Examen DR - Administrativ

Administrativ
Test 1
Subiectul 1
Noțiunea și însemnătatea fenomenului administrativ în cadrul societății și al statului:
1.1) Descrieţi trăsăturile administraţiei (conducerii) în domeniul social și corelaţia dintre

elementele componente.
Răspuns- Trasaturile administratiei (conducerii) in domeniul social:
-Administrația ca fenomen functioneaza in cadrul diferitor sisteme asigurind integritatea si

mentinerea regimului optimal de activitate a sistemului respective.
-Administrația ca fenomen este reala numai atunci cind exista subordonarea obiectului fata de
subiectulul administrarii.
-Administrația conform esentei sale se reduce la influenta subiectului asupra obiectului.
-Administrația reprezinta o calitate interna a sistemului care include 2 elemente principale:

Subiectul (elemental conducator) și Obiectul (elemental condus)
-Administrația presupune interactiunea dintre sisteme de diferit nivel ierarhic.
Între elementele administratiei în domeniul social este o strinsa legatura, necesara existentei atit a
subiectelor cit si a obiectelor. Conducerea sociala apare si exista unde are loc o activitate comuna a
oamenilor.Subiectul administrației formeaza o vointa dominanta, iar obiectul administrației se
subordoneaza ei.
1.2) Definiţi conducerea statală și determinaţi importanţa puterii executive în cadrul conducerii
statale.
Răspuns- Conducerea statala – are un caracter general si semnifica o activitate care face
parte din conducerea sociala si se deosebeste de conducerea nestatala efectuata de diferite
org. private, asociatii obstesti. Aparatul de stat care exprima puterea de stat are la baza un principiu
foarte important, si anume principiul separatiei puterii de stat.Conform acestui principui puterea de
stat este divizata in :Puterea legislative; Puterea executive;
Puterea judecatoreasca, care se bucura de o oarceare independeta si in acelasi timp conlucrare

reciproca. Prin urmare conducerea de stat intr-un stat democrat nu poate apartine unei singure
persoane sau unui singur organ statal, deoarece creaza pericolul instaurarii unui regim totalitar si
anti-democratic.In cadrul executarii puterii de stat un loc important il are puterea executiva care tine
de ramura de drept administrative. Prin urmare activitatea executiva repezinta un gen de activitate
statala care are ca scop rezolvarea a diferitor necesitati ale societatii.
1.3) Apreciaţi gradul de corespundere a organelor statale (autorităţilor publice) la fiecare din cele
trei puteri care exprimă conducerea statală.
Răspuns- În Constituatia Republicii Moldova este expres prevazut la art. 6 Separatia si colaborarea
puterilor in stat.Conform acestor prevediri putearea de stat In Republica Moldova este devizata in:
-puterea legislativa care are ca organ repezentativ Parlamentul Republicii Moldova;

-puterea executiva, care are ca organ repezentativ Guvernul Republicii Moldova;
- puterea judecatoreasca care are ca organ repezentativ Curtea Suprema de Justitie.
Costituatia Republicii Moldova contine norme cu forta juridica suprema, reesind din cele expuse
determinam ca acest principui este respectat si fiecare organ isi indeplinste functiile stabilile de
legislatia in viagoare. Acest principiu confera ficarei puteri autonomie in limitele legii, intre ele este
totusi prezenta colaborarea activitatilor
pentru o mai buna administrare a statului si pentru unicitatea acestuia.
Subiectul 2
Noţiunea administraţiei publice şi trăsăturile ei caracteristice:
2.1) Definiţi administraţia publică şi identificaţi trăsăturile ei caracteristice.
Răspuns- Administratia publica poate fi definita ca un sistem de autoritati publice in frunte cu

Guvernul care monitorizeaza activitatea de executare a legii.
Administratia publica are urmatoarele trasaturi:
– este un sistem de organizare sociala. Functioneaza la nivel national sau la nivelul unor unitati
administrativ-teritoriale.
– administratia publica este legata de mediul social, unde este creata si functioneaza.
– trebuie sa posede capacitatea de a se autoperfectiona.
-este un element al mecanismului autoritar statal.
– se manifesta subiectiv.
2.2) Determinaţi sensurile noţiunii administraţiei publice.
Raspuns-Administrarea publica ca sistem de autoritati publice presupune Guvernul iar acesta

exercita conducerea generala a administratiei publice, adica conduce cu un sistem de organe statale.
Ca activitate sociala de interes public, reprezinta Guvernul si alte organe central de specialitate ce
organizeaza si traduc in viata prevederile legii.
2.3) Apreciaţi corelaţia între noţiunile „autoritate administrativă”, „autoritate publică” şi „organ a
puterii executive”.
Răspuns- Notiunea administratie publica este mai larga si mai cuprinzatoare decat notiunea
administratie de stat si puterea executiva deoarece notiunea administratie publica cuprinde
notiunea administratie de stat, include si administratia publica locala care privese anumite autoritati
publice organizate autonom si independent de autoritatile executive centrale. Pe langa aceasta apar
un sir de servicii pulice si intreprinderi de stat, municipale care indeplinesc un caracter prestator si
nu functii de putere publica. Deci adm publica este foarte strans legata cu puterea executiva dar
depaseste perimetrul puterii executive.
Test 2
Subiectul 1
Principiile dreptului administrativ / administraţiei publice:

1.1) Definiţi şi enumeraţi principiile dreptului administrativ / administraţiei publice.
Răspuns- Principiile administrației publice ar putea fi definite ca o categorie a principiilor

dreptului ,ce se caracterizează prin universalitate,imperativitate superioară și importanță generală
deosebită, și servesc pentru organizarea ,funcționarea și evoluția sistemului administrației publice și
a puterii executive.
Principiile dreptului administrativ/administrației publice sunt; Principiul legalității în administrația

publică, p. democratismului și pluralismului politic în administrația publică, egalitatea în drepturi a
tuturor cetățenilor în domeniul administrației publice, principiul descentralizării serviciilor publice,
principiul autonomiei locale.
1.2) Clasificaţi principiile dreptului administrativ / administraţiei publice în raport cu legislaţia şi

doctrina
Răspuns- Principiile administrației publice pot fi clasificate în
1)Principii fundamentale ale administrației publice
2) principii organizatorice și funcționale ale administrației publice
3) principii de perspectivă ale administrației publice, care de multe ori nu sunt reflectate sau sunt
reflectate parțial în legislația din domeniu.
1.3) Formulaţi principiile bunei guvernări în spațiul european (principii de perspectivă).
Răspuns- Ținând cont de literatura de specialitate și a forurilor internaționale în domeniu cum ar fi

de exemplu Consiliul Europei este de menționat și principiile de perspectivă ca|principiul
transparenței, obiectivității, imparțialității, bunei credințe etc.
Subiectul 2
Noţiunea, obiectul şi metoda de reglementare a dreptului administrativ:
2.1) Identificaţi obiectul de reglementare şi definiţi dreptul administrativ ca ramură a dreptului.
Răspuns- Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului public care cuprinde ansamblul
normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale cu caracter executiv şi de dispoziţie, referitoare
la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice (puterii executive) pe baza şi în executarea legii.
Obiectul dreptului administrativ îl constituie totalitatea relaţiilor sociale care se formează în procesul
organizării şi funcţionării puterii executive
2.2) Determinaţi particularităţile metodei de reglementare a dreptului administrativ
Răspuns- Particularitățile sunt:
- Mecanismului de reglementare a dreptului administrativ îi sunt caracteristice procedee sub formă

de prescripții, se aplică inerdicții și mai rar, permisiuni.
- Reglementarea relațiilor sociale în cadrul dreptului administrativ presupune o exprimare de voință

a doar unui participant la relația socială
-in anumite cazuri se pot folosi si procedee de reglementare permisiva in urma carora pot aparea
raporturi de natura administrativa unde exista egalitate intre parti.
2.3) Formulaţi trăsăturile care caracterizează dreptul administrativ ca ramură distinctă a dreptului.
Răspuns- Trăsăturile care caracterizează dreptul administrativ ca ramură distinctă a dreptului sunt:
Dreptul administrativ ca ramură distinctă a dreptului public s-a constituit mai recent, comparativ cu
alte ramuri de drept ( cum ar fi penal sau civil)
Dreptul administrativ reglementează domenii foarte variate ale vieții sociale, deoarece activitatea
executivă a statului este multiplă.
Dreptul administrativ are caracter de mobilitate prin faptul că normele de drept administrativ se
înlocuiesc și se modifică destul de repede după adoptarea lor.
Dreptul administrativ conține norme ce se bazează pe principiul inegalității juridice a subiecților

raportului administrativ.
În drept administrativ, unele conflicte juridice apărute între autoritățile administrative și particulari
(persoane fizice și juridice) se soluționează de către autorități proprii, de regulă ierarhic superioare.
Actele și faptele în dreptul administrativ sunt supuse controlului în instanța de judecată, în special în
contenciosul administrativ.
Toate aceste trăsături fac din dreptul administrativ o ramură distinctă a dreptului public.
Test 3
Subiectul 1
Normele de drept administrativ:
1.1 Definiţi noţiunea normei de drept administrativ şi enumeraţi trăsăturile ei caracteristice.
Răspuns- Normele de drept administrativ sunt reguli care reglementeaza in principal raporturile ce
apar intre autoritatile administratiei publice in realizarea activitatii executive in stat precum si
raporturiile dintre autoritati si particulari.
Trasaturile caracteristirice normelor de drept administrative:
- are ca scop asigurarea realizarii eficiente a puterii executive conform constitutiei si altor legi;
- urmaresc scopul asigurarii legalitatii si disciplinei, in cadrul raporturilor sociale care apar in procesul
activitatii adm. publice.
- au grad diferit de generalitate.
- nu reglementeaza relatiile dintre particulari.
- asigura organizarea si functionarea intregului sistem al administratiei publice.
1.2) Determinaţi structura şi categoriile (clasificarea) normelor de drept administrativ.
Răspuns- Normele de drept administrative au o structura logico-juridia si tehnicojuridica.Din punct

de
vedere al structurii logico-juridice norma de dr. adm are 3 elemente:
- ipoteza(imprejurarile in care se aplica norma de dr. adm.)
-dispozitia(continutul reglementarii)
- sanctiunea(consecintele juridice ale nerespectarii prevederilor acesteia)
Din punct de vedere tehnico-juridic normele de dr. adm. sunt exprimate de regula in articole cu
subdiviziunile acesteia (aliniate, paragrafe) precum si gruparea articolelor in sectiuni capitol,
titluri…
Clasificarea normelor de drept administrative.
Dupa obiectul de reglementare deosebim :
-norme materiale(acele norme care reglementeaza drepturile si obligatiile autoritatilor adm.
precum si altor categorii de persoane fizice sau juridice.)
-norme procedural (aceste norme au ca obiect reglementarea unor relatii procesuale in procesul
activitatii autoritatilor ad, publice)
In dependeta de forta juridical sau actul juridic in care sunt cuprinse atit normele materiale cit si
procedurale pot fi clasificate in:
1.norme constitutionale
2. norme organice
3.norme ordinare
4. norme subordinate legii.
Dupa sfera de cuprindere normele de dr. adm . se clasifica in urmatoarele categorii:
-norme generale (care au o sfera larga de reglementare)
-norme speciale (care reglementeaza o anumita grupa de raporturi sociale bine determinate)
-norme exceptionale (care sunt adoptate in cazuri de exceptie)
Dupa continutul juridic al normelor de dr. adm. deosebim:
-norme obligatiuni (onerative, prescriu un comportament)
-norme interdictii (prohibitive,interzic un anumit comportament)
-norme de imputernicire (permisive, prevad posibilitatea de actiona la propria alegere in limitele
legislative)
-norme de stimulare ( au ca scop asigurarea prin intermediul mijloacelor de influenta morala
si/sau materiala a comportarii necesare a participantilor.)
-norme de recomandare( sunt aplicabile in acele relatii unde autoritatile publice nu pot intervene
cu prescriptii directe.
1.3) Estimaţi asemănarea şi deosebirea normelor de drept administrativ în raport cu alte

norme drept
Răspuns- Comparind caracteristicile normelor de drept administrativ si normelor de drept

constitional, am
depistat unele asemari si deosebiri.Astfel dupa obiectul lor de reglementare normele de drept
administrativ sunt foarte variate avind in vedere ca si obiectul de reglementare a drepului
administrative este complex, iar obiectul de reglementare a normelor de drept constitutional il
constituie relatiile sociale ce apr in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat.
Normele de dr. adm. au grad diferit de generalitate.Astfel deosebim norme ce se refera la toate
persoanele;norme ce se refera la o categorie larga de persoane si norme ce se refera la o categorie
mai mica de pers., pe cind normele de drept constitutional au o forta juridica suprema , cu un
caracter general, impersonal si obligator.Atit normele de drept administrative cit si normele de drept
constitutional nu reglementeaza relatiile dintre particulari.
Subiectul 2
Raportul juridic administrativ:
2.1 Definiţi noţiunea raportului juridic administrativ şi enumeraţi trăsăturile lui caracteristice.
Răspuns- Raportul de drept administrativ reprezintă o relaţie socială de administrare reglementată

de normele dreptului administrativ în cadrul căreia părţile apar ca purtători de drepturi şi obligaţii
reciproce stabilite şi garantate de norma de drept administrativ.
Raporturile juridice administrative apar, se modifică şi încetează, în temei, în procesul activităţii

administrative a diferitor autorităţi publice.
Trăsăturile specifice ale raporturile juridice administrative:
1)Cel puţin unul din subiectele raportului juridic administrativ este o autoritate (un organ) al
administraţiei publice sau în anumite cazuri - funcţionarul public;
2)Obiectul raportului juridic administrativ este determinat de obiectul de activitate a administraţiei

publice, adică realizarea activităţii executive în cadrul statului (activitate de organizare a executării şi
executării în concret a legii);
3)Raporturile juridice administrative, de regulă, apar, se modifică şi încetează în baza unei

manifestări unilaterale de voinţă. Această voinţă unilaterală se manifestă din oficiu sau la cerere.
4)Raportul juridic administrativ poate apărea, modifica sau înceta şi din producerea unor
evenimente ce nu depind de voinţa omului sau din săvârşirea unor fapte materiale (calamităţi
naturale, epidemii, atingerea unei anumite vârste);
5)Încălcarea obligaţiilor ce izvorăsc din raportul juridic administrativ atrage, de regulă, angajarea
răspunderii administrative (administrativ-disciplinară, administrativ-patrimonială şi administrativ-
contravenţională).
6)Conflictele juridice apărute din nerespectarea obligaţiilor ce revin părţilor în raportul juridic
administrativ se soluţionează, de regulă, de organele administraţiei publice, cu excepţia conflictelor
prevăzute de lege pe o altă cale de soluţionar
2.2) Determinaţi elementele (structura) şi categoriile (clasificarea) raporturilor juridice

administrative.
Răspuns- Orice raport juridic administrativ este constituit din următoarele elementele:
1)subiectele raportului;
2)obiectul raportului;
3)conţinutul raportului juridic administrativ.
*Subiectele raportului. Orice raport juridic administrativ presupune cel puţin două persoane
denumite subiecte al raportului juridic administrativ. Astfel, subiectul este parte al raportului juridic
administrativ.
*Obiectul raportului juridic administrativ îl constituie faptele sau conduita subiectelor (pretinsă de
către subiectul activ). Obiectul raportului juridic administrativeste determinat de domeniul relaţiilor
sociale reglementate de normele de drept administrativ.
*Conţinutul raportului juridic administrativ îl formează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor reciproce

ce revin subiectelor participante la acest raport juridic, stabilite de norma de drept administrativ.
Clasificarea raporturilor juridice administrative
În funcţie de subiectele participante la raporturile juridice administrative se clasifică în două

categorii:
1)Raporturi juridice administrative în care ambele subiecte sunt autorităţi (organe) ale administraţiei
publice.
2)Raporturi juridice administrative în care un subiect este o autoritate a administraţiei publice, iar
celălalt este un particular (persoană fizică sau persoană juridică) din afara sistemului administraţiei
publice.
2.3) Decideţi asupra specificului raporturilor juridice administrative în raport cu alte relaţii juridice.
Răspuns- Ca sistem al normelor juridice, dreptul administrativ nu este un scop în sine. El are menirea
de a reglementa conduita oamenilor în relațiile interindividuale și în planul vieții sociale în
conformitate cu interesul general și valorile admise. În relațiile lor reciproce, normate juridic,
oamenii trebuie să se comporte după prescripțiile normelor juridice.
Într-o formulare generală, prin raporturi juridice înțelegem relațiile sociale ce se află sub incidența
normelor juridice.
Raporturile de drept administrativ reprezintă relațiile sociale care au fost reglementate, direct sau
indirect, adică prin intervenția unor fapte juridice, de către normele dreptului administrativ
Cu alte cuvinte, raporturile de drept administrativ sînt relațiile sociale ce se formează, în principal, în
legătură cu organizarea și exercitarea competenței organelor administrației publice, relațiile sociale
ce sînt supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ.
Prima trăsătură urmărește să individualizeze raporturile de drept administrativ față de raporturile de
drept civil, în care pot intra și autoritățile administrației publice, autoritățile publice sau structurile
nestatale, în timp ce prin cea de-a doua trăsăturăse urmărește delimitarea raporturilor de drept
administrativ de celelalte raporturi de drept public.
Test 4
Subiectul 1
Noţiunea şi sistemul subiectelor dreptului administrativ:
1.1) Definiţi şi enumeraţi subiectele dreptului administrativ.
Răspuns- Prin subiect al dreptului administrativ se înțelege persoana fizică sau organizația care,
conform legislației Republicii Moldova, pot fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de
drept administrativ a raportului juridic administrativ). Subiecți ai dreptului administrativ pot fi
considerați cetățenii Republicii Moldova, cetățenii străini și apartrizii, diferite asociații de persoane.
1.2) Clasificaţi subiectele dreptului administrativ.
Răspuns- Subiectele dreptului administrativ se clasifică în 1) subiecți individuali, 2) subiecți colectivi.
În calitate de subiecți individuali sunt în special atribuiți cetățenii iar subiecții colectivi se mai împart
în | 1) organizații statale(autoritățile administrației publice) , 2) organizații nestatale(asociațiile
obștești,religioase)
1.3) Formulaţi din ce moment persoana devine subiect a dreptului administrativ
Răspuns- Momentul în care persoana devine subiect a dreptului administrativ este determinată de
capacitatea de folosință administrativă și capacitate de exercițiu administrativă. Prima apare din
momentul nașterii și reprezintă posibilitatea de a avea drepturi și obligații cu caracter administrativ.
Cea de a 2 reprezintă răspunderea pentru acele drepturi și obligații și apare deplin la vârsta de 18
ani. Dar este și limitată care începe de la vârsta de 16 ani. Dar persoana fizică independent la
raporturi de natură administrativă deja începând cu vârsta de 6 ani, când devine elev într-o instituție
de învățământ.
Subiectul 2
Izvoarele dreptului administrativ:
2.1) Definiţi şi enumeraţi izvoarele dreptului administrativ.
Răspuns- Izvoarele dreptului administrativ – sursele de determinare și de creare a dreptului

administrativ.
Dreptul administrativ se bazează pe următoarele izvoare:
Constituția RM
Legile organice care conțin norme de drept administrativ
Legile ordinare și hotărârile Parlamentului
Decretele Președintelui RM
Hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului

Tratatele internaționale.
2.2) Clasificaţi izvoarele dreptului administrativ.
Răspuns- Izvoarele dreptului administrativ se împart în sens material și în sens formal.
Izvoarele în sensul material:
- valori materiale și spirituale ale unei anumite societăți într-o anumită perioadă istorică, care sunt
exprimate în formă juridică normativă (economia pe piața de orientare socială, egalitatea,
democratismul, pluralismul etc.)
Izvoarele în sensul formal:
-Constituția RM
-Legile organice care conțin norme de drept administrativ
-Legile ordinare și hotărârile Parlamentului
-Decretele Președintelui RM
-Hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului
-Ordine, instrucțiuni și alte acte normative departamentale ale ministerelor și altor autorități
administrative centrale de specialitate.
-Deciziile și dispozițiile autorităților administrației publice locale ce conțin norme de drept

administrativ.
-Tratatele internaționale.
2.3) Decideţi asupra - ştiinţei juridice, practicii judecătoreşti, inclusiv europene în domeniul
drepturilor omului, hotărârilor Curţii Constituţionale - în aspectul calităţii de izvoare a dreptului
administrativ
Răspuns- Deși atât practica judecătoarească, cât și știința juridică influențează direcția perfecționării
izvoarelor formal dreptului administrativ, nu pot fi considerate izvoare formale ale dreptului
administrativ, deoarece ele nu creează și nu conțin norme de drept administrativ, atât timp cât nu
putem vorbi de o practică judecătoarească uniformă și previzibilă, iar regimul juridic existent
presupune adoptarea pentru orice grup de situații a unui act juridic normativ.
Alta ar fi situația cu practica CEDO, dar legislația nu permite referința la precedentul judecătoresc, cu
excepția Curții Constituționale care utilizează practica respectivă în calitate de fundamentare a
hotărârilor sale.
Deci, concluzionând, doar hotărârile Curții Constituționale se pot bucura de practica în calitate de
confirmare a hotărârilor sale, așadar celelalte cazuri, fie că este corect sau nu; influențează direct sau
nu, nu pot fi practicate, întrucât legislația actuală nu permite acest lucru în aspectul calității de
izvoare a dreptului administrativ.
Testul 5
Subiectul 1
Noţiunea autorităţii (organului) administraţiei publice:

1.1) Definiţi autoritatea (organul) administraţiei publice şi enumeraţi trăsăturile caracteristice.
Răspuns- Autoritatea (organul) administratiei publice sunt o categorie de autoritati publice care
infaptuiesc functiile si sarcinile puterii executive in cadrul statului.
Trasaturile caracteristice ale autoritatilor administratiei publice:
+Autoritatile adm. pub. sunt infiintate prin lege sau in baza legii;
+intreaga activitate a autoritatilor a administratiei publice se desfasoara in interesul statului, a
unitatilor administrativ teritoriale si a cetatenilor, personal de specialitate care se numesc

functionari publici;
+organele adm . pub. activeaza comform atributiilor sau competentei stabilite de lege ori in baza
legii;
+autoritatile administratiei publice au un statut juridic independent
1.2) Determinaţi trăsăturile ce deosebesc autoritatea (organul) administraţiei publice de
alte autorităţi publice (organe statale)
Răspuns- Tot aceliasi trasaturi mentionate la „a)” :-autoritatile adm. pub. sunt constituite intr-un
sistem
care formeaza administratia publica in R.M;-intreaga activitate a acestor autoritati se desfasoara in
baza si in vederea executarii legii;-Autoritatile adm. pub. sunt infiintate prin lege sau in baza legii;-
intreaga activitate a autoritatilor. Administratiei publice se desfasoara in interesul statului, a UAT si
a cetatenilor;-organele adm . pub. activeaza comform atributiilor sau competentei stabilite de lege
ori in baza legii;-orice organ al administratiei publice are o structura interna formata din anumite
elemente cum ar fi : sectiuni, directii, servicii, departamente....-activitatea organelor administrative
publice este realizata in practica de un personal de specialitate care se numesc functionari publici;-
organele administratiei publice sunt o categorie de autoritati publice ceia ce implica posibilitatea de
a folosi forta coercitiva a statului;-actele juridice adptate sau emise de aceste autoritati sunt supuse
unui control de legalitate prevazut de lege inclusiv controlului judecatoresc;-autoritatile
administratiei publice au un statut juridic independent stabilit prin lege sau conform legii.
1.3) Apreciaţi locul şi rolul autorităţilor (organelor) administraţiei publice în cadrul
sistemului autorităţilor publice.
Răspuns- Prin sistem aladministraţiei publice se înțelege totalitatea organelor structurate intr-un
sistem destinat unei activități de organizare a executării și de executare a legii, in interesul intregii
populații a țării, care se aplica pe întreg teritoriul statului. Accastă activitate poate fi atat de
conducere și dirijare, cât și de prestație a anumitor servicii populației sub cele mai diverse forme.
Elementul csențial care unește organele administraţiei publice (statale și nestsiale) intr-un sistem
este obiectivul lor comun de a organiza anumite servicii de interes public. Orice organizare statală
are un sistem de organc, prin care înfăptuiește conducerca societāții sau guvernarca, în funcție de
anumiţi factori, acest sistem poate fi mai mult sau mai puțin reușit. Sistemul autorităţilor
administraţiei publice este o structură flexibilă și rezultatul unor serii de cauze in cea mai mare parte
exterioară lui, adică reflectă regimul politic, economic, social al statului în care se aplică. Sistemul
administraţiei publice, în primul rând, include Guvernul Republicii Moldova, care prin natura sa este
expresia puterii executive a statului, fiind cea mai importantă autoritate publică prin intermediul
căreia se asigură legătura dintre diferi- autorități ale administrației publice care formează sistemul
administraţiei publice. Celelalte autorități care formează sistemul administrației publice pot fi
divizate în următoarele categorii: 1) ministerele, agențiile, serviciile, birourile, inspectoratele de stat,
comisiile și consiliile, structuri subordonate acestora, inclusiv deconcentrate în unităţile admi-
nistrativ teritoriale (în special în ceea ce privește ministerele), adică ceea ce poartă denumirea de
administrație publică centrală de specialitate. 2) consiliile locale (săteşti, comunale, orășeneşti,
municipale) și raionale; primarii și primăriile satelor (comunelor), orașelor (municipiilor); preşedinţii
raioanelor și aparatul acestora, adică ceea ce poartă denumirea de administrație publică locală.
Subiectul 2
Clasificarea autorităţilor (organelor) administraţiei publice:
2.1) Enumeraţi criteriile de clasificate a autorităţilor (organelor) administraţiei publice.
Răspuns- Autorităţile (organele) administraţiei publice se caracterizează prin mai multe trăsături
comune şi în acelaşi timp între ele există anumite deosebiri determinate de modul lor de formare,
modul de activitate, de competenţă etc.
1) După modul de constituire (formare)
2) După competenţa autorităţii (organului) administraţiei publice
3) După natura juridică a autorităţii administraţiei publice sau după modul de funcţionare (activitate
2.2) Clasificaţi autorităţile (organele) administraţiei publice conform criteriilor stabilite.
Răspuns- 1) După modul de constituire (formare)
Potrivit acestui criteriu, sunt organe ale administraţiei publice:
1)autorităţi (organe) ale administraţiei publice alese, cum sunt: consiliile locale, precum primarii şi
preşedinţii raioanelor;
2)autorităţi (organe) ale administraţiei publice numite printr-o procedură specială: Guvernul,
miniştrii, conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, şi conducătorii
serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
2) După natura juridică a autorităţii administraţiei publice sau după modul de funcţionare (activitate)
Potrivit acestui criteriu, organele administraţiei publice se împart în:
1)autorităţi (organe) ale administraţiei publice colegiale, - alcătuite din mai multe persoane, cum
sunt: Guvernul Republicii Moldova şi consiliile locale, precum şi cele raionale;
2)autorităţi (organe) ale administraţiei publice unipersonale (individuale), - adică autorităţi (organe)
conduse de o singură persoană: miniştri, conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei
publice centrale, conducătorii oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat şi conducătorii serviciilor
publice desconcentrate ale ministerelor şi organelor de specialitate ale administraţiei publice
centrale amplasate în unităţile administrativ-teritoriale (oraşe (municipii) şi raioane), precum
primarii şi preşedinţii raioanelor.
3) După competenţa autorităţii (organului) administraţiei publice
.Din punct de vedere al competenţei teritoriale, autorităţile (organele) administraţiei publice se

clasifică în:
1)autorităţi (organe) ale administraţiei publice centrale, - îşi exercită competenţa asupra întregului
teritoriu al statului, fiind numite şi autorităţi (organe) naţionale, fără deosebire că această
competenţă este, din punct de vedere al competenţei materiale, generală sau de specialitate;
2)autorităţi (organe) ale administraţiei publice locale, spre deosebire de autorităţi (organe) ale
administraţiei publice centrale, îşi exercită competenţă numai în limitele unităţii administrativ-
teritoriale în care sunt constituite şi funcţionează [(sat (comună), oraş (municipiu), raion, Unitatea
Teritorială Autonomă Găgăuzi
2.3) Estimaţi importanţa clasificării autorităţilor (organelor) administraţiei publice.
Răspuns-Desi aceste autoritati au o denumire comuna autoritati ale administratiei publice, in

practica, intre ele exista deosebiri determinate de modul lor de formare, de organizare, de
competenta etc. Cu alte cuvinte, autoritatile administratiei publice se clasifica in mai multe tipuri,
dupa mai multe criterii.Din aceasta cauza este important ca acestea sa fie clasificate
Test 6
Subiectul 1
Sistemul autorităţilor (organelor) administraţiei publice:
1.1) Descrieţi sistemul autorităţilor (organelor) administraţiei publice.
Răspuns-Prin sistem al autorităților administrației publice se înțelege totalitatea autorităților publice

care realizează activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legii și între care
există legături prin care se asigură funcționalitatea sistemului.
1.2) Determinaţi părţile componente ale sistemului autorităţilor (organelor) administraţiei publice.
Răspuns- Sistemul administrației publice, în primul rând include Guvernul Republicii Moldova care
reprezinta puterea executive a statului, dar sunt și diferite autorități publice care se divizează în
următoarele categorii| 1)ministerele, agențiile, serviciile, birourile 2) consiliile
locale(sătești,comunale,orășenești, municipale)
1.3) Apreciaţi gradul de corespundere (atribuire) a autorităţilor administrative (executive) din

cadrul statului sistemului autorităţilor (organelor) administraţiei publice.
Răspuns-Conform legislației sunt create un șir de autorități executive cu atribuții în anumite

domenii, care sunt independente față de Guvern,cum ar fi BNM,Curtea de Conturi dar asemenea
autorități nu pot fi atribuite sistemului autorităților administrației publice centrale deoarece intrăm
în contradicție cu Constituția R.Moldova care prevede că Guvernul ,,exercită conducerea generală a
administrației publice”
Subiectul 2
Locul şi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în sistemul autorităţilor publice:
2.1) Determinaţi natura atribuţiilor Preşedintelui Republicii Moldova.
Răspuns-
Natura juridica a Presedintelui Republicii Moldova este strans legata de puterea executiva,deoarecee
decretele acestuia sunt constrasemnate de catre prim-ministru la fel sunt rechemati reprezentantii
diplomatici ai RM.La fel printre atributiile cele mai principale ale Presedintelui sunt:
el numeste Guvernul prin votul de incredere care este acordat de catre Parlament
acorda grade militare supreme prevazute de lege
suspenda actele Guvernului care contravin legislatiei pana la adoptarea hotarii Curtii Constitutionale
2.2) Stabiliţi locul Preşedintelui Republicii Moldova în sistemul autorităţilor publice.
Răspuns- Președintele RM are un loc special în cadrul sistemului autorităților publice: are atribuții în
domenii precum cel administrativ, puterii judecătorești etc. Este persoana care trebuie să
urmărească și să repare, după caz, echilibrul dintre cele 3 puteri în stat. Printre atribuțiile puterii
judecătorești, se enumeră și numirea sau eliberarea din funcție a judecătorilor instanțelor
judecătorești, la propunearea Consiliului Superior al Magistraturii; conferirea gradelor superioare
lucrătorilor procuraturii și judecătoriilor, precum și acordarea grațierii individuale unor persoane
condamnate.
Deci, în concluzie, consider că locul Președintelui RM în sistemul autorităților publice este de

mediator între puterile statului, dintre societate și stat. Președintele se află în fruntea puterea
executive și puterea executivă este bicefală, adică el împarte conducerii puterii executive cu
Guvernul, o astfel de opinie poate fi acceptată, deoarece atribuțiile acestuia țin de domeniul
executiv.
2.3 Apreciaţi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în cadrul sistemului autorităţilor
Răspuns- Președintele RM are un rol fundamental în cadrul sistemul autorităților publice, deoarece
pe lângă atribuțiile în domeniul administrativ, puterii judecătorești, el este și comandatul suprem al
armatei și are așa atribuții ca stabilirea stării de urgență, asediu sau război. Pe lângă toate acestea,
Președintele RM are rol de mediator (arbitru) între puterile statului, precum și între stat și societate.
Sarcina lui principală este ca puterile statului (legislativă, executivă și judecătorească) să nu se
blocheze reciproc și să activeze reciproc și să activeze eficient în interesul și pentru prosperarea
societății. Având rol de mediator evident și ținând de calitatea de bază a unui mediator
(imparțialitatea), nu putem să spunem că el conduce și cu puterea executivă și administrația publică.
Această afirmație este acceptabilă și în ceea ce privește apartenența Președintelui Republicii
Moldova la un partid pe parcursul exercitării mandatului.
Astfel, concluzionăm, că Președintele este o autoritate publică autonomă ce asigură, pe de o parte,

colaborarea puterilor în stat, iar pe de altă parte , suveranitatea, independența, unitatea și
integritatea teritorială a țării. Rolul său este comparabil cu rolul Curții Constituționale care
garantează supremația Constituției Republicii Moldova, realizarea principiului separării puterii în stat
și a responsabilității dintre stat și cetățean. Precum și faptul că el reprezintă statul și este responsabil
de situația prezentă în stat pe parcursul mandatului său, fără a atrage în evidență cuvintele
suprafolosite: ,, din cauza anterioare Guvernări suntem în situația de astăzi”, fiind o manipulare
foarte des utilizată pentru a ieși din situația rușinoasă a propriei incompetențe.
Test 7
Subiectul 1
Locul şi rolul Guvernului Republicii Moldova în sistemul administraţiei publice şi puterii executive:
1.1) Descrieţi locul Guvernului Republicii Moldova în sistemul administraţiei publice şi puterii
executive.
Răspuns- Guvernul este reprezentantul puterii executive. Guvernul este autoritatea publica cea mai
importanta prin care se asigura legatura dintre toate autoritatile care formeaza sistemul autoriatilor
publice. Pentru realizarea programului său de activitate, Guvernul exercită următoarele funcții de
bază:
a) de organizare și planificare strategică, prin care se asigură elaborarea și aprobarea
documentelor de politici, inclusiv a celor necesare punerii în aplicare a programului de activitate al
Guvernului;
b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea și aprobarea cadrului normativ și instituțional
necesar realizării programului de activitate al Guvernului și organizării executării legilor;
c) de administrare a proprietății și finanțelor publice;
d) de gestionare și prestare a serviciilor publice pentru care este responsabil Guvernul;
e) de reprezentare a statului pe plan intern și extern, în limitele stabilite de normele
constituționale și actele normative;
f) de asigurare a aplicării și respectării reglementărilor în domeniile de activitate;
g) alte funcții care decurg din rolul Guvernului de a reprezenta și a exercita puterea executivă în
Republica Moldova sau din prevederile actelor normative.
1.2) Determinaţi rolul Guvernului Republicii Moldova în sistemul administraţiei publice şi
puterii executive.
Răspuns- Constituția Republicii Moldova fixează rolul Guvernului stabilind că acesta asigură
realizarea
politicii interne și externe a a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.
Articolul 2. Rolul Guvernului:
(1) Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica
Moldova.
(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea
generală a administrației publice.
(3) Guvernul este organ colegial, format din membrii Guvernului.
(4) Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Constituției
Republicii Moldova, prezentei legi, ale Regulamentului Guvernului și ale altor acte normative,
precum și ale tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.
(5) În exercitarea atribuțiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de
către Parlament prin acordarea votului de încredere la învestitura Guvernului.
(6) Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă
răspundere pentru domeniile de activitate de care sînt responsabili și pentru activitatea Guvernului
în ansamblu.
1.3) Decideţi asupra structurilor organizatorice care activează pe lângă Guvern.
Răspuns- Guvernul este alcătuit din:
a) Prim-ministru;
b) prim-viceprim-ministru;
c) viceprim-miniștri;
d) miniștri;
e) alți membri stabiliți prin lege organică.
Analizind atributiile Guvernului, prim-ministrului si a viceprim-ministrilor, deducem ca intre
aceste atributii exista o strinsa relatie si conlucrare care urmaresc scopul unei mai bune activitati a
intregului guvern. O atributie a Guvenului este de a stabili functiile ministerelor si altor autoritati
administrative centrale de specialitate din subordine, o similitudine gasim in atributiile prim-
minstrului de a forma Guvernul si propune copmozitia acestuia in modul stabilit.O alta atributie a
guvernului este promovarea in vaita a legilor R.M. , hotaririlor parlamentului, dectretele
presedintelui R.M. precum si a exercita controlul asupra executarii propriilor decizii, aici vedem o
continuitate a atributiilor Guvernului cu ale prim-minstrului si a viceprim-ministrilor care au
atributia de a contrasemna actele adoptate de catre Guvern si de asigura controlul activitatii
autoritatilor din subordine, si chiar de competenta prim-ministrului in unele situatii intra si atributia
de a contrasemna decretele Presedintelui R.M. Guvernul mai are atributii în domeniul politicii
externe, unde prim-ministru acorda imputerniciri privind acordul incheerii trataelor

internationale.Guvernul este o autoritate publica care asigura realizarea politicii interne si externe si
exercita conducerea generala a administratiei publice, prin intermediul Prim-ministrului, viceprim-
mistrilor si ministrilor.
Subiectul 2
Modul de funcționare și atribuţiile Guvernului:
2.1 Determinați modul de funcționare a Guvernului.
Răspuns- Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale,

având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Acesta este alcătuit
dintr-un lider numit prim-ministru, un prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți
membri stabiliți prin lege organică.
Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului, exercită conducerea generală a
administrației publice și este responsabil în fața parlamentului.
2.2) Determinați și clasificaţi atribuţiile Guvernului.
Răspuns- În realizarea funcțiilor sale, Guvernul are următoarele atribuții:
a) exercită conducerea generală a administrației publice;
b) asigură realizarea politicii interne și externe a statului;
c) asigură executarea actelor normative ale Parlamentului și decretelor Președintelui

Republicii Moldova, adoptate în conformitate cu normele constituționale, și a prevederilor tratatelor
internaționale la care Republica Moldova este parte;
d) realizează programul său de activitate;
e) înaintează Parlamentului inițiative legislative;
f) aprobă, prin hotărîre, și înaintează Președintelui Republicii Moldova proiecte de decrete în

condițiile legii;
g) avizează inițiative legislative, inclusiv proiecte de legi, și examinează propuneri legislative;
h) aprobă documente de politici și acte normative;
i) elaborează, prezintă Parlamentului spre adoptare și asigură executarea bugetului de stat,

bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
j) asigură accesul, prestarea, verificarea, evaluarea calității și modernizarea serviciilor publice;
k) asigură administrarea eficientă și transparentă a proprietății publice;
l) monitorizează și analizează eficiența implementării actelor normative;
m) asigură realizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice

locale;
n) îndeplinește alte atribuții prevăzute de cadrul normativ sau care decurg din rolul și funcțiile
Guvernului.
2.3) Apreciaţi corelaţia dintre atribuţiile Guvernului şi atribuţiile Prim-ministrului şi viceprim -
miniştrilor.
Răspuns- Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale,

având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Acesta este alcătuit
dintr-un lider numit prim-ministru, un prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți
membri stabiliți prin lege organică Prim-viceprim-ministrul și viceprim-miniștrii coordonează
domeniile de activitate date în competența acestora prin hotărîre a Guvernului.
(2) În exercitarea funcției, prim-viceprim-ministrul și viceprim-miniștrii exercită următoarele

atribuții:
a) coordonează activitatea ministerelor, a altor autorități administrative centrale subordonate

Guvernului și a structurilor organizaționale din sfera lor de competență în domeniile de activitate
date în competență în conformitate cu alin. (1);
b) propun includerea pe ordinea de zi a ședinței Guvernului a subiectelor ce țin de

competența lor;
c) reprezintă Guvernul pe plan intern și extern în limitele stabilite de lege și, în cazurile
prevăzute de legislație, cu delegarea acestei atribuții prin dispoziție sau hotărîre a Guvernului;
d) alte atribuții care decurg din prevederile cadrului normativ sau care le-au fost delegate de
Prim-ministru sau de către Guvern.
Dupa cum putem observa exista o corelatia dintre aceste 3.
Test 8
Subiectul 1
Actele Guvernului ca o categorie de acte administrative:
1.1) Identificaţi actele Guvernului.
Răspuns- În conformitate cu Constituția Republicii Moldova, în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor

sale, Guvernul adoptă hotărîri, ordonanțe și dispoziții.
1.2) Comparaţi diferitele categorii de acte ale Guvernului.
Răspuns- Hotărârile sunt cele mai răspândite acte ale Guvernului și sunt adoptate pentru
organizarea executării legilor, comparativ hotărârilor ordonanțele reprezintă acte normative cu
putere de lege ordinară, iar Dispozițiile Guvernului sînt acte cu caracter organizatoric și de dispoziție,
care se adoptă în cadrul ședințelor Guvernului și se emit de către Prim-ministru.
1.3) Decideţi asupra coraportului dintre actele Guvernului şi actele Prim – ministrului.
Răspuns- Conform Constituției R.M dispozițiile se emit de către Prim-Ministru pentru organizarea
activității interne a Guvernului, deci ele, în mare parte sunt acte cu caracter individual care se referă
la situații concrete. Iar hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului sunt emise pentru și cu
scopul executării legilor .
Subiectul 2
Încetarea mandatului şi responsabilitatea Guvernului:

2.1 Determinaţi durata mandatului şi temeiurile de încetare înainte de termen a mandatului
Guvernului.
Răspuns- Conform prevederilor constituționale, încetarea mandatului Guvernului are loc, de regulă,
la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. Adică, în termeni ideali, mandatul Guvernului ar
fi de 4 ani.
Totuși mandatul Guvernului poate înceta și în alte cazuri, precum:
- în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament;
- în cazul demisiei Guvernului în componență deplină;
- în cazul în care Prim-ministrul se află în imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, în cazul
demisiei sau al decesului acestuia.
2.2) Stabiliţi modalităţile şi caracterul responsabilităţii Guvernului.
Răspuns- Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului și cel puțin o dată pe an,
ține în fața Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa. Membrii guvernului sînt obligați să
răspundă la întrebările formulate de deputați referitor la activitatea Guvernului și a organelor din
subordinea lui în modul stabilit. Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului vizând
activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării
deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor. Membrii Guvernului poartă răspundere pentru
domeniile de activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea Guvernului în ansamblu. De
asemenea Guvernul își exercită activitatea pe baza principiului responsabilității colective și
individuale a membrilor Guvernului.
Așadar, Guvernul poartă, o responsabilitate politică doar față de Parlament pentru întreaga sa
activitate și cea mai severă sancțiune ar fi acordarea votului de neîncredere de către Parlament și
demiterea Guvernului. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri
pentru activitatea și actele Guvernului.
Membrii Guvernului poartă răspundere pentru sferele de activitate ce le-au fost încredințate, în
conformitate cu legislația în vigoare, și pentru activitatea Guvernului în ansamblu. Prin urmare,
putem vorbi despre răspunderea juridică individuală a fiecărui membru al Guvernului. Având în
vedere faptul că acțiunile pot cauza daune intereselor societății cu mult mai mari decât în cazul unui
cetățean ordinar.
*Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica
Moldova.
*Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a
administrației publice.
*Guvernul este organ colegial, format din membrii Guvernului.
*Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Constituției Republicii

Moldova, prezentei legi, ale Regulamentului Guvernului și ale altor acte normative, precum și ale
tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.
*În exercitarea atribuțiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de către
Parlament prin acordarea votului de încredere la învestitura Guvernului.
*Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă
răspundere pentru domeniile de activitate de care sînt responsabili și pentru activitatea Guvernului
în ansamblu.
2.3) Evaluaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei referitor la încetarea mandatului Guvernului şi

decideţi asupra posibilităţii de influenţă a Guvernului asupra organului legislativ.
Răspuns- Consider că încetarea mandatului Guvernului are o oarecare nuanță de pozitivism, întrucât
fiecare modalitate are un anumit rol fundamental în cadrul retragerii Guvernului din activitate
pentru a se respecta anumite principii al unui stat de drept.
- la data validării alegerilor pentru un nou Parlament: este și normal că se schimbă componența
Guvernului pentru a oferi șansa altor persoane de a continua/schimba anumite lucruri. Este
respectarea unui principiu fundamental al alegerii prin mandat, pentru a nu face abuz de putere.
- în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament: este un alt procedeu ce oferă un
pozitivism favorizând astfel puterea Parlamentului de a schimba Guvernul în cazul în care acesta dă
dovadă de incompetență în ceea ce ține responsabilitățile și atribuțiile sale.
- în cazul în care Prim-ministrul se află în imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, în cazul
demisiei sau al decesului acestuia-- Se consideră că Prim-ministrul se află în imposibilitate definitivă
de exercitare a atribuțiilor în următoarele cazuri:
dacă acesta nu își exercită funcția mai mult de 3 luni consecutive;
dacă Prim-ministrul care îşi prezintă demisia refuză expres exercitarea interimatului pînă la
învestirea noului Guvern;
dacă intervin alte circumstanțe care împiedică continuarea exercitării funcției.
- Încetarea mandatului Guvernului în cazul demisiei Guvernului în componență deplină din propria
inițiativă:
Hotărîrea privind demisia Guvernului în componență deplină se aprobă în ședință de Guvern.
Prim-ministrul este în drept să demisioneze din proprie inițiativă prin depunerea unei cereri scrise
adresate Parlamentului sau prin anunț public.
Demisia Prim-ministrului antrenează de drept demisia întregului Guvern.
Demisia Prim-ministrului și, respectiv, a întregului Guvern intră în vigoare și devine irevocabilă din
momentul depunerii cererii scrise sau din momentul emiterii anunțului public.
Demisia de drept a întregului Guvern nu necesită îndeplinirea vreunei condiții de formă sau de
procedură.
Test 9
Subiectul 1
Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice:
1.1) Determinaţi modul de organizare şi structura organelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice.
Răspuns- Pentru infaptuirea adm. pub. si rezolvarea problemelor variate ale acestora un rol
important il au
ministerele, in afar de ministere ca autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice
fuunctioneaza diferite agentii, birouri, servicii, inspectorate, comisii si consilii
guvernamentale.Conform Constitutii RM ministerele sunt organe centrale de specialitate ale
statului, care traduc in viata, in temeiul legii, hotararrile, ordonantele, și dispozitiile lui, conduc
domeniile incredintate si sunt responsabile de activitatea lor. Administrația publică centrală de
specialitate sc realizează numai ca administrație statalá, iar structura acesteia cuprinde autorități
guvernamentale şi autorități autonome. Cele guvernamentale, la rândul lor, se impart în două
categorii, dupā cum raporturile de subordonare față de Guvern sunt directe sau indirecte (prin
intermediul unui minister). Organizarea și funcționarea organelor adıministrațici publice centrale
sunt determinate de Legca cu privire la Guvern și regulamentele acestor organe aprobate de Guvern.
Structura Organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice:
1) Ministere: Ministerul Economiei Ministerul Finanţelor Ministerul Justiţiei Ministerul
Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Ministerul Apărării
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor Ministerul Mediului Ministerul Educaţiei
Ministerul Culturii Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Ministerul Sănătăţii Ministerul
Tineretului şi Sportului Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor;
2) alte autorităţi administrative centrale: Biroul Naţional de Statistică Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru Biroul Relaţii Interetnice Serviciul Grăniceri Agenţia “Moldsilva” Agenţia Rezerve
Materiale Agenţia Turismului Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
1.2) Determinaţi modul de funcţionare a organelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice.
Răspuns- Ministerele sunt conduse de ministri numiti in modul stabilit de Constitutie, ei avind si
calitatea de membri ai guvernului.Conducerea celorlalte autoritati administrative centrale de
specialitate este asigurata de directori generali, deirectori, sefi, presedinti.Ministerele si respectiv
ceilalti conducatori ai organelor centrale de specialitate asigura aplicarea programului guvernului si
in activitatea lor ei sunt ajutati de viceministri, de vicedirectori, sefi adjuncti sau vicepresedinti care
de regula sunt numiti de catre guvern. Pe linga majoritatea organelor centrale ale administratiei
publice activeaza colegiile acestor autoritati. Pentru asi desfasura activitatea fiecare organ central
ale aut. pub. are o anumita structura organizatorica:1.aparatul propriu al autoritatii.2.aparatul tehnic
al autoritatii respective.Aparatul propriu indeplineste nemijlocit atributiile organului, pe cind
aparatul tehnic asigura functionarea optimala a organului sau a autoritatii respective.
1.3) Evaluaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea
organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.
Răspuns- Legislația nu stabileşte in mod definitiv (concret) categoriile de acte al organelor centrale
de
specialitate ale administrației publice, precum și situațiile când autoritatea respectivă poate recurge
la un gen sau altul de acte administrative.
Actele cu caracter normativordine cu caracter normativ, regulamente, instrucțiuni, reguli și alte
acte normative(sad) (a) se emit in scop de exccutare a actelor legislative, decretelor Preşedintelui
Republicii Moldova, hotărărilor și ordonanțelor Guvernului; (b) cuprind reguli cu caracter general și
impersonal; (c) urmează a fi supuse expertizei juridice și inregistrārii de stat la Ministerul Justiției și
doar apoi pot fi publicate in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, intrând in vigoare nu mai
devreme de data publicării.
Actele cu caracter individuallordine cu caracter individual, dispoziții etc.). (a) produc efecte
juridice față de un subiect de drept determinat: (b) produc efecte juridice de la data aducerii lor la
cunoşlința persoanelor vizate în cle. (b) produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştința
persoanclor vizate in ele.
Analizând legislaţiei privind organizarea și funcționarea organelor centrale de specialitate ale
administrației publice am înțeles că aceasta le oferă o libertate destul de largă în luarea decizilor,
dar cunoscând care este limita, le oferă posibilitatea de consultare, cooperaee și dezvoltare
Armonioasă.
Subiectul 2
Atribuţiile şi actele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice:
2.1) Determinaţi categoriile de atribuţii ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei
publice
2.2) Determinaţi categoriile de acte ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei
publice.
2.3) Apreciaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei privind identificarea şi delimitarea diferitor

categorii de acte ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.
Testul 10
Subiectul 1
Noţiuni generale privind administraţia publică locală:
1.1) Definiţi administraţia publică locală şi enumeraţi principiile de organizare şi funcţionare a

acesteia
Răspuns- LEGE Nr. 436
din 28-12-2006 privind administraţia publică locală
administraţie publică locală - totalitatea autorităţilor publice locale constituite, în condiţiile legii,
pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale
Articolul 3. Principiile de bază ale administrării publice locale
(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei

locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi consultării
cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.
1.2) Stabiliţi sistemul autorităţilor administraţiei publice locale.
Răspuns- În ceea ce privește sistemul autorităților publice locale,menționăm că acestea pot fi

sistematizate după două criterii 1) după întinderea teritoriului unde își exercită competențele de
bază a) autorități ale administrației publice locale de nivelul întâi, b) autorități ale administrației
publice locale de nivelul al doilea ca autorități publice luate în ansamblu
1.3) Estimaţi nivelul de respectare a principiilor privind administraţia publică locală.
Răspuns- Administrația publică locală este întemeiată ca o instituție fundamentală a societății

moderne, a cărei organizare și funcționare implică rezolvarea treburilor publice și asigurarea
realizării intereselor și nevoilor specifice ale colectivităților. Conceptul de principiu reprezintă o idee
călăuzitoare la începutul unui fenomen care are o forță uridică obligatorie și prioritară astfel nivelul
de respectare a principiilor date se caracterizează printr-o importanță deosebită. Principiile
administrației publice locale reprezintă prescripții general-obligatorii consacrate în Constituție care
stabilesc direcțiile fundamentale potrivit cărora se formează și funcționează autoritățile publice
locale și se stabilesc raporturile dintre acestea. De aceea putem spune că nivelul de respectare este
garantat de Constituție și e unul mare însă nu putem nega faptul că sunt și diverse încălcări.
Subiectul 2
Statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale deliberative:
2.1) Determinaţi modul de constituire şi activitate a autorităţilor administraţiei publice locale

deliberative.
Răspuns- Consiliul local este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două treimi din
numărul de consilieri specificat în lege :
Numărul de locuitori ai unităţii Numărul de
administrativ-teritoriale consilieri
pînă la 1500 9
între 1501 şi 2500 11
între 2501 şi 5000 13
între 5001 şi 7000 15
între 7001 şi 10000 17
între 10001 şi 20000 23

între 20001 şi 50000 27
între 50001 şi 100000 33
între 100001 şi 200000 35
peste 200000 43
Consiliul local se întruneşte în şedinţă de constituire în termen de 20 de zile calendaristice de la data

validării mandatelor de consilier. Consilierii din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi se
convoacă în primă şedinţă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie. Consiliul electoral de
circumscripţie notifică Comisiei Electorale Centrale prima convocare a consiliului local.
Ședinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul
consilierilor aleşi. În cazul în care nu poate fi asigurată această majoritate, şedinţa se va ţine peste 3
zile calendaristice, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este
deliberativă, se va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile calendaristice. La această nouă, a treia,
convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În
situaţia în care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea întruni nici la
ultima convocare, el se consideră dizolvat de drept.
Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local,
cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice. Fiind exemplu de organ legislativ la
nivel local.
2.2) Determinaţi categoriile de acte şi modul de încetare a mandatului (activităţii) autorităţilor
administraţiei publice locale deliberative.
Răspuns- Mandatul consilierului încetează în caz de:
Constituirea legală a consiliului nou-ales (validarea madatului noului consiliu)
încălcare de către consilier a Constituţiei, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească definitivă;
intrare în vigoare a sentinţei de condamnare la privaţiune de libertate sau a sentinţei prin care se
interzice de a ocupa funcţia de consilier;
absenţă fără motive întemeiate de la trei şedinţe consecutive ale consiliului.
incompatibilitate a funcției, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
stabilire, prin act de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act
administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau
participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu
prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în
condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate;
dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate
În realizarea competențelor legale, consiliul local adoptă decizii, care pot fi cu caracter normativ sau
caracter individual. Proiectele de decizie pot fi inițiate de consilieri, de primar și de președintele
raionului. Proiectele de decizii se transmit spre avizare comisiilor de specialitate ale consiliilor locale
sau compartimentelor de resort ale primăriei și ale aparatului de lucru al președintelui raionului,
serviciilor publice descentralizate și deconcentrate.
Deciziile consiliului se adoptă cu votul majorității consilierilor prezenți, dar cu excepția în care legea
sau regulamentul cere un număr mai mare de voturi. ( decizii privind aprobarea bugetului local,
administrarea bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale, planificarea dezvoltării
localității etc.)
Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoștința publică, prin publicarea
sau prin afișarea în locuri publice, iar cele cele cu caracter individual la data comunicării persoanelor
vizate.
2.3) Apreciaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei privind statutul juridic al autorităţilor
administraţiei publice locale deliberative.
Răspuns- Autoritățile administrației publice locale deliberative (consiliile locale) au un statut de

organ legislativ în cadrul societății locale. Are atribuții vaste în cadrul adoptării decizilor de
soluționare a problemelor localității, astfel aceasta are competența să participe în orice sferă care nu
este excepție de la lege.
În cadrul domeniilor de activitate, consiliul local are anumite competențe, precum:
decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele competenţei sale, a impozitelor şi taxelor locale,
a modului şi a termenelor de plată a acestora, precum şi acordarea de facilităţi pe parcursul anului
bugetar;
administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului
(municipiului);
decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului public al satului
(comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și privind serviciile publice de interes local, în
condițiile legii;
decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului
privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii;
decide atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor proprietate a satului (comunei), oraşului

(municipiului), după caz, în condiţiile legii;
decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor,

podurilor, fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe, precum şi a întregii infrastructuri
economice, sociale , medicale şi de agrement de interes local;
Atribuțiile autorităților administrației publice locale delibirative se împart în mai multe domenii,
precum:
atribuții de natură organizatorică internă
atribuții privind administrarea finanțelor publice
atribuții privind activitatea economico-socială locală și de apărare a drepturilor și libertăților

fundamentale ale cetățenilor
atribuții privind asocierea, colaborarea, cooperarea și înfrățirile

Consilierii au statut de ales local și cad sub incidența Legii privind statutul alesului local.
Test 11
Subiectul 1
Statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale executive:
1.1) Determinaţi modul de constituire şi activitate a autorităţilor administraţiei publice locale

executive.
Răspuns- Constituția Republicii Moldova prin art. 109 stabileşte principiile pe care se întemeiază
administrația publică in unitāțile administrativ-teritoriale: principiile autonomici locale, ale
descentralizāri serviciilor publice, ale cligibilitāții autorităților administrațici publice locale și a
consultării cetāțenilor in problemele locale de interes deosebit. Legea privind administrația publică
locală, dezvoltând prevederile art. 109 din Constituție, preluând definiția din Carta Europcană a
autonomiei locale, definește autonomia localã ca drept și capacitatea colectivităților locale de a
rezolva și gestiona, in conditiile legii, sub propria răspundere și în favoarea lor, o parte importantă
din treburile publice. Autoritāțile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizionala,
organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la initiativă in tot ceca ce privește administrarea
treburilor publice locale, exercitându-şi, in condițiile legii, autoritalea în limitele teritoriului
administrat.Autoritățile administrației publice locale activează în scopul satisfacerii intereselor
generale ale populației care i-a ales, totodată fiind investite cu puterea de a decide in domeniile
proprii de competență. In acest scop dispozițiile legale determină drepturi și obligații pentru
autoritățile publice locale si acestea luate în ansamblu alcătuiesc statutul juridic al acestor
autorități.
* Autoritatile administratiei publice locale sunt constituite intr-un sistem si pot fi evidentiate
autoritatile administratiillor publice locale deliberative si autoritatile administratiei publice locale
executive, precum si serviciile publice de interes local create de acestea.In calitate de autoritati care
formeaza sistemul administratiei publice locale apar urmatoarele categorii:-Consiliile-sunt autoritati
alese de populatia unitatii administratiei teritoriale in conditiile codului electoral pe un mandat de 4
ani.Consiliile sunt formate din consilieri numarul carora se alfa in dependeta de numarul populatiei
din UTA respective.Consiliul se intruneste in prima sedinta dupa validarea a cel putin 2/3 din
numarul necesar de consilieri.Consiliul se intruneste in sedinte ordinare o data la 3 luni si de
asemenea se poate intilni in sedinte extraordinare sau de urgenta.In activitatea sa consiliul adopta
decizii ca acte administrative de regula cu votul a majoritatii conslierilor prezenti. -Primarii –sunt
autoritati alese de populatia UTA pe un termen de 4 ani.Primarul exercita un sir de atributii privind
executarea deciziilor consiliului local, atributii cu caracter organizatoric, atributii de natura
financiara,emite dispozitii.
1.2) Determinaţi categoriile de acte şi modul de încetare a mandatului (activităţii)

autorităţilor administraţiei publice locale executive.
Răspuns- Consiliul adopta decizii ca acte administrative de regula cu votul a majoritatii conslierilor
prezenti.Deciziile consiliului pot fi: cu caracter normativa si cu caracter individual.Consiliul isi
inceteza madatul in urmatoarele cazuri:-a expirat termenul mandatului;- Consiliul a adoptat decizii
repetate in aceiasi materie care au fost anulate de catre instanta de contencios administrativ,d/e
incalcau grav prevederile constitutiei sau ale legislatiei in vigoare;-Numarul consilierilor s-a redus
sub jumatate din numarul stabilit de lege;-Consiliul nu a adoptat nici o decize timp de 6 luni
consecutive indiferent de numarul sedintelor;-Consiliul nu s-a intrunit in prima sedinta dupa 3
convocari.Primarii- de competenta lor tine emiterea dispozitiilor ca acte administrative, care pot fi
cu caracter normativ (de regula) si cu caracter individual.Mandatul primarului poate inceta in
urmatoarele situatii:-a expirat termenul mandatului;-demisie;-incopatibilitate a functiei-
imposibilitatea de asi exercita functiile pe o perioada de 4 luni consecutive;-intrarea in vigoare a
sentintei de condamanare;-decesul.
1.3) Apreciaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei privind statutul juridic al autorităţilor
administraţiei publice locale executive.
Răspuns- În realizarea competenţelor lor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de

autonomie,
consfinţită şi garantată prin Constituţia Republicii Moldova, Carta Europeană a Autonomiei Locale
şi prin alte tratate la care Republica Moldova este parte. În exercitarea atribuţiilor sale, primarul
emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Proiectele de dispoziţii ale primarului în
problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu, social (asupra modului de
viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor
locale, serviciilor publice) se consultă public, prin afişarea în locuri publice şi plasarea pe pagina
web oficială a autorităţii publice locale în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor
stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, după caz.
Analizând legislaţiei privind statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale
executive am înțeles că aceasta le oferă o libertate destul de largă în luarea decizilor, dar cunoscând
care este limita, le oferă posibilitatea de consultare, cooperaee și dezvoltare armonioasă.
Subiectul 2
Caracteristica controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale:

2.1) Răspuns-1. Controlul de legalitate:
Controlul facultativ
Controlul obligatoriu
Controlul solicitat de autoritatea administraţiei publice locale
Controlul solicitat de persoanele vătămate
2. Controlul de oportunitate
2.2) Determinaţi subiectele şi obiectele controlului administrativ al autorităţilor administraţiei

publice locale.
Răspuns- Subiecţii controlului administrativ
(1) De organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice

locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau
de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.
(2) Regulamentul, structura şi efectivul-limită ale oficiului teritorial al Cancelariei de Stat se

aprobă prin hotărîre de Guvern.
(3) Subiecţi ai controlului de oportunitate sînt Guvernul, autorităţile de specialitate ale

administraţiei publice centrale, alte autorităţi administrative, care acţionează în unităţile
administrativ-teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit
competenţelor ce le revin în condiţiile legii.
Obiectivele controlului administrativ pot fi prezentate succint, astfel:
■ descoperirea şi evidenţierea celor mai adecvate metode de lucru în administraţia publică, pentru a
fi generalizate;
■ stabilirea cauzelor care frânează activitatea şi propunerea de mă-suri pentru înlăturarea lor;
■ verificarea modului în care este utilizat ansamblul mijloacelor juridice aflat la dispoziţia instituţiilor
publice pentru înfăptuirea funcţiilor organizatorice;
■ verificarea îndeplinirii din punct de vedere cantitativ a sarcinilor din administraţia publică, în raport
cu volumul resurselor consumate;
■ cunoaşterea comportamentului personalului administrativ, în vederea aprecierii corecte a

contribuţiei acestuia la optimizarea activităţii din administraţi
2.3) Estimaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei privind controlul administrativ al activităţii

autorităţilor administraţiei publice locale.
Răspuns- Dupa parerea mea controlul administrativ al activitatii autoritatilor administratiei publice
locale are o importanta in legilslatie si este destul de complex asupra modului de realizare a actului
de conducere a tuturor subsistemelor integrante structurii globale a administraţiei în stat. Ca sistem
de autorităţi locale organizate autonom, autorităţile publice locale trebuie să asigure buna
gestionare a treburilor publice locale, dar fără a fi posibilă implicarea directă a statului în activitatea
acestora,anume aceasta si defineste controlul.
Astfel, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale pe baza principiilor autonomiei locale
şi descentralizării serviciilor publice au determinat cerinţe sporite, dar şi speciale ale instituţiei
controlului prin reconsiderarea obiectului, a câmpului său de acţiune, a naturii şi modalităţilor
concrete ale activităţilor de control exercitate cu prio- ritate de către stat.
Activitatea de control, după cum s-a menţionat, are ca scop asigurarea bunei derulări a activităţii în
concordanţă
cu legea, cu cerinţele vieţii, creşterea eficienţei în executarea legii. Aşadar, este important ca
controlul efectuat să fie bazat pe un echilibru optim între cel care exercită controlul şi,respectiv, cel
ce este controlat, întru evitarea perturbării activităţii de administrare a treburilor publice la nivel
local.
Test 12
Subiectul 1
Noţiunea și clasificarea funcţiilor publice, inclusiv de demnitate publică:
1.1) Definiţi noţiunea de funcţie publică şi identificaţi criteriile de clasificare a acestora.
Răspuns- LEGE Nr. 158

din 04-07-2008
cu privire la funcţia publică şi statutul

funcţionarului public
Răspuns- funcţie publică – ansamblul atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în temeiul legii în scopul
realizării prerogativelor de putere publică
Articolul 7. Clasificarea funcţiilor publice
(1) Conform nivelului atribuţiilor titularului, funcţiile publice se clasifică în următoarele categorii:
a) funcţii publice de conducere de nivel superior;
b) funcţii publice de conducere;
c) funcţii publice de execuţie.
(2) În raport cu complexitatea şi natura sarcinilor, cu nivelul de importanţă şi responsabilitate,

fiecare categorie de funcţii publice se împarte în grupuri, specificate în Clasificatorul unic al funcţiilor
publice, aprobat de Parlament.
LEGE Nr. 199

din 16-07-2010
cu privire la statutul persoanelor

cu funcţii de demnitate publică
Articolul 2. Funcţia de demnitate publică
(2) Funcţia de demnitate publică este o funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct, în
urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condiţiile legii.
1.2) Determinaţi categoriile de funcţii publice conform prevederilor legale şi conform doctrinei
Răspuns- Conform doctrinei funcțiile publice se clasifică în | 1)funcții de demnitate publică, 2)funcții
publice propriu-zise, 3) funcții exercitate de personalul încadrat,pe baza încrederii personale, în
cabinetul persoanelor ce exercită funcții de demnitate publică . Conform prevederilor legale funcțiile
conform legii nr 158/2008 cu privire la la funcţia publică şi statutul funcţionarului public
Art 7 (1) Conform nivelului atribuţiilor titularului, funcţiile publice se clasifică în următoarele
categorii:
a) funcţii publice de conducere de nivel superior;
b) funcţii publice de conducere;
c) funcţii publice de execuţie.
1.3) Decideţi asupra gradului de perfecţiune a noţiunii funcției publice şi clasificarea funcțiilor
publice conform legislaţiei în vigoare.
Răspuns- Conform legislației în vigoare noțiunea funcției publice este înterpretată în modul următor
ca ,,ansamblul atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de
putere publică” din aceste considerente putem spune că într-o oarecare măsură acel ansamblu de
atribuții motiveză acea clasificare a funcțiilor publice în mai multe categorii pentru o eficiență mai
sporită în problemele ce țin de conducere sau execuție.
Subiectul 2
Instituirea funcţiei publice şi condiţiile de acces la funcţia publică:
2.1) Determinaţi premisele de apariţie a funcţiei publice şi categoriile de condiţii (exigenţe) privind
accesul la funcţia publică.
Răspuns- Funcţiile publice se instituie în temeiul actelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii

Moldova, Guvernului şi ale altor autorităţi publice, emise în limitele competenţei lor, stabilite de
Constituţie şi de alte legi.
Condițiile pentru a ocupa funcția publică instituită în cadrul autorității publice pot fi divizate în 2
categorii:
Condiții de bază (generale) de ocupare a funcției publice. (sunt aplicabile tuturor funcționarilor
publici și ele rezultă atât din prevederile Constituției RM, cât și a Legii cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public) – cetățenia, limba de stat, decalajul de vârstă (de la 18 până la pensie),
este aptă medical, studii, lipsa antecedentelor penale, lipsa privațiunii de dreptul de a accede în
funcție.
Condiții speciale de ocupare a funcției publice. (criterii suplimentare de vârstă: primar-25,

președinte-40; experiență; stare excelentă a sănătății
2.2) Comparaţi diferitele condiţii (exigenţe) de acces la funcţia publică şi consecinţele
nerespectării acestora.
Răspuns- Condițiile de bază se referă la:
deținerea cetățeniei RM
posedarea limbei de stat și limbelor oficiale de comunicare interetnică

are capacitate deplină de exercițiu ( 18 ani)
nu a împlinit vârsta necesară obținerii dreptului la pensie pentru limita de vârstă
este aptă din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției publice, conform certificatului
medical eliberat de instituția medicală abilitată, dacă pentru funcția dată sunt stabilite cerințe
speciale de sănătate.
are studiile necesare prevăzute de funcția publică respectivă.
nu are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.
nu este privată de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, ca
pedeapsă de bază sau complementară.
Condițiile speciale se reveră la:
Criterii suplimentare de vârstă.
Experiență.
Stare de excelantă a sănătății.
În cazul în care candidatul nu întrunește condițiile date, el nu poate să ocupe funcția în cauză.
Candidatul la ocuparea funcţiei publice trebuie să întrunească şi cerinţele specifice minime pentru
ocuparea respectivei funcţii, stabilite în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.
155 din 21 iulie 2011. Autoritatea publică poate stabili şi alte cerinţe specifice care se referă la
specialitatea studiilor, cunoştinţe, abilităţi profesionale şi atitudini/comportamente necesare pentru
exercitarea eficientă a funcţiei publice, acestea fiind stipulate în fişa postului aferentă funcţiei
publice.
2.3) Evaluaţi gradul de corespundere necesităţilor zilei a legislaţiei privind instituirea funcţiei
publice şi condiţiile de acces la funcţia publică.
Răspuns- Cred că gradul de corespundere necesităților zilei a legislației privind instituirea funcției
publice și condițiile de acces la funcția publică reprezintă niște principii fundamentale după care o
persoană trebuie să se conducă în ordine de a accede într-o funcție publică.
Condițiile de acces în sine reprezintă o varietate de necesități care ar permite o învestire a

persoanelor potrivite în cadrul unei funcții publice. Desigur, că o persoană care își dorește o
asemenea accedere trebuie să întrunească așa condiții ca fiind cetățean a RM, cunoașterea limbii de
stat, precum și lipsa unor antecedente penale sau privațiuni de drepturi de ocupare a funcției, ba
mai mult chiar să fie apt medical și să aibă studiile necesare prevăzute de funcția publică în cauză.
Desigur că instituirea funcției publice este generată de necesitățile societății și sarcina autorităților
publice de a satisface aceste necesități. Este necesar de menționat că statul se modelează asupra
cerințelor cetățenilor de a le fi respectate anumite drepturi și libertăți, de a impune anumite
constrângeri pentru a echilibra și a menține ordinea publică
Test 13
Subiectul 1
Modurile de ocupare a funcţiei publice şi temeiurile de apariţie a raporturilor de serviciu:

1.1) Identificaţi modurile de ocupare a funcţiei publice şi temeiurile de apariţie a raporturilor de
serviciu.
Răspuns- Articolul 28. Ocuparea funcţiei publice
(1) Ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante se face prin:
a) concurs;
b) promovare;
c) transfer;
d) detaşare;
e) asigurare a interimatului funcţiei publice de conducere.
Temeiurile de aparitie a rapoturilor de serviciu:
-Incheerea unui acord individual de munca;
-Emiterea unei hotariri, dispozitii sau ordin de numire in functie;
-Decizia de aprobare a rezultatelor alegerilor
1.2) Comparaţi diferitele moduri de ocupare a funcţiei publice şi temeiurile
corespunzătoare de apariţie a raporturilor de serviciu.
Răspuns- Dupa cum am mentionat mai sus in R.M. functiile publice pot fi ocupate prin urmatoarele
moduri: numirea,conrsul, promovarea, transferul, alegerea. La baza acestor modalitati stau
temeiurile de aparitie a raportului de serviciu :incheerea unui acord individual de munca;Emiterea
unei hotariri, dispozitii sau ordin de numire in functie;Decizia de aprobare a rezultatelor
alegerilor.Comparaind modul de ocupare prin alegere si prin numire, am constatat ca ambele sunt
moduri de ocupare a functiilor de deminitate publica.Pentru ocupare functiei prin alegere este
necesar sa existe functii eligibile vacante;declansarea procedurii de alegere;alegerea si stabilirea
rezultatelor alegerilor;validarea alegerilor si investirea in functie pe cind pentru numire este necar sa
se emita sau sa se adopte un act de regula administrativ al autoritatilor competente sau persoane cu
functie de raspundere ce determina momentul atribuirii cetateanului, a posibilitatii de a exercita
atributii determinate de functia respectiva.Promovarea si transferul sunt la fel moduri de ocupare a
functie publice. Promovarea presupune dezvoltarea carierei profesionale prin ocuparea unei functii
publice superioare care se face in baza de merit, de catre autoritatile publice in care functia publica
respectiva este vacanta.Pe cind Transferul este un mod de ocupare a functiei publice ce consta in
permutarea functionarului public intr-o alta autoritate publica sau in cadrul unei subdiviziuni
interioare din aceiasi autoritate publica, transferul nu presupune o avansare in funtie.Promovarea si

transferul spre deosebire de celelalte moduri se refera la persoanele care deja sunt incadrate in
serviciul public.
1.3) Decideţi asupra celor mai performante moduri de ocupare a funcţiei publice
Răspuns- Din punctul meu cea mai perofmanta metoda de ocupare a functiei publice va ramane
mereu
concursul. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante are la bază
principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi
principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.
Concursul se organizează, în condiţiile legii, de către:
a) comisia/comisiile de concurs prevăzută/prevăzute la art.8 alin.(6), pentru funcţiile publice
specificate la art.8 alin.(2) lit.c);
b) comisiile de concurs prevăzute la art.8 alin.(8), pentru funcţiile publice specificate la art.8
alin.(2) lit.d);
c) comisiile de concurs instituite de către autorităţile publice, pentru funcţiile publice de
conducere şi de execuţie din aceste autorităţi.
Condiţiile de desfăşurare a concursului se publică pe portalul guvernamental al funcţiilor publice
pentru ocuparea cărora autorităţile publice organizează concurs, pe pagina web oficială a autorităţii
publice care a iniţiat concursul, precum şi se afişează pe panoul informaţional dc la sediul autorităţii
publice respective, într-un loc vizibil şi accesibil publicului cu cel puţin 20 de zile calendaristice
înainte de data desfăşurării concursului. Autorităţile publice pot publica condiţiile de desfăşurare a
concursului pentru ocuparea funcţiei publice şi într-o publicaţie periodică sau în alte mijloace de
informare.
Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de Guvern.
Litigiile cu privire la concurs se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă.
Subiectul 2
Drepturile şi obligaţiile demnitarilor şi funcţionarilor publici:
2.1) Enumeraţi drepturile şi obligaţiile demnitarilor și funcţionarilor publici.
Răspuns- Funcţionarul public are următoarele drepturi generale:
a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele competenţei sale;

b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească informaţia necesară de la alte autorităţi
publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor
juridică de organizare;
c) să-şi cunoască drepturile şi atribuţiile stipulate în fişa postului;
d) să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă de natură să-i ocrotească sănătatea şi

integritatea fizică şi psihică, precum şi de un salariu corespunzător complexităţii atribuţiilor funcţiei;
e) să se adreseze Guvernului asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei referitoare la funcţia publică şi

la statutul funcţionarului public, cu excepţia funcţionarilor publici care activează în cadrul
autorităţilor publice indicate la art.8 alin.(2) lit.d), care sînt în drept să se adreseze conducătorilor
autorităţilor publice respective;
f) să beneficieze de stabilitate în funcţia publică deţinută, precum şi de dreptul de a fi promovat într-

o funcţie publică superioară;
g) să beneficieze de egalitate de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte

accesul la încadrare în funcţia publică, la procesul de dezvoltare profesională continuă şi la
promovarea în funcţie.
Obligaţiile generale ale funcţionarului public
(1) Funcţionarul public are următoarele obligaţii generale:
a) să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale la care Republica

Moldova este parte;
b) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;
c) să fie loial autorităţii publice în care activează;
d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de iniţiativă şi

colegialitate toate atribuţiile de serviciu;
e) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi confidenţialitatea în legătură cu

faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cu excepţia
informaţiilor considerate de interes public;
f) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;
f1) să respecte prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea
integrităţii instituţionale;
g) să respecte regulamentul intern.
(2) Funcţionarii publici de conducere de nivel superior, precum şi funcţionarii publici de conducere
sînt obligaţi să încurajeze propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine în
vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea.
În exercitarea mandatului, persoana cu funcţie de demnitate publică are următoarele drepturi de

bază:
a) să adopte decizii în limita competenţelor legale şi să ceară executarea acestora;

b) să obţină în modul stabilit informaţia şi materialele necesare pentru exercitarea funcţiei şi, după
caz, să aibă acces la documentele şi la informaţiile ce conţin secret de stat;
c) să viziteze, din oficiu sau la solicitare, întru exercitarea funcţiei şi în modul stabilit, alte autorităţi
publice, alte persoane fizice şi juridice, de drept public sau privat;
d) să beneficieze de dreptul la integritate personală, la o atitudine adecvată şi respectuoasă din

partea subordonaţilor, altor factori de decizie şi a cetăţenilor;
e) să beneficieze de dreptul la remunerarea şi stimularea muncii în condiţiile legii;
f) să beneficieze de dreptul la dezvoltare profesională continuă din contul bugetului din care este
remunerată;
g) să beneficieze de dreptul la protecţia securităţii, la ocrotirea sănătăţii şi la condiţii favorabile

pentru exercitarea eficientă a funcţiei deţinute;
h) să delege dreptul de a efectua în numele său acte, de a semna documente pe perioada absenţei
sale, dacă legile speciale ce reglementează activitatea demnitarului sau domeniul de activitate al
acestuia nu prevăd altfel.
2.2) Stabiliţi corelaţia dintre drepturile şi obligaţiile demnitarilor și funcţionarilor publici.
Răspuns- Dupa cum putem observa,dupa o analiza a Legii Nr. 158 cu privire la funcţia publică şi
statutu funcţionarului public si a Legii Nr. 199 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de
demnitate publică exista o corelatie dintre drepturile si obligatiile demnitarilor si functionarilor
publici si anume:
dreptul la remunerare si la stimularea muncii
adoptarea deciziei in limitelei legii
să beneficieze de dreptul la integritate personală.
La fel cat si demnitarii atat si functionarii publici au dreptul la concediu
Acestia trebuie să respecte normele de conduită profesională, să respecte Constituţia, legislaţia în

vigoare, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte si
să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de iniţiativă şi

colegialitate toate atribuţiile de serviciu
2.3) Formulaţi garanţiile ce asigură exercitarea drepturilor şi obligaţiilor demnitarilor și
funcţionarilor publici.
Răspuns-
Test 14
Subiectul 1
Incompatibilităţile, restricţiile și alte limitări faţă de demnitari și funcţionarii publici
1.1) Identificaţi incompatibilităţile, restricţiile și alte limitări faţă de demnitari și funcţionarii

publici.
Răspuns- Incompatibilitățile față de demnitari sunt reprezentate în legea nr 199/2010 art 12 (1)
Demnitarul nu este în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor
didactice şi ştiinţifice. Incompatibilitățile funcționarilor publici sun incluse în legea nr 158/2008 cu
privire la la funcţia publică şi statutul funcţionarului public Articolul 25. Incompatibilităţi generale
pentru funcţia publică (1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică decît cea în care a fost numit.(2) Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte
activităţi remunerate: a) în cadrul autorităţilor publice, cu excepţiile prevăzute de lege; Articolul Art
26. Restricţii în ierarhia funcţiei publice (1) Funcţionarul public nu poate exercita o funcţie publică în
subordinea nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin
afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi autorităţi publice.
1.2) Clasificaţi incompatibilităţile, restricţiile și alte limitări faţă de demnitari și funcţionarii publici.
Răspuns-Incompatibilitățile, restricțiile ,și alte limitări se clasifică în dependență de gradul de

încălcare. Sun incompatibilități ce țin de activități decât cele ce se prevăd în lege, ce țin de cabinetul
personal se atribuie doar funcționarului public ,acesta este incompatibil și nu poate dispune.
1.3) Estimaţi nivelul eficienţei incompatibilităţilor, restricţiilor și altor limitări prevăzute pentru
demnitari și funcţionarii publici.
Răspuns- Limitarea unui funcționar să exercite anumite acțiuni, activități sau profesii pe lângă cea de
bază sau altfel spus incompatibilitatea lor cu alte activități este în scopul de a asigura buna
funcționare a serviciului public, astfel ca funcționarul public sau demnitarul să-și consacre întreaga
capacitate profesională exercitării funcției pe care o deține astfel putem spune că nivelul eficienței în
urma restricțiilor în vigoare este unul destul de bun întru-cât prevede multe aspecte ce ar putea
duce la anumite derogări. Dar trebuie de menționat și prezența încălcărilor sau a acelor lacune care
favoreză perfecționarea acelor goluri în legislație.
Subiectul 2
Stimularea demnitarilor și funcţionarilor publici:
2.1) Definiţi şi identificaţi măsurile de stimulare a demnitarilor și funcţionarilor publici.
Răspuns- Măsurile de stimulare a demnitarilor și funcționarilor publici reprezintă acele acțiuni de

promovare a mulțumirii pentru meritele demnitarilor și funcționarilor publici în cadrul exercitării
funcțiilor publice sau de demnitate publică.
Pentru succese în muncă, persoanele cu funcții de demnitate publică, precum funcționarul public,
pot să beneficieze de stimulări sub formă de:
premiu;
mulţumire;
diplomă de onoare.
Pentru succese deosebite în activitate, pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor, manifestarea

spiritului de inițiativă, pentru merite faţă de societate şi faţă de stat, persoanele cu funcţii de
demnitate publică, precum și funcționarii publici pot fi decorați cu distincţii de stat.
2.2) Determinaţi deosebirile dintre diferite categorii de măsuri de stimulare a demnitarilor și
funcţionarilor publici.
Răspuns- Măsurile de stimulare a demnitarilor și funcționarilor publici se împart în 2 categorii:
Înlesniri (garanții sociale)
Măsuri de încurajare sau stimularea propriu-zisă
Înlesnirile reprezintă beneficii pentru toți funcționarii în scopul de a face mai atractivă și mai comodă
activitatea în serviciul public. În legislație acestea sunt sub numele de garanții sociale.
Garanţiile sociale ale funcționarului public
Funcţionarului public i se acordă ajutoare materiale în vederea soluţionării problemelor sociale şi de

trai în conformitate cu legea.
Funcţionarul public beneficiază de pensie în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de
stat.
Garanții sociale ale demnitarului public în legătură cu încetarea mandatului:
La expirarea mandatului, în caz de demisie, revocare sau eliberare din funcţie, persoana cu funcţie
de demnitate publică beneficiază de o indemnizaţie unică egală cu 2 salarii de bază, dacă legea
specială ce reglementează activitatea acestei persoane nu prevede un alt cuantum al indemnizaţiei.
Măsurile de încurajare propriu-zise se referă la la remunerarea pentru succese deosebite în

activitate, pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor, manifestarea spiritului de inițiativă, pentru
merite faţă de societate şi faţă de stat; și sunt manifestate prin:
premiu;
mulţumire;
diplomă de onoare.
2.3) Estimaţi gradul eficienţei măsurilor de stimulare a demnitarilor și funcţionarilor publici.
Răspuns- Consider că, conform legislației, demnitarii și funcționarii publici sunt stimulați
corespunzător, totuși, în realitate, este puțin diferit. Sunt cunoscute foarte multe cazuri când atât
demnitarii, cât și funcționarii publici se implică enorm în serviciul lor și depun o muncă intensă
pentru a-și performa atribuțiile mai mult decât perfect, totuși nefiind afiliate la partidul de
guvernare, devin subiecți ignorați și nu sunt stimulați în conformitate cu eforturile depuse. Iar în alte
cazuri, demnitarii și funcționarii publici ce susțin/reprezintă partidul de guvernământ sunt stimulați
mai mult decât ar fi trebui, rata eforturilor fiind mult mai mică în comparație cu ceilalți menționați
anterior.
Această ilegalitate desigur, este doar un exemplu de nerespectare a legii care reprezintă un model
clar și corect de stimulare a demnitarilor și funcționarilor publici. Dar chiar și așa, distincțiile de stat
nu sunt luate în calcul, dacă persoana care o merită nu este dintr-o localitate mai aproape de
municipiul Chișinău sau mass-media nu o susține pentru a arăta rezultatele muncii lor silnice,
precum și a problemelor prin care trec zilnic, sacrificându-și puterile, timpul și sănătatea în scopul
atingerii vârfurilor profesionale și acționării în interesul societății.
În mod ideal, dacă am fi parte la o stimulare conform legislației, gradul eficienței măsurilor de
stimulare a demnitarilor și funcționarilor publici ar fi mai mult decât suficient pentru a face din
activitatea lor, una mai comodă și mai atractivă
Test 15
Subiectul 1
Modificarea şi suspendarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi funcţionarilor publici:
1.1) Determinaţi temeiurile de modificare şi suspendare a raporturilor de serviciu ale
demnitarilor şi funcţionarilor publici.
Răspuns- În calitate de temei de modificare a raporturilor de serviciu a functionarilor publici pot

servi 1)
Interesul serviciului unde functionarul activeaza,unde in calitatea de initiator al modificarii este
autoritatea publica si 2) La cererea functionarului . In cazul suspendarii ca temei pot servi 3
circumstante de suspendare a functionarului : 1)In circumstante ce nu depend de vointa partilor;
2)In cazul in care ambele parti ajung la un accord comun; si 3)La initiativa uneia din parti.
1.2) Clasificaţi temeiurile de modificare şi suspendare a raporturilor de serviciu ale
Răspuns- Clasificarea temiurilor de modificare a raporturilor de serviciu este una cu 2 ramuri

distincte:
prima ramura e cu privire la interesul serviciului la care activeaza functionarul, si a doua ramura
este cea in care insasi functionarul cere administratiei autoritatii publice modificare raporturilor de
serviciu. Ambele temeiuri au la baza undele scopuri stabilite,in calitate de aceste scopuri poate servi
si insasi modalitatile legale prevazute in legislatia in vigoare.Modalitatile de modificare a
raporturilor de serviciu pot fi cu scop de : promovare,avansarea in trepte de salarizare,detasarea de
la autoritatea publica,transferul si interimatul unei functii publice de conducere in cazul in care
acesta este vacant. Ceea ce tine de suspendare raporturilor de serviciu a functionarilor publici
temeiurile se clasifica in modul urmator,1)cind suspendarea este generate de circumstante ce nu
depend de vointa partilor ( in acest sens pot servi circumstante cum ar fi carantina, forta majora,etc ;
2)suspendarea la cererea autoritatii publice (aceasta actiune poate fi initiate in cazul in care
functionarul este arestatat,in calitate de banuit sau are loc o ancheta de serviciu in privinta
functionarului) ;si 3)Suspendarea la cererea functionarului ( in cazul in care functionarul este
inregistrat in cursa electorala,in cazul in care are grija de copii pina la 6 ani sau o persoana
bolnava,si in cazul in care functionarul necesita un concediu neplatit conform legislatiei muncii.
1.3) Apreciaţi temeiurile de modificare şi suspendare a raporturilor de serviciu ale
Răspuns- Articolul 21. Suspendarea mandatului demnitarlui

(1) Suspendarea mandatului presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a
atribuţiilor de către persoana cu funcţie de demnitate publică şi încetarea plăţii drepturilor salariale
de către autoritatea publică în care activează această persoană, dacă legea specială ce
reglementează
activitatea demnitarului nu prevede altfel.
(2) Exercitarea mandatului se suspendă în temeiul prevederilor legislaţiei muncii, reglementărilor
de drept comun civile, administrative sau penale, al legilor speciale ce reglementează activitatea
demnitarului, precum şi în temeiul participării demnitarului în campania electorală sau al
desfăşurării anchetei de serviciu în legătură cu săvîrşirea de către demnitar a faptelor imputabile
acestuia.
Articolul 22. Încetarea mandatului
(1) Exercitarea mandatului încetează în caz de:
a) expirare a termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de
termen;
b) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei
persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea
conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea
conflictului de interese;
c) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile
art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate;
d) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii
nejustificate.
(2) În cazul demnitarului ales, încetarea înainte de termen a mandatului are loc în condiţiile
prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea demnitarului respectiv.
(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea
sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii
care l-a numit în funcţie.
(4) Dispoziţiile alin. (3) nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează
activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen.

Articolul 23. Răspunderea demnitarului
(1) Demnitarul îşi exercită mandatul cu bună-credinţă. În cazul încălcării acestei prevederi,
demnitarul poartă răspundere personală.
(2) Încălcările comise în exerciţiul mandatului atrag răspunderea disciplinară, civilă,
contravenţională sau penală în condiţiile legii.
(3) Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcţie de demnitate
publică a obligaţiilor, prerogativelor şi competenţelor sale, indiferent de prezenţa culpei, poate
atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcţie. Temeiul şi cauzele revocării sau eliberării din
funcţie din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător.
(4) Demnitarul are dreptul să atace în instanţa judecătorească actul administrativ de eliberare din
funcţie doar în cazul cînd legea statuează acest drept.
- Căile de modificare a raporturilor de serviciu a functionarului public
(1) Modificarea raporturilor de serviciu se face:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcţionarului public.
(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie are
loc prin:
a) promovare în funcţie;
c) detaşare;
d) transfer;
e) interimatul unei funcţii publice de conducere.
(3) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de conducere de nivel superior
are loc prin:
a) detaşare;
b) transfer în interesul serviciului.
Articolul 52. Suspendarea raporturilor de serviciu în circumstanţe
ce nu depind de voinţa părţilor
Raporturile de serviciu se suspendă în următoarele circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor:
a) alegere sau numire într-o funcţie de demnitate publică pentru perioada respectivă;
b) încadrare în cabinetul persoanei ce exercită funcţie de demnitate publică;

c) concediu de maternitate;
d) boală sau traumă;
e) carantină;
f) încorporare în serviciul militar ori în serviciul civil (de alternativă);
g) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea raporturilor de serviciu;
h) stabilire pe termen determinat a gradului de dizabilitate ca urmare a unui accident de muncă
suferit în timpul exerciţiului funcţiei publice, care nu-i permite funcţionarului public exerciţiul
acesteia;
i) în alte circumstanţe prevăzute de lege.
Articolul 53. Suspendarea raporturilor de serviciu de către
autoritatea publică
Raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică:
a) dacă funcţionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ;
b) pe durata anchetei de serviciu în privinţa funcţionarului public, dacă exercitarea în continuare
a atribuţiilor de către acesta ar putea afecta desfăşurarea obiectivă a anchetei şi rezultatele acesteia;
c) în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a unei ordonanţe
de punere sub învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a unei infracţiuni care ar
prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de exercitarea
atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
Articolul 54. Suspendarea raporturilor de serviciu
la cererea funcţionarului public
(1) La cererea funcţionarului public, raporturile de serviciu se suspendă în caz de:
a) înregistrare, în condiţiile legii, în calitate de concurent electoral sau în calitate de persoană de
încredere a unui concurent electoral;
b) concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, în condiţiile legii;
b 1 ) concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 4 ani, în condiţiile
legii;
c) concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de
până la 2 ani, conform certificatului medical;
d) concediu neplătit, în condiţiile legii;

e) îngrijire a copilului bolnav în vîrstă de pînă la 10 ani;
f) concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilități cu durata de până la 2 ani;
g) însoţire a soţului (soţiei) membru al personalului instituţiilor serviciului diplomatic la
transferarea lui într-o misiune diplomatică sau oficiu consular;
h) în alte circumstanţe prevăzute de lege.
(2) Cererea de suspendare a raporturilor de serviciu se depune în scris, cu cel puţin 5 zile
calendaristice înainte de data de la care se solicită suspendarea.
Subiectul 2
Încetarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi funcţionarilor publici:
2.1) Identificaţi temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi funcţionarilor

publici.
Răspuns- Suspendarea raporturilor de serviciu poate interveni în circumstanţe ce nu depind de

voinţa părţilor, prin acordul părţilor sau la iniţiativa uneia dintre părți
2.2) Clasificaţi temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi funcţionarilor
publici.
Răspuns- 1Suspendarea raporturilor de serviciu de către
autoritatea publică
2Suspendarea raporturilor de serviciu în circumstanţe
ce nu depind de voinţa părţilor
3Suspendarea raporturilor de serviciu
la cererea funcţionarului public
2.3) Apreciaţi temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu din iniţiativa autorităţii publice.
Răspuns- Raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică:
a) dacă funcţionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ;
b) pe durata anchetei de serviciu în privinţa funcţionarului public, dacă exercitarea în continuare a

atribuţiilor de către acesta ar putea afecta desfăşurarea obiectivă a anchetei şi rezultatele acesteia;
c) în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a unei ordonanţe de
punere sub învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a unei infracţiuni care ar
prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de exercitarea
atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.

Examen DR - Administrativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen DR - Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrativ

Noțiunea și însemnătatea fenomenului administrativ în cadrul societății și al statului:

1.1) Descrieţi trăsăturile administraţiei (conducerii) în domeniul social și corelaţia dintre

Răspuns- Trasaturile administratiei (conducerii) in domeniul social:

-Administrația ca fenomen functioneaza in cadrul diferitor sisteme asigurind integritatea si

-Administrația conform esentei sale se reduce la influenta subiectului asupra obiectului.

-Administrația reprezinta o calitate interna a sistemului care include 2 elemente principale:

-Administrația presupune interactiunea dintre sisteme de diferit nivel ierarhic.

parte din conducerea sociala si se deosebeste de conducerea nestatala efectuata de diferite

Puterea judecatoreasca, care se bucura de o oarceare independeta si in acelasi timp conlucrare

-puterea legislativa care are ca organ repezentativ Parlamentul Republicii Moldova;

- puterea judecatoreasca care are ca organ repezentativ Curtea Suprema de Justitie.

pentru o mai buna administrare a statului si pentru unicitatea acestuia.

Noţiunea administraţiei publice şi trăsăturile ei caracteristice:

2.1) Definiţi administraţia publică şi identificaţi trăsăturile ei caracteristice.

Răspuns- Administratia publica poate fi definita ca un sistem de autoritati publice in frunte cu

Administratia publica are urmatoarele trasaturi:

– trebuie sa posede capacitatea de a se autoperfectiona.

-este un element al mecanismului autoritar statal.

2.2) Determinaţi sensurile noţiunii administraţiei publice.

Raspuns-Administrarea publica ca sistem de autoritati publice presupune Guvernul iar acesta

Principiile dreptului administrativ / administraţiei publice:

Răspuns- Principiile administrației publice ar putea fi definite ca o categorie a principiilor

Principiile dreptului administrativ/administrației publice sunt; Principiul legalității în administrația

1.2) Clasificaţi principiile dreptului administrativ / administraţiei publice în raport cu legislaţia şi

Răspuns- Principiile administrației publice pot fi clasificate în

1)Principii fundamentale ale administrației publice

2) principii organizatorice și funcționale ale administrației publice

1.3) Formulaţi principiile bunei guvernări în spațiul european (principii de perspectivă).

Răspuns- Ținând cont de literatura de specialitate și a forurilor internaționale în domeniu cum ar fi

Noţiunea, obiectul şi metoda de reglementare a dreptului administrativ:

2.1) Identificaţi obiectul de reglementare şi definiţi dreptul administrativ ca ramură a dreptului.

2.2) Determinaţi particularităţile metodei de reglementare a dreptului administrativ

Răspuns- Particularitățile sunt:

- Mecanismului de reglementare a dreptului administrativ îi sunt caracteristice procedee sub formă

- Reglementarea relațiilor sociale în cadrul dreptului administrativ presupune o exprimare de voință

Dreptul administrativ conține norme ce se bazează pe principiul inegalității juridice a subiecților

Normele de drept administrativ:

1.1 Definiţi noţiunea normei de drept administrativ şi enumeraţi trăsăturile ei caracteristice.

raporturiile dintre autoritati si particulari.

Trasaturile caracteristirice normelor de drept administrative:

- au grad diferit de generalitate.

- nu reglementeaza relatiile dintre particulari.

- asigura organizarea si functionarea intregului sistem al administratiei publice.

1.2) Determinaţi structura şi categoriile (clasificarea) normelor de drept administrativ.

Răspuns- Normele de drept administrative au o structura logico-juridia si tehnicojuridica.Din punct

vedere al structurii logico-juridice norma de dr. adm are 3 elemente:

- ipoteza(imprejurarile in care se aplica norma de dr. adm.)

subdiviziunile acesteia (aliniate, paragrafe) precum si gruparea articolelor in sectiuni capitol,

Clasificarea normelor de drept administrative.

Dupa obiectul de reglementare deosebim :

-norme materiale(acele norme care reglementeaza drepturile si obligatiile autoritatilor adm.

precum si altor categorii de persoane fizice sau juridice.)

activitatii autoritatilor ad, publice)

procedurale pot fi clasificate in:

4. norme subordinate legii.

Dupa sfera de cuprindere normele de dr. adm . se clasifica in urmatoarele categorii:

-norme generale (care au o sfera larga de reglementare)

-norme exceptionale (care sunt adoptate in cazuri de exceptie)

Dupa continutul juridic al normelor de dr. adm. deosebim:

-norme obligatiuni (onerative, prescriu un comportament)

-norme interdictii (prohibitive,interzic un anumit comportament)

-norme de imputernicire (permisive, prevad posibilitatea de actiona la propria alegere in limitele