Centrul Cultural „Mihai Eminescu” este o instituţie publică de cultură, aflată sub

autoritatea Consiliului Local al Primăriei Sectorului 2.

Temeliile acestui Centru au fost puse în anul 1939 când, la 10 octombrie,
Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” înfiinţează „Căminul Cultural Orăşenesc
Dichiu”.
După abdicarea regelui Mihai I, Căminul Cultural a trecut în proprietatea statului,
sub denumirea de Căminul Cultural „Mihai Eminescu”, pentru ca, în anul 1955, să îşi
schimbe denumirea în „Casa de Cultură Mihai Eminescu”.
În perioada comunistă, Casa de Cultură „Mihai Eminescu” a fost spaţiul unde
tinerii şi-au manifestat, liber de inhibiţiile şi restricţiile impuse de vremuri, spiritualitatea
şi personalitatea, în cadrul multor manifestări culturale.
În toamna anului 2002, datorită potenţialului instituţiei, evenimentelor de mare
amploare, cu sprijinului Consiliului Local, instituţia capătă noi valenţe şi îşi schimbă
denumirea în Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, ca o asumare a unei responsabilităţi de
gestionare corectă şi promovare pertinentă a actului cultural.

Sediul actual al instituţiei este situat în Parcul Naţional – Teatrul de Vară –

construcţie realizată în anii 1952-1953. Este un spaţiu amplu, dotat cu un amfiteatru în
aer liber cu 3.300 de locuri, sală interioară de expoziţii şi o bibliotecă. Complexul mai
cuprinde o troiţă sfinţită, opera artistului popular Alexandru Perţa-Cuza şi o casă
maramureşeană veche de două secole, adusă din comuna Berbeşti, judeţul Maramureş.

Obiectivele Centrului Cultural „Mihai Eminescu” şi strategia sa culturală au fost,

încă de la început, bine definite, dar întotdeauna am adaptat aceste planuri la nevoile
mereu în schimbare ale unei societăţi ce îşi fundamentează o nouă viziune asupra
diferitelor aspecte ale vieţii.
Dorim să păstrăm vie spiritualitatea neamului nostru prin conservarea şi punerea
în valoare a adevăratelor tradiţii româneşti, valori unice şi milenare: obiceiuri, oameni,
case şi obiecte, mitologie românească.
Generaţiilor tinere le oferim cadouri sub formă de spectacole în parcurile din
Sectorul 2 al Capitalei, precum şi alternative pentru petrecerea timpului liber. Promovăm
literatura şi arta tradiţionale, stimulăm potenţialul creator şi artistic al tinerilor.
Respectăm şi promovăm valorile naţionale şi ne-am înscris în eforturile comune
de integrare ale acestora în contextul european. Am arătat mereu deschidere şi interes
pentru comunicarea culturală, participarea instituţiei noastre la numeroase evenimente
internaţionale sau cu participare internaţională fiind un exemplu în acest sens şi o şansă
de afirmare a culturii şi a valorilor naţionale.

Publicul ţintă căruia Centrul Cultural “Mihai Eminescu” i se adresează este în

principal format din cetăţenii Sectorului 2, de la copiii de şcoală primară la pensionari,
indiferent de nivelul de educaţie şi de gradul de cultură. Fiecare cetăţean se poate regăsi
în activităţile realizate de instituţa noastră.
Publicul nu este limitat numai la Sectorul 2, numeroase proiecte şi activităţi
adresându-se cetăţenilor întregii capitale sau având chiar o arie de acoperire naţională.
Evenimente derulate în ultimii ani -

-Festivalul Naţional de Creaţie Literară ”Mihai Eminescu”- în 2010 -a XII-a

editie- festuval-concurs literar ce se adreseaza creatorilor neconsacraţi, genurile literare
admise fiind diverse: poezie, proză scurtă, eseu, critică, teatru scurt.
Evenimentul, devenit deja o traditie a instituţiei, îşi propune descoperirea şi
sprijinirea creatorilor literari din România şi din diaspora, care nu sunt membri ai Uniunii
Scriitorilor sau ai altor uniuni de creaţie şi care nu au avut volume individuale publicate.
Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:
-primirea lucrărilor: 15 ianuarie – 15 mai
-jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: 17 mai – 5 iunie
- gala laureaţilor - 15 iunie
Pentru fiecare gen literar se acorda cate un premiu.
De-a lungul timpului, scriitori şi critici literari de valoare au participat în calitate de
membri ai juriului şi au contribuit la creşterea valorii festivalului: Alex Ştefănescu,
Daniel Cristea-Enache, Mihaela Helmis (juraţii ultimelor ediţii), Horia Gârbea, Dan
Cipariu, Varujan Vosganian, Mircea Micu, Fănuş Neagu, Ion Machidon ş.a.

-Şcoala D.O R.-(DATINI SI OBICEIURI ROMANESTI)

Work-shop ce se adreseaza cursanţilor de toate vârstele şi categoriile sociale.
Participantii pot opta pentru diverse ateliere de lucru, structurate pe meşteşuguri
tradiţionale româneşti: împletituri, cusături, cioplit în lemn, desen şi pictură, modelaj în
lut la roata olarului, rodul pământului şi altele. Participanţii plătesc o taxă de participare
şi pot lua acasă obiectele realizate. Perioada derulării work-shop-ului : iulie-august, la
sediul instituţiei.

-Parcul Artelor - Eveniment cultural care promovează artele şi creatorii tineri. Derulat
pe parcursul a trei zile, festivalul prezintă proiecţii cinematografice, recitaluri muzicale,
expoziţii de artă plastică şi fotografie. Evenimentul s-a derulat în cursul lunii iunie, având
deja două ediţii.

-Târgul de Pâine -Eveniment emblematic al Sectorului 2 şi al Bucureştiului, ajuns în

2010 la cea de-a X-a ediţie.
Cu prilejul Târgului de Pâine, Centrul Cultural „Mihai Eminescu” a adus în faţa
publicului interesat de tradiţiile şi obiceiurile autentice expoziţii precum ”Pomul ritual” şi
„Pâinea rituală” folosită la diferite obiceiuri tradiţionale şi religioase, reprezentative
pentru momentele importante ale vietii. In cadrul evenimentului la expozitiile cu vanzare
au participat producători de pâine, vin, miere, kurtos-kalacs, cozonaci şi dulciuri
preparate după reţete tradiţionale autentice.
Demonstraţiile culinare ale socăciţelor din Maramureş si ale gospodinelor din
Feregi-Hunedoara fac deliciul publicului acesta fiind incantat cu cele mai reprezentative
produse din cele doua zone.
 Meşterii populari prezenţi la eveniment vin din majoritatea zonelor etno-folclorice
ale ţării şi expun produsele pe care le realizează în atelierele proprii: vase de lut,
cioplituri şi sculpturi în lemn, păpuşi tradiţionale şi obiecte decorative.
Spectacolele folclorice nu lipsesc din programul targului pentru a completa
frumusetea acestui eveniment unic, printre cei invitati sa intregească atmosfera specifica
satului tradiţional regăsind artişti de valoare ai folclorului romanesc.

- Proiecte educaţionale – rolul instituţiei noastre este şi acela de educaţie, pe lângă cel de
promovare a culturii şi divertisment: Au fost realizate în parteneriat cu instituţiile de
învăţământ din sector, o serie de întâlniri, dezbateri, campanii educaţionale care aveau ca
scop prevenirea consumului de droguri, a abandonului şcolar, educaţia tinerilor pentru
înţelegerea culturii de calitate şi atragerea lor spre valorile adevărate. Proiectele au fost
realizate cu sprijinul unor specialişti: psihilogi, profesori, oameni de cultură, actori.

-Festivalul primăverii- serie de evenimente culturale - concerte cu cei mai renumiti

artisti din Romania - o incursiune in toate genurile muzicale, derulat in fiecare an in spaţii
publice din Sectorul 2, avand o adresabilitate variata.
Recitalurile din cadrul concertelor au fost sustinute de artisti consacrati, zona
folclorica fiind reprezentata de Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Gheorghe Roşoga ,
Ştefania Rareş, Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, ş.a., zona “pop-dance” de Morandi,
Andra, Anda-Adam, Andreea Balan si Loredana, rock-ul a fost reprezentat si el de
Iris,Voltaj, Holograf, Compact, Bucovina ş.a.
Evenimentul s-a bucurat in fiecare an de un numar mare de participanti , publicul fiind
estimat la 2-3000 de persoane.

Alte spectacole organizate:

-Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara Zece Prăjini -.

- Phoenix

- Gazebo şi Abba 99

- Tudor Gheorghe

- Memorial Elvis Presley

Programul cultural din anul 2011 este gândit în ideea continuării evenimentelor de
tradiţie ale instituţiei (Festivalul Naţional de Creaţie Literară Mihai Eminescu, Târgul de
Pâine, Şcoala DOR, Festivalul Primăverii).
De asemenea, seria de concerte open-air va continua cu noi artişti, spectacolele
realizate având în vedere public din cel mai divers, ca vârste, nivel social şi preocupări.

Programul cultural este permanent adaptat cerinţelor publicului, este adaptat

situaţiei sociale a populaţiei, scopul nostru fiind permanent acela de a realiza evenimente
care să conteze în conştiinţa publicului şi de care să se poată bucura fiecare, fără niciun
fel de îngrădiri.