Petre Rzvan Florin, FAP, secia Grafic Modernitate i avangard Abstract:

n aceast lucrare cercetez problematica definirii unei estetici a conceptului de modernitate prin aplecarea asupra conceptului de avangard ca rezultat al acesteia. ncerc s abordez o analiz istoric si ideologic avnd n vedere conjuncturile sociale i istorice ce au dus la conturarea Modernit ii ca perioada ntinsa pn astzi pentru o mai bun inelegere a contextului artistic recent. Ca toereticieni i critici de art am consultat articolele i lucrrile lui Clement Greenberg(Art and Culture:Avant-Garde and Kitsch/ Modern i Postmodern),Peter Brger(Teoria Avangardei) ,T.W.Adorno(Teoria Estetic), Matei Clinescu( Cinci fee ale modernitii: Modernism, avangard, decaden, kitsch, postmodernism) dar i manifestul Dada din 1918 a lui Tristan Tzara n ideea de a urmri programul ideologic a avangardei timpurii.Concluziile cercetrii vor ilustra c avangarda n sine reprezentnd un simbol al modernitii ajunge in sec XXI ,post-modern,o categorie retrospectiv,un domeniu specific conceptual.

1. Avangard ca marc a Modernismului: Termenul si conceptul de modernitate are o istorie foarte lung si complicat.Pentru a m rezuma la subiectul principal de studiu al acestui referat voi incepe prin a plasa ideea modernitaii la mijlocul secolului XIX. Referitor la aceast perioad n care se face simit Revoluia Industrial, criticul Matei Clinescu vorbete despre existena a dou modernitai distincte, cu totul incompatibile.1 n cursul primei jumti a secolului XIX, a aprut o sciziune ireversibil ntre modernitatea n sens de etap n istoria civilizaiei i modernitatea n sens de concept estetic.Cea dinti este o ideologie burghez de modernitate ce a continuat tradiii ale perioadelor anterioare ale modernitii cum ar fi: doctrina progresului, ncrederea n posibilitile benefice ale tiinei i tehnologiei, preocuparea pentru timp (ca timp msurabil avnd echivalent n bani), cultul raiunii, idealul de libertate n contextul unui umanism abstract, orientarea catre pragmatism, ctre cultul aciunii i al succesului. Toate acestea au fost promovate drept valori-cheie ale civilizaiei instaurate de clasa mijlocie. Cealalt modernitate, aceea care va da natere avangardelor, a tins ctre atitudini antiburgheze radicale.Clinescu o numete modernitate cultural. Dezgustat de scara de valori a clasei mijlocii, i-a exprimat acest dezgust n cele mai diverse moduri, de la revolta, anarhie si atitudini apocaliptice pana la autoexilarea aristrocratic. Modernitatea cultural fiind definit prin respingerea deschis a modernitaii burgheze aceasta tinde s aib aspiraii negativ devastatoare. Modernitatea raiunii i a progresului, modernitatea burghez, a produs noiunea de realism mpotriva creia modernitatea estetic reacioneaza cu mult intensitate din primele decenii ale sec XIX. Aceasta este una din tensiunile pe lang alte tensiuni ulterioare ce continu sa creasc in snul conceptului de modernitate. Clinescu vorbete despre o necesar distincie ntre modern i contemporan. Acesta clasific modernitatea burghez ca fiind pandantul contemporan de care modernitatea estetica incearc sa se separe. Modernitatea estetic, mai spune Clinescu, trebuie ineleas intr-o tripl opoziie dialectic : fa de tradiie , fa de modernitatea civilizaiei burgheze si fa de ea
1

Matei Calinescu: Cinci fee ale modernitii: Modernism, avangard, decaden, kitsch, postmodernismEdiia a II-a, Editura Polirom, 2005

nsi n masura n care se percepe pe sine drept o nou tradiie sau form de autoritate. O distincie precis ntre noiunea de modern si noiunea de contemporan apare la inceputul secolului XX, cnd micarea cultural numit modernism a devenit pe deplin constient de sine. Greenberg n schimb susine c Avangarda era numele dat fazei incipiente a Modernismului care dup conturarea acestuia i-a pierdut din esen i poate fi chiar derutant. Acesta afirm:Contrar opiniei generale, Modernismul si Avangarda nu iau facut apariia rupndu-se de trecut2.El susine c att Modernismul ct i Avangarda au avut o atitudine de reorientare ctre standarde mai nalte ale unei estetici de calitate.i de unde au preluat aceste standarde? De la cei mai buni dintre cei mai buni din trecut. Altfel spus scopul modernitilor si avangarditilor a fost de a concura cu motenirea trecutului ci nu de a imita nivelurile ridicate ale celor mai buni artiti din trecut, ntr-o manier asemanatoare Renaterii ce s-a raportat la modelele artei antice greco-romane concurnd cu acestea nu imitndu-le fidel.Astfel Modernismul vrea s reevalueze anumite trsturi din trecutul artei, s le reactualizeze i s le readapteze unui context actual raportat unei societi i unui secol schimbat de cel trecut. Astfel avangarda dei e o marc a Modernismului a avut ca scop schimbarea percepiei oamenilor asupra artei i s interogheze ceea ce este arta i ce face pn la urm arta s fie arta. Ei incerc s fac tabula rasa cu viziunile restrictive din trecut asupra artei realizand o simbioz i o rupere a granielor dintre arte. Conceptul de avangard se refer exclusiv la acea categorie de artiti ,gnditori i compozitori marginalizai ,ale cror opere sunt n opoziie cu arta de consum,popular .Astfel avangarda este vzut ca un mecanism complex care ,prin intermediul inovaiei reuete s separe actul artistic de structura social a artei instituionalizate. Altfel spus avangarda emancipeaz arta fcut de dragul artei.O abordare n aceast problematic o face criticul de art Clement Greenberg in articolul su din 1939 Avant-Garde and Kitsch.Acesta face distincia dintre high-art/arta superioar si cea inferioar bazndu-se pe presupuneri istorice,sociale precum i pe observaii empirice.Greenberg argumenteaz c ar trebui s avem n vedere i s facem distincia dintre experienta estetica specific individual i contextul social i istoric n care aceast experien are loc.Cnd zicem art,ne referim la ceva ce se experimenteaz afirma Greenberg.3 Din punct de vedere istoric aparitia avangardei in a doua jumatate a sec. XIX-lea/inceputul sec. XX vine ca rspuns la criza generat de tradiie ,stil si form ,rigide caracterizate de academism.Acest lucru a fost posibil n principal datorit unui nou tip de criticism social si istoric de la sfarsitul sec XIX-lea ,asociat cu gandirea radical a lui Marx si Engels. Dei iniial artitii se defineau n opoziie cu burghezia,acetia se bazau pe idei politice revoluionare,punnd la ndoial ordinea social de atunci ca fiind natural i etern.Treptat avangarditii au rupt legturile cu societatea respingnd fundamentele politice ale artei n favoarea celor culturale..Alfel spus acetia au iniiat arta de dragul artei implicnd o cutare a absolutului n afara coninutului. Greenberg argumenteaz c practicile artistice n epoca modern devin inevitabil reflexive,focusate pe tehnic n sine i mediumul n care se dezvolt o oper de art.Astfel Greenberg facnd aluzie la Kant demonstreaz ca arta n sine
2

C. Greenberg: Modern si Post-modern C. Greenberg : Art and Culture:Avant-Garde and Kitsch 3

devine subiectul major al artei i cum arta i literatura sunt imitaii (potrivit lui Aristotel) avangarda este imitaia imitaiei.Conceptul de avangard este unul progresiv n sensul c micarea avangardei este generat de ctre inovaie i ntocmai aceast micare este metoda necesar pt. a crea arta superioar,high-art cum o catalogheaz Greenberg. Acest concept este pus in anitez cu cel al Alexandrianismului,formele de art ale acestui concept stau pe loc ,lund o poziie defensiv opus micrii progresive a avangardei. 2.Una din ideile surprinztoare expuse de acesta n articolul su din 1939 este aceea a definirii Kitschului prin compararea acestuia cu Avangarda ce reprezint arta superioar,kitschul devine astfel opusul avangardei deci arta inferioar,de consum general.Greenberg merge si mai departe susinnd c arta de tip academic ,mimetic este art inferioar deci asemntoare kitschului. Trebuie s avem n vedere i abordarea dezvoltat de ctre Peter Brger n lucrarea sa Teoria Avangardeiunde acesta ridic problema negrii autonomiei artei de ctre avangard.n viziunea sa categoria de autonomie a suferit datorit impreciziei diverselor subcategorii ce constituie unitate n conceptul de oper de art autonom.Brger consider c dezvoltarea acestor subcategorii nu este una sincronizat astfel susine el c se poate ntmpla ca arta de curte s par autonom iar uneori doar arta burghez sa aib aceast caracteristic.Pentru a nu exista confuzii i pt. a ilustra clar varietatea interpretrilor ,acesta schieaz o tipologie istoric care este n mod deliberat redus la trei elemente:funcie sau scop, procesul de producie a artei,receptarea acesteia;cu scopul de a ilustra nesincronismul in dezvoltarea apariiei categoriilor individuale.Principala schimbare se produce n ceea ce privete producerea artei; apare artistul ca individ ce dezvolt o contiin a unicitii aciunii sale dei receptarea operei sale se face tot colectiv prin sociabilitate. 4n cazul n care societatea burghez adopt conceptele de valoare ale artisctocraiei arta burghez are funcie reprezentaional. Avangarda ,consider Burger, este un atac asupra statutului artei burgheziei,este negat arta ca insituie care nu este asociat cu praxisul vietii oamenilor.Avangardiii cand doresc ca arta sa devin practic se refer la modul in care arta funcioneaz in societate,un proces ce determin efectele lucrarilor de art precum i coninutul particular al acestora.Brger argumenteaz c arta nu trebuie distrus ci transferat praxisului vieii oamenilor,in sensul hegelian ,aceasta trebuie pastrat intr-o form schimbat astfel avangarda adopt un element esenial de Eseticism. Acest concept de esteticism stabilete distana dintre praxisul vieii oamenilor i coninutul lucrarilor artistice, astfel esteticismul devine precondiia necesar pentru avangard.5 Observaia pe care o face Brger este accea c avangarditii au schimbat profund categoria operei artistice,acetia nu au inlocuit-o cu evenimente efemere si nici nu au distrus-o.Producerea unei lucrari artistice autonome este un act individual,artistul produce ca individ,acest concept nu trebuie neles ca expresia a ceva ci ca ceva radical diferit.Astfel viziunea avangardistilor de a separa arta de praxisul vietii ar elimina si antiteza dintre productor i receptor.Adevaratul avangardist vrea sa se rupa de sistem. Lucru greu de realizat pentru un artist din prezent, modern. dupa ce Duchamp a rupt sistemul arta a devenit acel sistem.Anti traditia a devenit traditie sustine Burger.
4 5

Peter Brger:Teoria Avangardei. Pg. 253-254 Ibid. 4, pg. 254-255

T.W. Adorno in lucrarea sa Teoria Estetic susine bazndu-se pe conceptul de Schein a lui Hegel ca arta este reconciliat cu o realitate eterogen pentru c o ilustreaz dezintegrat pe masur ce opera artistic primete fragmente actuale de realitate empiric astfel contientiznd ruptura ,transformnd-o intr-un efect estetic.7 Potrivit lui Adorno este caracteristic operei artistice non-organice s foloseasc principiul montajului n aa fel nct aceasta nu mai produce Schein-ul reconcilierii.Inserarea fragmentelor de realitate n opera de art transform fundamental opera n sine.Artistul renun a mai formula lucrarea ca un ntreg i i d un diferit statut din moment ce pari din ea nu mai au relaie cu realitatea caracteristic lucrrii organice de art. Adorno susine c opera de art organic este construit dup un model sintagmic; pri individuale i ntregul formeaz o unitate dialectic.Astfel se formeaz un cerc hermenautic unde prile individuale pot fi nelese doar prin ntreg.8Altfel zis lucrrile avangardiste trebuiesc ntelese dintr-o prism hermenautic,unde emanciparea elementelor individuale nu ating niciodata detaamentul total de ntreg. Acesta este de parere ca: "Astazi singurele lucrari de arta ce conteaza sunt cele ce nu mai reprezinta lucrari, facand aluzie la arta conceptuala pe care el insusi o considera ca nu se apleaca destul asupra formei. 2. Fundamente ideologice ale Avangardei n viziunea Dadaistilor: Ideologia avangardei poate fi analizat din prisma manifestelui dadaist al lui Tristan Tzara,deoarece micarea Dada stabilit n 1916 n creuzetul abstraciunii n pictur i al avangardei poetice,reinventeaz mecanismele creaiei i ale gandirii i preschimb arta n prototip .Toate acestea se vor impune ca valoareetalon pentru toate avangardele ulterioare. Cutam o art elementar care trebuia ,credeam noi,s-i salveze pe oameni de nebunia furioas a acelor timpuri.Aspiram la o nou ordine care s stabileasc echilibrul dintre cer i infern.Aceast art a devenit ndat obiect de oprobriu general.Nimic de mirare n faptul c bandiiinu putuser s ne neleag.Puerila lor manie a autoritarismului voia ca arta nsi s serveasc la abrutizarea oamenilorafirma Jean Arp ntr-o marturie din 1948. Tristan Tzara susine n manifestul su o deconstrucie a artei ,o mare curenie:Orice om este necesar s strige:trebuie s se fac o aciune distructiv ,negativ.S maturm,s curm.9 Aceste cuvinte ilustreaza dorina puternic de a reorganiza arta si de a restructura mecanismele producerii obiectelor artistice.Pentru Tzara, abstractizarea este o lupt i o revendicare ce nu se limiteaz la pictur sau la operele abstracte,doar la cmpul estetic pe care l stigmatizeaz ca laborator formal.Acesta afirm in manifestul su:Pictura nou creeaz o lume,ale crei elemente sunt totodat mijloace,o oper sobr i definit,fr argument.Artistul nou protesteaz:el nu mai picteaz(reproducere simbolic si iluzionist),ci creeaz direct n piatr,lemn,fier,cositor,stnci,organisme locomotive ce pot fi rotite din toate prile de vntul limpede al senzaiei momentane10. 3. Sumar avangard: Conceptul de avangard este o continu construcie din a doua jumtate a
7 8

T.W. Adorno Teoria Estetic(Frankfurt:Suhrkamp,1970) , Pg 232 Ibid. 7, Pg 231 9 Tristan Tzara: Manifestul Dada , 1918 10 Ibid.9

secolului al XIX-lea pn n zilele noastre.Avangarda este neleas azi n mod general ca o categorie retrospectiv de art ; are un efect retroactiv n ceea ce privete teoria avangardei a lui Brger si referentul istoric ca un simplu dat care nu mai necesit nicio investigaie conceptual. Peter Brger afirm ca din punct de vedere istoric micrile avangardei au negat acele determinri ce sunt eseniale n arta autonom:separarea artei de praxisului vieii rezultnd ca cele dou concepte de producie individual i receptare individual sa fie percepute distinct.11 Toate manifestrile concrete ale avangardei nscriu n noi un rspuns i o repetare a ntrebrii:Ce este avangarda acum? susine Cunningham 12.A gndi ceva avant-garde , argumenteaz acesta, fie din perspectiva produciei sau consumului este n fundamentul su a judeca despre prezent dintr-o perspectiv afirmativ relaional a prezentului cu viitorul. In concluzie conceptul de avangarda este o varianta mai radicalizata a Modernitatii o marca a acesteia.In esenta lor atat Modernismul cat si Avangarda sunt manifeste ale unei societatii si unui secol aflat in criza atat spirituala cat si culturala.Desi de-a lungul istoriei artei Avangarda a reuit s aduc mari inovaii n ceea ce privete modul de receptare a obiectului artistic,pe de alt parte Avangarda a reuit s reformuleze i restructureze mecanismele creaiei i a practicilor artistice precum si cele ale gndirii n raport cu arta i obiectul de art in sine.Prin dorinta de a fi o arta antistil si anti-traditie, aceasta paradoxal reuseste sa stabileasca un sistem si un stil propriu.Calinescu are o viziune interesanta a avangardei acesta considerand ca avangarda este o parodie a modernitatii: Privit drept parodie a modernitii, avangarda ilustreaz toate aceste ambiguiti i, dei este adeseori vulgar i grosolan (aa cum sint majoritatea parodiilor), ea se apropie uneori atit de mult de modelul su, incit risc s fie confundat cu acesta.La prima vedere, o parodie este menit s biciuiasc, de obicei prin exagerare, anumite defecte ascunse sau incompatibiliti ale originalului din care se inspir. La un nivel mai profund, ins, parodistul poate admira in tain opera Practic intre Modernism si Avangarda exista o relatie de dependenta cat si de excludere, radicalismul negativ al acesteia din urm i antiestetismul ei sistematic nu au oferit nici o ans reconstruirii artistice a lumii, pe care au incercat-o" marii moderniti asa cum afirma Matei Calinescu. Bibliografie: Matei Calinescu: Cinci fee ale modernitii: Modernism, avangard, decaden, kitsch, postmodernismEdiia a II-a, Editura Polirom, 2005 T.W. Adorno Teoria Estetic(Frankfurt:Suhrkamp,1970) Peter Brger: Teoria Avangardei David Cunningham:Dndu-l ca exemplu pe Duchamp (Cultura Dada:Texte critice despre avangard 2006) Clement Greenberg:Art and Culture:Avant-Garde and Kitsch(1939)/Modern si Postmodern(1960) Tristan Tzara: Manifestul Dada , 1918

11

Peter Brger: Teoria Avangardei , Pg 255 David Cunningham:Dndu-l ca exemplu pe Duchamp(Cultura Dada:Texte critice despre avangard 2006) ,Pg 274
12