MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. MARIA ALBU

STUDENT :Deaconu Georgiana

Alba Iulia

2021

1
 CUPRINS

1. Notiunea de administratie publica si clasificarea principiilor.......................pag 3/4

2. Separatia puterilor in stat.................................................................................pag 5/6
3. Principiul conducerii unitare a administratiei................................................pag 6/7
4. Principiul constituirii si exercitarii democratice a puterii executive............pag 7/8
5. Principiul stabilitatii si specializarii structurilor administrative..................pag 8
6. Principiul egalitatii cetatenilor in fata administratiei....................................pag 8/9
7. Principiul legalitatii in activitatea executiva .................................................pag 9
8. Principiul raspunderii in administratia publica............................................pag 10/11
9. Bibliografie............................................................................................................pag 12

2
 Principiile administratiei publice

1. Notiunea de administratie publica si clasificarea principiilor

Administratia publica reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate,in regim de putere

publica,de organizare a executarii si executare in concret a legii si de prestare de servicii
publice,in scopul satisfacerii interesului public.

Calitatea administratiei publice si a guvernantei unei tari este un factor esential pentru
performanta sa economica,dar si pentru bunastarea cetatenilor tarii respective.Administratiile
publice eficiente sunt in serviciul cetatenilor si al inteprinderilor si este esential ca autoritatile
publice sa se poata adapta in functie de circumstantele schimbatoare.De asemenea o
administratie publica functionala asigura o platforma robusta pentru dezvoltarea inteprinderilor si
poate oferi servicii de calitate cetatenilor si este o premisa pentru buna gestionare a unei tari
precum si un factor determinant al cresterii economice.

Administratia publica are la baza o serie de legitati sau principii care ii fundamenteaza
existenta si modul de manifestare.Principiile administratiei publice sau de stat reprezinta un
ansamblu unitar de reguli de baza avand o natura politica,economica,sociala si juridica care
determina in mod esential organizarea,functionarea si activitatea sistemului executiv de organe
ale statului.Administratia publica sau de stat are o serie de principii generale sau comune proprii
acestui gen de fenomen social,numite principii ale administratiei,printre care putem
enumera :principiul organizarii structurale,principiul organizarii unitare,principiul conducerii
unitare,principiul organizarii teritoriale,principiul specializarii functionale,etc.Intrucat
administratia publica este o componenta a sistemului autoritatilor sau organelor de stat,anumite
principii ale organizarii si functionarii intregului mecanism al puterii publice,numite tocmai
pentru acest motiv si principii fundamentale,se regasesc prin actiunea lor specifica si in cadrul
acesteia,dobandind consacrarea juridica corespunzatoare,iar printre ele enuntam:principiul
legalitatii,principiul egalitatii in fata administratiei publice,etc.De asemenea,unele principii ale
administratiei publice cu caracter nejuridic,cum este,de pilda,principiul eficientei in activitatea
executiva,nu-si gasesc,in general,consacrarea juridica corespunzatoare intrucat apartin laturii
economice a fenomenului administrativ,asa dupa cum principiul legalitatii-care este prin
excelenta un principiu juridic - nu-l intalnim in abordarea extrajuridica a aceluiasi fenomen. 1

1
https://lege5.ro/Gratuit/gm2dcnrygm3q/definitii-generale-aplicabile-administratiei-publice-codul-administrativ?
dp=gi4tcojwg44tgoi site accesat in data de 11 martie,ora 12:40.
https://ec.europa.eu/reform-support/what-we-do/public-administration-and-governance_ro site accesat in data de 11
martie ora 15:00

3
 Clasificand principiile administratiei publice,ca reguli ce actioneaza in cadrul autoritatilor
executive in relatiile din interiorul ei,precum si in relatiile cu aceasta,putem utiliza mai multe
criterii:

*Un prin criteriu de clasificare vizeaza sfera pe care o cuprinde regula de baza in actiunea ei
asupra fenomenului administrativnin acest sens dinstingem principii generale,care au efecte
asupra intregii administratii,ca sistem si actiune,cum ar fi principiul conducerii unitare a
administratiei publice,cel al legalitatii,,cel al egalitatii in fata autoritatilor executive,si principii
specialecare isi limiteaza actiunea lor doar sub aspect organizatoric,functional ori
atributional,spre exemplu:principiul autonomiei locale,principiul descentralizarii serviciilor
publice,principiul eligibilitatiiautoritatilor administrative locale,principiul revocabilitatii actelor
administrative,al executarii lor din oficiu.

*Al doilea criteriu de clasificare a principiilor se poate face dupa natura acestora,in acest sens
distingem principii exclusiv juridice (al legalitatii,revocabilitatii actelor administrative),principii
nejuridice (cel al eficientei economico-sociale a organizarii si a actiunii administrative) si
principii ca valoare mixta:politico-juridica,economico-juridica etc,spre exemplu principiul
autonomiei locale,al subordonarii ierarhice ,cel al descentralizarii serviciiilor publice etc.

*Al treilea criteriu de clasificare al principiilor se poate face dupa modul lor de
consacrare,putatnd distinge principii legale sau expres formulate (cele ale
legalitatii,egalitatii,autonomiei locale) si principii deduse din lege (revocabilitatea actelor
administrative,necontradictorialitatea procedurii administrative,etc).

Pentru ca un principiu sa se constituie intr-o regula de baza a unui sistem sau a unei actiuni
trebuie sa corespunda unor cerinte:

-sa fie o regula esentiala in organizarea si functionarea sistemului in cauza;

-sa fie o regula determinanta in modul de actionare a sistemului;

-prin el sa se manifeste caracterele puterii publice;

-sa fie legal formulat sau sa se deduca din reglemantarile aplicabile sistemului asupra caruia
actioneaza.2

In conformitate cu aceste reguli,se considera ca reprezentand principii generale ale

adimistratiei de stat urmatoarele:principiul conducerii unitare si centralizate,principiul exercitarii
democratice a puterii executive,principiul stabilitatii si specializarii structurilor
administrative,principiul legalitatii in administratia de stat,principiul egalitatii in fata legii si a
autoritatilor adminstrative publice,principiul raspunderii sau responsabilitatii administrative.3

2
https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/2405-principiile-administratiei-publice
3
Site accesat in data de 12 martie ora 15:30

4
 2. Separatia puterilor in stat

Separatia puterilor in stat este acea regula fundamentala in organizarea,functionarea si

activitatea autoritatilor in ansamblul lor in conformitate cu care puterea publica se manifesta in
deplinatatea si complementaritatea atributelor sale prin existenta puterilor legislativa,executiva si
judecatoreasca a caror functionare si exercitare se realizeaza in mod independent si egal una fata
de cealalta,cu posibilitati de cooperare si control reciproc.4

Separaţia puterilor are şi o determinantă de ordin funcţional, şi anume imposibilitatea practică,

în actualul stadiu de dezvoltare socială, ca exerciţiul întregii puteri publice şi al tuturor funcţiilor
statului să revină numai unei singure autorităţi sau unui singur ansamblu de organe, dată fiind
diversitatea şi volumul sarcinilor ce revin statului în cele mai variate domenii ale vieţii social-
economice. Volumul şi diversitatea sarcinilor au condus la proliferarea centrală şi locală,
naţională şi teritorială, a organelor administraţiei publice, tot mai diversificate şi tot mai
specializate în competenţa lor.5

Tocmai volumul mare de activităţi specializate face ca administraţia publică să se bucure de

autonomie în funcţionarea ei. Această autonomie nu trebuie privită la modul absolut, ca o
independenţă totală faţă de puterea legislativă şi puterea judecătorească. Puterea executivă –
căreia îi corespunde ca formă de manifestare organizatorică administraţia publică, iar ca mod de
exercitare activitatea executivă – deşi este autonomă, totuşi, puterea legislativă îi edictează
normele de organizare şi funcţionare, în vreme ce puterea judecătorească îi soluţionează
încălcările de lege, sancţionând-o după caz.

Analiza raporturilor actuale dintre legislativ şi executiv ne dezvăluie faptul că adoptarea legii,
prerogativă esenţială a celui dintâi, este urmată de organizarea executării sau aplicarea acesteia
de către cel de-al doilea. Această delimitare nu permite legislativului să mai poată interveni legal
şi asupra modului concret de punere în executare, altfel decât abrogând, înlocuind, modificând
sau interpretând legea. Deci intervenţia legislativului poate fi numai indirectă, abstractă, pe cale
normativă, fiind practic exclusă orice ingerinţă directă în cazuri concrete, individuale. De altfel,
imixtiunea directă printr-o măsură concretă a legislativului apare ca imposibilă, faţă de o situaţie
nerezolvată, în curs de rezolvare sau deja rezolvată, deoarece nu există mijloace juridice care să
producă efect în acest sens, aflate la dispoziţia legislativului.

Această poziţie de autonomie juridică, în sensul lipsei oricărei subordonări funcţionale a

activităţii executive faţă de legislativ, nu este afectată de faptul că legislativul este cel care
acordă votul de încredere sau aprobă moţiunea de cenzură, în favoarea, respectiv împotriva,

4
Editura RISOPRINT-DREPT ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI ,pag 33
5
https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/2405-principiile-administratiei-publice SITE
ACCESAT IN DATA DE 11 MARTIE ORA 11:30

5
guvernului. În aceste situaţii, acţiunea legislativului se limitează la stricta învestire, respectiv
dezînvestire de mandat, indiferent de cauza care a determinat-o, iar nu la modul concret de
exercitare a mandatului. Nici faptul că autorităţile executive sunt obligate să răspundă
întrebărilor sau interpelărilor, din plenul legislativului, ori să pună la dispoziţie diferite date,
materiale sau informaţii, necesare efectuării unor verificări din partea unor comisii parlamentare,
nici faptul că executivul prezintă spre aprobare programul său de guvernare, nu afectează
autonomia funcţională a executivului, întrucât exercitarea acestor atribute de control politic nu
este expresia unei subordonări ierarhice.

În ceea ce priveşte raporturile administraţiei publice cu puterea judecătorească, faptul că,

uneori prin hotărârea judecătorească se anulează un act ilegal ori administraţia este obligată să
emită actul solicitat de reclamant, nu este o subordonare a executivului faţă de judiciar. Sentinţa
nu ţine locul acţiunii administrative, care trebuie realizată tot de executiv, chiar constrâns fiind,
şi care, în fond este ţinut la îndeplinirea forţată a unei îndatoriri la care era legalmente obligat.

3. Principiul conducerii unitare a administratiei

Principiul conducerii unitare a administraţii publice exprimă, sub aspect organic şi funcţional,
unitatea şi omogenitatea de scop şi acţiune a întregii puteri executive, pentru promovarea
intereselor naţionale, evidenţiind latura ierarhică verticală a acestei puteri, specifică oricărui stat
unitar.Desi in structura statului se disting trei mari categorii de activitati publice,fiecare dintre ele
contribuie in mod propriu la realizarea unitara in deplina concordant si complementaritate cu
celelalte autoritati,a intregii puteri publice pe ansamblul statului.6

Pentru ca sistemul autorităţilor administraţiei publice dintr-un stat unitar să contribuie în mod
eficace la asigurarea unităţii statale, trebuie ca organele ce îl constituie să aibă o conducere
unică, ceea ce se realizează prin autoritatea de vârf a sistemului, care este guvernul, iar structura
elementelor ce compun sistemul trebuie să fie unitară, cu toată dispersia lor teritorială, astfel
încât să existe compatibilitate între ele.Conducerea unica trebuie sa poata controla modul de
respectare si de aplicare unitare a legilor tarii si a propriilor hotarari,putand anula actele ilegale
ale activitatilor din subordine sau ataca in fata unei jurisdictii astfel de acte daca provin de la
autoritati nesubordonate( de exemplu,prefectul poate ataca in contencios administrativ actele
administrative ilegale ale autoritatilor publice locale-art 27/1 din Legea nr 215/2001).

Conducerea unitară se exercită asupra întregului sistem, indiferent că aceasta se realizează în

cadrul ierarhiei, prin subordonare din treaptă în treaptă până la organul de vârf, sau în afara
ierarhiei, prin intermediul multiplelor forme ale controlului de stat: administrativ, de contencios,
financiar, etc.

6
https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/2405-principiile-administratiei-publice SITE
ACCESAT IN DATA DE 11 MARTIE ORA 11:30

6
 Principiul conducerii unitare urmareste promovarea intereselor nationale generale la nivelul
intregului stat,exprimand sub aspect organizatoric si functional unitatea si omogenitatea de scop
si de actiune a intregii puteri executive,evidentiind latura ierarhica specifica statelor unitare.

4. Principiul constituirii si exercitarii democratice a puterii executive

Acest principiu exprimă dependenţa administraţiei publice de regimul politic în cadrul căruia
funcţionează. Astfel, constituirea şi exercitarea democratică a puterii executive este o
caracteristică a regimurilor politice democratice. Conform Constituţiei României din 1991,
România este stat de drept, democratic şi social, adică un stat cu regim politic
democratic.Regimul politic reprezinta un ansamblu unitar de institutii si metode prin care se
realizeaza puterea publica intr-o societate in stransa legatura cu modul de exercitare a drepturilor
si libertatilor cetatenesti.

Regimurile politice pot fi democratice si nedemocratice.Forma democratica reprezinta

modalitatea de conducere a statului de de catre natiune sau popor in interesul sau.

Caracterul democratic al puterii executive din ţara noastră se manifestă în modul de formare,
organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice. Astfel, Guvernul este învestit de
Parlament, cu votul majorităţii absolute a deputaţilor şi senatorilor. Guvernul adoptă hotărâri în
plenul său, răspunde pentru activitatea sa şi a fiecărui membru care îl compune şi poate fi demis
de Parlament. Pe plan local, în unităţile administrativ-teritoriale, primarii şi consiliile locale sunt
organe alese, care funcţionează ca autorităţi administrative autonome, prin intermediul cărora se
realizează autonomia locală. Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei
publice locale, cât şi promovarea, sub proprie responsabilitate, a intereselor colectivităţilor pe
care le reprezintă. Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale se pot
supune, în condiţiile legii, aprobării locuitorilor, prin referendum local. Consiliile locale sunt
organe deliberative, care au iniţiativă şi hotărăsc, conform legii, în cea mai mare parte a
problemelor de interes local.

Între principiul conducerii centralizate a administraţiei publice şi cel al exercitării democratice

a puterii executive trebuie să existe un echilibru, pentru că altfel se poate manifesta tendinţa de
dezvoltare a unuia în dauna celuilalt, ceea ce ar dăuna fie unităţii statului, fie democraţiei.7

Consolidarea şi menţinerea regimului politic democratic şi a sistemului pluripartid în societatea

noastră trebuie să se caracterizeze, încă o bună perioadă de timp, printr-o relaxare continuă, pe
diverse domenii, a conducerii centralizate în beneficiul celei locale. În acest fel se întăreşte
democraţia, prin apropierea administraţiei de cetăţeni.

7
Editura RISOPRINT-DREPT ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI , PAG 37

7
 5. Principiul stabilitatii si specializarii structurilor administrative

Autoritatile administrative sunt forme organizatorice ale puterii executive constituite in

structure stabile,avand atributii proprii si o activitate permanenta ,dispunand in acest sens de
resurse material,financiare si de personal.8

Autorităţile administrative desfăşoară o activitate executivă cu caracter continuu, spre

deosebire de puterea legislativă înfăptuită cu intermitenţă în sesiunile şi şedinţele parlamentului,
ori de cea judecătorească declanşată numai la sesizare.

Atât stabilitatea şi specializarea structurilor administrative, cât şi continuitatea activităţii

acestora sunt însă relative, pentru că dinamica nevoilor sociale determină mutaţii în sarcinile
executive şi asupra cadrului executiv, manifestate prin reforme şi reorganizări administrative.In
acest sens au loc infiintari,desfiintari sau fuziuni de institutii,modificari sau retrageri de
atributii,inclusiv restructurari de personal.Puterea legislativa insa nu este caracterizata de aceste
discontinuitati,ea dispunand de o stabilitate constitutional garantata si nici puterea judecatoreasca
avand structuri rigide,proceduri de activitate judiciara deosebit de formaliste si o stabilitate
deosebita a corpului de magistrati.

6. Principiul egalitatii cetatenilor in fata administratiei

Principiul egalitatii este un principiul fundamental al dreptului in temeiul caruia intre cetateni
nu exista nici o deosebire in privinta modului de dobandire si exercitare a drepturilor,asumare si
indeplinire a indatoririlor prevazute de Constitutie si legi.

Acţiunea acestui principiu se răsfrânge şi asupra administraţiei publice, care trebuie să-i
asigure aplicarea, egalitatea juridică operând atât în interiorul autorităţilor executive, cât şi faţă
de acestea.

Privitor la egalitatea juridică, precizăm că:

 în cazul egalităţii minorităţilor naţionale, statul recunoaşte şi garantează acestora dreptul

la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi
religioase;
 egalitatea religioasă este garantată de libertatea conştiinţei şi a cultelor religioase
autonome faţă de stat, nimeni neputând fi constrâns la adoptarea ori aderarea la o credinţă
religioasă;
 egalitatea între sexe este garantată de ocrotirea acordată vieţii de familie, de regimul de
muncă şi salarizare a femeilor;

8
Editura RISOPRINT-DREPT ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI ,PAG 37

8
  egalitatea politică este garantată prin egalitatea de tratament, indiferent de apartenenţa
politică a cetăţeanului, prin libertatea de întrunire şi de asociere politică sau sindicală,
precum şi în alte forme;
 egalitatea nu poate fi afectată de considerente de avere sau de origine socială, în
condiţiile lichidării oricăror privilegii şi limitări de asemenea natură.

Precizăm că, egalitatea de tratament implică şi soluţii diferenţiate, faţă de cei aflaţi în situaţii
diferite, în condiţiile legii.

7. Principiul legalitatii in activitatea executiva

Intr-o societate democratica respectarea legilor constituie o cerinta obiectiva dar si una
subiectiva,intrucat dreptul reprezinta mijlocul indispensabil pentru asigurarea desfasurarii
ordonate a vietii in toate manifestarile ei.9

Principiul legalitatii reprezinta acea regula fundamentala de drept conform careia toate
subiectele de drept au indatorirea de a respecta Constitutia,legile si celelalte acte
juridice,normative si individuale,intemeiate pe lege si aplicabile raporturilor sociale la care
participa.Acest principiu il intalnim in cadrul activitatii executive cu caracter juridic unde
caracterizeaza procesul de edictare sau de elaborare a normelor de drept,cat si procesul de
realizare a acestora.

Administraţia desfăşoară multiple activităţi de organizare a executării legii, în cadrul cărora are
diverse atribuţii de reglementare. În aceste condiţii, se pune problema determinării competenţei
normative a autorităţilor executive, sub aspectul organelor emitente, al sferei raporturilor sociale
incidente reglementării executive şi al categoriilor de acte de reglementare.

În dreptul nostru, normele juridice se emit de autorităţi anume determinate de Constituţie şi

legi, acţionând în acest sens principiul determinării legale a competenţei materiale în emiterea
actelor juridice. Deci, pentru ca o autoritate administrativă să poată emite norme juridice, ea
trebuie individualizată şi împuternicită în acest sens, prin legea care îi reglementează
organizarea, functionarea si atributiile.

Cu privire la determinarea sferei de raporturi sociale aflate sub incidenţa reglementării

administrative, facem precizarea că aceasta se face prin delimitarea faţă de sfera activităţii
normative a puterii legislative, cunoscută şi sub numele de „domeniu rezervat legii”. 10 Ceea ce
aparţine domeniului de reglementare a legii nu poate fi reglementat, în mod obişnuit, pe cale
administrativă, pe când situaţia contrară este întotdeauna posibilă. Legea poate reglementa orice
raport social, chiar dacă el a fost, în mod tradiţional, rezervat reglementării administrative.

9
Editura RISOPRINT-DREPT ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI ,PAG 43
10
https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/2405-principiile-administratiei-publice ,SITE
ACCESAT IN DATA DE 12 MARTIE ORA 15:00

9
 În ceea ce priveşte categoriile de acte normative emise de autorităţile administraţiei publice,
acestea sunt stabilite de lege, în sens larg. Astfel, Constituţia, legea organică şi legea ordinară
stabilesc actele normative pe care organele executive le pot emite pentru realizarea atribuţiilor ce
le revin, şi care au toate o forţă juridică inferioară, comparativ cu cea a reglementărilor care le
consacră.

Actul administrativ normativ se emite cu respectarea prevederilor de conţinut, cuprinse în

actele cu forţă juridică superioară lui şi aplicabile în materie. Cum activitatea executivă
normativă se caracterizează şi prin emiterea a numeroase acte cu forţă juridică diferită, în aceeaşi
materie, (hotărâre de guvern, ordin al unui ministru, hotărâre a unui consiliu judeţean, dispoziţie
a primarului) toate acestea trebuie să fie conforme atât cu legea, cât şi unele faţă de altele,
potrivit ierarhiei forţei lor juridice.

În aprecierea acţiunii principiului legalităţii în administraţia publică nu putem neglija acţiunile

concrete individuale de executare sau aplicare a legii. În primul rând, organele executive sunt
obligate să respecte ele însele legea în raporturile juridice la care participă, indiferent de
subiectul care execută sau căruia i se aplică actul individual. În al doilea rând, actele emise
trebuie să îndeplinească toate cerinţele de fond şi de formă cerute de lege. În al treilea rând,
administraţia este obligată să dispună, în cadrul competenţei sale legale, toate măsurile necesare
pentru a asigura îndeplinirea întocmai a prevederilor cuprinse atât în propriile acte normative, cât
şi în cele individuale.

8. Principiul raspunderii in administratia publica

Administratia publica cunoaste o forma de raspundere aparte,de natura politico-juridica cum

este cea a guvernului in intregul sau si a fiecarui membru al acestuia in fata parlamentului,atat
pentru activitatea proprie, cat si pentru cea a intregului executiv,ceea ce poate antrena retragerea
increderii acordate executivului printr-o motiune de cenuzura conform prevederilor
constitutionale si a Legii privind responsabilitatea ministeriala nr 115/1999 completata prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 130/1999. De altfel ,ministrii si prefectii raspund in fata
guvernului si a primului ministru de activitatea autoritatii executive pe care o conduc.

Exista multiple forme ale raspunderii juridice in conformitate cu dreptul comun.

*O prima forma este raspunderea sanctionatorie sau represiva pentru savarsirea cu vinovatie a
unor abateri de serviciu,in acest sens distingem infractiunile,de natura penala,contraventiile--
fapte expres definite si sanctionate de autoritati din afara institutiei—care vizeaza incalcarea
disciplinei financiare,a celui de prevenire si stingere a incendiilor,precum si abaterilor
disciplinare,avand acceasi natura administrativa ca si contraventiile,dar derivand din raporturile
de functie,conform statutului functionarilor publici.11

*A doua forma de raspundere este raspunderea reparatorie pentru prejudicii cauzate de

functionari patrimoniului autoritatii sau institutiei din care fac parte ori pentru pagubele
pricinuite tertelor persoane fizice sau juridice cu care executivul,in a carui compunere intra,s-a
aflat in raporturi juridice,raspundere operand dupa regulile dreptului civil.
11
Editura RISOPRINT-DREPT ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI ,PAG 49

10
 *A treia forma de raspundere este aplicata actelor administrative,fiind supuse unor conditii de
legalitate ,de fond si de forma ,prin a caror incalcare sunt sanctionate cu nulitatea si,uneori cu
inexistenta.

*A patra forma de raspundere este aplicata in cazul eventualelor abuzuri ale statului si
organelor sale,Constitutia prevazand ca o persoana vatamata intr-un drept al sau de catre o
autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei
cereri,este indreptatita sa solicite si sa obtina prin justitie recunoasterea dreptului pretins,anularea
actului vatamator,obligarea autoritatii vinovate la luarea masurilor solicitate,la repararea pagubei
cauzate ,inclusiv la acordarea de daune morale.

*In al cincilea rand,numeroase alte reglementari prevad cazuri de de exercitare a controlului

judecatoresc special asupra asupra unor aspecte particulare ale activitatii executive cum ar fi in
materie contraventionala,electorala,de stare civila etc.

In concluzie,instantele judecatoresti pot sa cenureze activitatea executiva,inclusiv in cazuri

special prevazute,necompetenta lor in acceasi materie este o situatie de exceptie,limitativ si
expres prevazuta de lege.12

BIBLIOGRAFIE

12
Editura RISOPRINT-DREPT ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI ,PAG 50

11
 1. Editura Risoprint,Drept Administrativ si Stiinta administratiei,pag 31/50;

SITE-OGRAFIE

1. https://ec.europa.eu/reform-support/what-we-do/public-administration-and-
governance_ro site accesat in data de 11 martie,ora 15:00
2. https://lege5.ro/Gratuit/gm2dcnrygm3q/definitii-generale-aplicabile-administratiei-
publice-codul-administrativ?dp=gi4tcojwg44tgoi site accesat in data de 11 martie
ora 12:40
3. https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/2405-principiile-
administratiei-publice site accesat in data de 12 martie ora 15:00

12