Primăria Municipiului Timişoara

FACULTATEA ADMINISTRATIE PUBLICA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
TIMIŞOARA

- Instituţie publică -

Studenţi : Constantin Marius Ionut

Grupa : 40819
Anul :I
Timişoara

Administaţia, creaţie a societăţii şi istorie a spiritului organizatoric al omului se

caracteizează prin multiplicarea şi diversificarea sarcinilor sale. Administraţia publică locală este un
ansamblu de autorităţi administrative autonome care în regim de putere publică rezolvă treburile
publice din comune, oraşe şi judeţe şi prestează către colectivităţile respective servicii publice de
natură politică, administrativă şi economico-financiară.
Cuprins

1. Consideraţii generale.........................................................................................2
2. Denumirea instituţiei publice, profil, obiect de activitate profesională............3
3. Modalităţi de organizare a activităţii în cadrul primăriei..................................7
4. Modul în care se elaborează bugetul local......................................................10
5. Categoriile de venituri la bugetul local şi tiputi de cheltuieli.........................11
6. Listă bibliografică...........................................................................................22
 1. Consideraţii generale

Literatura de specialitate, analiza materialelor faptice, precum şi tradiţiile româneşti în

domeniul administraţiei ne conduc la concluzia că apariţia şi evoluţia instituţiei administraţiei
publice locale s-au desfăşurat într-o relaţie directă cu complexul economic şi juridico – politic
al societăţii româneşti. Numai în acest mod, se explică şi tendinţele de autonomie locală care,
ca în orice alt fenomen sunt supuse influenţelor şi reformelor timpului, iar uneori chiar
momentului. Administaţia, creaţie a societăţii şi istorie a spiritului organizatoric al omului se
caracteizează prin multiplicarea şi diversificarea sarcinilor sale. Progresul impetuos ştiinţific,
tehnic, impune necontenite îmbunătăţiri în activitatea şi structura administaţiei prin utilizarea
unor tehnici şi metode moderne. Drept urmare, administarţia nu mai poate soluţiona
problemele, călăuzindu-se după precedente, ea trebuind să fie dinamică, creatoare şi să
realizeze operativ obiectivele societăţii.
A administra înseamnă a prevedea, a organiza, a conduce, a coordona şi a controla.
Este necesar ca un asemenea conţinut complex al administraţiei să se realizeze pe baze
ştiinţifice. În consecinţă, urmează ca administraţia să-şi îmbunătăţească activitatea şi structura
pentru a corespunde printr-o organizare raţională variatelor probleme ce reclamă o rezolvare
promptă şi eficientă, asigurând astfel simplificarea propriului ei sistem. Administraţia
urmează să răspundă exigenţelor mereu sporite ale oamenilor, să reducă costul activităţii sale,
rămânând în permanenţă sub controlul opiniei publice. Administaţia publică locală are trei
mari funcţii şi anume: cea politică, administrativă şi economico-financiară.
Concluzionând putem afirma că „ administraţia publică locală este un ansamblu de
autorităţi administrative autonome care în regim de putere publică rezolvă treburile publice
din comune, oraşe şi judeţe şi prestează către colectivităţile respective servicii publice de
natură politică, administrativă şi economico-financiară”

2. Denumirea instituţiei publice, profil, obiect de activitate profesională

Primaria Municipiului Timişoara este autoritatea publică prin care se realizeaza

autonomia locala in Municipiul Timişoara, ea fiind reprezentată ca autoritate deliberativă de
Consiliul Local, iar ca autoritate executivă de Primarul Local, cărora li se adaugă secretarul şi
aparatul propriu de specialitate. Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi Primarul Local
functionează ca autorităţi administrative, autonome şi rezolvă treburile publice din Municipiul
Timişoara, în condiţiile legii, fiind alesi conform Legii alegerilor locale ( Legea nr. 67/2004).
Consiliul Local al Municipiului Timişoara este format dintr-un număr de 27 de consilieri 1
general aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de
Legea nr.70/1996 privind alegerile generale.
Primăria Municipiului Timişoara este o
instituţie publică cu activitate permanentă, care aduce la
indeplinirea efectivă hotararile Consiliului Local al
Municipiului Timişoara. Sediul Primăriei Municipiului
Timişoara se afla la intersecţia Bulevardului C.D. Loga
cu strada 20 Decembrie 1989, în apropriere de Piaţa
Victoriei (Piaţa Operei), Catedrala Mitropolitană
Ortodoxă şi vis-a-vis de Sala Capitol.
1
Legea 215/2001 ce reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea
autorităţilor administraţiei publice locale. Art. 29. - (1) „Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte
prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de Institutul Naţional de
Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care
precedă alegerile,” în cazul Timişoarei, la o populaţie de 317.660 locuitori conform ultimului recesământ, s-a
stabilit un număr de 27 de consilieri.
 Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Timişoara, prin compartimentele de
specialitate: compartimente, oficii, servicii, birouri, direcţii, asigură aducerea la îndeplinire a
hotărârilor adoptate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, a dispoziţiilor Primarului
Local al Municipiului Timişoara, a tuturor atribuţiilor ce le revin conform Legii 215/2001
privind administraţia publică locala şi celelalte acte normative în vigoare.
Mandatul primarului, a viceprimarilor cât si a consiliului local este de 4 ani 2 şi se execută
până la jurămâtul noilor aleşi după caz.
Primarul mandatat al Municipiului Timişoara este Nicolae Robu, profesor universitar la
Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi preşedinte al Partidului National Liberal
Timişoara. Conform legii, primariile municipiilor au doi viceprimari, în cazul Timişoarei, Dan
Diaconu şi Traian Stoia. Primarul Timişoarei, ca ordonator principal de credite îndeplineşte o
serie de funcţii şi atribuţii, care îl identifică, făcându-l răspunzător, cu instituţia pe care o
conduce:
 este şeful administratiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al
autorităţilor administraţiei publice locale;
 răspunde de buna functionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi
asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul compartimentelor prevazute în
organigramă;
 reprezintă Municipiul Timişoara în relaţiile cu alte autorităţi publice, persoanele fizice
sau juridice, române sau străine, precum şi în justiţie;
 participă la şedinţele Consiliului General al Municipiului Timişoara conform Legii
215/2000 privind administraţia publică locală si O.U.G. nr. 22/1997 pentru
modificarea si completarea Legii 69/1991;
 asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
 dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor
cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor
administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor Consiliului Judeţean;
 asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care
apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe
prefect;
 poate propune Consiliului Local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii Consiliului Local ia măsuri
pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;
 prezintă Consiliului Local, anual sau ori de cate ori este necesar, informări, privind
starea economică si socială a municipiului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de
aducere la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local;
 întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le
supune spre aprobare Consiliului Local;
 verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi
comunică de îndată Consiliului Local cele constatate;
 ia măsuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale
statului. In acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice
din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi
intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;
2
LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001, Legea administraţiei publice locale
 asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protectie civilă, care au obligatia să
răspundă solicitarilor sale, în condiţiile legii;
 îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
 ia măsurile prevazute de lege cu privire la desfăşurarea adunarilor publice;
 ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor
manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la
ordinea şi linistea publică;
 controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse in
vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
 ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre
aprobare Consiliului Local;
 asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor
urbanistice zonale şi de detaliu;
 asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a oraşului, instalarea
semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile
legii;
 exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
 conduce serviciile publice locale;
 supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
 propune Consiliului Local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de
funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi functionare a aparatului
propriu de specialitate.

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de

interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi
publice, locale sau centrale. Consiliul local are următoarele atribuţii principale:
 alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileşte,
în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
 aprobă statutul oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului;
 avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului
şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi
de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;
 aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe
locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
 aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de
interes local;
 administrează domeniul public şi domeniul privat al oraşului;
 hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile
legii;
  hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
oraşului, după caz, în condiţiile legii;
 înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;
urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor
generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi
serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii,
conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din
subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a
numit;
 hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită,
în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile
comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie
ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
 analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi
urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea
realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare
împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
 stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea
drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii
de interes local;
 asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi
sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub
autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;
 hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor
publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, în
condiţiile legii, şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
 acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii
calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a
monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile
legii;
 contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia
drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea
locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de
interes local;
 înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze
sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii
naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea
promovării unor interese comune;
 asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.
Primăria ca instituţie publică3, după importanţa activitaţii sale, este instituţie a
administraţiei locale. Institutie publică cu personalitate juridică, unitate ai cărui conducător
are calitatea de ordonator de credite, această instituţie are patrimoniu propriu, cont curent

3
Instituţiile publice în sensul Legii 273/2006 privind finanţele publice cuprind "autorităţile unităţilor
administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică,
indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora".
deschis la trezorerie, buget propriu de venituri si cheltuieli, întretine relatii cu terţii, conduce
contabilitate proprie.
Conducatorii compartimentelor aparatului propriu al Primariei Municipiului Timişoara au
obligaţia de a elabora şi aplica măsuri care să asigure îndeplinirea hotărârilor Consiliului
Local al Municipiului Timişoara, a dizpoziţiilor Primarului Local al Municipiului Timişoara
şi a tuturor atribuţiilor prevăzute de lege.
Obiectul de activitate, aşa cum se reflectă şi din atribuţiile Primarului Local, este
reprezentat în principal de preocuparea primăriei pentru satisfacerea nevoilor cetăteanului.
Astfel, primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăşilor fundamentale ale cetatenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui
României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, dispune măsuri necesare şi acorda sprijin
pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi
conducători ai autoritaţilor administraţiilor publice precum şi a hotărârilor Consiliului Local.
Primarul Local este răspunzator de asigurarea ordinii publice şi liniştii locuitorilor, prin
intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie
civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii. În acest sens ia măsuri
de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari
publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea
publica.
Viceprimarii sunt aleşi cu vot secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Durata
mandatului acestora este egală cu cea a mandatului Consiliului Local al Municipiului
Timişoara.
Primarul Local poate delega viceprimarilor exercitarea unora din atribuţiile prevăzute de
lege, în vederea neîntreruperii satisfacerii trebuinţelor cetăţenilor şi a îndeplinirii obiectivelor
pe care Primăria Municipiului Timişoara şi le-a format.
Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor, este cel care coordonează şi supraveghează
activitatea Primăriei Timişoara. Constituirea acestui minister este binevenită în condiţiile în
care se doreşte o reformă a administraţiei, care presupune o structură ierarhică administrativă
a ţării destul de închegată. Înfiinţarea Ministerului Administraţiei Publice este benefică, cu
atât mai mult cu cât ritmul alert cu care se petrec diverse lucruri în ţară, conduce la luarea de
măsuri operative în vederea anihilării efectelor acestora, urmarirea şi coordonarea acestor
măsuri luate de către autorităţile locale şi judeţene din ţară intrând în atribuţiile ministerului.

3. Modalităţi de organizare a activităţii în cadrul primăriei

Facem o scurtă prezentare a structurii organizatorice a instituţiei, cu elementele

componente principale (primari, viceprimari, secretar, directii si servicii) dispuse ierarhic, pe
nivele, sub forma de organigrama si având legaturi la:
• detalii privind obiectul de activitate al departamentelor;
• informatii de profil al persoanelor importante din segmentul de conducere-management
(primar, viceprimari, secretar, sefi de directie).

PRIMAR
CABINET PRIMAR
ADMINISTRATORUL PUBLIC
Compartiment Administrativ
Biroul Terenuri
VICEPRIMARII
SECRETAR
DIRECŢIA SECRETARIAT GENERAL
Serviciul Administrare Fond Funciar
Compartiment Arhivă
Serviciul Autoritate Tutelară
Serviciul de Administraţie Locală
 Biroul Asistare Consiliul Local
 Compartiment Asistare Executiv
DIRECŢIA DE MEDIU
Serviciul Avize Mediu
 Biroul Salubrizare
o Compartiment Gestiune populaţie canină, deratizare, dezinsecţie
şi dezinfecţie
Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă
Biroul Monitorizare şi Protecţie Mediu
Compartiment Grădina Zoologică
Compartiment Parcul Copiilor
DIRECŢIA INSTITUŢII ŞCOLARE, MEDICALE, SPORTIVE ŞI CULTURALE
Serviciul Administrare şi Întreţinere Patrimoniu, Instituţii Şcolare, Medicale,
Sportive şi Culturale
 Compartiment Şcoli
 Compartiment Spitale
 Compartiment Instituţii Culturale
 Biroul Baze Sportive
Biroul Tehnic

DIRECŢIA CLĂDIRI, TERENURI ŞI DOTĂRI DIVERSE

Biroul Autorizare Activităţi Comerciale
Biroul Evidenţa Patrimoniului
Biroul Locuinţe
Biroul Garaje, Cimitire, Coşerit şi Spaţii utilitare
Compartiment Spaţii Publicitare
DIRECŢIA TEHNICĂ
Serviciul Energetic şi Monitorizarea Serviciilor de Utilităţi Publice
 Compartiment Iluminat Public
 Compartiment Termoficare
 Compartiment Eficientizare Energetică Clădiri
Serviciul Drumuri, Poduri şi Utilităţi Hidrotehnice
 Biroul Utilităţi Hidrotehnice
 Biroul Drumuri şi Poduri
Compartiment Servicii Informatice
Serviciul Transport şi Siguranţa Circulaţiei
 Biroul Transport
 Compartiment Siguranţa Circulaţiei
DIRECŢIA ECONOMICĂ
Biroul Contabilitate
Serviciul Buget
Serviciul Financiar
ARHITECT ŞEF
DIRECŢIA URBANISM
 Biroul Certificate de Urbanism
Biroul Autorizări
Compartiment Control Construcții
Serviciul Banca de Date Urbane şi Cadastru
Serviciul de Dezvoltare Urbană şi Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice
 Biroul Coordonare Elaborare PUG/PUZ/PUD
 Biroul Avizare Conformităţi PUG/PUZ/PUD
 Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice
DIRECŢIA DEZVOLTARE
Serviciul Proiecte cu Finanţare Locală, Regională şi Naţională
 Biroul Generare Proiecte
 Compartiment Management Proiecte
 Compartiment Monitorizare Proiecte
Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională
 Biroul Generare Proiecte
 Compartiment Management Proiecte
 Compartiment Monitorizare Proiecte
DIRECŢIA COMUNICARE
Serviciul Relaţionare Directă cu Cetăţeni
Biroul Managementul Documentelor
Biroul Organizare Evenimente
Compartiment Presă
Compartiment e-Comunicare
Compartiment Centrul de Informare Turistică
Compartiment Promovare Naţională şi Internaţională a Municipiului
Serviciul Relaţii Locale, Regionale şi Naţionale
 Biroul Relaţii Internaţionale
 Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Culturale
 Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Şcolare
 Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Medicale
 Compartiment de Relaţionare cu Instituţiile Vârstnicilor
 Compartiment de Relaţionare cu Instituţiile Tinerilor
 Compartiment de Relaţionare cu Consiliile Consultative de Cartier
 Compartiment de Relaţionare cu Asociaţilor de Proprietari
 Compartiment de Relaţionare cu Organizaţiile Nonguvernamentale
 Compartiment de Relaţionare cu Organizaţiile Mediului de Afaceri
 Compartiment de Relaţionare cu Parlamentarii Timişoarei, Autorităţi Publice şi
Instituţiile Statului
CORPUL DE CONTROL ŞI ANTIFRAUDĂ AL PRIMARULUI
COMPARTIMENTUL MONUMENTE
BIROUL VALORIFICARE SPAŢII CU ALTĂ DESTINAŢIE
COMPARTIMENT VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
BIROUL MANAGEMENTUL CALITĂŢII
BIROUL AUDIT
SERVICIUL ACHIZIŢII PUBLICE
SERVICIUL JURIDIC
Biroul Contencios
Compartiment Executori
Biroul Consultanţă Juridică
 SERVICIUL RESURSE UMANE
Compartiment Protecţia Muncii
Compartiment Evidenţă Personal
Compartiment State de Plată
Compartiment Perfecţionare Profesională
DIRECŢIA DE EVIDENŢA PERSOANEI TIMIŞOARA
DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
CĂMINUL PENTRU PENSIONARI TIMIŞOARA
SERVICIUL PROTECŢIA COPILULUI ŞI FAMILIEI TIMIŞOARA
SERVICIUL PROTECŢIA PERSOANELOR CU HANDICAP TIMIŞOARA
CANTINA DE AJUTOR SOCIAL
CENTRUL DE ZI "PENTRU VOI" TIMIŞOARA

DIRECŢIA FISCALĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

DIRECŢIA POLIŢIA LOCALĂ TIMIŞOARA

SERVICIUL PUBLIC ASISTENŢĂ MEDICALĂ ŞCOLARĂ TIMIŞOARA

SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE URGENŢĂ TIMIŞOARA
SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII "LUIS ŢURCANU" TIMIŞOARA
SPITALUL DE BOLI INFECŢIOASE ŞI PNEUMOFTIZIOLOGIE "VICTOR BABEŞ"
TIMIŞOARA

CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

TEATRUL MAGHIAR DE STAT "CSIKI GERGELY" TIMIŞOARA
TEATRUL GERMAN DE STAT TIMIŞOARA
FILARMONICA "BANATUL"TIMIŞOARA

Această organigramă este realizată de către primar şi este supusă apoi consiliului local
spre aprobare.

4. Modul în care se elaborează bugetul local

Deşi mulţi îl consideră un subiect abstract şi necesitând o expertiză într-un domeniu

foarte clar delimitat, bugetul localităţii în care ne ducem viaţa ar trebui să constituie un
subiect de interes pentru fiecare dintre noi. Unii cetăţeni vor străzi mai bune cu trotuare
civilizate şi mărginite de spaţii verzi frumos amenajate. Alţii vor spaţii de joacă pentru copii.
Alţii şi-ar dori ca şcolile şi grădiniţele unde merg copiii lor să arate frumos, să fie dotate cu tot
ce le trebuie şi să asigure un grad cât mai ridicat de confort. Alţii vor mai multe locuri de
parcare în apropierea casei.
Puţini însă, ştiu că măsura în care urmează a fi realizat un lucru sau altul sau, şi mai
mult, modul în care se acordă prioritate unor investiţii în faţa altora se stabileşte prin sumele
care se alocă pentru fiecare capitol al bugetului local. Se poate spune că, atunci când cineva
doreşte ca administraţia să aloce fonduri pentru a rezolva o problemă sau pentru a veni în
întâmpinarea unei cheltuieli, eforturile sale de a convinge administraţia să facă acest lucru
trebuie să înceapă prin influenţarea modului în care este conceput bugetul localităţii. Astfel, şi
autorităţile publice locale ar trebui să dea o mai mare atenţie consultării publicului atunci când
elaborează bugetul local. În măsura în care îşi doresc cetăţeni implicaţi şi interesaţi de
treburile publice, autorităţile trebuie să încurajeze participarea cetăţeanului la stabilirea
modului în care sunt distribuite resursele locale.
 Dincolo de beneficiile pe care le aduce participarea cetăţenească la procesul de
elaborare a bugetului, în primul rând celor care participă, reprezentanţii oricărei administraţii
trebuie să conştientizeze, la rândul lor, necesitatea şi importanţa implicării cetăţenilor în acest
proces. Fondurile pe care autorităţile administraţiei publice locale dintr-o localitate le
gestionează provin din taxele şi impozitele plătite de locuitorii acelei localităţi, iar serviciile
pe care administraţia le oferă sau le pune la punct trebuie să fie în concordanţă cu aşteptările
celor care contribuie la buget. Probabil că avantajele pe care administraţia le are de pe urma
participării publice nu mai trebuie menţionate, dar amintim totuşi că un avantaj important este
acela că dacă oamenii sunt implicaţi, pe lângă faptul că au ocazia să îşi spună părerea, au şi
prilejul să înţeleagă imensele constrângeri pe care le are administraţia, cel puţin din punct de
vedere financiar. Iată deci un argument în plus pentru ca autorităţile locale să deschidă către
public procesul decizional din jurul bugetului local.
În conformitate cu prevederile legislaţiei româneşti, procesul prin care se stabileşte
bugetul fiecărei localităţi începe la data de 1 iunie a fiecărui an, data până la care Ministerul
Economiei şi Finanţelor trebuie să transmită către direcţiile generale ale finanţelor publice,
consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, o scrisoare-cadru prin care
informează aceste instituţii cu privire la contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi
întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi cu
privire la limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor
consolidabile pe ansamblul judeţului (sau al Municipiului Bucureşti). Din punctul de vedere al
cetăţeanului consultat însă, un moment mai important este acela în care Primăria localităţii
stabileşte şi redactează prima formă a proiectului de buget pentru anul următor, pe care
trebuie să o transmită la direcţia generală a finanţelor publice până la data de 1 iulie. Aşadar,
pe parcursul lunii iulie a fiecărui an, fiecare primărie ar trebui să îi consulte pe cetăţeni cu
privire la modul în care ar trebui structurat bugetul localităţii, fără ca acest lucru să însemne
că procesul de consultare nu poate să înceapă mai devreme.
Un alt moment important îl constituie perioada de sfârşit de an şi cea de început a
anului următor când, pe baza sumelor defalcate din unele venituri la bugetul de stat, precum şi
a transferurilor consolidabile, Primăria trebuie să realizeze proiectul final de buget, iar
consiliul local trebuie să adopte bugetul.

5. Categoriile de venituri la bugetul local şi tiputi de cheltuieli

În primul rând, trebuie să avem în vedere care sunt, din punctul de vedere al legii,
posibilele venituri la bugetul local, iar acest lucru ne este indicat de articolul 5 al Legii 273
din 2006 privind finanţele publice locale:
“Art. 5. - (1) Veniturile bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte varsaminte, alte venituri şi
cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.”
Având la dispoziţie aceste categorii de posibile venituri, orice autoritate locală trebuie
să stabilească veniturile la bugetul local pornind de la estimarea sumelor pe care le poate
obţine din fiecare din aceste categorii. În primul rând, trebuie să stabilească ce anume se
impozitează şi la ce nivel, ceea ce conduce, practic, la stabilirea bazei de impozitare, după
care estimează sumele pe care le poate obţine din celelalte surse. Iată ce precizează aliniatul
(2) al aceluiaşi articol 5: “(2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe
constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se
calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute
din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării
corecte a veniturilor.”
Cheltuielile, la rândul lor, se clasifică după câteva criterii, mai precis:
- pe ordonatori de credite (primarii, preşedinţii consiliilor judeţene — care sunt ordonatori
primari, precum şi instituţii care, conform legii, primesc şi gestionează bani publici care pot fi
ordonatori secundari sau terţiari);
- pe destinaţii — activităţi, proiecte, programe, obiective.
Principalele capitole bugetare, aşa cum apar ele în bugetul local sunt:
1. cheltuieli pentru autorităţile executive ;
2. învăţământ ;
3. sănătate ;
4. cultură, religie, sport, tineret ;
5. asistenţă socială, alocaţii, ajutoare şi indemnizaţii ;
6. servicii, dezvoltare publică şi locuinţe ;
7. agricultură şi silvicultură ;
8. transporturi şi comunicaţii, alte acţiuni economice, alte acţiuni ;
9. fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente ;
10. transferuri către alte bugete ;
11. dobânzi aferente datoriei publice ;
12. rambursări de credite acordate ;
13. fondul de rezervă bugetară.

Se mai precizează că sumele prevăzute a fi cheltuie de la bugetul local, trebuie să fie

în strânsă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor prevăzute pentru venitul
local4.
“(3) Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori
de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se
efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu
priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale
respective.
(4) Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare
cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.”

În perspectiva discuţiei despre modul în care se stabileşte bugetul local şi se transferă

sumele între cele trei niveluri — local, judeţean şi naţional, este util de văzut cum se “împart”
sumele încasate din impozitul pe venit. E bine de ştiut că tot ce se colectează din impozite este
considerat, într-o primă fază, venit la bugetul de stat (nu la bugetul local) şi că sumele
rezultate se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest
impozit, după cum urmează:
• cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi
desfăşoară activitatea plătitorii de impozite respectivi ;
• cotă de 13% la bugetul local al judeţului ;
• cota de 22% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice
judeţene, la trezoreria Municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului; cota de 22% se alocă de către direcţiile
generale ale finanţelor publice judeţene, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop
în bugetele respective.
Restul de 18% rămâne la bugetul de stat.
4
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice.
6. Listă bibliografică

Carți

1. D. Cosma, A. O. Craşneac (2011), Buget şi trezorerie publica, Ed. Eurostampa, Timişoara

2. C. Petraru, A.G.Simionescu, Managementul public şi administraţie, Ed. Economică, 2001

Legislație in domeiul administrativ si al finanţelor publice

1. LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001, Legea administraţiei publice locale

2. Legea 273/2006 privind finanţele publice
3. Legea nr. 393 din 2004 privind statutul alesilor locali

Surse în format electronic

1. http://www.primariatm.ro/
2. http://www.tion.ro/