Capitolul 1

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PRIMǍRIEI TÂRGU FRUMOS

1.1 Scurt istoric

Primăria oraş Tg. Frumos este o autoritate locală cu putere executivă având ca
scop satisfacerea cerinţelor colectivităţilor pentru care înfiinţează instituţii, regii
autonome, societăţi comerciale şi alte servicii publice care să aibă un nivel calitativ
superior şi costuri cât mai mici. Spre deosebire de primării, care reprezintă o autoritate
executivă, consiliile locale sunt autorităţi deliberative.
Primăria a fost înfiinţată în anul 1957, odată cu atestarea aşezării ca oraş. Este
înregistrată la Registrul Comerţului şi are codul fiscal 4541068.
Primăria oraş Târgu Frumos este o instituţie publică, având în subordine şi servicii
publice cum ar fi: piaţa agroalimentară – finanţată din venituri proprii; casa de cultură –
finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local (o parte din cheltuieli pentru
utilităţi şi 75% din totalul cheltuielilor de personal); sala de sport – finanţată din venituri
proprii şi subvenţii de la bugetul local.

1.2. Obiect de activitate şi cadru juridic

Legea administraţiei publice locale( legea 215/2001) este cea care stabileşte
principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă şi
financiară exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege) :
 Primăria are ca principală atribuţie, gestionarea resurselor care aparţin oraşului.
Pentru aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se
stabilesc impozitele, taxele locale şi taxele speciale;
 Administraţiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiativă în toate
domeniile cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor autorităţi publice
 Primăria este instituţia publică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi
soluţionează problemele curente ale comunităţilor umane în care funcţionează.

1.3 Organizarea internă pe compartimente:

Principalele compartimente organizatorice ale Primăriei oraşului Tg. Frumos sunt

următoarele:
 Consiliul local
 Primar
 Viceprimar
 Autoritate tutelară, protecţie socială, relaţii cu publicul
 Consilier juridic
 Auditor intern
 Birou stare civilă şi resurse umane
 Consilier juridic al consiliului local
 Biroul de urbanism şi agricol
 Biroul buget, achiziţii publice şi informatizare
 Bibliotecă
 Casa de cultură
 Protecţie civilă
 Piaţa agroalimentară
 Sala de sport
 Creşă
 Serviciul străzi
 Poliţia comunitară
În anexa 1 este prezentată oraganigrama şi structura serviciilor publice ale Consiuliului
Local al oraşului Tg. Frumos pe anul 2005.

1.4 Structura de personal

Primăria oraş Tg. Frumos are 138 salariaţi din care:

2 demnitari (primar şi viceprimar);

7 funcţii de conducere ( trebuie să existe cel puţin 4 funcţii de execuţie în subordine);
129 funcţii de execuţie.

Din totalul de 138 salariaţi sunt doar 32 de funcţionari publici, restul fiind cu contract
de muncă.

1.5 Funcţionalitatea

1.5.1 Răspunderi şi competenţe pe compartimente organizatorice interne

Primăriile sunt conduse de către primari aleşi de cetăţeni cu drept de vot. Principalele
atribuţii ale primarilor sunt:
- atribuţii în domeniul exercitării autorităţii de stat;
- atribuţii de reprezentare a oraşului atât în ţară cât şi în străinătate;
- atribuţii de gestionare şi administrare a patrimoniului public;
- atribuţii de urbanism şi amenajarea teritoriului;
- atribuţii de organizare internă şi de personal;
- atribuţii de conducere, îndrumare, control a activităţii, serviciilor locale.
- Întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de închidere a exerciţiului
bugetar şi le supune spre aprobare Consiliului Local.
 Potrivit legii 215/2001, o parte din atribuţiile primarului pot fi delegate
viceprimarului ales din rândul membrilor Consiliului Local. Dintre atribuţii pe care le
poate exercita viceprimarul amintim:
 asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului
 poate exercita funcţia de ordonator principal de credite;
 poate lua măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor, împreuna cu organele specializate ale statului;
 asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor;
 îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenta sa prin lege;

Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la

propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin
hotărâre adoptata cu votul a doua treimi din numărul consilierilor în funcţie.

Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie.

Secretarul îndeplineşte, următoarele atribuţii principale:
 participa in mod obligatoriu la şedinţele primăriei;
 coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civila,
autoritate tutelară şi asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al
primăriei;
 avizează proiectele de hotărâre ale primăriei, asumându-si răspunderea pentru
legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le considera legale;
 avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;
 pregăteşte lucrările supuse dezbaterii primăriei;
 asigura aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor si dispoziţiilor cu caracter
normativ;
 legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi şi confirma autenticitatea
copiilor cu actele originale, în condiţiile legii.
 Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinară a secretarului se fac de
către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două
treimi din numărul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei primarului sau a unei
treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfăşurarea unei
cercetări administrative.
Funcţionarii din cadrul primăriei se bucură de stabilitate în funcţie.
În cadrul primăriei oraş Tg. Frumos există următoarele compartimente( organigrama
– anexa nr. 1):
 biroul administraţiei publice locale şi compartiment juridic, subordonat
secretarului şi care are în subordine următoarele compartimente:
- compartiment autoritate tutelară şi protecţie socială prin care se urmăreşte
rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunităţii locale, aplicarea prevederilor
legii 416/2001 privind venitul minim garantat, ordonanţa 81/2003 privind ajutorul pentru
încălzire, întocmeşte şi aprobă dosarele care beneficiază de ajutor social, ajutor de
urgenţă etc.; Are relaţii cu: compartimentul financiar contabil, compartimentul juridic,
compartiment resurse umane ( furnizează numărul de persoane beneficiare de
indemnizaţie de însoţitor pentru persoane cu handicap).
- consilier pentru romi – având ca obiectiv soluţionarea tuturor problemelor
juridice, sociale sau de altă natură ale comunităţii de romi din oraşul Tg. Frumos
( aproximativ 900 de romi din care 300 beneficiază de ajutor social);
- compartimentul juridic care asigură asistenţă juridică tuturor celorlalte
compartimente din cadrul primăriei;
 compartiment agricol ( subordonat secretarului) – urmăreşte evidenţa terenului
intravilan şi extravilan, întocmeşte titlurile de proprietate în cazul moştenirii, decesului
etc. , acordă certificate de producător pentru persoanele producătoare de produse agricole.
Relaţii financiare cu compartimentul financiar contabil şi urbanism.
 Secretariatul (subordonat secretarului) – ţine evidenţa tuturor documentelor interne
precum şi a adreselor şi documentaţiilor primite în numele primăriei, se ocupă de
corespondenţă;
 Starea civilă (subordonat secretarului) - eliberează certificate de naştere, deces,
căsătorie, oficiază căsătorii, ţine evidenţa statistică a locuitorilor comunităţilor;
 Cantina de ajutor social ( subordonată secretarului) - subvenţionată din veniturile
proprii ale primăriei şi care asigură mese zilnice pentru cei care nu beneficiază de ajutor
social( în special copii şi bătrâni); toate cheltuielile (materiale, de personal şi de capital)
privind desfăşurarea activităţii de la cantina sunt suportate din veniturile proprii ale
primăriei.
 Birou urbanism ( subordonat viceprimarului) – acordă avize pentru construcţii,
certificate de urbanism etc., iar biroul comercial efectuează controale în teren la agenţi
economici de pe raza teritoriului oraşului;
 Compartiment impozite şi taxe locale ( viceprimar) – urmăreşte încasarea
impozitelor şi taxelor şi realizarea planului de venituri pentru asigurarea necesarului de
credite bugetare;
 Compartiment administrativ (subordonat viceprimarului) – format din femeia de
serviciu şi doi conducători auto;
 Creşa (subordonat viceprimarului) – asigură 50 de locuri pentru copiii cu vârstele
cuprinse între 1 an – 4 ani; Cheltuielile de personal sunt asigurate din cote defalcate din
taxa pe valoarea adăugată, iar cheltuielile materiale (cu alimente, utilităţi, obiecte de
inventar, mijloace fixe etc) şi cheltuielile de capital sunt asigurate din veniturile proprii
ale bugetului local.
 Piaţa agroalimentară (subordonat viceprimarului) – gestionează activităţile care se
desfăşoară în bazar, oborul de animale şi piaţa; desfăşurarea activităţii din cadrul pieţei se
realizează cu veniturile proprii obţinute din bazar, obor şi piaţă.
 Gospodăria orăşenească (subordonat viceprimarului) – asigură iluminat public,
salubritate, întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, activitatea de la seră prin care se
asigură răsadurile de flori, precum şi alte activităţi;
 Compartiment resurse – umane şi salarizare (subordonat primarului) – ţine
evidenţa tuturor persoanelor angajate în cadrul primăriei, realizarea statelor de plată,
întocmeşte registrul cărţilor de muncă, organizează concursuri pentru ocuparea posturilor
vacante etc;
 Audit intern – realizează un control de legalitate, regularitate şi juridic asupra
activităţii tuturor celorlalte compartimente;
 Compartimentul financiar – contabil – urmăreşte evidenţa contabilă a veniturilor şi
cheltuielilor instituţiilor publice, modul de angajare a creditelor bugetare. În cadrul
acestui compartiment este organizată execuţia bugetară.
 Achiziţii publice – este compartimentul care realizează toate achiziţiile publice din
cadrul instituţiei, încheie contracte de service, organizează licitaţii publice etc.;
 Protecţia civilă – are relaţii cu inspectoratul de protecţie civilă, centrul militar şi toţi
agenţii economici de pe raza oraşului;
 Biblioteca – gestionează fondul de carte;
 Casa de cultură – organizează spectacole, asigură spaţiul pentru difuzarea de filme
etc.;
 Sala de sport – organizează activităţi sportive.

1.5.2 Fluxul informaţiilor între compartimente

Fluxul financiar al informaţiilor este dat de ordinul 1792/ 2002 privind aprobarea
normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

COMPARTIMENT DE SPECIALITATE

COMPARTIMENT JURIDIC

COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL

VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV

ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE

 Fig. nr 1. Fluxul informaţiilor între compartimente
1. Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de
angajament care se prezintă, sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile
legale. Acest angajamente se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice,
comenzi, convenţii, contracte de muncă, acte de control, acorduri de împrumut.
Angajamentul trebuie să aibă viza privind realitatea, regularitatea şi legalitatea prin
semnătura sefului de compartiment sau responsabilului cu achiziţii publice.
2. Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic
prin însuşire şi avizare.
3. Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile
legale.
4. Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite, angajamentul trebuie să aibă şi viza
de control financiar preventiv, care presupune aprobarea angajamentului din punct de
vedere al legalităţii, regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat.
5. Prezentarea documentului spre analiză si aprobare de către ordonatorul principal
de credite.

1.6 Relaţii externe

Primăria oraş Tg. Frumos este subordonată Consiliului Judeţean Iaşi, care este şi
ordonatorul principal de credite, având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a
creditelor bugetare aprobate prin buget local şi aprobă efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii.
Consiliul Judeţean Iaşi este ordonatorul principal de credite, iar principalele relaţii, pe
linie financiară, dintre CJI şi primăria Târgu Frumos sunt următoarele :

Consiliul Judeţean Iaşi

1 2
Primăria Târgu Frumos

Fig. nr. 2. relaţiile cu Consiliul Judeţean Iaşi

 1. De la Consiliul Judeţean Iaşi se primesc la începutul anului toate informaţiile
privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind
bugetul de stat pentru anul în curs.
Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va
ţine cont de sumele repartizate de CJI sub forma:
1. Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat( se alocă lunar,
în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit)
pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare
privind:
 protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea
locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap;
 sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local;
2. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean
pentru echilibrarea bugetelor locale;
3. Sume defalcate din cote TVA pentru:
 cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat( Centrul de execuţie
bugetară Ion Creangă, Liceul Teoretic Ion Neculce, Şcoala Profesională);
 burse şcolare(idem);
 creşa – cheltuieli de personal;
 centre de consultaţie agricolă – cheltuieli de personal şi materiale;
 subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei;
4. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind:
 retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare;
 dezvoltarea sistemului energetic;
 actualizarea planurilor urbanistice;
 reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă;
 lucrări de cadastru imobiliar;
Din aceste sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, o parte sunt cu
destinaţie. De exemplu: pentru contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. HG nr.
457/2000, contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord – Est; combustibil pentru licee
agricole etc.
Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza
informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi
cheltuieli pentru anul în curs.
1. Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi conform art. nr.
31, alin. 1 şi 3 din OG nr. 45/2003 primăria virează în conturile de venituri ale C.J. Iaşi:
 Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000;
 Contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord Est;
 40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone.
Primăria mai are relaţii cu:
 Furnizorii de utilităţi (încălzire, iluminat public, apă, telefon), de materiale, furnituri
de birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc;
 Relaţii cu membrii comunităţii ( persoane beneficiare de ajutor social, ajutor de
urgenţă, ajutor de încălzire etc;
 Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici, persoane fizice etc);
 Relaţii cu trezoreria statului – este banca prin care primăria îşi realizează
operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor;
 Relaţii cu S.C. Termoserv S.A. Tg. Frumos, societatea care asigură energia termică
şi salubritatea pentru oraşul Tg. Frumos. Societatea primeşte de la primărie subvenţii
pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică(diferenţa de preţ între preţul
aprobat pentru 1Gcal(1.400.000 lei/Gcal ) şi preţul aprobat prin lege – 800.000 lei/Gcal,
subvenţie acordată din cote defalcate din T.V.A..
 Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite dispoziţii
bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote defalcate
din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale bugetului local);
 Agenţia Română de dezvoltare Nord – est, filiala Piatra Neamţ cu care există relaţii
de colaborare privind proiecte de credite externe sau interne, rambursabile sau
nerambursabile pentru realizarea unor obiective publice ( retehnologizarea centralelor
termice, modernizarea străzilor din oraş, modernizarea canalizărilor etc.;
 ŞCOLILE FURNIZORII DE AGENŢIA DE DEZVOLTARE
UTILITǍŢI NORD - EST

MEMBRII
S.C. TERMOSERV S.A. PRIMǍRIA COMUNITǍŢII

DEBITORII TREZORERIA

Fig. nr. 3. Relaţiile externe ale primăriei

1.7 Structura veniturilor şi cheltuielilor la Primăria oraşului Tg.

Frumos în perioada 2003-2005

-miiRON-
Nr. Anul
Crt 2003 2004 2005
Denumire indicator
1 Venituri & cheltuieli totale 6088,39 8404,2929 7660,028
Tab. nr. 1 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2003-2005
 Gr. nr 1 Evoluţia veniturilor în perioada
2003-2005

10000
Valoarea (mii RON)

8000

6000
Series1
4000

2000

0
2003 2004 2005
Anul

Aşa cum reiese şi din graficul de mai sus în perioada analizată 2003-2005,
veniturile totale ale primăriei oraşului Tg.Frumos au crescut în 2004 semnificativ cu
aproximativ 2300 mii RON, însă pentru anul 2005 veniturile au foat estimate la 7660,028
mii RON, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape 745 mii RON.
Aceeaşi tendinţă de creştere în 2004 şi de scădere în 2005 o au şi cheltuielile
totale în cadrul primărie Tg. Frumos.
În tabelele următoare sunt prezentate cotele procentuale ale fiecărei clase de
venituri în veniturile totale în anul 2003, 2004, 2005: -mii RON-
Nr. Capitolul venitului Suma Cote
crt procentuale(%
)
1 Venituri proprii 871,6 14,31
2 Prelevări din bugetul de stat 5178,49 85,05
3 Subvenţii 38,3 0,64
4 Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate 0 0

5 Împrumuturi 0 0
 6 Venituri totale 6088,39 100
Tab. nr.2 Cotele procentuale ale claselor de venituri în veniturile totale în anul 2003

Gr. nr 2 Cotele procentuale ale

capitolelor de venituri în venituri totale

venituri proprii
0.64 14.31

prelevări din
bugetul de stat
85.05 subvenţii

În graficul numărul 2 se observă că în anul 2003, veniturile primăriei din Tg.

Frumos erau în cea mai mare parte de la bugetul de stat, şi anume de 85,05%, în timp ce
veniturile proprii erau doar de 14,31%.
-mii RON-
Nr. Capitolul venitului Suma Cote
crt procentuale(%
)
1 Venituri proprii 2418,2621 28,77
2 Sume defactale din impozitul pe venit pentru 1891,1544 22,5
echilibrarea bugetelor locale
3 Sume defaclate din TVA 3712,1824 44,31
4 Subvenţii 362,244 4,31

5 Donaţii şi sponsorizări 9,45 0,11

 6 Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate 0 0
7 Venituri totale 8404,2929 100
Tab. nr.3 Cotele procentuale ale claselor de venituri în veniturile totale în anul 2004

Gr. nr 3 Cotele procentuale ale capitolelor de venituri în

veniturile totale

Venituri proprii

4% 0%
29% Sume defactale din impozitul
pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale
Sume defaclate din TVA
44%
Subvenţii
23%

Donaţii şi sponsorizări

Din graficul 3 reiese că principala sursă de venit al primăriei în anul 2004 provine
din sumele defalcate din TVA şi anume 44%, urmând veniturile proprii cu un procent de
29%.
În anul 2005 veniturile Primăriei din Tg. Frumos sunt alcătuite în mare parte din
sume defalcate din TVA, cu un procent de 47,76%, veniturile proprii având un procent de
28,75%.
-mii RON-
Nr. Capitolul venitului Suma Cote
crt procentuale(%
)
1 Venituri proprii 2288,1720 28,75
2 Sume defactale din impozitul pe venit pentru 905,12 11,37
susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu
handicap, cultură, culte şi echilibrarea bugetelor
locale
 3 Sume defaclate din impozitul de venit pentru ajutor 889,5 11,17
social şi pentru ajutor pentru încălzire cu lemne,
cărbuni şi combustibili petrolieri
4 Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale 3801,917 47,76

5 Subventii 64,319 0,81

6 Donaţii şi sponsorizări 11,00 0,14
7 Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate 0 0
8 Venituri totale 7960,028 100
Tab. nr.4 Cotele procentuale ale claselor de venituri în veniturile totale în anul 2005

Gr. nr 4 Cotele procentale ale

capitolurilor de venituri în venituri
totale
Venituri proprii

Sume defactale din impozitul pe

venit pentru echilibrarea bugetelor
locale

Sume defaclate din impozitul de

1%
0% venit pentru ajutor social
29%
48% Sume defalcate din TVA

11% Subventii
11%

Donaţii şi sponsorizări

În acest an veniturile totale ale primăriei au scăzut faţă de anul 2004 cu

aproximativ 440 mii RON. Deşi sumele defalcate din TVA au crescut (cu 4 % ),
veniturile totale au scăzut datorită veniturilor proprii care au rămas aproape aceleaşi.
 Pentru a vedea mai bine repartizarea cheltuielilor le voi reprezenta în următoarele
tabele şi grafice pentru fiecare an în parte.

-mii RON-
Nr Denumire indicatori Suma Cota procentuală
crt %
1 Servicii publice generale 956,6 12,01
2 Cheltuieli social-culturale 5551,109 69,74
3 Servicii şi dezvoltare publica şi locuinţe 475,6982 5,98
4 Mediu şi ape 142,7 1,79
5 Acţiuni economice 526,3128 6,61
6 Alte acţiuni 111 1,41
7 Fonduri de garantare şi redistribuire 0 0
8 Transferuri 4,15 0,05
9 Împrumuturi acordate 0 0
10 Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli 81 1,01
11 Rambursări de împrumuturi 111,458 1,4
12 Fonduri de rezervă 0 0
13 Total 7960,028 100
Tab. nr.5 Cotele procentuale ale claselor de cheltuieli în cheltuielile totale în anul 2005

Aşa cum se observa şi din tabelul de mai sus în anul 2005 cea mai mare parte a
cheltuielilor o reprezintă cheltuielile social-culturale, pe locul 2 este servicii publice
generale.
 În anul 2004, cheltuielile totale au fost de 8404,2929 mai mare decât în 2003 cu
aproximativ 445 RON. În continuare voi reprezenta repartizarea acestor cheltuieli pe
indicatori:
-mii RON-
Nr Denumire indicatori Suma Cota procentuală
crt %
1 Servicii publice generale 833,8748 9,92
2 Cheltuieli social-culturale 5638,0220 67,08
3 Servicii şi dezvoltare publica şi locuinţe, 1271,3368 15,13
mediu şi ape
4 Acţiuni economice 482,5419 5,74
5 Alte acţiuni 117 1,39
6 Fonduri de garantare şi redistribuire 0 0
7 Transferuri 40,869 0,48
8 Împrumuturi acordate 0,86 0,01
9 Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli 11,3602 0,14
10 Rambursări de împrumuturi 9,2882 0,11
11 Fonduri de rezervă 0 0
12 Total 8404,2929 100
Tab. nr.6 Cotele procentuale ale claselor de cheltuieli în cheltuielile totale în anul 2004

Ca şi în 2005, cea mai mare parte a cheltuielilor sunt repartizate pentru

cheltuielile social-culturale cu aproximativ 70% din total.
 Repartizarea cheltuielilor pe anul 2003 este prezentată în tabel următor:
-mii RON-
Nr Denumire indicatori Suma Cota procentuală
crt %
1 Servicii publice generale 687,5536 11,29
2 Cheltuieli social-culturale 4112,5512 67,55
3 Servicii şi dezvoltare publica şi locuinţe, 997,2285 16,38
mediu şi ape
4 Acţiuni economice 17,9567 0,29
5 Alte acţiuni 71,5 1,17
6 Fonduri de garantare şi redistribuire 0 0
7 Transferuri 0 0
8 Împrumuturi acordate 0 0
9 Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli 0 0
10 Rambursări de împrumuturi 0 0
11 Cheltuieli cu destinaţie specială 201,6 3,32
12 Total 6088,39 100
Tab. nr.7 Cotele procentuale ale claselor de cheltuieli în cheltuielile totale în anul 2003

Ca şi în anii precedenţi procentul cel mai mare este în dreptul cheltuielilor social-
culturale aproximativ 68%., urmate de cheltuielile pentru servicii publice generale cu
11,3%.
 2. FUNDAMENTAREA INDICARILOR FINANCIARI
LA PRIMĂRIA ORAŞULUI TÂRGU FRUMOS

2.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari

Principalele elemente ale fundamentării indicatorilor financiari sunt legea nr 500 din
2002 privind finanţele publice, ordonanţa de urgenţă nr 45 din 2003 privind finantele
publice locale, ordonanţa de urgenţă nr 92 din 2004 privind reglementăriledrepturile
salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.
Conform legii 500/2002 veniturile bugetare reprezintă resurse băneşti care se
cuvin diferitelor bugete, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, texe,
contribuţii, alte vărsăminte.alte venituri, cote defaclate din unele veituri ale bugetului de
stat.

2.2 Fundamentarea veniturilor la Primăria oraşului Tg. Frumos

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte
venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice se încasează, se administrează, se
utilizează şi se contabilizează de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale. Veniturile
proprii ale instituţiilor publice, provin din chirii, organizări de manifestări culturale şi
sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări
de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi alte asemenea.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri
materiale si fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii
şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.
 Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi
sponsorizări în situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate
direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează
veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea
destinaţiilor stabilite de transmiţător.
Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice in, în situaţia
instituţiilor publice, se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste
instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi
anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost
majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituţiile publice în regim de subvenţii şi
sponsorizări se înregistrează în contabilitatea acestora.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea
materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum
şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a
veniturilor.
Veniturile proprii ale primariei pe anul 2005 în valoare totală de 2288.1720 mii
RON se împart în:
1. Venituri curente – 1198.4 mii RON;
- venituri fiscale - 1025.9 mii RON;
a) impozite directe în valoare de 913.5 mii RON care cuprind:
 impozite şi taxe de la populaţie în valoare de 432 mii RON;
 impozit pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice în valoare de 450 mii
RON;
 alte impozite directe în valoare de 31.5 mii RON;
b) impozite indirecte în valoare de 112.4 mii RON care cuprind:
 impozit pe spectacole în valoare de 0.25 mii RON;
 alte impozite indirecte în valoare de 112.15 mii RON;
- venituri nefiscale – 172.5 mii RON
a) vărsăminte de la instituţiile publice în valoare de 70 mii RON;
 b) diverse venituri în valoare de 102.5 mii RON.
2. Venituri din capital la Primăria Oraşului Tg. Frumos sunt în valoare de 8.372 mii
RON rezultate doar din valorificarea unor bunuri ale statului mai exact din vânzarea
locuinţelor construite din fondurile statului.
3. Prelevări din bugetul de stat în valoare de 6677.9370 mii RON din care:
 cote şi sume defalcate din impozitul pe venit în valoare de 2876.02 mii RON;
 sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale în valoare
de 3801.917 mii RON;
4. Subvenţii în valoare de 64,319 mii RON din care:
 În anul 2005 Primăria oraşului Tg Frumos nu a primit subvenţii de la bugetul de
stat;
 Subvenţii primite de la alte bugete în valoare de 64.319 mii RON;
 Donaţii şi sponsorizări în valoare de 11 mii RON;

2.3 Calcule şi fundamentări privind cheltuielile

Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se
disting cel juridic şi cel economic.
Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată
legată de funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu
caracter public, inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.1
Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese
economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea
resurselor băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel
naţional sau al colectivităţilor locale etc.2
În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă,
sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli

1
Filip Gh., Voinea GH., Mihăescu S, Lungu N, Zugravu B. – “Finanţe”, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001,
pag. 134;
2
Idem ;
bugetare; cheltuieli extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale întreprinderilor cu
capital de stat.
Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează
din fondul bugetar, adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale
sau locale, în cadrul bugetului public naţional.3 La rândul lor cheltuielile bugetare, care
reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structurează în funcţie de
componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la nivelul cărora se
administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:
 Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;
 Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;
 Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele acumulate şi
utilizate direct de către instituţiile publice în cadrul propriei activităţi, fără a mai fi
înscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat.
Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes
public şi sunt finanţate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale, distincte,
administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat.
Cheltuielile întreprinderilor cu capital de stat, fac parte de asemenea din sistemul
cheltuielilor publice, dar, In principiu nu se reflectă în bugetul de stat şi deci nu sunt
cheltuieli bugetare.
Dacă avem în vedere autorităţile publice care pot angaja diferite cheltuieli
publice, acestea se compun din:
 Cheltuieli ale administraţiei centrale de stat, finanţate din fonduri bugetare,
extrabugetare şi speciale, inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat
 Cheltuieli ale administraţiei locale, regionale etc, finanţate din fondurile bugetare
ale entităţilor administrativ teritoriale
 Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat.
Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe
ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte,
obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei
3
Filip Gh., Voinea GH., Mihăescu S, Lungu N, Zugravu B. – “Finanţe”, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001, pag
137;
publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul
colectivităţilor locale respective.
Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă
corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se
realiza. Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de
autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza
legală pentru respectiva cheltuială.
În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să
prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop
iniţiatorii trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor
instituţii implicate, nota de fundamentare care însoţeşte expunerea de motive. În această
notă de fundamentare, se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat,
care trebuie să aibă în vedere:
 Schimbările anticipate în cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani;
 Eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;
 Propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;

Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinând cont de:

 Serviciile publice generale;
 Cheltuieli social – culturale;
 Servicii de dezvoltare publică, locuinţă, mediu şi apă;
 Acţiuni economice;
 Alte acţiuni;
 Fonduri de garantare şi redistribuire;
 Transferuri;
 Împrumuturi acordate.
După natura şi aportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea
entităţilor publice acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente; cheltuieli
de transfer; cheltuieli de investiţii.
În primăria Tg. Frumos există următoarele tipuri de cheltuieli:
 Cheltuieli curente;
 Cheltuieli de capital;
 Operaţiuni financiare.

2.1.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal

În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi

asimilate lor, pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat
în sectorul de stat etc.
În cadrul Primăriei Tg. Frumos, fundamentarea cheltuielilor de personal se face
pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică, potrivit
Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind
finanţele publice:
Art. 10 Cheltuieli cu salariile:
10.01 Fond aferent salariilor de bază;
10.02 Salarii de merit;
10.03 Indemnizaţii de conducere;
10.04 Spor de vechime;
10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă;
10.06 Alte sporuri;
10.07 Ore suplimentare;
10.08 Fond de premii;
10.09 Prima de vacanţă;
10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul;
10.11 Fond aferent plăţii cu ora;
10.12 Fond pentru convenţii civile;
10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii;
10.14 Alte drepturi salariale.
Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;
Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj;
Art. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate;
Art.14 Deplasări, detaşări, transferuri;
14.01 Deplasări , detaşări, transferuri în ţară;
14.02 Deplasări în străinătate;
Art. 15 Tichete de masă;
Art. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale.
Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor
economic.
Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar.
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinându-se cont de statele de
funcţii care cuprind: numărul de personal ( inclusiv posturile vacante), salariul de bază şi
alte sporuri pentru fiecare persoană în parte. Statele de funcţii, stau la baza fundamentării
cheltuielilor de personal pentru anul în curs. De asemenea la fundamentarea cheltuielilor
de personal se mai ţine cont de:
 premiile de 2% pentru personalul contractual;
 premiile de 10% pentru funcţionarii publici;
 premiul anual;
 ore suplimentare.
Fondul aferent salariilor de bază se stabileşte conform legislaţiei în vigoare
( OG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale
fucţionarilor publici pentru anul 2005).
Salariul de merit reprezintă 15% din personalul unităţii. De exemplu: număr
personal = 150 salariaţi; salariul de merit = 150 * 15% = 22.5 – deci se vor acorda 22 de
salarii de merit, iar pentru 0.5 trebuie cerut acordul Consiliului Local. Salariul de merit
reprezintă 15% din salariul de bază.
Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere, în funcţie de
complexitatea muncii. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%.
Sporul de vechime se acordă astfel:
 3 – 5 ani --------- 5%;
 5 – 10 ani ----------10%;
 10 – 15 ani ---------15%;
 15 – 20 ani ---------20%;
  peste 20 ani ---------25%

Procentul se aplică la salariul de încadrare la care se adună celelalte sporuri.

Sporuri pentru condiţii de muncă. Este de 10% şi se acordă salariatului care
asigură curăţenia oraşului.
Ore suplimentare - au fost suspendate începând cu 1 martie 2005 până la 24
decembrie 2005 pentru toţi funcţionarii publici.
Fondul de premii – se acordă lunar cu aprobarea ordonatorului principal de
credite, şi este cuprins între 0 – 10%.
Salariile se plătesc o dată pe lună, în perioada 5 – 15 a fiecărei luni, pentru luna
precedentă. Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi
instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, se face de către Direcţia Generală
a Finanţelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.
Exemplu de calcul:
Pentru inspectorul I, grad principal,cu treapta de salarizare 1, salariul de bază este
de 1315.8 lei noi care se adaugă un spor de vechime de 25%:
spor de vechime = 1315.8* 25% = 328.95 lei noi
total drepturi salariale = 1315.8 + 328.95 = 1644.75 lei noi
Cu aprobarea ordonatorului principal de credite, lunar se aprobă un premiu lunar
cuprins între 0% – 10% din total drepturi. În cazul nostru luăm un premiu de 10%
rezultând următoarele drepturi salariale:
1644.75* 10% = 164.475
1644.75 + 164.475 = 1809.225
Obligaţiile angajatului sunt:
- 1% fond de şomaj; 1809.225 * 1% = 180.9225
- 9.5% CAS; 1809.225 * 9.5% = 171.876
- 6.5% CASS 1809.225 * 6.5% = 117.599
- opţional alte reţineri cum sunt:
 garanţia materială (10% * 1315.8 = 131.58);
 rate;
 împrumuturi;
  alte debite.
1809.225– Şomaj - CAS –CASS – Garanţia materială = venitul brut
1809.225 – 180.92 – 171.876 – 117.599 – 131.58 = 1207.25lei
Din această sumă se deduce:
 deducerea de bază = 200 lei;
 cheltuieli profesionale = 15% * 200 = 30 lei
 deducerea suplimentară pentru persoanele aflate în întreţinere de 50% din deducerea
de bază. În cazul nostru avem 200 * 50% = 100 lei; 1207.25 – 200 – 30 – 100 = 877.25
lei
Impozitul = 877.25 * 16% = 140.36 lei
Venitul net = 1809.225 – 140.36 =1668.865lei

FLUX INFORMAŢIONAL AL CHELTUIELILOR DE PERSONAL

COMPARTIMENT
PERSONAL

1 TREZORERIE

STATE DE PLATǍ
8 7

9 6
CIRCUMSCRIPŢIA COMPARTIMENT ORDIN DE PLATǍ
FISCALǍ CONTABILITATE

3
5
CONTROL FINANCIAR
PREVENTIV 4 PRIMAR

Fig. Nr. 4. Fluxul informaţional al cheltuielilor de personal

1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;
2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;
3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar
preventiv pentru legalitate, conformitate şi regularitate;
4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre
aprobare;
5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate
6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile
recapitulative;
7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi
avizare;
8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întors la
compartimentul contabilitate;
9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării
sociale, bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a
lunii următoare pe luna în curs la Circumscripţia Fiscală.

2.2.2 Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii

În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziţionarea

materiilor prime şi materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului, energiei,
instalaţiilor, mijloacelor de transport ş.a. necesare consumului curent sau înzestrării cu
active fixe corporale a întreprinderilor sau instituţiilor de stat.
Cheltuielile materiale şi de servicii sunt, în principal, cheltuieli de întreţinere şi
gospodărire a spaţiilor şi secţiilor unde îşi desfăşoară activitatea Primăria Oraşului Târgu
Frumos. Sunt aici cuprinse cheltuieli care privesc: încălzirea, iluminatul, apa, canal,
salubritate, poştă, telefon, telex, televizor, telefon, fax, furnituri de birou, materiale
pentru curăţenie, alte materiale şi prestări servicii necesare primăriei.
Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi prestări
servicii se asigură, potrivit legii, din venituri funcţie de programul de activitate al
acestora, analizându-se oportunitatea şi eficienţa fiecărei cheltuieli asigurându-se
condiţiile normale de funcţionare pentru fiecare instituţie.
 Conform metodologiei, fundamentarea acestor cheltuieli se va face în raport cu
indicatorii specifici fiecărei acţiuni, utilizându-se şi de această dată formularele întocmite
de Ministerul Finanţelor Publice.
În cadrul Primăriei Oraşului Târgu Frumos, fundamentarea cheltuielilor materiale
şi servicii se face pe articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în Titlul II din
clasificaţia economică, potrivit Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea
clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice:
Art. 21 Drepturi cu caracter social:
21.01 Rechizite şcolare;
21.02 Transport elevi, studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi, invalizi şi însoţitorii lor;
21.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor;
21.04 Drepturi pentru donatorii de sânge;
21.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale;
21.06 Drepturi în natură pentru elevi;
Art. 22 Hrană
22.01 Hrană pentru oameni;
22.02 Hrană pentru alimente
Art. 23 Medicamente şi materiale sanitare:
23.01 Medicamente;
23.02 Materiale sanitare;
Art. 24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire:
24.01 Încălzit;
24.02 Iluminat şi forţă motrică;
24.03 Apă, canal, salubritate
24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax;
24.05 Furnituri de birou;
24.06 Materiale pentru curăţenie;
24.07 Alte materiale şi prestări de servicii;
Art. 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
Art. 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament;
26.01 Lenjerie şi accesorie de pat;
 26.02 Echipament;
26.03 alte obiecte inventar de mică valoare şi scurtă durată;
Art. 27 Reparaţii curente;
Art. 28 Reparaţii capitale;
Art. 29 Cărţi şi publicaţii;
Art. 30 Alte cheltuieli:
30.01 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor;
30.02 Protocol;
30.03 Protecţia muncii;
30.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

1. Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind:

a). Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor
de energie electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului
întocmit în preţuri curente. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de
următorii indicatori:
- total suprafaţă radiantă;
- consum agent termic;
- număr ore încălzire;
- tarif pentru o gigacalorie;
Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie:
Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore
de încălzire * tarif gigacalorie
b) Iluminat şi forţă motrică, cuprind cheltuielile care se vor efectua pentru plata
energiei electrice, evaluate conform devizului ţinându-se cont de următorii indicatori:
- număr ore de iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri de iluminat;
- consum de energie electrică;
- tarif pentru 1 KW;
 Actul normativ care stă la baza acestui tip de cheltuială este Hotărârea Guvernului
nr. 386/1999 pentru modificarea art. 1 al H.G. nr.239/1997 privind stabilirea nivelului
maxim al preţului la care energia termică poate fi livrată populaţiei.
Relaţia de calcul pentru cheltuielile privind costul curentului electric pentru
iluminat şi forţă motrică este:
Cheltuielile pentru iluminat = consum energie * tarif KW şi forţă motrică
electrică
c) Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plată furnizorilor
de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi potrivit devizului.
Pentru dimensionarea cheltuielilor pentru apă, canal, salubritate se vor lua în
calcul următorii indicatori:
- consum apă potabilă (mc);
- consum de apă caldă (mc);
- tarif pentru un mc de apă caldă şi pentru apă rece;
- tarif pentru servicii de canalizare;
- tarif pentru servicii de salubritate;
Astfel vom avea:
- apă rece menajeră: mc * tarif/mc;
- canal: mc;
- gunoi: tone;
Cantitatea exactă consumată de către instituţie se ia de la furnizorii acestor utilităţi şi
se înmulţeşte cu tariful în vigoare, corectat eventual cu indicele de inflaţie.
Relaţia de calcul a acestui tip de cheltuială este următoarea:
Cheltuieli apă, canal, salubritate = consum apă(mc) * tarif/mc * tarif canalizare + tarif
servicii salubritate
De exemplu:
d) Poştă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile pentru plata serviciilor poştale, a
abonamentelor telefonice, radio, televizor, a convorbirilor telefonice, telex. Pentru
fundamentarea acestor cheltuieli se va ţine cont de următorii indicatori:
- cheltuieli cu corespondenţa internă şi externă;
- număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
- tariful pentru abonament servii telefonice, telex, fax, alte servicii;
- tarif pentru abonament radio şi TV;
Cheltuieli telefon = abonament * număr luni * număr impulsuri * tarif/impuls
Cheltuieli poştale = ∑pi * qi unde:
Pi = preţul unei scrisori;
Qi = numărul mediu de scrisori expediate;
e) Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de
birou şi se evaluează conform borderoului. Astfel în dimensionarea acestor cheltuieli se
va ţine seama de:
- numărul de persoane care folosesc rechizite de birou şi imprimate tipizate;
- cheltuială medie pe persoană cu furniturile de birou;
Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent.
Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este:
Cheltuieli cu furnituri de birou = număr pers.*cheltuiala medie/persoană/lună * număr de
luni
f). Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de
materiale de curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere
următorii indicatori:
- număr de birouri;
- suprafaţa de curăţat;
- tipul de materiale de curăţenie necesare ( săpun, detergenţi, dezinfectanţi, materiale
igienico – sanitare, perii găleţi etc);
- cantitate;
- preţ unitar;
Relaţia de calcul este următoarea:
Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material
g). Alte materiale şi prestări servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi
dezinsecţie, materiale pentru prevenirea incendiilor, materiale pentru întreţinerea şi
amenajarea spaţiilor verzi, servicii prestate de gardieni publici şi alte cheltuieli de
întreţinere a maşinilor de calcul de birou, cheltuieli de transport privind materialele,
combustibili, obiecte de inventar, etc.
 Asemenea cheltuieli se apreciază în funcţie de execuţia bugetară a anului
precedent.
2. Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( art. 25) se referă
la cheltuielile cu procurarea materialelor, precum şi la alte cheltuieli cu caracter
funcţional, specifice fiecărui domeniu de activitate, care asigură funcţionarea în bune
condiţii a activităţii primăriei Oraşului Târgu Frumos. În această categorie sunt incluse:
3. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament
vizează fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional
sau de uz administrativ gospodăresc: lenjerie şi accesorii de pat, feţe de masă ( în cadrul
creşei care se află în subordinea primăriei); echipament ( sector – echipament de
protecţie); etc.
Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar,
echipamente de lucru, de cantitate şi preţul unitar al acestora.
Relaţia de calcul pentru acest tip de cheltuială:
Cheltuieli cu obiecte de inventar = cantitate * preţ unitar
4. Cheltuieli cu reparaţii curente cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de
întreţinere şi reparaţii curente executate în regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare şi
exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparaţii la zidărie, acoperiş, pardoseli etc), instalaţii
utilaje, mobilier; costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi la clădire, instalaţii,
utilaje, mobilier, inclusiv costul devizelor.
5. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii vizează următoarele cheltuieli:
- plăţile făcute în scopul procurării de cărţi pentru bibliotecă, ce se află în subordinea
primăriei;
- costul abonamentelor la publicaţii ( ziare, reviste de specialitate periodice, din ţară sau
străinătate);
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, Colecţia de acte normative utilizate în
activitatea primăriei;
Indicatorii utilizaţi pentru fundamentarea cheltuielilor sunt proveniţi din evaluarea
ce are la bază:
- cantitatea;
- preţul unitar;
Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii = număr de abonamente * valoarea abonamentului
Exemplu de calcul:
Cărţi cu cărţi şi publicaţii = 11 abonamente * 1.498.000 = 16.478.000 lei
Suma prevăzută în buget pentru anul 2005 pentru cheltuielile materiale şi de
servicii este de 1260.0,750 mii lei noi.

Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi de servicii

11
Compartiment de Bon consum
specialitate

1 8
Factură
Referat de necesitate

2
Primar / Viceprimar

3 8 11
6
Responsabil achiziţii Furnizor
publice
14
4 5 7

Compartiment Magazin
financiar
12 9
10
Ordin de plată N.I.R.

13
Trezoreria Târgu Frumos

Fig. Nr. 5. Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii

1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită
materiale/obiecte de inventar;
2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;
3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;
4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar,
care trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;
5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;
6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;
7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;
8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;
9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie
10 – N.I.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil, anexă la factură;
11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;
12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;
13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;
14 – Trezoreria efectuează plata.

2.2.3 Subvenţii

În cadrul Primăriei Oraşului Târgu Frumos, fundamentarea subvenţiilor se face pe

articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică:
Art. 35. Subvenţii:
35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice;
35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi;
35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;
1. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate
instituţiilor publice, ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi
totalitatea cheltuielilor. Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.
2. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată
pentru energia termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe
valoarea adăugată.
Exemplu de calcul:
Pe lună, perioada noiembrie – aprilie;
Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = cantitatea de gigacalorii *
diferenţa de preţ ( reprezintă diferenţa dintre preţul aprobat pentru o gigacalorie pentru
S.C. Termoserv S.A. Târgu Frumos şi preţul reglementat prin acte normative).
Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = 100 * (1.400.00 – 800.000)
= 600.000 lei

1.400.000 reprezintă preţul practicat de S.C. Termoserv S.A.;

800.000 reprezintă preţul reglementat prin act normativ.
Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile

Consiliul Judeţean Iaşi

1
7
S.C. Termoserv S.A.
Primăria Oraşului Tg. Frumos
2
6
Ordin de plată Trezoreria Tg. Frumos în contul
S.C. Termoserv S.A
3

4 5
Trezorerie B.R.D.

Fig. Nr. 6. Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile

1 – Consiliul Judeţean Iaşi comunică Primăriei Oraşului Tg. Frumos cuantumul

subvenţiilor pe trimestru, aprobate pentru anul în curs;
2, 3– Primăria oraşului Tg. Frumos întocmeşte ordinul de plată pe care-l depune la
trezorerie;
4 – Trezoreria virează banii la Banca Română de Dezvoltare în contul ESCROW;
5 – Banca Română de Dezvoltare virează la trezorerie în contul S.C. Termoserv S.A. 5%
din valoarea ordinului de plată;
6 - Trezoreria efectuează plata S.C. Termoserv S.A.
7 – S.C. Termoserv S.A. informează Primăria oraşului Tg. Frumos cu privire la
cuantumul subvenţiei lunare pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică;
 CAPITOLUL 3: FINANŢAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

3.1. Sursele de finanţare ale primăriei oraşului Tg. Frumos

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

e) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte
venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
f) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
g) subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete;
h) donaţii şi sponsorizări.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice se încasează, se administrează, se
utilizează şi se contabilizează de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale. Veniturile
proprii ale instituţiilor publice, provin din chirii, organizări de manifestări culturale ş
sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări
de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi alte asemenea.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri
materiale si fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii
şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi
sponsorizări în situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate
direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează
veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea
destinaţiilor stabilite de transmiţător.
Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice in, în situaţia
instituţiilor publice, se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste
instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi
anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost
majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituţiile publice în regim de subvenţii şi
sponsorizări se înregistrează în contabilitatea acestora.
 Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea
materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum
şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a
veniturilor.
Sursele de finanţare ale Primăriei Oraşului Tg. Frumos sunt:
 venituri proprii în valoare de 2288,1720 mii lei noi;
 prelevări din bugetul de stat în valoare de 6677,9370 mii lei noi;
 subvenţii în valoare de 64,3190 mii lei noi;
 donaţii şi sponsorizări în valoare de 11 mii lei noi;
Totalul bugetului pe anul 2005 este de 7960,028 mii lei noi.

1.Venituri curente – 1198.4 mii RON;

- venituri fiscale - 1025.9 mii RON;
a) impozite directe în valoare de 913.5 mii RON care cuprind:
 impozite şi taxe de la populaţie în valoare de 432 mii RON;
 impozit pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice în valoare de 450 mii
RON;
 alte impozite directe în valoare de 31.5 mii RON;
b) impozite indirecte în valoare de 112.4 mii RON care cuprind:
 impozit pe spectacole în valoare de 0.25 mii RON;
 alte impozite indirecte în valoare de 112.15 mii RON;
- venituri nefiscale – 172.5 mii RON
a) vărsăminte de la instituţiile publice în valoare de 70 mii RON;
b) diverse venituri în valoare de 102.5 mii RON.
2. Venituri din capital la Primăria Oraşului Tg. Frumos sunt în valoare de 8.372 mii
RON rezultate doar din valorificarea unor bunuri ale statului mai exact din vânzarea
locuinţelor construite din fondurile statului.
3. Prelevări din bugetul de stat în valoare de 6677.9370 mii RON din care:
 cote şi sume defalcate din impozitul pe venit în valoare de 2876.02 mii RON;
  sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale în valoare
de 3801.917 mii RON;
4. Subvenţii în valoare de 64,319 mii RON din care:
 În anul 2005 Primăria oraşului Tg Frumos nu a primit subvenţii de la bugetul de
stat;
 Subvenţii primite de la alte bugete în valoare de 64.319 mii RON;
 Donaţii şi sponsorizări în valoare de 11 mii RON;

3.2. Modalităţi şi tehnici de finanţare

Finanţarea din cote defalcate din impozitul pe venit se realizează prin următoarele
modalităţi:
 Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în
care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi
municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la
bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului
judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţului.
 În execuţie, cota de 17% se aloca de către direcţiile de specialitate din aparatul
propriu al consiliilor judeţene, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru
echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului,
proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele respective
În situaţii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe
venit pot fi majorate.
Operaţiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de
Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice.
Plătitorii de impozite şi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu
minimum 5 angajaţi sunt obligaţi să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitori de
impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla punctul
de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înfiinţării, pentru punctele de
lucru nou-înfiinţate. Plătitorii de impozite şi taxe prevăzuţi la acest alineat au obligaţia să
organizeze evidenţa contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul
din salarii calculat, reţinut şi vărsat.
Finanţarea din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Pentru finanţarea cheltuielilor publice, precum şi pentru echilibrarea bugetelor
locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul judeţului, respectiv al
municipiului Bucureşti;
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării
bugetelor locale, vor fi repartizate pe judeţe, în funcţie de următoarele criterii:
a) capacitatea financiara calculata în funcţie de impozitul pe venit încasat pe locuitor,
în proporţie de 70% din sumele defalcate;
b) suprafaţa judeţului, în proporţie de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 17% o cota de
25% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune,
oraşe şi municipii prin hotărâre a consiliului judeţean, după consultarea primarilor şi cu
asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de
următoarele criterii:
a) capacitatea financiara calculata în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în
proporţie de 30%;
b) suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%;
c) populaţia unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%;
d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în proporţie de 15%, care să
asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externă, care necesită
cofinanţare locală.
Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui
judeţ, formată din:
a) preşedintele consiliului judeţean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naţionale a
Consiliilor Judeţene din România;
 b) prefectul judeţului;
c) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Municipiilor din
România;
d) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Oraşelor din România;
e) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Comunelor din
România;
f) directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene.

3.3. Utilizarea creditelor bugetare

Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până
la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni
multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte
acţiuni;4
Deschiderea de credite este aprobarea comunicată ordonatorului principal de
credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului, în limita căreia se
pot efectua repartizări de credite bugetare şi de plăţi.
Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de
credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor
aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care
reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la
alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se
efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor
publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcţie de
necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei, sau de către ceilalţi ordonatori
principali de credite, pentru transferuri.5
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente
justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea

4
O.G. nr. 45 privind finanţele publice locale, art. 2, aliniatul 19;
5
O.G. nr. 45 privind finanţele publice locale, art.47, alin. 1;
bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor
drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.
Deschiderea trimestrială de credite se face pe baza unui formular. Pe baza acestei
deschideri se face alimentarea contului la trezoreria oraşului Tg. Frumos.

Fluxul informaţional al deschiderii de fonduri

5
Compartiment contabilitate
1 Trezoreria
4 8
Deschidere bugetară
7
2

Extrase de cont
Control financiar preventiv

Primar

Fig. Nr. 1. Fluxul informaţional al deschiderii de credite

1 – Compartimentul contabilitate face deschiderea bugetară pe bază de buget;

2 – Deschiderea bugetară este transmisă la compartimentul de control financiar preventiv
pentru verificarea privind realitatea, regularitatea şi legalitatea;
3 – Compartimentul de control financiar preventiv trimite deschiderea bugetară
primarului pentru aprobare;
4 - Aprobată, deschiderea bugetară este trimisă către compartimentul de contabilitate;
5 – Compartimentul de contabilitate depune deschiderea bugetară la Trezoreria Oraşului
Tg. Frumos;
7, 8 – Trezoreria emite extrase de cont care sunt trimise compartimentului de
contabilitate;
 Către unităţile din subordine ( şcoli, case de cultură, sală de sport etc), alimentarea
conturilor se face în baza unei dispoziţii bugetare.

Flux informaţional pentru alimentarea fondurilor la unităţile din subordine( Şcoala Ion
Creangă)

Şcoala Ion Creangă

1
Dispoziţie bugetară
Propunere angajare
cheltuieli
6

2
Compartiment 10
contabilitate Trezorerie
3
11
5
Control financiar 7 Şcoala Ion Creangă
9 preventiv
4
8
Primar

Fig. Nr. 2. Fluxul informaţional al alimentării cu fonduri

1,2 – Şcoala Ion Creangă depune propunerea de angajare a cheltuielilor la

compartimentul de contabilitate;
3 – Compartimentul contabilitate trimite propunerea de angajare a cheltuielilor la
compartimentul de control financiar preventiv pentru verificarea privind legalitatea,
realitatea şi regularitatea acesteia;
4 – Propunerea de angajare a cheltuielilor este trimisă mai departe primarului pentru
aprobare;
5 – După aprobare, propunerea de angajare a cheltuielilor este trimisă compartimentului
de contabilitate;
6 – Compartimentul de contabilitate emite dispoziţia bugetară pentru sumă aprobată în
propunerea de angajare;
7 – Dispoziţia bugetară este trimisă compartimentului de control financiar preventiv
pentru verificare;
8 - Dispoziţia bugetară este trimisă primarului pentru aprobare;
9 – După aprobare dispoziţia bugetară este trimisă compartimentului de contabilitate;
10 – Compartimentul de contabilitate trimite dispoziţia bugetară trezoreriei;
11 – Trezoreria alimentează contul de cheltuieli cu personalul al şcolii.
Acest tip de alimentare este folosit pentru:
 cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, burse pentru şcoli;
 cheltuieli materiale, cheltuieli de personal cantină ajutor social;
 pentru sala de sport şi casa de cultură alimentarea contului se realizează cu ordin de
plată;
Cheltuielile de capital pentru aceste instituţii sunt realizate de Primăria oraşului
Tg. Frumos( ex: reparaţii capitale, centrale termice, corpuri noi etc).
Utilizarea creditelor bugetare sunt autorizate doar pe parcursul anului bugetar.
Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi
utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea creditele
aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol.