TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI” IAŞI

CEL MAI VECHI TEATRU DIN ŢARĂ, CEL MAI NOU COMPLEX TEATRAL

RAPORT DE ACTIVITATE

Valeriu Cristian Hadji-Culea, manager

19 septembrie 2019- 31 decembrie 2019

1
PARTEA I

A) Evoluţia instituţiei Teatrului Național Iași în raport cu mediului în care îşi

desfăşoară activitatea

Potrivit studiului „Vitalitatea culturală a orașelor din România” (INCFC, 2010), Iașul se
află între primele zece orașe din punctul de vedere al infrastructurii culturale, al industriilor
creative, al bugetului local pentru cultură, al participării, al resurselor umane specializate și al
ONG-urilor de profil. Analiza reflectă modul în care economia creativă dezvoltată de activităţi
cu valenţe culturale, se îmbină cu susţinerea financiară din partea autorităţilor locale pentru
dezvoltarea culturii, cu gradul de echipare culturală, precum şi cu participarea locuitorilor la
activităţi culturale, potenţialul creativ la Iaşi fiind un element reprezentativ pentru definirea
identităţii locale.
Iaşul este oraşul începuturilor, al primului Teatru Naţional din România, al primei
universităţi din România, al primei grădini botanice sau al primei case memoriale. Iaşul va
rămâne pentru totdeauna oraşul marilor şcoli, al marilor dascăli, al marilor lecţii de istorie,
atrăgând şi crescând valori naţionale şi universale.
Pentru fundamentarea unei analize socioculturale a mediului şi a identităţii locale,
esențiale sunt două aspecte ce ţin de istorie, dar şi de geografia economică, socială şi fizică:
primul se referă la amplasarea judeţului Iaşi în centrul Moldovei istorice, iar al doilea la faptul
că, în interiorul judeţului, municipiul Iaşi, prin dimensiunile sale, concentrează cea mai mare
parte a populaţiei, dominând din punct de vedere economic şi cultural nu doar zona de
imediată proximitate, ci şi întreaga regiune a Moldovei. De asemenea Iașul este, după
Suceava și Botoșani, oraşul cu cea mai tânără populaţie din România, cu o vârstă medie de
39,7 ani şi cu cel mai mare procent de locuitori sub 18 ani- 19,1% în 2018. Iaşul creşte şi
valorizează abilitățile acestor tineri, demonstrând capacitatea sa de a fi un mediu propice
pentru dezvoltarea creativităţii.
Oraşul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care
a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească dând patrimoniului naţional comori
inestimabile - printre monumentele arhitectonice şi de cult se numără Biserica Trei Ierarhi,
ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, Biserica Sfântul Nicolae, ctitorie a lui Ştefan cel Mare,
Catedrala Mitropolitană, biserici şi mânăstiri incluse pe lista monumentelor istorice -, şi a
înscris în istoria ţării pagini de referinţă pentru ansamblul spiritualităţii româneşti.

2
 Este considerat centrul cultural al Moldovei, multe din instituţiile oraşului fiind şi de
importanţă naţională. Pe lângă Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Opera Naţională
Română Iaşi, Teatrul pentru Copii şi Tineret Luceafărul , Filarmonica de Stat „Moldova”,
Academia de Arte „George Enescu”, Ateneul Național din Iași, Biblioteca Centrală
Universitară „Mihai Eminescu”, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”, centre culturale
precum Goethe Zentrum, Centrul Cultural Francez, British Council, Centrul Cultural al
Americii latine şi a Caraibelor, trei case de cultură, galerii de artă, cinematografe, cluburi,
librării şi anticariate, Iaşul dispune de cel mai mare număr de muzee din ţară (Complexul
Muzeal „Moldova”, Muzeul Literaturii Române) fiind pe poziţia secundă, după Bucureşti, ca
număr de instituţii, monumente şi edificii de cultură şi ca număr de angajați.
Principalele reviste și publicații culturale ieșene, unele cu tradiție, printre care
„Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Cronica”, „Cronica veche”, „Zon@Literară”, „Feed
Back”, „Scriptor”, „Timpul”, „Poezia”, „Suplimentul de cultură” sunt publicații de interes
național. Editurile reprezentative sunt Junimea și Polirom. În domeniul audiovizual, zece
dintre companiile din zona Moldovei se află în Iași, printre care TVR Iași (postul regional al
Televiziunii Române), TeleM , Antena 1 Iași, Iași TV Life, Infinit TV (televiziuni private)
Apollonia TV și BZI Live (televiziuni on line). Instituţiile mass-media reprezintă un partener
constant al activităţilor culturale de orice tip, ele fiind responsabile de promovarea eficientă a
acestora. În Iaşi există și treisprezece radiouri care promovează constant evenimentele
culturale.
De asemenea, în Iași sunt înscrise numeroase ONG-uri cu activitate preponderent
culturală, ONG-uri studențești, locale ori filiale ale unor structuri internaționale active în Iași.
Evenimente de anvergură traversează calendarul cultural al orașului: de la târguri de carte
(Librex, Bookfest), gale cinematografice (Serile Filmului Românesc), concerte (Afterhills
Music & Arts), până la sonorul Festival Internațional de Literatură și Traducere (FILIT).
Componenta transfrontalieră facilitează turismul cultural, orașul Chișinău (Republica
Moldova) devenind un partener privilegiat atât pentru lansarea unor evenimente comune, cât
și pentru replicarea unora dintre evenimentele din agenda culturală a orașului.
Instituţiile care produc spectacole de teatru în Iaşi şi care vizează pe alocuri aceleaşi
categorii de public, sunt Ateneul Național Iași (aflat în subordinea municipalităţii ieşene),
Teatrul pentru copii şi tineret „Luceafărul” finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi şi Teatrul Ludic
al Casei studenţilor din Iaşi. Peisajul teatrelor independente nu este unul coagulat; există
câteva trupe/ companii/ asociaţii de teatru care evoluează în această arie, dar proiectele lor,
fiind direct dependente de finanţare alternativă sau de disponibilitatea unor spaţii de joc, sunt
destul de meteorice. Alături de Teatrul Fix, care are un spaţiu de joc propriu şi o estetică în
zona devised theatre, regândind raporturile artist/ text/ spectacol, îi regăsim pe cei de la
3
compania FaPt și trupa IDIOT. Producţiile lor sunt construite pe formule performative care
generează un discurs predominant social-politic şi vizează spaţii neconvenționale.
Teatrul Național Iași dezvoltă proiecte de parteneriat cu freelanceri și cu zona teatrelor
independente, aducând în aria de interes a publicului organizații și instituții cu care
rezonează pe traiectorii ale artelor spectacolului și nu numai.
Ca scenă națională, într-un spațiu cu o stratificare socială și culturală multiplă și mereu
în transformare, Teatrul Național Iasi are datoria de a-și dirija activitatea către toate
segmentele de public, actual ori potențial, una din posibilități fiind și lărgirea colaborărilor cu
organizații care au ținte de adresabilitate neaccesate.

1. colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează

aceleiaşi comunităţi;

În perioada raportată, septembrie- decembrie 2019, Teatrul National din Iași a derulat
următoarele tipuri de colaborări și parteneriate:

Inspectoratul Școlar Colaborări și parteneriate educaționale în cadrul programelor play.edu

Județean Iași
Festivalul Național de Din anul 2006 Teatrul Național din Iași este o prezență constantă pe scena
Teatru, București celui mai important și reprezentativ festival de teatru din România. În 2019
a fost prezentă pe scena festivalului, producția ieșeană Dansul Delhi de Ivan
Vîrîpaev în regia lui Radu Afrim.

Festivalul Reuniunea Teatrul Național Iași participă la acest eveniment festivalier de tradiție pentru
Teatrelor Naționale colaborarea celor două instituții, cu spectacolele Sfatul Țării, scenariu de
Chișinău ediția a V-a. Mariana Onceanu și Cristian Hadji Culea și Dansul Delhi de Ivan Vîrîpaev.
Evenimentul se derulează în cadrul unui indelungat parteneriat cu instituția
din Republica Moldova, care mai cuprine proiecte comune și, anual,
schimburi bilaterale de spectacole.
Muzeul Național al Parteneriat dezvoltat cu cele doua instituții în cadrul proiectului Lecturi³,
Literaturii Române, eveniment dedicat promovării dramaturgiei românești contemporane.
FILIT și revista
ALECART
Universitatea de Arte Colaborarea cu studenții Facultății de Teatru pentru proiectele 8 Femei,
„George Enescu” Iași Lecturi³.
Eveniment editorial Lansarea cărții Lumea mea, întâlnirile mele – dialoguri cu Constantin
Editura Delfin Dinulescu, actor al scenei ieșene în perioada 1955-1969

4
Festivalul International Spectacolul Povestea Păsării fără cuib participă la Festivalul International al
al Teatrului de Studio și Teatrului de Studio și Forme Noi de la Pitești.
Forme Noi Pitești
Teatrul „Olga Teatrul Național Iași în calitatea de manager de rețea și Teatrul „Olga
Kobileanskaia” Kobileanskaia” din Cernăuți ca instituție-gazdă au organizat întâlnirea
Cernăuți, Ucraina anuală a membrilor rețelei Mării Negre având ca temă centrală work-shop-ul
„Utilitatea mecanismelor scenice tradiționale în scenografia contemporană”.
Liga Internațională a Teatrul Național Iași a participat la întâlnirea anuală a Ligii care s-a
Teatrelor de pe Drumul desfășurat în Quanzhou și a fost centrată pe dezvoltarea de proiecte
Mătăsii comune.
Iași, Capitala Tinerii din mediul rural sunt încurajați să participe la evenimentele Teatrului
Tineretului Național Iași, care oferă pachete de bilete promoționale.
2019-2020

Parteneriate internaționale

Teatrul Naţional ieşean este manager de reţea în

Proiectul Internaţional European Route of Historic
Theatre.
acest proiect iniţiat de Perspectiv – Asociaţia
Teatrelor Istorice din Europa, pentru Reţeaua
Marea Neagră. Proiectul îşi propune să realizeze o
reţea dinamică şi interactivă între teatrele istorice
din Europa prin care să încurajeze conservarea şi
restaurarea acestora, să sprijine schimburile şi să
familiarizeze publicul cu extraordinara moştenire
culturală pe care o oferă acestea.

5
The Silk Road International League of Theatres
(Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul
Mătăsii)
Teatrul Național Iași a intrat în Liga Internaţională
a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii. Proiectul este
demarat de China Arts and Entertainment Group
(CAEG), grup susţinut de Ministerul Culturii din
China. Proiectul îşi propune să creeze o platformă
de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii şi să
încurajeze schimburile între instituţiile culturale
importante din aceste ţări, fiind astfel o oportunitate
de promovare a produselor culturale şi de
dezvoltare a unui turism cultural performant.

2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, ameninţări);

(S) PUNCTE TARI (mediu intern) (O) OPORTUNITĂŢI (mediu extern)

- singurul Teatru Naţional din Moldova

- trupă stabilă, profesionistă, recunoscută pe plan
național
- Iaşul - oraş universitar, cu un public tânăr,
- public diversificat
receptiv
- clădire istorică de patrimoniu cu o arhitectură
- interesul regizorilor importanţi pentru scenele
deosebită poziţionată în centrul oraşului
Teatrului Național Iaşi
- spaţii de joc moderne, dotări scenotehnice de
- continuitate în realizarea programelor
ultimă generaţie
-participare la proiecte internaționale
- stabilitatea managementului instituțional
- parteneriate cu alţi operatori culturali
- diversitatea repertoriului
- turnee în regiune
-consecvenţă în numărul de premiere produs pe
- mediu economic în creştere ce favorizează
stagiune
deschiderea către cultură
- patru săli proprii de spectacole
- sprijinul Primăriei pentru proiecte culturale
- prezența consecventă a teatrului pe lista
- parteneri interesați de colaborări interdisciplinare
evenimentelor culturale ale orașului
- vizibilitate şi prezenţă activă pe alte scene din
ţară prin intermediul turneelor şi festivalurilor
- capacitate de producţie proprie

6
-personal calificat cu responsabilităţi concrete
- infrastructură
- salarii decente

(W) PUNCTE SLABE (mediu intern) (T) AMENINŢĂRI (mediu extern)

- lipsa spaţiilor de depozitare pentru decoruri

- personal tehnic insuficient pentru cele 4 săli de - buget pentru producția de spectacole în scădere
spectacole dramatică de la un an la altul
- lipsa personalului specializat în realizarea de - insuficiența sponsorizărilor
proiecte europene -îmbătrânirea trupei de actori
- Sala Studio nu a intrat în procesul de restaurare - blocarea investiţiilor pe anumite direcţii
- discrepanța dintre salariile actorilor angajați și - zona concurenţială reprezentată de
onorariile colaboratorilor freelanceri angajați pe divertismentul comod (televiziune, internet)
proiect - legislaţia specifică deficitară
- subvenția bugetară pentru proiectele din - iminența „sufocării” pe toate spațiile de joc prin
programul minimal a scăzut de la 2.202.356 în creșterea numărului de spectatori aproape de
2016, la 392.974 în 2019, deci este la un procent limita superioară; Sala Mare a Nationalului ieșean
de 28.06% din suma alocată în 2016. a avut un grad de ocupare de 89%
-dificultăți la programarea in avans a proiectelor - regiune economică săracă
- lipsa finanțării pentru un festival de teatru - inexistența personalului specializat pe atragere
important în zona Moldovei de fonduri
-legislația nu permite invitarea și găzduirea criticii
de specialitate la evenimentele teatrului

3. evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia;

Măsurile luate pentru îmbunătățirea imaginii Teatrului Național în perioada raportată-

septembrie-decembrie 2019, au avut la bază analiza tipurilor de public, a nevoilor de
consum ale acestora și a resurselor financiare și umane disponibile.
Ca urmare, strategia de comunicare a fost îndreptată către medii care nu presupun
cheltuieli suplimentare: mediul online (rețele de socializare, site propriu), mass-media locală
și națională (dezvoltarea de noi parteneriate); s-a urmărit crearea de evenimente care să
fidelizeze publicul și să crească gradul de simpatie al acestuia pentru Teatrul Național Iași.

ONLINE REZULTATE
www.teatrulnationaliasi.ro - realizarea a două secțiuni noi:
„Spectacole din Moldova”, secțiune de promovare a
spectacolelor Teatrelor din regiunea Moldovei de pe
ambele maluri ale Prutului
„Lecturi³”, spațiu virtual de arhivare a pieselor de
teatru câștigătoare în proiectul cu același nume,
destinat promovării dramaturgilor români
7
 contemporani (România și Republica Moldova)
- update frecvent de conținut: prezentări de
spectacole, fotografii din repetiții, trailere, cronici
teatrale, anunţuri, comunicate de presă;
- accesare facilă a modulelor de Facebook, YouTube
şi site specializat de vânzare de bilete online,
www.entertix.ro;
- promovarea adreselor de site și Facebook pe toate
materialele publicitare, pe site-uri ale partenerilor
media.
www.facebook.com/TNIASI/ la finalul anului 2019:
urmăritori – 32 600
nr. total aprecieri: 320 400
- creștere cu 5000 de urmăritori ai paginii fașă de
decembrie 2018, ca urmare a frecvenței postărilor, a
implicării publicului prin inițierea de concursuri, a
feed-back-ului generat imediat la toate solicitările
primite
www.instagram.com/teatrulnationaliasi/ - cont creat în februarie 2017
- peste 1600 de urmăritori la sfârșitul anului 2019
YouTube - canal propriu de prezentare a trailerelor, cu update
constant:
- acces facil al link-urilor YouTube de pe site-ul
www.teatrulnationaliasi.ro
parteneriate online - comunicare pe 53 de publicații în mediu virtual
PROMOVARE OUTDOOR/INDOOR REZULTATE
Outdoor - afișe de mari dimensiuni pe 40 de panouri stradale
de tip backlit, în toate cartierele ieșene (parteneriat)
- afișe pe 2 coloane publicitare (parteneriat Primăria
Iași)
- bannere expuse în campusuri studențești, marile
bulevarde, centre comerciale, zona Teatrului
- mesh expus pe Teatru³
- bannere de mari dimensiuni în stația de tramvai a
Teatrului Național, cu afișul fiecărei premiere
- difuzare trailere pe 3 display-uri stradale
(parteneriat Agenția de publicitate WinK)
- difuzare trailere în 10 stații de călători RATC Iași
(parteneriat)

Indoor - în septembrie 2019, amplasarea unui panou

backlit în foaierul Teatrului, pentru promovarea
afișelor de mari dimensiuni
- în noiembrie, încheierea unui parteneriat cu Palas
Mall pentru promovarea indoor pe 20 de totemuri
- totem în foaierul teatrului pentru promovarea
evenimentelor
- difuzarea trailerelor de spectacol și a inserturilor de
știri pe 8 ecrane digitale și pe un videowall cu 2 fețe,
în mall-uri (parteneriat)
- rularea trailerelor pe monitoarele din foaierul Sălii
Mari și de la Teatru³
- flyere în sediile firmelor partenere (agenții
8
 imobiliare, cafenele, instituții de învățământ etc)
- flyere și afișe în foaierele sălilor de spectacol și în
agenția de bilete
Traffic advertising - difuzare trailere și inserturi de anunțuri scrise în
100 de mijloace de transport în comun (parteneriat)
- afișaj cu programarea spectacolelor în mijloacele
de transport în comun
Printuri -50 -100 afișe/eveniment de diferite mărimi pentru
publicitatea stradală și indoor, printate pe plotter-ul
Teatrui Național
-2 bannere/eveniment expuse în locații cu trafic
-2 roll-up-uri de imagine amplasate în instituții
partenere
- 200 flyere/eveniment, printate pe plotter-ul propriu
- printuri pentru evenimente conexe (albume, broșuri,
afișe)
Promoționale - în perioada raportată, s-au realizat 150 de felicitări
pentru Crăciun pe plotterul Teatrului
RELAȚII PUBLICE REZULTATE
Evenimente speciale - organizare lansare de carte „Lumea mea, întâlnirile
mele…” de Adrian și Claudiu Christescu, în prezența
lui Constantin Dinulescu, fost actor al Teatrului
Național Iași
- implicare în evenimente caritabile dezvoltate în
cadrul proiectului Iași – Capitala Culturală a
Tineretului
- evenimentele speciale au beneficiat de conferințe
de presă, kituri de presă, newsletter, promovare
online pe rețele de socializare și pe site-ul propriu
Acțiuni PR - emitere comunicate de presă, anunțuri, invitații,
scrisori, răspunsuri
- organizare conferințe de presă
- intermedierea frecventă a prezenței
reprezentanților/colaboratorilor instituției în presa
(radio, TV, presa scrisă)
-comunicare intensă în mediul virtual: conținut de
calitate pe pagina de Facebook, site propriu,
Instagram, prezență în creștere în blogosferă, presă
națională online
- oferirea de premii pentru concursuri organizate la
radio/tv și pe pagina de Facebook
- organizare împreună cu secretariatul literar a
evenimentelor conexe: lansări de carte, dezbateri,
aniversări
- evaluare evenimente, redactare sondaje

Concluzii:
Buna practică a unor strategii manageriale, artistice și de comunicare conjugate, au condus la
menținerea și creșterea reputației Teatrului Național Iași, dobândirea statutului de reper cultural
la nivel regional și național. Rolul de formator cultural pe care și l-a propus prin misiune

9
îndreptățesc Teatrul Național Iași să devină un hub cultural al regiunii estice a țării (Moldova de
ambele părți ale Prutului, Ucraina).

4. măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari

Pentru evaluarea comportamentului de consum al beneficiarului și a gradului de

satisfacţie şi loialitate, pentru identificarea profilului sociologic al potenţialelor segmente de
public, Teatrul Național Iași a pus în practică soluții de market research „in- house” cu buget
restrâns. În acest scop, în perioada pe care o analizăm,19 septembrie- 31 decembrie 2019,
s-au desfășurat următoarele acțiuni:

➢ Realizarea unui sondaj de opinie care vizează stagiunea în curs - 2019-2020, pe baza
unui chestionar oferit publicului la intrarea în sălile de spectacol; sondajul a oferit date
privitoare la:
- consum cultural (frecvența în sălile Teatrului Național Iași, cunoașterea repertoriului);
- opinii referitoare la activitatea și oferta instituției teatrale;
- sugestii privind propriile nevoi de consum cultural;
- vârsta, sexul, nivelul educațional și ocupația respondentului.

➢ Analiza consumatorului de teatru activ în mediul online:

- pagina de Facebook (statistici privitoare la datele demografice agregate –vârstă, sex,
țară, oraș, limbă vorbită);
- site www.teatrulnationaliasi.ro (informații privitoare la nevoile de consum);
- corespondența electronică.

Concluzii:
Teatrul Național Iași urmărește în permanență să atragă, să diversifice și să formeze
publicurile sale. Pentru atingerea acestor scopuri, Teatrul se preocupă constant să cunoască
nevoile și obișnuințele de consum ale beneficiarilor actuali și potențiali, și să aplicarea cele
mai noi și mai eficiente metode de cercetare care, cu cele mai mici costuri, să aducă
rezultatele dorite.

5. grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei

Teatrul Național Iași și-a conturat grupurile-țintă către care se îndreaptă strategiile
repertoriale, de marketing și de comunicare. Analiza permanentă a tipurilor de public din

10
cadrul programelor propuse, a gradului de acoperire a sălilor pentru fiecare eveniment,
venirea în întâmpinarea nevoilor de consum cu o agendă evenimențială care să dezvolte
capitalul cultural al fiecărui segment în parte, conduc la dezideratul final, acela de a forma în
jurul Teatrului Național Iași o comunitate elevată, cu un nivel cultural ridicat, capabilă să
recunoască și să dorească produse artistice de calitate.
Pe parcursul celor 3 luni și jumătate ale perioadei analizate, activitățile instituției
direcționate pe tipuri de public ce frecventează cele patru săli de spectacole au fost orientate
și către proiectele noi și către reluările din stagiunile trecute după cum urmează:

Sala Mare, grupuri-țintă: segmentele tânăr, activ, matur, la care se adaugă segmentul
reprezentat de elevi în funcție de specificul evenimentului, publicul ocazional care se va
dezvolta în urma strategiilor aplicate
Sala Teatru³, grupuri-țintă: cu preponderență segmentele tânăr și activ, cu posibilitatea
creșterii frecvenței publicului ocazional
Sala Studio, grup-țintă: publicul activ, consumator al poveștilor de viață, publicul matur, într-
un grad de ocupație mai scăzut publicul tânăr, public ocazional cu tendință de extindere
Uzina cu Teatru, grupuri-țintă: segmentele tânăr, activ în cea mai mare parte, cu
posibilitatea prezenței celorlalte segmente

Alături de aceste segmente de public, în proiectul de management se are în vedere,

pe întreg parcursul său de cinci ani, dezvoltarea de grupuri-țintă pe evenimente de anvergură
care să constituie o direcție complementară de marketing și comunicare:
Festivalul Tinerilor Creatori de Spectacol, grupuri-țintă: toate segmentele de public
descrise la profilul beneficiarului actual, tânăr, activ, matur, format din elevi, cu o atenție
sporită pentru extinderea publicului ocazional și atragerea non-publicului (spectatori potențiali
din zona Moldovei și de la nivel național)
Zilele Teatrul Național Iași eveniment anual, grup-țintă: cronicari de teatru, presă de
specialitate, la care se adaugă grupurile menționate mai sus
Teatrul Național Iași – hub cultural al zonei estice a țării, grupuri-țintă: participanți la
workshop-uri, mese rotunde, spectacole în turneu, expoziții din toate categoriile de public
analizate , la care se adaugă beneficiari noi din zona Moldovei, a Republicii Moldova și a
Ucrainei.
Teatrul Național Iași, obiectiv turistic – Naționalul ieșean este unul dintre cele mai
importante obiective turistice din zona de estică a țării, grupurile țintă fiind reprezentate de
turiști reprezentați de variate demografice și de vîrstă, din care pot face parte atât segmentul
de public ocazional, cât și non-publicul.
11
 Ultimele două programe au dezvoltat grupuri-țintă în perioada analizată(septembrie-
decembrie 2019) prin diseminarea informației privind programarea evenimentelor teatrale pe
toată zona Moldovei istorice ( instituții teatrale din regiunea Moldovei, Republica Moldova,
Cernăuți), prin organizarea întalnirii Perspectiv – Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa,
pentru Reţeaua Marea Neagră care a inclus dezbateri ale profesioniști din zona
scenografiei, prin prezența unui număr mare de spectatori din Republica Moldova la
spectacolele instituției ieșene.

6. Profilul beneficiarului actual

Teatrul Național Iași a coagulat în jurul evenimentelor sale un public cu capital

cultural, care și-a format obișnuința de a frecventa teatrul.
Marea mojoritate a spectactorilor de teatru a Iașului, oraș cu 300.000 de locuitori, este
constituită din spectactori de teatru, dar necunoscători ai limbajelor teatrale. Alegerile
repertoriale trebuie să răspundă necesității asocierii echilibrate dintre formulele teatrale
inovative, ceorența textului li inteligibilitatea poveștii. O majoritate evidentă este asigurată de
beneficiarii din mediul universitar, public tînăr, sensibil la formule curajoase de proiect și la
instrumentele actuale de propagare a informației. Relația cu publicul se construiește pe
încrederea în opțiunile teatrului pentru orice lucrări, chiar necunoscute, dar valoroase prin
mizele conceptuale aduse în actualitate. Această încredere trebuie câștigată și prin calitatea
și inteligibilitatea spectacolelor anterioare și prin propuneri care urmăresc acoperirea tuturor
segmentelor de public.
Identificarea profilului beneficiarului actual a fost realizată prin aplicarea unor metode
de cercetare care nu au necesitat cheltuieli majore - chestionare, analiza publicului din
mediul online – măsuri descrise în capitolul dedicat acestora.
În urma analizei, au fost identificate trei categorii principale de public:
1. Publicul uzual:
➢ segmentul tânăr, participativ:
- spectatori cu venituri reduse spre medii, 18 - 28 de ani, cu studii universitare în
curs sau absolvite; un segment bine reprezentat în mediul online, activ, cu posibil
statut de influenceri, la curent cu oferta Teatrului Național.
- public care reacționează pozitiv la inovația în teatru, provocat de evenimente
conexe (festivaluri, expoziții, lansări de carte, dezbateri); comunicativ prin
excelență, sprijină promovarea în mediul online (bloguri, forum, rețele de

12
 socializare) și contribuie la formarea intențiilor de consum cultural pentru noi
spectatori din aceeași categorie sau non-public.
➢ Segmentul activ, consumator al poveştilor de viaţă:
- spectatori cu activitate profesională, studii superioare, cu vârsta cuprinsă între
28-45 de ani, cu venituri medii și peste medie. Sunt spectatorii poveştilor de viaţă
şi ai comediei, experiența în sălile de teatru fiind prilej de relaxare, de petrecere a
unui timp calitativ. De regulă, spectatorii acestui segment frecventează
spectacolele în grupuri organizate corporatiste, în cadrul team building-urilor.
Vizionează cu precădere producțiile teatrale montate la Sala Studio, Sala Mare sau
Teatrul³.
➢ Segmentul maturităţii şi loialităţii:
- spectatori conservatori, retrași din viața profesională, amatori de producţii
clasice, obișnuiți ai premierelor, dar și ai altor evenimente organizate de Teatru
(aniversări ale actorilor – programul Seniorii Teatrului, expoziţii, lansări de carte).
➢ Juniorii:
- elevi din ciclurile gimnazial și liceal, prezenți în sălile de spectacol în grupuri
organizate, la evenimentele create special pentru ei, în urma analizei programei
școlare. Proiectul Teatru sub castani, un parteneriat cu tradiţie dintre Teatrul
Naţional Iaşi şi Colegiul Naţional Mihai Eminescu, formează deprinderea
consumului cultural de calitate. Pe lângă evenimentele teatrale produse pentru
acest segment, juniorilor li se asigură tururi ghidate, acces la materiale
informative, posibilitatea de a participa la dezbateri, de a întâlni și de a vorbi cu
artiștii. Prin aceste bune practici, Teatrul Național ieșean contribuie cu rezultate
remarcabile la creșterea capitalului cultural al tinerilor.
2. Publicul ocazional:
- spectatori din toate categoriile menționate mai sus, care, din cauza unor
obstacole sociale, economice, psiho-fizice, nu au o prezență constantă în sălile
de spectacol. Pentru această categorie, s-au inițiat strategii de atragere care să
crească nevoia consumului cultural, descrise în strategia de comunicare și
marketing.
3. Non-publicul:
- categorie lipsită de motivația de a merge la teatru din diverse motive ce țin de
educație, de obstacolele menționate mai sus sau de alte preferințe în această
zonă (producții venite în turneu, cu nume sonore pe afiș sau apetit pentru
producții culturale de alte genuri și standarde, altele decât cele oferite de

13
 Teatrul Național). Categoria presupune un efort susținut de atragere, atât din
punct de vedere repertorial, cât și de marketing și comunicare.

Concluzii:
Tipurile de clasificare obținute în urma cercetării tipurilor de public fac posibilă planificarea
unor strategii eficiente. Acțiunile în favoarea dezvoltării și formării unui public de teatru sunt
parte esențială din misiunea instituției.

B) Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

Pe tot parcursul perioadei analizate (septembrie- decembrie 2019), parte a stagiunii

2019 -2020, s-a reușit urmărirea principalelor direcții de acțiune - de la dezvoltarea brandului
„Cel mai vechi teatru din țară, cel mai nou complex teatral” prin producții de spectacole
reprezentative și diversificate, până la loializarea și majorarea numărului de spectatori, de la
creșterea volumului de spectacole pe texte românești, până la dezvoltarea performanței
trupei. Realizarea acestui din urmă obiectiv poate fi contorizat prin numărul de regizori, de
școli și stiluri diferite, care au interacționat cu trupa ieșeană, prin selecțiile spectacolelor
noastre la cele mai importante evenimente festivaliere și prin premiile obținute.
Modificările din interiorul bugetului instituției - creșterea salariilor și scăderea subvenției
bugetare pentru proiectele din programul minimal cu aproximativ 80%- au constituit o
amenințare pentru performanță indiferent de metodologiile manageriale aplicate. Finanțarea
din ce în ce mai șubredă a impus o severă reconsiderare a priorităților și o replanificare „din
mers” a unor proiecte majore care să mențină identitatea instituțională.

1. adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și

la strategia culturală a autorității

„Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada

2014-2020” a fost un document elaborat în 2013 de către fostul centru de cercetare în
cultură, document preluat în strategiile europene, chiar dacă nu a fost oficializat printr-o
hotărâre de guvern. În anul 2016, s-a făcut o revizuire a acestui document (SCPN 2016-
2022), revizuire care a rămas la nivel de document de lucru, neconsultat public.
În contextul perioadei analizate din stagiunea în curs (2019-2020), Teatrul Național din
Iași se raportează în permanență la politicile culturale la nivel național și la axele strategice
care poziționează cultura și patrimoniul ca factori de dezvoltare. Corelarea cu obiectivele și
măsurile relevante din SCPN 2016-2022 vine să sublinieze rolul teatrului ca serviciu public,
alături de recentrarea pe comunitate în vederea asigurării viabilității unui ecosistem cultural
creativ.

14
 Interesul pentru atingerea obiectivelor și direcțiilor necesare în perspectiva susținerii și
diversificării ofertei specifice, cu accent pe experiment, explorare și excelență, în paralel cu
întărirea capacității instituționale, este prezent în fiecare dintre programele derulate.
Promovarea pe plan internațional a valorilor culturale ale României a găsit
concretizare pe aria abordării segmentului care încurajează mobilitatea practicienilor culturali
și turismul cultural generator de valoare economică prin intrarea Teatrului Național din Iași în
European Route of Historic Theatres, proiect iniţiat de Perspectiv – Asociaţia Teatrelor
Istorice din Europa în care Teatrul Naţional ieşean a fost propus ca manager de reţea
pentru Reţeaua Marea Neagră și în proiectul The Silk Road International League of
Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) demarat de China Arts
and Entertainment Group (CAEG) susţinut de Ministerul Culturii din China care îşi propune
să creeze o platformă de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii.
Strategia culturală a Teatrului Național din Iași este dirijată către diversificarea cât mai
pertinentă a programelor culturale. Raportarea la tradiţie – la cei peste 200 de ani de teatru
în limba romană şi la cele 179 de stagiuni de Naţional - dar şi racordarea la realitatea
imediată, cea care justifică un proiect teatral ce răspunde nevoilor estetice ale timpului sunt
preocupări aflate mereu în centrul atenției.
Programele şi proiectele vin să definească, peste această identitate hibridă care e
proprie oricărui teatru de repertoriu, o altfel de amprentare, cea proprie unui parcurs strategic
care se defineşte în linii fundamentale prin obiectivele generale propuse: diversitate,
continuitate, performanţă, vizibilitate şi redimensionare.

2. orientarea activității profesionale către beneficiari

În perioada 19 septembrie- 31 decembrie 2019, perioadă integrată stagiunii în curs,

Teatrul Național Iași a continuat să găsească metode de îmbunătățire a serviciilor destinate
beneficiarilor, reușind să ofere condiții optime în care spectatorul să se poată bucura de
timpul petrecut la teatru:
- igienizare constantă a clădirii (săli, scări, foaiere);
- reamenajarea Sălii Pruteanu în vederea susținerii conferințelor de presă sau organizării
diferitelor întâlniri, prin amplasarea unui totem luminos pentru promovarea evenimentelor,
printr-o remobilare adecvată, care să răspundă scopului acestui spațiu;
- amenajarea unui spațiu de primire în care sunt expuse diplomele, trofeele, distincțiile
acordate instituției teatrale de-a lungul anilor;
- realizarea unor noi dispozitive de promovare indoor, în zona de acces a publicului către
Sala Mare și Studio (totem, people-stopper) și refacerea panoului cu fotografiile actorilor și
colaboratorilor Teatrului Național Iași, amplasat în zona de acces către birouri și Sala Studio.

15
 S-a recurs la o mărire a prețului de vânzare a biletelor cu un procent de 10%, care să
nu afecteze bugetul consumatorului de teatru. S-a optimizat și s-a continuat cu succes
parteneriatul cu platformele de ticketing entertix.ro și myticket.ro, prin utilizarea sistemelor de
scanare. La Agenția Teatrală, s-a avut în vedere aprovizionarea constantă cu materiale
informative.
În luna decembrie, a fost oferită gratuitate tinerilor din mediul rural la spectacolele
„Colivia” și „Chirița în provinție”, la Sala Mare, Teatrul fiind partener al Programul „IașI -
Capitala Tineretului din România 2019-2020”.

Pentru o mai bună informare online, site-ul teatrulnationaliasi.ro s-a îmbogățit cu două
secțiuni noi: Lecturi³ - arhivă a pieselor câștigătoare din cadrul proiectului de promovare a
dramaturgiei românești contemporane, Spectacole din Moldova – secțiune de promovare a
spectacolelor lunare ale teatrelor din regiunea de Est a României și din Republica Moldova.

Diversitatea experienţelor teatrale ca rezultat al opțiunilor de consum cultural, în

funcție de profilul benefiarului, stimularea și promovarea dramaturgiei românești
contemporane (proiectul Lecturi³), efortul considerabil de a avea pe afișul stagiunii regizori de
marcă, evenimentele conexe create (lansare de carte „Lumea mea, întâlnirile mele…” de
Adrian și Claudiu Christescu, în prezența actorului Constantin Dinulescu, fost actor al
Teatrului Național Iași în perioada 1955-1969), dezbateri la final de reprezentație în cadrul
proiectului Lecturi³, sunt tot atâtea demersuri în folosul beneficiarului actual.

3. analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

Și în perioada celor 3 luni analizate, ca și pe întreg parcursul proiectului managerial,

Teatrului Național Iași acționează către realizarea unei platforme de dezvoltare artistică,
mereu în căutarea excelenței, inovației și performanței prin:
â

- realizarea de proiecte care să întrunească mai multe criterii de selecție: valoarea textului,
actualitatea temei și mijloace de expresie artistică noi care pot activa judecăți de valoare și
care să conducă la consolidarea identității și prestigiului instituției în fața publicului.

- echilibrarea ponderii proiectelor provenite din spaţiul clasic, al dramaturgiei naţionale, al

dramaturgiei contemporane, al producțiilor de avangardă. În perioada analizată două dintre
proiecte sunt dedicate promovării noii dramaturgii: spectacolul Acasă la tata de Mimi
Brănescu și proiectul Lecturi³, eveniment realizat în parteneriat cu Muzeul Național al
Literaturii din Iași, FILIT și Revista Alecart. Proiectul funcționează pe o schemă-concurs: un
juriu de lectură parcurge un fond de texte de teatru și le selecționează pe cele mai
valoroase, conform unei grile de evaluare. Lunar, un text este prezentat în lectură publică. La
16
finalul stagiunii va fi desemnat textul cu cel mai mare potențial pentru scenă, text care va
intra in repertoriul permanent al teatrului ca spectacol complet.

- promovarea națională și internațională a proiectelor teatrale prin participarea la manifestări

reputate; Teatrul Național Iași are pe afiș spectacole valoroase, selecționate la cele mai
prestigioase manifestări ale prezentului - producția Dansul Delhi a fost prezentă în Festivalul
Național de Teatru 2019 și este selecționată pentru Festivalul Internațional de Teatru de la
Sibiu în 2020.

- consolidarea strategiilor de cooperare interinstituțională cu entitățile sociale, educative și

culturale ale mediului din imediata proximitate (școli, universități, muzee, biblioteci, centre
culturale etc.), cu mediul profesional (alte teatre, festivaluri, asociații de profesioniști, școli de
artă dramatică, coregrafică, muzicală și teatrală, medii de comunicare etc) și la scară
internațională (rețele de teatre, festivaluri, entități de cooperare internațională sau piețe de
drepturi de autor și spectacole). - elaborarea unei strategii de maximizare a rentabilității.

- educația și creșterea publicurilor prin modificarea comportamentului de consum

- acţiuni în direcţia creării unui capital de evenimente prin care să ne câștigăm identitatea

- pregătirea profesională continuă a trupei de actori prin ateliere de lucru și interacțiuni cu

regizori noi şi texte valoroase care să elimine eventuala uniformizare a stilului de lucru al
trupei în abordarea rolurilor;

C) Organizarea, funcționarea instituției și propuneri de restructurare și/sau de

reorganizare, pentru buna funcționare, după caz:

1. măsuri de organizare internă:

În perioada analizată, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iasi și-a desfășurat

activitatea în baza Regulamentului de organizare și funcționare și Organigrama aprobate prin
Ordinul Ministrului Culturii nr.2683 din 03.02.2013, modificat prin Ordinul Ministrului Culturii
2669 din 08.10.2014.
Totodată, au fost elaborate, proceduri de sistem privind inventarierea funcțiilor
sensibile, privind completarea, depunerea și gestionarea declarațiilor de avere și interese și
privind accesul la informații publice și transparența decizională, măsuri luate urmare a
obligațiilor asumate prin contractul de management pentru perioada supusă analizei cât și
conform prevederilor Ordinului Secretariatului General al Guvernului (OSGG) Nr. 600/2018 și

17
ale Programului de dezvoltare a sistemului de control intern managerial în vigoare pentru
anul 2019.
Au fost actualizate Planul de integritate și Codul de conduită a personalului Teatrului
National „Vasile Alecsandri”.
Prin deciziile managerului, în perioada analizată, au fost stabilite măsuri cu caracter
de reglementare/organizare, după cum urmează:
- Desemnarea responsabililor cu riscurile la nivel de compartimente din cadrul Teatrului
National Iasi, în conformitate cu prevederile OSGG nr.600/2018 privind aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităţilor publice;

- Împuternicirea auditorului intern, în baza prevederilor art. 18 alin.(3), art.23 lit.d) și

art.24 lit.c) din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu
modificările ulterioare și a adresei Ministrului Culturii nr. 6893/02.10.2019, de a aplica
sancțiuni, în situația în care personalul de conducere sau de execuție refuza
prezentarea documentelor solicitate spre auditare;

- Actualizarea deciziilor privind persoanele care exercită viza de control financiar

preventiv la nivelul instituției, cu stabilirea limitelor de competență, în baza prevederilor
Ordonanței Guvernului nr.119/1999, ale OMFP, nr. 923 din 11 iulie 2014 pentru
aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului
financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care
desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu și ale acordului
Ministerului Culturii si Identității Naționale, comunicat prin adresa 9827/28.12.2017

- Aprobarea actualizării Codului de conduită a personalului instituției;

- Desemnarea unui consilier de etică în cadrul instituției, conform OSGG nr.600/2018

privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice.

2. propuneri privind modificările reglementărilor interne:

Actuala structură organizatorică, împreună cu măsurile de organizare și reglementare,

stabilite prin deciziile managerului, au permis funcționarea optimă a instituției în perioada
analizată, asigurând îndeplinirea obiectivelor generale și specifice, nefiind necesare
modificări ale reglementărilor interne.

18
3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere:

Consiliul Administrativ al Teatrului Național „VASILE ALECSANDRI” Iași a fost numit prin
Decizia nr. 27 /30.04.2015. În perioada 19 .09.2019 – 31.12.2019 Consiliul de Administrație
s-a întrunit de 4 ori:
Ședința din data de 30.09.2019:
- Informare privind punerea în scenă a spectacolului „Gaițele”, în regia d-lui Ovidiu Lazăr.

Ședința din data de 11.11.2019:

- Necesitatea elaborării procedurilor de sistem privind: declarațiile de avere, transparența
decizională, acces la informațiile publice, etc.;
- Stabilire ca zilele de 2 și 3 decembrie 2019 să fie libere pentru personalul artistic și tehnic
de scenă.

Ședința din data de 27.11.2019:

- Propuneri privind numirea unui consilier de etică;
- Luarea de măsuri privind elementele de la aerul condiționat de pe clădirea Teatrului
Național Iași. S-a făcut sesizare conducerii Operei Naționale Române Iași.

Sedinta din data de 21.12.2019:

- Stabilirea zilelor libere pentru luna decembrie 2019 și ianuarie 2020, pentru personalul
artistic si tehnic de scenă;
- Stabilirea la nivelul fiecarui compartiment, a persoanelor care să răspundă la diversele
solicitări, pe email;
- Stabilire ca salariata care se ocupă cu vinderea biletelor de la Agenția teatrală, să fie
prezentă la sediul instituției cu 30 minute înaintea fiecărui spectacol, pentru a putea răspunde
tuturor solicitărilor de bilete, de la toate sălile de spectacol din cadrul Teatrului National Iași.

Consiliul Artistic al Teatrului Național Iași (numit prin Decizia nr. 31/ 08.05. 2015) s-a
întrunit în perioada 19 septembrie- 31 decembrie 2019 de trei ori în ședințele din: 20
septembrie, 7 noiembrie și 12 decembrie. Din consemnările proceselor verbale se
evidențiază următoarele teme de discuție:

- reorientarea repertorială în condițiile unui buget sărac

- fixarea datelor de premiere
-stabilirea de parteneriate si lansarea proiectului LECTURI³
- programul de turnee și deplasari în perioada raportata

19
 - gradul de ocupare al trupei în spectacole și repetiții
- stabilirea de criterii în evaluarea personalului artistic
- probleme specifice activității de programare a spectacolelor
- selecții ale spectacolelor T.N. Iași în festivaluri
- împărțirea eficientă a timpilor pe spațiul Sălii Mari cu Opera Națională Română Iași

4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției (fluctuație, cursuri, evaluare,

promovare, motivare/ sancționare).

În perioada 19.19.2019 – 31.12.2019, dinamica resurselor umane a fost deteminată

de o fluctuație redusă de personal.
- Încetarea contractului individual de muncă conform art. 56 lit.c din Codul Muncii; prin
pensionare la limita de varsta;

În perioada 19.19.2019 – 31.12.2019 institutia nu a organizat concurs de angajare, dar

au fost angajate următoarele categorii de personal cu un contract de muncă pe o perioada
determinate, prin acordul părților:
- inginer - grad profesional IA, Studii Superioare;
- referent - grad profesional I, Studii Superioare.

Conform prevederilor legale în vigoare, formarea profesională se face în baza unei

planificări anuale aprobate de directorul general al instituției, acolo unde apare o nevoie de
formare profesională solicitată de către conducătorii locurilor de muncă, sau la solicitarea
angajatului.
În cadrul instituției, evaluarea profesională se face pe baza criteriilor stabilite prin
Regulamentul cadru privind evaluarea performanțelor profesionale individuale ale
personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Culturii, aprobat prin Ordinul nr.
2331/ 18.05.2011.

Pentru anul 2018, evaluarea personalului salariat al Teatrului National „Vasile

Alecsandri” Iași, s-a efectuat în luna martie 2019.
În perioada: 19.09.2019–31.12.2019, a fost promovată o persoană care îndeplinea
condițiile prevăzute de lege, respectiv, promovarea s-a făcut prin transformarea propriului
post din Statul de funcții, într-un nivel imediat superior, astfel:
- Actor grad profesional II, S.S. – în Actor grad profesional I, S.S.

În perioada 19.09.2019 – 31 .12.2019, nu au fost sancțiuni disciplinare.

20
5. măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/
refuncționalizări ale spațiilor;
În perioada supusă analizei nu au existat îmbunătățiri/refuncționalizări ale spațiilor,
cele mai recente lucrări din cadrul investiției «Rest de executat pentru finalizare investiție
„Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – Restaurare, consolidare corp 4, reparații, instalații
în C.T. Teatru (uzina electrică)» fiind realizate în anul 2018, în limita finanțării primite cu
aceasta destinație.

6. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorității sau a altor
organisme de control în perioada auditată

În perioada raportată instituția nu a fost controlată, verificată/auditată de autoritate sau

de alte organisme cu atribuții de control.

D) Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei:

1. analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil

al perioadei raportate;

Nr. Categorii Anul 2019 (19.09-31.12.) Buget realizat

1 TOTAL VENITURI, din care: 5.178.472
1.a Venituri proprii, din care: 673.389
1.a.1 Venituri din activitatea de bază 451.887
1.a.2 Surse atrase 13.116
1.a.3 Alte venituri 208.386
1.b Subvenții/alocații 4.505.083
2 TOTAL CHELTUIELI, din care: 5.178.472
2.a Cheltuieli de personal, din care: 3.397.438
2.a.1 Cheltuieli cu salariile 3.395.436
2.a.2 Alte cheltuieli de personal, 2.000
2.b Cheltuieli cu bunuri și servicii, din care: 1.741.264
2.b.1 Cheltuieli pt. proiecte 631.480
2.b.2 Cheltuieli cu colaboratorii 258.269
2.b.3 Cheltuieli cu reparații curente 28.654
2.b.4 Cheltuieli cu întreținerea 120.373
2.b.5 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii 702.488

3 Sume aferente persoanelor cu handicap neincadrate 39.770

21
Total an 2019
Buget de venituri si cheltuieli Buget Buget realizat Grad de utilizare a
aprobat Cf. bilant bugetului
1 2 3 4=3/2 x 100
Venituri totale(lei), din care: 14.063.000 13.575.859 96,54
Venituri proprii 1.724.000 1.722.916 99,94
Subventii 12.339.000 11.852.943 96,06
Cheltuieli totale (lei), din care: 14.063.000 13.575.859 96,54
Cheltuieli de personal 10.538.000 10.428.596 98,96
Bunuri si servicii, din care: 3.375.000 3.027.599 89,71
Program minimal 401.000 392.973,61 98
Sume aferente persoanelor cu handicap 150.000 119.664 79,77
neîncadrate

Menționăm că în anul 2019 veniturile proprii încasate au fost de 1.737.504 lei, în fila
de buget fiind aprobată suma de 1.724.000 lei, depășindu-se încasările cu 13.504 lei.
2. evoluția indicatorilor de performanta în perioada raportată, conform criteriilor de
performanță ale instituției din următorul tabel

Nr. Perioada
Indicatori de performanţă*
crt. Evaluată: an 2018

Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie +

1. venituri - cheltuieli de capital)/nr. de 263,06
beneficiari

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) -

3. Număr de activităţi educaţionale 14

Număr de apariţii media (fără comunicate

4. 83
de presă)

5. Număr de beneficiari neplătitori 6552

6. Număr de beneficiari plătitori 15.621

Număr de reprezentaţii
7. 87

2 proiecte în cadrul programului

minimal +
8. Număr de proiecte/acţiuni culturale
11 proiecte și acțiuni culturale
specifice instituției

9. Venituri proprii din activitatea de bază 451887

10. Venituri proprii din alte activităţi 221502

22
E) Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor
asumate prin proiectul de management:

1. viziune
Teatrul Național Iași se poziționează ca un teatru viu cu menire plurivalentă-
educativă, formatoare, revelatoare, asociativă și valorizatoare- în care excelența artistică și
dimensiunea inovativă consonează.
Se raportează la o tradiție îndelungată, promovează constant dramaturgia națională,
dar accentuează și preocuparea pentru orizonturi de creaţie diverse, pentru integrarea de noi
tehnologii în artele spectacolului, pentru combinarea direcţiilor de producţie consacrate cu
semantici novatoare care provin din zone alternative, independente - teatru social, teatru
istoric, teatru documentar, teatru politic.
Valorizează schimburi culturale internaționale și reprezintă cultura teatrală
românească în cadrul acestora.
Teatrul Național din Iași se profilează ca un nucleu de rezidențe culturale - în care să
se creeze dramaturgie pentru întreaga regiune (Moldova), în care să se reunească curente
estetice din școli de teatru diverse - oferind răspunsuri la probleme sociale, etnice și politice,
specifice fiecărui stat așezat pe teritorii moldave cu populație românească.

2. misiune
Teatrul Național Iași are ca misiune dezvoltarea creației teatrale care aparține
repertoriului clasic și contemporan, românesc sau străin și difuzarea ei în fața unui public cât
mai numeros, la nivel local, regional, național și internațional.
La Iași s-a jucat primul spectacol de teatru în limba română, Teatrul Național din Iași
are o istorie de 179 de stagiuni, iar clădirea sa emblematică definește o entitate urbană
reprezentativă. Simbol cultural, social și arhitectural, are misiunea de a fundamenta o
platformă culturală, un loc esenţial de întâlnire pentru provocări, dezbateri, deschideri,
confruntări şi emoţii noi, în perspectiva paradigmei democratizării culturale.
În mijlocul Moldovei, cu cea mai mare tradiție teatrală românească din țară, Teatrul
Național Iași are ca misiune crearea unor spectacole care să fie importante nu numai pentru
publicul local, ci și pentru cel din zone cu experiențe diferite din Basarabia și Bucovina de
nord.
Consolidarea propriei identități în siajul tradiției, căutarea excelenței artistice raportate
la modele estetice noi și la valorile sociale ale timpului, asigurarea legăturilor dintre actul
teatral şi comunitate, oferirea de oportunități profesioniștilor aflați la început de carieră,

23
diversitatea experienţelor teatrale și promovarea inovației în artele scenice se vor urmări și
dezvolta prin producția de spectacole care contextualizează și produc noi referințe critice.

3. obiective (generale şi specifice)

Misiunea și obiectivele generale ale instituției se conjugă în direcția viziunii stabilite de
proiectul de management, pe o o structură care, având ca suport direcțiile de acțiune, să fie
verosimilă și accesibilă.

Consolidarea identității proprii și căutarea excelenței artistice pe toate palierele

producției de spectacole:

Obiective specifice:
- Continuarea tradiției artistice de promotor al valorilor naționale și repoziționarea
instituției ieșene ca actant principal al axei culturale a Moldovei istorice (care cuprinde
Republica Moldova și parte din Ucraina)
- Alcătuirea unui repertoriu coerent şi echilibrat care să alăture texte valoroase din
dramaturgia românească și universală, clasică sau contemporană
- Crearea unor programe teatrale care să permită contextualizarea culturală şi artistică
a spectacolelor, atragerea de noi forme spectaculare, inovative, întemeierea unei alterităţi;
- Realizarea și reprezentarea de spectacole în colaborare cu segmentul de teatru
independent
- Participarea cu producţii reprezentative în festivaluri din ţară şi străinătate;
- Dezvoltarea de parteneriate pe arii cultural-educaționale cu instituții din aceeași sferă
de influență
- Intrarea în structuri europene de vizibilizare a evenimentelor organizate (rețele,
asociații ale profesioniștilor din teatre etc.)

Creșterea numărului de spectatori, intrarea pe nișe de public și fidelizarea publicului

existent ; în perioada evaluată gradul de ocupare al Sălii Mari a fost de 89%.
Obiective specifice:
- Realizarea unor proiecte de impact la public, nu doar ca tematică, estetică ori
stilistică, ci și ca zonă de adresabilitate;
- Strategii de comunicare ce urmăresc calibrarea atentă a marketingului producţiilor
proprii prin realizarea parteneriatelor cu alţi actori din spaţiul cultural şi prin conectarea la
evenimente specifice din ţară şi din străinătate;

24
 - Schimbarea comportamentului de consum al publicului printr-o mediatizare coerentă
care să explice diferitele opțiuni repertoriale și să creeze, în timp, obiceiuri artistice;
- Creşterea accesului publicului prin atragerea a ceea ce se numeşte în procesul de
democratizare culturală, „non-public”;
- Diseminarea creațiilor importante dincolo de „zona de confort” a propriei săli de
spectacol.

Rentabilizarea activităților de producție și programare a spectacolelor

Obiective specifice:
- Optimizarea costurilor de realizare și exploatare a producțiilor artistice, prin utilizarea
resurselor proprii (materiale și de personal);
- Valorificarea potențialului patrimonial al teatrului (clădire istorică, unul dintre cele mai
frumoase teatre din Europa);
- Programarea cât mai eficientă a spectacolelor, ținând seama de faptul că spațiul Sălii
Mari de spectacole este împărțită cu Opera Națională Română din Iași;
- Un cost realist al biletului;
- Atragerea de fonduri din donații și sponsorizări;
- Realizarea de co-producții care să ducă la împărțirea cheltuielilor și scăderea
costurilor;

Perfecționarea permanentă și împrospătarea trupei de actori ai TNI

Obiective specifice:
Creșterea performanței trupei prin crearea posibilităţii de a lucra cu actori, scenografi si
regizori importanţi care provin din diferite şcoli de teatru;
Participarea la ateliere de studiu;
Folosirea judicioasă și punerea în valoare a întregii trupe;
Angajarea de tineri actori care să completeze tipologiile;
Comandarea unor texte de teatru care să aibă în vedere specificitățile zonei.

Realizarea unui eveniment festivalier reprezentativ pe plan național și internațional

care să se identifice cu instituția ieșeană
Obiective specifice:
- Realizarea Festivalului tinerilor creatori de spectacole, eveniment care are în
vedere toate artele spectacolului și se va dezvolta în aria educațională, strângând laolaltă
tineri și maeștri din România, Basarabia și Bucovina de nord, vocile tinere ale momentului și
pe formatorii lor într-o întâlnire de anvergură a creației artistice.
25
4. strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management

Viabilitatea strategiei culturale este condiționată, pe lângă libertatea de exprimare

estetică de care dispune managementul, de o autonomie funcțională a instituției în sine.
Teatrul Național Iași are nevoie de întreg suportul resurselor financiare din subvenția
bugetară alocată anual pentru crearea de spectacole, cel puțin la nivelul anului 2016. Este
imposibilă accesarea tuturor direcțiilor de acțiune fără o prognozare sistematică.
Liniile strategice vizează, pe de o parte, realizarea programului minimal din proiectul
de management, iar pe de altă parte producții complementare realizate din venituri proprii și
din alte surse de finanțare (sponsorizări, parteneriate etc.), în ambele cazuri ne dorim aura
de eveniment pe care ar trebui să o poarte fiecare producție livrată publicului. Dezechilibrul
afișului, creat în condițiile unei subfinanțări evidente, se accentuează și dăunează imaginii
unei instituții care s-a asociat, în ultimii ani, cu performanța, calitatea și diversitatea
producțiilor realizate.
În perspectiva dezvoltării unui mix de evenimente, susținut financiar, o linie strategică
importantă este preocuparea pentru zona profesioniștilor din teatru aflați la început de carieră
prin realizarea Festivalului Tinerilor Creatori de Spectacole, eveniment singular în profilul
festivalier românesc.
În strategia prezentă includem și necesitatea poziționării instituției ieșene ca un spațiu
de lucru comun, ca un hub-teatral care să adune laolaltă membri ai comunității teatrale din
Moldova istorică, să dezvolte proiecte, co-producții teatrale, schimburi și ateliere de lucru.
Focusul strategiei culturale pentru Naționalul ieșean se îndreaptă către consolidarea
imaginii Naționalului ieșean ca o platformă de creație performativă, către diversificarea cât
mai pertinentă a programelor culturale, către o relevanță crescută a proiectelor incluse în
programe, care să răspundă redimensionărilor estetice și nevoilor publicului.

5. strategie și plan de marketing

Obiectivele STRATEGIEI de marketing

1. atragerea veniturilor din noi surse pentru atingerea obiectivelor propuse pentru
perioada raportată; inițierea unui centru de mecenat
2. menţinerea și dezvoltarea publicurilor; atragerea de noi segmente de consumatori
culturali
3. diversificarea promovării online - direcții de impact

26
 4. intensificarea promovării pe plan naţional şi internaţional a artiştilor şi produselor
artistice ale Teatrului Naţional Iaşi; diversificarea mediilor de comunicare
5. responsabilitatea socială, un angajament continuu de implicare a instituției în viața
comunității
6. îmbunătățirea și dezvoltarea relațiilor instituționale

PLAN DE MARKETING
Tactici de marketing şi comunicare pliate pe obiectivele strategice implementate
pe perioada raportată

1. atragerea veniturilor din noi surse pentru atingerea obiectivelor propuse pentru
următorii cinci ani; dezvoltarea unui centru de mecenat

Planificarea unor evenimente culturale de amploare, care depășesc resursele

financiare și umane existente sau anticipate pentru următoarea perioadă (stagiuni sub
semnul conceptului Teatrul Național Iași ̶ hub cultural al Moldovei istorice, Festivalul Tinerilor
Creatori de Spectacole, Zilele Teatrului), dar și susținerea noilor producții au impus inițierea
unui centru de mecenat. S-a încercat încă de la începutul acestei stagiuni găsirea unor soluții
pentru a nu priva comunitatea de experiența necesară a unor evenimente culturale de
amploare.
Teatrul Național Iași a fost mereu în contact cu actori importanți ai mediului de afaceri,
încercând să îi aducă aproape prin politicile sale de marketing: invitații frecvente la
spectacole, implementarea sistemului de vouchere, sprijin pentru team-building-uri. Ca
urmare a acestor activități, a imaginii puternice pe care TNI și-a format-o, de etalon cultural al
Iașului, în ultima perioadă, s-au încheiat sau sunt în curs de negociere câteva parteneriate:
Fiterman Pharma, Raiffeisen, Pleiada, Bucium.
Activitățile centrului de mecenat, format din angajații departamentului de marketing și
comunicare al TNI, au demarat activitățile:
- formarea unei baze de date a companiilor de la nivel local și național care să fie
interesate de activitatea de mecenat în cultură
- analiza profilului fiecărei companii în parte, cu scopul personalizării ofertei
- realizarea unui plan de atragere a sponsorizărilor pe proiecte punctuale sau pe
abonamente de stagiune, prin cooptarea unor companii de la nivel local și național
(mape de prezentare, beneficii atractive și realiste, atragere implicită de noi publicuri,
vizibilitate sporită)

27
 - realizarea unei agende de meeting-uri în concordanță cu evenimentele care necesită
finanțări
Prin colaborarea cu sectorul privat, centrul de mecenat contribuie la creșterea
vizibilității și notorietății Teatrului Național Iași la nivel național, la extinderea
publicurilor sale, la ridicarea gradului de încredere în instituția culturală.

2. menținerea și dezvoltarea publicurilor; atragerea de noi segmente de consumatori

culturali

Pentru perioada raportată, fidelizarea şi atragerea de noi segmente de consumatori de

cultură a presupus implementarea unor acţiuni punctuale și continuarea celor care au avut
rezultate optime de-a lungul ultimelor stagiuni.

Acţiuni de fidelizare:

- promovarea continuă a tuturor evenimentelor culturale produse în perioada raportată,

cu ajutorul paginii de Facebook a Teatrului, a site-ului www.teatrulnationaliasi, la punctele de
informare ale instituției sau ale partenerilor;
- comunicarea directă cu publicul, soluționarea fiecărei solicitări sosite, prin intermediul
rețelelor de socializare și al poștei electronice;
- event marketing: felicitări cu ocazia Crăciunului, invitații, mulțumiri trimise prin poşta
clasică sau electronică tuturor partenerilor şi sponsorilor Teatrului;
- recompensarea fidelității: Spectatorului lunii - persoana care achiziționează cele mai
multe bilete pe parcursul lunii în curs (invitații la spectacol, popularizare pe pagina de
Facebook și pe site)
- frecvente concursuri cu premii sponsorizate pe pagina de Facebook
- continuarea și dezvoltarea unei legături apropiate cu grupurile organizate loializate
(şcoli, parteneri economici, societate civilă) atât locale, cât şi regionale, prin informarea
continuă asupra noilor evenimente potrivite fiecărui grup în parte;
- promovarea în instituțiile de învățământ a turneelor teatrelor independente și
organizarea, ca în fiecare an, a dezbaterilor ulterioare, în care implicăm publicul tânăr;

Acţiuni de atragere de noi segmente de public:

Pentru atragerea altor categorii de consumatori, tacticile de marketing au urmărit noile

direcţii repertoriale și tendințe de consum cultural:

28
 ➢ diversificarea segmentelor de public prin crearea unor evenimente speciale:
- Proiectul Lecturi³, proiect teatral demarat de Teatrul Național ieșean în parteneriat
cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași (Filit) și „Alecart”. Proiectul a fost inițiat
din dorința de a promova dramaturgi români contemporani din România și din
Republica Moldova, de a face cunoscute publicului piesele lor de teatru prin
montarea lunară a unor spectacole-lectură, la Teatru³. (direcție principală de
promovare: online, presă locală/națională, indoor instituții de învățământ locale și
regionale)

➢ efort susținut în creșterea frecvenței la teatru a publicului ocazional și

atragerea non-publicului:

- promovarea prin flyere a producțiilor, evenimentelor, a echipei artistice a Teatrului

Național la spectacolele venite în turneu de la București sau din alte zone;
- flyere la sediul cabinetelor medicale, a saloanelor de înfrumusețare, a complexelor
sportive care promovează proiecte în derulare
- invitații la evenimentele instituției oferite reprezentanților elitei locale
- prezența reprezentanților Teatrului Național Iași la evenimentele organizate în
această perioadă de instituțiile/companiile locale importante și cultivarea unei
legături armonioase cu managerii acestora
➢ atragerea şi fidelizarea segmentului reprezentat de elevi din ciclurile gimnazial
și liceal prin:
- au fost încheiate noi parteneriate cu instituţiile de învăţământ din regiunea Moldovei,
în vederea aducerii la teatru a grupurilor organizate;
- s-a continuat și cultivat legăturile deja existente cu instituțiile de învățământ locale,
prin updatarea pachetului informativ.
➢ atragerea şi loializarea a noi segmente active de public, reprezentate de
consumatorul corporatist
- vouchere pentru grupuri organizate;
- abonamente anuale ofertante;
➢ promovarea Teatrului Naţional Iaşi ca obiectiv turistic cultural:
- continuarea colaborării cu Biroul de promovare turistică din cadrul Primăriei ieşene,
pentru informarea directă a turiştilor străini cu privire la activitatea Teatrului;
- octombrie 2019, Cernăuți, la Teatrul Ucrainean Regional Muzical Dramatic „Olga
Kobyleanska” - întâlnirea membrilor Rețelei Marea Neagră, în cadrul Festivalului
Internațional de Teatru „Aplauzele de Aur ale Bucovinei”. Întâlnirea s-a dsfășurat sub

29
 umbrela Proiectului Internaţional European Route of Historic Theatres, iniţiat de
Perspectiv – Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa, în care Teatrul Naţional ieşean
este manager de reţea pentru Reţeaua Marea Neagră (tipărituri, materiale video,
promoționale, întâlniri internaționale cu membrii asociației, schimburi culturale).
Proiectul îşi propune să realizeze o reţea dinamică și interactivă între teatrele istorice
din Europa prin care să încurajeze conservarea și restaurarea acestora, să sprijine
schimburile și să familiarizeze publicul cu extraordinara moştenire culturală pe care o
oferă acestea.
- noiembrie 2019, Quanzhou/China - participarea la întâlnirea anuală a membrilor Ligii
Internaţionale a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii cu scopul promovării imaginii și a
producțiilor Naționalului. Evenimentul a avut loc în cadrul Proiectului The Silk Road
International League of Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul
Mătăsii), demarat de China Arts and Entertainment Group (CAEG), grup susţinut de
Ministerul Culturii din China (materiale de promovare video, tipărituri). Proiectul îşi
propune să creeze o platformă de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii și să
încurajeze schimburile între instituţiile culturale importante din aceste ţări, fiind astfel o
oportunitate de promovare a produselor culturale și de dezvoltare a unui turism
cultural performant.

3. Diversificarea promovării online - noi direcții

- video marketing:
• frecvență sporită pe Instagram
• trailere și spectacole arhivate pe contul de YouTube
• trailere pe pagina de Facebook/site propriu

- extindere content site www.teatrulnationaliasi.ro:

• crearea de noi secțiuni (Lecturi³ - arhivă piese câștigătoare, Spectacole din
Moldova – promovarea spectacolelor lunare ale teatrelor din regiunea de est a
României și din Republica Moldova)

- canalele de distribuție și vânzare a biletelor:

• continuarea parteneriatului cu Entertix, firmă de ticketing online
• vânzare de pe site-ul propriu www.teatrulnationaliasi.ro

30
 4. vizibilitate sporită a artiștilor și a producțiilor teatrale pe plan naţional şi
internaţional
Promovare națională:

• online: au fost continuate și extinse colaborările cu bloguri culturale și site-uri de profil;

• consolidarea şi diversificarea parteneriatelor cu mass-media naţională:
• continuarea şi intensificarea intermedierii interviurilor radiofonice cu artişti ai Teatrului
Național Iași pe frecvenţa radiourilor regionale şi centrale;
• promovare constantă a echipei artistice în ziarele/revistele centrale şi regionale, în
presa culturală;

Promovare în regiunea Moldovei istorice:

➢ promovarea imaginii Teatrului Național ca hub cultural al Moldovei istorice:

- cross-promotion:
• posibilitatea accesării link-ului www.teatrulnationaliasi.ro pe site-urile teatrelor din
Moldova, Republica Moldova și Ucraina (Bucovina), prezența link-urilor acestor
teatre pe pagina dedicată partenerilor, pe site-ul TNI
• difuzarea materialelor de promovare la sediul teatrelor partenere din regiunile
enumerate mai sus (afișe ale spectacolelor din stagiunea în curs, flyere, pliante de
prezentare a TNI); în aceeași măsură, Teatrul Național Iași, promovează la sediu
teatrele partenere prin difuzarea materialelor de informare ale acestora
• promovare bilaterală pe rețele de socializare

5. responsabilitatea socială, un angajament continuu de implicarea instituției în viața

comunității

- prezența tinerilor din mediul rural în mod gratuit, în luna decembrie, la spectacolele
„Colivia” și „Chirița în provinție”, la Sala Mare. Acțiunile fac parte din Programul „IașI -
Capitala Tineretului din România 2019-2020”, în care Teatrul Național Iași este partener
și se implică în facilitarea accesul tinerilor şi a categoriilor vulnerabile de tineri din Iaşi şi
zona metropolitană la teatru, contribuie la centralizarea agendei de spectacole,
determinând creşterea procentului de consum cultural în rândul tinerilor.

- deschidere şi sprijin pentru proiectele demarate de elevi şi studenţi (proiecte şcolare

care necesită acces la arhiva Teatrului, practică în departamentele instituţiei,
colaborare pe proiecte educaţionale)

31
6. îmbunătățirea și dezvoltarea relațiilor instituționale

În intervalul la care facem referire, au fost derulate acțiuni de relații publice care să
îmbunătățească relațiile instituționale:
- cooptarea și promovarea în noul proiect culturale Lecturi³ a partenerilor Muzeul
Național al Literaturii Române Iași (Filit) și „Alecart”
- cultivarea relațiilor culturale internaționale cu membrii Ligii Internaţionale a Teatrelor
de pe Drumul Mătăsii și cei ai Rețelei Marea Neagră prin participarea Teatrului
Național Iași la întâlnirile anuale, implicarea în proiecte, promovarea acțiunilor
comune
- invitarea oficialităților, sponsorilor, presei, partenerilor la evenimentele organizate în
această perioadă
- scrisori de informare/mulțumire adresate oficialităților locale/naționale, managerilor
instituțiilor de cultură, presă, cu care au fost încheiate parteneriate, sponsorilor actuali
și potențiali
- elaborare personalizată de strategii de marketing și comunicare pentru partenerii de
proiect, în funcție de beneficiile de imagine pe care și le doresc
- implicare în Proiectul Iași - Capitala Tineretului din România.

Concluzii:
În perioada analizată, au fost îndeplinite obiectivele strategiei de marketing, recurgându-se la
tactici prin care să se diminueze efectul situației financiare existente. Ca urmare, au fost
alese servicii și medii de promovare cu impact major, gratuite, sponsorizate sau cu costuri
minime, activitatea departamentului de marketing și PR orientându-se cu precădere în
această perioadă pe atragerea veniturilor din alte surse, prin crearea unui centru de
mecenat. Alte direcții importante implementate au vizat crearea imagini de hub cultural
pentru regiunea Moldovei istorice, schimbarea obișnuinței de consum cultural pentru publicul
ocazional și atragerea non-publicului în sălile de spectacol.

32
6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management

1. Mari spectacole
Marii creatori de spectacole (regizori, scenografi) care au fost invitaţi în cadrul acestui
program au găsit drumul către mintea şi inima unui public cultivat, cu lecturi multiple, extrem
de receptiv. Centrul de interes al publicului a fost dirijat către acest program care are un ritm
de dezvoltare constant. Majoritatea spectacolelor montate aici au fost selecţionate la cele
mai importante festivaluri de teatru din România iar programul rămâne în proiectul de
management ca să contribuie la construirea unei cât mai bune vizibilităţi, la consolidarea
actului artistic de calitate, la creșterea performanței trupei. Datorită numelor mari ale regiei
(Silviu Purcărete, Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija, Claudiu Goga, Radu Afrim, Vlad
Massaci, Tompa Gabor) care au fost atrase de performanțele scenei ieşene, de noile spaţii
de joc şi de o politică de promovare a valorii consecventă cu misiunea unei instituţii de
asemenea rang (ocolită şi provincializată masiv înainte de 2006) programul Mari spectacole
este unul dintre cele mai bine reprezentate în acest moment.
2. Microtopii
Programul înglobează proiecte de teatru-documentar sau de teatru al realității folosind
ca sursă de inspirație realitatea/actualitatea imediată cu implicaţii socio-politice şi culturale.
Lucrează cu observația directă, interviuri în teren, memoria arhivelor, cercetare formală și
estetică și este o creație colectivă.
Miza este descoperirea teatralității din viața de lângă noi dar și implicarea angajată în
problemele comunității care pot avea o rezolvare venită de pe teritoriul instrumentarului
scenic.

3. Zilele Teatrului Național Iași

Patru zile de teatru care reunesc cele mai reprezentative producții ale unei stagiuni, în
public regăsindu-se reprezentanți ai criticii dar și selecționeri de festivaluri din țară și
străinătate. Microstagiunea se va bucura de o vizibilitate pe măsură, costurile sunt sensibil
reduse, iar spectacolele incluse sunt văzute în spațiul de joc pentru care au fost construite-în
cadrul deplasărilor adaptările în alte spații nu sunt întotdeauna fericite. Programarea este
pentru luna decembrie a fiecărui an, perioadă aniversară pentru Naționalul ieșean.

4. Art Factory/ Generaţia care vine

Programul Generaţia care vine (care a dezvoltat un subsegment intitulat Art factory)
încearcă să aducă o imagine nouă la vremuri noi. Şi acest timp al transformărilor înseamnă
experiment, inovaţie, originalitate, despărţirea de tipare. Fie că este vorba de autori tineri, de
regizori ai generaţiei tinere sau de viitorii actori, ei îşi găsesc publicul care le simte pulsul. Iar
în Iaşi, Teatrul Naţional îşi dublează numărul de spectatori în timpul anului universitar iar
33
programul atrage publicul tânăr care acceptă provocările generaţiei sale şi răspunde printr-o
prezenţă masivă în sălile de spectacole. Teatrul Naţional din Iaşi şi-a câştigat renumele de
promotor al tinerei generaţii de creatori iar publicul încurajează asta.

5. Arta comediei
Programul reabilitează noţiunea de comedie, adesea privită ca un gen facil. Nu este
nicio noutate că un segment important de public vine în sălile de spectacol pentru a căuta să
facă o terapie de calitate pentru problemele cotidiene sau, într-o formulă prescurtată: haz de
necaz. Iar umorul este o rezolvare imediată dar complicată pentru care este nevoie de un
text bun, actori şi regizori antrenaţi, un mecanism bine articulat. Programul Teatrului Naţional
din Iaşi se dezvoltă în acest sens pe direcţia unor spectacole de calitate, cu un substrat solid,
convingător.

6. Societarii Teatrului Naţional

Programul şi-a propus atragerea unui public senior de factură conservatoare care
manifestă interes faţă de montările clasice. Se au în vedere texte ofertante cu partituri
actoriceşti bine decupate. Aceste portrete ale maturităţii artistice în recitaluri actoriceşti
incluse în acest program aduc un public constant. Spectacolele prezentate sunt cele mai
longevive prin numărul de reprezentaţii şi de spectatori şi reflectă interesul publicului către
şcoala de teatru ieşeană şi către numele sale de referinţă. Publicul vizat este, în cea mai
mare parte, cel care vine să vadă un spectacol pentru numele de pe afiş.

7. play.edu
Este programul care are în vedere implicarea în procesul educaţional într-un mod
relevant. În cuprinsul programului se regăsesc ateliere de teatru în care tehnici de artă
dramatică intervin în dezvoltarea personală a adolescenților, producţii realizate în colaborare
cu şcoli, licee sau facultăți, vizite ghidate în atelierele de producţie, incursiuni în culisele
breslelor din teatru, repetiţii deschise şi cursuri de actorie. De exemplu, acest lucru se poate
face folosind spațiile teatrului pentru a discuta teme de interes comunitar în forumuri,
seminarii și ateliere de lucru sau chiar încorporând valorizarea artistică a acestora în
repertoriul de spectacole.
Intenționăm, nu în ultimul rând, introducerea în repertoriu ale unor texte din programa
școlară, prezentarea de spectacole în matineu sau itinerarea acestora în instituții de
învățământ folosindu-ne de parteneriate avantajoase.
O altă focusare a programului este pe zona problemelor tinerilor - de la marginalizare
și excluziune socială până la practici discriminatorii și vulnerabilitate - o sesiune de
documentare urmată de elaborarea unui scenariu de spectacol, crearea și itinerarea lui în

34
școli și licee fiind parcursul unui demers ai cărui protagoniști sunt elevi cu vârsta între 15 și
18 ani. Programul va fi desfășurat în colaborare cu revista ALECART.

8. Inovaţia limbajului regizoral este programul care se desfăşoară preponderent în cel mai
nou şi mai modern spaţiu de joc al complexului teatral de la Iaşi: Sala Teatru³ (Premiul
Bienalei de Arhitectură din 2008 şi Premiul UNITER în 2011). Proiectele incluse aici implică
abordări teatrale diverse, inovative şi vizează atragerea publicului către forme de exprimare
teatrală noi care lansează adevărate provocări.

9. Mix Network Art

În lumea de azi, competitivă și interconectată, nu poate fi conceput managementul
unui teatru într-o manieră izolată. Un teatru implicat în comunitate are o legătură strânsă cu
organizațiile cu care împărtășește obiectivul de a extinde capitalul cultural al membrilor săi.
Alianța la nivel de programe sau rețele de proiect internațional funcționează deja prin
înscrierea teatrului ieşean în programele europene Creative Europe şi Europe for
Citiziens, programe ce stimulează atragerea de fonduri şi parteneriatul dintre operatori
culturali eligibili locali şi internaţionali.
În proiectul Internaţional European Route of Historic Theatres iniţiat de Perspectiv
– Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa, Teatrul Naţional ieşean este manager de reţea
pentru Reţeaua Marea Neagră iar în proiectul The Silk Road InterNațional League of
Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) este partener de proiect.
Pe plan local avem în vedere o colaborare cu Muzeul Literaturii Române alăturând
scriiturii scenice o componentă pluridisciplinară prin spectacole-lectură sau rezidențe de tip
creative writing.

10. (IN)dependent sau despre cum să te mişti liber într-un spaţiu pe care îl credeai osificat
(dependent), a cărui activitate se numără în sute de stagiuni şi care îţi oferă confortul unui
buget, al unei săli specializate, al unui public atent. Programul are în vedere prezentarea de
producţii în parteneriat cu segmentul independent care antrenează şi alte platforme publice.
În precedentul proiect de management programul Generația care vine a dezvoltat cu succes
colaborarea în proiecte importante împreună cu sectorul independent, iar spectacolele
produse aici au fost extrem de bine primite de public, selecționate în festivaluri sonore şi
premiate în ţară şi în străinătate.

11. Festivalul Tinerilor Creatori de Spectacole

Festivalul are în vedere toate artele spectacolului: de la teatru la dans, de la circ la
video-design, de la scenografie la muzică, de la pantomimă la improvizație, de la operă la
arte plastice, către practicile culturale nestandardizate.

35
 Acest fenomen festivalier viu se va dezvolta în aria educațională și va strânge laolaltă
tineri și maeștri, vocile tinere ale momentului și pe formatorii lor într-o întâlnire care va da o
imagine de ansamblu exerciţiului creației artistice.
O personalitate din domeniul artelor spectacolului, cu practică pedagogică, va patrona
fiecare ediție, fiind prezentă pe scenă prin creațiile ei, dar și premiind cele mai reușite
producții.
În anul 2020 evenimentul programat pentru perioada lunii iunie va purta semnătura
artistică a reputatului regizor RADU AFRIM. Festivalul va reuni șase mari creații din
portofoliul său de spectacole alături de care vor fi prezentate alte cincisprezece producții ale
tinerilor realizatori de spectacole. În fiecare zi, pe parcursul celor șase zile de festival, va
avea loc – în spațiile de joc ale Teatrului Național sau în spații neconvenționale - un dialog al
generațiilor.
Asocierea discipol/ educator din teritoriul artelor spectacolului este elementul central al
demersului nostru.

12. Youth Focus

Programul vizează crearea unui parteneriat cu Universitatea de Arte „George Enescu”
în vederea prezentării celor mai bune producţii de absolvire (licenţă şi master) ale studenţilor
de la Facultatea de Teatru. Acest tip de mecenat instituţional vine în sprijinul tinerilor
absolvenţi care au nevoie de un spaţiu adecvat viitoarei lor profesii, un spaţiu care să le
permită în mod realist să-şi evalueze potenţialul şi să se raporteze la direcţiile actuale ale
şcolii de teatru. Youth focus este un program care se integrează misiunii Teatrului Naţional
din Iaşi de promovare şi sprijin a tinerei generaţii de artişti şi are o dinamică asociativă
benefică pentru ambele părţi.

13. Borderless. HUB teatral

Programul poziționează Naționalul ieșean în centrul de interes teatral al zonei
geografice a Moldovei istorice care include și Republica Moldova și zona Bucovinei de nord
(astăzi vestul Ucrainei). Prin profilarea ca un spațiu de lucru comun stabilește un cadru
favorabil pentru schimbul de artişti şi de valori între România şi spaţiul culturii europene,
dezvoltă acţiuni culturale în favoarea unui teatru de artă considerat ca instrument unificator
între diferitele culturi, oferă un mediu intelectual care să încurajeze creativitatea şi celelalte
valori de bază ale teatrului, încurajează schimbul de experiență și promovează dialogul
multicultural.
Circulația bunurilor culturale și mobilitatea artiștilor vor fi consolidate în cadrul
proiectelor de tradiție ReUniuni teatrale și Reuniunea Teatrelor Naționale dar și în cadrul

36
unor co-producții (primul pas fiind deja făcut prin montarea spectacolului Sfatul Țării în cadrul
Programului Centenar), întâlniri, seminarii sau dezbateri.

7. Proiecte din cadrul programelor în perioada 19.09.2019 - 31 decembrie 2019

Programul Arta Comediei

8 FEMEI de Robert Thomas
Regia: Irina Popescu Boieru
Scenografia: Rodica Arghir
Programul Mari spectacole
ACASA LA TATA de Mimi Brănescu
Regia: Claudiu Goga
Scenografia: Lia Dogaru

8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de

management

- Colaborări și parteneriate educaționale cu Inspectoratul Județean Școlar Iași în cadrul

programelor play.edu
- Parteneriat cu Iași - Capitala Tineretului din România, cel mai ambițios program dedicat
tinerilor, prin care tinerii din mediu rural au acces la evenimentele Teatrului Național Iași
- Prezența în selecția Festivalului Național de Teatru, București. Din anul 2006, Teatrul
Național din Iași este o prezență constantă pe scena celui mai important și reprezentativ
festival de teatru din România. În 2019 a fost prezentă pe scena festivalului, producția
ieșeană Dansul Delhi de Ivan Vîrîpaev în regia lui Radu Afrim.
- Inițierea, organizarea și dezvoltarea proiectului Lecturi³, dedicat promovării dramaturgiei
românești și basarabene contemporane, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii
Române, FILIT și revista ALECART. Selecția textelor este făcută în fiecare lună, conform
unei grile de evaluare, de către un juriu constituit din reprezentanți ai Teatrului Național Iași,
Muzeului Național al Literaturii Iași și revistei de cultură „Alecart”.
- Prima piesă câștigătoare reprezentată public sub forma unui spectacol-lectură a fost
Dispariții, un text semnat de Elise Wilk, una dintre cele influente voci ale dramaturgiei
contemporane din România.

- Parteneriat în cadrul programului Youth focus cu Universitatea Națională de Arte „George

Enescu” Iași prin colaborarea cu studenții Facultății de Teatru pentru proiectele 8 Femei,
Lecturi³.

37
- Participarea la Festivalul Reuniunea Teatrelor Naționale Chișinău ediția a V-a. Teatrul
Național Iași a participat în perioada 23-26 septembrie 2019 la acest eveniment festivalier de
tradiție pentru parteneriatul celor două instituții, cu spectacolele Sfatul Țării, scenariu de
Mariana Onceanu și Cristian Hadji-Culea și Dansul Delhi de Ivan Vîrîpaev.
- Prezența în cadrul Festivalului Internațional al Teatrului de Studio și Forme Noi Pitești
cu spectacolul Povestea Păsării fără cuib .
- Ziua Dramaturgiei Românești a fost sărbătorită cu evenimentul Acasă la tata de Mimi
Brănescu, un spectacol în regia lui Claudiu Goga, cu scenografia creată de Lia Dogaru.
- Organizarea unui eveniment editorial: lansarea cărții Lumea mea, întâlnirile mele –
dialoguri cu Constantin Dinulescu, actor al scenei ieșene în perioada 1955-1969.

- Teatrul Național Iași în calitatea de manager de rețea și Teatrul „Olga Kobileanskaia” din
Cernăuți ca instituție-gazdă au organizat întâlnirea anuală a membrilor Rețelei Mării Negre
având ca temă centrală work-shop-ul „Utilitatea mecanismelor scenice tradiționale în
scenografia contemporană”.
- Teatrul Naţional ieşean este manager de reţea în acest proiect iniţiat de Perspectiv –
Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa, pentru Reţeaua Marea Neagră. Proiectul îşi
propune să realizeze o reţea dinamică şi interactivă între teatrele istorice din Europa prin
care să încurajeze conservarea şi restaurarea acestora, să sprijine schimburile şi să
familiarizeze publicul cu extraordinara moştenire culturală pe care o oferă acestea.

- Teatrul Național Iași a participat la întâlnirea anuală a Ligii Internaționale a Teatrelor de

pe Drumul Mătăsii care s-a desfășurat în Quanzhou și a fost centrată pe dezvoltarea de
proiecte comune.
Teatrul Național Iași a intrat în Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii
în anul 2016. Proiectul este demarat de China Arts and Entertainment Group (CAEG), grup
susţinut de Ministerul Culturii din China. Proiectul îşi propune să creeze o platformă de
cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii şi să încurajeze schimburile între instituţiile
culturale importante din aceste ţări, fiind astfel o oportunitate de promovare a produselor
culturale şi de dezvoltare a unui turism cultural performant.

38
F) Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a
resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a
veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare:

Denumire indicator Realizări Buget aprobat Creștere/

2019 2020 descreștere
2020/2019 (%)
TOTAL VENITURI 13.575.859 14.729.000 108,49%
Venituri proprii, din care: 1.722.916 1.795.000 104,18%
- venituri din serbări și spectacole școlare, 1.708.000 1.793.000 104,98%
manifestări culturale, artistice
- alte venituri 1.800 2.000 111,11%
- venituri din sponsorizări 13.116 0 0
Subvenții pentru instituțiile publice 11.852.943 12.934.000 109,12%
TOTAL CHELTUIELI 13.575.859 14.729.000 108,49%
- Cheltuieli de personal 10.428.596 11.490.000 110,18%
- bunuri și servicii, din care: 3.027.599 2.853.000 94,23%
- program minimal 401.000 181.000 45,13%
Sume aferente persoanelor cu handicap 119.664 170.000 142,06%
neîncadrate
Cheltuieli de capital 0 216.000 216

2. Nr. de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management

Pentru 2020 - 49.600 (beneficiari)
3. Analiza programului minimal realizat

Nr.crt. PROGRAM Denumire proiect Buget prevăzut Buget realizat

(lei) (lei)
1 Arta comediei 8 femei de Robert Thomas,
7.000 6.511,28
regia: Irina Popescu Boieru
2 Inovatia limbajului Acasă la tata de Mimi
44.000 37.613,33
regizoral Branescu, regia Claudiu Goga
TOTAL 51.000 44.124.61

În perioada septembrie-decembrie 2019 au fost realizate în cadrul programului

minimal două spectacole, pentru care a fost prevazută suma de 51.000 lei iar cheltuiala a
fost de 44.124,61 lei, realizându-se o economie de 6.875,39 lei.
PARTEA II: (Opţional)
Propuneri privind modificarea şi/sau completarea clauzelor contractuale, formulate, după caz,
în baza prevederilor art. 39, alin. (3) din ordonanţa de urgenţă.

39
 Manager,

Valeriu Cristian Hadji-Culea

40