Sunteți pe pagina 1din 5

Paul Cornea

(n. 3.11.1924, Bucureti.)


Istoric literar.Fiul lui Leon Constantin Luca, tehnician in arte grafice, i al Goldei .
Studii liceale i universitare la Bucuresti; liceniat in litere i filosofie (1948). Director
general in Ministerul Culturii (1953-1964); cercettor (din 1965) i ef de sector la
Institutul de Istorie i Teorie Literar
"G. Clinescu", in 1949 incepe cariera sa
didactica la Facultatea de Litere a Universitii din Bucureti, unde ajunge prof. Dr. in
filologie (1971). Ministru adjunct al invmntului (1990);ef de catedr, apoi decan al
Facultii de Litere a Universitii din Bucureti (1992-1996). Vicepreedinte al Asociaiei
Internaionale de Literatur Comparat (1991-1997); preedintele Asociaiei de
Literatur Comparat din Romania (din 1998). Particip la diverse congrese
internaionale la Budapesta, Montreal, New York etc. Debuteaz cu articolul in Studentul
roman (1946), iar editorial cu Studii de literatura roman modern (1962). Colaboreaz
la Gazeta literar, Contemporanul, Viata Romaneasc, Revista de istorie si teorie
literar etc. Iniiaza i conduce (din 1967) seria de Documente i manuscrise literare.
Reviste literare romaneti in secolul al XlX-lea i Structuri tematice si retorico-stilistice in
romantismul romanesc (1979); a publicat antologii de texte (Gandirea romaneasc in
epoca pasoptist, I-II, 1969, in colaborare cu Heliade Radulescu); a prefaat ediia
facsimilat a rev. Propasirea (1980) si ediiile din opera scriitorilor V. Alecsandri, N.
Blcescu, M. Koglniceanu, B. P. Hadeu, D. Bolintineanu, I. Creang, Duiliu Zamfirescu,
N. Filimon, I. L. Caragiale s.a. Regula jocului (1980) ii confera, merite de pionierat in
sociologia literaturii, iar Introducerea in teoria lecturii (1988) atesta disponibilittile sale
pentru teoria literara.
Exegeza istorico-literara (Anton Pann, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu,
1966; Originile romantismului romanesc, 1972; Oamenii inceputului de drum, 1975;
Itinerar printre clasici, 1984), traseaza evoluia lui CORNEA de la Studii de literatur
roman modern, prin comparatism, istoria ideilor, tematism, sociologia literaturii, la
perspectiva complexa i modern. Opere de erudiie i talent, situate consecvent in
avangarda istoriei literare, ele vizeaza sincronizarea ritmurilor acesteia cu circuitele
contemporanietaii, prin deschiderea spre orizonturile teoretice i metodologice
moderne. Premiul "B. P. Hasdeu" al Academiei (1972); Premiul Asociaiei Scriitorilor din
Bucureti (1973); Officier des Palmes Academiques (1998).
Specializat in literatura roman a secolului al XlX-lea, CORNEA pstreaz o stenica
fidelitate perioadei pasoptiste. Interesul pentru aceast perioad amalgamat se explic
prin adecvarea formaiei sale intelectuale: predilecia pentru filosofie i istoria
mentalitailor, istoria i studiul comparatist. Reflectind un program de cercetare coerent,
contribuiile sale - de tip arhivistic, textologic, bibliografic, exegetic (sinteza, monografie,
studii) - revin asupra ei din unghiuri complementare. In acelai timp, ele sunt realizate la
scara tuturor formelor de explorare istorico-literar, fapt relevant pentru cunoaterea in
adincime a epocii, real erudiie i inalta sa idee despre istoria literara ca tiin, dar i
pentru decisa lui incercare de smulgere a acesteia din didacticismul i neopozitivismul
postbelic. Pentru Cornea, dotat cu capacitate teoretica, intuiie critic, un acut sim al
noului i o deosebita putere expresiva, modernizarea metodologiei si regindirea
conceptelor istoriei literare, studiul interdisciplinar, deschiderea cercetarii spre curentele

de idei ale timpului si spre diversele tiine, care abordeaz literatura din alte unghiuri,
devin principii programatice.

In fapt, dincolo de fidelitatea faa de drumul asumat - cercetarea - si faa de legile


etico-tiinifice pe care le impune acesteia -documentarea exhaustiv, rigoarea i
obiectivitatea , dincolo de afirmarea constanta a primatului textului i a importanei
criticii i dincolo de componenta fundamental, dar inefabil, care e talentul autorului,
propulsorul activitaii sale este chiar aceast continu deschidere spre sincronizare i
modernizare in primul rind, spre achiziiile sociologiei literaturii, teoriei lecturii etc.,
datorate colii francize (R. Escarpit, L. Goldmann), germane (H. R. Jauss, M. Naumann),
poloneze (J. Slawiski s.a.). nsai direcia evoluiei sale, de la Studii de literatur romana
modern (1962) pin la studiile din ultimii ani, rezid in aceeai perpetu i tot mai
accentuat deschidere, expresie a unei lucide i responsabile meditaii asupra destinului
istoriei literare, a unei aspiraii fireti, organice, de a ne incadra progresului general, ca i
a unor vaste lecturi in domeniul tiinelor umane contemporane i a unei impresionante
informaii -invariabil la zi - in sfera cercetarii literare mondiale. CORNEA ii delimiteaza
conceptele i criteriile, ii elaboreaza strategiile i modalitaile operatorii intr-o
permanenta confruntare creatoare cu ideile, direciile i tehnicile actuale, asimilate cu
discernmint, in imbinare cu rigoarea tradiional a istoriei literare i in funcie de
propria intuiie. Aceasta este i concluzia din Conceptul de istorie literar in cultura
romaneasca (1978), sinteza generat de aceeai nevoie de clarificare teoretic, dar
interogind, in acest scop, tradiia. Urmrind evoluia teoriei conceptului i deschizindu-se
in partea finala spre studiul actual al problemei, cartea pledeaza pentru "deschidere",
dar o condiioneaz de asocierea ei cu spiritul critic, singura cale spre "dialecticizarea
efectiv a disciplinei".
Aceast ferm i raional situare istorico-literar, conferind studiilor sale o strins
unitate de procedur, explic innoirea real la care CORNEA aspir chiar de la Studii de
literatur roman modern. Colaborind cu intuiia critica, erudiia istoric este orientat
spre un studiu explicativ al literaturii, ducind, ca i in urmatoarele dou cri (De la
Alecsandrescu la Eminescu, 1966; Oamenii inceputului de drum, 1975), la o imagine
profund modificat i verosimil a operei principalilor scriitori ai perioadei moderne i
premoderne. CORNEA punea la contribuie o metod pluridisciplinar (apelind la istoria
ideilor, istoria mentalitailor, literatura comparat, sociologia literaturii etc.), iar in
volumul din 1966, trecind la aplicaii statistice, la istoria literar, utiliza procedee ,inind
de sociologia lecturii i estetica receptarii. n acelai sens novator, lucrarea Originile
romantismului romanesc (1972), o cercetare erudit, in adincime, si o construcie
magistral, preconizeaz programatic "deschiderea spre interdisciplinaritate".
Analiza istorico-literar e chemat s urmareasc "inseria istoricitaii in literatur",
cutand-o la nivel semantic i la nivelul tehnicii literare intr-o dialectic a raportului
operei cu "contextul originar", studiat din dubla perspectiv: a sociologiei i a ideologiei
literare. Regindit in aceti termeni, dar fr a fi absolutizat nici ca eficien, nici ca
importan, istoria literar ca instrument analitic ii demonstreaz capacitatea aplicativ
in mod strlucit: analiza unor importante opere (dramaturgia lui Alecsandri, Ciocoii

vechi ,Amintiri din copilarie de I. Creang etc.) sfirete prin a le lumina intr-un chip
nou, deseori surprinztor.
Pe plan superior, preambulul teoretic vizeaz raiunea istoriei literare in viaa noastr
spiritual: prin insi tiinificitatea perspectivei, ea raspunde nevoii spiritului uman de
ordine, fiind apt astfel s educe in sensul rigorii, obiectivitaii i "disciplinei
intelectuale". n prelungirea Itinerarului printre clasici, carte ce intregete contribuia
majora a lui CORNEA la inovarea teoriei i analizei istorico-literare, studiile ulterioare
ofer noi lecturi i, ca atare, noi perspective, relevante: un Kogalniceanu in lumina
corespondentei,un alt portret al

lui D. Bolintineanu, alte imagini ale lui Asachi, Arghezi, G. Calinescu - criticul, o valoroas
analiz a nuvelelor lui I. L. Caragiale sub raportul "poeticii narative" etc. Crtile lui
Cornea, istoric literar, creator, traind cu voluptate ideile, ca i poezia textului, continu
s instruiasc i s incinte, intrucit, dincolo de faptul c lor li se datoreaz orientarea
istoriei literare romaneti spre orizonturile conceptuale contemporane ,ele desemneaz
constant dimensiunea innoitoare a disciplinei, pe care o ilustreaz convingtor, tot ele
conin o exemplar lecie de urbanitate si sobrietate universitar.

Volume publicate
Studii de literatur romn modern, Editura pentru Literatur, 1962
Anton Pann, studiu monografic, Editura pentru Literatur, 1964
De la Alecsandrescu la Eminescu, Editura pentru Literatur, 1966
Originile romantismului romnesc, Editura Minerva, 1972
Oamenii nceputului de drum, Editura Cartea Romneasc, 1974
Conceptul de istorie literar n cultura romneasc, Editura Eminescu, 1978
Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Editura Eminescu, 1980
I. Heliade Radulescu interpretat de..., Editura Eminescu, 1980
De la N. Filimon la G. Clinescu, 1982
Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, 1984
Introducere n teoria lecturii, 1988 (volumul a fost tradus n limba italian n 1993), ed.
I, Editura Minerva, 1988; ed. a II-a, Editura Polirom, 1998
Aproapele i departele, Editura Cartea Romneasc, 1990
Semnele vremii, Editura Eminescu, 1995

Volume coordonate sau n colaborare

Documente i manuscrise literare, Editura Academiei Romne, vol. I, 1967, vol. II i III,
1969
Gndirea romneasc n epoca paoptist, n colaborare cu Mihai Zamfir, Editura
Minerva, 1969
Propirea. Foaie tiinific i literar, n colaborare cu Mariana i Petru Costinescu,
Editura Minerva, 1980