04.10.

2013
Drept comercial
-legea 30/1990 a societatiilor comerciale
*Primele seminarii se vor da niste teste grila din institutiile basic:
-persoana uridica!
-persoana "i#ica!
-reorgani#are$ di#olvare p..!
-patrimoniul$ patrimoniul de a"ectatiune!
%ateria:
-prima parte este destinata pro"esionistilor comercianti!
-a doua parte: particularitatiile obligatiilor pro"esionistiilor comercianti$ contractele speci"ice
acestora$ cateva aspecte despre titlurile de credit.
*speta raspundere contractuala la e&amen
'emestrul ( este dedicat actorilor de pe scena activitatii de comert.
)(bliogra"ie:
-lucrarea: Drept comercial.Pro"esionistii comerciali$ c* bec+ 2013. 'maranda ,ng*eni
-legea 2-/1990 privind .egistrul /omertului
0&amen:
-spete: mai multe spete
11.10.2013
/odul comercial a "ost reactivat in 1990 dar in pre#ent este abrogat odata cu intrarea in vigoare a
1oului /od civil.
Dreptul comercial in perioada separatiunii/dualitatii dreptului privat era o ramura de drept privat
"ormata dintr-o totalitate de norme uridice care reglementau 2materia comerciala2.
Potrivit lui /esare 3ivante in 2Principiile in drept comercial2$1924$ materia comerciala era
"ormata/repre#entata pe de-o parte de "aptele5actele6 de comert iar pe de alta parte materia
comerciala repre#enta totalitatea persoanelor care savarseau "aptele de comert sau inc*eiau acte
uridice de comert$ in principal comerciantii.
Doctrina preluand aceasta de"initie a de#voltat particularitatiile Dreptului comercial$ a "ormulat o
de"initie e&*austiva apropiata de cea a Dreptului civil.
Potrivit doctrinei Dreptul comercial era de"init ca acea ramura de drept privat "ormata dintr-o
totalitate de norme uridice care reglementea#a relatii sociale patrimoniale cu caracter comercial$
relatii nepatrimoniale sau personal-nepatrimoniale care uneori se trans"orma in relatii
patrimoniale$ relatii care se "ormea#a/nasc intre persoane "i#ice sau uridice! care au in principal
calitatea de comerciant$ persoane care se a"la pe po#itie de egalitate uridica.
1ormele de Drept comercial se regaseau in Dreptul romanesc$ in /odul comercial adoptat in 1447
si abrogat in 2009$ c*iar daca o perioada de timp acest cod nu s-a aplicat$ in perioada comunista
"iind ca#ut in deusetudine! dar si in legile speciale 58egea cambiei si )9 :4/1931$ 8egea /0/
:9/19316.
,ceste norme reglementau relatii sociale patrimoniale care au valoare economica/pecuniara cu
caracter comercial.
Principalele dispo#itii care reglementau comercialitatea erau in /odul comercial$ art.3$4$:$- si art.
:- /od comercial. (n /odul comercial roman comercialitatea era de"inita in principal criteriului
obiectiv! in art. 3 /od comercial legiutorul prevedea 20 de "apte uridice pe care le considera de
comert.
/ele 20 de grupte erau grupate in 3 categorii:
-operatiuni de intermediere iin sc*imbul de mar"uri sau alte valori.
-activitatiile de intermediere privind munca organi#ata sub "orma unei intreprinderi 5e&
intreprinderi de "urnituri$ de spectacole publice$ de comisioane$ o"icii de a"aceri$ intreprinderi de
transporturi$ e&peditii maritime6$ intreprinderea putand "i individuala 5persoana "i#ica6 sau
intreprinderi societare 5societatiile comerciale6.
-"apte cone&e$ au&iliare cu primele 2 categorii care sunt cali"icate de comert potrivit principiului
2accesoriu se;uitur principalem25ipoteca care insoteste un contract de credit bancar este un act
uridic au&iliar$ accesoriu6
8egiuitorul a imbratisat si teoria subiectiva 5legata de persoana6$ "aptele de comert erau cali"icate
si in "unctie de criteriul subiectiv. <n "apt uridic este considerat de comert daca persoana are
calitatea de comerciant! persoana determina natura uridica a acestei "apte uridice de comert.
8egiutorul a instituit o pre#umtie relativa de comercialitate in sensul ca nu toate "aptele savarsite
de un comerciant sunt socotite de comert$ e&itand doua mari e&ceptii:
1.Daca "aptele sunt de natura pur civila 5e&: casatoria$ adoptia$ recunoasterea paternitatii$
acceptarea unei succesiuni6!
2.Daca din continutul actului$ "aptului de comert re#ulta contrariul adica caracterul civil 5e&:
imprumutul pt nevoi personale6.
8egiutorul a creat si "aptele unilaterale sau mi&te care au caracter comercial pt una din parti si
caracter civil pt cealalta parte 5e&:asigurarile de viata6.
8egiutorul a adoptat si criteriul negativ 5art. : /od comercial6$ articol potrivit caruia nu erau
considerate "apte de comert van#area-cumpararea unor bunuri si c*iar revan#area lor$ bunuri
necesare consumatiunii cumparatorului sau a "amiliei sale. 1u erau "apte de comert van#area
produselor pe care cultivatorul sau proprietarul le avea de pe pamantul sau$ sau de pe pamantul
cultivat.
1u erau socotite "apte de comert activitatiile agricole in masura in care produsele obtinute erau
vandute de catre cultivator sau proprietarul terenului pt ca lipsea elementul esential pt de"inirea
comercialitatii si anume intermedierea.
Dreptul comercial reglementea#a si relatii nepatrimoniale 5e&: dreptul de a "i ales6.
(n comercial atingerea adusa reputatiei da dreptul la actiuni patrimoniale c*iar daca in civil este un
drept personal nepatrimonial.0le se trans"orma in drept patrimonial.
(n comercial drepturile personale nepatrimoniale se trans"orma deseori in drepturi patrimoniale.
,ceste drepturi au deseori consecinte patrimoniale.
Potrivit art. 7 /od comercial5abrogat6 comerciantii erau de"initi ca "iind aceia care savarsesc "apte
de comert in mod obisnuit cu titlu de pro"esie si societatiile comerciale. Din aceasta de"initie
re#ulta clar ca o persoana "i#ica si o societate comerciala este considerata comerciant daca
savarseste "apte de comert$ "apte preva#ute de legiuitor in art. 3 /od comercial! acest "apte trebuie
savarsite in mod continuu cu titlul de pro"esie$ o activitate organi#ata. ,ceasta activitate organi#ata
este "oarte bine con"igurata in ca#ul societatiilor comerciale. 'tatut$ u.a.t. nu erau considerate
comercianti. /u toate acestea statul$ u.a.t. poate inc*eia acte de comert5e& asocierea in
participatiune6.
Potrivit legii 2-/1990 privind .egistrul /omertului sunt comercianti toti cei care sunt inregistratii
in .eg. /omertului. 1u toate aceste societati sunt comercianti 5e&:regiile autonome$ ele
e&ploatea#a bunuri din regimul public6.58egea 2-/1990$ art. 1$ pt prima propo#itie6.
(n pre#ent$ din momentul intrarii in vigoare a 1oului /od civil$ Dreptul comercial nu mai e&ista ca
ramura distincta a dreptului privat deoarece legiuitorul a abandonat teoria dualista inlocuindu-o cu
cea monista. Potrivit teoriei moniste maoritatea covarsitoare a normelor uridice care
reglementea#a relatiile sociale cu caracter privat$ se regasesc in /odul civil. Prin intrarea in
vigoare a 1// a "ost abrogat /odul comercial care repre#enta suportul stinti"ic legal$ argumentul
puternic.
Dreptul comercial e&ista in continuare ca materie de studiu deoarece maoritatea pro"esionistilor
sunt in continuare acele persoane "i#ice si uridice care des"asoara activitate de comert$ persoane
care din ratiuni de ordin didactic ii denumim in continuare comercianti. Dincolo de aceste ratiuni
e&ista realitatea economica care demonstrea#a "aptul ca societatiile comerciale$ persoanele "i#ice
autori#ate si celelalte entitati uridice sau numai economice sunt principalii actori in activitatiile de
productie$ comert$ prestare de servicii.
Prin abrogarea /odului comercial nu inseamna ca aceste persoane nu au un statut special.(n art. 3
/od civil legiutorul prevede 2dispo#itiile pre#entului cod se aplica si raporturilor dintre
pro"esionisti precum si dintre acestia si celelalte subiecte de drept2. Principalul i#vor de drept care
se aplica si raporturilor intre pro"esionisti este /odul civil.
Potrivit alin.2 art. 3 /od civil sunt considerati pro"esionisti toti cei care e&plotea#a o
intreprindere.(ntreprinderea nu este de"inita in /odul civil ci in 9.=. 44/2004$ aici se de"ineste atat
intreprinderea cat si activitatea economica in genere.
Desi legiuitorul in art.3 /od civil prevede aplicarea dispo#itiilor pro"esionistiilor! totusi ceea ce
di"erentia#a di"eritele categorii de pro"esionisti "ormea#a statutul$ conceptul de statut uridic al
acestora$ statut reglementat prin legi speciale. (n privinta pro"esionstilor care e&ercita pro"esii
liberale$ e&: avocat$ notar$ auditor "inanciar$ etc.$ este amenaat prin legislatia speciala.
(n privinta pro"esionistilor care nu e&ercita pro"esii liberale $ e&: P>,$ intreprinderea individuala$
intreprinderea "amiliala$ statutul uridic este stabilit prin 9<= 44/2004 asa cum a "ost modi"icata
prin 9<= 4-/11.mai.2011.
(n privinta pro"esionistilor persoane uridice statutul societatiilor comerciale este preva#ut prin
legea 31/1991 republicata cu modi"icarile si completarile ulterioare.
14.10.2013
Pro"esionistul comerciant. De"inirea acestuia se "ace in "unctie art.3 c.civ de art. 7 si 4 din 8egea
71/2011$ 8egea pt punerea in aplicare a /odului cvil
Potrivit art. - alin. 1 din 8egea 71/2011 re"eririle la comercianti preva#ute in alte acte normative se
considera a "i "acute la persoanele "i#ice$ sau dupa ca# persoanele uridice supuse inregistrarii in
.egistrul /omertului potrivit prevederilor art. 1 din 8egea 2-/1990 privind .egistrul /omertului.
,rt. 4 alin 1 8egea 71/2011$ notiunea de pro"esionist preva#uta la alin. 3 c.civ cuprinde categoriile
de comerciant$ intreprin#ator$ operator economic$ precum si orice alte persoane autori#ate sa
des"asoare activitati economice sau pro"esionale ast"el cum sunt preva#ute de lege$ la data intrarii
in vigoare a /odului civil.
(n toate actele normative in vigoare e&presiile 2acte de comert2 si 2"apte de comert2 se inlocuiesc
cu e&presia 2activitati de productie$ comert$ prestari de servicii2.
P.F.A. Intreprinderea individuala si familiala
9<= 44/2004$ modi"icata in 2011$ act normativ care stabileste in principal urmatoarele aspecte:
-accesul la pro"esiunea de persoana "i#ica autori#ata$ intreprindere individuala$ "amiliala adica
comerciant persoana "i#ica!
-stabileste procedura de inregistrare in .egistrul /omertului si de autori#are a des"asurarii
activitatii de catre aceste persoane!
-stabileste regimul uridic al "iecarei categorii$ P>,$ etc?
-stabileste "ormele in care se des"asoara activitatiile eonomice reglementate de actul normativ
respectiv: P>,$ intreprindere individuala$ intreprindere "amiliala.
,ctul normativ "olosind un criteriu negativ prevede care sunt pro"esiile$ activitatiile carora actul
normativ nu se aplica: e&clude de la inregistrare pro"esiile liberale care sunt supuse
reglementarilor legilor speciale. ,ctul normativ nu se aplica serviciilor prestate trans"rontalier in
ba#a art. 49 din @ratatul de constituire a <niunii 0uropene.
Principii din actul normativ:
1.9rice cetatean roman sau cetatean al oricarui stat membru al <0 sau al spatiului economic
european poate des"asura activitati economice pe teritoriul .omaniei.
Pot des"asura activitati comerciale si cetatenii tarilor cu care .omania sau <0 are tratate$
conventii5 e&: 0lvetia6
2.,ctivitatiile economice des"asurate de persoanele "i#ice trebuie sa "igure#e in cadrul /9D<8<(
/,01$ activitati care in principiu acopera toate domeniile$meseriile$ ocupatiile cu e&ceptia celor
preva#ute in legi speciale
/onditii:
-sa aiba un sediu pro"esional pe teritoriul .omaniei
-activitatea economica sa "ie autori#ata si inregistrata
-activitatea trebuie des"asurata in mod permanent sau oca#ional
Persoana "i#ica trebuie sa "i obtinut autori#atiile$ avi#ele$ licentele in vederea autori#arii.
Di"erenta dintre activitatea economica a persoanei "i#ice si celelale activitati economice
<nul dintre elementele de"initorii ale activitatii economice des"asurata de persoanele "i#ice 5P>,$
intreprinderi individuale sau "amiliale6 consta in "aptul ca scopul activitatii este obtinerea unui
pro"it din acesta activitate economica$ comerciala.
P F A
-acea persoana care avand capacitatea uridica preva#uta de lege des"asoara activitati economice in
mod permanent sau oca#ional$ activitate care se des"asoara pe riscul sau si care este autori#ata in
conditiile legii.
-raspunderea P>, pt obligatiile care i#vorasc din activitatea des"asurata este nelimitata$ ultra vires
*ereditatis
Intreprinderea individuala
-deosebirea esentiala "ata de P>, consta in "aptul ca intreprin#atorul des"asoara activitatea
economica in mod permanent$ sistematic$ in mod organi#at si continuu pt ca structura
organi#atorica este intreprinderea. (ntreprinderea individuala nu are personalitate uridica numai ca
intreprin#atorul persoana "i#ica trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si P>,-ul.
-in ca#ul P>,-ului activitatea se des"asoara in principal prin "orta proprie adica de catre persoana
"i#ica autori#ata in timp ce in ca#ul intreprinderii individuale activitatea economica este
des"asurata de terte persoane.
Intreprinderea familiala
-se caracteri#ea#a prin "aptul ca repre#inta o asociere de persoane "i#ice care "ac parte dintr-o
"amilie$ respectiv sot$ sotie$ copii peste 1- ani$ rude si a"ini pana la gradul 4 inclusiv.
-daca in ca#ul P>, si (ntreprinderea individuala persoana "i#ica trebuie sa aiba minimum 14 ani in
ca#ul (> numai repre#entantul intreprinderii trebuie sa aibe capacitate de e&ercitiu deplina.
%embrii pot avea si minimum 1- ani.
-in ca#ul (> trebuie sa e&iste acordul de asociere intre membrii "amiliei care se inc*eie sub "orma
inscrisului sub semnatura privata sau act autentic. Daca in acordul de constituire a (> sunt a"ectate
asocierii unele bunuri imobile evident ca acordul trebuie sa imbrace "orma autentica.
(n toate ca#urile poate e&ista un patrimoniu de a"ectatiune de"init in 9<=44/2004 in mod di"erit
"ata de de"initia data de legiuitor in /odul civil. '-a avut in vedere acceptiunea economica a
patrimoniului in timp ce in /odul civil sunt evidentiate aspectele uridice ale notiunii de
patrimoniu.
(n ca#ul constituirii patrimoniului de a"ectatiune creditorii vor "i satis"acuti in principal din
bunurile componente ale acestuia. Daca aceste bunuri nu sunt su"iciente pt stingerea datoriilor
aceste creante vor "i satis"acute din celelalte bunuri pe care le au persoanele in patrimoniul
propriu.
/onditiile ce se impun a "i indeplinite de persoana "i#ica
*/apacitatea uridica:
-capacitate de "olosinta: in principiu orice persoana "i#ica poate sa des"asoare activitati economice
intr-una din "ormele preva#ute de 9<= 44/2004. 0&ista anumite incapacitati speciale$ preva#ute
de acte normative speciale. ,ceste incapacitati sunt considerate de legiutor incompatibilitati.
(ncompatibilitatiile sunt de 2 "eluri:
1.8egate de pro"esie 5e&: avocatii$ notarii etc.6
2.8egate de "unctii 5"unctionarii publici$ magistratii$ parlamentarii$ militarii6
0&ista si decaderi$ tot incompatibilitati$ ce restrang des"asurarea activitatiilor economice 5 e&:
condamnarea pt in"ractiuni economice6
-capacitate de e&ercitiu: sa "ie deplina.
(nregistrarea in .egistrul /omertului se "ace pe ba#a re#olutiei directorului 9"iciului .egistrului
/omertului de pe langa @ribunalul A. .e#olutia este e&ecutorie$ impotriva acestei re#olutii se "ace
plangere la Budecatoria A$ nu este suspensiva de e&ecutare.
24.10.2013
5seminar6
(ntroducere pagina 2 lit a$ de"initia comerciantului
Potrivit conceptiei subiective calitatea de comerciant o au toate persoanele care e&ercita
permanent cu titlu de pro"esie o activitate comerciala sau care au numele sau "irma inmatriculate
in .egistrul /omertului.
1u pot "i comercianti:
1. %inorii si inter#isii udecatoresti!
2. 'tatul sau u.a.t.!
3. /on"orm art. 1 alin. 3 din 8egea 2-/1990 privind .egistrul /omertului nu li se aplica obligatia
inregistrarii in .egistrul /omertului meseriasilor si taranilor care isi des"ac produsele din
gospodaria proprie!
4. 1u au calitatea de comercianti cei care prestea#a o activitate in ba#a unui statut pro"esional
propriu stabilit prin lege speciala.
Pro"esionistul comerciant persoana "i#ica
Pentru ca o persoana "i#ica sa "ie comerciant trebuie sa indeplineasca conditiile:
1./onditii re"eritoare la persoana!
2./onditii re"eritoare la activitate in sensul indeplinirii "aptelor$ actelor uridice cu titlu de pro"esie
si in scop lucrativ 5 cu scopul de a obtine pro"it 6.
1./onditii re"eritoare la persoana:
-persoana "i#ica trebuie sa aibe capacitatea uridica ceruta de lege 5pag. 11-12 carte6.
9 persoana "i#ica poate des"asura activitate de comert numai dupa implinirea varstei de 14 ani.
C Discutii / 0&ceptii:
* %inorul care se casatoreste la 1- ani si care dobandeste capacitate de e&ercitiu deplina acesta
nu-i con"era dreptul sa des"asoare comert
* %inorul de 1- ani poate des"asura activitate de comert intr-o singura situatie si anume atunci
cand este membru intr-o intreprindere "amiliala "ara insa a "i repre#entantul acelei intreprinderi.
* Persoana pusa sub curatela.
-persoana "i#ica e&ercita in mod obisnuit cu titlu de pro"esie "apte de comert.
-comertul ast"el des"asurat se reali#ea#a in nume propriu
-activitatea comerciantului se des"asoara prin asumarea integrala a riscului comertului sau 5 P>,$
(($ (>$ 'ocietati Personale$ '.8$ societati de capital6$ raspunderea este in limita aportului la
capitalul social.
-activitatea comerciantului are drept scop obtinerea de pro"it e&clu#andu-se de principiu
activitatea nelucrativa.
-persoana trebuie sa "ie autori#ata in conditiile legii.
Incompatibilitati, decaderi si interdictii
Incompatibilitati
Datorita caracterului speculativ activitatea de comert este incompatibila cu anumite "unctii sau
pro"esii.
1u pot "i comercianti datorita "unctiei5autoritate publica6: parlamentarii$ "unctionarii publici$
magistratii$ militarii.
1u pot "i comercianti datorita pro"esiei 5natura activitatii6 toate acele persoane care e&ercita
pro"esii liberale: avocatii$ medicii$ notarii si orice activitati economice a caror des"asurare este
reglementata printr-o lege speciala.
Decaderi (nedemnitatiile)
Privesc "apte in"ractionale savarsite de comerciant si care direct sau indirect au legatura cu
activitatea pe care acesta o des"asoara.
Persoanele care au "ost condamnate penal pentru una din in"ractiuniile preva#ute de lege 58egea
12/1990 privind protearea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite$ republicata in
2009 %.9" 291/: mai 2009! art. 4 lit. b6 din 9<= 44/20046 nu mai pot e&ercita pro"esiunea de
comerciant. 0ste nevoie de o *otarare de condamnare de"initiva si irevocabila prin care
comerciantului pe langa pedeapsa principala i se aplica con"orm art. -4 c.pen. pedeapsa
complementara.
1u pot des"asura activitati economice persoanele "i#ice care au savarsit "apte sanctionate de legile
"inanciare$ vamale si cele care privesc disciplina "inanciar-contabila de natura a "i trecute in
ca#ierul "iscal 59.=. 7:/2001 privind ca#ierul "iscal6.
Interdictii
Pot "i legale si conventionale.
Interdictiile legale se re"era la:
-activitati care nu pot "ace obiectul comertului privat deoarece constituie monopol de stat
5 prelucrarea tutunului$ prospectarea si e&tractia carbunelui$ minereurilor in general6
-activitati care sunt considerate in"ractiuni 5"abricarea si comerciali#area unor droguri sau
narcotice in alt scop decat cel de medicament6.
Interdictiile conventionale sunt stabilite prin clau#e contractuale si produc e"ecte numai intre
cocontractanti.
(nterdictia conventionala poate re#ulta si dintr-o clau#a de e&clusivitate prin care un distribuitor se
obliga "ata de un producator sa nu vanda decat anumite produse.
Statutul juridic al comerciantului
(drepturi si obligatii)
/omerciantul are urmatoarele obligatii:
1. De inmatriculare in .egistrul /omertului!
2. (ntocmirea registrelor comerciale!
3.(ndeplinirea altor obligatii preva#ute prin legi speciale: indeplinirea obligatiilor
"iscale5ta&eDimpo#ite6!
4. De a des"asura comertul sau con"orm u#antelor cinstite si de a nu comite concurenta neloiala
5ve#i 8egea nr. 11/1990 privind /ombaterea concurentei neloiale6
Intocmirea registrelor speciale.
Dupa abrogarea /odului comercial$ 8egea 42/1991 republicata in %.9" 4:4/14 iunie 2004 $
modi"icata in 2011 $ este cea care in capitolul 3 arata registrele contabile obligatorii:
-registrul urnal!
-registrul inventar!
-registrul /artea %are
.egistrele sunt documente private.
Registrul jurnal cuprinde operatiile economico uridice e"ectuate de comerciant #ilnic in ordine
cronologica.
Registrul inventar contine inventarul patrimoniului comerciantului. 8a inceputul activitatii sale si
la s"arsitul "iecarui an calendaristic comerciantul este obligat sa "aca un inventar al averii
sale5activ si pasiv6 inc*ein bilantul contabil.
Registrul Cartea Mare este obligatoriu a "i tinut doar de comerciantii care au un volum mare de
activitate$ o ci"ra mare de a"aceri si unde contabilitatea se tine in partida dubla 5"iecare operatie
comerciala are o dubla inregistrare6.
2:.10.2013
Fondul de comert
*@emeiul legal!
*De"initia "ondului de comert!
*1atura uridica a "ondului de comert!
*0lementele "ondului de comert!
*9peratiuni asupra "ondului de comert.
>ondul de comert este consacrat de catre legiuitor$ in pre#ent$ prin 8egea nr. 294/2001 $ lege de
modi"icare a 8egii nr. 11/2001 privind combaterea concurentei neloiale.
,nterior acestui cadru legislativ in reglementarile uridice a e&istat in /odul comercial de la 1447
o re"erire direct la "ondul de comert in cadrul procedurii "alimentului dar o de"initie a "ondului de
comert! nu a e&istat o de"initie nici in codul comercial.
Dupa 1990 a e&istat in cadrul normelor te*nice$ contabile o delimitare a "ondului de comert de
"ondul comercial si oarecum o de"initie a "ondului de comert ca "iind o componenta a "ondului
comercial$ "ond comercial care cuprinde pe langa elemenele speci"ice "ondului de comert si alte
componente: in principal reputatia "irmei sau supravaloarea "irmei in sistemul de drept "rance# sau
good Eill in sistemul common-laE $ reputatia "irmei.
,rt. 1 lit. 1 lit. c6 de"ineste "ondul de comert ca "iind ansamblul bunurilor mobile si imobile$
corporale si incorporale 5"irma$ emblema$ clientela$ vad comercial$ marci de "abrica de comert$
brevete de inventie$ etc.6 bunuri care sunt a"ectate des"asurarii activitatii de catre pro"esionistul
comerciant.
Pornind de la aceasta de"initie trebuie sa delimitam "ondul de comert de alte entitati uridice sau
c*iar concepte cum ar "i delimitarea "ata de intreprindere$ de societate comerciala$ "ata de
sucursala$ "iliala si de patrimoniul de a"ectatiune.
Fondul de comert se delimiteaza de conceptul de intreprindere pentru ca in ca#ul intreprinderii
e&ista o grupare de bunuri si persoane$ de "actori materiali si umani care "ormea#a cadrul
economic dar si uridic al intreprinderii in timp ce in cadrul "ondului de comert nu e&ista decat
"actori materiali$ respectiv ansamblul de bunuri mobile si imobile$ corporale si incorporale 5"irma$
emblema$ clientela$ vad comercial$ marci de "abrica de comert$ brevete de inventie$ etc.6.
(n al doilea rand intreprinderea poate avea personalitate uridica mai cu seama in ca#ul
intreprinderilor societare in timp ce "ondul de comert niciodata nu poate dobandi personalitate
uridica$ este doar un ansamblu de bunuri a"lat in patrimoniul pro"esionistului comerciant.
Fondul de comert se delimiteaza de societatea comerciala pt ca societatea comerciala este un
subiect de drept cu personalitate si capacitate uridica in timp ce in ca#ul "ondului de comert
suntem in pre#enta unor bunuri ce se a"la in patrimoniul societatii comerciale. .aportul din cele
doua concepte este raportul dintre subiect si bunurile care apartin acestui subiect de drept.
Fondul de comert se delimiteaza de sucursala, sucursala este o structura in cadrul unei societati
comerciale de"inita in 8egea 31/1990 de"initie in care legiuitorul preci#ea#a ca este un
de#membramant al societatii "ara personalitate uridica la "el cum sunt si repre#entantele$
agentiile$ punctele de lucru$ biroul. 'ucursalele se "olosesc in activitatea lor de bunuri care sunt
componente ale "ondului de comert dar aceste bunuri se a"la in patrimoiul societatii in cadrul
caruia s-au in"iintat sucursalele.
Fondul de comert se delimiteaza de filiala$ "iliala este o entitate uridica$ o structura cu
personalitate uridica care se in"iintea#a pe langa o societate comerciala$ societate care are o
participare la capitalul social al "ilialei destul de importanta "apt care duce la "aptul ca societatea
este mama "ata de "iliala care este o societate "iica. >iind vorba de doua structuri cu personalitate
uridica$ "iecare are un "ond de comert propriu asa incat nu se poate con"unda "ondul de comert al
societatii mamei cu cel societatii "iice
Fondul de comert reprezinta o uiversalitate de fapt si nu de drept.
,rt. :41 /.civ consacra teoria universalitatii de "apt c*iar daca cu privire la "ondul de comert
e&ista unele incertitudini$ mai cu seama$ ca "ondul de comert ramane in continuare o parte din
patrimoniul pro"esionistului comerciant.
0&ista si cea de-a doua teorie$ teoria universalitatii de drept potrivit careia "ondul de comert este
de "apt o parte din patrimoniul pro"esionistului comerciant$ parte privita ca un patrimoniu de
a"ectatiune in care sunt incluse in primul rand drepturile si obligatiile acelei persoane. ,dica o
divi#are a parimoniului a"ectata activitatii de comert.
0&ista o alta teorie cuprivire la natura uridica a "ondului de comert: fondul de comert este un
singur bun, un bun incorporal aflat in patrimoniul profesionistului comerciant bun asupra
caruia pot "i e"ectuate o serie intreaga de operatiuni iar ca "undament legal in spriinul acestei
teorii este 8egea 2-/1990 privin .egistrul /omertului unde in art. 21 legiuitorul prevede ca in
.egistrul /omertului se vor inregistra mentiuni re"eritoare la donatia$ van#area$ locatiunea$ sau
garantia reala mobiliara constituita asupra "ondului de comert precum si orice alt act prin care se
aduc modi"icari inregistrarilor sau care "ac sa incete#e "ondul de comert.
(n "unctie de "iecare teorie putem aplica celelalte principii de drept speci"ice "iecarei teorii.
>ondul de comert este o universalitate de "apt sau un bun mobil incorporal destinat des"asurarii
activitatii unui pro"esionist comerciant. >ondul de comert este bun mobil c*iar daca in comonenta
acestuia se regasesc si bunuri imobile. ,ctivitatea de comert este circulatia bunurilor. >ondul de
comert este bun incorporal deoarece ce este speci"ic "ondului de comert sunt bunurile
incorporale5 respectiv "irma$ emblema$ clientela$ vadul comercial$ drepturile de proprietate
intelectuala6.
!lementele fondului de comert
'unt delimitate in doua categorii:
*0lemente corporale
*0lemente incrporale
Elementele corporale ca si acestea la randul lor sunt de doua "eluri bunuri mobile si imobile.
/u privire la bunurile mobile cu titlu de e&emplu$ in "ondul de comert sunt ca bunuri mobile:
masini$ birourile$ birotica$ etc. dar si mar"urile care urmea#a a "i vandute$ inc*iriate$ donate.
0lemente imobile pot e&ista si in "ondul de comert$ in pricipal imobilul in care se des"asoara
activitatea care poate apartine pro"esionistului sau inc*iriat dar a"ectat comertului.
1u e&ista reglementari speciale dar daca aceste imobile apartin statului ele pot "i inc*iriate pt
comert numai in conditiile legislatiei speciale edictate pentru ca#ul cand statul este cel care
inc*iria#a.
de luat partea a 2-a F