Buna ziua.

Numele meu este Raluca Stan si sunt directorul

Centrului Cultural "Mihai Eminescu".
În primul rând permiteţi-mi să vă urez un Paşte fericit alături
de cei dragi şi să vă spun că pentru mine este o mare onoare să mă
aflu aici, în această zi, alături de dumneavoastră.
Cu voia dumneavoastră, o să prezint în cele ce urmează
activitatea instituţiei pe care o conduc.
Centrul Cultural „Mihai Eminescu” este o instituţie publică
de cultură, aflată sub autoritatea Consiliului Local al Primăriei
Sectorului 2, fiind finanţat din surse de la bugetul local şi din
venituri proprii, conform legilor în vigoare.

Temeliile acestui Centru au fost puse în anul 1939 când, la 10

octombrie, Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”
înfiinţează „Căminul Cultural Orăşenesc Dichiu”.
După abdicarea regelui Mihai I, Căminul Cultural a trecut în
proprietatea statului, sub denumirea de Căminul Cultural „Mihai
Eminescu”, pentru ca, în anul 1955, să îşi schimbe denumirea în
„Casa de Cultură Mihai Eminescu”.
În perioada comunistă, Casa de Cultură „Mihai Eminescu” a
fost spaţiul unde tinerii şi-au manifestat, liber de inhibiţiile şi
restricţiile impuse de vremuri, spiritualitatea şi personalitatea, în
cadrul multor manifestări culturale.

1
 În toamna anului 2002, datorită potenţialului instituţiei,
evenimentelor de mare amploare, cu sprijinului Consiliului Local,
instituţia capătă noi valenţe şi îşi schimbă denumirea în Centrul
Cultural „Mihai Eminescu”, ca o asumare a unei responsabilităţi de
gestionare corectă şi promovare pertinentă a actului cultural.

Sediul actual al instituţiei este situat în Parcul Naţional,

accesul făcându-se prin strada Arhitect Dumitru Hârjeu sau,
intrând în parc, prin Bd. Basarabia sau prin strada Maior Coravu.
Amfiteatrul "Mihai Eminescu" este o construcţie realizată în
anii 1952-1953. Cei care cunosc istoria din ultimul sfert de veac a
centrului, îşi amintesc că în anii '80 această instituţie avea sediul în
strada Mihai Eminescu, amfiteatrul fiind anexa pentru evenimente
în aer liber din perioada anotimpului cald. Pe la jumătatea anilor
'90, sediul din strada Mihai Eminescu este pierdut, azi în acel
imobil fiind sediul Teatrului Metropolis, după câteva schimbări
succesive de proprietari, instituţia rămânând cu birourile în spaţiul
din Parcul Naţional.

Teatrul de vară, gândit pentru o capacitate de 3300 de locuri,

îmbină modelul greco-elenistic al dialogului cu peisajul şi modelul
roman al incintei perfect delimitate - cu scena închisă spre exterior
printr-un decor arhitectural fix.

2
 Ca aporturi originale, în semicercul orchestrei este excavată o
fosă în care avansează conturul ondulat al scenei, iar din porticul
dublu al fundalului, care formează o limită transparentă spre parc,
coboară spre centrul scenei două rampe simetrice.

Anexele scenei sunt grupate în parterul-soclu al porticului, flancat

lateral de alte două rampe de acces către terase şi scenă. La partea
superioară a gradenelor, în dreptul unei piaţete amenajate la
extremitatea vestică a parcului, este dispusă în axul scenei intrarea
principală a publicului, un portic încadrat de casele de bilete, care
formează un pandant mai puţin monumental, dar la fel de
transparent, al porticului scenei.

Modelele clasice ale teatrului antic şi porticului renascentist se

îmbină cu repertoriul arhitecturii de stil brâncovenesc (Valahia
secolelor XVII-XVIII), pe fondul deschiderii spre natură care
caracterizează atât tradiţia autohtonă, cât şi tradiţia greco-
elenistică, în timp ce tema incintei ordonate axial este specific
romană.

Elementul dominant al compoziţiei arhitecturale este porticul

elansat, inspirat din Renaşterea italiană timpurie, dar decorat cu o
serie de motive preluate şi adaptate din repertoriul tradiţiilor

3
româneşti (capiteluri, panouri de balustrade, frizele cu discuri
ceramice).
sursa: http://www.docomomo.ro

Pe lângă acest amfiteatru, curtea interioară cuprinde două săli

interioare plasate în extremităţile clădirii principale: prima dintre
săli găzduieşte o bibliotecă deschisă publicului larg, iar cea de-a
doua, galeria de artă "Luceafărul", recent amenajată şi dată în
folosinţă.
Biblioteca Centrului Cultural „Mihai Eminescu” a fost creată
pentru veni în întâmpinarea cetăţenilor din Sectorului 2 al Capitalei
şi nu numai, doritori de a petrece timpul liber în compania cărţilor.
Fondul de carte a fost alcătuit din donaţii ale unor persoane
particulare şi ale unor instituţii de cultură.
Fondul de carte conţine opera poetului naţional Mihai Eminescu,
atât în limba română cât şi traduceri în limbi străine de circulaţie,
opera politică a poetului naţional, lucrări de critică de specialitate
referitoare la opera lui Mihai Eminescu.
Cititorii pot găsi şi o serie de romane istorice, versuri ale marilor
poeţi români, teatru, albume de artă, dicţionare.

4
 Complexul mai cuprinde o troiţă sfinţită, plasată la intrarea
din parc, opera artistului popular Alexandru Perţa-Cuza. Acest
faimos artist popular, originar din Târgu Lăpuş, judeţul
Maramureş, este autorul a peste 3000 de troiţe şi cruci de biserici,
împrăştiate pe tot cuprinsul ţării, dar şi în Basarabia şi în Ungaria.

Simbolistica tradiţiei autentice româneşti este completată cu

o casă maramureşeană veche de două secole, adusă din comuna
Berbeşti, judeţul Maramureş. Construită numai din lemn, pe
fundaţie din piatră, casa este acoperită cu “draniţă”, adică şindrilă.
Forma acoperişului este în patru ape şi are forma ţuguiată pentru a
nu se opri zăpada pe ele. În faţă are o prispă, “satra” cu stâlpi din
lemn frumos “împistriţi” (decoraţi).
Casa este compusă din două încăperi şi tindă, care comunică între
ele şi un pod.
Mobilierul casei conţine: un pat, acoperit cu o cuvertura ţesută din
lână, cu motive populare; o masă; o laviţă acoperită cu o pătură
ţesută din lână; scaune; ţoluri.

Mult mai la vederea publicului care străbate aleile parcului

sunt cele patru cuptoare de vatră la care, cu scop demonstrativ, se
coace pâine, în zilele festivalurilor tradiţionale organizate de
instituţia noastră.

5
 Aceste cuptoare sunt realizate după modelul şi tehnica
specifice zonei Maramureş.

În imediata vecinătate a sediului Centrului Cultural, în zona

centrală a parcului, este plasat un bust din ghips al poetului
naţional Mihai Eminescu, realizat şi amplasat în anul 2001 pe
poziţia în care poate fi regăsit şi astăzi.

..............................

Organigrama Centrului Cultural „Mihai Eminescu” conţine

în momentul actual un număr de 12 posturi ocupate, schema de
personal fiind structurată pe două servicii: Proiecte Culturale,
serviciul care desfăşoară activitatea specifică şi serviciul
administrativ-financiar care se ocupă de activităţile conexe şi buna
funcţionare a instituţiei.

Obiectivele Centrului Cultural „Mihai Eminescu” şi strategia

sa culturală au fost, încă de la început, bine definite, dar
întotdeauna am adaptat aceste planuri la nevoile mereu în

6
schimbare ale unei societăţi ce îşi fundamentează o nouă viziune
asupra diferitelor aspecte ale vieţii.
Dorim să păstrăm vie spiritualitatea neamului nostru prin
conservarea şi punerea în valoare a adevăratelor tradiţii româneşti,
valori unice şi milenare: obiceiuri, oameni, case şi obiecte,
mitologie românească.
Generaţiilor tinere le oferim cadouri sub formă de spectacole
în parcurile din Sectorul 2 al Capitalei, precum şi alternative pentru
petrecerea timpului liber. Promovăm literatura şi arta, stimulăm
permanent potenţialul creator şi artistic al tinerilor.
Respectăm şi promovăm valorile naţionale şi ne-am înscris în
eforturile comune de integrare ale acestora în contextul european.
Am arătat mereu deschidere şi interes pentru comunicarea
culturală, participarea instituţiei noastre la numeroase evenimente
internaţionale sau cu participare internaţională fiind un exemplu în
acest sens şi o şansă de afirmare a culturii şi a valorilor naţionale.

Publicul ţintă căruia Centrul Cultural “Mihai Eminescu” i se

adresează este în principal format din cetăţenii Sectorului 2, de la
copiii de şcoală primară la pensionari, indiferent de nivelul de
educaţie şi de gradul de cultură. Fiecare cetăţean se poate regăsi în
activităţile realizate de instituţa noastră.

7
 Publicul nu este limitat numai la Sectorul 2, numeroase
proiecte şi activităţi adresându-se cetăţenilor întregii capitale sau
având chiar o arie de acoperire naţională.

Activitatea Centrului Cultural "Mihai Eminescu" presupune

iniţierea şi derularea unor proiecte şi programe culturale culturale
în domeniul educaţiei permanente şi al culturii tradiţionale,
strategia sa culturală urmărind cu consecvenţă:
- elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă;
- protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei
populare;
- desfăşurarea unor programe adecvate intereselor şi preocupărilor
locuitorilor, de petrecere a timpului liber, valorificând potenţialul
cultural şi de talent al sectorului;
- conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice
ale comunităţii pe raza căreia funcţionează, precum şi ale
patrimoniului cultural naţional şi universal;
- stimularea creativităţii şi talentului autentic;
- antrenarea cetăţenilor în activitatea de cunoaştere, ocrotire şi
întreţinere a mediului natural, cât şi a mediului cultural tradiţional;
- cultivarea valorilor şi a autenticităţii creaţiei populare
contemporane şi artei interpretative neprofesioniste, în toate
genurile – muzică, coregrafie, teatru etc.;

8
- dezvoltarea schimburilor culturale pe plan naţional şi
internaţional;
- comunicarea culturală cu românii de dincolo de graniţele
ţării.

9
 Permiteţi-mi să vă prezint în continuare câteva din
principalele activităţi culturale de tradiţie derulate de instituţia
noastră de-a lungul anilor.

-Târgul de Pâine - este un eveniment emblematic al Sectorului 2

şi al Bucureştiului, care se desfăşoară către finalul lunii septembrie
sau începutul lui octombrie, având deja 14 ediţii derulate.
Cu prilejul Târgului de Pâine, Centrul Cultural „Mihai
Eminescu” aduce în faţa publicului o inedită îmbinare
etnofolclorică a tradiţiilor şi obiceiurilor populare autentice legate
de producerea pâinii şi rolul acesteia în viaţa omului de la ţară
precum "Îmblătitul spicelor de grâu", treieratul adică, din zona
Feregi, Hunedoara, ”Pomul ritual” şi „Pâinea rituală” folosită la
diferite obiceiuri tradiţionale şi religioase, reprezentative pentru
momentele importante ale vieţii, aşa cum sunt ele păstrate în zona
Olteniei şi Munteniei sau demonstraţiile culinare ale socăciţelor
din Maramureş. In cadrul evenimentului, la expoziţiile cu vânzare
participă producători de pâine, vin, miere, kurtos-kalacs, cozonaci
şi dulciuri şi alte preparate, toate urmând reţete tradiţionale
autentice.
Meşterii populari prezenţi la eveniment, care vin din
majoritatea zonelor ţării, expun produsele pe care le realizează în

10
atelierele proprii: vase de lut, cioplituri şi sculpturi în lemn, păpuşi
tradiţionale şi obiecte decorative şi de cult.
Spectacolele folclorice nu lipsesc din programul târgului
pentru a completa frumuseţea acestui eveniment unic, printre cei
invitaţi să întregească atmosfera specifică satului tradiţional
regăsindu-se artişti de valoare ai folclorului românesc. Amintim
aici pe Maria Ciobanu, Maria Dragomiroiu, Floarea Calotă,
Ştefania Rareş, Mioara Velicu, Liviu Vasilică şi grupul
"Teleormanul", urmat ulterior de fiul său, Florin Vasilică,
Gheorghe Roşoga, Benone Sinulescu, Nicolar Rotaru şi alţii.

-Festivalul Naţional de Creaţie Literară ”Mihai

Eminescu”- festival-concurs literar, derulat vreme de 10 ani, în
perioada 2001-2010. Acesta se adresa creatorilor neconsacraţi,
genurile literare admise fiind diverse: poezie, proză scurtă, eseu,
critică, teatru scurt.
Evenimentul îşi propunea descoperirea şi sprijinirea
creatorilor literari din România şi din diaspora, care nu sunt
membri ai Uniunii Scriitorilor sau ai altor uniuni de creaţie şi care
nu au avut volume individuale publicate.
De-a lungul timpului, scriitori şi critici literari de valoare au
participat în calitate de membri ai juriului şi au contribuit la

11
creşterea valorii festivalului: Alex Ştefănescu, Daniel Cristea-
Enache, Mihaela Helmis, Horia Gârbea, Dan Cipariu, Varujan
Vosganian, Mircea Micu, Fănuş Neagu, Ion Machidon ş.a.

-Şcoala D.O R. (DATINI ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI)

Vreme de şapte ani, în perioada 2003-2009, în lunile de vară,
Centrul Cultural "Mihai Eminescu" a derulat un work-shop de
tradiţii şi meşteşuguri populare ce se adresa cursanţilor de toate
vârstele şi categoriile sociale. Organizat pe diverse ateliere de
lucru, structurate pe meşteşuguri tradiţionale româneşti:
împletituri, cusături, cioplit în lemn, desen şi pictură, modelaj în lut
la roata olarului, rodul pământului şi altele, participanţii puteau
învăţa şi apoi crea mici obiecte tradiţionale, fiind permanent
îndrumaţi de instructori, artişti plastici şi artizani populari.

-Parcul Artelor - Eveniment cultural realizat în perioada 2008-

2010 care promova artele şi creatorii tineri. Derulat pe parcursul a
trei zile, festivalul prezenta proiecţii cinematografice, recitaluri
muzicale, expoziţii de artă plastică şi fotografie.

12
-Festivalul primăverii- este o serie de evenimente culturale de
divertisment adresate publicului de toate categoriile din Sectorul 2
şi din capitală prin care s-au organizat concerte cu cei mai
renumiţi artişti din Romania - o incursiune în toate genurile
muzicale. Acestea se derulau în spaţii publice diferite din Sectorul
2, tocmai pentru a avea o adresabilitate variată.
Recitalurile din cadrul concertelor au fost susţinute de artişti
consacraţi, zona folclorică fiind reprezentată de Gheorghe Turda,
Maria Dragomiroiu, Gheorghe Roşoga, Ştefania Rareş, Sofia
Vicoveanca, Irina Loghin, ş.a., zona “pop-dance” de Morandi,
Andra, Anda-Adam, Andreea Bălan, Loredana, rock-ul a fost
reprezentat de Iris,Voltaj, Holograf, Compact, Viţa de Vie,
Partizan, Bucovina ş.a.
Evenimentele muzicale s-au bucurat în fiecare an de un număr
mare de participanţi, intrearea fiind liberă, publicul estimat
ridicându-se la 2-3000 de persoane pe spectacol.

Fiind o instituţie de cultură care se finanţează şi din resurse

proprii, au fost organizate o serie de spectacole cu acces pe bază de
bilete sau în parteneriat cu alte instituţii sau agenţii de impresariat.
amintim aici o serie de concerte rămase memorabile în conştiinţa
publicului bucureştean: Phoenix, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi

13
Fanfara Zece Prăjini, Gazebo, Abba 99 - tribute band, Tudor
Gheorghe, Pink Floyd tribute band, Memorial Elvis Presley.

- Proiecte educaţionale – rolul instituţiei noastre este şi acela de

educaţie, pe lângă cel de promovare a culturii şi de divertisment.
Astfel, au fost realizate în parteneriat cu instituţiile de învăţământ
din sector, o serie de întâlniri, dezbateri, campanii educaţionale
care aveau ca scop prevenirea consumului de droguri, a
abandonului şcolar, educaţia tinerilor pentru înţelegerea culturii de
calitate şi atragerea lor spre valorile adevărate. Proiectele au fost
realizate cu sprijinul unor specialişti: psihilogi, profesori, oameni
de cultură, actori.
Dintre aceste proiecte putem aminti seria de campanii educaţionale
"Violenţa în şcoli" şi "Cunoaşte-te pe tine însuţi" .

14