. Primirea fn audienfd a pefifionarilor Primirea in audienta are loc zilnic tn sediul Centrului. Fiecare avocat parlamentar primete in audienta petitionari cel putin de trei ori pe lunft. In celelalle zile. pet if ionarii sint primiti in audienta de catre specialitii serviciului pctifii i audienta. Primirea in 319 audienta a petitionarilor sc inregistreaza in modul stabilit. Avocatii parlamentari convin in prealabil asupra limpului i locului primirii in audienta a petitionarilor. Orarul de primire tn audienta este adus la cunotinta populatiei prin intermediul mijloacelor de informare in masa. Problemele ce tin de primirea in audienta a

petitionarilor in alte municipii i orae ale tarii se coordoneaza cu autoritatile administratiei publice locale. Directorul Centrului Directorul Centrului, pe langa atributiiie nemijlocite de avocat parlamentar, exercita urmatoarele functii:
a) b) c)

conduce activitatea Centrului i il reprezinta tn tara 5! peste hotare angajeaza i elibereaza din functie functionary Centrului exercita supravegherea activitatii colaboratori lor Centrului, inclusiv a activitatii

avocatilor parlamentari $i ia decizii in vederea imbunatatirii activitatii lui

d)

stabilefle functionarilon in conformitate cu prevedcrile Legii serviciului public,

salariile functiei, solutioneaza chestiunile ce tin de stabilirea sporurilor la salariu $i acordarea primelor
e) f) g)

acorda concedii colaboratorilor Centrului aplica sanctiuni disciplinare functionarilor Centrului solutioneaza chestiunile ce tin de perfcctionarea profesionala a colaboratorilor

Centrului, de stagierea i trimiterea in delcgatii a acestora

h)

organizeaza pregatirea rapoartelor anuale ale Centrului

Directorul Centrului ii exercita atributiiie prin emiterea de ordine i dispozitii. Pregaiirea rapoartelor anuale Directorul Centrului organizeaza pregatirea rapoartelor. privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova pentru anul calendaristic expirat ?i asiguri prezentarea lui in Parlament pan5 la data de 20 ianuaric. Colaboratorii Centrului prcgatesc $i prezinta directorului Centrului. la 20 dccembrie, in format ia privind activitatea lor in anul carc se incheie.320 In baza informatiei generalizate, se intocmete proiectul raportului anual care confine date despre cele mai esenfiale incaicari ale drepturilor $i libertatilor omului constafate in domeniul relatiilor sociale, despre cauzele acestor incaicari i m&surile luate in vederea iniaturarii lor, despre actiunile intreprinse dc Centru in ce private perfectionarea legislatiei In domeniul apararii drepturilor omului i instruirea juridica a populatiei (arii.

Activitatea de instruire Avocatii parlamentari colaboreaza cu mijloacele dc informare In masa, oferindu-le informatii despre cazurilc depistate de incalcare a drepturilor omului, despre actiunile persoanelor cu func(ii de raspundere care au com is aceste incalcar i, publica materiale pe aceasta tema in presa, iau cuvantul la radio i tcleviziune. Avocatii parlamentari participa laeonferin(e, seminare, simpozioane i alte intruniri in problemele apararii drepturilor omului, desfaurate in tar&i peste hotare, prezentand in cadrul lor rapoarte i comunicari asupra problemelor puse in discu(ie. Colaboratorii Centrului prcgatesc materiale informative, inclusiv materiale audiovizuale, in problemele apararii drepturilor omului (indreptare, brouri, buletine, prospecte etc.) pentru a fi difuzatein randurile populatiei. Pe langa Centru poate fi creat un consiliu de experti din specialist! in domeniul drepturilor i libertatilor constitutionale ale omului care sSacorde asistentaconsultative avocatilor parlamentari. Componenta consiliului se aproba de directorul Centrului. Structura fi statul de funcfii Directorul Centrului - avocat parlamentar Avocati parlamentari Serviciul pctitii i audienta Spcciali?ti principali Specialiti Serviciul analiza a legislatiei Specialist principal Specialist Serviciul informatii. programe instructive i relatii internationale Specialist principal Spccialiti Canceiaria ef de cancelarie Specialist principal Inspector Servic iul admin istrati v-fi nanciar Specialist principal Specialist
321

Secrelar ofer ingrijiloare spatii 3. Procuratura Conform art.124 din Constitute Procuratura reprezinta interesele.gfineral^ak societatii i apSrS ordinea de drept, precum i drepturile i libertajile cetatenilor, conduce i exercita urmarirea penaia, reprezinta invinuirea in instanfele judecatoreti. Prin activitatea sa Procuratura contribuie la asigurarea suprematiei legii, executarea ei exacta $i uniforma in scopul consolidarii legalitatii ?i apararii drepturilor i libertatilor cetatenilor. Organele Procuraturii:

constituie un sistem unic i centralizat, condus de Procurorul General, in cadrul

caruia procurorii ierarhic inferiori se subordoneaza procurorilor ierarhic superiori

ii exercita Tinputernicirile independent de autoritatile publice, de orice

particularitate locala, f5ra ase lasa influentate de nici un factor local i departamental, Tn conformitate cu Legea

actioneaza public, conlucreazS cu organele autoritatilor publice, comunica

Parlamentului, Preedintelui Repubiicii Moldova, Guvernului i organelor administratiei publice centrale de specialitate i locale starea legalitatii, iar in cazurile necesare in limita competentei lor fac propuneri i iau masuri pentru restabilirea legalitatii. Procurorii nu pot fi membri ai organelor elective, a caror activitate supravegheaza. Nu se admite crearea de partide i de alte organizatii social-politice i nici activitatea acestora In organele Procuraturii. Procurorii i anchetatorii nu pot fi membri ai nici unui partid, altor organizatii i mi$cari social-politice i in exercitarea atributiilor de serviciu se 322 supun numai legii. Principalele directu ale activitatii Procuraturii Procuratura, conform sarcinilor sale, exercita:

respectarea legilor de catre organele de ancheta prealabila i de cercetare penaia;

respectarea legilor in locurile de rejinere $i de detenjie preventive, la executarea

pedepselor i a altor masuri de constrangere, stabilite de instanta judecatoreasca, inclusiv in institutiiie de psihiatrie judiciara

respectarea legalitatii in For{ele Armate i Tn organele securitatii nationale.

Procuratura intenteaza procese penale in toate cazurile cand se descopera elementele componente ale unei infractiuni, iar Tn cazurile prevSzute de lege ancheteazS crimele, sustine in instanta judecatoreasca invinuirea Tn toate cauzele penale. Cerinjele procurorului, inaintate in modul stabilit de prezenta lege i de alte acte legislative, sint obligatorii spre executare de catre organele, agenti economici i alte persoane juridice, factori de decizie i cetateni. Persoanele cilate la Proeuratura (cu exceptia celor suspcctate sau acuzate de comilcrea unor infrac(iuni) au dreptul la recompensa penlru sustragerea de la ocupa(ia lor <>binuita. Remunerarea expert ilor. traducatorilor i allor specialiti. precum i achitarea chelluielilor pentru prezentarea la Procurators a tuturor persoanelor, se efectueaza din mijloacele bugclului Procurator prevazute pentru acestc scopuri. Organele Procuraturii examineaza cererile i rcclamatiile, a caror solu(ionare nu line de competcnta allor organe. Totodata procurorul este in drept sa solujioneze orice cerere sau reclamajie care confine informatii despre cazuri de incalcare a legii. Procurorul este obiigat sa examineze cererile i comunicSrile despre crimele savarite sau in curs de pregatire i sa ia decizii asupra lor in modul stabilit de lege. Procurorul General este in drept de a fi primit in audienja imediata in problemele ce tin de competenta Procuraturii. de catre Pre?edintele Republicii Moldova, Preedintele Parlamentului i Prim-ministrul. Structura Procuraturii. In sistemul organelor Procuraturii intra:

323

Proeuratura General a, care include directii, servicii i secfii; procuralurile teritoriale (de circumscriptie, oraeneli (municipale), jaionale i

intcrraionale) i procuralurile specializate (militara, ecologica, de transport, dfe supraveghere in institutiile pcnitenciarc, anlicoruptie i conducerea urmaririi penale).

in sistemul organelor Procuraturii pot activa subdiviziuni ale acesteia pe langa instantele judecatoreti. Proeuratura Generala formeaza in structura sa Centrul de instruire i reciclare a cadrelor Procuraturii. Numarul organelor Procuraturii, re$edinta lor $i circumscriptiile de activitate, slruclura i personalul Procuraturii se aproba de Parlament, la propunerea Procurorului General. Bugetul Procuraturii se aproba de Parlament in cadrul bugetului de stat. Procurorul General Procurorul General:

se numete in func{ie de Parlament la propunerea Preedintelui acestuia pe un

termen de 5 ani

are un prim-adjunct i adjuncti numi{i, la recomandarea lui, de catre Parlament conduce activitatea tuturor organelor Procuraturii emite ordine $i da indica{ii tuturor organelor Procuraturii. El esie in drept sa

revoce actele emise dc procurori, sa anuleze deciziile lor contrare legii

*

determine structura organelor Procuraturii in limitele schemei de incadrare $i de

salarizare, dreplurite i obligatiile subdiviziunilor lor, numarul lucratorilor din procuraturile teritoriale i specializate, repartizeaza mijloacele de mtretinere a acestora. Executarea ordinelor $i indicatiilor Procurorului General privind, anchetarea i cercetarea penaia, este obligatorie pentru toate organele de ancheta prealabila i cercetare penaia. Procurorul General, in cazul in care ordinele i indicative date de el nu corespund legii, le anuleaza personal. Colegiul Procuraturii in cadrul Procuraturii se formeaza Colegiul compus din 13 persoane. Preedinte al Colegiului estc Procurorul General. Din componenta Colegiului Procuraturii fac parte: prim-adjunctul. adjunctii Procurorului General, al|i factori de decizie. Componenta nominalS a Colegiului Procuraturii. propusSde Procurorul General, se confirms de 324 Parlament. Colegiul se confirms in deairs de lunS dupS numirea cStrc Procurorului General pe durata mandatului acestuia. Colegiul Procuraturii examineaza cele mai importante probleme din activitatea Procuraturii.

Procuraturile teritoriale i specializate sint conduse de procurori carc au prim- adjuncti, adjuncti, ajutori superiori i ajutori. Procuralurile de circumscriptie i procuratura municipiului Chi$inSu conduc activitatea procuraturilor din subordinea lor. In procuraturile de circumscriptie $i procuratura municipiului ChiinSu pot fi formate sectii i servicii. Procuraturile specializate supravegheazS executarea legislatiei in for{ele armate. in organizatiile de transport, in institutiiie penitenciare, in cadrul activitStii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corup|iei. respectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurStor. Numirea i destituirea procurorilor ierarhic inferiori. Procurorul General numeric procurorii teritoriali i procurorii procuraturilor specializate pe un termen dc 5 ani. Procurorii in perioada mandatului pot fi destituili din functie de cStre Procurorul General, in conformitate cu legislatia muncii $i cu legea. privind stiinularca $i rSspunderea disciplinarS a procurorilor. Anchetatorii Procuraturii In Procuratura Generals se afla in serviciu anchetatori superiori penlru cauze exceptionale i anchetatori pentru cauze cxep|ionale. In procuraturile teritoriale i specializate se aflS in serviciu anchetatori pentru cauze exceptionale, anchetatori superiori i anchetatori. Anchetatorii se numesc in functie i se destituie din functie de cStre Procurorul General. In conformitate cu legea procurorul participS la de/.baterile tuturor cauzelor penale. cauzelor civile, cauzelor privind litigiile economice i conlraven(ii!c administrative intentate de el in cazurile cand se impune apararea intereselor minorilor. bStranilor, handicapatilor persoanelor allate in dependents materials sau de serviciu. precum i a intereselor statului i ale societS{ii in ansamblu (legitimitatca efectuarii alegerilor, referendumurilor $.a.) i in alte cazuri prevSzute de lege. Susfinerea acuzafiei de stat
1.

325

Procurorul sustine acuzajia de stat in dezbaterile judiciare in toate cauzelc penale Tn

baza principiului cuntradictorialitStii.

2.

Procurorul are acelea$i drepturi i obligatii ca i ceilalti participanti la proccs. El

participS la examinarea probelor, depune probe noi. Ti expune pozitia privind aplicarea legii i a pedepsei fats de inculpat.
3.

Procurorul este obligat sS refuze de a acuza sau sS modifice acuzarea. daca in

procesul dezbaterilor judiciare se convinge ca datele anchetei nu confirms acuzatia adusS inculpatului. Procurorul este in drept, in modul prevSzut de lege. sS faca un recurs impotriva sentintei, deciziei sau hotSrarii instanjei judecStoreti Tn cauza examinatS cu participarea lui i in alte cazuri prevSzute de lege, dacS considers nelegitimS sau neintemeialS.

326

Cadrele Procuraturii. Cerintele fata de persoanele numite tn functia de procuror i in cea de anchetator: Procurori i anchetatori ai Procuraturii se numesc cetafeni ai Republicii Moldova cu studii superioare juridice. carc posedaapliludinile profesionale necesare i calitatile morale corespun zatoare. nu au anlecedcnte penale i starea sanatatii lor, confirmata prin certifical medical, le permite sa exercite alributiile de serviciu respective. Persoanele desemnate penlru prima data in functia de procuror sau anchetator depun juramantul de lucrator al Procuraturii. Persoanele care au absolvit institutii de invatamant superior i care nu au experienfa muncii profesionale practice se stagiaza timp de un an in Proeuratura. Procurorul e Tn drept sa decida reducerea termenului dc stagicre sau scutirea de slagiere. Procurorul General poate numi in functia de ajutor de procuror i de anchetator persoane care nu au studii superioare juridice complete. in functia de procuror teritorial $i procuror al procuraturii specializate pot fi numite persoanele carc au cel putin 25 de ani. Procurorii i anchetalorii tree atestarea. Modul de atcstare se stabilete de Procurorul General. Functia de procuror este incompatibila cu orice alta func(ie publica sau private, cu exceptia activitatii didactice $i tiintifice. In conformitate cu functiile pe care 1c detin i cu vechimea Tn munca, lucratorilor din Proeuratura Ii se confera grade de clasificare $i grade speciale militare in condi(iile legii. Lucratorii din Proeuratura carora li s-au conferit grade de clasificare i grade speciale militare poarta, Tn exercitiul funcjiunii. uniforma cu semnele gradelor de clasificare corespunzaioare. Procurorii i anchetatorii in exercitiul functiunii au dreptul sa poarte arma $i mijloace de autoaparare. Modul de eliberare $i dc aplicare a armei i a mijloacelor de autoaparare
327
Structura aparatului central al Ministerului

se stabilete prin Legea privind controlul asupra armelor individuale i de alte acte normative.

Capitolul iv.Autoritatile publice locale Sectiunea 1. Obiectul i conflnutul administrafiei publice 1. Notiunea administratiei publice Problema puterilor in stal i raporturile intre ele a lost analizatS in prima parte a acestei lucrari. Am stabilit deja, cS diviziunea tripartita a puterii dc stal (legislative executiva i jurisdictionalS) nu trebuie sS fie inteleasStn mod rigid, tn sensul Tn care s- ar tnjelege ca functiile statului corespund strict puterilor care le exercita. De la slat la stat, Tn dependents de forma dc guvernamant. de gradul dezvoltarii economice. de nivelul democratiei. functiile mdeplinite de unele sau alte autoritati publice difcrS. Cert este faptul ca puterea executiva nu se identifies cu funcjia cxecutiva a statului. DacS pomim de la diviziunea tripartita a puterilor care este fixatS Tn Conslitu|ia repubiicii (art.6) atunci trebuie sS intelegem cS administratia publica este parte componenta a puterii executive i realizeaza functia executivS sau altfel spus functia de organizare a executSrii legilor. In literatura de specialitate au aparut i alte conceplii privind functiile statului. cum ar fi functia guvemamentalS i functia administrativa. in aceasta viziune trebuie acceptata ideea cS aceste functii sunt componente ale puterii executive, deoarece sunt realizate de autoritatile publice care fac parte din structura ei ($cful Statului. Guvernul). InsS functia de administrate publica indeplinesc i autoritatile publice locale (consiliile de toate nivelele i primarii) care nu fac parte din structura puterii executive deoarece nu sunt dotate cu atribu|ii de organizare a executSrii legilor. DacS am admite exislen(a puterii administrative care ar corespunde functiei administrative, atunci totul s-ar aeza la locul lui, Guvernul i autoritStile publice locale, fiind subiectii care realizeazS aceste functii.
328

In aceastS ordine de idei, este necesar sS definim notiunea de administrafie care are i ea interprctare diferitS. pentru a putea delimila de alle no{iuni cu care are importante zone de interferen(S.

Astfel. in limbaj cotidian se aflS noliunile de administrate, administrate publics, administratie dc stat. activitate executivS, activitate administrativa, fiind util i/ate in diferite variante, adesea fSrS a sc face vre-o distinctie intre ele. DupS cum observam elementul comun al acestor sintagme este cuvantuladministratie"i derivatele de la cl"administrate . Termenul de administrate desentneaza activitate a cuiva, a indeplini ceva. A administra inseamna a conduce, a cdrrnui intreprindere, institute etc. La roinanii antici termenul ad minister avea sensul de a duce la indeplinire misiune stabilita de cineva. Deci, la general, notiunea de administratie are inteles de activitate de conducere. de indeplinire a unor scopuri, sarcini realizate de persoana, un organ sau un ansamblu de organe. In accst sens termenul administrate are semnifica(ie mai larga dccat fiind in combinatie cu al{i tcrmeni. definite clara a administratiei gfisim la Jean Rivero carc spune ca prin administrate publica se descmneazS un ansamblu de organe prin carc sc dirigcazS i se executa problemele publicc. i Andre de Laubadere caracterizeaza administratia publica
12

ca un ansamblu dc autorit&ti, de agent i organisme insarcinate, sub impulsul puterii publice, de a asigura multiplele interven{ii ale statului modern. Prin multiple interven{ii
13

trebuie intelese toate care nu {in de functia legislativa i judecatoreascS. Cat privete notiunea administrate de stat ea arc un inteles mai ingust decat administratia publics, estc parte componenta a ei, deoarece evidentiaza ansamblul de organe statale in gestiunea caror se afla numai unele probleme ce (in de administrate. Spunern numai unele deoarece, administratia publica locals, organizalS in baza principiului constitutional de autonomie Iocala(art. 109), adm in istreazS domeniul public local, iar organele de administrate, consiliile i primariile nu sunt organe de stal. Administratia publica locaia face parte i ea din administratia publics generals. In afara de aceasta nu trebuie omis din vedere i faptul cS exista i administratie privatS care nu este nici publica nici de slat. Domeniul privat urmSrete un329 interes personal fic de ordin material fie de ordin moral. Evident, exista conexiune intre interesele private i cele publice deoarcce particular^ realizSnd unele interese proprii, in acelai timp
12 .lean Rivero, Droit adnunistratif, Dalloz, Paris, 1987, p. 11. 13 Andre de Laubadere, Traite de droit administratif. Paris, L.G.D.J., 1973, p. 11. 5 Mircea Prcda, Constantin Voinescu, Drept administartiv, Partea generala, Bucure$ti, 1992, p.28. 51 Philippe Georges, Droit public, Sirey, 1994. p.269

realizeazS i interesele generale, administratia intereselor private fiind autonomS de adminislrarca interesului public. Din cele mentionate mai sus, observam cS administratia are douS componente:
1) 2)

administrafia publica care cuprinde administrate de stat fi adininistrafia locaia; administratia privat a.

In concluzie vom defini administratia publica ca varietate de activitafi a unui ansamblu de organe investite prin constitute fi lege, in regim de putere publica, sa aduca la indeplinire legile sau in limitele legii sa realizeze valorile politice, sociale fi economice care exprima interesul general al societatii. Din definite, dcsprindem i obiectul administratiei publiceaducere la indeplinire a legilor fi in limitele acestora realizarea valorile politice, sociale fi economice care exprima interesul general al societatii " 2. Continutul administratiei publice In virtutea obiectului specific al administratiei publice i continutul ei are particularitati specifice i poate fi divizat in douS categorii de activitati: activitafi cu caracter dispozitiv fi activitafi prestatoare.} Prin activity cu caracter de dispozitie trebuie inteles stabilirea unui comportament at persoanelor fizice i juridice care participS ia procesul de administratie publics. AceastS activitate se realizeaza prin adoptarea de acte juridice administrative in baza reglementSrilor stabilite prin lege. Subiecti) administratiei publice care sunt invcstiti cu acest drept sunt: eful Statului, Guvernul, ministerele. departamcntele de stat. consiliile de toate nivelurile (raionale, municipale, orS$eneti, comunale) i organele lor executive (primSriile i comitetele executive raioiiale)
330 Activitatile cu caractere de dispozi tiei pot fi realizate $i prin tnchcierea i executarea

unor contracte administrative, contracte de muncS, cate odalS i contracte civile prin care se stabile$te dispozi(ie pe care va realiza una din parti, important insS este ca acjiunea materials sau de alt ordin sS aibS un caracter public, adicS sS serveascS la realizarea interesului general.

ActivitSti cu caracter prestator se realizeazS prin diferite preslatii de interes general. Prestatiile sunt realizate de organele de administratie publics in cele mai diverse domenii de activitate i poartS denumirea de servicii publice. 3. Serviciile publice Termenul de serviciu public se bucurS de un statut privelegiat in cadrul disciplinelor legate de domeniul administratiei publice, atat la nivel central cat $i la cel local, deoarece el, acest termen, reprezintS activitate socials, prin intermediul cSreia se realizeazS interesele generale i locale ale colectivitSti lor i tot odatS functiile administratiei publice locale. De la bun inceput. trebuie s& menfionSm, cS notiunea i defini(ia legalS a serviciului public a apSrut, pentru prima datS, in doctrina juridicS francezS, datS cu prima edi{ie a Tratatului de drept administrate, apSrut sub redacfia profesorului Maurice Haurion (1892). De atunci, de la naterea sa, termenul serviciu publica putut fi intalnit i sub diverse aspecle. cum ar fi, de exemplu,interes public,util itate publics,interesgeneral. Aceste semnificatii, oarecum diferenjiate semantic, sunt, totui, destul de afdiate conceptual de oautoritate administrativS, care, prin exercitarea legilor de interes general, poate asigura securitatea nationals, ordinea publics sau putand satisface toate celelalte necesitSti trebuincioase societatii. PanS la urmS gama diversa a tuturor activitatilor administrative a cSpStat numele de sei-vicii publice, deoarece, cum deja am putut remarca anterior, in opinia lui Leon Duguit, "sei'viciulpublic desemneaza reialia dintre guvernanfi "$i cei"guverna(i, in care, primii au obligafia de a presta servicii celor din urma ". Altfel spus, serviciul public constS in obligatia, de naturS juridicS, a celor care se aflS la guvernare de a asigura desfSurarea constants a unor activitSti anumile. In sens organic, serviciul public semnificS un tip de organizare, structurS de administrare, in sfSrit - un ansamblu de agenti i de mijloace materiale. alocate in vederea implinirii unui interes specific sau a unor scopuri specifice. in sens material serviciul public prevede activitate de intercs general, misiune de utilitate publica, realizata prin intermediul a doua elcmentc components un scop $i un mijloc .
14

331

SpunSnd acestea. suntem ajuni pe punctul de a putea defini mai clar esen|a serviciului public care se prezinta a fi drept "oricegen de activitateprestata de autoritafi publice, in vederea satisfacerii unor interese generale, specifice. care sunt oferite in mod constant. Esie important de
14 Philippe Georges, Droit public, Sirey, I994,p.269.

refinut, de asemenea. ca serviciile publice sunt organizate de autoritatile publice, fic centrale {guvern. ministere), fie locale (consilii locale, primarii). Serviciile publice pot fi oferite i de organisme private, atunci cand prin prestarea lor se realizeaza un inleres general. Clasificarea serviciilor publice Serviciile publice se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) b)

dupa forma de organizare dupa obiectul de activitate-.

Dupa forma de organizare, serviciile publice se impart in trei categorii:

a) b) c)

organe ale administratei publice institutii publice regii autonome de interes public.

Dupa obiectul de activitate, serviciile publice se impart in urmatoarele tipuri:

a) b) c) d) e) f)

ocrotirea ordinii publice $i a securitafii nationale financiare $i fiscale invatamant asistenfa sociaia fi igiena arta fi cultura activitafi economice.

Sub forma de organizare se subintelege ca serviciile publice sunt infiintate, reorganizate i desfiinfate prin lege sau pe baza legii de catre organele de administrate publica i guvern, minister, consilii de toate nivelurile care pot funcfiona ca institutii publicc sau sub forma de regii autonome, dupa obiectul de activitate. Binetnteles, numarul lor poate fi cu mult mai mare, variind in dependen{a de necesitajile unor colectivitati anumite. Din punct de vedere al des&$urarii lor, serviciile publice se clasifica !n servicii de importan{a na{ionala (organizate la scara tntregului teritoriu national) i servicii locale (comunele or&$ene$ti, municipale, judetene). Cat privete descentralizarea tchnica, notiune ce se intalne$te in literatura de specialitate, aceasta nu este altceva decat descentralizarea
332

serviciilor publice, principiu care este inserat in Constitute Republicii Moldova (articolul 109) $i tn Constitufia Romaniei (articolul 119). Descentralizarea tehnica se realizeaza prin acordarea unei anumite autonomii unui serviciu public, conferindu-i acestuia personalitate juridica. In general, descentralizarea tehnica se realizeaza prin constituirea unor institutii publice sau a unor institutii de utilitate publica, inzestrate cu personalitate juridica, bazate pe proprietatea private, fie a statului, fie a persoanelor fizice sau a unor persoane juridice. Descentral izarea serviciilor publice presupune deci acordarea personalit&(ii juridice, scoaterca acestora de sub controlul ierarhic i plasarea lor sub regulile tutelei administrative. In masura in care aceste standarde nu sunt realizate de serviciile exterioare ale administratiei publice centrale nu ne afiam in prezenta descentralizSrii acestor servicii, ci a desconeentrSrii acestora. Desconcentrarea serviciilor publice este centralizSrii i se afla in opozitie cu descentral izarea tehnica. In aceste conditii, serviciile exterioare ale ministerelor i ale celorlalie organe centrale de specialitate ale administratiei de stat nu pot fi caracterizate ca servicii desccntralizate. ci doar ca servicii desconcentrate .
15

In toate tarile Europei Occidentale, sistemele de asigurare a acestor servicii variazS nu numai in functie de tipul serviciului sau de marimea comunitatii beneficiare, dar i de la tara la (ara. Unele {Sri (de ex. Marea Britanie) au optat pentru un transfer catre sectorul privat a tuturor responsabilitatilor legale de servicii precum furnizarea apei. in alte tari (de ex. Germania) furnizarea de servicii a ramas aproape in intregime !n mainile autoritatilor locale i esle asigurata fie prin departamente specifice (Eigenbetriebe), fie prin companii de srvicii aflate in proprietatea municipalitatilor (Eigengesellschaflen). In Spania serviciile sunt asigurate prin aranjamente de parleneriat intre sectorul public ?i cel privat (gestion deleguee) in care autoritatile locale ii pastreaza responsabilitatea institutional i autoritatea de control privind prestarea serviciilor, dar cedeaza furnizarea practica a 333 acestora intreprinderilor sectorului privat, prin intermediul unor diferite aranjamente contractuale (concesiuni, loca(ii, etc.), prin companii mixte cu capital public i privat ce opereazS pe baza comerciaia. in Romania, serviciile publice ale comunei, oraului se
15 Montesquieu, Despre spiritul legilor, vol. 1, Bucureti, 1964, p. 18-20.
Jean Gicquel, Droit constituttormel et institutions politiques. Kfontchrestien. Paris. 1989, p.l 19.

organizeaza de catre consiliul local, in principalele domenii de activitate, potrivit specificului i nevoilor locale, cum ar fi:

dezvoltarea economica locala dezvoltarea urbana locala administrarea terenurilor administrarea cimitirelor

protectia mediului iocuinte

alimentarea cu apa canal izare intre(inerea drumurilor publice de interes local transportul in comun inva{5mant sSnatate ordine publica; protectia contra incendiilor servicii sociale activitSti culturale $i sportive biblioteci i centre culturale.

Uncle din institutiile sanitare $i de invatamant sunt administrate de consiliile ora$ene?ti i comunale, allele de consiliile unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul
1

i altele de guvern prin minislerul invatamantului i ministerul sanatatii.

Transportul in comun in localitati este in sarcina administratiilororaeneti $i comunale, transportul in comun intre localitati, in interiorul unui judet, este in sarcina administratiei 334 judetene. Consiliile raionale sunt responsabile pentru asigurarea serviciilor publice de interes raional, principalele lor atributii Hind urmatoarele:

dezvoltarea economica i sociaia a judetului

coordonarea consiliilor comunale $i ora$ene$ti penlru realizarea serviciilor publice de in teres judetean

intretinerea drumurilor judetene

transportul in comun intre localitati, pe raza judetului administrarea institutiilor sanitare fi de invatamant de interes judetean. Sectiunea a 2-a Consiliul local - autoritate reprezentativa 1. Autoritate locals reprezentativS-deliberativd Legea, privind administratia publica locaia in art.I, explica ca consiliul local este autoritate colegiala, deliberate din adminisUalia publica locaia, aleasa in vederea solutionarii problemelor de inleres local. Este dellnifie corecta, insa Iimbajul laconic al legii spune prea putin pentru buna in{elegere ce reprezinta cu adevarat un consiliu local, care-i este rolul $i statutul s&u juridic. Pentru elucidarea acestor probleme vom porni explicable noastre de la unele probleme ale regimului reprezentativ, pentru a vedea cum se inscriu in el i ce rol joaca consiliile locale. Organele reprezentative constituie un element important al democratiei semi-directe prin care se exercita suveranitatea nationala. Este bine $tiut ca suveranitatea nationala, sau puterea, apartine poporului. In acest sens, art.2 din Constitute fixeaza dispozi(ia ca suveranitatea nationala apartine poporului care exercita in mod direct i prin organele sale reprezentative. Aceasta nu este inventie moldoveneascS ci constituie esenta formei de guvernamant care poarta denumirea dc republica, in care poporul el insui se guvemeaza. Unul din parintele teoriei reprezentative, Montesquieu, sublinia ca este necesar ca poporul, detinatorul puterii supreme, sa execute el insui tot ceea ce poate indeplini bine in acest fel, iarceiace nu se poate indeplini bine, trebuie safacaprin imputerniciti. Acetia din urma nu
335

pot fi, ca atare, decat daca poporul ii desemncaza el insui. Montesquieu susjinea ca poporul poate alege pe cei mai demni i poate exercita i un control asupra lor. "Poporul va face alegere reufita - spunea el - a/egdndu-i pe cei caror le va incredinfa realizarea voinfei sale

Deci chint esenta reprezentalivitStii constituie organele elective, imputernicite de cStre popor sa desf&soare activitate din nutneie lui $i spre binele lui. Prin urmare, caracterul reprezentativ se asigurS prin alegeri, prin intermediul votului universal. Momentul transmiterii sau delegSrii dreptului de a exercita suveranitatea constituie votul. A$a fiind vSzute lucrurile, putem sustine cS sufragiul este un instrument juridic obi$nuit i inglobeazS douS actiuni principale:
1) 2)

desemnarea reprezentanfilor care voractiva in numele poporului intr-un termen stabilit: adopt area directa a unor decizii<"*1 rezultat al unei operafiuni de referendum.

Defini(iile date regimului reprezentativ sunt multiple. Astfel. Jean Gicquel vede Tn regimul reprezentativ un sistem de institutii in care poporul nu intervine Tn jocul politic al aleilor sSi intruni(i intr-un parlament1. BineTnteles. Tntr-o societate contemporanS regimul reprezentativ nu se limiteazS la un singur organ reprezentativ cum ar fi parlamentul. numarul autoritatilor publice reprezentative fiind direct proportional formei de guvernSmant, principiilor democratice aplicate Tn procesul exercitSrii puterii. Regimul reprezentativ il putem defini in doua sensuri. intr-un sens larg. ca forma de exercitare indirecta a suveranitatii nationale de catre popor prin intermediul reprezentantilor sSi alei, 51, intr-un Tn sens restrSns, ca ansamblu de autoritati publice, desemnate de popor, pentru a exercita suveranitatea {puterea politics) Tn numele lui. Regimurile reprezentative democratice se mai caracterizeazS i prin faptul cS: institufiile reprezentative exprima interesele tuturor membrilor societafii, indiferent de categorie sociala, origine etnica etc; ofera largi libertafi politice cetafenilor, indeosebi drepturi electorale fi libertate de asociere; selectarea reprezentanfilor se face prin sisteme electorale care prevad posibilitatea organizarii fi desfafurarii unor alegeri libei'e, ecbitabile fi oneste. Astfel fiind vSzute lucrurile. putem afirma cS organele alese de popor pentru a infSptui
336

unele activitSti Tn numele lui fac parte din regimul reprezentativ al tSrii. Din ansamblu! de institutii care exercitS suveranitatea nationals in numele titularului puterii (poporului) i care constituie regimul reprezentativ urmeazS sS evidentiem- parlamentul, fefvl statului

(alei prin sufragiu universal) i organele de administrare publica locala (consiliile i primarii. alei prin vot universal). Cineva poate contesta aceastS afirmatie, argumentSnd cS exercitarea suveranitatii are Joe numai prin organele reprezentative centrale (parlament, ef de stat). Nu vom polemiza prea mult pe aceastS ternS, vom spune doar cS, cine v-a sustine ultima tezS, nu v-a avea dreptate, deoarece Constitutia nu specifics care organe reprezentative participS la exercitarea suveranitatii, iar noi, prin con(inutul acestei lucrSri, vom demonstra ca i autoritatile reprezentative, prin forme specifice de activitate participS la realizarea puterii de stat. La privire atentS. observSm identitate intre formele $i mijloacele de exercitare a suveranitatii nationale i a dreptului de a administra interesele publice locale prin organe reprezentative alese prin intermediul votului universal i referendum ca forma de participare directa a cetatenilor. i la nivel local, colectivitatile locale deleaga unor reprezentanfi dreptul de a-i administra liber fara nici imixtiunc din partea organelor centrale. parte din problemele de interes local. Aceti reprezentanti, in urma alcgerilor, obtin un mandat de reprezentare colectiva. Consiliul local devine in ansamblu autoritatea reprezentativa ?i deliberativa a colectivitatii locale. Putem afirmaca nu este vorba de reprezentarea unei portiuni din teritoriu, a unei colectivitati locale in organele reprezentative nationale i nici a statului In teritoriu. Reprezentarea locaia, prin natura ei, are dubla semnificatie. in primul rand, ea exprima manifestarea de vointa a celor reprezentati, iar in al doilea, favorizeaza. sub aspect juridic, comunitate de interesesolicitate de ei insa$i. specifice unei colectivitati autonome in raport cu alte colectivitati. Aceste interese sunt realizate sub egida unor autoritati reprezentative constituite prin alegeri, sau altfel am putea spune. colectivitate care se administreaza ea insui prin propriile organe.
337 In virtutea celor expuse. conchidem ca reprezentarea locaia poate fi recunoscuta ca un

aulentic proces reprezentativ. Conform expresiei lui J.A.Mazeres, colectivitatile locale descentralizate apar ca un "spafiu diferenfiat de puteri, locul materializarii unei puteriperiferice materializare care se produce cu concursul statului, In avantajul colcctivitatilor locale, in final vom concluziona urmatoarele: consiliile locale sunt organe

reprezentative i deliberative; consiliile locale sunt organe elective i exprima vointa colectivitatilor locale care le-a ales; consiliile locale fac parte din regimul reprezentativ al tarii; consiliile locale in regim de putere publica gestioneaza de sine statator parte importanta din afacerile publice. 2. Organizarea activitStii consiliului. Activitatea cu succes a consiliului se afla in dependenja de nivelul i gradul organ izatoric i functional care cuprinde doua elemente componente: organizarea i functionarea consiliului. Vom pomi elucidarea primului element cu prevederile art. 17 din Legea privind administratia publica locaia, care spune ca consiliul este legal constitui! daca sunt validate mandatele a cel pujin 2/3 din numarul consilierilor slabiliti. Nu suntem in totul de acord cu aceasta formula deoarece, prin legal constituit trebuie sa intelegem ca ar trebui sa existe un act de constitute legala adoptat de insa$i consiliul. Validarea mandatelor i constituirea legala a consiliului nu este unul i acelai lucru. Conform art. 135 din Codul electoral instan{a de judecata confirma sau infirma printr-o hotarare legalitatea alegerilor. Concomitent cu confirmarea legalitatii alegerilor, instantele respective de judecata valideaza mandatele consilierilor i a primarilor. i art. 135 din Cod repeta aceea$i prevedere a art. 17 din Lege, precum ca consiliul se considera legal eonstituit dupa validarea mandatelor a cel pu|in 2/3 din numSrul total de consilieri. Noi insS facem diferen{S intre legal ales $i legal eonstituit. sub constituire legala inlelegem c5 consiliul se constituie la prima lui edin|a in care ?i alege i organele sale de lucru. Oricum, ne vom conduce de prevederile legii. considerand constituire legala hotSrarea judecatoriei. Prima edin|S a consiliului sc considers deliberative dacS la ea participa cel pu|in 2/3 din numarul consilierilor alei. in cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, $edin{a se va tine peste 3 zile. respectandu-se aceleai conditii. DacS nici la a doua convocare edinta nu este deliberativa, se va proceda la nouS convocare, peste 3 338 zile. La aceasta nouS, a treia convocare, edin{a va fi deliberativa daca se va asigura prezenta majoritatii consilierilor alei. In situatia in care, datorita absentei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea intruni nici la ultima convocare. acesta se considera dizolvat de drept.

$i la acest articol avem obiectie foarte serioasa. Ne Tntrebam de ce la prima edinta este nevoie de 2/3 din consilieri pentru a fi consideratS deliberativa, iar la urmatoarele, conform art.23, alin.2, edintele sunt deliberative daca la ele este prezenli majoritatea consilierilor ale$i. Ce se intampla extraordinar la prima edinta? Raspunsul este simplu. La prima edin{a are loc constituirea legala a consiliului, de aceia este nevoie de 2/3 de consilieri. Insa conform legii constituirea se considers din momentul adoptSrii hotSrarii judecStoreti i atunci cercul vicios s-alnchis i vine iarSi intrebarea: pentru ce este nevoie de 2/3 la prima fedinJS? Vom lasa aceastS aradS pe sama legislatorului care, evident, va gSsi explica{ie. Conform art. 18 din Legea privind administratia publics locals, dei in Lege nu este stipulat, considerSm cS prima edin{S ar trebui sa se convoace numai dupS validarea mandatului primarului, acesta avand rolul de organ reprezentativ executiv al consiliului i in cadrul cSrei sS se punS in discu(ie numai urmatoarele:

intrarea legala in functie alege, la propunerea primarului, viceprimarul (viceprimarii) formarea din randul membrilor sSi, in functie de specificul i necesitSfile locale,

comisii pentru diferite domenii de activitate. Alributiile nominalizate (in de organizarea consiliului, deoarece pentru activilate eficienta, ele trebuiesc din start definitivate, este necesar de ceva timp, de exemplu, pentru ca primarul sS poatS organiza un concurs pentru seleelarea secretarului in caz de necesitate i sS prezinte candidature consiliului; sSdesemneze efii de subdiviziuni, servicii, intreprinderi municipale din subordine; sS aprobe, luand ca bazS statele tip. aprobate de Guvern, organigrama i statele de personal din aparatul primSriei. Aceste probleme consideram cS trebuiesc examinate la cdinta a doua, oferindu-i primarului timpul necesar pentru a pregati aceste probleme pentru examinare la $edin|a consiliului i eventual $i altele, dupS necesitate.
339

Bineinteles. pe parcursul activitatii consiliului pot apSrea unele probleme din aceastS serie care necesitS modificSri, schimbSri, abrogSri, sau poate cS 1a prima edin{a a consiliului primarul nu a fost in stare sa pregateasca lot setul de probleme, urmand sS le prezinte la edinta urmStoare sau intr-o edin{a extraordinarS.

3. Structura interns a consiliului Prin structura interna a consiliilor locale trebuie sS intelegem modul in care sunt ordonate organele principale $i aucziliare de activitate. Faptul ca aceste organe interne trebuie sa existe, este incontestabil, deoarece consiliul nu ar putea activa cu succes dac3 nu ar avea structura interna bine g3ndita i organ izata. Am spune chiar, ca activitatea proasta a unor autoritati publice, se datoreazS i lipsei unei structuri interne efective. Cat prive$le consiliul local, structura lui interna este simplai se aflain dependenta de marimea colectivitatii locale, patrimoniul pe care tl gestioneaza, bugetul de care dispune. In acest sens Legea administratiei publice locale, pentru consiliile locale prevede numai dreptui de a numi secretarul consiliului: de a forma din randurile membrilor sai, In functie de specificul i necesitatile locale, comisii pentru diferite domenii de activitate. Daca am reprezenta grafic structura consiliului local ea ar avea urmatoarea mfe|i$are.

privire generala asupra acestei structuri ne atrage atentia ca ceva lipsete. Consiliul local nu are conducere proprie (prefedintele se alege numai la fiecare edin{a pentru a prezida lucrarile acesteia), ti lipsete un aparat tehnic propriu. Este clar de la sine ca, tegislatonii a avut In vedere utilizarea aparatului primarici. deoarece chiar i convocarea
340 consiliului se face de catre primar. Insa, se tie ca consiliul este autoritatea deliberative iar

primarul autoritatea executiva i deci. intre ei exista, Tntr-un fel raporturi de subordonare. odata ce primarul este obligat saorganizeze realizarea decizii lor consiliului, i din aceste considerente influenta primarului asupra consiliului trebuie s3 fie minima. In concluzie vom mentions:

structura interna bine gdndita fi organ iza fa constituie 50% din sttccesul administrafiei

publice locale

Tofi membrii consiliului trebuie sa fie distribuiti in comisii de specialitate cu domeniu de

activitate clar definite

Indiferent de domeniul de activitate, fiecare comisie de specialitate trebuie sa participe la

pregatirea diferitor programe, planuri, proiecte de decizii ale consiliului

Pentru activitate eficienta toate problemele ce fin de procedura activitafii organelor

interne este necesar de a ofixa in detain in Regulamentul consiliului

Structura interna a consiliului se stabilefle fn dependents de prevederile Legii privind

administrafia publica locala fi posibilitafilefinanciare a bugetului respcctiv. 4. Atributiiie consiliului Problema atributiilor (competentei) consiliilor locale eslc una dintre cele majore tn administrarea domeniului public local. Atributiiie trebuie sS fie depline i suliciente penlru ca autoritatea publics respectiva sS poata intreprinde tot setul de actiuni necesare bunului mers a administratiei publice in teritoriul pe care il gestioneaza i sS-$i asume i responsabilitatea in fata colectivitatii care i- ales penlru rezultatele obtinute. Atribuirca cu competen{c a autoritatilor publice este ac{iunc dificila pe carc intreprinde lcgislalorul. deoarece aici esle necesar de a uliiiza principiile stabilite dc Constitutie (autonomie locals i descenlralizare a serviciilor publice), precum i principiul desconcentrSrii. stabilit de Legea administratiei publice locate, avand in vedere compelentele stabilite pentru prcfcc}i ca reprezentanti ai statului in teritoriu. Deci, atributiiie consiliilor locale i judetene se alia in raport direct cu gradul de descenlralizare i desconcenlrare. Aici este important sa nu se dca prea mult unei sau altei autoritSti publice, dar la fel de important cstc sS nu se dea nici prea pu{in, de altfel, se va deranja echilibrul dc for(e dintre diferite nivcle de administrare, iar insuficienta de competenta, inevitabil va diminua autonomia locala i descenlralizarea administrativS in favoarea centralismutui. Vom men(iona ca un fapt pozitiv prevederea Scctiunii a Il-a a Legii privind administratia publics locals care poartS denumirea Delimitarea domeniilor de competent!
341

prin care, la prima vedere, prin delimitare. s-ar producc descentral izarea. Art. 10 din aceastS sec{iune fixeazS competenta proprii unitatilor administrativ-teriioriale de nivelul I, nominalizand in acest scop urmStoarele alributii:
a) b)

dezvoltarea sa social-economica. amenajarea teritoriului i urbanistica construirea $i intretinerea, tn limitele localilStii. a drumurilor, strazilor, podurilor

locale $i gestionarea circutatiei rutiere

c)

gospodSria comunalS, transportul auto dc cSlSlori, transportul

electric urban, autogSrile i stabile auto, in perimetrul sSu

d)

conslructia, intretinerea i exploatarea sistemelor de alimentare cu apa, de

canalizare. de epurare a apei, salubrizarea localit&lii, gestionarea deeurilor dc produce i menajere. in conditiile legii
e)

acordarea dc asistenta sociaia populatiei, inclusiv protectia tincrei familii $i

familiilor cu mul(i copii, mamei $i a drepturilor copilului, persoanelor in etate i solitarilor. Tn partea ce nu intra in competenta altor autoritati
1

construct de loeuinte pentru paturile socialmente vulnerabile ale populatiei i pentru

alte categorii de locuitori, prevazute de legislatia in vigoare, exploatarea fondului locativ municipal
a)

institutiile de Tnvatamant pre^colar i extra$colar, primar, gimnazial, mediu de

cultura generala i liccal. alte institutii de invatamant care deservesc populajia localitatii respective
b)

institutiile $i activilatile publice culturale (caminele $i casele de cultura, alte

aezaminte de culturalizare)
c)

bibliotecile i muzeele
342

j) cultura fizica i sportul. amenajSrile i localurile sportive k) activitatile pentru tineret la nivel local I) desfa$urarea intrunirilor m) pie(eie $i alte locuri publice n) protectia consuniatorului

o) organizarea comertului cu amSnuntuI p) inregistrarea $i evidcnta gospodariilor t&raneti (de fermier), asociatiilor acestora r) gestionarea patrimoniului public local, altul decat cel raional s) apararea impotriva incendiilor t) parcurile $i spatiile verzi u) protectia solului, plantelor, animalelor $i alte masuri de protectie a mediului v) reiatiile funciare, atribuirea de terenuri penlru construc(ia de loeuinte i pentru alte scopuri x) intretinerea cimitirelor. In primul rand trebuie sa mentionam, c5 i aici legiuitorul a comis greaia. De fapt, aceasta nu este delimitare de competenta, pentru ca competenta este delimitata de articolele 18 din lege i 49 care fixeaza competenta consiliului raional. Ceea ce a fost rcprodus mai sus poate fi numit Stabilirea direc^iilor principale de activitate. in randul doi, delirnitarea de competente nu este concrctizata $i nominalizata, meat actiunile autoritatilor publice de diferite nivele inevitabil se vor intersecta i este greu de presupus cum va fi solufionat confiictul de interese. in privinta delimitarii sferei alribu(iilor consiliilor locale se aplica teoriadrepturilor rd1exe"sau teoria'autolimitarii statului"', ceea ce inseamni ca sfera atributiilor consiliilor locale crete pe masura ce statul intelege s3 nu mai retina anumite servicii publice Tn sarcina organelor administratiei de stat, transferandu-le autoritatilor locale. in scopul de a urmari dinamica dezvoltarii setului de competente i mai buna intclegere a actiunilor ce urmcaza a le efectua autoritatile respective, Tn literatura de specialitate exista diferite pSreri. privind clasificarea atributiilor autoritatilor locale. Dupa
16

parerea noastra atributiiie consiliilor locale trebuie clasificate in 8 grupe ceea ce va permite crearea unui tablou real al puterii pe care define autoritatea publics reprezentativS locals. Astfel, considerSm utila urmatoarea clasificare:
1. 2. 3. 4.

Organizarea interna proprie; Stabilirea structurii prim&riei:

343

Constituirea serviciilor, institutiilor publice i a agentilor economici de interes local; Administrarea finantelor publice locale;

16 Ase vede Atntonic lorgov an. Tratatde drept administrate, vol.II, Fd. Nemira, 1996, p.568.

5. 6. 7.

DezvoltSrii socio-economice a unit&tii administrativ-teriloriale; Protectia mediului; Atributii legate de cooperare cu alte loca!itS|i:

BineTnteles. in textul Legii aceste atributii sunt redate in alta ordine. insS gruparea lor in 7 categorii, pentru a fi mai uor memorizate, mai operativ de g&sit solujia necesarS, se poate observa u$or lipsa de competenta necesara in alte domenii. Trebuie, sS intelegem cS multe activitSti nu sunt nominalizate numai in art. 18 al Legii, insS, din continutu! normelor pe care le prevede obiectul de reglementare, aria lor este cu mult mai mare, fiind necesarS combinarea lor cu prevederile altor articole din Legea privind administratia publics $i reglementSrile din alte legi, cum ar fi: Codul funciar, Legea privind impozitele i taxele locale, Legea privind sistemul bugetar i procesul bugetar, Legea despre statutul consilierului in consiliul local i altele. 5. Functionarea consiliului Organizarea functionSrii $i functionarea consiliilor locale este la fel un compartiment extrem de important, dat fiind faptul cS in aceastS fazS de activitate are loc aplicarea competentelor de care dispun. Legea cu privire la administratia publics Tncepe acest compartiment cu art. 19 care prevede cS consiliul local i$i exercitS mandatul de la data declarSrii ca legal constituit panS la data constituirii legale a noului consiliu ales. Aici exists micS discrepantSintre artico!eIel7 $i 19 deoarece, primul spune c& consiliile locale se intrunesc in prima edin{5 in termen de 20 de zile de la data validSrii mandatelor (data constituirii legale), iar al doilea spune cS exercitarca mandatului are loc de la data declarSrii consiliului ca legal constituit. Observ&m cS legea fixeazS un lermen de 20 de zile de la data declarSrii constituirii legale $i, deci indepartand prima edint& de la data respeclivS pe perioadS de panS la 20 zile. in mod normal, conducandu-ne de textul alin.l al art. 19, prima edin(S a consiliului ar trebui sS aiba loc in aceiai zi in carc consiliul a
344 fost declarat legal constituit. DacS ne-ar inlreba cineva cc importantS are aceasta. i daca

nu estc un joe de cuvinle, vom rispunde infirmativ. In intcrpretarea legii nu se admite joc de cuvinle. liecarc prevederc trebuie sa fie clara. f$ra m|elesuri duble. farS goluri 51 spatii litigioase.

La $edin{cle consiliului. se alege prin vot deschis. cu majoritatea voturi lor consilierilor prezenli pentru durata unei $edin(e, un preedinte care este asistat in conducerea jedinjei de catre secretarul consiliului local. Legea nu spune mai departe ce atribu|ii arc preedintcle dar, trebuie sS intelegem ca cl prezideazfl edin{a. iar toate problemelc legate de procedura trebuie sa fie stipulate in Regulamentul consiliului. Consiliul. conform art.20 din Lege, se intrune$te in $edinte ordinare 0 data la trei
I

uni, la convocarea primarului. ?i in edin{e extraordinare de cate ori este necesar. la

cererea primarului sau a cel pu(in 1/3 din numarul consilierilor ale$i. Din dispozitiile acestui articol trebuie sa in{clegem ca consiliile locale dispun de doua tipuri dc edinte ordinare i extraordinare. Cat privete primul tip. considcram perioada de data la trei luni exagerata, deoarece consiliile locale ar trebuie sa se intruneasca mai des. dat fiind faptul ca administrarea domeniului public local cere intervenlie mai mare a consiliului i un control mai riguros privind activitatea primarului. $edintele extraordinare sunt cele care nu se incadreaza in termenul data la trei luni $i cele care pot fi convocate la initiative I/
1

din consilieri.

Legea stabilete procedura speciaia i pentru convocarea consiliilor, fixand dispozitia ca $edintcle ordinare se convoaca cu ccl pu^in 5 zile inainte de data stabilita iar cele extraordinare cu 3 zile. Aceasta prevedcre este strans legata de alta dispozitie a legii. precum ca convocarea se face in scris prin dispozitia primarului i va coniine ordinea de zi, ora i locul dcsfii$urarii acesteia. Termenul de 5 i 3 zile este stabilit pentru a da posibilitatea consilierilor de a lua cuno$tinta din timp de problemele ce urmeaza a fi cxaminate, a pregati la necesitate. unele materiale, a cere diferite informatii etc. In afara de aceasta ordinea de zi se aduce la cunotin|a locuitorilor comunci, oraului prin diferite metode posibile, ziare, radio, avize in locurile publice i alte mijloace. Important este ca
345 in$tiin{area sa aiba loc ?i nu formal, ci real, adica ea sa ajunga la destinatic. altfel. sc va

incaica principiu! constitutional al transparentei. Acela$i articol prevede ca, daca primarul sau viceprimarul rcfuza convocarca, consiliul local este convocat conform ordinii de zi, de un grup de cel pufin 0 treime din consilierii alei.

Art. 23 stabilcte ca sedinjele consiliului vor 11 deliberative daca la ele participa majoritatea consilierilor alei. Prezenta consilierilor la ^edinje este obligatorie. In cazul in care un consilier abscnteazS la trei edinte consecutive fra motive Intemeiate, el poate fi sanctionat conform prevederilor Regulamentului consiliului. Proceduri in activitate deliberativa. Prin proceduri deliberative intelegem procesul adoptarii deciziilor de catre consiliul local. Aceste proceduri reprezinta un moment foarte important in activitatea consiliului ales in baza pluralismului politic deoarece incalcarea lor va conduce inevitabil la ilegalilatea actului adoptat. Art.23 din Lege prevede cain exercitarea atributiilor, consiliul local adopta decizii cu votul majoritatii consilierilor prezcnti. cu exceptia cazurilor in carc legea sau regulamentul consiliului cere un nuinar mai mare dc voturi. In cazul paritatii de voluri. nu se adopts decizie. dezbaterile fiind reluatc in $edin|a urmStoare. Deciziile. privind administrarca patrimoniului publica! saiuiui (comunei), oraului (municipiului). bugetului local, privind determinarea cuantumului impozitelor$i taxelor locale, privind planificarca dezvoltSrii localitatilor i amenajSrii teritoriului. privind asocierea cu alte consilii. institutii publice din (ara sau din strSinState se adopts cu votul majoritatii consifierilor ale$i. Deciziile, privind ini(ierea revocSrii primarului. se adopta cu votul a douS treimi din numarul consilierilor prezen|i. Consiliul local poate slabili adoplarea unor decizii prin vot secret sau vot nominal. Articolul pe care il comentSm stabilefle trei feluri dc majoritsti. Frimul poarta denumircade major itate simp IS care secalculeazade la numarul celor prezenti lacdintS. DacS edin|a este deliberativS la prezenta majoritatii celor alei, de exemplu, din 11 consilieri obligatoriu trebuie sS participe la edintS 6, iar majoritatea celor prezenti care pot adopta decizie, constituie 4. Situatiain carc 4 din 11 pot adopta decizie ni se pare
346 cam stranie i in acest sens Jegislalorul a cam intrecut mSsura cu simplificarea procesul ui

decizional. Deciziile, privind administrarca patrimoniului public al satului (comunei). oraului (municipiului), bugetului local, privind determinarea cuantumului impozitelor i taxelor locale, privind planificarea dezvoltSrii localitStilor i amenajSrii teritoriului, privind

asocierea cu alte consilii. institufii publice din tarS sau din strSinSiate se adopts cu votul majorita|ii consilicrilor alei. Majoritatea de voturi a consilierilor ale$i se considerS50% + . Jn cazul in care in consiliu sunt ale$i 11 consilieri pentru a adopta
17

decizie privind problemele nominalizale, sunt necesare cel putin 6 voluri. DacS la

fedinfS asistS un numSr par de consilieri (de exemplu 10) i penlru decizie au votat 5, decizia nu se considers adoptatS, deoarece voturile sc nutnarS pornind de la numSrul celor ale$i, adica de la 11. Deciziile, privind ini^ierca revocSrii primarului se adopts cu votul a douS treimi din numSrul consilierilor prezenti. Din 11 consilicri 2/3 de voturi constituie 8, deoarece l/3,constituind 3,6,numSrul se rotunjefte la 4, avand loc cazul pe care I-am mentionat deja.jumatatede votnu poate fi lualSin considerate, fiind vorbade un consilicrcu un vot intreg. problema serioasS constituie votul secret. De?i Legea in alin.4 al art.24 prevede dreptui consiliului de a adopta unele decizii prin vot secret sau nominal, mentionSm cS prin vol secrct nu pot fi adoptate orice decizii pe care le vaconsidera necesare consiliul respectiv. Spunem acest lucru, deoarece problema votului secret este legatS de reglementarea art.34 din Constitute, Dreptui la informatie care este un drept fundamental i garantat. . din acest articol spune ca dreptul la informajie nu terbuie sS prejudicieze masurile dc protectie a cetatenilor sau siguranfa nationala. Deci, numai problemele care sunt legate de protectia cetatenilor sau siguranJS na|ionaia pot fi examinate secret sau attfei spus,reu uile inchise". alte probleme decat acestea sunt interzise de a le examina i vota secret. F,xcep|ie face numai i votarea prin care are loc alegerea cuiva intr-o funcjie, post prin alternative Pentru a adopta decizie prin vor secret consiliul trebuie sa puna la vot propunerea $i sa voteze cu acelea$i 50+1 din numarul celor prezenti. votarea fiind chestiune de procedura. Pentru votul secret se constituie comisie specials care 347 va pregSti votarea (buletine. urnS. cabina opacS), va numara voturile i va intocmi un proces verbal.

17 Aici sc poate situate ambiguS. deoarece consiliile sunt constitute dinlr-un numSr impar de consilieri. Cat constituie majoritatea din numarul celor alei. trebuie determinate in regulamentul consiliului. Oricum, mentionSm cS In cazurile numerelor impare jumStatea trebuie rotungitS la unui intreg, deoarece nu poate fi vorba de jumState de vot care, poate ft rotungit la 0, dal fiind faptul aceastajumState de vol apartine unui consilier care evident, define un vot intreg $i nu jumatate, iar in cazul numerelor pare lajumState se adauga plus unu.

Legea prevede $i votul nominal, adica situatia in care fiecare votant semneazS intr- un proces verbal pro sau contra $i rezultatele votSrii se dau publicita(ii. Deciziile consiliului local sc semneazS. in ce! mult 5 zile din data desfourSrii edintci lui, de prcedintele acesteia i se contrasemneazS de secrctarul consiliului. Deciziile, privind numirea 51 eliberarea din functie a sccretarului, nu se contrasemneazS. In fiecare $edintS. consiliul desemneaza un consilier care va semna decizia consiliului in cazul in care preedintele cdintci se va afla in imposibilitatea de a 0 semna. In cazul in care considers cS decizia consiliului este ilegala, secrctarul este in drept sS nu contrasemncze i sa solicite consiliului reexaminarea ei. DacS acesta din urmS ii va mentine decizia, secretaru! este obiigat sS 0 contrasemneze. Secretarul va remite decizia consiliului local catre primarul i oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova in cel mult 5 zile dupa data scmnSrii. In cazulin care considers cS decizia consiliului local este ilegalS. primarul sesizeaza oficiul teritorial al Cancelariei dc Stat sau instant a de con tend os admin istrativ. Deciziile cu caracter normativ intrSin vigoare ladataaducerii la cunotint& publics prin publicare sau prin afiare In locuri publice. iar cele cu caracter individual - la data comunicarii persoanelor vizate in ele Cu regret Legea nu stabilete un termen de aducere la cunotin|S a deciziilor cu caracter individual, spunand doarde la data comunicarii persoanei interesate. in acest caz se poate crea situate in care aducerea actuiui adoptat la cunotinta persoanei cointeresate se poate tergiversa fSra consecinta pentru organul vinovat de birocratie sau chiar de ceva mai grav. Art.25 fixeaza prevederea prin care limiteaza dreptul de a lua parte la adoptarea i luarea de decizii, consilierilor in anumite cazuri. Consilierul poate fi prezent la sedinta consiliului, spune legea. insS nu participa la adoptarea de decizie dacS:
a)

348 el personal, sotul. copiii, parintii sSi au un interes patrimonial in problema supusS

dezbaterii;
b)

estc conducator sau meinbru al organelor de conducere ale intreprinderii, institujiei.

organizatiei sau ale filiaielor i reprezentantelor acestora. in a cSror privintS se ia decizie;

c)

este incompatibil. conform prezentei legi i Legii privind statutul alesului local, i

incompatibilitatea dureazS mai mult de 30 de zile din data apari{iei acesteia. Prin aceastS reglcmentare trebuie infeles cS este interzis nu numai a vota in cazul cand un consilier arc un interes material, dar i a participa Ia dezbateri pe aceastS temS. La fcl nu pot participa la adoptarea unei decizii consilierii - mcmbri fondalori sau. care fac parte din conduccrea diferitor intreprinderi vizatc prin accastS decizie. Aceasta reglementare nu sc refers ta cazurile cand deciziile au un caracter universal, adica se referS la toti agen(ii economici din teritoriul respcctiv. reglementare importantS este prevSzutS de art.26 care spune ca problemele inscrise pe ordinea de zi a edintei consiliului nu pot fi dczbatule. daca nu sunt sus(inute de raportuI de specialitate al compartimentului de resort al aparatului primSriei i de avizul comisiei de specialitate a consiliului. format in conformitate cu prevederile art. 18 alin.2 lit.o) din lege. Constituirea comisiilor dc specialitate nu estc un act obligatoriu pentru consilii, deoarece articolul nominalizat nu fixeaza in mod impertativ aceastS cerin(S. spunand cS formeaza comisii dc specialitate in functie de spcciilcul i nccesitaiilc locale. Insa prevederca art.26 deja stabile$te in mod imperativ avizul comisiilor de specialitate pentru a adopta decizie, deci comisiile de specialitate sunt obligatorii altfel, deciziile adoptate vor nevalabile, adoptate cu TncSlcarea prevederii legii. Dc exemplu. daca Tn ordinea de zi este Tnscrisa cliestiune privind situatia din TnvS{Smantul public, este necesar ca la proiectul de decizie sS fie ancxat raporlul unui specialist Tn domeniul rcspectiv (directorul de jcoalS. un investor). Acest raport trebuie sS reprezinte material informativ pentru consilieri. deoarece ci trebuie sa participe in dezbateri. in afarS de raport comisia alcStuitS din consilieri va lace un aviz la problema respectivS i numai Tn aceste conditii se poate purcede la cxaminarea problemei i adoptarea deciziei.
349 Art.21 din aceia$i Lege declare edintele consiliului local publice, ceea ce inseamnS cS

ele sunt deschise pentru oriidne ar dori sa participe la lucrarile acestuia. $cdin|ele publice Ti au izvorul in principiile constitutionale: dreptul la informa^e, transparen(a a tuturor acjiunilor pe care le Tntreprind auloritStile investite cu putere. Mai muit de atat, alegStorii care au votat consiliul sau altfel spus i-au Tmputernicit sa administreze domeniul public

local Tn locul lor, posedS dreptul dc a cunoa?te toate actiunile care se Tntreprind din numele lor. Astfel fiind vazutc lucrurile. consiliile locale trebuie sa creeze conditii favorabile penlru cei care doresc sS participc. evident lara drept de vot, la edintele consiliului. 6. Opozitia in consiliile locale La nivel local, activitatea organelor reprezentative este mai putin afectatS de duelurile partidelor politice, deoarece procesul de admin istrare publica locaia are un caracter concret: satisfacerca intereselor locale ale colcctivitSjilor respective. Vom menfiona TnsS cS rezultatul activitS(ii organelor reprezentative locale sc afla i Tn raport direct cu numSrul partidelor politice care au obtinut mandate Tn organul respectiv i numSrul celor care au rSmas in opozipe cxtraconsilicrS. iar acestea, Tn fiecare tarS depind de mai mul(i factori sociali $i politici. Ideals ar fi situatia Tn care partidele care au catigat mandate in organul legislativ sa fie reprezentale in aceiea$i proporfii i Tn organele locale, in realitate insa este situajie greu de realizat, fiindcS polarizarea masivS a opiniilor la nivel local sc localizeazS in unitafile administrativ- teritoriale. eccn ce perinilc promovarea candidatilor unor partide mai slabe. care se bucura de sprijiiiul alegatorilor numai intr-o zona anumila sau in randurile unui anumit grup dc cetaieni. Evident, in astI'd de condijii stiuctura opo/i(iei in organele reprezentative locale difera de structura opo/.ipei la nivel national. Functiile opozi(iei InsS sunt acelea$i:
*

formarea opiniei publice

impunerca opiniilor sale organelor dc administrare, pentru a fi malerializate

crearca imaginii c3 ea tic mai bine cum ar trebui soluponate unele probleme

existentc sau altele le-ar face mai bine. Rolul cel mai important pe care il arc opozitia. mai ales la nivel local, consta in faptul ca activitatea ei nu permitc color care exercita puterea locals sa se relaxeze, obligandu-i sa
350

cautc mercu noi solutii privind administrarea eficienta a domeniului public local. Consilierii ale$i in organele reprezentative locale din partea forma(iunilor politice sunt organizati in fractiuni sau grupuri politice ceea ce le permite sa activeze mai eficientin

organul reprezentativ . Daca fracjiuneaoricarui partid sau oricarei formajiuni politice Tn

18

consiliul local sau judc(ean constituie majoriiale bine organizaia, partidul pfistreazao influenta considerabila asupra activitatii organului respectiv, Tn felul acesta avand posibilitatea realizarii programelor promise alegatorilor. in cazul in carc nici formatiune nu de|ine majoritatea de mandate, iar activitatea consiliului este afectata de confiicte, prin alianta mai multor fractiuni consilierii pot organiza demisie colectiva In scopul organizarii de alegeri anticipate. Pentru evitarea unci eventuale blocari a activitatii consiliilor. este necesarS stabilirea prin lege a statutului opozifici sau al minoritatii Tn organul reprezentativ sau altfel spus. institutional izarea acesteia. Definitia unui statut modern al opozitiei rcgSsim Tn schema propusa in Italia de Legea nr. 142/90 privind autonomia locala carc confine exemplesemnificative de drepturi i facultati ale opozijiei consiliare, garantate ulterior de statutele comunale i provinciale. Vom men{iona doar cateva:

desemnarea din partea gruparii de opozitie a prefedinlelui comisiei consiliului

penlru alaceri institutionale (comunele din Bologna) sau a comisiei pentru transparent, participare $i informatie (Napoli)

recunoaterca posibilitatii a 1/3 dc consilieri: de a promova candidati Tn comisia

consiliara de ancheta (Firenze, Terni); de a promova reprezentanti la audierile colegiului de clieslori (Roma): de a determina convocarea acestuia (Torino); dc a propune un referendum, privind revizuirea statutului comunei (Bari); de a ini|ia un referendum consultativ (Napoli, Grosscto); dc a ccre revocarea unor administratori (Genova, Modena. Bologna). Aceste reglementari, dupS noastra. au important deoscbiia, deoarece obiectul lor este atat formarizarea drepturilor i obligafiunilor opozitiei, eat i formalizarea
351 raporturilor dintre opozifie i majoritatea consiliara. Problema nu consta in "

imbnnatdfiartificial reiatiile dintre cele doua etemente de baza ale sistemului democratic, ci in a stabili de jure modalitatea civilizata de organizare a activitatii sistemului politic pornindu-se de la interese care depa?esc cu mult sfera politicului.
18 ReguJamentul-cadru prevede dupa constituirea legala a consiliului. consilierii se pot organiza In fractiuni. aliante, blocuri, etc.. fSra ca sit fixeze un numar de consilieri de la care pome$te un bloc sau alianta. : Pietro Barrera, La nom a lagge electorate peri comuni e le province. Ed.Detle Autonomie. Roma. 1993. p.53-54

In Republica Moldova, deocamdata. reiatiile opozitiei cu orgnul reprezentativ local nu sunt reglementate printr-un act normativ special, adica inslitutionalizarea opozitiei nu are suport legislativ. Insa consiliile locale nu trebuie sa atepte pana legislatorii vor adopta un astfel de act, avand posibilitate de a reglementa toate reiatiile ce (in de statutul opozitiei in Regulamentul consiliului pe care el este obiigat sa-1 adopte. Odata fiind reglementate toate problemele ce tin de activitatea consiliului, rolul $i locul opozitiei in consiliu, succesul activitatii eficiente a consiliului este garantat $i invers, dac3 accste probleme nui vor gasi un suport, este foarte probabila activitatea ineficienta a consiliului. Sectiunea a 3-a Autoritatea executiva locald 1. Alegerea primarului In calitate de organ executiv Daca consiliile locale sunt considerate de lege ca autoritati deliberative, pe Ilnga acestea exista i unele autoritati, imputernicite cu calitatea de a fi executive, adica cele care organizeaza indeplinirea primelor. in cazul nostru ca autoritati executive sunt nominalizati primarii care se aleg ca i consiliile prin intermediul votului universal, direct, secret i liber exprimat. problema discutata reprezinta modalitatea alegerii primarului, prin vot direct sau indirect, in practica international sunt utilizate mai multe modalitati de investitura a primarului. De exemplu, in Franta, primarul i adjunctii sunt ale?i de catre consiliu prin vot secret, cu majoritate absoluta. In Elvetia, in zona germana, primarul se alege concomitent cu consiliul, el trebuind sa fie ?i membru al consiliului. In Belgia i Olanda, primarul comunei este numit de Rege dintre membrii consiliului comunal la propunerea consilierilor, inaintata prin guvernatorul provinciei. in Italia, primarul este ales dc ginta comunala (organ executiv). aleasa, la randul ei, de consiliul comunal. Diferite modalitati de investitura a primarului a cunoscut i Romdnia. Pentru prima data, functia de primar a fost reglementata prin art.83 din Legea comunala nr.394 din 1
352 aprilie 1864, potrivit cSreia, primarul in comunele nirale se alegea de alegatorii comunei

(direct) odatS cu membrii consiliului $i se aproba de catre prefect. Prin Legea comunelor din 7 mai 1874. primarul comunelor rurale nu mai era ales, ci numit de catre Guvern. Dupa modificarile fScute prin Legea din 1894 $i Legea organizarii comunelor rurale $i administrafiunea piailor din 1 mai 1904. primarul este ales de

consiliul comunal din randul membrilor sai. Keglementari cu privire la functia de primar a cuprins i Legea penlru unificarea administratiei din 1925, Legea pentru organizarea administratiei locale din 1929, precum i art. 10-18 din Legea administrativa din 14 aprilic 1938. In baza art. 145 din Legea din 1929, primarul in comunclc rurale alcatuite dintr-un singur sat se alegea direct de alegatorii comunei, iar In celelalte comune el se alegea de catre consiliul comunal, cu majoritatea absoluta de voturi, dintre membrii consiliului sau dintre membrii comunei care aveau dreptui de a fi alei. in comunele urbane primarul se alegea de catre consiliul comunal cu votul a douS treimi din membrii alei ai consiliului. Legea administrativa din 27 martie 1936 a stabilit, prin art.53, alegerea primarului, ajutoarelor de primar de catre consiliu. Legislatia acluata a Romaniei, Legea nr.70/1991, prin art. I alin. 1, prevede alegerea primarului direct, prin vot universal, secret i liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal pe circumscriptii electorale comunale i oraeneti. precum ?n municipiul Bucureti i in sectoarele municipiului Bucureti. Republica Moldova in perioada sovietica, a utilizat alegerea indirecta a primarului. acesta fiind ales de catre sovietele locale de deputa{i la propunerea organelor de partid. In perioada liberalizarii societafii (1990-1991) in republica, in conditiile in care mb' era in vigoare legislatia sovietica, cu unele modificari u$oare, in unele localita(ii. locuitorii comunelor din propria initiativa, fera baza legala au organizat alegeri directe a primarului. Se crease situate critics, alegerile trebuiau declarate nevalabile din lipsa cadrului legislativ respectiv, insa procesele democratice care se dezvoltau tot mai mult i, mai mult, dupa perioada indelungata de stagnare, aveau un caracter ireversibil i evident, trebuiau sustinute. In aceasta situafie, Parlamentul la 10 iulie 1991 aadoptat Legea cu privire la bazeie autoadministrarii locale, fiind fixata in arl.6 expres prevedea, precum ca primarul comunei (satului) $i al oraului este ales in localilatea respectiva prin sufragiu universal, direct, secret. Din acest moment Republica Moldova utilizeaza sistemul alegerilor directe a primarului de catre colectivitatea respectiva.
353

In exemplele aduse mai sus, observam trei modalitati de investitura a primarului: alegerea directa de catre alegatori; alegerea de catre consiliul local respectiv; numirea in functie de guvern sau de eful statului.

Alegerile directe denota, bineinteles, un nivel mai inalt al democratiei locale, reprezinta participare mai efectiva a cetatenilor la gestiunea treburilor publice locale. In cazul alegerilor directe, alegatorul este consent ca, tn mare masura, calitatea activitatii organului reprezentativ depinde de optiunea sa care pentru alegerile locale este cat se poate de precisS, mai putin infiuenfala de diferitii factori de presiune, c3ci alegerile, derulandu-se intr-un cadru restrans in care candidafii se afla foarte aproape de alegatorii sai, am putea spune ca au cu ei legaturi aproape cotidiene, ultimii cunoscandu-le foarte bine calitatile morale i profesionale. Numai prin alegeri directe organul desemnat va obtine cu adevarat calitatea de a fi reprezentativ, de a reprezenta direct interesele colectivitafii care 1-a ales, patrunzandu-se i de raspundere morala mai mare faja de alegatorii sai pentru promisiunile ffccute. Nu putem nega faptul ca i alegerile primarului de catre consiliul local coniine tn sine un avantaj i nu pot fi considerate nedomocratice. Oricum, intenpa Parlamentului din 2001 de a schimba modalitatea alegerii primarului consideram nejustificata, dat Hind faptul cS nu s-a tinut cont de opinia alegatorilor din colectivitatile locale. De altfel i Curtea Constitutionala a calificat aceasta reglementare neconstitutionala. Divizarea autoritatilor locale in deliberative i executive este foarte importanta deoarece, vorbe$te de separare a puterilor la nivel local, dei aceasta notiune nu este utilizata expres, in lege ea se subintelege prin functiile i alributiile de care dispun autoritatile respective. Este tiut cadeosebirea dintre consiliile locale $i primari ca autoritati reprezentative consta Tn faptul c5 primele sunt autoritati deliberative, iar ultimii autoritati executive. Analizand alributiile consiliilor ale primarilor stabilite de lege, e u$or de observat ca transferul atribu(iilor de la centru Tn plan local are loc in favoarea consiliului, el fiind reprezentant al coIectivitStii locale care i- incredintat dreptul de a administra problemele publice de interes local. Fiind autoritate deliberativa, consiliul are nevoie de un organ 354 executiv care sS traduca Tn viata deciziile adoptate. Evident, consiliul are nevoie de un executiv mobil, operativ, alcatuit din functionari cu Tnalte calitati profesionale.

Dupa caz, consiliul trebuie sa lie capabil a efectua operativ remanierele de rigoare, inclusiv revocarea i alegerea unui nou primar, pentru ca executivul sa functioneze efectiv i sa nu intre in conflict cu consiliul. In cazul in care primarul, ca autoritate executiva, este ales direct de catre alegatori, procesul de operativitate a interventiei consiliului asupra activitatii executivului siabe$te. Afirmatiile noastre din punct de vedere teoretic sunt corecte, in practica insa, situatia este de alta natura. sistema de administrare poate fi electiva atunci cand corespunde nivelului de cultura politica i juridica atat a cetatenilor din colectivitatile locale, cit i a celor care se afla la guvernare. Intoarcerea la alegerea primarului de catre consiliu in Republica Moldova ar fi considerate ca lezare a democratiei, iar Tn conditiile pluripartidismului Tn care partidele politice promoveaza Tn primul rSnd interesele sale de partid i nu ale colectivitatilor locale, desemnarea primarului ar obtine un caracter formal, conducerea cu executivul local Tnsuindui-o partidul care define majoritatea in consiliu. Evident, in aceste conditii s-ar pierde mult din calitalea puterii executive locale, primarul transformandu-se Tntr-un instrument docil in mSinile fracfiunii sau coalitiei majoritare, atacat mereu de cei din opozifie. indiferent daca treburile merg bine sau prost. Deci. la intrebarea: alegeri directe sau indirecte, vom raspunde - la etapa actuala alegeri directe, cu conditia crearii unei stabilita(i in functia de primar i stabilirii unei rSspunderi adecvate pentru activitatea de primar. 2. Organizarea activitSfii primarului Art. 135 din Codul Electoral stabilete modalitatea validarii mandatelor, atat de consilier local cat i de primar de catre instantele de judecata Tn raza teritoriala de acjiune a carei se afla organele electorale care au organizat i desf&$urat alegerile respective. Vom mentiona modalitatea reuita de validare a mandatului de catre instanta de judecata, deoarece in conditiile alegerilor efectuate Tn baza pluripartidismului, instanta carc valideaza trebuie sa impartial i nonpolitica. protejata de legi de355 presiuni carc pot orice fi excrcitale asupra ei. Instance dejudecata. in termen de 10 zile de la data priniirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscriptie, confirma sau infirma prinlr-o hotariire legalitatea alegerilor din fiecare circumscriptie electorala si transmit, in terincn de 24 de ore dupa adoptare.

Comisiei Electorate Centrale i consiliilor electorale de circumscriptie respective care publica rezultatele definitive. Concomitent cu confirmarea legalitatii alegerilor, instantele de judecata valideaza mandatul primarului. fapt ce se indicS intr-o hotarare specials. La prima edin(a a consiliului. sau dupa caz la $cd inta extraordinary unui din judecatori va aduce la cunotin(a consiliului faptul validarii sau invalidarii. Deoarece prezenta lege la capitolul consilii le locale nu prevede expres ca rezultatul validarii consiliului sc prezinta de catre judecator la prima edintS, trebuie sa intelegem ca, deoarece legea obliga judecatorul sa se prezinte la edin(a pentru oficializarea validarii primarului, tot la aceaslS ^edintajudecatorul are posibilitate sft pronun (e rezultatele validarii mandatelor consilierilor. Art. 139 din Codul Electoral fixeaza toate circumslantele tn cazul in care organizeaza alegeri noi Tn afara de cazul invalidarii mandatului primarului. Oricum, prezentul articol fixeaza necesilatea desl&urarii unui nou sc rutin, stabilit de catre Comisia Electorala Centrala cu cel putin 65 de zile inainte de ziua alegerilor. Vom mentiona ca la aceasta reglementare sunt unele obiecfii. Ar trebui sa tim care sunt motivelc care ar puteaservi pentru invalidarea mandatului de catre instaji(a dejudecata. Primul ar fi ilegalitatea alegerilor, adica, in cadrul operatiunilor electorale au fost comise Tncaicari care au inHuentat rezultatele votarii i Tn acest caz art. 137 din Cod califica astfel dc alegeri nule. Art. 138 din Cod prevede ca Tn cazul in care alegerile sunt declarate nule, Comisia Electorala Centrala dispune efectuarea, Tn termen de 2 saptamani, a votarii repetate, pe bazaacelorai liste electorale, cu acelea$i candidaturi i participarea acelorai consilii i birouri electorale. Deci Tn cazul Tn care instanja dejudecata a apreciat alegerile nule nu are loc nici validare sau altfel spus are loc invalidarea. In cazul de fa|a, cum se va proceda, vor fi organizate alegeri noi, cu noi candidafi, cu organe electorale noi sau se vor organiza alegeri repetate? Legea nu da un raspuns clar la aceasta intrebare, lasand la discrelia Comisiei Electorale Centrale decizia definitiva. Art.34 din Legea cu privire la administratia publica locala fixeaza penlru primar competente suficiente penlru ca acesla sa-$i indcplineasca functiile stabilite. Competentele airibuite primarului le putem considera de baza i nu definitive, deoarece unele atributii sunt i pot fi stabilite $i de alte acte normative insa cu condi(ia sa nu vina in conflict cu principiul de autonomie locala de care se bucura primarul i care-i ofera un anumit grad de
356

autonomie Tn actiunile ce trebuie sa le intreprinda, altfel spus, nu poate fi imputemicit cu obligati i drepturi pentru realizarea unor probleme ce nu (in de competenta colectivitatii locale. Drepturile pe care le are primarul nu sunt simple facultati. lasate la libera sa apreciere in privinta exercitarii lor. Aceste drepturi sunt atributiiie pe care autoritatea executiva, primarul are datoria de a le exercita, deoarece exercitarea lor constituie Tnsui con(inutul activitatii fundamental pe care indeplinete in vederea realizarii intereselor locale i
1

Mircea Preda, Drept administrafiv, Partea spcciala, lid. AMIVA. Bucure$li,

1992. p.]60. ale atributiilor stalului in cuprinsul comunei sau orauIui'. Alributiile primarului sunt dcpendcntc de calilatea acestuia de reprezentant al statului i de autoritate, executiva a administratiei publice locale . Cat privete competentele. pentru mai buna intelegere am
19

putea sa le grupam i pe acestca in anumite categorii. Legea clasifica competentele de care dispunc primarul in urmatoarele grupe:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

in domeniul asigurarii ordinii de drept in domeniul economic i linanciar-bugetar in domeniul politicii de cadre in domeniul invatamantului. protectiei sociale i al ocrolirii sanatatii in domeniul ecologiei i amcnajarii leritoriului in domeniul apararii i situatiilor exceptionale in alte domenii.

Formele i metodele prin care primarul va realiza aceasta competenta ramane la latitudinea lui. Important este ca in procesul realizarii competentei sale primarul sa nu depa$easca imputernicirile stabilite de lege i loate actiunile pe care le intreprinde sa fie in stricta corespundere cu legea. Atributiile stabilite prin prezentul articol. atesta dubla calitate a primarului, de reprezentant al colcctivitatii locale, ales pentru exercitarea funcfiei de organ executiv in administrarea domeniului public local i reprezentant al statului in exercitarea unor atributii. deoarece actiunile au loc in numele statului i nu a colectivitatii locale (de
19 A se vedea in acest sens: Mircea Preda. Aautoritafile administratiei publice, Lumina Lex,
1999. p. 548.

357

exemplu, inregistrarea na$terii, casatoriei. activitati privind desfSurarea recesamantului la scara nationala sau a alegerilor de nivel national). Activitatile nominalizate nu au calitatea de interes loal,ele sunt incredinjate de stat pentru a fi realizate dc catre primar i aceasta ii confera nalura dc reprezentant al statului, dar numai in problemele vizate. Deoarece primarul estc autoritatea executiva a colcctivitatii locale i arc obligafia sa puna in aplicafie deciziile adoptate de catre consiliul local ca autoritate deliberativa, evident ca ultima este in drept sa $tie cum se realizeaza ceea ce s-a adoptat $i din aceste considerente consiliul poate cere oricSnd orice gen de informa(ie ce tine de realizarea unor planuri. proiecte etc. care au fost adoptate prin decizie lui. Pentru a evita orice neintelegere care poate surveni intre consiliu i primar, ar fi bine ca modalitatea informarii consiliului, privind executarea deciziilor adoptate. sa fie stipulata in Regulamentul consiliului. Complexul de atributii pe care trebuie sa le indeplineasca primarul este destul de voluminos $i evident, el poate sa nu dovedeasca pretutindeni, fiind antrenat la diferite edinte, volanle, intalniri cu persoane oficiale. agenfi economici, cetateni etc.etc. Din aceste considerente i in virtutea faptului ca legea prevede institujia de viceprimar i secretar al comunei, primarul este in drept a delega unele atributii acestor funcfionar, cu dreptul de a le retrage oricand, in cazul in care acetea le indeplinesc prost sau a-i trage la raspundere. in cazul unor prejudicii materiale aduse colectivitatii respective. Ca oriicare organ de administrate, primarul emite acte administrative, numite dispozi(ii, prin care ii realizeaza competenta de autoritate executiva cu care este investit. Conducandu-ne de faptul ca in dreptul administrativ actele administrative,(de autoritate publica) sunt manifestari unilateral de vointa i pot crea norine juridice cu caracter general i impersonal, precum i nonne juridice individual, vom dcfini dispozitiile de autoritate emise de primar ca acte unilateral cu caracter individual, iar dispozitiile privind gestiuneade bunuri din patrimoniul ce apartine comunei, oraului - patrimoniale, contractuale, de gestiune, bilaterale i produc efectejuridice, sunt actuale i obligatorii pe teritoriul unitati administrativ-teritoriale pe care administreaza. Caracterul obligatoriu al actelor emise de primar este asigurat prin exercitarea fortei de constrangere a autoritatilor statului.
358

in activitatea sa primarul poate realiza i acte tehnico-materiale care nu produc efecte juridice i deci nu dispun de caracterul de a fi obligatorii (rapoarte, avize, procese- verbale etc.) Dispozitiile primarului trebuie sa indeplineasca unele conditii, cum ar fi:

obiectul actului juridic trebuie sa tina numai de domeniul competentei de care

dispune

aclul nu trebuie sa vinS in contradictie cu legislatia in vigoare cerin{ele stabilite in act trebuie sa fie realizabile continutul actului trebuie sa fie clar, lara sensuri duble, limbaj simplu.

Dispozitiile primarului produc efecte numai in cazul in care sunt aduse lacunotinta persoanelor interesate sau acelor care au obligatia de a le executa. Din aceste considerente este necesar de a ti modul de aducere la cunotinta a actului adoptat. Acesta poate fi: oficial, adica inmanat personal de catre persoanele de raspundere din primarie, sub semnatura, prin pota, prin curier. Aducerea la cuno^tinfa a actului poate fi i neoficiala, sau altfel spus-orall insa trebuie luat aminle ca in cazul situatiiior de conflict va fi foarte dificil de demonstrat faptul aducerii la cunotinta a actului oral prin telefon sau prin intermediul altei persoane. Deci, prin aducere la cunostinja a actului administrativ, mai ales a celui care produce efecte juridice, trebuie inteles aducere lacunoftinta oficiaia. Actele care vizeaza colectivitatea intreaga, trebui esc afiate in astfel de locuri publice ca sa fie accesibile la toti, mai mult, cetatenii din sat trebuie s5 cunoasca un loc anume stabilit in care sunt afiate actele primariei. 3. Suspendarea activitSti primarului Art.38 din Lege prevede ca in cazul in care primarul a fost deferit justitiei pentru s3varirea unei infrac{iuni, acesta poate fi suspendat din functie pana la solutionarea definitiva a cauzei. Organizarea de noi alegeri pentru functia de primar nu se admite pe 359 intreaga durata a suspendarii. Suspendarea poate fi dispusa numai de catre instanta de judecata, in conditiile legii. Daca cazul a fost achitat sau dosarul s5u penal a fost clasat, primarul suspendat din functie are dreptui la reparare, in conditiile legii, aprejudiciului cauzat. Primarul este restabilit in functie pana la expirarea mandatului sSu.

in cazul incetarii inainte de termen a mandatului, in cazul suspendarii din functie, precum i in cazul imposibilitatii primarului de a-i exercita atributiiie, interimatul se asigura de drept de catre un viceprimar. Daca viceprimarul, din motive obicctive, refuza imerimatul functiei de primar sau daca primarul i viceprimarul sint suspendati din funcfie concomitent sau, din anumite cauze, aceste functii devin vacante, consiliul local imputernice$te. in termen de 5 zile. alta persoana sa le exercite temporar. In caz de absenfa temporara, primarul poate delega sub proprie raspundere exercitarea atributiilor sale viceprimarului sau, dupa caz, secretarului consiliului pe intreaga durata a absentei sale, in exercitarea temporara a functiilor de primar, secretarul nu este exonerat de exercitarea atributiilor sale de baza. Mandatul primarului poate inceta mainte de termen in caz de:
a) b) c) d)

revocare prin referendum local, in conditiile Codului electoral demisie incompatibilitate a functiei imposibilitate de a exercita functia pe perioada mai mare de 4 luni consecutive,

inclusiv din motiv de boaia

e) f)

intrare in vigoare a sentintei de condamnare deces.

Ca i pentru mandatul de consilier, prezentul articol stabilete cazurile in care mandatul se suspendeaza inainte de termen. In primul rand trebuie sa mentionam faptul revocarea primarului este aberatie care vine in contradictie cu teoria mandatului reprezentativ, in randul doi, revocarea poate fi interpretata i ca un instrument de influenta asupra primarului in cazul In care acesta prin activitatea sa va trece peste interesele corporative ale cuiva .
20

Art. 175 din 360 Electoral spune ca referendumul local reprezinta consultarea Codul cetatenilor in problemele de interes deosebit, iar revocarea primarului se efectueaza, de asemenca, prin referendum local, in primul rand, pentru aceasta reglementare vom
20 Ca argument al acestei viziuni vom demonstra situatia care a avut loc in or. Come$ti jud.Ungheni Primarul ales in mai 1999 Munteanu Oleg, motenind restan{2 la salarii de 123400 lei $i datorii istorice in sums de 395000lei pentru achitarea energiei electrice. a intreprins unele actiuni energice de a influenta nepiatitorii in bugetul local care datorau sumS de 247341 lei, sa-i achite datoriile. sesiz&nd in acest scop consiliul local, consiliul judetean, inspectoratul fiscal, politia pentru a executa incasarea forjata a-stimelor respective. in rezultat, rauneplatnicii au organizat campanie de discreditare a primarului, apel&id in acest scop $i la $us{inerea unui deputat incon$tient (posibil $i corupt) din Parlament, cat $i organizand unele elemente scandaloase din comunitate, pentru a initia un referendum local, privind revocarea primarului neascultator.

men(iona incurcaturS de nofiuni admise de Iegiuitor care nu a inteles prea bine ce inseamna un referendum consultativ. Referendumurile pot fi aprobative, in rezultatul cSror comunitatea adopta decizie i referendumuri consultative in care colectivitatea este consultata numai in unele sau altele probleme de interes local. Prin analogie cu alin.4 al art. 143 din Cod care spune ca referendumul republican consultativ se organizeaza in scopul consultarii opiniei populatiei asupra unor probleme de interes national cu adoptarea ulterioara de catre autoritatile publice competente a unor hotarari definitive, trebuie sa intelegem ca $i in cadrul referendumului consultativ local nu se adopta decizie definitiva, rezultatul referendumului fiind numai opinie, decizia urmand a fi adoptata de altcineva. Ne intrebam atunci, cum poate fi revocat primarul prin referendum local consultativ, at^ta timp cat pentru aceasta este nevoie de un referendum cu caracter aprobativ? Conform art. 176 alin.4 din Cod rcfcrendumul local privind revocarea primarului, poate fi initial dupa expirarea unui an dc la intrarea acestuia in functie sau de la data referendumului local precedent, privind revocarea aceluia$i primar. Alin.2 al art 177 din Cod fixeaza cazurile in care poate fi initiat referendumul privind revocarea primarului:

in cazul in care acesta nu rcspecta interesele comunitafii locale nu-$i indepline$te obligati le corespunzatoare incalca normele morale i etice.

Numai privire atenta la aceste prevederi scoate in evident faptul cSt de aberante sunt i ca servesc cu adevarat instrument in mana celor care ar dori sa aiba un primar de buzunar, ascultator. tiindu-i locul pe care il vor indica ei. Nu exista astazi un criteriu prin care s-ar putea stabili care sunt interesele comunitatii locale, deoarece de la comunitate. Ia alta interesele pot 11 deosebite, ceea ce reprezinta interes pentru comunitate poate sa nu prezinte interes pentru alta. Acelai lucru putem spune i despre urmatoarea prevedere: cine apreciaza daca primarul i?i indeplincte sau nu obligajiunile in361 corespunzator i mod dupa ce criterii? Apoi, ce inseamna incalca normele morale i etice? Cine a stabilit aceste norme, prin ce act sunt reglementate? De exemplu, in cazul Tn care tn biroul primarului a intrat doamna i primarul nu i- propus sa ia loc, aceasta fiind nevoita sS stea in picioare

pe parcursul discujiei, este aceasta Tncalcare a normci etice sau nu? Sigur ca este i Tn acest caz primarul este posibil de a ft revocat prin referendum. Art. 180 din Cod fixeaza subiectii care pot ini(ia revocarea primarului:

1/2 din numrul consilierilor alei de autoritatea reprezentativa a unitati administrativ-teritoriale cu statut special

-10 la suta din numarul cetatenilor cu drept de vot care domiciliaza pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective. De$i art.24 al prezentei legi fixeaza modalitatea i procedura adoptarii deciziilor de catre consiliul local, nu este prevazuta procedura speciala pentru decizia privind initierea referendumului local, ceea ce trebuie sa intelegem, ca astfel de decizie se adopta cu majoritatea voturilordin numarul consilierilor prezenti laedinta. De exemplu, daca in consiliu sunt ale$i 9 consilieri, pentru edin(a deliberativa este necesara prezenta a 5 (majoritatea simpla), iar pentru a adopta decizia privind initierea referendumului de revocare a primarului, sunt suficiente 3 voturi (majoritatea din numarul celor prezenti). Considerim astfel de situate inadmisibiia, mai ales in problemele Tn care comunitatea locala trebuie sa fie antrenata, de fapt, Tntr-un scrutin dupa toate regulile. in cazul tn care referendumul va fi ini(iat de cei 10 la suta din numarul cetatenilor v-a fi constituit un grup de initiativa format, conform art. 181 din Cod, din cel putin 20 de cetateni care vor colecta semnaturile celor 10 %. Mentionam ca, conform alin.2 al art. 181 care spune:Jn cazul initierii referendumului local privind revocarea primarului, grupul de initiativa este inregistrat de catre autoritatea administratiei publice locale ierarhic superioare primariei, referendumul la initiative cetatenilor nu are nici ansa de a fi realizat, deoarece primaria nu are organ ierarhic superior. Daca grupul va fi inregistrat prin decizia consiliului local sau a consiliului judetean, oricine poate ataca aceasta decizie sub pretextul ca organul respectiv nu este autoritate ierarhic superioara primSriei. Pentru a redresa aceasta situate, cel mai bun remediu este abrogarea institutului revocarii. 4. Delegatul sStesc lnstitujia delegatului satcsc este institute noua in sistemul de administrare publica locaia a republicii, insa nu este inventie pur moldoveneasca, fiind de fapt, institute
362

revigorata din sistemul romSnesc de administrate publica din perioada interbelica. Astfel, institufia delegatului satesc poate fi considerata reparare a unei erori a sistemului electoral care nu a permis alegerea reprezentant lor din partea unui sat In consiliul comunei sau a ora$ului, precum i posibilitatea membrilor colectivitati locale de a fi mai aproape de autoritatea publica locaia prin intermediul unui reprezentant al sau cu imputerniciri speciale pentru a le reprezenta interesele locale. Alegerea delegatului satesc are loc prin vot deschis Ia adunarea generala a cetatenilor colectivitati respective. Art.40 din Lege lasa multe spajii neclarificate, deoarece nu precizeaza dupa ce modalitate va fi apreciat numarul celor cu drept de vot, conform listelor electorale generale sau dupa alia modalitate, dat fiind faptul, ca dei nu se distribuie buletine de vot, oricum, este necesar de a stabili cu precizie majoritate, din numarul celor care dispun de dreptul de vot. In acest sens consideram ca este necesar de precizat in textul legii: numarul de cetateni ai satului respectiv trebuie sa fie apreciat, iar Iista electoralverificata de catre primarie inainte de a convoca adunarea generala a satului. Deoarece, este vorba de alegerea de catre adunarea generala a satului, documentele care se intocmesc sunt cele stabilite pentru adunarea generala (proces- verbal. Iista participant I or la adunare). Pentru ca adunarea s3 fie deliberativa este necesara prezenta a majoritatii absolute a locuitorilor satului, adica 50%+ 1 din numarul total al celor cu drept de vot. Pentru a fi ales delegatul satesc trebuie sa intruneasca majoritatea, aceleai 50% +1, dar deja din numarul celor prezent Ia adunare. Aceeai regula este stabilita de lege i in cazul demisionarii sau revocarii delegatului satesc. Remunerarea decide consiliul local, in dependenja de volumul de lucru pe carc il va indeplini delegatul satesc. Remunerarea poate fi intreaga sau parjiala. Oricum, suma remunerarii nu poate depai sumele prevazute pentru functionarii publici din primarie.Legea stabilete pentru Delegatul satesc urmatoarele atributii principale:
a) b) c)

participa la ^edinfele consiliului local

363

aduce la cunotinta locuitorilor satului deciziile consiliului i dispozitiile primarului acorda sprijin administratiei publice comunale, oraene$ti sau municipale in

realizarea masurilor i sarcinilor in domeniile financiar, edilitar-gospodaresc, in alte domenii de activitate

d)

prezinta propuneri de realizare a unor obiective economice, social-culturale i de

rezolvare a altor probleme ce tin de interesele satului

e)

urmarete modul in care administratia publica locaia rezolva problemele satului

care 1-a delegat i informeaza despre aceasta populafia. Delegatul satesc poate participa la $edintele consiliului cu vot consultativ, ceeace inscamna ca poate participa in dezbatcri. propuneri privind realizarea unor objective cconomice, social-culturale $i rezolvarea altor probleme legate de interesele satului, tara a participa la volare. Prin forme accesibile aduce^la cuno^tinja populatiei satului deciziile ?i dispozitiile adoptate. In fond, exercita functiile de consilier ncoficial. Trebuie sa mentionam. toiu$i, ca reglementarea institu(ici delegatului satesc nu este deplina in rezultatul careia apar mai multe intrebari decat raspunsuri. Legiuitorul nu a prevazut tot setul de probleme care apar in legatura cu instituirca $i exercitarea acestci importante functii pe care vom Tncerca sa le nominalizSm.
1.

Necesar a stabili cu clarilate. m ba/a caror liste are loc convocarea i desf^urarea

adunarii generale a cetatenilor satului sau in cazul in care satul nu dispune de un local in care ar fi posibila convocarea adunarii, trebuie s3 Ii se permita a proceda ia delegafi pentru adunarea generala, fiind stabilita i mndalitatea delegarii
2.

Deoarece este vorba de un reprezentant oficial al satului, ar fi important i necesar,

credem, ca alegerea lui sa fie validate de catre consiliul local

3.

Ca i in cazul consilierilor sau a primarului. trebuiesc stabilite conditiile in carc

poate avea loc demisia sau revocarea delegatului satesc

4.

Deoarece delegatul sStesc poate propunc abtinerea de la adoptarea unei decizii sau

a dispozi{iei primarului care contravin intereselor satului, este necesar de a stabili modalitatea familiarizarii cu proiectele ce se preconizeaza a fi adoptate, procedura ce urmeaza in cazul Tn care aceste acte, totui, au fost adoptate, Tn caz contrar institu^a delegatului satesc sc va transforma Tntr-o simpla formalitate
5.

364

Delegatul satesc, in afarii de atributiiie stabilite prin prezenta lege, pentru

comodilatea populatiei satului respectiv, ar trebui s5 fie investit cu dreptui de a solufiona unele probleme din numele secretarului sau chiar a primarului (eliberarea unor certificate,

incheierea de contracte pana la anumita suma i pentru un anumit gen de activitate). Delegatul satesc, prin natura lui juridica, ar trebui sa dejina un statut intermediar intre consilier i primar adica, mai mult decat un consilier i mai putin decat un primar. In cazul in care consiliul sau primarul prcconizeazS sa emita acte care Tn viziunea delegatului satesc contravin intereselor satului din a cSrui parte a fost ales, delegatul poate propune amanarea adoptarii lor pentru a se consulta cu locuitorii satului. Conform prezentei reglementari, trebuie sa intelegem ca consiliul local i primarul trebuie obligator sa consulte delegatul sStesc privind proiectele de decizii i dispozifii ce se preconizeaza a fi adoptate. Poate propune amanarea adoptarii lor, dar aceasta nu rnseamna i amanarea obligatorie. Legea, insa, nu specifica care sunt actiunile delegatului satesc Tn cazul Tn care a fost adoptata decizie sau dispozitie prin care sunt lezate interesele satului. Consideram ca el. dei nu este specificat in urmatorul articol Tn care sunt stipulate imputcrnicirile lui, are dreptui sa sesizeze consiliul local sau primarul, iar in caz de ilegalitate - instanta dejudecata. Apoi, prezentul articol nu specifics Tn ce mod are loc consultarea locuitorilor satului, ce fel de document se adopta in urma consultarii. 5. Reiatiile primarului cu consiliul local Estc important sa tim daca primarul, ca autoritate cxccutivS aleasa prin vot universal de catre alegalori, se supune consiliului rcspccliv. Evident, da. sc supune. Cu toate ca el define un anumit grad de autonomie in exercitarea functiilor sale. lotui el este obiigat sa organizeze cxecutarea deciziilor consiliului. iar acesta este in drept sa exercite i unele forme de control, sa ceara informatii i explicatii. Nu este vorba dc supunere administrativa sau disciplinara, ci de forma speciaia, fiind vorba de autoritate instituita special ca executiva, primatul definandu-i totu$i autoritatea deliberativa pe care primarul nu este in drept s-o ignorcze sau s*o influenteze in favoarca sa, i, din aceste considerente, el nu poate define calitatea de consilier sau de preedinte a consiliului respectiv.
365 In acest sens vom aduce un exemplu din Legea privind adininistrafia publica locaia din

1994 care in art. 19 alin.2 prevedea ca primarul, preedintelc comitetului executiv raional sunt i preedinfi ai consiliului respectiv, iar art. 25 le acorda dreptul dc a semna deciziile consiliului. In acest context menfionam caprimarii comunelor i ora$elor alei prin vot universal, iar ai municipiilor $i pre?edin(ii comiteielor executive raionale numifi de

Guvern, aflandu-se in fruntca consiliilor i reprezcntand puterea executiva locaia, diminuau rolul consiliilor ca autoritati deliberative, asumandu-ji rol de prima vioara"!n ansamblul autoritatilor publice locale. Legile adoptate in 1968, apoi in 2003, au reparat aceasta croare stabilind cu claritate locul i rolul fiecarei autoritati in sistemul administratiei publice locale. Este reglementat cu claritate faptul ca administrarea domeniului public local nu poate fi ingradita sau limitata de oricine, i numai consiliile locale i primarii prin investitura pe care au primit-o de la colectivitatea locaia i lege dispun de dreptul de a rezolva toate treburile publice de interes local. Cu toate ca in aceste articole a aparut notiunea de autoritati administrative, aceasta nu schimba natura lor juridica de autoritati publice reprezentative locale, subliniindu- se ca aceste autoritati, avand calitatea de a fi administrative, nu pot exercita functii cu un alt caracter, de exemplu, politic. Termenul de autoritati administrative autonome la fel nu evoca faptul ca ele sunt absolut autonome una fata de alia, ceea ce deja am mentionat anterior, ele aflandu-se intr-o autonomie relative, f5r5 subordonare disciplinara. insa. exisland subordonare funcfionaia, prevazuta de lege. Astfel, conform Legii privind administratia pubfica locaia consiliul numete la propunerea primarului viceprimarii i secretarul consiliului; aproba, la propunerea primarului, organigrama $i statele de personal din aparatul primariei, precum i organigramele i statele de personal ale structurilor autonome $i serviciile publice ale consiliului; numete, la propunerea primarului, eful polifiei municipale i $eful de post. Aceste competente le putem numi participative, deoarece pot fi exercitate numai in ansamblu de ambele autoriia{i. Exista i functie de control fata de activitatea primarului pe care exercita consiliul, deoarece poate366 discuta darile de seama a primarului, privind activitatea primariei. Legea obliga primarul de a asigura exccutarea deciziilor consiliului. Dc aici i obligajia sa prezinlc consiliului local anual sau de cate ori este necesar rapoarte, privind starea economica $i sociala a satului, comunei. oraului, prccum i obligatia de a prezenta la cererea consiliului informari. privind executarea deciziilor adoptate. La initiativa" din

numarul consilierilor ale$i (art. 180 din codul electoral) primarul poate fi revocat din functie prin intermediul unui referendum local. Primarul la randul lui define functii de influenta. privind activitatea consiliului. Astfel. fedintele ordinare a consiliului se organizeaza la convocarea primarului; primarul poate cere $i convocarea jedintelor extraordinare ori de cate ori consider^ necesar. Convocarea consiliului arc loc numai prin dispozitia primarului. Mai mult de atat, legea. prevede ca ordinea de zi a $edintelor consiliului se propune de primar. Deci putem observa ca relatiile dintre primar $t consiliile locale sunt atat relatii de colaborare in indeplinirea unor atributii, cat i relatii de control i influenta reciproca. Oricum prima vioarain ansamblul autoritatilor locale de prim nivel apartine consiliului in virtutea competentelor pe care le exercita in administrarea domeniului public local, primarul avand obligatia i functia de baza de a organiza executarea deciziilor consiliului. 6. Relapile primarului cu autoritStile raionale O problema destul de importanta i dificila, am zice, pentru realizarea autonomiei locale, prezinta raportul intre autoritatile publice locale i cele centrale, precum i raionale, raport ce trebuie sa se bazeze pe principiul de colaborare, neamestec in treburile locale stabilite de lege pentru autoritatile locale. Necesar sa mentionam, ca pentru activitate eficienta a autoritatilor publice locale pe prim plan se plaseaza initiativa Tn tot ceea ce privete domeniul public local, initiativa care trebuie sa vina de la consiliile locale, primari. Poate pentru unele tari din Europa Centrala i de Vest aceasta nu prezinta problema dificila, Tns3 pentru Republica Moldova care se afla Tntr-o perioada lunga de tranzitiei de la sistemul centralizat de administrare spre cel descentralizat, aceasta constituie mare problema, guvemantii notri fiind deprini a da indicatii i a cere dari de seama de la toti. pilda elocventa servete faptul ca in Legea privind administratia publica locala adoptatd ia 7.12.1994, erau inserate aceleai principii ca i Tn legea prezenta i era Tnscrisa aceiai dispozitie precum ca raporturile dintre autoritatile locale $i cele raionale sunt raporturi de colaborare. in realitate. primarii sunt mereu convocati la executivul raional pentru a participa Tn cadrul unor'volante, la care se ia Tn discutie activitatea lor,
367

dandu-le indicatii, sarcini, punanduli-se in vedere lucrul nesatisfacator, privind colectarea impozitelor i defalcarilor Tn fondul social etc. Sunt frccvente i cazurile Tn care consiliilor locale, prin intermediul primarului, li se indica lista de intrebari (obligatorii) ce trebuiau sa fie puse in discutie la edintele sale. Aceiai situate se referea i la problemele bugetului local, fmantele locale fiind administrate dupSregulile vechi, convenabile pentru Ministerul de finante care era responsabil de formarea bugetului republican, adunand toti banii la centru i apoi, ceia ce mai ramanea, fiind distribuit prin subventii $i transferuri fiscale. Evident, in aceasta situa{ie nu se poate vorbi de autonomic reals a autoritatilor publice locale atat timp. cat ele sunt dependente de alte autoritati in exercitarea functiilor sale. Vom menjiona i un fapt neclar pe care legea nu-I concrctizcazS, raporturile autoritatilor locale $i cele raionale. deoarece art.6 doar spune: raporturile dintre autoritatile publice centrale i cele locale, precum i dintre autoritatile publice de nivelul al doilea 51 celede nivelul intai. au la baza principle autonomiei. legaliiatii. transparentei i eolaborarii in rezolvarea problemclor comune. In linii generale vom mentionaca autoritatile publice dc diferit nivel se afla intr-un regim de,'coadministrare,a intereselor publice locale, ficcarc avand functii clar determinate i atributii concrcte pentru realizarea acestor func(ii. Pentru 0 mai bunaintelegere a raporturi lor autoritatilor publice de diferit nivel este necesar de studiat competentele acestora. Competenta autoritatilor locale deliberative (consiliile) este atat 0 competenta materiala generala, cat $i teritoriala. Prin competenta materiala generala intelegandu-se ca consiliile locale au drept de initiative i deeid, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care tin de competenta altor autoritati publice (art. 18 din Legea administratiei publice locale). Competenta teritoriala atesta faptul ea atributiile lor sunt (imitate intr-un anumit spatiu teritorial, sau conform expresiei lui Anibal Teodorescu: "a caror autoritate se termina la hotarele teritoriale ale circumscripfiei respective1. In acest sens i Legea administratiei publice locale prin alin.2 al art. 18 fixeaza prevedereaca consiliile locale !i indeplinesc atributiile in teritoriul administrat.
368

Anterior am examinat competenta consiliului local, am demonstrat deiimitarea de competenta dintre consiliile locale $i judetene. Facdnd 0 generalizare a raporturi lor dintre autoritatile publice, conform aprecierilor lui Jacques Ziller, le vom clasifica in urmatoarele categorii:2 Raporturile centru peri/erie. Autoritati centrale (centru) sunt mai multe $i lac parte din sistemul organelor de administrate publica (Guvernul, ministereie, departamente le). Aceste raporturi se manifests prin exercitarea controlului de Icgalitate a actiunilor intreprinse de autoritatile periferice. Legea nu prevede un control de oportunitatc, de altfel s-ar incalca principiul autonomiei locale. Raporturi intre autoritatile locale de diferit nivel. Dintre acestea fac parte autoritatile comunale, ora$eneti, cele judetene i comitetul executiv raional. Raporturile dintre ele deja au fost mentionate anterior. Important sa retinem ca aici nu exista raporturi de subordonare Raporturile dintre autoritafile publice locale de aceta$i nivel. Acestea sunt numai raporturi de control i colaborare, stabilite de Legea privind administratia publica locaia sau care pot lua na$tere in urma incheierii unor contracte de colaborare intre autoritatile respective (colaborare intercomunala sau interorSeneasca). Acestea pot ajtmge pana la organizarea unor servicii publice comune i gestionarea lor in comun. in acestc situa{ii nu vor fi $i nici nu pot fi raporturi de subordonare, deoarece fiecare autoritate este persoana juridica, reprezinta interesele unei anumite colectivitati locale i activeaza in baza principiului autonomiei locale.
1

Anibal Teodorescu. Tratat de drept administrate. Bucure$ti, 1929, vol.I. p 239. Jacques Ziller, Administrations comparees, Montchrestien, 1993. p.214-227

Sectiunea a 4-a Autoritatile administrative raionale 1. Consiliul raional

369

Organizarea $i functionarea autoritatilor publice raionale este reglementata de Legea privind administratia publica locals adoptata la 18 martie 2003 Art. 5 din Lcgca privind administratia publica locala stabilejte ca in fiecare raion $i in municipiul Chisinau sc alege un consiliu. ca autoritate a administratiei publice, care

coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice dc interes raional sau municipal. Dupa cum putem observa. articolul respectiv din Lege fixeaza functiile acestor autoritati raionale, functii de coordonare a activitatii consiliilor locale In vederea realizarii serviciilor publice dc interes raional. Trebuie sa in^elegem insa ca aceasta nu este unica functie. deci nu numai coordoneazS. ci $i organizeaza i conduce serviciile publice raionale, fapt cc este confirmat dc art. 49 lit.b) din Lege. Din cele relaiate mai sus se poate obscrva autoritatile de administrate publica raionala se impart in doua catcgorii. Prima constitute autoritatile publice reprezentative

consiliile raionale carc activcaza in baza autonomiei i descentral izarii

administrative, iar eategoria a doua de autoritati publice - comitetele executive raionale. Fiecare autoritate dispune de atributii proprii. stabilite prin lege i in baza acestor atri but ii stabilesc raporturile cu alte autoritati. privind administrarea domeniului public. Consiliul raional ca $i cel comunal, este autoritate deliberate, compusa din consilieri. Dupa forma de organ i/arc a ambelor categorii de consilii, practic, nu este mare deosebire. Numarul consilierilor tlecarui consiliu raional se stabilete in functie de populatia raionului, existenta la I ianuarie a anului in care au loc alegeri, pornind de la 23 consilieri in jude(ele cu populate pana la 200000 locuitori i 43 consilieri in raioancle care pot avea peste 200000 mii locuitori. Consiliul raional are un rol bine determinat in viata colectivitatii raionale, deoarece art.5 din lege ii atribuie calitatea de coordonator al activitatii consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes raional, sau respectiv municipal. Competenta materials a consiliului raional este determinata de art.49 din Lege $i. bineinteles, tine cont de specificul acestei autoritati. Pornind de la competenta unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, consiliul raional indeplincte, in teritoriul administrat, urmatoarele atributii de baza:
a)

370 coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice dc

interes raional
b)

organizeaza serviciile publice de interes raional i aproba regulamentele lor

c)

analizcaza propunerile facute de consiliile i de primarii satelor (comunelor) i

oraelor (municipiilor) in vederea elaborSrii de prognoze i programe economice, refacerii $i protectiei mediului mconjurator
d)

aproba strategii. prognoze. planuri i programe de dezvoltare social-economica a

raionului, programe de utilizare a fortei de munca in leriloriu i monitorizeaza realizarea acestora

e)

aproba bugetul raional. reiatiile acestuia cu bugetcle satelor (comunelor). oraelor

(municipiilor) $i contul de incheiere a exercijiului bugetar raional. precum i fondurile cxtrabugetare

f)

aproba suma totala a cheltuielilor i statele de persona! ale institutiilor sferei sociale

din subordine, organizeaza. in colaborare cu consiliile locale i in limitele competentei sale, servicii publice de interes raional. aproba tarifeie la serviciile cu plata, prestate de institutiile i serviciilc men|ionate. cu exceptia institutiilor medico- sanitare
g)

stabilete orientarile generale, privind dezvoltarea urbanistica a localitati lor i

amenajarea teritoriu! ui
h)

alege din randul consilierilor. in conditiile prezentei legi. preedintele $i

vicepreedintele raionului
i)

desemneaza. pe baza de concurs desfaurat conform legislatiei in vigoare, secretarul

consiliului raional. efii de directii (directii generale) de economie $i reformc, de finante, de sanatate. de cultura. de invatamant, de tineret i sport, de asistenta sociaia i protectie a familiei, de arhitectura i urbanism, de agricultural alimentatie. de relatii funciare i cadastru. precum ;i ai altor subdiviziuni subordonate consiliului, in$tiintind autoritatile administratiei publice centrale de specialitate j) aproba propriul regulament in baza regulamentului-cadru al consiliilor locale aprobat de Parlament
371

k) aproba organigrama i statele de personal ale aparatului prcedintelui raionului. ale directiilor i ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional. luand ca ba/S organigrama i statele-tip, aprobate de Guvern;

I)

decide sau, dupa caz, propune. Tnfiin|arca. in conditiile legii. de institutii publice i

intreprinderi municipale m) aproba, in conditiile legii, norme specifice pentru structurile autonome $i pentru institutiile publice pe care le infiinteaza n)lnfiinteaza, reorganizeazai lichideaza institutii social-culturale $i asigura buna lor functionare, in limita alocatiilor prevazute la bugetul respectiv: o) asigura conditii pentru organizarea i desfSurarea de activitafi $tiintil1ce. in struct iv-educative, cultural-educative, sportive i de tineret p) decide, in condijiilc legii, asocierea cu alte autoritati ale administratiei publicc locale, inclusiv cooperarea iransfrontaliera. pentru realizarea unor lucrari $i servicii de interes public, precum i colaborarea cu agenti economici $i asociatii ob^tesjti din tara $i din strainatate. in scopul realizarii unor actiuni sau lucrari de interes comun r) contribuie la protectia consumatorului. Ca $i consiliul local, consiliul raional la prima sa edin{a. in conformitatc cu art.49 din Lege, consideram ca ar trebui sa decida urmatoarele:

alege dintre consilieri preedintele consiliului. vicepre?cdintele consiliului $i

membrii biroului permanent

desemneaza. pe baza de concurs desf&$urat. conform legislatiei in vigoare,

secretarul consiliului raional, fefii de directi i (direc(ii generale) de economic fi reforine, dc finance, de sanatate. de cultura, de invatSmint, de tineret fi sport, de asistenta sociala i protectie a familiei, de arhitectura f i urbanism, de agricultura f i alimentafie, de relatii funciare fi cadastru, precum f i ai altor subdiviziuni subordonate consiliului

aproba propriul regulament de functionare aproba organigrama f i numarul de personal din aparatul propriu, luand ca baza

statele tip, aprobate de Guvern 372

numele. la propunerea preedintelui consiliului, eful politiei municipale,

raionale. Necesar de mentionat, ca fi in aceasta lege, ca fi lift cea din 1998, nu gasim prevedereaprin care consiliul raional formeaza, din randul membrilor sai, tn functie de

specificul fi necesitatile raionale, comisii pentru diferite domenii de activitate. Nu este lar, de ce pentru consiliile locale legiuitorul a prevazut aceasta dispozijie, iar pentru consiliile raionale-nu. Oare sa fie mai putin important pentru consiliile raionale crearea de comisii permanente fi specializate? Evident, nu. Se face necesaraconcluzia ca aceasta Lege, in faza de proiect, nu a trecut avizare serioasa la specialiftii din domeniul dreptului public, administratiei publice. 2. Preedintele raionului Prefedintele raionului este institute noua tn administratia publica locala a repubiicii, introdusa tn martie curent prin Lege de cStre legiutor. Consiliul raional alege prefedintele raionului, la propunerea a cel putin treime din consilierii alefi. in cazul in care candidatura propusa nu intrunefte votul majoritatii consilierilor alefi, in termen de 15 zile se convoaca nouS fedinta in vederea organizarii alegerilor repetate. Daca fi dupa alegerile repetate nici una din candidaturile propuse nu intrunefte votul majoritatii consilierilor alefi, tn termen de saptamana se organizeaza votare suplimentara, in urma careia se considera ales candidatul care intrunefte cel mai mare numar de voturi. Prefedintele raionului este ajutat de viceprefedinti. Numarul viceprefedintilor se stabilefle de consiliul raional, in functie de numarul locuitorilor din raion. Raionul cu la 50.000 de locuitori poate avea un viceprefedinte, iar raionul cu peste 50.000 de locuitori poate avea 2 viceprefedinti. Viceprefedintele raionului este ales de consiliul raional, la propunerea prefedinlelui raionului. Consiliul raional poate elibera inainte de termen, in conditiile legii, prefedintele raionului, cu votul majoritatii consilierilor alefi, la propunerea a cel putin treime din consilierii alefi. Viceprefedintele raionului poate fi eliberat tnainte de termen, in conditiile legii, cu votul majoritatii consilierilor alefi, la propunerea prefedintelui raionului sau a unei treimi din consilierii alefi.
373 Prefedintele fi viceprefedintele raionului ifi prezinta demisia in fata consiliului raional.

Mandatul prefedinlelui fi cel al viceprefedintelui raionului tnceteaza data cu mandatul consiliului raional. In cazul in care mandatul consiliului raional inceteaza inainte de termen, preedintele $i vicepreedintele raionului Ti exercitS atributiile i solutioneaza

problemele curente ale raionului p&nS la alegerea de catre consiliul raional nou-constituit a unui alt preedinte al raionului. Preedintele raionului este asistat in activitatea sa de un aparat, care se afla tn subordinea sa. Organigrama $i statele aparatului preedintelui raionului sint aprobate de consiliul raional, la propunerea preedintelui raionului, in baza organigramei i a statelortip, aprobate de Guvern. Preedintele raionului:

incheie i reziliaza contractele individuale de munca cu personalul aparatului i

secretarul consiliului raional, promoveaza i supravegheaza cadrele, stabilete atributiile acestora

ia masuri i este responsabil pentru instruirea i pregatirea profesionaia a

functionarilor din aparatul sau exercita conducerea operativS a treburilor publice locale in limitele competentei

reprezinta raionul in raporturile cu Guvernul, cu alte autoritati publice centrale, cu

persoane fizice i juridice din tara ?i din strainatate, precum i in instanta judecatoreasca

este coordonator al serviciilor publice descentralizate din cadrul raionului i exercita

atributiile de prejedinte al comisiei pentru situatii exceptionale Pornind de la competenta unitatii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, preedintele raionului indeplinete in teritoriul administrat urmatoarele atributii de baza: In domeniul asigurarii ordinii de drept:
a) b)

asigura executarea deciziilor consiliului raional asigura, in limitele competentei sale, respectarea Constitutiei, a legilor i altor acte

normative
c)

constata incalcarile legislatiei in vigoare comise de persoane fizice i juridice in

374

teritoriul administrat i ia masuri pentru iniaturarea sau curmarea acestora i, dupa caz, sesizeaza organele de drept
d)

inregistreaza asociatiile obteti care intentioneaza s3 activeze in unitatea

administrativ-teritoriala respectiva, remite informatia de rigoare autoritatilor abilitate

e)

convoaca edintele consiliului raional i asigura prezenta consilierilor

f)

acorda sprijin politiei de stat, indruma i creeaza conditii pentru buna desfaurare a

activitatii politiei municipale, coreleaza activitatea politiei cu cea a institutiilor de Stat i obteti pentru prevenirea infrac(iunilor, mentinerea ordinii publice i asigurarea securitatii, apararea drepturilor cetatenilor
g)

semneaza actele i contractele incheiate in numele raionului sau a consiliului

raional. in domeniul economic ?i financiar-bugetar:

a)

coordoneaza elaborarea, de catre directia generala finante, a proiectului bugetului

raional i a contului de incheiere aexercitiului bugetar i le supune aprobarii consiliului raional

b) c) d)

elibereaza autorizatiile prevazute de lege exercita functia de ordonator principal de credite al raionului verifies, din oficiu sau ia cerere, incasarea i cheltuirea mijloacelor de la bugetul

raional i informeazS operativ consiliul raional despre siluatia existenta

e)

sprijina i contribuie, in condiliile legii, la eficientizarea activitatii agentilor

economici din teritoriul raionului

1

coordoneaza i controleaza activitatea serviciilor publice ale consiliului raional;

audiaza raporturile i informative efilor acestor servicii i propune solutii intru imbunatatirea activitatii acestora; acorda asistenta tehnica i consultative la crearea serviciilor publice de catre consiliile locale i primari
a)

examineaza raporturile trimestriale ale directiei generale finan|e, privind executarea

bugetului raional: prezinta consiliului raional spre examinare i aprobare raportul pe semeslrul Tntai. pe 9 luni i raportul annual, privind executarea bugetului raional. In domeniul apararii fi situa(iilor exceptionale:
a)

contribuie la organizarea educatiei militar-patriotice a populatiei, la pregatirea

375

tinerilor pentru serviciul militar, a institutiilor publice, intreprinderilor, organizatiik pentru functionare in conditii exceptionale
b)

ia mSsurile prevazute de lege sau dispuse prin decizie a consiliului raional in

vederea solufionarii problemelor i indeplinirii sarcinilor din domeniul administrativ-

militar, in vederea pregaiirii de mobilizare i mob il izarii, rechizitiilor de bunuri i prestarilor de servicii in interes public, altor masuri in domeniul apararii nationale
c)

contribuie la realizarea, la nivel raional, a masurilor de protectie a populatiei, a

proprietatii din domeniul public i cel privat in caz de calamitate naturala $i tehnogena, de catastrofe, incendii, epidemii, epifltotii i epizootii, ia masuri de prevenire a situatiiior exceptionale, de reducere a prejudiciului i de lichidare a consecintelor. In domeniul electoral:
a)

propune consiliului raional sa consulte prin referendum populatia

in probleme locale de interes deosebil i, in temeiul deciziei consiliului, ia masuri in vederea organizarii de referendum
b)

contribuie la desftjurarea, pe teritoriul raionului, in conformitate cu legislatia

electorala, a alegerilor autoriiapior administratiei publice reprezentative de toate nivelurile $i a referendumurilor. In domeniul colaborarii cu alte autoritafi publice;
a)

asigura colaborarea raionului cu alte unitati administrativ - teritoriale, inclusiv din

alte tari
b)

prezinta, la solicitarea consiliului raional, informatii despre activitatea sa i a

serviciilor publice din subordine

c)

prezinta anual sau ori de cate ori este necesar, la solicitarea Guvernului, informatii

cu privire la activitatea consiliului raional, la activitatea sa i a serviciilor publice constituite in raion. In exercitarea atributiilor, prefedintele raionului emite dispozi(ii cu caracter normativ i individual. Dispozitiile cu caracter normativ se remit, in lermen de 3 zile dupa semnare, Cancelariei de Stat i intrain vigoare lamomentul aducerii continutului lor lacunoftinta
376

publics. Dispozitiile cu caracter individual devin exccutorii dupa ce sint aduse la cunotin(a persoanelor vizate in ele. Consiliul raional are structura interna bine determinata, functionals i lucrative ce difera de structuri le interne ale consiliilor locale. Explicate este simpia, activitatea consiliului raional cere forte suplimentare,central al Ministerului sunt concentrate mai multe deoarece tn judet Structura aparatului servicii publice de important raionatS $i mai multi agenti economici $i, evident, teritoriul este mai imens. Secretarul consiliului raional i secretarul consiliului municipal Chi?inau sunt func(ionari publici. Persoana numita, in conditiile prezentei legi, in func(ia de secretar trebuie sa fie licen{iat al unei facultSfi (sec^ii) de drept sau de administrate publica. Desemnareain functie a tnvingStorului concursului pentru ocuparea functiei de secretar, organizat in conformitate cu legislatia in vigoare, se face la prima edinfa a consiliului respectiv dupa anunjarea rezultatelor concursului. Vacanta intervine in cazul eliberarii, in conformitate cu legislajia muncii i Legea serviciului public, a persoanei care detine. Secretarul cade sub incidenta prevederilor Legii serviciului public. Eliberarea din functia secretarului se face, in temeiul legii, de catre consiliul raional sau consiliul municipal Chiinau, la propunerea preedintelui raionului sau a primarului general al municipiului Chisinau, sau a unei treimi din consilierii ale$i. Decizia cu privire la eliberarea din funcjie a secretarului se adopta cu votul majoritatii consilierilor alei. Secretarul consiliului raional i secretarul consiliului municipal Chiinau sunt, concomitent, secretar al raionului i, respectiv, secretar al municipiului Chiinau. Secretarului consiliului raional i secretarului consiliului municipal Chiinau Ii seaplicS, in modul corespunzator, dispozitiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local. BIBLIOGRAFIE
377

Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, vol.2, Ed.Marvan, Bucureti,1934. Alexis de Tocqueville, Democrafia in America, vol.I, Ed. Humanitas. 1995. Antonie lorgovan, Drept administrativ, vol.I, Editura'Tlercules, 1993. Antonie lorgovan, Tratat de drept administrativ, vol II, Ed. Nemira. 1998.

Andre de Laubadere, Le droit administratiffrancais, Dalloz, 1984. Bazele statului i dreptului Republicii Moldova, Capitolul V. Autoritatile publice, Ed.Cartier,1995. Constantin Dissescu, Dreptul constitutional, Bucure^ti, Ed. Libr&riei SOCE &Co, Societate anonimi 1915. Cornelui - Liviu Popescu, Autonomia locaia fi integrarea europeana, Ed. ALL BECK, 1999. Eugen Popa, Autonomia locaia in Romania. Ed. ALL BECK, 1999. Ernst Forsthoflf, Traite de droit administratif allemand, Bruxelles, Etablissements Emile Bruylant, 1969. Dennis Deletant, Autonomie fi autodeterminare, Revista Altera, nr.l, Liga Pi Europa, T&rgu-Mure, 1995. Francis Delperee, Le nouvel Etat Beige, Labor, Bruxelles, 1986. Hegel, Principiile filozofiei dreptului, Bucureti, 1969. Hans Kelsen, Teoria pura a dreptului, Bucureti, 2002. Georges Burdeau, Traite de sciencepoitique, Paris, L.G.D.J., 1968. Genoveva Vrabie, Organizarea politico etatica a Romaniei, Ed. Virginia, 1995. Giorgio del Vecchio, Lectii de filozoifie juridica, Ed. Europa Nova, 1995. Gyu Braibant, Le driot administratif francais, Ed.Dalloy, 1984. J.A.Mazeres, La region en question, I.F.S.A.,1982. Jacques Ziller, Administrations comparees, Montchrestien, 1993. Jean-FrancoisAubert, Traite de droit constitutionnelsuise, Vol.l, Neuchatel, 1967. Jean Jabin, Theorie generale du droit, Bruxelles, Etablissement Emile Bruylant, 1953.
378 Jean Gicquel, Dreiot constitutionnel et institutionspolitiques, Montchrestien, Paris, 1989

loan Alexandru, Administratia publica, Edi;ia a 2-a, Lumina Lex. 2001. loan Alexandru, Structuri, mecanisme fi institutii administrative, Bucure?ti, 1992. loan Muraru, Drept constitutional fi institutii politice, vol.U, Bucureti, 1993. loan Muraru, Drept constitutional fi institutii politice, Ed.ACTAMI, Bucureti, 1997.

Ion Deleanu, Drept constitutional fi institu(iipolitice, Ed.Chemarea, la$i, 1993. loan Vida, Puterea executiva si administratia publica, Bucuresti, 1994. Montesquieau, Despre spiritul legilor, Ed. Bucureti, Vol. 1, 1964. Marcel Prelot, Jean Boulois, Institutions politiques et droit constitutionnel, Daloz, 1987. Marcel Waline, Droit administratif Traites Sirey, 9 ed., 1963. Michel Ameller, Parlements, PUF, Paris, 1966. M.Bourjol, Libre-administration et decentrlisation.chaiers de droit public, 1984. Maurice Haoriou, Droit constitutionnel, Paris. 1929. Mihai Constantinescu, loan Muraru, Drept Parlamentar, Edkura Gramar, Bucureti, 1994. Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie iorgovan, loan Muaru, Florin Vasilescu, loan Vida. Constitufia Romaniei, comentata $i adnotata, Bucureti, 1992. Maria Orlov, Drept administrativ. Chisinau, 1999. Mircea Preda, Drept administrativ, Partea specials, Ed.AMIVA, Bucureti, 1992. Mircea Preda, Constantin Voinescu, Drept administartiv, Partea generala, Bucureti, 1992. Leon Duguit, Manuel de Droit const1iufwnnel, Paris, 1923. Pierre Pactet, Institutions politiques, Droit constitutionnel, Masson, 1991. Paul Negulescu, Cheorghe Alexianu, Colecfia vechilor legiuiri administrative, Regulamentele organice ale Valahiei $i Moldovei, vol.l, SABucureti, 1994. Pietro Barrera, ia nuova legge elettorale peri comuni e le province, Ed. Delle Autonomie, Roma, 1993. Tudor DrSganu, Drept constitutional i institufii politice. Tratat elementar, volumul
II,

Ed. Lumina Lex, 2000.

379

Victor Popa, Drept public, Chisinau, 1998. Victor Popa, Drept parlamentar, ChiinSu, 1999.

Victor Popa, Igor Munteanu, Victor Mocanu, De la centralism spre descentralizare, Ed.Cartier, Chisinau, 1998. Victor Popa, Regandirea procesului de reforma al administrafiei publice locale in Moldova prin politici publice fi acfiuni participative, Ed.THIS, Chiinau, 2003. Valentin I. PrisScaru, Tratat de drept administrativ roman, Editura All, 1996. Yves Meny, Politique comparee. Les democraties: Allemagne, Etat-Units, France, Grande-Bretagne, Italie, Montchrestien, Paris, 1993. Serge Regourd, L autonomie communale: des vicissitudes de Iatheorie juridique axu enseignements de 1 histoir, Pouvoir locaux, nr.l, 1989. Acte normative Constitutions dEurope centrale, orientale et balte, Textes rassembles et presentes par Michel Lesage, La documentation, Paris, 1995. Constitutia Repubiicii Moldova; Constitute Franfei; Constitute Olandei; Constitutia Portugaliei; Constitutia Belgiei; Constitutia Romaniei; Constitutia Ungariei; Constitu(ia Cehiei; Constitutia Poloniei. Regulamentul Parlamentului. Codul Electoral. Legea privind actele legislative. Legea cu privire la Guvern. Legea privind Curtea de Conturi. Legea cu privire la avocatii parlamentari. Legea cu privire la administratia publica locala. Legea cu privire la Procuratura.
1

lotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului

380

Ministerului Afacerilor Externe,nr.487 din 2&.Q5.91, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.4344/457 din 03.07.1997. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la structura organizatorica, limita efectivului ?i Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne,nr.844 d in 30.07.98.

Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la Regulamentul $i structura organizational a aparatului central al Ministerului Apararii. nr. 184 din 29.02.2000, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 2 7-28/264 din 09.03.2000
1

lotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului

Ministerului Culturii, 61 din 09.08.99, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 90-92/803 din 19.08.1999. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii, componenfei nominale a colegiului, listei organizatiilor i institutiilor subordonate ?i a efectivului-limita ale Ministerului Economiei fi Reformelor, nr.459 din 16.05.2000, Monitorul Oficial al R. Moldova nr 59-62/542 din 25.05.2000. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului, componenfei nominale a colegiului p listei intreprinderilor fi organizatiilor monitorizate de Ministerul Energeticii, nr. 1145 din 26.10.2001, Monitorul Oficial a! R. Moldova nr. 133135/1201 din 08.11.2001. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la structura. efectivul fi Regulamentul Minislerului Finantelor, nr.755 din 30.07.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.94-96/807 din 10.08.2001. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Industriei al Repubiicii Moldova, nr. 727 din 27.09.94, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 9/93 din 20.10.1994 Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Industriei fi Comerfului al Repubiicii Moldova, nr.900 din 23.09.97, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 74-75/764 din 13.11.1997. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Invafamintului, nr. 1444 din 25.12.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 5-8/36 din 10.01.2002.
381

Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la Ministerul Justitiei al Repubiicii Moldova, Nr. 129 din 15.02.2000.

Hotarrea Guvernului Repubiicii Moldova privire la aprobarea Structurii fi Regulamentului Ministerului Sanatafii al Repubiicii Moldova, nr.759 din 06.08.99, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89/796 din 12.08.1999. Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii fi efectivului-limita ale Ministerului Transporturilor fi Comunicatiilor, Nr.38 din 17.01.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 13-15/107 din 24.01.2002 Hotararea Guvernului Repubiicii Moldova Cu privire la Ministerul Ecologiei, Construc(iilor Dezvoltarii Teritoriului, nr.703 din 23.07.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.85/729 din 4.07.2001. Hotararea Guvernului Rcpublicii Moldova Cu privire la Ministerul Muncii fi Prolecfiei Sociale, nr. 127 din 16.02.2001. Monitorul OJicial al R.Moldova nr.25-26/ 175 din 01.03.2001. Hotararea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind functiile ministrului reintegrarii Republicii Moldova, nr. 103 din 06.02.2003, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.20-22 '113 din 14.02.2003. HotSrarea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Educatiei, nr. 1272 din 27.09.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 135136/1400 din 03.10.2002. HotarSrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului Departamentului Privatizarii, nr.922 din 04.09.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 108109/971 din 06.09.2001. Hotararea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la Departamentul Situafii Exceptionale, nr. 1223 din 12.11.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 141-143/ 1280 din 22.11.2001. Hotararea Guvernului Republicii Moldova, despre aprobarea Regulamentului Departamentului Dezvoltarea Turismului, nr.318 din 17.03.2003, Monitorul Oficial al
382

R.Moldova nr.50-53/332 din 21.03.2003. Hotararea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii fi efectivului-limita ale aparatului central al Departamentului Statistica fi Sociologie, nr.917 din 03.09.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 108-109/966 din 06.09.2001.

Hotararea Guvernului Republicii Moldova Cuprivii-e la aprobarea Regulamentului Departamentului Relatii Interetnice, nr.940 din 07.09.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 110-111/988 din 13.09.2001. Hotararea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la functiile de baza, structura fi statele de personal ale Departamentului Tehnologii Informationale, nr.650 din
16.07.2001,

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8l-83/691 din 20.07.2001

Hotararea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii fi efectivului-limita ale Departamentului Standardizare fi Metrologie, Nr.932 din 06.09.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.112-113/1019 din 18.09.2001. Hotararea Guvernului Rcpublicii Moldova, Cu privire la aprobarea structurii, personalului scriptic fi Regulamentului Departamentului Vamal, nr.410 din 06.06.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.64-66/477 din 22.06.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-53/332 din 21.03.2003. Hotararea Guvernului Republ icii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului Departamentului Tineret fi Sport, nr.140 din 07.02.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.2728/229 din 21.02.2002. Hotararea Guvernulu i Republicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulamentului fi structurii aparatului centra! al Departamentului Agroindustrial Moldova- Vin , Nr.801 din 18.06.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 110-112/1088 din 01.08.2002.

383

Jean Jacques Rousseau, Contraciul social sau principiiie drepiului public, Ed. tiintific&, Bucurejti. 1957, p. 101-102.

2 1

Montesquieau, Despre spiritul legilor, lid. Bucureti, vol. I. 1964. p. 198. Marcel Prelol, Jean Boulois, Institutions politiques el droit const itutionnel. Daloz, 1987,

p. 120 Jean Francois Aubert. Traite de droit const itutionnel suisse, Neuchatel, 1966, p. 153. Genoveva Vrab\c,Oigafiizareapolitico-etatica a Romdniei., vol.II, ed.Cugetarea, 1999, p. 127.
1 2

Tuiil Ncgulcscu, Tratat de d/vpt administrate. Bucure$ti 1934, p.37. Valentin I. Prisacaru, Traiat de drept administrate roman, Editura All, 1996, p. 131.

' loan Vida, Puterea executiva fi administratia publicd, Bucureti, 1994,

1 1

J.A.Mazeres, La region en question, I.F.S.A.,1982, p.40 Astfel, Mircea Preda grupeazS atributiiie consiliului local in 4 grupe, cum ar fi: atributii in domeniul organizSrii interne a consiliilor locale $i a serviciilor lor publice; atributii in domeniul eiaborSrii, administrdrii i executSrii bugetului local $i al stabilirii impozitelor ;i taxelor locale; atributii in domeniul infiintarii, coordonarii i asigurarii activitatilor economice, social-culturale $i de apSrarea drepturilor $i libertatilor fundamental ale cetatenilor, atributii de acordarea titlurilor de onoare $i de cooperare cu localitatile din strainatate. Mircea Preda, Drept administrate, Partea speciala, Ed. AMIVA, Bucurejti. 1992, p. 140.

' loan Vida, Puterea executiva fi administratia publica, Bucureti, 1994, p.216.

384