Curs 10

Primarul

Primarii aleși, în condițiile legii, sunt autorități executive ale administrației publice prin care
se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii (art. 121(1) din Constituție).
Primarul este un organ unipersonal al administrației publice locale, spre deosebire de
consiliul local care este un organ colegial.
Fiecare comună, oraș și municipiu are câte un primar ales pentru un mandat de 4 ani.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.

1. Alegerea primarului

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condițiile
prevăzute de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Subliniem faptul că există și țări în care primarul este ales prin vot indirect, de către
consilierii locali. Astfel, de exemplu, în Franța primarul este ales de către consiliul comunal,
respectiv consiliul municipal, din rândul membrilor săi. Un astfel de sistem are avantajul că
persoana care va fi aleasă primar va beneficia, de regulă, de o majoritate în consiliul local care îi va
sprijini proiectele pe toată perioada mandatului. Atunci când atât consiliul local, cât și primarul sunt
aleși direct de cetățeni, se ajunge de multe ori ca în consiliul local să se regăsească, în urma votului,
o majoritate care să nu sprijine programul primarului (primarul are o anumită apartenență politică,
în timp ce majoritatea din consiliul local are o altă culoare politică), ceea ce va genera un blocaj cu
consecințe nefavorabile pentru colectivitatea locală.
Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul
general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea candida la
demnitatea publică de primar sunt aceleași cu cele prevăzute de Legea nr. 115/2015 pentru
persoanele care candidează la demnitatea publică de consilier local.

2. Mandatul primarului

Validarea mandatului primarului. Validarea alegerii primarului se face în termen de 20

de zile de la data desfăşurării alegerilor, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află
comuna sau oraşul.
Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa numai în cazul în care se constată
încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea primarului s-a făcut prin fraudă electorală.
Depunerea jurământului. Primarul depune în faţa consiliului local următorul jurământ în
limba română: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în
puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului)...
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
Durata mandatului. Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea
jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică,
în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

3. Conflictul de interese privind primarii

Primarii şi viceprimarii sunt obligaţi să nu emită dispoziții și să nu încheie contracte în

exercitarea funcţiei, prin care s-ar produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele

1
sale de gradul I. Actele juridice emise/încheiate cu încălcarea acestor obligaţii sunt lovite de nulitate
absolută.
Primarii au obligația de a completa anual pe proprie răspundere declaraţia privind interesele
personale, în aceleași condiții ca și consilierii locali. Nedepunerea declaraţiei privind interesele
personale în termenul prevăzut de lege atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea
declaraţiei. Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a
mandatului.

4. Incompatibilitățile cu calitatea de primar

Funcţia de primar şi viceprimar este incompatibilă cu:

a) funcţia de consilier local;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata
acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator,
membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la
societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele
financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale,
precum şi la instituţiile publice;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o
societate comercială;
f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor
comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi
comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei
de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
neguvernamentale.
Primarii şi viceprimarii nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier
judeţean.
Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care
atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această
funcţie. În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă în aceste condiții
la una dintre cele două funcţii incompatibile, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea
de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile, la propunerea
secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

5. Atribuțiile primarului

Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii. Astfel, primarul
îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea
serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
În această calitate de reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales,
primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice

2
centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin
aparatul de specialitate.
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local. Astfel, primarul:
- prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică,
socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
- prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
- elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii
administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.
c) atribuţii referitoare la bugetul local, respectiv:
- exercită funcţia de ordonator principal de credite;
- întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le
supune spre aprobare consiliului local;
- iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de
titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
- verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a
contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a
sediului secundar.
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor. Primarul conduce serviciile publice
locale, având în acest domeniu următoarele atribuții:
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul
aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes local;
- ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor de
furnizare a serviciilor publice de interes local;
- ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului
efectuării serviciilor publice de interes local, precum şi a bunurilor din patrimoniul
public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
- numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din
cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local;
- asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării
consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
- emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte
normative;
- asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile
angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei
mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
- alte atribuţii stabilite prin lege.
În exercitarea atribuțiilor sale, primarul are dreptul de a propune proiecte de hotărâri în
consiliul local.
Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu
persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. De asemenea, primarul este
cel care reprezintă orașul, comuna sau municipiul în justiție.
Legislația nu conferă expres posibilitatea pentru primar de a ataca în instanța de contencios
administrativ hotărârile consiliului local pe care le consideră ilegale, o astfel de posibilitate fiind
consacrată de legislație, în principal, pentru prefect în exercitarea controlului de tutelă
administrativă. Subliniem faptul că unitatea administrativ-teritorială este cea care are personalitate
juridică de drept public și nu autoritatea sa deliberativă (consiliul local) sau executivă (primarul). În
aceste condiții exercitarea efectivă a capacității procesuale în numele acestei persoane juridice
(unitatea administrativ-teritorială) este conferită expres de Codul administrativ primarului, consiliul
3
local neputând avea calitatea de parte într-un proces decât acolo unde legea îi conferă expres
această posibilitate.
Delegarea de atribuții. Primarul poate delega atribuţiile ce îi sunt conferite de lege
viceprimarului, secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, conducătorilor
compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public,
precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de
competenţele ce le revin în domeniile respective.
Observăm că primarul poate delega toate atribuțiile sale reglementate de lege. Considerăm
că ar fi fost firesc ca atribuțiile care țin de esența mandatului să nu poată fi delegate, decât cu
caracter temporar, pe motive de sănătate sau de deplasare în interesul comunității locale. În
condițiile în care toate atribuțiile pot fi delegate se nasc întrebări cu privire la utilitatea alegerii unei
persoane în funcția de primar, din moment ce toate atribuțiile sale pot fi exercitate de alte persoane
și modul în care va fi antrenată răspunderea juridică atunci când primarul acționează ca un factor de
decizie informal, în timp ce formal actul ilegal este semnat de persoana căreia primarul i-a delegat
atribuțiile.

6. Actele primarului

În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite acte administrative care poartă denumirea de
dispoziţii și care pot avea fie caracter normativ, fie caracter individual. Acestea devin executorii
numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor
interesate, după caz.
Secretarul unității administrativ-teritoriale are obligația de a contrasemna dispozițiile
primarului. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna dispoziția primarului în
cazul în care consideră că aceasta este ilegală, urmând să depună în scris şi să expună primarului
opinia sa motivată.
Totodată, secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligația să comunice dispozițiile
primarului prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar
şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
Aducerea la cunoştinţă publică a dispozițiilor cu caracter normativ se face în termen de 5
zile de la data comunicării oficiale către prefect.
Pe lângă dispoziții primarul emite și acte administrative individuale care poartă denumirea
de autorizații, în rândul cărora un loc important îl ocupă autorizațiile de construcție care se emit în
condițiile prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

7. Drepturile și obligațiile primarului

Drepturile și obligațiile primarului sunt prevăzute de Codul administrativ.

Drepturile primarilor sunt:
- suspendarea contractului individual de muncă pe durata exercitării mandatului. Sunt exceptate
de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii
ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de cultură şi artă. La încetarea mandatului de
primar persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte
de numire. Timp de 2 ani de la data încetării mandatului de primar, persoanelor care au exercitat
această demnitate nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi
eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile.
- durata mandatului de primar constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor
absolvite. Durata exercitării mandatului de primar constituie vechime în muncă şi în specialitate şi
se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv
la calcularea şi la recalcularea pensiei. La încetarea mandatului, primarii care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau,
4
după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile
legii.
- dreptul la indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii și la decontarea, în condiţiile legii, a
cheltuielilor legate de exercitarea mandatului. Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit
legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii. Pe durata mandatului,
primarul primește o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare
funcţiei de primar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care
se determină în raport cu venitul salarial. Primarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi
nici de alte sporuri prevăzute de lege.
- dreptul la concediu. Primarii beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii
fără plată, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
- dreptul de a beneficia de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională
organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului.
- dreptul primarului de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
- dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare în vederea îndeplinirii unor misiuni oficiale. În
urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, primarii sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară
de consiliu, un raport privind deplasările efectuate.
Obligațiile primarilor sunt:
- obligația de a participa pe durata mandatului, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale,
la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale pe care le reprezintă, cu bună-
credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.
- obligația de a menționa expres situațiile în care interesele lor personale contravin intereselor
generale prin completarea declaraţiei privind interesele personale în condițiile legii.
- obligația de a da dovadă de probitate şi discreţie profesională, de cinste și corectitudine. Este
interzis primarului să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
- obligația de a acorda audiențe și de a îi informa pe cetățeni. Primarii au obligaţia de a aduce la
cunoştinţă cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.
Primarii sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe
trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul local o informare
privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.
- obligația de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând
cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.
- obligația primarilor de a nu face uz și de a nu se prevala de această calitate în exercitarea unei
activităţi private.
- obligația de a respecta prevederile legale în vigoare privitoare la declaraţia de avere.

8. Suspendarea și încetarea mandatului primarului

8.1. Suspendarea de drept a mandatului primarului

Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv sau s-a dispus măsura arestului la domiciliu. Aceste măsuri se comunică de îndată de către
instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare,
constată suspendarea mandatului.
Ordinul de suspendare se comunică, în termen de maximum 48 de ore de la emitere,
primarului. Suspendarea durează până la încetarea măsurii.

8.2. Încetarea mandatului primarului

8.2.1. Încetarea de drept a mandatului primarului

5
 De regulă, calitatea de primar încetează la data expirării mandatului de 4 ani, o dată cu
depunerea jurământului de către noul primar.
Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în
următoarele cazuri:
a) demisie;
b) constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor
și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ- teritorială;
d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de
libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
e) punerea sub interdicție judecătorească;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) imposibilitatea exercitării funcției din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive
temeinice dovedite, care nu permit desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni, pe
parcursul unui an calendaristic;
h) pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației
minorității naționale pe a cărei listă a fost ales;
i) condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni electorale
pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată și de
modalitatea de individualizare a executării acesteia;
j) deces.
În aceste cazuri, prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.

8.2.2. Încetarea mandatului primarului ca urmare a rezultatului unui referendum local

având ca obiect demiterea acestuia

Mandatul primarului poate înceta și ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca
obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform unei proceduri identice cu cea
reglementată pentru dizolvarea consiliului local prin referendum.
Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii
adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a
nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării
atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.
Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot.

8.2.3. Exercitarea atribuțiilor funcției de primar pe perioada vacanţei funcţiei de

primar sau de suspendare din funcţie a acestuia

În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia,
atribuţiile acestuia vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari,
desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie, cu respectarea
drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei. În această situație, consiliul local poate delega,
prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile
viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei.

9. Răspunderea primarului

Primarii răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele
săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
Din perspectiva dreptului administrativ, vom analiza succint doar răspunderea
administrativ-disciplinară și răspunderea administrativ-patrimonială a primarilor.
6
 Răspunderea administrativ-disciplinară a primarului are ca sancțiuni suspendarea din
funcție și demiterea în cazurile prevăzute de lege și analizate anterior.
Răspunderea administrativ-patrimonială a primarului va fi antrenată în baza articolelor 52
și 126(6) din Constituție și a Legii nr. 554/20004 a contenciosului administrativ în situația în care în
exercitarea mandatului săvârșește o faptă ilicită prin care se încalcă norme de drept adminisrativ și
se produc astfel prejudicii materiale sau morale.

10. Raporturile primarului cu celelalte autorități ale administrației publice

Raporturile dintre primar și consiliul local. Între consiliul local şi primar nu există
raporturi de subordonare. Primarul răspunde în fața consiliului local de buna funcționare a
administrației publice, fără a putea vorbi despre o subordonare, în sensul dreptului public, ci mai
mult de o colaborare între cele două autorități.
În vederea respectării principiului legalității primarul asigură punerea în aplicare a
hotărârilor consiliului local.
Raporturile dintre primar și consiliul județean. Între primar și consiliul județean nu
există raporturi de subordonare. Primarul, în baza principiului legalității, dispune măsurile necesare
şi acordă sprijin pentru aplicarea hotărârilor consiliului județean. În vederea exercitării
corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul desfășoară raporturi de colaborare cu consiliul judeţean.
Raporturile primarului cu prefectul și serviciiile publice deconcentrate în teritoriu.
Potrivit prevederilor art.123 (4) din Constituție, între prefecţi și primari nu există raporturi de
subordonare. Între prefect și primar există raporturi de tutelă administrativă care au ca fundament
juridic asigurarea legalităţii în activitatea unor autorităţi ale administraţiei publice. Prefectul este,
conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, autoritate de
tutelă administrativă care exercită un control de legalitate asupra actelor autorităţilor administraţiei
publice locale. Astfel, prefectul poate ataca direct în fata instantei de contencios administrativ actele
emise de autoritățile administrației publice locale (consiliul judeţean, consiliu local, primar),
dacă le consideră nelegale.
În exercitarea atribuțiilor sale de reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a
fost ales, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate
prin aparatul de specialitate. De asemenea, pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale,
primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
Raporturile dintre primar și Guvern. Descentralizarea și autonomia locală impun ca între
Guven și primar să nu existe relații de subordonare. Guvernul se află în raporturi de colaborare cu
autorităţile administrative autonome.
Guvernul exercită față de autoritățile autonome locale și județene raporturi de tutelă
administrativă, prin intermediul prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu.
În vederea respectării principiului legalității, primarul asigură punerea în aplicare a
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului.

Viceprimarul

Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile

reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate
delega atribuţiile sale în diverse domenii.
Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie (majoritate
absolută), din rândul acestora, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.

7
 Secretarii generali ai unităților administrativ-teritoriale

Secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-

teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice,
administrative sau de științe politice. Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie. Prin urmare
secretarul unităţii administrativ-teritoriale reprezintă un factor de continuitate al administraţiei
publice locale, fiind recrutat exclusiv pe criterii profesionale și fiind ferit, conform legii, de
imixtiuni politice.
Secretarul este prin atribuțiile sale prevăzute de lege un garant al respectării legii și al
gestionării eficiente a procedurilor administrative la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
Atribuțiile secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. Secretarul unităţii
administrativ-teritoriale îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean,
hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
b) participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar,
respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;
d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor
primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului
judeţean;
e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate
a actelor prevăzute la lit. a);
f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi
efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactează hotărârile consiliului local,
respectiv ale consiliului judeţean;
g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi
comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul
judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al

primarului

Instituţiile și serviciile publice de interes local. Consiliile locale pot înfiinţa şi organiza
instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului
şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care
dispun.
Organizarea şi funcţionarea serviciilor de utilităţi publice se va realiza în condițiile
prevăzute de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 și de legislația specială
(Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, Legea nr. 230/2006 a
serviciului de iluminat public, Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 etc.)
Aparatul de specialitate al primarului. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în
competenţa sa prin actele normative primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl
conduce.
Consiliul local aprobă, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii
ale aparatului de specialitate al primarului.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se
fac de primar, în condiţiile legii.

8
 Primăria comunei, oraşului sau municipiului. Aceasta este o structură funcțională fără
personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire
hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente
ale colectivității locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii
primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de specialitate al primarului.

Administratorul public

Administatorul public la nivelul comunelor și orașelor. La nivelul comunelor şi oraşelor,

primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita
numărului maxim de posturi aprobate.
Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor
criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe
bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în
acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice
de interes local. Apreciem că acest contract de management trebuie să cuprindă obiectivele
asumate, indicatorii de performanță cuantificabili și criteriile de evaluare a activității
administratorului public. Contractul de management pentru funcția de administrator public la
nivelul unităților administrative-teritoriale este un contract administrativ.
Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator
principal de credite.
Administatorul public la nivelul județelor. Preşedintele consiliului judeţean poate
propune consiliului judeţean înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim
de posturi aprobate.
Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de preşedintele consiliului
judeţean, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul judeţean.
Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în
acest sens cu preşedintele consiliului judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate
sau a serviciilor publice de interes judeţean.
Preşedintele consiliului judeţean poate delega către administratorul public, în condiţiile legii,
calitatea de ordonator principal de credite.