Revista-3 2005

Gândirea
Militarã
Româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
3
mai
iunie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
Gândirea Militarã Româneascã
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
EDITOR PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
STATUL MAJOR GENERAL A MARELUI STAT MAJOR
AL Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
ARMATEI ROM@NIEI Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de Rom`nia
Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
CONSILIUL EDITORIAL instruc]iunea lor.
PRE{EDINTE Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
de toate armele, afla]i \n activitate
general-maiorr d
dr.. Teodor
T r FRUNZETI
F de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
MEMBRI [i cari intereseazq armata.
Carol - Regele Rom#niei
academician D nB
n Dan BERINDEI Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
Principele
Radu de H
u de HOHENZOLLERN-VERINGEN
Premiile na]ionale ale revistei
general-locotenentt dr.d .S Sorin
n IIOAN
general-locotenentt Gheorghe
G e CATRINA
C G=ndirea Militar\ Rom=neasc\
contraamirall dr.d . Gheorghe
G e MARIN
M
general-maiorr ddr.. CCristeaa D
DUMITRU
general-maiorr Mircea
M a SAVU S
colonell ddr.. C
Costinell P
PETRACHE
COLEGIUL DE REDAC}IE “General de divizie “General de brigad` “Mare[al

{tefan F`lcoianu” Constantin H\rjeu” Alexandru Averescu”
Redactor-[ef
colonel dr. Costinel PETRACHE
cpetrache@mapn.ro
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr@ yahoo.com
“General
“Locotenent-colonel
Redactor de corp de armat`
Mircea Tomescu”
Ion Sichitiu”
Eugenia-Mihaela CALOT~
Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii
Tehnoredactor
la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
Adelaida-Mihaela DANDE{
militare na]ionale
ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732 Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
Tel./fax: (4021) 319.56.63 Gândirea po[tali [i sucursalele Rodipet SA, revista
Militarã afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
http://gmr.mapn.ro
Româneascã publica]iilor”. Cititorii din strìn`tate se pot abona
Revista G#ndirea Militar` Rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

editat` de Statul Major General al Ar
Armatei
matei Rom#niei
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie, fax 0040-21-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
august, octombrie [i decembrie. Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
ISSN 1454-0460 3
mai
iunie
2005
abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
Fondat` \n anul 1864 sub titlul
~ serie nou`, anul XVI ~
al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii \n contul RO 34 TREZ 7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin. Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
Gândirea
Militarã
Româneascã
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
3
mai
iunie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
1
G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 3/2005
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor
Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
Editorial Editorial
Continuarea politicii 7 Continuation of Politics
Colonel dr. Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE, Ph D
Armata Rom#niei Romanian Armed Forces

~ Dezvoltarea durabil` ~ ~ The durable development ~
Armata României ~ Comunica]ii [i informatic` 11 Romanian Armed Forces ~ Communications

pentru secolul XXI and Informatic for the 21st Century
General dr. Eugen B~D~LAN Gen Eugen B~D~LAN, Ph D
Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
R`zboiul modern ~ genera]ia a patra 15 The Modern War ~ The Fourth Generation
General-maior dr. Teodor FRUNZETI MG Teodor FRUNZETI, Ph D
Concep]ia C4I2SR în Armata României. 29 The C4I2SR Conception in Romanian

Proiec]ii principiale Armed Forces. Projections of Principles
General-maior dr. Cristea DUMITRU MG Cristea DUMITRU, Ph D
Schimbarea organiza]ional` în cadrul 39 Just an Illusion ? Organisational Change

for]elor de ap`rare olandeze. Doar o iluzie ? in the Netherlands Defence Forces
Prof. univ. dr. Myriame T.I.B. BOLLEN Univ. Prof. Myriame T.I.B. BOLLEN, Ph D
Statul major într-un comandament întrunit 51 General Staff in a National Combined

na]ional. Considera]ii preliminare Headquarter. Explanatory Opinions
General de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN BG Nicolae N. ROMAN, Ph D
3
Conducerea procesului de generare 61 Leading the Process of Generating
a for]elor desemnate s` participe la opera]ii the Forces Appointed to Participate
de stabilitate [i în sprijinul p`cii to Stability and Peacekeeping Operations
General-maior Ioan CIUPEI MG Ioan CIUPEI
Realitatea NATO NATO Reality

Opera]iile de r`spuns la crize altele 65 Crise Response Operations Others
decât ap`rarea colectiv` Than the Collective Defence
General-maior Florian PIN}A MG Florian PIN}A
Lec]ii înv`]ate din opera]iile multina]ionale 72 Lessons Learned within the Multinational
General de brigad` dr. Visarion NEAGOE Operations
BG Visarion NEAGOE, Ph D
Misiunile for]elor navale ale Alian]ei 76 The Missions of North-Atlantic Alliances

Nord-Atlantice în cadrul ap`r`rii colective Naval Forces as a Part of the Colective Defence
C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR CPT CDR Mihai-Viorel ZANFIR
C`pitan-comandor Ion CHIORCEA CPT CDR Ion CHIORCEA
Opinii • Argumente Opinions • Arguments

Certitudini • Perspective Certitudes • Perspectives
Revolu]ia informa]ional`. Determin`ri 82 The Informational Revolution.
[i r`spunsuri Determinations and answers
Colonel Dumitru LUNGU COL Dumitru LUNGU
Strategia “TEMPEST” 85 “TEMPEST” Strategy

Maior ing. Florin-Marius DUMITRU MAJ Eng Florin-Marius DUMITRU
Culturi [i subculturi în spa]iul organiza]ional 88 Cultures and Subcultures in the Romanian

militar românesc (II) Military Organizational Environment (II)
Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE Senior Lecturer
Cristina-Rodica POPONETE
Ap`rarea NBC NBC Defence

Influen]a materialelor toxice industriale 97 The Influence of the Industrial Toxic
asupra ac]iunilor militare Materials Over the Military Actions
General de brigad` dr. Nicolae POPESCU BG Nicolae POPESCU, Ph D
Considera]ii privind controlul mecanismelor 108 Considerations Regarding the Control

explozive NBC of the NBC Explosive Mechanisms
Colonel Gra]ian IONESCU COL Gra]ian IONESCU
4
Cuprins
Protec]ia mediului ~ cerin]` pentru o armat` 115 Environment Protection ~ Request
modern` for a Modern Armed Forces
Prof. Alexandrina POPA Prof. Alexandrina POPA
Terorismul nuclear. Realitatea amenin]`rii 1 2 0 The Nuclear Terrorism. Threatening’s

Maior Corneliu PUNG~ Reality
MAJ Corneliu PUNG~
Geopolitic` • Geostrategie Geopolitic • Geostrategy

Securitate interna]ional` International security
Perspectivele transatlantice ale Rom#niei 126 Romania’s Transatlantic Perspectives
Principele Prince
Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN Radu of HOHENZOLLERN-VERINGEN
Securitatea economic` ~ element al securit`]ii 130 The Economical Security ~ National

na]ionale Security’s Factor
Locotenent-colonel Nelu LIVADARIU LTC Nelu LIVADARIU
Triptic strategic Strategical Triptych

Reflec]ii strategice: Flexibilitate 134 Strategical reflections: Flexibility
în perenitate in Perenniality
General de brigad` (r.) BG (r.) Gheorghe V~DUVA, Ph D
dr. Gheorghe V~DUVA
Pulsul strategic: Republica Islamic` 141 Strategical pulse: Islamic Republic

Iran of Iran
Alexandra SARCINSCHI Alexandra SARCINSCHI
Evolu]ii strategice: Caucazul de Sud. 147 Strategical evolutions: Southern

Fr`mânt`ri [i proiecte Caucasus. Unrests and Projects
Cristian B~HN~REANU Cristian B~HN~REANU
Dialoguri GMR GMR Dialogues

Interviu cu Principele 1 5 4 Interview with Prince
Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN, Radu of HOHENZOLLERN-VERINGEN,
reprezentantul special al Guvernului Romanian Governments special representant,
Rom#niei, |nalt Reprezentant al Ap`r`rii Highly placed representant of EuroAtlantic
pentru Cooperare Euroatlantic` Co-operation Defence
5
Interviu cu plutonierul-adjutant 1 6 8 Interview with adjutant warrant officer
Tiberiu NICOLAU, subofi]erul-consilier Tiberiu NICOLAU, councillor NCO
al [efului Statului Major General of General Staffs chief
Dezbateri GMR GMR Debates

“Starea [i condi]ia înv`]`mântului 17 2 “The St a t e a n d t h e Co n d i t i o n
din Universitatea Na]ional` of the Education within the University
de Ap`rare”. Invita]i: generalul prof. univ. of National Defence”. Guests: GEN Univ.
dr. Mircea MURE{AN, comandantul Prof. Mircea MURE{AN, Ph D, commander
(rectorul) Universit`]ii Na]ionale (rector) of the University of National
de Ap`rare, generalul de brigad` prof. Defence, BG Univ. Prof. Viorel BU}A, Ph D,
univ. dr. Viorel BU}A, loc]iitorul deputy of the commander of the University
comandantului Universit`]ii Na]ionale of National Defence, and CDR Univ. Prof.
de Ap`rare, [i comandorul prof. univ. Florian R@PAN, Ph D, pro-rector
dr. Florian R@PAN, prorectorul Universit`]ii of the University of National Defence
Na]ionale de Ap`rare
Fundamente na]ionale National Foundations

România Militar` – Restituiri: “R`zboiul 191 “Military Romania” – Restitutions: “War
~ un fenomen în via]a na]iunilor ?” (I) ~ a Phenomenon in Nations Life ?” (I)
Univers publicistic militar 19

1944 Military Publicistic
Universe
Trecutul la timpul prezent The Past in Now Days
{tefan F`lcoianu [i Ferdinand Foch: 19
1999 {tefan F`lcoianu and Ferdinand Foch:
“Comandantul ~ între datorie [i caracter” “Commander ~ Between Duty and Character”
Evenimente editoriale 203 Editorial Events
Rezumate \n limba 207 Abstracts

englez`
6
Continuarea Continuation
politicii of politics
Defini]ia clausewitzian` a r`zboiului The definition given to war
a amprentat irevocabil gândirea [i prac- by Clausewitz has irrevocably put
tica politico-militar`. Simplitatea consta- a print on the political-military
t`rii [i, apoi, consisten]a sistemic` thinking and practice. The simplicity
a raporturilor dintre politic` [i edificiul of realizing it and, then, the systemic
suprastructural militar, dar [i dintre consistency of the relations between
politic` [i practica luptei armate, politics and the superstructural
relevate laborios, exersând o imper- military construction but also of those
turbabil` [i, oarecum, surprinz`toare between the politics and the practice
deta[are analitic`, au constituit refugiul of the combat, laboriously revealed,
mai tuturor în]elegerilor referitoare practicing an undisturbed and in some
la r`zboi, la propria sa determinare, way surprising analytical non-
involvement, have been the shelter
la propria sa condi]ie.
of almost all meanings of war, of its
“... alte mijloace”, dar, de ce nu ?,
own grounding, of its own condition.
altele decât cele care, într-o complexi-
“… other means”, but why wouldn’t
tate ireversibil erodant`, dat` spre ade-
they be other than those which,
v`rata sa cunoa[tere doar militarului,
in an eroding complexity, truly known
între]in filozofic [i praxiologic condi]ia
only by the “soldier”, maintain in
r`zboiului. a philosophical and practical manner,
“… alte mijloace” . Se pare c` the condition of war.
nu a fost, nicidecum, inten]ia lui Clausewitz “... other means”. It seems that
de a paria pe echivoc; ne-a îng`duit, Clausewitz’s intention was not at all
îns`, l`sându-ne s` “juc`m” speculativ that of placing a bet on ambiguity,
posibilul, o arie larg` de interpretare, but he allowed us, letting us “play”
facilitat` tocmai de caracterul evident in a speculative manner with possibilities,
contradictoriu al operei sale. the access to many interpretations,
Trebuie s` o spunem deschis ~ [tim facilitated by the very obvious,
c`, ast`zi, r`zboiul, form` conflictual` contradictory character of his work.
extrem`, paroxistic` a antagonismului We have to openly admit that we are
social, poate atinge în formele sale nowadays aware of the fact that war,
de manifestare pragul disolutiv ultim extreme form of conflict, paroxistic
al naturii umane. form of social antagonism, can reach
7
Dar, în logica proprie sensurilor in its manifestation, the ultimate
durabile, nu putem s` nu admitem annihilating level of the human nature.
c` ritmul plenar, programatic [i alert But, following the very logic
al globaliz`rii intr`, ar trebui s` intre, that belongs to durable meanings
în rela]ie de nemijlocit` propor]ionalitate we cannot but admit the fact that
the entire, programmatic and alert tempo
cu diminuarea posibilit`]ilor previzibile
of the globalization should be directly
de declan[are a r`zboiului, neevi-
proportional with the decrease
tându-se îns` probabilitatea ca în civili-
of the predictable possibilities that
za]ia satului global, o dat` declan[ate, a war breaks out, not avoiding also
r`zboaiele s` determine numai învin[i. the probability that within the global
Mai mult, din perspectiv` supra- non-urban culture, once started, wars
structural`, globalizarea înseamn` may leave behind only defeated people.
o alt` ordine politic`, în care vremel- Moreover, from the superstructural
nicia conjuncturilor trebuie tratat` perspective, globalization means another
ca inevitabilitate [i, nicidecum, political order, where the transience
ca paradox; care s` nu afecteze ordinea of the circumstances must be considered
spiritual` [i cultural`, ci s` o sus]in` as inevitable and not in the least as
prin proiecte sociale generatoare a paradox which would not affect
de prosperitate, stabilitate [i consens; the spiritual and cultural order
but sustain it through social projects,
o ordine care s` ia în seam` faptul
generating prosperity, stability
c` de portan]a ideilor de impact depind
and consensus; an order which would
nivelul de afirmare, gradul de accep- have in view the fact that the level
tare [i consisten]a reg`sirii acestora of assertion, acceptance and the
în proiectele dezvolt`rii durabile. consistency of their inclusion within
În contextul enun]iativ dat, cùtarea durable development projects are based
formelor noi de relaxare [i de armo- on the lift of striking ideas.
nizare strategic` este imperativ`, In the given declarative
iar temperarea prejudec`]ilor provocate circumstances, searching for new
de complexul culturii dominante, acut` relaxation and strategic harmonizing
[i larg necesar`. forms is a “must do” and the mitigation
Sangvinic, afacerile au cunoscut of prejudices brought about by the self-
o metamorfoz` rece, imperturbabil`, consciousness of the dominant culture,
alienant`. Capitalul, în forma sa tradi- is acute and extensively necessary.
Fully blooded, business has gone
]ional`, trìe[te secund condi]ia dez-
through a cold metamorphosis,
volt`rii. Banii, afla]i inevitabil [i condi-
an unruffled and alienating one.
]ional la originea proiect`rii [i între-
The capital in its traditional form,
]inerii tuturor ma[inilor de r`zboi experiences, behind the scene,
[i a complexelor militare industriale, the condition of development. Money,
[i-au pierdut rolul de a fi o surs` which are inevitably and conditionally
de putere concentrat` pe spa]ii at the origin of designing and maintaining
restrânse. Informa]ia a devenit sursa, all war machines and all military
dar [i resursa puterii de a crea, installations, have lost their role played
8
Editorial
de a gândi, de a [ti, de a construi, in being a concentrated power source,
de a influen]a, de a conduce, de a domina, on restrained areas. The information
de a învinge ... “Puterea informa]iei”, has become the source and also
the resource for the power to create,
aplicat` ca “informa]ie a Puterii”, con-
think, know, build, influence, lead,
centreaz`, în fapt, mecanismele, cheia
dominate, win … “The power of information”
[i filozofia revolu]iei informa]ionale. applied as “information of power”
Tehnologia informa]ional` într-atât concentrates, in fact, the devices,
a impus regândirea formelor de conti- the essence and the philosophy
nuare a politicii, încât, ast`zi, para- of the informational revolution.
frazându-l originar pe Clausewitz, The informational technology has
r`zboiul pare mai degrab` o con- imposed the re-thinking of the ways
tinuare a informa]iei cu alte mijloace, of policy continuation, so that, by restating
Clausewitz, at present war seems to be
decât a politicii înse[i. Iat` de ce,
more a continuation of the information,
politicile care, eventual, l-ar determina with other means than those proper
trebuie mai degrab` s` impun` solu]ii to the politics itself. That is why, policies,
de a[teptare a oportunit`]ilor nodale, which would probably initiate it, must
de provocare a iner]iilor seduse, rather impose expectation solutions,
de ini]iere a credibilit`]ii statornice, for key opportunities, challenging ones,
de angajare a strategiilor irevocabile, for the seduced inertia, initial solutions
de rezerv`, dac` nu chiar de respingere for stable credibility, engagement
solutions, for irrevocable strategies,
a viziunilor exclusive [i exclusiviste
back up solutions, if not, some able
perfuzate f`r` oportunit`]i fiziologice, to repel exclusive and exclusivist
de deprimitivizare a violen]ei elaborate. visions, artificially inoculated, lack
Altfel spus, alte politici. R`zboiul of physiological possibilities, a solution
este, în ultim` instan]`, înfruntarea for the extraction of primary brutality
violent` între politici, între politici anta- from elaborated violence.
goniste angajate anatomic în conflicte In other words – other policies.
ireductibile, între politici care se neag` War is, in the end, a violent clash
between policies, between antagonistic
irevocabil. Iar, este de datul eviden]ei,
policies anatomically engaged
r`zboiul postmodern, sc`pat din ges-
in irreducible conflicts, between
tiunea curent` a controlului tehno- policies, which irrevocably deny
logic, poate paraliza ra]iunea politic` one another. And, it is obvious that
ce l-a determinat. Iat`, înc` un motiv post-modern war, out of technological
pentru care politica trebuie s` evite control, can paralyze the political reason
formulele de impunere a numitorului that has initiated it. This is another
comun în afirmarea strategiilor neclare, cause, for which the politics must avoid
neconving`toare, fie [i numai din teama forceful formulas for a denomination,
in asserting foggy and non-convincing
c`, mai mereu, consensul dogmatic
strategies, even for fear, that, almost
nu produce anticorpi. every time, dogmatic consensus do not
R`zboiul [i politica sunt – prin produce antibodies.
scopuri, metode, procedee [i mijloace War and politics are – through
de afirmare, fenomene opuse. Relativ objectives, means, procedures and ways
9
la ac]iunea militar`, opera]iile altele of manifestation – opposite phenomena.
decât r`zboiul configureaz`, de fapt, In relation with the military action,
o continuare a politicii cu alte politici. operations other than war configure,
in fact a continuation of the politics
Dilema [i, implicit, ie[irea din ea sunt
with other policies . The dilemma
i n e v i t a b i l e : leg`turii strânse and implicitly, the solution are
a r`zboiului cu politica, identifi- inevitable: Does the tight relation
cat` [i analizat` laborios de c`tre between war and politics,
Clausewitz, îi corespunde azi, so thoroughly identified
prioritar, leg`tura politicii cu alte and analyzed by Clausewitz,
politici ? Este, poate fi sau trebuie correspond, nowadays, as
a priority, with the relation
s` fie, mai \nt#i de toate, r`zboiul o conti- between politics and other
nuare a politicii cu alte politici ? policies ? The war is, could be or must
R`mâne de constatat. Oricum, dac` lu`m be, first of all, a continuation of the policy
în seam` faptul c`, în general, teama with other policies ? That is yet to be
de schimbare, inclusiv la nivelul concep- seen. However, if we take into account
telor care au f`cut istorie, are un caracter the fact that, generally speaking
the fear of change, including that
iner]ial, c` am ajuns la stadiul în care
at the level of concept, well known
continuarea politicii cu alte politici in history, has an inertial character, that
este cheia împlinirii prin securitate, we find ourselves in a phase where
prosperitate, credin]`, democra]ie the continuation of politics with other
[i progres, este aproape un truism policies is the key to fulfillment through
s` afirm`m c` exorcizarea politic` security, prosperity, faith, democracy
a politicii este pe cât de inevitabil`, and progress, it is almost a truism
to say that political exorcism of the
pe atât de necesar`. Distinc]ia
politics is as much inevitable, as
între scopurile politicii [i scopurile necessary. The difference between
în politic`, atât de evident` în spa]iul politics’ objectives and objectives
realit`]ii manifeste, este amendat` in politics, so obvious in the manifested
de revolu]ia informa]ional`, care reality, is amended by the informational
nu îi mai îng`duie nestingherit` libertatea revolution, which does not allow it
an unhindered freedom of survival
supravie]uirii sau a continu`rii prin alte
or of continuation through other means.
mijloace . Dimpotriv`, îi impune On the contrary, it imposes its own
propriile sale mijloace sau, mai corect means or more specifically said,
spus, propriul sù mijloc – informa]ia. its own mean – the information. On its
Pe altarul c`reia se aprind sau se sting, altar, the opposites of the new global
se înal]` sau coboar` tezele [i antitezele architecture are lit up or put out, raised
or descended. Are there prejudice,
noii arhitecturi mondiale. Exist` pre-
fear, and uncertainty? Yes, there are,
judec`]i, exist` temeri, exist` incerti- but we certainly know that faithless
tudini ? Da, dar mai [tim c` doar în sala people can be found only in the
de a[teptare a globaliz`rii mai exist` atei. globalization’s waiting room.
Colonel dr. Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
10
ARMATA ROM@NIEI
Comunica]ii [i informatic`
pentru secolul XXI
General dr. Eugen B~D~LAN
D
etermin`rile fundamentale ale st`rii [i condi]iei comunica]iilor
[i informaticii sunt generate decisiv, alert [i implacabil de revolu]ia
informa]ional`. Declan[at` greoi, confuz, nicidecum asemenea
unei revolu]ii, la pu]in dup` \mplinirea primei jum`t`]i a secolului trecut,
revolu]ia informa]ional` a cunoscut, pân` spre sfâr[itul veacului, o evolu]ie
în progresie geometric`, pentru ca, în secolul XXI, cu certitudine, s` influen]eze
[i s` determine sangvinic vitalitatea societ`]ii umane, în expresia ei global`.
Iat` de ce, ne îng`duim predictiv considera]ia c` secolul XXI este secolul
consacr`rii generalizate a revolu]iei informa]ionale, proces
care ne supune unei alte \n]elegeri a timpului [i spa]iului. De ce în construc]ia
demersului prin care ne propunem, în fond, o pledoarie pentru consensualizarea
evolu]iei comunica]iilor [i informaticii în Armata României cu provoc`rile
determinante, con]inute în cicluri strategice considerabil comprimate
ca durat`, ale revolu]iei informa]ionale, o invoc`m primordial ? Încerc`m,
f`r` preten]ia exhaustivit`]ii, un r`spuns care s` sting` posibilele conflicte
dintre profunzimea demersurilor inevitabile [i la fel de inevitabila circumspec]ie
fa]` de schimbare.
În spectrul din ce în ce mai larg al întrebuin]`rii militare, comunica]iile
[i informatica – laturi inseparabile fundamentale ale revolu]iei informa]ionale,
genereaz` [i dezvolt` capabilit`]i, afirm` [i reafirm` întreb`ri, confirm`
sau neag` proiecte. Paradox sau nu, capitalului, \n sensul sù tradi]ional,
i se atribuie roluri secundare \n proiec]ia viitorului. F`r` a-l anacroniciza,
resursa strategic` a devenit informa]ia. Competen]ele industrialiste au intrat
\ntr-un proces ireversibil de erodare. Din aceast` perspectiv`, impactual`
[i decisiv transformatoare, suntem “constrân[i” s` abandon`m consecven]a
trimiterilor la metodologiile tradi]ionale; s` dezvolt`m “sensibilit`]ile”
sistemice ale C4I2SR la schimb`rile variabilelor care determin`, într-o m`sur`
sau alta, op]iunile decizionale ale liderilor militari; s` omogeniz`m, pe verticala
cunoa[terii [i a în]elegerii, cultura proprie revolu]iei informa]ionale. Mai mult,
11
trebuie s` r`spundem oportun [i f`r` echivoc întreb`rilor sistematice relative
la impactul revolu]ionar al comunica]iilor [i informaticii asupra sistemelor
militare na]ionale sau multina]ionale, asupra distribu]iei for]ei întrunite
în teatrele de opera]ii strategice sau operative, asupra nivelurilor verticale
ale deciziei militare, dar [i ale celei politico-militare. A[adar, antrenarea
unor proiecte cognitive apte s` elimine descurajarea [i declinul în înfruntarea,
mai mereu asimetric` !, cu viitorul. De ce aceast` pledoarie imperativ`
pentru în]elegerea, ocuparea [i st`pânirea sensului revolu]iei
informa]ionale ? Întrucât, doar aparent pare a fi un paradox, revolu]ia
informa]ional` nu se refer` fundamental la tehnologie, cu toate c` aceasta
determin` schimb`ri esen]iale în doctrine, filozofii, ierarhii [i organiza]ii,
ci, mai cu seam`, la om, la interven]ia uman`. Tehnologiile ca atare nu au nici
un fel de implica]ie, ele sunt componenta neutral` a revolu]iei informa]ionale,
oferindu-ne doar instrumentele; tehnologiile sunt sau nu revolu]ionare
în func]ie de caracterul [i valoarea interven]iei umane. Or, ce se întâmpl`
în trena acestor transform`ri, previzibile neîn[el`tor doar pe termen scurt
sau foarte scurt ? Fluxurile verticale ale autorit`]ii [i directivelor sunt în declin;
prestigiul organiza]ional, influen]a [i puterea organiza]ionale sunt difuzate
în spectrul orizontal al afirm`rii institu]ionale; informa]ia deverticalizeaz`
puterea, distribuind-o în roluri, provoc`ri, strategii [i competen]e care se afirm`
în structurile de tip re]ea, structuri care prolifereaz` implacabil; impactul
revolu]iei informa]ionale asupra intelligence-ului [i, implicit, asupra procesului
de luare a deciziei este influen]at eterogen de abunden]a mobil` a surselor
deschise care, practic, sfideaz` monopolurile, oarecum consacrate, asupra
intelligence-ului. Din perspectiva invocat` constat`m o anume r`mânere
în urm` a arhitecturilor organiza]ionale fa]` de dezvoltarea tehnologic`
[i aplicat` a sistemelor informatice [i de comunica]ii, constatare caracteristic`,
în principal, realit`]ii militare, realitate aflat`, în toate armatele moderne,
sub presiunea reconsider`rilor esen]iale. În acela[i timp, caracteristicile
de traseu ale revolu]iei informa]ionale relev` c` aceasta a accelerat leg`turile
evidente dintre contrarii – manifestate în procese, fenomene, filozofii, sisteme –,
înglobând tensiunile manifeste sau poten]iale dintre acestea; faciliteaz`
comunicarea intern`, înv`]area, competi]ia pe orizontal`, planificarea [i armo-
nizarea intereselor informale; a afectat ierarhiile [i organiza]iile birocratice,
erodând vechea no]iune de control centralizat, proprie genetic organiz`rii
militare; a suprimat demarca]iile/delimit`rile inflexibile în ierarhiile
organiza]ionale; constituie un autentic habitat al conjuncturilor [i oportunit`]ilor
creative, impunând spiritualizarea diferen]elor geografice, istorice, culturale;
a multiplicat geometric posibilit`]ile de a alege, dezvoltând propor]ional
sensibilitatea la nuan]e. {i, fire[te nu în ultimul rând, a conferit pie]ei globale
virtu]ile [i statutul cert al realit`]ii. Bunòar`, datorit`, primordial, revolu]iei
informa]ionale, pia]a global` exist` ! Consecin]ele revolu]iei informa]ionale,
cele deja manifeste, dar [i cele prudent anticipate, impun, deopotriv`,
complexit`]i verticale în spa]iul construc]iilor suprastructurale, alternative
12
Armata Rom#niei ~ Dezvoltarea durabil`
organiza]ionale cu rol conjunctural în arhitecturi durabile [i, nu în cele
din urm`, necesitatea de a aplica un tratament distant concluziilor facile.
Generând cea mai aprig` competi]ie a competen]elor, într-atât încât a imper-
sonalizat-o, revolu]ia informa]ional` nu impune dispari]ia ierarhiilor, utile
mai cu seam` atunci când consensul pare imposibil de realizat, ci, inevitabil,
“umanizarea” profund` a acestora, context în care se afirm`, emancipate,
virtu]ile orizontale ale comunic`rii. Aici, se impune o precizare: comunicarea,
sus]inut` de noile tehnologii informa]ionale, de[i, aparent, ar determina
o diluare a coeren]ei sistemice sau organiza]ionale, efectul nemijlocit
produce coeren]`, dar, este adev`rat, implicit pe vertical` [i, preponderent,
pe orizontala larg` a afirm`rii organiza]ionale, institu]ionale sau societale.
Relativ la sistema militar`, organiza]ia militar` este, din perspectiva
valorilor aplicate condi]iei sale intrinseci, o organiza]ie multilateral`, motiv
pentru care adaptarea sa la faptul informa]ional revolu]ionar nu este
nicidecum o problem` de conjunctur`, fie ea [i istoric`, ci este o chestiune
de sens [i certitudine, performarea sistemului informatic [i de comunica]ii
conferind un plus semnificativ de rost [i autoritate actorilor militari [i proble-
maticilor netradi]ionale ale organiz`rii [i conducerii. Din perspectiva enun]at`,
exist`, îns`, [i un pericol sau, mai degrab`, un impediment: revolu]ia informa-
]ional`, în conjunc]ie cu al]i factori – amintesc, în acest context, presiunea
public` [i media pentru transparen]` asupra ac]iunilor militare planificate
[i desf`[urate; cre[terea preponderen]ei misiunilor altele decât r`zboiul
în contextul general al opera]iilor militare [i dezvoltarea cooper`rii multilaterale
dintre civili [i militari în teatrele de opera]ii; cre[terea influen]ei [i agresivit`]ii
organiza]iilor nonguvernamentale mici asupra proiectelor politico-militare
[i a autorit`]ii lor informale asupra ac]iunilor militare altele decât r`zboiul –,
va crea anumite dificult`]i sistemelor de comand` [i de conducere, dificult`]i
care nu pot fi dep`[ite intrinsec, ci prin deschiderea spre complementarit`]i
nonmilitare. Iat` de ce, adaptarea macromilitar` la provoc`rile revolu]iei
informa]ionale este cu atât mai dificil`; pentru c` în plasa organic` a revolu]iei
informa]ionale consecin]ele erorilor militare pot fi mult mai grave decât ale celor
politice, economice, sociale sau de orice alt` natur`. De asemenea, revolu]ia
informa]ional` consacr` realitatea ultim` a dezvolt`rii ei actuale ~ cyberspa]iul.
Univers creat din totalitatea mediilor informatice existente la nivel global,
factor strategic eficient de influen]are [i putere, cyberspa]iul impune
o cu totul alt` viziune at#t asupra politicii de utilizare a sistemelor militare,
c#t [i asupra responsabilit`]ilor specifice institu]iilor militare \n problematica
securit`]ii, \n general, a celei na]ionale, \n special. Or, tocmai aceste determin`ri
impun paradigmatic faptul ca C4I2SR s` nu reprezint` un banal [i obositor
acronim de care ne folosim spre a ne înlesni comunicarea; C4I2SR
este în]elegerea substan]ial` a revolu]iei informa]ionale aplicat`
sistemic organismului militar românesc ! Aceasta în condi]iile
în care re]elele constituie noua morfologie organiza]ional` a structurilor
militare, difuzarea neîngr`dit` a logicii re]elelor modificând fundamental
13
consecin]ele proceselor intrinseci luptei [i preg`tirii pentru lupt`, procese
care produc experien]`, profesionalism, competen]`, putere [i cultur`.
{tim c` în lupt` caracterul ierarhic al organiza]iilor, în sensul consacrat
de aplicarea lor strict militar`, nu înceteaz`, cum sunt tenta]i s` considere
unii teoreticieni politico-militari, fiind vorba, mai degrab`, de fluidizarea
nonformal` a rela]iilor intraorganiza]ionale, stare determinat` de intrarea
în rol a caracteristicilor de re]ea ale organiza]iei. Iat` de ce, conducerea
în re]ea consist`, esen]ial, în adaptarea vertical` a organiza]iilor militare,
prin tradi]ie puternic ierarhizate, la flexibilitatea orizontal` determinat`
de fluxul greu, foarte greu de controlat, de informa]ii. Revenind la filozofia
[i proiec]ia militar` româneasc` – C4I2SR, aceasta impune, din necesit`]i
eminamente opera]ionale, cre[terea num`rului de speciali[ti [i, implicit,
reducerea num`rului de “generali[ti” care, centra]i pe priorit`]i, nu pot evita
superficialul [i vanit`]ile estetice, cu toate consecin]ele ce pot decurge
din acestea. În opinia mea, patru concepte-cheie întemeiaz` filozofia
racord`rii specifice, fundamentale a Armatei României, am în vedere
Concep]ia C4I2SR, la provoc`rile globale, alerte [i imprevizibile ale revolu]iei
informa]ionale: • caracterul întrunit al ac]iunilor militare la nivel
strategic [i operativ; • optimizarea rela]iei dintre informa]ie
[i decizie la toate nivelurile comenzii militare; • adaptabilitatea
simultan` integral` cu [i la situa]iile din zonele de interes
strategic [i • autonomia opera]ional`. Primul, în sensul generaliz`rii
logicii de re]ea în deservirea for]elor organizate [i angajate întrunit în derularea
ac]iunilor militare; al doilea, în sensul considera]iei maxime aplicate
atât calit`]ii produselor de intelligence, cât [i politicii de intelligence, ca atare;
al treilea, ca, deopotriv`, determinare [i cauz` a maximiz`rii oportunit`]ilor
în afirmarea intereselor strategice explicite sau poten]iale; în sfâr[it,
cel de-al patrulea, în sensul asigur`rii ca fiecare structur` s` dispun`
de un pachet de capabilit`]i care s` îi permit` continuarea în timp limitat a misiunii
în condi]iile “ruperii” temporare a unit`]ii opera]ionale. Or, ce s-a întâmplat,
în general, pân` acum ? F`r` a recurge la rigorile unei analize specifice,
nu este, de altfel, rostul acestui demers, trebuie s` admitem deschis
c` filozofia [i tehnologiile C4I2SR, asimilate diacronic în progresia
în]elegerii [i dezvolt`rii conceptuale a revolu]iei informa]ionale, au fost aplicate
pentru început func]iilor militare tradi]ionale, proiectarea [i edificarea noilor
roluri [i misiuni având, un timp, un caracter moderat, dup` cum putem afirma
c` mai avem pa[i semnificativi de întreprins în direc]ia adapt`rii sau adopt`rii
unor noi structuri organiza]ionale, apte s` r`spund` performant provoc`rilor
definitorii ale revolu]iei informa]ionale. Bunòar`, nu neap`rat ca o concluzie
inflexibil`, ci, mai degrab`, ca argument cu reverbera]ii catalitice, putem afirma
c` C4I2SR este consecin]a aplic`rii revolu]iei informa]ionale în spectrul
infrastructurii [i suprastructurii militare, în condi]iile în care putem aprecia
c` revolu]ia informa]ional` este nu numai cea dintâi faz` a revolu]iei
în afacerile militare, ci [i cauza [i condi]ia acesteia.
14
R|ZBOIUL MODERN
~ genera]ia a patra ~
General-maior dr. Teodor FRUNZETI
C
onceptul de cea de-a patra genera]ie a r`zboiului modern a ap`rut în gândirea
modern` la sfâr[itul anilor ‘80 ai secolului trecut, ca un mod distinct
de a caracteriza dinamica [i direc]ia spre care se îndrepta din punct de vedere
strategic doctrina militar`. Teoreticienii [i anali[tii militari au delimitat evolu]ia r`zboiului
modern în mai multe faze. Astfel, prima genera]ie a r`zboiului modern, cea de dup` pacea
de la Westfalia, a fost dominat` de r`zboiul de mase [i a culminat cu r`zboaiele Revolu]iei
franceze [i, mai ales, cu r`zboaiele napoleoniene de la începutul secolului al XIX-lea.
A doua genera]ie a r`zboiului modern a fost caracterizat` de cre[terea puterii de foc
[i a culminat cu Primul R`zboi Mondial. A treia genera]ie a fost dominat` de dezvoltarea
capacit`]ii de manevr`, revolu]ie inaugurat` de armata german` prin teoria blitzkrieg-ului
în anii celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. Cea de-a patra genera]ie a evoluat începând
cu anii ‘70 ai secolului trecut, dup` r`zboaiele din Vietnam [i Afganistan, [i pune accentul
pe modul în care un inamic de tip neconven]ional poate exploata schimb`rile din mediul
politic, economic [i social în propriul interes [i beneficiu1.
La 1 mai 2003, pre[edintele SUA, George Bush, a declarat sfâr[itul opera]iunilor
militare majore în Irak. Pacea îns` nu s-a instaurat în aceast` ]ar`, trupele coali]iei
anti-Saddam Hussein nu au fost retrase, iar mi[carea de insurgen]` din Irak abia atunci
a început s` se cristalizeze.
În fiecare zi, opinia public`, precum [i speciali[tii în problemele militare [i, în general,
de securitate afl` despre atentate cu bombe, majoritatea de tip sinuciga[, despre asasinarea
unui num`r important de civili [i militari irakieni sau ai coali]iei.
Dup` numai trei luni de la declara]ia pre[edintelui Bush, o serie de atacuri cu bombe
a lovit ambasada Iordaniei din Bagdad, mul]imea adunat` la ceremonia absolvirii academiei
irakiene de poli]ie de c`tre o nou` promo]ie [i cartierul general al misiunii ONU în Irak.
Tot atunci a fost asasinat ayatollah-ul Mohammed Bakr al Hakim, liderul Consiliului Suprem
al Revolu]iei Islamice din Irak, [i a avut loc un atentat asupra [efului poli]iei din Bagdad.
Toate aceste atacuri au marcat începerea campaniei de insurgen]` terorist` împotriva for]elor
de ocupa]ie ale coali]iei conduse de c`tre SUA în Irak. Aceast` campanie a continuat [i dup`
transferul de autoritate c`tre guvernul instaurat ulterior. Violen]a continu` în Irak,
1
Cf. Thomas X. Hammer, Insurgency: Modern War fare Evolves into a Fourth Generation, in Strategic
Forum no. 214, January, 2005, Institute for National Strategic Studies, p. 2.
15
de[i guvernul interimar se str`duie[te s` asigure securitatea popula]iei [i s` reconstruiasc`
]ara, cu sprijinul coali]iei.
În timp ce situa]ia de securitate se deteriora în Irak, \n Afganistan se derula un r`zboi
de tipul celei de-a patra genera]ii. |n timp ce for]ele Al Qaeda [i talibane nu au atacat în mod
direct trupele SUA [i ale coali]iei conduse de acestea, ele au ac]ionat mult mai agresiv
împotriva for]elor guvernului pre[edintelui Hamid Kharzai. Învinse în mod decisiv în campania
de tip conven]ional sus]inut` de trupele americane [i de cele ale Coali]iei Nordului, for]ele
anticoali]ie au trecut la acela[i mod de a duce r`zboiul ca cel adoptat în anii ‘80 împotriva
for]elor sovietice de ocupa]ie. Încerc`rile f`cute de for]ele talibane de a dezorganiza recentul
proces electoral, prin atentate masive la sec]iile de votare, demonstreaz` c` acestea au în]eles
c` r`zboiul de genera]ia a patra este mai mult o lupt` politic` decât una militar`, în adev`ratul
sens al cuvântului. Încercând s`-i împiedice pe cet`]enii afgani s` mearg` la vot, talibanii
au inten]ionat, de fapt, s` submineze legitimitatea câ[tig`torului alegerilor, indiferent cine
ar fi fost acesta. În loc de a încerca s` înving` în lupt` for]ele guvernamentale, obiectiv greu,
dac` nu chiar imposibil de realizat, având în vedere raportul de for]e existent, talibanii
au vrut s` distrug` legitimitatea for]elor politice la conducere. R`mâne de v`zut dac` succesul
procesului electoral, care s-a desf`[urat, totu[i, f`r` incidente majore, va înl`tura for]ele
talibane din peisajul politic sau m`car dac` le va reduce suficient de mult sus]inerea, din partea
popula]iei, pentru a-i face s` devin` nesemnificativi ca num`r de aderen]i [i simpatizan]i.
În Irak, atacurile împotriva conductelor petroliere vizeaz` atât obiective politice,
cât [i economice. Insurgen]ii pun, practic, o tax` pe întreaga economie mondial`, contribuind,
prin atentatele pe care le fac, la cre[terea pre]ului petrolului pe plan global. Ei urm`resc
ca aceste atacuri s` sl`beasc` guvernul irakian [i, concomitent, s` men]in` sub presiune
economic` [i politic` guvernul SUA.
În acela[i timp, [eicul [iit irakian Moqtada al Sadr [i-a schimbat atitudinea, renun]ând
la opozi]ia armat`, mai ales dup` alegerile din decembrie 2004, aceasta neînsemnând îns`
c` [i-ar fi schimbat [i obiectivele, ci doar metodele, trecând de la cele militare la cele politice.
În ]`ri precum Arabia Saudit`, Turcia sau Spania, organiza]ia Al Qaeda [i structurile
afiliate acesteia au organizat o serie de atentate spectaculoase, promi]ând [i amenin]ând
cu atacuri teroriste de amploare în SUA. În ciuda declara]iilor f`cute de administra]ia Bush,
cu privire la victoria ob]inut` în Irak [i Afganistan, succesul în lupta antiterorist` nu este înc`
un fapt pe de-a-ntregul împlinit.
Aceste atacuri teroriste destabilizatoare nu sunt, totu[i, un element de noutate,
ci o continuare a unui tip de r`zboi inaugurat cu aproape [aptezeci de ani în urm`, r`zboiul
din a treia genera]ie, în care statele occidentale [i, în primul rând, SUA de]in suprema]ia,
spre un alt tip de r`zboi, cel din a patra genera]ie.
Exist` dovezi c` for]ele anticoali]ie din Afganistan, dar, mai ales, din Irak încearc`
s` dep`[easc` stadiul tactic [i s` ac]ioneze la nivelul unor adev`rate campanii, vizând obiective
strategice. În acela[i timp, Al Qaeda î[i urm`re[te obiectivele proprii: s` înving` SUA
[i pe alia]ii acestora, oriunde în lume.
Adversarii SUA de pe diferite continente [tiu c` aceast` unic` putere global` a putut
fi învins` la diferite niveluri ac]ionale, de la tactic la strategic, doar printr-un r`zboi
din a patra genera]ie: în Vietnam, în Liban [i în Somalia.
16
Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Prin aceast` form` de r`zboi asimetric au fost învinse trupele franceze în Vietnam,
în anii ‘50 ai secolului trecut, [i cele sovietice în Afganistan, în anii ‘80.
R`zboiul din a patra genera]ie continu` s` însângereze Cecenia, ca [i Irakul, deopotriv`.
Acest succes al unor puteri minore, nici regionale [i nici m`car de ni[`, al unor actori nonstatali
împotriva unor armate moderne [i puternice este esen]ial pentru a în]elege specificul
acestei noi forme de r`zboi [i pentru a g`si un r`spuns adecvat la ea.
Fostul lider comunist chinez Mao Tze-Dun a fost cel dint#i care a definit insurgen]a
modern` ca o lupt` în primul rând politic` [i pe care a utilizat-o cu succes atât împotriva
trupelor japoneze de ocupa]ie, cât [i dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, în lupta împotriva
guvernului na]ionalist condus de Cian Kei [ek, pân` în 1949, când a fost proclamat` Republica
Popular` Chinez`. De atunci [i pân` în prezent, fiecare insurgent a înv`]at, de obicei
printr-un proces dificil [i dureros, din proprie experien]`, din succese [i e[ecuri proprii
[i din cele ale colegilor de lupt`. Fiecare insurgent [i-a adoptat propria modalitate de a lupta
la experien]a [i capacitatea personal`, neexistând nici o regul` strict`, nici proceduri de operare
obligatorii precum cele înscrise în manualele [i regulamentele militare. La experien]a
precedent` s-a adùgat mereu câte ceva. Efectul cumulativ al tuturor acestor experien]e
individuale [i de grup este o nou` abordare a r`zboiului, în condi]iile în care combatan]ii
insurgen]i au acces la unele dezvolt`ri ale erei informa]ionale, dar nu la toate, a[a cum
au armatele moderne. For]ele talibane în Afganistan, lupt`torii ceceni sau cei ai re]elei interna-
]ionale Al Qaeda sunt doar exponen]ii de azi ai unei abord`ri care se dezvolt` de zeci de ani,
în America Central`, în Asia, Africa [i chiar \n Europa (de exemplu, în Kosovo).
De la cel de-Al Doilea R`zboi Mondial pân` în prezent, r`zboaiele au fost un amestec
de conflicte conven]ionale [i neconven]ionale; fie c` este vorba de r`zboiul civil din China
de pân` în 1949, de r`zboaiele din Indochina, dintre Fran]a [i Vietnam [i apoi dintre SUA
[i Vietnam, fie de r`zboiul de independen]` din Algeria, de r`zboiul civil din Nicaragua,
de revolu]ia islamic` din Iran sau de r`zboiul sovieto-afgan, de cele dou` intifade din teritoriile
arabe ocupate de Israel sau de campania dus` de Hezbollah în Libanul de Sud, ele eviden]iaz`
un model complet diferit.
Fiecare dintre aceste conflicte s-a sfâr[it cu schimb`ri majore în plan politic, economic
[i social în teritoriile entit`]ilor implicate. De[i nu toate schimb`rile au fost în beneficiul
popula]iei, care a trebuit s` le suporte, ele au reprezentat un rezultat de necontestat.
Chiar [i conflictele neconven]ionale în care for]ele insurgente au fost învinse, ca, de exemplu,
în Malaysia, Oman [i Salvador, au provocat schimb`ri semnificative.
Concluzia care se desprinde din aceast` scurt` analiz` este c` numai r`zboiul neconven-
]ional, asimetric poate avea succes împotriva unor puteri majore, ce beneficiaz` de avantaje
în plan militar, logistic, financiar [i organizatoric.
R`zboiul din genera]ia a patra urm`re[te s` modifice sistemul de gândire al conducerii
politice a adversarului, ca obiectiv prioritar. Acest obiectiv nu poate fi atins prin ac]iune fizic`
direct`, de distrugere a for]elor armate [i a capacit`]ii de a genera [i a regenera puterea
de lupt` a adversarului, a[a cum, de regul`, se întâmpl` în r`zboaiele din genera]iile anterioare.
Atât b`t`liile decisive din r`zboaiele napoleoniene, cât [i campaniile manevriere [i loviturile
de precizie ale r`zboaielor din secolul trecut sunt irelevante pentru noul tip de r`zboi,
cel de genera]ia a patra.
17
Mult mai relevante sunt cìle prin care mesajele specifice sunt direc]ionate spre condu-
cerea politic` a adversarului [i spre to]i aceia care pot influen]a aceast` conducere (de exemplu,
mass-media, diverse cercuri [i grupuri de influen]`, mediile de afaceri). De[i fiecare mesaj,
în parte, este emis direc]ionat [i personalizat pentru o audien]` specific`, toate mesajele
sunt destinate a îndeplini acela[i obiectiv de baz`: s` schimbe pozi]ia politic` [i deciziile
ce deriv` din aceasta la nivelul adversarilor, bazându-se pe modul în care ace[ti adversari
ac]ioneaz` în scopul prezerv`rii [i promov`rii intereselor na]ionale proprii.
Luptele duse în Afganistan [i Irak prezint` aceste elemente caracteristice. În fiecare
dintre aceste ]`ri insurgen]ii emit, prin fiecare ac]iune terorist`, un mesaj c`tre proprii
suporteri, un altul c`tre popula]ie [i opinia public` [i un altul c`tre liderii coali]iei antiteroriste.
Suporterilor li se transmite c` terori[tii ap`r` credin]a islamic` [i î[i ap`r` ]ara împotriva
strìnilor invadatori, iar popula]iei, opiniei publice interna]ionale [i celei din ]`rile ce simpatizeaz`
cu coali]ia antiterorist` li se transmite s` nu se amestece în lupta dintre insurgen]i [i invadatorii
care vor fi alunga]i în cele din urm`. For]elor coali]iei [i, în primul rând, for]elor SUA
li se transmite s` se retrag` din ]`rile ocupate, fiind aten]ionate c` s-au angajat într-un r`zboi
costisitor [i f`r` sfâr[it.
R`zboiul din genera]ia a patra este un r`zboi sângeros. Numai în Irak, de exemplu,
în perioada mai 2003 – martie 2005, pierderile trupelor americane au fost de peste
1 500 de militari mor]i [i peste 10 000 de r`ni]i, la care se adaug` pierderile celorlalte ]`ri
ale coali]iei [i cele din rândul for]elor de securitate [i ale popula]iei irakiene, care, de fapt,
sunt cele mai mari.
Pierderile trupelor SUA sunt, în aceast` perioad`, de peste cinci ori mai mari
decât cele din timpul scurtului r`zboi de mare intensitate ce a dus la r`sturnarea regimului
lui Saddam Hussein [i la capturarea acestuia. {i în celelalte zone de conflict, precum Afganistan,
Cecenia sau teritoriile palestiniene ocupate de Israel, pierderile cele mai mari de vie]i omene[ti
se semnaleaz` în rândul popula]iei civile. Mai mult chiar, cea mai mare parte a acestora
nu sunt produse prin utilizarea armamentului [i a echipamentelor de tip militar, ci prin folosirea
unor mijloace improvizate, care pot fi procurate cu relativ` u[urin]` de c`tre terori[ti.
Astfel, organiza]iile [i re]elele teroriste nu au nevoie de întreaga infrastructur` militar`
indispensabil` pentru ducerea r`zboiului din genera]iile anterioare, ceea ce le confer`
o mult mai mare libertate de ac]iune [i determin` o abordare strategic` diferit` de cea specific`
r`zboiului conven]ional.
Cei care practic` r`zboiul din a patra genera]ie nu trebuie s` organizeze produc]ia
economiei de r`zboi [i nici s` se ocupe de protejarea acesteia de atacurile adversarilor,
întrucât utilizeaz` bunuri ce se g`sesc în mod curent pe pia]`. În acela[i timp, caracterul
ac]iunilor întreprinse este eminamente ofensiv. Logistica utilizat` este foarte simpl`,
chiar rudimentar`, neexistând un sistem de aprovizionare centralizat specific armatelor
conven]ionale [i, mai ales, nefiind necesar` executarea transporturilor de persoane [i bunuri.
Doar banii [i ideile sunt capitalul utilizat, de cele mai multe ori în form` digital`
[i prin vectori informatici.
La nivel strategic, importan]a mass-media în modelarea conduitei [i a deciziilor politice
a participan]ilor la diferite conflicte va continua s` creasc`. Aceasta a fost demonstrat`
atât în luarea deciziilor SUA de a interveni în r`zboiul civil din Bosnia-Her]egovina,
18
cât [i în organizarea interven]iei militare din Somalia, în ambele zone SUA neavând anterior
decât interese umanitare. Acoperirea, de c`tre mass-media, a diferitelor evenimente
va continua s` produc` efecte opera]ionale de la nivelul strategic pân` la cel tactic al ac]iunii
militare. Mai mult, acoperirea mass-media a unui anumit eveniment de amploare tactic`,
de exemplu, îi poate conferi acestuia o semnifica]ie mult mai mare, de amploare strategic`
chiar, amplificându-i consecin]ele [i importan]a în mod corespunz`tor.
Aspecte politice
Indivizii [i structurile care aplic` principiile r`zboiului din a patra genera]ie exploateaz`
avantajele organiza]iilor bazate pe re]ea atât la nivel transna]ional, cât [i na]ional [i subna]ional.
Se abuzeaz`, de asemenea, de vulnerabilit`]ile specifice multitudinii de organiza]ii
interna]ionale, atât neguvernamentale, cât, mai ales, interguvernamentale, care pot fi utilizate
[i exploatate în scopul ob]inerii unor avantaje, prin transmiterea de mesaje politice în statele
ce sunt reprezentate de acestea. De[i aceste organiza]ii nu pot fi utilizate în mod direct,
pentru a-i face s` se r`zgândeasc` pe liderii politici o dat` ce o decizie este luat`, ele pot fi
îns` întrebuin]ate în unele cazuri, pentru a încetini sau chiar a paraliza un r`spuns interna]ional
într-o situa]ie de criz` specific`.
Un obiectiv primordial al celor ce utilizeaz` procedeele r`zboiului din a patra genera]ie
este de a induce o stare de paralizie politic` atât în cadrul organiza]iilor interna]ionale,
ceea ce, de multe ori, nici nu este o sarcin` foarte dificil de îndeplinit, cât [i în cadrul siste-
mului social al diferitelor state ]int`. În afar` de atacurile politice obi[nuite pot fi influen]ate
[i alte aspecte sensibile din mediul socio-economic. De exemplu, situa]ia de securitate
dintr-o anumit` ]ar` are un efect direct asupra capacit`]ii guvernului respectiv de a se împrumuta
pe pia]a interna]ional` de capital.
De aceea, chiar numai amenin]area cu ac]iuni teroriste poate fi suficient` în anumite cazuri
pentru a determina unele ]`ri s` negocieze cu organiza]iile teroriste. Astfel, dac` obiectivul
activit`]ii teroriste este de a paraliza procesul politic dintr-o ]ar`, pot fi utilizate cu succes
o multitudine de metode.
Atacurile executate de mili]iile [iite conduse de Al Sadr în Irak, în cursul anului 2004,
asupra conductelor petroliere ilustreaz` acest fapt. Grup`rile rebele nigeriene uziteaz`,
de asemenea, de amenin]`ri cu sabotarea conductelor [i a instala]iilor petroliere pentru
a for]a guvernul s` accepte s` negocieze. Cre[terea pre]ului petrolului în ultimii doi ani
nu a f`cut decât s` ofere argumente [i mai conving`toare pentru guvernul nigerian
pentru care pierderile cauzate de reducerea produc]iei petroliere pentru export înseamn`
reducerea veniturilor în mod sensibil. Pe m`sur` ce globalizarea se manifest` din ce \n ce
mai intens în toate domeniile vie]ii sociale, care sunt strâns interconectate, poten]ialul
pentru abord`ri tot mai diferite cre[te în mod corespunz`tor, ca [i efectul ac]iunilor
din cadrul r`zboiului din a patra genera]ie, care se sprijin` reciproc din ce în ce mai mult.
Un plan de ac]iune coerent, realizat de cei ce practic` r`zboiul din a patra genera]ie,
exploateaz` cu consecven]` elementele [i aspectele transna]ionale. Acestea pot fi reprezentate
nu numai de organiza]ii ce promoveaz` credin]e extremiste, cum sunt Jihadul islamic
sau organiza]iile na]ionaliste extremiste, cum sunt cele palestiniene sau kurde, dar [i de orga-
niza]ii misionare ale bisericilor cre[tine, organiza]ii umanitare, structuri economice [i financiare
19
sau organiza]ii ale crimei organizate, precum cele ale trafican]ilor de droguri [i armament.
Caracteristica principal` a organiza]iilor transfrontaliere este c` ele nu-[i desf`[oar` activitatea
în interiorul grani]elor unui singur stat, dar [i c` membrii acestora nu au nici o rela]ie
de subordonare fa]` de structurile guvernamentale oficiale ale statelor din care provin.
Utilizarea elementelor transfrontaliere variaz` în func]ie de situa]ia strategic`,
dar ele confer` organiza]iilor teroriste avantaje opera]ionale certe. Caracterul transna]ional
le confer` mai mult` flexibilitate de reac]ie în lupta cu aparatul de stat cu care se afl`
în conflict. În plus, au o baz` mai larg` de selec]ie a aderen]ilor [i simpatizan]ilor. În multe
cazuri, organiza]iile transfrontaliere activeaz` sub acoperirea unor organiza]ii caritabile
sau culturale. Uneori chiar, organiza]iile caritabile au sprijinit organiza]iile teroriste,
ca, de exemplu, Armata Republican` Irlandez` (IRA) sau Al Qaeda. În unele cazuri, organiza]ii
întregi ac]ioneaz` deschis de partea unora dintre promotorii r`zboiului din a patra genera]ie,
ceea ce, uneori, poate conferi o oarecare legitimitate unor asemenea actori [i chiar modifica
p`rerile opiniei publice despre o anumit` situa]ie specific`.
Unele dintre ]intele principale ale mesajelor transmise în cadrul r`zboiului din a patra
genera]ie sunt institu]iile politice na]ionale. Insurgen]ii care au luptat împotriva SUA au [tiut
foarte bine – fie c` ei au fost nord-vietnamezi, sandini[ti din Nicaragua sau palestinieni
– c`, din moment ce Congresul SUA nu ar fi alocat resursele financiare necesare, alia]ii
SUA nu ar fi mai putut sus]ine efortul de r`zboi. De aceea, Congresul a fost ]inta
numeroaselor mesaje prin care se ar`ta c` r`zboiul era de necâ[tigat [i c` nu ar mai fi avut
nici un sens s` se continue lupta. Mi[carea sandinist` nicaraguan` a dus o sus]inut` activitate
pentru a-i convinge pe unii congresmeni americani s` se relieze de bun`voie propriei
lor re]ele, prin sponsorizarea unor c`l`torii ale acestora, ale personalului auxiliar utilizat
de congresmeni sau de diferitele culte religioase, în Nicaragua. Dac` ar fi putut convinge
oficialii americani c` Anastasio Somoza (pre[edintele nicaraguan) era liderul unui guvern
corupt, ar fi putut face lobby pentru a se opri, de c`tre Congres, ajutorul american care se acorda
guvernului lui Somoza.
Societatea civil`, reprezentat` de diferite grupuri de ini]iativ`, cultele religioase,
organiza]iile diasporei [i chiar firme de lobby specializate au fost [i sunt actori importan]i
în modelarea politicii na]ionale, în diferite state.
Organiza]iile subna]ionale pot reprezenta atât grupuri etnice minoritare în situa]ia
în care ac]ioneaz`, ca, de exemplu, popula]ia basc` din Spania, sau care se proclam` grupuri
minoritare bazate pe alte criterii decât cele etnice (de exemplu, organiza]ia Fiii Libert`]ii
sau autoproclamata na]iune arian`). Aceste grupuri pot fi fie inamici, fie alia]i ai puterii
constituite legal la un moment dat, depinzând în ce m`sur` una dintre aceste situa]ii convine
mai bine propriilor interese.
Exist` chiar posibilitatea ca unele elemente ale grupurilor subna]ionale s` sprijine
guvernul statului respectiv, în timp ce alte elemente s` se opun` acestuia, sprijinind grup`rile
insurgente.
Alian]ele politice, interesele [i pozi]ia diferitelor fac]iuni [i grupuri insurgente
se vor putea schimba în func]ie de diferitele aspecte politice economice, sociale [i militare
ale conflictului respectiv. În timp ce acest factor a fost, de fapt, prezent în toate r`zboaiele,
el va deveni un element caracteristic, decisiv al r`zboaielor din genera]ia a patra. Este mult
20
mai u[or pentru actorii nonstatali s`-[i schimbe pozi]ia în timpul unui conflict decât pentru
unul sau altul dintre state. Guvernele sunt, de obicei, asociate cu o cauz` specific`, de regul`,
în leg`tur` cu interesele na]ionale sau cu modul în care sunt percepute acestea de c`tre
politicienii ce de]in puterea la un moment dat. De aceea, dar [i ca urmare a temerii
de a-[i pierde credibilitatea în fa]a propriei popula]ii, guvernele sunt mai stabile în sus]inerea
uneia dintre p`r]ile angajate într-un conflict oarecare. Spre deosebire de guverne, entit`]ile
nonstatale intervin în a sus]ine una sau alta dintre p`r]i, exclusiv în func]ie de propriile
nevoi [i interese, iar dac` acestea se schimb`, ele, de asemenea, se pot reorienta cu mult
mai mult` u[urin]`.
Tehnici opera]ionale
Pentru a putea influen]a în mod eficace gama de structuri [i re]ele ce particip` la r`zboiul
din a patra genera]ie, cei ce planific` ac]iuni specifice de combatere a amenin]`rilor, respectiv
a atacurilor asimetrice trebuie s` fie în m`sur` s` utilizeze o multitudine de cì pentru a transmite
mesaje adecvate. Canalele tradi]ionale, oficiale [i neoficiale, ca, de exemplu, cele diplomatice
sunt în continuare importante, dar, al`turi de ele trebuie exploatate [i cele mai de curând
intrate în competi]ie. Mass-media a ac]ionat ca un prim factor de influen]are în luarea deciziilor
politice [i, uneori, [i a celor militare, în conflictele din Vietnam, Bosnia-Her]egovina, Kosovo
sau Somalia, doar pentru a enumera câteva. În prezent, marea diversitate, fragmentare
[i reprezentare a unor interese diferite în mass-media constituie o mare provocare
pentru toate p`r]ile implicate într-un conflict, în încercarea de a-[i transmite mesajele
într-un mod cât mai conving`tor [i penetrant în mediile politice [i c`tre opinia public` intern`
[i interna]ional`. Lobby-ul, ca mijloc de influen]are politic`, atunci când este efectuat
de profesioni[ti, s-a dovedit deosebit de util [i eficace, de[i este destul de scump.
Un canal important pentru transmiterea mesajelor cu scop de influen]are este acum
Internetul, a c`rui putere, în special în societ`]ile dezvoltate [i în mass- media, este deosebit
de mare. Internetul pune la îndemâna diferi]ilor actori posibilitatea de a comunica direct,
f`r` interven]ii direc]ionate de ra]iuni politice sau financiare, cum se întâmpl` în presa
scris` sau în cea audiovizual`, sau, pur [i simplu, f`r` interven]ia diferi]ilor directori
sau redactori-[efi ce au propriile puncte de vedere.
Fie c` este vorba de a sus]ine campania împotriva minelor antipersonal, interzicerea
utiliz`rii energiei nucleare sau campania terorist` a lui Abu Musab-al-Zarqawi, cel mai cùtat
terorist din Irak în acest moment, Internetul asigur` un acces direct, de la emitent la cititor,
c`ruia i se transmite un mesaj neprelucrat [i nefiltrat.
De asemenea, Internetul s-a dovedit foarte eficace în campaniile de colectare a fondurilor,
inclusiv pentru organiza]iile teroriste, de diferite orient`ri [i afilia]ie.
Un element important în campaniile specifice r`zboiului de genera]ia a patra este acela
c` audien]a nu este o mas` omogen`. Ea este din ce în ce mai fragmentat`, în diferite grupuri
de interese, care posed` o relativ mare mobilitate [i capacitate de transformare, regrupare
[i realiniere, în func]ie de modul în care sunt afectate de derularea respectivului conflict
sau campanii.
În timpul intifadei antiisraeliene, insurgen]ii palestinieni [i-au ajustat mesajele în mod
diferit, în func]ie de audien]a ]int`. For]ele israeliene au utilizat acelea[i tehnici, iar for]ele
21
ce se opun coali]iei multina]ionale în Afganistan [i, în special, în Irak fac ast`zi acela[i lucru.
SUA [i alia]ii lor din coali]ie, în schimb, au reac]ionat doar defensiv din acest punct
de vedere [i au în]eles greu [i relativ târziu importan]a unor asemenea mesaje specifice
unui r`zboi politic.
În urm` cu numai un an, purt`torii de cuvânt americani din Irak men]ionau c` pierderile
trupelor americane erau nesemnificative, în timp ce prima pagin` a principalelor ziare
din SUA [i din Europa erau ocupate în fiecare zi cu [tiri privind atacurile împotriva for]elor
coali]iei.
Pentru a avea succes, to]i cei care se ocup` de planificarea opera]ional` în cadrul
conflictelor sau r`zboaielor din genera]ia a patra trebuie s` stabileasc` \n mod clar care este
mesajul pe care vor s`-l transmit`, s` aleag` re]eaua cea mai potrivit` pentru aceasta [i care
va fi r`spunsul a[teptat, precum [i modul în care va fi recep]ionat acesta. De exemplu,
în Bosnia, luarea de ostatici din rândul militarilor ONU de c`tre for]ele sârbe în timpul
campaniei de bombardare a acestora de c`tre for]ele NATO a constituit doar primul pas
dintr-un întreg ciclu. Mass-media a fost apoi utilizat` pentru a transmite imagini cu militarii
destina]i opera]iilor de men]inere a p`cii, lega]i cu lan]uri de cl`dirile care se doreau a fi
protejate de bombardamentele NATO. Dup` aceasta, sârbii au urm`rit [i au analizat reac]iile
diferitelor guverne, transmise prin televiziune, fa]` de acest eveniment. Astfel, ei au putut
desf`[ura aceast` ac]iune, s` o transmit` prin intermediul diferitelor canale de televiziune,
s` urm`reasc` [i s` analizeze reac]iile [i, apoi, s` decid` ce urm`reau s` fac`. Toate acestea
s-au derulat într-o succesiune mult mai rapid` decât ar fi permis mecanismul birocratic
al NATO pentru raportare [i luarea deciziei.
În timpul primei intifade, palestinienii au luat decizia de a limita utilizarea violen]ei.
Ei au ajuns s` trimit` împotriva armatei israeliene nu lupt`tori de gheril` puternic înarma]i,
cu armament greu, ci adolescen]i, înarma]i doar cu pietre. Astfel, au fost neutralizate capacitatea
de reac]ie a for]elor israeliene [i sprijinul american acordat Israelului [i a fost influen]at,
în sensul dorit, procesul electoral din Israel, ceea ce a condus la Acordurile de la Oslo.
În mod similar, întreaga serie de atentate cu bomb` înf`ptuite de c`tre insurgen]ii
irakieni în toamna [i iarna 2003-2004 a fost direc]ionat` cu grij` împotriva poli]iei irakiene,
cel mai de încredere sprijin al autorit`]ii provizorii irakiene, a organiza]iilor neguvernamentale
ce lucrau în folosul ONU, a partidelor politice kurde [i a clericilor [ii]i. Chiar dac` fiecare
atentat era separat în timp [i \n spa]iu de celelalte, împreun` urm`reau în mod concertat
s` atace [i s` submineze pozi]ia strategic` de]inut` de for]ele americane în Irak.
Chiar dac` for]ele americane nu aveau înc`, la acea dat`, dovezi despre o coordonare
centralizat` a acestor atacuri, era evident c` acestea constituiau o abordare unitar` a conflictului,
vizând în mod clar alungarea din Irak a for]elor coali]iei.
Întrebarea care se punea era cum de reu[eau insurgen]ii, f`r` o coordonare centralizat`
[i unitar`, s` se sprijine reciproc, în diferite regiuni ale Irakului. Insurgen]ii puteau primi
informa]ii unii despre al]ii [i despre ac]iunile întreprinse prin simpla monitorizare a [tirilor
furnizate atât de c`tre mass-media irakian`, cât [i de cea american` [i interna]ional`.
Atacurile care aveau succes erau luate drept model [i erau în timp scurt repetate,
în timp ce cele care d`deau gre[ nu, necomi]ându-se acelea[i erori de mai multe ori.
Insurgen]ii au dovedit în acest fel caracteristicile unui sistem cu capacitate de autoreglare.
22
Fiecare atac era [i înc` este destinat s` previn` constituirea [i consolidarea unei autorit`]i
guvernamentale stabile, chiar dup` legitimarea ei prin alegeri. Chiar dac` nu toate atacurile
teroriste au fost încununate de succes, [i-au atins m`car par]ial scopul prin reducerea
la minimum a activit`]ii ONU [i prin izgonirea organiza]iilor neguvernamentale. Mai mult,
unele dintre ]`rile coali]iei [i-au retras for]ele militare din Irak, iar altele [i-au anun]at inten]ia
de a o face sau, cel pu]in, de a-[i reduce prezen]a militar`, sub presiunea opiniei publice
din ]`rile respective. În acela[i timp, instabilitatea din zon` [i frecventele atacuri asupra insta-
la]iilor petroliere, în special asupra conductelor de transport, partea cea mai vulnerabil`,
au f`cut ca pre]ul petrolului s` se men]in`, în mod artificial, foarte ridicat.
Uneori, pentru a complica situa]ia, ac]iunile specifice r`zboiului din genera]ia a patra
se desf`[oar` paralel cu cele specifice unor genera]ii anterioare. De exemplu, trebuia ca for]ele
armate israeliene care se confruntau cu contracararea revoltei palestiniene s` ]in` cont
c` for]ele conven]ionale ale statelor arabe se aflau în apropierea frontierelor lor, iar for]ele
militare americane în timpul r`zboiului din Vietnam se confruntau atât cu for]ele conven-
]ionale ale Vietnamului de Nord, cât [i cu for]ele insurgente din Vietnamul de Sud.
În mod evident, nici una dintre ac]iunile descrise nu este limitat` din punctul de vedere
al spa]iului [i al timpului, putând s` se produc` oriunde [i oricând. Al Qaeda a demonstrat
cu prisosin]` c` poate ac]iona oriunde, de la Bali la Washington [i de la New York la Madrid.
De[i nu toate ]intele sunt la fel de atractive pentru organiza]iile teroriste, f`r` îndoial`
c`, în prezent, sunt vizate cu predilec]ie obiective americane, militare [i guvernamentale
în egal` m`sur` cu cele civile, f`r` deosebire.
Gama posibililor adversari care s` utilizeze metode specifice r`zboiului din genera]ia
a patra se \mbog`]e[te, fiind necesar s` amintim c` structurile specifice acestor organiza]ii
nu au nevoie de un sistem complicat de comand` [i control.
Într-o perioad` în care armata american`, în primul rând, dar [i alte armate moderne
cheltuiesc sume importante de bani pentru a-[i moderniza sistemul de comand` [i control,
tehnologia comercial`, la îndemâna oricui, asigur` comunica]ii sigure doar prin intermediul
unui laptop [i al unei c`r]i de credit.
De asemenea, exist` posibilitatea de a avea acces la imagini ob]inute prin satelit
cu rezolu]ie de pân` la un metru, informa]ii suficient de detaliate referitoare la dispunerea
diverselor armate, inclusiv despre cea a SUA, cuprinzând detalii despre deplas`ri de trupe,
facilitând accesul la dezbateri [tiin]ifice [i politice, unde se abordeaz` subiecte de mare actualitate,
inclusiv din domeniul securit`]ii na]ionale [i interna]ionale [i al combaterii terorismului
interna]ional. De asemenea, exist` posibilitatea de conectare la re]ele financiare interna-
]ionale. O dat` cu proliferarea Internet-café-urilor, accesarea Internetului devine [i mai facil`,
fiind necesare doar cuno[tin]e detaliate despre motoarele de cùtare [i despre posibilit`]ile
oferite. În plus, identificarea diferitelor persoane ce acceseaz` Internetul este dificil`
în absen]a unui computer individual [i f`r` a utiliza o carte de credit [i o loca]ie fix`.
Utilizând doar cuno[tin]e ceva mai avansate despre tranzac]iile comerciale prin Internet,
o multitudine de idei [i fonduri financiare pot fi mutate prin diferite metode, de la po[ta
electronic` la po[ta clasic`, de la curierul personal la mesaje bine disimulate în diferite
reclame sau în mica sau marea publicitate ce apare în presa scris` sau în cea audiovizual`.
23
Adversarii diferitelor state [i ai actualei ordini interna]ionale vor încerca s`-[i mascheze
activit`]ile în tumultul activit`]ii cotidiene inofensive. Ei vor utiliza diferite firme comerciale
sau de alt` factur`, spre a-[i ascunde obiectul real al activit`]ii, vor utiliza pentru deplasare
diferite vehicule comerciale spre a masca transportul de arme, muni]ii [i exploziv.
Persoanele implicate în asemenea activit`]i vor face tot posibilul spre a trece neobserva]i,
spre a nu se deosebi cu nimic de ni[te cet`]eni pa[nici, cu nimic diferi]i de mul]i al]ii.
Drept rezultat, va fi dificil` detectarea [i identificarea lor, mai ales înainte de producerea
unor atentate teroriste.
Considera]ii tactice
R`zboiul din genera]ia a patra are loc în mediul specific r`zboiului de mic` intensitate.
Fiecare practicant al unor asemenea ac]iuni a studiat at#t lec]iile r`zboiului din Golf
(1990-1991), cât [i pe cele mai recente, din Afganistan [i Irak, iar mul]i dintre ei chiar
au participat sau înc` mai particip` la ac]iuni în aceste zone. Ei sunt con[tien]i c` atât timp
cât for]ele de coali]ie [i, mai ales, SUA vor expune obiective care pot fi considerate ]inte,
acestea, cu siguran]`, vor fi atacate [i, uneori, distruse. Succesul ob]inut în Somalia [i expe-
rien]a din Bosnia, Kosovo sau Cecenia este fructificat` acum în Afganistan [i \n Irak,
unde se evit` cu des`vâr[ire lupta cu mijloace conven]ionale.
În încercarea de a-i face pe conduc`torii adversarilor lor s`-[i schimbe planurile,
adep]ii [i practican]ii r`zboiului din genera]ia a patra vor utiliza mai multe metode tactice
spre a-[i transmite mesajul pre[edin]ilor, prim-mini[trilor, guvernelor, parlamentelor,
electoratului [i opiniei publice, în general.
Mesajele cu impact dramatic [i imediat, cu cât mai sângeros, chiar apocaliptic, cu atât
mai penetrant [i mai bine servind scopului propus, sunt cele transmise prin televiziune.
Pe termen lung, chiar dac` efectul nu este imediat, ci de durat`, mesajele cu cele mai puternice
efecte sunt cele transmise prin intermediul mediului de afaceri, al diferitelor culte
religioase [i biserici, al mediului universitar, economic [i artistic [i chiar prin sistemul
de protec]ie social`.
În timp ce mesajele se bazeaz` pe teme de importan]` strategic`, transmiterea acestora
se face prin mijloace tactice, ca, de exemplu, vizite ghidate în tabere de refugia]i, interviuri
în exclusivitate acordate de conduc`tori ai unor re]ele de insurgen]i sau de-a dreptul teroriste,
r`pirea unor anumite persoane, atent selec]ionate, decapit`ri ale prizonierilor, explozii
ale ma[inilor-capcan`, asasinarea diver[ilor conduc`tori politici, militari [i religio[i, a poli]i[tilor,
a oamenilor de afaceri [i a func]ionarilor publici.
Acest tip de r`zboi presupune un amestec [i o combina]ie permanent` de actori
interna]ionali, transna]ionali, na]ionali [i subna]ionali. Deoarece planificarea unor campanii
specifice r`zboiului din genera]ia a patra va avea în vedere utilizarea tuturor mijloacelor
posibile, armatele moderne de tip conven]ional vor trebui s` fie preg`tite s` le fac` fa]`
în egal` m`sur`, începând de la nivelul tactic. Provocarea va fi cu atât mai mare, cu cât
unii dintre actorii implica]i vor fi violen]i [i al]ii nonviolen]i. De fapt, termenul de necombatant
poate fi utilizat cu mai mult` u[urin]` [i precizie în r`zboaiele de tip conven]ional, dintre state,
decât în r`zboiul din genera]ia a patra, dintre state [i actori nonstate.
24
Actorii nonviolen]i, fiind în mod legal necombatan]i, vor deveni unul dintre factorii
decisivi ai ac]iunii respective. Utilizând mul]imi mari de civili neînarma]i, mase de protestatari,
interviuri în mass-media, site-uri pe Internet [i alte metode nonviolente, practican]ii r`zboiului
din a patra genera]ie pot crea dileme tactice serioase pentru adversarii lor. Vor trebui
create [i utilizate resurse serioase de for]e poli]iene[ti, militare, de propagand`, de informa]ii
[i politice pentru a face fa]` unor asemenea provoc`ri [i amenin]`ri.
Ac]iuni semimilitare tactice, ca, de exemplu, atacurile teroriste ori de gheril` sau chiar,
în rare situa]ii, cele militare conven]ionale vor avea leg`tur` direct` cu mesajul ce trebuie
transmis de c`tre grupuri diferite.
Atentatul cu bomb` împotriva cartierului general al ONU din Bagdad, de la 19 august 2003,
a convins organiza]ia mondial` c` este prea costisitor în vie]i omene[ti s` mai activeze
în Irak. Atentatele ce au avut loc exact cu un an mai târziu, la 19 august 2004, asupra instala]iilor
petroliere din sudul Irakului au determinat o cre[tere imediat` a pre]ului petrolului pe pia]a
interna]ional`. Acestea au constituit dou` ac]iuni tactice cu mesaje diferite asupra unei audien]e
diferite, dar amândou` sprijin` [i contribuie la înf`ptuirea unui obiectiv strategic unic, f`când
tot mai dificil` prezen]a for]elor de coali]ie în Irak [i crescând pre]ul de pl`tit pentru aceasta.
Atacuri cu arme de distrugere în mas\

Numai considerând actualele conflicte drept r`zboaie din genera]ia a patra pot fi identi-
ficate vulnerabilit`]ile ]`rilor dezvoltate din punct de vedere economic fa]` de un posibil atac
cu armele de distrugere în mas`.
Chiar [i un atac limitat cu mijloace biologice, ca, de exemplu, microbii unor boli conta-
gioase, cum ar fi ciuma, ar putea avea drept rezultat imediat afectarea unor segmente
importante de servicii publice sau activit`]i economice, cum ar fi po[ta, transporturile,
în special cele aeriene, [i comer]ul. V`rsatul de vânt, de exemplu, dac` s-ar transforma
în epidemie, ar produce pierderi economice considerabile doar prin timpul de carantin`
necesar perioadei de incuba]ie.
Atacurile cu mijloace de distrugere în mas`, executate prin metode artizanale, ar putea
viza at#t un atac de distrugere fizic` a unor obiective, cât [i dezorganizarea unor segmente
ale vie]ii sociale, crearea unei st`ri de nesiguran]` [i panic` în rândul autorit`]ilor, dar, mai ales,
în cel al popula]iei. Posibilitatea ca o singur` persoan` s` paralizeze activitatea unor institu]ii
ale autorit`]ilor publice, doar prin desfacerea unor scrisori con]inând spori de antrax,
a[a cum s-a întâmplat nu demult în Statele Unite, este verosimil` [i u[or de înf`ptuit.
Utilizarea unor containere, de tipul celor din transportul de m`rfuri, pentru a distribui arme
de distrugere în mas` sau chiar numai înc`rc`turi explozive de mare putere, va avea drept
rezultat nu numai afectarea comer]ului interna]ional, dar chiar afectarea profund` a sistemului
economic mondial.
Întrucât în comer]ul interna]ional utilizarea containerelor standardizate a devenit
o practic` de rutin`, tot de rutin` trebuie s` devin` [i controlul transporturilor aeriene,
rutiere [i maritime pentru evitarea oric`ror tipuri de atentate teroriste, prin utilizarea acestora.
Organiza]iile teroriste ar putea folosi, de asemenea, cu mare u[urin]`, nave cu pavilioane
de complezen]` pentru a transporta persoane sau arme [i pentru a le utiliza prin surprindere,
întrucât, în prezent, posibilitatea unui control eficace al unor asemenea transporturi
25
este foarte redus pentru structurile cu atribu]ii în domeniul siguran]ei, mai ales în largul
apelor interna]ionale.
În plus, existen]a unor uzine [i fabrici unde se produc materiale chimice toxice [i se utili-
zeaz` procese tehnologice cu mare risc de accidente constituie, prin ele însele, un pericol.
Atunci când aceste produse, ce sunt necesare de altfel societ`]ii moderne, sunt u[or accesibile
re]elelor [i organiza]iilor teroriste care le pot utiliza în atacuri chimice, la fel cum pot utiliza
cisternele de transport gaze naturale lichefiate sau cisterne de benzin` ori vehicule ce transport`
de[euri radioactive ori alte materiale la fel de periculoase, este indiscutabil c` riscul
unor evenimente teroriste cre[te în mod exponen]ial.
De altfel, acestea sunt doar câteva dintre cele mai simple modalit`]i pe care promotorii
r`zboiului din genera]ia a patra le utilizeaz`.
*
Orizontul de timp al r`zboiului din genera]ia a patra este diferit de cel al armatelor
moderne, ce se raporteaz` la genera]ia a treia, adic` a r`zboiului conven]ional. Un prim
element important este c` orizontul de timp avut în vedere pentru r`zboiul din genera]ia
a patra este mult mai lung. Pentru statele care se angajeaz` în r`zboaie conven]ionale,
un r`zboi care dureaz`, de exemplu, cinci sau [ase ani este un r`zboi lung, a[a cum a fost
cel de-Al Doilea R`zboi Mondial.
R`zboiul din Coreea a durat patru ani, implicarea major` a SUA în r`zboiul din Vietnam
a durat circa [ase ani, iar r`zboaiele arabo-israeliene nu au durat nici unul mai mult
de o lun`. Chiar r`zboaiele interstatale, ca, de exemplu, cel din Bosnia-Her]egovina,
a durat trei ani (1992-1995).
În contradic]ie cu aceste r`zboaie, adep]ii r`zboiului din genera]ia a patra
sunt mai pu]in gr`bi]i. Rezisten]a comunist` din Vietnam a luptat timp de treizeci de ani,
întâi împotriva japonezilor, împotriva trupelor franceze, apoi a celor americane pentru
ca, pân` la urm`, s` izbândeasc`.
Armata popular` chinez` de eliberare a luptat timp de dou`zeci [i opt de ani împotriva
armatei guvernului chinez na]ionalist, înving#nd [i determin#nd guvernul s` se retrag`
din China continental` în Taiwan. Rezisten]a comunist` s-a opus cu mijloace militare guvernului
nicaraguan timp de optsprezece ani, iar rezistenta palestinian` se opune ocupa]iei israeliene
din 1967, iar dup` al]i autori, de cincizeci [i [apte de ani, adic` din 1948. Pân` în prezent,
conflictul din Cecenia dureaz` de ceva mai mult de zece ani, iar Al Qaeda este prezent`
în activitatea terorist` înc` din 1984, când a fost înfiin]at` de c`tre Maktab al-Khidamar.
Numeroase alte ac]iuni de insurgen]`, în întreaga lume, au durat zeci de ani. De aceea,
orice stat, în momentul când se angajeaz` împotriva unui asemenea oponent, trebuie
s`-[i planifice un angajament pe termen lung, pentru care trebuie s` fie preg`tit nu numai
din punctul de vedere al sus]inerii financiare [i logistice, ci, în primul rând, din punct
de vedere psihologic. Un asemenea efort de durat` înseamn` o focalizare a priorit`]ilor
na]ionale în aceast` direc]ie [i o con[tientizare a clasei politice [i a întregii opinii publice
cu privire la asumarea unei asemenea responsabilit`]i [i a unui asemenea efort de lung`
durat`. În asemenea cazuri, nu doar clasa politic`, ci [i popula]ia trebuie s` fie preg`tite
pentru acceptarea pierderilor de vie]i omene[ti [i a unor sacrificii materiale. În caz contrar,
ar putea exista riscul succesului pentru adversari.
26
Organiza]iile care adopt` procedeele specifice r`zboiului din a patra genera]ie
sunt diferite de cele specifice structurilor statale. Ele sunt dedicate unui angajament politic
pe termen lung [i în mai mic` m`sur` se concentreaz` asupra ob]inerii unor rezultate
tactice imediate sau pe termen scurt. De asemenea, aceste organiza]ii nu se percep
pe ele însele drept organiza]ii militare ori teroriste, ci, mai curând, drept re]ele care genereaz`
puterea politic`, indispensabil` unui asemenea tip de r`zboi.
Astfel, aceste organiza]ii sunt legate între ele pe baza unor crezuri [i idei comune
sau asem`n`toare. Conducerea organiza]iilor, ca [i organiza]iile înse[i, sunt rela]ionate
în re]ele orizontale, f`r` o conducere unic` [i piramidal ierarhizat`, ceea ce le confer`
o mare capacitate de supravie]uire în confruntarea cu adversarii [i o mare capacitate
de continuitate în ac]iunile militare, prin preluarea reciproc` a misiunilor atunci când sufer`
pierderi ca urmare a atacurilor survenite. Conducerea [i liderii individuali ai acestor structuri
recunosc c`, de fapt, cea mai important` func]ie a conducerii colegiale este de a sprijini
psihic organiza]iile respective [i nu, pur [i simplu, de a câ[tiga sau de a învinge într-o ac]iune
sau alta.
To]i ace[ti reprezentan]i [i adep]i ai r`zboiului din genera]ia a patra se concentreaz`
asupra aspectelor politice ale conflictelor, deoarece ei sunt con[tien]i de faptul c` r`zboiul
în care se angajeaz` este, de fapt, o ac]iune politic`. Deoarece scopul lor final este s` determine
o schimbare a atitudinii politice a adversarilor, cu siguran]` c` obiectivele intermediare
sunt alese dintre acelea care se refer` la schimbarea p`rerilor [i a atitudinilor reprezentan]ilor
unei audien]e diverse [i numeroase, [tiind, totodat`, c` timpul este un avantaj pentru ei.
Adep]ii r`zboiului din genera]ia a patra nu au ca obiectiv învingerea inamicului
pe câmpul de lupt` sau, în orice caz, prin ac]iuni militare, ci vizeaz` subminarea voin]ei
acestuia de a continua lupta [i de a putea chiar s` ias` înving`tori dintr-un conflict în care
for]ele militare ale adversarului ar putea fi intacte. Ei au obiective strategice de îndeplinit,
adic` s` câ[tige un r`zboi, [i nu o lupt` sau chiar o b`t`lie.
Ace[ti adversari nu sunt îns` invincibili. Ei pot fi învin[i, dar numai prin ac]iuni coerente,
atent planificate, pe termen lung, care s` angajeze agen]ii [i structuri guvernamentale
în egal` m`sur` cu elemente ale societ`]ii civile [i ale sectorului privat. Acest efort unitar
trebuie s` cuprind` într-un mod coordonat domenii precum cel diplomatic, militar, al ordinii
publice [i siguran]ei na]ionale, al serviciilor de informa]ii, al justi]iei, al comunica]iilor,
economia, dezvoltarea social`. Aceste eforturi la nivel na]ional ar trebui organizate
nu ca pân` în prezent, într-o structur` birocratic`, de tip piramidal, ci, asemenea oponen]ilor,
într-o structur` de re]ea. Acest proces interministerial [i interagen]ii trebuie s` r`mân`
o prezen]` constant` [i permanent` pe întreaga durat` a unui conflict de acest tip,
de la planificarea ini]ial` pân` la dezangajarea postconflict.
În afar` de planificarea angaj`rii într-un conflict pe termen lung, dificultatea cea mai mare
pentru statele moderne va fi tocmai schimbarea culturii organiza]ionale, de la tipul piramidal
la cel în re]ea, ceea ce va genera schimb`ri semnificative în abordarea problematicii securit`]ii
na]ionale în ansamblu, dar [i în domenii mai înguste [i specializate, privind preg`tirea
[i promovarea personalului din toate domeniile implicate. Actualul sistem, creat, de fapt,
la sfâr[itul secolului al XIX-lea, nu poate asigura flexibilitatea necesar` unui r`spuns adecvat
27
fa]` de amenin]area unui r`zboi specific genera]iei a patra, cu oponen]i neconven]ionali
[i nonstatali.
Procesul de transformare institu]ional` a început deja în statele afectate de acest tip
de conflict [i în special în SUA, care sunt angajate, înc` din septembrie 2001, într-un conflict
asimetric, de a c`rui amploare pare c` opinia public` înc` nu este con[tient` pe deplin.
Contracararea ac]iunilor r`zboiului din genera]ia a patra necesit` îns` [i un efort
multina]ional, c`ci aria sa de manifestare nu este limitat` de frontierele na]ionale. Coordonarea
acestor eforturi ar trebui f`cut` de c`tre ONU [i OSCE, organiza]ii cu voca]ie de securitate
colectiv`. Cum îns` pân` la realizarea unit`]ii de opinie în cadrul unor organiza]ii interna]ionale
interguvernamentale de acest tip se pare c` va mai trece ceva timp, în prezent, eforturile
sunt coordonate în special pe o baz` ad-hoc, în cadrul unor coali]ii. NATO îns`[i a adoptat,
la summitul de la Praga, din noiembrie 2002, m`suri de înt`rire a capabilit`]ilor sale militare
în domeniul antiterorismului, care îns` au doar un rol preponderent defensiv. Capacitatea
sa ofensiv` în aceast` direc]ie nu va putea fi utilizat` decât dup` ajungerea la un consens
politic, în aceast` privin]`, a tuturor statelor membre.
În]elegerea noului tip de r`zboi cu care se confrunt` lumea de azi este esen]ial`
pentru a se putea da un r`spuns adecvat prin toate instrumentele de putere de care dispune
lumea civilizat` occidental`, care ar trebui s` fie unit` pe baza împ`rt`[irii unor idealuri
[i valori comune.
28
CONCEP}IA C4I2SR
:N ARMATA ROM+NIEI
~ proiec]ii principiale ~
General-maior dr. Cristea DUMITRU
E
volu]iile în conceptele strategice de ducere a r`zboiului, complexitatea
crescând` a câmpului de lupt` modern [i dezvoltarea tehnologic` impun
ca Armata s` fie în m`sur` s` duc` ac]iuni militare într-o concep]ie întrunit`
la nivel strategic [i operativ. În unele situa]ii, în special în condi]iile particip`rii la opera]iunile
multina]ionale, acest principiu se poate aplica [i la nivelul e[aloanelor tactice.
Pentru îndeplinirea acestor misiuni r`mân primordiale principiile Alian]ei Nord-Atlantice
privind: unitatea strategic`, partajarea rolurilor, a riscurilor [i responsabilit`]ilor, efortul
colectiv pentru ap`rare, finan]area multina]ional`, sprijinirea dezvolt`rii Identit`]ii
de Securitate [i Ap`rare European` ~ ESDI [i descurajarea credibil`.
Câmpul de lupt`, dinamic [i complex, necesit` din partea comandan]ilor luarea
unor decizii oportune, care s` fie sus]inute de informa]ii la toate nivelurile comenzii militare.
Exist` o cre[tere f`r` precedent a cantit`]ii de date [i informa]ii necesare planific`rii, lu`rii
deciziei [i conducerii ac]iunilor militare. Informa]ia despre ]inte, mi[carea for]elor, starea
acestora, nivelurile de aprovizionare [i disponibilitatea mijloacelor – pentru p`r]ile beligerante
(proprii, aliate [i ale adversarului) – trebuie furnizat` comandamentelor întrunite [i for]elor
sale, în condi]iile în care aceasta se ob]ine de la echipamente ce sunt dispersate geografic.
Astfel, dac` informa]ia ajunge la comandan]i în timp util, în locul [i în forma necesare,
va permite acestora, în cadrul proceselor de comand`-control, s` poat` lua decizii oportune
pe parcursul desf`[ur`rii ac]iunilor militare de c`tre for]ele întrunite. Dintotdeauna, informa]ia
a avut un rol important în ob]inerea victoriei, iar pentru c` ne afl`m în era tehnologiei
informa]iei, r`zboiul se axeaz` tot mai mult pe aceast` tehnologie în procesul de ob]inere,
transmitere, procesare [i stocare a acesteia. R`zboiul bazat pe re]ea va permite trupelor
s` fie în m`sur` s` ac]ioneze în cadrul structurilor din care fac parte sau într-o combina]ie
de for]e (conceptul Combined Joint Task Force) într-un mod care va trebui redefinit
în conceptele actuale privind opera]iile militare [i arhitecturile sistemelor informatice.
Realizarea conducerii for]elor impune existen]a unui sistem C4I2SR1 integrat, la toate
e[aloanele. Sistemele C4I2SR trebuie s` asigure, în condi]iile dinamismului deosebit
al ac]iunilor militare [i al fluidit`]ii dispozitivelor, acoperirea cu posibilit`]i de conducere
1
Comand`, control, comunica]ii, computere, informa]ii, interoperabilitate, supraveghere [i recunoa[tere.
29
a întregului spa]iu de responsabilitate, a realiz`rii, în timp real, a comenzii [i controlului
for]elor [i mijloacelor la dispozi]ie, precum [i a celor de sprijin logistic.
Comanda for]elor întrunite într-o ac]iune militar` reprezint` un proces intens
[i competitiv. Comandantul for]ei nu este numai în situa]ia de a lua decizii dure în situa]ii
complexe, dar trebuie s` fac` asta într-un mediu de nesiguran]` [i într-un timp limitat.
Comanda este mai mult o problem` de management al informa]iilor decât una de înde-
plinire a unor sarcini de lupt` dificile [i complexe.
Sistemele de comand`, control, comunica]ii, computere, informa]ii, supraveghere
[i recunoa[tere ~ C4I2SR care sprijin` for]ele militare ale României trebuie s` aib` capabilitatea
de a se adapta rapid la cererile lupt`torului pentru a face disponibile informa]iile care sunt
importante, pentru a le asigura acolo unde sunt necesare [i pentru a garanta c` ajung
în forma corect` [i în timp oportun spre a fi utilizate. |n mod esen]ial, obiectivul fundamental
al sistemelor C4I2SR este de a ob]ine informa]iile critice la locul corespunz`tor [i la timp
pentru a permite for]elor s` câ[tige în oportunitatea ac]iunilor [i pentru a îndeplini obiectivele
întregii game de opera]ii militare.
Armata României se afl` în plin` ac]iune de dezvoltare a propriilor sisteme C4I2SR,
principiile care stau la baza ac]iunilor din cadrul acestor programe consist#nd \n:
asigurarea interoperabilit`]ii sistemelor vizând interconectarea facil` [i controlat`
a acestora, transferul de informa]ii [i servicii între componente [i cele similare
din alte sisteme;
asigurarea compatibilit`]ii tehnice [i func]ionale a subsistemelor componente,
precum [i a sistemelor, în ansamblu, cu mediul în care lucreaz`;
realizarea [i dotarea echipamentelor tehnice [i a produselor software cu module
comune care asigur` bazele compatibilit`]ii din fazele de proiectare [i de realizare
a sistemelor;
asigurarea flexibilit`]ii sistemelor prin standardizare [i prin utilizarea componentelor
hardware [i software [i a subsistemelor (echipamentelor) fixe [i mobile;
asigurarea unei fiabilit`]i ridicate prin utilizarea unor echipamente cu rate
de defectare mici, corec]ia erorilor, standardizarea echipamentelor [i a procedurilor
de lucru, implementarea unor programe de mentenan]` viabile;
preg`tirea personalului [i folosirea procedeelor [i a echipamentelor specializate
care s` asigure un grad ridicat de securitate informa]ional`;
stabilirea [i aplicarea m`surilor de asigurare [i de protec]ie electronic` [i fizic`.
|n proiectele noastre opera]ionale suntem determina]i de faptul c` tehnologia informa]iei,
precum [i existen]a [i cre[terea unei infosfere globale au un impact ireversibil asupra abord`rii
fundamentale a r`zboiului, care urm`re[te masarea [i concentrarea efectelor în locul for]elor.
Acesta nu numai c` propulseaz` for]ele întrunite în era informa]iilor, ci, totodat`, în sfera
r`zboiului bazat pe informa]ii, cu sisteme de arme de înalt` precizie, care detecteaz`
[i angajeaz` ]intele pe baza transferului electronic de date. For]ele întrunite trebuie
s` se adapteze la acest mediu de operare ce cre[te în complexitate [i \n incertitudine.
Pentru acest motiv, comandantul for]elor întrunite ~ CFI trebuie s` fie capabil s` vad`,
conceptual, sistemul C2 al for]ei întrunite, în totalitate, ca un întreg, pentru a-l angaja
în cel mai avantajos mod. CFI poate apoi s` identifice modul în care ar trebui s` fie structurat
acesta, s` stabileasc` unde pot fi f`cute îmbun`t`]iri, s` concentreze [i s` balanseze resursele
30
limitate C4I2SR în modul cel mai bun, pentru a controla fluxul, procesarea [i calitatea
elementelor esen]iale ale informa]iilor, pentru a accelera deciziile [i execu]ia. Nevoia
de sisteme C4I2SR, care s` poat` fi desf`[urate rapid, pentru a r`spunde crizelor în zonele
de interes strategic, a evoluat într-o cerere pentru sisteme interoperabile întrunite.
Comandan]ii de la toate e[aloanele trebuie s` ia permanent \n seam` faptul c` acoperirea
spa]iului de lupt` real solicit` atât comunica]ii ierarhice în cadrul fiec`rei categorii de for]e,
cât [i comunica]ii laterale între categoriile de for]e, la toate nivelurile. Ritmul rapid de evolu]ie
în tehnologia sistemelor C4I2SR poate cre[te complexitatea ac]iunilor atât pentru CFI,
cât [i pentru planificatorii din statul major întrunit. De fapt, la modul rezumativ, sistemele
C4I2SR exist` pentru a extinde fluxul informa]iilor între lupt`torii care sunt dincolo de raza
audibil` sau vizual` sau între sistemele tehnice (ma[ini).
Doctrina sistemelor C4 stipuleaz` modul de realizare a interoperabilit`]ii [i compatibilit`]ii
prin dezvoltarea sistemelor C4 pentru for]a întrunit` [i categoriile de for]e armate, având
în vedere întreaga durat` de via]` a sistemelor, [i define[te arhitectura, standardele
[i m`surile privind func]ionarea sistemelor.
Arhitectura sistemului C4I2SR pentru for]a întrunit` asigur` un cadru general
pentru rela]iile func]ionale [i tehnice, în scopul realiz`rii compatibilit`]ii [i interoperabi-
lit`]ii sistemelor C4, de la senzorii colectori de informa]ie [i date, sistemele de procesare
a datelor [i sistemele de comunica]ii pân` la entit`]ile care utilizeaz` aceste informa]ii
pentru a-[i îndeplini misiunile [i obiectivele. Arhitectura asigur` leg`turile logice
dintre cerin]ele opera]ionale [i realizarea sistemelor C4. Acestea se bazeaz` pe doctrinele
care definesc rela]iile de comand` [i cerin]ele informa]ionale (ce informa]ii se vehiculeaz`
pentru a satisface nevoile pentru opera]ii, cercetare, logistic` [i planificare). Analizele privind
arhitecturile asigur` baza doctrinar` pentru realizarea interfe]elor comune sau pot conduce
la un anumit echipament pentru fiecare interfa]`. Echipamentele necesare pot fi asigurate
din cele existente, din cele planificate sau din sistemele care sunt în curs de dezvoltare.
|n perspectiv` global`, putem afirma cu certitudine c` sistemul C4I2SR pentru lupt`tor
(C4I2SRPL) reprezint` viziunea pentru secolul XXI asupra infrastructurii informa]ionale
generale, realizând îmbinarea unor re]ele globale de calculatoare [i comunica]ii
care integreaz` industria, mass-media, structurile guvernamentale, militare [i neguverna-
mentale. Sistemul C4I2SR pentru lupt`tor furnizeaz` un mediu unic, asigurând elementele
[i principiul de baz` privind interoperabilitatea sistemelor C4I2SR pentru for]ele întrunite
care vor permite oric`rui lupt`tor s` îndeplineasc` orice tip de misiune, oricând [i oriunde,
fiind realizabile \n condi]ii de oportunitate, fiabilitate [i siguran]`. Viziunea privind sistemul
C4I2SR pentru lupt`tor conduce spre o arhitectur` de sistem deschis, care se prezint`
ca o re]ea global`, ce asigur` conexiuni virtuale între dou` sau mai multe loca]ii. Arhitectura
re]elelor de tip distribuit asigur` vehicularea fluxului de informa]ii pe vertical` [i orizontal`
în cadrul for]elor întrunite sau multina]ionale. Iat` de ce avem constant \n aten]ie faptul
c`, \n mod justificat, comandan]ii de la toate e[aloanele solicit` re]ele în topologie distribuit`,
care integreaz` categoriile de mijloace electronice pentru realizarea mediului de transmisiuni
[i acoper` întreaga zon` de opera]ii întrunite.
Centrele de comunica]ii de sprijin pot fi instalate la sol sau pe mijloace aeriene.
În cadrul acestor centre au loc opera]ii de prelucrare, stocare [i retransmitere a informa]iilor.
Semnalele care con]in vocea uman`, datele [i imaginile sunt transmise împreun`, în form`
31
digital`, prin cìle de comunica]ii. Terminalele automatizate portabile, transportabile
sau sta]ionare permit realizarea instantanee a conexiunii, în func]ie de modul de lucru dorit
(de exemplu, po[t` electronic`, voce prin radio, imagini, conectarea re]elelor de senzori,
extinderea prezen]ei personale prin crearea mediilor artificiale, cum ar fi realitatea virtual`).
Cìle specifice utilizate pentru realizarea conectivit`]ii virtuale sunt controlate cu ajutorul
computerelor. Lupt`torii nu mai depind de o singur` linie de comunica]ii [i vor beneficia
de fiabilitate [i flexibilitate crescute prin accesul la oricare dintre sutele sau miile de circuite
disponibile în Sistemul de Comunica]ii Militar Na]ional al Ap`r`rii ~ STAR [i \n infrastructura
informatic` a ap`r`rii, na]iunea gazd`, serviciile de comunica]ii comerciale sau orice combi-
na]ie a acestora. Conectivitatea virtual` este determinat` automat, stabilit` [i men]inut`
la cererea lupt`torului prin re]eaua cu topologie distribuit`. Atunci când nu mai sunt necesare,
resursele sunt disponibilizate în mod automat, asigurând utilizarea eficient` a sistemelor
din categoria C4I2SR.
Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` gestioneaz` [i conduce nemijlocit toate activit`]ile
referitoare la definirea conceptual`, realizarea [i implementarea sistemelor de comand`,
control, comunica]ii [i computere (C4) în Armata României, la nivel strategic, operativ
[i tactic, în conformitate cu atribu]iunile aprobate ale Statului Major General.
|ntr-o alt` perspectiv`, prin filozofia [i construc]ia sistemului C4I2SR urm`rim crearea
premiselor de implementare în Armata României a conceptelor de r`zboi bazat pe re]ea
~ NCW [i capacit`]i NATO bazate pe re]ea ~ NNEC, deziderate posibile prin realizarea
intrinsec` a urm`toarelor obiective:
unificarea eforturilor de realizare a sistemelor C4I2SR [i accentuarea aspectului
întrunit al acestora;
sincronizarea activit`]ilor de definire, realizare [i implementare a sistemelor
C4I2SR la nivelul întregii Armate;
asigurarea coeren]ei conceptuale [i func]ionale a sistemelor C4I2SR apar]inând
categoriilor de for]e armate;
optimizarea consumului de resurse destinate realiz`rii, implement`rii [i oper`rii
sistemelor C4I2SR, prin tipizarea solu]iilor tehnice [i tehnologice ale func]iunilor
similare;
concentrarea [i cre[terea vizibilit`]ii asupra cerin]elor opera]ionale [i func]ionale
ale sistemelor C4I2SR la nivelul categoriilor de for]e ale armatei [i al comanda-
mentelor;
coordonarea [i/sau monitorizarea tuturor activit`]ilor de implementare a sistemelor
C4I2SR în raport cu obliga]iile asumate de România [i cu nevoile operative
ale unit`]ilor lupt`toare [i ale structurilor de comand` ale acestora;
coordonarea tuturor activit`]ilor de interconectare a sistemelor C4I2SR din Armata
României cu sistemele C4I2SR ale Alian]ei [i cu cele ale statelor membre ale NATO,
în conformitate cu obliga]iile asumate de România în cadrul Alian]ei;
asigurarea premiselor de satisfacere a cerin]elor de interoperabilitate ale sistemelor
C4I2SR din Armata României, pe orizontal` [i vertical`, precum [i cu sistemele
similare ale partenerilor [i alia]ilor, înc` din faza de definire conceptual` a acestora.
Toate documentele conceptuale privind sistemele C4 din Armata României
sau elemente ale acestora vor trebui s` respecte Concep]ia C4I2SR pentru Armata României,
32
conformitatea cu aceasta fiind certificat` de c`tre Direc]ia Comunica]ii [i Informatic`
a Statului Major General.
În figura 1 este prezentat un concept de opera]ii pentru sistemele C4I2SR ale Armatei
României. Acesta include elemente ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ale Statului Major
General [i ale statelor majore ale categoriilor de for]e at#t la nivel strategic, c#t [i la nivel
operativ [i tactic. |n proiec]ie opera]ional`, sistemele C4I2SR trebuie s` deserveasc`
atât for]ele aflate în ]ar`, cât [i unit`]ile de men]inere a p`cii sau pe cele destinate
altor misiuni, dislocate în afara României, interfa]area cu sistemele NATO fiind esen]ial`.
NATO
Unit`]i
Ministerul de men]inere a p`cii
Ap`r`rii
Na]ionale
Statul
Major
For]e Aeriene General
For]e Terestre
For]e Navale
Figura 1: Conceptul de opera]ii pentru sistemele C4I2SR
|n continuare, vom prezenta, succint, componentele conceptuale ale Concep]iei C4I2SR

pentru Armata Rom#niei, detalierea acestora put#nd face obiectul unor elabor`ri editoriale
distincte.
Sistemul de comand\, control [i calculatoare

Sistemul de comand` [i control ~ SC4I este un component de baz` al sistemelor
func]ionale din cadrul Sistemului Informatic Integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
~ SIIMAN. Din perspectiva prefigurat`, \n logica diferen]ierii subsistemice, SC4I2SR
este compus din sistemul de comand` [i control al For]elor Terestre; sistemul de comand`
[i control al For]elor Aeriene ~ component` a SCCAN; sistemul de comand` [i control
al For]elor Navale ~ component` a SCOMAR; sistemul de comand` [i control de nivel
33
strategic (ce include Centrul Na]ional Militar de Comand` ~ CNMC) [i Sistemul de supraveghere
[i avertizare NBC ~ SSANBC.
Sistemele de comand`, control [i calculatoare din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
vor utiliza informa]iile cuprinse în cele cinci imagini recunoscute:
Imaginea \ntrunit` a câmpului de lupt` ~ Common Operational Picture ~ COP
este realizat` în cadrul sistemului de comand` [i control de nivel strategic, pe baza imaginilor
recunoscute [i furnizate de c`tre cele trei categorii de for]e ale Armatei.
Imaginea terestr` recunoscut` ~ Recognised Land Picture ~ RLP este realizat`
în cadrul sistemului de comand` [i control al For]elor Terestre, la nivelul Comandamentului
For]elor Terestre sau, la decizia acestuia, de c`tre e[alonul c`tre care s-a desemnat delegarea
de responsabilitate. La nivelul structurilor subordonate celei care produce RLP se realizeaz`
imaginea local` terestr` recunoscut` ~ Local Recognised Land Picture ~ LRLP.
Imaginea aerian` recunoscut` ~ Recognised Air Picture ~ RAP este realizat`
în cadrul sistemului de comand` [i control al For]elor Aeriene, la nivelul Comandamentului
Opera]ional Aerian Principal ~ COAP sau, la decizia acestuia, de c`tre e[alonul c`tre
care s-a desemnat delegarea de responsabilitate. La nivelul structurilor subordonate
celei care produce RAP se realizeaz` imaginea local` aerian` recunoscut` ~ Local Recognised
Air Picture ~ LRAP.
Imaginea naval` recunoscut` ~ Recognised Naval Picture ~ RNP este realizat`
în cadrul sistemului de comand` [i control al For]elor Navale, la nivelul Comandamentului
Opera]ional Naval ~ CON sau, la decizia acestuia, de c`tre e[alonul c`tre care s-a desemnat
delegarea de responsabilitate. La nivelul structurilor subordonate celei care produce RNP
se realizeaz` imaginea local` naval` recunoscut` ~ Local Recognised Naval Picture ~ LRNP.
Imaginea recunoscut` \ntrunit` de mediu ~ Recognised Environmental Picture
~ REP este realizat` în cadrul sistemului de comand` [i control de nivel strategic [i este
diseminat` c`tre toate sistemele care au nevoie de aceste informa]ii, incluz#nd informa]iile
topogeodezice, NBC [i meteo (la nivel na]ional, în cadrul SIMIN). La nivelul structurilor
subordonate celei care produce REP se realizeaz` imaginea local` recunoscut` de mediu
~ Local Recognised Environmental Picture ~ LREP.
În cadrul sistemelor de comand` [i control de la toate e[aloanele se integreaz`
[i elementele de control ale sistemelor de armamente, conform conceptelor NNEC.
Conceptul ISTAR
Eficien]a sprijinului cu informa]ii în opera]iile militare, în condi]iile integr`rii Armatei
României în structurile NATO, este determinat`, în mare m`sur`, de interoperabilitatea
[i compatibilitatea cu structurile militare similare din armatele celorlalte ]`ri aliate, context
\n care se impune o nou` arhitectur` a structurilor de informa]ii/cercetare, care s` fie
în consens opera]ional cu ultimele concepte ale Alian]ei. Astfel, dac` la nivelul structurilor
de analiz` [i coordonare s-a implementat conceptul ASIC ~ All Sources Information Cell,
la nivelul structurilor combatante se dore[te implementarea conceptului ISTAR ~ Intelligence,
Surveillance, Target Acquisition, and Reconnaissance. Bunòar`, ISTAR înseamn` informa]ii,
supraveghere, identificare-selectare ]inte, cercetare [i reprezint` culegerea, procesarea
[i distribuirea coordonat`, periodic`, precis`, oportun` [i sigur` a datelor [i informa]iilor,
34
dar [i a informa]iilor prelucrate ~ Intelligence, care sprijin` planificarea [i conducerea
opera]iilor militare, lovirea ]intelor [i evaluarea efectelor la ]int`, în vederea sprijinirii
comandantului în atingerea obiectivelor opera]ionale din spectrul de conflict.
“Sistem de sisteme”, ISTAR deriv` din func]ionarea sinergic` a sistemelor de supraveghere,
cercetare, identificare [i selectare a ]intelor [i a procesului informa]ional, prin intermediul
unei metodologii de coordonare centralizat`. În consecin]`, este structura de execu]ie
care înglobeaz` toate capabilit`]ile de culegere a datelor [i informa]iilor din câmpul tactic,
dispun#nd [i de capacitatea de procesare a acestora.
Principiile ISTAR deriv`, la modul esen]ial, din \nse[i principiile specifice activit`]ii
de informa]ii propriu-zise, respectiv coordonarea centralizat`, oportunitatea, acurate]ea,
schimbul de informa]ii, economia de efort, sistemului ISTAR fiindu-i proprii urm`toarele
capabilit`]i func]ionale: sensibilitate, acoperire continu`, robuste]e, flexibilitate, \n mod
fundamental ax#ndu-se pe: realizarea inform`rii, procesarea informa]iilor [i re]eaua fizic`.
Subliniem c` \n planificare [i \n management, fiec`ruia dintre aceste caracteristici
opera]ionale trebuie s` i se atribuie priorit`]i egale, deoarece e[ecul sau slaba performan]`
a oric`rui element va conduce la reducerea, pe ansamblu, a eficien]ei sistemului ISTAR.
Aceasta, cu at#t mai mult, cu c#t o capabilitate ISTAR efectiv` permite comandantului
s` identifice vulnerabilit`]ile adversarului [i s` ia deciziile corespunz`toare prin care
s` le exploateze.
ISTAR furnizeaz` comandantului informa]ii prelucrate de la începutul procesului
de luare a deciziei pân` la întocmirea planului de opera]ii/ac]iune [i conducerea opera]iilor,
practic, instituindu-se \ntr-o capabilitate a conducerii care contribuie at#t la redactarea imaginii
\ntrunite a câmpului de lupt` [i a situa]iei informa]ionale operative ~ Situational Awareness
~ SA pentru comandant, statul major [i to]i ceilal]i utilizatori, la toate nivelurile de comand`,
c#t [i la informarea asupra manevrelor executate de sistemele de lovire.
Sistemul de comunica]ii
Re]eaua de Transmisiuni Permanent` din Sistemul de Transmisiuni al Armatei
României ~ RTP/STAR reprezint` o re]ea geografic` mare, acoperind zonele de interes
pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale din teritoriul na]ional [i oferind servicii de voce
securizat` [i nesecurizat`, de date, fax [i videoteleconferin]` criptat` pentru unit`]ile
[i subunit`]ile tuturor categoriilor de for]e [i ale structurilor centrale dispuse pe teritoriul
na]ional, precum [i pentru reprezentan]ele Statului Major General [i pentru for]ele dislocate
în afara teritoriului na]ional. De asemenea, asigur` comunica]iile de voce, fax [i date
securizate pentru abona]ii sau structurile nominalizate s` aib` acces în regim securizat
la serviciile NGCS, precum [i comunica]iile de voce nesecurizate pentru to]i abona]ii re]elei
c`tre NGCS.
Dezvoltarea re]elei pe teritoriul na]ional s-a f`cut utilizând linii digitale magistrale,
de acces sau de interconectare realizate pe suport radioreleu militar sau pe fluxuri închiriate
de la SNTc Romtelecom SA. Acestea din urm` sunt realizate de SNTc Romtelecom SA
utilizând re]eaua magistral` na]ional` de fibr` optic`.
35
Re]eaua RTP/STAR ofer` suportul necesar de comunica]ii pentru o serie de programe
importante de modernizare [i opera]ionalizare a for]elor, cum ar fi: re]eaua INTRAMAN;
Sistemul de asigurare a suveranit`]ii aeriene ~ ASOC; Sistemul de senzori de radioloca]ie
tridimensional, de mare altitudine ~ FPS-117; Sistemul de schimb al datelor de zbor
~ FDEx; Sistemul de difuzare a imaginii aeriene unice recunoscute ~ STASA; Sistemul
meteorologic integrat ~ SIMIN; Sistemul de cercetare-observare maritim ~ SCOMAR;
Sistemul de avertizare [i raportare a situa]iei nucleare, bacteriologice [i chimice ~ SSA NBC;
Conducerea elementelor de poli]ie aerian`; Sistemul de coordonare [i planificare
a mi[c`rii ~ SIPLANET.
Prin canale de acela[i tip [i capacit`]i, în curs de activare, urmeaz` s` se asigure suportul
de comunica]ii pentru programele aflate în stadiu incipient, cum ar fi: Sistemul integrat
de coordonare a mi[c`rii ~ ADAMS; Sistemul logistic integrat ~ AILS; Sistemul integrat
pentru managementul carierei militare; Sistemul de senzori de radioloca]ie tridimensional`
de medie [i joas` altitudine ~ GAP-FILLER; Sistemul de comand`-control aerian na]ional
integrat în sistemul NATO ~ SCCAN.
Un program deosebit de important, care ofer` suportul tehnic de implementare
a unora dintre principiile r`zboiului centrat pe re]ea, îl reprezint` “Sistemul criptat
de videoconferin]` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale”, pentru care RTP/STAR asigur`
canalele de transmiteri de date, punct la punct, cu viteze de 1 Mbps.
Interoperabilitatea
Interoperabilitatea reprezint` o cerin]` fundamental` pentru orice sistem informatic
de comand` [i control [i este definit` drept “capacitatea sistemelor [i a unit`]ilor
de a beneficia de servicii [i de a oferi servicii altor sisteme [i unit`]i, astfel încât s` poat`
*
ac]iona cu eficacitate împreun`” .
Alian]a nu-[i poate permite s` utilizeze sisteme izolate, independente, care s` satisfac`
cerin]e singulare, motiv pentru care arhitectura tehnic` a sistemelor C3 ale NATO ~ NC3TA
este astfel conceput`, \nc#t s` asigure liniile directoare pentru standardizarea realiz`rii
[i a dezvolt`rii sistemelor informatice [i de comunica]ii ale NATO, precum [i a proceselor
de implementare a acestora.
Pentru îndeplinirea scopului sù, NC3TA, de la proiectare pân` la implementare,
este axat pe cinci condi]ii ale dezvolt`rii sistemice, acestea reg`sindu-se func]ional
\n management, modele [i descrieri arhitecturale, \n profile [i standarde de baz`, \n profilul
standardelor comune pentru C3 în NATO, \n mediul de operare comun C3 NATO.
Preciz`m c` \n elaborarea Concep]iei C4I2SR am luat în considerare, în primul rând,
mecanismul care asigur` schimbul de informa]ii dintre personalul român militar sau civil
cu personalul, militar sau civil, aflat în diferite loca]ii NATO sau în locuri de dispunere
a comandamentelor.
Sistemele care se interconecteaz` sunt destinate s` furnizeze gama întreag`
de servicii abona]ilor din România, precum [i celor din locurile de dispunere a comanda-
mentelor NATO. Principalele servicii sunt comunica]iile de voce [i facsimil; serviciile
*
AAP-31 ~ Glosar de termeni [i defini]ii de comunica]ii [i informatic` ~ NATO CIS Glossary.
36
de transmitere a mesajelor formatate, incluzând mesaje secrete; sisteme de date
care con]in leg`turi de date [i CCIS; servicii de po[t` electronic` utilizate pentru schimbul
de mesaje nesecrete, informale; VTC; sisteme pentru schimbul datelor de cercetare.
În folosul interconexiunilor dintre sistemele C4I2SR ale României [i cele ale NATO,
aceste mecanisme de transport ofer` servicii abona]ilor din loca]ii fixe, precum [i din loca]ii
tactice, mobile.
Piramida interoperabilit`]ii, prezentat` doctrine
al`turat (figura 2), ilustreaz` faptul c` sunt
proceduri
mai multe aspecte care concur` la ob]inerea
adev`ratei interoperabilit`]i intersistemice. aspecte opera]ionale
Transferul informa]iilor este situat la baza semantici
piramidei, deoarece f`r` acesta nu are
sens s` discut`m despre interoperabilitate. transferul
informa]iilor
Mai mult, transferul informa]iilor însu[i
nu este suficient pentru a realiza interopera-
bilitatea între sisteme. Mul]i al]i factori joac` Figura 2: Piramida interoperabilit`]ii
anumite roluri în interpretarea informa]iilor [i \n translatarea acestora în informa]ii
cu semnifica]ie opera]ional`. Câ]iva dintre ace[ti factori sunt ilustra]i în reprezentarea
piramidal`.
Securitatea informa]iei ~ INFOSEC

INFOSEC este o component` a securit`]ii generale pe care un sistem C4I2SR trebuie
s` o satisfac` pentru a î[i îndeplini misiunile la parametrii impu[i prin cerin]ele opera]ionale.
Referitor la natura INFOSEC, pentru atingerea obiectivelor de securitate solicitate,
pentru orice sistem trebuie definite câteva aspecte de baz` legate de securitate
[i de managementul acesteia, [i anume:
o politic` de securitate realist`, bazat` pe reguli [i proceduri precise, realizat`
în func]ie de mai mul]i factori, mai importan]i fiind: scopul [i misiunile sistemului, nivelul
de clasificare al informa]iilor vehiculate prin sistem, riscul rezidual acceptat, resursele aflate
la dispozi]ie;
cadrul organiza]ional (stabilirea structurilor func]ionale, care vor implementa
politicile de securitate aprobate de c`tre autoritatea competent`), situa]ie \n care avem
\n vedere: structurile de securitate; autorit`]ile opera]ionale pentru securitatea sistemelor
informatice [i de comunica]ii; autorit`]ile opera]ionale pentru managementul infrastructurii
de chei publice a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale; autorit`]ile opera]ionale pentru manage-
mentul capabilit`]ii de r`spuns la incidente în re]elele de calculatoare interconectate (CIRC);
cadrul arhitectural, acesta viz#nd: arhitectura opera]ional`, arhitectura de sistem
[i arhitectura fizic`.
Din perspectiva INFOSEC, securitatea sistemelor C4I2SR poate fi, conceptual, tratat`
din cele dou` puncte de vedere: cel referitor la securitatea comunica]iilor ~ COMSEC
[i cel configurat de securitatea sistemelor de calculatoare ~ COMPUSEC, chiar dac`,
trebuie s` spunem, pentru sistemele C4I2SR acest mod de tratare nu este cel mai potrivit.
Securitatea sistemelor se bazeaz`, principial, pe definirea unor servicii de securitate
care s` corespund` cerin]elor opera]ionale [i pe alegerea unor mecanisme de securitate
37
adecvate, capabile s` îndeplineasc` serviciile cerute la nivelul de calitate impus prin analiza
de risc, principalele servicii de securitate pentru SIC fiind: autentificarea [i identificarea;
confiden]ialitatea; disponibilitatea; integritatea; nonrepudierea, iar cele mai importante
mecanisme INFOSEC care s` sus]in` serviciile enumerate sunt: controlul accesului;
criptarea; protec]ia frontierei (guard); detec]ia intruziunilor; filtrarea; protec]ia antiviral`;
firewall; solu]ii de back-up; solu]ii de tip “business continuity-disaster recovery”; solu]ii
de monitorizare a activit`]ilor; identitatea digital`; Virtual Private Network –VPN.
Strategia de dezvoltare C4I2SR

Pe coordonatele deja men]ionate, vom continua implementarea programului SIIMAN
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru a asigura cu sisteme informatice moderne,
capabile s` asiste planificarea resurselor de ap`rare, managementul activit`]ilor curente
[i al celor în caz de criz`/campanie, precum [i ca suport decizional pentru activit`]ile curente
sau de criz`/campanie.
|n perspectiv`, strategia de dezvoltare a sistemului C4I2SR vizeaz`: • generalizarea
solu]iei MIP române[ti (model unic de baze de date, mecanism automat de replicare
a datelor, aplica]ii func]ionale, imaginea recunoscut` a câmpului de lupt` pentru For]ele
Terestre ~ Recognised Land Picture la toate e[aloanele, pe toate terminalele individuale
[i în re]elele locale de calculatoare (LAN); • implementarea solu]iei unice de identi-
ficare [i urm`rire a trupelor proprii [i aliate (conceptul Blue Force Tracking) pe toate
terminalele individuale [i în LAN; • fuzionarea activit`]ilor de implementare a sistemelor
de comand`-control cu cele de implementare a ISTAR; • derularea, ca program major
de înzestrare, a achizi]iei sistemului C4I2SR al For]elor Terestre; • implementarea func]iona-
lit`]ilor din SCCAN [i declan[area activit`]ilor de implementare a func]ionalit`]ilor
din SCOMAR; • implementarea, în cadrul Intranet-ului militar, a solu]iei de gestionare
a documentelor în format electronic, pân` la e[alon batalion, inclusiv; • implementarea
mecanismelor de protec]ie a informa]iilor vehiculate prin Intranet-ul militar; • crearea
portalelor pentru gestionarea, p#n` la nivel brigad`, a aplica]iilor informatice: • implementarea
solu]iilor de înv`]`mânt distribuit avansat (ADL) în cadrul Sistemului Informatic de Asistare
a Înv`]`mântului Militar ~ SIMIL; • redimensionarea STAR în concordan]` cu procesul
de restructurare a Armatei, punându-se accent pe introducerea efectiv` a tuturor serviciilor
pe care aceasta le poate oferi, paralel cu folosirea infrastructurii oferite de unele re]ele
civile de comunica]ii; • realizarea unei re]ele criptate de videoconferin]e, pân` la nivel
batalion, cu misiuni externe inclusiv; • finalizarea personaliz`rii [i implement`rii algoritmului
de criptare în toate echipamentele de radiocomunica]ii; • realizarea unui centru radio
pentru leg`turi la mare distan]`, care s` permit` realizarea leg`turilor de conducere criptate;
• realizarea platformelor mobile de comunica]ii [i informatic` pentru unit`]ile române[ti
dislocabile în teatrele de opera]ii, care s` asigure servicii de internet, intraman [i video-
conferin]`, precum [i leg`turi sociale; • consolidarea lan]ului unitar [i integrat
de comand` între e[aloanele conducere strategic` – combatant individual; • înzestrarea
cu un sistem integrat de r`zboi electronic; • implementarea elementelor principale
ale conceptelor r`zboiului centrat pe re]ea ~ NCW; • generalizarea preg`tirii asistate
a trupelor (sisteme de modelare simulare) [i finalizarea implement`rii Sistemului Informatic
de Asistare a Înv`]`mântului Militar.
38
SCHIMBAREA ORGANIZATIONALÃ
,
ÎN CADRUL FORTELOR
, DE APÃRARE
OLANDEZE ~ DOAR O ILUZIE ?
Dr. Myriame T.I.B. BOLLEN,
profesor asistent la Academia Regal` Militar` Olandez`,
Departamentul de Organizare, Informa]ii [i Economie
Autorul dore[te sq mul]umeascq 1. Spre un nou echilibru

domnului cqpitan dr. C. Davis, |n septembrie 2003, guvernul olandez a declan[at
Biroul Audit al Ministerului o \ntreag` gam` de schimb`ri pentru a putea realiza
Apqrqrii, pentru \mp \mpqq rt
rtqq [irea
experien]elor sale de cercetar e un echilibru \ntre sarcinile for]elor de ap`rare olandeze
\n domeniul intermezzo-ului militar, [i mijloacele pe care acestea le au la dispozi]ie spre a le putea
precum [i civililor [i militarilor \ndeplini. Dou` cuvinte-cheie au constituit fundamentul
care au participat la Cursul bianual
pentru Conducqtorii din domeniul planurilor de schimbare ale guvernului; primul a fost
Apqrqrii (2002-2004) pentru “reducere”, iar al doilea a fost “inova]ie”. Ambele au conse-
comentariile lor constructive \n legq- cin]e serioase asupra personalului din cadrul Ministerului
turq cu aceastq lucrare.
olandez al Ap`r`rii. Anterior, \n noiembrie 2002, Ministerul
Ap`r`rii a anun]at o posibil` reducere de 4 800 de func]ii, ca demers ce viza cre[terea
eficient` a sistemului de ap`rare. Pân` \n acel moment, cuvintele-cheie cu care au gestionat
procesul de transformare erau “mai pu]in` birocra]ie” [i “mai pu]in personal”. Schimb`rile
din prezent au ca scop consolidarea sarcinilor [i a bugetelor, \mbun`t`]irea calit`]ii, cre[terea
for]elor dislocate \n opera]iile de criz`, pentru a putea \ndeplini aceste obiective, fiind prev`zut`
o dizolvare de 3 800 de func]ii1.
Dar, pe fondul recalcul`rii bugetului din 2003 [i al procesului continuu de reorganizare,
cu orizont pân` \n 2007, Ministerul olandez al Ap`r`rii va renun]a la un total de 11 700 de func]ii.
Schimb`rile inten]ionate vizau trei noi direc]ii:
• restructurarea [i reducerea personalului din Statul Major General [i din unit`]ile
de sprijin;
• eficientizarea m`surilor de reorganizare;
• angajarea de interven]ii majore \n capabilit`]ile opera]ionale.
1
Prinsjesdagbrief, Ministerie van Defensie, 16 september 2003 en Najaarsbrief, Ministerie van Defensie,
8 november 2002.
39
Primele dou` trebuie s` genereze \mbun`t`]irea [i consolidarea conducerii administra]iei
[i, legat de asta, s-a propus renun]area la 2 000 din totalul de 6 000 de func]ii, pân` \n 2006.
Mai mult, departamentele din cadrul Ministerului Ap`r`rii, birourile comandan]ilor
[i departamentele de personal, logistic` [i financiar vor fi restructurate. Mult râvnitele câ[tiguri
eficiente vor fi continuate prin divizarea diferitelor departamente de control \n centre
de servicii [i evitarea paralelismelor \n rândul serviciilor militare [i \n Organiza]ia Central`.
Un astfel de exemplu de divizare este \nfiin]area Biroului Central de Plat`. O dat` dat
\n folosin]` acest birou, toate procesele legate de ciclul de plat` vor fi centralizate. Un alt
exemplu este introducerea comenzii func]ionale care trebuie s` previn` viitoarele posibile
paralelisme, relevant \n aceast` privin]` fiind cel referitor la comisia b`rba]ilor [i femeilor
care fac parte din for]ele armate.
Aceast` lucrare este concentrat` pe schimbarea organiza]ional`, mai exact
pe restructurare, reducere [i m`suri eficiente \n Armata Regal` Olandez` din cauza faptului
c` aceasta se confrunt` cu reduceri extrem de severe de buget. Pe tot parcursul articolului,
exemplele legate de practica militar` sunt descrise \ntr-un scurt intermezzo pentru a putea
ilustra consecin]ele proceselor de schimbare pe care le avem la \ndemân`. Prezenta strategie
de schimbare (reorganizarea) este discutat` din dou` perspective ale managementului
schimb`rii. Prima perspectiv` o voi numi “managementul schimb`rii birocratice”, iar a doua
“schimbarea prin cooperare”. |n urm`toarele trei sec]iuni sunt puse trei \ntreb`ri pentru
a putea ar`ta rela]iile dintre cele dou` perspective, de la managementul schimb`rii la practica
militar`. Prima \ntrebare cu care se confrunt` este De ce organizarea ap`r`rii trebuie
s` se schimbe ? A doua, Ce se urm`re[te prin schimbarea organiza]ional`, este discutat`
din perspectiva celor dou` aspecte ale managementului schimb`rii, enun]ate mai sus.
|n al treilea rând, va fi analizat` \ntrebarea Cine se presupune c` va face ca aceste schimb`ri
s` se produc` [i epilogul face referire, din nou, la titlul acestui articol: Este aceasta
doar o iluzie ?
2. De ce trebuie ca Apãrarea Olandezã sã fie schimbatã ?

Schimbarea organiza]ional` este considerat` atât un eveniment necesar, c#t [i unul logic,
\n situa]ia \n care mediul relevant \n care opereaz` organiza]ia decide c` aceasta ori nu face
ceea ce trebuie (probleme legate de eficacitate), ori nu face corect ceea ce trebuie s` fac`
(probleme legate de eficien]`). Cu alte cuvinte, conducerea, clien]ii [i utilizatorii organiza]iei
sunt de p`rere c` exist` o problem`. |n cazul Ministerului olandez al Ap`r`rii, dou` probleme
importante din mediul aferent reprezint` punctul de plecare al proceselor de schimbare.
Prima problem` este de natur` socio-politic`. De[i olandezii nu-[i consider` for]ele de ap`rare
ca fiind neimportante, ei acord`, totu[i, mai mult` importan]` altor servicii publice, cum ar fi s`n`tatea,
\nv`]`mântul [i lupta \mpotriva crimelor de pe str`zi2. A doua problem` este de natur`
(macro) financiar-economic` [i ne-am referit la ea \n prima parte a acestui articol. Ambele
probleme sunt strâns legate una de cealalt` [i sunt considerate o prioritate de c`tre olandezi,
2
National Survey held by SMK/NIPO (2001) in: Moelker R. en J. Soeters (Eds.), Krijgsmacht en Samenleving,
Boom, Amsterdam, 2003, p. 72.
40
o prioritate legat` de serviciile publice, iar \ntr-o er` a declinului economic, Ministerul Ap`r`rii
nu are nici o [ans` s` scape de reducerile de buget propuse.
Intermezzo: De ce sunt organiza]iile de control financiar subiect al schimb`rilor ?
Consecin]ele problemelor externe, definite a[a cum am men]ionat, au fost parc` transferate
organiza]iei. De exemplu, \nainte de a schimba organiza]iile de control financiar, cea de comand`
func]ional` sau centrele de servicii, trebuie puse \ntreb`ri ca cele ce urmeaz`:
• Organiza]ia de control financiar \nc` face ceea ce trebuie s` fac` ?
• Organiza]ia de control financiar \nc` merge corespunz`tor ?
• Desemn`rile de la cel mai \nalt nivel de conducere sunt adecvate [i moderne ?
• Personalul este foarte bine preg`tit \ncât s` \ndeplineasc` toate sarcinile ?
• Este adecvat sprijinul ICT ?
• Performan]a din sfera controlului financiar a prosperat sau a suferit din cauza
descentraliz`rii din anii ‘90 ?
• Ce poate fi \nv`]at din cele mai bune practici ale altor departamente de servicii
publice, ale organiza]iilor nonprofit sau chiar ale organiza]iilor cu profit ?
Ridicarea acestor \ntreb`ri poate fi considerat` un pas important \n direc]ia dorin]ei
Ministerului Ap`r`rii de a realiza o “implementare rapid` pentru a reduce cât mai mult
posibil incertitudinea \n rândul angaja]ilor”. Pentru a putea face ca aceast` implementare
rapid` s` fie posibil` a fost introdus` o organizare-proiect (SAMSON), care ajut` guvernul
[i [eful statelor majore \ntrunite \n supravegherea, coordonarea [i controlul asupra imple-
ment`rii schimb`rii.
3. Capcanele managementului in procesul schimbãrii

Este de datoria SAMSON-ului s` coordoneze toate procesele schimb`rii, procese
angajate de sus \n jos pe scara ierarhic`, put#nd ap`rea numeroase capcane. Prima capcan`
poate ap`rea dac` [i când managementul (de proiect) neag` sau ignor` problemele.
Consecin]ele sunt cât de cât evidente: pentru o lung` perioad`, pu]in sau nimic nu se poate
\ntâmpla conform celor ilustrate de urm`toarele intermezzo-uri militare:
Intermezzo
|n momentul \n care planurile pentru \nfiin]area unui Oficiu Central de Plat`
sunt cunoscute, angaja]ii implica]i \n procesele de plat` au fost interesa]i de aceste medii
de lucru. Nu sunt interesa]i de num`rul [i experien]a personalului necesar, de func]ia
lor exact` ori de modul \n care urmeaz` s` comunice cu unit`]ile descentralizate. Acum câteva
luni, managementul-proiect i-a “invitat” pe cei interesa]i la o \ntâlnire de informare, dar,
din nefericire, liderii de proiect nu au fost \n m`sur` s` r`spund` acestor \ntreb`ri
sau unora similare. |n afar` de asta, ei au \ncercat s`-i l`mureasc`, precizând c`, pe termen
scurt, nu trebuie s` se a[tepte r`spunsuri clare. Angaja]ii invita]i au fost foarte dezam`gi]i,
iar acest lucru este foarte dureros, din moment ce ace[tia erau cei care trebuiau s` fac`
preg`tiri [i s` inspire entuziasm \n leg`tur` cu noua organizare.
A doua capcan` a ap`rut \n momentul \n care managerii [i personalul au \ncercat
s` rezolve singuri problemele. Cu alte cuvinte, conducerea [i personalul vor g`si o solu]ie
[i vor decide asupra unei p`r]i negative a structurii, strategiei, sistemelor [i culturii noii
41
organiza]ii. L`sate f`r` aceste procese creative [i de luare a deciziei, schimb`rile vor fi
acelea care ne vor ar`ta c` subordona]ii nu vor \n]elege sau c` nu vor fi de acord cu p`r]ile
negative [i cu solu]iile de for]`. Ca urmare, ei nu se vor implica deosebit \n proclamata
necesitate de schimbare. La urma urmei, personalul care nu intuie[te motivele procesului
de schimbare se va \ntreba, \n definitiv, de ce trebuie schimbat. De regul`, managerii
lor vor afi[a o atitudine de “rezisten]` la schimbare …”.
Intermezzo
Conform angaja]ilor din unit`]ile descentralizate ale Armatei Olandeze, managerii
de proiect nu s-au folosit prea mult de ideile [i de planurile lor pentru a ameliora neconcordan]a
dintre costurile prezente [i investi]ii. Angaja]ii nu vor \n]elege acest lucru, deoarece, anterior,
a[a-numitele Echipe Eficiente care [i-au unit, primele, ideile, [i-au etichetat sugestiile
ca fiind “idei excelente pentru \mbun`t`]irea procedurilor standard de folosire a timpului”.
|n aceste circumstan]e, ar fi necesar un mic miracol pentru ca ace[ti angaja]i s`-[i mai dedice
vreodat` timpul \mbog`]irii eficien]ei.
De câte ori standardele externe de organizare lipsesc, sunt [anse ca managerii
[i personalul s` pice \n a treia capcan`. Cu toate acestea, cineva se poate gândi la o \ntreag`
sum` nesfâr[it` de posibile gre[eli [i s-a dovedit a fi aproape imposibil de prezis problemele
care ar putea ap`rea dup` ce una sau o alt` gre[eal` ar fi f`cut`. Astfel c`, orice probleme
care apar ulterior pot fi puse pe seama interven]iilor “incorecte” rezultate din alegerea
gre[elii “nepotrivite”. |n consecin]`, organizarea intr` \ntr-un cerc vicios, care o poate plasa
\n mijlocul urm`toarei reorganiz`ri, cu o alt` list` de gre[eli de care trebuie s` ]in` seama
pentru a putea rezolva problemele celei anterioare.
Faptul c` lipsesc standardele externe poate fi ilustrat, de asemenea, [i prin compararea
maximelor conducerii prezente cu cele din anii ‘90. De-a lungul anilor ‘90, schimbarea
organiza]ional` a fost concentrat` asupra descentraliz`rii, iar unit`]ile descentralizate
responsabile de consecin]e, de rezultate au fost desemnate a fi categoriile organiza]ionale
ideale. |n prezent, \n timpul declinului economic, maximele manageriale par s`-[i fi schimbat
direc]ia. Centralizarea pare a fi motivul principal al schimb`rii organiza]ionale \n multe situa]ii.
La fel ca \n anii ‘90, pare a fi din nou vorba despre lipsa standardelor externe pentru evaluarea
eficien]ei solu]iilor.
Intermezzo
Din cauza \nmul]irii serviciilor de sprijin din firmele private la nivelul anilor ‘90,
firme specializate \n servicii, cum ar fi sprijinul administrativ, au prosperat. Aceste firme
privesc ICT-ul ca pe o posibilitate. Cu ajutorul ICT, aceste firme le ofer` clien]ilor lor informa]ii
la orice or` [i \n orice format. |n formarea Oficiului Central de Plat`, standardele [i practica
bun` a acestor firme private pot fi de ajutor. Oricum, pân` nu demult, a fost pu]in`
sau nu a existat deloc comunicare \ntre angaja]ii civili [i cei militari \n afacerile private.
Acela[i lucru poate fi observat [i \n cazul dezvolt`rilor sistemelor de planificare a resurselor
\ntreprinderii (ERP). Prin neglijarea consult`rii “lumii de dinafar`”, managementul
de proiect risc` s` planifice Oficiul Central de Plat` pe direc]ii diferite decât cele necesare
pentru implementarea eficient` a sistemelor ERP. Din aceast` cauz`, aceast` neglijen]`
poate foarte u[or genera urm`toarea reorganizare.
42
4. Ferestrele schimbãrii
A[a cum am afirmat \n introducere, \ntrebarea ca: Ce vrea s` se \n]eleag` prin “schimbarea
organiza]ional`” ? va fi luat` \n considerare prin trecerea \n revist` a dou` perspective
ale managementului schimb`rii, [i anume: managementul schimb`rii birocratice [i schimbarea
prin cooperare. Pentru a explica diferen]ele dintre aceste dou` perspective, \n aceast` parte
a articolului, le voi dezbate pe fiecare dintre acestea, luând \n considerare patru aspecte:
• \ncrederi organiza]ionale;
• managementul;
• perspectiva asupra schimb`rii organiza]ionale;
• scopurile schimb`rii organiza]ionale.
4.1. Fereastra managementului schimbãrii birocratice

|ncrederi organiza]ionale
Din aceast` perspectiv`, o organiza]ie este v`zut` ca fiind suma total` a propriilor
structuri, culturi, strategii [i sisteme. Tradi]ional, conceptul de organiza]ie este strâns legat
de ierarhie, control [i regulamente, iar structura organiza]ional` este v`zut` ca un corp
ierarhic de reguli [i regulamente legate de comportamentul organiza]ional. Diferen]ele
dintre organiza]iile formale [i informale sunt recunoscute. De obicei, organiza]ia informal`
este similar` culturii organiza]ionale prin: \ncredere, valori [i norme pe care le au în comun
membrii organiza]iei. Structura [i cultura dirijeaz` comportamentul intern, pe când strategia
organiza]ional` define[te comportamentul organiza]iei în lumea din afara ei. Ar trebui,
deci, a[a cum spunea Chandler în “Strategie [i structur`” (1962), s` fie o leg`tur` între structur`
[i cultur`, \n sensul c` “Structura urmeaz` strategiei”.
Din 1982, când Peters [i Waterman au scris cea mai bun` oper` a lor – “În cùtarea
perfec]iunii”, sistemele sunt recunoscute ca fiind un anumit fel de structur`. Sistemele
se refer` la regulamente [i proceduri în func]ie de care procesele organiza]ionale ar trebui
conduse. Structura, cultura, strategia [i sistemele definesc comportamentul organiza]ional.
Schimbarea organiza]ional` se concentreaz` [i începe cu schimbarea structurii, a strategiei,
a sistemelor [i culturii, care sunt deseori percepute ca fiind sisteme cibernetice.
Managementul
Din aceast` perspectiv`, managerilor le sunt atribuite patru roluri importante. În primul
rând, managerul decide cine trebuie s` fac` lucrul respectiv [i, în al doilea rând, deciziile
manageriale sunt delegate în ierarhie; managerul prescrie felul în care sarcinile delegatului
trebuie s` fie îndeplinite. În al treilea rând, angaja]ilor nu le este spus doar ce s` fac`,
ci [i cum s` fac` [i, în final, toate acestea se realizeaz` în timp ce conducerea dirijeaz`
procesul de lucru, în func]ie de strategia de management.
Perspectiva schimb`rii organiza]ionale
Schimbarea organiza]iei \ncepe prin schimbarea structurii func]ionale, a strategiei,
a culturii [i a sistemelor. Uneori, schimbarea organiza]ional` este similar` schimb`rii
structurii puterii, dar, mai presus de orice, supozi]ia birocratic` este acea schimbare
de comportament care apare dup` schimbarea organiza]iei (reorganizarea). Aceast` supozi]ie
genereaz` dou` probleme. Prima problem` apare ca urmare a faptului c` mul]i manageri
43
experimenta]i au observat, cu am`r`ciune, c` schimbarea de comportament nu se manifest`
automat ca rezultat al reorganiz`rii. A doua problem` este aceea c` procesele de reorganizare
sunt rareori considerate de c`tre membrii organiza]iei ca fiind favorabile, în cel mai bun caz,
ace[tia considerându-le afaceri consumatoare de timp [i energie care trebuie construite
într-un parcurs lejer de timp, munca desf`[urându-se normal în timpul acestui proces.
Angajamentul pentru reorganizare este adesea slab, iar toate acestea vor avea un efect slab
asupra schimb`rii de comportament.
O alt` supozi]ie birocratic` asem`n`toare este aceea c`, în cadrul procesului de schimbare
organiza]ional`, în primul rând schimbi modelul organiza]ional (noua structur` organiza-
]ional`), iar în al doilea rând, mergi mai departe [i pui în aplicare noul model. În acest fel,
cele dou` procese, cel de reorganizare [i cel de înv`]are organiza]ional`, se desf`[oar`
separat. În consecin]`, personalul poate adopta “vechiul” comportament mult timp
pe parcursul procesului de reorganizare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care
reorganizarea, adesea, poate provoca noi birocra]ii. Mai mult, este evident faptul c` procesul
de reorganizare se dovede[te adesea a fi foarte dependent de puterea voin]ei [i de abilit`]ile
de negociere ale agen]ilor schimb`rii. Acestea sunt procese consumatoare de energie,
iar \n timpul acestora agen]ii schimb`rii sunt încorda]i pân` la limite.
Intermezzo
În timpul anilor ‘90, personalul din toat` organizarea ap`r`rii olandeze a fost implicat
în procese de descentralizare. A fost depus mult efort pentru a crea organiza]ia administrativ`
corespunz`toare, pentru a dezvolta procedurile [i instrumentele de luare a deciziilor \n mod
descentralizat [i pentru delegarea responsabilit`]ilor la cele mai joase niveluri ale organiza]iei.
Ca urmare a procesului curent de restructurare, organizarea administrativ` trebuie din nou
remodelat`. De aceast` dat`, accentul va fi pus pe îndeplinirea misiunii în func]ie de cerin]ele
e[aloanelor superioare [i nu pe independen]` [i autonomie. În mare m`sur`, schimb`rile
inten]ionate implic` acela[i personal care a fost implicat [i în reorganiz`rile din anii ‘90.
Scopurile schimb`rii organiza]ionale
Birocraticele procese de schimbare încep prin a prezenta lista cu defectele noii structuri
organiza]ionale. În acest fel, con[tientizarea acestora genereaz` scopul final al schimb`rii.
În mare parte, discu]iile sunt legate de noua structur`, de strategie [i cultur`, de noile sisteme
la care conducerea [i personalul s-au gândit. Principala întrebare care plute[te în aer în leg`tur`
cu schimb`rile inten]ionate pare a fi : “Ce trebuie s` facem ?”.
4.2. Fereastra schimbãrii prin cooperare

Credin]e organiza]ionale
Din aceast` perspectiv`, o organiza]ie este v`zut` ca o re]ea de rela]ii, procese [i în]elegeri
de care avem nevoie pentru a putea coopera. Pentru a rezolva problemele organiza]iei,
se consider` c` a gândi, a ac]iona [i a decide sunt necesare la toate nivelurile. Comportamentul
organiza]ional este suma tuturor comportamentelor asupra c`rora s-a consim]it reciproc.
Cel pu]in, acesta necesit` existen]a unor în]elegeri unanime. Rolul acestor în]elegeri este
acela de a-i face pe membrii organiza]iei con[tien]i de “cum” trebuie s` se comporte. În]elegerile
sunt încastrate în intui]ii, iar cu ajutorul membrilor organiza]iei pot s` în]eleag` conven]iile
44
care sunt în uz. Aceste intui]ii pot a[terne lumin` asupra întreb`rii “de ce” au fost f`cute
aceste în]elegeri precise. Ultima etap` a comportamentului organiza]ional este axat`
pe principii, ca determinare a faptului c` membrii organiza]iei sunt nevoi]i s` în]eleag`
aceste intui]ii, intui]ii care se refer` la ideologia organiza]iei, altfel spus, la tipul de organiza]iei
care “vrem s` fim”3 . O organiza]ie este v`zut` ca fiind suma total` a propriilor în]elegeri,
intui]ii [i principii care definesc în]elegerea colectiv` a comportamentului. Schimbarea
organiza]ional` se concentreaz` [i începe cu schimbarea comportamentului organiza]ional.
Managementul
Din aceast` perspectiv`, managerilor de la toate nivelurile le este cerut s` men]in`
[i s` dezvolte în]elegerile, intui]iile [i principiile adecvate. Sunt apreciate a fi trei roluri
manageriale importante. Primul este rolul \ntreprinz`tor. Pentru îndeplinirea acestui rol,
managerul este atent în permanen]` pentru a putea face fa]` amenin]`rilor [i oportunit`]ilor
care apar în cadrul organiza]iei. Contrar omologilor sì din mediul birocratic, nu este
de a[teptat ca aceast` conducere – împreun` cu câ]iva angaja]i inteligen]i – s` rezolve
singuri problemele4. Din contr`, prin compararea amenin]`rilor [i a oportunit`]ilor externe
cu for]ele [i sl`biciunile interne, este a[teptat ca aceasta s` selecteze problemele (sau provoc`rile)
relevante cu care se confrunt`. Toate aceste probleme selectate compun agenda strategic`.
Prin delegarea problemelor selectate a[a-numi]ilor proprietari de probleme, conducerea
î[i îndepline[te al doilea rol. Proprietarii de probleme sunt responsabili cu rezolvarea
acestora, putând proveni din sec]ii sau departamente deja existente sau, altfel, sunt formate
noi echipe potrivite pentru a putea îndeplini acest rol. În momentul în care problema
este transferat` c`tre proprietarii de probleme, managerii trebuie s` aib` grij` s-o defineasc`
în termenii clien]ilor sau ai utilizatorilor organiza]iei. Ultimul, cel de-al treilea rol managerial,
se refer` la rezolvarea interferen]elor dintre diferi]i proprietari de probleme. Pentru a putea
îndeplini acest rol, managerii trebuie s` fie con[tien]i de interdependen]ele din procesele
de luare a deciziilor \ntre diferite p`r]i. Dac` este necesar, conducerea furnizeaz` structuri
[i sisteme specifice pentru a putea face posibil` comunicarea între interfe]e. Prin esen]a sa,
conducerea este de a[teptat s` ofere condi]ii pentru procesele de luare a deciziilor în favoarea
p`r]ilor implicate în rezolvarea problemei.
Perspectiv` asupra schimb`rii organiza]ionale
Schimbarea organiza]ional` este similar` schimb`rii comportamentului organiza]ional
[i, deci, efectele schimb`rii ar trebui s` fie acelea c` membrii organiza]iei, într-adev`r,
lucreaz` diferit, având un comportament nou sau având alt` munc`. În acest fel, schimbarea
organiza]ional` este similar` înv`]`rii organiza]ionale5 ! Structura, strategia, sistemele
[i cultura sunt privite ca fiind forme de regulament, din moment ce se refer` la stabilitate,
continuitate [i permanen]`. De aceea, nu pot fi folosite drept unelte pentru a conduce
comportamentul organiza]ional, nici ca mecanism pentru a impune schimbarea organiza]ional`.
3
Schein E.H., Organisational Culture and Leadership: a dynamic view, San Francisco, 1985.
4
Bass B.M., Transformational Leadership: Industrial, Military and Educational Impact, Lwrence Erlbaum
Associates, publishers Mahwah, New Jersey, 1998.
5
Argyris C., Strategy, change and defensive routines, Ritman, 1985.
45
Pentru a schimba organiza]ia, cel pu]in, cel care proiecteaz` noile în]elegeri asupra orga-
niza]iei (vezi partea despre credin]ele organiza]ionale) va trebui s` se schimbe. Procesele
schimb`rii organiza]ionale care se limiteaz` la acesta sunt definite ca fiind cele care
îmbun`t`]esc calitatea [i serviciile organiza]iei. |n esen]`, viziunile despre felul în care
organiza]ia trebuie s` func]ioneze [i rela]iile acesteia cu mediul extern r`mân neschimbate.
La nivelul viziunilor, de asemenea, schimbarea este necesar`, iar în acest caz procesele
de schimbare [i înv`]area organiza]ional` iau forma proceselor de inova]ie, schimbând rela]iile
interdepartamentale, introducând noi concepte de distribu]ie, finan]ând între]inerea etc.
Pentru a face efectiv o schimbare, organiza]iei trebuie s`-i fie clar de ce aceasta este necesar`
\n dezvoltarea ei. În ultimul rând, misiunea [i identitatea colectiv` a organiza]iei sau pozi]ia
sa pe pia]` sau în societate pot fi în pericol. În acest caz, schimbarea organiza]ional` afecteaz`
principiile. Procesele de schimbare la acest nivel de intensitate pot genera o alt` organiza]ie
[i sunt numite dezvolt`ri organiza]ionale. Un exemplu de dezvoltare organiza]ional` ar fi
transformarea ma[in`riei-birocra]iei lui Mintzberg în func]ie de cerere, o organiza]ie flexibil`,
orientat` c`tre sarcini6. În timp ce diferite p`r]i ale comportamentului organiza]ional vor fi
schimbate, strategia organiza]iei, structura, sistemele [i cultura se vor adapta noii situa]ii.
Modific`rile în cadrul regulamentelor acestor elemente sunt v`zute mai degrab` ca rezultate
decât ca puncte de plecare ale procesului de schimbare.
Intermezzo
Simultan cu implementarea unit`]ilor responsabile de rezultate (URR), în Armata
Regal` Olandez` s-a înfiin]at [i Biroul de Evaluare [i Revizie. Acest birou trebuia s` ajute
comandan]ii URR la monitorizarea responsabilit`]ilor lor delegate [i la raportarea rezulatelor
c`tre cele mai înalte niveluri de comand`. La început, biroul era perceput a fi un alt instrument
de control. Datorit` atitudinii de sprijin a personalului de evaluare [i revizie, comandan]ii
[i-au schimbat punctele de vedere [i au apreciat serviciile biroului ca fiind valoroase unelte
de management. Bazându-se pe informa]iile furnizate de c`tre Biroul de Evaluare [i Revizie,
comandan]ii [i-au îmbun`t`]it capabilit`]ile legate de conducerea [i performan]a sarcinilor
fundamentale. De asemenea, informa]ia le-a permis comandan]ilor s` le explice mult mai clar
subordona]ilor importan]a controlului material, de personal [i financiar în cadrul ariei
de responsabilitate a URR. Ca rezultat, membrii URR au fost capabili s`-[i adapteze la timp
activit`]ile opera]ionale, dac` acest lucru era necesar, iar comandan]ii au fost în m`sur`
s` informeze adecvat nivelurile înalte despre performan]a URR.
Scopul schimb`rii organiza]ionale
Schimbarea organiza]ional` începe prin a ac]iona diferit7. Dac` [i când este posibil,
structurile, strategiile, sistemele [i culturile existente ar trebui l`sate pe cont propriu.
Utilizatorii prezen]i [i viitori, patronii [i clien]ii decid ceea ce trebuie schimbat [i dac` lucrurile
au fost schimbate corect. Din aceast` perspectiv`, managementul schimb`rii se concentreaz`
asupra cìi pe care organiza]ia vrea s-o urmeze, iar pentru a [ti ce cale s` aleag`, trebuie adresate
trei întreb`ri8. În primul rând, organiza]ia trebuie s` [tie sigur ceea ce poate s` fac`.
Mintzberg H., The structuring of Organizations, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1979.
6
Senge P. M. et al., The dance of change. The challenges sustaining momentum in learning organizations,
7
Doubleday, New York, 1999.

8
Bass B.M., Transformational Leadership: Industrial, Military and Educational Impact, Lwrence Erlbaum
Associates, publishers Mahwah, New Jersey, 1998.
46
Aceast` întrebare se refer` la competen]a principal`; de asemenea, se refer` la îndemânarea
[i cuno[tin]ele angaja]ilor, la tehnologiile pe care le folosesc [i la reputa]ia [i imaginea
organiza]iei în mediile relevante. În al doilea rând, r`spunsul la întrebarea Ce “riscuri”
\[i va asuma organiza]ia ? este decisiv pentru tipul de strategie în care organiza]ia se angajeaz`
[i, în final, organiza]ia trebuie s` spun` clar pentru cine va utiliza competen]a principal`.
R`spunsurile la aceste întreb`ri indic` direc]ia organiza]iei. În schimb, direc]ia organiza]iei
explic` [i comportamentul organiza]ional. Organiza]ia trebuie s` se ab]in` s` ofere r`spuns
la o singur` întrebare; aceea este: “Ce trebuie s` facem ?”, numai dup` ce se va decide
care sunt cei mai importan]i utilizatori, patroni [i clien]i, aceste p`r]i trebuie s` se implice
prin a r`spunde la aceast` întrebare precis`. În acest fel, ei vor deveni p`rta[i la organizare.
Intermezzo
Armata Olandez` este gazda centrelor de antrenament [i educa]ie. Împreun` cu utilizatori
importan]i cum ar fi Prima Divizie, aceste centre stabilesc standardele [i ]intele antrena-
mentului [i înv`]`mântului miliar. Reac]ia Primei Divizii furnizeaz` centrelor informa]ii
despre experien]ele pe care le-a avut cu personalul abia înv`]at. Cu ajutorul acestei reac]ii,
centrele sunt în m`sur` s`-[i adapteze programele educa]ionale conform cerin]elor utilizatorilor
lor. În acest fel, utilizatorii în[i[i au devenit parteneri în procesul educa]ional.
5. Cine sunt cei care trebuie sã facã

posibilã schimbarea organizationalã ?
Schimbarea organiza]ional` este necesar` dac` , [i când patronii din mediile relevante
sunt de p`rere c` organiza]ia se confrunt` cu probleme. Ori de câte ori exist` o problem`
este [i un proprietar al problemei. Defini]ia problemei este condi]ionat` de percep]ia
proprietarului de probleme implicat, din moment ce diferi]i proprietari de probleme privesc
aceea[i problem` din diferite puncte de vedere [i, în plus, ei pot s` aib` diferite perspective
asupra viitoarei condi]ii a organiza]iei. De aceea, o întrebare-cheie în procesul schimb`rii
organiza]ionale este “Cine sunt cei care au probleme ?”. În ambele perspective legate
de schimbare, a[a cum am discutat anterior, sunt exprimate diferite puncte de vedere
asupra rezolv`rii problemei managementului schimb`rii.
5.1. Managementul schimbãrii birocratice

Din aceast` perspectiv`, o organiza]ie este alc`tuit` din trei grupuri separate. Primul
face parte din disciplinele lor specifice (finan]e, personal, logistic`), numi]i gânditorii,
[i sunt cei care definesc problema. Apoi, sunt sugerate noi seturi de reguli, regulamente
[i criterii necesare rezolv`rii problemei. Între timp, executan]ii se confrunt` cu o problem`
care poate fi caracterizat` de aspecte financiare, de personal sau logistice, toate cerând s` fie
rezolvate în acela[i timp. Executan]ii se ocup` în special cu fezabilitatea. Adesea, în opinia
lor, este prea pu]in probabil ca toate aspectele diferite ale problemei s` fie rezolvate într-un mod
satisf`c`tor. Al treilea grup, deciden]ii, trebuie s` construiasc` un pod între teorie (gânditori)
[i practic` (executan]i). Ei îi conduc atât pe gânditori, cât [i pe executan]i [i, de asemenea,
ei sunt cei care decid asupra a ce, cum [i de cine va fi f`cut un lucru. Deciden]ii din topul
47
organiza]iei pot ac]iona atât de sus în jos, folosind ierarhia, cât [i comisionând personalul
s` vegheze atent asupra activit`]ilor opera]ionale. Ori de câte ori o posibilitate e[ueaz`,
deciden]ii o adopt` pe cealalt`.
Intermezzo
În cadrul Armatei Olandeze, controlul material a fost întotdeauna subiect de revizie.
La început, necesarele îmbun`t`]iri erau discutate în cadrul personalului comandantului,
iar ulterior, acestea erau implementate cu ajutorul rela]iilor func]ionale. Oricum,
din momentul în care Biroul Expertului General s-a implicat în controlul material al armatei,
aceste îmbun`t`]iri au fost discutate în lan]ul de comand`. În prezent, îmbun`t`]irile
sunt implementate de sus în jos.
O divizare strict` între a gândi, a face [i a lua decizii va duce la apartenen]a par]ial`
la o problem` [i la sentimente de responsabilitate par]ial` pentru rezolvarea acesteia.
De asemenea, fiecare parte este dependent` de cealalt` în rezolvarea problemei.
În permanen]`, gânditorii [i deciden]ii vor trebui s` se conving` atât pe ei, cât [i pe executan]i
c` au dreptate. Ca rezultat al apartenen]ei par]iale la problem`, nici o parte nu este capabil`
s` o rezolve. Ori de câte ori î]i lipsesc mijloacele pentru a rezolva adecvat o problem`,
bineîn]eles c` po]i s` predai [tafeta altcuiva. Din aceast` cauz`, accentul va fi pus pe discutarea
sarcinilor, a drepturilor [i responsabilit`]ilor fiec`ruia [i nu pe rezolvarea problemei.
Intermezzo
Comandantul URR este responsabil de procesele de control financiar din cadrul
acestui birou. Pentru a putea face fa]` sarcinilor controlului financiar, personalul specializat
a fost repartizat în cadrul personalului comandantului. Cineva se poate a[tepta ca acest
“control financiar” s` fie un subiect important de conversa]ie în cadrul lan]ului de comand`.
Oricum, în practic`, acest control financiar este discutat în special la nivelul rela]iilor
func]ionale. Pe când coordonarea la niveluri func]ionale pentru sprijinirea proceselor financiare
de luare a deciziei ale comandan]ilor este folositoare, p`strarea informa]iilor financiare
în afara lan]ului de comand` nu este deloc folositoare. Ac]ionând în acest fel, gânditorii
comunic` doar în linii func]ionale, iar deciden]ii nu sunt informa]i corespunz`tor.
Ca urmare a acestui fapt, deciden]ii vor avea impresia c` acest control financiar nu este
deloc treaba comandan]ilor. Între timp, personalul, cum ar fi administratorii de afaceri
la URR (executan]ii), sunt prin[i între gânditori [i deciden]i, exemplificând faptul c` teoria
nu este totuna cu practica !
5.2. Schimbarea prin cooperare

Din aceast` perspectiv`, asupra schimb`rii organiza]ionale, proprietarii de probleme
joac` un rol crucial în definirea [i rezolvarea problemei. Ace[tia sunt echipe care gândesc,
decid [i ac]ioneaz` asupra diferitelor p`r]i ale problemei9. Membrii echipei sunt selecta]i
pe bazele a trei criterii, [i anume competen]`, angajament [i pozi]ia lor în cadrul
organiza]iei. Competen]a se refer` la cuno[tin]ele, aptitudinile sau atitutinile precise necesare
pentru a putea ataca problema. Competen]a determin` calitatea procesului de rezolvare
9
Pfeffer J., Avantajul competitiv dintre oameni, Boston, Harvard Business School Press, 1994.
48
a problemei, iar angajamentul se refer` la motiva]ia [i la îndemânarea de a rezolva problema.
Astfel, angajamentul se va referi la cantitatea de energie pe care membrii o vor aloca
pentru rezolvarea problemei. În final, pozi]ia organiza]ional` a fiec`rui membru indic`
autoritatea [i responsabilitatea pe care o reprezint` echipa.
Este de datoria managerului s` creeze echipe de proprietari de probleme care s` cuprind`
reunirea adecvat` de competen]`, angajament [i pozi]ie organiza]ional` pentru a putea
rezolva corect problema. Procesele de rezolvare corect` a problemei iau în considerare
toate aspectele relevante, cum ar fi calitatea, practicabilitatea, urgen]a, interdependen]a
[i acceptarea solu]iilor sugerate. În mod ierarhic, rela]iile dintre proprietarii de probleme
[i e[aloanele organiza]ionale superioare pot fi v`zute ca rela]ii de factor principal, din moment
ce ambele p`r]i trebuie s` fie de acord asupra definirii problemei. Definirea problemei
este o responsabilitate comun` care, uneori, poate evoca a reorientare a strategiei organiza-
]ionale. Dup` ce ambele p`r]i au c`zut de acord, s-a întocmit un contract ce se refer`
la contabilitate, la condi]ii [i mijloacele disponibile. Elementele-cheie sunt responsabilitatea
proprietarilor de probleme, gradul de autonomie al echipei [i rezultatele cerute. Datorit`
primului element cheie, scopurile sunt fixate. Responsabilitatea se refer` la misiunea
proprietarilor de probleme. Scopul [i autoritatea acestora nu sunt deschise discu]iei.
Pân` la urm`, echipa este aleas` s` fac` tot ce este necesar s` rezolve problema, cu excep]ia
acelor lucruri care sunt nelegitime. Acestea se refer` la al doilea element cheie, limitarea
autonomiei proprietarilor de probleme. Periodic, ace[tia raporteaz` managerului date
privind rezultatele, iar rezultatele ob]inute, reprezentând al treilea element cheie, sunt la fel
ca responsabilit`]ile echipei.
Intermezzo
Pentru a implementa un nou sistem al controlului material (MBNS), conducerea
formeaz` o echip`-proiect cu responsabilit`]i, scopuri [i limite clar definite. Comandan]ii
URR sunt cei care raporteaz` echipei-proiect progresele înregistrate în cadrul biroului.
În momentul în care comandan]ii [i-au atins scopurile, echipa-proiect dirijeaz` revizia.
Pe perioada implement`rii, echipa-proiect înfiin]eaz` un birou de ajutor pentru a sprijini
efectiv URR-ul atunci când acest lucru este necesar. Lucrând în acest fel, problemele
sunt rezolvate mult mai repede [i corespunz`tor decât s-a a[teptat, chiar [i cele care au p`rut
extrem de dificile la început.
6. Este schimbarea organizationalã

, doar o iluzie ?
Într-o anumit` m`sur`, procesul actual de schimbare din cadrul Armatei Olandeze
vizeaz` reducerea de personal, dar se refer` [i la inova]ie. Capabilit`]ile opera]ionale trebuie
s` fie consolidate, iar cele pentru desf`[urarea for]elor trebuie îmbun`t`]ite. În cele din urm`,
ambi]ia este ca Armata Olandez` s` ac]ioneze efectiv [i decisiv.
Apar importante întreb`ri legate de natura “comportamentului organiza]ional”.
De exemplu: Cum va putea organiza]ia s`-[i ating` scopurile ?, Cum vom motiva
personalul s` se comporte în noul fel ?, Cum vom fi siguri c` lucrurile vor fi f`cute
altfel de acum încolo ?
Pentru a putea eviden]ia scopul acestei lucr`ri, am ales câteva experien]e militare practice
recente ce reprezint` dou` perspective ale schimb`rii organiza]ionale. Pentru a-mi sublinia
49
scopul, am eviden]iat diferen]ele dintre aceste perspective. În practic`, ambele viziuni
asupra schimb`rii se pot combina mai u[or.
Oricum, cei care accept` “ultima încercare de acceptare” a proceselor de schimbare
pot, adesea, prefera concep]ia cooperativ`. Prin ducerea proceselor de schimbare în acest fel,
gradul de rezisten]` la schimbare poate sc`dea. De asemenea, schimbarea prin cooperare
poate fi legat` efectiv de implicarea [i identificarea angaja]ilor cu scopurile pe care
le au de îndeplinit. Pe lâng` acestea, a[a cum unul dintre intermezzo a clarificat, schimb`rile
constau, esen]ial, \n acelea c`, de fapt, noul comportament organiza]ional se va manifesta
autonom, a[a cum, de exemplu, centrele de preg`tire [i educare î[i adapteaz` [i î[i îmbun`-
t`]esc programele educa]ionale în strâns` leg`tur` cu “utilizatorii” lor din Prima Divizie.
Acela[i lucru poate fi spus [i despre personalul angajat la Evaluare [i Revizie care, în loc
s` se transforme într-un obstacol al controlului, a dezvoltat mijloace foarte apreciate de sprijin
al conducerii. În ambele cazuri, schimbarea organiza]ional` a \nceput prin schimbarea
de comportament [i s-a dovedit a fi o iluzie !
Voi parafraza doi autori olandezi, Swieringa [i Elbers, care au scris despre schimbarea
managementului: “În cazul schimb`rii organiza]ionale, într-o mare m`sur`, modul în care
vrei s`-]i schimbi organiza]ia determin` natura noii organiza]ii pe care o vei realiza”10.
Maxima este adev`rat`, deoarece simultan cu strategia de schimbare se vor transforma
[i principiile [i viziunile care stau la baza ei. În cazul schimb`rii prin cooperare, împreun` cu cei
mai importan]i patroni, clien]i sau utilizatori, organiza]ia va încerca s` g`seasc` r`spunsuri
la întreb`ri ca “Ce ar trebui schimbat ?” [i “Cine trebuie s` fac` aceast` schimbare ?”.
Aceast` abordare a schimb`rii organiza]ionale se concentreaz` asupra comportamentelor
organiza]ionale dorite [i colective, în care sunt implica]i atât angaja]ii, cât [i conduc`torii
externi.
Pe de alt` parte, strategia de reorganizare provine din principiile birocratice [i, ca urmare,
folosirea acestei strategii va determina o alt` organiza]ie, care se va subscrie acelora[i principii
[i viziuni. Deci, Armata Olandez` va trebui s` planifice o nou` organizare, care va trebui
s` fie atât efectiv`, cât [i decisiv`, iar pentru aceasta, ea trebuie s` se schimbe într-un fel
care se supune acestui ideal.
Traducere [i adaptare
@ Eugenia-Mihaela CALOT~
11
Swieringa J. en Elmers B., In plaats van reorganiseren, Wolters Noordhoff, Groningen, 1996.
50
STATUL MAJOR
ÎNTR-UN COMANDAMENT
ÎNTRUNIT NA}IONAL
~ considera]ii preliminare ~
General de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN
A
rmatei României, \n contextul principalelor riscuri [i amenin]`ri la adresa
securit`]ii României [i a alia]ilor sì [i luând în calcul principalele provoc`ri
ce pot afecta at#t interesele na]ionale, cât [i pe cele ale alia]ilor [i partenerilor
no[tri, \i vor reveni responsabilit`]i în acord cu realit`]ile [i evolu]iile din mediul de securitate.
|n condi]iile actuale, interesele de securitate na]ional` dep`[esc grani]ele fizice ale statului
român, fapt ce impune ca misiunile de baz` ale Armatei României s` fie circumscrise imperativ
at#t Articolului 5 al Cartei NATO, c#t [i, complementar, inciden]ei non-Articol 5.
Aceasta presupune, în principal, respingerea unei agresiuni împotriva României sau a alia]ilor
sì, în cadrul ap`r`rii colective NATO, [i promovarea stabilit`]ii regionale [i globale,
care incumb` participarea la opera]ii de r`spuns la crize sub comanda NATO, UE, OSCE
sau a ONU [i participarea la opera]ii militare în cadrul unor coali]ii ad-hoc1.
|n temeiul acestui considerent, una dintre direc]iile prioritare ale procesului de transfor-
mare a institu]iei militare na]ionale const` \n finalizarea restructur`rii organismului militar
pentru crearea unei structuri de for]e diminuate cantitativ, performante, eficiente, flexibile
[i interoperabile cu armatele statelor aliate, capabile s` asigure îndeplinirea integral`
a misiunilor de baz` ale Armatei României, precum [i cre[terea capacit`]ii combative
a acesteia, prin dezvoltarea capacit`]ii de lupt` [i de reac]ie a for]elor [i eficientizarea
întregului sistem militar, astfel încât s` asigure capacitatea de conducere a comandamentelor
[i pe cea de lupt` a unit`]ilor necesare particip`rii la gama de misiuni a Alian]ei 2.
Aceast` reform`, tip ramur` sau fabian`3, începe deja s` produc`. Actualul statut al României,
de membr` a Alian]ei Nord-Atlantice, favorizeaz` desf`[urarea acestui proces prin posibi-
litatea [i chiar obligativitatea asimil`rii sau adapt`rii tendin]elor de evolu]ie ale acesteia,
cunoscându-se c` Alian]a Nord-Atlantic` [i, o dat` cu ea, majoritatea armatelor statelor
membre parcurg un amplu proces de transformare. De altfel, nou`, tuturor membrilor
1
Statul Major General, Strategia militar` a României, Bucure[ti, 2004, pp. 4, 5, 10, 11.
2
Ibidem, p. 10.
3
Samuel P. Huntington , Ordinea politic` a societ`]ilor în schimbare, Ia[i, Editura Polirom, 1999, p. 299.
51
institu]iei militare na]ionale, ne revine responsabilitatea de a gândi [i a proiecta solu]ii specifice
de promovare eficient` a intereselor României, care s` sprijine Alian]a în îndeplinirea
angajamentelor de ap`rare colectiv` atât în spa]iul geostrategic înglobant, cât [i în cel proxim
acestuia4. Acest proces de transformare implic`, printre altele, [i crearea unei structuri
de comand` nou`, mai simpl` [i eficient`.
Contextul, apreciem c` impune proiectarea [i opera]ionalizarea unei structuri de comand`
[i control întrunite, suple [i flexibile, la nivel na]ional, apt` s` planifice [i s` conduc` ac]iuni
militare independente sau întrunite, interoperabil` [i compatibil` cu structurile Alian]ei
Nord-Atlantice. Aceast` structur` ar putea fi numit` Comandament Întrunit Na]ional,
subordonat` nemijlocit Statului Major General.
Comandamentul Întrunit Na]ional este, de fapt ar trebui s` fie, un comandament
opera]ional de nivel operativ în m`sur` s` preg`teasc` din timp de pace, s` planifice
[i s` conduc` opera]iile întrunite pentru respingerea unei agresiuni militare cu for]ele
dislocabile neangajate [i for]ele în teritoriu opera]ionalizate ale tuturor categoriilor de for]e
luate în subordine prin transfer de responsabilitate [i s` planifice [i s` conduc`, ulterior,
opera]iile întrunite pentru respingerea unei agresiuni militare pe teritoriul na]ional împreun`
cu for]ele aliate. |n acela[i timp, trebuie s` fie \n m`sur` s` exercite comanda [i controlul
opera]ional asupra tuturor for]elor participante la opera]ii multina]ionale în afara teritoriului
na]ional în toate situa]iile. Chiar [i numai pentru acest rol care, în actualele condi]ii
[i în perspectiv`, va cre[te în amploare [i frecven]`, acest comandament î[i justific`
necesitatea. El este solicitat [i de problematica elimin`rii unor neajunsuri ce s-ar putea
manifesta în conducerea trupelor, cum ar fi: formarea unor comandamente ad-hoc
la declan[area unei situa]ii de criz`, de cele mai multe ori insuficient preg`tite pentru misiunile
pe care le au de îndeplinit; reac]ia întârziat` a conducerii, deoarece s-ar forma dup` apari]ia
crizei [i dereglarea activit`]ii altor comandamente din care ar proveni for]ele. Preluarea creativ`
a experien]ei proprii, a tradi]iei noastre militare, dar [i a altor state în rezolvarea acestui aspect
apreciem c` este benefic`, fapt pentru care ne permitem s` uz`m de câteva dintre informa]iile
pe care le de]inem, în unele situa]ii interpretate, referitoare la comandamentele similare
existente deja în unele armate membre ale Alian]ei Nord-Atlantice. Prezent`m, a[adar,
succint, comandamentele opera]ionale \ntrunite din unele ]`ri membre ale NATO.
FRAN}A
Centrul de Planificare [i Conducere a Opera]iilor pentru Fran]a [i Europa (CPCO)
Subordonare {efului Statului Major al Armatelor, prin loc]iitorul pentru opera]ii al acestuia
Rol • instrument unic de planificare [i conducere în domeniul opera]ional;
• poate fi pus [i la dispozi]ia Uniunii Europene pentru opera]iile în care Fran]a va juca rol
de na]iune conduc`toare;
• are competen]e [i interarme speciale: transport strategic, aerian, maritim [i terestru;
identificarea ]intelor; protec]ia mediului;
• competen]e geostrategice (cu rol de coordonare, anticipare [i sintez`): la nivel na]ional;
la nivel european; pentru Africa; pentru celelalte zone;
• competen]e exterioare: informa]ii militare; rela]ii interaliate; opera]ii speciale;
comunica]ii opera]ionale; jandarmerie; serviciu medical; serviciul carburan]i.
Competen]ele interarme speciale [i competen]ele geostrategice se materializeaz`
cu personal deta[at din structuri similare existente la nivelul Statului Major al Armatelor
[i al structurilor subordonate acestuia.
General dr. Eugen B`d`lan, Dezvoltarea durabil`, în revista Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 1,
4
2005, p. 15.
52
Obiective • pune la dispozi]ia For]elor Armate un comandament capabil s` planifice [i s` conduc`
orice tip de opera]ie militar`;
• pune în stare opera]ional` un stat major de nivel operativ pentru un teatru de opera]ii;
• propulseaz` Fran]a în pozi]ia de na]iune-conduc`toare pentru viitoare opera]ii militare
la nivel continental;
• integreaz` cele mai moderne sisteme de informa]ii, comand` [i control.
Misiuni • supraveghere strategic`; • alarmare;
• planificare predecizional`; • planificare opera]ional` la nivel strategic;
• conducere la nivel strategic [i conducerea permanent` a for]elor desf`[urate.
Structur` • [eful CPCO î[i exercit` conducerea prin intermediul a 2 adjunc]i, unul pentru planificare
[i unul pentru conducerea opera]iilor;
• pe module tip NATO, de la J1 la J9: cele cunoscute pân` la J6; J7 – RETEX (valorifi-
carea experien]ei); J8 – Finan]e, iar J9 – CIMIC;
• permite planificarea [i conducerea simultan` a mai multor opera]ii de gestionare
a crizelor, în care scop înfiin]eaz` “celule de coordonare, anticipare [i sintez`”;
• \n func]ie de amploarea crizei/opera]iei, aceste celule sunt înt`rite cu personal apar]i-
nând Direc]iei Informa]ii Militare, structurilor de rela]ii interna]ionale, opera]iilor speciale,
comunica]iilor operative, jandarmeriei, serviciului medical [i serviciului carburan]i.
Efective -
Observa]ii • a fost infiin]at începând cu 01.09.2002, prin fuzionarea Centrului Opera]ional Interarme
cu Statul Major Interarme.
GERMANIA
Comandamentul Opera]ional al Bundeswehrului (COB)
Subordonare Pe linie opera]ional`, se subordoneaz` ministrului federal al ap`r`rii, prin intermediul
inspectorului general al Bundeswehrului, iar pe linie administrativ`, comandantului
Bazelor For]elor Armate.
Rol • conducerea contingentelor germane ce ac]ioneaz` \n diferite teatre de opera]ii \n afara
grani]elor Germaniei, fiind singurul comandament al Bundeswehrului (Ministerul Federal
al Ap`r`rii) care poate transmite ordine acestora.
Obiective • coordonarea particip`rii contingentelor germane la aplica]ii de nivel operativ în cadrul
Alian]ei sau UE;
• realizarea premiselor înfiin]`rii unui comandament al UE.
Misiuni • planificarea [i conducerea misiunilor contingentelor germane atât la nivel na]ional,
cât [i interna]ional;
• exercitarea conducerii contingentelor na]ionale în cadrul misiunilor în teatre de opera]ii
în afarea grani]elor Germaniei;
• informarea Bundeswehrului privind desf`[urarea misiunilor interna]ionale;
• elaborarea planurilor [i a recomand`rilor de nivel operativ pentru ap`rarea în cadrul
na]ional sau al Alian]ei.
Structur` • structur` modular`, pe J-uri: de la J1 la J6 responsabilit`]ile sunt cele cunoscute; J7 are
atribu]ii în domeniul instruc]iei; J8 în domeniul administra]iei; J9 este serviciul sanitar;
• birou opera]ii speciale; • compartiment consiliere juridic`;
• compartiment asisten]` religioas`; • compartiment rela]ii publice.
Efective • aproximativ 300 de militari;
•1 B. Trs. – aproximativ 300 de militari.
Observa]ii • a fost \nfiin]at la 09.07.2001.
MAREA BRITANIE
Comandamentul Permanent |ntrunit (Permanent Joint Headquarters – PJHQB)
Subordonare {efului Statului Major al Ap`r`rii
Rol • singurul comandament opera]ional al armatei britanice care conduce toate ac]iunile
militare ce se desf`[oar` \n exteriorul Marii Britanii.
Obiective • planific` [i conduce opera]ii întrunite în care sunt implicate trupe britanice, în cadrul
ac]iunilor militare multina]ionale sub comand` britanic`;
• exercitarea comenzii opera]ionale asupra contingentelor engleze participante în opera]ii
multina]ionale, \n diferite teatre de opera]ii, sub comanda altei ]`ri.
53
Misiuni • coordonarea preg`tirii, desf`[ur`rii [i recuper`rii trupelor britanice destinate misiunilor

multina]ionale;
• reprezentarea p`r]ii britanice în rela]iile cu autorit`]ile militare NATO [i structurile
echivalente;
• elaborarea planurilor de rezerv`;
• monitorizarea zonelor de interes operativ;
• consilierea ministrului Ap`r`rii în elaborarea deciziilor;
• exercitarea comenzii opera]ionale asupra Comandamentelor britanice din Cipru,
Gibraltar [i Falkland;
• organizarea [i conducerea exerci]iilor întrunite;
• planificarea [i preg`tirea For]ei Întrunite de Reac]ie Rapid`;
• consilierea [i evaluarea capacit`]ilor [i a standardelor aplicabile for]elor întrunite;
• întocmirea unor planuri alternative pentru situa]ii de criz` sau pentru a fi utilizate
în desf`[urarea unor posibile opera]ii în func]ie de amploarea probabil` a crizei,
probabilitatea de apari]ie a crizei [i timpul de avertizare avut la dispozi]ie, gradul
de detaliere al planului [i orient`rile primite din partea conducerii Ministerului Ap`r`rii.
Structur` • modular`, pe J-uri, de la 1 la 9: J2, 3, 5 [i 6 sunt cu responsabilit`]i comune celorlalte
comandamente NATO; J1/4 are atribu]ii pe linie logistic` [i administrativ; J7, pe linie
de preg`tire [i standarde; J8, financiar; J9, personal.
Efective • aproximativ 500 de persoane, din care 86% militari [i 14% civili;
• militarii reprezint` 33% din cadrul trupelor terestre, 28% din avia]ie, 22% din marina
militar`, iar 3% din cadrul infanteriei marine.
|n afara personalului propriu mai exist` un num`r de ofi]eri de leg`tur` ce asigur` rela]ia
cu exteriorul comandamentului, [i anume: ofi]eri la schimb de experien]` \n SUA, ofi]eri
de leg`tur` \n Fran]a, Germania, Olanda [i SUA, precum [i ofi]eri cu atribu]ii \n situa]ii
de criz` \n Italia, Australia [i pe l#ng` NATO. Acestora li se adaug` ofi]eri strìni,
la schimb de experien]` din SUA [i Noua Zeeland`, ofi]eri de leg`tur` din Fran]a,
Germania, Olanda [i Canada [i ofi]eri cu atribu]ii \n situa]ii de criz` \n Turcia, Norvegia,
Finlanda, Italia [i Australia.
For]ele necesare desf`[ur`rii opera]iilor sunt puse la dispozi]ia sa, complet \ncadrate,
echipate [i instruite conform cerin]elor.
Observa]ii • a luat fiin]` la 04.1996 datorit` necesit`]ii elimin`rii form`rii unor comandamente
ad-hoc, insuficient preg`tite, la declan[area unei situa]ii de criz`, cu reac]ii \nt#rziate
din cauza constituirii dup` declan[area crizei [i cu dereglarea activit`]ii comandamentelor
de arm` din compunerea c`rora proveneau for]ele.
ITALIA
Comandamentul Operativ Interfor]e
Subordonare {efului Statului Major al Ap`r`rii
Rol • planific` [i conduce opera]iile na]ionale întrunite [i pe cele multina]ionale în care Italia
are rol de na]iune leader;
• poate constitui nucleul pentru Comandamentul Opera]ional al UE.
Obiective • îndeplinirea func]iei de:
1. comandament opera]ional al [efului Statului Major al Ap`r`rii când acesta îndepline[te
func]ia de comandant în exerci]iu pentru o opera]ie na]ional` major` executând
planificarea, organizarea, comanda [i controlul opera]iei;
2. comandament întrunit pentru o opera]ie na]ional` întrunit`, executând controlul
opera]ional al for]elor;
3. de nucleu al unui comandament multina]ional într-o opera]ie multina]ional` în care Italia
este na]iune, exercitându-[i controlul opera]ional asupra for]elor multina]ionale.
Misiuni Misiunile sale principale sunt:
a) \n func]ia de comandament opera]ional al [efului Statului Major al Ap`r`rii pentru
o opera]ie na]ional` major`: particip` la procesul de planificare general` a ap`r`rii; ini]iaz`
planificarea la nivel operativ \n baza Directivei ini]iale de planificare; acord` asisten]`
tehnico-operativ` Centrului Militar pentru Ap`rare Civil`, autoriz#nd contribu]iile cate-
goriilor de for]e [i execut#nd monitorizarea activit`]ilor;
54
Misiuni b) \n func]ia de comandament \ntrunit pentru o opera]ie na]ional` \ntrunit`: exercit`
control operativ asupra for]elor, elabor#nd planul opera]iei \n baza directivei strategice;
c) \n func]ia de nucleu al unui comandament multina]ional \ntr-o opera]ie multina]ional`:
particip` la exercitarea controlului opera]ional asupra for]elor multina]ionale ce compun
gruparea de for]e pentru executarea opera]iei; exercit` \n toate situa]iile comanda
opera]ional` asupra contingentelor italiene participante la opera]ii multina]ionale \n afara
grani]elor ]`rii.
Structur` • modular`, similar` comandamentelor NATO, pe J-uri, de la J1 la J9: J1 la J6 au atribu]ii
similare celorlalte comandamente NATO; J7 se ocup` de doctrine [i instruc]ie; J8 de pro-
blemele financiare; J9 de CIMIC;
• statul major cuprinde dou` direc]ii comandate de asistentul [efului de stat major pentru
planificare;
• asistentul [efului de stat major pentru opera]ii subordoneaz` J1, 2, 4, 9 [i celula
de coordonare a mi[c`rii, iar asistentului [efului de stat major pentru planificare
i se subordoneaz` J5, 6, 7, 8 [i sec]ia simulare.
Efective • aproximativ 300, la care se adaug` un num`r de ofi]eri de leg`tur` din cadrul Alian]ei.
Observa]ii -
ROM@NIA
Comandamentul 2 Opera]ional |ntrunit “Mare[al Alexandru Averescu”
Subordonare {efului Statului Major General
Rol • conduce opera]iile \ntrunite la nivel operativ;
• exercit` comanda [i controlul opera]ional asupra for]elor participante la opera]ii
multina]ionale \n afara teritoriului statului rom#n.
Obiective • \ndepline[te func]ia de:
1. comandament opera]ional \ntrunit de nivel operativ subordonat comandantului
Comandamentului Opera]ional Strategic care preg`te[te din timp de pace, planific`
[i conduce opera]iile \ntrunite pentru respingerea unei agresiuni militare cu for]ele
dislocabile neangajate [i for]ele \n teritoriu opera]ionalizate; ulterior planific` [i conduce
opera]iile \ntrunite, \mpreun` cu for]ele NATO, pentru respingerea agresiunii \n cadrul
ap`r`rii colective;
2. comandament opera]ional \ntrunit ce exercit` comanda [i controlul opera]ional asupra
for]elor participante la opera]ii multina]ionale \n afara teritoriului statului rom#n \n toate
situa]iile.
Misiuni • ia \n subordine prin transfer de responsabilitate for]ele dislocabile [i pe cele \n teritoriu
opera]ionalizate de la categoriile de for]e, constituind Gruparea de for]e \ntrunite de nivel
operativ;
• planific` [i conduce opera]ia pe baza Directivei Strategice emise de c`tre Comandamentul
Militar Strategic;
• exercit` \n toate situa]iile comanda opera]ional` asupra contingentelor rom#ne[ti
participante la opera]ii multina]ionale \n afara teritoriului statului rom#n, execut#nd
evaluarea, transferul de autoritate, introducerea \n teatru, comanda opera]ional` na]ional`,
extragerea din teatru.
Structur` • modular`, similar` comandamentelor NATO, pe J-uri, de la J1 la J6 cu atribu]ii
similare celorlalte comandamente NATO;
• statul major cuprinde dou` module coordonate de doi loc]iitori ai [efului de stat major
pentru opera]ii, respectiv, pentru sprijin opera]ii.
Efective • aproximativ 190 de persoane [i este deservit de 1 R.Trs. [i 1 B. Dsv.;
• 60% din personal provine din for]ele terestre, 20% din for]ele aeriene [i 20% din cele
navale.
Observa]ii • 01.05.2003
La rolul pe care deja l-am enun]at, s-ar adùga locul acestuia în cadrul structurii
de comand` opera]ional` la criz` major` [i r`zboi, care, apreciem, poate fi conform
celui prezentat \n figura 1.
55
56
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CONSILIUL SUPREM
GUVERN PR{EDIN}IE
DE AP~RARE A }~RII
NAC
Comitete } MINISTERUL
militare AP~R~RII
NA}IONALE
ACE Structuri care se vor stabili
{EFUL STATULUI MAJOR GENERAL
de c`tre Consiliul Suprem
STRATEGIC
STATUL MAJOR STRUCTUR~ de Ap`rare a }`rii
GENERAL MILITAR-STRATEGIC~
x xxx
STATUL MAJOR STATUL MAJOR STATUL MAJOR COMANDAMENT
G#ndirea Militar` Rom#neasc`
AL FOR}ELOR AL FOR}ELOR AL FOR}ELOR CDM LOG CDM TRS

TERESTRE AERIENE NAVALE |NTRUNIT NA}IONAL
|
* * *
OPERATIV
CJTF NAPOLI
~ 3/2005
COMPONENT~ COMPONENT~ COMPONENT~

TERESTR~ AERIAN~ NAVAL~
TACTIC
Conducere opera]ional` Rela]ionare cu Alian]a Structuri administrative
Conducere administrativ` Structuri opera]ionale Rela]ii de colaborare [i subordonare temporar`
Figura 1: Conducerea la criz` major` [i la r`zboi

Statul major în Comandamentul |ntrunit Na]ional
În accep]iune curent`, comandamentul este elementul de structur` al unit`]ii militare,
organizat corespunz`tor pentru exercitarea actului de comand` [i \nvestit, prin acte normative,
cu competen]e specifice în domeniul ac]iunilor militare. Acesta exercit` actul de comand`
asupra tuturor elementelor structurii unit`]ii5. El asigur` conducerea tuturor activit`]ilor
[i opera]iilor militare ce se preg`tesc [i se desf`[oar` de c`tre for]ele din compunerea
sau subordinea sa printr-o riguroas` activitate de stat major desf`[urat` în mod unitar
[i cu participarea întregului comandament. În scopul facilit`rii exercit`rii actului de conducere
de c`tre comandant, comandamentul este organizat pe compartimente. Compartimentul
de baz` al comandamentului prin care comandantul realizeaz` conducerea for]elor
subordonate este statul major6. F`r` a minimaliza rolul celorlalte compartimente din cadrul
comandamentului, putem afirma c` statul major, prin activitatea sa specific`, faciliteaz`
în cea mai mare parte exercitarea func]iilor actului de conducere de c`tre comandant: previziune
[i prognoz`, planificare, organizare, comand`, coordonare [i control desf`[urate succesiv,
intercondi]ionate [i integrate într-un proces unitar. Acesta este cel care pune în oper` decizia
comandantului.
Statul major î[i desf`[oar` activitatea sub conducerea direct` a [efului de stat major,
având la baz` ordinele [i preciz`rile comandantului, rezultate din cele ale e[alonului superior.
Îndatoririle principale ale statului major au fost, sunt [i continu` s` fie: urm`rirea [i asigurarea
îndeplinirii deciziilor luate de comandant; asigurarea informa]iilor necesare comanda-
mentului [i unit`]ilor subordonate pentru preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare
în timp util; evaluarea situa]iilor [i anticiparea evolu]iei acestora; stabilirea cursurilor ac]iunilor
militare [i propunerea pentru comandant a cursului optim de îndeplinire a misiunii; întocmirea
documentelor pentru preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare7. În scopul cunoa[terii
permanente a situa]iei, a ordinelor primite [i a m`surilor stabilite de c`tre comandant,
al în]elegerii clare a misiunii primite, procur`rii, centraliz`rii, analizei [i exploat`rii oportune
a datelor [i informa]iilor despre inamic, trupele proprii, teren [i al]i factori, al transmi-
terii la timp a misiunilor c`tre subordona]i [i urm`ririi îndeplinirii acestora, al select`rii
celor mai importante [i urgente sarcini asupra c`rora trebuie s`-[i concentreze eforturile,
al efectu`rii în timp scurt a calculelor [i întocmirii documentelor de conducere [i informare,
iar atunci când timpul nu permite, a celor strict necesare îndeplinirii misiunilor primite,
mai pe scurt, pentru îndeplinirea atribu]iilor sale, statul major trebuie s` fie structurat
pe compartimente func]ionale, tip J-uri.
Necesit`]i [i perspective ale unui stat major întrunit

Pentru a facilita îndeplinirea rolului Comandamentului Întrunit Na]ional, statul sù major
trebuie s` asigure cu predilec]ie urm`toarele func]ionalit`]i: realizarea capacit`]ii de conducere
la nivel operativ a tuturor for]elor opera]ionale în sistem “joint”; exercitarea comenzii
[i a controlului opera]ional, gestionarea [i monitorizarea ac]iunilor militare [i a efectivelor
române[ti participante la opera]ii militare în afara statului român8; rela]ionarea cu structura
5
Statul Major General, Regulamentul general pentru conducerea ac]iunilor militare, Bucure[ti, 1998, p. 9.
6
Ibidem, p. 11.
7
Ibidem, p. 11, Art. 15
8
Legea nr. 42/2004 privind participarea for]elor armate la misiuni în afara teritoriului statului român.
57
de stat major a Statului Major General, pe timp de pace, [i a structurii militar-strategice
în situa]ii de criz` [i pe timp de r`zboi; asigurarea interoperabilit`]ii cu statele majore
ale Alian]ei Nord-Atlantice [i ale comandamentelor opera]ionale ale armatelor statelor
membre ale NATO; aplicarea conceptelor opera]ionale privind planificarea, organizarea,
comanda [i controlul for]elor dislocabile [i a celor în teritoriu opera]ionalizate pentru ap`rarea
na]ional`, ap`rarea colectiv`, potrivit Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic pentru opera]ii
de impunere a p`cii sau de men]inere a p`cii, precum [i de stabilitate. În cadrul ap`r`rii
na]ionale, acesta trebuie s` asigure suportul de stat major al Comandamentului Întrunit
Na]ional pentru o opera]ie na]ional` întrunit`, realizând controlul opera]ional al for]elor
luate în subordine opera]ional` prin transfer de responsabilitate, la ordinul decidentului
strategic. În varianta ap`r`rii colective desf`[urate pentru respingerea unei agresiuni
asupra teritoriului na]ional, acesta trebuie s` fie în m`sur` s` asigure sprijinul de stat major
al Comandamentului Întrunit Na]ional, care poate deveni nucleu al unui comandament
multina]ional întrunit pentru o opera]ie multina]ional` în care României i se poate atribui
rolul de na]iune leader, exercitând controlul opera]ional asupra for]elor multina]ionale.
De asemenea, acesta trebuie s` asigure culegerea, monitorizarea [i analiza datelor, inclusiv
de la celelalte elemente ale sistemului na]ional de ap`rare; încadrarea în reperele de baz`
ce vizeaz` realizarea “For]ei Obiectiv” [i, nu în ultimul rând, reducerea structurii de for]e
pentru a se realiza concordan]a între resursele la dispozi]ie prin bugetul de stat al României,
angajamentele fa]` de Alian]` [i misiunile stabilite pentru Armata României.
A[a cum afirma, într-un articol, amiralul N.J. Cebrowski, de[i lumea afacerilor este diferit`
de domeniul militar, lec]iile înv`]ate din lumea afacerilor pot fi aplicate în domeniul militar9.
Prin urmare, statul major, ca subsistem al Comandamentului Întrunit Na]ional, trebuie s` aib`
o structur` flexibil`, s` fie o organiza]ie pulsatil`, o administra]ie–umbr`10. Cu alte cuvinte,
flexibilitatea trebuie s` p`trund` pân` în îns`[i structura sa. Trebuie s` se dilate [i s` se contracte
în ritm regulat, în func]ie de nevoile concrete. El trebuie s` fie organizat pe compartimente
func]ionale, dar acesta nu trebuie s` fie rigid, flexibilitatea sa s` se manifeste în momentele
de criz` sau r`zboi, când se poate dezvolta, combina sau separa, în func]ie de necesit`]ile
misiunii. Flexibilitatea trebuie s` se manifeste pregnant în posibilitatea diviz`rii func]ionale
în structurile temporare adoptate în punctele de comand`, pe diferite grupe sau centre.
Am afirmat c` trebuie s` fie o administra]ie–umbr`, care a[teapt`, în rezerv`, preg`tit`
s`-[i asume puterea în timpul crizei. Capacitatea sa de a proceda astfel depinde în maxim`
m`sur` de accesul la informa]ii [i controlul comunica]iilor. Prin urmare, el trebuie s` aib`
un sistem de informa]ii puternic, bazat pe unul de comunica]ii [i informatic` dezvoltat,
capabil s` culeag`, s` prelucreze, s` stocheze, s` disemineze selectiv [i s` valorifice
eficient toate informa]iile, care s` foloseasc` percep]ia la distan]`, leg`turile vocale
[i video pentru a stabili contactul permanent [i sigur cu toate comandamentele subordonate
sau cu cele care, prin specificul misiunii, are leg`turi de coordonare, precum [i cu for]ele
luate în subordine.
Pentru a-[i putea îndeplini misiunile, cu voca]ie predilect` c`tre competen]ele interarme,
este necesar s` fie structurat modular, tip NATO. Aceast` structurare permite [i exerci-
tarea competen]elor interarme speciale: transport strategic aerian, maritim [i terestru,
9
Apud amiral N.J. Cebrowski, Obiectivul bazat pe re]ea – o abordare militar` diferit`, \n revista
Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 6/2003, p. 103.
10
Apud Alvin Toffler, Puterea în mi[care, Filipe[tii de P`dure, Editura ANTET, 1995, pp. 186-196.
58
identificarea ]intelor [i protec]ia mediului, precum [i supraveghere, alarmare timpurie
[i reac]ie prompt`. Apreciem c` statul major trebuie s` fie structurat pe J-uri, de la J.1 la J.9.
Aceast` variant` ar crea compatibilitatea cu celelalte comandamente ale armatelor statelor
membre ale NATO ce au astfel de structuri, a[a cum se prezint` în figura 2.
COMANDAMENT
|NTRUNIT NA}IONAL
COMANDANT
STAT MAJOR
{EF DE STAT MAJOR
CENTRU OFI}ERI
SITUA}IONAL DE LEG~TUR~
LOC}IITOR AL {EFULUI LOC}IITOR AL {EFULUI

DE STAT MAJOR DE STAT MAJOR
PENTRU OPERA}II PENTRU SPRIJIN OPERA}II
J.2 INFORMA}II J.3 OPERA}II J.1 PERSONAL J.4 LOGISTIC~

- planificare informa]ii; - opera]ii terestre; - gestiune personal; - planificare logistic`;
- conducere informa]ii; - opera]ii navale; - poli]ie militar`. - coordonare logistic`;
- securitate informa]ii; - opera]ii aeriene; - sprijinul na]iunii
- analiz` [i sintez`. - opera]ii speciale; gazd`;
- opera]ii informa]ionale. J.6 COMUNICA}II - s`n`tate [i protec]ia
- planificare CIS; mediului.
- sprijin operativ CIS;
J.9 CIMIC J.5 PLANIFICARE - C4 [i cereri J.7 DOCTRIN~,
- planificare • planuri operative. INSTRUC}IE
- planificare opera]ii;
- gestiune crize; {I LEC}II
- colabor`ri [i misiuni |NV~}ATE
J.8 RESURSE
specifice; • doctrine
BUGETARE
• scenarii - opera]ii \ntrunite;
- scenarii compunere - sprijin exerci]ii; - protec]ia for]elor;
for]e; - sprijin opera]ii; - confrunt`ri \n re]ea
- cerin]e operative. - analiza costurilor. [i opera]ii informa-
]ionale;
• exerci]ii
COORDONAREA
- programarea
MI{C~RII
exerci]iilor;
- transporturi; - exerci]ii na]ionale
- planuri [i multina]ionale;
- exerci]ii NATO;
• lec]ii \nv`]ate;
• standardizare.
PREG~TIRE
PRIN SIMULARE
Figura 2: Structura statului major al Comandamentului |ntrunit ~ o variant`

Mai mult, aceast` structur` ar corespunde necesit`]ilor enumerate [i ar r`spunde
cu prisosin]` reducerii numerice a structurii de for]e [i a scurt`rii “lan]ului de comand`”
59
MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE
STATUL MAJOR GENERAL

COMANDAMENTUL
MILITAR STRATEGIC
COMANDAMENTUL 2
OPERA}IONAL |NTRUNIT
“Mare[al Alexandru Averescu”
COMANDAMENTUL COMANDAMENTUL COMANDAMENTUL

FOR}ELOR TERESTRE OPERA}IONAL OPERA}IONAL
AERIAN PRINCIPAL NAVAL
COMPONENTA COMPONENTA COMPONENTA

Figura 3: Conducerea opera]ional` actual` \n situa]ii de criz` major` [i r`zboi

pentru realizarea concordan]ei între resursele la dispozi]ie prin bugetul de stat al României,
angajamentele fa]` de Alian]` [i misiunile stabilite pentru Armata României prin conto-
pirea într-un Comandament Întrunit Na]ional a tuturor structurilor opera]ionale
actuale. Prin urmare, dac`, în momentul actual, conducerea opera]ional` se prezint`
ca în figura 3, în varianta supus` aten]iei, lan]ul de comand` are vitez` de reac]ie
COMANDAMENTUL 2 COMANDAMENTUL
OPERA}IONAL |NTRUNIT |NTRUNIT NA}IONAL
“Mare[al Alexandru Averescu” CFT
COAP CON
COMPONENTA COMPONENTA COMPONENTA

Figura 4: Implica]iile transform`rii

numai printr-un comandament JOINT, apt pentru a-[i îndeplini misiunile, grafic, implica]iile
transform`rii fiind reprezentate \n figura 4.
*
|ntr-un vechi dicton latin se spune c` “Si vis pacem, para bellum”. Acesta ne determin`,
de[i spectrul r`zboiului, în imaginea sa complet` [i complex`, nu amenin]` teritoriul
sau fiin]a noastr` na]ional`, cel pu]in pe termen scurt, s` aducem pe talerul zeului Marte
câteva ofrande ideatice care s` sprijine efortul de clarificare teoretico-militar` cu tent`
pragmatic` al momentului pe care îl trìm. Toate cele prezentate se circumscriu provoc`rilor
actuale [i reprezint` doar un punct de vedere, dar [i de plecare pentru o abordare complex`
[i, de ce nu, mai am`nun]it` a acestui subiect pe cât de incitant, pe atât de actual.
60
CONDUCEREA PROCESULUI DE GENERARE
A FORTELOR
, DESEMNATE SÃ PARTICIPE
LA OPERATII , ÎN SPRIJINUL PÃCII
, DE STABILITATE SI
General-maior Ioan CIUPEI
P
entru a desf`[ura o opera]ie militar` multina]ional`, fie ea \ntrunit` (joint)
sau condus` de o singur` component`, sub egida NATO, ONU sau a OSCE,
este necesar, \n primul r#nd, s` deplasezi \n teatrul de opera]ii for]a adecvat`
desf`[ur`rii acelei opera]ii, construit` pe specificul misiunii.
Pentru a crea o astfel de for]`, planificatorii NATO se implic` pe deplin, \mpreun`
cu planificatorii na]iunilor contributoare, \n procesul de generare a for]elor (Force Generation
Process), respect#nd urm`toarele faze: identificare for]elor; generarea for]elor; activarea
for]elor [i proiectarea (deplasarea) acestora \n teatru.
Din c#te [tim, p#n` \n prezent, nu exist` o defini]ie oficial` a conceptului de “generare
a for]elor”. Tocmai de aceea, apreciem drept bine venit` \ncercarea teoreticienilor militari
englezi de a sintetiza principalele elemente ale conceptului. Astfel, \n concep]ie britanic`,
“generarea for]elor … este procesul prin care se asigur` trupele necesare, antrenate [i echipate
corespunz`tor, precum [i mijloacele aferente pentru transportul lor \n teatru, recuperare
[i sus]inere, astfel \nc#t s` se asigure \ndeplinirea tuturor misiunilor \ncredin]ate sau posibile,
]in#nd cont de nivelul de preg`tire pentru lupt` cerut [i de timpul avut la dispozi]ie”1.
For]ele puse la dispozi]ie de c`tre NATO pentru opera]iile multina]ionale sunt pozi]ionate
geografic, \n scopul asigur`rii interven]iei oportune pe orice direc]ie [i \n orice zon`,
acolo unde situa]ia de criz` sau organismele de securitate abilitate solicit` acest lucru.
Dup` summitul de la Praga, noul concept al For]ei de R`spuns a NATO – NRF se bazeaz`
pe men]inerea unor for]e \ntrunite dotate tehnic, flexibile, deplasabile, interoperabile,
care pot fi sus]inute logistic, gata s` se deplaseze rapid oriunde este necesar, asigur#nd,
astfel, o For]` gata de lupt` permanent – VHRF, \n m`sur` s` intervin` \n prim` urgen]`
(p#n` la cinci zile).
Pe l#ng` acestea, exist` for]ele puse la dispozi]ia NATO numai \n anumite situa]ii
sau la declan[area unei anumite m`suri de rezolvare a unei crize. Acestea sunt for]e
cu un \nalt grad de preg`tire – HRF, gata s` intervin` \n 30 de zile, fiind transferate
sub comanda nemijlocit` a unui comandament NATO.
Ultima categorie o reprezint` acele for]e care vor fi puse la dispozi]ia unui comandament
NATO dup` opera]ionalizarea lor. Acestea sunt for]e cu un nivel sc`zut de preg`tire – LRF
[i pot interveni abia dup` 90 de zile. Asta \nseamn` c`, \n luarea deciziei pentru ini]ierea
1
UK Glossary of Joint and Multinational Terms and Definitions, 2001.
61
planific`rii unei opera]ii multina]ionale, comandan]ii NATO vor avea pu]ine for]e la dispozi]ie
pentru a fi angajate [i, deci, procesul de identificare [i generare a necesarului de for]e
r`m#ne de cea mai mare \nsemn`tate \n primele etape ale lu`rii deciziei.
Tocmai de aceea, consider`m c` procesul de generare a for]elor este component`
a procesului de luare a deciziei – OPP, utilizat de c`tre planificatorii Alian]ei. Fazele procesului
de generare a for]ei sunt corelate cu cele ale procesului de luare a deciziei (figura 1).
Identificarea for]ei Generarea for]ei Activarea for]ei Proiectarea for]ei
Nivel politic Aprobare Aprobare

Na]iuni/NAC/MC st nd
MPC 1 MPC 2 MPC
FPC
MAB 1 DB MNDDP
Dezvoltarea conceptului SOR AFI ADL
ID de ac]iune CONOPS SOR Deplas`ri
Nivel strategic
Orientare Dezvoltarea planului

Ini]iere
(An.Mis.)
Coordonarea
Coordonarea
Coordonarea
Coordonarea
Coordonarea
ID CPCG
COA CONOPS
Nivel operativ
3
Orientare Dezvoltarea conceptului
Ini]iere Dezvoltarea planului
(An.Mis.) de ac]iune
Coordonarea
Coordonarea
Coordonarea
Cerin]ele for]ei:
CPCG
- terestr` Planuri
Nivel tactic
- aerian` de sprijin
- naval`
- joint
Orientare Dezvoltarea conceptului Dezvoltarea
Ini]iere planului
(An.Mis.) de ac]iune
Dup` revista Impact strategic, nr. 2/2004, p. 58.
Figura 1: Corelarea procesului de generare a for]ei (FGP) cu etapele lu`rii deciziei (OPP)
Procesul de generare a for]ei \ncepe simultan cu primirea directivei de ini]iere – ID

de la e[aloanele politico-strategice, deci, o dat` cu prima etap` a procesului de luare
a deciziei – ini]ierea.
S-a dovedit de un real folos ca, o dat` cu trecerea la cea de-a doua etap` a lu`rii deciziei
– orientarea, s` se revad` informa]iile referitoare la for]ele puse la dispozi]ie [i s` se desf`[oare
o analiz` ini]ial` a structurii acestora. De fapt, se \ncepe, astfel, prima faz` a gener`rii
for]ei – identificarea.
Pe timpul analizei misiunii, planificatorii identific` for]ele puse la dispozi]ie, rev`d criteriile
de preg`tire sau restric]iile de care trebuie s` se ]in` cont [i informeaz` e[aloanele superioare
despre necesitatea asigur`rii unor echipamente specializate.
62
|n cadrul dezvolt`rii concep]iei de ac]iune – CONOPS, se realizeaz` lista cu cerin]ele
for]ei – SOR, care se trimite spre aprobare na]iunilor participante la opera]ie, o dat` cu CONOPS.
Aceast` list` cuprinde for]ele necesare s` \ndeplineasc` fiecare misiune, locul unde urmeaz`
s` fie dislocate pentru misiune [i data c#nd aceste for]e trebuie s` fie prezente \n teatrul
de opera]ii.
Simultan cu trimiterea listei cu cerin]ele for]ei spre aprobare e[aloanelor superioare,
\ncepe cea de-a doua faz` – generarea propriu-zis` a for]ei, care se desf`[oar` pe parcursul
unei serii de patru conferin]e de planificare, \n cadrul c`rora se atest` oficial \n]elegerile
dintre na]iunile participante.
Prima conferin]`, denumit` ini]ial` – IPC, are drept scop discutarea [i aprobarea,
de c`tre na]iunile participante, a concep]iei de ac]iune [i a listei cu cerin]ele for]ei provizorii.
Urm`toarea conferin]`, denumit` prima conferin]` principal`/de generare a for]elor
(1st MPC), are ca unic scop discutarea [i aprobarea, de c`tre na]iuni, a listei cu cerin]ele
for]ei, forma final`. La sf#r[itul acestei conferin]e, SOR este transformat` \n lista cu for]ele
aliate – AFL, care con]ine unit`]ile puse la dispozi]ie [i na]iunile contributoare.
Dup` analizare [i completarea cu datele privind durata, loca]ia [i termenul de dislocare
\n teatru a unit`]ilor, documentul cap`t` aspectul unei liste cu disponibilizarea for]elor
aliate – ADL, care se supune spre aprobare na]iunilor contributoare, la cea de a doua conferin]`
principal` de planificare/de sus]inere a for]ei (2nd MPC).
Dup` aprobarea ADL, se trece la cea de-a treia faz`, denumit` activarea for]ei. Aceast`
faz` este descris` pe larg \n “Sistemul NATO de planificare opera]ional` (MC 133/3)”
[i \ncepe prin emiterea unei “Directive de activare a for]ei (ActivDir)”, ce permite declan[area
procedurilor de activare cu na]iunile contributoare prin emiterea unui “ordin de aten]ionare
pentru activare (ActivWrn)”. Scopul acestui ordin este de a solicita tuturor na]iunilor
participante cu trupe la opera]ie “s` treac` la preg`tirea acestora pentru misiune”2.
Cu toate c` deplasarea trupelor \n teatrul de opera]ii este o responsabilitate na]ional`,
coordonarea deplas`rii unei mase uria[e de trupe [i echipamente \ntr-un spa]iu [i pe o durat`
bine configurat` necesit`, totu[i, cooperare deplin` \ntre planificatorii alia]i ai opera]iei
[i cei ai na]iunilor participante.
Pentru aceasta, la ultima conferin]` de planificare, denumit` final`/a deplas`rii – FPC,
se analizeaz`, \n detaliu, punctele principale ale coordon`rii deplas`rii tuturor for]elor \n teatru.
Concluziile acestei conferin]e sunt preluate de c`tre na]iunile contributoare,
pentru a produce a[a-numitele planuri detaliate de deplasare a for]elor – MNDDP,
document care devine plan de sprijin – SUPPLAN pentru planul de opera]ii – OPLAN.
Ultima faz` a procesului de generare a for]ei, denumit` proiectarea/deplasarea for]ei,
\ncepe o dat` cu aprobarea OPLAN [i a MNDDP, prin emiterea, de c`tre Consiliul Nord-Atlantic,
a “directivei executive (ExDir)” [i trimiterea, la na]iunile contributoare, a “ordinului de activare
(ActOrd)”, care cuprinde elementele esen]iale cu privire la deplasarea trupelor participante
la opera]ie.
Sintetiz#nd, putem aprecia c` procesul de generare a for]ei – ca [i cel de luare a deciziei –
este complex [i esen]ial pentru succesul misiunii. El necesit` acordul na]iunilor contributoare
[i aprobarea tuturor nivelurilor de comand` ale Alian]ei.
|n Rom#nia, dup` primirea “ordinului de activare”, se declan[eaz` constituirea grup`rii
de for]e, \n func]ie de specificul misiunii [i de obiectivele stabilite, urm`rindu-se realizarea
2
NATO’s Operational Planning System (MC 133/3), Annex C, March 2000.
63
unei reparti]ii echilibrate \ntre for]ele de lupt`, sprijin [i logistice, precum [i asigurarea
compatibilit`]ii ac]ionale cu celelalte elemente din cadrul for]ei multina]ionale.
Trimiterea for]elor armate \n afara teritoriului na]ional \n misiuni de stabilitate [i \n sprijinul
p`cii “se aprob`, la propunerea primului-ministru, de c`tre pre[edintele Rom#niei,
dup` consultarea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii”3.
Num`rul de militari din statul de organizare a for]ei de stabilitate [i de sprijin depinde
de concep]ia opera]iei, de coresponden]ele de ordin financiar [i de op]iunea na]ional`.
Pentru \ndeplinirea standardelor [i atingerea performan]ei planificate este necesar
ca “\ncadrarea deta[amentelor na]ionale participante la misiunile interna]ionale de pace
s` se fac` cu militari din aceea[i unitate”4, cu respectarea strict` a cerin]elor de personal
specifice misiunii, pe baza criteriilor de selec]ie stabilite.
|n situa]ii excep]ionale, c#nd num`rul militarilor selec]iona]i dintr-o unitate este mai mic
dec#t num`rul de func]ii din statul de organizare prev`zut pentru deta[amentul na]ional,
selec]ia se va extinde la nivelul marii unit`]i care genereaz` pachetul de for]e.
|n opinia noastr`, criteriile de selec]ie a militarilor care particip` la misiunile de stabilitate
[i \n sprijinul p`cii trebuie s` vizeze:
• respectarea strict` a nivelurilor gradelor [i func]iilor prev`zute \n statele de organizare;
• capacit`]ile fizice [i intelectuale solicitate de c`tre fiecare func]ie, \n parte;
• concordan]a dintre func]ia \ndeplinit` \n cadrul unit`]ii de origine [i cea prev`zut`
\n statul de organizare;
• num`rul particip`rilor anterioare la misiuni interna]ionale de pace s` fie de maxi-
mum dou`, iar intervalul dintre acestea s` nu fie mai mic de un an de zile;
• nivelul de disciplin` s` fie foarte bun, certificat de comandantul/[eful care \ntocme[te
aprecierea de serviciu.
Extrac]ia for]elor din teatrul de opera]ii se poate executa sub presiunea elementelor
ostile sau \n absen]a acesteia, atunci c#nd au fost \ndeplinite obiectivele care au determinat
prezen]a lor. Extrac]ia for]elor trebuie s` fie flexibil` [i \n acord cu progresele politice
realizate. |n func]ie de situa]ia concret`, extrac]ia poate fi rapid`, gradual` sau par]ial`.
|n scopul protej`rii for]elor care desf`[oar` opera]ii de stabilitate, se constituie rezerve
din unit`]i cu posibilit`]i de reac]ie rapid`, care sunt dislocate at#t \n teatru, c#t [i \n afara
acestuia, pentru a interveni oportun, \n caz de necesitate. Planificarea \ntrebuin]`rii rezervelor
se execut` de comun acord cu partenerii de opera]ie.
|n situa]ia \n care este periclitat` integritatea for]elor, la ordinul e[alonului superior
[i cu acordul autorit`]ilor constitu]ionale abilitate – \n cazul opera]iilor multina]ionale –, for]ele
se regrupeaz` [i, \n func]ie de situa]ie, organizeaz` ap`rarea circular`, ie[irea din \ncercuire
[i jonc]iunea cu for]ele de rezerv`, dup` regulile generale pentru astfel de situa]ii.
Pentru retrocedarea responsabilit`]ilor de orice natur` c`tre autorit`]ile civile legal constituite,
\n raport cu situa]ia concret`, comandan]ii for]elor folosesc condi]iile favorabile existente.
Procesul de generare a for]elor destinate s` participe la opera]iile de stabilitate [i de sprijin
constituie prima etap`, extrem de important`, \n preg`tirea misiunii, de care depinde succesul
acesteia. For]ele participante la astfel de misiuni trebuie s` fie disciplinate [i agile, apte s` treac`,
\n timp oportun, inclusiv la lupta armat`, dac` situa]ia o impune.
3
Legea nr. 42/15.03.2004, Art. 5 (1), Monitorul oficial nr. 242 din 18.03.2004.
4
Dispozi]ia [efului Statului Major General, nr. SMG 19/18.03.2003, Art. 1.
64
OPERA}IILE DE R~SPUNS
LA CRIZE ALTELE
DECÂT AP~RAREA COLECTIV~
General-maior Florian PIN}A
M
ediul geopolitic interna]ional de la sfâr[itul secolului XX [i începutul
secolului XXI este caracterizat de o cre[tere [i o diversificare semnificativ`
ale tipurilor de amenin]`ri la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii atât la nivel
regional, cât [i planetar, iar asimetrismul riscurilor cap`t` o pondere din ce în ce mai însemnat`.
De[i posibilitatea declan[`rii unor confrunt`ri militare majore, între coali]ii de state, devine
tot mai pu]in probabil`, mai ales în spa]iul euroatlantic, securitatea interna]ional` r`mâne,
totu[i, instabil` [i complex`.
Din aceste considerente, atât la nivelul Alian]ei Nord-Atlantice, c#t [i al celorlalte structuri
de securitate interna]ional`, s-a declan[at un amplu proces de reevaluare, transformare
[i adaptare a conceptelor, strategiilor [i capabilit`]ilor de reac]ie astfel încât s` poat` fi
în m`sur` s` r`spund` eficient [i oportun întregului spectru de crize aferente noilor tipuri
de riscuri.
Summitul de la Washington, din 1999, a reprezentat un moment de maxim` importan]`
pentru NATO, prin adoptarea noului concept strategic, care, de fapt, a însemnat recunoa[terea
acestei necesit`]i de remodelare a întregii structuri de comand` [i de for]e, precum [i de dez-
voltare a unei noi strategii de securitate care s` dep`[easc` limitele conceptului de “ap`rare
colectiv`”. Prin adoptarea noului concept strategic s-a afirmat inten]ia ferm` a NATO
de a se implica activ în prevenirea conflictelor [i \n gestionarea crizelor în spa]iul euroatlantic,
dar [i în afara acestuia, în acest mod accentuând rolul Alian]ei de promotor [i garant al p`cii
[i securit`]ii interna]ionale.
În acest context, opera]iile de r`spuns la crize, altele decât ap`rarea colectiv`
(non-Art. 5 din Tratatul de la Washington) – ORC-NA5 (Non Article 5 Crisis Response
Operations ~ NA5CROs), pot fi definite ca opera]ii multifunc]ionale, care cuprind ansamblul
ac]iunilor politice, economice, militare [i civile ini]iate [i executate în concordan]` cu legile
interna]ionale, inclusiv cu cele de drept umanitar interna]ional, care contribuie la prevenirea
conflictelor [i gestionarea crizelor, în scopul atingerii obiectivelor Alian]ei. Spectrul ORC-NA5
se întinde de la misiuni de sprijin, care, de regul`, sunt asociate urgen]elor civile, trecând
prin opera]ii în sprijinul p`cii [i terminând cu misiuni de lupt`.
Principiile care stau la baza planific`rii [i desf`[ur`rii opera]iilor multina]ionale întrunite
r`mân valabile [i pentru ORC-NA5. Dat` fiind gama extins` de posibile misiuni circumscrise
ORC-NA5, aceste principii cap`t` noi valen]e, determinate de particularit`]ile noilor tipuri
de opera]ii.
65
Pe lâng` principiile general valabile unor opera]ii militare – unitatea de comand`, unitatea
de efort, libertatea de ac]iune, protec]ia for]ei [i flexibilitatea, se remarc` o serie de principii
care, prin înc`rc`tura lor, individualizeaz` ORC-NA5 de opera]iile de ap`rare colectiv`,
[i anume: credibilitatea, impar]ialitatea, transparen]a, respectul mutual. Acestea sunt
esen]iale pentru atingerea unui nivel de în]elegere comun` a obiectivelor opera]iei, evitarea
apari]iei suspiciunilor, câ[tigarea încrederii [i a sprijinului popula]iei locale.
Din punct de vedere opera]ional, caracteristicile fiec`rei ORC-NA5 vor determina
m`rimea for]ei, structura [i componen]a acesteia, precum [i cerin]ele referitoare la capabili-
t`]ile necesare [i sustenabilitatea acestora în teatru. În acest sens, este necesar s` se ]in`
cont de urm`toarele considerente de ordin opera]ional:
Participarea
Nivelul de participare al ]`rilor nu va mai fi determinat de parametrii opera]iilor de ap`rare
colectiv`, ci vor diferi în func]ie de interesul strategic na]ional [i de resursele la dispozi]ie,
fapt care va afecta procesul de generare a for]ei. Chiar dac` principiul consensului este valabil,
fiecare ]ar` î[i rezerv` dreptul de a decide, de la caz la caz, dac` va angaja sau nu for]e.
De aceea, în planificarea opera]iei, ini]ial, vor fi luate în considerare pentru generarea for]ei
numai for]ele aflate sub comanda NATO, urmând ca, în func]ie de oferta statelor, s` se dezvolte
structura de for]e.
Comanda [i controlul
Importan]a pe care NATO o acord` ORC-NA5 este confirmat` de faptul c` întreaga
structura de comand` a Alian]ei, a[a cum este prezentat` \n figura 1, a fost restructurat`
pentru a se adapta la cerin]ele impuse de astfel de opera]ii – suprema]ia decizional`,
rapiditatea actului decizional [i scurtarea timpilor de reac]ie.
Consiliul Nord-Atlantic
Comandamentul Aliat pentru Opera]ii – ACO Comandamentul Aliat pentru Transformare – ACT
Comandamentul |ntrunit Comandamentul |ntrunit

– JFC NAPOLI – JFC BRUNSSUM
Componenta Componenta
dislocabil` (CJTF HQ) dislocabil` (CJTF HQ)
Comandamentele Comandamentele
categoriilor de for]e categoriilor de for]e
– JFCC (uscat, naval, aerian) – JFCC (uscat, naval, aerian)
Comandamentul |ntrunit
– JFQ LISABONA
Componenta
dislocabil` \mbarcat`
NA}IUNILE CRIZA FOR}A DE R~SPUNS

FOR}E {I MIJLOACE A NATO
Figura 1: Structura de comand` a Alian]ei Nord-Atlantice
66
Realitatea NATO
Restructurarea a urm`rit flexibilizarea conducerii la nivel opera]ional, astfel încât
cele dou` comandamente întrunite s` nu mai aib` o zon` de responsabilitate strict geografic`
– nord [i sud. De asemenea, cele trei comandamente întrunite mobile (dislocabile) – CJTF
HQ, dou` terestre [i unul naval, pot asigura Alian]ei capacitatea necesar` pentru conducerea
simultan` a dou` opera]ii de r`spuns la crize, practic, în orice zon` a globului.
Informa]iile
Fenomenul criz` [i conceptele de prevenire [i gestionare a crizelor sunt strict
dependente de existen]a informa]iilor, iar cea mai solicitant` misiune a serviciilor specializate
este de a asigura identificarea [i avertizarea oportun` asupra indicilor de apari]ie a unor riscuri
[i amenin]`ri de securitate, de natur` s` provoace unele crize. Ulterior, rolul informa]iilor
r`mâne la fel de important pentru sprijinul procesului de luare a deciziei la nivel înalt
politico-militar aliat [i pentru implementarea m`surilor de r`spuns la crize în func]ie
de evolu]ia/posibila evolu]ie a crizei.
Planificarea opera]ional`
Caracteristicile [i etapele de planificare opera]ional` r`mân valabile [i în cazul ORC-NA5.
Elementul de noutate este reprezentat de faptul c`, în afara situa]iei în care opera]ia
se planific` pentru un mediu ostil, practic, nu exist` un adversar în accep]iune clasic`,
iar a cataloga un poten]ial oponent ca “inamic” poate afecta serios desf`[urarea ac]iunilor
militare. În timp ce, într-o campanie militar` exist` un adversar nominalizat [i, de regul`,
un centru de gravitate asupra c`ruia trebuie s` se ac]ioneze, într-o ORC-NA5, experien]a
a demonstrat c` este indicat s` se identifice mai multe centre de gravitate la nivel opera]ional,
iar o parte dintre acestea trebuie s` fie mai degrab` protejate decât neutralizate.
Un alt aspect este dat de faptul c`, de regul`, statusul final al unei ORC-NA5 nu este
neutralizarea/distrugerea adversarului, ci crearea condi]iilor necesare pentru revenirea
la o stare de normalitate/stabilitate.
Persuasiunea
Acest domeniu face referire nu doar la opera]iile informa]ionale, manifestate prin ac]iuni
psihologice [i de r`zboi electronic, ci [i la opera]iile de informare public` (mass-media),
deoarece, cu toate c` publicul ]int` [i mijloacele folosite sunt diferite, ceea ce este important
sunt scopul [i efectul cumulat al acestora – influen]area p`r]ilor aflate în conflict, a popula]iei
locale [i a opiniei publice interna]ionale în sensul dorit de Alian]`.
Natura ORC-NA5 eviden]iaz` puternic importan]a vital`/critic` a acestor tipuri de opera]ii,
de succesul c`rora depinde minimizarea sau chiar evitarea desf`[ur`rii altor ac]iuni militare.
Este necesar ca opera]iile informa]ionale s` se declan[eze cât mai curând posibil de la luarea
deciziei de implicare a Alian]ei în gestionarea crizei [i trebuie s` se desf`[oare în strâns`
coordonare cu ac]iunile de informare public` [i cooperare civil-militar`. În societatea modern`
este recunoscut` deja for]a imaginilor [i a vorbelor – efectul CNN, care pot avea consecin]e
profunde asupra politicii decizionale la nivel înalt, ca rezultat al presiunii reprezentate
de opinia public`. Nu de pu]ine ori, ac]iuni individuale sau de mic` importan]` la nivel tactic
pot atrage un interes foarte mare din partea media [i pot influen]a hot`râtor atitudinea
[i comportamentul popula]iei locale.
67
Cooperarea civil-militar`
Interac]iunea dintre for]a multina]ional` [i mediul civil în care se desf`[oar`, de regul`,
ac]iunile militare este esen]ial` pentru succesul unei ORC-NA5 [i reprezint`, de fapt,
una dintre provoc`rile cele mai mari c`rora comandan]ii trebuie s` le fac` fa]`. În condi]iile
în care, în zona de opera]ii, activeaz`, în general, o multitudine de organiza]ii [i agen]ii
guvernamentale, nonguvernamentale [i private, ale c`ror obiective nu converg întotdeauna
cu cele militare, este esen]ial s` se stabileasc` leg`turi strânse cu acestea pentru a se asigura
coordonarea ac]iunilor în scopul evit`rii apari]iei unor situa]ii conflictuale de natur`
s` pericliteze îndeplinirea misiunii. Pe de alt` parte, implementarea unui plan de refacere
[i reconstruc]ie, coordonat, în principal, de actori interna]ionali civili este strict dependent`
de asigurarea, de c`tre for]ele militare, a unui climat adecvat de securitate [i stabilitate.
Întrebuin]area for]ei [i regulile de angajare
Întrebuin]area for]ei într-o ORC-NA5 depinde de un complex de drepturi [i obliga]ii
reglementate de legisla]ia na]ional`, interna]ional` sau Carta ONU. În contextul ORC-NA5
îns`, evantaiul regulilor de angajare este mai complex decât într-o opera]ie militar` clasic`,
dat fiind faptul c`, de regul`, mediul în care se ac]ioneaz` este esen]ial diferit.
Din acest motiv, este necesar ca setul de reguli de angajare pentru întrebuin]area
for]ei pus la dispozi]ia comandan]ilor s` fie cât mai clar definit, astfel încât, în conformitate
cu MC362/1 – Regulile de angajare NATO, pe timpul ac]iunilor militare s` se întrebuin]eze
numai for]a necesar`, propor]ional`, strict limitat` [i doar atât timp cât este necesar
pentru atingerea obiectivului. Totu[i, regulile de angajare nu exclud sub nici o form` dreptul
inerent al for]elor militare de a întrebuin]a for]a, inclusiv pe cea letal`, pentru autoap`rare.
Interoperabilitatea
Eficacitatea for]elor aliate pe timp de pace, criz` sau conflict depinde de abilitatea
for]elor puse la dispozi]ie de c`tre na]iuni de a ac]iona împreun` eficient [i oportun.
Aceast` problem` este cu atât mai acut` într-o ORC-NA5, cu cât num`rul ]`rilor membre
ale Alian]ei sau partenere care pun la dispozi]ie for]e este mai mare.
De aceea este foarte important ca, în momentul ofertei de for]e [i mijloace, statele
contributoare s` ]in` cont de nivelul minim de standarde NATO pe care aceste for]e trebuie
s` le îndeplineasc` pentru a fi în m`sur` s` ac]ioneze în comun cu for]ele Alian]ei
atât în ceea ce prive[te compatibilitatea procedurilor [i a echipamentelor, îndeosebi sistemele
de comunica]ii, cât [i cunoa[terea limbii engleze.
Tipologia ORC-NA5
Spectrul opera]iilor de r`spuns la crize, altele dec#t ap`rarea colectiv`, este divers
[i complex. Acestea se pot împ`r]i în patru mari categorii:
Opera]ii în sprijinul p`cii – Peace Support Operations (PSO), care, de regul`,
se bazeaz` pe un mandat acordat de una dintre organiza]iile de securitate interna-
]ionale. Specificul acestor opera]ii este acela c` toate ac]iunile militare se execut`
cu un anumit grad de restric]ie privind întrebuin]area for]ei, men]inerea impar]iali-
t`]ii fa]` de p`r]ile aflate în conflict [i au ca scop crearea unui climat de securitate
corespunz`tor pentru ca institu]iile/organiza]iile civile interne/interna]ionale s` poat` ac]iona
68
Realitatea NATO
pentru reconstruc]ia infrastructurii statale care s` fie capabil` s` sus]in` o pace durabil`.
În aceast` categorie se reg`sesc:
• Opera]ii de men]inere a p`cii ~ Peacekeeping pa[nic`, spijinul militar poate fi necesar în mod
Operations, destinate pentru monitorizarea [i faci- direct sau indirect, prin participarea la impunerea
litatea implement`rii unui acord de pace. Pierderea de sanc]iuni (de exemplu, embargo) sau demostra]ii
încrederii p`r]ilor aflate în conflict sau neacceptarea de for]` (de exemplu, exerci]ii militare în apropierea
de c`tre acestea a termenilor acordului poate limita zonei de criz`).
libertatea de ac]iune a for]ei multina]ionale [i poate • Opera]ii de construc]ie a p`cii ~ Peacebuilding,
amenin]a continuarea misiunii. De aceea sunt foarte care acoper` ac]iunile desf`[urate în sprijinul
importante men]inerea strict` a impar]ialit`]ii, m`surilor politice, economice, sociale [i militare
limitarea întrebuin]`rii for]ei numai pentru auto-
destinate rezolv`rii politice a conflictului [i includ
ap`rare [i promovarea unui spirit de încredere
mecanismele de identificare [i sprijinire a structurilor
reciproc`.
care pot contribui la consolidarea p`cii, înt`rirea
• Opera]ii de impunere a p`cii ~ Peace
încrederii [i reconstruc]ia economic` [i social`.
Enforcement Operations. Acestea sunt coercitive
• Ac]iuni de prevenire a conflictelor ~ Conflict
prin natura lor [i au ca scop men]inerea sau resta-
Prevention, care cuprind ac]iuni politico-diplomatice,
bilirea p`cii sau impunerea termenilor specifica]i
prin mandat, în situa]ia în care p`r]ile aflate în conflict economice, sociale [i militare desf`[urate în stadiile
nu au ajuns la un acord de pace. incipiente de dezvoltare a unei crize, în scopul
• Opera]ii de pacificare ~ Peacemaking, detension`rii acesteia [i al evit`rii degener`rii
chiar dac` acoper`, în principiu, ansamblul activi- într-un conflict militar. M`surile de ordin militar,
t`]ilor diplomatice desf`[urate dup` începerea inclusiv dislocarea de for]e în zona de criz`, trebuie
unui conflict, în scopul ob]inerii unui acord de încetare s` fie credibile, de natur` s` descurajeze [i s` for]eze
a focului [i pentru rezolvarea tensiunilor pe cale p`r]ile de a se ab]ine de la declan[area ostilit`]ilor.
Opera]ii umanitare
For]ele militare pot fi angajate în opera]ii umanitare, de regul`, ca urmare a unei decizii
la nivel na]ional, în contextul unor acorduri bilaterale sau multina]ionale, dar [i ca urmare
a unei decizii la nivel aliat. Acest tip de opera]ii nu reprezint` o misiune principal` a for]elor
armate, acestea având îndeosebi rol de sprijin, de facilitare a activit`]ilor celorlalte organiza]ii
[i institu]ii cu responsabilit`]i în domeniu, indiferent dac` este vorba de ac]iuni destinate
limit`rii sau elimin`rii efectelor unor dezastre naturale sau provocate de om sau ca urmare
a unor conflicte armate. Aceste opera]ii cuprind:
• Opera]ii umanitare în contextul sau pentru pe termen lung pentru autorit`]ile locale [i organi-
suportul unei opera]ii în sprijinul p`cii. Acestea za]iile interna]ionale, acestea fiind organismele
sunt îndreptate în scopul diminu`rii efectelor crizei responsabile pentru acest gen de ac]iuni. Important
asupra popula]iei civile din zona de conflict, în con- de re]inut este faptul c`, pân` c#nd aceste structuri
di]iile în care autorit`]ile statale sunt în incapacitate
sunt capabile de ac]iune, for]ele militare sunt singurele
de a controla situa]ia. În acest caz, for]elor multina-
în m`sur` s` acorde asisten]` umanitar` popula]iei
]ionale le pot fi destinate misiuni specifice în sprijinul
din zona de conflict. În cel de al doilea caz, misiunile
unor organiza]ii umanitare interna]ionale.
• Opera]ii umanitare independente. Aceste se refer` la sprijin pentru organizarea taberelor
opera]ii se manifest` sub dou` forme: opera]ii pentru persoanele dislocate sau refugia]i [i asigurarea
umanitare pure [i asisten]` pentru persoanele mijloacelor primare de supravie]uire. De re]inut
dislocate [i refugia]i. În primul caz, for]ele militare este faptul c` astfel de opera]ii sunt desf`[urate,
pot fi destinate pentru asigurarea de ajutor de urgen]` de regul`, de c`tre organiza]iile umanitare
sau acordarea de asisten]` pentru reconstruc]ie interna]ionale.
69
• Sprijin pentru limitarea urm`rilor unor dezastre permanent` (de exemplu, Standing Naval Forces)
– în strâns` corela]ie cu opera]iile umanitare. sau cele cu nivel ridicat de operativitate (high
În principal, acest tip de ac]iuni sunt desf`[urate readiness forces) pot fi destinate pentru acest scop.
de c`tre na]iuni, dar, în condi]iile în care viteza Cel mai probabil, aceste ac]iuni se vor desf`[ura
de reac]ie în acordarea ajutorului de urgen]` este ca o component` a altor ORC-NA5 [i mai pu]in
esen]ial`, for]ele Alian]ei aflate în stare de operativitate ca opera]ii de sine st`t`toare.
Opera]ii de salvare-evacuare
În cadrul acestora se individualizeaz`:
• Misiunile de cùtare-salvare (SAR-Search o responsabilitate na]ional`. O for]` destinat`
and Rescue). În conformitate cu acordurile sprijinirii acestui tip de opera]ie trebuie s` aib`
interna]ionale pentru acest tip de opera]ii, reprezint` capabilit`]i specializate pentru asigurarea securit`]ii
o responsabilitate na]ional` care asigur` mijloacele zonei de extrac]ie, controlul mul]imilor, recep]ia,
necesare [i execut` ac]iunile specifice. Aceste controlul deplas`rii [i acordarea de asisten]`
acorduri acoper` inclusiv ac]iunile SAR pe timpul medical`, în condi]iile în care nu este exclus
conflictelor armate, îns` comandan]ii NATO ca evacuarea s` se desf`[oare într-un mediu ostil.
sunt responsabili pentru planificarea [i desf`[urarea • Opera]ii de extrac]ie. Acestea pot fi definite
de misiuni de cùtare-salvare pentru for]ele din sub- ca misiuni în care for]ele militare asigur` acoperirea
ordinea acestora. sau sprijin` retragerea personalului militar
•Sprijin pentru opera]iile de evacuare sau a unor organiza]ii interna]ionale dintr-o zon`
a noncombatan]ilor. Opera]iile de evacuare de criz`. For]ele destinate trebuie s` aib` capabilit`]i
a noncombatan]ilor se desf`[oar` în scopul disloc`rii, asem`n`toare celor pentru opera]iile de evacuare
în zone sigure, a persoanelor necombatante a c`ror a noncombatan]ilor, dar trebuie s` includ` [i mijloace
via]` este în pericol într-o zon` de criz`. De re]inut de transport al persoanelor extrase. Un element
este faptul c`, de regul`, for]ele NATO au doar rol deosebit de important este faptul c`, probabil,
de sprijin pentru astfel de opera]ii, ceea ce nu include de cele mai multe ori, acest gen de opera]ii
[i ac]iuni de evacuare în sine, acestea reprezentând se vor desf`[ura într-un mediu nesigur sau ostil.
Alte opera]ii
• Sprijinul militar pentru autorit`]ile civile sau al organiza]iilor civile. Acestea pot include
cuprinde toate acele activit`]i militare care asigur` misiuni de impunere/men]inere a legii [i ordinii
sprijin temporar pentru implementarea unor planuri pe timpul fazei ini]iale a unei opera]ii, pân` când
ca urmare a unor situa]ii de criz`. Acestea se refer` autorit`]ile civile î[i pot asuma aceast` responsabilitate.
atât la asigurarea climatului de securitate [i stabilitate • Opera]ii de impunere de sanc]iuni [i embargo.
necesar perioadei de tranzi]ie spre o nou` stabilitate În termeni generali, acest tip de opera]ii sunt destinate
– pentru desf`[urarea de alegeri democratice, s` for]eze o na]iune s` se supun` legilor interna-
antrenarea for]elor locale de securitate [i ale poli]iei, ]ionale sau unor rezolu]ii [i se refer` la limitatea
protec]ia împotriva dispozitivelor explozive, sau interzicerea accesului la resurse, privilegii
prevenirea tensiunilor interetnice, precum [i politice, economice sau de alt` natur` [i a libert`]ii
asisten]` în reconstruc]ia infrastructurii serviciilor de mi[care. În func]ie de geografia zonei, opera]iile
de baz`. de impunere de sanc]iuni [i embargo pot implica
În circumstan]e excep]ionale, în cadrul ac]iuni combinate [i simultane ale for]elor navale,
unor opera]ii de amploare, for]ele NATO pot fi man- aeriene [i terestre. Acest tip de opera]ii include
datate s` execute misiuni conexe cu siguran]a misiuni de embargo, interdic]ie naval`, impunerea
public`, care, de regul`, este atributul autorit`]ilor de restric]ii aeriene (no-fly zone).
*
Ca ]ar` membr` a NATO, România trebuie s`-[i remodeleze [i s`-[i adapteze conceptele
[i procedurile opera]ionale astfel încât s` fie în m`sur` s` participe, cu for]e [i mijloace,
la gama complet` de opera]ii în care poate fi angajat` Alian]a, a[a cum au fost conceptualizate
70
Realitatea NATO
în documentul “Viziunea Strategic`: Provoc`ri militare” – “Strategic Vision: The Military
Challenge”, care ofer` o viziune pe termen lung (15-20 de ani) asupra modului în care
vor fi duse opera]iile Alian]ei.
În acest sens, gama de obiective [i procese subsecvente procesului de transformare
a sistemului militar na]ional trebuie s` fie l`rgit`, astfel încât s` includ` structurarea [i preg`-
tirea for]elor pentru participarea la opera]ii de ap`rare colectiv`, îmbun`t`]irea capacit`]ilor
pentru gama întreag` de opera]ii de r`spuns la crize, inclusiv pentru opera]iile multina]ionale
de combatere a terorismului.
Esen]a strategiei transform`rii este de a asigura abordarea poten]ial` a noilor modalit`]i
de ducere a r`zboiului, dar [i pe cea de participare la opera]ii altele decât r`zboiul,
iar aceasta presupune elaborarea [i implementarea unor strategii sectoriale în urm`toarele
domenii: îndeplinirea obliga]iilor asumate fa]` de NATO; preg`tirea [i participarea la misiuni
ale UE; remodelarea structurilor de comand` [i control; realizarea sistemelor C4I2SR
[i informatizarea Armatei României; modernizarea managementului resurselor umane;
cre[terea calit`]ii vie]ii personalului; remodelarea înv`]`mântului militar; optimizarea
sistemului de planificare, programare, bugetare [i evaluare; modernizarea coordonat`
a echipamentelor militare.
Putem conchide, astfel, c`, în contextul noului mediu interna]ional de securitate,
în care asimetrismul amenin]`rilor [i al riscurilor de]ine o pondere important`, noile structuri
de comand` [i de for]e ale Armatei României trebuie s` corespund`, în egal` m`sur`,
cerin]elor opera]ionale solicitate de participarea la opera]ii de ap`rare colectiv` [i la cele
reclamate de opera]ii de genul celor de r`spuns la crize.
71
n]`
] ` ma
r
en fo
p
i
er Per LEC}II ~NV|}ATE
Ex e ~ DIN OPERA}IILE
din
ltit
u MULTINA}IONALE
A
General de brigad` dr. Visarion NEAGOE
A
rmata Român`, aflat` într-un consistent [i ireversibil proces de transformare
[i modernizare, abordeaz` provoc`rile începutului de mileniu cu competen]a
[i responsabilitatea specifice unei institu]ii moderne, situate pe un loc onorant
în încrederea public` [i în aprecierea ]`rilor membre ale NATO, ca efect al îndeplinirii
responsabilit`]ilor angajate pe teatrele de opera]ii din Irak, Afganistan [i Balcani. Experien]a
acumulat` pe teatrele de opera]ii – experien]` de r`zboi – [i calitatea îndeplinirii misiunilor
sunt de natur` s` situeze Armata Român` printre armatele moderne ale timpului.
În fluxul logic de la doctrin` la instruire [i, apoi, la opera]ii, domeniul lec]iilor înv`]ate
completeaz` acest proces [i furnizeaz` feedback-ul necesar asigur`rii unei înv`]`ri corecte
[i constante, elimin`rii gre[elilor [i permanentiz`rii creatoare, transformatoare a ceea ce
a fost bine f`cut. Acest proces cuprinde, trebuie s` cuprind`, toate domeniile care au impact
asupra modului de planificare [i de executare a ac]iunilor militare: cel al conceptelor,
al doctrinelor, al preg`tirii/antren`rii trupelor, al echipamentelor [i al structurilor militare.
E[ecul în implementarea unui sistem viguros, flexibil, deschis de lec]ii înv`]ate nu ar face
altceva decât s` genereze repetarea gre[elilor.
Pe fondul acestor determin`ri, Comandamentul 2 Opera]ional Întrunit
“Mare[al Alexandru Averescu” a organizat [i a desf`[urat Seminarul “Lec]iile înv`]ate
rezultate din desf`[urarea opera]iilor multina]ionale”, manifestare la care au participat
exper]i din domeniul lec]iilor înv`]ate din direc]iile centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
[i ale Statului Major General, de la categoriile de for]e ale Armatei [i de la comandamentele
opera]ionale, de la Universitatea Na]ional` de Ap`rare [i de la academiile categoriilor
de for]e. Au fost invita]i, fire[te, comandan]ii structurilor care au executat sau urmeaz`
s` participe la opera]ii multina]ionale. Demersurile aplicate în cadrul Comandamentului
s-au integrat într-un concept modern de conducere, în care complexitatea r`zboiului
multina]ional [i întrunit a fost laborios exersat` pe timp de pace.
Din perspectiva acestor considerente, angajamentul organic al Seminarului a consistat
îndeplinirea urm`toarelor obiective: optimizarea exercit`rii comenzii [i a controlului
opera]ional al contingentelor na]ionale participante la opera]iile în sprijinul p`cii în structurile
multina]ionale; dezvoltarea complementar`, dar [i intrinsec` a lec]iilor înv`]ate [i aplicarea
72
Realitatea NATO
acestora în procesul de instruire a for]elor; optimizarea sistemului de comand`-control
[i cre[terea operativit`]ii [i a coeziunii în planificarea [i conducerea ac]iunilor militare
întrunite, la nivelul fiec`rui compartiment [i structur` subordonat`; ini]ierea unei expertize
de tip “JOINT” în cadrul For]elor Armate, prin care inten]ion`m s` provoc`m dezvoltarea
deprinderilor necesare în conducerea opera]iilor multina]ionale.
De asemenea, Seminarul [i-a propus [i a realizat: relevarea detaliat` a etapei de reform`
pe care o parcurgem, cu eviden]ierea implica]iilor manifeste în redimensionarea structurilor
[i desf`[urarea sistemului de instruire a for]elor; proiectarea unei rela]ion`ri directe
între militarii care au fost în teatrele de opera]ii [i cei propozabili s` execute asemenea
misiuni; familiarizarea celor care vor urma s` intre în teatrele de opera]ii cu cerin]ele
opera]ionale specifice fiec`rui teatru; angajarea unei comunic`ri active între structurile
participante la misiuni [i cei care coordoneaz` activitatea; aplicarea înv`]`mintelor desprinse
din procesul de constituire [i de instruire a structurilor militare care urmeaz` s` plece
în teatrele de opera]ii.
Dar, mai mult decât importante sunt, dup` încheierea Seminarului [i analizarea temelor,
a tezelor [i a ideilor dezb`tute, concluziile desprinse. Esen]ial, pe domenii de aplicabilitate
opera]ional`, acestea au vizat:
În domeniul opera]iilor [i informa]iilor:
• perfec]ionarea cadrului normativ specific prin elaborarea, de c`tre Direc]ia Doctrin`
[i Instruc]ie din Statul Major General, a unei instruc]iuni (metodologii) privind
gestionarea [i valorificarea lec]iilor înv`]ate în Armata României [i stabilirea,
pe baza acesteia, a stucturilor [i responsabilit`]ilor în acest domeniu atât la categoriile
de for]e ale Armatei, cât [i la comandamente opera]ionale [i alte structuri;
• optimizarea normativ` a monitoriz`rii [i gestion`rii evenimentelor grave/deosebite
produse în teatrele de opera]ii; alinierea la perioadele de rotire a efectivelor
cu partenerii din for]a multina]ional` [i reducerea num`rului de recunoa[teri
[i de rotiri de la 3/an la 2/an;
• procurarea [i instalarea pe ma[inile de lupt` a mijloacelor de detectare [i de bruiaj
a dispozitivelor explozive (ECM) [i completarea planurilor [i a ordinelor cu m`suri
suplimentare privind protec]ia for]elor;
• schimbarea periodic` a dispozitivului de mar[, a vitezei, a itinerarului de deplasare
[i a ordinii în cadrul coloanelor [i interzicerea opririlor pe timpul deplas`rilor;
• placarea podelelor mijloacelor de transport cu saci de nisip, procurarea [i transmi-
terea la structurile din teatrele de opera]ii a unor date de identificare [i a caracteristicilor
unor noi tipuri de mine [i dispozitive explozive folosite;
• constituirea subunit`]ilor pentru misiuni s` se realizeze conform cerin]elor misiunii
numai din personalul structurii nominalizate [i nu din mai multe unit`]i;
• colectarea [i valorificarea lec]iilor înv`]ate de la ofi]erii de stat major cu func]ii
cheie în comandamente multina]ionale.
În domeniul comunica]iilor [i informa]iilor, analizele efectuate au subliniat necesitatea
reconsider`rii documentelor de conducere [i informare, în special în sensul reducerii
73
redundan]ei specifice; certificarea specific` a acordurilor tehnice; optimizarea eviden]ei
traficului radio [i automatizarea integral` a controlului radio; performarea tehnic` a posibilit`]ii
de comunicare radio atât în US, cât [i în UUS [i secretizarea integral` a re]elelor de comunica]ii;
necesitatea interoperabilit`]ii integrale a sistemelor C2 aflate în dotarea opera]ional`
a Armatei.
În domeniul logistic, principalele concluzii ale Seminarului relev`: necesitatea
reconsider`rii tehnicilor de realizare a sprijinului logistic al contingentelor destinate teatrelor
de opera]ii [i a detalierii problematicii recunoa[terilor cu determinare [i obiective logistice;
asigurarea logistic` integral` a contingentelor, înc` de la intrarea în teatrele de opera]ii;
nevoia optimiz`rii continue a echipamentelor de vestimenta]ie, tehnice [i de lupt` [i a consi-
tuirii unei baze cu stocuri tampon în zona de tranzit; achizi]ionarea [i dotarea trupelor
care se deplaseaz` [i execut` misiuni în teatrul de opera]ii cu mijloace de evacuare
medical` blindat`.
În domeniul rela]iilor publice, principalele constat`ri au pus în eviden]` reconsider`ri
organizatorice [i func]ionale cu privire la: actualizarea documenta]iei specifice misiunii
potrivit schimb`rilor intervenite în teatrul de opera]ii; selec]ia, calificarea, încadrarea,
preg`tirea [i evaluarea personalului specializat de c`tre autoritatea profesional` în domeniu;
asigurarea decent` a materialelor de reprezentare a ]`rii pentru activit`]ile cu caracter
interna]ional (stegule]e, insigne, albume etc.) [i a fondurilor pentru realizarea mate-
rialelor personalizate cu însemnele unit`]ii (pliante, plachete etc.); asigurarea tehnic`
specific` a personalului PR; necesitatea autonomiei informa]ionale prin cump`rarea
unui domeniu propriu pentru g`zduirea site-lui Internet al fiec`rei unit`]i care va pleca
în teatrul de opera]ii.
În domeniul juridic am apreciat c`, în principal, se impun, preg`tirea consilierului
juridic la începutul perioadei de preg`tire centralizat` a deta[amentului [i regândirea sistematic`
a cadrului normativ specific.
În domeniul ofi]erului de leg`tur` s-a apreciat ca fiind oportun` încadrarea func]iei,
pe cât posibil, cu ofi]eri care au absolvit cursul de ofi]eri de stat major de nivel Bg. sau a unui
curs avansat sau de stat major de nivel B. într-una din ]`rile membre ale NATO. De asemenea,
este important` cunoa[terea în detaliu a capacit`]ii, a performan]elor [i a limitelor impuse
de specificul [i dotarea batalionului, în vederea identific`rii, de c`tre e[alonul superior
(Bg., Div.), a misiunilor adecvate ce vor fi atribuite acestuia. Angajamentul multina]ional
impune cunoa[terea atât a prevederilor regulamentelor militare na]ionale, cât [i pe cele
ale armatei sub comanda c`reia unitatea ac]ioneaz`, în scopul identific`rii oportune
a bazei comune de ac]iune [i a diferen]elor pe linie de proceduri, ]inându-se cont de specificul
unit`]ii.
În sfâr[it, în domeniul cooper`rii civili-militari, în urma analizelor [i a dezbaterilor,
am considerat c` se impun: cunoa[terea, de c`tre întreg personalul, îndeosebi de c`tre
ofi]erii CIMIC, a specificului OI [i ONG care desf`[oar` activit`]i în zona de responsabilitate
[i a modalit`]ii prin care componenta militar`, în baza mandatului, poate s` le sprijine;
cunoa[terea, în baza recunoa[terilor/contactelor proprii [i a documentarelor existente,
74
Realitatea NATO
a problemelor cu care se confrunt` comunitatea local`; redactarea, de c`tre personalul
ce desf`[oar` activit`]i pe linie CIMIC, a unui ghid al zonei cu principalele date [i informa]ii
privind cultura, obiceiurile [i istoria zonei, precum [i a unor documentare privind facilit`]ile
existente pe plan local; preg`tirea ofi]erilor CIMIC ca buni negociatori, selec]ionarea
celor cu abilit`]i în comunicare.
*
Pe fondul acestei întreprinderi benefice, am constatat c` diversitatea [i complexitatea
teatrelor de opera]ii, în care structuri din Armata României ac]ioneaz` pentru îndeplinirea
misiunilor în mediul interna]ional, impun ini]ierea procesului de revedere [i implementare
a unui sistem de norme, proceduri, reguli [i standarde derivate din experien]a acumulat`
în ac]iunile militare desf`[urate în afara grani]elor statului român.
Ca baz` de plecare pentru managementul experien]ei acumulate în domeniul comenzii
[i al controlului opera]ional al contingentelor na]ionale participante la opera]ii multina]ionale,
pentru armonizarea, coordonarea procesului de adaptare, modificare [i completare
a reglement`rilor actuale, Comandamentul 2 Opera]ional Întrunit va gestiona cu maxim`
rigurozitate sintetizarea elementelor fundamentale privind elaborarea unei noi concep]ii
privind programul [i dezvoltarea lec]iilor înv`]ate, acestea constituindu-se într-o baz` teoretic`
eficient`, real` [i pragmatic` de elaborare a doctrinelor, a manualelor [i a regulamentelor
militare. {i, nu \n ultimul r#nd, de valorificare a acestei experien]e de r`zboi \n eficientizarea
particip`rii noastre la acest tip de opera]ii, a ac]iunilor duse de militarii rom#ni \n cadrul
opera]iilor \n sprijinul p`cii.
75
MISIUNILE FOR}ELOR NAVALE

ALE ALIAN}EI NORD-ATLANTICE
ÎN CADRUL AP~R~RII COLECTIVE
C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
C`pitan-comandor Ion CHIORCEA
A
rticolele [i publica]iile de specialitate ale Alian]ei Nord-Atlantice opereaz`
cu dou` categorii de termeni care, la prima vedere, par s` defineasc` acela[i
lucru: maritim [i naval. Am încercat s` ne explic`m de ce unii dintre autori
folosesc ace[ti doi termeni [i care este asem`narea sau diferen]a dintre ei.
În primul rând, am f`cut apel la Dic]ionarul explicativ al limbii engleze, unde am g`sit
urm`toarele defini]ii: maritim1: “incluzând nave sau activitatea de transport a pasagerilor
sau a m`rfurilor cu nave maritime (de exemplu, companie maritim`/dezastru maritim)”;
“\n apropierea m`rii (de exemplu, provinciile maritime ale Canadei)”; naval (numai
înaintea substantivului)”2 – având leg`tur` sau provenind din For]ele Navale (Navy )3.
Nemul]umi]i, oarecum, de rezultat, am apelat la AAP-6 (2004) – “Glosarul NATO
de termeni [i defini]ii”, unde opera]ia maritim` “este o ac]iune dus` de for]e
pe, sub sau deasupra m`rii pentru a ob]ine sau a exploata controlul asupra m`rii
sau a împiedica folosirea acesteia de c`tre inamic”4, iar campania naval` “este o opera]ie
sau o serie de ac]iuni combinate ale For]elor Navale incluzând toate for]ele de suprafa]`,
submarine, aeriene sau amfibii, în scopul de a ob]ine, extinde [i/sau men]ine controlul
asupra m`rii”5.
Conform JP-3.16 – “Doctrina Opera]iilor Întrunite Multina]ionale”, “for]ele maritime
sunt, în primul rând, for]e navale (Navy – n.a.) [i infanterie marin` (Marine – n.a.)6
sau infanterie naval` ...”7.
1
Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, International Student Edition (paperback
edition + CDRom), p. 873, “involving ships or the business of moving people and goods in ships (a maritime
company or maritime disaster); close to the sea (Canada’s maritime provinces)” – traducerea autorului.
2
Idem, p. 944.
3
Navy – the part of a country’s armed forces that can fight at sea (a navy base/ship/helicopter).
4
Maritime Operation: an action performed by forces on, under, or over the sea to gain or exploit
control of the sea or to deny its use to the enemy, AAP-6(2004), p.122.
5
Naval campaign – an operation or a connected series of naval forces including all surface, subsurface,
air and amphibious troops, for the purpose of gaining, extending, or maintaining control of the sea.
6
În unele for]e armate (ca, de exemplu, for]ele armate ale SUA), Infanteria marin` (Marine)
este categorie de for]e armate separat`, la fel ca [i For]ele Aeriene (Air Force), For]ele Navale (Navy)
[i For]ele Terestre (Army) – n.a.
7
Joint Publication 3-16, Joint Doctrine for Multinational Operations, 5 April 2000, Chapter IV, Section
C. Maritime Operations, p. 67: “Maritime forces are primarily Navy and Marine or naval infantry; however,
76
Realitatea NATO
Analizând aceste informa]ii, am dedus c` naval face referire la ceea ce apar]ine
[i se desf`[oar` în spa]iul maritim, numai sub conducerea For]elor Navale (Marinei Militare),
iar termenul maritim face referire la ceea ce apar]ine [i se desf`[oar` tot în spa]iul maritim,
dar sunt implicate dou` sau mai multe categorii de for]e, aflate sub comanda unui coman-
dament întrunit.
Putem vorbi, a[adar, în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, despre opera]ii navale [i opera]ii
maritime, dar [i despre misiuni ale For]elor Navale în cadrul opera]iilor maritime.
Scopul fundamental al cre`rii Alian]ei Nord-Atlantice (reflectat în Articolul 5 al Tratatului
Atlanticului de Nord)8 a fost ap`rarea membrilor sì împotriva unei poten]iale amenin]`ri,
iar participarea for]elor navale în cadrul NATO a devenit manifest` \n perioada imediat
urm`toare semn`rii Tratatului.
Dup` finalizarea Tratatului [i ratificarea acestuia de c`tre statele semnatare, s-a trecut
la definirea [i statuarea conceptului strategic de ap`rare al Alian]ei. Cunoscut ini]ial
sub denumirea de “Conceptul strategic pentru ap`rarea zonei nord-atlantice”, acesta
a fost dezvoltat în perioada octombrie 1949 – aprilie 1950 [i prevedea opera]iuni la scar`
larg` în ap`rarea teritorial`.
La mijlocul anilor cincizeci a fost dezvoltat` strategia “represaliilor masive”, prin care
“NATO va r`spunde oric`rui act de agresiune împotriva ]`rilor membre, prin orice mijloc
aflat la dispozi]ia sa, inclusiv armele nucleare”9.
În 1967, în urma unor dezbateri intense în cadrul Alian]ei, dezbateri care durau
de mai bine de zece ani, conceptul de “represalii masive” a fost înlocuit cu cel de “ripost`
flexibil`”. Aceasta se concentra în oferirea, de c`tre NATO, a avantajelor flexibilit`]ii
[i inducerii sentimentului de nesiguran]` oric`rui poten]ial agresor în leg`tur` cu riposta
Alian]ei în cazul unei amenin]`ri a suveranit`]ii [i independen]ei, chiar [i a unei singure ]`ri
membre. Conceptul a fost astfel gândit, încât s` ofere garan]ii c` orice fel de act de agresiune
va fi perceput ca implicând riscuri inacceptabile.
O dat` cu încheierea “r`zboiului rece”, situa]ia politic` din Europa [i situa]ia militar`
general` au suferit transform`ri majore, care f`ceau inoperant conceptul “ripostei flexibile”.
Ca urmare, a fost elaborat un nou concept strategic, total diferit de cele anterioare,
care sublinia cooperarea cu fo[tii adversari, în locul confrunt`rii cu ace[tia [i extinderea
[i înt`rirea securit`]ii în toat` Europa.
Dac`, în perioada “r`zboiului rece”, strategiile au fost închise în documente secrete,
care cuprindeau instruc]iuni pentru guvernele na]ionale [i puncte de referin]` pentru activit`]ile
de planificare militar`, conceptul strategic elaborat dup` “c`derea Zidului Berlinului”
they may also include maritime-focused air elements, expeditionary forces, or other government agencies
charged with sovereignty, security, or constabulary functions at sea”.
8
“P`r]ile convin asupra faptului c` un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, petrecut
în Europa sau \n America de Nord, va fi considerat drept un atac îndreptat împotriva tuturor p`r]ilor
semnatare [i, în consecin]`, convin asupra faptului c`, dac` se petrece un asemenea atac, fiecare dintre ele,
în exercitarea dreptului de legitim` ap`rare individual` sau colectiv` recunoscut` de Articolul 51
din Organiza]ia Na]iunilor Unite, va acorda ajutor p`r]ii sau p`r]ilor astfel atacate, întreprinzând imediat,
individual sau în acord cu celelalte p`r]i, orice ac]iune pe care o va crede de cuviin]`, inclusiv folosirea
for]ei armate pentru a restabili [i asigura securitatea în regiunea Atlanticului de Nord”.
9
Manualul NATO, 2001, Office of Information and Press NATO – 1110 Bruxelles, Belgium, p. 43.
77
s-a reg`sit într-un document politic, deschis discu]iilor [i comentariilor parlamentarilor,
speciali[tilor în securitate, jurnali[tilor [i publicului larg.
Evolu]ia ulterioar` de pe scena politic` european` a impus modificarea [i a acestui
concept, dar tradi]ionalul rol de ap`rare colectiv` a r`mas o prioritate major` a Alian]ei,
iar rolul structurii armate integrate este de a oferi cadrul organiza]ional pentru ap`rarea
]`rilor membre împotriva amenin]`rii la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii lor (potrivit Articolului 5
din Tratat)10, care vizeaz`, în principal, descurajarea folosirii for]ei împotriva membrilor
Alian]ei [i este expresia principiului c` un atac împotriva oric`rui membru al Alian]ei
este considerat un atac împotriva tuturor.
De la constituirea NATO, for]ele armate aliate [i, în special, For]ele Navale ale NATO
au reprezentat baza pentru intimidarea eficient` [i ap`rarea împotriva amenin]`rii r`zboiului,
care a r`mas principala problem` de securitate a alia]ilor timp de peste 40 de ani. Rolul lor
principal r`mâne acela de a garanta securitatea [i integritatea teritorial` a statelor membre.
Sarcina de a oferi securitate prin intimidare [i ap`rare colectiv` r`mâne neschimbat`.
Intimidarea poten]ialului adversar depinde de distan]a la care se afl` [i, mai ales,
de timpul de reac]ie al acestor for]e. La o prim` vedere, am fi tenta]i s` credem c` cea mai bun`
for]` care poate îndeplini aceste cerin]e – putere de lovire, raz` mare de ac]iune [i timp mic
de reac]ie – este o for]` aerian`. Spunem “la prima vedere”, deoarece, la o analiz` mai atent`,
vom constata c` for]ele aeriene au nevoie de baze la sol, au autonomie relativ mic` [i, ceea ce
este mai important, au nevoie de autorizarea de survol a statelor ale c`ror spa]ii aeriene
se afl` între baza aerian` [i zona de opera]ii, autorizare care, în unele situa]ii, nu se poate
ob]ine. În schimb, o for]` naval`, pentru a ajunge la o distan]` de câteva mile marine
de marea teritorial` a poten]ialului adversar (adic` la mai pu]in de 30 km de litoralul unui stat
riveran), nu are nevoie de nici o autorizare, are o autonomie ridicat` [i poate servi
ca platform` [i pentru avia]ie [i for]ele terestre, dac` zona de opera]ii este în interiorul uscatului.
Opera]iile maritime în cadrul ap`r`rii colective

Pentru a în]elege misiunile for]elor maritime ale NATO în cadrul ap`r`rii colective,
voi trece în revist` conceptele Alian]ei relativ la controlul m`rii. Din perspectiva scopurilor
opera]iei, sunt afirmate urm`toarele concepte: suprema]ia maritim`; controlul m`rii;
interdic]ia maritim` [i puterea maritim` suficient`.
Realizarea suprema]iei maritime ofer` posibilitatea libert`]ii de ac]iune pe mare
în interesul propriu [i interzice folosirea acesteia de c`tre orice adversar. Suprema]ia total`
asupra m`rii înseamn` c` for]ele maritime ale unui stat sau ale unei alian]e sunt de necomb`tut
oriunde pe întinsul oceanului planetar [i c` orice adversar se afl` în imposibilitatea
de a executa vreo opera]ie maritim` f`r` s` fie distrus sau eliminat de c`tre aceast` for]`
maritim`. Acest lucru, practic, este foarte greu de realizat, pe termen lung, dar poate fi,
\n fapt, limitat în timp [i \n spa]iu. Suprema]ia maritim` limitat` în timp [i \n spa]iu înseamn`
controlul m`rii.
Controlul m`rii permite, pentru o perioad` limitat` [i într-un spa]iu limitat, realizarea
suprema]iei maritime. Asigurarea [i condi]ionarea nivelului de control al m`rii sunt date
de tot spectrul opera]iilor militare ce pot fi desf`[urate, controlul m`rii fiind o component`
10
Idem, p. 255.
78
Realitatea NATO
a opera]iei sau a campaniei aliate întrunite. Nivelul necesar de control al m`rii este, \n principiu,
media între dorin]a de libertate de ac]iune [i gradul (procentul) de risc acceptat. Controlul
m`rii înseamn` controlul spa]iului submarin, al suprafe]ei m`rii, precum [i al spa]iului aerian
al suprafe]ei de mare, unde controlul este necesar. Pentru controlul spa]iului aerian
este necesar s` se asigure [i s` se men]in` o situa]ie aerian` favorabil`, suprema]ia aerian`
fiind necesar` atunci când atacul executat de adversar, din aer, este posibil.
Controlul m`rii include, de asemenea, controlul transporturilor navale (Naval Transport
of Shipping – NCS), protec]ia liniilor de comunica]ie maritime (Sea Lines of Communications
– SLOCs), blocade, embargo sau interzicerea unei suprafe]e de mare pentru opera]iunile
militare ale adversarului.
Interdic]ia maritim` se exercit` atunci când una dintre p`r]i împiedic` adversarul
s` execute controlul asupra unui raion maritim, f`r` a fi în m`sur` îns` s`-l exercite el însu[i.
De altfel, conceptul este materializat atunci când nu se opteaz` pentru controlul total
al m`rii sau acesta nu este necesar. La nivel opera]ional, o zon` de interdic]ie maritim`
poate fi folosit` ca parte a ap`r`rii unei for]e sau zone sau ca parte a opunerii unei for]e.
La nivel strategic, interdic]ia maritim` poate fi folosit` împotriva adversarului, prin atacuri
asupra navelor sale de lupt` [i transport, pentru a împiedica înt`rirea for]elor sale [i logistica
celor aflate în teatru, precum [i pentru a demoraliza popula]ia civil` a adversarului
în sus]inerea r`zboiului.
Puterea maritim` suficient` se refer` la folosirea sau încercarea de a folosi for]ele
maritime pentru a influen]a direct o situa]ie terestr`. Prin aceasta se execut` controlul
asupra m`rii pentru a ob]ine [i a asigura accesul la litoral [i proiec]ia for]ei dinspre mare
asupra uscatului, sub form` de for]e speciale, for]` amfibie, avia]ie ambarcat` sau folosirea
armamentului de pe nave împotriva obiectivelor de pe uscat. Puterea maritim` suficient`
este un concept care are o larg` r`spândire atât în managementul crizelor, cât [i în r`zboi.
Misiunile For]elor Navale în cadrul ap`r`rii colective

Conflictul pe mare rareori se desf`[oar` izolat de o campanie pe uscat sau de ocuparea
unor obiective terestre. Chiar [i când componenta maritim` este dominant`, rezultatul final
al ac]iunilor pe mare se manifest` pe uscat. O component` important` a for]elor navale
care duce opera]ii la uscat este infanteria marin`11, pe departe cea mai preg`tit`, instruit`
[i echipat` for]` militar` expedi]ionar`. Opera]iile maritime cuprind toat` gama de misiuni,
necesitând aplicarea atât a normelor specifice for]elor navale [i aeriene, cât [i a celor specifice
opera]iilor terestre, în special pe timpul desf`[ur`rii [i sprijinului opera]iilor amfibii.
Ele sunt împ`r]ite în misiuni pe tipuri de folosire a armamentului, astfel:
• Lupta antiaerian` (Anti-Air Warfare – AAW) este termenul folosit pentru a defini ap`rarea for]elor
proprii sau aliate împotriva amenin]`rii avioanelor sau a armamentului aeropurtat lansat din aer, de pe mare
sau de sub ap`. Pentru lupta antiaerian`, controlul informa]iilor [i adoptarea formelor adecvate de prevenire
[i atac sunt cruciale. Lupta antiaerian` se bazeaz` pe principiul autoap`r`rii, respingerea atacurilor aeriene
folosind avia]ia ambarcat` (proprie) [i cea de pe uscat, sisteme de rachete antiaeriene cu b`taie medie
[i lung` (SAM)12, sisteme de rachete antiaeriene cu b`taie mic`, tunuri (ap`rarea apropiat`), capcane termice
[i electronice [i bruiaj. Aceste m`suri sunt necesare pentru a ob]ine avertizarea timpurie a for]elor proprii
[i pentru a întreprinde m`suri ferme împotriva supravegherii adversarului, dirijarea efortului pentru a distruge
11
Vezi trimiterea de la punctul 5.
12
Surface to Air Missile.
79
avioanele de atac înainte ca acestea s`-[i foloseasc` armamentul, iar, în final, pentru a distruge sau a devia
rachetele înainte ca acestea s` loveasc` for]ele de ap`rat.
• Lupta antisubmarin (Anti-submarine Warfare – ASW) cuprinde ac]iunile întreprinse cu scopul
de a-i interzice adversarului s`-[i foloseasc` submarinele. Ap`rarea antisubmarin a for]elor depinde
de adâncimea ap`r`rii [i cooperarea apropiat` între nave, elicoptere, avia]ia maritim` de patrulare, facilit`]ile
de la uscat [i submarinele proprii. Complexitatea cooper`rii între for]e [i specificul mediului marin
[i subacvatic fac din submarin una dintre for]ele cel mai dificil de comb`tut.
• Lupta împotriva navelor de suprafa]` (Anti-Surface Warfare – ASUW) cuprinde ac]iunile
împotriva for]elor navale de suprafa]` sau a navelor comerciale, dus` pentru a ob]ine controlul asupra m`rii
sau interdic]ia maritim`, pentru a dezorganiza liniile sale de comunica]ie maritim` ori pentru a ne ap`ra
împotriva atacului de la suprafa]a m`rii. De regul`, aceast` lupt` este condus` de un grup de ac]iune
de suprafa]` (Surface Action Group – SAG), compus din nave [i aeronave, care poate fi sprijinit de submarine.
Este de preferat ca SAG s` fie desf`[urat din timp, dar poate fi format [i într-un interval scurt, din navele
[i aeronavele disponibile, pentru a respinge un atac iminent. Îndat` ce o for]` inamic` este descoperit`,
stabilirea [i constituirea for]ei de r`spuns trebuie s` se execute înainte ca orice contraac]iune sau atac
inamic s` poat` fi executat. În zona de litoral, aeronavele de atac, care se afl` în dotarea multor state
membre, pot sprijini ac]iunile for]elor maritime. În aceste zone, din cauza pericolelor de naviga]ie, navele
mari nu pot manevra în libertate deplin`, dar vedetele rapide de patrulare (Fast Patrol Boat – FPB),
ac]ionând împreun` cu navele mijlocii [i cu elicoptere, sunt cea mai bun` solu]ie.
• Lupta submarin` (Submarine Warfare) – gama tipurilor de submarine aflate în serviciu ofer`
o varietate de posibilit`]i în desf`[urarea ac]iunilor la nivel tactic [i operativ. Submarinele pot opera în zone
foarte periculoase, care pot fi inaccesibile altor for]e navale [i sunt capabile s` duc` ac]iuni de lupt`
independent în raioanele maritime interzise sau pot face parte din gruparea naval` care execut` controlul
m`rii. Submarinele de atac cu propulsie nuclear` (SSN)13 [i submarinele cu propulsie clasic` (SSK)14
pot fi folosite pentru a înt`ri grup`rile mixte aero-navale în lupta antisubmarin [i ca grupare înaintat`
de cùtare-lovire submarin` în cadrul luptei împotriva navelor de suprafa]`. Submarinele sunt frecvent
folosite pentru a furniza informa]ii, pentru avertizare [i pentru recunoa[teri înaintea ostilit`]ilor. Episodic,
ele pot fi folosite pentru interzicerea liniilor de comunica]ie maritime sau pentru a înt`ri controlul m`rii
atunci când ac]ioneaz` în cadrul grup`rilor mari. De asemenea, pot fi folosite pentru lovituri rapide
sau ca sprijin al for]elor speciale.
• Lupta cu [i contra minelor (Mine Warfare – MW) cuprinde dou` p`r]i distincte: minarea [i ac]iunile
duse împotriva min`rilor [i a minelor adversarului (cunoscute [i ca m`suri contra minelor – MCM15).
Min`rile pot fi de protec]ie, de ap`rare sau ofensive. Min`rile de protec]ie se execut` în apele teritoriale
cu scopul de a proteja for]ele proprii sau litoralul propriu. Min`rile de ap`rare se execut` în apele
interna]ionale sub controlul NATO [i au ca principal scop restric]ionarea sau canalizarea deplas`rii
adversarului pe o anumit` rut`. Min`rile ofensive se execut` în apele controlate de inamic, pentru a-l for]a
pe adversar s` desf`[oare ac]iuni în apropierea porturilor proprii, s`-[i schimbe rutele navelor, s`-i dezorga-
nizeze aprovizionarea for]elor sau a economiei, ca [i desf`[urarea for]elor navale. M`surile contra minelor
pot cuprinde ac]iuni întreprinse pentru a preveni min`rile adversarului prin atacarea navelor puitoarelor
de mine, min`rii propriilor raioane, distrugerii facilit`]ilor necesare asigur`rii min`rilor adversarului,
deplas`rii navelor pe rute diferite sau pe pase în propriile baraje de mine [i activit`]i de reducere a câmpurilor
magnetice, acustice [i presiunii asupra apei a navelor proprii.
• Lupta amfibie (Amphibious Warfare) necesit` ap`rarea navelor de transport [i debarcare antisubmarin
împotriva navelor de suprafa]`, antiaerian [i împotriva minelor. De asemenea, necesit` controlul deplas`rii
de la nave la uscat.
• Ap`rarea litoralului (Costal Defence) este parte a sistemului regional de ap`rare. For]ele sunt special
destinate ap`r`rii litoralului [i trebuie s` coopereze cu toate celelalte for]e militare [i/sau civile care pot
contribui la ap`rarea litoralului. Aceste for]e se compun din unit`]i fixe de ap`rare a litoralului, unit`]i
mobile de ap`rare a litoralului, unit`]i logistice [i for]ele g`rzii de coast`.
13
Submarin cu propulsie nuclear`.
14
Submarin cu propulsie clasic`.
15
Mine Countermeasures.
80
Realitatea NATO
• R`zboiul informa]ional (Command and Control Warfare – C2W). For]ele Navale, în special for]ele
de lovire, au capacitatea de a îndeplini misiunea ordonat` sub contraac]iunea tuturor elementelor specifice
C2W (r`zboi electronic, opera]ii psihologice – PSYOPS, dezinformare etc.).
• Loviturile (Strike Warfare) sunt contribu]ia For]elor Navale la o opera]ie terestr`, prin loviturile
executate dinspre mare cu avia]ia de lovire de pe portavioane, rachetele de croazier` de pe nave [i submarine,
artileria naval` [i for]ele speciale. În opera]iile maritime, în special în cele din zona de litoral, for]ele
aeriene lupt` într-o strâns` cooperare cu for]ele navale, pentru a asigura eficien]` maxim` atacului.
• Opera]ia de interdic]ie maritim` (Maritime Interdiction Operation – MIO) presupune înt`rirea
m`surilor pe mare pentru a interzice transportul unor categorii de m`rfuri spre sau dinspre unele state
sau zone. M`surile mai cuprind aplicarea sanc]iunilor economice prin instituirea embargoului
asupra comer]ului exterior al unei ]`ri [i/sau a blocadei navale. Embargoul are unele avantaje în compara]ie
cu alte m`suri care presupun [i ac]iuni ostile, ducând la rezolvarea conflictului doar prin folosirea sporadic`
a armamentului [i cu for]e [i mijloace reduse.
• Interceptarea maritim` [i aplicarea sanc]iunilor cuprind m`suri de interzicere a transporturilor
unor categorii de materiale în interiorul sau exteriorul unor state sau zone. Aceste opera]ii sunt exclusiv
militare, dar servesc atât scopurilor militare, cât [i celor politice. Un exemplu în acest sens \l constituie
participarea NATO la embargoul traficului cu armament, monitorizarea [i controlul aplic`rii sanc]iunilor
economice împotriva fostei Republici Federative a Iugoslaviei în Marea Adriatic` (opera]iunea “SHARP
GUARD”).
• Instituirea zonelor de excludere – for]ele militare ale NATO pot fi folosite în stabilirea de zone
de excludere, pentru interzicerea unor activit`]i în unele zone geografice. Aceste zone pot fi stabilite
pentru spa]iul aerian (zona de interdic]ie aerian` din Bosnia-Her]egovina – opera]iunea “DENY FLIGHT”),
spa]iul maritim sau terestru.
• Asigurarea libert`]ii de naviga]ie [i survol se realizeaz` de c`tre For]ele Navale prin escort`, men-
]inerea deschis` a unor coridoare maritime [i aeriene (cu ajutorul avia]iei ambarcate), precum [i prin inter-
ceptarea for]elor ostile.
• Sprijinul opera]iilor terestre (Sustaining Operations Afloat and Ashore) – când opera]iile întrunite
aliate se desf`[oar` pe uscat, for]ele navale vor continua s` asigure sprijin direct [i/sau indirect for]elor
combatante de la uscat, men]inând deschise cìle de comunica]ii maritime pentru logistica trupelor.
Misiunile for]elor în cadrul ap`r`rii colective se dau prin directive ale Comitetului Militar,
sunt documente NATO clasificate [i sunt interzise public`rii.
Datorit` faptului c` for]ele navale desf`[oar` opera]ii în afara teritoriului na]ional
propriu, asigur#nd lovirea obiectivelor militare [i strategice ale inamicului de la distan]e
mari, se pot autosus]ine în teatrul de ac]iune o perioad` \ndelungat`, asigur` surprinderea,
nu încalc` teritorii [i pot fi retrase rapid, l`sând loc negocierilor diplomatice, prin simpla
lor prezen]` constituind un puternic factor de descurajare, consider`m c` rolul for]elor
navale va cre[te, permi]ând îndeplinirea scopurilor strategice ale Alian]ei, cu mult mai pu]ine
pierderi umane, materiale [i culturale.
For]ele maritime asigur` prezen]a militar` f`r` a ocupa teritorii [i descurajarea
adversarului f`r` s` se implice direct, sunt în m`sur` s` monitorizeze situa]iile în mod pasiv,
r`mânând pentru mai mult timp [i la acela[i nivel de asigurare în pozi]ii de unde pot r`spunde
rapid [i ferm la o situa]ie de criz` ap`rut`.
Mobilitatea le d` posibilitatea de a ac]iona de dincolo de orizont, de a fi pu]in vizibile
[i de a fi amenin]`toare pentru adversari, dac` este necesar, iar posibilitatea de a patrula
în apele interna]ionale duce la evitarea complica]iilor politice [i diplomatice.
Participarea cât mai consistent` a For]elor Navale ale României la misiunile Alian]ei
este benefic` atât pentru imaginea ]`rii, cât [i ca un factor de stabilitate în zon` [i o cre[tere
a securit`]ii na]ionale. De asemenea, prezen]a naval` activ` a României al`turi de marile
puteri aliate, în afara apelor teritoriale, poate descuraja desf`[urarea de ac]iuni împotriva
intereselor noastre na]ionale.
81
REVOLU}IA INFORMA}IONAL~
~ determin`ri [i r`spunsuri ~
Colonel Dumitru LUNGU
D
etermin`rile revolu]iei informa]ionale – complexe, adesea imprevizibile, larg
p`trunz`toare, preocup` tot mai insistent comunitatea [tiin]ific`, comunitatea
meditativ`, orientat` spre aflarea r`spunsurilor la \ntreb`rile capitale
ale acestui \nceput de mileniu. Nu este nici pe departe un truism dac` afirm`m c` revolu]ia
informa]ional` configureaz` amenin]`ri, provoc`ri [i vulnerabilit`]i inclusiv, dac` nu cumva
mai ales, \n domeniul [i la adresa securit`]ii globale, implicit, bunòar`, la adresa securit`]ii
na]ionale. |n func]ie de capacitatea unei ]`ri de a se racorda la exigen]ele neiert`toare
ale revolu]iei informa]ionale, starea de dependen]` fa]` de aceasta se situeaz`, dup` caz,
\n parametri care pot sau nu pot fi gestiona]i. Problematica a constituit, printre altele, centrul
de greutate al reflec]iilor exprimate \n cadrul Conferin]ei sponsorizate de c`tre Institutul
de Studii Strategice al Colegiului de R`zboi al Armatei SUA [i de Centrul “Matthew
B. Ridgway” pentru Studii de Securitate Interna]ional` din Universitatea Pittsburg.
Temele care au vertebralizat arhitectura dezbaterilor, dar [i a tezelor supuse aten]iei
au relevat: necesitatea existen]ei unei strategii na]ionale de securitate informa]ional`; rolul
informa]iei \n desf`[urarea opera]iilor militare; rela]iile dintre revolu]ia informa]ional`
[i securitatea na]ional`; implica]iile globale ale revolu]iei informa]ionale; influen]a revolu]iei
informa]ionale asupra deciziilor politice \n domeniul ap`r`rii. Importan]a actual` a evenimentului,
consisten]a ideilor care au problematizat expozeurile [i, nu \n ultimul r#nd, judec`]ile
exprimate ne-au determinat s` comitem o prezentare reflexiv` a acestora, \n \ncercarea
de a dezvolta [i de a consolida [i \n ceea ce ne prive[te \n]elegerea determin`rilor revolu]iei
informa]ionale asupra st`rii [i condi]iei securit`]ii, na]ionale [i globale.
Consensul asupra scopului Conferin]ei – reunirea eforturilor comunit`]ilor corporativ`,
academic` [i guvernamental` pentru a \mp`rt`[i experien]ele acumulate \n conceptualizarea
[i confruntarea cu noile amenin]`ri [i oportunit`]i determinate de revolu]ia informa]ional`
– a coagulat spiritul discu]iilor [i a f`cut posibil` identificarea implica]iilor, dar [i a principalelor
ei consecin]e. Caracterizat` fiind, s-a apreciat c` revolu]ia informa]ional` este un fenomen
care sfideaz` simpla ei reprezentare. Proclamat` drept cea mai mare tranzi]ie de la revolu]ia
industrial`, revolu]ia informa]ional` a produs metamorfoze semnificative [i profunde
\n devenirea societ`]ii umane, transform#nd cele mai avansate na]iuni din lume din societ`]i
industriale \n societ`]i bazate pe informa]ie. Societ`]ile informa]ionale sunt o realitate.
Informa]iile de \nalt` calitate asigur` vitalitatea [i performan]a opera]iilor zilnice, devenind
[i adev`ra]i st#lpi de sus]inere pentru multiplele feluri de interac]iune [i activitate uman`.
82
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Efectele sale sunt mai mult dec#t evidente: viteza [i volumul puterii computerilor
au crescut exponen]ial, \n timp ce costurile acestora s-au redus dramatic; a creat Internetul,
care, de la originile sale de sistem securizat de comunica]ii pe teme nucleare, a devenit
un veritabil sistem de informare global`; f`r` a fi un paradox, au fost dep`[ite chiar propriile
re]ele computerizate. Pe de alt` parte, oportunit`]ile revolu]iei informa]ionale consist`,
esen]ial, \n: garan]ia cre[terii [i a dezvolt`rii economice; accentuarea progreselor
tehnologice; optimizarea comunic`rii interpersonale [i a \n]elegerii reciproce subsumate
“satului universal”; revolu]ionarea tuturor zonelor specifice interac]iunii umane, precum politica
[i medicina, cu dezvolt`ri fundamentale în educa]ie, divertisment, c`l`torii [i comer].
Tratamentul oponen]ial al revolu]iei informa]ionale a permis [i eviden]ierea “pericolelor”
pe care le genereaz`, preocuparea noastr` proactiv` fiind, esen]ial, determinat` de: cre[terea
bre[ei dintre avantajele [i servitu]ile informa]ionale, admi]ându-se c` aproximativ 20%
din lume beneficiaz` nemijlocit de avantajele revolu]iei informa]ionale; accentuarea
dependen]ei de sistemele informa]ionale, dependen]` care creeaz` vulnerabilit`]i majore
în planul naturii [i al afirm`rii sociale; oportunit`]ile pe care uluitoarele progrese informa]ionale
le ofer` organiza]iilor [i sistemelor suprana]ionale teroriste, acestea având posibilitatea
s` creeze sau s` dezvolte tipuri de activit`]i ostile la adresa statelor na]ionale. Pe fondul
acestor determin`ri s-a apreciat c` amenin]`rile tehnologice trebuie estimate
[i gestionate cu o aten]ie special`. Atacurile cibernetice teroriste n-au c`p`tat amploare,
tacticile folosite fiind simple [i, în consecin]`, facil de înfruntat [i de anihilat. S-a apreciat
îns` c` revolu]ia informa]ional` nu a adus înc` noi tipuri de amenin]`ri teroriste, dar a crescut
disponibilitatea grup`rilor teroriste de a se racorda opera]ional la oportunit`]ile acesteia,
motiv pentru care trebuie procedat astfel încât terori[tii s` înfrunte provoc`ri serioase
în procurarea instrumentelor tehnologice, a expertizei [i a accesului aferent atacurilor
sistemelor vitale de informa]ii. Pe fondul aceleia[i analize, a fost relevat` abunden]a
oportunit`]ilor tehnologice, sens în care solu]iile tehnologice sunt astfel proiectate,
încât s` duc` la exploatarea oportunit`]ilor create de revolu]ia informa]ional`. Accesul
la sursele deschise prin intermediul noilor tehnologii informa]ionale situeaz` colectarea
de intelligence pe scena confrunt`rii dintre entit`]ile publice [i cele private, consumatorul
de intelligence având la dispozi]ie tot mai multe alternative specifice.
Toate aceste realit`]i impun grabnic adaptarea organiza]ional`, de fapt, a unui proces
de adaptare organiza]ional` specific` la provoc`rile alerte ale revolu]iei informa]ionale.
S-a ajuns la concluzia c` institu]ia militar` este, în general, slab preg`tit` pentru a înfrunta
noile provoc`ri organiza]ionale aplicate de c`tre adversarii nonierarhici, amorfi, din re]ea.
Mai mult, la nivel interna]ional se manifest` dezacorduri semnificative între state cu privire
la modul în care acestea trebuie s` î[i rezolve problemele func]ionale curente determinate
de revolu]ia informa]ional`, aceste neîn]elegeri manifestându-se [i la niveluri mai joase,
evident, în formele specifice opera]iunilor desf`[urate. Este evident c` economia informa-
]ional` reprezint` o provocare categoric` pentru regimurile tradi]ionale care î[i pierd
din capacitatea de a controla ceea ce oamenii fac cu tehnologiile informa]ionale la scar`
global`. Gestionarea abunden]ei de informa]ii, selectarea celor esen]iale, debarasarea
de inutilit`]i [i redundan]e au avut [i au impacte diferite asupra utilizatorilor. Ce înseamn`
acest fapt ? O perspectiv` gre[it` în sectorul privat are ca efect pierderea de bani sau de slujbe;
la nivel guvernamental, o erodare a puterii sau schimbarea ei; la nivelul organismului militar,
83
sunt afectate interesele na]ionale [i mor oameni. Or, adaptarea organiza]iilor militare
la presiunile în permanent` mi[care ale revolu]iei informa]ionale nu s-a f`cut uniform
[i, mai ales, nu s-a f`cut pe întreaga plaj` de manifestare a acesteia. Dar, la nivel conceptual,
revolu]ia informa]ional` a for]at armata s` gândeasc` anticipativ. Comandamentul Militar
[i Laboratorul de R`zboi al Marinei Americane planific` [i conduc experimente, jocuri militare,
seminare [i conferin]e care studiaz` impactul acestei revolu]ii asupra r`zboiului. Necesit`]ile
actului de conducere denot` imperativ c` viitorul câmp de lupt` presupune o mare vitez`
de ac]iune, adaptabilitate [i agilitate, bazate pe informa]ii corecte, oportune [i actuale.
Din aceast` perspectiv`, trebuie s`-[i adapteze structurile asfel încât s` ob]in` [i s` de]in`
superioritatea informa]ional`, pe cele trei planuri beligerante specifice: r`zboiul informa]ional
general, cel informa]ional ofensiv [i r`zboiul informa]ional defensiv. Dar, complexitatea
informa]iei creeaz` noi vulnerabilit`]i, impunând m`suri speciale pentru protec]ia sa.
Proliferarea informa]iei, atât în spa]iul teritorial, cât [i în spa]iul cibernetic, a impus, tenden]ial,
evolu]ia spre formele de organizare de tip “re]ea”. Exerci]iul “Urban Warrior” al Marinei
Americane ar fi p`rut acum dou` decenii un scenariu SF: o unitate a sa, cuprinzând
toate gradele, de la generali la solda]i, a lansat o “invazie” a coastei californiene, to]i participan]ii
la desant fiind dota]i cu computere portabile care le asigurau leg`turile între ei [i îi informau
în fiecare moment asupra stadiului “luptei”. În fapt, combatan]ii au ac]ionat ca o re]ea,
în care gradul [i ierarhia deveniser` nerelevante, metod` care se afl` în proces de generalizare.
Re]elele constituie noua morfologie social` a societ`]ii, iar r`spândirea logicii re]elelor
modific` în mod substan]ial consecin]ele proceselor ce produc experien]`, putere [i cultur`.
Cu trei-patru decenii în urm`, se aprecia c` tehnologia a schimbat tehnica de lupt`
într-o asemenea m`sur`, încât coordonarea, cooperarea [i lucrul în echip` sunt mai importante
pentru succesul opera]ional decât conducerea [i structura autoritar`. Institu]ia militar`
a împins procesul de luare a deciziei din ce în ce mai jos pe lan]ul de comand` [i experimenteaz`
noi tehnologii [i procedee care “leag`” solda]ii [i comandan]ii în timp real, chiar dac` exist`
anumite constrângeri determinate de iner]ia institu]ional` [i gândirea conservatoare.
În aceste circumstan]e este de remarcat faptul c` ierarhiile sunt extinse [i nu înlocuite
de re]ele. Aceasta, întrucât va fi mereu nevoie de ierarhie, iar rezolvarea conflictelor decizionale
necesit` existen]a unei autorit`]i care s` adopte politici unde consensul este irealizabil.
Exemplificând pe seama ultimelor conflicte militare, capacit`]ile militare au depins
de tehnologiile informa]ionale avansate, problemele ap`rând atunci când ostilit`]ile
au “coborât” în modelul r`zboiului clasic.
Dezvoltarea tehnologiilor informa]ionale a dezintegrat timpul, deteritorializând spa]iul
[i aruncând în desuetudine limit`rile tradi]ionale. Interconectarea va deveni caracteristica
definitorie a secolului XXI, procesul anun]ându-se a fi extrem de complicat [i de contradictoriu.
În conflictul dintre profunzimea analizei [i timp, primul factor ar trebui s` prevaleze. Paradoxal,
revolu]ia informa]iilor a f`cut mai dificil managementul situa]iilor. Scopul fiind dezvoltarea
unei strategii de temperare, înainte s` fie nevoie de interven]ie, for]a militar` este o alegere
[i, nicidecum, o necesitate. Este motivul pentru care opin`m c` trebuie s` translat`m organic,
spre capabilit`]ile complexe ale spectrului opera]ional militar, rigorile, instrumentele
[i filozofia revolu]iei informa]ionale.
84
STRATEGIA “TEMPEST”
Maior ing. Florin-Marius DUMITRU
S
fera complex` a securit`]ii unei unit`]i militare/institu]ii, reglementat` la nivel
na]ional [i reflectat` corespunz`tor \n actele normative specifice, pune un accent
deosebit pe latura tehnic` a securit`]ii informa]iilor procesate, stocate
[i vehiculate prin sistemele de comunica]ii [i informatic` – SIC, cunoscut` [i sub denumirea,
intrat` deja \n vocabularul curent, de INFOSEC. Dup` cum se [tie, INFOSEC se ocup`
cu securitatea comunica]iilor (COMSEC), precum [i cu securitatea re]elelor de calcula-
toare (COMPUSEC). |n figura 1
SECURITATEA UNEI UNIT~}I MILITARE/INSTITU}II
sunt prezentate, generic, compo-
Securitatea Securitatea Securitatea
nentele securit`]ii, precum [i rela]iile personalului procedural`
fizic`
existente \ntre subdomeniile compo-
nente ale INFOSEC, v`zute din perspec- Securitatea Securitatea Securitatea
tiva integrat` a securit`]ii. documentelor industrial` juridic`
|n cele ce urmeaz` voi aborda, INFOSEC
succint, subdomeniul COMSEC,
care are \n aten]ie securitatea cripto-
COMSEC COMPUSEC
grafic` (CRYPTO), securitatea transmi-
siilor (TRANSEC) [i securitatea emisiilor
(EMSEC), detaliind, \ntr-o anumit` TRANSEC CRYPTO HW SW
m`sur`, problematica “TEMPEST”. EMSEC
Firmware
Astfel, CRYPTO reprezint` compo- (TEMPEST)
Domeniul
nenta COMSEC care are \n vedere
protec]ia comunica]iilor prin folosirea Figura 1: Domeniul INFOSEC \n cadrul securit`]ii
criptografiei. TRANSEC constituie generale a unei unit`]i militare/institu]ii
componenta referitoare la protec]ia comunica]iilor \mpotriva intercept`rii [i exploat`rii
informa]iilor clasificate, prin alte mijloace dec#t criptanaliza.
EMSEC este componenta COMSEC care se ocup` cu adoptarea m`surilor
pentru interzicerea accesului la informa]ii ce pot fi ob]inute din interceptarea [i analiza
radia]iilor electromagnetice compromi]`toare sau induse de la echipamentele care proce-
seaz` informa]ii clasificate. |n cadrul EMSEC, \n NATO [i \n ]`rile membre ale Alian]ei,
s-a adoptat strategia “TEMPEST”, care reprezint`, totodat`, denumirea dat` investiga]iilor
[i studiilor efectuate asupra radia]iilor electromagnetice compromi]`toare, neinten]ionate,
ale echipamentelor [i sistemelor (display, CPUs – unit`]i centrale de procesare, imprimante,
VTC – videoteleconferin]`, faxuri, telefoane, teleimprimatoare, copiatoare etc.).
Se vorbe[te ast`zi chiar de o teorie “TEMPEST”, f`c#ndu-se referire la cerin]e “TEMPEST”,
zonare “TEMPEST”, echipamente “TEMPEST”, teste “TEMPEST”, m`suri “TEMPEST” [.a.m.d.
85
M`surile “TEMPEST”, precum [i alte m`suri INFOSEC se iau pentru stabilirea
vulnerabilit`]ilor, reducerea riscurilor [i amenin]`rilor de compromitere a informa]iilor
care se proceseaz`, memoreaz` sau se transmit prin SIC. Din perspectiva EMSEC,
riscul este reprezentat, \n esen]`, de combina]ia dintre amenin]are [i vulnerabilitate.
Amenin]area (factor extern) este combina]ia dintre resursele atacatorului [i prioritatea
]intei, \n viziunea acestuia, iar vulnerabilitatea (factor intern) reprezint` combina]ia
dintre complexitatea semnalului din SIC [i localizarea ]intei (a SIC \n cauz`).
Zonarea “TEMPEST” este un proces tehnic, specializat, prin care se aloc` echipa-
mentelor [i loca]iilor/perimetrelor, pe baza unor criterii specifice, un num`r “TEMPEST”.
Exist` dou` tipuri de zonare: zonarea perimetral` (Facility Zoning) [i zonarea echipamentelor
(Equipment Zoning). Dup` ob]inerea celor doi indicatori se realizeaz` maparea, corelarea
acestora.
Zonarea perimetral` se bazeaz` pe calculul atenu`rii frecven]elor \ntr-o band` cuprins`
\n gama 10MHz-1GHz. Aceast` activitate se poate realiza automat sau manual.
Pentru zonarea perimetral` automat` se folose[te un complex de zonare care cuprinde,
de regul`, un emi]`tor, un receptor, un set de antene, un laptop cu software specific.
Diagrama de zonare se ob]ine automat [i, prin compara]ie cu valorile limit` standard,
se aloc` un num`r “TEMPEST” corespunz`tor.
Pentru zonarea perimetral` manual` se execut` calcule ale atenu`rii frecven]elor,
]in#nd cont de: distan]a dintre punctul m`surat [i limita spa]iului inspectabil (acesta este,
de regul`, gardul unit`]ii); natura materialului din care sunt realiza]i pere]ii cl`dirii
(dac` exist`); existen]a unor detalii de planimetrie [i a unor lucr`ri suplimentare de izolare
electromagnetic`.
Valorile ob]inute din calcule manuale se compar` cu valorile standard din tabelele
care se g`sesc \n ghidul de instalare AMSG 719 (AMSG – Allied Military Security
General – Guide).
Echipamentele “TEMPEST” sunt acele echipamente care \ndeplinesc cerin]ele impuse
prin instruc]iunile AMSG 720, AMSG 788 [i AMSG 784 [i care au fost certificate de c`tre
SECAN 1 sau de o autoritate na]ional` acreditat` “TEMPEST” (AMSG 720 impune
cele mai restrictive condi]ii).
Zonarea echipamentelor se execut` \n laboratoare “TEMPEST”, special dotate
[i acreditate. Instalarea echipamentelor se face respect#ndu-se cerin]ele ghidului
de instalare AMSG 719. Numerele “TEMPEST” care se aloc` celor dou` tipuri de zon`ri
sunt prezentate Num`r Zonare
\n tabelul al`turat. (zon`) Nr. AMSG perimetral` Zonare echipament
Corelarea 0 AMSG 720 Atenuare minim` Echipament ecranat
acestor indicatori 1 AMSG 788
se reflect`, practic, 2 AMSG 784
prin utilizarea 3 Atenuare maxim` Echipament comercial (COTS)
unor echipamente cu acela[i num`r “TEMPEST” cu cel ob]inut \n urma zon`rii perimetrale
\n care se va instala echipamentul. Deci, \ntr-o cl`dire care a ob]inut, \n urma m`sur`torilor,
1
Communications and Information System Security and Evaluation Agency – organism NATO
subordonat NATO C3 Board.
86
un scor “TEMPEST”, s` spunem “1”, se vor instala echipamente care au certificat faptul
c` respect` criteriile “TEMPEST” pentru zona 1.
|n plus, trebuie consultate \ntotdeauna documentele men]ionate, pentru a se stabili
cu exactitate ce tipuri de zone “TEMPEST” sunt permise relativ la nivelul de clasificare
a informa]iilor procesate, stocate, vehiculate \n SIC din loca]ia \n cauz`. De exemplu,
pentru NATO TS (SSID) nu este permis` utilizarea echipamentelor COTS chiar dac`
prin zonarea perimetral` s-a ob]inut un scor “TEMPEST” egal cu “3” pentru cl`dire.
Pentru realizarea activit`]ilor de zonare pot fi luate \n calcul mai multe variante,
[i anume:
\ndeplinirea acestor activit`]i \n cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale – exist`
\n componen]a Ministerului structuri care au experien]` relevant` \n domeniul
m`sur`torilor electromagnetice [i care se pot adapta rapid noilor cerin]e;
pentru dezvoltarea de software se pot realiza colabor`ri cu firme private sau se poate
apela la o universitate tehnic`;
concretizarea acestui serviciu prin structuri specializate din cadrul ORNISS
sau ale altor componente ale sistemului na]ional de ap`rare;
externalizarea acestui serviciu prin apelarea la o firm` privat`, acreditat` de autoritatea
competent` NATO (astfel de firme exist` \n SUA [i \n Marea Britanie).
|n concluzie, oricare dintre aceste variante ar fi adoptat`, trebuie identificate [i asigurate
resursele financiare pentru achizi]ia complexelor de testare, instruirea personalului
de testare, executarea testelor propriu-zise, achizi]ia SIC care au implementate m`suri
“TEMPEST” (care sunt mai scumpe dec#t cele comerciale) [i executarea, dac` este necesar,
a unor lucr`ri specifice \n cl`dirile \n care se instaleaz` astfel de SIC (ecrane, materiale
absorbante etc.).
87
CULTURI {I SUBCULTURI
ÎN SPA}IUL ORGANIZA}IONAL
MILITAR ROMÂNESC (II)
Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE
S
tuden]ii militari, în general – [i nu e o surpriz` acest fapt –, au un nivel ridicat
al distan]ei fa]` de putere (PDI). Acest rezultat este în concordan]` cu ideea
c`, pe timp de pace, într-un mediu “rece”, organiza]iile militare sunt mai degrab`
birocra]ii “par excellence”, care includ ierarhia extins`, cu o elaborat` structur` de comand`
[i o anume insisten]` fa]` de obedien]`1.
Distan]a fa]` de putere
În cazul celorlalte ]`ri în care exist` baza de compara]ie cu sectorul civil al investig`rii
hofstediene, compara]ia pune mult mai pregnant în eviden]` acest lucru. Aceasta înseamn`
c` subordona]ii î[i percep superiorii, cel mai adesea, comportându-se într-o manier`
autocratic` sau paternalist`, fiindu-le fric` s`-[i exprime dezacordul fa]` de ace[tia .
{i în academiile investigate s-a reg`sit un grad ridicat al centraliz`rii [i formaliz`rii
exprimat prin valoarea indicelui PDI calculat (tabelul 1). Astfel, studen]ii militari apreciaz`
c` stilul de conducere al superiorului este preponderent autocratic, comandantul luând
deciziile prompt [i comunicându-le subordona]ilor clar [i cu fermitate, a[teptând de la ace[tia
executarea deciziilor. “În ]`rile cu PDI mare, sublinia Hofstede, exist` o dependen]`
considerabil` a subordona]ilor
Danemarca
Germania
Rom#nia
Norvegia
fa]` de [efi. […] Este de a[teptat

Britanie
Ungaria
Canada
Olanda
Spania
Marea
Fran]a
Belgia
Italia
SUA
ca subordona]ilor s` li se spun`
ce s` fac`”2. Aceast` dependen]`
nu este preferat` de studen]ii 26 58 63 75 84 92 92 95 95 96 114 116 131
români, care solicit` stiluri de con- Tabelul 1: Distan]a fa]` de putere
ducere consultativ-participative. în academiile militare PDI3
Astfel de stiluri sunt cele care construiesc sentimentul implic`rii individului în organiza]ie,
contribu]iile reale la succesul unit`]ii (organiza]iei) reprezentând o valoare cu aceea[i
importan]` maxim` pentru 81,3% dintre studen]ii chestiona]i. De remarcat c` cei care apar]in
mediului rural evalueaz` ceva mai consultativ stilurile de conducere ale comandantului direct
decât cei din mediul urban, probabil ca efect al educa]iei mai conservatoare, tradi]ionale
din familie.
* Autoarea este lector universitar la Academia For]elor Aeriene “Henri Coand`”.
88
În afara itemilor lega]i de stilul de conducere existent [i de cel dorit, PDI se construie[te
[i din r`spunsul la întrebarea c#t de frecvente sunt situa]iile în care subordona]ilor
le-a fost fric` s`-[i exprime ideile. Analiza r`spunsurilor la acest item – frecvent = 23%,
câteodat` = 25%, foarte frecvent = 3% – indic` existen]a unui mediu relativ închis în institu]iile
militare de înv`]`mânt. O stare, totu[i, nefireasc` pentru un mediu academic, în care
se formeaz` viitorii lideri ai organiza]iei militare. Corela]ia cu anul de studiu s-a dovedit
semnificativ`, ceea ce înseamn` c`, pe m`sur` ce trec anii de studiu, intensitatea fricii
în exprimarea ideilor tinde s` scad`.
Evitarea incertitudinii
Valoarea mare a indicelui calculat UAI indic` o puternic` formalizare sau orientare
spre reguli în cadrul organiza]iei. Primul item în construc]ia indicelui viza (dez)acordul
cu afirma]ia potrivit c`reia “Regulile organiza]iei nu ar trebui înc`lcate nici m`car
atunci când angajatul crede c` ar fi în interesul organiza]iei”, 43,6% fiind de acord
cu aceast` afirma]ie. Aceast` pondere este contrabalansat` de 39% dintre cei chestiona]i,
care resping afirma]ia, la care se adaug` ponderea indeci[ilor, de 19%. Balansarea
r`spunsurilor între acord [i dezacord, cu înc`lcarea regulilor organiza]ionale, indic`
un comportament ambiguu al cade]ilor, care va trebui s` fie analizat \n detaliu, pentru
a se vedea situa]iile în care se face o alegere sau alta [i care sunt criteriile ce stau la baza
deciziilor de a înc`lca sau nu regulile organiza]ionale.
Acolo unde stresul este perceput, membrii tind s` evite situa]iile generatoare
de incertitudine. Amenin]area este exprimat` prin stres – un procent de 60,7% experimen-
teaz` aceast` stare în organiza]iile noastre – [i printr-o nevoie de predictibil: cât mai multe
reguli scrise [i nescrise. Acestea toate au dus la o valoare mare a indicelui de fa]` (tabelul 2).
În aceste cazuri îns`, a[a cum
Danemarca
arat` Hofstede, nevoia de reguli

Rom#nia
Germania
Norvegia
Britanie
Canada
Ungaria
Spania
Marea
Olanda
Fran]a
Belgia
este doar emo]ional`, pentru c`

Italia
SUA
regulile nu vor ac]iona niciodat`.

Fiind vorba de o nevoie emo-
]ional`, se ajunge, adesea, 3 22 22 44 44 49 71 72 74 75 86 88 89
la situa]ia în care apar norme Tabelul 2: Evitarea incertitudinii în academiile militare UAI4
lipsite de sens, inconsistente sau disfunc]ionale. De asemenea, organiza]iile cu valori mari
la acest indicator nu încurajeaz` inova]ia de baz`, efortul necesar unei persoane cu calit`]i
inovative pentru a reu[i fiind net mai mare decât în cele cu evitare mic` a incertitudinii.
Concluzia studiului în academiile militare se afl` în congruen]` cu rezultatele celui dezvoltat
pe organiza]ii civile – FOCUS 1998. Construc]ii verbale, destul de banale aparent,
precum “Regulile sunt f`cute ca s` fie înc`lcate”, “Legea este ca o barier`: incapabilii
se opresc [i nu o pot s`ri” sau, atunci când se introduc reguli noi în organiza]ii,
“Orice minune ]ine trei zile”, sunt actuale [i frecvent utilizate în cultura noastr` social`,
deci [i militar`, sus]in#nd, iat`, modelul teoretic prezent [i rezultatele ob]inute.
Analiza r`spunsurilor la întrebarea privind timpul pe care studen]ii cred c` \l vor petrece
în organiza]ia militar` indic` o adaptare la noile politici de personal, legate de carierele
de scurt` durat`, [i pot atrage aten]ia asupra unui stres suplimentar, generat de nevoia
de preg`tire suplimentar` a studen]ilor pentru momentul în care vor p`r`si organiza]ia
89
militar`. Pe parcursul anilor de studii se observ` o tendin]` semnificativ` de sc`dere
a ponderii celor care cred c` vor munci în organiza]ia militar` pân` la pensionare,
de la 44,6%, în anul I, la 26,02%, în anul IV. Corela]ia cu ocupa]ia tat`lui este negativ`,
ceea ce înseamn` c` studen]ii ai c`ror ta]i sunt cadre militare tind s` valorizeze
ceva mai mult organiza]ia militar`, având un poten]ial de loialitate mai ridicat, demonstr#nd
impactul endorecrut`rii în via]a organiza]iilor cu uniform`.
Individualism/colectivism
|n culturile individualiste – care au afi[at valori calculate mari ale indicatorului IDV
– se a[teapt` ca individul s` ac]ioneze \n conformitate cu interesul propriu, de aceea munca
trebuie organizat` în a[a fel încât interesul personal [i cel al celor care conduc s` coincid`.
O importan]` mai mare acordat` timpului liber, pentru via]a personal`, pentru cea
de familie [i mediului de via]` construie[te orientarea spre individ [i în cazul academiilor
noastre. Aceste rezultate contureaz` concluzia conform c`reia efectul culturii de tip socialist
în cazul societ`]ii noastre a fost unul opus, ducând la dezvoltarea individualismului. Implica]iile
acestui fapt pentru via]a organiza]iei militare este acela c`, în acest tip de culturi, în care
interesul individual predomin` celui de grup, organiza]iile trebuie s` fac` eforturi de cre[tere
a coeziunii prin metode de antrenare specifice, de care organiza]ia militar` dispune [i din care
s-au inspirat [i organiza]iile civile (antrenamentele de tip “out-door”, mediu obi[nuit
pentru instruc]ia pentru lupt`,
Danemarca
care se desf`[oar` în condi]ii

Rom#nia
Germania
Norvegia
Britanie
Ungaria
Canada
Marea
Olanda
Fran]a
Spania
Belgia
SUA
cât mai apropiate de realitate,

Italia
cu probe dificile, ce pun

grupul la încercare). Trebuie
25 37 40 41 44 52 53 54 54 63 65 66 75 s` remarc`m corela]ia
Tabelul 3: Individualismul în academiile militare IDV5 negativ` a timpului liber
pentru familie cu ocupa]ia tat`lui, ceea ce înseamn` c` studen]ii militari ai c`ror ta]i
sunt militari de carier` tind s` valorizeze mai pu]in via]a de familie, ca urmare, probabil,
[i a socializ`rii familiale, care a ar`tat, pesemne, c` profesia militar` cere sacrificii. Adaug
[i corela]ia negativ` în ceea ce prive[te importan]a condi]iilor fizice de munc`: pe m`sur`
ce trec anii de studiu, condi]iile de munc` devin tot mai importante pentru studen]ii militari.
Masculinitate/feminitate
Societ`]ile masculine se caracterizeaz` printr-o separare, o delimitare a rolurilor
b`rba]ilor [i femeilor. Valorile dominante în societ`]ile masculine sunt succesul material
[i prosperitatea, importan]` deosebit` acordându-se banilor [i lucrurilor. Valoarea indexului
masculinit`]ii MAS (tabelul 4), prin analiza r`spunsurilor, pune în echilibru importan]a
acestor aspecte în cazul studen]ilor români. Remarc`m o tendin]` u[oar` de cre[tere
a importan]ei siguran]ei locului de munc` pe m`sura trecerii anilor de studiu, mai ales
c` în societ`]ile de tranzi]ie,
Danemarca
în momente de schimbare
Germania
Rom#nia
Norvegia
Ungaria
Britanie
Canada
Olanda
Spania
Marea
Fran]a
Belgia
Italia
SUA
social`, siguran]a unui loc

de munc` devine un aspect
puternic valorizat.
Scorul indexului indivi- -42 -35 -32 -28 -11 -10 -7 3 9 18 27 29 46
dualismului combinat cu cel Tabelul 4: Masculinitatea în academiile militare MAS6
90
al masculinit`]ii duce la concluzia c` avem de-a face cu o orientare mai degrab` u[or
ocupa]ional` a studen]ilor no[tri, care valorizeaz` veniturile [i oportunit`]ile de promovare,
cariera, pentru care familia trebuie s` se sacrifice. Dac` introducem în interpretare dorin]a
studen]ilor de a p`r`si cât mai curând organiza]ia (40% vor s` r`mân` pân` la expirarea
contractului, 28% în urm`torii 5 ani), observ`m o ruptur` de modelul clasic, exclusiv
institu]ional, de valorile centrale – “sacrificiul, dragostea de ]ar`, patriotismul, onoarea”,
cu un accent “mai” ocupa]ional, la care noile politici de personal sunt chemate s` r`spund`
pentru a p`stra motiva]ia de a r`mâne [i a munci în armat`. Afirma]ia este în consens
cu ideea potrivit c`reia organiza]iile militare se afl` pe un continuum, la polii extremi
aflându-se cele dou` dimensiuni – ocupa]ionalismul, respectiv institu]ionalismul.
Orientare pe termen scurt/lung
În cazul academiilor militare, aceast` dimensiune rezult` prin agregarea celor patru
variabile: constan]` personal` [i stabilitate, cump`tare, perseveren]`, respect, tradi]ii
cu o valoare de LTO = 56. Un punctaj mediu, ceea ce ne îndeamn` s` subliniem înclinarea
incert` a cade]ilor no[tri între trecut [i viitor. S` nu uit`m c` cercetarea s-a desf`[urat în plin
proces de reform` organiza]ional`, care poate explica incertitudinea orient`rii.
Disciplina
Într-un studiu interna]ional asupra academiilor militare7, studen]ii ]`rilor vest-europene,
precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca [i Norvegia, ata[eaz` sub medie
importan]a celor mai multe aspecte ale disciplinei militare. Numai în câteva cazuri
excep]ionale studen]ii acestor ]`ri consider` c` anumite aspecte legate de disciplin`
sunt importante pentru calitatea organiza]iei [i acestea nereferindu-se la disciplina formal`
[i ceremonial`. Spre exemplu, studen]ii (cade]ii) olandezi consider` uniforma, saluturile,
cur`]atul bocancilor etc. mai pu]in importante decât le consider` studen]ii din celelalte ]`ri8.
Clasa “latin`” (cu excep]ia Belgiei) – Fran]a, Italia, Spania, Argentina [i Brazilia – au afi[at
scoruri specifice birocra]iilor [i academiilor institu]ionale, majoritatea aspectelor legate
de disciplin` având o importan]` peste medie. Interesant, de asemenea, este faptul
c` studen]ii britanici consider` toate aspectele disciplinei peste media importan]ei, lucru
ce se coreleaz` cu distan]a mare fa]` de putere. {i studen]ii români pot fi inclu[i în aceast`
clas` latin` prin importan]a deosebit` acordat` aspectelor formale ale disciplinei: purtarea
corect` a uniformei, prezen]a la timp la ore, salutul corect, cur`]area bocancilor [i relativ
mai pu]in` importan]` acordat` aspectelor func]ionale de comportament în acord cu inten]iile
comandantului , raportului, în cazul în care un superior d` un ordin ilegal, sau cu normele
grupului. În studiul men]ionat s-a observat c` acolo unde valorile la disciplina func]ional`
erau ridicate, cele ale disciplinei formale erau mai sc`zute, [i invers. În urma rezultatelor
ob]inute s-a putut presupune c` autoconducerea, prin influen]a normelor informale
ale grupului, este o alternativ` la disciplina militar` formal`9. O dat` cu trecerea timpului,
aspectele legate de importan]a acoperirii capului [i a comportamentului în acord cu normele
informale ale grupului tind s` capete o semnifica]ie aparte. Fa]` de impactul majorit`]ii
aspectelor disciplinei asupra calit`]ii organiza]iei, importan]` mult mai mic` este acordat`
91
invoc`rii unui anumit pretext pentru a ob]ine o permisie, ceea ce, consider, atrage aten]ia
asupra reactualiz`rii unor reguli organiza]ionale, pentru a preveni asemenea “efecte perverse”.
Analize comparative între academiile militare

Folosind metode statistice de analiz` a varian]ei am putut compara simultan academiile
militare, încercând s` v`d care sunt reprezent`rile comune [i cele diferen]iate ale cade]ilor,
în func]ie de variabila nominal` independent` a apartenen]ei la una dintre academii.
Orient`ri axiologice comune despre via]a [i munca în organiza]ie
În alegerea unui loc de munc` ideal, studen]ii academiilor militare prezint` urm`toarele
orient`ri valorice comune, în ordinea importan]ei:
locuin]a dorit` de tine [i de familia ta – munca pe un post cu a[tept`ri clar exprimate
50,6% importan]` capital`, 40,9% foarte important; – 22% importan]` capital`, 49% foarte important,
munca al`turi de oameni care coopereaz` 23% importan]` moderat`;
a servi patria – 21% importan]` capital`,
bine unii cu al]ii – 38% importan]` capital`, 53% foarte
42% foarte important;
important;
munca într-o organiza]ie de succes – 49% foarte
oportunitatea de a promova în carier` important, 31% importan]` moderat`;
la niveluri mai înalte – 32% importan]` capital`, posibilitatea de a avea un element de varietate
58% foarte important; în munc` – 48% foarte important, 29% importan]`
siguran]a angaj`rii în func]ie – 30% impor- moderat`;
tan]` capital`, 47,1% foarte important, 18% importan]` consultare direct` de c`tre [eful superior
moderat`; în luarea deciziilor – 45% foarte important,
timp pentru via]a personal` [i de familie 36% importan]` moderat`;
importan]a sarcinilor solicitante care le dau
– 29,2% importan]` capital`, 52,5% foarte important;
sentimentul de realizare – 35% foarte important, 31%
rela]ii bune cu superiorul – 25% importan]`
importan]` moderat`;
capital`, 54% foarte important; pu]in` tensiune [i stres la locul de munc`
contribu]ie real` la succesul unit`]ii – 28% foarte important, 24% importan]` moderat`,
– 24% importan]` capital`, 58% foarte important; 21% nu prea important`.
Pentru 1 cadet din 2 (50,2%), rela]iile personale la locul de munc` sunt mai importante
decât venitul, iar 22% valorizeaz` clar veniturile \n acest raport. Compromisul r`mâne
o bun` solu]ie de rezolvare a conflictelor organiza]ionale pentru majoritate (86,7%), în cazul
în care oponen]ii apar. Competi]ia între angaja]i face bine organiza]iei (65,8%), iar angajatul
care î[i face treaba în lini[te nu e chiar bunul cel mai de pre] al organiza]iei (53%).
Pentru 2 din 3 cade]i investiga]i, o structur` în care anumi]i subordona]i au doi [efi
ar trebui evitat` prin orice mijloace posibile (66%). Studen]ii militari tind s` nu conteste
aceast` practic` legat` de subordonare, ca urmare a “principiului unicit`]ii comenzii”
din birocra]iile militare. P`rerile sunt împ`r]ite atunci când se pune problema contest`rii
autorit`]ii manageriale – indeci[i (32,3%) [i dezacord clar (37,4%) cu ideea de a fi de dorit
în a pune la îndoial` autoritatea managerial`. Dac` e[ueaz` în via]`, este, de cele mai multe ori,
vina propriilor gre[eli – 1 din 2 cade]i (58,3%), ceea ce arat` c` o mare parte a studen]ilor
militari au locus interior de control. Argumentele prin care explic` ceea ce li se întâmpl`
(succes ori e[ec) se orienteaz` preponderent c`tre propria persoan` [i mai pu]in spre mediu.
Contribu]ia cea mai important` pentru societate o au cei care urmeaz` un interes colectiv
(67,7%) [i nu unul individual, premis` valoric` bun` pentru munca în grup. Familia trebuie
92
s` înve]e s` fac` sacrificii atunci când cariera individului o cere (62%), ceea ce concord`
cu concluziile legate de orientarea u[or ocupa]ionalist` .
Din perspectiva caracteristicilor disciplinei, cultura academiilor militare s-a dovedit
omogen` la importan]a acordat`:
raportului, în cazul în care primesc un ordin comportamentului în acord cu inten]iile
ilegal de la un superior – 22% importan]` capital`, comandantului – 15% importan]` capital`, 51% foarte
46% foarte important; important, 24% importan]` moderat`;
supunerii necondi]ionate superiorilor – 21% cur`]`rii bocancilor – 16% importan]`
capital`, 54% foarte important;
importan]` capital`, 50% foarte important, 21% impor-
prezen]ei în clas` la timp – 21,8% importan]`
tan]` moderat`;
capital`, 51,4% foarte important, 19,8% importan]`
salutului corect al superiorilor – 19% importan]` medie;
capital`, 58% foarte important; invoc`rii unui motiv, pentru a ob]ine
purt`rii corecte a uniformei – 18% importan]` o permisie – 4% importan]` capital`, 19% foarte
capital`, 53% foarte important; important, 39% importan]` moderat`.
În via]a privat` a studen]ilor, valorilor men]ionate le corespund treptele importan]ei:
constan]` personal` [i stabilitate economie [i cump`tare – 13% importan]`
– 30% importan]` capital`, 54% foarte important, capital`, 51% foarte important, 32% importan]`
15% importan]` medie; medie;
st`ruin]` [i perseveren]` – 25% importan]` respectul pentru tradi]ii – 7% importan]`
capital`, 58% foarte important, 15% importan]` capital`, 19% foarte important, 53% importan]`
medie; medie, 19% nu prea important, 3% deloc important.
Diferen]e ale culturii organiza]ionale

A[a cum men]ionam, dincolo de caracteristici na]ionale [i reprezent`ri comune
despre munca în organiza]ie, a[teptam s` g`sesc [i caracteristici ale culturilor organi-
za]ionale diferite.
Prin analize statistice specifice am încercat s` compar culturile academiilor române
pe itemii chestionarului hofstedian [i s` re]in reprezent`rile care s-au dovedit a fi semnificative
pentru constituirea de subgrupe culturale omogene ale academiilor militare. Iat` c#teva
dintre aceste concluzii:
• Importan]a condi]iilor fizice de munc` opune clar Academia Tehnic` Militar` (ATM)
celorlalte academii ale categoriilor de for]e. Cade]ii ATM acord` o importan]` mult mai mare
decât restul colegilor condi]iilor de munc` fizice.
• Libertatea considerabil` în adoptarea unui stil de munc` propriu pune în prim-plan cade]ii
Academiei For]elor Navale (AFN), pentru care libertatea este mult mai pu]in important` decât
pentru cei de la Academia For]elor Aeriene (AFA), Academia For]elor Terestre (AFT) [i ATM.
• Ocaziile de a câ[tiga foarte mult. În alegerea unui loc de munc` ideal, importan]a ocaziilor
de a câ[tiga foarte mult este mai mic` pentru studen]ii academiilor din subgrupul omogen format
din (1)AFA, AFT [i AFN decât pentru subgrupul studen]ilor ATM. Nivelurile cele mai mari
de dorin]` clar exprimat` de a r`mâne în organiza]ia militar` pân` la pensionare se reg`sesc,
într-un model comun, la cade]ii For]elor Aeriene, ai For]elor Terestre [i ai celor Navale. Cade]ii ATM
nu cred c` vor mai munci decât pân` la expirarea contractului (43,4%) [i între 2 [i 5 ani (22,69%).
• Eliminarea a conflictului din via]a organiza]ional`, ca modalitate de sporire a eficien]ei.
Analiza indic` o polarizare pe subgrupe omogene, astfel: AFA–AFT [i AFN–ATM. Deoarece
acest item se leag` de evitarea incertitudinii UAI prin aceea c` procentele mari de acord indic`
o oroare pentru ambiguitate [i o nevoie acut` de precizie [i formalizare în ]`rile în care evitarea
incertitudinii este puternic`10, putem concluziona c` studen]ii ATM [i AFN suport` incertitudinea
mult mai greu decât cei din AFA [i AFT. Pentru calitatea organiza]iei militare, cade]ii ATM consider`
93
c` are o importan]` mult mai mare faptul c` militarii î[i acoper` capul, în concordan]` cu regulile
organiza]ionale, decât în celelalte academii.
• Comportamentul în raport cu normele informale ale grupului. Subgrupele care se formeaz`
(pentru un nivel de semnifica]ie de p<.05) sunt AFA, AFN, ATM [i AFT, care acord` importan]a
cea mai mic` între academii acestui aspect al vie]ii organiza]ionale. Surprinz`tor este pentru AFT,
unde munca de echip` [i coeziunea ar trebui s` fie cel pu]in la fel de importante ca [i în for]ele
navale. Ele sunt construite prin închegarea grupurilor [i era de a[teptat ca importan]a comporta-
mentului în acord cu normele informale ale grupului s` fie mai mare decât în cel`lalt grup omogen
din punct de vedere cultural.
• Importan]a prezent`rii la apelul de sear`. Cade]ii care valorizeaz` cel mai mult din grupurile
omogene cultural importan]a prezent`rii militarilor la apelul de sear` sunt cei ai AFN, spre deosebire
de AFA, AFT, ATM (diferen]ele fiind semnificative la nivelul F =.007 pentru p<.05).
Cultura academiilor militare

[i cea a ofi]erilor de carier`
Beneficiind de baza de date a cercet`torului J. Page [i cu acordul acestuia am introdus
în acest studiu posibilitatea de analiz` între dou` niveluri, între manageri de nivel superior,
ofi]erii de carier` din studiul 2002, [i nonmanageri, studen]ii academiilor categoriilor
de for]e, care se afl` la baza ierarhiei.
În urma analiz`rii datelor pentru toate cele 20 de direc]ii axiologice, urm`toarele
dimensiuni se distan]eaz` semnificativ, desp`r]ind, tran[ant, de cele mai multe ori, cultura
cade]ilor de cea a ofi]erilor de carier`: ofi]erii de carier` acord` o importan]` mai moderat`
condi]iilor fizice de munc`, spre deosebire de studen]ii militari; cade]ii academiilor
valorizeaz` mult mai mult cooperarea [i, implicit, pe oamenii care lucreaz` mai bine unul
cu cel`lalt; fiind la început de carier`, cade]ii acord` importan]` mai mare oportunit`]ilor
de promovare decât superiorii lor; cade]ii acord` o importan]` mult mai mic` decât ofi]erii
de carier` constan]ei personale [i stabilit`]ii – nu excludem aici efectul vârstei [i faptul
c` acesteia i se asociaz` un anumit status marital, care lipse[te în cea mai mare parte
cade]ilor [i care ar putea schimba perspectiva; importan]a mai mic` pe care cade]ii o dau
în via]a privat` tradi]iilor fa]` de ofi]erii de carier` se transfer`, cu siguran]`, [i în via]a
organiza]iei militare. Acest rezultat pune în eviden]` o nevoie de schimbare a discursurilor
organiza]ionale care, de prea multe ori, fac referire la trecutul glorios de lupt` al românilor
[i la tradi]iile militare [i mai pu]in la valori specifice tinerilor membri ai organiza]iei.
*
Analizând valorile celor dou` indexuri, PDI [i UAI, din perspectiv` militar`, România
se înscrie în clasa “latin`” a birocra]iilor coercitive, al`turi de Belgia, Fran]a, Italia, Spania
[i Brazilia, cu o logic` de tipul ma[inii birocratice (în sens mintzbergian), cu o disciplin`
formal` [i cu accent pe aspectele exterioare ale apari]iei. În aceste tipuri de birocra]ii
“pline”, rela]iile dintre [i între oameni [i procesele muncii tind s` fie rigid prescrise
atât în reguli formale, cât [i în legi [i \n tradi]ii. În acestea subordona]ii vor fi mai dependen]i
de superiori, ceea ce duce la o centralizare mai mare a puterii. Dac`, din perspectiva ierarhiei,
România se înscria pe linia clasei latine, a birocra]iei coercitive, observ`m c`, în ceea ce
prive[te caracterul comunal al vie]ii, se apropie de stilul occidental, cu influen]e ocupa]ionale.
94
Operarea într-o manier` rigid` pe timp de pace (PDI ridicat) trebuie s` atrag` aten]ia
asupra felului de operare în cadrul misiunilor multina]ionale, când culturile trebuie s` devin`
flexibile, coezive [i cu posibilitatea de manifestare a creativit`]ii în condi]ii de incertitudine
sporit`. România militar`, chiar dac` are UAI mare, este o cultur` special` prin poten]ialul
sù creativ ridicat dovedit în continuare prin premiile ob]inute de c`tre români la saloanele
interna]ionale de inventic`. Dac` în spa]iul organiza]ional manifestarea creativit`]ii are mult
mai multe opreli[ti, din cauza interpret`rilor rigide date regulilor organiza]ionale, care nu se pot
adapta unor situa]ii permanent neprev`zute, cum sunt situa]iile de inova]ie [i de creativitate
în condi]iile social-istorice dificile, românii au dat dovad` de calit`]i adaptative prin creativitate
pentru a supravie]ui. Deloc de neglijat este experien]a anilor de comunism, în care percep]iile
despre “persoanele cu idei” nu era tocmai pozitiv`, de cele mai multe ori interpretate
ca o posibil` subminare a competen]ei [efului, care constituie o piedic` în dezvoltarea organiza]iei.
Academiile militare sunt institu]ii cu un grad foarte ridicat de omogenitate cultural`.
Rezultatele ar ar`ta c`, în cazul opera]iunilor întrunite, categoriile de for]e ar putea interac]iona;
se impune \ns` o investigare aprofundat` a valorilor specifice fiec`rei categorii de for]e
(studii de cultur` ocupa]ional` [i organiza]ional`) pentru a determina în ce m`sur` acestea
sunt adecvate tipurilor de misiuni pe care fiecare categorie de for]e trebuie s` le îndeplineasc`.
Compara]ia matricei culturale a ofi]erilor de carier` [i a cade]ilor a pus în eviden]`
diferen]e importante pe dimensiuni definitorii în alegerea unui loc de munc` (oportunit`]i
de promovare, tradi]ii, cooperare, condi]ii de munc`, încredere în semeni). Dintre cele
20 de valori comparate, opt au dovedit diferen]e semnificative [i se refer` la lucruri importante
pentru via]a organiza]ional` (oportunit`]ile de promovare, cooperarea, condi]iile de munc`,
încrederea în semeni, respectul pentru tradi]ii, atitudinea fa]` de competi]ie [i de dubla
subordonare), astfel c` putem sesiza o distan]are cultural-axiologic` între genera]ii. Politicile
organiza]ionale de atragere, men]inere [i evolu]ie în carier` a resursei umane sunt chemate
s` ]in` seama de aceste schimb`ri axiologice pentru a ob]ine o resurs` uman` de calitate.
Pentru ra]iuni de eficien]`, uniformitate [i standardizare, se pare c` organiza]iile militare
vor r`mâne pentru totdeauna birocra]ii, îns` caracterul acestor birocra]ii tinde s` se schimbe
gradual, de la coercitiv spre facilitant11. În birocra]iile facilitante, procedurile de operare
standard [i regulile organiza]ionale ofer` cadrele de referin]` destinate a-i ajuta pe oameni
s`-[i exercite munca într-un mod corespunz`tor. În birocra]iile coercitive, cadrul nu este
propice dezvolt`rii autonomiei, responsabilit`]ii [i autoconducerii. În filozofia actual`,
promovat` de ]`rile vestice (Olanda, Germania), regulile coercitive sunt considerate
dep`[ite, f`cându-i nepreg`ti]i pe studen]i pentru noua filozofie de conducere a luptei
– Mission Oriented Command Philosophy/MOC, impus` de noile tipuri de misiuni
postmoderne. Ea implic` dou` teme centrale: libertatea de ac]iune, de ini]iativ` [i încrederea
reciproc`, pentru folosirea la maximum a capacit`]ilor comandan]ilor de la toate nivelurile12.
Dorin]a studen]ilor de a fi condu[i dup` stiluri consultative ne poate apropia de filozofia
acestor armate. Lipsa încrederii, consecin]`, iat`, destul de persistent`, a perioadei trecute,
care se resimte [i ast`zi (68,9% dintre studen]i nu au încredere în semenii lor), combinat`
cu caracteristicile unui mediu relativ închis, în care opiniile nu se pot exprima de team`,
precum [i perioada de nesiguran]`, stresul, ce caracterizeaz` orice organiza]ie aflat`
95
în reform`, fac ca acestui tip modern de filozofie s`-i lipseasc`, deocamdat`, fundamentul
de construc]ie în organiza]ia militar` româneasc`.
Scorul individualist arat` c` militarii no[tri ar lucra foarte bine mai degrab` individual
decât în grup. Acest rezultat atrage aten]ia asupra nevoii de concepere a unor programe
de cre[tere a coeziunii, de formare a abilit`]ilor legate de munca în echip` (team-building),
mai ales la nivelurile superioare de conducere, care au ar`tat, prin compara]ie, r`spunsuri
mult mai individualiste la itemii chestionarului. Coeziunea are la baz` [i procese de interac]iune
formate pe încredere [i competen]` profesional`, pe cultivarea sentimentului de apartenen]`
la grup [i organiza]ie, iar rezultatele pun în eviden]` lipsa încrederii în semeni. În organiza]iile
cu asemenea scoruri, politicile organiza]ionale trebuie s` construiasc` un cadru s`n`tos
pentru a men]ine oamenilor loialitatea, prin politici adecvate, stimulatoare.
În condi]iile ader`rii la NATO, din cauza diferen]elor de cultur` na]ional` [i militar`,

consider benefic` generalizarea introducerii cursurilor de educa]ie intercultural`
în curriculum-ul de preg`tire al studen]ilor, în care modulul teoretic de preg`tire
psiho-sociologic` s` fie dublat de posibilitatea de antrenare prin jocuri culturale. De asemenea,
de foarte mare folos ar fi ca militarilor profesioni[ti care particip` la misiuni interna]ionale
s` le fie antrenate competen]ele de munc` într-un mediu militar multina]ional prin sesiuni
de antrenare speciale, ca parte a programului de preg`tire [i informare cultural` general`,
înainte de plecarea în misiune, cu aspecte care ]in inclusiv de diferen]e de cultur` na]ional`
ale colegilor militari strìni cu care urmeaz` s` lucreze, pentru con[tientizarea diferen]elor
culturale între armatele care aleg s` participe la misiune.
Referin]e bibliografice
1
J. Wilson apud Soeters, Cultures in uniformed organizations in N.M. Ashkanasy, C.P.M. Wilderom
[i M.F. Peterson, Handbook of organizational culture and climate, California: Sage Publication, 2000, pp. 468.
2
|n Cultures and organizations. Software of the mind, London: McGraw-Hill, traducere 1996, pp. 44-52.
3
Pentru valorile academiilor strìne, J. Soeters, Values in military academies. A thirteen country study,
Armed Forces and Society, 1997, cu permisiunea autorului.
4
Idem.
5
Idem.
6
Idem.
7
J. Soeters, Values in military academies. A thirteen country study, Armed Forces and Society, 1997;
J. Soeters [i R. Recht, Convergence or divergence in the multinational classroom ? Experience from the military,
International Journal of inter-cultural relations, 1998, pp. 423-440.
8
J. Soeters, Values in military academies, lucr. cit.
9
J. Soeters, Cultures in uniformed organizations, lucr. cit.
10
Hofstede, Cultures and organizations, lucr. cit.
11
Wilson apud Soeters, Cultures in uniformed organizations, lucr. cit., p. 471.
12
Vogelaar, A.L.W., Kramer, F.J., Mission-orriented command in ambigous situation in Soeters
[i Rovers (eds.), Netherlands Annual Review of Military Studies, 1997, pp. 75-77.
96
INFLUENT
, A MA
INFLUENTA TERIALELOR
MATERIALELOR
TOXICE INDUSTRIALE
ASUPRA ACTIUNILOR
, MILITARE
MILITARE
General de brigad` dr. Nicolae POPESCU
C
ontextul noilor riscuri de natur` CBRN impune o reconsiderare a abord`rii
capabilit`]ilor Armatei României în ceea ce prive[te desf`[urarea ac]iunilor
militare în condi]iile existen]ei materialelor toxice industriale în mediile urbane.
Asist`m, astfel, la o cre[tere semnificativ` a opera]iilor militare care se desf`[oar`
în localit`]i. Ac]iunile for]elor coali]iei în Irak au loc preponderent în zone urbane. Concomitent
cu cre[terea num`rului popula]iei din ora[e, cre[te [i num`rul materialelor toxice industriale
care reprezint` riscuri majore pentru for]ele angajate în conflict.
Popula]ia globului continu` s` migreze din ce în ce mai mult în marile aglomer`ri
urbane. La sfâr[itul mileniului al II-lea, pentru prima dat` în istoria omenirii, erau mai mul]i
locuitori în zonele urbane decât în afara acestora. Noul termen pentru denumirea
aglomer`rilor urbane cu peste un milion de locuitori este “megaora[ul” (megapolisul).
În anul 2000, 20% din popula]ia globului locuia în megaora[e. Pân` în 2020, procentul
se va ridica pân` la 30%. Megaora[ele sunt specifice na]iunilor în plin` dezvoltare.
Din p`cate, foarte mul]i s`raci sunt atra[i de mirajul aglomer`rilor urbane. Majoritatea
noilor locuitori ai ora[elor trìesc în suburbii, de cele mai multe ori în condi]ii mai rele
decât cele pe care le-au avut înainte.
În aceste mari ora[e sunt foarte mul]i factori de risc pentru mediu. Infrastructura
ora[ului nu se poate dezvolta o dat` cu m`rirea num`rului locuitorilor acestuia. Excesul
demografic genereaz` factori de risc [i poluare.
Pe m`sur` ce procesul de supraaglomerare se dezvolt`, complexele urbane se vor diviza,
de regul`, pe considerente etnice, religioase, economice.
Din ce în ce mai mult` lume se mut` în ora[e mai mari, generându-se, astfel, [i fenomene
de tip infrac]ional [i insurgent1. For]ele insurgente, fiind obi[nuite s`-[i recruteze adep]ii
din zonele rurale, au urmat popula]ia rural` la ora[.
Condi]iile de via]`, determinate de neajunsuri [i s`r`cie, fac ca b`rba]i [i chiar femei
s` recurg` la solu]ii violente pentru a face fa]` nevoilor de supravie]uire. For]ele insurgente
1
În Somalia, ca urmare a secetei din anul 1993 [i a r`zboiului civil, o mare parte din popula]ia de p`stori
a migrat în zonele urbane. Refugia]ii somalezi au fost for]a]i s` se integreze în principalele clanuri din marile
ora[e, precum Mogadiscio. Acest fenomen se manifest` [i în Irak.
97
din metropole promit un nivel de trai mai bun decât via]a de zi cu zi oferit` de administra]ia
guvernamental`.
Participarea for]elor române la misiuni în diferite teatre de opera]ii impune stabilirea
solu]iilor adecvate pentru provoc`rile specifice ac]iunilor militare în mediile urbane.
Riscurile urbane ,si impactul acestora asupra actiunilor

, militare
O a[ezare urban` prezint` multe provoc`ri, specifice, pentru ac]iunile militare.
Multe pericole sunt imprevizibile. De aceea, consider`m imperios necesar` elaborarea
unei metodologii privind identificarea, evaluarea [i gestionarea efectelor riscurilor mediului
urban asupra ac]iunilor militare.
Nu trebuie s` ne limit`m la parcurile industriale, la combinatele dezafectate [i la materialele
toxice industriale care sunt r`spândite în toat` aria complexelor urbane. Efectele materialelor
toxice industriale (MTI) asupra unei popula]ii neprotejate pot fi asem`n`toare celor în cazul
întrebuin]`rii agen]ilor chimici de lupt`. În 1983, ca urmare a difuziei în atmosfer`
a 40 de tone de metil izocianat, în Bophal, India, 8 000 de oameni au murit în primele zile,
peste 20 000 au murit în lunile urm`toare [i aproape 500 000 au r`mas cu urm`ri
pentru toat` via]a.
Metilizocianatul este un precursor pentru fabricarea multor insecticide folosite în lumea
întreag`. Aceast` substan]` afecteaz` ochii, sistemul nervos [i aparatul respirator.
În multe cazuri, mortalitatea provocat` de materialele toxice industriale poate fi mai mare
decât cea provocat` de agen]ii chimici de lupt` cunoscu]i.
Fa]` de armele conven]ionale, poten]ialii adversari vor avea acces la materialele toxice
industriale, ca [i la ADM.
Particularit`]ile mediului urban, insuficien]a echipamentelor de protec]ie împotriva
materialelor toxice industriale încurajeaz` adversarii s` recurg` la utilizarea unor substan]e
chimice pentru influen]area ac]iunilor for]elor Alian]ei în diferite teatre de opera]ii.
Chiar [i eliberarea întâmpl`toare a unor substan]e chimice într-un ora[ presupune
m`suri complexe pentru protec]ia for]elor care ac]ioneaz` în arealul afectat.
Toate na]iunile posed` anumite capacit`]i industriale care folosesc materiale toxice
chimice, biologice, radiologice; astfel de materiale, prezente în instala]ii de produc]ie,
depozitate corect [i transportate în condi]ii de siguran]`, nu constituie un pericol semnificativ.
Emisiile acestor materiale, ca urmare a ac]iunilor deliberate sau accidentelor într-o zon`
de opera]ii, pot afecta ac]iunile militare.
Materialele toxice industriale

Materialele toxice industriale reprezint` substan]ele chimice toxice, biologice
sau radioactive sub form` solid`, lichid`, gazoas`/aerosoli care sunt folosite sau depozitate
pentru utilizare în scopuri industriale, comerciale, medicale, militare [i sunt categorisite
în substan]e chimice toxice industriale (SCTI), substan]e biologice toxice industriale (SBTI),
materiale radioactive toxice industriale (MRTI).
Prin specificul, particularit`]ile [i amploarea efectelor nocive pe care le au asupra oamenilor,
MTI pot fi împ`r]ite în dou` mari categorii:
• materiale toxice industriale cu ac]iune imediat`, trec`toare;
• materiale toxice industriale cu consecin]e pe termen lung asupra s`n`t`]ii.
98
Ap`rarea NBC
Substan]ele chimice toxice industriale
Potrivit datelor cuprinse în diferite studii, din peste [ase milioane de compu[i chimici
cunoscu]i, peste un milion sunt considera]i agen]i chimici periculo[i. Dintre ace[tia, aproxi-
mativ 183 000 au denumiri diferite, ceea ce genereaz` multe dificult`]i în procesele de imple-
mentare a m`surilor de protec]ie [i a gradelor de risc diferit ale acestora2.
Agen]iile/structurile cu responsabilit`]i în domeniul protec]iei mediului din unele state
membre ale NATO au liste cu substan]ele chimice considerate cele mai periculoase
pe timpul transportului comercial – aproximativ 2 700. De asemenea, sunt luate în eviden]`
387 de substan]e chimice letale, cu ac]iune pe cale respiratorie, care pot produce moartea
în mai pu]in de 30 de minute3.
Concomitent cu modernizarea [i dezvoltarea ora[elor, prezen]a materialelor chimice
toxice industriale în complexele urbane cre[te în mod exponen]ial.
Nelimitându-se la parcurile industriale, acestea reprezint` pretutindeni un risc. În ora[ele
mai pu]in dezvoltate, riscurile sunt mai mari. F`r` resursele necesare, în condi]iile unei infra-
structuri neadecvate, nu este posibil` aplicarea unui program de monitorizare a materialelor
periculoase.
Chiar [i statele dezvoltate au dificult`]i în exercitarea controlului asupra materialelor
periculoase.
Substan]ele biologice toxice industriale
Acestea reprezint`, în general, unii agen]i patogeni [i toxinele acestora. În urma
unor ac]iuni deliberate sau a unor accidente/distrugeri colaterale la obiective de producere,
de cercetare sau de depozitare a agen]ilor biologici se produce contaminarea/îmboln`virea
oamenilor, animalelor, distrugerea vegeta]iei. Astfel de obiective pot fi: spitale, laboratoare
medicale, institute de cercetare [i produc]ie din industria farmaceutic`, agricultur`.
Materialele radioactive toxice industriale
Centralele/reactoarele nucleare, institutele de cercetare nuclear`, depozitele de de[euri
radioactive constituie principalele surse posibile de materiale radioactive toxice industriale.
În mediul urban se g`sesc materiale radiologice [i la unit`]ile medicale (spitale, labora-
toare), la unit`]i economice (industriale), în universit`]i.
Alte surse posibile de materiale radioactive pot fi armele nucleare furate sau de contra-
band`, comer]ul transfrontalier clandestin cu dispozitive care produc radia]ii.
Mi[carea transfrontalier` a materialelor radioactive periculoase, neînregistrate,
clandestine genereaz` adev`rate crize globale.
Statele lumii a treia, ca urmare a mirajului unor avantaje economice, financiare accept`
aceste materiale, cu toate c` nu au capacit`]ile necesare s` le gestioneze.
Riscuri pe termen lung

Pe plan mondial, sunt cunoscute peste 400 de substan]e chimice care produc efecte
pe termen lung ca urmare a expunerii oamenilor la ac]iunile acestora. Ace[ti compu[i chimici
2
Office of Emergency and Remedial, HAZMAT Team Planning Guidance (Washington, D.C.: Environmental
Protection Agency,Sep.90), p. 7, U.S. Department of Transportation, 2000 Emercency Response Guige,
http://hazmat.dot.gov./gydebook.htm.
3
National Institute for Occupation Safety and Health, Documentation for Immediately Dangerous to life
or Health Concentrations (IDLHs) http://www.cdc.gov/niosh/illh-l.html: Centers for Disease Control.
99
provoac` cre[terea gradului de îmboln`viri de cancer, apari]ia malforma]iilor la nou-n`scu]i
sau alte afec]iuni ale s`n`t`]ii persoanelor expuse.
Agen]ii cancerigeni, mutageni genetici [i cromozomiali, toxinele reproductive [i cronice
reprezint` principala grup` a substan]elor chimice cu un sporit poten]ial de risc, cu efecte
pe termen lung asupra s`n`t`]ii oamenilor.
Monitorizarea necesar` pentru aceste substan]e chimice presupune o m`sur`/valoare
de nivel sc`zut stabilit` pentru o perioad` de opt ore. Nivelul de expunere permis
pentru majoritatea substan]elor chimice industriale este foarte mic în raport cu standardele
militare de detectare a agen]ilor chimici de lupt`.
În multe cazuri, este posibil` expunerea la o concentra]ie periculoas`, de afectare
a st`rii de s`n`tate a individului, pân` s` ajung` la pragul de detectare.
A fost amplu mediatizat sindromul “Furtunii în de[ert”. Unul dintre primii factori investiga]i
pentru explicarea acestui sindrom l-a reprezentat eventuala expunere a militarilor la o con-
centra]ie sc`zut` a unui agent chimic de lupt`.
For]ele coali]iei au folosit explozivi conven]ionali pentru distrugerea muni]iei
chimice capturate de la irakieni. Cercet`rile ulterioare au condus la presupunerea existen]ei
unor arme chimice sau biologice cauzatoare ale sindromului “Furtunii în de[ert”. O principal`
tem` a investiga]iei au constituit-o limitele performan]elor tehnico-tactice ale echipamentelor
de detec]ie din dotarea for]elor coali]iei.
Ca urmare a numeroaselor alarme false, detectoarele nu au mai avut credibilitatea
necesar`. De asemenea, acestea au fost proiectate pentru a detecta agen]ii chimici în con-
centra]ii relativ mari. Unele detectoare sesizeaz` prezen]a agen]ilor chimici neuroparalitici
la nivelul unei concentra]ii care produce efectul miotic. Sarinul (GB) este detectat la con-
centra]ia de 0,2 mg/m3. Concentra]iile mai mici nu sunt detectate/semnalate. Nivelul maxim
permis de expunere într-un mediu contaminat cu sarin pentru a nu afecta starea de s`n`tate
este de 0,00003 mg/m3 [i reprezint` o valoare de 10 000 de ori mai mic` decât cea a “pragului”
de semnalizare al detectorului4.
Poluarea produs` ca urmare a incendierii, de c`tre irakieni, a sondelor de petrol
din Kuwait a fost o posibil` cauz` a sindromului “Furtunii în de[ert”.
Incendiile de la sonde au împr`[tiat în atmosfer` un veritabil “coctail” de substan]e
poluante. Acestea nu erau detectate de nici un echipament de monitorizare a spa]iului
ac]iunilor militare. În Kosovo, for]ele de men]inere a p`cii s-au confruntat cu un astfel
de pericol. O instala]ie industrial`, localizat` în Trepca, emitea în atmosfer` cantit`]i
semnificative de plumb.
Plumbul este un toxic cu efect cumulativ. Instala]ia producea emisii într-o concentra]ie
de 200 de ori mai mare decât limita admis`, având efecte evidente asupra s`n`t`]ii popula]iei
[i a for]elor de men]inere a p`cii.
În mediul urban pot avea impact opera]ional înc` doi factori: deficitul de oxigen
[i atmosfera inflamabil`. Unele substan]e chimice industriale pot reduce oxigenul din aerul
pe care îl respir`m. O masc` de protec]ie cu cartu[ filtrant nu are nici o valoare într-o atmosfer`
4
U.S.Army, Departament of the Armmy Pamphlet 50-6, Chemical Accident or Incident Response
and Assistance (CAIRA) Operations.
100
Ap`rarea NBC
f`r` oxigen. Într-un mediu industrial, acest tip de accident este foarte des întâlnit. {i în cazul
incendiilor devastatoare, de mari propor]ii, pe arii extinse, atmosfera are deficit de oxigen.
Mediile inflamabile reprezint` un risc major pentru ac]iunile militare în complexele
urbane. Unele gaze pot deveni inflamabile [i chiar explozive când concentra]ia acestora
ajunge la o anumit` stare critic`. Exploziile combustibililor din conducte sau din recipien]i/
rezervoare au efecte specifice armelor de distrugere în mas`.
Principalele tipuri de risc

Principalele tipuri de risc generatoare de situa]ii de urgen]` în România sunt grupate
astfel:
• riscuri naturale;
• riscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii, incendii – în industrie, transporturi
[i depozitare produse periculoase; transporturi terestre, aeriene, navale, metrou,
obiective nucleare);
• riscuri biologice (îmboln`viri în mas` – epidemii, epizootii/zoonoze). Managementul
tipurilor de risc generatoare de situa]ii de urgen]` sunt repartizate pe ministere
[i institu]ii publice centrale de specialitate5.
În temeiul Art. 108 din Constitu]ie [i în baza Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului
nr. 21/2004 s-a constituit Sistemul na]ional de management al situa]iilor de urgen]` (SNMSU),
iar prin Hot`rârea Guvernului nr. 1489/2004 s-a înfiin]at Consiliul Na]ional pentru Situa]ii
de Urgen]`.
Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]` (IGSU) este component` a SNMSU
[i face parte din for]ele de protec]ie ale Sistemului de securitate [i ap`rare na]ional`.
În cadrul Inspectoratului General pentru Situa]ii de Urgen]` func]ioneaz` Centrul Opera]ional
Na]ional, care îndepline[te permanent func]iile de monitorizare, evaluare, în[tiin]are, avertizare,
prealarmare, alarmare, alertare, coordonare [i conducere opera]ional`, la nivel na]ional,
a situa]iilor de urgen]`.
La nivelul fiec`rui jude] func]ioneaz` Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]`,
destinat s` execute misiuni de prevenire, monitorizare [i gestionare a situa]iilor de urgen]`.
Din Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]` fac parte, ca structuri speciali-
zate, Centrul Opera]ional Jude]ean, care îndepline[te permanent func]iile de monitorizare,
evaluare, în[tiin]are, avertizare, prealarmare, alertare [i coordonare tehnico-opera]ional`
a interven]iilor pentru gestionarea situa]iilor de urgen]` [i Inspec]ia de Prevenire, care, printre
alte atribu]ii, îndepline[te [i func]iile de informare public`, îndrumare [i control privind
prevenirea situa]iilor de urgen]`, precum [i preg`tirea popula]iei pentru comportarea
în situa]ii de urgen]`.
Un obiectiv prioritar al acestor institu]ii/organe trebuie s`-l reprezinte abordarea
într-o nou` viziune, integratoare, a riscurilor pe care le prezint` materialele toxice industriale.
În acest sens, consider`m ca fiind necesar` colaborarea IGSU cu Agen]ia Na]ional`
de Mediu, Societatea Na]ional` de Cruce Ro[ie [i cu alte institu]ii specializate, organiza]ii
5
Monitorul oficial al României nr. 9/2005, Hot`rârea Guvernului nr. 2.228/2004 pentru aprobarea
repartiz`rii principalelor func]ii de sprijin pe care le asigur` ministerele, celelalte organe centrale
[i organiza]iile neguvernamentale privind prevenirea [i gestionarea situa]iilor de urgen]`.
101
neguvernamentale, \n vederea elabor`rii actelor normative care s` reglementeze principalele
aspecte pentru gestionarea situa]iilor de urgen]` de natura riscurilor materialelor toxice
industriale.
Managementul situa]iilor de urgen]` are la baz` un proces complex [i coerent,
în cadrul c`ruia se deruleaz` activit`]i semnificative pentru: identificarea [i evaluarea tipurilor
de risc specifice zonelor de competen]`, precum [i pentru stabilirea m`surilor de r`spuns
(prevenire/interven]ie); elaborarea “Schemei cu riscurile teritoriale din zona de competen]`”
[i a “Planului de analiz` [i acoperire a riscurilor” la nivelul unit`]ilor administrativ-teritoriale;
elaborarea concep]iei privind planificarea, preg`tirea, organizarea [i desf`[urarea ac]iunilor
de r`spuns, precum [i a concep]iei de ac]iune în situa]ii de urgen]`; organizarea, actualizarea
[i gestionarea bazei de date referitoare la pericolele materialelor toxice industriale
posibil prezente în zonele monitorizate; elaborarea [i aplicarea planurilor pentru preg`tirea
autorit`]ilor, a serviciilor de urgen]` voluntare [i private, precum [i a cet`]enilor; primirea
[i acordarea asisten]ei interna]ionale etc.
Metodologii, norme, tehnici [i proceduri concrete de desf`[urare a acestor activit`]i,
de aplicare a m`surilor specifice sunt stipulate [i în Regulamentul privind gestionarea
situa]iilor de urgen]` [i în planurile de interven]ie/cooperare pentru diferite tipuri de riscuri.
Întrucât riscurile generate de materialele toxice industriale reprezint` un domeniu insuficient
dezvoltat în cadrul situa]iilor de urgen]`, consider c` se impun urm`toarele demersuri
prioritare: preg`tirea muncitorilor/salaria]ilor care lucreaz` în medii cu materiale periculoase,
pentru cunoa[terea atât a caracteristicilor acestora, c#t [i a m`surilor de prevenire a accidentelor;
formarea abilit`]ilor de operare pentru limitarea efectelor în cazul producerii acestora.
Prin urmare, putem defini un nivel de preg`tire pentru con[tientizare, de recunoa[tere
a naturii incidentului produs [i de identificare a emisiilor de substan]e toxice, care s` alarmeze
în privin]a pericolului [i s` cear` interven]ia pentru r`spuns de urgen]`. Al doilea nivel
presupune o preg`tire suplimentar` pentru a face posibil` limitarea emisiilor de substan]e
toxice [i prevenirea expunerii personalului.
Nivelul de con[tientizare [i nivelul opera]ional de preg`tire nu sunt suficiente ca ac]iuni.
|n opera]iuni de r`spuns pentru intrarea în zona de pericol în vederea stop`rii emisiilor
sunt necesare structuri (echipe/echipaje) specializate [i autorizate pe tipuri de interven]ii
[i competen]e adecvate.
Formarea, calificarea, specializarea personalului serviciilor de urgen]`, a personalului
de specialitate, preg`tirea personalului cu func]ii de conducere cu atribu]ii pe linia protec]iei
civile se realizeaz` în Centrul Na]ional de Preg`tire pentru Managementul Situa]iilor
de Urgen]` sau în institu]ii de înv`]`mânt de profil ale Ministerului Administra]iei [i Internelor,
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i în alte unit`]i abilitate din ]ar` [i din strìn`tate6.
Conducerea activit`]ilor de monitorizare [i a interven]iilor se realizeaz` de c`tre Centrul
Opera]ional Na]ional, centrele opera]ionale jude]ene [i centrele operative. Centrele opera-
]ionale elaboreaz` concep]ia privind planificarea, preg`tirea, organizarea [i desf`[urarea
ac]iunilor de r`spuns, precum [i concep]ia de ac]iune în situa]ii de urgen]`, potrivit regle-
ment`rilor interne, emise în baza r`spunderilor privind tipurile de risc gestionate [i func]iile
de sprijin îndeplinite.
6
Monitorul oficial al României nr. 1094/2004, Legea nr. 481/2004 privind protec]ia civil`.
102
Ap`rarea NBC
Dintre principalele atribu]ii ale unui asemenea centru men]ion`m: face propuneri
comitetului pentru situa]ii de urgen]` (Comitetului Na]ional privind activitatea preventiv`
[i de interven]ie în situa]ii de urgen]`); asigur` transmiterea operativ` a deciziilor, dispozi]iilor,
ordinelor [i urm`re[te men]inerea leg`turilor de comunica]ii cu Centrul Opera]ional
Na]ional, centrele operative, cu alte structuri abilitate în gestionarea situa]iilor de urgen]`,
precum [i cu for]ele (deta[amente/sec]ii/sta]ii/pichete/echipe) aflate în îndeplinirea
misiunilor; centralizeaz` solicit`rile privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea func]iilor
de sprijin [i le prezint` e[aloanelor abilitate pentru solu]ionare; asigur` transmiterea mesajelor
de în[tiin]are7.
Ac]iunile de interven]ie sunt autorizate în baza prevederilor legislative referitoare
la îndeplinirea unor condi]ii specifice înainte de începerea eforturilor pentru r`spuns
la situa]iile de urgen]`.
Printre altele, se precizeaz` modalit`]ile concrete de cooperare ale structurilor de sprijin,
ale medicinei de urgen]` la dezastre, ale echipelor de decontaminare.
Un rol foarte important îl constituie valorificarea “lec]iilor înv`]ate”. Principalele func]ii
de sprijin pe care le asigur` Ministerul Ap`r`rii Na]ionale privind prevenirea [i gestionarea
situa]iilor de urgen]` sunt urm`toarele: monitorizarea riscurilor specifice, precum [i a efectelor
negative ale acestora; cùtarea, descarcerarea, salvarea persoanelor; evacuarea persoanelor
[i a bunurilor periclitate; acordarea asisten]ei medicale de urgen]`; localizarea [i stingerea
incendiilor; neutralizarea efectelor materialelor periculoase; efectuarea depolu`rii [i a deconta-
min`rii; reabilitarea zonei afectate.
Modalitãti
, de abordare a riscurilor
materialelor toxice industriale în actiunile
, militare
Studierea impactului materialelor toxice industriale asupra ac]iunilor militare este o prioritate
care trebuie luat` în considerare de c`tre speciali[tii NBC. Materialele toxice industriale
reprezint` sursa unor pericole semnificative din punct de vedere opera]ional în spa]iul
de lupt`. De aceea, aceste materiale se analizeaz` în cadrul procesului de preg`tire informativ`
a câmpului de lupt` (PICL).
Preg`tirea informativ` a câmpului de lupt`, din perspectiva riscurilor materialelor toxice
industriale, reprezint` o secven]` important` în procesul planific`rii opera]iilor.
Preg`tirea informativ` a câmpului de lupt` cuprinde: evaluarea amenin]`rii; evaluarea
zonei de opera]ii [i analiza condi]iilor meteorologice.
Pentru evaluarea amenin]`rii determinate de existen]a materialelor toxice industriale
în zona de opera]ii se au în vedere: identificarea [i eviden]a obiectivelor care au surse radio-
active; identificarea [i eviden]a combinatelor chimice [i a depozitelor cu substan]e chimice
industriale.
La evaluarea zonei de opera]ii trebuie s` se ]in` cont de luarea în eviden]` a bolilor
specifice; existen]a obiectivelor industriale chimice sau nucleare care pot constitui ]inte
pentru adversar; capabilit`]ile de r`spuns ale civililor (spitale, clinici, facilit`]i pentru tratament
7
Monitorul oficial al României nr. 885/2004, Hot`rârea Guvernului României nr. 1492 privind principiile
de organizare, func]ionare [i atribu]iile serviciilor de urgen]` profesioniste.
103
medical), care ar putea prelua contamina]ii ca urmare a evenimentelor de tipul emisiilor
altele decât atacul (materiale toxice industriale).
Doctrina ap`r`rii NBC în Armata României (proiect) con]ine referiri la materialele
toxice industriale, la influen]ele acestora asupra ac]iunilor militare.
Ap`rarea NBC cuprinde ansamblul activit`]ilor, m`surilor [i ac]iunilor planificate,
organizate, coordonate [i controlate la nivelul comandamentelor (comenzilor pentru protejarea,
men]inerea/refacerea capacit`]ii opera]ionale, amplificarea capabilit`]ii [i asigurarea libert`]ii
de ac]iune a for]ei în scopul îndeplinirii misiunilor în condi]ii/medii NBC, ale producerii eveni-
mentelor EADA [i teroriste).
Structurile de ap`rare NBC de la toate e[aloanele au responsabilitatea s` consilieze
comandan]ii cu privire la posibilele influen]e ale materialelor toxice industriale asupra ac]iunilor
for]elor.
Ansamblul de m`suri [i ac]iuni destinat asigur`rii protec]iei for]elor împotriva mate-
rialelor toxice industriale angajeaz` participarea a trei entit`]i distincte de speciali[ti: echipe
medicale, de geni[ti [i speciali[ti NBC.
Serviciul medical pune accentul pe prevenirea îmboln`virilor. Cerin]ele descrise
în anexa H a SMO 50007/1999 eviden]iaz` importan]a deosebit` a preg`tirii medicale NBC,
care întotdeauna trebuie luat` în considerare în baza criteriilor fundamentale de eficien]`
a ap`r`rii NBC la nivelul celor trei categorii de for]e. Când m`surile de prevenire/evitare
au e[uat, for]ele specializate trebuie s` fie capabile s` refac` s`n`tatea personalului
care a fost expus.
Sintagma “este mai u[or s` prevenim decât s` trat`m” are o semnifica]ie important`
[i în cazul materialelor toxice industriale. Structurile medicale trebuie s` realizeze [i s` actuali-
zeze baza de date cu riscurile medicale generate de materialele toxice industriale [i s` promo-
veze aplicarea m`surilor profilactice. Structurile medicale monitorizeaz` gestionarea de[eurilor
[i consiliaz` comandantul în ceea ce prive[te aplicarea programului de prevenire a îmboln`virilor
pentru conservarea capacit`]ii de lupt` a for]elor.
Sprijinul medical pentru for]e, cât [i pentru popula]ia civil` presupune un consum
foarte mare de resurse. Personalul medical trebuie s` consilieze comandantul pentru identi-
ficarea [i evaluarea riscurilor de s`n`tate asociate contamin`rii generate de materialele
toxice industriale [i privitor la aplicarea tratamentelor profilactice, la modalit`]ile de asigurare
a hr`nirii [i a apei potabile.
Apari]ia unor boli sau a unui vector necunoscut, pe cale natural`, în teatrul de opera]ii
constituie un indiciu de manifestare/prezen]` a unor agen]i biologici, drept pentru care
se impune aplicarea imediat` a m`surilor generale de medicin` preventiv`.
M`surile de protec]ie vizeaz` toate activit`]ile de transport [i depozitare a alimentelor,
precum [i de preparare [i servire a hranei. Este absolut necesar` colectarea [i analiza
probelor de ap`, aer [i diferite materiale. Cea mai sigur` m`sur` de igienizare a apei const`
în purificarea [i igienizarea acesteia; în cazul contamin`rii apei cu agen]i biologici,
aceste opera]iuni nu sunt eficiente totdeauna.
Structurile de geniu construiesc diferite utilit`]i, inclusiv depozitele speciale pentru
ad`postirea în siguran]` a materialelor periculoase. Ac]iunile unit`]ilor de geniu, care s-au desf`-
[urat [i se desf`[oar` în teatrele de opera]ii din Balcani [i din zona Golfului Persic, confirm`
104
Ap`rarea NBC
responsabilitatea acestora în protejarea mediului [i prevenirea riscurilor generate de mate-
rialele toxice industriale.
Structurile de ap`rare NBC dispun de abilit`]ile necesare pentru evaluarea, din punct
de vedere opera]ional, a impactului materialelor toxice industriale. Speciali[tii NBC au preg`-
tirea corespunz`toare pentru consilierea comandantului for]ei în leg`tur` cu acest spectru
de riscuri similare celor CBRN. Dispersarea for]ei [i gradul de protec]ie trebuie evaluate
în mod constant, corespunz`tor nivelului amenin]`rii NBC [i riscului EADA.
Speciali[tii NBC trebuie s` completeze catalogul cu materiale toxice industriale
pentru o reprezentare veridic` a diversit`]ii riscurilor prezente în mediul urban. Aceast` list`
trebuie s` includ` cele aproximativ 400 de substan]e toxice aflate în eviden]a Ministerului
Mediului în categoria substan]elor extrem de periculoase. Profesionalismul speciali[tilor
NBC le confer` legitimitatea de exper]i pentru asigurarea protec]iei for]elor în condi]iile
riscurilor generate de existen]a materialelor toxice industriale în zona ac]iunilor militare.
Sistemul de Supraveghere [i Avertizare NBC (SSANBC) are un rol deosebit în culegerea
operativ` a informa]iilor în domeniu [i în avertizarea oportun` despre un eventual incident
privitor la emisiile de substan]e chimice toxice industriale.
Centrul de Cercetare {tiin]ific` pentru Ap`rare NBC [i Ecologie dispune de echipe
mobile de interven]ie, care ac]ioneaz` la ordin pentru: detec]ia [i identificarea preliminar`
sau complet` a naturii contamin`rii; aprecierea dimensiunilor suprafe]elor contaminate;
prelevarea de probe, ambalarea, conservarea [i transportul acestora pentru analiz`; transmi-
terea informa]iilor cu semnifica]ie CBRN/EADA. Aceste echipe sunt înzestrate cu auto-
speciale pentru interven]ii [i laboratoare fixe sau mobile acreditate pentru analize.
Planificarea operatiilor
,
Estimarea informa]iilor semnificative cu privire la riscurile generate de materialele
toxice industriale pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor militare constituie un punct de plecare
pentru planificarea opera]iilor.
La planificarea ac]iunilor militare în mediile urbane, în care sunt posibile riscuri ca urmare
a existen]ei materialelor toxice industriale (substan]e biologice toxice industriale), sprijinul
medical NBC vizeaz`, între altele, activit`]i ca: m`suri de control antiepidemic; diagnosticare
rapid` [i corect`; m`suri sanitaro-igienice [i profilactice speciale (vaccin`ri, imuniz`ri,
tratamente preventive etc.); tratamentul personalului afectat (ca urmare a EADA).
Dintre principalele m`suri de ap`rare, incluse în cadrul planific`rii, specifice sprijinului
medical într-un mediu cu materiale toxice industriale, men]ion`m: colectarea, procesarea,
analiza [i valorificarea informa]iilor; monitorizarea punctelor decisive care pot fi contaminate
EADA; protec]ia personalului împotriva contamin`rilor [i a intoxica]iilor; detec]ia oportun`
a surselor EADA.
Contaminarea, ca urmare a existen]ei materialelor toxice industriale în zonele ac]iunilor
militare, poate afecta un num`r mare de persoane cu boli infec]ioase [i persoane expuse
la substan]e chimice toxice industriale/materiale radiologice.
Într-un eveniment reprezentând o contaminare biologic`, pentru un management
medical eficient este necesar` identificarea rapid` [i cu acurate]e a agentului biologic
întrebuin]at [i o preg`tire adecvat` a speciali[tilor în acest domeniu.
105
Compartimentul informa]ii evalueaz` nivelul riscurilor pe care le genereaz` existen]a
materialelor toxice industriale din teatrul de opera]ii [i, în mod deosebit, cele de natur` biologic`.
Caracteristicile medicamentelor, serului, antibioticelor administrate popula]iei
într-o anumit` zon` a ac]iunilor militare pot conduce la concluzii par]iale privind întrebuin-
]area unor agen]i biologici.
Pentru evacuarea militarilor contamina]i se prev`d personalul specializat [i mijloacele
de transport necesare.
În cazul contamin`rii radioactive se aplic` prevederile ghidului de expunere opera]ional.
Trierea [i decontaminarea militarilor afecta]i se efectueaz` în raport cu situa]ia tactic`
[i natura contamin`rii. Pentru aceasta, unit`]ile medicale au planuri care se pun în aplicare
în func]ie de situa]ia concret`. Prin executarea decontamin`rii se reduce contaminarea
suplimentar`, se protejeaz` personalul medical [i se limiteaz` transferul contamin`rii.
Sunt necesare facilit`]i cu sisteme cu protec]ie colectiv` [i o rezerv` de speciali[ti
(medici, asisten]i).
Ca o concluzie, putem spune c` existen]a materialelor toxice industriale în teatrele
de opera]ii constituie un risc major care trebuie luat în considerare la planificarea opera]iilor.
În mod prioritar este necesar` completarea bazei de date privind existen]a surselor
de materiale toxice industriale în teatrele de opera]ii în care ac]ioneaz` unit`]i ale Armatei Române.
În cadrul doctrinar nu este pe deplin conturat un r`spuns adecvat pentru riscurile
determinate de materiale toxice industriale, \n acest sens, impun#ndu-se optimizarea rela]iei
dintre protec]ia for]elor [i gradul de mobilitate al acestora. Trebuie s` se cunoasc` ce amploare
va avea realizarea protec]iei, ce cantitate de echipamente [i materiale de protec]ie [i de deconta-
minare trebuie transportat` în teatrul de opera]ii, precum [i în ce m`sur` aceasta afecteaz`
mobilitatea [i capabilit`]ile ac]ionale ale for]elor.
Materialele toxice industriale influen]eaz` activit`]ile din domeniul logistic: transpor-
turile de materiale, porturile, aeroporturile, facilit`]ile medicale, elementele de infrastructur`.
La nivel tactic, for]ele nu sunt în m`sur` s` fac` fa]` unor situa]ii generate de EADA.
Decontaminarea presupune proceduri adecvate, decontaminan]i specifici. Aeronavele,
de exemplu, se decontamineaz` cu echipamente [i materiale specifice.
Materialele toxice industriale constituie un risc nu numai pentru for]ele angajate
în diferite teatre de opera]ii, dar [i pentru popula]ia civil` de pe teritoriul na]ional. Riscul
este cu atât mai mare, cu cât pe teritoriul României se poate întâlni o varietate de materiale
toxice industriale, r`spândite în foarte multe loca]ii, concomitent cu derularea activit`]ilor
industriale în apropierea marilor centre urbane.
Responsabilitatea principal` a structurilor de conducere din cadrul Sistemului na]ional
de management al situa]iilor de urgen]` const` în monitorizarea [i gestionarea în mod
eficient a riscurilor generatoare de situa]ii de urgen]`.
Prima reac]ie trebuie asigurat` de personalul serviciilor de urgen]`, din serviciile
medicale, de organele de poli]ie pentru men]inerea/restabilirea ordinii legale. De asemenea,
este necesar` interven]ia speciali[tilor pentru mânuirea materialelor periculoase [i a spe-
ciali[tilor EOD8.
8
EOD – Controlul mecanismelor explozive.
106
Ap`rarea NBC
Trebuie analizate [i evaluate toate capacit`]ile existente pe care se conteaz` în ac]iunile
de r`spuns în situa]ii de urgen]`.
Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situa]ii de urgen]`
[i a principalelor func]ii de sprijin pe ministere [i institu]ii publice centrale de specialitate
este o m`sur` necesar`, dar nu [i suficient` pentru a considera situa]ia rezolvat`.
Se impun evalu`ri riguroase ale capabilit`]ilor opera]ionale de r`spuns ale acestor
ministere [i institu]ii, elaborarea planurilor de cooperare pentru interven]ii \n situa]ii
de urgen]` [i verificarea viabilit`]ii m`surilor stabilite etc.
Atât eforturile militare, cât [i cele civile de preg`tire în vederea ac]iunilor de r`spuns
în situa]ii de urgen]` trebuie coordonate adecvat. Speciali[tii NBC din armat` sunt profe-
sioni[ti de înalt` clas`, au experien]a necesar` pentru prevenirea contamin`rii CBRN
sau limitarea efectelor acesteia. Personalul din serviciile de urgen]`, în mod logic, are o expe-
rien]` semnificativ` în ceea ce prive[te monitorizarea riscurilor generate de materialele
toxice industriale. De aceea, se impune dezvoltarea colabor`rii pe baza unor proceduri
[i activit`]i standard pentru ca acest domeniu reprezentat de materialele toxice industriale
s` fie permanent monitorizat [i ]inut sub control.
Riscurile generate de materialele toxice industriale, atât pentru for]ele care ac]ioneaz`
în diferite teatre de opera]ii, cât [i pentru cele dislocate pe teritoriul na]ional, trebuie s` fie
clarificate [i prev`zute cu m`suri corespunz`toare.
Procesul de planificare pentru opera]iile militare [i pentru ac]iunile de r`spuns la situa]ii
de urgen]` presupune o abordare realist` [i de acceptare f`r` echivoc a costurilor asociate
diferitelor op]iuni menite s` contracareze riscurile generate de materialele toxice industriale.
• Doctrina ap`r`rii NBC în Armata României (proiect).
• Doctrina pentru opera]iile întrunite multina]ionale, Bucure[ti, 2001.
• Doctrina ac]iunilor întrunite ale for]elor armate, Bucure[ti, 2001.
• U.S. Army, Army Regulation 385-61, The Army Chemical Agent Safety Program, Washington,
D.C. Headquarters, Departament of the Army, 28 Feb.1997.
• U.S. Army, Departament of the Army Pamphlet 50-6, Chemical Accident or Incident Response
and Assistance (CAIRA) Operations, Washington, D.C., Headquarters, Departament of the Army,
17 May 1991.
• U.S. Army Field Manual 3-100, Chemical Operations Principles and Fundamentals, Washington,
D.C., Headquarters, Departament of the Army.
• U.S. Army Medical Command, Military Occupational Specialty (MOS) 91S Preventive Medicine
Specialist, http://www.cs.amedd.army.mil/appd/Enl-pg/mpgS/91S.mpg.
• National Institute for Occupational Safety and Health, Documentation for Immediately Dangerous
to Life or Health Concentrations (IDLHS), http://www.cdc.gov/niosh/idlh/idih/idlh-1html; Centers
for Disease Control.
107
CONSIDERATII
, PRIVIND CONTROLUL
CONSIDERATII
MECANISMELOR EXPLOZIVE NBC
Colonel Gra]ian IONESCU
L
umea contemporan` este din ce în ce mai mult confruntat` cu amenin]`ri
[i riscuri de natur` chimic`, biologic`, radiologic` [i nuclear` (CBRN),
precum: proliferarea [i diseminarea necontrolat` a tehnologiilor [i materialelor
CBRN, a mijloacelor de distrugere în mas`, a armamentelor [i a altor mijloace letale neconven-
]ionale; expansiunea re]elelor [i a activit`]ilor teroriste, a crimei organizate transna]ionale
(criminalitate economico-financiar`, trafic transfrontalier ilegal de persoane, droguri, materiale
radioactive [i strategice, de armament [i muni]ie etc.); degradarea mediului ambiant,
prin nerespectarea normelor ecologice, precum [i existen]a, în proximitatea frontierelor
na]ionale, a unor obiective cu grad ridicat de risc; pericolul declan[`rii unor conflicte militare
locale ca m`sur` punitiv` extrem` împotriva unor regimuri dictatoriale din state care încalc`
prevederile conven]iilor [i tratatelor interna]ionale în domeniul armelor de distrugere
în mas` chimice, biologice, radiologice [i nucleare (ADMCBRN), dezvoltând, în ascuns,
programe militare nucleare, biologice [i chimice, care acord` sprijin unor organiza]ii teroriste
[i a c`ror politic` de sfidare [i [antaj reprezint`, prin consecin]ele posibile, o amenin]are
în cre[tere la adresa lini[tii [i a vie]ii popoarelor.
Poten]ialul crescut al materialelor explozibile rezultat în urma prolifer`rii armelor,
muni]iilor [i explozibililor la nivel mondial [i num`rul mare de atacuri teroriste reprezint`
o amenin]are a capacit`]ii de mobilitate [i supravie]uire a întregii for]e în condi]ii/medii
CBRN. Disponibilitatea armelor, a componentelor [i a materialelor CBRN permite terori[tilor
folosirea acestora sau a mijloacelor explozive improvizate conven]ionale în atacuri împotriva
popula]iei civile sau asupra unit`]ilor [i facilit`]ilor militare. Aceste amenin]`ri exist` indiferent
de locul de dislocare a for]elor. Mijloacele explozive [i periculoase într-un teatru de opera]ii
vor amenin]a, cu siguran]`, opera]iile [i for]ele militare. Amenin]area cu mijloace explozive
este mult mai grav` pentru for]ele necombatante, care nu sunt familiarizate cu tehnica
militar`. Tacticile de r`zboi neconven]ionale sau atacurile teroriste pot include materiale
CBRN sau mecanisme explozive CBRN improvizate. Aceste arme reprezint` o amenin]are
serioas` pentru toate opera]iile. De obicei, muni]iile/mecanismele prev`d o reac]ie imediat`
din partea serviciului de control al mecanismelor explozive [i a altor elemente de sprijin.
Misiunea structurilor mecanismelor explozive (EOD-NBC) este de a sprijini strategia
de securitate [i de a proteja for]ele, prin asigurarea capabilit`]ii de a neutraliza pericolul repre-
zentat de muni]ia conven]ional` NBC neexplodat` [i de mijloacele explozive CBRN improvizate,
care constituie o amenin]are pentru opera]ii, instala]ii, personal sau materiale. Aceste structuri
cu echipamentul din dotare trebuie s` aib` posibilitatea de a identifica, a evalua în teren,
a recupera, a înl`tura [i a neutraliza muni]iile neexplodate sau dispozitivele improvizate CBRN.
108
Ap`rarea NBC
For]ele armate angajate în lupta modern` se pot confrunta cu o varietate de arme
de distrugere în mas`. Când sunt utilizate în câmpul de lupt`, aceste arme vor avea nevoie
de o mânuire special` din partea personalului. Sc`pate de sub control, acestea constituie
un pericol extrem de grav asupra zonelor de opera]ii, precum [i asupra zonelor locuite
de popula]ia civil`.
Opera]iile întrunite trebuie s` fie planificate [i conduse împotriva unei game largi
de riscuri de angajare a ADMCBRN. În plus, traversând tot spectrul de conflicte, inclusiv
cel referitor la opera]iile de r`spuns la crize, poate exista un risc de emisie de substan]e
nocive de la facilit`]ile industriale sau instala]iile nucleare deteriorate; de aceea, for]ele întrunite
trebuie s` fie capabile nu numai s` se apere împotriva atacurilor conven]ionale, dar [i s` fie
eficiente în conducerea opera]iilor pe perioade prelungite într-un mediu CBRN; aceste
ultime condi]ii pot rezulta din întrebuin]area agen]ilor CBRN [i din evenimentele EADA
sau din ambele situa]ii.
În fa]a superiorit`]ii for]elor armate în capabilit`]i militare conven]ionale, adversarii1
pot cùta strategii [i tactici neconven]ionale, pentru a reduce acest avantaj folosind agen]ii
CBRN [i MTI, concentrându-se, probabil, asupra punctelor slabe [i a vulnerabilit`]ilor
percepute, cum ar fi: sensibilitatea opiniei publice la pierderi [i la constrângerile culturale,
legale [i etice; amenin]area cu folosirea agen]ilor CBRN, în vederea limit`rii regulilor
de angajare ale for]elor armate; reticen]a adversarilor cu privire la dreptul interna]ional
[i standardele etice, permi]ându-le s` angajeze ca ]int` deliberat` chiar popula]ia civil`.
Amenintarea
, nuclearã
Pe timpul ostilit`]ilor, este posibil ca for]ele s` foloseasc` sau s` de]in` arme nucleare.
Unele dintre aceste arme pot s` nu func]ioneze a[a cum au fost proiectate sau este posibil
ca acestea s` fi fost capturate de la inamic în diferite st`ri, de la neavariate la extrem
de avariate. Exist`, de asemenea, riscul unui accident de transport al armelor nucleare.
Indiferent de motiv, verificarea unei arme nucleare necesit` implicarea serviciului
pentru controlul mecanismelor explozive [i al elementelor de sprijin. Dac` arma constituie
un sistem de amenin]are, atunci serviciul pentru controlul mecanismelor explozive
este responsabil pentru prevenirea deton`rilor. Acest aspect implic` detec]ia, identificarea,
aplicarea procedurilor de siguran]`, colaborarea în strângerea informa]iilor prin mijloace
tehnice [i preg`tirea armelor complete sau a componentelor pentru sosirea personalului
în vederea controlului mecanismelor explozive al altor e[aloane sau categorii de for]e
implicate în solu]ionarea unor astfel de evenimente. Procesul de preluare a armamentului
nuclear poate dura foarte mult, fiind nevoie de ajutorul unui num`r mare de speciali[ti.
Elementele de sprijin necesare în opera]iile EOD-NBC trebuie s` includ`: controlul
[i decontaminarea radiologic`, transportul, serviciul de securitate [i pe cel medical.
Amenintarea
, chimicã ,si biologicã
Responsabilit`]ile serviciului pentru controlul mecanismelor explozive în incidente
chimice/biologice constau în prevenirea exploziei, a r`spândirii contamin`rii, detectarea,
identificarea [i eliminarea riscurilor toxice [i explozive.
1
Termenul de “adversar” se folose[te pentru a defini inamicul, p`r]ile beligerante, opozan]ii, ter]e
p`r]i [i terori[tii. Exist` posibilitatea ca, în anumite opera]ii de r`spuns la crize, s` nu existe un adversar
pentru for]a întrunit`.
109
Pân` la sosirea în zon`, serviciul pentru controlul mecanismelor explozive instaleaz`
un punct de comand` care coordoneaz` opera]iile unit`]ii de sprijin [i ale serviciului respectiv.
Personalul punctului de comand` colaboreaz` cu comandantul zonei [i cu specialistul NBC
în vederea actualiz`rii datelor [i a cerin]elor misiunii. Punctul de comand` pentru controlul
mecanismelor explozive furnizeaz` informa]ii asupra timpului prev`zut [i asupra propor]iilor
contamin`rii. În caz de urgen]`, se pot decontamina numai personalul [i echipamentele
cu care se opereaz`. La nevoie, se poate suplimenta personalul NBC pentru controlul
mecanismelor explozive, în vederea încheierii misiunii cât mai repede posibil. Comandantul
zonei trebuie s` asigure necesarul pentru decontaminare, serviciul medical [i de securitate.
Comandantul sau specialistul NBC al unit`]ii de sprijin se ocup` de planul de m`suri pentru
muni]iile CBRN care se bazeaz` pe datele furnizate de serviciul pentru controlul mecanismelor
explozive [i pe situa]ia operativ`.
Utilizarea datelor cercetãrii tehnice

Muni]iile capturate sau g`site pe câmpul de lupt` pot avea valoare informativ`.
Comandan]ii trebuie s` coordoneze activitatea de evaluare a muni]iilor modificate sau neidenti-
ficate. Dac` misiunea prevede ca zona s` fie securizat`, trebuie luate în considera]ie o serie
de m`suri. Înainte de a neutraliza muni]ia descoperit`, pentru a împiedica for]ele inamice
s` o recaptureze, personalul pentru controlul mecanismelor explozive trebuie s` realizeze
o identificare a tipului [i a înc`rc`turii acesteia. Distrugerea muni]iei f`r` a cunoa[te con]inutul
poate avea drept consecin]` emisia de agen]i biologici, chimici sau nucleari. Personalul
pentru controlul mecanismelor explozive trebuie s` fac` identificarea, deoarece tipurile
de explozive CBRN nu pot fi nominalizate întotdeauna prin codurile de culori sau marcaje
exterioare. Majoritatea ]`rilor folosesc diferite marcaje, în func]ie de muni]ia implicat`.
Anumite ]`ri nu folosesc marcajele standard pentru nici un fel de muni]ie [i, cu atât mai mult,
pe mijloacele improvizate. Rapoartele informative anterioare pot fi de mare ajutor. Aceste
rapoarte pot con]ine descrierea tipului de muni]ie [i chiar pot oferi date privind marcajele
muni]iei inamicului. A[adar, cu cât de]inem mai multe date despre muni]ia necunoscut`,
cu atât vom fi mai informa]i în luarea deciziilor.
Instalarea punctului de control ,si responsabilitãti

,
La descoperirea sau sesizarea privind existen]a mecanismelor explozive NBC, echipa
EOD merge la locul incidentului cât mai repede posibil. O dat` sosit`, instaleaz` un punct
de control. Speciali[tii EOD-NBC din componen]a echipei trebuie s` ia în considerare
trei factori foarte importan]i: mijlocul cel mai rapid de transport care va fi folosit
pentru deplasarea la locul incidentului; zona de dispunere a punctului de control, care trebuie
s` fie necontaminat` [i, dac` e posibil, s` aib` caracteristici avantajoase ale terenului (dispunere,
observare, mobilitate etc.); dac` dispozitivul exploziv este necunoscut, trebuie stabilit`
o zon` de protec]ie adecvat`.
Punctul de control trebuie instalat în zona din care bate vântul fa]` de locul incidentului
sau zona contaminat`. Trebuie, de asemenea, s` existe aproape, dar separat, elementele
de sprijin ale interven]iei. Nici un alt element nu trebuie s` fie stabilit mai aproape de locul
incidentului decât punctul de control EOD-NBC.
Dac` este nevoie, locul propus pentru punctul de control va fi verificat pentru detectarea
unei posibile contamin`ri. Trebuie s` fie f`cute suficiente determin`ri, astfel încât [eful
110
Ap`rarea NBC
echipei EOD s` fie sigur c` întreaga zon` de dispunere nu este contaminat`. Dac` toate
rezultatele sunt negative (nu este prezent` contaminarea), el poate trece la un nivel optim
de protec]ie individual` NBC (NOPINBC) redus. De re]inut c`, atât timp cât determin`rile
obi[nuite, în teren, nu pot detecta agen]ii biologici, o zon` nu poate fi considerat`
necontaminat` biologic pân` când informa]iile primite (de la compartimentul J2-Cercetare)
sau eviden]ele fizice nu confirm` aceasta. Dac` este suspectat` contaminarea cu agen]i
biologici, se preleveaz` probe [i se trimit la laborator pentru determinare (identificare).
Trebuie, de asemenea, s` se stabileasc` zona de excludere chiar [i pentru dispozitivele
explozive conven]ionale, cu dou` excep]ii: când nu exist` componente explozive se poate
reduce zona de excludere la un cerc cu raza de 50 m; când echipa nu a determinat
înc` ce tip sau num`r de componente explozive sunt prezente, zona de excludere minim`
trebuie s` aib` o raz` de 450 m.
De asemenea, trebuie stabilit` zona de risc pe direc]ia vântului. Dac` tipul sau cantitatea
de agent CBRN/MTI sunt necunoscute, zona de risc trebuie extins` la minimum 2 000 m
pe direc]ia vântului de la locul incidentului. {eful echipei EOD stabile[te proceduri detaliate
pentru a determina zona de risc pe direc]ia vântului. Evacueaz` tot personalul neprotejat
din zona de risc sau îi va cere s` îmbrace mijloacele individuale de protec]ie. Comandantul
trebuie s` se asigure c` personalul care conduce evacuarea poart`, de asemenea, echipa-
mentele de protec]ie. Locul de dispunere al punctului de control nu trebuie s` fie pe direc]ie
vântului fa]` de locul de producere a incidentului sau zona suspectat` a fi contaminat`
[i trebuie s` fie aproape, dar separat de elementele de sprijin ale interven]iei.
În cadrul punctului de control, operatorul de serviciu organizeaz` [i men]ine contactul
cu comandantul, care are control opera]ional. El este responsabil în domeniul NBC pentru
urm`toarele: informarea în permanen]` a comandantului cu privire la stadiul activit`]ilor
de rezolvare a incidentului; inspectarea echipei de lucru pentru a asigura echipamentele
NBC potrivite [i instalarea celor adecvate; asigurarea c` dozimetrele sunt purtate corect
(în buzunarele de la piept ale ]inutei sau în partea de sus a bra]ului, pentru ]inutele
care nu au buzunare); m`rirea/mic[orarea zonei de excludere, pe m`sur` ce se primesc
noi informa]ii, [i informarea comandantului despre acest lucru; cererea instruc]iunilor
de dispunere pentru articolele contaminate; protejarea informa]iei clasificate în punctul
de control; preg`tirea rapoartelor cerute [i strângerea punctului de control când i se cere;
supravegherea permanent` a echipamentelor de lucru.
Informa]iile CBRN trebuie s` releve urm`toarele aspecte: riscurile posibile; echipamentul
de protec]ie utilizat; cererile de echipament special; numele persoanelor care lucreaz`
în zon`; numerele de serie ale dozimetrelor personalului; timpul de intrare în zon`; timpul
de ie[ire din zon`; citirile ini]iale ale dozimetrelor; citirile finale ale dozimetrelor; cererile
de protec]ie, evacuare, asisten]` medical`, de contaminare [i securitate.
Deoarece armele nucleare pot cauza distrugeri în mas`, personalul EOD trebuie
s` pun` pe primul loc siguran]a. Este interzis accesul la o arm` nuclear` a unui singur individ.
Dou` persoane autorizate, din care una de specialitate NBC, vor fi considerate prezente
când ele sunt în pozi]ia fizic` din care pot detecta corect dispunerea, tipul [i destina]ia
echipamentului2.
2
F.M. 4-30.16, EOD Multiservice Procedures for Explosive Ordnance Disposal in a Joint Environment,
p. 14.
111
R`spunsul la incident implic` opera]ii de planificare. Acestea includ strângerea
de informa]ii, stabilirea itinerarului de deplasare [i selectarea personalului, a echipamentelor
[i a procedurilor pentru opera]ii. Echipa EOD trebuie s` aib` un minimum de echipamente
de detec]ie, materiale de prim ajutor, mijloace de comunicare [i truse de scule/accesorii
EOD. Cererile de echipamente [i îmbr`c`minte de protec]ie trebuie planificate înainte
ca echipa s` ajung` în zon`.
Personalul [i echipamentele care intr` sau ies din zona incidentului EOD-NBC trebuie
s` urmeze o rut` cât mai scurt`, astfel încât expunerea s` fie minim` [i s` nu extind`
o eventual` contaminare. Ulterior, întreg personalul [i echipamentele care au ac]ionat
într-o zon` contaminat` trebuie s` treac` printr-un punct de decontaminare [i s` parcurg`
pa[ii prezenta]i în tabelul 1.
Tabelul 1: Fluxul într-un punct de lucru pentru controlul contamin`rii
ZONA ZONA
ZONA DE REDUCERE A CONTAMIN~RII
CONTAMINAT~ DE REGRUPARE
Direc]ia de deplasare Direc]ia vântului

Punct
de control
Linie critic`
a armamentului
Linii de control
Îndrumãtori
Îndrum`tor PC
Depunere materiale
Container pentru Container pentru Punct sp`lare Spre punctul de control
]inut` [i bocanci lenjerie de corp [i cl`tire
Container pentru m.c.g.
Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5
Pasul 1 Dotarea punctului

Depunerea materialelor Orice material, cum ar fi saci de plastic sau containere de plastic care pot preveni contami-
narea echipamentului prin contact cu terenul.
Activit`]i
• depunerea materialelor din dotare;
• scoaterea documentelor, etichetelor [i dozimetrelor; citirea dozimetrelor/hârtiilor indica-
toare etc.; p`[irea peste linia critic`.
Dotarea punctului
Pasul 2 • containere, cum ar fi sacii de plastic pentru bocanci [i ]inut`;
Dezbr`carea ]inutei • radiometre/detectoare pentru controlul contamin`rii.
[i monitorizarea Activit`]i
• depunerea ]inutei [i a bocancilor în container;
• depunerea echipamentului de specialitate, având grij` s` nu se ating` p`r]ile
necontaminate;
• p`[e[te \nainte;
• personalul de specialitate m`soar` nivelul/tipul contamin`rii;
• dac` nu e determinat` nici o contaminare, personalul îndep`rteaz` masca \mpotriva
gazelor se spal` [i se deplaseaz` spre zona de recuperare;
• dac` e determinat` o contaminare peste nivelurile permise, se trece la pasul 3.

Dezbr`carea lenjeriei • containere, cum ar fi sacii de plastic pentru lenjerie [i masc` \mpotriva gazelor.
[i scoaterea m`[tii Activit`]i
• scoaterea lenjeriei [i a m`[tii contra gazelor [i depunerea acestora \n containere.
Punct sp`lare [i cl`tire • containere, bidoane de plastic pentru s`pun lichid [i ap` pentru cl`tit;
• prosoape, radiometre/detectoare, pudr` [i s`pun pudr`.
Activit`]i
• se spal` corpul cu s`pun lichid, acord#nd o aten]ie deosebit` unghiilor [i por]iunilor
acoperite cu p`r ale corpului; se cl`te[te corpul cu ap` curat`, [e [terge [i se m`soar`
gradul/nivelul/tipul de contaminare al corpului;
112
Ap`rarea NBC
Pasul 4 • dac` este detectat` o contaminare peste nivelul acceptat, se repet` procesul de sp`lare,
cl`tire [i uscare, apoi se face o nou` verificare a contamin`rii;
Punct sp`lare [i cl`tire • daca a 2-a sp`lare [i cl`tire nu d` rezultate, se prepar` un amestec de 50% s`pun pudr`
[i 50% pudr` \n combina]ie cu ap` [i se maseaz` p`r]ile contaminate pentru 5 minute,
se cl`te[te corpul [i se m`soar` din nou nivelul de contaminare;
• dac` nivelul acceptat este \n continuare dep`[it, se solicit` asisten]` medical`;
• dac` nu este nici o contaminare sau contaminarea este sub nivelul permis, persoana trece
linia de control a contamin`rii [i se echipeaz` dup` sp`larea fe]ei [i a m#inilor.

Zona de regrupare • ]inut`, echipament curat pentru personal;
• echipament de prim ajutor;
• saci etan[i.
Activit`]i
• echiparea [i primirea primului ajutor (dac` este necesar).
Pentru sprijinirea interven]iei EOD-NBC, se vor include [i urm`toarele elemente: echipa-

mente de comunicare (civile [i militare); echipe NBC (de control NBC [i decontaminare RBC);
mijloace de transport (inclusiv aerian); echipe [i echipamente medicale; for]e de securitate
militare [i civile; poli]ie militar`.
Echipa de interven]ie EOD-NBC ac]ioneaz` în func]ie de resursele disponibile, de situa]ia
operativ` la momentul respectiv, de dispozi]ia/ordinul e[alonului superior, de cantitatea
[i tipul armamentului, de felul agen]ilor. Aceasta poate fi în m`sur` s` rezolve incidentul
f`r` sprijin suplimentar, în func]ie [i de r`spunsul la urm`toarele întreb`ri: Pe ce suprafa]`
este extins` contaminarea [i cât reprezint` contaminarea primar` ?; Câte dispozitive explozive
sunt implicate [i care sunt condi]iile ca ele s` interac]ioneze chimic, biologic sau radioactiv ?;
Ce proceduri vor fi utilizate pentru neutralizarea dispozitivelor ?; Este nevoie de personal
sau de echipamente suplimentare ?
Accesul în zonele posibil contaminate se face din direc]ia din care bate vântul, iar membrii
echipei trebuie s` îmbrace echipamentele de protec]ie în zona necontaminat`. Zona trebuie
verificat` cu echipamente de detec]ie (hârtie indicatoare sau kit-uri, aparate dozimetrice).
Supravegherea trebuie s` înceap` de la cel pu]in 1 km de locul propus pentru dispunerea
punctului de control. Echipa trebuie s` ia probe de materiale suspectate a fi contaminate
pe timpul p`trunderii (accesului), pentru a avea siguran]a c` zona de dispunere a punctului
de control nu este contaminat`. În cazul în care contaminarea este determinat` în locul
de dispunere propus, personalul trebuie s` execute decontaminarea individual` imediat
[i s` aleag` un alt loc de dispunere.
Pentru ac]iune, echipele EOD-NBC vor fi dotate cu echipamente NBC, conform
tabelului 2.
Multe ADMCBRN [i pericole EADA pot diminua capabilitatea opera]ional` prin efectul
produs asupra personalului, dac` protec]ia NBC [i contram`surile nu sunt adoptate cores-
punz`tor; consecin]ele strategice, operative sau tactice ale evenimentelor CBRN vor depinde
de tipul de conflict, de perioada de desf`[urare [i de scala efectelor.
Întrebuin]area ADMCBRN se poate realiza cu o varietate de mijloace, cum sunt
rachetele dirijate, avioanele [i avioanele f`r` pilot, artileria, generatoarele portabile de aerosoli
sau mijloace secrete(ascunse)/neconven]ionale.
Producerea armelor nucleare necesit` o infrastructur` industrial` dezvoltat`, o baz`
tehnologic` avansat` [i leg`turi cu un program nuclear civil; pe de alt` parte, armele biologice
[i chimice sunt relativ simplu de produs [i pot fi realizate în facilit`]ile civile existente,
presupunând existen]a unei industrii biologice [i chimice, farmaceutice [i de producere
113
Tabelul 2: Echipamente de protec]ie NBC
recomandate pentru utilizare la interven]iile EOD-NBC
Agen]i Agen]i
bio lichizi bio usca]i, Fumuri
Agen]i
Echipamente vezican]i incapacitan]i, toxice Combustibili
neroparalitici
NBC neroparalitici antidezordine, (concentra- [i oxidan]i
Tip “G”
Tip “V” toxici generali ]ii reduse)
necunoscu]i sufocan]i
Îmbr`c`minte
impregnat`, m`nu[i X X X
[i ciorapi de protec]ie
Complet individual
X X
de protec]ie
Pelerin`
X
de protec]ie
Aparat de respirat
X
autonom
Masc` \mpotriva
gazelor cu cartu[ X X X X
filtrant adecvat
NOPINBC adecvat X X X X
a pesticidelor (de aceea, poten]ialii adversari pot s` posede capabilitatea de a începe

producerea relativ rapid a armelor/agen]ilor biologice/i [i chimice/i).
Eforturile de prevenire a prolifer`rii armelor CBRN nu exclud amenin]area direct`
la adresa popula]iilor ]`rilor Alian]ei, a teritoriilor acestora [i a for]elor militare. Terorismul
CBRN [i posibilitatea expunerii for]elor NATO [i a popula]iei la efectele materialelor
de risc toxic industrial (TIH – toxic industrial hazard), determinate de eliber`rile accidentale
sau de ac]iunile deliberate ale adversarului, constituie un risc permanent pe timp de pace,
criz`, r`zboi sau pe timpul ac]iunilor de men]inere/impunere a p`cii.
Misiunea echipelor de specialitate la înl`turarea mecanismelor explozive
EOD-NBC r`mâne dificil`, pentru c` ea trebuie s` r`spund` unei singure cerin]e,
aceea de minimizare a riscului eliber`rii oric`ror materiale toxice sau agen]ilor CBRN.
• Doctrina instruirii for]elor armate, SMG/IFA – 3.4/2003.
• Doctrina pentru opera]ii \ntrunite multina]ionale, 2001.
• Doctrina aliat` \ntrunit` pentru ap`rare NBC – ATP – 59 B (AJP 3.8), 2002.
• Doctrina cp`r`rii nucleare, biologice [i chimice în opera]iile \ntrunite – proiect, 2005.
• Manualul EOD, F.T. /EOD, 1/2005.
• F.M. 4 – 30.16, EOD – Multiservice Procedures for Explosive Ordnance Disposal in a Joint Environment,
februarie 2001.
114
PROTECTIA
, MEDIULUI
~ cerintã
, pentru o armatã modernã ~
Prof. Alexandrina POPA
P
rofilul moral-civic al omului modern implic` o nou` dimensiune, cea ecologic`,
exprimat` prin sentimentul responsabilit`]ii fa]` de protec]ia [i dezvoltarea
mediului, prin con[tiin]a datoriei civice de a se comporta [i de a ac]iona cu grij`
[i în]elegere în raport cu elementele naturii.
Numai a[a se pot crea premisele fundamentale ale unei noi rela]ii a societ`]ii umane
cu mediul ambiant. Ca urmare, [i contextul actual este unul de cre[tere a exigen]elor
societ`]ii civile privind calitatea mediului, dar [i calitatea produselor/serviciilor, exigen]e
concretizate în reglement`ri din ce în ce mai severe.
Astfel, armata, f`r` a putea fi exclus` din categoria factorilor cu impact asupra mediului
înconjur`tor, este tot mai mult obligat`, prin legisla]ie [i reglement`ri, s` protejeze/
s` conserve resursele naturale [i s` ac]ioneze \ntr-o manier` responsabil` în toate domeniile
sale de activitate [i cu un impact ecologic c#t mai redus posibil.
Efectele procesului de instruc]ie asupra mediului [i insuficien]a resurselor financiare
alocate pentru ac]iuni [i programe de mediu, chiar [i pe timp de pace, determin`: degradarea
mediului prin poluarea aerului, contaminarea solului, a apelor de suprafa]` sau a apei freatice;
consumarea resurselor materiale [i energetice; afectarea st`rii de s`n`tate, a lini[tii sau a st`rii
de confort a oamenilor.
De aceea, pe timpul îndeplinirii misiunii lor, organiza]iile militare sunt obligate s` ia toate
m`surile necesare pentru realizarea protec]iei eficiente a mediului, urm`rind: protec]ia s`n`t`]ii
umane; prevenirea polu`rii prin reducerea la maximum a emisiilor poluante [i a de[eurilor;
protec]ia resurselor prin reducerea consumurilor de materii prime, energie [i eliminarea
oric`rei utiliz`ri ira]ionale a acestora; protec]ia speciilor de flor` [i faun` din zonele de dislocare
ale armatei, pe timpul desf`[ur`rii exerci]iilor [i aplica]iilor militare; refacerea/de-
contaminarea mediului afectat de ac]iunile militare.
Presiunile mereu crescânde ale legisla]iei de mediu [i ale comunit`]ilor din proximitatea
obiectivelor militare, în special a poligoanelor de instruc]ie, influen]eaz` misiunile armatei,
chiar [i pe aceea de a-[i instrui for]ele în condi]ii cât mai apropiate de realitatea spa]iului de lupt`.
Impactul riscurilor de mediu asupra misiunii, specificat într-o mic` m`sur` în regulamentele
militare, devine din ce în ce mai important. Reconsiderarea sistemului de evaluare a influen]ei
activit`]ilor militare asupra mediului este impus` de cerin]ele standardelor NATO. Aceasta
face ca activitatea de mediu s` treac` de pe o pozi]ie reactiv` pe o pozi]ie proactiv` în scopul
rezolv`rii impactului cerin]elor de mediu asupra îndeplinirii misiunii armatei.
115
Devine, astfel, stringent` necesitatea implement`rii unui sistem/model de management
de mediu standardizat. Acesta va ajuta la standardizarea practicilor de management
[i la îmbun`t`]irea activit`]ilor legate de mediu, permi]and structurilor armatei s`-[i îndepli-
neasc` misiunile în condi]iile unui impact minim asupra mediului.
Un sistem de management de mediu (SMM) luat separat nu va oferi solu]ia la toate
problemele de mediu ale armatei, dar va u[ura practicile opera]ionale care conduc la un proces
bine informat al lu`rii deciziilor.
Sistemele de management de mediu

~ solutie
, a procesului de adaptare
Strategia de mediu a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale cuprinde, printre obiectivele
sale, [i implementarea în Armat` a sistemelor de management de mediu, conform
SR.EN.ISO 14001/1997, implementare ce se constituie într-o component` a procesului
de aderare a României la UE.
Implementarea unui sistem de management de mediu formal într-o structur` militar`
poate m`ri angajamentul [i implicarea liderilor, sensibilitatea (con[tiin]a) de mediu,
precum [i participarea personalului la realizarea obiectivelor de mediu ale armatei. Abordarea
structurat` a unui SMM determin` [i prevederile legate de implicarea tuturor angaja]ilor,
transparen]a m`rit` a procesului managerial, precum [i o îmbun`t`]ire continu`.
Sistemul de management de mediu este o parte a sistemului global de management,
care include structuri organiza]ionale, planificarea activit`]ilor, responsabilit`]i, practici,
proceduri, procese [i alocarea resurselor pentru dezvoltarea, implementarea, revizuirea
[i men]inerea responsabilit`]ilor asumate prin politica de mediu.
Un SMM este destinat, în primul rând, s` dirijeze, s` reduc` [i s` elimine riscurile
pentru mediu [i pentru organiza]ie. Organiza]ia este cea care stabile[te riscurile importante
asupra mediului [i dezvolt` strategii pentru evaluarea, sistematizarea [i minimizarea/elimi-
narea acestor riscuri.
Urmând cele patru etape ale standardului ISO-14001, organiza]ia: identific` modul
în care ac]iunile sale pot dùna mediului, evalueaz` consecin]ele acestor impacturi
asupra mediului asupra organiza]iei [i stabile[te obiective de performan]` adecvate;
implementeaz` programe sistematice pentru a minimiza riscurile de mediu; evalueaz`
eficien]a programelor pentru minimizarea riscului [i îndeplinirea obiectivelor programului;
întreprinde ac]iuni pentru ajustarea sistemului [i pentru a promova o îmbun`t`]ire continu`;
rezultatele indic` dac` sunt necesare ac]iuni de ajustare ale programelor existente [i ale proce-
durilor sau strategii cu totul noi pentru a atinge obiectivele dorite.
Feedback-ul specific sistemului, atribut fundamental al SMM-ului, asigur` o îmbun`t`]ire
continu` a acestuia, reglând cu fine]e managementul ac]iunilor care dùneaz` mediului.
Concentrare pe poligoanele de instructie

,
Având în vedere c` activit`]ile din poligoane/terenuri de instruc]ie sunt cele care determin`
un impact major asupra mediului, procesul de implementare a SMM-lor trebuie s` se realizeze,
în primul rând, în cadrul acestora [i în special în cele care prezint` riscuri majore/multiple
pentru mediul ambiant [i comunit`]ile umane.
116
Ap`rarea NBC
Identificarea tuturor riscurilor [i ierarhizarea acestora în scopul determin`rii aspectelor
de mediu semnificative fac obiectul programelor de management de mediu, reprezentând
o provocare pentru echipa de implementare a SMM.
Aspecte [i impacturi de mediu
Identificarea aspectelor1 [i a impactului2 de mediu este una dintre componentele
esen]iale ale unui SMM, conformându-se standardului ISO-14001. Identificarea aspectelor
semnificative de mediu3 asigur` baza pentru stabilirea obiectivelor [i a ]intelor [i pentru struc-
turarea programelor de management de mediu, a sistemelor de control opera]ionale
[i a altor componente ale sistemului, sunt necesare pentru managementul sistematic, complet
[i stabil, al problemelor de mediu ale organiza]iei. Prin identificarea corect` a aspectelor
semnificative, conducerea va fi capabil` s` concentreze resursele asupra managementului
acelor aspecte care pot, cel mai probabil, s` conduc` la un impact minim asupra procesului
de instruc]ie.
Analiza pentru identificarea aspectelor [i a impactului este cea mai dificil` etap`
a implement`rii unui SMM. Aceste dificult`]i se datoreaz`, în principal, faptului c` nu exist`
o metodologie standardizat`, experien]a în acest domeniu este limitat`, activit`]ile din poli-
goanele de instruc]ie sunt variate [i diferite prin complexitate [i/sau tipologie.
Identificarea aspectelor semnificative
Pa[ii importan]i pentru identificarea aspectelor semnificative ale mediului, privit`
ca fundament pentru o dezvoltare pe scar` mai larg` a SMM-ului, sunt: identificarea activit`]ilor
din poligon [i a interac]iunilor acestora cu mediul; reorganizarea listelor de activit`]i în func]ie
de aspectul de mediu; definirea modului în care fiecare aspect de mediu are impact
asupra mediului; determinarea aspectelor de mediu semnificative; extragerea aspectelor
semnificative de mediu [i impactul asociat acestora.
Exemple de aspecte de mediu asociate unor activit`]i din poligon pot fi: alterarea
ecologic` (afectarea vegeta]iei, a faunei, alterarea hidrologic`); deteriorarea solului; emisii
de gaze (gaze de e[apament/fum, emisii din arme/muni]ii); generarea de de[euri nepericu-
loase (reziduuri din poligon); scurgeri de hidrocarburi (POL: combustibili, lubrifian]i); emisii
necontrolate (componen]i ai muni]iei, muni]ie neexplodat` în ap` [i sol); generarea de ape
reziduale contaminate etc.
Evaluarea aspectelor [i a impacturilor de mediu
Pentru evaluarea aspectelor de mediu asociate cu exploatarea poligoanelor [i cu opera-
]iunile de sprijin, organiza]ia î[i recapituleaz` mai întâi activit`]ile, pentru a determina modul
în care ele interac]ioneaz` cu mediul. Aceast` interac]iune reprezint` aspectul de mediu.
Interac]iunea dintre opera]iune [i mediu poate produce un impact ce poate fi benefic (pozitiv)
sau dùn`tor (negativ). Evaluarea poten]ialului negativ al impactului determin` importan]a
aspectului de mediu. Impactul poten]ial negativ este examinat [i evaluat ]inând cont
1
“Aspect de mediu” este definit ca totalitatea elementelor activit`]ilor, produselor sau serviciilor
unei organiza]ii care pot interac]iona cu mediul.
2
Un “impact de mediu” este definit ca fiind orice schimbare în mediu, chiar dac` este bun` sau rea,
rezultând integral sau par]ial din activit`]ile, produsele sau serviciile unei organiza]ii.
3
“Un aspect semnificativ de mediu” este definit ca fiind un aspect de mediu care are sau poate avea
un impact semnificativ asupra mediului sau asupra procesului de instruire.
117
de urm`torii factori: poten]ialul de a fi dùn`tor mediului, poten]ialul de a avea impact
negativ asupra instruc]iei, declan[area unor cerin]e legale sau cerin]e de reglementare
[i suscitarea interesului comunitar.
Doi dintre factori – mediul [i instruc]ia – primesc o importan]` deosebit` în cadrul
analizei, considerând o contribu]ia mai mare a acestora la scorul (punctajul) general acordat
unui anumit aspect. Ob]inerea scorului general de importan]` se face prin înmul]irea valorii
impactului pentru fiecare dintre ace[ti doi factori cu probabilitatea ca impactul s` se produc`.
Probabilitatea se refer` la cât de des se a[teapt` s` se produc` un impact de mediu [i include
frecven]a activit`]ii, frecven]a aspectului de mediu [i probabilitatea ca un impact s` se produc`
cu fiecare repetare a aspectului.
Determinarea modului în care opera]iunile din poligon au impact asupra
mediului
Determinarea impactului de mediu al opera]iunilor din poligon poate urma trei pa[i.
Pasul 1: identificarea [i enumerarea activit`]ilor organiza]iei [i a aspectelor lor de mediu
asociate. Acest pas const` în identificarea modului în care organiza]ia interac]ioneaz` cu mediul.
În limbajul SMM, aceasta este cunoscut` ca identificarea aspectelor de mediu ale activit`]ilor,
produselor [i serviciilor unei organiza]ii. Aceasta ar trebui s` acopere toate posibilit`]ile
unei organiza]ii de a influen]a mediul, atât în bine, cât [i în rù. Cu toate c` ISO-14001 folose[te
termenii activit`]i, produse [i servicii, termenul activitate le poate acoperi pe toate trei.
Este adev`rat c` activit`]ile determin` cele mai multe posibilit`]i pentru ca opera]iunile
[i tehnica din poligon s` influen]eze mediul înconjur`tor. Activit`]ile pot include manevre,
construc]ii în poligon, trageri sau orice alt` opera]iune care are loc în poligoanele de instruc]ie
ale armatei, precum [i considera]ii legate de folosirea în trecut a acestora.
Pasul 2: Selectarea activit`]ilor în func]ie de aspectul de mediu. Aceasta face ca aspectele
de mediu s` fie punctul de referin]` pentru pa[ii ulteriori de implementare. Astfel, fiecare
aspect este listat o singur` dat`, cu toate activit`]ile asociate care îl pot face s` se produc`.
Pasul 3: Identificarea modului în care fiecare aspect de mediu poate s` aib` impact
asupra mediului. Acest pas implic` identificarea impacturilor poten]iale ale unui aspect
de mediu, dac` acesta ar fi s` se produc`. În limbajul SMM, acestea sunt cunoscute
ca impacturile de mediu poten]iale ale unui aspect de mediu. Un impact de mediu poten]ial
al unui aspect este evaluat dup` probabilitatea ca el s` se produc` [i dup` consecin]ele
sale probabile. Dup` ce au fost identificate impacturile de mediu poten]iale, descrierea
lor ar trebui s` fie înregistrat` laolalt` cu activitatea [i aspectul cu care ele sunt asociate.
Standardele din seria ISO-14000 definesc un impact de mediu ca fiind orice schimbare
produs` în mediu, fie ea pozitiv` sau negativ`, total` sau par]ial`, rezultând din activit`]ile,
produsele sau serviciile unei organiza]ii4. Cu toate c` analiza de aspect [i impact este în mod
inerent direc]ionat` spre identificarea riscurilor (în primul rând, gravitatea impacturilor negative),
ea ar trebui, de asemenea, s` urm`reasc` identificarea acelor impacturi pozitive
asupra mediului, care reprezint` un rezultat al programelor [i activit`]ilor de mediu existente.
Atunci când caracteriz`m unele impacturi ca fiind pozitive, este important ca acestea
s` îmbun`t`]easc` efectiv mediul înconjur`tor [i nu doar s` mic[oreze aspectul negativ.
4
ISO 14001: 1996, Sisteme de management de mediu – specifica]ii [i ghid de utilizare.
118
Ap`rarea NBC
De exemplu, cur`]area unei zone unde obiectivul militar a contaminat solul nu reprezint`
un impact pozitiv, ci este, pur [i simplu, remedierea unuia negativ (contaminarea).
Dac` un anumit impact de mediu s-ar produce, care ar fi r`spunsul probabil
al comunit`]ii ? Aceasta este întrebarea pentru echipa de management a unui obiectiv
militar/poligon de instruc]ie.
Managementul obiectivelor militare [i al procesului de instruc]ie necesit` în]elegerea
[i abordarea acelor aspecte care afecteaz` negativ [i vecinii obiectivului sau întreaga
comunitate. F`r` respectul acesteia, exist` riscul de a înv`]a prin intermediul unor lec]ii
dure determinate de penalit`]i, de o imagine negativ` creat` prin mass-media [i de reac]ii
adverse ale publicului.
Fie c` problema de mediu este zgomotul produs în poligon sau stocarea unor de[euri
periculoase, scopul ultim trebuie s` fie îndeplinirea misiunii, protejarea mediului [i acela
de a fi un bun vecin al comunit`]ilor.
Pentru o organiza]ie militar` care implementeaz` un SMM, opinia publicului reprezint`
“partea interesat`” [i poate avea un impact puternic asupra capacit`]ii organiza]iei respective
de a-[i îndeplini o misiune dat`. Aceste p`r]i interesate sunt, de obicei, cei care locuiesc
în apropierea obiectivului, precum [i grupuri de interes special.
*
În conformitate cu prevederile “Declara]iei – angajament de politic` de mediu”
a ministrului Ap`r`rii Na]ionale, din anul 2001, în Armata României a început implementarea
standardelor de mediu din grupa ISO 14000 – “Sisteme de management de mediu”.
Aplicarea acestor standarde reprezint` unul dintre obiectivele pe termen scurt (2000-2005)
ale “Strategiei de protec]ie a mediului în Armata României”.
Dac`, într-o prim` etap`, a început implementarea SMM prin dou` proiecte-pilot
(Spitalul Clinic de Urgen]` Militar Central [i Baza 57 Aerian` “Mihail Kog`lniceanu”),
în prezent, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a aprobat continuarea implement`rii sistemelor
de management de mediu [i în alte structuri militare. Astfel, prin ordinul inspectorului
general IG-1912/05.11.2004 s-a aprobat implementarea SMM în Poligonul de instruc]ie
al {colii de Aplica]ie pentru Ap`rare Nuclear`, Biologic` [i Chimic` – Valea Poienii.
Startul implement`rii SMM este sprijinit de Grupul de exper]i de mediu din Inspectoratul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prin elaborarea programului de implementare [i prin consul-
tan]` tehnic`. Activitatea va fi monitorizat`, iar rezultatele vor fi transmise la Comitetul
Tehnic al NATO/CCMS. Echipa de proiect constituit` în cadrul {colii pentru acest scop
a demarat procesul de implementare, elaborând Planul de proiectare, implementare [i certificare
pentru SMM, propria Politic` – Angajament, Identificarea aspectelor de mediu [i Definirea
obiectivelor care vor face obiectul programelor de management, iar continuarea procesului
cu planuri de ac]iune, asigurarea resurselor, monitorizarea [i certificarea vor asigura succesul
proiectului – component` a procesului de asigurare a compatibilit`]ii cu structurile similare
din NATO.
119
TERORISMUL NUCLEAR
~ rrealitatea
ealitatea amenintãrii
, ~
Maior Corneliu PUNG~
A
tacul de la 11 septembrie 2001 [i evenimentele ulterioare au adus în prim-plan
noi abord`ri ale amenin]`rii teroriste, inclusiv a terorismului nuclear.
Institutul pentru Controlul Activit`]ilor Nucleare (NCI)1 a demarat,
înc` din 1981, o analiz` privind riscul terorismului nuclear [i a pus în aten]ia guvernelor
[i a opiniei publice pericolul care planeaz` asupra umanit`]ii. Acest` teorie avea o baz`
informa]ional` cu mult timp înainte de atentatele din New York.
Multe state care manifest` o ostilitate deschis` fa]` de politica occidental`, \n special
fa]` de cea american` au reactoare nucleare, unele chiar experien]` în domeniu.
Cele mai periculoase sunt considerate a fi Iranul [i Coreea de Nord, state suspectate
de a fi capabile s` furnizeze unor grup`ri teroriste material nuclear utilizabil în bombe.
Osama bin Laden [i gruparea terorist` Al Qaeda se antreneaz` pentru r`zboiul urban,
iar atacul asupra instala]iilor inamice, inclusiv cel nuclear, se num`r` printre priorit`]i.
Dup` atacurile de la 11 septembrie 2001, toate serviciile secrete de informa]ii consider`
c` solda]ii lui bin Laden [i-au f`cut serios temele, c` sunt capabili de a ataca oriunde în lume
[i c` deja exist` un program nuclear a c`rui dezvoltare ar avea un impact devastator.
Terorismul nuclear este în]eles ca implic#nd utilizarea materialelor radioactive
sau a explozivilor nucleari de c`tre indivizi sau grupuri în scopul inducerii megafricii
sau megaterorii, ca o amenin]are, sut` la sut` credibil`2.
Unele agen]ii de informa]ii guvernamentale sus]in c` anumite organiza]ii teroriste,
inclusiv Al Qaeda, au achizi]ionat material nuclear periculos (plutoniu sau uraniu îmbog`]it)
[i sunt pe cale s` construiasc` bomba atomic` sau a[a-zisele “bombe murdare”, formate
din explozivi conven]ionali [i materiale radioactive destinate s` provoace contamin`ri
periculoase.
În 1986, Institutul de Control Nuclear, în cooperare cu Institutul Interna]ional pentru
Studierea Terorismului al Universit`]ii de Stat din New York au constituit Centrul Interna]ional
de Supraveghere [i Prevenire a Terorismului Nuclear, alc`tuit din 26 de oameni de [tiin]`,
fo[ti oficiali guvernamentali specializa]i [i exper]i în combaterea terorismului din nou` ]`ri.
1
NCI – Institutul pentru Control Nuclear (Nuclear Control Institute – 1000 Coneccticut Avenue, NW,
Ste 804,Washington, D.C.), organiza]ie nonprofit [i apolitic`, fondat` în anul 1981 sub forma unui centru
de cercet`ri [i consultan]` pentru prevenirea prolifer`rii nucleare [i terorismului nuclear.
2
Dr. Stan Petrescu, “Terorismul nuclear” (I), revista Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 6/2004,
p. 136.
120
Ap`rarea NBC
Aceast` organiza]ie a efectuat mai multe studii [i a concluzionat asupra faptului
c` probabilitatea unor atacuri teroriste cu materiale nucleare este în cre[tere ca urmare
a urm`toarelor aspecte: gravitatea [i ferocitatea accentuat` a atacurilor teroriste; complexitatea
metodelor de atac terorist; mortalitatea ridicat` a atentatelor teroriste; controlul insuficient
al materialelor [i activit`]ilor nucleare; vulnerabilitatea instala]iilor nucleare.
Organiza]ia a atras aten]ia asupra caracterului complex [i periculos al fenomenului
terorist, pentru care utilizarea materialelor radioactive devine o tenta]ie tot mai mare.
Centralele/reactoarele nucleare, institutele de cercetare nuclear`, depozitele de de[euri
radioactive constituie principalele surse posibile de materiale radioactive toxice industriale.
În mediul urban se g`sesc materiale radiologice [i la unit`]ile medicale (spitale, laboratoare),
la unit`]i economice (industriale), în universit`]i; alte surse posibile de materiale radioactive
pot fi armele nucleare furate sau de contraband`, comer]ul transfrontalier clandestin
cu dispozitive care produc radia]ii. Mi[carea transfrontalier` a materialelor radioactive
periculoase, neînregistrate, clandestine genereaz` adev`rate crize globale3.
La ora actual`, în aten]ia agen]iilor na]ionale [i interna]ionale pentru combaterea
terorismului, riscul nuclear este de mare actualitate. Posibilitatea ca grup`ri teroriste
precum Al Qaeda s` achizi]ioneze materiale nucleare, personal calificat [i documenta]ie
în domeniu necesit` studierea a urm`toarelor scenarii catastrofale: atacuri asupra instala-
]iilor nucleare militare sau civile; utilizarea de bombe murdare; utilizarea de bombe nucleare
artizanale.
Atacuri asupra instalatiilor

, nucleare militare sau civile4
Institutul de Control Nuclear a alertat guvernele [i publicul despre riscul tot mai mare
al atacurilor asupra instala]iilor nucleare, cerând elaborarea unor planuri urgente
pentru a reduce vulnerabilitatea acestora.
Guvernele [i agen]iile na]ionale pentru controlul activit`]ilor nucleare au obliga]ia
de a monitoriza instala]iile nucleare, de a lua m`suri urgente pentru securizarea acestora,
de a permite organismelor interna]ionale s` supervizeze securitatea instala]iilor [i s` solicite
sprijinul interna]ional pentru reducerea gradului de risc în fa]a unor atacuri teroriste.
A[a cum s-a observat în cazul accidentului de la centrala nuclear` de la Cernobâl,
un eveniment nuclear nu este doar o problem` na]ional`, ci un incident cu ample propor]ii
mondiale. Extinderea contamin`rii radioactive afecteaz` multe ]`ri cu consecin]e pe termen
lung, de aceea securizarea instala]iilor nucleare nu este numai o problem` intern`.
NCI a solicitat ca, acolo unde se întâmpin` o problem` referitoare la o instala]ie nuclear`,
guvernul ]`rii respective s` fie ajutat pentru a o dep`[i, indiferent de costurile implicate
pentru a se preveni o catastrof`.
În ultimii 20 de ani, NCI în colaborare cu Comisia pentru Reglement`ri Nucleare
a SUA (NRC5) a elaborat [i a implementat noi planuri pentru ridicarea nivelului de securitate
al centralelor nucleare din SUA.
3
General de brigad` dr. Nicolae Popescu, “Influen]a materialelor toxice industriale asupra ac]iunilor
militare”, revista Ap`rarea NBC, nr. 1 (9)/2005, p. 7.
4
U.S. NRC, “Unautorized Forced Entry into Protected Area at Three Mile Island Unit 1 on February 7,
1993”, NUREG-1485/April 1993, pp. 3-7.
5
U.S.NRC, United States Nuclear Regulatory Commission (Comisia Pentru Reglement`ri Nucleare
a Statelor Unite ale Americii – autoritate de stat în domeniul activit`]ilor nucleare militare [i civile).
121
În 1994, în California au fost executate câteva exerci]ii pentru verificarea planurilor
[i a dispozitivelor de protec]ie a instala]iilor nucleare împotriva atacurilor teroriste în cadrul
programului OSRE (Operational Safeguard Respons Evaluation – evaluarea opera]ional`
a siguran]ei [i contram`surilor) [i s-a constatat c` actualele sisteme de protec]ie nu sunt
în totalitate sigure în fa]a complexit`]ii fenomenului terorist.
Reglement`rile actuale impuse de NRC nu r`spund la gravitatea fenomenului terorist
modern.
Exerci]iile de verificare a securit`]ii reactoarelor au scos la iveal` multiple sl`biciuni
ale sistemelor de siguran]` [i o vulnerabilitate crescut` în fa]a unor atacuri directe.
Tipurile de atac presupuse a fi posibile (scenarii probabile) asupra reactoarelor nucleare
sunt: atacul terestru; atacul din aer; atacul de la distan]`; sabotajul; atacul combinat.
Atacul terestru are multe posibilit`]i, iar un scenariu probabil poate consta \n infiltrarea
mai multor echipe teroriste în incinta instala]iei nucleare [i \n utilizarea de ma[ini-capcan`.
Infiltrarea echipelor teroriste în incinta instala]iilor nucleare reprezint` scenariul
în care terori[tii p`trund în interior individual sau în grupuri mici pân` în punctele de unde
trebuie s`-[i înceap` activitatea.
Un scenariu cu urm`ri catastrofale analizat de c`tre Agen]ia Na]ional` de Securitate
a Statelor Unite ale Americii ar putea avea urm`toarea configura]ie: organiza]ia terorist`
hot`r`[te atacul asupra unui obiectiv nuclear; se organizeaz` analize, recunoa[teri, studii,
recrut`ri de personal, antrenamente; se alege obiectivul, data atacului [i se stabile[te
scenariul; terori[tii p`trund individual sau în grupuri mici în incinta obiectivului; se provoac`
incidente în exterior [i în interior pentru crearea diversiunii; grupurile principale de ac]iune
distrug instala]iile critice.
Este cunoscut faptul c` reactoarele nucleare sunt dispuse în incinte greu de distrus,
dar instala]iile auxiliare care asigur` buna func]ionare a acestora sunt vulnerabile la astfel
de atacuri.
Utilizarea ma[inilor-capcan` este o metod` des folosit` de organiza]iile teroriste
[i poate fi abordat` prin dou` metode principale: infiltrarea autovehiculului pân` în zonele
vulnerabile; p`trunderea frontal`, sinuciga[`, pân` la instala]iile critice.
Atacul din aer presupune un scenariu asem`n`tor cu atacurile teroriste de la World
Trade Center. Dr. Edwin Lyman (director [tiin]ific al NCI) a calculat c` un atac direct
cu un avion “jumbo jet” asupra unui reactor poate produce deteriorarea grav` a acestuia,
urmat` de scurgeri radioactive catastrofale.
Sabotajul constituie una dintre marile probleme ale securit`]ii instala]iilor nucleare.
Infiltrarea terori[tilor, recrutarea de personal din interior etc. sunt numai câteva dintre
metodele care fac posibil acest scenariu. Limitarea strict` a accesului personalului în incinta
instala]iilor nucleare reduce acest risc, dar nu îl elimin`.
Infiltrarea terori[tilor în cadrul personalului care deserve[te instala]iile nucleare este
o metod` foarte grea, dar nu imposibil`. Recrutarea pesonalului din interiorul instala]iilor
nucleare se poate face prin utilizarea a diferite metode, precum: inducerea în eroare a unor
persoane prin prezentarea deformat` a unor informa]ii; stimulente financiare; [antaj (inclusiv
prin r`pirea [i amenin]area unor membri de familie).
Atacul de la distan]` este mai pu]in probabil, dar este, totu[i, o posibilitate. Capturarea
sau achizi]ionarea de c`tre grup`rile teroriste a unor sisteme de armament cu posibilitate
de lovire eficient` la distan]` constituie un mare pericol pentru instala]iile nucleare.
122
Ap`rarea NBC
Atacul combinat presupune folosirea mai multor metode dintre cele enumerate
[i reprezint` ac]iunea cu cele mai mari [anse de reu[it`.
În 1998, NRC a sistat activit`]ile de inspectare [i testare a securit`]ii instala]iilor nucleare,
deoarece rezultatele alarmante ale acestora au impus trecerea la elaborarea rapid` a unui pro-
gram amplu pentru cre[terea siguran]ei în acest domeniu.
Instala]iile nucleare militare6 sunt mai bine protejate în fa]a pericolului terorist,
dar nu sunt în totalitate sigure. În 1986, NCI a elaborat un studiu care eviden]iaz` vulnerabi-
litatea armelor nucleare din toate statele lumii.
Dup` colapsul URSS din 1991, SUA [i Rusia au demarat un program de reducere
a armamentului nuclear tactic [i s-au concentrat asupra eviden]ei stricte [i a securiz`rii
instala]iilor [i materialelor nucleare; totu[i, continu` specula]iile despre un anumit num`r
de “serviete nucleare” (bombe nucleare portabile) care au disp`rut7.
NCI consider` c` armele nucleare din toate statele de]in`toare, inclusiv cele din SUA,
sunt vulnerabile la ac]iuni teroriste, iar fisurile sistemului PAL (codificare [i chei electronice
pentru permisiunea de utilizare) constituie ]inte principale a acestora.
“Bombele murdare”8 sunt dispozitive de dispersie a radia]iilor nucleare (RDD – radiation
dispersal devices) prin utilizarea unui mecanism exploziv conven]ional.
În aceste situa]ii, organiza]ia terorist` urm`re[te extinderea efectului exploziei
conven]ionale. Capacitatea acestor RDD de a provoca o contaminare radioactiv` depinde
de: tipul [i cantitatea de material radioactiv utilizat; metoda folosit` pentru dispersie; loca]ia
atacului (tipul terenului); condi]iile meteorologice.
Materialele radioactive care pot fi folosite în RDD pot proveni din surse multiple,
mai ales din domenii în care protec]ia materialelor radioactive este deseori ignorat`.
Cele mai vulnerabile sisteme la furtul de materiale radioactive sunt sistemul sanitar
[i cel de înv`]`mânt [i cercetare.
Sursele folosite în aparatele de radioterapie con]in cesiu 137 sau cobalt 60 în cantit`]i
suficiente pentru o bomb` murdar` de dimensiuni mici, a c`rei contaminare radioactiv`,
chiar dac` are efecte reduse, se poate extinde pân` la câteva sute de metri.
Consecin]ele contamin`rii radioactive în aceste cazuri sunt mai mici decât cele
ale exploziei conven]ionale, îns` efectul psihologic este devastator, deoarece implic`
pe termen lung inclusiv persoane care se aflau la o distan]` relativ mare fa]` de locul
atentatului, iar ac]iunile de salvare a victimelor [i de lichidare a efectelor presupun m`suri
de protec]ie suplimentare.
Materialele care pot produce contaminare radioactiv` mare sunt cele utilizate în centralele
atomoelectrice, dar se consider` c` aceste surse sunt inaccesibile. Construc]ia unei bombe
murdare care s` provoace contaminare radioactiv` puternic` necesit` instala]ii speciale
de asamblare [i transport, de aceea capacitatea organiza]iilor teroriste de a le utiliza
este mai redus`; chiar [i o cantitate infim` de combustibil nuclear ambalat standard
are câteva tone.
6
“U.S. Nuclear Weapons Complex: Security at Risk”, Report by Program on Gouvernment Oversight,
Octomber 15, 2001.
7
“Anual Report to Congres on the Safety and Security of Russian Nuclear Facilities and Military Forces”,
National Inteligence Council, February 2002.
123
O alt` form` a bombelor murdare o constituie atacul asupra transporturilor de material
radioactiv, în special în apropierea zonelor locuite. Acest tip de ac]iune poate provoca
o contaminare radioactiv` de mari propor]ii, cu efecte pe termen lung.
Utilizarea de bombe nucleare artizanale

Un studiu efectuat de NRC asupra a cinci tipuri de arme nucleare ale armatei SUA
[i luând în considerare continua perfec]ionare a sistemului terorist interna]ional a dus
la concluzia c` organiza]iile teroriste au capacitatea de a fabrica bombe nucleare cu plutoniu
sau uraniu îmbog`]it cu puterea de câteva kilotone.
Pentru construc]ia acestor dispozitive, organiza]iile teroriste trebuie s` dispun`
de: resurse financiare; material nuclear; documenta]ie specific`; personal calificat (speciali[ti)
în domeniu.
Dup` cum se cunoa[te, sunt organiza]ii teroriste care dispun de resurse financiare
imense [i despre care se presupune c` au demarat un program nuclear propriu9.
Documenta]ia specific` [i personalul calificat în domeniu pot proveni din surse multiple,
cum ar fi: institu]ii specializate din fosta URSS; state ostile politicii occidentale; re]ele clandestine
de informa]ii.
Se cunoa[te c`, de[i, în mod oficial, unele ]`ri sunt de acord cu politica occidental`
[i a SUA, neoficial acestea pot sprijini terorismul.
Materialul radioactiv necesar construirii unei bombe nucleare poate fi procurat
pe diferite cì [i nu constituie o problem` major` pentru complexitatea actual` a sistemului
terorist; sunt necesare 8,1kg (18 pounds) de plutoniu sau 24,75kg (55 pounds) de uraniu
îmbog`]it pentru construc]ia unei bombe nucleare.
Dezafectarea unor arme nucleare, comer]ul civil cu material fisionabil, evitarea
controlului instala]iilor nucleare de c`tre unele state, slaba gestionare [i controlul ineficient,
pia]a neagr` etc. sunt numai câteva surse disponibile pentru procurarea componentelor
necesare bombei atomice artizanale.
NCI a criticat Agen]ia Interna]ional` pentru Energie Nuclear` (IAEA) pentru ineficien]a
m`surilor de control [i securitate în stoparea fenomenului de “dispari]ie” a unor mari
cantit`]i de plutoniu [i uraniu îmbog`]it10.
O solu]ie considerat` urgent` în acest caz este interzicerea comer]ului civil cu material
radioactiv ce poate fi utilizat la construc]ia de arme nucleare, aceast` activitate urmând a fi
permis` doar guvernelor. Controlul produc]iei [i distribuirii materialelor fisionabile constituie
înc` o problem` pentru întreaga lume.
Unele state refuz` par]ial sau total s` raporteze cantit`]ile de material radioactiv produse,
distribuite [i folosite.
O parte dintre organiza]iile neguvernamentale [i din presa mondial` au acuzat
guvernul rus11 “c` nu raporteaz` aceast` situa]ie pentru c` nu o cunoa[te”, de asemenea,
Jeffrey Richelson, “Defusing Nuclear Terror”, Bulletin of Atomic Scientists, March/April 2002.
8
David Albright, Kathryn Buehler, Holly Higgins, “Bin Laden and the Bomb”, Bulletin of the Atomic
9
Scientists, January/February, 2002.

10
Paul Leventhal, “Safeguards Shortcomings: A Critique”, NCI report, September 12, 1994.
11
“Nuclear Power in Rusia”, World Nuclear Association publication, September 2001.
124
Ap`rarea NBC
]`ri ca Iranul, India, Coreea de Nord refuz` s` comunice informa]ii clare despre capabilit`]ile
nucleare proprii.
*
Amenin]area terorismului nuclear este recunoscut` în întrega lume ca o realitate
a secolului XXI. Prin dimensiunile [i formele sale de manifestare, terorismul nuclear a devenit
una dintre ac]iunile violente catastrofice, paroxistice, inimaginabile pentru mintea uman`,
din ce în ce mai active [i mai amenin]`toare la adresa comunit`]ii umane12.
Institu]iile na]ionale [i interna]ionale de combatere a terorismului nu mai pun problema
dac` va exista un atac nuclear terorist, ci când se va produce acesta.
Se presupune c`, în momentul de fa]`, liderii organiza]iilor teroriste încearc` s` dep`[easc`
pragul implica]iilor morale privind un atac nuclear, dar nimeni nu se bazeaz` pe stabilitatea
moral` a acestor grup`ri.
Organiza]iile interna]ionale [i agen]iile guvernamentale implicate în gestionarea
acestui fenomen sus]in c` STRIKWARN13 trebuie lansat urgent.
• Paul Leventhal, Yonah Alexander, “Nuclear Terrorism: Defining the Threat”, NCI book, August 2002.
• Edwin S. Lyman, Paul Leventhal, “Radiological Sabotage at Nuclear Power Plants: a Moving Target
Set”, Memorandum to U.S. Nuclear Regulatory Commission, 2001.
• Jenifer Newson “Nuclear Terrorism: A New Kind of War”, U.Texas-Austin publication,
December 2001.
• U.S. NRC, “Staff Re-Evaluation of Power Reactor Physical Protection Regulations on a Definition
of Radiological Sabotage” SECY-00-0063, March 9, 2000.
• Sharon Tanzer, Steven Dolley, “Publications & Documents an Prevention of Nuclear Terrorism
1984-2001” NCI book, December 2001.
12
Dr. Stan Petrescu, lucr. cit., p. 131.
13
STRIKWARN – mesaj NBC folosit în domeniul militar pentru avertizarea în cazul iminen]ei unui atac
nuclear.
125
PERSPECTIVELE
TRANSATLANTICE ALE ROMÂNIEI
Principele Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN
Conferin]` rostit` la Washington D.C.,

Universitatea Na]ional` de Ap`rare a SUA
~ 1 iunie 2005 ~
E
ste un privilegiu s` m` adresez ast`zi, dumneavoastr`, aici, într-un loc
în care valoarea ideilor este nepre]uit`, într-un loc ce reune[te oameni
care, prin intermediul ideilor, ne schi]eaz` lumea de mâine, oameni ale c`ror
articole sau c`r]i le-am citit [i admirat. În “lumea ideilor”, în aceast` ]ar`, în urm` cu câteva
decenii, profesorul Einstein i-a propus asistentului sù un set de probleme pentru examinarea
periodic` a studen]ilor. Uitându-se peste ele, asistentul a exclamat: “Dar, maestre, aceste
probleme le-a]i dat [i luna trecut`”. Iar Einstein a replicat: “{tiu, numai c` am schimbat
r`spunsurile …”.
Dinamica evenimentelor politicii interna]ionale este, într-un anume fel, similar`
cu pulsa]iile lumii academice a [tiin]elor exacte. La fel ca în fizic`, exist` anumite constante
de la care analizele politice pot pleca, exist` formule ideologice, doctrinare sau economice
experimentate, dar exist` [i variabile. {i tot ca [i în fizic`, [i în politica mondial`, în anumite
momente, apar mituri. La aceast` mas` rotund`, v` propun s` dialog`m despre dou`
dintre ele: “mitul fracturii transatlantice” [i “mitul Noii Europe”.
{i cum “spargerea miturilor” a devenit o “specialitate” est-european`, ca membru
al Familiei Regale a României, sunt ast`zi, aici, într-o pozi]ie surprinz`toare [i neobi[nuit`,
aceea de a reprezenta regele [i guvernul unei ]`ri care nu este monarhie. Dar, aceasta
este numai aparent un paradox. În fapt, este un semn de maturitate a democra]iei române[ti,
un semn de curaj, clarviziune [i creativitate a liderilor politici români [i a societ`]ii române[ti,
în general.
Înainte de a avea pl`cerea dialogului cu dumneavoastr`, voi încerca s` v` vorbesc
despre unitatea ansamblului transatlantic, completarea reciproc` a puterii soft [i hard
în acest ansamblu [i evolu]ia ]`rii mele [i a oamenilor ie[i]i din comunism, în ultimii
dou`zeci de ani.
Dorin]a de putere, nevoia de a influen]a, nevoia de vizibilitate [i de localizare precis`
în cadrul marelui tablou al evolu]iei umane, acestea sunt câteva “ingrediente” ale sistemului
interna]ional, care nu se schimb`. La fel ca în fizic`, nimic nu se pierde, totul se transform`.
Subiectul numit “Putere”, în rela]iile interna]ionale, a metamorfozat, în ultimii ani, o preocupare
într-un mit. Dialogul asupra diferen]elor de abordare a anumitor subiecte de c`tre americani
126
Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
[i europeni a fost transformat de studiul lui Robert Kagan – “Of Paradise and Power”1
\ntr-un mit. Kagan pune \n discu]ie disputa SUA-Europa, ar`t\nd c`, \n chestiunile legate
de eficacitatea, moralitatea [i dorin]a puterii, SUA [i Europa se exprim` divergent.
De la aceast studiu, mitul, deja existent \n teoria rela]iilor interna]ionale, conform c`ruia
ar exista o ruptur` \n rela]iile transatlantice s-a amplificat. “Devise”, “gap”, “canyon”, numit`
\n nenum`rate feluri, accentuata [i exagerata diferen]` dintre SUA [i Europa mi se pare o iluzie.
Mai mult ca oric#nd \n istoria societ`]ii umane, cred c` putere \nseamn` capacitatea
de a-l determina pe cel`lalt s` se comporte \n modul \n care tu \]i dore[ti, acest comportament
put#nd fi situat mai aproape sau mai departe de op]iunea lui originar`, dar, oricum, nefiind
suprapus. Acest gen de expresie a puterii combin` atribute soft [i hard [i este prezent
\n rela]iile interna]ionale \ntr-o manier` subtil`, manifestat` \ntr-o disput` care \i justific`
[i \i mascheaz` existen]a. Peste 70 la sut` dintre cet`]enii SUA sunt proveni]i din Europa,
peste 70 la sut` dintre ]`rile lumii au \mbr`]i[at un sistem democratic, fie el doar incipient.
|n materie de cultur`, SUA sunt un produs distilat european, iar \n materie de civiliza]ie
global`, Europa [i lumea \ntreag` sunt sub influen]a SUA.
Opinia mea este c` atitudinile diferite de pe cele dou` p`r]i ale Atlanticului, \ncadrate
\ntr-o ipotetic` “ram` a democra]iei”, nu fac dec#t s` deseneze un tablou geopolitic similar
cu disputele politice interne ale oric`rei democra]ii liberale, luate ca exemplu. Mai simplu
spus, nu exist` nici o pr`pastie \ntre abordarea european` [i american` a puterii, este vorba
despre o disput` gen “putere-opozi]ie”, exportat` la nivelul sistemului interna]ional, \n principal,
prin mijloace media, linia de demarca]ie fiind cam aceea[i ca \ntre cei care guverneaz` (SUA)
[i cei care cenzureaz` excesele guvernan]ilor (Europa). Alternan]a la puterea global`
nu se produce \n istorie o dat` la patru ani, dar ea exist` de secole [i le creeaz` frustr`ri celor care
trec \n “opozi]ie”. |mp`r]irea Noua Europ` – Vechea Europ` este o modalitate a puterii
de a diviza opozi]ia. Mai ales c` Noua Europ` nu a cunoscut niciodat` gustul puterii globale.
|n secolul al XVII-lea, c#nd statul-na]iune devenea principalul actor [i subiect al rela]iilor
interna]ionale, nimeni nu i-a consultat pe europeni dac` \[i doresc s` trìasc` \n cadrul
acestui tip de entitate. Au urmat cele mai cumplite r`zboaie din istoria omenirii [i sistemului
i-au trebuit peste 300 de ani ca s` se stabilizeze \n forma pe care o cunoa[tem acum, la scar`
global`. Europa a exportat sistemul statului-na]iune \ntregii lumi. Uniunea European`
este proiectul postmodern, suprastatal, avansat institu]ional, pe care Europa \l ofer` lumii
acum. Mul]i europeni nu \l \n]eleg, unii nu \l agreeaz`, important este c` acum nu mai moare
nimeni, opun#ndu-i-se. A[adar, liderii \ncearc` s` clarifice acum “visul european”, iar popula]iile
\i vor da consisten]` p#n` la finalul secolului acestuia. Explica]iile asupra acestui proces
le vor da istorici care nu s-au n`scut \nc`. Existen]a acestui proiect [i noile lui tehnici de persuasiune
pentru accedere la puterea global` l-au f`cut pe Kagan s` \ncadreze continentul nostru
\n zona soft a puterii [i s` a[eze o barier` peste Atlantic.
Mitul Noii Europe este, pe de o parte, justificat de lipsa accesului la puterea global`,
iar pe de alta, de eliberarea recent` de comunism.
Documentele care vorbesc despre politica intern` sau extern`, lu`rile de pozi]ie din ultimii
ani ‘90 au cerut, adesea, ad#ncirea procesului democratic \n partea noastr` de lume, protec]ia
drepturilor omului, consolidarea rolului femeii, intensificarea dezvolt`rii economice
1
New York, Editura Alfred A. Knopf, 2003.
127
sau reducerea s`r`ciei. Nimeni nu cred c` a putut oferi, \ns`, solu]ia pentru aceste chestiuni.
Nimeni nu a [tiut cum se poate rea[eza o societate dup` 50 de ani de comunism [i de paralizie
a responsabilit`]ilor sociale reale.
Jean-François Revel spunea c` “organizarea de alegeri democratice este primul pas
uria[ c`tre democra]ie”. Legitimitatea institu]iilor este certamente esen]ial`, dar nici o institu]ie
nu s-a bucurat de total` \ncredere [i de eficien]` din chiar momentul funda]iei ei. Mai \nt#i,
institu]iile fac pa[i erona]i, se str`duiesc, fac gre[eli, dar, cu timpul, dac` reflecteaz` nevoia
real` a na]iunii, ele devin din ce \n ce mai bune [i, imperceptibil, cu timpul, ele devin dintr-o dat`
at#t de relevante [i at#t de profund ancorate \n realitate, \nc#t ele sunt legitimate de oameni.
|n acel “moment”, \n care institu]iile \nsumeaz` [i \ncorporeaz` legitimitate, se \nt#mpl`
“revolu]iile calme”, \n societate [i \n spiritul unei na]ii.
Acum 15 ani, un [ir de revolu]ii sonore au zguduit estul comunist [i, implicit, [i ]ara mea.
Dar, în România, dup` “un moment” care a durat 10 ani, în ultimii ani, o “revolu]ie calm`”
a adus, poate, mai multe schimb`ri dec#t evenimentele de acum 15 ani. Rom#nia a semnat,
acum cinci s`pt`m#ni, Tratatul de Aderare la Uniunea European`, dar nu acest act a concretizat
“revolu]ia calm`”. Schimb`rile soft din via]a politic` intern`, alternan]a, schimbul de genera]ii,
exersarea mai hot`r#t` a democra]iei interne a partidelor politice au adus neb`nuite schimb`ri
benefice. Spa]iul politic [i public rom#nesc a trìt, \n ultimii ani, un “moment civilizator”.
Venind dintr-o societate care a trìt o jum`tate de secol de comunism, pot s` v` spun
c` am sim]it adesea c` realitatea politic` [i cea a mentalului colectiv, din aceea[i epoc`,
pot fi decalate.
Revolu]iile sf#r[itului deceniului al nou`lea al secolului trecut, \nainte de a fi expresia
dorin]ei ]`rilor din estul Europei de a \mp`rt`[i valorile vestului european, au fost expresia
nevoii de “aer proasp`t” a acestor popoare, a lep`d`rii “tuburilor de oxigen” [i a re\nv`]`rii
respira]iei naturale. Nici atunci “momentul” politic [i cel geopolitic nu au cunoscut o suprapunere
cu “momentul” mentalului colectiv. Dac` la nivelul sistemului interna]ional se destram`
realitatea bipolar`, \n ]`rile noastre, pu]ini oameni vedeau lucrurile \n acest sens [i, unora,
pu]in le p`sa. C#[tigarea libert`]ii de expresie, \nl`turarea temerilor [i primele contacte
cu spa]iul european din imediata apropiere, primele dorin]e \mplinite ale unei lumi desc`tu[ate
contau mai mult pentru popoarele noastre, \ntr-un prim moment, decât valorile comune
pe care, \n mod natural, ne-am angajat s` le \mp`rt`[im, de atunci \ncoace.
Ie[irea din comunism a reprezentat descoperirea unei lumi noi. Aici, SUA [i partea
noastr` de Europ` se \nt#lnesc din nou [i tot aici g`sim explica]ia solidarit`]ii directe dintre
noi [i americani, care a dus la pronun]area dihotomiei Vechea Europ` – Noua Europ`.
R`spunz#nd stimulilor sistemului interna]ional, este Rom#nia conectat` la fluxurile
interna]ionale de putere sau este doar un exponent al Noii Europe care subliniaz`, o dat`
\n plus, distan]a dintre SUA [i Europa sau dintre partea noastr` de lume [i Vechea Europ` ?
Atentatele din 11 septembrie 2001 nu numai ca au dus terorismul, ca manifestare violent`,
la un nivel inimaginabil, dar au condus la trasarea de c`tre SUA – principala putere \n sistemul
interna]ional [i principalul responsabil de starea de securitate sau dezechilibru a sistemului –
a unei direc]ii dup` care s-au pliat, p#n` \n ultimele consecin]e, to]i ceilal]i actori statali
[i suprastatali, fie c` ei recunosc acest lucru sau nu. Epoca riscurilor asimetrice, mediul actual
de securitate sau insecuritate subliniaz` conexiunea organic` SUA-NATO-UE [i, \n consecin]`,
a dictat [i liniile directoare ale strategiei na]ionale de ap`rare a ]`rii noastre.
128
Astfel, circumscrierea eforturilor Rom#niei paradigmei trasate de noile riscuri
[i amenin]`ri la adresa stabilit`]ii sistemului interna]ional nu a servit doar interese NATO,
UE sau ONU, ci s-a suprapus perfect matricei na]ionale de securitate, antren#nd chiar
efecte pe care strategii [i anali[tii rom#ni nu le-au prev`zut \n anul 2000 [i nici nu le-au putut
retu[a pe deplin \n 2004. {i dac` “atac preventiv”, “opera]iune out of area”, “cultur` strategic`
european`” sau “inel de securitate” nu p`reau a face parte din vocabularul politico-strategic
rom#nesc, combina]ia soft power – hard power reunit` transatlantic [i planurile strategice
pentru zona M`rii Negre, a M`rii Caspice [i a Caucazului de Sud au plasat Rom#nia
\ntr-o pozi]ie privilegiat`, poate, pentru 20 de ani de acum \nainte.
|n afara particip`rii institu]ionalizate [i teoretizate \n diferite combina]ii geostrategice
interna]ionale, Rom#nia va trebui s` mizeze \n mileniul al treilea, cred, [i pe aportul
unor personalit`]i autohtone [i pe cel al unor simboluri care ne leag` organic de lumea
civilizat`, \n afara leg`turilor circumstan]iale [i a calculelor geopolitice.
Glasul european al României în anul 2005 mai are o not` unic` printre na]iunile europene.
Regele Mihai I, ultimul [ef de stat în via]` care a participat la cel de-Al Doilea R`zboi Mondial,
b`rbatul de stat care a tratat de la egal la egal cu Mussolini, Hitler, Churchill, Truman, Stalin,
Vasinski [i al]ii, cel care a primit Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii, \n grad
de {ef Comandor, cel care a v`zut “cortina de fier” c`zând [i peste neamul lui [i strivind
speran]a na]iunii lui, este omul care ast`zi militeaz` pentru NATO [i pentru Uniunea European`,
adic` vede aceea[i cortin` ridicându-se sau topindu-se. Este cu totul remarcabil` constanta
[i abnega]ia cu care destinul Regelui d` lec]ii de eternitate. Nu numai cei ce l-au gonit
cu tancurile au disp`rut fizic, ci [i copiii lor.
R`sfoind o carte scris` de mine despre Familia Regal` Rom#n`, pentru a vedea
dac` urm`toarea carte a[ putea s` o realizez mai bine, m-am oprit asupra unei imagini
extraordinare imortalizat` \n anii ‘20. Regele Mihai, la v#rsta de 6 ani, \n 1927, la o zi
dup` moartea bunicului sù, Regele Ferdinand, saluta legislativul rom#n. |n preajma lui se aflau
Regina-mam` Elena, patriarhul Miron Cristea, \nal]i ofi]eri ai Armatei Rom#ne [i to]i membrii
Parlamentului rom#n. Simbolurile unei ]`ri europene, Rom#nia \nceputului de secol XX,
sunt concentrate \n acest tablou – Familia (Familia Regal`), Biserica, Armata, Politica.
A trecut aproape un secol [i nimic nu s-a schimbat, în afar` de “r`spunsurile la problemele”,
nu ale lui Einstein, ci ale lumii, pur [i simplu. Când l-am v`zut, zilele trecute, într-un ziar
american, pe sergentul-major Steven J. Lair prezent#nd drapelul american împ`turit copilului
de trei ani, Erik Shepherd, în timpul unei ceremonii de comemorare pentru tat`l lui Erik,
ucis \n Irak, am v`zut imaginea Statelor Unite, unit` \n jurul simbolurilor ei, în marginile
unei poze. |nc` o dat`, am g`sit acelea[i componente ca esen]` a unei na]iuni: Familia,
Biserica, Armata, Drapelul [i, deci, Politica.
Dac` a[ [ti mai mult` geografie, v-a[ putea vorbi despre momentele c#nd marginile
canioanelor care br`zdeaz` ]ara voastr` au fost unite. Pentru c`, odat`, ele au fost unite,
nu-i a[a ?
129
SECURITATEA ECONOMICq
~ element al securit`]ii na]ionale ~
Locotenent-colonel Nelu LIVADARIU
I
ntegrarea în structurile europene poate fi privit` ca o dorin]` de asigurare
a securit`]ii economice, manifestat` pe plan extern prin integrarea într-un spa]iu
economic multidimensional, reprezentat, \n cauz`, de Uniunea European`.
Practic, securitatea economic` trebuie privit` în strâns` corela]ie cu interesul na]ional,
care deriv` din obiectivele pe termen mediu [i lung ale politicii economice în care trebuie
s` se reg`seasc` modalit`]ile de rezolvare a vulnerabilit`]ii economiei, ca raport
între avantajele [i dezavantajele integr`rii.
România, ca ]ar` membr` a NATO [i, în perspectiva anului 2007, a UE, racordat`
la trendul favorabil dezvolt`rii multisectoriale, a elaborat Strategia na]ional` de dezvoltare
economic`, al c`rei obiectiv fundamental îl constituie crearea unei economii de pia]`
func]ionale [i, în acela[i timp, compatibile cu principiile, normele, institu]iile [i politicile
Uniunii Europene.
Op]iunile acestei Strategii urm`resc, în principal, crearea condi]iilor pentru asigurarea
cre[terii economice prin sporirea semnificativ` a investi]iilor din partea capitalului na]ional,
precum [i prin atragerea resurselor externe prin investi]ii directe, prin continuarea m`surilor
de stabilizare macroeconomic`, reprezentate de gestionarea corespunz`toare a datoriei
publice [i a deficitului contului curent, asigurându-se reducerea treptat` a infla]iei,
precum [i prin crearea unui mediu de afaceri prielnic [i a unui cadru legal, corespunz`tor
dezvolt`rii competi]iei de pia]`. Nu în ultimul rând, trebuie promovate politici coerente
[i compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, în special în domeniul moderniz`rii
infrastructurii, al revitaliz`rii industriilor care pot deveni competitive pe plan interna]ional
[i sprijinirea activit`]ilor bazate pe tehnologia informa]iei, respectiv a activit`]ilor specifice
domeniului agriculturii [i turismului.
Realizarea acestor obiective poate duce la relansarea economiei na]ionale, la cre[terea
veniturilor popula]iei [i a nivelului de trai, cu implica]ii asupra reducerii [omajului
[i a combaterii s`r`ciei, care reprezint` unul dintre obiectivele politicii de securitate na]ional`.
Al`turi de acesta din urm`, mai sunt definite [i alte obiective, care, împreun`, conduc,
în situa]ia îndeplinirii lor, la realizarea intereselor fundamentale ale ]`rii [i la asigurarea
securit`]ii na]ionale. Nu o s` fac o referire in extenso la celelalte domenii ale securit`]ii
na]ionale. O s` le men]ionez pe cele referitoare la perfec]ionarea mecanismelor economiei
de pia]` [i a disciplinei financiare, la asigurarea stabilit`]ii sistemului financiar-bancar
[i a echilibrului social, cu impact direct asupra moderniz`rii institu]iilor cu responsabilit`]i
130
în domeniul ap`r`rii, siguran]ei [i ordinii publice. Acestea vizeaz`, în principal, atât garantarea
ordinii constitu]ionale în condi]iile statului de drept, cât [i optimizarea capacit`]ii de ap`rare
na]ional` în conformitate cu standardele NATO, asigur#nd cre[terea bun`st`rii materiale
[i spirituale a popula]iei, condi]ii esen]iale accederii în UE.
Îndeplinirea obiectivelor men]ionate este direct influen]at` [i de transform`rile profunde
ale mediului de securitate, caracterizat printr-o globalizare accentuat` [i prin afirmarea
noilor actori, între care NATO, UE, al`turi de SUA [i Federa]ia Rus` de]in roluri prioritare
în înt`rirea securit`]ii [i stabilit`]ii euroatlantice [i europene.
În acest context, se poate aprecia c` summitul de la Istanbul, din perioada 28-29 iunie 2004,
prin deciziile [i abord`rile avute, a reprezentat o etap` decisiv` în procesul de transformare
a Alian]ei Nord-Atlantice [i \n racordarea acesteia la noile realit`]i din mediul de securitate.
Noua dimensiune a Alian]ei ~ 26 de state membre ~ reprezint` imaginea concludent`
a importan]ei acestui organism în stabilitatea [i securitatea regional` [i global`. Oficializarea
primirii a \nc` [apte state, care se adaug` celor trei, primite cu [ase ani în urm` la Madrid,
a consfin]it nu numai sfâr[itul consecin]elor “r`zboiului rece” [i conectarea acestor ]`ri
la realit`]ile lumii de azi, ci [i schimbarea fizionomiei [i reconfigurarea strategic` a NATO.
Cu excep]ia Sloveniei, care f`cea parte din fostul stat iugoslav, toate celelalte ]`ri sunt foste
membre ale Tratatului de la Var[ovia, ceea ce denot` transform`rile profunde care s-au produs
în via]a politic` european`, [i nu numai. Cooperarea, dialogul politic [i parteneriatul au devenit
elemente de referin]` în rela]iile dintre actorii statali sau nonstatali de pe scena interna]ional`,
determinând muta]ii majore, inclusiv în filozofia organismelor cu voca]ie \n spa]iul securit`]ii.
Summitul a definit liniile directoare ale politicii Alian]ei pentru urm`torii ani, reconfirmând
continuitatea procesului de adaptare [i transformare a NATO într-o structur` capabil`
s` se implice, împreun` cu celelalte organisme interna]ionale de securitate colectiv`
regionale [i globale, în combaterea riscurilor [i a amenin]`rilor actuale [i de perspectiv`.
Au fost abordate o multitudine de probleme legate de situa]ia de securitate în plan regional
[i global, cu implica]ii asupra evolu]iei fenomenului politico-militar interna]ional: sporirea
implic`rii NATO în Afganistan în cadrul misiunii ISAF; amplificarea sprijinului oferit guvernului
irakian pentru normalizarea situa]iei de securitate [i continuarea procesului de reconstruc]ie
democratic` a ]`rii; parteneriatul NATO-UE; evolu]ii în cadrul cooper`rii NATO-UE în Balcani;
perspectivele parteneriatelor NATO-Rusia [i NATO-Ucraina; continuarea, de c`tre Alian]`,
a politicii “u[ilor deschise” fa]` de unele state aspirante; înt`rirea Parteneriatului Euro-Atlantic
cu partenerii Alian]ei din regiuni de importan]` strategic`, precum Marea Neagr`, Caucazul
[i Asia Central`; Dialogul Mediteranean consolidat [i cooperarea cu Orientul Mijlociu Extins
(Ini]iativa de Cooperare de la Istanbul); continuarea transform`rii capacit`]ilor militare
ale Alian]ei pentru a fi apt` s` execute întregul spectru de misiuni impuse de lupta
pentru combaterea actualelor riscuri [i amenin]`ri, îndeosebi împotriva terorismului.
În acela[i context, al transform`rilor [i adapt`rilor conceptuale [i ac]ionale, se poate
remarca [i cre[terea contribu]iei pe care ONU [i OSCE [i-o asum` \n înt`rirea securit`]ii
[i stabilit`]ii euroatlantice. La acestea, se adaug` rolul tot mai important al UE, care, cu o nou`
fizionomie, devine un actor principal în ecua]ia de securitate [i stabilitate european`.
La nivel mondial, se poate observa manifestarea altei forme de solidaritate, ca o contra-
m`sur` la noile riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii na]iunilor, reprezentate de tensiunile
etnice, traficul de droguri, substan]ele radioactive [i fiin]e umane, instabilitatea politic`
131
a unor zone, reîmp`r]irea unor zone de influen]` [i de terorism, ca unul dintre cele
mai periculoase fenomene, generate de s`r`cie, frustrare [i, pe acest fond, de virulen]a
curentelor fundamentaliste.
La nivel na]ional, principalele probleme de securitate sunt cele de natur` economic`,
generate de tranzi]ia economic` prelungit`, cu dificult`]ile specifice acesteia, cre[terea
num`rului celor care trìesc sub pragul s`r`ciei [i sc`derea calit`]ii vie]ii, care constituie
factori a c`ror neglijare poate s` conduc` la transformarea lor în riscuri la adresa securit`]ii.
Accentuarea fenomenelor de corup]ie, cu implica]ii directe asupra societ`]ii [i economiei
subterane, nivelul sc`zut al infrastructurii informa]ionale, emigrarea speciali[tilor din domeniile
de vârf ale societ`]ii sunt câteva dintre elementele ce afecteaz` dezvoltarea societ`]ii,
în ansamblul ei, [i care reprezint` o parte dintre vulnerabilit`]ile interne cu impact
asupra securit`]ii na]ionale.
Pe plan extern, afirmarea terorismului, a crimei organizate [i proliferarea armelor
de distrugere în mas`, ca principale amenin]`ri la adresa siguran]ei cet`]enilor, a securit`]ii
statale, continentale [i globale, au impus o nou` abordare a pericolelor [i provoc`rilor,
gener#nd o reevaluare a vulnerabilit`]ilor fa]` de acestea, precum [i o regândire a modali-
t`]ilor de ac]iune a organismelor abilitate. Aceste condi]ii au determinat, pe lâng` elaborarea
unor strategii adecvate, dezvoltarea unor capacit`]i de prevenire [i contracarare specifice.
Asist`m la m`suri f`r` precedent în domeniul construc]iei capacit`]ilor militare
[i a conceptelor de întrebuin]are a acestora. Se observ` c` armata conven]ional`, în care
cantitatea de]inea primul rol, pierde teren în fa]a concep]iei noi care se pune în aplicare,
conform c`reia structurile sunt de mici dimensiuni, modulare [i flexibile, lupt`torul
este profesionist, încadrat în structuri profesioniste [i capabil s` utilizeze o gam` sofisticat`
de echipamente [i armamente, pentru îndeplinirea celor mai diverse misiuni, în orice teatru
de opera]ii.
Ac]iunile militare din Afganistan [i Irak au demonstrat [i demonstreaz` c` structurile
armate dotate [i preg`tite conform standardelor clasice nu reprezint` solu]iile de succes
în condi]iile confrunt`rii cu un inamic imprevizibil [i disimulat printre popula]ia civil`.
În plus, for]ele multina]ionale angajate, lupt`torii acestora, trebuie s` cunoasc`
în ce m`sur` exist` sau nu sprijinul popula]iei locale; trebuie s` cunoasc` obiceiurile
comunit`]ii locale, limba localnicilor, istoria, cultura [i civiliza]ia, precum [i modalit`]ile
în care pot fi utilizate cu succes aceste elemente în îndeplinirea misiunilor încredin]ate.
Constituirea unor structuri de for]e multina]ionale [i desf`[urarea unor ac]iuni militare
de amploare în timp [i \n spa]iu, care s` identifice, s` blocheze, s` anihileze [i s` distrug` pre-
supuse baze ale terorismului, precum [i identificarea unor noi metode [i mijloace mai eficiente
[i mai adecvate, care s` vizeze esen]a fenomenului, motiva]ia, sponsorii [i logistica din ce în ce
mai sofisticat` pus` la dispozi]ia terori[tilor reprezint` o parte dintre preocup`rile actuale
care urm`resc g`sirea celor mai eficiente forme de lupt` împotriva terorismului.
Evenimentele din Irak [i Afganistan, în care rezultatele ac]iunilor militare, de[i notabile,
sunt departe de a fi mul]umitoare pentru procesul de stabilizare [i normalizare a situa]iei
interne din cele dou` ]`ri, condi]ii esen]iale pentru diminuarea pericolului reprezentat
de terorism, au scos în eviden]` faptul c` numai for]a militar` de coali]ie sau aliat`, omniprezent`,
capabil` s` intervin` energic pentru calmarea unor situa]ii tensionate, nu reprezint` o garan]ie
132
suficient` pentru siguran]a popula]iei, a oficialilor [i a militarilor interna]ionali [i pentru stoparea
atacurilor teroriste.
Organismele interna]ionale cu voca]ie politic`, economic` [i de securitate, principalele
state dezvoltate, precum [i agen]iile neguvernamentale cu implicare în domeniu au realizat
faptul c` trebuie s` î[i concentreze eforturile pentru solu]ionarea, în primul rând, a proble-
melor de natur` civil`, precum administra]ie, hran`, s`n`tate, educa]ie, infrastructur`,
în acest mod urm`rindu-se remodelarea percep]iei popula]iei fa]` de inten]iile [i proiectele
interna]ionale din regiune.
Contribu]ia NATO la pacea [i stabilitatea din Afganistan reprezint` una dintre priorit`]i.
Prin consultare cu autorit`]ile afgane, Alian]a a trecut la constituirea unor echipe provinciale
de reconstruc]ie – PRT. Alian]a Nord-Atlantic` va sprijini guvernul afgan, obiectiv la care
mai concur` ONU [i UE, pentru realizarea obiectivelor propuse la summitul de la Istanbul.
Decizia ONU [i a Alian]ei Nord-Atlantice, sus]inut` de principalele ]`ri dezvoltate
– SUA, Marea Britanie, Germania etc. – de a constitui în Afganistan echipe mixte alc`tuite
din militari [i civili, cu scopul de a înt`ri influen]a, credibilitatea [i abilitatea autorit`]ilor
na]ionale în exercitarea atribu]iilor la nivel local, de a asigura înl`turarea cauzelor regionale
de instabilitate, prin promovarea dezvolt`rii unui mediu care s` faciliteze activit`]ile
de reconstruc]ie a provinciilor, reprezint` una dintre ini]iativele care, o dat` aplicat`
[i evaluat`, va constitui un model ce va putea fi materializat [i în alte zone.
Reconstruc]ia [i reabilitarea unor elemente principale de infrastructur`, cum ar fi
aeroporturi, autostr`zi, porturi [i alte obiective cu impact major asupra dezvolt`rii economice
ulterioare, au rolul de a reda popula]iei încrederea în bunele inten]ii ale comunit`]ii
interna]ionale.
În acela[i timp, aceste ac]iuni determin` reluarea activit`]ilor economice, iar experien]a
dobândit` prin aplicarea unor proiecte de reconstruc]ie [i reabilitare poate fi utilizat`
[i în alte zone în care instabilitatea, nesiguran]a [i terorismul sunt înc` prezente.
Materializarea acestor proiecte, având ca scop principal stabilitatea [i securitatea local`
[i regional`, dar cu impact direct asupra cre[terii bun`st`rii sociale [i a gradului de civiliza]ie
a popula]iei, presupune, pe lâng` mari eforturi financiare, [i o perioad` corespunz`toare
pentru realizarea lor.
România [i-a reconfirmat disponibilitatea de a continua participarea, împreun` cu for]ele
comunit`]ii interna]ionale, la lupta împotriva terorismului interna]ional, ca o m`sur` preventiv`
cu impact direct asupra securit`]ii na]ionale.
Ca o concluzie, apreciez c` reconstruc]ia zonelor care, în prezent, sunt caracterizate
prin conflictele mai mult sau mai pu]in intense, nu poate avea alt rezultat decât relansarea
economic` a acestor zone, cre[terea securit`]ii economice, care reprezint` una dintre prin-
cipalele componente ale securit`]ii na]ionale, iar înl`turarea amenin]`rilor, care se manifest`
sub forme diferite, trebuie s` reprezinte o constant` în îndeplinirea obiectivelor na]ionale,
respectiv a interesului na]ional.
133
]c ii FLEXIBILITATE
)
SA
°
60
s (U
an
and
°
Oce
30
Isl
ian
eut
and
ific
Al
Isl
el
Pac
ang
Wr
s
and
fle Isl
rth
Isl an 0°
ril
No
18
Ku
0°
s
and
and
eri ce
Isl
Sib O
all
an
rsh
w c
Ma
Ne ti
Arc
ati
n
rib
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
0°
rea
of
s
ya
ml12
and
Ko
tes
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
ver
lom
i
Fij
Fe
Se
So
wa
lia
a
Tai
ine
)
SA
es
go
°
Gu
pin
30
(U
on
ilip
w
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
Pa
led
a
ia
re
in
Ca
ss
w
Ch
a)
Ne
°
urm
m
60
Ru
tna
ya
(B
os
Vie
ml
ar
La
nd
ia
a Ze
anm
La
od
an
u.
and
) mb
vay
zst
Bh
ef
My
ei
Jos
ail
rgy
diaCa
un
n
No
.
ng
pal
Th
sta
Br
nz
Ky
Ba
nd
Ne
s (In
n
Fra
kh
ia
sta
ala
ys
iki
za
and
Ze
ala
Taj
n
Ka
Isl
w
ista
)
or.
Ne
M
sia
an
bek
n
(N
:N
sta
dam
n
ne
sta
Uz
ard
ani
di
an
An
do
eni
alb
In
ore
gh
tan
rkm
In
Af
Sv
Oce
gap
lia
kis
an
a
Tu
Sin
d
nk
Pa
aij
stra
an
tic 0°
La
erb
lan Lithu tvi ia
nl
La ton
Sri
nia ia
Az
Fi
Ar Georg
Au
Es
n
Be ania
Ira
Arc
us
lar
va
)
Al Ma go Roma Mo ne
ay
me
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
) No
ia E.
Sw
an
d
abA.
Ma
it
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
°
wa
tar
ey
60
en.
ArU.
ael b. Sy
ech Po
ves
lga
Jan
Qa
Ku
rk
(D
nia
Gr ia Bu
ldi
o. ng
n.
Tu
dan
ban c. .
do
Is.
De
Cz any
ma
Ma
. Aus. .
ng
Isr Le
s. Yu
Jor
roe
Tas
rm
d Ki
p.
Slo
Fa
i
l. Ge
Cy
th.
ud
e
Bo
en
.)
eec
ite
Ne
en
Sa
Un
m
itz
d (D
Ye
Be
Sw
ly
t
Ita
°
yp
60
uti
a
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
Fra
nd
ce
ee
and
lan
a
ela
ali
ia
Gr
Ire
Isl
nO
nis
m
Ic
ia
ere
Tu
So
by
n
esm
da
dia
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
Sp
ce
es
In
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
nz rund
rtu
Oce
ge
r
Ch
ire da anda
ca
and
r
Po
ge
co
Al
s
as
e
Isl
tiu
R.
Ni
.) oroc
qu
d
an Ug
ag
an
uri
lan
A.
tic
ffin
0°
bi
)
ad
Ma
nd
or.
C.
s (Sp M
am
12
Ba
ou
M
a (M
an
wf
oz
har
n
Ne
Atl
ali
ire Benin so
roo
M
Rw
and
Sa
Fa
ia
M
of
me
ger
an
na
and
y Isl
rn
ala
Ca
rth
e)
Ni
rki
ste
Za
anc
Isl
ia
Oce
M
nar
e
Bu
We
bw
an
and
t (Fr
No
Ca
a
n
rit
bi
Isl
ba
bo
oze
ine Togo
Ivo
m
au
ia
m
tic
Ga
nd
s Cr
Za
la
0°
tor
D’
M
Zi
go
Vic
ila
18
Arc
te
Île
and
pe
i
a
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
PERENITATE
s Isl
Gh
. Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
nk
ng
&
o
Ba
tsw
th
au
eri
Co
e
me
on
iss
aso
Lib
Le
ia
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
e
Sa
m
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad
ica
0°
Can
12
g
c
er
bli
pu
a
Am
.)
as
nic
a (Fr
Re
an
ham
o
mi
bag
yan and s
an
do
A.
ian
Do
Oce
e Ba
nic
To
rba
of
Gu
S.
mi
Ba
Th
S)
U.
Fre e
nch
Do
o (U
am
tes
ad
tic
rin
Su a
°
nid
Ric
90
Sta
Tri
an
Gu
o
ert
Atl
Pu
ited
ba
iti
ela
Ha
Cu
te
uth
zu
.
Un
Ho lize Jam
a)
°
60
ne
tin
°
So
Ve
gen
60
a)
s
ura
tin
Ar
zil
a
gen
agu
nd
Be
by
a
a
bi
Ar
Bra
car
tic
ed
m
ico
by
im
Ni
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
M
tarc
UK
r
, cla
do
a
Pa
Ric
ate
°
lva
by
UK
30
Gu
m.
sta
An
r
by
ia
(ad
an
Co
El
do
ay
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
nas
Pa
ua
Pe
or)
uth
lvi
ug
ific
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
s Isl
a
in
rth
Isl
ago
nt
and
ge
lap
No
Ar
lkl
Ga
ts ra
land
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
60
Oce
A.
S.
U.
ific
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
ne
0°
ly
12
Po
ch
en
Fr
General de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

0°
15
°
30
°
60
A
rta, în general, înseamn` crea]ie. Iar acest spa]iu al îmbin`rii [i combin`rii
iscusite a cuno[tin]elor, deprinderilor [i abilit`]ilor se înnobileaz`, mai mult
decât oricare altul, cu for]a gândului, ce genereaz` [i regenereaz` capacitatea
omului de a proiecta [i a construi, de a generaliza, abstractiza [i concretiza, de a modela
[i remodela atât lumea real`, lumea cea de fiecare zi, cât [i o nou` lume, specific` numai
gândului, lumea virtual`.
Arta strategic` nu este altceva decât o expresie a capacit`]ii omului de a genera strategie.
Ea are la baz` teoria strategiei [i practica strategic`, se nutre[te din acestea [i, la rândul
ei, se materializeaz` în spa]iul acestora. Arta strategic` nu opereaz` îns` numai [i numai
cu concepte, teorii [i experien]a r`mase definitive sau considerate a fi definitive, deci imuabile
sau obligatorii. Ea este o construc]ie virtual` într-un spa]iu real, ideal, dar [i imaginativ,
cu concepte, teorii [i experien]e care admit o anumit` flexibilitate, adic` o anumit` organizare
a acestora pe criterii de creativitate, adaptabilitate [i eficien]`. Arta strategic` nu se înva]`,
nu are algoritmi, re]ete sau puncte obligatorii de trecere, nu se dobânde[te prin exerci]iu
[i antrenamente, chiar dac` exerci]iul [i antrenamentul fac parte din arta strategic`, întrucât
permit crearea [i dezvoltarea unor abilit`]i [i mecanisme ce asigur` o mare capacitate
de concentrare creativ` în momentele-cheie. Singurele ei principii viabile sunt: creativitatea,
organizarea superioar` [i dinamismul complex.
Arta strategic` nu este numai o expresie a dialecticii voin]elor care se confrunt`,
a[a cum este strategia, în ansamblul ei. Ea este cea care creeaz`, între]ine [i dezvolt`
aceast` dialectic`. F`r` art` strategic`, strategia ar fi ca un copac f`r` frunze, f`r` via]`.
Cu alte cuvinte, arta strategic` este via]a strategiei, clorofila strategiei, sursa de vitalitate
[i de energie creativ` a strategiei, a oric`rei strategii. De altfel, cum bine se [tie, nimic
din ceea ce apar]ine oamenilor [i omenirii nu exist` [i nu poate exista pe lumea aceasta
f`r` izvorul crea]iei. Natura îns`[i este creativ`, [i nu doar reproductiv`.
Crea]ia, în general, are foarte multe niveluri [i foarte multe modalit`]i de manifestare.
Ea nu poate fi pus` în [abloane sau în scheme valabile pentru toate tipurile de crea]ie
[i pentru toate epocile. Fiecare act creativ este unic [i irepetabil. Dar, nu exist` acte creative
sut` la sut`, a[a cum nu exist` repetabilitate sau reproducere sut` la sut`, f`r` o component`
creativ` remarcabil`. Procesul de crea]ie nu înseamn` simpl` reproducere, ci reproducere
134
Triptic strategic
creativ`, întrucât creativitatea nu vine pe un loc gol, nu este crea]ie din nimic. Din nimic,
nimic nu se face. Totdeauna exist` un suport al crea]iei. În procesul crea]iei, indiferent
în ce domeniu s-ar desf`[ura acesta, vom întâlni cel pu]in trei dimensiuni ale flexibilit`]ii
[i perenit`]ii, care, în mod paradoxal, sunt, în acela[i timp, contradictorii [i complementare,
reproductive [i creative, restrictive [i permisive: propor]ionalitatea, dispropor]ionalitatea
[i dinamismul complex.
Propor]ionalitatea este dat`, de regul`, de legea simetriei. Aceasta const` în repro-
ducerea aproape continu` a structurilor de baz`, adic` a formelor [i condi]iilor ini]iale.
Aceasta este dimensiunea matematic` sau haotic` a crea]iei. Ea modeleaz` un proces
ce se aseam`n` foarte mult cu cel al reproducerii continue a ADN, în care a[ezarea
celor patru elemente – adenina, guanina, timina [i citozina – transmit, reproduc, creeaz`
sau recreeaz` noi caractere.
Natura este propor]ional`. Ea genereaz` în permanen]` simetrii. Acestea se reg`sesc
în orice proces de crea]ie, întrucât orice proces de crea]ie face parte din natur` [i nu poate
ie[i sub nici o form` din natur`. Strategia – inclusiv strategia militar` – este, deopotriv`,
o modalitate de punere în oper` a unei decizii politice, o dialectic` a voin]elor care se confrunt`
(Poincaré), dar [i un sistem de norme, reguli, principii, legi [i experien]e care-i confer`
identitate, perenitate [i independen]`. Arta strategic` este o art` a strategiei, nu a politicii.
Exist`, desigur, de[i pare greu de acceptat, [i o art` a politicii, în m`sura în care politica
mai este [i altceva ([i este !) decât o expresie a interesului. Numai politica este în m`sur`
s` genereze obiective [i proiec]ii de anvergur`, s` fixeze scopuri [i s` proiecteze sisteme
de ac]iuni. Din aceast` perspectiv`, politica trebuie privit` ca sistem de sisteme dinamice
complexe, care împinge lumea. F`r` politic` n-ar exista nici progres social, nici confruntare
social`. F`r` politic`, societatea omeneasc` ar muri. Iar politica f`r` art` politic` ar fi
o repeti]ie tern` [i neproductiv`. O astfel de art` – arta politicii – se exprim` îns` în domeniul
strategiei politice – de regul`, prin diploma]ie sau prin doctrin` –, nu [i în cel al strategiei
militare. Strategia militar`, ca oricare alt tip de strategie, î[i are arta ei strategic` militar`.
Aproape toate strategiile sau conceptele strategice cunoscute [i aplicate de-a lungul
timpurilor sunt nu doar modalit`]i de materializare a unor decizii politice bune sau rele,
inteligente, diabolice sau chiar perverse, ci [i un produs al artei strategice, în sensul în care
aceasta a furnizat solu]ii ingenioase bazate pe o dialectic` a propor]iilor (simetriilor)
corespondente în spa]iul strategic. Spre exemplu, strategia de descurajare nuclear`,
care pune în oper` o politic` de dominare în spa]iul strategic sau de echilibrare a raporturilor
de for]e în acest spa]iu, are, în componen]a ei, dimensiuni simetrice, deci, propor]ionale,
disimetrice [i asimetrice.
În momentul în care SUA erau singura putere care dispunea de arma nuclear`
([i probase acest lucru prin exploziile atomice de la Hiroshima [i Nagasaki), în plan strategic
se crease o dispropor]ie (disimetrie1) remarcabil`, deci un mare dezechilibru strategic,
1
În plan strategic, simetria (propor]ionalitatea) înseamn` o coresponden]` (deci, compatibilitate)
substan]ial`, ca structuri de for]e, tehnologii, doctrine [i strategii, între entit`]i care, de regul`, se opun
unele celorlalte; disimetria (nonsimetria) presupune decalaje mari, chiar falii strategice neacoperite în nici
un fel; asimetria presupune compensarea dispropor]ionalit`]ilor prin folosirea vulnerabilit`]ilor celuilalt.
135
inutil (întrucât r`zboiul abia se încheiase) [i extrem de periculos (întrucât sentimentul
de beligeran]` înc` nu se stinsese). De altfel, scopul acestui dezechilibru nu era crearea
condi]iilor necesare pentru declan[area unui nou r`zboi frontalier, de dominare, ci realizarea
unei domin`ri prin descurajare. Aici, în acest punct, intervine arta strategic`. Ea reintroduce
principiul dispersiei, pe cel al ac]iunii rapide [i pe cel al contactului strâns. Dac` nu dispui
de bomba atomic`, nu ai altceva de f`cut decât fie s` ie[i din joc, fie s` m`re[ti num`rul
de blindate, îndeosebi la contact, s` realizezi un raport cople[itor de for]e clasice în teatru,
s` amenin]i cu o ac]iune fulger`toare [i, în acest timp, s` intensifici spionajul [i cercetarea
pentru a realiza în cel mai scurt timp arma nuclear`. Din acest moment, dispropor]iona-
litatea începe s` cedeze din teritoriul ei propor]ionalit`]ii. A fost cazul Uniunii Sovietice.
Dac` ai aceast` arm`, continui s` o perfec]ionezi atât în ceea ce prive[te performan]ele
ei, cât [i vectorii de transport la ]int`, concepi [i pui în aplicare o manevr` strategic`
de amploare pentru pozi]ionarea corespunz`toare, la nivel planetar [i chiar cosmic, a for]elor
[i vectorilor de lovire, astfel încât s` realizezi, în cel mai scurt timp posibil, scopurile [i obiectivele
unei strategii de îndiguire. O astfel de strategie de amploare presupune o arhitectur`
complex`, dinamic`, ferm` [i, în acela[i timp, flexibil`, care s` asigure combinarea oportun`
a tuturor poten]ialurilor. Numai o singur` ]ar`, în lume, imediat dup` r`zboi, dar [i în deceniile
care au urmat, putea fi capabil` de a[a ceva: Statele Unite ale Americii. Unii, mai ales
dintre cei care-i cunosc bine pe americani, vor spune, poate, c` este vorba de o strategie
colosal`, chiar diabolic` în mecanismele, implica]iile [i complica]iile ei. Al]ii vor continua
s` mediteze profund asupra acestor realit`]i, întrucât lumea nu este f`cut` doar din limpezimi,
ci, mai ales, din încurc`turi [i paradoxuri. Iar americanii, asumându-[i responsabilitatea
de a proteja [i a promova valorile democra]iei, au încercat, în tot acest timp, s` taie nodul
gordian [i s` creeze, înc` de atunci, acea re]ea de for]e [i mijloace care s` asigure,
pe de o parte, o capacitate de ac]iune [i de reac]ie strategic` imediat` [i, pe de alt` parte,
un sistem care s` permit`, în viitor, gestionarea crizelor [i a conflictelor.
Strategia îndiguirii a fost, în esen]a ei, deopotriv` o strategie direct` [i una indirect`.
O strategie a dispropor]ionalit`]ii, dar [i o strategie a propor]ionalit`]ii compensatoare.
Arta strategic`, în acest caz, const` în combinarea iscusit` a celor dou` tipuri de strategii,
în realizarea unui dispozitiv strategic unic în lume [i, pe lâng` toate acestea, în implicarea
ei [i în alte domenii, inclusiv în cel economic [i în cel politic. Strategia de îndiguire, conceput`
[i aplicat` cu succes de c`tre americani, este, concomitent, o strategie politic`, o strategie
economic` [i o strategie militar`. Ea a izvorât, într-un fel, din geopolitica lui Nicolas Spykman
cu privire la rolul rimland-ului [i a r`spuns (r`spunde [i acum) unei necesit`]i impuse
Statelor Unite de istorie [i de situa]ia de dup` r`zboi. Ea înseamn`, de fapt, asumarea
unei responsabilit`]i, care nu mai existase pân` atunci, aceea de a sprijini [i a asigura
reconstruc]ia, consolidarea, ap`rarea [i protec]ia lumii democratice. Un astfel de orizont
strategic de amploare presupunea cel pu]in trei obiective strategice absolut necesare,
deci obligatorii: refacerea [i reconstruc]ia ]`rilor Europei Occidentale distruse de r`zboi
(în cazul în care nu era posibil` recuperarea tuturor ]`rilor democratice de pe întregul
continent european, inclusiv al celor din Europa de Est, aflate, prin efectele în]elegerilor
de la încheierea r`zboiului, în sfera de influen]` a Uniunii Sovietice); recuperarea, pentru lumea
democratic`, a Japoniei, Germaniei [i Italiei, ]`ri care se aflaser`, în timpul r`zboiului,
136
Triptic strategic
în tab`ra hitlerist`; îngr`direa Uniunii Sovietice, oprirea expansiunii comunismului
[i distrugerea acestuia.
Toate acestea ]in de arta strategic` [i se definesc pe dou` coordonate fundamen-
tale: disimetria (dispropor]ionalitatea) economic` [i nuclear` [i asimetria strategic`.
SUA au exploatat la maximum, în cei câ]iva ani pân` când sovieticii s-au dotat cu arma
nuclear` (dar [i dup` aceea), vulnerabilit`]ile economice [i tehnologice ale URSS [i au lovit,
prin mijloace extrem de diversificate, exact în acele puncte sau centre vitale ale construc]iei
de tip comunist. Pentru aceasta, americanii au apelat la o strategie economic`, informa]ional`
[i psihologic` direct`, sus]inut` de un efort militar disuasiv considerabil, care dep`[ea
cu mult poten]ialul Uniunii Sovietice [i al tuturor ]`rilor europene – comuniste [i necomuniste
– la un loc. Aceast` strategie viza, pe de o parte, îngr`direa strategic` a puterii sovietice
[i, pe de alt` parte, distrugerea poten]ialului economic [i financiar al Uniunii Sovietice,
prin antrenarea într-o curs` a înarm`rilor insuportabil` pentru sovietici. Aceast` curs`
era absolut inutil` din punct de vedere militar, epuizant` din punct de vedere economic
[i foarte periculoas` din punct de vedere politic. SUA î[i asumaser` un risc imens,
dar, într-o astfel de competi]ie, nu câ[tig` doar cel excesiv de prudent, ci, adesea,
cel curajos [i întreprinz`tor, care se bazeaz` pe un sistem indiscutabil de valori. De remarcat
c`, în permanen]` (chiar [i dup` ce Uniunea Sovietic` a devenit o putere nuclear` [i cosmic`
redutabil`, în multe privin]e, la paritate cu Statele Unite), americanii au men]inut ini]iativa
strategic` [i, de[i ei n-o afirm` niciodat`, au folosit [i au dezvoltat la maximum, între ac]iunea
indirect` [i manevra dominant`, arta strategic`.
Imediat dup` r`zboi, Uniunea Sovietic`, precum întreaga Europ`, se aflau într-o situa]ie
dezastruoas` din toate punctele de vedere. În ceea ce prive[te strategia general`, consider`m
c` ru[ii au urm`rit cel pu]in trei obiective mari: refacerea economiei, îndeosebi a economiei
de poten]ial militar, consolidarea puterii sale politice [i militare de dominare, în primul rând
în sfera sa de influen]`, [i realizarea parit`]ii strategice cu americanii. În tot acest timp,
Uniunea Sovietic` a apelat la o strategie propor]ional` (simetric`) [i propor]ionat`.
Aceast` strategie nu se baza pe un comportament în oglind`, adic` simetric, nu se exprima
prin copierea americanilor (nici nu se viza a[a ceva, de[i ru[ii i-au copiat mult pe americani),
ci, pentru acele vremuri, se limita la un comportament adecvat. La numai câ]iva ani
dup` r`zboi, ru[ii realizeaz` [i ei arma atomic`, î[i modernizeaz` în continuare, de-a lungul
urm`toarelor decenii, produc]ia de armament, concentreaz` for]e imense în Europa, la linia
de contact cu Vestul, bazate pe artilerie [i blindate, realizeaz` rapid vectori nucleari strategici
– rachete balistice în silozuri [i platforme terestre mobile, submarine nucleare, avia]ie
de bombardament strategic [i alte mijloace de performan]` –, devine rapid o putere cosmic`,
lansând, în 1957, primul satelit artificial al p`mântului. Astfel, cel pu]in principial, Uniunea
Sovietic` reu[e[te s` ias` din încercuirea strategic` american`, fiind în m`sur` s` loveasc`
atât Statele Unite, cât [i oricare alt punct de pe planet`. Efectele strategice ale îndiguirii
se mic[oreaz`, dar nu dispar, întrucât aceast` strategie nu este doar una militar`, ci una
de anvergur`, global`, diversificat`, flexibil` [i complex`.
Din acest moment (al echilibrului strategic relativ), cele dou` superputeri apeleaz`
la strategii simetrice de descurajare reciproc`. Acestea sunt strategiile predominante
pe toat` durata “r`zboiului rece”. Ele sunt, în esen]`, strategii active (ofensive-disuasive)
directe. Nu lipsesc îns` nici strategiile indirecte (îndeosebi cele politice).
137
Strategiei americane de îndiguire sovieticii îi r`spund, dup` realizarea armei nucleare,
printr-o strategie a ripostei nucleare [i, la contactul european, printr-o strategie a amenin]`rii
masive, în superioritate cantitativ`. La aceast` strategie, Uniunea Sovietic` nu va renun]a
niciodat`.
Strategiei occidentale de alian]` (crearea NATO), care materializeaz`, bineîn]eles,
o politic` de alian]`, bazat` pe interese comune, dar [i pe un sistem de valori comune,
sovieticii îi r`spund tot printr-o strategie de alian]` (crearea Tratatului de la Var[ovia),
strategiei de ripost` nuclear` masiv` american`, sovieticii îi opun tot o strategie de ripost`,
bazat` pe vectori nucleari strategici, pe submarine nucleare, pe armate de tancuri [i for]e
speciale. Americanii au luat totdeauna în serios aceste amenin]`ri. Aproape în fiecare baz`
militar` important` se aflau structuri de analiz` a strategiei [i doctrinei sovietice.
Arta strategic` a acelor timpuri, care s-au prelungit pe toat` durata “r`zboiului rece”,
se profileaz`, f`r` îndoial`, ca o art` a arhitecturilor militare [i a dinamicilor simetrice.
Dispropor]ionalitatea este relativ`, dar ea exist` mereu, propor]ionalitatea este un fel
de construc]ie din dispropor]ionalit`]i succesive, temporare, amenin]`toare [i, de aceea,
cu valori intempestive [i îngrijor`toare.
Dispropor]ionalitatea (disimetria sau nonsimetria) este specific` perioadei post-“r`zboi
rece” [i, al`turi de asimetrie, poate fi modelat` de teoria haosului. Disimetria este, în esen]a
ei, dispropor]ionalitate, dar [i efect de falie, în sensul adâncirii uria[elor decalaje economice,
financiare, tehnologice, informa]ionale [i militare. În arta strategic` a existat [i va exista
mereu, al`turi de o dominant` simetric`, definit` pe o filozofie a propor]ionalit`]ii,
[i o component` disimetric`, dispropor]ional`. Ea este un produs sau un efect al conflictualit`]ii
lumii atât în dimensiunile ei profunde, permanente, cât [i în cele relative. Dar [i simetria,
la rândul ei, produce [i între]ine dispropor]ionalitatea strategic`.
Dup` spargerea bipolarit`]ii, se pare îns` c` dominanta artei strategice o constituie
dispropor]ionalitatea, adic` disimetria. Ea a devenit permanent`, s-a accentuat foarte mult,
iar ie[irea din ea nu se mai realizeaz` doar prin tendin]a unei propor]ionalit`]i de for]e,
mijloace [i strategii simetrice – de[i încerc`rile nu lipsesc, ci, mai ales, prin asimetrie.
Construc]ia strategic` într-un spa]iu dominat de disimetrii este deficitar`, anevoioas`
[i riscant`. Ea genereaz` incompatibilit`]i [i, de aici, incertitudini, dileme [i numeroase
încurc`turi, adic` labirint. Ie[irea dintr-un astfel de labirint este complicat` [i de durat`,
dar nu [i imposibil`. În acest sens, exist` cel pu]in trei solu]ii strategice remarcabile: parte-
neriatele strategice; dispersarea bazelor militare, în cadrul unei arhitecturi specifice
de alian]` [i coali]ie, potrivit unui nou concept de descurajare a crizelor [i a conflictelor,
prin interven]ie imediat`; asimetria strategic`.
Parteneriatele strategice reprezint` modalit`]i de estompare [i gestionare a asperit`]ilor,
a dispropor]ionalit`]ii [i conflictualit`]ii, îndeosebi dintre marile puteri, dar nu numai,
precum [i de armonizare a intereselor. Armele sunt mult prea puternice, iar riscurile
mult prea mari, pentru a se mai practica, în rela]iile interna]ionale dintre marile puteri,
politica de for]`. Întrucât aceste tipuri de entit`]i – mari puteri – sunt deja realizate (sau pe cale
de a se realiza), în ceea ce prive[te politicile [i strategiile folosite de ele în prezent [i în viitor,
se vor dezvolta, în continuare, dup` toate probabilit`]ile, aceste parteneriate, care reprezint`
un fel de revenire la strategiile din vremea lui Sun Tzî, potrivit c`rora nu r`zboiul era lucrul
cel mai important, ci evitarea acestuia. Parteneriatele strategice reprezint` o expresie
138
Triptic strategic
a propor]ionalit`]ii strategice relative, iar folosirea lor ]ine, f`r` îndoial`, de arta strategic`
a fix`rii obiectivelor [i negocierii acestora. La ora actual`, mai toate marile puteri [i toate
entit`]ile interna]ionale importante au realizat parteneriate strategice. De aici nu rezult`
c` s-a instaurat pe planet` o mare prietenie universal` sau o coalizare a tuturor for]elor
[i energiilor pozitive ale p`mântului împotriva rùlui. Unele dintre aceste mari entit`]i aflate
în parteneriat cu altele nu prezint` suficient` încredere, altele î[i urm`resc nestingherite
interesele, iar lumea se teme c`, în toat` aceast` filozofie, ar predomina interesul ascuns
[i nu interesul general al gestion`rii crizelor [i al conflictelor, al vie]uirii [i al supravie]uirii
pe o planet` care devine din ce în ce mai neînc`p`toare [i mai ostil`. Aceste judec`]i negative,
\n opinia noastr`, nu sunt pe deplin întemeiate. Pericolele [i amenin]`rile sunt mult
prea mari pentru oricare entitate a planetei. Nici o ]ar` din lume, nici m`car Statele Unite
ale Americii, nu-[i poate asigura securitatea de una singur`. În aceste condi]ii, parteneriatele
strategice se pare c` reprezint` o solu]ie posibil` nu doar de dominare sau de estompare
a dispropor]ionalit`]ilor, ci [i una de necesar` gestionare a asimetriilor strategice. R`mâne
îns` de v`zut dac` dinamica parteneriatelor va fi mai tare ca dinamica b`t`liilor dintre procesul
de globalizare [i cel de accentuare [i chiar de amplificare [i complicare a fragment`rii.
Noile arhitecturi de alian]` [i de coali]ie, concretizate, între altele, prin transform`ri
ale for]elor [i structurilor [i, în cadrul acestora, prin reamplasarea unor baze militare,
mai suple [i mai flexibile, par a fi o bun` solu]ie pentru optimizarea procesului de gestionare
a crizelor [i conflictelor. Aici se înfrunt` dou` tendin]e contradictorii [i dou` filozofii irecon-
ciliante, sus]inute de cele dou` mari procese, cel de globalizare [i cel de fragmentare: realizarea
unei structuri de for]e [i mijloace care s` sus]in` [i s` impun` un proces real de gestionare
a crizelor [i conflictelor, de prevenire a r`zboaielor locale, respectiv renun]area la o astfel
de politic`, în favoarea unei construc]ii bazate pe entit`]i de tot felul – na]ionale, etnice,
religioase etc. –, dintre care nu lipsesc cele fundamentalist-extremiste. Noile arhitecturi
de alian]` [i coali]ie sunt complementare sau adiacente parteneriatelor strategice [i sunt
menite s` realizeze sau s` faciliteze noi tipuri de simetrii [i propor]ionalit`]i. Lumea
este îns` mult prea diferit`, prea fragmentat` [i prea dispropor]ionat` pentru ca astfel
de arhitecturi s` aib`, în timp scurt, efectele benefice. Dar, dup` toate posibilit`]ile,
ele au [anse reale de reu[it`, întrucât sunt interactive [i asigur` o interven]ie imediat`.
Asimetria strategic` reprezint` o realitate rezultat` din tendin]a de autoreglare
a sistemelor conflictuale. Ea se înscrie în procesul activ de “echilibrare” a dispropor]iona-
lit`]ilor, în sensul compens`rii dezechilibrelor [i al cre`rii unui dinamism în care p`r]ile
interac]ioneaz` prin amenin]`ri [i vulnerabilit`]i, nu prin construc]ii [i întrajutorare. Asimetria
strategic` este conflictual` [i generatoare de conflicte. Ea nu duce, de fapt, la un echilibru
care creeaz` propor]ionalitate, a[a cum s-au petrecut lucrurile în timpul “r`zboiului rece”,
ci la “interac]ionarea dezechilibrelor”, de unde rezult` c`, f`r` a avea acelea[i performan]e,
acelea[i strategii [i acelea[i tehnologii, p`r]ile î[i caut` reciproc punctele vulnerabile,
pe cât posibil, în zonele vitale, lovind acolo cu mijloacele de care dispun. Este cazul tero-
rismului, dar [i al insurgen]ei [i al gherilei.
Dinamismul complex reune[te toate cele trei dimensiuni – parteneriatul strategic,
arhitecturile de alian]` [i coali]ie [i asimetria strategic` – în acela[i concept. El înseamn`,
deopotriv` propor]ionalitate, dispropor]ionalitate, distrugere [i construc]ie, dar, mai ales,
interac]iune. Dinamismul complex nu este conjunctural, nu este categoric, exclusivist
139
sau sectar. El une[te [i separ`, delimiteaz` [i reune[te [i, f`r` s` distrug`, transform`
[i construie[te. Etapa dinamismului complex corespunde societ`]ii epistemologice,
dar el î[i face apari]ia înc` de pe acum. Dinamismul complex este un fel de arhitectur`
între certitudine [i incertitudine. El construie[te [i neag`, întemeiaz` [i pune la îndoial`.
Nimic nu este definitiv, dar mi[carea, devenirea [i transformarea sistemelor [i a proceselor
sunt eterne. În arta strategic`, dinamismul complex se manifest` sub formele complexe
[i complicate ale cùt`rii unor consonan]e, divergen]e, compatibilit`]i [i incompatibilit`]i,
ale transform`rii unora în altele. El se îndreapt` asimptotic spre certitudine, dar neag`
orice certitudine. Teoria haosului [i, în arhitectur`, cea a fractalelor modeleaz` cel mai bine
dinamismul complex. Sistemele dinamice complexe sunt cele care se transform`. Gândirea
strategic` este, prin excelen]`, dinamic` [i complex`. Marii strategi ai lumii au avut o astfel
de gândire, iar strategiile moderne, care apeleaz` masiv la informa]ie [i capacitate de analiz`
[i sintez`, aduc în prim-plan, dar cu mijloace foarte moderne, care amplific` de mii de ori
viteza de construc]ie [i de transformare, aceea[i filozofie, dintotdeauna. Inteligen]a creeaz`
[i construie[te. Ea se deta[eaz` de automatisme, de [abloane [i abace, dar nu le neag`,
ci continu` s` le foloseasc` pentru a-[i asigura o [i mai mare libertate de ac]iune în spa]iul
construc]iei dinamice. Principiul re]elei nu neag` în totalitatea autoritatea [i ierarhia,
dar trece în prim-plan echipa eficient`, în care fiecare are un rol bine stabilit. Sistemul
trebuie s` func]ioneze perfect, s` aib` capacitatea de autoreglare [i autoadaptabilitate,
altfel va fi sufocat de informa]ie. În r`zboiul din Golf, din martie-aprilie 2004, armata american`
a beneficiat de un astfel de sistem, iar rezultatele s-au v`zut. Imediat ce r`zboiul dispropor-
]ionat a încetat [i a intrat pe rol cel asimetric, principiul re]elei nu a mai fost atât de eficient.
Aplicarea lui va trebui s` se fac`, în viitor, pentru a fi eficient [i în cadrul conflictului de joas`
intensitate, [i în cazul combaterii gherilei, a insurgen]ei sau a terorismului, în mod creator
[i dinamic.
140
Triptic strategic
l
)
SA
and °
u
Isl 60
s (U
an
°
Oce
30
ian
ific
eut
and
Al
Isl
Pac
el
ang
Wr
rth
s
and
Isl
No
0°
ril
18
Ku
REPUBLICA
an
0°
and
s
Oce
and
ls
Isl
Isl
all
an
tic
rsh
eri
Ma
Sib
Arc
ati
Ne
rib
n
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
rea
0°
of
s
and
ya
Ko
tes
ml12
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
lom
ver
i
Fij
Fe
Se
an
So
iw
a
lia
Ta
ine
)
SA
es
°
go
Gu
30
pin
(U
on
w
ilip
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
a
Pa
led
in
Ca
Ch
ia
u
w
a)
Ne
urm
°
m
ss
60
tna
ya
(B
os
Vie
ml
Ru
La
ar
nd
ia
a Ze
anm
od
La
an
u.
and
) mb
Bh
zst
vay
My
ef
ei
ail
diaCa
Jos
rgy
ala Brun
.
n
No
ng
pal
Th
sta
Ky
nd
nz
Ba
Ne
s (In
n
ia
Fra
ala
kh
ista
ys
Ze
and
za
jik
n
w
Ka
Ta
Isl
ista
Ne
)
or.
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
a
sta
Uz
ard
ani
di
an
do
An
eni
In
lia
ore
alb
gh
tan
In
rkm
Oce
Af
gap
Sv
kis
an
a
Tu
stra
Sin
nk
d
Pa
aij
an
0°
La
tic
erb
lan Lithu tvi ia
p
nl
Au
Sri
La ton
nia ia
Az
a
Fi
Ar Georg
n
Es
Arc
Be ania
Ira
us
lar
va
Al Ma go Roma Mo ne
)
me
ay
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
ia E.
) No
an
n. Sw
abA.
it
°
Ma
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
wa
tar
60
ey
ArU.
en.
ael b. Sy
ves
Po
lga
Qa
Jan
Ku
rk
a
(D
ldi
ani
Gr ia Bu
o. ng
dan
Tu
ban c. .
do
Ma
Is.
De
Cz any
sm
itz Auech.
Isr Le
ng
s. Yu
Jor
roe
Ta
Slo s.
rm
d Ki
p.
i
Fa
Cy
l. Ge
ud
Be th.
e
Bo
en
eec
.)
ite
Ne
Sa
en
ic
m
Un
Ye
d (D
Sw
ly
t
Ita
°
yp
uti
a
60
an
tre
an
nce
Eg
ibo
Eri
nl
ce
Fra
Dj
nd
d
ee
lan
a
and
nO
ali
ela
ia
Gr
Ire
Isl
nis
m
Ic
ia
a
Tu
ere
So
by
op
dia
da
esm
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
In
Sp
es
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
Oce
nz rund
rtu
r
ge
Ch
ire da anda
ca
r
and
Po
ge
co
Al
s
as
e
tiu
R.
Isl
tic
Ni
qu
.) oroc
an Ug
ag
d
an
uri
lan
A.
bi
ffin
ad
Ma
0°
)
or.
nd
C.
am
s (Sp M
M
12
an
Ba
a (M
ou
Atl
oz
wf
n
har
ali
Ne
ire Be so
M
roo
Rw
and
Fa
Sa
ia
M
of
me
rth
ger
nin
an
na
ala
y Isl
and
rn
e)
Ca
Ni
rki
ste
anc
Za
Oce
Isl
ia
No
e
nar
Bu
We
bw
t (Fr
an
and
Ca
a
n
bi
rit
ba
bo
oze
tic
Isl
ine Togo
Ivo
m
au
g
m
Ga
ia
s Cr
0°
nd
Za
la
D’
tor
Zi
M
18
go
Arc
ila
Île
Vic
te
pe
a
and
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
. Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
ng
nk
o
&
a
tsw
th
Ba
Co
au
eri
e
me
on
aso
iss
Lib
ia
Le
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
Sa
m
e
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad ica
0°
Can
te
12
er
c
bli
ISLAMIC| IRAN
Am
pu
.)
as
an
nic
a (Fr
Re
ham
o
mi
bag
yan and s
of Oce
an
do
ian
Do
A.
e Ba
nic
To
rba
Gu
S.
tes
mi
Ba
Th
S)
tic
U.
Fre e
nch
Do
am
o (U
Gu ad
°
rin
Su a
nid
90
Sta
Ric
an
Tri
Atl
o
ert
ited
Pu
ba
iti
ela
Ha
Cu
Un uth
zu
.
a)
Ho lize Jam
°
So
ne
tin
60
°
gen
60
zil
Ve
a)
s
tin
ura
Ar
a
gen
agu
nd
by
Be
Bra
Ar
bi
ed
car
a
m
ico
im
by
Ni
tic
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
UK
M
, cla
r
tarc
do
a
Pa
°
Ric
by
ate
lva
30
UK
Gu
m.
sta
by
r
(ad
an
ia
Co
El
do
ay
An
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
y
nas
Pa
ua
Pe
or)
uth
a
ific
lvi
ug
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
rth
s Isl
a
in
Isl
ago
nt
No
and
ge
lap
Ar
lkl
s
Ga
land
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
tr
an
°
60
Oce
A.
S.
ific
U.
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
0°
ne
12
ly
Po
ch
en
Fr
0°
15
s
°
30
°
60
Alexandra SARCINSCHI
R
epublica Islamic` Iran reprezint`, actualmente, atât o surs` de amenin]`ri
pentru întreaga lume, cât [i un stat supus unor transform`ri complexe.
Principala problem` cu care se confrunt` comunitatea interna]ional` const`
în dezacordul Iranului vizavi de stoparea programului de îmbog`]ire a uraniului, în condi]iile
în care Uniunea European` negociaz` prelungirea, pe termen nelimitat, a acordului temporar
cu oficialii iranieni. Speciali[tii afirm` c` una dintre cauzele acestei situa]ii ar putea fi refuzul
administra]iei Bush de a participa la dezbaterile privind posibilele ini]iative economice
propuse de negociatorii europeni. Pozi]ia american` este clar`: orice solu]ie trebuie s` includ`
stoparea permanent` a eforturilor iraniene de îmbog`]ire [i reprocesare a uraniului,
precum [i distrugerea facilit`]ilor destinate acestor activit`]i1. Washingtonul se teme c` Iranul
ar putea urma modelul Coreei de Nord, care, în urm` cu doi ani, s-a retras din Tratatul
de neproliferare [i a evacuat de pe teritoriul sù inspectorii Agen]iei Interna]ionale
pentru Energie Atomic` (AIEA).
Politic, economic [i social

în Iranul contemporan
Iranul a devenit republic` islamic` în anul 1979, dup` ce monarhia conduc`toare a fost
detronat` [i trimis` în exil. Anterior acestui moment, din 1941, Iranul a fost ocupat, în nord,
de armata sovietic` [i, în sud, de cea britanic`. La patru ani dup` data instal`rii ocupa]iei,
Uniunea Sovietic` a ini]iat în aceast` zon` dou` republici sovietofile – Republica Kurd`
[i Republica Azerbaijdanul de Sud, care, îns`, au fost destr`mate cu sprijin occidental2.
Al`turarea, în 1955, a Pactului de la Bagdad a înt`rit rela]iile dintre Iran [i SUA, ceea ce,
al`turi de veniturile ob]inute din exploatarea petrolului, a ajutat la ini]ierea unui proces
Sanger, E. David [i Warren Hoge, Teheran to Resume Nuclear Program, în “International Herald
1
Tribune”, 04.05.2005.
2
Chauprade, Aymeric [i Francois Thual, Dic]ionar de geopolitic`, Bucure[ti, Grupul Editorial Corint,
2003, p. 165.
141
de modernizare a ]`rii. Totu[i, nu to]i iranienii au avut o atitudine favorabil` acestei transfor-
m`ri, opozi]ia religioas`, republican` [i comunist` învingând regimul [i proclamând Republica.
Puterea a fost concentrat` în mâna înaltului cler [iit, care a promovat o politic` antioccidental`
[i proislamic` [iit`. Radicalizarea pozi]iei iraniene a fost adâncit` de declan[area, de c`tre
Irak, la începutul anilor ‘80, a unei agresiuni militare, ale c`rei principale scopuri au fost
anexarea regiunii petrolifere Khuzistan [i stoparea sprijinului tradi]ional dat de c`tre Iran
kurzilor din Irak. R`zboiul a demonstrat unitatea intern` a Iranului, dar [i for]a armatei,
echipat` [i antrenat` de c`tre americani, în perioada monarhiei, astfel c` a fost posibil`
p`strarea integrit`]ii teritoriale. Urm`torii zece ani au fost marca]i de redesf`[urarea
obiectivelor geopolitice regionale ale Iranului, iar destr`marea blocului sovietic a deschis
drumul Iranului c`tre Caucaz [i Asia Central`.
Din punct de vedere politic, Iranul se afl` într-o perioad` de nelini[te, cauzat` de apropierea
datei alegerilor preziden]iale (17 iunie 2005). Actualul pre[edinte, Ali Mohammad Khatami,
are un principal contracandidat în persoana Ayatollah-ului Ali-Akbar Hashemi-Rafsanjani,
c`ruia, dup` cum reiese din sondajele de opinie preelectorale, majoritatea popula]iei iraniene
îi acord` votul. Rafsanjani a declarat recent, într-un interviu în “USA Today”, c` dore[te
s` refac` rela]iile americano-iraniene, chiar dac`, în media din Iran, [i-a exprimat opinii
critice la adresa SUA. De asemenea, el este în favoarea utiliz`rii pa[nice a energiei nucleare,
promoveaz` sprijinul iranian pentru Hezbollah-ul libanez [i alte organiza]ii similare, este ostil
Israelului [i ocup`rii teritoriilor palestiniene de c`tre acesta. Rafsanjani este doar unul
dintre cei peste 1 000 de candida]i înscri[i pentru cursa electoral`. 89 dintre ace[tia
sunt femei, îns` Consiliul Gardienilor Constitu]iei, o institu]ie conservatoare care suprave-
gheaz` alegerile, a anun]at c` va invalida candidatura acestora, urmând s` analizeze fidelitatea
fa]` de islam [i revolu]ie [i a celorlal]i candida]i.
Un alt domeniu al vie]ii sociale iraniene, în care se manifest` tendin]e de transformare,
este cel economic. Mohammed Khatami a continuat planurile de reformare ale fostului
pre[edinte [i ale poten]ialului sù contracandidat, Rafsanjani, îns` nu a înregistrat progrese
remarcabile3. Principalul atu economic al Iranului este constituit din resursele energetice,
fapt demonstrat de acumul`rile masive de capital (aproximativ 22 de miliarde USD), rezultate
din cre[terea pre]ului petrolului din ultimii ani. Totu[i, aceste acumul`ri nu au crescut
[i calitatea vie]ii poporului iranian: 40% dintre ace[tia se afl` sub limita de subzisten]`,
rata infla]iei este de 16,4%, iar cea a [omajului de 15,7%4.
A[adar, resursele naturale fac ca Iranul s` nu fie un simplu stat cu preten]ii nucleare
ce amenin]` pacea [i securitatea lumii. El ocup` o pozi]ie strategic` în nordul Golfului Persic,
având acces direct la câmpurile petrolifere din Arabia Saudit`, Kuweit, Irak [i Emiratele
Arabe Unite, unde, în ansamblu, se afl` peste jum`tate din rezerva mondial` de petrol
cunoscut`. Iranul se afl` vizavi de Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în fiecare zi, trec
40% din exporturile de petrol ale lumii. Mai mult, Iranul devine un furnizor important
de petrol [i de gaze naturale c`tre China, India [i Japonia. Astfel, în ceea ce prive[te propriile
3
CIA – The World Factbook, 2005, http://www.cia.gov.
4
Ibidem.
142
Triptic strategic
rezerve, pe acest teritoriu se afl` a doua, ca m`rime, rezerv` de petrol din lume, estimat`
la 125,8 miliarde barili5 [i aproximativ 16% din rezerva total` de gaze naturale a lumii
(940 trilioane m3).
În acest context, de[i genul de ini]iative este puternic sprijinit de SUA, o eventual`
postur` beligerant` a acestora ar putea pune în pericol dorin]a Indiei [i a Pakistanului
de a dep`[i problemele de pân` acum, construind împreun` o conduct` pentru transportul
gazelor naturale din Iran spre aceste dou` ]`ri. Planul prevede ca punct de pornire al conductei
partea sudic` a zonei Pars din Iran, urmând s` traverseze sud-vestul Pakistanului, c`tre grani]a
cu India, de unde aceasta din urm` va prelua construc]ia pentru a furniza gaze vestului s`rac
al ]`rii. Conducta pare a constitui cea mai ieftin` modalitate de transport a gazelor naturale
din Golf c`tre India, f`r` a fi nevoie de finan]are american`.
Este evident faptul c`, în viitor, Iranul va juca un rol deosebit de important în “ecua]ia
energetic`” a lumii. Principalul argument const` în faptul c` cererea global` de gaze naturale
cre[te mult mai rapid decât pentru orice alt` surs` de energie, inclusiv petrol6. Speciali[tii
prev`d c`, pân` în anul 2010, rezervele de petrol vor sc`dea dramatic, întrucât, în prezent,
cererea este foarte mare. În acela[i timp, produc]ia de gaze naturale va lua avânt, acestea
fiind considerate a fi un combustibil mult mai convenabil decât benzina, deoarece elimin`
mai pu]in dioxid de carbon, reducând, astfel, “efectul de ser`” – una dintre principalele
preocup`ri ale ecologi[tilor.
Iranul reprezint` un actor important pe scena interna]ional` nu numai datorit` resurselor
sale deosebite, ci [i datorit` extraordinarului melanj etnic, ce ilustreaz` \ntocmai trecutul
sù de mare imperiu: majoritate pers` (51%) [i minorit`]i variate (azeri – 24%, gilaki
[i mazandarani – 8%, kurzi – 7%, arabi – 3%, turkmeni – 2% etc.). Popula]ia total` se ridic`
la cifra de 69 018 924 de locuitori7, cu o rat` de cre[tere anual` de 1,07%. Din punct de vedere
religios, îns`, se observ` o mai mare omogenitate: 89% musulmani [ii]i, 9% musulmani
suni]i, iar zoroastrieni, evrei, cre[tini etc. – 2%8.
Acest profil socio-cultural este reflectat [i în rela]iile interna]ionale ale Iranului,
care, pe lâng` economie, sunt guvernate de al]i trei factori: religie, na]ionalism [i etnie.
Astfel, Irakul r`mâne principala amenin]are la adresa Republicii Islamice, iranienii considerând
c` oficialii irakieni doresc s` controleze p`r]ile populate de arabi ale ]`rii lor. Mai mult,
în anul 2002, Iranul sprijinea opozi]ia [iit` din Irak, iar Irakul – Organiza]ia Mujahedin-e
Khalq, o mi[care marxist` din Iran.
În ceea ce prive[te rela]iile cu Rusia, acestea au devenit mult mai strânse, în ciuda
dorin]ei Moscovei, din trecut, de a anexa teritorii iraniene, a r`zboiului împotriva musulmanilor
din Afganistan [i a celorlalte dou` împotriva cecenilor musulmani. Totu[i, rela]iile bune
nu se bazeaz` pe interese umanitare comune ale celor dou` guverne, ci, mai degrab`,
5
Pe primul loc, în topul rezervelor de petrol, se afl` Arabia Saudit`, cu peste 260 de miliarde barili,
iar pe locul trei, Irakul, cu aproximativ 115 miliarde barili.
6
Conform Klare, Michael T., Oil, Geopolitics, and the Coming War with Iran, în “TomDispatch.com”,
aprilie 2005.
7
Estimare pentru anul 2004, conform CIA – The World Factbook 2005 .
8
Ibidem.
143
pe interese de afaceri. Transferul de tehnologie [i informa]ii pe care Rusia îl face c`tre Iran
este întemeiat doar pe posibilitatea acestuia din urm` de a pl`ti. Mai mult, în lumina ultimelor
evenimente, oficialii ru[i par a trece cu vederea ambi]iile nucleare ale Iranului, afirmând
c` programul de asisten]` nuclear` nu are nici o leg`tur` cu proliferarea nuclear`.
Iranul are rela]ii deosebite, în special în domeniul militar, cu China. Beijingul a vândut
Teheranului mii de tancuri [i vehicule blindate, zeci de nave de lupt` de capacitate mic`,
sisteme de rachete [i tehnologie de fabricare a acestora, dar a furnizat [i asisten]` în pro-
gramele iraniene de dezvoltare a armelor de distrugere în mas`.
De asemenea, Iranul are rela]ii externe bune cu: Turcia, îns` doar în privin]a problemei
irakiene, în alte domenii acestea deteriorându-se în ultimii ani; Pakistanul, dar tendin]a de evolu]ie
o urmeaz` pe aceea a rela]iilor cu Turcia; fostele republici sovietice; Siria [i Libanul.
Iranul are în regiune [i du[mani, nu numai prieteni, o serie de ]`ri fiind considerate
drept amenin]`ri la adresa securit`]ii sale: Afganistanul, statele din zona Golfului,
Israelul [i, implicit, SUA.
Domeniul militar [i problema

armelor de distrugere în mas\
În Iran, armata joac` un rol important, chiar dac` Republica încearc` s` reduc` influen]a
acesteia în societate. Pre[edintele Khatami a lansat un proces de reform` a acestei institu]ii,
în prezent, Armata Iranian` num`r#nd 520 000 de militari activi [i 350 000 de rezervi[ti,
cu un buget de circa 4,9 miliarde USD9.
Problema armamentului iranian este cea mai sensibil`. Statisticile arat` c` Iranul de]ine
1 565 de tancuri, 3 fregate, 3 submarine, 186 de aeronave de lupt` la sol [i 74 de aeronave
de lupt`10, îns` nu acestea constituie amenin]area la adresa securit`]ii zonale [i interna]ionale,
ci rachetele, armele chimice, biologice [i nucleare cu care aceste mijloace de lupt` pot fi echipate.
În prezent, eviden]a rachetelor iraniene este incomplet`. Se [tie c` mare parte a industriei
de producere a rachetelor este concentrat` în Karaj [i c` Iranul de]ine între 50 [i 300 de rachete
Scud-B [i între 50 [i 450 – tip Scud-C (figura 1). De asemenea, Iranul dorea s` achizi]ioneze
de la China rachete M-9 (raz` de ac]iune Raz` de ac]iune
Denumire
600 km) [i M-11 (raz` de ac]iune (km)
300 km), îns` presiunile americane Mushak – 120 (Iran – 130, Nazeat 10) 130
au împiedicat acest transfer. Totu[i, Mushak – 160 (Fateh – 110, NP – 110) 160
Mushak – 200 (Zelzal – 2) 200
China asist` Iranul în dezvoltarea Shahab – 1 (Scud – B) 300
programelor de construc]ie a rachetelor Shahab – 2 (Scud – C) 500
Tondar-68 (raz` de ac]iune 1 000 km) Shahab – 3 (Zelzal – 3) 1 300
[i Iran – 700 (raz` de ac]iune 700 km), Shahab – 4 2 000
a rachetelor de croazier` HY-1 (raz` X – 55 LACM 3 000
Shahab – 5 5 500
de ac]iune 85 km) [i HY-2 (raz` de ac]iune
Shahab – 6 10 000
110 km). Figura 1: Tipurile de rachete de]inute de Iran11
9
Conform The Military Balance. 2003-2004, International Institute for Strategic Studies, Oxford
University Press, UK, 2004.
10
Ibidem.
11
Sursa: http://www.globalsecurity.org/wmd/world/iran.
144
Triptic strategic
În ceea ce prive[te armele biologice, se pare c` Iranul a început s` le dezvolte în perioada
r`zboiului cu Irakul. De[i a ratificat Conven]ia referitoare la armele biologice, Republica Islamic`
de]ine programe avansate de cercetare [i dezvoltare a armamentului de acest tip, fiind b`nuit`
c` studiaz` problema atât a toxinelor, cât [i a organismelor vii ce pot fi folosite drept arme
biologice. Chiar dac`, în prezent, exist` mici cantit`]i de agen]i biologici, speciali[tii prognozeaz`
c`, peste zece ani, For]ele Armate Iraniene vor putea folosi efectiv agen]ii biologici.
La fel de dezvoltat` este [i tehnologia de producere a armelor chimice. Iranul a ratificat
[i Conven]ia referitoare la armele chimice, prin care este obligat s` stopeze pentru ani buni
programele de acest tip. Totu[i, continu` s` î[i îmbun`t`]easc` [i s` î[i extind` infrastructura
necesar` produc]iei de arme chimice, indicând faptul c` dore[te s` men]in` o capacitate
robust` de ducere a unui poten]ial r`zboi chimic.
Cea mai delicat` problem` a Iranului în ceea ce prive[te armele de distrugere în mas`
este constituit` de armele nucleare. Eforturile iraniene sunt concentrate asupra procesului
de îmbog`]ire a uraniului [i, de[i oficialii afirm` c` acesta este destinat programului energetic
civil, este evident faptul c` acela[i proces ar putea fi aplicat [i unui program de dezvoltare
a armelor nucleare. Se pare c` Iranul [i-a împr`[tiat pe tot teritoriul sù loca]iile în care
desf`[oar` activit`]i nucleare, reducând astfel riscul detec]iei (figura 2).
Statut declarat
Loca]ie Tip
în anul 2003
Reactor pentru cercetare Opera]ional
Centrul
Laborator pentru producerea izotopilor Construit, dar nu în stare
pentru Cercetare
radioactivi de molibden, iod [i xenon de func]ionare
în Domeniul Nuclear,
Teheran Laboratoarele multifunc]ionale Jabr Ibn Hayan Opera]ionale
Facilitate pentru gestionarea de[eurilor Opera]ional`
Facilitate
Teheran Compania electric` Kalaye pentru îmbog`]irea
uraniului dezafectat
Bushehr Uzina de energie nuclear` În construc]ie
Reactor surs` de neutroni Opera]ional
Reactor pentru ap` u[oar` Opera]ional
Reactor pentru ap` grea Opera]ional
Centrul
Laborator pentru fabricare de combustibili Opera]ional
pentru Tehnologie
Nuclear` Esfahan Laborator chimic pentru uraniu Închis
Facilitate pentru conversia uraniului În construc]ie
Reactor de grafit Închis
Uzin` pentru fabricarea de combustibili În construc]ie
Uzin`-pilot pentru îmbog`]irea
Opera]ional`
Natanz combustibililor
Uzin` pentru îmbog`]irea combustibililor În construc]ie
Karaj Depozit pentru de[eurile radioactive În construc]ie
Lashkar Ab’Ad Uzin`-pilot pentru îmbog`]irea uraniului Dezafectat`
Reactor nuclear pentru cercetare În faza final` de proiectare
Facilitate pentru producerea izotopilor În faza preliminar`
Arak
radioactivi de proiectare
Uzin` pentru producerea de ap` grea În construc]ie
Transfer
c`tre Laboratoarele
Anarak Zon` pentru depozitarea de[eurilor
multifunc]ionale
Jabr Ibn Hayan
Figura 2: Loca]ii relevante pentru implementarea regulilor AIEA, noiembrie 200312
12
Sursa: http://www.globalsecurity.org/wmd/world/iran.
145
Oficialii Agen]iei Interna]ionale pentru Energie Atomic` afirm` c` Iranul nu de]ine
arme nucleare, îns`, se pare c`, în maximum doi ani, va reu[i s` le fabrice. Aceasta va însemna
crearea unei enorme presiuni asupra statelor din regiune. Probabil c` state precum Egipt
[i Siria, aflate între dou` puteri nucleare – Iranul [i Israelul, î[i vor accelera programele
nucleare, de aici rezultând o curs` a înarm`rii nucleare a Orientului Mijlociu.
Toate aceste previziuni par a fi adânc ancorate în realitate, cu atât mai mult,
cu cât ultimele ac]iuni ale Iranului sunt îndreptate împotriva controalelor interna]ionale.
De[i, în ianuarie 2005, inspectorilor AIEA li s-a permis s` viziteze zona militar` Parchin,
chiar dac` doar într-o singur` facilitate din cele cinci, în martie, Iranul a refuzat cererea
Na]iunilor Unite de a efectua o a doua vizit` în acea loca]ie.
În plus, Iranul nu a r`spuns pozitiv la negocierile cu cele trei state membre ale Uniunii
Europene – Fran]a, Germania [i Marea Britanie, care doresc stoparea programului de îmbo-
g`]ire a uraniului. Oficialii iranieni au declarat c`, a[a cum au convenit la negocierile din 2004,
programul este oprit, îns` doar pentru o scurt` perioad`, deoarece au drept de acces la tehno-
logia nuclear` atâta vreme cât o folosesc în scopuri pa[nice. Totu[i, UE nu este sigur`
c` Iranul nu va trece linia sub]ire ce desparte programul nuclear civil de cel militar.
Fran]a, Germania [i Marea Britanie, ca reprezentante ale UE, dezbat aprins cu SUA
posibilitatea ca acestea din urm` s` ofere concesii mai consistente Iranului, în ciuda atitudinii
sfid`toare pe care acesta o afi[eaz`. Este posibil ca, în acest context, cele dou` pozi]ii divergente,
a Iranului [i a Europei, s` se apropie, ambele fiind interesate în eliminarea tensiunilor
[i \n evitarea aplic`rii unor sanc]iuni economice drastice.
A[adar, începutul secolului XXI aduce dou` viziuni asupra situa]iei geopolitice [i geostra-
tegice a Iranului: americanii [i alia]ii lor în zon`, Turcia [i Arabia Saudit`, v`d în Iran o ]ar`
pe punctul de a dobândi arma nuclear`, care, cu sprijinul Chinei [i al Coreei de Nord, dezvolt`
capacit`]i balistice foarte importante [i care poate deveni un important factor perturbator
în Orientul Apropiat, implicându-se în numeroase conflicte locale susceptibile de a destabiliza
lumea occidental`; Fran]a, Germania [i Marea Britanie, ca purt`toare de cuvânt ale Europei,
dar [i Rusia se raporteaz` la Iran ca la o ]ar` care, dincolo de un discurs vehement al regimului,
duce o politic` prudent` de stabilizare regional`, iar actualele negocieri reprezint` o modalitate
pa[nic` de a o înt`ri. În aceast` viziune, accesul la energia nuclear` [i capacit`]ile balistice
reprezint` expresia unei anumite sanctuariz`ri, considerându-se c` regimul de la Teheran
ar fi un fel de gaulle-ism în versiune na]ional-[iit` [i iranian`13.
13
Chauprade, Aymeric [i Francois Thual, op. cit., 2003, p. 168.
146
] ii
)
SA
and °
Isl 60
s (U
an
°
Oce
30
ian
eut
and
u
ific
Al
Isl
an 180°
Wr
ang
el
Ku
ril
Isl
and
s
No
rth
Pac
CAUCAZUL DE SUD
s
0°
s
and
ol
and
Oce
Isl
Isl
all
an
rsh
eri
tic
Ma
Sib
Arc
w
ati
Ne
rib
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
0°
rea
of
s
ya
ml12
Ko
and
tes
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
ver
lom
i
Fij
Fe
Se
So
wa
lia
a
Tai
ine
)
SA
es
go
°
Gu
pin
30
(U
on
ilip
w
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
Pa
ev
led
a
ia
in
Ca
ss
w
Ch
a)
Ne
°
urm
m
60
Ru
tna
ya
(B
os
Vie
ml
ar
La
nd
ia
a Ze
anm
La
od
an
u.
and
) mb
vay
zst
Bh
ef
My
ei
Jos
ail
rgy
diaCa
un
n
No
.
ng
pal
Th
sta
Br
nz
Ky
Ba
nd
Ne
s (In
n
Fra
kh
ia
sta
ala
ys
iki
za
and
Ze
ala
Taj
n
Ka
Isl
w
ista
)
or.
Ne
M
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
Uz
sta
ard
ani
di
an
An
do
eni
alb
In
gh
ore
tan
rkm
In
Af
Sv
Oce
gap
lia
kis
an
Tu
a
d
Sin
nk
Pa
aij
stra
an
tic 0°
La
erb
lan Lithu tvi ia
nl
La ton
Sri
nia ia
Az
Fi
Ar Georg
Es
Au
Be ania
Ira
Arc
us
lar
va
)
Al Ma go Roma Mo ne
ay
me
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
) No
ia E.
n. Sw
an
d
abA.
Ma
it
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
°
wa
tar
ey
60
en.
ArU.
ael b. Sy
Po
ves
lga
Jan
Qa
Ku
rk
(D
nia
Gr ia Bu
ldi
o. ng
Tu
dan
ban c. .
do
Is.
De
Cz any
ma
Ma
itz Auech.
ng
s. Yu
Isr Le
Jor
roe
Tas
Slo s.
rm
d Ki
p.
Fa
i
l. Ge
Cy
Be th.
ud
e
Bo
en
.)
eec
ite
Ne
en
Sa
Un
m
.
d (D
Ye
Sw
ly
t
Ita
°
yp
60
uti
a
an
tre
an
nce
Eg
ibo
Eri
nl
Fra
nd
Dj
d
ce
ee
and
lan
ig ce
a
FR|M+NT|RI
ela
ali
ia
Gr
Ire
Isl
nO
nis
m
Ic
ia
ere
Tu
So
by
op
esm
da
dia
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
Sp
es
In
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
nz rund
rtu
Oce
ge
r
Ch
ire da anda
ca
and
r
Po
ge
co
Al
s
as
e
Isl
tiu
R.
Ni
.) oroc
qu
d
an Ug
ag
an
uri
lan
A.
tic
ffin
0°
bi
)
ad
Ma
nd
or.
C.
s (Sp M
am
12
Ba
ou
M
a (M
an
wf
oz
har
n
Ne
Atl
ali
ire Benin so
roo
M
Rw
and
Sa
Fa
ia
M
of
me
ger
an
na
and
y Isl
rn
ala
Ca
rth
e)
Ni
rki
ste
Za
anc
Isl
ia
Oce
M
nar
e
Bu
We
bw
an
and
No
t (Fr
Ca
a
n
rit
bi
Isl
ba
bo
oze
ine Togo
Ivo
m
au
ia
m
tic
Ga
nd
s Cr
Za
la
tor
0°
D’
M
Zi
go
Vic
ila
18
Arc
te
Île
and
pe
a
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
nk
ng
&
o
Ba
tsw
th
au
eri
Co
e
me
on
iss
aso
Lib
Le
ia
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
e
Sa
m
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad
ica
0°
Can
12
c
er
bli
pu
a
Am
.)
as
nic
a (Fr
Re
an
ham
{I PROIECTE
mi
bag
yan and s
an
do
A.
ian
Do
Oce
e Ba
nic
To
rba
of
Gu
S.
mi
Ba
Th
S)
e
U.
Fre e
nch
Do
o (U
am
tes
Gu ad
tic
rin
Su a
°
nid
Ric
90
Sta
Tri
an
o
ert
Atl
Pu
ited
ba
iti
ela
Ha
Cu
uth
zu
.
Un
Ho lize Jam
°
a)
60
ne
tin
t
°
So
Ve
gen
60
a)
s
ura
tin
Ar
zil
a
gen
agu
nd
Be
by
a
a
bi
Ar
Bra
car
tic
ed
m
ico
by
im
Ni
lo
, cla
ed
ex
Co
a
nam
im
Sa mala
M
tarc
UK
r
, cla
do
a
Pa
Ric
ate
°
lva
by
30
UK
Gu
m.
sta
An
r
by
ia
(ad
an
Co
El
do
ay
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
Pa
nas
ua
Pe
or)
uth
a
lvi
ug
ific
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
s Isl
and
a
in
rth
Isl
ago
nt
and
ge
lap
No
Ar
lkl
Ga
land
tr
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
60
Oce
A.
S.
U.
ific
Pac
°
90
s
uth
So
r.)
(F
sia
0°
ne
0°
ly
12
Po
Cristian B~HN~REANU
ch
en
Fr
0°
15
°
30
°
60
|
nceputul secolului XXI g`se[te regiunea Caucazului de Sud într-un complex proces
de refacere economic` [i de racordare la comunitatea interna]ional`. Moscova
nu a renun]at la ideea men]inerii regiunii în sfera sa de influen]`, mai ales
c`, înc` din secolele XVIII-XIX, atunci când ]arii [i-au extins autoritatea asupra Georgiei,
Armeniei [i Azerbaidjanului, Caucazul de Sud reprezenta un spa]iu al intereselor sale directe.
Între anii 1990 [i 1991, statele caucaziene [i-au proclamat independen]a, dar au r`mas
în Comunitatea Statelor Independente. Dup` încheierea “r`zboiului rece”, islamismul radical
[i terorismul [i-au f`cut sim]it` prezen]a în regiune, iar tensiunile istorice, etnice, politice
[i religioase au reap`rut în prim-planul actualit`]ii1. Concomitent, prezen]a occidental`
în regiune a favorizat deta[area relativ` [i în diferite grade a Azerbaidjanului, Armeniei
[i Georgiei de Federa]ia Rus`. Acest proces este în logica noului mileniu, ancorarea regiunii
la structurile europene [i euroatlantice fiind deja în derulare – ]`rile respective fac parte
din OSCE [i Consiliul Europei [i sunt membre active ale Parteneriatului pentru Pace.
Caracterizare general\
În Caucazul de Sud \[i consolideaz` independen]a un grup important de state. Armenia,
unul dintre acestea, care totalizeaz` circa 3 milioane de locuitori, din care 93% armeni,
1% azeri, 2% ru[i, 4% al]ii. Din punctul de vedere al religiei împ`rt`[ite, 94% sunt armeni
apostolici, 4% cre[tini, 2% alte religii2. Resursele de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu
sunt neînsemnate cantitativ – PIB de 13,7 mld. USD (2004). Nu are ie[ire la mare,
de]ine o industrie relativ modern` (cu centrale atomo-electrice la Metsamor), dar depinde
de importurile de resurse energetice, materii prime [i alimente. Se afl` în disput`
cu Azerbaidjanul asupra enclavei Nagorno-Karabah (cu popula]ie majoritar armean`).
Guvernul de la Erevan a lansat, cu sprijinul FMI, un ambi]ios program de reforme economice,
ce a avut ca rezultat cre[teri economice în perioada 1995-2004, reducerea infla]iei, stabi-
lizarea monedei na]ionale [i privatizarea întreprinderilor mici [i mijlocii. În februarie 2003,
1
Pe larg, în Z. Brzezinski, Marea tabl` de [ah, Bucure[ti, Editura Univers Enciclopedic, 2000, pp. 139-165.
2
CIA, The World Factbook 2005, http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/index.html.
147
republica s-a al`turat Organiza]iei Mondiale a Comer]ului3. Puterea dominat` de republicani
a realizat o relativ` deschidere spre UE [i SUA.
Azerbaidjanul are o popula]ie de circa 7,9 milioane de locuitori, din care 90% azeri,
3,2% daghestani, 2,5% ru[i, 2% armeni, 2,3% al]ii. Din punctul de vedere al religiei împ`rt`[ite,
93,4% sunt musulmani [ii]i, 2,5% ortodoc[i ru[i, 2,3% armeni ortodoc[i, 1,8% alte religii4.
Dispune de resurse energetice importante de petrol [i gaze naturale, dar [i de aluminiu,
metale neferoase etc. – PIB de 30 mld. USD (2004). A încheiat 19 acorduri cu marile companii
petroliere interna]ionale, ce s-au angajat s` investeasc` pe termen lung circa 60 mld. USD
pentru dezvoltarea câmpurilor petrolifere. Are ie[ire la Marea Caspic`. Este în disput`
cu Armenia asupra enclavei Nagorno-Karabah. În ultima perioad`, rela]iile comerciale
se dezvolt` mai ales cu Turcia [i cu statele europene. În toamna anului 2003, familia Aliyev
[i-a perpetuat de]inerea func]iei supreme în stat, cu asentimentul Moscovei [i al Washingtonului.
Presiunea islamist` r`mâne, totu[i, important`.
Georgia num`r` circa 4,7 milioane de locuitori, din care 70,1% georgieni, 8,1% armeni,
6,3% ru[i, 5,7% azeri, 3% osetieni, 1,8% abhazi, 5% al]ii. Din punctul de vedere al religiei
împ`rt`[ite, 65% sunt georgieni ortodoc[i, 11% musulmani, 10% ortodoc[i ru[i, 8% armeni
apostolici, 6% alte religii5. Dispune de resurse importante de magneziu, fier [i cupru
[i reduse de c`rbune [i petrol – PIB de 14,5 mld. USD (2004). Are ie[ire la Marea Neagr`
(zona litoralului permite un turism eficient), controleaz` o bun` parte din Mun]ii Caucaz
[i rutele respective. Sectorul industrial este slab dezvoltat, agricultura de]inând o pondere
important`. Este dependent` de importurile de resurse energetice. Din 1995, beneficiaz`
de asisten]a FMI [i a B`ncii Mondiale, cu rezultate în cre[terea PIB-ului [i sc`derea
presiunilor infla]ioniste. Se confrunt` cu probleme în colectarea impozitelor [i a taxelor,
\n corup]ie. Dup` 1991, în Abhazia
[i Osetia de Sud (zone ie[ite de sub
autoritatea guvernului de la Tbilisi)
au r`mas trupe ruse, cu misiunea
de men]inere a p`cii. În ciuda conflic-
telor etnice, ]ara continu` drumul
c`tre o economie de pia]` real`
[i integrare în institu]iile occidentale,
sub conducerea proamericanului
Mihail Saakashvili – din iunie 2000
este membr` a Organiza]iei Mondiale
Figura 1: Proiectele energetice ale Caucazului de Sud7
a Comer]ului6.
3
Stratfor, Country Profiles – Armenia, www.stratfor.com/products/premium/coprofiles.php?showCountry
=1&show Profile=1&countryId=6&cName=Armenia&regionId=1.
4
CIA, The World Factbook 2005, http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/index.html.
5
Ibidem.
6
Stratfor, Country Profiles – Georgia, www.stratfor.com/products/premium/coprofiles.php?showCountry
=1&show Profile=1&countryId=47&cName=Georgia&regionId=1.
7
Sursa: Alexander G. Tvalchrelidze, International Economic Projects in the Southern Caucasus and Trends
of Sustainable Economic Development, The International Research Workshop, May 28-June 1, 2003.
148
Triptic strategic
Toate cele trei foste republici sovietice se confrunt` cu acelea[i dificult`]i [i probleme
(corup]ie, niveluri ridicate ale crimei organizate [i ale insecurit`]ii, func]ionarea defectuoas`
a institu]iilor statului etc.) în procesul de trecere de la o economie centralizat` la una de pia]`,
în care cererea [i oferta s` constituie motorul cre[terii economice. Ele depind, în continuare,
de investi]iile strìne [i, ca urmare a faptului c` se afl` pe coridorul strategic al hidrocarburilor
Asia Central` – Marea Caspic` – Caucaz, încearc` s` aib` o pozi]ie cât mai avantajoas`
în proiectele de tranzit al resurselor energetice spre vest – cele trei coridoare aflate în diferite
faze de realizare sunt: Baku-Tbilisi-Supsa, Baku-Tbilisi-Ceyhan [i Baku-Tbilisi-Erzurum.
Starea de securitate în Caucazul de Sud

Din punct de vedere geostrategic, zona Caucazului de Sud se caracterizeaz`
prin numeroase tensiuni, crize [i conflicte (Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Abhazia etc.),
pentru solu]ionarea c`rora organiza]iile interna]ionale de securitate depun eforturi
importante. Aceste fr`mânt`ri, ce au la baz` mai ales cauze etnice [i religioase, constituie
o real` surs` de insecuritate, la frontiera sudic` a Federa]iei Ruse [i la confluen]a
Europei de Est cu Asia Central` [i Orientul Apropiat [i Mijlociu. De altfel, Caucazul
este un spa]iu tradi]ional de ciocnire frontal` între cre[tinism [i islamism8. În cele ce urmeaz`,
credem c` se impune o scurt` caracterizare a celor mai importante dintre acestea,
precum [i o prezentare a ultimelor evolu]ii.
Provincia este locuit`, în propor]ie de 80%, de armeni

Nagorno-Karabah cre[tini, restul locuitorilor fiind azeri musulmani.
Pân` în 1990, Nagorno-Karabah f`cea parte din Azerbaidjan, cu statut de autonomie local`.
În 1988, s-a declan[at mi[carea pentru independen]a provinciei, prin manifesta]ii de strad`
la Erevan. În 1991, Armenia [i-a proclamat independen]a, iar între anii 1992 [i 1993
s-au desf`[urat ciocniri armate între mili]iile armene [i azere din Nagorno-Karabah
[i Armenia. Federa]ia Rus` a acordat asisten]` militar` armenilor, Azerbaidjanului, Turciei
[i grup`rilor fundamentaliste islamice. Din 1994, Moscova asigur` protec]ia militar` extern`
a Armeniei [i paza frontierelor sale. La interven]ia OSCE, s-a ajuns la Acordul secret,
din iulie 1997, dintre Armenia [i Azerbaidjan. În prezent, armenii controleaz` de facto
enclava, concomitent desf`[urându-se negocieri de pace, cu medierea Grupului de la Minsk
(SUA, Rusia, Fran]a), care opereaz` sub mandatul OSCE. Moscova încearc` o mediere
proprie între Erevan [i Baku. SUA, OSCE, UE au în vedere o reglementare interna]ional`
garantat` de Occident cu participarea Federa]iei Ruse [i a ONU. O astfel de solu]ie ar asigura
stabilitatea politic` regional` [i ar stimula cooperarea economic`, cu accent pe dezvoltarea
celei petroliere.
Guvernul din Tbilisi, care nu se afl` în rela]ii tocmai
Conflictele interne
cordiale cu Federa]ia Rus`, este pus în mare dificultate
din Georgia atât de problemele minorit`]ilor, cât [i de vecin`tatea
cu Osetia de Nord, Ingushetia, Cecenia [i Daghestanul. Zonele de instabilitate etnico-religioas`
8
S. E. Cornell, Caucasian Conflicts in Theoretical Perspective, în World Politics, ianuarie 2002, pp. 245-276.
149
sunt Abhazia [i Osetia de Sud9, regiunea separatist` Adjaria revenind, la 6 mai 2004,
sub controlul autorit`]ilor georgiene. Abhazia este situat` în estul Georgiei [i controleaz`
accesul la Marea Neagr`. În 1992, Abhazia [i-a proclamat independen]a [i, prin urmare,
mili]iile musulmane au început s` atace trupele georgiene. În august 1993, s-a creat
o misiune ONU de observatori (UNOMIG) – în prezent, în provincie se afl` circa 117 observatori
militari10. Reglementarea pa[nic` a conflictului urma s` se realizeze de c`tre Georgia,
Abhazia, Federa]ia Rus` [i ONU. Presat de Federa]ia Rus`, regimul din Tbilisi a acceptat
prelungirea prezen]ei militare ruse în Georgia. Consilierii SUA ofer` asisten]` de “instruc]ie
antiterorist`” guvernului georgian, amenin]at de înfiltr`rile grupurilor islamiste cecene
[i de lupt`torii pentru independen]` din Osetia de Sud.
În decembrie 2001, luptele au luat amploare în Abhazia, cu prilejul atacurilor executate
de grupuri de “mili]ii” georgiene [i de gherile cecene. Manifesta]ii populare s-au desf`[urat
la Tbilisi [i Zugdidi, solicitând guvernului georgian s` trimit` armata împotriva autorit`]ilor
“separatiste” din Abhazia. Parlamentul din Tbilisi a votat o hot`râre de retragere a trupelor
ruse din Abhazia [i a amenin]at cu ie[irea Georgiei din CSI.
În principiu, Moscova condi]ioneaz` o mediere între Georgia [i Abhazia de încetare
a toler`rii gherilelor cecene în Georgia de Nord. Pe de alt` parte, Abhazia controleaz`
un posibil terminal petrolier la Marea Neagr`. În februarie 2005, pre[edintele georgian,
Mihail Saakasvili, s-a declarat dispus s` reia negocierile cu regiunea separatist` Abhazia
[i s` solu]ioneze problema refugia]ilor din aceasta zon`11. În prezent, domne[te un calm
relativ în Abhazia.
Osetia de Sud. Separati[tii osetieni au început lupta armat` între anii 1990 [i 1991.
Zeci de mii de georgieni au fost uci[i sau au p`r`sit provincia. În iunie 1992, Boris El]în
a mediat încetarea focului [i a deplasat o for]` de pace de 1 700 de oameni, tratativele
încheindu-se cu Acordul de la Soci. S-a constituit [i un grup de negociere a viitorului provinciei
(OSCE, Federa]ia Rus`, Georgia [i Osetia de Nord). În ultima perioad` s-a implicat [i UE.
În august, OSCE a decis s` trimit` mai mul]i observatori în zon`, ca o etap` a realiz`rii
unei mai mari stabilit`]i [i a unei mai rapide solu]ion`ri a tensiunilor. Schimb`rile recente
de la Tbilisi [i atitudinea activ` a SUA vor deschide, probabil, noi perspective de negociere.
Oricum, Georgia nu accept` secesiunile din Abhazia [i Osetia de Sud, astfel încât se sus]ine
o solu]ie de integritate teritorial`, cu larg` autonomie local` [i retragerea for]elor ruse de pace.
Este îns` foarte posibil ca unele focare de instabilitate s` fie provocate [i între]inute
chiar de Rusia sau de anumite cercuri din Rusia12, în condi]iile intensific`rii competi]iei
energetice din regiune. De remarcat faptul c` pre[edintele american George W. Bush,
cu prilejul vizitei sale în Georgia, din 10 mai 2005, declara c` SUA vor acorda tot sprijinul
în efortul acestuia de a prelua controlul asupra celor dou` regiuni separatiste promoscovite,
Z. Baran, The Caucasus, Ten Years after Independence, în The Washington Quarterly, 2002.
9
http://www.un.org/Depts/dpko/missions/unomig/index.html.
10
11
http://www.gardianul.ro/index.php?a=externe2005020108.xml.
12
Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, Mediul de securitate 2004, p. 26, în Hominis 2004
(CD) sau http://cssas.unap.ro.
150
Triptic strategic
atât timp cât ac]iunile se realizeaz` prin metode pa[nice, prin intermediul organiza]iilor
interna]ionale (ONU, OSCE). Prin urmare, efortul conjugat al organiza]iilor interna]ionale
de securitate, cu sprijinul SUA, ar putea fi cheia solu]ion`rii tensiunilor din Georgia
[i a dezvolt`rii unui climat de stabilitate [i securitate în zona Caucazului de Sud.
Jocul marilor actori în Caucazul de Sud

În acord cu politica sa de înt`rire a democra]iei, independen]ei, cooper`rii [i dezvolt`rii
economice a noilor state caucaziene, Statele Unite ale Americii încurajeaz` Uniunea
European`, companiile transna]ionale, organismele financiare interna]ionale s` se angajeze
activ în regiune, s` favorizeze modernizarea [i stabilizarea Caucazului, s` promoveze
democra]ia [i drepturile omului, s` încurajeze transform`ri de structur` pentru a reduce
decalajele economico-sociale [i pentru a contracara sursele de alimentare a conflictelor
etnico-religioase [i a fundamentalismelor de orice natur`.
Din punct de vedere economic, eforturile Washingtonului s-au concentrat
asupra ob]inerii accesului la resursele din Bazinul Caspic (rezerve de 16 mld. barili
de petrol [i 7% din rezervele mondiale de gaze naturale) [i a construirii unor conducte
din Azerbaidjan, în Georgia [i de aici pe ]`rmul turcesc al M`rii Negre (Ceyhan), cu inten]ia
de a eluda monopolul Federa]iei Ruse asupra transporturilor de petrol [i gaze spre Occident.
Unii anali[ti consider` c` expansiunea economico-politic` în Caucazul de Sud are [i menirea
de a face Moscova mai “rezonabil`” în rela]iile cu Vestul, de a stimula deschiderea accesului
liber la resursele sale energetice [i deplina integrare în economia mondial`.
Pe plan politico-militar, SUA au încurajat crearea GUUAM-ului [i au acordat asisten]`
militar` Azerbaidjanului [i Georgiei. De asemenea, Washingtonul continu` politica
de îndiguire a Federa]iei Ruse, desf`[urând for]e militare reduse în Georgia [i Azerbaidjan,
în contextul luptei împotriva terorismului interna]ional. De altfel, pre[edintele Aliyev
se teme c` prezen]a trupelor americane pe teritoriul Azerbaidjanului ar putea provoca
o revolu]ie de dup` modelul celei din Georgia.
NATO, prin PfP (cele trei ]`ri sunt membre din 1994), are o prezen]` în curs de consolidare
în regiune, declara]ia summitului de la Istanbul insistând pe o cooperare mai strâns`
cu ]`rile Caucazului de Sud [i pe crearea unei zone l`rgite de securitate [i stabilitate
euroatlantic` de la Marea Neagr` la Marea Caspic`13. România, Bulgaria, Ucraina,
Turcia [i Federa]ia Rus` sunt vizate ca participante, al`turi de UE [i SUA, ale dezvolt`rii
cooper`rii energetice [i de securitate în Caucaz [i Marea Neagr`, pentru 2010-2015.
Moscova are tot interesul s` sus]in` stabilizarea statelor la frontierele sale, prezen]a NATO
(argument de stabilitate) [i cooperarea economico-politic` regional`.
Activarea fundamentalismului islamic [i a terorismului interna]ional în Caucaz,
precum [i marile interese economice scot în eviden]`, totu[i, posibilitatea unor convergen]e
obiective ale SUA [i ale Federa]iei Ruse în problemele majore ale regiunii, cooperarea
devenind un instrument de stabilizare a regiunii.
13
The Istanbul Declaration: Our security in a new era, http://www.nato.int/docu/comm/2004/
06-istanbul/home.htm.
151
Uniunea European` caut` s`-[i diversifice sursele de aprovizionare cu petrol [i gaze
naturale, cunoscut` fiind dependen]a crescut` fa]` de Federa]ia Rus`. Astfel, în ultimul
timp, UE s-a implicat din ce în ce mai mult în problemele Caucazului de Sud, atât în scopul
democratiz`rii [i securiz`rii regiunii, cât [i pentru ob]inerea accesului la resursele energetice
ale Bazinului Caspic, unde marile companii occidentale (BP, Shell, Elf etc.) au investit sume
considerabile. Trei programe ale UE vizeaz` Asia Central` [i Caucazul: TACIS (asisten]`
tehnic`); TRACECA (se refer` la coridoarele de transport [i conductele de petrol [i gaze);
INOGATE (re]eaua interstatal` de petrol [i gaze). Aceast` apropiere se remarc` [i prin faptul
c` statele din Caucaz fac parte din Consiliul Europei (Georgia, în 1999, Armenia [i Azerbaidjan,
în 2000). De altfel, Comisia European` a recomandat includerea Georgiei, Azerbaidjanului
[i Armeniei în a[a-numita “politic` de vecin`tate european`”, iar Strategia European`
de Securitate a individualizat Caucazul de Sud ca o regiune în care Uniunea trebuie
s` se implice mai mult14.
Din punct de vedere economic [i militar, regiunea Caucazului de Sud este dominat`
de Federa]ia Rus`, ale c`rei resurse energetice sunt necesare pentru majoritatea statelor
caucaziene – cu excep]ia Azerbaidjanului. Datorit` zonelor petrolifere cu importan]`
strategic`, Federa]ia Rus` a încercat men]inerea în sfera sa de influen]` a Azerbaidjanului,
a Daghestanului [i a Ceceniei. De asemenea, Moscova a depus eforturi, pe de o parte,
pentru consolidarea pozi]iilor din Armenia, Abhazia, Osetia de Sud, Daghestan [i Cecenia,
iar pe de alt` parte, pentru contracararea tendin]elor autonomiste din Cecenia [i Daghestan,
reducerea tendin]elor de deta[are a Georgiei [i combaterea mi[c`rilor islamiste religioase
din Caucazul de Nord. Destabilizarea Caucazului de Nord ar putea duce la activarea
unei zone largi de r`zboi [i insecuritate la frontierele sudice ale Federa]iei Ruse.
În aceste condi]ii, Moscova [i-a restructurat “alian]ele”: cu Iranul pentru a “balansa”
ascensiunea unui Azerbaidjan musulman [i extinderea influen]ei sale în Caucazul de Nord;
cu Armenia, în “spatele” Georgiei [i în “flancul” Azerbaidjanului; cu Armenia, Iranul, Siria
[i Grecia, în vederea destabiliz`rii GUUAM-ului.
În ultima perioad`, Moscova agreeaz` o anumit` cooperare cu SUA în Caucaz,
în scopul elimin`rii fundamentalismului islamic [i a terorismului interna]ional, dar [i pentru
“temperarea” unor ini]iative regionale angajate de Turcia [i Azerbaidjan. Pe plan regional,
stabilitatea Caucazului depinde, într-o m`sur` major`, de controlul asupra Georgiei
– în acest sens, este de neîn]eles jocul Rusiei care s-a angajat s`-[i retrag`, pân` la sfâr[itul
anului 2008, bazele militare de la Batumi [i Ahalkalaki. Din punct de vedere energetic,
Federa]ia Rus`, pe de o parte, SUA [i UE, pe de alta, caut` s` controleze resursele energetice
regionale.
Turcia, aliat de baz` al SUA în zon`, s-a implicat activ în sprijinirea noilor state
independente, a sus]inut formarea [i dezvoltarea GUUAM-ului [i a favorizat demersurile
Georgiei [i Azerbaidjanului pentru constituirea unui pact de stabilitate în Caucaz,
cu participarea statelor din regiune [i a altor importan]i actori interna]ionali (2002-2003).
14
Politica UE fa]` de vecinii sì, www.europeana.ro/stiri.
152
Triptic strategic
De asemenea, imediat dup` destr`marea URSS, Turcia s-a preocupat de sus]inerea
comunit`]ilor musulmane [i a promovat chiar un fel de orientare “pan-turcic`” în Caucaz
[i Asia Central`. O dat` cu preluarea puterii de c`tre pre[edintele H. Aliev (1993) [i revenirea
la un regim mai laicizat, a urmat o r`cire a rela]iilor dintre Ankara [i Baku, pentru ca, în prezent,
cele dou` capitale s` ac]ioneze în cadrul unui cuprinz`tor “parteneriat energetic”. Pe plan
mai larg, Turcia sprijin` economic [i prin asisten]` militar` Azerbaidjanul [i Georgia,
iar rela]iile cu Armenia par a se îmbun`t`]i.
În ultimii ani, se remarc` o apropiere în rela]iile dintre Iran [i Rusia în scopul contracar`rii
permanentiz`rii prezen]ei politico-militare [i economice occidentale în Asia Central`.
Dup` 1990-1991, Teheranul [i-a dezvoltat leg`turile cu popula]iile musulmane din fosta
URSS [i s-a ar`tat interesat` de câmpurilor petroliere de la Marea Caspic`, spa]iu în care
se manifest` o serioas` rivalitate între Iran, Azerbaidjan, Federa]ia Rus`, Kazahstan
[i Turkmenistan. Este în disput` cu Azerbaidjanul datorit` importantei minorit`]i azere
în nord-vestul Iranului, cu certe veleit`]i autonomiste. Rela]iile cu Armenia s-au ampli-
ficat [i se inten]ioneaz` construirea în comun a unei conducte petroliere, prin Georgia,
cu punctul-terminal în Marea Neagr`, ce va reduce, probabil, dependen]a acestora
de Federa]ia Rus`. În acest sens, Iranul va investi circa 20 de milioane de euro în promovarea
unor proiecte economice în Georgia. Unii anali[ti apreciaz` c` o “ax`” Teheran-Erevan-
Moscova ar echilibra raporturile de putere în Caucazul de Sud, echilibru ce depinde,
în mare m`sur`, de pozi]ia Georgiei, ]ara în care se înregistreaz` [i o “m`surare de for]e”
între interesele regionale ale Moscovei [i SUA.
Pozi]ia geostrategic` a Caucazului de Sud, de punte între Europa [i Asia, este important`
atât din punctul de vedere al tranzitului resurselor energetice dinspre Est spre Vest,
cât [i ca viitoare ramp` de lansare [i promovare a democra]iei [i a valorilor occidentale
spre Asia Central` [i Orientul Mijlociu. Regiunea r`mâne pe mai departe un spa]iu
al unor profunde tensiuni istorice, cu fundamente etnico-religioase, ce macin` procesul
de deta[are de Federa]ia Rus` [i de integrare în structurile europene [i euroatlantice.
153
“Am pledat
cu argumente
consistente pentru voca]ia
euroatlantic\ a Rom=niei
[i a poporului rom=n”
Interviu cu Principele Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN,

reprezentantul special al Guvernului Rom#niei,
|nalt Reprezentant al Ap`r`rii pentru Cooperare Euroatlantic`
Alte]`, sunte]i reprezentantul special

S-a n`scut la Ia[i, la 7 iunie 1960,
al Guvernului României pentru Integrare,
într-o familie de medici.
A absolvit Liceul Internat Cooperare [i Dezvoltare Durabil`.
“Costache Negruzzi” din Ia[i (1979), V` rog, din perspectiva acestei respon-
Universitatea de Art` Teatral` sabilit`]i, s` releva]i direc]iile strategice
[i Cinematografic` (1984), Colegiul
de ac]iune pentru afirmarea interesului
Na]ional de Ap`rare (2002), Colegiul
George C. Marshall, Garmisch, na]ional.
Germania (2003) [i John F. Kennedy
School of Government, Universi- Principala direc]ie strategic` este însu[i faptul
tatea Harvard, “Program for Senior c` aceast` func]iune exist`. Instrumentul numit “reprezen-
Executives in National and International tantul special al unui guvern” dintr-o republic`, reprezentat
Security” (2004). de un membru al unei familii regale, este unic în lume.
În perioada 1974-1999, a sus]inut
o bogat` carier` artistic` în teatru, film
Nici un guvern din nici o ]ar` de pe nici un continent
[i televiziune atât în ]ar`, cât [i în strìn`- nu are acest instrument. Este, dup` p`rerea mea, o inves-
tate. A fost asistent universitar, între anii ti]ie strategic`, pentru c`, în acest moment, al sistemului
1990 [i 1994, la Universitatea de Art` interna]ional, în care totul se scrie din nou (am în vedere
Teatral` [i Cinematografic`, realizând,
chiar [i no]iunea de stat-na]iune, din moment ce UE
în anul 1993, primul proiect de terapie
prin art` – “Artécole”, pentru orfanii se preg`te[te s` ne propun` o nou` paradigm` pentru
din România. secolul XXI), instrumentele pentru sprijinirea intereselor
De la 1 ianuarie 1999 a devenit na]ionale vor fi [i ele diversificate. În aceast` direc]ie
Principe de Hohenzollern-Veringen,
v`d confluen]a pe care a stabilit-o Casa Regal`, ca institu]ie
prin c`s`toria cu Principesa Margareta
a României, în anul 1996. În diverse româneasc`, [i Guvernul României din anii 2000-2004,
ocazii publice, reprezint`, în compania care nu era un guvern al unei monarhii, ci al unei republici,
so]iei sale, Familia Regal`. iar ca orientare politic` era de esen]` social-democrat`,
154
Dialoguri “GMR”
A jucat un rol important în conce- adic`, teoretic cel pu]in, nemonarhist`. Numai c` aici
perea, planificarea [i organizarea
nu este vorba despre monarhie [i republic`, este vorba
vizitelor oficiale ale Majest`]ii Sale
Regele Mihai I, în perioada 1997-2002, despre regalitate [i România, ceea ce este o diferen]`;
având ca obiectiv integrarea României între monarhie [i regalitate e o diferen]` mare, a[a cum
în NATO. A creat, de asemenea, con- [i între România, ca destin, [i forma ei de guvern`mânt
ceptul Turneului Mileniului, pe care
Majestatea Sa l-a întreprins în România e, iar`[i, o distan]` mare.
în anul 2000. Alt` direc]ie de importan]` strategic` a acestei func-
Este consilier al Majest`]ii Sale ]iuni o reg`sim în faptul c` ea acoper` toate elementele
Regele Mihai I, membru fondator
esen]iale ale interesului românesc. Este insuficient
[i membru al Consiliului Director
al Asocia]iei “Casa NATO”, membru s` se spun` c` func]iunea mea, c` responsabilitatea
de onoare al Senatului Universit`]ii pe care o îndeplinesc e o func]iune de lobby, pentru c`
“Aurel Vlaicu” din Arad [i al Univer- lobby are leg`tur` cu imaginea, cu promovarea imaginii
sit`]ii din Oradea.
Este autorul c`r]ilor: “Dincolo României. Eu fac promovarea interesului românesc,
de masc`” (1997), “L’ame du masque” nu a “fotografiei” române[ti în strìn`tate. Pe de alt` parte,
(Belgia, 1998), “Ana a României eu sunt prezent, în cea mai mare parte a timpului,
– un r`zboi, un exil, o via]`” (2000),
“Michael of Romania – A Tribute”
înùntrul României, nu în afara ei. Vizitele mele în jude]e
(Suedia-SUA, 2001), “Mihai al Româ- se ridic` la mai mult de 40 pe an, ceea ce dep`[e[te
niei” (2001), “Anne of Romania – A War, prezen]a oric`rui demnitar român în ]ar`. Prezen]a mea
An Exil, A Life” (2002), “The Royal în Bucure[ti ocup` cel pu]in 1/3 din angajamente.
Family of Romania” (2004). A tradus
cartea de pove[ti a Reginei Maria Deci, aceast` confluen]` între dorin]a româneasc`,
a României – “Kildine” (2003). între identitatea ei, între seva ei, între ceea ce are [i poate
Î[i preg`te[te teza de doctorat ea s` ofere lumii în care este “obligat`” s` intre, [i lumea,
în {tiin]e Militare la Universitatea
care, la rândul ei, trebuie s` în]eleag` ce reprezint` România
Na]ional` de Ap`rare. Este colonel.
În 2002 a fost numit reprezentantul ca instrument statal de sine st`t`tor, este al doilea punct
special al Guvernului României pentru strategic.
Integrare, Cooperare [i Dezvoltare Al treilea argument [i direc]ie de ac]iune, în acela[i
Durabil`, iar din acest an este membru
al Consiliului Editorial al revistei timp, este acela c` se acoper` toate domeniile importante;
Gândirea Militar` Româneasc`. am vorbit despre faptul c` aceast` func]iune are o pronun-
De la 15 iunie este |nalt Repre- ]at` voca]ie extern`, dar [i intern`, c` are un caracter
zentant al Ap`r`rii pentru Cooperare
central, în Capital`, dar n-am vorbit înc` despre ceea ce
Euroatlantic`.
o face unic`, adic` despre faptul punerii împreun`
a tuturor direc]iilor esen]iale ale vie]ii române[ti, aflat` fie într-o profund` transformare,
fie în consolidare. De exemplu: elementul militar ~ o bun` parte din angajamentele mele
au caracter militar, elementul politic, elementul economic, cultural, educa]ional [i chiar
elementul de mediu sau de dezvoltare durabil`. Ca s` concentrezi sau s` armonizezi
într-o singur` voce, care pleac` s` vorbeasc` despre aceste lucruri lumii, [i invers, s` aduci
într-o singur` voce toate aceste impulsuri din diverse domenii de activitate, dintr-o alt`
parte a lumii, e ceva ce nu exist` într-un alt instrument din cele pe care le avem noi în acest
moment.
{i, în fine, al patrulea lucru – nu cred c` putem g`si în societatea româneasc` o institu]ie
care s` concentreze în ea atât de mult simbol. Pentru c` puterea politic` e limitat` de îns`[i
direc]ia pe care o urmeaz`, societatea civil` e limitat` de faptul c`, prin defini]ia ei,
155
prin numele ei, se opune la ceva, completeaz` ceva, domeniul economic este limitat
de faptul c` este concentrat s` “produc` prosperitate”. Regalitatea îns`, ca o no]iune
care înglobeaz` sensul na]iunii, le poate reprezenta pe toate, f`r` s` se amestece în ele,
dar reprezentându-le.
|n plus de toate acestea este [i faptul c` ea e o familie, adic` este elementul, ingredientul
pe care nici o alt` institu]ie public` nu-l are, nici o alt` institu]ie din România nu are cuvântul
“familie” inclus în defini]ia ei. Or, pentru român, ca [i pentru sud-est european, familia e
mai important` decât societatea. În decursul ultimelor sute de ani, comuniunea dintre oameni
s-a f`cut în cadru familial, nu în cadru social. Românul este mult mai sensibil la ce i se întâmpl`
familiei lui, între patru pere]i, decât ce i se întâmpl` str`zii lui sau urbei lui. A[a a fost modelat`
România \n ultimii patru-cinci sute de ani. Giorgios Prevelakis are chiar [i explica]ii [tiin]ifice
pentru aceasta: de ce familia este unitatea de baz` \n Balcani [i \n sud-estul Europei.
Cam acestea ar fi, în principal, motivele pentru care g`sesc c` este o alegere inspirat`
ceea ce s-a f`cut în România [i c` guvernul actual, care este un guvern condus de un liberal
[i este, în principiu vorbind, de esen]` liberal`, chiar dac` e o coali]ie, a f`cut un gest salutar,
a[ spune patriotic, dac` nu ar p`rea ast`zi un pic desuet acest cuvânt. Dar el a f`cut un gest
patriotic, fiindc` e un gest de consolidare, o reînnoire, o reconfirmare a unui mandat acordat
de unii care, teoretic, lor, le sunt rivali. Înseamn` altruism, înseamn` viziune sau clarviziune.
Înseamn` perspectiv`. Dac` îmi permite]i o ultim` subliniere, sensul strategic al acestei
misiuni este [i durata în timp. Dac` totul merge bine, nu ]ine decât de s`n`tate s` putem
s` ducem aceste lucruri în ani de zile. Dac` nu se întâmpl` vreo alt` fantezie geopolitic`,
noi s-ar putea s` putem s` ne aducem serviciul în slujba na]iunii în acest fel sau în alt fel,
poate mai extins. Dar o putem face pentru 30 de ani de acum încolo. Iar aceasta este mai mult
decât orice carier`, profesie, institu]ie, pentru c` nu e un plan, e, pur [i simplu, o chestiune
de inspira]ie, de viziune [i face bine unei societ`]i din mileniul trei s` combine insti-
tu]ia cu personalitatea. Pentru c` acesta este, desigur, un alt subiect pe care putem
s`-l abord`m: cât de mult, în vremurile noastre superdemocratice [i libere, cât de mult aport
are institu]ia [i cât de mult aport are persoana ? Dac` lua]i un exemplu recent, nu s-ar fi vorbit
în ultimii 26 de ani atât de mult despre Vatican dac` nu era persoana Papei. Institu]ia era perfect
consolidat`, era chiar multisecular` [i cu o influen]` enorm` în lume, dar nu s-ar fi vorbit
atât de mult despre ea dac` nu era el. Acolo, raportul dintre personalitatea din frunte
[i institu]ia, ca structur`, a fost mult în balan]` în favoarea personalit`]ii, pentru ace[ti
26 de ani în care el a p`storit un miliard de oameni.
Considera]i, Alte]`, c` este cea mai important` mutare, politic`

pân` la urm`, în zona continuit`]ii ?
Dac` ar fi fost o mi[care politic`, ar fi fost s`rac, pentru c` ar fi însemnat înc` o pic`tur`
de ciment la consolidarea unui partid politic. Nu a fost asta. Cred c` au avut un moment
de inspira]ie, de responsabilitate, de patriotism, care s-a transferat [i urm`torilor guvernan]i
[i care, în mod sigur, au în]eles-o [i au consolidat-o. |n ultimele patru-cinci luni, am avut
o intensitate [i un num`r al întâlnirilor mai mare decât înainte.
Continuitatea e singurul lucru care conteaz`. Pentru c` noi locuim într-o ]ar`
al c`rei destin a fost fragmentat din punctul de vedere al economiei [i din cel al geografiei,
156
Dialoguri “GMR”
al istoriei. Singurele domenii în care Rom#nia n-a fost fragmentat` au fost cel cultural,
lingvistic [i tradi]ional, al identit`]ii, al spiritului ei [i chiar mentalitar. |n rest, fragmentarea
a fost puternic`. Întotdeauna am fost invada]i de ceva, de calamit`]i naturale sau de for]e
din afar`. Continuitatea la români are un sens mai mare, mai profund, mai relevant decât la alte
na]iuni. Ultima fragmentare puternic` a fost cea de 50 de ani, urmat` de 15 ani de cùt`ri,
dintre care o parte a lor au fost ambigue.
Am re]inut c`, esen]ial, centrul de greutate al “misiunii” Alte]ei Voastre

a fost [i este concentrat asupra accederii în Alian]a Nord-Atlantic`
[i a admiterii [i integr`rii în Uniunea European`. V` rog s` detaliem
demersurile întreprinse în aceste direc]ii. A[adar, cum a]i sus]inut,
cum a]i promovat interesul României relativ la admiterea în NATO ?
Noi am avut dou` interven]ii consistente în privin]a integr`rii în structurile
euroatlantice prin cele dou` rânduri de c`l`torii, din ‘97 [i din 2002, în care l-am acompaniat
pe Majestatea Sa, înainte de a fi reprezentant special al Guvernului, sub dou` guvern`ri
diferite, una cre[tin-democrat`, în ‘97, [i una social-democrat`, în 2002. Prima s-a soldat
cu e[ec, dup` cum [tim, România n-a fost invitat` la Madrid, [i a doua, cu succes. S` ne amintim
c` România a fost atunci, la unison, în efortul de integrare. Oameni politici, anali[ti, militari,
toat` lumea s-a pus împreun` cu societatea civil`, dezvoltând un considerabil efort de sus]inere.
Dar, în afar` de acest efort, a mai existat [i vocea Regelui, care a avut o conota]ie special`,
din multe motive, care nu se potrivesc cu nici o alt` ]ar` a lumii. În primul rând, c` este un om
care e mai b`trân decât NATO. Deci, el poate s`-i spun` lui NATO, în orice împrejurare,
ceea ce crede c` nu este bine. În anul 2000, de pild`, într-o vizit` pe care a f`cut-o
la San Francisco, a ]inut o prelegere la World Affairs Council, unde a spus unele lucruri
pe care, probabil c` nici un pre[edinte sau un om politic învestit cu rangul de [ef de stat
nu le-ar fi spus. Este mai în vârst` [i decât Uniunea European`, deci [i Uniunii Europene
i-ar putea spune unele lucruri. Pe de alt` parte, este singurul om care a condus ]ara [i s-a opus
din r`sputeri instal`rii “cortinei de fier”. Adic`, cea care a provocat pe urm` crearea Alian]ei
Nord-Atlantice. El este singurul om în via]` care s-a opus blocurilor, declan[`rii “r`zboiului
rece”, a încercat s`-l previn` prin ceea ce a f`cut. Or, asta d` o legitimitate care n-are leg`tur`
cu candidatura unei ]`ri. Are leg`tur` cu un fel de r`spundere moral` pe care lumea o are
fa]` de România, pentru c` el exist`. Pentru c` el este încarnarea efortului românesc
de a r`mâne european`. Nu e vorba numai de destinul lui, nu e vorba numai de un om
care a pierdut o coroan` sau un tron. În el se adun` toat` energia româneasc` de a r`mâne
european`, care n-a putut s` se împlineasc`, pentru c` el a fost obligat s` plece. Or, acestea
sunt argumente emo]ionale, carteziene [i cerebrale [i ele se încarneaz` printr-un om,
nu printr-un cântec, printr-un volum pe care noi îl trimitem acolo. Trimitem un om în carne
[i oase, care are pe fa]` întip`rit` aceast` poveste. Cum s` nu mi[te acest lucru, cum s` nu-i dea
identitate României ? Când misiunea lui a avut loc, oamenii n-au mai uitat c` România e o ]ar`
a c`rei capital` se nume[te Bucure[ti, n-au mai f`cut confuzii dup` aceea. Las la o parte
faptul c` nu se ducea ca om politic, deci nu putea fi nici b`nuit, nici acuzat de nimeni
c` se duce în numele unei dorin]e de a câ[tiga alegeri sau de a-[i consolida o pozi]ie
politic` deja ob]inut`.
157
Tot a[a, niciodat` n-a[ fi fost reprezentant special al Guvernului dac` nu eram parte
din Casa Regal`. Nu ar fi avut relevan]`, oricât de mult talent sau chemare a[ fi avut eu.
{i eu am continuat exact pe linia aceasta, din 2002, din septembrie, dup` numire. De altfel,
dac` ve]i observa cu aten]ie, titulatura este de reprezentant special pentru integrare,
nu pentru integrare european` sau atlantic`, integrare, pur [i simplu. Pentru c` România,
dup` 50 de ani de izolare, are nevoie s` se integreze în multe direc]ii [i pe multe meridiane
[i paralele. Nu e vorba numai de aceast` integrare, care este prioritar`, categoric. Astfel încât
am încercat s` armonizez pe cât s-a putut eforturile acestea [i cu alte eforturi. De exemplu,
atât UE, cât [i NATO doresc un orizont mai larg de prezen]`, de democratizare a lumii,
de punere a ei în contextele valorilor în care ei cred. Astfel, s-a n`scut Dialogul Mediteranean,
Procesul “Barcelona”, Greater [i Wider Middle East, care sunt concepte, care merg mult
peste grani]a european` [i peste mediul transatlantic. Or, în acestea trebuie, de asemenea,
s` fii prezent [i eu o fac într-un mod care vine în completare, în armonie cu ceea ce fac
Guvernul, Pre[edin]ia sau Parlamentul.
Niciodat` n-am f`cut vreun gest care s` se suprapun` peste atribu]iile vreunui membru
al Executivului sau peste ale oric`rui alt înalt demnitar din România. M-am întâlnit cu mini[tri
ai ap`r`rii, des, dar niciodat` nu m-am pus în postura ministrului Ap`r`rii Na]ionale al României.
M-am întâlnit cu mini[tri de externe, dar eu nu m` duceam la o întâlnire cu “omologii mei”,
fiindc` România avea ministru de externe care [tia foarte bine s`-[i fac` treaba, ministrul
culturii, pre[edin]i de parlament, am fost primit de prim-mini[tri, de pre[edin]i sau de regi.
Niciodat` eu nu m-am suprapus sau nu m-am identificat cu cel cu care el ar fi fost, de fapt,
omologul lui, fiindc` nu avea rost. România putea s-o fac` foarte bine prin ei. Ideea era
de trimitere a unui mesaj, a unei solii, care s` fie în prelungirea acestor domenii [i nu suprapuse
pe ele. {i care e aceast` prelungire ? Este exact partea din societate, din via]a româneasc`
care nu este acoperit`, pentru c` simbolul pe care îl reprezint eu, prin trecutul [i prezentul
lui, n-a fost acoperit de nimeni. Am continuat s` merg în ]`rile NATO, chiar dup` invitarea
noastr` la Praga, în 2002, în noiembrie, [i o fac [i ast`zi, de altfel, de exemplu, în marile
institu]ii de înv`]`mânt militar. Am fost la NATO, în toate comandamentele, în Canada,
în Danemarca, în Norvegia, în Marea Britanie, în Fran]a, în Spania, dar am mers [i în ]`rile
care nu sunt în NATO, de pild`, Austria [i Suedia. Sau în mediul asiatic, în India, în Thailanda,
în Japonia. Inten]ia mea era s` aduc cât mai mult în aten]ia lor mediul de înv`]`mânt românesc
[i s` insist pentru primirea studen]ilor-ofi]eri români, a cade]ilor români acolo pentru
preg`tire, [i invers, de trimitere a lor la noi. Schimbul acesta de în]elesuri face mai puternic`
[i mai relevant` integrarea româneasc`. Am avut ocazii s` ]in prelegeri cu teme militare,
care au avut o anumit` rezonan]`. Pentru c` eu nu eram numai un ofi]er ( la vremea aceea
în rezerv`), dar veneam [i dintr-o insitu]ie care avea legitimitate dat` prin ap`rare,
pentru c`, în vremea când România era condus` de voievozi, asta însemna: capul O[tirii
era cel care îi ducea cu adev`rat la lupt`. Or, asta are o anumit` relevan]`, pentru c` oamenii
nu uit` niciodat` cine sunt [i de unde vin.
Alt` idee a fost aceea a particip`rii la unele manifest`ri care s` fie de natur` militar`,
care s` vorbeasc` fie de echipamente, fie de transformare, fie de înv`]`mânt, fie de integrare,
fie de participarea noastr` la misiunile interna]ionale. Am f`cut acela[i lucru în România.
Eu sunt mândru de faptul c` m-am dus, în nenum`rate rânduri, la [colile noastre, la Universitatea
Na]ional` de Ap`rare, la [colile de aplica]ie, la academiile militare ale categoriilor de for]e,
158
Dialoguri “GMR”
la {coala de la Bra[ov, la Colegiul Na]ional de Ap`rare. Eu g`sesc c` tot o misiune
nord-atlantic` este [i aceasta, pentru c` faptul c` eu sunt în fiecare lun` în unit`]i sau în mari
unit`]i în ]ar` e tot o solie nord-atlantic`, pentru c`, vorbindu-le oamenilor exact ce spun acum,
eu îi fac s` în]eleag` c` sunt conecta]i la acea lume. Exist` o component` a diploma]iei militare,
care exist` [i f`r` efortul meu. Toat` lumea care este implicat` în acest proces de restructurare
[i de punere pe hart` a elementului militar românesc este un diplomat militar. Chiar [i sergentul
care merge în Irak face diploma]ie militar` [i o face, dup` cum se vede, destul de bine,
pentru c` avem o reputa]ie foarte bun` în rândul partenerilor no[tri.
În UE este acela[i lucru. Niciodat` nu m-am dus la Bruxelles s` m` amestec în chestiuni
legate de integrare, de negociere, de aspecte tehnice. Ar fi fost [i ridicol. Nu am aceast`
preg`tire, nici nu am acest scop. Îns`, am f`cut de foarte multe ori c`l`torii atât la Bruxelles,
cât [i în ]`rile candidate, în ]`rile membre ale UE, în care am pledat, în felul meu, în felul
pozi]iei mele, pentru candidatura României [i voca]ia ei euroatlantic`.
Uniunea European` are un num`r de criterii care acoper` o arie mai mare de preocup`ri
române[ti, de la juridic la administra]ie local`, la domeniul legislativ, la domeniul cultural,
economic [i atunci, evident, c` aria întâlnirilor este mai larg`, mediul înconjur`tor, geografia
este \ntins` [i num`rul de angajamente este pe mare întindere dedicat problemelor interioare.
Pentru c` jude]ele în care am fost pân` acum [i le-am vizitat, pân` în acest moment,
aproape pe toate, iar pe cea mai mare parte le-am vizitat de 6-7 ori, au în prim-planul dezvolt`rii
lor toate aceste aspecte: [coala, biserica, armata, economia, administra]ia local`, elementul
juridic, societatea civil`, mass-media. Cu toate am leg`turi, tuturor le spun aceste lucruri
[i încerc repunerea României pe harta Europei [i a lumii [i aducerea lumii înapoi, în România.
Nu a]i g`sit zone în care a]i întâlnit o anume ostilitate fa]` de demersurile
întreprinse ?
Nu. Pentru c` na]iunile, societ`]ile nu manifest` ostilitate una fa]` de cealalt`. Acestea
sunt devieri de imagine, cum se spune, distorsiuni sau exager`ri, care se produc pentru
c`, de multe ori, societ`]ile \[i transmit mesajele prin intermediul mass-media sau prin inter-
mediul mijloacelor politice. Na]iunile, ca atare, nu se ur`sc una pe alta, ele nu nutresc dispre]
una fa]` de alta, sunt organisme prea mari [i variate [i prea puternice, prea instinctive. For]a
vital` a unei na]iuni \ntregi este prea profund` ca s` po]i s` vorbe[ti despre ea ca despre
o singur` tendin]`. Dar, de obicei, ea se manifest` prin elementul politic [i prin elementul
mediatic sau combinat, pentru c` asist`m, ast`zi, la o vreme a “actorilor” în via]a politic`.
Culmea este c` o [i numim a[a. {i în sistemul interna]ional, ba chiar în domeniul militar
folosim cuvântul “actor” [i “teatru”. Spunem “teatru de r`zboi”, spunem “actor politic”
sau “actori-institu]ii”. Elementul reprezentativ a început s` fie primordial. Îi vezi pe oamenii
politici la televiziune, în cabin`, machiindu-se, dându-se cu pudr`, ca s` “intre în scen`”. {i lumea
[tie c` e a[a, iar ei sunt nemaipomenit de ferici]i c` o fac. |n multe pozi]ii de putere, de for]`,
au ajuns oameni care au avut studii de art` dramatic`, cum ar fi Papa Ioan Paul al II-lea,
Václav Havel, Ronald Reagan, Shirley Temple, Prin]esa Grace de Monaco [i al]i asemenea.
Ca atare, nu exist` ostilitate la nivelul unor na]iuni. Ce se poate întâmpla este s` nu se [tie
\ndeajuns sau pu]inul care se [tie s` nu fie adus la zi. Sau exist` o dinamic` a intereselor, care face
s` mearg` lucrurile înainte, dar care, în unele situa]ii, face ca percep]ia pe care o au fa]` de noi
159
s` fie una fals` sau r`mas` în urm`. S` lu`m, de exemplu, Fran]a. Imaginea româneasc`
în Fran]a, mai ales la nivelul mass-media, continu` s` fie revolt`tor de proast`. Dar nu înseamn`
c` na]iunea francez` sau opinia public` francez` are ceva a priori cu România. Nici nu are cum
s` aib`, chiar dac` la nivelul excep]ionalei noastre aplec`ri c`tre francofonie s-au mai produs
dilu`ri. Rela]ia dintre România [i Fran]a este o rela]ie complex`, rela]iile dintre ]`rile aspirante
la pozi]ia de membr` a UE [i ]`rile fondatoare e complex`. Rela]ia dintre Europa [i Statele
Unite e complex`, dintre UE [i Rusia e una complex` [i, ca atare, aceast` varietate de s`ge]i
care trag în diverse direc]ii face ca, la un moment dat, reflexul în media, în percep]ie,
s` fie altfel decât ar trebui. Nu exist` sentimente ostile fa]` de noi sau resentimente,
pentru c` nu cred c` poate func]iona la nivelul colectiv a[a ceva. Nici când se merge la r`zboi
nu po]i s` spui c` cele dou` na]iuni se urau; era o stare de violen]` indus`, pe care sentimentul
patriotic o cerea fiec`reia dintre p`r]i, dar, dup` ce acest lucru se termina, unele dintre na]iuni
s-au întors la prietenie [i sunt partenere indestructibile.
S` ne oprim asupra unui concept care amprenteaz` politica

româneasc` în acest început de secol – “dezvoltarea durabil`”.
Ce înseamn` dezvoltarea durabil` a României, care sunt perspectivele
acestei strategii [i care sunt resursele avute în aten]ie pentru a sus]ine
procesul ?
Dezvoltarea durabil`, deocamdat`, nu înseamn` ceva limpede. Un concept
care s-a dezvoltat în lume într-o perioad` relativ recent` nu reprezint` un substantiv
care s` aib` o defini]ie precis`. Dac` dezvoltarea durabil` ar fi o formul` politic` bine deghizat`
ca s` ne opunem globaliz`rii, atunci ar fi pu]in, ar fi ieftin, n-ar fi suficient. Se pot g`si [i alte
forme spre a te opune unui trend, unui drum, unei înclina]ii a omenirii, în care nu crezi.
Eu cred c` ideea este splendid`, numai c` ea se limiteaz`, în acest moment, la a utiliza
resursele, la a te folosi de mediul în care trìe[ti [i la a-]i duce destinul astfel încât genera]iile
urm`toare s` nu fie periclitate de ceea ce faci tu. Dar dezvoltarea durabil` nu se poate reduce
la chestiuni de mediu, de alimenta]ie sau de s`n`tate. Dac` n-a[ fi român, poate c` n-a[ gândi
a[a. |n Evul Mediu, în perioada r`zboinic` a noastr`, de foarte multe ori ]`ranul român
era obligat s` dea foc – unii spun c` a fost o nebunie, c` nici nu e motiv de mândrie – tuturor
bunurilor, pu]ine, pe care le avea, pentru a face fa]` în mod asimetric atacurilor simetrice
la care era supus [i c`rora nu le putea face fa]` din cauza diferen]ei de for]`. Dar dac` este a[a,
atunci înseamn` c` rom#nul nu dezvolta durabil, el distrugea. {i distrugea cu bun` [tiin]`.
De ce o f`cea ? Ca s` p`streze, totu[i, ceva. Pu]inul pe care el îl distrugea nu valora prea mult.
Îns`, ceea ce reu[ea el s` fac` prin distrugerea pe care o f`cea, era, întâi, s`-[i p`streze
locul, acolo unde era, ceea ce se dovede[te c` a f`cut-o, c` suntem azi, aici, în 2005,
[i în al doilea rând, s` salvgardeze limba, care, iat`, e tot aici, [i tradi]ia, identitatea lui.
Asta ducea el, în desag`, în mun]i, c` altceva n-avea cum s` duc`. Pentru români, a dezvolta
durabil înseamn` a cl`di, fiindc` noi n-am avut darul acesta. Noi am început s` cl`dim
doar în secolul al XIX-lea, în momentul în care sistemul interna]ional a permis-o,
când au început s` se consolideze, s` apar` state în partea aceasta de lume, când au ap`rut
dinastii moderne [i tinere care, de regul`, veneau din Germania, care, dup` aceea,
prin sistemul lor de rela]ii [i, în cazul nostru, printr-o minte str`lucit`, cum a fost Carol I,
160
Dialoguri “GMR”
au reu[it s` ob]in` independen]`, s` se consolideze. Atunci a început construc]ia durabil`
a României, au început s` apar` primii muguri ai moderniz`rii ei, care a fost întrerupt` brutal
în ‘38. De atunci încoace a mai venit înc` o distrugere, care s-a terminat în ‘89 [i România
a experimentat, abia dup` 1989, reconstruc]ia la modul propriu. A[a c`, pentru mine, ca român,
dezvoltarea durabil` mai înseamn` un lucru: construc]ia durabil`. Noi nu avem cartiere
în Bucure[ti ca la Paris, cu cl`diri dat#nd din anii 1300; francezului, dac` îi spui despre aceasta,
el nu-i va g`si dezvolt`rii durabile o dimensiune arhitectonic` sau una de cl`dire, una construc-
tiv`, la modul propriu, pentru c` nu are nevoie. Nu s-au întâmplat acolo distrugeri ca la noi.
Eu, de exemplu, dezvoltarea durabil` o v`d [i a[a: prin construc]ie, prin durare, prin instalarea
na]iunii în locul ei, în care n-a avut posibilitatea s` se instaleze durabil, [i a trebuit s` recurg`
la tertipuri, s` g`seasc` modalit`]i asimetrice de ap`rare la atacuri simetrice.
Un alt lucru este cel legat de mentalitate – dac` noi avem în ultimii 15 ani fisuri
în consolidarea noastr` este pentru c` nu ne “înv`]`m minte”, pe scurt. Înv`]atul minte înseamn`
renun]area la mentalit`]ile învechite. Nu se poate dezvolta durabil dac` ele sunt acolo.
Abia acum, dup` 15 ani, se poate spune c` se produce un fel de “revolu]ie calm`”, în care
nu se mai produc tulbur`ri, dar în care totul se duce în direc]ia bun`, pur [i simplu, în mod
pa[nic, pentru c` România trebuie s` fie stabil`, liber`, democratic` [i prosper`. Încep s` apar`
muguri de prosperitate, ceea ce \i d`, Rom#niei mai mult` flexibilitate. Deci, iat` ce a[ aduce
eu în plus la conceptul de dezvoltare durabil` în urm`torii ani: construc]ia durabil` [i mentalitatea
durabil`. Dou` lucruri despre care, poate, la Johannesburg, nu s-a vorbit, sau la Rio.
A[a o g`sesc ca viitor. {i nu are decât s` continue s`-[i fac` destinul ei de no]iune în formare,
pentru c`, la urma urmei, fiecare parte din aceast` lume, când va fi atins` de nevoia dezvolt`rii
durabile, fiecare din ele va aduce un plus de participare. Gândi]i-v` o clip` la chestiunea
legat` de agricultura ecologic`, în englez` – organic farming – la noi nu are nici un în]eles,
pentru c`, în afar` de câteva locuri, unde am stropit cu motorin` [i cu chimicale, cea mai mare
parte a României e curat`, pentru c` n-a avut când s` se strice, pentru c` noi eram s`raci.
În Thailanda, de pild`, primele manifest`ri de agricultur` ecologic` dureaz` din anii ‘60,
dar Anglia le-a descoperit prin anii ‘80. De[i suntem în epoca comunica]iei [i a informa]iei,
se întâmpl` ca tezaure de experien]`, puncte de vedere s` nu se cunoasc` înc` între ele.
Când dezvoltarea durabil` va deveni o component` a societ`]ii democratice(care, iat`,
se extinde, v`d, în lume, aproape 70% din suprafa]a globului e democratic`), atunci
ea va c`p`ta valen]e de la fiecare dintre participan]i [i se va consolida ca defini]ie.
Pute]i releva, prin câteva exemple, eventualele reu[ite ale demersurilor

Alte]ei Voastre ?
În primul rând, a[ începe cu cele economice, pentru c` este un lucru la care România
este limpede c` trebuie s` se gândeasc` întâi [i întâi. Dac` va cre[te prosperitatea
[i cooperarea economic`, va cre[te totul. Exist` chiar un excep]ional analist politic,
Fareed Zakaria, care spune c`, dac` ]`rile ajung la 6 000 de euro PIB pe cap de locuitor,
atunci ele sunt stabile. Acolo nu se mai pot întâmpla revolu]ii. Dac` sunt la 3 000, atunci
s-ar putea s` se întâmple. Dac` sunt sub 3 000, atunci po]i s` te a[tep]i în orice clip` la orice.
Poate este exagerat. Am primit cu pl`cere propunerea de a da înaltul patronaj Camerei
de Comer] Româno-Britanice. Ca atare, de cel pu]in câteva ori pe an, atât în România,
161
cât [i în Marea Britanie, conduc o serie întreag` de activit`]i, misiuni, întâlniri economice
care duc direct la semnare de contracte, la investi]ii române[ti, la investi]ii britanice în România
sau la cooper`ri, la export, la import, la banking. Sunt într-o leg`tur` direct` cu companii,
cum este Forum Invest, care organizeaz` forumuri economice în lume [i seminarii
economice în România. Particip la activit`]i de punere împreun` a investitorilor români
[i strìni, pentru dezvoltarea economic` româneasc`. Sunt în ]ar`, cam o dat` pe s`pt`mân`,
în câte un jude], în care, prin toate mijloacele, prin întâlniri cu elementul economic, cu oamenii
de afaceri, cu întreprinderile mici [i mijlocii, cu patronatele, cu camerele de comer], cu liderii
locali politici, cu administra]ia local`, încerc`m s` facem cât mai multe întâlniri comune,
pentru a duce mesajul regiunii respective, al locului, al jude]ului direct la surs`. C` acesta
este un or`[el din Marea Britanie sau c` e o agen]ie din Canada, din Bulgaria, din Azerbaidjan,
din Ungaria, încerc s`-i pun pe oameni împreun` direct, f`r` s` mai treac` prin guvernele
lor [i prin decizia politic`. Dup` aceea, am creat un Institut Regal de Management al Ospitalit`]ii,
o minunat` ini]iativ` între România [i Elve]ia, care are cea mai veche [i mai reputat` universitate
pentru manageri de hoteluri [i restaurante, Ecole Hôtelière de Lausanne. Aceast` institu]ie,
în cei aproape dou` sute de ani de existen]`, niciodat` n-a construit o ramur` a ei în afara
Elve]iei, [i acum o face în România ! Va construi o universitate care va forma pe cei mai buni
[i mai specializa]i manageri în industria hotelier` [i turism; or, serviciile în România, turismul
sunt o surs` excep]ional`, care trebuie s` ajung`, s` fie la în`l]imea resurselor, a frumuse]ii
naturale pe care România o are.
În domeniul economic, de asemenea, organizez, de cel pu]in 3-4 ori pe an, la Palatul
Elisabeta, ceea ce se nume[te “Serile regionale” – “Seara doljean`”, “Seara prahovean`”,
“Seara g`l`]ean`” …, în care invit 50-60 de delega]i din jude], care cuprind elevi de liceu,
profesori, militari, lideri ai bisericii, oameni de afaceri, oameni politici locali, cu to]ii,
împreun`, spre a sus]ine cauza lor în inima Bucure[tilor. De partea cealalt`, invit 30-40
de amabasadori acredita]i în România, care niciodat` n-ar putea s` mearg` în num`r
atât de mare, într-o singur` dup`-amiaz`, la Ploie[ti sau la Craiova. De asemenea, invit
oameni importan]i din mediul economic, institu]ii economice care catalizeaz` dezvoltarea
româneasc`, cum ar fi, de exemplu, companii de consultan]` sau mari corpora]ii sau camere
de comer] interna]ionale pentru a forma o sear` a dezbaterilor, în care idealul este ca fiecare
s` plece cu cartea de vizit` a celuilalt. {i, pentru o dup`-amiaz`, Capitala s` vibreze la unison
de grija Craiovei sau de grija Buzùlui, a Gala]iului [.a.m.d. Suntem deja, pe data de 9 iunie,
la a doua edi]ie, dup` “Seara prahovean`”, care a fost în aprilie, pe urm`, în septembrie,
“Seara g`l`]ean`”. În afar` de aceasta, avem un eveniment – “România – o c`l`torie regal`”,
care are loc în fiecare an, în luna iunie, de fiecare dat` cu concursul Guvernului [i al Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale [i care reune[te, pentru trei zile, în România, între 20 [i 30 dintre cele
mai ilustre personalit`]i din lume din domenii militare, economice, politice [i mediatice.
Ace[ti oameni, de pe trei-patru continente, se reunesc sub egida Casei Regale [i primesc,
timp de trei zile, o primire ideal`. Ei pleac` de aici în]elegând c` România nu e o ]ar`,
nu e o destina]ie, e o lume. O zi jum`tate stau la Palatul Elisabeta, unde li se organizeaz`
contacte cu cei mai proeminen]i oameni din România, de afaceri, politici, militari, ziari[ti,
dup` care, o zi jum`tate merg la o destina]ie în ]ar`, unde v`d poten]ialul românesc,
dar nu atât natural sau de resurse sau frumuse]e natural`, ci [i poten]ialul uman. V`d la fa]a
locului cum arat` o a[ezare româneasc`, ce vrea ea, unde tinde ea, cu ce seam`n`. Subliniez
162
Dialoguri “GMR”
aceasta pentru a în]elege c` nu îmi place deloc ideea de imagine, ideea de lobby. Nu poate
cineva din Casa Regal` s` fac` lobby, c` nu e “fotograf”. Aici este vorba despre vibra]ia,
inspira]ia cu care sus]ii interesele majore române[ti, cu care prezin]i cum arat` acest loc,
de ce are el nevoie, s` ar`]i ce are el important pe lume, de ce are nevoie lumea ca România
s` fie pe hart`. Or, aceasta este ceva care seam`n` foarte bine cu felul nostru de a fi \n serviciul
Rom#niei.
Care sunt principalele ini]iative personale afirmate în spa]iul îndeplinirii

responsabilit`]ilor cu care sunte]i învestit ?
Sunt asocia]ii de art` pe care le încuraj`m, [coli, universit`]i, funda]ii, ini]iative civice
pe care atât Principesa Margareta, cât [i eu le încuraj`m. P`mântul, natura, n-au nevoie
numai de ploaie, au nevoie [i de soare, [i de p`s`ri, [i de animale, [i de iarn`, [i de var`.
Tot a[a este [i cu societatea româneasc`. Vede]i, ideea aceasta a îmbin`rii diverselor instru-
mente de dezvoltare româneasc` este o idee valoroas`, pentru c` România, ca democra]ie
liberal` ce este ea ast`zi, are esen]ial` nevoie de institu]iile statului [i de partea, de elementul
politic. Faptul c` vorbe[ti în numele interesului românesc, nu în numele specialistului român
din domeniu face ca perceperea acestei solii s` fie mult mai sensibil`, mult mai personal`,
oamenii îi consolideaz` pe hart` locul datorit` acestui lucru.
{i credibilitatea, în acela[i timp.

Credibilitatea, legitimitatea plus continuitatea.
A]i avut, f`r` îndoial`, un num`r important de întâlniri cu personalit`]i

de prestigiu din sfera politic`, economic`, spiritual`, academic`,
cultural`. Care sunt cele care, în opinia Alte]ei Voastre, au marcat
semnificativ reu[ita demersurilor pe care le-a]i întreprins ?
Încep cu un militar: generalul Joseph Ralston. El a fost, sunt convins c` a r`mas
un prieten necondi]ionat al României. Acum nu mai este comandantul suprem al For]elor
NATO pentru Europa, i s-a încheiat misiunea în decembrie 2003. Dar a fost acolo la momentul
determinant [i a fost prietenos cu România, în]eleg`tor. Exist` oameni din domeniul
economic, din domeniul politic \n Statele Unite, aceast` ]ar` fundamental` pentru noi,
în acest moment [i pentru mult` vreme de acum încolo. Oameni care au în]eles, care au sprijinit
România. Pe urm`, sunt personalit`]i importante, de valoare, care sprijineau elementul
românesc chiar dac` n-o f`ceau într-un sens care s` ne privilegieze, dar, care aveau o în]elegere
pentru România. De exemplu, Paavo Lipponen, actualul pre[edinte al Parlamentului
finlandez, un om politic de profunzime [i de valoare, care a fost opt ani prim-ministrul Finlandei.
|n întrevederile cu ei, am încercat s` insuflu, în aceea[i manier` în care vorbesc
[i cu dumneavoastr`, cum, de altfel, o fac [i cu studen]ii teologi de la Timi[oara sau cu cei
de la arte de la Ia[i, încercând s` explic toate aceste lucruri. Dac` a fost ceva în puterea lor
s` fac` pentru noi, sunt convins c` au f`cut-o. Nu mai spun despre al]i oameni, din imediata
noastr` apropiere, ca parteneri, din Marea Britanie, sau Fran]a, sau Germania, pentru
c` nu vreau s` comit o ierarhizare, dar sunt mul]i. În primul rând, a fost foarte marcant`
163
întâlnirea pe care Principesa Margareta [i cu mine am avut-o cu Papa Ioan Paul al II-lea
acum doi ani, în luna aprilie. Cât a f`cut omul acesta pentru sud-estul Europei ! Cât a f`cut
pentru România ! El este un simbol al credin]ei, nu al armatei, dar el a f`cut mult pentru
armat`. În ‘99, când a venit el s` se întâlneasc` la Bucure[ti cu Patriarhul Teoctist, în luna mai,
la Belgrad c`deau bombe. Ce importan]` avea România în acel moment simbolic ca stabilitate,
ca element de confluen]` [i de continuitate, când în vecin`tatea absolut` a României,
de la Timi[oara pân` la Belgrad, numeri cu sutele de km – acolo c`deau bombe, într-un carnagiu
care r`mâne de neîn]eles. Cât de mult îi dator`m acestui om, care n-a avut epole]i, n-a fost
militar, dar el a f`cut relevant` stabilitatea româneasc`, deci [i O[tirea Român`. Pe urm`,
exist` – [i trebuie dat Cezarului ce-i al Cezarului – o mul]ime de oameni de afaceri de mare
calitate, care sunt, poate, necunoscu]i României, opiniei publice din Olanda, din Canada,
Elve]ia, Fran]a, Belgia, Marea Britanie, Statele Unite, pe care i-am cunoscut [i care, prin aportul
lor, prin venirea lor la Bucure[ti, au dat un plus de noble]e destinului românesc european.
A]i sus]inut un num`r impresionant de conferin]e în mediile politice

[i academice occidentale. Care sunt temele de referin]` pe care confe-
ren]ia]i [i care este percep]ia fa]` de mesajele transmise ?
{i în privin]a temelor conferin]elor se aplic` acela[i adev`r pe care l-am enun]at

mai devreme pentru celelalte întreb`ri. Varietatea temelor a ilustrat varietatea soliilor.
La Chatham-House, la Londra, care este, poate, cea mai înalt` tribun` a ideilor din Europa
anglo-saxon`, tema a fost minoritatea rrom` în România [i în sud-estul Europei. Pu]ini politicieni
rom#ni s-ar fi apucat s` spun` un astfel de lucru acolo, pentru c` nu era comod s` vorbe[ti
despre asta în acel moment. Am f`cut-o cu mare pl`cere, am f`cut-o [i la Institutul
Francez de Rela]ii Interna]ionale, alt` extraordinar` tribun` a ideilor, care este, poate,
cea mai reputat` tribun` a ideilor de limb` francez` din lume. {i am mai citit aceast`
conferin]` [i la Helsinki, la Parlamentul Finlandei. De aici, trecem la conferin]a legat`
de destinul [i voca]ia transatlantic` a României, pe care am sus]inut-o, de exemplu,
la Academia Militar` din Tokio, la Colegiul Na]ional de Ap`rare de la New Delhi sau la United
Service Institution de la New Delhi, care este un “think tank”, tot militar, ca esen]`; am vorbit
la Colegiul Regal de Ap`rare de la Haga, la Colegiul Regal de Ap`rare de la Kingston,
din Canada, dar [i la Universitatea Na]ional` de Ap`rare de la Bucure[ti, [i un alt num`r
destul de mare de teme militare pe care nu vreau acum s` le mai enum`r.
Pe urm`, lucruri legate de spiritualitate. Am sus]inut la Paris, la Bruxelles, la Roma,
la Geneva,în mai multe rânduri, teme legate de contribu]ia cultural` româneasc`
la marea simfonie a culturilor lumii. {i, în al patrulea, dar nu în ultimul rând, lucruri legate
de voca]ia european`, strict de chestiuni de rela]ii interna]ionale, de politica extern`,
de diploma]ia multilateral`, de diploma]ia bilateral`. De exemplu, am fost singurul repre-
zentant al sud-estului Europei la o foarte prestigioas` manifestare din Elve]ia, se nume[te
“Serile europene de la Coppet”, unde, de 200 de ani, în acela[i castel, de la Coppet,
se desf`[oar` întâlnire între marii europeni[ti, sunt dezb`tute marile idei europene.
Ini]iativa invit`rii mele apar]ine lui Philippe Braillard, directorul Institutului de Studii Europene
al Universit`]ii din Geneva, [i, împreun` cu al]i doi invita]i, unul francez [i unul elve]ian,
am vorbit despre provoc`rile libert`]ii de ast`zi în Europa.
164
Dialoguri “GMR”
Apoi, am deschis în fiecare an, la Geneva, activitatea Institutului de Înalte Studii
Diplomatice, sus]inând o prelegere legat` de aportul românesc la Europa. La Washington,
la aceast` reputat` institu]ie care se nume[te National Defence University Washington, am
conferen]iat despre voca]ia transatlantic` a României; acea conferin]`, am s` o ofer cu pl`cere
revistei. Oricum, sintetiz#nd, afirm c` am pledat cu argumente consistente pentru voca]ia
euroatlantic` a Rom#niei [i a poporului rom#n.
Una dintre preocup`rile Alte]ei Voastre, dezvoltat` în realizarea tezei

de doctorat, consist` în analiza geopolitic` [i geostrategic` a mediului
de securitate proxim României. Cum caracteriza]i, pe de o parte, mediul
geopolitic [i geostrategic în care România trebuie s` se dezvolte
durabil [i, pe de alt` parte, cum crede]i c` trebuie s` ac]ioneze
România pentru dezvoltarea [i consolidarea rolului sù, a statutului
sù regional ?
Prin flexibilitate [i inteligen]`, pentru c` ceea ce se întâmpl` în jur este cât se poate
de delicat, de imperceptibil, uneori, de foarte mare complexitate. Eu, de pild`, sunt foarte
sedus de p`rerea lui Vladimir Socor, care apreciaz` c`, într-un anume fel, Caucazul nu este
decât o materie care leag` Marea Neagr` de Marea Caspic`. Mi-a pl`cut mult ca figur` de stil
[i cred în acest lucru. Toat` zona ar trebui luat` ca o entitate, Caucazul – care nu este decât o [ir`
a spin`rii între cele dou` m`ri. Pe de alt` parte, tot ceea ce a fost Uniunea Sovietic`, ]`ri care,
de sus, de la baltici, pân` jos, la basarabeni, [i pe urm` la ceilal]i, de care tocmai am vorbit,
sunt ]`ri care r`mân în continuare cu o mul]ime de obsesii comune, de sensibilit`]i comune,
de vulnerabilit`]i comune. Vecin`tatea este foarte complex` [i colorat`, ca s` spun a[a,
prin ceea ce se întâmpl` în Orientul Mijlociu, prin faptul c` nordul Africii este, ca voca]ie,
aproape de noi, noi suntem vecinii lor proximi. Dac` v` duce]i în Maroc sau \n Iordania,
\n Israel, v` sim]i]i ca acas`. {i aceasta nu e întâmpl`tor. Nu e numai pentru c` marocanii
seam`n` cu noi la temperament sau ei simpatizeaz` România c` au avut studen]i la noi.
Spa]iile acelea ne apar]in ca tradi]ie, ca identitate, nu putem s` st`m cu spatele la aceast`
realitate. Nu sunt multe locuri din lume unde te duci 3 000 de kilometri [i parc` e[ti acas`.
Iat` de ce, Dialogul Mediteranean, dincolo de a fi o formul` politic` sau militar`, apare destul
de natural. Cum pute]i altfel explica c` în Iordania, de pild`, ca român, aproape te sim]i
ca acas`, f`r` ca noi s` avem leg`tur` cu lumea musulman`. Suntem ortodoc[i, predominant
ortodoc[i, nici m`car nu este echivoc. Dar, noi avem 11 000 de iordanieni care au studiat
în România, dac` num`r`m [i so]iile lor. E o comunitate consistent`. În acela[i timp,
avem [i o jum`tate de milion în Israel, care s-au n`scut aici sau au urma[i. Rolul României
în regiune nu trebuie v`zut neap`rat ca ini]iator de politici pe care le inventez` ea, ci ca instrument
specific, unic, de a se pune în slujba binelui sau a dezideratelor întregii familii de na]iuni
din comunitatea democratic` mondial`. Sunt absolut convins c` avem un destin în regiune,
pentru c` am v`zut, în vizita pe care am f`cut-o în Azerbaidjan, cu cât` încredere [i inspira]ie
ne privesc, de exemplu, azerii; am avut acest sentiment [i în Iordania, [i în Maroc, ba chiar
[i în Emiratele Arabe Unite.
165
Cum reg`sim în actul guvernamental, dar [i în cel al altor institu]ii
de reprezentare na]ional` rezultatele demersurilor pe care
le întreprinde]i ?
În dou` feluri. Unul este cel direct, în care, prin contactele [i prin ini]iativele pe care
le am, ele pot da rezultate. Pe scurt, dou` dintre ini]iativele mele pe care le-am avut în dou`
din ]`ri au adus 1,5 milioane de dolari, în urm`torul an, unor companii. Nu e vorba
despre faptul c` am ajutat Guvernul. Eu sunt pus în slujba României. M` numesc repre-
zentant special al Guvernului pentru c` sunt împuternicit de Guvern s` reprezint interese
române[ti, adic` pozi]ia pe care sunt, acel soclu oficial, pe care sunt pus, este f`cut
cu împuternicire guvernamental`. Dar, rostul este de a sus]ine interesele române[ti.
Dac` sectorul privat, societatea civil`, mass-media româneasc`, familia româneasc`
are de câ[tigat din existen]a noastr`, atunci misiunea noastr` e îndeplinit`. Iar al doilea
lucru, cel care nu se poate m`sura a[a, este plusul de consisten]` pe care România îl are
pe termen mediu [i de lung` durat` în prezen]a ei în lume, [i invers, consisten]a cu care
ceea ce este mai bun [i mai adev`rat, universal valabil în lume p`trunde în România, poate,
cu o clip` mai devreme prin prezen]a [i misiunea noastr`.
Ce proiecte, Alte]`, v` definesc, în mod fundamental, a[tept`rile ?

Principalul este dac`, pe timpul vie]ii mele, voi ajunge s` dovedesc societ`]ii române[ti
cât de relevant` este Casa Regal`, ca institu]ie, atât cât cred eu c` este relevant`. Când spun
relevant`, m` gândesc la binele pe care poate s`-l fac` ea României în secolul XXI.
Nu m` gândesc la faptul c` na]iunea român` datoreaz` acestei institu]ii multe dintre momentele
ei din perioada modern`. Nu m` gândesc la trecut, nici m`car la prezent. Dac` m-a[ gândi
la prezent, a[ fi foarte fericit pentru felul în care se consolideaz` [i cre[te acest proiect,
care este reprezentantul special. În al doilea rând, nu cred c` am s` am vreodat` o bucurie
mai mare ca român decât ziua de 15 iunie 2005, \n care am devenit ofi]er activ al Armatei
[i |nalt Reprezentant al Ap`r`rii pentru Cooperare Euroatlantic`. Dac` n-a[ fi fost membru
al Familiei Regale, n-ar fi avut relevan]`. Dar, fiind membru al unei familii care, la fiecare
genera]ie, a avut aceast` calitate, este o bucurie nespus` s` vezi c`, dup` 70 de ani de ruptur`,
acest lucru se poate întâmpla din nou [i c` am o rela]ie atât de profund` cu elementul militar
românesc, în forma în care e el azi, fiindc` el nu mai e nici m`car ca în ‘89, dar`mite ca în 1877
sau ca în anul ‘44. Dar el e acolo, orice s-ar întâmpla, el e acolo [i noi, aici, [i împreun`
reînnod`m un fir care nici m`car nu ne apar]ine nou`. Acesta este un alt proiect
care m` define[te. Dar dac` m` întreba]i pentru durata unei vie]i, ceea ce m-ar defini ar fi
acest lucru: s` aplic capacitatea de a revalorifica un bun na]ional care are 139 de ani
[i de a-i da relevan]` pentru înc` 30. E mai mult decât pentru o via]` de om.
Ce sentimente v` insufl` apartenen]a la condi]ia militar` na]ional` ?

Este cel mai frumos dar pe care puteam s`-l primesc de la ]ara mea. Primul
dar a fost acela pe care mi l-a dat Regele prin faptul c` mi-a permis s` m` c`s`toresc cu fiica
lui, în al doilea rând, a fost darul c` intrarea în Familie m-a redefinit ca persoan`, ca r`spundere,
166
Dialoguri “GMR”
ca responsabilitate [i am început s` trìesc un alt fel de via]`, care nu mai avea leg`tur`
neap`rat cu orizontul meu biologic, ci, pur [i simplu, cu orizontul meu na]ional. Dar, acestea
sunt, totu[i, lucruri de familie. Dar, dac` este la nivelul ]`rii, probabil c` nu pot primi ceva
mai m`re] [i mai vibrant. Eu sunt un om care nu are atrac]ie c`tre prosperitate, e un element
al puterii care nu-mi spune nimic. {i atunci, cum sunt [i un om c`ruia îi place s` aib` idealuri,
s` construiasc`, aceasta este una dintre cele mai frumoase construc]ii pe care le puteam avea.
Poate c` mult` lume n-o s` în]eleag` de ce am ales s` fac asta. La urma urmei, transform`rile
prin care Armata a trecut au nelini[tit, cred, pe unii dintre ofi]eri. Adic`, cei 15 ani au însemnat
o rescriere a Armatei din temelii, încât a trezit frustr`ri, triste]e, dezam`gire, durere, bucurie,
dar [i capacitatea de a trece peste ele. {i în acest moment, dup` toate aceste transform`ri,
Armata Rom#n` iese înt`rit`.
Alte]`, recent a]i fost primit \n r#ndurile active ale Armatei [i avansat
la gradul de colonel, fiindu-v` conferit` calitatea de |nalt Reprezentant
al Ap`r`rii. Cum ne comenta]i semnifica]ia acestei responsabilit`]i ?
Calitatea de |nalt Reprezentant al Ap`r`rii continu` tradi]ia secular` dintre dou` institu]ii
istoric legate de ap`rarea na]ional`, de independen]a [i de suveranitatea noastr`. Aceast` pozi]ie
îmi va oferi prilejul de a reprezenta, în mod explicit [i personalizat, eforturile rom#ne[ti
de participare la stabilitatea [i securitatea transatlantic`. Voi avea ca misiune de onoare
sublinierea angajamentelor rom#ne[ti pentru cooperare militar` \n domeniile transform`rii,
perfec]ion`rii [i conect`rii sistemului ap`r`rii na]ionale at#t în cadrul NATO, cât [i \n alte
angajamente interna]ionale. De asemenea, voi promova, în plan intern [i extern, eforturile
de optimizare a structurii de for]e, respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alian]ei
Nord-Atlantice, dezvoltarea Politicii Comune Europene de Securitate [i Ap`rare, stabilitatea
M`rii Negre [i a Balcanilor [i r`zboiul împotriva terorismului.
O întrebare, cel mai adesea banal`: Ce gânduri transmite]i cititorilor

revistei Gândirea Militar` Româneasc`, publica]ie din al c`rei Consiliu
Editorial face]i de curând parte ?
Este lucrul pe care îl transmit tuturor o[tenilor, nu numai cititorilor revistei: pentru
mine, onoarea de a fi acceptat în rândul lor este atât de mare, încât singurul lucru la care
m` gândesc este acela s` fac tot ce pot omene[te, cu puterile pe care le am ast`zi, ca ceea ce
primesc s` pot s` dau înapoi.
A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE
16 iunie 2005
167
“Dac\ subofi]erul
nu este con[tient de noul
statut institu]ional,
de noua sa menire,
simpla clamare a faptului
c\ acesta reprezint\
coloana vertebral\
a Armatei nu este suficient\ !”
Interviu cu plutonierul-adjutant Tiberiu NICOLAU
~ subofi]erul-consilier al [efului Statului Major General ~
Domnule plutonier-adjutant, v` propun

S-a n`scut la Ia[i, la 13 august 1966.
s` discut`m cu “realitatea” pe … fa]`
A absolvit {coala Militar` de Mai[tri
Militari [i Subofi]eri “Basarab I”
despre starea [i condi]ia subofi]e-
din Pite[ti, arma tancuri (1986), rului-consilier \n Armata Rom#niei.
[i Facultatea de Inginerie Manage-
rial` [i Tehnologic` din cadrul Univer-
De acord [i \ng`dui]i-mi s` mul]umesc redac]iei
sit`]ii Tehnice “Gheorghe Asachi” pentru oportunitatea pe care mi-o ofer`.
din Ia[i (1999).
A \ndeplinit func]ii la diferite Cum justifica]i nevoia organismului
niveluri ierarhice (batalion, regiment, militar rom#nesc de ceea ce institu]iona-
comandament de corp de armat`,
lizat numim subofi]erul-consilier ?
comandament opera]ional), mecanic
conductor, comandant de grup`, Nu eu trebuie s` justific nevoia de subofi]er
comandant de tanc, subofi]er de stat
\n rolul de consilier al comandantului, la toate nivelurile
major – personal, mobilizare, opera]ii
[i instruc]ie, consilier al comandantului organiz`rii militare; aceast` necesitate este justificat`
Comandamentului 10 Opera]ional. de \ns`[i evolu]ia ca atare a institu]iei militare, de accen-
A activat ca instructor la Cursul tuarea diviziunii responsabilit`]ilor opera]ionale \n organi-
de subofi]eri-consilieri ai comandan- za]iile militare [i, nu \n ultimul r#nd, de evolu]ia ac]iunii
tului, organizat \n cadrul {colii Militare militare at#t \n timp de r`zboi, c#t [i \n timp de pace
de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor
sau \n situa]ii de criz`. Dar, pe fond, determin`rile reale
Terestre (Pite[ti, 2004).
A urmat Cursul de perfec]ionare
sunt generate de nevoia de a \ntre]ine permanent
pentru subofi]eri din arma tancuri capacitatea de a r`spunde eficient [i adecvat la riscurile
(Gala]i) [i Cursul de analiz` matema- provocate de muta]iile petrecute \n mediul de securitate,
tic`, Universitatea Popular` Constan]a de nevoia, indispensabil` unor organiza]ii militare
168
Dialoguri “GMR”
(1989), Cursul de limba englez` performante, de militari competen]i, adaptabili [i capabili
\n cadrul Centrului Principal de |nv`-s` \ndeplineasc` cu succes orice tip de misiune, \n orice
]are a Limbii Engleze al For]elor
Terestre, Sibiu (2003), Cursul de con-
fel de teren, utiliz#nd tehnologii [i tehnici de lupt`
moderne. Apoi, dar nu în ultimul rând, pe fondul deter-
silieri – plutonieri-adjutan]i principali
(SUA, 2003-2004), Cursul de comand` min`rilor enun]ate, dar [i din nevoia de a învinge prejudec`]i
manifeste, se impunea ca, la nivelul unei structuri militare,
[i ducere a luptei [i Cursul de consilieri
ai comandantului pentru problemele în care subofi]erii “joac`” responsabilit`]i opera]ionale
mai[trilor militari [i subofi]erilor
(Pite[ti, 2004).
importante, s` existe un lider al acestora, care, în fapt,
s` fie, pe de o parte, interfa]a dintre [eful structurii
De la 1 ianuarie 2005 este consilierul
[efului Statului Major General pentru [i ace[tia [i, pe de alt` parte, s` fie în m`sur` s` consilieze
problemele subofi]erilor [i mai[trilorcomandantul în problemele destul de complexe ale statu-
militari. tului general al subofi]erului. Iat` de ce, ca lider al acestora,
Vorbe[te limba englez`.
Este c`s`torit [i are un copil.
subofi]erului-consilier îi revin îndatoriri extrem de clare,
care sunt raportate la pozi]ia [i sarcinile pe care le are
în cadrul structurii militare; responsabilit`]i func]ionale pentru calitatea, oportunitatea
[i eficien]a activit`]ii tuturor subofi]erilor din cadrul organiza]iei militare, considerente
pentru care este \nvestit cu autoritatea de a conduce, de a organiza, a controla [i a evalua
activitatea subofi]erilor pe care îi reprezint`, toate acestea nu pentru propriul sù confort,
ci, nu sunt cuvinte mari, spre a servi cât mai bine cu putin]` subordona]ilor, institu]iei [i ]`rii.
Care sunt temeiurile de la care sunt proiectate rostul [i condi]ia

institu]ionale ale subofi]erului-consilier ?
Trebuie s` extind unul dintre r`spunsurile anterioare. Oricum, un r`spuns abrupt
poate fi configurat de un singur cuvânt: realitatea. O realitate care, dac` nu-i lu`m în seam`
particularit`]ile, tendin]ele [i determin`rile, ne poate surprinde nepreg`ti]i, poate proiecta
în comportamentul [i în atitudinile noastre o anume rezisten]` fa]` de schimb`ri, chiar o opozi]ie
fa]` de acestea, dup` cum poate inocula un foarte periculos sentiment al neadapt`rii.
Or, consider c` evitarea unor asemenea situa]ii, mai mult decât nedorite, este posibil`
numai prin consensualizarea procesului de instruire [i dezvoltare a liderilor cu realitatea
[i prin optimizarea procesului de transformare structural` a condi]iei subofi]erului. Instruirea,
dezvoltarea [i educarea liderilor este un proces complex, neîncetat, a[adar, se desf`[oar`
pe parcursul întregii cariere militare, [i vizeaz`, în principal, trei domenii: domeniul institu-
]ional, unde obiectivul fundamental al procesului de perfec]ionare a preg`tirii profesionale
a subofi]erului îl reprezint` instruirea; domeniul opera]ional, context în care este inclus`
instruirea în unit`]i, în centre de instruire pentru lupt`, în cadrul exerci]iilor [i al aplica]iilor,
precum [i în misiunile operative executate în diverse teatre de opera]ii, domeniul opera]ional
constituind cea mai important` resurs` pentru practica [i experien]a nu numai a liderilor,
ci [i a întregului corp de militari pe care ace[tia îi reprezint` [i domeniul autoinstruirii, focalizat
pe ac]iunile necesare reducerii sau, dac` este cazul, a elimin`rii deficitului dintre experien]a
opera]ional` [i cea institu]ional`. În perspectiv` structural`, am în vedere, dar nu cu titlu
exclusiv, preg`tirea temeinic` [i instruirea detaliat` a subofi]erului pe care o îndepline[te,
avându-se îns` în vedere [i posibilele complementarit`]i profesionale, care ar putea intra
în rol în cazul unui alt job.
169
S` revenim la subofi]erul-consilier, la cel pe care îl reprezenta]i
dumneavoastr`, [i s` încerc`m o localizare a responsabilit`]ilor sale,
a rostului sù institu]ional, a condi]iei sale organiza]ionale. V` rog !
Decizia instituirii func]iei de subofi]er-consilier al comandantului a fost determinat`,
esen]ial, de necesitatea reprezent`rii [i promov`rii intereselor subofi]erilor, mai[trilor militari
[i ale grada]ilor profesioni[ti în rela]ia cu comandan]ii [i a optimiz`rii rela]iilor dintre coman-
dan]i [i aceste categorii de personal, al c`ror lider este. Pe fond, condi]ia subofi]erului-consilier,
ca subordonat nemijlocit al comandantului, este vertebralizat` de urm`toarele responsa-
bilit`]i: este autoritatea \nvestit` legal s` reprezinte interesele categoriilor de personal
pe care le desemneaz`; promoveaz` [i sus]ine politica dus` de c`tre comandant în rela]ia
cu subofi]erii [i mai[trii militari; asigur` consilierea comandantului în toate problemele
care privesc militarii pe care îi reprezint`; furnizeaz` informa]ii [i propune solu]ii comandantului
pe probleme vizând instruirea [i starea de preg`tire, perfec]ionarea profesional`, dezvoltarea
[i promo-varea în cariera militar`, optimizarea st`rii lor morale [i a condi]iilor de via]`;
sus]ine [i încurajeaz` obiceiurile [i tradi]iile militare; aplic` politicile [i directivele referitoare
la ridicarea st`rii profesionale a corpurilor de cadre pe care le reprezint`. Toate aceste respon-
sabilit`]i cu caracter director pot fi îndeplinite doar respectând lan]ul ierarhic de comand`
[i men]inând deschise [i dezvolt`nd cìle de comunicare, scris` [i verbal`, atât pe vertical`,
cât [i pe orizontal`. Pe vertical`, cu subofi]erii-consilieri din structurile subordonate,
dar [i cu comandantul sau comandan]ii acestora; pe orizontal`, pentru a realiza fluidizarea
activit`]ii de coordonare [i colaborare. În ceea ce îl prive[te, subofi]erul-consilier este,
trebuie s` fie un lider capabil s` conduc` prin exemplu personal, s` instruiasc` accentuând
propria sa experien]`, s` impun` [i s` men]in` standarde de preg`tire [i de comportare
proprii performan]ei autentice, recunoscut` atât specific, cât [i în plan social.
Reforma organismului militar rom#nesc a consacrat, conceptual

[i func]ional, subofi]erul drept coloana vertebral` a institu]iei militare.
Unde ne afl`m \n \ndeplinirea acestui deziderat [i ce aprecia]i
c` mai trebuie f`cut pentru a \mplini a[tept`rile vizavi de acest
obiectiv ?
R`spunz#nd acestei \ntreb`ri, nu doresc s` v`d doar jum`tatea plin` a paharului,
dup` cum nu doresc s` o v`d numai pe cea goal`. Nu evit r`spunsul \n forma lui tran[ant`,
\ns` un lucru este cert: institu]ia subofi]erului-consilier exist`, func]ioneaz` [i are
rezultate. Acesta este lucrul cel mai important ! Suntem o institu]ie nou`, \nc` ne afl`m \n faza
construc]iei, a \nv`]`rii acestui rol institu]ional, a \ncheg`rii [i \nsu[irii unei filozofii
care, nu pe pu]ini, i-a pus \n situa]ii dilematice. Nu a[ vrea s` r`spund pe “pa[i” la ceea ce
mai avem de f`cut; subliniez, \ns`, nevoia unei metamorfoze urgente a mentalit`]ii
despre locul [i rolul subofi]erului \n cadrul institu]iei militare, aceast` schimbare
de mentalitate viz#nd, \n principal, pe subofi]eri, dar, de ce s` nu recunoa[tem ?, [i pe unii
dintre ofi]eri. Dar, dincolo de orice, dac` subofi]erul nu este con[tient de noul sù statut
institu]ional, de noua sa menire, simpla clamare a faptului c` acesta reprezint` coloana
vertebral` a Armatei nu este suficient`. Dimpotriv`, m`re[te distan]a dintre subofi]erul real
[i obiectivul pe care ni l-am propus. {i, pentru a da, totu[i, un r`spuns centrat pe solu]ii,
170
Dialoguri “GMR”
consider c` este necesar` generalizarea utiliz`rii subofi]erilor conform necesit`]ilor curente
din cadrul Alian]ei [i dezvoltarea \ncrederii \n corpul subofi]erilor, mai cu seam` atunci c#nd
faptele acestora, c#nd realiz`rile lor, nu de pu]ine ori exemplare, reclam` acest lucru.
Recent, a]i participat la Seminarul pe probleme ale subofi]erilor

consilieri, organizat de c`tre Centrul George C. Marshall. Care au fost
problematica manifest`rii, scopul acesteia [i ideile relevante re]inute
\n portofoliul opera]ional al proiectelor posibile \n acest domeniu ?
Mai \nt#i vreau s` subliniez c` la Seminar au participat 27 de subofi]eri-consilieri
din 14 ]`ri, ceea ce ne-a \ng`duit ca, dincolo de problematica ordinar` a manifest`rii,
s` realiz`m un foarte consistent schimb de opinii, de idei, de experien]`. Seminarul
a abordat trei chestiuni: problematica subofi]erului-consilier, a institu]iei ca atare, \n armatele
moderne; realitatea Dialogului Mediteranean [i aspecte referitoare la amenin]`rile asimetrice
ale secolului XXI [i unele probleme referitoare la transformarea curent` a Alian]ei. Scopul
activit`]ii, formulat explicit de c`tre organizatori, a constat \n: dezvoltarea sistemului
de consiliere; optimizarea posibilit`]ilor de colaborare \ntre consilierii pentru problemele
subofi]erilor \ncadra]i la e[aloane de nivel strategic; prezentarea stadiului [i a perspectivelor
institu]iei subofi]erului \n Armata Rom#niei; relevarea cadrului geopolitic [i geostrategic
aflat \n gestiunea Alian]ei Nord-Atlantice; identificarea principalelor amenin]`ri cu caracter
asimetric. De asemenea, am reu[it s` prezint unele probleme referitoare la stadiul
[i perspectiva procesului de transformare \n Armata Rom#niei, la ac]iunile \ntreprinse
pentru integrarea \n NATO, precum [i la locul [i rolul subofi]erilor \n cadrul acestor procese.
Ideile care au r`zb`tut pe fondul dezbaterilor, \n fapt concluziile esen]iale ale Seminarului,
au fost, pot fi subsumate dezvolt`rii [i consolid`rii statutului social al subofi]erului, relevante
fiind: necesitatea cre[terii implic`rii subofi]erilor \n activit`]i pe plan interna]ional, rela]ionarea
concep]iei cu privire la utilizarea subofi]erilor \n armatele moderne cu schimb`rile alerte
care se petrec \n cadrul Alian]ei [i nevoia ca subofi]erii s` \n]eleag` [i s` sus]in` doctrinele
[i conceptele care se elaboreaz` la nivel strategic, pentru a putea fi angaja]i cu profesionalism
[i la standarde maxime \n realizarea obiectivelor opera]ionale ale structurilor din care fac parte.
Ce proiecte v` definesc a[tept`rile ?

S` dezvolt aria de func]ionalitate, de productivitate specific` [i de eficien]` a institu]iei
subofi]erului-consilier, deziderat care, sunt con[tient de acest lucru, nu poate fi \mplinit
dec#t cu sprijinul colegilor mei, subofi]erii. Oricum, mul]umesc lui Dumnezeu, p#n` acum
m` bucur c` am sprijinul necesar \n realizarea tuturor activit`]ilor pe care le-am \ntreprins,
fapt ce mi-a permis s` \mi \nf`ptuiesc proiectele. Profit de oportunitatea pe care mi-a]i creat-o
[i, sper#nd s` nu fiu \n]eles gre[it, mul]umesc pe aceast` cale domnului general Eugen B`d`lan,
care mi-a oferit sprijinul [i instrumentele necesare pentru a cre[te statutul institu]ional
al corpului de militari pe care \l reprezint.
A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE

23 mai 2005
171
ri
te
a R STAREA {I CONDI}IA
zb M ÎNV|}|MÂNTULUI
e G
D DIN UNIVERSITATEA
NA}IONAL| DE AP|RARE
Invita]ii redac]iei: generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN, comandantul (rectorul)
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A, loc]iitorul
comandantului Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, [i comandorul prof. univ. dr. Florian R@PAN,
prorectorul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
Colonelul Costinel PETRACHE: În ultimii 15 ani, institu]ia

a cunoscut, sunt convins c` nu numai la nivelul autentific`rii ei
nominale, o metamorfoz` “gestionat`” de un anumit nivel de alert`
transformatoare. V` rog s` releva]i, din aceast` perspectiv` diacronic`
– Academia Militar`, Academia de Înalte Studii Militare, Universitatea
Na]ional` de Ap`rare, con]inuturile [i semnifica]ia schimb`rilor
efectuate [i, dac` este cazul, a celor care urmeaz`.
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Academia

de Înalte Studii Militare a definit o etap` care a avut ca principal`
caracteristic` reforma înv`]`mântului militar superior. În aceast`
etap` [i prin acest proces s-a f`cut trecerea de la un sistem
al înv`]`mântului militar superior românesc, desf`[urat sub efigia
[i autoritatea Academiei Militare, la un nou sistem, cel desf`[urat
în prezent în Universitatea Na]ional` de Ap`rare. Altfel spus,
am pus la arhiv` un sistem de înv`]`mânt relativ închis, bazat
într-o anumit` m`sur` pe o doctrin` na]ional` de ap`rare,
dar, s` o spunem deschis, înc` tributar doctrinei Tratatului
de la Var[ovia. A fost un proces de reform`, deloc simplu
[i u[or, proces care a f`cut din înv`]`mântul militar superior românesc un sistem deschis,
în primul rând în mediul na]ional, dar, într-o anumit` m`sur`, [i în mediul specific european
[i euroatlantic, g`sindu-ne, în prezent, într-un proces dinamic [i complex de transformare,
în]eles în mod deosebit ca dezvoltare-modernizare. Actualul proces are, în esen]`, trei coordo-
nate majore: na]ional`, european` [i transeuropean` [i euroatlantic`, toate la fel de importante,
abordate într-o strategie unic`.
172
Dezbateri GMR
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Detaliind
problema, trebuie s` reamintim c`, în perioada de dinaintea
anilor ‘90, înv`]`mântul din institu]ie s-a desf`[urat, relativ
secven]ial, pe arme [i specialit`]i militare, informativ, fiind studiate
unele aspecte ale ac]iunilor desf`[urate de c`tre celelalte arme,
în cooperare.
De la acest tip de înv`]`mânt, dup` anul 1990 s-a trecut,
treptat, dar neechivoc, la un nou sistem: înv`]`mântul integrat
interarme [i intercategorii de for]e ale Armatei, iar mai recent,
la sistemul “JOINT”, cu prec`dere la activit`]ile didactice
practic-aplicative.
Ca urmare, de la preg`tirea într-un num`r mare de arme [i specializ`ri militare,
care a însemnat o preg`tire relativ îngust` a ofi]erilor, s-a ajuns la formarea în cele cinci
specializ`ri, care sunt acreditate s` func]ioneze [i în prezent în cadrul Universit`]ii.
Acestea corespund categoriilor de for]e ale Armatei [i sistemului logistic al acesteia.
Este, dac` vre]i, motivul pentru care putem afirma c`, în prezent, înv`]`mântul
din Universitate ofer` o deschidere sensibil mai larg` asupra orizontului de cunoa[tere
al ofi]erilor [i, implicit, posibilit`]i crescute de promovare în cariera militar`, corespunz`toare
nivelului de cuno[tin]e [i deprinderi acumulate pe timpul studiilor universitare.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Într-adev`r, procesul de multiplicare

a activit`]ilor didactice în cadrul institu]iei noastre, în perioada de dup` 1990 [i, mai ales,
în anii recen]i, a fost extrem de accelerat. Denumirea acesteia a reflectat cerin]ele vremurilor
[i tipologia normativelor respective. Îns`, fundamental este faptul c` înv`]`mântul nostru
militar superior, indiferent sub ce denumire s-a reg`sit, a format cadre didactice, speciali[ti
în cele mai diverse domenii, practic, a format elitele militare ale Armatei noastre, de aceea
importan]a sa a fost determinant`.
Întrucât principalele atuuri ale institu]iei sunt cunoscute, rezumându-se, în general,
la tradi]ie, la seriozitatea cadrelor didactice, la rezultatele deosebite ob]inute de-a lungul
timpului, mai ales în domeniul educa]iei, dar [i în cel al cercet`rii [tiin]ifice, consider`m
c`, pentru viitor, sunt deosebit de importante stabilirea unei strategii coerente de dezvoltare
pe termen scurt [i mediu, identificarea provoc`rilor majore cu care se confrunt` Universitatea
Na]ional` de Ap`rare în sfera organizatorico-func]ional` [i a dimensiunii didactice.
A[adar, dincolo de denumirea ca atare a institu]iei, în ceea ce prive[te contextul în care
ne afl`m, sigur, avem de împ`cat dou` exigen]e, dou` provoc`ri: tradi]ia înv`]`mântului
nostru universitar, eviden]iat` de rezultatele meritorii ale profesorilor [i studen]ilor în toate
domeniile, [i modernitatea. Acestora trebuie s` le g`sim [i le vom g`si r`spunsurile
cele mai bune.
Colonelul Costinel PETRACHE: Riscând o exprimare nu neap`rat

cazon`, ci, mai degrab`, tributar` forma]iei noastre profesionale,
v` rog, plecând de la misiunea educa]ional` a Universit`]ii Na]ionale
173
de Ap`rare, s` afirma]i, în detalieri pe care le considera]i conving`toare,
strategia educa]ional` pe care o ave]i în aten]ie.
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: În termeni de maxim` generalitate,
misiunea educa]ional` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare este de a forma speciali[ti
[i exper]i militari [i civili în domeniul fundamental “{tiin]e Militare [i Informa]ii”, domeniu
astfel definit prin standardele na]ionale de evaluare [i acreditare academic`. Reamintesc,
în acest context, c` Universitatea Na]ional` de Ap`rare este acreditat` de Ministerul Educa]iei
[i Cercet`rii, la ultima vizit` de evaluare [i reacreditare, din decembrie 2004, primind
acest statut pentru urm`torii cinci ani.
Desigur, avem o strategie educa]ional` proprie, materializat` într-un document insti-
tu]ional foarte important, respectiv “Planul strategic al Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare”.
Doresc îns` s` subliniez un aspect foarte important, [i anume, faptul c` strategia educa]ional`
a Universit`]ii se integreaz` pe deplin strategiei na]ionale, strategiei europene [i, specific
institu]iei, strategiei euroatlantice în domeniu. În acest context, preocup`rile noastre vizeaz`
aplicarea, în înv`]`mântul militar superior, a cerin]elor legii privind organizarea studiilor
universitare (Legea nr. 288/2004), în vigoare începând cu anul universitar 2005/2006,
a cerin]elor “Procesului de la Bologna”, proces ce vizeaz` înv`]`mântul universitar în spa]iul
european, precum [i cerin]ele specifice înv`]`mântului militar superior, în mod deosebit,
în spa]iul euroatlantic. Acestea pot fi definite ca direc]ii strategice educa]ionale de baz`.
Obiectivele strategice se realizeaz` atât prin procese de continuitate, în domeniul înv`]`mântului
universitar de licen]`, al înv`]`mântului universitar doctoral [i postuniversitar, cât [i prin pro-
cese ce vor fi ini]iate începând cu anul universitar 2005/2006, în principal, în domeniul înv`]`-
mântului universitar de masterat [i, într-o etap` ulterioar`, al înv`]`mântului postdoctoral.
Din punct de vedere strategic, foarte important este faptul c`, începând din aceast`
toamn`, trecem la sistemul educa]ional 3-2-3, corespunz`tor înv`]`mântului de licen]`,
înv`]`mântului masteral, înv`]`mântului doctoral, iar în procesul educa]ional de formare
continu` vom dezvolta înv`]`mântul postuniversitar.
În condi]iile în care men]inem cele cinci specializ`ri acreditate, în anul universitar
2005/2006 promov`m, pentru prima dat` în domeniul militar, înv`]`mântul masteral, ini]iat
în cinci domenii – securitate [i ap`rare na]ional`, managementul resurselor de ap`rare,
managementul educa]ional, managementul crizelor [i opera]ii multina]ionale, comunicare
[i rela]ii publice. În continuarea specializ`rilor acreditate sau prin noi acredit`ri universitare,
în etapa imediat urm`toare, vom promova noi domenii de masterat, precum: conducere inter-
arme for]e terestre, respectiv for]e aeriene [i for]e navale, management economico-financiar,
conducere logistic`, managementul achizi]iilor, dreptul conflictelor armate, alte domenii
pe care le avem în studiu.
Foarte important este c`, în momentul acesta, suntem în pline tratative cu parteneri
strìni (Italia, Grecia, urmând [i al]ii) pentru a organiza masterate comune, cu recunoa[tere
universitar` reciproc`, organizate [i desf`[urate în sistem modular.
Semnificativ`, mai cu seam` din punct de vedere strategic, este dezvoltarea colabor`rii
interuniversitare cu parteneri strìni, îndeosebi parteneri ai NATO, incluzând aici schimburi
de profesori, studen]i, particip`ri la activit`]i de înv`]`mânt [i cercetare pe proiecte comune,
recunoa[terea reciproc` a studiilor pe baza diplomelor de licen]`, masterat, doctorat
[i a suplimentelor de diplom`, recunoa[teri acordate reciproc în baza sistemului european
174
Dezbateri GMR
de credite transferabile. Pe fondul acestor realiz`ri, vom continua s` dezvolt`m oferta
educa]ional` atât pentru parteneri militari strìni, cât [i pentru mediul civil din ]ar`, ofert`
care presupune [i ne oblig` la o continu` actualizare [i modernizare a planurilor
[i a programelor de înv`]`mânt, având la baz` o arie curricular` [i un sistem de creditare
cât mai atractiv [i competitiv, precum [i o orientare adecvat` cerin]elor actule, dar [i celor
viitoare în domeniu.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Comple-

mentar la cele specificate de c`tre domnul general Mure[an,
precizez c` dezvoltarea înv`]`mântului în Universitatea Na]ional`
de Ap`rare o consider`m a se confrunta cu trei tipuri de cerin]e
[i de performan]e a[teptate: calitate, competitivitate [i compe-
ten]`. Calitate, întrucât înv`]`mântul nostru superior trebuie
s` dispun` de capacitatea de a se autoanaliza prin raportare
la standardele sistemului militar în plan na]ional, dar [i aliat,
s` fie eficient [i s` r`spund` a[tept`rilor [i cerin]elor studen]ilor
[i cursan]ilor. Competitivitatea [i competen]a deriv` din necesi-
tatea de a facilita înv`]area [i “calificarea” studen]ilor no[tri,
adic` pentru a-i ajuta s` asimileze acele competen]e care le asigur` realizarea profesional`
în cadrul comandamentelor na]ionale sau multina]ionale de tip joint sau combinate. Aceast`
centrare a înv`]`mântului nostru superior pe studen]i [i pe formarea lor, din perspectiva
celor mai bune competen]e [tiin]ifice, profesionale [i culturale, o consider`m ca fiind
op]iunea esen]ial` a transform`rilor propuse în continuare în cadrul strategiei educa]ionale
din Universitate.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Este important s` se cunoasc`
[i faptul c`, pentru realizarea strategiei educa]ionale stabilite prin “Planul strategic
al Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare”, Senatul universitar a stabilit strategii sectoriale,
detaliate în planurile opera]ionale anuale de dezvoltare ale institu]iei. Acestea au în vedere,
spre exemplu, perfec]ionarea cadrului organizatoric de func]ionare, prin adaptarea
permanent` a organigramei [i a statului de func]ii la cerin]ele procesului instructiv-educativ
desf`[urat cu ofi]erii-studen]i. Anual, catedrele care func]ioneaz` în cadrul Universit`]ii
sunt reorganizate [i redimensionate, în raport cu prevederile planurilor de preg`tire,
aprobate de c`tre ministrul Ap`r`rii Na]ionale, [i cu planurile de înv`]`mânt [i programele
analitice.
Procesul este extins [i asupra altor structuri din organigrama Universit`]ii. În prezent,
analiz`m posibilit`]ile de constituire a unui “serviciu de specialitate (compartiment)”,
care s` “asiste” activitatea “Comisiei pentru evaluarea [i asigurarea calit`]ii” în cadrul
Universit`]ii, precum [i a unor structuri opera]ionale de monitorizare [i evaluare periodic`
a calit`]ii programelor sau activit`]ilor, la nivelul unit`]ilor func]ionale de înv`]`mânt
(facultate/departament).
De asemenea, strategii sectoriale de dezvoltare a Universit`]ii ne-am stabilit
[i în domeniile perfec]ion`rii continue a preg`tirii profesionale a personalului didactic,
175
a cercet`rii [tiin]ifice universitare, a planurilor de înv`]`mânt [i a programelor analitice,
precum [i a bazei tehnico-materiale didactice a înv`]`mântului.
Colonelul Costinel PETRACHE: Cu certitudine, în proiec-

tarea strategiei care guverneaz` demersul educa]ional întreprins
în Universitatea Na]ional` de Ap`rare s-a plecat de la analiza,
sunt convins, “crud`” [i f`r` de menajamente, a realit`]ii la momentul
“zero”. V` rog s` men]iona]i care au fost – cel pu]in din perspectiva
responsabilit`]ilor detaliate, a subsistemului de conducere [i a orga-
niz`rii, concluziile acestei analize.
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Momentul “zero” al analizei
“crude” [i f`r` menajamente a trecut. Elementele definitorii ale acelei realit`]i nu mai pot fi
identificate în ceea ce este acum Universitatea Na]ional` de Ap`rare. Atât managementul
educa]ional, cât [i procesul educa]ional în sine, logistica didactic` [i condi]iile sociale
din Universitate sunt cu totul altele. V` aminteam de procesul de reform`, parcurs
când institu]ia se numea Academia de Înalte Studii Militare. A fost unul lung, dificil [i radical,
dar, în esen]a sa, eficient. E drept, argumente sunt suficiente, foarte importan]i au fost
ultimii doi ani, în fapt, primii doi ani de existen]` ai Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare.
Pentru aceast` perioad`, relativ scurt` ca durat`, dar ampl` [i complex` în con]inut,
transform`rile din institu]ie au însemnat, esen]ial, transformare [i dezvoltare, nu reform`,
timp \n care, \ns`, am valorificat cât am putut mai bine atât realiz`rile, cât [i concluziile
[i înv`]`mintele rezultate din procesul de reform`.
Totu[i, pentru a v` r`spunde concret la întrebare, v` voi enumera câteva dintre realit`]ile
cu care ne-am confruntat, dup` procesul de reform`, realit`]i nu neap`rat “crude”, dar care
îngreunau procesul didactic [i care au fost abandonate în ultimii doi ani: o arie curricular`
foarte înc`rcat`, aproximativ 300 de discipline, reduse, într-o prim` etap`, la aproxi-
mativ 120, proces care a continuat ulterior – de exemplu, în înv`]`mântul universitar
de licen]`, la 13 discipline; o supraînc`rcare didactic`, de pân` la trei sau chiar patru norme
didactice/profesor, redus` sim]itor la aproximativ dou` norme didactice/profesor,
prin îmbun`t`]irea planurilor [i a programelor de înv`]`mânt; un num`r mare de catedre,
distribuite la mai multe structuri func]ionale de înv`]`mânt (facultate, colegii, departamente),
reduse, în prezent, la opt, toate în cadrul Facult`]ii de Comand` [i Stat Major; o excesiv`
delimitare a personalului didactic pe specializ`ri acreditate [i cursuri postuniversitare,
în prezent cadrele didactice, indiferent de catedr`, acoper` aria curricular` a tuturor formelor
de înv`]`mânt din institu]ie (de licen]`, masterat, doctorat [i postuniversitar); un înv`]`mânt
prea mult centrat pe profesor, în prezent; începând cu anul universitar 2005/2006,
va fi centrat pe student/cursant; o insuficient` claritate în actul de comand` [i \n manage-
mentul educa]ional, respectiv administrativ, clar delimitate în prezent prin Carta Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Analiza – “crud`”, cum spune]i
dumneavoastr`, a afirmat concluzia consistent` referitoare la necesitatea adapt`rii
permanente a con]inutului înv`]`mântului desf`[urat de ofi]erii-studen]i la cerin]ele actuale
ale beneficiarilor preg`tirii acestora. Doresc s` precizez, în acest context, permanenta
176
Dezbateri GMR
cooperare a Universit`]ii cu Statul Major General, cu Direc]ia Management Resurse Umane,
cu statele majore ale categoriilor de for]e ale Armatei [i cu alte structuri centrale
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în elaborarea planurilor de înv`]`mânt [i a programelor
analitice, dar [i în alte domenii ale activit`]ii noastre comune [i, în special, în domeniul
eficien]ei activit`]ii didactice pe care o desf`[ur`m cu ofi]erii-studen]i.
Aceasta s-a materializat în încorporarea, în activit`]ile didactice, a experien]ei rezultate
din participarea contingentelor române[ti la ac]iunile desf`[urate în teatrele de opera]ii,
sub forma “lec]iilor înv`]ate”.
De asemenea, pentru o mai bun` integrare a înv`]`mântului [i a cercet`rii [tiin]ifice
universitare cu practica instruirii [i a educ`rii for]elor, în ultima perioada o fost statuat`
practica particip`rii unor cadre didactice din Universitate la diferite activit`]i desf`[urate
în teatrele de opera]ii, în care ac]ioneaz` contingentele române[ti. Aceasta a dus la per-
fec]ionarea activit`]ilor didactice care au ca obiect studiul opera]iilor multina]ionale,
altele decât r`zboiul, precum [i la o mai concret` abordare a problematicii referitoare
la managementul crizelor, la organizarea [i desf`[urarea ac]iunilor antiteroriste, în cooperare
cu for]ele Alian]ei Nord-Atlantice sau cu for]e de coali]ie.
{i, fiindc` am abordat acest aspect, iar anterior am discutat despre perfec]ionarea
continu` a structurilor din Universitate, doresc s` informez pe cititorii dumneavoastr`
c`, în prezent, analiz`m posibilitatea înfiin]`rii unor unit`]i func]ionale de înv`]`mânt, context
în care am în vedere “Colegiul de Management al Crizelor [i Opera]iilor Multina]ionale”
[i “Departamentul pentru Înv`]`mânt Distribuit Avansat la Distan]`”.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Dincolo de acest moment “zero”
– cum îl numi]i dumneavoastr` [i care, practic, înseamn` un sfâr[it [i, implicit, un început
de etap` în dezvoltarea altitudinal` a Universit`]ii, trebuie spus c` am f`cut [i facem periodic
astfel de analize, plecând de la nivelul catedrelor la cel al facult`]ii [i al colegiilor [i în Senatul
universitar. Au loc discu]ii deschise, obiective, prin care se eviden]iaz` starea actuala
a înv`]`mântului nostru. Nu exagerez dac` afirm c` nu toat` lumea are o percep]ie pe deplin
mul]umit`, c` s-a încercat [i s-a realizat tot ce se putea realiza. În cadrul acestor introspec]ii
ne-am invitat [i la ... autoreflec]ie cu privire la, s` zicem, aplicarea programului specific
“Procesului Bologna”, la eficien]a cercet`rii universitare, la managementul calit`]ii
[i la eficien]a func]ion`rii structurilor noastre de înv`]`mânt. Cât de mult a realizat fiecare
dintre noi în aceste domenii ? Se putea face mai mult ? Am formulat astfel de întreb`ri,
întrucât inventarul realiz`rilor nu trebuie s` ne îndemne la pasivitate sau la o atitudine
comtemplativ`. Întrebarea fundamental` îns` este: Ce trebuie s` facem în viitorul imediat
[i în cel pe termen mediu ? A r`spunde la o asemenea întrebare înseamn` a ne asuma
r`spunderea proiect`rii [i aplic`rii de transform`ri conforme cu noua dimensiune a misiunilor
Armatei României, de adaptare la realit`]ile generate de apartenen]a ]`rii noastre la Alian]a
Nord-Atlantic`.
Colonelul Costinel PETRACHE: Ce se \nt#mpl` cu institu]ia

profesorului ? |i este “amenin]at” rolul sù tradi]ional ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: F`r` doar [i poate, da ! Revolu]ia
informa]ional` nu iart` pe cei care-i \ntorc spatele sau pe cei care, cuprin[i incurabil de iner]ie,
177
stau pe loc sau refuz` deschiderea spre provoc`rile esen]iale ale educa]iei, a[a cum pot fi
acestea prefigurate acum, la \nceputul secolului. Iat` de ce, \ncep#nd cu anul universitar
2005-2006, unul dintre indicatorii esen]iali ai procesului educa]ional universitar \l constituie
centrarea \nv`]`m#ntului pe student, sens \n care dou` aspecte sunt determinante: institu]ia
tutorelui [i programul individualizat de educare. Or, \n acest context, \n raport cu afirmarea
sa tradi]ional`, rolul profesorului se schimb`, a[ zice chiar fundamental. F`r` a substitui
[i a se substitui activit`]ilor specifice cu grupul de studen]i ~ conferin]e, prelegeri, colocvii,
rolul profesorului consist` preponderent \n responsabilitatea de “facilitator” al procesului
educa]ional.
Mai mult, \n \nv`]`m#ntul universitar centrat pe student, \mbinarea armonioas`,
productiv` a \nv`]`m#ntului cu cercetarea se realizeaz` prin orientarea [i coordonarea
activit`]ii studen]ilor de c`tre profesori [i nicidecum prin efortul profesorului de a oferi
studen]ilor \ntregul volum de cuno[tin]e al ariei curriculare. Vede]i ?, este lesne de \n]eles
c` aceast` abordare a procesului educa]ional conduce, de fapt, la apropierea profesorului
de student, la eficientizarea actului \nv`]`rii, la dezvoltarea [i afirmarea aptitudinilor
de cercetare, precum [i la cre[terea considerabil` a rolului acestuia, al studentului la propria
sa educare.
Colonelul Costinel PETRACHE: Una dintre problemele majore

ale institu]iei, c`reia trebuia s` îi r`spunde]i deopotriv` productiv,
creativ [i eficient, const` în dubla [i larga, dar riguroasa sa nevoie
de compatibilizare cu sistemele de înv`]`mânt ale universit`]ilor
sau academiilor de profil din cadrul Alian]ei Nord-Atlantice,
pe o parte, [i cu sistemul universitar civil românesc [i european,
pe de alt` parte. Cum r`spunde]i, din perspectiva enun]at`, integr`rii
Universit`]ii în sistemul na]ional [i european de înv`]`mânt [i cercetare
[tiin]ific`, dar [i în cel al sistemului academic propriu Alian]ei, p`strând
identitatea [i caracteristicile sistemului nostru militar ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Am f`cut

deja scurte referiri la acest aspect. Întrebarea m` oblig` îns`,
lucru bun, de altfel, s` detaliez. Universitatea Na]ional` de Ap`rare
nu se g`se[te acum în fa]a acestor procese complexe. Dimpotriv`,
s-au f`cut pa[i importan]i, dar, fiind un proces dinamic [i, în opinia
noastr`, continuu, avem [i vom avea în continuare, ca institu]ie
de înv`]`mânt, permanent ceva de f`cut. {i nu numai noi,
orice institu]ie de înv`]`mânt.
În primul rând, compatibilizarea cu sistemul na]ional de înv`-
]`mânt superior, pe cerin]ele de baz` ale legisla]iei în vigoare,
este realizat`. Universitatea Na]ional` de Ap`rare este institu]ie
de înv`]`mânt militar superior acreditat` de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, atât pentru
înv`]`mânt de licen]`, de doctorat, postuniversitar, cât [i pentru cel de masterat, începând
cu anul universitar 2005/2006. Planurile de înv`]`mânt, documente de baz` ale procesului
educa]ional, sunt avizate de c`tre ministrul Educa]iei [i Cercet`rii. Corpul didactic, în marea
178
Dezbateri GMR
lui majoritate, este format din cadre didactice atestate universitar de c`tre Ministerul
Educa]iei [i Cercet`rii. Desigur, specificul nostru nu ne permite s` fim pe deplin compatibili.
Cùt`m s` devenim cât mai compatibili, în special pe domenii apropiate, identificând
arii curriculare [i sisteme de creditare relativ comune, domeniile unde putem fi compatibili
fiind: managementul economico-financiar, comunicare [i rela]ii publice, drept umanitar,
management educa]ional. Vom cùta s` identific`m [i alte domenii. De altfel, rela]iile noastre
cu Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, cu numeroase institu]ii de înv`]`mânt universitar civil
sunt foarte bune [i în plin` dezvoltare. Am desf`[urat [i vom desf`[ura activit`]i comune
atât în domeniul educa]ional, cât [i în cel al cercet`rii.
Suntem membri, cu participare permanent` [i activ`, la Consiliul Na]ional al Rectorilor,
avem reprezentan]i în Consiliul Na]ional de Evaluare [i Acreditare Academic`, în Comisia
Na]ional` de Evaluare [i Atestare a Titlurilor [i Diplomelor.
Un num`r important de cadre didactice din institu]ia noastr` sunt invitate s` conferen]ieze
în universit`]i civile, fiind foarte bine apreciate, precum [i cadre didactice din institu]ii civile
sunt invitate s` conferen]ieze în institu]ia noastr`.
În ceea ce prive[te sistemul înv`]`mântului universitar european, institu]ia noastr`,
ca parte organic` a sistemului na]ional de înv`]`mânt superior, aplic` [i va aplica strategia
Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii în acest domeniu. Primii pa[i i-am f`cut: am optimizat
domeniile de studii [i specializ`rile acreditate, am optimizat aria curricular`, aplic`m de doi ani
sistemul european de credite transferabile, începând cu anul universitar 2005/2006 suntem
preg`ti]i s` punem în aplicare acordarea suplimentului de diplom`, introducerea fi[ei
specializ`rii [i a fi[ei disciplinei, toate în noul sistem european, dezvoltat prin “Procesul
de la Bologna”.
În ceea ce prive[te ac]iunile specifice, din perspectiva compatibiliz`rii înv`]`mântului
militar superior românesc cu cel european similar [i euroatlantic, putem vorbi de un proces
început cu mul]i ani în urm`. Acest proces a vizat aspecte de natur` doctrinar`, conceptual-ope-
ra]ional`, metodico-aplicative etc., compatibilizarea fiind definit` în termeni de interopera-
bilitate [i comunitate. Atât din punct de vedere teoretico-opera]ional, cât [i practic-aplicativ,
înv`]`mântul din institu]ia noastr` r`spunde cerin]elor [i standardelor NATO. Argumente
în acest sens: aprecierile delega]iilor strìne care ne viziteaz` permanent, aprecierile ofi]erilor
studen]i [i cursan]i strìni care studiaz` sau au studiat la noi, rezultatele absolven]ilor no[tri
în structurile la care sunt repartiza]i, în teatrele de opera]ii multina]ionale [i în diversele
structuri NATO, în care \[i desf`[oar` activitatea. Dup` cum aminteam, avem schimburi
de profesori, studen]i [i cursan]i cu multe state membre ale NATO, la activit`]ile complexe
– aplica]ii, exerci]ii tactice – particip` reprezentan]i ai institu]iilor similare de înv`]`mânt
din cadrul Alian]ei.
În prezent, cùt`m s` identific`m modalit`]i de desf`[urare în comun a anumitor cursuri
postuniversitare [i masterate, cu module în ambele institu]ii organizatoare [i acte de studii
recunoscute reciproc. Totodat`, dorim s` identific`m modalit`]i de editare în comun
a unor reviste/buletine, cu apari]ii bilingve în institu]iile noastre, s` intensific`m schimbul
de profesori [i studen]i, s` g`sim [i s` desf`[ur`m proiecte comune de cercetare, inclusiv
cu finan]are european`, s` facem schimb de tehnici [i metode de predare-înv`]are etc.
179
Aceste demersuri sunt, cu un num`r de universit`]i similare, deja promovate, urmând
s` încheiem, în cel mai scurt timp, acorduri/protocoale opera]ionale.
De asemenea, suntem parte activ` a Consor]iului Universitar din Înv`]`mântul Militar
Superior din Europa, unde am avut ini]iative apreciate.
În etapa imediat`, preocup`rile noastre importante vizeaz` identificarea unei arii
curriculare [i a unui sistem de creditare cât mai apropiate, care s` ne permit` recunoa[terea
reciproc` a studiilor. Totodat`, dorim s` l`rgim oferta de studii pentru ofi]erii strìni, îndeosebi
la masterat [i doctorat, precum [i pe proiecte de cercetare comun`.
Toate aceste aspecte trebuie în]elese ca un proces de compatibilizare [i nu de globalizare,
p`strând caracteristicile [i identitatea înv`]`mântului militar superior românesc, n`scut,
cu mai bine de un secol în urm` ~ \n 1889 ~, printre primele în Europa.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: De asemenea,

\n planurile de înv`]`mânt [i în programele analitice au fost
adoptate cursuri [i teme distincte de preg`tire dup` standarde
NATO, pe domenii [i arii specifice; în al doilea rând, promovarea
dimensiunii nord-atlantice a înv`]`mântului din cadrul Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare este determinat` de continuarea transfor-
m`rilor în Armata României, pentru a realiza un organism
modern, care s` îndeplineasc` toate standardele impuse
de apartenen]a la NATO, cu structuri foarte mobile, interope-
rabile cu cele din ]`rile aliate, compatibile cu acestea, în m`sur`
s` îndeplineasc` orice gen de misiuni, oriunde va fi nevoie
s` participe în cadrul Alian]ei, pentru a asigura securitatea României. |n tot acest demers,
nu putem s` nu ]inem seama de faptul c` NATO este ea îns`[i o institu]ie în transformare,
preocupat` s`-[i modeleze “procesele” [i “produsele”, s` le perfec]ioneze [i s` le dezvolte
în conformitate cu noile evolu]ii globale.
De aceea, Universitatea Na]ional` de Ap`rare, ca institu]ie de înv`]`mânt superior,
parte integrant` a sistemului na]ional de înv`]`mânt [i educa]ie, continu` procesul de reorga-
nizare [i de adaptare la realit`]ile generate. Dup` cum s-a mai afirmat, sintetic, acest efort
se focalizeaz` pe urm`toarele probleme: calitate, compatibilitate, adecvare la realit`]i
[i, mai ales, omogenizare structural` [i de con]inut.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: |ncerc#nd s` nu fiu redundant,
adaug c` Universitatea Na]ional` de Ap`rare a fost preocupat` permanent s` fie integrat`
în sistemul înv`]`mântului superior na]ional, în special prin implementarea întocmai
a legisla]iei na]ionale [i prin îndeplinirea criteriilor [i a standardelor generale [i specifice.
Iat` de ce recentul Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet`rii privind asigurarea calit`]ii
serviciilor educa]ionale în institu]iile de înv`]`mânt superior nu ne-a “prins” nepreg`ti]i.
Universitatea Na]ional` de Ap`rare are conturat [i a aplicat propriul sistem de evaluare
a calit`]ii înv`]`mântului [i cercet`rii [tiin]ifice din Universitate. Acesta a fost elaborat
pe baza prevederilor Programului CALISRO –“Sistem de evaluare a calit`]ii înv`]`mântului
180
Dezbateri GMR
din România” [i, în etapa urm`toare, ne vom preocupa de îmbun`t`]irea lui, respect#nd
prevederile \n schimbare ale legisla]iei specifice acestui domeniu.
Colonelul Costinel PETRACHE: Care este structura educa]ional`

specific` domeniului “{tiin]e Militare” [i care sunt obiectivele în care
consist` procesul de înv`]`mânt ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Universitatea noastr` are toate
componentele structurale educa]ionale, de nivel universitar: studii universitare de licen]`,
studii universitare de masterat, începând cu acest an, studii universitare de doctorat,
iar pentru formarea continu`, studii postuniversitare. Probabil, în aproximativ 3-5 ani,
vom promova [i studiile postdoctorale. Pe lâng` acestea desf`[ur`m [i unele cursuri
de carier`, în func]ie de nevoile [i cerin]ele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Am amintit despre specializ`rile de licen]` [i masterat, precum [i de domeniul
de acreditare la doctorat. Nu numai c` le vom men]ine, dar vom dezvolta înv`]`mântul
universitar din institu]ia noastr` prin noi specializ`ri, fie în continuarea sau apropiate
celor existente, fie prin noi acredit`ri academice.
În principiu, \n acest fel r`spund p`r]ii a doua a \ntreb`rii, obiectivele în care consist`
[i va consista procesul de înv`]`mânt sunt: formarea de speciali[ti militari în domeniul
conducerii interarme, al conducerii logistice [i al managementului economico-financiar (ofi]eri
de comand` [i stat major) – în înv`]`mântul de licen]` prin completare de studii, obiectiv
care se va realiza, repet, din acest an, [i prin studii masterale, urmând ca, în câ]iva ani,
s` se realizeze numai prin înv`]`mântul masteral, înv`]`mântul de licen]` urmând a fi specific
exclusiv actualelor academii de categorii de for]e; formarea exper]ilor militari [i civili
în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii, dar [i în alte domenii, comune cu înv`]`mântul universitar
civil, care se realizeaz` [i se va amplifica în viitor pe ciclurile masteral, doctoral, al cursurilor
postuniversitare [i, ceva mai târziu (3-5 ani), al studiilor postdoctorale.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Doresc s` adaug c`, \ncepând
cu anul universitar 2005/2006, în cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare se organizeaz`
studii universitare pe cicluri de înv`]`mânt (licen]`, masterat, doctorat) în domeniul
fundamental “{tiin]e Militare”, care includ specializ`rile deja acreditate, altele, în continuarea
celor acreditate, având ca direc]ii de aprofundare de la nivelul tactic-operativ (al categoriilor
de for]e) pân` la nivelul politico-militar (cum ar fi masteratul în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii
na]ionale).
În eforturile de compatibilizare a sistemului nostru de înv`]`mânt cu cele euroatlantice
s-a elaborat nomenclatorul cursurilor postuniversitare [i al specializ`rilor de referin]`
prin care s-a m`rit aria de competen]` a absolven]ilor, s-a asigurat o mai bun` inser]ie
a Universit`]ii în domeniul militar [i social. Trebuie s` spun c` ne ajut` consistent \n acest
demers cele cinci puncte de for]` (obiective) pe care le presupune “Procesul Bologna”
[i c`rora noi, acum, dar [i în perioada imediat urm`toare trebuie s` le d`m r`spunsuri
concrete [i s` le g`sim finalitatea în domeniul “{tiin]elor Militare”: convergen]`, compatibilizare
[i comparabilitate a structurii programelor de studii, colaborarea la emiterea diplomelor
181
din sistemul joint degrees (diplome comune), evaluarea calit`]ii prin extinderea [i perfec]ionarea
sistemului de credite transferabile.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: La cele

afirmate, completez prin a preciza c` unul dintre obiectivele
înv`]`mântului desf`[urat în Universitate este acela de a preg`ti
studen]ii no[tri pentru lucrul în structurile militare interna]ionale,
inclusiv prin dezvoltarea competen]elor lingvistice, potrivit
nevoilor de interoperabilitate ale Armatei României cu armatele
statelor membre ale NATO.
Desigur, acest obiectiv major este sus]inut prin disciplinele
de înv`]`mânt specifice, al c`ror con]inut, inserat în programele
analitice pe care le parcurg studen]ii, duce la însu[irea cuno[tin-
]elor [i la formarea deprinderilor necesare îndeplinirii sale.
Practic, în acest sens, în Universitate se desf`[oar` cursuri de sine st`t`toare, pe care
le parcurg majoritatea studen]ilor, [i cursuri destinate numai pentru anumite categorii
de studen]i, prin care se realizeaz` preg`tirea pentru una sau un grup de misiuni specifice.
Toate acestea, într-o anumit` perioad`, duc la compatibilizarea deplin` a ofi]erilor
Armatei României cu cei din armatele statelor membre ale NATO.
Colonelul Costinel PETRACHE: S` îndr`znim, v` rog, un “joc”

al compara]iilor. Ce ne pute]i spune despre realitatea universitar`
militar` româneasc`, raportat` la realit`]i similare din ]`ri care pot
emite preten]ia de elaboratori de sisteme ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Exist`, în prezent, cadrul de colabo-
rare în domeniul înv`]`mântului militar superior cu institu]ii similare din strìn`tate.
La nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt semnate protocoale de colaborare în acest
sens, protocoale care sunt în aplicare cu rezultate foarte bune. Probabil, dac` nu sigur,
acestea trebuie dezvoltate în con]inut [i, foarte important în opinia noastr`, perfec]ionate
pe viitor sistemele/mecanismele de aplicare/colaborare. Rezultatele concrete ale colabor`rii
noastre cu institu]ii similare, cele mai importante, sunt absolven]ii strìni certifica]i de institu]ia
noastr` [i valoarea competen]elor dobândite de ace[tia în anii de studii, apreciate elogios
de parteneri, fiind, totodat`, [i cele mai bune argumente ale competitivit`]ii institu]iei noastre
în sistemul institu]iilor similare din strìn`tate. Din multe puncte de vedere suntem înaintea
lor, înva]` de la noi cum [i ce trebuie f`cut, pentru a urma procese pe care noi le-am parcurs
[i pentru a ob]ine recunoa[teri pe care noi le-am dobândit. Un exemplu în acest sens
este acreditarea academic` [i recunoa[terea în sistemul na]ional al înv`]`mântului
superior. Universit`]i sau alte institu]ii similare din Italia, Germania, Elve]ia, Grecia, Turcia
sunt la nivelul cùt`rii solu]iilor sau chiar al inten]iilor, al dorin]elor în acest sens.
Din acest punct de vedere, al competitivit`]ii, în sistemul de colaborare dintre institu]iile
de înv`]`mânt superior militar, suntem în fa]` pe grila de start, ]inând cont de faptul
c` procesul în sine este înc` la început în spa]iul european [i euroatlantic.
182
Dezbateri GMR
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Revin la un document des invocat
\n dezbaterea noastr` ~ Declara]ia de la Bologna, semnat` de mini[trii educa]iei din 40 de ]`ri
europene, inclusiv de România, în 1999. Aceasta vizeaz` crearea, pân` în 2010, a spa]iului
european al înv`]`mântului superior [i este un mesaj clar de omogenizare [i de cre[tere
a calit`]ii, care s` contribuie concret [i substan]ial la crearea unei universit`]i europene
competitive. În urma contactelor directe prilejuite de diverse reuniuni [i conferin]e pe tema
înv`]`mântului militar superior european, am ajuns la concluzia c` aproape în totalitate
universit`]ile, colegiile [i academiile de ap`rare europene au acelea[i preocup`ri [i obiective
ca ale noastre. Exist` multe similitudini în g`sirea [i afirmarea unor metodologii [i standarde
comune, pentru o proiec]ie comun` a ariei curriculare a înv`]`mântului.
A[ îndr`zni s` afirm c` Universitatea Na]ional` de Ap`rare se afl` în primele rânduri
ale institu]iilor care au abordat frontal implementarea noilor programe de tip euroatlantic,
a noii concep]ii privind misiunea înv`]`mântului militar superior, inclusiv asupra modalit`]ilor
de realizare a acesteia.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: A[a cum a afirmat rectorul
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, institu]ia desf`[oar` preg`tirea studen]ilor în toate
cele trei cicluri ale înv`]`mântului universitar, precum [i perfec]ionarea preg`tirii prin cursuri
postuniversitare. Subliniez, în acest context, faptul c` ultimul ciclu de preg`tire universitar`,
studiile universitare de doctorat, nu este practicat în unele din armatele statelor membre
ale NATO.
Este de subliniat în acest sens faptul c`, practic, prin acest sistem de înv`]`mânt,
ofi]erii Armatei noastre sunt în contact cu cele mai noi cuno[tin]e, pe aproape întreaga
durat` a carierei militare.
Iat` deci o alt` particularitate a Universit`]ii noastre, prin care se define[te ca “institu]ie
fanion” a înv`]`mântului militar românesc, dar [i ca universitate din experien]a c`reia
se poate prelua, de c`tre unele institu]ii similare din state membre ale NATO [i partenere.
Colonelul Costinel PETRACHE: În strategia afirm`rii educa]ionale,

acorda]i o aten]ie special` activit`]ii de cercetare [tiin]ific`. Relevând
modul de organizare [i resursele de care dispune]i, v` rog s` ne oprim
aten]ia asupra a dou` chestiuni: cea dintâi – cum se reg`sesc rezultatele
cercet`rii [tiin]ifice în con]inutul procesului de transformare a institu]iei
militare na]ionale [i, a doua, care sunt principalele teme conceptuale
promovate în spa]iul dezvolt`rii gândirii [i al [tiin]ei militare ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Noi am con[tientizat la timp,
poate înaintea altora, faptul c` înv`]`mântul universitar [i cercetarea universitar` sunt dou`
componente inseparabile ale procesului educa]ional universitar. Mai mult, în Universitate
vorbim, în primul rând, de cercetare aplicat`. Spun asta, pentru c` domeniile [i temele
de cercetare sunt generate de realitatea, procesele [i fenomenele concrete, iar pe de alt`
parte, sunt subordonate cerin]elor [i nevoilor concrete [i actuale din domeniul militar.
În activitatea noastr`, cunoa[terea ~ prin documentare [i studiu, cercetarea ~ prin cùtarea
de idei, solu]ii, variante, cì moderne de rezolvare a complexelor probleme specifice,
183
experimentarea ~ necesar` certific`rii calit`]ii [i eficien]ei
[i validarea ~ necesar` unei concep]ii unice [i unitare de aplicare
sunt esen]iale pentru un înv`]`mânt modern, aflat \n continu`
autoperfec]ionare. Structurile [i sistemele intime ale procesului
de înv`]`mânt, ale managementului educa]ional, ale managemen-
tului [i procesului de cercetare [tiin]ific` au evoluat la starea actual`
printr-o laborioas` munc` de documentare, studiu, elaborare
de variante posibile, analiz` [i comparare, evaluare [i experimen-
tare, validare [i aplicare. Or, ce altceva este toat` aceast` munc`,
toat` aceast` activitate, dac` nu “cùtare“, adic` cercetare ?
Structura func]ional`, structura opera]ional`, sistemul de rela]ii,
în complexitatea sa, planurile de înv`]`mânt, programele analitice, metodologia didactic`
etc. specifice institu]iei sunt rezultatul cercet`rii [tiin]ifice.
Importan]a cercet`rii [tiin]ifice universitare poate fi reliefat` [i de structurile
care func]ioneaz` în Universitatea Na]ional` de Ap`rare: Centrul de Studii Strategice
de Ap`rare [i Securitate, Centrul de Studii [i Cercetare For]e Terestre, Centrul de Studii
[i Cercetare Managerial` [i Educa]ional`, ultimul în curs de acreditare, toate coordonate
de c`tre Consiliul Cercet`rii, al c`rui pre[edinte este prodecanul pentru cercetare [tiin]ific`.
Publica]iile sub egida Editurii Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare – Buletinul Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare, Impact strategic, alte publica]ii ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
pun în eviden]` preocup`rile [i rezultatele cercet`rii desf`[urate de cadrele didactice
[i studen]ii/cursan]ii din Universitatea Na]ional` de Ap`rare.
Pentru prima dat` în activitatea institu]iei, am câ[tigat, prin competi]ie na]ional`,
dou` granturi de cercetare [i avem oferte care sper`m s` creasc` num`rul acestora.
Principalele teme conceptuale promovate în spa]iul dezvolt`rii gândirii [i al [tiin]ei militare
sunt greu de definit. În modul concret sunt abordate toate domeniile [tiin]ei militare. V` dau
un exemplu: înv`]`mântul universitar de doctorat, fiind, în esen]a sa, un înv`]`mânt bazat
pe cercetare, se dezvolt` pe aproximativ 200 de teme de cercetare din toate domeniile
[tiin]ei militare. Apoi, temele lucr`rilor de licen]`, ale lucr`rilor de absolvire, temele proiectelor
de cercetare [i ale referatelor din cadrul colocviilor sunt, în totalitate, teme incluse în direc]ii
de cercetare specifice domeniului militar. Totu[i, pentru un r`spuns mai pragmatic,
voi enumera câteva direc]ii importante: securitatea [i ap`rarea na]ional`; politici de securitate
regional` [i zonal`; muta]ii geostrategice în spa]iul de securitate mondial`, continental`,
regional`, zonal`; factori de risc la adresa securit`]ii na]ionale, europene [i mondiale
[i evolu]ia acestora; globalizarea în toate domeniile vie]ii interna]ionale: problemele p`cii
[i ale r`zboiului în secolul XXI etc., ajungând pân` la teme din domeniul opera]iilor grup`rilor
de for]e operative [i tactice, al proceselor decizionale în ac]iunile militare, al logisticii ac]iunilor
militare [.a.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Trebuie subliniat [i faptul
c`, în Universitatea Na]ional` de Ap`rare, cercetarea [tiin]ific` este un domeniu
care înso]e[te procesul de înv`]`mânt, aceast` activitate axându-se, în special, pe latura
cercet`rii [tiin]ifice fundamentale [i mai pu]in pe cea aplicativ`, datorit` specificului nostru.
184
Dezbateri GMR
Cercetarea [tiin]ific` fundamental` din Universitatea Na]ional` de Ap`rare este corelat`
cu cea care se desf`[oar` în Armata României [i vizeaz`, esen]ial, urm`toarele patru
direc]ii: securitate [i ap`rare na]ional`; strategie militar` [i art` operativ`; tactic`;
management militar [i educa]ional. Pentru fiecare dintre aceste direc]ii avem centre
de cercetare constituite din cercet`tori [tiin]ifici sau din cadre didactice. Metodologic,
prin activitatea de cercetare ne-am propus acumularea de cuno[tin]e, studierea continu`
a realit`]ilor teoretice profunde, punerea acestor informa]ii în balan]`, compararea
lor [i elaborarea unor concluzii [i înv`]`minte cu caracter aplicat. Pentru viitor viz`m
asigurarea progresului [tiin]elor fundamentale [i aplicative prin activitatea de cercetare
[tiin]ific`, de crea]ie [i în alte domenii [i valorificarea pragmatic` [i eficient` a rezultatelor
dob#ndite.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Vreau

s` subliniez [i un alt aspect: consider c` rezultatele cercet`rii
[tiin]ifice desf`[urate în Universitatea Na]ional` de Ap`rare
au contribuit [i contribuie în mod decisiv la procesul de transfor-
mare a Armatei României.
În primul rând, cercetarea [tiin]ific` din Universitate rezolv`
probleme cu care se confrunt` organismul militar, pe baza
temelor propuse de Statul Major General, statele majore
ale categoriilor de for]e ale Armatei, organele centrale
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, precum [i marile unit`]i
[i unit`]ile militare. Aceste structuri sunt marile beneficiare
ale cercet`rii [tiin]ifice universitare. În al doilea rând, temele de cercetare [tiin]ific`
universitar`, rezolvate de personalul didactic [i de cercetare [tiin]ific` din Universitate,
solu]iile oferite în cadrul acestora pentru rezolvarea unor probleme complexe ale organismului
militar [i-au g`sit “locul” în con]inutul noii genera]ii de doctrine, regulamente, manuale
[i cursuri, pe baza c`rora se desf`[oar` procesul de instruire [i de educare a for]elor.
Colonelul Costinel PETRACHE: Au fost aduse inova]ii sistemului

de înv`]`mânt din Universitate ? M` gândesc, esen]ial, la ceea ce
înseamn` organizare, concepte, finalitate.
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Desigur, dac` toate m`surile
de reform`, de adaptare [i de dezvoltare pot fi numite inova]ii. În ceea ce prive[te
organizarea, întregul proces educa]ional are la baz`, pe lâng` legisla]ia [i normele na]ionale,
importante documente institu]ionale: Carta Universit`]ii, planul strategic multianual, planul
opera]ional anual, regulamente de func]ionare ale structurilor de înv`]`mânt, metodologii
pentru procesele de baz` (admitere, absolvire, evaluare, acreditare), planuri de m`suri
sectoriale etc. Începând cu anul universitar 2005/2006, planurile de înv`]`mânt
[i programele analitice vor fi elaborate pentru trei ani (180 de credite) la înv`]`mântul
de licen]`, pentru un an [i jum`tate (90 de credite) la înv`]`mântul masteral, iar progra-
mele de preg`tire prin doctorat vor avea o durat` de trei ani. Tot începând cu noul an
185
universitar, admiterea la înv`]`mântul de licen]` se va desf`[ura în luna august, pe domenii,
[i nu pe arme/categorii de for]e, ca pân` acum.
Am promovat în acest an universitar cursurile op]ionale deschise, foarte apreciate
în structurile Armatei, acestea putând fi considerate inova]ie, pe care o vom dezvolta
în continuare.
Inova]ii în sistemul înv`]`mântului militar, în general, o constituie înv`]`mântul
distribuit la distan]` [i biblioteca virtual`, ambele urmând a fi promovate în noul an
universitar. Tot în noul an universitar avem în inten]ie s` promov`m cursurile universitare
de var`, deschise atât mediului militar, cât [i celui civil, în mod deosebit.
De curând am arborat drapelul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, peste foarte pu]in
timp vom acorda primul titlul de “doctor honoris causa”, am acordat primul premiu instituit
pentru cea mai bun` lucrare publicat` de cadrele didactice ale Universit`]ii, iar la deschiderea
noului an universitar se va intona, pentru prima dat`, Imnul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare,
care, foarte probabil, se va numi Universitatea Na]ional` de Ap`rare “Carol I”.
Au fost promovate concepte noi [i se vor promova în continuare. M` voi referi, pe scurt,
la câteva dintre cele care vor fi promovate în noul an universitar. Probabil, cel mai important
este conceptul “înv`]`mântului centrat pe student”, care va genera implica]ii importante
în structura planurilor de înv`]`mânt [i, în mod deosebit, a programelor analitice. Acest nou
concept ne va permite s` dezvolt`m mai mult [i conceptul de cercetare universitar`, în mod
deosebit în înv`]`mântul de licen]` [i \n cel de masterat.
Începând cu noul an universitar vom pune în aplicare conceptul care se define[te
mai concret prin “institu]ia tutorelui”, concept care va schimba radical rela]ia profesor-student,
eficien]a actului didactic [i calit`]ile profesionale ale viitorilor absolven]i. În aceast` var`
vom organiza propriul sistem [i propriile metodologii de asigurare [i autoevaluare a calit`]ii
procesului educa]ional, care vor func]iona începând cu noul an universitar.
Privind finalitatea tuturor acestor m`suri [i a altora, neeviden]iate, r`spunsul este unul
foarte clar: un înv`]`mânt modern, pe coordonatele definite [i direc]iile de evolu]ie
ce se vor dezvolta atât în înv`]`mântul superior românesc, cât [i în cel din spa]iul european
[i, desigur, al celui militar, în primul rând din spa]iul euroatlantic.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: F`r`

s` afectez \n vreun fel construc]ia domnului general Mure[an
la aceast` problematic`, \n opinia mea, nu putem vorbi neap`rat
despre inova]ii, ci despre orientarea eforturilor spre anumite direc]ii
[i priorit`]i, stringente, dintre care a[ vrea s` men]ionez: struc-
turarea înv`]`mântului superior pe cicluri, finalizate prin licen]`
(bachelor), diserta]ie (master) [i tez` de doctorat; multiplicarea
eforturilor în direc]ia promov`rii asigur`rii calit`]ii la nivelul
structurilor de înv`]`mânt, în contextul evolu]iilor europene;
opera]ionalizarea total`, la nivelul cursurilor de lung` [i scurt`
durat`, a sistemelor de credite transferabile; sus]inerea mobilit`]ii
(pe orizontal` [i vertical`) a studen]ilor [i a cadrelor didactice prin participarea efectiv`,
în viitor, la diverse programe cu institu]ii din ]ar` sau din strìn`tate; participarea Universit`]ii
186
Dezbateri GMR
Na]ionale de Ap`rare la programele [i ac]iunile de interna]ionalizare a înv`]`mântului militar
superior; definirea programelor de lung` [i scurt` durat` – paralel s-a f`cut distinc]ia clar`
între facultate [i colegii, acestea din urm` func]ionând integrat în Universitatea Na]ional`
de Ap`rare; flexibilizarea programelor de studii, prin oferirea de traiectorii op]ionale, la alegere,
prin cre[terea treptat` a timpului de studiu individual.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Nu doar de dragul interven]iei,
doresc s` subliniez c` au fost [i vor continua s` fie operate muta]ii în desf`[urarea înv`]`-
mântului cu studen]ii, în sensul c` va cre[te participarea lor la propria formare [i perfec]ionare,
prin promovarea unor forme [i metode moderne de organizare a înv`]`mântului.
Una dintre acestea se refer` la promovarea mai larg` a prelegerilor-dezbatere, pe timpul
c`rora personalul didactic s` se transforme în moderator, s` clarifice unele aspecte cu caracter
de direc]ionare, iar studen]ii s` contribuie decisiv la dezbaterea problematicii discutate.
În acela[i timp, personalul didactic va interveni, prin interoga]ie [tiin]ific` abil formulat`,
în scopul verific`rii în]elegerii celor mai importante aspecte ale tematicii dezb`tute.
De asemenea, în desf`[urarea înv`]`mântului vom continua practica statuat` în ultimii
doi ani: participarea personalului didactic [i a studen]ilor la aplica]iile desf`[urate de unele struc-
turi de comandament din Armata noastr`. Aceasta consider c` este una dintre cele mai eficiente
forme de preg`tire, prin care verific`m modul în care sunt transpuse în practic` cuno[tin]ele
teoretice însu[ite în procesul de înv`]`mânt.
Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt, în determinarea

orizonturilor de a[teptare, “fr`mânt`rile”, preocup`rile esen]iale
prin care încerca]i s` proiecta]i r`spunsuri strategice adecvate ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Este

un r`spuns greu de formulat în acest moment. Sunt mul]i factori
de luat în calcul, externi Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
în acest moment, dar care pot viza Universitatea cât de curând.
Ace[ti factori ]in de r`spunsurile care se vor g`si la multele
probleme aflate în prezent în analiza e[aloanelor superioare,
probleme ce ]in de a[a-numita “concep]ie de reformare a înv`]`-
mântului militar românesc”. Vor fi implica]ii de natur` doctrinar`,
conceptual`, structural`, managerial`, organizatoric` [i func]ional`,
pe care nu le putem anticipa. Le a[tept`m, apoi vom fi preocupa]i
de noi strategii, solu]ii [i m`suri de aplicare.
O parte dintre muta]ii le cunoa[tem [i am anticipat multe din m`surile necesare.
Începând cu noul an universitar vom integra în structura institu]iei noastre Centrul Regional
de Management al Resurselor Ap`r`rii de la Bra[ov, în prezent în subordinea Universit`]ii,
precum [i Institutul de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`. Sunt posibile [i alte
muta]ii, chiar mai importante, care pot aduce, în consecin]`, muta]ii majore în strategia
educa]ional` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare. Suntem preg`ti]i pentru orice noi muta]ii
[i cerin]e, de[i va fi un proces complex, dinamic [i, s` recunoa[tem, dificil. Ca institu]ie,
prin loc]iitorul comandantului, indirect prin unele structuri proprii, suntem implica]i în procesul
187
de reformare a înv`]`mântului militar, proces care se desf`[oar` în cadrul “Programul 9
– Reformarea Înv`]`mântului Militar”, coordonat de c`tre directorul general al Secretariatului
General al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, doamna Georgeta Gavril`.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Într-adev`r, la aceast`
întrebare este dificil s` formulezi un r`spuns. Sunt multe ipoteze de lucru, care trebuie
s` fie luate în calcul, mai ales în domeniul proiect`rii structurilor organismului militar.
De asemenea, Universitatea va trebui s` ia în calcul [i noile reglement`ri care urmeaz`
s` fie aprobate în domeniul înv`]`mântului superior na]ional [i s` le aplice în spiritul
[i litera lor.
Suntem optimi[ti. Universitatea Na]ional` de Ap`rare dispune de experien]a necesar`
[i de personal foarte bine preg`tit profesional spre a rezolva problemele complexe, generate
de proiectata reformare a înv`]`mântului militar, în general, [i a celui superior, în special.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Desigur, noul context, legat
de aspira]iile României privind integrarea european`, presupune performan]e superioare
în toate domeniile de activitate. În opinia mea, dat` fiind contribu]ia sa deosebit`, ca investi]ie
pe termen lung, ameliorarea calit`]ii educa]iei în Universitatea Na]ional` de Ap`rare
va avea repercusiuni certe asupra calit`]ii ofi]erilor pe care îi preg`tim. Calitatea educa]iei
este o condi]ie indispensabil` pentru ameliorarea ocupa]iei profesionale, a coeziunii militare
[i a competitivit`]ii. Toate acestea se vor traduce \n obiective care vizeaz`: instituirea
unui sistem de evaluare intern`; extinderea evalu`rii produselor (absolven]i, cercetare
[tiin]ific` etc.), ameliorarea standardelor de înv`]are, reelaborarea criteriilor [i a standardelor
de performan]` institu]ional`, evaluarea specializ`rilor universitare [i a programelor de studii
[i ierarhizarea lor, punerea accentului pe rezultatele pe termen lung [i nu pe performan]e
utilizabile exclusiv în mediul academic; generalizarea înv`]`mântului pe discipline modulare.
Colonelul Costinel PETRACHE: Cum se “vede”, din perspectiva

determin`rilor complexe c`rora trebuie s` le r`spunde]i cât mai eficient
cu putin]`, produsul educa]ional al Universit`]ii ?
Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: În etapa urm`toare, în înv`]`mântul
militar superior, ca, de altfel, în întreg înv`]`mântul românesc [i european, accentul
se va pune nu atât pe procesul educa]ional în sine, cât, mai ales, pe produsul procesului
educa]ional. Aceasta presupune o ofert` educa]ional` mai larg`, o arie curricular` [i un sistem
de credite competitive, condi]ii care s` faciliteze “mobilitatea” studentului în sistemul
educa]ional, formare de baz` (licen]`) [i specializare (masterat) cu recunoa[tere,
prin echivalare [i transferabilitatea creditelor, în sistemul educa]ional militar european
[i euroatlantic, dar [i în înv`]`mântul civil românesc. Produsul final, absolventul licen]iat,
master sau doctor în “{tiin]e Militare [i Informa]ii”, nu va mai fi “dic]ionar enciclopedic”
de teorii, concepte, no]iuni, principii etc., ci posesorul unui sistem de gândire multi- [i inter-
disciplinar, creativ [i novator, original [i cu ini]iativ`, vizionar [i, foarte important, participant
activ în procesul educa]ional. În esen]`, viitorul produs educa]ional va fi rezultatul unui proces
educa]ional na]ional, validat [i de validat educa]ional european. Evident, am în vedere,
188
Dezbateri GMR
în primul rând, sistemul educa]ional [i profesional militar, dar, într-o anumit` m`sur`,
[i pe cel civil.
Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Am amintit despre desf`-
[urarea înv`]`mântului în sistemul “JOINT”, în special [i preponderent la activit`]ile didactice
practic-aplicative. Prin aplicarea acestui sistem, precum [i prin studierea procedurilor
de comandament [i de stat major, specifice NATO, avem în vedere ca absolven]ii diferitelor
cursuri din Universitate s` primeasc` cele mai noi cuno[tin]e, precum [i deprinderile
necesare organiz`rii [i conducerii ac]iunilor e[aloanelor pentru care sunt preg`ti]i,
astfel încât s` poat` fi integra]i [i s` lucreze în orice comandament opera]ional, na]ional
sau multina]ional, de tip CJTF sau în comandamente NATO.
Universitatea Na]ional` de Ap`rare are experien]a necesar` în acest scop. Personalul
didactic a practicat un asemenea sistem, cu prec`dere în ultimii 3-4 ani, ob]inând rezultate
deosebite, confirmate de solicit`rile unor state europene sau de pe alte continente
de a preg`ti studen]i în cadrul Universit`]ii noastre, precum [i de activitatea personalului
didactic [i a unor ofi]eri-studen]i, care au participat la diferite aplica]ii, în statele occidentale
membre ale NATO.
Afirm`m cu deplin` convingere c`, începând chiar din acest an universitar, studen]ii
care frecventeaz` amfiteatrele [i laboratoarele Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare vor fi
mai bine preg`ti]i, mai aproape de standardele NATO.
Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Marea deosebire dintre institu]ia
noastr` [i celelalte din sistemul na]ional de înv`]`mânt este c` ceilal]i nu au un beneficiar
cert cum avem noi. Preg`tirea studen]ilor no[tri în domeniile în care urmeaz` s` lucreze
dup` absolvire este asigurat`. Pentru aceasta, Universitatea Na]ional` de Ap`rare, împreun`
cu factorii de decizie din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, a început demersurile pentru o proiectare
ra]ional` [i eficient` a noilor cicluri de studii care definesc: profilul competen]elor preliminare
(“studentul normal”) la începutul studiilor; profilul competen]elor la sfâr[itul studiilor
(“studentul normal” la absolvire); traseele de preg`tire pe fiecare domeniu, ca succesiune
de discipline [i contribu]ii specifice ale acestora la profilul absolventului; alocarea de credite
de studii pe aceste trasee [i verificarea c` num`rul acestora este necesar [i suficient; elaborarea
programelor analitice ale disciplinelor pornind de la contribu]ia acestora la profilul absolventului,
în limitele bugetului de credite (timp) alocat. Organizarea pe noile cicluri, cu impact
[i asupra strategiei înv`]`mântului din Universitatea Na]ional` de Ap`rare, contribuie
la elaborarea unei politici na]ionale [i europene a form`rii ini]iale [i continue, corelat`
cu strategii sectoriale [i cu dinamica profesional` la nivel na]ional, european [i interna]ional.
Colonelul Costinel PETRACHE: Petre }u]ea – ]`ranul nostru

din Elita Lumii, afirma, \ntr-un prea t#rziu al istoriei, c` “Elita
nu se na[te \n loc viran !”. Cel mai frumos compliment [i, deopotriv`,
omagiu adus universului statornic al poporului sù ! De peste un veac,
elitele militare na]ionale – parte a corpului social incompatibil cu dezr`d`-
cinarea, \ngenuncherea [i uitarea de sine, sunt certificate truditor
189
de {coala Superioar` de R`zboi, mai apoi Academia Militar` [i Academia
de |nalte Studii Militare, ast`zi Universitatea Na]ional` de Ap`rare.
|n tot acest timp, un timp \n care Rom#nia a cunoscut cam tot ceea ce
i se poate \nt#mpla unei ]`ri aflate la confluen]a, cu geometrie variabil`,
a marilor “proiecte” geopolitice [i geostrategice europene, [i nu numai,
Universitatea Na]ional` de Ap`rare – altitudine obligatorie de trecere
pentru elita militar` na]ional`, a trìt avatarurile, dar [i \mplinirile
destinului nostru na]ional.
De[i, nicic#nd, misiunea nu i-a fost u[oar`, ast`zi, c#nd Rom#nia
afirm` irevocabil op]iunea pentru dezvoltarea durabil` [i integrarea
morfologic` \n spa]iul european [i euroatlantic, misiunea Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare pare, dac` nu mai grea, oricum, mai complex`,
mai grav` ca oric#nd. Miza, \nfruntarea provoc`rilor centripete
ale dezvolt`rii [i integr`rii, are o valoare incalculabil`: Universitatea
Na]ional` de Ap`rare este principalul vector al condi]iei noastre
militare, de proiectare, promovare [i afirmare a integr`rii prin educa]ie,
component` capilar` a integr`rii pe vertical`. Iat` de ce, f`r` complezen]e
accelerate de interese unilaterale, \nt#mpin`m cu certitudine str`dania
celei dint#i {COLI a devenirii noastre militare de a r`spunde durabil
orizonturilor de sens [i a[teptare ale Armatei Rom#niei.
190
“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -
R~ZBOIUL ~ UN FENOMEN
|N VIA}A NA}IUNILOR ? (I)
“Istoria poporului nostru st` martor` c` noi, rom#nii, am fost [i suntem lupt`tori,
nu pentru c` ne-a pl`cut r`zboiul sau c` am urm`rit cuceriri, ci pentru c`, iubind neamul
[i p`m#ntul pe care ne-am n`scut, am luptat ca s` ni le ap`r`m.
|n toate r`zboiale noastre, din vechime p#n` ast`zi, g`sim acest spirit r`zboinic
de ap`rare, nu de atac; de conservare a ceea ce este al nostru, nu de cucerire,
nici de domina]iune.
Din timpurile vechi, c#nd barbaria necivilizat` pornise curentul n`v`litor din nord-estul
Europei c`tre sud-vestul ei [i p#n` \n zilele noastre, c#nd civiliza]ia barbar` a voit s` schimbe
direc]ia circula]iei mondiale pe linia jalonat` de Berlin, Bucure[ti, Bagdad, p`m#ntul
rom#nesc a fost punctul de coinciden]` al acestor mari direc]iuni.
Rom#nul, lupt#nd ca s`-[i apere neamul [i p`m#ntul, s’a trezit, din aceste cauze,
cu o ]ar` \mp`r]it` \n buc`]i [i st`p#nit` una de unguri, alta de austriaci, una de ru[i,
alta de turci. Dar, \n loc s` se descurajeze, el [i-a luat ca ideal \ntregirea unit`]ei na]ionale,
\n jurul s\mburelui autonom p`strat de el la \nceput mai mic [i, apoi, treptat, m`rindu-l.
Dac` se zice c` suntem popor cu noroc, apoi, desigur, aceasta vine de acolo
c` ne-am cùtat norocul \n puterea [i \n dreptul nostru; ar fi s` apuc`m pe un drum
gre[it din punctul de vedere al sociologiei r`zboiului. Pe de alt` parte ar fi s` risc`m
a ne pierde eroismul at#t de ad#nc s`pat \n psihologia poporului nostru.
Iat` pentru ce cred c` sunt necesare discu]iunile despre “sociologia r`zboiului”
\n cultura noastr` rom#n`. (…) |n cadrul putin]ei, ar`t [i eu aici urm`toarele dou` aspecte
ale acestei chestiuni:
a) sociologia [i r`zboiul – cuv#ntul sociologie dateaz` de la Auguste Comte, \ns`,
cum spune el \nsu[i, ideea a existat \nc` din vechime, mai \nt#i sub denumirea de “politic`”,
la greci, [i de “filozofia istoriei”, \n timpurile mai noi. Sociologia, ca [tiin]` a sociabilit`]ii
omene[ti, cerceteaz` cauzele care determin` via]a social`, fenomenele ce decurg
191
Istoria, nume cu nume, din aceast` via]` [i evolu]iunea lor. Cunosc#nd ce este
sociologia, ne r`m#ne s` explic`m: care este rostul
a g#ndirii militare r`zboiului \n aceste fenomene de sociologie. Dl. Gusti,
rom#ne[ti (XVII)* \n prefa]a c`r]ii sale, “Sociologia r`zboiului”, r`spunde
1952 astfel la aceast` \ntrebare: “R`zboiul este ast`zi
Colonel I. FOC{ENEANU
cea mai real` realitate, care fr`m#nt` toate min]ile
Locotenent-colonel D. ATHANASIU [i \nfioar` toate inimile contemporanilor, care a pus
st`p#nire complet` pe \ntreaga noastr` via]`
i
Colonel G. P~TRA{CU
Colonel V. {LICARU sufleteasc` [i ne intereseaz` pe to]i de aproape,
Colonel D. GRIGORE fie ca indivizi, fie ca stat, fie ca neam”.
r
Locotenent-colonel G. SAVA “R`zboiul, pentru a fi explicat, trebuie[te privit
i
Locotenent-colonel T. VLAD ca [i orice alt` \nt#mplare din lumea social`,
General-maior M. VASILIU f`r` nici o prejudecat`, neinfluen]a]i de ideile [i senti-
Locotenent-colonel D. ARAPU mentele zilei, cu toat` nep`rtinirea [tiin]ific` …
Locotenent-colonel I. CUP{A
u
Fenomenul r`zboi este extrem de complex [i, spre
Locotenent-colonel C. R~DULESCU
Locotenent-colonel M. TRAIAN a fi pe deplin \n]eles, trebuie[te cercetat \n totali-
t
Locotenent-colonel R. CRISTEA tatea sa”.
A[adar, r`zboiul, fiind o realitate social`,
i
Locotenent-colonel C. IONESCU
Maior V. ATANASIU se impune prin el \nsu[i, astfel c` nu depinde
de indiferen]a noastr` fa]` de aceast` realitate
ts
Maior M. CUCU
Locotenent-colonel A. H@NCU ca s` o \nl`tur`m.
C`pitan A. VICTOR Din contr`, numai o serioas` cunoa[tere
Maior T. MUTA{CU a acestei realit`]i ne poate duce cu sor]i de izb#nd`
1953 la \nl`turarea ei”.
e
“Rom#nia Militar`”, anul LVI, nr. 5, mai 1924,
Locotenent-colonel D. PETRE “Spiritul r`zboinic rom#nesc [i nevoia
Colonel G. DAN cunoa[terii lui”, general I. Manolescu,
Maior A. {TEF~NESCU pp. 64-65.
Colonel P. GHEORGHE
R
Colonel Gh. MILCULESCU *
Locotenent-colonel A. B~DESCU “De obicei, r`zboiul este considerat [i studiat
Locotenent-colonel ca un fenomen de sine st`t`tor, ca un fel de accident
C. CONSTANTINESCU \n via]a na]iunilor. |n tratatele de istorie general`
Maior L. PANAIT sau militar`, cauzele unui conflict armat – ca [i urm`rile
Colonel H. FLORESCU
lui – sunt exprimate totdeauna numai prin anumite
Locotenent-colonel S. LUPU
evenimente de ordin politic, f`r` a se aprofunda
Colonel G. NICOLAE
Colonel Gh. DEMETRESCU [i stabili \nsu[i elementul de cauzalitate primordial`.
Maior T. ALBOTEANU Or, fenomenele ce se produc \n via]a na]iunilor
Maior V. BOLDESCU \[i afl` motivul \n veleit`]ile \nn`scute ale fiin]ei
Locotenent-colonel I. CUP{A omene[ti care, condamnat` a trì \n colectivit`]i
Locotenent-colonel D. ATHANASIU na]ionale, ac]ioneaz` sub impulsul unei mentalit`]i
General-maior de avia]ie N. FULGA anumite [i \ntr-un scop de via]` bine determinat,
Locotenent-colonel D. ARAPU ambele n`scute din gradul de civiliza]ie al unei epoci.
|n consecin]`, marile convulsiuni pe care le \nregistreaz`
1954
istoria sunt foarte str#ns legate \ntre ele [i, pentru
I. MANDA a le \n]elege [i a le plasa \n lumina adev`rului, este
M. VETU
necesar a le judeca \n ansamblul de manifestare
I. DINI
al existen]ei popoarelor.
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
(…) Din timpurile cele mai vechi [i p#n` ast`zi,
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile r`zboaiele nenum`rate n-au fost altceva dec#t expri-
revistei “Rom#nia Militar`”.
marea dorin]ei unei na]iuni de a-[i l`rgi sfera de via]`
192
Fundamente na]ionale
P. POPESCU sau de a-[i ap`ra avutul; \n definitiv, de a se transforma,
Gh. V|LCU a se dezvolta, indiferent de felul \n care ea a \n]eles
I. CUP{A [i [i-a formulat scopul existen]ei. Chiar revolu]iile
M. CUCU n-au fost altceva dec#t voin]a exprimat` a maselor
V. ATANASIU de a sc`pa de o situa]ie nenorocit`, \n care le ]inea
I. BELCIUG
o clas`, un m`nunchi de oameni, de demagogi,
Gh. NI}U
\n interesul personal, egoist al acestor demagogi.
I. P~UN
i
M. MARIONIU Prin urmare, \n ultim` analiz`, examinarea faptelor
A. MINEI istorice ne conduce la concluzia c` r`zboiul – consi-
r
Ing. I. PASCARU derat ca un efect fatal al mentalit`]ii specifice
A. PETRI na]ionale – a fost provocat totdeauna de felul \n care
i
D. PANAITESCU o na]iune [i-a formulat scopul vie]ii, \n epoca respectiv`.
T. MUTA{CU (…) S` examin`m un exemplu istoric, tipic,
din care s` tragem o concluzie inevitabil`, \n fa]a
u
1955
c`reia s` ne \nclin`m cu to]ii. Acest exemplu este
T. MUTA{CU acel al vie]ii na]iunii germane, de la \nceputurile
t
Gheorghe IONESCU
ei [i urm`rit` p#n` ast`zi. Am ales acest exemplu
i
V. ATANASIU
pentru c`, la Germani, ideile ce voi exprima s-au mani-
Gheorghe NI}U
festat \n modul cel mai puternic [i pentru c` aceast`
ts
Ing. Gheorghe ZAMFIRESCU
Gheorghe IONI}~ na]iune a provocat cel mai \ngrozitor conflict armat,
L. IOAN r`zboiul din 1914-1918.
A. VICTOR Procedez la analiza faptelor din epoca \n care
Ing. C. CEAU{ELU lumea germanic` \ncepe a fi fr`m#ntat` de rivalitatea
e
M. IORDAN dintre Austria [i Prusia. Din punct de vedere politic,
M. ANDONIE Germania era \mp`r]it`, \n acel timp, \n mici state
Gh. SCURTU st`p#nite de prin]i egoi[ti, vanito[i, ambi]io[i, cu vederi
M. CUCU str#mte. Pentru ei, situa]ia de prin] al unui stat
C. MORARU
era sinonim` cu aceea de proprietar absolut, \n folosul
R
I. DINI
P. DUMITRESCU c`ruia poporul era condamnat, \n virtutea unei pretinse
Ing. I. CRISTESCU legi divine, s` munceasc` p#n` la extenuare. Ideea
L. PANAIT unei Germanii unitare, puternice [i bine \nchegate
C. IONESCU nu trìe[te \nc` \n mintea acestor prin]i, ale c`ror
E. POPESCU preocup`ri nu se ridic` deasupra vie]ii de zi cu zi.
D. ATHANASIU Starea de aservire a maselor – stare \n care individul
era supus unui tratament neomenos, vecin cu sclavia
1956
cea mai crud`, \ntr’un regim autocrat – revolt`
General-locotenent C. VERDE{ pe filosoful Leibnitz care, ridic#ndu-se deasupra
General-maior Gheorghe ZAHARIA pasiunilor omene[ti [i privind pe deasupra spiritului
General-maior C. BODEA
timpului, d` cel dint#i strig`t de alarm`. (...) |n ultim`
General-maior P. DUMITRESCU
analiz`, el pare a face acela[i lucru pe care’l face
Colonel I. CUP{A
Locotenent-colonel Gheorghe SANDU Rousseau \n Fran]a. Filosofia lor este o filosofie
Locotenent-colonel M. POPESCU umanitarist`, n`scut` din starea de spirit a epocii
Locotenent-colonel I. R~D~{ANU respective [i se sprijin` pe drepturile individuale”.
Locotenent-colonel C. MORARU “Rom#nia Militar`” , anul LXVIII, nr. 12,
Locotenent-colonel C. IONESCU decembrie 1931, “R`zboiul [i curentele
Locotenent-colonel L. ION filosofice, psihologice [i social-economice”,
Locotenent-colonel L. P|RVAN maior I. Cernìanu, pp. 72-74.
Locotenent-colonel P. GROSU
Locotenent-colonel M. {ERBAN Documentare [i selec]ie texte
Maior A. IOANOVICI
@ Alina UNGHEANU
193
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Sisteme avansate de cavalerie de gard` • Paludismul, un uciga[ pu]in
de orientare [i pozi]io- cunoscut • “Vând construc]ii speciale pentru proiecte
nare a soldatului • IDEX originale …”/Ministerul Ap`r`rii din Fran]a vinde
– Expozi]ia interna]io- anumite bunuri imobiliare, devenite inutile armatei/
nal` de tehnic` de ap`- • Serviciul Istoric al Ap`r`rii (SHD). Fi[a tehnic`
rare de la Abu Dhabi, • “Nebunii” machetei – pasiune [i realitate
din februarie 2005 industrial`. Al 26-lea Salon mondial al machetei.
• Armament pentru Dosar • Externalizarea: exemplul englez [i limitele
vehicule aeriene sale • Portavionul Charles de Gaulle: specific
de mici dimensiuni opera]ional • Între dezarmare [i neproliferare
f`r` pilot • Programe
de importan]` major` Army AL&T, SUA, ianuarie-februarie 2005
în domeniul transmi- Trupele americane de geniu contribuie la refacerea
siunilor radio • sistemului energetic irakian • Echipa Letterkenny
Propulsia navelor de dimensiuni medii • Proteus, Army Depot asigur` service-ul [i repararea genera-
vehicul aerian de mici dimensiuni f`r` pilot, toarelor mobile de energie electric` pentru trupele
cu op]iunea de schimbare a configura]iei desf`[urate în Irak • Reconstruc]ia resurselor
de ap` în Irak • Refacerea infrastructurii petroliere
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 298, în Irak • Conceptul [i sistemul de telecomunica]ie
martie 2005 [i interven]ie a trupelor de geniu în Irak • Unul
Lupt`tori amfibii ai Direc]iei Generale de Securitate dintre cei mai buni prieteni ai comandantului
Extern` • Baz` polar` la altitudine • Aurul albastru
– câinele pentru detectarea minelor pe câmpul
al discordiei (Resursele de ap` [i conflictele militare)
de lupt` • Program de distrugere a muni]iei capturate
• Irak: cum au reu[it japonezii ? • C`tre profesio-
de la inamic [i a muni]iei neexplodate pe câmpul
nalizarea armatei germane ? • Transportul strategic
de lupt` • Centrul de cercetare, dezvoltare [i geniu
• EUROPOL – Oficiul European de Poli]ie. Fi[`
pentru robo]i militari destina]i protej`rii unit`]ilor
tehnic` • For]ele amfibii de asalt americane • Femei-
militari, femei de ast`zi. Dosar • Întreprinderile de dezamorsare a muni]iei explozive • Proiectul
mici [i mijlocii din domeniul ap`r`rii • AIRBUS unei rachete comune pentru opera]iuni întrunite.
A400M – transportul militar european • Organiza]iile Interviu cu directorul Agen]iei pentru Managementul
neguvernamentale [i armatele – dou` fe]e ale opera- Contractelor de Ap`rare pentru For]ele Aeriene
]iunilor umanitare ale SUA • Dou` sisteme de para[utare ghidat` în Irak
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 299, ASMZ (Allgemeine Schweizerische

aprilie 2005 Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 3, martie 2005
Asisten]` de urgen]` în mun]i. Jandarmii în alert` Despre conceptul de “opera]iuni” • Doctrina
• “CARACAL”, batalionul amazoanelor • Regimentul militar`, teorie [i practic` • Istoria gândirii operative
194
Univers publicistic militar
în Elve]ia • Gândirea operativ` v`zut` prin prisma [i prin securitatea energetic`; NATO [i securitatea
a trei r`zboaie • Comanda operativ` [i interoperabi- în Orientul Apropiat [i Orientul Mijlociu; Interesele
litatea. Cerin]ele privite din perspectiva “securit`]ii Europei în materie de securitate în Orientul Apropiat
prin cooperare” • Procesul de transformare a factorilor [i Orientul Mijlociu; O lume mai sigur`: viitorul rol
operativi • Instruc]ia operativ` – prezent [i perspec- al Na]iunilor Unite; Avem nevoie de o ONU mai bun`,
tiv` • Gândirea operativ` în armat` [i în economie nu mai slab`; Propunere pentru o structur` regional`
de securitate; Dup` vizita pre[edintelui Bush la NATO
Conceptele de plani- [i la UE r`mân întreb`ri • Pavilion în aer liber
ficare a opera]iilor,
sau bunc`r ? Combaterea terorismului în “spa]iul
respectiv a proiec-
european de securitate” • Instruire de prim` clas`
telor în economie
a personalului de comand` la Academia Federal`
• Cursul neconven- pentru Politica de Securitate • Ap`rarea antiaerian`.
]ional de conducere
Schimb`ri în noile structuri • Mai este necesar`
organizat de Centrul
ap`rarea antiaerian` cu baza de lansare la sol ?
de preg`tire al armatei
Controversele privind proiectul MEADS (sistemul
elve]iene de la Lucerna de ap`rare antiaerian` medie extins`) • Herkules
• Noi perspective
– piatra de încercare a reformei din administra]ie
de carier` pentru
• Trupele de geniu în proces de transformare
militarii profesioni[ti
• U212A [i U214. Evolu]ia submarinelor germane
• Puterea, ca instru- pentru secolul 21 • Proiectul avionului de transport
ment al conducerii ac]iunilor
A400M • Homeland Security – o formul` pentru
Défense nationale et sécurité collective, conceptul de securitate în re]ea
Fran]a, nr. 3, martie 2005
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 4,
Strasbourg, Uniunea Franco-German` [i relansarea
aprilie 2005
politicii europene • Alegerile din Abhazia [i rela]iile
Reforma UE – [anse [i riscuri • Cisiordania [i Fâ[ia
diplomatice cu Moscova • Birmania, o miz` major`
Gaza ar putea deveni dou` state palestiniene
în cadrul rela]iilor euro-asiatice • Companiile private
separate ? • România [i securitatea regional`
de securitate americane în Africa • Limitele externa-
• Noua deschidere a Indiei fa]` de Pakistan ?
liz`rii în cadrul armatei franceze • Performan]a ap`-
• Pentru problemele cunoscute din regiunea
r`rii: termenul scadent … • Supliment: Geopolitic`
Balcanilor sunt necesare solu]ii inteligente • Agen]ia
[i criminologie
European` de Ap`rare • Trebuie NATO “salvat`”
Ejercito, Spania, nr. 767, martie 2005 de Europa ? • Modernizarea sistemului logistic
Democra]ia în lumea islamic` • Strategia militar` comun al for]elor armate germane • Aspecte
spaniol`. Un pariu pentru viitor • Efectele ideologice strategice [i de politic` de securitate ale ader`rii
ale dezmembr`rii sociale a Spaniei. Generarea Turciei la UE • Catastrofele paralizeaz` progresul
tensiunilor [i a schimb`rilor politice din perioada în America Latin` • Instruirea, formarea [i educarea
1930-1955 • Analiza strategic` a terorismului. ofi]erilor germani în opera]iuni • Nout`]i cu privire
Documentar • Transformarea [i for]ele armate la vehiculele de transport blindate • Modalit`]i
[i limite de sprijinire de c`tre armata german`
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, în situa]ii interne de pericol de iradiere chimic`,
martie 2005 biologic` sau nuclear` • Evolu]ia doctrinei for]elor
Ce r`mâne dup` vizita pre[edintelui Bush aeriene • For]ele armate în democra]ie • Perspective
în Europa ? A 41-a Conferin]` pe probleme de evolu]ie ale bugetului american de ap`rare
de politic` de securitate de la München. Pace • Planificarea for]elor armate americane din Europa
prin dialog. Conferin]a de la München a avut accente pân` în 2010 • Mijloacele neletale – o necesitate
noi • Selec]ie din lu`rile de cuvânt: Pozi]ii diferite pentru for]ele armate ale viitorului
cu privire la calea spre mai mult` securitate;
Dezvoltarea economic` [i securitatea; Perspectivele Foreign Affairs, SUA, vol. 84, nr. 2,
politicii externe [i de securitate germane; Coordo- martie-aprilie 2005
natele politicii externe [i de securitate germane; Mitul suprasolicitat. Poate fi statul indispensabil
Obiectivele comune ale unor na]iuni în lupta împotriva un stat dator ? • Poate dep`[i noua Europ` economia
extremismului; Promovarea p`cii prin dezvoltare SUA ? • Rolul trimi[ilor speciali în politica extern`
195
a SUA • Îngrijorare privind programul nuclear Anul 2005: crucial
al Teheranului • Revolu]ia portocalie din Ucraina pentru credibilitatea
• Prevenirea unui r`zboi împotriva Taiwanului Departamentului
• Etapele globaliz`rii • Calea potrivit` de promovare Ap`r`rii din SUA
a reformei în lumea arab` • Lupta pentru transfor- • Viitorul for]elor
marea armatei SUA • Externalizarea serviciilor aeriene ale Australiei
militare • “Marine One” – un
IFDT (Information für die Truppe), Germania, nou elicopter pentru
nr. 1, ianuarie-martie 2005 pre[edintele SUA
Dup` alegeri, în Irak. Conflictul din Irak: ante- • Japonia elaboreaz`
cedente, actori, perspective • Tehnocra]ii în locul o nou` politic` de ap`-
principilor r`zboinici. Un bilan] dup` alegerile rare • Metropola
din Irak • Optimism f`r` euforie. Evolu]ii din Orientul “se treze[te”. Ap`rarea
Apropiat dup` moartea lui Arafat • Scenarii realiste. intern` pentru “statul-cetate” • Securitatea
Dezbateri americane cu privire la conceptul intern`: experien]a New York-ului • Pirateria
de “Homeland Security” • Drumul spre democra]ie [i terorismul maritim în Asia de Sud-Est • Lupta
[i libertate. Punctele centrale ale politicii externe în zona litoralului • Viitoarea structur` a armatei
ale celui de al doilea mandat al pre[edintelui britanice de uscat • Reevaluarea problemelor
George W. Bush • Globalizarea. {anse [i riscuri de supravie]uire ale elicopterelor de lupt` • Sistemul
• Armata german` în opera]iuni. Imaginea popula]iei de transmisiuni radio tactice pentru opera]iuni
despre misiunile [i opera]iunile armatei germane întrunite din SUA • Viitorul comunica]iilor de înalt`
• Bilan]ul a zece ani de r`zboi. Cùtarea unei solu]ii frecven]` • Doctrina securit`]ii Israelului [i capcana
politice pentru Cecenia • Dezastrul Rusiei în Orientul “conflictului limitat” • Concentrare pe conflictul
Îndep`rtat. R`zboiul ruso-japonez (1904-1905) de joas` intensitate în 2005
Jane’s International Defense Review, ÖMZ (Österreichische Militärische
Marea Britanie, vol. 38, martie 2005
Zeitschrift), Austria, nr. 2, martie-aprilie 2005
Sisteme mobile de mortiere • Germania înfrunt`
Provoc`rile Europei. Despre strategia form`rii
amenin]`rile asimetrice • Programul avionului
coali]iilor • Procesul de comand` militar` [i coope-
de atac pentru opera]iuni întrunite JFS • Avioane
rarea civil-militar` în misiunile de pace • Evolu]ia
ruse[ti din familia Flanker pentru India [i dincolo
de ea: studiu de caz al unui avion modern • For]ele for]elor armate austriece în timpul celei de a doua
armate din Israel î[i adapteaz` doctrina [i structura, Republici • For]ele aeriene ale Austriei • Uniunea
ca r`spuns la priorit`]ile regionale schimb`toare European` [i rela]iile transatlantice • R`zboiul ciber-
netic [i terorismul cibernetic – noi tipuri de r`zboi
Military Review, SUA, vol. 85, nr. 1, • Comunicarea conflictual` în era r`zboiului asimetric
ianuarie-februarie 2005 • Noi modalit`]i de planificare [i realizare a opera]iu-
Instruc]ie postmobilizare a primei armate americane nilor militare în cadrul misiunilor de pace. Deficien]e
de uscat în mediu de lupt`, aproximativ ca în Irak de planificare [i ac]iune ale e[alonului de comand`
• R`zboiul urban: punctul de vedere al unui soldat în timpul opera]iunilor din Kosovo [i Irak
• Managementul politic al armatei în America Latin`
• Lupta împotriva terorismului [i a insurgen]ei: mode- La revue internationale et stratégique, Fran]a,
larea mediului de informa]ii • Avem nevoie de opera- nr. 56, iarna 2004-2005
]iuni de informa]ii ? Crearea unei ramuri a r`zboiului Declinul Americii neoconservatoare • Opozi]ia
informa]ional • Cum s-a ajuns la situa]ia din închi- evreilor fa]` de sionism • Brazilia: o nou` putere
soarea Abu Ghraib. Doctrina [i experien]a armatei interna]ional` • Noua politic` extern` italian`
americane de uscat privind prizonierii de r`zboi • Industriile aeronautice ruse: o consolidare precar`
• Extinderea cooper`rii for]elor întrunite la Centrul • Comunicarea, miz` strategic`. Dosar
de instruc]ie pentru preg`tire de lupt` • Necesitatea
de a valida planificarea ipotezelor ac]iunii în situa]ii Rivista aeronautica, Italia, nr. 6,
de criz` • Men]inerea t`riei for]elor: o abordare noiembrie-decembrie 2004
a managementului riscurilor • Ac]iuni sinuciga[e {ii]i [i democra]ie în Irak • Arme noi pentru conflicte
în opera]iunea “Iraqi Freedom” noi • Umilire, dezumanizare [i groaz`. R`pirea,
196
ca arm` de r`zboi • Legalitatea uzului de arme Signal, SUA, vol.59, nr. 8, aprilie 2005
nucleare, chimice [i biologice • Cursuri de interope- Laboratorul na]ional din Argonne, Illinois, m`re[te
rabilitate NATO-Rusia • Ultimele avioane Tomcat eficien]a cercet`rii • Oamenii de [tiin]` încearc`
• Exerci]iul VOLCANEX 2004 organizat de European s` ob]in` rezultate practice din utilizarea nanoteh-
Air Group • Mitingul aviatic NATO din Anatolia nologiei • Sisteme de laseri în stare solid` cu aplica]ii
Central` • Misiunea umanitar` a medicilor oculi[ti militare • Cercet`torii î[i fùresc instrumente ultra-
din avia]ia militar` italian` în Gao, Republica Mali performante • Armata de uscat preg`te[te solda]ii
• Fenomenele de coroziune [i învechirea flotei [i pentru culegerea informa]iilor • Agen]ia sistemelor
aeriene militare de informa]ii deserve[te serviciile armatei • Certificate
electronice pentru securitatea re]elei • Capacit`]ile
Rivista militare, Italia, nr. 6, de comunicare realizeaz` interoperabilitatea
noiembrie-decembrie 2004 în domeniul transmisiunilor • Convergen]a siste-
Terorismul în format mediatic • În slujba ]`rii melor de telefonie genereaz` riscuri la adresa
[i a libert`]ii poporului. Interviu cu generalul-locote- securit`]ii • Crearea unei culturi a schimbului
nent Peter Leahy, [ef de stat major al armatei austra- de informa]ii pentru securitatea intern` • Problemele
liene • Reforma securit`]ii în Irak • Descompunerea conectivit`]ii [i interoperabilit`]ii sunt priorit`]ile
[i recompunerea mozaicului bosniac • Redesco- conferin]ei de la Centrul conven]iei, Washington, D.C.
perirea fortifica]iilor pe câmpul de lupt` • Egalitatea Survival, Marea Britanie, vol. 47, nr. 1,
în grad a omologilor este o realitate • Marele R`zboi. prim`vara 2005
O analiz` a scenariilor într-un manuscris inedit Cinci op]iuni “rele” în Irak • Limitele [i tenta]iile
• Comemorarea victimelor de la An Nasiryah suprema]iei militare conven]ionale a Americii
la un an de la producerea evenimentelor • Un model dubios pentru politica extern` a SUA
• Trei cercuri ale amenin]`rii • Obsesia tulbur`toare
Rivista militare, Italia, nr. 1,
a Washington-ului privind diploma]ia public`
ianuarie-februarie 2004
• Europa [i America în era Bush • Tsunami
Africa ro[ie. C`l`torie în Sudan, teatrul celui mai
[i securitatea: 11 septembrie al Asiei ? • Mitul
îndelungat conflict pe care l-a cunoscut b`trânul “cìi germane”: politica extern` german` [i rela]iile
continent • Perspective africane • Opera]iunile transatlantice • Op]iuni ale ap`r`rii Germaniei
bazate pe efecte • A lupta cu succes. Strategia prin
care un individ înfrunt` situa]iile critice • Strig`tul Terre magazine, Fran]a, nr. 162, martie 2005
de lupt` al mo[tenitorilor fo[tilor “lagunari”, infan- Regimentul de infanterie marin` din Noua Caledonie
teri[ti moderni specializa]i în opera]iuni de debarcare (Pacific) • Exerci]iul de men]inere a p`cii
• Convoiul de asalt terestru • Componenta feminin` “Benin 2004” • Misiunea de cooperare militar`
– o resurs` pre]ioas` a armatei • Adio serviciului în Benin • For]e terestre pre-pozi]ionate. Dosar
militar obligatoriu în armata italian` • Leg`tura • Elevii-ofi]eri ai US Marine Corps
strâns` dintre lumea militar` [i societatea civil`
Terre magazine, Fran]a, nr. 163, aprilie 2005
în Germania • Curajosul Rimini în lupta pentru
Jurnalul televizat “Mag Terre” [i realizatorii sì
libertate
• For]ele terestre franceze desf`[urate în afara
Signal, SUA, vol. 59, nr. 7, martie 2005 metropolei • Centrul de înv`]`mânt [i studii logistice
Sistemele de informa]ii pe câmpul de lupt` se schimb` al armatei franceze de uscat • Exerci]iul de infanterie
de fiecare dat` când se fac test`ri • Cercetarea marin` “EKWATA 05” (Gabon) • Condi]ia perso-
urm`re[te perfec]ionarea sistemului de informa]ii nalului. Dosar • Program informatic de simulare
al armatei de uscat • Noi realiz`ri în domeniul tactic` la [coala de aplica]ie a infanteriei • Demi-
brigada Legiunii strìne din Djibouti • Planul
artileriei • Realizarea re]elei tactice în Irak de c`tre
de expedi]ii (2005-2009) al Corpului militar de alpi-
trupele americane de transmisiuni • Dispozitive
nism • Portretul primei femei subofi]er din Brigada
modulare pentru re]ele tactice • Re]eaua Intranet
de pompieri din Paris
a marinei militare americane faciliteaz` activitatea
• Robo]i telecomanda]i salveaz` sute de vie]i Truppendienst, Austria, nr. 1,
• Realiz`ri în domeniul telemedicinei. Dosar ianuarie-februarie 2005
• Danemarca adopt` o platform` flexibil` pentru 10 ani de participare a Austriei la Parteneriatul
comand` [i control pentru Pace • Industria de ap`rare a Republicii
197
Cehe • Personalul civil în misiunile de pace prin institu]iile statului, a militarilor [i cet`]enilor
• Variante de configura]ie a elicopterului AB.212 chema]i la concentr`ri
• Exerci]iul NATO-PfP “COOPERATIVE BEST
EFFORT 2004” • Modificarea pu[tii automate Probleme de securitate
de asalt St G 77 • Protec]ia transporturilor. Realizare na]ional` a Rusiei
în Transcaucazia
[i aspecte de ordin juridic • Harta de manevr`
în epoca globaliz`rii
• Echipamente “noi” (Articol în limba englez`)
• Aspecte [tiin]ifico-
• Filozofia form`rii profesionale în armata
metodologice cu pri-
austriac` 2010
vire la asigurarea
Voennaya mysl’, Rusia, nr. 1, ianuarie 2005 securit`]ii militare
Probleme geopolitice [i posibilit`]i de solu]ionare a Federa]iei Ruse
în contextul asigur`rii securit`]ii Rusiei • Bazele • Aspecte privind
conceptuale ale descuraj`rii strategice • Principalele asigurarea informa-
]ional` a cercet`rii
tendin]e de evolu]ie a formelor de lupt` armat`
operative • Informatica
în sfera aerospa]ial` • Unele probleme de conducere
[i preg`tirea cursan]ilor
a grup`rilor de for]e pe direc]iile strategice • Organi-
de la institutele militare
zarea activit`]ii antiteroriste • Particularit`]ile
superioare • Sisteme
complet`rii efectivelor for]elor armate ruse cu personal de mare precizie RViA: perspective [i direc]ii prin-
apt de mobilizare în condi]iile socio-economice cipale ale lucr`rilor privind constituirea complexelor
actuale • Fundamentarea economic` a profilului de cercetare-lovire [i cercetare-foc • Mijloace
for]elor armate ale Federa]iei Ruse • Preg`tirea de ap`rare fortificat` de unic` folosin]` • Probleme
moral-psihologic` a for]elor armate ale Federa]iei privind organizarea transmisiunilor militare
Ruse • Evolu]ia artei militare în cea de a doua parte • Principiile realiz`rii unui sistem unic de armament
a Marelui r`zboi pentru ap`rarea patriei • Crearea rachete antiaeriene • Cooperarea organelor
unui nou sistem de formare [i completare a for]elor de conducere a Flotei de Nord cu organiza]iile
de rezerv` ale Federa]iei Ruse pe baz` de voluntariat religioase • Probleme actuale ale artei genistice
• Evaluarea rezultatelor reale ale mobiliz`rii marilor militare • Unele probleme de preg`tire militar`
unit`]i aeriene în vederea ac]iunilor de lupt` • Asigurarea logistic` a trupelor în opera]ia ofensiv`
• Caracteristicile de lupt` [i eficacitatea armamen- strategic` Visla-Oder (60 de ani de la Victoria
tului [i a tehnicii militare • Necesitatea introducerii Marelui R`zboi pentru Ap`rarea Patriei) • Ap`rarea
tehnologiilor informa]ionale în activit`]ile de control antiaerian`. Experien]` na]ional` de reorganizare
al transportului auto • Asigurarea obligatorie de via]`, [i contemporaneitate.
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul Militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
Biblioteca Militar` Na]ional`
198
TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT
Comandantul
~ între datorie [i caracter ~
{tefan F`lcoianu Ferdinand Foch
• “Voi s` vorbesc de responsabilitatea • “Aminti]i-v` prima proclama]ie
ce trebuie s` aib` orice [ef de subordona]ii a lui Bonaparte: “Solda]i, sunte]i dezbr`ca]i,
sì. De altminterea, aceasta nu este nimica rù hr`ni]i, guvernul v` datore[te mult,
nou, avem exemple destule în dezbaterile nu poate s` v` dea nimic. R`bdarea [i curajul
parlamentare, în care mini[trii sunt f`cu]i pe care le ar`ta]i în mijlocul acestor stânci
r`spunz`tori de gre[alele sau abaterile sunt admirabile, dar ele nu v` procur`
subalternilor lor; asemenea în codul civil nici o glorie, nici o str`lucire nu v` acoper`.
g`sim c` p`rin]ii sunt r`spunz`tori de copiii Vreau s` v` conduc în cele mai fertile câmpii
lor [i [efii me[te[ugari de lucr`torii lor. ale lumii. Provincii bogate, ora[e mari
Acest mijloc a fost aplicat [i în armate foarte vor putea fi în puterea voastr`, ve]i g`si acolo
reputate, considerându-se responsabilitatea onoare, glorie [i bog`]ie. Solda]i de Italia,
atât de sine[i, cât [i de aceia pe care îi co- v` vor lipsi curajul sau tenacitatea ?”.
manda, ca o maxim` de disciplin` [i de drept • “La sfâr[itul secolului al XIX-lea,
militar, precum vedem c` este o maxim` r`zboiul are mai înt`rite tr`s`turile pe care
de drept civil, o maxim` de drept politic”. le prezenta la începutul secolului: r`zboi
• “Înainte, când se prindeau solda]ii fugi]i violent [i rapid. Cu astfel de caracteristici,
noaptea din caz`rmi sau din lag`re [i comi- unde s` cùt`m comportarea dac` nu
teau dezordini, comandantul companiei în perioada revolu]ionar` care, chiar
era pus la arest [i [eful regimentului era aspru de la început, a ridicat atât de sus obiectivele
observat. Asemenea [i în cantonamente”. cerute r`zboiului, mijloacele (num`r, entu-
ziasm, pasiune) consacrate înf`ptuirii sale,
General-adjutant {tefan F`lcoianu, Conferin]` dac` nu în faptele lui Napoleon, geniul
asupra disciplinei, subordina]iunii [i \ndatoririlor
ierarhice, ]inut` la {coala Superioar` de R`zboi, F. Foch, Principiile r`zboiului. Conducerea
27 aprilie 1890, Tipografia Carol Göbl, 1890, pp. 16-24. r`zboiului, Bucure[ti, Editura Militar`, 1975.
199
• “Ei bine, sus]in c` [i ast`zi responsabili- f`r` egal care a survenit imediat pentru
tatea ierarhic` ar fi un mijloc tare de a asigura a exploata aceast` situa]ie militar` formi-
subordina]iunea [i disciplina, c`ci acela dabil`, n`scut` din circumstan]e complexe
care [tie c` are s` fie pedepsit sau f`cut [i pentru a-[i ar`ta geniul exersându-se
r`spunz`tor dac` al]ii vor comite abateri, în a pune în mi[care sentimentele umane;
este foarte tare în comandamentul sù”. manevra masele; imprima opera]iilor viteza
• “Acest sistem ar trebui aplicat nu numai cea mai fulger`toare cunoscut` vreodat`”.
în ceea ce prive[te ordinea exterioar`, • “Orice [ef, inten]ionând s` comande,
ci la toate p`r]ile serviciului [i neap`rat trebuie s` se gândeasc` mai întâi s` asculte,
se vor vedea progrese considerabile. s` execute; înainte de a dicta ordinele sale
De exemplu, dac` ni[te solda]i comit dezor- s` se inspire de la cele pe care le-a primit.
dine sau sunt g`si]i destr`b`la]i pe str`zi În r`zboi, a asculta este lucru foarte greu.
s` se pedepseasc` atunci comandantul C`ci este vorba de a executa ordine primite,
regimentului [i când dânsul va întreba în prezen]a [i împotriva inamicului,
în ce este vinovat, s` i se r`spund`: “dac` în mijlocul pericolului, a împrejur`rilor
ai fi privegheat pe [efii de batalioane, ace[tia variate [i neprev`zute, a necunoscutului
pe c`pitani, cari ar fi privegheat pe ofi]eri plin de amenin]`ri, cu toat` oboseala
[i ace[tia ar fi urm`rit pe sergen]i, care, rezultat` din numeroase cauze”.
la rândul lor, ar fi ]inut de scurt pe caporali, • “Cine spune [ef în]elege un om
în îndeplinirea îndatoririlor lor, prescrise de caracter, aceasta, f`r` îndoial`,
de regulamente, negre[it c` solda]ii dumitale de asemenea un om capabil s` în]eleag`
nu ar fi comis dezordinile ce vi se imput`”. [i s` combine pentru a executa”.
• “Dar, pentru a comanda astfel, trebuie • “R`zboiul este ca celelalte activit`]i
s` ne cunoa[tem îndatoririle [i s` [tim a pre- umane: în prezen]a noilor dificult`]i, a obsta-
scrie celorlal]i pe ale lor. Pentru aceasta colelor din ce în ce mai serioase, el se întoarce
este de neap`rat un studiu special al tuturor la originile sale, la natura sa primitiv`,
îndatoririlor [i a cunoa[te practica [i utili- compus` pe de-a întregul din violen]`,
tatea lor, trebuie s` cunoa[tem toate legile el caut` acolo mijlocul de a surprinde
[i regulamentele militare, nu numai cele rela- mai bine, pentru a r`sturna mai bine, pentru
tive la organiza]iunea [i serviciul trupelor, a zdrobi mai bine moralul adversarului.
dar [i acelea privitoare la diferite servicii, În aceast` ordine de idei, Napoleon for]eaz`
c`ci nu exist` lege, nu exist` regulamente din ce în ce mai mult simplitatea, brutalitatea,
care s` nu cuprind` oarecare îndatoriri”. vigoarea atacurilor sale”.
• “Oamenii, când s’au întrunit în socie- • “Dac` m` g`seam în fa]a unei mari
tate, ei au renun]at la o parte din libertatea armate – spune Napoleon –, cu for]e mai mici,
lor [i au declarat supunere magistra]ilor. grupând cu rapiditate pe a mea, c`deam
Când oamenii s’au constituit în trupa armat`, ca un tr`snet asupra unei aripi a inamicului
ei au trebuit s` mai renun]e înc` la o parte [i o distrugeam. Profitam apoi de dezordinea
din libertatea lor [i s` se supun` [i ofi]erilor”. pe care aceast` manevr` o provoca totdeauna
• “Îndat` ce un cet`]ean devine soldat, în armata inamic` pentru a o ataca în alt`
el nu mai poate s` se plimbe sau s` se odih- parte, mereu cu toate for]ele mele. O b`team
neasc`, s` trìasc` cum vrea, într’un cuvânt astfel, în detaliu, [i victoria care rezulta
s` fac` tot ce nu este defins de lege, adic` era mereu, cum vede]i, triumful num`rului
ceea ce nu face rù la nimeni. Nu, el trebuie mare asupra celui mic”.
200
s` fac`, s` umble, s` trìasc` dup` voin]a • “Voin]a de a învinge este prima condi]ie
unui [ef [i dup` aceea[i voin]` s` mearg` pentru victorie [i, în consecin]`, prima datorie
chiar pân` la sacrificiul vie]ii sale. a fiec`rui soldat; dar este în acela[i timp
Prin urmare, el nu poate s` fac` nimica hot`rârea suprem` pe care la nevoie coman-
f`r` acea voin]`, care [i dânsa este regulat` damentul trebuie s` o fac` s` treac` în sufletul
prin legi [i rezemat` sau modificat` soldatului. Deci, pentru o armat` care vrea
de superiori, de câte ori ea nu este expre- s` înving`, apare necesitatea unui element
siunea necesit`]ii sau nu deriv` de la comande prim ordin – comandamentul – [i la omul
damentul superior”. care vrea s` dea o b`t`lie – necesitatea
• “Îndat` ce un soldat a venit sub drapel, unei realit`]i: aceea a comandamentului”.
i se datoreaz` toate îngrijirile de familie. • “Pentru a gândi [i a vrea nu sunt sufi-
Comandantul suprem al armatei este [eful ciente spiritul [i caracterul; îi trebuie înc`
acestei familii [i to]i ofi]erii sunt în aceast` “fluidul imperativ” (De Brack), calitatea
privin]` delega]ii regelui. Cu cât cineva de a face s` treac` energia suprem` care
se urc` în grad, cu atât îndatoririle sale devin îl anim` în masele de oameni care îi sunt
mai active [i mai mari, cu atât el tinde subordonate, c`ci armata este pentru [ef
ceea ce este sabia pentru soldat. Ea nu valo-
a dobândi de la soldat mai mult` aplica]iune
reaz` decât prin impulsul (direc]ie [i vigoare)
la serviciu [i mai voluntar` supunere,
pe care i-l imprim`”.
dar [i cu atât mai mult el trebuie s` concure
• “În r`zboi, marile rezultate sunt fapte
la binele existen]ei soldatului”.
ale comandamentului. De aceea este drept
• “Ofi]erul trebue s` examineze furniturile,
c` istoria înscrie în contul memoriei gene-
s` caute s` fie hrana s`n`toas` [i îndestu-
ralilor victoriile pentru a-i glorifica, înfrân-
l`toare, s` îngrijeasc` de cur`]enia [i de s`n`-
gerile pentru a-i dezonora. F`r` comanda-
tatea soldatului, s` scuteasc` de corvoad`
ment nu exist` b`t`lie, nu exist` victorie
pe cei slabi sau convalescen]i, s`’i asigure
posibil`”.
educa]iunea [i moravurile, s` previe gre[elile, • “Când vine ora lu`rii hot`rârilor,
s` fie tot atât de just, cât [i de sever. Toate asum`rii r`spunderilor, a începerii
acestea sunt adev`rate preambule ale înda- sacrificiilor – [i aceste hot`râri trebuie luate
toririlor [i agen]i necesari ai disciplinei. înainte ca ele s` fie impuse – acestor respon-
{i apoi, toate acestea nu se vor putea observa sabilit`]i trebuie s` li se ias` înainte, asigurat`
decât atunci când ofi]erul va cunoa[te bine pretutindeni ini]iativa, dezl`n]uit` ofensiva
pe subordona]ii sì, ceea ce îi va reclama în orice punct, unde vom g`si constructorii
o aplica]iune special` [i st`ruitoare, c`ci disci- acestor ac]iuni, întotdeauna riscante [i pericu-
plina este slab` [i chiar se pierde între oameni loase, dac` nu în naturile superioare, setoase
care nu se cunosc sau care nu se mai cunosc. de responsabilit`]i, acelea care, impregnate
Se [tie c` Cesar cuno[tea numele fiec`rui pân` în adâncuri de voin]a de a învinge,
soldat din legiunea sa a 10-a”. g`sesc în aceast` voin]`, ca [i în viziunea
• “Când trupa este în mar[, un ofi]er, clar` a singurelor mijloace care duc la victorie,
sergen]i, caporali [i solda]i sunt trimi[i energia de a exercita f`r` ezitare drepturile
înainte spre a preg`ti locuin]ele [i hrana cele mai redutabile de a aborda cu curaj
soldatului [i s` recunoasc` localitatea. etapa dificult`]ilor [i a sacrificiilor, energia
Ofi]erul trebuie s` fie cel din urm` care de a risca totul, chiar propria lor onoare,
s` se duc` s` se odihneasc`”. c`ci un general b`tut este un [ef descalificat”.
201
• “În timp de r`zboi, disciplina este sever`, • “Sarcina comandamentului const`
pentru c` este [i mai necesar`; atunci trebue s` prevad` de la început actele sale [i s` adopte
s` se desf`[oare zelul, vegherea, [tiin]a [i t`ria o reparti]ie a for]elor care, pentru a asigura
ofi]erilor [i s` caute a dobândi dreptul nevoile, tinde: a se p`zi de inamic [i, pentru
la ascultarea soldatului. Pentru aceasta aceasta, a-i opune, în toate punctele în care
ei trebuie s` întâmpine toate trebuin]ele apare, for]e capabile s` reziste tot timpul
sale, s`’l ajute, s` nu’l p`r`seasc` niciodat`, cât dureaz` preg`tirea; a organiza actul
s` vegheze pentru siguran]a [i p`strarea lui. decisiv, rezervând, totu[i, o mas` gata s` fac`
S` adune de pe câmpul de b`taie pe solda]ii fa]` neprev`zutului sau s` intervin` la timpul
c`zu]i, s`-i mângâie, s`-i îngrijeasc`, potrivit, în lupt`, indiferent dac` trebuie
s`-i scape, dac` este cu putin]`, s` asigure s` pareze sau s` riposteze”.
r`spl`tirea celor ce o merit`. Acestea sunt • “S` ne amintim de Bonaparte,
îndatoriri speciale ale ofi]erilor. Ei îns` angajând la Abukir pân` la ultimul soldat,
trebuie înc` s` dea exemplu de r`bdare [i de Napoleon, în 1812, menajând rezerva
[i de resemnare, de în]elepciune [i de mode- în b`t`lia de la Moscova, pentru c`, în loc
ra]iune, s` devie amicul [i ap`r`torul solda- s` fie un tân`r general de viitor care nu are
tului, ceea ce este nu numai o îndatorire,
nimic de compromis, el este deja împ`rat,
dar chiar o trebuin]` pentru ofi]er, c`ci
care are de pierdut totul. Este adev`rat
în mare parte gloria sa depinde de dragostea
c` fa]` de miz`, el însu[i î[i schimb` jocul”.
soldatului”.
• “Conducerea trupelor în r`zboi reprezint`
• “Îndatoririle reciproce ale militarilor
din ce în ce mai mult un ansamblu de dispo-
în campanie se pot grupa în patru
zi]iuni vizând b`t`lia [i, în aceast` b`t`lie
cuvinte: a pune în comun binele [i rùl,
ofensiv`, atacul decisiv – no]iune superioar`
for]a [i voin]a, c`ci numai unirea tuturor
care st`pâne[te spiritul [i caracterul nostru,
va face puterea [i apoi între oameni supu[i
la acela[i pericol trebuie s` existe o strâns` pentru a le ]ine la în`l]imea greut`]ilor
leg`tur`”. care le a[teapt`, deasupra îndoielilor
• “Printre îndatoririle [efilor, voi mai semnala care le vor agita. S` ne amintim cuvintele
înc` una, care nu ar trebui nici o dat` uitat`, lui Napoleon: “Exist` o idee pu]in exact`
aceea de a preveni rùl, de a desemna abu- despre for]a sufleteasc` necesar` pentru a da,
zurile [i abaterile, de a aminti consecin]ele, dup` ce s-a reflectat complet la urm`rile
prin ordine de zi de circumstan]`, c`ci nu trebue sale, una din acele mari b`t`lii de care
s` se piard` din vedere c` soldatul este tân`r depinde istoria unei armate, a unei ]`ri,
[i în fa]a distrac]iunilor, petrecerilor [i chiar posesiunea unui tron. Astfel, se g`sesc
a pornirilor rele – uit` sim]`mântul r`spun- rareori generali care s` dea cu pl`cere
derilor ce-[i atrage [i devine adesea culpabil b`t`lii”. Totu[i, în aceasta rezid` decizia
fiindc` nu a fost prevestit”. necesar`”.
Selec]ie [i construc]ie tematic`

@ Alina UNGHEANU
202
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Sub semn`tura generalului de brigad`
dr. Eugen POPESCU, Editura Universit`]ii Na]ionale
de Ap`rare ne re]ine aten]ia cu informa]ii [i puncte de vedere
asupra “sprijinului prin foc” în opera]iile grup`rii de for]e
– “Pumnul de foc” în ac]iunile militare. Informa]ii
coagulate într-o lucrare “logic` [i u[or de abordat”, din care
r`zbate modalitatea de coordonare [i sincronizare a ac]iunilor
for]elor participante pe timpul opera]iilor, prin în]elegerea
problematicii sprijinului prin foc, sprijin asigurat de artilerie,
avia]ie, artilerie naval`, r`zboi electronic, cu muni]ie letal`
sau nonletal`, în perpetuul conflict om contra om.
Pornind de la noua realitate geopolitic` [i geostrategic`,
autorul consider` c` ast`zi, mai mult decât ieri, asist`m la un alt fel de provocare: “artileria
trebuie s` fac` pasul spre devenirea ei în sistem integrat [i integrant pe câmpul de lupt`
tridimensional, controlat informa]ional”. Context în care problematica în cauz` abordeaz`
fundamentele sprijinului prin foc, plecând de la defini]ia puterii de lupt`, componentele
sistemului de sprijin prin foc, responsabilit`]ile artileriei terestre, cercetarea [i supravegherea
câmpului de lupt`, resursele de sprijin prin foc, armamentul greu de infanterie – “mijloc
de sprijin prin foc permanent la dispozi]ia comandan]ilor”, noua concep]ie privind misiunea,
rolul [i sarcinile artileriei ca principal` for]` de sprijin, dezvoltarea capabilit`]ilor artileriei,
simularea, ca metod` de instruire aplicat` în artilerie. Altfel spus, “puterea de foc sau “pumnul
de foc”, la nivel strategic, operativ [i tactic, însumeaz` loviturile pe care le poate aplica,
la un moment dat, o unitate militar` sau un sistem de arme asupra inamicului”.
Lucrarea se adreseaz` deopotriv` speciali[tilor [i ofi]erilor din statele majore ale for]elor
lupt`toare, ale for]elor de sprijin de lupt` [i ale for]elor de sprijin logistic, constituind,
totodat`, o invita]ie de a contribui la îmbog`]irea teoriei [i practicii relativ la modul
de conlucrare în vederea execut`rii unui sprijin prin foc adecvat [i oportun într-o opera]ie.
Iar pentru ca artileria român` s` corespund` modelului artileriei statelor membre ale NATO,
autorul apreciaz` c` “se impune cu stringen]` reorganizarea unit`]ilor [i a marilor unit`]i
de artilerie, astfel încât acestea s` fie în m`sur` s` pun` în aplicare noile principii
[i reguli de întrebuin]are în lupt`”.
203
Pagini despre reflec]ii, judec`]i explicative [i apreciative cu privire la sistemul
de proiec]ii, pe noi coordonate, a sprijinului prin foc, la resursele de sprijin prin foc, o nou`
concep]ie de întrebuin]are, la planificarea [i coordonarea sprijinului prin foc, sprijinul
prin foc în principalele forme de lupt`, concep]ia de dezvoltare a artileriei, preg`tirea
personalului. Lucrarea mai are meritul, în opinia generalului-locotenent dr. Sorin Ioan,
“de a configura ac]iunile artileriei prin prisma conceptului “b`t`liei aeroterestre” [i de a aborda
triunghiul “sistem-structur`-func]ie” ca fenomen integrat”. Poate fi interpretat` [i ca o provocare
adresat` comandan]ilor [i ofi]erilor din statele majore de a medita, [i nu numai, asupra elemen-
telor ce prefigureaz` “arta sprijinului prin foc”, ca sistem de cuno[tin]e indispensabile
lucrului [i adopt`rii deciziilor \n cadrul unui management superior cu privire la normalitatea
[i anormalitatea rela]iilor dintre for]ele lupt`toare, for]ele de sprijin de lupt` [i for]ele
de sprijin logistic.
|n revista “Rom#nia Militar`” din anul 1864, maiorul

Eusta]iu Pencovici scria: “Instruc]ia [i educa]ia sunt bazele
disciplinei. Disciplina este puterea o[teanului (…). Av#nd
credin]` tare c` nu se cru]` nimic pentru a se adopta
tot ce se dovede[te bun, venim s` vorbim ceva despre folosul
ce ar aduce oastei \nfiin]area bibliotecilor militare”.
P`str#nd, peste timp, ideea devenit` \mplinire, Biblioteca
Militar` Na]ional` s`rb`tore[te 145 de ani de “istorie
[i actualitate”, dovedind c` este, a[a cum se proiecta
\n Ordinul de zi pe |ntreaga O[tire nr. 93 din 5 mai 1860,
“cea mai important` institu]ie central` de cultur` a Armatei,
proiectat` pentru a lumina [i a sprijini procesul reformelor
care au marcat Unirea Principatelor Rom#ne”.
O idee, iat`, pus` pe h#rtie, materializat` \n aceast`
lucrare, rod al unei munci asidue de cùt`ri [i documentare. O idee transformat` \n realitate
– 1860-2005. Biblioteca Militar` Na]ional` – istorie [i actualitate, ap`rut`
la Editura Militar`, sub semn`tura colonelului (r.) dr. ing. Alexandru MIHALCEA
(coordonator), Petre FLOREA (\ngrijitor de edi]ie [i note), Mihai POPESCU [i Liviu VI{AN.
Lucrarea se exprim` printr-un grupaj de documente privind istoricul Bibliotecii Militare
Na]ionale [i \nfiin]area primelor biblioteci din armat`, texte ap`rute \n publica]iile de epoc`
relativ la activitatea Bibliotecii, precum [i materiale din perioada 1970-2005. S` ne oprim,
pentru c#teva clipe, asupra interviului acordat de c`tre directorul Bibilotecii Militare Na]ionale,
colonelul (r.) dr. ing. Alexandru Mihalcea, redactorului-[ef al revistei “Biblioteca”, \n num`rul
4/2005, cu ocazia \mplinirii a 145 de ani de existen]` ai Bibliotecii, interviu \n care sunt pre-
zentate realiz`rile acestei institu]ii de interes na]ional, activitatea desf`[urat` pentru p`strarea
[i valorificarea tradi]iilor militare rom#ne[ti din cultura scris`, precum [i faptul c`, \n anul 2004,
Bibliotecii i-a fost conferit, prin Decret al pre[edintelui Rom#niei, Ordinul “Meritul Cultural”
\n grad de “Comandor”.
204
Evenimente editoriale
V` invit s` r`sfoi]i Istoria Bibliotecii Militare Na]ionale, \ncerc#nd s` dedica]i c#teva
momente acestor pagini memorabile, din care am re]inut [i urm`toarele g#nduri: “Biblioteca
aceasta s` aib` scris \n chip invizibil pe fruntea sa cuvintele marelui Clausewitz: <Cine
vrea s` se mi[te \n elementul sù, cum este r`zboiul, nu trebuie s` scoat` din c`r]i
dec#t educa]ia sufletului sù>” (“Ofi]erul [i ocupa]iile sale spirituale”, sublocotenent
Ioan Kog`lniceanu, “Rom#nia Militar`”, anul 74, nr. 3, martie, 1937) sau: “Importan]a
bibliotecilor, \n general, ca mijloc de r`sp#ndire a culturii, nu mai are nevoie
de demonstra]ie. (…) Armata, care urm`re[te (\n)deaproape toate felurile de manifestare
social`, pentru a le adopta [i folosi, era natural ca [i \n aceast` direc]ie s` se ]in`
la acela[i nivel”. (“Bibliotecile militare”, c`pitan Radu Dinulescu, “Rom#nia Militar`”,
anul 60, nr. 10, octombrie 1928).
“La posturi” – publica]ie a {colii de Aplica]ie

pentru Tancuri [i Auto “Mihai Viteazul”. Num`r dedicat
împlinirii a 88 de ani de la înfiin]area armei auto în Armata
României, prin Înaltul Decret din 22 martie 1917, “prin gra]ia
lui Dumnezeu [i voin]a na]ional`”.
|n acest num`r aniversar, s` ne oprim asupra procesului
de preg`tire [i perfec]ionare permanent` a resursei umane
în cadrul [colilor de aplica]ie ale armelor, asupra misiunilor
interna]ionale la care for]ele armate ale României au participat
în ultimii 14 ani, cu prec`dere asupra particip`rii cadrelor
militare din {coala de Aplica]ie pentru Tancuri [i Auto
“Mihai Viteazul” în misiunile din Irak, Somalia, Angola,
Bosnia, Albania [i Kosovo.
Un num`r dedicat r`zboiului bazat pe re]ea, opera]iilor bazate pe efecte, conceptelor
privind standardele [i standardizarea, preg`tirii tactice [i de stat major a automobili[tilor,
modalit`]ilor de realizare a consilierii subrdona]ilor direc]i în mediul militar, logisticii didactice
[i implica]iilor asupra procesului de înv`]`mânt, factorilor de influen]` asupra mobilit`]ii
[i contramobilit`]ii trupelor. Pagini de “iubire evanghelic`”, rela]iile publice – între ce sunt
[i ce vor fi, nu în ultimul rând – “vie]i [i destine de eroi”.
|n Argumentul sù, comandantul {colii de Aplica]ie pentru Tancuri [i Auto, generalul
de brigad` dr. ing. Ilie G@}~, sublinia c` “s`rb`torirea, la 1 martie, a 88 de ani
de la apari]ia primului regiment al trac]iunii automobile reprezint` pentru {coala noastr`
un moment de bilan], de rememorare a principalelor momente istorice care au marcat
evolu]ia acestei arme, dar [i un prilej de a fixa noi orizonturi realiste [i necesare în vederea
îndeplinirii cu profesionalism a standardelor de performan]` [i competen]elor, întrucât
viitorul merit` s`-l abord`m numai cu mentalitatea de înving`tor”.
Mul]umim Colectivului redac]ional pentru amabilitatea de a ne fi trimis aceast` edi]ie,
cu atât mai mult fiind o edi]ie aniversar` !
205
A[a cum ne-a obi[nuit, bucurându-ne de fiecare dat`,
apari]ia Revistei {colii de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC
– Ap`rarea NBC, \ntr-o trecere prim`var`-var`, cu o dedica]ie
de “cuvinte potrivite” coborâte dintr-un Psalm de tain`
arghezian. De-acolo, din Câmpulungul lui Neagoe Basarab,
ne sunt trimise aceste rânduri-pagini la fùrirea c`rora slova,
cuvântul [i ideea s-au întrupat. De[i o revist` de specialitate,
pute]i reg`si pagini dedicate domeniului psihologic
sau memorialisticii. M` voi opri îns` asupra aspectelor
din arma ap`rare nuclear`, biologic` [i chimic`, pornind
de la o apreciere a comandantului {colii, generalul
de brigad` dr. Nicolae POPESCU: “În contextul
noilor riscuri de natur` CBRN, se impune o reconsiderare
a abord`rii capabilit`]ilor Armatei României în ceea ce prive[te desf`[urarea ac]iunilor
militare în condi]iile existen]ei materialelor toxice industriale în mediile urbane.
Asist`m la o cre[tere semnificativ` a opera]iilor militare care se desf`[oar` în localit`]i”.
Articolul Domniei sale trateaz` influen]a materialelor toxice industriale asupra ac]iunilor
militare, cu accent pe descrierea acestora, dar [i modalit`]i de abordare a riscurilor,
dintre acestea amintind optimizarea rela]iei dintre protec]ia for]elor [i gradul de mobilitate
al acestora. În acest sens, este indispensabil s` se cunoasc` amploarea pe care o va avea
realizarea protec]iei, ce cantitate de echipamente [i materiale de protec]ie [i de decontaminare
trebuie transportat` în teatrul de opera]ii, precum [i în ce m`sur` aceasta afecteaz` mobilitatea
[i capabilit`]ile ac]ionale ale for]elor.
Mai pute]i reg`si “Considera]ii privind opera]ionalizarea structurilor de ap`rare NBC
destinate NATO prin propunerile de for]e”, “Statutul armelor NBC în dreptul interna]ional”,
“Substan]ele incapacitante nu pot fi folosite ca mijloace de r`zboi”, “Terorismul cu arme
chimice – o grav` amenin]are”, “Considera]ii privind for]area cursurilor de ap` mijlocii
de c`tre unit`]ile [i marile unit`]i din For]ele Terestre”, “Considera]ii privind asigurarea
ac]iunilor în conflictele armate moderne”, “Tehnici [i procedee moderne de decontaminare
biologic`”, “Regimul [i legisla]ia în domeniul substan]elor [i preparatelor chimice periculoase
– metode de clasificare”, pagini de memorialistic` din istoria armei chimice în Marina Militar`.
Mul]umim Colectivului redac]ional, a[teptând cu acela[i interes urm`toarele numere
ale revistei !
Selec]ie [i argumente editoriale
@ Alina UNGHEANU
206
Abstracts
Continuation of Politics interest and the operational authonomy. In other
“The war is nothing but a continuation of states words, C4I2SR is “the substantial understanding
policy with other means”. Between the determination of the informational revolution systematicaly applied
and the condition, to the war, through Clausewitz’s to the Romanian military organism”, an organism
definition, the policy accepts its risks. One of them, in which the increasing of the experts number
seems to be this “game” of the possible, in which should become a sine qua non condition.
the trinity war – policy – violent means gets dreadful
connotations. A “possible”, here it is, of the global The Modern War ~ The Fourth Generation
state, ridden by information, perceived both At the end of the 80s of the past century was definited
as a source, and as a resource of “the power to create, the concept of “the fourth generation of the modern
to think, to know, to build, to influence, to lead, war”, from the necessity to characterize the dynamic
to dominate, to win”. And that, because war seems, and the direction through which had ridden,
today, “rather a continuation of the information from a strategical point of view, the military doctrine.
with other means than of the policy itself”. A background The evolution of the modern war comprises many
on which a dilemma appears: how much are preserved, stages, such as: the first generation, which culminated
in the political relation – other politics, from the closed the French Revolution; the second generation,
connection of the war with the policy, as Clausewitz branded by the First World War; the third, under
formulated ?! The reality will demand its rights, the stamp of the Blitzkrieg in the years of the Second
in order to get out from the dilemma it appeals World War, and the fourth, the post-wars from Vietnam
even to its own mean – the information. This and Afghanistan. A form of asymmetric war, here,
– which weapon?, and, however, the most important. through which the French troops from Vietnam
could been defeated, in the 50s of the past sentury,
Romanian Armed Forces and the Soviet ones, in the Afghanistan of the 80s.
~ Communications and Informatic The feature of that fourth generation reveals
for the 21st Century the way in which could be modified the system
The 21st century identifies, generating and influencing of thinking the political leadership of the enemy,
the development of the human society, with as a prior objectiv. In this way, should be remembered
the informational revolution itself. We could even the fact that these organizations which addopt
talk about a culture of the informational revolution, the proceedinds specific to that kind of war are
in which the two fundamental component parts dedicated to a long time political engagement,
– communications and informatic – generates, focusing on the acchievement of certain immediate
in their turn, capabilities, moutations, challenges. or on a short time tactical results.
In this context, in authors opinion, the C4I2SR
Conception (command-control-communications- The C4I2SR Conception in Romanian
computers-intelligence-interoperability-surveillance- Armed Forces. Projections of Principles
reconnoitring) in the Romanian Armed Forces The information has always had an important role
is founded on four key-concepts which defines in obtaining the victory. Much more, now, the war
its report to the informational revolutions challenges: is centered round the information technology
the combined character of the military actions in the process of its obtaining, spreading, processing
at a strategical and operative level; improving and storing. In this way, should be redefinited
the relation between the information and decision the way in which the network warfare will allow
at all the levels of the military command; flexibility the troops to be able to action in the structures
with or in the situations within the areas of strategical which they are a part of, or in a force combination.
207
The accomplishing of forces leading requires concurrent with the strategy of change the underlying
the existence of a C4I2SR system able to assure, principles and views are transferred into
in the conditions of the military actions dynamism the organisation. In case of change by co-operation,
and dispositions fluidity, the covering of the entire the strategy of change focuses on the desired
responsibility space, the accomplishing of the command and collective organisational behaviour, to which
and control of the disposed forces and means. both employees and external stake-holders
Romanian Armed Forces are in a fully development will be committed. The strategy of reorganisation
action of their own C4I2SR systems, these aiming: on the other hand, springs from bureaucratic
systems interoperability, information and services principles and as a result, using this strategy
transfer between the component parts and the similar will bring about an organisation that subscribes
ones within other systems, technological-functional to the same principles and views as it did before.
compatibility of the sub-systems, systems flexibility
through standardization and through the utilization General Staff in a National Combined
of the hardware and software components Headquarter. Explanatory Opinions
of the sub-systems, establishing and applying In current sense, the headquarter is the structure
the assurance and the electronic and body protection element of the military units which exercises
measures. the leading act over the entire component parts
of the respective organization. In the present internal
Just an Illusion ? Organisational Change and international juncture is imposed the projection
in the Netherlands Defence Forces and the operationalization of a combined command
This paper concentrates on organisational change and control structure, interoperable and compatible
regarding the restructuring, reduction and efficiency with Alliances structure. Such a structure could be
measures in the Royal Netherlands Army. By way called National Combined Headquarter, directly
of so-called “intermezzo’s” employees’ perceptions subordinated to the General Staff, having as a main
regarding the ongoing change processes training mission, in peace time, planning and leading
and the change strategy of reorganisation the combined operations in order to repel a military
are described. agression, with the unengaged deployable forces
Reorganisation is discussed from two perspectives and the operationalized forces in territory of the entire
on change management namely, “bureaucratic subordinated forces categories. In such a headquarter,
change management” (1) and “change by co- the General Staff will have the following objectives:
operation” (2). Bureaucratic change management the assurance of accomplishing the decissions taken
aims at creating new balance and stability. It focuses by the commander, the evaluation of the situations
on changing the organisations structure, strategy, and the anticipation of their evolution, the establishing
systems and culture (often in this exact order !) of the evolution of the military actions, the elaboration
Bureaucratic change management is a top-down of the documents for the preparation and the development
process in which blueprints that are thought up of the military actions.
by managers and their staff have to be incorporated
in the organisation. It seems to be motivated Leading the Process of Generating
by a sense of duty and is governed by the use the Forces Appointed to Participate
of power, rules and regulations. Management to Stability and Peacekeeping Operations
by cooperation, on the other hand, aims at continuous After the Prague Summit, the new concept of NATO
change and dynamics. It focuses on changing Response Force is based on maintaining some
the organisational behaviour and is a problem-driven combined forces technicaly endowed, flexible,
process in which the organisation’s mission displaced anywhere is necessary, interoperable,
determines the course of change processes. which can be locistically sustained, assuring, in that
Change by cooperation seems motivated by energy way, a force which is permanently ready to fight,
and is governed by the organisation’s stake-holders, able to urgently interfere. Besides those, there are
users and again its mission. forces putted at Alliances disposal only in certain
The underlying maxim to this paper is that the way situations or at the beginning of a measure of solving
in which organisations are changed determines a crise – forces with a high level of training –
the sort of organisation you will end up with, because and forces which could be putted at a NATO
208
Abstracts
headquarter disposal after their operationalization. which have participated to peacekeeping operations
In this context, it is appreciated that the process in the multinational structures; development
of generating the forces is a component part of of the “lessons learned” and also their appliance
the process of taking the decisions used by Alliances in forces training process; improvement
planners, the phases of those two processes of the command-control system and the increasing
are closely connected. Forces generation is complex of the operativity and cohesion in planning
and essential for one missions succes, requesting and leading the combined military actions.
the agreement of the contributive nations
and the approval of the entire NATO command The Missions of North-Atlantic Alliances
levels. Naval Forces as a Part of the Collective
Defence
Crise Response Operations Others The main argument of North-Atlantic Alliance’s
Than the Collective Defence foundation, reflected in the Article V of the North
The adoption, in 1999, at the Washington Summit, Atlantic Treaty, was the defence of its own members
of NATO strategical concept represented, actually, against a possible treaten. Until the NATO
the recognition of the necessity to reshape the entire establishment, the allied armed forces and, especially,
command and forces structures of the Alliance, Alliances Naval Forces represented the base
as well as of developing a new security strategy, for the intimidation and the defence against wars
which to overstep the bounds of the “collective threatens, in order to ensure the territorial integrity
defence” concept. Context in which the spectrum of the member states, of their security. To offer
of crise response operations – others than security through the intimidation and collective
the collective defence comprises peacekeeping defence – a sine qua non condition and an unalterable
operations, humanitarian operations, salvation- objective. In order to understand the missions
evacuation operations, military support for the civil of NATO Naval Forces as a part of the collective
authorities and operations of sanctions imposing defence, should be known and studied Alliances
and embargo. As a NATO member state, Romania concepts regarding sees control – the naval
should adapt the operational capacities supremacy, the naval prohibition, enough naval
and the operation proceedings so that they power. The naval forces could be self-sustained
will be capable to participate with forces and means in the action theatre for a long period of time, could
to the entire range of operations in which the Alliance assure the surprise, they are not invading territories
will be engaged, sense in which the objectives and could be quickly withdrawn. Through their
of the national military discharge process will include simple presence they constitute a strong despondency
the organization and the preparation of the joining factor.
forces.
The Informational Revolution.
Lessons Learned Determinations and Answers
from Multinational Operations The Strategical Studies Institute of USA Armed
The 2nd Combined Operational Headquarter “Marshal Forces War College and “Matthew B. Ridgway”
Alexandru Averescu” organized and developed, Center for International Security Studies from
in May this year, the Seminar with the theme Pittsburgh University organized a conference
“Lessons learned derived from the deployment on informational revolution theme, the lectures refered
of the multinational operations”, to which some experts to: the necessity to exist a national informational
from the “lessons learned” domain participated security strategy; the role of the information
within the central Directorates of the Ministry in the development of the military operations;
of National Defence and General Staff, from army’s the relations between the informational
forces categories and operational headquarters, revolution and the national security; the influence
from the University of National Defence and from of the informational revolution over the political
forces categories academies. With this occasion, decisions in defences domain. The informational
certain aspects of the multinational and combined revolution was sized as the most important tranzition
war were approached, such as: exercise the command from the industrial revolution, transforming advanced
and operational control of the national contingents nations in societies based on information.
209
On the other hand, were underlined the advisabilities autocratic, promptly takes decissions and waits from
of the informational revolution, which are found the subordinates decissions execution. Romanian
again in the warranty of the economical increasing students requests however consultativ-participativ
and development; the accenting of the technological leading styles, styles which build the feeling of persons
progresses; the improvement of the interpersonal involvement in organization. A great importance
communications and of the mutual understanding; payed to the spare time, the personal life, the family
the revolutionizing of the entire areas specific and the environment helps the person to orientate.
to the human interaction. That is why, the work should be organized in such
a way so that the personal interest and the one
“TEMPEST” Strategy of the ones that are leading to be similar. On the other
Within the security of the exhausts, in NATO member hand, in a society in transition, in the moments
countries, the TEMPEST strategy represents of social changing, the certainty of a work place
the denomination given to the investigations becomes a highly valuated aspect.
and studies performed on the disreputable,
unintentioned electromagnetic radiation, The Influence of the Industrial Toxic
of the equipments and systems. It is spoken today, Materials Over the Military Actions
even about a TEMPEST theory, with accent At the end of the second millenium, 20% of the globe
on the requests, equipments, tests and measures, population lived in megatowns. Until 2020,
the last ones being necessary for the establishment the percentage will reach 30%. This rhythm,
of the vulnerabilities, reducing the risks and threatens much more alert, brings also a serie of risks
of compromising the processed, memorized for the environment. An urban settlement confrounts
intelligence or the ones transmitted through with many challenges. The effects of the industrial
c o m m u n i c a t i o n a n d i n f o r m a t i c s y s t e m s. toxic materials over an unprotected population could
For the accomplishing of zoning activities, be similar to the ones from the case of using the
one of the alternatives consists in the appealing chemical fight agents. On a global plan, are known
to those structures within the Ministry over 400 chemical substances which are producing
of National Defence which have the experience long term effects. In the case of the operation
in the electromagnetic measurement domain “Storm in the desert”, for example, it could be spoken
and which could quickly addapt to the new about a syndrome. One of the investigated factors
requirements. For that, will be necessary to be was represented by the military men exposed
identified and assured the financial resources to a low concentration of chemical fight agent.
for the acquisition of the testing complexes, training The researches lead to the supposing that there
testing personnel, execution of the proper tests are some chemical or biological causing weapons
and, if is necessary, the execution of some specific of the “Storm in the desert” syndrome, a main theme
works in the buildings in which are installed of the investigation was constituted by the limits
the communication and informatic systems. of the technical-tactical performances of the detection
equipments which are in coalitions forces
Cultures and Subcultures endownment.
in the Romanian Military Organizational
Environment (II) Considerations Regarding the Control
Generally speaking, the military students have of the NBC Explosive Mechanisms
a high level of distancy compared to power, The increasing potential of the explosive materials,
according to the idea that, in peace time, the military a result of weapons, ammunition and explosives
organizations are rather “par excellence” bureaucracy, proliferation at a global level and the large number
with an extended hierarchy and tendence towards of terrorist attacks represents a threaten against
the obedience. Also in the Romanian Academies the mobility and surveillance capacity of the entire
has been found a high level of centralization armed forces in chemical, biological, radiological
and formalization expressed through the value and nuclear conditions. The armed forces engaged
of the distance index compared to power. In that in the modern fight could be confrounted with a wide
way, the Romanian military students appreciate range of mass distruction weapons. When these
that superiors leading style is preponderantly are used in the battle field, these weapons will need
210
Abstracts
a special handling, because, once they get out measures for their security, to allow the international
of control, constitues a danger over the operations organisms to supervise installations security
areas, as well as over the areas inhabited by civilians. and to request the international support in order
The chemical, biological, radiological and nuclear to reduce the risk level in front of some terrorist
terrorism and the posibility of exposing NATO attacks.
forces and population to the effects of the materials
of industrial toxic risk constitues a continuous risk Romania’s transatlantic perspectives
in peace, crise or war time or during the peacekeeping The key-point of the conference sustained
actions. at USA’s National Defence University from
Washington, at 1st June this year, by Prince
Environment Protection ~ Request Radu of Hohenzollern-Veringen, was constituted
for Modern Amed Forces by the revealing of the “transatlantic ensemble
Through the legislation and regulations, the armed unity” from the angle of “discovering a new world”
forces are much more determined to protect – the direct solidarity between Europe and America.
the natural resources and to action in a responsible Beyond the positive part of that relationship,
manner in all their activity domains, with an ecological the author presents also the so-called Europe’s
impact as reduced as possible. In this context, division – in the Oldest and Newest Europe,
the influence of the environment risks over regarded as powers way to divide the “opposition”.
the missions becomes essential, and the reassessment The getting out of the communism, in Romanias
of the evaluation system of the impact of the military case, found a solution: the soft power – hard power
activities over the environment is imposed combination and the strategical plans for Black Sea,
by the requests of NATO standards. This makes Caspian Sea and Southern Caucasus area has placed
the environment activity to pass from a reactive it in a privileged position. Much more than a symbol,
position to a proactive position, with the purpose Romanias voice has a particular note among
of solving the impact of the environment requests the European nations: King Mihai the first is the man
over armed forces missions accomplishment. From who is struggling today for NATO and EU, offering
the year of 2001, within Romanian Armed Forces us real “leassons about eternity”. An eternity which
were implemented the standards from the group has been built on the symbols of this European
of environment management systems, their applying country: royal family – church – army – flag
represents one of the short term objectives and politics.
(2000-2005) of the Environment Protection Strategy
in the Romanian Armed Forces. The Economical Security ~ National
Security’s Factors
The Nuclear Terrorism. The quality of a NATO member state and,
Threatening’s Reality from the perspective of the 2007, of EU confered
The nuclear terrorism is known to be a reality to Romania and, at the same time, imposed new
of the 21st century. It could not be said that until now rules and conditions, in agreement with the collective
it has not existed, but, through its dimensions interest. In this way, our country, connected
and forms of demonstration, became one of the most to the favourable trend of the multi-area
violent actions, many times it got disastrous aspects, development, elaborated the National Economical
unthinkable for the human understanding. The attack Development Strategy, whose foundamental
from 11th September 2001 and the following events objective is represented by the setting up
brought in the forefront new approaches of the terrorist of functional market economy and, in the same time,
threaten, preeminently of the nuclear terrorism, compatible with European Unions principles,
it has been perceived through the use of the radioactive standards, institutions and politics. The accomplishing
materials or nuclear explosives by persons or groups, of that strategy’ objectives can lead to the raising
with the purpose of inducing fear or terror. A threaten, the bid of the national economy, to the increasing
of course, a hundred per cent credible. In this way, of brut gross national product and of the living
it is imposed that the governments and the national standard, with major involvements over reduction
agencies for the control of the nuclear activities of the unenployment and fighting against the poverty.
to observe the nuclear installations, to take urgent As important as that, it should be promoted coherent
211
and compatible policies with European Unions regarding the rehabilitation of the American-Iranian
mechanisms, especially in the domain of infrastructure’s relationships, to the peaceful use of the nuclear
modernizing, of revitalization of the industries which energy and to the hostility manifested compared
could become competitive in the international plan to Israel. Rafsanjani is one of the over one thousand
and of the activities based on information technology. candidates enroled for the election ride, 89 being
women. On this background, at an economical level,
Flexibility in Perenniality Iran has registered important quotations, its main
Any creation process is a part of the nature. trumped is constituted by the energetic resources,
And the nature permanently generates symmetries. namely the increasing of oil price from the last years.
The strategy, including the military strategy, is both From a geostrategical perspective, Iran takes
a way of putting into practice one political decission the key stand in the North of the Persic Gulf, having
and a system of standards, rules, principles, laws a direct access to the oil fields from Saudi Arabia,
and experiences which conferes its identity, Kuweit, Irak and United Arabian Emirates,
perenniality and independence. In the creation where is over a half of the hnown oil global reserve.
process we will find at least three flexibility
and perenniality dimensions: proportionality, Southern Caucasus.
disproportionality and complex dynamism. Unrests and Projections
Within the strategical art existed and will always Southern Caucasus area is characterized,
exist, together with a symmetric characteristic, from a strategical perspective, by certain tensions,
definited through a philosophy of proportionality, crises and conflicts and for their solvation the international
and a non-symmetric component part, disproportional. security organizations have made important efforts.
Getting out of this dilemma is very complicate, These unrests, which are based especially on ethnical
but not impossible. Sense in which we are using and religious causes, represent a real source
three solutions: strategical partnerships, of insecurity, at Southern frontier of the Russian
military bases dispersal, within the frameworks Federation and at the confluence of the Eastern
of an organization of alliances and coalitions, Europe with Central Asia and Near and Middle
according to a new concept of crises and conflicts Orient. In that way, in Nagorno-Karaban province,
discouragement, and the strategic asymmetry. USA, OSCE and EU are pursuing to assure the regional
Regarding the complex dynamism, this is a kind politic stability encouraging the economical
of bridge between certainty and uncertainty, it builds co-operation, especially in the mineral oil domain.
and denies. Moscow intends a mediation between Abhasia
and Georgia, in order to remove the Chechen
Islamic Republic of Iran guerillas from Northen Georgia. One of the analists
From a political point of view, Iran is crossing are considering that the economical-political expansion
through an unrest period caused by the approaching from the Southern Caucasus is ment to make
of the presidential elections. According the results Moscow much “reasonable” in the relations
of the public opinion polls, the possible future – with the West, to stimulate the opening of the free
Rafsanjani has the guarantee of the majority of the access to its energetic resources and the entire
population, maybe also because of his statements integration in the global economy.
@ Alina UNGHEANU
Versiunea \n limba englez` Eugenia-Mihaela CALOT~
212
Romanian
Military
Thinking
Theory and Military Science Magazine
Published by Romanian Armed Forces General Staff
1
July
September It was f ounded in 1864 and was named
“Military Romania”
2005 ~ English edition, 1 st year ~
Designed by COL Costinel PETRACHE, Ph D

http://gmr.mapn.ro

Revista-3 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-3 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gândirea

COLEGIUL DE REDAC}IE “General de divizie “General de brigad` “Mare[al

Revista G#ndirea Militar` Rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

Armata Rom#niei Romanian Armed Forces

Armata României ~ Comunica]ii [i informatic` 11 Romanian Armed Forces ~ Communications

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Concep]ia C4I2SR în Armata României. 29 The C4I2SR Conception in Romanian

Schimbarea organiza]ional` în cadrul 39 Just an Illusion ? Organisational Change

Statul major într-un comandament întrunit 51 General Staff in a National Combined

Realitatea NATO NATO Reality

Misiunile for]elor navale ale Alian]ei 76 The Missions of North-Atlantic Alliances

Opinii • Argumente Opinions • Arguments

Strategia “TEMPEST” 85 “TEMPEST” Strategy

Culturi [i subculturi în spa]iul organiza]ional 88 Cultures and Subcultures in the Romanian

Ap`rarea NBC NBC Defence

Considera]ii privind controlul mecanismelor 108 Considerations Regarding the Control

Terorismul nuclear. Realitatea amenin]`rii 1 2 0 The Nuclear Terrorism. Threatening’s

Geopolitic` • Geostrategie Geopolitic • Geostrategy

Securitatea economic` ~ element al securit`]ii 130 The Economical Security ~ National

Triptic strategic Strategical Triptych

Pulsul strategic: Republica Islamic` 141 Strategical pulse: Islamic Republic

Evolu]ii strategice: Caucazul de Sud. 147 Strategical evolutions: Southern

Dialoguri GMR GMR Dialogues

Dezbateri GMR GMR Debates

Fundamente na]ionale National Foundations

Univers publicistic militar 19

Evenimente editoriale 203 Editorial Events

Rezumate \n limba 207 Abstracts

Atacuri cu arme de distrugere în mas\

Figura 1: Conceptul de opera]ii pentru sistemele C4I2SR

|n continuare, vom prezenta, succint, componentele conceptuale ale Concep]iei C4I2SR

Sistemul de comand\, control [i calculatoare

Securitatea informa]iei ~ INFOSEC

Strategia de dezvoltare C4I2SR

Autorul dore[te sq mul]umeascq 1. Spre un nou echilibru

2. De ce trebuie ca Apãrarea Olandezã sã fie schimbatã ?

3. Capcanele managementului in procesul schimbãrii

4.1. Fereastra managementului schimbãrii birocratice

4.2. Fereastra schimbãrii prin cooperare

Doubleday, New York, 1999.

5. Cine sunt cei care trebuie sã facã

5.1. Managementul schimbãrii birocratice

5.2. Schimbarea prin cooperare

6. Este schimbarea organizationalã

Misiuni • coordonarea preg`tirii, desf`[ur`rii [i recuper`rii trupelor britanice destinate misiunilor

AL FOR}ELOR AL FOR}ELOR AL FOR}ELOR CDM LOG CDM TRS

COMPONENT~ COMPONENT~ COMPONENT~

Figura 1: Conducerea la criz` major` [i la r`zboi

Necesit`]i [i perspective ale unui stat major întrunit

LOC}IITOR AL {EFULUI LOC}IITOR AL {EFULUI

J.2 INFORMA}II J.3 OPERA}II J.1 PERSONAL J.4 LOGISTIC~

Figura 2: Structura statului major al Comandamentului |ntrunit ~ o variant`

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

STATUL MAJOR GENERAL

COMANDAMENTUL COMANDAMENTUL COMANDAMENTUL

COMPONENTA COMPONENTA COMPONENTA

Figura 3: Conducerea opera]ional` actual` \n situa]ii de criz` major` [i r`zboi

COMPONENTA COMPONENTA COMPONENTA

Figura 4: Implica]iile transform`rii

Nivel politic Aprobare Aprobare