Corund, comuna olarilor

Se spune ca oriunde este un targ sau o expozitie de artizanat, un mestesugar din Corund este intodeauna prezent. Comuna Corund este un cunoscut centru de olarit din Transilvania. Mestesugul s-a transmis din generatie n generatie, iar n prezent, aici traiesc aproape 200 de olari care stiu sa transforme un pumn de lut intr-o mica minune, care le poarta apoi povestea n toata lumea. In ateliere, mesterii iscusiti dau viata pamantului de zeci de ani. Iar mestesugul implica, in multe cazuri, intreaga familie. Fiecare casa din Corund are propriul atelier, unde lucreaza toata familia. Daca ne referim la ceramica, la nivelul intregii comune se realizeaza anual zeci de mii de vase, care sunt vandute la targurile din tara. Copiii stau si ei pe langa parinti si invata meseria. Fiecare membru al familiei are rolul sau bine stabilit. Daca unul face vasul de lut, altul se ocupa de cuptoare, unde se ard ulcioarele, iar mai departe altcineva trebuie sa picteze strachinile. Olarii din Corund folosesc numai vopsea special pregatita in ateliere. Culorile traditionale sunt albastru, negru, galben si rosu. Sunt foarte mandu de corundeni. Ce produc ei cu mana lor , nu numai ca le aduce satisfactii, dar si ajuta sa-si intretina familia, sa isi modernizeze casele, iar in plus platesc taxele locale si comuna traieste mai bine, spune primarul Kotona Mihaly, potrivit www.recolta.eu. La Primarie sunt inregistrate 60 de familii de olari, iar restul pana la 700 prelucreaza lemnul sau iasca, un alt mestesug specific zonei. Cel mai interesant pentru turist este sa vada obiectele de ceramica, expuse in fata caselor si sa le descopere frumusetea. Pe langa ceramica, aici gasesc o multime de alte obiecte de artizanat: covoare tesute din lana, ii sau diferite obiecte de iasca sau lemn.

Ceramica de Horezu

Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de "Targul Horezu", data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii. Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani. Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni. Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului. Aceste valori culturale aflate intr-o zona

cu flora si fauna bogata, cu peisaje deosebite, atrag turistii pe acest taram binecuvantat cu un mare potential turistic unde va asteptamsi pe dumneavoastra sa le descoperiti. In prima duminica din iunie, localitatea gazduieste binecunoscutul targ de oale. Mesteri din Satu Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de olarit dupa Horezu) vin sa isi etaleze talentul. Peste tot sunt masini, targoveti, tarabe pline de "taiere" (farfurii intinse), strachini si urcioare. Ceramica buna trebuie cautata. Aici exista inca mesteri care manuiesc cu abilitate vechile instrumente ("cornul" si "gaita") pentru decorarea obiectelor din ceramica. Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul. Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori.Un mare centru de pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brancoveanu.Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns, relevat astazi prin: Muzee, Case de cultura si biblioteci Manifestari culturale Ceramisti

Muzeul Manastirii Hurez

contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708", scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.

Muzeul Etnografic
se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si are un profil etnografic si de arta medievala.Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific.

Casa de Cultura Horezu

a fost construita in anul 1966 si de atunci coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi", intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.

Biblioteca oraseneasca "Ada Orleanu"

este deschisa permanent, are o sala de lectura si un fond de carte de 40 000 de volume.

Manifestari culturale
Viata locuitorilor din Horezu este animata de o serie de evenimente ce promoveaza traditiile si produsele specifice zonei. Dintre cele mai cunoscute targuri si festivaluri populare se numara: Targul anual de olarit "Cocosul de Hurez" destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul "Stejari", in prima saptamana din luna iunie si dureaza trei zile. Printre mesterii populari veniti la targ din toata tara se numara si reprezentanti de seama ai ceramicii de Horezu: Eufrosina Vicsoreanu, Dumitru Mischiu, Costel si Ionel Popa, Bascu Mihai, Frigura Viorel si multi altii. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din Horezu. Festivalul Eco-Etno-Folk-Film se organizeaza anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura "Dinu Sararu" din Slatioara si sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice. "Fagurele de aur" sarbatoare nationala a apicultorilor, se tine in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile, la Tomsani. "Invartita dorului" festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni. "Braul de aur" sezatoare si concurs de creatie, este organizat in fiecare an in ziua de Sf. Ilie (20 iulie), la Barbatesti. Targul international al tiganilor are loc anual pe data de 8 septembrie, in satul Bistrita al comunei Costesti.

CERAMISTII
din zona sunt adevarati mesteri care respecta traditia si care au facut saltul de la etnografic la artistic, de la utilitar la estetic, produsele de lut devenind adevarate opere de arta. Dintre ceramistii care si-au adus aportul si contributia personala la dezvoltarea creatoare a ceramicii de Horezu, putem aminti cativa dintre cei mai consacrati mesteri: Victor si Eufrosina Vicsoreanu Ion Vicsoreanu Victor Ogrezeanu Stelian Ogrezeanu Nicolae Tambrea Dumitru si Ioana Mischiu Gheorghe si Maria Iorga Mihai si Maria Bascu Costel Popa Ionel Popa. Pe langa acesti maestri ceramisti, o noua generatie de artisti preiau si pastreaza traditia artei populare, ducind mai departe "scoala" ceramistilor hurezeni. Acestia sunt: Milu Bascu Nicoleta (Mischiu) si Laurentiu Pietraru Ion si Mihaela Palosi Viorel Frigura Ionel Frigura Florin si Aida Frigura Elena si Irinel Miutoiu Constantin si Maria Bascu Alina si Liviu Iorga Cristian Tanasescu Leonida si Gheorghe Bascu

Marginea, cel mai mare centru de ceramic neagr din Bucovina

Olarii din Marginea sunt tot mai puini. Meterii btrni duc secretele meseriei ...

Din punct de vedere turistic, comuna sucevean Marginea este cunoscut pe plan naional i mai ales internaional prin pstrarea i perpetuarea ntr-o form autentic a strvechilor ndeletniciri de modelare manual a lutului argilos n scopul fabricrii vaselor cu ntrebuinare casnic pentru gtit sau pentru prelucrarea laptelui i diverse alte forme ornamentale. Unicitatea ceramicii de Marginea este dat de culoarea neagr rezultat n urma arderii, precum i de modelarea unor forme specifice tradiionale. Marginea, dac nu este singurul, este cu siguran cel mai important centru de producere a ceramicii negre din Bucovina. O mn de oameni, care au fcut din olrit un mod de via, continu s nvrt roata i s ard n cuptorul nbuit vasele de lut, la fel ca strmoii lor. Olarii din Marginea sunt tot mai puini. Meterii btrni duc secretele meseriei n pmntul pe care l-au lucrat o via ntreag, n timp ce tinerii tnjesc s plece din sat i caut alte ndeletniciri, mai bnoase. Ceramica neagr produs aici dateaz din neolitic. Ea a fost identificat n cadrul culturii Horoditea - Floreti, ct i La Tene, care este perioada de nflorire a ceramicii negre geto-dacice. n secolele XII-XV, ceramica neagr cunoate o puternic dezvoltare, mai ales n nordul Moldovei.

Tehnica de olrit, pstrat de generaii

Centrul de la Marginea produce olrie neagr, exact prin aceeai tehnic preistoric de ardere nbuit (reductoare) i de ornamentare, prin lustruirea cu ajutorul unei pietre de ru (cremene). Dup o ardere oxidant, n timpul creia vasele devin roii, se introduc n foc lemne de brad i molid, dup care toate gurile de ncrcare i descrcare ale cuptorului se astup cu cioburi de oale, blegar i lut. Se produce astfel o ardere nbuit, care dureaz circa 10 ore, i n care oxidul de carbon penetreaz pereii vasului, determinnd culoarea neagr n diverse nuane, de la cenuiu la negru intens, n funcie ce civa factori cum sunt distana de la focarul cuptorului, calitile materialului folosit drept combustibil etc. n ceea ce privete ornamentarea, se folosesc dou tehnici: impresiunea i lustruirea. Impresiunea se realizeaz printr-o roti care se aplic pe vasul crud, cu ajutorul creia se realizeaz un decor constnd din linii frnte sau un ir de romburi. Lustruirea se face cu ajutorul unei pietre de ru cu care se nscrie pe suprafaa obiectului, ntr-o micare de dute-vino, un decor compus ndeosebi din linii frnte i spirale, ntr-o multitudine de variante stilistice, cu un efect artistic deosebit. Poate mai mult dect la alte categorii de ceramic, valoarea estetic a ceramicii negre const nu numai n ornamentele care o mpodobesc, ci mai ales n nsi forma dat obiectelor de creatorul lor. Vasele de ceramic confecionate la Marginea ncnt prin echilibrul proporiilor i elegana formelor. Vizitnd atelierul de ceramic situat pe oseaua Marginea - Sucevia, turitii pot urmri ntregul proces de obinere a ceramicii prin mijloace tradiionale (fr mijloace mecanizate): pregtirea lutului, prelucrarea la roata olarului, uscarea, decorarea i arderea ceramicii n cuptoare.

Frantz Felesco cls. IX a A