Centrul Cultural „Mihai Eminescu” este o instituţie publică

de cultură, aflată sub autoritatea Consiliului Local al Primăriei

Sectorului 2, fiind finanţat din surse de la bugetul local şi din
venituri proprii, conform legilor în vigoare.
Temeliile acestui Centru au fost puse în anul 1939 când, la 10
octombrie, Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”
înfiinţează „Căminul Cultural Orăşenesc Dichiu”.
După abdicarea regelui Mihai I din anul 1947, Căminul
Cultural a trecut în proprietatea statului, sub denumirea de Căminul
Cultural „Mihai Eminescu”, pentru ca în anul 1955 să îşi schimbe
denumirea în „Casa de Cultură Mihai Eminescu”.
În perioada comunistă, Casa de Cultură „Mihai Eminescu” a
fost spaţiul unde tinerii şi-au manifestat, liber de inhibiţiile şi
restricţiile impuse de vremuri, spiritualitatea şi personalitatea, în
cadrul multor manifestări cultural-artistice.
În toamna anului 2002, datorită potenţialului instituţiei,
evenimentelor de mare amploare, cu sprijinul Consiliului Local,
instituţia capătă noi valenţe şi îşi schimbă denumirea în Centrul
Cultural „Mihai Eminescu”, ca o asumare a unei responsabilităţi de
gestionare corectă şi promovare pertinentă a actului cultural.

Sediul actual al instituţiei este situat în Parcul Naţional,

accesul făcându-se prin strada Arhitect Dumitru Hârjeu sau,
intrând în parc, prin Bd. Basarabia sau prin strada Maior Coravu.
Amfiteatrul "Mihai Eminescu" este o construcţie realizată în
anii 1952-1953. Cei care cunosc istoria din ultimul sfert de veac a
centrului îşi amintesc că în anii '80 această instituţie avea sediul în
strada Mihai Eminescu, amfiteatrul fiind anexa pentru evenimente
în aer liber din perioada anotimpului cald. Pe la jumătatea anilor
'90, sediul din strada Mihai Eminescu este pierdut, în acel imobil
având sediul azi, după câteva schimbări succesive de proprietari,
Teatrul "Metropolis", centrul cultural rămânând cu birourile în
spaţiul din Parcul Naţional.
Teatrul de vară, gândit pentru o capacitate de 3.300 de locuri,
este o construcţie ce îmbină modelul arhitectural grecesc cu

1
modelul roman al incintei perfect delimitate, elementele teatrului
antic îmbinându-se perfect cu repertoriul arhitecturii de stil
brâncovenesc.
Pe lângă acest amfiteatru, curtea interioară cuprinde două săli
interioare plasate în extremităţile clădirii principale: prima dintre
săli găzduieşte o bibliotecă deschisă publicului larg, iar cea de-a
doua, galeria de artă "Luceafărul", recent amenajată şi dată în
folosinţă.
Biblioteca Centrului Cultural „Mihai Eminescu” a fost creată
pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor din Sectorului 2 al
Capitalei şi nu numai, doritori de a petrece timpul liber în
compania cărţilor. Fondul de carte a fost alcătuit din donaţii ale
unor persoane particulare şi ale unor instituţii de cultură.
Fondul de carte conţine opera poetului naţional Mihai Eminescu,
atât în limba română cât şi traduceri în limbi străine de circulaţie,
opera politică a poetului naţional, lucrări de critică de specialitate
referitoare la opera lui Mihai Eminescu.
Cititorii pot găsi şi o serie de romane istorice, versuri ale marilor
poeţi români, teatru, albume de artă, dicţionare.
Galeria de artă "Luceafărul" este situată în incinta sediului
Centrului Cultural "Mihai Eminescu" din Parcul Naţional. Acest
spaţiu a fost dat în folosinţă în luna martie 2015 şi s-a dorit a fi un
loc în care artiştii, consacraţi sau debutanţi, să îşi poată găsi un real
sprijin pentru promovarea creaţiilor lor.
Este ştiut faptul că Bucureştiul are, în comparaţie cu celelalte
capitale europene, un număr mic de galerii de artă, ceea ce face ca
tinerii artişti să nu poată avea acces la spaţiile deja consacrate din
capitală, iar artiştii renumiţi să nu aibă la dispoziţie multe spaţii de
diverse dimensiuni, care să poată fi adaptate pentru diverse tipuri
de manifestări artistice.
Suprafaţa galeriei "Luceafărul" este de 270 mp, ea fiind împărţită
în patru încăperi distincte. Accesul se face prin Parcul Naţional, de
pe aleea principală a parcului, plasarea acesteia în mijlocul unei
oaze de verdeaţă făcând-o un punct de atracţie suplimentar pentru
cei aflaţi în trecere prin zonă. Pentru a putea ajunge la sediul

2
galeriei aveţi la dispoziţie numeroase mijloace de transport în
comun, metroul până la staţia "Piaţa Muncii", autobuzele 104,
311,135, tramvaiele 1 sau 40. Pentru autoturisme, se pot găsi spaţii
de parcare la intrarea în zona Parcului Naţional, atât pe Bulevardul
Basarabia, cât şi pe strada Maior Ion Coravu.

Spaţiul interior al galeriei poate fi folosit pentru mai multe

tipuri de evenimente culturale de mici dimensiuni, la care poate lua
parte un public de circa 100 de persoane în picioare sau 50 de
persoane pe scaune: expoziţii de artă plastică şi fotografie,
prezentări de filme, lansări disc şi de carte, cenacluri literare, mici
reprezentaţii teatrale sau serate muzicale. Pentru perioada
anotimpului cald poate fi folosită şi curtea interioară a galeriei
pentru diferite activităţi sau pentru expunerea unor obiecte de artă
care se pretează la expunerea în aer liber (sculpturi în piatră, metal,
lemn).

Spaţiul exterior al Centrului Cultural "Mihai Eminescu" mai

cuprinde o troiţă sfinţită, plasată la intrarea din parc, opera
artistului popular Alexandru Perţa-Cuza. Acest faimos artist
popular, originar din Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş, este autorul
a peste 3000 de troiţe şi cruci de biserici, împrăştiate pe tot
cuprinsul ţării, dar şi în Basarabia şi în Ungaria.
Simbolistica tradiţiei autentice româneşti este completată cu
o casă maramureşeană veche de două secole, adusă din comuna
Berbeşti, judeţul Maramureş. Construită numai din lemn, pe
fundaţie din piatră, casa este acoperită cu “draniţă”, adică şindrilă.
Forma acoperişului este în patru ape şi are forma ţuguiată pentru a
nu se opri zăpada pe el. În faţă are o prispă, “satra” cu stâlpi din
lemn frumos “împistriţi” (decoraţi).
Casa este compusă din două încăperi şi tindă, care comunică între
ele şi un pod. Mobilierul casei conţine: un pat, acoperit cu o
cuvertura ţesută din lână, cu motive populare; o masă; o laviţă
acoperită cu o pătură ţesută din lână; scaune; ţoluri.

3
 Mult mai la vederea publicului care străbate aleile parcului
sunt cele patru cuptoare de vatră la care, cu scop demonstrativ, se
coace pâine, în zilele festivalurilor tradiţionale organizate de
instituţia noastră. Aceste cuptoare sunt realizate după modelul şi
tehnica specifice zonei de nord a ţării, Maramureşul.
În imediata vecinătate a sediului Centrului Cultural, în zona
centrală a parcului, este plasat un bust din ghips al poetului
naţional Mihai Eminescu, realizat şi amplasat în anul 2001 pe
poziţia în care poate fi regăsit şi astăzi.
Obiectivele Centrului Cultural „Mihai Eminescu” şi strategia
sa culturală au fost, încă de la început, bine definite, dar
întotdeauna am adaptat aceste planuri la nevoile mereu în
schimbare ale unei societăţi ce îşi fundamentează o nouă viziune
asupra diferitelor aspecte ale vieţii.
Dorim să păstrăm vie spiritualitatea neamului nostru prin
conservarea şi punerea în valoare a adevăratelor tradiţii româneşti,
valori unice şi milenare: obiceiuri, oameni, case şi obiecte,
mitologie românească.
Generaţiilor tinere le oferim spectacole în parcurile din
Sectorul 2 al Capitalei, precum şi alte alternative pentru petrecerea
timpului liber. Promovăm literatura şi arta, stimulăm permanent
potenţialul creator şi artistic al tinerilor.
Respectăm şi promovăm valorile naţionale şi ne-am înscris în
eforturile comune de integrare ale acestora în contextul european.
Am arătat mereu deschidere şi interes pentru comunicarea
culturală, participarea instituţiei noastre la numeroase evenimente
internaţionale sau cu participare internaţională fiind un exemplu în
acest sens şi o şansă de afirmare a culturii şi a valorilor naţionale.
Publicul ţintă căruia Centrul Cultural “Mihai Eminescu” i se
adresează este în principal format din cetăţenii Sectorului 2, de la
copiii de şcoală primară la pensionari, indiferent de nivelul de
educaţie şi de gradul de cultură. Fiecare cetăţean se poate regăsi în
activităţile realizate de instituţa noastră.

4
 Publicul nu este limitat numai la Sectorul 2, numeroase
proiecte şi activităţi adresându-se cetăţenilor întregii capitale sau
având chiar o arie de acoperire naţională.
Activitatea Centrului Cultural "Mihai Eminescu" presupune
iniţierea şi derularea unor proiecte şi programe culturale în
domeniul educaţiei permanente şi al culturii tradiţionale, strategia
sa culturală urmărind cu consecvenţă:
- elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă;
- protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei
populare;
- desfăşurarea unor programe adecvate intereselor şi preocupărilor
locuitorilor, de petrecere a timpului liber, valorificând potenţialul
cultural şi de talent al sectorului;
- conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice
ale comunităţii pe raza căreia funcţionează, precum şi ale
patrimoniului cultural naţional şi universal;
- stimularea creativităţii şi talentului autentic;
- antrenarea cetăţenilor în activitatea de cunoaştere, ocrotire şi
întreţinere a mediului natural, cât şi a mediului cultural tradiţional;
- cultivarea valorilor şi a autenticităţii creaţiei populare
contemporane şi artei interpretative neprofesioniste, în toate
genurile – muzică, coregrafie, teatru etc.;
- dezvoltarea schimburilor culturale pe plan naţional şi
internaţional;
- comunicarea culturală cu românii de dincolo de graniţele
ţării.

Câteva din principalele activităţi culturale de tradiţie derulate de

Centrul Cultural "Mihai Eminescu" de-a lungul anilor au intrat deja
în conştiinţa publicului din Sectorul 2 şi din Bucureşti.

-Târgul de Pâine - este un eveniment emblematic al Sectorului 2

şi al Bucureştiului, care se desfăşoară către finalul lunii septembrie
sau începutul lui octombrie, având deja 15 ediţii derulate.

5
 Cu prilejul Târgului de Pâine, Centrul Cultural „Mihai
Eminescu” aduce în faţa publicului o inedită îmbinare
etnofolclorică a tradiţiilor şi obiceiurilor populare autentice legate
de producerea pâinii şi rolul acesteia în viaţa omului de la ţară
precum "Îmblătitul spicelor de grâu", treieratul adică, din zona
Feregi, Hunedoara, ”Pomul ritual” şi „Pâinea rituală” folosită la
diferite obiceiuri tradiţionale şi religioase, reprezentative pentru
momentele importante ale vieţii, aşa cum sunt ele păstrate în zona
Olteniei şi Munteniei sau demonstraţiile culinare ale socăciţelor
din Maramureş. In cadrul evenimentului, la expoziţiile cu vânzare
participă producători de pâine, vin, miere, kurtos-kalacs, cozonaci
şi dulciuri şi alte preparate, toate urmând reţete tradiţionale
autentice.
Meşterii populari prezenţi la eveniment, care vin din
majoritatea zonelor ţării, expun produsele pe care le realizează în
atelierele proprii: vase de lut, cioplituri şi sculpturi în lemn, păpuşi
tradiţionale şi obiecte decorative şi de cult.
Spectacolele folclorice nu lipsesc din programul târgului
pentru a completa frumuseţea acestui eveniment unic, printre cei
invitaţi să întregească atmosfera specifică satului tradiţional
regăsindu-se artişti de valoare ai folclorului românesc. Amintim
aici pe Maria Ciobanu, Maria Dragomiroiu, Floarea Calotă,
Ştefania Rareş, Mioara Velicu, Liviu Vasilică şi grupul
"Teleormanul", urmat ulterior de fiul său, Florin Vasilică,
Gheorghe Roşoga, Benone Sinulescu, Nicolar Rotaru şi alţii.

-Festivalul Naţional de Creaţie Literară ”Mihai

Eminescu”- festival-concurs literar, derulat vreme de 10 ani, în
perioada 2001-2010. Acesta se adresa creatorilor neconsacraţi,
genurile literare admise fiind diverse: poezie, proză scurtă, eseu,
critică, teatru scurt.
Evenimentul îşi propunea descoperirea şi sprijinirea
creatorilor literari din România şi din diaspora, care nu sunt

6
membri ai Uniunii Scriitorilor sau ai altor uniuni de creaţie şi care
nu au avut volume individuale publicate.
De-a lungul timpului, scriitori şi critici literari de valoare au
participat în calitate de membri ai juriului şi au contribuit la
creşterea valorii festivalului: Alex Ştefănescu, Daniel Cristea-
Enache, Mihaela Helmis, Horia Gârbea, Dan Cipariu, Varujan
Vosganian, Mircea Micu, Fănuş Neagu, Ion Machidon ş.a.

-Şcoala D.O R. (DATINI ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI)

Vreme de şapte ani, în perioada 2003-2009, în lunile de vară,
Centrul Cultural "Mihai Eminescu" a derulat un work-shop de
tradiţii şi meşteşuguri populare ce se adresa cursanţilor de toate
vârstele şi categoriile sociale. Organizat pe diverse ateliere de
lucru, structurate pe meşteşuguri tradiţionale româneşti:
împletituri, cusături, cioplit în lemn, desen şi pictură, modelaj în lut
la roata olarului, rodul pământului şi altele, participanţii puteau
învăţa şi apoi crea mici obiecte tradiţionale, fiind permanent
îndrumaţi de instructori, artişti plastici şi artizani populari.

-Parcul Artelor - Eveniment cultural realizat în perioada 2008-

2010 care promova artele şi creatorii tineri. Derulat pe parcursul a
trei zile, festivalul prezenta proiecţii cinematografice, recitaluri
muzicale, expoziţii de artă plastică şi fotografie.

-Festivalul primăverii- este o serie de evenimente culturale de

divertisment adresate publicului de toate categoriile din Sectorul 2
şi din capitală prin care s-au organizat concerte cu cei mai
renumiţi artişti din Romania - o incursiune în toate genurile
muzicale. Acestea se derulau în spaţii publice diferite din Sectorul
2, tocmai pentru a avea o adresabilitate variată.
Recitalurile din cadrul concertelor au fost susţinute de artişti
consacraţi, zona folclorică fiind reprezentată de Gheorghe Turda,
Maria Dragomiroiu, Gheorghe Roşoga, Ştefania Rareş, Sofia

7
Vicoveanca, Irina Loghin, ş.a., zona “pop-dance” de Morandi,
Andra, Anda-Adam, Andreea Bălan, Loredana, rock-ul a fost
reprezentat de Iris,Voltaj, Holograf, Compact, Viţa de Vie,
Partizan, Bucovina ş.a.
Evenimentele muzicale s-au bucurat în fiecare an de un număr
mare de participanţi, intrarea fiind liberă, publicul estimat
ridicându-se la 2-3000 de persoane pe spectacol.

Fiind o instituţie de cultură care se finanţează şi din resurse

proprii, au fost organizate o serie de spectacole cu acces pe bază de
bilete sau în parteneriat cu alte instituţii sau agenţii de impresariat.
amintim aici o serie de concerte rămase memorabile în conştiinţa
publicului bucureştean: Phoenix, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi
Fanfara Zece Prăjini, Gazebo, Abba 99 - tribute band, Tudor
Gheorghe, Pink Floyd tribute band, Memorial Elvis Presley.

- Proiecte educaţionale – rolul instituţiei noastre este şi acela de

educaţie, pe lângă cel de promovare a culturii şi de divertisment.
Astfel, au fost realizate în parteneriat cu instituţiile de învăţământ
din sector, o serie de întâlniri, dezbateri, campanii educaţionale
care aveau ca scop prevenirea consumului de droguri, a
abandonului şcolar, educaţia tinerilor pentru înţelegerea culturii de
calitate şi atragerea lor spre valorile adevărate. Proiectele au fost
realizate cu sprijinul unor specialişti: psihologi, profesori, oameni
de cultură, actori. Dintre aceste proiecte putem aminti seria de
campanii educaţionale "Violenţa în şcoli" şi "Cunoaşte-te pe tine
însuţi" .