Drept Administrativ 31.10.

2011

La data de 18 iulie 2000, functia de primar al comuei x devine vacanta dupa 2 ani de exercitare al mandatului. In luna august au loc alegeri; este ales x ca primar. Avand in vedere ca peste 2 ani de zile vor avea loc alegerile locale generale, precizati ce consecinte va avea acest fapt asupra mandatului primarului ales in august 2000. *R: mandatul primarului x se incheie in 2002, neavand un mandat intreg de 4 ani ci doar unul de completare ( 2 ani ). Consiliul local din comuna x are in vedere initiativa de a se asocia cu o unitate admin. teritoriala din Ungaria. In sedinta consiliului local din data de xx.xx.xxxx a fost inscrisa pe ordinea de zi aceasta propunere, fiind adoptata o hotarare in acest sens. Dupa adoptare, hotararea este transmisa ministerului de afaceri externe pt. aprobare. Care este momentul de la care asocierea celor doua unitati admin teritoriale se poate considera realizata ? Ce inadvertente sesizizati in textul de mai sus referitor la procedura de cooperare transfrontraliera ? *R: momentul in care se realizeaza asocierea celor doua unitati administrative teritoriale este acela in care cele doua isi dau acordul; adoptarea in sedinta de consiliul local asocierea celor doua UAT,deoarece avizarea de catre minister este doar o formalitate procedurala anterioara adoptarii actului administrativ (hotarare de consiliu local HCL) *R: ministerul nu aproba, acesta avizeaza proiectul ; proiectul se supune dezbaterii dupa avizare. Primarul convoca sedinta consiliului local din comuna y transmitandu-le verbal consilierilor prin intermediul vice-primarului data si ora organizarii sedintei. La data precizata se prezinta 5 din 16 consilieri, situatie in care sedinta nu poate fi legal constituita. Situatia se repeta peste alte 3 zile si peste alte 3 zile cand sunt din nou convocate sedinte de consiliu local. Avand in verede ca nu s-au organizat sedinte de consiliu local dupa 3 convocari, primarul considera intrunita una din conditiile dizolvarii de drept a consiliului local. Comentati situatia si precizati daca aprecierea primarului este corecta. *R: nu s-au respectat formalitatile legale necesare convocarii sedintei de catre primar; in consecinta consilierii nu aveau obligatia de a se prezenta la sedinta; nu suntem in situatia dizolvarii de drept a consiliului local deoarece conditia diz. de drept se refera la neadoptarea niciunei hotarari in 3 sedinte ordinare consecutive sau daca nu este implinita cealalta conditie legata de neintrunirea in sedinta timp de 2 luni consecutive. RT este ales delegat satesc la inceputul mandatului consiliului local. In sedinta ordinara organizata dupa alegerea delegatului satesc pe ordinea de zi este inscris un proiect de hotarare de interes pt satul pe care il reprezinta delegatul societatii. Acesata prezent la sedinta isi exprima opinia in ceea ce priveste continutul proiectului dar hotararea adoptata nu reflecta pozitia acestuia. Dupa un an de la alegerea sa ca delegat satesc, adunarea sateasca alege un alt delegat satesc.

Avand in vedere aceasta situatie, RT introduce o actiune in instanta solicitand repunerea sa in functie subliniind ca alegerea unui alt delegat satesc este abuziva avand in vedere ca legea administratiei publice locale prevede ca delegatul satesc este ales pe toata durata mandatului consiliului local. S-a mai mentionat ca insuccesul in activitatea sa nu i se dareaza, astfel ca in continutul hotararilor nefiind cuprinse si propunerile sale. Ce credeti ca va decide instanta ? *R: instanta va respinge actiunea deoarece legea admin. publice locale permite alegerea unui alt delegat satesc in decursul celor 4 ani de mandat; opiniile exprimade de delegatul satesc nu trebuie cuprinse in mod obligatoriu in hotararile care se adopta cu privire la satul respectiv. In data de 03.Oct. are loc sedinta ordinara a consiliului local. Sedita s-a incheiat fara adoptarea unie hotarari deoarece proiectul nu a fost insotit de raportul comisiei de specialitate si de avizul compartimentului de resort. Urmatoarea sedinta a consiliului local are loc in data de 03.Iunie si nici in aceasta sedinta nu se adopta nici o hotarare deoarece proiectul nu intruneste majoritatea necesara pentru a fi adoptat. Urmatoarea sedinta are loc in data de 02.Dec. fiind organizata cu prilejul zilei nationale. Data fiind situatia, primarul sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la intrunirea conditiilor dizolvarii de drept a consiliului local. Considerati justificata sesizarea instantei ? Motivati. *R: Nu, deoarece nu s-au intrunit 3 sedinte consecutive ordinare a consiliului local. (cea de-a 3a sedinta are caracter extraordinar). Conditia legala a diz. de drept impune ca sedintele sa fie ordinare consecutive.

Drept Administrativ 04.11.2011 Institutia primarului si a vice-primarului in comune, orase si municipii se alege cate un primar si un vice-primar. (in municipii resedinta de judet avem doi vice-primari) - rolul primarului este acela de : 1. asigura respectarea drepturilor si libertatilor individuale fundamentale. 2. asigura punerea in aplicare a legilor, decretelor, hotararilor si ordonantelor, hotararile consiliului local, odinelor si instructiunilor ministrilor, cu caracter normativ, a oridinelor prefectului, a hotararilor de consiliu judetean Viceprimarul este inlocuitorul de drept al primarului, fiind subordonat acestuia. Viceprimarul este ales cu votul majoritatii consilieri in functie, majoritatea absoluta, putand fi schimbat din functie cu aceeasi majoritate la propunerea primarului sau a unei treimi din nr consilierilor. Viceprimarului ii pot fi delegate atributii ale primarului; numarul atributiilor si durata delegarii ramanand la libera alegere a primarului. -

Viceprimarul si primarul primesc o indemnizatie lunara ca unica forma de remunerare (vice-primarul nu primeste si indemnizatia in functia de consilier local). Viceprimarul este ales din consilierii locali si isi pastreaza aceasta calitate. Alegerea primarului : - este ales potrivit legii 129/2011 prin care a fost modificata legea 67/2004 (care privea alegerile locale si alegerea primarului) primarul este ales intr-un singur tur, fiind declarat ales candidatul care a intrunit numarul cel mai mare de voturi exprimate. - In caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la doua saptamani de la primul. - Daca unul dintre acestia decedeaza sau renunta sau nu mai intruneste conditiile pt a fi ales, va fi declarat ales primar celalalt candidat. Validarea in functie a primarului: Are loc in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor in camera de consiliu a judecatoriei, in a carei raza teritoriala se afla orasul, comuna sau municipiul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei. Rezultatul validarii sau invalidarii se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau intr-o sedinta extraordinara de catre un judecator. Prezentarea rezultatului se realizeaza de catre un judecator. Invalidarea se pronunta in aceleasi situatii pentru consiliul local (lipsa fraudei electorale si daca nu sunt incalcate conditiile de eligibilitate). In caz de invalidare, guvernul la propunerea prefectului stabileste data alegerilor in maxim 90 de zile organizandu-se noi alegeri pentru ocuparea functiei de primar.(termenul se socoteste de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti). Dupa validare, primarul depune juramantul, refuzul atragand demisia de drept. Atributiile primarului : 1. Atributii ale primarului ca reprezentant al statului: *in exercitarea acestor atributii, primarul nu actioneaza ca autoritate autonoma ci actioneaza ca reprezentant al statului; in consecinta asupra modalitatii de realizare a acestor atributii, MAI exercita control ierarhic si nu unul de tutela, astfel primarul fiind subordonat ministerului, dar numai cu privire la exercitarea acestor atributii. - Indeplineste calitatea de ofiter de stare civila - Are functia de autoritate tutelara - Asigura functionarea serviciilor publice locale - Atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si recensamantului. 2. Atributii privind relatia/reportul cu consiliul local: - Prezinta rapoarte cu privire la starea economica, sociala si de mediu (unele rapoarte pot fi solocitate de catre consiliul local) - Elaboreaza proiecte de strategii pe care le supune sub aprobare consiliului 3. Atributii referitoare la bugetul local: - Elaborarea proiectului de buget (negociaza imprumuturi) - Verifica corecta inregistrare fiscala a contribuabililor 4. Atributii privind serviciile locale:

Coordoneaza activitatea serviciilor prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii. - Numeste si elibereaza din functie, dispune suspendarea sau sanctionarea in conditiile legii a personalului din aparatul de specialitate si a conducatorilor institutiilor si serviciilor publice. *numirea in functie a conducatorilor se face pe baza concursului organizat pe baza procedurii si criteriilor adoptate prin hotarare de consiliul local. 5. Atributii privind alte atributii date prin alte legi in competenta primarului: - Delegarea atributiilor este una facultativa dupa modificarea din 2006 a legii; atributiile primarului pot fi delegate vice-primarului; atributia de ofiter de stare civila si autoritate tutelara putand fi delegate si secretarului sau altor functionari. - Actele primarului se numesc dispozitii care pot avea caracter normativ sau individual, acestea producand efecte juridice prin comunicare (cele individuale) si prin aducere la cunostinta publica (cele cu caracter normativ). * primarul mai emite avize, acorduri si autorizatii (in baza unor legi/reglementari speciale). Incetarea mandatului primarului : Mandatul primarului inceteaza de drept sau ca urmare a organizarii referendumului local in acest sens. 1. Incetarea de drept intervine in urmatoarele cazuri: -demisie -incompatibilitate -schimbarea domiciliului in alta localitate -imposibilitatea de a exercita mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive (cu exceptia situatiilor prevazute de lege) -condamnare la o pedeapsa privativa de libertate prin hotarare definitiva -punerea sub interdictie judecatoreasca -pierderea drepturilor electorale -deces *mandatul de consilier local inceteaza in aceleasi situatii la care se adauga urmatoarele situatii: - lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive - pierderea calitatii de membru al partidului politic pe a carei lista a fost ales consilierul (se aplica si vice-primarului) *prevederile de mai sus referitoare la incetarea mandatului, sunt prevazute in legea 393/2004; acestor modalitati se adauga alte modalitati prevazute de legea 215/2001 si anume : imposibilitatea exercitarii mandatului de catre primar in caz de boala grava, situatie care nu permite exercitarea mandatului in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic. 2. Daca nu isi exercita mandatul in mod nejustificat timp de 45 de zile consecutive. In aceste situatii, prefectul ia act de incetarea mandatului primarului prin ordin care poate fi atacat in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile, hotararea primei instante fiind definitiva si irevocabila. Data privind alegerile se stabileste de catre guvern in maxim 90 de zile de la expirarea celor 10 zile sau de la data pronuntarii hotararii.

*Mandatul primarului inceteaza si ca urmare a organizarii referendumului; procedura este similara cu cea a consiliului local daca primarul a nesocotit interesele generale ale colectivitatii sau nu si-a indeplinit atributiile inclusiv cele de reprezentant al statului. Suspendarea mandatului: Mandatul de primar, consilier local sau judetean poate fi suspendat in situatia arestarii preventive. Masura se comunica de indata de catre instanta de judecata prin ordin prefectului care constata suspendarea mandatului. Solutii legale in situatia vacantei functiei de primar si vice-primar: 1. In situatia vacantei sau in caz de suspendare, atributiile sunt exercitate de viceprimar. *consiliul local in aceasta situatie poate delega un consilier care indeplineste temporar atributiile vice-primarului. 2. Daca sunt suspendati din functie in acelasi timp, consiliul local deleaga un consilier care indeplineste atributiile aferente ambelor functii. 3. Daca devin vacante in acelasi timp, consiliul local alege un nou vice-primar care va realiza atributiile ambelor functii pana la organizarea alegerilor pentru functia de primar. Aparatul de specialitate al primarului Primarul, viceprimarul, secretarul si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta denumita primarie a orasului, comunei sau municipiului; in acest aparat de specialitate al primarului sunt incadrati functionari publici dar si persoane angajate cu contract individual de munca. Primarul isi poate organiza activitatea de coordonare a acestui aparat si se bazeaza in ceea ce priveste realizarea atributiilor sale pe aceasta structura functionala. Primarul mai poate angaja un consilier personal si pot infiinta cabinetul primarului in cazul oraselor resedinta de judet. In cadrul acestui cabinet functioneaza persoane angajate cu contract individual de munca pe durata determinata numiti eliberati din functie de catre primar. Adminisratorul public -prin contractul de management ii pot fi alocate anumite atributii.

Diferente in functionarea si organizarea Consiliului Judetean (fata de Consiliul Local) 07.11.2011 Rolul Consiliului Judetean este o autoritate a administratiei publice locale: - constituita in vederea coordonarii consiliilor locale (nu este relatie de subordonare intre consiliul judetean si cel local) - in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean Constituirea Consiliului Judetean : - Se constituie CJ in termen de 3 zile de la data depunerii juramantului de catre presedintele consiliului judetean. - Numarul consilierilor poate fi format din 30-36 membrii - Intervalul de organizare a sedintei de constituire daca nu se intruneste din doua treimi : 2 zile - Presedintele consiliului judetean anunta locurile vacante ale consilierilor judeteni prin o dispozitie - Sedinta de constituire este condusa de presedintele CJ - In cazul sedintelor extraordinare de consiliu judetean, poate convoca sedinta si Prefectul prin intermediul Presedintelui CJ (presedintele convoaca); pe langa presedinte si o treime din nr. consilierilor. - Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedintele consiliului judetean iar in cazul consiliului local de presedintele de sedinta al consiliului local. Dizolvarea de drept o serie de conditii prevazute de lege ce se intalnesc in practiva.

Drept administrativ 14.11.2011 Exercitii, intrebari grila: Adresa directiei deconcetrate a unui minister prin care se decide diminuarea salariului unui functionar public este : a) act administrativ (A) b) fapt administrativ c) operatiune administrativa *nu conteaza denimirea actului ci continutul acestuia. *adresele de regula produc o informare. Care din urmatoarele forme de activitate intalnite in administratia publica produc efecte juridice : a) actele administrative (A) b) faptele administrative (A) c) operatiunile administrative Actele juridicea sunt : a) acte cu caracter politic b) acte administrative (A) c) contracte administrative (A)

d) contracte civile (A) Faptele administative : a) produc efecte juridice (A) b) efectele juridice sunt consecinta manifestarii de vointa c) efectele juridice se nasc in baza legii (A) d) pot fi licite sau ilicite (A) Operatiunile administrative : a) produc efecte juridice b) sunt maifestari de vointa ale administratiei publice (A) Definiti puterea publica: Puterea pulica reprezinta suma atributiilor prevazute de lege pe criterii publice in mod individual. Sunt manifestari unilaterale de vointa : a) actele emise la cerere (A) b) actele adoptate de doua sau mai multe autoritati impreuna (A) c) actele emise de o autoritate din proprie initiativa (A) d) actele emise cu participarea mai multor persoane (A) Caracterul actului administrativ de a fi executoriu din oficiu semnifica faptul ca : a) autoritatea publica emite din oficiu un alt act prin care investeste actul administrativ cu formula executorie b) va putea fi executat fortat c) va putea fi executat imediat dupa emitere (A) Actele administrative normative sunt : a) reglementari de principiu formulate in abstract (A) b) acte administrative juristictionale c) pot sa contina norme imperative, prohibitive si permisive (A) Actele administrative creatoare de drepturi si obligatii sunt: a) acte administrative individuale (A) b) emise in temeiul puterii publice legate a a.p. (A) c) emise in temeiul puterii publice discretionare a administratiei publice (A) Procesul verbal de constatare a contraventiei este : a) act administrativ juristictional b) act administrativ individual (A) c) act prin care se aplica o sanctiune administrativa (A) Pot emite acte administrative : a) prefectul, consiliul judetean, consiliul local, primarul, presedintele, presedintele consiliului judetean, guvernul (A) b) autoritati de conducere din structura parlamentului (A) c) autoritati care fac parte din puterea judecatoreasca (A) d) persoane private (A) Actele administrative juristictionale sunt : a) emise de autoritati judecatoresti b) emise de autoritati ale admin. publice (A) c) dupa o procedura asemanatoare cu procedura judiciara (A)

Competenta unei autoritati administrative : a) este stabilita prin lege b) poate fi transmisa altei autoritati administrative prin acte administrative c) este obligatorie dar exista situatii in care se poate renunta la aceasta d) are carcter permanent

(A) (A)

Drept administrativ

18.11.2011

Discutarea competentei, tipuri de competente: In ceea ce priveste competenta, au fost dezvoltate o serie de principii si anume : 1. Principiul paralelismului competentelor : in conformitate cu care autoritatea publica competenta sa emita un act administrativ sau sa efectueze o operatiune administrativa are si competenta de a revoca respectivul act sau de a cere restituirea prestatiei. Dreptul de revocare este exclusiv numai atunci cand competenta de a emite este exclusiva. 2. Principiul caracterului de ordine publica, a regulilor cu privire la competenta: *ordinea publica nu inseamna in acest context pace sociala sau liniste publica ci se refera la principii sau reguli de ordine sociala si morala pe care legiuitorul le-a considerat esentiale pt societate si care din acest motiv se impun respectului tuturor. Toate normele de ordine publica au caracter imperativ; dar in acest context exista norme imperative care nu au caracter de ordine publica. In consecinta, oricare din partile unui litigiu si chiar instanta din oficiu poate ridica in orice moment exceptia de necompetenta a autoritatii parate fiind un motiv de nulitate absoluta a actului administrativ; ilegalitatea actului datorata necompetentei autoritatii emitente nu poate fi acoperita prin confirmare. Delegarea competentei : Presupune insarcinarea unei autoritati publice subordonate de a actiona in numele autoritatii legal competente in anumite cazuri determinate. *Delegarea poate fi realizata intre doua autoritati dar si in interiorul uneia, intre functionari publici. Conditii de delegare a competentei: 1. Sa fie permisa de lege delegarea 2. Actul de delegare trebuie sa prevada intinderea delegarii (nefiind permisa delegarea tuturor atributiilor) si titularul delegarii (autoritatea publica delegatara). Doua tipuri de delegare: 1. Delegarea de atributii : - autoritatea deleganta renunta temporar la atributiile de putere publica in anumite domenii; deci pierde posibilitatea de a decide in acele domenii. - Vizeaza titularul unei functii, nu o persoana determinata; prin urmare delegarea ramane valabila chiar daca titularul functiei a fost schimbat. - Trebuie realizata in scris totdeauna.

Autoritatea delegatara nu poate subdelega atributiile ce i-au fost delegate, dar poate delega dreptul de semnatura. *exemple de delegare de atributii: primar viceprimar. 2. Delegarea de semnatura : - titularul unei functii poate delega semnatura catre un colaborator sau subordonat, fiind o masura interna de utilizare optima a activitatii. - Titularul functiei publice pastreaza competenta si raspunderea in domeniul vizat - Delegarea de semnatura vizeaza persoana determinata, nu functia pe care o ocupa aceasta; pierderea functiei atrage dupa sine incetarea delegarii. - Subdelegarea de semnatura este de asemenea interzisa. *Teoria functionarului de fapt se refera la situatia in care cel care emite un act administrativ fie nu este inca investit cu putere publica, fie nu mai detine aceasta putere. Este considerat functionar de fapt acela care nu mai are competenta legala sau inca nu a fost investit in functie, insa aparent din perspectiva persoanelor care intra in contact cu acesta , el este competent sa emita actul sau sa efectueze operatiunea. A doua conditie de valabilitate : actul trebuie sa fie emis in forma si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Actele administrative se emit dupa o procedura necontencioasa (in apsenta unui litigiu). Procedura presupune parcurgerea unor formalitati clasificate in trei tipuri: 1. Formalitatile procedurale anterioare (aviz, propunere, acord, certificate, etc.) 2. Formalitatile procedurale concomitente (majoritate,motivarea, semnare si contra semnare) 3. Formalitati procedurale posterioare (comunicarea, publicarea, confirmarea si aprobarea) *Importatna distinctiei intre actul administrativ si formalitatile procedurale este aceea ca numai actul final poate fi atacat pe calea unei actiuni directe in contencios administrativ. Formalitatile se mai numesc acte interne. In ceea ce priveste forma actului administrativ, ca o conditie de valabilitate, cat si pentru a facilita dovada existentei lor, actele administrative se emit in forma scrisa; ar putea fi considerat un act valabil chiar daca nu a fost realizat in scris daca este dovedita existenta lui. In acest sens ordonanta 27/2002 privind petitiile, prevede in mod obligatoriu semnarea si motivarea legala a raspunsului la petitie. *Sanctiunea lipsei formei scrise este nulitatea relativa, cand legea prevede in mod express sanctiunea. Lipsa publicarii atrage inexistenta. I. Formalitatile procedurale anterioare emiterii actului : 1. Avizul : - aviz facultativ (solicitarea ramane la latitudinea autoritatii publice, daca l-a solicitat, autoritatea nu este obligata sa se conformeze; autoritatea care a solicitat avizul poate modifica si dupa obtinerea acestuia proiectul fara a fi nevoie sa recurga la o noua solicitare) - aviz consultativ : presupune consultarea obligatorie a unei alte autoritati sau consultarea publicului, insa nu trebuie sa se conformeze opiniei exprimate atunci cand emite actul;

actul final emis trebuie sa corespunda proiectului supus consultarii, modificare proiectului atragand obligativitatea unei noi consultari. - aviz conform : este o procedura de exceptie impusa numai atunci cand legea prevede expres; actul administrativ emis trebuie sa fie conform cu avizul emis de o alta autoritate; daca autoritatea emitenta a actului nu este de acord cu continutul avizului are doar optiunea de a nu mai emite actul. 2. Propunerea: - implica emiterea unui act administrativ numai in urma unei propuneri formulata de o alta autoritate a administratiei publice (actul nu poate fi emis in lipsa propunerii) - lipsa propunerii atrage nulitatea actului administrativ - continutul actului trebuie sa se conformeze propunerii, in caz contrar actul fiind ilegal. - autoritatea care primeste propunerea are doua optiuni : fie sa cearea modificarea propunerii, fie sa nu adopte actul. 3. Acordul -este manifestare de vointa (consimtamant) al unei autoritati publice dat autoritatii emitente a unui act administrativ. -trebuie dat in mod obligatoriu cand legea prevede -actul emis trebuie sa i se conformeze din perspectiva continutului. Deosebiri intre avizul conform (a.c.) si acord (a) : - acordul produce efecte juridice, actul final fiind rezultatul manifestarii de vointa a doua autoritati (autoritatea emitenta a acordului si autoritatea emitenta actului administrativ), rezulta un act cu caracter complex. - Avizul conform este un element component al procedurii de elaborare al actului administrativ. - Acordul este dat cu privire la un act deja elaborat de catre autoritatea emitenta, organul emitent are doar doau optiuni : sa emita acordul sau sa refuze emiterea lui - Avizul conform nu implica rapsunderea juridica a emitentului sau in timp ce emitentul acordului devine co-autor al actului, raspunzand alaturi de autoritatea publica care a elaborat actul. II. Formalitati procedurale concomitente: 1. Semnarea : -Se realizeaza de catre persoana competenta din cadrul autoritatii emitente intotdeauna. ---Este conditie esentiala pentru valabilitatea actului administrativ, permitand verificarea competentei de emitere a actului administrativ. -Este indispensabila pentru dovada existentei actului. -Persoana care semneaza angajeaza prin semnatura autoritatea emitenta. 2. Contra-semnatura: - Se realizeaza de o alta peroana dar numai in anumite cazuri prin contra-semnatura se autentifica semnatura persoanei competente si se asociaza raspunderea contra-semnatarului in ceea ce priveste legalitatea si oportunitatea actului. - Lipsa contra-semnarii este considerata viciu de forma si nu de competenta deoarece contra-semnatarul nu este co-autor al actului. - Obligatia contra-semnarii este prevazuta pentru ordonante si hotarari ale guvernului de catre ministrii care urmeaza sa puna in aplicare/executare aceste acte si pentru hotararile consiliului local si dispozitiile primarului de catre secretar. 3. Motivarea actelor administrative :

- Se realizeaza numai in anumite cazuri, in dreptul nostru, fiind reglementata in doua cazuri : Motivarea actelor administrative individuale emise la cerere (in baza ordonantei 27/2002), vizeaza doar motivele de drept care permit verificarea legalitatii actului; o motivare completa trebuind sa contina pe langa motivele de drept urmatoarele : [motive de fapt, aratarea caii de atac impotriva actului, instanta competenta sa judece contestatia impotriva actului, termenul de contestare] Motivarea actelor administrative juristictionale : in conformitate cu legea 24/2000, motivarea actelor administrative normative se realizeaza in mod diferit, si anume: - ordonantele si hotararile de guvern se motiveaza prin nota de fundamentare care se publica odata cu actul in monitorul oficial al Romaniei sau pe site-ul institutiei (Guvernul) - celelalte acte normative ale autoritatilor centrale se motiveaza printr-un referat de aprobare pentru care nu exista obligativitatea publicarii -actele normative ale autoritatilor publice locale se motiveaza in drept precizand articolul din legea 215 sau alta lege care permite respectivei autoritati publice sa emita respectivul act. *legea 24/2000 nu contine sanctiuni pentru situatiile in care motivarea nu este realizata. *in doctrina au fost identificate doua sanctiuni si anume : 1. Pentru lipsa motivarii considerata viciu de ilegalitate pe motiv de forma, sanciunea este nulitatea relativa. 2. Precizarea unor motive ilegale va fi considerata viciu, atragand nulitatea de fond, adica absoluta, deoarece priveste continutul actului. 4. Cvorum si majoritatea Cvorumul este formalitate legala, necesara a fi indeplinita pentru ca sedinta sa fie legal constituita; reprezinta numarul de membrii raportat la total care trebuie sa fie prezenti pentru ca deliberarile organului colegial sa fie valabile. Majoritatea actele organelor colegiale se pot adopta cu majoritate simpla, absoluta sau calificata III. Formalitati procedurale posterioare emiterii actului administrativ 1. Comunicarea si aducerea la cunostinta publicului - actele administrative individuale produc efecte juridice prin comunicarea catre destinatari iar pentru terti comunicarea se considera realizata numai atunci cand persoana in cauza (tertul) ia cunostinta efectiv de existenta actului. - publicarea este operatiunea administrativa de aducere la cunostinta a publicului a unui act administrativ obligatorie in cazul actelor administrative normative; publicarea se poate realiza in mai multe moduri: a) publicarea in monitorul oficial al Romaniei, al judetului, al comunei, orasului sau municipiului unde exista b) afisarea la sediu, publicarea in mass-media centrala sau locala, afisarea pe pagina web. 2. Aprobarea - este manifestare de vointa a unui organ superior prin care se declara de acord cu actul emis deja de catre un organ inferior fara de care actul administrativ nu produce efecte juridice.

- este o formalitate procedurala corespondenta acordului, insa plasata in timp dupa emiterea actului administrativ, dar inainte de comunicarea sau publicarea lui. - este o conditie de forma realizata pentru ca actul sa produca efecte juridice; nu acopera viciile actului, prin urmare un act desii aprobat poate fi contestat pentru ilegalitatea lui. - responsabilitatea revine ambelor autoritati publice prin aprobare, autoritatea in cauza devenind co-autoare a actului administrativ insusindu-si accest act si garantand pentru legalitatea si oportunitatea lui. 3. Confirmarea - este manifestarea de vointa prin care o autoritate publica precizeaza ca isi mentine un act emis anterior. **un alt sens al confirmarii este acela de procedura prin care se acopera vicii de ilegalitate ale unui act emis anterior sau emis de un organ inferior (nu este intalnit in legislatia romana actuala). **Inconsecvente in tehnica legislativa privind folosirea unor termeni: a) avizul si acordul sunt definite de legea 107/96 (legea apelor) : avizul de gospodarire si avizul de amplasament sunt avize conforme; in alt loc se arata ca lucrarile pot fi executate numai in baza avizului de gospodarire ; dupa cum se poate observa, desii este utilizat termenul de aviz, continutul acestuia este producator de efecte juridice, deci avizul de gospodarire este un act administrativ. b) Acordul de mediu este decizia autoritatii competente in problema protectiei mediului care da dreptul titularului unui proiect si acest acord este veritabil act administrativ. **Aprobarea inproprie. In unele texte legislative, termenul de aprobare este considerat manifestare de vointa a unui functionar public de decizie sau a altei autoritati, ceea ce inseamna ca in aceste situatii aprobarea este considerat act administrativ. Exemple: a) Consiliul local aproba bugetul (in acest caz bugetul de fapt de adopta) b) Procedura aprobarii tacite aprobarea tacita este o procedura de emitere implicita a unei autorizatii care produce efecte juridice si care ulterior poate fi valorificata in justitie pentru obtinerea inscrisului doveditor al autorizatiei; mai potrivita ar fi utilizarea termenului de autorizatie tacita (ordonanta 27/2003) 4. Legalitatea : actul sa fie in conformitate cu constitutia Notiunea de lege trebuie inteleasa intr-o acceptiune larga incluzand legile propriu-zise si restul ansamblului ierarhizat al regulilor juridice. Ansamblu ierarhizat piramida lui Kelsen descrisa in lucrarea teoria pura a dreptului iar in varful piramidei se afla constitutia urmata de tratatele internationale si dreptul comunitar; Textele legislative (legi organice si ordinare); Actele administrative ale autoritatilor centrale (hotarari, ordonante si ordonante de urgenta). Actele administrative ale autoritatilor locale; Actele administrative generale sau speciale (derogatorii); Actele cu caracter individual emise de autoritati centrale sau locale.

5. Oportunitatea (actul sa fie conform in interesul public urmarit de lege). Autoritatile publice emit acte in cele mai multe cazuri in temeiul puterii publice legate, situatie in care nu au posibilitatea de aprecia circumstantele concrete de emitere a actului in contextul in care indeplinesc atributii exprimate in mod imperativ.

Uneori sau in mod exceptional realizarea interesului public urmarit de lege permite autoritatii sa emita acte si sa ia masuri in virtutea libertatii de apreciere, numita putere discretionara: da dreptul autoritatii sa aleaga dintre doua sau mai multe solutii posibile si legale; autoritatea va lua in calcul momentul si conditiile concrete in care emite actul asigurand astfel adaptarea normelor juridice la necesitatile intr-o continua transformare din societate; nu se confunda puterea discretionara cu puterea arbitrara.

Intrarea in vigoare a actelor administrative Se refera la momentul de la care produc efecte juridice (la drepturi si obligatii) ; teoretic simpla existenta a unui act administrativ genereaza posibilitatea executarii actului sau contestarii lui. Opozabilitatea actului functioneaza insa numai atunci cand sunt realizate formalitatile de publicitate. Acest moment este considerat momentul de la care actele intra in vigoare; fara aceste formalitati beneficiarul nu se poate prevala de acest act in fata altor persoane fizice sau juridice. Exista situatii in care unele acte produc efecte juridice ulterior acestor momente daca o dispozitie a atului stabileste o alta data de intrare a actului (ulterioara). In principiu actele administrative nu retroactiveaza; Exceptii : actele de anulare (sau revocare) ale unui act emis anterior produc efecte juridice retroactiv (din momentul in care a fost emis primul act); actele prin care se solutioneaza recursurile administrativ juristictionale (contestarea actului administrativ juristictional) .

Incetare efectelor juridice ale actelor administrative 1. Anularea : este manifestarea de vointa a unei autoritati publice prin care desfiinteaza efectele juridice ale unui act administrativ, emis de o alta autoritate publica. Caracteristici: - Este o sanctiune care intervine din exteriorul autoritatii emitente - Este sanctiunea ilegalitatii actului administrativ (in situatii exceptionale cand legea prevede expres este posibila anularea unui act si pe motiv de inoportunitate) - Este forma specifica de desfiintare a actelor administrative (nu se aplica faptelor si operatiunilor) - Poate fi dispusa de autoritatea superioara celei emitente, de autoritatea insarcinata cu atributii de control specializat sau de catre instanta de judecata. - Actul nul trebuie respectat pana in momentul anularii lui deoarece prezinta aparenta de legalitate. (nul anulabil). Aspecte ale ilegalitatii sanctionata cu nulitatea: - Ilegalitatea poate rezulta din nerespectarea unor conditii de forma stabilite de lege in vederea asigurarii operativitatii activitatii administrative (astfel de situatii sunt sanctionate cu nulitatea relativa)

Ilegalitatea care rezulta din nerespectarea unor conditii de forma stabilite de lege pt asigurarea legalitatii si oportunitatii. (exemplu : lipsa avizului sau a acordului) ; sau din nerespectarea unor conditii de fond impuse de lege atrag nulitatea absoluta a actului care poate fi constatata de oricine si nu poate fi acoperita prin confirmare. Efectele anularii : - Anularea produce efecte exnunc (pentru viitor) si extunc (pentru trecut) - Drepturile castigate de buna credinta trebuie respectate iar efectele care s-au epuizat nu mai pot fi anulate. - Atrage obligatia de revocare sau de anulare a actelor subsecvente (act emis pe baza actului anulat) 2. Inexistenta : In acest caz actul nu prezinta aparenta de legalitate deoarece incalcarea legii este atat de grava incat poate fi sesizata de oricine. Sanctiunea inexistentei poate fi prevazuta expres de lege sau poate reiesii implicit din prevederea unor formalitati esentiale procedurale. (publicarea, comunicarea si semnarea). Actul inexistent nu trebuie executat . Ex: decretele prezidentiale nepublicate in monitorul oficial. 3. Revocarea : Este manifestarea de vointa prin care autoritatea emitenta determina incetarea cu efect retroactiv a unui act emis cu incalcarea legii (se mai numeste retractare sau retragere) . Se deosebeste fundamental de abrogare deoarece abrogarea produce efecte numai pentru viitor. Observatii : - Revocarea actelor creatoare de drepturi si obligatii adoptate cu respectarea legii este interzisa. (cu exceptia situatiilor in care beneficiarul cere retractarea actului pentru a fi inlocuit cu o decizie anterioara mai favorabila) - Revocarea actelor creatoare de drepturi si obligatii poate interveni numai pentru ilegalitate. - Sunt deplin revocabile actele care nu creeaza drepturi. - Consecintele revocarii : sunt repuse in functie actele anterioare daca exista si daca au acelasi obiect juridic; - Revocarea este un principiu de drept recunoscut de doctrina si jurisprondenta insa neconsacrat legal.

4.Suspendarea actelor administrative : Caracteristici: - Este modalitate temporara de incetare a efectelor juridice atunci cand exista dubii privind legalitatea sau oportunitatea actului administrativ. - Este o situatie de exceptie care poate fi dispusa de : autoritatea emitenta, autoritatea superioara, instanta de judecata; mai poate intervenii de drept.

Suspendarea inceteaza o data cu anularea sau revocarea actului

5. Modificarea Presupune schimbarea expresa a unora sau mai multor articole sau alineate ale unui act admin si redarea lor intr-o alta formulare; duce la incetarea efectelor juridice odata cu publicarea sau comunicare textului noului act. Nu trebuie confundata cu completarea actului (completarea este o forma de modificare care nu afecteaza dispozitii cuprinse in respectivul act). Se recurge la modificare cand sunt afectate mai putin de jumatate din dispozitiile actului. Exemplele legate de modificare legii admninistratiei publice. 6. Abrogarea: Reprezinta anularea sau revocarea unui act care produce efecte numai pentru viitor. Poate afecta atat actele normative cat si cele individuale si este de competenta autoritatii emitente si a celei ierarhic superioare si de competenta autoritatii situata la un nivel superior dpdv al activitatii de legiferare. Abrogarea poate fi totala sau partiala; si de asemenea mai poate fi expresa sau implicita.

Drept administrativ 28.11.2011 7. Incetarea efectelor juridice ale unui act administrativ prin interventia unor fapte administrative :

*implicarea cetatenilor in luarea sau in elaborarea deciziei. (etape ale transparentei) rol consultativ. *petitia (cerere, reclamatie, propunere, sesizare); orice tip de sesizare catre o autoritate; *definirea cererii de informatie de interes public : procedura de solutionare (modalitati), termenul de raspuns la cererile de informatie de interes public este de 10 zile, maxim 30; *exemple de informatii clasificate. 1. Daca un act este emis de autoritatea necompetenta : a) actul este ilegal b) daca este de acord cu actul, autoritatea competenta are posibilitatea de a si-l insusi c) autoritatea competenta va emite un nou act cu acelasi continut ca si primul. 2. Delegarea de atributii presupune :

a) pierderea posibilitatii de a decide in acel domeniu b) vizeaza titularul unei functii c) delegataul poate subdelega atributiile ce i-au fost delegate d) autoritatea deleganta renunta temporar la atributia de putere publica 3. Delegarea de semnatura : a) presupune atat delegarea atributiilor cat si a semnaturii b) ramane valabila chiar daca titularul catre care s-a delegat semnatura este schimbat c) este o modalitate interna de organizare a activitatii d) daca delegantul isi pierde functia, delegarea inceteaz e) delegantul pastreaza raspunderea in acel domeniu f) subdelegarea semnaturii este posibila 4. Avizul consultativ este : a) o forma procedurala care presupune o consultare obligatorie b) poate fi solicitat altei autoritati sau publicului c) cand emite actul, autoritatea care a solicitat avizul trebuie sa i se conformeze 5. Incetarea numai pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ intervine in urma : a) anularii b) revocarii c) inexistentei d) abrogarii 6. Care din urmatoarele manifestari de vointa ale unei persoane fizice pot fi considerate ca fiind o petitie : (cerere, reclamatie, propunere, sesizare) a) o cerere privind acordarea unei scutiri de la plata unei taxe b) un recurs administrativ prealabil c) o sesizare privind existenta unei surpari de teren d) o propunere privind incheierea unui parteneriat public privat. 7. Principiul paralelismului competentelor presupune ca : a) intinderea competentei unei autoritati inferioare nu poate depasi competenta autoritatii superioare b) competenta revocarii actului apartine autoritatii emitente. 8. Forma scrisa a actelor administrative : a) este o conditie de valabilitate a actului administrativ b) faciliteaza dovata existentei actului c) este suficienta pentru a considera ca suntem in prezenta unui act administrativ chiar daca nu avem manifestare de vointa. 9. Anularea unui act administrativ: a) se realizeaza de catre autoritatea emitenta b) are ca si temei ilegalitatea actului c) este o forma de desfiintare a efectelor juridice care se aplica si faptelor si operatiunilor d) produce efecte juridice atat pentru trecut cat si pentru viitor e) atrage obligatia de revocare sau anulare a actelor subsecvente. 10. Acordul este :

a) formalitate procedurala anterioara emiterii actului b) trebuie solicitat obligatoriu cand legea prevede c) acordul nu produce efecte juridice d) actul final este rezultatul mai multor manifestari de vointa e) este manifestarea de vointa a unei autoritati cu privire la un act deja elaborat. 11. Emitentul acordului : a) devine co-autor al actului b) va raspunde alaturi de autoritatea publica care a elaborat actul c) participa alaturi de emitentul actului la elaborarea acestuia 12. Atunci cand actul administrativ se emite in urma unei propuneri : a) continutul actului trebuie sa se conformeze propunerii b) lipsa propunerii este motiv de nulitate a actului administrativ c) autoritatea publica este obligata sa emita actul daca a primit o propunere in acest sens. 13. Enumerati elementele motivarii complete: R: motive de fapt, motive in drept, aratarea modalitatii de atacare a actului, precizarea instantei competente, precizarea termenului. 14. Conformitatea actului administrativ cu interesul public urmarit de lege se refera la : a) puterea discretionara a administratiei publice b) conditia ca actul sa fie oportun 15. Revocarea : a) are efecte numai pentru viitor b) apartine autoritatii publice emitente c) are ca si consecinta repunerea in functie a unui act anterior care are acelasi obiect juridic 16. Precizati motivele care determina suspendarea actului administrativ: R: Dubii in legatura cu legalitatea sau oportunitatea actului; Drept administrativ 12.12.2011 Functia publica Clasificarea functiilor publoce : dupa nivelul atributiilor : functii inalte, de executie, functii publice. Dupa nivelul studiilor, functiile publice se clasifica: 1. Functii generale : nu este necesara o specializare determinata, atributiile fiin de nivel general : inalte functii publice - functionari cu studii superioare de lunga durata functii publice de exectie functionari cu studii medii functii publice de conducere functionari cu studii superioare de lunga durata 2. Functii specifice : functionarului I se cer anumite studii determinate pt ocuparea unui post determinat pt realizarea unor atributii specifice.

functii publice de conducere studii superioare (de lunga durata) functii publice de executie studii medii pana la studii superioare (in functie de clasa de functionari) ; functionarii pot fi debutanti, asistenti principali, asistenti superiori. Clasificarea functiei publice dupa zona : functionari cu functie de stat : functionarii din ministere, autoritatile centrale de specialitate, autoritatile centrale autonome. functionari cu functie publica teritoriala : functionarii cu functie publica din serviciile publice deconcentrate si din prefecturi functionari cu functie publica locala : functionarii care ocupa functii publice in autoritatile publice locale autonome sau alte institutii publice locale. Clasificarea functiei publice dupa statut : functionari publici debutanti functionari publici definitivi : devin functionari definitivi debutantii care au efectuat perioada de stagiu sau persoanele care ocupa functia publica prin concurs si au deja o vechime de 12, 8 sau 6 luni. 1. Inaltii functionari publici : a) Sunt numiti de catre guvern : secretarul general si sectretarul general adjunct al guvernului, prefectul si subprefectul. b) Sunt numiti de primul ministru : secretarul general si secretarul general adjunct din ministere si celelalte autoritati centrale de specialitate si inspectorii guvernamentali. Conditii: trebuie sa indeplineasca conditiile generale de a fi pusi in functia publica (potrivit statutului) efectuarea de studii specializate (pregatire specializata pentru inaltii functionari publici) minim 5 ani vechime in specialitatea studiilor necesare executarii functiei. Promovarea concursului La aceste conditii se pot adauga conditii specifice pentru secretarul general si secretarul general al guvernului si secretarul general adjunct al ministerului si secretarului general adjunct al ministerului. Concursul organizat este la nivel national, de catre o comisie permanenta alcatuita din 7 membrii, comisie care are un mandat de 10,5 ani, numiti prin decizia primului ministru. 2. Functionarii publici de conducere : a) Directorii generali si directorii generali adjuncti, directorii si directorii adjuncti din ministere si alte autoritati centrale de specialitate b) Secretarii judetelor, oraselor, sau comunelor. Nu exista functia de secretar al comisiei locale. c) Directorii executivi si directorii executivi adjuncti din cadrul serviciilor deconcentrate si din prefecturi. d) Directori executivi si directori executivi adjuncti din a,p.l.

e) Sefii de serviciu si sefii de birou din administratia publica locala. * pot fi infiintate functii de director general si director general adjunct in administratia publica locala unde avem cel putin 150 de functionari publici. 3. Functionarii publici de executie : a) Clasa 1a: Expertii, consilierii, inspectorii, consilierii juridici si auditorii b) Clasa a 2a : referentii de specialitate. c) Clasa a 3a : referentii. Agentia nationala a functionarilor publici (autoritate centrala de specialitate) -Este infiintata in vederea creerii unui corp profesional de functionist. -Este o autoritate centrala de specialitate -Are personalitate juridica. -Este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat numit de primul ministru prin decizie la propunerea ministerului administratiei si internelor. Atributii ale a.n.f.p : elaboreaza politici si strategii prinivin managementul functiei publice ; elaboreaza si propune proiecte de acte normative prinvind functia si functionarii publici ; monitorizarea si controleaza aplicarea legislatiei specifice ; elaboreaza instructiuni in vederea aplicarii unitare a legislatiei ; elaboreaza planul national de ocupare al functiei publice ; prezinta annual un raport guvernului ; are calitate procesuala activa in ceea ce priveste litigiile de contencios administratativ cu privire la aplicarea legislatiei din domeniul functiei publice. Planul de ocupare al functie publice : stabileste (contine) numarul maxim de functii rezervate promovarii, numarul maxim de functii rezervate promovarii rapide, numarul maxim de functii rezervate recrutarii, numarul maxim de functii infiintate, numarul maxim de functii care vor fi supuse reorganizarii numarul maxim de functii pentru fiecare clasa, grad sau categorie, numarul maxim de inalte functii publice si functii de conducere. Planul de ocupare al functiei publice se realizeaza pentru fiecare ordonator principal de credite cu consultarea sindicatelor reprezentative. Drepturile si obligatiile functionarilor publici : (referitor la situatia personala si referitor la drepturi specifice) Drepturi: 1. Dreptul la opinie 2. Este interzisa discriminarea indiferent de criteriul acesteia 3. Dreptul la informare (in ceea ce priveste aplicarea legislatiei functiei publice si a deciziilor care se iau si il privesc in mod direct) 4. Dreptul de asociere sindicala 5. Dreptul la greva 6. Dreptul la salariu (salariu de baza, sporul de vechime, suplimentul postului si al treptei de salarizare) 7. Durata activitatii de 8 ore. (orele suplimentare sunt platite cu spor de 100%, orele suplimentare anuale nu pot sa depaseasca 360) 8. Functioarii pot fi alesi sau numiti in functiile de demnitate publica (inaltii functionari publici si cei de conducere pot fi numiti numai dupa incetarea raportului

de serviciu) *raportul de serviciu semnifica relatia dintre functionari si institutia la care lucreza. 9. Dreptul la concediu cu toate modalitatile acestuia. (toate tipurile de concediu) 10. Dreptul la conditii normale de munca si igiena. 11. Dreptul la asistenta medicala 12. Dreptul la pensie 13. Dreptul la protectie in serviciu. 14. Dreptul la despagubiri. Obligatii : 1. Indeplinirea cu profesionalism si impartialitate a atributiilor. 2. Functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine initiativele inferiorilor. 3. Respectarea normelor de conduita profesionala si civica. 4. Functionarilor publici le este interzis sa ocupe functii de conducere in cadrul partidelor politice. 5. Inaltilor functionari publici le este interzis sa faca parte din partide politice. 6. Este interzisa manifestarea convingerilor politice si discriminarea pe acest specific. 7. Obligatia de a raspunde in termen legal solicitarilor; 8. Obligatia de a se conforma ordinelor superiorilor ierarhici (nu este obligatie absoluta poate fi refuzata indeplinirea unei sarcini in scris si motivat atunci cand functionarul considera ca este ilegal ordinul) 9. Este interzisa primirea de bunuri sau alte tipuri de daruri directe sau indirecte.

Drept administrativ 09.01.2012 Contenciosul administrativ Contenciosul administrativ [Notiune si definitie] : Reprezinta forma democratica de aparare a incalcarilor savarsite de organe ale administratiei publica sau de limitare a puterii arbitrare a acestuia precum si de asigurare a drepturilor individuale ale administratiilor. - Este un mijloc de aparare cu caracter juridic la indemana particularilor impotriva abzurilor administratiei. Caracteristici ale contenciosului administrativ : Este o actiune de solutionare a unui litigiu cu care cel putin una dintre parti este autoritate publica Aceasta activitate este de competenta instantei de contencios administrativ. Conflictul se naste fie din acte administrative fie din nesolutionarea in termeni legali ai unei cereri, fie din refuzul nejustificat de solutionare a cererii. Sediul materiei : notiunea de contencios administrativ este reglementata de : 1. Consititutie ; dar in acest caz nu este precizata notiunea contenciosului administrativ doar este explcata (orice persoana care se considera vatamata in drepturi de catre o autoritate publica)

2. Legea 554/2004 reglementeaza conditiile si limitele exercitarii actiunii de contencios administrativ. 3. Legea 340/2004 privind institutia prefectului consacra faza juristictionalizata a controlului exercitat in efect asupra actelor administrative emise ale administratiei publice locale. 4. Actiuni de contencios administrativ mai sunt reglementate si prin legi speciale (ex: Legea administratiei publice locale, Legea 393/2004 privind statutul alesilor publici locali, Legea 544/2001 privind informatiile de interes public.) Tipuri de contencios administrativ : 1. O actiune de contencios administrativ obiectiv - este vorba de un proces contra actului raportat la regulile utilizate la emiterea acestuia - este o actiune in anulare - este promovata in interes public 2. O actiune de contencios administrativ subiectiv - este o actiune de plina juristictie - sunt aparate drepturi subiective ale persoanelor fizice sau juridice - actiunea poate fi promovata chiar daca actul atacat este legal din perspectiva obiectiva. Conditii de ac a actiunii in contencios : 1. Legitimarea si capacitatea procesuala activa 2. Legitimarea si capacitatea procesuala activa 3. Realizarea recursului administrativ prealabil (procedura administrativa prealabila) 4. Respectarea conditiei termenului de promovarea a actiunii 5. Conditia referitoarea la obiectul actiunii 6. Competenta instantei 7. Conditia ca actul atacat sa nu fie exceptat de la controlul instantei de contencios administrativ. *in cazul nerespectarii acestor conditii actiunea va fi respinsa ca inadmisibila Conditia de admitere pe fond a actiunii se refera la existenta dreptului si vatamarea acestuia, ceea ce determina ca actul sa fie ilegal si refuzul sa fie nejustificat. 1. Legitimarea procesuala activa Legea prevede ca orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau intr-un interes legitim de catre o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termeni legali ai unei cereri se poate adresa instantei de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoasterea dreptului sau interesului legitim si repararea pagubei. Notiunea de persoana vatamata desemnand persoana titulara a unui drept sau a unui interes legitim este alcatuita din urmatoarele componente : - persoanele fizice, persoanele juridice si grupurile de persoane fizice interesate (este vorba despre o actiune colectiva intemeiata pe o comunitate de drepturi exercitata de mai multe persoane impreuna)

organismele sociale interesate care prin actiune invoca vatamarea prin acte administrative a drepturilor sau intereselor altor persoane fizice determinate. (cazul sindicatelor) actiunea mai poate fi promovata de terti : acestia pot contesta prin actiune in contencios un act administrativ cu caracter individual chiar daca nu li se adreseaza *actiunea se exercita in conditii speciale, astfel ca termenul de promovare a actiunii curge de la momentul luarii la cunostinta de existenta actului administrativ. Mai poate promova o actiune de contencios administrativ Avocatul Poporului, in urmatoarele conditii : promoveaza actiunea ca urmare a controlului realizat in baza legii sale organice daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul acestuia nu poate fi inlaturat decat pe cale speciala actiunea este introdusa la instanta de la domiciliul petentului (cetateanul care se adreseaza avocatului poporului) petentul capata de drept calitate de reclamant iar daca nu-si insuseste actiunea introdusa de avocatul poporului, instanta anuleaza cererea. Actiunea este scutita de procedura prealabila Este o actiune de contencios administrativ subiectiv. Mai poate fi reclamant si Ministerul public (ii sunt recunoscute ambele categorii : subiectiv si obiectiv) : actiunea este promovata numai in numele pers fizice nu si juridice. Ministerul public poate promova o actiune de contencios subiectiv avand in vedere ca are in activitatea judiciara rolul de a apara interesele generale ale societatii si ordinea de drept. Actiunea poate fi promovata din oficiu sau la cerere; obiectul actiunii il reprezinta un act administrativ normativ prin care este vatamat un interes public. Este o actiune in anulare, Ministerul public putand cere suspendarea executarii actului. Mai pot fi promovate in contencios administrativ actiuni de catre persoanele de drept public : Statul (reprezentat de ministerul finantelor), Ministerele, Judetul, Orasul si Comuna; alte structuri mai pot dobandi personalitate juridica de drept public prin lege sau hotarare de guvern (ANFP prin lege) Actiunea prefectului si a agentiei nationale a functionarilor publici in contencios administrativ (tutela administrativa) : Este vorba de controlul de legalitate exercitat de prefect asupra actelor administrative emise de autoritatile publice locale si de controlul agentiei nationale a functionarilor publici realizat in raport cu actele prin care se incalca legislatia referitoare la functia si functionarul public. Actele atacate se suspenda de drept, actiunile sunt scutite de realizarea recursului administrativ prealabil, termenul de contestare este diferit in functie de caracterul actului atacat : actele administrative individuale pot fi atacate in termen de 6 luni de la comunicare dar nu mai tarziu de 1 an de la emitere; actele administrative normative pot fi atacate oricand. Obiectul actiunii il constituie atat actul cat si tacerea administratiei sau refuzul nejustificat. Actiunile sunt actiuni de anulare, prefectul si ANFP cerand anularea in totalitate sau in parte a actului administrativ.

Recursul administrativ prealabil :

Articoul 7/2004 precizeaza ca inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ, persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim, printrun act administrativ unilateral, trebuie sa se adreseze autoritatii publice emitente in termen de 30 de zile de la comunicarea actului solicitand revocarea in tot sau in parte a actului administrativ. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior daca acesta exista. Autoritatile care se bucura de o legitimare speciala nu sunt obligate sa efectueze recursul administrativ prealabil (ANFP, prefectul, ministerul muncii, avocatul poporului). Si tertul care se bucura de legitimare procesuala poate realiza recursul administrativ prealabil dar termenul de 30 de zile se socoteste din momentul luarii la cunostinta a existentei actului administrativ vatamator. Recursul administrativ prealabil poate fi promovat si peste termenul de 30 de zile dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. (se interpreteaza ca termenul de 30 de zile este termen de recomandare iar termenul de 6 luni este termen de prescriptie). Teoria recursului administrativ : Legea prevede doua modalitati prin care cetatenii lezati in drepturi prin actiunea administratiei publice se pot plange impotriva acestor abuzuri: 1. Promovand recursul administrativ sau promovand recurs juristictional (o actiune de contencios administrativ) * recursul administrativ este plangerea formulata/adresata unei autoritati administrative prin care se cere luarea de masuri administrative cu privire la actul vatamator (anularea, revocarea, modificarea sau emiterea unui act nou). * recursul juristictional (actiunea de contencios administrativ) este o cale de atac pe care exercitand-o, cetateanul duce conflictul in fata instantei. * recursul administrativ este o conditie prealabila promovarii recursului juristictional. Modalitatile in care poate fi exercitata conditia referitoare la recursul administrativ prealabil (mai este utilizat si termenul de procedura administrativa prealabila) : - Recursul gratios in situatia in care cetateanul se adreseaza cu reclamatie autoritatii emitente; uneori este singura cale posibila deoarece unele autoritati ale administratiei publice nu au organe ierarhic superioare. - Recursul ierarhic superior in cazul in care cererea de revocare sau anulare este adresata organului ierarhic superior celui emitent; in anumite situatii, cererea este adresata unui organ cu atributii de control dar care nu este plasat la nivelul superior din perspectiva ierarhiei administrative. - Recursul de tutela este reclamatia adresata autoritatilor administrative insarcinate cu controlul legalitatii autoritatilor administrative autonome descentralizate (recurs adresat prefectului). Caracteristici ale recursului administrativ prealabil potrivit reglementarii actuale : - Daca sunt sesizate concomitent sau succesiv ambele autoritati (autoritatea emitenta si/sau cea ierarhic superioara) iar acestea nu isi coordoneaza raspunsul, solutia favorabila petitionarului se impune in fata celei negative, indiferent daca aceasta vine de la organul superior sau de la organul emitent si indiferent de succesiunea

raspunsurilor. Termenul de sesizare a instantei incepe insa din momentul primirii primului raspuns sau expirarii primului termen de raspuns. - Obligativitatea recursului administrativ este impusa de lege numai in cazul actiunilor in anularea unui act administrativ deci nu si in cazul tacerii administratiei sau refuzului nejustificat. - Obligativitatea acestui recurs se impune numai in cazul actiunilor exercitate de persoane fizice sau juridice vatamate in drepturi sau interese legitime, nu si in cazul actiunilor promovate de persoane cu legitimare procesuala speciala; si nici in cazul actiunilor contra ordonantelor guvernamentale si nici in siguatia prmovarii exceptiei de ilegalitate. - Termenul de promovare este de 30 de zile de la comunicara actului dar nu mai tarziu de 6 luni de la emitere; Aceste termene vizeaza recursul administrativ impotriva actelor administrative individuale. - In cazul actelor administrative normative care se publica, legea nu precizeaza termenul de efectuare insa nici nu il exclude expres sau implicit; dar avand in vedere ca actiunea in instanta se promoveaza oricand si recursul administrativ prealabil poate fi realizat oricand inaintea promovarii in instanta. - Termenul de solutionare a recursului administrativ prealabil este de 30, maxim 45 de zile de la inregistrarea cererii - Daca autoritatea publica sesizata cu recurs administrativ prealabil este in imposibilitate de a revoca actul, atunci este obligata sa solicite instantei constatarea nulitatii actului administrativ urmand ca cetateanul sa ceara despagubiri. - In situatia tertilor, se poate vorbi de privilegierea acestora deoarece pt acestia, termenul de 30 de zile curge de la data luarii la cunostinta a existentei actului. - Sanctiunea neexercitarii recursului administrativ consta in respingerea actiunii ca prematura (atunci cand inca termenul de efectuare a recursului nu a expirat) sau cardiva, daca termenul a expirat. - Obiectul cererii (a recursului administrativ) este intotdeauna revocarea actului administrativ, despagubirile putand fi cerute in principiu numai in fata instantei (odata cu cererea de anulare a actului sau separat, ulterior anularii actului). Conditia de admitere pe fond a actiunii in contencios administrativ : Actul administrativ sau formele asimilate acestuia sa fie ilegale. Prin modificarea legii din 2004 (a contenciosului), a actiunilor intemeiate pe vatamarea drepturilor subiective li se adauga o noua categorie si anume : Actiuni intemeiate pe interesul legitim; regimul juridic al celor doua tipuri de actiuni este identic. Astfel in prezent pot fi promovate actiuni privind vatamarea unui drept al persoanei fizice sau juridice si actiuni privind vatamarea unui interes legitim, apartinand tot persoanei fizice sau juridice. Vatamarea unui drept subiectiv sau interes legitim poate proveni de la actul administrativ sau ca urmare a nesolutionarii in termen legal al unei cereri sau din refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri. Contenciosul subiectiv se intemeiaza pe dreptul subiectiv sau interesul legitim. Contenciosul obiectiv este intemeiat pe legitimarea procesuala speciala sau pe interesul public. Obiectul actiunii il pot constituii urmatoarele : a) Actul administrativ ilegal in mod subiectiv b) Refuzul nejustificat (implicit sau explicit)

c) Actiunea directa exclusiv pentru despagubiri care este admisibila in urmatoarele situatii : atunci cand ordonanta a fost declarata ca neconstitutionala, odata cu ridicare exceptiei de neconstitutionalitate, atunci cand autoritatea nu mai poate revoca actul administrativ si sesizeaza ea insasi instanta in vederea constatarii nulitatii. *in afara de aceste situatii, nu pot fi cerute despagubiri in mod direct fara a se cere si anularea actului administrativ atacabil inca pe cale directa. d) In cazul actiunii de contencios obiectiv, se poate cere doar anularea actului sau obligarea autoritatii la solutionarea cererii; nu se pot cere despagubiri. e) In cazul actiunii ministerului public si avocatului poporului, reclamantul (petitionarul), poate cere si despagubiri dupa ce si-a insusit actiunea. f) In cazul contractelor, actiunea poate viza faza premergatoare incheierii contractului (cerand instantei obligarea autoritatii sa incheie contractul) sau in faza posterioara incheierii contractului se poate cere anularea contractului sau obligarea partilor la indeplinirea unor obligatii sau obligarea la plata unor despagubiri. g) Actiunile impotriva ordonantelor; actiunea se promoveaza la instanta de contencios administrativ insotita de exceptia de neconstitutionalitate in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii. Este posibila solicitarea suspendarii executarii actului, cerere adresata instantei de contencios administrativ in etapa prealabila actiunii in fata instantei sau suspendarea mai poate fi ceruta ca cerere accesorie actiunii in anulare in instanta (odata cu cererea principala sau separat pe parcursul judecarii individului); Poate sa ceara suspendare executarii actului si Ministerul public cand actiunea este intemeiata pe un act administrativ normativ; Introducerea in cauza a functionarului care se face vinovat in fapt de emiterea sau incheierea actului administrativ : 1. In situatia in care se solicita plata de despagubiri pt prejudiciu cauzat sau pentru intarziere. 2. Poate fi introdus in cauza functionarul care a elaborat (a participat) la redactarea actului dar nu a semnat sau cel care a emis actul (a semnat), sau a incheiat un act (se refera la manifestarea de vointa prin care o autoritate publica devine parte a unui contract administrativ. Exceptia de ilegalitate : Trasaturi : 1. Este o modalitate de aparare pe care o pot utiliza partile (atat reclamantii cat si paratii) 2. Poate fi sesizata in oricare faza a procesului si indiferent de natura acestuia 3. Vizeaza numai acte administrative tipice nu si formele asimilate. 4. Pronuntarea asupra ilegalitatii actului este de competenta instantei de contencios administrativ. 5. Are efecte numai intre parti, efectul constatarii efectului actului nu este anularea lui ci numai inlaturarea lui din solutionarea litigiului.