Istoric

Timisoara a fost si este cel mai puternic centru cultural din vestul Romaniei. Asezarea geografica favorabila, la confluenta intre Europa centrala si cea de est ii confera Timisoarei o larga deschidere pe plan cultural. Situata la mai putin de 700 km distanta fata de 13 capitale europene, a avut de-a lungul timpului o conectare continua la valorile culturii europene. Populatia acestui spatiu multietnic si multicultural, apartinand diverselor etnii si confesiuni religioase, face din Timisoara un model de civilizatie europeana. Incepand cu ultimul sfert al sec. XVIII-lea in Timisoara au avut loc in mod frecvent stagiuni de opera cu un repertoriu variat, cu nimic inferioare celor din marile orase europene, multe fiind prezentate aici la putin timp (4 ani) dupa premierele lor absolute. Astfel sub conducerea lui Bruno Walter sunt prezentate operele: "Trubadurul", "Cavalleria Rusticana", "Paiate", "Boema", "Barbierul din Sevilla", "Faust", "Fidelio", "Freischutz", "Ernani", etc. Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Doua incendii de proportii au devastat cladirea. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil "Renaissance". Dupa cel de-al doilea incendiu - 1920 - au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala si sala de spectacole imbracand stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului. Inedit este faptul ca in aceasta cladire isi desfasoara activitatea in mod armonios patru institutii de arta - caz unic in lume: Opera Romana, Teatrul National "Mihai Eminescu", Teatrul German de Stat si Teatrul Maghiar "Csiky Gergely". Nevoia acuta simtita de timisoreni si dragostea lor pentru spectacolul de teatru liric au fost implinite intr-o anumita masura de Opera Romana din Cluj. Infiintata in 1920 aceasta s-a deplasat destul de des la Timisoara pentru ca, intre 1940 si 1945 in urma cedarii Ardealului prin Dictatul de la Viena sa-si desfasoare in refugiu activitatea in capitala Banatului, devenind Opera din Cluj - Timisoara, al carei director a fost numit compozitorul Sabin Dragoi. Dupa plecarea Operei din Cluj in 1945 nu se putea imagina o Timisoara fara spectacole de opera. Dragostea si interesul timisorenilor pentru acest gen, se putea evalua dupa frecventa spectacolelor pe afise si dupa afluenta publicului. Astfel in anul 1920 ia fiinta Teatrul Liric de Opereta, condus de Maximilian si Leonard - printul operetei, care pentru un timp a suplinit golul lasat prin plecarea Operei Romane din Cluj. Putem spune ca Teatrul Liric de Opereta a fost ca un intermezzo intre Opera Romana din Cluj - Timisoara si Opera Romana de aceasta data din Timisoara, al carui act de intemeiere va fi decretul semnat de Regele Mihai I la 30 martie 1946. Conducerea nou infiintatei institutii va fi incredintata renumitei cantarete Aca de Barbu care a reusit in scurt timp cu pricepere si devotament, sa formeze o echipa valoroasa de muzicieni.

Primul consiliu de administratie al Operei Romane din Timisoara a cuprins personalitati marcante ale vremii respective: Aca de Barbu - director si regizor artistic, Traian Nicolau director artistic, Mihai Bota - director administrativ, Gheorghe Marianciu - secretar studii muzicale, Gheorghe Pavel, Traian Mihailescu, Hermann Klee, Constantin Daminescu dirijori, Mercedes Pavelici - maestru de balet, Ionica Mihai si Eugen Gropsianu - regizori. Structura compartimentelor a fost urmatoarea: 45 de solisti vocali, 46 de instrumentisti, 60 de coristi, 19 balerini, 30 personal tehnic de scena, 8 corepetitori si 1 sufleur. Acum la nou infiintata Opera din Timisoara, parte din solistii Operei din Cluj si-au dorit sa ramana la Timisoara spre a intregi cu experienta lor nucleul colectivului artistic entuziast: Filomeia Piteiu Georgescu, Fenia Nicolau, Traian Nicolau, Gogu Vasilescu, Adriana Ciuciu, Flavia Domsa, Illa Cazacu. Spectacolul inaugural al Operei Romane din Timisoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera "Aida" de G. Verdi. A fost un spectacol de neuitat, de inalta tinuta artistica, un triumf al artei interpretative romanesti semnalat ca atare de periodicele vremii. Pe scena, in fata publicului si a inaltei asistente, (primul ministru de atunci Dr. Petru Groza), dar si prin megafoane, afara in Piata Operei, directorul Aca de Brabu adresa miilor de auditori, urmatoarele cuvinte: Iata visul nostru implinit ! Se deschid portile acestui asezamant de arta lirica, pentru a raspandi ca un far luminos arta cantului si a muzicii - citadela culturala intr-o provincie atat de infratita cu muzica si poezia. In acest Banat, care prin traditiile lui este indreptatit a avea o opera proprie, aici, in tara cantului unde de veacuri rasuna melodiile duioase ale doinei romanesti..." Cu spectacolul "Ana Lugojana" de F. Barbu in regia Acai de Barbu se incheie, in istoria Operei Romane din Timisoara, o epoca: ACA DE BARBU. In primii zece ani de la infiintare au fost montate 41 de spectacole de opera, opereta si balet. Fiecare stagiune a adus pe afisul operei titluri noi, interpretate de un colectiv artistic bine inchegat, alcatuit din solisti vocali, balerini, coristi si instrumentisti de valoare, condusi de maestrii de talie internationala.

Incepand din anul 1952 Opera a sustinut la: Arad, Lugoj, Bocsa, Ceacova, Deva, Hunedoara si Resita, microstagiuni neintrerupte pana in anul 1990, cand economia de piata incepe sa-si impuna legile ei, deplasarea unui colectiv fiind un efort financiar imposibil de sustinut. Incepand din 1953 s-au organizat turnee prin tara la: Craiova, Sibiu, Brasov, Oradea, TarguMures, Buzau, Galati, Suceava, Satu Mare, Baia Mare, Alba Iulia, Bucuresti. La initiativa marelui muzician Nicolae Boboc, dirijor si director al Operei Romanei din Timisoara, in stagiunea 1968-1969 are loc prima editie a Festivalului "Timisoara Muzicala", gandit sa devina un eveniment al anului, o manifestare de tinuta. Dupa cea de-a VI-a editie, festivalul devine anual iar din 1993 va primi un caracter international, pastrat pana in ziua de astazi, anul 2005 urmand sa aniverseze cea de-a 30 editie. vand un public deosebit de avizat si interesat de acest gen muzical, divers ca varsta, ne indreptam atentia atat spre montarea unor noi titluri de opera cat si spre reintroducerea in repertoriu a operetei mult savurata de timisoreni. Aceasta politica manageriala a facut ca la

toate spectacolele jucate in mod curent la sediu, sala de spectacole, sa fie intotdeauna plina, intamplandu-se dese ori, sa fim nevoiti sa afisam: "SPECTACOL VNDUT INTEGRAL", in acelasi timp cu manifestarile celorlalte institutii culturale din oras.

Incepand din toamna anului 2000, la conducerea institutiei a fost ales prin concurs, maestrul Corneliu Murgu, artist de talie mondiala, care intors in tara a revigorat activitatea operei, facand apel la cunostintele sale manageriale acumulate de-a lungul carierei sale internationale. Momentul preluarii conducerii nu a fost foarte prielnic, deoarece existau trei compartimente artistice importante: solisti, cor si balet, care activau cu un numar foarte restrans de membri, ceea ce indirect afecta calitatea spectacolelor si impunea automat abordarea unui repertoriu restrans. Pornind de la convingerea maestrului Murgu, ca fiecare tanar dotat merita sa aiba o sansa de afirmare, s-au organizat concursuri si auditii finalizate prin noi angajari si colaborari. A incurajat debuturile in roluri a tinerilor solisti, oferindu-le posibilitatea de a se perfectiona si a reusit in scurt timp sa valorifice optim potentialul artistic al institutiei, prin stimularea creativitatii si personalitatii artistice a fiecarui solist. Impulsionat de proiectele si profesionalismul impus de Corneliu Murgu, colectivul Operei Romane s-a ambitionat sa renasca si sa ramana o prezenta vie in peisajul cultural al orasului si al tarii. Ofertele primite de Opera Romana Timisoara de a sustine spectacole in strainatate s-au imbogatit numeric, datorita exigentei si profesionalismului ansamblului, fapt care a permis introducerea in repertoriul curent a doua opere foarte importante: "Otello" de G.Verdi si "Turandot" de G.Puccini. Aceste doua montari au beneficiat de aportul unor marcante personalitati artistice: regia artistica Carmen Dobrescu; conducerea muzicala: Gheorghe Costin, doi artisti de generatii diferite care au realizat cu succes doua spectacole demne de marile scene ale lumii. Au fost doua evenimente deosebite in care publicul timisorean si nu numai a avut ocazia sa-l asculte pe unul dintre cei mai buni Otello si Calaf ai lumii muzicale Corneliu Murgu.

Din stagiunea 2000 si pana in prezent au fost montate 15 premiere, fapt ce a permis diversificarea repertoriului, urmarind ca din fiecare spectacol sa realizam un eveniment pentru public, fie prin titlul propus fie prin invitarea unor solisti din tara si strainatate. Printre preocuparile manageriale ale maestrului Murgu s-a aflat si interesul de a gasi sponsori in vederea montarii unor spectacole. Amintim aici doua dintre ele: "Regele Brenger" si "Bellida". Rularea repertoriului Operei Romane din Timisoara cu o maxima performanta si imbogatirea lui cu noi titluri reprezentative din repertoriul universal si romanesc de genuri diferite: opera, opereta, balet si formarea viitorului spectator prin montarea unor spectacole pentru copii, este unul din obiectivele si criteriile de performanta urmarite. Opera Romana din Timisoara

acorda o maxima importanta calitatii actului artistic considerand ca numai in acest fel abordarea relatiei calitate - cantitate, poate duce la cresterea valorica a produsului artistic, la atragerea publicului in sala de spectacole si nu in ultimul rand la reprezentarea cu cinste a artei interpretative romanesti peste hotare. De la infiintarea Operei Romane si pana in prezent s-au montat 16 premiere absolute si 23 premiere nationale. Continuand colaborarea cu regizori si dirijori din tara si strainatate, cu centre culturale si fundatii, s-au realizat evenimente deosebite, cum ar fi spectacolele: "Regele Brenger", dupa "Regele Moare" de Eugen Ionesco, in colaborare cu Fundatia Brenger (Olanda), opera "Bellida" de G. F de Pauw (redescoperita la 100 de ani de la premiera sa) in colaborare cu Fundatia Brenger (Olanda), si opera "Ibn Sina" de Micheil Borstlab. Aceasta ultima opera a fost o premiera mondiala, o megaproductie, a carei subiect a fost scris de Dr.Ahmad Al Dosari si a reprezentat pentru Qatar si intreaga Peninsula Arabica prima montare a unei opere. Pentru Opera Romana participarea la acest eveniment unic a insemnat recunoasterea sa valorica, alaturi de alti creatori din lumea intreaga care si-au dat mana pentru a fauri ceva extraordinar. De la infiintarea Operei Romane din Timisoara si pana in prezent pe scena lirica timisoreana s-au montat 187 de premiere, in spectacole evoluand si numerosi invitati - artisti consacrati din tara si din strainatate.

Stagiunea Operei Romane din Timisoara se desfasoara pe o perioada de 10 luni prezentand 100 de spectacole la sediu si in strainatate, cu o frecventa de 8-10 spectacole pe luna. Numarul de spectacole nu pare mare dar tinand cont de faptul ca indicele de utilizare a salii este de 45 % deoarece Opera Romana din Timisoara imparte scena de spectacole cu Teatrul National "Mihai Eminescu" din Timisoara este semnificativ, amintind aici montarea in ultimele doua stagiuni a 13 premiere in conditiile prezentate mai sus. Sala de spectacole dispune de 711 locuri, media de bilete vandute fiind de 450-500 de bilete pentru fiecare spectacol. Demna de o premiera este evenimentul inregistrat la 23 iunie 1964 ca fiind PRIMA TRANSMISIUNE DE TELEVIZIUNE IN DIRECT A UNEI OPERE INTEGRALE, realizata de Radioteleviziunea Romana de atunci. Spectacolul difuzat a fost "Bal mascat" de G. Verdi cu urmatoarea distributie de exceptie: Nicolae Zaharia - Riccardo, Iuliu Mare Renato, Marieta Grebenisan - Amelia, Mira Popescu - Ulrica, Elena Botez - Oscar, Mihail Gligor - Tom, Marius Sola - Sam, Mihail Dumitrescu - Silvano, Ioan Jung - Judecatorul, Dirijor: Mihai Beleancenco. Au urmat nenumarate imprimari de radio si televiziune, precum si pe disc si CD. Participari in cadrul festivalurilor nationale si internationale: 1971 - Wiener Fest Spiel, Austria; 1984 - Festivalul de Opera, Lecce, Italia; 1985 - Festivalul de Opera, Lecce, Italia;

1986 - Festivalul de Opera, Lecce, Italia; 1988 - Festivalul International "George Enescu", Bucuresti, prima participare a Operei Romane din Timisoara in cadrul acestui prestigios festival; 1990 - Primul Festival International al Dansului, India; 1991 - Festivalul de Opera, Locarno, Elvetia; 1992 - Festivalul de Opera si Balet, Iasi, editia a II-a, 1993 - Festivalul de Opera, Szeged, Ungaria Festivaluri proprii sau in colaborare: Festivalul International "Timisoara Muzicala", cu caracter anual; Festivalul International al muzicii lui Johann Strauss, editia a II-a (7 - 14 septembrie 2003) Alte evenimente: 1. Stagiuni estivale; 2. Zilele Muzicii Verdiene; 3. Armonii de toamna; 4. Clubul iubitorilor de opera, cu caracter lunar, inaugurat la 3 februarie 1987, avandu-l ca presedinte de onoare pe Doru Popovici (medalion: Traian Grozavescu, Mario Lanza, G. Rossini, W.A. Mozart, G. Puccini, seara de lieduri, arii din opere franceze; 5. Concerte - lectie cu prezentarea operelor: Rigoletto, Barbierul din Sevilla, Elixirul dragostei, Motanul incaltat); 6. Dialoguri ale artelor, 1984 - 1990, caracter permanent (seri de muzica si film) Turneele intreprinse in tara si strainatate de colectivul Opera Romana din Timisoara au intrunit atat aprecierea publicului cat si a criticii de specialitate din: Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Elvetia, Spania, Portugalia si Qatar. Turneele intreprinse in strainatate au facut din Opera Romana Timisoara un mesager al culturii poporului roman, contribuind prin calitatea interpretativa a ansamblului nostru la crearea unei bune imagini a Romaniei in lume, de semnalat fiind performanta de a primi reinnoirea invitatiilor dupa fiecare turneu efectuat de Opera timisoreana.

Turnee peste hotare: 1956 - Bulgaria - "Ana Lugojana", "Fantana din Bahcisarai", "Nunta lui Figaro", "Lakme", "Gala concert"; 1970 - Italia - "Chore Studio"; 1971 - Austria - "Sakuntala"; 1972 - Jugoslavia - "Rascoala", "Bal mascat"; 1973 - Jugoslavia - "Cavalleria Rusticana", "Don Giovanni", "Mantila neagra"; 1976 - Jugoslavia - "Nabucco", "Primavara"; 1978 - Jugoslavia - "Rigoletto", "Evgheni Oneghin"; 1978 - Germania - "Carmen", spectacol de balet, muzica Bizet-Scedrin;

1979 - Germania - "Hnsel si Gretel"; 1979 - Germania - "Magazinul de papusi" 1980 - Germania, Benelux - "Nabucco"; 1981 - Italia - "Liliacul", "Silvia", "Vaduva vesela"; 1981 - Italia - "Lacul lebedelor", "Frumoasa din padurea adormita"; 1990 - Jugoslavia - "Rigoletto", "Nabucco"; 1990 - Jugoslavia - "Barbierul din Sevilla"; 1990 - India - "Un strigat pentru tine" 1991 - Jugoslavia - "Traviata"; 1991 - Elvetia - "Tosca", "Nabucco", "Gala concert"; 1992 - Turneu european (Germania, Olanda, Austria, Belgia)- "Rapirea din Serai"; 1992 - Jugoslavia - "Gala concert"; 1993 - Ungaria - "Cavalleria Rusticana"; 1993 - Spania - "Rapirea din Serai", "Elixirul dragostei"; 1994 - Olanda - "Elixirul dragostei"; 1997 - Spania - "Aida"; 1997 - Olanda - "Barbierul din Sevilla"; 1997 - Spania - "Aida"; 1997 - Portugalia - "Aida" 1997 - Elvetia - "Aida"; 1998 - Olanda - "Aida"; 1999 - Olanda - "Don Giovanni", "Madama Butterfly"; 2000 - Olanda - "Liliacul", "Voievodul tiganilor", "Faust", "Don Giovanni"; 2000 - Olanda - "Liliacul", "Voievodul tiganilor", "Lucia di Lammermoor"; 2001 - Italia - "Nabucco", "Trubadurul"; 2001 - Olanda - "Traviata"; 2002 - Olanda - "Silvia", "Don Pasquale","Gala concert", "Regele Brenger" - premiera absoluta; 2002 - Qatar - "Aida"; 2002 - Italia - "Traviata", "Tosca"; 2003 - Olanda - "Vaduva vesela", "Traviata", "Gala concert", "Concert Verdi"; 2003 - Italia - "Rigoletto", "Madama Butterfly", "Boema", "Cavalleria Rusticana", "Paiate"; 2003 - Germania - "Nabucco", "Carmen"; 2003 - Qatar - "Ibn Sina" - premiera absoluta 2004 - Olanda - "Voievodul tiganilor", "Gala concert", "Bellida" - premiera absoluta; 2004 - Germania - "Liliacul", "Don Giovanni", "Traviata", "Gala concert"; La data de 24 noiembrie 2004 se confera Operei Romane Timisoara titulatura de Opera Nationala, implinindu-se astfel, visul unei generatii pline de oameni talentati care au creat premizele succeselor de mai tarziu, ale acestui colectiv, plecandu-ne respectuosi n fata inaintasilor nostri care si-au dedicat toata fiinta lor pentru a cladi ceea ce astazi nseamna Opera din Timisoara.