Principale obiective turistice culturale ale Municipiului Iași

Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din
nordul-estul României. Al doilea oraș ca mărime din țară, Iașiul a fost capitala
Moldovei în perioada 1564-1859,una dintre cele două capitale ale Principatelor
Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în
perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub
ocupație germană).
,,Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul,
căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase
cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care
trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința
lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă
astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...” conform marelui critic literar, istoric,
om politic și academician român Nicolae Iorga.
Un veritabil muzeu național, unde ,,fiecare piatră vorbește”, dacă vei păși
vreodată în capitala Moldovei te vei simți învăluit de o cantitate
incomensurabilă de mănăstiri, muzee, case memoriale, obiective unice în lume.
În prezenta lucrare vă vom prezenta succint principalele obiective turistice
culturale care au dat notorietate orașului Iași, prin eleganța, rafinamentul,
atenția la detalii și unicitatea lor, în frunte cu Muzeul Unirii, Palatul Culturii,
Grădina Botanică „Anastasie Fătu" și ,,Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din
Iași.

Un prim obiectiv turistic și probabil cel mai important este reprezentat de

Muzeul Unirii. Situat în centrul orașului, pe stradă Lăpușneanu nr.14, cuprinde
un valoros patrimoniu de istorie modernă.
Clădirea muzeului constituie ea însăși, primul și cel important exponant al
muzeului, chiar golit de orice mobilier, edificiul constituie un punct de atracție.
Pledează în acest sens vechimea construcției, stilul arhitectonic, așezarea în
peisajul urban şi cu precădere destinul istoric de excepție, casă fiind reședința
domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a regelui Ferdinand. Construită la
începutul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, casă trece, de-a lungul primei
jumătăți a secolului al XIX-lea, în proprietatea mai multor familii boierești
cunoscute din Moldova: Catargi, Paladi, Cantacuzino-Paşcanu, Ghica. Între
1859-1862, palatul este închiriat pentru a servi drept locuința domnitorului
Principatelor-Unite, Alexandru Ioan Cuza. Cei patru ani au fost suficienți pentru
că edificiul să rămână în memoria colectivă sub numele de “Palatul Cuza”. În
timpul primului război mondial, Bucureștiul fiind ocupat de trupele germane,
regele Ferdinand Întregitorul şi-a stabilit aici cartierul general.
Clădirea urmează liniile stilului neoclasic. Se observă monograma familiei
Ghica în feroneria balconului și stema familiei Ghica-Comănești pe fronton.
Atlanții masivi care țin metaforic în spate greutatea cerului l-au determinat pe
marele poet Mihai Eminescu să afirme „atunci când trec pe Strada
Lăpușneanu și privesc spre Palatul lui Cuza Vodă, simt cum mă strivește istoria
neamului românesc”. Interiorul se remarcă prin elemente renascentiste și
baroce, aflate în Holul de Onoare, Salonul Princiar și în apartamente.
Elementele ce decorează plafoanele și ancadramentele ușilor constituie un tot
unitar cu stilul și arhitectura clădirii.
La 1954, pe când la primul nivel al clădirii se afla Librăria 'Cartea Rusă' (din
1951), sobele de la etaj au fost demontate şi reconstruite la parter. Tot atunci a
fost reconstruit şi acoperișul Palatului.
În anul centenarului, 1959, aici a fost deschis Muzeul Unirii din Iași, în prima sa
formă. Cutremurul din 4 martie 1977 a adus clădirii unele pagube, care au scos
etajul clădirii din circuitul de vizitare vreme de doi ani. Ulterior, clădirea a
cunoscut o nouă restaurare (1998) fiind redeschis pentru public, într-o nouă
amenajare, în anul 2008.
În prezent, în încăperile muzeului se află numeroase obiecte, documente rare
sau alte piese de mare valoare care au aparținut personalităților Unirii:
Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri. De
asemenea, restauratorii nu au omis nici caracterul didactic al Muzeului Unirii,
fiind incluse exponate care ilustrează frământările politice de la acea vreme, dar
şi despre exilul din 1916, când în imobil se afla cabinetul Regelui Ferdinand.

Un alt obiectiv turistic cultural de luat în considerare atunci când vizitați

municipiul Iași este și Gradina Botanică din Copou. Aceasta este înființată în
anul 1856, Grădina Botanică Anastasie Fătu are numele fondatorului său.
Anastasie Fătu a fost un medic și botanist român, membru titular al Academiei
Romane. În perioada 1833-1834, a studiat matematicile ca bursier la Viena,
unde a luat doctoratul. Reîntors în țară, a fost numit profesor de matematică la
Academia Mihăileană.
Amenajarea celebrei grădini din Copou nu a încetat niciodată, fiind necesară
conservarea constantă a celor zece secții pe care aceasta le include. Peste 9000
de taxoni vegetali proveniți din diverse regiuni geografice pot fi admirați în
exteriorul și în interiorul Grădinii Botanice din Iași.
Un alt aspect unic al Grădinii Botanice din Iași este reprezentat de secția
destinată persoanelor cu dizabilități, în cadrul căreia prezentarea speciilor de
plante unice este prevăzută cu explicații în Alfabetul Braille.
Aceasta este prima grădină botanică universitară românească și, în același timp,
cea mai mare din țară, unică prin numărul mare de specii vegetale și prin
măsurile speciale de conservare aplicate. Amenajarea acesteia este pe Dealul
Copou, începută în anul 1963, a fost continuată și dezvoltată permanent. Pe
actualul amplasament ocupa o suprafață de 89,55 de hectare, fiind organizată în
10 secții. Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora și Vegetația
României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium,
Ornamentală și Rosarium.

Caracterul unic al Grădinii Botanice din Iași este conferit de valoarea

patrimonială remarcabilă a colecțiilor științifice și de secția destinată
persoanelor cu dizabilități de vedere, unde speciile de plante, bogate în uleiuri
eterice, sunt prevăzute cu explicații în alfabetul Braille. De asemenea,
menționăm prezența a două exemplare de tei argintii, care provin din drajonii
colectați din Teiul lui Eminescu și plantați în anul 1981, în secția Biologică.
În lunile februarie-august sunt prezentate colecții cu azalee, camelii, orhidee,
crotoni, cactuși, bonsai, lalele, zambile, narcise, bujori, iriși, trandafiri și dalii,
iar în lunile septembrie-noiembrie, începând cu anul 1976 sunt expuse sub
genericul de Flori de toamnă, crizanteme, fructe, semințe, varză, sfeclă, ardei și
dovleci decorativi, care atrag anul peste 290 000, din țară și din străinătate.
Din anul 2008 funcționează în cadrul Grădinii Botanice Laboratorul pentru
micro propagare și prezervare a germoplasmei, destinat biotehnologiilor
moderne de conservare a unor specii de plante cu valoare horticolă sau
ecologică/sozologică deosebită. Dotarea laboratorului cu infrastructură adecvată
permite obținerea in vitro de linii celulare și de țesuturi vegetale, micro
propagarea unor specii de plante și de prezervare prin tehnici neconvenționale a
acestora.
Grădina Botanică include un herbar, o bibliotecă și un muzeu cu eșantioane de
fructe, semințe și mostre care provin de la diferite esențe lemnoase indigene sau
exotice.

Palatul culturii din IASI recunoscut ca efigie a orașului Iași ,a fost construit in
stil neogotic si a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului in
arhitectura oficiala.
Deși nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul
secolului al 20 -lea ,Palatul se înalță, în parte, peste ruinele curților domnești
medievale, menționate documentar in 1434. Au fost folosite, parțiali temeliile
vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-
1812), refăcut de Mihai Sturza (1841 -1843) .
Din punct vedere decorativ, în holul central se remarca un mozaic figurativ în
care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic: acvila
bicefala, dragonul, grifonul, leul .Deasupra holului se găsește un laminator în
care ,inițial ,a fost amenajată o seră. În ciuda aspectului arhaicizat, la construirea
Palatului, blocurile de piatra au fost înlocuite cu materiale ușoare și mai puțin
costisitoare. În plus ,la decorarea unor săli ,s-a folosit în premiera un material
brevetat de Henri Coandă, denumit bois-ciment ,care imită lemnul de stejar.
Clădirea a fost, de asemenea, dotată cu facilitățile ultramoderne pentru epoca
respectivă, cum ar fi iluminatul electric, încălzirea, ventilația, termostatele
,aspiratoarele, care porneau toate de la subsol ,unde se afla centrala mașinilor.
Astăzi Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal National
,,MOLD0VA”,ce cuprinde Muzeul de istorie a Moldovei (1916),Muzeul
Etnografic al Moldovei (1943),Muzeul de Arta (1860)Muzeul Științei și
Tehnicii ,,Stefan Procopiu”(1955).
La etajul 1, la fațada centrală, se află ,,Sala Voivozilor “, cu picturi în stilul
frescelor medievala din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epoca.
Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi. Tot la etajul 1 se
află ,,HENRI COANDA “,ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect
al marelui savant . În amintirea anilor petrecuți la Iași ca elev al Liceului
Militar ,Coandă a dăruit orașului proiectul ,,Monumentului Eroilor Romani “din
cartierul Galata și rețeta unui ciment special.
Până în anul 1955, aici a fost sediul Tribunalului Județean ,dotat cu mobilier
confecționat la ,,Casa Maple” din LONDRA. Afectat de cutremurul din 1940,
Palatul a slujit în timpul celui De al Doilea Război Mondial drept cazarmă a
trupelor germane și ulterior, sovietice. Începând din anul1975 ,planșeul de lemn
al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de otel, lucrare
parțial terminată în martie 1977, când a avut loc cutremurul cel mare .Ca o cheie
de boltă, noul planșeu a susținut monumental ,fiind afectate în schimb, planșeele
de la etajul 1, zidăria, ornamentele și structurile.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi este o universitate de stat din IAȘI
și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Romania.
Fondată în 1860 ,la scurt timp după formarea Principatelor Unite ,
Universitatea din IASI ,așa cum s -a numit la început ,este prima universitate
modernă a ROMÂNIEI . Primul sediu al Universității din iași,din anul 1860,a
fost casa ULIȚA GOLIEI . In acest sediu a ființat până în anul 1897 ,când a fost
inaugurată clădirea din Copou.
Situată într-unul din cartierele istorice ale orașului,Copou,și cuprinzând 15
facultăți și numeroase centre de cercetare , Universitatea Alexandru Ioan Cuza
este o instituție de învățământ superior cu tradiție și în același timp o
Universitate modernă care,prin realizarile înfăptuite în plan educational si
științific, a obținut recunoasterea atat plan national cât si internațional.
În 2011 ,Universitatea Alexandru Ioan Cuza a fost clasificata de Ministerul
Educației,Cercetarii ,Tineretului si Sportului si Asocitia Universității Europene
în prima categorie ,cea a universitățiilor de cercetare avansată si educație
Cercetarea științifică a devenit o direcție strategică de dezvoltare ,în condițiile în
care Universitatea tinde către un model verificat în Occident ,unde instituțiile de
învățământ superior sunt centre de cercetare puternice si competitive la nivel
internațional
Pentru a susține acest proiect de lungă durată în 2004 a luat ființă Consiliul
pentru Cercetare Științifică a Senatului ,care asigură coordonarea activității de
Cercetare si Managementul Proictelor ,care se ocupă cu managementul
activității cercetare științifică.
În concluzie, municipiul Iași conferă oamenilor diferite medii de dezvoltare prin
cultură. Varietatea de surse de cunoaștere care se disting foarte mult oferă o arie
foarte mare de aplicabilitate a oamenilor. Acest oraș dă oportunitatea
culturalizării unui individ interesat de științe exacte precum biologia, chimia
prin vizitarea Grădinii Botanice, dar mulțumește și un individ preocupat de o
subiectivitate oarecare (ce se pot găsi în domenii precum literatură,. istorie) prin
vizitarea muzeelor sau a unei mănăstiri. Având în vedere cele prezentate mai
sus, se poate întării părerea lui Nicolaie Iorga precum că un trebuie sa existe
nici un român care sa un fi vizitat Iașiul măcar odată. Iașiul își manifestă
valoarea culturală națională prin lexemele marelui Iorga ,,mai bogat și mai viu
ca oriunde altundeva”.