Monografie Opera

Studiu monografic Gestiunea financiară a instituţiilor publice
Cuprins
Cap.I Organizarea şi funcţionalitatea Operei Nationale Române din Iaşi.......pg.2
1. Scurt istoric...................................................................................................................pg.2
2. Obiect de activitate.......................................................................................................pg.3
3. Structurare organizatorică internă….............................................................................pg.4
4. Funcţionalitatea institiţiei..............................................................................................pg.7
5. Relaţiile Operei Naţionale Române din Iaşi cu exteriorul..........................................pg.22
6. Evoluţia şi structura bugetelor de venituri şi cheltuieli în perioada 2003-2005.........pg.24
Cap.II Fundamentarea indicatorilor financiari la Opera Natională Română din

Iaşi.................................................................................................................pg.27
1. Metodologia utilizată..................................................................................................pg.27
2. Fundamentarea veniturilor Operei Naţionale Române din Iaşi................................pg.30
3. Fundamentarea cheltuielilor Operei Naţionale Române din Iaşi................................pg.35
Cap.III Finanţarea cheltuielilor la Operei Naţionale Române din Iaşi..........pg.57
1. Surse de finanţare........................................................................................................pg.58
2. Finanţarea bugetară.....................................................................................................pg.59
3. Finantarea extrabugetara.............................................................................................pg.62
4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea instituţiei............................................pg.63
5.Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor bănesti aprobate. Plaţi pentru
cheltuieli..........................................................................................................................pg.64
Cap.IV Evidenţa gestiunii financiare la Opera Naţională Română din

Iaşi.................................................................................................................pg.69
1. Sistemul informaţional specific..................................................................................pg.69

1.1. Evidenţa tehnico-operativă................................................................................pg.70
1.2. Evidenţa statistică..............................................................................................pg.72
1.3. Evidenţa contabilă.............................................................................................pg.73
2. Organizarea şi conducerea contabilităţii în cadrul Operei Naţionale Române din
Iaşi...................................................................................................................................pg.77
Bibliografie...................................................................................................pg.82
1
Cap.I Organizarea şi funcţionalitatea Operei Naţionale

Române din Iaşi
Conservarea culturii si traditiilor nationale reprezinta prioritati naţionale pentru

tara noastra, urmărindu-se realizarea idealului cultural întemeiat pe valorile democraţiei
şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuind la păstrarea identităţii naţionale.
I.1. Scurt istoric

Opera Naţională Română din Iaşi a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1956, prin
Hotarârea Consiliului de Miniştri nr. 2998 din 30.12.1955, sub titulatura de Opera de
Stat din Iaşi. Începând cu anul 1974, a fost numita Opera Română din Iaşi, iar prin
Hotararea Guvernului nr. 742, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 493 din
08.07.2003 a primit statutul de institutie nationala, devenind Opera Natională Română
din Iaşi.
Opera Nationala Romana din Iasi isi desfasoara activitatea in cladirea Teatrului
National, construit in 1896, dupa un proiect al arhitectilor austrieci Fellner si Helmer, cei
care au proiectat si operele din Viena, Zurich, Odessa, Zagreb, Cluj, etc.
Stagiunea Operei Nationale Romane Iasi se desfasoara pe o perioada de noua luni
(de la 1 octombrie pana pe 10 iulie), cu o frecventa de 12 - 14 spectacole pe luna.
Orchestra Operei Nationale Romane Iasi a fost infiintata in 1956. Aceasta
formatie muzicala a fost pregatita in timp pentru a sustine un repertoriu foarte divers de
catre maestri ai baghetei romanesti (Radu Botez, Corneliu Calistru, Gheorghe Victor
Dumanescu, Cornelia Voinea etc). Timp de 48 de stagiuni, orchestra Operei a parcurs
peste 150 de titluri in premiera la Iasi - opera, opereta, balet, musical, de asemenea
concerte simfonice si vocal-simfonice. Alcatuita din 53 de instrumentisti, orchestra poate
sustine un repertoriu diferit stilistic, de la muzica preclasica pana la cea contemporana, de
la genul de opera la cel vocal-simfonic.
2
Ca si orchestra, corul Operei Nationale Romane Iasi a fost infiintat in 1956 si are
un repertoriu vast de opera, opereta, lucrari vocal-simfonice iar in 1957 ia nastere baletul
Operei din Iasi.
Artistii ieseni au intreprins turnee in Bulgaria, Republica Moldova, Italia,
Germania, Elvetia, spectacolele prezentate bucurandu-se de aprecierea publicului si a
criticii de specialitate. Incepand cu anul 2000, Opera Nationala Romana din Iasi sustine
doua turnee pe an, in Germania si Elvetia.
I.2. Obiect de activitate

Opera Nationala Romana din Iasi este o institutie publica de cultura cu
personalitate juridica, autonoma cu administraţie distinctă in subordinea Ministerului
Culturii si Cultelor. Aceasta s-a constituit ca instituţie prin ordinul Ministerului
Culturii nr 70/10.02.1990 si este administrată direct de catre acesta conform H.G.
476/1990, fiind singura instituţie de acest gen din Iaşi.
In calitate de institutie publica subordonata, Opera Nationala Romana din Iasi
pune in aplicare strategia Ministerului Culturii si Cultelor in domeniul spectacolului liric
prin:
 Promovarea valorilor culturii nationale si universale prin mijloace
specifice artei spectacolului;
 Promovarea culturii romanesti in strainatate prin participarea la festivaluri
internationale. Schimburi culturale si turnee artistice;
 Sustinerea artei interpretative prin selectionarea si incurajarea talentelor
autentice;
 Elaborarea unui repertoriu echilibrat, reprezentativ pentru spectacolul de
opera, opereta si balet, conform exigentelor contemporane;
 Crearea de noi perspective artistice prin diversificarea activitatii,
abordarea repertoriului contemporan, organizarea de stagiuni camerale
paralele si altele.
Ţinând cont de specificul instituţiei, obiectul de activitate al Operei Nationale
Romane din Iasi îl reprezintă prestarea de servicii culturale pentru toate categoriile de
varsta. Acesta presupune:
3
 Sustinerea de spectacole de opera, opereta , balet, concert de arii;

 Organizarea si participarea la evenimente si actiuni cultural-artistice, in
tara si in strainatate;
 Realizarea de proiecte cultural-artistice in colaborare cu artisti si institutii
din tara si sin strainatate;
 Participarea in turnee, festivaluri si alte manifestari artistice organizate in
tara si strainatate;
 Asigurarea traducerii spectacolelor prezentate in original, permitand
accesul tuturor categoriilor de public;
 Atragerea si formarea publicului tanar prin prezentarea spectacolelor de
opera si balet;
 Realizarea de spectacole lectii pentru educarea tinerilor.
In afara de activitatea propriu-zisa de spectacole, Opera Nationala Romana Iasi
poate pune la dispozitia celor interesati spatii (sala, foyer-ul) pentru diverse manifestari
(aniversari, congrese, simpozioane, cursuri festive, spectacole externe, etc.), asigurand
serviciile si logistica necesare.
În vederea satisfacerii nevoii publice, corespunzător obiectului său de activitate,
fiecare instituţie publică necesită o bază materială adecvată specificului activităţii
desfăşurate. Astfel, patrimoniul Operei Nationale Romane din Iasi este alcatuit din
drepturi si obligatii asupra unor bunuri mobile si imobile aflate in proprietatea publica
sau privata a statului. Acestea sunt administrate in conditiile legii sau in proprietatea
privata a operei, conducerea institutiei fiind obligata sa aplice masurile de protectie
prevazute de lege in vederea protejarii acestora.
Patrimoniul poate fi completat prin achizitii, transferuri, donatii ale persoanlor
fizice si juridice, sponsorizari, alte modalitati in conditiile legii.
I.3. Structura organizatorică internă

In vederea realizarii obiectului sau de activitate, Opera Nationala Romana din Iasi
are o structura organizatorica proprie conform organigramei1.
1
A se vedea Anexa1
4
Personalul Operei Nationale Romane din Iasi se structureaza in personal de

conducere, personal de specialitate si personal auxiliar, numarul maxim de posturi
fiind de 271. Personalul este structurat in birouri, servicii si ateliere.
Aceasta institutie publica este condusa de un director numit in conformitate cu
legea prin ordinul Ministrului Culturii si Cultelor. Directorul are drept de îndrumare şi
control asupra activităţii întregului personal salariat, este preşedintele Consiliului de
Administraţie şi a Consiliului Artistic. In calitate de conducător al unei instituţii publice,
are competenţele şi îşi asumă răspunderile ce revin ordonatorului terţiar de credite.
Ca ordonator terţiar de credite, directorul este primul responsabil care asigură
demersurile legale, iniţiativele şi acţiunile pentru constituirea şi folosirea resurselor
financiare, pentru administrarea, dezvoltarea şi protejarea patrimoniului unităţii pe care o
conduce. Alături de răspunderile privind organizarea şi conducerea activitatii din Opera
Nationala Romana, Iasi, directorului îi revin multiple responsabilităţi privind angajarea,
organizarea şi folosirea resurselor umane, salarizarea personalului, organizarea evidenţei
contabile, propunerea bugetului de venituri şi cheltuieli şi supunerea lui spre aprobare.
Activitatea directorului este sprijinita de un director adjunct si de un contabil sef,
numiti potrivit legii, prin ordimul Ministrului Culturii si Cultelor precum si de un
Consiliu de administratie, organ colectiv de conducere cu caracter deliberativ si Consiliul
artistic cu rol consultativ.
Directorul adjunct se subordoneaza directorului si face parte din Consiliul de
Administratie. Acesta conlucreaza la conceperea, organizarea si desfasurarea activitatilor
culturale.
Contabilul sef se subordoneaza de asemenea directorului si isi exercita rolul
principal in coordonarea activitatii biroului financiar-contabil. In lipsa directorului, pe
baza deciziei scrise a acestuia, contabilul sef poate prelua unele dintre atributiile
conducatorului institutiei in domeniul financiar-contabil.
In Consiliul de administratie membri sunt numiti prin decizie de catre directorul
general al Operei Nationale Romane ,Iasi. Componenta acestui consiliu este urmatoarea:
 Presedintele-directorul
 Membri- directorul adjunct, contabilul sef
 Secretar
5
La sedintele Consiliului de administratie poate fi invitat un membru al conducerii

sindicatelor din Opera. Opinia acestuia este consultative, fara drept de vot. De asemenea,
pot fi invitati sefi de compartimente interesati de problemele ce se discuta.
Consiliul de administratie se intruneste la sediul Operei Nationale Romane Iasi
trimestrial, sau de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui sau a 1/3 din numarul
membrilor sai. Convocarea se va face cu cel putin 3 zile inainte de ziua desfasurarii
sedintelor extraordinare si cu cel putin 7 zile inainte de data desfasurarii sedintelor
ordinare, cand va fi anuntata si ordinea de zi. Consiliul de administratie este legal intrunit
in prezenta a 2/3 din numarul total al membrilor sai si ia hotarari cu majoritatea simpla
din numarul total al membrilor prezenti.
Fiind prezidat de presedinte, dezbaterile Consiliului de administratie au loc
potrivit ordinii de zi, comunicata membrilor sai cu cel putin 3 zile inainte de ziua
desfasurarii sedintelor extraordinare, respectiv cu 7 zile inainte in cazul sedintelor
ordinare. Dezbaterile se consemneaza in procesul verbal de sedinta, inserat in registrul de
sedinte, sigilat si parafat. Procesul verbal de sedinta se semneaza de catre toti participantii
la lucrarile Consiliului.
La sendinte vor fi invitati reprezentanti ai Ministerului Culturii si Cultelor,
personalitati culturale, specialisti, reprezentanti ai societatii civile, in functie de specificul
si importanta problemelor dezbatute. Consiliul de administratie va verifica modul de
aducere la indeplinire a hotararilor adoptate.
Membrii Consiliului artistic sunt numiti tot prin decizia directorului, care este in
acelasi timp si presedintele Consilului.
Consiliul artistic se intruneste ori de cate ori este nevoie, in sesiuni extraordinare.
Convocarea sesiunilor extraordinare se face de catre presedinte, cu cel putin 3 zile inainte
de data desfasurarii sedintei. Procesele verbale se consemneaza intr-un registru special si
hotararile se comunica Consiliului de administratie, sub semnatura presedintelui.
Consiliul artistic are urmatoarea componenta:
 Directorul
 Din partea orchestrei: unul dintre dirijori, unul dintre concertmaestri, cate
unul dintre sefii de partida din orchestra ( coarde, suflatori de lemn,
suflatori de alama, percutie)
6
 Din partea corului: maestru de cor si dirijor de cor;

 Din partea baletului: coregraf, maestru de balet;
 Din partea studiilor muzicale: secretar muzical, regizor artistic, pictor
scenograf, reprezentanti solisti, maestru corepetitor si reprezentant regie
tehnica;
 Sefii birourilor;
 Personalitati ale vietii culturale.
Opera Nationala Romana Iasi functioneaza structurata pe servicii, birouri, ateliere
si alte compartimente.
Sunt subordonate directorului alaturi de directorul adjunct, contabilul sef si cele
doua Consilii si Biroul audit public intern care elaboreaza norme metodologice
specifice Operei Nationale Romane Iasi cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor,
 Biroul de resurse umane,
 Secretariatul muzical,
 Studii muzicale, funcţii artistice, organizare spectacole,
 Soliştii vocali,
 Baletul,
 Orchestra,
 Corul.
In subordinea contabilului sef sunt Biroul financiar contabil si Aprovizionare,
depozit iar in cea a directorului adjunct: Administrativ intretinere, secretariat
operativ, Ateliere productie si Tehnic scena, montare spectacole.
I.4. Funcţionalitatea instituţiei

Atribuţiile, sarcinile, răspunderile şi competenţele fiecărui angajat al instituţiei
publice sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a institutiilor de
cultura si cult elaborat de către Ministerul Culturii si Cultelor. Fiecare instituţie are
obligaţia elaborării propriului Regulament de Ordine Interioară, în completarea celui
emis de către minister, în care să se prevadă elementele cu caracter de specificitate pentru
fiecare instituţie de cultura in parte.
7
Astfel, in Regulamentul de organizare si functionare a Operei Nationale Romane

din Iasi sunt prevazute urmatoarele raspunderi si competente pentru fiecare componanta a
structurii organizatorice.
Din punct de vedere al organizării, administrarii şi conducerii activitatii in cadrul
Operei Nationale Romane Iasi, directorul are ca principale atribuţii:
 Reprezinta si angajeaza juridic, profesional si financiar institutia in raportul cu tertii si
in conditiile legii;
 Organizeaza si coordoneaza activitatea tuturor compartimentelor functionale ale
institutiei;
 Reprezinta institutia la negocierea contractelor individuale de munca si a celorlalte
contracte sau conventii incheiate cu persoanele fizice sau juridice, incheie si desface
contractele individuale de munca ale personalului institutiei potrivit legii;
 Raspunde de administrarea si gestionarea patrimoniului institutiei in conditiile legii;
 Asigura indeplinirea tuturor hotararilor adoptate de Consiliul de administratie;
 Urmareste si raspunde de indeplinirea obiectivelor si criteriilor de performanta
cuprinse in Contractul de management incheiat cu Ministerul Culturii si Cultelor;
 Asigura elaborarea Regulamentului de Ordine Interioara al Institutiei si il supune
aprobarii Consiliului de administratie;
 Solutioneaza contestatiile in legatura cu stabilirea salariilor de baza, cu acordarea
sporurilor, premiilor si altor drepturi salariale;
 Dispune aplicarea de sanctiuni disciplinare personalului institutiei potrivit legii;
 Indeplineste orice alte atributii specifice functiei sale de conducere potrivit legii:
o in exercitarea atributiilor proprii directorul emite decizii;
o in absenta directorului, atributiile si competentele acestuia sunt indeplinite de
directorul adjunct, in baza unei decizii scrise.
 Aproba fisele postului pentru personalul institutiei, intocmite potrivit legii;
 Aproba schitele de decoruri, costume, stabileste de comun acord cu Consiliul de
administratie si Consiliul artistic data premierelor;
 Prezinta spre aprobare, Consiliului de administratie programul anual de activitate
precum si programele specifice ale institutiei si ia masurile necesare pentru realizarea
acestora;
8
Din punct de vedere al activităţii economico – financiare in cadrul Operei Nationale

Romane Iasi, directorul are ca principale atribuţii:
 Propune bugetul institutiei si il supune, spre aprobare prin ordin Ministrului Culturii
si Cultelor;
 Exercita functia de ordonator tertial de credite, actioneaza pentru indeplinirea
prevederilor bugetului anual de venituri si cheltuieli al institutiei;
 Urmareste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli al institutiei si dispune luarea
masurilor care se impun pentru aceasta;
 Organizeaza controlul financiar preventiv propriu;
Directorul adjunct are urmatoarele atributii principale:

 Asigura organizarea si conducerea executiva curenta a activitatii economico-
administrative si tehnico-productive a institutiei, stabilind atributiile si sarcinile
personalului administrativ si tehnic si raspunde pentru deciziile luate, indeplinirea
atributiilor si buna functionare a institutiei;
 Coordoneaza si urmareste organizarea productiei tehnice, stabilind ordinea
desfasurarii, realizarea si predarea lucrarilor la termen;
 Aproba devizele spectacolelor cu respectarea resurselor financiare alocate, aproba
schimbarile de decor sau costume, in limita valorii globale a acestora;
 Propune masuri de recompensare sau disciplinare a salariatilor, cu respectarea
legislatiei in vigoare;
 Urmareste modul de indeplinire a prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli;
 Stabileste masuri de rentabilizare a activitatilor productive prin atragerea tuturor
surselor si rezervelor de care dispune institutia;
 Indeplineste alte atributii specifice functiei sale sau date in sarcina de director potrivit
legii;
Contabilul şef subordonandu-se directorului,

 Coordoneaza activitatea biroului financiar-contabil;
9
 Exercita controlul financiar preventiv propriu in conformitate cu prevederile O.G.

nr.119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Organizeaza si raspunde de efectuarea inregistrarilor financiar-contabile;
 Organizeaza si raspunde de efectuarea inventarierilor periodice ale patrimoniului
institutiei;
 Propune masuri pentru imbunatatirea activitatii financiar-contabile a institutiei;
 Participa in mod nemijlocit la elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al
institutiei;
 Indeplineste alte atributii specifice functiei pe care o ocupa potrivit legii.
Consiliul de administraţie are urmatoarele atributii principale:

 Elaboreaza ,definitiveaza si aproba programele de activitati ale institutiei;
 Aproba colaborarile Operei Nationale Romane Iasi cu alte persoane fizice si juridice
din tara si din strainatate;
 Avizeaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al institutiei, in vederea aprobarii
lui de catre ministrul culturii si cultelor. Dupa aprobarea proiectului bugetului,
Consiliul aproba defalcarea pe activitati specifice;
 Elaboreaza si supune aprobarii ministrului programele de investitii si reparatii curente
necesare institutiei;
 Supune anual, aprobarii Ministrului culturii si cultelor, statul de functii al institutiei,
tinand seama de scopul, obiectivele si atributiile principale ale acesteia;
 Analizeaza si aproba masuri pentru perfectionarea, incadrarea si promovarea
salariatilor potrivit legii;
 Adopta Regulamenul de ordine interioara al institutiei;
 Hotataste organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante ( cu exceptia
concursurilor pentru care ocuparea postului se face prin ordin de numire emis de
ministrul culturii si cultelor) si aproba tematica pentru aceste concursuri;
 Aproba masuri pentru organizarea eficienta a muncii, vazand studii si propuneri de
perfectionare a activitatii;
10
 Urmareste buna gospodarire si folosire a mijloacelor materiale si financiare ale

institutiei, luand masurile necesare pentru asigurarea integritatii patrimoniului din
administrare si, dupa caz pentru recuperarea pagubelor pricinuite;
 Stabileste modul in care se utilizeaza bugetul si sunt orientate sumele realizate din
venituri extrabugetare, in conformitate cu prevederile O.G nr.9/1996, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Consiliul artistic are urmatoarele atributii principale:

 Analizeaza si face propuneri privind repertoriul Operei pe intreaga stagiune;
 Examineaza cererile de colaborare si distributia spectacolelor de opera, opereta si
balet;
 Propune masuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale si desavarsirea maiestriei
artistice a personalului din fiecare compartiment potrivit legii;
 Propune criteriile de performanta specifice, acordarea premiilor pentru personalul
artistic in concordanta cu aportul fiecaruia la realizarea obiectivului de activitate al
institutiei la inalte standarde de performanta artistica, potrivit legii;
 Avizeaza cererile de concedii fara plata pe baza recomandarilor facute in scris de
catre sefii de compartimente;
 Ia in discutie diversele proiecte artistice speciale prezentate de director.
Aflandu-se in subordinea directorului, Biroul de audit public intern are

urmatoarele atributii principale:
 Elaboreaza norme motodologice specifice Operei Nationale Romane Iasi, cu avizul
Ministerului Culturii si Cultelor;
 Elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern, il semneaza pe fiecare
pagina, inregistreaza si asigura pastrarea acestuia pe o durata de 10 ani;
 Efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de
management financiar si control al institutiei sunt transparente si sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;
 Informeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public
intern, Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern- UCAAPI
11
despre recomandarile neisusite de catre director, precum si despre consecintele

acestora;
 Raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din
activitatile de audit;
 Examineaza, pe tot parcursul lor operatiunile care fac obiectul auditului intern, din
momentul initierii pana in momementul finalizarii executarii lor;
 Certifica trimestrial si anual bilantul contabil si contul de executie bugetara si
ataseaza raportul de audit intocmit cu aceasta ocazie, inainte de a fi aprobat de
conducerea institutiei;
 Verifica legalitatea, realitatea si exactitatea evidentelor contabile si ale actelor
financiare de gestiune;
 Elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern, evidentiind in
constatarile facute, concluziile si recomandarile auditoriului, impreuna cu intrega
documentatie precum si cu punctele de vedere ale persoanelor implicate in activitatea
audiata;
 In cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat
conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate.
Biroul de resurse umane este coordonat de director si are urmatoarele atributii

principale:
 Asigura intocmirea actelor, documentatiei si formelor legale pentru concursuri,
angajari, promovari, salarizare, pensionari, desfaceri de contracte de munca,
sanctionari, evidente statistice, acordari de indemnizatii, sporuri si alte drepturi
salariale prevazute de lege si aprobate de conducerea institutiei;
 Intocmeste statele de functii;
 Stabileste structura de personal pe baza careia se determina fondurile destinate
cheltuielilor cu salariile, conform legii;
 Intocmeste formele de angajare sau incetare a raporturilor de munca ale angajatilor
institutiei;
 Asigura intocmirea situatiilor statistice a evidentelor de personal si salarizare;
12
 Completeaza si actualizeaza Registrul general de evidenta al angajatilor institutiei,

care va cuprinde datele de identificare a tuturor salariatilor, elementele ce
caracterizeaza contractele de munca ale acestora, situatiile care intervin pe durata
desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea,
incetarea contractului individual de munca;
 Elibereaza la solicitarea angajatului documente care atesta activitatea desfasurata de
acesta, vechimea in munca, in meserie, in specialitate;
 Gestioneaza fisele de evaluare profesionala anuala;
 Intocmeste statele pentru plata salariilor;
 Calculeaza premiile anuale si intocmeste statele pentru plata acestora;
 Intocmeste si depune la termenele stabilite statisticile privind activitatea de resurse
umane;
 Intocmeste dosarele de pensionare.
Biroul financiar-contabil este coordonat de contabil sef si indeplineste

 Organizeaza si conduce contabilitatea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate
potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrebugetare si a fondurilor cu destinatie
speciala, cu respectarea principiilor unicitatii, universalitatii, echilibrului, realitatii si
anuitatii;
 Raspunde de incasarea si inregistrarea veniturilor extrabugetare potrivit dispozitiilor
legale;
 Urmareste ca incasarile si platile sa fie efectuate la termen cu respectarea dispozitiilor
legale;
 Raspunde de operatiunile financiare efectuate pentru derularea investitiilor;
 Asigura realizarea evidentei contabile conform capitolelor si subcapitolelor din
clasificatia bugetara, in cadrul contabilitatii, subventiile , venituri proprii, platile de
casa si cheltuielile efective la structurarea pe capitole si subcapitole de cheltuieli si in
cadrul acestora, pe articole si aliniate, potrivit bugetului aprobat. Contabilitatea
cheltuielilor finantate din fonduri speciale este organizata si condusa pentru fiecare
13
fond special pe capitolele si subcapitolele clasificatiei cheltuielilor potrivit fondului

respectiv;
 Asigura inregistrarea cronologica si sistematica a operatiunilor patrimoniale in
contabilitate, cu respectarea succesiunii, documentelor justificative in conturi sintetice
si analitice;
 Intocmeste si prezinta trimestrial si anual bilantul si darea de seama contabila in
structura si la termenele prevazute in instructiunile Ministerului Culturii si Cultelor, si
Ministerului Finantelor Publice;
 Efectueaza operatiunile de incasari si plati catre salariatii institutiei si catre terti;
 Elaboreaza si propune Consiliului de administratie proiectul bugetului de venituri si
cheltuieli al institutiei;
 Potrivit dispozitiilor legale, deschide conturi de disponibil pentru fiecare sursa
financiara;
 Intocmeste urmatoarele tipuri de documente: fisele de evidenta contabila, sintetica si
analitica, dari de seama contabile trimestriale si anuale ( bilant, contul de executie
bugetara, etc), statele de salarii, balanta de verificare lunara, note contabile,
centralizatoare, registrul de casa, alte documente privind operatiunile de casa;
 Verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea si pastrarea
bunurilor de orice fel, utilizarea mijloacelor materiale si banesti, efectuarea receptiilor
si platilor, inventarierilor, asigurarea si constituirea de garantii, obligatiile si
raspunderile gestionarului, conducerea evidentei contabile si realizarea datelor
inscrise in bilanturi si conturi de executie;
Secretariatul muzical este uncompartiment coordonat de director si are

 Programeaza spectacolele, repetitiile si urmareste consecventa cu care se desfasoara
intreaga activitate aferenta acestora si incadrarea in termenle stabilite;
 Tine evidenta spectacolelor, a repetitiilor si programarilor;
 Colaboreaza cu personalul de organizare, secretar relatii cu publicul, consultantul
artistic sau secretariatul muzical; intocmeste si prezinta Consiliului artistic
programarile de repertoriu curent lunar;
14
 Intocmeste programul zilnic de repetitii si spectacole si urmareste afisarea pe avizier

in timp util;
 Face propuneri de noi proiecte artistice, noi modalitati de lucru, coproductii,
imbogatirea continua a repertoriului cu noi lucrari de opera, opereta ,balet;
 Redacteaza materiale de specialitate, manuscrisele pentru tiparirea afiselor, panourile
publicitare, pliantelor, caietelor program, a altor tiparituri legate de viata artistica si
istoricul Operei Nationale Iasi;
 Redacteaza orice fel de materiale legate de viata artistica a institutiei, la solicitarea
conducerii artistice sau a forurilor superioare;
 Face propuneri directorului Operei Nationale Iasi cu privire la colaborarea cu artistii
din tara si strainatate, intocmeste contracte de colaborare cu acestia si urmareste
realizarea protocolului;
 Asigura legatura cu mass-media, Uniunea Compozitorilor, institutiile artistice de
spectacole din tara;
 Asigura programarea activitatii de pregatire a spectacolelor din repertoriul curent a
premierelor, debuturilor si respectarea termenelor de realizare;
 Raspunde de aparitia la timp a afiselor;
 Stabileste cu artistii inviati data si ora sosirii si plecarii acestora;
 Intocmeste pontajul lunar al maestrilor si solistilor vocali;
 Este prezent la toate spectacolele institutiei;
 Colaboreaza cu regizorii, dirijorii, scenografii, maestrii de cor, corepetitorii, concert
maestru, coregrafii, solisti vocalim de balet, regizori de culise, sufleuri cu
responsabilii si sefii compartimente, inclusiv tehnic de scena pentru buna desfasurare
a activitatii;
 Colaboreaza cu omologii sai din institutiile de profil din tara si strainatate;
 Indeplineste orice alte atributii specifice, potrivit legii.
Aprovizionare , depozit este un compartiment coordonat de contabilul sef si are

urmatoarele atrinutii:
15
 Achizitioneaza materialele cuprinse in devizele estimative ale premierelor,

refacerilor, spectacolelor si in referatele de necesitate aprobate de conducerea
institutiei;
 Intocmeste comenzi si delegatii de ridicare a marfurilor, le supune aprobarii
conducerii si pe baza lor face aprovizionarea cu materiale, obiecte de inventar,
mijloace fixe prin investitii;
 Se ocupa de obtinerea certificatelor de calitate si a altor documente insotitoare pentru
materialele achizitionate, este raspunzator de integritatea materialelor pe
parcursuldistantei dintre furnizori si magazia institutiei;
 Participa alaturi de magaziner si comisia de receptie la verificarea cantitativa si
calitative a materialelor si obiectlor achizitionate;
 In urma achizitionarii materialelor cu numerar, face decontul pe care-l supune spre
aprobare si-l preda la serviciul financiar-contabil la termanele stabilite;
 Are obligatia de a obtine oferte de preturi de la furnizori, in situatiile cand
achizitionarea se face pe baza de selectie oferte;
 Are calitatea de gestionar;
 Raspunde pentru corectitudinea si indeplinirea la termene a atributiilor de serviciu,
pentru maleabilitatea in relatiile cu colaboratorii interni si externi;
 Primeste si pastreaza bunurile achizitionate, asigura securitatea bunurilor impotriva
sustragerilor, degradarii si oricaror fapte ce ar afecta integritatea acestora;
 Depoziteaza si gestioneaza in bune conditii materialele si restituie la timp ambalajele
de la ateliere la magazie si de la magazie la furnizori;
 Tine la zi evidenta tehnico-operativa a gestiunii si preda in termen documentele de
contabilitate;
 La primirea bunurilor in magazie, intocmeste impreuna cu comisia de receptie nota
de receptie si constatare diferentiate, actul de primire in custodie (daca este
cazul) pe care le preda la compartimentul financiar-contabil;
 Gestioneaza formularele cu regim special si le pregateste in vederea eliberarii din
magazie, intocmeste periodic, la solicitarea conducerii, lista cu materialele fara
miscare sau cu miscare lenta, precum si propuneri de scoatere din uz a materialelor
degradate;
16
 Respecta programul de lucru stabilit de conducerea institutiei, precum si normele de

protectie a muncii si cele de PSI;
 Executa orice dispozitii ale conducerii in legatura cu munca sa pentru bunul mers al
institutiei.
Administrativ, întretinere, secretariat, operativ este un compartiment
subordonat directorului adjunct si are urmatoarele atributii:
 Desfasoara activitate de sala, in functie de necesitatile curente ale institutiei, angajatii
indeplinind atributii de controlor bilete, plasator sau garderobier;
 Controleaza biletele, tichetele sau invitatiile, intampina indruma si plaseaza
spectatorii in sala, la locurile indicate de bilete, primesc si pastreaza in garderoba
imbracamintea incredintata de publicul spectator, asigurand aceste activitati de sala
pentru fiecare spectacol in parte;
 Realizeaza la fiecare spectacol in parte, verificarea si supravegherea mentinerii
corespunzatoare a aspectului salii de spectacole, a anexelor si spatiului din jur,
primirea si indrumarea spectatorilor inca de la intrare, pastrarea linistei si ordinea in
sala, foaiere si holuri;
 Asigura curatenia salii si a spatiilor anexe;
 Se adapteaza la activitatea intensa din timpul festivitatilor si a altor manifestari
artistice si culturale in interesul institutiei, la strategia manageriala a institutiei;
 Organizeaza eficient activitatea de sala;
 Raspunde pentru modul in care isi indeplineste atributiile de serviciu, pentru reusita
desfasurarii spectacolelor din punct de vedere al pastrarii, mentinerii si supravegherii
ordinei si linistei in sala de spectacol;
 Asigura inregistrarea, arhivarea si expedierea in termen a corespondentei conform
cerintelor conducerii si necesitatilor institutiei prin posta fax sau utilizand PC;
 Intocmeste invitatiile de protocol pentru premiere, festivaluri, gale, alte probleme de
protocol, stabileste legaturile telefonice urbane, interurbane, interne solicitate de
conducere cu institutii si servicii;
 Urmareste si raspunde de accesul publicului si salariatilor in birourile conducerii si
serviciilor, se ingrijeste de ordinea audientelor la conducere, executa orice alte lucrari
specifice activitatii de secretariat la solicitarea factorilor de decizie;
17
 Executa toate lucrarile de dactilografieier necesare serviciilor (contabilitate,

secretariat literar muzical, productie), multiplica la xerox, utilizeaza internetul,
pastreaza secretul lucrarilor date spre executie;
 Raspunde de calitatea si acuratetea lucrarilor, urmareste starea de functionare a
aparaturii din dotare (telefon, fax, xerox, computer, masini de scris) sesizeaza
defectiunile si face propuneri de remediere a acestora;
 Asigura administrarea corpurilor si incaperilor din cladirea in care isi desfasoara
activitatea Opera Nationala Romana Iasi si rezolvarea tuturor problemelor de ordin
administrativ;
 Organizeaza, coordoneaza si asigura activitatea de gospodarire, intretinere si
deservire si raspunde de executarea in timp a serviciilor;
 Asigura evidenta, utilizarea, depozitarea si manipularea in deplina siguranta si
securitate a bunurilor din inventarul gospodaresc,se ingrijeste de pastrarea in conditii
optime a acestora, face propuneri de clasare, declasare sau transferare a inventarului
gospodaresc motivand luarea acestor masuri, asigura si tine evidenta mijloacelor de
transport, intocmeste situatiile necesare, asigura transportul materialelor, se ingrijeste
de starea autovehiculelor din dotare, intretinerea lor in stare de functionare si asugura
cursele dispuse de conducerea institutiei;
 Verifica starea de functionare a instalatiilor sanitare , electrice, de incalzire etc.,
sesizeaza conducerea institutiei despre defectiunile care apar si ia masuri, conform
aprobarii primite, pentru repararea si reglementarea deficientelor;
 Asigura serviciul de paza, prevenire si stingerea incendiilor, urmarind efectuarea
corecta a turelor si rondurilor, securitatea resurselor umane, materiale si a
patrimoniului Operei Nationale Romane Iasi;
 Asigura instruirea si pregatirea intregului personal pentru respectarea normelor de
paza si prevenire a incendiilor, face propuneri de imbunatatire a activitatii si ia
masurile ce se impun pentru pregatirea si dotarea formatiei de pompieri civili cu
mijloace tehnice de lupta;
 Raspunde pentru securitatea si siguranta obiectivelor cladirii;
 Asigura serviciul de paza a cladirii, urmarind cu strctete accesul personalului si
persoanelor straine in incinta institutiei;
18
 Asigura curatenia si intretinerea incintei institutiei, a scenei, mobilierului si spatiilor

unde isi desfasoara activitatea personalul angajat;
 Asigura curatenia si intretinerea fatadelor, a curtii, anexelor;
 Indeplineste orice alte atributii legate de activitatea de administrare, gospodarire,
intretinere si deservire stabilite de conducerea institutiei.
Relaţiile Biroului financiar-contabil cu celelalte birouri şi

departamente din structura organizatională a Operei Naţionale Române din
Iaşi (Relaţii interne)
Norme metod. ,avize

Stat de functii, BVC, proiect Ministerul Culturii si Cultelor
inv., aprobari
Biroul Audit
Proiect BVC, rel.bugetare Public Intern
Consiliul de
Administratie
Director (OPC)
BVC Norme
metod.,rapoarte
Note interne,BVC, rapoarte
Proiect BVC, proiect de inv Orchestra

Biroul financiar- Birou
contabil (Contabil Resurse
Sef) Umane Balet
Administratie,
intretinere, secretariat,
Cor
operativ Stat plata, Stat
Cereri,adeverinte,corespondente functii, Pontaje
Secretariat
Pontaje Muzical
Bonuri de consum
Facturi de intrare, note de receptie

Ateliere de Facturi de iesire si constatare, oferte de preturi
productie
Aprovizionare,
Depozit
Bonuri de transfer
( materii prime, materiale)
Fig 1. Relaţiile interne din cadrul Operei Naţionale Române din Iaşi (fluxuri
informaţionale)
19
Relaţia Biroul financiar contabil- Director (OTC):

 Biroul financiar contabil intocmeste si prezinta directorului trimestrial si anual
bilantul si darea de seama contabila ; intocmeste de asemenea si alte documente
precum: fisele de evidenta contabila sintetica si analitica, statele de functii, statele
de personal, balanta de verificare lunara, note contabile, centralizatoare,
registrul de casa. Realizeaza si trimite rapoarte ale activitatii desfasurate. La nivelul
biroului financiar contabil are loc elaborarea proiectului bugetului de venituri si
cheltuieli al institutiei. Acesta este transmis directorului care are datoria de a-l
prezenta Consiliului de Administraţie.
 Directorul emite note interne, aproba fisele postului pentru personalul institutiei.
Directorul are obligaţia de a transmite prevederi inscrise in bugetul de venituri si
cheltuieli către biroul financiar contabil , care la rândul lui le execută şi le transmite
spre execuţie celorlalte compartimente .
Relaţia Director-Consiliul de administraţie-Ministerul Culturii şi Cultelor

 Directorul prezinta Consiliului proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al
institutiei. La acest nivel bugetul este dezbătut de catre membrii Consiliului după care
este înaintat spre aprobare Ministrului Culturii şi Cultelor.
 La nivelul ministerului are loc studiul indicatorilor bugetari de venituri şi cheltuieli
precum şi a justificărilor acestora. În cazul unui verdict pozitiv din partea
ministerului, bugetul de venituri si cheltuieli este aprobat şi remis directorului în
vederea îndeplinirii prevederilor din acesta .
 La Opera Nationala Romana din Iasi, acelasi traseu este urmat si in cazul proiectelor
de investitii si a statelor de functii.
Relaţia Birou financiar contabil- Biroul de audit public intern

 Biroul de audit public intern elaboreaza norme metodologice specifice Operei
Nationale Romane Iasi, emite rapoarte anuale si periodice precum:
o Raportul periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate
din activitatile de audit;
20
o Raportul anual al activitatii de audit public intern

Acestea sunt supuse avizului Ministerului Culturii şi Cultelor.
Relaţia Birou financiar contabil-Biroul de resurse umane

 Biroul de resurse umane intocmeste documentatia si formele legale pentru acordari
de indemnizatii, sporuri si alte drepturi salariale prevazute de lege si aprobate de
conducerea institutiei. Intocmeste statele de functii si statele pentru plata
salariilor(statele de personal), centralizează pontajele lunare ale compartimentelor
următoare : Corul , Orchestra , Balet , Secretariat Muzical . Aceste pontaje sunt
transmise împreună cu condica de prezenţă , statul de funcţii şi statul de plată
biroului financiar – contabil , care le utilizează la calcularea salariilor.
Relaţia Birou financiar contabil- Aprovizionare depozite

 Fiind coordonat de contabilul sef, compartimentul de Aprovizionare depozite emite
facturi catre biroul financiar contabil in urma achizitionarii materialelor cu numerar,
face decontul si il preda spre aprobare acestuia.. Are obligatia de a obtine oferte de
preturi de la furnizori in situatiile cand achizitionarea se face pe baza de selectie
oferte. La primirea bunurilor in magazie, intocmeste impreuna cu comisia de receptie
nota de receptie si constatare diferente, actul de primire in custodie (daca este
cazul) pe care le inainteaza compartimentului financiar contabil. Tine la zi evidenta
tehnico-operative a gestiunii si preda in termen documentele de contabilitate.
 Compartimentul financiar contabil emite balante de verificare pe gestiuni, situatia
stocurilor fara miscare sau cu miscare lenta, jurnal de cumpărări de materiale
pentru activitatea de bază şi pentru activitatea de investiţii, note contabile,
facturi de iesire.
Relaţia Birou financiar contabil-Ateliere de producţie

 Atelierele de productie receptioneaza materiile prime, materialele prin bonuri de
transfer de la compartimentul Aprovizionare depozite si emite bonuri de consum
compartimentului financiar contabil.
21
 Biroul financiar contabil realizeaza balanta de verificare a obiectelor de inventar,

balanta mijloacelor fixe, balanta produselor finite, liste de inventariere.
Relaţia Birou financiar contabil-Administraţie, întreţinere, secretariat,

operativ
 Compartimentul Administrare, intretinere, secretariat, operativ are drept rol
gestionarea cererilor, adeverintelor, raspunde de inregistrarea, arhivarea si
expedierea in termen a corespondentei, executa lucrarile de dactilografiere necesare
serviciilor contabilitate, secretariat literar muzical, productie.
I.5. Relaţiile Operei Naţionale Române Iaşi cu exteriorul

Opera Nationala Romana Iasi este subordonata direct Ministerului Culturii si
Cultelor în ceea ce priveşte aprobarea bugetelor de venituri si cheluieli, acordarea de
subventii, alocatii de la buget, aprobarea numărului de personal, plata salariilor si altele.
Statele de funcţii întocmite la nivelul acestei institutii publice sunt aprobate tot de
Ministerul Culturii si Cultelor în conformitate cu normele legale în vigoare.Este vorba
despre o subordonare directa intre ordonator principal de credite bugetare in ipostaza
Ministrului Culturii si Cultelor si ordonator tertial de credite, rol jucat de directorul
Operei din Iasi.
Relaţia cu Furnizorii
Furnizorii instituţiilor publice diferă, aceştia fiind selectati conform legii privind
achiziţiile publice astfel:
- prin alegerea celui cu preţul cel mai mic, fiind necesar un număr de
minimum cinci oferte. Aceste reguli se aplică pentru achiziţiile de valoare
mică. Exemplu: achiziţiile de carti, publicatii.
- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ public, pentru achiziţii de
valoare mare. Exemplu: reparaţii curente, capitale, investiţii.
Opera Nationala Romana din Iasi are pe langa furnizorii pentru servicii (utilităţi ):
energie electrică (Electrica), gaze, apă(Rajac),salubritate,oficiul postal, diverse reparaţii
de întreţinere a clădirilor, interioarelor,salii de spactacole, echipamentelor tehnologice si
furnizori specifici in procurarea costumelor,cartilor, publicatiilor, instrumentelor,
22
decoratiunilor, sau a materiilor prime in vederea confectionarii costumelor, decorurilor,

accesoriilor.
Intre furnizori se numara : Quartz Matrix Iasi, Insido Iasi,Roxema Iasi, Butto, etc.
Opera Nationala Romana Iasi achizitioneaza materii prime, materiale de la
furnizori pe baza facturilor de intrare. Acestea alaturi de cele primite de la furnizorii de
utilitati( apa, canal, salubritate energia electrica, gaze, p.t.t.r.) sunt trimise Trezoreriei
prin care se realizeaza plata efectiva a acestor bunuri si servicii.
Relaţia cu Trezoreria
Opera Nationala Romana din Iasi detine doua tipuri de conturi deschise in cadrul
acesteia si anume: contul de alocatii bugetare si contul de venituri proprii. Toate platile si
contributiile sunt realizate prin intermediul acesteia si anume plata salariilor,
indemnizatiilor, sporurilor, contributii la asigurarile sociale si de stat, contributiile la
fondul de somaj, contributiile la plata salariilor etc.De asemenea pentru salariatii care isi
primesc salariile pe card (BRD), trezoreria transfera sumele aferente in numele Operei
Nationale Romane din Iasi catre BRD.
Relaţia cu Băncile (BRD)

Salariatii Operei din Iasi, in marea lor majoritate, detin carduri la BRD prin
intremediul carora isi primesc salariile.Plata celor care nu poseda aceste carduri se
realizeaza prin caserie.
Institutia publica furnizeaza bancii date privind angajatii ce fac uz de carduri si
alte servicii oferite de aceasta.
Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa judeţeană de

Pensii se materializeaza in declaratii nominale privind evidenta asiguratilor trimise de
catre Opera Nationala Romana din Iasi si prestarea de servicii specifice acestora de catre
cele doua institutii mentionate.Fluxurile financiare constau in contributii la asigurarile
sociale, cotributii la asigurarile sociale si de sanatate, cotributiile la fondul de somaj ce
se realizeaza tot prin intermediul Trezoreriei.
23
Declaratii nominale
privind evidenta
asiguratilor
Casa judeteana de
aproba BVC
Opera Nationala Asigurari de Sanatate
Ministerul Romana din Iasi
Culturii si
Cultelor Servicii prestate
Facturi, plata
salariilor,
chelt cu apa,
incalzirea,ma Casa Judeteana
teriale si contributii de Pensii
servicii
Facturi
contractate Trezoreria din
Iasi
carduri
Plata
efectiva Declaratii privind
(ordine angajatii
Furnizori de plata
Banci (BRD)
Transferal banilor pentru plata

salariilor
Fig 2. Relaţiile externe ale Operei Naţionale Române din Iaşi (fluxuri
informaţionale)
I.6. Evoluţia şi structura bugetelor de venituri şi cheltuieli în perioada

2003-2005
Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor în perioada 2003-2005 este
redată în anexa nr. 2 cu defalcare pe trimestre.
În ceea ce priveşte structura pe surse de finanţare in cei 3 ani pot fi evidenţiate
următoarele concluzii:
24
2003 % 2004 % 2005 %

Sold initial 2003 234.853 0,90 263.097 0,92 391.106 1,23
Venituri alocate de la
buget 24.800.000 95,25 26.812.800 93,34 30.300.000 95,47
Venituri proprii 875.000 3,36 1.649.457 5,74 1.045.000 3,29
Sponsorizari 127.244 0,49 0 0,00 0 0,00
Venituri totale 26.037.097 100 28.725.354 100 31.739.106 100
- principala sursă de finanţare a Operei Nationale Romane din Iasi este

reprezentată de veniturile alocate de la buget (peste 93% de-a lungul
perioadei) şi restul adica venituri proprii, sponsorizari in procente foarte
mici.Se remarca o crestere a fondurile alocate de la buget in cei 3 ani.
- veniturile proprii au o pondere de 3.36% în anul 2003, urmand sa cresca in
2004 pana la nivelul de 5.74% si sa inregistreze in 2005 o scadere sub
procentajul din 2003, adica 3.29%
- Veniturile din sponsorizări au existat doar in anul 2003 si au o contributie
foarte mica in totalul veniturilor.
Grafic evolutia veniturilor de-al lungul perioadei 2003-2005 este urmatoarea:
Cuantumul categoriilor de venituri in

Veniturile Totale
35.000.000
Sold initial 2003
30.000.000
25.000.000 Venituri alocate de

la buget
20.000.000
Venituri proprii
15.000.000
Sponsorizari
10.000.000
Venituri totale
5.000.000
0
2003 2004 2005
25
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

următoarele:
2003 % 2004 % 2005 %
Cheltuieli curente 26.037.097 100,00 28.725.354 100,00 31.736.106 100,00
Cheltuieli de capital 0 0,00 0 0,00 0 0,00
Cheltuieli totale 26.037.097 100 28.725.354 100 31.736.106 100
2003 % 2004 % 2005 %

Cheltuieli de personal 23.400.000 89,87 25.623.767 89,20 27.460.967 86,53
Cheltuieli materiale si
servicii 2.637.097 10,13 3.101.587 10,80 4.275.139 13,47
Cheltuieli curente 26.037.097 100 28.725.354 100 31.736.106 100
- ponderea maxima în totalul cheltuielilor o au cheltuielile curente in

fiecare din cei 3 ani analizati;
- cheltuielile materiale şi servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ
cu cele de personal (10.13% în 2003, 10.80% in 2004 şi 13.47% în 2005)
in totalul cheltuielilor curente. In cheltuielile de personal ponderea cea mai
mare o au cheltuielile cu salariile.
- Se remarca o evolutie ascendenta atat a cheltuielilor totale cat si a
cheltuielilor curente respectiv cheltuieli de personal si cheltuieli materiale
si servicii in perioada analizata 2003-2005.
- cheltuielile de capital sunt nule in cei trei ani analizati.
Grafic evolutia cheltuielilor de-al lungul perioadei 2003-2005 este urmatoarea:
Cuantumul categoriilor de cheltuieli in

Total Cheltuieli
35000000
30000000
25000000
20000000 Cheltuieli curente
Cheltuieli de capital
15000000
Cheltuieli totale
10000000
5000000
0
2003 2004 2005
26
cuantumul categoriilor de cheltuieli in

cheltuieli curente
35.000.000
30.000.000
Cheltuieli de
25.000.000 personal
20.000.000 Cheltuieli materiale
15.000.000 si servicii
10.000.000 Cheltuieli curente
5.000.000
0
2003 2004 2005
Cap II. Fundamentarea indicatorilor financiari la Opera

Naţională Română din Iaşi
II.1. Metodologia utilizată

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli ca prima etapa a procesului bugetar
presupune lucrari cu caracter de proiectie asupra indicatorilor de venituri si a celor de
cheltuieli, lucrari ce se regasesc in fluxuri informationale ascendente de la nivelul Operei
Nationale Romane din Iasi la cel al administratiei publice centrale individualizat prin
Ministerul Culturii si Cultelor.
Bugetul de venituri si cheltuieli este intrumentul central de proiectare si analiza a
activitatii economico-financiare a Operei Nationale Romane din Iasi, ca veriga
importanta a structurii bugetului de stat. In vederea eleborarii acestuia se pargurg o serie
de etape precum:
 Inventarierea bazei materiale , a serviciilor necesare si a numarului de
persoane care participa la executarea bugetului de venituri si cheltuieli;
27
 Fundamentarea indicatorilor financiari privind cheltuielile si veniturile

avand in vedere sursele de venituri si destinatiile de cheltuieli, baza legala
si volumul sau nivelul acestora;
 Definitivarea proiectului de buget in ceea ce priveste suvevaluarea
veniturilor si supraevaluarea cheltuilelilor.
In parcurgerea acestor pasi trebuie sa fie luate in considerare normele
metodologice asupra indicatorilor bugetari de inscris in Bugetul public emise de
Ministerul de Finante in numele Guvernului. In elaborarea proiectului de buget veniturile
trebuie evaluate in mod distinct ca venituri bugetare si extrabugetare iar cheltuielile
trebuie sa fie dimensionate corect si real conform normelor si normativelor in vigoare.
Directorul Operei Nationale Romane din Iasi in calitatea sa de ordonator tertiar de
credite are obligatia de a inainta propunerile de cheltuieli atat global cat si defalcat pe
articole si aliniate Ministrului Culturii si Cultelor, de a propune bugetul institutiei si de a-
l supune spre aprobare acestuia.
Pe linie bugetara, ordonatorul tertiar de credite raspunde de utilizarea creditelor
bugetare, este imputernicit sa foloseasca aceste credite numai pentru nevoi proprii Operei
Nationale Romane din Iasi, raspunde de modul de utilizarea a fondurilor alocate de la
buget, are obligatia de a angaja creditele bugetare numai in limitele prevazute si in
conformitate cu destinatia stabilita.
Totodata directorului ii revin urmatoarele drepturi si obligatii:
 Fundamentarea surselor de venituri si cheltuieli pe baza indicatorilor fizici
care sa reflecte in mod real necesarul de fianntare si sa aplice masuri de
utilizare eficienta a fondurilor banesti si a bazei materiale;
 Sa desfasoare o activitate in conditii de echilibru si autonomie financiara
pe baza bugetului propriu de venituri si cheltuieli;
 Sa pastreze fondurile banesti in conturi proprii la Trezorerie indiferent de
sursa de finantare (buget de stat sau venituri proprii) sau de locul unde se
organizeaza evidenta contabila;
 Sa administreze veniturile proprii provenite din chirii, vanzari de bilete,
prestari de servicii sau sponsorizari potrivit legilor finantelor publice si a
acontabilitatilor.
28
La elaborarea bugetului propriu institutiei, contabilul sef participa in mod

nemijlocit , conformandu-se cadrului juridic specific anume legea nr.154/1998 revizuita
de Ordonanta de urgenta nr.24/2000, Ordonata de urgenta nr.9/2005. Acesta are in
principal rol in prognoza cheltuielilor bazata pe studiul imprejurarilor care le determina
aparitia si evolutia.
Alaturi de director si contabil sef, rolul definitoriu in aprobarea bugetului
institutiei revine Ministerului Culturii si Cultelor. Acesta centralizeaza datele de la toate
institutiile pe care le are in subordine printre care si Opera Nationala Romana din Iasi si
intocmeste bugetul centralizator de venituri si cheltuieli. Datele sunt transmise mai
departe Ministerului Finantelor Publice in vederea includerii in bugetul de stat. Miniserul
Finantelor Publice analizeaza aceste date insotite de documente justificative a
cheltuielilor, iar in cazul in care le aproba, vor fi inscrise mai departe in proiectul legii
bugetului de stat supus aprobarii Guvernului. Urmarind respectarea politicii bugetare,
Guvernul analizeaza si aproba proiectul legii bugetului de stat care va fi transmis mai
departe spre aprobare Parlamentului. Abia dupa ce legea este aprobata de Parlament ,va fi
publicata in Monitorul Oficial.
Potrivit legilor in vigoare, cheltuielile se pot angaja si efectua de catre ordonatorii
de credite numai e baza creditelor deschise de ordonatorii principali de credite. De
asemenea, orice cheltuiala din sumele alocare prin Bugetul de stat se poate aproba de
ordonatorii de credite si efectua numai daca a fost in prealabil avizata potrivit legii de
catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau alte persoane insarcinate cu
exercitarea controlului financiar preventiv.
In ceea ce priveste metodologia utilizata in fundamentare indicatorilor de venituri
si cheltuieli, este necesara culegerea si strangerea unor date care reprezinta elemente de
baza ale bugetului de evnituri si cheltuieli si anume:
 Indicatori ce indica activitatile de baza ale unitatii, volumul acestora,
veniturile realizate si cheltuielile de efectuat;
 Indicatorii realizati in anul de baza modificati corespunzator anului de
fundamentare;
 Executia bugetara a anului de baza, mai precis executia bugetara certa si
cea preliminata aferente acelui an.
29
II.2. Fundamentarea veniturilor Operei Naţionale Române din Iaşi
In fundamentarea veniturilor sale, institutia publica de cultura trebuie sa tina cont

de evaluarea corecta a acestora pe baza de studii si analiza a factorilor cu influienta
asupra realizarii sau nerealizarii lor. Se impune o atentie deosebita si asupra structurii
veniturilor, volumului si surselor de provenienta deoarece daca baza de calcul se
diversifica, se remarca o crestere viitoare a cuantumului lor, iar daca dispar surse de
venit, se remarca o reducere a cuantumului lor si neincluderea in bugetele viitoare.
Veniturile Operei Nationale Romane din Iasi pastreaza aceeasi structura de-a
lungul celor 3 ani analizati si provin din urmatoarele surse de finantare:
 Bugetul de stat;
 Venituri proprii;
 Sponsorizari.
Finanţarea de la bugetul de stat reprezinta sume alocate din credite bugetare cu

titlul „Transferuri”, constituind principala sursa de venit pentru Opera Nationala Romana
din Iasi si cumuland pe toata perioada analizata peste 93% din totalul veniturilor atrase de
institutie.Aceste venituri se aloca in functie de nivelul cheltuielilor prevazute in bugetul
de venituri si cheltuieli propriu. In anul 2003 au atins nivelul de 24,8 mld ROL, crescand
in urmatorii 2 ani la valorile de 26,812mld ROL, respectiv 30,3 mld ROL.
Veniturile proprii ale institutiilor de cultura reprezinta venituri realizate de
acestea intr-o activitate desfasurata pe langa activitatea de baza. In cazul Operei
Nationale Romane din Iasi putem spune ca veniturile proprii provin din inchirierea de
spatii pentru diverse manifestari (aniversari, congrese, simpozioane, cursuri festive,
spectacole externe)in principal sala de spectacole, asigurand serviciile si logistica
necesare. Alte surse de venituri proprii la institutia in analiza sunt inchirierea costumelor,
vanzarea biletelor si programelor( pliante);
Sponsorizările primite de la persoanele fizice sau juridice conform legii
nr.32/1994 care modifica O.G. nr.36/1998, aduc o contributie foarte mice in totalul
30
veniturilor Operei. Pentru perioada analizata ele au existat doar in anul 2003, intr-un
procent de 0,49% din totalul veniturilor din acel an, adica 127,244 mil ROL.
La baza fundamentarii partii de venituri a bugetului de venituri si cheltuieli a
Operei Nationale Romane din Iasi stau urmatoarele:
 Baza legala a veniturilor ce presupune ca veniturile nu se inscriu in
bugetul de venituri si cheltuieli si nu se incaseaza decat daca sunt
reglementate printr-un act normativ;
 Executia preliminata pentru anul de baza care reprezinta executia certa pe
o anumita perioada de timp si executia probabila pana la sfarsitul anului
corectata cu eventualele influiente;
 Analiza si studierea comparativa a veniturilor tanand cont de faptul ca
veniturile de la buget se aloca in completarea veniturilor proprii Operei ca
venituri de echilibrare;
 Evolutia volumului veniturilor in functie de factorii producatori de
venituri. Se fac calcule analitice pentru fiecare sursa de venit sau se
utilizeaza o serie de indicatori ce privesc veniturile medii realizate sau
preliminate, corectati cu influiente ce vor aparea in anul de baza.
Baza normativa cu caracter obligatoriu care priveste fundamentarea veniturilor la
institutiile de cultura este formata din:
 Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;
 O.G. nr 9/1996 privind imbunatatirea sistemului de finantare a institutiilor
publice de cultura finantate din venituri extrabugetare şi alocatii de la
bugetul de stat sau de la bugetele locale, a sistemului de salarizare a
personalului din aceste institutii, precum şi imbunatatirea salarizarii
personalului din institutiile şi activitatile cu profil cultural, aprobata cu
modificari si completari din legea nr.85/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Legea nr. 32/1994 modificata si completata prin OG nr 36/1998, aprobata
prin legea nr. 204/5 iulie 2001.
31
II.2.1. Fundamentarea veniturilor din închirierea de spaţii şi costume pentru

diverse manifestări
Opera Nationala Romana din Iasi obtine venituri extrabugetare din inchirierea:
 Salii de spactacole;
 Costumelor.
Veniturile din inchirierea salii (740 locuri) se inscriu in bugetul propriu la nivelul
chiriilor stabilite in contractul de inchiriere la care se adauga cheltuielile cu intretinerea,
cu asigurarea serviciilor si logisticii necesare, reparatiile curente ale salii si bunurilor
inchiriate.
Indicatorul specific acestui tip de venit ia in considerare urmatoarele elemente in
contruirea formulei sale:
 Suprafata inchiriata (nr. mp inchiriati);
 Tariful/ mp;
 Numarul de ore de inchiriere;
 Cheltuielile cu intretinerea, reparatii curente, asigurarea serviciilor si
logisticii necesare, dotarea electronica.
Venituri din inchirierea salii de spectacole = Suprafata inchiriata(nr. mp

inchiriati)*Tarif(lei)/mp*Nr ore inchiriere+cheltuieli cu intretinerea, reparatii
curente, asigurarea serviciilor si logisticii necesare, dotarea electronica
Exemplu de calcul : Avand in vedere ca Opera Nationala Romana din Iasi

inchiriaza sala de spectacole in medie de 3 ori pe luna cate 3 ore, numai de-a lungul celor
9 luni de activitate propriu-zisa (81 ore pe an), suprafata inchiriata este de aproximativ
1000 mp, tariful /mp este de 1700 lei, iar cheltuielile cu intretinerea, reparatii curente, etc
ating in medie nivelul de 450.000.000 pe an,
32
Venituri din inchirierea salii de spectacole = 1000 * 1700 * 81 + 450.000.000 =

587.700.000 lei /an
In cazul inchirierii costumelor, alaturi de nivelul chiriilor stabilite in contractul de

inchiriere se inscriu si cheltuielile cu intretinerea si menajul acestora.
Formula fundamentarii acestui indicator este:
Venituri din inchirierea costumelor=Nr. costume

inchiriate*Tarif(lei)/costum* Nr de zile inchiriere+cheltuieli cu intretinerea
costumelor
Exemplu de calcul :Pentru un numar mediu de 200 de costume inchiriate pe an, la

un pret de 50.000 lei/costum si tinand cont ca Opera inchiriaza aceste costume in medie
de 3 zile /luna de-a lungul celor 9 luni de activitate propriu-zisa,iar cheltuielile cu
intretinerea sunt de aproximativ 30.000.000lei
Venituri din inchirierea costumelor= 200*50.000*27+30.000.000=300.000.000 lei
II.2.2. Fundamentarea veniturilor din vanzarea biletelor şi a programelor

(pliantelor)
Veniturile din vanzarea biletelor si programelor se inscriu in buget la nivelul

valorilor biletelor si programelor stabilite in Consiliul de Administrstie al Opereri
Nationale Romane din Iasi.
Trebuie mentionat ca exista 2 tipuri de bilete si anume:
 Bilete cu pret integral;
 Bilete cu reduceri de 50% pentru studenti, pensionari, militari (stal si
balcon, precum si foyer).
Preturile biletelor sunt :
 Pentru spectacolele extraordinare
o Loje =120.000lei;
33
o Stal=90.000lei;
o Balcon=60.000lei;
 Pentru spectacole ordinare
o Loje=100.000lei;
o Stal=80.000lei;
o Balcon=60.000lei;
o Foyer=60.000lei.
Fundamentarea veniturilor din vanzarea de bilete se realizeaza dupa urmatoarea
formula:
Venituri din vanzarea biletelor= (Nr. bilele cu pret integral*Pret/bilet+Nr.
bilete cu pret redus*Pret redus/bilet)*Nr. spectacole/an
Exemplu de calcul: : pentru un număr de 100 bilete cu preţ integral, 250 bilete cu
preţ redus, la o medie de 60.000 lei preţ întreg şi 30.000 lei preţ redus, şi un număr de 40
spectacole pe an,
Veniturile din vănzarea biletelor= (100*60.000+250*30.000)*40=540.000.000lei
In fundamentarea veniturilor din vanzarea de programe se iau in calcul numarul

de programe vandute, pretul aferent fiecarui program (15.000-30.000lei) si numarul de
spectacole desfasurate intr-un an.
Venituri din vanzarea programelor=Nr. programe vandute*Pret

program*Nr. spectacole/an.
Exemplu de calcul :pentru un număr de mediu de 150 programe vândute la un preţ

de 18.000lei şi un număr de 40 spectacole pe an,
Veniturile din vânzarea programelor=150*18.000*40=108.000.000lei.
II.2.3. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări
34
In categoria venituri din sponsorizari se incadreaza sumele care se aloca pe baza

de contract incheiat, conform prevederilor legii nr.32/1994 privind sponsorizarea cu
modificarile ulterioare, de regula de persoane juridice in scopul finantarii unei anumite
actiuni precum: dotarea salilor, achizitionarea de noi costume, achizitionarea de
instrumente, completarea veniturilor unitatii in vederea asigurarii unei mai bune
functionari.
Includerea in bugetul de venituri si cheltuieli a veniturilor provenind din
sponsorizari se face pe baza sumelor provenind din sponsorizarile aferente anului
precedent corectate pe baza contractelor de sponsorizari nou incheiate, prelungite sau
expirate pentru anul urmator.
In anul 2003, sponsorizarile au fost de 127,244 mil lei urmand ca in 2004 si 2005
contractele sa nu mai fie nici prelungite ,nici substituite.
II.3. Fundamentarea cheltuielilor Operei Nationale Romane din

Iasi
Institutiile de cultura, pentru a-si desfasura activitatea in conditii normale trebuie

sa consume valoare cu reflectare in contabilitate sub variate forme.Deosebit de important
in realizarea unei gestiuni eficiente a operei Nationale Romane din Iasi o reprezinta
stabilirea obiectivelor si prioritatilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al
fondurilor necesare indeplinirii in conditii cat mai bune , cu minim de efort material,
uman si fiananciar a acestor obiective din anul de plan.
Fundamentarea cheltuielilor de cuprins in bugetul Operei se face pornind mai
inati de la notiuni generale si anume:
 Baza normativa reprezinta suportul legal care sta la baza fundamentarii
cheltuielilor, nici o cheltuiala neputand fi inscrisa in bugetul de venituri si
cheltuieli sau finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act
normativ;
35
 Executia preliminata pentru anul de baza consta in executia certa pentru o

anumita perioada de timp si executia probabila la sfarsitul anului corectata cu
anumite influiente;
 Analiza si structura comparativa a cheltuielilor atat pe total cat si pe structura
cu ajutorul unor studii privind evolutia pe un anumit interval de timp;
 Preturile si tarifele diferitelor servicii, care au repercursiuni asupra structurii si
evolutiei cheltuielilor, reprezinta factorul cel mai imprevizibil in evolutia
diferitelor categorii de cheltuieli deoarece isi pune amprenta si caracterul
inflationist al economiei.
 Limitele de cheltuieli adica norme legale prin intermediul carora anumite
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depasit si
care sunt actualizate periodic in functie de rata de crestere a preturilor si
tarifelor;
Fundamentarea cheltuielilor se realizeaza pe baza unor documente specifice
precum: bugetul de venituri si cheltuieli, planul de fianatare a investitiilor, planul
cheltuielilor bugetare detaliate pe capitole si subcapitole, Fundamentarea cheltuielor are
la baza clasificatia bugetara, care este o grupare judicioasa si sistematica a veniturilor si
cheltuielilor bugetare prin balantele financiar-operative in toate etapele procesului
bugetar. Potrivit acestei clasificatii economice pe titluri, articole si aliniate, specifice
institutiilor publice al carui conducator este ordonator tertiar de credite, cheltuielile
incluse in bugetul Operei se grupeaza in 2 mari categorii:
A) Cheltuieli curente;
B) Cheltuieli de capital.
Cheltuielile curente se impart la randul lor in 2 mari categorii de cheltuieli numite
titluri in clasificatia bugerata:
A1) Cheltuieli de personal;
A2) Cheltuieli cu materiale si servicii.
II.3.1. Fundamentarea cheltuielilor curente

In vederea fundamentarii cheltuielilor curente trebuie analizate cele 2 mari
categorii de cheltuieli amintite, ceea ce inseamna ca fundamentarea fiecarui articol si
36
aliniat de cheltuilei bugetare, pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectate cu

influientele factorilor semnificativi.
II.3.1.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal (Titlul I )

Cheltuielile de personal se refera la plata drepturilor salariale ale personalului
angajat si obligatiile aferente fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si drepturi de deplasare, detasare si
transfer in interes de serviciu.
Personalul Operei Nationale Roamne din Iasi se structureaza in personal de
conducere, personal de specialitate si personal auxiliar, numarul maxim de posturi fiind
de 271. Cheltuielile de personal se stabilesc tiannad seama de dimensiunea fiecarei
categorii de personal finanatate din buget, si in functie de atributele pe care le are de
realizat fiecare compartiment functional, prin aplicarea coerspunzatoare a legislatiei in
domeniul salarizarii.
Fundamentarea cheltuielilor de personal la Opera Nationala Romana din Iasi se
face pe urmatoarele articole si aliniate:
 Cheltuieli cu salariile
o Salarii de baza;
o Salarii de merit;
o Indemnizatii de conducere;
o Spor de vechime;
o Sporuri de conditii de munca;
o Alte sporuri;
o Ore suplimentare;
o Fond de premii;
o Prima de vacanta;
o Fond de posturi ocupate prin cumul;
o Fond aferent platii cu ora;
o Fond pentru colaboratorii cu drepturi de autori;
o Indemnizatii platite persoanelor dina afara unitatii;
37
o Alte drepturi salariale.

 Cheltuieli pentru constituirea fondului de asigurari de stat;
 Cheltuieli pentru constituirea fondului de somaj;
 Cheltuieli pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate;
 Deplasari, detasari, transferuri in tara.
a)Fundamentarea cheltuielilor cu salariile (art.10)

Se realizeaza in acord cu reglementarile legale in viagoare si anume :
 Legea nr. 154/1998 privind sisitemul de sabilire a salariilor de baza in
sistemul bugetar;
 O.G. nr. 24/2000 privind sistemul de stabilira a salariilor pentru
personalul din sectorul bugetar;
 H.G. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitatile bugetare;
 O.G. nr. 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda
personalului din sectorul bugetar.
 O.G. nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005
personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru
personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit
anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a
salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane
care ocupă funcţii de demnitate publică;
 Codul Muncii;
Cheltuielile cu salariile au ponderea cea mai ridicata in totalul cheltuielilor de
personal dar si in totalul tuturor cheltuielilor efectuate de catre unitate.
Fundamenatrea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizeaza
pornind de la stabilirea indicatorilor de luat in calcului fondului de salarii pentru
personalul angajat si anume:
 Numarul de personal angajat, respectiv numarul de posturi reflectate in
documentul specific numit statul de functii. La Opera, statul de functii este
38
structurat in functii de executie si functii de conducere, alte drepturi, obligatii

ale angajatorului, fond aferent chenzinei a 2-a decembrie achitata in ianuarie
anul urmator, premiul anual aferent achitata in ianuarie anul urmator.
 Numarul beneficiarilor de salarii de merit, spor de vechime, spor conditii de
munca, spor ore de noapte, spor sef partida, spor activitate de control
preventiv, spor conducere pentru functia de dirijor, spor conducere pentru
functia de concertmaestru, ore suplimentare, fond de premii.
In fundamentarea nivelului salariului fiecarui angajat se au in vedere urmatoarele
elemente:
 Nivelul studiilor;
 Gradul profesional( debutant, gr.I, gr. II,etc);
Pe baza acestor indicatori alaturi de limitele incluse in legislatia amintita mai sus,
Opera Nationala Roamana din Iasi intocmeste statul de functii si statul de personal cu
incadrarea personalului pentru fiecare in parte si le supune spre aprobare Ministerului
Culturii si Cultelor. Statul de functii este documentul fundamental ce sta la baza
fundamentarii cheltuielilor cu salariile.
1. Salariul de baza
Salariul de baza se stabileste in raport cu raspunderea si complexitatea sarcinilor,
nivelul studiilor, gradul profesional necesare functiilor ocupate. Salariul de baza calculat
poate fi mai mare, egal sau mai mic decat salariul de baza anterior incheierii procedurilor
de evaluare.Modalitatile concrete de majorare sau diminuare a salariilor de baza se
stabilesc de ordonatorul de credite bugetare in limitele resurselor disponibile pentru
cheltuilelile de personal si avand in vedere obiectivele Operei din Iasi.
In cadrul institutiei analizate, trebuie sa mentionam ca salariul de baza se calculeaza
ca suma a fondului de salarii tarifar de incadrare aferent perioadei ianuarie-noiembrie,
indemnizatiei de conducere si salariului de merit astfel:
Salariul de baza= Fond salarii de incadrare+indemnizatie de conducere+salariu

de merit
39
Formula generala a fondului salarii de incadrare este urmatoarea:
Fond salarii de incadrare = Numar posturi* Salariul mediu de incadrare* nr

luni* (1+i)
Unde i= indice al inflatiei
Fondul de salarii de incadrare aferent perioadei ianuarie-noiembrie se fundamenteaza
luandu-se in considerare urmatoarele elemente:
 Numarul total de posturi aferente unei functii;
 Salariul mediu de incadrare la 1 ianuarie ;
 Salariul mediu de incadrare la 1 iunie;
 Salariul mediu de incadrare la 1 octombrie.
Fond salarii de incadrare aferent perioadei ianuarie-noiembrie= numarul

total de posturi*( salariul mediu de incadrare la 1 ianuarie*5 luni+salariul mediu de
incadrare la 1 iunie*4 luni+salariul mediu de incadrare la 1 octombrie*2 luni)
2.Indemnizaţiile de conducere
La Opera Nationala Romana din Iasi , indemnizatiile de conducere primesc
personalul aflat in functii de conducere in nuamr de 6 si anume:
 Directorul;
 Directorul adjunct;
 Sefi de serviciu;
 Seful de atelier;
 Seful de formatie.
Indemnizatia de conducere se stabileste anual de directorul Operei, potrivit legii, in
raport cu rezultatele obtinute si raspunderea ce-i revine. Indemnizatia de conducere este
exprimata ca procent din fondul de salarii de incadrare corespunzator functiei de
executie.
La Opera Nationala Romana din Iasi cotele indemnizatiilor de conducere sunt:
 50%-director;
40
 40%-director adjunct;
 30%-sef serviciu1;
 10%-sef serviciu2;
 10%-sef atelier;
 10%-sef formatie.
Stabilirea diferentiata a cotelor de indemnizatie de conducere se face pe baza unei
motodologii aprobate de Ministerul Culturii si Cultelor.
Indemnizatia de conducere= c% * fond salarii de incadrare

Unde c% reprezinta cota indemnizatiilor de conducere.
Fondul indemnizatiilor de conducere la Opera din Iasi se determina conform

urmatoarei formule de calcul:
Fond indemnizatie de conducere= Σ IC i

Unde ICi reprezinta indemnizatia de conducere aferenta fiecarui salariat care
primeste acesta indemnizatie.
3.Salariul de merit
Personalul de specialitate, auxiliar sau de conducere pot beneficia de salariul de merit
conform prevederilor legale.Astfel, H.G. nr. 281/1993 prevede ca salariul de merit poate
fi acordat pentru cel mult 15% din numarul total de posturi prevazute in statul de functii
al unitatilor bugetare, din care 2/3 vor fi utilizate pentru functii de executie. De asemenea,
personalul poate primi acest salariu de merit care face parte din salariul de baza de pana
la 15% apicat la suma dintre fondul de salarii de incadrare si indemnizatia de conducere.
Salariul de merit= p% (fond salarii de incadrare+indemnizatia de

conducere)
Unde p%= cota aplicata (in genelal 15%)
Formula generala de calcul a fondului de salarii de merit este:
41
Fond salarii de merit= Numarul de posturi care beneficiaza de salariul de

merit*Salariul mediu de incadrare
In cazul Operei din Iasi fondul sa salarii de merit se calculeaza astfel:
Fond salarii de merit = Σ Smi
Unde Smi reprezinta salariul de merit aferent fiecarui salariat care primeste salariu de
merit.
4.Sporul de vechime
Persoanele salariate din cadrul Operei Nationale Romane din Iasi beneficiaza potrivit
H.G. 281/1993 de un fond de vechime in munca de pana la 25% calculat la salariul de
baza corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru.
Transele de vechime in munca (cote aplicate la salariul de baza) sunt urmatoarele:
 5%- intre 3 si 5 ani;
 10% intre 5 si 10 ani;
 25% peste 20 de ani.
In anul 2005, la Opera Nationala Romana din Iasi 229 salariati au beneficiat de acset
spor de vechime.
Spor de vechime = r%* Salar de baza

Unde r%= cota de spor de vechime
5.Sporuri pentru ore de noapte

Pentru personalul administrativ(paznici, supraveghetori de noapte) se poate plati un
spor de pana la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplica la salariul de
baza. Sporul de noapte se calculeaza doar pentru orele de noapte efectiv lucrate in
intervalul 22-6 dimineata.
La Opera Nationala Romana din Iasi in anul 2005 6 salariati au beneficiat de acset
spor.
42
Formula de fundamentare este urmatoarea:
Sporuri pentru ore de noapte=t%* salar de baza

Unde t%= cota de spor pentru ore de noapte
6.Spor pentru condiţii de muncă

In raport cu anumite conditii in care se desfasoara activitatea pot fi acordate sporuri.
Pentru conditii periculoase sau vatamatoare un spor de pana la 15% din salariul de baza
corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective, pentru conditii grele de
munca sau activitate care solicita o incordare psihica ridicata, tot un spor de 15% din
salariul de baza.
Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporului si conditiile
de acordare sunt stabilite de Ministerul Culturii si Cultelor cu avizul Ministerului Muncii
si protectiei sociale si Ministerului Finantelor.
La Opera Nationala Romana din Iasi, in anul 2005, 226 salariati au beneficiat de acest
spor.
Sporuri pentru conditii de munca=b%* salar de baza

Unde b%= cota de spor pentru conditii de munca
7.Alte sporuri
Alaturi de sporuri pentru ore de noapte, la Opera mai sunt incluse si urmatoarele:
 spor sef partida;
 spor activitate de control preventiv;
 spor conducere pentru functia de dirijor;
 spor conducere pentru functia de concertmaestru;
In anul 2005, s-au acordat 14 sporuri de sef partida, 1 spor de activitate de control
preventiv, 3 sporuri de conducere pentru functia de dirijor si 1 spor de conducere pentru
functia de concertmaestru.
43
8.Ore suplimentare
Orele peste durata normala a timpului de lucru ,de 170 ore lunar, prestate de catre
personalul incadrat in functii de executii se completeaza cu timp liber corespunzator.Daca
aceasta compensare nu se poate efectua, orele suplimentare se vor plati cu un spor din
salariul de baza de 50% pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de
lucru si cu 100% din salariu pentru urmatoarele ore. Numarul maxim de ore suplimentare
este de 32 de ore pe luna.
Cu spor de 100% se platesc si orele lucrate in zile de repaus saptamanal sau in
celelalte zile in care in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza. Munca
peste durata normala a timpului de lucru poate foi prestata si sporurile prevazute pot fi
platite numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de directorul Operei fara
a depasi 120 de ore pe an sau 360 ore pe an cu aprobarea Ministerului Culturii si Cultelor.
9.Fondul de premii
Personalul Operei beneficiaza de premii si alte drepturi banesti prevazute de lege si
de contractul colectiv de munca.
Opera poate constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra
Fondului brut de salarii. Din acest fond, Consiliul de Administratie poate acorda un
premiu in cursul anului salariatilor cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest
fond pot fi utilizate in luna urmatoare in cadrul aceluiasi an bugetar.
De asemena se pot acorda si premii speciale iar sumele necesare se aproba in
conditiile prevzute de le din Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului. Premiile
individuale se aproba dupa caz de ministrul culturii si cultelor.
In anul 2005, 271 salariati au beneficiat de astfel de premii. Formula de fundamentare
a indicatorului este:
Fond de premii =2%*Fondul brut salarii
10.Fonduri pentru posturi ocupate prin cumul

Pentru acoperirea unor posturi vacante pot fi angajate prin concurs, cu respectarea
prevederilor legii persoane care au functia de baza inafara unitatii si care se salarizeaza la
44
nivelul gradatiei I a functiei, gradului sau treptei profesionale prevazute in statul de

functii.
Angajarea personalului prin cumul de functii la Opera se face cu acordul conducerii
unitatii la care persoana in cauza are functia de baza, daca o parte din programul functiei
cumulate se suprapune celui de la functia in care este incadrat. In acest caz se va asigura
decalarea programului respectiv.
11. Alte drepturi salariale

Opera Nationala Romana din Iasi nu acorda alte drepturi salariale pe perioada luata in
considerare (2003-2005).
Exemplu de calcul :Calculul salariului directorului Operei, de profesie dirijor:

Salar mediu de incadrare la 1 ian 2005=10.524.000lei; salar mediu de incadrare la
1 iun 2005=10.524.000; salar mediu de incadrare la 1 oct=11.488.000lei
Fond salarii de incadrare aferent per.ian-nov 10.524.000 * 5 + 10.524.000 * 4 +
11.488.000 * 2 = 117.693.332lei;
Indemnizatia de conducere=50%*117.693.332=58.846.666lei;
Salar de merit= 15%*( 117.693.332+58.846.666)=26.480.999,7lei;
Salar de baza=203.020.997,7lei
Spor de vechime=25% * 203.020.997,7=50.755.249,43lei
Fond anual salarii (director)=203.020.997,7+50.755.249,43=253.776,247,1lei
Calculul Fondului total de salarii la Opera Nationala Romana din Iasi.

La acesta institutie publica fondul total de salarii se fundamenteaza prin adunarea
tuturor fondurilor de salarii aferente fiecarui salariat.
Fond total salarii = Σ Fond salarii aferent fiecarui salariat2
b) Fundamentarea cheltuielilor cu asigurarile sociale de stat (art.11)
2
A se vedea Anexa nr.3- Statul de functii
45
Cheltuielile cu contributiile pentru asigurarile sociale de stat ale Operei Nationale

Romane din Iasi se determina in functie de fondul brut de salarii la care se aplica cota de
contributie la acest fond canform legii nr.19 din 27 martie 2000.
Calcularea si plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei se face
lunar la termenele de plata, odata cu lichidarea drepturilor de salarii pe luna expirata dar
nu mai tarziu de data de 25 a lunii in curs.
Fondul brut de salarii cuprinde:
 salariile de baza corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program normal si
suplimentar;
 sporurile;
 premiile;
 sumele platite pentru timpul nelucrat (concedii de odihna, sarbatori).
La Opera Nationala Romana din Iasi in fundamentarea acestui indicator se utilizeaza
cota de 22%.
Formula de calcul este urmatoarea:
CASS=Fond brut salarii* cota procentuala corespunzatoare
c) Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de somaj (art.12)

Contributia Operei la constituirea fondului de somaj se determin ain functie de fondul
brut de salarii al unitatii si de cota de contributie la fondul de somaj in procent de 3%.
Fundamentarea acestui indicator se bazeaza pe normele inscrise in legea nr.76 din 16
ianuarie 2002 si are urmatoarea formula:
CFS=Fond brut salarii * 3%
d) Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de asigurari sociale

de sanatate (art.13)
Opera Nationala Romana din Iasi isi fundamenteaza acest indicator asemanator celor
2 precedente, aplicand cota de contributie la fondul de asigurari sociale si de sanatate de
7% la valoarea fondului brut de salarii. Fundamentarea are la baza O.G. nr. 150 din 31
octombrie 2002.
CAS=Fond brut salarii*7%
46
e) Fundamentarea cheltuielilor cu deplasarile, detasarile, transferurile in tara

(art.14)
In cazul Operei Nationale Romane din Iasi acest tip de cheltuieli se fundamenteaza
pentru evidentierea cheltuielilor efectuate cu transportul si diurna salariatilor care
urmeaza sa sustina concerte si spectacole de opera in alte localitati .In fundamentarea
acestui indicator sunt luate in considerare urmatoarele elemente:
 diurna in conditiile legale stabilite;
 cheltuielile cu transportul;
Trebuie mentionat ca in calculul acestui indicator se pleaca de la nivelul de baza al
acestor elemente, dar totodata se tine cont de eventualele modificari ce pot avea loc in
anul plan precum majorari de preturi sau tarife determinate de cresterea indicelui inflatiei.
Fundamentarea cheltuielilor de acest tip la Opera Nationala Romana din Iasi se face
pornind de la valoarea cheltuielilor la 1 ianuarie an de baza care multiplica su un procent
de prognozare.
Cheltuielile cu deplasarile, detasarile, trasferuri in tara=(cheltuieli cu

diurna+cheltuieli cu transportul)*c%*12 luni
Unde:c= procent de prognozare.
Exemplu de calcul: pentru un indice al inflatiei de 9%, costul diurnei de

12.000.000lei, iar costul trasportului de 7.000.000lei,
Cheltuielile cu deplasarile, detasarile, transferuri in tara= (12.000.000+7.000.000 ) *
0,09 * 12 = 20.520.000lei
II.3.1.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii (Titlul II)

Opera Nationala Romana din Iasi isi realizeaza fundamentarea cheltuielilor materiale
si serviciilor pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale pe care o detin de
la consumurile specifice de energie, incalzire, intretinere, apa, materiale de curatenie,
furnituri de birou, carti si publicatii, etc.
47
In cadrul titlului II al clasificatiei bugetare, „cheltuieli materiale si servicii”,

fundamentarea se face pe urmatoarele articole si liniate:
 Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire(art 24);
o Incalzit;
o Iluminat si forta motrica;
o Apa, canal, salubritate;
o Posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax;
o Furnituri de birou;
o Materiale pentru curatenie;
o Alte materiale si prestari servicii;
 Materiale si prestari servicii cu caracter functional(art 25);
 Obiecte de inventar de mica valoare(art 26);
o Lenjerie si accesorii de pat;
o Echipamente;
o Alte obiecte de inventar;
 Reparatii curente (art 27);
 Carti si publicatii (art 29);
 Alte cheltuieli (art 30);
o Alte cheltuieli potrivit dispozitiilor legale.
a) Fundamentarea cheltuielilor cu intretinerea si gospodarirea (art 24)

In acest articol sunt incluse fondurile necesare pentru buna desfasurare a activitatii
Operei, rezentand cheltuieli pentru incalzit, iliminat, apa, canal, salubritate, posta, telefon,
telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale
si prestari servicii necesare institutiei.
1.Incălzit
Opera Nationala Romana din Iasi impreuna detine centrala proprie impreuna cu
Teatrul National din Iasi functionand pe baza de gaz metan, iar fundamentarea
cheltuielilor cu incalzirea se va face pe baza urmatoarelor elemente:
48
 Numarul de mc de gaz consumati in anul de baza;

 Tariful /mc de gaz.
Cheltuieli pentru incalzit=Numarul mc gaz*Tarif/mc
Exemplu de calcul: De-a lungul perioadei noiembrie-aprilie Opera din Iasi

consuma in medie 64.000 mc gaz, iar tariful /mc= 8075,34 lei(inclusiv TVA)
Cheltuieli pentru incalzit= 64.000*8075,34=516.821.760 lei
La baza fundamentarii stau contractele cu furnizorii si executia bugetara a anului

precedent (numarul de mc de gaz consumati in anul precedent), iar tariful/mc gaz se
aproximeaza luand in considerare majoratile de preturi si indicele de inflatie.
2. Iluminat si forţa motrică

In aceasta categorie de cheltuieli se includ:
 Costul curentului electric pentru iluminat si forta motrica;
 Costul becurilor, neoanelor.
Cheltuielile pentru forta motrica si iluminat se fundamenteaza in functie de :
 Numarul de ore iluminat si functionare aparatura electrica;
 Numarul corpurilor de iluminat;
 Numarul aparatelor consumatoare de curent electric;
 Tariful pentru 1kw;
 Consumul de energie pe fiecare corp
si se calculeaza astfel:
Cheltuieli iluminat si forta motrica=Nr. ore iluminat si functionare

aparatura*Nr. corpuri de iluminat*Consum/corp*Tarif/kw
O formula de calcul mai simpla este :

Cheltuieli iluminat si forta motrica= consumul total*tarif /kw*nr luni
49
In factura aferenta energiei elecrice sunt incluse si consumurile cu Radio si

Televizorul.
Exemplu de calcul: La Opera din Iasi se consuma aproximativ 1200 kw/luna iar
tariful/kw este de 4000 lei. Radio= 45.000 lei/luna, televizorul=800.000 lei/luna.
Cheltuieli iluminat si forta motrica= 1200*4000*12=57.600.000 lei.
Fundamentarea se realizeaza pe baza contractelor incheiate cu furnizorii si executia

bugetara din anul de baza. Cheltuielile cu becurile si neoanele se fundamenteaza dupa
indicatorii:
 Numarul de sali, incaperi iluminate cu becuri;
 Numarul de becuri, neoane dintr-o sala;
 Media becurilor si neoanelor schimbate/an;
 Pretul unui bec sau neon.
Cheltuieli cu becurile si neoanele=Nr.mediu de becuri

schimbate*Tariful/bec+ Nr.mediu de neoane schimbate+tariful/neon
Exemplu de calcul: Opera din Iasi schimba aproximativ 3000 de becuri si 2000 de
neoane pe an. Pentru un pret mediu de 7000 lei pentru bec si 50.000 lei pentru neon :
Cheltuieli cu becurile si neoanele= 3000 * 7000 + 2000 * 50.000 = 21.000.000 +

100.000.000 =121.000.000 lei
3. Apă, canal, salubritate
Cheltuielile incluse in acest aliniat se detaliaza pe apa potabila, apa calda, salubritate,
canal. Unitatea de masura pentru acestea este mc/an, diferentierea facandu-se in functie
de costul diferit al acestora.
In fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se au in vedere urmatorii indicatori:
 Consum de apa calda mc/an;
50
 Consum de apa potabila mc/an;

 Salubritate mc/an;
 Tariful pentru un mc de apa calda si un mc de apa rece;
 Tariful pentru serviciile de salubritate si canalizare.
Formula dupa care se determina este urmatoarea:
Apa,canal,salubritate= Consum apa(mc)*Tarif/mc+Tarif canalizare (anual)

+Tarif servicii de salubritate (anual);
Exemplu de calcul : Pentru un consum de apa de 879 mc/luna la un pret de

16.000 lei/mc, tarif canalizare= 5600 lei/luna iar tariful pentru serviciile de
salubritate=3000 lei/luna:
Apa,canal,salubritate=12*879*16.000+5.600*12+3.000*12=168.768.000+67.200+
36.000=168.871.200 lei
In fundamentarea acestor cheltuieli se tine cont de contractul incheiat cu furnizorii

acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia
numărul de mc consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un
indice de inflaţie.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anii 2003si 2004 a fost
fundamentată la acest aliniat aceeasi sumă de 150.000 mii lei,iar in anul 2005, 160.000
mii lei.
4. Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă,
abonamentelor de telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
51
- tariful pentru abonamentul radio şi TV;

- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.
Formula de determinare este:
Poştă, telefon, radio = Abonament * Nr. luni + Nr. impulsuri * Tarif
Exemplu de calcul: In cazul unui abonament de telefon in valoare de 490.000 lei,

un numar de impulsuri de 4.682 pe an:
Poştă, telefon, radio = 490.000 * 12 + 4.682 * 25.000 = 5.880.000 + 117.050.000
=122.930.000 lei
În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat

referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate
radio, timbre etc.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2003 a fost fundamentată
o sumă de 104.000 mii lei., iar in urmatorii 2 ani 130.000 mii lei.
5. Furnituri de birou
La Opera Nationala din Iasi, in categoria Furnituri debirou sunt incluse
cheltuielile cu rechizitele de birou.
In fundamentarea acestui indicator sunt luate in considerare elemente precum:
 cantitatea necesara din fiecare tip de accesoriu pentru scris;
 pretul /bucata.
Formula de fundamentare utilizata este urmatoarea:
Cheltuieli cu furniturile de birou= cantitatea din fiecare accesoriu pentru

scris*pretul/bucata.
6. Materiale pentru curăţenie

În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:
52
- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii salilor, instumentelor,

aparaturii electronice, uşilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare,
pardoselii etc.
- materiale pentru spălatul lenjeriei si costumelor;
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru
menţinerea curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.
Personalul din cadrul departamentului Administrativ, intretinere, secretariat,
operativ este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma de consum, necesarul de
materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece răspunde de administrarea materialelor de
curăţenie şi gospodărie.
Pe perioada lunii in care Opera Nationala din Iasi nu desfasoara activitate propriu-
zisa au loc activităţi de curăţenie generală, necesarul de materiale este mai mare, aspect
ce trebuie avut în vedere în momentul fundamentării.
Indicatorii de fundamentare se referă la:
- numărul de săli;
- suprafaţa de curăţenie;
- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun
etc.);
- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi,
litri)
- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.
Formula de determinare este:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar X

Preţul unitar
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de

nivelul indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.
În proiectele de bugete de venituri şi cheltuieli pentru perioada analizata se
observa o crestere a sumelor fundamentate anual.
53
7. Alte materiale şi prestări servicii

În această categorie de cheltuieli se includ:
 cheluieli cu tiparirea biletelor si a programelor;
 cheltuieli de transport privind materiale, combustibil, obiecte de inventar;
 plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie,
legătorie, pază contractată;
 materiale pentru prevenirea incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii
pentru prestarea serviciilor, precum şi execuţia pentru anul precedent.
b) Fundamentarea cheltuielilor materiale si prestari servicii cu caracter

functional(art 25);
La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea

prestaţiilor de servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice operei,
care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.
Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de
natură funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări, la atelierele de
productie, cizmarie, tamplarie, tapiterie, atelierul mecanic, atelierul de pictura şi la
reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor aparate, instrumente sau utilaje
tehnologice.
Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi
servicii sunt: tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.
Cheltuielile materiale cu caracter functional= cantitatea dintr-un anumit

material*pretul
Cheltuielile cu prestari servicii cu caracter functional=valoarea acestor
servicii
54
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului

precedent.
In aceesi categorie Opera din Iasi mai include si cheltuielile cu invitatii care vin sa
sustina concerte la Opera Nataionala Romana dar sunt din alte judete ale tarii. Formula de
calcul in fundamentarea acestui indicator este:
Cheltuieli cu invitatii= nr. invitati*nr. spectacole*cheltuieli aferente fiecarui

invitat
Exemplu de calcul: In cazul in care Opera cheltuieste aproximativ 700.000 lei pentru
fiecare invitat si exista in medie 3 invitati la fiecare spectacol:
Cheltuieli cu invitatii=3*40*700.000=84.000.000 lei
c) Fundamentarea cheltuielilor cu obiectele de inventar de mica valoare(art 26);

Dotările cu obiecte de inventar de mica valoare in care sunt incluse lenjeria si
accesoriile de pat, echipamentele şi alte obiecte de inventar se stabilesc în funcţie de
starea de existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare
desfăşurării activitatilor în condiţii normale.
Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar, de cantitatea
şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.
Cheltuielile cu lenjeria si accesoriile de pat= numarul de lenjerii si accesorii de

pat*pret unitar
Cheltuielile cu echipamentele= numarul de echipamente*pret unitar
Aliniatul 03 – Alte obiecte de inventar cuprinde alte plăţi făcute pentru procurarea de
obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc, în limita
stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent de valoarea lor.
c) Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente (art. 27)
55
Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării

posibilităţii de exploatare a fondului fix supus reparaţiei.
Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă
în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.
Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de
întreţinere şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi
exterioare, revopsirea tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului
precum şi costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în
funcţie de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.
Cheltuielile cu reparatiile curente= suprafata (mp) supusa reparatiei* costul

reparatiei.
d) Fundamentarea cheltuielilor cu carti si publicatii (art 29);

Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi
publicaţii.
În această categorie de cheltuieli sunt incluse:
 plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi si publicatii pentru
buna desfasurarea a cativitatii in cadrul institutiei;
 costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative
utilizate în activitatea instituţiei;
 costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt
cantitatea acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.
Cheltuielile cu cartile si publicatiile=numarul de carti *pretul unitar+numarul
de publicatii*pretul unitar
Exemplu de calcul : in cazul in care la Opera din Iasi se achizitioneaza in medie 5

carti pe an la un pret de 350.000 lei bucata, iar cheltuielile cu publicatiile sunt in valoare
totala de 27.000.000 lei/an ,
56
Cheltuielile cu cartile si publicatiile= 5*350.000+27.000.000=28.750.000 lei
e) Fundamentarea altor cheltuieli (art. 30)

La acest articol se includ cheltuielile cu calificarea,perfectionarea si specializarea
profesionala a salariatilor precum si alte cheluieli potrivit dispozitiilor legale. Acestea se
fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent.
Pentru anii 2003 si 2004 la acest articol s-a prevăzut în bugetul de venituri şi
cheltuieli o sumă de 5.000 mii lei, iar in 2005, 915.000 mii lei, diferenta fiind
semnificativa.
II.3.2. Fundamentarea cheltuielilor de capital
Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau

constituirea unor bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi
modernizarea Operei Nationale Romane din Iasi.
În programul de investiţii se înscriu cheltuielile pe ani şi etape de execuţie atât
pentru investiţiile în curs cât şi pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul
de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de
investiţii, cu desfăşurare atât fizic cât şi valoric.
În bugetele de venituri şi cheltuieli ale Operei din Iasi in perioada 2003-2005 nu
au fost fundamentate astfel de cheltuieli.
Cap III. Finantarea cheltuielilor la Opera Nationala

Romana din Iasi
Cheltuielile bugetare pentru cultura ocupa un loc important intre actiunile finantate de
catre stat, ceea ce duce la cresterea rolului culturii ca factor de progres si civilizatie.
Recunoasterea contributiei decisive a institutiilor de cultura la pregatirea societatii
moderne, in conditiile revolutiei stiintifice contemporane, a impus dezvoltarea acestor
institutii si alocarea din bugetul statului a unor sume in crestere pentru finantarea lor.
57
Fiecare institutie de cultura realizeaza atat cheltuieli comune cat si unele specifice. In
principiu, cheltuielile pentru cultura cuprind doua maro grupe: cheltuieli curente (de
functionare) si cheltuieli de investitii (de capital).
Din prima grupa fac parte toate cheltuielile reprezentand consumuri legate de
functionarea institutiei, concretizate in cheltuieli ci intretinerea si gospodarirea,
combustibil, energie, apa, servicii postale, furnituri de birou, materiale pentru curatenie,
obiecte de inventar, echipamente, reparatii curente, ponderea cea mai mare avand-o
salariile si platile asimilate acestora pentru personalul de specialitate si cel auxiliar.
Din a doua grupa fac parte cheltuielile pentru crearea si dezvoltarea bazei tehnico-
materiale constand in: utilaje, intrumente, ecgipamente de decor, mobilier, fiind
concretizate in in bunuri de natura mijloacelor fixe cu care se doteaza institutiile de
cultura pentru a putea functiona.
Trebuie specificat ca pe perioada analizata (2003-2005),la Opera Nationala Romana
din Iasi valoarea cheltuielilor de capital a fost nula.
III.1. Surse de finantare
Finantarea Operei Nationale Romane din Iasi se realizeaza, in general din doua mari
surse de finantare:
 surse bugetare;
 surse extrabugetare;
Surse bugetare
Ministerul Culturii si Cultelor asigura finantarea din bugetul de stat a urmatoarelor
categorii de cheltuieli:
 Cheltuieli salariale aferente personalului de specialitate si auxiliar;
 Cheltuieli materiale si servicii;
 Cheltuieli cu deplasarile, detasarile si transferarile in tara;
 Finantarea unor programe de perfectionare si specializare a salariatilor.
58
Pentru Opera Nationala Romana din Iasi, sursele bugetare reprezinta principala forma
de finantare, acestea regasindu-se in fiecare din cei 3 ani analizati in proportie de peste
93%.
Sursele extrabugetare
Veniturile extrabugetare se incaseaza si contabilizeaza de institutia de cultura potrivit
normelor pentru finantele publice, fara a se efectua varsaminte la bugetul de stat si fara
afectarea alocatiilor primite de la acesta. Rezultatele obtinute la sfarsitul exercitiului
financiar, respectiv soldurile anuale obtinute din executia bugetului actiunilor finantate
din veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri in anul urmator.
Veniturile extrabugetare utilizate in vederea finantarii cheltuielilor sunt:
 Venituri din chirii;
 Venituri din vanzarea biletelor si programelor;
 Venituri din sponsorizari primite de la persoanele fizice si juridice conform
legii.
Fondurile alocate Operei Nationale Romane din Iasi, indiferent de surse, buget de
stat sau surse proprii, vor fi acordate sub urmatoarele forme: fonduri pentru finantare
activitatii de baza a institutiei si fonduri pentru finantarea complementara.
A) Finantarea activitatii de baza a institutiei se asigura pe seama bugetului de
stat prin Ministerul Culturii si Cultelor. Fondurile vor fi alocate ca o suma
globala in bugetul institutiei. Repartizarea pe capitole si articole de cheltuieli a
fondurilor aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din
rectificarile bugetare din timpul anului va fi realizata la propunerea
directorului unitatii, cu aprobarea Consiliului de administratie.
B) Finantarea complementara se asigura pe seama veniturilor proprii si a
subventiilor, efectuandu-se in functie de necesitatile Operei Nationale Romane
din Iasi. Sunt cuprinse aici urmatoarele categorii de cheltuieli: reparatii
capitale, consolidari si investitii pentru anii in care se executa astfel de lucrari,
cheltuieli cu deplasarile, detasarile si transferurile in tara, alte cheltuieli.
Nivelul fondurilor pentru finantarea complementara va fi stabilit in functie de
amploarea si urgenta satisfacerii unei nevoi de reabilitarea si dezvoltarea a
59
bazei materiale a institututiei, de numarul deplasarilor, si amploarea altor

cheltuieli de realizat.
III.2. Finantarea bugetara
In cazul Operei Nationale Romane din Iasi care se subordoneaza direct Ministerului
Culturii si Cultelor, finantarea bugetara are in vedere ca tehnica de finantare doar
finantarea de la bugetul de stat.
Finantarea de la bugetul de stat se contureaza distinct prin dechiderea si repartizarea
de credite bugetare si are in vedere punerea la dispozitia institutiei publice a mijloacelor
banesti conforme cu prevederile din bugetul de stat cu respectarea si indeplinirea
anumitor cerinte:
 Cheltuielile pot fi inscrise sau/si efectuate numai daca sunt prevazute in mod
expres in acte normative sau autorizari specifice date in baza Legii finantelor
publice;
 Exercitarea unui control financiar preventiv, detaliat si exigent in legatura cu
necesitatea, oportunitatea si legalitate cheltuielilor;
 Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei
acordate;
 Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie
din bugete.
Deschiderea de credite bugetare la Opera Nationala Romana din Iasi, presupune

prezenta urmatorilor factori institutionali: finantatorul, adica institutia centrala in numele
Guvernului raspunzatoare de gestiunea bugetara (Ministerul Finantelor Publice),
ordonatorul principal de credite bugetare (Ministrul Culturii si Cultelor), Trezoreria, ca
unitate bancara specializata.
Directorul Operei Nationale Romane din Iasi in calitate de ordonator tertial de credite
bugetare este direct subordonat ordonatorului principal de credite bugetare (Ministrul
Culurii si Cultelor).
60
Intitiativa in deschiderea creditelor bugetare revine ordonatorului principal de credite

bugetare care se adreseaza finantatorului, Ministerului Finantelor Publice. Solicitarea se
va face pana la data de 20 a lunii in curs pentru luna urmatoare, adresarea facandu-se
printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”, intocmita in trei exemplare si
trimisa finantatorului. Odata cu acesta cerere mentionata, ordonatorul principal de credite
bugetare prezinta o „nota justificativa” privind creditele bugetare solicitate cu precizari
privind cheltuielile curente si cheltuielile de capital. Pe baza acestei cereri, finantatorul
analizeaza solicitarile, prin verificarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat, in
concordanta cu subdiviziunile clasificatiei bugetare si incadrarea lor in bugetul aprobat.
In continuare, finantatorul dispune catre Trezoreria Finantelor Publice a municipiului
Bucuresti deschiderea de credite bugetare, dispozitie data printr-un exemplar din cererea
de deschidere de credite bugetare. La Trezoreria Finantelor Publice a municipiului
Bucuresti se consemneaza deschiderea creditului bugetar si inregistrarea prin acelasi
examplar din cerere, in evidenta proprie, a deschiderii creditului bugetar pe seama
Ministerului Culturii si Cultelor.
In acelasi timp, finantatorul informeaza ordonatorul principal de credite bugetare,
Ministerul Culturii si Cultelor, de deschiderea creditului bugetar solicitat, be baza celui
de-al doilea exemplar al cererii si consemneaza solicitarile ordonatorului principal de
credite in evidenta proprie prin cel de-al treilea exemplar din cerere.
O cerere de deschidere de credite bugetare urmareste urmatoarele elemente:
 Incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate
pe prima perioada pe care se solicita creditele respective;
 Codificarea conturilor corespunzatoare clasificatiei bugetare si planului de
conturi pentru activitatea Trezoreriei;
 Corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli mentionate
in cererile de deschidere de credite bugetare;
 Incadrarea valorii totale a dispozitiilor bugetare pentru repartizarea creditelor
in totalul creditului bugetar, cat si pe diviziunile acestuia.
Repartizarea creditelor bugetare se realizeaza tot la initiativa ordonatorului

principal de credite bugetare care intocmeste o dispozitie bugetara de repartizare.
61
Dispozitia insoteste cererea de deschidere de credite bugetare cu adresare directa catre

Trezoreria Finantelor Publice a municipiului Bucuresti. Aceasta inregistreaza in evidenta
proprie repartizarea creditelor bugetare si transmite dispozitii de repartizare a sumelor din
contul Ministerului Culturii si Cultelor in contul Operei Nationale Romane din Iasi catre
Trezorezia din Iasi. In evidenta Trezoreriei din Iasi va fi de asemenea consemnata
repartizarea creditelor bugetare catre ordonatorul tertiar de credite, institutiei revenindu-i
si obligatia de a informa Opera din Iasi despre repartizarea sumelor in contul sau deschis
la Trezoreria din Iasi.
Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare la Opera Nationala Romana din Iasi
(fluxuri informationale) se relaizeaza conform figurii urmatoare:
1 ex
Ordonator principal Cerere de credite Finantator
de credite bugetare
bug in 3 ex
(Ministerul Consemnarea
( Ministerul Culturii Finantelor Publice) in evidenta a
Nota justificativa
si Cultelor) deschiderii
1 ex de credite
1 ex bugetare
Instiintare asuprea deschiderii si
repartizarii de credite bugetare Trezoreria
Ordonator principal Finantelor Publice Consemnarea
de credite bugetare Bucuresti in evidenta a
( Ministerul Culturii deschiderii si
si Cultelor) Dispozitii bugetare de repartizare repartizarii
de credite
Trezoreria Iasi bugetare
Informarea
ordonatorului tertiar
de credite bugetare
(Opera Nationala
Romana din Iasi)
asupra creditelor
bugetare repartizate
Fig. 3. Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare (fluxuri informationale)
62
III.3 Finantarea extrabugetara
Finantarea extrabugetara sau din veniturile proprii presupune acoperirea unor

cheltuieli pe baza veniturilor realizate de unitatea de cultura in afara celor primite din
bugetele publice drept credite bugetare.
Opera Nationala Romana din Iasi, in calitatea de ordonator tertial de credite, are
contabilitatea proprie si poate incasa venituri extrabugetare astfel:
 In numerar, prin caserie proprie de la persoanele fizice, urmand ca acestea sa
fie depuse in conturile de disponibil;
 Prin virament de la persoanele juridice, in conturile deschise la unitatile
teritoriale de trezorerie.
Operatiunile de incasari prin caserie proprie se organizeaza potrivit dispozitiilor
legale in vigoare si se efectueaza numai pe baza de documente legale, care se
inregistreaza cronologic in registrul jurnal de casa.
Pentru operatiunile prin virament se utilizeaza ordine de plata tip trezorerie in care se
specifica pe verso natura sumelor virate.
III.4. Fluxuri informationale generate de finantarea institutiei
Fluxurile informaţionale care se derulează în interiorul Operei Nationale Romane

din Iasi au drept scop susţinerea directă a obiectului de activitate prin implicări ale
persoanelor fizice angajate în diferite funcţii de răspundere.
Trezoreria din Iasi înregistrează deschiderea de conturi ce cuprind veniturile
bugetare şi extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau
defalcate pe principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice
destinaţia acestor credite bugetare. În cazul în care această modificare se impune totuşi a
se realiza, primăria trebuie să obţină aprobarea ordonatorului de credite bugetare ierahic
superior.
Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi
efectuate în contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei
63
respective care redă valoarea creditului (rulaj cumulat). Veniturile provenite din
sponsorizări si inregistrate in contul Trezoreriei din Iasi trebuie utilizate special în
scopurile menţionate în contract. Pe baza sumelor aflate în cont se fac diferitele plăţi
pentru furnizori. Înregistrarea în contul Trezoreriei sau obţinerea sumei se poate face şi
prin borderou de cecuri depuse la Trezorerie.
Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale
cât şi în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin
pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a
facturii fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor
documente specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate,
dispoziţiei de plată pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru
cheltuielile suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice
cheltuielile.
III.5. Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti aprobate.

Plati pentru cheltuieli
Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusa unor reguli,
principii foarte stricte dupa care sunt solicitate si apoi intrebuintate sume de bani din
bugetele publice.
Important este ca in orice cheltuiala trebuie sa se efectueze doar cu reflectarea ei in
bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare. Folosirea
mijloacelor banesti presupune apoi prezenta si manifestarea unui control preventiv care
pune accent pe aspecte importante precum: necesitatea, oportunitatea si legalitatea
cheltuielilor.
In vederea perfectarii unei cheltuieli sunt parcurse trei momente:
 Propunerea de cheltuieli, porneste din interiorul institutiei de la o persoana
autorizata cu competente in a solicita fonduri pentru plata salariilor,
materialelor, serviciilor, obiectelor de inventar;
64
 Angajarea cheltuielilor- ordonatorii de credite bugetare impreuna cu

compartimentul financiar-contabil analizeaza propunerile de cheltuieli prin
prisma legalitatii, necesitatii, oportunitatii si a existentei disponibilitatilor
pentru efectuarea platilor respective;
 Aprobarea efectuarii cheltuielilor, eliberarea mijloacelor banesti pentru
achitarea obligatiilor fata de personal.
In cadrul Operei Nationale Romane din Iasi angajarea cheltuielilor se efectueaza
de catre director in calitatea sa de ordonator tertiar de credite bugetare. La baza
angajarii cheltuielilor stau documentele legale: state de plata, comenzi, contracte,
vizate pentru controlul financiar preventiv, intocmite distinct pentru cheltuieli care se
suporta din bugetul local si venituri extrabugetare.
Efectuarea platilor se face prin Trezoreria Finantelor Publice din Iasi din creditele
deschise si repartizate pe baza unor dispozitii generale si a unor dispozitii speciale.
Platile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite in vederea
efectuarii platilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plata
pentru efectuarea platilor din contul institutiei catre terti, cecul cu limita de suma si
factura cu dispozitie de incasare.
1) Cheltuielile pentru salarii au la baza ca document fundamental statele de
salarii, care se intocmesc la compartimentul Administrativ intretinere, secretariat
operativ pana la nivelul stabilirii contributiilor, urmand a fi completate de catre
Biroul financiar-contabil cu retinerile si contributiile platite in numerar angajatilor
si semnate, avizate de catre directorul Operei din Iasi.
In vederea eliberarii banilor pentru plata salariilor Opera din Iasi va prezenta
Trezoreriei Finantelor Publice din Iasi (serviciul de control si evidenta) o serie de
documente:
 Cecul pentru ridicarea din cont a sumelor de plata pentru drepturi
salariale;
 Ordine de plata in trei exemplare pentru virarea din cont a unor sume
datorate (impozitul pe salarii, contributia la fondul de somaj);
 Dispozitie de plata/ordin de plata pentru plata contributiei la asigurarile
sociale;
65
 Sitiatia recapitulativa a salariilor la nivelul lunii.

Dupa primirea acestor documente, serviciul de control si evidenta a cheltuielilor va
verifica o serie de elemente: respectarea numarului de salariati aprobati, respectarea
prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului angajat, stabilirea sumelor de
plata si incadrarea acestora in creditele bugetare aprobate la subdiviziunea „Cheltuieli de
personal”, stabilirea corecta a contributiilor precum si intocmirea corecta a ordinelor de
plata.
Dupa efectuarea acestei proceduri se procedeaza la efectuarea platii prin caserie.
Administrativ Director
Completarea statului de functii si
intretinere, trimiterea lui spre avizare
secretariat operativ
Intocmirea statului de functii Avizarea statului de functii

Biroul financiar-
contabil
Efectuarea platilor prin caserie

Cec, ordin de plata, dispozitie
de plata
Trezoreria
din Iasi
Fig. 4. Fluxuri informationale in finantarea cheltuielilor pentru salarii
2) Cheltuieli pentru deplasari, detasari, transferari in tara

Propunerea de cheltuileli are loc de catre persoana care urmeaza sa desfasoare o
anumita activitate ce necesita deplasarea si se face verbal sau scris. Documentul este
analizat de Biroul financiar-contabil urmarindu-se daca acea actiune este justificata prin
inscrierea in bugetul de venituri si cheltuieli si daca e necesara si are suport legal. Se
66
acorda avizul precizandu-se si subdiviziunea clasificatiei bugetare unde se incadreaza, iar

conducerea unitatii elibereaza ordinul de deplasare.
In cazul cheltuielilor pentru deplasari si transferuri se au in vedere documente
specifice ca: situatia recapitulativa a deplasarilor, ordine de deplasare aprobate de catre
organele in drept si calculatia sumelor de transfer.
Baletul, Orchestra,
Corul, Solisti vocali
Ordin de deplasare
Propunere de cheltuieli (scris sau verbal)
Biroul finaciar-
contabil
Avizul acordat Eliberare ordin

de deplasare
Director
Fig. 5. Fluxuri informationale in finantarea cheltuielilor pentru deplasari,

detasari, transferari in tara
3) Cheltuielile materiale si servicii au ca punct de pornire solicitarile de materiale,

obiecte de inventar, furnituri de birou, echipamente, carti si publicatii, lenjerie si
accesorii de pat,etc. care se fac de catre diferiti angajati in functie de necesitatile
desfasurarii activitatii lor. Aceste solicitari trebuie avizate de catre directorul Operei din
Iasi, in calitatea sa de ordonator tertiar de credite bugetare.
Platile se fac in functie de continutul si natura lor, potrivit cu o anexa stabilita la
nivelul Trezoreriei in care sunt grupate cheltuielile pe subdiviziunile clasificatiei
bugetare. Pentru efectuarea platii se prezinta urmatoarele documente: ordin de plata
pentru plata prin virament, dispozitie de incasare cu factura primita de la unitatea bancara
a furnizorului, cec pentru ridicarea de numerar in cazul in care cheltuielile materiale se
achita in numerar. Trezoreria urmeaza sa verifice aceste elemente.
67
Aprovizionare,
depozit Director
Propunere de cheltuieli Avizare

Biroul financiar
contabil
Cec, ordin de plata,

dispozitie de incasare
Trezoreria din Furnizori

Iasi
Plata furnizorilor
Fig. 6. Fluxuri informationale in finantarea cheltuielilor materiale si serviciilor
4) Cheltuielile de capital
Platile pentru acestea , potrivit Legii Finantelor Publice, vizeaza investitii ce apar
prezente pe baza unei liste de lucrari, utilaje, mobilier, intrumente, si alte obiecte de
investitii aprobate de Ministerul Finantelor. Finantarea cheltuielilor de capital se
efectueaza la cererea ordonatorului de credite bugetare principal (Ministrul Culturii si
Cultelor) prin deschiderea de credite bugetare de catre Ministerul Finantelor si prin
prezentarea unor documente specifice: lista de investitii si ordinul de plata privind
alimentarea contului de disponibil de la unitatea finantatoare.
68
Cap IV. Evidenţa gestiunii financiare la Opera Nationala

Romana din Iaşi
IV.1. Sistemul informaţional specific

Informaţia a devenit, în societatea contemporană, o resursă primordiala. Însă
adevărata sursă de putere şi bogăţie nu o reprezintă volumul resurselor informaţionale
acumulate, ci modul în care informaţia este prelucrată, valorificată şi transformată în
cunoaştere şi acţiune.
Informaţia economică reprezintă acea categorie de informaţii având ca
reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice, procesele sociale de
producţie, repartiţie, schimb şi de consum al bunurilor materiale. Informaţiile economice
se prezintă în cea mai mare parte sub forma unor indicatori cu diferite grade de grupare
şi sintetizare.
Informaţia bugetară, ca şi componentă a celei economice, are ca obiect principal
reflectarea corectă a modului de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, a modului de
gospodărire a mijloacelor economice ale instituţiilor publice, fiind baza de calcul a
indicatorilor necesari procesului de conducere a unităţilor bugetare. Ea poate fi
clasificată ca informaţie previzionată şi informaţie de reflectare sau de control.
Informaţia previzionată este reprezentată sub forma indicatorilor înscrişi în bugetele
de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice sau sub forma normelor privind întocmirea şi
execuţia bugetelor.
Informaţia de reflectare sau de control exprimă modul în care s-au încasat
veniturile şi cheltuielile bugetare, modul de utilizare a valorilor materiale şi băneşti,
apărând sub formă de date contabile, operative şi statistice.
Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează
organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare, asigurând
totodată baza de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.
Evidenţa bugetară se poate caracteriza prin următoarele:
 asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute de buget;
 semnalează neconcordanţele în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor;
69
 asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei bugetare.

Sistemul informaţional bugetar reprezintă un ansamblu de elemente
interdependente, cuprinde mai multe subsisteme de informare referitoare la execuţia
bugetelor şi se realizează în practică prin evidenţa bugetară, ca latură a evidenţei
economice, îmbrăcând cele trei forme ale acesteia, şi anume:
1. evidenţa tehnico - operativă;
2. evidenţa statistică;
3. evidenţa contabilă.
Pentru fiecare compartiment de evidenţă bugetară, există planuri de conturi diferite şi
instrucţiuni de aplicare elaborate de Ministerul Finanţelor. Excepţie face în acest caz execuţia
de casă a bugetului de stat de la Trezorerie (a se vedea anexa nr. 15).
Opera Nationala Romana din Iaşi îşi organizează evidenţa bugetară în cadrul
compartimentului financiar-contabil, prin intermediul contabilului şef.
IV.1.1. Evidenţa tehnico – operativă

Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, pe
lângă celelalte două forme, contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la
reflectarea şi controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării
corespunzătoare a cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi
reflectarea fenomenelor primare care au loc în unitate adică, intrarea şi ieşirea de
valori materiale şi băneşti, darea în consum sau folosinţă precum şi existenţa lor într-
un anumit loc al unităţii sau la o anumită dată.
Evidenţa tehnico - operativă se organizează în funcţie de nevoile fiecărei
instituţii pe compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de
exprimare a datelor fie etalonul natural (număr, greutate, lungime, volum), fie etalonul
bănesc (valoarea), fie ambele sau alte etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul
urmărit de către organizatorul sau şi de specificul activităţii unităţii. Caracteristicile
acestei forme de evidenţă constau în faptul că ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de
activitate şi că este operativă (promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La organizarea
evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se
70
fac numai în etalon natural, ea organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinându-

se la locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare
cu materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi
existenţa şi folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie.
Modul de ţinere a evidenţei tehnico - operative şi formularele folosite la Opera
din Iasi dar şi la celelalte unităţi bugetare şi extrabugetare sunt stabilite de Normele
metodologice ale Ministerului Finanţelor nr. 596/1970 privind contabilitatea unităţilor
bugetare. Conform legislaţiei în vigoare, evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă
următoarelor cerinţe:
 obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice moment, cu privire la
existenţa şi răspândirea valorilor materiale la locurile de depozitare sau de
folosinţă;
 asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în scopul păstrării
integrităţii patrimoniului public;
 asigurarea delimitării răspunderii individuale sau colective în administrarea
bunurilor materiale;
 asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor periodice şi anuale
prin furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare şi de folosinţă.
Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile de bază privind
completarea documentelor de către gestionarii şi administratorii care răspund
material, disciplinar şi penal de gospodărirea bunurilor materiale date în primire,
aceste documente fiind următoarele:
o Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe independente care nu necesită
montaj şi nici probe tehnologice;
o Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care necesită montaj dar nu
necesită probe tehnologice precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale
cu caracter administrativ şi social - cultural;
o Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi instalaţiile care necesită
montaj şi probe tehnologice;
o Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;
71
o Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe transferate;

o Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;
o Proces verbal de închiriere;
o Proces verbal de dare în custodie;
o Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a mijloacelor fixe şi a
obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată;
o Lista de inventariere.
IV.1.2. Evidenţa statistică

Evidenţa statistică este şi ea o formă a evidenţei economice prin care se studiază
latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social -
economice în condiţii concrete de loc şi timp, în expresia lor numerică.
Statistica are în vedere înregistrarea şi prelucrarea formelor social - economice de
masă. În vederea realizării obiectului său (studierea activităţii economico - socială), se
folosesc diferite unităţi de măsură în mărime naturală sau valorică. Pe baza datelor
furnizate de evidenţa statistică, a grupării şi generalizării fenomenelor şi proceselor
economico – sociale se pot stabili interdependenţe între ele şi tendinţele de dezvoltare.
Contabilitatea interferează cu statistica social – economică în toate unităţile
patrimoniale, dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.
Indicatorii şi indicii sunt corelaţi cu cei pe care îi folosesc celelalte forme de evidenţă
bugetară.
Procesele proprii evidenţei statistice sunt:
 culegerea datelor necesare din documentele primare;
 folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;
 prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
Raportările statistice sunt specifice evidenţei statistice, pe care le face unitatea de
cultura către Ministerul culturii si Cultelor. Aceste raportări statistice se referă la:
numărul de spectacole desfasurate in fiecare an, numărul de spectatori si auditori aferenti
tuturor spectacolelor, numarul de actori, vechimea personalului,structura personalului pe
functii de spacialitate si grade.
72
Institutul de Statistică trimite Operei din Iasi lunar un formular spre completare cu
privire la numărul de salariaţi, numarul de spactacole, numarul de spectatori si auditori
etc.
IV.1.3. Evidenţa contabilă

Evidenţa contabilă este acea formă a evidenţei economice care reflectă aspecte ale
activităţii ce pot fi exprimate valoric. Prin metoda şi procedeele sale, contabilitatea este
fundamentul evidenţei bugetare, contabilitatea instituţiilor publice privind execuţia de
casă a bugetelor aprobate, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în contul acestor
unităţi, purtând denumirea de contabilitate publică.
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigurând controlul
asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele. O particularitate a
contabilităţii este faptul că se ţine în etalon bănesc, utilizând şi etaloane naturale.
Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte, şi anume: unul primar, prin care se
reflectă în expresie băneasca mişcările de valori şi unul centralizator, prin care se exprimă
sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor economice şi a surselor de
constituire a acestora. Totodată, contabilitatea centralizatoare analizează sintetic
şi rezultatele financiare finale raportate la o perioadă de gestiune dată (luna,
semestru, an).
Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt: contul,
balanţa de verificare, bilanţul contabil precum şi Norme metodologice şi reguli
precise, stabilite de Ministerul Finanţelor.
Cea mai folosită tehnică a metodei contabilităţii o constituie înregistrarea
operaţiunilor contabile pe „jurnale”, fiind incluse aici documentele de evidenţă, notele
contabile, registrul jurnal, cartea mare şi balanţa de verificare.
Documentele de evidenţă se înregistrează în ordinea intrării lor şi se păstrează în
dosare separate, pe jurnale, pentru a se putea stabili cu uşurinţă legătura dintre
documentele, jurnalele sau situaţiile în care s-au înregistrat.
În cadrul acestor mijloace de lucru, registrul jurnal reprezintă formularul de baza
destinat înregistrării operaţiunilor economice în ordine cronologică pe baza documentelor
primare, contabile şi centralizatoare. Jurnalele se deschid lunar şi cuprind operaţiunile
73
economice din cursul lunii privind creditul unuia sau al mai multor conturi cu conţinut
similar, în corespondenţă cu conturile debitoare. Centralizarea se efectuează la sfârşitul
lunii iar totalul obţinut se trece în registrul cartea mare în care operaţiunile se
înregistrează în forma sintetică a totalurilor.
Cu ajutorul registrului cartea mare se determină lunar rulajele şi soldul final ale
fiecărui cont sintetic, cumulativ de la începutul anului.
Aceste date urmează a fi scrise în balanţele de verificare a conturilor sintetice
precum şi în cele analitice.
Fazele de lucru în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sunt
următoarele:
 întocmirea documentelor primare şi a notelor contabile;
 înregistrarea documentelor de evidenţă în formularele şi fişele de evidenţă analitică;
 trecerea sumelor din jurnale şi situaţii în cartea mare;
 întocmirea bilanţului contabil.
Documentul oficial de gestiune a patrimoniului acestei unităţi de învăţământ,
precum şi a tuturor instituţiilor publice, îl constituie bilanţul contabil, care dă o imagine
fidelă, clară şi completă a modului de administrare a patrimoniului, a situaţiei financiare şi
a rezultatelor obţinute la data întocmirii acestuia.
Bilanţul contabil, denumit în setul formularelor tipizate „Darea de seamă
contabilă”, are în structura sa următoarele:
 Bilanţul;
 Contul de execuţie bugetară;
 Anexe privind:
a) detalierea cheltuielilor;
b) disponibilul din fonduri cu destinaţie specială;
c) contul de execuţie al fiecărui fond special;
d) finanţarea bugetară;
e) finanţarea investiţiilor;
f) obligaţiile de plată restante;
g) pagubele materiale;
h) indicatorii specifici de calcul şi de fundamentare a bugetului instituţiei.
74
 Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico -

financiare la data raportării.
Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa
Operei din Iasi, iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea
execuţiei bugetare se face folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care conţine:
o evidenţă contabilă bugetară curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.
Prima formă de evidenţă, cea curentă, procură date operative privind modul cum
se îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa
centralizată se întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe
baza datelor din evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile
bugetare centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor
execuţiei bugetare pe întregul buget de stat.
Darea de seamă contabilă bugetară are un caracter unitar în ce priveşte structura
şi conţinutul ei deoarece este supusă unor reglementări speciale şi condiţii unitare de
întocmire. Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt următoarele:
 oglindirea realităţii faptelor şi puritatea cifrelor pe care aceasta le cuprinde.
Asigurarea unui conţinut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă
depinde de însăşi exactitatea datelor evidenţei contabile care se
realizează numai printr-o evidenţă la timp cu înregistrări corecte, complete şi
prin corelarea datelor evidenţei sintetice cu cele din evidenţa analitică;
 ea trebuie să fie completă şi corect întocmită cu toate datele şi corelaţiile
cerute între conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de către
Ministerul Finanţelor pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Ea trebuie
să cuprindă toate formularele care intră în componenţa ei, fiecare formular
fiind completat cu toate datele cerute, făcându-se obligatoriu şi verificarea
corelaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre formularele - anexă la bilanţ şi
conturile din acesta;
 simplitate şi claritate; condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea
de seamă este compusă dintr-un număr redus de formulare care sa conţină
numai indicatori strict necesari, dar cu suficientă putere de informare;
75
 darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele

stabilite prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor pentru ca acestea să
poată constitui instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al
activităţii financiare a instituţiei de cultura;
 darea de seamă constituie pentru ordinatorul de credite superior o bază utilă
şi sigură pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare cu
spirit de economie, în limita creditelor acordate şi în concordanţă cu nivelul
de îndeplinire a indicatorilor specifici activităţii institutiei, fiind o sursă de date
pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe perioada viitoare.
Pentru a da o imagine fidelă patrimoniului instituţiei, trebuie respectate
regulile privind evaluarea patrimoniului dar şi celelalte norme şi principii contabile, şi
anume:
 principiul prudenţei, conform căruia nu este admisă supraevaluarea
elementelor de Activ şi a veniturilor respectiv, subevaluarea elementelor de
Pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile
posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior;
 principiul permanenţei metodelor care conduce la continuarea aplicării
regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile; - principiul continuităţii
activităţii, conform căruia se presupune că unitatea patrimoniala îşi continuă în
mod normal funcţionarea într-un mod previzibil, fără a intra în stare de
lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
 principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a
veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura
angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;
 principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;
 principiul necompensării, conform căruia elementele de Activ şi de Pasiv
trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă
76
compensarea între posturile de Activ şi cele de Pasiv ale bilanţului,

precum nici între venituri şi cheltuieli.
Instituţiile publice, pe lângă documentele şi registrele de evidenţă financiar
contabile obişnuite întâlnite în unităţi economice, folosesc documente şi registre
specifice activităţii de derulare a exerciţiului bugetar, stând la baza înregistrărilor
contabile astfel:
a) bugetul de venituri şi cheltuieli ce se întocmeşte de către compartimentul
financiar - contabil şi cuprinde informaţii de fundamentare a creditelor solicitate.
După întocmire, acesta se transmis spre aprobare Ministerului Culturii si Cultelor de
catre ordonatorul tertiar de credite, directorul Operei din Iasi.
b) cererea de deschidere a creditelor bugetare care este o adresă in 3 exemplare
scrisă, semnata de conducătorul unităţii şi de contabilul şef si trimisa către Ministerul
Culturii si Cultelor, prin care se solicită deschiderea creditelor bugetare.
IV.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii în cadrul Operei

Nationale Romane din Iaşi
Reforma economică şi instituţională a României, de după decembrie 1989,

vizează trecerea de la o economie supercentralizată şi totalitaristă la una de piaţă,
bazată pe libera iniţiativă şi pe privatizare, acest proces cuprinzând implicit şi
domeniul managementului financiar şi contabil.
Potrivit legislaţiei în vigoare, şi anume: Decretul - Lege nr. 54/1990, Legea nr.
31/1990, Legea Contabilităţii nr. 82/1991, H.G. nr. 704/1993, toate unităţile lucrative,
indiferent de forma juridică de organizare, ce gestionează valori materiale şi băneşti, sunt
obligate să organizeze şi să desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină
contabilitate proprie.
Obiectul contabilităţii bugetare îl constituie existenţa şi mişcarea valorilor materiale
şi băneşti, consumul de muncă vie şi remuneraţia acesteia, rezultatele activităţii desfăşurate
şi închiderea exerciţiului bugetar. Acest obiect este complex şi, ca urmare, prin intermediul
instituţiilor bugetare, are loc nu numai un proces de repartiţie (alocarea de la buget
77
a fondurilor băneşti necesare), ci şi un proces de consumare a fondurilor alocate

pentru diferite activităţi. Particularităţile şi specificul activităţii bugetare obligă la
centralizarea informaţiilor contabile din diferitele sectoare ale execuţiei bugetare pentru a
se putea obţine o imagine clară asupra acesteia în ansamblul său, favorizând îmbinarea
contabilităţii curente cu cea centralizatoare şi permiţând cuantificarea datelor din treaptă
în treaptă până la final (la Ministerul Finanţelor unde se determină datele de sinteză
privind execuţia bugetului).
Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă, fac înregistrări
contabile pe baza unui plan de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a acestuia
elaborate de către Ministerul Finanţelor. Principiile care stau la baza contabilităţii în
partidă dublă sunt următoarele:
 principiul gestionar (principiul patrimoniului închis);
 dubla reprezentare a stării şi a mişcării patrimoniului;
 principiul dublei înregistrări;
 principiul înregistrării cronologice şi sistematice;
 principiul înregistrării analitice şi sintetice;
 principiul fundamentării prin documente a înregistrărilor contabile.
Pe lângă aceste principii prevăzute în Regulamentul de aplicare al Legii
Contabilităţii, în practică sunt aplicate şi alte principii dintre care prezintă interes pentru
instituţiile de învăţământ următoarele:
 principiul cuantificării monetare - neprevăzut în mod concret în legislaţia
noastră dar, conform legii, „contabilitatea se ţine în moneda naţională, iar
operaţiunile efectuate în valută se ţin atât în monedă naţională cât şi în valută”;
 principiul costului istoric - presupune înregistrarea în contabilitate a bunurilor la
valoarea lor de achiziţie, iar creanţele şi obligaţiile la valoarea nominală;
 principiul sincerităţii - în primul rând presupune ca documentele întocmite
să fie cât mai exacte posibil, iar în al doilea rând presupune un
comportament loial şi onest din partea contabilului, astfel încât să nu se
deformeze în nici un fel realitatea;
 principiul regularităţii - presupune respectarea regulilor şi procedurilor în
vigoare în raport cu textele legislative;
78
 principiul fidelităţii (imaginii fidele) - conform căruia documentele contabile de

sinteză oferă o imagine fidelă a unităţii patrimoniale.
La organizarea contabilităţii instituţiei de învăţământ, un rol important îl reprezintă
cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare care presupune gruparea judicioasă şi
sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative.
Aşezarea la baza contabilităţii a clasificaţiei bugetare asigură, pe de o parte un limbaj
comun cu planificarea bugetară (adică, identitatea de conţinut a veniturilor şi
cheltuielilor atât în planificare cât şi în evidenţa execuţiei bugetului), iar pe de altă
parte permite analiza rezultatelor execuţiei bugetare comparativ cu îndeplinirea
obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.
Pentru a-şi îndeplini rolul, contabilităţii bugetare îi revin următoarele obiective:
1. de a reflecta corect desfăşurarea procesului de execuţie a bugetului în toate
compartimentele sale;
2. de a furniza la timp informaţii de organizare reale necesare organelor de
decizie;
3. de a contribui prin modul său de organizare şi funcţionare la executarea
corectă şi deplină a bugetelor, prin preîntâmpinarea deturnării de fonduri şi de
încadrare în alocaţiile bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de
fonduri;
4. de a reliefa nivelul de eficienţă la care sunt cheltuite fondurile bugetare şi
financiare, în general.
În scopul realizării obiectivului contabilităţii, metoda acesteia foloseşte o serie de
procedee care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele
economice care au loc în cadrul unităţilor patrimoniale. Între aceste procedee ale metodei
contabilităţii se găsesc contul, bilanţul şi balanţa de verificare.
Contul reprezintă procedeul cu ajutorul căruia se asigură urmărirea
existenţei, mişcării şi a situaţiei finale, pe elemente patrimoniale. Contul oglindeşte
mişcările succesive care au loc în structura şi mărimea patrimoniului, el fiind instrumentul
de lucru cel mai frecvent utilizat.
79
Bilanţul contabil este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilităţii

care asigură încheierea procesului de cunoaştere contabilă în cadrul unui exerciţiu
financiar.
Balanţa de verificare asigură centralizarea datelor din conturi şi, în acelaşi timp,
şi o verificare a înregistrărilor efectuate. Elementele patrimoniale oglindite diferit în
conturi sunt centralizate cu ajutorul acestui document atât pentru perioada curentă cât şi
cumulat, de la începutul exerciţiului.
Faţă de agenţii economici, specific unităţilor de cultura şi a tuturor unităţilor
publice, în general, sunt următoarele elemente:
1. instituţiile publice nu funcţionează pe principiul acoperirii cheltuielilor
de funcţionare din venituri proprii, cu excepţia celor care sunt organizate pe
principiul autofinanţării. Principala sursă de finanţare, de acoperire a
cheltuielilor proprii şi de investiţii a instituţiilor publice o constituie
creditele bugetare;
2. instituţiile publice nu calculează amortizarea mijloacelor fixe, acestea
rămânând înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare, valoarea contabilă
sau de inventar, până în momentul scoaterii din folosinţă;
3. instituţiile statului de drept şi celelalte instituţii bugetare, indiferent de modul
lor de finanţare, îndeplinesc în majoritatea cazurilor funcţii sociale, de
exercitare a autorităţii statului de drept - învăţământ, sănătate, cultură,
artă, apărare naţională, unele activităţi cu caracter economic de interes
public;
4. conturile de cheltuieli apar cu sold în bilanţ doar în cursul anului, când se
înregistrează suma angajamentelor pe care instituţia le are faţă de terţi, pe
baza creditelor bugetare aprobate. La finele exerciţiului se înregistrează
diminuarea propriu-zisa a finanţării cu cheltuieli colectate pe tot parcursul
execuţiei bugetare;
5. instituţiile finanţate în întregime de la bugetul de stat realizează decontările
cu acesta pe baze brute, primind resurse pentru acoperirea integrală a
cheltuielilor dar vărsând la buget orice fel de venituri realizate.
80
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu

prevederile legale, revine în totalitate ordonatorului de credite. În acest scop ei
trebuie să asigure condiţiile necesare pentru:
 organizarea compartimentului financiar - contabil, condus de către contabilul
şef;
 întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile
patrimoniale;
 organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
 organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului precum şi
valorificarea rezultatelor acesteia;
 respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil şi depunerea la termene
la organele de stat;
 păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile
în termenele prevăzute de lege.
81
Bibliografie:
1. Gabriel Ştefura--Bugete publice şi fiscalitate, Editura Universităţii „Alexandru

Ioan Cuza”, Iaşi, 2005
2. Gabriel Ştefura--Procesul bugetar în România, Editura Tipomoldova, Iaşi, 2004
3. Greceanu-Cocoş Virginia – „Practica auditului la instituţiile publice şi legislaţia
utilă”, Editura Societatea Adevărul, Bucureşti, 2000;
4. Ministerul Finanţelor – Planul de conturi pentru instituţiile de stat şi
instrucţiunile de aplicare a acestuia
5. www.cdep.ro
6. http://www.insse.ro/anuar_2004/zip_r2004/cap17-cultura.pdf
7. http://www.opera-romana-iasi.ro/Index.aspx?page=Public/Contact
8. http://www.opera-iasi.ro/001.html
82

Monografie Opera

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monografie Opera

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu monografic Gestiunea financiară a instituţiilor publice

Cap.I Organizarea şi funcţionalitatea Operei Nationale Române din Iaşi.......pg.2

Cap.II Fundamentarea indicatorilor financiari la Opera Natională Română din

Cap.III Finanţarea cheltuielilor la Operei Naţionale Române din Iaşi..........pg.57

Cap.IV Evidenţa gestiunii financiare la Opera Naţională Română din

1. Sistemul informaţional specific..................................................................................pg.69

Cap.I Organizarea şi funcţionalitatea Operei Naţionale

Conservarea culturii si traditiilor nationale reprezinta prioritati naţionale pentru

I.1. Scurt istoric

I.2. Obiect de activitate

 Sustinerea de spectacole de opera, opereta , balet, concert de arii;

I.3. Structura organizatorică internă

Personalul Operei Nationale Romane din Iasi se structureaza in personal de

La sedintele Consiliului de administratie poate fi invitat un membru al conducerii

 Din partea corului: maestru de cor si dirijor de cor;

I.4. Funcţionalitatea instituţiei

Astfel, in Regulamentul de organizare si functionare a Operei Nationale Romane

Din punct de vedere al activităţii economico – financiare in cadrul Operei Nationale

Directorul adjunct are urmatoarele atributii principale:

Contabilul şef subordonandu-se directorului,

 Exercita controlul financiar preventiv propriu in conformitate cu prevederile O.G.

Consiliul de administraţie are urmatoarele atributii principale:

 Urmareste buna gospodarire si folosire a mijloacelor materiale si financiare ale

Consiliul artistic are urmatoarele atributii principale:

Aflandu-se in subordinea directorului, Biroul de audit public intern are

despre recomandarile neisusite de catre director, precum si despre consecintele

Biroul de resurse umane este coordonat de director si are urmatoarele atributii

 Completeaza si actualizeaza Registrul general de evidenta al angajatilor institutiei,

Biroul financiar-contabil este coordonat de contabil sef si indeplineste

fond special pe capitolele si subcapitolele clasificatiei cheltuielilor potrivit fondului

Secretariatul muzical este uncompartiment coordonat de director si are

 Intocmeste programul zilnic de repetitii si spectacole si urmareste afisarea pe avizier

Aprovizionare , depozit este un compartiment coordonat de contabilul sef si are

 Achizitioneaza materialele cuprinse in devizele estimative ale premierelor,

 Respecta programul de lucru stabilit de conducerea institutiei, precum si normele de

 Executa toate lucrarile de dactilografieier necesare serviciilor (contabilitate,

 Asigura curatenia si intretinerea incintei institutiei, a scenei, mobilierului si spatiilor

Relaţiile Biroului financiar-contabil cu celelalte birouri şi

Norme metod. ,avize

Proiect BVC, proiect de inv Orchestra

Facturi de intrare, note de receptie

Relaţia Biroul financiar contabil- Director (OTC):

Relaţia Director-Consiliul de administraţie-Ministerul Culturii şi Cultelor

Relaţia Birou financiar contabil- Biroul de audit public intern

o Raportul anual al activitatii de audit public intern

Relaţia Birou financiar contabil-Biroul de resurse umane

Relaţia Birou financiar contabil- Aprovizionare depozite

Relaţia Birou financiar contabil-Ateliere de producţie

 Biroul financiar contabil realizeaza balanta de verificare a obiectelor de inventar,

Relaţia Birou financiar contabil-Administraţie, întreţinere, secretariat,

I.5. Relaţiile Operei Naţionale Române Iaşi cu exteriorul

decoratiunilor, sau a materiilor prime in vederea confectionarii costumelor, decorurilor,

Relaţia cu Băncile (BRD)

Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa judeţeană de

Transferal banilor pentru plata

I.6. Evoluţia şi structura bugetelor de venituri şi cheltuieli în perioada

2003 % 2004 % 2005 %

- principala sursă de finanţare a Operei Nationale Romane din Iasi este

Grafic evolutia veniturilor de-al lungul perioadei 2003-2005 este urmatoarea:

Cuantumul categoriilor de venituri in

25.000.000 Venituri alocate de

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

2003 % 2004 % 2005 %