In limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiintific, oficial

(juridic - administrativ), publicistic, beletristic (artistic) si colocvial (familiar).

1. Stilul stiintific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii,
cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de
incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia
limbajului este cognitiva;

CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane

creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze
cunostinte factuale.

CARACTERISTICI:

o are functie exclusiv referentiala;

o trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive,
argumentate;
o respecta proprietatea termenilor;
o se folosesc multe neologisme;
o conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.
o conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog,
psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-
receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.
o conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul
stiintific.
o conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita
la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).
o conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
o folosirea cuvintelor monosemantice;
o claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei),
precizie, corectitudine;
o utilizarea sensului propriu al cuvantului;
o un grad mare de tranzitivitate;
o fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici.
Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si
pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog,
geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne
conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim:
analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea;
referatul; eseul;

PARTICULARITATI LINGVISTICE:

Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;

Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: Coordonarea si subordonarea;
Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.

Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul
religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul
poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).

Nota!
-Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv,
informativ, explicativ, injoctiv).
-Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau
neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text
stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.

2. Stilul oficial (juridic - administrativ)

A. STILUL JURIDIC

CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii etc), texte
elaborate de organul judiciar.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

-funcie referenial;

-enunuri cu form impersonal

-coninut normativ;

-enunuri clare, lipsite de ambiguitate;

-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;

-folosirea clieelor formale;

-utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeaz

cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se

scrie cu litere de tipar etc);

-respect proprietatea termenilor;

-folosete terminologia de specialitate;

-folosete neologisme;
-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;

-conform relaiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emitor - specializat, adic organul

legislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciuni
n legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile sunt
realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau
prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat -
cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea s
cunoasc legea.

-conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul juridic.
Emitorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcia
perlocuionar este controlabil).

-conform funciei mesajului: informare, educare.

-conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:terminologie specifica
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul
"a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la
diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme
impersonale; -Expresii verbale impersonale.Sintactice:Coordonare sisubordonare; -
constructii infinitivale; -fraze coordonate;
Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.

B. STILUL ADMINISTRATIV
CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

enunuri cu form impersonal

coninut normativ

enunuri clare, lipsite de ambiguitate

 inventar lexical cu termeni clar definii

prezena clieelor

respect proprietatea termenilor

folosete terminologia de specialitate

are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.)

obiectiv i impersonal

accesibil, clar i precis

conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic organul legislativ. Receptorul este de
obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.

conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt instituii creditabile n domeniul administrativ,
(act oficial)

Not! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/
aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.

conform scopului: funcie conativ.

conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:Terminologie
specific:
adeverin,
adres, cerere,
certificat,
domiciliu, dosar
indemnizaie
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea
infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe,
locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.

Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate;

Stilistice -fara figuri de stil

3. Stilul publicistic
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul
este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si
politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si
publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris
(interviuri consemnate scris);

ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA,

ANUNTUL PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI

o are funcie de mediatizare a evenimentelor;

o conine informaii economice, politice, sociale;
o influeneaz opinia public (discurs persuasiv);
o n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii;
o strategia persuasiv se bazeaz pe argumente: A.persuasiunea adresat raiunii aduce
argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau problem-
soluii-rezultate/ modaliti de aplicare a soluiilor); B.persuasiunea adresat
afectivitii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu
altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar.
o dimensiunea persuasiv ine de publicitar;
o are funcie conativ;
o exprim atitudini;
o orientat spre maxim accesibilitate i actualitate.
o utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian;
o receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru
inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni
curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii
retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor;
tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .
o utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini
etc)

Not!

o Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin
informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit
implicare subiectiv a autorului.
o Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul:
fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel.

PARTICULARII LINGVISTICE
Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi
sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe
obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea
subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Folosete preponderent diateza activ

Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care
s impresioneze i s atrag atenia.

Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza
uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

4. Stilul artistic (beletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva,
sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.

CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile,
jurnalele, memoriile, amintirile.

CARACTERISTICI:

o libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare;
o contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin
modul neobinuit n care se folosesc cuvintele);
o caracterul individualizat al stilului;
o unicitate i inovarea expresiei;
o bogie lexical - din punct de vedere statistic;
o sensuri multiple ale aceluiai cuvnt;
o nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme,
regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
o mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur
care l face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia
poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text
interesant n sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs
de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n
poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare,
n sloganuri, proverbe etc.
o folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;
o o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi
are propriul stil;
o bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici,
neologisme, termeni de jargon sau argou etc);
o extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
o cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
o relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.

CALITILE GENERALE ALE STILULUI:

o Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor.

 o Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i
sentimentelor.
o Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii.
o Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor.
o Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical

Morfologice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii

Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice

Stilistice: Prezena
procedeelor artistice

5. Stilul colocvial
Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.

CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul vieii cotidiene.

CARACTERISTICI:

o conform specificului discursului: discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil
tiinific;
o recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic);
o are o mare ncrctur afectiv;
o regulile gramaticale pot fi nclcate;
o pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
o sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale;
o se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.
o un anume grad de afectivitate;
o folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
o utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare.
Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul,
dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace
extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat.
Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor,
proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt
substituite prin perifraze.
o prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;
o folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la
imperativ;
o simplitate, degajare si naturalete.
o conform relaiei E-R (beneficiar)

Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi i

 el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, relaia emitor-receptor poate fi i de
rudenie.
o conform efectului mesajului

Acord

Identificare

Internalizare
o conform funciei mesajului (scop):

Informare

Educare

Divertisment

Publicitar
o conform ncrcturii emoionale a mesajului

Emoional

Persuasiv

Manipulant

Prohibitiv

Critic

Polemic

CALITILE GENERALE ALE STILULUI

Claritate
Proprietate
Corectitudine
Precizia
Puritatea

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri

Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantive.

Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni,
paranteze.

Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative,

interjectii,imperative. Zicale.

Elementele situatiei de comunicare: Emitator, Receptor, Mesaj

Elementele situatiei de comunicare E R M:

a) Emitor: funcie emotiv(emitorul este cel care transmite mesajul unui receptor; funcia emotiv
se concretizeaz n selecia informaiei pe care emitorul o opereaz n realitatea nconjurtoare);

b) Receptor: funcie conativ(receptorul este cel cruia i se adreseaz mesajul emitorului, adic el
este cel care primete o informaie, astfel se concretizeaz funcia conativ sau de cunoatere. Efectul
mesajului se msoar ntr-un rspuns verbal/ scris sau comportamental);

c) Mesaj: funcie poetic (ceea ce emitorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a
unor elemente verbale/ nonverbale).

Cerina (verbul de comand) :

1. Precizeaz/ indic/ arat/ menioneaz/ stabilete/ consemneaz/ identific

Forma i coninutul rspunsului:

Rspunsul presupune s stabileti i s ari n mod precis i succint aspectul impus de

cerin

Exemplu:

Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liber exprimare. Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de
gndire, de contiin i de religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalitii i
individualitii sale i nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau
degradante. (Legea privind protecia i promovarea drepturilor copilului]

Cerin: Precizeaz, elementele situaiei de comunicare din textul dat {emitor, receptor mesaj].

Indicaii: Pentru un rspuns corect trebuie:

1. s ii cont de sensul i funcia termenilor pe care trebuie s-i numeti: Emitator, Receptor, Mesaj
-definitiile

2. s le identifici pe text:

Emitorul este specializat: instituia care d legile. Ideea specializrii este susinut de titlu, Legea
privind protecia i promovarea drepturilor copilului, i de structuri formale tipice: Art. 23, Art. 25,
Ari. 28, paragrafe notate cu (1), (1), (1).

Receptorul este specializat, respectiv cel care aplic legea, dar i nespecializat, adic ceteanul
beneficiar care citete legea.
 Mesajul este circumscris de tema textului: protecia copilului.

Text argumentativ despre rolul familiei n conturarea personalitii

Text argumentativ despre educaie
Text argumentativ despre prietenie
Text argumentativ despre copilrie
Text argumentativ despre modul n care neadevrul influeneaz calitatea
relaiilor interumane
Text argumentativ despre dragoste
Text argumentativ despre fericire
Texte argumentative la cerere
Text argumentativ despre iubire
Text argumentativ despre valoarea banului
Text argumentativ despre raportul dintre om i divinitate
Text argumentativ despre diferena dintre aparen i esen
Text argumentativ despre enigma frumuseii
Text argumentativ despre modul n care neadevrul influeneaz calitatea
relaiilor interumane