Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Stilul stiintific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii,
cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de
incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia
limbajului este cognitiva;
CARACTERISTICI:
PARTICULARITATI LINGVISTICE:
Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul
religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul
poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).
Nota!
-Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv,
informativ, explicativ, injoctiv).
-Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau
neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text
stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.
CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii etc), texte
elaborate de organul judiciar.
-funcie referenial;
-coninut normativ;
-folosete neologisme;
-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;
-conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul juridic.
Emitorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcia
perlocuionar este controlabil).
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:terminologie specifica
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul
"a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la
diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme
impersonale; -Expresii verbale impersonale.Sintactice:Coordonare sisubordonare; -
constructii infinitivale; -fraze coordonate;
Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.
B. STILUL ADMINISTRATIV
CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.
coninut normativ
prezena clieelor
are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.)
obiectiv i impersonal
conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic organul legislativ. Receptorul este de
obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.
conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt instituii creditabile n domeniul administrativ,
(act oficial)
Not! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/
aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:Terminologie
specific:
adeverin,
adres, cerere,
certificat,
domiciliu, dosar
indemnizaie
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea
infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe,
locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.
3. Stilul publicistic
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul
este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si
politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si
publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris
(interviuri consemnate scris);
Not!
o Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin
informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit
implicare subiectiv a autorului.
o Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul:
fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel.
PARTICULARII LINGVISTICE
Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi
sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe
obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea
subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.
Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care
s impresioneze i s atrag atenia.
Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza
uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).
CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile,
jurnalele, memoriile, amintirile.
CARACTERISTICI:
o libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare;
o contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin
modul neobinuit n care se folosesc cuvintele);
o caracterul individualizat al stilului;
o unicitate i inovarea expresiei;
o bogie lexical - din punct de vedere statistic;
o sensuri multiple ale aceluiai cuvnt;
o nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme,
regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
o mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur
care l face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia
poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text
interesant n sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs
de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n
poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare,
n sloganuri, proverbe etc.
o folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;
o o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi
are propriul stil;
o bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici,
neologisme, termeni de jargon sau argou etc);
o extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
o cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
o relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Stilistice: Prezena
procedeelor artistice
5. Stilul colocvial
Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.
CARACTERISTICI:
o conform specificului discursului: discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil
tiinific;
o recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic);
o are o mare ncrctur afectiv;
o regulile gramaticale pot fi nclcate;
o pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
o sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale;
o se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.
o un anume grad de afectivitate;
o folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
o utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare.
Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul,
dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace
extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat.
Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor,
proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt
substituite prin perifraze.
o prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;
o folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la
imperativ;
o simplitate, degajare si naturalete.
o conform relaiei E-R (beneficiar)
Acord
Identificare
Internalizare
o conform funciei mesajului (scop):
Informare
Educare
Divertisment
Publicitar
o conform ncrcturii emoionale a mesajului
Emoional
Persuasiv
Manipulant
Prohibitiv
Critic
Polemic
Claritate
Proprietate
Corectitudine
Precizia
Puritatea
PARTICULARITI LINGVISTICE
a) Emitor: funcie emotiv(emitorul este cel care transmite mesajul unui receptor; funcia emotiv
se concretizeaz n selecia informaiei pe care emitorul o opereaz n realitatea nconjurtoare);
b) Receptor: funcie conativ(receptorul este cel cruia i se adreseaz mesajul emitorului, adic el
este cel care primete o informaie, astfel se concretizeaz funcia conativ sau de cunoatere. Efectul
mesajului se msoar ntr-un rspuns verbal/ scris sau comportamental);
c) Mesaj: funcie poetic (ceea ce emitorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a
unor elemente verbale/ nonverbale).
Exemplu:
Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liber exprimare. Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de
gndire, de contiin i de religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalitii i
individualitii sale i nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau
degradante. (Legea privind protecia i promovarea drepturilor copilului]
Cerin: Precizeaz, elementele situaiei de comunicare din textul dat {emitor, receptor mesaj].
1. s ii cont de sensul i funcia termenilor pe care trebuie s-i numeti: Emitator, Receptor, Mesaj
-definitiile
2. s le identifici pe text:
Emitorul este specializat: instituia care d legile. Ideea specializrii este susinut de titlu, Legea
privind protecia i promovarea drepturilor copilului, i de structuri formale tipice: Art. 23, Art. 25,
Ari. 28, paragrafe notate cu (1), (1), (1).
Receptorul este specializat, respectiv cel care aplic legea, dar i nespecializat, adic ceteanul
beneficiar care citete legea.
Mesajul este circumscris de tema textului: protecia copilului.