Cultura și știința Republicii Moldova la intersecția dintre milenii

Cultura:

În perioada postbelică remarcăm o dezvoltare ascendentă a culturi Moldovei prin apariţia a 14 teatre
profesioniste, trei instituţii concertistice – Filarmonica Naţională cu 2 săli de concert, pentru Orchestra
Simfonică şi Capela Corala Doina, Palatul Naţional în care activează multiple formaţii artistice de
muzică populară şi uşoară. Concursuri, festivaluri naţionale şi unionale, decade ale artei şi literaturii
moldoveneşti în Moscova şi capitalele republicilor ex-sovietice stimulau schimbul de experienţă,
contactul artistic între naţiuni, îmbogăţind paleta artei autohtone. În componenţa grupelor de interpreţi
din Moscova efectuau turnee peste hotare şi reprezentanţii artei muzicale din Moldova. La ora actuală,
după obţinerea independenţei, relaţiile cultural-artistice cu ţările occidentale şi cu ţările de pe diverse
continente ale globului pămîntesc s-au extins considerabil atît în sfera învăţămîntului, cît şi în
domeniul schimbului de valori artistice – turnee, concursuri, la care participă colective şi interpreţi
aparte.

În perioada postbelică remarcăm o dezvoltare ascendentă a culturi Moldovei prin apariţia a 14 teatre
profesioniste, trei instituţii concertistice – Filarmonica Naţională cu 2 săli de concert, pentru Orchestra
Simfonică şi Capela Corala Doina, Palatul Naţional în care activează multiple formaţii artistice de
muzică populară şi uşoară. Concursuri, festivaluri naţionale şi unionale, decade ale artei şi literaturii
moldoveneşti în Moscova şi capitalele republicilor ex-sovietice stimulau schimbul de experienţă,
contactul artistic între naţiuni, îmbogăţind paleta artei autohtone. În componenţa grupelor de interpreţi
din Moscova efectuau turnee peste hotare şi reprezentanţii artei muzicale din Moldova. La ora actuală,
după obţinerea independenţei, relaţiile cultural-artistice cu ţările occidentale şi cu ţările de pe diverse
continente ale globului pămîntesc s-au extins considerabil atât în sfera învăţămîntului, cât şi în
domeniul schimbului de valori artistice – turnee, concursuri, la care participă colective şi interpreţi
aparte. Concomitent cu activităţile de importanţă republicană, în Moldova continuă frumoasa şi
benefica tradiţie a desfăşurării unor ample manifestări anuale de rezonanţă internaţională. Cele mai
impunătoare activităţi de acest gen sunt: Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet „Invită
Maria Bieşu”, animatoarea căreia este primadona Operei Naţionale – Maria Bieşu; Festivalul
Interpreţilor de Muzică „Mărţişor”. Un loc semnificativ în cultura Republicii Moldova îl deține
succesul repurtat de regizorul Emil Loteanu, care a obţinut premii la festivalurile internaţionale,
promovând prin talentul său de excepţie imaginea Moldovei prin filmele sale proiectate în străinătate.
De asemenea, evidenţiem în mod deosebit larga popularitate a scriitorului Ion Druţă, piesele căruia au
fost montate în sute de teatre din spaţiul ex-sovietic şi din multiple ţări de pe glob, bucurând-se de
extraordinare elogii ale marilor regizori şi vestiţilor actori, care au interpretat rolurile din aceste opere
dramatice. S-au extins relaţiile de creaţie ale pictorilor moldoveni cu întreaga lume, beneficiind de
multiple deplasări şi expoziţii în străinătate.

Știința:

Știința înregistrează la confluenţa secolelor XX şi XXI realizări importante în cele mai diverse
domenii de investigare. Ţara noastră a oferit civilizaţiei eminenţi savanţi (inclusiv, circa 30 de membri
ai Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S.), precum academicienii: geograful L. Berg, chimiştii N.
Zelinscki, L. Pisarjevski şi A. Frumkin, arhitectul A. Şciusev, pedologul N. Dimo, medicii – chirurgi
A. Sclifosovschi şi N. Gheorghiu etc. Şi 79 de membri ai Academiei Române – arheologul I.
Suruceanu, astrofizicianul N. Donici, istoricul Şt. Ciobanu, slavistul A. Kociubinski (academician al
Academiei Cehe), geologul C. Parfengolţ (academician al Academiei Armene) etc. Aceste distinse
personalităţi ştiinţifice au contribuit la promovarea descoperirilor ştiinţifice, a inovaţiilor în toate
domeniile de cercetare, la constituirea şi consolidarea instituţiilor academice în ţară şi peste hotare.
Acad. A. Ciubotaru este fondatorul Grădinii Botanice contemporane de la Chişinău. A.Ş.M. a devenit
principalul centru ştiinţific al ţării, incluzînd în componenţa sa 31 de organizaţii ştiinţifice şi
experimentale cu un efectiv de peste 5600 colaboratori. Prin investigaţiile lor fundamentale s-au impus
peste hotare: medicii V. Anestiadi şi I. Ababii, matematicianul M. Ciobanu, biologul A. Ursu,
politologii V. Beniuc şi Gh. Rusnac, filosofii A. Roşca şi V. Ţapoc, sociologul A. Timuş, istoricii A.
Lazarev, N. Tudoreanu, E. Certan, A. Eşanu, juristul A. Smochină ş.a. Pentru prima dată în istoria
ştiinţei naţionale s-a creat organul suprem de conducere al Academiei de Ştiinţe din Moldova –
Asambleea, alcătuită din membri titulari şi membri corespondenţi ai A.Ş.M., precum şi din 78 de
doctori habilitaţi, aleşi pe principii democratice de către comunitatea ştiinţifică din ţară. Ulterior
Asambleea A.Ş.M. a constituit organul executiv – Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică. În scopul menţionării celor mai remarcabile realizări în domeniul ştiinţei sunt decernate
anual 10 Premii de Stat ale Republicii Moldova.