Teste 1:Notiuni generale privind administratia in domeniul social

a.Descrieti trasaturile administratiei in domeniul social.

Trasaturile administratiei in domeniul social sunt:
-Conducerea sociala apare si exista doar acolo unde are loc activitatea comuna a oamenilor, aparind mai
devreme decit statul, orice activitate in comun necesita o interactiune a membrilor ei in scopul atingerii
scopurilor generale.
-Conducerea sociala are ca scop de baza sa puna in ordine prin influenta membrii activitatii si totodata dindui
acestei activitati un caracter organizat.In acest mod se asigura concordanata actiunilor individuale ale
participantilor si se indeplinesc sarcinile generale ale acestei activitati.
-Principalul obiect de influenta al conducerii sociale este comportamentul participantilor la activitatea comuna
si relatiile dintre ei.
-Conducerea sociala isi atinge scopurile sale in cadrul relatiilor sociale acestea fiind niste raporturi de
administrare.Ele aparind intre obiect si subiect in legatura cu realizarea functiilor conducerii sociale.
-Conducerea sociala se bazeaza pe o anumita subordonare a participantilor la relatiile de administrare.
-Conducerea sociala necesita un mechanism deosebit de realizare care personifica subiectii administrarii.In
acest rol apare o grupa concreta de oameni care este formata din punct de vedere organizatoric din structure ale
administrarii obstesti sau statale, persoane concrete inputernicite pentru aceasta.

b.Determinati corelatia dintre elementele componente ale administratiei in domeniul social.
Principalele elemente componente ale administratiei in domeniul social sunt subiectul adica elementul
conducator si obicetul elementul condus care permanent interactioneaza pe bazele autoorganizarii si
autoconducerii.Conducerea sociala se bazeaza pe o anumit asubordonare a vointei oamenilor-participanti la
relatiile de administrare, deoarece aceste relatii au o manifestare volitiv-constienta.Vointa celor ce conduc este
prioritara vointei celor condusi. De aici apare si autoritatea conducerii sociale care indica ca subiectul
administrarii formeaza si realizeaza vointa dominant iar obiectul administrarii se subordoneaza
ei.Administrarea presupune nu doar o interactiune interna a elementelor sistemului dar si o interactiune a
sistemelor de diferit nivel ierarhic.Astfel precum se subordoneaza obiectul subiectului intrun anumit sistem tot
astfel se subordoneaza sistemul ierarhic inferior celui ierarhic superior.

c.Evaluati locul si rolul administratiei in domeniul social in raport cu fenomenul administrarii.
Fenomenul administrarii are un character universal fiind caracteristic pentru diferite sisteme cum ar fi cel
social, biologic, ethnic, animal etc.Unul dintre principalele domenii de manifestare a fenomenului administrarii
este societatea, ea reprezinta un organism integru cu o structura complicate cu diferite manifestari individuale si
cu character general.Conducerea sociala este una din conditiile principale de functionare si dezvoltare normala
a societatii.Deci administratia in domeniul social este o mica parte a fenomenului administrarii dar totusi una
destul de importanta.Fara fenomenul administratrii fara principiile sale nu am fi putut trai intro societate
organizata si bine aranjata Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei
in societate pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.

















TEST 2:Conducerea statala parte component a conducerii sociale.

a.Definiti conducerea statala
Conducerea statala conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat, care de regula este
exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea.Conducerea statala este conducerea exercitata de un
sistem de structuri statale cun functii legislative, executive si judecatoresti prin intermediul puterii de stat.

b.Determinati importanta puterii executive in cadrul conducerii statale.
Organele puterii executive realizeaza executarea in practica a normelor emise de puterea legislative, deoarece
este inadmisibil ca legislatorul singur sa execute legile .Fiecare puterea isi are propriile sarcini pe care nu le
poate indeplini alta.De aceea si a aparut necesitatea unei verigi specializate de administrare in cadrul aparatului
de stat.Activitatea executiva si anume puterea executive include in sine o influenta de character administrative
care are ca scop realizarea sarcinilor general-statale.Organele e exercita puterea executive le revine un rol de
prima importanta in rezolvarea sarcinilor generale ce satu in fata societatiicum ar fi de exemplu educatia,
ordinea publica, sanatatea, cultura etc.Deci puterea executive are o importanta destul de mare in cadrul
conducerii statale ea fiind puterea ce are grija de cele mai importante domenii de activitate ale societatii, fiind
cea ce pune in aplicare regulile dupa care este condus statul, regulile ce duc la buna organizare a lui.

c.Apreciati gradul de corespundere a organelor statale la fiecare din cele 3 puteri care exprima
conducerea statala.
Conducerea statala este exercitata de cele trei puteri legislative , executive si judecatoreasca prin intermediul
puterii de stat. Fiecare putere dispune de propriile organe care transpun in activitatea acestor puteri.Puterea
legislative este reprezentata de Parlament care ia decizii privind cele mai importante problem ale vietii sociale
prin intermediul unor norme cuprinse in legi sau alte acte normative adoptate conform legilor.Puterea executive
este reprezentata de Guvern care realizeaaza executarea in practica a normelor respective iar puterea
judecatoreasca este reprezentata de instantele judecatoresti care efectueaza o functie de ocrotire a valorilor
stabilite inclusive solutionarea litigiilor aparute.Pe cind presedintele statului nu apartine nici unei dintre cele trei
puteri deoarece el este un mediator a acestor puteri.Astfel conducerea statala intro societatea democratic nu
poate apartine unei singure persoane sau unui organ statal deoarece se va crea pericol de instaurare a unui regim
totalitar.


























TEST 3:Notiunea administratiei publice si trasaturile ei caracteristice
a.Definiti administratia publica si identificati trasaturile ei caracteristice
Conform legislatiei administratia publica reprezinta un sistem de autoritati publice in frunte cu guvernul care
monitorizeaza activitatea de executare a legilor.
Trasaturile administratiei publice sunt:
-Ap este un sistem de organizare sociala, care actioneaza fie la nivel national sau la nivelul unor unitati
administrativ-teritoriale.
-Ap se caracterizeaza prin perioada istorica, nivelul de dezvoltare economica mediu geografic, indeletnicirile si
traditiile existente.
-Administratia publica trebuie sa posede capacitate de a se autoperfectiona
-Ap are scopul de a perfection viata sociala,de a implementa noile realizari ale stiintei si tehnicii
-Ap trebuie sa fie compatabila cu mediul social
-Ap se manifesta subiectiv
-Ap este un element al mecanismului autoritar statal, reprezentind o posibilitate de a influenta membrii
societatii vointei sale.

b.Determinati sensurile notiunii administratiei publice
Pornind de la prevederile constitutionale si legislative , notiunea administratiei publice poate fi definite intrun
sens dublu:
-Ca sistem de autoritati publice
-ca activitate sociala de interes public.
Ca activitate sociala in cadrul statului administratia publica infaptuieste interesul general exprimat in lege fiind
activitatea care organizeaza si executa legea pina la fapta materiala concreta.Administratia publica este strins
legata cu celelalte activitati in cadrul statului.
Ca sistem de autoritati publice administratia publica este formata din administratia publica central si
administratia publica locala.Prin administratia publica centrala intelegem Guvernul, ministerele si alte autoritati
administrative.Iar prin administratia publica locala intelegem toalitatea autoritatilor publice locale constituite
conform legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unitati administrative
teritoriale.Adica se are in vedere autoritatile deliberative precum consiliile si autoritatile executive precum
primarii, presedintii raioanelor si aparatul acestora .
Pe cind in doctrina administratia publica este definita ca o activitate de organizare si de executare concreta a
legilor cu character dispozitiv si prestator care se realizeaza in principal de autoritatile administratiei publice si
alte organizatii statale.

c.Apreciati corelatia intre notiunile administratie publica, administratie de stat si putere executiva.
Notiunea de administratie publica este mai larga si mai cuprinzatoare decit notiunea administratie de stat si
putere executiva, deoarece notiunea administratie publica cuprinde notiunea administratie de stat adica putere
executiva si nu numai dar include si administratia publica locala care priveste anumite autoritati publice
organizate autonom si independent de autoritatile executive central.Pe linga aceasta exista si un sir de servicii
publice si intreprinderi de stat si municipal care indeplinesc functii cu character prestator si nu functii de putere
publica.Deci administratia publica este foarte strins legata cu puterea executiva insa depaseste perimetrul puterii
executive.Administratia publica are legatura nemijlocita cu puterea executiva in cadrul statului fiind
reglementata de ramura Dreptul administrative si studiata de stiinta si disciplina Drepr administrativ.













TEST4:Principiile administratiei publice(dreptului administrative).

a.Definiti si enumerati principiile administratiei publice
Principiile administratiei publice pot fi definite ca o categorie a principiilor dreptului reprezentind niste idei
initiale ce se caracterizeaza prin universalitate, imperativitate si importanta generala deosebita si servesc pentru
organizare, functionarea si evolutia sistemului administratiei publice si a puterii executive.
Principiile fundamentale ale administratiei publice sunt:p.legalitatii,p democratismului si pluralismului politic,p
egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor,p.descentralizarii serviciilor publice,p autonomiei locale.

b.Clasificati principiile administratiei publice in raport cu legislatia si doctrina.
Conform doctrine si legislatiei principiile administratiei publice pot fi clasificare in :
-principii fundamentale ale administratiei publice
-principii organizatorice si functionale ale administratiei publice
-principii de perspective ale administratie publice
Principiile fundamentale sunt destul de importante pentru administratia publica fiind ideile consfintite in
Constitutia RM.Aceste principia servesc ca principii si pentru alte ramuri de drept iar unele din ele reprezinta
principia generale ale dreptului.Ca exemplu de principia fundamentale ale administratie publice ne pot
servi:p.legalitatiii in administratia publica,p democratismului si pluralismului politic in ap, p autonomiei
locale,p. egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor in domeniul ap.
Principiile organizatorice si functionale ale administratiei publice sunt prinipii ale ramurii drept administrativ ,
in calitate de asemenea principii pot fi mentionate: p. subsidiaritatii,p.raspunderii in limitele competentei,p
imbinarii conducerii ramurale ,interramurale si locale in domeniul ap.
Deasemenea conform literaturii de specialitate inclusive de influenta forurilor international in domeniu pot fi
mentionate urmatoarele principia de perspective ale adm. Pub.:P.proportionalitatii,p obiectivitatii,p.
impartialitatii, p.bunei-credinte, p. participarii etc.

c.Formulati principiile de perspective ale administratiei publice .
Principiile de perspective sunt principiile are sunt putin sau deloc reglementate in legislatia statului nostru si
urmeaza a avea o reglementare mai detaliata si complexa.In vategoria acestor principia pot fi mentionate:
-Principiul obiectivitatii-acest principiu presupune luarea in consideratie a tutror circumstantelor adecvate la
emiterea unei deciziiadministrative cu character particular.
-Principiul bunei-credinte-conform acestui principiu administratia trebuie sa actioneze onest sis a fie
consecventa in deciziile si declaratiile sale.
-Principiul participarii-conform acestui principiu autoritatile publice trebuie sa ofere ocazia persoanelor private
de a participa prin mijloace adecvate la pregatirea si aplicarea deciziilor administrative care afecteaza drepturile
sau interesele lor.
Principiul de a fi reprezentat sau asistat-In Constitutia RM este prevazut dreptul la aparare insa acest principu
este mai larg si prevede ca persoana interesata are dreptul de a fi reprezentata sau asistata la toate etapele unei
procedure administrative.
-Principiul obligativitatii de a lua decizii conform acestui principiu autoritatea publia are obligatia de a lua o
anumita decizie la finele oricarei proceduri.
-Principiul accesului la informative-conform acestui principiu persoanele interesate au dreptul de a fi informate
prin mijloace suficiente despre argumentele si probele pe baza carora autoritatea administrative isi va intemeia
decizia inclusive argumentele legale ce vor fi invocate la luarea deciziei Alte principia de perspective ar
fi:p.respectarii scopului si a obiectivelor trasate de lege, p.proportionalitatii,p.impartialitatii,p.securitatii
juridice,p.luarii de masuri intrun termen rezonabil, p. respectarii intimitatii,p.trasparentei,p.emiterii deciziei in
interesul particularului, p. obligativitatii autoritatii administrative de a informa interesatii despre procedura
administrative.etc.








TEST 5:Notiunea, obiectul si metoda de reglementare a dreptului administrativ.
a.Identificati obiectul de reglementare si definiti dreptul administrativ ca ramura a dreptului
Normele dreptului administrativ reglementeaza organizarea si funcionarea autoritatilor administratiei publice,
raporturile ce apar intre autoritatile administraatiei publice, precum si raporturile intre administraatiei publice si
particulari
Dreptul administrativ ca ramura a dreptului- acea ramura de drept care reglementeaza in temei organizarea si
activitatea autoritatilor administrative pe baza legii si pentru executarea legii.
b.Determinati particularitatile metodei de reglementare a dreptului administrative
- mecanismului de reglementare a d.a. ii sunt caracteristice procedee sub forma de prescriptii, interdictii si
permisiuni
-reglementarea relatiilor sociale in d.a. presupune vointa unui singur participant la relatia sociala
- in unele circumstante apar si mijloacele permisive care presupun egalitatea intre parti
c.Formulati trasaturile care caracterizeaza dreptul administrativ ca ramura distinct a dreptului.
-reglementeaza domenii distincte ale vietii sociale
-normele d.a. au un caracter dinamic, adica se modifica continuu
-relatiile intre subiectii d.a. sunt pe verticala, adica de inegalitate intre subiecti
-conflictele intre particulari si autoritati publice se solutioneaza de autoritati proprii ierarhic superioare
-actele in d.a. se supun controlului in instanta de judecata, in special contenciosului administrativ






































TEST 6. Norme de drept administrativ.

a)definiti normele de drept admin si trasaturile lor caracteristice:
Norma de drept administrativ este o regula juridica ce reglementeaza relatiile sociale care fac obiectul Dreptului
administrativ, ca ramura de drept.
Aceste relatii apar n procesul de executare a legii, de catre organele administratiei de stat, n care acestea se
manifesta ca autoritati publice, n realizarea puterii de stat.
Normele de drept administrativ sunt extrem de variate, n concordan cu multitudinea de domenii n care este
implicat administraia public. n funcie de domeniul de reglementare pot fi identificate:
Norme prin care se reglementeaz nfiinarea, organizarea i funcionarea organelor administraiei publice,
competena lor materialiteritorial, raporturile cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercitaasupra
activitii lor;
Norme prin care sunt reglementate raporturile organelor administraiei publice cu persoane fizice i juridice
nestatale, privind drepturile i obligaiile acestora n relaiile lor cu autoritile administrative. n aceast
reglementare sunt inclusei normele care prevd rspunderea participanilor la asemenea raporturi, consecinele
nclcrii drepturilor i obligaiilor lor reciproce;
Norme care reglementeaz procedura activitii administraiei publice acele norme care prevd n ce condiii
se desfoar activitatea realizat de administraie, att n interiorul su, ct i n raporturile cu subieci din
afara acesteia.

b)determin structura si clasific de drept admin
Structura normei de drept administrativ
Norma de drept administrativ are o structura trihotomica, respectiv ipoteza,
dispozitie si sanctiune.
I poteza normei de drept administrativ
ca regula, este foarte dezvoltata, datorita specificului administratiei de a pune n
practica vointa politica a legiuitorului si de a se adapta la situatiile foarte variate din
societate si se refera la:
- mprejurarile, conditiile, situatiile n care se aplica norma juridica;
- subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidenta normei;
- definitii;
- principii;
- explicarea semnificatiei unor termeni.
n functie de atitudinea impusa administratiei printr-un act cu caracter normativ, ipoteza:
- are caracter absolut determinat, fiind vorba despre asa numita competenta legata, cnd norma legala impune
un anumit comportament;
- are caracter relativ determinat, lasnd posibilitatea administratiei sa decida, n functie de circumstante, daca va
face sau nu ceea ce legea consacra n termeni generici.
.Dispozitia normei de drept administrativ
Deoarece administratia publica se desfasoara n regim de putere publica si are ca scop realizarea unui bine
general, este normal ca dispozitia normei administrative sa fie imperativa, categorica, impunnd o anumita
prestatie sau interzicnd o anumita activitate.
Exista trei categorii de dispozitii ale normei de drept administrativ:
a) onerative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept;
b) prohibitive, prin care se interzice a anumita conduita subiectului de drept;
c) permisive, cnd se prevede o anumita actiune, lasndu-se la latitudinea
subiectului de drept daca va face sau nu ceea ce norma i permite, dar nu l obliga. Normele permisive nu
constituie o exceptie de la caracterul imperativ al normei juridice de drept administrativ, deoarece odata
adoptata o anumita conduita, trebuie sa se respecte n mod strict reglementarile juridice privind acea conduita.
Aceasta clasificare a dispozitiei normei de drept administrativ nu nseamna ca un izvor de drept contine numai
un anumit tip de dispozitie, din cele sus mentionate.
Sanctiunea normei de drept administrativ
Chiar daca o anumita norma de drept administrativ nu prevede expres n cuprinsul ei care este sanctiunea n
cazul nerespectarii ei, aplicarea i este garantata n permanenta si asigurata la nevoie prin coercitia statala,
apelndu-se la regulile generale n materie.

Clasificarea sanctiunilor de drept administrativ dupa obiect:
a) sanctiuni cu privire la acte juridice (anulari, suspendari etc.)
b) sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice (amenda, avertisment);
c) sanctiuni cu privire la bunuri (demolarea unei constructii ilegale);
d) sanctiuni mixte (destituirea si anularea actului emis de un functionar public).
Clasificarea sanctiunilor din punct de vedere al temeiului obiectiv:
a) sanctiuni administrativ - disciplinare (intervin n cazul savrsirii unui ilicit administrativ propriu-zis);
b) sanctiuni administrativ - contraventionale (intervin n cazul savrsirii ilicitului contraventional);
c) sanctiuni administrativ - patrimoniale (atunci cnd s-a savrsit o fapta cauzatoare de prejudicii materiale si
morale).
Clasificarea normelor de drept administrativ
a)Dupa obiectul de reglementare :
1.norme organice ( reglementeaza infiintarea , organizarea sifunctionarea structurii administrative) ,
2.norme de drept material ( reglementeaza drepturile si obligatiileunor structuri administrative )
3.norme de drept procesual ( reglementeaza aspecte procesuale indomeniul contraventilor si al contenciosului).
b)Dupa crietriul sferei de cuprindere a normei administrative :
1.norme generale
2.norme speciale
3.norme exceptionale
c)Dupa criteriul specificului raporturilor sociale pe care le reglementeazanormele de drept administrativ :
1.norme care reglementeaza organizarea si raporturile dintreautoritatile publice pe de-o parte si privati pe de
alta parte
2.norme referitoare la statutul functionarului public
3.norme care reglementeaza raspunderea administrativa
4.norme care reglementeaza controlul administrativ
5.norme care reglementeaza contenciosul administrativ
d)dupa criteriul gradului de impunere :
1.norme cu caracter imperativ
2.norme cu caracter prohibitiv
3.norme cu caracter permisiv
Clasificarea respective prezinta importanta pentru interpretarea si aplicarea normelor de drept administrative-
ASTFEL O NORMA SPECIALA SAU UNA EXCEPTIONALA poate deroga DE LA NORMELE generale de
acelasi rang aplicinduse in princiupiul prioritatii normelor speciale.
Cele mentionate reiese de asemenia si din legea privind actele legislative nr.780. din 27 decembrie 2001.
Continutul juridic al normelor de drept administrative normele de drept administrative se impart in urmatoarele
categorii:
1.norme obligatiuni (onerative)-aceste norme prescriu ca in conditiile prevazute de aceasta sa fie effectuate
actiuni concrete
2.norme interdictii (proxibitive)-Aceste norme prevad o interdictie in savirsirea unor sau altor actiuni in
conditiile determinate de norma. Pot avea character general sau pot avea character special
3.norme permisive aceste norme prevad posibilitatea adresatului de a actiona in limitele prevazute de norma
la aprecierea sa.

c)












TEST 7. raportu juridic administrativ

a) notiunea de raport jur admin si trasaturile lui caracteristice
Definitia raporturilor juridice de drept administrativ.
Reprezinta relatiile sociale care au fost reglementate n mod direct sau indirect prin interventia unor fapte
juridice de catre normele de drept administrativ.
Raportul juridic administratib reprezinta o varietate a raporturilor juridice si difera de alte raporturi juridice
reesind din caracterul sau continutul juridic subiecvtele participante etc.
Asadar raportul juridic administrativb poate fi definit ca o relatie sociala de administrare reglementata de
normele dreptului administrativ in cadrul careia partile apar ca purtatori de drepturi si obligatii tabilite si
garantate de normele de drept administrative.
Raporturile juridice administrative se deosebesc de alte juridice reesind din alte trasaturi juridice :
1. cel putin unul din subiectele raportului juridic administrative este o autoritate a administratiei publice
sau o alta autoritate publica.
2. obiectul raportului juridic administrative este determinat de domeniul de activitate al autoritatilor
administrative, adica realizarea sarcinilor puterii executive in stat. sfera obiectlui raportului juridic
administrative e destul de larga si variata.
3. de regula raporturile juridice administrative apar se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari
unilaterale de vointa cu precizarea ca aceasta vointa se manifesta din oficiul sau la cerere. Apar din
oficiu acele raporturi juridice administrative care stabilesc in temeiul unui act normative anumite
drepturi sau obligatii insa de regula obligatii pentru particulari(achitarea amenzi ,taxe..)

b)structura si clasificarea raporturilor jurid administrat
Raportul administrativ juridic si structura lui.
Raporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care
se formeaza n legatura cuorganizarea si functionarea administratiei publice. Ca orice raport juridic, raportul de
drept administrativ are trei elemente componente:subiecte,obiect, continut. Fiecare din cele trei elemente
componente are trasaturi specifice care l deosebesc de alte raporturi juridice. nceea ce priveste subiectele
raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre ele este fie o autoritate a
administratiei publice, fie un functionar public.Celalalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a
administratiei publice sau un functionar public,o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular,
persoana fizica sau juridica.Obiectul raporturilor de drept administrativ l constituie acele actiuni sau fapte
materiale care se realizeaza n cadrul administratiei publice sicare, prin natura lor sunt extrem denumeroase si
variate.Astfel, pot constitui obiect al raportului juridic administrativanumite activitati, precum: executarea
actelor juridice, executarea unor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controluladministrativ etc.
Continutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. O caracteristica
a acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilor autoritatilor
administratiei publice este o obligatielegala a acestora si nu o facultate.

Raporturile juridice administrative pot fi clasificate dupa statutul juridic al participantilor astfel pot fi deosebite
urmatoarele categorii ale raporturilor juridice administrativeL:
1. raporturi in care ambele subiecte sun autoritati administrative
2. raporturi juridice in care un subiect este autoritate publica iar cel de-al doilea un particular adica o
persoana fizica sau juridical.
La prima categorie de raporturi pot I evidentiate 2 situatii:
1. cele doua subiecte autoritati administrative sunt plasate pe locuri diferite in ierarhia autoritatilo
administrative (raportul dintre govern si minister) in asemenia caz este vorba de raporturi de
subordonare
2. cele 2 subiecte autoritati administrative sunt plasate pe acelasi loc in sistemult autoritatilo administrative
(raporturile dintre 2 ministere) in asemenia caz de regula este vorba de raporturi de colaborare, adica
aceste 2 subiecte conclucreaza la indeplinirea unor activitati ce tin de competenta ambelor subiecte insa
pot exista situatii cind unul dintre subiecte este indreptatit conform legii sa ceara de la celalalt subiect
savirsirea anumitor actiuni sau activitati. In asemenia caz vom fi in prezenta unor raporturi de
subordonare.

c)decideti asupra specificului raporturilor jur admin
TEST 8.notiunea si sistemul subiectilor dreptului administrative

a)definiti si enumerate subiectele dr admin
Prin subiect al dreptului administrative se intelege persoana fizica sau organizatia care ,conform legislatiei RM
poate fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de drept administrativ.Cercul subiecteleo al
dreptului administrtiv este destul de variatsi principalul moment care caracterizeaza posibilitatea de a fi subiect
a raportului juridic administrativ este capacitatea juridica administrativa.Capacitatea de a fi subiect de drept
administrativ rezulta din prevederile legii.
Subiectii dreptului administrativ in general pot fi divizati in urmatoarele categorii:
*subiecti individuali
*subiecti colectivi

b)clasific subiectele dr admin
- In calitate de subiecti individuali apar cetatenii RM ,cetatenii straini si apatrizii.De asemenea subiectii
individuali specifici sunt considerati si functionarii publici,particularitatea acestora din urma consta in faptul ca
manifestindu-se individual ca cetateni ei concomitent sunt si functionari publici.Momentul cheie in ceea ce
priveste subiectii individuali este de a sti din ce moment aceste subiecte pot avea calitatea de subiect a dreptului
administrativ.Astfel se identifica categoriile de capacitate de folosinta administrativa si capacitatea de exercitiu
administrativa.
-In calitate de subiecti colectivi sunt considerate diferitele asociatii de persoane,adica anumite structuri
organizatorice cu ompetente proprii.Subiectii colectivi,dupa scopul si statutul lor se impart in urmatoarele
grupe:
*organizatii statale
*organizatii nestatale
Organizatii statale ca subiecte ale dreptului administrativ pot fi considerate autoritatile administratiei publice,in
anumite cazuri alte unitati publice inclusiv unitatile structurale ale acestora cu competenta proprie.
Organizatiile nestatale ca subiecte a dreptului administrativ include organizatiile social-
politice[partidele],asociatiile obstesti,asociatiile religioase,sindicatele,patronatele, fundatiile,societatile
comerciale,cooperativele, institutiile private si alte structuri similare private.Aceste organizatii devin subiecte a
drepului administrativ ca regula din momentul inregistrarii de stat.

c)formulati din ce moment persoana devine subiect a dr administrat.
























TEST 9.izvoarele dr admin

a)definiti si enumerate izvoarele de dr admin
1. Constitutia si alte legi constitutionale - Constitutia este sursa directa sau indirecta a tuturor actelor
juridice emise deadministratia publica
2. Legile organice Pot privi administratia publica, organizarea si functionarea Guvernului, statutul
functionarilor publici, etc
3. Legile ordinare si hotaririle parlamentului
Aceste legi cuprind norme ce reglementeaza raporturile juridice administrative si potavea caracter normativ
sau individual
4. Decretele prezidentiale - Acte juridice ce pot avea caracter normativ sau individual
5. Ordonantele si hotararile Guverunului- Emise in baza legii de abilitare sau de urgenta a Guvernului
6. Ordinele si instructiunile ministrilor- De asemenea reprezinta izvoare ale dreptului administrativ
7. Actele normative ale administratiei publice locale- Hotarari, dipozitii ale primarului si
presedintilor consililor judetene, ordinele prefectului
8. Actele unor institutii publice central - Pot constitui surse ale dreptului administrativ cu conditia ca
acestea sa contine norme juridice de drept administrativ
9. Conventiile si tratatele international - Au stranit discutii si controverse.Dar in masura in care
din conventiile internationalerezulta nemijlocit drepturi si obligatii pentru organele administrative, aceste
conventiisunt izvoare ale dreptului administrativ
1. Cutuma - Normele cutumiare nu sunt recunoscute ca izvor de drept administrativ dar trebuie saadmitem ca
practica normativa de la noi din tara, demonstreaza ca si cutuma poatedeveni izvor de drept. Conditiile cutumei
sunt: a) practica indelungata si b) formareaconvingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu
2. Doctrina - Reprezinta un ansamblu de opinii si conceptii si nu poate constitui un izvor formal aldreptului. O
data cu redactarea si codificarea regulilor de drept, rolul doctrinei apierdut din importanta constituind doar un
izvor interpretativ.
3. Jurisprudenta - Este constituita din hotararile pe care instantele judecatoresti de toate gradele le-audat in
spetele ce le-au avut de judecat, spre a rezolva conflictele de orice natura cucare au fost sesizate. Juridprudenta
nu constituie izvor de drept, deoarece instanteleaplica si interpreteaza legea, nu o creeaza.-
Juridprudenta are un caracter aparte nascut din 2 argumente:a) O instanta nu are dreptul sa se pronunte decat
intr-o cauza dedusa judecatii ei,deci intr-un caz particularb) In organizarea noastra judecatoreasca o instanta nu
este legata de hotarareaunei alte instante superioare in grad si nici chiar de propriile sale hotararianterioareDe
aici concluzia ca jurisprudenta nu poate prezenta aspectul de generalitate ininterpretare, de sistematizare si
stablitate ce i-ar permite sa devina ansolutobligatorie.

b)clasificati izv dr admin
Izvoarele nescrise
1. Constitutia si alte legi constitutionale
2. Legile organice
3. Legile ordinare si hotaririle parlament
4. Decretele prezidentiale
5. Ordonantele si hotararile Guverunului
6. Ordinele si instructiunile ministrilor
7. Actele normative ale administratiei publice locale
8. Actele unor institutii publice centrale
9. Conventiile si tratatele internationale
Izvoarele scrise
1. Cutuma
2. Doctrina
3. Jurisprudenta

c)




Test 10.sistem dr admin

a)descrieti sist dr admin
Sistemul dreptului administrativ.
Sistemul de drept include in sine urmatoarele elemente: ramura de drept - este elementul principal fiind
constituit din normele de drept cereglementeaza relatiile socile.institutii de drept reglementeaza relatii sociale
de tip special. Scopurile de baza a drept.adm.sunt:
1.realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument important in garantarea sigurantei
cetatenilor societatii,aparatului de stat si insusi statul.
2.garantarea democratiei organizatiei put.executive.
3. realizarea conditiilor pentru realizarea de catrecetateni a drepturilor libertatilor sale garantarea carora este
legata de functionarea put.executive.
4. garantarea sigurantei cetatenilor sisocietatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzuri neglijenta
necompetenta a subiectilor put.executive.

b)determin partile component ale sist dr admin
Structura dreptului adm.este compusa din parte generala si cea speciala si de procedura.
Parte generala cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ceregleaza relatiile sociale nationale
care:
-intaresc principiile adm. pub;
- regleaza statutul adm-jur al cetatenilor;
- regleaza treburile de stat sidetermina statutul juridic al functionarilor municipali de stat.
determina formele si metodele adm.pub printer care o mare parte o aunormele ce reglementeaza ordinea
primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale.
Parte speciala regleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin.(transport, invatamint si din
sfera metodologiei, statisticii) se imparte in urm. grupe ce reglementeazaadministrarea in sfera:- social politica;
- garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului;
- activitatea social- culturala a statuluil;
-activitatea gospodareasca a statului.
Partea de procedura cuprinde normele adm. din Codul Contraventional al RM care infaptuiesccontinutul
incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle si functionarii insarcinati cu urmarirea
incalcarilor adm.

c).






















Test 11.corelatia dr admin cu alte ramuri de drept

a)determin ramur de drept cu care coreleaza dr admin
DREPTUL CONSTITUTIONAL
DREPTUL FINANCIAR
DREPTUL FUNCIAR
DREPTUL CIVIL
DREPTULMUNCII

b)determin corelat dr admin cu alte ramuri de dr in dependenta de gradul de interactiune
Dreptul adm are trasaturi comune cu urmatoare ranuri de drept.
DREPTUL CONSTITUTIONAL- care contine toate principiile tututror ramurilor de drept inclusiv si al
dreptului adm. El regleaza relatiile sociale ce apar in sfera aparatului de stat, raporturilor dintre persoana sistat,
realizarea puterii prin separarea celor 3 puteri de stat. DREPTUL FINANCIAR- reglementeaza relatiile sociale
din sfera activitatiifinanciare a statului, relatiile sociale aparute in procesul acumularii si repartizarii veniturilor
banesti ce formeaza venitul national al rm.
DREPTUL FUNCIAR- normele dreptului funciar regleaza relatiile dintre stat si cei ce exploateaza pamintul
astfel statul prinorg.adm.pub.da lucratorilor loturi de pamint in arenda sau le confista.
DREPTUL CIVIL- regleaza problemele de proprietate, insa metodelereglarii sunt diferite. Dreptul adm
regleaza relatiile de proprietate in ordine organizatorica a metodei de subordonare a put.
DREPTULMUNCII- multe relatii de munca ale lucratorilor si subordonatilor reglementeaza drept adm si cel al
muncii, ca exemplu ar veni relatiileaparute in procesul muncii al functionarilor org.de stat, asigurarea sociala a
lucratorilor la batrinete, in caz de boala, invaliditate precum siintrebarile legate de securitatea muncii
a lucratorilor toate acestea sunt reglementate de dreptul muncii. Normele dreptului admreglementeaza
obligatiile muncitoresti si drepturile functionarilor lucratori in sfera adm de stat.
DREPTUL PENAL- normele dreptului admdetermina faptele care sunt incalcari adm si masurile de sanctionare
a persoanelor ce leau savirsit. Dreptul penal determina care fapte suntinfractiuni si masurile de pedeapsa.
Limitele dintre drept adm si cel penal ia sfirsit in cazul savirsirii unor actiuni care sunt legate de faptelece pot
constitui infractiuni si invers.

c)apreciati specificul dr adminca ramura de dr reiesind din corelatia cu alte ramuri de dr
Daca exsta asemanari si deosebiri intre dreptul administrativ si celelalte ramuri aledreptului public, deosebirile
cele mai mari sunt intre dreptul administrativ si dreptul privat.Aceste deosebiri pornesc, in primul rand, de la
deosebirile care exista intre dreptul public sidreptul privat. . Mentionam ca o serie de acte ce produc efecte in
dreptul privat sunt emise deorgane ale administratiei publice, ca de exemplu, actele de stare civila, care produc
efecte indomeniul dreptului familiei, iar alte acte de drept privat se incheie pe baza unor acte emise deorganele
admiistratiei publice, cum ar fi contractul de contruiere a unui imobil care se incheiedupa obtinerea autorizatiei
de construire emise.


















Test 12. stiinta dr admin

a)definti si determin obiectul de cercet al stiintei dr admin
Stiinta dr aministrativ ete parte componenta a stiintelor juridice ce poate fi definita, ca o totalitate de
cunostinte,sau prevederi teoretice depre dr administrativ ca ramura de dr. Atfel stiinta dr administartiv studiaza
problematica administratiei publice si puterii executive,principiile de baza adica toate relatiile sociale
reglementate de normele dr administrativ. In ba acestor cercetai sint elaborate coceptii stiintifice referitor la
prfectionarea anumitor institutii ale dr administativ. Prin intermediul stiintei sint elaborate propuneri si
recomandari privind perfectionarea nr de dr administrativ pu a rdica eficienta acestora. In doctrina se face
referinta si la stiinta adinistratiei ca o stiinta de sintezza care include prevederi a mai multor stiinte sociale, care
au ca obiect, fenomenul administartiv. Insa consideram ca celmai profisionist in anaiza institutiilor juridice
raine a fi stiinta dr administrativ de rind cu alte stiinte juridice. Obiectu stiintei dr administrativ e destul de larg
avind in vedere ca ea include atit izvoarele dr administrativ cit si diferite conceptii stiintiice cuprinse in
monografii, articole stiintifice si alte lucrai stiintifice, adica totul ce e numeste doctrina.Derind cu stiinta dr
administartiv, e neceat de mentionat si disciplina dr administrativ, care cuprinde cele mai importante cunostinte
despre dr administartiv necesare pu formarea sau perfectionarea specialistilor in domeniu.
Multe institutii ale dr administrativ sint intr-o continua dezvoltare si transfoare iar stiinta dr administrativ treb
sa serveasca prin cercetarile sale drept suport diferitor autoritati publice pu a stabili un cadru juridic care sa
corispunda necesitatilor societatii.

b)determin corelatia dintre ramura dr admin si stiinta dr admin

c)apreciati import dr admin

































Test 13. notiunea autoritatii admin-tei publice

a)definiti autorit ad-tiei publice si enumerate trasat caracterist
1.Activitatea fiecaria dintre cele 3 puteri in stat este infaptuita de autoritati publice proprii. Daca puterea
legislativa se exercita in temei de parlamen, iar presedintele RM are doar unele atributii in domniu, iar puterea
judecatoreasca se infaptuieste de instantele judecatoresti, organizate in sistem atunci puterea executiva se
exercita de guvern, unele atributii in domeniu avind si preseditele RM, precum si aceasta se exercita de o
varietate de autoritati administrative care activiazafie la nivel general statal,fie la nivelul unor unitati
administrativ teritoriale.

Organele administratiei publice sunt acele structuri infiintate prin lege sau in bazalegii care isi desfasoara
activitatea in vederea executarii legii, actele juridice adoptate sauemise de aceste organe fiind supuse unui
control de legalitate , prevazut de lege,activitatea acestora fiind realizata in practica de un personal de
specialitate, intreaga activitate desfasurandu-se in interesul statului, al judetului , al comunei sau
al particularilor.
Clasificarea organelor administratiei publice
-dupa modul de formare avem organe alese ( presedinte, parlamentari , primari),organe numite ( guvern)
-dupa natura lor avem organe ale administratiei publice colegiale , si organeadministrative individuale (
presedinte, primar)
-dupa competenta lor avem : organe ale administratiei publice centrale si locale( competenta teritoriala ), organe
cu competenta generala si speciala ( competentamateriala)

b)determin trasaturile ce deosebesk autoritatea ad-tiei publice de alte autoritati publice
Autoritatile administratiei publice, intrunesc un sir de trasaturi care le deosebesc de alte autoritati publice,sau
organe statale cum ar fi:
1) organele administartiei publice int un gen de organe statale ceea ce imlica posibilitatea de a folosi, forta de
constringere a statului.
2) autoritatile administratiei public sint infiintate prin lege sau in baza legii, dearece infiintarea in alt mod liar
lipsi de autoritate publica, de care au nevoie la indeplinrea atributiilor.
3) intreaga activitate a acestor autoritati, se desfasoara pe baza si vederii executarii legii.
4)intreaga actiitate a acestor autoritati e desfasoara in interesul statului, sau al unitatii administratv teritoriale
precum si a cetatenilo.
Activitatea organului administratiei publice e realizata in practica de un personal de specialitate numiti
functionari publici.
5) actele juridice doptate sau emise de autoritatilor administartei publice sint supuse unui control de regula de
legalitate inclusiv controlului judecatoresc
6)autorit administratiei publice activeaza conform competenti sau aributiilor stabilite de lege sau cnf legii.
Conform literaturii de specallitatea ntiunea competentei ar fi mailarga decit notiunea atributii. Prin atributii se
intelege totalitatea imputernicirilor si obligatiilor autoritatior, iar prin competenta- totalitatea atributiilor plus
domeniu de activitate.
DE EX: doua ministere au in temei cam acelasi gen de atributii insa competenta lor va fi diferitadeoarece
activiaza in domenii diferite.
7) Orice organ al administratiei publice are o structura interna care e formata din asa elemente cum ar fi; sectii
si directii, servicii, departamente si alte unitati structurale.
8) aceste organe au un statut juridic independent care e stabilit pin lege sau in ba legii si care includ rolul si
locul organului in sistemul diministrativ, modul lui de constituir, competenta, inclusiv relaatiile cu alte
autoritati si persoane precum si modul de incetare a activitatii
9) org administratiei publice sin formate intr-un sistem care constituie administartia publica in RM si acest
sstem de descris inc aptolul 8 al constitutiei RM.
pRIN URMARE, REESIND DIN CELE MENTIONATE, ORG ADMINISTRATIEI PUBLICE sint o categorie
de autoritati publice care infaptuiesc functiile si sarcinile puterii executive in cadrul statului.

c)apreciati rolul si locul admin publice in cadrul sistemului autoritatilor publice




Test 14.clasific autoritatilor admin publice

a)enumerate criteriile de casificare a autorit admin publice
Autritatile administartiei ublice se caracterizeaza prin mai multe trasaturi comun dar in acelasi timp, intre ele
exista deosebiri determinate de modul de formare, activitate, competenta si alte criterii.
Prin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor
criterii:
1) ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice
2) modul de formare a organelor administr. publice
3) natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice
4) Citeriu competentei

b)clasific autorit admin publice conform citeriilor stabilite
Prin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor
criterii:
1) ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice- potrivit acetui criteriu deosebim
urmatoarele categorii de autoritati administratiei publice
- organe a administratiei publice formate de cetateni(consiliile locale);
- organe a administartiei publice formate de org legislatv si presedintele RM ( guvernul, ministerele) 3) organe
formate de insasi autoritatile administratiei publice(comsii, inpectorate de stat)
2) modul de formare a organelor administr. publice- potrivit acestui criteriu, autoritatil admis-ve sint de doua
feluri: organe administrative alese (consiliile locale, primarii) organe ale administratiei publice numite(guvernu,
ministerele)
3) natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice, potrivit acstui criteiu avem urmtoarele
categorii:
- organe colegiale alcatuite din mai multe persoane(guvernul, consiliile locale )
- organe individuale sau unipersonale(acele organe care sint cnduse de o singura persoana(ministerele,
primariile)
4) Citeriu competentei-competenta se imparte in urmatoarele:competenta teritoriala, competenta materiala, si
comp. temporala. Din punct de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratiei publice pot fi
urmatoarele: organe centrale, care au competenta pe inrteg teritoriu tarii, cum ar fi guvernul, ministerele,
agentiile
-organe locale sau teritoriale-au competenta in limitele unei sau citeva unitati administrativ teritoriale(consiliile
locale)

c)estimati importanta clasific autorit admin publice




















Test 15. sistemul autorit admin publice

a)descrieti sitemul autorit admin publice
Prin sistem al autoritatilor administratiei publice se intelege totalitatea de autoritati publice ce realizeaza
activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii, si intre care exista, legaturi prin care se
asigura, functioalitatea sitemului respectiv.
Sistemul administr publice, include in 1 rind guvernul RM care prin natura sa este expreia puterii executve a
statului, fiind cea mai importanta autoritatea publica prin intermediul careia se asigura,legatura dintre diferite
autoritati ale administratiei publice care in totalitate formeaza sistemul administartiei publice. Celelalte
autoritati care form. sistemul administratiei publice, pot fidivizate in urmatoarele categorii:
-minsterele, gentiile, srviciile, birourile, inspectoratele de stat, comisiile si consiliile precum si structuri
suboronate ale acestora inclusiv deconcentrate in unitatile administrativ tertoriale.
TOate aceste autoritati poarta denumirea generica, de administratie publica centrala de specialitate
- consiliile locale, si raionale,primaii si primariile satelor, comunelor, or, municipiilor presedintii raioanelor si
aparatul acestora .Toate aceste autoritati poarta denumrea generica de administratie publica locala.

b)determin partile component ale sistemului autorit admin publice
Prile componente ale autoritilor administrative publice, respectiv elementele ce le alctuiesc structura,
sunt formate din personalul acestora, mijloacele materiale i cele financiare cu care sunt nzestrate, precum i
competena decare dispun , dup caz, capacitatea juridic pe care oexercit .Studiul acestor componente
structurale se face att detiina dreptului administrativ, mai ales sub aspectul juridic al problematicii funciei,
competenei i capacitii adminis-trative, ct i de tiina administraiei sub aspectul recrutrii,repartizrii i
promovrii personalului, a sarcinilor organelor administrative i a mijloacelor materiale din dotare, n timp
cetiina dreptului financiar i unele tiine economice abordeazaspectele economico-financiare ale acestor
instituii bugetare.

c)apreciati gradul de a autoritatilor administrative di cadrul statului sistemului autorit admin publice





























TEST 16. locul si rolul presedintelui R.M in sistemul autoritatilor publice

a)determinati natura atributiilor presedint RM
Atribuiile Preedintelui Republicii Moldova sunt:
Convocarea Parlamentului Preedintele Republicii Moldova, convoac Parlamentul n cel mult 30 de zile de la
alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituie).
Dreptul la iniiativ legislative Preedintele Republicii Moldova are dreptul la iniiativ legislativ (articolul 73
din Constituie).
Mesaje Parlamentului Preedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrrile Parlamentului. Preedintele
Republicii Moldova adreseaz Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naiunii (articolul
84 din Constituie).
Dizolvarea Parlamentului n cazul imposibilitii formrii Guvernului sau al blocrii procedurii de adoptare a
legilor timp de 3 luni, Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, poate s
dizolve Parlamentul, dac nu a acceptat votul de ncredere pentru formarea Guvernului, n termen de 45 de zile
de la prima solicitare i numai dup respingerea a cel puin dou solicitri de nvestitur.
Concomitent cu aceste posibiliti, exist i anumite restricii asupra dizolvrii Legislativului. Astfel,
Parlamentul poate fi dizolvat numai o singur dat n cursul unui an. El nu poate fi dizolvat n ultimele 6 luni
ale mandatului Preedintelui Republicii Moldova, cu excepia cazului prevzut la art. 78 alin. (5) (dac i dup
alegerile repetate Preedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preedintele n exerciiu dizolv Parlamentul i
stabilete data alegerilor n noul Parlament), i nici n timpul strii de urgen, de asediu sau de rzboi (articolul
85 din Constituie).
Atribuii n domeniul politicii externe Preedintele Republicii Moldova, care personific statul i este chemat
s-l reprezinte n relaiile cu alte state, la cel mai nalt nivel, i exercit funcia de reprezentant oficial al
statului n colaborare cu Parlamentul i Guvernul i are urmtoarele atribuii n domeniul politicii externe:
- poart tratative i ia parte la negocieri, ncheie tratate internaionale n numele Republicii Moldova i le
prezint, n modul i n termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
- la propunerea Guvernului, acrediteaz i recheam reprezentanii diplomatici ai Republicii Moldova i aprob
nfiinarea, desfiinarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- primete scrisorile de acreditare i de rechemare ale reprezentanilor diplomatici ai altor state n Republica
Moldova (articolul 86 din Constituie).
Atribuii n domeniul aprrii Preedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forelor armate.
El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau general. De asemenea, n
caz de agresiune armat ndreptat mpotriva rii, Preedintele Republicii Moldova ia msuri pentru
respingerea agresiunii, declar starea de rzboi i le aduce, nentrziat, la cunotina Parlamentului. Dac
Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declanarea agresiunii.
Preedintele Republicii Moldova poate lua i alte msuri pentru asigurarea securitii naionale i a ordinii
publice, n limitele i n condiiile legii (articolul 87 din Constituie).
Preedintele Republicii Moldova este responsabil personal de securitatea statului. Cadrul juridic pentru
constituirea i activitatea organelor ce asigur securitatea statului este creat de Parlament, iar instituirea
organelor securitii statului, stabilirea structurii, funciilor i finanarea lor ine de competena Guvernului.
Preedintelui i se rezerv dreptul de a institui i administra, n conformitate cu legislaia, organe consultative
pentru problemele asigurrii securitii statului - Consiliul Suprem de Securitate (articolul 6 din Legea cu
privire la aprare).
Alte atribuii Preedintele Republicii Moldova ndeplinete i urmtoarele atribuii:
a) confer decoraii i titluri de onoare;
b) acord grade militare supreme prevzute de lege;
c) soluioneaz problemele ceteniei Republicii Moldova i acord azil politic;
d) numete n funcii publice, n condiiile prevzute de lege;
e) acord graiere individual;
f) poate cere poporului s-i exprime, prin referendum, voina asupra problemelor de interes naional;
g) acord ranguri diplomatice;
h) confer grade superioare de clasificare lucrtorilor din procuratur, judectorii i altor categorii de
funcionari, n condiiile legii;
i) suspendeaz actele Guvernului, ce contravin legislaiei, pn la adoptarea hotrrii definitive a Curii
Constituionale;
j) exercit i alte atribuii stabilite prin lege (articolul 88 din Constituie).
Numirea judectorilor Preedintele Republicii Moldova numete judectorii, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii (articolul 116 alineatul (2) din Constituie).

b).Locul PRM n sistemul AP
Orlov:
Acordarea PRM atribuiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de iniiativ legislativ
nu nseamn altceva dect un mecanism de influenare a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit
de Constituie n scopul colaborrii i pstrrii echilibrului dintre aceste puteri. PRM nu poate avea atribuii
legislative i din motiv c unica autoritate legislativ conform art 60 Constituie este Parlamentul, iar acesta
printr-o lege de abilitare delegheaz Guvernului i nu Preedintelui dreptul de a emite ordonane cu putere de
lege ordinar. PRM se afl n fruntea puterii executive, deoarece majoritatea atribuiilor au caracter executiv.
Ali autori atribuie PRM un statut de autoritate public autonom, care nu poate fi atribuit la niciuna
dintre autoritile publice ce exercit puterea n stat.

c).Rolul PRM n sistemul AP
Funciile de reprezentare i de garant realizate de Preedintele Republicii Moldova. n calitatea sa de ef al
statului, Preedintele Republicii Moldova, n primul rnd, are sarcina de reprezentare a statului, att n
exteriorul rii, ct i n interior. In virtutea acestor sarcini, Preedintele are atribuiile de a ncheia, n numele
Republicii Moldova, tratatele internaionale, prezentate ulterior spre ratificare Parlamentului, de a acredita i de
a rechema, la propunerea Guvernului, reprezentanii diplomatici ai Republicii Moldova, de a acredita
reprezentanii diplomatici ai altor state n Republica Moldova.
Realizarea funciei de garant al Preedintelui Republicii Moldova dispune dou direcii. n primul rnd,
Preedintele Republicii Moldova reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei naionale, al
unitii i integritii teritoriale a rii. Pentru a-i ndeplini rolul de garant al valorilor menionate, Preedintele
Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al forelor armate; poate
declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau general a forelor armate; ia msuri
pentru respingerea agresiunii n caz de agresiune armat; declar stare de rzboi, ia msuri pentru asigurarea
securitii naionale i a ordinii publice. Dei Constituia Republicii Moldova nu stabilete Preedintelui expres
funcia de garant al Constituiei i ale drepturilor omului, aceasta funcie reiese att din jurmntul pe care l
depune la nvestitur, ct i din prerogativele stabilite de Constituie. La dispoziia Preedintelui Republicii
Moldova se afl cteva mijloace practice de aciune prin care i ndeplinete misiunea de garant al Constituiei:
sesizarea Curii Constituionale pentru verificarea constituionalitii legilor (art.25); demersul adresat
Parlamentului, nainte de promulgarea legii, pentru ca acesta s procedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul
de a suspenda actele Guvernului, ce contravin legislaiei pn la adoptarea hotrrii definitive a Curii
Constituionale (art. 88, lit. i din Constituie); dreptul de a dizolva Parlamentul n cazul blocrii procesului
legislativ (art. 85 din Constituie); dreptul de a cere poporului s-i exprime, prin referendum, voina asupra
problemelor de interes naional (art. 88 lit. f din Constituie).
De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite s atenioneze asupra normalitii i
stabilitii proceselor publice, s asigure un echilibru ntre puteri, i nu trebuie nelese n sensul unor atribuii
care ar poziiona Preedintele n poziie privilegiat n raport cu Guvernul i Parlamentul. n contextul celor
expuse, modelul republicilor parlamentare, unde preedintele este plasat n afara puterii executive, asigur cel
mai bine utilizarea acestor mecanisme n favoarea interesului public i nu doar a unor interese de grup. Nu
prerogativele specifice puterii executive fac din eful statului un preedinte al tuturor, ci cele care i asigur
posibilitatea de a se plasa ca un arbitru echidistant n relaiile cu alte instituii publice.
n opinia C. Manda se contureaz 3 funcii prezideniale:
1. Reprezentare
2. Garant
3. Mediere








Test 17.Modul de constituire,activitate i actele PRM
1. Modul de constituire i activitate a PRM
Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constituiei, astfel c Preedintele RM se alege de ctre
Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din deputaii alei.
Poate candida:
1. Cetean exclusiv al RM
2. Vrsta minim 40 ani ( varianta abrogat 35 ani)
3. A locuit sau locuiete consecutiv 10 ani pe teritoriul RM
4. Posed limba de stat
Organizarea alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova presupune: stabilirea datei
alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfurare a alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii
Moldova, desfurarea turului nti al alegerilor ordinare n edin public special a Parlamentului. Alegerile
pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova se organizeaz cu cel mult 45 de zile nainte de ziua
expirrii mandatului Preedintelui n exerciiu. Data alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii
Moldova se stabilete prin hotrre a Parlamentului. Se constituie Comisia Special de desfurare a alegerilor
pentru funcia de PRM, care nregistreaz candidaii i asigur pregtirea i desfurarea procedurii de votare,
inclusiv totalizeaz rezultatele votrii.
Candidatura pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova poate fi propus, ncepnd cu ziua fixrii
datei alegerilor, de ctre:
a) persoana care i nainteaz propria candidatur susinut de cel puin 15 deputai;
b) un grup de cel puin 15 deputai.
Propunerea candidaturii pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova, semnat de toi deputaii care
o susin, va fi prezentat comisiei speciale cel trziu cu 3 zile nainte de ziua alegerilor.Nu se admite retragerea
semnturii din propunerea candidaturii pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova.Candidatul la funcia
de Preedinte al Republicii Moldova poate s-i retrag candidatura n orice moment pn la declararea
nceputului votrii.n cazul n care comisia special nu a nregistrat n termenele stabilite nici un candidat la
funcia de Preedinte al Republicii Moldova, se consider c alegerile nu pot avea loc, iar hotrrea
Parlamentului cu privire la data alegerilor respective se abrog. La propunerea fraciunilor parlamentare,
Parlamentul va stabili, n cel mult 30 de zile, o nou dat a alegerilor ordinare a Preedintelui Republicii
Moldova.
n caz de nealegere, se organizeaz al doilea tur de scrutin ntre primii 2 candidai. Dac i n turul 2 nici unul
din candidai nu ntrunete numrul necesar de voturi, se organizeaz alegeri repetate,n cazul eecului
alegerilor repetate, Preedintele n exerciiu dizolv Parlamentul i stabilete data alegerilor parlamentare.
Rezultatele alegerilor
Comisia special totalizeaz rezultatele votrii i prezint informaia respectiv Parlamentului.
n baza informaiei prezentate de comisia special, Parlamentul adopt o hotrre prin care confirm c
Preedintele Republicii Moldova este ales.
Hotrrea Parlamentului i actele comisiei speciale se prezint de ndat Curii Constituionale.
n procesul exercitrii mandatului PRM este ajutat de aparatul su de lucru, care activeaz conform unui
Regulament adoptat printr-un decret prezidenial.
Durata mandatului PRM 4 ani de la data depunerii jurmntului i nici o persoan nu poate ndeplini aceast
funcie dect pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constituie.
2.Actele PRM
Decretele acte juridice care se emit n exercitarea atribuiilor. Acestea sunt obligatorii pentru executare
pe ntreg teritoriul statului.
Decretele pot avea:
1. Caracter normativ are for de lege obligatorie
2. Caracter individual se refer la o singur persoan
Unele decrete urmeaz a fi contrasemnate de ctre prim-ministru. Decretele categorie a actelor
administrative, emise n baza i n scopul executrii legii.
Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaraii, apeluri, demersuri, etc.
Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice art 84(2) Const PRM adreseaz
Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naiunii.
3.Gradul de perfeciune a legislaiei privind constituirea i activitatea PRM


Test 18.ncetarea mandatului i responsabilitatea PRM

1) Temeiurile de ncetare a mandatului PRM
Durata mandatului PRM 4 ani i expir la data depunerii jurmntului de ctre PRM nou-ales. Nici o persoan
nu poate ndeplini aceast funcie dect pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constituie. Mandatul
poate fi prelungit doar n caz de rzboi/catastrof prin lege organic.
Poate nceta nainte de termen n caz de:
1. Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronun asupra ei.
2. Demitere cnd ncalc prevederile Constituiei RM(ex: emiterea unui decret neconstituional).
Procedura de demitere se declaneaz la propunerea a 1/3 de nrul deputailor alei i se aduce la
cunotina PRM. Poate fi demis cu votul a 2/3 din deputaii alei. Parlamentul totodat, conform art
81(3) , poate hotr punerea sub acuzare a PRM, n cazul n care acesta svrete o infraciune. Este
demis de drept de la data rmnerii definitive a sentinei de condamnare.
3. Deces
4. Imposibilitate de exercitare a funciei PRM, pe o perioad mai mare de 60 zile nu poate s-i
exercite atribuiile, inclusiv din motiv de boal, acest fapt este confirmat de Curtea Constituional n
decurs de 30 zile de la sesizare.
n termen de 2 luni de la data cnd a intervenit vacana,se vor organiza alegeri pentru un nou Preedinte art.
90(4) Constituie. Pe durata vacanei, funcia de PRM este exercitat prin interimat, de ctre Preedintele
Parlamentului sau de Primul- ministru.

2) stabiliti caracterul si modalitatile responsabilitatii presed RM
Raspunderea presedintelui RM.
Presedintele RM ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcare a normelor de drept
el trebuie sa poarteraspundere juridica. O particularitate a raspunderii este procedura de aplicare a raspunderii.
Definirea incompatibilitatii decurge dinconstitutie care stipuleaza ca indatorirea Presedintelui RM este
incopatibila cu oricare alte functii retribuite. Nu se discuta asupra intrebariide raspundere a indatoririlor
presedintelui Rm, nu este compatibila cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile private.
Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a presedintelui RM cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor alesi
in cazul in care savarseste o intractiune.Competenta de judecata apartine curtii supreme de justitie in conditiile
legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive asentintei de condamnare. Procedura de
demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarea legalitatii siefectivitatea
luarii : propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostinta imediata a presedintelui RM; in cazuri
exceptionale seconvoaca comisia parlamentara pentru a cerceta imprejurarile cazului; presedintelui poate da
parlamentului si curtii constitutionaleexplicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui; decizia de
demitere a presedintelui o ia curtea constitutionala; acesta decizie seconsidera definitiva daca a fost votata
de cel putin 2/3 din nr deputatilor alesi.


3) evaluate gradul de perfectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului si responsabilitpresd
RM















TEST 19.Modul de constituire i funcionare a Guvernului
1.Modul de constituire i componena
Constituirea: conform art 96 Constituie, rolul Guvernului const n asigurarea realizrii politicii interne i
externe a statului i exercit conducerea general a administraiei publice.
Modul de constituire este reglementat n art 98 Constituie i art 4 din Legea cu privire la Guvern. Acesta
cuprinde 5 etape:
1. Desemnarea candidaturii la funcia de prim-ministru de ctre PRM, dup consultarea fraciunilor
parlamentare
2. Solicitarea votului de ncredere Candidatul la funcia de prim-ministru va cere n termen de 15 zile de
la desemnare, votul de ncredere al Parlamentului asupra programului de activitate i ntregii liste a
Guvernului.
3. Acordarea votului de ncredere - Parlamentul acord votul de ncredere Guvernului cu votul majoritii
deputailor alei (50+1). Parlamentul poate fi dizolvat atunci cnd nu a acceptat votul de ncredere pentru
formarea Guvernului n termen de 45 zile de la prima solicitare i numai dup respingerea a 2 solicitri
de nvesitur.
4. Numirea Guvernului PRM numete Guvernul prin Decret Prezidenial
5. Depunerea jurmntului Guvernul i exercit atribuiile din data depunerii jurmntului de ctre
membrii Guvernului n faa PRM.
Componena. Conform art 97 Const i art 4 Legea cu privire la Guvern, Guvernul este format din: prim-
ministru, prim-viceprim-ministru,viceprim-minitrii,minitri, ali membri stabilii prin lege organic.
Actual, din componena Guvernului fac parte: 16 ministere, 4 agenii, 2 birouri, 1 serviciu, 1 centru.
Ministere Economiei,Finanelor, Justiiei, Afacerilor Interne, Aprrii, Agriculturii i Industriei Alimentare,
Mediului, Educaiei, Culturii, Tineretului i sportului,etc.
Agenii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relaii Funciare i Cadastru
Birouri Naional de Statistic, Relaii Interetnice
Serviciul Grniceri
CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice i corupie
Membri ai Guvernului pot fi: persoane-ceteni ai RM i au domiciliul permanent n ar. Funcia de membru al
Guvernului este incompatibil cu orice alt funcie retribuit.
2.Modul de funcionare Guvern
Fiind un organ colegial, Guvernul activeaz n edine, care se desfoar nu mai puin de o dat pe
trimestru, numite edine ordinare.Ordinea de zi se aprob de minitri la propunerea Prezidiului Guvernului.
Guvernul se ntrunete i n edine extraordinare( se convoac ori de cte ori e necesar).
edina e deliberativ dac la ea particip majoritatea membrilor Guvernului. edinele sunt prezidate de
prim-ministru sau de unul din vice-minitri. De regul, edinele sunt publice, dar la decizia prim-
ministrului, pot fi nchise.
L a edine pot participa deputai,avocai parlamentari i alte persoane conform legii. Guvernul plaseaz pe
pagina web oficial stenogramele edinelor sale publice i alte acte viznd activitatea executivului.
La edine, Guvernul examineaz:
- Programul su de activitate i declaraia de politic general
- Proiectele concepiilor, prognozelor i strategiilor dezvoltrii social-economice a rii
- Proiectele programelor de importan statal
- Proiectul bugetului de stat
- Aprobarea Regulamentului Guvernului, etc
3.Alte structuri organizatorice care activeaz pe lng Guvern
Pe lng Guvern, activeaz i alte autoriti publice centrale ca:
- Agenii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relaii Funciare i Cadastru
- Birouri Naional de Statistic, Relaii Interetnice
- Serviciul Grniceri
- CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice i corupie
La propunerea prim-ministrului, n scopul conducerii n diferite domenii, care nu intr n atribuiile ministerului
exist i alte autoriti publice centrale de specialitate:
a) Inspectorate de stat
b) Comisii i Consilii Guvernamentale
Respectivele, sunt conduse de directori numii i eliberai din funcie de ctre Guvern.
Inspectoratele de stat- exercit controlul asupra executrii legilor, hotrrilor i altor acte emise de Parlament,
decretelor PRM i hotrrilor i ordonanelor Guvernului.
Comisiile i Consiliile Guvenamentale studiaz unele probleme i elaboreaz hotrri, n vederea dezvoltrii
economiei, nvmntului i alte domenii. Ele pot fi:
- Permanente
- Provizorii
Comisiile sunt formate din:
1. Lucrtori ai ministerelor
2. Savani
3. Ali specialiti competeni
Sunt conduse de prim-ministru, minitri sau de alte persoane numite de Guvern.
































TEST 20.Atribuiile Guvernului
1.Enumerarea atribuiilor
1. Asigur realizarea politicii interne i externe a statului
2. Exercit conducerea general a Administraiei Publice
3. Are drept la iniiativ legislativ
4. Numete n funcie 2 judectori ai Curii Constituionale
5. Propune PRM acreditarea i rechemarea reprezentanilor diplomatici ai RM n alte state
6. Promoveaz n via legile RM, decretele PRM
7. Exercit controlul asupra executrii hotrrilor, ordonanelor Guvernului
8. Stabilete funciile ministerelor, ale altor autoriti administrative centrale i ale celor de subordinea sa
9. Coordoneaz i exercit controlul asupra APL
10. Realizeaz programele dezvoltrii economice i sociale a RM,etc.
2. Clasificare atribuiilor
Primele 5 atribuii generale reglementate n Constituie
Urmtoarele atribuii generale reglementate n Legea cu privire la Guvern
Atribuii speciale n domeniile:
- Economiei ia msuri n vederea aprrii intereselor productorilor autohtoni, formeaz politica de stat
n domeniul investiiilor i efectueaz realizarea ei, elaboreaz programe de investiie, reparaie i
ntreinere a drumurilor publice,etc
- Finanelor elaboreaz i prezint anual Parlamentului spre examinare i aprobare proiectele bugetului
de stat, promoveaz politica vamal i financiar-valutar,etc
- nvmntului, sntii, culturii asigur dezvoltarea turismului, ia msuri n ceea ce privete creterea
numrului de locuri de munc, crearea condiiilor pentru ridicarea nivelului de trai, creaz fonduri
speciale pentru dezvoltarea nvmntului public, tineretului, culturii, proteciei mediului ambiant, etc.
- Etc.
3.Corelaia atribuiile Guvernului i atr Prim-ministrului i viceprim-minitrilor
Prim-ministrul:
- Prezideaz edinele Guvernului i ale Prezidiului lui
- Asigur colegialitatea n activitatea Guvernului
- Formeaz Guvernul i propune componena lui n modul stabilit
- Poate propune PRM revocarea unui anumit ministru, dac acesta nu i ndeplinete atribuiile conform
legislaiei
Viceprim-minitrii:
- Coordoneaz activitatea ministerelor, altor autoriti administrative centrale i celorlalte organe aflate n
subordinea Guvernului
-
- Exercit controlul asupra activitii organelor subordonate Guvernului
- Dau indicaii pentru asigurarea ndeplinirii hotrrilor, ordonanelor i dispoziiilor Guvenului










TEST 21.Actele Guvernului
1) Identificai actele Guvernului
Conform art 102 Constituie i art 30
1
i 30
2
din Legea cu privire la Guvern, acesta adopt:
1. Hotrri
2. Ordonane
3. Dispoziii
Hotrrile se adopt n executarea atribuiilor constituionale, pentru organizarea executrii legilor. Poate
conine reglementri:
1.Pentru exercitarea atribuiilor proprii
2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior
3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale PRM,etc.
Hotrrea poate fi:
a.Cu caracter general ex: aprobarea unor proiecte de legi
b.Cu caracter individual ex: numirea n funcie a unui ministru
Hotrrea se semneaz de prim-ministru i unele se contrasemneaz de minitri, care au obligaia punerii n
aplicare a acestora.Hotrrile, cu excepia celor ce conin secrete de stat, se public n MORM n termen de 10
zile de la data adoptrii.
Ordonanele acte normative cu putere de lege ordinar, ns spre deosebire de lege, ele nu sunt promulgate
de PRM.
conform art 106
2
Const se adopt n conformitate cu Legea special de abilitare, care la rndul ei este
adoptat de Parlament(la propunerea Guvernului).
n coninutul Legii de abilitare se indic: 1) domeniile n care pot fi emise ordonanele 2) data pn la care pot
fi emise ordonanele.
Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonanelor de ctre Parlament. n aa caz, Guvernul prezint
Parlamentului i proiectul legii privind aprobarea ordonanei. n cazul n care Parlamentul respinge proiectul
legii privind aprobarea ordonanei, aceasta i pierde efectele juridice din momentul intrrii n vigoare a legii de
respingere.
Se semneaz de prim-ministru i se contrasemneaz de minitrii ce au obligaia punerii ei n aplicare. Se public
n MORM i intr n vigoare n modul stabilit pentru actele oficiale.
Se suspend/modific/abrog de Guvern n limitele termenului de abilitare.Dup expirarea termenului, numai
prin lege de ctre Parlament.
Dispoziia se emite de prim-ministru pentru organizarea activitii interne a Guvernului i se semneaz de
prim-ministru.
La fel ca i hotrrile, se public n MORM, dac nu conine secrete de stat, n termen de 10 zile de la data
emiterii.
Prin activitatea sa, Guvernul adopt i acte cu caracter exclusiv politic declaraii, apeluri,etc.

2) comparati diferitele categorii de acte ale guvernului



3) decideti asupra coraportului dintre actele guvernului si si actele prim-ministrului








TEST 22.ncetarea mandatului i responsabilitatea Guvernului.
1. Durata mandatului i temeiurile de ncetare nainte de termen a mandatului Guvernului
Guvernul i exercit mandatul pn la data validrii alegerii noului Parlament.
Temeiurile de ncetare nainte de termen a mandatului Guvernului:
a) Dac prim-ministrul a demisionat sau decedat
b) Dac Guvernul demisioneaz din iniiativ proprie
c) Dac Parlamentul i-a exprimat votul de nencredere
Funcia de membru al Guvernului nceteaz n caz de:
a) Demisie- cererea de demisie se prezint prim-ministrului i se aduce la cunotina PRM
b) Revocare n cazul n care ministrul ncalc prevederile legislaiei; propunerea se nainteaz de prim-
ministru sau PRM
c) Incompatibilitatea de exercitare a funciei funcia de membru a Guvernului este incompatibil cu orice
alt funcie remunerat cu excepia pedagogico-tiinific
d) Deces
Cnd mandatul Guvernului nceteaz din motiv c demisioneaz prim-ministrul, Parlamentul a acordat vot de
nencredere sau de la data alegerilor noului Parlament, Guvernul n exerciiu ndeplinete numai funciile de
administrare a treburilor publice pn la depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern. Nu au drept
de a emite acte. Dac prim-ministrul a decedat sau se afl n imposibilitate de exercitare a funciei (inclusiv pe
motiv de boal) PRM desemneaz un alt membru al Guvernului n funcia de prim-ministru intermiar, pn la
formarea noului Guvern sau pn cnd prim-ministrul va prelua activitatea n Guvern.

2.Modalitile i caracterul responsabilitii Guvernului.
Guvernul rspunde n faa Parlamentului pentru activitatea sa( art 104 Constituie). Membrii Guvernului au
acces la edinele Parlamentului, iar atunci cnd se solicit, prezena lor este obligatorie.
n faa Parlamentului, Guvernul rspunde prin:
1. Dri de seam - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul, cel puin odat pe an, ine n
faa Parlamentului o dare de seam despre activitatea sa. Odat n decursul unei sesiuni, Parlamentul
audiaz Guvernul n probelemele ce in de activitatea acestuia.
2. ntrebri i interpelri conform art 105 Constituie Guvernul i fiecare din membrii si sunt
obligai s rspund la ntrebri i interpelri formulate de deputai. De regul, acestea se formuleaz joi,
n ultima or de lucru a Parlamentului, se nregistreaz i se transmit persoanelor crora le sunt adresate.
Punnd ntrebarea, deputatul va preciza dac dorete s primeasc rspunsul n scris sau verbal la edina
n plen urmtoare.
3. Interpelrile se fac n scris, artndu-se obiectul acestora. Prin interpelri se solicit explicaii asupra
politicii interne i externe a Guvernului. Interpelarea urmeaz a fi dezbtut n edine i Parlamentul
poate adopta o moiune prin care s-i exprime poziia fa de obiectul interpelrii.
Parlamentul efectueaz controlul asupra Guvernului i prin Comisiile Parlamentare, considerndu-se o form de
control specializat. Conform art. 25 din Regulamentul Parlamentului, membrii Guvernului au acces la edinele
comisiilor. Ei pot lua cuvnt,dar nu pot fi prezeni n timpul votrii deciziilor. Respectiv, membrii Guvernului
pot rspunde la ntrebrile formulate de membrii comisiilor parlamentare.
Conform art 106 Constituie, Guvernul i poate angaja rspunderea n faa Parlamentului, asupra unui
program, unei declaraii de politic general sau unui proiect de lege. Dac n decurs de 3 zile Parlamentul
voteaz moiunea de cenzur, adic votul de nencredere, Guvernul este demis.Dac Guvernul nu a fost demis,
proiectul de lege prezentat se consider adoptat, iar programul/declaraia de politic general devin obligatorii
pentru Guvern.
Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul rspunde politic n faa Parlamentului, iar sanciunea rspunderii
respective const n retragerea votului de nencredere. Referitor la rspunderea fiecrui membru al Guvernului,
conform art 29 din Legea cu Privire la Guvern, ei rspund pentru sfere de activitate ce le-au fost ncredinate.

3. evaluate gradul de peflectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului govern si decideti asupra
posibilitatii de influinta a govern asupra organului legislative



TEST 23.Organizarea i funcionarea organelor centrale de specialitate ale AP
1.Modul de organizare i structura OCS ale AP
OCS ale AP sunt constituie i activeaz pentru o mai bun organizare de executare i executare a legii n scopul
satisfacerii intereselor membrilor societii.
Conform art 107 Constituie OCS sunt ministerele care traduc n via politica Guvernului i activeaz n
domeniile proprii de competen. Pentru domeniile care nu intr nemijlocit n atribuiile ministerelor, n
condiiile legii, se nfiineaz i alte autoriti administrative.Legiuitorul constituant a lsat o anumit libertate
de organizare a acestor autoriti, astfel denumirea i nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin
Constituie, nici prin lege-cadru. Acestea pot s varieze n funcie de obiectivele urmrite de Guvern i de
cerinele sociale pe care trebuie s le satisfac statul ntr-o anumit perioad de timp.
Conducerea ministerelor se exercit de minitri, ajutai de unul sau mai muli vice-minitri.
Ministrul reprezint ministerul n raport cu celelalte autoriti publice, cu persoane fizice i juridice din ar i
strintate precum i cu justiia. Ministerele sunt persoane juridice i pot fi ca subiecte att n raporturile de
drept public, ct i de drept privat.
n structura fiecrui minister, se formeaz colegiul ministerului, compus din:
1) Ministrul ca preedinte
2) Vice-minitri
3) Conductori de subdiviziuni n nr aprobat de Guvern
Colegiile funcioneaz ca organ consultativ, ce se ntrunete la cererea ministrului pentru dezbaterea unor
probleme privind activitatea ministerelor.

2. Modul de funcionare
n prezent, nu exist o lege general ce ar reglementa organizarea i funcionarea ministerelor i alte OCS.
Pentru desfurarea activitii, fiecare OCS are o structur organizatoric ce include un anumit nr de
compartimente:
- Secii
- Subdiviziuni
- Direcii
- Servicii
- Departamente
- etc, care luate n ansamblu formeaz : aparatul propriu i aparatul tehnic al autoritii respective.
n majoritatea statelor contemporane, pe lng autoritile centrale de specialitate subordonate Guvernului,
funcioneaz i alte autoriti, care prin natura lor juridic i a activitii pe care o desfoar, sunt autoriti
administrative care nu se subordoneaz nici Guvernului i nici ministerelor dar conform Constituiei RM sunt
autoriti autonome care au o conducere desemnat de Parlament i sunt obligate s raporteze despre activitatea
ntreprins Parlamentului. Asemena autoriti, cum ar fi:
- BNM
- CCA
- CEC
- SIS
- Avocatul poporului
etc

3.evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind organizarea si functionarea organelor central de
specialitate ale admin publice






TEST 24.Atribuiile i actele OCS
1.Categoriile de atribuii ale OCS
Atribuii comune
Atribuii specifice fiecrui OCS
Comune: - decurg n principal din rolul i locul pe care l au OCS ca autoriti subordonate Guvernului, pentru
asigurarea realizrii programului de guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului pentru realizarea
scopului i rolului pentru care au fost constituite.
- Privind organizarea i asigurarea executrii legilor/hotrrilor Parlamentului, etc
- Privind iniierea i elaborarea proiectelor de acte normative
- n domeniul economico-social i financiar (elaborarea de strategii,prognoze i programelor de
dezvoltare n domeniul respectiv)
- Privind politica extern duc negocieri din mputernicirea Guvernului, ncheie convenii, acorduri
internaionale,etc
- Privind conlucrarea cu instituiile de specialitate, n scopul reciclrii profesionale a personalului
- Etc
Specifice:
- Sunt stabilite prin actul de organizare i funcionare a autoritilor centrale de specialitate
Aceste atribuii definesc competena material a organului respectiv i asigur realizarea obiectivului propriu
de activitate. Reprezint drepturi i obligaii legale pentru realizarea crora organul respectiv poate s rspund
att politic, ct i juridic.
2.Categorii de acte OCS
n legislaia naional, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de OCS.
Din activitatea practic, s-a constatat c principalele acte ale OCS sunt:
1) Ordine
2) Instruciuni
3) Dispoziii
Ordinile cele mai rspndite acte ale OCS. Ele pot avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente
sunt cele cu caracter individual. Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general i impersonal.
Cele cu caracter individual se aplic unor subiecte i situaii juridice dinainte determinate ex: ordin privind
ncadrarea n serviciu a unui funcionar public.
Instruciunile mereu cu caracter normativ
Dispoziiile sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regul de ordine intern) sau probleme
operative a OCS. Pot fi: normative sau individuale ( predomin caracterul individual)
OCS emit i alte acte:
Regulamente, Reguli,Decizii, Hotrri,etc - nu se deosebesc de instruciuni, au caracter normativ.
Conform Legii privind actele normative ale Guvernului i altor autoriti ale administraiei publice centrale i
locale, actele autoritilor administraiei publice centrale de specialitate se mai numeste i acte departamentale.
Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice i nregistrrii de stat la Ministerul Justiiei, apoi se
public n MORM.

3.apreciati gradul de perfectiune a legislat privind identificarea si si delimitarea diferitor categorii de
acte ale organelor central de specialitate ale admin publice








Test 25.Notiuni generale privind APL
1.APL totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea intereselor generale ale
locuitorilor unor uat.
Principii de baza prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), care stabilesc directiile
fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaza APL si se stabilesc raporturile intre acestea.
Principii de organizare si functionare a APL:
- Autonomiei locale
- Descentralizarii serviciilor publice
- Eligibilitatii
- Consultarii cetatenilor in interes deosebit
Autonomia locala dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in conditiile legii, sub
propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile publice. Formele autonomiei locale:
a) Autonomie decizionala dreptul autoritilor publice locale de a adopta liber decizii, n condiiile legii,
fr intervenii din partea altor autoriti publice, n scopul realizrii intereselor sale
b) Autonomie organizationala dreptul autoritilor publice locale de a aproba, n condiiile legii, statutul,
structurile administrative interne, modalitile de funcionare a acestora, statele i organigrama lor,
precum i de a institui persoane juridice de drept public de interes local;
c) Autonomie financiara dreptul autoritilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii
suficiente i de a le utiliza liber, n condiiile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale;
Descentralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si constituite ca structuri
autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. Conform art 9 Legea privind descentralizarea
administrativa, nu pot fi descentralizate i transferate din responsabilitatea statului n cea a autoritilor publice
locale serviciile publice care se bucur de reglementare constituional, fiind garantate i asigurate direct i
exclusiv de ctre stat.
Eligibilitatea - consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului electoral al RM.
In UTAG alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut administrative
ale UAT respectiv.
Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in
mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc
in mod direct(Carta Eu a aut locale art 4 al 6)
Modalitati de consultare a populatiei:
1. referendum local in problemele de importanta deosebita pu u.a.t (revocarea primarului,hotarele
u.a.t., includerea unor localitati in UTAG)
2. consultari,audieri publice si convorbiri probleme de interes local care preocupa o parte din
populatia u.a.t
2.C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:
1) Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 sat(comuna), oras(municipiu)
2) Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 raion, mun Chisinau, UTAG
Aut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autoriti publice, luate n ansamblu, care
snt constituite i activeaz pe teritoriul satului (comunei), oraului (municipiului) pentru promovarea
intereselor i soluionarea problemelor colectivitilor locale;
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1: Autoritile administraiei publice locale prin
care se realizeaz autonomia local n sate (comune), orae (municipii) snt consiliile locale, ca autoriti
deliberative, i primarii, ca autoriti executive.Deci, consiile locale(deliberativ) si primarii (executiv) sunt
autoritatile APL de nivelul 1.
Consiliu local - autoritate reprezentativ i deliberativ a populaiei unitii administrativ-teritoriale de nivelul
nti sau al doilea, aleas n vederea soluionrii problemelor de interes local;
Primar - autoritate reprezentativ a populaiei unitii administrativ-teritoriale i executiv a consiliului local,
aleas prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat;
Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Numarul consilierilor depinde de
nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 9 pana la 43 consilieri.
Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor problemelor propuse
dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual.
Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autoriti publice, luate n ansamblu,
care snt constituite i activeaz pe teritoriul raionului, municipiului Chiinu, unitii teritoriale autonome cu
statut juridic special pentru promovarea intereselor i soluionarea problemelor populaiei unitii
administrativ-teritoriale respective;
Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presedintii de raioane (aut executive).
Preedinte al raionului - autoritate public executiv a consiliului raional;

3.estimate nivelul de respectare a principiilor privind APL



























TEST 26.caracteristica generala a statutului autoritatiloe APL
a)determin modul de constituire si activitate a autorit APL
Organizarea activitii autoritilor publice locale
(1) Autoritile publice locale i desfoar activitatea n domeniile stabilite de Legea privind
descentralizarea administrativ, dispunnd n acest scop de competene depline care nu pot fi puse n cauz sau
limitate de nici o autoritate public, dect n condiiile legii.
(2) Competenele autoritilor publice locale snt delimitate n condiiile prezentei legi ntre competenele
autoritilor publice deliberative i executive de nivelurile nti i al doilea.
(3) Autoritile administraiei publice centrale nu pot s stabileasc ori s impun competene autoritilor
publice locale fr o evaluare prealabil a impactului financiar pe care aceste competene l-ar putea genera, fr
o consultare a autoritilor locale de nivelul corespunztor i fr ca colectivitile locale s fie asigurate cu
mijloacele financiare necesare.


b)determin categori de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor APL?????????????

n activitatea sa autoritile administraiei publice locale adopt acte administrative cu caracter normativ i
individual.
EXERCITAREA MANDATULUI
Articolul 82. Statutul alesului local
(1) n exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii i viceprimarii, preedinii i vicepreedinii
raioanelor snt n serviciul colectivitii locale i se bucur de protecia i garaniile acordate prin Legea privind
statutul alesului local.
(2) Persoanele enumerate la alin.(1), cu excepia consilierilor, au dreptul la concediu de odihn anual, n
condiiile legislaiei n vigoare. Concediul de odihn anual se acord conform programrii aprobate de consiliul
respectiv.
Articolul 83. Rspunderea juridic
Primarii i viceprimarii, preedinii i vicepreedinii raioanelor, consilierii, secretarii i personalul
primriilor i aparatelor preedinilor raioanelor poart rspundere juridic n conformitate cu legislaia n
vigoare pentru faptele ilegale comise n exerciiul funciunii.
Articolul 84. Incompatibiliti
(1) Preedintele i vicepreedintele raionului, guvernatorul unitii teritoriale autonome cu statut juridic
special, preedintele i vicepreedinii adunrii populare a unitii teritoriale autonome cu statut juridic special,
primarii i viceprimarii, pe parcursul mandatului lor, nu au dreptul s dein alte funcii retribuite sau s
cumuleze o alt funcie, prin contract sau acord, n ntreprinderi strine sau ntreprinderi i organizaii mixte, n
ntreprinderi, instituii i organizaii cu orice form de organizare juridic, cu excepia activitilor tiinifice,
didactice i de creaie.
(2) Funcia de preedinte i vicepreedinte al raionului, de primar i viceprimar este incompatibil cu
calitatea de consilier.
Articolul 85. Suplinirea mandatului predecesorilor
Consiliile locale i primarii alei n cadrul alegerilor anticipate desfurate ca urmare a dizolvrii unor
consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, ncheie mandatul predecesorilor.

c)apreciati gradul de perfectiune a legislat privind statutil juridic al autoritatilor APL












Test 27.caracteristica controlului administrative al activitatii autoritatilor administrat publice locale
a)identifact categoriile de control al activitatii autorit APL
-Controlul administrativ- Controlul administrativ al activitii autoritilor administraiei publice locale vizeaz
respectarea Constituiei, a tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi i a
altor acte normative att de ctre autoritile administraiei publice locale de nivelurile nti i al doilea, ct i de
ctre funcionarii acestora.
-Controlul de legalitate:
Contolul obligatoriu
Controlul facultativ
Controlul solicitat de autorit publice locale
Controlul solicitat de persoanele vatamat

-Controlul de oportunitate


b)determinati subiectele si obiectele controlului administrative al autorit APL
Subiecii controlului administrativ
-De organizarea controlului administrativ al activitii autoritilor administraiei publice locale este
responsabil Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale
teritoriale, conduse de reprezentanii Guvernului n teritoriu.
-Subieci ai controlului de oportunitate snt Guvernul, autoritile de specialitate ale administraiei publice
centrale, alte autoriti administrative, care acioneaz n unitile administrativ-teritoriale, inclusiv prin
intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit competenelor ce le revin n condiiile legii.

c)estimate gradul de perfectiune a legislat privind controlul administrat al activitatii
autorit APL

















TEST 28.notiunea categoriile de servicii publice si principiile de baza ale serviciului public
a)definit notiunea de serviciului public.
Definiia serviciului public: serviciul public reprezint o structur organizatoric nfiinat prin lege sau n baza
legii de ctre stat inclusiv unitatea administrativ teritorial pentru satisfacerea n mod continuu sau sistematic a
unor interese specifice ale membrilor societilor, aceast structur organizatoric fiind ncadrat cu personal de
specialitate i finanat ca regul din bugetul statului sau bugetul uniitii administrativ teritoriale. In sens legal
noiunea de serviciu public poart un caracter mai restrns dect n aspect doctrinal. astfel din punct de vedere al
legislaiei serviciile publice sunt considerate doar autoritile publice , adic acele organe instituite prin lege sau
printr-un alt act normativ care acioneaz n regim de putere public n scopul realizrii unui interes public

b)determin categoriile de servicii publice
Clasificarea serviciilor publice
Dup interesul general pe care l realizeaz i gradul de extensie se disting:
a) servicii publice de interes naional;
b) servicii publice descentralizate;
Serviciile publice de interes naional pot avea caracter de servicii publice centralizate n cazul Ministerului
Aprrii, Ministerului de Externe, Serviciului de Informaie i Securitate, deoarece snt organizate la scara
ntregului teritoriu naional i servicii desconcentrate ale ministerelor i departamentelor n unitile
administrativ-teritoriale de nivelul doi. Aceste servicii snt conduse de prefect, n calitate de reprezentant al
guvernului n teritoriu. Serviciile publice descentralizate, la rndul su, se disting n servicii publice locale i
servicii publice judeene.
n funcie de forma de organizare, serviciile publice pot fi clasificate n trei categorii
1
:
a) organe ale administraiei publice locale (consiliul local, primria);
b) instituii publice (instituii de nvmnt, de asisten medical);
c) regii autonome de interes public (n literatura de specialitate pot fi ntlnite i sub denumirea de
stabilimente publice, n aceast categorie pot fi incluse ntreprinderile municipale, care beneficiaz de o
autonomie administrativ i financiar relativ);
Asumarea rspunderii pentru asigurarea diferitelor servicii nu nseamn obligatoriu c serviciile respective
trebuie s fie furnizate efectiv de ctre organisme aparinnd sau fiind conduse de autoritile locale. Majoritatea
serviciilor, cu excepia celor de administrare general, pentru care snt responsabile autoritile locale, pot fi
furnizate efectiv pe o baz parial sau integral contractual, de ctre ageni economici privai, autoritile locale
meninndu-i rolul de supraveghere i reglementare, iar, n funcie de aranjamentele contractuale, chiar i unele
c)decideti asupra gradului de perfectiune a legislatieii referitor la definirea srviciului public
responsabiliti financiare.
Dup natura serviciilor oferite, la nivel local serviciile publice pot fi mprite convenional n patru categorii de
baz:
1. Servicii publice cu caracter general administrativ sau de reglementare (stare civil, autorizaii de
construcie, etc.).
2. Servicii care nu au un caracter exclusiv, adic serviciile de care beneficiaz ntreaga comunitate i de la
care nimeni nu poate fi exclus, din motive de ordin social sau tehnic (securitate, iluminare stradal, ngrijirea
spaiilor publice).
3. Servicii cu caracter exclusiv, adic servicii care constituie aa zisele "monopoluri naturale" i snt furnizate
consumatorilor individuali, potrivit unor aranjamente contractuale i n schimbul unei pri convenabile (apro-
vizionarea cu ap potabil, energie termic, salubrizarea teritoriului, etc.).
4.Servicii de natur pur comercial (locuine, reparaii, afaceri

c)











TEST 29.Notiunea,clasificarea functiilor publice si a f-narilor publici:
1. Functionarul public- persoan fizic numit, n condiiile prezentei legi, ntr-o funcie public def legala
Functia publica- ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogativelor
de putere publica - legala
In doctrina actuala, functionarul public este definit ca:
Persoana fizica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice sau al cetatenilor
cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice in vederea realizarii competentei
organului din structura caruia face parte functia respective
In functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:
a)Din organele statale
b)Din organele publice
c)Din cadrul intreprinderilor de stat si municipal
In dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in infaptuirea
sarcinilor serviciului public:
a) conducatorii
b) functionari cu functii de adjuncti
c) reprezentanti ai puterii administrative- acesti functionari activeaza in regim de putere, efectuiaza de
regula actiuni de control si supraveghere in domenii specifice( ordinea publica, securitattea
antiincendiara, sanitara, etc)
2. Conform prevederilor legale:
Conform nivelului atribuiilor titularului, funciile publice se clasific n urmtoarele categorii:
a) funcii publice de conducere de nivel superior;
b) funcii publice de conducere;
c) funcii publice de execuie.
Respectiv, functionarii publici se clasifica in:
a) Functionari publici de conducere de nivel superior
b) Functionari publici de conducere
c) Functionari publici de executie
Conform doctrinei:
Se evidentiaza urmatoarele categorii de functii publice:
- de demnitate publica- se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in conditiile legii
- functii publice propriu-zise- si reprezinta ansamblul atributiilor in temeiul legii in realizarea
prerogativelor de putere publice
- functii exercitate depersonalul incadrat pe baza increderii personale in cabinetul persoanle ce exercita
functii de demnitate publica( sef de cabinet, asistent, consilier, secretar si altele),
Negulescu: 1. Guvernanti cei ce determina, hotarasc 2. Agenti cei ce executa




















TEST 30.instituirea functiei publice si conditiile de ocupare a ei
a)determin premisile de aparitie a functiei publice si categoriile de conditii privind ocuparea functieii
publice .

b)comparati diferitele conditii la ocuparea functiei publice si consecintele nerespectarii acestora.

Articolul 28. Ocuparea funciei publice vacante
(1) Ocuparea funciei publice vacante se face prin:
a) concurs;
b) promovare;
c) transfer.
(2) Concursul se organizeaz, de regul, dup aplicarea modalitilor de ocupare a funciei publice vacante
specificate la alin.(1) lit.b) i c).
Articolul 29. Concursul pentru ocuparea funciei publice
vacante
(1) Concursul pentru ocuparea funciei publice vacante are la baz principiile competiiei deschise,
transparenei, competenei i meritelor profesionale, precum i principiul egalitii accesului la funciile publice
pentru fiecare cetean.
(2) Concursul se organizeaz, n condiiile legii, de ctre:
a) comisia de concurs prevzut la art.8 alin.(6), pentru funciile publice specificate la art.8 alin.(2) lit.c); b)
comisiile de concurs prevzute la art.8 alin.(8), pentru funciile publice specificate la art.8 alin.(2) lit.d);
c) comisiile de concurs instituite de ctre autoritile publice, pentru funciile publice de conducere i de
execuie din aceste autoriti.
(3) Condiiile de desfurare a concursului se public ntr-o publicaie periodic, pe pagina web a autoritii
publice iniiatoare, precum i se afieaz pe panoul informaional la sediul autoritii publice, ntr-un loc vizibil
i accesibil publicului, cu cel puin 20 de zile calendaristice nainte de data desfurrii concursului.
(4) Procedura de organizare i desfurare a concursului se stabilete de Guvern.
(5) Litigiile cu privire la concurs se soluioneaz de instana de contencios administrativ competent.

c)evaluate gradul de corespundere necesitatilor zilei a legislatiei privind instituirea functiei publice si
condtiile de ocupare a ei

























TEST 31.Modurile de ocupare a fp si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
1.Moduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.
Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu stabilirea legala a unor fapte ce determina existenta legaturii
(drepturilor si obligatiilor) dintre f p si autoritatile publice.
Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. art 30 L 158, decizia de aprobare a
rezultatelor alegerilor.Raporturile de serviciu apar n baza actului administrativ de numire n funcia public,
emis n condiiile prezentei legi.
Temeiuri suplimentare: perioada de proba(6 luni) si juramantul.
2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.Pu ocuparea fp prin alegeri e
necesar:
Existenta functiei eligibile vacante
Declansarea procedurii de alegere
Alegerea si totalizarea rezultatelor alegerilor
Validarea mandatelor
Investirea in funtie
Numirea mod de ocupare a f-tiilor pe baza increderii personale in cabinetul persoanelor ce exercita f-tii de
demnitate publica, reprezinta emiterea/adoptarea unui act administrativ al autoritatii competente.
Concursul principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si democratica modalitate
si are la baza principiile:
Competitiei deschise
Transparentei
Competentei si meritelor profesionale
Accesului egal pu toti cetatenii la f-tiile publice
Procedura de organizare si desfasurare a concursului este prevazuta in Hotararea Guvernului nr 201 din
11.03.2009 privind punerea in aplicare a prevederii Legii nr 158 cu privire la fp si statutul f-rului p.
Concursul se organizeaza de catre:
a) Comisia de Concurs f-ata din 7 membri specialisti notorii in administratia publica desemnati de
Guvern
b) Comisii de Concurs instituite de Autoritatile Publice
(Parlamentul,Presedintele,CSM,CSJ,CC,Procuratura Generale, Curtea de Conturi) pu fp de conducere
si de executie.
Promovarea are ca scop dezvoltarea carierei fp prin ocuparea unei f-tii publice superioare celei exercitate
art 45 L 158.
Transferul mod de ocupare a fp care consta in trecerea f-rului public intr-o alta subdiviziune interioara din
cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poate fi efectuat:
a. In interesul serviciului public
b. La cererea f-rului public art 48 L 158
3.Performante concursul, alegerea.


















TEST 32.Drepturile si obligatiile f-tionarului public
1.Drepturile si obligatiile f-tionarului public sunt expres prevazute in L nr 158 cu privire la functia publica si
statutul functionarului public, precum si in Codul de conduita a functionarului public. O categorie aparte o
formeaza demnitarii publici, deoarece statutul acestora este reglementat intr-o lege aparte cu privire la statutul
persoanelor cu functii de demnitate publica.
Legislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice.
Drepturile comune sunt n general prevzute de Constituia Republicii Moldova i legislaia muncii, fiind
urmtoarele: dreptul la munc i la protecia muncii (dreptul la libera alegere a muncii, la condiii echitabile i
satisfctoare de munc, la protecia mpotriva omajului, la odihn art. 43 al Constituiei); dreptul la o
salarizare corespunztoare, dreptul la asigurri sociale (dreptul la pensie i la ajutor n caz de incapacitate
temporar de munc), dreptul la opinii proprii (art. 32 al Constituiei), dreptul de a cunoate i ataca deciziile
individuale care l privesc, dreptul la petiionare (art. 52 al Constituiei), dreptul persoanei vtmate de o
autoritate public (art. 53 al Constituiei) etc.
Din categoria drepturilor specifice intra:
a) Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale
b) Sa solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alte autoritati publice,
precum si de la p f si juridice
c) Sa-si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului
d) Dreptul la integritatea fizica si psihica, precum si un salariu corespunzator complexitatii atributiilor
functiei
e) Dreptul de a fi promovat
f) Sa viziteze, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f-tiei si in modul stabilit, alte autoritati publice,
alte pf si juridice,de drept public sau privat (demnitate publica)
Obligaiile comune tuturor angajailor sunt consacrate n Constituia Republicii Moldova (articolele 55 59) i
n legislaia muncii, fiind urmtoarele:
ndeplinirea cu exactitate i promtitudine a sarcinilor ce-i revin; s respecte disciplina de serviciu i programul
de funcionare a serviciului public n care i desfoar activitatea, devotamentul fa de ar i obligaia de
fidelitate fa de instituia n care activeaz (funcionarul trebuie s se abin de la orice fapt care ar putea s
aduc un prejudiciu unitii n care i desfoar activitatea) .a.
Obligatii specifice:
1) Sa respecte Constitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale la care RM face parte
2) Sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor
3) Sa pastreze, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele,
informatiile sau documentele de care ia cunostinta, cu exceptia informatiilor consid de interes
public
4) Sa respecte regulamentul intern
5) Sa prezinte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate
6) Executarea dispozitiilor conducatorului
7) Sa asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia
8) Este interzis in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sint destinate personal,
familiei,rudelor,prietenilor
9) Sa evite conflictul de interes
2. Drepturile i obligaiile atribuii ale funciei publice sunt create i organizate n vederea realizrii
puterii publice.In afara de drepturile pe care orice cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe
functionarul public de un simplu cetatean sunt totodata niste obligatii pe care acesta trebuie sa le
indeplineasca (ex: Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale obligatie,dar si
drept). La fel, aceste drepturi si obligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului (accesul la
informatiile necesare/prezentarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor).
3.Functionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor si obligatiilor fp:
Funcionarului public i se acord ajutoare materiale n vederea soluionrii problemelor sociale i de trai n
conformitate cu legea.Funcionarul public beneficiaz de pensie n condiiile Legii privind pensiile de
asigurri sociale de stat. Dup mplinirea vrstei necesare obinerii dreptului la pensie pentru limit de
vrst, funcionarul public poate fi numit, la decizia conductorului, pe o perioad determinat, dar nu mai
mare de 3 ani, n aceeai funcie public, primind pensia i salariul conform legislaiei.
n caz de lichidare a autoritii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de
personal, funcionarii publici care nu pot fi transferai vor fi eliberai din funcie cu plata unei indemnizaii
unice egale cu 6 salarii medii lunare dac vechimea n serviciul public este de cel puin 2 ani, precum i a
unei indemnizaii de omer egale cu un salariu mediu lunar, n modul stabilit de lege.
FP are un concediu anual, platit, cu o durata de 35 zile lucratoare.





















































TEST 33.Incompatibilitatile fata de fp
1. Identificati incompatibilitatile fata de functionarul public
Calitatea de funcionar public este incompatibil cu orice alt funcie public dect cea n care a fost numit.
Funcionarul public nu este n drept s desfoare alte activiti remunerate. Funcionarul public nu poate
exercita o funcie public n subordinea nemijlocit a unei rude directe (printe, frate, sor, fiu, fiic) sau a unei
rude prin afinitate (so/soie, printe, frate i sor a soului/soiei) n cadrul aceleiai autoriti publice.
2. Clasificati incompatibilitatile fata de functionarul public
Incompatibilitati generale si specifice functiei publice.
3. Estimati nivelul eficientei incompatibilitatilor prevazute pentru functionarii publici


















































TEST 34.Avansarea in serviciu
1. Definiti avansarea in serviciu a fp
Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcii publice superioare celei exercitate.
Promovarea funcionarului public ntr-o funcie public superioar se face n baz de merit.
2. Determintai criteriile ce determina avansarea in functie a fp
-evaluarea performantelor fp anuale prin acordarea calificativelor: foarte bine, bine, satisfaacator, nesatisfacator
3. Recomandati unele criterii performante de avansare in functie a fp

























TEST 35 Modificarea si suspendarea raporturilor de serviciu a fp
1. Determinati temeiurile de suspendare si modificare a raporturilor de serviciu
Temeiuri de modificare
-in interesul serviciului
-la cererea functionarului public
Temeiuri de suspendare
-circumstante ce nu depind de vointa partilor
-la initiativa autoritatilor publice
-la initiativa functionrului public
2. Clasificati temeiurile de suspendare si modificarea a rap de serviciu
Temeiuri de modificare
-promovarea in functie
-avansarea in trepte de salarizare
-detasarea
-transferul
-interimatul unei functii publice de conducere
Temeiuri de suspendare
-circumstante ce nu depind de vointa partilor- boala,trauma, carantina, forta majora, incorporarea in serviciul
militar
-la initiativa autoritatilor publice- arestul, pe durata anchetei de serviciu, recunoasterea fp in calitate de banuit
-la initiativa functionrului public concediu pt ingrijirea copiilor sau membrului de familie bolnav, concediu
neplatit, inregistrarea in calitate de concurent electoral.


3. Apreciati temeiurile de suspendare si modificarea a rap de serviciu
























TEST 36. Incetarea Raporturilor de serviciu a fp
1. Identificati temeiurile de incetare a rporturilor de serviciu a fp
-circumstante ce nu depind de vointa partilor
-la initiativa autoritatilor publice
-la initiativa functionrului public
2. Clasificati temeiurile de incetare a rporturilor de serviciu a fp
-circumstante ce nu depind de vointa partilor- daca fp nu mai detine cetatenia RM, nu are capacitate deplina de
exercitiu, implinirea de fp a varstei de pensionare, forta majora, decesul fp, expirarea termenului functiei public.
-la initiativa autoritatilor publice-eliberarea din functie publica, destituirea din functia publica.
-la initiativa functionrului public demisia in baza inmatricularii in institutie de invatamint, trecerea cu traiul in
alta localitate, ingrijirea copilului

3. Apreciati temeiurile de incetare a rporturilor de serviciu a fp











































TEST 37. Stimularea functionarilor publici
1. Definiti si identificati masurile de stimulare a fp
Stimularea- aplicarea anumitor masuri de incurajare a fp care servesc drept imbold ca fp sa depuna noi eforturi
(de regula peste nivelul mediu de performanta) in realizarea sarcinilor puse
Masurile de stimulare pot fi de 2 tipuri:
-Dupa natura lor ele pot fi : morale si materiale
-Dupa ordinea de acordare: generaale si speciale
2. Determinati deosebiri dintre diferite categorii de masuri de stimulare a fp
Masurile de stimulare morale nu au o valoare economica, acestea pot fi sub forma de multumire , diploma de
onoare, ordinuri, medalii si titluri onorifice; Iar masurile de stimulare materiale au o valoare economica, de
obiccei sub expresie baneasca, cum ar fi cadouri de valoare, premii.
Toate masurile de incurajare generala se aplica conform legislatiei privind serviciul public si altor acte
normative, pe cand masurile de incurajare speciala se apica in cazuri de exceptie.
3. Estimati graadul de eficienta a masurilor de stimulare a fp
Stimularea exprima o apreciere si aprobare a activitatii fp, are ca scop cresterea eficientei activitatii serviciilor
publice. De asemenea acestea stimuleaza functionarii publici la indeplinirea atributiilor lor.Insa trebuie de tinut
cont de faptul ca stimularea nu asigura eficienta si spiritul de initiativa caracteristice stimularii, dar creaza
efectul opus, adica functionarul public sa activeze in limitele legii si sa nu coboare sub nivelul minim de
comportare necesara.





































TEST 38. Raspunderea disciplinara si raspunderea civila a fp
1. Identificati raspunderea disciplinara si raspunderea civila a fp
Raspunderea disciplinara e acea forma de raspundere care survine pentru comiterea unor abateri disciplinare,
adica a incalcarii disciplinei de serviciu
Raspunderea civila e acea forma de raspundere care are ca temei cauzarea unui prejudiciu persoanei terte de
catre autoritatea publica, precum si raspunderea solidara a fp
2. Determinati deosebirile dintre raspunderea disciplinara si raspunderea civila a fp
Spre deosebire de raspunderea disciplinara, raspunderea civila are un caracter patrimonial, adica are ca temei
repararea prejudiciului cauzat de catre functionarul public, pe cand raspunderea disciplinara intervine cu scopul
de a disciplina conduita fp
3. Estimati rolul raspunderii disciplinara si raspunderii civile a fp in coraport cu alte forme de
raspundere civila












































TEST 39.Raspunderea penala a fp
1.Raspundere penala cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f-r public pu comiterea unei infractiuni
prevazute de legea penala in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. Pentru ca f-rul public sa poarta
raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii:
1. Sa aiba calitatea de persoana cu f-tii de raspundere( persoana publica), persoana cu functie de
demnitate publica, persoana publica straina, f-tionar international
2. Infractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu.
2.Penala detentiune+amenzi+ demitere din functie+ imposibilitatea ocuparii f-tiei publice pe un anumit
termen
Contraventionala sanctiune prin amenda( de obicei nu prea mare) + rareori demitere si imposibilitatea
ocuparii f-tiei publice (ex: divulgarea martorilor care beneficiaza de protectie de stat)
3.












































TEST 40.Statutul administrativ-juridic al organizatiilor necomerciale
1. Identificati categoriile organizatiilor necomerciale
a) asociatii
b) fundatii
c) institutii
2. Determinati principalele drepturi, obligatii si responsabilitati cu caracter administrativ al
organizatiilor necomerciale
Organizatiile necomerciale sunt in drept sa desfasoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care tine de
realizarea scopurilor prevazute in statut.
Protejarea drepturilor i intereselor social-economice, profesionale, de munca colectiv i individuale ale
membrilor de sindicat;
Extinderea micrii sindicale naionale i fortificarea societii civile;
Activizarea i dezvoltarea dialogului social i parteneriatului social;
Realizarea progresiv a dreptii sociale i demnitii muncii etc.
S respecte principiile i regulile de inere a contabilitii i de raportare financiar, stabilite n Legea
contabilitii, standardele de contabilitate, planul de conturi contabile i alte acte normative

3. Estimati rolul organizatiilor necomerciale la ceea ce priveste perfectionarea administratiei publice

TEST 49.Constrangerea administrativa
a) Constrangerea ansablu de masuri aplicate, in cazul nerespectarii de buna-voie a normelor de conduita in
scopul de a-i impune individului respectiv o conduita conforma cu cerintele normei date.
Trasaturi constrangerea:
1. Se reduce la influenta fizica,psihica,materiala si organizatorica asupra participantilor la raporturile
administrative
2. Se aplica in cele mai multe cazuri pe cale extrajudiciara
3. Se realizeaza doar de catre organele AP ce au competentele respective atribuite prin lege
4. Este insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la privare de
libertate
5. Se aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana vinovata
b) Masurile de constrangere se clasifica astfel:
1. Masuri administrative de prevenire ex: controlul actelor de identitate
2. M.a. de stopare pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei fizice,catuse,bastoane
3. M.a. de aplicare a raspunderii administrative se aplica dupa savirsirea actelor ilegale ex: sanctionare









































TEST 50.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ
a) Raspunderea juridica aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzatoare a obligatiilor.
Raspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:
a) Producerea faptei ilicite
b) Intre fapta ilicita si rezultatul ilicit sa existe o legatura cauzala
c) Vinovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept
Raspunderea in dreptul administrativ se realizeaza in urmatoarele forme:
- Raspundere contraventionala
- R disciplinara
- R materiala
b) Raspundere contraventionala forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul administrativ. Este
reglementata de codul contraventional si este o institutie aparte a dreptului administrativ.
Subiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fizice si juridice ( cu exceptia autoritatilor
publice si institutiilor publice), inclusiv persoane cu functie de raspundere.Sanctiunile contraventionale sunt
diverse, avand atat caracter material,cat si moral ex: de la avertisment pana la interdictia de a desfasura un
anumit tip de activitate sau arestul contraventional).
Raspundere disciplinara situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii stabilite de regula
intre un organ al AP sau un functionar public si autorul unei abateri disciplinare.
Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri administrativ-disciplinare,
ca rezultat de regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu. Specific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate.
Raspundere materiala are ca temei cauzarea unui prejudiciu material autoritatilor publice sau altor organizatii
sau persoane prin actele administrative al AP.
Pentru incalcari grave ale normelor de dr-admini poate surveni si raspunderea penala care tine de obiectul de
reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese afla intr-o legatura directa cu raspunderea contraventionala.