Data examen 22 ianuarie, luni.

Bibliografia:

- elemente de stiinta administratiei, cezar corneliu manda. 2012.

Examen-cascada.

Curs 1

 Fundamentele stiintei administratiei

 Necesitatea aparitiei stiintei administratiei
 Definitie,

Aparitia aceste stiinte este strans legata de dezvoltarea ampla a activitatii

administrative in societatea contemporana aatat la nivel public cat si la nivel privat.
Explicatia acestui fenomen adminstrativ pus in lumina de intensificarea si cresterea
razei de actiune a admin publice rezida ,alaturi de ceilalti doi factori determinanti (economici si
politici) ,in amploarea si complexitatea nevoilor sociale din aceasta perioada.
Stiinta administratiei este ostiinta sociala, isi propune sa studieze fenomenul
administrativ intreaga sa creatie, e o stiinta autonoma, cu drep,principii si metode stiintifice de
cercetare recunoscuta la nivel stiintific international,nu este o stiinta juridica .

Aceasta stiinta -o stiinta a activitatii eficiente.

Obiectul de cercetare al stiintei administratiei este faptul administrativ, caracterizat prin:

 Este un fapt social, nu se realizeaza decat in cadul unei activitati sociale al unei
colectivvitati umane organizate
 Este o activitate subordonata, se subordoneaza unei valori superioare si exterioare
administratiei .
 Este situat intre valoare pe care trebuie sa o infaptuiasca si executarea materiala,
concreta a acestei valori
  Implica o organizare ,organizarea este fundamentul oricarei activitati administrative

Opinia impartasita de catre Charles Debbasch – obiecutul de studiu e format din 3

domeniii de investigatie corespunatoare a 3 interogatii succesive:
1. Ce este administratia?
2. Ce ar trebui sa fie administratia?
3. Ce va fi administratia?

Stiinta administratiei publice o putem defini ca stiinta care cerceteaza activitatea si structura
administrativa in vederea perfectionarilor continue in functie de valorile politice si cerintele
economico sociale in scopul realizarii eficiente a sarcinilor sale si implicit a nevoilor si
intereselor generale ale cetatenilor .

Caracteristicile stiintei administratiei:

 Autonomie- pusa in evidenta ca nicio alta ramura nu vizeaza o cercetare aprofundata si
completa in domeniul actiunii administrative.
 Interdisciplinaritatea – interferenta cu alte discipline stiintifice (sociologia,stiintele
juridice,economice,politice,managementul,istoria) . stiinta administratiei nu preia
rezultele furnizate de catre aceste discipline stiintifice, ci le foloseste intr-o maniera
adecvatat si adaptata, raportandu-le stric la obiectul de cercetare,la administratia
publica.

Principii
Idee de baza de la care a primit.
Administratia , prin natura sa, nu are o filosofie proprie, ea fiind subordonata unor scopuri
care.i sunt exterioare.
Administratia publica este o activitate care consta in organizarea si asigurarea executarii
nemijlocite a prevederilor constitutiei, a actelor normative, precum si a celorlalte acte juridice
adoptate sau emise de autoritatile statului de drept.
Din constituie, ca si din intreaga legislatie , vom desprinde si principiile ce fundamenteaza
organizareasi functionarea administratiei publice, atat a statului cat si a colectivitatilor locale ,
principii care vor deveni si principiile stiintei administratiei romanesti.
1. Categoria principiilor generale- suma de principii care sunt opozabile tuturori
autoritatilor institutiilor si actorilor ,dar si pt administratia publica
2. Categoria principiilor speciale/specifice – nu vor fi opozabile

1.
a) Principiul puterii suverane- face trimitere la identitatea titularului . apartine poporului
roman .
b) Principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat
c) Principiul suprematiei constitutiei(al legalitatii)- fixeaza cadrul activitatii autoritatilor
statului in limita legilor . cel care asigura stabilitatea juridica, drepturile si libertatile omului
si inseamna subordonarea tuturor activitatilor autoritatilor publice, vointei supreme a
natiunii.
d) Principiul egalitatii-excluderea privilegiilor si a discriminarii. Cetatenii sunt egali in fata legii.
e) Principiul unitatii poporului roman
f) Principiul cu valoare doctrinara - administratia este in serviciu cetateanului
g) Principiul subsidiaritatii- raspunde unor nevoi de reasezare institutionala si evolutie sociala
, si de o participare mai activa a cetatenilor la luarea deciziilor.
h)

2.
a. Principiul organizarii si conduceriii unitare a adminstratiei publice -semnaleaza
necesitatea evitarii tendintelor divergente ce pot aparea in organizarea adminsitratiei
publice prin subsumarea tuturor componentelor structurale ale acestui sistem fata de
un singur pol administrativ
b. Principiul autonomiei de organizare – se desprinde din proprietatea structurilor sociale
de a fi autoreglabile. Este in concordanta cu principiul organizarii unitare ,dar ca
subsistem ne arata ca administratia publica ,beneficiaza de o anumita autonimie
relativa. Elementele componente ale subsistemului adm pub au o capacitate
recunoscuta de adaptare si de realizare in concordanta cu finalitatea sistemului global.
c. Principiul adaptabilitatii organizarii si functionarii adm pub.
d. Principiul simplificarii structurii si activitatii administratiei pub-
e. Principiul ratioanalizarii- actioneaza in domeniul organizarii.
f. Principiul imbunatatirii stilului, metodelor si tehnicilor din administratie
g. Principiul Urmaririi finalitatii
2.11.2017

Sarcinile administratiei pubice

Notiunea de sarcina are semnificatia de obligatie, indatorire sau chiar de raspundere fiind
oarecum sinonima cu notiunea de misiune data cuiva ori o sarcina de a face un anumit lucru.
Notiunea de sarcina a administratiei publice nu se poate confunda cu cea de misiune a statului.
Obiectivele statului sunt distincte de misiunele administratiei. Misiunile adm pub nu sunt
niciodata initiale sau originare,nu au caracter primar ,ci totdeauna sunt secundare, sunt
misiunile care constau in executarea misiunilor pe care autoritatile guvernamentale le confera
adm si care le exercita sub autoritatea acestora.
Corelatia dintre sarcini si atributii.
Atributiile unor autoritati administrative, competenteele unei institutii publice reprezinta
tocmai mijloacele juridice de realizare a sarcinilor sale . Atributiile unei aut adm constituie
instrumentul prin intermediul caruia aut adm isi ating obiectivele ce le-au fost conferite prin
lege.
Clasificarile sarcinilor:
Roland Drago:

 Sarcini generale:
- Sarcini de conceptie: sarcini de prognoza si sarcini de organizare
- Sarcini de conducere: sarcini de orientarea si pregatirea actiunilor, conducerea
actiunilor si sarcini de control
 Sarcini tehnice :
- Sarcini de interes general:sarcini de reprezentare, de apararea interesului general
- Sarcini de executie:sociale, politice, economice, culturale

Dupa criteriul obiectivelor:

1. Sarcini generale
2. Sarcini specifice sau tehnice
Dupa criteriul naturii obiectivelor de realizat:
o Sarcini politico – administrative
 o Sarcini ecoomice
o Sarcini social culturale si stiintifice
Criteriul geografic:
 Sarcini nationale
 Sarcini locale
Criteriul duratei sarcinii:
Sarcini permanente
Sarcini temporare
Criteriul continutului sasrcinii:
 Sarcini de conducere
 Sarcini de executare
 Sarcini de organizare

Criteriile necesare indeplinirii eficiente a sarcinilor administratiei publice:

 Criteriul activitatilor paralele (al dublei functii )- are drept scop desfiintarea unor
structure inutile si constisitoare. Existenta a 2 structuri care urmaresc realizarea
acelorasi sarcini sau unor sarcinii foarte apropiate dar nuantate. Dupa analiza
structurilor ale caror sarcini se suprapun , se va impune ca una dintre acestea fie sa se
comaseze ,fie sa se desfiinteze. Solutia fireasca care duce la eliminarea paralelismului,
structurilor si activitatilor administrative si care va permite o folosire mai rationala a
tururor resursselor adm publice.
 Criteriul simplificarii = priveste inlaturarea si combaterea supra aglomerarii din structura
si activitatea adm publice. Simplificarea functionala – vizeaza direct viteza si eficienta
mecanismelor adm sub aspectul modului de exercitare a competentelor agentilor
administrativi. (imbunatatirea procedurii administrative)
 Criteriul ratinalizarii= se refera la fundamentarea structurilor si activitatilor aut adm in
atingerea scopurilor prescrise e baza mijloacelor stiintifice rational. Teza de la care se
pleaca este ratinal tot ceea ce este adecvat scopurilor urmarite. Metodele pe care adm
le va folosi va avea ca efecte in contextual rationalitatii alegerilor facute crestea
operativitatii aut adm, sporirea eficientei conducerii si executarii sarcinilor ,utilizarea
judicioasa a functinarilor publici . Toate acestea subsumate nevoii de a obtine celui mai
bun raport intre costuri si obiective.
 Criteriul randamentului sau eficientei-realizarea prompta a sarcinilor administrative
utiliand mjloacele rationale . In acest context,viteza, rapiditatea cu care sist adm publice
isi duce la indeplinire sarcinile , reprezinta barometrul performantei adm. Intervalul de
timp afectat derularii mecanismelor si a procedurilor administrative proprii solutionari a
 dosarelor , a cererilor cetatenilor, ori a indeplinirii misiunilor incredintate, influenteaza
direct gradul de satisfacere a intereselor generale asigurand sau nu satisfactia
beneficiarilor serviciilor publice.
 Criteriul utilitatii si valorii sociale- eficienta adm nu trbuie sa reprezzinte un scop in sine .
fundamentarea actiunii administrative trebuie sa fie justificata in mod primordial de
utilitatea pe care aut adm publice o au in societate in considerareavalorii sociale pe care
o asigura implicit. Din acest punct de vedere, nu putem vorbi despre alte exgente
impuse sistemului adm publice in sensul rationalizarii, eficientizarii si simplicarii adm in
absenta probariia utilitatii si valorii sociale a structurilor sale .

9.11.2017
Organizarea adm publice
UAT: comuna, oras, municipiu,judet
UAT:
1. Comunitate
2. Teritoriu
3. Probleme de politici publice

UAT:

 Circumscriptia adm teritoriala

 Colectivitate locala
Principiile organizarii adm:
1. Centralizarea :ansamblul sarcinilor administrative din teritoriul national se va concentra
la nivelul statului (centru),sarcini pe care acesta si le asuma a le indeplini printr-o
structura adm iearhizata si unificata
2. Descentralizarea: se renunta la unitatea de la centralizare,rezervandu-se colectivitatilor
locale sarcina de a-si rezolva singure problemele si sa isi satisfaca intereselor lor
specifice

Un asemenea regim adm nu face altceva decat sa oglindeasca modul cum sunt reglementate
raporturile dintre autoritatea centrala si respectiv autoritatea locala care in general oscileaza
intre principiile de autoritate si de libertate. Prin aceste doua tipuri de princiipii se va incerca sa
se rezolve cele doua tendinte care se manifesta in guvernarea si administrarea unei tari.
Tendinta de unitate,tendinta de diversitate.

Centralizarea : o stransa dependent a aut locale fata de cea centrala, esste un sistem care se
bazeaza pe forta, pe autoritatea centrului, in sensul in care puterea adm se imprima in mod
uniform in toate directiile la nivel territorial nelasand nicio parte de decizie cetatenilor.
Regim derivat din centralizare:

 Deconcentrare : ia toate caracteristicile centralizarii,doar ca uat-urilor li se ofera o parte

din decizie.

Avantaje centralizarii:

 Economiserea resurselor administratiei

 Coordonarea superioara a structurilor administrative,astfel politicile publice sunt mai
coerente in ansamblul lor
 Favorizeaza tratamentul egal si nedisctriminatoriu,se raporteaza la furnizarea serviciilor
publice si permite realizarea intereselor generale ale statului intr-un mod uniform
Deavantajele centralizarii:

 Arhitectura destul de complexa a administratiei statului

Descentralizarea : oportunitatea, efectul repunerii principiilor democratice la baza organizarii
statului . solutia care sparge structura centralizata si va creea o multitudine de centre
administrative , investite cu puteri de reglementare in domenii de interes local si care au o
legatura directa cu viata comunitatilor locale. Este un sistem in cadrul caruia aut locale isi pot
gestionala singura treburile de la nivelul lor.
Autonomia locala depaseste granita descentralizarii,devenind un drept conferit de catre stat
comunitatilor locale ce presupune drepturi si garantiile aferente posibilitatii pe care aceste aut
locale de a-si administra singure nevoile,trebuirile publice de la nivel local.
Avantajele descentralizarii:

 Gestionarea prin interes

 Faciliteaza adaptarea si inovarea. Raspunde prompt si adecvat cerintelor locuitorilor
 Caracterul democrativ al descentralizarii
Dezavantajele descentralizarii:

 Prezenta unui risc pt unitatea nationala – denaturarea fenomenului administrativ si se

aluneca spre politizarea unui astfel de principiu , introducand alti parametri.
 Poate sa agraveze inegalitatile intre colectivitatile teritoriale
 Poate sa favorizeze anumite particulariti locale in detrimenul interesului general
 Eficacitatea care poate fi redusa din cauza neprofesionalizarii.

16.11.2017
Resursele adm publice, resursele umane.
Trasaturile caracteristice psihologiei functionarilor:

 Atitudinea
 Comportamentul
 Moralul
Atitudinea – actiunea de a actiona sau reactiona intr-un anumit fel intr.o situatie data.
Trasatura care poarta amprenta afectivitatii functionarilor publici,pozitiva sau negativa.
Comportamentul – modalitate de actiune ,ori conduita efectiva a unei persoane si care se
evidentiaza prin scopurile personale. Ex: dorinta de a se acoperi ,grija permanenta de marire a
salariului, dorinta functionarului de marire a campului de libertate, aspiratia la prestigiu.
Moralul functionarilor – se exprima prin modul concret in care acestia interpreteaza situatia in
care ei se gasesc, una optimista sau una pesimista, in functie de gradul de satisfactie.
Factorii care exprima psihologia functionarilor:
Varsta-isi pune amprenta atat comportamentul cat si atitudinea acestor functionari in
activitatea cotidiana.
Vechimea in functie
Pregatirea profesionala obtinuta in cadrul universitatilor
Factorii de influenta a functionarilor publici:
1. Functia si functionarul public de conducere
Conducerea ca si factor cheie in procesul de structurare, functionare si eficientizare a
autoritatilor publice , este definite ca un process dynamic de structurare si coordonare intr-o
perioada de timp in scopul realizarii unor sarcini,un process ce implica capacitatea conducerii
de a integra si coordona toate resursele umane,materiale si fiananciare pentru obtinerea
rezultatelor stabilite sau a celor dorite. Rolul conducatorului in dirijarea resursei umane pt
realiarea unei eficientizari a actului de conducere.
3 grupe de conditii :
 Pregatirea conducatorului si care acopera atat componenta de specialitate , cat si
pregatirea in domeniul managementului public.
 Experienta asimilata practicii efective de conducere, inclusiv a celei dobandite in urma
programelor de pregatire si specializare obtinute in tara si sau strainatate.
 Calitatile psihologice- inteligenta,flexibilitatea in gandire,capacitatea creatoare ,dar si
personalitatea

Caracterul conducerii autoritatilor publice

Conducerea unipersoanala:presupune exercitarea functiei de catre o singura persoana , tipul
de cnducere care ofera posibilitatea de a emite decizii rapide , de a trata in mod unitar
problemele , precum si de a se adapta imediat realitatii.
Dezavantaje: aplica in mod operativ deciziile emise, poate genera abuzuri si erori. Puterea fiind
concentrata unei singure persoana, face ca si controlul sa fie mult mai greu de realizat
Conducerea colegiala (pluripersonala) – se creeaza ,prin interventia unui numar mai mare de
decindenti , o dezbatere prealabila . control intern reciproc asupra activitatii fiecarui membru .
Dezavantaje : un formalism accentuat ,existent unei procedure excesiv de birocratice, nevoia de
a genera un numar mare de documente pregatitoare dar si timpul extreme de lung afectat
dezbaterilor. Difuzia raspunderi- membrii conducerii nu isi asuma integral responsabilitatea
cand vorbim despre decizii .

Relatiile conducatorului in colectivul pe care il conduce:

 Conducerea autocrata- emite ordine si insista ca oameniii sa ii se supuna neconditionat.
Determina exclusive activitatea colectivului pe care il conduce , fara sa ii ceara parerea,
nu infomeaza functionarii din subordine cu privire la intentiile de viitor ,ci se rezuma la a
le trasa acestora sarcina imediata. Franeaza sau stimuleaza din proprie initiaza a
activitatii functionationarilor,manifesta o tendinta spre centralizare excesiva,astfel incat
are pretentia ca doar persoana sa sa dispuna asupra rezolvarii tuturor parerilor
colectivului. Este detasat de colectiv,provoaca antipatie.
 Conducerea democrata-nu emite ordine decat dupa ce se consulta cu colectivul sau.
Programul de lucru se stabileste in comun, dupa o discutie generala, cu intreg
colectivul,genul de conducator care nu solicita niciodata subordonatilor sa faca ceva fara
sa le ofere si perspectiva lucrurilor. Nu se teme sa isi exercite atributiile si nici sa=si
 assume responsabilitatile, da functionarilor dispozitii si indrumari clare, limpezi,
motivate in mod convingator. Considera ca orice sanctiune sau stimulare a colectivului
preprezinta o prblema a tuturor functionarilor din structura. Se comporta cu fiecare
membru in masura egala, participa la activitatile functionarilor, este un tip agreabil.

Recrutarea si selectionarea functionarilor de executie: constitue etapele conexe ale identificarii

resursei de personal.
Recrutarea se cantoneaza in aspectul formal, a indeplinirii tuturor operatiunilor necesare pt
atragerea acelor persoane cu potential si care se pot identifica cu misiunea adm publice, in
ceea ce priveste selectionarea, aici vorbim depre existenta unor metode concrete se vor relief
personalitatile angajatilor si cei care merita sa ocupe functia publica vizata.
Concursul presupune o serie de etape subsecvente, unele formale. Promovarea etapelor
practice.
Seminar: Subiectivismul care compun vocatia unui functionar,compatibilitatea intre om si
post.
Aprecierea activitatii functionarilor publici de executie.
Evaluare anuala- rapoarte de lucru, discutii, analize, fise de apreciere, evaluarea formala care
acopera 4 criterii principale de evaluare si acordarea unui punctaj distinct:
1. Rezzultatele obtinute- gradul de realizare a atributiilor de serviciu, volumul de activitate,
calitatea lucrarilor executate.
2. Asumarea responsabilitatii – receptivitatea si disponibilitatea la effort suplimentar, a
perseverentei, a spiritului de organizare, proptitudinea si operativitatea si loialitatrea
fata de institutie
3. Adecvarea la complexitatea muncii- documentarea si interpretarea unui volum minim
necesar de informatii,se evaluarea executarea de lucrari complexe,evaluarea activitatii
de analiza si sinteza ,evaluarea si semnalarea consecintelor, evaluarea inclinatia pt
perfectionarea profesionala
4. Initiative si creativitatea- evaluarea propunerii de solutii noi , motivarea acestora si
evaluarea consecintelor
7.12.2017
Decizia administrativa

Conditiile care fundamenteaza o decizie(o manisfestare de vointa a adm premergatoare unei

actiuni prin care se opteaza pentru o varianta in vedereea realizarii unei scop )
Conditii ce fundamenteaza decizia:
 Decizia presupune o alegere intre doua sau mai multe posibilitati
 Aceasta alegere sa fie constienta precedata de o deliberare
 Alegerea trebuie sa aiba unul sau mai multe scopuri
 Alegerea trebuie sa conduca la actiune
Decizia-Pune in evidenta existent unui raport care se realizeaza intre intelegere si vointa ca
elemente fundamentale
Elementele deciziei:
1. Intelegere- ansamblul operationale rationale si psihice ale gandirii alcatuiesc capacitatea
de intelegere a omului . a intelege inseamna a concepe, a judeca, a rationa,a avea
emotii si sentimente, insa ca element fundamental al deciziei , intelegerea trebuie sa se
realizaze dupa anumite procedure grupate in cadrul general al discutiilor sau al
deliberarii.
Deliberarea cuprinde 3 etape distincte:
se determina obiectul deciziei ce urmeaza a fi luata
analiza subiectului deliberarii
formularea propunerilor de masuri

2. Vointa indifferent cat de profunda va fi decizia sau declara opinia formata cu privire la
scopul propus , ori la obiectivul urmarit, in general oamenii trebuie sa se hotarasca
pentru a actiona intr-un anumit sens.. aceasta hotarare reprezinta expresia vointei sale .
afirmarea unei tendinte cu care se identifica cel care decide, ea este impulsul care
determina omul sa actioneze intr-un anumit sens , il face sa treaca de la intentia de
actiona la actiunea in sine. Vointa se distinge de intelegere prin respinsabilitatea pe care
o antreneaza , vointa implicand riscuri ce se pot concretiza in esecuri.
3. Contopirea intelegerii cu vointa cele doua elemente nu se situeaza in acelasi plan ,
daca primul element face apel la judecata , la ratiune ,cel de-al doilea element tine de
caracter, acesta este motivul pentru care intre cele doua elemente fundamentale
trebuie sa existe o anumite succesiune logica si necesara astfel incat deliberarea sa
 preceada vointa intr-o decizie bine fundamentata si in acelasi timp vointa sa se bazze pe
intelegere , pe judecata fiind justificata de scopul urmarit.
4. Factorul timp este un factor important pentru decizie , atat in raport cu cele doua
elemental fundamentale ale sale ,dar prezinta relevanta si in raport cu cerintele etapei
in care oamenii traiesc. Din acest punct de vedere, pt fiecare decizie exista un timp
oportul, un moment propice prin care aceasta decizie trebuie sa fie luata, adoptata sau
emisa. Timpul este cel care verifica permanent temeinicia si justetea unei decizii. Decizia
este o proiectare a prezentului in viitor sau o interpretare a trecutului dupa cum si o
conceptie a prezentuui plasata in viitor.

Caracteristicile deciziei administrative:

 Colegialitate : decizia fiind rezultatul unei munci complexe, in echipa , la care participa
mai multe servicii si numerosi functionari
 Coerenta :o astfel de decizie se intemeiaza pe deciziile anterioare , influentand in mod
inevitabil deciziile viitoare ale aceeasi administratii. Decizia reprezinta o punte de
legatura intre trecut , prezent si viitor asigurand memoria administratiei insasi.
 Autoritatea :decizia este inseparabila de relatia de autoritate. Presupune ca o decizie se
impune tertilor, celora ca i se adreseaza.
 Formele si influenta factorilor juridic si temporari : formalism adm ce insoteste sub
aspect procedural , emiterea sau adoptarea actelor administrative. Formalismul
reprezentand garantia ca in act adm publice sunt respectate principiile care asigura
respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor ,dar reprezinta si o garantie a
bunei functionari a structurilor adm incontextul unei bune administrari.
 Dreptul ca si ansamblu de norme juridice : delimitarea competentelor autoritatilor,
conditiilor cerute pentru ca actul adm sa fie valabil , sa produca efecte.
 Timpul exprima dinamica deciziei reprezentand intervalul constient intre primirea si
executarea sarcinilor . timpul dintre solicitarile adm si satisfacerea lor de catre
admnistratie.

Etapele elaborarii deciziei:

 Definirea si analizarea problemei :initierea proiectului de decizie ,initierea poatesa
revina puterii politice,autoritatilor executive potrivit obiectivelor , misiunilor
 Formularea si evaluarea solutiilor alternative: pregatirea proiectului de decizie
,determinarea obiectului deciziei , etapa in care se realizarea informarea, materialul
documentar culminand cu elaborarea propriu-zisa a proiectului de decizie
 Alegerea celei mai bune alternative : adoptarea deciziei , particularizarea prin
exprimarea manifestarii de vointa a mebrilor autoritatilor deliberative,conform regulilor
si procedurilor
  Implementarea deciziei cea mai relevanta si importanta etapa deoarece decizia
adminstrativa reprezinta un act care nu poate deveni realitate, decat daca ea este
executata, calitatea deciziei adm luate este evaluate in functie de rezultatele obtinute
prin aplicarea concreta a aceasteia si nu prin raportarea la performantele contructieei
teoretice a deciziei. Nicio decizie nu poate fi considerate buna daca esueaza in practica.
Aduce in fata adm problema organizarii si mobiizarii resurselor umane, material si
respective financiare.
Primele etape predecizionale, a treia este cea decizionala , a patra post decizionala.

14.12.2017
Controlul adm publice

Problematica cont adm reprezinta o parte importanta a adm insasi , o functie ce are drept scop
verificarea conformitatii ,activitatii si structurii adm cu normele de referinta stabilite ,precum si
cu misiunile adm . prin intermediu act de control, ne asiguram ca adm functioneaza in mod
satisfacator daca aut adm isi indeplinesc in mod just sarcinile ,daca aplica correct legile ,ori daca
prin deciziile luate afecteaza drepturile si interesele legitime ale cetatenilor .
Se verifica activitatilor adm cu dispozitiile actelor normative .
Mod de indeplinire a deciziilor adm ,urmarindu-se de la caz la caz applicarea corectiilor
necesare. Se urmareste ca aceste masuri adm sa fie concordante realitatilor sociale , precum
erorile constatate in urma controlului pot sa determine alte decizii.
Abordarea manageriala a controlului , modul de folosire a resurselor, in sensul maximizarii
rezultatelor si diminuarii la minimum a consturilor aferente .
In sfera controlului se mai pot incadra sarcinile adm in sensul verificarii ,daca acestea nu sunt
indeplinite cantitativ, dar si calitativ , toata in raport cu volumul resurselor consummate.
Influenta noului management public care imprima controlului o noua filosofie, chiar
redefinindu-l. controlul de conformitatee este inlocuit printr-un control de eficacitate cu mult
mia suplu si care intervine in actiunea insasi pt a o corecta.

Teria sistemelor, necesitatea unui control permanent asupra deciziei adm rezida din 2 motive:

 Aspectul de prevenire si indrumare a controlului realizat de sistemelesupra ordonate de

cele subordinate
  Deoarece in momentul executarii deciziei adm , apare riscul ca siguranta in functionarea
sis admglobal sa fie periclitat.

Aceasta abordare vizeaza act adm nereglementata prin actele normative, in sensul in care nu
se recunoasste controlului un rol in realizarea unei adm eficiente.
Aceasta abordare traditional juridical evita continutul muncii adm , faptul adm .
Cerintele de eficienta a act de control :

 Controlul intern –nevoia ca insasi conducatorii acestor structure adm sa exercite o

forma de control prin prisma functiilor de conducere pe care le exercita prin experienta .
 Necesitatea efectuarii controlului intr-o maniera operativa de preferat la locul realizarii
act supuse verificarii
 Actiunea sa fie indeplinita de persoane competente in material controlului, atribuirea
sarcinilor functnarior publici pregatiti , indepentdenti.
 Regularitatea si sistematizarea
 Activitatea de control trebuie sa aiba un character principial- inalaturarea elementelor
subiective , sa se excluda reaua vointa a agentului de control, astfel verificarea sa se
desfasoare temeinica, obiectiva
 Sub aspect metodologic, orice astel de comunicare sa fie precedata de examinarea de
doocumente , ori de material relevante activitatii acele structuri(acte normative,
documentarea regulamentelor interne, fiselor de post, note interne, )

Metode de control:
 Dupa momentul in care intervine controlul :
 control prealabil – decizia nu poate fi adoptata sau emisa decat pe baza
unei verificari de conformitate cu character preventiv.
 control concomitent – realizat chiar in momentul luarii deciziei
 control posterioractivitatilor supuse controlului- regula in materie ,
intervine dupa moomentul deciziei
 Dupa maniera de declansare:
 Control Prevazut- analizam in profunzimea activitatii adm, eficientei sale .
 Inopinat,surprinzator – oricand, neanuntat
 Amploarea controlului- pe esantion;exhaustiv(total), verificarea presupune
examinarea unor cazuri individuale
 Locul in care se desfasurat : la fata locului(la sediu)sau cel pe acte(dosare)
 Unilateral, contradictoriu(metoda democratica)
  Contolul efectuat liber sau cel dirijat in fct de gradul mai mare sau mai mic a
libertatii de actiune din partea fct de control, controlul dirijat -respectarea unei
anumite procedure de control , insa este un control ce ofera mai multe garantii
,de reusita , cu respctarea a limitelor de competenta ,dar si a normleor incidente
in materie.
 Actiunea de control efectuata de o singura persoana(), respective de o echipa de
control(rigulos, concret,verificari complexe) .

Efectele si rezultatele controlului

 finalizarea prin iintocmirea unor rapoarte sau note de control, in cadrul acestora sunt
inserate constatarile organului de control, conformitatea obiectului controlului cu baza
de referinta, concluzionandu-se asupra justetii sau incorectitudinii organizarii si
funtionarii adm respective. Conformitate. Cand sunt erori trebuie sa gasim si masuri
adm luate pt a remedia erorile.toate aceste elemente se notifica aut ierarhic superioare.

Valorificare direct ace are loc chiar in timpul controlului , si cea indirecta se face ulterior, se
poate devedi mai lenta, mai ineficienta consumatoare de timp, resurse.

11.01.2018
Reforma administratiei publice
Ideea de reforma admnistrativa reprezinta marturia unui moment de criza prin care trece adm
publica respectiva. In acest sens, constatarea unor decalaje constant intre adm si
societatenaste aceasta criza a administratiei care se exprima intr-o prima viziune in inadecvarea
aparatului adm la mediu sau social,dincolo de aceasta inadecvarea intalnim o criza de identitate
dar si de eficacitate, urmarea unei crize financiare, politice.

Procesul de reforma a adm publice cauta sa adapteze adm la sarcinile care.i sunt stabilite prin
lege. Tendinta fiecarii reforme este de imbunatatire permanenta a functionarii masinii adm .
Reforma adm inseamna o noua reasezare a sa ,o reaezare pe baze si principii noi compatibile
cu situatia politica, sociala si economica dintr-un anumit moment al evolutiei unui stat.
Def : reforma adm – ansamblul schimbarilor survenite in structtura si activitatea adm publice pe
baza modifciarilor dispozitiilor legale care le fundamenteaza.
Alte dimensiuni, alte planuri pe care adm publice le are in vedere:
Nevoia la Conectare permanenta a organizarii si functionarii adm la realizarile stiintifico-
tehnice specific etapei respective. Reforma trebuie sa tina cont si la realizatile efectelor
integrarii europene si euroatlantice,aducerea adm cat mai aproapte de cetatean si de nevoile
acestuia.
Sa isi pastreze sistemul de eficienta.
3 tipuri de solutii:

 institutionalizarea reformei- reforma are un character de permanenta si prelevarea

tentdinta oricarei inst adm de a respinge reformele care sunt vizate. Infiintarea unor
institutii pentru gestionarea reformei .
prezenta permanenta a unor asemenea institutii au avantajul de a creea in randul fct publici o
psihologie favorabila schimbarii, Solutia care dezvlta posibilitatea de a studia in mod critic adm
public ape parcursul derularii reformei propriu zise, dar si o crestere a responsabilizarii fcct
publici in exercitatrea functiilor. Un proces ce se dezvolta gradual, pas cu pas, de la 5-20 ani .

 transformarea imediata a adm –folosita pt a se evita denaturarile unui proiect prin

actiuneea grupurilor de interese , cele care pot sa influenteze procesul de reforma. Nu
se poate impune din prisma unor institutii publice, de govern, aceste transformari se fac
imediat dupa alegeri.
 folosirea metodei experimentale- proiectul de reforma se verifica inainte de a fi
generalizat . un nr limitat de inst adm care sunt folosite pt acest
experiment,experimentarea noilor reguli este de natura sa creeze o atitudine pozitiva.
Trebuie sa ne elaboreze un act normative pt a fi experimentat, desi , in mod fires car
trebui pe baza experimentului sa se elaboreze un act normativ.

Examen :
Cap 1 fundamentele stiintei adm 9-21 (obligatoriu)
Cap 2 Evolutia stiintei adm
Cap 3 principii 58-72 (obligatoriu)
Cap 4 adm si mediul sau 72-111 (obligatoriu)
Cap 5 sarcinile adm 111-133
Cap 6 organizarea adm publica 133 -159 (obligatoriu)
Cap 7 resursele adm publice , resursele umane 159-214.
Cap 9 metode in stiinta adm (ob) c228-237 cel putin 1 sub examen
Cap 10 decizia 237-261
Cap 11 controlul adm publice 261-296 (ob)
Cap 12 reforma adm pbulice 296-311