BIBLIOTECA NATIONALA

A ROMANIEI

-Istoric

Biblioteca Națională a României (BNaR, în trecut Biblioteca Centrală de Stat) este

cea mai mare bibliotecă din România, aflată în București. Capitolul cel mai important din
biografia Bibliotecii Naţionale a României poate fi considerat   anul 1955 când a fost
înfiinţată (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) Biblioteca Centrală de Stat, ca principala
bibliotecă public a ţării, o instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având
atribuţiile specific unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO. 

De-a lungul timpului biblioteca a purtat diferite denumiri, în funcție de regimul politic și
de puterile care s-au succedat pe parcursul celor peste 100 de ani de existență. Fondul bibliotecii
este de aproximativ 13.000.000 de unități bibliografice cu caracter enciclopedic. Ele sunt
organizate în Fonduri curente (publicații românești și străine - cărți, ziare și reviste) și fondurile
colecțiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe,
fotografii, cartografie, audio-vizual

Potrivit celor mai mulţi istorici şi cercetători, Biblioteca Naţională a României îşi
găseşte originile într-una dintre cele mai vechi şi representative biblioteci din
România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din Bucureşti. Aceasta şi-a deschis colecţiile
către publicul larg în anul 1838, atunci când au fost catalogate aproximativ 1000 de
volume de carte franţuzească. După Unirea din 1859, aceasta a obţinut statutul de
bibliotecă naţională, primind alternative denumirea de Bibliotecă Naţională şi Bibliotecă
Centrală. În anul 1864, prin legea Reglementărilor publice, este numită Biblioteca
Centrală a Statului, denumire şi statut păstrate până în anul 1901, când este
desfiinţată, iar colecţiile sale sunt transferate Bibliotecii Academiei Române care
primeşte statutul de bibliotecă naţională. Pentru perioada aceasta doar o singură
funcţie naţională poate fi considerată relevant pentru bibliotecă şi anume, funcţia
patrimonială. În anul 1955 fondul de carte revine noii biblioteci înfiinţate - Biblioteca
Centrală de Stat, principala bibliotecă publică din România.
Imediat după prăbuşirea comunismului, la începutul lunii ianuarie 1990,
Biblioteca Centrală de Stat a devenit Biblioteca Naţională a României, ca urmare a
deciziei adoptate de noua putere, iar după intrarea României în Uniunea Europeană

1
aceasta îşi dezvoltă funcţiile, implicându-se activ în numeroase proiecte naţionale şi
internationale, precum TELplus, Manuscriptorium, Rediscover ş.a. 

-Vechiul sediu
Primul sediu al Bibliotecii Centrale de Stat a fost clădirea Palatului Bursei, din centrul
vechi al Bucureștiului, în apropiere de Piața Universității.
Totodată, Biblioteca Națională a României folosește și alte sedii, precum Așezămintele
Ionel I. C. Brătianu, monument istoric, unde este adăpostită o vastă bibliotecă.

-Noul sediu

Noul sediu al Bibliotecii Național, din Bulevardul Unirii nr. 22, din București, a fost
proiectată, realizată dar nefinisată înainte de 1989. Clădirea a avut o istorie agitată după
Revoluție.

Pe lungi perioade de timp nu s-au facut nici un fel de investiții, astfel că părți din imobil s-au
degradat și, în plus, locul a atras hoții de fier vechi și de materiale de construcție.

Biblioteca Națională în 2011, înante de finalizare

Biblioteca Nationala a Romaniei pune la dispozitia uitilizatorilor sai 14 sali de lectura

mari, 6 sali de conferinte, o aula de 400 de locuri, 30.000 de metri patrati de spaţiu de depozitare
de carte şi 15.000 de metri patrati de spatii multifunctionale pentru expozitii, auditii, librarii si
cafenele.

Dar cel mai important este faptul ca intregul fond documentar pe care-l detine, va fi disponibil
iar utilizatorii pot avea acces la documentele care ani de zile au fost blocate tocmai din lipsa
spatiului, fiind depozitate in locatii diferite si inaccesibile utilizatorilor.

Biografia actualei Biblioteci Nationale a Romaniei incepe la 15 octombrie 1836, prin

emiterea de catre Eforia Scoalelor a ordinului de infiintare a primei mari biblioteci publice, a
primei biblioteci nationale a romanilor, cu sediul la colegiul Sfantul Sava, care era o institutie de
prestigiu dar mai ales un adevarat focar de cultura.
2
 -Misiunea Bibliotecii Nationale a Romaniei

Pana in secolul al XIX-lea bibliotecile serveau un numar redus de savanti, clerici sau laici
si familiile din clasele superioare. Revolutia Franceza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, a
initiat o noua etapa in viata bibliotecilor si a dus la infiintarea marilor biblioteci publice, de la cea
Natională la unele orasenesti. In secolul al XIX-lea, democratizarea societatii europene a
determinat crearea bibliotecilor publice in asezarile urbane si rurale, dezvoltarea bibliotecilor
scolare odata cu deschiderea invatamantului pentru noi categorii sociale. Incepand cu a doua
jumatate a secolului XX, s-au organizat si alte tipuri de biblioteci: populare, pentru unele niveluri
de utilizare, si specializate, indeosebi stiintifice si tehnice, pentru altele.

Sarcina acestei mari institutii a culturii este de a achizitiona, a prelucra si a conserva, la

nivel national, documente din toate domeniile cunoasterii si, in particular, pe cele referitoare la
limba si civilizatia romana; organizatoare a Depozitului legal de documente; principala sursa
documentara pentru cunoasterea si valorificarea culturii nationale.

De-a lungul timpului, Biblioteca Nationala a Romaniei a fost considerata memoria

umanitatii romanesti, rolul ei principal fiind acela de a aduna, a pastra si a transmite generatiilor
urmatoare intreaga productie editoriala si culturala a natiunii romane.

In relatia utilizator-biblioteca sunt implicate trei elemente: utilizatorii, documentele si

personalul. Alaturi de acestea mai sunt doua elemente de suport: cladirea si sistemul de
organizare si functionare a bibliotecii, care fac ca toate elementele sa se afle intr-o stransa relatie
de interdependenta. Accentul se pune pe nevoile utilizatorilor. Cunoasterea culturii grupurilor
constitutive ale unei comunitati trebuie sa stea la baza proiectarii unui sistem de acces la
informatii.

In relatia dintre bibliotecar si utilizator se trece de la informare la formarea utilizatorilor, adica se

pune accent nu pe simpla prezentare a bibliotecii si a serviciilor oferite, ci pe initierea
utilizatorilor in regasirea informatiilor utile si adecvate subiectului, indiferent de suportul
material pe care se gasesc acestea.

Biblioteca Nationala este institutia care polarizeaza o multitudine de interese intelectuale,

ale diverselor structuri de colectivitati, datorita colectiilor sale si mai ales a caracterului
enciclopedic al acestora.

Prin constituirea, organizarea, prelucrarea, valorificarea, conservarea si prezervarea

patrimoniului documentar al Romaniei si  prin rolul sau patrimonial, informational, cultural si
educational, Biblioteca Nationala serveste in primul rand interesul national.

3
-Viziunea Bibliotecii Naţionale a României

Instituţie patrimonială esenţială, Biblioteca Naţională a României conservă, gestionează şi

valorifică o parte importantă a tezaurului cultural naţional scris şi participă la construirea unei
societăţi moderne, dinamice şi bine informate, prin integrarea la nivel naţional a resurselor
documentare şi informaţionale, deschizând o cale către cunoaştere, în general, şi către
cunoaşterea culturii şi spiritualităţii româneşti, în special.
Adevărat centru naţional de informare, Biblioteca Naţională a României se află în slujba
educaţiei şi a cercetării ştiinţifice, în scopul dezvoltării sociale, culturale şi economice a ţării.

-Serviciile specifice oferite de Biblioteca Nationala

In baza atributiilor si functiilor ce-i revin, Biblioteca Nationala ofera servicii specifice:

Numerotarea standardizata prin cod ISBN a documentelor prin Centrul National ISBN,
care este unica reprezentanta in Romania a Agentiei Internationale ISBN, cu sediul la Londra. Se
inregistreaza toate editurile din Romania care indeplinesc toate conditiile legale necesare
desfasurarii activitatii de editare.

Numerotarea standardizata prin cod  ISSN a documentelor prin Centrul National ISSN,
care este unica reprezentanta in Romania a Centrului International ISSN, cu sediul la Paris.
Acordarea codului ISSN se face la cererea editorului/responsabilului publicatiei, la cererea
Centrului International ISSN pentru publicatiile romanesti aflate in colectii din strainatate si din
oficiu, pe baza verificarii permanente a colectiilor Depozitului Legal sau a altor baze de date de
referinta pentru identificarea resurselor continue in format electronic.

Descrierea bibliografica prin programul CIP a cartilor in curs de aparitie. Prin programul
CIP librariile, bibliotecile, difuzorii de carte obtin din timp informatii utile pentru selectarea,
achizitionarea si prelucrarea noilor aparitii editoriale.

Schimbul International Biroul Schimb International de Publicatii indeplineste si functia

de Centru National de Schimb International, desfasurandu-si activitatea in colaborare cu celelalte
servicii ale bibliotecii, dar cel mai mult cu serviciul Achizitii Publicatii. In calitatea sa de Centru
National de Schimb International primeste si dispune de carti, albume, publicatii seriale, discuri
provenite de la biblioteci si institutii stiintifice si culturale din strainatate pe care le redistribuie
institutiilor din tara.

Biroul dispune de un depozit de tranzit (carte si periodice destinate schimbului). La

inceputul anului fiscal, biroul primeste un buget pentru achizitionarea de carte necesara relatiilor
de schimb. Marimea bugetului constituie cel mai important factor in determinarea obiectivelor

4
planului de dezvoltare a colectiilor cu carte straina achizitionata prin schimb international.
Parteneriatul este constituit din 80 de tari, prin intermediul bibliotecilor nationale, bibliotecilor
Academiilor, bibliotecilor universitare, bibliotecilor publice, bibliotecilor specializate.

O atributie specifica acestui birou este cea de a depista, achizitiona si include in colectiile
sale in dublu exemplar publicatiile de tipulRomanica – lucrari aparute in alte tari si in orice limba
care au ca subiect cultura si civilizatia poporului roman.

Imprumutul interbibliotecar intern se efectueaza pe baza unei adrese oficiale emisa de

institutia care solicita documentul existent in fondul bibliotecii, adresa ce este avizata de catre
conducerea Bibliotecii Nationale.

Nu pot fi imprumutate:
– documentele solicitate frecvent in salile de lectura;
– lucrari de referinta: dictionare, enciclopedii, antologii, compendii, almanahuri, anuare, teze de
doctorat, calendare, ghiduri, cursuri universitare si manuale scolare etc.;
– lucrari ce sunt considerate ca facand parte din patrimoniul cultural national, cu exceptia celor
solicitate in vederea organizarii unor manifestari culturale cu caracter deosebit;
– lucrari din fondul colectiilor speciale: carti, manuscrise, discuri, casete, fotografii, harti etc.

Imprumutul interbibliotecar international

Conform principiului “accesul fiecaruia la informatia tuturor”:

– sunt imprumutate de la bibliotecile straine publicatii editate in tarile respective, care nu s-au
tradus sau nu se gasesc in bibliotecile din Romania;
– sunt imprumutate bibliotecilor straine, in beneficiul utilizatorilor lor, publicatii editate in
Romania, inexistente in tarile respective.

Prin acest serviciu se pot procura sub forma de copii (fotocopii, microfilme) documente
ce nu pot fi imprumutate in forma originala (incunabule, carti rare, carti de patrimoniu,
manuscrise, periodice, teze de doctorat, exemplare unice etc.). Pentru protejarea originalelor se
expediaza fotocopii, microfilme ale documentelor, iar daca este vorba de un articol, se scaneaza
si se expediaza electronic.

Bibliografia Nationala Romana este realizata in baza calitatii Bibliotecii Nationale de

Agenie Bibliografica Nationala. Acest instrument de informare pune la dispozitia utilizatorilor
sai date despre ceea ce se tipareste pe teritoriul tarii, autorii, care sunt domeniile de actualitate, ce
se scrie despre romani in strainatate etc.

La cerere, utilizatorii pot fi ajutati la realizarea unei bibliografii, in orice domeniu.

5
 Catalogul colectiv este realizat in baza calitatii Bibliotecii Nationale de Centru National
al Catalogului Colectiv. Acest catalog cuprinde totalitatea domeniilor de cunostinte, incluzand
integral fondurile bibliotecilor colaboratoare, exceptand fondurile Colectiilor Speciale. Se
colaboreaza cu cca. 200 de biblioteci: academice, universitare, judetene, biblioteci de specialitate
sau ale unor institutii cu caracter national.

-Categoriile de utilizatori

Utilizatorii constituie principala motivatie a profesiei de bibliotecar. Ei sunt elemente

fundamentale in procesul de transfer al informatiilor, cu roluri complexe si variabile: pot fi
adesea, si uneori in acelasi timp, producatori de informatii prin articolele pe care le scriu,
difuzori de informatii gratie publicului care ii citeste si consumatori de informatii, atunci cand se
documenteaza pentru a-si pregati un articol, a-si fundamenta un proiect de cercetare sau a lua o
decizie.

Deoarece biblioteca trebuie sa asigure accesul la informatie, crearea, adaptarea si/sau

perfectionarea serviciilor de biblioteca trebuie facute tinandu-se cont de utilizatori.

Pentru ca relatia bibliotecar-utilizator sa fie eficienta si biblioteca sa fie recunoscuta ca

acea structura cu un important rol comunitar ce contribuie la formarea individului trebuie
acceptata urmatoarea paradigma: nu numai tehnologiile, informatia si societatea in general sunt
intr-o continua schimbare ci si nevoile utilizatorilor, legate de educatie si de autoinformare sunt
intr-o continua evolutie.

Ea se adreseaza tuturor categoriilor socio-profesionale ale colectivitatii, vizand

satisfacerea cerintelor de lectura ale acestora. Serviciile oferite sunt accesibile tuturor, fara
discriminari de varsta, rasa, religie, nationalitate, limba, statut social.

O categorie  aparte de utilizatori ai Bibliotecii Nationale o reprezinta unele persoane juridice:

– editurile, care sunt beneficiarele serviciilor de atribuire a ISBN, ISSN si CIP;
– institutele culturale romanesti din strainatate care, pentru a-si completa colectiile, primesc din
partea Bibliotecii Nationale documentele necesare;
– institutele de cercetare care beneficiaza de sprijin la cerere in elaborarea unor lucrari
bibliografice si furnizarea surselor documentare din fonduri proprii sau prin imprumut intern si
international;
– institutii de presa, agenti economici, fundatii, organizatii diverse care pot apela la Biblioteca
Nationala la serviciile specifice de informare si documentare.

6
-Serviciul Colectii Speciale

functioneaza din 1955, avand in colectia sa manuscrise, carti vechi si rare,

stampe, desene, material cartografic, note muzicale, discuri, casete, CD-uri, DVD-uri.

Cea mai valoroasa dintre achizitii a fost biblioteca ilustrului colectionar bibliolog si
bibliofil Constantin Karadja, cumparata in 1962, care cuprindea 34 incunabule, carti vechi si rare
tiparite in sec. XVI-XX, stampe, harti. Tot prin cumparare s-a obtinut si arhivele personale,
manuscrise si corespondenta apartinand lui Valeriu Braniste, Sextil Puscariu, Cezar Petrescu s.a.

Aceste colectii sunt structurate in 7 compartimente distincte: Bibliofilie, Manuscrise,

Arhiva Istorica, Periodice romanesti vechi, Stampe, Fotografii, Cartografie. Alaturi de acestea se
afla si sectia Audio-Vizual unde se gasesc note muzicale si materiale audio-vizuale.

-Surse bibliografice :

- http://www.bibnat.ro/
- https://www.juridice.ro/197642/despre-biblioteca-nationala-a-romaniei.html
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom
%C3%A2niei

Cuprins:

- Istoric ________________________________________________________1
- Vechiul sediu __________________________________________________2
- Noul sediu ____________________________________________________2
- Misiunea Bibliotecii Nationale a Romaniei __________________________3
- Viziunea Bibliotecii Naţionale a României ___________________________4
- Serviciile specifice oferite de Biblioteca Nationala _____________________4
- Categoriile de utilizatori __________________________________________6
- Serviciul Colectii Speciale ________________________________________7
- Surse bibliografice ______________________________________________7