Sunteți pe pagina 1din 15

Bulgaria

Bulgaria se află situată în


partea de est a Peninsulei
Balcanice. Se mărginește cu
România (în nord), Marea Neagră
(în est), Turcia europeană și Grecia
(în sud), precum și cu Macedonia
de Nord și Serbia (în vest). Granița
de nord a Bulgariei coincide cu
limita până la care este luată în
considerație Peninsula Balcanică:
fluviul Dunărea (în cea mai mare
parte) și Podișul Dobrogei. Bulgaria
are o deschidere largă spre Marea
Neagră, ceea ce-i asigură un acces
indirect la Marea Mediterană și la
Oceanul Planetar.
Relieful
Relieful Bulgariei este predominant
înalt, munții și podișurile ocupând
suprafețe mai mari decât câmpiile. În
sud, sud-vest se află Munții Rila
(altitudinea maximă – vf. Musala =
2925 m, altitudinea maximă din
Bulgaria), Rodopi (vf. Goljam Perelik =
2191 m), Pirin (vf. Vihren = 2914 m), în
timp ce Munții Stara Planina/ Balcani Munții Rila
(altitudinea maximă = 2376 m în vf.
Botev) alcătuiesc o adevărată axă în
partea centrală a țării, de la granița de
vest la țărmul Mării Negre. Între
Munții Stara Planina și fluviul Dunărea
se desfășoară Câmpia Înaltă a Dunării,
iar între Munții Rodopi și Sredna Gora,
Câmpia Traciei Superioare.
Clima este temperat-continentală moderată în jumătatea de nord a
teritoriului și mediteraneană în sud. Bulgaria de nord are mediile de
temperatură cu 1 °C mai mici și cele de precipitații cu 200 mm mai ridicate
decât regiunile de la sud de Balcani. Amplitudinile temperaturii variază
semnificativ de la zonă la zonă.
Rețeaua hidrografică –  Țara are o rețea densă de circa 540 de râuri, dintre
care multe sunt relativ scurte și cu debite reduse. Cel mai lung râu aflat în
întregime pe teritoriul bulgar, Iskărul, are o lungime de 368 km. Între alte mari
râuri se numără Struma și Marița din sud. În Bulgaria se află 280 lacuri de
munte și numeroase lacuri de acumulare, iar dintre izvoarele termale se
remarcă cele de la Sapareva Banja, lângă Sofia, cele mai fierbinți din Europa.
Vegetația predominantă este dată de asociațiile de stepă și silvostepă (în
nord-est), păduri de foioase (pe dealuri înalte și munți) și asociațiile cu
elemente mediteraneene (în sud) cu migdali, chiparoși, smochini. Fauna
include, între altele, mistreți, capre negre, fazani de Colchida, șacali, broaște
țestoase. Există numeroase parcuri naționale și rezervații naturale (între care
cea de la capul Kaliakra pentru foci și cormorani) și circa 400 monumente ale
naturii.
Populația și orașele
Populația Bulgariei este de aproximativ 7 milioane de
locuitori, în scădere de la maximul de circa nouă milioane
înregistrat în 1989. Bulgaria are scădere demografică de la
începutul anilor 1990, când prăbușirea economiei comuniste a
determinat circa 937.000 oameni—în majoritate adulți tineri—
să emigreze înainte de 2005. Populația continuă să scadă și
sporul natural actual este unul dintre cele mai scăzute din lume.
Bulgarii reprezintă principalul grup etnic și compun 84,8% din
populație. Minoritățile turcilor și romilor formează 8,8% și
respectiv 4,9%; circa 40 de minorități mai mici compun 0,7
procente, și 0,8 nu s-au declarat membri ai unei etnii. Valori
mari ale densității populației se întâlnesc în depresiunea Sofiei,
pe valea Mariței (peste 130 loc./km²), în zona premontană
dunăreană și în zona Varna (peste 120 loc./km²). Valori sub
media pe țară se înregistrează în NE și SE (60 loc./km²) și în
regiunea montană din S (sub 50 loc./km²).
Cultul predominant este ortodoxismul (83,5%). Alte culte: islamism
(13%), catolicism (1,5%), mozaism, protestantism, etc.
Limba oficială este bulgara, vorbită de 85% din populație. Face parte
din familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional. În
Bulgaria sunt și vorbitori de albaneză, aromână, armeană, cehă,
găgăuză, greacă, iudeospaniolă, macedoneană, română, rusă, sârbo-
croată, tătară, turcă.
Bulgaria este republică parlamentară. Ea include 27 de regiuni și o
regiune metropolitană a capitalei (Sofia-capitala). Toate aceste regiuni
își iau numele de la capitala lor. Regiunile sunt împărțite mai departe în
264 comune (obștine).
Drapelul. După cucerirea independenței (1878), noul steag bulgar îl
are ca model pe cel al Rusiei, dunga albastră fiind înlocuită cu una
verde. Între 1948 și 1990, figurează pe steag, alături de leul bulgar, și
simboluri socialiste. La 22.11.1990 s-a revenit la primul drapel,
renunțându-se la stemă.
Majoritatea bulgarilor (72,5%) locuiesc în mediul
urban. Capitala Bulgariei este orașul Sofia, situat la
poalele Muntelui Vitoșa. Alte orașe: Plovdiv, Varna,
Burgas, Ruse, Stara Zagora, Pleven/ Plevna, Dobric.
Plovdiv
Sofia
Varna

Burgas
Economia
Bulgaria are o economie de piață industrializată, aflată în zona de venituri
medii spre mari, și în care sectorul privat produce peste 80% din PIB. 
Industria. Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb sunt vitale
pentru sectorul producător intern. Între principalele industrii se numără
extracția metalelor și mineralelor, industria chimică, de mașini industriale și
componente de vehicule, rafinarea petrolului și producția de oțel. Țara este al
patrulea producător de aur din Europa și al șaselea producător de
cărbune. Aproape toate produsele de export ale Bulgariei sunt produse
industriale, cum ar fi produsele din petrol, cupru, medicamente și echipament
militar.
Agricultura contribuie cu 1/10 la formarea PIB; se cultivă cereale (grâu și
mai ales porumb), sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, tutun, viță de vie. Specifică
este cultura trandafirilor, Bulgaria fiind cunoscută prin producția de ulei de
trandafir (locul I pe glob). Efectivele de animale (ovine, porcine, bovine), deși
în scădere, rămân importante.
Transporturile sunt fluviale (cel mai mare port este Ruse, legat de Giurgiu
printr-un pod peste Dunăre), maritime (porturile Varna și Burgas), feroviare
(cea mai importantă cale ferată este Ruse-Sofia-Plovdiv-Turcia), rutiere și
aeriene (Sofia – cel mai mare aeroport).
Comerțul. Bulgaria exportă produse industriale, vin, esență de trandafiri,
legume, tutun și importă: combustibili, materii prime, mașini și utilaje.
Turismul – În ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinație turistică atractivă,
având unele dintre cele mai ieftine stațiuni din Europa și unele din ultimele
plaje neacaparate de industria turistică. Principalele zone sau obiective
turistice sunt: litoralul Mării Negre, cu orașele Balcik (castelul reginei Maria a
României), Varna (”Perla Mării Negre”, cu termele romane din sec.2 d.Hr.),
Burgas, Nesebăr și stațiuni renumite (Albena, Zlatni Piasăci/ Nisipurile de Aur,
Sveti Konstantin); Sofia și împrejurimile, mănăstirile Rila, Boiana; vechile
capitale ale țării: Pliska, Preslav, Veliko Târnovo; Plevna, Plovdiv, Vidin, Valea
Trandafirilor (cu orașele Kazanlâk, Karlovo, Kalofer ș.a.), etc.
Nisipurile de Aur

Balcik
Kozlodui
Kozlodui este un oraș în Obștina
Kozlodui, Regiunea Vrața, Bulgaria. Este așezat în
partea de nord a țării, pe malul sudic al Dunării, în
apropierea graniței cu România. Clima este
temperat – continentală moderată.
Kozlodui este o localitate cu aproximativ 13
000 de locuitori cunoscută mai puțin ca un obiectiv
turistic și mai curând datorită centralei nucleare de
aici, cea mai mare din regiune și singura de acest fel
din Bulgaria. Un proiect a cărui construcție a
început în 1970 - cele două reactoare funcționale,
numerele 5 și 6, fiind date în exploatare în 1987 și
1991 - centrala se găsește la aproximativ cinci
kilometri est de orașul Kozlodui și la 120 de
kilometri de capitala Sofia. Primele patru reactoare
ale centralei nucleare de la Kozlodui au fost
dezactivate până în anul 2007, cu puțin înainte de
aderarea țării la Uniunea Europeană.
Obiective turistice

Monumentul Hristo Botev.


Construcția monumentului dedicat
lui Hristo Botev, un alt simbol
cultural pentru oraș, a început în
1905, când a fost pusă piatra de
temelie, dar abia peste aproape trei
decenii, în 1939, întregul ansamblu
avea să fie gata. Astăzi loc de
întâlnire și în fiecare an, pe 2 iunie,
locul unde au loc impresionante
festivități, este unul dintre cele mai
populare obiective turistice din
oraș.
Mult mai populară pentru vizitatori și localnici
este cu siguranță Nava-muzeu Radetzky, singurul
muzeu plutitor al Bulgariei, obiectiv dedicat vieții
lui Hristo Botev, figură legendară în istoria țării.
Simbol al luptei pentru eliberare a țării, vasul-
muzeu este practic o copie exactă a ambarcațiunii
originale, un vapor cu aburi austro-ungar, care a
fost construit la jumătatea secolului XIX la Obuda,
Ungaria. Atunci făcea curse regulate între Orșova
și Galați, și a fost nava pe care poetul revoluționar
Hristo Botev a reușit să o deturneze, împreună cu
însoțitorii săi, ajungând până la urmă la Kozlodui.
Un moment esențial și devenit un mit, așa că era
nevoie de un nou vapor, după ce originalul
Radetzky a fost distrus în 1924, după ce încă din
1918 nu mai făcea curse regulate. A fost un alt
proiect entuziast, propus inițial la jumătatea anilor
'60, o bună parte dintre fonduri provenind din
subscripții publice. Și astăzi vizitatorii pot călători
cu vaporul și pot vizita expoziția de documente,
fotografii, obiecte personale și copii ale acestora
din interior.
Mâncăruri tradiționale
Lyutenitsa Shkembe chorba

Tarator Printsesa
Mekitsi

Banitsa
sc !
m e
l ț u
Mu

S-ar putea să vă placă și