Sunteți pe pagina 1din 1

Nimeni nu poate vedea deasupra sa.

Prin aceasta vreau s zic c nimeni nu vede n altul mai


mult dect este el nsui, czi nu-l poate primi nici nelege dect este el nsui, cci nu-l
poate primi nici nelege dect dup msura propriei sale inteligene. Dac aceasta este din
cele mai de rnd, atunci toate darurile minii, i cele mai strlucite, nu vor avea nici un efect
asupra lui i el nu va vedea n omul de talent dect partea cea de rnd a individualitii, aadar
numai slbiciunile lui i defectele de caracter i de temperament. n aceasta i se va ncheia
toat ideea despre acel om. Iar nsuirile intelectuale mai nalte vor exista pentru el tot aa de
puin, precum exist culorile pentru cel orb. Cci toate spiritele sunt nevzute pentru cine nu
are nsui spirit, i orice preuire este produsul dintre valoarea celui preuit cu sfera
intelectual a preuitorului. De aici urmeaz c n conversaie eti totdeauna cobort la nivelul
celui cu care vorbeti, fiindc tot ce ai mai presus de el dispare, i nici c se simte mcar
abnegaia ntrebuinat pentru o asemenea nivelare. Dac ne gndim acum, de ce soi sunt cei
mai muli oameni, ct de mici sunt la mine i la inim, vom nelege c nu este cu putin s
vorbim cu ei fr a ne njosi i noi pentru acel timp (dup analogia distribuirii electrice) i
totdeodat vom lua cu plcere hotrrea de a nu ne mai amesteca ntr-o societate cu care nu
putem comunica dect prin ceea ce numesc francezi la partie honteuse a naturii noastre. Vom
nelege, asemenea, c fa cu neghiobii i cu nebunii nu avem dect un mijloc pentru a ne
arta cu minte, i acela este a nu intra n vorb cu ei. Dar atunci, ce e drept, o putem pi
uneori n societate ca dnuitorul care vine la un bal i nu ntlnete dect nite oameni
chiopi: cu cine s joace?