Judeţul Suceava este localizat în sectorul nord-estic al României, învecinându-se la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la sud Mureş, Harghita şi Neamţ şi la est cu Iaşi şi Botoşani. Cu o suprafaţă de 8555 km², exprimă 3,6% din sprafaţa României, plasându-se pe locul secund după mărime, după judeţul Timiş. Dacă ne raportăm la marile unităţi geografice ale României, suprafaţa judeţului se identifică parţial Carpaţilor Orientali şi Podişul Sucevei. Relieful judeţului Suceava se identifică prin diversitatea formelor: de la munţi, dealuri şi depresiuni intramontane, până la podişuri, câmpii, şi chiar văi terasate şi lunci. Dacă analizăm alcătuirea geologică, structura teritoriului judeţului Suceava deţine drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est celor patru zone structurale : zona cristalino- mezozoică, zona de platformă, zona flişului şi zona vulcanică. Raportând suprafaţa ocupată de fiecare formă de relief în parte, la nivel judeţean situaţia este următoarea: zona de munte-53%, zona de podiş- 30% şi zona de luncă- 17%. Privit ca un întreg, teritoriul judeţului Suceava este compus din două unităţi importante de relief: regiunea de podiş şi regiunea montană ; acestea coboară în trepte dispuse vest-est, în fâşii paralele, acestea cu dispunere nord-sud. Judeţul Suceava este compus din următoarele unităţi administrativ- teritoriale: • 5 municipii: Suceava ( municipiu –reşedinţă de judeţ ), Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi şi Vatra Dornei; • 11 oraşe: Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Siret, Solca , Vicovu de Sus; • 98 comune cu 379 de sate. 3092 km din suprafaţa judeţului înseamnă reţeaua hidrografică. Densitatea este de 0,361 km râu / km² teritoriu (o valoare superioară mediei pe ţară. Principalele cursuri de apă din judeţ sunt râul Siret ( de la nord la sud) cu afluenţii săi şi râurile Suceava, Şomozu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la nord- vest spre sud-est). Din total, doar o suprafaţă de 486,008 hectare înseamnă lacuri. Râurile judeţului Suceava sunt tributare Siretului, datorită configuraţiei generale a reliefului, marea majoritate a lor localizându-se în zona montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al Moldovei (33% din suprafaţă) , urmând Bistriţa cu 30% şi apoi râul Suceava. Cercetând apele stătătoare, putem puncta doar lacuri naturale de mărimi mici şi câteva lacuri de origine antropice amenajate în scopuri complexe: apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură , rezerve de apă industriale şi potabilă. Bibliografie: • https://www.google.com/search?client=firefox-b- ab&biw=1536&bih=730&tbm=isch&sa=1&ei=fCv8W4zKOcfLvgSH _qXwCQ&q=bucovina+harrta&oq=bucovina+harrta&gs_l=img.3... 91367.96579..96795...1.0..0.360.5574.3-16......0....1..gws-wiz- img.....0..0j0i67j0i5i30.WG4Lve-v6xs#imgrc=hau0B38K7sahYM • http://bucovina-travel.xhost.ro/delimitare.html